România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol. 9: 1 aprilie-30 iunie 1992 [9] 9738714842, 9789738714847, 9786068091112

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMUL9 (1 aprilie-30 iunie 1992)

FUNDAŢIA EUROPEANĂ Bucureşti,

2011

TITULESCU

Îngrijitor de ediţie: GEORGE G. POTRA

Coperta: OCTAVIAN PENDA Redactor: ANA POTRA Tehnoredactor: OFELIA COŞMAN Selecţie şi prelucrare foto: DANNY MOLDOVAN Fotografii din arhiva personală ADRIAN NĂSTASE şi AGERPRES

Descrierea CIP a Bibliotecii

Naţionale

a României

NĂSTASE, ADRIAN

Rommia după Malta : 875 de zile la Externe I Adrian Năstase. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană Titulescu, 2006-2011 10 voi. ISBN 973-87148-4-2; ISBN 978-973-87148-4-7 Voi. 9. - 2011. - Index. - ISBN 978-606-8091-11-2 327(498)

© Toate drepturile asupra prezentei ISBN 978-606-8091-11-2

ll;i Tipărit /,,'\(.)NITOII.UL Ofl('. l ,\L

la R.A. ,,Monitorul Oficial"

ediţii aparţin autorului

Aprilie 1992 1 aprilie 1992 9.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Willem van Eeckelen, secretar general al UED. Adrian Năstase: Este important să discutăm rolul UEO în Europa. Bucuros că am avut un anumit ecou la discuţiile cu padamentarii. Willem van Eeckelen: Probleme care ne preocupă: cum abordăm convocarea miniştrilor de Externe şi ai Apărării, care să fie rezultatul. Germania pregăteşte un proiect de comunicat, o dedaraţie, dar ·o vom discuta înainte de 5 mai. Ne va da o copie. Să mai avem contacte prin ambasadă. Pe fond: o anumită legătură cu Tratatul de asociere la CEE. Să stabilim un consiliu consultativ cu ţările respective. Criteriul real va fi o anumită legătură cu CEE, pentru a nu face ca la CSCE şi NACC, să-i cuprindem pe toţi. O legătură cu CEE ar fi de ajutor. Care este relaţia dumneavoastră cu CEE? Adrian Năstase: Este o anumită deosebire între UEO şi CEE, ca obiective. Dacă este o întârziere de câteva luni între noi şi cei trei pentru asocierea la CEE, la UEO important este criteriul securităţii. Willem van Eeckelen: Atunci intră şi Ucraina şi Belarus. Adrian Năstase: Sunt trei zone - Europa Occidentali,,, Europa Centra/ii_ şi Europa Răsăriteană, precum şi fostele republici din URSS. România aparţine Europei Centrale. Rămâne Far East Europe, pentru noile republici. Sperăm să nu sefacă o nouă linie de demarcaţie la frontiera româno-ungară. S-ar introduce asifel un element de tensiune. Ei vor avea posibilitatea modernizării armatei. Va fi rău privită la noi în opinia publică. Criteriul relativist va fi greu de explicat opiniei publice româneşti. Va creşte tensiunea. 5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

De ce NA TO nu face această relativizare, iar UEO o face? Willem van Eeckelen: Consiliul consultativ va include şi România. Este mai mult o idee conceptualii.: cum să limităm participarea celorlalţi. De asemenea, problema este cum să întărim legătura cu NATO. Adrian Năstase: Dacă se introduce o linie de demarcaţie între Visegrad şi România va fi tensiune. Willem van Eeckelen: Cum staţi cu asocierea la CEE? Adrian Năstase: Este o chestiune de timp - câteva luni. Trebuie să aveţi asta în vedere. Willem van Eeckelen: Consiliul consultativ va cuprinde toate cele 8 ţări. Adrian Năstase: Vom avea o discuţie şi cu ministrul Hans-Dietrich Genscher. În loc de un mesaj politic bun, s-ar genera frustrare în România. Am venit aici pentru a susţine personal ce înseamnă această diferenţiere pentru România. Mesajul va fi prost din toate punctele de vedere. Din punct de vedere conceptual este greu de trasat o linie de demarcaţie între cele trei ţări şi restul Între cele cinci ţări n-a existat distanţă în ultimii 50 de ani. Willem van Eeckelen: Este o problemă doar în perioada de tranziţie. Adrian Năstase: Dar decizia dumneavoastră poate influenţa negativ procesul de tranziţie. Nici din punct de vedere politic - se va spune - nu obţinem sprijinul Occidentului. Asta va încuraja extremismul şi partidele naţionaliste. Willem van Eeckelen: Care este situaţia FSN? Adrian Năstase: Este deja divizat. Asta arată că suntem în plin proces democratic. Totul este în dezbatere, ceea ce arată o viaţă politică sănătoasă. Wilkm van Eeckelen: Când vor fi alegerile? Adrian Năstase: Sper că în iunie. Legea electoralii. este în dezbatere. Alegerile locale au dovedit că suntem la nivelul standardelor democratice. Avem nevoie de sprijin din partea dumneavoastră. Mai avem nevoie de „note bune" din punct de vedere politic. Trebuie să determinăm populaţia să accepte costul tranziţiei, pentru că altfel apar nostalgii după vremuri vechi şi chiar după Tratatul de la Varşovia. Noi trebuie să distrugem aceste nostalgii. Putem trimite un aide-memoire cu propuneri concrete. Întâlnirea se termină la 9.55. 6

J0.00 Simpozionul Adunării UEO. Preşedinte Marce/le Leutz-Gruette,

vicepreşedinte

al Adunării UEO.

Hans-Die'tri.ch Genscher {ministru de Externe al Germaniei): Prezintă comunicarea „Foundations ofa just and lasting peace order '~ Stabilitatea în Europa înseamnă drepturile omului şz respectarea fro ntierelor. În zona CSCE nu trebuie să existe supra-înarmare. Este nevoie de un cod de conduită în domeniul securităţii. Tratatul de neproliferare a armelor nucleare trebuie să devină universal. Exportul conflictului Est- Vest spre Sud, prin exportul de arme, trebuie să înceteze. Substanţa NATO. Acordurile de asociere cu CEE să includă şi România şi Bulgaria, plus ţările baltice, plus ţările care apar în spaţiul lugoslaviei. UEO este parte integrantă a Uniunii Europene. Maastricht a adus schimbări majore în peisajul european de securitate. Schimbările care au loc vor duce la renaşterea continentului. Jacques Baumel: Dezvoltarea paralelii. a NATO şi CSCE- cum este repartizarea sarcinilor pentru a fi complementare? Vidul strategi,c din Europa de Est- cum vedeţi apărarea noilor democraţii fragi-le? Hans-Dietrich Genscher: Vin dintr-o ţară federalistă. Fiecare land are propriile structuri. Aceasta este arhitectura noastră care stimează dezvoltarea datorită pluralităţii structurilor. La fel trebuie văzută şi arhitectura europeană. NACC afost răspunsul la dizolvarea Tratatului de la Varşovia. Reprezintă o schimbare fundamentalii. de gândire în Europa. CSCE trebuie să devină un aranjament regi,onal în sensul Capitolului VIII al Cartei ONU Asta îi va permite să facă operaţiuni de menţinere a păcii. 7

ADRIAN NĂSTASE

Corvin Mitchel (?): Măsuri reale de securitate. Am avut pace datorită armelor nucleare. Dacă o soluţie bună nu ar fi înarmarea cu arme nucleare a Poloniei şi a Germaniei? Hans-Dietrich Genscher: Ar fi o greşeală să sporim numărul ţărilor care au arme nucleare. Miranda Palo (?): 1. Aria de intervenţie a NATO este clară. Care este aria pentru UEO? 2. Trebuie să creăm în UEO noi unităţi militare sau sunt suficiente cele din NATO? 3. Este o legătură posibilă cu ţările est-europene de tip NATO sau vreo asociere? Hans-Dietrich Genscher: Problema relaţiilor UEO cu ţările est-europene trebuie văzută în spiritul legăturilor acestor ţări cu CEE. Problema forţelor militare - din diferite ţări membre am luat unele unităţi pentru forţe comune. Nu văd o garanţie mai bună pentru stabilitatea în Europa decâtforţele armate multinaţionale. Andreter (?): Aţi vorbit de reuniunea ministerială a UEO cu ţările est-europene şi ţările baltice. În plus, NACC are atribuţii. Este corect că, până acum, UEO nu a avut contacte cu Federaţia Rusă, Bielorusia şi Ucraina? Ce state vor fi invitate la reuniunea ministerială a UEO? Hans-Dietrich Genscher: Cele trei ţări cu acorduri de asociere la CEE, plus România, Bulgaria şi ţările baltice. Sunt contacte neoficiale cu Rusia. Un participant neidentificat: Există riscul ca UEO să fie cumva în trena NATO? Suntem gata să avem o strategie europeană. Dacă nu este un risc să angajăm acţiuni în UEO fară acoperire bugetară. Hans-Dietrich Genscher: Complementaritatea sau rivalitatea între UEO şi NA TO nu este mai mică sau mai mare din cauza ţărilor est-europene. Cele două organizaţii trebuie să-şi facă delimitarea atribuţiilor. Sarcina liderilor politici în toate ţările este să stabilească proporţia necesităţilor de apărare. 8

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Va fi în continuare nevoie de forţe armate în Europa, dar rolul lor va fi diferit. Va fi un anacronism ca, în CEE, să acţionăm în domeniulforţelor armate ca state suverane naţionale. Acesta nu poate fi cazul. Rodriguez (Portugalia): Aţi vorbit de societatea pan-europeană. Dacă va fi în tendinţa generală a istoriei şi va exista o tendinţă de integrare în CSJ, va fi un pericol pentru pace? Ewing (Marea Britanie): Referitor la armele nucleare, aţi dat un răspuns încurajator. Dacă Marea Britanie şi Franţa ar trebui să cedeze armele nucleare, ce crede ministrul Genscher? Hans-Dietrich Genscher: În viitor vrem să eliminăm armele nucleare. Tratatul de neproliferare - este nevoie de reducerea numărului armelor nucleare. În Europa, armele nucleare trebuie eliminate. Nu ajută la securitate şi au un mare potenţial destabilizator. În URSS, sunt foarte multe armamente nucleare care trebuie reduse. Germania a văzut întotdeauna posesia armelor nucleare la nivelul celor două alianţe ca ceva pozitiv. Noi suntem întotdeauna pentru reducerea armelor nucleare. Preşedintele: Muftumiri lui Hans-Dietrich Genscher. Egon Bahr (directorului Institutului de Cercetare a Păcii al Universităţii din Hamburg): Prezintă comunicarea ,,Arms Control and Security '~ Avem trupe sovietice pe teritoriul NATO şi nimeni nu are nopţi de nesomn pentru asta. ( .. ) La 11.45 plecăm spre aeroport. 13.50 Adrian Năstase, ministru de &terne al României, împreună cu delegaţia care l-a însoţit, pleacă la Bucureşti (cu RO 332). Sosirea la 17.15. Mergem la MAE. 9

ADRIAN NĂSTASE

LA sosi.rea de la Berlin, Adrian Năstase, ministru de Externe al României, face o declaraţie reprezentanţilor Radiodifuziunii Române şi Agenţiei ,, R ompres ". Colocviul organizat de UEO a avut ca principal scop realizarea unei dezbateri necesare pentru anumite decizii care vor fi luate în curând privind modul în care UEO va dezvolta relaţiile cu ţările din Europa de Est. Ideea centrală a fost de a se obţine percepţii venite de la personalităţi politice care să ofere materialul necesar pentru dezbaterile de fond. Eu am prezentat un punct de vedere privind securitatea în Sud-Estul Europei, încercând să cuplez această problematică la aria de preocupări a UEO. Punctul nostru de vedere, elementul esenţial în care trebuie să aducem argumente foarte serioase, este de a orienta UEO, care are o dimensiune politică şi de securitate, spre o abordare nediferenţiată în ceea ce priveşte relaţiile cu ţările din Est. Întâlnirile pe care le-am avut cu preşedintele în exerciţiu al Adunării UEO, cu secretarul său general şi cu fostul preşedinte al Adunării au ajutat la o clarificare a punctului nostru de vedere şi sper ca rezultatele să fie pozitive sub aspectul concluziilor care vor fi adoptate. Sub aspectul relaţiilor dintre România şi Germania, aş spune că într-un fel ziua de marei, la Berlin, a fost ziua României. Am în vedere concertul patronat de preşedintele Germaniei, domnul Weiszăcker, susţinut de Filarmonica din Berlin şi dirijat de Sergiu Celibidache. Ceea ce este deosebit, este faptul că acest concert a fost realizat în beneficiul copiilor din România. Deosebit de important mi se pare şi faptul că în discuţia pe care am avut-o cu domnul Hans-Deitrich Genscher, ministrul de Externe al Germaniei, am reconfirmat vizita pe care Domnia Sa o va face la Bucureşti în următoarele zile şi care ne va da prilejul să discutăm în detaliu chestiuni bilaterale.

10

ROMÂNIA DUPA MALTA

17.45 Cu Elena Zamfirescu. Lucrdm I.a ştirea de presd asupra cuvântdrii lui Adrian Năstase I.a Berlin. 19.10 Cu Mihai Enescu. Discutdm vizita ministrului de Externe al Sloveniei. 19.30 Cu Marin Cârciumaru. Discutdm programul vizitei ministrului de Externe al Germaniei. 20.10 Telefon Chişinău. Md sund Marcel Dinu. Reuniunea cvadripartitd a fost foarte bund. Au adoptat un comunicat de presd şi un document nepublic cu recomandiiri. Nicol.ae Ţâu are în vedere o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe în a doua decadii a lunii aprilie. 20.15 Cu Marin Buhoară. Discutdm despre UEO. Vom face aide-memoire pentru Willem van Eeckelen, secretar general al UEO.

2 aprilie 1992 9.151.AAdrian Năstase cu probleme curente. Pentru întâmpinarea lui Pavol Demes, ministrul de Externe al Slovaciei, sd meargd Constantin Ene I.a aeroport. Pentru dineul cu Jacques Poos, de invitat trei parl.amentari. Vizita lui Hans-Dietrich Genscher - mergem pe programul nostru. Sculptorul Doru Drdguşin, pentru Nicol.ae Titulescu, sd vind sâmbdtd dupd-amiazd. 9.30 Telefon Helsinki. Md sund ambasadorul Virgil Constantinescu. La Helsinki este un curent tot mai mare de opinie sd se discute situaţia din Moldova în contextul crisis prevention. 11

ADRIAN NĂSTASE

- --

9.40 La. Adrian Năstase. L-a sunat ambasadorul Radu uz 22 aprilie.

Comşa.

Hans-Dien-ich Genscher vrea să vină

10.1 O Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe Felix Bogdanov,

ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti. ' '

Felix Bogdanov: Andrei Kozîrev vă n-ansmite un mesaj: Am luat cunoştinţă de recomandările delegaţilor celor patru minişn-i de Externe uz nivel de experţi, care s-au reunit în conformitate cu cele convenite prin decuiraţia de uz Helsinki. Baza pe care au prezentat-o este bună. Este necesar un proces de consultări pentru o convenţie de pace cu reprezentanţii popuuiţiei din Republica Moldova de pe malul stâng al Nistrului. Să se sprijine primele rezultate ale experţii.or. De acord să continue eforturile pentru euiborarea formulei.or de reglementare. Necesitatea de a se abţine de uz continuarea măsurii.or de forţă. Minişn-ii Afacerii.or Externe să facă o decuiraţie privind necesitatea unei reglementări exclusiv prin mijloace politice. El împărtăşeşte ideea continuării activităţii experţii.or. Varianta B ar fi să aibă loc rapid întâlnirea minişn-ilor de Externe ai celor patru state. Sunt gata să vă invit uz Moscova sau să ne vedem în oricare alt loc. Adrian Năstase: Va vedea textul n-adus al scrisorii. Mulţumiri lui Andrei Kozîrev. Cred că experţii noşn-i au realizat un lucru bun. Am văzut recomandările lor. Sunt o bază foarte bună pentru discuţii viitoare. În ceea ce priveşte cele două formule, prima este oarecum depăşită. Probabil experţii noşn-i au plecat. Să redactăm uz nivel de ministere o decuiraţie comună în sensul că salutăm aceste recomandări. Şi anume, că recomandăm ferm o soluţie politică şi ne decuirăm disponibilitatea de a ne întâlni în a doua decadă a lunii aprilie. 12

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

De acord să ne vedem cât de rapid. Eu sunt disponibil. Ar fi dificil de realizat o întâlnire kl Moscova. Eu aş sugera kl Chişinău, dacă ne invită Nicouie Tâu. Âr fi util să dăm o decuiraţie comună a cel.or patru minişn-i şi, fără să dăm data, să spunem că ne vom întâlni. Să salutăm rezultatele experţii.or şi să insistăm pentru o soluţie politică. Facem astfel de decuiraţii fiecare sau putem face o decuiraţie comună. Poate mai bine individual: salutăm recomandările; suntem pentru o soluţie politică şi disponibilitatea pentru o întâlnire a miniştrii.or cât mai curând. Noi am putea da decuiraţia chiar azi după-amiază. Pentru a menţine ambianţa politică.

Felix Bogdanov: Dacă experţii mai sunt încă acolo, ar putea euibora decuiraţia în comun. Adrian Năstase: Dacă se poate, nu avem probleme. Felix Bogdanov: Apreciaţi pozitiv rezultatele experţilor? Adrian Năstase: Da. Au adoptat două categorii de recomandări destul de bune pentru pregătirea întâlnirii miniştrilor. Prima categorie - măsuri politice şi militare. A doua categorie - măsuri de încredere. Desigur, este un text confidenţial. Problema este de intoleranţă uz nivelul unor comunităţi locale. !n plus, mai este situaţia cazacilor. Felix Bogdanov: La 6 aprilie se reuneşte Paruimentul Federaţiei Ruse, iar acolo va fi o abordare emoţionalii. Adrian Năstase: La Helsinki, propun să spunem: să liisăm procesul celor patru să se desfăşoare. Să informăm CSCE ce facem în formatul de patru. Să rămânem în contact. Audienţa se termină uz I 0.30. 10.35 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu.

Este încă kl Chişinău. N-a vorbit cu ministrul Ţâu. Îl informez ce a spus ambasadorul rus. 11.15 La.Adrian Năstase cu p robleme curente. Să dăm scrisoarea transmisă de Andrei Kozîrev n-adusă. 13

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NASTASE

Va vorbi cu Nicouie patru miniştri. De văzut strategia.

Ţâu.

Poate că ar fi bine să lucreze o decuiraţie a celor

11.30 Telefon Chişinău. Marcel Dinu încă nu a vorbit cu Nicouie Ţâu. Îi spun să exploreze posibilitatea de a euibora o decuiraţie a celor patru miniştri acolo. 12.05 Celula de criză pentru Transnistria-deschid şedinţa, dar după câteva minute sunt chemat uz ministru. 12.15 La Adrian Năstase cu probleme curente. Preşedintele Ion Iliescu a primit o scrisoare din partea preşedintelui George Bush referitoare uz programul SUA pentru Rusia. Să pregătim o scrisoare de răspuns astăzi, în care să muftumim pentru scrisoarea trimisă şi să introducem nevoia de sprijin pentru România. Să-l sensibilizăm pe preşedintele Mircea Snegur şi să-i ajutăm pentru un răspuns.

Scrisoare pentru Hunter: Very much enjoyed to listen to your president in Berlin. I hope to keep in touch, especially since we just established IRSI. De dat noua adresă şi telefoanele. 12.2 0 Celula de

criză, privind

Transnistria -

revin

uz şedinţă.

de luptă de uz Tighina pentru ocuparea poziţiilor deţinute de separatişti. Este posibil ca separatiştii să aducă forţe din Tiraspol Este posibil ca forţele moldovene să decuinşeze operaţiuni militare şi în Nord. Separatiştii s-au organizat uz R.âbniţa. Moldovenii au reuşit doar să încercuiască Tighina, dar n-au cucerit localitatea. O unitate de elicoptere din Tiraspol a decuirat că a trecut de partea

MApN·

Continuă acţiunile

separatiştilor.

14

Nu ştie dacă celeuilte unităţi rămân neutre sau nu. Acum este Armata Rusiei, nu a CSl SRI: Momentul important este Armata a 14-a, poziţia ei. Hotărârea trecerii Armatei a 14-a sub Rusia are influenţă gravă asupra stării de spirit a forţelor armate, dar şi a popuuiţiei. Apare cuir voinţa Moscovei de a fi de partea separatiştilor. Rezultă cuir că Armata a 14-a este implicată. Majoritatea militarilor ei sunt rusofoni. Să urmărim fenomenul trecerii poliţiştilor de partea separatiştilor. Ml: Apare tot mai cuir că Armata a 14-a se angajează în conflict. Capătă un caracter organizat. Este o unitate militară, cea de elicoptere, care se implică. Traian Chebeleu: Este un joc pe două puinuri. MA.pN: Crede că da. Probabil că Evgheni Şapoşnikov era mai neutru. Una din armatele cel mai puţin subordonate conducerii politice este chiar Armata a 14-a, foarte bine dotată şi instruită. Este armată de gardă. Se poate implica. Diplomaţii militari se interesează de intenţiile de implicare a armatei de uz Buzău. Ataşatul militar ungur a întrebat dacă sunt voluntari români în Transnistria, ce activităţi se desfă,şoară uz Buzău, dacă avem în vedere trimiterea de voluntari. Afirmaţia sa: Mircea Snegur este adeptul angajării organizaţiilor internaţionale în reglementarea situaţiei. A afirmat că Ucraina nu va sta de-o parte dacă România se va implica. El a spus că nu mai este un secret că România este implicată. SIE: Ucraina va trata de pe poziţii de forţă orice conflict pe frontiere. Ml: Tot mai mulţi diplomaţi de uz Bucureşti se interesează ce face România faţă de Republica Moldova. Un fancţionar al Ambasadei SUA a spus că în cercurile guvernamentale americane ar fi difazate hărţi cu o nouă împărţire teritorială. a României, cu Moldova cedată Republicii Moldova. SRI: Conceptul Moldova lui Ştefan cel Mare circulă. în Canada, Austria. 15

ADRIAN NĂSTASE

MApN: Institutul de Studii de /,a Praga are un studiu de rezolvare a problemelor etnice pe calea federalizării. SRI: Ideea federalizării prinde şi în Moldova. Se vorbeşte de o confederaţie a unor state româneşti. UDMR insistă acum pentru internaţionalizarea problemei minorităţilor. Crede că este acum momentul Ideea federalizării este susţinută de Germania. MApN: S-a intensificat propaganda. S-au prezentat ruine româneşti. Traian Chebeku: Concluzie - este incompatibil procesul diplomatic cu ce se întâmplă pe teren. Întârzierea în p/,an politic poate crea probleme mai grave. În demersul către Germania, de ţinut seama de re/,aţiile cu Ucraina. Germanii vor sprijini Ucraina. Ml: S-au luat unele măsuri pentru întărirea ordinii în zona de frontieră. SRI: Relevarea îngrijorării că atât timp cât nu există elemente că Armata a 14-a este contro/,ată, se ridică semne de întrebare cu privire /,a credibilitatea controlului asupra armatei. Traian Chebeku: La concluzii: Situaţia se complică din punct de vedere militar şi politic. Situaţia se agravează. Suntem, atenţionaţi din toate părţile cu privire /,a riscul implicării noastre efective, cu consecinţe fantastice pentru noi. Suntem foarte dependenţi de Ucraina şi Rusia în p/,an economic, ceea ce are consecinţe foarte mari. Greva şoferilor ne aduce mari deservicii. La 20 aprilie, punctele de frontieră vor fi blocate. - jurnale din Moldova şi de /,a noi pun în evidenţă că oricum preşedintelui Ion Iliescu i se va imputa fie implicarea, fie neimplicarea. Preşedintele Ion Iliescu să facă o nouă întâlnire cu liderii partidelor politice şi ai grupărilor sindicale. Şedinţa se termină /,a 13. 40. 16

ROMÂNIA DUPAMALTA

13.50 Telefon Helsinki. Vorbesc cu ambasadorul Virgil C~nstan~nesc~. . li spun cum să procedeze apropo de cererea de a se discuta situaţia din Transnistria /,a CSCE. 13.55 Cu Mihail Rujoi şi Vakntin Stan. Lucrăm /,a Buletinul referitor /,a situaţia din Moldova. 14.20 Ovidiu Şincai - discuţie generală. _ Necesitatea întăririi preşedinţiei şi a MAE, singurele instituţii stabile. Contacte ale preşedintelui Jon Iliescu cu liderii de partide. Discuţii în Comitetul consultativ al MAE pe tema necesităţii unor instituţii stabile. Alegeri cât mai repede. Senatorii care au plecat din FSN să lucreze pentru legea electorală. De lucrat cu liberalii pentru alegeri. O criză de guvern - este un moment prost. Marile ziare îl sprijină pe Petre Roman împotriva lui Ion Iliescu. 14.40 Telefon

Chişinău.

Mă sună Nico/,ae Ţâu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Vrea

să-l sune pe Adrian Năstase

când apare.

15.25 Vizita în România a ministrului Relaţiiwr Internaţionale al Republicii Slovace, Pavol Deme1, la invitaţia ministrului Afaceriwr &terne al României, Adrian Năstase. În cadrul convorbirilor s-a procedat /,a o informare reciprocă asupra situaţiei interne din cele două ţări. Cei doi miniştri au constatat cu acest prilej că evoluţiile cunosc o anumită similitudine. Pe această linie, Pavol Deme'f a menţionat că în Republica Federativă Cehă şi Slovacă s-au divizatforţele politice care au câştigat alegerile generale din iunie 1990, respectiv, Forumul Civic din Republica Cehă şi Opinia Publică împotriva Violenţei din Republica Slovacă. 17

r

ADRIAN NĂSTASE

Recent, s-a produs o divizare şi în Mişcarea Creştin-Democrată, al cărei preşedinte este actualul premier slovac, }dn Carnogurskj. Demnitarul slovac a evocat o problemă deosebită, şi anume: definirea viitoarei forme statale a Cehoslovaciei. Chiar la 1 aprilie au avut loc discuţii aprinse şi dramatice în Consiliul Naţional Slovac, unii deputaţi insistând să se proclame independenţa de stat a Slovaciei. Cei doi miniştri au realizat un schimb aprofundat de păreri în legătură cu dezvoltarea raporturilor reciproce şi au convenit să intensifice conlucrarea în domeniile politic, economic, cultural al turismului, agriculturii etc. Un loc important în cadrul convorbirilor a fost acordat problematicii vieţii internaţionale, cu precădere evoluţiei procesului CSCE şi situaţiei din zona noastră geografică. S-a realizat o informare reciprocă asupra raporturilor cu vecinii, cu ţările din fosta Uniune Sovietică. S-a stabilit să se intensifice conlucrarea şi schimbul de păreri pe probleme de interes comun. În acest sens, s-a menţionat ideea organizării unei mese rotunde la Bratislava, în perioada următoare, pentru schimb de opinii în legătură cu minorităţile naţionale, cu participarea reprezentanţilor ministerelor de Externe şi a unor oameni de ştiinţă din mai multe ţări din zonă care se confruntă cu această problematică. S-a convenit, de asemenea, tot în scopul unei mai bune cunoaşteri şi apropieri între popoarele noastre, ca într-un viitor apropiat să se organizeze un schimb de ziarişti, pentru o informare mai în detaliu asupra aspectelor care preocupă în perioada actua/,ii, cele două popoare. 16. 05 La Adrian Năstase. Vorbeşte cu Nicolae Ţâu. Vrea să facă o declaraţie referitoare la Transnistria. Discuţie genera/,ii, asupra implicaţiilor. li

17. 00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu delegaţia parlamentară a Ucrainei, condusă de Ivan Stepanovici Pliu.şei, preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, care efectuează o vizită în România, la invitatia Parlamentului României. 18

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

în cadrul convorbirii s-a procedat la un schimb de opinii privind valorificarea posibilităţilor create de multiple~e co":plementarităţi, ~ _Pote~ţialului vecinătăţii ţărilor noastre pentru construirea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale, a unei conlucrări reciproc benefice în plan economic, politic, cultural şi în alte domenii de interes pentru ambele părţi. A fost relevată contribuţia deosebit de importantă pe care o pot aduce parlamentele, prec~m şi Min~s:erele de Ext~rne 1in cele două ţă~i la s~ato":i~rea unor raporturi de znţelegere şi zncredere reciproca, de cooperare şi buna vecznatate între România şi Ucraina la nivelul standardelor europene şi al principiilor înscrise în documentele CSCE. În acest scop, s-a subliniat necesitatea intensificării contactelor la diferite niveluri, construirea unui cadru juridic bine structurat al raporturilor bilaterale, de natură să confere colaborării româno-ucrainene dinamism şi eficienţă în beneficiul ambelor părţi. Ministrul Afacerilor Externe al României şi preşedintele Radei Supreme a Ucrainei au exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluţia periculoasă a situaţiei din partea de est a Republicii Moldova, agravată îndeosebi ca urmare a pătrunderii în zonă, în sprijinulforţelor separatiste, a grupurilor de cazaci înarmaţi. S-a subliniat necesitatea de a se acţiona ferm pentru aplicarea măsurilor convenite cu prilejul întâlnirii de la Helsinki a miniştrilor de Externe ai Republicii Moldova, Ucrainei, României şi Federaţiei Ruse şi de a se continua eforturile celorpatru state în scopul opririi escaladării vărsării de sânge, asigurării condiţiilor pentru soluţionarea paşnică a conflictului prin oprirea pătrunderii în zonă a unor forţe înarmate din afară, respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi încetarea oricărui amestec în treburile sale interne, restabilirea calmului şi ordinii de drept în zona de conflict. Ivan Pliu.şei: În Moldova sunt arme care vorbesc. Nu putem contempla liniştiţi acest proces. Aşteptăm cu interes părerea dumneavoastră în legătură cu rezolvarea acestui conflict. A doua problemă - stabilirea relaţiilor între România şi Ucraina nu numai pe plan diplomatic, ci în toate sferele. Noi suntem în oarecare întârziere în stabilirea acestor raporturi. 19

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Sunt două chestiuni care şi mie mi se par extrem de importante. Par/,amentele au reuşit să găsească împreună înţelepciunea de a depăşi un moment dificil apărut /,a un moment dat. Ivan Pli-u,şci: Acest moment a fost creat artificial Adrian Năstase: Poziţia a fost foarte c/,ară /,a nivelul guvernului şi, în acest punct, reluăm o co/,aborare care a fost întotdeauna foarte bună. Poziţia noastră comună a fost de a izo/,a problemele dificile şi de a ne concentra pe problemele în care putem să dăm maximum de viteză co/,aborării noastre. Sunt probleme sensibile pentru opinia publică de /,a noi şi de /,a dumneavoastră. Să lăsăm istoria să rezolve acele probleme care acum ni se par că trebuie să fie altfel. Avem prea multe probleme de rezolvat ca să mai adăugăm şi altele. În ace/,aşi timp, nu are rost să ne /,ansăm în soluţii care nu ar avea sprijin popu/,ar /,a noi şi /,a dumneavoastră. Deci, atitudine pragmatică şi rezonabilă. Am organizat vizita de acum un an /,a Kiev pe această bază.. De atunci încă am semnat un protocol de consultări între ministerele de Externe şi am pus bazele pentru negocierea unor acorduri bi/,aterale. Sunt mai multe documente redactate, care aşteaptă să fie semnate - acordul consu/,ar, acordul comercial şi de co/,aborare economică, acordul cultural care să includă şi crearea unor centre de cultură şi informare în cele două ţări. Elementul esenţial pentru filosofia re/,aţiilor noastre bi/,aterale este de a elimina o temere psihologică de ostilitate între cele două societăţi. Este un moment istoric pentru re/,aţiile dintre cele două popoare şi trebuie să-l folosim cât mai bine. Atitudinea Ucrainei faţă de situaţia din stânga Nistrului are o rezonanţă pozitivă în România. Există un câmp foarte /,arg de co/,aborare, atât /,a nivel politic, cât şi în cele/,alte domenii. Cred că, după vizita dumneavoastră aici, ar trebui să demarăm schimbul de vizite /,a nivel guvernamental. 20

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Cred, de asemenea,

că trebuie să definim

cadruljuridic bi/,ateral Trebuie

să asigurăm funcţionarea mi~iuni~r diplo~atice din cele două capitale şi să asigurăm comunicarea operativă dintre noi. . _

Avem avantajul de a fi avut un consu/,at general /,a Kiev. Dumneavoastra nu aveti, însă, niciun punct de contact /,a Bucureşti. ' Este foarte important să realizăm şi să dotăm bine cele două ambasade. Suntem dispuşi să ajutăm pentru condiţii cât mai bune de insta/,are a Ambasadei Ucrainei /,a Bucureşti. Să încercăm să găsim cea mai bună soluţie în această chestiune foarte importantă. Fără o comunicare bună, nu putem merge mai departe. Fosta Ambasadă sovietică avea /,a Bucureşti 10-12 clădiri. Poate una ar putea fi folosită pentru dumneavoastră. Dacă nu este posibil vă ajutăm noi cu un local adecvat. Avem dificultăţi de a intra în contact cu Ucraina, prin Moscova sau Chisinău. Nu este normal . Acordăm o mare importanţă chestiunii ambasadelor. În măsura în care veţi sprijini această chestiune, putem să o rezolvăm foarte rapid. În ceea ce priveşte re/,aţiile economice, aţi discutat cu domnul ministru Constantin Fota. Aici este o chestiune pe care va trebui să o învăţăm - contacte economice nu numai /,a nivelul guvernelor, ci şi al agenţilor economici, /,a nivelul administraţiilor locale. Noi am fost obişnuiţi mai mult cu re/,aţii /,a nivelul guvernelor, dar acest lucru nu mai este adecvat nici /,a noi, nici /,a dumneavoastră. Să încurajăm contactele directe între oamenii de afaceri. Referitor /,a re/,aţiile culturale. Re/,aţiile de cultură dintre popoarele noastre sunt foarte vechi şi foarte bogate. Noi trebuie să le redescoperim şi să le facem publice în mai mare măsură. Aici aş introduce şi problema minorităţilor ucraineană /,a noi şi română /,a dumneavoastră. Cred că găsim împreună firească preocuparea de a sprijini menţinerea identităţii lor culturale, inclusiv prin contact direct. Abordarea noastră în materie de minorităţi este diferită de a altor guverne. Nu vrem să creăm din minorităţi instrumente politice de destrămare a altor ţări. 21

ADRIAN NĂSTASE

,11

:I

I 111 I

I

Singura noastră preocupare este legată de păstrarea identităţii culturale a românilor care trăiesc în altă parte şi acceptăm aceeaşi preocupare pentru minorităţile care trăiesc în România. Facem acest lucru fără gânduri ascunse. Am spus de la început că problemele dificile, care au legătură cu minorităţile, le lăsăm de-o parte. Să tratăm aceste probleme în mod deschis - şi pentru minoritatea română în Ucraina, şi pentru minoritatea ucraineană în România -pe baza principiilor CSCE. Sunt puncte de vedere care consideră că există „drepturi colective': N-am înţeles prea bine acest concept şi n-am găsit nici exemple în acest sens. Ivan Pliu.şei: Nici noi. Adrian Năstase: Dumneavoastră, totuşi, aţi semnat o declaraţie cu Ungaria în care „drepturile colective" sunt acceptate în teorie. Tehnica Ungariei este foarte interesantă. Când se creează un moment de vulnerabilitate şi apar greutăţi, atunci ei vin cu un document angajant pe minorităţi. Îmi aduc aminte că, imediat după Revoluţie, în ianuarie 1990, o delegaţie din Ungaria a venit, tot aşa, pentru o declaraţie pe minorităţi, tot cu ideea „drepturilor colective': Aceasta, sigur, este o discuţie mai lungă. Ar fi interesant un schimb de păreri mai amplu. Am vorbit chiar cu ministrul de Externe ungar să avem un schimb de vederi pe probleme sensibile, inclusiv cu minorităţile noastre. Cred, de asemenea, că este foarte important să stabilim o legătură mai bună la nivelul mijloacelor de informare în masă. Ar trebui să stabilim contacte mai strânse între televiziuni, agenţii de presă. Multe din informaţiile noastre despre Ucraina vin fie prin agenţii de presă occidentale, fie prin Moscova. Trebuie să eliminăm, şi în acest domeniu, intermediarii. Relaţiile pe linie militară vor fi extrem de importante. La Bruxelles, s-au întâlnit ieri cei doi miniştri ai Apărării. Contactele lor sunt foarte bune. Ultimul aspect este legat de cooperarea noastră în organizaţiile şi conferinţele internaţionale. Trebuie să începem să lucrăm mai strâns în forurile internaţionale. Un exemplu foarte bun îl reprezintă Reuniunea CSCE de la Helsinki. Am un exemplu foarte bun, în care reprezentanţii ţărilor noastre au 22

11

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

fast aleşi în Subcomisia pentru problemele minorităţilor a ONU, ceea ce va da posibilitatea să lucrăm împreună în acest for al ONU. Mai sunt şi alte aspecte. Sper ca şi la nivelul oamenilor de cu~tură, ~l ONG-urilor şi universitătilor să întărim cooperarea noastră. Să oferim reciproc burse. · Situatia din Moldova este în acest moment extrem de temionată. Am apreciat faa,,;e mult Declaraţia de la J(_iev a şefilo~ de stat în ~ceastă chestiune.. De asemenea, am apreciat Declaraţia MAE şi Declaraţia Parlamentului dumneavoastră în legătură cu situaţia din Tramnistria, ca şi decizia de a realiza un control strict la frontiera dintre Ucraina şi Moldova. După părerea noastră, ar fi foarte important să asiguraţi un controlfoarte bun şi la frontiera cu Rusia. Altfel, rămâneţi cu cazacii care nu pot trece în Moldova. Ivan Pliu.şei: Şi fără portul naţional pot intra. Adrian Năstase: Cunoaştem situaţia din Transnistria şi cauzele. Noi înţelegem situaţia complicată din Rusia, dar nu înţelegem de ce nu se ia opoziţie mai fermă faţă de implicarea cazacilor în Moldova. Situaţia s-a complicat azi prin faptul că Armata a 14-a a fost trecută sub comanda Rusiei, iar ofiţerii săi au făcut o adunare şi au cerut încetarea focului, stabilind şi un ultimatum pentru ora 16 00, luând decizia să intre în alarmă de gradul I Chestiunea este extrem de delicată, pentru că intervenţia Armatei a 14-a, sub conducerea Rusiei, ar putea fi interpretată drept un act de agresiune împotriva unui stat independent. În plus, mijloacele de informare în masă de la Moscova prezintă în mod absolut incorect evenimentele. Noi ne punem speranţe în posibilitatea unei rezolvări paşnice. Am realizat ofoarte bună colaborare şi un document prezentat la Helsinki, cu ocazia întâlnirii cvadripartite a miniştrilor de Externe, la care adjunctul ministrului de Externe al Ucrainei a avut un rol foarte pozitiv. În baza declaraţiei respective, în ultimele zile, s-au întâlnit la Chişinău experţi din cele patru state, care au stabilit seturi de măsuri de avut în vedere 23

ADRIAN NĂSTASE

la viitoarea întâlnire a miniştrilor de Externe. Pe de-o parte, măsuri de dezangajare şi eliminare a armamentelor, iar pe de altă parte măsuri de încredere. Astăzi am primit o scrisoare din partea ministrului Andrei Kozîrev, cu propunerea de a realiza cât mai curând o întâlnire a celor patru miniştri de Externe. Noi considerăm că reuniunea experţilor a fost foarte utilă şi suntem deschişi pentru o reuniune a miniştrilor de Externe oricând, începând de mâine. Problema este că în Transnistria există o dinamică proprie a confrnntării şi fiecare de acolo poate foarte uşor să iasă de sub control. Pericolul este foarte mare. În plus, a început şi războiul psihologic - dezinformarea în forme foarte variate. Este foarte clar că Transnistria este un test de încercare pentru forţele conservatoare din fosta URSS. Rezultatul poate fi foarte rău şi pentru noi şi pentru dumneavoastră. Ucraina ar putea fi, oarecum, între două „Rusii '~ Una mai mare şi una mai mică. Aceasta ar putea fi nucleul unui bulgăre de zăpadă, care să se dezvolte mai departe. De aceea, avem un interes comun în a ne ajuta în mod deosebit pentru dept4irea acestei situaţii. Trebuie să păstrăm un contact permanent şi să vedem ce putem face pentru a calma spiritele. Parlamentul Moldovei a oferit diverse formule. Trebuie discutat în legătură cu ele. Pe de altă parte, dumneavoastră aveţi o minoritate destul de mare acolo. Poate prin intermediul ei să influenţaţi şi dumneavoastră, indirect, dept4irea acestei stări de suspiciune şi conflict din Transnistria. Un alt efect negativ este cel al refugi-aţi/or. Cazacii şi gărzile rusofone elimină românii în dreapta Nistrului şi ucrainenii înspre Ucraina, pentru a crea o zonă relativ pură şi ideologic, comunistă. Nu pot spune lucruri foarte bune despre ce se întâmplă în Transnistria. Noi credem că trebuie să mergem pe formule politice, să epuizăm cadrul în patru şi numai după aceea să mergem la CSCE, la ONU. Sperăm ca, împreună, să determinăm o rezolvare politică.

I lu

24

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Ivan Pliuşd: Înainte de a da cuvântul lui Dimitri Pavliciko, sunt de acord cu multe din ce aţi spus dumneavoastră. Si noi suntem preocupaţi de poziţia Moscovei faţă de acest conflict, de sursele informaţii pe care Moscova le manipulează. Aţi spus de două ori că Armata a 14-a este subordonată Rusiei. După informaţiile noastre, Armata a 14-a este subordo~ată ~SI . ,. Adrian Năstase: Azi s-a semnat decretul preşedintelui Boris Eţtin de trecere a Armatei a 14-a sub comanda Rusiei. Ivan Pliuşci: Suntem de părere că trebuie să terminăm cu această structură. Nici Snegur, nici Kravciuk n-au împărti4it această părere. Măsurile lui Elţîn sunt de aşteptat. Referitor la utilizarea diasporei ucrainene din Moldova - este oproblemă foarte complicată. Respectarea de către Ucraina a principiilor coexistenţei paşnice pe care se bazează Actulfinal de la Helsinki şi CSI este apreciată drept trădare de către unii lideri din Transnistria. Mijloacele de informare în masă concură la formarea unei asemenea impresii. Împărti4im întru totulpărerea privind întrunirea miniştrilor Afacerilor Externe. Trei îl pot „răcori"pe al patrulea. Noi suntem de părere să facem concesii pentru a stinge acestfocar periculos, care poate lua amploare. ,,Înţeleptul se înzdrăveneşte singur'~ Esenţa este că atât Ucraina, cât şi locuitorii din Transnistria ar trebui să vadă adevărata faţă a acestui proces. Vestimentaţia cazacilor este o chestiune de formă. Esenţa procesului abia se întrevede. Exprimândpărerea mea, cred că trebuie facut tot ce depinde de noi pentru a stinge acest focar. Dimitri Pavliciko (preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ucrainei): Bucuros că îl reîntâlneşte pe Adrian Năstase. Nu de mult a vizitat Chişinăul S-a întâlnit cu preşedintele Mircea Snegur. Acolo a auzit cam aceleaşi lucruri. Referitor la relaţiile dintre Ucraina şi România. Pentru noi este oprioritate stabilirea relaţiilor cu România, diplomatice şi de altă natură. Suntem de părere

de

25

ADRIAN NĂSTASE

că

, I I

atât timp cât nu va fi o Ambasadă a Ucrainei la Bucuresti nu vom avea cu adevărat relaţii diplomatice şi consistente. Sper să avem ajutdr:t dumneavoastră. Dumneavoastră aţi caracterizatfoarte bine acele relaţii pe care noi vrem să le stabilim pe o bază juridică, pe care să le construim chiar începând de astăzi. Vă punem la dispoziţie un proiect de declaraţie privind relaţiile dintre Ucraina şi România pentru a medita şi să o concretizăm. Azi am avut o discuţie foarte deschisă cu domnii Alexandru Bâdădeanu şi Dan Marţian. Ei cunosc foarte bine situaţia noastră. Mai există o latură. Medicii susţin că o rană închisă se vindecă mai greu ca una deschisă. Nu trebuie să manifestăm teamă şi să prezentăm problemele care ne preocupă în mod deschis. Nu putem separa relaţiile româno-ucrainene de relaţiile româno-moldovene. Este o întrepătrundere organică între ele. Nu întâmplător preşedintele Ivan Pliuşci a pus întrebarea vizâ.nd situaţia Moldovei, care ne doare. Eu accept şi susţin că întâlnirile celor patru miniştri vor continua, dczr trebuie să căutăm un intermediar. Noi suntem cointeresaţi, având un interes în rezolvarea problemelor. După părerea mea, în această dezbatere ar trebui introdusă o ţară occidentală - aceasta şi nu Armata a 14-a - să facă ordine. În abordczrea acestei chestiuni nu trebuie să pornim de la faptul că trei suntem membri ai CSJ, ci că patru suntem membri ai ONU. Noi apreciem foarte mult importanţa vizitei noastre în ţara dumneavoastră şi ne punem mari speranţe că vom ajunge la o reglementare diplomatică paşnică în problemele care ne privesc. Ivan Pliu.şei: Îl invit pe reprezentantul MAE al Ucrainei să expună poziţia noastră.

Oleksandr Kupcişin (reprezentant al MAE al Ucrainei): Transmite un salut

din partea ministrului Anatoli Zlenko şi impresiile fru,moase de la întâlnirile avute la Kiev şi Davos. Domnul Zlenko transmite că îl preocupă absenţa Ambasadei Ucrainei de la Bucureşti. Această chestiune în niciun caz nu are un caracter politic, ci este o problemă financiară şi o problemă între Ucraina şi Rusia. Dacă am fi 26

J..

ROMÂNIA DUPA MALTA

obţinut una din cele 12 clădiri, am fi rezolvat problema, dczr Rusia blochează rezolvarea acestei chestiuni. Mai ridic un aspect al relaţiilor bilaterale. Aţi remarcat foarte corect ecesitatea bazei juridice a relaţiilor bilaterale. n Mai este un canal pe care să-l folosim. Între România şi fosta URSS s-au încheiat acorduri în privinţa cărora Ucraina ar putea deveni succesoare. Se impune întâlnire la nivel de experţi pentru a vedea care din aceste acorduri pot rămâne O în vigoare. Să ne dczţi textele acordurilor dintre România şi URSS. De la dumneavoastră le putem obţine mai rapid. Acum două zile, ministrul nostru a trimis o scrisoare ministrului Jiri Dienstbier, preşedintele Consiliului CSCE, în legătură cu situaţia din Transnistria. Totodcztă, se face sublinierea că, în prezent, nu sunt folosite deplin posibilităţile de colaborare în cadrul celor patru. Veţi cunoaşte curând conţinutul scrisorii. Ivan Pliu.şei: Dă cuvântul lui Leonti Sănduleac. Leonti Sănduleac (profesor la Universitatea din Cernăuţi): Exprimă preţuirea faţă de Adrian Năstase, ca politician de marcă. Pornim de la constatarea că este foarte important ca problemele româno-ucrainene să se rezolve de către liderii politici şi nu în mitinguri. Totuşi, tragedia din Transnistria în mică măsură este legată de faptul că fosta URSS ducea politica de deznaţionalizare. În decurs de 50 de ani, ucrainenii şi moldovenii autohtoni din Transnistria nu au avut posibilitatea să conştientizeze că sunt moldoveni şi ucraineni. Cei ce vor să construiască „ raiul comuniştilor': pentru că este mai uşor de manevrat. Orice ştirbire a drepturilor minorităţilor poate avea repercusiuni catastrofale. Desigur, mă preocupă, în primul rând, conaţionalii - minoritatea ucraineană. În principiu, îmi plac copiii, mai mult ai mei ca ai vecinilor. Ideal ar fi să mă comport faţă de copiii vecinilor ca şi faţă de ai mei. Adrian Năstase: A fost pentru mine oprobă de prietenie. Sunt convins că asifel de întâlniri sunt extrem de importante pentru a ne cunoaşte mai bine. Cu cât ne vom cunoaşte, vom putea discuta şi despre răni, fară ca aceste lucruri să rănească. 27

ROMÂNIA OUPA MALTA

ADRIAN NASTASE

În ceea ce priveşte textul dedaraţiei, vă mul,tumim dacă ne daţi un proiect. Noi, la un moment dat, am negociat un text. Conţinutul era aproape gata, cu 1-2 chestiuni rămase în paranteză. Pe această bază, cred că putem trece la finalimrea Lui. În ceea ce priveşte posibilitatea introducerii unui intermediar în discuţiile privind situaţia din Transnistria, singura rezervă este că în momentul în care se va vedea că cineva poate crea o tensiune într-un Loc şi o va internaţionaliza,, acest Lucru se va repeta. Dimitri Pavliciko (preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ucrainei): A avut în vedere o structură europeană. Adrian Năstase: Şi Europa este împărţită în categorii de interese. Cel mai bine este să rezolvăm singuri aceste probleme. Să facem ce putem, Numai în ultimă instanţă să recurgem la instanţe internaţionale. Ivan Pliu.şei: În acest context, există un subiect care ţine foarte puţin cont de părerea noastră.

Adrian Năstase: Poziţia noastră va juca un rol foarte important şi trebuie să ne ajutăm unii pe alţii în această perioadă. Muftumiri pentru vizita foarte instructivă pe care aţi fa.cut-o la noi, la MAE. La un moment dat, Parlamentul României dădea instrucţiuni celor doi miniştri cum să acţioneze. Cele două parlamente să dea din nou instrucţiuni celor două ministere de Externe cum să acţioneze. Ivan Pliu.şei: În numele meu şi al colegi.Lor, muftumiri domnului ministru pentru evaluarea competentă. Înţelegem că o oră şi jumătate din programul dumneavoastră este mult, dar pentru relaţiile reciproce a fost util Întâlnirea se termină la 18.25. 18.45 Telefon

Chişinău.

Mă sună Marcel Dinu. să

Lucreze la o declaraţie.

Vrea să ştie dacă mai stă. Eu zic că da şi să înceapă

J!) 10 La Adrian Năstase.

" . . • D . J cu p ...oiectul de declaratie a MAE referitoare la mtâlnirea cvadrie acora ,. · partită. . . . . . ·1o Marcel Dinu să rămână acolo şi să acţioneze pentru o reuniune a miniştri r de Externe cât mai curând. 20.45 La Adrian Năstase. _ îl informez asupra Buletinului Informativ nr.. ~. ÎL informez despre campania de presă asupra.sa şi in favoarea Lui Petre Roman. De pregătit o scrisoare, cu următoru~ ~o~ţinut: . . _" . " Stimate domnule Roman, am citit in „România Libera din ... , intr-o notă m;rgi,na/)1., unele aprecieri care vă sunt atribuite ~n legătură ~ activitate~ mea în calitate de ministru al Afacerilor Externe. Prima se refira la fop~L ca aş fi facut prea multe vizite la Moscova în ultima vreme. !n aceas~ă chestiune, aş vrea să vă spun că fie nu v-aţi informat suficient, fie aţi fost .dez:nforr:zat. În ultimul an, nu am facut decât o vizită de 6 ore la Moscova, fiind insoţit de 15 ziari.şti şi întorcându-mă în aceeaşi zi, după un zbor de 9 ore cu.avi~nu~ dus-întors. Sper că nu adăugaţi la această vizită cele două tranziturt prin Moscova, în drum spre Helsinki şi înapoi. Sunt convins că experienţa dumneavoastră în materie de că/)1.torii este suficientă pentru a face o departajare între cele două situatii vimte. , Pe de altă parte, vreau să vă spun că nu ştiu ce înseamnă „prea mult" pentru dumneavoastră, iar în ceea ce mă priveşte voi întreprinde, în calitate de ministru, numărul de că/)1.torii necesare pentru încă o săptămână sau o Lună sau cât va dura mandatul. Îmi propun să efectuez numărul de vizite pe care îl voi considera necesar pentru rezolvarea cerinţelor de politică externă, desigur cu aprobarea primului-ministru şi a preşedintelui ţării. A doua chestiune, în legătură cu cea de-a doua afirmaţie care vă este atribuită, faptul că aş aparţine unor „alte agenturi': v-am căutat la telefon pentru a afla dacă această afirmaţie vă aparţine cu adevărat. Mie mi se pare atât de gravă, încât sunt obligat să foc această precimre, pentru a decide cum trebuie să procedez în continuare. 29

28

ADRIAN NASTASE

. Sper c~ ~rietenii m_ei care văd în această notă marginaki o continuare a .unui scenariu mceput prin declaraţiile domnului Adrian Severin şi continuat zilele acestea în câteva dintre cotidianele din Bucureşti să se înşele. Întrucât ar fi nevoie de o detaşare publică în măsura în care aceste afirmaţii ~u vă aparţin, vă rog să precizaţi acest lucru în mod public. M-am considerat zn permanenţă un „agent" al intereselor româneşti- chiar dacă s-ar putea să nu facem parte din aceeaşi „agentură '~ De făcut un punctaj privind Transnistria, pentru mâine.

21.50 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu.

li transmit să acţioneze pentru convocarea cât mai curând a reuniunii miniştrilor de Externe şi pentru a începe lucrul cu omologul rus la un comunicat.

Îl informez ce se mai transmite la TVR si cum cred eu că trebuie miscate lucrurile - o comisie de bune oficii, plu; elementele reglementării paş~ice.

22. 00 Telefon Chişinău. Mă sună din nou Marcel Dinu. A vorbit cu Nicolae Ţâu. Crede că luni va putea avea loc reuniunea miniştrilor de Externe. Anatoli Zlenko poate veni doar luni. Mă întreabă cine va merge la Atena. li spun că preşedintele Ion Iliescu.

22.25 La Adrian Năstase. Îl informez asupra discuţiei cu Marcel Dinu. Discuţie generaki.

Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe privind situaţia din Republica Moldova. În conformitate cu înţelegerea realizată la Helsinki, 23 martie 1992, între miniştrii de Externe ai Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, României şi Ucrainei cu privire la coordonarea eforturilor îndreptate spre reglementarea conflictului din raioanele de pe malul stâng al Nistrului al Republicii Moldova, 30

ROMÂNIA DUPA MALTA

la 31 martie şi 1 aprilie 1992, au avut loc la Chişinău consul~ări politice, la · l d experti din ministerele de Externe ale celor patru ţăn. mve În cadrul consultărilor a fost reafirmată disponibilitatea ţărilor reprezentate de a contribui la reglementarea crizei, exclusiv prin mijloace politice.

..

.

.

. .

Totodată, s-a subliniat că baza reglementăru conflictului o consmme

res ectarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova. În acJaşi timp, a fost reliefată importanţa respectării drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţil~r naţionale, în conformitat: cu principiile ONU, documentele CSCE ş1 alte norme ale dreptulm internaţional general recunoscute. Experţii au elaborat recomandări care vor fi prezentate spre examinare miniştrilor de Externe ai celor patru ţări. Acestea sunt orientate spre prevenirea escaladării vărsării de sânge şi neadmiterea implicării în conflict a cetătenilor altor state vizând totodată şi o serie de măsuri în scopul creşterii încrederii în zona de conflict. În cursul discuţiilor a fost subliniată, în mod deosebit, necesitatea reluării imediate a activităţii Comisiei de conciliere. Data întâlnirii miniştrilor de Externe ai Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, României şi Ucrainei, preconizată în declaraţia de la Helsinki, va fi stabilită ulterior, pe canale diplomatice. La închiderea întâlnirii, experţii au fost primiţi de domnul Nicolae Ţâu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al României salută rezultatele consultărilor politice, la nivel de experţi din ministerele de Externe ale Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, României şi Ucrainei, care au avut loc la Chişinău în zilele de 31 martie şi 1 aprilie 1992, cu privire la coordonarea eforturilor vizând reglementarea paşnică a conflictului din raioanele de pe malul stâng al Nistrului. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă hotărârea Guvernului României de a contribui, pe toate căile, la rezolvarea pe cale exclusiv paşnică a acestui conflict. Ministrul român al Afacerilor Externe este gata să participe la o nouă întâlnire cvadripartită, cu omologii săi din Republica Moldova, 31

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

--------

Federaţia Rusă şi Ucraina, la Chişinău, cât mai curând posibil, pentru a examina împreună cele mai potrivite căi de aeţiune în acest scop.

3 aprilie 1992 9.1 O Consiliul Consultativ al MAE. Preşedinte Adrian Năstase, ministru de Externe al României. Adrian Năstase: Principalul obiectiv al discuţiei este legat de încercarea de a construi o a doua formă, mai bună, a Strategiei de politică externă, pe baza. comentariilor dumneavoastră. Să facem o pauză la 9.50 pentru a merge la semnarea Acordului româno-american. Să facem un schimb de păreri şi pe Moldova, pentru a evita introducerea subiectului în campania electorală. Întâlnirea celor patru miniştri va fi probabil luni şi nu azi. Experţii sunt, în continuare, la Chisinău. Modul de acţiune a Armatei a 14-a, sub conducer~a Federaţiei Ruse. Dincolo de comanda de la Moscova, corpul de ofiţeri tinde să opereze oarecum independent.

I

I

În paralel cu acţiunile militare, se desfoşoară un război psihologic foarte dur. Ştirile şi sursele introduc o anumită psihoză în populaţie şi oferă Opercepţie diferită în legătură cu situaţia de acolo - ,, mieluşeii din Transnistria sunt atacati de lupii" care vin din Republica Moldova. , Pariul· încercarea forţelor conservatoare de a activa la periferia imperiului zone de unde să înceapă reconstrucţia imperiului. Focarul este şi pentru a da un avertisment Ucrainei asupra potenţialului de activiza.re a minorităţii ruse. Sunt forţe care doresc internaţionaliza.rea conflictului. Poziţia guvernului este cunoscută. Cei doi piloni ai reglementării. Evitarea oricărei implicări militare, care nu ar fi înţeleasă de nimeni în plan internaţional 32

Grupul interdepartamental de criză, alcătuit din reprezentanţi de la mai multe ministere, face analiza. zilnică şi propuneri de acţiune diplomatică. Un participant neidentificat: Dacă România, în afară de acţiunea sa prudentă, n-ar putea face un pas în plus? Într-un viitor oricât de îndepărtat, România nu are ce căuta în Transnistria. România n-ar putea spune asta? N-ar deza.morsa asta situaţia? Adrian Năstase: Problema este că avem doi parteneri. Acţiunea este stimulată de la Moscova, iar Ucraina nu vrea să ia froctul. Aşteaptă să se coacă. De-a lungul a 50 de ani, românii au constituit 40% din populaţia Transnistriei; aşa fiind, ei sunt acolo cea mai mare minoritate. Trebuie să ţinem seama de poziţia Ucrainei, care nu acceptă schimburi teritoriale, chiar dacă i-ar fi favorabile. Dan Berindei: La Transnistria nu putem renunţa, dacă ne vom întregi aşa cum trebuie. O reprezentant:ă a Camerei de Comerţ (în loculpreşedintelui Aurel Ghibuţiu): Apare o cantonare a României la Europa şi zona euro-atlantică. Să nu neglijăm Asia, Asia de Sud-Est, Africa şi America Latină. Menţinerea şi activiza.rea României în Grupul celor 77 permite conlucrarea în organiza.ţiile internaţionale cu ţările lumii a treia. Posibilitatea instituirii unor relaţii economice cu Taiwan şi Arabia Saudită. Relaţiile cu Ungaria nu sunt menţinute la nivel de bună vecinătate. Să dăm reacţii proporţionate.

Camera de Comerţ nu are reprezentanţe externe. Referitor la Comitetul Consultativ - este necesar un mecanism de lucru care să permită un flux de informaţii între participanţi, Sistemul brainstorming naşte divagaţii.

După şedinţă să

se realizeze o sinteză a observaţiilor făcute. În statut nu se vorbeşte şi de ONG-uri. Un participant neidentificat: Este în perspectivă Forumul mondial al României, la sfârşitul lunii iunie. Se scontează pe o participare destul de largă. 33

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Fundaţia Culturală Română

asupra componenţei comunităţilor româneşti din afară - mărime, compoziţie. Apoi, există o lipsă de contacte specifice. Suntem lipsiţi de instrumente de influenţare. Între relaţiile speciale ar trebui să figu,reze şi o relaţie specială cu Egiptul care are o mare capacitate de iradiere în lumea arabă. Africa de nord şi Africa neagră au în plus argu,mente economice de complementaritate cu noi. La 1O. 00 se face o pauză. nu are

informaţii

10.50 Consiliul consultativ al MAE. Reluarea şedinţei, prezidată de Adrian Năstase, ministru de Externe al României. Tănase: Principala problemă - să ieşim din izolare. S-ar putea realiza o îmbunătăţire a imagi.nii României prin poziţii corecte faţă de diferite evenimente şi prin o mediatizare mai corectă. Diferite ţări cumpără pagi.ni întregi. în ziare pentru a-şi face reclamă, interviuri cu miniştrii etc. Noi

Stelian

neglijăm această metodă.

O altă problemă - este foarte bună poziţia ponderată faţă de situaţia din Transnistria. Situaţiile de criză să le utilizăm în folosul nostru. După alegeri, să oferim România ca exemplu de ţară stabilă şi civilizată între Iugoslavia şi CSl MAE nu a folosit suficient faptul că România este o ţară stabilă în acest moment, în legătură cu situaţia din Iugoslavia. Aceasta poate interesa Occidentul în foarte mare măsură, care menţine linişte pe două graniţe importante. Ucraina poate fi atrasă. Să încercăm să mutăm graniţa pentru a cuprinde şi Ucraina în noua Europă. Ucraina să aibă o graniţă de vest sigu,ră şi prietenoasă în conflictul ei cu Rusia. Dintr-o poziţie moderată privind Transnistria putem trage foloase. Problema izolării noastre şi expectativa Occidentuluifaţă de noi-jocurile mari ocolesc acum România. 34

Conflictele la graniţele noastre p~t tjetermin~ organ~zaţii~ ~ternaţionale ite initiative la Bucureşti, m aceasta lume instabilă. sil mute anu m , . le ,1,; · Politică atentă asupra intereselor noastre regiona con1 .gu,raţt.a „ 5- "ncercăm orO'anizarea Comisiei Dunării, care a adus în România Dunărtt. ai o· ,.. . . . de filo le E ona. în situaţia de reimpărţtre a Europei, sa nu pier m o ase . toa- ur: r fi . ·J .. · J , .. La fel problema Mării J'!egre_ - s~ m ~ăutaţi ş~ ae ~nu şi _ae atţtt.. _ Cea mai riscantă strategie regională este sa ne consideram ţara balcanica, dar nici în centrul Europei nu suntem. Suntem la margine de imperii. Putem tra e spre Europa Centrală, în pofida politicii „triunghiului': Care spun că celelalte ţăi sunt în siajul fostei Uniuni Sovietice. . Pe acest fond, România apare ca ceva stabil. Trebuie acum îmbunătăţite relaţiile cu Ungaria. Este oproblemă foarte delicată. Nici gu,vernul ungar actual nu este foarte democrat. Să dăm şi la Bucureşti semnale moderate în problema ungară. Trebuie să fie o problemă prioritară relaţii bune cu Ungaria. În Bulgaria suntem atacaţi tot timpul că nu suntem toleranţi cu ~)I

minoritătile.

Situaţia minorităţilor române din Ucraina şi Bulgaria -

8 ani con-

damnare pentru un român care vrea unire. Statele din jurul nostru se comportă mult mai rău cu minorităţile. S-ar echilibra imagi.nea de popor care nu este tolerant. În privinţa atacurilor anti-maghiare din presa românească, să îmbună­ tăţim prioritar relatările în presă. Ripostele în presă şi comunicatele nu fac decât să ne strice imagi.nea. Geza. Domokos (UDMR): Într-o societate modernă, politica externă nu mai este un monopol. Şi partidele politice şi fiecare individ fac politică externă. Mai este şi opinia publică. Poate arfi nevoie şi de un concept strategi.c privind informarea şi formarea opiniei publice în spiritul care se manifestă în viaţa internaţională. Sunt evoluţii în conceptul de suveranitate naţională, în promovarea ideii federaţiei europene, a regi.onalizării, federalizării. Opinia noastră publică, societatea noastră, educată mulţi ani în închistare şi suspiciune faţă de aceste valori, 35

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE dacă

nu-i pregătim, politica externă se întâlneşte cu riscul de neacceptare a acestor iniţiative. Guvernul român nu are organ de presă. Este regretabil. Nu comunică cu societatea. MAE trebuie să găsească modalităţile de a comunica cu opinia publică. Să se angajeze mai activ MAE pe acest plan. Iniţiativa conferinţelor de presă săptămânale ar putea fi folosită mai mult în acest scop. Problema minorităţilor - este foarte timid şi confuz abordată. Grecia, Macedonia, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Ucraina au minorităţi. Se continuă politica lui Nicolae Ceauşescu - voi nu vă amestecaţi în treburile noastre, nici noi în treburile voastre. Guvernul român are obligaţia să fie mai tranşant. Este gravă neînregistrarea unei asociaţii culturale româneşti în Bulgaria. Guvernul trebuie să facă public acest lucru. Problema minorităţilor pentru România este un „cui al lui Pepelea '~ Problema minorităţii maghiare îi pune dificultăţi. Situaţia este mult mai simplă. Rezolvarea problemei s-ar putea face în câteva luni. Este nevoie de o discuţie deschisă şi de curaj. Politica noastră este defemivă. Ne gândim ce vor face ungu,rii la noi. Conceptul de persoane aparţinând minorităţilor naţionale este artificial şi greoi. Se vorbeşte de drepturi colective. Minorităţile naţionale însă există. Ar trebui trecut peste acest moment. Apare obsesiv în materiale această problemă. Unde este cheia? În relaţiile directe dintre România şi Ungaria. Ungaria nu are o concepţie clară a relaţiilor cu România. Nici MAE al României nu are. Sunt nişte traume, obsesii, prejudecăţi. Este mare rezistenţa. Adrian Năstase: În afară de această schiţă, vor fi nişte strategii sectoriale. Una se referă la relaţiile cu Ungaria. Geza Domokos (UDMR): În legătură cu imaginea, este foarte târziu, dar MAE trebuie să urmărească Expoziţia Mondială de la Sevilla. Din presă rezultă abordarea cu neseriozitate a problemei- ultima Expoziţie Mondială a secolului. Ar fi bine dacă s-ar mai putea face ceva.

u

·

cu: Documentul este echilibrat şi modern. Subliniază

-r George 1 r.i.aiores . , .. â I. "omfl.. . l' tă 0./',,mivă din ultima perioadă a dipiomaţiet rom ne. · ... J ea im 11 ica , 1" · ble amuutn '-: . ,. miderare una din tendinţele actuale - sustama În schită nu se ia tn co . . - d' - 'le

/J !tarea durabilii). Este o dimemiune absenta m preocupari d elopment iw:zvo ,. .. . . le ev a O pondere majoră m relaţiile mternaţwna . noastre, care va ave . l . Ecolo ·smul atinge sfera drepturilor omu ui. .. . igil le de abordare cony'uncturală - relaţiile cu Ungaria. De exc us urme ,. . · . . - J,,. dificilă merită un e'vrt de a le pune mtr-o viziune Tocmai în aceasta perioaaa i , :JL A

de viitor. . · E · l Dan Berindei: De acord şi cu Ungaria şi cu giptu . . Suntem încă în izolare. Este un lucru periculos pe_n~ noi. În plus, îmbunătăţirea imaginii cu orice preţ. Este o ?r~blemă_ ~senţia~. . Prezenta noastră la comtrucţia Europei şi a fumu. Tr~buie sa fi": ?.rezenţi tnrii noastre si să.fim la înălţimea tradiţiilor. . · ·le· :memna-tătii , r· . . la dimemiuni ~ De acord să fim o imulă a păcii, o prezenţ~ de echilib":. . Problemele Dunării şi Mării Negre trebuie strâns un~te. Deschiderea Canalului Rin-Main-Dunăre în septembrie a.c. este un eveniment extrem de important. Să fim verigă de legătură. . . J _ · D · ra-tărăscu " ar.fi bine săfacem un colocviu internaFunaaţia „ inu 1 • ţional pe aceste probleme înainte de luna septembrie~. să ne afi:rmăm e~rope~n. (. . .pe la 11. 45 ies din sală să fac niş~e(otoc~ptt după discursul lui Adrian Năstase la Helsinki pentru a-l difuza participanţilor)

11.55 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. . . .. S-a stabilit ca şedinţa celor patru miniştri să aibă loc luni, 6 aprilie, la ora 11.00. 12.10 Grupul interdepartamental tk criză privind Transnistria. · · d'tn ro c le · · p,-LcMApN: Atacuri asupra a două clădm şti şi a_ au. .Sau - auzit împuşcături, inclusiv în nord. Au fost activate unele grupuri de tip comando. Ml: Întăriri de forţe ucrainene la graniţele noastre. 37

36

ADRIAN NĂSTASE

SRI: Cazacii sunt plătiţi cu 5. OOO ruble pe lună. Sunt plătiţi de firme private. MApN: Continuă ştiri că România s-ar implica - la Moscova, în Belarus, Ucraina şi Ungaria. SRI: Cheia reglementării este Armata a 14-a. Se prevalează, de faptul că este greu de stăpânit. Armata a 14-a este o armată de ocupaţie, a Rusiei. Armata a 14-a este şi în Ucraina. Acolo capătă un caracter ilegal. Concentrări în regiunea Odessa. Este necesar un acord cu Ucraina. Demersul politic facut de Andrei Kozîrev - un drept la folosirea forţei pentru apărarea minorităţilor. Ideea statului alcătuit din Novorosia, Transnistria, Odessa, Sudul Basarabiei şi Crimeea, cu acces la Marea Neagră. Ucraina este nevoită să fie de partea Moldovei. Se comtată openetrare crescândă a Germaniei către est vizând stimularea unei înţe!egeri între state!e baltice, Ucraina, Belarus şi Moldova, ca o contrapondere faţă de Rusia. Ml: Ucraina a cerut o întâlnire la Odessa, în perioada 16-18 aprilie, a comandanţilor trupelor de grăniceri. Din surse neoficiale, rezultă că doresc să ridice din nou problema delimitării graniţelor. Traian Chebeku: Concluzii: Schimbarea statutului Armatei a 14-a ar putea stimula reacţii violente sabotaj - în alte zone ale Republicii Moldova. Sunt de aşteptat reacţii ale rusofonilor, încurajaţi de această schimbare. Comandamentulfruntariilor trebuie revăzut şi re-trecut în subordinea MAE. Este la Comandamentul de grăniceri, iar el nu are legătură cu grănicerii. De văzut materialul lui Ion Diaconu. Problema angajării diasporei româneşti. Imtrucţiuni la ambasade. Reglementarea statutului juridic al Armatei a 14-a în Republica Moldova. Îngrijorare faţă de declaraţia lui Andrei Kozîrev. Şedinţa se termină la 13. 40.

38

ROMÂNIA DUPA MALTA

- -

----

13.45 Cu Mihail Rujoi. Lucrăm, împreună cu Nicolae Perhaiţă, la Bu!etinul referitor la Transnistria pe ziua de astăzi. Terminăm pe la 15. 00. 15.30 Are loc o ceremonie la MAE în care prinţul Dimitrie Sturza oferă un cec_ donaţie pentru recuperarea celor două săbii ak lui Akxandru Ioan Cuza (Sala Gafencu). Deschide Adrian Dohotaru, subsecretar de Stat. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, rosteşte o scurtă

alocutiune. , Ceremonia se termină la 15. 55. 16.10 La Adrian Năstase cu probkme curente. _ De acord să dăm o ştire de presă referitoare la Comitetul comultativ al MAE. De acord cu întâlnirea cu ziariştii pentru marţi, 7 aprilie, ora 1O. 00. - Plecarea la Chişinău luni, 6 aprilie, la ora 8. 45. În Cartea Albă - de inclus problema sediului, arhiva, ce am facut, Anuarul maşini, dotări, ambasade, cadouri, tablouri etc., plus vize, câte încasări. 16.45 Telefon

Chişinău.

Mă sună Marcel Dinu, referitor la programul vizitei lui Adrian Năstase

din 6 aprilie, la întâlnirea celor patru. 17.15 Tekfon Milano. . . Mă sună Grigore Arbore Popescu. Vrea răspum la scrisoare~ luz L~rouz cu vizita lui Adrian Năstase la Veneţia la 2-4 mai sau 8-1 O maz. Promit un răspuns.

18.30 La Adrian Năstase. - Vede ştirea de presă asupra reuniunii Comitetului consultativ al MAE. De adăugat că reuniunea a fost pregătită de MAE. 39

ADRIAN

NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

- Îi I.as proiectul de scrisoare din partea preşedintelui Ion Iliescu pentru preşedintele

George Bush.

21.45 La Adrian Năstase cu probleme curente. - Direcţia personal - de răspuns la scrisoarea cu „ mierea': Petre Roman -precizări publice. De inclus în Consiliu - Ioan Mircea Pa.şcu, Toma George Maiorescu şi vzctor Surdu. De pus pe ordinea de zi. Robert Hutchins - cu preşedintele. Preocupare pentru modul în care presa ungară reflectă evenimentele din Transnistria - exclusiv surse de la Moscova. 22.40 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. - A informat că sunt mişcări de blindate dincolo. Nicolae Ţâu este la preşedinte pentru a vedea dacă ei dau vreo declaraţie. - Îi spun de ideea unui acordprivind statutul trupelor ruse în Republica Moldova, plus ideea invocării prevederilor CSCE pentru activităţi militare neobişnuite. 23.40 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. A vorbit cu Nicolae Ţâu. Mai trebuie verificată informaţia cu blindatele. Mai vorbim mâine dimineaţă pe la 9. 00.

4 aprilie 1992

Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe privind situaţia din Republica Moulova Suntem informaţi că postul de radio Tiraspol transmite comunicate potrivit cărora la frontiera României cu Republica Moldova ar fi mobilizate trupe româneşti, gata să intervină în conflictul din zona nistreană a Republicii Moldova.

este. autorizat Purtătorul de Cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe . c

false ştiri ' care se înscriu,. într-o.. .campanie de ildezmrormare. . d 1 . s ul omân este angaJ· ac total m spnJimrea efonur or e so uţ10uvern r . · · ··1 ·că roblemelor din această zonă, în conform1cace cu pnnc1p11 e · · · ·1 d nare paşm a P „ D claratia de la Helsinki din 23 martie 1992, a mm1ştn or e enuntate m e , ,. · · · U · · · · Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, Roman1e1 ş1 era.mei. Excerne ai . . ili. ,. nff România nu a fost şi nu este rmphcată cu forţe m tare m acest co 1cc şi nici nu intenţionează să se implice în acest mod. · G

ă dezmintă aceste

B.50 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu.

. ~ . mat vadă.. S-a vorbit cu

_ Nu se adevereşte zvonul cu blindatele. Urmează să comandantul de acolo. Mircea Snegur s-a adresat secretarului general al ONU. . A lucrat un text pentru informarea ONU, semnat de Nicolae

Ţâu.

9. 00 La Adrian Năstase. îl informez asupra celor relatate de Marcel Dinu. Vorbeşte cu preşe­ dintele Ion Iliescu la telefon. 9.35 La Adrian Năstase, împreună cu Constantin Ene şi Marin Buhoar'!Discutăm reuniunea Consiliului director al Centrului Euro-Atlantic.

I 0.25 Telefon Fel-ix Bogdanov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucuresti. Andrei Kozîrev s-a întâlnit cu Jiri Dienstbier la James Baker şi vrea să cunoască opinia noastră privind trimiterea unui observator personal al preşedintelui CSCE la reuniunea cvadripartită de la Chişinău. 11. 00 Telefon Chişinău. . . Vorbesc cu Marcel Dinu. Îl informez despre ideea observatorului din partea lui Jiri Dienstbier. Să vadă. ce zic moldovenii.

40 41

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

- - -

11.30 Telefon Felix Bogdanov. I s-a comunicat că Ucraina susţine implicarea reprezentantului lui Jiri Dienstbier. La fel şi Nico/,ae Ţâu.

~ N: Să facem fiecare o evaluare mai /,argă în timp, de /,a destrămarea URSS. lp Întâlnirea se

termină /,a 14. 00.

J4.05 Cu Mihail Rujoi. 11.45 Telefon Chişinău. Vorbesc cu Marcel Dinu. Îmi confirmă că Nico/,ae Ţâu a dat acordul pentru un observator din partea lui Jiri Dienstbier, după ce a luat OK de /,a preşedintele Mircea Snegu,r. 12.10 Grupul interdepartamental de criză privind Transnistria. MApN: Interes pentru sesizarea ONU şi a CSCE. Au început luări de poziţie. Propaganda rusă acţionează în sensul de a fugi de răspundere. Ataşaţii militari ruşi susţin că avem interese comune. Practic, s-au oprit operaţiunile militare. SRI: Situaţia pe teren. Nistrenii se întăresc foarte mult. Continuă să se întărească şi să primească arme. ( . . ies pentru câteva minute pentru a vorbi /,a telefon) 12.40 Telefon Chişinău. Vorbesc cu Marcel Dinu. Îmi confirmă acordul cu observatorul /,a reuniunea cvadripartită. Ministrul de Externe al Ungariei se întâlneşte astăzi cu Anatoli Zlenko. 12.45 Telefon Felix Bogdanov. Îi transmit acordul pentru participarea unui observator al CSCE /,a reuniunea cvadripartită. 12.50 Grupul interdepartamental de {revin /,a şedinţă).

SRI: Se confirmă 42

întărirea forţelor

criză privind

.

.

. .

. .

.

.

Lucrăm, împreună cu Nico/,ae Perhaiţă, !Li Buletinul zilnic pnvmd situaţia

din Transnistria. J4.25 Tekfon Adrian Năstase. . Să pregătesc documentaţie referitoare !Li minorităţi pentru Corneliu Coposu (PNŢcd), care merge în Suedia. 15.30 Tekfon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. _ Proiectul transmis prin fax este textul propus de el. Nu a fost încă negociat. _ Aleksandr Ruţkoi a aterizat deja !Li Tiraspol. A fost cu supărare. Mircea Snegu,r l-a sunat pe Boris Elţîn, Par!Lzmentul moldovean pregăteşte o dec/,araţie de protest. 15.45 Telefon Chişinău. Mă sună Nico!Lze Dumitru, corespondent R.adio România. R.adio Tiraspol transmite comunicate în sensul că /,a graniţa cu Moldova s-ar mobiliza trupe româneşti pentru a interveni militar în Transnistria. 15.50 Tekfon Adrian Năstase. Îl informez asupra re/,atării corespondentului R.adioului. Să fac un comunicat pentru a dezminţi aceste ştiri.

În continuare, lucrez cu Mihail Rujoi şi Nico/,ae Perhaiţă /,a Buletinul referitor /,a Transnistria.

Transnistria.

ucrainene /,a frontiera cu România.

16.25 La Adrian Năstase. De facut un To whom ic may concern: This îs co cercify chat Iul_iu Aurel Şeitan îs a counsellor to the Minister of Foreign Affairs of Roman1a. 43

------

ADRIAN NASTASE

Apoi să discutăm cu ambasadorul Aurel Dragoş Munteanu - în planul mai larg al numirii de consilieri ai ministrului, a fost numit domnul Iuliu Aurel Şeitan ... ln măsura în care consideraţi că poate oferi un sprijin, să facă apel la el. 17.00 La Adrian Năstase. Vede comunicatul fa.cut de Marin Buhoară referitor la Euro-Atlantic. ll informez ce a mai apărut referitor la Transnistria. Terminăm pe la 1725.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

'le partidelor politice. Aceasta a fost, între altele, raţiunea pentru care a . fost constituit Comitetul consultativ al MAE. . .. _ Pe de altă parte, începând din luna septembrie 1991, politica externa a guvernului român exprim_ă.î~ mod necesar abordările convergente ale celor patru .

0ppunt

artide politice care participa la guvernare. .. " . .. . Nu înţelegem ce înseamnă „soluţii oneste cu vecinu. Singur~le dificultăţi sunt cu Ungaria şi Ucraina din motive care sunt extrem de bine

p şedinţa

Centrului

În continuare lucrez la dezminţirea pentru „Rompres"a implicării noastre militare în conflictul din Transnistria şi la definitivarea Buletinului privind situaţia din Moldova. 18. 00 Costin Borc - îmi face o vizită. Îi dau materialele referitoare la minorităţi pentru Corneliu Coposu. 19.20 La Adrian Năstase. Articolul din „România Liberă" referitor la MAE. Se ştie foarte bine că articolele de explicitare a componentei de politică ext~rnă a moţiu~i! Roman la Convenţia Naţională nu au nicio legătură cu acţiunea de politică externă a guvernului, ele fiind comentarii entuziaste aparţinând celor doi membri ai FSN care l-au semnat. Politica externă a României în perioada de după Revoluţie, tocmai datorită spaţiului în care ne-am găsit, a fost depolitizată, acest lucru rezultând din Statutul Corp_ufui D_ip.lomati~ adoptat prin hotărâre a guvernului şi care, de altfel a generat demisia ministrului de Externe, la numirea sa în această calitate, din FSN Ideea pe care am dorit să o urmăm, poate nu întotdeauna consecvent si poate cu unele erori, a fost aceea de a decide strategi.a şi acţiunea noastră în exteri;r ţinând seama exclusiv de interesul nostru naţional şi nu de una sau alta din

cunoscute. . . Interesele unui stat în străinătate nu ţin numai de securitate, ci şi de economie şi este cert că avem interese economice. Este bine să nu încurcăm pla~urile. încercările de normalizare au fost reale şi nu timide. Normalizarea relaţiilor nu este un scop în sine. Nu se pot face compromisuri care să afecteze interesul naţional. Nu avem nicio teamă de „trilaterală". Ne-ar fi plăcut să auzim exemple de „fară pasiune"(?). . . .. Ni se pare ojignire la adresa membrilor Guvernului Ungariei să fie numiţi ,,simpli condeieri şi amploaiaţi". . . Revenirea Basarabiei şi a Nordului Moldovei -probabil este vorba de Nordul Bucovinei. Nordul Moldovei este deja „reîntregi.t" cu ţara. Mineriada a patra - Washingtonul adună cioburi. .. Sugestia, la Mircea Snegur, este anexarea prin forţă a Basarabiei. Ideea modelului german a fost formulată prima dată de ministrul de Externe la Tokyo, ceea ce a produs reacţii de la Moscova, idee pe care distinsul pseudonim o descoperă după un an şi jumătate. .. Dacă prin tratatul „româno-român': autorul este de acord cu „politica externă fesenistă" a celor două state româneşti. . . În momentul scrierii articolului, ambasadorii erau practic toţi rechemaţi. Terminăm pe

la 20.1 O.

20.30 La Adrian Năstase. A vorbit cu preşedintele Ion Iliescu. Va merge mâine la Scroviştea la ora 17 00. 45

44

ADRIAN NASTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Ce va spune: Adr:ian..Năstase /,a reuniunea celor patru. Evaluarea implicăm Armatei a 14-a - ce propunem. 20.55 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. _. _Au ehborat o dechraţie. Ne roagă să o difazăm noi prin „Romnres "pentru straznatate. -r 22. 05 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. _ Acum se .transmite prin telex dechraţia guvernului Republicii Moldova Sa o recuperez şi să o transmit /,a „Rompres ': · 23.25 Tekfo.n Chişinău. Mă sună Nicohe Dumitru şi Eugen Preda. • +', . Ma mform.e~ asupra dechraţiei guvernului Republicii Moldova re,;-eritoare /,a situaţia dzn Transnistria. Le spun că O am. 5 aprilie 1992 9.55 Telefon Chişinău. M sună Marcel Dinu. , _ N_imic ~~se~it. La ora 11 va începe negocierea pe textul proiectului de D eci:araţie a miniştrilor. 10.1 O Te~n Chişinău. Mă sună din nou Marcel Dinu. - Negocierile cu colegul rus încep /,a ora 12. Anatoli Zlenko vine mâine /,a 10.30 Nu este nevoie ca în delegaţie să fie şi alţii din afara MAE. 11.40 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. . Forţele constituţionale au prins un mercenar. Au o casetă în care acesta descrie cum a fost recrutat. S-ar dori o maximă publicitate /,a TV 12.00 Grupul interdepartamental de criză privind,.,..._.,,. · ~~ n 'b ''' .1.r...nsnis,,,"'. - rosi unei înteleu-eri de a .tinefoc.·n""epentru · '-p mtatea ,_ · o· Eltîn-Kravciuk · v ,..,,, asementzne ta u~ere. ·

Implicarea Armatei a 14-a trebuie respinsă categoric. I se legjferează prezenţa acolo pe timp nedefinit. Idei de exprimat de către Adrian Năstase: Chrificarea poziţiei Armatei a J4-a. Reglementarea conflictului exclusiv prin mijloace paşnice. Răspunderea guvernelor celor patru de a nu dezinforma. Terminăm şedinţa /,a 13.15. 16.35 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. Se pregăteşte o nouă dechraţie în legătură cu Ruţkoi /,a Tiraspol

dechraţiile

lui Aleksandr

17.1 O La. Adrian Năstase. Îi prezint setul de lucrări pentru întâlnirea cu preşedintele Ion Iliescu. 19.40 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. Referitor /,a dechraţiile lui Aleksandr Ruţkoi, preşedintele Boris E{tîn va primi o scrisoare de protest de /,a preşedintele Mircea Snegur. - Andrei Kozîrev vine cu nişte generali. - Anatoli Zlenko vine şi el cu primul adjunct al ministrului Apărării, cu şeful trupelor de grăniceri şi cu unul de /,a KGB. Nicoute Ţâu vrea să invite pe consilierulpreşedintelui pentru probleme militare. 20.30 La. Adrian Năstase. - A fost ut preşedintele Ion Iliescu. Este de acord cu ce am stabilit pentru mâine. Pentru marţi.. Semnarea Acordului comercial De pregătit care au fost nuanţek, câte întâlniri cu James Baker, pe unde au fost - toată suita momentelor care au dus /,a semnare. 22.45 Telefon Chişinău. Vorbesc cu Marcel Dinu. Preşedintele Mircea Snegur a dat publicităţii scrisoarea de protest transmisă preşedintelui Boris Elţîn.

46 47

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

22.55 Telefon Ankara. Să verific dacă am primit/axul cu Dedaraţia MAE turc referitoare la situaţia din Transnistria.

6 aprilie 1992 8.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe John R Davis, ambasadorul SUA la Bucureşti, şi pe Robert Hutchins, directorulpentru Europa de Est de la Departamentul Securităţii Naţi.onale al SUA. John R. Davis: Mulţumiri pentru primirea de dimineaţă. Adrian Năstase: Voiam să-l văd pe domnul Robert Hutchins. Suntem în drum spre Chişinău. Plecăm peste ojumătate de oră. În Rusia sunt două echipe -Aleksandr Ruţkoi şi echipa democratică. Vizita lui Ruţkoi la Tiraspol este contrară la tot ce am găsit în documentek CSl Prin declaraţiile sale, Ruţkoi a deschis Cutia Pandorei. Declaraţiile sunt contrare la tot ce statele CSI au convenit între ele. Populaţia în Transnistria este formată din 30 la sută ruşi, 40 la sută români şi 25-30 la sută ucraineni. Problema este Armata a 14-a. Prin trecerea sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, nu mai are statut. Armata a 14-a ar vrea să fie o formaţiune de „căşti albastre': dar sunt „căşti roşii'~ Vom discuta la Chişinău. Este contrar şi celor cinci puncte stabilite de SUA referitor la recunoaş­ terea republicilor. Robert Hutchins: Poziţia guvernului dumneavoastră a fost foarte bună. Nu este nevoie să o întăriţi. Declaraţiile noastre au fost menite să ajute. Adrian Năstase: A fost foarte bine pentru noi. Pentru o reglementare paşnică este nevoie de doi. Va fi şi mai greu. I

Robert Hutchins: Sperăm să nu se ajungă la internaţionalizare. Este preferabilii O soluţie

localii. . . . . . . drian Năstase: Cred că va fi nevoie de internaţionalizare, de implica:ea A · k 'lor internationale Al+l'el rusii lasă impresia de reglementare paşnică. organiza,,.i , · ':J" ' • . John R. Davis: Pe teren, Armata a 14-a asigură de fapt separare~. . . . Adrian Năstase: Ceea ce fac are foarte multă influenţă as~pra of.iniei ţublice. Robert Hutchins: Este prematur să ştim exact care ~unt mtenţul~ ~şilor. Nu vedem că Armata a J4-a afectează integritatea teritorialii a Republirn. M~ft!,ova. Adrian Năstase: Aleksandr Ruţkoi a susţinut independenţa Transnistriei. Este rupere a integrităţii teritoriale a Moldovei. Afectează deciziile noas_tre anterioare. O Nici azi, probabil nu vom rezolva problema. Vor depind~ multe de Parlamentul Rusiei. Nu cred că va ieşi ceva. Andrei Kozîrev nu vine cu ceva concret. Se teme de aripa Ruţkoi. Va fi important să continuăm discuţiile. . .. Am avut o discutie a Comitetului consultativ al MAE, cu partidele politice. Cea mai mare parte ~ partidelor politice a sprijinit poziţia guvernului în Transnistria. Robert Hutchins: Am avut multă practică în tratativele cu Rusia. Experienţa noastră este că este necesar să fim fermi pe principii şi flexibili pe tactică, datorită dinamicii din Rusia. Adrian Năstase: De aceea nu am reacţionat la declaraţiile nu prea bune ale lui Andrei Kozîrev, pentru a nu îl pune în dificultate. Ruşii sunt, însă, în mood expansionist, pentru alternativă la dificultăţile economice. Sunt cumva frustraţi şi pe plan intern şi pe planul CSI. Dacă n-ar fi sprijinul din afară în Moldova, s-ar putea ajunge la înţelegere. Există flexibilitate la Republica Moldova. Problema mare este Armata a 14-a. Nu ştiu unde vor să meargă. Robert Hutchins: Asta nu este o motivaţie pe termen lung. Adrian Năstase: Mai este un scenariu legat de Crimeea. Totul a început cu problema flotei din Marea Neagră. Ucrainenii vor cea mai mare parte a flotei. Ruşii au „descoperit" că, în 1954, Crimeea a fost 49

I

48

ADRIAN NĂSTASE dată

Ucrai~ei de.Nikita Hruşciov. Ei vor Transnistria şi apoi, de acolo, vor să recreeze, prin Crimeea, legătura cu Europa Occidentală. Robert Hutchins: Se poate vedea ca un efort de a recrea o Rusie mai mare dar nu este sigur. ' Adrian Năstase: Este şi o chestiune de persoane. . . Aleksandr Ruţkoi este naţionalist, ca individ. Este foarte angajat în acest obiectiv. ~s:e foarte P~.rnit ţe cedalţi membri ai deciziei. El îi consideră pe şefii de republw drept nou cne;i, care vor să-şi ţină posturile. Sunt dezvoltări foarte periculoase acolo. Dacă încep o serie de războaie de răzbunare~ nivelul comuniştilor- Murphy's law- este foarte periculos. Robert Hutchtns: Dacă în 1954 nu este legitim, nici 1945 nu este prea departe şi apoi 1920 şi 1908. Adrian Năstase: Pentru noi ar fi simplu să vorbim de România din 1939. Problema este că teritorii foste româneşti sunt la Ucraina, nu la Rusia. Robert Hutchins: Rusia, Moldova, Ucraina au recunoasterea în actualele frontiere. ' Adrian N~~ase: Dar potfi de acord să le schimbe pe cale paşnică. . . Opinia publică la noijudecă în termeni foarte simpli- luaţi Transnistria şi daţi Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei. Dar pe~tru Mo~va, .Transnistria este un teritoriu foarte important. Robert Hutchtns: Dacă situaţia se prelungeşte, pe termen lung nu este în favoarea Rusiei. Vor înţelege asta. Adrian Năstase: Dacă Armata a 14-a intră în scenă, populaţia Republicii Moldova v~ spu~e c~ este un fait accompli. Soluţia - cred unii- va fi unirea cu România, chiar şz foră Transnistria. Ei potfi ocupaţi de Armata a 14-a, care nu este numai în Transnistria, ci şi în dreapta Nistrului. Moldova nu are armată· . . . ' ez nu au nzmzc. John R. Davis: Cum este aprovizionată Armata a 14-a? Prin Ucraina? Adrian Năstase: Probabil. Armata a 14-a are propriile canale de comunicare şi de aprovizionare. .!}-rmata a 14-a este ampkată şi în Ucraina. Aceasta, Ucraina, însă, nu are niciun interes. Suntem în aceeaşi barcă din acest punct de vedere.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

----- ---- --

-

Sunt oameni care continuă să se joace cu aceste lucruri. Au discutat Anatoli Zlenko cu Geza ]eszenszky. Unii lansează, diversiunea că în Nordul Moldovei sunt oameni pregătiţi, la fel ca în Croaţia, pentru a acţiona în Ucraina. Sunt oameni cărora le place să se joace cu focul în această parte a României. Robert Hutchins: Referitor la relaţiile bilaterale, am facut un pas înainte prin semnarea Acordului comercial. Pe baza a ceea ce am auzit, aşteptarea noastră este ca alegerile generale să se desfăşoare rapid, în iunie, şi să se adopte o lege electorală satis.facătoare pentru partide şi o lege a audio-vizualului echitabilă. Este perfect realizabilă şi sperăm că toate acestea se vor realiza asifel ca în iunie să fim la un nivel superior. Vom urmări evenimentele de aici, cu speranţa că aceasta se va întâmpla. Adrian Năstase: Viziunea dumneavoastră este cumva normală. Este o viziune amicală.

Am sentimentul că am intrat într-un stadiu de normalitate. Vrem un

contact politic permanent. Am realizat multe pe plan intern. Cred că aţi observat dorinţa noastră de a elimina toate obstacolele. Vrem de la dumneavoastră identificarea clară a obstacolelor, dacă mai există. Toate partidele politice vor relaţii bune cu SUA. Nu vrem să proclamăm câştiguri pentru partidul guvernamental. Este o înţelegere clară că România are interesul să fie alături de SUA în aceste domenii. România poate fi un partener special pentru SUA, eventual cuplat cu alte ţări, cum ar fi Turcia. Poate după alegeri, în iunie, se va face o discuţie, eventual cu noul ministru de Externe. Sunt încurajat de stadiul actual al relaţiilor. Am discutat cu preşedintele ieri, din nou, problema observatorilor naţionali. Este mai important ca formă decât ca principiu. Oricum, partidele politice se vor „observa" reciproc. Robert Hutchins: Va fi o perioadă foarte importantă. Arfi periculos din punct de vedere economic să se prelungească prea mult. De acord că, după alegeri, va fi nevoie de o discuţie specială cu România, ca ţară central-europeană şi balcanică, fereastră spre Est. 51

50

l

I

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Mai am o preocupare. Perioada. până în iunie va fi crucială pentru cine va fi în parlament prin alegeri libere. Un anumit sprijin tehnic ar fi necesar. Robert Hutchins: Înţeleg. Este nevoie de un anumit sprijin. Ştim că sunt unii la dreapta, dar nu prea importanţi. Adrian Năstase: Mai este riscul de social unrest. Închiderea unor unităţi economice ar crea mari probleme. Robert Hutchins: Liderii din celelalte ministere nu pregătesc populaţia pentru perioada. dificilă care vine? Adrian Năstase: Avem circa o jumătate de milion de şomeri. În România, datorită sistemului de până acum, a fi şomer este un stigmat social. De aici pot fi reacţii politice. Să sperăm că va fi mai uşor în lunile următoare. Este unul din momentele cele mai dificile din istoria noastră. Plus Iugoslavia, URSS, Moldova - toate în acelaşi timp. John R Davis: Ridică problema copiilor pentru adopţii. Radu Mateescu: Comisia stabilită de minister a lucrat. Am discutat cu mamele. Una singură a venit şi a revenit asupra adopţiei. În privinţa celorlalte, încercăm să intrăm în contact cu ele. Adrian Năstase: Singura mea problemă este să nu mergem la o decizie împotriva voinţei mamelor naţionale. Este o problemă morală. Pentru restul problemelor, putem depăşi obstacolele. Am creat o comisie pentru a stabili elementele concrete. John R Davis: Mamele să nu fie abordate prin poliţie, ci prin asistenţii sociali. Adrian Năstase: Să încercăm să găsim o soluţie care să nu fie identificată ca un furt de copii. Îmi pare rău, trebuie să plec. Întâlnirea se termină la 8.45. 9.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, pkacă la Chişi.nău,

cu un avion specia4 la Reuniunea cvadripartită a 52

miniştrilor de Externe

. R mân.:o-i Rp1>ublicii Moklova, Federaţiei Ruse p Ucrainei consacrată

a, o .,.,.., -r ,fi l . d' tâ 1\T' l . ~ 'Io de solutionare politică a con ictu ui in s nga 1 'ttStru ui. cai r , . . .. Vine şi O delegaţie de ziarişti.

J0.15 Sosirea la Chişinău. Întâmpină Nicolae Ţâu, ministru/Afacerilor F,xterne al Republicii Moklova.

Mergem direct la Hotel Codru. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, face o scurtă declaraţie ziariştilor prezenţi pe aeroportul din Chişi.nău. ~teptăm ca abordarea politică şi mentalitatea de soluţionare

paşnică, înţeleaptă, să prevaleze şi, di~ acest p~n~t ~e vedere, spe_r~ ca reuniunea să-i pună împreună pe cei patru mm~ştn pe drum~ gasir~1 unei soluţii care să împiedice escaladarea în continuare a conflictului. 11.00 La. Adrian Năstase (în camera de la hotel). Împreună cu Marcel Dinu, Ion Bistreanu şi Cornel Ionescu- discuţie

pe problemele curente. 12.05 Reuniunea cvadripartită a miniştrilor de Externe ai Federaţiei Ruse, României, Republicii Moklova şi Ucrainei, cu participarea

reprezentantului CSCE. Nicolae Tâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): Exprimă satisfacţie şi mulţu:rziri miniştrilor Andrei Kozîrev, Adrian Năstrase şi Anatoli Zlenko, precum şi reprezentantului CSCE. Mulţumeşte pentru continuarea discuţiilor de la Kiev. . Înainte de a începe, am dori să fim de acord cu ordinea de zi. Într-o primă etapă, o scurtă trecere în revistă a evoluţiilor din zona ~ conflict. Apoi, dorim părerea dumneavoastră, cum văd guvernele dumneavoastra punerea în aplicare a mecanismului Helsinki. 53

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În a doua parte, examinarea recomandărilor elaborate de experţi şi să le acceptăm ca document comun, dacă reuşim. Experţii noştri s-au întâlnit şi au convenit să lucreze până la ora 13.30. DomnulAndrei Kozîrev a propus să schimbăm ordinea de zi, ca, pe scurt, să expuneţi consideraţiile dumneavoastră, apoi sugestii pentru experţi, care să lucreze la proiect, iar la 13. 00 o întâlnire a celor patru miniştri de Externe cu preşedintele Mircea Snegur. El a fost de acord Apoi, o întâlnire cu liderii din raioanele din stânga Nistrului, fie acolo, fie aici, şi apoi să revenim, să ascultăm raportul experţilor, după care să urmeze o conferinţă de presă. Andrei. Kozîrev (ministru de Externe al Federaţiei Ruse): Să precizăm ce variantă aprobăm. Mulţumiri pentru

I I 11

ospitalitate. Propune ca Nicolae Ţâu să prezideze. Referitor la varianta de lucru, având în vedere intenţia noastră de normalizare, ar fi cea propusă de el. Adrian Năstase (ministru de Externe al României): Am acceptat propunerea ministrului Andrei Kozîrev în legătură cu preşedinţia lucrărilor. În ceea ce priveşte aceste chestiuni preliminare, ni se pare foarte bine să lărgim aria noastră de informare şi, în plus, faţă de discuţiile noastre interne, să consultăm şi să ascultăm punctele de vedere ale unora din cei aflaţi în conflict. Elementul esenţial ni se pare comunicarea directă. În ceea ce priveşte forma de organizare, există două variante - de a merge în raioanele din stânga Nistrului, dar ar trebui văzut unde, cu un risc pe care îl văd, de a genera în locul respectiv un miting popular „spontan ': care ar putea introduce o tensiune în discuţiile respective, mai ales dacă va avea loc la Tiraspol. Am reface mitingul de ieri cu Aleksandr Ruţkoi. M-aş pronunţa mai curând pentru a doua formulă, de a ne întâlni cu un grup reprezentativ de lideri la Chişinău sau în apropiere. Sunt de acord cu această sugestie. Aş opta pentru varianta a doua. Anatoli Zlenko (ministru de Externe al Ucrainei): Avem timp puţin. Să soluţionăm foarte clar programul pe ziua de astăzi. De acord să vedem rapid care este situaţia. 54

Jn afară de asta,

să

vedem ce decizii luăm. Putem să mergem sau nu în Transnistria, dar este bine să ne întâlnim cu cei de acolo. În acest fel, vom avea o informare mai bună. Să ne întâlnim toţi, împreună, cu ei. La programul propus de Nicolae Ţâu, problema este că nu avem prea mult timp. Nu pot fi de acord că documentul este deja gata. Va trebui să lucrăm la el. Să trecem la un schimb de păreri şi să ne precizăm poziţiile, Care este situaţia în jurul Armatei a 14-a având în vedere trecerea sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, prin Decretul preşedintelui Boris Elţîn. Pentru întâlnire, aş merge într-o zonă neutră. Să organizeze partea moldoveană întâlnirea şi să ne comunice locul. Andrei. Kozîrev (ministru de Externe al Federaţiei Ruse): Procedural, trebuie să li se spună ce, cum, când. Să convenim de la început dacă mergem noi acolo sau vin ei aici. Deplasarea acolo ia 2,5-3 ore. Nu:olae Ţâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): Până la masă lucrăm. Masa se va termina la ora 15. 00. La ora 15.20, într-o zonă neutră din apropierea aeroportului s-ar putea realiza întâlnirea. Ajungem acolo în 15 minute. Putem să le propunem să vină aici la 15.20. Guvernul nostru s-a mai întâlnit cu ei. De acord - la 15.30. Andrei Kozîrev (ministru de Externe al Federaţiei Ruse): Pe cine cheamă? Nicolae Ţâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): Cine vor ei, fară să îngrădim.

Acolo este aeroport militar şi securitatea este clară. Anatoli Zlenko (ministru de Externe al Ucrainei): Cine vine? Nicolae Ţâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): De la Tiraspol şi Dubăsari.

Deci ne întâlnim cu ei la ora 15.30. În raioanele din stânga Nistrului sunt formaţiuni paramilitare care au trebuit să se supună regulilor. 55

ADRIAN NĂSTASE

Sunt îmă şi gărzi care nu respectă ordinele. Ieri au fost ciocniri sporadice. Aruncă vina unii pe alţii. Există forţe implicate în conflict care beneficiază de sprijin politic din afară. După decretul preşedintelui Ucrainei, s-a închis frontiera, dar mai există canale pentru sprijin militar. În ultimul timp, acolo a apărut o armă nouă, foarte puternică, maşini blindate care nu erau în momentul închiderii graniţei. Armata a 14-a afirmă în continuare că nu le dau arme şi, totuşi, găsim arme. Din ceea ce s-a stabilit la Kiev şi Helsinki, nu s-a întâmplat nimic. Vrem reglementare paşnică. După întrunirea experţilor, a fost o întâlnire a primului-ministru cu premierul lor. S-a elaborat un protocol care prevede încetarea imediată a focului şi crearea de zone de securitate, precum şi reluarea activităţii comisiei de conciliere. Am convenit ca acest protocol să fie semnat de primul-ministru. Noi am realizat acest lucru în prezenţa generalului Juri Netkaciov. Ce au răspum cei de pe malul stâng? La punctul 3 au spus că Republica Moldova are în vedere metode diplomatice pentru restabilirea autodeterminării de stat. Atât la Tiraspol cât şi la Râbniţa n-au mai fost ciocniri armate. În satele moldoveneşti din această zonă - după prima convenţie - s-a stabilit ca Ministerul de Interne să se retragă şi să rămână forţele politice, iar dincolo să dezarmeze gardiştii. Dincolo, însă, gardiştii au dezarmat poliţiştii şi au procedat la respingerea românilor în Ucraina. Noi am dorit să asigu,răm securitatea oamenilor. A fost nevoie să introducem starea excepţională. După introducerea stării excepţionale, a fost o propunere de întâlnire la nivelulprimilor-miniştri. Noi am fa.cut un compromis şi am discutat cu ei. Decretul preşedintelui Boris Elţîn de trecere a Armatei a 14-a sub jurisdicţia Federaţiei Ruse: punctul 5 spune că Armata va rămâne neutră şi nu se va implica. Legat de ceea ce s-a întâmplat ieri, cu ocazia vizitei lui Aleksandr Ruţkoi, vă informez că gu,vernul ţării noastre este, în continuare, pentru reglementarea conflictului exclusiv prin mijloace politice. 56

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Mass-media la nivel oficial încearcă să pună gu,vernul nostru pe poziţie de egalitate cu liderii di~ Transnistria, dar ce fac ~i su_nt acţiuni anticomtituţionale~ Anatoli Zlenko (ministru de Externe al Ucrainei): Guvernul dumneavoastra este pentru soluţionarea politică. Care sunt metodele şi mijloacele de a soluţiona acest conflictprin mijloace politice? În ce fel în această situaţie se asigu,ră protecţi,a şi paza obiectivelor vitale - întreprinderi, care pot aduce mari daune dacă sunt avariate. Nicolae Ţâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): Guvernul nostru este pentru o conferinţă. În fiecare din săptămânile trecute am avut discuţii pe propuneri de zone de securitate de la Tiraspol la Râbniţa, plus Transnistria ca zonă economică liberă. N-au răspum. Am propus ca patrularea să se facă cu forţe de poliţie. De asemenea, n-a fost susţinere. În ceea ce priveşte a doua întrebare, la toate obiectivele de pe malul drept al Nistrului este ordine, iar cele din stânga Nistrului sunt sub paza celor de acolo. Anatoli Zlenko (ministru de Externe al Ucrainei): Dar hidrocentrala? Nicolae Ţâu (ministru de Externe al Republicii Moldova): Nu avem acces la ea. Andrei Kozîrev (ministru de Externe al Federaţiei Ruse): Puteţi să ne spuneţi şi propunerile? Câteva idei pe care le propuneţi spre examinare. Punctul 1. Esenţa divergenţelor este că populaţia din stânga Nistrului se teme pentru soarta ei în cazul modificării statalităţii Republicii Moldova. Potrivit conducerii Republicii Moldova, această problemă nu se pune. Mai există o temere şi să ne gândim de ce n-am proceda astfel. Cele patru state să fie garanţi ai independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în graniţele actuale, inclusiv Transnistria şi incluzând aici nişte drepturi. Un statut care să evite ideea că Transnistria ar avea autonomie în cadrul Republicii Moldova. Punctul 2. Cele patru state să garanteze dreptul populaţiei din raioanele menţionate la autodeterminare, în cazul modificării statutului Republicii Moldova ca stat independent Problema comtă în aceea că cele patru state ale noastre, într-o formă sau alta, să poată da un mandat pentru Armata a 14-a să îndeplinească funcţia de 57

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NASTASE

- -

. . . te - J -a ul,..;matumuri autoritătilor . __ _ J. · 'b ·t a 0 t;ten ai acestei arma sa ue. ~· · E,~n. Este inaumtst t c. ~ •. . - . lfl•. . ale statului pe teritoriul careia se află. . ciart , - ificat . Po mce A l cru trebuie foarte bine . 1:e;:e: ce priveşte rolul Armatei a 14-a, în măsura în care/oate ;uca 't. în cadrul întelegerii dintre cele două guverne, este pozitiv. ~u am un rol p~z~ ivurvă în ce priveste posibilitatea ca această armată să devină unt ~ anu:;:a;eo fartă de menţin~re a păcii, ţinând seama că prin com?ortamentu_ mterm , . L d't im.,.,artialitatea necesară. Ar putea exista tentaţia de până acum nu a auve t r . l l . - .. •.r, fi rt.- de ocu.,.,atie. Acest lucru nu ar fi în interesu so uţzonartt să se tran5.1orme in o .a r . l't'ce asa cum o vedem noi. . . _ po t i , Ceea ce s-a întâmpklt kl Tiraspol preocupă Româ~ia vă asz~ram de hotărârea de a nu ne implica militar - ne. cree~ză dific_ul~aţt. Nu ştim cu . - d. R de atia Rusă. Apreciem discuţttle cu ministrul de Externe, cine sa tratam in e " . · le -tu 'ă neînteles cum un vicepreşedinte aterizează cu para.şuta, nu ta -ga " de t da rese . d' cu autoritătile legi,time şi face decklraţii incen zare. . Ast~ ne creează dificultăţi. Se consideră :ă c~taŢ z:_ztâlnmle _no~tre sunt fi de manipuklre pentru a se obţine faptul implinit in Transnistria. orme Suntem hotărâţi să lucrăm în cadrul celor patru şi să mergem pe cele .

operaţiune

de menţinere a păcii, temporar, împreună cu reprezentantul CSCE, având în vedere că se economisesc forţe internaţionale. Punctul 3. Dacă reprezentanţii noştri să fie mediatori în soluţionarea acestui conflict intern. Adrian Năstase (ministru de Externe al României): Câteva comentarii generale şi câteva comentarii cu privire kl propunerile care s-au făcut. Reafirmăm sprijinul nostru pentru soluţionarea exclusiv pa.şnică a situaţiei din Transnistria, pornind de kl cele două elemente de kl Helsinki - suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi respectarea drepturilor omului, inclusiv ale minorităţilor. În definitiv, noi tratăm acum un proces care a început, indiferent de justificările sale: o rebeliune internă împotriva puterii constituţionale, într-o anumită zonă a unui stat suveran, cupkltă cu o anumită tendinţă de secesiune, agravată cu forţe externe. Aceasta este situaţia din punct de vedere juridic. Faptul că se explică aceasta de către unii că România şi Republica Moldova vor să se unească în săptămânile următoare, ţine de jocuri politice. Trebuie să ne obişnuim cu toţii de a tratata Republica Moldova, inclusiv în legătură cu acest conflict, ca un stat independent şi suveran, cu toate consecinţele. Nu trebuie să stabilim un regim de tutelă în legătură cu suveranitatea acestui stat. Aceasta este guvernată deja de dreptul internaţional de regulile CSCE şi nu este nevoie de o garanţie suplimentară. Totul este să respectăm suveranitatea acestui stat. Acest lucru înseamnă încetarea amestecului în treburile interne ale acestui stat şi abţinerea de kl acte care împiedică organele legale să-şi exercite atribuţiile constituţionale.

Estre foarte cklr că Republica Moldova nu se supune niciunei autorităţi suprastatale şi nu are de primit ordine din partea unei alte autorităţi. Din acest punct de vedere, din momentul în care Armata a 14-a a trecut sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, aceasta o transformă în armată străină pe teritoriul unui stat suveran. Statutul acestei armate trebuie foarte cklr legi-ferat prin negocieri şi acord între cele două state, cum s-a sugerat şi în Decretul preşedintelui Boris

A

-?

A

•

•

convenite. 14 · ii Avem mari semne de întrebare în legătură cu Armata a -a şi cu un dintre ofiterii care nu ştiu dacă pot juca acest rol impo~tant. _ . ._ Dacă nu vom putea stinge acest incendiu, să găsim ~ Jorya credi_bi~ cu: este CSCE sau Consiliul de Securitate al ONU Eu sper, insa, _ca noi s~ alve „ · d t · patru, o" p iara. oate sa ne ere b1l un asemenea mesaJ·;> Can " d .. R " · dl G h · . · a vizitat oman1a, ensc era disc~t~t ş1 cu etnicii germani şi nu s-au ridicat astfel de problem~. Ne-au v1z1tat ţara şi alte personalităti: ministrul de E~terne aus~n.ac, .~ ~o~k, apoi ministrul de E~terne ceh, preş~dint~le_T urC1e1: mm1ştrn din Polonia, Ucraina şi alţii. Toată lumea cons_1~era ca lucrur~le,_ la n_oi, merg bine în această privinţă. Cum se explica faptul . . h. că exista o smgură chestiune legată num"; cu d e mmontatea mag iar~? Este clar că aici se ascunde altceva. Şi acest lucru îl spunem_ desc~s, ~e ~l~ ~ern, pentru a elimina orice falsă interpretare a acestei chestmm . ·cc"1ntr-un sens . . ş1 utilizarea ei de către anumit1·, ,,naivi care nu are mcmn temei. Părerea mea este că relaţiile cu Ungaria, dacă ~u sun_t b~ne: aceasta nu este din cauza noastră. Ele vor putea fi imbunatăţ~re m momentul în care printr-o clauză foarte clară, în Tratatul c tul ca- U ngar1a · nu are pretentu·· . . bilateral , se va spec1· c.1ca n 1ap tentonale faţă de România. · _ . Î.: Acest Tratat va constitui elementul primordial de natură sa clarifice lucrurile? . R.: Exact. Aceasta este dorinţa noastră. Vom putea discuta apoi - · ş1· soli c1tăr1 · · care nu vor mai fi integrate "altfel st, despre alte id. e~,· d ~o1~1 mtr-un plan al susp1c1un11, la mvel strategic, şi vor căpăta O dimensiune

faţa

relaţiile

--

M-

-

firească în cadrul

unei relaţii de bună vecinătate. Eu cred că forţele politice din Ungaria au un rol foarte important în a promova o strategie, o abordare care să fie neechivocă, compatibilă cu standardele europene şi care, în ac:.elaşi timp, să elimine ambiguităţile cu care, din păcate, ne-am obişnuit în ultima vreme. Se afirmă un lucru, apoi se afirmă că nu există pretenţii teritoriale faţă de România. Pe urmă se spune că Tratatul de la Trianon a fost nedrept. După aceea ni se atrage atenţia că am înţeles greşit afirmaţia în legătură cu Tratatul de la Trianon. Pe urmă că am înţeles greşit afirmaţia în legătură cu pretenţiile teritoriale. Devine neclar mesajul de bază, care ar trebui să fie explicit. Este necesară o recunoaştere clară în acest sens, nu într-o formulă politică pe care apoi unii ar răstălmăci-o sau ar răsturna-o, ci într-o formulă juridică neechivocă, trainică, în măsură să apropie generaţiile de români şi unguri pe viitor. Pot să vă mai spun, în aceeaşi ordine de idei, că sunt elemente pe care eu personal nu le-am apreciat deloc pozitiv în recentul discurs al dlui Jeszenszky la Institutul Regal de la Londra. Abundă în informaţii incorecte. În plus, ambasadele ungare din străinătate difuzează informaţii incorecte în legătură cu România şi minoritatea maghiară din România. Toate aceste lucruri trebuie să le spunem foarte deschis, trebuie să se ştie că le urmărim, că avem reacţii de fiecare dată când este necesar şi astfel se va vedea cine dintre noi - România sau Ungaria - are o atitudine realmente europeană în abordarea acestor probleme. Î.: Dle ministru, România este unul dintre partenerii care joacă un rol de primă mărime în soluţionarea conflictului de pe Nistru. Am fost împreună cu dumneavoastră la cele două reuniuni cvadripartite ale miniştrilor de Externe de la Chişinău, unde România, alături de Republica Moldova, Rusia şi Ucraina, a încercat să găsească o soluţie paşnică, constructivă şi în acelaşi timp decentă în această chestiune. Bănuiala mea este că s-ar putea ca să existe, în legătură cu situaţia din Transnistria, anumite jocuri dincolo de uzanţele 417

416

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

diplomatice şi care se circumscriu numai raporturilor "t . · . ntre fc0 repu bl 1c1 unionale ale fostei URSS. Aşa să fie oare? stele R: Aceasta a fost de fapt prima formulă prim " 1 " ' a tncerc pentru că a Ki ev,_ 1a 0_1~tâlnire în cadrul csr a existat un U are, vedere, o declaraţie pnvmd conflictul din raioanel afl pl net de N . ul . " . e ate a Stân 1str u1, msă, evident o astfel de formulă nu asigur 1 . ga h" 1 a, ce ung IU nostru, cadrul pentru o negociere impartială · PUt1n d · d'in · · · s1· tratativele de la Ch' · · ŞIă e aceea asocierea noastră l a convorbmle · Pe de parte pri·n1şm u a·brepr.. ezentat un element extrem de pozitiv. O l concrete a redactarea documentelor respective , prin contn p · · unde · · ·-1 . . . " , art1c1parea propnu-z1sa a negoc1en, ţmand seama si de faptul că în d fi · · d"ip1omaţ1a · Repu bl'1c11·· Moldova este încă firavă · că are nev ·e de In1t1v · . . . , 01 e timp pentru a-ş1 aşeza temem1c tălpile pe acest teren foarte delicat al r 1 ·:, r. . . e atJ"or po mce mternat10nale. Eu cred că participarea Roman" ·e · 1a ·· · 1 1 negoc1en fc · . _ ,., _ . a ost extrem _de_ unl~ pana acum. Sigur, nu trebuie să exagerăm rolul acestor negoc1en. Aţi spus foarte bine: ne aflăm în interiorul unw· p b b'l · · cerc. ro a 1 1:11at există încă un cerc şi altul. Există ţări care joacă cu mai m~te echipe pe teren. Sunt lucruri pe care le ştim. Chiar dacă această var~antă nu este cea mai bună, până acum nu am găsit alta care să fie mai bună. De aici trebuie pornit. Bune sau rele, cum au fost aceste negocieri, ele au asigurat totuşi încetarea focului, cu un număr limitat ~e vi~time, într-o perioadă de o lună. Puteţi să comparaţi această ~1tuaţie cu ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, în alte zone de conflict, m Nagorno-Karabah sau Bosnia-Herţegovina. Trebuie ţinut seama de f:ptul că T~ansnistria a fost concepută şi ca un „poligon de încercare pentru diverse formule şi diverse confruntări, care mai curând au loc la Moscova decât în stânga Nistrului. Trebuie ţinut cont de toate aceste elemente şi, sigur, niciunul dintre momentele la care s-a ajuns nu face ca situaţia să fie reversibilă. Fiecare pas înainte înseamnă un lucru câştigat, ceea ce reprezintă deja foarte mult. Este vorba în primul rând de mecanismele puse în funcţiune, care încearcă să creeze cadrul pentru deblocarea căilor de comunicare între guvernul de la 418

Chişinău şi reprezentanţii celor din stânga Nist~ul~. ~e fapt probl~ma

b · rezolvată tot la acest nivel, dar trebuie sa existe un ambient va ere u1 .. " 'al d'al . · care să favorizeze, prin bune ofic11 m spec1 , acest 1 og, acest 1 po mc d · T proces p olitic· Si . în plus să asigure sistemul ded ezangaJare . _ m1. ttara, . cere a încrederii între părţi într-o perioadă e maxima susp1cmne, ocreş ,., . · " dl tul · ai' departe Sigur că există şi riscul să te mtorc1 oncan a pune ş1aşam · .. 1 " măsura în care una din părţi este mteresata ca procesu sa _ . - 'd · zero, 1n regreseze sau să aJ· unga- în impas. Pentru aceastadvananta, . . ev1 ent, extsta un al doilea nivel de abordare, al CSCE. Şi acă. mc1 aceasta nu va funcciona, al treilea nivel va fi Consiliul de Secumate al C?NU. Dar eu c;ed că s-au realizat totuşi paşi importanţi. Acordunle _de _car~ beam mai înainte au dovedit că procesul ca atare poate sa atmga d · b vor şi nivelul de finalizare. Spre exemplu, ultimul acor , numit p~ _una dreptate în ziarul „România Liberă" '.'un acord P:ntru ~m1ş~ea Moldovei". Acest proces trebuie să contmue pentru ca_nu r~b~1~ este opţiunea noastră. Părerea mea est~ că ~oe_ c~ s-a fa_cuc_pana. m prezent reprezintă un exe~ciţ!u. dipl?1:1'1at1c.~ul _ş1 ca tr:bme ~a folosim ceea ce eu am numit „pnnc1pml b1c1clete1 , sa pedalam, sa mergem înainte într-un ritm foarte susţinut care să nu lase părţile să se gândească la alte formule de rezolvare, de pildă cea militară. Î.: De curând, Ministerul de Externe al României a_ d:,t publicităţii o declaraţie, după opinia mea mult prea. t~m~erata, 1~ legătură cu documentul Adunării Parlamentare a C~nsil1~u1 _Eur~~e1 intitulat „Extinderea geografică a Consiliului Europ~1. Opţ1un1 fo_h~~e şi consecinţe", document care condiţionează admiterea ~omame1_ 1~ · conces11, .. "m eventual 1tatea respectivul organism de anumite . umm . · " · C e a rMoldovei dintre Prut si N mru cu Roman1a. racut d 1plomana . românească până acu~ la acest nivel, al Consil~~ui Eu_r~p~i? Există dincolo de „şantajul" Consiliului Europei o poz1ţ1e explicita, coerentă şi fundamentată a României care cred că nu trebuie să acc~pce ~e nici Albania sau Bulgaria nu acceptă sau nu ar accepta într-o s1cuaţ1e similară. Este oare România un „paria" al Europei? 419

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

R.: Nu, nici vorbă. Noi avem tendinţa de a ne autoculpabil'

. l" ~ 1 ." ~ 17.a şi ne p angem ca nu suntem uaţ1 m seama peste tot. Se manifes

văd, o anumită nervozitate, în ceea ce priveşte Consiliul Europei tă,

.. noi· tre b. ,pe care eu n~ o. "mţe1eg. Pentru că "m dfi _e i~mv me să ne vedem de treabă mamte. Am adoptat Const1tut1a, . , am avut alegeri locale ,Wrn avea alegen generale. Bun, în loc să fim în Consiliul Europei ·1 · fi · . peste trei u~i o să 1n:1 peste cmc1 sau şapt~. Nu este niciun fel de tragedie. Lucrunle trebme tratate fără nervozitate. Consiliul Europei este u mec~~sm ~~t, î~ ~e, pe de o parte, au un rol guvernele, pri: Consilml mmistenal, iar pe de altă parte există o dimensiune parlamentară. În parlamentul european se strâng oameni din toate tările de toate culorile politice, care au „în bagaje" diferite idei, im~gini: puncte de vedere. Raportul la care vă referiţi, mie mi se poate un exerciţiu nereuşit de gândire asupra problemelor Europei. Probabil, cei ce l-au elaborat sunt oameni care nu au avut elementele necesare pentru o gândire corectă. Părerea mea este că noi trebuie să tratăm această chestiune mult mai detaşat, fără nervozitate. În Consiliul Europei, trebuie să înţelegem, circulă, se confruntă toate vechile noastre păcate, combinate cu păcatul nostru ancestral. Ele se amestecă într-un fel de coctail special, care uneori generează un curent de. simpatie pentru România, pe moment, alteori nu. Ţările Europei nu sune judecate conform aceloraşi criterii, chiar dacă formal se spune acest lucru. S-a spus că în România trebuie organizate alegeri generale. e uită însă că în România au avut loc deja alegeri generale. Se vrea probabil ca în România să aibă loc alegeri generale succesive. Acesta este un alt criteriu. Nu trebuie să luăm lucrurile în tragic. Dar probabil că nervozitatea noastră se transmite la Consiliul Europei şi din acest motiv unii găsesc motive să se amuze pe seama noastră cu astfel de mesaje care ne irită. Să ne vedem de treabă, însă. Noi deja participăm la cele mai multe din activităţile Consiliului Europei. Practic, ceea ce în clipa de faţă ni se refuză este aderarea la Convenţia europeană a drepturilor omului. Din punctul meu de vedere este de neînţeles 420

pentru că o astfel de aderare ar fi o garanţie în situaţia î~ care tocm~ drepturile omului ar fi violate în România. Asta ~ ~~en cetăţeanulm român, ale cărui drepturi au fost nerespectate, posibilitatea de a ataca guvernul român în faţa unei instanţe internaţionale. Deci, în măsura în care se consideră că sunt încă probleme de rezolvat în România, a da accesul, prin aderarea României şi implicit prin acceptarea României ca membru în Consiliul Europei, deoarece nu se poate una fără alta, ar însemna o garanţie în plus pentru situaţia în care anumite drepturi ar fi încălcate. Asta ca o paranteză. În rest, eu cred că, sigur, Consiliul Europei, în măsura în care doreşte să fie o instituţie europeană, nu va putea niciodată să funeţioneze fără România, care este o ţară europeană.

M.M.:

Vă mulţumesc.

Smsoare adresam lui Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al României, de Abdelmajid Bouab, ambasadorul Regatului Maroc în România Ambasada Regatului Maroc în România Ambasadorul Bucureşti,

25 mai 1992

Excelenţei

Sale Adrian Năstase Ministru al Afacerilor Externe al României Excelenţă,

Am onoarea şi plăcerea de a vă trimite alăturat câteva fotografii-amintire pe care am putut să le obţin la timp. Folosesc această ocazie să vă mulţumesc pentru excelenta iniţiativă şi să vă felicit călduros, pe dv. şi pe doamna, pentru eforturile pe care le-aţi depus în vederea reuşitei acestei minunate excursii. 421

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

.d Vă.~og să const eraţ11.

credeţi, domnule ministru, în expresia înal .

legătură

cu situaţia de pe malul stâng al Nistrului. Declaraţia pe care am adoptat-o evidenţiază direcţiile de acţiune posibile, unele dintre priorităţi. Ceea ce este foarte important să afirmăm este riscul pe care l-ar reprezenta duplicitatea unora dintre părţi. Am arătat foarte clar de ce noi credem că fiecare dintre guvernele participante la aceste discuţii are în primul rând responsabilitatea de a pune în aplicare ceea ce convenim. În măsura în care ar exista două standarde pentru punerea în aplicare a discuţiilor noastre, aceste întâlniri bine intenţionate şi constructive la nivelul discuţiilor noastre şi-ar pierde sensul. Totuşi , sentimentul meu a fost că. cel puţin la nivelul Ministerului de Externe al Rusiei, există dorinţa de a păstra controlul politic asupra situaţiei. Mesajul din acest punct de vedere mi se pare clar. Important este ca să se reuşească transmiterea acestuia şi la alte centre de putere la Moscova. Este absolut necesar ca Armata a 14-a, care a devenit a treia parte în acest conflict, să se retragă de îndată la unităţile sale, astfel încât procesul politic să continue. Trebuie în continuare dezamorsară tentaţia de a se recurge la forţă, la violenţă. În momentul în care se declanşează un astfel de proces, se poate ajunge la efecte absolut incontrolabile, care să atingă centre vitale ale societăţii. Eu cred că trebuie să mergem exclusiv pe această formulă, să fim foarte fermi atunci când considerăm că unele din angajamente nu sunt respectate. După părerea mea, avem de partea noastră comunitatea internaţională. Am simţit acest lucru foarte dar la Lisabona. Statele Unite ale Americii, de asemenea, sprijină modul responsabil în care ne implicăm şi noi şi Republica Moldova în acest conflict, încercând să-l rezolvăm pe cale paşnică.

tei rnefe

(ss) AbdelmaJ.id B

ouab 6.30 Adrian Năstase - mic dejun la ambasadă " , tmpreuna cu delegafia. w

8.25 Adrian Năstase, ministru de Externe al Româ .. Bucureşti (cuAF 2140). niei, pleacă spre Sosirea la Belgrad la 10.50. . Întâmpină Constantin Ghirdă şi Vladislav Jova l. . . Afacerilor Externe al Serbiei. novz ' mmzstruf Cei doi miniştri de Externe, Adrian Năstase si Vladi la r . o convorbire. · s v J ovanovzc, au Avionul pleacă spre Bucureşti la 11.30. Sosirea la Bucureşti la 13.15 (ora locală i. f ntâmnina" J V S. " J le. „,r J· la minister. · · :I r · . anuu 'SCU 1 nergem azrect ·

Adrian Năstase, ministru de Externe al Româ . . fi de la . ntet, -ace o c ratte presa la zntoarcerea de la Lisabona. I · de w

"

. Conferinţa de l~. Lisabona a exprimat îngrijorarea faţă de pen_co!ul pe care destabilizarea economică şi socială în fosta Uniune Soviet1că ai: putea să-l reprezinte din punctul de vedere al securitătii europene · ~ . s1. al. secur1.ta"t.. .11 mon d.al 1 e. D'm acest punct de vedere s-a mcercat 1dent1ficarea unor obiective şi a unor modalităti de asistentă astfel încât situaţia să nu iasă de sub control. · ·

~e~ ~5 de miniştri de Externe s-au ambasadori participanţi au

~vut posibilitatea să examineze şi chestiuni mai concrete. Un rezultat important îl r~prezintă sub acest aspect şi întâlnirea celor patru mini cri de Externe dm Republica Moldova, România, Rusia şi Ucraina, în I

Difuzată de Agenria de presă „Rompres".

16.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în udienţă pe John R Davis Jr., ambasadorul SUA la Bucureşti.

4

422 423

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: O problemă legată de discuţiile cu secretarul de Stat ]a Baker acum două zile, referitoare la Iugoslavia. rnes Mi se părea util să merg acolo, dar am făcut o escală la Bet d L Vi7 - J . , - r ., l gra . -am vazut pe utaistav J ovanovzc. -am transmis sentimentul general de la L · b şi al colegilor. zsa ona

Este momentul critic când sârbii trebuie să înteleauă că .... b · . . . o· He uze sa se conformeze comportamentului european. Le-am spus că, dacă nu întele . . soarta ţării lor pentru decenii. · :g, risca Sunt foarte îngrijoraţi. }ova~ov~c a vorbit de o declaraţie pe care o vor da azi, prin care arată ca mţeleg seriozitatea problemei. Voia să ştie care este problema cu ei - dacă este leuată de Slob da · t ov ., oo n 1 M i sevzc sau sunt şi aite interese. . Le-am_ spus să gJs_ească o soluţie - cu opoziţia - în problemele.frontierei şi ale 1repturzlor omului. Le-am spus să găsească rapid o strategie de ieşire şi să o!r~i.nte co~espunzător. Le-am mai spus că partenerul important este SUA, pentru ca ţarzle occidentale sunt legate între ele. I-am vorbit despre vizita la Lawrence Eagleburger. Să trimită pe cineva p~ntru a prez~nta ceva constructiv. Vladislav jovanovic era în favoare, dar nu ştiu cât de serios va prezenta problema la conducerea lor. Ambasadorul Matic ar putea veni la Bucureşti, dacă James Baker şi Lawrence Eagleburger sunt de acord Nu ştiu dacă ajută, dar este clar că sunt îngrijoraţi şi că doresc să facă ceva pozitiv. Am sentimentul că examinează unele formule, pentru că şi-au distrus legăturile cu toţi prietenii. Era foarte îngrijorat. I-am spus că este o chestiune de zile pentru a se lua măsuri împotriva lor. Nu ştiu care va fi rezultatul vizitei de azi a lui Andrei Kozîrev acolo. S-ar putea ca, după Helsinki, să nu mai vrea să utilizeze canalul rus. John R Davis Jr.: Problema ideologică este Slobodan Milosevic şi ,,Serbia Mare''. Nu ştiu ce ar mai putea oferi. Adrian Năstase: Am impresia că este un mood diferitfaţă de acum două luni. ,+:

_

A

-----

-

---

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Rog transmiteţi ~cest mesaj. . _ . . ._ Le-am spus să vină cu o strategie clara şi cred~b~lă: . Mai este un punct- referitor la progr~muf vizi~et lui Eagleburger. N~ . · dejun 0 f;cial din partea MAE, fiind in schimb cel al Ambasadei. tslt niciun 'F . obn R. Davis Jr.: Se va gândi. . . } Speră că iugoslavii vor veni. la ra~u~e. . . • n Năstase: Ei spun că mulţi refugiaţi musulman~ vin in Se:bia. . _ .AJria Problema principală este Milosevic. Dacă ]ovanovic reuşeşte sa-l convinga. A

•

} bn R. Davis Jr.: Va transmite mesajul. ~ Crede că se accepta un dejun din partea MAE. Ce mai este nou în Republica Mol.dova?

Adrian Năstase: Am avut ieri dimineaţă o discuţie. Informează asupra reuniunii de. la. Lisabon~. _. Anatoli Zlenko merge, ca de obicei, pe doua cai. . Andrei Kozîrev a fost foarte deschis, dar el este parte integrantă a unei echipe combinate. El este omul de prezentat Occidentului. . . Nicolae Tâu a arătat că Armata a 14-a a apărut ca a treia parte la conflict, armată străi~ă pe teritoriul Republicii MoUova, care încearcă :"'ici fai~ O accomplis. A reproşat lui Andrei Kozîrev că nu se răspunde la moderaţia noastra. !ntâlnirea Nicolae Ţâu-James Baker a fost un semnal foarte bun. O altă problemă: dacă la ceremonia semnării tratatului să invităm sau nu lideri politici. Dacă da, pe cine?

.

.

John ll Davis Jr.: Ei au în vedere pe Corneliu Coposu, Sergiu Cunescu, Radu Câmpeanu, UDMR . . . _. Ad.rian Năstase: Trebuie să găsim oformulă, pentru a nu apărea discrzmin~':· John ll Davis Jr.: Lawrence Eagleburger ar fi bucuros să aibă lideri de la opoziţie. Audienţa se termină la 1645. 18.10 La Adrian Năstase, împreună cu Marcel Dinu.

. . . . Marcel Dinu merge mâine la Chişinău. Discuţie generală pnvind situaţia din Transnistria. Terminăm la 18. 40. 425

424

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPA MALTA

---

22.35 La Adrian Năstase. A vorbit cu generalul Ioan Talpeş. Să lucrăm cu ei în privinţa re/,atiilor Ungaria. · cu Programul vizitei lui Lawrence Eagleburger. Terminăm pe la 22.55.

J3.l5 Dejun oferit de Coen F. Stork, ambasadorul Olandei la Bucureşti, .,,,,,,_ia vizitei lui Dingenis Istha, purtător de cuvânt al .MAE olandez t#oc(/a reşedinţă). . _ Dejunul se termina la 14. 45.

26mai 1992

5,lO Şedinţa Comisiei pentru politi~ă ext~ a Parla~':":mlui. 1 Preşedinte Dumitru Călueanu, vicepreşedinte al Comisiei. Sedinta se termină la 18. 00.

10.55 La Adrian Năstase. De vorbit la telefon cu Toma George Maiorescu. - Jean-Paul Carteron - de vorbit la telefon.

19,10 La Adrian Năstase. _ !l informez asupra discuţiilor din Comisia pentru politică externă. _ De răspuns la modul în care MAE ungar a reflectat.

11.35 La Adrian Năstase. De acord cu întâlnirea la Chişinău cu ministrul Apărării, dar după 28 mai, adică pe 29 mai. 12.55 La Adrian Năstase. Îl informez asupra audienţei cu purtătorul de cuvânt al MAE olandez şi cer permisiunea să merg la dejunul oferit de ambasador. Să vorbesc cu Dumitru Mazilu - că va fi primit de preşedintele Ion Iliescu săptămâna viitoare. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe Dingenis l stha, director al Departament informaţii-presă din Ministerul.Afaceri/Dr &terne al Olandei, care efectuează. o vizită în ţara noastră. Cu acest prilej au fost discutate probleme privindposibilităţile de cooperare între Ministerele de Externe ale celor două ţări, în special în domeniul presei ~~ al informaţiilor. S-a convenit ca schimbul reciproc de experienţă în aceste domentt să se aprofandeze, avându-se în vedere şi posibilităţile de peifecţionare în OlanM a unor tineri diplomaţi români. 426

'

'

22.05 La Adrian Năstase. De văzut ştirea din „Libertatea" referitoare la semnarea Acordului de garantare a investiţiilor cu SUA.

27mai 1992

8.55 Telefon Chişinău. Mă sună Nicolae Ţâu, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Îi explic cum am primit noi ştirea, ieri, privind întâlnirea celor 4+4 miniştri. Îmi spune că după-amiază ministrul ucrainean de Externe i-a transmis cd preşedintele Leonid Kravciuk s-a înţeles cu preşedintele Boris Elţîn pentru o intâlnire 3 +3, foră România, la Odessa. Ei au refuzat. Vom menţine contactul. 9.00 La Adrian Năstase. - li informez despre discuţia telefonică cu Nicolae Ţâu. - De acord cu ce a spus ieri la conferinţa de presă purtătorul de cuvânt ungar. Să dau la noi la presă. 427

ADRIAN NĂSTASE

-- - - - -

~

-

9.15 Telefon Chişinău. Mă sună Marcel Dinu. Nu este nimic special nou pentru conferinţa de presă.

-

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

---

,,[fAR-TASS": Poziţia MAE în legătură cu conflictele din Nagorno-Karabah

9.40 Telefon Helsinki. Mă sună ambasadorul Viruil Constantin Vi · oeseu rea să ştie cum este cu reuniunea 4+4 pentru a discut. . b'r1 ransmstrzez. · · . 11~l znyormez . ,.ţ; a pro u:rna asupra situaţiei. 10.35 La Adrian Năstase.

Îl in~rmez ~upra a ceea ce am pregătit pentru conferinţa de presă. De raspuns zn legătură cu 3+3 că ni s-ar părea ciudat să schimbăm a cum formatul

11.15 Conferinţa săptămânală de presă (kz Clubul Presei Str. AL Donici nr. 6). Subiecte: situaţia din Transnistria; conferinţa de kz Lisabona; vizita lui Gheorghe Lupeş în Africa;

-

Străine din

A

m

se~i~nea .Co~item_lui director pentru drepturile omului de /,a Strasbourg; vzzzta luz Dzngems Istha, purtător de cuvânt al MAE okzndez; reuniunea de kz Montevideo „Dialogul Est-Sud':· :euniu.nea de experţi privind cooperarea /,a Marea Neagră; zntâlmrea româno-ucraineană de kz Ujgorod pentru facilitarea traficului; vizita lui Lawrence Eagleburger; deckzraţia purtătorului de cuvânt al MAE ungar; Anuarul diplomatic.

„Reuters '~ Ce poziţie vom avea în cazul instituirii de Iugoskzviei?

sancţiuni împotriva

Rodica Chelaru: 1. Dacă s-a scos din program întâlnirea lui Lawrence Eaglebu~ger cu opoziţia? 2. Rekzţiile cu Ucraina, dacă ne apropiem mai mult de Ucraina decât de Rusia?

. Nahicevan. I' · Gavrisi: Rezultatele consultărilor româno-ungare. p.:;:;ASS'~Ce poziţi.e are MAE în legătură cu relatările de presă din Bulgaria 'vind Dobrogea de Sud? . _ . _ . pri · d p ... "'Ss "· Presedintele Ion Iliescu a spus ca România acordă a1utor µoaate , ~· · · . iutar Republicii Moldova. De dat cifre. . ~rist neidenti.ficat: La conferinţa de presă a PNL, Vaida a spus ca amânarea mior n-ar fi O problemă pentru relaţi.i~ i~tern~ţio~a~~ ~ ce pă:ere are~ 1. Ministrul ~l (!re~zez e:te zn vzzzta zn Rom.ânza. Daca situatiei din Transnzstrza şz daca are ceva de transmis la NATO . za este dm cau . . R mâ · :> Jjn partea României. 2. Cei 12 au decis un embargo petr_olze:. Ce spune o ma. r,_ New York Times" a spus că, în caz de conflict zn Kosovo, ar putea fi 3. ,,1ne atrase şi România şi Grecia. Ce credem? .. .. _ Ziarist neidenti.ficat: Rezultate ale vizitei delegaţzez kuwaztzene. Daca este zn cadrul compensaţiilor. . . . . Ak zia.rist neidenti.ficat: Pentru ce considerente MAE l-a numit pe Mzhaz Bu1or Sion ataşat la Ambasada de la Washington? .. . Octavian Gavrişi: Cum se poate lua legătura cu reprezentanţzz la conferinţa de experţi pentru cooperarea la Marea Neagră? . .. Rodica Chelaru: De ce posturile occidentale de TV nu dau znformaţu despre Transnistria? Conferinţa de presă se termină la 12.1 O.

~ Elenă:

apărării

A

12.35 La Ioan Maxi.m.

- Îl informez despre întrebarea de la conferinţa de presă în legătură cu Bujor Sion.

M'h · z ai

13.15 La Adrian Năstase.

- Îl in'ilrmez asunra conf.'erinţei de presă. _ 'JL -r 'J~ . do · · · · fă ca sa se Reuniunea 3 +3 - este evidentă dorinţa de mznaţte imperia , trimită voluntari.

428 429

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al Romdniei, primeste . J_le ··to la , pe şefit ."": -gaţtt r prezente R~niunea la nivel de. experţi. din fările participante la cooperarea Mării Neure, care se de.4oară la Bu,... . b" "J", -..u.rest;.. Au fost examinate, cu acest prilej, perspectivele pe care le oferă proie; L pentru statele riverane şi contribuţia pe care opoate aduce ţara noastră /,a întăriZa acestei cooperări subregionale. 19.00 La Adrian Năstase. A venit de /,a şedinţa de guvern, unde a facut din nou gălăgi.e în legătură cu Acordul de garantare a investiţii/,or cu SUA. Vin şi Comtantin Ene şi Teori-Or Meleşcanu.

De adus /,a Chişinău o dactiwgrafa, cu o maşină portabilă. Ministrul Nicu/,ae Spiroiu să vină cu un traducător. Discuţie generală.

Termină

/,a 19.35.

23.30 La Adrian Năstase. li prezint o telegramă de /,a Moscova. li prezint o corespondenţă din Budapesta privind două scrisori, ale congresmeniwr Chester G. Atkins şi Tom Lantos, către Lawrence Eagleburger.

28 mai 1992 10.35 Adrian Năstase, ministru de. Externe al Romdniei, are convorbiri cu Lawrence Eagleburger, adjunct al secretarului de. Stat al SUA. Adrian Năstase: Bucuros să-l salute. Este o ocazie de a-i împărtăşi puncte~ noastre de vedere asupra problemelor pe care le avem şi asupra situaţiei din jurul nostru. Va fi şi ocazia de a discuta asistenţa pe care România ar putea să o obţi~â de /,a Guvernul SUA şi să discutăm deschis unele obstacole care mai rămân m 430

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

,Ja#ile noastrepentru a merge pe o treaptă superioară în re/,aţiile bi/,aterale, pentru ie restabili pe o bază de încredere. " Cred că această vizită vafi un excelent mesaj, în aceeaşi măsură, economic .politic şi sperăm că după aceste discuţii comunitatea oameniwr de afaceri din ~UA va descoperi în România un teri~or_iu !romiţător, ~l~n de _resurs:, un spaţiu 'nteresant din punct de vedere geopolitic, intr-o Europa in plină mişcare. I Suntem onoraţi de vizită. 1.,awrence Eagleburger: Bucuros că este aici. Adjunctul secretarului pentru Agricultură, care facea parte din delegaţie, "fost chemat de preşedintele George Bush, dar rămân experţii. Discutăm orice problemă. Vizita noastră demonstrează un interes crescut din partea SUA pentru tmbunătăţirea re/,aţii/,or bi/,aterale. Suntem bucuroşi să discutăm asistenţa suplimentară care ar putea fi acordată. M-ar interesa situaţia din vecinătatea dumneavoastră, în special Iugoslavia. Putem să vă dăm o imagi.ne asupra co/,aborării noastre, care a început la Praga şi se va termina /,a Moscova. Muţtumiri pentru primirea călduroasă. .Adria.n Năstase: Prezintă delegaţia. Lawrence Eagleburger: Informează pe cine are în delegaţie. Adrian Năstase: Să trecem direct /,a treabă. LAwrence Eagleburger: Referitor /,a C/,auza Naţiunii celei mai Favorizate dtcizia din ultima săptămână a Departamentului de Stat de a proceda /,a acordarea c/,auzei. Propunerea va merge /,a Congres, speră în viitorul apropiat. Data alegerilor pentru noi a început. Congresul nu se va pronunţa favorabilpână nu se stabileşte data alegeriwr. Dacă se amână pentru toamnă alegerile, Congresul va amâna şi el decizia. Noi vom împinge pentru aprobarea c/,auzei, dar nu vom putea acţiona Pând /,a alegeri. Cu cât mai repede se va acorda C/,auza Naţiunii celei mai Favorizate cu atât mai bine. 431

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

---

Ad~": Năstase: Lt:-, gu,vern, suntem în favoarea alegerilor cât mai re ede o divtz~une a muncu gu,vern-parlament. Guvernul a scris scrisori la ~rla · Es~ :reşedinte~ de asemenea. Dar, cel care ia decizii este parlamentul. PS er.-r:'ent. in aceste zile vor lua decizia. ip am cd foim: Robson (adjunct la Trezorerie): Noi am fost pliicut impresionati de realt7:1-t. V~ încurajăm să ţi~eţi a~est curs. Este multă raţiune pen'-tru O Adrian Nastase: Am devenit mat pragmatic în ultimele luni. Vrem să ~is zs'!'· la concret problemele de asistenţă. cutam Să ne separăm pe grupuri de lucru. ~wrence_ Eagl.eburger: Unul din grupuri să discute şi investiţiile potenţ · lt in România. za

P:;;esul

1-drian N~tase~ Pentru moment, România este inexistentă în SUA. Este important sa lucram pe cele două dimensiuni. I:awr~~e E_~gl.eburger: Suntem, gata să dăm asistenţă pentru conversiunea industriei militare. Adrian Năstase: Delegaţii ministerelor de Externe rămân aici. Celelalte grupuri merg în alte săli. Amb~adoru~ Robert Barry: Să Uisăm grupul pentru agricultură să vorbeascil. de asistenţa alimentară şi apoi să se alăture grupului economic. Şedinţa plenară se ridică la 1O. 45.

,na, fiind ofamilie cu tentaţii de rol de tată faţă de copii, România

.

e. Euror ~ . E . ta~ într-un loc snecial în Europa. Este o ţara care aparţine uropei

,nteresa r Tr · ade ,ale. Subliniem acest lucru, pentru că ceea ce era Est- vest nu mai este cva:. a de Est este fosta URSS, iar acea fostă !uroP_ă de Est este Europa Centrală. i,,,op fim detasati de celelalte state din regiune. AL, vrem Su . . . J de . ,... Daca~ România reuseste . . să devină stabilă din .punct ae .ve . re economic • 1: • R mânia poate deveni un loc important, oricum vă uitaţi Est, Vest ;i

flPouttC,

O

fi fi . ~ .~arte interesanta SUA. Putem elabora în viitor. Sunt convins că relatu strânse cu SUA -:::mportante, foarte importante pentru România. ~ . . . Suntem pregătiţi să discutăm cu dumneav~astra atet, la p~eşedinte sa~ ln altă parte, orice împiedică relaţii bilaterale optime. Este foarte important sa ,i chiar sud.

r

Relaţia excelentă a României cu Turcia ~r putea

distrugem impresia „ţării ostile". . ~ ~ ~ lncercăm să urmăm exemplul dumneavoastră şi sa fim impreuna cu

dumneavoastră, pentru că principiile pe care le a~eţi s~~t _utile.

. Ceea ce ar fi echitabil (fair) în termeni poltttet'. ~u ~st~ ~rofit~bd. F.xmzplu: Irak. Din circa 3 miliarde USD datorie nu am p':mit nimic m schzrr:~·. La fel am sprijinit în Libia - este costisitor pentru noi. A lua aceste deczzu

• fost foarte greu.

.

Urmează embargoul economic pentru Iugoslavia. Va fi un cost ec~no~

10.45 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cu Lawrence Eagl.eburger, adjunct al secretarului de Stat al SUA.

mic. Avem cu ei schimburi de circa ojumătate de miliard USD. Va fi o lovitura rralil pentru structura economică. . ln ultimii doi ani, am primit din partea organizaţiilor internaţionale,

Adrian Năstase: Avem la

cu totul circa 1 miliard USD.

dispoziţie

o oră. Sugerăm să discutăm unele probleme bilaterale. O scurtă introducere: vrem să vă convingem că aveţi un interes aici. Vom continua să vă transmitem acest mesaj. . . Re~ţiile dintre România şi SUA sunt de interes vital pentru România şi prezintă interes pentru SUA. Situaţia s-a schimbat în ultima vreme. Sunt sigu,r că SUA vor dori să evalueze importanţa unor relaţii mai strânse, într-o Europă care se schimbă şi se încearcă o nouă ordine europeană cu diferite

Nu ne putem permite să pierdem banii, când avem nevoie de sprijin pentru

. ·· Suntem recunoscători pentru ce faceţi în favoarea noastră în organz~tzile internaţionale şi pentru gesturile de încurajare - semnarea tratatului, 1Omilioane

tranziţia noastră.

USD la Grupul 24.

Noi am dori foarte mult să vă avem aici nu numai din punct de vedere

politic, ci şi economic. 433

432

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Oamenii de afaceri americani lipsesc de pe piaţă pentru că nu au l: . " J la . . . Poate, la un moment convenabil se va tra " urnzna de ver, ae A d mmzstraţie. . mesajul. Ar fi foarte util. nsrnue 1!ste o ine.rţie ~ i"!:agi.nii ~ării.. Realitatea în România se schimbă rapid, dar schimbarea imaginzz are o inerţie. Dacă nu daţi noi mesaje, schimb · · .. va lua mu Lt timp. · area imaginu . Am vrea să ne trataţi lafe~ ca pe ceklalte ţări europene - cum este Fondul Polonia. Un Fond româno-american pentru întreprinderi, asistenţă în domeniul legi.slativ în materii ca protecţia împotriva competiţiei incorecte, dreptul de proprietate, faliment, sistemul bancar. Sunt elemente esenţial acum când trebuie să învăţăm alfabetul economiei de piaţă. Putem avea operaţiuni pe terţe pieţe în fosta URSS sau ţări arabe. Joinc ventures am putea face uşor. Sperăm să putem conta, în continuare, pe sprijinul dumneavoastră în Grupul celor 24, în sistemul general de preferinţe, plus un semnal politic pentru o schimbare de atitudine în ceea ce priveşte regulik COCOM Aceste lucruri s-au facut cu unek ţări est-europene. Când k veţi putea face şi pentru noi, k-am aprecia. Vom discuta cu dumneavoastră reguli pentru verificare îndeaproape. Cooperare cu Eximbank -foarte importantă. Să definim cadrul pentru cooperarea economică. Un Consiliu Economic - unii spun că este bun, alţii nu. Ceva instituţional ar fi necesar. Mulţumiri.

Lawrence Eagkburger: Aveţi în ambasadorul nostru la Bucureşti un prieten. Punctulfundamental.· Nu este nicio probkmă că în trecut, pentru anumite motive, punctul de vedere general în SUA faţă de România, în comparaţie cu vecinii, avea întrebarea de fond dacă a fost aici cu adevărat o revoluţie. Minierii etc. ţin de trecut, dar au ridicat semne de întrebare care au fost greu de depăşit. Securitatea, drepturik omului în general ale minorităţilor, în special în legătură cu minoritatea ungară, ţinerea akgerilor libere au condus la ideea, prin comparaţie cu Cehoslovacia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria, dacă România est~ în urmă. Până acum am avut mari rezerve. Aceasta a motivat întârzierea acordăm Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate. 434

Cu toate aceste preocupări, maniera perfectă de acţiune la ONU în J,estiunea Irakului l-a impresionat pe James Baker. Ei sunt recunoscători. Aceste 1,,crUri au contrabalansat întrebările pe c~re ~ aveau. . . Cu anumite precauţii, această atitudine s-a schimbat. Nu mai vedem '1fftl România. Există schimbă~i s~bstanţ~ale .şi trecutul tr~buie lăsat în urmă. Probkma critică o constituie akgenk Libere, cât mai curând. Aceasta este cheia la tot ce ţine de acordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate, iar aici constă în akgeri libere. Vor fi libere, cu siguranţă, dar ne preocupă probkma timing-ului.

.

.

.

.

Vă încurajăm în chestiunea akgerzlor, să k organizaţi cât mai curând. Suntem pregătiţi să ne mişcăm cât de repede. Obţinerea de bani pentru asistenţă (4tre România nu este kgată atât de ce se întâmplă în România cât de obţinerea

d,e bani, în general. Vom face tot posibilul ca ceea ce facem pentru sprijinirea URSS să nu se facă pe seama Europei de Est. Clauza Naţiunii ceki mai Favorizate vrem să o vedem rezolvată. Este cheia la ceea ce aţi sugerat şi vrem să vorbim. Indiferent de gradul de reluctanţă în angajarea SUA faţă de România, llU rămas în urmă probkmele. Convorbirik Lui I V Săndulescu la Washington p activitatea ambasadorului la Bucureşti au contribuit. În probkme ca minoritatea ungară, antisemitismul alegerile libere acestea sunt mereu acolo, la Congres. Cred că aţi facut foarte bine până acum li vrem ca aceste procese să continue. În ceea ce priveşte probkma sectorului american privat, am înţeks că, dacă obţinem de la Congres 50 de miliarde USD - ceea ce este imposibil întreg programul este posibil doar prin investiţii private şi joint vencures în România cu firme americane. Noi vom încuraja oamenii de afaceri, dar până la rezolvarea acordării Clauzei Naţiunii ceki mai Favorizate aceasta nu va ajuta prea mult. De acord să refacem Consiliul româno-american, dar, din nou, totul după claUZă. Dar, tot ce putem face pentru a încuraja investiţiik americane în România depinde de acordarea clauzei, dar o vom face. 435

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Vom examina posibilitatea unui Enterprise Fund pentru Româ . Vom fi cât vom putea de supportive în Gru11ul 24, dar nu-m · L n~. fi . . . ,_b d T zPtace z-' ca.,_am ost · banzzp .. ueea L invitaţi ta ur en-sharing. Pre'i:răm '.l~ , însă, săfoloszm ,_ zuttera, ca un Enterprise Fund. ePtan b Referitor /,a, 'fi COCOM, simţul meu este căputemface cu dumneavoastr.. aceiaşi p~z pe care zz -acem cu Ungaria. Vecinii dumneavoastră aupus fa . a · de po1·zţze, · de veriificare. Cehoslovacia nu are un asemenea sm un sistem · ,. nctzu D, ne · · · C de zs~-em. acă vor fiace, vor ap Lzea şz ez. re că potface ace/,a,si lucru si cu Ro â · Ad · l\r~ . , • m ma. nan 1 vastase: Arfi important. Suntem gata să discutăm cu exp rţi · Lawrence Eagleburger: Suntem pregătiti să examinăm posibilitate: tn~· · .. 'lo [; · mtterzz experţi r. n esenţa, este vorba de controlul exporturilor. Asistenţă tehnică pentru drepturi de proprietate intelectua/)j s a _ acor~ asistenţă pe ~cest pl,a,n cât de curând Problema însă este.F~ndu~o; stabzlzza,re. Nu este sigur că putem găsi resurse acolo. Nu este usor. Adria~ Năs~e: .La încep~t, ~up~ Revoluţie, în România a de'-marat un proces de schimbare in viaţa publică, in sistemul economic şi politic. Acestea trebuie să •

•

•

A

A

meargă împreună.

Noi am fa.cut mai mult în viaţa politică, am creat cadrul normativ, am adoptat ~onstituţi,a, am avut alegeri locale. Problema este că, datorită dificultăţilor economi.ce, ?oate apărea un deca/,a,j între evoluţia vieţii politice şi evoluţia vieţii economice şz putem avea presiunea socia/)j ca forţă destabiliza,toare - contraproductivă pentru proiectele comune. Trecem printr-o perioadă foarte grea. După Praga 1968, România - a devenit o societate izo/,a,tă, în timp ce cele/,a,lte ţări est-europene s-au bucurat de mai multă libertate. La noi nu s-a produs o c/,a,să politică, manageri. Este esenţial acum să formăm o nouă generaţie. Avem intenţii bune, dar nu avem bani în buzunar. Problema este sit depăşim aceste luni critice pentru a ne stabiliza,. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră politic şi economic, pe termen scurt şi pe termen lung. De aceea ne preocupă că se prevede un nou embargo. Ne sperie. Lawrence Eagleburger: Această perspectivă este c/,a,ră - sancţiuni asupra Iugos/,a,viei. lnţeleg problemele, dar nu am răspuns.

• Năstase: Să Luăm în discuţie mai târziu această chestiune. ~ e Eag'leburger: Discutăm, dar nu am răspuns. O idee de compensare, ,stl ţeu·Năstase: Se poate găsi o soluţie.

e Eag'leburger: O problemă importantă a acestei viz~te este ca /,a, =-on să se înţeleagă că Rom~~ia va avea probleme economice ca urmare îmnotriva lugos/,a,vzez. ,embaruoului ·o r . . R â . .G . Cu siguranţă vor fi sancţiuni. Dacă sunt sancţiuni, om nia şz recza sunt căile de încălcare a sancţiunilor. Asta v~ fi m_area pr~blem~. AJ,ia.n Năstase: Sigur că va fi această presiune internaţwna/)j. . Mai este un element - psihologia opiniei publice. Dacă va exista o impresie în România ca noi să p!)jtim tot ce nu este bun în L~me: . . . feri în guvern am Luat o decizie de a recuno~te Bosnia şi Herţegovina.

AJri"-#

Va fi publicată în zilele următoare. . . _ _ . . . Referitor /,a, minoritatea ungară, ştim din presa ungara ca aţi primit o scrisoare în această chestiune. Am ajuns /,a, situaţia când o anumită c/,a,ri.ficare ar fi ~ecesară. Este o problemă, psihowgi,că. Românii cred că Ungaria nu consiJer_ă frontiera ro~no-un: gard ca fiind rea/)j şi tot ce se sugerează de către Ungaria este parte integranta dintr-o strategi,e de modificare a frontierei. Din 15 minorităti existente în România, numai minoritatea ungară crede cd nu are drepturi. Min;trul Hans-Dietrich Genscher a fost aici. Şi alţii au vorbit cu minorităţile /,or. Numai ungurii sunt nemulţumiţi. Asta este pentru că minoritatea ungară este folosită ca un instrument politic. Au partid politic, sun~ la TV tot timpul, au şcoli, ziare în Limba maternă. Poate vor mai mult. Dar şi românii au nevoi. Suntem în tranziţie. Nu putem avea două viteze de dezvoltare. Sigur, ceva trebuie fa.cut. Vrem să facem tratatul bi/,a,teral, cu doi piloni: unul - că nu sunt pretenţii teritoriale; şi al doilea - drepturi /,a nivelul cel mai înalt pentru minorităţi. Ei au amânat încheierea tratatului a doua oară. Tratatul ar elimina barierele psihowgi,ce. Dacă reuşim asta, vom progresa. Sperăm că puteţi ajuta.

437 436

ADRIAN NĂSTASE

Acum monitorizăm mai rigu.ros cefac ungu.rii în lume, si nu n ' r · ' e Pt.ace voi nu atacam. Dar, de fiecare dată, vom reacţiona. · Ei exagerează în problema minoritătil.or. În ce opriveste Român;/1 . · · ' -acceptă orice este bun pentru Europa în materie de minorităţi. Lawrence Eagleburger: Primul punct: Într-o problemă SUA si-a st>usp . . " d · .. , r ozztza m mo clar. Noi nu suntem pregătiţi să acceptăm schimbări de frontiere c~re nu sunt negociate. Asta duce la instabilitate. Am spus acest lucru de multe ori. Am spus asta peste tot. Dacă o ţară vrea să strice peste noapte relaţiile cu SUA acest lucru înseamnă o asifel de schimbare de frontiere. ' Am relaţii bune cu ministrul ungar de Externe şi voi vorbi cu el Dacă un primar face prostii, asta este împotriva dumneavoastră. Nu luăm partea unuia sau altuia. Dacă lucrurile se strică aici, intrăm în probleme cu ungu.rii din SUA. Dacă sunt descrise ca probleme de drepturi ale omului, asta are ecou în SUA. Dacă suntem convinşi că nu sunt trataţi bine, am reacţiona. Să vă exprimaţi preocupările -faceţi-o ca public relations. Ceea ce vă spun este să fiţi conştienţi că asta are importanţă. Dacă un primar face ceva neraţional (unreasonable), are efecte. John R. Davis Jr. (ambasadorul SUA la Bucureşti): Un oficial american afast la Budapesta. A spus că minoritatea ungară este mai bine tratată: Lawrence Eagleburger: Avem relaţi,i bune cu Ungaria. Atâta timp cât nu părem că apărăm un tratament rău al minorităţi,i ungare, putem discuta cu ei că orice ţine de această problemă să fie reglementat în modprietenesc între cele două ţări. Ştiu că este o chestiune dificilii. Dar este o problemă care are pondere în relaţiile româno-americane. Adrian Năstase: De aceea am vrut să o ridic. Să facem o consultare în trei. Lawrence Eagleburger: Mă voi gândi, dar nu cred că putem. Adrian Năstase: V-aţi referit la schimbări de frontiere pe deplin negociate (fully negotiated). Ungu.rii ne propun o referire la principiul CSCE. Nu este vorba de negocieri. Noi vrem să fie clar că nu au pretenţii teritoriale. Referirea la principiile CSCE nu este suficientă pentru noi. 1\

1

438

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

i,,u,rence Eagleburger: P~nctul nostru fan~menta~ este că se produce haos Jacă nu facem clar că frontierele nu se pot schimba prin forţă. AJ.rian Năstase: Este echitabil (fair) în ceea ce vă priveşte. În cazul nostru este ntcesară O formulare neechivocă. L4W"ence Eagleburger: Să vă gândiţi bine cum vă prezentaţi cazul în termeni de public relations. Arătaţi ce faceţi pentru minorităţi pentru a le da un I.oe echitabil în România. Acest lucru nu este înţeles la dumneavoastră. Să invitaţi observatori CSCE pentru a vedea situaţia minorităţii ungare. .AJ.rian Năstase: De acord şi dacă fac recomandări, le vom primi. JobnR DavisJr. (ambasadorul SUA la Bucureşti): Ei vor universitate, consulat, autonomie, fără a spune exact. AJria,n Năstase: Astea sunt considerate de români solicitări într-o strategie pe tmnen lung. Ungu.rii sunt 20 la sută în Transilvania. Trebuie să-i avem în vedere. Lawrence Eagleburger: Nu vrea să se implice pe fond Va găsi o modalitate dt a vorbi cu ei. Să spună la presă că am avut o discuţie generalii despre problemele drepturilor omului. Aurel Dragoş Munteanu (ambasadorul României în SUA): Prin autonomie ti înţeleg autodeterminare, ceea ce este foarte periculos. Lawrence Eagleburger: De aceea este importantă o autoritate din afară. Niciodată un american nu va înţelege aceste probleme. Este una din problemele politice care pot afecta relaţiile noastre bilaterale. Adrian Năstase: Să trecem la Iugoslavia. Cum vedeţi situaţia şi care sunt perspectivele? Lawrence Eagleburger: Sunt pesimist. Din cauza Kosovo şi a Macedoniei. Încercăm să punem în faţă CEE. Este oproblemă europeană. Apare acol.o un limbaj asemănător cu cel al naziştilor. Noi sprijinim CEE. Sl.obodan Milosevic şi sârbii din Bosnia-Herţegovina şi Croaţia vor să facă „Serbia Mare': Eu cred că singu.ra cale de a-i opri este pe caleaforţei.or armate. Acum vedem unele reacţii la sârbi la această presiune internaţionalii. 439

ADRIAN NASTA E ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Problema Bosniei şi Herţegovina - a aţâţat din nou. Ştim că de vr: 3-4 ori Sloboda.n Milofevic a discutat cu Franjo Tudjman. Este inacceptab~; 1• Este un monstru pe care ei l-au creat. Cât de dornici sunt de o solutie? Adrian Năstase: f n esca/,a /,a Belgrad, m-au salutatJovanovic şi Mati.c. jovanov . era foarte îngrij~rat. Ca nicioda.tă. l-am spus că nu mai au prieteni. l-am să facă o strategie pe care să o discute cu SUA. Cu Europa nu se poate. Jovanovic înţelege foarte bine, da.r nu este suficient pentru a-l influenta pe Milosevit.

sp:

Lawrence Eagleburger: Ce vor să realizeze?

Adrian Năstase: Au intrat în logi,ca „pielea de sagri': Ei văd o continuă pierdere a teritoriului şi sunt într-o nervozitate, care îi face să accepte totul cu o întârziere de 6 luni. Ceea ce fac - sunt încarceraţi în psihologia celui de-al Doilea Război Mondial

Ar fi bine să menţinem o anumită re/,aţie cu ei. Lawrence Eagleburger: fn ceea ce priveşte punctul de vedere al SUA, pentm mult timp nu am recunoscut Croaţia. Am încercat să le explicăm tuturor că dacă vor deveni independenţi... acum sârbii sunt priviţi ca nazişti. Musulmanii din Bosnia şi Herţegovina se vor radicaliza. Vor fi re/,aţii ale acestora cu Libia, Iran, alţi musulmani~ ceea ce nu este bine pentru Europa. Adrian Năstase: Ar fi bine să menţinem legăturile cu ei? Lawrence Eagleburger: Cât timp consideraţi util Dar aveţi grijă da.că se vor aplica sancţiunile.

Spuneţi-le /,a telefon că Lawrence Eagleburger şi-a pierdut răbdarea şi că spune că nu mai are nimic de aşteptat. Este nevoie să facă ceva înainte şi nu /,a sfârşit. Să înceapă să facă ceva. Vă vor pune într-o situaţie grea, pe dumneavoastră şi pe Grecia. . Teodor Meleşcanu: f n ceea ce priveşte embargoulpetrolier, să-l respecte şi Rusia. Lawrence Eagleburger: Cred că suntem departe de embargoul petrolier. Este adevărat cu ruşii sunt cam ambigui, da.r se pot schimba. Ce să spun /,a presă? Adrian Năstase: Semnalul politic este important.

e FAgleburger: Este o vizită pen~ probleme bi/,aterale. Ajută investi,ţiile.

~b 'firea de re/,aţii economice mat strânse. V,ttn sta t . , - 12 20 Convorbirile se termină

1,1,1,

•

•

. emnării de către Adrian Năstase, ministru de Externe J2.25 Cer~on~wrence Eagleburger, adjunct al secretarului de Stat J şt J lut. româno-american de protejare a investiţiilor (în J României, SUA, a Acorau

. ~ Ceremonia se termina /,a 12.45.

5"la Gafencu).

·une rostită de Adrian Năstase, ministru . de Externe. al

AJocuţ, . semnării Acordului româno-american de protqare Jlo,nâniei, cu ocazia •

. ··1or. 1

investtţ,.t

Stimate domnule adjunct al secretarului de Stat, Stimati oaspeţi, . · 1 Am d~osebita onoare să vă urez bun venit în chiar miezu istoriei relatiilor bilaterale româno-americane. Documentele pe car~ . semnat, Acordul comercial încheiat precum şi tocmai. 1e-am h recent, " ~ de discuţiile din această dimineaţă, demonstrează otărarea noast~a a merge în continuare pe calea cooperării strâns~ într~ marea ~axun;, care este SUA şi România, ţară est-europeana ce _şi-a doban _ic "e curând libertatea. Domnule adjunct al secretarului de -~ta:, ştm ~ t de mult vă preocupă problemele din această zonă a lumu, cat. de bi~ înţelegeţi dificultăţile cu care ne confruntăm şi cât de mare ~te l~~~r~ dumneavoastră în a ne vedea ferm angajaţi pe drumul hbertaţu ş1 al democratiei depline. Din acest punct de vedere ne bazăm pe dum.. noştn· di n O cc1'dent şi sperăm să avem. , pe pnetenu . neavoastră posibilitat~ de a vă arăta cât de mare este hotărârea noastră de a munci - -1 Publicat sub titlul „Datoria morală ş1. palincă · · fuµ de Amenca · ", •m Acir'ian li noua arhitecturii mondia/.it, Bucureşti, 1996, pp. 102-104.

Năstase, România

440 441

ADRIAN NĂSTASE

:ără preget pentru a realiza scopul pe care ni l-am

ro -us- ~-m comun un sistem de relacii 1· . . ~ p ş1 a conscru·1 . . . . . po ltlce ş1 economice cât m · " D istmş1 pneteni, ai stranse.

.

Între

ţările noastre există 1egă tur1· d e aproape

Jumătate. Deşi poate părea destul d

"că . un secol şi - . e m1 ' comurutatea român cana a Jucat un rol deosebit în istoria Am ... c o-a.meri. . " encu, rapt de car . ammt1m mtotdeauna cu mândrie N . " e no1 ne · e-am situat m tabăra care 1 pentru cauza dreaptă în timpul Răzb · 1 . c· . a uprac . OIU Ul IVI 1 pn al armată I din cadrul forcelor unioniste care s d.' . n gener ul de l - · ul . · , -a 1stms pe cârn d upta ŞI tenor a îmbrăţişat cariera diplomac1·ca- t b"l· d pu1 e ' s a I m . o trad·I ţie . d e munca- ŞI. d evotament fată de Am . " . . enca, pe care compatnotii . romani au respectat-o cu sfintenie R " .. di Am . . noştri . " . . omanu n enca s "d ţlat m domeniile arcelor, financiar-bancar . .. ~:r. . -au ev1 en1 . ŞI ştunµnc s1, pentru a dov di renume e pe_ care ŞI l-au făcut, nu trebuie decât să ~intim fa tule recent, Premiul Nobel pentru Am · c d . P că, al . - - . .". enca a rost acor ac unei personalităti e căreiA radacm1 1ş1 trag seva din păman " tul romanesc. " _ ;uacumn · · R . e arata istona, omânia are totodată d . ală · 1· · c ' , o mare atone ŞI po mcă _raţă de America. După Primul Război Mondial naţiunea noastră şi-a p t b · d . . . . . u ut O ţme reptunle istorice datorită spriJ'iul n Ul pe care m 1-an acord Am · r. . · ac. enca a prengurat o lume de aurod etermmare pene · ·1 · · . . ru naţium e mici, care să le permită eliberarea de b d su " ~mmapa ~utocratică a imperiilor anacronice. De aceea, Roman1a a fost, dintotdeauna, cel mai fidel al1"at al Am . .. di ă - d encu n aceast zona, e aceea ne-am ap · " d ul c- " . ropiat arat e m t de dumneavoastră după sraramarea Cortmei de fier.

mo:

Domnule adjunct al secretarului de Stat Distinşi oaspeţi, ' George Pomuţ (1818-1882) G al . . . în ° •-b01'ul c· ·1 · La sr.1 co · ener american de ongme română care s-a remarcat n.az 1v1 american · ul · .. fi . • la St. Petersburg. . rş1 r v1ep1 a osc diplomat american la Curtea imperială rusă de I

ROMÂNIA DUPA MALTA

Prin semnarea Tratatului bilateral de protejare a investiţiilor un nou pas înainte pe calea conlucrării dintre România şi Statele Unite, spre binele ţărilor noastre. Sper că veţi fi de acord să evidenţiez, încă o dată, faptul că România este ţara ce oferă reale posibilităţi tuturor investitorilor. Dispunem de resurse naturale şi de forţă de muncă bine pregătită; deschidem porţile în faţa oamenilor de afaceri întreprinzători şi suntem gata să cooperăm pentru câştigarea de noi pieţe în lume. Fără îndoială, ne revine nouă obligaţia de a şti să beneficiem la maximum de cadrul nou creat, de a explora toate posibilităţile ce pot conduce la identificarea de noi obiective şi de a ne mobiliza toate forţele pentru a le transpune în viaţă. Totodată, mi-ărtăsim unele puncte de v de " NA CC r , e re in cad I - o problemă care a cunoscut unele dezvoltări periculo " ru mele zile. ase in ultiPercepţia noastră asupra situaţiei. Parlamentarii începuseră ceva promiţător. Urmează apoi punctajul referitor la evolutia situatieipeplan ·1· , , mi ztar La 20 . . iunie, Armata a 14-a a intervenit. Au reusit să-si ex...:n J ,, , ,· , . , . ~· ua contro,u asupra oraşumi. Este o mare tensiune şi atitudine emoţională. Ieri seară la şedinţa CSA Tam evaluat datele. Am fa~cut a1> · O r rectere a · · · · da situaţiei şi am tun semnal că noifavorizăm soluţionarea politică şi vom insista pentru o reglementare politică. . P:_ la ora 21.?0, preşedintele Ion Iliescu a vorbit la Soci cu preşedintele ~orzs E(tin. Au ~orbit despre situaţia din Moldova. Rezultatul practic a fost O mceta~e a foculu.i, dacă va accepta şi preşedintele Mircea Snegur. Preşedintele Ion Iliescu a acţionat ca intermediar şi a încercat să convingă ambele părţi să conf~creze pentru controlarea situaţiei şi să o luăm de la început cu negocierile polzttce. Mesajul de încetare a focului a fost transmis forţelor armate până la ora 22.30.

O altă concluzie a convorbirilor telefonice a fost o reuniune a celor patm

şefi de stat la Istanbul mâine sau poimâine. politic.

Au fost unele încălcări ale încetării focului, dar situaţia este sub control

Evaluarea noastră este că a fost un anumit interes să se submineze perspectiva unei reglementări şi să se ţină problema „caldă': Este foarte nefericit cum ne-au plasat declaraţiile lui Aleksandr Rutkoi si Boris Eltîn si ultimatumul dat de Armata a 14-a guvernului de la Chişi~ău. Este greu Moscova pentrU

ia

·; să accepte independenţa celorudte republici. Este ~ ~endinţă de a le vede~ state cu suVeranitate limitată, la periferia Federatiei . Ruse. Este o evoluţie

r.nicuioasă. ·· d · ,+: F. de · · R Estefirească O anumită preocupare pentru roşu i~ a1 ~:a .e raţiei use, itJr această preocupare nu tr~~uie exp~imată în termeni militari. Ar fi contrar

,.-

r principiilor dreptului IJIIUrO Principalul aspect al

internaţional.

recunoaşterii repub~ici~r, cu. cele 5 puncte cunosc~te

,lt lui James Baker, îl cons~tuie i~tegr_i:a~ea terztorza/4 şi respectarea drepturilor ,mului, inclusiv a drepturi/o: mi~oritaţilor. Sunt unele dezvoltări la nivel conceptual. Principalul teren pentru o soluţio~are este ~ă s: respec~e acele elemente, '4c4 vrem să creăm o structură democratică pe ten.tonul fo!tet URSS. Situatia este tensionată în Chişinău. Preşedintele Mircea Snegur este sub presiunea cel~r care vor ~ r~acţie militară dură şi a celorlalţi, care cred că el nu a acţionat bine în negocieri. .. Este O anumită tensiune, dublată de faptul că guvernul a demmonat. La întâlnirea „celor patru" la nivelul adjuncţilor de ministru singura decizie a fost retragerea observatorilor. . ~ Delegaţia rusă a negat implicarea Armatei ~ 14-a, evali:ar~a noC:S:'~ este că aceasta a acţionat la ordin. Aceasta este evoluţia cea mai grava, a implzcam Armatei a 14-a. . Prezenţa trupelor străine este un factor destabilizator, ca.şi ~n G_eo~~a. Suntem încurajaţi că secretarul general al ON_U ~ decis ~~ .trir:zita o misiune de stabilire a faptelor în Transnistria, în special m con~iţzzle "m care Televiziunea de la M oscova transmite informaţii false. El a acţionat m ~a~ unei scrisori care i-a fost trimisă de preşedintele Mircea Snegur şi a scrzsom ministrului Nicolae Tâu la CSCE. Decizia noas'iră este de a nu ne implica militar. . . Există o atitudine de „încercare a muşchilor" de către Rusia. Transnzstrza este un testing ground. . . Se pare că forţele conservatoare câştigă teren la Moscova şi este un motiv de îngrij orare.

da:

596 597

ADRIAN NĂSTASE

Sperăm că întâlnirea de I.a Istanbul va contribui I.a scăderea tensiun .. Este ci.ar că Federaţia Rusă caută o strategie pe termen lung pentru a stabili f: ~z. accomplis, care să creeze soluţii politice în favoarea lor. aits . Ucr~_ina îşi echilib:~ază politi~a.. Nu este ci.ar ce poziţie au faţă de conflict. Ei au proprzzle probleme şi interese. Şi ei suntpreocupaţi să fie între o Rusie mar: şi o „Rusie mică"- Transnistria. Ei au refugiaţi din Transnistria. Sunt preocupa ~ de barajul de I.a Dubăsari. Poziţia lor poate fi explicată prin diferiţi factori, inclusfv pentru că încearcă să obţină.fru,ctul când este matur. În principiu, ei sunt împotriva acceptării autodeterminării unei părţi a teritoriului unor republici, pentru că se creează un precedent. Pentru Rusia, sunt mai multe feluri de interese. Unul autentic, legat de popul.aţi.a rusă, dar în special cel legat de faptul că dezintegrarea URSS i-a trimis în Asia. Vor vrea un coridor spre Europa, via Crimeea şi Transnistria, care este un cap de pod mai aproape de Europa Centra/ii,, I.a care se adaugă interesul lor în Marea Neagră. Mai există o problemă de prestigiu şi o problemă de politică internă, datorită faptului că Rusia pierde putere şi dintr-o putere globalii, devine o putere europeană. De aici nervozitatea complexului militar, plus faptul că în Transnistria şi Republica Moldova au oparte a fostului complex militar sovietic. Sunt unele fabrici foarte specializate în Chişinău şi Tighina, care este în dreapta Nistrului. Sunt fabrici pentru producţia lor militară. De aceea şi-au extins influenţa din stânga Nistrului şi în dreapta Nistrului. Ambasadorul Danemarcei: Problema cea mai dificilii, este retragerea Armatei a 14-a. Care sunt perspectivele retragerii, în lumina întâlnirii I.a vârf Adrian Năstase: Este o înţelegere de principiu că şederea trupelor străine pe teritoriul unui stat poate avea loc doar cu acordul statului respectiv şi statutul lor se negociază. Republica Moldova nu a început negocierile. Prezenţa Armatei a 14-a alimentează conflictul oferă arme sofisticate, oamenii sunt motivaţi să intervină din punct de vedere personal Important este să se înceapă negocierile şi să se stabilească un calendar al retragerii, înţelegând că este o problemă în ceea ce priveşte relocarea trupelor retrase. 598

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

în Republica Moldova este mult mai uşor ca în ţările baltice, unde sunt · ca 130.000 militari. În Republica Moldova sunt 7000. BERD este gata să :~tribuie I.a retocarea Armatei a 14-a, dac~ există ~ _voinţă po~itică în acest sens. basadorul Danemarcei: O parte dzn ofiţeru Armatei a 14-a nu sunt Am R bl' .. ,.,, TJ ? . aµ· sa-fie relocati. , Potfipreluati · în armata epu iczz 1v1otaova. 1nteres Adrian Năstase: Este o propunere care a apărut în program~!. _pachet al Parlamentului Republicii Moldova. Ei pot rămâ_ne î~ armata ~epubliczz Moldo_va. Ambasadorul SUA: Informaţiile nu prea vzn di~ Republica_ M~ldova, ci de la Moscova. Moldova să invite nişte corespondenţi acolo. Versiunile care merg în lume despre situaţia din Transnistria vin numai de I.a Moscova. . Adrian Năstase: Aşa este. Este o problemă serioasă. Rusia a început un război de dezinformare. Republica Moldova are, în sfârşit, un reprezentant I.a ON~ . . Situaţia este foarte periculoasă pentru că sunt multe emoţzz implicate, care introduc un sentiment de răzbunare în societate. Trebuie să dăm un semnal clar că un conflict militar nu duce nicăieri. ._ Există disponibilitate la nivelul şefilor de stat. Sperăm că ea va fi transmisa şi la nivelurile inferioare. . Este ci.ar că unii ştiu ce fac. Noi trebuie să fim responsabili şi moderaţi. Ambasadorul SUA: Tighina este în mâna separatiştilor. Adrian Năstase: Corect. Preşedintele Mircea Snegur a decis să retragă unele forţe de poliţie din oraş, pentru a evita incidente. Asta creează probleme - dacă pentru stânga Nistrului se vrea un stat separat, nu se înţelege ce vor în partea dreaptă a Nistrului. Ambasadorul Danemarcei: Clarificări privind observatorii. Adrian Năstase: S-au retras la Chişinău. Întâlnirea se termină la 16.55. 16.55 La Adrian Năstase. Să dăm O ştire de presă asupra întâlnirii cu ambasadorii statelor NA TO. 599

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

---

17.25 Telefon Chisinău.

Vorbesc cu ~mbasadorul Marcel Dinu Îi . . mi va face el un text pentru

conferinţa de presă de mâine. 18.10 La Adrian Năstase.

Îi dau telegrama de la Kiev cu declaratia lui L 'd . la garanţii pentru Transnistria. , eoni Kravciuk referitoare 18·30 Recepţie oferită de Consiliul ambasado-:'lo ·" · , .. r arabi. aer d. . B ucureşti in cinstea lui Esmat Abdel 1Jei· Afacerilor Externe a intensificat contact I

. - . e e cu ac ~nmne, care urmeaza sa devmă „braţul înarmat" al Comunităt .. E eas~ şi „pi·1 on ul european " al NATO. Vizita de informare şi docu ·11 urop ,. ene · - ,. R ,. . ,. . b mentare intr d eprinsa m ornanta, m n01em rie 1991, de o delegatie a UEO . , , con usă d secretarul general Willem van Eeckelen, a permis cuno::ic:te di _e """'( rea recta . ·1 d" evoIuţ11 or m ţara noastră, precum şi a punctelor de vedere ale - .. ,. a „ 1 . _ . . _ .. . parţu romane m egatura cu asigurarea secuntaţ11 naţionale şi a stabilitătii · ··1 . regionale d ezvo Itarea re1aţu or cu toate statele din Europa Centrală şi d E f: ' di . . • . dii: . .1 e St, ără scrimmar1 sau rerenµeri, uându-se în consideratie deopotriva· pr . ·· 1 . .. . . .. · eocupăr 11 e ş1 interese e lor. Sublm11nd d1spomb1htatea României de a dezvolt . . . a cooperarea .c~ U m~nea ~urope1 Occidentale în toate domeniile şi în orice formulă accesibilă ţănlor dm Europa Centrală şi de Est, MAE a prezentat conducerii U~O un ansamblu de propuneri şi sugestii care vizează, între altele: efectuarea r~c1procă de misiuni de informare şi documentare, invitarea de observatori din partea României la reuniunile principalelor organe ale UEO, atunci când sunt examinate probleme de interes pentru Europa Centrală şi de Est, stabilirea de aranjamente de cooperare între Centrul Euro-Atlantic Bucureşti şi Institutul p~ntru Studii de Securitate al UEO, dezvoltarea treptată a unui mecanism bilateral România-UEO pentru consultări periodice şi în situaţii de urgentă, desemnarea ambasadorului la Bucureşti al ţării care deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri ai UEO ca „punct de legătură" al Uniunii în România, deschiderea unui „Centru de informare" şi a unei „reprezentanţe permanente a UEO" în ţara noastră, invitarea, pe bază de reciprocitate, de observatori la activităţile militare semnificative organizate de România şi, respectiv, UEO, precum şi cooperare în domeniul produqiei militare, dotării armatei române şi conversiei. Propunerile ţării noastre privind promovarea relaţiilor cu Uniunea Europei Occidentale au format obiectul unor mesaje adresate, la începutul acestui an, de primul ministru, secretarului general al UEO, precum i primilor-miniştri ai Angliei şi Franţei şi cancelarului Germaniei. Evoluţiile pozitive din raporturile României cu Uniunea Europe! Occidentale se reflectă, între altele, în invitarea ministrului de Externe şi 674

· ului Apărării Naţionale la prima reuniune ministerială a UEO şi ţărilor str ) · · · ul · Europa Centrală şi de Est (Bonn, 19. iunie _1992 .' precu1:1 ş1 a mm1str _~~ „ d Externe, ca invitat special la S1mpoz1onul mternaţ10nal al Adunaru man · "'m Europa" (B er1·m 30 martte· 1 O cuetema „O nouă ordine de securitate :ilie 1992), pentru a prezenta o expunere privind securitatea în Europa

de Sud-Est.

. .. _ Demersurile MAE în scopul apropiem de UEO au la baza con. erea că dialogul cu ţările Europei Centrale şi de Est, preconizat de Uni1:11ea ~opei Occidentale, asupra securită~ii şi. cooperări~ pre~g~r~az~ un vut?r cadru consultativ, apt să aducă o ~ontr~b~ţ1e de seama la caucarile ş1 eforturil: comune pentru a găsi răspunsuri potnv1te problemelor cu care se confrunta continentul european.

Participarea la procesul CSCE 1. Ministerul Afacerilor Externe a contribuit la elaborarea şi fundamentarea poziţiilor României privind întărirea securităţii ~i coop~rării în Europa, într-o perioadă în care cadrul de colaborare, mec~_1s~ele ş1 p~ocedurile CSCE tind cot mai mult să dobândească valenţe noi ş1 sa se manifeste nemijlocit în gestionarea cooperării pe continent, asigurarea stabilităţii şi solutionarea situatiilor de criză şi tensiune. . În acest se~s, a asigurat participarea la activităţile CSCE şi a urmări~ evolutiile care au loc în cadrul acesteia, observând tendinţele nou apărute ş1 formttlând poziţii şi propuneri de acţiuni care să răspundă intereselor naţionale ale României si, totodată, ale cooperării şi securităţii pe continent. La pr~a reuniune a Consiliului miniştrilor Afacerilor ~ern~ ~ ţărilor CSCE (Berlin, 19-20 iunie 1991), principalul for de consultări polmce creat prin Carta de la Paris, România a prezentat documentul oficial intitulat ,,Arhitectura europeană şi întărirea securităţii în Europa", care enunţă u? ansamblu de idei vizând extinderea proceselor de integrare la întregul continent, în vederea depăşirii diviziunilor din Europa, inclusiv, şi mai ales, ~ decalajelor de dezvoltare dintre Est şi Vest. A propus, totodată, crearea unui 675

ADRIAN NĂSTASE

Forum Economic al CSCE pentru sprijinirea ţărilor în tranzitie pre . · · · · . ' ' CUin I msmuirea unor mecanisme suple de soluţionare pe cale paşnică a d·c . l!eren· · 1· d I ~ o_r prm _imp 1carea unor terţe părţi, pe baza unor proceduri convenite de parţ1le la diferend. De asemenea, a fost reprezentată la cea de a II-a reu · ·1· I · · · ·1 Ar . n1une a C ons1 m u1 mm1ştn or ruaceri1or Externe (Praga, 30-31 ianuarie 1992) la care a fost adoptată propunerea de creare a Forumului Economic. ' MAE~ aqionat pentru promov~ea poziţiilor României şi la reuniunile CSCE sectoriale, cum au fost reunmnea privind minorităţile national (