România după Malta: 875 de zile la Externe. Vol. 6: 1 iulie-30 septembrie 1991 [6] 9738714842, 9786068091013

Citation preview

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMUL6 (1 iulie-30 septembrie 1991)

\DA TIA EUROPE •

•

TITULESCL

FUNDAŢIA EUROPEANĂ Bucureşti,

2009

TITULESCU

Îngrijitor d e ediţie: GEORGE G. POTRA

Coperta: OCTAVIAN PEN DA Redactor: ANA POTRA

ROMÂNIA DUPĂ MALTA Refuzul de a ne întoarce în secolul XIX

Tehnoredactor: OFELIA C0$MAN Ilustraţie: AGERPRES

Motto: Reacţia

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NĂSTASE, ADRIAN

România după Malta : 875 de zile la Externe I Adrian Năstase B . . - u cureşn : Editura Fundaţia Europeană Titulescu, 2006-2009 7 voi. ISBN 973-87148-4-2; ISBN 978-973-87 148-4-7 Voi. 6. - 2009. - ISBN 978-606-8091-01-3 327(498)

la dictatură începe în minţile oamenilor

Am intrat în cel de-al doilea an al mandatului meu de ministru de I Externe în 1991 - nu atât cu speranţă, cât cu dorinţa de a fructifica \într-~n mo~d inteligent acumulările de după 1989 obţinute de diplomaţia rmaneasca. În promovarea cu energie a orientărilor de politică externă a României, orientări consecvente, în jurul cărora s-au solidarizat toate forţele politice majore ale ţării, am avut alături un corp întinerit de profesionişti, bine pregătit, cu privirea orientată exclusiv spre viitor. Am fost obligaţi, nu de puţine ori, să ne confruntăm cu evenimente neaşteptate, care, prin complexitate şi gravitatea lor, ne-au pus la grea încercare, verificând întreaga noastră capacitate de analiză şi reaeţie. Am trăit momente de mare satisfaqie, dar am cunoscut şi momente de tensiune extremă. Mi-a fost dat să fiu martor şi actor într-una din etapele cele mai dificile ale istoriei diplomaţiei româneşti.

© Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin autorului ISBN 978-606-8091-01-3

M-a ţinut credinţa în dreptatea cauzei româneşti. Am înţeles marile răspunderi ce mi s-au încredinţat şi mi le-am asumat cu devotament şi am stăruit să fiu mereu la înălţimea lor. 5

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

Am purtat atunci, împreună cu colegii mei, un „război paşnic" pentru „intrarea" României în Europa, pentru a asigura racordarea ei la civilizatia occidentală, reglementarea problemelor litigioase ce persistau de ani, pent~u deschiderea de noi orizonturi politice, economice şi culturale, pentru degrevarea atât a percepţiei, cât şi a mesajului nostru de tarele unei moşteniri induse dincolo de sufletul şi aşteptările naţiunii române.

Una dintre cele mai importante zile ale

existenţei

mele ca om politic

Nu este o exagerare să definesc 1 iulie 1991 ca una dintre cele mai importante zile ale existenţei mele ca om politic. M-am aflat în acea zi la Praga, alături de preşedintele Ion Iliescu şi de premierul Petre Roman, când s-a semnat Protocolul prin care Tratatul de la Varşovia îşi înceta existenţa. Am pe retină încă imaginea acelei săli, dominată de o emoţie gravă. Era satisfacţie pentru eliminarea unui anacronism politic şi militar, pe care participanţii, în imensa lor majoritate, nu-l mai doreau, dar era si grija - mai ales a statelor mici şi mijlocii, foste membre ale Tratatului de la Varşovia sau care nu făcuseră parte din acesta sau din NATO - pentru starea de nesiguranţă în care reglementări şi obligaţii încetau, lăsând loc riscurilor uno:. aventuri ale căror efecte nu puteau fi prevăzute şi evaluate cu exactitate. In ochii tuturor participanţilor se citea preocuparea pentru securitatea ţărilor lor şi, deopotrivă, pentru securitatea pe Continent. Ne aflam din acel moment pe cont propriu. La nivelul întregului segment temporal al politicii externe româneşti ' supus analizei prin aceste două noi volume ale lucrării mele (1 iulie 1991-31 decembrie 1991), cercetătorii români şi străini vor identifica, înainte de coate, preocupările României de conectare la structurile politice, economice şi de securitate euro-atlantice, de dezvoltare a unor relatii internationale I complet eliberate de considerente ideologice, corespunzăt~are situaţiei sale

geopolitice de ţară aparţinând Europei Centrale, la nivelul standardelor europene. Într-o analiză retrospectivă, definitivată la aproape doi ani de la preluarea mandatului de ministru de Externe, apr~ci~ atunci - ~i c?ntinui să cred acest lucru - că anul 1990 a însemnat ieşirea noastră dm izolare, că a fost anul reconectării ţării noastre la evoluţiile de pe plan european şi mondial, iar 1991 şi prima parte a lui 1991 au marcat intrarea în normalitate a relatiilor României cu ţările europene ~lelalte state, integrarea ţării noast~e în viaţa1nternaţ10n~ unzător marilor valori ale societătii -

A

•

-

romaneşti.

Doi titani ai diplomaţiei româneşti

Dacă în martie 1991 l-am comemorat pe ţ-Jicolae Titulescu, la

împlinirea a 50 de ani de la moarte, iniţiind şi adoptând ~t~~ci, alături ~~ eminente personalităţi din ţară şi străinătate, Actul de consmuire al Fundaţiei Europene Titulescu, în iulie 1991 am comemorat un centenar de la trecerea în eternitate a lui Mihail K~~niceanu. Vorbind l;distantă de numai câteva luni, la Ateneul Român, despre doi titani ai diplomaţiei . româneşti, am înţeles să sublinie-:. ~odernit~tea şi actualitatea unor valori ale politicii externe şi diplomaţiei româneşti.

Credşi ~stăzi în perenitatea mesajului acestor mari oameni politici, care, dincolo de deceniile de viaţă care-i despart, şi-au asumat şi câştigat aureola titlului de părinţi fondatori ai României moderne, unul în 1859, altul în 1918.

Moştenitor al mesajului unor asemenea oameni politici, şi nu .sunt

singurii, credeam şi continui să cred că România sfârşitului secol~lui XX şi începutului secolului XXI cere nu numai modernizarea aparatului d~ stat, dar şi alăturarea constantă a politicii externe româneşti la contextul mternaţional

al epocii. 7

6

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

'l

De fiecare dată când m-am aşezat pe fotoliul de ministru de Externe, mi-am adus aminte de spusele lui Ion I.C. Brătianu: ,,Ţările mici nu-şi pot permite luxul să aibă oameni de stat mediocri".

l

Sunt cuvinte memorabile pe care un om care-şi asumă un serviciu public în faţa Naţiunii trebuie să le respecte ca pe un legat testamentar. Sărbătorindu-i,

am ţinut nu doar să readuc în conştiinţa publică marea moştenire care ne-au lăsat-o aceşti titani, ci, elogiindu-i, să transmit străinătăţii un mesaj clar, românesc şi european, pacific, umanist, generos.

Am crezut, la fel ca marii mei înaintaşi, în valoarea naţionalismului românesc, pentru trăirea peste veacuri a fiinţei noastre şi pentru regenerarea vitalităţii şi spiritului ei. Lui Nicolae Titulescu, în calitatea de ministru al Afacerilor Străine, i-a revenit dificila sarcină de a duce România în Europa şi de a aduce Europa acasă în România. Considera această misiune deopotrivă delicată şi dificilă deoarece „ca ministru de Externe urmează să ţii seamă - grea sarcină de două opiniuni publice: cea de acasă şi cea de peste graniţe" şi „greu e, oricât te străduieşti să transporţi cu adevărat acasă o atmosferă internaţională! Şi misiunea mea e să fiu cărăuşul în ambele sensuri!"

vizită în România a unui secretar general al NATO; era prima vizită întrO ţară est-europeană după dizolvarea Pactului de la Varşovia a unui s~cretar eneral al NATO; vizita a fost completată într-un mod foarte uul de o ~euniune cu tema „Percepţii şi concepţii asupra securităţii în Europa de Est", remarcabilă prin calitatea şi autoritatea intervenţiilor.

Orice istorie politică a ultimilor 20 de ani ai României actuale va reţine în mod obligatoriu această vizită.

Concluziile au fost, şi de o parte şi de alta, încurajatoare. Într-o conferinţă de presă ocazionată de încheierea vizitei sale la Bucureşti, Manfred Warner declara: ,,Am început o eră nouă în relaţiile interstatale, caracterizată prin cooperare şi prietenie. Alianţa noastră vrea să ajute România, aflată într-o fază a istoriei sale, marc~tă. de dificu~t:ţi~ privaţiuni şi sacrificii. // Avem încredere în faptul că Romama ~ste hota~a~a să continue procesul de reforme, de aplicare a Cartei de la Pans. Romama va juca un rol aparte la edificarea unei Europe veritabile, libe_re şi unitar~'. în care va fi asigurată securitatea fiecărui stat. Dorim să devenim partenern României care se găseşte în acest travaliu şi nu vrem s-o lăsăm singură, izolată. "

La rândul meu, în aceeaşi conferinţă de presă, dând expresie spiritului

Un secretar general pentru istorie După

luni grele de incertitudine, în care neîncrederea continua să persiste în diverse cancelarii, cu efecte asupra cursului relaţiilor politice şi economice, asupra fluxurilor financiare, la puţine zile după Praga avea să poposească la Bucureşti, într-o vizită oficială (3-5 iulie 1991), secretarul general al NATO, Manfred Warner. Ne mai întâlnisem. Sinceritatea şi claritatea discursului său m-au cucerit. De astă dată era ceva mai mult. Aş dori să readuc în prim-plan trei atunci când remarcam faptul că: era prima

semnificaţii esenţiale enunţate şi

de la Bucureşti, speranţei şi încrederii naţiunii române de a-şi găsi locul cât mai curând în structurile euroatlantice, afirmam ca ministru de Externe: Suntem foarte multumiti să-l auzim pe secretarul general al NATO ~punând că România,are de jucat propriul ei rol, că fa~e. part_e din fa~il.ia europeană, nu numai din punct de vedere geografic şi 1Stonc,. _dar Ş~ di~ perspectiva unei aeţiuni comune, inteligente, în vederea creăm unei no~ identităti a unei noi formule de viitor. De asemenea, este începutul unei relatii n~{ între România şi NATO, o relaţie care se bazează pe principiile elab,orate de Alianţă, principii acceptate şi înţelese de noi. A sosit poate momentul să afirm că, în timpul discuţiilor care au avut loc pe parcursul 9

8

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

vizitei secretarului general, s-a desprins importanţa pe care o are contactul direct între tara noastră si tările occidentale ." . , ' Manfred Warner ne-a părăsit prea devreme. La 1O ani de la dispariţia sa, depunând la Washington, în martie 2004, în calitate de prim-ministru al României, instrumentele de ratificare a protocoalelor de aderare Ia NATO, mi-am adus aminte de acest mare prieten al României, de un om de exemplară loialitate şi remarcabil curaj, care, într-o vizită de doar două zile Ia Bucureşti, ridicase pentru noi o parte din vălul neîncrederii occidentale.

Revăzând,

comparativ, poziţiile româneşti, am convingerea că ceea ce am exprimat şi susţinut atunci a fost pe deplin corect. Le readuc azi, după atâţia ani, în actualitate, pentru a se cunoaşte cum ne-am raportat, diplomaţia românească, la cursul evenimentelor din această zonă în acea perioadă. Punctul de vedere de atunci invită să gândim încă o dată la ce s-a ignorat, în încercarea de a se evita drama din anii următori. Conţinutul

Criza iugoslavă şi Cutia Pandorei În cea de a doua jumătate a anului 1991, noastre deveniseră tot mai preocupante.

evoluţiile din jurul ţării

Aşa fiind, am făcut tot ceea ce a fost posibil pentru a continua dialogul româno-iugoslav, convorbirile şi schimbul de păreri. În scurtul răgaz, de numai câteva ore, petrecut la Belgrad (24 iulie 1991), am purtat convorbiri cu Ante Marcovic, preşedintele Consiliului Federal al Iugoslaviei; Slobodan Milosevic, preşedintele Republicii Serbia; Budimir Loncar, secretar federal pentru Afacerile Externe al Iugoslaviei. Cei interesaţi vor găsi în volumele 6--7 (acoperind perioada 1 iulie-31 decembrie 1991) ale lucrării de faţă, ample şi fidele note, aproape de note stenografice, ale convorbirilor avute, edificatoare pentru problematica şi poziţiile părţilor.

Doresc însă să relev câteva lucruri. Înainte de toate ţin să precizez că, deşi redactez această prefaţă Ia distanţă de 18 ani, nu am procedat Ia rectificări, căutând să pun de acord trecutul cu prezentul istoric, cosmetizându-1. M-am reîntors la notele din acea zi, am reconstituit convorbirile purtate, am retrăit dramatismul şi tensiunea lor. Oficial era încă pace, dar simţeam praful de puşcă. 10

convorbirilor incluse în aceste volume arată că ne-am concentrat atenţia, înainte de toate, asupra situaţiei din Iugoslavia. I-am ascultat pe interlocutorii noştri. Am remarcat atunci că situaţia era văzută în mod diferit la fiecare din centrele de decizie implicate sau doar interesate. Din punctul de vedere al Serbiei, situaţia prezenta o înaltă stare de nervozitate. Belgradul era interesat, în mod special, de frontierele care ar rămâne Serbiei după o eventuală dezagregare a Iugoslaviei. Am întâlnit o foarte mare temere pentru evoluţiile politice ulterioare. Riscul separării Croaţiei de Serbia devenise tot mai evident, redimensionarea frontierelor interne putând declanşa o explozie foarte sângeroasă. Aveam să constat în luna următoare că se multiplicau incidentele din zonă, generate în mare măsură de rezistenţa populaţiei sârbeşti la anumite încercări de pătrundere în aşezările locuite de acestea, încercări ale unor forţe militare sau paramilitare din Croaţia. Belgradul era nu mai

puţin

lăsa să se întrevadă riscul de a

interesat de

situaţia

zonei Kosovo, care

fi pierdută. Sârbi şi albanezi invocau dreptul

de a fi fost majoritari, de a fi fost acolo dintotdeauna. Serbia arăta tot mai mult ca o piele de sagri. Incertitudinea totală a situaţiei genera o stare de nervozitate extraordinară.

Am ascultat răbdător şi cu interes, am reafirmat poziţia ţării noastre de sprijinire şi susţinere a soluţionării democratice constituţionale, de către factorii politici iugoslavi înşişi a crizei cu care se confrunta Iugoslavia. Am 11

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

împărtăşit

interlocutorilor mei aprecierea că această criză a intrat într-o fază acută, că această nouă situaţie îngrijorează atât opinia publică internaţională, cât şi statele ce formează comunitatea statelor europene. Îi spuneam atunci lui Ante Marcovic: ,,Mi-aţi vorbit în martie cu optimism de proiectul de reformă. Era un moment bun. Lucrurile mergeau bine. Acum trebuie să gândim asupra unor proiecte de supravieţuire. Aceasta este grav. Problemele economice vor crea probleme sociale, iar cele sociale vor agrava problemele politice. I I În acest joc complicat, apar elemente de motivare internă, care merg pe o gândire străină. I I Dorim să obţinem, din sursa cea mai directă, o prezentare şi noi, în mod echilibrat şi corect, să determinăm atitudinea din partea opiniei publice, pentru a dovedi în aceste momente dificile prietenia noastră care a funcţionat fără reproş". Profund preocupat de ce se întâmplă, dar şi realmente solidar cu destinul oamenilor de pe teatrul iugoslav, le spuneam: ,,Niciodată un incendiu într-o clădire nu poate fi localizat la un apartament".

Am repetat că suntem gata să-i ajutăm, ne-am declarat gata să lărgim dialogul pe această problemă cu celelalte ţări din Balcani. Afirmam că „I ugoslavia fiind o ţară balcanică, o asemenea preocupare ar fi foarte normală din partea ţărilor balcanice; dacă ar putea fi obţinut un sprijin balcanic, ar putea servi interesele noastre comune". Am împărtăşit atunci unor colegi ziarişti români impresia că, dincolo de unele similitudini cu situaţia premergătoare celui de al Doilea Război Mondial, starea de lucruri din Iugoslavia era marcată de toată istoria Balcanilor, de înseşi modificărilor din Europa. Diplomaţii

români au urmărit statornic, la fata locului si din .

Bucureşti, confruntările interne din Iugoslavia, tot mai ;cute.

Le-am spus prietenilor mei de la Belgrad, dar nu numai lor, că toate acestea - alimentate de intervenţii de un fel sau altul din exterior, mergând de la poziţii adverse până la intervenţii ostile, uneori de forţă - purtau în sine pericolul de a deschide o Cutie a Pandorei, de unde pot să apară riscuri 12

\ incalculabi~e,_ ~u "numai pentru !ugoslavia, pe~tru popoarele sale, dar şi pentru vecm1 ş1, mtr-un cerc mai larg, pentru mtreaga Europă. În următoarele două zile (25-26 iulie 1991), am avut convorbiri la Tirana - prima vizită oficială a unui ministru de Externe român în această capitală din Balcani - cu preşedintele Republicii Albania, Ramiz Alia, şi cu Mohamad Kapllani, ministru de Externe al Albaniei, cu alte personalităţi guvernamentale şi politice. Stau la dispoziţia celor interesaţi paginile numeroase ale dialogurilor mele cu aceştia. Este evident că întâlnirile menţionate au permis cunoaş­ terea reciprocă a poziţiilor ţărilor noastre, a analizelor făcute în fiecare din cancelariile noastre diplomatice privind cauzele şi perspectivele crizei iugoslave. În ce mă priveşte, am prezentat pe larg punctul de vedere românesc. Am relevat că problema are trei dimensiuni - una politică, una istorică şi una psihologică - , că toate acestea trebuie luate în considerare de către toţi cei direct interesaţi, am focalizat o parte a expunerilor mele asupra contradicţiei foarte puternice între o tentaţie separatistă la nivelul unor republici şi o tentaţie hegemonistă la nivelul altor republici. Ca jurist şi ca om politic am evocat atât potenţialele variante de dialog, dar şi de conflict în „jocul" între autodeterminare şi separatism, plaja unor negocieri rezonabile în care prezervarea graniţelor externe ale unei posibile confederaţii lăsa liberă abordarea unor eventuale şi acceptabile modificări de graniţe interne. Nu mi-am putut ascunde îngrijorarea faţă de amestecul unor forţe externe, interesate în destabilizarea Iugoslaviei. Acest fapt m-a determinat să susţin cu şi mai multă putere necesitatea unei abordări înţelepte şi a unei rezolvări paşnice a crizei. Evident, spuneam interlocutorilor mei, nu ne putem limita la expunerea unei stări de îngrijorare. Am insistat asupra necesităţii de a ne implica într-un efort balcanic pentru depăşirea acestei situaţii mai mult decât dificile. 13

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

La Tirana, am propus din nou o reuniune balcanică extraordinară la nivelul miniştrilor de Externe, care să asigure un schimb de vederi general privind situaţia problemelor de securitate în regiunea Balcanilor.

decizii militare cu rol, la rândul lor, agravant. N-am încetat să cred că este greu de impus o soluţie externă în Iugoslavia şi cu atât mai greu va fi ca această soluţie să dureze. După părerea mea, rezolvarea nu putea veni decât din interiorul Iugoslaviei, comunitatea internaţională trebuind să asigure doar un cadru favorizant, în special prin interzicerea vânzării de arme.

Am ascultat cu interes punctul de vedere al interlocutorilor mei de la Tirana privind Kosovo, care au afirmat că nu asociază acestei chestiuni pretenţii teritoriale, ci probleme legate de dreptul la autodeterminare.

La fiecare întâlnire am relevat că folosirea forţei este contraproductivă, că se impune un dialog deschis, de pe poziţii de egalitate, că este de la sine

Înţeleasă respingerea ingerinţelor de un fel sau altul ale unor forţe externe.

Nu m-am limitat, la Belgrad şi la Tirana, să atrag atenţia asupra pericolului unui lanţ de reaqii, care să ducă la o bulversare a frontierelor din Europa de Est şi care ar putea să complice enorm situaţia din această parce a continentului. Din păcate, premoniţiile mele s-au adeverit. Visul de a elimina pentru totdeauna pericolul de război din Balcani, de a face ca metafora „Balcanii - butoiul cu pulbere al Europei" să poată fi asociată doar trecutului, murea încă o dată, ,,pacea" instalată cu atâta sânge rămânea un câştig nu doar la fel de costisitor, ci şi la fel de nesigur. Evoluţiile din lunile următoare au evidenţiat un curs negativ. Convorbirile pe care le-am avut la Organizaţia Naţiunilor Unice, schimburile de păreri pe care le-am avut cu numeroşi miniştri de Externe au reliefat îngrijorarea tot mai amplă a situaţiei din Iugoslavia.

Din păcate, starea de lucruri era din ce în ce mai gravă, interesele se dovedeau din ce în ce mai ireconciliabile, înrăutăţite fireşte şi de numărul mare de morţi, răniţi, de distrugerile enorme produse. Iugoslavia funqiona ca un organism bolnav care atrăgea tot mai mulţi viruşi dimprejur, cele trei axe de conflict - etnică, ideologică şi religioasă - sporindu-i vulnerabilitatea în proporţie importantă. În plus, Serbia, datorită unui sentiment de stigmatizare externă, dezvolta un anume complex de izolare, generând 14

~

În legătură cu propunerea unei formule de arbitraj internaţional, am arătat motivat că nu poate fi vorba de un arbitraj clasic de drept internaţional, deoarece acesta nu poate avea loc decât între subiectele de drept internaţional, iar republicile nu aveau acest statut. Iar recunoaşterea lor ca subiecte de drept internaţional era exact ceea ce se dorea a fi evitat. Astăzi,

când scriu aceste rânduri, reafirm că trebuie să învăţăm din nţelepciunea generaţiilor trecute, din istoria pe care ele au traversat-o: bitrajul internaţional nu trebuie să fie folosit - fără acordul lor - pentru hestiuni ce ţin de interesele naţionale ale statelor şi, în special, pentru cele e se referă la frontiere.

Poduri ale sufletului Am uitat deja sau cu siguranţă voi uita multe amănunte privind vizitele întreprinse în această lume, până la antipozi, multe din datele şi participanţii la convorbiri, din perioada în care eram ministru de Externe, preşedinte al Camerei Deputaţilor, prim-ministru, inclusiv pe acelea privind stabilirea de relaţii diplomatice ale României cu unele din ţările care şi-au redobândit independenţa după 1989, sau privind alte şi alee momente ale vieţii şi activităţii mele politico-diplomatice, dar ziua de 31 iulie 1991 cu sigurantă n-am să o uit. Atunci, la Stânca-Costeşti şi la Sculeni, pe Prut, s-a scris o de istorie plină de adânci semnificaţii.

pagină

În acea zi, am decis, cu ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Nicolae Ţâu, să facem ceva concret şi cât mai repede pentru facilitarea trecerii oamenilor şi a bunurilor dintr-o parte în alta a Prutului. 15

ADRIAN NĂSTASE

Afirmam atunci că frontierele nu trebuie numai spiritualizate, că ele trebuie organizate gospodăreşte din punct de vedere tehnic, adică să fie găsite cele mai bune soluţii. Declaram ferm convins: ,,În loc de a discuta la modul teoretic, la modul unor angajamente viitoare, ne-am hotărât să ne întâlnim chiar la punctele de frontieră, pentru a vedea care sunt cele mai bune soluţii în ideea de a crea condiţii de fluiditate cât mai mare, de a organiza cât mai bine schimburile şi circulaţia oamenilor de o parte şi de alta a Prutului. Este, deci, vorba de o punere în aplicare a spiritului contactelor din ultima vreme şi mie mi se pare că, după această primă întâlnire, putem să considerăm că o abordare graduală şi în acest domeniu rămâne preferabilă. Am pus la punct o anumită strategie, dar care înseamnă, cum spuneam, mai multe etape succesive, pornind de la formulele cele mai ieftine şi cele mai simple, până la cele care să însemne infrastructuri mai costisitoare şi mai bine adaptate traficului de persoane şi de mărfuri întrun sens şi într-altul. Deci, deocamdată cred că se dovedeşte că acest gen de întâlniri poate să dea rezultate prin faptul că ele sunt organizate, sunt axate pe chestiuni concrete, pragmatice." În acea zi, la Sculeni, luam o decizie similară. Eram îndreptăţit să declar: ,,Cred că este un moment extrem de important pentru că el dovedeşte faptul că relaţiile noastre nu funqionează numai la nivelul unor declaraţii abstracte; acest moment dovedeşte faptul că suntem capabili de înţelepciunea de a urmări în detaliile practice o anumită politică, o anumită strategie. Iar, în ceea ce priveşte aceste poduri, aceste puncte de trecere, este foarte important, aşa cum spuneaţi, pentru că ele reprezintă nişte poduri ale sufletului, poduri spirituale. Dar este foarte important şi cum le trecem şi adeseori trebuie să coborâm de la acest nivel al valorilor, al sentimentelor, la un nivel deseori mult mai concret, mult mai imediat şi trebuie să organizăm lucruri care par uneori neimportante, dar care sunt esenţiale în ceea ce priveşte drumurile pe care oamenii le fac de o parte şi de alta a Prutului. Deci, trebuie să ne îngrijim şi de faptul că ei trebuie să facă aceste drumuri,

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

că ei trebuie să aibă posibilitatea de a le face şi să nu ne fie indiferent felul în care fac aceste drumuri." Când evoc aceste momente, îmi vin în minte, fără să vreau, hotărârea arbitrară adoptată în vara acestui an, 2009, de Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova, care şi-a permis să interzică circulaţia persoanelor între două state şi să adopte un act duşmănos împotriva unui stat \ membru al Uniunii Europene şi al Tratatului Atlanticului de Nord. Redeschiderea, în septembrie-octombrie 2009, a graniţelor, odată cu „trecerea în rezervă" a lui Vladimir Voronin, nu mă poate face să uit că, atunci, în 31 iulie 1991, doi diplomaţi români, şefi ai cancelariilor diplomatice din România şi Republica Moldova, au subscris la un act de semnificaţie istorică, un nou act de pace acolo, pe Prut. Din acea zi, românii dintr-o parte şi alta a Prutului, s-au simţit nu doar spiritual mai aproape, ci s-au putut întâlni dincolo de „sârma ghimpată" intactă timp de 60 de ani. Dimensiunea latină a politicii externe româneşti La numai câteva zile după succesive întrevederi şi substanţiale discuţii cu Manfred Warner, am luat avionul spre Rabat, pentru a mă alătura preşedintelui Ion Iliescu, care conducea o reprezentativă delegaţie română ce pleca în vizită oficială în Venezuela (7-10 iulie 1991) şi Costa Rica (11-13 iulie 1991). Mi-am făcut „temele" cu aceeaşi rigoare ca în studenţie. În ciuda tensiunii prin care treceam atunci ca român, am parcurs, în puţinul răgaz pe care l-am avut la dispoziţie în săptămânile precedente, paginile dense consacrate istoriei relaţiilor României cu statele latino-americane, semnate de reputaţii Virgil Cândea, Constantin I. Turcu, Constantin Buşe; am revăzut pachetele de fişe pe parcursul sau la capătul lecturilor din/despre literatura şi arta plastică din ţările Americii Latine. 17

16

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Am stăruit cu precădere asupra paginilor lui Nicolae Titulescu despre America Latină - mare parte inedite până la acea dată - pentru a însuşi analizele şi concluziile excursului său politico-diplomatic din anii '20-'30, inspirator de alte şi alte abordări şi iniţiative. Am traversat Oceanul având în valiza diplomatică discursul „Titulescu şi America Latină", pe care aveam să-l prezint în faţa Academiilor Naţionale din Venezuela, reunite într-o sesiune comună pentru comemorarea lui Nicolae Titulescu. Din acele zile dense, cu depuneri de coroane la monumentele eroilor naţionali, cu întâlniri cu zeci şi zeci de personalităţi politice, economice, cultural-ştiinţifice, eu voi reţine aici întâlnirile şi convorbirile cu Reinaldo Figueredo, ministrul de Externe venezuelean, şi Bernd H. Niehaus Quesada, ministru de Externe al statului Costa Rica, la capătul cărora am semnat mai multe documente bilaterale, asigurând activizarea şi consolidarea consultărilor dintre ministerele de Externe ale ţărilor noastre, pe de o parte, şi lărgirea relaţiilor culturale, pe de altă parte.

Alături de acele ~omente importante ale biografiei mele olitice,

memoria mea intelectuală a reţinut ecourile, iar cea ect1vă a absorbit emoţia încercată pe parcursul şi la terminarea discursului meu de la Caracas. Scriu aceste rânduri după mai mult de un deceniu şi jumătate. Încerc orgoliul de a fi fost norocos să fiu acolo, de a-l fi omagiat pe „Patronul" diplomaţiei româneşti interbelice, de a fi perpetuat gândirea generoasă, de a fi rostit la Caracas unul din discursurile cele mai dragi inimii mele, rostit pe vremea când entuziasmul şi speranţa nu fuseseră ciuntite în întâlnirea cu realităţile dure ale vieţii internaţionale. Nu-mi propun în niciun fel să trec în revistă aici toate reperele dialogului politic cu ţările latino-americane, fie pe plan bilateral, fie în organizaţiile regionale americane.

M-am oprit numai la acele în care m-am regăsit part~~ipant, fără de a considera că acestea au fost mai importante decât altele. să încerc niciodată orgoliul

În 15-18 octombrie 1991, am salutat şi am conferit pe parcursul a două întrevederi ample cu ministrul de Externe al Republicii Panama, Julio E. Linares, primul ministru de Externe panam~z care _viz~ta Ro_m_ânia, tară est-europeană şi latină. După întâlniri cu preşedmtele ŞI pnm-mm1stru~ României, noi, ca miniştri de Externe, am trecut în revistă un larg evantai de probleme interne şi regionale, din Europa, din America Central~ şi d~n America Latină. Consemnările făcute în timpul acestor întreveden susţm afirmatia că analizele reciproce au reprezentat radiografii politice şi socialecono~ice de mare interes. Ca şi în cazul vizitelor în America Latină, în urma acesteia, a ministrului de Externe al Republicii Panama, s-au semnat înţelegeri şi acorduri dătătoare de speranţă, dar care, din motive nu uşor de înţeles şi greu de prezentat, n-au fost fructificate. Stăruind

asupra unor contacte între reprezentanţii unei ţări de la extremitatea estică a latinităţii şi cei ai ţărilor de la extremitatea vestică a latinitătii mi se confirmă aprecierea că acestea dau întotdeauna ocazia unei reflecţii. ~supra capacităţii spiritului latin de a asimila cele mai diverse i nfluenţe, fără a-şi pierde trăsăturile specifice. Relevând că numitorul comun al latinităţii îl constituie, fără îndoială, un fond favorabil extinderii şi consolidării relaţiilor bi- şi multilaterale, trebuie să precizez că pentru noi, românii, colaborarea cu ţările din ~erica Latină si America Centrală nu este motivată şi susţinută doar de considerente culturaÎe si sentimentale; complementaritatea economică, adică posibilitatea schimbu;ilor reciproc benefice, a avut şi este chemată să joace un rol de prim ordin în derularea dialogului. Acordurile semnate în acea parte a anului 1991 cu Venezuela, Costa Rica şi Panama au completat în mod fericit harta dezvoltării relaţiilor noastre cu America Latină şi cu America Centrală.

18

19

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

În emisfera sud-vestică, la Caracas şi San Jose, dar şi la Bucuresti, la întâlniri cu latino-americani, am fost reconfortat să constat înţelege~ea sensibilă a situaţiei cu care se confruntă România, dublată de încrederea în destinul nostru democratic. Relativele similitudini din experienţa istorică a ţărilor noastre din timpul perioadelor de ocupaţie, al revoluţiilor de eliberare naţională şi apoi, în unele cazuri, din timpul unor regimuri dictatoriale - au facilitat înţelegerea şi preţuirea reciprocă, adăugând noi temeiuri potenţialităţilor şi aspiraţiilor substanţiale şi de largă perspectivă.

Am întâlnit acolo Pasărea Phoenix În audienţa ce i-am acordat la 1 august 1991, cu doar două zile înaintea începerii vizitei mele oficiale în Japonia, ambasadorul nipon la Bucureşti, Kiyoshi Furukawa, mi-a spus pe un ton amabil, dar într-o formulare fără echivoc: ,,Imaginea ţării dumneavoastră în Japonia nu este încă prea bună". Mi-a spus de ce, ştiam şi eu de ce, mai mult şi chiar mai profund decât interlocutorul meu, anticipând complexitatea şi dificultatea convorbirilor mele. Întreprindeam o vizită oficială în Japonia la 17 ani de la vizita unuia din predecesorii mei. aşa.?"

Acest „amănunt" plin de semnificaţii mă scuteşte de întrebări: ,,chiar sau „d e ce.?" .

Acelaşi prieten, plin de bunăvoinţă, care şi-a împlinit misiunea de

la Bucureşti într-un mod exemplar, a exprimat în mod fericit aşteptările ambelor părţi: ,,Prezenţa dumneavoastră ajută la înţelegerea faptului că România merge spre democraţie şi economie de piaţă. Asta va deschide calea pentru noi relaţii". 20

Cultiv în publicistică comentariul şi reportajul, iar uneori, acasă, proza şi poezia, dar nu găsesc potrivit să aduc aici impresiile extra?rdinare acumulate în scurta/lunga vizită pe care am făcut-o în Ţara Soarelui Răsare. A fost fabulos. Japonezii mi-au confirmat legenda Păsării Phoenix. Societatea prosperă a Japoniei contemporane s-a născut din propria cenuşă, în condiţiile unor surse limitate, dar prin muncă, disciplină, imaginaţie.

Programul vizitei oferit de gazde mi-a prilejuit un evantai de contacte şi convorbiri variate şi substanţiale. Imediat după încheierea vizitei, analiştii politici şi diplomatici sau gazetarii au remarcat, înainte de toate, că aceasta a durat mai mult decât altele întreprinse de mine în alte capitale. Am spus tuturor celor interesaţi că gazdele mele nu au făcut în ce mă priveşte nimic special, că acestea mi-au oferit un program (ca durată, nivelul şi varietatea contactelor) corespunzător exigenţelor corespunzătoare vizitei unui ministru de Externe străin.

Parcurg notele din aceste volume şi constat cu satisfaqie, nu fără un orgoliu, că în cinci zile de lucru am avut contacte cu cele mai reprezentative figuri ale establishmentului nipon din zonele politică, economică şi eul turală. Convorbirile cu Toshiki Kaifu, prim-ministru; cu Taro Nakayama, ministru de Externe; cu preşedinţii celor două Camere -Yoshio Sakurauchi, speaker-ul Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului Japoniei; Yoshihik~ Tsuchiya, preşedintele Camerei Consilierilor (Senatul) a Parlamentului Japoniei; cu Hyosuke Kujiraoka, preşedintele Grupului parlament~r d~ prietenie cu România al Dietei japoneze, au ocazionat examinarea stadmlu1 relaţiilor bilaterale şi prefigurarea perspectivelor lor. Chiar dacă nu mi-au făcut întotdeauna plăcere, aprecierile importanţilor mei interlocutori privind 21

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

evoluţiile

din România au fost realiste, obiective. Japonia ne-a dat asigurări că va continua să sprijine România atât în cadrul relaţiilor bilaterale, cât şi pe plan multilateral, în cadrul diverselor organisme internaţionale. Dialogul nostru a fost viu, consistent, propunerile pe care le-am avansat fiind discutate cu interes şi receptivitate, fie că a fost vorba de vizite reciproce, acorduri care să fie negociate, formule de asistenţă financiară, structuri de formare de cadre ş.a. Programul a avut şi o dimensiune economică, care a cuprins întâlniri, cu ministrul Comerţului şi Industriei, Eiichi Nakao, cu ministrul adjunct de Finanţe, Tadai Chuo, cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ, în special din Osaka, cu reprezentanţi ai Companiei Matsushita Industrial sau ai Corporaţiei Kanematsu sau Dentsu Inc. Discuţiile cu profil economic sau derulat sub semnul unui tratament mai favorabil chiar decât Clauza Naţiunii celei mai Favorizate, deoarece România figura pe lista ţărilor ce beneficiau de un tarif preferenţial. La Tokyo am primit două asigurări de mare importanţă: că Japonia va prelungi cu încă 10 ani acest tratament preferenţial, iar cotele stabilite pentru produsele ce sunt supuse acestor tarife preferenţiale vor fi mărite. În fine, programul a avut o dimensiune culturală. Recunosc şi astăzi că a fost una dintre părţile cele mai agreabile ale discuţiilor mele. Pentru cei ce mă cunosc, raţiunile sunt de intuitivă evidenţă. Am evocat, cu alee ocazii, aventura extraordinară a celui care a fose ambasador în Japonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi un mare coleqionar de artă asiatică, Gheorghe Băgulescu. Pentru ceilalţi, le voi spune doar, simplificând, că m-am găsit atunci, acolo, în situaţia fericită de a lega noi fire între civilizaţiile noastre multimilenare. M-am întâlnit cu preşedintele Fundaţiei Japonia şi conducerea Universităţii din Kyoto. Am pledat pentru crearea la Bucureşti a unui Centru de Cultură şi Civilizaţie Japoneză, pornind de la considerentul că, în contextul amplificării raporturilor bilaterale este necesară o cunoaştere complexă a personalităţii japoneze, a mentalităţii japoneze. Acordul de principiu

. 1 Tokyo a sustinut eforturile bilaterale pentru un program de · · d întâl nit a . b r1· culturale care să cuprindă o mare vanetate e aspecte. seh im u ' . - . d tanta convorbirilor purtate cu această ocazie a pregaut cea e b SUS . A ""lTky a doua vizită a ministrului de Externe al Romame1. ~ o o. . . Am lecat de la Tokyo cu o nouă vizi~n~ pnv1~d p~rspectiva Japop ·1 r evolutii din Europa ultimilor doi am (1990-1991). eză asupra man o . . - h" b- ·1 n d · - ar"ia zonelor de interes ale Japoniei s-a lărgit, ca se 1m arie Am escopent ca d E -d · ·ntervenite în ultimii doi ani, fac ca Europa e st sa evma l structurale , . . o piaţă importantă şi de interes ş1 pentru _Japo ma. . . M-am întors la Bucureşti cu sentimentul ca depmde ~e ~01 cum loata sansa deschiderii porţilor spre Japonia, spre econo:111a ş1 cdultura vOm exp · · " d 1 un po care . d ea-i arăta si. dovedi prietenie şi interes e1, .. activ, aruncan ur fi rămas o certitudine şi peste decenu. a Nu-mi revine mie să evoc, nici măcar în mare,_ reperele istorice ale celor 50 de ani de când s-au restabilit relaţiile româno-Japon~z~. ~st~ rostul altora. S-au făcut numeroase studii şi cărţi semnate de spec1~Jti dm~-~n . 1 -ln ce mă priveste mă gândesc doar, cu o nota e nost g1e, d 1apazon arg. · ' · 1 „1 " · te la speranţele luate cu mine la plecarea din Japonia şi la mvo uţu e mreg1stra în acest plan în ultimii ani. O lovitură de stat eşuată

Mă aflam într-un concediu de câteva zile cu familia, pe litoralul M"ăr~

N egre. Ştirea loviturii de stat ~e la Moscova~ străfulgerat lumea, generan si în România o stare de îngrl)orare extrema. . Am făcutîntr-o clipă trei asocieri funeste: august 1~39, Moscova Pactul Ribbentrop-Molotov; august 1944, Bucureşti -. mtr_area t~u~e:o~ . " . . l 968 Praga _ mvaz1a sovietica ş sovietice în capitala Roman1e1; august , zdrobirea „primăverii de la Praga" . Din nou august. 19 august 1991. 23

22

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

La orele 14 revenisem în cabinetul de la Ministerul Afacerilor Externe,

de la Bucureşti, consultându-mă cu apropiaţii mei colaboratori asupra unor reuniuni de urgenţă.

180 de minute mai târziu m-am întâlnit cu Comunităţii Europene la Bucureşti.

reprezentanţii

statelor

Sintetizând informaţiile venite de peste tot, de la misiunile noastre diplomatice, din partea serviciilor speciale, sau pe linia agenţiilor de presă, a posturilor de radio şi televiziune, am împărtăşit cu titlu personal diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti starea de îngrijorare a cercurilor politice şi a opiniei publice româneşti: ,,În cazul URSS, avem un exemplu de politică contraproductivă. Avem multe raţiuni să ne gândim la situaţia din România, chiar dacă sunt multe deosebiri. I I Este un risc din partea forţelor conservatoare. I I Făcând multe discutii conser, si , evaluări, constatăm că sunt forte , vatoare care câştigă de pe urma lipsei de sprijin pentru reformă. E o leeţie pentru noi şi, sper, pentru cei ce trebuie să ia decizii privind Europa Centrală şi de Est. I! Chiar dacă nu putem spune public, procesul democratic şi de reformă în URSS va fi afectat, va fi influenţat negativ. I I Sperăm că în aceste zile critice vom avea semnale suplimentare politice din partea guvernelor dumneavoastră pentru România, pentru a sprijini situaţia acestui guvern, pentru că niciodată nu se ştie dacă un exemplu rău nu poate fi folosit. Nu se poate îndigui la graniţele fizice extinderea unei ideologii, în special dacă vine de la o mare putere." Peste 30 de minute aveam să primesc pe ambasadorul american de la Bucureşti, căruia, înainte de a pleca la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării i-am spus: ,,Vreau să rămânem în contact în aceste zile. li Merg la CSAT. Vom face o analiză. Poate ne revedem în 1-2 zile. Am vrea să ne consultăm cu dumneavoastră. I I E foarte important să facem declaraţii clare privind continuarea politicii de democratizare şi reformă. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră şi al statelor occidentale".

Revăd notele de la şedinţa CSAT din seara zilei de 19 august 1991.

Constatările mele: informaţii laconice, întrebări şi răspunsuri directe, ton reţinut, emoţie cenzurată, preocupare bine orientată, îndrumări şi ordine clare. Expunând starea de spirit de la acea dată, preşedintele Ion Iliescu aprecia: ,,Situaţia se poate deteriora", iar premierul Petre Roman cerea vigilenţă: ,,Trebuie să ştim minut cu minut situaţia la frontieră". În noaptea de 19120 august 1991, am elaborat, alături de colaboratori, Declaraţia Guvernului României referitoare la situaţia din Uniunea Sovietică, document adoptat de Cabinet la mijlocul zilei. Recitesc această declaraţie şi reţin frământările care dădeau expresie îngrijorării ţării noastre faţă de actul antidemocratic şi antireformist de la Moscova, formulările care lăsau să se vadă fără echivoc neliniştea creată astfel în această parte a lumii. Mesajul nostru cel mai important din acel moment era: ,,Factorii de putere şi forţele de opoziţie trebuie să înţeleagă că, în conjunctura actuală, e decisivă colaborarea în faţa unui unic şi teribil pericol: restauraţia vechiului regim. E mai importantă, astăzi, respingerea acestui pericol comun decât tot ceea ce ne desparte. [ ... ] Redobândirea echilibrului în această parte a Europei este posibilă doar cu sprijinul statelor cu tradiţie democratică şi cu economii dezvoltate din întreaga lume. Suntem convinşi că faptul acesta este bine înţeles în întreaga lume. Contăm în primul rând pe noi înşine, dar contăm, de asemenea, pe sprijinul comunităţii internaţionale." Cvasiconcomitent, la Bucureşti s-a adoptat hotărârea privind desemnarea de trimişi speciali, care să aducă la cunoştinţa liderilor politici dintro serie de ţări din Europa şi Asia poziţia noastră faţă de evenimentele de la Moscova. Mie mi-a revenit sarcina să plec imediat la Paris şi Bruxelles. Câţiva colegi, de la preşedinţie, guvern sau Ministerul Afacerilor Externe au fost trimişi la Londra, Roma, Ankara, Teheran ş.a. 25

24

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

M-am întâlnit succesiv cu preşedintele Franţei, Franc;:ois Mitterrand; cu Manfred Worner, secretar general al NATO; cu Jacques Delors, preşe­ dintele Comisiei CEE; cu Roland Dumas, Mark Eyskens, Hans van den Broek - miniştrii de Externe ai Franţei, Belgiei şi Olandei.

11

includea, de asemenea, referiri la chestiuni privind relaţiile bilaterale, extinderea colaborării politice şi cooperării franco-române, în special în domeniul economic şi financiar, racordarea României la instituţiile vest-europene, inclusiv apropierea de CEE. Aprecierii formulate de mine, cum că: ,,Ce sa întâmplat în URSS a fost şi o lecţie în plan intern. Partidele politice de la noi au adoptat poziţii foarte bune, poziţii foarte înţelepte. Apel la unitate", Franc;:ois Mitterrand a replicat semnificativ: ,,E un câştig pentru voi".

Am ajuns la Paris în seara zilei de 21 august. A doua zi, la Quai d'Orsay, am conferit cu şeful diplomaţiei franceze, Roland Dumas, abordând deopotrivă aspecte ale construeţiei europene, evoluţiile spre democratizare în Estul Europei şi dificultăţile cu care continua să fie confruntat acest proces, ca urmare a blocajelor antireformatoare şi neocomuniste.

În cursul convorbirii cu preşedintele francez, au fost evocate lapidar aspecte legate de continuitatea şi completarea raporturilor dintre Paris şi Bucureşti şi s-a exprimat disponibilitatea Franţei de a inspira şi sprijini constant ralierea României la „cercul european". Revăd însemnările privind această convorbire şi consider că afirmaţia: ,,Problema este că vrem să avem cât mai repede o relaţie privilegiată cu Franţa. [... ]Vrem ceva de fond, de substanţă, pentru a construi o relaţie privilegiată" poate fi apreciată drept miezul mesajului pe care-l aduceam de la Bucureşti.

Am fost amândoi de acord că abia soluţionată criza din Uniunea Sovietică a reprezentat un test relevant pentru noile resurse de reaeţie ale comunităţii internaţionale de a refuza orice regres al cursului reformator şi liberal, mai ales în spaţiul est-european. ,,Este o satisfacţie - i-am împărtăşit eu lui Roland Dumas - să vedem o anumită maturizare a fortelor politice din România, care se vede şi în modul în care s-a reaqionat . faţă de evenimentele din URSS. S-a reuşit refacerea unităţii naţionale în acest moment de criză".

Am răspuns prompt şi deschis interesului marelui public, declarând unui corespondent al „Rompres": ,,Am avut prilejul să reafirmăm opţiunile politice ale României şi să discutăm unele concluzii de care trebuie să se ţină seama prin prisma evenimentelor din Uniunea Sovietică, ilustrând încă o anumită fragilitate a evoluţiilor democratice şi necesitatea de a aqiona ferm şi, pe cât posibil, concertat în această direqie ireversibilă. De asemenea,

Am folosit prilejul pentru a trece în revistă ansamblul unor dosare ale colaborării bilaterale şi stadiul consultărilor privind încheierea Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare dintre Franţa şi România, relevând că discuţiile vor continua şi cu prilejul lucrărilor Comisiei mixte francoromâne, din luna octombrie, când domnul Roland Dumas se va afla la Bucureşti.

O oră mai târziu, în aceeaşi dimineaţă de 22 august, am fost primit, la Palatul Elysee, de preşedintele Franţei, Franc;:ois Mitterrand căruia i-am remis un mesaj din partea preşedintelui României, Ion Iliescu. Mesajul transmis prezenta anumite considerente şi concluzii privind evoluţiile din URSS, ca factor de condiţionare a procesului de destindere şi colaborare internaţională, de construqie general europeană şi progres al ţărilor din estul ij continentului pe calea reformelor şi autenticei democratizări. Mesajul

I

26

~

/!.

evid~n~ia.t anu~it~. e"lemente" c~re ar putea. ajut~ l~ ~prijinirea~i ·~am reformei ş1 ~eral1zăru m Romama, la o mai rapida mtegrare a ţaru m r

1

~truc · · t1tuţ1onâle ocCidentale. Au fost discutate aspecte concrete privind conturarea unui cadru genera mai favorabil pentru relaţiile economice bilaterale. Au fost evaluate unele perspective vizând extinderea sprijinului Franţei şi al celorlalte ţări occidentale pentru asocierea României la CEE si' sus tinerea mecanismelor reformatoare si' de înnoire în România." ' Aflat într-o cursă contra cronometru, imediat după încheierea convorbirii cu preşedintele Franţei, am plecat spre Bruxelles. 27

ADRIAN NĂSTASE

Manfred Werner, secretar general al NATO, m-a primit cu promptitudine, receptând cu maxim interes mesajul din partea preşedintelui Ion Iliescu, în legătură cu evoluţiile din URSS şi implicaţiile lor în România şi, pe un plan mai larg, pentru continentul european. Faptul că ne cunoşteam a contat foarte mult pentru sinceritatea dialogului. Am mulţumit în mod călduros pentru declaraţia din ziua precedentă a NATO, apreciind că este foarte important că s-a referit la Europa de Est. Am făcut însă şi sublinieri similare celor din întâlnirile precedente de la Paris, dând glas înainte de toate urgentei nevoi de sprijin economic din partea Occidentului, pentru a putea întări reformele democratice: ,,Leqia din URSS este că trebuie să ajutaţi şi economic şi financiar economiile din Europa de Est. Asta nu sa făcut cu URSS. Această leqie a fost benefică pentru România." Manfred Warner s-a declarat impresionat de fermitatea guvernului român de a merge în continuare pe calea democraţiei şi a reformelor. Reaeţia secretarului general al NATO a fost categorică şi încurajatoare: ,,NATO este foarte conştientă de sarcina responsabilă pe care o are şi faţă de România. Vom face ce putem pentru a vă ajuta pe această cale şi să nu permitem ca cineva să se atingă de securitatea ţării dumneavoastră." ,,După eşecul loviturii de stat, rămânem consecvenţi pe această cale, hotărâţi să dăm o semnificaţie mai mare legăturilor noastre. Continuaţi pe calea reformelor economice şi politice. Să utilizaţi această promisiune în relaţiile noastre bilaterale. Suntem hotărâţi să continuăm şi chiar să facem mai mult." Solicitarea de a-l întâlni, făcută prin ambasadorul nostru la Bruxelles, a fost primită în mod cordial de ministrul de Externe al Belgiei, Mark Eyskens. După ce i-am remis interlocutorului meu mesajul adresat de preşe­ dintele Ion Iliescu premierului Belgiei, Wilfried Martens, în legătură cu evenimentele din URSS şi implicaţiile lor, am continuat discuţia cu ministrul de Externe belgian, realizând un schimb de păreri asupra învăţămintelor care trebuie trase de pe urma recentei crize din URSS. I-am împărtăşit omologului meu câteva păreri grave: ,,Problemele din URSS - i-am spus eu - nu sunt probleme teoretice; pentru noi este o chestiune de viaţă. Am 28

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

fost foarte neliniştiţi. Am luat o poziţie clară în ceea ce priveşte calea noastră, hotărârea de a continua adoptarea valorilor democratice, a economiei de piaţă. A fost un moment oportun de a le reafirma. I I Am avut curajul încă din seara de luni de a ne arăta îngrijorarea şi de a ne exprima poziţia. Era datoria noastră de a le expune. A fost un test pentru noi. Am găsit resursele şi curajul necesare. I I Sper că leqia acestei crize va face Occidentul să Înţe­ leagă că avem nevoie de sprijin pentru procesul democratic." Am reţinut cu interes aprecierea lui Mark Eyskens privind lovitura de stat de la Moscova şi ideile sale privind noi modalităţi de extindere a sprijinului ţărilor occidentale pentru reforma şi tranziţia la economia de piaţă din România: Să tragem învătăminte din această aventură lamentabilă, care nu este termi" . nată". ,,Trebuie reflectat în ceea ce priveşte problemele de securitate. Suntem conştienţi că trebuie să deschidem o umbrelă asupra întregii Europe, inclusiv Europa Centrală şi Europa de Est. Dar pentru noii membri trebuie să redeschidem Tratatul. Vom avea probleme cu NATO. FuLl membership poate să provoace reacţia Moscovei. Tratatul nu prevede statutul de membru asociat." Continuând în acelaşi ritm alert, aveam să întâlnesc peste câteva zeci de minute, la sediul Parlamentului European, pe Hans van den Broek, ministru de Externe al Olandei, preşedintele în exerciţiu al Comunităţii Europene. În mod firesc, ca şi la întâlnirile anterioare, principalul subiect al discuţiilor l-au constituit tot evenimentele din URSS şi efectele lor pe plan extern. Am revendicat pentru noi: ,,Poziţie neechivocă din partea noastră, într-un moment în care cursul evenimentelor din URSS nu era clar. Am condamnat ce s-a întâmplat. Am vrut să subliniem Europei Occidentale că suntem de partea ei, chiar dacă aceasta implica un mare pericol pentru noi. li Avem problema Moldovei între noi şi URSS. Nu putem să nu reaqionăm dacă este ceva rău acolo. Pentru noi a fost un moment al adevă­ rului. " Deplin consonant cu părerile ce i le-am expus, Hans van den Broek a relevat înţelept: ,,Când a venit problema alegerii între dictatură şi libertate, alegerea a fost pentru libertate. Bucurându-ne de rezultat, să nu uităm că 29

ADRIAN NĂSTASE

puciul ar fi putut reuşi dacă ar fi fost făcut mai profesional. Nu poţi fi sigur că nu vor fi alţii care să reaqioneze altfel." Am încredinţat lui Hans van den Broek mesajul primului-ministru al României către primul-ministru al Olandei, Ruud Lubers. Am dezvoltat opiniile guvernului României cu privire la modalităţile de intensificare a legăturilor dintre ţara noastră şi CEE, inclusiv începerea imediată a negocierilor privind încheierea acordului de asociere româno-comunitară. Ultima întâlnire semnificativă de la Bruxelles am avut-o spre seară cu Jacques Delors, preşedintele Comisiei CEE. Am transmis si acestuia un mesaj din partea primului-ministru al României. Coment~nd în jurul loviturii de stat de la Moscova, am considerat necesar să subliniez că: ,,Reactia societăţii noastre a fost foarte matură. Partidele politice s-au reunit în jur.ul unei probleme naţionale - ceea ce este o revelaţie în viaţa politică românească." La capătul unei întrevederi scurte, dar a unei convorbiri dense, Jacques Delors mi-a adresat trei cuvinte: ,,Contaţi pe noi". Am venit la Bucureşti cu sentimentul misiunii îndeplinite, bucuros că am putut transmite, personalităţilor de prim rang care m-au primit, mesajul substanţial al şefului statului român, că am putut să dezvolt pledoariile româneşti pentru lărgirea colaborării pe multiple planuri, pentru asocierea şi integrarea în structurile euroatlantice. La capătul acestui turneu fulger şi a şase întâlniri importante, am sintetizat, pentru ziarul belgian „Le Soir", obiectivul şi mandatul prezenţei mele, mai mult sau mai puţin similar cu al altor membri ai guvernului României, al unor trimişi ai preşedinţiei sau al unor funqionari superiori din Ministerul Afacerilor Externe: ,,Trei motive primordiale se impun din capul locului pentru a ne determina să urmărim cu un interes deosebit gravele evenimente de la Moscova. În primul rând, bineînţeles, existenţa unor frontiere comune cu URSS şi preocuparea noastră pentru stabilitatea regională. În al doilea rând, un adevărat test de afirmare a propriei noastre căi, pariu de altfel câştigat, deoarece, dând un frumos exemplu de maturitate 30

ROMÂNIA DUPĂ MALTA politică şi

de responsabilitate, puterea şi opoziţia şi-au strâns rândurile în faţa ameninţării. În sfârşit, sensibilitatea firească faţă de soarta fraţilor noştri din Moldova, cu care de altfel am menţinut un contact permanent. Şi am fost bucuroşi să constatăm că de pe întregul teritoriu al Uniunii Sovietice una din condamnările cele mai ferme ale loviturii de stat a venit de la Chişinău. Şi aceasta pentru că puciul punea sub semnul îndoielii - un lucru care de altfel nu era unul dintre cele mai puţin îngrijorătoare dezvoltarea democratică a republicilor." Am afirmat că o doză de previzibilitate exista cu mult timp înainte în legătură cu lovitura de stat de la Moscova şi, într-o oarecare măsură, cu eşecul ei, într-un timp mai scurt ori mai lung. Practic, aceasta n-a făcut decât să comprime procesul istoric care era deja declanşat şi, în mod firesc, trebuia să ajungă la acest moment de exprimare a autodeterminării şi demnităţii naţionale a mai multora dintre republicile anexate cu forţa la imperiul sovietic cu decenii în urmă. În acele clipe de mare tensiune ne-am gândit la noi, la ţara noastră, la independenţa şi integritatea ei teritorială, la politica ei internă şi politica ei externă, la prietenii şi la mai puţin prietenii noştri. Am aşezat atunci, zile la rând, Moldova în prim-planul preocupărilor noastre de politică externă, ca şi când ar fi făcut parte din însuşi trupul ţării noastre. Am trăit la cote înalte îngrijorarea ei, am auzit zăngănitul armelor şi am resimţit frisonul ameninţării la graniţele ei, am trecut în revistă, într-o clipă, celelalte momente dramatice din istoria ţării, când corpul i-a fost sfârtecat la est, la nord-vest şi la sud-est. Am înţeles să arătăm moldovenilor de dincolo de Prut că le suntem fraţi. În zorii zilei de 21 august, l-am întâmpinat la Bucureşti pe Nicolae Ţâu, ministrul de Externe al Republicii Moldova, ce părăsise intempestiv Chişinăul, cu misiunea de a organiza Guvernul Republicii Moldova în exil. Pe parcursul a trei zile, eu sau colegii mei am făcut totul ca să-i prilejuiesc şi să-i organizez întrevederi cu factori responsabili ai României, cu preşedintele 31

ADRIAN NĂSTASE

Ion Iliescu, cu prim-ministrul Petre Roman, cu Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Senatului, şi Dan Marţian, preşedintele Adunării Deputaţilor. Şi unii şi alţii voiam să Înţelegem mai bine ce s-a întâmplat la Moscova, să intuim mai exact reaqiile din interiorul Uniunii Sovietice şi să evaluăm ecourile externe. Omologul meu de la Chişinău a solicitat şi a obţinut concursul diplomaţiei româneşti pentru stabilirea de contacte urgente cu şefii cancelariilor diplomatice din Europa în vederea sondării ecourilor acestora fată de declaraţia de independenţă a Moldovei. În declaraţiile oamenilor politi~i, chiar şi în amintiri, notele călduroase apar arareori, tonul fiind rece, stilul fiind riguros, calculat, echilibrat. Nicolae Ţâu, om politic şi diplomat de certă valoare, m-a surprins prin ieşirea din tipicul „şcolilor clasice" atunci când într-o carte de memorii publicată zece ani mai târziu scria, evocând „prodigioasa contribuţie" a lui Adrian Năstase la stabilirea relaţiilor frăţeşti între România şi Republica Moldova, aprecia: ,,Ne-a fost şi ca un frate, dar şi ca un politician şi diplomat mai cu experienţă. Domnia Sa, abătându­ se de la unele obligaţii curente, s-a angajat să ne ajute, sondând terenul, prin intermediul omologilor săi de peste hotare, ca să poată evalua care ţări, când şi în ce condiţii vor saluta şi vor recunoaşte Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova". Chiar dacă nu în amănunt, păstrându-se poate secrete şi în ziua de astăzi, evenimentele de la Moscova din acel august, în care omenirea a simţit deopotrivă renaşterea războiului rece şi pericolul apelării la războiul cald, s-au consumat şi epuizat rapid, nu fără mari traume în interiorul Uniunii Sovietice şi fără mari semne de întrebare în toate cancelariile diplomatice europene.

Am Înţeles, încă o dată şi încă o dată, că dincolo de declaratii de bune intenţii şi bună vecinătate, de tratate de prietenie şi colaborare, r~ân amintirile tuturor faptelor care le-au contrazis şi care impun o vigilenţă pentru supravieţuire. 32

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Puţine zile după aceea, la 27 august 1991, Republica Moldova îşi

declara independenţa. Cu 47 de ani în urmă, la 23 august 1944, România răsturna regimul de dictatură antonescian, aliindu-se coaliţiei antihitleriste a Naţiunilor Unite. Iată, deci, că august poate aduce şi zile faste. Declaraţia Guvernului României cu privire la proclamarea independenţei Republicii Moldova este mai mult decât un act formal, de mare importanţă, ci unul din bastioanele independenţei politice şi supravieţuirii economice a unei ţări surori revenită în familia europeană.

Nu-mi vine să cred nici acum că, în acele clipe de mare tensiune, am putut să acord un interviu atât de amplu, publicat în numere succesive în ziarul „România Liberă", în care, focalizând asupra unei clipe celeste din istoria tuturor românilor, a românilor de pretutindeni, spuneam: ,,Trebuie să ţinem seama că problemele din Uniunea Sovietică, mai ales cele economice, nu au fost rezolvate prin eşecul loviturii de stat. Ele continuă să existe. Modificările de structură politică, modificările ideologice care vor urma vor antrena reaqii individuale şi sociale, îndeosebi, explozive. Aparatul de partid şi cel al complexului militar-industrial sunt, încă, în stare de anestezie. Nu trebuie ca euforia acestor momente înălţătoare să se transforme într-o perdea care să ne împiedice să vedem viitorul în toate datele sale concrete, dincolo de prisma speranţelor şi dorinţelor noastre. Diplomaţia românească are în această perioadă o şansă istorică de a dovedi că ştie să apere interesele naţionale ale poporului român, şi-n acelaşi timp aspiraţiile sale fireşti. Basarabia, nesfârşit de multă vreme un teritoriu tabu, atât la nivelul realităţii, cât şi al cuvintelor stă azi cu noi la masă, renăscând firesc, cu demnitate, de acolo de unde într-un chip oarecum vinovat aproape că o uitasem - fără să o uităm - decenii întregi. Ziua de 27 august va rămâne pentru noi toţi o zi de botez: o zi în care am avut curajul demnităţii naţionale; o zi de armonie între frumos şi moral, între firesc şi dumnezeiesc, între prezent şi eternitate." 33

ADRIAN NĂSTASE Recunoaşterea independenţei ţărilor

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

baltice

România s-a numărat printre primele ţări care au recunoscut independenţa de stat a republicilor foste sovietice, începând cu Lituania, Letonia şi Estonia. La 13 septembrie 1991, însoţit de un număr extrem de redus de colaboratori, am aterizat succesiv la Vilnius, Riga şi Tallinn. Într-un timp record - mai puţin de 12 ore - am avut convorbiri substanţiale şi pe un diapazon problematic foarte larg şi divers cu lideri ai acestor ţări. În urma discuţiilor cu miniştrii de Externe ai celor trei state Algirdas Saudargas, Janis Jurkans, Lennart Meri - s-au semnat înţelegeri între Guvernul României şi guvernele acestor ţări privind restabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de ambasadă, începând chiar cu data de 13 septembrie 1991. Astfel, după o jumătate de secol de la acel 1940, când relaţiile noastre diplomatice cu cele trei ţări s-au întrerupt brutal şi imediat în urma ocupării acestor ţări de către trupele sovietice, trăiam acum momentul reintrării în normalitate a unui segment al relaţiilor noastre externe, salutat cu satisfacţie de opinia publică din toace aceste ţări. Primirile de către Vytautas Landsbergis, preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Lituania şi Dainis Ivans, prim-vicepreşedinte al Consiliului Suprem al Republicii Letonia, convorbirile cu cei trei miniştri de Externe ne-au permis trecerea în revistă a reperelor trecutului relaţiilor noastre diplomatice foarte bune, a dificultăţilor prezentului, a intereselor politico-strategice şi disponibilităţilor economice, a opţiunilor regionale şi europene de securitate, a exigenţelor privind necesare reglementări juridice şi economico-financiare. La sfârşitul acelei zile de 13, care nu a fost nici pe departe cu ghinion, eram mai reconfortat politic şi moral. Desigur, ca ministru de Externe, reţin semnificaţia şi importanţa politică a momentului şi a înţelegerilor convenite. 34

Dar ca om nu voi putea uita niciodată căldura din ochii şi glasul prietenilor mei baltici - nu atât de joviali şi volubili ca prietenii mei latino-americani - atunci când evocau situaţia internaţională a Republicii Moldova. Era firesc, căci Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în urmă cu peste 60 de ani, condamnase, deopotrivă, aceste state şi o parte a României (Basarabia şi Bucovina de Nord), ce aveau să fie înglobate cu forţa în URSS. Conştiinţa

unui destin comun, a solidarităţii hrănite de suferinţe şi aspiraţii similare, am regăsit-o în fraze grave, dar şi în manifestări aparent mm ore. La Riga, mi s-a relevat că, după o jumătate de secol, cei din Basarabia istorică, aduşi de valurile vremurilor în Letonia, realizaseră cu puţin timp în urmă acolo prima tipăritură în alfabetul latin. Era un semnal nu doar pentru trecerea timpului, ci şi al vocaţiei europene. Bucuria cu care mi-au împărtăşit acest eveniment, satisfacţia de a-i fi fost martor şi gazdă, mi-au dezvăluit legături sufleteşti niciodată imaginabile până atunci şi solidarităţi de minte şi suflec uneori mai puternice decât actele politice.

Am pledat pentru deplina concordanţă între interesele româneşti ,_ şi interesele ~pene

-----

Evenimentele nefaste din societatea românească de la sfârşitul lunii septembrie mi-au confirmat, spre marea mea dezamăgire, că suntem capabili să ne facem mai mult rău decât ne pot face neprietenii şi că nu am dobândit acea inteligenţă socială necesară pentru a învăţa din greutăţile anterioare. Deşi costurile reformei de la noi n-au fose mai dureroase decât cele cunoscute de alţii din experienţe similare, în România nu am reuşit să realizăm în plan intern acea stare de încredere care să determine asumarea reformei şi să motiveze o politică de austeritate, cu perspective de redresare pe termen mediu. Am crezut si continui să cred că este necesar să ne concentrăm asupra as ecrelor e viitor: nu asupra celor ce vin din crec~xorcizarea permanentă a trecutului nu este o so uţ1e constructivă. · -

1

35

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Noul guvern de la Bucureşti, din care am făcut parte, era chemat să dea în exterior un semnal de continuitate în ce priveşte procesul de democratizare şi reformă din ţara noastră, precum şi în ce priveşte coeziunea internă şi dialogul între toate formaţiunile politice. Încă din prima zi a funeţionării noului guvern, am relevat şansa unui

asemenea angajament, de natură să faciliteze şi să mărească infuzia de capital şi tehnologie în România atât de necesare pentru realizarea proceselor de schimbare şi transformare economică.

Am crezut de la început în capacitatea noii formule guvernamentale, care îmbina continuitatea orientării cu dinamica aeţiunii, permiţând abordări concrete ale problemelor economice şi sociale cu efecte optime pe plan internaţional.

Ca ministru de Externe, am declarat că România va rămâne deschisă dialogului şi colaborării şi că îşi va intensifica contactele cu comunitatea internaţională.

De-a lungul celui de-al doilea mandat (16 octombrie 1991-19 noiembrie 1992), am stăruit m e ort ea conso 1da raporturi, de a deschide noi perspective, de a îmbogăţi mesajul nostru ideatic şi de a spori camera noastră de rezonanţă şi coeficientul de încredere în plan global. Convins fiind de necesitatea unei perfecte concordanţe între interesele româneşti şi interesele europene/occidentale, am susţinut deopotrivă necesitatea unei bune politici interne drept condiţie a unei bune politici externe. Rămân

convins că, din raţiuni multiple şi diverse, definind o poziţie şi o răspundere geostrategică aparte, România trebuie să-şi armonizeze totdeauna punctele proprii de vedere cu acelea ale vecinilor, ale prietenilor şi aliaţilor, mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi, pentru a obţine şi a beneficia de mai multă siguranţă.

Primul diplomat român răpit de terorişti - ·rea diplomatilor s,i ziariştilor nu era, în acei ani, după câte îmi Rapi . ~ . . . " .d d. · t un act frecvent ba chiar rar. In em1S1umle romaneşti era 10 ad uc amin e, ' . . . . - . b . · · "m tâlneam uneori scurte snn pnvmd rap1rea unor_ ogaţ1_sau si· te1ev1zmne · _. ~ odraslelor lor, pentru care, ameninţaţi cu moartea, se ce~eau rascu~paran su b stanţ1·al e "m bani · Raritatea făcea dintr-o asemenea şnre un evemment. Probabil că, pe lângă atâtea enciclopedii „clasice", cu timp~ au a~ărut · al 1 dedicate asasinatelor politice sau răpirilor (de oamem bogaţi, de s1 te e T d · femei celebre, de odrasle mai mici sau mai mari ale unor m1 iar an sau, cel puţin, milionari etc.). ~a fiind, pot să spun că din toate aceste puncte de vedere în acest plan n-am avut o prioritate. . . . A fost însă prima oară când un diplomat român cădea v1ct1mă unui act terorist. Stirea a intervenit ca un trăsnet. ~a 9 octombrie 1991, Liviu Radu,

însărcinat cu afaceri a.i. la New

Delhi, a fost răpit. Am fost socati. La Ministerul Afacerilor Externe am constituit o celulă de criză, u;m~ind chestiunea, minut de minut, complex şi constant, în contact cu alte autorităţi ale statului român.

Ştirea răpirii lui Liviu Radu a făcut înconjurul lumii. La început, ca în toate cazurile similare de dinainte şi de după, nu se ştia cine sunt răpitorii, nu se ştia ce vor. În avalanşa de ştiri despre răpirea diplomatului român, age~ţi~le d~ presă au adus nu doar, şi nu în primul rând, un plus de ştiri cred1b1le, ci noi alegaţii confuze, generatoare de tensiune. Ministerul Afacerilor Externe al României a reaeţionat prompt, arătând că este profund preocupat de situaţie şi consideră esenţială soluţionarea 37

36

ADRIAN NĂSTASE

neîntârziată a acestui caz, pentru a se ajunge la o eliberare rapidă a diplomatului român, ţinând seama de starea sănătăţii sale.

În câteva zile, adunându-se mai multe ştiri, dar şi prelucrându-se, atât în India, cât şi la noi, informaţii venite din surse diverse - şi nu doar s-a concurat părerea că răpirea aparţine unor extremişti care reclamau ~liberarea unor cetăţeni indieni aflaţi în închisori în India sau punerea în libertate~ doi cetăţeni sikh, arestaţi la Bucureşti în urma atentatului asupra persoanei ambasadorului indian, domnul Julio Francis Ribeiro. Nu se mai cereau bani, se cerea eliberarea unor persoane, al căror profil politic şi moral rămânea incert, figurile invocate de cei ce le revendicau eliberarea erau prezentate ca eroi. În mod firesc, am luat imediat legătura pe cale diplomatică cu autorităţile indiene. Trei săptămâni mai târziu, în turneul efectuat în Asia, în timpul celor două zile ale vizitei mele oficiale în India (30-31 octombrie 1991), am abordat cazul Liviu Radu la cele mai înalte nivele: Ramaswami Venkataraman preşedinte; P.V. Narasimha Rao, prim-ministru; Madhav Sinh Solanki,' ministru de Externe, dar şi cu specialişti de la Ministerul de Interne al Indiei. Au fost zile grele de aşteptare pentru familia lui Liviu Radu, pentru noi, colegii săi, pentru instituţiile statului român. Nu ne propunem să reconstituim aici aceste zile pentru care, de fapt, nu avem suficiente elemente, pentru a descrie toată acea aqiune din planuri nevăzute, care a dus în cele din urmă la un deznodământ fericit. Eliberarea lui Liviu Radu, la 26 noiembrie 1991, după 48 de zile şi nopţi de adevărat coşmar, a fost primită cu mare bucurie la Bucureşti. În Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe al României privind eliberarea lui Liviu Radu, afirmam: ,,În aceste clipe de bucurie dorim în primul rând să adresăm domnului Liviu Radu un cuvânt de îmbărbătare, de apreciere pentru curajul şi demnitatea cu care a rezistat puternicului şoc 38

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ce l-au constituit răpirea şi deţinerea sa în captivitate, precum şi pentru tăria sa sufletească. I I De un mare ajutor a fost pentru domnul Liviu Radu, pentru noi toţi, atitudinea ~ermă şi plină de înţe~epc_iune pe ~a~e o în toate aceste zile dramatice doamna Radu, ce1lalţ1 membn a1 fam1lie1 .

au~:~~-

Din motive de securitate, am decis readucerea lui urgentă la Bucureşti, chiar înainte de ziua naţională a României. Îmi aduc aminte de acea noapte a sosirii sale la Bucureşti, să fi fost orele 3, să fi fost orele 4, când i-am îmbrăţişat pe Aeroportul Otopeni, pe Liviu Radu şi soţia sa, avându-i alături pe Ionel V. Săndulescu, secretar de Stat, şi pe alţi membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe. Răsfoiesc

dosarele acelei perioade şi găsesc mărturii ale gestului firesc pe care l-am făcut atunci, adresând cele mai sincere mulţumiri guvernelor, organizaţiilor internaţionale, organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţilor partidelor şi formaţiunilor politice şi apolitice, ai cultelor, numeroşilor cetăţeni români şi străini care şi-au ridicat glasul cu fermitate în apărarea vieţii şi libertăţii lui Liviu Radu, dezaprobând fără rezerve actul terorist căruia îi căzuse victimă diplomatul român. Experienţa nefericită trăită

de Liviu Radu ne-a arătat nouă pericolul care continuă să planeze asupra celor care sunt angajaţi în funqii publice. În consecinţă, am fost obligaţi să analizăm şi să adoptăm de urgenţă măsuri specifice de proteqie şi securitate ale diplomaţilor români în exterior. ,,Am avut sentimentul că trebuie să strâng din nou cioburile"

În agenda de toamnă a oricărui ministru de Externe, prezenţa la New York are un loc aparte, ea fiind legată înainte de toate de prezenţa la Organizaţia Naţiunilor Unite, la sesiunile Adunării Generale şi la reuniunile Consiliului de Securitate.

!,'

Contextul international din toamna acelui an, 1991, era deosebit ~e comple~1 suhc1ent să ammtesc lovitura de stat de la Moscova, criza 39

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE extremă

din Iugoslavia, multiplicarea manifestărilor de dezagregare a Uniunii Sovietice. Pentru mine era mai mult decât suficient, având în vedere, în plus, că ţara trave o erioadă de mari dificultăţi economice şi de tensiuni sociale. Am plecat din Bucureşti având alături pe Corneliu Mănescu, fost ministru de Externe al României, fost preşedinte al Adunării Generale a ONU, preşedinte, la data respectivă, a Comisiei de politică externă a Paria-· mentului României. . ~bia ajuns la New York, m-a ajuns din urmă o ştire care mi se părea mcred1b1lă. Pentru a doua oară, minerii din Valea Jiului veniseră în Bucuresti .' dedându-se la acte de violenţă devastatoare, care nu numai că au îngrijorat profund societatea românească, dar au avut şi un larg ecou internaţional, efectele dăunătoare resimţindu-se nu doar pe scena politică, ci şi în domeniul economico-financiar, afectând serios coeficientul de încredere, şi aşa redus la acea dată, al ţării noastre. .

Echipa pe care o aveam la New York, redusă ca număr, dar inimoasă şi harnică, s-a mişcat foarte bine şi a aranjat o serie de contacte cu omologii mei. Am avut astfel prilejul să mă întâlnesc la Naţiunile Unite cu aproape 30 de miniştri de Externe. Primordial, am încercat să-i întâlnesc pe cei din zone extraeuropene, America Latină, Orientul Mijlociu, Extremul Orient, oricum, pe cei pe care nu reuşisem să-i întâlnesc sau erau nou numiţi în aceste posturi. Înainte de toate însă vreau să amintesc întâlnirile mele cu Samir Shihabi, ambasadorul Arabiei Saudite la ONU, preşedintele celei de a 46-a sesiuni a Adunării Generale, şi cu Javier Perez de Cuellar, secretar general al ONU.

Am folosit ambele prilejuri pentru a sublinia imperative ale funeţio­ nării ONU, ale unui răspuns adecvat aşteptărilor şi speranţelor statelor membre, asigurându-i de întregul nostru sprijin. Lui Samir Shihabi i-am spus foarte clar că „ONU trebuie să-şi adapteze structura. Problema este ca ONU să nu fie o zonă de manipulare pentru interesele unor ţări. Unele ţări, din raţiuni domestice, vor ca ONU să le sprijine ideile. Chi~ î~_aceste zile n'~ confruntăm cu acest fenomen. Acest \ lucru afectează cred1b1litatea ONU . Mă voi mărgini să menţionez în acest cadru numele miniştrilor de Externe cu care m-am întreţinut pe parcursul câtorva zile, cititorul acestor volume având relatări mai mult sau mai puţin substanţiale privind conţinutul convorbirilor: Taro Nakayama Qaponia); Paavo Văyrynen (Finlanda); Andonis Samaras (Grecia); Ali Alatas (Indonezia); Helga Hernes (secretar de Stat, Novegia); Joăo de Deus Pinheiro (Portugalia); Luis Fernando Jaramillo Correa (Columbia); Guido di Tella (Argentina); Nathan Shamuyarira (Zimbabwe); Abdullah Nsur (Iordania); DatukAbdullah bin Hagi Ahmad Badawi (Malaysia); Danielle de St. Jorre (Seychelles); Mustafizur Rahman (Bangladesh); Diego Cordovez Zegers (Ecuador); Enrique Silva Cimma (Chile); Anatoli Zlenko (Ucraina); James Baker (SUA); Habib Ben Yahia (Tunisia); Muhamet Kapllani (Albania); Arsa Sarasin (Thailanda); Madhav Sinh Solanki (India); Pagiran Muda Mohamed Bolkiah (Brunei Darussalam); Lakhdar Brahimi (Algeria); Amr Moussa (Egipt). La întâlnirea Grupului de la Rio cu Grupul Est-European am avut prilejul să mă întâlnesc şi să ascult punctele de vedere ale miniştrilor de Externe din Columbia, Ucraina, Chile, URSS, Costa Rica, Mexic, Polonia, Uruguay, Cehoslovacia, Albania, Belarus, Bulgaria, Ungaria, Bolivia. Am avut, de asemenea, convorbiri cu James Grant, director general al UNICEF, precum şi cu William Draper III, administrator PNUD. 41

40

ADRIAN NĂSTASE

Evantaiul subiectelor abordate cu omologii mei a fost foarte larg, temelor de interes general adăugându-li-se aspecte concrete ţinând de realitatea şi perspectiva relaţiilor bilaterale. A trebuit să răspund majorităţii interlocutorilor mei la întrebările privind evenimentele de la Bucureşti, care făcuseră în scurt timp înconjurul lumii. Atunci când, din jenă sau mai puţin informaţi, interlocutorii mei nu mi-au cerut explicaţii în această direqie, le-am dat eu pentru a înlătura perpetuarea unor ambiguităţi şi unor semne de întrebare privind cauzele şi semnificaţia acestor evenimente. Am fost direct, exact, spunând lucrurilor pe nume, explicând tuturor că a fost un accident de parcurs, intervenit în eforturile de a realiza o reformă economică amplă şi profundă, dar în care n-am avut resursele financiare necesare, ceea ce a dus la o serie de tensiuni sociale, speculate de forţe conservatoare. Am dat asigurări tuturor privind caracterul ireversibil al cursului democratic din ţara noastră, precum şi în legătură cu trăinicia instituţiilor democratice româneşti. În mod aproape firesc, am fost solicitat în discuţii să-mi exprim punctul de vedere în legătură cu situaţia din Iugoslavia. Am făcut-o atât înainte, cât şi după reuniunea Consiliului de Securitate.

Am spus interlocutorilor mei: ,,Nu putem accepta niciun fel de

expansiune teritorială sau schimbări de frontiere". ,,Retrasarea frontierelor înseamnă război." ,,Numai un contur exterior al Iugoslaviei şi o relaţie flexibilă între republici poate fi o soluţie." ,,Soluţia trebuie să vină dinăuntru, nu să fie impusă." ,,Să nu introducem ideea arbitrajului. Este foarte periculos." Nu puţini miniştri de Externe s-au interesat în legătură cu atitudinea României faţă de statele care s-au desprins din URSS, care şi-au proclamat sau aspiră să-şi proclame independenţa. Am vorbit despre statele baltice, dar şi despre Georgia. Cu precădere mi s-a cerut părerea în legătură cu Republica Moldova, în legătură cu statutul şi perspectivele ei. Ministrului de Externe al Greciei îi spuneam: ,,Sunt acum două state românesti. Nu căutăm unificarea. Ei vor să urmeze modelul statelor baltice. Cau~ă să se

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

consolideze independent. I I Dacă Ucraina devine independentă, Moldova este separată, fizic, complet de URSS. [... ] Treb~ie să ţinen_1 con_t că acolo multi sunt împotriva unirii cu România. Vor să-ş1 recapete identitatea. Au sup~rtat 50 de ani de rusificare. Chiar şi unii români de acolo sunt prosovietici. I I Moldova a fost pe lista Molocov-Ribbentrop, dar Înţelegem că nu trebuie să ne grăbim." Mai multor miniştri de Externe le-am adresat rugămintea de a se întâlni cu Nicolae Ţâu, ministru de Externe al Republicii Moldova, arătând cât de important este acest lucru pentru consolidarea statutului de independenţă al ţării şi pentru primirea ei în Organizaţia Naţiunilor l!nite. S.olicitarea mea a fost de un real folos, căci ea a fost primită cu bunăvomţă, Nicolae Tâu reuşind să obţină la New York, pe cale de consecinţă, o lărgire fericită ~ cercului de relaţii, deocamdată personale, în lumea politico-diplomatică. Practic, în aproape toate întâlnirile de la New York cu omologii mei am abordat probleme ale relaţiilor bilaterale: ne-am ascultat remtru relatiile bilaterale. Programe de asistenţă şi consultanţă pentru pregătirea de specialişti în management, sistemul financiar-bancar şi crearea unei burse de valori. Am Primit din partea dumneavoastră multe burse. Am dori ca ele să fie în cadrul unui program care să ne ajute în acest moment important de schimbare. Am saluta înfiinţarea la Bucureşti a unui Centru de producţie, după "'!'delulJapo nez al Centrului de producţie. Ar putea fi asociate La acest proiect II firme particulare japoneze, pentru a impulsiona randamentul economiei l"O,nâneşti.

287

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Altă direcţie de cooperare importantă dunăpărerea noastră -

. .

.

.

r

în ceperea

negocierilor pentru o convenţie bilaterală de garantare a investiţiilor. Realiza.rea unei linii aeriene directe Bucureşti-Japonia ar avea · J b. . şz ea o aeose ită importanţă. Id~ea de a _organiza. consultări între ministerele de Externe pe diferite probleme znternaţzonale: ONU, zone care ne interesează, în special URSS_ pentru că suntem interesaţi în evoluţiile care au loc în această ţară. Să impulsionăm relaţiile culturale, care reprezintă nevoia de conectare a valorilor şi care constituie baza. dezvoltării relaţiilor economice. Azi am menţionat cu preşedintele Fundaţiei Japoneze interesul nostru pentru crearea unui Centru de studii şi de civiliza.ţie şi cultură japoneză în România. Ar fi important să instituim şi să dezvoltăm în România un program de învăţare masivă a limbii japoneze, pentru a pregăti pe cei chemaţi să lucreze cu oamenii de afaceri japonezi la diferite proiecte concrete. Dorim să obţinem asistenţa dumneavoastră în cadrul UNESCO, dacă va fi posibil, pentru restaurarea picturilor exterioare la mănăstirile din Nordul Moldovei. Concluzia acestei prezentări este că dorim realmente să dezvoltăm relaţii apropiate cu Japonia şi să deschidem larg poarta cooperării noastre viitoare. Mulţumesc pentru sprijinul de până acum în domeniul asistenţei umanitare şi al asistenţei financiare, inclusiv contribuţia de 100 milioane USD la creditul negociat cu G 24. Ar fi foarte important să menţinem contactele de nivel. Reînnoiesc, din partea preşedintelui Ion Iliescu, invitaţia adresată împăratului şi prinţului moştenitor să efectueze vizite oficiale în România. Taro Nakayama: În ceea ce priveşte asistenţa tehnică, în perioada 11-17 august vom trimite o delegaţie în România pentru asistenţă tehnică. Primirea experţilor români în ţara noastră în anul fiscal actual -:---: aşteptăm 20 de experţi: 1 O în management, 5 în domeniul macroeconomtet şi 5 vom stabili în ce domenii. Studiem trimiterea unor specialişti japonezi în ţara dumneavoastră. 288

fn ceea ce priveşte linia aeriană directă, este prematură după părerea ~ fn ceea ce priveşte zboruri charter, suntem gata să le primim, dar vă noa.stra. . să vă consultaţi cu Ministerul Transporturilor. rog Referitor la mutarea Ministerului de Externe af ţării dum~eav~~tră iu am hotărât să vă oferim un tablou, ca simbol al prieteniei. în nou l Sed , 'J" . . . Referitor la restaurarea frescelor de la mănăstmle dzn Moldova euătiti să examinăm acordarea de asistenţă cu fonduri alocate de la ~num ~ . . UNESCO. Vă rog să ne propuneţi, prin UNESCO, în consultare cu ei. Referitor la consultări între cele două ministere, vă cerem scuze că am amânat de trei ori aceste consultări şi mulţumim pentru înţelegere. Vom studia s4 trimitem o delegaţie pentru consultări - consultări politice. O vom organiza.

Pr

pe canale diplomatice. . Referitor la tarifele preferenţiale, ne-am hotărât să prelungim acest tratament până în 2001, deci cu încă 1O ani. Referitor la plafon - am ridicat şi îmbunătăţit plafoanele pentru 37

de mărfuri.

În ceea ce priveşte convenţia de garantare a investiţiilor, este importantă pentru promovarea investiţiilor private japoneze. Suntem de acord să Începem tratative. Vrem ca prima rundă să fie la Tokyo, într-o perioadă care se va stabili p e cale diplomatică. Acordăm importanţă ca această convenţie să asigure firmelor japoneze Clauza, Naţiunii celei mai Favoriza.te sau un tratament egal cu cel pentru Întreprinderile europene. l n ţara dumneavoastră este necesar să fie pregătită toată legislaţia privind investiţiile străine. Este important să îmbunătăţiţi accesul dumneavoastră spre Piaţa Comună sau piaţa Europei de Est. D eja noi am acordat tarife preferenţiale ţării dumneavoastră, ca o dovadă că Japonia nu opune limitări la oţel şi avem deschidere în această Privinţă. Aşteptăm efortul dumneavoastră de a exporta cât mai mult în Japonia.

Adrian Năstase: Mulţumesc pentru veştile bune. 289

ADRIAN NĂSTA E

Am semnat tratatul de cooperare cu Piaţa Comună şi vom începe negocieri pentru un acord de asociere. În acelaşi timp, dorim să nu ne legăm foarte tare de anumite ţări care ar putea să ne impună condiţii politice. Din acest punct de vedere, Japonia ne apare ca cel mai bun partener. Acesta este mesajul vizitei mele în Japonia şi are acoperire într-o hotărâre foarte clară a guvernului român şi a primului-ministru. De aceea, noi dorim să facem cât mai rapid ceea ce este necesar pentru a asigura cadrul juridic, economic şi politic pentru acest tip de relaţii. Pentru noi, alianţa cu dumneavoastră este importantă din punct de vedere tehnologic şi, de asemenea, financiar. Avem nevoie de 1-1,5 miliarde USD în următorii 5-7 ani pentru a realiza modernizarea economiei. Pentru dumneavoastră, România poate fi un partener important în Europa, o poartă de intrare şi un pod de iradiere pentru zona occidentală a URSS şi zona de sud, spre Orientul Apropiat. Mulţumiri pentru invitaţie. Taro Nakayama: V-aţi referit la lărgirea învăţământului în limba japoneză. în ţara dumneavoastră. Salutăm mărirea interesului românilorfaţă de japonezi; aceasta conduce la lărgirea bazei de studiere a Limbii şi culturii japoneze. Deocamdată suntem interesaţi de a trimite specialişti în Limba japonezii şi de a primi specialişti din România. Vom colabora cu dumneavoastră prin donarea de manuale. În ceea ce priveşte invitaţia adresată împăratului şi prinţului moşte­ nitor, acestea vor fi transmise cum se cuvine. Adrian Năstase: Ca un semn al prieteniei, oferă un tablou realizat de un pictor român foarte cunoscut - Zamfir Dumitrescu. Îi dă în scris numele pictorului şi titlul picturii. Mulţumiri pentru cadoul oferit MAE şi domnului ambasador. Întâlnirea se termină la 19.05.

290

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

19,lOAdrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la dineul oferit în onoarea sa de Taro Nakayama, ministru al Afacerilor externe al Japoniei (la Casa de oaspeţi a MAE japonez). Dineul se termină la 20.35. 20.50 La Adrian Năstase (în camera de la hotel). Împreună cu Mircea Mitran, ambasadorul României la Tokyo, facem evaluarea vizitei. 21.30 Adrian Năstase face o vizită în oras, în Ginza şi cartierul Shinjuku. Suntem însoţiţi de ambasadorul Mircea Mitran. Revenim la hotel la 24. 05.

6 august 1991 8.00 Adrian Năstase ia micul dejun la hotel, împreună cu delegaţia. Vedem telegrama p entru acasă asupra întâlnirilor de ieri. 9,15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României se întâlneste ' ' 1 tu Saburo Okita , fost ministru de Externe al Japoniei, preşedintele Japan Forum for lnternational Relations. Adrian Năstase: N e redefinim politica externă. Mobilitatea scenei europene. Ar fi foarte bucuros să-l invite în numele Fundaţiei Europene Titulescu, pentru un subiect la alegere.

---

aburo Okita (1914-1993). Economi t, om politic şi de stat japonez. Ministru de · · (1979- 1980) . D.mtre lu cră ri· le sale, a apărut tradusă '111 limba · ' mr,ternealJap oniei romană Cu fata -r e secolul 21 .

Ex

I

291

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Saburo Okita: Salută vizita lui Adrian Năstase în Japonia. A venit aseară de la Berlin, unde a participat la două conferinţe _ asistenţă în domeniul social, în special al sănătăţii. A adus două din publicaţiile sale recente. Ţările care trec la economia de piaţă au nevoie de un anumit planning. Factorul uman este foarte important. Adrian Năstase: Dacă veniţi în Europa, faceţi o oprire în România. Vom aranja reuniuni speciale cu oameni de ştiinţă şi diplomaţi, în cadrul Fundaţiei Europene Titulescu. Care sunt cele mai importante teme, astăzi, în lume? Saburo Okita: El are 1Oprobleme majore ale lumii: Schimbările din URSS şi Europa de Est - sfarşitul Războiului Rece. Schimbările din Europa - Europa de Est şi Europa Occidentalii. - 1992, unificarea Germaniei. Dinamismul ţărilor din Pacificul de Vest (Asia de Sud-Est), inclusiv China. Economia japoneză - viitorul economiei japoneze, influenţele economiei mondiale. Nu este numai oproblemă internă, dat fiind că reprezintă 14% din PIB-ul mondial. Viitorul Chinei - economic şi politic. Viitorul SUA - în special al economiei americane. Relaţiile Nord-Sud. Din anii '80, economia ţărilor în curs de dezvoltare a mers în jos. Problema mediului global - el a fost şi ministru al Economiei. Contradicţiile dintre globalism şi localism sau regionalism. Tendinţele împing spre globalism. Politica duce la regionalism, Ştiinţa şi tehnologia mondialii. revoluţia informaţiei, care depăşeşte frontierele naţionale. Adrian Năstase: Foarte interesant. Cum vedeţi schimbările din Europa de Est. Saburo Okita: Ele trebuiau să aibă loc. 292

A vizitat Ungaria anul trecut. A vorbit cu Molnar. A comparat munismul în Europa de Est cu comunismul în Asia. Prezenţa militară sovietică cofost un factor ch" eze. . . . . . 4 Comunismul asiatic este mai mult intern, combinat cu naţionalismul. Schimbarea comunismului asiatic poate fi mai l~ntă. . . Schimbările din Europa de Est sunt sub influenţa Revoluţiei franceze de acum 200 de ani, în timp ce în Asia tradiţia a fost mai autoritară. Comunismul asiatic s-a schimbat pe termen lung, dar într-un ritm mai ltnt - China, Coreea de Nord, Vietnam. Economiile din Europa de Est vor fi oricum în relaţii mai mari cu Europa Occidentalii.. Va fi nevoie de câţiva ani pentru ajustare. Sunt dificultăţi după cum se poate vedea în RDG. Pe termen lung, economiile est-europene şi cele vest-europene se vor integra. Probabil, parţial, se va integra şi economia sovietică.

Adrian Năstase: Este adevărat. Nu sunt convins că toate ţările din Europa de Est au urmat acelaşi model. Spre exemplu, trupele sovietice au părăsit teritoriul României în 1958. Nu atât prezenţă fizică, efectivă, cât mai ales prezenţă politică, conectată cu puterea militară, în cadrul Tratatului de la Varşovia au contat. De exemplu, în China se vede o asimetrie între economie şi politică. Structura economică se schimbă mai rapid ca viaţa politică. Nu este prea multă teorie comunistă la nivel economic în China. Deşi pretind că în viaţa economică urmează o cale ortodoxă, în 1Oani au schimbat o mulţime de lucruri. Comunismul este o structură pentru a ţine tensiunea socialii. la un nivel scăzut, dar viaţa economică merge, înregistrează schimbări mari. Comunismul este un cuvânt care acoperă multe semnificaţii şi nuanţe. Schimbările în Europa - contaminarea axiologică. Drepturile omului au subminat structurile din interior, prin Actulfinal în 1975. Atunci au început schimbările. Această contaminare a schimbat mentalitatea populaţiei şi presiunea a dus la schimbare. Violenţa fizică nu mai este o cale de a schimba lucrurile. Violenţa simbolică, prin valori, este drumul spre schimbare. 293

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

În toate ţările, a~e~t~ este modeluf. C~lea şi modul de schimbare depind foarte mult de caracteristicile acelor societăţi. Saburo . ~kita: Sunt diferenţe. ~ntre di~er~ele ţări est-europene. În cazul Iugoslavtet nu a fost prezenţa militară sovietică. Adrian Năstase: Acolo aveţi în mic situaţia din Europa de Est: popoare cu diferite religii, cu diferite ideologii, diferite naţionalităţi şi minorităţi. Situaţia este foarte complicată. Dacă vrei să tai Iugoslavia în fragmente, nu se pot trage linii pentru a face regiuni pure din punct de vedere etnic. Mircea Mitran: Problema este dacă în Asia va fi o ruptură violentă sau deosebiri de schimbare. În Coreea de Nord, comunismul este legat de personalitatea lui Kim Ir Sen. Adrian Năstase: România a fost de mare ajutor lumii, întrucât a arătat pericolul de a „ rezista" prea tare la schimbare, de a te opune ei. Primii care au înţeles au fost albanezii. Mircea Mitran: Şi Kim Ir Sen a început. Adrian Năstase: Un exemplu clar este Albania. Mi-au spus că sunt recunoscători României. Saburo Okita: În China economia se schimbă în mod flexibil. A fost acolo în ianuarie 1979 pentru a explica experimentul japonez. Chinezii au cerut schimb de experţi în probleme economice. Liberalizarea economică şi democraţia politică nu merg întotdeauna

A fost onorat de invitaţia de a vizita România. . JtJrian Năstase: Speră că va fi posibi.l să-l sal~te î~ România. Românii vor dori să traducă din lucrările lui. 5aburo Okita: Ar dori o invitaţie scrisă. AJrian Năstase: Prin ambasadele noastr~. . . . . rr: hi' Furukawa (ambasadorul Japoniei la Bucureşti): Va fi bine venit 4,yos . . . L. pentrU Ambasada Japoniei la Bucureşti. Ar putea da sfaturi şi guvernu ut român să procedeze - spre exemplu cu preţul benzinei. :uro Okita: A fost la Moscova anul trecut. Crede că,. deşi unei~ fi:ste ţări socialiste sunt obişnuite cu planificarea, ei .trebuie ~ă planifice tranzi~ia - nu oate lăsa la libera iniţiativă a fiecăruia. Este interesant de studiat cum a P se · d e piaţă. · facut Japonia tranziţia de la economia planificată centra Ila economia Întâlnirea se termină la 9.55.

J0.15 Adrian Năstase vizitează expoziţia cu picturi ale unor mari maestri din Muzeul Nati.onal de Artă al României (/,a Magazinul Universal '

'

Daimaru). Vizita se încheie la 1O.45.

împreună.

11.10 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu. Shigeo Hirato, manager, şi Haruo Sato, senior associate manager, la International Commercial Division a Corporaţiei Dentsu Inc.

Mircea Mitran: China este ca în 1911 - contradicţii între economic şi politic. Adrian Năstase: În China se observă că schimbările economice sunt continue,

Adrian Năstase: Vrem o relaţie eficientă cu Japonia. Vrem ca evoluţiile din

iar schimbările din viaţa politică sunt discontinue.

România să fie înţelese de comunitatea de afaceri de aici.

Saburo Okita: China are un fel realist de a se ajusta. Reformele economice

Mircea Mitran: Informează care este stadiul discuţiilor unor reprezentanţi 1 ai corporaţiei cu unele personalităţi române. Va veni aici Eugen Dijmărescu ,

merg înainte, schimbările politice rămân în urmă. În URSS este invers. Un alt aspect al Chinei sunt regiunile economice speciale, influenţat~ de economia de piaţă - ,,Hong-Kong-oniZtJ,rea" Chinei de Sud Este o problem~ de discrepanţă între China de coastă şi Inland China, discrepanţă ce creeaza probleme interne pe termen lung. China speră că dezvoltarea pe coastă va atrage, treptat, după ea şi China continentală. 294

ceea ce va permite continuarea discuţiilor. Sbigeo Hirato: Nu ştie cine cu cine a discutat.

-

1 Eugen Dijmărescu . Ministru de stat, însărcinat cu Orientarea Economică (28 iunie 1990-\6 octombrie 1991) ; ministru al Economiei şi Finantelor (30 aprilie-16 octombrie 1991 ).

295

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Adrian Năstase: Cum vedeţi posibilitatea unui asemenea proiect? Shigeo Hirato: Sunt două lucruri de văzut. Dacă societăţile şi companiile din afară văd Japonia ca o piaţă, problema ţine de alte departamente ale corporaţiei, nu de el. Adrian Năstase a menţionat ambele aspecte. Adrian Năstase: Suntem interesaţi în proiecte de promovare a imaginii României aici; dorim ca firmele japoneze să devină interesate să investească în România. Mircea Mitran: Explică intenţiile noastre. Adrian Năstase: Problema este că societăţile japoneze nu sunt încă interesate în România. În România, cererea este mai mare ca oferta. Vrem să creăm interes în Japonia pentru România. Shigeo Hirato: Deci vreţi să iniţiem şi să susţinem o campanie în Japonia pentru interes faţă de România. Mircea Mitran: Şi ca turiştii japonezi să meargă în România. Shigeo Hirato: Clar. Este nevoie şi de discuţii cu specialiştii care se ocupă cu străinătatea.

Adrian Năstase:

Încercăm să deschidem uşa pentru contacte

bune. încercăm să convingem că România este interesantă pentru oamenii de afaceri j aponezi. Încer~ăm să arătăm ~ă ~omânia este stabilă din p~nct de vedere politic şi pregătită pentru afaceri, din punct de vedere economic. Prezintă argumentele noastre. România nu are datorie externă. România s-a concentrat pe infrastructură industrială. Avem argumentul cu resursele minerale şi terenurile agricole. Legislaţia s-a schimbat mult. Parlamentul a adoptat legi importante kgea privatizării întreprinderilor de stat - prima din Europa de Est; legile pentru investiţii străine şi joinc vencures. Constituţia se va adopta în acest an. Intrăm într-o viaţă politică stabilă. Vrem relaţii susţinute cu Japonia. Eiichi Nakao: România aplică reforme radicale: privatizarea; liberalizarea preţurilor.

Înţelege că sunt dificultăţi legate de trecerea la economia de piaţă Vă rog să transmiteţi mesajul meu la conducerea corpora-

ţiei. Când vine Eugen Dijmărescu, la 18 august, vom lua legătură cu compania dumneavoastră. Până atunci, cineva de la divizia respectivă să ia legătura cu

ambasada noastră, pentru a şti ce avem în mână. Apoi, Eugen Dijmărescu urmează să vadă pe cineva din conducerea corporaţiei. Shigeo Hirato: Înţelege foarte bine. Mircea Mitran: Luni va lua din noi legătura cu reprezentanţii corporaţiei.

Adrian Năstase: Mulţumeşte. Întâlnirea se termină la 11.20.

13.45 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Eiichi Nakao, ministrul Comerţului şi Industriei al Japoniei.

Eiichi Nakao: Cum a fost vizita până acum? 296

Adrian Năstase: Program dens.

scăderea producţiei + şomaj.

Suntem gata să acordăm asistenţă în condiţiile în care o fac şi celelalte ţări din Grupul 24. Înţelegem să cooperăm pentru a primi specialişti la pregătire în Compania japoneză pentru pregătire umană în materie de management, plus experţi în domeniul creşterii producţiei. Suntem gata să oferim experienţa noastră, la cerinţele dumneavoastră. Speră că vom putea depăşi dificultăţile legate de reforma economică. Urează succes în vizita la MITI1 de azi. Adrian Năstase: Explică modul în care vedem aspectele specifice ale cooperării bilaterale.

-I

The Miniscry of Incernacional Trade and lndustry (MITI).

297

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRLAN NĂ TASE

Este important ce a spus primul-ministru referitor la proiecte _ su un test de cooperare cu Japonia. nt Eiichi Nakao: Ce fel de proiecte sau programe? Adrian Năstase: Peste circa două săptămâni va veni aici un gru·t1 d . . . . . . r e expertz, condus la nivel de viceprzm-minzstru. · Explică propunerile noastre. Eiichi Nakao: Este o idee foarte interesantă rJ_n element foarte important îl reprezintă potenţialii parteneri japonezi interesaţi în România. Atracţia şi implicarea companiilor private va fi vectorul cheie în adâncirea relaţiilor. Aşteaptă cu interes vizita lui Eugen Dijmărescu. Este bine să aveţi discuţii şi cu Keidanren 1 şi sper că ei vor lua legătura cu companiile interesate. Să aveţi asta în vedere. .

Adrian Năstase: Alte mici proiecte -posibilităţi de cooperare - şi ambasada va lăsa un text pro-memoria. Avem nevoie de asistenţa dumneavoastră în materie de management pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Dorim să trimiteţi oameni în România pentru a pregăti managerii noştri. Programul AOTS2 . Asistenţa dumneavoastră privind protecţia mediului şi activităţile industriale conexe, în special în centrale termoelectrice şi energie electrică la marii consumatori. Aici aveţi multă experienţă. Soluţia cea mai bună, dacă vom stabili o relaţie privilegiată, este să vină o delegaţie de la dumneavoastră să exploreze şi alte proiecte. Vrem, spre exemplu, un centru de producţie plus acces la o linie de credit pentru importuri din Japonia, precum şi programe pentru pregătirea şomeri­ lor în vederea reprofilării. Sperăm să vizitaţi România la un moment potrivit. 1

2

298

The Japan Business Federacion (Nippon Keidanren). The Association for Overseas Technical Scholarship (AOTS).

Eikhi Nakao: Întreprinderile mici şi mijlocii au un rol enorm în dezvoltarea tc0nomică a Japoniei. Ar fi foarte util dacă know-how-ul nostru v-ar fi ;,npărtăşit.

..

.

.

. .

.

~

Dacă companiile afiliate organizaţiei sunt interesate in desfăşurarea

unui seminar pentru întreprinderile mici şi mijlocii, vom proceda la examinarea cererii dumneavoastră şi vom avea o reacţie. Din perspectiva sprijinirii tranziţiei României la economia de piaţă, MIT! va p romova cooperarea tehnică în domeniul creşterii productivităţii. În mod specific, urmează programele prin AOTS. În octombrie a.c., Japan Production Center va trimite o misiune de consultare pentru diagnoza unor uzine model şi pentru seminarii. Între octombrie 1991 şi ianuarie 1992, când companiile japoneze din Marea Britanie şi Olanda vor ţine cursuri de perfecţionare, vor putea veni participanţi şi din ţara dumneavoastră, alături de alte ţări est-europene. Vom continua promovarea cooperării tehnice, inclusiv în domeniul economic în ţara dumneavoastră. Aţi prezentat o gamă largă de idei şi sugestii. Printre ele sunt puncte pentru care MIT! a decis deja să coopereze cu România, precum şi puncte auzite pentru prima dată. Staff-ul meu va studia ideile prezentate astăzi. Apreciez invitaţia de a vizita România. Data realizării se va stabili ulterior, fiindcă sunt unele repere de care va trebui să ţin cont, cum ar fi alegerile parlamentare japoneze. Întâlnirea se termină la 14.15.

16.25 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Tadai Chuo, adjunct al ministrului Finanţelor a/Japoniei. Ta.dai Chuo: Se află, în Tokyo de vreo 30 de ani, dar nu prea cunoaşte oraşul. A locuit un an la Osaka, unde a făcut multe descoperiri. Tokyo nu este Japonia. Trebuie văzute Osaka, Kyoto. 299

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Încercăm să vă convino-em că ceea cefacem în România este o· autentic. Avem dificultăţi, dar avem stabilitate politică şi evoluţii economice Sprijinul dumneavoastră, pe care contăm, constă în resurse financiare. tehnologie şi pregătire de cadre. ' Mulţumim pentru cele 100 milioane USD. Vom da informaţii suplimentare despre România. Avem o lege nouă a privatizării; un cadru bun pentru investiţii străine; tratatul bilateral pentru garantarea investiţiilor. Sunt realizări în restructurarea economiei româneşti. Vrem să ne ajutaţi în pregătirea de cadre şi în servicii de consultanţă. Este foarte important pentru noi să trimiteţi oamenii dumneavoastră să descopere aceste schimbările, pentru a modifica încadrarea de risc pentru credite. Vom avea o bursă de valori în următoarele luni. Peste puţin timp, moneda noastră va fi convertibilă pe pian intern. Dorim o relaţie privilegiată pentru a atrage capital japonez. Sperăm să găsiţi România o piaţă interesantă. Foarte curând va veni în Japonia adjunctul primului-ministru, Eugen Dijmărescu, şi vă va da detalii. Trebuie să reafirm gratitudinea pentru decizia dumneavoastră de a susţine deciziile Grupului 24. Transmite o scrisoare de mulţumire în acest sens. Tadai Chuo: Va transmite scrisoarea şi ministrului. Mulţumeşte pentru vizită. La început, au privit cu rezerve propunerile româneşti. Sunt noutăţi bune cu privire la reforma economică. Vă privim cu respect. Vrem să fim de ajutor. Acordul stand-by este un început bun. Bancherii noştri caută acum cele 100 milioane USD. Câteva întrebări: În 1989, conform statisticilor, economia dumneavoastră a scăzut cu 10% din PIB. Care este acum situaţia economică? 300

AJrian Năstase: 1:in_ acest punct d~ vedere,_ în unele industrii_ procentei~ ntinuă să meargă zn ;os. În altele, a intervenit recuperarea. Speram ca pâna

~~ ,f!i "Situl anului economia să înceapă să meargă bine.

. Unele întreprinderi însă vor da faliment. Guvernul a încercat să distrugă blocajele administrative, acordând subvenţii pentru noile companii pentru a ie da posibilitatea să repornească. Tadai Chuo: Privatizarea industriei a început. Nu este un pachet uşor. Cum

~~~~

merge?

.

..

Adrian Năstase: Abia s-a aprobat legea. Vă vom transmite textul legii cât tk curând posibil.

30% din valoarea întreprinderilor se va da populaţiei, gratuit, pentru a crea capital privat. Vor fi 5 fonduri centrale, cu caracter de capital social financial holdings - în perioada de privatizare. Este prima lege de privatizare în Europa de Est, făcută cu experţi de

la FMI. Tadai Chuo: Istoria

dezvoltării noastre economice a fost istoria privatizării

acum 100 de ani a industriei oţelului; abia recent am privatizat căile ferate şi comunicaţiile.

Prin privatizare, eficienţa a crescut şi avem un deficit naţional mai mic. Până acum câţiva ani şi noi ne împrumutam. În iulie 1990 am făcut ultima plată ia FMI. Adrian Năstase: Unul din puţinele cazuri când împrumuturile au fost folosite înţelept.

Polonia, Ungaria, Bulgaria şi-au dublat datoria externă. Mircea Mitran: Politica lui CeaU!jescu a arătat potenţialul economiei româneşti. Adrian Năstase: A fost o decizie care nu a ajutat. Acum plătim pentru acea ekcizie. Ne orientăm spre Japonia, chiar dacă Europa de Est nu este prioritatea numărul 1 pentru dumneavoastră. Tada.i Chuo: Din informaţiile noastre, Poumia foloseşte prea mulţi bani pentru consum. Iertarea de datorii nu este restructurare economică, riscă să-şi piardă 301

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

credibilitatea ca naţiune. Nu vor veni bani noi nici din sectorulprivat .. . sectoru l public. · , nzcz dm În ţara ~oas~ă poţi trage ba~i d:ar din sectorul public. Sectorul privat poate, msă, oferi mai mult pentru ţările m curs de dezvoltare. Fără introducere băncilor private şi a tehnologiei private nu putem aştepta o dezvoltare autentică~ După cererea de iertare de datorii, Polonia nu va mai primi alte împrumuturi. Adri~n N_ăstase'. Pentru SUA a fost uşor, pentru că datoria Poloniei faţă de americani era mică. Tadai Chuo: Iertarea de datorii are impact pe termen scurt, dar pierzi foarte mult pe termen lung. Adrian Năstase: Noi vrem doar acces la credite. Ne putem permite să ne asumăm o nouă datorie externă, care să fie folosită pentru o nouă modernizare A

industrială.

Am reuşit să rezolvăm problema alimentelor de bază, dar pentru dezvoltare trebuie să găsim resurse. Mulţumeşte pentru discuţie. Tadai Chuo: Potrivit istoriei legendare, au trecut 1650 de ani de la fondarea Japoniei. În toţi aceşti ani nu am cerut nicio reeşalonare a datoriei noastre. Le-am achitat la timp. Suntem mândri de asta. Este uşor să împrumuţi bani, dar este dificil să-i dai înapoi. Banii publici sunt limitaţi. Introducerea capitalului privat este foarte importantă. Dar noi suntem reţinuţi şi precauţi. Trebuie pregătit mediul pentru asta - investitorii să nu se teamă. Este nevoie de stabilitate politică, disciplină în administraţia economică şi plata la timp a datoriei. Adrian Năstase: Încercăm să dezvoltăm disciplina muncii. Nu este uşor. După Revoluţie, a fost o explozie a libertăţii. Oamenii au crezut că nu trebuie să mai muncească. Ei reînvaţă acum. Este operioadă, prin care trecern. Dacă oamenii sunt motivaţi, pot face mult. Ei au nevoie de proiecte bune, legate cu mentalitate nouă şi tehnologie eficientă. Întâlnirea se termină la 16.55. 302

Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la JB,1 O . le C . J;,,eUl ofe rit în onoarea sa de Kenko Hasegawa, preşed inte om ttetu(la restaurantul Hanuyam). 1,,; cono mt·c JTanonia-România •r

E

fntâlnirea ministrului de Externe român cu Kenko Hasegawa, preşe. l Comitetului Economic Japonia-România, precum şi cu alţi oameni dinte e . _ . - ., · · .1·, · ·a,t1onezi a constat într-un schimb de pareri asupra cauor potrivite de afaceri J r , . . _ _ . . . de a impulsiona relaţiile economice dintre cele doua ţari şz, m~z .ales, de a ~eAmara · '-de natură să sustină e+ectiv transformarea economiei româneşti mtr-o protecteu: . 1~ economie de piaţă. Dineul se termină pe la 21.1 O.

7 august 1991 J0.30 Adrian Năstase, ministru de Externe, se întâlneşte cu Yoshio

Sakurauchi, speaker-ul Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului Japoniei. Yoshio Sakurauchi: Sunteţi pentru prima dată în Japonia? Adrian Năstase: D a. Este o ocazie de a înţelege cultura şi spiritul japonez. Yoshio Sakurauchi: Vizita dumneavoastră este o ocazie preţioasă - include o vizită şi la Osaka. Acolo este o atmosferă diferită de cea de la Tokyo. Adrian Năstase: Se bucură că poate cunoaşte şi alte zone. Japonia este o sinteză extrao rdinară între modernitate şi tradiţie. Yoshio Sakurauchi: D ieta noastră dezbate problema devenită importantă a mutării ei din Tokyo în provincie. Actuala sesiune este una extraordinară şi va fi înfiinţat un comitet pentru studierea mutării din Tokyo a unor organe ale Dietei. Programul vizitei dumneavoastră ar trebui să includă discuţii cu specialişti japonezi în relaţiile internaţionale. 303

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Avem convorbiri importante; cele mai multe s-au axat

probleme/.e internaţiona/.e. Am avut întâlniri foarte util.e, constructive şi interesan~: cu domnul Taro Nakayama şi alţi specialişti în relaţii internaţionale. ' Un lucru pozitiv este că am convenit să continuăm consultările între ministerele de Externe. Am avut ocazia să-l întâlnesc pe domnul Okita, pe care sperăm să-L vedem la Bucureşti, ca invitat al Fundaţiei Europene Titu/eseu de la Bucureşti. Yoshio Sakurauchi: Probabil că Okita a acceptat invitaţia cu plăcere. Adrian Năstase: Sper să găsească timpul pentru a veni la Bucureşti. Sper ca şi relaţiile dintre parlamente să funcţioneze la fel de bine ca relaţiile între guvernele noastre. Parlamentul nostru, ales după Revoluţie, are doar o istorie de un an. Sperăm ca prin vizita la Bucureşti a delegaţiei Dietei, Parlamentul român să aibă posibilitatea să înveţe din experienţa dumneavoastră. Yoshio Sakurauchi: După câte ştiu, aveţi astăzi o întâlnire la Grupul parlamentar japonezo-român. Să discutaţi cu ei schimbul de vizite şi de opinii. Pe membrii grupului îi interesează relaţiile cu România. În acest grup sunt 140-150 de deputaţi. Cetăţenii japonezi au avut o ocazie foarte bună de a cunoaşte tezaurul naţional al artei româneşti - la Magazinul Universal Daimaru. Am vizitat această expoziţie de artă românească; este o ocazie foarte bună pentru cetăţenii japonezi de a extinde cunoştinţele despre arta românească. Adrian Năstase: Unul din cele mai bune instrumente de apropiere este cel al culturii. Expoziţii de acest gen pot ajuta. Sperăm să putem admira la Bucureşti o expoziţie de artă japoneză. Câteva cuvinte despre Parlamentul român, în special Adunarea Deputa-. ţi/or. Anul trecut a fost ales deputat, dar când a devenit membru al guvernulm a trebuit să demisioneze din Adunarea Deputaţilor. În această perioadă scurtă, Parlamentul român a adoptat aproape l_O_O de legi în domeniul social şi politic, de o importanţă deosebită pentru tranziţia la economia de piaţă. 304

De asemenea, Parlamentul- care este în acelaşi timp adunare consti. a terminatprima l.ectură a Constituţiei, care urmează să fie adoptată ,uanta' .,1-ermen de un an. 1n . ceI mai. b'ine Jn orice caz, în momentul de faţă Parla mentu I reprezintă . · l de democraţie din România. În Parlament sunt reprezentate 14 partide sptl~~ întregul spectru _al opţiunilor şi strategii/or po ztice, i·ar dezbaterile reflectă :1 ., • .

txistente în societatea românească in clip~ d: faţa. . . _ .. Transmite cele mai calde salutări din partea preşedintelui Adunam D tatilor, Dan Marţian, care, la rândul său, în continuarea invitaţiei adrepreşedintel.e Jon Iliescu, ar dori să salute la Bucureşti vizita unei delegaţii

sa:~~

a Dietei japoneze.

.

..

.

.

. .

Yoshio Sakurauchi: Mulţumesc pentru cuvintele calde şi invitaţia de a vizita

ţara dumneavoastră. Îmi amintesc că domnul_ Io~ Iliescu a vizitat Di:ta, cu ocazia ceremoniei de încoronare a împăratului, şi a stat exact pe acelaşi loc pe care staţi acum dumneavoastră. Vă rog să transmiteţi salutările mele preşe­

dintelui Ion Iliescu. Aveţi probleme legate de tranziţia la economia de piaţă şi trebuie să tlaborati Constitutia României. Eu am experienţă ca parlamentar după cel de-al Doilea Răzb~i Mondial. Am participat la înfiinţarea de noi organizaţii li adoptarea de legi după al Doilea Război Mondial. Dacă veţi studia această experienţă va fi folositor pentru depăşirea dificultăţilor din ţara dumneavoastră. Adrian Năstase: Sperăm să putem învăţa, prin contactele parlamentare, cât mai mult din experienţa dumneavoastră. Se face apoi schimb de cadouri. Întâlnirea se termină la 10.55.

11,05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte CU Yoshihiko Tsuchiya, preşedintele Camerei Consilierilor (Senatul) a

Parlamentului Japoniei. Yoshihiko Tsuchiya: Urează vizită utilă. Prezintă pe şeful relaţiilor

externe al Dietei. 305

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Apreciază foarte mult personalitatea domnului ambasador Mircea Mitra n. Este foarte activ. MAE şi Dieta apreciază, la rândul său, activitatea lui. Mulţumeşte pentru

vizita la Dietă. Adrian Năstase: Este onorat şi mulţumeşte pentru onoarea de a fi primit. Transmite salutări şi urări de succes din partea preşedintelui Senatului României, Alexandru Bârlădeanu. De asemenea, transmite din partea preşedintelui Alexandru Bârlădeanu invitaţia ca o delegaţie a Camerei Consilierilor să facă o vizită în România. Ne-ar bucura şi ne-ar face o mare cinste o asemenea vizită, din care am câştiga experienţă. Yoshihiko Tsuchiya: Mulţumesc pentru cuvintele calde la adresa noastră. Din câte ştiu, în programul dumneavoastră este prevăzută o întâlnire cu domnul Okita. Este prietenul meu, de pe vremea când era directorul Agenţiei Ecologice. Domnul Okita este un eminent specialist în economia japoneză; puteţi să învăţaţi din experienţa japoneză de după al Doilea Război Mondial Domnul Okita este unul din cei mai credincioşi specialişti. Am vizitat ţara dumneavoastră în 1986. Am vizitat apoi şi RDG pentru a participa la ceremonia comemorării lui Martin Luther. Vizita din 1986 a fost scurtă, dar am rămas cu impresii frumoase de la un restaurant cu specific naţional românesc. Adrian Năstase: Este un argument în plus să veniţi în România, pentru a vedea schimbările politice şi să vedeţi şi frumuseţile ţării. Evocă latinitatea poporului român, pornind de la Lupa Capitolina pe care gazda o avea pe birou. Yoshihiko Tsuchiya: Nu am pus în mod special statueta pe biroul meu cu ocazia vizitei dumneavoastră. Am auzit că un cor românesc de copii a vizitat Japonia. Mircea Mitran: Pleacă azi. A susţinut 18 concerte în Japonia. Adrian Năstase: Aceasta dovedeşte că şi copiii pot fi reprezentanţi ai unei ţări.. Mircea Mitran: !n cele trei săptămâni cât au stat în Japonia au lucrat alături de mine, ca ambasadori ai României. 306

foshihiko Tsuchiya: A fost o idee excelentă.

. . Am auzit că în această toamnă la Bucureşti va avea Loc un Festival

George Enescu.

Adrian Năstase: După mulţi ani, se reia Festivalul Enescu, care încearcă ~ă redea strălucirea de altă dată manifestărilor din România. Vom avea din Japonia interpreţi şi membri ai juriului. . . . . 1 Yoshihiko Tsuchiya: Am auzit că firma Kawai va contribui cu piane pentru Bucureşti.

Soţia preşedintelui acestei firme face parte din circumscripţia mea.

Suntem p rieteni.

Adrian Năstase: Mulţumim şi sperăm să fie cât mai multe iniţiative în relaţiile bilaterale.

Yoshihiko Tsuchiya: Ieri a fost la Tokyo un cor din Viena. Se face schimb de cadouri. Întâlnirea se termină la 11.30.

11.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Hyosuke Kujiraoka, preşedintek Grupului parlamentar de prietenie cu România. Hyosuke Kujiraoka: Ieri a venit din Germania. Anul trecut a vizitat România. Anul acesta nu a putut. S-a întâlnit cu ambasadorul român de La Geneva. Am aflat din ştirile privind România, că aţi avut mari inundaţii. Guvernul japonez a luat o decizie rapidă - o anumită contribuţie financiară, ca asistenţă pentru ţara dumneavoastră. Sunt preşedintele Grupului de prietenie Japonia-România şi am auzit Că s-a fli.cut un grup similar şi în România.

-I

Kawai Musical Instruments Manufacturing Co. Ltd.

307

ADRIAN NĂSTASE

Apreciază ideea noastră privind întărirea relaţiilor parlamentare între

cele două ţări. Mulţumeşte pentru vizita preşedintelui Ion Iliescu cu ocazia încoronării împăratului. Vă rog să transmiteţi acest mesaj preşedintelui Ion Iliescu. Adrian Năstase: Vă mulţumesc că aţi acceptat întâlnirea. Grupurile de prietenie sunt elementele cele mai dinamice de contact dintre popoarele noastre. Au un rol foarte util. Ele joacă rolul de interfaţă între cele două parlamente. Pot asigura o legătură parlamentară între cele două ţări şi între cele două popoare.

Cred că aceste grupuri de prietenie trebuie să facă schimb de informaţii asupra legislaţiei şi să impulsioneze cooperarea economică. M-aş bucura să acceptaţi invitaţia Parlamentului român şi a Grupului de prietenie România-Japonia de a efectua o vizită în România şi sper ca şi grupul român să vină aici pentru contacte cu Parlamentul şi alte instituţii din Japonia. Să realizăm o ţesătură de contacte care să dezvolte o dinamică a relaţiilor economice şi culturale. Cred că obiectivul celor două grupuri de prietenie ar trebui să fie foarte simplu - acela de a crea o relaţie privilegiată între România şi Japonia. Acesta trebuie să fie obiectivul esenţial. Anul trecut, relaţiile româno-japoneze sufereau de un anumit blocaj. Acum sunt normale. A treia etapă ar fi construirea unor relaţii privilegiate. Grupul de prietenie să fie un grup de iniţiativă permanentă, care să propună ce trebuie realiZtZt în fiecare moment - acţiuni culturale, politice, economice. Hyosuke Kujiraoka: Mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastră. În prezent, deputatul Setsu Shiga, care este un vechi deputat al grupului nostru, este un mare cunoscător al problemelor româneşti. Este renumit pentru asta. Eu sunt preşedinte al grupului numai din cauZtZ vârstei. Vreau să promovez activitatea noastră. În România este doamna Rikaru Tabata, care a învăţat limba română la Institutul de Medicină din Bucureşti. Soţul ei este grec şi au învăţat împreună 308

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

acolo. Recent am cunoscut-o şi, din fericire, locuim foarte aproape. A terminat şcoala primară la care am fost şi eu. Această legătură între noi a intervenit datorită relaţiei cu România. Am adus-o pentru cazul că avem greutăţi de comunicare cu dumneavoastră. Mircea Mitran: Este şi o foarte bună prietenă a ambasadei. Hyosuke Kujiraoka: Am întâlnit-o pe doamna Tabata la Ambasada României din Tokyo. Am discutat cu ambasadorul dumneavoastră de la Geneva. Din discuţii am rămas cu impresia că România are un mare potenţial dat de pământul bogat şi climatul bun. Aveţi mai multe posibilităţi de dezvoltare. Aceste idei le-am ajla.t şi anul trecut când am vizitat România. Problemele economice din România - domnul Umeda, fostul preşe­ dinte al Comitetului Economic Japonia-România, a fost înlocuit cu domnul Hasegawa - să aibă grijă de dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Cunoaşterea problemelor va ajuta Japonia să sprijine depăşirea dificultă.ţilor economice din România. Oamenii de afaceri pe care îi reprezintă domnul Hasegawa vor gândi. Iar Grupul parlamentar de prietenie îi va ajuta. Cred că înţelegerea bună între popoarele noastre este promovată prin activitatea ambasadorului dumneavoastră la Tokyo şi a ambasadorului nostru la Bucureşti. Această înţelegere reciprocă între popoarele noastre este lucrul cel mai important. Setsu Shiga: Vă primim cu căldură în Japonia, în această vizită. Am avut un mare interes faţă de situaţia din România. La întoarcerea preşedintelui Kujiraoka din străinătate, am discutat în legătură cu pagubele cauZtZte de inundaţiile din România şi am susţinut ideea ajutorului prin MAE şi Agenţia de Promovare a Cooperării Economice din Japonia pentru a ajuta pe cei care au suferit. La recomandarea Ambasadei române, am vizitat expoziţia de artă de ~ Magazinul Universal Daimaru. A văzut o pictură de El Greco - care znseamnă „grec" în limba spaniolii-de aceeaşi naţionalitate cu soţul doamnei Tabata. Am apreciat aceste picturi. 309

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase: Mulţumesc preşedintelui Kujiraoka şi domnului Shiga pentru cuvintele de compasiune în urma inundaţiilor care au avut loc. De asemenea, mulţumesc din partea guvernului nostru pentru sprij'inul şi ajutorul acordate poporului român - un ajutor foarte important, care exprimă dorinţa de prietenie şi solidaritatea în momente dificile. Mă bucur că aţi amintit expoziţia de artă din România, care dovedeste calitatea operelor româneşti, dar şi capacitatea de a sesiza ce este important .în cultura mondială. Cred că astfel de expoziţii, de Ev Mediu, pot avea impact foarte important şi corespund nevoii de a fi cunoscuţi în Japonia aşa cum suntem, în dorinţa de a întări mai mult relaţiile bilaterale. Poate ar trebui să organizăm o masă rotundă, o întâlnire între oamenii de ştiinţă şi de cultură, plus parlamentari din România şi Japonia - un for bilateral- care să ajute la construcţia şi promovarea unei mai bune imagini a României în Japonia, la o cunoaştere a valorilor româneşti în Japonia. Astfel de acţiuni trebuie căutate; Ambasada noastră la Tokyo şi Ambasada dumneavoastră la Bucureşti pot ajuta la identificarea şi desfăşurarea unor acţiuni culturale cu un conţinut cât mai bogat. Mulţumesc pentru această vizită. Sper că ne vom revedea la Bucureşti. Vă doresc succes în activitatea Grupului de prietenie, care va fi un succes al unei întreprinderi comune pentru relaţiile româno-japoneze.

Hyosuke Kujiraoka: Mulţumeşte. Kiyoshi Furukawa (ambasadorul Japoniei la Bucureşti): Subliniază contribuţia Grupului de prietenie japonezo-român la ajutorul pentru inundaţii. Hyosuke Kujiraoka: Această acţiune rapidă a fost posibilă datorită absenţei

mele din Japonia! Ha! Ha! Ha! Astăzi la ora 13. 00 va începe sesiunea Dietei. Va veni la recepţie. Întâlnirea se termină la 12.20.

12.25 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Yasuaki Takeda, director şi manager general la Tokyo Gas Co. Ltd.

yasuaki Takeda: A vizitat România si a avut discuţii. Adrian Năstase: Cooperarea cu Tokyo Gas poate fi un proiect important al cooperării româno-japoneze.

.. Cu sprijinul dumneavoastră am putea economtst mult gaz, pentru a nu mai depinde de importuri. Sunt gata să sprijin relaţiile dintre compania dumneavoastră şi autorităţile române.

Ce p utem face?

Kiyoshi Furukawa: Trimiteţi experţi români la Tokyo pentru a vedea cum se

lucrează.

Yasuaki Takeda: Sunt gata să facem un studiu de fezabilitate. Adrian Năstase: Transmiteţi un memorandum cu ce aţi văzut la Bucureşti şi vom lua măsuri pentru a mişca lucrurile, Personal cred că este un proiect foarte important. Yasuaki Takeda: Calea cea mai bună de rezolvare a necesităţilor de energie în România; este nevoie de mult timp până se va face o conductă; ar trebui să construiţi o staţie de lichefiere la Constanţa.

Japo nezii au creat cel mai mare terminal de lichefiere. Adrian Năstase: Voi vorbi cu Eugen Dijmărescu despre asta şi să pregătim elemente pentru o discuţie cu dumneavoastră. A mbasadorul Mircea Mitran să se ocupe să includă o discuţie cu domnul Takeda în p rogramul vizitei lui Eugen Dijmărescu. Cred că este un proiect foarte important. Dacă reuşim, rezolvăm multe probleme.

Mircea Mitran: Este o idee a ambasadorului Furukawa. Kiyoshi Furukawa: Ei pot face studiul de fezabilitate, dar cu finanţarea este greu. Mircea Mitran: Poate apelăm la BERD. Întâlnirea se termină la 12.35.

311 310

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

13. 00 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la un dejun la restaurantul Hotelului Les Saisons, după care, pe la ora 14. 00, acordă un interviu unui ziarist japonez. 15.30 Are loc ceremonia în care Asociaţia „Piatra pentru pace" din Hiroshima înmânează lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, documentul prin care se remite preşedintelui Ion Iliescu „Simbolul păcii" din partea oraşului Hiroshima (în apartamentul lui Adrian Năstase de la hotel). Ceremonia se termină la 16 00. 16.35 La Adrian Năstase, în apartament. Vede ştirea pentru presă asupra întâlnirilor. În continuare, discuţii împreună cu Valeriu Tudor, după care, pe la 17.15, plecăm spre ambasadă. 18.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la recepţia oferită de ambasadorul României la Tokyo, Mircea Mitran, cu ocazia vizitei oficiak a dekgaţiei române, condusă de Adrian Năstase, în Japonia (la ambasadă). După vreo 10-15 minute mă retrag pentru a scrie telegrama referitoare la discuţiile cu Tokyo Gas. Apoi dineu la ambasadă cu ambasadorul Mircea Mitran. 22.15 Adrian Năstase face o plimbare cu maşina prin oraş, împreună cu ambasadorul Mircea Mitran. Coborâm pentru o plimbare pe jos prin cartierul Roppongi. Ajungem la Tokyo Tower - era deja închis. Apoi vizită la New Otani Hotel. Revenim la hotel pe la 23.45. 312

8 august 1991 7,00 Adrian Năstase ia micul dejun la hotel, cu ambasadorul Mircea Mitran şi Vakriu Tudor. La 7.30, plecarea spre gară. JJ.30Adrian Năstase, ministru de Externe al României,face o vizită la Compania Matsushita (National, Panasonic, Technics şi Quasar toate cek 4 societăţi în aceeaşi companie), urmată de un dejun de lucru oferit de Kaiya Toyonaga, Senior Managi,ng Director, Member of the Board. Ministrul român a facut o vizită la sediul Companiei Matsushita Electric Industrial reprezentând nucleul Grupului Matsushita Industrial, care cuprinde cca 50 de companii subsidiare producătoare şi 40 de firme comerciale răspândite în întreaga lume. Acest grup este cel mai mare producător de articole electrice fi electronice pe plan mondial. Produsele sale sunt exportate sub cunoscutele mărci Panasonic, National, Technics şi Quasar. Adrian Năstase s-a întâlnit cu Kaiya Toyonaga, directorul administrator al companiei, şi cu alţi membri ai conducerii acesteia, cu care a discutat posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor de afaceri ale acestei companii japoneze cu România. Adrian Năstase a răspuns so/icităriwr inter'-ocutoriwr de a fi informaţi asupra regi,mului investiţiiwr străină în România, precum şi asupra facilităţilor care se acordă societăţilor mixte. S-a convenit ca reprezentanţi ai companiei să vină în România pentru a se fUJcumenta la faţa locului asupra posibilităţilor de cooperare cu întreprinderile româneşti.

Discuţie

la dejun: Kaiya Toyonaga: Ce pot face pentru noi? Vor să ne ajute. Arată un film despre companie. Au joint ventures cu Philips şi Siemens - ambele au fabrici în Europa de Est. Problema lor este dacă să vină în România singuri sau în cooperare cu firme europene. 313

ADRIAN NĂ TASE

Adrian Năstase: Insistă să se ocupe de cele două judeţe. Kiyoshi Furukawa (ambasadorul Japoniei La Bucureşti): Problema este că nu pot cumpăra pământ. De aceea trebuie să facă joinc vencures. A doua problema este slaba disciplină a muncii. Trebuie schimbată şi îmbunătăţită situaţia.

Keiya Toyonaga: Ei sunt cei mai buni în Lume La videorecordere şi baterii uscate. Va veni La Bucureşti în octombrie. Terminăm dejunul pe la 13.25. În continuare, vizităm Expoziţia de realizări a companiei. Terminăm vizita pe La 14.45 şi plecăm spre Camera de Comerţ.

15.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Masafumi Onishi, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie din Osaka. La întâlnire au participat membri ai conducerii Camerei de Comerţ şi Industrie din Osaka, cu care afăcut un schimb de păreri asupra posibilităţilor de colaborare economică dintre România şi Japonia. A rezultat interesul oamenilor de afaceri afiliaţi La Camera din Osaka faţă de potenţialul economiei româneşti şi disponibilitatea lor de a angaja discuţii asupra unor proiecte concrete de cooperare cu firmele româneşti. Masafami Onishi, vicepreşedinte al Camerei, a adresat invitaţia ca un grup de oameni de afaceri români să participe la Convenţia mondială a oamenilor de afaceri pe care Camera o organizează între 21 şi 24 octombrie 1991 La Osaka - manifestare anuală importantă, devenită tradiţională, menită să pună în contact oameni de afaceri din toată lumea cu parteneri potenţiali japonezi.

Masafumi Onishi: Aeroportul Kansai se va deschide curând şi va funcţiona 24 ore din 24.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Convenţia

World Business de La Osaka - 650 participanţi din 41 de ri + 2000 participanţi japonezi. . .. . " . ţd f ncă nu au primit nicio înscriere de participant dm Romania. A~ fi România-Kansai nu sunt prea puternice, bucuroşi· sa- vină cineva· Refatiile · dar sunt unele discuţii în curs. . . . . . . . . " . Adrian Năstase: Putem da fact!ttăţt şi prwt!egu m România, pentru a face din România un partener real. . . _ _ _ . _ World Business Conventton ne mtereseaza. Roaga sa menţma contact cu ambasada română la Tokyo. . .. . Vizita lui Eugen Dijmărescu va oferi posibilităţi de dtscuţu mat concrete. Un reprezentant al Camerei de Come~ţ şi ~n"dustrie: Organizează „zile" pentru anumite ţări. Planifică 32 de ~e~martt m aces~ an. _ . La Convenţie participă 11 ţări dm Europa Occidentala: Fml~nda2, Germania - 12, Marea Britanie - 1O, Franţa - 6, Austria Belgia -2, 0/,anda - 4, Italia - 23, Spania - 1_7, Malta - 2, _Portug~lta, care participă pentru prima oară, - 25 . Total dm Europa Occidentală 112 persoane. . Din Europa de Est vor fi 82 participanţi din 4 ţări: URSS - 15, Polonia - 2, Ungaria - 4, Cehia - 1. S-au mai anunţat suplimentar 15 persoane din Ungaria, a căror participare este sprijinită de guvern. . . " Participanţii trebuie să dea domeniile de interes, pentru a-t a;uta m realizarea unor întâlniri selective. Adrian Năstase: Speră să participăm şi să dorim un seminar naţional. Va trebui să găsim surse de finanţare a participării. Va discuta cu Eugen Dijmărescu pentru a vedea ce se poate face acum şi ce se poate face pentru anul viitor, în caz că în acest an nu este posibil un seminar naţional. Întâlnirea se termină la 16.1 O.

?,

16.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte CU Takafumi Isomura, viceprimar al oraşului Osaka (la Primărie).

314 315

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NASTASE

Takafumi lsomura: Compasiune pentru inundaţiile din Moldova. În 1645, Osaka a fost capitala. Japoniei. Oraşul lor are o industrie mică, dar importantă. Cooperează strâns la, realiza,rea World Business Convention. Pentru consuli onorifici, a făcut unele sugestii ambasadorului Mircea Mitran. Adrian Năstase: Dorinţa noastră de a stabili rela.ţii directe. Mulţumeşte pentru sugestiile de consuli onorifici. Îl vom desemna în scurt timp. Roagă primăria să faciliteze contactul direct al oamenilor de afaceri_ spre exemplu prin sistemul „oraşelor înfrăţite". Osaka s-ar putea înfrăţi cu un oraş din România - eventual oraşul Gala.ţi - stabilind legături cu administraţia oraşului, precum şi legături cu comunitatea de afaceri. Takafumi Isomura: Va ţine contact cu ambasada. Se face apoi un schimb de cadouri. 16.25 Adrian Năstase se întâlneşte cu Ryosuke Uranishi, viceguvernator al Prefecturii Osaka. Ryosuke Uranishi: Salut în numele celor 8, 7 milioane locuitori ai regiunii. Regiunea are o istorie bogată. Acum 800 de ani Osaka a fost capitala. Japoniei. Produc 10% din PNB-ul Japoniei- circa 150 miliarde USD pe an. Construcţia aeroportului va facilita legăturile cu România. Japonia trebuie să joace un rol mai activ în rela.ţiile internaţionale. Adrian Năstase: Suntem aproape unii de alţii. Între noi este doar o singură ţară- URSS! Problema unui consul onorific a fost discutată la, Primărie. Am sugerat la Primărie înfrăţirea cu un oraş românesc. România are şi ea o lungă istorie, plus argumente de a fi un bun partener pentru Japonia. Întâlnirea se termină la, 16 40.

OAdrian

Năstase, ministrU de Externe al României, participă la

l~·'!u.1oferit în onoarea sa şi a delegaţiei româ~e de ambas_adorul

Jin LA- A ai reprezentantulMinisteruluiAfacenlor .ExterneJaponez 1Jliro""""u r ' · l 31) /,a Osaka (la, restaura~t~l Hotelului Nikko, m eta;u · Dineul se termina pe la, 20.35.

45 Adrian Năstase şi delegaţia pleacă la Kyoto cu maşini~. ~ 20• Sosirea la, Hotel Miyako pe la, 22.30, cu o întârziere de 45 minute faţa de ora programată, datorită traficului destul de greu.

9 august 1991

8.30 La Adrian Năstase. ,. .. . . f· ~ Vede ştirea de presă pe care am pregătit-o cu intâlnmle de iert. 1i dăm

drumul prin fax la, ambasadă. 8.55 Plecarea de la hotel, cu maşinile, spre Palatul Imperial. 9.10 Adrian Năstase face o vizită la Palatul Imperial, împreună cu toată delegaţia.

Vizita se termină pe la, 9. 40. 10.00Adrian Năstase, ministrU de Externe al României, se întâlneşte cu Masateru Onami, rectorul Universităţii Ritsumeikan (la Rectoratul Universităţii).

Masateru Onami: Salută realizările democratice din România. Kyoto este o veche capitală a Japoniei. . . . . Aici există 7 colegi,i, 6 graduate schools şi 5 institute, inclusiv un institut de reia.ţii internaţionale condus de lichiro Ono. 317

316

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NASTA E

Au un sistem de schimburi internaţionale cu 65 de organizaţii academice. Speră să stabilească relaţii fi cu organizaţii academice din România Adrian Năstase: Apreciază prilejul de a-l vizita. · Sprijină ideea legăturii cu Universitatea din Bucurefti. Rămânem în contact. Va lucra pentru o legătură cu Universitatea din Bucurefti Profesorul Ono are mulţi prieteni în România. Masateru Onami: Ar vrea ceva de la noi pentru expoziţia pe care o organizeaZii. cu tema „Educaţia pentru pace". O va deschide la sfârfitul acestui an. Adrian Năstase: Vom găsi ceva. Am pregătit ceva fi pentru Universitatea Păcii, discutată la Costa Rica - ceva legat de cultura românească. Întâlnirea se termină la 10.35, pentru a continua cu Masa rotundă.

10.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la Masa rotundă organizată de Universtatea Ristsumeikan. Fumio Ashida (viceprefedinte executiv al

Universităţii)

-

Deschide Masa

rotundă.

Salută pe ministrul de Externe al României. Prezentarea elementelor

biografice ale lui Adrian Năstase. Adrian Năstase: Expunere despre situaţia internă din România. Promite să le transmită Legea privatizării în limba engleză. Întrebare: Detalii privind regimul investiţiilor străine. Un diplomat român în Canada a spus ceva care nu încurajează investiţiile străine. Adrian Năstase: A vorbit fără instrucţiuni. Capitalul străin este necesar în România pentru modernizare. Dă cifre referitoare la investiţiile străine şi societăţile mixte cu capital străin constituite în România. Întrebare: 1. Există o singură referire la relaţiile internaţionale în proiectul de Constituţie.

2. Ce este cu ideea Organizaţiei Europei Centrale fi de Est enunţată

tk Adrian Năstase la Praga,

în aprilie a: c~ ~ . Adrian Năstase: Răspunde l~ cele doua mtrebarz. Masa rotundă se termină la 11.40.

2.oOAdrian Năstase vizitează Templul Kinkaku-]i. 1 Vizita se încheie la 12.20.

l3.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă ~ dejunul oferit în cinstea sa şi. a dekgaţiei române de ambas~~Japoniei în România, Kiyoshi Furukawa (la restaurantul Hotelului Miyako). Dejunul se termină pe la ora 14.25.

14.50 Adrian Năstase vizitează Castelul Nijo -

palatul şogunilor.

Vizitarea se încheie la 15.30.

15.50 Adrian Năstase vizitează Palatul Kiyomizudera. Primire de către reverendul Seihan Mori, preotul fef al templului. Urmează vizitarea templului

Vizita se încheie la 1625. Plecăm direct la Aeroportul Osaka, unde

aj ungem pe la 17.55.

19.20 Adrian Năstase şi delegaţia pkacă la Frankfurt, cu zborul LH743. Conduc la aeroport ambasadorii Mircea Mitran şi Kiyoshi Furukawa. Escală la Hong Kong, între orele 21.55 şi 23.15 (ora locală), după un zbor de 3 ore şi 35 minute.

319 318

ADRIAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

10 august 1991 a

5.35 Adrian Năstase soseşte la Frankfurt (ora locală) d de 12 ore şi 20 minute. ' upa un zbo„ w

Întâmpină ambasadorul Radu Comsa si consilierul Vasile C . Me rgem la saL,onuI o1.cta ,t; · I I · · unde luăm o cafearozcu. a aeroportului, 6.40 Adrian Năstase face o vizită prin oras, însotit de amb d Radu Comşa. ' ' asa oru/ Revenirea la salonul oficial de la aeroport pe la 11.1 o. 12.50 Adrian Năstase pleacă la Bucuresti cu PA 060 cu ' ' de 30 minute.

O

întâ

· rztere

Escak:i ~ !elgrad ~~tre orele 14.45 şi 15.45. Salută Constantin Ghirdă de la ambasadă şz un conszlzer de la Secretariatul Federa/pentru Alfa · Ex S · . ,.,,,cert terne. oszrea la Bucureşti la 17.45. Intâmpină ambasadorul Constantin Ene secretar de stat. Mergem direct la minister. ' A

v-~IRomântet., ·· dDeclaraţia făcută de Adrian Năstase ministru de .c,x1,.,, , ..ea upa vizita efectuată În Japonia, pentru Radiodifuziunea Română. 1 w

•

•

'

. . . Între 5 şi~ august.am efectuat o vizită oficială în Japonia la mv1tapa colegului meu nipon, domnul ministru Taro Nakayama. După ~um am spus la plecarea spre Tokyo, a fost prima vizită oficială a u~ui ~e~bru al guvernului român după revoluţie, în Japonia. Ultima v1z1tă oficială, de altfel, a unui ministru de Externe nipon :a Bucureşti a avut ~oe în urmă cu 8 ani, iar a omologului român, rn ur~ă .c~ 16 ani. In acelaşi timp, aş dori să menţionez faptul că aceasta v1z1tă a urmat prezenţei Ia Tokyo, în noiembrie anul trecut,

Difuzată de Radio România ,,Radio Observator", 11 august 1991. 1

•

Actualităţi,

l O august J991, orele 20,00;

publicată

în

preşedintelui

Ion Iliescu, cu ocazia ceremoniei

urcării

pe tron a

Majestăţii Sale, Împăratul Japoniei.

Programul a cuprins un mare număr de întâlniri şi de activităti. Astfel, încă din prima zi am avut onoarea de a fi primit de premierul Toshiki Kaifu, căruia i-am exprimat sentimentele de apreciere şi gratitudine faţă de asistenţa acordată României de către Japonia în acest proces complex şi anevoios al trecerii la economia de piaţă . Primul-ministru nipon a luat cunoştinţă cu mule interes de principalele trăsături ale evoluţiei spre democraţie a societăţii român eşti, precum şi de perspectivele deschise de aceasta pentru o cooperare privilegiată între România şi Japonia. În cursul întrevederii am îndeplinit şi misiunea încredinţată de primul-ministru al României, domnul Petre Roman, de a înmâna un mesaj premierului nipon, în care este reluată şi invitaţia adresată premierului Kaifu de a face o vizită în România. Domnul Toshiki Kaifu a arătat că ţara sa urmăreşte cu simpatie transformările din România, subliniind că Japonia va sprijini în continuare, atât în plan bilateral, cât şi în cadrul Grupului celor 7 şi al Grupului celor 24, eforturile de dezvoltarea ale României. Convorbirile pe care le-am avut cu domnul T aro Nakayama, ministrul Afacerilor Externe, au avut ca teme esenţiale trecerea în revistă, bineînţeles, a stadiului şi perspectivelor raporturilor bilaterale, precum şi un schimb de opinii referitoare Ia situaţia internaţională. Domnia Sa a exprimat sentimente de compasiune pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pentru pagubele materiale cauzate de inundatiile recente din Moldova; totodată el a informat asupra hotărârii guvernului Japoniei de a acorda o asistenţă nerambursabilă în sumă de 100.000 de dolari, precum şi medicamente şi corturi pentru o sumă similară . Apreciind că România „păşeşte în mod serios spre democraţie şi spre economia de piaţă", Domnia Sa mi-a adus la cunoştinţă disponibilitatea guvernului japonez de a continua asistenţa guvernamentală pentru ţara noastră, marcată, între

320 321

ADRIAN NĂSTASE

altele, de hotărârea Japoniei de a contribui cu 100 de milioane de dolari la împrumutul de un miliard de dolari pentru România convenit în cadrul Grupului celor 24. La aceasta se adaugă acordare; unui număr de 20 de burse în 1991 pentru pregătirea unor specialisti români în materie de management şi politică economică, precu~ şi trimiterea în România în următoarele zile, a unei delegaţii de experţi japonezi având ca sarcină evaluarea necesităţilor de asistentă tehnică ale ţării noastre. În acelaşi cadru, a reamintit că ajutorul ~u caracter umanitar, în sumă de 1,5 milioane dolari, acordat României urmează să se materializeze prin trimiterea în curând a unor cantităţi de lapte praf. În convorbirile cu ministrul Nakayama am supus atenţiei acestuia o serie de proiecte de colaborare româno-japoneză, menite să dea consistenţă şi perspectivă legăturilor dintre cele două ţări. Am convenit ca aceste proiecte să fie aprofundate la nivel de experţi şi detaliate în consultare cu instituţiile de profil din ambele ţări. Oe asemenea, am convenit asupra utilităţii unui acord bilateral pentru proteqia şi garantarea investiţiilor de capital. În ceea ce priveşte relaţia dintre cele două ministere de Externe, am stabilit să menţinem contacte sistematice şi să organizăm consultări la diferite niveluri. În timpul vizitei, am făcut vizite preşedintelui Camerei Consilierilor - este vorba de Senatul japonez - domnului Yoshihiro Tsuchiya şi preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, domnul Yoshio Sakurauchi, cu care ocazie am desprins interesul parlamentarilor niponi faţă de România şi dorinţa lor de a sprijini dezvoltarea semnificativă a relaţiilor bilaterale. Aceste discuţii au fost continuate cu domnul Hyosuke Kujiraoka, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu România al Dietei japoneze, aceste discuţii fiind axate pe contribuţia pe care grupul o poate aduce în mod concret la stimularea şi întreţinerea interesului guvernului şi al oamenilor de 322

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

afaceri japonezi pentru o dinamică nouă a legăturilor bilaterale. Aş menţiona faptul că am dorit să folosesc această vizită în mod special pentru a deschide poarta oamenilor de afaceri japonezi să vină în România. În acest scop, în convorbirile cu reprezentanţii guvernului, ca şi cu cei ai oamenilor de afaceri, am prezentat argumentele pentru care România poate constitui o piaţă interesantă pentru Japonia. De asemenea, am prezentat cadrul legislativ şi cadrul administrativ create în România, care asigură condiţii bune firmelor japoneze şi firmelor străine, în general, de a se angaja în aqiuni de cooperare în România. Aş menţiona întrevederea foarte importantă pe care am avut-o cu domnul Nakao, ministrul Comerţului Internaţional şi al Industriei, cunoscuta MITI, cu care am discutat proiecte de colaborare, între care înfiinţarea în România a unui Centru de productivitate, cu sprijinul Japoniei, precum şi unele măsuri susceptibile să favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale. Cu domnul Tadai Chuo, ministru adjunct al Finanţelor, am examinat modalităţile de concretizare a asistenţei financiare acordate României. Un loc important în programul vizitei a revenit întâlnirilor cu domnul Hasegawa, preşedintele Comitetului economic mixt Japonia-România, cu domnul Onishi, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie din Osaka, precum şi cu conducerile unor importante corporaţii, Kanematsu şi Matsushita. Cu aceste prilejuri am făcut schimburi de păreri asupra posibilităţilor de colaborare economică, discutând şi anumite proiecte concrete. Aş menţiona, cu titlu de exemplu, faptul că, la invitaţia Camerei de Comerţ din Osaka, un grup de oameni de afaceri din România ar urma să participe la Convenţia mondială a oamenilor de afaceri ce va avea loc în luna octombrie în Japonia. Aspecte ale relaţiilor culturale au fost discutate atât cu domnul Katori, preşedintele Fundaţiei „Japonia", cât şi la Universitatea 323

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ritsumeikan din Kyoto, unde, de altfel, am prezentat şi o expun .. . .d ere pe teme d e po 1mcă mternă ş1 e politică internaţională. În timpul vizitei la Tokyo, am primit o delegaţie a Asoci · . " d" . . aţ1e1 . „ P 1atra pentru pace , m H1rosh1ma. Delegaţia a transmis un document prin care se remite domnului Ion Iliescu, preşedintei ~omâni~i, ,,Simbolul păcii" din partea Hiroshimei. Simbolul const: dintr-o piatră pe care este sculptat chipul unei femei, victimă a bombei atomice, şi face parte dintr-un plan mai amplu de sensibilizare a opiniei publice mondiale, a şefilor de stat din întreaga lume în legătură cu suferinţa pe care o poate produce armamentul nuclear şi violenţa în viaţa civilă a societăţilor noastre. Este vorba de un memento care, prin amintirea suferinţei, încearcă să deschidă O fereastră de speranţă pentru lumea viitorului. Am avut, sigur, şi multe alte contacte; poate ar mai trebui să mai amintesc întâlnirea amicală pe care am avut-o cu domnul Okita, fost ministru de Externe şi, în prezent, preşedinte al Forului japonez pentru relaţii internaţionale, ca şi întâlnirea de la Asociatia comentatorilor de presă din Tokyo sau diferite întâlniri cu repreze~tanţi ai unor ziare importante din Japonia. Ca o concluzie, aş sublinia că vizita în ansamblu poate fi considerată o deschidere importantă; contactele pe care le-am avut cred că oferă o perspectivă reală pentru dezvoltarea unor relaţii substanţiale între România şi Japonia. De altfel, peste două săptă­ mâni, domnul ministru de stat Eugen Dijmărescu va efectua o vizită în Japonia, cu care ocazie multe dintre proiectele pe care le-am lansat, climatul politic pe care am încercat să-l stabilim vor trebui să fie fructificate prin angajamente directe, prin posibilitatea ca oameni de afaceri din Japonia să înceapă să vină în mod substanţial în România, atât cu resurse financiare, cât şi cu tehnologie şi cu tehnici de management.

324

9.05 La Adrian Năstase, împreună cu Teodor Meleşcanu. 1 _ De gândit numirea unui ambasador pentru Budapesta. _ Reuniunea balcanică - de propus ca reuniunea la nivel de experţi să aibă loc fa J9 august. De trimis instrucţiuni pentru oficiile noastre de la Tirana şi Belgrad. _ De dat o circulară cu Moldova. _ De cerut la Misiunea noastră din New York o analiză a candidaţilor la

postul de secretar general al ONU _ De facut un nou concurs pentru DPP până la sfârşitul lunii. _ Pentru noii ambasadori - de elaborat planuri de pregătire amănunţite Terminăm discuţia pe la 20. 45.

11 august 1991 10.00 La Adrian Năstase - ordine. - Ordin al ministrului - în legătură cu absenţa de răspunsuri la mesajele din centrală. Se observă, tot mai des, lipsa de răspunsuri, neurmărirea problemelorpână la capăt. Este absolut obligatoriu să se răspundă, chiar într-o formă intermediară; obligaţia de a ţine o evidenţă cu toate acţiunile transmise spre misiune. În măsura în care nu se face, se dispune întreprinderea măsurilor necesare. Este o sarcină prioritară, care intră în atribuţiile de serviciu. Nerespectarea conduce la desfacerea contractului de muncă. Direcţiile au responsabilitatea de a aduce la îndeplinire acest ordin. - Circulară la ambasade - listă cu toate telegramele la care nu s-a răspuns - şi care sunt încă valabile. - Directorii - în două săptămâni vor face o notă în legătură cu problemele respective, stadiul lor şi propuneri de soluţionare. În viitor vor fi date sancţiuni pentru directorii care nu respectă această obligaţie.

325

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

- Direcţiile vor urmări în permanenţă principalele evenimente internavor înainta, în ziua următoare producerii lor, analize de 1-2 pagini pentru conducerea MAE, primul-ministru şi preşedinte. Obligaţia de autosesizare a directorilor.

Jl.00 Telefon Paris.

ţionale şi

Andrei Magheru referitor la interviul lui Adrian Năstase pentru „Revues des Deux Mondes".

12.05 La Adrian Năstase cu probleme curente. De transmis la „ Venus': la mare, un program adus la zi.

13 augu.st 1991

Mă sună

12.19 Telefon Cluj.

Las scrisoarea pentru James Baker. De acord să merg la Praga, la reuniunea IEWSS. Vede cele 4 ordine pe care le-a comandat. Va pleca pentru 1 săptămână-I O zile, în concediu, la mare.

Sună senatorul Adrian Moţiu -

de făcut un interviu TV de către Otto Stamp cu un autor din Germania, care a scris despre minoritatea germană din Ungaria. Va reveni cu numele exact şi adresa. Mă va suna şi Otto Stamp. Lucrez intens la studiul pentru Conferinţa de la Rhodos.

20.25 Telefon Paris. Mă sună

12 augu.st 1991 12.00 Audienţă cu Thiressia-Paraskevi Angelatou (secretar II la Ambasada Greciei la Bucureşti). Transmite invitaţii la Seminarul „ The European Community and the Balkans in the 1990s ". De facut sugestii de participanţi în cursul acestei săptămâni - cam 3-4 sau chiar 5 participanţi.

15.55 Telefon Paris.

.

Mă sună ambasadorul Anton Vătăşescu, referitor la interviul lui Adrian Năstase pentru „Revue des Deux Mondes". Are obiecţii şi sugestii.

Andrei Magheru: - Roagă sprijin pentru decontarea a 800 franci pentru a se filma ceremonia depunerii de coroane mâine la Arcul de Triumf- prima dată în 75 de ani.

14 augu.st 1991 Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, ziarului „ Curierul Naţional" (doamnei Cristina Oroveanu fi domnului Valentin Păunescu). 1 Î.: O primă întrebare de rutină: cu ce impresii vă întoarceţi

16.45 La Teodor Melescanu.

- Referitor la Balcani -· s-au dat instrucţiuni la Tirana şi Belgrad. Pentru IEWSS -Anca Vişan (DD), plus cineva din Moldova. . Pentru Salonic - Nicolae Dascălu, Elena Zamfirescu, Mihaela Bruma, Felicia Meleşcanu, Marian Chirilă.

din Japonia, domnule ministru? R.: Prima impresie este, de fapt, convingerea formată cu acest prilej că pasărea Phoenix există, că este posibil ca din propria sa

--

I Publicat sub titlul „România-Japonia: «Am avansat un număr de proiecte concrete»" U-11), în „ urierul Na~ional", 14 i 15 august 199 l.

326

327

ADRIAN NĂSTASE

cenuşă să se nască şi să se dezvolte o societate bogată, prosperă, chi

d . .·1 l ar rn con 1t11 e unor resurse natura e limitate, a unui teritoriu li"m· · Itat Practic, populaţia, de peste 123 de milioane, este concentrată · c c . . d pe suprareţe roarte m1c1, avân în vedere că relieful ţării este muntos ceea ce face ca terenul utilizabil să aibă o valoare extraordinară.~ văzut, de exemplu, blocuri construire pe o lăţime de 3 metri. Nu fiecare metru, ci fiecare centimetru este valorificat! M-a impresionat apoi raportul armonios existent între individ şi societate, conştientizarea profundă a faptului că numai împreună pot fi realizate fapte foarte mari. În acest sens, aş vrea să pun în relief două dimensiuni, care m-au impresionat în mod deosebit, una dintre ele aş putea spune că m-a şocat puternic. Prima, că există o foarte mare disciplină a forţei de muncă, motivată fără îndoială şi prin faptul că a simţit direct beneficiile unei intense munci sociale şi economice. A doua, care spuneam că m-a şocat puternic, este că am văzut la ore foarte târzii din noapte că majoritatea ferestrelor instituţiilor sau fabricilor sunt luminate. De altfel, aşa cum mi-au relatat şi unii dintre interlocutorii de acolo, există o preocupare, în rândul autorităţilor şi patronatului, să-i convingă pe salariaţi să accepte săptămâna de lucru de cinci zile, în loc de şase. Aceasta şi sub presiunea partenerilor occidentali ai Japoniei, care văd în timpul de lucru prelungit un avantaj pentru Japonia în lupta pentru concurenţă. De asemenea, una dintre impresiile cu care m-am întors este aceea că Japonia este ţara care se îndreaptă cel mai rapid spre mileniul III şi că lumea occidentală de mâine şi societatea, în general, s-ar putea să depindă foarte mult de Japonia, într-o seamă de domenii: televiziunea de înaltă definiţie, ce va revoluţiona întreaga politică a imaginii, proiectele foarte avansate în sfera transporturilor feroviare de mare viteză, noile tehnici în materie de fotografie. În laboratoarele companiei Matsushita Industrial am văzut, spre exemplu, aparatură A

328

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

de control electronic, începând cu coc ceea ce există într-o gospodărie obişnuită şi până la tehnica de comunicaţii cea mai avansată. Î.: Dacă luăm în considerare că vizita dv. în Japonia a durat O săptămână, nu se poate să nu acceptaţi şi opinia că aceasta este mai puţin obişnuit în practica unor asemenea contacte. Chiar, de ce această vizită a durat atât de mule, dle ministru? Ne puteţi spune? R.: Da, ea a durat efectiv cinci zile, deoarece acesta este protocolul oficial în Japonia, la nivelul unei vizite a unui ministru de Externe străin. Practic, noi ne-am supus acestor reguli, care, acolo, sunt foarte stricte: durata, programul vizitei au fost stabilite de partea japoneză şi noi ne-am conformat. În ce priveşte programul ca atare, dacă ar fi să-l redăm sintetic, el a avut mai multe componente: politic, a cuprins convorbiri cu primul-ministru, T oshiki Kaifu, cu ministrul de Externe, Taro Nakayama, cu preşedinţii celor două Camere ale Dietei şi cu preşedintele Grupului de prietenie româno-japonez, toate având ca scop principal examinarea stadiului actual al relaţiilor bilaterale şi prefigurarea perspectivelor lor. Aprecierile nipone în legătură cu evoluţiile din România sunt realiste, obiective. Japonia va continua să sprijine România atât în cadrul relaţiilor bilaterale, cât şi pe plan multilateral, în cadrul diverselor organisme internaţionale. Am avansat un număr de proiecte concrete, astfel încât să începem să mişcăm dialogul între noi: vizite reciproce, acorduri care să fie negociate, formule de sprijin în asistenţa financiară şi programe de formare de cadre. Săptămâna viitoare o să vină în România o delegaţie pentru a face un inventar al nevoilor româneşti de asistenţă tehnică. Programul a cuprins, de asemenea, întâlniri cu ministrul Comerţului Internaţional şi Industriei, cu ministrul adjunct de Finanţe, cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ, în special din Osaka (potenţialul economic al prefecturii Osaka realizează circa 10% din PNB-ul Japoniei, aproximativ egal cu PNB-ul Canadei, iar oraşul Osaka realizează un produs brut mai mare decât cel al Olandei - n.r.), cu reprezentanţi ai companiei Macsushica Industrial. Posibilităţile 329

ADRIAN NĂSTAS E ROMÂNIA DUPĂ MALTA

de coope~·are româno-nipone sunt favorizate de fa l - ,. cu Japorna ne bucurăm de un tratament m . c ptub.cla l~ relaţiile CI N . .. a1 ravora 1 chia d auza aţtunu celei mai Favorizate d R ,. . r ecâ.t r ·1 ' eoarece ornanta fi pe ista ţan or ce beneficiază de un tarif p fc .al D igureaZă d E re erentt . omnul .. e xterne, Nakayama, mi-a confirmat faptul ~ă J . ministru cu în · apon1a va prel . ca zece ani acest tratament preferential M . 1d ungi Dom · S · · a, mu t ecâr . . rna a a arătat că în viitor cotele stabil" arat, s tte pentru produse} unt supuse acestor tarife preferentiale vor fi - . p e ce a . d. . . mante. rogram I vut şi o 1mens1une culturală · m-am ,. "I · . u a dariei Ja oni · fr · :_ ~nta nit cu preşedmtele Funa ş1 am acut o v1z1ta la U111versitatea din K D . - . . p sa obp_nem sprijinul partenerilor noştri pentru crearea on~ a unui Centru d I _ . . .. . , a ucureştt, . e cu tura ş1 civtl1zape japoneză . d d cons1de~entul că, în contextul amplificării raporturil~;:i~::;ale e la te~~~a.ra o cunoaştere complexă a spiritualităţii japoneze, am;;;~ tta~11 Japoneze, care este mult diferită de a noastra" V c . · om race un Schimb d e note .mere cele d - · · .. .. d . . oua m1111stere pentru un program în v11roru o1 ani, care să cuprindă . . ' h. b . d b o vanetate de aspecte mclusiv sc im. un e urse de studiu, în Japonia şi România 0' d. . foarte 111 t - ,. · ISCU tte . . eresanta, 111 acest sens, am avut-o cu domnul Saburo Oki~a fost m1111stru de Externe si actu l I d. ' d I ·. . . · a u preşe mte al Forumului japonez e re a_p1 mterna_ponale. Domnia Sa este economist si a elaborat strategia econom - J · · .. · _ . _l B tca a apomet 111 perioada postbelică. L-am invitat sa vma a · d. ucureştt 111 partea Fundaţiei Nicolae Titulescu pentru I a prezenta, în cadrul Tribunei europene lansată d F d .' concl · · · · d I . . , e un ape, une e u_zMHpnvdt~ evo upa şi opţiunile Japoniei după cel de-al Doilea Z b 01 011 tal.

ro~o.

Ră

Î.:. Ari· putea .. . . să vă refer1·r.1· la fceIu l cum ap· perceput intenwle partenenlor n1pom în rap · ,. . ort cu ţara noastră, având în vedere că, 111 general, nu există o trad·t" " · . .. „ 1.1e 111 ce pnveşte partea 111ponă, a activităW al s e, 111 acest sens nu num · . . R . . · . . . · _. . . . , a1 m oma111a, c1 m ansamblul fostelor ţan soc1al1ste, dm Estul şi Centrul Europei?

R.: Japonezii nu au stilul argonauţilor sau al celor ce au plecat să descopere America. Ei merg pas cu pas ... Vin mai întâi ca turişti, apoi vin experţi ... , pleacă, se gândesc, se reîntorc, până se asigură că zona respectivă este stabilă şi investiţiile lor pot da beneficii. Europa de Est n-a fost niciodată o prioritate, zonele de interes pentru Japonia au fost altele: America de Nord, Europa Occidentală, America de Sud, Asia de Sud-Est, zona Pacificului, iar, mai nou, unele zone apropiate. Sunt semnificative, în acest sens, actualele vizite ale primului-ministru nipon în China şi Mongolia, ca şi intenţiile manifestate faţă de Peninsula coreeană, în perspectiva unificării celor două state existente aci. Dar, tot atât de adevărat este că în urma schimbărilor structurale, intervenite în ultimii doi ani, Europa de Est devine o piaţă importantă, o zonă de interes şi pentru Japonia. Cu atât mai mult România, pentru că, în fond, este ţara din Europa cea mai apropiată de Japonia, nefiind separate decât de o singură ţară, URSS. În ce ne priveşte, în această perioadă de apropiere reciprocă, noi trebuie să convingem că România este o piaţă interesantă pentru Japonia. Firmele româneşti, şi cu deosebire cele cu capital privat, trebuie de acum să-şi facă portofolii de proiecte, pentru cooperarea cu firmele japoneze. Referitor la aceste proiecte, aş vrea să relev interesul constatat, din partea niponă, pentru zonele portuare care să favorizeze transportul pe apă, cel mai puţin costisitor, precum şi pentru zonele de comerţ liber. Toate aceste proiecte trebuie să fie pregătite mai ales în perspectiva Convenţiei mondiale a oamenilor de afaceri, pe care Camera de Comerţ din Osaka o organizează între 21-24 octombrie 1991, la Osaka, unde a fost invitat să participe şi un grup de oameni de afaceri români. În această perspectivă, ca şi în altele similare, cred că guvernul nostru poate şi trebuie să facă mai mult pentru sprijinirea firmelor româneşti cu capital privat, deoarece ele nu au încă forţa necesară pentru a stabili şi aprofunda contacte la distanţă. În cazul în speţă, Comitetul economic mixt

330 331

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

româno-japonez poate fi un vector foarte important. O comributie importantă ar putea să o aducă şi acordul de garantare a investiţiil~r româneşti în Japonia şi a celor japoneze în România, acord în legătură cu care am stabilit să începem, în viitorul apropiat, negocierile

Se interesează de propuneri de participanţi la Seminarul de la Salonic. Va veni la ora 11 în audienţă la Marcel Dinu şi convenim să-i dau numele participanţilor atunci.

corespunzătoare.

Î.: Dacă ar fi să concentrăm, într-o singură frază, esenta actualului moment din raporturile româno-nipone, care ar fi aceas~ă frază, domnule Adrian Năstase? R.: S-ar putea spune că aceste raporturi se află la startul unei noi etape, în cursul căreia, sperăm, se va produce o schimbare calitativă, corespunzătoare dorinţelor şi intereselor ambelor părţi, în sensul trecerii de la schimburi comerciale la o cooperare efectivă în cele mai diverse domenii - politic, cultural şi, mai ales, economic-, în această arie înţelegând cooperarea sub unghi financiar, comercial, în activitatea productivă, prin investiţii directe. 11.30 La Dinu Marcel.

19 august 1991 Ajung la minister pe la 9.30. Aflu că în URSS este lovitură de stat. Gorbaciovl a fost înlăturat. Adrian Năstase a fost chemat din concediu. Va veni pe la ora 14. 00. Va trebui să vin şi eu. Plec pe la ora 1O. 00. Revin la minister pe la 13. 40.

14.00 La Adrian Năstase, care s-a întors din concediu, împreună cu ambasadorul Constantin Ene. - Discutăm implicaţiile evenimentelor sovietice. _ De pregătit materialele pentru şedinţa Consiliului Suprem de Apărare al Ţării, convocată pe deseară la ora 19. 00.

Lucrăm la o declaraţie a Reuniunii de urgenţă privind întărirea securităţii în Balcani, propusă de noi, la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe. Terminăm

pe la 12.30.

12.55 Telefon Cluj. Mă sună senatorul Adrian Moţiu. Vrea o aprobare pentru a fi cazat

la ambasada noastră la Roma si la Venetia. Îmi dă să vorbesc cu deputatul O~tavian Dan Căpăţână şi cu domnul Vlad Căşuneanu din Covasna. De asemenea, vrea să ne pună în contact cu doi români din Ungaria, pentru a-i antrena la reuniunea de la Moscova referitoare la dimensiunea umană a CSCE.

16 august 1991 10.15 Telefon Thiressia-ParaskeviAngelatou (secretar II la Ambasada Greciei la Bucureşti). 332

14.40 La A drian

Năstase.

- Ce părere am de comunicatul FSN referitor la evenimentele din URSS? În continuare lucrez cu Elena Zamfirescu şi Marius Dragolea la elementele unei declaraţii publice faţă de situaţia din URSS.

17.10 Adrian Năstase - audienţă cu reprezentanţii statelor Comunităţi.i Europene la Bucureşti. Adrian Năstase: Întâlnirea a fost solicitată de ambasadorul olandez. lnsărcinatul cu afaceri olandez: Şocaţi de evenimentele din URSS. Mihail Sergheevici Gorbaciov (n. I 93 \). Om politic şi de stat rus. Preşedinte al Prezidi ului Sovietului Suprem al URSS (l octombrie 1988-25 decembrie I 99 I). 1

333

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

România ca ţară vecină - este important să stim punctul d ,+:, . l. " · e vedere romanesc reftmtor a ce se mtâmplă în URSS. Mulţumeşte pentru primirea on shorc nocice. Adrian Năstase: Încercăm să punem îm11reună inrformatiilepe ca re ,e , avern . _ _ . . r . şi sa urmarzm evenimentele. Suntem fa începutul dezvoltărilor din URSS. Acest risc era evident pentru toţi. În convorbirile de fa Tokyo ne-arn concentrat foarte mult pe involuţia politică din URSS. Este o situaţie foarte periculoasă. Este un „ bulgăre de zăpadă " înapoi. Incercăm să vedem cauzele. Gorbaciov n-a fost sprijinit destul în momente critice şi situaţia economică a fost folosită ca pretext pentru obiectivele politice aleforţelor conservatoare din URSS. Nu din întâmplare, evenimentele au loc înainte de semnarea Tratatului Uniunii. Mim este politică şi nu economică. Suntem foarte îngrijoraţi, din mai multe motive. [!nul este, evident, legat de faptul că URSS este o ţară vecină. In al doilea rând - legat de evoluţiile din Iugoslavia. Ceea ce se va întâmpla în URSS va face valuri în Iugoslavia. Fie va rămâne aşa, fie va duce la război civil. Această după-amiază este importantă - să vedem reacţia populaţiei. Sunt două lucruri esenţiale: primul- soarta reformei; al doilea: provocarea (challange) fa adresa stabilităţii politice în URSS şi în Europa, cu o reverberaţie în Iugoslavia. Dacă URSS este blocată în război civil intern, unele tentaţii centrifuge şi nostalgiile unor ţări în Europa Centrală şi de Est vor găsi şi mai mult spaţiu de mişcare. Este o provocare foarte serioasă. Referitor fa cadrul nostru de discuţii - avem în această seară o reuniune a CSA T Preşedintele va veni fa Bucuresti în circa o oră. Primul-ministrtt vine în această seară. Mâine va fi o reuniune a guvernului. Vom încerca o analizil şi vom vedea implicaţiile evenimentelor. Suntem foarte îngrijoraţi. "

334

Vrem să fim în contact cu dumneavoastră -

să vedem ce acţiuni decid

vernele dumneavoastră. " . ." _ Când încercăm să spunem că e m ;oc soarta reformei m ţara noastra, · mare parte a guvernului a înţeles această problemă crucială. cea mai .. d . - A În cazul URSS, avem un exemplu de politica contrapro uctzva. vem ,nulte raţiuni să ne gândim La situaţia din România, chiar dacă sunt multe

p

dtosebiri. Este un risc din partea forţelor conservatoare. Făcând multe discuţii şi evaluări, constatăm că suntforţe conservatoare care câştigă de pe urma Lipsei de sprijin pentru reformă. E o Lecţie pe~tru noi · s:per pentru cei ce trebuie să ia decizii privind Europa Centrală şi de Est. 11, ' . . ,.{; Chiar dacă nu putem spune public, procesul democratic şz de re1orma

în URSS va fi afectat, va fi influenţat negativ. Sperăm că în aceste zile critice vom avea semnale suplimen~~r~ p_oliti~e din partea guvernelor dumneavoastră pentru România, pentru a sprzpm situaţia acestui guvern, p entru că niciodată nu se ştie dacă un exemplu rău nu poate fi folosit. Nu se poate îndigui fa graniţele fizice extinderea unei ideologii, în special dacă vine de fa o mare putere. Avem multe motive de îngrijorare în partea noastră de Europă, situaţia din Basarabia - sunt zvonuri că trupele sovietice sunt gata să ia puterea fa Chişinău - şi situaţia din România. Sperăm că guvernele dumneavoastră nu ne vor considera no man ' s land. Sperăm să avem puncte de vedere comune cu dumneavoastră în aceste momente critice şi că guvernele dumneavoastră vor sprijini reforma din România dând un semnal politic clar. URSS va căuta să pună un control mai mare pe republici şi pe ţările

din Europa Centrală şi de Est. Urmărim evenimentele în MAE, prin sursele noastre din Moscova şi Chişinău. Sperăm că daunele nu vor fi atât de mari cât s-ar putea.

Remarcile sunt mai mult personale. Vom avea o poziţie oficială spre seară.

335

ADRlAN NĂSTASE ROMÂNIA DUPĂ MALTA

voastră.

Amfi

bucuroşi să cunoaştem care sunt informaţiile şi poziţiile dumnea-

Însărcinatul cu afaceri a.i. al Italiei: Preşedintele Italiei a spus că speră

sincer că noile cuceriri în Centrul şi Estul Europei vorfi respectate şi a mention . at, în acest context, toate cele 5 ţări.

Ambasadorul RF Germania: întâlni mâine.

Miniştrii de Externe din ţările

CEE se vor

Ambasadorul Marii Britanii: Ministrul britanic de Externe a salutat ce a

făcut Mihail Gorbaciov şi şi-a exprimat speranţa că se vor respecta acordurile semnate de Gorbaciov.

Adrian Moscova.

Năstase: Să

vedem ce se va întâmpla cu Reuniunea CSCE de fa

Ambasadorul Marii Britanii: Cred

că dacă

lovitura de stat nu

eşuează,

Reuniunea nu va mai avea loc.

Adrian Năstase: Acordul START n-a fost ratificat şi nici desfiinţarea Tratatului de la Varşovia nu s-a formaliza.t.

Conferinţa de pace pentru Orientul Apropiat va fi relaţiile diplomatice cu Israelul ş.a.

afectată.

La fel

Să rămânem în contact. Rămânem la dispoziţia dumneavoastră 24 de

ore din 24.

Este o întoarcere înapoi cu 5-6 ani. De aceea, avem nevoie de sprijinul dumneavoastră. Altminteri, putem ajunge la situaţia că vaporul se scufundă.

Însărcinatul cu afaceri a.i.

al Olandei:

poziţie oficială în seara asta.

Mulţumeşte. Înţelege că

Ambasadorul Marii Britanii: Este cum spun americanii sicuacion. Audienţa se termină la 17 40.

aşteptând va fi o

o ongoing

· 1Y4 1\ ras~ t.""'e ministru de Externe al României, primeşte În ....... , l A . .. 8 15 Adnan 1· ll,Ullienţă pe Ala n G reenJ'r., ambasadorul Statelor Uunite a e merictt /Jl Bucureşti. Vom tine contactul cu dumneavoastră. Am văzut pe „cei 12". AJr,afin · •tJor+ant c;ntactul cu în aceste zile de foarte Este oarte tmr . •·

.

Năstase:

dumneavoastră

criză,

ele pentru noi. . gr, URSS este marele nostru vecin. . A problema Basarabiei. Dezvoltările negative vor afecta şz procesele ,. . d~e~ "ol.' asupra. din. Europa. po,ttice tn 1v1, a,Jova . Vorfi inlluente 'J• . neu-ative o· l Suntem, de asemenea, foarte îngrijoraţi de impactu negativ _asupra · · · poiz,.t.zce d.z'n România· Dumneavoastră aveti situatiez · contacte . . cu~ partidele bde· ·.t · N-a fost fair din partea lor - au făcut declaraţii dupa ce au vor tt opozz ie. bl. ,f.:d, · f.· cu pentru a avea mai mult credit. In loc de a fi o pro emă con1• enţza a, de consultare. !ntârzierea e foarte mare. . Aşteptăm un răspuns mai rapid. Soarta reformez nu se zmplmeşte de la sine înteles. Lucrurile se pot schimba. _ E.trist ce se întâmplă în URSS. Totul are o influenţă asupra noastra, atuturo~ . N-au ratificat tratate, se pot bloca dezvoltările în republici, au blo~a.t semnarea Tratatului unional Aceasta va crea o mare presiune asupra României. Nu vrem să fim no man's land la graniţa URSS. Avem nevoie de semnale politice acum. .. Alan Green jr.: Cred că v-am spus că mă voi întâlni cu opoziţia. . . Adrian Năstase: De trei ori au făcut declaraţii publice despre întâlnmle cu dumneavoastră.

evoluţiilor

noi,

A

A

•

Alan Green jr.: jackson-Vanik waiver este.foarte ~p~oape de a se semna. Adrian Năstase: Poate îl avem în aceste zile de criza.. .. Alan Green jr.: La Washington au spus că e cel mai bun moment. Românu sunt speriaţi de reducerea comerţului.

336 337

ROMÂNIA OVPA MALTA

ADRIAN NĂSTASE

El va transmite opoziţiei şi guvernului. Adrian Năstase: !ntâi guvernului şi apoi opoziţiei! Alan Green jr.: El a promis şi aşa i s-a cerut de la Washington. Opoziţia şi guvernul au fost de acord, în beneficiul celor 23 milioane de români. Urmează declaraţii politice şi apoi comentariile sale. Eugen Dijmărescu a facut nişte declaraţii despre asta şi a creat probleme la Washington. Asta a mai întârziat semnarea. El va lua avionul - pe cont personal - şi va merge la Washington pentru a se semna ]ackson- Vanik waiver. Senatorul Pell 1, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe, vine pe 7-8 septembrie să vadă pe primul-ministru sau pe preşedinte. El va face tot ce depinde de el pentru a nu lua creditul acestui waiver doar guvernul sau doar partidele de opoziţie. Adrian Năstase: România are un guvern care reprezintă 23 milioane de români. Înţelegem nevoia de a avea legături cu opoziţia. Totuşi ... Alan Green jr.: Insistă că el a promis asta opoziţiei şi i s-a cerut şi de la Washington. Pentru el este important; se ocupă din martie de această problemă. Adrian Năstase: E ciudat. Nu-mi place cum a procedat opoziţia. Am discutat confidenţial, iar ei fac apeluri şi declaraţii publice. Alan Green jr.: Ei încearcă să realizeze ceva. Adrian Năstase: Cândjucăm un joc împreună, încercăm să respectăm regulile. Discuţiile sunt de la guvern la guvern. Poate că opoziţia următoare va fi partidul lui Verdeţ şi nu Alianţa

G en jr.: E un lucru trecător. E avantajos pentru dumneavoastră.

t:Zn r;.,ăstase:

Am pierdut multe voturi. Dar, nu fiţi sigur că ele merg la

Alianta Civică.

·G een jr.: E vorba de alegerile locale.

face pentru a obţine trecerea de „duri" la Washi~gt_o.n. AJrian Năstase: Argumentul dumneavoastră ar putea fi „priviţi ce se zntâmplă

AJan ;

A

in URSS ".

_

-

_

d'

l

Alan Green jr.: Pot să o fac în această săptămâna, dupa ce preşe znte e va

~~~~ ~ Adrian Năstase: Vreau să rămânem în ~o~tact în aceste zi e.

A

•

Merg la CSAT Vom face o analiza. Poate ne revedem zn 1-2 zile. Am vrea să ne consultăm cu dumneavoastră. . . . . .. E foarte important să facem declaraţii clare p-~~vznd continuarea p~lzt~cu dt democratizare şi reformă. Avem nevoie de sprzpnul dumneavoastra şz al statelor occidentale. . . Alan Green jr.: Lăsaţi-mi ceva timp. Voi „înmuia" cât pot opoziţia zn A

coordonare cu guvernul!

.

.

.

.

Adrian Năstase: Vă repet, noi îi reprezentăm, constituţional, pe toţi cei 23 de milioane de români. Audienţa se termină la 18.45.

19.50 Sedinta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Prezidează ' ' preşedintele României, Ion Iliescu. Ion Iliescu: Să ne exprimăm preocuparea şi îngrijorarea în legătură cu .situaţia din URSS, plus să facem apel la calm către forţele politice să le cerem asigurarea

Civică.

Am vrut să vă exprim frustrarea noastră. Claiborne de Borda Pell (n. 1918). Diplomat, om politic şi de stat american. Senaco~ democrat de Rhode lsbnd (1961-1997). Preşedinte al Comisiei pentru policic.'I externă a enarulut (1987-1994). 1

desfăşurării normale a activităţii.

Nu sunt obiectii.

Adrian Năstase: Av~m

O

analiză preliminară a evenimentelor din URSS.

Prezintă materialul pregătit de noi. 339

338

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Felul cum vom califica aceste evenimente e clar - lovitură de stat Sunt mulţi care au calificat evenimentele astfel. · Asta implică o anumită atitudine. Organizatorii loviturii de stat au evitat să dea o coloratură politică. Declaraţiile referitoare la angajamentul de respectare a tratatelor au un caracter formal. Nu se face nicio referire la CSCE. Multă îngrijorare în Germania - apropo de retragerea trupelor sovietice. „ Cei 12" au cerut să-l vadă azi la ora 17 00. Le-a relevat poziţia greşită a Occidentului faţă de politica de reforme a Europei Centrale şi de Est; a.şteptăm să-şi exprime sprijinulfaţă de România; sperăm că asta se va întâmpla mâine la şedinţa miniştrilor de Externe ai CEE. Apoi a discutat la 18.15 cu ambasadorul SUA. Informează ce i-a spus. Apoi a vorbit la telefon cu Samaras1. I-a cerut să sprijine România mâine la şedinţa miniştrilor de Externe ai CEE. Implicaţii ale loviturii de stat. Dacă lovitura reuşeşte - complicaţii cu Basarabia. Ar putea exploda o problemă a refugiaţilor. Există un mare număr de cetăţeni români. Problema ratificării Tratatului cu sovieticii trebuie oricum regândită. România va căpăta o importanţă strategică mai mare în această perioadă. Vor fi interesate SUA şi Europa Occidentală în întărirea relaţiilor cu România. Ungaria îşi va vedea blocată politica sa de încercuire a României prin tratatele cu Bielorusia si Ucraina. Trebuie să ne c;nsultăm în permanenţă cu Europa Occidentală şi SUA şi cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est. Să ne declarăm opţiunea pentru forţele politice democratice din URSS.

Să reafirmăm orientarea noastră fundamentală spre democraţie, eco-

nomt·e de piaţă, drepturile omului.

., .- . . . a nouor autoritaţi sovietice. Propunem şi noi un task force. Ministerul Apărării Naţionale are o

Să evităm recunoaşterea formală

formulă mai bună.

. . . . Trebuie să evităm exprimarea de simpatiefaţă de autorităţile sovietice

not. . _ Jon Iliescu: Ultimele declaraţii spun că Gorbaczov se recupereaza. Citeşte proiectul de comunicat. Preferă să vorbim de preocupare şi îngrijorare. În final e un apel. . . Nicuku Spiroiu (ministrul Apărării Naţionale): Să nu ne refer_im la Iugosla_vza. Alexandru Bârlădeanu (preşedintele Senatului): Să nu vorbim de maturitate politică.

. În continuare are loc o discuţie pe text şi se pune de acord comunicatul. Alexa.ndru Bârlădeanu: Ce poziţii au luat alte state? Adrian Năstase: Informează despre diferitele poziţii. SUA nu au încă o poziţie. La Bonn - mare îngrijorare. Se consideră că Ianaev 1 este un om de paie. Sunt poziţii dure din partea forţelor de dreapta. Se consideră că va avea impact negativ asupra evoluţiilor din Germania. Şi la Haga se va pune accent pe respectarea de către URSS a documentelor CSCE. !n Japonia - îngrijorare a guvernului japonez. Ianaev e considerat conservator. !n Franţa -poziţie ambiguă La început. l n Italia - 2 comentatori La TV Ghenadi Ianaev (n. 1927). Om politic rus. Vicepreşedinte (decembrie 1990-19 augu t l99i ) şi preşedinte interimar (19-21 august 1991) al URSS. I

• Samaras ( n. 1951 ) . Econom1st, · om po 1mc . . ş1· d e stat grec. Miniscru (Anton1s) al Economiei ( 1989); ministru al Afacerilor Externe ( 1989-1990; 1990-1992) al Republicii Elene. 1 Andonis

340

341

ROMÂNIA DUPA MALTA

ADRIAN NASTASE

Antall1 - o declaraţie destul de generală, plus un interviu cu secretaru/ general al Ministerului ungar al Apărării. La Roma - o declaraţie a primului-ministru2 - surprins, amărât şi preocupat. Italia a reafirmat sprijinul pentru Europa Centrală şi de Est_ au enumerat toate aceste ţări, inclusiv România. H avel3 - declaraţie preliminară - ,, lovitură internă gravă·: similară unei lovituri de stat. Ion Iliescu: Este un scenariu similar celui urmărit în cazul înlăturării lui Hruşciov4.

Alexandru Bârliuleanu: Atunci

Hruşciov era singur şi cu partidul. Acum

Jon Iliescu: Saddam Hussein salută. Declaraţia lui Mircea Snegur: ,,formaţiune anticonstituţională" încearcă să impună măsuri de tip pucist. A reafirmat cursul spre independenţă legile şi constituţia rn_oldovene - ~heamă populaţia să ~u. colaboreze. . Textul a fost aprobat în şedinţă extraordinară a parlamentului şi guvernului. Sunt ştiri „Rompres" că trupe se îndreaptă spre Chişinău. Doru Viorel Ursu: Ministrul de Interne confirmă această atitudine. Mihai Neagu: Declaraţii similare a facut şi Eltîn 1• Jon Iliescu: Sovieticii acuză vocile care se pronunţă pentru revizuirea frontierelor.

situaţia

e alta.

Alexandru Bârlădeanu: Sunt

Adrian

Năstase: Havel a informat că mâine va fi o şedinţă a Consiliului

se va îmbunătăţi aprovizionarea? Vasile Ionel (şeful Marelui Stat Major): Declaraţia lui Snegur efoarte dificilă, pentru că e contrară stării de urgenţă. Poate fi şi arestat. Ion Iliescu: Atunci va trebui să luăm poziţie. Niculae Spiroiu: A dat ordin să se ia legătura cu inspectorii frontierei sovietice. Am aflat că ei au închis graniţa. Trupele sovietice dislocate din Europa de Est, care reprezentau o apărare înaintată, au fost acum aduse la graniţele sovietice. Vasile Ionel: Faptul că URSS a avut o atitudine fermă în Iugoslavia, acum diJ. posibilitate Ungariei să acţioneze. Virgil Măgureanu (şeful SRI): Starea de nemulţumire în ţară la noi e generalizată. Pe acest fond, se poate întâmpla orice. Dă apă la moară celor care vorbesc de incompetenţa guvernului. Ion Iliescu: Preţurile sunt o consecinţă a situaţiei din economie. Nu mai avem structuri de control al preţurilor. Virgil Măgureanu: f n toate ţările există pârghii de control. Ion Iliescu: Pentru asta avem nevoie de ceva ca să promovăm în economie.

Apărării Naţionale,

plus un comitet condus de ministrul Apărării Naţionale, plus măsuri de apărare a frontierelor cu URSS, ca urmare a posibililor refugiaţi şi a mişcărilor de trupe sovietice. Ioan Talpeş (director SIE): A spus şi că îşi concertează eforturile cu Ungaria şi Polonia. Adrian Năstase: La Lisabona - nimic deosebit. Tirana - informează ce s-a spus. f n generale prudenţă. Doru Viorel Ursu (ministru de Interne): Declaraţia preşedintelui Bulgariei e foarte dură - lovitură de stat. Faţă de URSS, situaţia din Iugoslavia este un „joc de copii". I

Antal! J6zsef {1932-1993). Om politic i de stat ungur. Prim-ministru al Republicii Ungare (3 mai 1990-12 decembrie 1993). . .. 2 Giulio Andreotti (n. 1919). Om politic şi de stat italian. Prim-ministru al Republicii Italiene (29 iulie 1976-5 august 1979; 23 iulie 1989-28 iunie 1992). . 3 V:iclav Havel (1936). Om politic şi de stat ceh. Pre edinte al Republicii Federanve Cehe şi Slovace (29 decembrie 1989-1 ianuarie 1993). Din 1993, preşedinte al Republicii Cehe; reales în 1998. I 4 Nikita Sergheevici Hruşciov ( 1894-1971). Om politic şi de stat rus. ecrerar genera al P.C.U.S. (1953-1964). Preşedinte al Consiliului de Miniştri (prim-ministru) al U.R. · · (27 martie 1958-15 octombrie 1964).

342

nişte

naivi. Cum spun că într-o săptămână

-1991

I Boris Nikolaevici Elţîn (1931 - 2007). Om politic i de stat rus. Pre edinte (I O iulie -31 decembrie 1999) şi prim-ministru (6 noiembrie 1991-15 iunie 1992) al Federaţiei Ruse.

343

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

. . Cei din ~ccident nu ne dau credite, CAER a dispărut. La asta, se adau ă eliminarea sursei de petrol din Golf. ;g. Virgil Măgureanu: E un lucru care ne priveşte direct. Ion Iliescu: Va trebui să discutăm cu cărţile pe faţă. Ne-am grăbit cu Legea fondului funciar. Organizatoric s-au desfiinţat multe lucruri. Ar fi bine dacă am putea face ceva cu preţurile. Să urmărim problema asigurării pieţei alimentare, plus indexarea _ o evoluţie realistă a lucrurilor - cum să mai atenuăm. O evaluare a situaţiei din agricultură. Să mai strângem ce se poate şi să pregătim bine campania de toamnă. Pare un an bun pentru porumb şi floarea soarelui. Declaraţia lui Radu Câmpeanu referitoare la URSS - să fim uniţi în luptă împotriva oricărei încercări de revenire a comunismului. Guvernul: 1. preţuri; 2. agricultură; 3. pregătirea iernii - energie şi căldură; plus întâlniri cu şefii de partide şi sindicate. Şi Alianţa Civică are o atitudine clară referitoare la situaţia din URSS. Doru Viorel Ursu: Este o anumită agitaţie în zonele ungureşti apropo de situaţia din URSS. Fenomene de speculă, corupţie. Ion Iliescu: Trebuie mers aici cu măsuri ferme. Doru Viorel Ursu: Informează în continuare despre constatările Ministerului de Interne şi măsurile pe care le-au luat ei. Niculae Spiroiu: Propunerile lor pornesc de la dislocarea trupelor sovietice în apropierea frontierei cu România. Înlăturarea lui Gorbaciov a fost pregătită din timp. A urmat prevenirea unui război civil şi evitarea destrămării URSS prin nesemnarea Tratatului unional. Posibilităţi de evoluţie: mari manifestări ale populaţiei; revigorarea cercurilor dogmatice; exod din unele republici; agravarea conflictelor interetnice. 344

Alexandru Bârlădeanu: Să ne vedem zilnic la .7 seara. Adrian Năstase: Noi avem celula noastră d~ criză. . . . Mihai Neagu şi MApN foc informări fiecare pe linia lui. Vasile Ionel: Ar fi nevoie să fie prelucrate aceste informaţii. Mihai Neagu: Informaţia să fie brută şi cât mai scurtă şi să aprecieze fiecare. Adrian Năstase: Să le trimitem apoi la preşedinţie. Eu vreau să primesc informaţia integrală, neprelucrată. Alexandru Bârlădeanu: Ar prefera să primească materialele după-amiaza. Adrian Năstase: De două ori pe zi - ora 1O şi ora 16 yasile Ionel: Să facem şedinţa la ora 18. 00, pentru a transmite la televiziune dacă este ceva de spus.

Ion Iliescu: Mâine oricum ne vedem la ora 18. 00. Să ne gândim la ceva pentru refugiaţi. Adrian Năstase: Avem ceva la guvern pentru asta. Niculae Spiroiu: În micul trafic, avem oameni care trec frontiera de 3 ori

pe zi.

Virgi.l Măgureanu: Prin micul trafic este o continuă scurgere de bunuri. Niculae Spiroiu: Să discutăm aceste probleme şi să facem o analiză. Ion Iliescu: Analizaţi şi veniţi cu propuneri concrete de măsuri restrictive. Niculae Spiroiu: Informează. asupra vizitei în Iugoslavia. Principalele elemente: - Primirea foarte bună. - Evenimentele din Europa -pe fondul slăbirii URSS. - În oriceproblemă politică şi de securitate, legătura să se focă prin ei (MApN). - Germania urmăreşte deschis supremaţia în Balcani. Ungaria şi Austria acceptă acest lucru. - Pretenţiile teritoriale ale Ungariei, Bulgariei şi Albaniei. - Obiectivul imediat - evitarea războiului civil. - Întărirea vigilenţei faţă de Ungaria. Pe la ora 22. 00 apare şi domnul Petre Roman. 345

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ion Iliescu: ÎL brifează pe Petre Roman despre declaraţiile Lui Boris Elţîn si

revelatorii pentru solidaritatea arătată de România Chişinăului într-un moment

Mircea Snegur.

de mare încercare pentru independenţa şi securitatea ţării:

·

Petre Roman: În Occident este o emoţie foarte mare. ÎL vor susţine în mod public pe Gorbaciov sub diferite forme. Avem şanse să marcăm puncte. Trebuie să ne vedem de transformările noastre democratice. Propunerea Lui Gorbaciov cu Tratatul unional era ceva acceptabil. La Chişinău cel care ţine echilibrul este Mircea Snegur. EL nu se poate rupe prea mult de realitatea de pe stradă şi din uzine. Ion Iliescu: Situaţia se poate deteriora. Ne vedem mâine La ora 18. 00. O problemă posibilă - refugiaţii. Petre Roman: Trebuie să ştim minut cu minut situaţia La frontieră. Ion Iliescu: Apelul La înţelepciune politică. Spune ce vrea de La guvern: preţuri, agricultură şi program pentru iarnă. Şedinţa se termină La 22. 40. Revin La minister. Evaluare a situaţiei cu Adrian Năstase şi Teodor Meleşcanu.

Terminăm

La 23.15.

20 august 1991 Nicofue Ţâu, ministru de Externe al Republicii Moldova, se află la Bucureşti în perioada 20-24 august 1991.

Nicolae Ţâu are contacte cu numeroase personalităţi româneşti, în cadrul cărora se analizează consecinţele imediate şi de perspectivă pentru Republica Moldova ale loviturii de stat de La Moscova din 18-19 august 1991, trecând . în revistă modalităţi de a face faţă situaţiei. În lucrarea sa „Diplomaţie în culise", Nicolae Ţâu consacră prez~nţet şi contactelor sale de La Bucureşti din acele zile pagini de mare tensiune, 346

,,În aceeaşi zi, seara, am fost convocaţi în şedinţă membrii Consiliului Suprem de Securitate. Din nou se procedează la selectarea informaţiei acumulate peste zi, din nou ne aprofundăm în analize, din nou chibzuim acţiunile pentru ziua următoare, aşteptându-ne la orice, pierzându-ne liniştea pentru noaptea întreagă. Eu chiar că nu am închis un ochi. La încheierea şedinţei, Mircea Snegur m-a rugat să mă reţin. Eram numai noi doi. A urmat o pauză de tăcere. Preşedintele Snegur, nu ştiu din care motive, m-a privit mai pătrunzător ca alteori. Apoi Domnia Sa a vorbit, de astă dată cu altă voce, alte nuanţe se reliefau, dar tot îngrijorat rămânea. Şi, ca la un moment de hotar ori de despărţire, mi-a spus: «Am luat următoarea decizie ... » Din nou o scurtă pauză. «Dumneata şi Ion Hadârcă, vicepreşedintele Prezidiului Parlamentului, vă deplasaţi la Bucureşti. Aveţi misiunea să organizaţi acolo Guvernul Republicii Moldova în exil.» Mi s-a indicat să-l contactez pe Hadârcă, să informez partea română, luând legătura cu oamenii de la putere, şi să ne deplasăm imediat. Trebuia să subînţeleg: cât nu e târziu. Am coborât la etajul trei, în biroul meu de la Externe. În acea zi, se vede, Dumnezeu se întorsese cu faţa spre noi, ba şi eu am fost favorizat de destin. Întreprind o încercare de a lua contact cu Adrian Năstase. Deşi era oră târzie, mi-a reuşit de la prima tentativă. Ministrul de Externe se afla la post. Am renunţat la amabilităţile protocolare şi am trecut direct la subiect. În câteva minute l-am informat despre situaţia care se contura la noi şi care a influenţat decizia preşedintelui Mircea Snegur. Eram şi noi decişi, dar mi-a recomandat şi Adrian Năstase, să ne deplasăm de urgenţă la Bucureşti. Cu o oră înainte 347

ROMÂNIA DUPĂ MALTA ADRIAN NĂSTASE

de miezul nopţii, strictul necesar era deJ· a în valize si noi po · · II · · rn1sern cu aJutoru u1 Dumnezeu, spre capitala României. ' Trecem frontiera fără probleme. Până la Bucuresti _ · . - Ia automo b"l1 uI d e serviciu . . n1c10 pana cu care ne deplasam Se lum1na · de . I . . z1, ceasu mdICa ora 5,30, cand păşirăm pragul Ministerul ·1 d Externe. Adrian Năstase nu plecase. Ne aştepta în biroul său~ e În genere, se cuvine să remarc prodigioasa sa contrib · I ·1· I ··1 c ut1e a sta fi b1 1rea · re aţ11 or rrăţeşti. între România si· Republica Moldova. e-a ost dar ş1 ca un politician si· diplomat mai· cu expe. ŞI_ ca un frate, . nenţ~. Domni~ Sa, abătându-se de la unele obligaţii curente, s-a angaJat să ne aJute, sondând terenul, prin intermediul omolog"! ·d h 1 or săi e peste orare, ca să poată evalua care ţări, când şi în ce condicii vor saluta şi vor recunoaşte Declaraţia de independenţă a Republi~ii Moldova. La toate aceste iniţiative personale, posibil, voi reveni şi pe parcurs. Abia acum, strângându-ne mâinile, îmbrătisându-ne ne amintim şi de nelipsitele amabilităţi protocolare. L~ ~ cafelut~. În pri~ă, ~in:înţ~les. Nu durează. Timpul ne constrânge. Treb~ie să acţionam m r1tm, pentru a acoperi un mai mare volum de lucru, să înregistrăm un bilanţ pozitiv al rezultatelor. Deocamdată, Adrian Năstase, cu toată amabilitatea, o trăsă­ tură de caracter şi de suflet neimpusă, se oferă să ne conducă la reşedinţa rezervată nouă, unde am şi fost cazaţi. Urmează, ca la conveier, micul dejun, întrevederile cu preşedintele Iliescu, cu primul-ministru Petre Roman, rămânând în continuare în compania şi la discreţia dlui Adrian Năstase, pentru a discuta mai pe larg, aprofundându-ne în problema numărul unu - Independenţa. În după-amiaza aceleiaşi zile - întrevederi cu Alexandru Bârlădeanu, preşedintele Senatului, şi Dan Marţian, preşedintele Adunării Deputaţilor. Aceleaşi teme, aceleaşi subiecte, abordate prin prisma specificului acestor instituţii ale puterii de stat - situaţia A

•

•

N.

348

oscova si de la Chişinău. Niciunul dintre interlocutori nu . . 1 Ic · l M d ea la curent cum se desfăsoară evenimente e. nrormaţ1a a negat Sunt · au de la Ambasada Română de la Moscova. o ave . l 1 M" . l în următoarele erei zile ne-am aflat mai mu t a misteru omâniei Adrian Năstase ne-a luat sub aripa sa, ni · . .. . d e Exte rne al R se deschidea orice uşă. Aveam acces peste to~. D1sc~ţ11, sondaJe, investigaţii, pronosticuri pentru timpul ~prop1at~ mai ~ult nu ~e team permite în vâltoarea acelor evenimente. Intreţmeam legapu "al" • •d al · i cu alti colaboratori de la minister, spec1 1şt1 versaţi, e o m ta tun ş . . . 1 · cultură, dar foarte atenţi, ca să nu ne s1mţ1m comp exaţ1 ca nu

că

A

cunoaştem la fel de bine istoria neamului.

. .. Si încă un lucru care a şocat. Cel puţin, pe mine. D1plomaţ11 români: spre deosebire de noi, erau cu mult m~i îngrijora~i de evenimentele de la Moscova. Puciştii lui Ianaev ca ş1 cum ~me~mţ~u de la distanţă nu numai fostele republici unionale, dar ş1 ţănle dm fostul lagăr socialist. . . _ . Noi eram mai puţin îngrijoraţi, poate ş1 pentru ca eram mai daţi cu puterea sovietică şi cu ruşii şi, cun~scându-i mai de aproape, nu arătam până într-atât de alarmaţi, deşi broboane de sudoare_ rece -d· t si expenenta · · dîncercau şi spatele nostru. Apoi se ma1 a auga va 1 . . . ultimilor trei-patru ani, când ramurile puterii şi-au arătat mco~pe. · d d - · 1· baJ· comun neput1nta tenţa ş1 neputinţa ea argumenta, ea gas1 im , . · de a restabili ordinea de odinioară, situaţii în care nu se cerea f~l?sirea 1· estea demonstrau slăb1cmnea uteru, c1 a cuvantu u1 - . coate ac fl l ·· . pundă P liderilor de atunci. Incapacitatea de a a a so uţll care sa cores . . . . 1 1 1 · -I le circumstante m1 cerintelor umpulu1 s1 ce or a e poporu u1. n ace · . · · l d · · · zentantii Centrului se părea că nu poporu se temea e e1, c1 e1, repre . · · d 1 ech"1 se temeau de popor. ş1 ce1 care oreau ca cotu sa ramana pe v , . . m · flau opnm1sm 1 Consider că acestea erau argumente e care ne msu . acel moment. Astfel, din discuţie în discuţie, spiritele s-au mai ~mat. Diplomaţii români au împrumutat ceva optimism de la no1. • •

•

A

A

-

A

349

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Dar, se cuvine să accentuăm acest aspect, liderii de la Bucur . " d vom f:ace d ec1araţta . d e mdepende · eşti erau mereu "m aşteptare: can a Republicii Moldova? Căci deja câteva republici din fosta Uni Oţă "1ş1· proclamasera~ m · d epen d enţa. Ad nan · Năstase, mai preocupatune d problemă, fiindcă era în sfera Domniei Sale de activitate, convoac: o şedinţă, pe 23 august, cu participarea mea, luând în dezbatere recunoaşterea eventualei declaraţii de independenţă a Republicii Moldova de către alte ţări. În ce priveşte România, atitudinea era fermă şi nu se mai examinau şi alte variante - statul român va recunoaşte independenţa în primele ore. În acea şedinţă, dl Năstase a recomandat să fie contactate ambasadele acreditate în ţările înalt dezvoltate, pentru a se asigura de faptul că şi aceste state vor recunoaşte Republica Moldova ca stat independent. Şeful diplomaţiei româneşti îmi sugerează să întreprind, în calitate de ministru de Externe, vizite de lucru, neoficiale, în mai multe ţări. Iar la moment ne-a propus să vizităm câteva mănăstiri din împrejurimile Bucureştiului. A fose ceva deosebit, înălţător, care merita să fie văzut şi admirat. Trecând rând pe rând pragul mănăstirilor, mă pătrun­ deam si. mai mult de adevărul că torul si. toate se află în mâinile Domnului. Dar nu uitam n ici de Chişinău. Sunam întruna. Şi pe 24 august ni s-a recomandat să revenim. " 1

9.50 La Adrian Năstase. Prezint ultimele telegrame referitor la situaţia din URSS, înainte de

şedinţa de guvern.

Nicolae Tâu, Dipwmaţie în culise. Suvemnitnte, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002, pp. 79-8 l. I

350

independenţii, război &pace. 1990-1998,

,~ JO La Adrian Năstase.

JJ•

S-a întors de la

şedinţa de guvern.

.

.

S-a adoptat o declaraţie referitoare

/Iz situa#a din URSS. Comunicat al Guvernului României referitor la situaţia din Uniunea Sovietică:

Guvernul României a luat act cu profundă îngrijorare de blocarea procesului democratic din Uniunea Sovieci~ă şi de ins~a~rarea stării de necesitate. Evoluţia evenimentelor dm ţara vecma, utilizarea unor metode neconstituţionale reprezintă un semn al tendintelor de refacere a structurilor totalitare, o ameninţare la adresa valoril~r democraţiei şi a libertăţilor individuale, a proceselor de refo rmă.

Guvernul României îşi declară neliniştea legată de instabilitatea creată astfel în această parte a lumii. Guvernul reafirmă opţiunile fundamentale, ireversibile ale ţării noastre: dezvoltarea democratică, consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului, tranzitia la economia de piaţă. România este hotărâtă să rămână un avanp~st al valorilor umaniste şi democratice recucerite prin R~vo: lu ţia din decembrie 1989 cu sacrificii şi la care nu va cons1mţ1 nici odată să renume. Guvernul s~bliniază că orice nostalgie pentru totalitarismul comunist nu poate fi decât efectul unei uitări primejdioase. _Cei car~ mai pot spune, astăzi, că era mai bine în perioada ancenoară lui decembrie 1989 au ocazia, tragică, de a vedea pe ecranele televizoarelor pe ce se bizuia acea perioadă: pe forţe militare convocate împotriva propriului popor, pe dictat economic şi ideologic, pe incerdiqii şi măsuri politice luate fără consultarea ţării. Factorii de putere şi forţele de opoziţie trebuie să înţeleagă că, în conjunctura actuală, e decisivă colaborarea în faţa unui unic 351

ROMÂNlA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

şi teribil pericol: restauraţia vechiului regim. E mai importantă

. . . . 1 'astăzi respingerea acestui penco comun decât tot ceea ce ne d ' b. ~ .. espane . d" Este m 1scuta il ca tranziţia către o economie liber~ · · " .~ . . a ş1 către · dcemocraţ1e este msoţlta de numeroase d1ficultăt1 şi presu . . . . · pune un erort economic, moral ş1 spmtual, care poate fi depăsit · c . doar p nntr-un mare erort naţional. Sperăm că în Uniunea Sovietică se vor găsi cât . " d l ··1 d l ma1 curan - so uţu e a ecvate re uării evoluţiei democratice si c l · f; · . ursuu1 re orme1, atât la nivel unional, cât şi la nivelul republicilor. Redobândirea echilibrului în această parte a Europei 'b·l d este pos1 1 ă oar cu sprijinul statelor cu tradiţie democratică si „ d l ' cu economu ezvo tace din întreaga lume. Suntem convinşi că faptul acesta este bine Înţeles în întreaga lume. Contăm în primul rând pe noi înşine, dar contăm, de asemenea, pe sprijinul comunicării internaţionale. . Demarcarea României, a Guvernului său, de orice evolutie antidemocratică, chiar în condiţiile care antrenează pentru Româ~ia sacrificii, exprimă voinţa decisă în sprijinul idealurilor libertăţii şi demnităţii umane.

Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, Erno Ru.das, a fost invitat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a i se înmâna Comunicatul Guvernului României cu privire la evenimentele din URSS. 14.1 O La Adrian Năstase. De fa.cut note telefonice: - Discuţie cu Safa Giray, ministrul de Externe al Turciei - Consideră cu. foarte mare prudenţă ce se întâmplă în URSS. Consideră că problemele sunt interne. Sunt interesaţi în succesul proiectului cooperării în zona Mării Negre. Observaţia mea: sunt foarte precauţi; urmăresc cu atenţie; par aproape resemnaţi că vor trebui să discute cu noua formulă de putere. Sunt interesa#

in stabilitatea republicilor din Caucaz. Pleacă azi la Bruxelles pentru că mâine va avea loc reuniunea NATO. · utie cu Gracini, MAE italian. M-a sunat din partea lui Gianni de _ Disc . Michelis, care e la Haga. Mesajul pe care l-am transmis prin ambasadorii l r J2" vafi luat în considerare la reuniunea de la Haga. S-a interesat ,,ce o . . de poziţia noastră şi a spus că în această săptămână sunt 3 reumum foa~te importante: vineri reuniunea „celor 12" la vârf; a promis să ne transmită prin fax proiectul declaraţiei.

J6.20 La Adrian Năstase. Are o convorbire telefonică cu Geza Jeszenszky, la solicitarea acestuia, in legătură cu unele aspecte ale activităţii la punctele de trecere a frontierei româno-ungare. Românii stau la coadă la frontiera cu Ungaria pentru ceremoniile religioase celebrate de Papa Ioan Paul al Ii-lea. De spus ceva la conferinţa de presă.

18.25 Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Prezidează Ion Iliescu, preşedintele României. Ion Iliescu: Atitudinea SUA. Nu putem sacrifica interesele ţării. Reproşează. că nu s-a consultat guvernul cu preşedintele. Critică şi pe Adrian Năstase pentru declaraţiile de la Tokyo. Să nu folosim împotriva noastră formulările. Petre Roman: Înţelepciunea este foarte necesară, dar nu există cale de mijloc. Apără declaraţia guvernului. Ion Iliescu: Cu două mici corecturi, declaraţia mergea.

Adrian Năstase: L-a primit pe însărcinatul cu afaceri sovietic. Explică ce i-a spus sovieticului. Ambasadele sovietice nu mai primesc informaţii de acasă. MAE e blocat. 353

352

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Ce a spus ambasadorul ungur: l-a căutat Bush 1 la telefon pe A nta//. Bush i-a spus să nu uităm de Iugoslavia şi că nu-i vor neglija şi că este vorb' de toate ţările foste socialiste. a

Situaţia noastră e foarte dificilă. E vorba de relaţiile cu toate ţările

foste socialiste.

ragoş

Munteanu2

să plece urgent la

Washington.

· Europa si Iran. _ pot m r F . . la Bruxelles să fie aceeaşi persoana. A

tre Roman: m ranţa şi. A · · esa1e Jon Iliescu: primit m :J • Parlamentului pentru 21 august. MER cere convocarea urgenta a

trimişi speciali.

SUA, Franţa, Anglia, Italia, Bonn, NATO, Iran. Eugen Dijmărescu. Petre Roman: A dat instrucţiuni lui Dijmărescu. Trebuie să profităm şi să solicităm de la CEE nişte bani. Va vorbi la 19.30 cu Camdessus 3•

Mihai Neagu.: SUA vor să salveze tot ce mai pot în relaţia cu URSS. Petre Roman: Americanii au greşit-o rău de tot. Mihai Neagu.: Sârbii au declarat că sprijină acţiunea din URSS. În afoni de chinezi. George Herberr Walker Bush (n. 1924). Om politic si de star american. Preşedinte al Statelor Unire ale Americii (20 ianuarie 1989-20 ianuarie 1993). , , ·I 1 Hans-Dietrich Genscher (n. 1927). Om politic şi de stat. Ministru de Externe '1 Republi c ii Federale Germania ( 1974- 1992). r 3 M1chel . . francez. Preşe d.1nre a I Fon du I ui. Monera Camdessus (n. 1933). Econom1sr

354

lD

Pe

dispară.

Internaţional ( 16 ianuarie 1987-14 februarie 2000).

Bucureşti. I A

Ioan Mircea Paşcu: Pe americani Îi interesează ataşamentul la democraţie. Adrian Năstase: Informează asupra reacţiilor din telegrame. Petre Roman: Sensul declaraţiei este ca orice reticenţă faţă de noi trebuie sâ

I

.

Bârlădeanu: Pe chinezi sa-i

liOn Iliescu: Aure

Nu trebuie mai jos de nivelul de reacţie occidental. Petre Roman: Să lămurim şi pe americani. În ţările baltice, acţiunea militară e evidentă. Adrian Năstase: Citează declaraţia lui Genscher2. A treia.

Ion Iliescu: Să ne gândim la iniţiative diplomatice. Să trimitem echipe la Washington şi în alte ţări -

. _ . . d - chinezeste. Dacâ l-ar fi JU ecam . A}e#ln b · arfi creat probleme. · · d' la ·ni,t pe Cor aciov, l d a ambasadorului m ian J#Stt Vi'me stirea că a fost un atentat a a res .

dru

dor Melescanu, ce noutăţi avem de La Mosco~a~. (... mai ies să vo_rbescA cu T~o F - : " Sunt speriaţi de situaţia economica. , lliescu: Azi s-a mtâlmt cu " raţia .

ion

L „l

Nu se mai descurcă cu sa aru e. fi pentru a subventiona unele A vorbit cu Petre Roman să acem ceva . . ,/+. a- di'n Lu~e. · · - e cea mat ie1 .m benzinei produse d e baza-· Scumnirea r .

la · pentru presa- cu Vi'trgi'f Măgureanu referitor la ambasa) (... ies să lucrez o ştire . d M l cu noutăti de La Moscova dorul indian; mă sună şi Teo or e ~ş~anu . · b te fa rechizite scalare. Jon Iliescu: Preţuri a eran . d · âine decât dacă e nevoie. Ridicăm şedinţa. Nu ne mai ve em m Şedinţa se termină La ora 20. 00. · Franc1s· Ribeiro ' a fo~t . d' · la Bucureşti, J ul10 . I La 20 august 1991 , ambasadorul 111 w1 , 1 . d Eliberare a Khalisranulu1 , o · · - .. B bbar Khalsa a Fronru ui c · ( ' · -· ci împuscat de către membn a1 grupam a . S'kl · ndependenr în Pun Jab. ,ei cu 1 . 1 1 . I a rea unui scat 1 • R • ·. :·si organiza~ie extrem1sră care upră pentru ere. . c gătire de comando 111 omanI,I . El . gan1zat ş1 erecruar pre ' U fi terorişti , care veniseră dm vepa, au or • I f l 1' riei din Pun jab. n o ,cer l1111 . 1 I-au ales ca rinră pe Ribe1ro, · · d eoarece acesta era fosru şe a po · pe unu I din · 1· · Ribeiro l-a ucis . . ' ' I s·111gI _ si unnatea anrirerorisră, care fusese d esemnar s ă-i as . igure prorecpa . J· Ulinder Singh. (,urpa 1 • • • • -· h c 11 al dodea reronsr, ,igw 1cronst1, Jugraj Singh, 1 a ră111r grav u . b pului Pargat S111g , a ,ost Pnns· Balw1ndcr . · c1lea mem ru a I gru ' au reuşit să scape, d ar ce I d e-a I cm

şi condamnat la opt ani închisoare.

d'

.

·iporenriar la Misiunea pcr-

s1 p 1en · iAurel DragoşMunreanu,am b asa d o~exuaor mar . 1. N York(1990-1991).

, O rga111zaţ1a · · Nanumlor Unire a lrlanenră a României pe langă ·

ew

355

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase mai rămâne la preşedintele Ion Iliescu cu Petre Roman Aştept o vreme. La 20. 40 Adrian Năstase iese şi îmi spune să plec. Revin ~ minister cu maşina lui Adrian Năstase. Dau la tradus declaraţia preşedintelui Ion Iliescu în limba engleză şi o transmit prin fax la NATO, la Manfred Worner1. Adrian Năstase are o nouă convorbire cu Geza jeszenszky, ministrul de Externe al Ungariei, privind situaţia din URSS şi unele probleme de interes bilateral.

D e pe la 22.45 lucrez cu Teodor Meleşcanu şi Marcel Dinu la instrucţiuni pentru ambasade referitor la trimişii speciali.

23.15 Telefon la Washington.

A

Vorbesc cu ambasadorul Virgil Constantinescu. Ii reproşez că nu ne-a untat de waiver-ul american Jakcson-Vanik pentru România. Cer relaţii :spr~ declaraţiile preşedintelui George Bush referitoare la situaţia din URSS.

24.10 La Adrian Năstase.

Îi arăt telegramele de instrucţiuni referitoare La trimişii speciali. Le

22. 00 La Adrian Năstase. S-a hotărât să fie desemnaţi trimişi speciali. Adrian Năstase şi cu mine urmează să plecăm la Paris şi Bruxelles. Scrisoare din partea preşedintelui- dublarea asistenţei PHARE la 2 miliarde dolari, programe transport OECD2, plus devansarea asocierii la CEE pentru toamna acestui an, evitându-se faza de discuţii exploratorii. Scrisori către toţi membrii G 24. Urgent negocierea tratatelor bilaterale - unde este cazul. De găsit declaraţia SUA şi cea a Poloniei. De chemat Predescu - de cerut survo!. Informare presă. Discuţie telefonică cu Worner. Instrucţiuni la ambasade - sprijin politic plus economic + ţările OECD. De urgentat contacte de nivel. Nediscriminarea - tocmai în aceste momente. Paris şi Bruxelles - Adrian Năstase. Londra - Ioan Mircea Paşcu. Italia - Constantin Ene. Turcia - Teodor Meleşcanu. Iran - Gheorghe Caranfil. I

Manfred Worner ( 1934-1994). Om politic german. Ministru al (1982-1988). Secretar general al NATO (1988-1994). 2 Organizaţia pentru ooperare i Dezvoltare Economică (OECD).

356

Apărării

al RfG

aprobă.

21 august 1991 8.15 La Adrian Năstase. Marcel Dinu să facă o declaraţie în legătură cu wilver-uL SUA.

10.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe ambasadorul SUA la Bucureşti, Alan Green jr. Alan Green jr.: Este mândru de declaraţia de ieri a guvernului. E curajoasă. Adrian Năstase: Apreciem efortul ambasadei, al dumneavoastră, pentru adoptarea wilver-ului Jackson-Vanik. Alan Green jr.: Nu se poate avea Clauza Naţiunii celei mai Favorizate fără waiver-uL jackson-Vanik. Adrian Năstase: Care este poziţia faţă de situaţia din URSS? Alan Green jr.: Ne dă un document cu poziţia SUA. Adrian Năstase: Încercăm să avem maximum de sprijin. Declaraţia CEE de ieri a fost foarte bună. Audienţa se termină la 10.25.

357

ADRIAN NA TA E

11.05

Teme·.

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Conferinţa de presă (fa C

. entrul presez străine din str. Don·~~0 ·

dedaratia v~ · la . . . e.Jentoare situaţia din URSS· waiver-u/ Jackson- Vanik· ' vizita Papei în Ungaria,.' recuperarea creanţe/or din Iran. ' activitatea diplomatică.

Purtătorul de cuvânt al MAE . s-a referit la consultările pe canale ~mbas~do~ Traian Chebeleu, memelor din Uniunea S . . - . p omat1ce in problema eveniI . . ov1et1ca s1 la co Externe. Seful dipl . . ,., · ntacte e m1111strului de . omaper romane, Adrian N ,., ,., . . - .. astase, s-a mtalnrt cu reprezentanti ai statelor C - · · omunitarn Economic E · ţan est-europene cu amb d .1 e uropene, ar unor ' asa o ru SUA A I telefonice cu unii minist . d E . u avut oe consultări . n e xterne înt . . . d .. , re care cer ar Turciei şi Ungariei, cu un membru al . con ucenr MAE I al. . dm partea lui Gianni d M. h 1· .t ran, care r-a telefonat e re e rs precum M c d secretarul general al NATO. ' şr cu anrre Warner,

ci/

La 20 august a.c., presedintele SUA G , eorge Bush, a hotărât . ·_ .. suspendarea tempora _ ra a ap 1rcanr amend I .J " · . . . amentu ur ackson-Vannick Pentru Ro ma111a - strre pnmit- . . . la Washi T ·. a pnn rntermedrul ambasadei române ngton. ra1an Chebeleu . f; confirmare ofici·al . f a 111 ormat ca este aşteptată o . . a a acestui apt D · · pentru tara noast ·b·i · · ecJZJa respectivă ar deschide b fi . d . ra pos1 J Jtatea d de credite ga d e a ene 1c1a e unele programe rantate e guvernul . d . amencan, cum ar fi credite pentru achizitionare d a e pro use agncol d. · · şi facilităti pe 1· · ,., ._ .. . e sau ere 1te Eximbank, precum . 1111a mcurapr 11 si g - ·. . . .. . ,., · b . · arantanr mvesnpilor pnvate americane în R omanra, su egida p . Îmbunătăt. . d 1 verseas nvate Invesrmenr Corporacion. . rrea sr ezvo tarea r .I constituit ob · · I f; . aponun or româno-americane au iectu e ortunlor stăruitoare depuse atât de guvern, câr

o

358

şi de reprezentanţi ai partidelor şi grupărilor de opoziţie din ţara noastră.

Recuperarea de la firme străine a unor creanţe scadente, precum şi asigurarea aprovizionării economiei cu cantităţi suficiente de petrol constituie o preocupare principală a oficiilor noastre diplomatice, a arătat T.Chebeleu, exemplificând, recent, Societatea Petrolexport S.A. a convenit cu partea iraniană ca României să-i fie livrate cca 315 mii tone petrol în contul creanţelor în curs de recuperare de societăţi comerciale iraniene, în valoare de aproximativ 45 milioane dolari. Cantitatea de petrol menţionată urmează să ajungă în ţară în cursul lunii septembrie a.c. ,,Operaţiunea reprezintă, în condiţiile actuale, un sprijin pentru depăşirea dificultăţilor cu care este confruntată economia românească". Adrian Năstase, ministrul Afacerilor Externe al României , va reprezenta ţara noastră la lucrările celei de-a noua Conferinţe asupra raporturilor SUA-URSS-Europa de Est, ce va avea loc la Budapesta, în perioada 24-30 august. Desfăşurată sub auspiciile Institutului Aspen, conferinţa va avea ca principale teme situaţia politico-economică şi politica externă a URSS, transformările din ţările Europei de Est şi rolul ţărilor vestice în procesele de tranziţie din această parte a continentului european. La conferinţă vor participa personalităţi politice, oameni de ştiinţă, economişti şi jurişti de prestigiu din SUA şi Europa. Traian Chebeleu şi-a exprimat „surprinderea şi regretul" faţă de afirmaţiile apărute în presa ungară cu privire la îngreunarea, de către autorităţile din ţara noastră, a participării românilor la ceremoniile religioase celebrate de Papa Ioan Paul al II-iea, cu ocazia recentei sale vizite în Ungaria şi a expus măsurile speciale adoptate în scopul pelerinajului cetăţenilor români care au participat la întâlnirea cu suveranul poncif. Au fose deschise în acest scop erei noi puncte de trecere a frontierei între România şi Ungaria, care 359

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

au funqionat cu program neîntrerupt pe întreaga durată a vizir · Papei în Ungaria. Societatea Naţională a Căilor Ferate Române e~ luat măsuri pentru facilitarea transportului pelerinilor spre Ungar·ia. Pentru călătoriile convenite din timp, Societatea a acordat şi reduceri de tarife de până la 50 la sută pe teritoriul românesc. Societăţile româneşti de transporturi auto au pus la dispoziţie mijloacele de transport solicitate (circa 60-70 autobuze). Au fost, de asemenea acordate facilităţi de trecere a frontierei (scutire de taxe de tranzit) pentru mijloacele de transport trimise de partea ungară (12 autobuze). ,,De altfel, eforturile noastre de facilitare a pelerinajului au fost recepţionate cu satisfaqie şi gratitudine şi de reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei. Însuşi purtătorul de cuvânt al Vaticanului a ţinut să dezmintă zvonurile ce au încercat să denigreze ţara noastră, arătând că întârzierea sosirii a 1.500 de români, însoţiţi de episcopul de Alba Iulia, la slujba conducătorului Bisericii Ortodoxe, care a avut loc la Biserica Maria Pacs, s-a datorat organizatorilor" - a arătat Traian Chebeleu. 1 0

Numeroase întrebări privind: implicaţii pentru România ale situaţiei din URSS şi waiver-u/ Jackson- Vanik. Conferinţa de presă se termină a 12. 00. 12.20 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Îl informez despre conferinţa de presă.

A vorbit din nou cu ]eszenszky la telefon - cei 3 s-au întâlnit pentru a se coordona în legătură cu eventualii refugiaţi din URSS. Pe la 16 00 plec spre aeroport, Munteanu şi Marian Dinu?. I

împreună

Ştire difuzată de Agenţia „Rompres" .

2 Marian

George Dinu, secretar I, Direqia ONU

cu ambasadorul Aurel Dragoş

Adrian Năstase, ministru de .Externe al României, pleacă la .Paris,. 30 17- . t Je trimis sipurtător al unui mesaj personal al preşedintelui în ,a1ita e a , , omâniei către preşedintele Franţei. . /li Stăm mai bine de o oră pentru a aştepta mesajele semnate de preşedintele fon Iliescu.

f . b J ID Sosirea la Paris pe la 21. l O (ora locală). mtâmpmă am asaaoru an

Hăulică şi

Gabriel Brânzaru. __ Mergem la ambasadă. Dineu cu ambasadorul Anton Vataşescu.

22 august 1991

Declaraţia Guvernului României privind relaţiile cu Statele Unite ale Americii: Guvernul României apreciază măsurile recent anunţate de către Administraţia Statelor Unice ale Americii drept o dovadă de înţelegere şi sprijin faţă de poporul român în ansambl~l s~u, ~ încurajare adresată procesului de tranziţie înspre o economi: hb~ra: de piaţă, spre o democraţie pluralistă modernă, proces aflat m plma desfăsurare

în România. . Acest pas, pe care îl considerăm de maximă import~n_tă,. este de natură să contribuie la intensificarea cooperării şi prieteme1 dmtre Scatele Unite ale Americii şi România, marcând o etapă fundamental nouă în evolutia unor relaţii cu o îndelungată tradiţie dintre cele două popoare,·relaţii la îmbunătăţirea cărora au c~ncrib~i~, ~n ~o~ decisiv atât stăruitoarele eforturi ale Guvernului Romame1, cac şi ' .. - ·1 o r de opozme s trădaniile unor reprezentanţi· a1· pam'delor ŞI· grupan . ·

şi alee Organizaţii Internaţionale (DOI). 361

360

ADRlAN NASTASE ROMÂNIA DUPA MALTA

Declaraţiefii.cută de Adrian N.. . · l · astase, ministru de Ext l ziaru uz „România Liberă" / erne a Roman . . I consemnată de Crina Sârbu). 1 zei, Situaţia şi evolutiile din URSS d ·d · sunt e natură să ·b - , ev1 ent, o reverberaţie asupra ome . .. . , . a1 a, in chip R , . . , rnru s1, m panicul . omarne1, mrr-un mod ce poate fi indirect .d . ar, asupra · c ~ ' ar cai e poare - 1· şi anumite erecte directe I . ~ sa rnplice . . . . · ncep cu acestea dm urmă In _ ca1e situaţia dm Uniunea Soviet1· .d . . masura în . f1 ca s-ar erenora poat unui ux masiv de refugiati spre E . d _e aparea riscul Occidentală. De altfel abi~ lllopda_ e . st ş1 spre Europa . . , am avut o 1scut1e cu m· . Externe al Ungane1, care mI I fc . . . 1n1strul de ' . a sunat a te eon s1 care m1. cateva dmtre elementele discutate I V . .I . a cornun1car de Externe din Cehoslovacia U a ~rşo~1pa, la n'.velul ministerelor , ngana s1 0 orna p această eventualitate Să nu . - R. , . ' reocupate de , . · uitam ca omarna _ _ . _ cum s-a aratat m Declaraţia guvernului_ r „primă linie" Pe d I eprezmra un avanpost, este o ţară de . e a ta parte, se pune o problemă de p . . . I d d . nnc1p1u, aceea a soartei pr est-europene O I oc~s~ or eb emocrat1zare şi reformă din ţările este că aceste. rocee~~e oa.ne ~utală, pe_ c~re trebuie să o retinem, aspect pozitiv ppe 1 . sunt fiAragde. Dar a1c1 aş spune că apare şi un pan .. ,. . mtern. m obse ivat o g1.upare a fcorrelor polmce 111 acest moment s1 care mi . O b.. Si d · c. . se paie pro a de matumate politică. . e sennment nresc - al fiinţei noastre nationale Spre deosebire de alte r- · d. E d. · _ _. .an 111 uropa e Răsărit, noi trebuie sa urmanm cu foarte mare a . . .. d.111 R bi. ten pe, cu mare preocupare s1 evolurnle epu 1ca Moldova N fi · · · ·1 . c • u ne poate I ş1 nu ne este indiferentă soarta fid aţuorI _noştri de peste Prut D · ,111 . . · eci, ma.sura 111 care pot să apară ezvo tan negative reactia b · . . • • . noastra tre u1e să pnă seama si de această . . d 1mens1une specială Ch' • · ·· · d .. · iar 111 aceste cond1ţ11, cred că luările noastre e poz1 ne au fost extrem d I · e c are, extrem de ferme. Si extrem de

E

A

I

Publicată sub titlul „Democratia

22 august 1991.

I . . . .. este O va oare care trebuie ap,1rar;'I'', ,, Rom ,înia Liber,1 ,

bine apreciate în lume. Am şi primit reaqii pozitive. S-a văzut limpede în declaraţia miniştrilor de Externe ai „celor 12" care s-au întâlnit la Haga - nu doar o susţinere generică, ci un angajament foarte clar de sprijin în domenii concrete. Pentru că leqia dură, cum spuneam, a celor petrecute în Uniunea Sovietică arară că procesele de reformă din Europa de Răsărit au nevoie în continuare de sprijin inclusiv financiar, de Înţelegere. Sper că aceasta va duce şi la o viteză spori tă în negocierile pe care le avem în diferite domenii, la un sprijin mai mare şi din partea Statelor Unite. Am aflat de la ambasada no astră de la Washington că a fost semnată de şeful Administraţiei americane decizia privind suspendarea amendamentului jackson- Vannick pentru România, ceea ce va însemna o deblocare la nivel economic, dar şi un semnal politic consistent, semnificativ, care se îndreaptă în ansamblu către poporul român. Nu este vorba despre a da note bune unui guvern, ci despre faptul că putem să marcăm în acest fel un rezultat pozitiv pentru ansamblul forţelor politice din ţară. To todată, la Bruxelles, am vorbit la telefon cu secretarul general al N ATO, Manfred Werner, care m-a asigurat că şi ţările NATO privesc în continuare România ca formând o componentă nediscriminată în ansamblul ţărilor est-europene, ceea ce, bineînţeles, pentru noi are o mare importanţă . Aş adăuga că va trebui să accelerăm negocierea uno r tratate pe care le avem în lucru cu ţările europene, tocmai pentru a realiza o ancorare mai puternică a României în spaţiul de securitate europeană. Deci, încă o dată, poziţia noastră reflectă preocupările faţă de ceea ce se întâmplă în Uniunea Sovietică, însă marchează totodată şi voinţa noastră fermă de a continua cursul reformei, al democratizării societăţii româneşti. Acest răspuns cred că era necesar într-un moment în care se pune sub semnul întrebării soarta acestor procese într-o zonă a continentului european. Un moment care ne

362 363

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NA TASE

pune în faţa responsabilităţilor noastre. Democraţia este o valoare care trebuie apărată.

9.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneste cu Roland Dumas1, ministru de Externe al Republicii Franceze. ' Ministrul de Externe român a conferit la Quai d'Orsay, cu şeful diplomaţiei franceze, Roland Dumas, fiind abordate deopotrivă aspecte ale construqiei europene, evoluţiile spre democratizare în Eseul Europei şi dificultăţile cu care continuă să fie confruntat acest proces, ca urmare a blocajelor antireformatoare şi neocomuniste. S-a apreciat că abia soluţionată criza din Uni unea Sovietică a reprezentat un test relevant pentru noile resurse de reaqie ale comunităţii internaţionale de a refuza orice regres al cursului reformator şi liberal, mai ales în spaţiul est-european. Cei doi miniştri de Externe au trecut în revistă ansamblul unor dosare ale colaborării bilaterale şi stadiul consultărilor privind încheierea Tratatului de înţelegere amicală i cooperare dintre Franţa şi România, relevând că discuţiile vor continua şi cu prilejul lucrărilor Comisiei mixte franco-române, din luna octombrie, când domnul Roland Dumas se va afla la Bucureşti. 2

Roland Dumas: Bucuros de revedere.

A vorbit cu Petre Roman la telefon. I-a spus preşedintelui Mitterrand' şi a vorbit despre asta în Consiliul de Miniştri. A evocat cazul României la reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor CEE de la Haga. Cele două ţări sunt menţionate în comunicat. I Roland Dumas (n. 1922). Om politic şi de srat francez. Ministru de Externe al Republicii Franceze (1984-1986; 1988-1993). 2 Ştire difuzară de Agenria „Rompres". . .l Frarn;:ois Maurice Marie Mirrerrand ( 1916-1996). Om politic şi de srar francez, Preşedinte al Republicii Franceze (21 mai 1981 - 17 mai 1995) .

364

A vorbit cu Jacques Delorsl pentrU asociere. A promis că se va ocupa. A spus şi la NATO - situaţia globală a Europei de Est. Pe plan politic, sunt lucruri de făcut. Adrian Năstase: Mulţu~eşte. . . Privilegiu şi datoria de a fi aw. După vreo 4-5 minute, Ro land Dumas iese să vorbea~că la telefon cu · M 'tterrand- discutia continuă cu Jacques Blot, director. fran rois i · . Roland Dumas revine în câteva minute. Vizita lui Petre Roman şi contactul telefonic cu el constituie un sprijin deosebit.

. .. copie a mesajului preşedintelui României. O Vrem să continuăm procesul de reformă. Să tragem concluzii din ceea ce s-a întâmplat în URSS. Să folosim acest

Dă

momentum pentru România.

_

_

Apreciază poziţia exprimată la Haga, la care s~ adauga fapt~l ca preşedintele SUA a renunţat la aplicarea amendamentului]ackson- Vanik. Este un succes, un element foarte important. . . . Este O satisfacţie să vedem o anumită maturizare a forţelor pol~ttce din România, care se vede şi în modul în care s-a reacţionat faţă de evenimentele din URSS. S-a reuşit refacerea unităţii naţionale în acest moment de criză. Pentru noi, deosebirea este că problema Moldovei e explozivă. Dacă sovieticii ar fi intrat cu forţele în Moldova, era o situaţie ~proa~e ~ăzboinică. Roland Dumas: Mesajul preşedintelui Jon Iliescu este bine primit. Ce fac moldovenii?

.

Adrian Năstase: Ieri au avut o şedinţă extraordinară a Parlamentului. Nu #-au proclamat independenţa. Au preferat un rechizitoriu foarte dur la adresa puciştilor, plus o mare reuniune populară. Jacques Lucien Jean Delors (n. 1925). Economist, om politic şi de stat francez. Mini rru al Economiei şi Finanţelor (1981-1984). Pre edinte al Comisiei Europene ( 1985- 1995). I

365

ROMÂN lA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Vor continua reconfortaţi pe linia lor de conduită politică. Nu vor sernna Tratatul unional, dar vor căuta să negocieze tratate economice cu celelalte republici. Nu este foarte clar cum vor evolua. Am vrea un sprijin mai substanţial din partea CEE şi G 24. Roland Dumas: BERD? Să-l vedeţi şi pe Attali1. Îi va telefona.

AJrian Nm_eas_e~ Noi ne ocupăm. E nevoie de un fe u vere de la guvern pentru

Adrian Năstase: L-am văzut pentru reforma în România - efoarte importam.

pentru transfer. . Adrian Năstase: Voiam să ştiu că guvernul ~ancez ~u se op:ne. Roland D umas: Ce spune testamentul l~i Nicolae Titulescu. Adrian Năstase: Să fie adus în România. . _ . . Jn ceea ce priveşte tratatul bilateral, aşteptăm să continua~ negocierile. Jacques Biot: Sunt încă unele probleme de fond. Refuzul clauzei CEE- care

Sperăm să existe consecinţe pozitive. Contăm pe dumneavoastră. Eventual să mergem spre 2 miliarde dolari la Programul PHARE. Să accelerăm negocierile de asociere cu Piaţa Comună şi programul de parteneriat cu OECD. E un element de sprijin pentru reformă. Am văzut ce înseamnă lipsa de sprijin social pentru reformă.

Poate deblocăm problema investiţiilor bilaterale franceze. Roland Dumas: Dar nu aveţi datorii externe? Adrian Năstase: E foarte important să putem începe investiţiile. Roland Dumas: Să notăm asta. Să vorbesc cu doamna prim-ministru2. Adrian Năstase: Vă reamintesc chestiunea rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu - cu ajutorul membrilor Fundaţiei Europene Titulescu. Roland Dumas: E complicat. Adrian Năstase: Titulescu e ţinut într-un cavou în Franţa, împotriva voinţei lui exprimate înainte de a muri. A vrut să fie înmormântat în România. Roland Dumas: Familia e de acord? Adrian Năstase: Este vorba de executorul testamentar al soţiei sale. Roland Dumas: Este nevoie de o hotărâre judecătorească, plus acorduljudecă­ torului testamentar. Statul nu poate interveni. 1

Jacques Artali (n. 1943). Economist francez. În aprilie 1991 a devenit primul presedinre al 8;'incii Europene pentru Reconsrrucrie şi Dezvoltare. . .. 2 Edir Cresson (n. 1934). Om politic si de star francez. Prim-ministru al Republicii Franceze (l 5 mai 1991-2 aprilie 1992).

366

erge în ; ustiţie. . . rn d D ,..,. Luati un avocat.francez care să intenteze acţiunea m 1ustiţie. " lan um....... · ~ · · d ,...:o Acordul guvernului francez este pentru transfer. Inainte este nevoie e A

•

•

•

ll

tărâre judecăto rească.

o ho

b.

d: . n Năstase: O vom o

ţine.

.

.

.

A r,andD . Este nevoie de O hotărâre judecătorească şi apoi să existe acordul Rola umas,

a intrat în alte tratate. Adrian Năstase: Am acceptat cu italienii. . Roland D umas: Vrea să-l semneze în octombrie. Să găsim formule. Întâlnirea se termină La 10.1 O. 10.30 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Franfois Mitterrand, preşedintele Republicii Franceze. Presedintele Republicii Franceze, Franc;:ois Miccerrand, l-a primit în c~rsul dimineţi i, la Palatul Elysee, pe mi nistru~d~ Externe al României, Adrian Năstase, care i-a remis un mesaJ dm parcea preşedintelu i Ion Iliescu.

. .. . . M esajul prezintă anumite considerente ş1 concluw pn~111d evoluciile din U RSS, ca facto r de co ndiţionare a procesului de desci~dere si colaborare internaţională, de co nscruqie general europeană şi pr~gres al ţărilor din eseul continentului pe calea reform~lo~ si autenticei democratizări . D e asemenea, mesaj ul se referă la chesout'.'. ~rivind relaţiile bilaterale, extinderea colaborării politice şi cooperăm 367

ADRIAN NASTA E ROMÂNIA DUPA MALTA

franco-române, în special în domeniul economic şi financiar d R A· ·I · · , raco rarea omanie1 a instituţiile vest-europene inclusiv apr · CEE P · · ' opierea d · . otnv1t unor ~urs~ autorizate, în cursul convorbirii di e preşedintele francez ş1 emisarul special al presedintel · R A . ~tre fi . u1 oman1e I ost evocate lapidar aspecte legate de continuitatea si c I au ·1 d. p · · · omp etare raportun or intre ans ş1 Bucureşti şi s-a exprimat dispo ·b·i· a F ranţe1· d ea inspira · · ş1· spnJin1 · ·· · constant ralierea RomaA · ·ni I ' itatea " I nie1 a "cerc uI european .

Franfois Mitterrand: Ieri mi-a telefonat preşedintele Ion Iliescu. Bucuros să vă primesc. Care este subiectul principal?

Adrian_Năstase: Mulţumeşte pentru primire.

Tema principală: evolutiili d. URSS şi, în secundar, relaţiile României cu tările occidentale si· 1An s, 11 · • el m c t. · ., 'l'ecza, cu rran.a.

. Lucrur!le sunt mai simple acum. Important este dm ceea ce se mtâmplă. Su~.~em foarte pentru sprzpn.

să tragem concluzii

mulţumiţi de poziţia CEEfaţă de România. Mu/tumim

Franfois Mitterrand: N-a fost uşor. Adrian Năstase: Am fi vrut să demareze ceva. Sursele financiare pentru România se reorientează spre URSS. Franfois Mitterrand: Nu chiar asa!

ln P~ivinţa Rom_âniei per!ist~ încă o atitudine negativă în Europa. Nu la fel ca faţa de Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia. Nu văd ca CEE să renunţe la sprijinul pentru Europa Centrală şi de Est. Suntem acolo pentru a sprijini România. Adrian Năstase: George Bush a semnat renuntarea la amendamentul Jackson-Vanik P_entru R~mânia. Sper să genereze idei politice la CEE şi G 24. Transmite mesa;ul preşedintelui Ion Iliescu. I

368

Stire difuzată de Agenţia „Rompres".

p,anfois Mitterrand: Citeşte mesajul. E şi Moldova acolo. Cum stăm cu Tratatul? Rofand Dumas: Voi trimite la Bucureşti pe directorul de spaţiu. Explică unde e problema. .Adrian Năstase: Problema este că vrem să avem cât mai repede o relaţie privilegiată cu Franţa.

Tratatul cu sovieticii e la congelator. Dacă o fac cu alţii, e foarte bine! Vrem ceva de fond, de substanţă, pentru a construi o relaţie privilegiată. Franfois Mitterrand: De acord. .Adrian Năstase: Am fost foarte preocupaţi în ultimele zile. Franfois Mitterrand: Cândpuciştii au arătat un zel ipocrit- că vor respecta tratatele internaţionale - vizibil voiau să se concentreze pe problemele interne. .Adrian Năstase: Au o problemă internă care nu e internă! Franfois Mitterrand: Moldova? Adrian Năstase: Cum am fi reacţionat dacă intrau în Moldova? Roland Dumas: Parlamentul Moldovei a fost foarte prudent ieri. Adrian Năstase: Acolo sunt 113 ruşi şi ucraineni în Moldova. Nu au riscat un refuz al declaraţiei de independenţă. Franfois Mitterrand: Vom studia ce a spus preşedintele Ion Iliescu. Adrian Năstase: Important este să accelerăm integrarea României în structurile turopene. Franfois Mitterrand: Vă vom ajuta. Vrem să avem relaţii de încredere. E important şi pentru Franţa să aibă o ţară prietenă în această parte a Europei. Adrian Năstase: A fost o ocazie să ne prezentăm poziţia. Am exprimat hotărârea de a continua reformele. Franfois Mitterrand: Puciul nu avea şanse de reuşită. Adrian Năstase: Ce s-a întâmplat în URSS a fost şi o Lecţie în plan intern. Partidele politice de /,a noi au adoptat poziţii foarte bune, poziţii foarte înţelepte. Apel la unitate. 369

ADRlAN NA TASE

Franro~s Miuerrand: E un câştig pentru voi. lntâlnirea se termină la J 0.45. La încheierea convorbirilor avute la Paris Adrian Năst d ' ase a eclarat: Corespondentului „Rompres ": Am avut prilejul să reafirmăm opţiunile politice ale R A .. 0 man1e1 J ·· ş1· sa- d.1scuram une e concluz11 de care trebuie să se tină . . . . . . seama prin pnsma evenimentelor dm Uniunea Sovietică ilustraA d A · - fi · · .. ' n 1ncă O anumua rag1l1tate a evolupilor democratice si necesitatea de · fi · A . . · a act1ona erm ŞI, pe cat posibil, concertat în această direqie ireversibil -· D .d a. e asemenea, am ev1 enţiat anumite elemente care ar putea · I ... . . . . . aJuta a spnJinuea cursului reformei ş1 liberalizării în România l · ·d - · .. , a o ma1 rapt ~ integrare a ţăru în structurile instituţionale occidentale. Au fos~ discutat~ aspecte conc:_ete privind conturarea unui cadru general ma1 favorabil pentru relapde economice bilaterale. Au fost evaluate unele p_ersp~ctive vizând extinderea sprijinului Franţei şi al celorlalte ţăn occidentale pentru asocierea României la CEE si sustinerea . mecanismelor reformatoare şi de înnoire în România. .

Corespondentului Radiodifuziunii Române (Alexandru Stark}: . Este un moment foarte important pentru noi, ca ţară, ca societate, să ne reafirmăm opţiunile politice şi am făcut acest lucru la mo~entul ~otrivit. Am făcut acest lucru şi prin mesajele pe care P:eşe~~ntele Iliescu le-a transmis altor şefi de stat şi guvern şi în d1scupile avute cu preşedintele Mitterrand am evidentiat unele dintre elementele care, după părerea noastră, ar putea aju~a la sprijinirea cursului reformei şi procesului de democratizare din tara noastră, la o mai bună şi mai rapidă conectare a României î~ structurile instituţionale occidentale, astfel încât caracterul proceselor care au

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

loc în tara noastră să fie ireversibil. Sunt foarte multe lucruri, foarte multe ~oncluzii pe care urmează să le tragem cu toţii după tot ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică, iar momentul acesta în care, încr-un fel, respirăm uşuraţi, dar, în acelaşi timp, ne dăm seama ~ă istă O anumită fragilitate a progreselor politice, care au nevoie ex I d' tocmai de aceea de mai mult sprijin, de mai multă Înţe egere m partea ţări lor occidentale. ?iscuţi~le_ pe care le-am avut, atât cu preşedintele Mitterrand, cat ş1 cu mm!strul de Externe, dl Ro_land Dumas, am discutat şi unele aspecte bilaterale legate de negocierea tratatul ui de înţelegere amicală şi cooperare dintre România şi Franţa, alte aspecte concrete privind un cadru general mai fav~rabil_ penrr~ relatiile economice, astfel încât să putem realiza o dinamică mai rapidă în schimburile noastre politice ~i economice: ~e altfel, dl Dumas urmează să vină în luna octombne la Bucureşti, cand va avea loc sesiu nea Comisiei mixte româno-franceze. 1

:n

ll.45Adrian Năstase, ministru de .Externe al României, pleacă în vizită

la Bruxelles, în calitate de trimis special al preşedintelui României, pentru contacte Li Piaţa Comună, NATO şi cu reprezentanţi ai gu,vernului belgi.an. . . Sosirea la Bruxelles la 12.45. Întâmpină ambasadorul Ovidiu Popescu $i Aurel Sanislav, ministru-consilier. Mergem direct la ambasadă. Dejun cu ambasadorul Popescu. 13.20 Telefon Ul Haga. . . 2 Vorbesc cu Emil Mănoiu . Nu poate aranja primirea la primul-ministru olandez. Voi reveni dacă mai mergem la Haga.

Difuzat de Radio România Acrualităti , 22 august 1991, ora 22,00; publicat în „Radio Observator", 23 august I 991 . 2 Nicolae Ernil Mănoiu, consilier la Ambasada României de la Haga. I

370 371

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRLAN NĂSTASE

13.35 Telefon la Haga. Vorbesc cu Emil Mănoiu. Hotărâm să nu mai mergem la Haga.

14.1 OAdrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneste cu Manfred Wiirner, secretar general al NATO. ' Adrian Năstase, ministru de Externe al României, s-a întâlnit cu Manfred Worner, secretar general al NATO, căruia i-a înmânat un mesaj din partea preşedintelui Ion Iliescu, în legătură cu evolutiile din URSS şi implicaţiile lor în România şi, pe un plan mai l~g, pentru continentul european. Ministrul român de Externe a reafirmat ataşamentul ţării sale faţă de reforme şi democraţie. Demnitarul român a reiterat faptul că România are urgentă nevoie de sprijin economic din partea Occidentului, pentru a-şi putea întări reformele democratice. Secretarul general al NATO s-a declarat impresionat de fermitatea guvernului român de a merge în continuare pe calea democraţiei şi a reformelor. A avut loc, totodată, un schimb de opinii asupra dezvoltării legăturilor dintre România şi NAT0. 1

Manfred Wiirner:

După întâlnire, ne vedem cu presa.

Bucuros că îl vede aici. Ne simţim mult mai bine. Adrian Năstase: Chiar mai bine. Manfred Wiirner: Azi l-a sunat Geza. }eszenszky - să nu pierdem din vedere Iugoslavia. Adrian Năstase: Suntem uşuraţi că Ungaria nu va pierde din vedere Iugoslavia! I

372

Ştire difuzată de Agenria „Rompres".

J,fanfred Wiirner: După discuţiile noastre, am susţinut puternic în NA TO cererile dumneavoastră. Am avut o discuţie specia/ii, cu James Baker, cu recomandări puternice conform celor discutate - că România e ferm angajată la reformă şi are nevoie de sprijin, în special sprijin american. Nu era foarte la zi cu problemele României. Colaboratorii lui erau foarte disponibili. A transmis şi celelalte rugăminţi. Adrian Năstase: Mă simt foarte acasă aici. Faptul că aţi vizitat România a fost foarte important în această criză. Încurajaţi de angajamentul dumneavoastră - a fost o atitudine foarte c"1ră a dumneavoastră la Bucureşti. Manfred Wiirner: A explicat şi a facut cunoscută aici poziţia noastră. Adrian Năstase: A fost un test pentru noi să spunem de ce parte suntem. Un foarte important test pentru societatea noastră. Manfred Wiirner: În declaraţia preşedintelui Ion Iliescu remarc o anumită nelinişte legată de unitatea ţării. Adrian Năstase: A fost foarte important-partidele politice s-au axat pentru prima dată pe interesele comune ale ţării. A fost o lecţie de maturitate politică. Manfred Worner: A fost o lecţie şi pentru ei. Puciştii nu erau amatori, dar reacţia a fost mai puternică. Adrian Năstase: Bush a semnat waiver-ul pentru noi- este un semnal politic. Manfred Wiirner: Este un semnal politic. Adrian Năstase: Este o anumită schimbare. Manfred Wiirner: Încearcă să convingă şi pe ceilalţi. După vizita la Academia Militară, a scris ministrului german al Apărării să permită candidaţi din România la Academia Militară de la Hamburg. Este foarte bună. Va „lucra" asupra celor de la Hamburg. Adrian Năstase: Mulţumeşte pentru declaraţia de ieri a NA TO. Este foarte important că s-a referit la Europa de Est. Este un mesaj pentru România. Este uneori o anumită diferenţiere care se face între ţările est-europene. 373

ADRIAN NĂSTASE

Manfred Worner: Nu la NATO. Adrian Năstase: SUA au înlesnit unele proceduri de vânzări de arma= ,,,ente

pentru Ungaria, Cehoslovacia şi Polonia. Este un mesaj politic. Dar asta înaim J . e ue criză.

Manfred Worner: Aici este un proces treptat. Adri~n Năstase: Este foarte important să continuăm cooperarea şi să dăm mesa;e.

Înmânează mesajul preşedintelui Ion Iliescu. Secretarul general citeşte mesajul.

Manfred Worner: Mulţumiri preşedintelui Ion Iliescu pentru mesaj. Este impresionat de confirmarea fermă de a continua pe calea democraţiei. Transmite preşedintelui României cele mai bune urări. NA TO este foarte conştientă de sarcina responsabilă pe care o are şi faţă de România. Vom face ce putem pentru a vă ajuta pe această cale şi să nu permitem ca cineva să se atingă de securitatea ţării dumneavoastră.

Adrian Năstase: Mulţumeşte. Faptul că v-am cunoscut a contat foarte mult. Noi suntem un avanpost. Dumneavoastră sunteţi mai departe. Trebuia să spunem „da" sau „nu" la restaurarea comunismului. Asta trebuie să convingă pe toată lumea că ce se întâmplă fa noi este autentic.

Manfred Worner: A fost un test pentru dumneavoastră. Adrian Năstase: Ca şi în cazul crizei din Golf, al doilea test de voinţă politică.

ROMÂNIA DUPA MALTA

Gorbaciov nu a obţinut credite masive pentru că nu sunt întrunite ditii economice. Economia sovietică nu este în situaţia de a spune că prin co_n · considerabil este capabilă să amelioreze situaţia. La Londra, Gorbaciov a;utor a prezentat o reformă corespunzătoare. Mrian Năstase: Mulţumiri penn-_u primire. . Este foarte important să continuăm cooperarea noastră pentru a orgamm. n alt seminar -pentru februarie 1992. ';,an.fred Worner: Aţi văzut declaraţiile noastre de ieri. . După eşecul loviturii de stat, rămânem consecvenţi pe această cale, hotărâţi să dăm o semnificaţie mai mare legăturilor noastre. Continuaţi pe calea reformelor economice $i politice. Să utilim.ţi această promisiune în relaţiile noastre bilaterale. Suntem hotărâţi să continuăm şi chiar să facem mai mult. Dacă aveţi propuneri, daţi-mi-le $i le discut în Consiliu. Adrian Năstase: Este o perioadă când putem face un brainstorming pentru a găsi, în limitele actuale, lucruri care să sublinieze noua situaţie $i noile interese. Securitatea NATO nu poate fi ruptă de Europa de Est. Manfred Worner: Multă lume în Europa a fost bucuroasă în aceste zile că NATO există. Dacă lovitura de stat reuşea şi URSS s-ar fi reîntors la cursul de confruntare, doar NATO ar fi stat în cale. f ntâfnirea se termină la 14.40.

15.20 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Mark Eyskens1, ministrul Afacerilor Externe al Belgiei.

Este foarte important. Acum suntem în situaţia de a încerca să păstrăm şi să avem rezultate economice. Lecţia din URSS este că trebuie să ajutaţi şi economic şi financiar economiile din Europa de Est. Asta nu s-a făcut cu URSS. Această lecţie a fost benefică pentru România. Cei din URSS vor cere acum ajutor. Suntem în situaţia de a avea promisiuni. Manfred Worner: Sperăm că ceea ce se va da URSS nu se va face pe seama celorlalte ţări din Europa de Est. 374

-

Adrian Năstase a remis lui Mark Eyskens mesajul adresat de preşedintele Ion Iliescu premierului Belgiei, Wilfried Marcens, în legătură cu evenimentele din URSS şi implicaţiile lor. Cei doi miniştri au făcut un schimb de păreri asupra învăţă­ mintelor care trebuie trase de pe urma recentei crize din URSS şi,

Mark Eyskens (n. 1933). Om politic şi de scat belgian. Ministru de Externe al Regatului Belgiei (1989-1992). I

375

ADRIAN

NĂSTA

E

în particular, . . au examinat noi modalităti. de extindere a spriJ· 1·nu1u1. ţărilor occ1dentale pentru reforma şi tranziţia la economia de i . . R " . C . d . . . . p ata dm omama. e1 01 mm1şm au discutat de asemenea · . ' , une 1e probleme ţinând de dezvoltarea relaţiilor bilaterale, inelu · încheierea în viitorul apropiat a unui tratat de prietenie si coop siv . erare româno-belgian. 1

A~rian Năstn:e: Problemele din URSS nu sunt probleme teoretice; pentru noz este o chestiune de viaţă. Am fost foarte neliniştiţi. Am luat o poziţie clară în ceea ce priveşte calea noastră, hotărârea de a continua adoptarea valorilor democratice, a economiei de piaţă. A fost un moment oportun de a le reafirma. Am avut curajul încă din seara de luni de a ne arăta îngrijorarea şi de a ne exprima poziţia. Era datoria noastră de a le expune. A fost un test pentru noi. Am găsit resursele şi curajul necesare. Sper că lecţia acestei crize va face Occidentul să înţeleagă că avem nevoie de sprijin pentru procesul democratic.

Mark Eyskens: Şi nouă ne-a fost frică, ofrică întrucâtva teoretică. Ne-a fost teamă şi pentru dumneavoastră.

Să tragem învăţăminte din această aventură lamentabilă, care nu este terminată.

Se miră că Gorbaciov nu a vorbit încă. Adrian Năstase: Elţîn a ieşit în prim-plan. Mark Eyskens: Elţîn a fost foarte curajos. A fost un risc fizic. A avut noroc. El devine omul forte al URSS. Am avut un contact solid cu el, cu Rusia. O primă constatare: rămâne în URSS un nucleu de opozanţi, chiar dacă Gorbaciov are sprijin în armată şi KGB. Aventuri sunt încă posibile, dacă situaţia nu se ameliorează. Gorbaciov trebuie să facă o politică de reforme democratice în profanzime, în plan politic să dea posibilitatea organizării partidelor politice şi să asigure accesul la media. I

376

Sri re difuzată de Agenţia „Rompres".

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

O a doua constatare: pe planul Uniunii, Tratatul unional este depăşit

de evenimente. De negociat unul nou sau de modificat cel actual, acordând utonomie mai mare republicilor. a Gorbaciov trebuie să se înconjoare de o echipă de reformatori. Să-i abandoneze pe toţi cei care L-au trădat. Să elaboreze o politică economică clară, coerentă şi să o aplice ferm . Dacă o face, toţi suntem gata să dezvoltăm cooperarea şi să sporim ajutorul calitativ şi cantit~tiv. ~cest Lucru este important şi pentru o cooperare ,nai mare a URSS cu ţările dzn Europa de Est. Adrian Năstase: Mulţumeşte pentru poziţia adoptată - am simţit sprijinul occidental nediscriminatoriu, care este un semn foarte clar să mergem pe calea noastră. D e asemenea, am remarcat poziţia NATO de ieri declaraţia adoptată.

Este o situaţie nouă, unde criza a apropiat şi mai mult NA TO de Europa

de Est. Mark Eyskens: Trebuie reflectat în ceea ce priveşte problemele de securitate. Suntem conştienţi că trebuie să deschidem o umbrelă asupra întregii Europe, inclusiv Europa Centrală şi Europa de Est. Dar pentru noii membri trebuie sd redeschidem Tratatul. Vom avea probleme cu NATO. Full membership poate să provoace reacţia Moscovei. Tratatul nu prevede statutul de membru asociat. Pe de altă parte, înţelegem preocupările dumneavoastră. Sunt zonele intermediare. Este nevoie de un mecanism. Adrian Năstase: Urmărim dezbaterile tematice din NATO asupra concepţiei europene. Am avut reuniunea la Bucureşti. Căutăm să ne apropiem cât mai mult. Este un moment bun să începem. Mark Eyskens: Mai este Uniunea Europei Occidentale - cu invitaţi. Sunteţi acolo la Adunarea parlamentară. Adrian Năstase: Vom avea vizita secretarului general al UEO la Bucureşti în noiembrie. Dacă aveţi idei, putem Lucra împreună. Suntem foarte interesaţi. Pentru noi este important să nu rămânem un no man's land. 377

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRlAN NĂSTA E

S-~ văzut vulnerabilitatea României, care nu are o umbrelă. Avem O mare presiune a URSS asupra noastră şi este foarte greu de rezistat. Criza a fost o lecţie pentru noi. Mark Eyskens: Este o idee de a încheia o alianţă defensivă între cele 5 ţări est-europene. Cei 3 n-au avut entuziasm. Adrian Năstase: Dacă vine de la noi, ideea nu va fi considerată dre'Pt bun·, a. Europa de Est este un teritoriu unic de securitate. Dacă vine de la dumneavoastră, poate fi receptată mai bine. Este o chestiune psihologică. Trebuie să căutăm în continuare soluţii intermediare. Este un vid, care trebuie umplut. Avem un mesaj din partea preşedintelui României pentnt primul-ministru. Transmite mesajul. Mark Eyskens: Citeşte mesajul. Care este stadiul negocierii tratatului nostru? Adrian Năstase: V-am dat un proiect. Aşteptăm reacţia. Pentru noi este important. Este singura legătură cu Occidentul. Este o chestiune de principiu. Suntem flexibili pe fond. Este important ca simbol. Am încheiat tratatul cu Italia. Încercăm să facem o reţea de tratate. Este important ca semnificaţie. Poate îl semnăm cu ocazia unei vizite a dumneavoastră la Bucureşti. Mark Eyskens: Dacă găsim timp. În septembrie merg în Polonia şi URSS. Adrian Năstase: Poate faceţi o oprire venind de la Moscova. Mark Eyskens: Poate în luna octombrie.

Adrian Năstase: Dumneavoastră decideţi. Mark Eyskens: Vin într-un weekend şi lucrăm în ziua de luni. Referitor la cooperarea economică cu CEE, suntem hotărâţi să progresăm. Este o deosebire între cooperare şi asociere. Sunt negocieri de asociere cu cele trei state din Europa Centrală. Adrian Năstase: Suntem prima ţară din Europa de Est care am adoptat Legea privatizării. Pentru noi, ceea ce este important, din punct de vedere politic, 378

- • enem neuocierile chiar dacă vorfi probleme. Este important să începem

este sa mc r o , d .. · ·t ca semnal Dacă nu se va considera din nou că sunt ouă categom negocieri e · ' dt ţări în Europa de Est. . . . _ Este imposibil de separat acest spaţiu. Dacă adâncim diferenţele, cream

. .. . . instabilitate. Trebuie procedat în acefaşi ~l cu toţi . . _ La noi, progresele au fost mai rapide, datorita spnpnului occidental,

al Consiliului Europei etc. . . Mark Eyskens: Problema Moldovei - dacă acum Gorbaczov acordă independentă Moldovei, vor fi ţări care o vor recunoaşte?

AJ",.;an Năstase: Problema este complexă. Cei din Moldova nu şi-au proclamat independenţa. Şi-au proclamat autonomia; vor o legătură cu Centrul care să

le asigure autonomia. Mark Eyskens: Câţi sunt moldovenii?

Adrian Năstase: 4,5 milioane, dar sovieticii au schimbat şi compoziţia populaţiei. O treime sunt ruşi şi ucraineni. Încercăm să nu complicăm şi mai mult lucrurile. În perspectivă, ar putea fi invitată şi Moldova la diferite reuniuni. Explică pe larg deosebirea dintre Basarabia şi Moldova. Am reuşit îmbunătăţirea relaţiilor cu SUA. Preşedintele Bush a semnat waiver-ul de la Amendamentul Jackson-Vanik, ceea ce este un semn politic

foarte bun şi important. Era un anumit blocaj. Mark Eyskens: Încerc să vin în octombrie la Bucureşti. Ne vom vedea şi la

New York şi la Moscova. Întâlnirea se termină la 15.55.

16.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte tu Hans van den Broek1, ministru al Afacerilor Externe al Olandei.

-

I

Hans van den Broek (n. 1936). Om politic ş i de stat olandez. M inisrru de Externe

al Regatului Tărilor de Jos (Olanda) (1982- 1993).

379

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

La sediul Parlamentului European Adrian Năstase mi'n· " . . ' , 1stru de_ E~terne al Roman1e1, a avut o întrevedere cu Hans van den Broek mm1stru de al Olandei ' presedintele în exercitiu ·1· ' . . Externe . · . al Co ns11ulU1 CE.. Pnnc1palul l-au constituit tot even·1men. subiect al discutiilor · tele dm URSS ş1 efectele lor pe plan extern. Ministrul român a prezentat interlocutorului opiniile Guvernului României cu privire la modalităţile de intensificare a legăturilor dintre ţara noastră şi CEE inclusiv începerea imediată a negocierilor privind încheierea acordu~ lui de asociere româno-comunitar. Ministrul român l-a informat că un mesaj în acest sens urmează să parvină primului-ministru al Olandei, Ruud Lubers, din partea preşedintelui Ion Iliescu.'

Adrian Năstase: Acum se pune problema cooperării economice. Hans van den Broek: Vi s-a facut o favoare. Adrian Năstase: Daţi mai mulţi bani URSS. Hans van den Broek: Nu e aşa simplu. Să sprijinim acum URSS ar fi o nebunie. Am discutat cât şi cum să

ajutăm. Delors a explicat foarte bine. În situaţia în care reforma economică

este abia Ul început şi încă nu ştim care va fi diviziunea între Centru şi republici - nu putem da ajutor. Am întrebat un diplomat sovietic dacă se va modifica Tratatul unional. A spus că va fi nevoie de modificări. Aprecierea dumneavoastră cum că Occidentul îşi va grăbi business-ul către URSS nu are acoperire. Trebuie un semnal ckzr către URSS. Va continua ajutorul alimentar către URSS, plus credite. Programul de asistenţă tehnică - 1 miliard USD pe an - va fi continuat. Dar să verşi banii în economie fără o orientare de piaţă - aici este o problemă. Am spus şi lui Bessmertnîh şi altor sovietici. Lipsa de sprijin I

380

Ştire difuzată de Agenţia „Rompres".

torează unei decizii politice, ci preocupării noastre pentru ceea ce putem nu se da - aibă sens Sunt curios ce opinie are Ma;or, · ca preşed inte · aL G 7 · ce care sa · . !n G 7, CEE a propus ridicarea Limitărilor pentru URSS Ul BERD. SUA şi Japonia nu au fost de acord. Ţările din Europa de Est se tem că URSS

fa

va absorbi totul. . ,. . _ .. ,. Noi şi majoritatea europenilor suntem in favoarea intram URSS in Fondul Monetar Internaţional. Ţările central- şi est-europene sunt deja membre în FMI. Să punem expertiza, FMI şi la dispoziţia URSS. . .. _ Toate interesele sunt interlegate şi nu este lipsă de voinţă politica de a investi în URSS, ci se acţionează ca să ai sens să investeşti.

Adrian Năstase: Ştim şi noi.

Este foarte important ca întâi să ai cadrul juridic, pentru a nu arunca

banii. Am discutat şi cu Genscher. Am primit o ştire foarte bună de Ul Washington -preşedintele Bush a semnat wiiver-ul de uz aplicarea Amendamentului Jackson-Vanik pentru România. Este un semnal politic clar. Este deopotrivă o decizie de importanţă economică pentru noi.

Poziţie neechivocă din partea noastră, într-un moment în care cursul

evenimentelor din URSS nu era clar. Am condamnat ce s-a întâmpkzt. Am vrut să subliniem Europei Occidentale că suntem de partea ei, chiar dacă aceasta implica un mare pericol pentru noi. Avem problema Moldovei între noi şi URSS. Nu putem să nu reacţia~ năm dacă este ceva rău acolo. Pentru noi a fost un moment al adevărului. Sperăm că poziţia noastră va uşura dialogul. O altă lecţie validă şi pentru URSS. Va fi mai uşor pentru România reformele economice în România au nevoie de sprijin economic şi financiar. Ne-am luptat circa un an pentru 1 miliard USD, în timp ce polonezii au obţinut 20 miliarde USD într-o lună. Nu este fair. Banii investiţi în România sunt bani investiţi în democraţie. Nu vrem ajutoare, ci credite. Hans van den Broek: Cum se realizează dezvoltarea economică? 381

ADRIAN NĂSTA E

Adrian Năstase: Mai bine, dar sunt dificultăţi. Oamenii cred că libertatea

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

politică rezolvă toate problemele.

1oAdrian Năstase, ministru de Externe al României, se 19, d' I c ... C'E'E. tu Jacques Delors, preşe tnteie omistet

În ultimele luni, oameni mai tineri au dus kl succes diferite întretirinder · r z. Sunt insule, însă.

Jacques Delors: A vorbit c~. P:_tre Ro~an:

Avem nevoie de sprijin, pentru că altfel vor fi consecinţe sociale, care vor duce la consecinţe politice. Ce s-a întâmpklt în URSS este ce v-am spus kl Berlin că se va întâmp&.. Hans van den Broek: Când a venit problema alegerii între dictatură si libertate, alegerea a fost pentru libertate. Bucurându-ne de rezultat, să nu uită~ că puciul ar fi putut reuşi dacă ar fi fost făcut mai profesional. Nu poţi fi sigur că nu vor fi alţii care să reacţioneze altfel.

Adrian Năstase: Asta am spus şi eu. A fost o problemă a clasei politice de acolo.

Hans van den Broek: În decklraţia CEE, la prima reuniune ministerială, în septembrie, vom avea această problemă pe masă. Comisia va face unele propuneri. Este foarte bine să vorbiţi Comisiei. Vom revedea situaţia în Albania, Bulgaria şi România şi ce se poate face. Adrian Năstase: Este foarte important acest angajament. Hans van den Broek: Ne-am luat un risc. Adrian Năstase: Am un mesaj din partea primului-ministru către primul-ministru oklndez. Vrem acord de asociere cu CEE Vrem sprijin suplimentar pentru reformă - este vorba de un credit, nu de un ajutor. Mesajul va veni mâine. Contăm pe sprijinul dumneavoastră. Intâlnirea se termină la 16. 4 5.

18.30 La Adrian Năstase (kl ambasadă). Vede ştirea de presă pe care am pregătit-o asupra întâlnirilor de până acum. OK

382

întâlneşte

E nevoie ca europenii sa fie solidari. Adrian Năstase: Normalitatea în~epe să fie o .~~cepţie în pre~ent. . _ Mulţumiri pentru primire şi pentru sprzpnul pe care m l-aţi aratat m ultimele luni, într-o perioadă critică. Ce s-a întâmpklt în URSS şi poziţia noastră. Ceea ce contează este succesul reformei economice. România a început mai greu şi mai târziu. Cred, totuşi, că învăţăm repede. Avem prima lege a privatizării întreprinderilor mari. Jacques Delors: Credeţi că găsiţi manageri? . . . Adrian Năstase: Depinde de dumneavoastră. Trimitem oameni m afara pentru a învăţa management, adăugăm cursuri de formare în întreprinderi. Este însă greu, pentru că se intervine o problemă de schimbare a mentalităţii. Jacques Delors: Reforma agrară merge bine. Adrian Năstase: 85% din pământul agricol este dat înapoi ţăranilor. Recoltele sunt destul de bune. Cred că vom rezolva problema alimentaţiei. Jacques Delors: Veţi fi exportatori? Adrian Năstase: Greu de spus. Ţăranii stochează, din obişnuinţă. Producţia de porumb este foarte bună. La grâu este destul de bună 4-5 milioane tone de grâu. Unele suprafeţe sunt afectate. Jacques Delors: Este necesar să vă asiguraţi nevoia internă de cereale. Adrian Năstase: Necesităţile lunare pentru grâu au scăzut cu o treime, pentru cd ţăranii îşi fac singuri pâinea. În ţară sunt mici brutării. Nu mai este statul responsabil. Sunt schimbări interesante. Am 3-4 probleme foarte precise. Criza din URSS- evenimentele au fost un mare pericol- să reafirmăm calea pe care mergem - voinţa guvernului a fost cklr reafirmată - de " merge pe calea democraţiei - a fost un test pentru societatea românească A

A

_

383

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

în faţa comunităţii internaţionale -

o ocazie pentru noi de a trece testul

adevărului.

Încercăm să vedem care sunt lectiiLe de învătat ' . .

Miza este soarta reformei. . . J:z c~mparaţie cu ceLeLaLt~ .ţări d~n Europa Centrală şi de Est, am fost discriminaţi - o ţară foră datoru, care m timp de un an nu reuşeşte să obţină 1 miliard USD, de care are nevoie pentru modernizare într-un moment crucial. Considerăm că acum este un moment politic potrivit pentru a relua această discuţie.

Măsura Luată

de Administraţia Bush privind Clauza Naţiunii celei mai Favorizate pentru România este un semnal politic foarte dar. Sperăm să începem cât mai curând negocierile de asociere cu CEE. Greutăţi - sunt încă. De ce doar „cei trei" în negocieri? Jacques Delors: Nu numai. Evenimentele din URSS nu s-au terminat. În al doilea rând este multă pregătire de facut. Trebuie să identificăm un gest politic şi să punem în mişcare Programul PHARE, unde aţi venit mai târziu. Simţim nevoia unui gest politic, pentru ca poporul român să ştie că face parte din Europa instituţională. Suntem sensibili şi La aspectul economic şi La cel politic. Comisarul Frans Andriessen vă va vorbi mai mult. Adrian Năstase: Negocierile vor continua. Să anunţăm începerea negocierilor. Jacques Delors: Vom reflecta La un gest politic. Adrian Năstase: Este necesar pentru soarta reformei, care este dureroasă. Ceva din afară este important, pentru ca oamenii să consimtă în continuare sacrificii. Sunt probleme tehnice - creditul pentru România - lucrurile sunt în derulare. Jacques Delors: Nu veţi fi discriminaţi La credite de stabilizare Adrian Năstase: Transmite mesajul scris din partea lui Petre Roman. Înmânează scrisoarea. Este şi ceva personal- să vă invite în România într-un moment acceptabil 384

J11&ques IJ_~lors: Se gândeşte. În următoarele 4 Luni este foarte prins cu acordurile privind viitorul .CE_E. .

A

•

•

•

m principiu. Adrian Năstase: Reţine asta. Jacques Delors: Contextul economic general este dificil, amploarea sarcinilor care presează asupra CEE. De pe urma Programului PHARE au profitat mai Acceptă invitaţia

ales „cei trei'~ Bugetul comunitar va face obiectul unei reuniuni anul viitor. Vor figura şi cifrele de asistenţă pentru ţările est-europene. Fără discriminări. Adrian Năstase: Am citit cu mult interes Declaraţia de La Haga. Jacques Delors: Miniştrii de Externe nu au vrut să prejudicieze hotărârea şefilor de stat şi de guvern. Ei nu se vor reuni mâine pentru că situaţia din URSS nu este decantată. Vom farniza şefilor de stat şi de guvern o analiză economică globală, inclusiv amploarea angajamentelor. Reuniunea La nivel înalt programată pentru mâine va avea loc peste 15 zile. Miniştrii de Externe au dorit să menţioneze România pentru a arăta că nu se face deosebire fată de ţara dumneavoastră. Au fost unele ezitări la început, dar apoi a trebuit să se acţioneze pentru a se arăta că guvernul român are capacitatea de a face reforma. Este o învăţătură La care să reflecteze popoarele iugoslave şi sovietice. Adrian Năstase: Reacţia societăţii noastre a fost foarte matură. Partidele politice s-au reunit în jurul unei probleme naţionale - ceea ce este o revelaţie în viaţa politică românească.

Jacques Delors: Vom explica asta lui Andriessen. Să nu subestimaţi amploarea sarcinilor economiei occidentale, care nu mai dă aceeaşi valoare adăugată. Adrian Năstase: Sunt importante şi gesturile politice. Jacques Delors: Contaţi pe noi. 385

ADRIAN NĂSTASE

~afutări fui Petre Roman. Va veni cu plăcere în România. lntâfnirea se termină fa 19.25.

20.55 Adrian Năstase pleacă la Bucureşti, cu avionul special

23 august 1991 1.15 Adrian Năstase soseşte la Bucureşti. Este. întâmpinat de Teodor Meleşcanu, secretar de Stat, şi Gheorghe Predescu, directorul Protocolului.

Interviu acordat de Adrian Năstase, ministru de Externe al României pentru Radiodifuziunea Română, la Încheierea misiunii în Franta s~ Belgi.a ca trimis special al preşedintelui României. 1 ' ' Am făcut o călătorie în care am transmis, în calitate de emisar al preşedintelui Ion Iliescu, un mesaj care, în esenţă încearcă să spună că trebuie să învăţăm din leqia pe care a însemnat-o criza din Uniunea Sovietică, aventura care a încercat să restaureze o formulă de dictatură şi să blocheze procesele democratice de transformare. În acelaşi timp, am încercat să transmitem, cu ocazia acestor vizite, care au însemnat, pe de o parte, privilegiul de a fi primit de preşe­ dintele Franţei, domnul Franc;:ois Mitterrand, de la mă întâlni cu secretarul general al NATO, domnul Manfred Worner, cu preşe­ dintele Comisiei Comunităţilor Europene, domnul Oelors, cu miniştrii de Externe ai Franţei, Belgiei şi Olandei, deci, să transmitem cu aceste prilejuri necesitatea unui sprijin serios, susţinut, constant pentru procesul reformei din ţara noastră, un sprijin care este necesar pentru Difuzat de Radio România Actualităti, 23 august 1991, orele 7,00; publicat în „Radio Observaror", 23 august 1991. I

386

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

a asigura afirmarea valorilor şi continuarea drumului pe care ne-am angajat. Acest lucru se realizează într-un moment dificil şi delicat al istoriei Europei, atunci când am văzut că euforia nu este cea mai bună cale de angajare către o nouă arhitectură europeană, atunci când am văzut că există o anumită fragilitate şi riscuri pentru oprirea în anumite zone ale continentului a căilor democratice. În acest context, cred că mesajul nostru a fost foarte bine primit, poziţia pe care noi am adoptat-o, poziţie exprimată de către guvernul român, de către preşedintele ţării, au avut - aşa am simţit noi - peste tot o apreciere care ţinea de faptul că s-a Înţeles foarte clar valoarea angajamentului nostru într-un moment critic al acestei crize, angajamentul nostru de a continua pe calea pe care am pornit. În acelaşi timp, un efect deosebit de pozitiv l-a avut faptul că reaqiile politice interne româneşti au dat dovada unei maturiz.1ri politice remarcabile, faptul că, deşi în mod firesc există diferenţe de opinii în ce priveşte strategiile politice interne, forţele politice din ţară s-au strâns în jurul interesului naţional, în jurul nevoii de solidaritate internă atunci când situaţia a cerut acest lucru. Am subliniat, la rândul meu, acest lucru şi această realitate face parte din acea nevoie de stabilitate politică, reprezintă acel semnal care ne califică pentru a primi în continuare, poate şi într-un mod mai susţinut - aşa cum am primit asigurări - acel sprijin extern, fără de care viteza noastră de croazieră ar fi limitată. Sper, deci, că această vizită a avut, dincolo de scopul său pozitiv, şi rezultate constructive, mesajele în sine au fost pretextul necesar pentru a afirma încă o dată, angajamentul nostru democratic şi pentru a realiza acele contacte personale în care, privind deschis, cu sinceritate în ochii partenerilor noştri, să spunem încă o dată: „Iată, aceştia suntem; iată, aceasta vrem şi sperăm ca împreună să realizăm obiectivele pe care noi ni le-am propus".

387

ADRIAN NĂSTASE

Apare interviul acordat de Adrian Năstase, ministru · · d.e Externe n/ Romdniei, ziarului „Le Soir '~ I „ Î: În numai câteva ore, de la Paris la Bruxelles Ad · N~astase, mmistru · · l roman " al Afacerilor Externe, s-a întâlnit c, "nan

·~ · ·d al . . u careva Manne c d .. ' , W orner, Mark Eyskens, Hans van den Broek si Roland D Obiectivul lui era de a remite fiecăruia din inte~locutori un umas: · ,. d ,. ~ ~ . . mesaJ cuprmzan mvaţammtele ce trebuie trase din evenimente! d. . l ·1 d" e in u ltlme e z1 e m URSS şi de a lansa, în aceeaşi ordine de idei, un apel pentru c~eşterea sprijinului politico-economic pentru mişcarea de reforme dm Europa de Est. somitaţi occi ent e: Franc;:01s Mmerrand Jacques Delors

R: ~ rei motive primordiale se impun din capul locului pentru

a ne determma să urmărim cu un interes deosebit gravele evenimente de la Moscova. În primul rând, bineînţeles, existenţa unor frontiere ~omune ~u u~ss şi preocuparea noastră pentru stabilitatea regională. In_ al d~ilea rand, un adevărat test de afirmare a propriei noastre căi, p~nu de al_r~el c~ştigat, deoarece, dând un frumos exemplu de matuntate pol1t1că şi de responsabilitate, puterea si opozitia si-au strâns rândurile în faţa ameninţării. În sfârşit, sensibilitatea · fir~ască faţă de soarta fraţilor noştri din Moldova, cu care de altfel am menţinut un contact permanent. Şi am fost bucurosi să constatăm că de pe întregul teritoriu al Uniunii Sovietice una dii; condamnările cele mai ferme ale loviturii de stat a venit de la Chisinău. Si aceasta pentru că puciul punea sub semnul îndoielii - u.n lucr~ care de altfel nu era unul dintre cele mai puţin îngrijorătoare - dezvoltarea democratică a republicilor.

Publi~at sub titlul „Pledoaria lui Adrian Năstase" în ziarul „Le Soir", 23 august 1991; rep~blicat sub mlul „Jocul de domino al democraţiei" în Adrian Năstase, Rom/inia şi norul arh1tecturil mondială, pp. 122-123. 1

•

388

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

Occidentul trebuie să-şi sporească asistenţa

Î: Pentru înfocatul emisar al Guvernului de la Bucureşti, cu un stil decontractat şi cu o impecabilă stăpânire a limbii lui Voltaire, dezvăluirea atât de brutală a gravităţii problemelor sovietice nu ar fi trebuit decât să incite Occidentul să-şi sporească sprijinul faţă de procesul de reforme iniţiat de Gorbaciov. Cu riscul de a plasa pe planul al doilea necesitatea unei asistenţe similare pentru România? Nicidecum, ci dimpotrivă. R: Structurile noastre juridice şi instituţionale sunt acum gata să primească un sprijin financiar şi să-l repartizeze eficient, fără a-l irosi. După cum se vede, în URSS bazele acestui proces abia urmează a fi puse. De ce să nu folosim această perioadă de tranziţie, de consolidare a situaţiei la Moscova, pentru a spori sprijinul acordat celorlalte state din Europa Centrală? Este ceea ce aş numi jocul de domino al democraţiei: o strategie de ajutorare a URSS trece mai întâi printr-o strategie identică faţă de România. Este vorba aici numai de bun simţ politic. Î: Nu aveţi uneori impresia de a fi fost copilul cel mai puţin iubit dintre ţările socialiste care au renunţat la ideologia lor? R: Este adevărat, am întâlnit unele reticenţe, dar ele tind să dispară. După tristele incidente din Piaţa Universităţii am dat dovezi impecabile de sinceritate a intenţiilor noastre. Şi de aceea, în loc să privească mai departe, credem că, comunitatea internaţională, investitorii şi consilierii săi, nu ar trebui să ezite să vină direct la noi. Pentru moment, există aproximativ 6 OOO de societăţi mixte, majoritatea în domeniul comercial. Or, în prezent avem nevoie de cooperare, îndeosebi în sectoarele productive.

,,Umbrela

amicală

a Aliantei Atlantice"

Î: Concret? 389

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Jackson .. ceea ce va facilita acordarea de credite agricole si impl ' . . .. . . . ancarea de 111vest1ţ11 americane. Ne bucuram, desigur, dar dorim ca E 1 , d I . - . I . .. uropa, · a ran u ei, sa-şi acce ereze ntmul. Solicităm deci un spriJ'in fi · · d. b"l . .. nanc1ar sporit, 111 ispensa i modernizăm noastre. Si ne vom st -d · - . .. . . . ra u1 să grabim paş11 pe calea negocierilor de asociere cu Corn urntatea · Europeană în vederea obţinerii unui statut de membru cu dre · . , C .. l . ptun d ep I111e 111 onsi 1m Europe1. Unul din învătămintele crizei· so · · , . . . · v1et1ce ii constituie necesitatea existentei Aliantei Atlanti.ce Am d . _ · · · on· sarealizam cu aceasta o cooperare la cel mai înalt nivel · Avem nevoie · de un sistem de proteeţie, un fel de „umbrelă amicală". Preocuparea pentru securitate şi pentru garanţii externe este cu atât mai evidentă cu cât, după cum se ştie, România nu are numai o frontieră foarte întinsă cu Uni unea Sovietică, ea este flancată în sud-vest de un alt vecin turbulent, Iugoslavia. Sentimentul meu este că, cu excepţia poate a cazului particular pe care îl reprezintă Slovenia, ar trebui menţinut conturul exterior al ţării, cu structuri mult mai flexibile în interior. Astăzi în Europa există tendinţa de a deschide toate „cutiile Pandorei". Este un risc foarte mare ' căci trezesce ' nostalgii capabile să aţâţe dispute ancestrale. Să privim mai curând viitorul. Şi să respectăm, înainte de toate, însăşi filosofia Acrului final de la Helsinki. R:

Preşedintele Bush a suspendat amendamentul

10.55 Teodor Meleşcanu primeşte în audienţă pe Hyun Hong Lee, ambasadorul Republicii Coreea la Bucureşti. Intru în audienţă pentru a stabili data vizitei lui Adrian Năstase În Coreea de Sud. Stabilim perioada 27-30 octombrie 1991.

_ Intră Codruţa Dima1 - cu episodul încercării de racolare de către un anume Neacşu, care s-a dat a fi de fa Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Contrainformaţii.

J4.35 La Adrian Năstase cu probleme curente. _ De facut o notă la primul-ministru şi la preşedinte. _ Dacă s-a trammis circulară cu waiver-ul SUA- de vorbit cu Marcel Dinu. _ De facut o scrisoare către SFDI. Mulţumesc pentru scrisoarea transmisă. Nu am luat legătura de mult cu ei. Chiar şi acum, în noua mea calitate, sunt legat de societate. Bucuros de-al lungul anilor să fac parte din Societate. - Scrisori către directorul SRI şi Mihai Neagu, plus către colonelul !lina de !A MApN D eoarece în ultimul timp mai multe persoane s-au prezentat sau au încercat să ia legătura cu funcţionari din MAE, prezentându-se ca facând parte din diferite servicii de informaţii sau contrainformaţii, pentru a evita riscul ca persoane care nu fac parte din aceste servicii să ia legătura, să se prez inte şi să-şi asigure colaborarea funcţionarilor MAE-pentru un control al acestei activităţi la nivelul conducerii instituţiei noastre, vă rog ca, în viitor, toate solicitările de informaţii să fie facute la nivelul conducerii instituţiei dumneavoastră p rin solicitări directe adresate ministrului Afacerilor Externe.

17.00 Telefon L ondra. Mă sună Jacinta Singh, de la BBC Londra - vrea un interviu referitor la atentatul asupra ambasadorului Indiei la Bucureşti: ce procedură s-a instituit; cere numele celor prinşi; dacă al patrulea a fost prins; starea de sănătate a ambasadorului.

17.20 La A drian Năstase cu probleme curente. 11.40 La Adrian Năstase cu probleme curente. - Prezint punctajul asupra convorbirilor de la Paris şi Bruxelles. 390

I

Cezarina Codruţa Daniela Dima, secretar lll, Cabinetul ministrului.

391

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE 1 . . Mâine. vine ministrul de Interne, Doru Viorel Ursu , pe la Ora 9.0o discuţie referitoare la punctele de trecere a frontierei în Unsei de resur.•e r · d ... . Din L cauza L reformei . . r rl e spr111 . naţzona , nemu ţumzrea economică s-a transformat întrb, : n znter.t. - E . . d . o pro iema soc. " . · la . za/,(/ şz po l z zea. ste şi o tentaţie e manipulare politică SS. . . a a;uns violente ztuaţia este acum sub control. Sunt discutii cu pa t "d , . ·. ' . r z eie polttz " mcearca un guvern de uniune naţională. ce. 0e Petre Roman . . şi-a dat.demisia pentru a permite un guvern mai. Iar El a fiost victima ambiţiilor sale de a transforma ranid tara _ g. , ,~ • • • , r . un efon 1 nemţeies su1 .ctent mei m ţară şi nici în exterior. Lipsa de clarviziune a Occidentului. . Rea~ţia fo~elor conservatoare, care sunt foarte puternice. Enrique Ctmma: Este o situatie f7enerală în Euro,pa de Est , R â Stiva . , · 6' sau numa,· m om nta; A_drian Năsta.se: Este o problemă generală. URSS, Cehoslovacia, Polonia au şi ele probleme. . Polonezii, cehoslovacii şi ungurii au avut avantajul că s-au. bucurat de mat mult sprijin din afară. Din punctul de vedere al omului de pe stradă, situaţia este greu de acceptat. Este un semnal foarte clar pentru CEE. Un semnal de alarmă. Enrique Silva Cimma: Noi facem toate eforturile pentru a stabili rehuii structurate cu Europa de Est, în special cu România. Grupul Rio vrea extinderea relaţiilor. Vizita lui Petre Roman în Chile a fost foarte reuşită. Dorim să găsim şi să fructificăm toate posibilităţile de dezvoltare a comerţului cu România. Suntem în curs de a aranja lucrurile. Adrian Năsta.se: Dumneavoastră puteţi înţelege valoarea sprijinului prietenesc. Noi, ca ţară latină, acordăm o mare importanţă Grupului de la R10. Am deschis Casa Americii Latine la Bucureşti. Vrem să o transformăm într-un centru de difuzare a culturii latino-americane în România, poate în Europa de Est. J

672

· ue Silva Cimma: Soţia mea a fost de curând la Bucureşti. · n Năsta.se: Ce impresii are? · ue Silva Cimma: A constatat dificultăţile economice, dar a fost foarte t surprinsă de răspândirea culturii latine în România. ,.;an Năsta.se: Avem nevoie de un sprijin clar în acest moment de criză. u este o criză politică, ci una de resurse. ,.;que Silva Cimma: Putem organiza nişte vizite de antreprenori în flomânia.

rian Năstase: Desigur. Trebuie aşteptat circa 1 O zile până la formarea

noului guvern.

Enrique Silva Cimma: Trebuie sprijinită activitatea Casei Americii Latine. Problema comisiei binaţionale. Adrian Năstase: Avem o comisie mixtă. O putem convoca în acest an sau ;mâna până la anul, dacă vreţi. Depinde de dumneavoastră. Enrique Silva Cimma: Voi vorbi cu ambasadorul vostru la Santiago de Chile pmtru acest an. Adrian Năstase: Trebuie să refacem cadrul juridic între ţările noastre, care s4 dea cele mai bune garanţii pentru schimburile economice - acorduri de garantare a investiţiilor, de evitare a dublei impozitări, plus un acord cultural.

Enrique Silva Cimma: Le vom face. Adrian Năsta.se: Să vedem dacă aveţi nevoie de garanţii din partea statului nostru pentru investitorii din ţara dumneavoastră. Enrique Silva Cimma: Care sunt nevoile dumneavoastră de produse? Adrian Năsta.se: Cupru. Dorim să formăm societăţi mixte, pentru ca dumneavoastră să folosiţi România ca un cap de pod pentru Europa de Est. Enrique Silva Cimma: Proiectul Forrestal. Adrian Năstase: Ne interesează. Ar trebui să fim mai activi. Vom presa puţin. Vom sprijini cu interes acest gen de proiecte. Enrique Silva Cimma: Voi vorbi cu colegii de guvern pentru a sprijini dezfJoltarea relaţiilor cu România. 673

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPA MALTA

Adrian Năstase: Avem nevoie de un anumit spri.. . Rom~nia. . . rpn internaţional fatd ~ EnriqueJ Silva Cimma: Vompreuăti aici o decla raţie . pentru a . . o· . nostru ue vedere privind situaţia din România. exprima punctul Adrian Năstase: Ar fi foarte bine primită în Româ n~ . C lui Petre R . E . unoaşteţi s·l .programul rel-'ormei 1~ oman Sl ce a V nrique t. va Cimma: O vom face chiar azi. . rut sa foca. Adrian Năstase: Dacă o faceţi, să ne-o dati. o Bucureşti. · voi transmite imediat fa Vă mulţumesc.

Enrique Silva Cimma: Să rezolvăm problemele cunoscute S, ~ Întâlnirea se termină la 11.20. · a ne ocupăm. 11.30 Năstase, ministru de Externe al Româ nt.et., · · acordă · ·Adrian la interviu CNN în legătură cu evenimentele din România. ·

un

12.20 Adrian Năstase, la Misiunea permanentă. - Discuţii cu Nicolae Ţâu. - Apoi dejun cu Corneliu Mănescu, Petru Burcă, Nicolae Ţâu şi Moşoiu. 16. 00 Adrian Năstase, la sediul ONU. La sala unde urmează să aibă loc reuniunea ministerială a tărilor nealiniate . - salutarea unor miniştri. Apoi participare la şedinţa plenară a Adunării Generale. Revenim la Misiune pe la 1720. 17.30 Telefon Washington. Mă sună ambasadorul Virgil Constantinescu. Încă se mai lucreazit la programul vizitei lui Adrian Năstase. Să-i confirmăm cine vine cu el la Washington.

674

.00 Adrian Năstase, minisru al Afacerilor Externe al României, are 1tntâlnire cu Anatoli Zlenko 1, ministru al Afacerilor Externe al ,.;an Năstase: Bucuros de întâlnire. Multe schimbări atât la noi, cât şi la dumneavoastră. În ceea ce priveşte politica externă, este consens în România pentru relaţii ne cu Ucraina. Schimbarea guvernului nu este prea importantă pentru rincipalele tendinţe ale politicii externe. Suntem într-o situaţie nouă -pas cu pas să abordăm problemele, să nu facem din acestea un obstacol în dezvoltarea relaţiilor. Să stabilim problemele pe care să le abordăm şi pe cele pe care să le /4săm, dar să nu îngheţăm relaţiile dacă avem poziţii diferite. !n ţara noastră şi a dumneavoastră sunt unele abordări emoţionale. S4 mergem pas cu pas şi să găsim formule. În viitor trebuie să fim parteneri psă ne ajutăm. Avem contacte personale foarte bune - să discutăm sincer. Ana.toli Zlenko: Împărtăşeşte abordarea noastră. Înţelegem interesele la noi pla ei. Suntem deschişi. Vrem să fim pragmatici şi practici. Ca vecini, prioritatea în politica noastră este să dezvoltăm relaţiile bilaterale cu ţările vecine. Nu vrem să impunem ideile noastre sau propunerile noastre. Pas cu pas să găsim soluţii la problemele noastre. După proclamarea independenţei, multe lucruri s-au schimbat. Vrem Sii dăm sens concret proclamării independenţei. Cu alte ţări am început activ sd creăm o atmosferă nouă. I Anatoli Maksimovici Zlenko (n. 1938). Diplomat, om politic şi de stat ucrainean. Ministru de Externe al Ucrainei (1990-1994).

675

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Relaţiile diplomatice -

am semnat comunicatul cu p l . lal o onza priv'1.. J sta t irea re ţiuor tpiomattce. A tăieri - un acord consular cu '."" ~ convenţii..pentru rela ţtt. . consula re cu Polonia, Un · . Austria· A m fiacut . . . :garza sz Aust . cu referire la Convenţia de la Viena din 1961. rza, b ·1·

la .. ,

d' ,

.

Adrian Năstase: Nu avem nicio problemă să facem o aseme . . nea convemie Anatolt Zlenko: Discutăm cu GeZtl Jeszenszky stabilirea de relatii d · , . · Nu sunt probleme, dar trebuie consultat guvernul.

·

zpwmatice ·

Adrian Năstase: Suntem gata să vă recunoaştem independenţa. Anatoli Zlenko: Nu vrem să presăm. Adrian Năstase: Noi suntem gata să o facem. Anatoli Zlenko: Nu cerem recunoaşterea. Nu este nevoie pentru că suntem membri ai ONU

Adrian

Năstase: Dacă nu este nevoie de recunoaştere, putem stabili direct

relaţii

diplomatice. Anatoli Zlenko: Ca membri ai ONU, nu este nevoie de recunoastere . . Am aprecia dacă aţi face acum declaraţia. Adrian Năstase: Politica noastră a fost un argument - să avem o pofitim să recunoaştem toate republicile care îşi proclamă independenţa. Anatoli Zlenko: Nu vrem să impunem. Follow-up la activitatea experţilor dumneavoastră la Kiev - relatii consulare şi convenţie consulară, plus minorităţi. Adrian Năstase: Suntem gata. Este foarte important să lucrăm pe aceste probleme -

consultări pe

problemele minorităţilor şi să dăm un comunicat. Noi putem discuta măsuri practice de aplicare a normelor general-eu~opene referitoare la minorităţi în privinţa minorităţii ucrainene din Româma.

Anatoli Zlenko: De acord cu asta. Vom aranja la telefon. Problema frontierelor este foarte sensibilă în parlamentul nostru. În acest moment, nu este o bază pentru asta. 676

· n Năstase: /nţelegem sensibilitatea problemei pentru dumneavoastră,

şi pentrU noi. Să lăsăm de-o parte această problemă. Să ne ocupăm de b/emele practice şi feZtZbile. . . Nu putem acum rezolva proMema.frontierei. Cu Moldova,. cu Transmsm_a, accesul la Dunăre. Asta va lua timp şi discuţii. Putem a;unge la aran;ate.

toli Zlenko: Acum nu suntem pregătiţi. ,.;an Năstase: Înţeleg. Şi noi avem probleme. Să găsim formule care să nu ne creeze greutăţi, dar să discutăm pro-

ele.

toli Zlenko: Problemele de frontieră nu pot fi puse în faţă. rian Năstase: De acord. Să găsim formule. toli Zlenko: Eventual să nu le menţionăm. · n Năstase: Să găsim formule care să ne lase posibilităţile deschise. Experţii ştri vor găsi formule.

Este o presiune naţionalistă şi la dumneavoastră şi la noi. Trebuie să

ţe/egem .

Să găsim modalităţi de a explica poziţiile noastre. toli Zlenko: !n acest moment, nu este necesar să ne concentrăm pe această

rmulă. Să ne referim la Actul final de la Helsinki. Mulţumim pentru acordul la asocierea Ucrainei la Comisia Dunării, tru că ambasadorul dumneavoastră a adoptat o poziţie cam neclară. rian Năstase: Respectăm interesul dumneavoastră şi înţelegem importanţa Dunării pentru dumneavoastră.

toli Zlenko: Vom găsi o formulă şi vom rezolva şi această problemă. Referitor la ONU- a fost o declaraţie foarte interesantă a preşedintelui George Bush referitoare la deZtZrmare. Sperăm că Mihail Gorbaciov va răspunde zitiv. Noi vom răspunde pozitiv. Republica noastră se pronunţă pentru distrugerea rachetelor aflate pe tn'itoriul naţional. Propunerea preşedintelui George Bush este în favoarea 677

ADRIAN NĂSTASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

intereselor noastre. Fac anel , . . -r si . la d umneavoastra_ să snri .. .. 1 Euminarea rachetelor MX este imnort.ant.a-p _ -r entru noi.. r r,;zniţi această ,·J ~e. Sunt multe probleme legate de independenta - . .. nucleare în Ucraina. Datorită d.e la . . d : noastra şi vutorul a-. , _ _ c raţiei preşe intelui Bush . . · ,,,ewr este corecta de a distruue si de a L. . h , , poziţia noasrra, . 6' , e imina rac eteie M01· şi nenucleari. · vrem să fim neutri

Adrian Năs~ase: Ne bucură această poziţie. Am şi eu de ridicat unele probleme. Să lucrăm p en tru o vizită · · a dumneavoastr.a- :n . . l R â · '? ~ Vtttoru an · . ., ,I', . la . -rropzat m A om ma. . m paralel săfacem si . consultă rue re;eritoare minorită . natolt Zlenko: La început să fie o consultare generală ţz. Adrian Năstase: OK · Anatoli. Zlenko,• A r fi mat· bme · ca d.ocumentele să fie preuătite convenţia consulară. 6' maznte A

•

•

A

.'

•

polzt~ce şi inţe/egerea privind relaţiile diplomatice. Adrian Năstase: De acord. Propunerea dumneavoastră pentru noi. Anatoli Zlenko: O vom aranja.

schimb de vedere între ministere. OK

Adrian Năstase: Avem un acord pentru relatii economice si comerciale. A

. . t e;a negociat şi parafat. fo sd.· vizitei

dumneavoastră.

. , . Trebuie semnat. Eventual să-l semnăm în timpul '

Anatoli Zlenko: Aş prefera să fie semnat de ministrii Relatiilor Economice Externe.

,

.

Adrian Năstase: OK Dar este important să demarăm relaţiile economice. 678

dificultăţi în semnarea acordului.

· n Năstase: Ministrul Culturii propune un acord de cooperare culturală sl. facem un acord şi între miniştrii Educaţiei. Centre de cultură la Bucureşti şi Cernăuţi. toli Zlenko: S-a întâlnit şi cu Nicolae Ţâu. Cum vedeţi problema calităţii de membru al ONU pentru Moldova? Poziţia noastră: noi suntem în favoarea admiterii republicilor în ONU om spune asta în Adunarea Generală. Nu este sigur dacă celelalte ţări sunt acord. Noi suntem cooperanţi şi dorim să ajutăm. rian Năstase: Este important ca dumneavoastră să aveţi relaţii prieteneşti · cu Mo ldova. În declaraţia Congresului s-a spus că toate republicile pot deveni membre

•

Adrian Năstas~:. Da. C~nvenţia consulară nu este o problemă. ~onsultarile referitoare la minorităţi sunt importante. Adna~olt ~~ko: D~că nu suntem pregătiţi pentru minorităţi, să amânăm. A rtan 1 vastase: Bine. Anatoli Zlenko: Săfie si alt.e ocaztt, .. eventual o d.eclaraţule .. privind . . relatiile •

oii Zlenko: De acord. Va vorbi cu ministrul Relaţiilor Economice. Nu

,ltONU Dacă Ucraina este independentă, aceasta impune Moldovei să devină independentă, deoarece nu mai are legătură cu URSS. Sigur, nu este singurul motiv de independenţă a Moldovei. Ei au două abordări - independenţă sau alăturarea la România. Poziţia noastră este clară - noi suntem pentru două state româneşti independente. Nu favorizăm ideea unirii. Comunitatea internaţională nu ar 1ecepta şi sunt oameni în interiorul Moldovei care nu vor unirea. Mai bine s4-şi stabilească propriul lor stat. Dar, să fie sprijiniţi. Altfel, vor fi presiuni din interiorul României şi din interiorul Moldovei pentru unire. Noi suntem în favoarea ideii ca Moldova să devină membră a ONU, ca subiect de drept internaţional-partener cu noi şi cu dumneavoastră, plus relaţii economice speciale cu restul republicilor. Sigur, au şi ei probleme sensibile. Ele pot fi rezolvate treptat. În viitor, va fi un fel de aranjament cu dumneavoastră - ca ceva normal, într-un climat prietenesc. Anatoli Zlenko: Noi suntem interesaţi în relaţii de bună vecinătate şi prietenie cu Moldova. 679

ADRIAN NĂ TASE

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

O delegaţie a parlamentului ucrainean a vizitat Moldova A d' 'b 'l' " I J posi i itatea unui. tratat intre cete aouă state. Virem să coo11erăm cu. e · "lSCutat 1 zn toate r domeniile.

Mulţumiri pentru clarificări -

este o problemă foarte importanc Noi suntem pregătiţi să sprijinim toate republicile care vor sa- d. . a. evznii membre ale ONU

Adrian Năstase: Foarte înţelept. Un membru al delegaţiei ucrainene: Problema recunoaşterii Ucrainei ca

stat independent după referendum. Este firesc să devenim membri ai CSCE. Este nevoie să ne sprijiniţi. Adrian Năstase: Vom sprijini asta.

,.;an Năstase: Situaţia este mai bună. Dialogul politic a început şi continuă. rurile vor merge înainte. UC întâlnirea se termină la 11.45.

ll,OO La Adrian unteanu.

Năstase, împreună

cu ambasadorul Aurel Dragoş . .

_ Adrian Năstase discută la telefon cu preşedintele Ion Iliescu. _ Discuţie generală.

JB.05 Telefon Anders, corespondentul p~tru ,~Euroi:a Liberă" la ONU. Vrea un briefing după întâlnirea lui Adrian Nastase cu James Baker.

Anatoli Zlenko: Azi dimineaţă am citit informaţia că Georgia vrea să fie

admisă ca observator la Conferinţa CSCE de la Moscova, dar nu a fost consens. Adrian Năstase: Cred că nu au acţionat înţelept. Situaţia nu este coaptă.

JB.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o în~âlnire euJames Baker, secretar de Stat al SUA (la f-!otelul v:7aldoifAstoria, eta;ul 34)..

Anatoli Zlenko: Noi ne gândim serios la implicarea în procesul CSCE. Adrian Năstase: Puteţi conta pe noi. Anatoli Zlenko: Am citit că URSS şi Rusia au cerut să devină membri ai

Participă Margaret Tutweiler; Actmg Asszsta~t ~ecreta?' Johnson,

Assistant Secretary Bolton; ambasadorul Thomas Pickermg şi Curtis Kamman; respectiv ambasadorul Aurel Dragoş Munteanu.

Consiliului Europei. Asta ne dă argumente la CSCE. Vom lucra intens pentru asta.

James Baker: Bucuros

Adrian Năstase: Vom sprijini eforturile dumneavoastră de a vă conecta la

doi morţi şi răniţi.

organismele europene. Este normal

Anatoli Zlenko: Nu vrem să impunem cuiva pretenţiile noastre. Cu pozitii echilibrate, vrem să facem totul pas cu pas.

Adrian Năstase: Foarte important este să stabilim un climat de înţelegere pentnt dezvoltarea relatiilor.

Anatoli Zlenk~: Dorim ca toţi să înţeleagă că nu cerem oferim cooperarea noastră.

nimănui nimic. Noi

Adrian Năstase: Aceasta este şi abordarea noastră. Să introducem o abordare pragmatică în raporturile noastre. Anatoli Zlenko: Dorim ca în România să se calmeze situaţia. 680

să-l vadă. Regretă evenimentele din România. Sunt

Ne aduceti la zi cu situaţia? Adrian Năstase~ Mulţumeşte pentru discuţia de la Berlin. Am avut dreptate privind riscurile din România. Posibilitatea ca une~e forţe să încerce să inverseze procesul reformei. Este un.fel de urmare ~ evenz: mentelor din URSS. Din cauza dificultăţilor economice, aceste forţe mcearca Sd oprească procesul reformei. Pe acest fond, au reuşit să transforme pretenţiile economice într-o manifestare violentă. . . . Guvernul si primul-ministru nu au încurajat violenţa şi primul-ministru a oferit preşedint;lui posibilitatea unei soluţii politice: şi-a dat demisia. 1

-

I

Petre Roman îşi depune mandatul de premier la 26 septembrie 1991.

681

ROMÂNIA DUPĂ MALTA

ADRIAN NĂSTASE

Reforma economică a mers prea repede şi nu am avut s1>ri 'i ,/.', . d' J . . r y n econo-· . d in a1 ara.- A m ob ţinut un ere it ae circa o;umătate de miliard USD . "''' . J O .. ,/.',. . din a'arJ timp ae un an. amenzi au SUfertt ca urmare a in+lntiei si f"b .'1" 'J =. · a t erai1 ··

preţurilor.