România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol. 7: 1 octombrie-31 decembrie 1991 [7] 9738714842, 9789738714847, 9786068091020

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMUL 7 ( 1 octombrie-31 decembrie 1991)

-~-~ TITULESCU

FUNDAŢIA EUROPEANĂ Bucureşti,

2009

TITULESCU

Îngrijitor de ediţie: GEORGE G. POTRA

Octombrie 1991 operca: OCTAVIAN PENDA Redactor: ANA POTRA Tehnoredactor: OFELIA

OSMAN

1 octombrie 1991

Ilustratie: AGERPRES

6.20 Adrian Năstase -plecarea cu maşina la ,,ABC News '~ cu ambasadorul Virgil Constantinescu.

împreună

6.45 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, acordă un interviu în direct lui Mike Schneier la ,,ABC News" referitor la situaţia din România. 7.05 Adrian Năstase merge la Constantinescu, la micul dejun. Descrierea CIP a Bibliotecii

Naţionale

reşedinţa

ambasadorului Virgil

a României

7.55 Telefon NĂSTASE, ADRIAN

România după Malta : 875 de zile la Externe I Adrian Năstase. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană Tirule cu, 2006-2009 7 voi. ISBN 973-87148-4-2; ISBN 978-973-87148-4-7 Voi. 7. - 2009. - I BN 978-606-8091-02-0

327(498)

Bucureşti.

Vorbesc la preşedinţie -fac legătura la telefon lui Adrian Năstase cu Ion Iliescu.

preşedintele

8.00 Telefon

Bucureşti.

Fac legătura lui Adrian Năstase cu cabinetul de la Bucureşti.

8.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, interviu corespondentului ,,Associated Press ".

acordă

un

Întrebare: Ce scop are vizita la Washington? Adrian Năstase: Miza este reforma în România.

© Toace drepturile asupra prezentei ISBN 978-606-8091-02-0

ediţii aparţin autorului

Reforma afectează direct viaţa oamenilor. Oamenilor trebuie să li se spună, să li se dea semnale, că direcţia în care mergem este bună. Reforma a fost prea radicală. Reacţie vine de la forţele conservatoare din societate. 5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Trebuie să Înţelegem care au fost erorile noastre, dar fi ţările occidentale să tragă concluzii. Importanţa sprijinului financiar, politic fi social pentru zona Europei de Est şi România, pentru viitorul democraţiei. Putem să ne trezim cu alegeri democratice în care victorioase ies forţele conservatoare. Întrebare: Va fi un guvern mai conservator? Adrian Năstase: Nu, pentru că vor fi şi reprezentanţii opoziţiei. Întrebare: Va fi şi Petre Roman în guvern? Adrian Năstase: Nu cred. Noul guvern se va confrunta cu problemele economice care rămân. Întrebare: Ce cauze au dus La evenimente? Adrian Năstase: Problemele economice, deteriorarea nivelului de viaţă. Situaţia a fost manipulată de forţele conservatoare. Este o controversă importantă între democraţi şi conservatori. Ţările occidentale trebuie să se implice, sprijinind cursul reformei. Este contraproductiv doar să privefti. Întrebare: Ce pot face ţările occidentale sub raport politic? Adrian Năstase: Să exprime sprijin politic pentru reforma în România. Este fi interesul Occidentului să sprijine reforma. Important este să nu fim izolaţi în termeni politici. Întrebare: Călătoria dumneavoastră La Washington era pregătită dinainte. Ce urmăreaţi? Adrian Năstase: Politica externă este clară. Mesajul principal - să ne ajutaţi să ne ajutăm singuri. Am avut o discuţie foarte bună cu secretarul de Stat, James Baker importanţa sprijinului SUA în această perioadă de criză. Este nevoie de a Înţelege ce se întâmplă în România. Încercăm să ajutăm La o percepţie corectă a evenimentelor din România. Nu este o problemă de comunicarelnecomunicare. Trebuie înţeleasă situaţia celor afectaţi de reformă. Principalul mesaj este că avem nevoie urgent de sprijin economic şi politic. Interviul se termină La 8.30. 6

9. 05 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu Lee Hamilton, preşedintele Subcomitetului pentru Europa al Comitetului pentru relaţiile externe al Camerei Deputaţilor din Congresul SUA, şi cu membri ai Subcomitetului. Lee Hamilton: Doreşte o prezentare a situaţiei fi o evaluare a ceea ce se întâmplă. Adrian Năstase: Mulţumiri pentru primire.

În România am avut un program ambiţios de reformă economică fi politică. S-au realizat multe Lucruri. Trecerea La economia de piaţă necesita bani. Din cauza unei anumite neîncrederi în echipa de conducere, acefti bani nu au venit. A fost un decalaj între reformă şi resurse. Aceasta a dus La multefrustrări în populaţie şi La mişcări sociale. Pentru că încă nu avem un stat de drept consolidat, s-a transformat în criză politică. Problemele au fost generate de această situaţie obiectivă, dar au fost manipulate de forţe conservatoare, cu mesajul că era mai bine înainte. Lee Hamilton: Care este situaţia acum? Adrian Năstase: Primul-ministru a demisionat, dar va continua mandatul până La formarea noului guvern. Prefedintele va anunţa în seara asta sau mâine pe noul prim-ministru; şi noul guvern se va forma până La sfârşitul acestei săptămâni.

Foarte bucurofi de decizia Administraţiei de suspendare a Amendamentului jackson-Vanik. Lee Hamilton: Va fi un nou guvern sau numai o remaniere? Adrian Năstase: Vor fi mulţi miniştri noi, dar vor rămâne unii, pentru continuitatea relaţiilor cu comunitatea financiară internaţională. Lee Hamilton: Evenimentele au fost precipitate de mineri. Din ce parte veneau ei? Adrian Năstase: De orientare de stânga mai radicală. Se pare că sunt apropiaţi dePSM 7

ADRIAN NA TASE

Tom Lantos: Relaţiile dintre minoritatea ungară şi guvern. El a ridicat un număr de probleme ca stabilirea unui consulat ungar la Cluj, restabilirea universităţii în limba ungară la Cluj veche de secole. A ridicat aceste probleme şi la Petre Roman. Nu se întâmplă nimic. România are nevoie disperată de bunăvoinţă din această parte, care nu poate veni când Elie Wiesel1 este supus la tratament inamical cu ocazia vizitei în România. Nu s-au întreprins paşi de către guvern cu asigurarea drepturilor minorităţilor şi accesul partidelor de opoziţie la media. Sarcina dumneavoastră este foarte dificilă. Din partea preşedintelui sau a premierului Roman am văzut mai curând gesturi de public relations. Situaţia este foarte serioasă. Adrian Năstase: Ştie că este nemulţumire cu unele probleme. Dar, ciudat, s-a anunţat crearea unui guvern în exil la Budapesta. Cui foloseşte? Aceasta a creat multe valuri în opinia publică românească. Există şi un element psihologic foarte important. În România continuă percepţia unei ameninţări la adresa integrităţii sale teritoriale şi că discutarea problemei minorităţilor este doar o cale de a menţine caldă „problema" Transilvaniei. Suntem îngrijoraţi. Trebuie avute în atenţie şi preocupările României. Trebuie să clarificăm dacă preocuparea de care vorbiţi vizează persoane sau teritorii. Tom Lantos: Guvernul ungar s-a pronunţat cu claritate referitor la integritatea teritorială a României. Adrian Năstase: Da, dar unii oficiali unguri fac declaraţii ambigue. De asemenea, în SUA mai apar hărţi ale Ungariei cu Transilvania inclusă. Elie Wiesel (n. I 928, la Sighetu Marmaţiei, România). Scriiror, profesor, activist politic evreu. Supravieţuitor al Holocaustului. Premiul Nobel pentru Pace (1986). I

8

ROMÂNIA DUPA MALTA

Să încheiem un tratat de bază cu Ungaria pentru a elimina „neclaritătile".

. Înţeleg insatisfacţia unor minoritari unguri şi a unor membri ai guvernului ungar, dar trebuie să ţinem seama de istorie şi de populaţia majoritară. Dacă vom avea un tratat, putem aborda şi celelalte lucruri. Tom Lantos: Nu veţi avea un guvern mai responsabil în această generaţie în Ungaria. Primul-ministru ungar este foarte clar în privinţa integrităţii teritoriale. Nu este mult să ceri un consulat şi o universitate. Nu sunteţi pregătiţi să mişcaţi. Există şi presiunea extremiştilor în

populaţia ungară.

Adrian Năstase: Eu sunt pregătit să mişc lucrurile, dar împreună cu guvernul ungar. Un consulat - nu este posibil pentru moment. Să facem un pachet. Am facut foarte multe pentru maghiari. Un partid al maghiarilor, care, are reprezentanţi în parlament - îşi pot apăra drepturile. Suntem pregătiţi să mergem înainte împreună. Ben Gil/man: Primul-ministru a afirmat că minerii au vrut o lovitură de stat şi să oprească reforma. Este o declaraţie solidă. Adrian Năstase: Aceasta este corectă în sensul că în spatele minerilor erau forţe conservatoare. Nu este atât ideologie, cât conservatorism care vrea oprirea schimbărilor economice şi politice. Seamănă cu ce s-a întâmplat la Moscova. Sunt indicii că erau pregătiţi din august. Ben Gil/man: Care va fi rezultatul? Adrian Năstase: Au vrut să creeze o stare de haos, urmată de un guvern conservator. Ben Gil/man: Cum va reacţiona populaţia la alegerile generale? Adrian Năstase: Constituţia va fi adoptată în noiembrie a. c. Dorim alegeri locale în noiembrie, pe baza unei legi electorale. Calendarul prevedea alegeri generale în aprilie-mai 1992. 9

ROMÂNLA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Poate că se va accelera procesul. Ben Gil/man: Va exista o presă şi o TV independentă până atunci. Adrian Năstase: Avem 1.500 de ziare- majoritatea independente. Singura problemă este legată de TV. După întâlnirea cu secretarul de Stat, James Baker, de la Berlin, o echipă a fost în România pentru a vedea stadiul acestei probleme. Problema TV este legată de proiectul de lege a audiovizualului, aflat în faţa parlamentului - pentru a avea TV independentă şi privată. Programul politic al TVR a fost extins după vizitele experţilor americani. Sperăm să avem un răspuns rapid privind TV independentă. Ben Gil/man: Este nevoie de un statut. Adrian Năstase: Va fi în lege. Christopher Smith: Care este situaţia în legătură cu noile alegeri? Petre Roman a sugerat o lovitură neocomunistă. Adrian Năstase: A fost o lovitură neocomunistă, dar trebuie să precizăm că a eşuat. Unii au impresia că a reuşit întrucât Petre Roman a demisionat. Primul-ministru a lăsat libertate de mişcare pentru preşedinte. Minerii au cerut demisia nu doar a primului-ministru, ci şi a preşe­ dintelui. Demisia preşedintelui ar fi dus la haos. Premierul i-a lăsat preşedintelui posibilitatea unui guvern de coaliţie până la alegerile viitoare, programate iniţial în aprilie-mai 1992. FSN a propus să se ţină mai repede. Va fi un proces mai accelerat. Stephen So/arz: Ce i-a motivat pe mineri să acţioneze aşa cum au facut-o? Adrian Năstase: În principal situaţia economică. Guvernul a încercat să pună economia pe bază de principii de piaţă, adică să nu mai dea subvenţii pentru diverse industrii. Asta a creat probleme pentru mineri: şomaj şi salarii mai mici, pentru că nu puteau produce cărbune la preţuri competitive. Au cerut salarii mai mari. Nu este numai problema minerilor. Sunt şi alte categorii de cetăţeni care au nemulţumiri. 10

Stephen So/arz: Minerii pot fi mai înclinaţi spre violenţă, dar aceste probleme sunt şi la alţii, din alte sectoare. Cum încercaţi să faceţi o economie de piaţă, evitând asemenea cutremure? Adrian Năstase: Sprijinul din afară este afectat dată fiind ideea că ţara este guvernată de foşti comunişti. Mesajul meu: să fie acordată o asistenţă suplimentară pentru sprijinirea reformei economice. Altfel, vor mai fi probleme, inclusiv naţionaliste. Cu ridicarea nivelului asistenţei, se rezolvă şi problemele minerilor. Christopher Smith: Sunt speculaţii că în 1990 minerii au fost manevraţi de Securitate. Este ceva adevărat? Adrian Năstase: Mulţi foşti membri ai Securităţii sunt nemulţumiţi. Pe fondul dificultăţilor, aceştia ştiu să manipuleze. Găsesc un climat foarte bun în rândul minerilor, pentru că sunt manipulabili. S-a format o comisie a parlamentului care investighează ce s-a întâmplat. Lee Hamilton: Guvernul român afirmă că vor fi alegeri libere şi democratice în mod automat, că economia de piaţă se va impune curând. Sunteţi convins că se vor realiza? Adrian Năstase: Sper şi cred. Lee Hamilton: Ce putem face în SUA pentru a ajuta şi ce am facut şi nu trebuia? Adrian Năstase: Este foarte important pentru noi să avem sprijinul economic necesar. Dacă legăturile cu Occidentul se taie, vom avea o societate izolată, care va duce la o revigorare naţionalistă - ceea ce ar fi contraproductiv. Politica Occidentului - întâi să fie democraţie, apoi ajutoare, este contraproductivă.

Dacă doriţi

consolidarea democraţiei, este nevoie de sprijin economic acum. Dacă aşteptăm până la alegerile viitoare, forţele conservatoare pot să câştige alegerile - în mod democratic. Cele două procese - democraţia şi reforma economică - merg mână în mână. 11

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Lee Hamilton: Cât sprijin obţineţi din Occident? Adrian Năstase: După multe dezbateri, 1 miliard USD, pentru că au fost multe condiţionalităţi. Lee Hamilton: De unde vin? Adrian Năstase: De la FMI şi G 24. Tom Lantos: Logica lui Adrian Năstase se referă şi la tratamentul, minorităţilor.

Nici preşedintele, nici Petre Roman şi nici Adrian Năstase nu înţeleg că vrem să vedem bunăvoinţă; nu răspundeţi la cereri modeste. În Ungaria, românii nu sunt 2,25 milioane. Este pesimist. Nu crede că vom avea sprijin până atunci. Va fi universitate maghiară la Cluj? Adrian Năstase: Nu ştiu dacă maghiarii obţin sau nu universitatea. Problema este să aibă educaţie în limba maternă. Universitatea este un element de prestigi.u, dar educaţia în limba maternă există. L-am invitat pe Geza jeszenszky să vorbească I.a Universitatea Babeş-Bolyai. Tom Lantos: Câte universităţi sunt în România? Adrian Năstase: Vreo 15. Tom Lantos: 2,25 milioane nu au drept la universitatea lor? Adrian Năstase: Oricum, să avem înainte de toate un tratat. Nu intră toti într-o universitate. Şi oricum sunt 1, 7 milioane. Trebuie să discutăm într-o manieră care să ţină seama de sentimentele populaţiei româneşti. În problema drepturilor minorităţilor vă referiţi doar la două elemente - consulat şi universitate. Vedeţi jumătatea goală a paharului. În realitate, trei sferturi din pahar este plin. Ar trebui acceptat că am facut multe pentru minorităţi. Lee Hamilton: Câteva cuvinte referitoare la Moldova. Adrian Năstase: Situaţia este sensibilă. Basarabia era sacrificată prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Odată cu evenimentele din URSS, Moldova a vrut să urmeze exemplul republicilor baltice. Şi-a declarat independenţa. 12

Am recunoscut-o ca stat independent. Lee Hamilton: Sunt viabili economic? Adrian Năstase: Sunt. Este o problemă privind separarea fizică de URSS. Acolo sunt o treime ruşi şi ucraineni, care nu vor unire cu România. Ministrul de Externe al Republicii Moldova a fost la New York şi a explicat această politică. Lee Hamilton: Faceţi vreo cerere specifică pentru SUA? Adrian Năstase: Dorim sprijinul SUA în instituţiile financiare internaţionale. Întâlnirea se termină la 1 O. 00, după care mergem la ambasadă.

12.30 Dejun oferit pentru Adrian Năstase, ministru de Externe al României, de Alfred Moses 1, preşedinte al American ]ewish Committee (la Metropolitan Club). Terminăm la 14.1 O. 14.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Dick Clark, director la Institutul Aspen. - Discuţie generală despre evenimentele din România. - Posibilităţi de cooperare cu Aspen Institute. Întâlnirea se termină pe la 15.1 O. 15.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întrevedere cu Editorial Board de la „ The Washington Post". fntrebare: Ce s-a întâmplat în România? Adrian Năstase: Este o combinaţie de factori. Reforma a mers prea repede. Unele pături ale populaţiei şi-au pierdut încrederea în reformă. Alfred H. Moses (n. 1929). Avocat şi diplomat american. Pre edinre al American Jewish ommittee. Amba ador al SUA la Bucure ti (1994-1997). I

13

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Am adoptat multe Legi pentru reformă - dar nu am avut sprijin financiar. Am obţinut bani puţini - 1 miliard USD într-un an. Reforma şi procesul de democratimre trebuie să meargă mână în mână. Lipsa de încredere în ceea ce facem este una din cauze. Ceea ce s-a întâmplat este o Lecţie. Procesele din România nu pot continua fară sprijinul SUA. Pericolul izolării favorizează abordările naţionaliste şi etatiste. Eram într-o situaţie destul de bună înainte de evenimente. Este frustrant să fii acum back to square one. SUA au responsabilitatea morală şi politică de a ajuta România, între două zone de instabilitate - Iugoslavia şi URSS Problemele economice rămân, chiar dacă vom avea un guvern de coaliţie. lntrebare: Referitor fa imagine - România este apreciată prin comparaţie cu Polonia, Ungaria, Cehoslovacia. Este o chestiune de realitate. Adrian Năstase: România trebuie măsurată prin propria sa evoluţie; ce a fost România în urmă cu un an şi jumătate şi cum se prezintă acum. Se vor descoperi multe schimbări. Este o chestiune de timp. Avem multe partide politice, multe ziare. Tranziţia este complexă. Dorim să fim sprijiniţi. După întâlnirea cu secretarul de Stat, James Baker, de La Berlin am găsit cafea trimiterii La Bucureşti a unor experţi pentru a discuta problemele, inclusiv cefe sensibile. lntrebare: Ce cantitate de bani aşteptaţi şi cu ce viteză? Adrian Năstase: Avem nevoie de circa 3 miliarde USD pentru modernimre internă şi materii prime. Plus banii pe care trebuia să-i Luăm de fa Irak - I ,7 miliarde USD şi pe care nu reuşim să-i recuperăm. Constituţia noastră este în curs de redactare. Am consultat Consiliul Europei şi experţi americani. Avem o agendă pusă de acord cu partidele politice. 14

Acum calendarul trebuie comprimat.

fntrebare: Referitor fa ajutorarea României -

nu sunt sigur că poate fi ajutată pentru eficientimrea mineritului sau a . industriei oţelului. Cred că este o problemă a României, similară cu aceea din Marea Britanie. Adrian Năstase: În Marea Britanie există o societate democratică de tradiţie. În România, problemele sunt mai complicate. Cea mai gravă ţine de încrederea societăţii în programul de reformă. lntrebare: Aţi transmis acest mesaj fa Departamentul de Stat. Ce părere are James Baker despre dificultăţile din România? Adrian Năstase: Este foarte important pentru noi să-i ajutăm pe politicienii americani să înţeleagă care este miza în România. Climatul intern este foarte important. Dacă România va reveni fa iunie 1990, va fi demstru. Este important să se continue ce s-a început. Avem nevoie de sprijinul SUA în instituţiile financiare internaţionale. lntrebare: Dacă Administraţia SUA v-a răspuns că nu are mulţi bani şi vă dă doar sfaturi, ce faceţi, apelaţi fa Japonia sau CEE? Şi, în plus, nu deschideţi ţara investiţiilor private? Adrian Năstase: Problema nu este numai economică, ci şi politică. Atitudinea SUA poate oferi un semnal pentru investiţiile private; ajută guvernul nou să continue procesul de reformă. O „notă bună" pentru reforma din România ne ajută în câştigarea încrederii opiniei publice. Nu este vorba numai aspectul economic. Există un program al SUA pentru economiile în tranziţie. Vrem să beneficiem. Există Cfaum Naţiunii cefei Mai Favorimte care ne poate fi acordată de SUA. Este greu de explicat populaţiei noastre de ce noi nu beneficiem de Cfaum Naţiunii cefei Mai Favorimte, iar URSS da. Întrebare: Care este statutul Tratatului româno-sovietic. Adrian Năstase: Tratatul trebuie judecat în împrejurările în care a fost semnat - necesitatea normalizării relaţiilor cu URSS şi necesitatea Legăturilor cu Moldova. 15

Articolul 4 a ridicat nişte probleme. Tratatul nu a fost trimis Parlamentului spre ratificare, aşteptând să vedem cum arată această clauză în tratatele URSS cu celelalte ţări est-europene. Întrebare: Veţi renegocia? Adrian Năstase: Am discutat în acest sens cu Pankin 1. Întrebare: Actualul guvern sovietic are un punct de vedere diferit de cel anterior în materie de frontiere. Adrian Năstase: Este şi aici o chestiune psihologică. 2 La 1615 aflăm ştirea că noul prim-ministru este Theodor Stolojan . Întrebare: Cum vede URSS necesităţile sale de securitate? Adrian Năstase: N u cred că ştiu încă ce vor. Complexul militar-industrial este sub anestezie. Întrebare: Moldova este oproblemă pentru dumneavoastră. Vreţi să absorbiţi M oldova la un moment dat? Adrian Năstase: Timpul are trei dimensiuni: trecut, prezent şi viitor. Trecutul arată clar că Moldova s-a aflat în aceeaşi situaţie ca statele baltice. Viitorul ţine de dorinţa românilor. Prezentul este o chestiune de politică; nu este momentul de a presa pentru unire. Cei de la Chişinău au vrut să fie independenţi. Dacă voiau unire, acţionau

altfel. Ei vor independenţă. Sunt o treime ruşi şi ucraineni, care evident nu doresc unire. Au nevoie să-şi evalueze identitatea. Dar există şi un model german care ar putea fi urmat. Întrebare: Va fi oproblemă în România dacă Moldova nu se uneşte cu România? 1

Boris Pankin (n. 1931 ). Om politic ş i de stat sovietic. Ministru de Externe al Uniunii

Sovietice ( 199 I). 2 Theodor Stolojan (n. 1943) . Economist, om politic şi de stat român. Prim-ministru al României ( 1 octombrie- 16 octombrie 1991 ; 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992).

16

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ĂSTA E

ADRIAN

Adrian Năstase: 70% din populaţia Moldovei nu vrea unire. Avem un acord consular - se trece frontiera pe bază de buletin de identitate, plus proiecte economice şi culturale. Întâlnirea se termină la 1620. JB.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, acordă un interviu Carlei Anne Robbins p entru „ US N ews and World Report". Întrebare: Evenimentele din România?! Adrian Năstase: Lipsa de resurse a dus la social unrest în rândul oamenilor care sunt afectaţi de reformă. Ce a oferit guvernul: austeritate şi şomaj. Guvernul a venit cu o strategi,e coerentă - reforma agrară, mica proprietate şi unirea prin alipire, lege liberală pentru investiţii străine, liberalizarea tuturor preţurilo r - toate într-un singur an. Problema noastră este lipsa de sprijin suficient din afară. Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria în raport cu România şi Bulgaria este o discriminare. Este greu de explicat românilor de ce nu merită Clauza Naţiunii cele Mai Favorizate în raporturile cu SUA. În ultimele luni era un indiciu clar de schimbare de atmosferă din partea Administraţiei SUA cu jackson-Vanik waiver. Singura p ro blemă este de timp. Întrebare: Pe cine vedeţi din guvernul american? Adrian Năstase: Am văzut pe secretarul de Stat James Baker. A fost o întâlnire bună.

Întrebare: V-a sp us guvernul american ce crede despre cum merge democraţia în România? Adrian Năstase: După întâlnirea de la Berlin, au fost trimise echipe pentru a discuta problemele sensibile. Întrebare: Când vor fi alegerile, când va fi televiziunea independentă şi ce este cu Securitatea? 17

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NASTA E

Adrian Năstase: Explică agendLz,

aşa cum a fost concepută înainte de evenimente.

Acum este posibil un calendar mai rapid.

Întrebare: Pot fi alegeri Locale şi generale în ianuarie-februarie? Adrian Năstase: Este posibil. Întrebare: Televiziunea independentă? Adrian Năstase: Depinde de adoptarea Legii audiovizualului, care este în Parlament. Legea a fost facută cu experţi americani şi europeni. Referitor La Securitate -program de înlocuire pa foştilor Lucrători care mai sunt în SRI. Întrebare: V-au dat SUA asigurări că, după alegeri, vor sprijini? Adrian Năstase: Acesta este un angajament clar. Problema noastră este să supravieţuim până la alegeri. Întrebare: Aţi discutat despre ajutor alimentar? Adrian Năstase: La CEE. În ceea ce priveşte SUA, dorim să folosim credite agricole. Întrebare: Ce aţi cerut CEE? Adrian Năstase: Ajutoare alimentare de circa 2 milioane USD. Noi nu avem nevoie atât de ajutor alimentar. Important este că alimentele sunt scumpe, datorită inflaţiei. Avem nevoie de modernizarea industriei pentru a demara. Întrebare: Ce aţi cerut de la SUA? Adrian Năstase: Să ne ajute în instituţiile financiare internaţionale. Să includă România pe diferite fonduri de asistenţă. Întrebare: La BERD? Adrian Năstase: Da.' Suntem însă tot în coada Listei. Persistă o idee politică în sensul că sunt două categorii de ţări - unele mai democratice şi altele care trebuie să dovedească. Întrebare: Condiţionarea ajutoarelor de realizarea democraţiei vă protejează şi pe dumneavoastră, dacă sunteţi democraţi? Adrian Năstase: Nu sunt sigur că este abordarea bună. Guvernul a fost criticat pentru că a acceptat condiţiile FMI. 18

Nu avem nimic împotriva condiţionalităţii. Problema noastră este să nu permitem o nouă imagine rea care priveşte guvernul şi îndepărtează investiţiile străine. Instead of building, I have to repair things. Episodul minerilor - o replică a cutremurului - nu o analiză pe evenimente în sine

Întrebare: Aveţi vreun indiciu că SUA nu vor mişca înainte de alegeri? Adrian Năstase:. Nu aştept un „da "imediat. Aştept înţelegere faţă de procesele din România. Este începutul unui „da". Interviul se termină la 18.35.

19.00 Dineu în cinstea lui Adrian Năstase, ministru alAfaceril.or Externe al României, oferit de Compania de public relations lnternational Capital Strategy (La Capitol Hill Club). Dineul se termină pe La 21. 00.

2 octombrie 1991 Declaraţia purtătorului faţă

de cuvânt al MAE privind poziţia României de propunerile de reducere a armelor nucleare. Din perspectiva unei ţări europene, semnificaţia deosebită a noilor măsuri şi propuneri este, înainte de coate, aceea că pentru prima dată asemenea paşi vizează categoria armelor nucleare cu rază scurtă de aqiune, care se află în număr mare şi în Europa. Eliminarea întregului arsenal de asemenea arme cu baza la sol şi retragerea mijloacelor nucleare tactice de pe navele de suprafaţă, submarinele de atac şi avioanele marine cu baza la sol, precum şi distrugerea lor răspund în mare parte noilor realităţi de pe continentul european, intereselor de stabilitate ş1 securitate ale întregii comunităţi internaţionale.

19

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE Totodată,

Ministerul Afacerilor Externe al României salută cu deosebită satisfaqie hotărârea preşedintelui SUA privind scoaterea imediată din starea de alarmă a tuturor bombardierelor strategice şi a tuturor rachetelor balistice intercontinentale prevăzute în Tratatul „Start" . Este un act important, de natură să contribuie nemijlocit la destinderea, în continuare, a climatului internaţional şi, mai presus de toate, la reducerea riscurilor unei lovituri nucleare din accident sau eroare. Având în vedere importanţa măsurilor întreprinse sau preconizate, apare esenţial ca odată înfăptuite, acestea să devină o realitate ireversibilă. Nutrim speranţa că, pornind de la recentele propuneri ale SUA, ca şi de la cele anterioare ale Franţei în acest domeniu, puterile nucleare vor reuşi să convină măsuri corespunzătoare de cooperare pentru întărirea controlului şi securităţii armelor nucleare. Ministerul Afacerilor Externe al României a luat cunoştinţă cu deosebit interes, de asemenea, de propunerile SUA de a duce mai departe procesul început, angajând noi negocieri în direeţia întăririi stabilităţii strategice - prin eliminarea din arsenale a rachetelor strategice cu focoase multiple - şi îşi exprimă speranţa că eforturile vor conduce la acorduri cât mai substanţiale care să susţină schimbările structurale şi evoluţiile pozitive proprii anilor '90, în care se află investite speranţele Europei şi ale lumii. Declaraţia purtătorului

privind Conferinţa

de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de pace în Orientul Mijlociu.

Consecventă poziţiei sale de sprijin faţă de reglementarea

conflictului din Orientul Apropiat, cu toate componentele sale pe calea negocierilor, în conformitate cu legalitatea internaţională, România îşi exprimă speranţa că această hotărâre îşi va găsi aplicarea 20

practică

într-o formulă flexibilă, acceptabilă tuturor părţilor, astfel încât ea să poată contribui în mod eficient la convocarea Conferinţei de pace şi declanşarea negocierilor. Considerăm că în acest scop trebuie să fie promovată o strânsă conlucrare între toate părţile interesate, să se vină în întâmpinarea eforturilor de pace întreprinse în prezent. România, în calitatea sa actuală de membru al Consiliului de Securitate, va sprijini şi în continuare, alături de comunitatea internaţională, procesul de rezolvare a problemelor din zonă, în spiritul legalităţii internaţionale, astfel încât restabilirea păcii şi securităţii în această regiune să servească intereselor popoarelor ei de a-şi edifica într-un climat de înţelegere un viitor paşnic şi prosper.

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, postului de radio american „ Vocea Americii". Î.: Vizita dv. la Adunarea Generală a ONU şi Washington a coincis cu evenimentele violente din Bucureşti şi demisia guvernului Roman. Cum consideraţi că recentele evenimente au afectat imaginea României? R.: Răspunsul este simplu. Din păcate aceste evenimente au afectat în mod serios imaginea României în străinătate provocând oarecare dezamăgire, în cel mai bun caz un sentiment de neînţe­ legere faţă de sensul evoluţiei evenimentelor. Totodată, este important, acesta fiind unul dintre mesajele pe care am încercat să le transmit, faptul că ele fac parte dintr-un proces, din păcate inerent, în cadrul unor evoluţii post revoluţionare. Ele reprezintă acele replici inerente de după un cutremur foarte profund, replici care duc, până la urmă, la epuizarea energiilor negative legate de frustrări şi probleme. Din păcate, aceasta este situaţia, trebuie să trăim cu ea, trebuie să nu dramatizăm lucrurile şi trebuie să-i facem pe ceilalţi să ne 21

ADRIAN NĂ TASE

înţeleagă, să privească aceste lucruri ca făcând parte dintr-un proces

de schimbare a mentalităţilor. În acelaşi timp, trebuie să se mai înţeleagă şi greutăţile pe care le întâmpinăm în realizarea unor reforme economice şi de democratizare a societăţii. Î.: Totuşi, aceste evenimente par să arate existenţa mai multor grupuri de putere şi de influenţă: salariaţi nemu l ţ umiţi, forţe de ordine, foştii privilegiaţi, minerii, demonstranţi, păturile cele mai direct afectate de reforme. Cum apreciaţi acest fapt? R.: Cred că existenţa unor astfel de grupuri de influenţe diferite ale unor centre, chiar de putere diferite, este absolut normală, ea ţine de construirea unei societăţi democratice, unde, în mod inevitabil, apare o contradiqie de interese, opţi u ni şi interese economice diferite, deci, acest lucru mi se pare normal. Singurul lucru anormal este faptul că între ele confruntarea se face în afara unui cadru democratic. Acest lucru, este, în primul rând, periculos, şi nefiresc pentru cel care priveşte dinafară. În acelaşi timp, dacă vorbim despre pondere, eu cred că valoarea unui argument, de bunul simţ şi de convingere, el nu trebuie neapărat să ţină de violenţa de limbaj sau atitudini. Oe aceea, cred că în confru ntările dintre diferite argumente ale unor diferite grupuri de presiune, o discuţie civilizată trebuie să constituie dimensiunea dominantă. Î.: Care consideraţi că sunt mobilurile acestor grupuri de interese, care par să fie în rivalitate? R.: Probabil că aşteptaţi un comentariu în legătură cu mobil urile minerilor care au venit la Bucureşti. D upă părerea mea, care am fost la distanţă, este vorba de probleme economice şi nemulţu­ miri legate de nivelul şi standardul de viaţă. Acest fapt este un lucru pe care orice guvern viitor va trebui să- l ia în considerare. Nu este nevoie doar de o schemă perfectă sau cvasiperfectă a unei reforme de schimbare, ci şi să se ţină cont de capacitatea de anduranţă, de capacitatea de suportare din partea diferitelor categorii sociale. Aici, 22

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

îns ă,

intervine un ale element important şi anume acela că orice reformă trebuie să-şi găsească sprijinul nu numai în încrederea publică inte rn ă, ci şi într-un sprijin politic şi economic extern deosebit de serios. D e asemenea, trebuie să subliniem că, în afară de sprijinul prin intermediul experţilor şi de un sprijin de idei, comunitatea financiară internaţională nu a sprijinit într-o suficientă măsură eforturile de schim bare economică din România. Î.: Ţinând cont că criza politică este de scurtă durată, iar cea economică de o durată mule mai lungă, cum consideraţi, ca ministru de Externe, ob ţinerea acestor credite şi îndreptarea imaginii României? R.: În primul rând, trebuie asigurată continuitatea contactelor şi legăturilor stabilite cu instituţiile financiare internaţionale, cu unele guverne, iar aici efortul nostru este, în mod special, de a menţine aceste l egături astfel încât ele să poată fi reactivate oricând, iar noul guvern să poată să funeţioneze. În cazul în care aceste legături s-ar rupe, s-ar crea o si tuaţie politică de izolare, care ar fi foarte gravă, în special prin implicaţiile pe care acestea le-ar avea asupra aspectului financiar, resursele fi nanciare fiind absolut necesare pentru realizarea unor condiţ ii de viaţă cât de cât normale în perspectiva iernii care se profilează şi, în al doilea rând, pentru realizarea unei decolări economice, pe care o dorim, pentru a putea realiza procesul de modernizare la întreprinderi, în felul acesta reuşindu-se găsirea unor soluţii. Î.: C um vedeţi viitorul românilor de peste Prut? R.: Aceasta este una dintre cele mai dificile întrebări şi, totodată, una dintre cele mai apropiate şi serioase probleme ale noastre. După părerea mea, o analiză a acestor aspecte este strâns legată de evoluţiile din U RSS şi, în acelaşi timp, de evoluţiile europene. De asemenea, este vorba de înţelegerea unor probleme foarte acute din Basarabia. Aici, sunt, de asemenea, unele chestiuni conflictuale şi care îşi aşteaptă un răspuns în timp . În acelaşi timp, România trebuie să ţi nă seamă de interesele politice aflate în zonă, de problemele ce 23

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

pot să apară în legătură cu unele percepţii legate de aprehensiunile unor state vizând unirea României cu Basarabia. Toate aceste elemente trebuie, alături de dimensiunea noastră de suflet, să ne dea cadrul general de analiză la care trebuie să se adauge şi istoria. Trecutul nu este prea clar, viitorul reprezintă un spaţiu al dorinţe­ lor, prezentul trebuie să fie în zona politicului inteligent şi responsabil astfel încât să putem să realizăm în acest moment o aqiune în limitele acceptabile, pentru a obţine o deplină liberalizare a frontierelor dintre România şi Moldova, o intensificare a relaţiilor economice, o aqiune de încurajare a recunoaşterii în străinătate a independenţei Europei, care are nevoie să se aşeze bine pe propriile picioare, astfel încât să fim pregătiţi pentru momente viitoare, când lucrurile ar putea fi privite dintr-o altă perspectivă.

8. 05 Îi fac un briefing lui Constantin Alexandroaie în legătură cu întâlnirile lui Adrian Năstase la Washington. 9.15 Adrian Năstase face o vizită la „Holocaust Memorial': împreună cu ambasadorul Virgil Constantinescu. 9.55 În sala de discuţii, are loc o Întâlnire cu Michael Berenbaum, directorul proiectului. Michael Berenbaum: Acordul cu Ministerul Apărării Naţionale -

acord

umbrelă pentru investigaţii în arhivele din România.

Profesorul Randolf Graham - a fost prin arhive. Ministerul Apărării Naţionak a fost foarte cooperant. La sfârşitul acestui an vor termina cercetarea arhivelor MApN Cooperarea a fost foarte rapidă, promptă şi eficientă.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre celelalte arhive; cei de la SRI au fost foarte reţinuţi, obstrucţionişti.

D e mare interes sunt Arhivek Statului, sub administrarea Ministerului de Interne. Când a fost aici, Petre Roman, el a oferit cooperarea. Am sperat că se va face.

Adrian Năstase: Ce raţiuni sunt pentru obstrucţii? Ce rezerve v-au exprimat? Shapiro: SRI afirmă că arhivele lor erau total dezorganizate, pentru că au venit de la diferite instituţii, inclusiv de la Ministerul Justiţiei. D e la Ministerul Justiţiei - Dinu Ianculescu - li s-a spus că ale lor sunt aranjate. A lt obstacol al SRI - cererea lor privind plata muncii lor. Cu Ministerul de Interne au stabilit un acord privind costul. La fel şi cu MApN, au facut un aranjament asemănător. A fost uşor. La Arhivele Statului au cerut în două rânduri fotocopii, dar nu au p rimit răspuns. Au identificat documente, dar nu au obţinut fotocopii. La unele fonduri de la Ministerul de Interne nu au avut acces. Adrian Năstase: Vrea o listă pro-memoria de probleme care sunt de rezolvat. Michael Berenbaum: Va face imediat această listă. Scopul nostru este nepolitic şi exclusiv istoric. Ne interesează doar evenimentele de acum 45 de ani. Avem o altă cerere privind arhive care ar putea prezenta interes: Arhiva

MAE. Adrian Năstase: Singura noastră problemă este că nu prea avem spaţiu de cercetare. Am definit un proiect de publicare a documentelor diplomatice. Acum sperăm să putem face un spaţiu disponibil pentru cercetarea arhivei MAE. Vrem să sprijinim. Promit un răspuns rapid. Michael Berenbaum: În următoarele zik vă vom da un memo cu problemele noastre. Un reprezentant neidentificat de la Muzeu: Casa Albă are ceva important şi uşor de măsurat prin cooperarea oricui cu „Holocaust Memorial". Am apreciat cooperarea pe care am primit-o de la diferite ministere. La SRI - p roblema cheie a oricărui guvern democratic- cade în problemele 25

24

ADRIAN NĂSTASE

discutate de dumneavoastră. Casa Albă urmăreşte cu interes dacă SRI este de acord sau nu în privinţa cooperării cu Muzeul. Adrian Năstase: Trebuie continuat dialogul cu ei, cu SRI. loanid: Ne-am întâlnit cu oamenii de la SRI. Am transmis o scrisoare lui Virgil Măgureanu, care a invocat lack of staff. Am fost surprinşi în Agenţie. Shapiro: Ar fi recunoscător să se transmită colegilor şi preşedintelui Ion Iliescu mesajul nostru că vrem să cooperăm cu România. Nu vrem decât să cunoaştem adevărul istoric. Michael Berenbaum: Urgenţa pentru noi este pentru că vrem să le vedem înainte de deschiderea Memorialului. Ne înţelegem foarte bine. Vom relua cererea către SRI. Problema este de interes pentru Casa Albă şi Departamentul de Stat. Un reprezentant neidentificat de la Muzeu: Sperăm să veniţi la inaugurare - 22 aprilie 1993 - a 15-a aniversare a răscoalei din ghetoul din Varşovia. Adrian Năstase: Menţinem contactulprin ambasadorul Virgil Constantinescu. Vizita se termină la 10.25.

11.40 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu Robert Dole1, liderul minorităţii republicane din Congres. Adrian Năstase: Stau până vineri. Avem un nou prim-ministru, Theodor Stolojan, fost ministru al Finanţelor. Este un semnal pozitiv că aranjamentele cu instituţiile financiare internaţionale se vor menţine. Ce s-a întâmplat la Bucureşti - probleme economice reale, , dar manipulate de forţele conservatoare. Important este să nu oprim procesul. Avem o voinţă clară de a continua acest proces. Robert (Bob) Joseph Dole (n. 1923). Om politic şi de stat american. Senator republican de Kansas ( 1969-1996). I

26

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Principalul semnal al noului guvern este că reforma va continua. Va trebui să ne ocupăm de problemele economice. Avem nevoie de resurse pentru susţinerea reformei. Am obţinut foarte puţini bani pentru sprijinirea reformei -

1 mili-

ard USD. Paradoxal este că s-a privit guvernul ca postcomunist şi n-am avut suficient sprijin, când, de fapt, guvernul Petre Roman era radical pro-reformă. Preşedintele a făcut consultări cu toate partidele politice. Theodor Stolojan a fost învestit cu formarea guvernului. Am avut convorbiri excelente cu secretarul de Stat James Baker. Ambasadorul Richard Schifter va veni să evalueze situaţia din punctul de vedere al drepturilor omului şi apoi o echipă să evalueze necesităţile economice. Este foarte important sprijinul economic acum. Robert Dole: Care este situaţia investiţiilor din ţările occidentale? Adrian Năstase: Avem circa 6 OOO de societăţi mixte. Robert Dole: Câte locuri de muncă au creat? Adrian Năstase: Circa 200. OOO. Dar avem industrii mari care trebuie modernizate. Am avut waiver-ul de la Amendamentul Jackson-Vanik -foarte important pentru noi. Sperăm să obţinem unele importuri agricole din SUA. În viitor, sperăm să obţinem şi Clauza Naţiunii celei Mai Favorizate. Noi suntem singurii din Europa de Estfară clauză. Simţim o mare discriminare; ne afectează direct în relaţiile cu SUA. Robert Dole: Cu Europa aveţi clauză? Adrian Năstase: Cu toţi. Inclusiv cu ţările baltice. Clauza este importantă pentru eforturile economice. Desigur, este şi un element politic. Erau anumite industrii specializate pe comerţ cu piaţa americană. Sperăm să obţinem clauza. Vom negocia un nou acord comercial, cât de curând.

Robert Dole: Ce a spus James Baker? 27

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Încurajează procesul. Am decis să mergem pas cu pas. Primul pas a fost waiver-ul Jackson-Vanik. Problema pentru noi este totuşi viteza acestui proces. Este şi o problemă de supravieţuire - pentru a convinge poporul să accepte sacrificii. Robert Dole: Ce probleme etnice sunt cu ungurii? Adrian Năstase: Nimic special. Ungu,rii au propriul lor partid politic - sunt în par/,ament şi în gu,vern. Nu este în realitate nimic discriminatoriu împotriva lor. Sensibilitatea problemei nu ţine de încălcarea drepturilor minorităţilor, ci de revendicări teritoriale. Se menţine ceva „cald" referitor la Transilvania, ca arie de îngrijorare internaţională. Chiar şi numai în Transilvania, ungurii sunt sub 25%. Nu înţelegem anumite acţiuni ale lobby-ului unguresc în diferite state. Le-am propus ungurilor un tratat politic, care să lămurească problema frontierelor; odată semnat, se vor crea condiţii pentru discutarea altor cereri. Trebuie luat în calcul şi punctul de vedere al majorităţii româneşti. Dorim înţelegerea Administraţiei SUA şi a instituţiilor americane. Dorim re/,aţii prieteneşti cu SUA. Nu este o problemă de ideologie. Vrem cu adevărat o societate democratică. Este în primul rând interesul nostru. Pentru asta trebuie să edificăm o economie de piaţă, dar avem nevoie de sprijin din afară. Robert Dole: Ţările vest-europene v-au ajutat? Adrian Năstase: Destul de mult. Ne sprijină economic şi financiar. Robert Dole: Problema este că sunt foarte multe cereri - mai nou din partea republicilor baltice.

Adrian Năstase: Înţelegem că este şi un element de competiţie. Vrem sprijin politic, sprijin în instituţiile financiare. Resimţim nevoia de semnale că mergem pe drumul bun. Programul de reformă a fost sprijinit de

experţi

americani. Robert Dole: V-au sprijinit româno-americanii?

Adrian Năstase: Este foarte dificil. Sunt ezitanţi din cauza politicii vechiului regim.

Robert Dole: Christine Valmy este prietena mea. Adrian Năstase: Ea este acum foarte implicată. Nu vrem să-i presăm. Vrem să-i lăsăm să se convingă. Robert Dole: Cum va fi în această iarnă cu alimentele? Adrian Năstase: Vom avea dificultăţi. Am cerut sprijin alimentar de /,a CEE.

Robert Dole: Unde? În oraşe? Adrian Năstase: În oraşe. Robert Dole: Cum le merge ţăranilor? Adrian Năstase: 85% sunt privatizaţi. Sunt lucruri bune, dar şi negative - inevitabil. Ceea ce este mai important este să nu pierdem momentum-ul. Să

obţinem sp rijin din afară, indiferent cine este /,a guvernare. Suntem foarte angajaţi /,a ceea ce facem, dar avem nevoie de sprijin.

Robert Dole: Pe cine mai vedeţi? Adrian Năstase: Informează asupra programului /,a Washington. Întâlnirea se termină /,a 12. 05.

12.20 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, participă la un dejun-dezbatere organizat de Heritage Foundation. Adrian Năstase: Introducere privind situaţia noii Românii. Refo rma s-a sp rijinit pe un proiect bun, dar a lipsit încrederea internă din societate. N evoia de sprijin din afară pentru reformă. Sperăm că vom avea un sprijin mai mare din afară, nu atât pentru guvern, cât p entru societate. Numirea p rimului-ministru cu acordul partidelor politice este un semnal foarte bun. 29

28

ADRJAN NĂSTASE

Referitor la Europa - nu este clar cum va arăta configuraţia URSS. Mai slabă? Va contrabalansa noua Germanie în Europa? CSCE a început să funcţioneze ca o instituţie. Criza iugoslavă este o sfidare la adresa noilor instituţii europene. Contradicţii în Europa - exemplu prevederea arbitrajului. Admiterea republicilor baltice în CSCE, dar a crea duble standarde poate crea probleme. Sunt numeroase paradoxuri. Întrebare: Ce se va întâmpla în URSS? Care sunt relaţiile actuale ale României cu Rusia, Ucraina şi Moldova? Adrian Năstase: Structura sovietică este încă sub anestezie. Nu se ştie ce se va întâmpla când se vor trezi. Pot încă apărea replici la puciul din august. Mulţi ar vrea ca Rusia să fie condusă de Mihail Gorbaciov şi nu de Boris Elţîn. Au abordări diferite. În ce priveşte Moldova, o treime din populaţia ei este alcătuită din ucraineni şi ruşi. Unirea Moldovei cu România ar întâmpina mari probleme. În plus, sunt probleme cu militarii. Vladimir Tismăneanu: Gelu Voican- Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Dacă se ştie ce fel de luptă este în politică? Dacă vor avea loc alegeri anticipate în România? Adrian Năstase: Minerii ne-au confruntat cu perspectiva unei violenţe generalizate. Primul-ministru s-a oferit să-şi depună mandatul pentru a da libertate preşedintelui.

Petre Roman a avut o reacţie personală cum că nu se poate proceda aşa, sub presiunea străzii. Ultimele lucruri au clarificat că era necesară o demisie adevărată. Desemnarea lui Theodor Stolojan are acordul tuturor partidelor politice. Calendarul era clar. Acum diferite partide fac presiuni să se devanseze alegerile. 30

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Întrebare: Se spune că FSN are lider şi n-are popularitate şi că la PAC este invers. Adrian Năstase: FSN trece printr-o perioadă de redefinire a sa ca partid politic. FSN a fost pus mereu în situaţia de a lua decizii - puciul de la Moscova, independenţa Moldovei. A f:1~t nevoie de decizie-. dife~tele fa~ţiuni s-au luptat. Toate partidele politice sunt slabe; trebuie luat zn considerare complexul din trecut. Vom avea rezultate interesante la alegeri. Întrebare: De elaborat asupra rolului Germaniei în Europa. Adrian Năstase: Germania este o clădire în construcţie. Germania va merge cu zona de influenţă în republicile baltice şi în Balcani. Anne Smith: De elaborat asupra partidelor politice şi în legătură cu perspectivele monarhiei. Adrian Năstase: În ceea ce îl priveşte pe rege, se cere clarificat - ori are paşaport românesc şi vine când vrea, ori are paşaport străin şi trebuie să respecte regulile ce operează pentru toată lumea. I s-a oferit posibilitatea de a obţine paşaport românesc. Anne Smith: Merge în Moldova. Adrian Năstase: Înţeleg, este foarte frumos. Călin Anastasiu: Gelu Voican- Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Noul guvern este chemat să investigheze această afirmaţie şi să pedepsească pe vinovaţi. Adrian Năstase: Nu am elementele lui Voican- Voiculescu. Sigur că o investigaţie este necesară. Parlamentul va face, oricum, propria investigaţie. Probabil că şi guvernul o va face. Eric Lebedei (Ambasada Franţei la Washington): Rolul important al Franţei şi Germaniei în CEE. Dacă revenim la vechiul echilibru de putere, asta înseamnă moartea ideii europene şi a CEE. Au fost unele neînţelegeri referitoare La CEE şi lărgirea CEE cu noile democraţii. Trebuie să ne pregătim pentru asta. Poate că ideea confederaţiei ne poate pregăti pe toţi pentru integrare. 31

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

AD RlAN NĂSTASE

Năstase:

Adrian

Sprijinim orice propunere care consonează cu integrarea

europeană.

Unul din rezultatele cele mai importante ale Revoluţiei din România este voinţa integrării României în Europa. În domeniul culturii şi drepturilor omului - extinderea Consiliului Europei pentru a acoperi toată Europa. În domeniul militar-observăm reticenţa NATO de a intra în Europa de Est. La nivelul Pieţei Comune - CEE se extinde în valuri spre Europa de Est. La nivel de securitate - nu este clar până unde se întinde aripa protectoare a NA T O. În p lus, nu se ştie cum va fi CSCE. Noi suntem interesaţi în orice p roiect care ne încadrează în aceste structuri. Întrebare: Faceţi cerere de intrare în NA T O? Adrian Năstase: Sigur. Noi nu avem probleme în acest sens. NATO are. Întrebare: Care este stadiul negocierilor de asociere la CEE? Adrian Năstase: Suntem la început. D ejunul se termină la 13 .25.

14.20 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o Întâlnire cu Joseph Lieberman 1, senator de Connecticut. Joseph Lieberman: Care este background-ul dumneavoastră. Adrian Năstase: Dreptul. Joseph Lieberman: Cum vă afectează demisia lui Petre Roman. Adrian Năstase: Nu ştiu încă. Încerc să transmit mesajul corect aici. Joseph Uoe) lsadore Lieberman (n. 1942). Om politic ş i de stat american. Senator democrat de Connecticur. I

32

Joseph Lieberman: Am fost unul din cei care au supravegheat alegerile. Vreau să ajut. Adrian Năstase: Problemele sunt legate de econor:zie. . ~ Reforma a fost făcută de un grup de oameni care nu au avut suficienta încredere din partea comunităţii internaţionale şi nici resurse. Minerii au dat un semnal al nemulţumirii. Joseph Lieberman: Ce cereau minerii? D oar salarii mai mari? Adrian Năstase: Explică. Acum guvernul nu mai dă subsidii. Importul de cărbune este uneori

mai ieftin.

Reacţia lor este legată de problemele tranziţiei. Joseph Lieberman: Aceasta arată ce se poate întâmpla şi în alte ţări

est-europene. Problema cea mai mare este privatizarea marii industrii. Voi aţi fost cei mai avansaţi. Adrian Năstase: Noi aveam standardul scăzut. N-am avut bani din afară, dar am avut reforma cea mai radicală. Suntem foarte hotărâţi să continuăm democratizarea şi reforma eco no mică. Joseph Lieberman: D e ce preşedintele a cerut lui Petre Roman să plece? Adrian Năstase: Primul-ministru a înţeles că el reprezintă prima ţintă. A fost „siguranţa care a sărit': p entru că el era „şeful" reformei. Guvernul actual este unul de coaliţie. Ne-am dovedit voinţa de a merge pe calea proceselor democratice. Joseph Lieberman: Guvernul va fi mai larg. Adrian Năstase: Corect. România a avut o problemă de imagine în SUA. În timp ce revoluţiile din cele trei ţări ale Grupului Vişegrad au fost considerate democratice, cea din România nu. Joseph Lieberman: Politica externă americană este o expresie a valorilor democratice, dar şi a grupurilo r de presiune. În relaţiile cu România, suntem afectaţi de comunitatea ungară şi, întrucâtva, de comunitatea evreiască. 33

R MÂNIADUPĂMALTA

ADRIAN NĂSTA E

În măsura în care puteţi face progrese pe acest plan este foarte bine. Călătoria preşedintelui Ion Iliescu în Israel a fost foarte bună. El are o comunitate ungară în Connecticut şi trebuie să-i răspundă. În măsura în care se pot face unele progrese cu ungurii - ajută. Care este relaţia cu SUA? Adrian Năstase: Transmitem hotărârea noastră de continuare a reformeivrem o abordare prietenească din partea SUA. Avem nevoie de sprijin în instituţiile financiare internaţionale. Dorim să dezvoltăm relaţiile economice şi politice pe plan bilateral. Este foarte importantă pentru noi Clauza, Naţiunii celei Mai Favoriuzte. Waiver-ul Jackson-Vanik este un semnal pozitiv - ne va ajuta cu produsele agricole. Dacă nu obţinem clauza,, industria ro mânească va ieşi de pe piaţa americană. Unele întreprinderi lucrează special pentru p iaţa SUA. Vrem să încurajăm investiţiile americane în România. Vrem mai multe schimburi politice cu reprezentanţi din Administraţie, dar şi din Congres. Vom fi bucuroşi să veniţi din nou. Viitoarele alegeri ar putea fi mai devreme, în ianuarie-februarie 1992. Joseph Lieberman: Cum au fost discuţiile cu Administraţia? Adrian Năstase: Am avut o discuţie foarte bună cu secretarul de Stat James Baker. După-amiază va fi întâlnirea cu Brent Scowcroft şi apoi cu Lawrence Eagleburger. Nu vrem să pierdem momencum -ul pentru relaţiile cu România. Joseph Lieberman: Sunteţi un bun avocat al ţării dumneavoastră. Să evocaţi pentru ei istoria întâmplărilor din Bucureşti. Evenimentele sunt rezultat al reformei prea rapide. Pentru mine este credibil ce spuneţi. Este greu să pătrundeţi în mass-media din SUA. Faceţi ce puteţi. Adrian Năstase: Vorbesc cu presa. Joseph Lieberman: Este foarte importantă presa. Suntem influenţaţi unii de alţii. Este foarte important ce scrie presa. Întâlnirea se termină la 14. 40. 34

Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al Români~i, se 15·15 l Brent Scowcroft1-, consilier pentru probleme de securitate întâ neste cu . a' lă alpresedintelui SUA. naţton , · Năstase: Mulţumiri p entru p rimire. Adrian b d , â lă , Este O plăcere să am posibilitatea să vo~ esc espre. ~~ se z~t mp . m R ânia si despre interesul nostru p entru continuarea sprrpnului american. :r~m să fim un partener p entru SUA în Balcani şi ca România să rămână stabilă între URSS şi Iugoslavia. . . . . Criza, politică în România a trecut. A fost numit un nou pnm-mims~, Theodor Stolojan, sprijinit de toate partidele politice; este persoana care a negociat , " " pachetul financiar şi economic cu BIRD. . Este straniu ce s-a întâmplat. Mulţi nu au mţeles ca guvernul a fa.cut O reformă radicală, atacată de forţele conservatoare. !ste ~n ~aradox că un guvern considerat excomunist a fac ut reform~ cea mai radicală. Reafirm hotărârea noastră de a continua reforma. . .. . Am avut discuţii foarte bune cu James Baker. Dorim ca oamenu dm Administraţia SUA să vadă situaţia. . . . Nu dorim să fie discontinuitate în ceea ce priveşte asistenţa pentru noi din partea SUA. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră politic şi economic. Problema este lipsa de resurse. N e-a lipsit sprijinulfinanciar. Am primit doar 1 miliard USD credit. A fost p rea p uţin. Privatiuzrea industriei şi a pământului sunt lucruri reale, dar este nevoie în special de moderniuzrea industriei, de investiţii străine. Asta a creat probleme la nivelul de jos al societăţii. Dorim să transmitem mesajul nostru preşedintelui, că este greu, dar cu un guvern de coaliţie sperăm şi o imagine mai bună în SUA . Sperăm în ajutorul dumneavoastră la instituţiile financiare internaţionale şi pentru fondurile de asistentă. I

Brenr Scowcroft (n . 1925). Ge neral-locotenent în United States Air Force. onsilier pentru probleme de securitate natională al pre edintilor Gerald Ford (1974- 1977) ş i George H .W . Bush (\989- 1993).

35

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Este important să fim ajutaţi. Brent Scowcroft: Evenimentele din ultimele zile nu ajută. Sperăm că sunt depăşite, dar sunt? Adrian Năstase: Este foarte dificil de admis, dar trebuie să acceptăm că acele evenimente sunt şi din cauza greşelilor noastre. Nu avem experienţă. Societatea are numeroase probleme. Deşi şomajul este considerat o problemă obişnuită, la noi apare ca un stigmat social. Este nevoie de schimbarea mentalităţii. Cutremurul politic din 1989 a fost urmat de diferite replici. Sunt lucruri inerente în democraţie. Sperăm că nu vă veţi uita doar pe fereastră şi credem că ne veţi ajuta. Pentru noi este important şi sprijinul politic, pentru a spune că drumul este bun. Semnalele bune ar putea convinge că sacrificiile merită. Brent Scowcroft: Este un argument bun. Este o situaţie dificilă. Din punctul nostru de vedere putem ajuta mai mult dacă lucrurile merg în direcţia bună. Vrem foarte mult să ajutăm. Vom face aur best. Sper că vom avea o perioadă de stabilitate şi programe de asistenţă ale instituţiilor financiare şi apoi investiţii. Adrian Năstase: Investiţiile aşteaptă green light. Sperăm să obţinem într-o perspectivă rapidă Clauza Naţiunii celei Mai Favorizate, a cărei absenţă în România este şi o problemă greu de explicat opiniei publice. Ne mişcăm în această direcţie. Întâlnirea se termină la 15.30.

17. 00 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o întâlnire cu Steny Hoyer1, senator de Mary/a,nd, preşedinte al Comisiei pentru CSCE din Congresul SUA. Adrian Năstase:

Mulţumiri pentru

ocazia de a ne întâlni.

Steny Hamilton Hoyer (n. 1939). Om politic şi de stat american. Senator democrat de Maryland (din 1981). 1

36

Criza este depăşită. Avem un nou prim-ministru, Theodor Stolojan. El a fost reprezentantul nostru în ~iscuţi~le ~u şi F~I. _Este un_ lucru foarte bun. Va putea continua relaţiile cu im~ituţule financiare internaţionale. Afirmăm o hotărâre clară de a continua reforma. Problemele economice persistă. Minerii au reflectatfrustrările. Reforma a fost rapidă, dar insufici~nt sp:iji~it~. cu 7:esurse. _Este es_enţi~l.să con~inuăm reforma, cu sprijinulfinanciar al im~tuţizlor mterna~onale ş~ al ţărdor o~cidentale. Ce s-a întâmplat în România s-a datorat dificultăţilor economice. Forţele conservatoare au manipulat opinia publică. Am explicat aceste lucruri; ar fi contraproductiv să se introducă o percepţie greşită şi să se oprească procesul reformei. Steny Hoyer: Cum putem noi întrerupe reforma? Este problema dumneavoastră! Adrian Năstase: Sprijinul din exterior pentru reformă este esenţial. Avem nevoie de resurse; dacă nu avem resurse, resimţim o presiune din interior. Mesajul din partea comunităţii internaţionale, cum că mergem pe calea bună, este important. Steny Hoyer: Deci acţiunea minerilor nu a slăbit procesul de reformă. Adrian Năstase: Corect. Toate partidele politice sprijină reforma. Ne bucurăm de sprijinul forţelor politice pentru a continua reforma. Este un bun câştigat din criză. Steny Hoyer: Câţi din foştii miniştri sunt incluşi în guvernul de coaliţie? Adrian Năstase: Guvernul este o reflectare a partidelor politice actuale, nu este format pe majoritate versus minoritate. Vor avea şi acelaşi program de guvernare. Steny Hoyer: Dar nu erau şi din opoziţie? Cere explicaţii privind reprezentarea partidelor în guvern. Adrian Năstase: Explică existenţa grupurilor parlamentare. Toate cele 12 partide au dat sprijinul noului prim-ministru. Este o discuţie câţi să fie. Steny Hoyer: Câţi membri are Parlamentul? Adrian Năstase: Explică. Steny Hoyer: Câţi sunt de la FSN?

~!RD

37

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Cam 60%. Steny Hoyer: Vor fi în guvern şi miniştri din opoziţie? Adrian Năstase: Da. Steny Hoyer: Marele număr de foşti membri ai Securităţii în Ministerul de Interne constituie o preocupare pentru noi. Petre Roman a explicat că nu erau realmente profesionişti, că este mai bine ca ei să fie înăuntru decât în afară. Adrian Năstase: Este vorba de SRI - o instituţie asemănătoare FBI. SRI este sub controlul Paruimentului. Legea de bază a SRI este discutată în paruiment în aceste zile. În timpul vizitei ambasadorului Richard Schifter la Bucureşti, s-au discutat toate aceste lucruri în detaliu, în mod concret. Am avut o anumită înţelegere, o agendă. În august au fost scoşi din SRI circa 25%. Poate că unii dintre aceştia s-au aflat în spatele minerilor la Bucureşti.

Steny Hoyer: Care este situaţia aplicării Actului final de la Helsinki? Este un mecanism intern, în minister, pentru a evalua aplicarea acestui Act în România? Adrian Năstase: În general? Steny Hoyer: În ceea ce priveşte drepturile omului. Adrian Năstase: Am creat în MAE un task force pe drepturile omului, precum şi un Institut pentru Drepturile Omului sub egida parlamentului. Acum 1O zile am semnat cu Jan Martenson un acord pentru servicii consultative din partea Comitetului pentru drepturile omului de la Geneva. Avem 12-15 ONG-uri care lucrează în acest domeniu. Avem un Comitet CSCE pentru organizaţiile neguvernamentale. Steny Hoyer: Ne preocupă tratamentul minorităţilor, în special cel faţă de ţigani. Este un mare grad de animozitate ui adresa lor. De asemenea, avem o preocupare pentru antisemitismul din România. Constituie unul sau altul dintre aceste aspecte o problemă de care guvernul să se ocupe? Adrian Năstase: Problema ţiganilor este serioasă nu numai în România, ci şi în celelalte ţări est-europene. În trecut aceste probleme erau ascunse. Acum ele au apărut. 38

Este nevoie de programe de integrare socială. Referitor ui problema evreilor, lucrurile sunt clare. Oricum, au mai rămas doar 2 0. OOO. Steny Hoyer: Ceauşescu i-a vândut. Adrian Năstase: f n acel mo"!'ent, Israelul :-a vrut. . Este foarte rău că nu-i avem acum m România. Ca şi pe germani. . Sunt tentaţii naţionaliste în societăţile sărace. Nu este ceva reprezentativ ~ pentru sentimentele românilor faţ~ de evrei. . . Recent, Jon Iliescu, preşedintele României a fost tn Israel. Steny Hoyer: Din comentariile evreilor de aici, rezultă că sunt probleme cu antisemitismul în România. Adrian Năstase: Au fost nişte manifestări în 1-2 ziare, plus o manifestare

în lasi. Sten~ Hoyer: Rabinul şef 1 a fost aici în 1987. Mi-a spus că nu erau probleme sub Ceauşescu - era sub presiune. Am vorbit cu el privat. Adrian Năstase: Dacă aveţi alte informaţii, sunt gata să le verific. Impresia mea este că nu sunt semnificative. Am avut întotdeauna reuiţii excelente cu comunitatea evreiască. Steny Hoyer: Când vor fi alegerile viitoare? Adrian Năstase: Am avut o agendă politică pusă de acord cu partidele politice - alegeri locale, Constituţie, alegeri generale, plus un referendum pe Constituţie. Ar fi posibil ca, din cauza poziţiei diferitelor partide, etapele convenite iniţial să se comprime. Steny Hoyer: Partidele de opoziţie din România vorbesc de lipsa de acces la Televiziune, ca şi de îngrădirea libertăţii presei, prin lipsa de hârtie. Tranziţia în România - a fost o preocupare pentru noi. Ion Iliescu a făcut parte din sistemul comunist, ceea ce ne-a făcut reticenţi. I

Moses Rosen (1912-1994). Şef rabin al cultului mozaic din România (din 1948).

39

ADRIAN NĂSTASE

După răsturnarea lui Nicolae Ceauşescu, nu s-a produs o schimbare a aparatului. Congresul şi Administraţia sunt foarte entuziasmate de ce se întâmplă în URSS şi Europa de Est. Este benefic pentru toată lumea. În măsura în care putem încuraja aceste evoluţii- moral şi prin CSCE - sunt încrezător că România este solid angajată pe calea democraţiei. Toate ţările care trec la economia de piaţă au o tranziţie dificilă, oamenu sunt nemulţumiţi.

Preţul ordinii este democraţia, libertatea.

Ne provoacă îngrijorare confruntările şi drepturile anulate. Adrian Năstase: Mulţumiri pentru comentariile sincere. Toţi cei care încearcă să judece România au bunăvoinţă; constat că noi nu reuşim să explicăm convingător ce facem şi spre ce mergem. Revoluţia din 1989 a fost doar începutul unor mari schimbări. Aici, în SUA, constatăm o abordare simplistă. Anticomunişti şi excomunişti. Partidul Comunist Român arăta ca un sindicat cu 4 milioane de membri. Oricum, şi în partidele de opoziţie sunt înregimentaţi foarte mulţi foşti comunişti.

Avem nevoie de o schimbare de mentalitate. Sunt mulţi care au fost în sistem. Am vrea ca SUA să se implice. În România am început tranziţia abia în urmă cu 1,5-2 ani, în timp ce alte ţări au început mai înainte Acest guvern a mers mult mai adânc ca guvernele din alte ţări din Europa de Est. Uneori încercăm sentimentul, în România, că lucrurile nu sunt bine Înţelese în străinătate. Foarte important este să avem înţelegerea şi sprijinul necesare pentru o societate care s-a sufocat şi are nevoie de o mână prietenească de sprijin. Sprijinul american este esenţial. Noi vrem şi construim o societate democratică pentru noi, din proprie voinţă, nu pentru că aşa doresc SUA. 40

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Steny Hoyer: Înţeleg.

. . .. . . ~ Nicio democraţie nu a făcut război altei democraţu. Economia de piaţa face paşi concreţi. Nimic nu trebuie făcut fentru SUA, ci gândit pentru dumneavoastră. Vrem doar să fie respectate nişte norme. Asta este CSCE. Abuzuri în problema drepturilor omului se produc şi în SUA. Este bine să fim sinceri.

Adrian Năstase: La Conferinţa CSCE de la Moscova am sugerat să ni se permită accesul la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi accesul la

Curtea de Justiţie. Am dori ca SUA să se implice mai mult în societatea noastră. Poziţia guvernului român referitor la antisemitism este clară. În privinţa ţiganilor avem o problemă serioasă - este şi o chestiune de resurse şi imaginaţie. Steny Hoyer: Apreciază vizita lui Adrian Năstase. Crede că stafoi său este în bună comunicare cu noi. Suntem foarte interesaţi într-o relaţi,e pozitivă, fancţi,onală, cu România. Avem o problemă bugetară mare în SUA, care a scăpat de sub control. Ce putem face este să încurajăm comunitatea internaţională, Japonia, CEE să ajuteîn mod colectiv. Putem participa într-un efort mai larg de sprijinire a Europei de Est. Dorim să facem asta. Vrem încredere că ce insistăm nu este perfect, dar este o investiţie în direcţia care ni se pare bună. Dorim să ajutăm şi cu open mind. Sperăm că dumneavoastră apreciaţi, că nu este cu animozitate. Adrian Năstase: Apreciez asta. Vrem să continuăm dialogul cu dumneavoastră. Vă invit să veniţi la Bucureşti. Steny Hoyer: Poate la anul. Întâlnirea se termină la 17,55, după care venim la ambasadă.

Scriu o tel.egramă din partea lui Adrian Năstase către Theodor Stol.ojan. 19. JO Adrian Năstase face o vizită prin oraş şi pe malul Potomacului, împreună cu ambasadorul Virgil Constantinescu. Revenim la reşedinţa ambasadorului pe la 22.1 O. 41

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

3 octombrie 1991 ambasadă. Potrivit unor ştiri de la Bucureşti, ar fi intenţia de a mă numi purtător de

7.50 La

cuvânt al guvernului. Adrian Năstase va vorbi la telefon cu Theodor Stolojan, care a vorbit cu preşedintele în acest sens. Fac o ştire de presă privind întâlnirea lui Adrian Năstase cu Brent Scowcroft. - Apoi informare pentru acasă.

9. 00 Adrian Năstase ia micul dejun la reşedinţă, cu ambasadorul Virgi.l Constantinescu. 11.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o întâlnire la Camera de Comerţ a SUA. DonaU]. Hasfurther (vicepreşedinte al Camerei): America urmăreşte cu mare interes numirea lui Theodor Stolojan ca prim-ministru. Care sunt ultimele dezvoltări?

Adrian Năstase: Am pierdut atmosfera de acasă. Am însă toate informaţiile. Vârful crizei a trecut. Primul-ministru este sprijinit de circa 20 de partide politice. Este sub o mare presiune, pentru că trebuie să negocieze cu diferite partide. Theodor Stolojan a fost în contact cu BIRD şi FMI. Numirea sa arată determinarea noastră de a continua reforma. Sunt factori obiectivi, dar şi factori subiectivi în desfăşurarea evenimentelor. Într-o societate în tranziţie sunt vectorii schimbării, dar şi forţe conservatoare. Au fost sectoare subsidiare - minerit, industria oţelului - care acum se simt ameninţate. La Bucureşti a fost o luptă clară între reformişti şi conservatori. DonaU]. Hasfurther: Dacă reforma ar fi oprită, ce s-ar întâmpla? 42

Adrian Năstase: Minerii reprezintă o minoritate. Avem nevoie de un sprijin important din afară, pentru ca populaţia să aibă încredere că această cale, care cere sacrificii, este sprijinită. Donald]. Hasfurther: Cred că a fost un sprijin crescând din partea Administraţiei în ultimul timp. Există vreun progres în legătură cu tratatul comercial? Adrian Năstase: Tendinţa este pozitivă în ultimul timp. Exemplu waiver-ul

fa Amendamentul Jackson- Vanik. Eu am încurajat acest curs, am acţionat pentru ca evenimentele recente să nu fie dramatizate pentru a nu afecta acest curs. Sper că am convins în discuţiile cu James Baker, Brent Scowcroft şi la Congres. Vor veni la Bucureşti reprezentanţi ai Administraţiei americane. Sunt foarte plăcut marcat de acest curs. Negocierile privind acordul comercial vor începe, probabil, în cursul acestei luni. Clauza Naţiunii celei Mai Favorizate este foarte importantă pentru întreprinderile noastre pentru a fi prezente pe piaţa SUA. Dacă vrem ca ele să fie pe piaţa americană la anul, clauza trebuie restabilită în acest an. Voi ridica astăzi la D epartamentul de Stat această problemă în discuţia cu Lawrence Eagleburger. Sunt încurajat de discuţiile de până acum. Evenimentele de la Bucureşti au fost un semnal şi o lecţie. Dacă vrem să continuăm schimbările în România, ele trebuie sprijinite. Este esenţial sprijinul instituţiilor financiare. Aici rolul guvernului SUA este foarte important. DonaU]. Hasfurther: Care sunt ultimele evaluări în legătură cu ţinerea alegerilor parlamentare? Adrian Năstase: Agenda era: Constituţia până la sfârşitul lunii noiembrie, apoi alegeri locale; după Constituţie, referendum şi legea electorală, campania, alegeri generale şi prezidenţiale în aprilie-mai 1992. DonaldJ. Hasfurther: Care este următoarea mişcare în procesul de reformă eco nomică?

43

ADRIAN NĂSTASE

Adrian

Năstase: Singura cale este continuarea. Nu există altă cale. Este

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

O

chestiune doar de riming şi resurse. Donald]. Hasfurther: Noi ne străduim să favorizăm procesul de elaborare a acordului comercial. Este un proces lent, dar continuu. Kay Larcom: Continuă discuţiile pentru formarea Consiliului româno-american. Donald]. Hasfurther: Reuniunea are loc la 7-8 noiembrie. Adrian Năstase: Este un cadru foarte important pentru a stimula relaţiile din punct de vedere economic şi politic. Donald]. Hasfurther: Acordă importanţă obţinerii participării de la diferite ministere. Adrian Năstase: Noi luptăm în SUA mai mult cu mijloacele de informare în masă decât cu Administraţia. Mass-media are o inerţie mare. Un participant din partea Camerei de Comerţ: Întâlnirea noastră va face publicitate schimburilor cu România. Un alt participant din partea Camerei de Comerţ: Aţi avut întâlniri cu presa? Adrian Năstase: Foarte multe. Sunt tot atât de importante ca şi întâlnirile oficiale. Acum descoperim importanţa presei. Acelaşi participant din partea Camerei de Comerţ: Aici presa nu prea a relatat măsurile din România pentru privatiza.re, investiţii etc. Adrian Năstase: Voi vorbi despre aceste măsuri la conferinţa de presă de mâine. Media s-a concentrat pe ideologie. Ce s-a întâmplat în România a fost cauza.t nu atât de comunism, cât de dictatură. Presa are dificultăţi să explice de ce guvernul român, considerat neocomunist, a făcut reforma cea mai radicală. Lucrurile se vor schimba. Un participant din partea Camerei de Comerţ: Aici se consideră că reformele iniţiate de Petre Roman erau bune, dar erau afectate de birocraţie în aplicare. Este corectă această percepţie? 44

. Năstase: Cred că da. AdrianÎntr-o perioadă scurtă, de un an, au fost adoptate peste_ JO? de legi. ·· t "nsă în mareparte aceU4i. Încercăm să aducem oameni noi în MAE Oamenu sun i . . . ,. · · t din partea Camerei de Comert: Există şi o moştenire in Un parttcipan . ' Je al"aceri, unde totul a fost centraliza.t. lumea a , 'J~ •d C

Un alt participant din p~rtea ~a.merei e

o~~ţ:.

C

··1 · ompanu e ameri-

cane vor sa- vadă aici pe primul-ministru, nu. pe miniştri. _ . . . . Este important să ne concentrăm pe legile dumneavoastra privind investttiile etc.

..

Virgi1 Constantinescu: Va trebui să revedem lista participanţi/or la Consiliul

româno-american.

Adrian Năstase: Va mai dura circa o săptămână până guvernul va începe să funcţioneze.

Întâlnirea se termină la 12. 00.

12.30 Dejun oferit de ambasadorul VirgU Constantinescu în cinstea lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României. Participă Bob Hutchins de la Casa Albă, ambasadorul Davies, Habib şi Ruth de la Departamentul de Stat (la reşedinţă). Dejunul se termină la 13.55. 15.05 Adrian Năstase, ministru a/Afacerilor Externe, are o întrevedere cu Lawrence Eagkburger1, subsecretar de Stat la Departamentul de Stat. Lawrence Eagleburger: Va obţine primul-ministru acordul Parlamentului? Adrian Năstase: Depinde ce va propune. 1

Lawrence idney Eagleburger (n. 1930). Diplomat, om de stat american. ubsecretar UA sub pre edintele George H.W. Bush. Ambasador al SUA în Iugoslavia ( 1977-1980). În perioada cât a fo_st consilier pe probleme iugoslave (1989-1992) a negat că formaţii paramilitare sârbe i armata naţională ârbă ar fi comis atrocităţi în Croaţia. •

ş i ecretar (pentru o perioadă scurta de timp) de Stat al Departamentului de Stat al

45

ADRIAN NĂSTASE

Lawrence Eagleburger: A vorbit cu James Baker. I-a vorbit de întâlnirea de la New York. Va merge Richard Schifter la Bucureşti. Până vom primi raportul său, lucrurile rămân aşa cum sunt. Să vorbim despre ce doriţi dumneavoastră. Suntem deschişi. Adrian Năstase: Am o scrisoare a preşedintelui Ion Iliescu adresată preşedintelui George H. W Bush. Este o exprimare clară a angajamentului de continuare a reformei, plus o cerere de sprijin. Secretarul de Stat James Baker a ridicat două probleme, referitor la încălcarea embargoului faţă de Irak şi Iugoslavia. Transmite non-paper-ul pregătit pe aceste chestiuni. Le Luăm în serios. Lawrence Eagleburger: Referitor La Iugoslavia. Am vorbit cu ministrul de Externe al Albaniei. Faţă de ceea ce se întâmplă în Iugoslavia, toţi vecinii ar trebui să fie îngrijoraţi. L-am îndemnat, ca şi pe dumneavoastră, şi pe Antall să ne aflăm toţi în consultări strânse. Sunt pesimişti. Orice se întâmplă în Iugoslavia trebuie să cantonăm la Iugoslavia. Consultări şi precauţie. Adrian Năstase: În ceea ce priveşte România, vă pot spune că nu vor fi proMeme. Suntem, desigur, îngrijoraţi. Am consultat toate părţile şi punctele de vedere, încercând să înţelegem ce se întâmplă acolo. Doresc să vă prezint câte ceva din ce s-a întâmplat în România. Este o clară confruntare între o angajarea reformistă şi forţele conservatoare. Este un pericol inerent după Revoluţie. Este un paradox că un guvern considerat neocomunist a fost prea radical şi a fost contestat de forţele conservatoare. Lawrence Eagleburger: Cine L-a considerat neocomunist? Adrian Năstase: Mijloacele din informare în masă. Guvernul este ferm angajat în procesul de reformă.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Numirea actualului prim-ministru are două avantaje - Theodor Stolojan a fost sprijinit de toate partidele şi a fost responsabil pentru n~gocierile u ndială. Aceste două elemente arată că reforma va continua. ~ Bama 1~ 0 , . . . Reforma era profundă, dar nu a dispus de resurse suficiente. Trebuie să ne concentrăm pe obţinerea de resurse. Sper să avem acces mai bun în viitor la resurse. Procesul democratic şi reforma economică trebuie să meargă împreună. Nu pot fi judecate separat. Fără reformă, procesul democratic poate eşua. Să fim judecaţi după rezultate. Dacă aşteptăm rezultatele alegerilor viitoare pentrU a primi sprijin va putea fi prea târziu. Lawrence Eagleburger: Când se fac alegerile Locale? Adrian Năstase: Sunt două opţiuni - în noiembrie sau odată cu cele generale. Lawrence Eagleburger: El este old fashioned şi nu vrea să se amestece în treburile interne. Din perspectiva guvernului american, desfăşurarea alegerilor este foarte importantă. Cu cât mai curând vor fi alegerile Locale, cu atât mai bine - va fi mai uşor pentru ei să se implice în sprijinul proceselor de La noi. Adrian Năstase: Am înţeles. Am început să avem speranţe bune şi încurajări din partea dumneavoastră. W aiver-ul la AmendamentulJ ackson-Vanik este foarte important. Prin Ambasada SUA la Bucureşti aţi dat nişte sugestii pentru credite. Vă mulţumesc. Lawrence Eagleburger: Aveţi un aliat solid în James Baker. Adrian Năstase: Vreau să mă refer la Clauza Naţiunii cele Mai Favorizate. Este foarte importantă pentru industria românească. Românii nu pot concura pe piaţa americană dacă nu se bucură de clauză. Pentru noul acord comercial vor începe negocieri la 21 octombrie. Tendinţa este foarte bună. Rămâne problema vitezei acestui proces. Cât timp va lua. Negocierea este uşoară, dar factorul timp e important. Dacă acordarea c~uzei nu are loc până la sfârşitul anului, încheierea de contracte pentru anul vzttor va fi imposibilă. Lawrence Eagleburger: Vom vedea acest punct. 47

46

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În această etapă, nu cred că putem accelera. Alegerile ar putea însă modifica situaţia. Avem nevoie de fapte pentru susţinerea acordării clauzei în Congres. Alegerile ar putea schimba situaţia. Este nevoie de o atmosferă bună. Dacă încercăm acum, ne vom îneca în Congres. Virgil Constantinescu: Adrian Năstase îl va vedea astăzi pe Frank Wolf Lawrence Eagleburger: El vrea îmbunătăţirea relaţiilor cu România. Bine faceţi că încercaţi să-l convingeţi să vă ajute. Adrian Năstase: Am să încerc să-l conving. Lawrence Eagleburger: O big difference ar mai face Schifter. Are o mare influenţă în Congres. A convins pe mulţi în Congres. El este un aliat al României în Departamentul de Stat. Adrian Năstase: Poate conta pe noi. Ralph Johnson: E nevoie ca Schifter să aibă posibilitatea să vorbească cu grupuri largi, cât de mari. Adrian Năstase: Depinde de numărul de zile pe care le va petrece în România. Altă problemă: consulatele generale ale României la New York şi Chicago. Lawrence Eagleburger: Sper că nu vor fi acolo oameni de la Securitate. Va vedea ce poate face. Adrian Năstase: Înţeleg că sunt dificultăţi pentru a primi un sprijin direct din SUA. Sunt foarte multe proiecte pentru Europa de Est; dorim să avem acces la ele. Lawrence Eagleburger: Exemple? Adrian Năstase: Proiecte privind asistenţa umanitară, Fondul de Stabilizare şi Fondul „Enterprise ". Lawrence Eagleburger: Este greu cu aceste fonduri. Ambasadorul Barry: România se bucură de cea mai mare asistenţă umanitară din SUA. Lawrence Eagleburger: Va examina. Adrian Năstase: Vrem un acces mai mare şi chiar preferenţial, cum ar fi modernizarea unor industrii. 48

Ltzwrence Eagleburger: În măsura fondurilor disponibile. Să vedem alegerile. Vreau să demonstraţi p rogres. Pentru acces la Fondul „Enterprise" şi Fondul de Stabilizare, trebuie să vedem raportul ambasadorului Schifter şi alegerile locale. Adrian Năstase: A vem deja 6 OOO de societăţi mixte. Vrem să vedem şi investiţii americane în România. Lawrence Eagleburger: După alegeri. Adrian Năstase: Ultima pro blemă: sprijinul dumneavoastră în instituţiile

financiare internaţionale. Ltzwrence Eagleburger: Votul negativ din Board - este un proiect cu fonduri pentru avorturi. Această Administraţie se opune vehement. Preşedintele pune veto la Foreign Assistance Bill. Adrian Năstase: A ici este un exemplu care ţine de deficienţele de comunicare între noi. Dacă am fi ştiut, am fi putut scoate aceste proiecte. Lawrence Eagleburger: În ceea ce priveşte sprijinul în instituţiile financiare internaţionale, vă vom sp rijini. Poziţia noastră nu a afectat, oricum, aprobarea. Ralph Johnson: Oamenii voştri să vorbească cu ai noştri La BIRD. Ambasadorul Barry: Referitor la BIRD - dacă se vor revizui unele cifre? Adrian Năstase: Ambasadorul Allan Green jr. are o activitate foarte bună

la

Bucureşti.

Lawrence Eagleburger: Şi al vostru. Adrian Năstase: Preşedintele şi noul prim-ministru au vorbit cu ambasadorul Green; L-au asigurat din nou şi în mod categoric de angajamentul la reformă. Este nevoie de accelerare. Avem nevoie de sprijin. Lawrence Eagleburger: Încearcă să vină La Bucureşti. Adrian Năstase: Este încă una din frustrările noastre. Americanii zboară pe deasupra teritoriului nostru si... Lawrence Eagleburger: N~ vom opri. Adrian Năstase: Resimţim nevoia unor semnale politice pentru noi. Declaraţia din decembrie 1990 a fost excelentă. 49

ADRIAN NĂSTASE

Sprijinul economic este important, dar avem nevoie şi de unele declaraţii despre România. În încheierea întâlnirii, Adrian Năstase oferă un cadou simbolic - 0 gravură.

Întâlnirea se termină la 1615.

16.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se Întâlneşte cu Claiborne Pell1, preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului Congresului SUA. Claiborne Pell: Am fost în România în 1947! Adrian Năstase: Îmi pare rău că nu aţi mai venit de atunci. Vă invit din nou în România. Claiborne Pell: Care este scopul vizitei dumneavoastră? Adrian Năstase: Am fost la ONU, la Adunarea Generală, şi am dorit să vin la Washington pentru discuţii la Departamentul de Stat, Casa Albă şi cu cât mai mulţi oameni din Congres. Avem o problemă de comunicare, care ne creează o imagine proastă. Este bine de încurajat contactele. Este important să cunoaşteţi din sursă directă şi să aveţi o interpretare corectă a evenimentelor de la Bucureşti. Claiborne Pell: Ceea ce se întâmplă creează o îngrijorare în lume. Adrian Năstase: Criza a fost absorbită rapid. Guvernul a avut cea mai radicală reformă în Europa de Est, dar aceasta a creat dificultăţi pentru oameni; nu am avut sprijin suficient din afară privatizarea, liberalizarea preţurilor, legea investiţiilor străine etc. Forţele conservatoare au reacţionat. 1 Claiborne de Borda Pell (n. 1918). Diplomat, om politic şi de stat american. Senator democrat de Rhode Island ( 1961-1997) . Preşedinte al Comisiei pentru poliric.1. externă a Senatului (1987-1994).

so

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Avem un nou prim-ministru sprijinit de toate partidele, inclusiv partidele ·u· Vafi un guvern de coalitie. Ceea ce este important este că primul-mi· . de opozi. e. · luc"'at cu BIRD si FMI pachetul pentru România. mstru a ,. · . . Suntem foarte hotărâţi să continuăm reforma, dar avem nevoie de . sprijinul şi înţelegerea dumneavoastră. . Am avut posibilitatea de a vorbi cu secretarul de Stat James Baker şz cu generalul Brent Scowcroft, precum şi în Hill. Vrem ca SUA să se implice în România.

Cla.iborne Pell: Caseta A whole in the Flag este o relatarejudicioasă (sensible). Adrian Năstase: România - cu 23 milioane de locuitori şi al doilea stat ca mărime în Europa de Est- stabilitatea ei este crucială pentru Europa de Est şi zona Balcanilor. Este importantă stabilitatea României între criza iugoslavă şi criza sovietică.

Cla.iborne Pell: Este vreo şansă ca regele să revină? Adrian Năstase: Problema trebuie rezolvată de popor. Va fi un referendum privind forma de stat. Cla.iborne Pell: Vor fi două întrebări, deci. Adrian Năstase: Da. Cla.iborne Pell: Republica poate fi prezidenţială sau parlamentară. Poate fi şi parlamentară cu rege, ca de exemplu în Marea Britanie. Adrian Năstase: Problemele au fost ridicate în comisia de elaborare a Constituţiei.

Sondajele nu sunt încurajatoare pentru monarhie, 7-1 0%. Bine ar fi, însă, problemele să fie clarificate. Claiborne Pell: Referitor la SRI- cei de la NationalMuseum ofthe Holocaust sunt îngrijoraţi că nu primesc date privind holocaustul din partea SRI. Adrian Năstase: Am fost acolo. Am discutat deschis. În încheierea întâlnirii, oferă cadou o gravură. Întâlnirea se termină la 1650.

51

ADRIAN NĂSTASE

17.30 Adrian Nă.stase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o întâlnire cu Frank Wolj'l, congressman de Virginia. Adrian Nă.stase: N-ar fi fost politicos să nu vedem un prieten aL României. Am avut discuţii foarte bune La Casa Albă şi Departamentul de Stat, plus contacte La Congres. Am reuşit să depăşim sfârşitul crizei din România. Am rezistat La un fel de Lovitură conservatoare. Avem un nou prim-ministru, sprijinit de toate partidele politice, foarte ataşat reformei. Frank Wolf: Ce a facut înainte? Câţi ani are? Adrian Nă.stase: A Lucrat înainte în guvernul Roman şi este angajat în reformă. Frank Wolf: Veţi avea un rough rime. Ar vrea să fie în prezent un puternic sprijinitor aL acordării Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate pentru România. Unde vă aflaţi acum? Eraţi gata cu procedurile pentru acordarea dauzei înainte de iunie 1990. Acum două săptămâni eraţi din nou foarte aproape. Sunt foarte îngrijorat de ţara dumneavoastră. Oamenii de afaceri americani merg în Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia şi ocolesc România. Se spune nor again! Sper că veţi proceda bine. Nu mă interesează persoane. Ca unul care a căzut La două examene, simte o mare presiune La aL treilea. Adrian Nă.stase: AL doilea examen a fost trecut. La primul examen aveţi dreptate, dar s-au prezentat alţii. Percepţia greşită că acest guvern a fost neocomunist când, de fapt, eL a creat reacţia forţelor conservatoare. Rezervele care au existat în ceea ce priveşte sprijinirea guvernului s-au dovedit că nu erau întemeiate. N-am avut sprijin suficient. N-aţi avut încredere în fostul guvern. Frank Rudolph Wolf (1939). Om politic şi de stat american. Membru republican de Virginia în Camera Rep rezenranfilor a SUA (din 1981 ). I

52

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

" r Lguvern va continua procesul de reformă. 1 vOU L difi · Ambasadorul Schifter va fi La Bucureşti. Situaţia este comp et i erită rnuL este s11riiinit de toate forţele politice. acum. Gu Ve -r :1 L k Wollf: Există o povară (burden) pentru poporu român. Fran . h' · · ~ t Schimbarea era prea mică - ştim c iar mai puţine ca m trecu .

A fost de curând în România. . . . . Speră_ şi va avea open mind - ~ă va fi bme. Niciun om de afaceri ameri'can nu a fost în România în aceste zile. . .. Adrian Nă.stase: România este o piaţă interesantă. Vrem să convingem oamenu de afaceri. . . Frank Wolf: După venirea La Bucureşti a minerilor, oamenii de afaceri americani sunt suspicioşi. Va observa cu grijă România. Alegerile Locale vor fi un moment critic. Dacă merg prost, este grav. Acum, toată Lumea priveşte atent La România. Adrian Nă.stase: Condamnarea de către dumneavoastră a puciului a fost ca să ajutaţi URSS? Frank Wolf: Da. În prezent imaginea voastră externă este gravă. Problema Televiziunii. Trebuie facut ceva. Adrian Nă.stase: Proiectul de Lege este La parlament. Sper să fie adoptat. Vrem să rezolvăm problemele pas cu pas. Frank Wolf: Vreau să vă sprijin. Adrian Nă.stase: Reforma nu o putem face singuri. Avem nevoie de sprijin economic, financiar, politic şi moral. Mai veniţi în România. Frank Wolf: Voi veni. Un consilier al lui Frank Wolf: Frank WoLf s-a concentrat pe drepturile omului. Se apropie alegerile. Legea televiziunii vine şi ea. Dacă aveţi nevoie de sprijin pentru reforma economică, faceţi ceva cu alegerile şi cu televiziunea. Adrian Nă.stase: Ne ocupăm de aceste probleme. 53

ADRIAN NĂSTASE

Când a fost Richard Schifter la noi, l-am pus în contact cu oamenii potriviţi.

Este o Înţelegere clară referitoare la televiziune, al cărei proiect de lege este acum în parlament, la care se adaugă calendarul politic. De asemenea, s-a discutat şi problema Securităţii - în august, 25% din cadre au fost disponibilizaţi. Frank Wolf: Unu: orice faceţi, trebuie să fie real. Doi: sunt creştin. Mă rog pentru ţara dumneavoastră în fiecare seară. A veţi o mare oportunitate; dacă nu veţi reuşi, veţi fi Albania! Adrian Năstase: Mulţumiri pentru primire. Dacă va mai fi un moment dificil, de genul acesta, îmi voi da demisia. Întâlnirea se termină la 17.55.

18.40 Telefon New York. Vorbesc cu Ioan Voicu. Îi solicit, din partea lui Adrian Năstase, să pregătească pentru sâmbătă o listă de lucrări de drept internaţional la Biblioteca ONU, din ultimul an, şi nişte manuale de drept internaţional. 23.15 La Adrian Năstase. Vede telegrama la Bucureşti privind întâlnirea cu Lawrence Eagleburger. De acord să-i dăm drumul.

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

· dus în mod unilateral, unele restrierii privind călătoriile în au 1ntro , . " . ,. · . articular ale cetăţemlor romam m U ngana. scop P . ,. . ,. U . Ca urmare, intrarea cetăţem 1or romam m ngana este ermisă numai dacă se face dovada că posedă bilet de călătorie ~us-întors şi suma de 2.000 forinţi pentru primele două zile de edere, iar pentru celelalte echivalentul în valută liber convertibilă ; 1.000 forinţi pe zi. Sunt exceptate de la obligativitatea de a face dovada că dispun de sumele menţionate persoanele care se deplasează în Ungaria la tratament medical, precum şi turiştii aflaţi în tranzit care au viza tării de destinaţi e. , Ministerul Afacerilor Externe regretă introducerea unilaterală a acestor restricţii, fără o notificare prealabilă sau consultări, deşi, în ultima perioadă au existat contacte permanente, pe cale diplomatică, între cele două părţi, atât la Bucureşti, cât şi la Budapesta. De altfel, restricţiile menţionate sunt în disonanţă cu spiritul documentelor CSCE privind libera circulaţie a persoanelor. MAE român îşi exprimă speranţa că autorităţile ungare vor reveni asupra acestora şi vor iniţia consultările necesare cu partea română pentru identificarea unor măsuri care să permită derularea în condiţii normale a traficului între cele două state. Partea română îşi rezervă dreptul de a aplica principiul reciprocităţii .

4 octombrie 1991 Comunicat al Ministerului Afacerilor Externe cu privire la restricţiile introduse în mod unilateral de autorităţile ungare privind călătoriile în scop particular ale cetăţenilor români în Ungaria. Ministerul Afacerilor Externe aduce la cunoştinţa opiniei publice că, începând cu data de 4 octombrie 1991, autorităţile ungare 54

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, Agenţiei Reuter. 1 Într-un interviu acordat agenţiei Reuter, ministrul de Externe al României, Adrian Năstase, consideră că, în cele din urmă, ţara sa se va uni cu Republica Moldova, dar apreciază că procesul ar putea I

Relatare difuzată de Agentia Rompres.

55

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

dura mai mulţi ani şi ar trebui să ţină seama de preocupări europene mai largi. Ministrul român a arătat că unificarea, în final, a României cu Moldova ar reprezenta „cursul normal al istoriei". ,,Nu ştiu dacă se va întâmpla peste 20, peste 5 sau peste 50 de ani. Foarte multe vor depinde de procesele care au loc în Moldova şi România, în Uniunea Sovietică, precum şi în Europa în general", a apreciat Năstase. „Cineva a spus că nu ajuţi o floare să crească dacă o smulgi din pământ", a adăugat el. Năstase a ream intit că cele două teritorii din actuala Mo ldovă - Basarabia ş i Bucovina - au fost anexate de Uniunea Sovietică conform aceluiaşi pact secret, încheiat în 1940 între Hitler şi Stalin, care a dus la anexarea republicilor baltice. În mod logic, a arătat ministrul de Externe român, fostele teritorii româneşti ar trebui să urmeze aceeaş i cale ca şi cele trei ţări baltice. El a precizat însă că Moldova are nevoie de timp pentru a-şi reglementa relaţiile cu Moscova si' că orice schimbare treb uie să tină seama de Accul ' final de la Helsinki semnat în 1975, care prevede caracterul permanent al graniţelor internaţionale din Europa. ,,Acestea sunt datele de care treb uie să ţinem seama atunci când discutăm problema în contextul actual. Desigur, există şi o dimensiune viitoare care constituie un spaţiu aparte pentru visuri şi speranţe, luând de asemenea în considerare trecutul", a adă ugat Năstase . Întrebat în legătu ră cu efectele recentelor acte de violenţă provocate de mineri în Bucureşti, Năstase a arătat că ele au dăunat serios imaginii internaţionale a Român iei şi probabil că îi vor descuraja pentru moment pe potenţiali i investi tori s trăini. ,,Cred că efectele negative sunt considerabile, dar părerea mea este că le putem depăşi", a declarat ministrul de Externe român. ,,Sper că cei din exterior vor Înţelege că ceea ce s-a întâmplat la Bucureş ti face parce din procesul postrevo l uţionar care conţine, din păcate, ş i acest tip de exprimare a frustrărilor", a afirmat Adrian Năs tase . 56

7,JO La,Adrian Năstase. •

Programul zilei. . . . . La 7.45 plecăm spre reşedinţa ambasadorului Virgil Constantinescu.

B.15 Telefon Londra.

A,

•

•

•

•

Vorbesc cu ambasadorul Sergiu Celac. Ii transmit din partea lut Adrian Năstase solicitarea de a se interesa de reluarea participării noastre la Asociaţia de Drept Internaţional (ILA) . Mă inforr:zează că a .fost. amânată pentru începutul lunii octombrie crearea grupului româno-britanic de drept.

9.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, susţine o conferinţă de presă la National Press Club.

Adrian Năstase: Face o introducere în legătură cu evenimentele din România. Primul-ministru are sp rijinul tuturor partidelor politice. Acesta a negociat cu BIRD şi FMI viitoarele linii ale reformei în România. România continuă democratiza.rea. Minerii au plecat, dar problemele rămân.

A fost un test p entru societatea noastră. Am depăşit acest moment. Trebuie să-l considerăm ca un accident de parcurs, inevitabil într-o perioadă postrevoluţionară.

Nevoia de a ne schimba mentalitatea după cinci decenii de dictatură comunistă.

Vizita la Washingto n ne-a oferit ocazia de a ne prezenta propria percepţie, de a reafirma politicile stabilite în ultimele luni cu SUA şi ţările occidentale. Am vrut să evităm dramatiza.rea evenimentelor. Spune pe cine a văzut în Administraţie şi Congres şi ce mesaje a transmis. Succesul reformei în România este legat nu numai de evoluţia evenimentelor interne, ci şi foarte mult de sprijinul din afară. lntrebare (corespondent din Bahrein): BIRD şi FMI au devenit reticente să acorde credite României. Par să nu fie suficiente angajamentele politice. 57

ADRIAN NĂ TASE

Adrian Năstase: Negocierile cu FMI au fost încununate de succes. Am lucrat întreaga reformă economică în acord cu aceste instituţii. Evaluarea dumneavoastră privind relaţiile cu Banca nu este exactă (accurace) . Am avut alegeri la 20 mai 1990. Noul prim-ministru a fost desemnat cu acordul tuturor partidelor politice. Întrebare: A fost aprobată Constituţia? De ce ia aşa de mult timp? Cum pot fi investiţii în România dacă străinii nu-şi pot achiziţiona terenuri şi clădiri? Adrian Năstase: Este o problemă în privinţa Constituţiei. Acum are loc a doua citire a Constituţiei în Parlament. După prima citire, au fost diferite critici şi se vor face modificări corespunzătoare. Întrebare: Cursul reformei în România nu este suficient de rapid în comparaţie cu cel din celelalte ţări europene. Adrian Năstase: Ceea ce am făcut trebuie măsurat cu timpul pe care l-am avut la dispoziţie. Unii români au crezut, dimpotrivă, că reforma este prea rapidă. Noi am creat cadrul juridic. Reforma noastră a fost radicală şi rapidă. Problema mai grea este cu aplicarea. Avem nevoie de resurse financiare. Întrebare: S-a discutat ceva în sensul unui calendar? Urmează vreo perioadă de probă cu SUA, după care să primiţi ajutoare? Adrian Năstase: Am discutat probleme concrete. Vom avea vizite din partea Administraţiei. Întrebare (corespondent din Bahrein): Care este cea mai importantă realizare? De cât de mulţi bani este nevoie pentru a stimula economia românească? Adrian Năstase: Se întâmplă foarte multe lucruri. Sunt două-trei lucruri care au apărut după Revoluţia din 1989: 1 - o nouă filosofie a drepturilor omului; 2 - rădăcinile noilor instituţii-parlamentul şi partidele politice; 3 - reforma economiei, ca atare. Avem nevoie de circa 3 miliarde USD pe an, mai mulţi ani la rând, pentru modernizarea economiei. 58

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

b e /coresnondent ,,Akahata': Japonia): Aveţi nevoie de cooperare eco9 1ntre ar, l ' r . . -fi . - . . lă C J . . - d · tă rile occidentale şi asistenţa nanciara mternaţzona . e creaeţi nomzca m . .. . -~ · sa-facă românu pentru reforma economica. cil tre buie "" . . _ ~ Care este politica României faţa de NATO. Adrian Năstase: Este foarte important pentru români să Înţeleagă nevoia de a ne baza pe efortul propriu, să lucrăm mai mult, să învăţăm că ceea ce aduce . .. _ prosperitate este munca. Politica NATO faţă de Europa de Est. Noi suntem deschişi faţa de NA TO, mergând până la limita posibilităţilor de sus ale lor. Am avut vizita lui Manfred Worner la Bucureşti. Constantin Alexandroaie (,,Europa Liberă''): Dacă sunt progrese în discuţiile cu Administraţia referitor la acordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate? unt similitudini între lovitura de la Moscova şi evenimentele din România? Adrian Năstase: Relaţiile cu Administraţia americană au fost excelente, în ultimele luni. Adoptarea waiver-ului la Amendamentul Jackson- Vanik a fost un prim pas spre restabilirea Clauzei Naţiunii celei Mai Favorizate. Am explicat interlocutorilor importanţa pentru firmele româneşti a aplicării acestei dauze. Mesajul este înţeles. Vom începe negocierea acordului comercial la 21 octombrie. Urmează apoi ratificarea. Alegerile de la noi ar putea accelera acest proces. unt puncte comune şi puncte care diferă între ce s-a întâmplat în URSS şi ce s-a întâmplat la noi. Şi la noi şi în URSS sunt lupte între forţele reformatoare şi forţele conservatoare. Diferenţele sunt în alcătuirea forţelor, care în UR sunt mai complexe. Constantin Alexandroaie: Kriucikov 1 ar fi trimis bani în România. Adrian Năstase: Nu am informaţii. I

Vladimir Aleksandrovici Kriucikov (1924-2007). Om politic sovietic. General de

;~ară . Me~1bru al Biroului Politic al C al PCUS (1989- 1990). Pre edinte al KGB (1989- 1991 ). ost ,n~~l,cat în lovitura de stat din augu t 1991, care 1-a scos temporar din scenă pe Mihail • ergi heev,ci 111

994.

orbaciov. A fost închis pentru participare la acest complot. Duma de Stat 1-a amnistiat

59

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Întrebare: Ce obiective politice aveau minerii? Cine este în spatele Lor? Adrian Năstase: Minerii erau nefericiţi cu nivelul Lor de viaţă. Forţele

conservatoare se opun procesului de schimbare. Au procedat la manipula.rea acelei insatisfacţii. Minerii nu au avut cereri politice proprii. A fost o manipula.re a insatisfacţiei lor. Întrebare (acelaşi ziarist): Puterea reformei şi rapiditatea aplicării ei. Nicolae Ceauşescu folosea minerii. Dacă erau oameni în guvern cărora nu le plăcea guvernul şi care erau în spatele minerilor? Adrian Năstase: Este greu de spus, dar nu cred. Societatea este împărţită între cei care promovează schimbarea şi cei care se opun schimbării. Conferinţa de presă se termină la 9.55.

Adrian NăstaSe: Între cele ~ouă războai~ ~~nd~a~, Român.ia a avut o şcoală bună de drept internaţional. În ultimii am, zn România această ramură

foarte E fi . ~ d. a dreptului a fost neglijată. s~e oarte ~mportant sa zncura;ăm acum, zn nou, . erii să se formeze în drept internaţional. tm Cum am putea obţine unele burse şi asocia tineri La. dreptul internaţional- să vină experţi în România. Arfi excelent să avem proiecte bila.terale. Să avem specialişti de La. dumneavoastră care să vină în România pentru a preda şi pentru s~minarii, !e~tru ~ infam noile g~n.di~ şi tendin(e în dreptul internaţional. Noi putem sa asiguram toate cheltuielile zn România. Probleme mai dificile sunt cu transportul. Poate găsim sponsori. Virgil Constantinescu {ambasadorul României la Washington): Eventual JAI. John Lawrence Hargrove: Mai facem asta cu USJA şi cu Fundaţia Ford, cu ocietatea Chineză de Drept Internaţional şi Societatea Sovietică de Drept A

•

u.

Internaţional.

Urmează o discuţie despre cunoştinţe comune la sovietici şi

11. 00 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o întâlnire la Societatea de Drept Internaţional, cu John Lawrence Hargrove, vicepreşedinte executiv şi director executiv. Adrian Năstase: Onorat de venirea aici. Este doar temporar ministru. A fost director de studii la, Strasbourg. Prezintă ce a maifăcut în domeniul dreptului internaţional.

John Lawrence Hargrove: Exprimă interes pentru relaţii cu instituţii româneşti.

Este bucuros să răspundă la, orice iniţiative. Societatea lor face o conferinţă paneuropeană-americană de drept internaţional, în cola.barare cu Societatea Ola.ndeză de Drept Internaţional. Vor încerca o nouă conferinţă cu ola.ndezii. Poate o vor dezvolta. Sunt foarte interesaţi în dezvoltarea rela.ţiilor cu comunităţile de drept internaţional din ţările est-europene. Sunt desigur limitări de fonduri. 60

La. chinezi.

Adrian Năstase: Problema arbitrajului CEE referitor la Iugosla.via. Este un domeniu esenţial pentru o strategie pe termen lung. Este o perioadă de tranziţie în ordinea internaţională - dreptul internaţional oferă cadrul de stabilitate şi continuitate. Un cola.borator al directorului executiv: Ei acum fac un survey cu statutul profesiei de specialist în dreptul internaţional. Sunt interesaţi în contacte şi schimburi de informaţii şi cunoştinţe cu alte societăţi de drept internaţional. 1drian Năstase: Putem să aducem în cercetarea problemelor de drept mternaţional perspectiva noastră. Principiile. Restructurarea rela.ţiilor între ţările est-europene ca urmare a abolirii Tratatului de La. Varşovia şi a CAER.

a

Agenţia de Informaţii a Statelor Unite ale Americii (The United States Information U IA) ( 1953-1999). Mi iunea generală a acestei agenţii era de a explica politica externă ' e a prezenta o imagine a vieţii, culturii i civilizaţiei americane. I

~r;

Ag

61

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

Problema râurilor şi canalelor. Canalul Dunăre-Rin-Main. Am creat Centrul Euro-Atlantic la Bucureşti- centru folosibil $i pentru dezbateri şi acţiuni de drept internaţional. Cunoaşterea doctrinei americane - majoritatea surselor noastre sunt europene. Pentru asta avem nevoie de schimburi. Aş fi bucuros dacă putem face ceva. Să punem pe hârtie unele idei şi să vă oferim câteva sugestii prin ambasadă. Sunt interesat să-mi aduc la zi doctrina $i literatura privind drepturile omului. Drepturile omului au fost principalul vehicul al schimbării în Europa de Est. John Lawrence Hargrove: În 1993 are loc Conferinţa ONU privind drepturile omului. Suntem în legătură strânsă cu Liviu Bota. Societatea, în colaborare cu Centrul ONU, organizează o conferinţă ştiinţifică pregătitoare pentru specialiştii în drept internaţional. O problemă este să obţină finanţări. Conferinţa va avea loc în 12-15 luni. Vom face un efort ca să se folosească prilejul Conferinţei din 1993 pentru a contura viitorul pentru generaţia următoare în domeniul drepturilor omului. Vrem să avem participanţi români la acea conferinţă. A mai fost o conferinţă pregătitoare asemănătoare înaintea Conferinţei de la Teheran din 1968. Este un fel de aniversare a acelei conferinţe. Vrem ca România să fie în legătură cu asta. Ar dori să primească în scris diferite idei. Adrian Năstase: Vom stabili contacte periodice. Suntem interesaţi să publicăm articole ale dumneavoastră în reviste româneşti.

Ce condiţii sunt pentru a fi membru al Societăţii?

John Lawrence Hargrove: Vă invit să deveniţi membri. 3 0 % din membrii Societăţii

sunt europeni. Veţi primi o documentaţie. Krzysztof Skubiszewski este de mulţi ani membru al acestei societăţi. Participă la diferite proiecte. Întâlnirea se termină la 12.50. 62

J • Năstasefiace o vizită [a. Gakria de artă ,,Anton'~ condusă 12.00Aartan ~. ~n Victor Gaitan. Jeunro ma , . ~

Vizita se termina la 12.1 O.

J • .,.ras~ tase, ministru de Externe al Romdniei, participă ca 12 30 A arian 1 Y• . ' . , - Frida11 Lunch, [a. Brookings lnstitution. ,nvitat ia -., . .

Adrian Năstase vorbeşte desp re evenimentele din România. Dejunul se termină p e la 14. 00.

l4.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, face o vizită •

1

la. Compu.Add Corporation . Adrian Năstase vede nişte oferte de computere. Vizita se termină la 14.45. 15.1 OAdrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire

cu Jules Katz2, U.S. Deputy Trade Representative. Adrian Năstase: Am avut ocazia să văd multă lume la Washington . Procesul de schimbare din România este foarte mult legat de sprijinul financiar din afară. Resurse insuficiente p entru susţinerea reformei. Primul-ministru este foarte angajat în reformă. A făcut negocierile cu FM!şiBIRD.

unt semne bune de continuare a reformei. Avem foarte mult nevoie de sprijin. CompuAdd orpo ration - firmă prod u cătoare de computere. Juliu Qules) L. Katz. O m de stat american. A ocupat diferite pozi~ii în Departamentul de tar între 1950- 1980 , inclusiv as istent al secretaru lui de Stat pe ntru probleme economice şi afaceri. Dcpury U.S. T rade Represencative ( 1989- 1993). A reprezentat SUA la cele mai importante negocieri din timpul să u (rund ele Kennedy, Tokyo şi Uruguay) di n cad ru l GATT .a. I

1

63

ADRIAN NĂSTASE

. Am_ primit semnale încurajatoare din partea Administraţiei în ultirnefe luni - wa1ver-ul la Amendamentul}ackson- Vanik, plus acces la unele credite Acordarea Clauzei Naţiunii celei Mai Favorizate este esenţială pen~ unele industrii româneşti. Nu este atât politic importantă, cât este econornic. Negocierile privind noul acord comercial încep la 21 octombrie; sperăm în semnarea şi ratificarea lui cât mai curând. Ştim că acordarea clauzei este legată de procesul de democratizare din România. Am vrea să accelerăm procesul dacă se poate. O soluţie ar fi ca şi la noul acord clauza să fie reinstaurată în actualul acord. Cerem ca România să fie inclusă pentru diferitele fonduri de asistentă ale SUA pentru Europa de Est. · Sprijinim investiţiile americane în România - o problemă esenţială pentru noi. Avem o mare capacitate industrială, dar trebuie modernizată. Piaţa românească este promiţătoare ca potenţial.

Jules Katz: Mulţumeşte. Apreciază prezentarea.

Din partea noastră, vrem să vedem cât de curând baza pentru relaţii economice extinse. În special investiţiile private, nu pot disocia angajarea in astfel de relaţii de legislaţie, ca şi de evenimentele din ţară. Aspectul cel mai critic este necesitatea unui sentiment de stabilitate şi progres. Suntem în etapa în care competiţia pentru investiţii este foarte mare. O problemă de lichiditate sau saving - capitalul merge spre locurile cele mai atractive. Ne ocupăm în primul rând de comerţ, plus un rol în politica de investiţii, dar nu direct promo tion, ci politică de comerţ şi negocieri comerciale. Am autorizat începerea negocierilor cu România în această lună. Nu ştiu dacă Eagleburger v-a dat vreun indiciu în legătură cu asta. Adrian Năstase: Ei sunt pozitivi la Departamentul de Stat, dar Lawrence Eagleburger vrea un semnal din partea noastră, de exemplu desfăşurarea alegerilor locale. Jules Katz: De asta avem nevoie. 64

ROMÂNIA DUPĂ MALTA · J un acord nou pe care să-l supunem Congresului. Dacă A vem nevoie ue . . . . putem să obtmem ratificarea destul de rapid. te în ord me, . . l . d v; iotu I es b · a- avem diificultăti mari în negocierea nou uz acor . a Nu ar tre ui s ·. _ . . rilor cu celelalte tări est-europene. Daca primim semnalul, d asemănător acor u . . . fi mtem --!facem ranid şi să-l trimitem la Congres. gata sa r . . . .1 51 • 11.r• Rel'eritor la acordul de garantare a mvestiţmor - putem

Adrum 1„astase. J< . _ _ !fi Este bună şi o asemenea umbrelă. sa- acem. .

,. . . . .. este nevoie p entru noi, dar poate mcura;a investitoru. Jules ~atz. vu . . ,. Adrian Năstase: D e acord, dorim să facem negocieri m acest sens. _ t i·m'Portantpentru un acces la diferitele programe ale dumneavoastra Ese · â · · · t - Avem nevoie mai mare decât ceilalti. e aszsten.a. · Am pornit mai t rzzu şi -v

•

1\T. 1

d

~de~ .. Jules Katz: Este de acord, dar nu ţine de dom~n~ul lui. . . Virgil Constantinescu (ambasadorul României la Was~mgton): Protecţia proprietăţii intelectuale se va face prin noul acord comercial? Jules Katz: Da. Adrian Năstase: Dorim ca negocierile să înceapă şi să se încheie repede. Jules Katz: Aveţi nevoie de documentaţie - celelalte acorduri cu ţările est-europene?

Virgil Constantinescu: Le avem. Adrian Năstase: Dacă avem nevoie, vă vom cere informaţii. Întâlnirea se termină la 15.30. 16. JO Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire

ctt John Robson, Deputy Secretary al Trezoreriei. John Robson: Evenimentele recente din România au fost un fel de dezamăgire pentru noi.

Adrian Năstase: Evenimentele se datorează unei reforme radicale, dar cu resurse foarte puţine. Explică ce a cauzat recentele evenimente - manipulare politică. 65

ADRIAN NĂSTASE

Este clar că seamănă foarte mult cu puciul sovietic. Preşedintele a negociat cu toate partidele politice acord privind primul-ministru. Aceasta arată clar angajamentul nostru la reformă. Evenimentele de la Bucureşti sunt o lecţie tristă, arată că mai avern mult de făcut pe plan politic, dar şi că este nevoie de sprijin din afară. John Robson: Nu ştim dacă există vreo soluţie bună de reformă economică în URSS. Dacă sunteţi pregătiţi pentru economia de piaţă şi democraţie - în orice caz mai bine ca sovieticii. Ne deranjează cât de fragilii este democraţia. Încă nu are rădăcini. Când vedem guvernul scuturat ne îngrijorează. La fel şi pe cei de la FMI, când văd tulburări politice, când apare clar că obstacolele economice şi politice fac dificilă realizarea reformei şi democraţiei. Se afectează programele FMI de asistenţă şi programele dumneavoastră de reformă. Ne spunem că probabil nu aveţi stomacul politic pentru a face reforma rapidă. Dezamăgirea nu provine de la persoane; dorim ca România să meargă înainte. Oportunităţile economice, prezentate optimist când am fost în România, se zdruncină. Aveţi o mare sarcină înaintea dumneavoastră. Turbulenţa sperie investitorii. Adrian Năstase: Avem nevoie să ne sprijiniţi pentru viitor. Cu trecutul suntem de acord. Şi eu sunt dezamăgit. Trebuie să luptăm pentru ţară. Trebuie să ne gândim ce putem face. Vrem să continuăm pe această cale şi nu pe alta. De aceea am venit la dumneavoastră.

Implicarea şi participarea SUA în România sunt foarte importante şi ca semnal politic. În România oamenii sunt confuzi, nu sunt siguri că mergem pe calea bună şi dacă trebuie să accepte aceste sacrificii. Din punct de vedere economic avem nevoie de Clauza Naţiunii celei Mai Favorizate. 66

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Este un proces în care trebuie să luptăm. Dorim să nu ne lăsaţi singuri. . . . . . Nu intentionăm să vă liisăm singuri. Suntem anga;aţi să vă John R obso n . . . . . . . ·m Avem diferite p roiecte. spnpm · . .. l _ · 1\Tas - tase· Nu vrem ca sp rrpnu acesta sa se mtrerupa. A

-

Adrian Hj • . ]olm Robson: Urmărim ~e fi!ceţi. . . . . . Este puţin probabil ca vom fi mari contributori financiari. Prezenţa noastră este importantă. Am simţit asta când am fost acolo. Oamenii vor să vadă America prezentă. Sunt posibilităţi de extindere a sprijinului în domeniul economic şi financiar. unt multe oportunităţi de a lucra împreună şi vom lucra. România are un mare potenţial - ţară mare, legături istorice cu Occidentul, o populaţie bine educată . . tiţi care sunt aşteptările noastre de la voi. La noi există mult interes ca tara dumneavoastră să depăşească micile obstacole. unt domenii în asistenţa tehnică în care să vă ajutăm? Suntem în contact cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comerţului şi Turismului. Adrian Năstase: Suntem interesaţi în p rogramele dumneavoastră pentru ţările est-europ ene. John Robson: Aţi viz itat FMI? Adrian Năstase: Am fost, am discutat. John Robson: Este bine uneori să mai treacă şi ministrul de Externe pe acolo să zică. H elio! Adrian Năstase: Reţin asta. N -am vrut să presez. N u avem încă noul guvern. John Robson: Cum va arăta guvernul dumneavoastră? Adrian Năstase: Este un test important pentru primul-ministru. Sunt 23 de portofolii. . Primul-ministru Theodor Stolojan speră să prezinte în cursul zilei de Lunz o li·s,..a- a nou lui· guvern. 67

ADRIAN NĂSTASE

John Robson: Când aveţi alegeri? Adrian Năstase: Sper că vom avea alegeri locale în noiembrie, iar alegeri

generale în primăvară. Pot fi, însă, mai repede. John Robson: Ar fi de ajutor, pentru îmbunătăţirea percepţiei din a+ară .~ mai· curând aiegeri. , ':J" , sa fiaceţz·cut Adrian Năstase: Problema este că nu s-a adoptat până acum Constitutia . sz· nu se poate fiace Legea electorală; plus este nevoie de timp pentru campania electorală. Sunt „mici probleme tehnice"foarte importante. John Robson: Vrem să reuşiţi. Întâlnirea se termină la 16. 40.

18. 00 Adrian Năstase pleacă la New York, cu masina.

Sosirea la New York, la Misiunea permanentă,' la 22.55.

23. 00 La Adrian Năstase, împreună cu ambasadorul Aurel Dragoş Munteanu, Petre Burcă, precum şi Valeriu Florean şi Ioan Voicu de la Misiunea permanentă.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

6 octombrie 1991 6. l 5 Adrian Năstase -

Jntâmpină ambasadorul Niculae Iordache1. Mergem la salonul de l al aero11ortului. Ne întâlnim în salon cu generalul Victor Stănculescu, r la care venea de la Teheran. Apoi apare şi Teodor Meleşcanu, care a venit pe 9. 40 de la Bucureşti, cu TAROM, şi mergea la Strasbourg. Pe la 10.30 ne îmbarcăm în avionul TAROM, dar la 10.45 suntem dati jos - s-a pierdut slot-ul de decolare a avionului. Plecarea la Bucureşti la 13.40, cu RO 352, cu o întârziere de peste trei ore. Plecarea normală era la 10.30. Sosirea la Bucureşti la 17. 00. Întâmpină Constantin Ene. Plecăm direct

·

r~

la minister. Declaraţia focută de Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, pe aeroportul Otopeni, la întoarcerea sa de la Washington. 2

Discuţie generală până pe la 23.50.

Referitor la turneul întreprins în Statele Unite, cred că a fost unul dintre cele mai grele exerciţii diplomatice din perioada care a trecut de la numirea guvernului, în iunie anul trecut, datorită venirii minerilor la Bucureşti, pentru că am avut sentimentul că trebuie să „strâng din nou cioburile", să mă ocup de repararea unei aqiuni cu efecte extrem de serioase. Poate totuşi a existat un dram de noroc prin faptul că, fiind acolo, prin contacte directe, am putut să prezint cauzele reale ale acestor evenimente şi, sigur, implicaţiile lor. Dincolo de chestiunile pe care le cunoaştem cu toţii, a trebuit totuşi să subliniez - şi cred că am avut dreptate - că lipsa de sprijin

5 octombrie 1991 9. 00 La Adrian Năstase. Vede telegrama cu întâlnirile de la Washington. Îi dăm drumul Apoi vizită în orar

16. 00 Îi fac un briefing lui Constantin Ţintea de la Rompres privind vizita lui Adrian Năstase la Washington. 18.00Adrian Năstase-plecarea spre Bucureşti cu SR 101, via Zurich.

Niculae M. Iordache, ambasador extraordinar i plenipotenţiar al României la Berna. Publicată sub titlul „O percepţie a nevoii reale de ajutor", în Adrian Năstase, România şz noua arhitecturit mondia~, Bucureşti, 1996, p. 349. I

.

68

sosirea la Zurich.

2

69

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTA E

financiar a reprezentat una dintre cauzele pentru care a apărut un decalaj între procesele de schimbare şi resursele financiare. Din acest punct de vedere, consider că ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută la Bucureşti, pe linia unei defulări de energie negativă, înseamnă în acelaşi timp, nevoia de a sublinia că dorim şi trebuie să merge~ înainte cu ansamblul proceselor de schimbare, atât în plan economic, cât şi în plan politic. Cred că am reuşit să transmit acest mesaj, cred că există o percepţie utilă şi corectă a acestor evenimente, nu numai la Washington, dar şi în numeroase alee ţări. În capitala americană am avut prilejul să mă întâlnesc la Naţiunile Unite cu circa 30 de miniştri de Externe, cărora le-am spus gândurile mele, le-am prezentat interpretarea mea şi care cred că este interpretarea noastră comună, în încercarea de a nu rupe punţile şi de a lăsa ca şansa pe care o avem de a nu ne distanţa, în eforturile noastre, de eforturile generale din Europa de Est. Sper ca aceasta să însemne încă o şansă, care însă trebuie folosită din plin în această perioadă. Am avut posibilitatea să constat în întâlnirile pe care le-am avut cu secretarul de Stat James Baker, cu consilierul special pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Bush, generalul Scowcroft, cu numeroase alee personalităţi de la Departamentul de Stat şi de la Casa Albă, cu foarte mulţi congresmeni şi senatori, cu reprezentanţi ai sectorului economic, că lucrurile nu au fost dramatizate, că au fost înţelese într-o perspectivă a schimbărilor generale din Europa de Răsărit şi, mai mult, am Înţeles că există o percepţie a nevoii reale de ajutor.

17.20 La Adrian Năstase, împreună cu Constantin Ene Dohotaru. Trecem în revistă problemele MAE. Terminăm pe La 18.1 O. 70

şi

Adrian

7 octombrie 1991

. . . . . · · tru al Afacerilor Externe al României, i-a primit,

Adrian Năstase, ,nints sepm·at, pe: . asadorul Regatului Maroc; - am b - am basadorul Republicii Mali; _ ambasadorul Canadei, scrisorilor de acreditare. Ctffe au P,·ezentat coniile r

. . . 15_40 La Adrian Năstase cu probleme cur~n~e. crisoarea preşedintelui Jon Iliescu - de trimis la cabinetul preşedintelui. _ De acord cu vizita mea la Praga. De acord cu scrisoarea către Boris Pankin. De acord cu vizita la Comisia pentru politică externă a Parlamentului pentru miercuri, ora 16 00. 17.00 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeşte în audienţă pe Richard Schifter, asistent al secretarului de Stat pentru drepturile omului la Departamentul de Stat al SUA. Adrian Năstase: Impresionat de atmosfera prietenească ce i-a fost arătată la New York şi Washington. Vizita a fost foarte importantă. Am transmis mesajul !11 Bucureşti. Preşedintele a desemnat doi oameni să discute cu Ambasada SUA la Bucureşti. Acest canal n-a funcţionat cum trebuie. Implicarea preşedintelui este esenţială. Preşedintele a acceptat să invite pe preşedinţii partidelor politice şi preşedintele Televiziunii Române, precum şi pe preşedintele Comisiei parlamentare pentru audiovizual pentru rezolvarea problemei postului de TV independent şi, dacă sunt probleme, să fixeze calendarul. 71

AD RlAN NASTASE

ROMÂNIA DUPA MALTA

Richard Schifter: În conformitate cu legea noastră anumite tări sunt notzifi . ,cate 1 ta OPIC. România este intre ele. WaJ.Ver-ul scoate România din rândul ac -. ~~ ţari, dar este necesar să se urmeze toată procedura. Să nu avem neînţelegeri. A

•

'

•

AAlegerile - a încer~at să vadă ce este posibil juridic şi practic: alegeri ~ocale z_n acest a~; cel mai devreme pentru alegeri par/,a,mentare ar fi în ianuarie-februarie, poate martie 1992. S-a discutat şi posibilitatea de a ţine alegerile locale şi par/,a,mentare deodată.

Cel mai bine arfi separarea lor, inclusiv din motive de bună guvernare. Evocă îngrijorarea din mai 1990.

Numărul voturilor - nu s-a dovedit nimic că nu s-a calculat bine. Victor Babiuc a spus că va vedea: urnele sunt sigilate şi sunt transportate La un loc central, unde se face numărarea. Preocuparea de fond ţine de urne. Se poate face numărarea chiar /,a, secţia de vot, cum se face în SUA. Principa/,a, critică privind alegerile din 1990: /,a, sate, partidele de opoziţie au fost ţinute departe prin forţă. Li s-au pMns în acest sens; trebuie văzut, pentru că ceva s-a întâmplat. Acolo au fost, se pare, chiar abuzuri fizice. O soluţie ar fi ca Jandarmeria să primească instrucţiuni să apere dreptul /,a, liberă expresie. Presa să fie disponibilă pentru toate punctele de vedere. Distribuirea liberă a tipăriturilor partidelor pentru alegeri. La TV, ştirile să fie fair. Desigur, niciodată nu vor fi toţi satisfăcuţi. Cu toate acestea, este o arie de responsabilitate. Să asigurăm un echilibru. Disponibilitatea SOTI- să poată face unele emisiuni. Timp pus de-o parte pentru partidele politice. Fiind 214 partide politice, trebuie gândit un sistem rezonabil,· eventual ar putea fi programate numai cele înregistrate cu un anumit număr de candidaţi; o altă soluţie ar fi luarea în consideraţie a celor ce au un număr minim de semnături pentru adeziuni. 1

72

Overseas Privare lnvesrmenr Corporarion (OPIC).

· er ca- /,a, s+ârsitul acelui proces va fi un guvern recunoscut ca 'J"' · S,per sine ales legitim.

.

. 'b .. · · unor anumite atrz uţu; sa se asigure mai orO'anelor alese. Unul din factorii puternici ai democraţiei SUA

Să examinaţi descentralizarea

_ muta . . l putere 6 · . uterea administraţiei locale. este P . . J b '? Mike Habib: Este intenţia ae a avea o .servato~i. . Adrian Năstase: Da. Dorim observatori. Am discutat cu preşedintele. P~r/,a,mentul nu este suficient de /,a, curent cu această problemă. Cred că preşedintele trebuie să adreseze o scrisoare. Voi scrie /,a, rândul meu celor doi preşedinţi de Camere -

ideile care

mi se par principale. Referitor /,a, structurile locale, acum stabilim competenţele lor. Richard Schifter: Principa/,a, preocupare trebuie să fie alegerile locale libere şi corecte. Restul mai târziu.

Adrian Năstase: Ar fi bine dacă am avea un expert în materie de alegeri. Richard Schifter: Să fie consilierul electoral pentru Mary/,a,nd, cu problemele tehnice ale alegerilor. Va încerca să intre în legătură cu persoana respectivă. Adrian Năstase: Aş putea să dau această informaţie par/,a,mentului? Richard Schifter: Vom pune asta pe hârtie. Alte probleme. Sunt diferende înainte de alegeri, care trebuie supuse la tribunal. Ei apelează /,a, proceduri accelerate în legătură cu diferite pMngeri. Referitor /,a, SRI - este ceva sensibil aici. Trebuie puse cărţile pe masă. unt surprins că ambasadorul SUA nu este tratat în România ca în alte ţări. Nu putem obţine prin SRI informaţii relevante pentru România. Dar, oricum, vă aduc daune. Care este raţiunea? Poate vor să-şi justifice existenţa, job-ul. Dacă este vreo îndoială privind felul cum simţim noi pentru frontierele României, le spunem că suntem pentru aceste frontiere. Nu se susţine nici cea mai mică îndoială despre poziţia SUA. Oricine spune altceva, greşeşte. Adrian Năstase: Apreciez asta. 73

R MÂ lA DUPĂ MALTA

ADRlA

Am discutat cu Petre Roman. De altfel, eram convins că asta este situaţia La Washington. Este o anumită nervozitate în Ungaria acum; ne parvin mereu informaţii. AntaLL a facut, de asemenea, comentarii similare. Recent, ungurii au facut o reuniune La Budapesta, în care s-a pledat ca minorităţile ungare să obţină autodeterminare. Afirmaţii ca acestea apar La noi în presă; sunt contraproductive. Richard Schifter: Această preocupare este în toată regiunea. Este o problemă a regiunii. Ştim că declaraţiile Lui AntaLL au creat nervozitate în Swvacia şi Iugoshvia. În Transilvania, majoritatea este românească, iar majorhatea ungurilor este în Ungaria. În Europa de astăzi, nimeni n-ar putea accepta afte abordări şi cred că probleme ca cefe ale sârbilor nu vor afecta. Când problemele se vor rezolva, Ungaria se va Linişti. Este important să calmăm, în măsura posibilului, situaţia. Am cunoscut în cierul american ierarhi care vor să vină aici. Arhiepiscopul romano-catolic de New York şi jersey şi cei ortodox, ambii vor să vină împreună aici şi să vorbească cu cierul de aici şi să explice cum au rezolvat problemele în SUA şi să încurajeze Înţelegerea şi în România între români şi unguri. Adrian Năstase: Este o idee excelenta. Avem informaţii că oficialii unguri cer sprijin extern ca să se recunoască dreptul La autodeterminare ai unei părţi din Transilvania. Vor să facă acest Lucru popular. Richard Schifter: Aţi văzut speech-ul Lui Max Kampeiman? Adrian Năstase: Da. Richard Schifter: Sper că alegerile Locale în cefe două judeţe cu majorităţi ungureşti vor ajuta. Vă sugerez să vă vedeţi cu cei doi consilieri pe La sfârşitul Lunii octombrie.

.r,. · La SRI· trebuie să anaiizati cum este afectat guvernul dumRe1eritor · . ·. . . _ . . . . . de activitatea sa. În afte ţări, politica interna ţine de Ministerul de uem•ot1Jtra .. . . . . d Ministerul Justzţzez - pentru terorism, crima organizata etc. Interne sau e . "? Adrian Năstase: Referitor La contrabspwna;. LJ ... • d Schil+er: Doar FBI este su Departamentu ustzţiez. 1 Ric11ar 'J "' . . . cd al . . . SUA FBI are responsabtfităţz pentru re er cnmes - spiona;; in , FBI _ trafic de narcotice şi terorism. Dar FBI raporteazii La ':"ttorney-General. Ad,·ian Năstase: Dacă raporteazii la parlament nu este bine? A

Richard Schifter: Este nobody's lobby. Pentru FBI există un comitet de supraveghere. FBI ţine de o instituţie '!,uvernarnentafă.

" Referitor La culegerea de informaţii externe, nu este Locui în Departamentul de Stat şi nici în D epartamentul Apărării. A fost facut un organism independent, care raporteazii La preşedinte. În plus, Congresul a facut, pentru ca nu are deplină încredere în preşedinte, un comitet de supraveghere. Toate fondurile FBI se justifică punct cu punct în public. Numai bugetul CIA este confidenţial, dar îi vede un comitet de supraveghere. Mike Habib: În scrisoare ni s-a spus că numărul foştilor securişti din SRI s-a redus. Oamenii noştri de La ambasadă au discutat cifrele, dar nu au fost prea s,ttisfacuţi. Cei doi oameni de La preşedinte să discute şi aceste cifre. Adrian Năstase: Am discutat aceste probleme din nou şi am cerut informaţii de I.a Virgil Măgureanu. 25 % din personalul SRI a fost eliberat în august 1991. entimentui meu este că trebuie să abordăm cu grijă aceste probleme. Preşedintele este preocupat de situaţie. EL crede că anumite schimbări sunt necesare; este conştient că sunt foarte multe probleme. ,per că ceva se poate face rapid. Trebuie să eliminăm această imagine de inamic. Exemplu, am şi eu unele probleme. Trebuie să fac un checkingpentru noii angajaţi. Trebuie să facem ceva, să creez aici un liaison office sau un f unctionar să facă asta moment. 75

74

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Mike Habib: Noi avem Office ofDiplomatic Securiry. Ei fac verificările pentru noii

recrutaţi. Lucrează

cu FBI

Richard Schifter: Dacă sunteţi interesat cum facem noi, vă putem spune. Adrian Năstase: Referitor la paznicii de la ambasade, cum faceţi? Ar fi important pentru noi să răspundem nevoilor reale şi să eliminăm suspiciunile. Richard Schifter: O problemă care s-a pus şi care a rămas fără răspuns _ să ne spuneţi ce aţi făcut în trecut - tapping places; ce dispozitive de ascultare s-au pus. Mike Habib: Avem informaţii că, în trecut, au fost tapping şi ascultare. Unele le-am descoperit, altele nu. Richard Schifter: Nu cerem altceva decât ce am cerut şi celorlalte ţări din Europa de Est. Mike Habib: Vrem să avem relaţii directe de colaborare cu instituţiile speciale, ca şi în celelalte ţări est-europene. A/lan Green]r. (ambasadorul SUA la Bucureşti): Eu nu ezit în biroul meu să spun ce gândesc. Dacă sunt asemenea dispozitive, ar fi de ajutor ca ele să fie scoase. Mike Habib: După război, una din sarcinile mele a fost să văd arhivele serviciilor secrete. 95% erau informaţii inexacte (inaccurate) şi nenecesare. În plus, nu suntem inamici. Adrian Năstase: Asta nu este necesar. Nu ajută relaţiile româno-americane. Neîndoielnic, poate arăta un semn de prietenie; când avem nevoie, ne vom ajuta. Aşa am colaborat în Consiliul de Securitate. Richard Schifter: Secretarul de Stat James Baker a apreciat asta. Adrian Năstase: Cu subsecretarul de Stat Lawrence Eagleburger am avut o discuţie foarte bună. Richard Schifter: A fost una din discuţiile cele mai inteligente. Adrian Năstase: A fost foarte important, pentru că România se află în competiţie cu celelalte ţări din Europa de Est. Dacă celelalte ţări s-au deschis, România trebuie să focă la fel. Astfel se elimină o mare suspiciune. Mike Habib: S-a stabilit o road-map. Dacă mergem pe ea, vom merge bine. 76

. A treia problemă este televiziunea.

. hard Seh tifter. d R1c „ tâlni cu Răzvan Theo orescu. Ne. vom tn · . . dată nu poti ajunge la o soluţie ca igur, nicio

.

·

toţi

-

sa

fi

l

··

e mu ţumiţi.

. Dar trebuie un efort. . . . _ . ,. Trebuie făcut ceva rapid. • '11. T• S,per că în privinţa alegerilor vom a;unge la clarificari in Adr,an 1Yastase. . .. .d f · · ta televiziunii, se vor adopta deczztt foarte rapi . ân d m privm. . M . . -m si Biroul CSCE pentru alegeri libere la Varşovia. cur · . ai 5ă imp 1zea . scriem o scrisoare în legătură cu asta. . . . . , d S hifter· O altă problemă se referă la rule of law şz administrarea R,e1,ar c t ·

justiţiei. . · B Jd Am avut un grup de judecători şi un seminar la Poiana. raşo~. u. ecatorii români au fast foarte entuziaşti. La fel cei 6 judecători americani care au fost acolo. Este un interes autentic pentru a conti~ua. . Am făcut aranjamente pentru două expuneri la George Washington University. Este doar un început. Vom trimite spre sfârşitul lunii un judecător şi pe soţia acestuia pe .terr:z:n de 6 luni la dispoziţia Ministerului Justiţiei, pentru a discuta problemele!uridz~e şi a ajuta la orice şi pentru a identifica proiecte specifice de care aveţi nevoi~.. ,pre exemplu: nu aveţi o mişcare sindicală autentică şi o legislaţie a muncu comparabilă cu ţările democratice.

!n privinţa dreptului administrativ -

. . . revederea actelor administrative

ar putea prezenta, de asemenea, interes. . . . Avem ceva bani. Putem trimite oameni aici sau primi oameni acolo. Putem lucra bine în acest sens. Altă problemă: Verdin vrea să articuleze un grup de 6 oameni pentru fnternational Visitors' Programme; doreşte să le organizeze un progr~m de interes; dumneavoastră decideţi pe cine vreţi să trimiteţi şi problemele de interes. 77

ADRIAN NA TA E

Relaţia cu Victor Babiuc1 a fost excelentă. A Lucrat foarte bine cu noi

Colaborarea cu Ministerul de Externe şi cu Ministerul Justiţiei va fi foart~ utilă.

Adrian Năstase: Mulţumiri. Am început. Funcţionează Institutul Român pentru Drepturile Omului. Continuăm să credem că un director american, care să vină pentru 6 Luni, ne-ar putea ajuta în multe domenii. Să vină şi să înceapă. Richard Schifter: Mă gândesc fa George Ffechter, profesor la Columbia University. Adrian Năstase: Ar fi bine. Richard Schifter: Ar fi util, pentru a avea un fel de ombudsman. Altă problemă. În multe locuri, Poliţia încă nu ştie să se comporte democratic. Doi tineri din laşi distribuiau pamflete. Poliţiştii i-au oprit şi le-au cercetat casa pentru arme. Trebuie să fie un loc unde ei pot merge să se plângă. Poliţiei trebuie să i se spună cum să procedeze. Adrian Năstase: Avem asta în Constituţie. Allan Green fr.: La 21 octombrie va începe să acţioneze grupul pentru negocierea acordului comercial. Cine va fi? Adrian Năstase: Nu ştiu încă numele. Încă o chestiune - Centrul Euro-Atlantic. Este un proiect splendid. Vom avea nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a aduce oameni şi conferinţe. Richard Schifter: Ambasadorul Louis de la Peace Institute poate oferi expertiză şi se poate implica în Centrul Euro-Atlantic. Mike Habib: CEE introduce embargoul pentru sancţionarea Iugoslaviei. Noi vom face ceva similar pentru a-i aduce la masa tratativelor. Adrian Năstase: Este o problemă sensibilă. Mike Habib: Pericolul implicării Albaniei, Macedoniei etc. Care este poziţia CEE şi a BlRD referitor la acordul de asociere şi, respectiv, programul de ajustare? I

Vicror Babiuc, minisrru de lnrerne (28 iunie 1990-16 ocrombric 1991, 16 ocrombrie

1991-19 noiembrie 1992).

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

. n Năstase: Ne-am concentrat asupra evenim~ntelor de la Bucureşti. Nu Adrta al bun de comunicare cu unele ţări europene. avut un can am - amână ci că nu discută problema pentru ca nu au cu N-au spus ca , . _ . . . _ . 5 pare că este o problemă tehnica şi nu politica. · e discuta. e . . · · l cin După formarea noului guvern, vom trimite scrisori pentru re uarea . b . fi Problemelor. . u b'b· Dacă CEE si BIRD se vor abţine la 21 octom rie, va greu

Mike na t · · .. tru noi să începem negocierile. pen ·;i Richard Schifter: Sunt noutăţi. . . Adrian Năstase: Mâine dimineaţă Th~odor Stolo;an se v~de c~ F~N, zar pmedintele se vede cu Theodo~ St~Lojan.şi Petre ~o.man d~pa-amiaza. Preşe­ dintele cu Stolojan şi cu preşedmţu partidelor politice se vad pentru a avea un cadru general şi, eventual, un acord. . . . . Problema este dacă membrii guvernului sunt politici sau tehnocraţi. Probabil va fi un compromis. Mike Habib: Cât de larg va fi grupul de politici. Adrian Năstase: 3-5-7 oameni politici, ca viceprim-miniştri, iar restul tehnici. Mike Habib: Vin şi de la partidele de opoziţie? Adrian Năstase: Da. Ar fi util să dăm ceva la presă asupra întâlnirii. Richard Schifter: Faceţi dumneavoastră declaraţii la presă, ce doriţi. Ei voi face un raport Lui Baker. Adrian Năstase: Am avut discuţii la „Holocaust Memorial". A/lan Green Jr.: Aţi discutat cu Frank Wolf Adrian Năstase: Confirm. A fost o discuţie deschisă. Richard Schifter: Pentru el, principala preocupare a fost Biserica baptistă sub Nicolae Ceausescu . . Adrian Năstase: Am discutat şi cu Tom Lantos. Richard Schifter: Prezentarea privind evenimentele de La Târgu Mureş nu a fost prea echilibrată. Poate că trebuie examinată. Adrian Năstase: Vom vedea. 79

78

ADRIAN NĂSTASE

Richard Schifter: Să separăm Procuratura de Ministerul justiţiei. Întâlnirea se termină la 18.20. După întâlnire, Adrian Năstase îl conduce pe Richard Schifter să Sala de computere a MAE.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

vadă

18.30 La Adrian Năstase. - Stabilim traseul vizitei în Coreea de Sud. 22.05 La Adrian Năstase. Direcţiile să dea la cabinet raport privind activitatea săptămânală. De dat circulară cu vizita în SUA şi la ONU- de vorbit la DAI. Apropo de luarea de poziţie a guvernului bulgar. Textul lui Kampelman 1 la Conferinţa CSCE de la Moscova - să-l recomand la presa noastră.

8 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministru a/Afacerilor Externe al României, l-a primit pe secretarul general al Organiza,ţiei Meteorologi.ce Mondiale (OMM), prof. G. O.P. Obasi, aflat în vizită în România la invitaţia Ministerului Mediului. 11.1 O La Adrian Năstase. Să-i dau ce am lucrat până acum din raportul vizitei în SUA. Are un interviu.

Max Kampelman (n. 1920). Ambasador. . ef al delegaţiei americane la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa; a participat la CSCE între 1980- l 983. Şef al delega~iei SUA la negocierile de la Geneva cu Uniunea Sovietică privind armele nucleare (1985-1989) . Membru al grupului de consilieri pentru think-tank al Jewish Institute for National Securiry Affairs OINSA). I

80

. . . . ,. 18.25 La Adrian Năstase. r· P edau cele două rapoarte privind vizita m SUA. _ 11 r _ Semnează nota privind participarea mea la Conferinţa de la Praga. 19,10 Şedinţa Comisiei pentru politică externă. Preşedinte Dumitru Călueanu, vicepreşedinte al Comisiei.

Au început cu problemele de pe ordinea de zi -participări la diferite reuniuni internaţionale. Adrian Năstase: Prezintă elemente referitoare la participarea delegaţiei noastre fa sesiunea Adunării Generale a ONU, precum şi aspecte ale convorbirilor de la Washington. Face o prezentare pe baza rapoartelor. Dec&raţi.a politică în Adunarea Generală a ONU- discurs de identitate. Cuvântarea rostită în Consiliul de Securitate referitor la Iugoslavia nu exista o solicitare din partea guvernului iugoslav. Ce se întâmplă în Iugoslavia arată că soluţionarea problemelor nu se poate realiza în plan internaţional. Vorbeşte apoi de întâlnirile bilaterale. Cu Ucraina situaţia este complicată în plan intern şi, de aceea, apar accentele naţionaliste. Descrie contactele cu directorii generali ai PNUD şi UNICEF Trece apoi în revistă contactele şi convorbirile avute la Washington tot pe baza raportului pe care l-am fa.cut. Dorinţa foarte puternică a interlocutorilor americani de continuare a procesului de schimbare, de democratizare şi de reformă. . Este foarte important să înţelegem că, realizând agenda noastră politică, a;u~ăm Administraţia să sprijine în Congres acordarea Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate pentru noi. Alegeri locale corecte ar duce la o ştergere în proporţie de 90% a reacţi.ilor negative generate de evenimentele din zilele trecute. 81

ADRIAN NĂ TASE

Necesitatea implicării Centrului CSCE privind alegerile Libere de la Varşovia.

Mijloacele de informare în masă din SUA au adoptat un ton mai echilibrat ca multe mass-media din Europa. Riscăm o decuplare de celelalte state europene dacă nu depăşim rapid criza. Influenţa în SUA asupra factorilor de decizie se face prin firme de PR şi

lobby.

Think-rank-uriLe - miraţi că ne descurcăm. Intenţia noastră de a dubuz personalul ambasadei noastre La Washington. Ion Brătianu: Dacă se ştie de datoria pe care trebuie să o Luăm de uz Irak? Dacă aţi reuşit să informaţi pe preşedinte că nu este obligatoriu să aştepte alegerea parlamentului pentru acordarea clauzei. Un membru al Comisiei: Ce au facut cei doi parlamentari în delegaţia la Adunarea Generală? Liviu Mureşan: Ar fi de interes ca aceste informaţii să fie puse cap La cap cu informaţiile aduse de La Strasbourg. Ioan Timiş: Aprecieri pentru comentariile excelente facute de Adrian Năstase în faţa Comisiei pentru politică externă şi contribuţia La reorganizarea MAE şi refacerea diplomaţiei româneşti, plus La atenuarea efectele celei de-a patra mineriade. Dumitru Călueanu: Dacă s-au receptat ecouri La Congres referitoare la manifestările de antisemitism. Adrian Năstase: Compasiune pentru pierderile din Irak - încă nu am ajuns La acest stadiu. Nu este vorba de a departaja alegerile Locale de cele generale. Alegerile generale sunt momentul de referinţă, dar, ca o dovadă de bunăvoinţă, deblocări s-ar putea face încă de La nivelul alegerilor Locale. Ion Brătianu: O notă a consilierului ambasadei noastre La Washington lasă să se înţeleagă că parlamentarii români sunt implicaţi în afaceri particulare, iar asta ar descuraja investitorii americani, pentru corupţie. 82

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

Ad 'an Năstase: Nu cunoaşte.

Cei doi parlamentari au participat La diferite întâlniri cu miniştrii de Externe. Corneliu Mănescu, foarte abătut: ~ suferit şi u~ mic accident. Discuţiile cu delegaţia de La Comma Europeana au fost foarte bune. ă vedem în zilele următoare. Consiliul Europei a anunţat oprirea contactelor cu Iugoslavia. Teodor Meleşcanu este La Strasbourg pentru Convenţia culturală. Aurică Popescu: Având în vedere rezultatele foarte bune ale colaborării cu MAE, să ne asumăm o responsabilitate cu privire La executiv - concretizată prin recomandarea către noul prim-ministru desemnat ca ministru de Externe să fie Adrian Năstase. Adrian Năstase: O ia personal- ar fi un precedent de imixtiune a executivului în parlament. Este un guvern pentru un anotimp. Întâlnirea se termină La 21. 00, după care revenim La minister. rt

21.35 La Adrian nal" -

Năstase.

De pregătit un interviu al Lui Adrian Năstase pentru „ Curierul Naţio­ realiz.ări mai importante etc.

9 octombrie 1991

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, l-a primit pe Wang Jinqing, ambasadorul R.P. Chineze la Bucuresti, în vizită de rămas bun. ' 9. JO La Adrian Năstase. Apropo de interviul p entru „Reuters '~ - De afirmat La conferinţa de presă - în momentul de faţă, preocuparea noastră privind asigurarea recunoaşterii Republicii Moldova.

83

ADRIAN NASTA E

9.35 La Adrian Năstase. Însărcinatul nostru cu afaceri în India a fost răpit de sikhs. Să spun că încă nu pot să confirm; suntem în curs de a verifica şi vom face o reacţie publică. Lee Hyun Hong, ambasador al Republicii Coreene la Bucureşti, a înmânat lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, o copie a coroanei regatului Silla., una din dinastiile Coreei antice (57 î.H.-935 dH.). Copia coroanei reprezintă donaţia acordată Ministerului de Externe al României, cu ocazia instalării acestuia în noul său sediu.

ROMÂNIA DUPA MALTA

zuirist neidentificat: Reuniunea de urgenţă a CS CE- ce poziţie avem faţă .? d Jugosla via. . b ,.{; ,. . e G cu· 1 Dacă mani+estărilepatriotice exacer ate afectează poatica S a eorges · · 'le . . . aş . şi· externă a Moldovei? 2. Deschiderea consulatului URSS de la laşi ,nterna

dacă cerem un alt consulat? . . . . · Gavns' i· 1 În numele cui am fa" cut declaratta privind NATO?; Octavian ,· · . . ·. _ d . mentul ales are legătură cu reuniunea Trilateralei?; daca textul Declaac~ :'1°t 2 Dacă Documentul.final al Reuniunii CSCE de_ la ratiet es e dt's:1>onibif? r · · . . . Moscova va fi dat publicităţii? 3. Dacă este ultima mea apariţie ca purtator de cuvânt al MAE, apropo de ce spune „Adevărul" de astăzi. ,,ADN": Dacă misiunea CEE este de face fi~ding s~u ce scop are? Ziarist neidentificat: 1. ,,jurnalul Naţional a vorbit de repunerea m discuţie a unor teme din Tratatul româno-sovietic; despre ce teme este vorba? 2. Ce credibilitate politică au iniţiativele de politică externă ale unui guvern demi~iona.r~ Dic Baboian: 1. Dacă în vizita în SUA s-au prezentat elemente ale situaţiei din România şi referirile negative au fost contracarate? 2. Dacă Adrian Năstase s-a văzut cu Richard Schifter înainte de vizita acestuia la Bucureşti? 3. Dacă la Moscova am depus o notă oficială, pentru istorie, apropo de referirea la România a delegaţiei ungare? 4. De comentat începutul de deteriorare a relaţiilor româno-bulgare? ,, TASS": Ce am de spus despre rezoluţia Trilateralei? „Reuters ": 1. Răpirea lui Liviu Radu - dacă se propune un schimb. Ce poziţie vom avea? 2. Dacă introducem, pe bază de reciprocitate, taxa cu plata în valută la trecerea din Republica Moldova? ,,AR Press ": Raportul în parlament al generalului Niculae Spiroiu a vorbit de contacte cu 4 ataşaţi militari şi 2 ambasade - ce ţări au fost şi ce alte ţări vor fi contactate? Ziarist neidentificat: Atitudinea ostentativă a Ungariei şi politica ei de dezinformare - ce facem noi? Ziarist neidentificat: De comentat declaraţia Parlamentului de la Strasbourg referitoare la Iugoslavia Conferinţa de presă se termină şa 12.25. A

10.30 La Adrian Năstase. Referitor la răpirea consilierului ambasadei noastre la New Delhi. Moldova -problemele noastre sunt legate de sprijinul pentru recunoaşterea Moldovei. De transmis şi lui Ţâu ce voi spune la conferinţa de presă. 11.10 Conferinţă săptămânală de presă (la Clubul presei străine din str. Al. Donici nr. 6).

Probleme prezentate: Declaraţia privind propunerea Germaniei şi SUA referitoare la colaborarea NATO cu ţările est-europene şi URSS; Declaraţia asupra propunerii URSS de răspuns la propunerile de dezarmare ale preşedintelui Bush; Reuniunea CSCE privind dimensiunea umană. Speculaţiile privind Moldova şi România; Activităţi diplomatice curente. ,,Associated Press ": Să confirm răpirea însărcinatului cu afaceri român la New Delhi. 84

•

•

85

ADRIAN NĂ TASE

12.30 !nterviu cu Saşa Georgescu pe probleme curente, evocate şi in de presă. Terminăm pe la 12.55.

conferinţa

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

10 octombrie 1991 ii, acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, lpublicaţiei„Fran nterv kfurter Al''tgemeine . eitung 1reda ctor Vi.ictor 1r.1eter/.

z .

", ,

)l,f'

•

•\

13.25 La Adrian Năstase cu probleme curente. Informez despre conferinţa de presă. Vine Gheorghe Tinca - în legătură cu răpirea lui Liviu Radu, a vorbit cu ambasadorii Indiei, Marii Britanii şi SUA.

Participarea lui Traian Chebeleu la Reuniunea de la Stirin a IEWSS cu tema: ,,European lnstitutions and the Protection of Nation and Minorities in East-Central Europe and the Balkans".

15.25 La Adrian Năstase cu probleme curente. Primim relatarea de către Misiunea SUA asupra vizitei lui Adrian Năstase în SUA, pusă la dispoziţia Ambasadei americane de la Geneva.

11 octombrie 1991

16. 00 La Constantin Ene. Discuţie privind burse pentru tinerii sârbi de origine română, care fug din Iugoslavia. 16.30 La Adrian Dohotaru. - Discuţie pentru reciprocitate cu Ungaria în materie de trecere a frontierei. 19.30 Dic Baboian. Îmi face o vizită referitor la revista „Diplomat-Club ". Promit să obţin o colaborare de la Adrian Năstase. 21.20 Octavian Andronic. Avea întâlnire cu Adrian Năstase, care nu a venit încă. ll invit în birou. Discuţie generală până vine Adrian Năstase, la ora 22. 00, când îl duc la cabinet.

86

Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe privind dispariţia diplo-

mahtlui Liviu Radu. Încă de la primele ştiri privind dispariţia domnului Liviu

Radu, însărcinatul cu afaceri a.i. al României la New Delhi, Ministerul Afacerilor Externe al României a luat toate măsurile care se impun în a emenea cazuri, fiind în contact cu autoritătile indiene. Totodată, MAE s-a adresat altor state, solicitând sprijin în scopul eliberării diplomatului român. Ministerul Afacerilor Externe al Indiei a comunicat astăzi, 11 octombrie 1991, ambasadei române la New Delhi că autorităţile indiene depun, în continuare, toate eforturile pentru elucidarea cazului şi eliberarea domnului Liviu Radu. Ministerul Afacerilor Externe al României a luat cunoştinţă de ştirile difuzate de diferite agenţii de presă, potrivit cărora răpirea diplomatului român, domnul Liviu Radu, este revendicată, în mod separat, de una sau mai multe organizaţii reunite din India. Potrivit aceloraşi ştiri, în schimbul eliberării diplomatului român, ar fi reclamată eliberarea unor cetăţeni indieni aflaţi în închi ori din India sau punerea în libertate a doi cetăţeni indieni 87

ADRIAN NĂSTASE

sikhs, arestaţi la Bucureşti în urma atentatului asupra persoanei ambasadorului Indiei, domnul Julio Francis Ribeiro. Autorităţile indiene verifică autenticitatea acestor eventuale ce ren. În legătură cu ştirile menţionate, Ministerul Afacerilor Externe al României declară că autorităţile române nu au fost abordate în niciun fel de autori răpirii şi nu sunt în măsură să confirme cererile la care fac referiri agenţiile de presă. Ministerul Afacerilor Externe al României este profund preocupat de situaţia creată şi consideră esenţială soluţionarea neîntârziată a acestui caz, pentru a se ajunge la o eliberare rapidă a diplomatului român, ţinând seama şi de starea sănătăţii sale.

Cuvânt rostit de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, la ceremonia decernării premiilor uz Concursul naţional pentru ridicarea, uz Braşov, a monumentului consacrat lui Nicouze Titulescu. 1 Îmi este deosebit de plăcut să salut prezenţa Domniilor Voastre aici în „Casa Titulescu", sediul Fundaţiei Europene Titulescu. Suntem, de asemenea, onoraţi să avem în mijlocul nostru astăzi pe doamna Mariella Nenişor-Emanoil, nepoata ilustrului nostru compatriot, membră fondatoare a Fundaţiei noastre. Întâlnirea noastră este prilejuită de un moment reprezentând o etapă dintr-o aqiune de mai mare anvergură menită, ca de altfel toate întreprinderile Fundaţiei, să onoreze memoria ilustrului om politic, jurist şi diplomat care a fost Nicolae Titulescu. La 17 martie 1991, în prezenţa membrilor fondatori ai Fundaţiei, Parcul Central al municipiului Braşov, municipiu ales de Nicolae Titulescu drept loc de odihnă veşnică, a primit numele său. Publicat sub titlul „Monumentul consacrat lui Titulescu", în Adrian Năstase, Nicolae Titu/eseu, contemporanul nostru, Bucureşti, 2002, pp.204-205. 1

88

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Fundaţia, Asociaţia Nicolae Titulescu din Braşov, braşovenii însişi au dorit însă împodobirea acestui parc cu un monument ca

ex~resie distinctă a preţuirii nutrite pentru marele înaintaş. La Concursul naţional lansat de Fundaţie în acest scop s-au prezentat un număr de unsprezece artişti plastici, ale căror proiecte le aveţi expuse aici de faţă. Juri ul alcătuit cu avizul Ministerului Culturii şi reunind personalităţi ale vieţii noastre cult~rale, 1:1e~.bri ~ Funda.ţiei, deleg~ţi ai Prefecturii judeţului Braşov ş1 Asoc1aţ1e1 Nicolae T1tulescu dm Braşov a decis acordarea premiilor I şi II. Premiul I a fost acordat domnului Nicolae Doru Drăguşin din Bucureşti. Valoarea acestui premiu, 50.000 lei, este acoperită de ziarul România Liberă" - al cărui reprezentant, domnul Ion Andreiţă, " este aici de faţă - ca o contribuţie voluntară oferită Fundaţiei. Conform regulamentului de concurs „Câştigătorului premiului I i se garantează preluarea în execuţie a lucrării de artă". Deci, ne aşteaptă o nouă etapă, cea mai grea dar, în mod sigur, şi cea mai frumoasă, pe care am dori-o încheiată până în martie 1992 la aniversarea a 11 O ani de la naşterea lui Nicolae Titulescu. Premiul II a fost acordat domnului Iosif Constantin din Bucureşti.

Valoarea acestui premiu, 30.000 lei, este acoperită de Fundaţie. Mulţumim, totodată, tuturor participanţilor la concurs şi untem convinşi că talentul şi munca perseverentă le vor fi încununate de succes. Ocaziile nu vor lipsi. Cinstirea înaintaşilor este o datorie sfântă pentru urmaşi. Cinstind cu vorba, cu fapta şi, mai ales, cu munca, ne vom arăta demni de aceştia.

89

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNLA DUPĂ MALTA

9.30 Deschiderea Conferinţei IEWSS cu tema „European Institutions and the Protection of Nation and Minorities in East-Central Europe and the Balkans ".

,J:, rt'nt.a L:EWSS, sedinta IL cu tema „National Minorities 14.40 Confe , " ' ' Current Situation · .

Prezidează Paul Meck, Director of Interparliamentary Relations,

Congressional Human Rights Foundation, Washington D. C. Au luat cuvântul: Henryk Szlajfer (Po lonia, director Programe de Democratizare la IEWSS); Reprezentantul IEWSS: Citeşte scrisoarea de salut a lui Alexandru Dubcek; Milan Sutovec (vicepreşedinte al Camerei Naţio­ nalităţilor a Adunării Federale a Cehoslovaciei); Lajos Dombach (membru al Parlamentului Ungariei); Richard Rudolph (profesor la Universitatea din Minnesota, Center for Austrian Studies): Face sinteza comunicării sale „National Minorities in East-Central Europe and the Balkans in H istorical Perspective"; Paul R Magocs (profesor la Catedra de Studii Ucrainene, Universitatea Toronto): Face rezumatul comunicării „ The Revolution of 1989 and its impact on National Minority Rights in East-Central Europe". La 10.55 se ia o pauză.

11.30 Conferinţa IEWSS -

reluarea şedinţei.

Prezidează H enryk Szlajfer (Polonia), director Programe de Democra-

tizare la IEWSS. Au luat cuvântul: Nicolae Gheorghe (sociolog român - ţigan); Richard Rudolph (profesor la Universitatea din Minnesota, Center for Austrian Studies); Gyorgy Bencze (Ungaria); Paul R. Magocs (profesor la Catedra de Studii Ucrainene, Universitatea Toronto); Andre Reszler (profeso r la Institutul Universitar de Studii Europene din Geneva); Kemal Karpat (profesor la Universitatea Wisconsin, SUA); Stephen Kay (Elveţia); Rainer Hofmann (Germania); Duncan Perry (SUA, cercetător la Institutul de Cercetări al Radio „Libertatea" din Munchen); Zsolt Nemeth (membru al Parlamentului Ungariei). La 12.25 se ia pauza pentru masa de prânz.

90

Au luat cuvântul: Andre Liebich (profesor la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţiona:e din Geneva); Ni~olae Gheorghe (sociolog român - ţigan); Andres Ghta (deputat ceh - ţigan). e ia o pauză de cafea la 15.40.

16.1 O Conferinţa IEWSS -

reluarea şedinţei IL

Prezidează Paul Meck, D irector of Interparliamentary Relations,

ongressional H uman Rights Foundation, Washington D. C. Au luat cuvântul: Paul R. Magocs (profesor la Catedra de Studii Ucrainene, Universitatea Toronto): Prezintă documentul referitor la situaţia actuală a carpato-rutenilor; Andre Reszler (profesor la Institutul Universitar de tudii Europene din Geneva); Duncan Perry (SUA, cercetător fa Institutul de Cercetări al Radio „Libertatea" din Munchen): Prezintă referatul privind situaţia actuală a macedo nenilor din Bulgaria şi Grecia; Kemal Karpat (profesor la Universitatea Wisconsin, SUA); Nicolae Gheorghe (socio log rornân - ţigan); Alexandrov (Bulgaria); Traian Chebeleu (ambasador, România); Andre Liebich (profesor la I nstitutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva); Michel Lessage (profesor la Universitatea Paris I); Zsolt Nemeth (mem bru al Parlamentului Ungariei); Hurst Hannum (profesor fa Fletcher School of Law and D iplomacy, Tufts University, Massachusetts). . edinţa se termină la 18.20.

91

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

12 octombrie 1991

înţeleg foarte bine până la urmă astfel de situaţii, pentru că şi ei au

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al Românie · ziarului „ Tineretul Liber" (doamnei Anca Munteanu). I z,

avut destule . .. Ceea ce a contat a fost faptul că organele de ordine au avut o acţiune reţinută, deci nu de răzbunare sau violenţă, sau acţiune brutală. A mai contat foarte mule şi faptul că dintre cei O răniţi erau foarte mulţi jandarmi şi poliţişti; toate aceste lucruri, coroborate, au format o anumită imagine şi ceea ce am încercat eu să transmit este că a fost un accident pe parcurs, dar drumul pe care mergem este foarte clar proiectat atât în plan politic, cât şi în plan economic. Î.: D a, într-adevăr, mie mi s-au părut şi reacţiile lor diferite de la o zi la alea. R.: Evident, reacţiile lor au fose, în cele din urmă, de înţe­ legere. Vizita subsecretarului de Stat Schifcer la Bucureşti, care a avut loc zilele acestea, reflectă tocmai dorinţa de înţelegere a evenimentelor. În urma discuţiilor pe care le-am avut, la Departamentul de Scat, pentru a stabili contacte mai directe şi o Înţelegere mai bună, l-am rugat pe domnul Schifcer să vină la Bucureşti pentru a-şi face şi la faţa locului o impresie. Dânsul s-a întâlnit aici cu diverse personalităţi şi cred că acesta este un rezultat foarte bun. Pe de altă parte, sper să sosească la Bucureşti, într-o fază următoare, un grup de specialişti pe probleme de economie, pentru a vedea felul în care ar putea să sprijine mai substanţial reforma în România. Mai este vorba şi de numeroase programe de asistenţă în care şi noi ar trebui să fim incluşi. Deci, semnalele ar fi multiple şi, sigur, trebuie să înţelegem că este vorba de un angajament american - angajament în sensul sprijinirii României, în măsura în care şi noi ne vom exprima dorinţa de a merge pe acest drum. Deci, sunt două lucruri strâns legate. În măsura în care mesajul nostru va fi foarte clar prin formul a guvernamentală şi programul de guvernare, agenda politică a Parlamentului şi, în general, a vieţii noastre interne, respectiv, alegerile locale sau alegerile generale, deci în măsura în care aceste

Trebuie să pornim nu de la ceea ce avem noi nevoie, ci de la ceea ce avem acum disponibil. Trebuie să ne înţelegem la nivel politic, la nivel social. Şi să ne înţelegem ca într-o familie: să vedem care sunt banii disponibili, cum îi împărţim în funqie de priorităţi. Pentru că altfel, dacă luăm dintr-un loc pentru a pune în altul, asta poate să ne ducă la o situaţie de neacoperire, adică la o criză de genul aceleia pe care tocmai am avut-o. Î.: Noi suntem, din păcate, foarte dezbinaţi, în aceeaşi măsură în care am fost înainte atât de brutal înregimentaţi. R.: Bun, dar aici este responsabilitatea deosebită a oamenilor politici, aici este un cest foarte important pentru oamenii politici din România în perspectiva alegerilor generale. Ei vor trebui să dovedească înţelepciune politică şi faptul că merită să facă politică în România. Acesta este momentul în care, pe baza unor compromisuri - fireşti după părerea mea - trebuie să se ţină seama de ceea ce este vital, şi anume: interesul comun. Deci cam acestea ar fi comentariile, foarte pe scurt, în legătură cu vizita mea. Î.: Faptul că aţi fost acolo s-a transformat până la urmă în avantaj. R.: Cred că da, pentru că având toate contactele pe care le cunoaşteţi, având posibilitatea să discut cu cei pe care i-am contactat, să le explic unele lucruri, sigur că într-un fel am influenţat şi percepţia evenimentelor; plus că americanii, ceea ce este foarte important, I

Publicat în două părţi, sub titlul „Politicienii noştri vor trebui să dovedească că merită

să facă politică în România!", în „Tineretul Liber", 12-13 octombrie 1991 i sub titlul „Profesio-

nalismul trebuie cucerit în ani şi ani de zile", în „Tineretul Liber", 19-20 octombrie 1991 .

92

93

ADRIAN NĂSTASE

lucruri vor fi în atenţia noastră, sigur că si · nă . ame rica · Administratia ne poare ajuta mai mult. Î.: După o perioadă de răceală, în ultima vreme am const . . atat o apropiere constantă dm parcea Scatelor Unite. R.: Absolut. Îmi amintesc vizita domnului Robson , subsecre. tar la Trezorerie,. vizita ambasadorului Thomas Pickering, colocviile de drept organizate cu partea americană; suntem pe cale de a desfăşura circa 7-8 aqiuni în această perioadă, aqiuni de asistentă de sprijin, ceea ce este foarte urii. Noi nu putem afirma în afară ·~ nu avem probleme, de fapt, nici nu ne-ar crede nimeni . Pe de altă parce, nu cred că este bine ca ţările occidentale să ne lase să le rezolvăm singuri, pentru că asta ar lua mule mai mule timp. Şi arunci logica este foarte simplă: în măsura în care vom avea un sprijin pentru soluţionarea lor, viteza de rezolvare va fi normală. Deci există un interes comun în această privinţă. Trebuie totuşi recâştigată încrederea lor, ca parteneri; trebuie să ştergem în primul rând, chiar din mentalitatea noastră, imaginea de duşman. A fose un lucru care a fost inoculat în permanenţă şi care, bineînţeles, încă mai apare, mai funqionează. Trebuie să se ţină cont că timpurile s-au schimbat, lucrurile s-au schimbat, cererile noastre sunt diferite, opţiunile noastre sunt altele decât cele dinainte, dar sunt încă destul de departe de cele occidentale. În măsura în care noi ne găsim un nou drum şi îl facem să fie apropiat de cel occidental, arunci şi în aqiunile noastre politice, în atitudini, aceste lucruri trebuie să apară mai clar. Dar, şi aici avem de înfruntat o anumită inerţie. Î.: Aţi avut timp, cu o agendă politică atât de încărcată, să vă întâlniţi în America şi cu reprezentanţi ai diasporei rom âneşti? R.: Am reuşit să mă întâlnesc cu un grup de oameni de afaceri, cam 150, din care foarte mulţi români. Ceea ce m-a impresionat a fose faptul că această întâlnire a avut loc în zilele acelea fierbinţi. Eu credeam că la întâlnire vor fi 30-40 de oameni, dar 94

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

u venit fo arte mulţi , poate şi în semn de solidaritate, de prestigiu, a ce mi s-a părut absolut remarcabil şi chiar am fost impresionat. ceea d d . . ... Pentru că în zilele acelea grele, eparte ~ ţară, a~ s1mţ1.t un spnp~ din partea lor. Şi ~-~m gând_it că p_oate ş1 oamenu aceştia s-au lovit în viaţa lor de imagm1-stereonp de npul „guvernul Roman - guvern comunist", încercând să Înţeleagă, punându-şi întrebări - poate că nu-i chiar aşa, poate că e altfel, - şi atunci şi curiozitatea apărută entru un contact, lucru care ţine de procesul normal al reapropierii , ~au apropierii, dacă vreţi, dintre noi (vorbesc de societatea românească în toate structurile sale, în toate instituţiile sale) şi românii dinafară. E un proces care însă, sigur este dificil, iar ei, din păcate, sunt insensibilizaţi poate şi de istoria veche, de modul diferit de abordare a evoluţiilor, de modul în care au plecat din ţară, datorită unor interese diferite, poate, şi o neîncredere, în ultimă ins tanţă. Am fost în acelaşi timp impresionat de discuţiile pe care le-am avut cu scriitorul Petru Popescu. Tocmai a publicat o carte, ambasada română a oferit la Washington un cockteil pentru lansarea cărţii; lucrurile au început să se lege, pentru că Petru Popescu reprezintă un simbol al culturii noastre, care s-a afirmat dificil , însă foarte puternic, în acelaşi timp în ţară şi în Scatele Unite. Pentru generaţia mea, cel puţin, el a fost un simbol al libertăţii în gândire, un adevărat simbol spiritual. Î.: Apropo de diasporă şi de faptul că se spunea, nu foarte demult, că noi facem o diplomaţie a săracului, din cauza lipsei cronice de fonduri , de faptul că nu putem să deschidem în străinătate centre culturale de anvergură, cum fac celelalte ţări ex-socialiste (Ungaria, Polonia). Pe viitor credeţi că s-ar putea face ceva în acest sens? Proiectele dumneavoastră privesc, sunt sigură, şi acest domeniu. R.: Atunci când eşti bogat şi faci o diplomaţie a săracului, acest lucru este de criticat. Când însă eşti sărac, faci o diplomaţie în funqie de interesele pe care le ai. Şi asta este una din problemele 95

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

noastre cele mai serioase. Avem la Washington de exempl

d

7 d ip · 1ornaţi.· Este de-a dreptul inadmisibil: ce pot' să facă 7 diplom u' 0 ar . m aceasta 1urne extrem de d"iversă a centrelor de decizie~ C - att·

A

"

. · a sa nu . _ . mai spun ca Statele Unite reprezintă un continent, nu doar un sta Încerc~m să ~ăsim soluţii în permanenţă, spre exemplu, încerc~ acum sa deschidem 3 consulate la New York Los Angeles si Ch'1cago, am mamtat această propunere la Departamentul de Stat şi sper să fie rezolvată în curând; de asemenea, vrem să ne mobilizăm resursele pe zonele de interes. Din păcate, trebuie să ne descurcăm cu mijloa~ele pe care le avem! Ce putem face este să redistribuim spre zonele de ~nt~res_ unele din posturile diplomatice. Avem un program de redismbu1re a posturilor. Am reuşit să demarăm, în sfârşit, şi cu Academia de la Roma, de asemenea cu biblioteca română din New York, cu Casa Iorga de la Veneţia - sunt, iată, câteva lucruri care s~a~ făcut; ~m reuşit să creăm, de asemenea, nişte posturi pentru caţtva ataşaţi culturali. Sub aspect intern, posturile s-au obţinut foarte greu, pentru că noi nu avem posturi în schemă- e o mostenire" de at~~aţi culturali şi de presă pe care le putem av;: cu. 0 singură condiţie: să avem şi banii necesari; pentru că trimiterea unui om la post înseamnă nu numai salariul, ci şi cheltuielile pe care o şedere prelungită cu familia le presupune. În mare, înseamnă foarte muici bani. Încercăm, cu ceea ce avem, să redistribuim, să schimbă~ accentele, să limităm cât mai mult personalul administrativ, şi să le transformăm în posturi diplomatice. Am adoptat şi O poziţie mai ofensivă în ceea ce priveşte consulii onorifici. Este o formulă care nu a fo~t folosită până acum şi deja avem 3 consuli onorifici. I.: Fiţi amabil şi spuneţi-ne, ce înseamnă de fapt consul onorific? R.: Consulii onorifici sunt străini, oameni de afaceri, sau foarte influenţi sau personalităţi culturale care reprezintă şi interesele României în străinătate . Şi asta, fără ca pe noi să ne coste mai A

96

•

'

•

mule decât corespondenţa şi telefoanele. În acelaşi timp, ei au şi un interes de imagine, iar acest lucru se reflectă şi sub aspect economic. î.: Ce alte ţări mai au consuli onorifici? R.: A, foarte multe ţări. Ei sunt şi în Europa, şi în America La.cină, şi în Statele Unite, peste tot, acolo unde este nevoie, în diferite zone, în diferite oraşe, nu numai în capitale. Dar pentru aceasta a trebuit să modificăm cadrul juridic existent pentru că, din păcate, cadrul juridic pe care l-am găsit, prin acordurile bilaterale încheiate cu ţările occidentale, în special, interziceau instituţia „consulului onorific" pentru a nu permite statelor străine să aibă reprezentanţă la Bucureşti dintre cetăţenii români. Dar suntem pe cale de a debloca problemele. Î.: Sunt multe lucruri, deci, care se pot face, chiar şi în limita fondurilor de care dispuneţi. R.: Fără îndoială. În primul rând, ar trebui probabil să motivăm şi mai mult diplomaţii pe care-i avem să fie mai activi, mai agresivi chiar, dar şi aceasta este o chestiune care ţine de generaţie şi de obicei. Este dificil să schimbi, într-un timp relativ scurt, un om. Mulţi dintre ei s-au schimbat foarte uşor; alţii, ceva mai greu. Iar dintre oamenii care au rămas în minister, din păcate, nu toţi au confirmat: mulţi nu se acomodează, alţii fac multe gafe; există, totuşi, un anumit profesionalism care trebuie cucerit în ani şi ani de zile. Oamenii, în genere, trebuie judecaţi cu bună credinţă şi cu bună voinţă. Şi, bineînţeles , nu poate fi schimbată o echipă diplomatică peste noapte şi pot să vă dau şi exemplul altor ţări din Europa de Răsărit care nu au schimbat în echipele lor diplomatice aproape nimic, şi asta în oricare dintre ţări, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia ş . a. Înainte, diplomaţii erau consideraţi un fel de soldaţi ai politicii externe. Dacă ei ar fi schimbati, ar trebui schimbată, cu alte cuvinte, şi armata în toate aceste ţări. Or, aşa ceva nu se poate. Important este însă ca oamenii să aibă bună credinţă şi dorinţa de a se schimba. 97

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Asta m-a surprins întotdeauna şi în permanenţă din partea ziariştilor· dânşii au considerat că sunt singurii capabili să se schimbe, şi n~ au acordat acest credit şi celor care lucrează în alte instituţii. Ziaristii toţi au trecut, dintr-o dată, de la stânga la dreapta, s-au schimbat şi au devenit culţi şi morali, ceilalţi, în schimb, trebuiau daţi afară şi aduşi alţii. De unde? Nu ştiu, să importăm probabil! Aici trebuie totuşi să dovedim toleranţă. Noi am încercat, şi am reuşit, ca relaţiile noastre cu presa să fie excelente. După părerea mea, poate şi datorită conferinţei de presă săptămânale, datorită dorinţei de informare, a deschiderii către oameni. De curând chiar, am făcut acel anuar al corpului diplomatic şi consular. Or, mie mi se pare dovada maximă de transparenţă! În ceea ce priveşte felul în care redactăm documentele noastre interne, la minister, am început să aplicăm un nou sistem de rapoarte, de memorandumuri, care ţine şi el de schimbarea de mentalitate: alt stil, alt limbaj, alt mod, mult mai concret, mai transparent şi mai direct; sunt lucruri care ţin de schimbarea permanentă, în fiecare zi mai trebuie făcut un pas. Acum încercăm să ne obişnuim cu acest colţ de Bucureşti, în care s-a mutat ministerul; ne-am străduit mult să aducem aici opere de artă, primim donaţii - chiar recent, ambasadorul Coreei de Sud ne-a înmânat copia unei străvechi coroane de aur, de o mare frumuseţe - încercăm să adaptăm cât mai bine noua clădire în care ne-am instalat scopurilor activităţii noastre; dorim să fie în egală măsură un spaţiu cultural şi un loc de muncă. Am introdus deja un program de televiziune internă cu program de ştiri din străinătate, în aşa fel încât oamenii să fie cât mai racordaţi - ş i cât mai repede - la realităţile curente. De asemenea, introducem un sistem computerizat în toace direqiile şi un proiect de comunicare prin computer cu ambasadele. Î.: Aveţi şi vizite din străinătate, de curând a fost domnul Dalton Stirling, de la Foreign Office care a ţinut câteva conferinţe pe marginea conservării computerizate a arhivelor, şi care îmi spunea,

încr-o conversaţie pe care am avut-o cu el, că este impresionat de nivelul profesional şi „lingvistic" al celor pe care i-a întâlnit; se referea la nivelul ridicat de cunoaştere a limbilor străine. R.: Da, încercăm să ne modernizăm cât mai mult şi cât mai repede.

Î.: Da, şi aş spune că eforturile şi mai cu seamă rezultatele lor, sunt vizibile. Domnule ministru, care este filiera de numire a unui ambasador în România? R.: E o chestiune destul de ciudată, de obicei numele apare aşa, din aer. Apare la un moment dat, în legătură cu un anumit post, cineva sugerează un nume care apoi începe să „se sape" aşa, în conştiinţa celor care iau deciziile. Practic, grupul celor care participă la numirea unui ambasador fie prin iniţiativă, fie în procedură, sunt, de jos în sus, ministrul de Externe, comisia de politică externă a Parlamentului, primul-ministru şi preşedintele. De obicei au loc consultări iar în momentul în care ideea este consolidată se începe procedura stabilită. Dar din păcate avem şi aici dificultăţi de a găsi oameni ... Î.: Competenţi? R.: Nu neapărat competenţi. Cei pe care am vrea noi să-i trimitem nu vor să plece, pentru că sunt legaţi de preocupările lor profesionale aici în ţară. E vorba apoi şi de un anumit spirit gospodăresc. Un ambasador îşi petrece jumătate din timp cu lucruri de bucătărie, nu cu marile probleme de politică mondială. Trebuie, deci, să fie un bun administrator, apoi sunt elementele de credibilitate, de experienţă; în clipa de faţă, din păcate, avem 18 posturi de ambasadori neocupate. Noi trebuie să ne creăm un „rezervor" de ambasadori, dacă vreţi; vom avea, de altfel, în curând o nouă şedinţă a Consiliului consultativ al ministerului în care va trebui să decidem organizarea unui veritabil curs pentru ambasadori; avem în vedere 99

98

ADRIAN NĂSTASE

şi pregătirea soţiilor de ambasadori, care trebuie să cunoască c . .. mane mu Ite l ucrun pentru a face m1S1unea să fie cât mai reuşiră. Î.: Domnule ministru, revenind la viaţa internaţională vrea să vă cunosc părerea în legătură cu proiectul arbicraJ·ului i ' ~ · al " bl . nternaţ10~ . ~n pro e~a frontierelor. Deocamdată, şi la insistenţele Rom~nie1, ~cest pro_1ect a căzut, dar situaţia din Iugoslavia care se decenoreaza progresiv, l-ar putea readuce la ordinea zilei. Ce co m~ . cmţe ar putea avea pentru România?

. R.: ~ocalizarea pe chestiunea arbitrajului, mie mi se pare puţ_m forţata. Pentru că problema unei soluţii în Iugoslavia este mule mai complexă. Eu cunosc bine acest subiect, m-am ocupat îndelun . g d~ e,1 ş1. "_m vmuc~a exp~rienţei pe care am acumulat-o pot să vă spun ca soluţia acestui conflict nu poare veni decât di n interior. Nu cred că ne mai putem întoarce astăzi la Congresul de la Viena din 1815. Cred, în schimb, foarte mult în soluţii de sprijinire, chiar la măsuri ~e pr~siune la un moment dat, cum ar fi embargoul total asupra livrănlor de armament, şi cred şi în responsabilitatea ţărilor vecine de a nu se implica şi a turna gaz pe foc. Sunt lucruri care tin de deontologia bunei vecinătăţi .. . . Î.: Pe care noi o aplicăm. R.: Întocmai, şi sper că toată lumea o va face, pentru că este foarte_ clar că focul din Iugoslavia ar putea atinge, la un moment d~t, _şi al~e z~ne. Cred în continuare că sol uţia poate veni numai dm mtenor, m măsura în care lumea externă va arăta o fermitate bazată pe principii, dar, nici într-un caz, pe forţă. A.M.: Deşi aş mai avea câteva întrebări, cred, că e mai bine să le las pentru data viitoare. Vă mulţumesc pentru această întrevedere. Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cu ministrul de Externe al Republicii Serbia, Dragutin Zelenovic, ajla.t în vizită la Bucureşti. Cei doi miniştri discută pe probl.eme kgate de evoluţia crizei din Iugoslavia. 100

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

continuarea şedinţei IL Preşedinte Paul Meck, Director of lnterparliamentary Relations, Congressional Human Rights Foundation, Washington D. C.

9 ·00

Conferinţa IEWSS -

.15 Conferinţa IEWSS, şedinţa III, cu tema „Law-making and 12 National M inorities: International Perspective ". Prezidează M ichel Lessage, profesor la Universitatea Paris I A luat cuvântul: Victor-Yves Ghebali (profesor la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva): Prezintă comunicarea „ The C CE and the N ational Minority Rights':· Se ia pauză de masă la 12.4 0. 14.20 Conferinţa IEWSS - reluarea şedinţei IIL Prezidează M ichel Lessage, profesor la Universitatea Paris I Au luat cuvântul· Michel Lessage (Franţa); Traian Chebeku (ambasador, România); Rainer Hofmann (Germania); Paul Meck (Director of lnterparliamentary Relations, Congressional Human Rights Foundation, Washington D. C.); Paul R Magocs (profesor la Catedra de Studii Ucrainene, Universitatea Toronto); Hurst Hannum (profesor la Fletcher School ofLaw and Diplomacy, Tufts University, Massachusetts); Nicolae Gheorghe (sociolog român - ţigan); Henryk Szlajfer (Polonia, director Programe de Democratizare la IEWSS); Zsolt Nemeth (membru al Parlamentului Ungariei); Victor-Yves Ghebali (profesor la Institutul Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva); Stephen Kux (Elveţia). La 15.30 se ia o pauză. l 6. 00 Conferinţa IEWSS - reluarea şedinţei IIL Prezidează Michel Lessage, profesor la Universitatea Paris I

101

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TA E

~~ Luat cuvântul: He~ !ac_o~ova (secretar al Consiliului guvernului Rep~bltcu Slovace pe~~ naţzonalttăţt.$t grupur! ~tnice, Cehoslovacia); Tho7na.s

Hazsrnan .($efal Secţiei pentru drepturile omului si B· . problemele umanitare'~~ guvernului federal al Cehoslovaciei); Michel Lessaue (pro+r:sor La Univers . • b 'J" i·t.atea. Pam I); Rainer Hofmann (Germania); Nicolae Gheorghe (socialo român - ţigan). i . Şedinţa se încheie La 16.55 fi începe imediat, fară pauză, următoarea. gdmţă.

16.55 Conferinţa IEWSS, şedinţa IY, cu tema „Law-making and National Minorities: the Case of Hungary". Prezidează Andre Reszler, profesor La Institutul Universitar de Studii Europene din Geneva.

Au Luat cuvântul: Janos Bathory {Ungaria); Andre Reszler (Elveţia); Istvan Meszaros (membru al Parlamentului Ungariei din partea Alianţei Liberilor Democraţi); Zsolt Nemeth (membru al Parlamentului Ungariei din partea FIDESZ); Michel Lessage (profesor La Universitatea Paris I). Şedinţa se termină La ora 18. 00. 18.1 O Întâlnire cu delegaţia Cehoslovaciei. Participă Helena Jacosova fi Thomas Haisman. L-am invitat fi pe Nicolae Gheorghe. Discutăm iniţiativa de a face un seminar privind ONG-urile, conform

propunerii Cehoslovaciei fi României La Moscova. De stabilit ciming-ul fi pe ce bază o organizăm Problemele romilor sunt specifice în Cehoslovacia. Garanţie că interesul vine de La romi. Ca Loc, Nicolae Gheorghe ar prefera Praga. Spun $i eu cum văd:

J.

drep

ă fie invitate ONG-uri ale romilor fi ONG-uri internaţionale pe

omului. na.1·te. Seminarul ·· · ·· să fie sponsoriza.t de guvernele Cehoslovaciei ft României,

2 siliul Europei $i Centrul ONU. COn. Invitaţii - un reprezentant al guv~rnu.Luz· .fi· un reprezentant aL Pius 3 tutu i, din comisia care se ocupă de minorităţi. paramen l 4. Agenda - de stabilit. . . Să se încheie cu o declaraţie, care să fie transmisă La reuniunea CSCE Helsinki !I. 5. Perioada: februarie-martie 1992. Terminăm întâlnirea La 18.25.

13 octombrie 1991 9.1 O Conferinţa IEWSS - reluarea şedinţei lY. Prezidează Andre Reszler, profesor La Institutul Universitar de Studii Europene din Geneva, $i apoi Henryk Szlajfer (Polonia), director Programe de Democratiza.re La IEWSS.

Au luat cuvântul: Hurst Hannum (profesor La Fletcher School ofLaw and Diplomacy, Tufts University, Massachusetts); Traian Chebeleu (ambasador, România); Rainer Hofmann (Germania); Michel Lessage (profesor La Universitatea Paris I); Paul Meck (Director ofInterparliamentary Relations, Congressional Human Rights Foundation, Washington D. C.); Janos Bathory (Ungaria); Istvan Meszaros {membru al Parlamentului Ungariei din partea Alianţei Liberilor Democraţi). . edinţa se termină La 11.1 O.

14 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeşte O delegaţie guvernamentală din Austria, condusă de Josef Tschach, 103

102

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

secretar general la Ministerul Federal al Economiei din Austria, aflată în vizită la Bucureşti. Din delegaţie mai fac parte dr. Herbert Reiger, secretar general al Camerei Economice Federale din Austria, Stephan Kusmich, director al Direcţiei pentru România din cadrul Camerei Economice Federale. 13.20 Plecarea la Bucuresti, cu RO 232, cu o Întârziere de o oră.

Sosirea la

Bucureşti

la 17.1 O.

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Zygmunt Komorowski. Cei doi au discutat despre realizarea vizitei oficiale a ministrului polon de Externe în ţara noastră şi despre semnarea tratatului privind relaţiile prieteneşti şi cooperarea de bună vecinătate dintre România şi Polonia. 19.20 La Adrian Năstase. Şedinţă referitoare la intenţia de a se proclama independenţa judeţelor secuieşti.

Un diplomat de la Direcţia Presă informează despre dezbaterea de la Parlament. Constantin Ene informeazii despre dezbaterile din Adunarea Deputaţilor. Nota verbală cu Geza Entz. 20.15 La Adrian Năstase.

De dat drumul mâine la scrisoarea către preşedintele Comisiei juridice şi secretarul general al Commonwealth-ului referitoare la Liviu Radu.

. Năstase, ministru de Externe al României, acordă un interviu Adrutln. D eutsche Welle " (Germania), redactor Zănel Fruchtmann. postu ui " JJ.OO Amiral Răducanu. . . . Vine /,a mine adus de Teodor Meleşcanu. De dat dezminţire referitoare

la livrarea de avioane româneşti în Iugoslavia. J4.30 La Adrian Năstase cu p robleme curente.

. . de acord să fie mai extins

_ Dineul cu ambasadorul SUA Alfred Moses _ Victor Babiuc etc. _ Răspunsul la întrebarea publicaţiei „ Tinerama" referitor la renegocierea Tratatului cu URSS. _ Dezminţire referitoare la speculaţia privind arme româneşti pentru Iugos/,avia - de acord să facem. 16.10 La Adrian Năstase cu p robleme curente. - Aprobă comunicatul privind dezminţirea afirmaţiei referitoare la livrări de arme în Iugoslavia. - Nota verbală cu oficialii unguri care vin neinvitaţi în România - de transmis preşedintelui Ion Iliescu. - La dineul cu Joseph Voyame, de invitat şi domnul Quintus 1. 16.25 Adrian Năstase, ministru al Af acerilor Externe al României, are convorbiri cu Julio E. Linares2, ministru al Relaţiilor Externe al Republicii Panama. Mircea Ionescu-Quinrus (n. 191 7). Scriitor, om politic ş i de stat român. Vicepreşedinte ( l 990- 1992), pre edinte (1993-2001 ), preşedinte onorific (200 l-în prezent) al PNL; deputat (l 990- 1992); senator (1996-2000; 2000-2004); pre edinte al Senatului ( l 999-2000); ministru al Justi ţiei (16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992). 2 Julio E. Linares (1930-1993). Jurist, istoric, om politic şi de stat panamez. Ministru al Relatiilor Externe al Republicii Panama (1989-1993). I

15 octombrie 1991

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte pe directorul Institutului iranian de studii p olitice şi internaţionale. 104

105

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Încântat de a discuta perspectiva relaţiilor bilaterale şi de a schimba păreri în problemele internaţionale. Perioadă efervescentă în România - interes pentru un frate latin. Să vorbim până la ora 18. 00, după care mergeţi la Parlament. Trei categorii de probleme: evoluţiile din ţările noastre; relaţiile bilaterale; schimb de păreri în problemele internaţionale, în special din zonele noastre. Să începem cu o prezentare a situaţiei politice din ţările noastre şi apoi problemele bilaterale. Sediul MAE este un ambient care acum îşi construieşte personalitatea. Julio E. Linares: Mulţumiri pentru primirea călduroasă. Toţi cei cu care m-am întâlnit arată o mare căldură umană. Cred că este pentru prima dată când un ministru de Externe panamez vizitează România, o ţară est-europeană $i o ţară latină. Este o întâlnire în familie. Mulţumiri şi satisfacţie. Vizita va contribui la strângerea relaţiilor care trebuie să unească două popoare. De acord cu propunerile privind convorbirile. Am stabilit cu ambasadorul vostru în Costa Rica două conventii, care sunt gata de semnat. Am înţeles că mai sunt nişte schimburi de scrisori. Să le discutăm pentru a putea fi semnate vineri. Am primit proiectul de consultări între cele două ministere de Externe. În principiu, nu am observaţii. Îl putem semna vineri. Am adus mape şi alte materiale necesare. Să facem mâine o sesiune de lucru pentru a ne pune de acord pe cele trei convenţii. Acestea vor contribui la o comunicare permanentă şi constantă. Adrian Năstase: De acord să vedem textele pentru a le semna vineri. Câteva lucruri din viaţa politică din România. Istoria României îşi are rădăcinile în urmă cu peste 2. OOO de ani. Perioadele recente au avut anumite paranteze. Timp de jumătate de secol, românii au trăit expuşi ideologiei comuniste, ceea ce a creat structuri nefuncţionale şi nemulţumiri personale. 106

R MÂNIA DUPĂ MALTA

După 1989, aceste nemulţumiri au apărut în mod revendicativ, cu anta că problemele potfi rezolvate rapid. Aceasta a dus la tensiuni sociale. spe~ · În această perioadă de doi ani s-au schimbat structurile politice. Au apărut 200 de partide politice, plus o nevoie de exprimare politică, oarecum fragmentată.

Trebuie înţeleasă această perioadă în care trăim ca o perioadă de defulare si tranziţie atât /,a nivel de structuri, cât şi /.a nivelul instituţiilor şi mentalităţilor. · S-au realizat lucruri importante - alegerile generale în mai 1990. -a format un parlament cu două atribuţii - crearea şi remodelarea cadrului normativ pentru viaţa economică şi politică a ţării şi, în al doilea rând adunare constituantă pentru o nouă Constituţie. Parlamentul este alcătuit din două camere, în care sunt reprezentate J2 partide politice. S-au adoptat peste 100 de legi, care au constituit cadrul pentru procesul de democratizare a instituţiilor ţării şi cadrul pentru o reformă economică de tranziţie de la o economie hipercentralizată de stat la o economie de piaţă. Au fost adoptate legi foarte importante în legătură cu reforma bancară, privatizarea pământului, liberalizarea preţurilor; a început procesul privatizării marii industrii, a fost încurajat procesul de formare a industriei mici. Sunt circa 50. OOO întreprinderi mijlocii şi peste 150. OOO asociaţii familiale. S-a adoptat un cadru foarte liberal pentru investiţii străine şi, în mai puţin de un an, s-au creat 6. OOO de societăţi mixte. Acestea dovedeşte că s-a creat un cadru juridic favorabil şi că partea română este interesată în investiţii străine.

Argumente pentru care piaţa românească devine tot mai interesantă: În Europa de Est, România ocupă locul doi din punctul de vedere al mărimii populaţiei şi al suprafeţei ţării. România nu are datorie externă, nu este o tară anclavată, are acces la Marea Neagră şi are controlul asupra gurilor Dun~rii şi aproape jumătate din parcursul fluviulu i, care este cea mai importantă cale de navigaţie fluvială europeană, se află în România, la care se adaugă Canalul Dunăre-Marea 107

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Neagră, favorizând astfel accesul rapid din Marea Neagră spre Europa Centra/;j_ şi de Nord, în perspectiva Canalului Rin-Main-Dunăre în Germania. România are numeroase resurse naturale, un bun potenţial agricol

posibilităţi extraordinare pentru turism, o infrastructură şi o structură industria~

foarte bogate, construite cu realiziirile tehnicii din anii '70 şi '80, şi care a,şteaptă să fie moderniza,te. Populaţia României este extrem de bine educată, ceea ce contează foarte mult în procesul de moderniza,re a industriei şi pentru investiţiile străine. De aceea, numeroase capitaluri se îndreaptă spre România. De aici si competiţia de interese pentru România, care adesea creeazii probleme care uneori se manifeste în forme violente, dar care se estompează, pe măsura creşterii înţelepciunii politice. Spre exemplu, la evenimentele cu minerii de acum două săptămâni, când aceştia s-au dedat la violenţe, forţele politice au cooperat, înţelegând nevoia unei conlucrări politice pentru procesul democratic şi al reformei economice. !n acest sens, s-a obţinut acordul tuturor partidewr politice şi în legătură cu desemnarea unui nou prim-ministru. După negocieri, timp de două săptămâni, s-a ajuns la oformulă guvernamentală cu participarea mai multor partide politice. Formula va fi validată mâine dimineaţă de către Parlament. Sunteţi în miezul evenimentelor politice de la Bucureşti. Sunteţi un martor foarte special. !n prezent, în România sunt circa 1.500 de ziare. Cele mai multe se consideră independente, dar mai toate sunt foarte critice la adresa guvernului. Lucrurile au început să se schimbe în mod accelerat. De aici, nemulţu­ miri sociale. Terapia de şoc a nemulţumit multe pături sociale, a dus la scăderea nivelului de viaţă. Noul guvern se va concentra mai mult pe problemele sociale. Ce este important este demararea unor procese economice eficiente şi crearea resurselor financiare pentru susţinerea protecţiei sociale. Mâine se va prezenta programul guvernului, la care am lucrat în cursul dimineţii. Va fi un program focaliza,t, fără o ambiţie de a acoperi toate problemele şi care va transmite un mesaj clar de continuare a proceselor de

eft rrnă si democratiza,re, de a pregăti alegeri libere şi corecte în viitorul apropiat Ti.

fi,

:nfa~cţie de resursele disponibile, să găsească soluţiile cele mai bune pentru ·

·

·

I

problemele economic~ şi s~ciaie. _ Julio E. Linar~s: SmteZtl excel~nta._

..

.

.

..

Satisfacţie că această perioadă de tranziţie dm România va fi pozitivă

în istoria ţării. Când se produc schimbări drastice ca aici, sunt de aşteptat convulsii economice şi sociale. Acesta este preţul care trebuie plătit de guvernele care vor să îndrepte ţara. Guvernele trebuie să ia adesea măsuri nepopulare. Şi 14 noi a început operioadă asemănătoare în decembrie 1989. Trăiam de 21 de ani o puternică tiranie, de tip militar. Mulţi ani această tiranie a putut înşe/4 lumea, menţinând un preşedinte civil- ofaţadă. Preşedinţii erau impuşi sau destituiţi de militari şi răspundeau exclusiv intereselor militarilor. Acest guvern militar s-a impus în 1968. Primele alegeri au fost în 1984 şi rezultatul a fost ofraudă electorală scandaloasă. În 1989 a avut Loc al doilea rând de alegeri. Patronul voia tot ofraudă electorală. Ceea ce nu au gândit este că un popor care a votat pentru opoziţie atât de amplu afăcut ca frauda să nu poată fi făcută. În consecinţă, au anulat alegerile. Timp de patru Luni, Organiza,ţia Statelor Americane s-a ocupat de situaţia din Panamd, dar nu a Luat măsuri eficiente. Aceasta a dat liberforţelor dictatoriale, care au transformat ţara în zonă de trafic de droguri şi centru de spălare a banilor. 1 În decembrie 1989, SUA au invadat Panamd şi preşedintele Endara , care a câştigat alegerile, a considerat momentul să-şi ia răspunderea guvernamentală, evitând ca civilii care au sprijinit pe militari să menţină un guvern la fel ca cel anterior, dar fără Noriega2 . I Guillermo Endara Galimany (n. 1936). Om politic i de stat panamez. Pre edinre a1 Repubr1c1~.. panama (20 decembrie 1989-1 septembrie 1994). în d" . Manuel Antonio Noriega Morena (n. 1934). Dictator panamez (1983-1989). A căzut '~grape datorită implicării sale în traficul de droguri destinate SUA. Capturat în 1990 de amenca m;. ,111 19 92 a fost condamnat la Miami la 40 de ani de închisoare.

109 108

ADRIAN

De atunci am avut probleme atât interne, cât şi externe. Este adevărat că invazia SUA ne-a eliberat de dictatură, dar ne-a adus o imagine negativă pe pian internaţional. Multe ţări au uitat că preşedintele Endara a câştigat alegerile şi au văzut doar un preşedinte impus de SUA, deşi legitimitatea fui era în voinţa populară. Asta a închis uşilefaţă de ţările Americii Latine, foarte zeloase în privinţa suveranităţii. Pe de aftă parte, ele trăiau O apropiere de SUA şi, pentru a se menţine, guvernele for au condamnat Panama, ca vitrină, şi nu SUA. Situaţia faţă de America Latină s-a schimbat treptat. Deja relaţiile noastre cu America Latină sunt optime. Singura ţară care nu are în Panama un ambasador, ci un însărcinat cu afaceri, este Mexic. Ministrul de Externe mexican i-a precizat că va cere agrementul pentnt un ambasador. Altă problemă - echilibrul politic în ambasade. Până fa un punct a fost o consecinţă a atitudinii unor ţări latino-americanefaţă de acţiunea militară a SUA. SUA au acordat azil unor persoane care nu erau urmărite pentru crime politice, ci pentru delicte de drept comun. Exemplu în Ambasada Peru - doi militari au primit azil - unul este acuzat de 1 O asasinate, celălalt de 1. Guvernul peruan i-a asimilat celor care cer azil politic. Ambasada Mexicului a dat azil directorului băncii naţionale, acuzat de deturnări de fonduri de 21 miliarde USD. Pentru un popor victimă a nedreptăţilor timp de 21 de ani a da aprobare pentru aceşti indivizi să plece era foarte greu. Trebuiau pedepsiţi, dar ne-au pus în conflict cu aceste ţări. S-a putut realiza o Înţelegere cam într-un an şi le-au putut da drumul. A treia problemă - cu SUA. Potrivit declaraţiei preşedintelui Bush în ziua invaziei, Statele Unite au invadat pentru a salva vieţi nord-americane şi apoi pentru a menţine integritatea tratatului cu privire fa Canal şi apoi pentru a restabili democraţia în Panama şi apoi pentru a pune capăt traficului de droguri şi să-l ducă pe Noriega în faţa tribunalului. Totuşi, ei s-au simţit eliberatori ai Panama, purtătorii democraţiei şi faptul că au adus democraţia 110

R MÂNIA DUPĂ MALTA

ĂSTASE

• Panamd s-a transformat în unic obiectiv; au uitat de celefalte obiective. Sperau . 'b z'l. noul guvern va acorda tot ce cereau ez,. ceea ce era zmposz c După trei luni de fa invazie, au prezentat 5 tratate, toate împotriva traficului de droguri şi a spălării banilor, dar care afectau independenţa şi Renublicii Panamd. Nu le-am putut accepta, ceea ce a dus la suve,vanitatea . r ,nă

încordarea relaţiilor ţării mele cu SUA. SUA au acceptat poziţia panameză în cele din urmă. Niciodată nu am refuzat aceste tratate pentru că toate ţările au o datorie faţă de comunitatea internaţională de a reprima traficul de droguri şi spălarea banilor-dar asta nu înseamnă cedare de suveranitate. Am semnat 4 tratate, în conformitate cu poziţia stabilită de Ministerul panamez al Relaţiilor Externe. Al cincilea proiect a fost retras din negocieri, el nu avea valoare pentru Panama - cerea colaborarea între ţări când se produceau evaziuni de impozite pe venit. Panamezii erau obligaţi la impozite numai pentru venituri realizate în Panama. Din punct de vedere internaţional, poziţia Panamd s-a întărit. La început, guvernul Endara a fost considerat un guvern marionetă. După doi ani de guvernare, faptele au demonstrat că, chiar dacă în ceea ce priveşte viaţa politică din Panama trebuie ţinut un echilibru, nu suntem un guvern marionetă, deşi dorim să păstrăm relaţii prieteneşti cu SUA. În ceea ce priveşte aspectul intern, noi am preluat o ţară ruinată, cu o datorie de p este 6 miliarde USD fa o populaţie de 2,5 milioane de locuitori. Politica regimului militar a fost de a abuza de funcţii. În ţară erau 45. OOO funcţionari publici când militarii au preluat guvernarea. Când au lăsat-o, numărulfuncţionarilor publici ajunsese fa 15O. OOO. Cum era un guvern fără sprijin popular, au creat un mare aparat de stat, pentru ca funcţionarii publici să se simtă legaţi de guvern şi să-l sprijine. Din 1986, guvernul SUA a impus sancţiuni economice împotriva Panama, pentru a forţa căderea economică. Cu toate acestea, militarii s-au adaptat sancţiunilor economice şi scurgerilor de bani în afară. 111

ADRIAN NĂSTA E

În ceea ce priveşte datoria externă, guvernul a discutat cu instituţiile de credit. S-a ajuns la un acord ca Panamd să poată obţine credite. Deşi nu ~untem interesaţi în noi împrumuturi, acceptarea ca subiect de credit este importantă.

Am început o acţiune de privatizare a tuturor acestor întreprinderi_ pentru că toate lucrau în pierdere. Sectorul privat s-a întărit enorm şi a căpătat încredere să investească. Desigur, există nemulţumire populară. Aspectul cel mai important este, însă, că poporul se simte frustrat în ceea ce priveşte administrarea justiţiei. Preşedintele Endara a fost ferm în menţinerea separaţiei puterilor. Guvernul nu intervine în administrarea justiţiei. Poporul a trăit 21 de ani de dictatură, timp în care militarii aveau autoritate în toate. Procesele împotriva celor care au forat sau au asasinat mergfoarte lent, ceea ce se datorează procedurilor penale, care permit lungirea proceselor. Acesta este cazul exilaţilor - răspunderea directă a Executivului; a trebuit să dăm certificate de bună purtare unor persoane urmărite pentru delicte de drept comun. Ca urmare, unii cred că se poate trăi nepedepsit. Se poate afirma că democraţia în Panamd este o realitate. Dar partizanii militarilor înlăturaţi, urmăriţi pentru delicte de drept comun, caută să prezinte cazurile lor ca acţiune politică. Este un drum încă lung. Guvernul trebuie să ia şi măsuri nepopulare, cu caracter politic.

Adrian Năstase: Prezentare foarte utilă pentru noi asupra a ceea ce s-a întâmplat în Panamd. Referitor la relaţiile bilaterale, dorim să construim un cadru juridic. De aici, importanţa documentelor pe care le semnăm mâine. Dorim să fim prezenţi pentru a facilita sprijin pentru agenţii economici. Exemplu: comisia mixtă prevăzută de acordul comercial ar putea ajuta la punerea în contact a oamenilor de afaceri. Să ajutăm pe cei interesaţi în companii mixte. 112

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Stiu că aveţi experienţă în domeniul bancar. Poate că faceţi sucursale • ROmj_nia pentru finanţarea schimburilor. m Să avem puncte de contact - relaţiile diplomatice. Am hotăr~t s~ .d. ·m nivelul de reprezentare şi să acredităm un ambasador. Suntem dispuşi ri ica .L p , ·J · · d - . deschidem un birou comercza m anama şi aorzm ca şi umneavoastra sa sa . . , · enrezentare care să permită mentmerea contactewr. aveţi o r r . Suntem interesaţi m depozite m zona Libera Coion şi am putea negocia deschiderea unei Linii directe Constanţa-Pan~md, cm~e ~ă _Jo_losească drept principal vector de tramport între ţările Grupului de la Rio şi ţarzle est-europene. În curând vom avea şi noi zone libere la Constanţa. Să acordăm o atenţie mai mare relaţiilor culturale şi să folosim cât mai bine Casa Americii Latine din Bucureşti, pe care o veţi vizita. Am urmărit cu mare interes lucrările conferinţei ibero-americane de fa Guadalajara. ~ fi bucuros, ca ţară latină, să ne racordăm într-o formă adecvată fa comunitatea ibero-americană şi să participăm la activităţi în acest cadru. Julio E. Linares: Prin prezenţa mea aici vreau să transmit un mesaj simplu să contribui cât mai mult la strângerea relaţiilor româno-panameze. Adrian Năstase: Vom continua discuţia cu elemente bilaterale şi apoi în Panamd. Julio E. Linares: Avem o clasă de întreprinzători în Panamd care poate face mult pentru relaţiile bilaterale. S-au dezvoltat mult serviciile, care lucrează cu înalt nivel de profesionalism. El a Lucrat ca avocat, timp de mulţi ani, al Asociaţiei bancherilor. Este în contact cu bănci şi cu sectorul maritim. Înţelege cât de utile pot fi aceste contacte pentru cele două ţări. Adrian Năstase: Experienţa comună - pe plan juridic. Ideea unei linii maritime Constanţa-Panamd este foarte ambiţioasă, chiar dacă usor . romantică. Convorbirile se opresc la 18. 00. A

A

•

A

•

•

_

,

,

•

•

113

R M.ÂNlA DUPĂ MALTA

ADRlAN NĂSTA E

Declaraţiile făcute pentru Radiodifuziunea Română de Julio Linares,

ministru de Externe al Republicii Panama, şi Adrian Năstase, ministru de Externe al României, după convorbirile de la Ministerul Afacerilor Externe. 1 Julio Linares: Prima întâlnire cu ministrul de Externe al României a fost deosebit de pozitivă. Am abordat categorii de probleme pe care le vom discuta în continuare pe parcursul vizitei în România. În cadrul primei categorii de probleme discutate am expus deschis situaţia politică, economică şi socială din ţările noastre, ceea ce este important pentru a ne cunoaşte şi a ne Înţelege mai bine. Am început să abordăm şi problema relaţiilor bilaterale, pe care va trebui să o continuăm. O a treia categorie de probleme discutate s-a referit la chestiunile internaţionale care sunt comune ambelor ţări. Eu cred că ceea ce este mai important în cadrul vizitei mele în ţara dvs. este faptul că ea îmi permite să vă cunosc mult mai bine pe dvs. şi, se ştie, cunoaşterea este baza înţelegerii. Adrian Năstase: Astăzi am început convorbirile cu ministrul de Externe din Panama, în dorinţa de a face un schimb de păreri în legătură cu evoluţiile politice din ţările noastre, cu dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi, de asemenea, pentru a evalua împreună dezvoltările politice din zonele în care se găsesc ţările noastre. Deosebit de interesantă mi s-a părut posibilitatea de a vedea cu această ocazie anumite modalităţi de realizare a unor proiecte destul de ambiţioase . Aş menţiona, cu titlu de exemplu, posibilitatea de a deschide o linie maritimă între portul Constanţa şi Canalul Panama. Cred că ar fi un proiect extrem I

Difuzate de Radio România

Acrnalităţi , 15 octombrie 1991, o rele 22,00; publicare

în „Radio Observator", 16 octombrie 1991.

de util, extrem de interesant pentru că, în jurul său s-ar putea grupa interesele economice ale ţărilor din Grupul de la Rio, deci, din zona Americii Centrale, dar şi a Americii de Sud. De asemenea, noi am putea să oferim, prin monopolul pe care-l avem asupra Canalului Dunăre-Marea Neagră, posibilitatea unei intrări eficiente, utile, spre inima continentului şi chiar spre zona de nord. lată, deci , un singur gând care mi-a venit acum ca un comentariu special, dar în urma unei discuţii aprofundate. De asemenea, în acelaşi context aş menţiona faptul că am pornit mai demult discuţiile necesare pentru a realiza un nou cadru juridic şi politic bilateral, urmând ca în zilele următoare, probabil vineri după-amiază, să semnăm câteva documente importante pentru relaţiile dintre noi, atât în planul legăturilor politice, cât şi în plan economic şi cultural. D eci, o vizită care se înscrie într-un circuit ambiţios al ministrului de Externe din Panama, un om deosebit de rapid, de eficient, care a sosit direct din Statele Unite, mergând în zilele următoare la Cairo şi reîntorcându-se apoi în Europa, pentru a vizita câteva din marile Capitale. De aici posibilitatea de a realiza un lucru mai puţin obişnuit în contactele noastre cu lumea latino-americană, un contact cu Panama, o ţară care, într-un fel, a pornit la drum odată cu noi, în decembrie 1989, şi care, în mare măsură, are greutăţi imilare cu ale noastre. 18.25 La Adrian Năstase; era împreună cu I. V. Săndulescu.

- Defăcut o notă uz primul-ministru cu numirea Lui I V. Săndulescu ca secretar de Stat uz MAE şi membru al guvernului. 70,15 D ineu oferit de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ;:reună cu soţia, în onoarea luiJulio E. Linares, ministru al Relaţiilor f terne al Panama, împreună cu sotia (uz restaurantul Bauzda de uz Hotel

ntercontinental). Dineul se termină La 22.1 O.

'

115

114

ADRIAN NASTA E

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

16 octombrie 1991 Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României ziarului ,,Azi" (doamnei Ileana Coman). 1 ' Ministrul român de Externe, Adrian Năstase, s-a aflat în Scatele Unite ale Americii exact în perioada în care evenimentele de la Bucureşti aruncau noi umbre şi mari îndoieli în legătură cu procesul de democratizare şi reformă din România. Cu spiritul de echilibru şi luciditatea pe care i le recunoaştem, Domnia Sa evită să folosească termeni exageraţi cu privire la rezultatele dificilei sale misiuni. Înţeleg, însă, că acolo s-a derulat un moment extrem de important pentru România şi că, în niciun caz, ,,nu am făcut un pas mapo1 . A

•((

Î.: Cu ce gânduri aţi plecat în America, domnule ministru, si. cu ce vesti . v-ati. întors? R.: În pregătirea acestei vizite, am avut în vedere ideea demarării, după o fază de aşteptare, a celei de a doua etape a relaţiilor româno-americane, prin prisma contactelor pe care le-am avut la Washington şi, de asemenea, consolidarea relaţiilor bilaterale cu celelalte state, prin programul de întâlniri cu miniştri de Externe din diferite ţări, prezenţi şi ei la sesiunea Adunării Generale a ONU. Evenimentele cu minerii, petrecute în perioada când mă aflam acolo, au schimbat, într-o anume măsură , si. obiectivele vizi cei mele şi, probabil, şi rezultatele, în sensul că a apărut ca necesar un efort de prezentare credibilă şi cât mai corectă a celor petrecute, sub aspectul cauzelor, al implicaţiilor, dar, mai ales, prin prezentarea lor ca un accident de parcurs. Dedramatizarea lor în planul contactelor Publicat sub titlul „Miza actuală pentru România este soarta Reformei", în „Azi", 16 octombrie I 991. I

116

interguvernamentale şi sublinierea voinţei de continuare a procesului de schimbări democratice din România au fost de o maximă importanţă pentru a asigura o percepţie cel puţin obiectivă a evenimentelor. Eu am comparat efortul acesta cu cel pe care l-ai face încercând să ţii alături cele două părţi ale unui pod - ştiţi podurile americane care se deschid pentru a lăsa să treacă vasele?! - în aşa fel încât el să rămână neatins (sau cât mai puţin atins) ca imagine. Aflându-mă acolo, am avut posibilitatea să încerc să explic, într-un fel, cele petrecute ca fiind replicile, descătuşările negative de după cutremur: o situaţie postrevoluţionară prezintă riscuri imense, la care s-au adăugat şi o anume cauzalitate cu dimensiuni externe, lipsa unui sprijin financiar suficient pentru punerea în aplicare, în ţară, a reformei economice şi altele. Personal, am fost extraordinar de dezamăgit de faptul că suntem capabili să ne facem mai mult rău decât ne pot face neprietenii şi că nu am dobândit acea inteligenţă socială necesară pentru a învăţa din greutăţile anterioare. Costurile reformei nu sunt mai dureroase la noi decât cele cunoscute din alte experienţe, însă cred că ceea ce nu am reuşit să realizăm în plan intern este acea stare de încredere care să determine asumarea reformei şi să motiveze o politică de austeritate, cu perspective de redresare pe termen mediu. În acelaşi timp însă, cred că este necesar să ne concentrăm asupra aspectelor de viitor, nu asupra celor ce vin din trecut: exorcizarea permanentă a trecutului nu este o soluţie constructivă, iar din punct de vedere pragmatic evenimentele nu mai pot fi dezinventate. Acum trebuie să vedem ce facem mai departe şi să desprindem învăţămintele pe care e necesar, în sfârşit, să ni le şi asumăm, ca şi vecinii noştri. Î.: Vă referiţi la contextul general actual al ţărilor din Europa Centrală şi de Est? R.: În principal, da. Mai ales în ţările est-europene s-a făcut simţită o confruntare între linia reformatoare şi cea conservatoare, 117

ADRIAN NASTASE

aceasta înlocuind vechile, elasticele confruntări de tip ideologic. Din acest punct de vedere, semnalul pe care trebuie să-l transmitem~ . l In extenor este ace a al vointei, . · de a continua democratizarea soci.et~ atu·· ŞI programul de reformă, procese care nu pot merge decât împreun·~ fiind i~tercond~ţionate. Aceste două dimensiuni, politică ;; economică, trebuie să se dezvolte în paralel, iar sprijinul internaţional nu poate să aştepte până Ia realizarea unei democraţii „perfecte" sută Ia sută şi abia după aceea să intervină. Iar pe de altă parte, riscul unei fracturi între programul de reformă economică şi resursele financiare este foarte mare şi acest lucru este probat, după părerea mea, chiar de evenimentele de la sfârşitul lui septembrie. Datorită lipsei de acces a României Ia surse de creditare externă, pe termen scurt standardul de viaţă a scăzut, iar dificulcăţile economice s-au transferat firesc în planul nemulţumirilor sociale. Toace acestea nu pot fi depăşite decât fie printr-o acceptare economică şi prin asumarea unor sacrificii personale, pe baza încrederii şi a Înţelegerii, fie printr-un sprijin extern care să facă procesul de renaştere economică mai puţin dureros. Î.: Evaluând, aşadar, rezulcatele dificilei dumneavoastră misiuni în America, sunteţi optimist? R.: Am să folosesc o formulare care nu evită răspunsul, dar mi se pare mai apropiată de adevăr: important este faptul că nu am făcut un pas înapoi. Mi s-a părut că cei cu care am discutat, persoane de primă mărime de Ia Casa Albă şi Departamentul de Stat, congresmeni şi senatori, au înţeles că miza actuală pentru România, şi poare şi pentru alte ţări, este soarta reformei şi din acest punct de vedere este necesară plasarea într-un cadru firesc a acestor evenimente, înţelegerea lor exactă, corectă, în complexitatea evoluţiilor şi concentrarea pe modalităţile de a le depăşi şi evita. Mesajul pe care I-am primit a fose foarte clar: în măsura în care va exista voinţa noastră manifestă de a continua procesul de 118

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

reformă şi de schimbări democratice, Statele Unire vor sprijini acest

efort.

î.:

Ochii întregii lumi sunt aţintiţi asupra Iugoslaviei. Ce trebuie să înţelegem, ce trebuie să vedem noi, de aici, din România, din teatrul de luptă la a cărui tragică desfăşurare asistăm? R.: Situaţia din Iugoslavia este, din păcate, tot mai gravă, interesele par, în prezent, din ce în ce mai ireconciliabile, înrăută­ tite fireste şi de numărul mare de morţi, răniţi, de distrugerile enorme ~rodus~. Iugoslavia funcţionează ca un organism bolnav care atrage cot mai mulţi viruşi dimprejur, cele trei axe de conflict - etnică, ideologică şi religioasă - sporindu-i vulnerabilitatea în proporţie importantă. În plus, Serbia, datorită unui sentiment de stigmatizare externă, dezvoltă un anume complex de izolare care se transformă în decizii militare cu rol, la rândul lor, agravant. Eu continui să cred că este greu de impus o soluţie externă în Iugoslavia şi cu atât mai greu va fi ca această soluţie să dureze. După părerea mea, rezolvarea nu poate veni decât din interiorul Iugoslaviei, comunitatea internaţională trebuind să asigure doar un cadru favorizant, în special prin interzicerea vânzării de arme. Î.: Cum apreciaţi soluţia propusă, anume cea a arbitrajului internaţional în contextul dat? R.: Este un subiect la care aş dori să fac unele completări. În primul rând, este evident că nu poate fi vorba de un arbitraj clasic de drept internaţional, deoarece acesta nu poate avea loc decât între subiectele de drept internaţional, iar republicile nu au acest statut. Iar recunoaşterea lor ca subiecte de drept internaţional este exact ceea ce se doreşte a fi evitat. Ar trebui să învăţăm din înţelepciunea generaţiilor trecute, din istoria pe care ele au traversat-o: arbitrajul internaţional nu trebuie să fie folosit pentru chestiuni ce ţin de interesele naţionale ale statelor şi, în special, pentru cele ce se referă la frontiere. În ce 119

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TASE

priveşte

România, arbitrajul are conotaţii extrem de negative şi nu cred că un ministru de Externe român va putea să accepte ideea utilizării arbitrajului pentru construirea unei hărţi politice a Europei cu implicaţii teritoriale pentru ţară.

11. 00 Conferinţa săptămdnală de presă (la Clubul presei străine din str. Al. Donici nr. 6)

Probleme prezentate: Declaraţie privind răpirea Lui Liviu Radu Declaraţie referitoare la relaţiile noastre cu NA TO Declaraţie referitoare La ştiri privind vânzări de arme în Iugoslavia Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind compensarea daunelor cauzate de războiul din Golf Reuniunea Consiliului executiv al Crucii Roşii Reciprocitate La trecerea frontierei cu Ungaria Ştirile privind români la frontiera cu Finlanda „Romaniai Mag;yar Szo ": MAE nu a făcut cunoscute măsurile de trecere a frontierei în Ungaria. Octavian Gavrişi: 1. Ce va conduce noul secretar de Stat în MAE, I. V Săndulescu? 2. Sunt zvonuri cu numirea academicianului Tudorei Tudorache Postolache în diplomaţie. Radio Romdnia Internaţional: Dacă guvernul indian nu va ceda şantajului? Ataşatul de presă al Ambasadei Ungariei: Măsurile privind trecerea frontierei Luate de Ungaria nu se referă la români în particular, ci sunt generale. Raluca Andrei: Dacă avem ecouri din străinătate cu privire La separatismul secuilor? Conferinţa de presă se termină la 11.45.

•

Adrian ·

ministru de Externe al Romdniei, se află în cursul tt' · la Parlament, unde se confirmă noul guvern. 11.ras ~ tase

lY•

'

Ji,nine, t

Membrii guvernului Romdniei 16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992 Prim-ministru al guvernului: Theodor Stolojan Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul: Ion Aurel Stoica Ministru de Interne: Victor Babiuc, 17 octombrie 1991-19 noiembrie 1992 Ministrul Afacerilor Externe: Adrian Năstase Ministrul Economiei şi Finanţelor: George Danielescu Ministru pentru Buget, Veniturile Statului şi Control Financiar, în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor: Florian Bercea Ministrul Justiţiei: Mircea Ionescu-Quintus Ministrul Culturii: Ludovic Spiess, 17 octombrie 1991-19 noiembrie 1992

121 120

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ministrul Învătământului si. Stiintei: . . Mihai Golu '

Ministrul Apărării Naţionale: Niculae Spiroiu Ministrul Industriei: Dan Constantinescu Ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei: Petru Mărculescu Ministrul Comunicaţiilor: Andrei Chirică Ministrul Comertului si. Turismului·. . Constantin Foca Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale: Dan Nicolae Ministrul Transporturilor: Trai an Băsescu Ministrul Mediului: Marcian Bleahu Ministrul Sănătăţii: Mircea Maiorescu Ministrul Muncii şi Proceqiei Sociale: Dan Mircea Popescu

Ministrul Tineretului şi Sportului: Ioan Moldovan Ministru secretar de stat la Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei: Emil Tocaci

Declaraţia făcută de Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, în legătură cu formarea noului cabinet şi programul de guvernare. După părerea mea, noul guvern constituie o ocazie de a trimite în exterior un semnal de continuitate în ce priveşte procesul de democratizare şi reformă din ţara noastră, precum şi în ce priveşte coeziunea internă şi al existenţei dialogului între coate formaţiunile politice. Acest lucru va fi de natură să faciliteze şi să mărească infuzia de capital şi tehnologie în România atât de necesare pentru realizarea proceselor de schimbare şi transformare economică. Din acest punct de vedere, noua formulă guvernamentală, care îmbină continuitatea cu elemente de dinamică, permite abordări concrete ale problemelor economice şi sociale cu efecte optime pe plan internaţional. Din punct de vedere al politicii externe, România va rămâne deschisă dialogului şi colaborării şi îşi va intensifica contactele cu comunitatea internaţională.

Personal, sunt pentru o reformă accelerată. După mine, însă, reforma trebuia să meargă simultan, adică privatizarea în paralel cu liberalizarea preţurilor. Dar pentru privatizare era nevoie de bani, bani pe care nimeni nu-i avea. Şi arunci s-a mers numai pe o singură cale care s-a dovedit deosebit de dureroasă. Noul guvern va trebui, în consecinţă, să acţioneze şi pe linia reformei, căutând noi posibilităţi de îmbunătăţire a aplicării ei. În ce priveşte ministerul meu, va trebui să analizez stadiul unor lucrări de anvergură efectuate sau începute 123

122

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

sub vechiul regim, pentru că tot ceea ce s-a făcut trebuie să fun . neze _ şi să fie adus la parametrii de eficientă. · De asemenea , va trectb,to.· sa vedem dacă vom continua sau nu unele mari invesciti. Ut c h1 . . 1 pentru care au rost c e cu1ce sume uriase ..

18.35 Telefon Budapesta. Vorbesc re+eritor la Româ nta · d'in . . l . cu,Ioan Donca să-mi trimită pasaiul "J JC intervenţia uz Geza jeszenszky în faţa Parlamentului. 20.25 La Adrian Năstase. Scrisoare din partea primului-ministru Theodor Stoloian cătreprim ··_ · · · d. J u miniştri m G 24- sinteză din programul guvernului. Perioadă grea. S 1· · . .. S fi o zcita sprzpn. ă e gata mâine la prânz. 17 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, trimite secretarului general al ONU, Javier Perez de Cuellar, un mesaj în legătură cu diplomatul român, Liviu Radu. Precizări

ale Ministerului Afacerilor Externe referitoare la conditiile de călătorie între România şi Ungaria. . În legătură cu unele restriqii introduse, în mod unilateral, de către autorităţile ungare privind călătoriile în scop particular ale str~i~ilor în Ungaria, măsuri care afectează şi pe cetăţenii români, Ministerul Afacerilor externe ale României face următoarele precizări: Întrucât partea ungară nu a revenit asupra măsurilor luare, în ciuda demersurilor diplomatice făcute atât la Bucureşti, cât şi la Budapesta, începând cu data de 11 octombrie 1991, ora 00,00,

· · Republicii Ungare care călătoresc în România în scop . 1 d .... · l vor trebui să îndeplmeasca urmatoare e con iţ11. parncu ar d ... 1 1. Să posede paşapoarte care să mdeplmeasca toate con iţ11 e _

cetaţenll

A

•

-

de valabilitate cerute de legea română. . _ Să facă dovada că dispun de suma de 15 ciolan SUA (sau . al eul Ain alte valute convertibile acceptate de Banca Română) , echiv en . . c c. are zi· de şedere până la maximum 30 de zile, comorm pentru riec , . . . · · româno-ungare de desfiintare a vizelor şi sumele de bani convenţiei · . ,. . - ării biletelor de călătorie pentru mapoiere (tren, necesare Cumpar avion, autocar). _ Pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport auto, să prezinte dovada de asigurare internaţională (Car~ea verde) şi să facă dovada că sunt proprietarii mijloacelor respecuve. _ Mijloacele de transport să îndeplinească condiţiile teh~ice cerute de legea privind siguranţa circulaţiei rutiere (să nu fie avariate, cauciucuri neuzate, sisteme de semnalizare şi iluminare corespunzătoare), însemnul internaţional al Ungariei - H - aplicat pe mijlocul de transport. 2. Sunt exceptaţi de la dovada că posedă mijloace de întrecmere: . - posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu; - grupuri de turişti cu servicii plătite; . - cei aflaţi în tranzit dacă posedă viza şi bilet de călătorie până la ţara de destinaţie.

3. Nu se va permite intrarea în România: - persoanelor care manifestă o comportare violentă în raporturile cu organele de frontieră; - persoanelor care comunică date false în

legătură cu scopul

călătoriei;

- persoanelor care posedă bunuri destinate comercializării. 125

124

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

La intrarea în

ţară a cetăţenilor din Republica Ungară, cadrele

poliţiei

de frontieră vor înscrie în ştampila de intrare numărul de zile la care persoana în cauză are dreptul de şedere, în funeţie de valuta prezentată ( 15 dolari SUA pe zi) . În situaţia când aceştia depăşesc dreptul de şedere acordat la intrarea în ţară, se va menţiona în ştampila de ieşire numărul dle zile depăşite, urmând ca la o nouă prezentare la frontieră persoanei în cauză să nu i se mai permită intrarea în ţară pe timp de 1 (un) an de zile. Măsurile de mai sus au un caracter de strictă reciprocitate. MAE român este gata să le revoce imediat ce partea ungară va renunţa la aplicarea lor faţă de cetăţenii români .

9.05 La Adrian Năstase. - De pregătit un interviu cu Anca Toader la TVR.

10.20 La Adrian Năstase. Îi dau punctajul pentru interviul la TVR Îmi dă nota aprobată pentru numirea lui l V Săndulescu ca secretar de Stat şi membru al guvernului. Măsuri pentru a face proiectul de hotărâre de guvern.

10.35 La Ioan Maxim. Îi dau nota aprobată cu l V Săndulescu ca secretar de Stat, pentru textul hotărârii

de guvern. Trimiterea unui jurist pentru specialiZfl,re la Consiliul Europei.

12. 00 Telefon Madrid. Vorbesc cu Vasile Dan să nu mai programeze alte întâlniri pentru Adrian Năstase în cursul zilei de vineri, decât vineri dimineaţă, 25 octombrie.

126

. . . 12.20 La Adrian Năstase. _ Dineul cu Alfred M oses - de acord cu IM Paşcu, Nicolae Ca1al şz Răzvan Theodorescu. Vede scrisoarea lui Theodor Stolojan către primii-miniştri ai G 24 acord, de facut direct în engleză sau franceză.

de

JJ.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe Araujo Nunez, ambasadorul Spaniei la Bucureşti.

Araujo Nunez: România să fie bine reprezentată la Pavilionul de la Sevilla. Ungaria a facut ceva extraordinar. Adrian Năstase: Programul vizitei la Madrid- la latitudinea părţii spaniole. emn de preţuire deosebită că s-a menţinut vizita. Acordul de garantare a investiţiilor - dificultăţile le fac ai noştri. ă considerăm vizita ca o primă negociere a Tratatului bilateral de colaborare. Audienţa se termină la 13. 4 5 .

18.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Joseph Voyame, raportor special pentru România al Comisiei ONU pentru drepturile omului. Participă Constantin Ene, secretar de Stat în MAE.

Adrian Năstase: Ajungeţi la Bucureşti într-un moment complicat. Există însă o continuitate a guvernării.

Joseph Voyame: Este un guvern care se va reînnoi după alegerile din primăvară. Adrian Năstase: Toate guvernele sunt până la următoarele alegeri. Există un interes ca alegerile să fie cât mai curând posibil. . Toate partidele consideră că este o schimbare fundamentală după 20 maz 1990. 127

ADRIAN NĂSTASE

Este totuşi o anumită secvenţă a momentelor. Se comprimă la maximum etapele, dar ele nu pot fi arse. Ne vom concentra pe alegerile locale. Este un element concret al dern cratizării şi reformei. o. Noul prim-minist;u este ataşat reJ?'rmei. EL este cel care a negociat cu FMI şi BIRD „pachetele pentru România. Este o garanţie de continuitate a acestei politici. Veniţi mereu după mineri. Episodul revoltei minerilor -foarte nefericit. La New York, am încercat să dedramatizez Lucrurile pentru a le pune în perspectiva corectă. Insuficient sprijin din afară pentru reformă - decalajul resurselor financiare. Lumea este foarte nemulţumită după decenii de privaţiuni. Au funcţionat stereotipuri care au jucat contra reformei. Exemplu: considerarea guvernului Roman drept comunist, cripto-comunist. Din această cauză, nu a avut acreditare suficientă pentru a obţine sprijin pentru reformă. Joseph Voyame: Mulţumiri pentru primire. De ce minerii? Şi celelalte meserii sunt afectate. Sunt mai bine organiza,ţi? Sunt foşti privilegiaţi? Adrian Năstase: Minele au fost mereu subvenţionate în trecut. Acum s-au găsit în situaţia de a Li se tăia subvenţia. Şi-au pierdut avantajul relativ odată cu inflaţia. Sunt simbolul Libertăţii anarhice de după Revoluţie. Ne va trebui timp pentru a reinstala disciplina socială. Guvernul a vrut tot timpul să negocieze cu ei. Nu trebuie însă să vină 5. OOO de mineri La negocieri. Era clar o presiune. La un moment dat, situaţia a fost pierdută de sub control. Forţele de ordine au încercat să fie mai înţelepte, dar au avut un mort şi numeroşi răniţi.

Este un accident de parcurs. Procesul de reformă trebuie continuat. Este o concluzie pentru noi, dar şi pentru străinătate. 128

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Nu se poate disocia democraţia de reformă. Cele două procese trebuie ii. meargă mână în mână.

Joseph Voyame: Am observat ac~st Lucru_ şi _în ţările occidentale. Şi la el în tară se spune adesea că nu s-a schimbat nimic. Adrian Năstase: Sunt miniştri care au început să Înţeleagă. Nu s-a mai

dramatiZtlt venirea minerilor.

Joseph Voyame: Referitor la alegeri, care este programul după adoptarea Constitutiei? Mi s-a spus că până la sfârşitul Lunii noiembrie va fi adoptată Constituţia. Adrian Năstase: Poate chiar mai devreme. Suntem la articolul 60. Ieri la guvern s-a discutat raportul asupra situaţiei din Harghita şi Covasna. Este puţin emoţional. f n ultimul timp au fost baloane de încercare care au creat tensiuni în opinia publică românească. Un nou balon de încercare L-a constituit speculaţia privind autonomia Covasnei şi Harghitei. UDMR s-a delimitat. Joseph Voyame: Ce zic etnicii unguri în parlament de acest raport? Adrian Năstase: Au semnat raportul. Apoi au ieşit din sală, dar au revenit pentru a-şi spune poziţia. f n plus, este nevoie şi de o defulare în parlament. Este bine pentru opinia publică. Joseph Voyame: Minoritatea ungară nu are reprezentant în guvern. Adrian Năstase: Ei au pus condiţia creării Ministerului Minorităţilor. Nu s-a acceptat şi n-au mai participat La negocieri. Joseph Voyame: După Constituţie, vine o Lege electorală. Adrian Năstase: Până La sfârşitul anului. Deja se Lucrează La Legea electorală. Josep_h Voyame: Se pune problema alegerilor Locale. Adrian Niistase: Sunt trei·post·bt·1·ităţi· - să fi e mamte, m timpu Lsau d upă. Noi încercăm să influenţăm parlamentul prin Comisia pentru politică externă, să a vem a legerue ·, iaca , le mea~ m acest an. Este fioarte important · dm · punct de vedere internaţional. A

A

•

A

•

A

Am fost de acord cu observaţiile La Legea alegerilor Locale. 129

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRlAN NĂSTASE

PNL a câştigat mult pentru campania electorală prin curaiul de au Y asocia la guvernare. La MAE funcţionează. ca secretar de Stat prim-vice.

preşedintele PNL.

Joseph Voyame: În străinătate, asta face o foarte bună impresie. Membrii Senatului care s-au opus la cele două ministere- a fost numai atitudinea lor personală? Adrian Năstase: Era personală. Ludovic Spiess nu are studii superioare în România. Referitor la Victor Babiuc, care a trecut de la Ministerul Justiţiei La Ministerul de Interne, oponenţii nu au uitat că în calitatea de ministru al

J8 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministrul Af acerilor Externe al României, primeşte pe Alfred Moses, preşedintele Comitetului Evreiesc American.

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ziarului „Contemporanul" (doamnei Magdalena Popa-Buluc).1

Justiţiei s-a opus la unele decizii ale parlamentului.

Joseph Voyame: N-a fost şi istoria cu Procuratura? Adrian Năstase: A fost şi asta. Sunt bucuros că sunteţi aici şi că încercaţi să înţelegeţi ce se întâmplă.

că

Aveţi un program dens.

tale -

Veţi constata că am continuat crearea de organizaţii neguvernamenInstitutul pentru Drepturile Omului şi Institutul de Studii în Probleme/,e

Etnice, precum şi Centrul Euro-Atlantic. Joseph Voyame: Să o vedem şi noi. Care este scopul? Adrian Năstase: Este un loc de întâlniri, dezbateri şi seminarii. Joseph Voyame: Ce face Institutul pentru Drepturile Omului? Adrian Năstase: S-a creat un consiliu. Avem un director adjunct. Schifter ne-a promis un director american. Informează. cine a acceptat să facă parte din Board. Joseph Voyame: Proiectul de Constituţie i se pare bine conceput. Întâlnirea se termină la 19. 40.

20.15 Dineu oferit de Adrian Năstase, ministru de Externe al României în ci.nstea lui Joseph Voyame, raportor special pentru România al Comisiei ONUpentru drepturile omului (la restaurantul Casei Oamendor de Ştiinţă). Dineul se termină la 22. 40.

Î.: Domnule ministru Adrian Năstase, cred că vizita dumneavoastră în Statele Unite a fost una din cele mai delicate misiuni diplomatice. A trebuit să adunaţi din nou cioburile. Ce a însemnat acest ~ araton di~lomatic al cărui program prestabilit a fost departe de realitatea căreia a trebuit să-i faceţi faţă? R.: Vizita mea în Statele Unite a fost într-adevăr dificilă în adaptez unor dife:ite, primul rând pentru a trebuit într-o continuă şi năvalnică mişcare, deşi venisem cu anumite speranţe. Considerând că eram de-acum pe creasta valului, m-am trezit şi ne-am trezit, mai bine spus, sub val. Frustrarea a fost foarte mare pen tru că a trebuit să ne întoarcem din nou la mal si să încercăm să punem barca pe apă. Acest efort permanent este ex~rem de ~b?sitor şi nerodnic, dar trebuie să-l facem totuşi, în numele pam ei _noastre şi al destinului nostru de astăzi cu toate părţile lui bune şi rele. Pentru noi speranţa este obligatorie. Î.: Mai avem vreo şansă de a nu rupe punţile cu lumea şi a nu ne detaşa negativ de liniile generale de evoluţie ale Europei de Est? R.: Şansa aparţine viitorului şi de aceea trebuie să încercăm de pe parcurs să facem efiort un· ŞI· mai· mari, · sa- d oved'1m că accidentele · nu _afectează cu nimic drumul pe care l-am ales. O problemă foarte senoasă a fost şi aceea de a înţelege eu însumi ce s-a petrecut în

-

să mă

· _ sub titlul " Pene ru noi· este o bl'1gacone OctombrieI Publicat

condiţii

speranţa " , ,111 „

ontemporanul", 18

1991

131

130

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Bucureşti,

combinând. mereu ca re-m1. . .speranţa cu informatiile . parveneau. Aveam dorinţa ş1 spaima de a nu se întâmpla o decu l · - craţa- d e procese le d'm E uropa d e Est. pare masiva Î.: Fiind în Statele Unite în acea perioadă, aţi avut posibilit~tea de a prezenta cauzele reale ale mineriadei şi, desigur, implicatiile e1. Care au fost reaqiile la ONU, cât şi în Statele Unite, ce consecinte prevedeţi? · R.: Le-am explicat, printre altele, că una dintre dificu ltătil de Înţelegere a ceea ce s-a întâmplat în România este legată de ·u; anume stereotip vizând guvernul Roman. El a fost încă dinainte calificat ca fiind un guvern comunist, mai exact, neocomunist. Când s-au produs evenimentele şi cortina a fost dată la o parte, s-a văzut clar că programul de reformă era un program radical, democratic şi anticomunist, ceea ce reprezenta o contradiqie cu stereotipul prestabilit. De aceea, o reaqie de tip conservator la un program radical de reformă nu intra în schemă privind guvernul existent. Ceea ce a creat un anume inconfort, demonstrând că aprecierea iniţială a fost incorectă şi de aici lipsa de ajutor financiar pentru reforma din România. Un alt lucru pe care l-am subliniat a fost legătura ce există între procesul schimbărilor politice şi procesul schimbărilor economice. Cele două nu pot fi separate. Î.: În timpul unei convorbiri cu secretarul de Stat James Baker aţi avut posibilitatea să-i prezentaţi aceste evenimente. Credeţi că au fost percepute obiectiv? R.: Preocuparea esenţială a viitorului guvern, a Parlamentului este ca procesul de democratizare, de realizare a reformelor economice să nu se oprească. Am discutat toate aceste lucruri cu domnul Baker evidenţiind riscurile ce stau în faţa societăţii în aceste clipe grele pentru noi. Cu atât mai mult cu cât posibilităţile noastre de depăşire a problemelor grave pe care le avem sunt legate foarte strâns de conexiunile externe, de ajutorul unor organizaţii financiare inter-

acionale. Decuplarea de aceste programe ale acestor instituţii poate ;ă ~roducă un colaps econo~ic cu efecte s?ciale incalcula~ile. ~e aceea, am subliniat domnului Baker necesnacea de a considera m s iritul adevărului aceste evenimente ca o undă de răspuns a unui P c R l . s· cutremur mai mare, care a rost evo uţ1a romană . . 1care 1ş1 epuizează energiile negative prin cutremure mai mici, de replică. Este foarte important să avem sprijinul comunităţii internaţionale. Secretarul de Stat american m-a asigurat că în măsura în care procesul de reformă, de democratizare din ţara noastră va continua, vom putea să contăm pe sprijinul Scatelor Unite. Î.: Evenimentele de la Bucureşti au produs o stopare a A

A

•

•

proceselor de schimbare sau nu? R.: Procesele de schimbare nu s-au oprit, iar elementele pe care le am la nivel politic sunt mai curând argumente în acest sens. Aş dori din tot sufletul să am dreptate în această chestiune. De altfel, coate declaraţiile pe care le-am auzit la nivel politic din partea partidelor, factorilor politici dovedesc acest lucru, iar din acest punct de vedere semnalele politice externe sunt fundamentale. Dacă s-ar produce o fractură între noi şi lumea est-europeană, ar fi dramatic. Î.: Atitudinea tot mai deschisă a Statelor Unite faţă de România înregistrată în ultima vreme a suferit vreo modificare? Este posibilă continuarea relaţiilor şi, mai mult, obţinerea unui sprijin concret?

R.: După părerea mea, cu Statele Unite am stabilit în ultima

vreme canale de comunicaţie deschise şi sincere, americanii au început să înţeleagă mai exact ce se întâmplă în societatea românească. În acelaşi timp, au început să fie convinşi în mai mare măsură de importanţa strategică a României în Estul Europei şi în Balcani. Reaqiile lor au fost în cele din urmă de înţelegere. Îmi amintesc de vizita dlui Robson, subsecretar de Stat la Trezorerie, vizita ambasadorului Thomas Pickering, colocviile de drept organizate cu partea 133

132

ADRIAN NĂSTASE

americană: suntem pe cale de a desfăşura circa

7-8 aeţiuni de asistenţă, de sprijin, ceea ce este foarte util. Noi nu putem afirma că nu avem probleme. În măsura în care vom avea un sprijin pentru soluţionarea lor, viteza de rezolvare va fi normală. Trebuie însă câştigată încrederea lor ca parteneri. În măsura în care noi ne găsirn un drum nou şi îl facem să fie aproape de cel occidental, atunci şi în aeţiunile noastre politice aceste lucruri trebuie să apară mai clar. Dar şi aici avem de înfruntat o anumită inerţie. Vizita subsecretarului de Stat Schifter la Bucureşti, care a avut loc zilele acestea, reflectă tocmai dorinţa de înţelegere, de aprofundare a cunoaşterii realită­ ţilor din România. Sper ă sosească la Bucureşti, într-o fază urmă­ toare, un grup de specialişti pe probleme de economie pentru a studia felul în care ar putea să sprijine mai substanţial reforma în România. Mai este vorba şi de numeroase programe de asistenţă în care şi noi ar trebui să fim incluşi. Cred că la nivel guvernamental Înţelegerea este corectă, în sensul că este vorba de lucruri inerente pentru un proces ca acesta, postrevoluţionar. Mult mai serioa e sunt efectele, după părerea mea, la nivelul opiniei publice internaţionale, la nivelul întreprinzătorilor particulari, la nivelul micului om de afaceri, unde rămâne un semn de întrebare şi se creează o anume barieră a lipsei de interes, chiar o anumită teamă pentru piaţa noastră economică. Şi aici multe dintre efecte vor fi estompate, mai ale la nivelul marii politici dar, din păcate, unele din efectele negative vor fi amplificate la niveluri mijlocii şi mici. Pentru o vreme va exista o anume răceal~, o anume lipsă de interes. Deşi cei care cunosc mai bine România sunt deja prezenţi aici economic sau încearcă să fie. Este experienţa pe care o vedem realizată prin Târgul Internaţional Bucureşti care se desfăşoară în aceste zile şi la care sunt prezente multe firme serioase. Î.: Care credeţi că este factorul de care va depinde ace r program viitor?

134

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

R.: Sunt două lucruri strâns legate. În măsura în care mesajul no rru va fi clar prin formula guvernamentală şi programul de guvernare, o agendă politică a Parlamentului şi, în general, a vieţii noastre interne, respectiv alegerile locale sau generale, deci în măsura în care aceste lucruri vor fi în atenţia noastră, sigur şi comunitatea internaţională ne poate ajuta mai mult. Î.: T ocuşi, cum a fost privită această ieşire din practica democratiei . si. ce concluzii s-au tras? R.: Democraţia este un proces şi, ca orice proces, are un grad de perfectibilizare ce presupune un anumit timp. Iar în ceea ce priveşte evenimentele şi venirea minerilor la Bucureşti, ceea ce a şocat a fost că nu se înţelegea acest limbaj al revendicării pentru că acest limbaj violent iese din cadrul mecanismelor democraţiei. Este inadmiibil din punct de vedere al societăţii democratice occidentale ca chimbările să fie impuse de un grup de presiune, desemnând mai degrabă o profesie decât o întreagă categorie socială. Unii m-au întrebat: ,,Domnule, dar la voi ce se întâmplă de fapt? Nu mai Înţe­ legem ce vreţi, spre ce vă îndreptaţi?" Eu cred că din aceste evenimente trebuie să tragem noi înşine învăţăminte, să ne dăm seama că repetarea unor astfel de lucruri este dezastruoasă în planul imaginii externe a ţării. Pentru că aceste lucruri vor fi folosite de aceia care nu doresc să intrăm în plutonul avansat al competiţiei. Iată şi reaqii surprinzătoare: decl araţia purtătorului de cuvânt al preşedintelui Bulgariei care, desigur, dincolo de dorinţa de a obţine avantaje pentru ţara sa, a încercat o distanţare neelegantă punând piedică celui care fuge alături de ei în această competiţie. Aceasta nu foloseşte nimănui pentru că ţările occidentale ştiu exact despre ce e vorba, ştiu şi care este potenţialul fiecăreia dintre ţări şi importanţa strategică a acestora. ingura modalitate recunoscută într-un sistem democratic pentru exercitarea puterii o reprezintă alegerile. De aici şi accentul extraordi135

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

nar pe care-l pun americanii în permanenţă pe corectitudinea alegerilor din Europa de Est. Î.: De curând, a fost acordată Cehoslovaciei şi Poloniei da celei mai favorizate. Noi ce putem spera? llZa. R.: Acestea sunt nişte procese de lungă durată care au înce D put c~ am mamte. e aceea cred că trebuie să privim aceste lucruri dmtr-un punct de vedere foarte responsabil, într-un mod neemotional. Noi am pornit pe acest drum pentru restabilirea tratament~lu· celei mai favorizate. De altfel, amendamentul Jackson-Van; este tocmai un prim pas în această direeţie. La sfârşitul lunii vor începe negocierile pentru un acord comercial bilateral care să cuprindă tocmai acordarea reciprocă a tratamentului naţiunii celei mai favorizate, urmând ca după aceea, spre sfârşitul anului viitor, să se poată ratifica tratatul şi în aceste condiţii România să poată beneficia şi ea de acest tratament. Î.: Înainte de plecarea dumneavoastră în Statele Unite speraţi ca România să poată deveni o zonă de stabilitate într-o zonă conflictuală. Azi ce părere aveţi? R.: Eu cred că am avut dreptate şi consider în continuare că România este o ţară stabilă la nivel geostrategic şi din punct de vedere intern. Există aceste surse de energie negativă care sune, după părerea mea, inevitabile. Noi încă nu reuşim să găsim foarte bine supapele pentru frustrările existente în societate, pentru nemulţu­ mirea adunată. Nici nu am fost foarte tare ajutaţi în acest proces. Concluziile lucrurilor care s-au întâmplat la Bucureşti sunt nu numai pentru noi, ci şi pentru cei care se uită pe fereastră. Trebuie să fim sinceri cu noi, dar şi cu ceilalţi. Numai acest tip de dialog poate să aibă o rezonanţă nu numai la americani, care iubesc acest gen de discuţii, dar şi cu occidentalii. Principala leqie pentru noi este că numai mergând înainte şi realizând momente politice semnificative îi ajutăm şi pe ceilalţi să ne ajute. Până la urmă, elementele de

naţiunii •

A

naţiunii

•

judecată, a~~ cum am mai spus_, vizează nişte_ elemente majore pe agenda polmcă, de genul alegen locale, alegen generale, elaborarea Constituţiei. Sunt lucruri care capătă semnificaţie prin efectele multiple macrosistemice. De aceea, trebuie să fim realişti şi să înţelegem

filosofia americană şi poate funqionarea lobby-urilor între aceste centre de decizie. Din partea americană există multă disponibilitate în acest sens. Î.: Nu de mult, Walţsa 1 condamna Occidentul pentru lipsa de promptitudine a ajutorului ... R.: Dacă preşedintele Poloniei acuză Occidentul, nu ştiu cum am putea reacţiona noi. Polonia a obţinut în ultimii ani aproape 20 de miliarde de dolari, pe când noi doar 1 miliard şi ceva. Situaţia noastră din acest punct de vedere este mult mai dificilă. Pentru că orice reformă economică pentru a reuşi are nevoie nu numai de încredere, ci şi de resurse financiare pentru punerea ei în aplicare. Î.: Din agenda diplomatică anunţată pentru lunile septembrie şi octombrie multe vizite au fost amânate. lată că ne întoarcem din nou cu un an şi ceva în urmă ... R.: Într-adevăr, intrasem deja într-un flux foarte bogat. Am muncit mult pentru a realiza aceste contacte care aveau o dublă destinaţie: politică şi economică. Trebuie să înţelegem, pe de o parte, că e vorba de chestiuni tehnice în această perioadă, prin inexistenţa unui interlocutor bine aşezat. Ele nu sunt anulate, ci numai amânate. Din păcate, noi nu realizăm cât de dură este competiţia în acest moment între ţările est şi central-europene. Noi suntem într-o situaţie extrem de dificilă şi tocmai acum oferim contraargumente şi asta este de neînţeles. Competiţia este dură, atât pentru sprijin economic, cât şi financiar, deoarece miza este foarte mare, pentru

p . 1 Lech Walţsa (n. 1943) . Om politic şi de stat polonez. Lider al mişcării Solidarnosc. dremiul Nobel pentru Pace (1983). Preşedinte al Republicii Polone (22 decembrie 1990-23 eccmbrie 1995). 137

136

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

AD RlAN NĂSTASE

că sumele de bani disponibile sunt extrem de limitate. Ca să n . · d 1 · · · 1 · u llla1 b vor im e so 1c1tan e existente nou apărute şi care au început - [' . . sa ne I uate m cons1.deraţ1e, Baltice si Uniunea S · · . . . cum ar fi Tănle . . ovietică Sigur, dmcolo de donnţa de a înţelege reaeţia celor care sunt afi : ectat1 . b' · · d e seh 1m an ş1 care pe plan uman este de înteles dincolo de · . A . . . . ' aceasta, deci, modul m care trebuie realizat dialogul social trebuie să se A in · scne ~ntr-un c~dru. dem_ocratic. Acesta este singurul lucru care poate fi mţeles, fiind ş1 eficient pentru ţară şi care poate fi înţeles şi în afară Să fim . mai activi si · să nu lăsăm să se creeze o distantare . intre evenimentele ca atare şi momentul nostru de reactie. Î.: Credeţi în legitimitatea şi credibilitatea p~ plan extern ale unui guvern de unitate naţională? A

A

A

•

R.: Politica externă nu se clădeşte pe strategii de partid. Un astfel de guvern, care va avea sprijinul tuturor partidelor politice s~er c_ă va da un semnal şi mai clar de angajament politic responsabil ş1 social pentru reformă şi pentru schimbare. Deci, el poate să aibă nu numai o legitimitate mai mare dar şi o credibilitate mai mare. Aşa cum vă spuneam, tocmai reuşita noastră pe plan intern trebuie să realizeze acest lucru atât în plan politic cât şi economic. Toace ţările care au avut experienţa unei politici de austeritate au realizat că au nevoie de acest consens intern. Înţeleg că acum este nevoie de o mare disponibilitate a oamenilor politici . Acum este nevoie de a se ţine cont de ceea ce este vital: interesul comun. Î.: Cum priveşte România noua declaraţie semnată de T rilacerală?

R.: Există o anumită logică a instituţiilor care face ca ea în mod firesc să macine idei, să producă documente. Este probabil unul din lucrurile valabile şi cunoscute de cei care se ocupă de teoria instituţiilor. Trilaterala a pornit de la un anumit interes comun privind apropierea de Piaţa Comună, iar după aceea, în mijlocul schimbărilor din Europa de Răsărit, tinde să-şi dezvolte şi alee 138

onence. Este ceea ce se numeşte în teoria organizaţiilor intercomp . . l or " . Este nresc c. . d · ale O expansiune a o b"1ecove ş1 eu nu ere ca na non " . ebuie să ne preocupe. Desigur, doar în măsura în care noi vom cr · sa' devenim puternici în interior si interesati din punct de vedere reuş i · ·. . . ·c în exterior Suntem, oricum, demm de tot mteresul dm econ Oml · punct de vedere strategic şi lucrul acesta îl şt!u şi ~ţi~. In mare măsură, valoarea noastră de partener se construieşte mauntru, ea nu se construieş te numai prin jocuri politice, diplomatice. Sigur, acesta este unul din elementele care pot la un anumit moment dat să contracareze sau să ajute într-o anumită direeţie. Accentul rămâne definitoriu în interiorul cercului. Î.: Suntem într-o zonă destul de periclitată a Europei. Ultimatumul dat Iugoslaviei a expirat. În condiţiile destabilizatoare din Iugoslavia, România se află într-o situaţie incomodă. R.: Iugoslavia are acum o situaţie cu multe elemente de incertitudine, axe contradictorii care vin din afară şi se interferează cu cele ale republicilor. Pentru noi, esenţialul este să subliniem faptul că dreptul la autodeterminare are valoare egală pentru popoarele iugoslave şi că sperăm că acesta nu va fi afectat în aplicarea sa de către scatele vecine care au responsabilităţi deosebite tocmai spre a crea un mediu international care să favorizeze realizarea unei soluţii din interior. Eu nu cred într-o soluţie impusă în Iugoslavia, în soluţii militare, în trimiterea unor trupe, a unor intervenţii care ar putea să rezolve sau să creeze o soluţie de durată, pentru problemele acestei ţări . T oate problemele cred că trebuie să fie rezolvate acolo, între popoarele respective şi punctul nostru de vedere este că nu trebuie să ne amestecăm în niciun fel într-o zonă sau alea a lugoslaviei. Ceea ce trebuie, însă, să subliniem este că trebuie oprite conflictele şi violenţele.

Î.: Cum apreciaţi legăturile existente în acest moment între România şi Ungaria? 139

ADRIAN NĂSTASE

„ R.: No! cu Ung~ria ~vem din„ păcate o istorie _foarte lungă de nemţelegen. Este o 1stone care a mceput după Pnmul Război Mondial şi problemele au fie o natură politică, fie o natură psihologică. Ele au devenit extrem de complicate prin faptul că reverberaţiile lor pot fi evidenţiate atât la nivel guvernamental, cât si neguvernamental, atât în România, cât şi în Ungaria, ca să nu m~ vorbim despre organizaţiile maghiare şi ale emigranţilor maghiari din străinătate. La Ministerul de Externe simţim aceste lucruri aproape zilnic. Pentru că ele nu au neapărat o legătură cu centrul politic de la Budapesta, dar este ca un fel de proces de fuziune nucleară care a început şi care după aceea se dezvoltă printr-o repetare şi multiplicare agresivă în care nu mai ştii exact cine conduce procesul şi care sunt interesele. Problema esenţială pentru raporturile noastre cu această ţară este de natură psihologică: chestiunea de încredere. În permanenţă ne confruntăm cu un anumit mesaj repetitiv, obsesiv în legătură cu drepturile minorităţii maghiare. Ceea ce este descui de neplăcut şi destul de injust pentru că, pe de o parte, s-au făcut nenumărate lucruri în acest domeniu, chiar dacă mai rămân încă altele de făcut. Dar, din păcate, niciodată nu se spune că s-a făcut ceva. Pe de altă parte, nu se înţelege de ce dintre coate minorităţile naţionale singura cu care sunt probleme în România ar fi cea maghiară. Şi de aici o anumită frustrare a opiniei publice de la noi care are impresia că problema care se pune nu este atât a minorităţii maghiare, a drepturilor sale, ci este o problemă de teritoriu. Care, sub pretextul violării unor drepturi ale omului privind minorităţile creează sub formă de substitut o stare incendiară care să menţină problematica Transilvaniei fierbinte. Acest lucru sigur că ne deranjează. Noi am spus în mod foarte clar că nu vom accepta absolut niciuna din afirmaţiile care ni se par incorecte, neelegante şi vom reaqiona, deci mesajul nostru trebuie să fie foarte clar şi bine cunoscut. Eu cred că tocmai pentru a evita ceea ce în numeroase 140

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

rânduri a fost prezentat ca o poziţie clară precum cristalul a guvernului ungar şi anume poziţia sa în legătură cu teritoriile, deci inclusiv cu Transilvania. Tocmai pornind de la speranţa că această afirmaţie este corectă şi reflectă un adevăr, noi am trimis un proiect de Tratat bilateral în care principiile relaţiilor noastre să fie foarte clar stabilite, precizate: problema frontierelor astfel încât să nu mai avem sentimentul unui balans permanent între diferite personalităţi politice, organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale. Acest lucru trebuie extrem de bine clarificat şi pe această bază putem după aceea să construim atât o relaţie psihologică cât şi una politică, lipsite de ambiguităţi şi care pot să ia în consideraţie ceea ce atunci nu va mai fi considerat ca un element într-o strategie pe termen lung, ci ca o dorinţă de o exprimare mai firească a drepturilor minorităţilor. Î.: Urmărind meandrele politice din Uniunea Sovietică, tensiunile generate de sărăcie şi subalimentaţie - în a doua etapă, aceleaşi n emul ţumiri pot pava drumul spre o nouă răsturnare, spre un puci 2. În aceste circumstanţe care este poziţia noastră faţă de Uniunea Sovietică? R.: Cred că una din marile probleme în clipa de faţă este că nu prea ş ti m ce este în Uniunea Sovietică în acest moment şi poate că nici ea nu ştie. Ce configuraţie politică va avea. Tocmai datorită faptului că după puci starea de anestezie nu s-a terminat, apar anumite elemente foarte diferite, tentaţii, nu este clar cum vor fi departajate competenţele între centru şi republici, apare o anumită competiţie între republici, apar interesele Occidentului în legătură cu Uniunea Sovietică. Occidentul se pare că ar fi dorit o Rusie condusă de Gorbaciov. Bănuiesc o anumită dorinţă ca Uniunea Sovietică să-şi piardă din puterea sa imperială sau, să spunem, din puterea agresivă pe care o avea înainte, însă, în acelaşi timp, Occidentul nutreşte dorinţa ca puterea ei să nu scadă prea mult. Ca această putere să asigure controlul asupra armelor nucleare. Sunt foarte multe interese în joc aici. Cred că, indiferent de ce se va întâmpla, noi nu 141

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TA E

p~t~m să considerăm că la graniţele noastre de Est nu mai există nimic pentru că s-au întâmplat câteva lucruri sau pentru că acol există un proces de schimbări. Entuziasmul sau exagerarea în aces~ domeniu pot să ne creeze un rău imens. Uniunea Sovietică, indiferent de configuraţia sa - va fi bazată exclusiv pe republici plus altceva cel mult o anumită formă de organizare centrală - va fi un partene; şi un vecin important. Va trebui să ţinem cont de noua hartă a Uniunii Sovietice: Ucraina va deveni pentru noi o ţară cu care va trebui să avem relaţii intense şi bune. Rusia va deveni de asemenea o ţară cu care va trebui să organizăm foarte bine relaţiile noastre. La fel, Ţările Baltice, unele dintre republicile asiatice, care au iesire la Marea Neagră; încă înainte de puciul de la Moscova am pri~it vizita ministrului de Externe al Federaţiei Ruse urmează ca ministrul de Externe al Ucrainei să vină în curând la Bucureşti, este invitat ministrul de Externe al Belarusului. Eu am făcut o vizită în Ţările Baltice. Deci, încercăm să acoperim această zonă pentru ca după aceea să fie deschise porţile pentru contacte economice. Î.: Ce proiecte aveţi înscrise în continuare pe agenda diplomatică?

R.: Avem un întreg registru pe care-l

pregătim

acum: tratate cu Franţa, Spania, Grecia, Cehoslovacia, Germania, unele dintre ele chiar parafate. Ele vor da semnalele politice necesare în relaţiile bilaterale. Apoi avem nenumărate aqiuni atât de rutină cât şi mai importante, vizite destul de multe, care se petrec şi care de obicei nu sunt percepute de presă, la nivel de subsecretari de Stat, de directori. Probabil că până la urmă aceasta este de fapt viaţa cea mai interesantă la nivel politic. Pentru că aici se face acea ţesătură de legături instituţionale care este cea mai importantă. Sigur, sunt mult mai vizibile contactele de nivel înalt, dar viaţa diplomatică continuă, şi în aceste zile avem câteva vizite importante, toate pregătind alţi paşi, alte momente. 142

-

Î.: Câte ceva despre activitatea personalului de la ambasadele român eş ti ? Am dori să-i vedem mai activi şi poate mai competenţi pe salariaţii Extern~lor afl~ţ~ în se~iciul ţ~rii. . . . . R.: Avem d1ficulrăţ1 ma găsi o echipă polit1co-d1plomat1că, mulţi dintre cei care ar fi putut să fie ambasadori au avut conexiuni cu structurile vechiului regim. Pe de altă parte, nici nu poţi să exagerezi prin implicarea unor oameni fără niciun fel de experienţă în acest domeniu. A fi ambasador înseamnă în primul rând a fi un profesionist în domeniul diplomatic. Nu cred că mai este vremea după cel de al Doilea Război Mondial unde lucrurile erau deja jucate, i atunci ambasadorii făceau pur şi simplu conversaţie şi puteau fi poet, matematician. Am toată stima pentru echipa de ambasadori din vremea respectivă, dar atunci lucrurile erau foarte clare. Azi mizele sunt foarte mari. Apoi mai este dificil de a găsi un ambasador care să nu fie contestat de una dintre părţi. Şi atunci facem compromisuri. Dar cât de mari sunt?! Trebuie înteles că nu suntem, însă, în cea mai bună situaţie. Avem o listă foarte mare de candidaţi dar. .. Până şi în aceste condiţii mai avem 18 posturi vacante de ambasadori. Î.: Se pare că tot atât de prost stau lucrurile şi cu ambasadorii noştri cul turali. Ştiţi cât de frecvent se evocă ideea după care şansa spre universalizarea unei ţări este cultura. De ce nu deschidem mai multe centre culturale în străinătate, de anvergură, cum fac celelalte ţări ex-socialiste? R.: Noi nu am avut aceste posturi de ataşat cultural şi am reuş it de abia acum să punem pe picioare Accademia di Romania, unde va pleca în curând doamna profesor Buşulenga 1, Biblioteca

Zoe Dumirrescu-Bu ulenga (1920-2006). Personalitate a culrnrii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filosof al culturii şi pedagog român. Membru c~respondent (I manie 1974) şi membru tirnlar (22 ianuarie 1990) al Academiei Române; vicepreşedinte al Academiei Române (2 februarie 1990-18 februarie 1994). Membră a unor 11nporran · ·· cu 1turale europene. te ·111 sntuţ11 • •

1

143

ADRIAN NĂ TASE

Română de la New York. Apoi Casa Iorga de la Veneţia. Sunt, iată câteva lucruri care s-au făcut. Am reuşit să creăm câteva posturi d~ ataşaţi culturali care s-au obţinut foarte greu pentru că nu avern posturi în schemă. Există o „moştenire" de ataşaţi culturali şi de presă pe care îi putem avea cu o singură condiţie: de a avea banii necesari Încercăm cu ceea ce avem să redistribuim, să schimbăm accentele., să limităm cât mai mult personalul administrativ şi să le transformăm în posturi diplomatice. Am adoptat o poziţie mai ofensivă în ceea ce priveşte consulii onorifici care sunt străini, oameni de afaceri sau personalităţi culturale şi reprezintă interesele României în actualitate. Atunci când eşti sărac, faci o diplomaţie în funqie de intere ele pe care le ai şi asta este una dintre problemele noastre cele mai serioase. Avem la Washington doar 7 diplomaţi. Cred că asta este inadmisibil. Ce pot să facă ei într-o lume atât de diversă a centrelor de decizie? Încercăm să deschidem trei consulate la New York, Los Angeles şi Chicago. De asemenea, vreau să ne mobilizăm resursele pe zone de interes. Încercăm să facem formele pentru şase membri ai Uniunii Scriitorilor care vor pleca în şase capitale şi acest lucru l-am realizat prin comasarea personalului administrativ. Dar su nt încă foarte multe lucruri de făcut ... Î.: Care este primul mare pas pe care ar trebui să-l facă România acum? R.: Cred că românii ar trebui să-şi dea mâna între ei înain te de a cere ajutor din afară. Poate sună romantic ceea ce vă spun eu. Cred că o solidaritate internă va fi benefică pentru toţi. Sper într-u n liant social care, dincolo de diversitatea noastră inerentă în planul opţiunilor politice, dincolo de preferinţele noastre în plan filosofie, în planul doleanţelor pentru stilul de viaţă, să însemne o recâştigare a încrederii în structurile instituţionale ale democraţiei. Şi aceasta până la urmă poate să însemne acel pas social care în domeniul sindical şi al muncii va asigura liniştea necesară pentru realizarea 144

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

unor schimbări economice, iar în plan extern să însemne stabilitatea şi siguranţa pentru investitorii străini. î.: Cum vedeţi, domnule ministru, viitorul Europei? R.: Din păcate, nu poţi să vezi Europa din vina celor care mâzgălesc harta Europei. Fiecare se consideră competent pentru a trasa frontiere. Sau pentru a le şterge, de a organiza Europa pe regiuni sau diferite formule geometrice. Părerea mea este că Europa se îndreaptă spre o unificare instituţională într-un prim stadiu. Acest lucru se face în plan economic prin expansiunea Pieţei Comune spre Răsărit, în planul drepturilor omului prin expansiunea Consiliului Europei spre Răsărit, iar în plan militar şi strategic prin expansiunea NATO spre Răsărit. Deci, practic, modelul este de expansiune instituţională dinspre Vest spre Est şi uniformizarea, deci ocuparea vidului creat prin demantelarea, prin distrugerea structurilor comuniste din Europa de Răsărit şi ocuparea acestui loc de structurile occidentale. Această unificare instituţională va duce şi la un proces de integrare. Cât de repede se va face acest lucru e o chestiune care ţine de numeroşi factori ... Poate că nu timpul contează atât de mult, cât direqia de înaintare, de evoluţie a evenimentelor viitoare.

9.05 La Adrian Năstase.

De pregătit pentru primul-ministru Theodor Stolojan: - Sinteză cu poziţia noastră privind Moldova. Istoric al problemei şi 1,5 pagini poziţia noastră.

- Fişe pe toate problemele sensibile. l2,50 Interviu pentru Radio România referitor la dezbaterik din Parla-

mentul Ungariei în kgătură cu politica externă.

145

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

15.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu Julio E. Linares, ministru al Relaţiifur Externe al Republicii Panama. Adrian Năstase:

Satisfacţie pentru

realizarea vizitei. Vizita să fie urmată de rezultate practice. Julio E. Linares: M-am bucurat mult de şederea în România. Am observat situaţii pe care nu mi le-am închipuit. Vizita la Casa Americii Latine a scos în evidenţă interesul României faţă de această parte a lumii, ceea ce mă umple de satisfacţie. Este începutul unei legături între România şi America Latină. Am spus şi cu alte prilejuri: faptul că România şi America Latină au o bază comună - latinitatea - nu trebuie să-l privim ca ceva trecut, ci ca un fundament care există şi să fie motiv de strângere a legăturilor noastre. Mulţumiri lui Adrian Năstase, precum şi preşedintelui şi primului-ministru - mulţumiri din partea guvernului şi preşedintelui pentru vizita pe care am făcut-o ca urmare a invitaţiei dumneavoastră. Fără nicio exagerare, cred că am descoperit România. Adrian Năstase: Sunt convins că relaţiile noastre vor intra într-o etapă nouă, specială, care să ne permită legături mai frecvente şi mai eficiente. Această vizită are un caracter istoric în sensul că poate declanşa un proces de cunoaştere şi de acţiune comună. Va trebui să punem în valoare acordurile pe care le vom semna. Să încercăm să favorizăm legături între oamenii de afaceri din cele două ţări. Să discutăm şi despre unele probleme internaţionale, în special din regiunea noastră şi din regiunea dumneavoastră. Exemplu: situaţia din Haiti, unde lucrurile evoluează foarte ciudat, uneori dramatic şi alteori ca un scenariu de spectacol. Julio E. Linares: De acord. 146

Să facem un schimb de păreri: Panama să stabilească

1-2 consulate onorifice în România. Din motive de buget ne-am limitat reprezentarea în strdinătate.

A m vrea opersoanăfizică şi care să aibă reşedinţa permanentă în România. Poate ne-aţi putea oferi numele unor persoane care ar putea funcţiona la asemenea consulate onorifice la Bucureşti şi la Constanţa. Ar fi un prim pas. Adrian Năstase: Este o idee foarte bună. Sunt absolut de acord cu această idee. D in punct de vedere tehnic, ar trebui să facem un aranjament consular unde, în afara consulatelor onorifice, să includem prevederi şi pentru ptl.fapoartele diplomatice şi de serviciu. Să prevedem şi posibilitatea de consulate onorifice. N u am avut texte pregătite. Să p regătim un proiect asemănător cu convenţiile încheiate cu alte state latino-americane - Ecuador şi Brazilia. Noi vom transmite acest acord fie înainte de a ajunge acasă, fie prin ambasada noastră la San Jose. Julio E. Linares: Alt punct pe care să-l rezolvăm: să înfiinţaţi un birou comercial în Panamd. Cred că cea mai bună cale de a-l face ar fi modelul Elveţiei. Aceasta are un ambasador în Panamd cu reşedinţa la San Jose. Are totuşi un însărcinat cu afaceri în Panamd. Persoana care ar fi reprezentant comercial ar putea acţiona în acelaşi timp ca însărcinat cu afaceri şi îi recunoaştem privilegii şi imunităţi diplomatice. Ar fi de mai mare folos şi pentru dumneavoastră. D e multe ori sunt reprezentanţi comerciali români care au statut diplomatic.

Adrian Năstase: Cred că soluţia dumneavoastră este singura compatibilă cu Statutul corp ului diplomatic român. Altfel, ar fi reprezentant al unor interese comerciale. Statul român nu ar putea să continue, pentru că nu mai are monopolul comerţului exterior.

Julio E. Linares: Dat fiind că avem deja relaţii diplomatice, este suficient să ne comunicaţi cine este persoana şi titlul pe care i-l daţi. Îl vom primi cu plăcere. Adrian Năstase: Vom încerca să rezolvăm cât mai curând această problemă. 147

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Julio ~· L!nar~s: ~u. u_n func~i~nar ~colo este mai uşor să acţionaţi pen zona libera Colon

şi linia maritimă directă.

tru

Adrian Năstase: De acord. Referitor la Europa Răsăriteană: . Euro?a ~ Jo.st împ~?ită m_ulte decenii nu atât ca urmare a geografiei, cz ca o consecinţa a ideologiei. Est şz Vest au semnificat în mare măsură O opozi · ţie între două ideologii şi nu o departajare geografică. După ~evoluţiile care au avut loc în Europa Răsăriteană, situaţia în Europa s-a schimbat fundamental, atât sub raportul concepţiilor de viaţă, dar şi din punct de vedere instituţional, deoarece practic au dispărut instituţiile multilaterale ale Estului, ale sistemului comunist. De la o zonă omogenă şi sub control strict, Europa Răsăriteană a fost deschisă la contacte prin dispariţia liantului ideologic, a legăturilor instituţionale, deteriorarea relaţiilor economice şi apariţia unor forţe centrifuge care împing spre o integrare mai rapidă în economia mondială. De aici, mari posibilităţi de acţiune pentru instituţiile occidentale în extinderea spre Europa Răsăriteană. Consiliul Europei, iniţial o instituţie a Europei Occidentale, s-a transformat într-o instituţie paneuropeană. În cel mult un an, toate aceste ţări vor face parte din Consiliul Europei. Aceeaşi tendinţă este evidentă şi pentru CEE, care se extinde spre Răsărit şi tinde să ia locul CAER. Există o tendinţă asemănătoare şi în ceea ce priveşte NA TO, care încearcă să-şi extindă umbrela de securitate asupra Europei Răsăritene, după dispariţia Tratatului de la Varşovia. Este foarte clar că Europa Răsăriteană este „îmbrăţişată" de Europa Occidentală, dar în acelaşi timp este respinsă datorită unor interese economice şi tendinţe de protecţionism . Aceste jocuri politice ţin şi de dorinţa de a integra aceste noi pieţe nu neapărat într-un sistem general al Europei Occidentale, ci de a le aduce în sfera de influenţă a uneia sau alteia din puterile occidentale. De aici o nouă

rsă de conflicte şi încercări de influenţare a evoluţiilor din Europa Răsăriteană ~ _ n sens favorabil acestor interese. ,ntr u Lucrurile se complică datorită evoluţiilor din URSS. Statele occidentale doresc ca Uniunea Sovietică să fie slăbită, dar nu tWmte ca această slăbiciune să ducă la dispariţia URSS. se De aici, lipsa de dorinţă de a sprijini eforturile şi independenţa republicilor unionale. Un alt facto r de complicare ţine de situaţia din Iugoslavia. Aici se confruntă dreptul popoarelor iugoslave la autodeterminare pe trei axe, diferite însă: o axă ideologică, în special Serbia şi republicile vestice; axă etnică, în special sârbii şi croaţii, dar nu numai; o axă religioasă, între O

ortodocşi şi catolici.

Stăruie în memorie atrocităţile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când mai multe sute de mii de sârbi au fost asasinaţi de croaţi. Aceste tensiuni din Iugoslavia au fost folosite de alte ţări datorită intereselor lor particulare în zona iugoslavă şi conflictul a izbucnit deschis. Rezultatul poate fi extrem de dramatic pentru întreaga Europă. Ce s-a focu t până acum nu a dovedit că poate duce la o soluţie eforturile CSCE, eforturile CEE, precum şi efortul de mediere al lui Gorbaciov. Este clar că iugoslavii vor trebui să se înţeleagă între ei, iar ţările din Europa trebuie să asigure cadrul amical pentru rezolvarea crizei. Julio E. Linares: Mulţumiri pentru informaţii. În termeni generali, mi se pare corectă analiza dumneavoastră şi o împărtăşesc.

O viziune foarte sumară asupra Americii Latine. Sunt teme despre care se poate vorbi mult. Foarte sumar, trei aspecte care se observă cu o intensitate mai mare. Prima temă. Popoarele latino-americane dobândesc conştiinţa că problemele trebuie să le abordăm p e baza. bunei înţelegeri. . Sunt tot mai frecvente legăturile directe la diferite niveluri, în special iefiz de state şi ministrii . de Externe' dar si' alti ministri. '

.

149 148

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

ADRlAN NĂ TASE

Chiar lărgirea Grupului de La Rio este o dovadă a acestei· a•ti rropz. . care se produce treptat între ţările Americii Latine. erz, necrativ .Sunt două situaţii, din păcate, care afectează r;c. o· , într-unfeL, aceasc armonie. a . [}_na este cazul ~eri:--E:uado~, din cauza problemelor de frontieră. În ultimul timp, Ecuador tratatului care apus catiăt . . insistăm respingerea .. r acestei. probL~m~. Peru insistă. pe valabilitatea acordului, cu patru state garante. Tensiunile sunt tot mai mari între cele două tări. În cealaltă situaţie cu aspect negativ . suntem protagonişti. Anumite persoane Legate de vechiul regim au cerut şi primit azil în diferite ambasade. Doi militari în Ambasada Peru-ului - unul acuzat de 7 asasinate, celălalt de 1O asasinate. Nu erau delicte politice, ci de drept comun. Guvernul peruan i-a considerat persecutaţi politic. Ne-a pus în situaţie delicată în faţa opiniei noastre publice, care nu înţelege aprobarea guvernului ca aceştia să plece din ţară. Potrivit Convenţiei de La Caracas din 1954, statul care oferă azilul este cel care stabileşte natura delictului. Am fost obligaţi să Le dăm permisiunea de plecare, deşi a fost un cost politic pentru actualul guvern. Noi am cerut extrădarea acestor persoane. În timpul acestui proces, am aflat că autorităţile peruane pierduseră controlul asupra lor. Credem că unul a şi plecat din Peru. Când o ţară cere extrădarea, omul respectiv trebuie păzit. Nu este precedent în istoria azilului diplomatic ca persoanele care s-au dus ca exilaţi politici şi sunt obiectul unui proces de extrădare să dispară. Noi dăm posibilitatea guvernului peruan să-i localizeze. Credem că Peru încearcă să dea de urma lor. În această situaţie, nu putem să ne facem că nu s-a întâmplat nimic. Sunt două situaţii care ar putea rupe armonia în America Latină. A doua temă. America Centrală, cu unele excepţii, a fost leagănul dictaturilor, în special militare.

ia statelor Costa Rica si Panama, în restul Americii Centrale Cu exce'Pt. · multe inegalităţi sociale. te ntfoar · · şi· aceasta 5" Elita economică era, în mod norma L, d e acord cu mi·1·ita~tt, tării de belicrerantă din America Centra/,ă, fără a fi singura cauză. (Ultoreaffi s o . . fi . se Presedintii celor şase state central-americane nu numai că au ost aleşi . l ·. corecte ci si în calitate de candidaţi ai opoziţiei. Într-adevăr, La prm a egeri , · . . lor s-a resnectat voinţa poporului. ea aeger r d. A A · C /,ăD' l Panama participă la procesul e integrare in menea entra . in . . }991 am avut o lecrătură foarte directă cu America Latină. Este adevărat w~ ~ • 1 . • G atemala El Salvador si Honduras sunt armate foarte puternice, faţa c,1 m u , · de care trebuie grijă, preşedinţii acestor ţări sunt sincer interesaţi în consolidarea democraţiei în aceste ţări. Sarcina lor este foarte grea, pentru că armatele lor M

M

sunt foarte puternice. Trebuie să-i sprijinim. A treia temă. În acest timp se constată în America în general o mai mare constientizare că democraţia nu se consolidează cu discursuri sau cu bune intentii. .Trebuie acţiuni colective pentru a se evita schimbarea guvernelor legitime. Aceasta se vede de La situaţia din Panama din 1989 La situaţia actua/,ă din Haiti. În 1989, regimul militar a anulat alegerile din Panama, în care a castigat opoziţia. OSA a tratat 4 luni fără rezultat, sub pretextul principiului neintervenţiei.

Poziţia Panama: suveranitatea statelor poate fi violată nu numai prin actiunile terţilor, ci şi când un grup de militari sau naţionali, împotriva voinţei populaţiei, se impun în guvern cu forţa. Suveranitatea primeşte forţă din voinţa populaţiei.

La prima reuniune a miniştrilor de Externe din statele membre ale OSA s-a elaborat această teză şi am spus că OSA trebuie să creeze mecanisme colective pentru a apăra democraţia şi pentru a nu se da posibilitatea unor acţiuni unilaterale, cum a fost cea a SUA. Altfel ar putea fi abuzuri. Am fost singurul 151

150

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

care am susţinut această teză. Am repetat-o mereu timp de un an, dar nu a fost acceptată. Cu 1-2 săptămâni înainte de reuniunea OSA din acest an din Chile, la Caracas a fost o reuniune a preşedinţilor Grupului Andin. Ei au adoptat o rezoluţie prin care au preluat teza noastră ca OSA să aibă un mecanism colectiv pentru apărarea democraţiei. La ultima reuniune a OSA în Chile, cea mai mare parte din timp s-a vorbit despre consolidarea democraţiei, despre care nu s-a vorbit anul trecut. A fost adoptată o rezoluţie, ca un prim pas, care stabileşte că, în caz de Lovitură de stat împotriva unui regim ales democratic, secretarul general al OSA trebuie să convoace Consiliul Permanent în 1Ozile şi acesta, dacă este nevoie, să convoace Adunarea miniştrilor de Externe. În cazul Haiti, s-a aplicat această rezoluţie. În ziua următoare Loviturii de stat, La cererea secretarului general al OSA, s-a convocat Consiliul Permanent al OSA, care a convocat miniştrii de Externe. La reuniunea miniştrilor de Externe, la care am participat, s-a observat dorinţa tuturor miniştrilor de a se păstra democraţia în Haiti. S-au luat măsuri de izolare economică a Haiti. Sperăm să fie rezultate pozitive. Miniştrii de Externe se pot întâlni din nou, pentru noi măsuri. Nu toţi miniştrii de Externe, cel puţin în prezent, sunt de acord cu această intervenţie militară - Mexic, Peru, Uruguay şi încă 1-2 ţări. Deşi nu se aşteaptă o acţiune militară colectivă a OSA, se înrădăcineazil în America Latină ideea că OSA trebuie să Lupte pentru întărirea democraţiei. Un alt punct important este atitudinea SUA. SUA au fost acuzate, pe bună dreptate, că au sprijinit dictatura. Era mai uşor să trateze cu un dictator decât cu un preşedinte. SUA nu ar vrea să actioneze din nou ca în Panama. Deşi au menţinut o ati~ine destul de discretă, pentru a nu /iisa impresia că vor să impună politica Lor, au fost de acord ca OSA să ia măsuri militare

anărarea democraţiei. S-a obţinut o schimbare importantă în pozipentrU r

· SUA.

Noua realitate din America Latină - orice stat care are nevoie de ajutor . iaborare străină - toate statele, cu excepţia câtorva, au nevoie de ajutor . . ..le noastre democratice. . 11 co rrrebuie să încenem să conso Lt'dăm mstituţtt sm,tn· i, r Adrian Năstase: Mulţumesc foarte mult. Este foarte important pentru noi să aflăm aceste elemente, care ţin de temperatura re/,aţiilor interamericane actuale ; care pun numeroase probleme de principiu şi practice. Adesea vrei să rezolvi : problemă practică fără a atinge principiile. Altceva este să schimbi un principiu, fară să afecteze o anumită problemă. Evident, pentru ţări ca ale noastre, care nu au forţa necesară pentru a se situa „deasupra" principiilor de drept internaţional, acestea reprezintă probabil pavăza cea mai importantă. De aceea, probabil, co/,aborarea cea mai intensă între România şi America Latină s-a situat /,a nivelul principiilor de drept internaţional. ln continuare, avem un interes comun în acest domeniu. ln Legătură cu aspectele concrete, ele ţin de situaţii specifice, dar, în acelaşi timp, trebuie să realizăm că Lumea nu este o sumă de spaţii geografice izolate şi că există o anumită răspundere. În Lumea în care trăim, această răspundere trebuie exprimată în Legătură cu situaţii de genul celei create în Haiti. Acestea sunt Lucruri care, din păcate, se vor mai întâmpla. De aceea, stabilirea unor standarde clare de conduită este foarte importantă. Mulţumesc pentru informare şi comentarii. Să mergem să semnăm documentele pregătite. Urmează un schimb de cuvinte referitoare /,a deplasarea ministrului panamez La Sinaia si Brasov. lntâlnirea s; termină la 16.35.

ttll

,)I·

16.40 Ceremonia . semnant ~ .. de catre ~ Adrian . Hastase, J\r~ • • ministru a lA'J: 'Jaterilor Externe al României, şi Julio E. Linares, ministru al Relaţiilor 153

152

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Externe al Republicii Panama, a Acordului de consultări între cele d . 0 ministere de Externe. "4 Julio E. Linares, ministru al Relaţiilor Externe al Republicii Panama si Constantin Fota, ministru al Comertului si Turismului, semne4Za: ' ' ' Acordul comercial şi Acordul de cooperare economică dintre România şi Republica Panama. Ceremonia se termină la 17. 00.

17.15 Telefon Budapesta. Vorbesc cu Ioan Donca. Îl informez asupra interviului dat la radio în legătură cu dezbaterile din parlamentul ungar pe politica externă.

18.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Alfred Moses, preşedinte al American Jewish Committee. Schimburi de generalităţi. Alfred Moses: Policy Planning în Departamentul de Stat - acolo oamenii au timp de gândire. Adrian Năstase: Am avut şi noi o Direcţie de Planificare Politică. Aici este ca la şah - să înţelegi ce fac ceilalţi, pentru a-ţi cakula mişcarea. Avem puţini oamenifamiliarizaţi cu relaţiile internaţionale. Pregătirea lor ia timp. Alfred Moses: De încurajat oamenii dumneavoastră să studieze în afară. Care este stadiul burselor Fulbright? Adrian Năstase: Au o antenă aici - IREx - domnul Kasoff. Noi am trimis 80 de oameni în afară pentru pregătire. Acum avem un moment dificil. Să nu lăsăm să se instaureze o percepţie greşită în străinătate despre România. Alfred Moses: Situaţia este complexă. Este a 1 O-a călătorie pe care o face în România. 154

n handicap Ani de zile politica de independenţă a lui · rA A · t aproape totul în relatiile cu S Un.. sta nu mat es e ,A Ceausescu scuza · · SUA Nicou,e ·. J România nu mai este la fel de importanta pentru . . , . · l - t consiaerent. acum un . . l . C ausescu nu s-au mat văzut in nicio a ta ţara es -euroOrorde regr:m·u· uz aeca-'Securitatea este încă prezentă este un alt factor. • f lus susptctune . d d P ' . ,. t Dacă România capătă din acest punct e ve ere Peana. m Excesele natwna ts e. . . . fi . .a alte tări est-europene este datorită emigraţiei ungare, oarte . uita atentte c , . . · · · l mat. m. 'n 5 UA ' La care se ada ug,ă fascistii , români încă activi, antzsemtttsmu . _ activa l . ' R â . Ma " Cartea" evreiască este foarte importanta. re," l . L' . ROmânia cu„ om nta dm . Este important ca guvernu l să se disocieze mereu de excese e naţwna iste .

l~neepett. cu u

din presă. . ,11 • de o ;magine cât mai bună a democraţiei în România. Este nevoie ar oi • . . . SUA trebuie să fie de ajutor, deşi România nu este o ?rwritate pentru ei. Ei trebuie să dea un anumit sprijin simbolic ?en~ ~~mân_ia P~ plan e~ono. []; gest simbolic va fi restabilirea Clauzei Naţiunii celei mai Favori~te .. mic. nPe măsură ce vă democratizaţi, situaţia se îmbunătăţeşte. Invitaţi jurnalişti americani.

. . .. . Este clar că guvernul vrea consolidarea mstituţulor democratice.

Adrian Năstase: Ce ziar? . . . AlfredMoses: Exemplu „New Yorker". Trebuie încurajaţi ziariştii să vină aici. Voi încerca să ajut.

Adrian Năstase: Au apărut articole foarte bune -

. . . .. obiective şi critice - ,

dar nu. a fost publicitate. . . . . Cu. Administratia avem un dialog bun şi fa1r. Înţelegem mesa;ele şi încercăm să răspunde~. Lucrurile se îmbunătăţesc. Am descoperit multă bunăvoinţă şi înţelegere. În legătură cu presa, e mai complicat. Alfred Moses: Cu Wallach putem face ceva. . , Adrian Năstase: Este foarte bine dacă ziariştii vin aici - să intre m contact cu diferiţi oameni. . w; li Alfred Moses: Mă gândesc la oameni de influenţă, ca cei de la " The a Street Journal': care este citit de oameni de influenţă. 155

ADRIAN NĂ TA E

Dacă conducătorii guvernului rezistă la un scrutiny, eu pot încurai Ja, Adrian Năstase: Merită. Guvernul este de coaliţie. Alfred Moses: SUA aplaudă noul guvern. Adrian Năstase: Este un moment bun. Putem da un semnal bun în SUA ' dar şi în România. Încurajarea contactelor acum este foarte importantă. Alfred M oses: Voi încerca. De asemenea cu „New Republic". ,, The New York Times" nu face analize temeinice în daily reporring. Analize mai bune sunt în „ The New York Times Magazine '~ Voi încuraja „New Republic" şi „ The Wall Street journal". Adrian Năstase: Noi putem să le acordăm sprijin logistic. Alfred M oses: Vor vorbi şi cu opoziţia. Adrian Năstase: Opoziţia este în guvern! Întâlnirea se termină la 18.35.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

La Adrian Năstase, cu probleme curente. . 12-()() ]6.00 merge la preşedinte - listă de probleme, cu Ioan Maxim. ora '" cu L wiu ' · Radu- ce - La o prezentare generata Gheorg.he Tinca să preuătească o· .

fi" ut ce ştim, ce răspunsuri avem. s-a ac ' . , ·· r M. · - Pro blema am basadorilor-posturile vacante, p,us sugestu, cu 1oan axtm. _ Tratatul cu Franţa. -

00 La Adrian Năstase, împreună cu Ioan Maxim. ~ lmrea , cu preşed'znte,eI 1on T lf'iescu. dăm O parte din dosarele pentru zntâ

15.fi _

15,15 Interviuri -

cu Raluca Andrei pentru „ Viaţa".

20 octombrie 1991 18.40 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Hărţile pe care le-am comandat. De urmărit. Constantin Ene şi Maria Ionescu să pregătească un non-paper pentru Mircea Ionescu-Quintus referitor la Clubul Diplomatic. De făcut un program de vizite.

12.40 La D inu Marcel - tabilim un mod de lucru pentru fişele de politică

externă.

21 octombrie 1991 19.15 D ineu oferit de Adrian Năstase, ministru de &terne al Româ~iei,

în cinstea lui Alfred M oses, preşedinte al American f ewish Commtttee (la restaurantul de la Hotel Athenee Palace) Dineul se termină la 21. 15.

19 octombrie 1991

11.50 Petre Bărb~l~scu. . . _ . . ă din Îmi face o vizită - discuţie generală despre minoritatea român Ungaria. Are o serie de documente. 156

9.35 La Teodor Meleşcanu, împreună cu Nicolae Stânea. - Discuţie privind relaţiile cu Ucraina. - De pregătit un punctaj pentru după amiază. 11.15 La Adrian Năstase. - De focut un program pe durata vizitei. - ă vorbesc /,a cabinetul lui Theodor Stowjan pentru primirea lui Alfred Moses. 12·30 Eugen Preda. Îmi face o vizită. A fost la Adrian Năstase. 157

ROMÂN1A DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TASE

Telegramă circulară la ambasade - pregătire pentru gazetari pe baZă burse. În fapt corespondenţi de radio. de Sala Radio - reechipare Japonia. Retehnologizare plus craining în Coreea. Abonament pentru I. V. Săndulescu la „Radio Observator'~

16.05 Şedinţa Consiliului MAE. Prezidează Adrian Năstase. Adria~ .Năstase: Salută şi prezintă pe I. V. Săndulescu - aduce un element de echilibru. Este un element de raţionalitate în viaţa noastră politică. Mâine la ora 13.30 va fi instalarea oficială a lui I. V. Săndulescu. LV. Săndulescu: Mulţumiri pentru cele spuse. Vine cu sufletul deschis si cu dorinţa de a face simţită prezenţa sa în MAE. . Adrian Năstase: Să asigurăm o structură stabilă în ceea ce priveşte consemnarea lucrărilor Consiliului MAE. Echipa să fie stabilă. Notele care se iau să aibă caracterul de confidenţialitate necesar. Referitor la Africa, să vedem cât de puţin nu este prea puţin. Gheorghe Lupeş: Prezintă materialul referitor la Africa pe care l-a pregătit. Grup numeros de state. Facilitate de a angaja contacte politice cu Africa. Crede că nu am dep~it măsura.

Iniţiative din partea parlamentului

cu Senegal, Zimbabwe, Camerun, Kenya. Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului au manifestat interes pentru contacte cu Africa. În special unele ministere economice au interes pentru materii prime. Evoluţiile din Africa de Sud justifică stabilirea de relaţii diplomatice. Este necesar un contact politic, plus substanţă. Raţionalizări. Să nu fie o nouă reducere de personal. Adrian Năstase: Unde avem cifru? Gheorghe Lupeş: 6 misiuni sunt dotate cu cifru. Adrian Năstase: Cu Angola schimburile comerciale sunt 0,5 milioane USD. 158

Gheorghe Tinca: Ideea este să_ raţionalizăm_ relaţii~e ~u Afr_ica. Pledează p entru o relaţie de perspectivă cu ţarile africane. Este foa rte importantă relaţia cu Africa de Sud. Este nevoie de un echilibru.

/. V.

Să ne concentrăm pe 6 state. Ar fi mai uşor. Săndulescu: Problemele trebuie abordate politic şi economic. Echilibru psihologic şi moral dat de stabilirea relaţiilor cu Africa de Sud.

Oamenii de specialitate să facă nişte propuneri şi Consiliul MAE să aleagă.

Adrian Năstase: După ce am reuşit să-i stimulăm, să ne facă propuneri. /. V. Săndulescu: Este contra sistemului ceauşist de a aştepta ordine. Partidul lui, ei sunt de a-şi da avizul pentru soluţii la fiecare. Adrian Năstase: No i am mai discutat de câteva ori aceste probleme şi am m,t să vedem şi situaţia ţară cu ţară. Problema este de ce nu reuşim economic mai mult. Gheorghe Lupeş: Răspunsul se află în materialul lui. Raţionalizarea este rezultatul unei munci de un an de zile. Din cei 6 am basadori, 4 sunt acreditaţi în 3-5 ţări. Adrian Năstase: Problemele care rămân de rezolvat. Strategia p rivind Africa - ,, ţintele" în Africa nu sunt precizate. Înlocuirea cu p ersonal local -până acum nu s-a făcut nimic. Constantin Ene: Putem discuta mult despre potenţialul zonei. Ideea este că dacă noi, cu puterile noastre, suntem în măsură să activizăm relatiile cu Africa. . Cifrul şi personalul autohton nu ne afectează capacitatea de a analiza. A~rtan Năstase: Oameni care stau acolo neştiind ce se cere de la ei, nu fac nzmic. . . Birourile economice sunt de fapt ambasade. Ne dau ceva informaţie

poluică?

Gheorghe Lupeş: N e dau. 159

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Scrisoare către Ministerul Comerţului şi Turismului_ , spunem ce {lfteptăm de la oamenii respectivi. Cât timp sunt însărcinaţi cu afac:~ a. i., să ne ţină la curent cu evoluţiile politice. rz Gheorghe Lupeş: Vom face. Teodor Meleşcanu: Nu suntem în măsură să luăm o decizie. Gheorghe Tinca şi Gheorghe Lupeş să ne propună o strategie şi, între timp, să luăm măsuri intermediare. Problema datoriei -Africa de Sud s-a oferit să le răscumpere. Adrian Dohotaru: Africa este mai aproape decât America Latină. De discutat eficienţa fiecărui om trimis la post. Ioan Maxim: Participarea la reuniuni internaţionale pledează pentru a menţine raporturile noastre cu ţările africane. Problema este calitatea oamenilor. Traian Chebeleu: Să mergem pe strategia lui Teodor Meleşcanu. Marin Mitriş: De văzut ce vom face cu personalul local. Adrian Năstase: Am spus de un an de zile să facem asta. Gheorghe Lupeş: A discutat cu toţi ambasadorii din Africa să fie o familie ca personal administrativ. Adrian Năstase: Dorim să ne prezinte o strategi,e privind Africa şi un ansamblu de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind acţiuni politice, economice şi de organizare, cu calendar precis. Să fie gata în 2 săptămâni. Ioan Maxim: În această perioadă să blocăm orice trimitere la post şi, în acefmi timp, să ne trimită propuneri de personal local. Adrian Năstase: Alte probleme. Recuperarea tezaurului de la Moscova - raportul elaborat la solicitare~ Comisiei pentru politică externă a Parlamentului a fost aprobat de primul-rmnistru. Raportul şi mandatul negocierilor cu URSS au fost înaintate de Mugur Isărescu primului-ministru Theodor Stolojan. Motoarele sunt pornite din punctul de vedere al documentării. 160

Să încercăm antamarea negocierilor.

r Meleşcanu: Reuniunea G 24 de la Bruxelles -

feo do ,nene vor fi reprezentate de mmiştriz · · ·· de Externe.

11 noiembrie. Ţările

esr-euror . J • n Năstase: Va fi o ocazie foarte bună pentru noi. Aurta Va trebui pregătită fioarte b.me această vizită . . şi. un a1.de-memo1re , . care

fie prezentat cu ocazia acestei vizite. s;eodor Meleşcanu: În perioada 4-15 noiembrie, la Oslo, Seminarul CSCE democratice. Este important să luăm o decizie. cu pri·v,·re la institutiile · Adrian Năstase: Să meargă domnul I. V Săndulescu. /. V. Săndulescu: Dacă este până în 8 noiembrie. Adrian Năstase: De acord. Teodor Meleşcanu: Relaţiile cu Ucraina. Să-l invităm pe Anatoli Zlenko. Înainte de asta, să ne consultăm cu Republica Moldova. Adrian Năstase: Este foarte important în această perioadă să nu blocăm relaţiile cu Ucraina. Nici la noi şi nici la ei problema nu se poate pune, dar să nu blocăm relaţiile cu Ucraina. Propunerea lui Zlenko - să ne concentrăm pe ce putem face. Teodor Meleşcanu: Primirea delegaţiei de ziarişti din Germania. Adrian Năstase: Să-i primească domnul I. V Săndulescu. Teodor Meleşcanu: Să iniţiem o scrisoare la nivelul ministerelor, pentru coordonare în relaţiile externe. Adrian Năstase: Să facă Constantin Ene un text. Teodor Meleşcanu: Rugămintea Danemarcei de a numi cât mai curând un ambasador. Adrian Năstase: Să convocăm un Consiliu Consultativ. Să pregătim şi partidele politice pentru a ne transmite propuneri de ambasadori. Teodor Meleşcanu: Vizita primului-ministru la Paris, la OECD. Adrian Năstase: Să mergem la primul-ministru cu tot ansamblul de vizite. . Să facem investigări cu vizite la nivelulpreşedintelui, primului-ministru fi al membrilor guvernului. 161

ADRIAN NĂSTA E

A rugat astăzi pe Dan Berindei să pregătească 1 O pagini cu istori României şi 5 pagini cu istoria Transilvaniei, pentru a face un mic plian: L V. Săndulescu: Raportul cu privire la problema secuilor - ce poziţie luăm~ Adrian Năstase: Este o problemă a parlamentului. · Este o acumulare de probleme care şi-au găsit defularea în acest raport. Au apărut probleme care au trezit nervozitate cu „guvernul în exil" si cu ţara secuilor. · Constantin Ene: A sunat senatorul Valeriu Momanu, care este informat în legătură cu Congresul de la Ottawa al Congresului Mondial Evreiesc, unde se va discuta problema antisemitismului din România. Adrian Năstase: Nu sunt motive de îngrijorare. Să lăsăm lucrurile să se stingă de la sine. Constantin Ene: Suntem între ciocan şi nicovală în legătură cu embargoul asupra Irakului. Pare a fi un exces de zel din Irak. De scris la New York ce ne spune Bagdadul. Gheorghe Tinca: A transmis asta şi Ambasadei SUA. Adrian Năstase: Nu ne putem permite să riscăm în această chestiune. Ambasadorul nostru din Irak nu înţelege nimic din punct de vedere politic. Constantin Ene: Voyame îşi încheie vizita în România. Adrian Năstase: Să- l primească domnul I V Săndulescu împreună cu Constantin Ene. Traian Chebeleu: La conferinţa de presă - o declaraţie asupra Conferinţei privind Orientul Apropiat. Adrian Năstase: D e acord. Marin Mitriş: Referitor la Ziua Naţională - sunt unele propuneri de recepţii foarte costisitoare. Acţiunile protocolare să fie organizate în mod diferenţiat. Adrian Năstase: După ce se grupează toate solicitările, să se stabilească priorităţi, cu consultarea lui Teodor Meleşcanu şi Gheorghe Tinca. Gheorghe Tinca: Referitor la vizita în India - deocamdată să nu o facern publică.

162

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

AJ,ian Năstase: D e a~o~d. Şedinţa se termina la 18.15.

JS.40 Recepţie oferită de Consiliul pentru Reformă şi MAE în cinstea participanţii.or la Masa Rotundă româno-britanică cu tema „ Tranziţia României la economia de piaţă şi democraţie " (la Clubul Dacia). Terminăm p e la 2 0. 00 şi revenim la MAE.

21.15 Telefon Madrid. Mă sună

Vasile D an. Spaniolii amână vizita pe motiv că ministrul tk Externe, Francisco Ferndndez Ordonez, a trebuit să fie internat din cauza unei afecţiuni de inimă şi timp de 48 de ore nu se poate ridica; repaus la pat. Primirea la Felipe Gonzdlez1 imposibil de aranjat. Nebunia cu Conferinţa tk pace privind Orientul Ap ropiat. Propun amânarea vizitei. Vor propune o nouă dată, imediat după Conferinţa p rivind Orientul Apropiat.

21.25 La Adrian Năstase. ÎL informez despre amânarea vizitei în Sp ania. De dat mâine un comunicat de presă.

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, postu.lui de radio „Deutsche Welle" (domnului Zănel Fruchtmann). Î.: Domnule ministru Năstase, România a încheiat cu Uni unea Sovietică un Tratat de prietenie, care a fose criticat de presă pentru neglijarea viitoarei, de atunci, Republici M oldova. Acum, guvernul român şi dvs., în calitate de ministru de Externe, intenţi o­ naţi să aduceţi unele modificări acestui tratat, care nu a fost însă ratificat de Parlament.

-1

Felipe Gonzalez Ma rquez (n. 1942). O m politic ide stat spaniol. Prim-ministru al paniei (I decembrie 1982-4 mai 1996). • •

163

ADRIAN NA TASE

R.: ~ vrea să menţionez acum despre tratatul româno-sovietic care a fost semnat, dar care nu a fost ratificat, încă în discuti .a noastră care are loc la câteva luni bune, negocierea şi semnarea lui. Aceste luni au reprezentat schimbări foarte importante pentru istoria Europei, pentru istoria ţărilor din zona răsăriteană a Europei şi cred că trebuie să luăm în considerare acest factor, atunci când discutăm despre tratat, acum. În legătură cu felul în care era menajată relaţia cu Republica Moldova în tratatul anterior, aici mi-aş permite să nu fiu de acord cu dvs. După părerea mea, tocmai acel tratat în felul în care privea lucrurile la momentul respectiv, prin art. 20 dădea posibilitatea unor legături, contacte directe cu republicile Uniunii Sovietice şi în baza acestui articol au avut loc contacte numeroase, nenumărate dezvoltări atât pe plan politic, cât şi pe plan economic şi cultural, iar ele într-un fel au fost destul de utile în luna august, când deja contactele erau amorsate şi legăturile stabilite. În ceea ce priveşte clauza de securitate, aşa-numita clauză de securitate din art. 4, problema care se pune este aceea de a avea un model comun pentru relaţia dintre Uni unea Sovietică şi ţările est-europene. Datorită evoluţiilor din Uniunea Sovietică, soluţia prefigurată este una care se înscrie în dezvoltări pozitive. Considerăm că este util ca acest model, în caz de dificultate, ce urmează să fie inclus în tratatele pe care Uniunea Sovietică le va încheia cu alte ţări est-europene, să fie transferat, introdus şi în tratatul dintre România şi Uniunea Sovietică. În acest sens, am avut discuţii cu domnul ministru de Externe sovietic, Pankin, şi sper ca în curând să procedăm la o renegociere a clauzelor respective astfel încât să introducem un model uniform care are o valoare deosebită în ideea de a realiza o mai mare stabilitate pentru Europa de Răsărit. Î.: Si această modificare pe care dvs. o negociaţi afectează viitoarele r~laţii de apropiere ale Republicii Moldova cu România? 164

ROMÂNIA DUPAMALTA

R.: Nu este nicio legătură între cele două chestiuni. Noi am recunoscut Republica Moldova. Din păcate, problemele care ţin de relatiile dintre România şi Republica Moldova ies din spaţiul de ince~ese şi de acoperire al tratatului pe care l-am semnat cu Uniunea Sovietică.

Î.: În ultimul timp, s-a făcut remarcată apropierea României de Alianţa Atlantică, mai bine zis, tendinţa României de a se apropia de această alianţă. Simte guvernul român un pericol, are nevoie de proteeţia NATO pentru o împrejurare specială? Este legată această împrejurare de problema internă a secuilor şi relaţiile cu Ungaria? R.: Relaţiile noastre cu NATO au cunoscut o dinamică pozitivă. Câteva repere din acest punct de vedere le-ar constitui vizitele pe care le-a întreprins primul-ministru român la Bruxelles, eful marelui Stat Major român care a fost, de asemenea, la sediul Alianţei NATO, vizitele mele la sediul NATO şi, de asemenea, o vizită extrem de importantă, cea a secretarului general NATO, dl Manfred Worner, la Bucuresti, care în acest moment au intrat într-o secvenţă temporară şi într-o îmbunătăţire a relaţiilor în căutarea unei formule noi pentru relaţiile dintre România şi NATO. Punctul nostru de vedere a fost de a urmări foarte atent poziţiile NATO şi de a vedea prin prisma documentelor adoptate fie la Copenhaga, fie în urma unor discuţii recente purtate între secretarul Baker şi ministrul de Externe german, dl Genscher. Am vrut să vedem care sunt direeţiile şi până unde poate să meargă NATO în relaţiile cu Europa de Răsărit. Noi suntem dispuşi de a stabili relaţii cu NATO la limita cea mai înaltă a deschiderii acestei alianţe către Europa de Răsărit. Evident că în orice aeţiune de acest gen este nevoia de doi parteneri, iar noi urmărim posibilităţile de implicare şi de aeţiune ale NATO în Europa de Răsărit şi dorim să venim cu idei noi, cu crearea unor legături instituţionale, care au fost menţionate ca posibilităţi în scrisoarea preşedintelui României pe care a transmis-o 165

ADRIAN NĂSTASE

secretarului general NATO, de curând, în care sunt evidenţiate aceste formule noi. Dorim să mergem împreună cu NATO spre soluţi i rezonabile care să se înscrie în dinamica generală europeană. În legătură cu partea a doua a întrebării, [nu] este vorba de o chestiune conjuncturală legată acum de intenţia unor grupuri de secui de a-şi declara autonomia teritorială, ci este vorba de o linie politică foarte clară pe care noi am pus-o în mişcare în urmă cu mai multe luni şi care este extrem de importantă, datorită vidului de securitate existent în Europa de Răsărit, care pentru a evita riscuri suplimentare ar trebui să fie ocupat într-o formă instituţională de către NATO. Î.: Cum calificaţi relaţiile României cu Ungaria, în acest context? R.: Nu cred că din acest punct de vedere ar putea să existe dificultăţi. Faptul că există abordări diferite şi chiar şi unele controverse nu ne-ar putea împiedica să facem parte împreună dintr-o structură comună, să stabilim împreună contacte la nivel înalt cu NATO. Puteti. vedea relatiile . dintre Grecia si. Turcia în cadrul NATO, deci există probleme mai dificile decât cele pe care le avem noi cu Ungaria, şi care, după părerea mea, pot fi rezolvate într-un mod foarte inteligent. Noi ne-am propus, în permanenţă, realizarea unor contacte cât mai susţinute şi, după părerea mea, nu noi suntem aceia care putem fi blamaţi pentru o dinamică negativă, pentru probleme în relaţiile cu Ungaria. Ştiu că şi ministrul de Externe al Ungariei a spus acelaşi lucru, ceea ce ne-ar face, în mod paradoxal, să ne îndreptăm gândurile spre altcineva. Poate de aici ar trebui să ajustăm oarecum aprecierile noastre şi să vedem în mod concret ce putem face pentru rezolvarea unora dintre probleme, mai ales că unele dintre ele au o dimensiune psihologică, de mentalitate, extre.~ de importantă. Sunt diverse lucruri care intră în spaţiul opiniei publice româneşti, care seamănă neîncrederea şi suspiciunea, tot felul de baloane care se sparg sau nu, care creează un sentiment de 166

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

nesiguranţă şi de neîncredere în legătură cu modul în care este abordată

relatia . cu România. Mă refer la lucruri care ne dor si. care păstrează o tentă de încărcare negativă psihologică, cum este guvernul din exil din Transilvania care, desigur, era o crimă, dar mai ales momentul în care s-a realizat a creat la nivelul opiniei publice semne de întrebare. În aceste lucruri nefericite se numără şi declaraţia autonomiei teritoriale a secuilor, precum şi probleme legate de felul cum ar trebui să arate Europa de Răsărit acum sau la sfârşitul mileniului. Toate aceste lucruri, din păcate, trebuie să recunoaştem, creează o anumită stare de nelinişte în România, iar noi, la nivelul guvernului ştim că singura soluţie este o abordare pragmatică, pas cu pas, şi, în special, trebuie să clarificăm ceea ce este de fapt esenţial - punctul de vedere al guvernului ungar în legătură cu problemele de frontieră şi cu chestiunile teritoriale. La nivelul opiniei publice din România există percepţia asupra unei anumite ambiguită ţi ş i , în măsura în care poziţia guvernului ungar este clară, atunci aceasta ar trebui să fie introdusă într-un tratat politic de bază şi, pornind de la această chestiune lipsită de echivoc, în legătură cu problematica frontierelor, putem construi atât la nivel psihologic, cât şi în legătură cu anumite chestiuni punctele care se pare că au o anumită semnificaţie, importanţă, pentru parcea ungară. Î.: Imaginea României a avut de suferit în ultimul timp în a deformat în urma actiunii minerilor la Bucuresti. . . Această actiune . mare măsură ceea ce dv. şi fostul prim-ministru aţi încercat să construiţi ca imagine a României în Occident. Cum aţi reuşit pe această linie, a refacerii încrederii sau, cel puţin, a prestigiului, a imaginii României în cadrul activităţii dv. pe lângă Naţiunile Unite? R.: În cadrul contactelor pe care le-am avut la Washington cu reprezentanţi ai Casei Albe, Departamentului de Stat, ai Congresului şi Senatului american, după părerea mea, ce a fost esenţial a fost, pe de o parte, dorinţa de continuare a procesului de reforme 167

ADRIAN NĂSTA E

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

şi a procesului de democratizare în România; de asemenea, cred Că

este vorba de un accident petrecut pe parcurs, dar care trebuie înţeles în dinamica evenimentelor postrevoluţionare din ţară, fiind vorba şi de costurile sociale foarte neplăcute la nivelul omului de rând datorită unei modificări radicale a structurilor economice. Toat; aceste lucruri, deci, trebuie nedramatizate şi, în acelaşi timp, să introducă anumite concluzii, în legătură cu această leqie dureroasă, atât noi, pe plan intern, chiar şi pe plan internaţional. Ceea ce este clar este faptul că a existat în permanenţă un decalaj între proiectul de reformă economică din ţară şi baza de susţinere financiară a acestui proiect. Noi am avut în buzunar pentru realizarea acestui program foarte ambiţios un miliard de dolari, şi nici măcar atât, iar această sumă era desigur insuficientă pentru procesul ca atare. Am mai subliniat, în acelaşi timp, că procesul democratizării şi al reformei nu poate fi izolat. Noi considerăm drept o politică bun ă aceea de a aştepta ca societatea românească să fie o societate democratică sută la sută şi numai după aceea să se realizeze o implicare externă, financiară şi politică. Or, astfel de politică, după părerea mea, este contraproductivă, iar eu am încercat să dau argumente pentru care aceste două dimensiuni ale procesului de chimbare din România ar trebui să meargă în comun, în condiţiile unei implicări inteligente şi susţinute din partea Occidentului. Î.: În ce măsură argumentarea dv. a găsit credibilitate, dacă ne gândim la faptul că proiectul de asociere a României la Comunitatea Europeană a suferit o întârziere, în urma blocării negocierilor la Bruxelles? R.: Aceasta nu este o chestiune de substanţă şi ea se datorează faptului că în momentul respectiv, în urma demisiei guvernului era necesar să se aştepte o clarificare în ceea ce priveşte formula guvernamentală şi proiectul de aqiune politică şi economică în viitor, 168

Aceste lucruri vor veni în zilele următoare şi, pe baza acestor clarificări absolut necesare, eu cred că lucrurile vor putea fi reluate în curând. Z.F.: Vă mulţumim dle ministru pentru interviul acordat postului de radio!

22 octombrie 1991 9.20 La Adrian Năstase. De acord ca, în drum spre Tokyo, prin Moscova, să facem o escală la Chişinău.

Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeşte delegaţia Provinciei Quebec (Canada), condusă de Monique Gagnon-Tremblay, ministrul Comunităţilor Culturale şi Imigrării. În cursul întrevederii s-a discutat evoluţia situaţiei din România, poziţia ţ4rii noastre privind emigrarea, aspecte ale relaţiilor dintre România şi Quebec. 10.15 La Marcel D inu. Referitor la declaraţia asupra Conferinţei de pace - de adăugat că apreciem, de asemenea, rolul jucat de diplomaţia sovietică în convocarea conferinţei, în netezirea consensului asupra organizării conferinţei. 12.00 Constantin Stanca, ambasador în Irak. Îmi face o vizită. Vrea să fie primit de Adrian Năstase, să se rezolve cu plecarea lui în Irak. l2.JO Alexandru Fărcas.

b

ursă

Îmi face o vizită. Vrea o recomandare de la Adrian Năstase pentru o la Chatham House. De organizat adunarea Ramurii ILA România.

169

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NASTA E

Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, primeste delegatia ' ' parlamentară marocană, condusă de Ahmed Laski, presedintele Comisiei de politică externă a Camerei Reprezentantilor d,in · , Maroc. 13.30 Instalarea lui Ionel V. Săndulescu în funcţia de secretar de Stat la MAE, în prezenţa lui Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Exter11e şi a lui Radu Câmpeanu, preşedintele PNL. ' Ceremonia se termină la orele 14. 00. 15.10 La Adrian Năstase - discuţie generală împreună cu Teodor Meleşcanu şi Constantin Ene. 16. 05 La Adrian Năstase. - De acord cu escala la Chişinău, în drum spre Moscova. 16.30 La Adrian Năstase, cu Constantin Ene şi Ion Diaconu, şedinţă referitoare la semnarea tratatelor bilaterale. Trei tratate semnate: Italia, Turcia, URSS. Parafate: Grecia, Cehoslovacia. Finaliza.t: Franţa. În curs de negociere Germania şi Polonia - a avut loc câte o rundă şi urmează o nouă rundă în noiembrie. Bulgaria - încep negocierile în această săptămână. S-au transmis texte: Spania, Maroc, Belgi.a, Luxemburg, Iugoslavia, Ungaria. Moldova - text la Ţâu. Probleme: Principalul „cui": clauza. de securitate - nu. - Cu Ungaria este o clauză ciudată - să nu încheie tratate care contravin Cartei ONU şi Actului final al CSCE. 170

_ La Tratatul cu URSS vom propune eliminarea articolului 4. _ Să ne gândim şi la articolul 3 - referiri la Actul final - câteva formule. d . . l l . . ,. . d' . '" -Articolul 1 e revăzut şi arttco u cu „prietenie m orice con iţit . -Problema agresiunii armate-să folosim şi noi agresiuni „armate", ca si ceilalţi. _ Folosirea forţei armate în zona de frontieră comună, din tratatele cu Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. Problema este că nu mai avem frontieră comună (cu URSS). _ De dat telegramă la Moscova pentru a vedea ce se întâmplă cu renegocierea. _ Polonia -posibilitatea de a da ajutor uneia din părţi în conformitate cu Articolul 51 al Cartei - să o acceptăm. - Problema este ca teritoriul să nu fie folosit pentru a se comite acte de agresiuni armate. Dacă insistă să nu fie, să acceptăm. - Polonia insistă pentru comunităţi religioase. Putem accepta. -Nu putem accepta „regiuni istorice". - Textul cu minorităţi este foarte dezvoltat - 4 paragrafe. Se dă o pondere exagerată. De explicat că nu avem probleme cu ei, dar ne creează probleme cu alţii. - Bulgaria - propune ca în titlu să existe conceptul de „securitate". Nu acceptăm. Să le explicăm filosofia noastră asupra acestor tratate. Un text care ar ieşi din cadrul general ar ridica semne de întrebare. La prima ineleganţă a Bulgariei vom face un mare tapaj. Terminăm şedinţa la 17.25. 18.00 Pop lftene. !mi face o vizită. li dau documentul CSCE referitor la minorităţile naţionale. Discuţie generală.

18.20 Octavian Căpăţână (deputat). !mi face o vizită. Discuţie referitoare la dezbaterile de joi. 171

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TASE

Grupul de elevi unguri - 11 persoane - camre plus cheltuieli de mas~Vin pe 31 octom brie. Ziarist în sate cu ţigani români în Sudul Ba/atonului. Oriana Fallaci -jurnalistă şi scriitoare italiancă - dacă putem intra în Legătură cu ea pentru a o pune La curent cu situaţia românilor din judeţele Harghita şi Covasna. Aleksandr Soijeniţîn 1 - invitare în România. Terminăm discuţia La 19.20.

20.20 La Adrian Năstase. ÎL informez despre discuţia cu Octavian Căpăţână privind grupul de elevi unguri. !L informez despre solicitarea de interviu de La ,,Associated Press ". Comentez episodul de La TVR cu ajutoare destinate unei şcoli de handicapaţi.

23 octombrie 1991

Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe privind convocarea Conferinţei de pace în Orientul Mijlociu.

Guvernul României salută acordul intervenit privind convocarea Conferinţei de pace în Orientul Mijlociu în capitala Spaniei, la 30 octombrie 1991, la invitaţia preşedinţilor Scatelor Unite şi Uniunii Sovietice. Începerea negocierilor reprezintă un moment istoric în eforturile depuse de-a lungul anilor pentru reglementarea pe cale paşnică a conflictului. Aducem în mod deosebit omagiu eforturilor depu e de secretarul de Scat al SUA, dl James Baker, a cărui perseverentă I

Aleksandr lsaievici

Soljeniţîn ( 1918-2008). Romancier rus.

Laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1970.

Dizident anticornuni r.

accivicate diplomatică şi dorinţa de a vedea pacea instaurată într-o regiune critică a lumii au fost hotărâtoare pentru depăşirea problemelor legate de convocarea Conferinţei. Apreciem, de asemenea, rolul jucat de diplomaţia sovietică în netezirea drumului spre organizarea Con ferinţei.

Salutăm realismul de care au dac dovadă părţile implicate

în conflict angajându-se pe calea negocierilor, singura în măsură să asigure o reglementare politică justă, în spiritul legalităţii internaţionale. Guvernul României nutreşte speranţa că negocierile care vor începe vor crea posibilitatea ca acest deziderat să devină realitate ' asigurând astfel condiţiile pentru dezvoltarea raporturilor sale tradiţionale cu toate statele din zonă. România a salutat şi a sprijinit iniţiativele şi eforturile constructive în direeţia soluţionării pe cale paşnică a problemei cambodgiene. Guvernul României salută semnarea Acordului de pace în Cambodgia şi îşi exprimă încrederea că prin aplicarea acestuia se vor crea condiţii care să permită poporului cambodgian să îşi exercite dreptul la autodeterminare în cadrul unor alegeri libere şi echitabile, cu controlul nemijlocit al ONU.

11.JO La Adrian Năstase.

- li prezm· t materiaieie · , , pregătite · pentru conferinţa de presă.

f

- Geza eszenszky: ştia că parlamentul se ocupă cu adoptarea Legilor. De facut o precizare. 11.15 C saptam ~ ~ â na lă ae J . . Al D Conl'er. . y• in,a presa~ (La Clubul presez. străine dzn str. · onzcz nr. 6)

Proble me prezentate: - declaratie ...,, Con,.r; . t . de pace zn " Orzentu . l M"l)"loczu; . · asun r'"" 'Jerzn.ez 173

172

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

d~c~raţi~ ~upra Conferinţei de pace pentru Cambodgia;

vzzzta mzmstrului Relaţiilor Externe al Republicii Panamd; consultări cu Nicolae Ţâu; vizita în Coreea de Sud; Conferinţa generală a UNESCO; vizita delegaţiei de experţi din MAE în ţările baltice; reuniunea Comitetului Înalţilor Funcţionari ai CSCE; negocierile privind Acordul comercial româno-american; Acordul cu RFG privind navigaţia pe apele interioare; Ziua ONU; vizita de evaluare din Marea Britanie si Franta· negocierile cu Bulgaria referitoare la T;atatul prietenie; negocierile cu Ucraina.

d;

l5 La Adrian Năstase cu probleme curente.

13·I rJormez asupra co n,./:erznţez . . . ae J presă. 1

=; vorbit cu preşedintele. La conferinţa de la Viena să meargă Ioan Maxim. De la Vatra Românească vrea să meargă Petru Forna.

l6.00 Audienţă cu Grissler Kuss, însărcinat cu afaceri a.i. al R.F. Germania. Probleme ridicate: _ Vizita preşedintelui UEO - face parte dintr-un program. De inclus şi primiri la Comisia p entru politică externă a Parlamentului. Invitare la Seminarul din 28-29 noiembrie - este invitat şi Ministerul Apărării Naţionale.

Întrebare: De comentat aprecierile lui Gyula Horn referitoare la relatiil jC , e româ no-ungare. Octavian Gavrişi: Nu se leagă acordul cu Germania de regimul Comisiei

Dunării?

Întrebare: Dacă Turcia va continua proiectul de colaborare al Zonei de Coope-

rare la Marea Neagră? Sa.şa Georgescu: Ce mai este cu Liviu Radu? Octavian Gavrişi: Gheorghe Tinca şi Constantin Ene nu au fost menţionaţi ~ ceremonia instalării lui l V Săndulescu. De ce n-a fost prim-ministrul la instalare? Dacă l V Săndulescu îşi dă demisia şi din Parlament si din Partidul Naţional Liberal? ·

Mârşolea: Care este situaţia renegocierii Tratatului cu URSS. Conferinţa de presă se termină la 12. 00. Revin la MAE pe la 12.15. Adrian Năstase era cu Petre Roman.

12.20 Telefon Paris. Vorbesc cu Sabin Pop referitor la vizita lui Adrian Năstase la Avignon. 174

Audienţa se termină la 16.1 O.

16.15 La Constantin Ene. Oamenii care au lucrat în MAE şi care au fost detaşaţi din MAE. 18.00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire

cu reprezentanţi al Fundaţiei Seidel din R.F. Germania.

Adrian Năstase: Face o prezentare a activităţii MAE. Dezvoltăm relaţii cu organizaţiile neguvernamentale.

Personalul MAE - circa 170 de tineri sub 35 de ani, plus tineri la burse în străinătate, astfel încât în 2-3 ani să avem o nouă generaţie de tineri diplomaţi. Ne-am bucura ca şi dumneavoastră să ne sprijiniţi. Perioada de acum cere în primul rând o schimbare de echipe, dar şi continuitate în gestionarea dosarelor. Ce este important în clipa de faţă pentru noi - să ne creăm o structură de sprijin inteligentă, ţinând seama că în România nu au existat institute de

relaţii internaţionale.

175

Există

ADIRI- este o asociaţie şi nu un institut de cercetări. În politica internaţională, contează mult ideile difuzate pe piaţă. Am creat un Institut de Relaţii Internaţionale sub egida Acadern · . Române şi a MAE, plus Centrul Euro-Atlantic, loc select pentru dezbatert . . Sl mtâlmri. · A

Există un Institut Român pentru Drepturile Omului, plus Centrul pentru

studierea

comunităţilor

etnice. Sperăm să se dezvolte institutele de reflecţie care să ne ajute în activitatea

politică.

Reprezentantul Seidel Stiftung: Prezintă pe cei veniţi la întâlnire. Ziarist de la „Suddeutsche Zeitung": J. Personalitatea dumneavoastră_ date biografice, care este pregătirea dumneavoastră, dacă mai sunteţi în FSN? 2. Politica României faţă de Basarabia - strategie şi tactică. Adrian Năstase: Prima întrebare: Facultatea de Drept; licenţă în filosofie; doctorat în dreptul internaţional. 17 ani la Institutul de Cercetări juridice al Universităţii Bucureşti. Lucrări destul de multe - ceea ce face un cercetător. Strâns legat de ADIRI. După Revoluţie - relaţiile externe ale FSN, plus purtător de cuvânt. După desemnarea ca ministru, demisia din FSN Conform Statutu.lui Corpului Diplomatic, ministrulface parte din corpul diplomatic şi nu are voie să facă parte din partide politice. Această soluţie trebuie judecată prin prisma momentului politic de anul trecut din România. S-ar putea ca lucrurile să se schimbe -presiuni din partea opoziţiei. Acum avem în MAE pe I. V Săndulescu, care este prim-vicepreşedinte al PNL. El nu ştia de această prevedere din Statutul Corpului Diplomatic si are dificultăţi în a renunţa la calitatea pe care o are în partid. Nu ştiu cum se va rezolva, dar sunt două momente politice diferite. A doua întrebare: Strategia vizează viitorul dar se bazează foarte mult pe trecut şi are mai ales dificultăţi cu acţiunile din prezent. Nu întotdeaun~ ceea ce a fost validat în trecut poate fi aplicat în prezent. O strategie riscă sa fie impregnată de vise şi emoţii. 176

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ĂSTA E

ADRIAN

Strategia este legată de foarte multe imponderabile. Problemele de care trebuie să ţinem seama: O anumită situaţie politico-juridică, venind.din tr~cut .- uneor! ne vine foarte greu să ~c~eptăm deosebirea dintre ţările baltice şi Basarabia, care figurau pe aceeaşi listă deosebire pe care o fac occidentalii. Apare un dublu standard pe care nu îl intelegem.

ituaţia este complicată pentru că Basarabia a fost redesenată de Stalin.

Pt1rtea de Nord şi partea de Sud au fost date Ucrainei, iar zona de dincolo de Nistru i-a fost adăugată. Rezultatul este Republica Moldova. Cât priveşte Bucovina de Nord, aceasta nu a aparţinut niciodată Rusiei, a fost luată României sub motivul destul de extravagant - ca dobândă la apartenenţa interbelică a Basarabiei la România. În plus, s-a modificat şi componenţa demografică, fiind adusă foarte multii: populaţie de alte naţionalităţi, încât, în momentul de faţă, populaţia românească din Republica Moldova reprezintă două treimi, ceea ce înseamnă 3 milioane din 4,5 milioane locuitori. Majoritatea celor neromâni sunt rusofoni, iar ceilalţi aparţin la vreo 60 de minorităţi. Republica Moldova are o situaţie dificilă din punctul de vedere al legăturilor economice. Sunt foarte multe industrii care aparţin Centrului sau complexu.lui militar-industrial. Trupele sovietice retrase din Europa au fost aduse în interior şi în Moldova. Ce s-a întâmplat în Moldova în ultimii doi ani. Iniţial, populaţia şi-a declarat suveranitatea, iar la 17 august şi-au declarat independenţa, exercitându-şi dreptul la autodeterminare. Există, în mod clar, ţinând seama de factorul etnie, două state româneşti, . tar noi, m Româma, . nu putem decât să luăm act de exprimarea dreptului la autodetermmare · , dm · Republica . Moldova. a ceior România a recunoscut prima independenţa Republicii Moldova şi încearcă s~ .. . . . . . Ge ~ spripne o recunoaştere cât mai largă a acestei independenţe, zar rrtzanza, înţelegând foarte bine durerea acestei situaţii, care a apărut din A

177

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

vina istoriei, va putea să sprijine această voinţă, care ţine seama de comandamentele prezentului. În continuarea strategiei privind Basarabia, în măsura în care Ucraina va deveni independentă, Republica Moldova va fi geografic separată de URSS. Pentru Moldova rămân două opţiuni- independenţa sau unirea cu România. A pune acum problema unirii cu România ar fi chiar dificil pentru multe motive. 70-80% din populaţia Republicii Moldova nu vrea acest lucru. Populaţia minoritară poate accepta, la limită, separarea de URSS, dar ar fi împotriva unirii cu România. Crearea unui stat independent intră în mecanismele constituţionale ale URSS, care permit, mai încet şi mai greu, dar permit, independenţa republicilor. Nu se modifică raportul de forţe în zonă, care ar putea crea nervozitate în unele ţări vecine. Acţiunea noastră imediată este de sprijinire a independenţei Moldovei,

urmând ca în viitor, în funcţie de evoluţiile din Europa, URSS şi Ucraina, să vedem care va fi decizia cea mai potrivită. Ouc of record: ,, modelul german" pare foarte atrăgător. Kossuth (membru în Parlament): S-au inaugurat discuţii pentru un tratat româno-german. Cum va arăta? Care este strategia dumneavoastră vizavi de raporturile româno-germane? Adrian Năstase: Au avut loc negocieri. Nu sunt probleme deosebite. Sperăm să definitivăm textul până la sfârşitul anului.

Avantajul nostru este că nu avem de rezolvat chestiuni dificile prin acest tratat, cum s-a întâmplat în relaţiile dumneavoastră cu Polonia sau URSS. Trebuie doar să ne gândim cum să organizăm mai bine, prin tratat, relaţiile pentru viitor. Singura problema pe care ne-o punem este, metaforic, dacă Germania trebuie să vină la noi cu trenul trecând prin toate ţările est-europene, sau poate veni cu avionul. 178

Dorim ca relaţia cu Germania să fie foarte puternică şi privilegiată. „ Je afaceri au luat-o înainte. Firmele germane sunt pe primul loc, ca oamentt a, ~" ,. . . titii străine, m România. ,nves . Relaţiile bilateraie , sunt fioarte b une. C''. ieri . . s-a semnat un acar'.d mar . ·nd navigaţia pe Dunăre - ţinând seama că avem „monopolul" celor două przvtIepe Dunăre. Practic ne găsim la cek două capete ale Dunării şi controlăm cana dă b ·1 · J b. ~ traficul. Această situaţie ne .~ o responsa i itate a~ose ita. . . . Relaţiile la nivel politic sunt bune. Am dori să fie mult mai dinamice. Am învăţat să aşteptăm cu răbdare; forţa noastră şi importanţa geo-strategică se vor impune. Am început mai târziu ca ceilalţi, dar avem şi avantaje - o populaţie de 23 milioane locuitori; ca suprafaţă, suntem a doua ţară în Europa de Est; am construit o industrie care, chiar demodată, există; este posibil şi aşteptăm să fie modernizată; nu avem datorie externă; ţara are multe resurse pentru turism; populaţia are un nivel înalt de educaţie. După acest val de libertate, trebuie să ne punem pe treabă şi să manifestăm înţelepciune politică.

Pronosticul meu: pe termen scurt, lucrurile vor fi dificile; pe termen mediu, vor fi mai bune; pe termen lung, este o şansă reală ca România să fie o ţară importantă în Europa de Est şi Balcani. Ziarist de la „Die Welt": Aţi încheiat un tratat cu URSS şi, în acelaşi timp, aţi recunoscut independenţa Republicii Moldova. Nu se bat cap în cap? Aţi recunoscut integritatea teritorială a URSS, afectată prin recunoaşterea independenţei Republicii Moldova. Care au fost motivele semnării tratatului cu URSS în condiţii pe care nicio altă ţară nu le-a semnat? . Referitor la Ucraina - va fi referendum. Veţi recunoaşte Ucraina, ca fi Republica Moldova? În Occident există opinia că în România, mai mult ca în alte ţări, ar rn~i multă susţinere pentru Serbia şi puterea centrală, decât pentru Croaţia. drian Năstase: Tratatul cu URSS. Este vorba de un tratat care nu este în vigoare, nu a fost ratificat. A fost semnat şi pus la congelator.

!

179

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Discutăm

Referitor la Ucraina. Este o chestiune mai specială. Şi-a stabilit O condiţie specială pentru independenţă- referendum şi apoi declararea independenţei. !n acelaşi timp, ar dori recunoaşterea independenţei, eventual înainte de referendum. Pentru noi nu există probleme. Poziţia noastră de principiu este de a recunoaşte independenţa tuturor republicilor care îşi proclamă independenţa. Am recunoscut independenţa ţărilor baltice, apoi a Georgiei şi apoi a Republicii Moldova. Vom continua cu Armenia şi cu celelalte republici. Nu vom fi, noi, arbitri ai dreptului la autodeterminare. Vom aplica aceeaşi abordare şi Ucrainei. Sigur, este o problemă cu teritoriul Ucrainei. Suntem conştienţi de acest lucru şi l-am discutat cu ministrul de Externe ucrainean. Trebuie să recunoaştem că avem o problemă, să găsim oformulă care să lase deschisă această problemă, concentrându-ne pe zonele unde există un interes comun: relaţii consulare, relaţii economice, centre culturale pentru românii din Ucraina şi ucrainenii din România. Alternativa care ar fi? O îngheţare a relaţiilor bilaterale? Ar fi neproductiv pentru ambele ţări. ln luna noiembrie, urmează să vină la Bucureşti ministrul de Externe al Ucrainei. Acelaşi ziarist: Deci, relaţii diplomatice. Adrian Năstase: A cesta este rezultatul logic al recunoaşterii, dar nu înseamnă neapărat deschiderea de ambasade, care este şi o chestiune de resurse. Exemplu în ţările baltice - nu înseamnă că vom avea o ambasadă în fiecare ţară.

despre momentul negocierii şi semnării $i nu despre momentu/ de acum, când putem avea o altă perspectivă. Era un moment dificil pentru România. Şi cel mai curajos soldat are nevoie să ştie că nu va fi împuşcat din spate. Trebuia să normalizăm relaţiile cu URSS #, trecând de la acordul bilateral, care era un produs al Tratatului de la Varşovia, un acord de asistenţă mutuală, la un tratat de tip european, cu valorile CSCE, ale Cartei de la Paris şi ceea ce pentru noi era esenţial era articolul 20, care ne permitea relaţii directe cu republicile, inclusiv cu Republica Moldova. Pe această bază, luni de zile s-au dezvoltat relaţii foarte importante cu Republica Moldova, care au influenţat evoluţiile ulterioare. S-a pus problema articolului 4. O problemă falsă. Articolul 4 spunea că cele două părţi se angajau să nu participe în acţiuni ostile uneia dintre ele, adică să nu intre în alianţe ofensive, ceea ce este absolut conform cu dreptul internaţional în special Carta de la Paris. Alianţele ofensive nu sunt permise de dreptul internaţional. Chestiunea a căpătat după aceea o dimensiune psihologică în competiţia dură a ţărilor est-europene pentru a câştiga favorurile Occidentului. Ţările est-europene doresc, pentru a obţine sprijin financiar, să arate că sunt cele mai bune, cele mai agile, cele mai .. . Articolul 4 a intrat în acest joc. Am aşteptat să vedem ce se întâmplă în negocierile celorlalte ţări. Fie celelalte ţări acceptă şi ele un articol similar şi atunci nu este nicio problemă. Fie era un text modificat şi, din raţiuni psihologice, urma să cerem renegocierea, ceea ce am şi făcut. Urmează să rediscutăm această clauză cu sovieticii, ca să nu existe ambiguităţi. Implicaţiile asupra Republicii Moldova. Actulfinal de la Helsinki permite modificarea frontierelor pe cale paşnică, ceea ce ştiţi foarte bine. ln. niciun caz un tratat bilateral nu poate să impieteze asupra unor dezvoltărt din spaţiul general-european, ,,guvernat" de filosofia H elsinki. 180

Sigur vom avea o am basadă la Chişinău. . Referitor la Iugoslavia. Poate că nu este atât de evident, vecinul nostru dm Iugoslavia este Serbia şi nu Croaţia. Noi recunoaştem dreptul la autodeterminare al tuturor republicilor şi am zncercat să avem o poziţie echidistantă faţă de toate republicile. [; /J_ărerea noastră este că o soluţie durabilă nu poate veni decât din ugoslavza. S-ar putea impune, pentru operioadă, o soluţie, dar cei care cunosc A

181

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPA MALTA

istoria iugoslavilor, personalitatea popoarelor respective, consideră că s-ar pute nu fie viabilă. a

să

Am avut vizite, practic, cu toate republicile iugoslave: ministrul de Externe al Sloveniei a fost la Bucureşti, la fel adjunctul ministrului de Externe al Croaţiei şi prim-ministrul Macedoniei. Nu încercăm să „favorizăm "Serbia în detrimentul Croaţiei, dar nici nu-i înţelegem pe cei care vor să favorizeze Croaţia în detrimentul Serbiei. Nu le-am trimis arme. Ceea ce este interesam este că alţii trimit arme şi întotdeauna se găseşte cineva care spune că ele provin din România.

tl . n Năstase, ministru de Externe al României, acordă un interviu A rtlllut' Deutsche Welle" (redactor Miodrag Soric).

postu

[i erviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ;;rului ,,Azi" (doamnei Corina Creţu). 1

Se ştie deja că postul de ministru de Externe a fost - în cadrul negocierilor dintre partide pentru formarea noului guvern unul di n cele mai râvnite. Frontul Salvării Naţionale a insistat pentru menţinerea în funqie a domnului Adrian Năstase, argumentând prin arca cu care acesta a ştiut să facă diplomaţie şi în momentele dificile pe care ţara le-a traversat de la revoluţie încoace, ,,Externele" devenind unul din domeniile în care România a obţinut - într-un timp cure - rezultate evidente şi incontestabile.

Se fac unele referiri incorecte la relaţiile României cu Iugoslavia. Reprezentantul Seidel Stiftung: Trebuie să plecăm. Mai avem multe întrebări. Ne întoarcem.

Adrian Năstase: Şi eu aveam întrebări pentru dumneavoastră. Dar, data viitoare. Întâlnirea se termină la 19. 2 0.

Î.: Domnul e ministru, care sunt părerile dv. în legătură cu fo rmarea noului guvern? R.: Dup ă părerea mea, faptu l că s-a reuşit formarea unui guvern de deschidere n aţio nală reprezintă un moment de speranţă. Dar, din păcate, deş i a mai existat propunerea, ne-am obişnuit să luăm lucrurile cu greutate, fiecare din paşii aceştia înainte costându-ne enorm. Totuşi sper să ieşim mai Înţelepţi din această experienţă, mai dinamici , gândindu-ne mai mule la noi înşine ca societate. Din acest punct de vedere, Înţelegerea intereselor fundamentale ale ţării- la care s-a ajuns - reprezintă un element de încurajare. Cred că noul guvern are dacele necesare nu neapărat pentru o construqie ambiţioasă, ci pentru un lucru gospodăresc, legat de nevoile simple şi, în acelaşi timp , virale pentru societate, ce ţin de standardul de viaţă, de demnitatea noastră înăuntru şi în afară. Aşa încât, repet,

19.30 Vlad Adrian Căşuneanu (avocat din Covasna). Îmi face o vizită. Stabilim o legătură pentru a mă informa în legătură cu articolele care apar în presa din Covasna.

24 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, acordă un inte1-vi1' postului „National Public Radio" (SUA) (redactor Thomas Djelten). Adrian Năstase, ministru de Externe al României, acordă un intet-vitt publicaţiei „Deutsche Allgemeine Sonntagblatt" (Hamburg) (redactor şef Dietrich Saltler). Adrian Năstase, ministru de Externe al României, acordă un inte1-vitl publicaţiei „ Ost-Thuringer Zeitung" (redactor Goran Schaltauet)· 182

"

-1

•1n

,,Az·« 1

•

Publicat ub ridu l „ per 24 octombrie 1991 .

să iesim

mai înrelepri, mai dinamici din

această experienră",

183

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

form ~la noului guvern poate !nse~na u~ ele~ent de speranţă. Iar alegenle generale vor marca duequle, onentănle optiunile el . ,. ' · ectoratulu1 roman, reprezentând un moment de clarificare inter· . . .. !Oară SI un moment de clanficare polit1că. · Î.: Ce gânduri nurriti acum, după reinvestirea dv ca min· de Externe? · · istru

R.: Eu nu pot decât să mă raportez cu dorinţa de a luc

înţelegând inclusiv sacrificiul ca făcând parte din munca de minist;~, Eu pot să dau ceea ce efectiv este în capacitatea mea de muncă 1; de competenţă. Francezii spun: ,,O femeie, oricât de frumoasă : r fi ea, nu poate să dea decât ce are". Deci mi-e foarte greu să vă spun altceva decât că voi încerca, la fel ca şi până acum, să-mi fac datoria. Poate s ună puţin desuet, dar cred că trebuie să reînvăţăm unele cuvinte care ţin într-adevăr de o relaţie esenţială dintre noi şi societate. Î.: Cum interpretaţi faptul că aţi fost păstrat în echipa guvernamentală?

R.: Aş prefera să faceţi dv. o interpretare. Eu vă pot spune cel mult că aici există un element obiectiv, legat de nevoia de continuitate în politica externă. Şi era evident că pentru un guvern care va dura un anotimp, ar fi fost foarte greu ca aceste contacte la nivel de ministru de Externe cu numeroase personalităţi din străinătate să fie realizate în mod firesc într-o perioadă atât de scurtă, ţinându-se cont şi de faptul că legătura personală este una din componencele moderne ale relaţiei diplomatice internaţionale. Deci, cred că s-a pornit de la nevoia de continuitate în politica externă, de la nevoia de a menţine o anumită formulă care evită crearea unui vid de comun icare într-o perioadă extrem de importantă.

9. 00 La Teodor Meleşcanu. - Discuţie referitoare la colocviul româno-ungar patronat de Franţa.

5 Telefon Paris. . 9.5Vorbesc cu Sabin Pop referitor la vizita lui Dumas la Bucureşti, propunem . _ . . _ -

după ]3 decembrie. Seminarul de

Adrian Năstase cu probleme curente. JJ.5OLa - notele cu cheltuielile cu mormântul luz. Cornezzu · Bog,da n şi.pentru . . . _ Semneaza vizita grupului celor11 români dm Ungaria. 0 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte 12.3 R " . IC .. ·o,l\ru tu Joseph Voyame, raportor p entru omania a omistet 1 v pentru drepturile omului. Contactele oficiale numeroase care au fost incluse în programul acestei vizite au prilejuit abordarea unei largi game de probleme din domeniul drepturilor omului, cum sunt: modalităţi de promovare şi p roteeţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale înscrise în proiectul de constituţie, în unele legi deja adoptate sau în curs de adoptare; drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor; aspecte din domeniul cultelor; ocrotirea specială a unor categorii de persoane vulnerabile; asigurarea cadrului democratic general (separarea puterilor în stat, rolul mijloacelor mass-media etc.) şi crearea unor instituţii specifice pentru proteeţia drepturilor omului. Joseph Voyame şi persoanele care l-au însoţit au apreciat că recenta misiune de documentare pentru întocmirea raportului pentru comisia ONU pentru drepturile omului s-a desfăşurat în foarte bune condiţii , permiţând contacte şi discuţii peste tot unde s-a dorit, o cunoaştere nemijlocită a procesului de edificare a statului de drept şi de trecere la economia de piaţă, a instituţiilor democratice şi 1 modului de funqionare, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

-I

184

la Avignon s-ar putea sa nu se mai ţma.

tire difuzată de Agenţia Rompres.

185

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Se reîntâlnesc pentru că s-a amânat vizita în Spania. Joseph Voyame: Vizita a fost bună. Mai avem întâlniri până duminică. Constatăm o ameliorare aproape în toate domeniile, desigur cu viteze diferite. În unele merge mai repede. În Po0ţie mai sunt mentalităţi vechi. Mijloacele materiale sunt cu totul insuficiente. ln închisori, celule mici, slab luminate. În ansamblu, cred că s-a înregistrat un progres. România se află angajată şi înaintează pe drumul cel bun în domeniul promovării şi protecţiei drepturilor omului, deşi mai sunt situaţii şi greutăţi de depăşit. Voi semnala punctele nesatisfacătoare. Adrian Năstase: Este un proces care poate merge mai repede cu sprijin extern. Joseph Voyame: În fapt, oamenii nu se schimbă de pe o zi pe alta. Adrian Năstase: Vedem mereu aceste probleme în contactele noastre cu alte ministere. Este greu pentru oameni să vadă lucrurile altfel. În trecut a existat o anumită „imagine a inamicului" din Occident. Joseph Voyame: Ieri la Secţia de Poliţie 1O nu li s-a dat voie să ia contact cu deţinuţii, fără martori, şi a trebuit să insiste pentru a-i vedea fără martori. Mai este detectabilă, încă, o anumită mentalitate. Adrian Năstase: Sunt mulţi oameni care au funcţionat şi în vechiul regirn. Alţii sunt derutaţi. Nu ştiu cum să procedeze. Joseph Voyame: L-a frapat şi menţiona în raport antagonismul între comunităţile etnice şi o anumită intoleranţă în poziţii. Faptul este neliniştitor. Adrian Năstase: Faptul nu este foarte semnificativ pe termen lung. Tine de o anumită frustrare. După Revoluţie, într-o societate nereglementată, ţiganii au fost principalii beneficiari ai dezordinii postrevoluţionare. Joseph Voyame: Mă gândeam la atacurile împotriva ţiganilor din diferite sate. Adrian Năstase: S-a produs o acumulare negativă în comunităţile respective. Ţiganii se bucură de o anumită impunitate în cazul unor furturi sau violuri. 186

l'4 ame: Este clar că este încă nevoie de timp pentru ca instituţiile să Josep h oy t stabilizeze.

s

.

.

.

.

.

Năstase: Avem impresia că situaţia s-a maz calmat.

AJr,an . . 1.h l'4oyame: N z. s-a spus ca- este un zntreg program de integrare socza a a Josep . . A

. anilor, care za timp.

ţzgi tantin Ene: S-a creat un Comitet interdepartamental. Cons . . lă S ·

- --r· .. Adrian Năstase: Există o nervo~ztate socza . e suprarea~ţzoneaza. -!- zgamz ca un grup de forţa. au vri,,,,,t f.a un moment dat să actzoneze · Joseph Voyame: Deşi pe alocuri situaţia pare uşor explozivă, cred că ea se va ameliora. Casele incendiate sunt un exemplu negativ, dacă cei care au făcut-o nu sunt condamnaţi, dacă nu sunt pedepsiţi cei care fac rău ţiganilor. Adrian Năstase: A cestea sunt cazuri mai vechi. Ce spune Poliţia? Joseph Voyame: Spune că autorii sunt apăraţi de comunitate şi că nu-i pot identifica. Adrian Năstase: Procuratura nu a funcţionat prea bine după Revoluţie. N-a acţionat curajos. Este nevoie de timp. Poliţia a început să facă progrese - înţelepciune, reacţie moderată.

Justiţia

a câştigat şi ea. Punctul slab este procuratura. Joseph Voyame: N -am găsit nicio violare a drepturilor omului. Adrian Năstase: Evocă şedinţa de guvern de ieri. Joseph Voyame: Este preferată dictatura care hrăneşte decât o democraţie Jlă.mândă. Adrian Năstase: Pericolul ca oamenii să spună că înainte era mai bine ca astăzi, că era sărăcie, dar că era egalitate şi siguranţă. Joseph Voyame: Sunt acum două economii foarte diferite. Adrian Năstase: Mulţumiri pentru vizită. Întâlnirea se termină la 13.05. 187

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

13.15 La Adrian Năstase. Defăcut punctajele solicitate de primul-ministru Stolojan referitor la Unuari o· a. Să se ocupe Teodor Meleşcanu, Constantin Ene şi Marcel Dinu.

15.05 Telefon Paris. Mă sună

Sabin Pop. Roland Dumas insistă să vină la Bucureşti la 13 decembrie, cu un avion personal.

15.30 La Adrian Năstase cu probleme curente. De acord ca Roland Dumas să vină în ziua de 13 decembrie. De acord cu delegaţia în Mexic. Teodor Meleşcanu să transmită la ambasadă detalii privind numirea lui Virgil Tănase la Biblioteca de la Paris. De anunţat la o conferinţă de presă.

16. 00 Adrian Năstase -

şedinţă

cu directorii.

Probleme discutate: Relansarea relaţiilor bilaterale -folosirea ocaziei noului guvern; revederea programului de vizite guvernamentale; organizarea de vizite la Bucureşti. - Sprijin în organizaţiile economice - finanţări în domeniul energiei, petrolului şi gazelor. Reuniunea G 24 de la Bruxelles, unde vom participa cu statut de invitat -pregătirea unui aide-memoire. . Să încercăm reluarea vizitelor în Austria şi Cehoslovacia, precum şi în Rusia şi Ucraina. Să prezentăm inteligent raportul Covasna-Harghita. Inadmisibil să nu se răspundă la mesajele transmise de ambasade- răspund cei de la desk. Marcarea Zilei Naţionale. 188

_ Nu

trimitem suficientă informaţie în străinătate -

de luat legătura cu

A enţia de D ezvoltare.

. _ . _ . _ " organigrama a MAE. Ne gândim sa o finalizam m - RfJ"" "1;; . _3 săptămâni. Să de~aşură_m şi_ o. ana iza pe oameni. 2 _ Vom continua cu analiza IJ_ire~ţiei "Culturale. . . . _ Integrarea mai eficientă a tinerilor m MAE. F~ecare direcţie sa desemneze un lucrător cu experienţă care să se ocupe special de aceste probleme. Şedinţa se termină la 16.30.

~~Pctăm la O nouă

z· -

.

16.35 Telefon Paris. Vorbesc cu Sabin Pop. Confirm vizita lui Roland Dumas la Bucureşti

pe 13 decembrie. 19.00 Jftene Pop. Îmi face o vizită. Îl ajut să facă nişte amendamente la proiectul de declaraţie a Uniunii Creştin-Democrate referitoare la minorităţi.

23.30 La Adrian Năstase, Terminăm

discuţii pe probleme

curente.

la 24.15

25 octombrie 1991 7.45 Adrian Năstase pleacă la Iaşi, cu avionul TAROM. Sosirea la Iaşi la 8.55. Întâmpină prefectul şi primarul oraşului laşi. Adrian Năstase face declaraţii pentru presă până pe la 9.25.

9.25 Adrian Năstase pleacă la Chişinău cu maşinile puse la dispoziţie

de prefectură.

La frontieră la Sculeni întâmpină Nicolae Ţâu, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova. 189

ADRIAN NĂSTASE

Sosirea la Chişinău la 11. 40, La un hotel nou construit fin , antat canadieni. · de

11.55 Adrian Năstase, ministru de Externe al României part; · . . .. . . , ~cip 4 la. de1unul oferit tn cinstea sa de Valeriu Muravschi1, prim-ministru Republicii Moldova (La restaurantul hotelului). al Note Luate în timpul dejunului: Valeriu Muravschi: Tocmai vine de La Tiraspol Nu avem voie să cedăm acum. Zona are un mare potenţial uman si economic. Sunt acolo 240. 00 moldoveni, din circa 600. 000 Locuitori. . Adrian Năstase: Cum este cu tratatul economic?

Valeriu Muravschi: ÎL vom examina. Sunt nişte probleme ascunse. Ei vor să ne blocheze combustibilii. Important este să manevrăm pentru a supravieţui până La stabilizarea situaţiei.

Adrian Năstase: La noi s-a mai redus din tensiunea politică şi socială. Valeriu Muravschi: Noi vom avea mari probleme cu alegerile. Pericolul cel mai mare este din partea Rusiei. Acum nu ştii cu cine mai tratezi în Rusia din cauza autonomii/or. Adrian Năstase: Salutări de La Theodor Stolojan. Vă aşteptăm în vizită "1

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

·a a întrerupt Livrările de combustibil şi energie. Cu guvernul rus Rusi .., difi . , bl . . Başk'zria, . ae J de tratat datorită autonomwor t eritewr repu ici. este grleu vrea de La noi alimente. Ei au combustibil e,:emP u, d . . C . Avem un aco~ şz cu regiunea rimeea. . n Năstase: Nouă ne trebuie circa 800 milioane USD numai pentru Adrta . _ -+ . până /a primavara urma„oare. mergre . .J 'a/eriu Muravschi: De acord să acţionăm cooraonat. Vi Dejunul se termină la 12.30, după care plecăm imediat la aeroport.

13.25 Adrian Năstase pleacă la Moscova, cu SU 1744. Sosirea la Moscova, pe Aeroportul Vnukovo, la 15.15. Intâmpmă ambasadorul Vasile Şandru 1 şi cineva de la Protocolul MAE sovietic. Mergem la ambasadă. A

În timp ce Adrian Năstase vorbeşte cu ambasadorul Vasile Şandru, lucrez telegrame acasă şi fac o ştire de presă.

16.45 Adrian Năstase face o vizită în Gârbea, consilier la ambasadă.

Valeriu Tudor M uravschi (n. 1949). Om politic ş i de stat moldovean. Prim-minisrru al Republicii Moldova (28 mai 1991-1 iulie 1992). Principala problemă cu care a fo t confrun'.31 Valeriu Muravschi în calitate de prim-ministru a fost so luţi onarea conflictului din Transni trt 3 · I

190

ora,ş, împreună

cu Constantin

Revenim la ambasadă la 18.35. 18.50 La Adrian Năstase .

Vede telegrama privind convorbirea cu Valeriu Muravschi şi îi dă

Bucureşti.

Valeriu Muravschi: A vorbit La telefon cu Theodor Stolojan Sunt două probleme acum pentru viitorul nostru. Luni va semna acordul economic cu Belarus p e anul 1992. Vineri-sâmbătă vine La Bucureşti, dacă totul va fi normal

•

drumul. La 19.00, plecarea spre aeroportul Şeremetievo. 21

.00 Adrian

-I

Năstase pleacă la

Tokyo, cu IB 899.

Vasile andru, ambasador extrao rdin ar

şi plenipotenţiar al

României la Moscova.

191

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

26 octombrie 1991

JO Adrian Năstase face o vizită la Palatul Changdokgung, împre-

13.15Adrian Năstase soseşte la Tokyo, dună 9 ore si 15 minute de z bor r , lntâmpmă ambasadorul Mircea Mitran 1. MerCTem la ambas-J~ d. . o· uua, un e A

•

a;ungem pe la 14. 40.

15.00 Adrian Năstase -

ambasadă).

dejun cu ambasadorul Mircea Mirran (la

J6. . ,,_ cu. delegaţia.. . f ncheiem vizita pe la

17.1 O.

00 Dineu oferit în onoarea lui Adrian Năstase, ministru de Externe :României, de Jang H o Chung, preşedinte al Goldstar Information 8l Communication Co. (la Hotel Hyatt). Dineul se termină la 21.30.

16. 00 Adrian Năstase acordă interviuri pentru presa japoneză. Apoi vizită prin oraş, împreună cu ambasadorul Mircea Mitran, până pe la ora 21.00.

27 octombrie 1991 Adrian Năstase, ministru a/Afacerilor Externe al României, efectuează o vizită oficială în Republica Coreea. 10.45 Adrian Năstase pleacă la Seul, cu NW 61. Din delegaţie mai fac parte Valeriu Tudor şi Nicolae Cotloguţ, care au venit separat la Tokyo. Sosirea la Seul la 13. 00. Întâmpină ambasadorul lzidor Urian 2 . Cazare la Hotel Shilla.

15.00Adrian Năstase face o vizită la ambasadă. Dejun cu ambasadorul lzidor Urian.

I

2

192

Mircea Mitran, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Tokyo. lzidor Urian, ambasador extraord inar şi plenipotenţiar al României la Seul.

28 octombrie 1991 Dec/a.raţiifăcute de A drian Năstase,

ministru de Externe al României, într-un interviu acordat Agenţiei Kyodo. Fostul rege Mihai I al României este liber să se întoarcă în " - a declarat, în cursul unui interviu acordat agenţiei Kyodo, ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase. Şeful diplomaţiei române a negat existenţa vreunei interdiqii de reîntoarcere în ţară a regelui, forţat să abdice de la conducerea României în decembrie 1947 de către autorităţile comuniste. ,,Nu există nicio problemă în acest sens" - a afirmat domnul Năstase, adăugând: ,,Înţeleg că el doreşte să-şi revadă ţara". Diplomatul român a precizat, cu toate acestea, că orice tentativă a regelui Mihai I de a se reîntoarce în România trebuie precedată de ob ţinerea unui paşaport românesc, sau de o viză românească, în cazul în care se hotărăşte să folosească, din nou, un paşaport diplomatic danez. „El nu poate să vină (în România), în calitate de rege, deoarece nu mai este rege, dar ca persoană particulară are acest drept" - a explicat domnul Adrian Năstase, arătând că orice fel de pretenţii regale vor complica probabil procedurile de acordare a vizei. tară"

193

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

Cu alte cuvinte, domnul Năstase recunoaşte că guvernul este tentat să condiţioneze acordarea vizei de motive legate de vederi politice. Cât despre dreptul de a judeca dacă Mihai I este sau nu rege, dacă România este regat sau republică ilegală- să lăsăm şi istoria să rostească adevărul. 1

9.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la ceremonia de depunere a unei coroane la Monumentul Eroului Necunoscut de la Cimitirul Naţional. Ceremonia se termină la 9. 40 1 O. 00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire protocolară cu Lee Sang Ock2, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Coreea.

Lee Sang Ock: Salută vizita ministrului de Externe al României.

noastre. Ministerele de Externe au un rol important ca motoare ale trenului. Noi împingem celelalte ministere. Acţionăm ca inteifaţă între motivaţiile politice şi relaţiile economice. " , RomâniJ ., Publicare sub ridul „A avea sau nu drepm I d e a revent m ţara nara1ă , m »

29 octombrie 1991. 2

Lee Sang Ock. Om politic

Coreea (1990- 1993).

194

şi

de star sud-coreean. Ministru de Externe al Repu

rolul conducător în mobilizarea resurselor şi a sectorului privat pentru cooperare. Speră într-o discuţie fructuoasă. Nu ne-am văzut la New York. Adrian Năstase: Explică ce a facut la New York şi Washington. Lee Sang Ock: Ce s-a întâmplat cu Clauza Naţiunii celei mai Favorizate? Adrian Năstase: SUA ne-au dat-o în 1976. Pe atunci, România era un pion important în relaţiile americano-sovietice. Am avut clauza până în 1989, când regimul Ceauşescu a renunţat la ea datorită condiţionalităţilor politice. Un cuvânt bun din partea dumneavoastră pe lângă SUA ne-ar putea ajuta.

Lee Sang Ock: Vom pune un cuvânt bun,

dacă vom avea ocazia. Este impor-

tant pentru dumneavoastră pe plan economic, dar şi ca semnal politic. Se trece apoi la convorbirile oficiale, în plenul delegaţiilor.

cu Lee Sang Ock, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Coreea.

Vizita de anul trecut a fost un eveniment important pentru relaţiile bilaterale. A fost un gest simbolic - început de relaţii noi. Suntem foarte interesaţi să intrăm în a doua fază a relaţiilor noastre. Sunt si alte invitatii. Treb~ie să intrăm . în faza operaţională. Vă vom oferi câteva din ideile

Liberă" ,

două ministere de Externe să joace

10.1 OAdrian Năstase, ministru de Externe al României, are convorbiri

Speră să fie o vizită bună. Adrian Năstase: Onorat de invitaţie. A discutat şi cu predecesorul său.

1

Lee Sang Ock: Complet de acord. Cele

bi"1 1'j

Lee Sang Ock: Salut călduros delegaţiei dumneavoastră. Sunteţi primul ministru de Externe al României care vizitează Coreea.

Va fi o mare contribuţie la relaţiile bilaterale. Prezintă membrii delegaţiei coreene -

Lee, directorul Afacerilor

Economice; dr. Yim, directorul Directiei 2. Adrian Năstase: Mulţumiri. Prezin.tă şi el pe membrii delegaţiei. Lee Sang Ock: Avem circa o oră de discuţii. . Doresc un schimb de păreri pe problemele internaţionale şi apoi relaţiile hilaterale. Câteva din priorităţile politicii lor externe: Dezvoltările recente în Europa de Est au avut un efect pozitiv asupra

cooperării internaţionale.

195

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TASE

Peninsula. Coreeană rămâne singura zonă în care vestigi.ile Război . Rece n-au fost înlăturate. uiuz În ultimul timp, au fost dezvoltări pozitive în această re Adrian Năstase: Nu. Este o decizie politică de începere a negocierilor. S~a~ putea să apară, ulterior, condiţii. Evaluăm dacă nu ne-am putea implica mai mult în Consiliul de Securitate, în CSCE.

Avem o dezbatere tensionată cu Franţa în Consiliul de Securitate referitoare la rezoluţia asupra Iugoslaviei, în special în legătură cu problema arbitrajului. Am dori să reacţionăm, să fim mai activi, să continuăm eforturile noastre, în cooperare cu dumneavoastră, mai ales în zonele „gri ". Cyrus Vance s-a întors. Sunt posibilităţi de a avea iniţiative noi. Să arătăm că împingem spre o soluţie pozitivă. Slobodan Milosevic: Ideea e bună. Suntem în poziţie similară, suntem presaţi de diferite interese. Dacă avem o cooperare bună, lărgim zona de cooperare dintre noi şi eventual cu Grecia. Putem stabili o bază bună pentru diferite cooperări. Puteţi să ne fiţi de mare ajutor pentru că suntem într-o situaţie specială datorită presiunilor care se exercită asupra noastră de a accepta destrămarea Iugoslaviei. Nu este prea greu pentru dumneavoastră să ne ajutaţi, pentru că v-aţi bazat poziţia pe principii, nu pe raţiuni unilaterale. Este o problemă de principiu nu numai pentru noi, ci pentnt întreaga comunitate internaţională: Nu sunt respectate Carta ONU, Carta de la Paris, documentele de la Helsinki. Este absolut inacceptabil că o organizaţie regională, cum este CEE, din care noi nu facem parte, şi-a propus scopul de a destabiliza o ţară în loc de a-şi oferi bunele oficii. Iugoslavia există ca subiect de drept internaţional. Iugoslavia este membră a ONU Acestea sunt fapte. Un fapt material este că peste jumătate 488

din populaţia Iugoslaviei vrea să păstreze Iugoslavia .. Carta _ON_U este o garanţie entrU existenţa statelor membre şi pentru protecţia locuitorilor lor. p România este membru al Consiliului de Securitate până la sfârşitul lunii decembrie. Pe baza acestor principii, fără a sprijini ceva ce nu este principial, ne puteţi ajuta în efortuf de a pre~veni d~strămar!a Iu~osla~iei. Adrian Năstase: Am făcut-o şi o facem zn continuare. Incercam sa ne fundamentăm poziţia pe principii. Problema este dacă, în anumite aspecte concrete, ca de exemplu o anumită strategi,e pentru soluţionarea crizei - încetarea focului, forţe de menţinere a păcii - ne va fi posibil să vă fim de ajutor. . _ Va fi foarte util pentru noi dacă, la un moment dat, veţi fi gata sa acceptaţi un compromis. Am putea fi utili ca un canal de comunicare. Ne gândim la principii. . . . _ Au fost aici Vance, Carrington. Ne-am gândit la o acţiune balcanica. Nu a fost apreciată ca utilă. Să gândim altceva util atât pentru noi, cât şi pentru dumneavoastră. Suntem stigmatizaţi - suntem consideraţi drept comunisti, suntem acuza,ţi de situarea de partea rea. Trebuie să avem o carte bună pentru a intra în joc.

Slobodan Milosevic: De acord. Ca vecin, puteţi ajuta lucrurile să meargă mai bine prin atitudinea adoptată, prin poziţiile susţinute şi promovate. Mergeţi în M acedonia. Vrem să avem relaţii bune cu ei. Sunt mai mici ca noi şi se tem că vrem să le luăm din teritoriu. Ar fi bine dacă aţi putea discuta cu ei, precum şi cu grecii pentru relaţii bune în zonă. Nu ştiu cum acţionează Bulgaria faţă de dumneavoastră. Adrian Năstase: Am fost luni la Sofia. Bulgarii au propria lor filosofie. Ei devin nervoşi pe semnale false. Exemplu: au reacţionat la ideea falsă că am avea pretenţii teritoriale. Am descoperit că sunt foarte negativi în ceea ce priveşte relaţiile cu Iugoslavia. Înţeleg că au probleme, idei, dar politic trebuie să înţeleagă că drumul 489

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂ TASE

lor spre Europa trece prin Iugoslavia. Este ceea ce nu au înţeles. Sunt cont:. . . b„ d l 'J ubl' ·, , r zczwr zncât să ne manifestăm ca un vecin responsabil. ' . Am pus .la cale diferite lucruri sub as1>ectpolitic r · Este evident ca"p entru re~l~zarea unui nou moment de relansare a discuţiilor politice, dimensiunea ~zlztară este esenţială, atât sub aspectul realizării unei încetări a focului, cât şz pentru o eventuală amplasare a forţelor de menţinere a păcii. Aceste dou~ procese paralele ~e suprapun, într-o anumită măsură, pe de-o parte, Conferinţa de la Haga şz, pe de altă parte, acţiunile Consiliului de Securitate pe care le cunoaşteţi bine. Elementul militar este esenţial pentru orice analiză politică. De aici, interesul nostru foarte mare de a înţelege şi din punct de vedere militar evoluţiile din Iugoslavia. Rugămintea noastră - să ne daţi o perspectivă cuprinzătoare a situaţiei din Iugoslavia, din punct de vedere militar. Stane Borovec: M~lţumesc pentru expunerea interesantă şi sprijinul prietenesc subliniat aici. In situaţia în care se află Iugoslavia, nu prea avem mulţi prieteni. Sunt mai mulţi vecini care lucrează la destrămarea Iugoslaviei şi la război. Cu atât mai mult apreciez ce aţi spus. Aş începe de la situaţia politico-militară. După dizolvarea Tratatului de la Varşovia şi, mai ales, după procesul de dezintegrare a URSS, balanţa bilaterală din lume pe care s-a bazat o oarecare pace până acum este pe deplin dezechilibrată, în folosul unei părţi, care vrea să instaureze o nouă ordine internaţională cu mijloace politice, economice şi militare. Cunoaşteţi ce cred despre această tendinţă a noii ordini internaţionale. Printre altele, s-a creat un factor important - unificarea Germaniei - şi s-a conturat proiectul unui posibil stat viitor al tuturor nemţilor, Germania cu sateliţii ei, care sunt dependenţi de ea din punct de vedere politic sau economic. 496

folosind destrămarea Europei de Est, chiar şi a lugoslaviei - care es~e ~ poli~că rte străvezie - se încearcă să se creeze o zonă de la Marea Baltica pâna la ;area Mediterană, de la ţările baltice până la. ţ~rile est-europ~ne, inclusiv Ungaria, Slovenia şi Croaţia - o zo~ă cu m~rz m:e~ese_ s~ateg~ce la M_area Jv[editerană, ca să-şi lărgească sfera de influenţa cu ţarz mZCt - sa fie capitalul lor, cu exploatarea forţei de muncă ieftine şi alte scopuri, fară folosirea forţei,

fo

cu instrumente politice şi economice.

în Iugoslavia se folosesc şi intermediari, cum sunt forţele armate ale

Sloveniei şi Croaţiei. Din mai multe motive, Iugoslavia a fost aleasă ca scop primordial. Modelul pe care l-au aplicat la destrămarea lugoslaviei este folosit şi la, destrămarea URSS, cu deosebirea că acolo nu a avut loc un război civil de amploare, probabil de frica armelor nucleare. . . . În cazul nostru, scopul urmărit este distrugerea lugoslavzez ca stat şz nu obţinerea independenţei anumitor republici, care se poate obţine pe cale paşnică. Nimeni la noi nu împiedică separarea de Iugoslavia, pe cale paşnică, democratică.

Din mai multe motive cunoscute, calea paşnică a fost ocolită, pentru că nu ar corespunde scopurilor strategice germane - nu ar duce la destrămarea întregii Iugoslavii, destabilizarea acestui spaţiu şi a Balcanilor şi crearea condiţiilor pentru dominaţie.

Dacă Iugoslavia, care a pornit pe calea reformei, se va transforma pe

cale paşnică, în privinţa politicii şi economiei, astfel încât să devină membră a CEE - aceasta era reforma de la noi - atunci va deveni membră a CEE ca stat întreg şi ar fi protejat ca atare de către CEE. În acest caz, nemţii n-ar putea impune condiţii Iugoslaviei, aşa cum nu pot să ofacă Spaniei: De ac~e~ ar trebui împiedicată cu orice preţ şi prin intermediul Sloveniei şz Croaţi.ei: care nu s-au mulţumit cu independenţa, ci lucrează la subminarea lugoslavzez. Poate că această concepţie strategică nu s-a putut vedea. A fost foarte abil ascunsă. Acum este clar. Nici Genscher şi nici van den Broek nu se feresc să spună deschis că Iugoslavia nu mai există şi că ei sunt pentru destrămarea 497

ADRIAN NASTASE

lugoslaviei ;i cd se pregdtesc sd recunoascd independenţa celor doud republici cât mai repede. De mult timp, împreună cu Ungaria, acordă sprijin milita r, prin trimiterea de armament, prin sprijinirea propagandistică şi prin instructori militari.

În această situaţie se aplică metode nedemocratice -forţele militare_

pentru realizarea acestor scopuri într-o perioadă de timp cât mai scurtă. În armatei populare iugoslave -}NA - nu a avut şi nu are scopul de a ţine cu forţa popoare care nu doresc să mai rămână în Iugoslavia. Dacă am face-o, am fi oforţă de ocupaţie. Ar fi un anacronism. Noi considerăm că, dacă cineva doreşte să iasă din Iugoslavia, o poate face pe dar nu pe seama sau pe cei ce nu vor. Este vorba concret de sârbii din Republica Croaţia, care doresc să rămână nu în Serbia Mare, ci în Iugoslavia, să nu fie fntr-un nou stat independent ca minoritate naţională, fară drepturi, ci ca popor constitutiv al lugoslaviei, să nu fie expuşi din nou genocidului pe care guvernul croat îl practică din nou. Din punct de vedere militar, scopul nostru este limitat la două sarcini de bază principiale: primul- unităţile noastre militare să fie deblocate din cazărmi şi să fie retrase din Croaţia cu echipamentele militare. Deci, nu mergem să ocupăm Croaţia, cz~ dimpotrivă, doar să retragem efectivele şi tehnica militară, unde sunt blocate de luni de zile. Niciun comandament sau minister al Apărării din lume nu ar permite ca luni de zile efective militare importante să fie supuse unor asemenea măsurifară a reacţiona prin forţă. Amintiţi-vă ce faceau americanii fn ţări străine din cauza a 2-3 cetăţeni ai Israelului fn această situaţie Liban etc. Ce au facut britanicii în Insulele Falkland pentru 2 . OOO de cetăţeni şi câteva mii de oi şi ce foc acum fn Irlanda de Nord

situaţia creată, poziţia

bază constituţională,

celorlalţi

să-i scoată

Nouă

nu ne poate interzice nimeni să acţionăm pentru eliberarea trupelor noastre, care se găsesc acolo de decenii şi să le salvăm de la nimicire. Faţă de forţele pe care le avem acolo se aplică metode fasciste, fară urmă de respect al drepturilor omului. S-au negociat pentru asta vreo 1O acorduri, sub patronajul ONU şi al CEE, din care niciunul nu a fost respectat de Croaţia. Acesta este unul din 498

ROMÂNIA DUPA MALTA

. pe teritoriul Croaţiei. Am le . ;hale pentru care am recurs lafortă ,notive prmczr . . d n-afost restJectat de croaţi să apăram r bl . · p ntru ca niciun aco~ fostrtJele o igaţze 11.r d lt s-a semnat un nou acord, care nu este noastre cu forţa. 1VU e mu trUr

.

Croaţia

1 restJectat " trebarea.· de ce Croatia r de l f. · e pune acum m · are interes fn s. sa- 1es1m . . d'm Croatia · t'ez~euri Dorim . ,· de ce nu ne lasă să ne . . retragem . _ . da 1n mute încor" · · · . . · , srrlJzne mod elu l d e so l uţionare pe cale paşnică, cu prezenta · forte . lor ONU, p entru ca această problemă să nu fie preluată de CEE' unde Germania dom zna, · - şz· care _ . doreşte sa se impună modelul de care am vorbit. Cred că acesta este si în in+ · · . .eresuI R omâniez. ONU nu poate fi părtinitoare în favoarea Germaniei, aşa cum se comportă structurile europene. Adrian Năstase: Mulţumiri. A fost o expunere cuprinzătoare şi interesantă. Foart~ utilă pentru mine. Sigur, ea se adaugă la analiM politică pe care noi o realizăm, zilnic, în MAE. Există o dimensiune a abordării generale unde lucrurile sunt clare. Poziţia noastră poate fi uşor formulată pe bază de principii. . S~ păstrăm un contact strâns pentru ca să vedem dacă noi putem să a1utăm şz la nivelul operaţional al crizei. Există, fară îndoială, negocieri şi opţiuni în curs. În măsura în care va fi ne~esar, putem participa la unele din ele. Un element cheie al strategiei de soluţionare paşnică este realiMrea încetării focului. Care sunt elementele care împiedică încetarea focului? Ce putem noi să facem concret în legătură cu blocarea trupelor în cazărmi? Poate este nevoie de un grup de observatori, cu participarea unor militari din unele ţări balcanice, pentru a asigura un monitoring în legătură cu o operaţiune concretă. Elementul central al luptei politico-militare este păstrarea încetării focului pentru a se permite sau nu sosirea trupelor de menţinere a păcii. Trebuie văzut ce anume poate fi realiMt sub aspect tactic pentru a asigura acest element, atât sub aspect militar, cât şi politic.

Am dori să participăm şi la nivel operaţional, nu numai La niv~L · 'n or·uaniMtiile internaţionale, unde poziţia noastră este foarte clara. trategic, t ,Y · · L· · 1 Stim de la generalul Niculae Spiroiu că dumneavoastra aţi so icztat ·1er ·entrU transnortul de tancuri. În măsura în care este vorba de tran?ortul trat eP r vem dzificultăti din cauM ternu · · · şz· numaru - Lt raz lerelor . . .- . . r unor fio rţe - acum a . ·tat- această oneraţiune ar putea fi realzMbilă şi ca operaţie de pub ic este lzmt r . . ,~ . - . · _ retrauere cu publicitatea znternaţionata respectiva, care sa asigure re laoons o . . . -d · · l înţelegerea foarte clară a mecanismului respectiv şz care sa ea o imagine c ara asupra poziţiei armatei iugoslave. Este un mic exemplu, dar sunt multe alte elemente unde am putea lucra · · · L mult mai bine. Vizita mea este O Luare de contact pe acest plan, iar mesaptl przn~ipa . adresat este ca în acest proiect, în care foarte mulţi au sperat că. vor reuşi, noi nstructivi în măsura în care vom participa. Este nevoie ca dumneavom fi Co · de · voastră să ne ajutaţi pentrU ca noi să vă ajutăm mai bine. Este nevoie anumite informaţii prealabile. _ Avem nevoie din ce în ce mai mult de astfel de elemente, care sa ne permită să înţelegem marja dumneavoastră de concesie, pentru a o introduce cips -

în activitatea noastră de influenţare politică. Stane Borovec: Bineînţeles, nu am fost în măsură

.

să prezint cereri de ope-

raţionaliMre a sprijinului. De trailere avem nevoie. Prin înţelegerile respective, convenite la Gen~va, se p~evedea retragerea noastră din garnizoanele blocate, dar prin înţelegerile ult~rzoare se prevedeau termene. Cum partea croată tărăgăna, faptul nu ne-a permzs respecta:ea graficului de retragere; am intrat în criză de timp, nu am avut destule trailere pen~r~ a retrage toată tehnica de Luptă şi, din această cauză, ne-am adresat Ro"!.âmez. Între timp, expiră termenele prevăzute. Din nou partea croată~ bloca~ ml)Lo~cele de transport care mergeau acolo pentrU retragere ş; prelungeşte intenţionat discuţiile în Legătură cu mijloacele de transport.

. . Vom vedea ce termene noi vom stabili şi dacă vom avea nevoie de trailere. 503

502

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NA TASE

Referitor la informarea reciprocă, vom examina această problemă . vom face ceva pentru ca să aveţi informaţii cât mai proaspete pentru a urm _şz. problemele de bază şi a aprecia singuri dacă aveţi posibilitatea de a actioarz pentru consolidarea încetării focului si cum se va dezvolta procesul d e pace. · na De ~cord ca mcetarea focului este primordială pentru orice soluţie de p~ce. ~xperzenţa de până acum arat~ că !upă fiecare acord de încetare a focului, dz~ f acate, forţele croa~e au atacat şi mai mult. Au tras asupra unităţilor noastre militare, care au ordin să nu răspundă cu foc. Atunci avem cele mai mari pierderi în efectivele noastre militare. În prezent, desfăşoară ofensiva în Slavonia de Vest, în ciuda încetării focului. Ei deschid foc asupra unităţilor noastre aproape zilnic. Forţele noastre dau dovadă de maximum de reţinere şi răspund cu foc doar în caz de pericol asupra vieţii militarilor. Unii comandanţi, la nivele inferioare - puţini - n-au respectat încetarea focului - la Dubrovnik si Osiek. Împotriva lor am luat măsuri energice. În general, comandanţii noş;i respectă încetarea focu lui şi noi nu facem mişcări de trupe ofensive. Nici nu avem motive de ofensivă. Deschidem focu l doar pentru apărare când suntem atacaţi de forţele croate, dacă este strict necesar. Încetarea focului trebuie să fie valabilă pentru ambele părţi. Este greu să respecţi încetarea focului dacă cealaltă parte nu o respectă, iar observatorii CEE ne acuză pe noi, nu pe ei. Noi n-am beneficiat de observatori. D epinde din ce ţări vin. Ei pot informa obiectiv sau neobiectiv. Dacă sunt din Italia, Germania, Olanda fac _

A

• •

JOCUrt.

Adrian Năstase: N-ar fi interesant să fie dublaţi de observatori din ţările balcanice?

Stane Borovec:

Să

ne gândim. Grecii au o poziţie corectă. Ar mai fi bulgarii şi albanezii, care pot fi mai răi ca germanii. Cinstit, cei mai răi sunt din Cehoslovacia, care fac curtea cea mai asiduă Germaniei şi care născocesc întâmplări.

Sunt şi alţii mai obiectivi. .. Este foarte greu să spunem astăzi dacă aceşti observatori sunt utz~z pentru · Dună ra11oartele unora dintre ei, se provoacă daune armatei federale not sau nu. r r . . . .l. . 5 b · · D e•t>inde de cum sunt orientaţi politic. Au fost şi unit utz ..z, care au ft er iei. r _ informat obiectiv. Oricum, ei şti~ adevărul, care le rămâne pe conştttnţa. Este eu să spunem, de aceea, dacă ez sunt de folos. ~drian Năstase: Mulţumesc foarte mult. A fost o discuţie instructivă. Vă do rim succes. Vom ţine legătura. Stane Borovec: Cu plăcere. Vom analiza discuţia noastră. Întâlnirea se termină la 16. 40.

Năstase, ministru de Externe al României, !'leac~ ~ Skoplje, împreună cu delegaţia de la Bucureşti şi Constantin Ghtrdă

17,00 Adrian

de la Ambasada României la Belgrad.

D ep lasarea se face cu un avion special pus la dispoziţie de guvernul

Republicii M acedo nia.

18.1 O Sosirea la Skoplje. lntâmpină Denko Maleski, ministru de &terne

al Republicii Macedonia. 18.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, este primit

de Kiro Gligorov1, preşedinte al Republicii Macedonia. Adrian Năstase: Este important să înţelegem la faţa locului ce se întâmplă ..

Este important să vedem situaţia din Iugoslavia nu numai de la Belgrad, cz şi din capitalele rep ublicilor. Am văzut până ac~m I~goslav~a P_rin Belgr~1· Iugoslavia ne-a fost întotdeauna o ţară prietena, atât znaznte, cât şz zn perioada postbelică. I

Kiro Gligorov (n. 19 17). Om politic şi de stat macedonean.

Preşedinte al Republicii

Macedonia (27 ianuarie 1991-19 noiembrie 1999) .

505 504

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Am recunoscut dreptul la autodeterminare al tuturor republicilor si a adoptat o poziţie echidistantă faţă de republici. · rn _ După vi~ita r~uşită a primulu~-ministru macedonean, este foarte importa.nt ~a vedem situa.ţia la faţa locului, pentru ca atitudinea noastră să nu fie diferită de ce apreciaţi dumneavoastră.

Poziţia noastră de până acum este că soluţia crizei iugoslave trebuie să vină din interior - încetarea focului ca element esenţial pentru începerea procesului de pace, apoi amplasarea forţelor ONU, dacă părţile doresc, si revenirea la discuţii politice.

·

Am văzut azi dimineaţă pe ministrul de Externe al Serbiei, Vladislav }ovanovic şi am fost primit de preşedintele Slobodan Milosevic, şi am avut discuţii la Secretariatul Federal al Afacerilor Externe. În acelaşi timp, am avut contacte cu Slovenia şi Croaţia la Bucuresti. ln zilele următoare, trimitem o nouă misiune în Slovenia şi Croaţia pen~u a Înţelege lucrurile la faţa locului. A

Am fi onoraţi să aflăm punctele dumneavoastră de vedere asupra situaţiei din Iugoslavia, poziţia şi propunerile Macedoniei, precum şi raporturile care s-ar putea dezvolta între Macedonia şi România. Kiro Gligorov: Foarte bine că aţi venit. În acest moment, este foarte important ca prietenii noştri să se informeze pe teren, la faţa locului. Cred că nu se poate forma o imagine asupra lugoslaviei dacă nu se cunosc luările de poziţie ale diferiţilor factori. La nivelul republicilor, lucrurile se pot vedea diferit şi puteţi Înţelege mai bine ce se poate aştepta ca soluţie a crizei iugoslave. Credem că evenimente de nedorit au apărut din cauze care ţin nu numai de Iugoslavia, ci sunt comune şi altor ţări din Europa de Est. Practic, totul trebuie schimbat. Asta provoacă probleme, contradicţii şi conflicte. La noi situaţia este şi mai complicată pentru că schimbările democratice nu s-au făcut în timp util şi în toate republicile. La o comunitate plurinaţională, fiecare caută la cealaltă dificultăţile şi divergenţele din trecut. Toate problemele politice, sociale, economice sunt legate 506

de problemele naţionale, care n-au fost soluţionate. Dar toate acestea nu justifică - boiu · L. Toate aceste probleme se pot dezbate altfel, prin dialog, pentru a se raz 1 1 ăsi O nouă bază de plecare. .. . g. D at fiind că între republicile cele mai importante conflictul s-a produs şi armata s-a amestecat, problema este. încărcat~ ~u ~ificultăţi enorme. Totu~ se poate înţelege, dar pierderea de vieţi omeneşti şi distrugerea de oraşe mtregi A

_. . . nu se pot înţelege. La nivelul republicii, noi am făcut un efort pentru a gasi o ieşire pe cale paşnică, prin dialog şi prin iniţierea de r~:;1'~ profunde şi indispensabil~ acelasi tim n. Din această cauză, lzetbegovic şi eu am propus o platforma zn , 'J' l\T â d' pentru a restructura Iugoslavia în uniune a sta~elor su_verane. 1 ve-am g. n it că ar fi un bun punct de p lecare pentru oAsolu~ze ?~şmcă: D in păcate, nu am găsit înţelegere. ln principiu, toţt se pronunţau pentru această platformă, dar în fond concepţiile erau diferite. Serbia voia păstrare~ federaţiei, iar Slovenia şi Croaţia, acceptau, în acel moment, doar o confederaţie A

elastică.

Efortul a eşuat, din păcate. Între timp, s-a produs conflictul militar.

Acest p roces de dialog a fost întrerupt sau nu a avut succes. . . .. . D e aici nevoia de internaţionalizare, pentru că factoru polztzcz nu s-au pus de acord. Nu este soluţia cea mai fericită, dar când nu este sitflcie~t bun_ simţ şi autorităţile respective nu sunt gata de dialog şi de rezolvare a conflzctul~i pe cale paşnică, este inevitabilă implicarea comunităţii internaţi~nale: datorită posibilităţii lărgirii acestui conflict şi având în vedere ameninţările pentru alte tări. . Vedeţi cum se desfăşoară evenimentele. Comunitatea internaţională nu are soluţii promiţătoare. . Atitudinea Macedoniei: de la început am fost pentru o soluţionare paşnică a crizei şi suntem în continuare. Din această cauză, nu vrem să luăm Alija Jzetbegovic ( 1925-2003). Om politic şi de stat bosniac. ~reşedinte al R~publicii Bosnia şi H erregovina (20 decembrie 1990-13 octombrie 1998; 14 februane-14 ocrombne 2000). I

507

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

parte la. r~zboi. ~m înceta~ ~ă trimitem recruţii şi rezerviştii în avem niciun motiv să participăm la un război etnic.

armată.

Nu

Am desfăşurat în tot acest timp eforturi pentru a relua discutii, A . ie. m acceptat dezbaterea la Haua si sustinem documentul de bază al Con,.r; · ~ · · ~mn~ de la Haga. f!ste un document realist. Poate că înainte de începerea războiului se putea mai mult. Dar, dună tot ce s-a întâmnlat ultima sansă e.·,,_e a · O sociere slabă, r~Laxată,. de state s~ver~ne. Practic, ar fi o uniune vamală şi apoi să construim asocierea propriu-zisă. ,

,

'

•

J~,

Adrian Năstase: Ceva în acest sens s-a încercat în URSS. S-a creat acea Uniune Slavă, care încearcă să pună împreună piesele cele mai importante. Cum vedeţi acum perspectiva? Cum este posibil să nu se poată respecta încetarea focului? Cine are interes să creeze acest punct cald, care nu permite dialogul p olitic?

Kiro Gligorov: Interesul unei părţi de a stăpâni un teritoriu mai mare, unde majoritatea populaţiei este sârbă. Evident că aici intervine armata.

Pe de altă parte, se Luptă pentru păstrarea ansamblului teritoriului. Erori comit şi unii şi alţii. Dacă croaţii arfi acceptat la început ce oferă acum sârbii- autonomie - conflictul arfi fost oprit. Este o iluzie să se creadă că prin forţă şi distrugerea oraşelor problema se va rezolva. Vor trebui să se aşeze la masa tratativelor pentru a găsi o soluţie. Am impresia că nicio parte nu-şi poate controla forţele. Nu sunt sigur nici de ] NA. Ce s-a întâmplat la D ubrovnik a fost provocat de un comandant Local Au fost şi altele la fel Partea sârbă, ca şi partea croată, nu pot controla bine unităţile paramilitare. Dacă ambele părţi sunt hotărâte să creezeforţe paramilitare, acesta este rezultatul de azi. Este dificil să vină forţe ale ONU pentru a restabili pacea. Se duc şi „ războaie private': Dacă mâine se va conveni un armistiţiu, câte din aceste unităţi nu vor continua să se bată? Sunt oameni care se cred eroi, iar alţii sunt bandiţi pur şi simplu. Este complexă problema. Nici Vance nu a putut-o rezolva.

Pacea în Macedonia a fost păstrată pentru că nu am permis nicio unitate ·1·t.a"'a ,.-· Nu vom lua parte la război, acum. declarat,_ pentru . _ că vrem_ ca ., Paramttz J · sa - trăiască în pace si Maceaonza . să aibă raporturi de buna vecinatate cu ţarue vecine.

Dacă am fi reacţionat altfel- ştiţi foarte bine că aici au fost războaiele

balcanice _ s-ar fi produs aici mari conflicte. . _ _ Politica noastră nu a permis ca asemenea evenimente sa se produca. A trebuit să rezistăm presiunii ]NA şi republicilor care au vrut să ne atragă în război, de o parte sau de alta. . . . Am convins poporul nostru că problema independenţei acedonz~i nu poate rezolva prin război, ci prin pace. Printr-o politică deschisă - opţiunea a totale în Macedonia, ~n acord cu pentru a crea O atmosferă de relaţii interetnice bune, partwparea lor totală la nivel p arlamentar. .. Astfel am creat stabilitate în republică şi am fa.cut nenecesar ca alţu să se amestece în problemele noastre. Nu le-am dat niciun pretext. . . Într-o anumită măsură aceeaşi este politica Bosniei-Herţegovma, deşi situaţia lor este foarte dificilă şi complexă. Adrian Năstase: După dumneavoastră, Iugoslavia există sau. nu? .. . Kiro Gligorov: Opinia mea este ca cea a lui Badinter, preşedi~tel~ Commei de arbitraj. Cum poate să existe un stat dacă niciuna din autorităţile comu~~ nu fancţionează, începând cu preşedinţia? Preşedin~ia. :eprezint~ d~~ă republici din şase. Am hotărât în Parlamentul nostru că deciziile preşedinţiei vorfi nule

1:f

:ropeană democraţiei

mi~o:ităţile naţiona~

~tru ~ . . Adrian Năstase: În acest caz, este vorba de secesiuni succesive, deci de un nucleu al Iugoslaviei care rămâne, format din două republici .. Nu este un proces de .? demolare totală a federaţiei şi deci o problemă de secesi~ne. Sp re exemplu, pe cine reprezintă ambasadorul iugoslav la ~~cureştzl Kiro Gligorov: Este vorba de procesul de dezmembrare a Iugoslaviei. Fapt~ cu Muntenegru apără Iugosuwia şi că sunt doi care fac nucleu ~u este sustenabi.l. Ştim că, în J943, I.a j aice, a fost creată Iugoslavia. Ştim cum a intrat Macedonia

508 509

ADRIAN

în federaţie. Sunt un martor viu. După în/::..ânuereafascismulu · d . . l.d d 'J ', o z, am ecz , cream statu in epen ent al Macedoniei şi, în acelasi timn am t h . s sa · · l. l. f . . · r, uat otarâ sa ne unim ~u ceea te cin~z. repubfi~i într-o federaţie de şase republici. rea Daca patru repubfzcz nu maz vor să mai rămână înfed . d . 5 b · · ·M · eraţze, orznt er tei şz untenegruluz de a rămâne împreună este dret>tul lor da ~ ·a . 1 , r , r nu znseamn • . ca ez reprezintă ugosiavia. Problema succesiunii trebuie dusă pân - l. •a D · f · a a capat aca se va crea u tenor o nouă comunitate, rămâne O p bl. . · d b ·t da r numai· prin · b unavoinţa . · ro ema de ez ~ ut, fiecărei republici. Adrian Năstase: Din punct de vedere juridic se pot apăra amb l. ved D - f. da ' e e puncte de . ere. • aca a ~n mo"!ent t erau cinci republici, apoi şase, numărul lor poate scadea pâna la doi sau lărgi la şapte. Este un punct de vedere. Pe de altă parte, se poate considera că este un contract si daca· · d d · . . .. ., nu maz sunt_ e acor _toţi partzczpanţu, cadrul juridic nu mai există, iar cei ce vor O noua formulă de cooperare trebuie să facă un nou contract. _Din punct de vedere juridic, sunt argumente şi pentru O teză şipentru cealalta. Pro_b:ema este ~o litic~._ E;te. greu de găsit soluţia politică susceptibilă de _a fi folosita, o fermu~ pt1.$mca, m interesul tuturor părţilor. Calea este compromisul. Este ca la un divorţ într-o familie. Kiro _Gliţorov: În ceea ce priveşte aspectuljuridic, cei cinci preşedinţi ai curţilor constituţionale au spus ce părere au şi le dau dreptate. Iugoslavia a încetat să :xiste în 1941. Lupta din fiecare republică a dus la crear~a a şase state noi. In 1944, Serbia a avut adunarea sa şi s-a proclamat stat independent şi a intrat în federaţie. Croaţia la fel. La fel şi celelalte. Astfel s-a creat Iugoslavia având şase membri cu drepturi egale. Actulfinal de la Helsinki şi Carta de la Paris confirmă că fiecare popor are dreptul la autodeterminare. Slovenia, Croaţia şi Macedonia au beneficiat de acest drept. A insista pentru a conserva un stat care nu mai există este ireal şi creează o situaţie: voi plecaţi, noi rămânem - totul ne aparţine. . -~ste _ne~oie de dialog între cei şase şi pentru a împărţi drepturile şi oblzgaţttle vzeţu lor comune de până acum. Este calea cea mai bună. 510

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

NĂSTASE

Poate într-o zi vom fi din nou împreună. Este o atitudine justă şi, în cele din urmă, vom ajunge părţi integrante în CEE. De ce să insistăm pe o federaţie, în timp ce chiar în CEE se insistă pe ştergerea frontierelor. În ceea ce priveşte Macedonia, vrem să fim un stat independent şi suveran, dar nu închis $i autarhic. Numai pentru a asigura drepturile care aparţin în mod mutualfiecărui popor şi în virtutea poziţiei egale trebuie purtate discuţii asupra viitorului nostru. Poziţia Serbiei, în sensul că reprezintă Iugoslavia, exprimă o intenţie de hegemonism: noi suntem singurii care stăpânim acest stat, iar voi sunteţi un apendice.

Adrian Năstase: La Belgrad se spune că intenţia de hegemonism a Germaniei face să explodeze Iugoslavia, cu scopul de a controla anumite părţi şi a dezvolta o anumită zonă de influenţă. Credeţi că este valabil? Kiro Gligorov: Ştiţi foarte bine că sunt unele constante în politica externă a fiecărei ţări.

Este însă foarte simplistă ideea că actuala Germanie este acelaşi lucru cu al treilea Reich. Aceasta nu este adevărat. Este vorba de o societate complet diferită. Nu se pot trage asemenea concluzii simpliste. Se spune că vom avea al patrulea Reich. Germania face parte din CEE. Structurile sale interne sunt complet diferite şi nu cred că această idee este realistă. Adrian Năstase: Dacă Iugoslavia nu mai există, se pune întrebarea cum şi-ar putea construi Macedonia strategia sa de politică externă? Am discutat cu primul-ministru grec, Konstantin Mitsotakis1, cu ministrul de Externe, Andonis Samaras. Luni am fost la Sofia; am avut discuţii cu preşedintele jeliu ]elev şi cu ministrul de Externe, Stoian Ganev. În acest context vă pun întrebarea. I

Konstantinos Mitsorakis (n. 1918). Om politic si de stat grec. M inisrru al Afacerilor Externe al Republicii Elene ( 1980-1981; 1992). Prim-ministru al Republicii Elene ( 11 aprilie

1990- 13 octombrie 1993). 511

ROMÂNlA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

Denko Malesk t· l,.ministru · · de Externe al Re bl. . . la .întrebare se va prelunui pu im Macedonia): o la d'meu.

Răstiu r nsuf

Kiro Gligorov: Suntem conştienti că re rezentăm . locuitori şi locul nostru ar treb .. l p • un stat mic, • uz sa- cautam mtr-un stat ma. cu 2,5 milioane avem m .vedere opţiunea europeană. Credem că . i ampl~. De aceea, fie deschisă spre toţi vecinii nostri că tr b . - frontiera noastra trebuie să · , e uie sa avem O ec · d care să fi e atrase interesele ·tărilor vecine s; d. l . onomie e piaţă, în .• ma te tari Astfil nostru su b cerul balcanic şi european. . . e , vom avea locul

· · revendicare teritori lăfi . Noi am spus clar că nu avem nicio . • .. l unta p a aţa de. vecinii şi m vutor este un lucru esenţial. Merită a lu , r entru teritorii nu Occidentală. :pta pentru ceea ce se întâmplă în Europa

noştri. Atât în epoca în care trăim, cât

Am • M.acedonia mică să aderăm la CEE Pl dori - dsă neprega-t·im m . ~cam e la ce suntem şi ce avem. Vrem ca - .' destin mai bun ca până ac acest popor sa aibă un um. Mă întâlnesc cu diversi oameni t .. d' . tot că Macedonia-fo-ră a . po itz~z m Grecia care afirmă peste rmata, cu oponulatze d 2 5 ·1· J amenintă G · r · e ' mi zoane ae oameni recia, care este membră a NA TO. . . Adrian Năstase· · impotriva • . . · -E;• sunt chiar cursului?

:::::i:t;;:;::::i;eabă de ce numele statului e;te Macedonia şi de ce ne

l(irO Gligorov: Trebuie să rezolve ei înşi;i aceste probleme. Ştim cd sunt acoW ,urci şi valahi mult mai mulţi. Mai sunt şi albanezi. Teoria unitară că toţi care trăiesc în Grecia sunt greci - trebuie să o Jjscute cu cei care au făcut Carta de fa Paris şi la CSCE. Vă spun deschis: nu există decât foarte puţine raţiuni care să ne separe Jt Grecia. Sunt mult mai multe probleme cu Bulgaria, Serbia şi Albania. Ei nu au revendicări faţă de Macedonia şi nici noi faţă de ei. Avem interese comune. Ei trec pe la noi spre Europa. Mărfurile noastre trec pe la ei. Trebuie să cooperăm strâns. Noi le oferim prietenia şi cooperarea noastră economică. Moştenirea şi traumele istorice care au făcut ca Grecia să nu se poată elibera de ele. Problema este să le surmontăm pentru a ne plia la exigenţele epocii. Bulgaria a declarat că va recunoaşte Macedonia, dar nu şi naţiunea macedoneană. În comunitatea internaţionalii, se recunoaşte statul şi nu naţiunea. Problema apartenenţei naţionale este un sentiment alfiecărui individ, alfiecărui popor. Nu am puterea să judec dacă cineva aparţine sau nu naţiunii bulgare. Adrian Năstase: Este o problemă de cetăţenie. Kiro Gligorov: Asta este problema cu grecii şi cu bulgarii. În ceea ce priveşte Serbia, nu avem litigii importante. Această frontieră care există între Macedonia şi Serbia este una istorică, de pe vremea turcilor. Această Linie de frontieră nu lasă prea mulţi macedoneni şi, respectiv, sârbi

de cealaltă parte.

Ultimul recensământ confirmă aceeaşi situaţie în perioada postbelică. ln Macedonia sunt 44. OOO de sârbi, din care o bună parte, circa 20. OOO, sunt aici, în Skopije. În Serbia, macedonenii locuiesc cei mai mulţi la Belgrad circa 50. OOO. În total sunt 80-100. OOO. Nu sunt raţiuni de o parte şi de alta pentru a ne întreba ce este de făcut cu aceste minorităţi. În Macedonia, familiile sârbe sunt calme. Nu sunt incidente. Sunt multe ~ăsătorii mixte. Dacă s-ar dori un conflict între Serbia şi Macedonia, ar trebui A

Se ştie că suntem slavi t d · _ . avem leuătură cu Ale. d M.' ordoo ocşi, ca am venit aici în secolul VI şi nu o·M J ·· z -d J xan• .ru ace n• Ma ceaonenu uz'Ale.xandru au dispămt. - . mtr-un • da · . u va _ . ae. ce d Jenează num ele. N.e gasim spatiu mai faru, r azcz ne gasim sz ne numim du - . . . . o; si bulgari Nu ţa teritoriu şz pentru a ne diferenţia de sârbi . . ~a consecinţele şi care sunt interesele Greciei. Au exprimat, de asemenea · . Datfiind . . ' teama- pentru minoritatea noastră în Grecia. ca nu. avem pretentu . , suntem gata să dăm toate uarantiile · t eri'toriaie, ca nu· vom pentr~ a-i. impie • . d'zea să rezolve problemele în tara o · lor.. u -actzona · · · · naţionale! · Adnan 1Vastase·· Dar ei nu au mmorităţz

-J

.

inventat.

Acceptăm actul Serbiei din 1944, care a recunoscut republica şi poporul

macedonean. Din acel moment,

relaţiile au fost prieteneşti. Milosevic şi cu mine 513

512

ADRIAN NĂSTASE

am avea o mare responsabilitate istorică dacă am pune în conl-lict potio 1 . ':J~· r arete - _ .. noastre, fiara niciun motiv. Aceasta este situaţia în Macedonia. Oferim mâna noastră prietenească tuturor vecinilor noştri. . . Referitor la Albania - avem relaţii bune cu Albania. Primul nostru ministru a fost recent acolo. Există o dorinţă reciprocă de a dezvolta relatiile Avem o puternică minoritate albaneză în Macedonia Nu ne-am an ·· . calea luată de Kosovo. · ga;at pe ~n ţrocesul de democrati.mre de la noi, albanezii #-au creat două partide, au partzetpat la alegerile parlamentare, au 23 de detiutati r . în paria ment, proporţional cu populaţia lor. Albanezii participă de asemenea la guvern. Vicepreşedintele guvernului este un albanez şi doi miniştri sunt albanezi. Vicepreşedintele parlamentului este albanez. Participă la toate comisiile parlamentare. Asta este orientarea noastră. Am putut astfel menţine stabilitatea. Se spune că am avea probleme cu albanezii sau cu vreun vecin. Asemenea afirmaţii nu s-au adeverit şi nu vom permite conflicte cu vecinii. Vrem să fim un stat de drept, democratic, care să aibă relatii bune cu toti vecinii ca stat independent şi suveran. . . ' Aşteptăm recunoaşterea de la prietenii noştri din Balcani. Recunoaşterea

Macedoniei va calma definitiv situaţia din Balcani şi pretenţiile asupra Macedoniei, care în trecut au fost pretexte de război. Adrian Năstase: Foarte util şi interesant. Vă mulţumesc. Foarte important ca introducere pentru discuţiile noastre de mâine. Am luat cam mult din timpul dumneavoastră. A fost foarte util. Kiro Gligorov: Vă mulţumesc că aţi venit. Este util să avem informaţii de la sursă. Ne revedem la dineu. Adrian Năstase: Vă transmit cele mai bune urări din partea preşedintelui Ion Iliescu. 514

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Am primit mesajul dumneavoastră. Îl vom studia cu atenţie. Vizita mea face parte din acest efort de înţelegere a situaţiei. Sperăm că relaţiile noastre bilaterale se vor dezvolta. Mulţumiri pentru primire. Primirea se termină la 20. 00.

20,30 Dineu oferit în onoarea lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, de către K iro Gligorov, preşedinte al Republicii Macedonia (la vila Vodno I). D ineul se termină la 22.30.

13 decembrie 1991 8.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, are o întâlnire cu Denko Maleski1, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Macedonia. Denko Maleski: Am avut discuţii bune ieri. Adrian Năstase: Putem adânci discuţiile. Aici nu este tensiunea de la Belgrad. Mulţumiri pentru ospitalitate şi invitaţie. Denko Maleski: Să ne vedem mai des. Când aveţi nevoie de informaţii, să vorbim la telefon, să comunicam prin fax. Adrian Năstase: Să începem cu problemele bilaterale sau multilaterale? Denko Maleski: Ar fi important să explicăm ceva mai mult despre Macedonia. Adrian Năstase: Dumneavoastră apreciaţi ce este mai relevant şi mai important în explicarea poziţiei Macedoniei. Denko Maleski: Este clar din discuţiile de ieri că încercăm să ne găsim drumul între cele două tendinţe din Iugoslavia: I - curentul unionist şi tendinţa de I Denko Maleski. Om politic şi de stat macedonean. Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Macedonia (1991-1993).

515

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

dom_inaţie;_ II-.- curentul secesi_onis:; caracteristica acestei tendinţe este egoismu{ naţional şi alimentarea războiului.

Una din marile probleme o constituie lipsa de toleranţă şi de oameni cu vederi democratice. Multe partide au venit la putere cu sloganuri naţionaliste ceea ce a condus la ciocniri interetnice. ' Trebuie să găsim căi de a trăi Eu sunt un federalist.

singuri sau în comunitate.

Sistemul politic anterior - un partid, un conducător suprem. Când am intrat în alegeri democratice, au apărut rezultate diferite în fiecare republică. Partidelor li s-au dat voturi pe sloganuri naţionaliste. Nu există vreo modalitate de a impune unitatea de sus. Trebuie găsită calea ca republicile să coopereze între ele. Sistemul anterior a produs coeziunea, dar actualul sistem nu are timp. Este nevoie de timp ca democraţia şi economia de piaţă să-şi arate avantajele. Interesele comune vor trece frontierele republicilor. Este nevoie de o altă bază şi de timp pentru stabilirea şi consolidarea frontierelor republicilor. Ar fi trebuit recunoscută situaţia aşa cum era şi negociată o soluţie. O problemă este mentalitatea liderilor. Avem multipartidism, dar mentalitatea este unipartid. Ei au o gândire de zero sum game. Este o realitate. Democraţia este un sistem politic care nu se obţine uşor. Nu se declară. Este nevoie de un proces de învăţare, ajustare şi de compromis. Cuvântul „t mpromis" are conotaţii negative în această regiune. Oamenii nu sunt pregătiţi pentru democraţie. Nivelul de maturitate politică al populaţiei trebuie să mai crească şi atunci populaţia se va gândi mai bine cui dă votul. Aceasta a fost poziţia noastră la Conferinţa de la Haga. Această poziţie a fost acceptată. Documentul de la Haga, prezentat de Lord Carrington, este foarte aproape de propunerile şi principiile susţinute de noi. Indiferent dacă ţara se dezintegrează complet, trebuie să trăim ca vecini. Cum vom comunica şi ce se va întâmpla cu economiile noastre, cu resursele

=~

_ toate astea s-au pus de-o pare.

El amenintă cu frământări sociale, care e ·

şi,

crea noi proble~~ d·ntele nationale în regiune - stat propriu Trebuie satzs1acute_te~ il .l . . al reă aceleasi criteru vom JU eca şi om ma. Jrepturi r · r · A,Jrian Năstase: Corect. . Întâlnirea se termină fa 16. 00.

.n:..

Ge0»' ey· de•t>line

l\ r~ m inist:ru de Externe al României, J6.05 Adrian ivastase,

eonferinţă

susţine

o

de presă.

.Ad:rian Năstase: Relaţiile cu Consiliul Europei sunt foarte importante pentru România. . _ A vem un momentum cu instituţiile europene. Declaraţia comuna cu AELS, negocierile de asociere cu CEE, aderarea fa Co~venţia culturală a .. Consiliului Europei, Consiliul consultativ al NATO mâine. Azi am adresat scrisoarea cu cererea oficială de aderare fa Consiliul Europei. .. . . _ . „France Presse ": Când aşteptaţi primirea în Consiliul Europei şi daca credeţi că îndepliniţi criteriul alegerilor libere şi democratice? . . Adrian Năstase: Suntem într-o etapă de maturiza,re politică. Am eliminat complexul unei relaţii de prestigiu şi al aşteptării de a prim! no~e.bune: Refatia noastră cu Consiliul Europei este normală şi echilibrata. Put;m aştepta alegerile din vară, deşi nu prea ar fi de înţeles. Pentru . noi criteriul alegerilor a fost deja îndeplinit. Oricum avem alegeri locale fa 9 februarie, fa care invităm observatori din partea Consiliului Europei. Noi suntem deschişi la o transparenţă to~ală~ ,,Deutsche Presse Agentur ": Dacă aţi avut o reacţie fa procedura de admiter~.. Adrian Năstase: Toate reacţiile sunt pozitive, dar ne vom supune procedum obişnuite - rapoartele comitetelor etc. Se înţelege mai bune ce se întâmplă cu noi. „Le Monde": Dacă fa Consiliul Europei se crede că alegerile legislative din mai anul viitor vor fi hotărâtoare? 605

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Din punct de vedere formal ne putem referi la ace t !. . D ar, ue J fi apt, este vorba de a vedea procesul nostru de democratiza s e a egerz· re. Este oproblemă doar de timing. Dacă stăm până la alegerile din m . procedura de admitere va fi în toamna anului viitor. az, ,,Le Monde ": Când veţi avea sfârşitul procesului democratic din Român. ) Adrian Năstase: La sfârşitul mileniului 3! za. Am adoptat deja Constitutia. Pe baza ei am adontat leui or·u. · · r o 0 anzce Vor fi circa 5 ani - oricum. ·

Un ziarist neidentificat: Aţi spus că prin cultură deschideţi calea admiterii în Consiliul Europei. Dacă situaţia este matură pentru aderare, din punctul de vedere al guvernului român? Adrian Năstase: Da. Argumentul cel mai important este adoptarea prin referendum a Constituţiei. Este acolo un capitol referitor la drepturile omului care este foarte important - în caz de contradicţie între legea internă si reglementările internaţionale, acestea din urmă vor prevala. S-a creat cadrul constituţional pentru a ne apropia de Consiliul Europei. Arnould: Dacă nu vă primeşte Consiliul Europei aţi fi decepţionaţi? Adrian Năstase: Suntem mai maturi. Relaţia cu Consiliul este matură. Kiejfer: Care este poziţia României faţă de Republica Moldova? Adrian Năstase: Basarabia şi Moldova nu înseamnă acelaşi lucru. Basarabia şi Bucovina de Nord au fost luate de la România în baza Pactu.fui Molotov-Ribbentrop, cu consecinţe nule. Apoi, sovieticii au creat Republica Moldova fără Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud, transferate Ucrainei. Este oproblemă a Republicii Moldova şi oproblemă a celorlalte teritorii. În ceea ce priveşte celelalte teritorii, ne-am exprimat punctul de vedere înainte de referendumul din Ucraina. Declaraţia noastră a avut menirea de a reaminti istoria, dar nu am făcut o revendicare teritorială. Referitor la Moldova - a urmat modelul republicilor baltice şi al celorlalte republici. Şi-a exercitat dreptul la autodeterminare şi a cerut independenţa şi recunoaşterea independenţei sale. Rezultatul a fost apariţia a douit 606

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

din. cauza schimbărilor româneşt:.•,; · acolo mai sunt români doar două treimi, . . . use în componenţa demografică de către regi"!ul stalinist: . . . ;,np Ceea ce putem face este să lu~m notă de dori~ţa p~pulaţzei ~in Republica u · a~ ""e.'S:tiectăm vointa /Jot1,1.ova şi s , , . ei. ln timnul r alegerilor.. .din Republica• Moldova, resedintele Mircea Snegur a câştigat cu 98% -.- sf rzpn foarte larg in favoarea {,Jependenţei, împotriva celuilalt cur~nt, u~io~ist. ~ Nu se pune problema în termeni de asimilare. Avem exemple când doua state au găsit o soluţie comună. . . . . Ziarist neidentificat: Când a fost adoptată Constituţia şi ce prevederi referitoare la minorităţi are? . Adrian Năstase: A fost adoptată La 21 noiembrie în Pa_rla_m~nt şi la 8 ~ecem_brie a fost referendumul. La vot au participat două treimi din populaţie, dm care trei pătrimi au votat pentru. . . Jn ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, prevederile au fost i~tegrate în capitolul din Constituţie referitor la drepturile omului. Ideea esenţ~ală este cd în domeniul minorităţilor tot ce este bun pentru Europa este bun şi pentru România. Faptul că minorităţile pot avea partide politice - sunt dezvoltări pe baza Constitutiei. Kieffer: Cum .se plasează România faţă de criza iugoslavă şi faţă de declaraţia CEE referitoare la Iugoslavia? . Adrian Năstase: Recunoaştem dreptul egal la autodeterminare al tuturor republicilor iugoslave. Echidistanţă.

Solutia trebuie să vină din interior. Comunitatea internaţională are dreptul şi datoria să-i ajute, creând un cadru favorabil. Este esenţială încetarea focului şi amplasarea de forţe de menţinere a păcii.

f

Am vizitat Belgrad şi Skopije. Un secretar de Stat a fost n Slovenia li Croaţia, iar un altul în Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru. lncercăm să 1Jedem diferite puncte de vedere. 607

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Referitor . la CEE- noi suntem tertifată . . de CE'E. S-a stabz·1·lt un te pentru a se asigura un cadru de presiune pentru O solutie polit · ~ rrnen ·1 · I d . zea. Consi zu e Securitate trebuie să decidă trimiterea d b 'L. · .. e o servat · mi itari, pentru a rupe cercu~ v~cios mcetarea focului-ampkisarea forţe/or 0 Recunoaşterea selectiva poate avea renercusiuni pozitiv da . . r e, r si ne U tive - ar putea internaţionaliza războiul. · -gaDecizia CEE arată înţelepciune. Conferinţa de presă se termină la 16 45. A

tJri

16.50 Adrian Năstase, ministru de Externe al României·, a corua ,J „ . . un interviu pentru „Europa Liberă". Interviul se termină pe la 17.20, după care plecăm spre hotel. Pe la 18. 00 plecarea spre aeroport.

19.15 Adrian Năstase pleacă la Bruxelles (cu AF 1204). Sosirea la Bruxelles la 20.20, cu vreo 20 minute întârziere. Întâmpină Aurel Sanislav.

20.40 Dineu oficial oferit de Francisco Ferntindez Ordonez, ministru al Afacerilor Externe al Spaniei, preşedinte de onoare al Consiliului Nord-Atlantic, şi Manfred Worner, secretar general al NATO (la Hotelul Hi/ton). Dineul se termină la 23. 00.

23.1 O La ambasadă, împreună cu Marin Buhoară, Aurel Sanislav şi ambasadorul Ovidiu Popescu - mai revizuim textul intervenţiei lui Adrian Năstase de mâine. Revin la hotel pe la 1.15.

zo decembrie 1991 ,05 Şedinţa de deschidere a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică. Prezidează Manfred Worner, secretar general al NATO.

9

J,lanfred Worner: Este prima şedinţă a Consiliului. Moment emoţionant pentru mine. Când am p~el~at Ji:,ncţia, acum trei ani şi j~mătate, nici ~u puteam primi ambasadori ai ţărilor membre ale Tratatului de la Varşovia. Erau duşmani. Este o schimbare profundă, atât simbolică, cât şi de mare valoare practică. Europa nu va mai fi la fel dup~ ace'!-5~ă reuniune. l~trăm !,n~r-o e~ă. de cooperare şi consultare nouă. Depăşim divizarea Europei. Foşttt mamw sunt parteneri. NATO a contribuit la asta. NATO nu este un circuit închis. Securitatea este indivizibilă. Transformările au schimbat concepţia noastră de securitate, Securitatea noii Europe se va baza pe NATO şi CSCE -principalii piloni ai noii Europe, pentru a nu mai exista zone de securitate inegală, sfere de influenţă şi blocuri militare. Europa nouă va fi plasată sub semnul cooperării. Ţările est-europene au contribuit mult la această evoluţie. Procesul de legături diplomatice şi-a demonstrat valoarea. Propunerile Comitetului ştiinţific al NATO vizând strângerea legăturilor ştiinţifice.

Să stăm împreună şi să ne ajutăm unii pe alţii.

Puterea noastră nu stă în arme, ci în spiritul de libertate, drepturile omului, statul de drept, protecţia cetăţenilor noştri. Cetăţenii noştri au dreptul să trăiască în armonie, libertate şi pace. Francisco Fernando Ordonez (ministru de Externe al Spaniei, preşedinte de onoare al Consiliului Nord-Atlantic): Este o mare onoare de a primi pe miniştrii Afacerilor Externe ai ţărilor est-europene. Bun venit la bordul navei de cooperare, care face un voiaj istoric. Moment de emoţie şi de satisfacţie parţială.

608

609

ADRIAN NĂSTASE

Aparţin generaţiei marcate de al Doilea Război Mondial Războiul R · · da postbeacă , . - iume , ,. J . d. ece şt penoa pană ue mcertitu ini. O perioadă istorică se încheie. Problemele din faţa noastră sunt formidabile. Controlul armelor nucleare, care reprezintă principalul pericol. Va fi greu de depăşit această problemă, dar ea este problema noastră. Soluţii comune la problemele comune. Relaţie de cooperare dinamică. Necesitatea adaptării mecanismului de securitate la noua situatie . . Iniţiativa NATO nu va dăuna CSCE, ci dimpotrivă, va avea o influenţă binefăcătoare.

Bun venit la Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică. Manfred Worner: Mulţumiri. Cere presei să plece din sală. S-a terminat partea deschisă a reuniunii. Comunicatul convenit ieri de Consiliul Nord-Atlantic - document important. Atmosfera pozitivă din discuţiile de ieri. Avem textul declaraţiei comune. Să o publicăm din timp. Sovieticii au cerut o reformulare referitoare la participarea URSS. Ambasadorul URSS: De 24 de ore, URSS nu mai are ministru de Externe. Să se menţioneze „reprezentantul URSS" în loc de „ministrulAfacerilor Externe". Are o mică declaraţie de interpretare - punctele de acord asupra contactelor în cadrul CCNA creat azi se extinde şi la statele suverane care devin succesori legali ai URSS. În rest este de acord cu textul declaraţiei. Manfred Worner: Deci, no objeccion la declaraţia URSS. OK Dacă sunteţi de acord cu Declaraţia? OK Declaraţia este adoptată în unanimitate. Se va da la presă. .. Pentru reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi a Consiliului Apăriî.r~t. a fost acord unanim. Va fi o reuniune urgentă la nivelul miniştrilor Apărări~ din ţările NA TO şi din ţările est-europene - liaison parcners. Decizia încll 610

ROMÂNIA DUPA MALTA

nu s-a luat. Ieri s-a sugerat să consultăm aici CCNA,

dacă ar fi utilă o asemenea

reuniune. . . . Referitor la ratificarea şi aplicarea Tratatului CFE - cel mai bine dt facut practic. Propun un grup de lucru aici, plus reprezentanţii partenerilor entrU a se ocupa de aceste probleme. Se propune 1O ianuarie, când să vină din capitale. .. . . . . Remarcă administrativă untt parteneri au cerut să se distribuie documente. De acord. La sfârşitul reuniunii va fi o „fotografie de familie'~ Invităm la cuvânt întâi pe oaspeţii din Europa de Est. Stoian Ganev (ministru de Externe al Bulgariei): Emoţie. NATO - garant al stabilităţii în Europa. Este o nouă piatră la edificiul comunităţii euro-atlantice. Vor face full use de mecanismul emergent. CCNA să fie nu numai un for de schimb de informaţii, ci şi pentru coordonarea eficientă a politicii şi cooperării. Vrem iniţierea procesului de examinare pentru prevenirea conflictelor. Salută disponibilitatea NATO de a contribui la CSCE. Să vedem şi contribuţia altor instituţii - CEE, UEO şi Consiliul Europei. Apreciem iniţiativa NATO privind reunirea CCNA la Oslo, în iunie 1992. Acordă mare importanţă stabilirii procedurii ca participanţii să poată cere reuniuni suplimentare pentru consultări în probleme de securitate. Crearea de centre ale NA TO în ţările partenere. Să găsim loc pentru cooperarea regională între ţările NA TO şi liaison councries. Aici se înscrie propunerea lor de cooperare Bulgaria-Grecia-Turcia pentru aplicarea Declaraţiei. Obiectivul nostru este să creăm un spaţiu de cooperative securicy. Intenţia de a participa deplin la aranjamentele pentru procesul de

~erţii

liaison. Jiri Dienstbier (ministru de Externe al Republicii Federative Cehă şi Slovacă):

Reuniunea de la Roma a dovedit capacitatea Alianţei de a se adapta.

611

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

Transformarea NATO va continua Este un pas · . . promitător C este importantă. NA TO dobândeşte O nouă misiune. · · rearea . . CCNA es~e un stimulent pentru un sistem de interactiune di . tuţiile europene şi transatlantice. · ntre znsti-

Human dimension - să-i dăm atenţie. D ecizia guvernului ungar de a organiza, o

CCNA

Contribuţie la CSCE NATO şi Secretariatul CSCE.

să fie o legătură directă între Se

. cretarzatui

CCNA nu este în sine o garanţie de securitate si nu treb . - ~ . · uie sa impzedice

acţiunile regionale.

CCNA să se reunească şi în ţările partenere. . . Mulţu~iri lui James Baker şi Hans-Dietrich Genscher pentru deda raţule lor referitoare la Europa de Est. Aprecie~i lui. lv!anfred Warner pentru rolul lui în transformarea NATO Lennart Meri (ministru de Externe al Estoniei): Săfie observator · ·1· ·. d" i mz ltari şi nemi itari m ţările CCNA. Propune crearea unui comitet, I.a nivelul CCNA, al şe~lor de Stat M. · P, . . . . . J• a;or. _artmparea ~~atei sovietice în treburi politice - nu este bine şi în conformitate cu tradiţule Europei în societate. Deosebit de periculoasă este situaţia armelor nucleare. Trupele sovietice să fie monitorizate de observatori internationali G_eza fe~z~szky {ministru de Externe al Ungariei): Reuniunea .are Io~ în a;unul zilei de naştere a lui Stalin. Eşecul utopiei comuniste. A apărut o nouă eră. Europa postcomunistă este omul bolnav. NATO să contribuie alături de UEO şi CSCE la stabilitatea Europei de Est, să prevină şi să rezolve crizele dintre state. Liaison countries pot spori cu noi state. Întărirea legăturilor prin mijloace bilaterale. Record-ul Europei de Est în domeniul democraţiei diferă, ca şi condiţii/,e geostrategjce. Aranjamentek să fie flexibi/,e pentru a permite abordarea de subiecte specifice. Noile state care apar prin destrămarea a două structuri federale.

.

·z · .

'f ră în a doua parte a anului 1992. "'' ita

f1'

Invită

Comitetul politic al NATO

..

expoziţie

să viziteze

. de tehnologie

Ungaria, ca oaspete al

vernului ungar. .. . Ungaria salută cele d~uă ~uges~i~ ~le !ecretaru_l~i general. A tasamentul noilor lideri politici ai Ungariei la cooperarea trans-

atlantică. Este O veche dorinţă a Ungariei.

. . . . · Turkans (ministru de Externe al Letoniei): Trupe sovietice pe teritoriul J•n,s J' . . . . ifi lor, cu tendinţe expansioniste. Prezenţa lor. nu. ma~ are nicio ;usti ca~e. . Nu au forţe armate de protecţie a teritoriului, pentru paza, frontierei etc. Cine poate opri armata sovietică demoraliza,tă? . NATO poate juca un rol important în a ne scăpa de pericolul trupelor sovietice.

M 'rd.as Saudargas (ministru de Externe al Lituaniei): Idee excelentă de a

ne~reuni. Arată că securitatea în Europa are o şansa- rea lă · . Informează asupra seminarului de la Vilnius asupra nevoilor de securitate ale tărilor baltice. Ameninţarea trupelor sovietice

rămâne o realitate.

Se aud ameninţări

deschise din partea unor ofiţeri ai armatei sovietice. . . . Necesitatea retragerii imediate şi complete a trupelor sovietice aflate_ ilega: în Lituania. Retragerea trebuie efectuată în câteva luni. NA TO să dea asistenţa guvernului rus pentru retragerea completă a trupelor sovietice. Henryk Skubisz ewski (ministru de Externe al Poloniei): Transformarea

profundă a NA TO, baza,tă pe noile realităţi. Polonia vrea parteneriat autentic cu NATO. . Tările noastre constituie o regiune crucială a securităţii europene şi mondiak. Dorim ca NA TO să ne ajute să depăşim moştenirea din trecut. Trebuie să vindecăm răni psihologice. Europa de Est este o zonă de mari

.

.

.

aşteptări şi oportunităţi, dar şi o

zonă de riscuri şi ameninţări. 613

612

ADRIAN NASTASE

E

J

~tt

ROMÂNIA DUPA MALTA

NA TO este un factor de bază al stabilităţii, care să se extindă A E

tnu~

Este loc fi pentru reuniuni ale miniştrilor Apărării si sefilor de S . . ta~ Mq;or. Problema restructurării armatei pe principiul sul; . .

să fie discutată.

noastre.

'J ,ctenţez

securităţii_

Să avem un schimb de vederi asupra noilor s~dări d. 'J • m

fi

V

•

aţa ţarzlor

Gata să găzduiască în Polonia un grup consultativ al CCNA O formă de reprezentare a NA TO în Polonia arfi b.me venită .. O noua ordine europeană de pace - NATO este o contr h t. la . CSCE. Salutăm dorinţa CCNA de a întări CSCE. z u. ze efortul V

A

•

Polonia este dedicată unui sistem cooiperativ de securita'"e tAn E . · J ,.. r d . ., uropa st 1 menea ae vor, - un sistem de securitate colectivă. ·

Alocuţiune rostită de Adrian Năstase, ministru de .cxtt!rne v_~ · · la . . a IRomâmei, prima Sesiune a Consiliului de Cooperare Nord-Atlanticii ,,_ 1 -, B rtl.Xeues. Stimate domnule secretar general, Stimaţi domni miniştri, Doamnelor şi domnilor,

România ia parte cu încredere la prima reuniune a Consiliului d~ Co?~~r~r~. N?rd-~tlantică. Aceasta constituie o expresie a d1spombrl1taţ11 Al1anţe1 de a contribui la întărirea securitătii tărilor din Europa Centrală şi de Est şi a stabilităţii în regiune. . . „Declaraţia cu privire la dialog, parteneriat şi cooperare" pe ~e am adoptat-o ne oferă o bază comună, pe care putem să construim 1 să dezvoltăm împreună, pas cu pas, relaţii tot mai instituţionalizare m. probleme politice şi de securitate, precum şi în alte domenii adiacente, de interes pentru ţările noastre, aşa cum sunt programele

!

• Publicară sub ciclul „Consiliul de Cooperare Nord-Adancică", în Adrian Năstase. România şr noua arhitectură mondială, Bucureşti, 1996, pp. 308-31 O. 1

•

614

economic, ştiinţific, informaţii, infrastructură, logistică şi planificare în caz de catastrofe nucleare. Reuniunea de astăzi şi Declaraţia politică pe care am adoptat-o dobândesc valoare de simbol. Semnificaţia lor deosebită este şi mai mult accentuată de împrejurările critice în care are loc această reuniune. Avem în vedere, îndeosebi, sfidările politice pentru securitatea internaţională, generate de evoluţiile din Uniunea Sovietică. Situată între cele două zone cele mai fierbinţi ale Europei din momentul actual, România îşi leagă de NATO multe din speranţele sale privind securitatea naţională şi stabilitatea regională. Contăm, de asemenea, pe potenţialul de acţiune în creştere al CSCE şi pe structurile europene, cărora recenta reuniune la nivel înalt de la Maastrichc le-a conferit un plus de vigoare şi noi perspective. România salută hotărârile istorice ale Alianţei privind construirea de relaţii de parteneriat cu ţările din Europa Centrală şi de Est. Este esenţial ca în acest proces coate aceste ţări să fie tratate în mod echilibrat şi nediscriminatoriu din punctul de vedere al securităţii. Orice altă abordare nu ar putea decât să aducă tensiuni suplimentare într-o regiune deja încordată. Ca un partener autentic, România înţelege să-şi asume angajamente corespunzătoare şi doreşte să se bucure de drepturile inerente care rezultă din statutul de parteneriat. În acest sens, România împărtăşeşte întru totul scopurile, valorile şi obiectivele Alianţei consacrate prin Tratatul Nord-Atlantic- şi declară că niciunul din angajamentele sale internaţionale nu contravin acestor scopuri, valori şi obiective şi nici nu-şi va asuma nicio obligaţie internaţională care s-ar putea afla în conflict cu acestea. De asemenea, România este hotărâtă să folosească deplin cadrul de consultare şi cooperare al Alianţei şi să urmeze „codul de conduită" care cârmuieşte relaţiile reciproce dintre statele membre ale NATO. Concepem măsurile 615

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

cuprinse în Declaraţia dată publicitătii ca pasi interm d' · b · · e ian rn . . sa creeze aza pentru relaţii şi mai strânse cu NATO ' en,u Din această perspectivă, aş dori să vă împărtăse~c • • c. . . cateva ga d · un, care ar putea 11 concretizate în continuare • n, m procesul d ' 1 borare a „planului de activitate". ea e Înainte de toate, avem în vedere propunerea ca a b d .. - .. d . d' . m asa oru ţam, care eţm preşe mţia de onoare a Consiliului No d-A l . • . al I - ·1 . r t antic m capit e e ţan c. acre d' tan'. . or dm Europa Centrală si . de Est , să ne I ca „ambasadon · · .de. legătură • ai NATO" pe lângă guverne! e respective In acelaşi nmp, remnoind propunerea de a se crea cent d · · fi ·d re e m ormare şi ocumentare ale NATO în capitalele acestor ta- · • · · 1. n, 1mi revine p acerea de a vă face cunoscut că Guvernul român este - I d' . . f: ·1· . gata sa pu.na a is~oziţie aci ităţrle logistice şi de secretariat pentru deschid~rea unui C~n.tru NATO la Bucureşti, cât mai curând posibil. Pentru mceput, activitatea Centrului ar putea fi coordonată de către ,,ambasadorul de legătură al NATO". • Î~ .acest _:ontext, aş dori .să :'ă aduc la cunoştinţă că în capitala Romarnei este m curs de constituire un „Centru Euroatlantic", care va fi inaugurat oficial la 21 februarie 1992. Mă folosesc de această ocazie pentru a adresa secretarului general al NATO mulţumirile noastre cele mai călduroase de a fi acceptat invitaţia să onoreze cu prezenţa inaugurarea acestui Centru, precum şi pentru a vă invita, domnilor miniştri, să participaţi - personal sau prin reprezentanţii dumneavoastră - la acest eveniment, căruia românii îi acordă o deosebită semnificaţie, ca o expresie a relaţiilor de parteneriat în curs de afirmare între România si' NATO . De asemenea, în primăvara viitoare urmează să organizăm, în cooperare cu NATO, un seminar pe teme de actualitate privind noi abordări şi structuri de securitate europeană, după „Helsinki '92". Ne-ar face plăcere ca şi alte ţări să ni se alăture în organizarea acestui seminar şi contăm pe cooperarea dumneavoastră. 616

Suntem, de asemenea, extrem de interesaţi în ideile vizând adâncirea dialogului şi cooperării cu NATO în probleme cheie cu care se confruntă ţările din Europa Centrală şi de Est, cum sunt cele rivind relaţiile dintre civili şi militari, procesul de planificare ~ ; ărării, protecţia mediului şi dezvoltarea ştiinţifică, precum ş1 ~nversia în domeniul apărării. Activităţile de cooperare în acest ~omeniu ar putea să beneficieze substanţial de expertiza tehnică şi experienţa OECD.

. . . . _ Având în vedere schimbănle rapide dm Europa, consideram că Grupul Consultativ de Politică Atlantică al NATO ar ~utea. s~ contribuie la lărgirea dialogului între statele membre ale Al1anţe1 ŞI „ţările de legătură" şi că o reuniune specială în aces.t sco~ ar putea fi convocată în primăvara viitoare. O asemenea reumune şi-ar putea concentra atenţia asupra unor probleme privind politica ~xternă, relatiile între civili si militari, bugetele militare şi raportunle între ' ' puterea executivă şi cea legislativă. .. .. Ca tară care a cunoscut cele mai grave cutremure ş1 mundaţ11, sprijinim, ~otodată, ideea ca în cadrul Comitetului de pregătir~ pentru cazuri de catastrofe naturale să fie examinate aspectele refentoare la coordonarea actiunilor în asemenea situaţii. Convinşi de importanţa acestora, susţinem propunerile privind convocarea, în prima parte a anului viitor, a unei reuniuni ~ miniştrilor Apărării şi, respectiv, reuniunea unui grup de .experţi pentru examinarea aspectelor referitoare la aplicarea Tratatului asupra fortelor armate conventionale din Europa. . Înainte de a încheia, aş dori să declar că România este gata să se asocieze în mod efectiv şi deplin eforturilor Alianţei Nord-Atlantice şi să participe în orice formulă de cooperare care va fi d~sc~_isă ţărilor din Europa Centrală şi de Est vizând întărirea secuntăţll acestora şi

a stabilităţii în regiune. 617

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Afanasievski (ambasadorul URSS): Va transmite, în curând p · . mesajul lui Boris Eftîn. ' artzczpantilor Acum noi facem un pas important în directia Cartei de fa P. · o Nouă Europă. · arzs pentru Comunitatea n-a reuşit să stin(Tă flacăra războiulu · · ·1 o· z civi zn una di ţarzle fondatoare ale CSCE - Iugoslavia. n Necesitatea prevenirii conflictelor. A

- .

Viitorul Europei -

eliminarea decalajelor economice într difi . e i erue

· · şi· dreptu l l.a autodeterminare. regiuni

Manfred Wiirner: Acum urmează fa cuvânt tările membre ('a-fit' ,~ . . . · • J, z. i cut ma, succinţi pentru a avea şi o discuţie liberă.

Doug~ Hurd (ministru de Externe al Marii Britanii): Salută participarea Europei de Est fa această reuniune. Aceasta arată capacitatea NA TO de a se adapta şi succesul ţărilor est-europene pe calea democraţiei. Este o perioadă de turbulent change. Privim evenimentele din Europa

de Est cu un amestec de satisfacţie şi nelinişte. Evenimentele din URSS aratil. vividly noile schimbări. Acordul de La Minsk. Este vital ca republicile care apar să preia aranjamentele URSS în toate domeniile - arme nucleare, datorii, drepturile omului etc. Ratificarea Tratatului CFE în noua situaţie. Look forward La European Security Forum fa Viena. NA TO poate contribui La defense planning etc. Susţine ideea ca miniştrii Apărării să fie angajaţi în aceste discuţii.

să

~alută propunerea Lui James Baker pentru o conferinţă internaţionalii. In Iugoslavia sarcina este mai dificilii- de convins pentru a-i determina renunţe La forţă.

Ce se întâmplii în URSS- să nu scăpăm din vedere nevoile de securitate şi bunăstare din Europa de Est. Salutăm succesele Lor. Sprijinim integrarea voastră în Europa. 618

Această reuniune este un pas crucial în întărirea securităţii pe întregul · D eclaratia ttnent. . NATO de ieri a subliniat că CCNA va întări securitatea ,uropeană.

d · es Baker (secretar de Stat al SUA): Moment istoric. Am ajuns eparte şi ~m cât de departe putem încă să mergem. fi< Apar noi oportunităţi istorice, dar şi perico~e. . . . . A văzut pericolele în călătoria sa în cele cinez republici. La fel şi in A

Balcani. . . . . . . Asistăm simultan La evoluţia şi disoluţia statului naţional. Jn URSS pericolele dezintegrării sunt proeminente. Să-i ajutăm cu valorile noastre democratice pentru structuri integrate. . . . Scopul primordial este să ajutăm pe cei ce construiesc democraţia şi economia de piaţă. Recunoasterea noilor state - să ne asigurăm că respectă procesul democratic, invi~labilitatea frontierelor, drepturile omului, inclusiv ale minorit4ţilor, reglementarea paşnică a diferendelor, politici de se_cur~tat~ respo~sabil~. Problemele securităţii nu potfi abordate doar de o instituţie. Toţi trebuie s4 conlucreze - CSCE, CEE, UEO, Consiliul Europei. Fiecare are rolul său în promovarea democraţiei şi Libertăţii economice în Europa. .. CSCE rămâne conştiinţa Europei- trebuie să rămână un proces politic dinamic, care angajează guvernele şi opinia publică. CCNA să servească drept organism de consultări. EL poate juca un rol în prevenirea conflictelor în Europa şi oferi acces acestor ţări pentru consultări. Pentru asta este nevoie de un plan de acţiune. Conversia este importantă atât din punct de vedere politic, cât şi economic şi social. Aici NATO poate ajuta, cu sprijinul OECD. Grupul consultativ să convină o conferinţă specialii într-o ţară partener~. D e acord cu o reuniune a miniştrilor Apărării în cursul primăveru. Prima reuniune a CCNA la nivelul ambasadorilor, la începutul anului

619

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NASTASE

. . . Timp de 40 de ani au fost opusi în d. - bl, . posibilitatea să ne eliberăm de bl, . .' - - ou~ ocuri. Istoria ne-a d d. . . ocuri şi sa stam zmpreună P b at emocraţiei. Să folosim această sansă' e aza valorilo

Hans-Dietrich Genscher (min;tru federal al Afacerilor

Această reuniune va avea un t,'oe i"n zs.orie. . +

.

r Externe al Germanie;z/:i

Salutăm colegii din Euro'jJa d.e Est.

Nimic nu arată mai bine importanta schimbărilor ca . . Ca germani, ne bucurăm împreun~ cu tările cu c aceasta reuniune. istorice. Am văzut declaratia lui Bo . El " A . - . are am avut legături în grupul nostru. . m ţzn. ceste ţari sunt primite cu căUură

O nouă interpretare a securitătii -

economico-socială.

·

. .. nu numai militară, ci şi

~~:~ezulen;;;::::e NA TO, ~are rămâne o insulă de stabilitate. sunt binevenite. - Polonia, Cehoslovacia, Ungaria şi altele Europa Occidentală nu p at fi din Europa de Est nu suntp o e prospera pe termen lung dacă ţările rospere. ~UA şi ~~nada nu pot decât contribui la stabilitatea în Europa uropa işz regăseşte o nouă unitate. . Hans van den B k /' . · · d. , . roe l m_znistru e Externe al Olandei): S-au fa-cut astăzi muite propuneri constructive. Momentul este emoţionant - suntem alături· d.efiost.. d . tt a versari. p bl ro ema este cum cooperăm cu noile republici. . Setul t. b1·1·zte ieri · · re;erztoare .1:. · le L . .de d linii directoare . sa la recunoastere. Drepturi omu uz st repturile minorităt1·1,or. Nioue ·, repu bLzei · · să respecte angajamentele ·

.

k

.

anterioare a UR~S, în special în domeniul dezarmării nucleare si conventionale. Informatuleprovenit · e d.zn repu bL'zcz· ne da u speranta de· control· unitar asupra - sa- nu ne conl'untăm .~, reram în ·Euro'jJa cu noi state , armelor nucleare· Sti nucieare. Sugestiile prezentate trebuze · elab orate la nivelul ambasadorilor în fiebruarie. 620

Nu avem nimic împotriva propunerii lui James Baker de a reuni Grupul ,onsultativ în primăvara viitoare. Olanda a adresat invitaţii pentru o reuniune în toamna anului 1992. Guinni de Michelis (ministru de Externe al Italiei): Satisfacţie pentru această reuniune importantă şi istorică. Are loc într-un moment crucial al evoluţiei

unei ţări care trece la o altă organizare. CCNA va fi important şi pentru extinderea dialogului la noile state, care trebuie implicate în noua ordine pe continent.

Avem două sarcini grele şi ambiţioase: să fim capabili să creăm structurile iÎ regulile pentru o integrare paneuropeană autentică; pe de altă parte, să creăm cât de curând un sistem real paneuropean de securitate, pe regulile de la Helsinki jÎ Paris.

Sistemul de securitate europeană trebuie facut rapid. Dar, sunt dificultăţi obiective. Până atunci trebuie să folosim astfel de cadre, care să acomodeze

sistemele diferite din ţările noastre. Thorvakl Stoltenberg (ministru de Externe al NorvegieiY: Simt că luăm parte la un p roces de schimbare a conceptului de securitate. Construim securitatea împreună, nu unul împotriva altuia. Este o schimbare şi a conceptului de politică externă. Sper să continuăm această dezbatere la Oslo. Roland Dumas (ministru de Externe al Franţei): Bun venit partenerilor din

Europa de Est. Este o nouă perspectivă a NA TO şi un nou sens al multilateralismului. Ne vom reuni cel puţin o dată pe an la nivelul miniştrilor de Externe. Franţa vrea să contribuie la soluţii în problemele de competenţa Alianţei. O instituţie singură nu poate răspunde la toate problemele securităţii europene. Există CEE, UEO -fiecare să-şi facă partea sa. Misiunea CSCE -procesul a jucat un rol important pentru a ajuta să ajungem unde suntem astăzi. Procesul are însă nevoie de o nouă relansare. I

Thorvald Stoltenberg (n. 1931). Om politic şi de stat norvegian. Ministru de Externe

al Norvegiei (1987-1989; 1990-1993).

621

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTA E

Să facem uz de cadrul în care toate statele de egalitate. europene sunt reprezentatep . e o baZd ln · domeniul securitătii _ no;fo , . . · • rmute care să pentru toţi particzpantii kz CSCE E securit. difi . , . . .. . . ventuat,, un text an