Psihologie școlară [1 ed.]

Citation preview

ION RADU

Colectla

PSYCHE

iNGRIJIT~ DE DR. AUREL DICU' COPERTA DE GHEORGHE POPO,

Psihologie

icolari :enta, apromp, ~coala, art de aplitoncluziilor s la crista,J p§f,J!glg11ia \ans~Il'.lbiul '.ire 1a pro:nul ~olar de in priusiv tina1ta, psiho-

~e_ref~re

~unei prer>roicesului ta:ra· pto:ul psiholucrarea

0€)

EDITURA ~TUNTIFICA • 1974

tolog ~copreocusolutioi analiza p.timpina pn- de

F,tkl

r111t1r

~/

Cuvint inainte

Psihologia nl.llilara, ca disciplina independenta, aproxirrrativ Uh sec9I de . existen{a. lri acesf rastimp, ~coala, ihvatamintul a constituit domeniul privilegiat de aplicare a achiziµilor psihologice, a ipotezelor ~i concluziilor formulate in cadrul disciplinei. Aceasta a dus la cristalizarea treptata a unei ramuri aplicaite - p~A9l2.9.'!:_a pedagogica sau educationala - cuprinzind aJ}s;;u11:blul ~aestudiI,. facute sub uiighi psrihologic, cu privire la procesul instructiv-educativ, pr~um ~i la sisrt;emul ~colar in genere. In zilele noastre, sistemul educaJtiv cuiprinde in primul rind copilul de diferite virste - inclusiv tina·rul - dar, totodata, ~i adultul. In consedn~, psihologl~.IJ~QJ!gogica sau educati:onala urmeaza sa se ..refe:r~ la intreg.:si§ltemul educativ. Gasim fireasca atunci precfaarea ca studierea, sub unghi psihologic, a procesului instructiv-educaJtiv 1eare acopera virsta ~ta.ta :propri.u-zisa (intre 6 ~i 18 ani) constituie obiootul psihologiei $COlare. In aceasta idee a fost intoomita lucrarea de fata. In ta.rile in care s-au instituit functia de psiholog ~colar sau servicii psihologice ~cooar,e, sf,era de preocupari ale disci plinei se limi teaza la studi ul ~i solutionarea problemelor individuale, preCU[Il ~i la analiza dificultatilor de orii1~nuit 1~ nivelul scoartei cerebrale) ~i se incheie i:~mtr-un raspuns al organtsmului (mi~care, fapta, reactn verbale etc.). Numai ca unele din aioeste momente sau verigi nu sint intotdeauna explicite manifeste vizibile. De aici, versiunea redusa, interiorizata a uno; aicte de comportare. Descoperirea inhibitiei interne 1 {conditionate) a inlesnat in\elegerea actelor psihice lips.ite de o incheiere motorie vizibila. I. M. Secenov observa in aoest sens: ,,Gindirea rep.rezinta primele doua treimi ale unui , r~flex psihk", ['eleytnd totodata faptul di din ,:;..capali I c1tatea de §1, [ ... ] ~ [ ... ] mi~carile, rezulta acea ser1e enorma de fenomene, in dire acfav1tatea sihic¥ ragnne, cum se spune, ara expresie ex er10ara, in.. forma gmd1ru, mien{1e1, aorintei etc." (5, p. 184). • Infr-u to±mtt tMd:ificata, re~as1m ideea reducerii ~i interJo:rizarii la P. Janet, pentru care conduita ,,actiunea vizibila din ex·terim" estE( faptul psihologil~ fundamental, iar ,,gindirea interioara nu este dedt reproducerea, ,combinair ea aeestor acµuni externe sub forme recluse 9i particulare" ... (2, p. 203). H. Wallon 1

1

p

1

I 1

Procesele nervoase fundamentale - excitaµa ~i inhibitia ~fot ?efi1:;He prin efe.otele lor comportamentale. Astfel, excita ia a : e etc.), prou ""~~~~~~~~.;;;;.;;;_..,.....,.;:;;;..i~--.;::.,.:::.~~ timo"'""ce

34

I 1 I

II 1

·1

~i J. Piaget se vor situa - pe urmele lui Janet - pe pozitii analoage. La psihologii sovietid L. S. Vigotski, A. N. Leontiev, P. I. al en~ ~.a. vom intilni ideea ca QReratiile jnf:e.. lectuale rezu7.,~ din interiorizarea actiunilor exteme, I'fiiateffaie.

"'-,,

lntelegerea proceseroir_, psihke - perceptia, atentia, gindirea etc. - ca ,,acte"'psihice suspendate", intr-un fel ca reflex~ a caror veriga efectoare a fost aminata ;sau suspendata, 9 vom regasi ~i la M. Ralea (4). Prin urmare, apropierea proceselor 1)s1hice de notiunea de reflex - evident ca o analogie de principiu - se doved~te fecunda. Dealtfel, preocuparea de a suprapune, de a a~terne desenul psihologic pe canavaua neurofiziologidi reprezinta astazi o exigenta unanim, recunoscuta 1 • Esite explicabil deci interesul pe care ~tiint.a psihologidi il arata teoriei reflexelor ~i formarii reactiilor conditionate. Sa l.l'rmarim in continuar,e cum s:e p~oduce procesul ide oonditionare - ca model elementar al invata,rii pe baza unu:i exemplu cunoscut: formarea reflexului conditionat pa1pebr,al (cf. 1). Oricine cunoa9te din practica dipitul 1sau reflexul palpebral, care consta in contractia mu~chiului orbicular al pleoapelor, contractie ce duce la inchiderea imediata si de scurta durata a ochilor . .A!ceasta reactie de aparare se produce ori de dte ori proiectam o lumina vie in fata ochilor, apropiem un obiect sau schitam un gest de amenmvare a,supra ochilor, sau daca atingem oorneea (inveli~ul transparent din fata al ochiului). Stimulii enumerati - lumiurJ vde, gestul de amenin~ etc. - con:stituie stimuli neconditionafi,i, ei 'provoaca cu regulafitate strdctii dipitul, fara o experdenta individuala prea1abila. Spunem ca este vorba d.e un r,eflex neconditioniat, de o reacµe innascuta• .12reforirriiita; ea apare prompt ?i la noul-nas•cut la acti1 P. Fraisse observa la un simpozion asupra comportam.entului: 95% din psihologi sint convin~i ca trebuie sa studiem simultan neurofiziologia ~i comportamentul, fara sa fie vorba de reducerea unuia la celalalt.

35

........

....

unea stimulilor amintiti. Reactiile neconditionate ~ prezinta o legatura c o n s ~ n agent precis determinat dm medm (de exemplu, lumina vie, gestuI de amemnyare) 9i un raspuns al or, anismului. Sa notam stimulii necon 1 10na 1 cu • , iar reactH e corespunza toare ,cu RN. Deci, o legatura sau conexiune SN~RN desemneaza in mod prescurtat o reacµe necon1cHtiona ta1 • - Pentru eXJperienta de conditionare sa luam ca stimul absolut s au neconditionat (SN) proiectarea unui curent (jet) de aer asupr,a ochiului, iar ca stimul indiferent - un sunet grav bine preoizat. Dupa cum se ~tie, proiectariea j,etulul de aer produce imediat ~i cu regularitate clipitul, in timp ce la aJCtiunea sunetului reflexul palpebral nu are lac. Stimulul indiferent (SC) sunetuJl - treze~te initial eel mult reflexul de orientare (RO), de investigiatie, adica el este inregistrat de organism ca o variatie in ambianta. Aceasta reactie de orientare se stinge pe masura ~ modificarea r~spectiva se repeta fara sa insemne ceva ipentru organism. iln cadrul testului initial sau pre-testului prezentam mai intii sunetul singur pentru a vedea dad. se produce sau nu clipitul. Figura 2.1 a ne arata ca raspunsul este nul, reflexul palpebral nu are loc, sunetu] este ineficace ~cf. 1). Un dispozitiv experimental permite ,inregiistrarea preoisa a momentelor de aplicare ,a stimulilor 9i a raspunsului efector (contractia m~hiului orbicular al pleoapelor). Are lac irusa reactia de orientare (RO) deteotata prin observatie. !n graficele din fig. 2.1 in care se va putea urm~ri vizual procesul de condi{ionare, curba de deasupra \.ne indica raspunsul efector (reactia palpebrala), iar 'linia de dedesubt ,prezentarea stimulilor. 1n continuare se prezinta de repetate ori combinatia "sunet+ jet de aer, adid'i stimulul indiferent urmat

Fig. 2.1. a

____---'!"..,, sunet

------LJ sunet

.....

V

C

sunet

v-v

d

---s-u-ne_t__,L _____ ]

imediat de eel neoondi\n.onat sau absolut. Evident, clipitul va avea loc in urma actiunii jetului de aer (vezi fig. 2.1 b ~i c). Aoeasta asooiere a stimulului absolut la oel indiferent se num~te zntarire. Coincidenta repetata a celOT doua stimulari sunet+ jet de aer fac oa, dll!pa un numar de repetitii, sunetul singur sa provoace in post-test clipitul (oeea ce se vede in fig. 2.1 d). S-a format astfel o reactie conditio: nata (RC): clipitul se produce ~i la aqiunea sunetul~1 grav, care la dnoeput era ineiicaice, dar care a dobimht valoarea unui semnal, devenind stimul 2ondiµ:0na:t. Notind prescurtat mersul experienyei vom avea: Pre-test

Condiponare

Post-test

sc ...Ro

SC-+ SN..+RN

SC.+RC

SN-+RN

37

36

J-----

b

1

1 In afara de clipitul provocat de stimulii menµonati, exista ~i olipitul spontan, :lii~iologic, care se .repeta in im!)['ejurari obi,nuite in medie de 25 de ori pe minut cu variatii marcate de la individ la individ. In cele ce urmeaza ne referim numai La clipitul provocat.

t_ _____ _

Gratie procesului de condiµonare, o activitate de raspuns (RN) se transfera de la s!imulul absol~t. (SN~ la stimulul indiferent (SC) devemt acum conn1t10nat, schema ne explica, in fond, cum se formeaza noi Iegatum sau asociatii, cum activitatea organismului ajunge sa fie determinata de mereu alti stimuli dedt cei necondi µonati. Mecanismul aoestui proces de invatare consta in formarea unor legaturi sau conexiuni nervoase temporare in ocoarta cerebrala. Datorita coincidentei repetate in exterior intre stimulul indiferent ~i eel absolut, in scoarta cevebrala s-a stabili t o legatura, adica o noua cale permeabila, intre focarrul de proiectie a stimulului SC ~i eel de proiectie a stimulului SN. Acesta din urma fiind mai puternic - deoarece corespunde unui stimul absolut - atrage spre sine ,exdtatia mai slaba produsa de stimulul illldiferent. In consecinta, pe masura ce noua conexiune se stabile~te, excitatia datorita stimulului indiferent (SC) se va indrepta spre zone de proiectie a stimulului absolut (SN) ~i de acolo mai departe pe caile eferente la organul respectiv de reactie (in exemplul nostru, Ja mu~chiul orbicular al pleoapelor) ..In felul acesta, stimulul conditionat ajunge sa produca reactia ipe care anterior o provoca numai stimulul ahsolut. Conexdunea nervoasa formata este numita ,,temporara", deoareoe, dadi reactia condiponata nu mai este intarita - prin asocierea cu stimulul absolut - aoeasta se stinge, fara ca sa se destrame definitiv. ln experienta descrisa s-a putu~ urmari cum se produce condiµooorea re.flexului palpebral (clipitul), cum acesta din urma ajunge sa fie detel"II11inat de alti stimuli deoit cei neconrliponati. In acela,~i fel, potrivit aceluiasi mecanism are loc si conditionarea celorlaite reactii ale organd.smului - reactii de aparare, de orientare reflexe aHmentare (de exernplu, suptul) etc. Tot mai 'multe repere, indicii, semnale i~i fac loc in orientarea si detemiinarea activitatii de raspuns a individului ·adaptind....o la conditiile variate ale vietli. Chiar ~i in 'sfera emotiva a oopilului actioneaza mecanismul 38

....

I I I I 1.

,

l j:.

.

I

!I-

conditionarii: anumite situatii la ,inoeput indiferente pentr{i copii, capata o valoare afectiva prin asocierea cu un fa.pt sau obiect emoµonan1. Spre exemplu, copiii nu manifesta initial teama fata de medic; cum ,,intilnirea" cu acesta se asociaza cu stari neplacute (injectii etc.), ulterior simpla vedere a medicului va provoca reaictii de teama la copil. Mai mult, reactia neg1ativa 1se va generaliza, manifiestindu-se fata de toate persoane1e in halat alb. Acelasi :proces de conditionare poate duce ~i la stingerea ~nor reactii emotive. De pilda, daca un copil trece de repetate ori pe Unga un dine, fara ca aoesta :sa latre zgomotos ~i sa-1 ataee, atunci copilul va inceta sa se mai teama. A~adar, reactii1e emotiona1e se pot stinge daica situatiile ce le provoaca nu mai sint insoti te de factori ,care genereaza emotii. De asemenea un mare m.1i1nar de cuvinte, printre cel1e care dem.1~1esc .obiecte, ,~i-au dobindit semnificatia lor initiala prin mecanismul conditionarii, adidi prin coincident.a repetata in Ump cu obiect:le pe. care le desemneaza din mediul extern. Aceasta asOC1e:re are loc intr-un context de comunioare cu adultul, in primul rind cu parin{ii. . . ... . Odata Hmbajul insli9it, numeroase cand1t10:1an ~e vor f.orma pe baza cuvintului. In locul stimuhlor directi ,(lumina, sunet etc.) va aparea cuvintul, care poa!: deveni la om un stimul conditionat ~i inca unul ma1 puternic decit ceilalti. Numeroas~ reactii noi,. se ... f?~: meaza de acum pe baza ,,comenziI" verbaJ.e, a 1ntann1 verbal,e. Locul stimulului absoLut, care actiona ca factor de intarire, il ia instructiia verbala. Lantul conditionarilor se ,extinde atit de mult m.'Clt prima veriga - 1in care se reounoa~te prototipul clasic - abia se mai poate identifica. Formele elementare s,e integreaza in oonduite mai complexe, carora li se subordoneaza. .Spre exemplu :aratind oopilului un anumit obiect, ' . . . " ·etc. mama n dem.mne~te: ,,caI]a", ,,lampa" , ,,paptcya Gestul si aipoi cuvintul indeiplinesc functii fosemnate ,in prooesul de cuno~tere a realitatii: gestul indicator este un mijloc de organizare a activitatii de orientare, 39

el ajuta la desprinderea obiectului de pe fondul celorlalte lucruri. La inceput, copilul urmar~te numai gestul indicator al mamei, pentru ca, ulterior, sa.-1 foloseasica el ~ i , desprinzdnd din mediul exterior un obiect sau al tul. Tot astfel, mai intii copilul percepe numai cuvintul rostit de adult, pentru ca, ,in mod treptat, sa inceapa tSa.-1 pronunte el 1LITS~i, denumind obiectele din preajma sa. In f elul acesta, ceea ce copihtll face astazi cu ajutorul adultului, rrmine inoepe sa fadi ~i singur: furnctla resipectiva, zmpartita initial zntre adult $i copil, devine cu timpul o functie psihica interna, adica o functie proprie copilului znsu$i (L. S. Vd,gotski).

• AlMurti de conditiooorea de tip clask, experientele de laborator au pus in evidenta un al doilea tip de conditionare, catl'e a ca.pa.tat denumirea de ,,oonditionare instrumentala" ~i care se apropie de invata:rea prin incercare ~i ,eroare sau ta!tonare. Intelesul acestor termoo.i v:a fi lamurit urmarind experirrnentele mtreprinse de B. F. Skinner (6). 1Intr-o cutie mai mare, 'Ca cea din fig. 2.2, se introduce un porumbel, care n-a fost hraniit de mai multe ore. !nitreaga ambianta_ este simplifiicata - lipsita de orke sunete, icolorata uniform, ventil:ata etc. - astfel inclt sa nu ofer.e pasarii deoit stimularile prevazute de e~dmentator. Dupa cum se vede pe pa:noul din fata, in paTtea die deasuipria se gas~te o fereastra circulara prevazuta cu un disc, jumatate mai dnichilS la cu1oare. In cadrul acestei jumatati se distinge o pata mult mai deschisa (oa un ha.nut). In partea de jos a iacelma¢ panou se vooe o deschizatura mai aid.1nca, prin care se ofera porumbelului hrana, aclica intairirea, reco:m1pensa. Sub presiunea foamei, porumbelul se via agita in faca!pere, plimibinrlu-se fa lung ~i in lat, explomnd tot ce se ,afla in jurul sau, ciocanitnld in d.rea;pta ~i-n stinga. In cu.rsul acestei activitati !dezomonate, va 1

1

Il I t

i

ciocani - macar din mtimplare - ~i m pata lum.inoasa de pe disc (am!bianta, cupri.nde aceasta sugestie), dupa care in :fereastra de jos va primi irrnediat hrana preferata. Apoi, porumbelul r~i v8: relua ~ct~vit,?,tea s~ spon tana, iar dupa un timp v,a aJunge sa C1ocaneasca din n0u dilScul ~i i se va oferi hrana, pe caxe o va consuma ~.a.m.d. Se oons,bata ca trep~t int:Tvalele din:tre doua oiocanituri conseootive ale d1sculuu. se redue tot mad mult; de unde la inoeput erau d~tul de mari aceste in tervale descresc din ce !in ce ma1 mult, ajungindu-i&e la un mome:1t