România după Malta: 875 de zile la Externe [2]
 9738714850

Citation preview

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Lucrare sponzorizatæ de Fedmedia

ADRIAN NÆSTASE

ROMÂNIA DUPÆ MALTA 875 de zile la Externe VOLUMUL 2 (1 noiembrie–31 decembrie 1990)

FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2006

Îngrijitor de ediflie: GEORGE G. POTRA

Coperta: OCTAVIAN PENDA Redactor: ANA POTRA Tehnoredactor: OFELIA COØMAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României NÆSTASE, ADRIAN România dupæ Malta / Adrian Næstase. ° Bucureøti : Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2006 2 vol. ISBN (10) 973°87148°4°2 ; ISBN (13) 978°973°87148°4°7 Vol. 2. ° Index. ° ISBN (10) 973°87148°5°0 ; ISBN (13) 978°973°87148°5°4 327(498)

© Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin autorului ISBN (10) 973°87148°5°0 ISBN (13) 978°973°87148°5°4

Noiembrie 1990 1 noiembrie 1990 10.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegrame urgente: de la Budapesta, în legæturæ cu Doru Braia. – Vede apoi celelalte materiale pentru conferinfla de presæ1. 13.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Participarea la CSCE. 16.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la audienfla ambasadorului SUA la Romulus Neagu: sæ ne gândim la un ræspuns la problemele ridicate de el. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti.

1

Conferinfla de presæ a avut loc la ora 11.20. Teme: vizita lui Adrian Næstase în Bulgaria; accidentul de la Kozlodui; vizita lui Adrian Næstase în Ungaria; reuniunea împuterniciflilor referitoare la Tratatul de la Varøovia; viza pentru Doru Braia; schimbæri în structura de cadre a MAE; activitatea diplomaticæ în sæptæmâna trecutæ øi perspectiva. 5

ADRIAN NÆSTASE

Alan Green Jr.: Transmite un mesaj din partea secretarului de Stat James Baker, referitor la prevenirea transformærii Consiliului de Securitate în circ, când se va discuta referitor la Irak. Referitor la G 24: lansarea programului PHARE a fost un succes. Adrian Næstase: Suntem frustrafli cæ nu suntem incluøi, dar nu avem detalii. Larry C. Napper (consilier la Ambasada SUA): Au fost deosebiri de opinii în G 24. SUA s°au opus pânæ acum. La Bruxelles a fost o recomandare cæ orice ajutor umanitar poate fi dat. Nu au fost împiedecafli cei care vor sæ dea. Adrian Næstase: E important pentru noi. Noi aøteptæm mai mult decât ajutoare umanitare. Larry C. Napper: E o nuanflæ cæ, în interes umanitar, alte flæri pot da ajutoare mai mari. E un pas înainte. Alan Green Jr.: Noi am lucrat mult pentru asta. Adrian Næstase: Sunt sigur. Rezultatele, aøa cum le vedem, sunt frustrante øi nu reflectæ destul, acum, voinfla noastræ de a ne angaja pe drumul schimbærilor de fond. Progresele noastre nu se reflectæ în schimbarea pozifliei celorlalfli. Am crezut cæ s°ar fi putut produce o corelare cu vitezæ mai mare. Desigur, trebuie sæ vedem textul øi sæ°l analizæm. Referitor la mesajul secretarului de Stat Baker, nu vor fi probleme cu noi. Poziflia noastræ referitoare la Irak e claræ. Nici referitor la celelalte chestiuni, ridicate pentru a abate atenflia Consiliului de Securitate, nu sunt probleme din partea României. Vom studia mesajul øi vom acfliona. Alan Green Jr.: Referitor la Bruxelles, lucrurile încep sæ meargæ în direcflia bunæ. Mesajul a fost scris foarte deschis. Adrian Næstase: Revenim la fapte. Øi noi aøteptæm fapte. 6

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Am fost frustrafli la New York. Nu am aøteptat acest tratament faflæ de preøedintele României, ci unul la fel ca pentru Bulgaria sau Ungaria. Am înfleles. Mæ aøteptam cel puflin la o întâlnire cu Baker. Am înfleles cæ nu s°a putut. Dar aøteptæm o indicaflie claræ despre poziflia Statelor Unite. Sunt zeci de asemenea acte greu de înfleles faflæ de noi, începând din august. Noi am cæutat sæ luæm în seamæ toate acfliunile americane. Sunt multe probleme. Acflionæm decent pentru a sprijini Ungaria în momente dificile. Nu tofli românii au apreciat poziflia guvernului. Suntem într°un moment foarte important. Trebuie sæ avem o schimbare radicalæ în flaræ, care are costuri politice, economice, dar mai ales sociale. Suntem într°un moment dificil. Nu øtim dacæ ne sprijinifli sau nu! Acum avem bætælia dificilæ de a convinge poporul cæ ceea ce facem e bine. Ajutorul economic øi un semnal internaflional de naturæ politicæ, în sensul cæ se apreciazæ ce facem, ne°ar putea sprijini sæ luæm mæsuri decisive în sensul schimbærii aøteptate de la noi . S°a dat o notæ proastæ României, iar pentru oamenii de pe stradæ acest lucru naøte frustræri. Nu cred cæ meritæm asta. Nu are legæturæ cu ceea ce se întâmplæ în Consiliul de Securitate. Alan Green Jr.: Nu am væzut prea bine ce a fost la Bruxelles. Larry C. Napper: Ei merg cu paøi mici. E un mic pas la Bruxelles. SUA au influenflat; nu s°au opus, ca sæ nu se blocheze asistenfla pentru România. Alan Green Jr.: Ar aprecia un ræspuns rapid la mesajul lui Baker, precum øi un ræspuns la problemele privind embargoul, ridicate în audienfla la Romulus Neagu. Adrian Næstase: Vom verifica. Pozifliile noastre sunt clare: respectæm strict embargoul. Desigur, nu putem controla totul. Apar mereu zvonuri despre încælcæri, nu doar de cætre noi. Vom verifica orice caz în care SUA au indicii. Dacæ e ceva, vinovaflii vor fi sancflionafli foarte drastic de cætre guvern. Audienfla se terminæ la 19.25. 7

ADRIAN NÆSTASE

20.00 Dineu oferit de ambasadorul Republicii Populare Chineze la Bucureøti, Wang Jingqing, øi doamna Cai Hao, în cinstea delegafliei române care l°a însoflit pe Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în vizita oficialæ în China. Dineul se terminæ la 22.40. Agenflia „Rompres“ difuzeazæ o precizare fæcutæ de Ministerul Afacerilor Externe în legæturæ cu situaflia domnului Doru Braia În legæturæ cu situaflia domnului Doru Braia, Ministerul Afacerilor Externe face precizarea cæ acesta a fost informat despre hotærârea øefului Comisiei de paøapoarte, arætându°i°se cæ este aøteptat sæ depunæ cererea øi formularele necesare la una din ambasadele noastre, ceea ce va declanøa procedura legalæ de a i se acorda paøaportul de cetæflean român cu reøedinfla în stræinætate pe care l°a solicitat. Pe aceastæ bazæ, domnul Braia s°a prezentat la Ambasada României de la Budapesta, depunând cererea respectivæ, urmând ca aceasta sæ fie soluflionatæ cu promptitudine, conform procedurii legale în astfel de cazuri. În acelaøi timp, însæ, domnul Braia a solicitat Ambasadei sæ transmitæ autoritæflilor române cæ aøteaptæ ræspunsul la Budapesta pânæ la 1 noiembrie 1990, ora 16,00, „dupæ care se va îndrepta spre granifla românæ pe care o va forfla, folosind inclusiv mijloace ilegale pentru a°øi câøtiga dreptul legal de a intra în flara sa“. „Nu putem decât sæ respingem o asemenea atitudine care nu poate fi în nici un fel justificatæ øi care încearcæ sæ exercite presiuni inadmisibile asupra prevederilor legale“, a spus domnul Traian Chebeleu, precizând: „Este de neînfleles cum, în condifliile foarte complexe ale raporturilor sale zilnice cu statul român, când autoritæflile noastre au manifestat maximum de bunævoinflæ pentru soluflionarea solicitærilor sale, inclusiv o vizæ de intrare în flaræ, din considerente umanitare, domnul Braia cere ignorarea prevederilor legale, încælcarea lor de cætre autoritæflile române“. 8

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

2 noiembrie 1990 10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – În legæturæ cu atitudinea SUA, formulæm telegrame pentru reprezentanflii noøtri la Washington øi New York: „Constatæm din partea SUA — urmate de Marea Britanie øi Olanda — o atitudine de expectativæ negativæ privind evoluflia situafliei politice din România. Acest lucru este dificil de înfleles, mai ales în momentul iniflierii reformelor economice, prin liberalizarea preflurilor, decizie care ar fi fost firesc sæ fie salutatæ øi susflinutæ, cu atât mai mult cu cât experfli FMI øi BIRD au avut aprecieri extrem de pozitive în legæturæ cu aceste elemente ale reformei. Aceastæ nouæ etapæ, importantæ pentru democratizarea flærii øi tranziflia spre economia de piaflæ, poate fi compromisæ prin manifestærile de stradæ. În aceste condiflii, este extrem de important sæ se transmitæ la nivelul cel mai înalt al Administrafliei SUA cæ tendinflele de destabilizare internæ a României, pe fondul aceste reforme radicale øi coerente prezentate de actualul guvern, nu pot conduce nemijlocit la o schimbare de putere politicæ, cu atât mai mult cu cât largi categorii de cetæfleni constituie o majoritate care susfline actuala putere politicæ. Rezultatul ar fi crearea a încæ unui punct instabil pe eøichierul european, cu consecinfle imprevizibile, oricum nu pozitive. Guvernul român consideræ cæ a fæcut mulfli paøi decisivi cætre democraflie øi economie de piaflæ, într°un interval foarte scurt, ca øi în relafliile bilaterale øi consideræ cæ se impune o atitudine de sprijin deschis din partea SUA în acest moment.“ 11.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegramele primite în ultimele ore. – De acord cu raportul referitor la politica externæ, elaborat pentru guvern; va fi prezentat sæptæmâna viitoare. 9

ADRIAN NÆSTASE

11.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Joseph Voyame, raportor special al ONU pentru Drepturile Omului în România. Adrian Næstase: Bun venit. Este un privilegiu sæ discutæm cu domnia sa despre evoluflia respectærii drepturilor omului în România. E bine sæ vedem percepflia externæ a schimbærilor din flaræ. S°au întâmplat multe lucruri în ultimele sæptæmâni, cu implicaflii economice øi sociale, care au un fundament de mentalitate foarte important. E o perioadæ foarte dificilæ, în care dæm un test al voinflei de schimbare a societæflii, cu implicaflii în toate domeniile vieflii în România. Tot acest proces pleacæ de la raportul primului°ministru în Parlament, care aratæ voinfla de trecere la economia de piaflæ, principalul element al programului de reforme. Liberalizarea preflurilor, care a generat o mare dezbatere, este un pas fundamental în acest proces de schimbare. Oamenii sunt un pic speriafli de schimbæri. Am încercat sæ explicæm cæ falsificarea preflurilor prin subvenflii nu e o bazæ solidæ pentru dezvoltarea economicæ. Experflii BIRD øi FMI au spus cæ e un program bine fæcut, dar el genereazæ o reacflie socialæ puternicæ. Schimbarea economicæ are consecinfle politice øi sociale evidente. Speræm sæ convingem societatea cæ e momentul adeværului, un moment de angajare pe un drum care duce la normalitate. Ceea ce am decis aratæ voinfla de schimbare din partea guvernului. Suntem poate mai avansafli în viziunea noastræ, ca guvernanfli, decât societatea, chiar øi decât opoziflia. Vor urma schimbæri foarte importante în structura administrativæ. Dezetatizarea întreprinderilor, transformarea lor în societæfli comerciale øi regii autonome constituie un pas foarte important în direcflia privatizærii economiei de stat. Suntem conøtienfli cæ e un proces dureros. 10

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sunt multe probleme care trebuie soluflionate. Nu se poate gæsi un model perfect. S°a încercat structurarea unui sistem de protecflie socialæ. Teoretic e în regulæ. Vor fi unele categorii sociale afectate; va trebui væzut ce se va întâmpla în practicæ. Existæ oameni care nu sunt receptivi la explicafliile guvernului. Pentru ei conteazæ doar puterea de cumpærare. Lor e greu sæ le oferi viziuni strategice, pentru cæ au sperat timp de o viaflæ sæ le fie mai bine, iar acum au parte de noi sacrificii. Trebuie sæ ne asumæm riscul schimbærii. Sæ discutæm care sunt disfuncfliile sistemului de apærare øi promovare a drepturilor omului. Sæ le revedem. Joseph Voyame: Mulflumeøte pentru primire. Prezintæ delegaflia. Dupæ vizita din august, am transmis un aide°mémoire pentru autoritæflile române. Niculescu i°a telefonat øi i°a spus cæ partea românæ a luat cunoøtinflæ de observafliile noastre øi pleca de la ideea cæ raportul va fi completat cu mæsurile luate de guvernul român. Aide°mémoire era numai pentru guvern, nu pentru Comisia drepturilor omului. Adrian Næstase: Dorim sæ beneficiem de prezenfla dumneavoastræ. E foarte important. Asiguræ de imparflialitate. Cele 10 luni trecute sunt scurte în raport cu o istorie de multe decenii de totalitarism în istoria postbelicæ a României Toate revolufliile au o istorie care nu e totdeauna pozitivæ. Desigur, trebuie sæ gæsim cu adeværat ræspunsuri pentru problemele zilei. Acum guvernul se bucuræ de a avea un „terfl“ pentru a°i prezenta punctul de vedere în fafla cetæflenilor øi a comunitæflii internaflionale. Am fost foarte nemulflumifli de Raportul Imbert la Consiliul Europei. Reacflia guvernului la un raport fæcut doar în baza discufliilor numai cu oameni care contestæ legitimitatea puterii øi care reprezintæ un demers extravagant, dupæ alegerile din 20 mai. N°am înfleles raportul, în motivafliile øi finalitatea sa. 11

ADRIAN NÆSTASE

De aceea, suntem bucuroøi sæ discutæm cu orice misiune care vrea sæ cunoascæ România øi sæ judece alæturi de noi ce trebuie întreprins pentru a ajuta acum atât acest guvern, cât øi poporul român. În douæ sæptæmâni organizæm un simpozion internaflional referitor la dreptul constituflional, pentru a ne ajuta la redactarea Constitufliei. Speræm ca ONU øi Consiliul Europei sæ ne ajute. Am avut øi o grupæ de experfli în drept constituflional de la Consiliul Europei. În ceea ce priveøte celelalte aspecte, funcflionarea parlamentului e un exercifliu foarte important de democraflie, se afirmæ posibilitatea de a impune soluflia cea mai bunæ, nu pe cea „majoritaræ“. Nu e o maøinæ de vot; e un exercifliu de drepturile omului. Joseph Voyame: Schimbarea nu se poate face de la o zi la alta. Oamenilor nu le place schimbarea. Referitor la ratificarea de Convenflii în domeniul drepturilor omului. Este satisfæcut øi ne felicitæ pentru ratificarea Convenfliei privind interzicerea torturii, plus Convenflia privind drepturile copilului. Referitor la Pactele drepturilor omului, se intereseazæ dacæ am ratificat Protocolul I. Adrian Næstase: Am început sæ examinæm Protocolul I. Se poate menfliona în raport. Pentru cæ am pus pe rol adoptarea Convenfliei europene a drepturilor omului, suntem deschiøi la orice sugestie în privinfla garanfliilor pentru respectarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale. Joseph Voyame: Care e statutul României la Consiliul Europei? Adrian Næstase: Am cerut statut de „invitat special“, care e un statut intermediar. Au fost mai multe etape în acest proces. Prima a fost la Innsbruck, în iunie 1990; a urmat Strasbourg, în octombrie 1990, când în Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei s°a prezentat o delegaflie foarte importantæ de parlamentari români, care au participat la reuniunea CSCE privind dimensiunea 12

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

parlamentaræ. Delegaflia noastræ a avut multe discuflii cu responsabili ai Consiliului. Din punct de vedere procedural, ni s°a spus cæ nu existæ toate avizele pentru a obfline statutul de invitat special. La noi aceastæ espectativæ a determinat o anumitæ reacflie de nemulflumire. Pentru noi nu s°a gæsit un ræspuns pozitiv. Pentru Ungaria s°a gæsit. E o diferenflæ de statut sensibilæ, care nu reflectæ situaflia realæ. Noi am spus Consiliului Europei ce gândim în aceastæ privinflæ. Pentru noi e foarte important sæ fim în Consiliul Europei. Tratarea discriminatorie este o abordare care la noi a creat multe sensibilitæfli. Speræm sæ depæøim momentul. Joseph Voyame: În Consiliul Europei, ceea ce a impresionat au fost evenimentele din România din martie øi iunie, care erau „spectaculoase“. Adrian Næstase: Istoria Europei nu e compusæ numai din poveøti cu zâne. Este însæ mai bine sæ fim incluøi într°un sistem care supravegheazæ respectarea unor norme de drept, decât sæ fim în afara lui. Joseph Voyame: Avefli în vedere acceptarea Convenfliei Drepturilor Omului sub aspectul plângerilor individuale? Adrian Næstase: Suntem deschiøi la orice sugestii care ne ajutæ sæ ne situæm la nivelul standardelor europene. Va fi o anumitæ presiune a unor grupuri parlamentare în Adunarea Parlamentaræ a Consiliului Europei, unde va prevala aspectul emoflional. Preferæm abordarea pragmaticæ, cu entuziasm øi bunæ voinflæ. Încercæm sæ creæm Institutul Român pentru Drepturile Omului, pentru care am elaborat un proiect de lege. Am avut o consultare internaflionalæ øi naflionalæ asupra proiectului de lege, care va fi transmis la Parlament pentru crearea IRDO. Discufliile au fost interesante, în primul rând pentru organizafliile neguvernamentale române care au participat. IRDO poate ræspândi cunoøtinfle despre drepturile omului. Va funcfliona sub egida Parlamentului. 13

ADRIAN NÆSTASE

Joseph Voyame: E excelentæ ideea asocierii organizafliilor neguvernamentale române cu grupurile parlamentare, a reprezentærii lor în consiliul de conducere. Adrian Næstase: E un institut tehnic, care are nevoie de protecflie pentru a°øi pæstra independenfla. Joseph Voyame: Institutele pentru drepturile omului trebuie în general protejate împotriva unei posibile dictaturi a majoritæflii. Adrian Næstase: Ce conteazæ nu e greutatea politicæ, ci curentul de idei. Joseph Voyame: De acord cu asta. Adrian Næstase: Vorbesc acum nu ca ministru. Am inifliat acest proiect nu ca ministru, ci pentru cæ e o idee foarte bunæ øi am avut posibilitatea de a o face sæ înainteze la Parlament. E important sæ avem øi un sprijin financiar pentru informatizare, pentru o bunæ bibliotecæ, facilitæfli de imprimare. Institutul trebuie sæ ræspândeascæ informaflia de care dispune. Drepturile omului nu sunt un fetiø venit cu Revoluflia. Mulfli dintre cei care ne acuzæ nu au citit nici mæcar Declaraflia universalæ a drepturilor omului. Mai mult, fetiøul drepturilor omului poate fi transformat în instrument de violare a legii. În legæturæ cu schimbærile în curs, v°aø semnala un element foarte interesant: dezbaterea dacæ Procuratura sæ ræmânæ independentæ, sau sæ fie integratæ în Ministerul Justifliei. Sunt douæ opfliuni øi douæ grupuri interesate. Joseph Voyame: Ideea e de a face un Parchet ca Minister Public. Adrian Næstase: S°a discutat ideea la o øedinflæ a guvernului. Mai sunt probleme de naturæ teoreticæ, dar øi practicæ. Joseph Voyame: Referitor la garanfliile arestaflilor, constat cæ sunt prevederi foarte progresiste în proiectul de lege. Problema o reprezintæ termenul de 5 zile de reflinere de cætre Poliflie, care e mai mare ca în celelalte flæri. Adrian Næstase: Crede cæ aceste aspecte trebuie orientate spre Ministerul Justifliei. Joseph Voyame: Sunt dificultæfli practice cu tipærirea Monitorului Oficial. Adrian Næstase: De multe ori sunt probleme tehnice. 14

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

O altæ mare dezbatere, care stârneøte pasiuni øi naøte acuze, este cea referitoare la Legea presei. Joseph Voyame: Ræmâne Codul penal, care are prevederi precum cele referitoare la calomnie, care pot îngrædi libertatea de exprimare. Adrian Næstase: Da, dar procedura pentru a dovedi existenfla unui act de calomnie prin presæ e complicatæ. Nu sunt însæ numai calomniile prin presæ în discuflie. Codul, în ansamblul sæu, trebuie regândit. Joseph Voyame: Sentimentul lui e cæ multæ lume în România, cu obiceiurile vechi, pune semnul egalului între opoziflie øi duømanii poporului. Mai existæ asta în rândul populafliei? Guvernul nu face destul pentru a corecta acest lucru. Adrian Næstase: Lucrurile nu sunt aøa de simple. Trebuie acflionat din ambele pærfli. Pentru guvern e foarte important sæ corijeze aceastæ percepflie, care existæ, dar nu la intensitatea care i se atribuie. Suntem conøtienfli de obligafliile noastre øi încercæm sæ schimbæm percepflia publicæ în privinfla opozifliei politice. Am luat parlamentari din opoziflie nu doar în delegaflia la ONU, ci øi în alte delegaflii. Acum lucrurile sunt mai nuanflate decât erau la alegeri, mai ales sub raportul ideilor economice. E øi responsabilitatea opozifliei de a face acest lucru, de a acfliona responsabil. Am creat Clubul de Dialog Politic. Joseph Voyame: Ar fi dorit o declaraflie a preøedintelui, a primului°ministru la TV, sau în presæ, în care sæ se spunæ cæ opoziflia are drept sæ existe, sæ°øi spunæ opiniile. Adrian Næstase: Au fæcut°o, dar o mai pot face. Miza momentului este în principal de naturæ economicæ. Joseph Voyame: Dezbaterile politice øi parlamentare sunt publice? Adrian Næstase: Da. Sunt emisiuni speciale de douæ ori pe sæptæmânæ la postul public de televiziune, în care opoziflia øi guvernul îøi prezintæ punctele de vedere. 15

ADRIAN NÆSTASE

Joseph Voyame: Referitor la structurile administrative, ele nu pun probleme guvernului? Adrian Næstase: Ba da. A fost o schimbare la nivelurile superioare, deocamdatæ 17 demnitari; este un semnal puternic pentru funcflionarii statului, aflafli mai jos pe scara ierarhicæ. Am fæcut multe schimbæri în 10 luni. Sunt optimist. Dacæ asiguræm stabilitatea politicæ øi acceptæm raflionalitatea reformei, într°un an vom avea rezultate bune. Agricultura merge destul de bine. Poate cæ øi industria va începe sæ meargæ. Joseph Voyame: Mulflumiri pentru primire. Adrian Næstase: Mulflumeøte, la rândul sæu. Primirea se terminæ la 12.50. 13.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit în cinstea lui Joseph Voyame, raportor special al ONU pentru Drepturile Omului în România. Dejunul se terminæ la 14.45 øi, în continuare, are loc vizita la ADIRI împreunæ cu Joseph Voyame. 14.45 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – Dupæ vizita lui Joseph Voyame hotærâm sæ dæm un comunicat cu privire la contactele avute. – Romulus Neagu informeazæ despre øedinfla de guvern. 20.00 Adrian Næstase pleacæ la Budapesta, la Întâlnirea miniøtrilor de Externe ai statelor membre ale Tratatul de la Varøovia, împreunæ cu general colonel Vasile Ionel, øeful Marelui Stat Major; Paraschiva Bædescu; Gheorghe Vasile Albufl øi Viorica Popovici. Sosirea la 21.50 (ora localæ). 16

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

3 noiembrie 1990 Scrisoare adresatæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, secretarului de Stat James A. Baker III, cu privire la evoluflia conflictului din Golf øi la situaflia din Orientul Mijlociu România Ministerul Afacerilor Externe Cabinetul ministrului Bucureøti, 3 noiembrie 1990 Stimate domnule secretar de Stat, Confirm primirea mesajului domniei voastre, care mi°a fost transmis de ambasadorul Alan Green Jr. Ca øi guvernul dumneavoastræ, guvernul român este serios îngrijorat în legæturæ cu evoluflia situafliei din Golf. Dupæ cum øtifli, færæ îndoialæ, am depus toate eforturile posibile pentru a determina Consiliul de Securitate sæ adopte o poziflie claræ øi unanimæ în aceastæ problemæ øi punem cu scrupulozitate în aplicare sancfliunile împotriva Irakului, în pofida pierderilor serioase suferite de economia româneascæ øi a greutæflilor înspæimântætoare cu care se confruntæ cetæflenii români ce se mai aflæ în Irak. Împærtæøim îngrijorarea dumneavoastræ cu privire la situaflia ce s°ar putea crea dacæ atenflia Consiliului de Securitate ar fi abætutæ de la criza din Golf. Væ asiguræm cæ România va continua sæ acflioneze alæturi de guvernul dumneavoastræ øi a altora astfel încât Consiliul de Securitate sæ continue sæ joace un rol hotærâtor în apærarea justifliei internaflionale, sæ respingæ agresiunea øi sæ impunæ statu°quo ante în Kuwait. În ceea ce priveøte problema Palestinei, poziflia României væ este bine cunoscutæ. Ne°am exprimat clar opinia cu privire la tragicele evenimente 17

ADRIAN NÆSTASE

din Ierusalim, aducându°ne contribuflia la obflinerea unanimitæflii pe baza cæreia Consiliul de Securitate al ONU a adoptat rezoluflia corespunzætoare. Sunt perfect de acord cu domnia voastræ cæ cele douæ probleme sunt foarte diferite din cauza condifliilor lor istorice øi a solufliilor ce le reclamæ. Recunoaøterea acestei diferenfle este cu atât mai importantæ pentru gæsirea modalitæflii în care aceste douæ probleme trebuie abordate. Trebuie evitatæ orice încercare de a deplasa atenflia de la una dintre probleme cætre la cealaltæ, lezând capacitatea Consiliului de Securitate de a acfliona cu consecvenflæ. Guvernul României nu pregetæ sæ acflioneze cu hotærâre pentru a apæra, prin orice efort posibil, solidaritatea internaflionalæ ce se aflæ la baza rezolufliilor adoptate de Consiliul de Securitate în ultima vreme. Solidaritatea internaflionalæ se aflæ, sunt sigur cæ suntefli de aceeaøi pærere cu mine, la temelia schimbærilor pozitive intervenite astæzi în lume øi suntem cu toflii chemafli sæ contribuim cu hotærâre la menflinerea unitæflii ei spre binele sporirii în continuare a credibilitæflii Nafliunilor Unite. Delegaflia românæ la Consiliul de Securitate va primi instrucfliunile cuvenite în acest sens pentru a face cunoscutæ aceastæ poziflie øi sunt încredinflat cæ delegaflia dumneavoastræ øi delegaflia noastræ vor continua sæ colaboreze. Cu stimæ, (ss) Adrian Næstase Domnului James A. Baker, III Secretar de Stat 10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Întâlnirea miniøtrilor de Externe ai statelor membre ale Tratatul de la Varøovia. Øedinfla este prezidatæ de Géza Jeszenszky, ministru de Externe al Ungariei. 18

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Ungariei): Transmite salutul sæu celor prezenfli. Ministrul Øevarnadze nu poate fi prezent1; privim cu înflelegere absenfla sa. Jiri Dienstbier e bolnav. Sper cæ aceste absenfle nu vor fi un obstacol ca discufliile sæ se desfæøoare bine øi sæ putem semna Convenflia. Dupæ pærerea mea, aceastæ întâlnire nu e importantæ doar pentru noi, ci øi pentru situaflia internaflionalæ. Încheierea cu succes a negocierilor de la Viena va contribui la succesul Reuniunii la nivel înalt de la Paris. Convenflia din fafla noastræ este un document important, precursor al Reuniunii de la Paris, în ultimæ instanflæ. Pærerea mea e cæ aceastæ dublæ manifestare soluflioneazæ acea problemæ spinoasæ a modului în care vor fi împærflite între state diferitele tipuri de armamente convenflionale. Aceasta e o problemæ importantæ pentru securitatea statelor øi cred cæ, totuøi, aceastæ Convenflie ne dæ ceva mai mult. Documentul pregætit pentru semnare demonstreazæ pentru toatæ lumea cæ în spafliul nostru au avut loc transformæri democratice øi ele sunt în mæsuræ sæ contribuie la îmbunætæflirea în continuare a situafliei pe continent. E un semnal cæ delegafliile øi guvernele reprezentate aici sunt dispuse sæ acflioneze pentru crearea unei atmosfere responsabile, constructive øi pot sæ ofere opiniei publice politici raflionale pentru securitatea statelor lor øi a guvernelor lor, politici care sæ corespundæ atmosferei de destindere øi pot sæ demonstreze cæ spafliul nostru este un factor important pentru pace øi securitate pentru viitor. S°a conturat un acord general cu privire la nivelul maxim de armamente, iar în problema care este încæ deschisæ s°a conturat un acord acceptabil pentru toate pærflile noastre. Guvernul ungar e gata sæ semneze documentul care e în fafla noastræ. 1 Purtætorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ungariei a precizat cæ ministrul de Externe

al Uniunii Sovietice nu a putut participa „din motive de politicæ internæ“. 19

ADRIAN NÆSTASE

Rog pe domnii miniøtri sæ°øi exprime punctele de vedere1, dacæ avem documentul pe care îl recomandæm pentru negociere. E vorba de documentul elaborat de experfli. Dacæ vrefli, putem începe cu problemele ræmase deschise. S°a pregætit o anexæ la Convenflie, ca proces verbal. Øedinfla se terminæ la 12.00. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întrevedere cu Géza Jeszenszky, ministru ungar de Externe. În legæturæ cu aceastæ întrevedere, Adrian Næstase a fæcut presei urmætoarea declaraflie: A fost o întâlnire foarte deschisæ, foarte sinceræ, în care, evident, am prezentat fiecare punctul de vedere în legæturæ cu evoluflia relafliilor bilaterale, cu anumite declaraflii care au apærut în Ungaria sau România øi cred cæ rostul acestor discuflii a fost de a încerca sæ gæsim împreunæ modalitæflile de a evita distorsionarea mesajelor. Domnia sa mi°a dat, de exemplu, copiile unor discursuri pe care le°a flinut øi care, spunea dânsul, aveau cu totul alte sensuri øi intenflii decât cele care au fost, sæ spunem, descoperite sau prezentate opiniei publice de cætre presa din România, poate uneori chiar la Ministerul de Externe român. Deci, în astfel de situaflii am convenit sæ transmitem din prima mânæ mesajele, textele în întregime, sæ reacflionæm atunci când este cazul, dar pe baza 1

Au luat cuvântul reprezentanflii URSS, Cehoslovaciei, Poloniei, Bulgariei, României. Adrian Næstase: E un moment extrem de important. Semnarea Convenfliei pe care au negociat°o experflii noøtri va contribui la reuøita Conferinflei la nivel înalt de la Paris. În acelaøi timp, ea va însemna o contribuflie majoræ la crearea unui nou climat în ceea ce priveøte relafliile dintre flærile noastre øi crearea unei atmosfere generale în Europa în ceea ce priveøte dimensiunea militaræ a securitæflii. Nu avem probleme cu textul Convenfliei. Suntem gata sæ semnæm textul. Referitor la Procesul verbal, ne°am fi bucurat ca procesul de negocieri sæ se fi desfæøurat în momentele anterioare chemærii noastre de a semna acordul, iar în ceea ce priveøte aspectele de fond, vom fi bucuroøi sæ ne alæturæm la consensul care va reieøi în aceste probleme. 20

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

unei informaflii care sæ fie autenticæ. De altfel, acest lucru se înscrie într°un proiect mai larg de continuare a discufliilor bilaterale. Urmeazæ sæ vinæ zilele viitoare la Bucureøti domnul secretar de Stat Szokai, care va continua negocierile cu domnul secretar de Stat Neagu, negocieri începute în urmæ cu câtva timp la Budapesta. Deci, eu cred cæ într°un mod inteligent, într°un mod direct, care sæ prezinte pozifliile fiecærei flæri într°un mod demn, vom putea sæ ne înscriem în ceea ce trebuie sæ fie, sæ spunem, civilitatea europeanæ, aceste valori spre care aspiræm øi care trebuie sæ genereze un climat mai bun pentru cooperarea bilateralæ. 14.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la ceremonia de semnare a Convenfliei privind cotele naflionale maxime ale armamentelor convenflionale pentru flærile membre ale Tratatului de la Varøovia. Din partea României semneazæ Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi general colonel Vasile Ionel, øef al Marelui Stat Major. Dupæ semnare, flin scurte alocufliuni Géza Jeszenszky, ministrul de Externe al Ungariei, øi Krisztof Skubiszewski, ministrul de Externe al Poloniei. Ceremonia se terminæ la 14.50. Dupæ amiazæ, miniøtrii de Externe participanfli la reuniune sunt primifli de primul°ministru al Ungariei. 17.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la conferinfla de presæ comunæ a miniøtrilor de Externe ai statelor participante la Tratatul de la Varøovia. Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Ungariei): Probabil se øtie ce s°a întâmplat dimineaflæ. Crede cæ suntem cu toflii interesafli de reducerea fricii de ræzboi, care este temeinic instauratæ în sufletul oamenilor. Acum, când s°au întærit sentimentele 21

ADRIAN NÆSTASE

democratice, nu putem uita cæ sunt încæ prezente urmele a douæ ræzboaie mondiale. Dupæ 1945 e pace — ne bucuræm — dar ea se bazeazæ pe fricæ. Pacea s°a bazat pe echilibrul terorii, pe forfla armelor. N°a fost un consens al popoarelor. Acum facem o pace stabilæ, cu participarea tuturor. Ideea dezarmærii e acceptatæ, declaraflii foarte frumoase. Azi suntem mai realiøti. Micøorarea armamentelor e o cale realæ. Reducerea armamentelor nu rezolvæ problemele economice, dar, dacæ nu facem acest pas, problemele economice vor fi mai mari. Pentru a fi realizatæ Convenflia de azi a fost nevoie de munca a mulfli oameni. Dupæ semnarea acestei Convenflii, se aøteaptæ progrese importante pentru încheierea negocierilor de la Viena. Cooperarea dintre cele øase state a fost esenflialæ pentru semnarea acestei convenflii azi. E un acord încheiat de guverne, chemat sæ confirme voinfla popoarelor lor. E foarte important cæ aceste acorduri nu angajeazæ doar politicieni øi militari; ele vor fi sprijinite de parlamente. Schimbul de vederi cu primul°ministru ungar a evidenfliat cæ relafliile dintre flærile din aceastæ regiune nu sunt necesarmente o alianflæ, ci recunoaøterea unui principiu de similaritæfli în problemele lor. Suntem colegi în soluflionarea problemelor, nu numai a problemelor politice, ci øi a celorlalte probleme. Democraflie înseamnæ soluflii øi pentru celelalte probleme. Credem cæ solidaritatea Europei este prezentæ, ca øi solidaritatea întregii lumi. În aceastæ parte a Europei e un vacuum de putere, de forflæ militaræ, care trebuie umplut cu idealuri europene, nu cu naflionalisme. Dacæ sunt întrebæri? „Magyar Hirlap“: Nu am auzit cuvântul „Tratatul de la Varøovia“ ci numai „grupul nostru“ sau „grupul celor 6“. Géza Jeszenszky: A fost pronunflat øi „Tratatul de la Varøovia“. 22

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Noi vorbim de „grupul celor 6“, pentru cæ vrem sæ contribuim la o Europæ cu un sistem de gândire în care blocurile militare sæ disparæ. Speræ sæ fie un moment în viitorul nu prea îndepærtat când Tratatul de la Varøovia sæ nu existe øi de ce nu øi NATO. Spiritul acestui acord este ca armamentele sæ fie limitate, plus asumarea obligafliei de salvgardare a securitæflii în zonæ øi pe continent. „BBC“: 1. Existæ un calendar privitor la desfiinflarea structurilor militare ale Tratatului de la Varøovia? 2. Dacæ s°a stabilit o datæ pentru reuniunea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varøovia? Dacæ sunt speranfle privind denunflarea Tratatului de la Varøovia? Géza Jeszenszky: Nu e încæ fixat un calendar referitor la structurile militare, dar se pare cæ structurile militare se vor desfiinfla înainte de sfârøitul anului 1991. Speræ cæ, spre începutul anului 1992, vom putea pune cadrul de bazæ al securitæflii europene, care va face Tratatul de la Varøovia superfluu. Aceste probleme se vor discuta la Comitetul Politic Consultativ, dar data încæ nu s°a decis. Probabil va fi înainte de sfârøitul acestui an. „Europa Liberæ“: Au fost probleme cu Polonia øi Cehoslovacia referitoare la Convenflie? Ni se poate spune ce s°a întâmplat? Krisztof Skubiszewski (ministru de Externe al Poloniei): Acordul era pregætit de la ultima întâlnire, adicæ de la sfârøitul lunii octombrie, de la Praga, dar au fost unele detalii care nu flin de Tratat, care au trebuit clarificate — probleme tehnice, cu caracter militar, dar importante. Polonia e în plin proces de modernizare a armatei, adicæ au intenflia sæ facæ asta; ca atare, unele probleme au trebuit clarificate înainte de semnarea Tratatului CFE. Ele nu constituie, însæ, un obstacol. Mentalitatea de bloc e pe sfârøite, în Polonia, Cehoslovacia, Ungaria øi, înfleleg, România. Ceea ce conteazæ e rezultatul final satisfæcætor. „Financial Times“: Dacæ ceilalfli miniøtri sunt de acord ca Tratatul de la Varøovia sæ înceteze sæ funcflioneze pânæ la sfârøitul anului? 23

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase (ministru de Externe al României): Ræspunsul scurt: de acord. Krisztof Skubiszewski: De acord. De acord cu Géza Jeszenszky cæ nu e sigur calendarul, dar cæ pe la sfârøitul anului 1991, începutul anului 1992 structurile militare ale Tratatului de la Varøovia vor trebui sæ disparæ. Referitor la încheierea Tratatului de la Varøovia — depinde de pozifliile membrilor sæi. În numele guvernului polonez, declar cæ Tratatul de la Varøovia øi°a pierdut în prezent rolul ca platformæ de colaborare. Dacæ a avut vreodatæ, e o altæ problemæ. Asta nu înseamnæ cæ Polonia nu e foarte interesatæ în cooperarea cu unele sau cu toate statele membre ale Tratatului de la Varøovia. Relafliile noastre cu URSS trebuie sæ fie cât de apropiate øi bune posibil. E o problemæ fundamentalæ a strategiei statului polonez. Vrem relaflii foarte bune cu statele din Sud — Ungaria, Cehoslovacia. Pentru asta, însæ, nu avem nevoie de Tratatul de la Varøovia. Tratatul de la Varøovia va dispærea pentru cæ nu mai corespunde mentalitæflilor din aceastæ parte a lumii. E o necesitate rezultând din situaflia internaflionalæ øi politicæ schimbatæ. Ziarist neidentificat: Referitor la manevrele militare, care e situaflia în aceastæ privinflæ? Au fost suspendate sau nu? Géza Jeszenszky: Intenflia øi decizia Ungariei este sæ nu ia parte la manevre în acest an. Asta se referæ øi la manevrele din viitor. Adrian Næstase: În ceea ce priveøte România, nu este interesatæ de a participa la asemenea manevre. România nu a participat la asemenea manevre din 1968. Subliniez acest lucru, pentru cæ au fost comentarii cæ România ar fi de acord cu manevrele. Krisztof Skubiszewski: Dacæ existæ o crizæ într°o alianflæ militaræ, în cazul de faflæ Tratatul de la Varøovia, sau dacæ existæ o discuflie despre reformarea acestui tratat, în sensul de a gæsi o soluflie pentru încetarea activitæflii lui, nu cred cæ manevrele sunt o idee bunæ. 24

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Ziarist neidentificat: Rog pe ceilalfli doi miniøtri sæ comenteze utilitatea Tratatului de la Varøovia în viitor. Géza Jeszenszky: Am spus de mai multe ori cæ noi putem ieøi din Ræzboiul Rece færæ Tratatul de la Varøovia. Tratatul de la Varøovia nu s°a dovedit a fi o necesitate în timpul Ræzboiului Rece pentru a menfline pacea. Nimeni n°a fost ameninflat. Adrian Næstase: Tratatul de la Varøovia øi°a pierdut baza, care era ideologicæ. Logica acestui bloc era o confruntare Est°Vest. E øi o evoluflie în cadrul politic european: CSCE plus schimbærile importante în flærile noastre; preocupæri diferite pentru aranjamente de securitate. În aceste condiflii, Tratatul de la Varøovia nu are viitor. Întâi dispare aspectul militar øi apoi celelalte aspecte. Géza Jeszenszky: Nu este aici reprezentantul URSS. Tratatul de la Varøovia a fost bazat nu numai pe ideologie, ci øi pe intrarea RFG în NATO øi semnarea Tratatului de neutralitate cu Austria. Faptul cæ Germania e în NATO nu era expresia ostilitæflii faflæ de URSS. Radio „Europa Liberæ“: În ce mæsuræ s°a flinut seama de miøcærile separatiste din URSS øi, în cazul unei secesiuni în URSS, cum vor influenfla negocierile de la Viena? Géza Jeszenszky: Trebuie sæ pornim de la situaflia actualæ. Negocierile nu se pot baza pe speculaflii. Existæ un rol major al distribuirii armamentelor pe regiuni øi subregiuni. Trebuie væzut ce se va întâmpla cu plafoanele. Adrian Næstase: Problema e foarte importantæ. Trebuie sæ începem sæ ne gândim la impactul schimbærilor din zonæ øi din URSS asupra structurilor de securitate în Europa. „Europa Liberæ“: Când se vor realiza aceste limitæri? Reprezentant al Ungariei: Reducerile se vor realiza într°o perioadæ de 40 de luni în flærile care vor avea loc verificæri. Ziarist neidentificat: În ce mæsuræ reducerile de armamente vor influenfla asupra cheltuielilor militare? 25

ADRIAN NÆSTASE

Géza Jeszenszky: Nu e expert militar, dar crede cæ nu se vor reduce cheltuielile militare ale Ungariei. Modernizarea armamentelor e pe agenda tuturor. În unele cazuri e posibil sæ fie limite superioare. Adrian Næstase: E greu de spus care va fi impactul pentru buget. Pentru România, reducerea armamentelor înseamnæ aducerea lor la jumætate în termeni de volum. E o reducere importantæ. E greu de determinat impactul asupra bugetului. Géza Jeszenszky: Pe termen mediu øi lung, se vor realiza economii, pentru cæ aceste flæri se vor adapta la o doctrinæ defensivæ. „BTA“: Referitor la viitorul Tratatului de la Varøovia — dacæ unii pot adera la NATO øi cum va influenfla o asemenea mæsuræ securitatea europeanæ? Géza Jeszenszky: Structura actualæ øi atitudinea NATO fac improbabil cæ flæri din Tratatul de la Varøovia vor cere sæ meargæ în NATO sau vor fi acceptate. Problema e ce sistem de securitate va apærea. Sunt douæ posibilitæfli: NATO sæ se extindæ sau ca NATO sæ moaræ øi sæ aparæ un nou sistem de securitate bazat pe CSCE. E imposibil de prevæzut acum, pentru cæ atâtea schimbæri s°au produs în Europa. Adrian Næstase: Un aspect practic: acum construim viitorul sistemului de securitate europeanæ. Pentru dimensiunea umanæ suntem gata sæ adoptæm modelul Consiliului Europei. Trebuie, spre exemplu, sæ gæsim øi modelul de securitate. Trebuie sæ ne gândim la modele. Tratatul de la Varøovia dispare. Sæ ne gândim ce urmeazæ dupæ politica blocurilor. Ziarist neidentificat: Existæ zvonul cæ se vor desfiinfla comandamentul øi structurile militare ale Tratatului de la Varøovia. Géza Jeszenszky: Nu s°a hotærât nimic. „Financial Times“: Dacæ s°au discutat relafliile bilaterale dintre România øi Ungaria? Dacæ sunt semne de detensionare? Adrian Næstase: Am avut o discuflie deschisæ têtê°à°tête. Am discutat øi impactul percepfliilor greøite în politica externæ. Avem de înfruntat multe mesaje deformate. 26

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Am discutat cum sæ eliminæm unele distorsiuni în canalele de comunicare øi sæ încercæm sæ avem o quiet diplomacy, pentru a discuta la diferite niveluri. Géza Jeszenszky: De acord. El a dat pærflii române unele copii din cuvântæri recente. Speræ sæ se publice în România, este ceea ce solicitæ. Foarte des presa românæ øi ungaræ publicæ „dupæ ureche“ sau dupæ documente traduse imprecis. Sæ schimbæm cu regularitate declarafliile importante — e o modalitate de colaborare. A dat un interviu la TVR. Conferinfla de presæ se încheie la 18.20. Înainte de a pæræsi Budapesta, Adrian Næstase, ministru de Externe al României, a declarat unui trimis special al Agenfliei „Rompres“: Este vorba de o parte dintr°un întreg. Cu alte cuvinte, noi am realizat aici o anumitæ înflelegere privind plafoanele naflionale referitoare la armamentele convenflionale pentru flærile Tratatului de la Varøovia. Aceasta se va completa cu înflelegerea flærilor NATO øi acest întreg va forma un tratat privind armamentul convenflional, ce va fi semnat cu ocazia sau, în orice caz, în preajma Summitului de la Paris, luna aceasta, în noiembrie, peste douæ sæptæmâni. Deci, este vorba de o înflelegere prealabilæ. Cu alte cuvinte, trebuie observate o anumitæ dinamicæ, anumite etape care sunt necesare pentru realizarea Conferinflei de la Paris. Aceastæ înflelegere nu a fost uøor de realizat, pentru cæ într°o problemæ care priveøte limitarea armamentelor øi împærflirea plafoanelor între diferite flæri la nivele coborâte evident cæ sunt interese contradictorii øi care sunt legate de asigurarea intereselor de securitate ale fiecærui stat. Cu atât mai mult cu cât procesul de restructurare a Tratatului de la Varøovia, ca mecanism de securitate colectivæ regionalæ, este foarte pronunflat. Deci, în aceste condiflii, pe baza unor negocieri foarte intense care au avut loc 27

ADRIAN NÆSTASE

între experflii din flærile noastre a putut fi avansat acest proiect øi a putut fi semnatæ — chiar cu întârzierea menflionatæ — înflelegerea respectivæ. Întârzierea s°a datorat nu atât fondului acestei înflelegeri, cât unor chestiuni de detaliu ce nu fuseseræ avute exhaustiv în vedere cu ocazia negocierilor prealabile øi care au generat unele puncte de vedere diferite øi care antrenau anumite consecinfle procedurale. Pot sæ væ spun cæ România nu avea nici un fel de probleme în legæturæ cu chestiunile care s°au discutat, deci situaflia noastræ din acest punct de vedere a fost mult mai simplæ. Din fericire, obstacolele au fost depæøite øi deci s°a putut semna aceastæ convenflie øi s°a deblocat astfel un drum foarte important cætre semnarea tratatului privind armamentele convenflionale, pentru reducerea armamentelor convenflionale în Europa øi, în felul acesta, drumul firesc cætre întâlnirea la nivel înalt de la Paris. 19.20 Adrian Næstase pleacæ la Bucureøti cu un avion special. Sosirea la Bucureøti la 21.50 (ora localæ).

4 noiembrie 1990 12.50 Adrian Næstase pleacæ la Roma cu avionul. Sosirea la Roma la 14.00 (ora localæ). Adrian Næstase, ministru de Externe al României, începe vizita în Italia, la invitaflia omologului sæu italian, Gianni de Michelis.

5 noiembrie 1990 9.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Conferinfla ministerialæ informalæ „40 de ani de protecflie a drepturilor omului de cætre Consiliul Europei: realizæri, perspective, vocaflie paneuropeanæ“, care are loc la Palatul Barberini. 28

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Gianni de Michelis1 (ministru de Externe al Italiei): Deschide Conferinfla. Asistæm la evenimente istorice, care duc la abolirea Ræzboiului Rece, graflie influenflei pozitive a deschiderii URSS. Concepte ca drepturile omului øi democraflie nu aveau pânæ acum acelaøi sens în cele douæ pærfli ale Europei. Oamenii în Europa de Est vorbesc de „reîntoarcerea la Europa“. În Europa de Est, unde s°a produs cæderea dictaturilor, democraflia mai ia încæ forme contradictorii. Asistenfla pentru flærile din Est poate veni numai din partea CEE. Consecinflele tragice ale oricærei întoarceri în trecut a URSS, care acum vine øi ea în Europa. Cel mai periculos pentru omenire e monopolul unui grup de state sau al unei ideologii. Noi tofli cælætorim spre un viitor nesigur. Sæ depunem eforturi pentru a evita violenfla. Trebuie sæ promovæm pe continent o culturæ democraticæ, având în centrul ei protecflia drepturilor omului. Sæ acordæm atenflie drepturilor omului în Europa øi în alte pærfli ale lumii. A dispærut conceptul brutalitæflii. Vechi instituflii regionale øi naflionale se destramæ, iar acest lucru poate reprezenta un pericol potenflial. Principiile aflate la baza Actului final de la Helsinki pleacæ de la obligaflia ca între drepturile nafliunilor øi între cele ale indivizilor sæ existe un echilibru. Sæ nu creæm fragmentæri øi izolæri între Europa celor 12 øi ceilalfli. Sæ evitæm „balcanizarea“ flærilor care merg spre integrare cu Europa celor 12. Importanfla reuniunii din decembrie a.c. a celor 12 de la Roma o reprezintæ definirea conceptului de „cetæflenie europeanæ“. Conceptul de containment, care a dominat perioada Ræzboiului Rece e înlocuit cu conceptul de global responsibility. E o legæturæ strânsæ între Europa, SUA øi Canada. 1

Gianni de Michelis. Om politic øi de stat italian. Ministru de Externe al Republicii Italiene (1989–1992). 29

ADRIAN NÆSTASE

Integrarea europeanæ se dezvoltæ orizontal prin CSCE øi vertical prin institufliile existente. Statutul de invitat special este creat în 1990. Se gândeøte cæ øi Cehia øi Polonia vor fi primite în curând în Consiliul Europei, apoi Iugoslavia, România øi Bulgaria. Consiliul Europei poate deveni aripa parlamentaræ a CSCE. Gabriele Gatti (ministru de Externe al Republicii San Marino, preøedintele Consiliului de Miniøtri al Consiliului Europei): Convenflia Consiliului Europei asupra drepturilor omului a permis sæ edificæm o parte a casei europene comune. Salutæ reprezentanflii flærilor din Europa de Est øi Centralæ. Consiliul Europei, în domeniul drepturilor omului, e cel mai bun cadru pentru asigurarea respectærii drepturilor omului în spafliul CSCE. Massimo Pini (reprezentant al preøedintelui Adunærii Parlamentare a Consiliului Europei, Anders Bjorck): Aici s°a semnat acum 40 de ani Convenflia Europeanæ asupra Drepturilor Omului. Crime care se comit în fiecare zi împotriva drepturilor omului. fiærile ræsæritene sunt în curs de a construi renaøterea lor democraticæ. Aici, la Palatul Barberini, continuæ sæ se scrie istoria drepturilor omului. Catherine Lalumière (secretar general al Consiliului Europei): Mulflumeøte guvernului italian. O inifliativæ foarte bunæ. Eveniment bine ales. Convenflia Europeanæ a Drepturilor Omului devine pentru flærile est°europene scopul de atins. Consiliul Europei trebuie sæ°i ajute. Se bucuræ cæ aici sunt reprezentate toate flærile participante la CSCE, inclusiv SUA øi Canada. Vorbeøte de necesitatea creøterii resurselor organelor de control — Comisia øi Curtea Drepturilor Omului. Lipsesc unele drepturi din Convenflie, care privesc egalitatea sexelor, problematica discriminærii. Ele se pot adæuga. Alt subiect de reflecflie: drepturile sociale. fiærile din Europa de Est pot sæ aducæ o anumitæ experienflæ în materie de drepturi economice øi sociale, dar au nevoie de o protecflie socialæ adaptatæ la 30

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

necesitæflile lor actuale. Trebuie studiat mai bine acest domeniu. Sunt unele drepturi care nu sunt în Carta Socialæ. Al treilea subiect de reflecflie: vocaflia paneuropeanæ a Convenfliei Europene a Drepturilor Omului. Se poate avea în vedere participarea tuturor flærilor participante la CSCE în structurile guvernamentale, plus Forumul european al drepturilor omului. Probleme cauzate de dezechilibre: minoritæfli, naflionalism, xenofobie øi rasism. Preøedintele: Aici se terminæ faza publicæ a Conferinflei. Presa este rugatæ sæ retragæ. 12.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o rundæ de convorbiri cu Gianni de Michelis, ministru de Externe al Italiei. Adrian Næstase: Asistæm la momente dramatice în Irak. Gianni de Michelis: Problema ostaticilor e foarte delicatæ. Guvernul englez protesteazæ. Franfla e absentæ. Alflii nu øtiu ce sæ facæ. Încearcæ sæ organizeze o reuniune a CEE. Salutæ prezenfla lui Adrian Næstase la Roma pentru a discuta probleme bilaterale. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru invitaflie. Pentru guvernul român e important sæ aibæ contacte directe ca sæ explice mai bine ce se întâmplæ pe plan intern; e principala problemæ în înflelegerea lucrurilor din România øi reacfliile ei. România trece la edificarea unui nou sistem economic. Are nevoie de capital, de know how. Vrem sæ væ convingem de schimbærile pozitive din România. Am elaborat deja programul economic al guvernului øi ne stræduim sæ convingem opinia publicæ sæ accepte paøi radicali în reformarea economiei. E un test important — nu e uøor sæ convingi oamenii sæ accepte inflaflia, devalorizarea monedei. 31

ADRIAN NÆSTASE

Viafla politicæ are o anumitæ stabilitate. Parlamentul funcflioneazæ normal. Se elaboreazæ proiectul de Constituflie. Am discutat crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului, sub egida Parlamentului. Sunt lucruri bune, dar øi probleme: særæcia resurselor noastre, plus frustrærile acumulate pe termen lung. Suntem interesafli în definirea locului nostru în Europa, ca øi pentru a gæsi soluflii temporare pentru securitatea externæ. Poziflia noastræ e influenflatæ de schimbærile din Europa de Est. E o cursæ între diferitele flæri est°europene în contactele cu Europa Occidentalæ. Aceste abordæri concurenfliale au atât aspecte pozitive, cât øi negative. Reunificarea Germaniei creeazæ posibilitatea redefinirii sau reconstruirii unor zone de influenflæ. Încercæm o abordare echilibratæ în relafliile cu URSS. Urmærim sæ creæm o regiune importantæ în Balcani, despre care avem ideea noastræ de instituflionalizare. Prezintæ elementele viziunii româneøti despre procesele din Balcani. Relafliile cu Franfla au fost redinamizate dupæ Revoluflie. Cu RFG lucrurile se normalizeazæ: curând va fi vizita primului°ministru român acolo. O menfliune specialæ pentru relafliile cu Italia. Relafliile cu Italia pot fi foarte interesante — suntem în favoarea dezvoltærii tuturor aspectelor: politic, economic øi cultural. Acordul cultural l°am convenit acum câtva timp. În domeniul relafliilor economice am deschis calea pentru firmele private. Nu prea sunt cunoscute. Sunt domenii în care lucrurile nu merg prea uøor: existæ o reflinere în privinfla noastræ sau incertitudine în ceea ce priveøte situaflia politicæ øi situaflia economicæ din România. Vrem ca Italia sæ sprijine MAE. Italia sæ dea „verde“ pentru oamenii de afaceri, iar împreunæ sæ refacem cadrul juridic, în special garantarea investifliilor, care sæ°i încurajeze pe oamenii de afaceri. E importantæ dezvoltarea contactelor politice. Mulflumeøte pentru invitaflie øi speræ sæ aibæ loc øi alte vizite, la nivel mai înalt. A discutat øi cu Andreotti la New York, la întâlnirea cu preøedintele Iliescu. 32

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Am avut unele dificultæfli cu institufliile europene. Mulflumiri pentru ce au fæcut pentru noi — implicarea României în Programul PHARE. În schimb, la Consiliul Europei s°a dat un semnal politic negativ României, într°un moment dificil pentru noi. În ceea ce priveøte Consiliul Europei, România nu înflelege prea bine natura dificultæflilor cu care se confruntæ. Sunt explicaflii procedurale, dar nu ni se pare corect. Am preluat°o sportiv, dar nu înflelegem motivaflia atitudinii. E foarte important pentru noi sæ înflelegem, pentru a putea lua deciziile care se impun. Gianni de Michelis: De la început, dupæ Revoluflie, Italia øi guvernul sæu au fost în favoarea accelerærii puternice a relafliilor bilaterale. România e un partener important al Italiei în Europa de Est; speræm sæ gæsim calea de accelerare a dialogului politic între cele douæ flæri. Poate cæ din cauza problemelor din România — alegeri, evenimentele din iunie, schimbarea de guvern — au apærut unele dificultæfli sau întârzieri. Asta a modificat ritmul relafliilor, dar nu øi voinfla de a la dezvolta. Ei au început sæ foloseascæ influenfla lor în CEE. Italia, împreunæ cu Franfla øi Spania au fost în favoare României, pentru a nu pierde timpul datoritæ dificultæflilor, care vor mai fi probabil øi în viitor. În acelaøi timp, sæ fim realiøti. România trebuie sæ øtie care sunt punctele sensibile pe care situaflia din societate le are în percepflia multor guverne, a opiniei publice, a presei. Trebuie sæ le rezolvæm, pentru a schimba percepflia. Acesta e un obstacol real, în special în ceea ce priveøte institufliile europene, pentru cæ riscæm singularizarea României; chiar cu sprijinul Italiei nu schimbæm percepflia. Sæ ne concentræm pe acest punct, pentru cæ asta a afectat relafliile cu Occidentul. Øi în Italia, când am decis sæ mergem cu argumentele acestea în CEE, am întâlnit o rezistenflæ în Parlament, oameni care s°ar fi opus sprijinirii României. Aici e punctul cheie. Sunt evenimente cu ecouri pe termen scurt. Foarte importantæ e însæ vizita misiunii Parlamentului Europei, unde situaflia României e mai dificilæ. 33

ADRIAN NÆSTASE

E nevoie de un efort puternic øi adânc de schimbare, de o campanie de informare øi explicare pentru crearea unei imagini corecte a României. În multe cazuri e vorba de necunoaøtere a realitæflilor. Primul punct de rezolvat e acesta, pentru cæ SUA, Marea Britanie, Olanda au atitudini negative. Foarte importante sunt concluziile Comisiei parlamentare privind evenimentele din 13–15 iunie: ele sunt foarte importante øi pentru prieteni. În special la Bruxelles s°a legat dosarul României de publicarea concluziilor Comisiei parlamentare. Propune sæ trimitem delegaflii parlamentare româneøti în întreaga Europæ — la Strasbourg, Londra, Roma. E foarte important pentru influenflarea opiniei publice. E cel mai uøor lucru acum, de mobilizat opinia publicæ. Tofli recunosc cæ procesul de schimbare, de democratizare, e în curs, dar cæ nu e destul. Se pierde timp preflios. Ei se stræduiesc sæ nu singularizeze România, pentru cæ riscæm sæ ajungem la un grup de categoria a II°a sau a III°a — nu e bine. E valabil øi pentru oamenii de afaceri. Ei sunt gata sæ ne ajute în aceastæ direcflie. Fac acest lucru øi pentru Iugoslavia. Nici pentru ei nu e bine sæ se singularizeze România. Problema e sæ se creeze niøte condiflii politice obiective în România. Sæ avem înainte de sfârøitul anului raportul Comisiei parlamentare, plus campanie de informare la nivelul parlamentelor. Va fi mai uøor ca Italia sæ readucæ dosarul românesc în fafla Consiliului Europei øi a membrilor CEE. Ultima øansæ pentru o declaraflie finalæ asupra României e pe 4 decembrie, la care s°ar putea adæuga øansa reuniunii la nivel înalt de la Roma pentru a da green light invitærii flærii dumneavoastræ la CE. Astfel, nu se va singulariza România, vefli fi în acelaøi grup cu celelalte flæri din Est. El e gata sæ punæ din nou problema pe masæ la 4 decembrie, plus o declaraflie la nivel înalt la 13–14 decembrie, flinând seama de specificitatea procesului românesc. Rezolvarea problemelor legate de evenimentele din 13–15 iunie trebuie sæ fie prioritaræ 34

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

pentru România. Preøedinflia luxemburghezæ va fi mai puflin sensibilæ la problemele dumneavoastræ. E gata sæ pregæteascæ dezbaterile, împreunæ cu colegii mai interesafli. Depinde de România ca demersul lor sæ aibæ succes. Referitor la relafliile bilaterale — gata sæ mergem înainte, sæ intensificæm relafliile în urmætoarele sæptæmâni, ca instrument într°o campanie mai mare de ajutorare a României. Suntem gata pentru o vizitæ a lui Dijmærescu1, plus o reuniune cu comunitatea de afaceri pentru a explica reforma economicæ, plus relafliile cu presa. E nevoie de convingerea opiniei publice. Vitalone e cel mai proRomânia membru al guvernului. Dijmærescu sæ vinæ aici. Organizæm mari reuniuni cu oameni de afaceri la Roma, Milano, plus acfliuni cu presa. Sæ realizæm acfliuni de cooperare oficialæ cu România, cum s°a fæcut cu Ungaria. Introducem o nouæ lege pentru cooperare cu flærile din Europa de Est în Parlament. Sunt øi ceva bani. Va fi un instrument juridic pentru ca el sæ asigure aceastæ cooperare. La începutul anului viitor sæ organizæm o reuniune a Comisiei mixte. Sæ negociem un tratat bilateral pentru protecflia investifliilor. E foarte important sæ avem øi un acord pentru evitarea dublei impuneri. Sæ creæm cadrul juridic care sæ dea garanflii pentru oamenii de afaceri. Gata pentru intensificarea contactelor politice. Andreotti e gata sæ°l primeascæ pe premierul Petre Roman. Sæ vinæ preøedintele Iliescu la Roma, la începutul anului viitor, în ianuarie–februarie. Adrian Næstase: Am propus niøte date. Gianni de Michelis: E gata sæ vinæ în România în ianuarie–februarie, pentru o vizitæ rapidæ. 1 Eugen Dijmærescu, ministru de stat, însærcinat cu Orientarea Economicæ (28 iunie 1990–16

octombrie 1991). 35

ADRIAN NÆSTASE

Referitor la cooperarea regionalæ — de acord cæ pe termen scurt trebuie intensificate toate relafliile, pentru a crea o reflea care sæ edifice o structuræ europeanæ. Ei sunt gata sæ participe — sæ fie structuri flexibile. Ei sunt gata pentru orice forme de cooperare. Pentru asta Italia a vrut sæ participe la dialogul balcanic. Sunt gata sæ°øi intensifice participarea la dialog. Sunt foarte interesafli în regiune, nu din rafliuni imperialiste. Gata pentru orice proceduræ. Ei au insistat în Pentagonalæ sæ se deschidæ grupurile de lucru pentru celelalte flæri doritoare. Cele douæ grupæri sæ colaboreze øi sæ°øi uneascæ eforturile. Sunt în favoarea propunerii ca la PAM (Programul de Acfliune pentru Mediterana) sæ participe URSS, Bulgaria øi România — cea mai bunæ cale de a explica opiniei publice este mediul înconjurætor. De aici rezultæ necesitatea cooperærii. Va fi o evoluflie foarte pozitivæ. Insistæ pe lângæ Turcia sæ participe. Toate problemele sunt legate. Suntem foarte interesafli în începerea unui dialog cultural. România e o prioritate pentru Italia în domeniul culturii øi, de asemenea, în domeniul relafliilor umane. E necesar sæ examinæm deschis aceste probleme. Înflelege cæ românii vor insista pentru o circulaflie mai liberæ. În acelaøi timp, sunt preocupæri øi îngrijoræri în Italia din cauza posibilei apariflii a mari valuri de imigranfli din Europa de Est øi URSS. Perspectivele sunt delicate. E vorba de milioane de oameni. Existæ preocupæri legitime. Sæ discutæm problemele. Adrian Næstase: Calea cea mai bunæ pentru a evita astfel de evoluflii e sæ°i ajutæm pe români sæ°øi ridice nivelul de trai. Gianni de Michelis: Uøor de spus, dar greu de fæcut. Pericolul e pe termen scurt øi mediu, datoritæ eforturilor de restructurare a economiei. E nevoie de stat la masa de negocieri øi de gæsit o cale de prevenire a acestui val. Am fæcut°o cu Ungaria øi Cehoslovacia. Sæ trimitæ o misiune la Bucureøti cât de curând. 36

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: De acord. Gianni de Michelis: Ei au acum vize doar cu România, Bulgaria, Turcia ø.a. Sæ discutæm toate aspectele. Sæ nu fie singularizare. Luigi Amaduzzi (ambasadorul Italiei la Bucureøti): E un program de schimburi culturale. Gianni de Michelis: Pe relaflii economice ce avem? Luigi Amaduzzi: Cooperarea cu FIAT: avem întârzieri foarte mari din partea românæ. FIAT poate fi catalizator pentru alte firme. E important pentru rafliuni psihologice. Adrian Næstase: Vom examina motivele întârzierilor. Gianni de Michelis: Foarte important pentru noi. Sæ ne pregætim pentru folosirea BERD în proiecte bilaterale. Ar fi foarte important pentru cæ, în urmætorii doi–trei ani, BERD va fi principala sursæ de finanflare pentru Europa de Est. Acum øi URSS este prezentæ acolo. Adrian Næstase: Avem nevoie de finanflæri pentru infrastructuræ. Vom face o listæ concretæ, cu care va veni Dijmærescu. Gianni de Michelis: Un alt aspect important e turismul. Problema e sæ îmbunætæflim structura øi calificarea personalului din turismul românesc. Italia e foarte bine plasatæ pentru a sprijini România. Adrian Næstase: Suntem foarte interesafli în îmbunætæflirea managementului economiei româneøti. Luigi Amaduzzi: Acum sunt patru diplomafli români la studii. Poate vom avea øi bursieri pentru banking. Gianni de Michelis: Continuæm discuflia la masæ. Convorbirile se terminæ la 13.35. 13.45 Dejun oferit de Gianni de Michelis, ministru de Externe al Italiei în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României (la Villa Madama). Dejunul se terminæ la 14.20. 37

ADRIAN NÆSTASE

14.55 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la lucrærile Conferinflei ministeriale informale „40 de ani de protecflie a drepturilor omului de cætre Consiliul Europei: realizæri, perspective, vocaflie paneuropeanæ“ Marea Britanie: Accesul în Consiliul Europei al Ungariei, prima din Europa de Est. Privim spre Cehoslovacia øi Polonia. Speræ cæ nu va fi prea mult pânæ când øi celelalte vor îndeplini criteriile. Standardele înalte ale Consiliului nu trebuie diluate prin primirea unor flæri insuficient pregætite. Consiliul Europei poate juca un rol important în Europa de mâine. Preøedintele de øedinflæ: Dæm acum cuvântul reprezentanflilor flærile nemembre, dar înainte reprezentantului CEE. Reprezentantul CEE: Gloseazæ pe marginea Declarafliei lui Robert Schumann din 1950, care a configurat viitorul Europei Occidentale. Luben Goflev (ministru de Externe al Bulgariei): Prezintæ schimbærile din Bulgaria, natura problemelor cu care se confruntæ. Cehoslovacia: Discurs în jurul ideii de „Back to Europe“. Sfântul Scaun: Dreptul civil øi social referitor la libertatea religioasæ este mæsura celorlalte drepturi. Ungaria: Tofli oamenii au statut egal; nimic nu afecteazæ mai mult relafliile umane decât invidia. Întotdeauna Ungaria — în istorie — a fost bastionul creøtinætæflii. Acum sunt din nou stæpâni pe voinfla lor. Au venit la Roma pentru a særbætori reîntoarcerea lor în Europa. Revoluflia paønicæ pe care a efectuat°o Ungaria în ultimii ani. Ungaria se angajeazæ sæ respecte deplin cerinflele din Convenflia Europeanæ a Drepturilor Omului, plus angajamentul de a respecta drepturile minoritæflilor din flærile de origine. Vrea relaflii cu adeværat bune. Problema minoritæflilor e o problemæ a regiunii øi, în consecinflæ, o problemæ a Consiliului Europei în ansamblu. Øtefan cel Sfânt le°a impus respectarea drepturilor celorlalte popoare. 38

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sunt mândri cæ sunt a 24°a flaræ membræ a Consiliului Europei. Pentru ei e un eveniment istoric øi speræ cæ øi pentru Europa este un eveniment istoric. Polonia: Pentru ei întotdeauna e un privilegiu de a veni la Roma. Sistemul de salvgardare a drepturilor omului al Consiliului Europei a devenit de referinflæ. Miøcarea din Silezia a dat semnalul schimbærilor din Europa de Est. La anul øi Polonia va deveni membru cu drepturi depline. Suntem ca un stup de albine. Intervenflia lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la Conferinfla ministerialæ informalæ cu tema „40 de ani de protecflie a drepturilor omului de cætre Consiliul Europei“: Domnule preøedinte, Doamnelor øi domnilor, În numele guvernului României, am deosebita plæcere sæ°i adresez Excelenflei Sale, domnului Giulio Andreotti, preøedintele guvernului italian, gratitudinea noastræ pentru invitaflia de a participa la aceastæ conferinflæ ministerialæ dedicatæ celei de°a 40°a aniversæri a Convenfliei Europene a Drepturilor Omului øi convocatæ cu scopul evidenflierii rezultatelor obflinute øi mai ales a perspectivelor în acest domeniu. Împærtæøim pærerea cæ aceastæ Convenflie Europeanæ este una dintre principalele realizæri ale Consiliului Europei øi aplicarea ei în întreaga Europæ reprezintæ una dintre provocærile majore cæreia trebuie sæ°i dedicæm eforturile noastre comune. Ultimele luni au fost martorele preocupærilor uriaøe øi a progreselor obflinute în privinfla respectærii drepturilor omului în Europa Centralæ øi de Ræsærit. În flara noastræ, Revoluflia din decembrie a deschis calea unor schimbæri structurale øi rapide în societatea româneascæ. Poporul român a optat ireversibil pentru reconstruirea întregii societæfli pe bazele democratice 39

ADRIAN NÆSTASE

ale pluralismului politic, ale domniei legii, ale principiilor economiei de piaflæ øi ale respectærii drepturilor omului. Deplina exercitare a drepturilor omului øi a libertæflilor fundamentale în conformitate cu normele europene a fost una din preocupærile centrale ale guvernului nostru. Urmærim sæ atingem cele mai înalte cote ale democrafliei parlamentare øi ale drepturilor omului în România. Credem cæ ne îndreptæm în direcflia corectæ. Entuziasmul nostru øi eforturile noastre nu au fost, desigur, scutite de greøeli øi erori. Unele dintre ele sunt foarte serioase. Preflul pe care îl plætim pentru aceste greøeli ne îngreuneazæ în loc sæ ne uøureze dificultæflile întâmpinate în realizarea trecerii de la o societate ruinatæ, atât din punct de vedere economic, cât øi moral, la o societate sænætoasæ øi democraticæ. Problemele pe care trebuie sæ le rezolvæm sunt deosebit de complexe øi obstacolele ce trebuie sæ le depæøim sunt importante. Suntem hotærâfli, cu toate acestea, sæ ne dotæm cât putem mai bine cu o legislaflie øi cu instituflii corespunzætoare, capabile sæ faciliteze øi sæ garanteze cu adeværat statornicirea societæflii româneøti pe baze democratice. Cu mai puflin de douæ sæptæmâni în urmæ, au avut loc la Bucureøti consultæri internaflionale, cu participarea unor organizaflii neguvernamentale din mai multe flæri øi din România, cu privire la înfiinflarea unui Institut Român pentru Drepturile Omului. Proiectul vizeazæ eliminarea golului existent între prevederile legale øi grupærile ce activeazæ în domeniul drepturilor omului în România, gol apærut dupæ Revoluflie, prin crearea unei instituflii independente capabile sæ le sprijine pe amândouæ. Ceea ce ne intereseazæ este protecflia individului. Drepturile omului øi libertæflile fundamentale trebuie apærate cu prioritate la nivel naflional. În acest spirit, am adoptat o serie de legi øi de mæsuri menite sæ corecteze greøelile øi abuzurile comise de vechiul regim, sæ promoveze øi sæ garanteze drepturile øi libertæflile omului. 40

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Avem în vedere øi alte legi øi reglementæri care sæ corespundæ normelor europene øi sæ asigure aplicarea lor în România. În plus, speræm ca peste un an øi jumætate sæ avem o nouæ Constituflie, care sæ aibæ prevederi corespunzætoare în privinfla protecfliei drepturilor omului. Domnule preøedinte, Ne face o deosebitæ plæcere sæ subliniem rolul indispensabil øi complementar al Consiliului Europei øi al Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa. Noile succese obflinute prin strædaniile lor ne obligæ sæ flinem seama de rolul pe care aceste douæ organisme îl pot juca în condifliile radical schimbate ale anilor ’90. Suntem absolut de acord cu distinsul secretar general al Consiliului cæ, pânæ când toate flærile europene vor deveni membre ale Consiliului Europei øi semnatare ale Convenfliei Europene, Consiliul va trebui sæ°øi adapteze structurile øi modul de funcflionare, pentru a permite participarea pe picior de egalitate la lucrærile sale tuturor statelor participate la procesul CSCE. Consiliul poate începe, aøa cum a preconizat domnul secretar general, printr°o serie de întruniri ale reprezentanflilor tuturor statelor participante la CSCE, pentru le împærtæøi experienfla Consiliului. În ceea ce ne priveøte, România øi°a exprimat formal dorinfla de a adera la Convenflia Europeanæ pentru Apærarea Drepturilor Omului øi a Libertæflilor Fundamentale, precum øi la alte convenflii ale Consiliului. Suntem dispuøi sæ participæm la toate activitæflile Consiliului în domeniul drepturilor omului øi sæ conlucræm cu tofli membrii Consiliului øi cu alfli participanfli la CSCE în vederea dezvoltærii øi promoværii normelor comune de conduitæ øi ale procedurilor eficiente în acest domeniu. În plan mai general, ca øi alte flæri din Europa Centralæ øi de Ræsærit, România aøteaptæ cu neræbdare sæ devinæ membræ a Consiliului cât de curând posibil, convinsæ cæ aceasta va contribui în mare mæsuræ la întærirea procesului democratic în flara noastræ. În acest context, suntem încântafli cæ mâine unul dintre aceste state, øi anume, Ungaria, va deveni în mod 41

ADRIAN NÆSTASE

formal membru deplin al Consiliului Europei. Speræm ca aceasta sæ fie de bun augur pentru dobândirea statutului de membru deplin øi de alte state din aceastæ parte a Europei. Ne bizuim pe experienfla øi sprijinul societæflilor democratice europene, atât în plan bilateral, cât øi în cadrul Consiliului Europei øi al altor organisme europene. SUA: Îøi axeazæ intervenflia pe ideea cæ ei au flinut sus steagul democrafliei. În lumea occidentalæ erau oamenii care nu aveau teama polifliei secrete. Aduce un omagiu acelor persoane care au trebuit sæ confrunte teroarea din lumea comunistæ. Iugoslavia: Drepturile omului sunt la baza tuturor proceselor democratice. Exemplificæ afirmaflia cu noua lege a asocierii în Iugoslavia. Vorbesc apoi reprezentanflii a diferite organisme: preøedintele Adunærii Parlamentare, preøedintele Comisiei Europene a Drepturilor Omului. Preøedintele: Distribuie textul de concluzii al Preøedintelui Conferinflei. Øedinfla se terminæ la 17.40. Adrian Næstase øi ceilalfli øefi de delegaflii sunt prezentafli, într°o altæ salæ, øefului statului italian, Francesco Cossiga. 18.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la ceremonia oficialæ, cu participarea primului°ministru al Italiei, Giulio Andreotti, în Sala Petro da Cortona. Ceremonia se terminæ la 19.20. 19.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ în cinstea participanflilor la Conferinflæ în sælile Paesaggi, Angeli øi Caminetto ale Palatului Barberini. 42

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

6 noiembrie 1990 11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Giulio Andreotti 1, prim°ministru al Italiei. Giulio Andreotti: Bucuros sæ°l vadæ. Conferinfla Consiliului Europei reprezintæ o ocazie potrivitæ pentru a discuta despre evoluflia problemelor legate de respectarea øi promovarea drepturilor omului. Trebuie sæ facem tofli sæ progreseze institufliile øi instrumentele europene. Adrian Næstase: Într°adevær. Reuniunea este foarte importantæ pentru construcflia europeanæ, care genereazæ entuziasm, dar øi un sentiment de frustrare. Reuniune excelentæ, øedinfla de asearæ a exprimat un spirit de deschidere spre construcflia europeanæ. Giulio Andreotti: Pentru mine este un moment încærcat de emoflie. Era secretar de stat atunci când a væzut pentru prima datæ România. Formula Consiliului Europei e viabilæ, CEE e ceva diferit, dar Consiliul Europei dæ posibilitatea examinærii împreunæ a unor probleme. Ne face sæ gândim la concepflia pluralismului, cercetare øtiinflificæ, mediu etc. Pentru noi a creat probleme. Trebuia sæ facem faflæ la douæ exigenfle opuse: magistratul poate face sæ dureze un proces; pe de altæ parte, e dreptul cetæfleanului de a fi judecat drept într°un termen rezonabil. E un progres în orice caz. Cum merg lucrurile la dumneavoastræ? Adrian Næstase: Sper cæ mai bine. A început operaflia chirurgicalæ. Acum am început sæ convingem „bolnavul“ cæ operaflia e necesaræ. Totul trebuie refæcut în materie de mecanisme economice. Oamenii care s°au obiønuit cu vechiul sistem sunt greu de convins, rezistenfla birocrafliei la schimbare e mare, dar nu numai a ei. Rezistenfla trebuie înfrântæ. Guvernul 1 Giulio Andreotti. Om politic øi de stat italian. Prim°ministru al Republicii Italiene (29 iulie 1976–5 august 1979; 23 iulie 1989–28 iunie 1992).

43

ADRIAN NÆSTASE

a depæøit un prag psihologic, convins cæ a venit ora adeværului. E un pariu foarte important. Am apreciat foarte mult sprijinul Italiei în Grupul 24, deøi nu sunt rezultate la înælflimea speranflelor noastre. E foarte important acest sprijin internaflional, pentru cæ alternativa e o duratæ foarte lungæ a schimbærii, o dezamægire a oamenilor, care se confruntæ cu rigorile crizei de sistem. Ne°am hotærât sæ ne batem pentru a intra într°un sistem economic modern, dar aceastæ bætælie poate fi pierdutæ dacæ nu flinem cont de problema insuficienflei protecfliei sociale a celor ce au suferit mulfli ani. Situaflia la Bucureøti e fierbinte. În ultimele 4–5 zile au fost demonstraflii. Din punct de vedere politic, lucrurile s°au îmbunætæflit. Parlamentul a început sæ funcflioneze. Sistemul economic nu poate aøtepta; sunt legi pentru tot felul de probleme economice — sunt proiecte de legi care aøteaptæ. Giulio Andreotti: Øi noi am trecut printr°o perioadæ de tranziflie de doi–trei ani dupæ ræzboi. Cei cu privilegii erau împotriva unor mæsuri care îi afectau. Se credea cæ libertatea înseamnæ rezolvarea uøoaræ a problemelor. E normal. Înflelegem cæ e un angajament serios din partea voastræ. A discutat cu Petre Roman. A critica e mai uøor, dar gestionarea politicæ øi psihologicæ a proceselor de reformæ, când e vorba se schimbæri radicale, e un lucru mult mai greu. Nu e uøor de trecut în viitor, dupæ ce ai o experienflæ totalitaræ în spate. Ne vom vedea la Paris, la CSCE. Pe plan internaflional, sunt prea multe reuniuni care ne angajeazæ. Va fi, în orice caz, o reuniune importantæ. Se pun bazele unei comunitæfli mult mai avansate ca aceea imaginatæ de Helsinki ’75. Adrian Næstase: E încæ instabilitate; sentimentul insecuritæflii este prezent peste tot în Europa. El va marca puternic dezbaterile øi procesul de la Paris. Am avut discuflii excelente cu De Michelis. Apreciem posibilitæflile de dezvoltare a cooperærii economice internaflionale; e momentul când oamenii de afaceri italieni se pot angaja în economia noastræ. Giulio Andreotti: Trebuie încurajate întreprinderile mici øi mijlocii. Ele sunt baza pentru soliditatea unui sistem, chiar pe plan politic, nu doar întreprinderile mari, care sunt necesare. 44

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Avefli o lege de garantare a investifliilor? Adrian Næstase: Avem o lege din aprilie, privitoare la libera inifliativæ, care nu prea mai corespunde. A fost depus un proiect nou la Parlament. Giulio Andreotti: E o concurenflæ între mai multe flæri europene øi din afara continentului european. Tradifliile culturale între România øi Italia pot încuraja relafliile. Adrian Næstase: Am semnat un Acord cultural recent, care exprimæ un tip nou de abordare. Transmite un mesaj personal din partea lui Petre Roman. E nevoie sæ trecem øi la proiecte concrete. Giulio Andreotti: Guvernul italian e foarte favorabil. Adrian Næstase: Transmite un mesaj øi pentru preøedintele Cossiga1. Primirea se terminæ la 11.50. 14.30 Adrian Næstase viziteazæ Accademia di Romania. Vizita se terminæ spre 15.30. 18.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu monseniorul Jean Louis Tauran, subsecretar pentru relafliile cu alte state al Sfântului Scaun. Adrian Næstase: E un privilegiu de a fi primit la Vatican. Exprimæ bucuria noastræ pentru restabilirea relafliilor diplomatice2. Aøteptæm cu neræbdare prezenfla nunfliului apostolic, monseniorul Bukowsky3. 1

Francesco Cossiga. Preøedinte al Republicii Italiene (28 iunie 1985–28 aprilie 1992). La 15 mai 1990, de comun acord øi în urma unor consultæri bilaterale, România øi Sfântul Scaun au decis sæ reia relafliile diplomatice, stabilind redeschiderea misiunilor diplomatice la rangul de ambasadæ øi, respectiv, nunfliaturæ apostolicæ. 3 John Bukowsky a fost numit nunfliu apostolic în România la 18 august 1990 øi øi°a exercitat misiunea pânæ la 20 decembrie 1994, când a fost numit Nunfliu Apostolic în Federaflia Rusæ. 2

45

ADRIAN NÆSTASE

Ne°am stræduit sæ gæsim drept ambasador al României pe cineva reprezentativ, cu un profil intelectual care sæ exprime cât mai bune cultura noastræ pe lângæ dumneavoastræ, pentru a lucra împreunæ. Mulflumiri pentru acceptarea vizitei în România. Din partea guvernului român, asiguræ de dorinfla sinceræ de a dezvolta relafliile cu Sfântul Scaun. Crede cæ în momentul în care vom avea contact direct, vom avea posibilitatea sæ vedem mai îndeaproape proiecte concrete. Sunt multe posibilitæfli, multe lucruri care nu s°au fæcut în ultimele decenii. Sunt probleme de rezolvat. În prezent, calea e deschisæ. Speræm cæ data viitoare vom face bilanflul. Acum doar speræm sæ gæsim cele mai bune cæi de a reintroduce un anumit spirit în cultura româneascæ, care sæ°i dea o bazæ de valori pentru reînnoirea societæflii româneøti. Jean Louis Tauran: Bucuros de cunoøtinflæ. Azi dimineaflæ a spus cardinalului Casaroli1 cæ îl vede pe Adrian Næstase. L°a rugat sæ transmitæ un salut preøedintelui Iliescu. Reluarea relafliilor diplomatice e foarte plæcutæ pentru ei. A fost o tradiflie, întreruptæ în perioada totalitaræ. Bucuros cæ Bukowsky va veni la Bucureøti: el e cunoscut acolo øi apreciat. Aceste relaflii diplomatice vor deschide un canal direct de comunicare øi vor permite o colaborare strânsæ. Am apreciat foarte mult cæ, dupæ 31 de ani, am dat posibilitatea Bisericii Greco°Catolice sæ existe. Papa a numit 10 episcopi imediat øi acum acest nunfliu apostolic. Ræmâne problema restituirii bunurilor fostei Biserici. Speræm sæ se rezolve. Nunfliul o va discuta la fafla locului. Care e stadiul Legii cultelor? 1

Agostino Casaroli (1914–1998). A lucrat la Secretariatul de Stat al Vaticanului sub patru Papi: Ioan XXIII (laic Angelo Giuseppe Roncalli), Paul VI (laic Giovanni Battista Montini), Ioan Paul I (laic Albino Luciani) øi Ioan Paul II (laic Karol Wojtyla). Cardinal secretar de stat (1979–1990). 46

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: S°a introdus educaflia religioasæ în øcoli, o oræ pe sæptæmânæ, ceea ce, pentru moment, e un fapt singular în flærile din Europa de Est. Jean Louis Tauran: Ieri dupæ amiazæ am fost foarte interesat de ce afli spus în discursul dumneavoastræ. Era un credo în libertate. Sper cæ vefli fi primifli în Consiliul Europei. Adrian Næstase: Speræm sæ se întâmple cât mai curând. Jean Louis Tauran: Mai sunt lucruri de rezolvat în România. Adrian Næstase: Sunt, desigur. Dar sunt øi în alte flæri din Europa de Est. Va fi prea costisitor sæ aøteptæm ca mai întâi sæ se rezolve toate lucrurile în România øi doar apoi sæ fim primifli în „club“. Jean Louis Tauran: Consiliul Europei poate ajuta. Adrian Næstase: Exact. Asta va ajuta rezolvarea lucrurilor. Jean Louis Tauran: Cum e cu Constituflia? Adrian Næstase: Au început lucrærile. E o comisie parlamentaræ care lucreazæ. Dan Amedeo Læzærescu e vicepreøedinte al Comisiei parlamentare de redactare a Constitufliei. Am avut experfli de la Consiliul Europei. În 10 zile vom avea o consultare la Bucureøti, o mare reuniune referitoare la constitufliile pentru flærile est°europene. Se va discuta asupra opfliunilor. Trebuie un proiect inteligent, modern. În Constituflie vom avea institufliile specifice statelor democratice. Speræm sæ fie la înælflimea aøteptærilor. Jean Louis Tauran: În CSCE au insistat sæ fie un ajutor pentru redactarea constitufliilor flærilor est°europene, care au nevoie de experfli juridici, ca øi de experfli tehnici øi economici. Adrian Næstase: Am avut o consultare internaflionalæ pentru crearea unui Institut Român pentru Drepturile Omului. Am hotærât sæ°l înfiinflæm, sub egida Parlamentului, cu un consiliu în care sæ fie reprezentate toate grupurile parlamentare, ca o formæ de protecflie împotriva tentafliilor de manipulare politicæ. Jean Louis Tauran: Care sunt prioritæflile economice? 47

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Liberalizarea preflurilor, dezetatizarea. Raportul primului°ministru în Parlament a prezentat ansamblul reformei economice, plus elemente de protecflie socialæ, care sunt esenfliale. Jean Louis Tauran: E convins cæ în acest moment de istorie româneascæ, Biserica Catolicæ îøi va aduce contribuflia, ca forflæ moralæ, pentru cæ oamenii au fost obiønuifli sæ sufere, iar acum sunt chemafli sæ devinæ artizanii viitorului. Adrian Næstase: Oamenii au avut întotdeauna nevoie de un ideal. Acum la noi, dar nu numai, e un vid axiologic. Un complex eøafodaj moral, credinfla, pot juca din nou un rol important în societate. Biserica Catolicæ îøi poate asuma o serie de proiecte sociale: patronaj de øcoli, case de copii. Sunt multe proiecte, pe care le vom discuta cu nunfliul. Ne vom strædui sæ rezolvæm problemele ræmase în suspensie. Jean Louis Tauran: Trebuie sæ reflesem canavaua socialæ a societæflii. Adrian Næstase: E foarte important sæ reflesem øi legæturile între societatea româneascæ øi Sfântul Scaun. Reînnoiesc invitaflia pentru Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II°lea de a veni în România. Va fi o ocazie foarte bunæ de a introduce acest spirit nou, aceastæ nouæ øansæ a credinflei în România. O vizitæ în România, la un moment convenabil, ar fi un lucru extraordinar. Jean Louis Tauran: Papa vine la invitaflia comunitæflii catolice. Adrian Næstase: E foarte important sæ cooperæm, pentru realizarea acestui proiect. Guvernul este hotærât sæ sprijine aceastæ vizitæ. E foarte important contactul øi la alte niveluri, de exemplu pe linia Ministerului Sænætæflii sau în alte domenii. Pentru cei mai mulfli români, ceea ce conteazæ e Biserica Ortodoxæ. E important de înfleles acest lucru, pentru a da o nouæ dimensiune relafliilor dintre cele douæ Biserici. Jean Louis Tauran: Cum e accesul la radio øi TV? Adrian Næstase: Nu sunt probleme. Vor putea avea acces neîngrædit la presæ øi TV, atât catolicii, cât øi greco°catolicii, la fel ca toate cultele din România. Jean Louis Tauran: În libertatea presei, România respectæ documentele CSCE? 48

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Nu numai pe acestea. În materie, trebuie urmat îndeaproape întregul proces de perfecflionare a standardelor drepturilor omului, aflat în curs în Europa. De aceea noi credem cæ vocaflia europeanæ a Consiliului Europei este în creøtere. Constituflia va reflecta toate aceste evoluflii. Jean Louis Tauran: Referitor la reøedinfla nunfliului, ne roagæ sæ°l ajutæm. Adrian Næstase: Îl vom ajuta sæ gæseascæ o reøedinflæ corespunzætoare. John Bukowsky: Vrea douæ apartamente mici, sau unul mare, sau o casæ, pânæ se va restaura clædirea nunfliaturii. Arhivele au fost deschise? Adrian Næstase: E foarte important pentru noi sæ gæsim o cale acceptabilæ pentru a reveni la normalitate, inclusiv în privinfla accesului la arhive. Suntem optimiøti øi vom ajuta cât putem. Nu væ ascund cæ vor fi probleme. Dorim sæ aplicæm regulile generale din arhivisticæ. John Bukowsky: Speræ sæ vinæ la Bucureøti în cursul acestei luni. Adrian Næstase: Foarte bine. Pânæ atunci vom cæuta sæ aranjæm un apartament. Mulflumiri pentru primire. Întâlnirea se terminæ la 18.25. 19.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Michele Achilli, preøedinte al Comisiei de politicæ externæ a Senatului italian. Adrian Næstase: Exprimæ plæcerea întâlnirii cu reputatul om politic italian. Speræ sæ schimbe unele puncte de vedere despre relafliile bilaterale øi despre cursul viitor al evenimentelor pe Continent øi în lume. A avut øansa unei serii importante de discuflii, cu ministrul De Michelis, azi cu preøedintele Consiliului, Giulio Andreotti, la care se adaugæ contactele de la reuniunea ministerialæ a Consiliului Europei. 49

ADRIAN NÆSTASE

Se aflæ pentru prima datæ în Italia. Spune cæ a ræmas impresionat de primirea foarte bunæ care i°a fost rezervatæ øi pentru cæ a descoperit rædæcini comune øi tradiflii. Relafliile bune dintre noi sunt uøor de înfleles; ele au rezistat, în ciuda unor dificultæfli din perioada totalitaræ. E foarte important pentru noi sæ explicæm la toate nivelurile societæflii italiene cum vedem viitorul nostru øi direcfliile de evoluflie pentru care luptæm. Avem nevoie de înflelegere øi ajutor. Suntem la momentul adeværului; avem nevoie de schimbæri economice øi sociale radicale. Existæ din aceastæ cauzæ o anumitæ fræmântare socialæ. Cred cæ va fi posibil sæ depæøim acest moment. Reforma e însoflitæ de mæsuri de protecflie socialæ, dar se pare cæ acest lucru nu e de naturæ sæ reducæ rezistenfla la schimbare. Pe plan politic, avem un moment de redefinire a forflelor politice. Am avut peste 100 de partide la începutul anului, multe dintre ele create pentru cæ au vrut sæ beneficieze de avantajele oferite de guvern, în special de sedii. Procesul de fuziune a partidelor prezente pe scena politicæ va duce la crearea unor formafliuni politice credibile øi la o opoziflie mai puternicæ. În Parlament, partidele de opoziflie se prezintæ cu mult mai bine. Au oameni experimentafli. Ideile lor sunt acceptate de majoritate. Testul real e reforma economicæ. România are un mare potenflial: 23 milioane locuitori. Are multe resurse, plus o largæ infrastructuræ realizatæ în anii ’60 øi ’70. A fost construitæ o mare industrie, care poate fi modernizatæ. S°a plætit datoria externæ. Acum pornim de la zero. Aøteptæm investiflii stræine. În relafliile bilaterale avem perspective excelente de relaflii la nivel politic, plus o posibilitate de vizitæ la nivel înalt în luna ianuarie 1991. Pe tærâm economic, sunt multe consultæri, vizite ale diferiflilor miniøtri. În domeniul cultural, acum câteva zile s°a semnat un acord1, un cadru foarte bun de dezvoltare a contactelor între institufliile româneøti øi cele italiene. 1 La 31 octombrie 1990, la Roma s°a semnat Programul de colaborare culturalæ între guvernul României øi guvernul Republicii Italia pe anii 1991–1993.

50

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Trebuie sæ transmitem un semnal oamenilor din economie øi celor din culturæ, cæ sunt sprijinifli de cele douæ guverne pentru a contribui la îmbunætæflirea relafliilor dintre România øi Italia. Exprimæ aprecierile pærflii române pentru ceea ce s°a realizat în relafliile bilaterale, plus mulflumiri pentru sprijinul acordat de Italia României în CEE, Grupul celor 24 øi Consiliul Europei. Michele Achilli: Foarte bucuros de aprecieri, pentru cæ avea impresia cæ guvernul italian doar urmæreøte situaflia din România. Nu numai cæ o urmæreøte, dar o øi sprijinæ în declaraflii oficiale, aøa cum a fæcut în dezbaterile parlamentare ministrul de Externe italian, care a anunflat sprijin pentru România. La început au fost temeri privind evoluflia României øi natura deciziilor pe care le va lua guvernul italian, dupæ incidentele de la Bucureøti. A devenit apoi foarte clar cæ guvernul nostru face tot ce poate pentru a ajuta. În Parlament, în Comisia de politicæ externæ, este acelaøi sentiment ca în guvern. Noi urmærim ce se întâmplæ. A fost un început de dezbatere asupra relafliilor Est°Vest în Parlament. Situaflia din Golf a oprit aceste discuflii. Multe din preocupæri se referæ acum la un posibil ræzboi în aceastæ zonæ. Tot ce s°a spus despre relafliile bilaterale e o øansæ øi un pariu. Nu e uøor sæ transferi în domeniul economic sentimentele politice. Uneori guvernul e gata sæ deschidæ o relaflie, dar nu e uøor de urmat de cætre decidenflii economici. Existæ o anumitæ suspiciune. În øase luni situaflia s°a schimbat. Dupæ urmætoarele reuniuni din decembrie, guvernul italian speræ sæ se opreascæ pentru a examina situaflia României, færæ angajarea preøedinfliei CEE. Trebuie sæ facem un bilanfl în Parlament, cu ministrul de Externe. Ministrul nostru de Externe este acuzat de germani øi francezi de a fi adeptul primirii de noi membri, pentru a echilibra heavy core al CEE cu un nou agregat de nafliuni. De exemplu Comunitatea Alpi–Adria se bucuræ de o realæ simpatie în Parlament. Chiar aceastæ asociaflie regionalæ e fæcutæ din flæri membre foarte diferite: Italia, Austria ø.a. 51

ADRIAN NÆSTASE

În urmætoarele douæ luni, Parlamentul e ocupat cu CEE øi criza din Golf. Adrian Næstase: Ar fi foarte important pentru Comisia noastræ de politicæ externæ sæ fie în contact cu Comisia italianæ. Michele Achilli: Comisia de politicæ externæ din Ungaria vine în vizitæ la sfârøitul acestei luni, condusæ de Horn. Adrian Næstase: Ar fi importantæ o vizitæ a parlamentarilor noøtri aici. Michele Achilli: Sæ facem întâi un grup bilateral al grupurilor pentru Uniunea Interparlamentaræ. Nu øtie dacæ existæ o secflie pentru România. Trebuie fæcutæ. Adrian Næstase: Sæ facem un astfel de grup în România. Michele Achilli: Pentru noi e uøor sæ o facem. Æsta e canalul firesc pentru organizarea deschiderii. Adrian Næstase: Aø fi bucuros dacæ am organiza o vizitæ aici a Comisiei de politicæ externæ din Parlamentul României. Michele Achilli: Da, dar întâi sæ organizæm grupul bilateral. Adrian Næstase: Sæ avem discuflii multilaterale ale parlamentarilor. Exemplu , cu cei ai flærilor latine. Michele Achilli: A fost o inifliativæ a lui De Michelis. Vrea sæ dubleze reuniunea Pentagonalei cu o grupare parlamentaræ. De verificat cu el. Adrian Næstase: Toate aceste proiecte subregionale nu vor merge prea adânc. E o tendinflæ de a se forma o reflea, în care o flaræ sæ facæ parte din mai multe grupæri. Asta va întæri sentimentul de securitate øi, pânæ la urmæ, sistemul de securitate în ansamblu. De Michelis nu se poate angaja prea mult în Pentagonalæ. Va încerca øi alte grupæri. Michele Achilli: Asta e doar o metodæ. Adrian Næstase: Noi am început în Balcani un proces similar, cu un Forum Balcanic, care are øi o dimensiune parlamentaræ. Am flinut o reuniune la Tirana. Michele Achilli: E interesatæ Albania sæ participe la astfel de proiecte? Adrian Næstase: Foarte mult. A început øi la ei procesul de deschidere, de sincronizare cu procesele din Europa de Est. 52

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Albania e interesatæ øi în aderarea la procesul CSCE. Au fost circa 100 de propuneri de colaborare balcanicæ, inclusiv ideea româneascæ de zonæ de comerfl liber. Balcanii se vor dezvolta rapid: Bancæ balcanicæ etc. Toate flærile balcanice sunt interesate în colaborare multilateralæ, din rafliuni diferite. E un moment foarte important, care nu trebuie pierdut. Michele Achilli: Pentru noi e important sæ aflæm aceste lucruri. Acum doi ani am încercat niøte legæturi cu Albania, dar s°au oprit. Poate sunt mai interesafli în colaborarea balcanicæ. Adrian Næstase: Am avut discuflii foarte bune cu ministrul de Externe øi cu preøedintele Albaniei. În cadru multilateral e mai uøor sæ gæsim puncte de contact. Cooperarea subregionalæ e foarte bunæ. Mæ gândesc însæ øi la un grup euro°latin — România, Italia, Franfla, Spania, Portugalia. Ar fi o „Pentagonalæ latinæ“. Michele Achilli: Franfla ar fi fericitæ. Adrian Næstase: Sæ speræm cæ situaflia din Golf va merge spre bine. Michele Achilli: Nu øtim ce fac americanii. Sæ aøteptæm alegerile din SUA. Adrian Næstase: Va fi o uøoaræ creøtere pentru democrafli. Michele Achilli: Dacæ înfrângerea republicanilor e mare, nu øtim ce va face Bush. Adrian Næstase: Poate de asta nu a reacflionat pânæ acum, sæ nu slæbeascæ øansele susflinætorilor sæi în alegeri. Trecerea timpului face situaflia mai grea. Michele Achilli: De la începutul lunii noiembrie au apærut ezitæri în atitudinea SUA. Saddam øtie cæ este nesiguranflæ în SUA øi e din ce în ce mai vocal. Adrian Næstase: În plus divizeazæ Occidentul pe tema ostaticilor. A fæcut un joc de pocher, urmat de un joc de øah. De aceea e foarte dificil de contracarat. Ce a fæcut el cu Franfla a supærat pe ceilalfli. Japonia øi Willy Brandt s°au dus acolo. Saddam vizeazæ sæ°øi dezbine adversarii. 53

ADRIAN NÆSTASE

Michele Achilli: Reuniunea ministerialæ a CEE s°a terminat cu o declaraflie foarte puternicæ. Adrian Næstase:Da, dar în acelaøi timp se utilizeazæ øi canale neguvernamentale. Michele Achilli: În Comisia noastræ, un senator a vrut sæ meargæ acolo ca membru al Comisiei, dar nu i s°a permis. Opinia publicæ e foarte sensibilæ. Adrian Næstase: Reacflia ei e foarte importantæ. Michele Achilli: Ei au peste 350 italieni acolo, în diferite regiuni. Irakienii nu dau nici un semn cæ ar vrea sæ°i elibereze. Adrian Næstase: Noi am avut peste 3.000 de muncitori în Irak. I°am adus pe majoritatea în flaræ, încet, încet. Tariq Aziz ne°a reproøat cæ am fost împotriva lor în Consiliul de Securitate. Avem acolo oameni care erau la lucru. Ni s°a cerut sæ plætim penalitæfli pentru cæ i°am retras. Speræm sæ reuøim sæ°i retragem complet færæ sæ trecem prin aøa ceva. Michele Achilli: Speræm sæ ne eliberæm de aceste probleme øi sæ vorbim de cooperare. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru primire. Michele Achilli: Asiguræ cæ va încerca susflinere pentru grupul bilateral de colaborare în cadrul grupului Uniunii Interparlamentare. Adrian Næstase: La noi Parlamentul e foarte entuziast øi oamenii vor sæ participe în mod responsabil la refacerea cadrului legal. Acum parlamentarii lucreazæ la Constituflie. Øi în politica externæ e nevoie însæ ca ei sæ ia temperatura evenimentelor internaflionale. Michele Achilli: Vrea sæ vadæ Bucureøtii în aceastæ perioadæ nouæ. Adrian Næstase: Când afli fost la noi? Michele Achilli: Acum 7–8 ani. Adrian Næstase: S°au schimbat mult Bucureøtii. Avem probleme noi. Întâlnirea se terminæ la 20.05. 54

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

20.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la un dineu cu senatorul Giovanni Agnelli, Jiri Pelikan øi Grigore Arbore Popescu. Dineul se terminæ la 23.50. Interpelare parlamentaræ adresatæ ministrului Afacerilor Externe, Adrian Næstase, de senatorul Radu Ceontea. Întrebare: Existæ pe teritoriul Ungariei mæcar o singuræ unitate øcolaræ cu predare în limba românæ? Sau mæcar vreo secflie cu predare în limba românæ? Dacæ nu existæ, sæ mi se spunæ dacæ a existat. Dacæ n°a existat, sæ mi se spunæ de ce nu a existat. Ræspuns: Din datele pe care le are Ministerul Afacerilor Externe, în Ungaria, deøi textele legilor øi cele ale propagandei vorbesc despre existenfla unei reflele de învæflæmânt pentru minoritæflile naflionale, nu existæ, în realitate, nici o unitate øcolaræ cu precædere în limba românæ. Articolul 68, paragraful al doilea din Constituflia Republicii Ungare, prevede asigurarea folosirii de cætre minoritæfli a limbii materne, precum øi a învæflæmântului în limba maternæ. Potrivit Ministerului Culturii øi Învæflæmântului Public din Ungaria, în aceastæ flaræ, românii ar dispune de: – 16 grædinifle, frecventate de 445 de copii; – 14 øcoli generale, din care 6 bilingve, frecventate de 1.009 elevi; – un liceu în oraøul Gyula, frecventat de 120 elevi. De fapt, limba românæ este prezentæ în activitatea acestor unitæfli øcolare numai în cadrul orelor în care este învæflatæ ca atare, procesul de învæflæmânt desfæøurându°se aproape integral în limba maghiaræ. În grædiniflele øi øcolile aøa°zise româneøti din Ungaria, practic nu se vorbeøte româneøte, ca efect al absenflei limbii române din viafla publicæ a Ungariei, datoratæ procesului îndelungat de maghiarizare datând încæ 55

ADRIAN NÆSTASE

din secolul trecut, intensificat dupæ 1918, øi ajuns la apogeu dupæ încheierea celui de°al Doilea Ræzboi Mondial. La øcoala de educatoare din oraøul Szarvas, la Institutul pedagogic din Debrecen, la Institutul de Învæflæmânt Superior din Szeged, precum øi la Universitatea din Budapesta funcflioneazæ catedre de limbæ românæ, care au o activitate redusæ. La Catedra de filologie românæ de la Universitatea din Budapesta, nu funcflioneazæ nici un cadru didactic din rândul românilor din Ungaria. Catedra este orientatæ preponderent spre predarea istoriei, ale cærei teme sunt abordate din unghiul de vedere deformator al istoriografiei ungare oficiale.

7 noiembrie 1990 11.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la conferinfla de presæ cu ziariøti stræini (La Clubul Presei) Pentru început, Adrian Næstase face o declaraflie de presæ: Doamnelor øi domnilor, Ne apropiem de sfârøitul vizitei pe care am avut privilegiul sæ o efectuez în Italia, la invitaflia ministrului de Externe italian, domnul De Michelis. Luni, am participat la Conferinfla ministerialæ întrunitæ de Consiliul Europei cu ocazia celei de a 40°a aniversæri a Convenfliei Europene asupra Drepturilor Omului. Prezenfla mea la aceastæ Conferinflæ a avut menirea de a scoate în evidenflæ douæ lucruri. În primul rând, importanfla pe care guvernul nostru o acordæ exercitærii depline de cætre români a drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului. Aspiræm sæ atingem cele mai înalte standarde ale democrafliei parlamentare. În pofida greøelilor øi erorilor, credem cæ ne îndreptæm în direcflia corectæ øi suntem hotærâfli sæ realizæm tranziflia de la o societate 56

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

ruinatæ — atât economic cât øi moral — cætre o societate sænætoasæ øi democraticæ. În al doilea rând, am dorit sæ subliniem importanfla pe care o acordæm activitæflii Consiliului Europei, în care speræm sæ intræm în ianuarie anul viitor, cu statutul de invitat special øi, apoi, ca membru deplin, îndatæ ce acest lucru este realizabil. În privinfla aspectelor bilaterale ale vizitei mele în Italia, am avut o rundæ de convorbiri cu domnul De Michelis øi am avut onoarea sæ fiu primit de domnul Andreotti, preøedintele Consiliului de Miniøtri, cæruia i°am transmis mesajul scris al primului°ministru al României, Petre Roman, precum øi un mesaj adresat de preøedintele Ion Iliescu preøedintelui Italiei, domnul Francesco Cossiga. În plus, m°am întâlnit cu domnul Michele Achilli, preøedintele Comisiei de Politicæ Externæ a Senatului øi mæ voi întâlni astæzi cu alfli oameni politici, în special cu domnul Bettino Craxi, secretarul Partidului Socialist Italian. Sunt foarte mulflumit de discufliile substanfliale pe care le°am purtat. Am observat cursul pozitiv al relafliilor dintre România øi Italia, dupæ Revoluflia Românæ din decembrie. Am prezentat evolufliile sociale øi politice din România, în special problemele cu care se confruntæ guvernul în etapa actualæ, când am pornit pe calea implementærii reformei economice øi a altor mæsuri menite sæ întæreascæ procesele democratice. Pentru cei interesafli, am adus câteva exemplare ale programului de reformæ economicæ, supus dezbaterii Parlamentului de primul°ministru Petre Roman la 18 octombrie, anul acesta. Este evidentæ importanfla pe care o poate avea în momentul acesta ajutorul øi sprijinul pe care le°am putea primi din partea democrafliilor occidentale, mai ales din partea Italiei, cu care România are relaflii tradiflionale de cooperare. Am înfleles cæ Italia este interesatæ de evolufliile din România øi este dispusæ sæ continue sæ ne ajute în eforturile pe care le depunem pentru 57

ADRIAN NÆSTASE

democratizarea societæflii øi continuarea tranzifliei cætre economia de piaflæ. În acest sens, am discutat øi am convenit asupra câtorva lucruri ce trebuie fæcute, între altele extinderea øi intensificarea dialogului politic la diferite niveluri. În acest context, aøteptæm cu plæcere vizita pe care preøedintele României, domnul Ion Iliescu, urmeazæ sæ o efectueze în Italia, la începutul anului viitor. Am convenit, de asemenea, sæ stimulæm schimburile economice, øtiinflifice øi culturale øi sæ încurajæm sporirea contactelor între parlamente, ONG°uri, precum øi a contactelor umane. Cu domnul De Michelis am discutat øi cæile øi mijloacele de strângere a legæturilor între România øi Comunitæflile Europene. Am exprimat gratitudinea guvernului nostru pentru contribuflia substanflialæ a Italiei la semnarea Acordului European dintre România, pe de o parte, øi Comunitæflile Europene øi Statele membre ale acestora. În sfârøit, aø dori sæ menflionez întâlnirea pe care am avut°o cu monseniorul Jean Louis Tauran, subsecretar pentru Afaceri Externe al Vaticanului. Cred cæ øtifli cæ la mijlocul lunii iunie, anul acesta, România a reluat relafliile diplomatice cu Sfântul Scaun, care au fost întrerupte în 1950. Vom proceda curând la schimbul de ambasadori. La întâlnirea cu monseniorul Tauran, a asistat øi pærintele John Bukowsky, care va veni la Bucureøti cætre sfârøitul acestei luni, în calitate de nunfliu apostolic. La rândul nostru, l°am numit pe ambasadorul nostru la Sfântul Scaun, domnul Dan Læzærescu, un distins istoric øi personalitate de frunte a Partidului Naflional Liberal, partid de opoziflie în România. Aceasta este o scurtæ prezentare a vizitei mele aici, înainte de a ræspunde întrebærilor dumneavoastræ. „La Repubblica“: Doreøte un punct de vedere despre efectele crizei din Golf pentru România. Întreabæ despre øansele de reuøitæ øi despre pericolele sociale ale programului de reformæ economicæ. 58

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Decizia României privind situaflia din Golf a fost foarte costisitoare. Aveam schimburi economice foarte mari. Pierderile economice au ajuns la 3 miliarde de dolari. Am decis, însæ, sæ fim consecvenfli cu principiile Cartei ONU. Referitor la aprovizionarea cu petrol: noi importæm mult din Irak øi Kuwait. Cæutæm acum surse alternative. Speræm, cu ajutorul Comitetului Consiliului de Securitate, CEE øi G 24, sæ putem depæøi aceste probleme. Dupæ Revoluflie s°au næscut multe aøteptæri. Programul de reforme economice este foarte ambiflios. Are costuri sociale mari. Acum e un adeværat test privitor la susflinerea de care se bucuræ guvernul. „Corriere Europeo“: Doreøte sæ afle despre raporturile bilaterale româno°ungare. Întreabæ dacæ a vorbit cu De Michelis referitor la dorinfla României de participare la Pentagonalæ? Adrian Næstase: Am avut o discuflie tête°à°tête cu Jeszenszky la Budapesta. Una din problemele identificate este legatæ de percepflia distorsionatæ a discursurilor noastre. Suntem într°o fazæ de dialog decent øi încercæm sæ construim o nouæ mentalitate în relafliile româno°maghiare. E un moment pozitiv în relafliile bilaterale. Salutæm intrarea Ungariei ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. Am exprimat interes de a participa ca observator la Pentagonalæ. Vom avea posibilitatea de a ne alætura la unele proiecte concrete. Ziarist neidentificat: Întreabæ de raporturile României cu Iugoslavia øi în special cu diferitele republici din federaflie. Vrea sæ øtie despre miøcarea croatæ din România, dacæ croaflii din flara noastræ intenflioneazæ sæ emigreze în Croaflia. Adrian Næstase: Relafliile cu Iugoslavia sunt excelente. Am însoflit pe preøedintele Iliescu în Iugoslavia1. Am relaflii foarte bune cu Lon•ar. 1

În perioada 3–5 septembrie 1990. 59

ADRIAN NÆSTASE

Urmærim evolufliile din Iugoslavia, mai ales în ceea ce priveøte repartiflia de competenfle între centru øi republici. Preøedintele Iliescu a discutat la nivel central, dar a mers øi în Croaflia øi Serbia. Nu înseamnæ cæ mergem dincolo de aranjamentele constituflionale din Federaflie. Referitor la croaflii din România, ei nu sunt mulfli. În delegaflie am avut pe preøedintele grupului minoritæflii croate din România. Sunt mulflumifli — cred — cu posibilitæflile pe care le au de a se exprima în Parlament øi în viafla politicæ. „El Tiempo“ (Madrid): Referitor la libertatea de emigrare: ea creeazæ probleme interne în unele flæri europene. Exemplu Austria. Ce poziflie are guvernul român referitor la Moldova sovieticæ. Adrian Næstase: Problema de care vorbifli constituie un paradox al abordærii drepturilor omului. Nu putem lucra acum cu douæ standarde în România. Una din primele mæsuri luate dupæ cæderea lui Ceauøescu a fost redarea libertæflii de circulaflie, prin suspendarea vizei române øi accesul la paøaport pentru tofli cetæflenii peste 14 ani. Numai spre Bulgaria au fost 1,3 milioane de ieøiri pânæ acum, comparativ cu 300.000 tot anul trecut. Emigranflii au motivaflie economicæ. Încercæm sæ vedem ce putem face pentru a pune sub control aspectele ilegale ale emigrafliei. Nu ne putem întoarce la ceea ce a fost. Suntem îngrijorafli de evolufliile politice în Moldova sovieticæ. Douæ aspecte sunt de reflinut: cæ existæ o preocupare serioasæ, care se exprimæ în parlament, guvern øi opinia publicæ în legæturæ cu miøcærile separatiste. Ne°am exprimat îngrijorarea faflæ de acest aspect, faflæ de evolufliile din Transnistria. „Scientific Magazine“ (Bucureøti): De comentat acordul de colaborare cultural°øtiinflificæ cu Italia. Adrian Næstase: Acordul cultural e foarte important — faciliteazæ contactul direct între universitæfli, organizaflii etc. Speræm în revitalizarea unor instituflii culturale, cum este Accademia di Romania. 60

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

„L’Humanité“: Dacæ sunt prevæzute întâlniri øi cu social°democraflii italieni? Adrian Næstase: Am avut deja astfel de contacte. Acum am venit în principal pentru acfliuni care flin de competenfla guvernului. Legæturile între partidele politice vor fi însæ importante în viitor. Vicepreøedintele Asociafliei: Care e punctul de vedere românesc cu privire la Tratatul de la Varøovia? Credefli cæ mai e necesar? Sunt 1.500 de publicaflii în România; pe când o invazie de corespondenfli români în Italia? Adrian Næstase: Tratatul de la Varøovia nu are viitor. Sunt diferite opfliuni pentru a umple un gol de securitate în zonæ: prin aranjamente bilaterale sau pe bazæ subregionalæ. „Nova Europa“: Ce crede România despre politica americanæ în Orientul Mijlociu? Adrian Næstase: Nu cred cæ existæ diferenfle de abordare faflæ de poziflia lor de principiu în privinfla problemelor din zonæ. Vom sprijini toate acfliunile SUA care corespund rezolufliilor Consiliului de Securitate. Conferinfla de presæ se terminæ la 12.40. Ræmânem la Clubul Presei pânæ pe la 13.40; Adrian Næstase mai dæ interviuri individuale. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al Românie, are o întrevedere cu Marguerita Boniver, øefa Departamentului de relaflii internaflionale a Partidului Socialist Italian (la sediul PSI). Adrian Næstase: Bucuros de cunoøtinflæ. Aminteøte de faptul cæ a fost responsabil pentru problemele internaflionale øi purtætor de cuvânt al Frontului Salværii Naflionale. Chiar dacæ nu mai este membru al Colegiului FSN, convingerile sale politice ræmân de stânga. E foarte fericit sæ fie la sediul PSI. Contæm pe dezvoltarea relafliilor dintre FSN øi PSI. Sunt posibilitæfli øi proiecte. 61

ADRIAN NÆSTASE

Marguerita Boniver: Vom organiza o reuniune asupra evolufliilor øi problemelor României. Adrian Næstase: Cu români, dacæ se poate, când este vorba despre România. Au fost multe reuniuni despre România færæ români. Problema FSN: e foarte tânær ca partid politic. Existæ o preocupare enormæ pentru a restructura partidul. Marguerita Boniver: Va fi prezentæ la aniversarea Frontului. Adrian Næstase: La început, FSN era totul, inclusiv administraflie. Ca formaflie politicæ, FSN s°a organizat la sfârøitul lunii martie 1990, pentru a participa la alegeri. Partidul s°a næscut la 8 aprilie. Nu s°a împlinit încæ un an de atunci. Numærul foarte mare al membrilor, peste 1 milion, era expresia dorinflei celor care voiau sæ susflinæ programul FSN la alegeri. Dupæ alegeri, FSN a pierdut din vitezæ. Mulfli lideri importanfli au intrat în guvern — asta a influenflat negativ activitatea FSN. Aniversarea FSN va fi un moment de reflecflie øi de organizare a Frontului, pentru a fi un partid modern, rupt de trecut. Am contacte frecvente cu cei ce se ocupæ de acest proiect de restructurare a FSN. Simflim nevoia sæ dezvoltæm relafliile cu partide având aceleaøi valori øi preocupæri, sæ construim un forum politic al celor care gândesc la fel despre prezent øi viitor. Pânæ în prezent, FSN nu a reuøit sæ iasæ din flaræ pentru contacte. Celelalte partide politice din România au contacte cu partide europene din aceeaøi familie politicæ. Marguerita Boniver: La 24–27 noiembrie, la Bruxelles, va fi un for al socialiøtilor. A fost invitat FSN? Adrian Næstase: Nu cred. FSN nu are canalele de comunicare necesare. Reprezentanflii sæi n°au ieøit din flaræ pentru contacte. Marguerita Boniver: E necesar. Adrian Næstase: Da. Liderii FSN s°au concentrat pe problemele economice ale flærii, dar au ignorat comunicarea cu exteriorul, iar urmærile se væd. Oamenii 62

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

nu øtiu ce vrea FSN. E nevoie de legæturi internaflionale pentru a cunoaøte preocupærile FSN. Susana Agnelli: Va avea loc o conferinflæ privind Iugoslavia la sfârøitul acestei luni. În acelaøi timp, va fi o conferinflæ la Milano asupra Europei de Est, organizatæ de vechiul centru istoric italo°român. Marguerita Boniver: Conferinfla dedicatæ României va fi organizatæ de PSI øi de revista „Mondo Operaio“. Susana Agnelli: Nu øtie cine vor fi românii la aceastæ conferinflæ: în principiu, doi invitafli de la FSN, unu de la GDS øi un partid de opoziflie, probabil PNL. Marguerita Boniver: Se va organiza o serie de reuniuni asupra unor flæri din Europa de Est, mai puflin cunoscute în Italia. fiara cea mai apropiatæ sentimental e România. Apoi Iugoslavia, cu probleme diferite de ale României, dar cu care am avut relaflii economice, øi, desigur, øi Albania. Adrian Næstase: E un demers extrem de necesar în condifliile actuale. Marguerita Boniver: Practic sunt invitate FSN øi GDS. Susana Agnelli: Iugoslavii care vor participa sunt doi sârbi, un croat øi un sloven, propuøi de ambasadorul italian în Iugoslavia. Marguerita Boniver: Sæ flinem pe 12–13 decembrie reuniunea referitoare la România. Adrian Næstase: E importantæ aceastæ reuniune pentru cæ o percepflie corectæ asupra vieflii politice din România oferæ o posibilitate mai bunæ pentru dezvoltarea celorlalte contacte: economice, politice, culturale. Relafliile între partide pot fi foarte importante pentru guvern. E o legæturæ strânsæ între politicile guvernului øi ideologia FSN, care s°a prezentat în alegeri cu douæ mari promisiuni: tranziflia gradualæ la economia de piaflæ øi corectarea disparitæflilor sociale. Acum, marea dezbatere în România e concentratæ asupra acestor probleme. 63

ADRIAN NÆSTASE

Programul economic va avea costuri sociale majore. Încercæm sæ promovæm o schemæ de protecflie socialæ. Dupæ liberalizare, preflurile au crescut de douæ–trei ori. Marguerita Boniver: E foarte ræu, pentru cæ existæ o piaflæ neagræ, greu de reprimat, care genereazæ probleme suplimentare. Adrian Næstase: În România s°a imaginat un sistem, care sper sæ funcflioneze: indexarea salariilor øi a pensiilor, la care se adaugæ menflinerea preflurilor la anumite produse, prin intermediul unor subvenflii de la stat. Marguerita Boniver: Controlul preflurilor funcflioneazæ? Adrian Næstase: Pânæ în acest moment, preflul laptelui øi al pâinii e nemodificat. Încercæm astfel sæ schimbæm mecanismul economic. Energia era plætitæ cu 10 cenfli kilowattul, în timp ce preflul real era mult mai mare. Industria alimentaræ pærea eficientæ în aceste condiflii, dar în realitate calculul era fals. Marguerita Boniver: Asta se petrecea peste tot, inclusiv în RDG, unde se credea cæ lucrurile merg bine, în timp ce s°a descoperit cæ totul era subvenflionat. Adrian Næstase: Dacæ o ramuræ industrialæ sau o întreprindere nu sunt eficiente, vor trebui restructurate sau închise. Apar probleme sociale, dacæ se închide uzina; 2–3.000 de persoane ræmân færæ loc de muncæ. Va fi înfiinflat un centru de reconversie profesionalæ a personalului disponibilizat. Facem ce putem pentru absorbirea efectelor negative ale reformelor. Dar e ora adeværului. Înflelegem frustrærile oamenilor, de aceea trebuie sæ gæsim o soluflie pentru a accelera reformele øi pentru a micøora costurile lor sociale. Marguerita Boniver: Tofli cautæ soluflii, pentru cæ nu øtiu cum pot face ca fosta economie din Est controlatæ de stat sæ treacæ de la o zi la alta la economia de piaflæ. Au fost doar experimente de economie de piaflæ, tolerate în trecut de partidul unic, dar care au fost neconcludente. A fost la Bucureøti când avea 5 ani, era micæ, cu pærinflii diplomafli. E o flaræ bogatæ, cu o bazæ agricolæ semnificativæ. Era o viaflæ socialæ øi culturalæ foarte animatæ. Era „micul Paris“. 64

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Marguerita Boniver dæ un telefon lui Bettino Craxi øi urcæm la sala de întâlniri din sediul PSI. 17.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o rundæ de discuflii cu Bettino Craxi, preøedinte al Partidului Socialist Italian. Discuflia începe cu abordarea subiectelor legate de criza irakianæ. Bettino Craxi: De fapt, ce vrea Saddam Hussein, invadând Kuwaitul? Dæ impresia cæ nu øtie ce face. Turcii aøteaptæ øi ei momentul de a særi pe Saddam Hussein. E vorba de un teritoriu anexat de Irak de la Turcia dupæ Primul Ræzboi Mondial. Adrian Næstase: E un jucætor de pocher, dublat de un jucætor de øah. A divizat opinia publicæ occidentalæ. A fost acolo Willy Brandt. Bettino Craxi: Øi ce a fæcut Brandt? Saddam îi enerveazæ pe americani øi pe englezi, dar nu schimbæ nimic din ceea ce a hotærât sæ facæ Consiliul de Securitate. Când SUA vor dori, vor ataca; nu mai aøteaptæ decât ræspunsul URSS øi al Chinei. Adrian Næstase: Ministrul de Externe chinez va merge curând în Irak. Bettino Craxi: În scurt timp americanii vor interveni. Adrian Næstase: Dupæ Reuniunea CSCE de la Paris, pentru a nu pune în discuflie aranjamentele privitoare la armamente. Bettino Craxi: Ce°øi imagineazæ Hussein? Adrian Næstase: Îøi pregæteøte probabil o poziflie mai bunæ, în vederea negocierii finale. Bettino Craxi: Elibereazæ ostaticii, tensiunea scade o vreme, apoi poate obfline ceva concesii. Adrian Næstase: Acesta este raflionamentul lui. Sper sæ adopte soluflii raflionale øi sæ dea dovadæ de reflinere. Bettino Craxi: Contrariul va fi o mare dezordine. În multe flæri arabe vor fi cutremure politice, pentru cæ la nivelul stræzii e o opinie largæ în favoarea Irakului. 65

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Sancfliunile economice au complicat problemele în raporturile Nord°Sud, accentuând criza datoriilor flærilor în curs de dezvoltare. Bettino Craxi: Pentru cæ nu mai sunt bani. Adrian Næstase: Irakul datora României 1,7 miliarde dolari. Noi avem o pierdere de 3 miliarde dolari de pe urma situafliei din Irak. Bettino Craxi: Noi înregistræm 12 miliarde dolari datorii irakiene cætre firmele italiene. Faflæ de România, Europa a avut rezerve. Adrian Næstase: CEE a semnat deja acordul. Speræm sæ fie curând ratificat. Totuøi, este o problemæ ca România sæ participe la proiectele CEE adresate flærilor din Est, la cele ale Grupului 24, la programul PHARE. fiærile dezvoltate, care au programe pentru flærile din Europa de Est, au acceptat recent sprijin umanitar pentru România, dar nu øi în celelalte domenii. Existæ un sentiment cæ noi suntem tratafli discriminatoriu. Bettino Craxi: Italia nu poate face ceva? Adrian Næstase: A fæcut foarte mult. Am mulflumit lui De Michelis. Mai sunt SUA øi Marea Britanie care au rezerve. Nu înflelegem prea bine natura acestor rezerve. De aceea nu putem beneficia în acest moment foarte important pentru succesul tranzifliei de sprijin pentru reforma economicæ. Bettino Craxi: Despre ce e vorba? Adrian Næstase: E vorba de proiecte economice concrete. Ceea ce e important este sæ fim acceptafli în programul PHARE. Numai România n°a fost acceptatæ, datoritæ rezervelor exprimate de SUA øi Marea Britanie. Au recunoscut progresele, dar atât. Bettino Craxi: Cum judecæ ei? Adrian Næstase: Øtifli foarte bine. Prezentarea raportului Petre Roman în Parlament, care se referæ la mecanismele øi direcfliile de schimbare: liberalizarea preflurilor, reforma monetaræ, privatizarea, accelerarea tranzifliei, ar trebui sæ schimbe optica anglo°saxonilor. Toate aceste mæsuri vor genera mari costuri sociale, dar e singura metodæ de 66

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

a trece la economia de piaflæ. Pânæ acum, totul era subvenflionat. Întreprinderile nu°øi puteau cunoaøte eficienfla. Bettino Craxi: În ce constau exporturile României? Adrian Næstase: Sunt destul de diverse: bunuri industriale øi de consum, instalaflii complexe, maøini øi utilaje, alimente, minerale, produse petroliere rafinate. Situaflia e specialæ. În ultimele decenii s°a dezvoltat o structuræ industrialæ foarte complexæ. În România s°a construit foarte mult. Sunt mii de întreprinderi. Unele sunt depæøite fizic sau moral. S°au exportat tot felul de lucruri. Bettino Craxi: Piafla e datæ de lumea a treia? Adrian Næstase: În mare parte, dar øi de URSS sau Comunitatea Europeanæ. Bettino Craxi: Din pæcate, sovieticii sunt într°o situaflie foarte complicatæ. E dificil de prevæzut ce va fi. Adrian Næstase: Au deschis un proces pe care speræ sæ°l poatæ gestiona. Bettino Craxi: Ei riscæ sæ revinæ la Imperiul flarist. E impresionant ce se întâmplæ în unele republici. Adrian Næstase: România e într°o poziflie geopoliticæ importantæ. Bettino Craxi: E în calea lor. Adrian Næstase: România e prea micæ lângæ un bloc mare geo°politic. Când Imperiul sovietic va exploda, va fi altceva. Bettino Craxi: Moldova e alcætuitæ în majoritate din români. Adrian Næstase: A fost luatæ de URSS la începutul celui de°al Doilea Ræzboi Mondial, ca urmare a acordurilor cuprinse în Pactul Molotov–Ribbentrop. A existat un ultimatum sovietic dat României. România poate fi o flaræ importantæ în Europa de Est, cu 23 milioane de locuitori, cu suprafaflæ øi resurse foarte mari, cu o situaflie geograficæ foarte interesantæ din punct de vedere strategic. Un think tank american a spus cæ flara cea mai importantæ în Europa de Est e România. 67

ADRIAN NÆSTASE

Acum problema României e de a°øi reface credibilitatea. Este foarte probabil ca problemele noastre sæ°øi aibæ originea în faptul cæ unele scenarii prevæzute pentru schimbarea de regim politic din România nu s°au realizat. Bettino Craxi: Au fost observatori interni la alegeri? Adrian Næstase: Desigur. Câteva mii. Dar øi observatori externi. Bettino Craxi: De ce contestæ alegerile opoziflia øi o parte a societæflii civile? Adrian Næstase: Nu corespund aøteptærilor. Li s°a spus ceva despre forfla opozifliei româneøti, dar lucrurile stau altfel. Oamenii au început sæ se obiønuiascæ cu realitatea. Bettino Craxi: Ce pot face contestatarii? Adrian Næstase: Alimenteazæ starea de spirit contestataræ a unei pærfli a opiniei publice. Bettino Craxi: Europa trebuie sæ ajute flærile foste comuniste. Ei sæ se ocupe de America Latinæ. Ansamblul Europei trebuie sæ°øi organizeze relafliile pentru a stimula dezvoltarea Estului. Adrian Næstase: E o problemæ dificilæ pentru cæ flærile din Europa de Est fac operafliuni de „øarm“ spre Occident în mod individual. E o competiflie între ele, care duce la crearea unei presiuni politice în aceste flæri øi o dezvoltare haoticæ. Bettino Craxi: E o problemæ dificilæ. Europa Occidentalæ are CEE øi AELS.. CAER a dispærut. Cum se organizeazæ raporturile economice între noi devine o problemæ. Adrian Næstase: Noi am propus o zonæ de liber schimb în Balcani, la reuniunea ministerialæ balcanicæ de la Tirana. Bettino Craxi: Existæ CEE. Azi Austria vrea în CEE. fiærile nordice — Norvegia, Suedia — se gândesc sæ devinæ membre; Danemarca este deja. Adrian Næstase: A mai cerut øi Ungaria. Bettino Craxi: Înaintea ei sunt altele. Cum organizæm acest ansamblu de raporturi cu flærile balcanice? Trebuie un punct de coordonare. 68

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

El nu crede în Pentagonalæ. Unde e România, care e o flaræ de tradiflie? Cum sæ nu fie consideratæ de români o reeditare a Imperiului austro°ungar? Nu acordæ mare încredere acestei organizaflii. Trebuie gæsit altceva, care sæ lege spaflii mai largi. Nu øtie cum. Adrian Næstase: Noi am propus ca Italia sæ vinæ ca observator la reuniunea balcanicæ. Alflii n°au acceptat. Suntem pentru relaflii mai strânse cu Italia. Problema noastræ e sæ gæsim acum cele mai interesante flæri pentru cooperare bilateralæ. Ne gândim la Germania, Franfla øi Italia. Spania e departe, deøi e interesatæ. Marea Britanie are alte opfliuni. Pentru noi, a dezvolta relaflii extinse øi solide cu Italia e foarte important. Nevoia de a asigura din punct de vedere economic mecanisme de schimb în România. Cred în viitorul relafliilor bilaterale România–Italia. Speræm ca aceastæ vizitæ sæ fie urmatæ de alte vizite. Bettino Craxi: Dorim sæ eliminæm ideea cæ trebuie sæ se manifeste rezerve faflæ de evolufliile politice din România. Adrian Næstase: Este lucrul cel mai important. Evident, trebuie gæsite cele mai bune mecanisme de introducere a României în sistemul institufliilor europene. Dar acest lucru trebuie fæcut cât mai repede. Noi suntem gata sæ facem partea noastræ de drum. Avem ræbdare øi încredere cæ lucrurile se vor aranja în viitorul apropiat. E imperios de spus cæ acum testul cel mai important este cel al relafliilor economice. Piafla româneascæ e gata sæ absoarbæ investiflii stræine. România nu are datorii; poate începe de la zero pentru a°øi moderniza structurile economice. Cel care vine primul pentru a se înscrie în acest circuit va avea mult de câøtigat: e mesajul meu cætre Italia. Am fi foarte bucuroøi sæ avem o vizitæ a dumneavoastræ în România. Am adus o scrisoare de invitare în acest sens. Credem cæ o vizitæ a dumneavoastræ ar putea juca un rol foarte important. 69

ADRIAN NÆSTASE

Bettino Craxi: Ultima datæ am fost la Bucureøti în 1981. Nu m°au læsat sæ ies seara. Am ieøit totuøi. Am fæcut un tur al oraøului, dar era întuneric. Grigore Arbore Popescu: Ruperea relafliilor PSI cu PCR a fost încurajatoare pentru societatea româneascæ. Bettino Craxi: Spune cæ nu mai øtie ce s°a întâmplat în România de prin ’84. Atunci l°a væzut pe Øtefan Andrei. A mai fost invitat de Nicolae Ceauøescu, dar nu s°a dus. Adrian Næstase: Aceastæ poziflie a fost importantæ pentru acumularea de fapte care au dus la înlæturarea regimului. Ræsturnarea dictaturii s°a produs ca urmare a unor evoluflii politice øi sociale haotice, violente, pe care nu ni le°am imaginat aøa când ne gândeam la modul în care vom ieøi din totalitarism. A avut ceva în comun cu greva taximetriøtilor în Iugoslavia, unde a fost nevoie de un pretext pentru a da impresia unei schimbæri brutale, anarhice în Iugoslavia. FSN e într°un moment foarte important de redefinire a identitæflii øi strategiei. Colegiul director va fi bucuros sæ°l primeascæ. Bettino Craxi: Va vedea cum ne poate propune o datæ. Adrian Næstase: Avefli mulfli admiratori în România, inclusiv actualul øi fostul ministru de Externe. Bettino Craxi: Unde e Øtefan Andrei? Adrian Næstase: Îøi træieøte destinul nefericit. Continuæ procesul. Din nefericire pentru el, a participat la øedinfla CPEx. Bettino Craxi: Dar nu a luat cuvântul. Adrian Næstase: Opinia publicæ urmæreøte procesul. E o mare tensiune. Chiar læsarea în libertate a doi acuzafli bolnavi a suscitat reacflii violente. Acum, elementul emoflional joacæ un rol determinant în politica româneascæ. Revoluflia dæ un sentiment de putere opiniei publice øi oamenilor. Bettino Craxi: Într°o flaræ liberæ, asta e o necesitate fiziologicæ. 70

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Situaflia din România se poate compara cu pendulul unui orologiu care trebuie pus în funcfliune; miøcærile pendulului sunt extreme, pânæ la funcflionarea normalæ. Bettino Craxi: Are o idee pentru economiile din Europa de Est. Ele trebuie sæ se deschidæ investifliilor øi capitalului stræin. Singure nu pot crea condifliile necesare pentru un proces de dezvoltare. Spre exemplu, în Italia. Avem prezente grupuri industriale din întregul Occident. Unul dintre grupurile cele mai puternice din Italia e un grup suedez. E înregistratæ ca societate italianæ, are management italian, funcflioneazæ dupæ legi italiene, dar cu capital suedez. La fel avem capital olandez, francez, american. E o economie deschisæ tuturor economiilor din lume. Pe de altæ parte, putem spune cæ, avem toatæ industria italianæ prezentæ în alte flæri. Færæ asta nu putem trece la dezvoltare. Nu se rezolvæ problemele doar cu ajutor economic. Numai deschiderea pieflei pentru capitaluri stræine ajutæ. Restul nu ajutæ. Se distruge nucleul sistemului, færæ a construi nimic. Sigur, va fi o economie cu capital stræin, construitæ de statul român, în cadrul legal al statului român, dar deschisæ. Æsta e secretul. Trebuie cunoscute firmele europene care pot avea interes. Trebuie vorbit cu societæflile, cu bæncile etc. În acelaøi timp, trebuie cunoscute întreprinderile, bæncile care acflioneazæ în celelalte flæri. Economiile occidentale au înfleles sæ creeze piefle mai mari. E vital pentru economiile occidentale sæ se creeze legislaflie privitoare la dreptul de proprietate în Europa de Est, sæ existe posibilitatea de a vinde øi cumpæra. În urmætorii 10 ani trebuie lucrat pentru aceastæ integrare. Din nefericire, situaflia nu e stabilæ în aceste flæri. Nu par a fi forfle solide la guvernare în Ungaria, Cehoslovacia; dezintegrarea Iugoslaviei øi URSS sunt procese dificile øi periculoase. E de preferat o anumitæ stabilitate în România. Poate øi în Bulgaria, pe care nu o cunoaøte prea bine. Întâlnirea se terminæ la 18.40. 71

ADRIAN NÆSTASE

8 noiembrie 1990 9.20 Adrian Næstase, se întoarce cu avionul la Bucureøti, cu escalæ la Viena. Sosirea la Bucureøti la 14.40. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, face o declaraflie Agenfliei „Rompres“: Vizita pe care am întreprins°o în Italia a avut douæ obiective principale. În primul rând, participarea la Conferinfla ministerialæ organizatæ de Consiliul Europei pentru a marca împlinirea a 40 de ani de la semnarea Convenfliei Europene asupra Drepturilor Omului, iar, pe de altæ parte, a fost un ræspuns la invitaflia adresatæ de ministrul de Externe italian, domnul Gianni de Michelis, de a efectua o vizitæ øi de a evalua împreunæ stadiul relafliilor bilaterale øi posibilitæflile de a dezvolta în continuare raporturile noastre. Vizita, dupæ pærerea mea, a marcat un moment pozitiv pentru acfliunea diplomaticæ româneascæ. Am avut posibilitatea, cu acest prilej, sæ expun foarte clar, la øedinfla ministerialæ a Consiliului Europei, angajarea noastræ fermæ în legæturæ cu respectarea drepturilor omului în România, interesul nostru de a participa la activitæflile desfæøurate sub egida Consiliului Europei, cât øi, desigur, speranfla cæ participarea, sub aspect formal la mecanismele acestui for, sæ se realizeze cât mai curând. În ceea ce priveøte vizita în Italia, ea este importantæ prin faptul cæ a permis un contact direct cu, sæ spunem, un partener motivat emoflional, prin tradiflii, prin angajamentele de dupæ Revoluflia din decembrie 1989, dar care aøteaptæ sæ înfleleagæ mai bine, sæ°øi clarifice imaginea în legæturæ cu starea actualæ politico°economicæ din România. Am avut convorbiri extrem de constructive cu ministrul de Externe italian. La runda de discuflii de la Vila „Madama“, am evaluat posibilitæflile de a instituflionaliza relafliile politice bilaterale.1 Pe de altæ parte, am urmærit sæ demaræm, 1 La 23 iulie 1991 s°a semnat la Bucureøti Tratatul de prietenie øi colaborare dintre România øi Italia. A intrat în vigoare din 4 octombrie 1995.

72

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

cât mai rapid, relafliile economice prin sprijinirea inifliativei particulare øi a intenfliei investitorilor italieni de a veni în România. De asemenea, am discutat despre relafliile culturale, beneficiind øi de semnarea unui acord cultural, construit pe un model nou, care permite relaflii orizontale între instituflii autonome — universitare, de cercetare etc. — din România øi Italia. Totodatæ, am evaluat unele aspecte ale relafliilor internaflionale, pornind de la interesul nostru comun pentru reuøita Conferinflei la nivel înalt de la Paris øi, desigur, gândind împreunæ asupra consecinflelor pe care criza din Golf le are asupra ambelor flæri. Am avut, în cursul vizitei, numeroase alte contacte. Am avut onoarea de a fi primit de preøedintele Consiliului de Miniøtri al Italiei, domnul Giulio Andreotti, cæruia i°am transmis un mesaj direct din partea primului°ministru român, domnul Petre Roman, øi, un altul, adresat de preøedintele României, domnul Ion Iliescu, preøedintelui Francesco Cossiga. Discufliile au fost, de asemenea, marcate de dorinfla de a construi un cadru juridic øi constituflional mai bun pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale. Am avut, de asemenea, convorbiri la Senatul italian cu domnul Michele Achilli, preøedintele Comisiei de politicæ externæ a Senatului, øi am fost primit de cætre monseniorul Jean°Louis Tauran, subsecretar la Vatican pentru relafliile cu alte state, cu care am discutat despre modul în care vor funcfliona relafliile diplomatice dintre România øi Vatican, cu atât mai mult cu cât existæ, deja, agrementele pentru cei doi ambasadori numifli. Este vorba despre Nunfliul Apostolic John Bukovsky, care va veni, pânæ la sfârøitul lunii, la Bucureøti øi de ambasadorul nostru pe lângæ Vatican, domnul Dan Læzærescu. Am avut, de asemenea, privilegiul de a fi primit de domnul Bettino Craxi, întâlnire la care am abordat nenumærate aspecte ale vieflii internaflionale actuale, flinând seama øi de calitatea pe care o are domnia sa de reprezentant special al secretarului general al Nafliunilor Unite, Javier Pérez de Cuéllar, pentru problema datoriilor externe ale flærilor în curs de dezvoltare. Au fost øi alte întâlniri, dar n°aø mai insista asupra lor. Ceea ce aø dori sæ spun este faptul cæ am 73

ADRIAN NÆSTASE

avut posibilitatea sæ prezint anumite evoluflii din viafla politicæ internæ øi unele gânduri în legæturæ cu situaflia internaflionalæ la o conferinflæ de presæ, la care au participat zeci de ziariøti din Roma øi, desigur, cred cæ acest lucru a ajutat la o mai bunæ înflelegere a ideilor øi a modalitæflilor prin care înflelege guvernul român sæ realizeze reforma economicæ, cu solufliile perfectibile referitoare la o cât mai bunæ protecflie socialæ. Am încercat sæ prezentæm un nou tip de diplomaflie — foarte deschisæ øi foarte directæ.

9 noiembrie 1990 9.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vizita în Grecia — 3–4 decembrie. – Raportul asupra vizitei în Bulgaria: în ce stadiu se aflæ elaborarea lui. – Vizita primului°ministru Petre Roman în America Latinæ; problema avionului. 19.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vine de la øedinfla de guvern, unde MAE a fost criticat foarte puternic. – Convoacæ øedinflæ cu tofli diplomaflii din MAE, luni, ora 13.00. – De fæcut un plan de mæsuri pentru restructurarea ministerului. – Adresæ la secretarul general al guvernului pentru a fi difuzatæ la toate ministerele, plus adresæ cætre cele douæ Camere ale Parlamentului, preøedinflilor lor: sæ avem la minister, în fiecare sæptæmânæ, pânæ vineri dimineaflæ, elementele care ar trebui transmise în exterior. Øi noi vom elabora o sintezæ cu ceea ce se petrece în afaræ. – „Aparatul MAE: învechit, anchilozat øi incapabil de idei noi“, se comenteazæ la TVR, la ora 20.10, la buletinul de øtiri. – Circularæ pentru ministere: sæ ofere zilnic informaflii despre mæsurile pe care le iau øi care trebuie cunoscute øi promovate de cætre ambasade. 74

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– Circularæ imediatæ cætre ambasade, în care sæ facem o relatare a øedinflei de guvern, cu aprecierile primului°ministru. Sunt lucruri constatate personal de primul°ministru. Diplomafli care au deja salarii mult îmbunætæflite stau în ambasade, nu au contacte, nu merg sæ explice solicitærile din flaræ, nu°øi îndeplinesc atribufliile. – Telegramele: multe dintre ele nu fac decât sæ relateze diferite lucruri din presæ; personalul nu se preocupæ de proiecte economice, de aranjamente care sæ°i ajute pe întreprinzætorii români. – Sæptæmânal, ambasadele sæ transmitæ lista tuturor contactelor politice avute în sæptæmâna respectivæ øi propuneri sæptæmânale de contacte. – O notæ circularæ cætre oamenii de la desk°uri. Sæptæmânal o listæ cu propunerile pe care le°au fæcut ambasadelor flærilor de care ræspund, plus sinteza sæptæmânalæ a relafliei bilaterale cu flara respectivæ. – Analizæ pe ambasade în legæturæ cu ataøafli culturali. – De discutat despre situaflia caselor de culturæ øi a bibliotecilor române din stræinætate. – Caietul cu schemele ambasadelor sæ ajungæ la Adrian Næstase în cursul zilei de mâine. – Sorin Dumitrescu, ambasador la Paris. Terminæm la 20.50.

10 noiembrie 1990 9.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De væzut Statutul corpului diplomatic øi sæ acflionæm ca acolo pentru restructurarea Ministerului. – De væzut speech°ul pentru CSCE. 13.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Inventar cu mæsurile de luat în urma criticilor primului°ministru. 75

ADRIAN NÆSTASE

– Scrisoarea circularæ cætre ministere la semnat: cerem informaflii concrete sæ le transmitem în stræinætate. Øi ce primim sæ trimitem în copie la primul°ministru. – De spus øi ce greutæfli avem. Sæ redactæm un raport amænunflit. Sæ arætæm ce trebuie clarificat în raporturile cu MAE. – Reglementarea participærii la recepflii a membrilor guvernului. – Tendinfla de a face lucruri pe hârtie, vezi o serie de acorduri de garantare a investifliilor øi de evitare a dublei impuneri. Sunt acorduri lipsite de conflinut. – De fæcut o reuniune de reflecflie, azi dupæ amiazæ. 16.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Scrisoare cætre Jeszenszky øi copii ale ei la primul°ministru øi preøedinte. De transmis prin Ambasada noastræ la Budapesta. Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe al României, adreseazæ lui Géza Jeszenszky, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, scrisoarea de mai jos: România Ministerul Afacerilor Externe Cabinetul ministrului Bucureøti, 10 noiembrie 1990 Stimate domnule ministru, Doresc sæ folosesc acest prilej pentru a væ exprima recunoøtinfla faflæ de ospitalitatea pe care mi°afli arætat°o atât mie, cât øi delegafliei care m°a însoflit la Budapesta pentru a participa la semnarea Convenfliei privind repartiflia nivelelor naflionale de armamente convenflionale între statele participante la Tratatul de la Varøovia. 76

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Aøa cum am declarat øi public, sunt satisfæcut de discufliile pe care le°am avut cu dumneavoastræ cu acest prilej øi înfleleg sæ pun în practicæ cele convenite, respectiv de a ne asigura cæ receptæm fiecare în mod corect pozifliile pe care le exprimæm sau semnalele pe care ni le transmitem unul altuia în problemele de interes comun. În acest context, aø dori sæ mæ refer la Declaraflia guvernului Republicii Ungare despre care am luat cunoøtinflæ cu prilejul participærii la Conferinfla ministerialæ informalæ de la Roma din 5 noiembrie a.c. cu tema „40 de ani de protecflie a drepturilor omului de cætre Consiliul Europei“. Doresc sæ folosesc acest prilej pentru a væ exprima øi pe aceastæ cale felicitæri cu ocazia admiterii Ungariei ca membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. Am salutat acest fapt øi în mod public, exprimând speranfla cæ øi România, alæturi de alte flæri est°europene, va putea deveni în curând membru al Consiliului. Acum însæ doresc sæ mæ opresc asupra declarafliei pe care guvernul dumneavoastræ a dat°o publicitæflii cu aceastæ ocazie, chiar dacæ e datatæ 2 noiembrie 1990 øi, deci, este anterioaræ convorbirii noastre de la Budapesta. Declaraflia guvernului dumneavoastræ se ocupæ din nou pe larg — pe aproape jumætate din textul declarafliei — de problema minoritæflilor øi, mai ales, de minoritatea ungaræ din flærile vecine øi, prin urmare, øi din România. În definitiv, spafliul pe care înflelegefli sæ°l acordafli acestei probleme într°o declaraflie legatæ de intrarea dumneavoastræ în Consiliul Europei este o problemæ a guvernului ungar. Ceea ce pe noi ne intereseazæ, øi ne îngrijoreazæ, este fondul problemelor, în special reafirmarea unor poziflii care contravin în mod flagrant principiilor de drept internaflional înscrise în Actul final al CSCE. Pe baza unor asemenea poziflii, în nici un caz nu vom putea ajunge la o normalizare a relafliilor dintre statele noastre, pe care noi o dorim foarte mult. În mod special, mæ refer la douæ pasaje din declaraflia guvernului dumneavoastræ. 77

ADRIAN NÆSTASE

Se afirmæ în aceastæ declaraflie cæ „Guvernul Republicii Ungaria subliniazæ: minoritatea poate avea drepturi øi libertæfli egale cu majoritatea numai dacæ, recunoscutæ drept comunitate, poate studia, træi, munci; numai dacæ se poate bucura, în afaræ de drepturile de care beneficiazæ majoritatea, de drepturile speciale care le garanteazæ identitatea, existenfla comunitaræ øi le garanteazæ dezvoltarea, neutralizând în acest mod dezavantajele flinând de existenfla sa minoritaræ“. Artificialitatea legæturilor care se fac în acest pasaj este evidentæ øi cu greu poate disimula substratul politic urmærit. Luafli nu mai departe cazul minoritæflii ungare din România. Cum sæ poatæ fi „recunoscutæ drept comunitate“ aceastæ minoritate care træieøte ræspânditæ pe zone întinse ale Transilvaniei? Cred cæ nu existæ vreun sat în România, ca sæ nu mai vorbim de vreun judefl, în care cetæflenii de etnie maghiaræ sæ træiascæ compact pentru a fi recunoscufli drept „comunitate“. Øtifli probabil cæ în Bucureøti locuiesc în jur de 250.000–300.000 de cetæfleni de etnie maghiaræ; sunt ei o comunitate? Acesta este un fapt de viaflæ, fie cæ ne place, fie cæ nu ne place. Înseamnæ oare cæ, neputând fi recunoscutæ drept „comunitate“, pentru cæ nu este, minoritatea ungaræ din România nu va putea avea „drepturi øi libertæfli egale cu majoritatea“, dupæ cum se exprimæ declaraflia guvernului dumneavoastræ? Nicidecum. Drepturile cetæflenilor de etnie maghiaræ sunt garantate indiferent de zona în care locuiesc øi de gradul de concentrare etnicæ øi sunt egale cu ale tuturor celorlalfli cetæfleni. În acest pasaj se reafirmæ øi teza „drepturilor speciale“ pentru minoritari care, væ vefli reaminti probabil, a fost færæ echivoc respinsæ la Reuniunea CSCE de la Copenhaga din acest an. Concepflia contemporanæ a drepturilor omului nu admite „drepturi speciale“ — sau, cu alte cuvinte, privilegii —, pentru nici un fel de categorii de persoane. Declaraflia universalæ a drepturilor omului øi celelalte instrumente internaflionale privind drepturile omului recunosc egalitatea în drepturi a tuturor fiinflelor umane, indiferent de naflionalitate. Desigur, noi suntem de acord cæ cetæflenilor aparflinând minoritæflilor naflionale trebuie sæ li se recunoascæ anumite drepturi specifice — cum 78

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

e dreptul la învæflæmântul în limba maternæ —, dar acestea nu sunt în nici un caz drepturi speciale, ci drepturi ale omului, care se exercitæ în mod specific — dreptul la educaflie, în speflæ. În nici un caz nu pot fi acceptate „drepturi speciale“ de genul celor ridicate în declaraflia guvernului dumneavoastræ. Într°un alt pasaj al declarafliei se afirmæ cæ „Guvernul doreøte sæ creeze cu statele vecine — luând în considerare principiile sus°menflionate — un raport optim de cooperare øi în ceea ce priveøte minoritæflile naflionale. Minoritæflile rezidente au nevoie, pentru salvgardarea identitæflii lor øi a existenflei lor colective, de sprijinul flærii°mamæ øi Ungaria îøi asumæ responsabilitatea pentru fiecare individ de naflionalitate maghiaræ care træieøte în interiorul sau în afara graniflelor flærii“. Iau notæ de faptul cæ guvernul dumneavoastræ doreøte un „raport optim de cooperare“ cu flærile vecine, deci øi cu România, în privinfla minoritæflilor naflionale. Ceea ce se afirmæ în continuare anuleazæ practic orice øanse de colaborare, pentru cæ nesocoteøte complet existenfla României ca stat suveran øi independent. În primul rând, „flara°mamæ“ pentru cetæflenii de etnie ungaræ din România nu poate fi alta decât tot România. Ei aici s°au næscut, aici træiesc øi muncesc, nu în Ungaria. În al doilea rând, responsabilitatea pentru fiecare individ de naflionalitate maghiaræ care træieøte în România nu poate fi asumatæ decât de guvernul român, øi nicidecum de guvernul ungar, cum se afirmæ în declaraflie. Orice încercare din partea guvernului ungar de a°øi „asuma responsabilitatea“ asupra acestor cetæfleni nu poate duce decât la noi tensiuni øi neînflelegeri în raporturile dintre cele douæ flæri ale noastre. Doresc sæ væ spun deschis cæ pe baza tezelor exprimate în Declaraflia guvernului ungar din 2 noiembrie a.c., pe care le°am evocat mai sus, nu vom putea gæsi nici o bazæ de conlucrare între statele noastre øi nu vom ajunge la o îmbunætæflire a relafliilor româno°ungare. Sunt teze anacronice care nu numai cæ nu°øi au nici o bazæ în documentele CSCE, ci chiar le neagæ. Nu putem sæ nu vedem în spatele acestor teze, repetate cu insistenflæ în diverse ocazii de oficialitæfli ungare, fleluri politice abia disimulate, care nu ne pot læsa indiferenfli. 79

ADRIAN NÆSTASE

Væ rog, de aceea, sæ reflectafli asupra lor. Suntem gata sæ colaboræm cu dumneavoastræ øi cu alte state la elaborarea unor standarde acceptate pe plan european privind drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale care, o datæ adoptate, sæ le aplicæm cu strictefle. Nu vom accepta însæ niciodatæ ca responsabilitatea pentru cetæflenii noøtri sæ fie asumatæ de guvernul altei flæri. Prezenta scrisoare nu este destinatæ publicitæflii. Ea îøi propune doar sæ væ împærtæøeascæ, în spiritul discufliilor pe care le°am avut la New York øi Budapesta, motive de serioasæ îngrijorare pentru noi. Væ rog sæ primifli, domnule ministru, asigurarea înaltei mele consideraflii. ss. Adrian Næstase Domnului Géza Jeszenszky Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Ungare Budapesta

12 noiembrie 1990 8.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegrame urgente – Pregætirea øedinflei de colegiu: ultimele detalii. 9.05 Adrian Næstase participæ la øedinfla colectivului de conducere a MAE. Adrian Næstase: Tema principalæ a reuniunii o constituie gæsirea modalitæflilor prin care sæ dæm urmare hotærârilor øi sæ ræspundem criticilor din øedinfla de guvern din 9 noiembrie. 80

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Pe baza informærii pregætite de MAE, în cadrul øedinflei, primul°ministru s°a arætat — uneori din experienfla directæ cu ambasadorii sau ca reacflie la telegramele pe care le primeøte — nemulflumit faflæ de modul pasiv de lucru la MAE, atât în centralæ, cât øi la misiuni. Consideræ cæ în centralæ sunt oameni anchilozafli, învechifli øi incapabili de idei noi. A dat exemple cu formulæri din texte øi telegrame, lipsa de reacflie la ce se întâmplæ. Nu se face decât înregistrarea evenimentelor exterioare; sunt doar relatate, solicitându°se MAE sæ facæ ceva. Ambasadele ar fi primele interesate sæ aibæ o muncæ de relaflii foarte eficientæ, permanentæ, sæ prezinte evolufliile din flaræ øi sæ fie foarte rapide în reacflii. A fæcut o anumitæ departajare între conducerea MAE øi activul de bazæ, care este pasiv, cu foarte multæ lipsæ de inifliativæ øi entuziasm. Sunt exemple care ar putea fi menflionate. Petre Roman a amintit cæ la Ambasada din Paris plouæ în clædire, se strânge apa cu færaøul øi gæleata, cæ el a trimis o echipæ de constructori; s°au dat bani pentru reparaflii øi nu s°au fæcut reparafliile. La multe misiuni nu se implicæ diplomaflii în activitæfli de promovare a intereselor noastre economice. A dat exemplul diplomaflilor stræini din Bucureøti, care se intereseazæ de operafliunile economice. În multe întrevederi ale ministrului Culturii, ministrului Sænætæflii, ministrului Comerflului øi Turismului, avute cu diplomaflii noøtri la post, s°a dovedit cæ adesea calitatea diplomaflilor e foarte slabæ. Domnul Pleøu spunea cæ e bine cæ nu au contacte, pentru cæ ar produce daune. Au fost øi exageræri, dar a fost un moment dificil øi neplæcut. A ræspuns multora dintre aspectele ridicate, precizând cæ nu e cazul sæ se facæ generalizæri care sæ priveascæ toatæ activitatea øi toate misiunile diplomatice. S°a demarat un proces de schimbare a oamenilor, care e în curs de desfæøurare. Sæ luæm foarte în serios acest semnal, care reflectæ o anumitæ nemulflumire în legæturæ cu activitatea noastræ, într°un moment de maximæ angajare. Sunt multe lucruri corecte, pe care øi noi le øtim øi pe care avem posibilitatea sæ le rezolvæm. 81

ADRIAN NÆSTASE

Exemplu: telegrame care relateazæ øtiri de presæ. Romulus Neagu: Sæ spunæ fiecare ce a fæcut. Adrian Næstase: Exact. Sæ vedem lista de mæsuri. Mæsurile trebuie sæ vizeze: fondul activitæflii diplomatice, persoanele øi aspectele de formæ. La ora 14.00 sæ organizæm o øedinflæ cu tofli diplomaflii. Vom trimite rapid øi circulara. Sæ facem o analizæ foarte serioasæ a personalului. Sigur, MAE nu poate produce informaflie în locul ministerelor øi al institufliilor statului. Sæ transmitem o circularæ cætre toate ambasadele, sæ le spunem cæ informafliile lor vor fi transmise sæptæmânal øi primului°ministru. Sunt øi unele probleme legate de ataøaflii culturali; multe lucruri treneazæ. Accademia di Romania e transformatæ în mic hotel. Domnul Adrian Dohotaru a luat unele mæsuri. De acflionat în continuare. Romulus Neagu: E anormal ca, în timpul dezbaterii din guvern, TVR sæ fie acolo øi, cum e un moment de øoc, sæ preia øi sæ transmitæ. Nici nu mai e nevoie de duømani. Impact extrem de negativ. Se discutæ în corpul diplomatic acest aspect. Vine sæ dea apæ la moaræ criticilor øi sæ confirme principalele acuzaflii care se aduc guvernului: cæ sunt aceleaøi structuri, aceleaøi fefle la misiunile diplomatice, cæ nu suntem în stare sæ explicæm ce se întâmplæ în flaræ, adicæ exact lucrurile pe care noi ne stræduim sæ le combatem. Noi sæ luæm observafliile fæcute în sens constructiv în legæturæ cu MAE. Noi øi înainte de 1989 am fost conøtienfli de situaflia din minister øi din reprezentanfle. Dar întrebarea ce facem ræmâne; nu sunt cadre pregætite pentru specificul muncii diplomatice; trebuie sæ lucræm cu cadre necalificate. Susfline propunerea sæ facem o revizuire imediatæ a cadrelor de la misiuni øi de aici. E øi un prilej de a da ræspunsuri la unele dintre preocupærile noastre. Sæ facem un program echilibrat de mæsuri. 82

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sæ facem o notæ, împreunæ cu Ministerul Culturii, pentru ataøaflii culturali. S°a fæcut o treabæ foarte bunæ la Paris cu Andrei Magheru. Mai este øi problema intervenfliilor care se fac la Petre Roman din motive personale. În mod tradiflional, acest minister este intimidat øi se doreøte a fi controlat, pentru cæ desfæøoaræ activitæfli interesante. Experflii, referenflii noøtri sunt blazafli. Nu prea le stæ gândul la treabæ. Sæ intræm în economia de piaflæ — cine vrea sæ munceascæ sæ ræmânæ, cine nu, nu. Nu se lucreazæ, în general. Discufliile trebuie fæcute imediat, la obiect. Informaflie existæ øi nu o gestionæm corect pânæ când ajunge la direcflia lui Marcel Dinu: de aceea trebuie sæ constituim o bazæ de date. Acolo trebuie sæ se instruiascæ delegaflii care pleacæ. Sunt informaflii la direcflii, dar ele nu se dau la misiuni. De fæcut un plan de bætaie — pentru controale la oficii. Trebuie sæ°l informæm pe Petre Roman despre ceea ce facem noi. În fiecare buletin sæ se spunæ ce s°a întreprins în legæturæ ce cele semnalate de oficii. Sæ fie o disciplinæ de fier, începând cu venirea la program; nu e permis ca în permanenflæ sæ ræspundæ altcineva la „scurt“; respectarea rezolufliilor. Cine vrea sæ se încadreze în acest spirit de disciplinæ foarte bine, cine nu… La oficii, de fiecare datæ când ni se sesizeazæ o luare de poziflie, sæ ni precizeze øi ce s°a întreprins. Altfel vor fi sancflionafli. Sæ facem o discuflie la primul°ministru cu privire la modul în care suntem coordonafli. Adrian Næstase: Foarte mulfli din ceilalfli miniøtri iau contact cu MAE cu interese foarte specifice, care nu pot fi realizate aøa cum ar vrea ei. Sæ punem ministerele în fafla propriilor responsabilitæfli: propunerile sæ le transmitæ la primul°ministru øi la noi sæ vinæ pentru punerea lor în aplicare. Sæ stabilim un circuit foarte clar pentru sprijinul logistic al MAE, pentru cæ nu trebuie sæ preluæm acfliunile lor. 83

ADRIAN NÆSTASE

Disciplina e foarte importantæ. Legætura cu alte ministere sæ se facæ exclusiv pe cale ierarhicæ, iar transmiterea în afaræ a datelor sæ se facæ tot pe cale ierarhicæ. Solicitæri adresate prin conducerea MAE. Vom avea în acest fel o evidenflæ øi controlul difuzærii lor. Am putea folosi în momentul de faflæ un sistem dublu la DPS, care a fost construitæ pentru a recepta din afaræ øi a da înæuntru. Sæ fie øi invers. Sæ facem un grup de 2–4 oameni, sub Marcel Dinu, care sæ concentreze date, pentru a transmite informaflii în afaræ, stabilind relaflii cu secretariatul general al guvernului, cu Parlamentul øi ministerele. Romulus Neagu: O altæ formæ, øi mai penetrantæ, ar fi transmiterea de note la primul°ministru, pentru a atrage atenflia asupra greutæflilor pe care le întâmpinæm în muncæ. Cum a fost când am spus cæ nu avem la dispoziflie intervenfliile lor. Încæ o scrisoare la Parlament, referitoare la Comisia de anchetæ privitoare la 13–15 iunie, sæ se vadæ cæ avem probleme din aceastæ cauzæ. Referitor la cadre — are impresia cæ jumætate din diplomaflii de la ambasade nu sunt recrutafli øi trimiøi de MAE. La Paris øi în alte pærfli sunt cadre vechi, dar nu trimise de MAE. Sæ facem o notæ la primul°ministru. Constantin Ene: Aprecierile øi calificativele mi se par grave, având în vedere gradul de generalizare. De acord cu ce a spus Romulus Neagu privind posibila sursæ a acestor aprecieri. Sæ ne gândim la informarea primului°ministru asupra a ceea ce facem, plus semnalarea problemelor pe care øi noi le avem cu alflii. Ne intereseazæ sæ luæm partea bunæ. Sæ vedem mesajul care ni se transmite. Programul de mæsuri poate ajuta sæ depæøim problemele. Referitor la øedinfla de dupæ amiazæ. Întâlnirea cu diplomaflii sæ nu fie o întâlnire de dezbateri, ci de a transmite foarte clar mesajul cæ fiecare e în relaflii contractuale cu MAE. Nu°øi face datoria, trage consecinflele. De atras atenflia cæ avem un Statut al corpului diplomatic øi Consular, care a intrat în funcfliune. Dupæ el lucræm. 84

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Referitor la rechemæri, sæ°i analizæm øi pe cei de la comerfl. Existæ un ordin ca DOP1 sæ intre rapid în contact cu MCT 2, sæ vedem în ce mæsuræ se respectæ raportul 1:3; la restul sæ se clarifice. MCT lucreazæ absolut ca înainte øi vom intra øi noi în aceastæ controversæ. Sunt multe situaflii ambigue. Sæ stabilim reguli, ca în orice stat de drept. Ioan Maxim: MCT cere autorizaflii sæ creeze birouri în diferite oficii. S°a dat ræspuns cæ pot sæ negocieze cu ei, dar nu au nimic de a face cu ambasadele. Adrian Næstase: Sæ facem precizæri la nivelul conducerii MAE. Constantin Ene: Referitor la analiza personalului. Dacæ, în ceea ce priveøte personalul din centralæ, e nevoie sæ fie mai mult decât aprecierea directorului? Poate facem un efort ca în Colegiul MAE sæ°øi prezinte fiecare obiectivele direcfliei, sæ argumenteze modul cum e încadratæ direcflia øi sæ justifice schema de personal. Trebuie sæ creascæ ræspunderea direcfliilor øi sæ nu avem personal care nu se justificæ. Avem oameni care au ræmas; oameni care au revenit, dar færæ calitæfli; oameni noi. Pentru ca aprecierile directorilor sæ fie mai obiective, sæ se implice øi oamenii, sæ le cerem ca într°un interval de timp dat fiecare sæ facæ o lucrare în douæ pærfli: cum ar explica el angajarea României pe drumul democrafliei, într°o limbæ stræinæ, plus cum îøi vede sectorul de care se ocupæ, ce idei sugereazæ el pentru viitor. Ar fi øi un fel de examen. Ar fi un impuls pentru oameni. Adrian Næstase: E riscant sæ vinæ fiecare cu lucrarea de acasæ. Ar trebui sæ o facem ad°hoc. Romulus Neagu: Poate sæ stea øi acasæ. Sæ°l las sæ se documenteze øi îi dau termen. Mæ intereseazæ spiritul de analizæ. Ioan Maxim: Va trebui o comisie. Sæ facem colocvii spontane cu oamenii, cu un membru al conducerii MAE. Adrian Næstase: În MAE problema principalæ e aceea a referenflilor. 1 2

Direcflia organizare øi personal. Ministerul Comerflului øi Turismului. 85

ADRIAN NÆSTASE

Ioan Maxim: Mentalitatea unor directori de a læsa în pace pe cei leneøi. De dat lucræri cu termene. Adrian Næstase: Sæ mergem pe linia lucrærilor. Constantin Ene: Suntem obligafli sæ facem Consiliul de Onoare al Corpului Diplomatic. Pentru o perioadæ sæ°i dæm øi funcflia de modernizare. Sæ adune idei; sæ gândeascæ la idei noi. Adrian Næstase: Consiliul de Onoare ar trebui sæ se ocupe de disciplinæ. Or, noi trebuie sæ discutæm mai mult despre eficienflæ. Sæ avem un mic colectiv de reformæ a Ministerului. Cineva care sæ conducæ procesul de schimbare Consiliul de Onoare ar putea face propuneri. Constantin Ene: Dacæ ajungem la concluzia cæ un numær de oameni nu corespund, sæ se pronunfle øi Consiliul de Onoare. Adrian Næstase: De gândit foarte bine la componenflæ. Constantin Ene: Referitor la lista de contacte politice, care sæ fie transmise de misiune, spune cæ are anumite ezitæri. O alternativæ posibilæ: ambasadorul sæ°øi fixeze obiective lunare; la fel pentru diplomafli; la sfârøitul lunii sæ raporteze. Adrian Næstase: Sæ facem lucrurile în douæ etape. Traian Chebeleu: Sæ facem totuøi astfel de acfliuni care implicæ termene, pentru disciplinare. Ioan Maxim: Øeful de misiune sæ flinæ evidenfla. Adrian Næstase: Creeazæ øi mijloace de departajare între diplomafli. Constantin Ene: Referitor la press release°uri (comunicate de presæ): e foarte bine cæ am început sæ le facem. Este ideea mai veche cu Buletinul MAE pentru corpul diplomatic din Bucureøti. Sæ°l punem pe roate. Romulus Neagu: Nu putem fi competenfli pe probleme interne. El e foarte important pentru politica internæ. Adrian Næstase: Sunt douæ lucruri diferite. Nu abordæm în ele subiecte de politicæ internæ. 86

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Unde e publicatæ cuvântarea la Conferinfla privind Balcanii? Traian Chebeleu: Buletinul Oficial al MAE. Adrian Næstase: Sæ°l editæm øi în limbi stræine. Constantin Ene: Sunt multe acfliuni — care toate dau o anumitæ imagine a efortului nostru. Eventual de scos Secretariatul MAE din anonimat. Sæ avem o colecflie de legi adoptate. Documentar cu vizite importante. Dacæ am putea dota oficiile cu faxuri. Sunt foarte puflini cei din ambasade ce recurg la posibilitatea de a da dezminfliri, puneri la punct. Adrian Næstase: Pânæ dæm noi indicaflii trece o sæptæmânæ. Constantin Ene: Sæ le cerem sæ facæ ceva. Referitor la rapoarte sæptæmânale ale referenflilor: sæ fie mai rare. La posturile vacante de ambasadori sæ fim noi mai ofensivi. Adrian Næstase: Sæ ne græbim noi cu propuneri. Constantin Ene: La nivelul MAE sæ avem fixate pe anumite perioade niøte orientæri de bazæ — spre ce tindem — de o manieræ mai coerentæ. Sæ nu o lungim prea mult cu Direcflia de planificare politicæ. Adrian Næstase: Ne trebuie un director. Constantin Ene: Pe plan intern e nevoie de coerenflæ, plus comunicare extinsæ între sectoare. În øedinflele sæptæmânale, în douæ cuvinte sæ ne facem cunoscute marile probleme. Acelaøi lucru la nivelul direcfliilor — sæ°øi ia avize una de la alta. Anuarul Diplomatic — de fæcut. Referitor la personal: sæ introducem limitæ de vârstæ. Sunt oameni consumafli etc. Adrian Næstase: Esenflialæ e problema oamenilor. Altfel nu va fi nimic credibil. Trebuie sæ terminæm analizele noastre cu rechemæri de oameni. DOP øi consilierul juridic sæ vadæ baza legalæ, færæ a se crea probleme. 87

ADRIAN NÆSTASE

Constantin Ene: Am fæcut concesii, care poate acum nu se mai justificæ. Ioan Maxim: Am readus oameni færæ nici un fel de discernæmânt. Adrian Næstase: Sæ gæsim formule. Romulus Neagu: Sunt presiuni. Ioan Maxim: Acum tofli oamenii nu se gândesc decât la plecarea la post. Cei care merg de la MCT sæ facæ o pregætire la MAE, pentru cæ sunt parte a corpului diplomatic. Romulus Neagu: În programele lor de pregætire, sæ vinæ o lunæ la MAE. Ioan Maxim: Dæm un examen: ultimul cu caracter reparatoriu. Romulus Neagu: Sæ fie avizat øi de adjuncflii ministrului. Adrian Næstase: De acord. Personalul administrativ: sunt foarte multe sesizæri în legæturæ cu el. Am adoptat o hotærâre cu toate chestiunile legate de plecarea la post a personalului administrativ. Sæ treacæ la Direcflia organizare øi personal. Sæ fie un control unic. Sæ existe o situaflie foarte claræ, care sæ nu fie atacabilæ. Ioan Maxim: Sæ reducem drastic personalul administrativ. Avem la ambasadæ trei diplomafli øi o listæ lungæ de personal administrativ. Adrian Næstase: Dacæ se justificæ, sæ reducem posturile administrative pentru diplomafli. Ioan Maxim: Sæ asiguræm consultarea ambasadorilor. Adrian Næstase: Sæ revedem instrucfliunile. Constantin Ene: Sæ revedem ideea angajærii de personal local. Adrian Næstase: Sæ facem o notæ în acest sens . Romulus Neagu: Mai ales în flærile arabe. Constantin Ene: Sæ vedem øi instrucfliunile referitoare la ieøiri, care sunt precum cele vechi. Nicolae Vladimir: Presa nu ajunge la ambasadele noastre la timp. Dotarea cu teleinformaticæ: am discutat cu 16 societæfli. Toate întreabæ de credite. La ambasade nu avem xeroxuri øi nu avem fonduri. 88

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Reparafliile lasæ de dorit în stræinætate, pentru cæ în ultimii ani au fost alocafli doar 10.000 dolari pe an, pentru reparaflii la toate ambasadele. Am trimis personal nepregætit, dupæ Revoluflie. Am mai cedat øi la „pile“. Vom reevalua personalul, împreunæ cu Ioan Maxim, øi vom face o dimensionare corespunzætoare a lui. Susfline ideea curæfleniei la ambasade. Sunt cazuri de indisciplinæ. Aprovizionarea s°a îngreunat acum, dupæ liberalizarea preflurilor. Prin noi se efectueazæ numeroase acfliuni ale preøedinfliei øi guvernului. Noi le acordæm doar asistenflæ tehnicæ. Nu sunt mulflumifli øi ne reclamæ. Avem probleme în legæturæ cu folosirea spafliilor de cazare. Va face o notæ cu reparafliile care s°au fæcut la ambasada noastræ de la Paris. În direcflia lui, 98% din personal e nou. El a fæcut concursuri, a ales pe primii de pe listæ. De acord sæ°i aducem pe tofli cei dinainte de Revoluflie. Adrian Næstase: Sæ ne revedem mâine dupæ amiazæ. Øedinfla se terminæ la 11.05. 12.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Înmâneazæ un mesaj din partea secretarului de Stat al SUA. 14.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla cu întregul colectiv al MAE, unde transmite mesajul de la guvern. Øedinfla se terminæ la 14.40. 14.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De acord cu circulara la ambasade privind activitatea personalului MAE. – Dau aide°mémoire privind interesele noastre faflæ de proiectele Pentagonalei. 16.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte audienflæ pe Luigi Amaduzzi, ambasadorul Italiei la Bucureøti. 89

ADRIAN NÆSTASE

Luigi Amaduzzi: Problema vizitei: cereri specifice de la Roma referitoare la cooperarea balcanicæ. MAE italian doreøte sæ cunoascæ evaluarea României asupra reuniunii de la Tirana øi data când vom merge la Atena. Adrian Næstase: La Tirana s°a manifestat un interes comun pentru dezvoltarea colaborærii multilaterale, evident, din rafliuni diferite. Cea mai mare parte dintre participanfli au dificultæfli economice; vor o credibilitate mai mare pentru investiflii stræine. Are loc o omogenizare a conceptelor economice. Din punct de vedere politic, destructurarea Tratatului de la Varøovia øi a CAER a læsat un anumit vid, de unde o creøtere a interesului pentru formele subregionale de cooperare. Introducerea în acest proces al CSCE a Tiranei are importanflæ, pentru a o contamina cu valori democratice. Modelul e deja experimentat prin procesele generate de CSCE. E un moment foarte important pentru cooperarea multilateralæ balcanicæ øi în afara spafliului. Statutul de observator cerut din partea Italiei øi Ungariei constituie o dovadæ. Urmeazæ o suitæ tehnicæ de acorduri øi consultæri. E øi o componentæ de instituflionalizare a procesului. Bulgaria a vrut un secretariat permanent la Sofia, dar nu a pregætit ceva cuprinzætor. Era o propunere politicæ, færæ o idee prea claræ despre conflinut. Ideea noastræ: instituflionalizare pe etape, cu rotaflia preøedinfliei øi rotaflia secretariatului. S°a convenit o reuniune a miniøtrilor de Externe în fiecare an. E øi o propunere de reuniuni la nivel de øefi de state. Mai e problema observatorilor. S°a convenit ca întâi sæ se stabileascæ statutul observatorilor. Vrem sæ facem un grup de lucru, care va stabili ce statut vor avea. Noi am propus un aranjament ad°hoc pentru Italia, împreunæ cu Lon•ar, dar n°am obflinut consens. Luigi Amaduzzi: Deci e un interes pozitiv la Tirana. 90

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Foarte pozitiv. Reuniunea urmætoare e la Sofia. Luigi Amaduzzi: Când e vizita în Grecia? Adrian Næstase: 10–11 decembrie. Luigi Amaduzzi: Azi dimineaflæ, ambasadorul ungur i°a arætat un ziar unguresc referitor la vizita lui Adrian Næstase în Italia øi unde se scrie cæ italienii ar fi ridicat problema minoritæflilor. Adrian Næstase: Sunt obsedafli. Luigi Amaduzzi: Referitor la cooperarea balcanicæ: vor fi reuniuni pe aspecte politice? Adrian Næstase: Vor fi schimburi de vederi la nivelul înalflilor funcflionari. Luigi Amaduzzi: Are impresia cæ ritmul e lent. Adrian Næstase: Doar pentru aspectul instituflional. Sunt multe proiecte instituflionale. Luigi Amaduzzi: Referitor la urmærile vizitei lui Adrian Næstase în Italia. A transmis o telegramæ cu datele referitoare la vizita preøedintelui Iliescu. Eugen Dijmærescu trebuie sæ aøtepte invitaflia guvernului italian. Referitor la Pentagonalæ: n°are ræspuns. Adrian Næstase: Va aduce aide°mémoire°ul în aceastæ searæ. Luigi Amaduzzi: Propunefli oamenii pentru proiectul cu garantarea investifliilor. Adrian Næstase: Vom da mâine lista cu numele lor. Luigi Amaduzzi: Referitor la vizita delegafliei parlamentare italiene: e øi domnul Panella în componenfla ei. Aglietta vrea sæ ajute øi cu Panella. Speræ sæ fie o vizitæ bunæ. Adrian Næstase: Øi eu. Audienfla se terminæ la 16.35. 91

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase, ministrul de Externe al României, primeøte delegaflia Comisiei de relaflii externe a Bundestagului german, condusæ de Volkmar Köhler. Adrian Næstase a ræspuns detaliat întrebærilor interlocutorilor germani în legæturæ cu poziflia României într°o serie de probleme internaflionale, inclusiv faflæ de Tratatul de la Varøovia, ca øi altor întrebæri, care în principal s°au oprit asupra: situafliei minoritæflilor naflionale, respectærii libertæflilor øi drepturilor omului; asupra posibilitæflilor culturale de exprimare ale cetæflenilor, emigrærii etnicilor germani. S°au abordat, de asemenea: evoluflia din flærile estice, dezmembrarea unor structuri politice øi militare, tendinflele centrifuge din URSS.

13 noiembrie 1990 10.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – A fost la Petre Roman. 11.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Georges Wohlfart, secretar de Stat la Ministerul de Externe, al Comerflului øi Cooperærii al Marelui Ducat al Luxemburg. Adrian Næstase: Cunoaøte cæ a avut convorbiri cu Romulus Neagu. Problemele bilaterale s°au discutat. Sæ abordæm în discuflie proiecte concrete øi aspecte mai generale, ca de exemplu viitorul Europei. Georges Wohlfahrt: Mulflumeøte pentru primire. Pentru proiectele bilaterale s°a cæzut de acord. E mulflumit cæ a constatat o abordare pragmaticæ a colaborærii bilaterale. Se va semna cât mai curând acordul cultural. Vor acorda ajutor din partea Luxemburgului pentru orfelinate. Problemele concrete s°au discutat deja. Ar fi utilæ o discuflie asupra viitorului Europei. Øtie cæ România e interesatæ în colaborarea cu CEE. Acordul semnat e un prim pas spre un eventual acord de asociere. 92

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Grupul celor 24 este øi el deschis cætre România. Îl intereseazæ punctul nostru de vedere privind viitorul CAER. Care e sentimentul României în legæturæ cu viitorului Tratatului de la Varøovia? La ei se discutæ foarte mult ce se va întâmpla în URSS. Interes pentru evolufliile din Uniunea Sovieticæ. Gorbaciov are dificultæfli. Miøcæri de independenflæ în multe republici, inclusiv în Moldova. Adrian Næstase: Referitor la CAER: dupæ schimbærile din Europa de Est, prima reacflie este de a considera ca demodate øi inutile toate structurile instituflionale din trecut, pentru cæ totul era legat de ideologie. Prima reacflie a fost negativæ øi continuæ sæ fie la fel. În CAER erau evident elemente artificiale: conceptele de bazæ, rubla transferabilæ. Acum, în afaræ de schimbærile politice, sunt schimbæri economice majore: nu mai avem economii planificate, ci tranziflii la economia de piaflæ. E o profundæ mutaflie economicæ, plus o schimbare politicæ, din care rezultæ o atitudine foarte negativæ faflæ de CAER. Rezultæ o competiflie a flærilor Europei de Est, pe baze bilaterale, pentru relaflii privilegiate cu Europa Occidentalæ. Fiecare cautæ o poziflie cât mai bunæ în raport cu CEE. Ideea iniflialæ privea oarecum legitimarea noilor regimuri politice, prin delimitare de trecut, deci un interes politic. A apærut apoi interesul economic. E cunoscutæ teoria cercurilor concentrice. Au vrut sæ fie mai aproape de un centru. Øi°au dat seama cæ e greu. Acum este un anumit interes în Europa de Est de a gæsi un substitut economic al CAER. Între aceste flæri e o complementaritate economicæ. Ar fi straniu ca între România øi Ungaria sistemul tarifar sæ fie mai puflin favorabil ca între Ungaria øi CEE. Sunt unele idei pentru un organism economic. Cehoslovacia, Ungaria øi Polonia au vorbit despre asta. S°a discutat la un seminar. Pentru o perioadæ de tranziflie, e posibil, înainte de intrarea în CEE, sæ formæm un organism economic regional, un fel de AELS, care apoi în bloc sæ negocieze relaflii speciale cu CEE. 93

ADRIAN NÆSTASE

E greu pentru noi sæ avansæm proiecte de cooperare în Europa de Est, din motive politice, dar din punct de vedere economic e important sæ realizæm cæ avem aceleaøi probleme, care cer soluflii cvasiidentice. Tratatul de la Varøovia avea un fundament ideologic. O datæ dispærut acest fundament ideologic, el nu mai e o soluflie de securitate colectivæ. Referitor la viitor, sunt discuflii, la nivel de înalfli funcflionari. Dimensiunea militaræ a Tratatului de la Varøovia dispare complet în curând. Totul depinde de evoluflia CSCE. fiærile din Europa de Est trimit problema securitæflii lor spre CSCE, garantul securitæflii în absenfla Pactului. Mai sunt øi mecanisme subregionale. Acordul de la Budapesta e un aranjament al Tratatului de la Varøovia, înaintea semnærii Tratatului CFE. Discuflia primului°ministru la NATO a contribuit foarte mult la rezolvarea problemelor, deøi poziflia României a fost øi înainte flexibilæ. Georges Wohlfart: Teoria cercurilor concentrice. Cercul extern, format din acorduri de cooperare. Cercul doi, flæri cu acorduri de asociere: aici se poate încadra Estul, inclusiv România. Lucrurile se complicæ atunci când vrei sæ fii membru, ca Ungaria. La 14 decembrie, la Roma, va fi Conferinfla la nivel înalt a CEE, unde se discutæ adâncirea integrærii. Prima fazæ e crearea Bæncii Centrale. Moneda unicæ urmeazæ în 6–8 ani. Nu se øtie dacæ vor putea fi primifli noi membri, pânæ nu se încheie aceastæ etapæ. Referitor la uniunea politicæ mai sunt probleme. Aici este vorba de acordarea de competenfle Consiliului de Miniøtri; se poate face, dar nu în prea mare mæsuræ, din pricina subiectului sensibil al transferului de suveranitate. E nevoie de liniøtit spiritele în flærile mai mici, care cer garanflii. A doua problemæ e admiterea altor flæri, care acum sunt parte a EFTA (Asociaflia Europeanæ a Liberului Schimb). Ele sunt în curs de negociere a aderærii la „spafliul economic european“. Ele au idei în ceea ce priveøte organizarea acestui spafliu. Derogærile pe care EFTA le cere sunt prea multe øi merg prea profund. În plus, vor sæ participe øi la luarea deciziei. 94

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Dificultæflile sunt agricultura, pescuitul etc. Problema e cum facem cu spafliul economic european. În loc de ceva foarte complex, sæ facem o înflelegere cu un numær mai redus de obiective øi condiflionæri; asta se discutæ acum. Austria bate la poartæ. Chiar øi Suedia e gata. Elveflia e din ce în ce mai mult gata. Negocierile privind spafliul economic european sunt încæ în impas. CEE a cerut AELS sæ facæ niøte organizaflii. Pentru flærile din Europa de Est e nevoie de o perioadæ de tranziflie. Va fi nevoie de noi structuri: uniune vamalæ, zonæ economicæ liberæ. Cum vedefli aceste procese? Adrian Næstase: Sunt idei interesante, dar greu de aplicat în acest moment, pentru cæ implicæ decizii politice greu de luat într°un mediu internaflional extrem de fluid. Georges Wohlfart: Se discutæ acum de o politicæ externæ comunæ øi chiar de securitate comunæ în rândul flærilor membre ale CEE. Existæ în CEE un consens øi idei clare referitoare la uniunea economicæ øi monetaræ. În ceea ce priveøte uniunea politicæ, lucrærile sunt mai puflin clare. Tratatul de la Varøovia va avea o dimensiune politicæ; afli afirmat cæ multe vor depinde de evoluflia CSCE. Pentru moment NATO existæ. În cadrul NATO existæ ideea de a accentua componenta politicæ. Unele flæri est°europene sunt gata sæ intre în NATO. Sæ vedem cum va evolua øi CSCE. Dacæ evoluflia CSCE merge într°o direcflie determinatæ, spre o structuræ mai elaboratæ, se va pune problema existenflei NATO. Adrian Næstase: Structura de securitate a CSCE se poate construi fie pe un model existent, fie pe un model nou. Se pare cæ structura paneuropeanæ are o mai bunæ øansæ de a se construi pe modele vest°europene. A se vedea Consiliul Europei. E foarte posibil ca structura NATO sæ fie interesantæ pentru CSCE, în general. 95

ADRIAN NÆSTASE

Dacæ luæm structurile vest°europene øi acceptæm asta pentru Consiliul Europei, vom putea lua øi modelul NATO pentru structurile militare. Mai poate fi øi UEO. Acum se cautæ modele. NATO a fost foarte importantæ în logica Ræzboiului Rece, când adversarul era bine definit, ca urmare erau clare obiectivele sale. Acum e foarte importantæ pentru a proteja un amic. Dar existæ un element care va diviza Europa: participarea americanæ. Atlantism versus paneuropenism, iatæ o ecuaflie greu de rezolvat în viitor. Se va decide în timp. Dimensiunea economicæ va conta mult mai mult în viitor. Georges Wohlfart: Modelul UEO e de luat serios în considerare. În raport cu CSCE, intervine dimensiunea atlanticæ, pe care UEO nu o are. Am avut reuniunea UEO referitoare la situaflia din Golf. A fost invitatæ Islanda, cu statut de observator. Securitatea se va regla în CSCE. Adrian Næstase: Lunile care vin pânæ la primævaræ vor fi foarte importante pentru evolufliile politice din URSS. Este un risc foarte mare pentru o explozie politicæ, instituflionalæ øi structuralæ, care poate destabiliza toatæ Europa. Poate mæri foarte mult zonele de influenflæ ale altor puteri în Europa Centralæ. Pentru România, acest proces poate prezenta interes, dacæ rezultæ un model de independenflæ a republicilor. Republica Moldova este foarte importantæ pentru România. În acelaøi timp, România se va situa într°un context geostrategic foarte important. O datæ acordatæ independenfla unor republici ale URSS, ea se va situa în centrul unei zone de ample transformæri, cu riscuri pe mæsuræ. Acum, dacæ privim pe hartæ: Polonia e o flaræ care are de luptat cu o crizæ de proporflii, ce genereazæ instabilitate socialæ; Cehoslovacia este deja o flaræ divizatæ; Ungaria a træit peste resursele ei øi are probleme cu rambursarea datoriilor; Bulgaria e într°o crizæ economicæ profundæ. Simplificând lucrurile, paradoxal, România se va afla într°o situaflie mai bunæ, dacæ reuøim sæ ne stabilizæm politic øi sæ ducem la bun sfârøit reforma economicæ, care e foarte 96

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

radicalæ; ea ne poate aøeza în fruntea schimbærilor din Est. Cu schimbærile turbulente din URSS, România poate deveni interesantæ geostrategic øi economic. Sovieticii încearcæ sæ deschidæ supapele, pentru a disipa tensiunile, dar e greu de øtiut pânæ unde vor merge cu aceste mæsuri. E foarte important pentru sovietici ajutorul economic øi umanitar, pentru a le da oxigenul necesar promoværii reformelor. Popularitatea lui Gorbaciov în interiorul flærii a scæzut cu 50%. El riscæ sæ fie mæturat. Care sunt alternativele: o anumitæ demagogie politicæ, un demers populist sau un regim autoritar, care ar genera o situaflie foarte gravæ. Dupæ 5 ani de perestroika, lucrurile sunt cam la acelaøi nivel. E greu de prevæzut ce se va întâmpla. E o luptæ surdæ pentru putere, în special economicæ, foarte duræ, între diferite grupuri de interese în URSS. Perioada e foarte dificilæ pentru sovietici øi sunt riscuri foarte mari pentru Europa. Georges Wohlfart: Referitor la URSS, constatæm un paradox. Omul care a lansat glasnosti øi perestroika a ajuns sæ fie în cea mai mare dificultate. Se gândesc la ajutorarea URSS în aceastæ iarnæ, dar va fi doar un balon de oxigen. Nu se væd rezultate economice dætætoare de speranfle. Referitor la economia sovieticæ, ce se întâmplæ: nu merg prea departe cu reformele sau ele vin prea târziu? Dacæ va fi o îmbunætæflire economicæ, statele membre ale confederafliei vor vrea mai multæ independenflæ. În acest caz, va trebui optat pentru un federalism à la carte, în care fiecare ia ce°i convine øi ce crede cæ°i serveøte. Nu pot fi tratate la fel toate republicile. Se va putea face o politicæ de apærare comunæ? Va fi foarte greu de ajuns la un acord. Adrian Næstase: Problema în URSS, ca øi în Iugoslavia, e cæ unii vor separare, iar alflii relaflii foarte flexibile cu centrul. E un proces similar cu ceea ce se întâmplæ în Iugoslavia: marea dezbatere priveøte alegerea între federaflie øi confederaflie. Aceeaøi problemæ va fi øi în URSS. Ucraina øi Rusia vor independenflæ pentru cæ au resursele necesare. Sunt alte republici componente ale Uniunii care nu au resurse pentru a°øi susfline inde97

ADRIAN NÆSTASE

pendenfla politicæ. Negocierea se va face între interesele politice øi independenfla economicæ. E posibil sæ°i tenteze o confederaflie, cu legæturi flexibile cu centrul; centralizarea apærærii øi politicii externe, dar descentralizarea economicæ. Ruøii au fost animafli întotdeauna de mesianism. Au jucat un rol global. Vom avea din nou exerciflii ale republicii ruse pentru a stabili legæturi speciale cu vecinii lor. Un joc cu mai multe etape: independenflæ øi apoi legæturi speciale. E greu de prevæzut. Georges Wohlfahrt: E greu, într°adevær, de prevæzut. A vorbit cu reprezentanflii Letoniei. Chiar øi pentru flærile baltice ideea confederafliei nu e claræ. Ei vor merge pânæ la independenflæ pur øi simplu. Au spus cæ în 3 ani vor fi independenfli. Adrian Næstase: Întâlnirea a fost o plæcere. Sper sæ ne mai vedem. Mulflumeøte pentru sprijin, flexibil, cum îl definifli. Speræm ca el sæ fie mai puternic în viitor. Vefli fi oricând bine venit la noi, o flaræ prietenæ. Georges Wohlfahrt: A discutat foarte deschis asearæ despre flexibilitatea sprijinului lor. Primirea se terminæ la 12.30. 12.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Cere sæ demaræm redactarea unei Cærfli Albe. – De fæcut o departajare între oameni øi faptul cæ n°au idei. – De acord cu primirea delegafliei Crucii Roøii elene, joi la 10.30. – James Baker a comunicat cæ vrea sæ°l vadæ la Paris. 16.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede scrisoarea lui Doru Braia, trimisæ de la Budapesta. – Referitor la Braia — ministrul de Interne nu e în flaræ. A transmis acordul pentru eliberarea paøaportului. Soseøte pe data de 15 în Bucureøti, când va semna hârtia. Cel mai târziu pe 16 noiembrie i se va elibera paøaportul. S°a luat notæ de angajamentul din scrisoarea lui Doru Braia, adresatæ MI 98

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

øi MAE. S°a soluflionat pozitiv, peste rând. S°a luat act de propunerile øi sugestiile pe care le°a fæcut prin scrisoare. – Mircea Malifla trimite câteva idei pentru discursul preøedintelui Iliescu la Paris: înfiinflarea unui Centru de reflecflie european, un think tank care sæ genereze scenarii privitoare la unificarea continentului european. – Documentele pentru CSCE trebuie sæ fie gata în aceastæ searæ. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Niel Ruiz Guerra, ambasador al Republicii Cuba la Bucureøti. Diplomatul cubanez înmâneazæ o invitaflie scrisæ din partea lui Isidoro Malmierca Peoli, ministrul de Externe al Republicii Cuba, de a efectua o vizitæ oficialæ în aceastæ flaræ. 20.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegramæ la Washington: întâlnirea cu James Baker de la Paris.

14 noiembrie 1990 Adrian Næstase, ministru al Afacerilor Externe, adreseazæ lui Petre Roman, prim°ministru al României, o scrisoare privind publicitatea care s°a fæcut prin Televiziunea Românæ analizei activitæflii MAE în øedinfla de guvern din 9 noiembrie 1990. România Ministerul Afacerilor Externe Cabinetul ministrului Bucureøti, 14 noiembrie 1990 Stimate domnule prim°ministru, În seara zilei de marfli, 13 noiembrie 1990, Televiziunea Românæ a difuzat, la emisiunea consacratæ activitæflii guvernului, un reportaj de 99

ADRIAN NÆSTASE

15–20’ referitor la discufliile de la øedinfla de guvern de vineri, 9 noiembrie 1990, privitoare la unele aspecte ale activitæflii MAE. fiin sæ væ exprim surprinderea mea faflæ de decizia de a face publice dezbaterile care au avut loc cu acel prilej, ca øi cum comunicatul de presæ øi relatarea televizatæ a acestuia, redactate în termeni inadmisibili, dupæ pærerea mea, øi difuzate imediat dupæ øedinfla din 9 noiembrie nu ar fi fost de ajuns pentru prejudiciile aduse activitæflii guvernului însuøi. În legæturæ cu acestea, v°am împærtæøit deja rezervele øi comentariile mele. Consider cæ decizia de a reda pe larg la TV — mijlocul de informare cu cel mai mare impact în opinia publicæ — luærile de cuvânt din øedinfla din 9 noiembrie a guvernului nu a fost oportunæ, datoritæ efectelor extrem de negative pe care le poate avea. Las la o parte faptul cæ este pentru prima datæ, la øtiinfla mea, când un minister întreg este tratat în public în acest fel, în condifliile în care, din câte cunosc eu activitatea celorlalte ministere, MAE nu este cel cu cele mai pufline rezultate. Mæ gândesc, în primul rând, la momentul când criticile (iertafli°mi eufemismul!) la adresa MAE au fost formulate. Vefli fi, sper, de acord cæ, dupæ uriaøe eforturi pentru a corecta imaginea distorsionatæ a României în exterior — øi care este aøa nu din cauza slabei munci a MAE, ci pentru cæ existæ guverne øi cercuri politice în stræinætate care au dorit sæ impunæ o asemenea imagine (oare sæ nu aibæ Administraflia SUA ori guvernul britanic surse din care sæ cunoascæ cu precizie evolufliile din societatea româneascæ?) — aceste eforturi au început sæ dea primele roade øi putem constata o tendinflæ certæ de diminuare a distorsiunilor. Acesta era, de altfel, obiectul informærii pe care am prezentat°o în øedinfla de guvern din 9 noiembrie, dar care a fost practic ignoratæ în dezbateri. Departe de mine gândul de a atribui MAE întregul merit al acestui început de corectare a imaginii României în exterior. Sper însæ cæ suntefli convins cæ o anumitæ contribuflie a avut øi MAE, iar aceasta a constat într°o activitate susflinutæ øi tenace, constând în nenumærate contacte øi consultæri, participæri la reuniuni internaflionale, interviuri øi discuflii cu 100

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

ziariøti øi alfli oameni de presæ, întâlniri cu parlamentari, reprezentanfli de partide politice, de organizaflii neguvernamentale, øi acestea nu numai la nivelul ministrului, ci în cea mai mare parte la nivelul secretarilor øi subsecretarilor de stat, al directorilor, al ambasadorilor øi însærcinaflilor noøtri cu afaceri øi al diplomaflilor. Toatæ aceastæ activitate s°a fæcut cu „soldaflii“ pe care îi avem øi cu care „defilæm“. Poate cæ este „anchilozat“ øi „incapabil de idei noi“, dar væ asigur cæ, în imensa lui majoritate, acest aparat este cinstit øi apæræ interesele flærii, dupæ puterile øi capacitatea sa. Deci, într°un moment de conturare a unor succese — spargerea izolærii politice prin contacte de nivel, deblocarea semnærii acordului cu CEE, poziflia faflæ de criza din Golf, articole mai echilibrate în ziare de prestigiu — atacul se îndreaptæ asupra principalei instituflii implicate activ în toate aceste succese øi care, de bine, de ræu, a demonstrat cæ funcflioneazæ. Semnalul a fost dat de „Europa Liberæ“, care, într°un comentariu speculativ din 29 octombrie, atribuie imaginea flærii noastre în stræinætate faptului cæ aparatul MAE ar fi acelaøi ca înainte de Revoluflie øi cæ în acest minister nu ar fi avut loc nici mæcar schimbæri cosmetice de personal. Nimic mai neadeværat decât aceste afirmaflii, în condifliile în care personalul diplomatic din centrala MAE a fost schimbat în proporflie de 50%, ambasadorii în proporflie de 90%, iar personalul diplomatic de la ambasade în proporflie de 70%; din personalul angajat în MAE dupæ Revoluflie, numai o treime mai lucrase în MAE înainte, restul de douæ treimi fiind complet nou. Dar, vine øedinfla guvernului øi, prin aprecierile fæcute public, se dæ apæ la moaræ „Europei Libere“ øi multora din flaræ øi din stræinætate, care cautæ sæ erodeze øi sæ discrediteze orice punct de sprijin al actualului guvern. Pânæ la un punct aø fi putut înflelege aprecierile la adresa activitæflii øi personalului MAE, chiar în termenii în care au fost formulate. La urma urmei, ce înseamnæ personal „învechit“? Nu ne°am format noi tofli în epoca ceauøistæ? Cu toflii depunem eforturi pentru a ne dezbæra de vechi deprinderi, de limbajul de lemn øi de celelalte chingi care ne°au deformat 101

ADRIAN NÆSTASE

intelectual. Reuøim, unii mai mult, alflii mai puflin. Deci, nu asta este ceea ce mæ deranjeazæ, deoarece nu am avut øi nu avem la dispoziflie vreo echipæ de diplomafli, gata de schimb. S°au fæcut øi greøeli la încadrarea de personal în MAE dupæ Revoluflie; uneori n°a fost discernæmânt; alteori s°a cedat elanului revoluflionar, dar øi presiunilor de moment, exercitate inclusiv de membri ai actualei echipe de guvernare. Desigur cæ aceste greøeli se cer corectate. Ceea ce mæ deranjeazæ este publicitatea fæcutæ acestor discuflii, în care aprecierile la adresa activitæflii øi personalului MAE au avut un caracter generalizator, ceea ce nu corespunde realitæflii. În mod inevitabil, aceste generalizæri vor conduce la o slæbire a autoritæflii diplomaflilor români în contactele lor externe øi, implicit, la afectarea intereselor flærii, a credibilitæflii demersurilor guvernului nostru. Pe de altæ parte, aceste aprecieri au un efect devastator asupra moralului personalului, într°un moment când se cere ca el sæ funcflioneze cu maximum de capacitate øi nu sæ°øi punæ, cum o face acum, problema dacæ ræmâne sau nu în minister. Faptul cæ în øedinfla guvernului s°a încercat în luærile de cuvânt o anumitæ departajare între ministru împreunæ cu un „mic grup de colaboratori“ øi restul personalului nu mæ poate mulflumi; de altfel nici nu pot accepta o asemenea departajare, deoarece, ca øef al acestei instituflii, mæ simt øi, de fapt øi de drept, sunt ræspunzætor pentru întreaga sa funcflionare. Færæ îndoialæ, cu toatæ amæræciunea pe care o încerc faflæ de modul în care s°a gæsit de cuviinflæ sæ fie tratat MAE în acest moment crucial pentru flaræ, væ asigur cæ am reflinut ceea ce este just øi constructiv din remarcile care s°au fæcut în øedinfla de guvern. Ræmân însæ la pærerea cæ publicitatea care s°a fæcut øi, mai ales, maniera în care s°a fæcut aduce mari daune, nu mie personal øi nici mæcar ministerului ca atare, ci guvernului în ansamblu øi întregii flæri. Iar dacæ se va persista pe aceastæ linie, daunele vor putea deveni ireparabile. 102

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Væ rog sæ primifli, stimate domnule prim°ministru, asigurarea înaltei mele consideraflii. ss. Adrian Næstase Domnului Petre Roman Prim°ministru al României 9.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Parlamentului European, condusæ de Maria Adelaide Aglietta. Adrian Næstase: Este un privilegiu sæ poatæ dialoga cu reprezentanflii Parlamentului European. Impactul valorilor europene asupra României se manifestæ printr°un proces de democratizare axiologicæ. Maria Adelaide Aglietta: Mulflumiri pentru primire øi pentru programul de întrevederi, foarte dens. Face prezentarea delegaflilor. Adrian Næstase: Pentru noi valorile europene au constituit un element foarte important, în momentele de dupæ Revoluflie, când s°au refæcut direcfliile politicii externe româneøti, reconstruitæ dupæ noile obiective ale strategiei României. O decizie majoræ în materie a reprezentat°o retragerea rezervelor României la Documentul CSCE de la Viena. Acum suntem concentrafli asupra procesului de redefinire a abordærii româneøti privind institufliile europene, în special Consiliul Europei. Acordæm prioritate refacerii legæturilor României cu Europa. Programul noului guvern, de dupæ alegerile de la 20 mai, investit la 29 iunie, a definit o politicæ externæ coerentæ axatæ pe Europa, dar cu articulaflii flexibile, bazatæ pe colaborare, cu accent pe relaflii economice, pentru susflinerea efortului economic al flærii. 103

ADRIAN NÆSTASE

Încercæm sæ ne implicæm în construcflia europeanæ, în care interesele României sæ fie reprezentate øi promovate. Aøteptæm cu interes Conferinfla la nivel înalt de la Paris. Speræm sæ fie mai mult decât o consemnare a ceea ce s°a întâmplat, cât mai ales sæ dea direcflii clare despre ce va urma. Institufliile europene reprezintæ pentru noi efortul principal. Existæ apoi proiecte subregionale: colaborarea în Balcani. Am depus eforturi pentru reuøita Conferinflei miniøtrilor de Externe de la Tirana. Constatæm un interes foarte mare pentru cooperarea multilateralæ în Balcani, chiar dacæ din motive diferite. Entuziasm cert pentru dezvoltarea colaborærii multilaterale în Balcani. Existæ un proces de instituflionalizare øi posibilitæfli, în condifliile noi ale economiei de piaflæ, de evoluflie spre o zonæ de liber schimb în Balcani, care, printre altele, sæ promoveze forme de turism modern. Forumul Balcanic reprezintæ un proces care a demarat. S°a stabilit o preøedinflie balcanicæ, plus conferinfla miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice. Referitor la relafliile bilaterale: dupæ schimbærile din Europa de Est, constatæm o competiflie crescând în intensitate între flærile est°europene în raporturile bilaterale cu flærile occidentale. Poate cæ sunt justificate øi din punctul de vedere al legitimærii noilor regimuri politice din Est, dar exprimæ în primul rând neliniøti øi nevoi legate de asigurarea securitæflii, pânæ la edificarea unui sistem de securitate europeanæ. Exprimæm un interes special pentru vecini. Am fæcut vizite în øi am restabilit contacte cu Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, apoi cu Turcia, iar de curând cu Grecia. Suntem interesafli în contacte foarte bune cu institufliile europene. Suntem foarte bucuroøi de deblocarea semnærii acordului cu CEE. Speræm sæ participæm la procesul care va urma. În Consiliul Europei speræm sæ obflinem statutul de invitat special în luna ianuarie 1991. 104

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

A participat la Roma la Conferinfla informalæ a Consiliului Europei; a subliniat voinfla guvernului de a se angaja în institufliile europene, care introduce o presiune foarte puternicæ pentru aplicarea drepturilor omului. Am avut recent o dezbatere foarte interesantæ, cu participarea specialiøtilor occidentali, pentru elaborarea unei legi de înfiinflare øi funcflionare a Institutului Român pentru Drepturilor Omului, pe lângæ Parlament, ca o instituflie independentæ, în care sæ fie prezente toate curentele de idei. Deputat laburist, Marea Britanie: Referitor la reorientarea politicii externe româneøti, destræmarea CAER-ului va crea greutæfli în comerflul exterior. Ce facefli pentru reorientarea comerflului exterior? Adrian Næstase: În Europa de Est existæ un mecanism care a dezvoltat interese complementare. E foarte grea reorientarea noastræ în acest moment, pentru cæ asta înseamnæ pætrunderea pe noi piefle, extrem de selective øi de competitive. România nu depindea foarte mult de un comerfl direct cu flærile est°europene, din rafliuni economice. Din cauza tranzifliei la economia de piaflæ øi pentru cæ schimburile comerciale se vor face nu în ruble transferabile, ci în devize liber convertibile, s°a schimbat maniera de comerfl în regiune. Chiar dacæ e o tentaflie foarte puternicæ de dezvoltare a relafliilor cu flærile occidentale, persistæ un efect rezidual al vechilor mecanisme care au funcflionat timp de decenii în zonæ. Desigur, din punct de vedere politic nu existæ interes pentru a menfline aceste structuri, dar pentru flærile est°europene ar fi de dorit, pentru viitor, o formulæ de spafliu de liber schimb, cel puflin pentru perioada de tranziflie. E foarte greu de særit de pe o orbitæ pe alta, în teoria cercurilor concentrice. România e angajatæ într°un efort foarte puternic pentru a reface cadrul normativ al relafliilor economice cu flærile occidentale. Tratatele de comerfl trebuie rescrise. Se reface cadrul normativ bilateral. Cu URSS, relafliile sunt foarte importante, chiar dacæ în ultima vreme au intervenit momente de crizæ în aprovizionarea cu petrol. Ca vecin cu 2000 km. de frontieræ, cel puflin din punct de vedere al obflinerii resurselor, avem 105

ADRIAN NÆSTASE

tot interesul pentru menflinerea unor relaflii bune. Multe produse, insuficient de bune pentru flærile occidentale, au încæ cerere în URSS. E rezultatul unei anumite evoluflii economice postbelice. Deputat, Spania: Exprimæ respect pentru opfliunile noastre øi prudenflæ în aprecierea lor. Crede cæ ministerele de Externe din toate flærile democratice luptæ pentru imaginea flærilor lor. În Europa Occidentalæ existæ opinii nu prea bune în privinfla României, din douæ puncte de vedere. Se referæ la concluziile Comisiei de anchetæ asupra evenimentelor din iunie. Au vorbit ieri cu Comisia. Au fæcut treabæ bunæ, dar când vor fi prezentate concluziile? Sunt foarte importante pentru imaginea flærii. Sunt convinøi cæ în România existæ libertate de asociere øi în mijloacele de comunicare. Dar sunt probleme de exprimare în presæ, pentru cæ au probleme materiale cu hârtia, maøinile de tipærit, cu distribuflia. Ce gândeøte guvernul asupra acestor douæ subiecte? Ei vor sæ ne ajute. Adrian Næstase: Referitor la Comisia parlamentaræ, avem de°a face cu separarea puterilor în stat. MAE nu poate face raportul în locul Parlamentului. Ceea ce facem e sæ le amintim de câteva ori pe zi cæ raportul e necesar, deci se impune urgentarea elaborærii lui. Øi pentru noi e foarte important ca aceastæ comisie sæ dea concluzii valabile, responsabile. Evoluflia postrevoluflionaræ a României nu poate fi redusæ la cele trei zile din iunie. Nu existæ revoluflie care sæ fie complet ingenuæ. E o istorie mult mai complexæ. În aøteptarea raportului, explicæm cæ ceea ce s°a fæcut în materie de democratizare øi de reforme depæøeøte ca impact evenimentele din iunie, care au avut loc înainte de numirea acestui guvern. Raportul e important, dar nu e cel mai important lucru dupæ care trebuie judecatæ România. Sunt multe exemple mult mai negative în flærile din jurul nostru. Sunt evoluflii dificile nu doar în România. 106

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

E o contradicflie între libertatea de expresie, practic totalæ, øi resursele limitate în economia de piaflæ. Guvernul nu poate da hârtie. Cine are acum posibilitatea øi resurse financiare, øi°o procuræ de pe piaflæ, færæ limitæri. E un paradox. Acelaøi lucru se întâmplæ øi cu libertatea de a cælætori. Ne aflæm într°o lume în tranziflie, care nu poate fi judecatæ dupæ criteriile din lumea democraticæ, normalæ. E necesaræ o operaflie chirurgicalæ de însænætoøire a economiei româneøti. Deputat, conservator, Marea Britanie: În domeniul politicii externe, exprimæ interes pentru douæ aspecte: Forumul Balcanic øi politicile de securitate colectivæ. Cine face parte din Forumul Balcanic? Care e viitorul lui? Dacæ include øi aranjamente de securitate? Adrian Næstase: Forumul Balcanic poate fi constituit pe pilonii CSCE. Discutæm în contextul Coøului militar øi de securitate. Regiunea include øase flæri cu interese complementare, cærora cooperarea le oferæ øanse de investiflii din interior øi investiflii din afaræ. Speræm sæ avem o Bursæ balcanicæ de investiflii, plus bænci specializate. Proiectele regionale de colaborare cu flæri din zona Mærii Mediterane, Mærii Negre øi cu Pentagonala. Colaborarea balcanicæ a început acum 60 de ani øi a continuat, în principal, la nivel neguvernamental. Nu avem lider pentru moment. Avem preøedinflia prin rotaflie. Gândim pentru 1992 la o reuniune a øefilor de stat. Din punct de vedere al securitæflii, e greu de definit un sistem. Grecia øi Turcia sunt în NATO. Ne putem gândi la mæsuri de creøtere a încrederii, în sensul definit de CSCE. Carlo Panella (jurnalist, comentator parlamentar): S°ar putea spune cæ în urmætoarele 3–4 luni ar putea avea loc un proces de reflecflie în legæturæ cu evolufliile din sânul comunitæflii europene øi s°ar ajunge la o concluzie pe aceastæ temæ, de care se ocupæ consultærile celor 12. Ele vor avea un impact øi asupra evolufliilor din Est. Pentru o flaræ micæ sau mijlocie, calea unitæflii politice poate fi o soluflie, pentru o altæ flaræ abordarea federalistæ poate fi viabilæ. 107

ADRIAN NÆSTASE

Întrebarea este ce anume sæ primeze în procesul de evoluflie din CEE: respectarea strictæ a suveranitæflii ori abordarea realistæ, care ar presupune sæ facem diferite uniuni: medicalæ, socialæ øi apoi una politicæ. Trebuie ca România sæ aibæ ambiflii mai mari ca alflii. Havel vrea când federaflie, când confederaflie în Europa. Acum în România sunt 5 delegaflii. În februarie vor fi 20, prezente în acelaøi timp. Dacæ ar fi o abordare federalæ în ceea ce priveøte viitorul Europei, ea ar fi mai raflionalæ. Adrian Næstase: E o problemæ care intereseazæ de decenii oamenii politici øi cercetætorii. Direcflia e foarte claræ, ineluctabilæ. Problema e de timp, dacæ reunificarea Europei se va face în 2 sau în 20 de ani. Ar fi dificil øi de nedorit sæ nu se flinæ seamæ de realitæfli øi de interese. Acum nu mai joacæ elementul ideologic, ci interesul economic. E firesc ca oamenii sæ vrea sæ meargæ sæ lucreze sau sæ se stabileascæ în Occident. Aceasta nu e însæ o soluflie la problemele Estului. Soluflia e sæ se sprijine dezvoltarea Europei de Est. Apoi aceste flæri se vor putea integra într°un mecanism federalizat. Maria Adelaide Aglietta: Problema realæ e cæ pânæ acum nu politica a gerat economicul, ecologia, ci „naflionalismul“ remanent în mintea fiecæruia, care influenfleazæ deciziile. Adrian Næstase: Din punct de vedere ecologic, România e deja o federaflie. Fiecare aruncæ gunoiul unde°i vine mai bine øi se ceartæ cu guvernul, pe tema cine plæteøte sæ°l ridice. Carlo Panella: Pentru ei federalismul european se referæ la altceva; ei væd un centru politic al construcfliei europene, care sæ ia decizii de naturæ strategicæ, pe care statele membre sæ le susflinæ øi sæ le promoveze. Adrian Næstase: În ceea ce ne priveøte, noi am reuøit pânæ acum sæ „izolæm“ Consiliul Europei! Pânæ la urmæ, dincolo de aceste discuflii, ceea ce conteazæ e sæ încercæm ceea ce e fezabil. Abordarea federalistæ va mai dura pânæ va obfline sprijin; e nevoie de o schimbare de mentalitate. E un moment excepflional în Europa. 108

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Maria Adelaide Aglietta: Mulflumeøte pentru primire. Adrian Næstase: Mulflumiri. Speræm sæ mai avem ocazia de a ne revedea. Primirea se terminæ la 10.05. 15.10 Adrian Næstase prezideazæ øedinfla Colectivului de conducere al MAE. Øedinfla se terminæ la 17.35.

15 noiembrie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu øefi de misiune din flærile Asiei acreditafli la Bucureøti. În cadrul convorbirii, Adrian Næstase prezintæ: aspecte actuale ale situafliei politice, economice øi sociale din flaræ; coordonate ale politicii externe româneøti; domenii de interes prioritar pentru colaborarea dintre România øi flærile din Asia.

16 noiembrie 1990 9.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De acord cu includerea lui Sorin Dumitrescu în delegaflia la CSCE. – De vorbit cu Vasile Secæreø1. Victor Stænculescu a fost de acord sæ meargæ doi oameni de la ei: øeful Statului Major, plus Cornel Codiflæ2 sau Øarpe cu Nicolae Corduneanu3, dupæ cum doreøte Preøedinflia. 1

Vasile Secæreø. Ministru. Øeful Departamentului de analizæ politicæ de pe lângæ Preøedinflia României. 2 Cornel Codiflæ. Consilier la Preøedinflia României. 3 Nicolae Corduneanu. Expert. Membru al delegafliei române la negocierile de la Viena privind forflele convenflionale în Europa. 109

ADRIAN NÆSTASE

– De væzut când pleacæ avionul cu ziariøtii. Preøedintele pleacæ mai devreme. – Dosar pe Golf, plus o evaluare a forflelor militare. Pe scenariile de evoluflie a crizei din Golf, sæ construim scenarii de poziflii. 10.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Primul°ministru Petre Roman a vorbit cu ambasadorul american Green. I°a transmis o idee a pærflii române. Ion Diaconu sæ facæ o analizæ juridicæ privind folosirea forflei în acest caz. – Rezumând, avem: 1. Aspecte de drept internaflional. 2. Legitimitate politicæ generalæ øi motivarea prezenflei militare în zonæ, cu argumentul suplimentar al echilibrului energetic. 3. Aspectul echitæflii: în aceste luni corporafliile transnaflionale s°au îmbogæflit datoritæ dublærii preflului petrolului. Am avea nevoie de o soluflie reparatorie, prin taxarea profiturilor nejustificate. 11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Imre Szokai, secretar de Stat adjunct în MAE al Ungariei. Imre Szokai: Mulflumeøte pentru primire. Adrian Næstase: Lucrul cel mai important e cæ se aflæ la Bucureøti. Pozitiv este faptul cæ putem pune de°o parte lucrurile cu care suntem de acord øi de altæ parte pe cele cu care nu suntem de acord. Când încerci 10 lucruri, øansa e mai mare sæ rezolvi ceva decât când nu faci nimic. Acesta e punctul de vedere al guvernului øi al preøedintelui Iliescu. Ultima perioadæ a fost interesantæ, un test pentru politica noastræ. Speræm cæ vom putea continua în acest mod. Discufliile cu Jeszenszky de la Budapesta øi New York au fost deschise øi sincere. A fost difuzat interviul lui Géza Jeszenszky la TVR. A fost foarte bine. E mai bine sæ ne spunem punctele de vedere, necenzurate de o anumitæ presæ, la noi øi la dumneavoastræ. 110

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sunt lucruri cu care nu suntem de acord. Nu e o tragedie. fiine de istorie. Ne vom spune punctele de vedere færæ a manipula opinia publicæ, dacæ øi guvernul ungar va fi de acord cu acest mod de abordare a relafliilor noastre. Am trimis o scrisoare lui Géza Jeszenszky cu comentarii referitoare la declaraflia guvernului ungar, difuzatæ cu ocazia intrærii în Consiliul Europei. Am salutat intrarea Ungariei în Consiliul Europei. Am spus acest lucru øi la Budapesta øi la Roma, la conferinfla ministerialæ. Acestea sunt pozifliile noastre: moderate, echilibrate, în spiritul intereselor naflionale româneøti, pe care le vom apæra cu toatæ fermitatea, dar cu eleganfla pe care ne°o cere democraflia. A înfleles cæ are un mesaj pentru preøedintele Iliescu. Acesta l°a împuternicit sæ°l primeascæ. Imre Szokai: Sunt de acord cu foarte multe din ce afli spus. Guvernul ungar a luat poziflii repetate pentru constituirea unor relaflii concrete, de bunæ vecinætate cu România. Se bucuræ cæ guvernul român urmæreøte cu consecvenflæ interesele româneøti. Aceasta e în consonanflæ cu punctul de vedere ungar. Pe altarul bunei vecinætæfli nu intenflionæm sæ sacrificæm interesele ungare. În baza formulærii clare a intereselor, existæ posibilitatea unui dialog constructiv. Cu ræbdare, cu înflelepciune, adaptându°ne la acele principii øi obiective pe care guvernul ungar le transpune în practicæ, putem obfline øi rezultate. Pentru asta, e nevoie de un Tratat, de consultæri. Øi noi dorim sæ reprezentæm interesele ungare. Intenfliile le formulæm foarte clar, exact øi putem continua consultæri frecvente numai dacæ credem cæ intenfliile pærflii celeilalte sunt serioase. Nu dorim sæ ne confruntæm cu alte intenflii. Poziflia guvernului ungar constituie un element foarte important pentru restul Europei. Ca parte a drepturilor omului, dorim sæ asiguræm drepturile individuale øi colective ale minoritæflilor naflionale din flærile noastre. Poziflia guvernului ungar e foarte claræ. Acest principiu nu°l poate interpreta relativ. E determinat øi de obligafliile asumate prin documentele internaflionale. 111

ADRIAN NÆSTASE

Recomandærile Consiliului Europei din 2 octombrie formuleazæ foarte clar concepflia øi recomandærile privind drepturile colective øi individuale ale minoritæflilor naflionale. Ungaria nu ar putea acredita alte principii decât cele aplicate cu alte flæri. În mod firesc, Ungaria consideræ obligatorii principiile de la Helsinki øi alte obligaflii asumate prin documentele anterioare. E deosebit de important dialogul deschis. Øi guvernul ungar gândeøte la fel. A citit scrisoarea cætre Jeszenszky. I°a produs o anumitæ surprindere. În aceastæ scrisoare formulafli în scris ideea cæ, în mæsura în care guvernul ungar aderæ la principiile declarafliei din 2 octombrie, nu existæ posibilitatea de normalizare a relafliilor noastre. A discutat chiar despre asta cu Romulus Neagu. Nu avem voie sæ trântim uøa. De acord cu ce a spus Romulus Neagu, cæ legæturile româno°ungare au fost aglomerate cu multe probleme. În discuflii am ajuns la înflelegeri importante. Mai sunt øi probleme în care punctele de vedere sunt diferite. Nu trebuie sæ dramatizæm. Dar e bine sæ le cunoaøtem. Dacæ dorim sæ avem speranflæ, nu e foarte util sæ excludem normalizarea legæturilor bilaterale. În declaraflia amintitæ, nu existæ nici mai mult nici mai puflin decât ce s°a acceptat în documentele ONU, în convenfliile øi recomandærile Parlamentului european. Refline insistent atenflia noastræ cæ, în aceste probleme concrete, guvernul ungar a reunit øi a formulat acele obligaflii pe care le°a asumat øi pe care le consideræ importante øi pentru alflii. Cred cæ putem fi de acord cæ securitatea øi stabilitatea în Europa au o serie de elemente — statele europene au ajuns la concluzia cæ securitatea øi stabilitatea nu se asiguræ cu forfle armate. Din punctul de vedere al stabilitæflii øi securitæflii europene devin tot mai importante problemele economice øi umanitare. Pentru guvernul ungar, reprezentând consecvent interesele sale, utilizând aceastæ perioadæ istoricæ deosebit de favorabilæ, este evident faptul cæ Ungaria øi România trebuie sæ reprezinte un model de colaborare pentru Europa. 112

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Am spus øi la Budapesta øi acum cæ prin muncæ susflinutæ putem sæ punem în comun ideile noastre legate de minoritæflile naflionale. Pe baze bilaterale, am avansa mai uøor ca pe baze multilaterale. Cele douæ forme nu se exclud, ci se completeazæ. Are împuternicire din partea preøedintelui Republicii Ungare ca acest mesaj, cu elemente conflinând propuneri concrete, sæ°l înmâneze preøedintelui Iliescu. Nu are însærcinarea sæ°l înmâneze altcuiva. Se stræduieøte sæ fie un diplomat disciplinat. Are nevoie de o autorizare specialæ din partea preøedintelui Republicii. Acum el e în Coreea øi nu°l poate contacta. De aceea a spus din timp cæ este purtætorul unui mesaj. E gata sæ ræmânæ în Bucureøti pânæ când preøedintele va gæsi 10 minute pentru a°i înmâna mesajul. Cel mult va primi o mustrare de la ministru. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru comentarii. În 5 minute trebuie sæ plece la aeroport. Datoritæ interesului naflional, putem gæsi øi interese comune. Acesta e rostul consultærilor. Din acest punct de vedere suntem dispuøi la o abordare constructivæ. Referitor la scrisoarea cætre Jeszenszky, pornim de la un lucru foarte simplu. Ungaria sau oricare alt stat care intræ în Consiliul Europei îøi asumæ ræspunderi pentru ele øi nu pentru teritorii care nu sunt ale lor. Nu e potrivit ca statul ungar, devenit membru al Consiliului Europei, în loc sæ se refere la populaflia sa øi la propriile minoritæfli, sæ se refere la minoritæflile din alte state. Acest lucru va fi avut în vedere când România va deveni membræ a Consiliului Europei øi va trebui sæ respecte acele standarde. Acesta este elementul central al scrisorii. În ceea ce priveøte drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, avem un punct de vedere. Nu înflelegem concepflia drepturilor colective. Nu înflelegem conceptul de „drepturi colective“. Nici nu s°au dat exemple de asemenea drepturi. Nu cunoaøtem un document care sæ se refere la drepturile colective. Putem avea pæreri diferite, dar dreptul internaflional e clar øi neechivoc. 113

ADRIAN NÆSTASE

Noi respectæm integral înflelegerile internaflionale øi standardele general europene øi am dori ca acest lucru sæ fie foarte bine clarificat øi aplicat în domeniul minoritæflilor — atât în România, cât øi în Ungaria. Aici vedem o dinamicæ fireascæ între documentele internaflionale øi documentele interne. Nu vedem deocamdatæ rostul unor înflelegeri bilaterale privind minoritæflile. Referitor la mesaj, iau notæ de ce afli spus. Voi transmite preøedintelui, care va decide. Imre Szokai: Sunt echilibrate referirile la minoritæflile din Ungaria øi din afaræ. România nu e nominalizatæ. Numai România a reacflionat. Adrian Næstase: Væ înøelafli. Imre Szokai: Tofli au primit bine referirile. În Tirolul de Sud figureazæ „drepturile colective“ øi e o înflelegere internaflionalæ. Ideea înflelegerii ræmâne, oricum. Adrian Næstase: Nu sunt opozabile erga omnes. Imre Szokai: El subliniazæ cæ existæ înflelegeri privind minoritæflile. A vorbit cu profesorul Ermacora. În documente internaflionale sunt drepturile minoritæflilor naflionale tratate în calitate de colectivitæfli. Acesta este un element foarte important al relafliilor internaflionale în Europa Centralæ. Trebuie sæ gæsim o înflelegere pe bazæ regionalæ. Dacæ gæsim o soluflie, putem fi mai avantajafli pentru integrarea occidentalæ. Adrian Næstase: Drepturile individuale, în anumite situaflii, sunt exercitate în comun. Doar un politician poate confunda acest lucru cu „drepturile colective“. M°am bucurat de cunoøtinflæ. Problema fline de ceea ce se face în plan intern. Ceea ce va conta în viitor va fi standardul de viaflæ. Primirea se terminæ la 11.45. 114

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

12.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri la Vila Lac III cu Roelof Frederik Botha1, ministru al Afacerilor Externe al Africii de Sud. Discufliile privesc identificarea procedurilor de înaintare spre normalizarea raporturilor bilaterale.2 S°a cæzut de acord cæ acestea vor fi în funcflie de schimbærile politice care au loc în Africa de Sud, cu respectarea rezolufliilor ONU. Adrian Næstase a reafirmat poziflia României de condamnare a policii de apartheid øi de sprijin a eforturilor øi demersurilor pentru instaurarea în Africa de Sud a unei societæfli democratice, nerasiale, în care tofli locuitorii flærii, færæ deosebire de rasæ, culoare øi religie, sæ poatæ participa færæ restricflii la viafla politicæ øi socialæ a flærii.

17 noiembrie 1990 11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Alan Green Jr.: Dæ o listæ de sancfliuni impuse Irakului øi nerespectate de România. Adrian Næstase: În principiu, atitudinea noastræ e cunoscutæ. Vom verifica dacæ lucrurile stau aøa øi vom lua mæsurile care se impun. Alan Green Jr.: A primit azi o telegramæ de la Washington, referitor la problemele Israelului la ONU, prin care se cere sprijin pentru poziflia americanæ. Larry C. Napper (consilier politic la Ambasada SUA): OEP øi°a schimbat tactica. Încearcæ diferite formule clever. 1

Roelof Frederik Botha. Om politic øi de stat sud°african. Ministru de Externe al Africii de Sud (1977–1994). 2 La 21 noiembrie 1991, România øi Republica Africa de Sud stabilesc relaflii diplomatice la nivel de ambasadæ; ambasade la Bucureøti øi Pretoria. 115

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Nu fline de dreptul internaflional. Larry C. Napper: Suedia va veni cu o rezoluflie de no action. Speræ cæ vom vota pentru. Adrian Næstase: Vom vedea cum vor evolua lucrurile. Alan Green Jr.: Anunflæ cæ va lipsi sæptæmâna viitoare, dar va fi aici de 1 decembrie, de Ziua Naflionalæ. Adrian Næstase: Încæ nu s°a stabilit cum se va marca. Alan Green Jr.: A venit în România de 1 decembrie. Adrian Næstase: De aceea am proclamat 1 decembrie Ziua Naflionalæ! Alan Green Jr.: Râde! Adrian Næstase: La 3 decembrie, MAE invitæ corpul diplomatic la Operæ, un balet foarte interesant, modern. Alan Green Jr.: Vrea sæ øtie reacflia noastræ dupæ întâlnirea de la Paris cu James Baker. Adrian Næstase: Va vorbi cu Napper la întoarcere. Problema aprovizionærii populafliei este gravæ. O explozie socialæ poate avea loc oricând. Poate scæpa de sub control. Larry C. Napper: Ar fi util de negociat o stabilizare cu experflii FMI. Adrian Næstase: A fost la noi o delegaflie øi a discutat deschis. Crede cæ s°a ajuns la o înflelegere Alan Green Jr.: Guvernul american ar vrea sæ vadæ tineretul la lucru în politicæ, administraflie, democraflie. E o bunæ øansæ cu Adrian Næstase ca acest lucru sæ se întâmple. Adrian Næstase: Va încerca sæ promoveze cât mai mulfli tineri. Audienfla se terminæ la 11.25. 12.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – A fost la Petre Roman cu sesizærile SUA referitoare la încælcærile embargoului împotriva Irakului. A spus cæ sunt neadeværate. – Elaboræm o scrisoare cætre partea americanæ, în care spunem, în esenflæ: „Am discutat cu primul°ministru. În ceea ce priveøte aspectele semnalate, care 116

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

privesc domeniul militar, aceste lucruri nu pot fi fæcute în afara controlului guvernului. Asigur cæ nu e nici un fel de cooperare în domeniu cu partea irakianæ. A fost consultat ministrul Agriculturii, care informeazæ cæ nu e implicat în nici un fel de activitæfli cu Irakul. – Victor Stænculescu spune cæ ataøatul militar øi ambasadorul SUA au fost flinufli la curent cu vechile noastre contracte de armament cu Irakul, øi cæ în acest an nu s°a livrat nimic militar. – Primul°ministru al României øi ministrul de Externe au precizat cu diverse ocazii cæ toate acuzele aduse României sunt netemeinicie øi au reiterat poziflia guvernului român, de totalæ respectare a angajamentelor asumate. 19.35 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu, pentru reacflii la discufliile cu Szokai. – A fost un schimb de scrisori: o scrisoare cætre partea maghiaræ, cu propunerile noastre. Partea maghiaræ a ræspuns, la ræspuns adæugându°se comentariile lui Szokai. – Szokai a venit øi el cu propuneri. – A fost la UDMR øi la TVR, la emisiunea în limba maghiaræ. – S°a negociat mult øi era clar cæ trage de timp. – Textul a fost terminat pe la ora 13.00, azi. – Ei au propus ca cele douæ pærfli sæ discute, eventual cu participarea HCR (Crucea Roøie Ungaræ), problema refugiaflilor români în Ungaria. – I s°a explicat în timpul discufliilor de ce nu putem accepta aceste propuneri. – În timpul primirii la preøedintele Iliescu, a propus o întâlnire cu Arpad Göncz la 17 decembrie, la Timiøoara, la care sæ se adopte douæ documente: o declaraflie cu minoritæflile, plus un document privitor la relafliile bilaterale. – Ne°a indus în eroare. Nu a avut nici un mesaj. – Sæ luæm un text al Protocolului pentru a i°l prezenta lui James Baker, la Paris. Terminæm la 20.35. 117

ADRIAN NÆSTASE

22.25 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – Romulus Neagu l°a primit pe ambasadorul ungar, cæruia i°a reproøat atitudinea ostilæ României din textul Declarafliei guvernului ungar prezentatæ cu ocazia admiterii în Consiliul Europei.

18 noiembrie 1990 11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Paris, cu avionul prezidenflial, ca membru al delegafliei României la Conferinfla CSCE la nivel înalt. Sosirea la Paris la 13.15 (ora localæ). 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu James Addison Baker1, secretar de Stat al SUA (la Hotel Intercontinental). Adrian Næstase: Se bucuræ de cunoøtinflæ. Propune sæ abordeze direct subiectele care privesc situaflia din Golf. James Baker: Încercæm diferite soluflii politice, dar luæm în calcul inclusiv opfliunea folosirii forflei. Nu putem exclude folosirea forflei, în ipoteza în care instrumentele politico°diplomatice nu sunt suficiente pentru a determina respectarea rezolufliilor ONU. Sunt întrunite deja unele condiflii pentru a adopta în aceastæ lunæ o rezoluflie generalæ, care sæ autorizeze recursul la forflæ. Speræ sæ putem adopta aceastæ rezoluflie în Consiliul de Securitate în øedinfla la nivelul miniøtrilor pe 28–29 noiembrie, la New York. Adrian Næstase: În acea perioadæ va fi ministrul de Externe danez la Bucureøti, dar vom face eforturi sæ participæm la øedinflæ. 1 James Addison Baker III. Om politic øi de stat american. Secretar de Stat al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 1989–23 august 1992).

118

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

James Baker: Marea Britanie, Franfla, SUA, Canada, Egipt, Zair, Etiopia, posibil Coasta de Fildeø, România, Finlanda sunt flærile care vor vota în favoarea rezolufliei. Sovieticii n°au spus ce vor face. Se vor gândi, dar nu cred cæ va fi veto. Nici China. Adrian Næstase: Cunoaøtefli poziflia noastræ atât în legæturæ cu invadarea Kuwaitului de cætre Irak, cât øi în legæturæ cu folosirea forflei. Irakul trebuie sæ respecte rezolufliile Consiliului de Securitate øi regulile dreptului internaflional. Opinia noastræ este aceea de a folosi forfla doar atunci când celelalte mijloace de rezolvare a crizei s°au epuizat, øi doar în cadrul oferit de Carta ONU. Deocamdatæ se negociazæ, nu s°au închis toate canalele de comunicare. James Baker: SUA nu vor sæ lase lucrurile sæ treneze, într°o zonæ extrem de sensibilæ. O rezoluflie a ONU pune o serie de probleme pærflii americane. Poziflia lor este cunoscutæ: nu doresc sæ°øi punæ trupele sub o comandæ stræinæ. Vor avea circa 400.000 soldafli în teatrul de operaflii. Nu vor ca aceste trupe sæ fie puse sub comandæ ONU. Egiptenii øi turcii vor ca totul sæ fie conform rezolufliei Consiliului de Securitate. Marea Britanie ar dori acfliune, dar færæ avizul Consiliului de Securitate. Dar, fiind vorba de sensibilitæflile din regiune, e important avizul Consiliului de Securitate. Adrian Næstase: E important ca totul sæ se facæ doar cu acordul Consiliului de Securitate. James Baker: Mulflumeøte pentru sprijinul României în crizæ øi pentru poziflia în Consiliul de Securitate. Adrian Næstase: Sunt bucuros cæ avem posibilitatea sæ discutæm, alæturi de consecinflele crizei din Irak øi despre stadiul relafliilor bilaterale. Væ prezentæm deschis problemele noastre øi opfliunile de politicæ internæ øi externæ ale noii Românii. Suntem gata sæ urmæm consecvent, în criza irakianæ, o politicæ bazatæ pe principii øi valori în concordanflæ cu dreptul internaflional øi cu cele ale lumii 119

ADRIAN NÆSTASE

libere øi democratice. Chiar dacæ decizia a fost greu de luat, din cauza consecinflelor de naturæ economicæ, promovæm în continuare aceastæ poziflie principialæ. Nu e numai interesul SUA sæ rezolve aceastæ crizæ, ci øi al României. Invazia Kuwaitului naøte precedente periculoase pentru flæri ca România. Când acflionæm în acest fel, o facem în interesul României. E o problemæ la fel de importantæ pentru noi, cât este pentru SUA øi pentru comunitatea internaflionalæ. Referitor la procedura care trebuie urmatæ pânæ la utilizarea efectivæ a forflei, Consiliul de Securitate trebuie folosit drept cadru de negociere. Dupæ mai multe exerciflii de democraflie în spafliul relafliilor internaflionale, vom putea dovedi, øi este util acest lucru, cæ doar o singuræ soluflie e legitimæ, chiar dacæ nu e paønicæ. E important sæ se sublinieze ceva foarte important, în opinia noastræ: criza generatæ de invazia irakianæ ameninflæ nu doar pacea în zonæ, ci øi stabilitatea energeticæ la nivel global, ceea ce aduce atingere unui interes comun al umanitæflii. E foarte important sæ încercæm sæ gæsim o alternativæ compensatorie pentru banii pierdufli de anumite flæri. Eventual, sæ°i taxæm mai mult pe cei care au profitat de pe urma crizei, iar cu taxele sæ°i ajutæm pe cei care au suferit. Ar putea convinge pe mai mulfli sæ se alæture coalifliei. Sæ gæsim un model acceptabil de compensaflii pentru cei care pierd de pe urma crizei irakiene. Vom fi gata sæ acflionæm împreunæ. James Baker: Speræm sæ putem face mai multe pentru a°l convinge pe Saddam sæ respecte rezolufliile, fie prin intermediul instrumentelor ONU, fie prin impunerea de noi restricflii øi sancfliuni. Ceva similar cu izolarea maritimæ: orice e necesar pentru un embargo eficace. Ne gândim la o declaraflia foarte simplæ, care sæ se refere la acele 10 rezoluflii ale Consiliului de Securitate, autorizând o forflæ multinaflionalæ sæ aplice orice mæsuri consideræ cæ sunt necesare pentru aplicarea rezolufliilor. Adrian Næstase: Articolul 42 din Carta ONU poate da cadrul legal. 120

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Colaborator al secretarului de Stat: Nu vor o referire la articolul 42, ci la capitolul VII. Adrian Næstase: Da. James Baker: Referitor la relafliile bilaterale, aminteøte cæ a fost primul secretar de stat care a venit în România. A fost în decembrie 1989, când mulfli i°au spus sæ nu vinæ. Era, însæ, important sæ lase trecutul în spate. Crede cæ dorinfla øi motivaflia pærflii americane de a ajuta au fost demonstrate prin vizita sa. A venit cu 80 milioane dolari asistenflæ, împotriva opozifliei din SUA. A vorbit cu preøedintele Iliescu la New York referitor la mineri. Vor sæ vadæ cæ lucrurile se miøcæ în direcflia cea bunæ. Ei nu sunt împotriva asistenflei pentru România. Sunt alflii care se opun. Ei nu sunt contra în Grupul celor 24, deøi ar vrea sæ vadæ progrese prezentate de România în Grupul celor 24. Colaborator al secretarului de Stat: În ultimul an, în Grupul celor 24 a fost o decizie de extindere a asistenflei umanitare — food aid — legate de democraflie. Øedinfla urmætoare e în ianuarie 1991. Alfli colegi — Marea Britanie, Olanda — sunt foarte interesafli în raportul Comisiei parlamentare. Dacæ e consens în acest sens în G 24, SUA nu se opun ajutorærii României. Altæ problemæ o constituie cele 80 milioane dolari ajutor alimentar. Vor sæ dea mai mult, cu condiflia sæ fie folosifli pentru susflinerea unor programe sociale, care pot fi urmærite. Dacæ o rezolvæm, va fi ajutor suplimentar. Au fost echipe de la FMI øi BIRD, care urmæresc un program de stabilizare economicæ. Dacæ ei o recomandæ, vor sprijini România. Înfleleg cæ sunt dificultæfli în procesul de democratizare. Vor sæ sprijine, dar vor sæ vadæ progrese în democratizare, în normalizarea vieflii politice øi sociale. Adrian Næstase: Câteva comentarii. Pentru Ministerul Afacerilor Externe, raportul Comisiei Parlamentare pentru Investigarea Evenimentelor din 13–15 iunie e o prioritate. Sunt controverse legate de redactarea concluziilor. 121

ADRIAN NÆSTASE

În România se întâmplæ însæ mult mai multe lucruri. Istoria evolufliei politice postrevoluflionare nu se rezumæ la trei zile nefericite din iunie. Am invitat pe ambasadorul SUA sæ încerce sæ ia în consideraflie complexitatea schimbærilor din flara noastræ, viteza lor øi buna noastræ credinflæ. Niøte ræspunsuri la problemele care intereseazæ SUA. O flaræ ca România are multe frustræri øi probleme de rezolvat. Pentru asta vrem sprijin. Izolarea României ar accentua frustrærile øi ar îngreuna reformele. Am îmbunætæflit dialogul cu multe flæri europene. Vrem o læmurire øi o soluflionare legalæ a evenimentelor din 13–15 iunie, dar tabloul României e mai nuanflat øi mai pozitiv decât cel fæcut în presæ. Vrem sæ oferim øi oferim elemente de clarificare privind Securitatea. Am dat pærflii americane un document læmuritor referitor la asta. Dorim sæ ni se spunæ clar ce anume se aøteaptæ în plus de la noi. Suntem deschiøi sæ examinæm interesele americane în regiune sau în lume. România va deveni o flaræ foarte interesantæ. Poate fi foarte importantæ în regiune, flinând seama de evolufliile din spafliul URSS. James Baker: De acord cu asta. Înfleleg unele lucruri care se întâmplæ în regiune. Referitor la experienflæ: SUA au de 200 de ani democraflie. Cred ferm în ea. Înfleleg cæ tranziflia la democraflie uneori e grea; nimic nu e uøor în acest domeniu . Singura lor îngrijorare vine din faptul cæ în România persistæ încæ un climat de teamæ, legat de fosta securitate. Înfleleg cæ e greu de depæøit. Adrian Næstase: Remanenfla temerilor e un lucru inevitabil, dupæ atâflia ani de dictaturæ. Se va schimba în timp. Dar noi nu generæm acum teamæ. Acest guvern e gata sæ°øi asume toate riscurile care decurg din promovarea unei reforme dure. Reforma la care ne°am angajat e un tot øi am deschis multe fronturi ale schimbærii. Noi avem nevoie de sprijinul american pentru a reuøi. Alternativa e præbuøirea în anarhie sau regim totalitar. Øtim cæ am luat mæsuri nepopulare, pentru cæ venim cu soluflii care implicæ øi costuri sociale mari. 122

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Aproape tofli colegii din guvern cred la fel, cæ e de datoria noastræ sæ facem aceste lucruri. Vrem sæ lucræm pentru viitorul mai bun al societæflii noastre. Referitor la minoritæfli, încercæm sæ fim foarte flexibili, sæ discutæm færæ idei preconcepute. Am avut discuflii cu Jeszenszky. A fost o discuflie deschisæ øi utilæ. Avem în dezbatere 38 de propuneri privitoare la îmbunætæflirea relafliilor cu Ungaria. Nu vrem însæ ca problema minoritæflilor sæ fie folositæ ca paravan pentru punerea în discuflie a frontierelor în Europa, a tratatelor de pace existente etc. În condifliile în care avem 42 deputafli reprezentând minoritæflile în Parlamentul României, nu vrem ca minoritæflile sæ fie folosite ca mijloc politic de presiune asupra României. Am discutat aceste probleme cu ministrul ungar de Externe. I°am scris o scrisoare personalæ referitor la declaraflia lor în Consiliul Europei. James Baker: Întreabæ dacæ l°a væzut pe Tökes? Adrian Næstase: Stæ mai mult în Ungaria. Øtiu cæ s°a produs o îmbunætæflire a sænætæflii lui. Dæ din nou interviuri. James Baker: Tökes mai vorbeøte din când în când cu noi. Esenfla demersului lui este aceea de a obfline drepturi mai multe pentru minoritæfli în Transilvania. Adrian Næstase: Tökes a apærut în spafliul public o datæ cu Revoluflia. Nu e sigur cæ actualul sæu demers legat de drepturile minoritæflilor e sutæ la sutæ onest. Am transmis o telegramæ când s°a accidentat. Cu toate reproøurile, avem o democraflie în România. drepturile cetæfleneøti vor fi codificate øi consfinflite în Constituflie, prin votul Parlamentului øi al cetæflenilor. Suntem gata sæ discutæm cu SUA orice probleme. Vrem sæ ne stræduim sæ facem o societate democraticæ. Poate e mai uøor cu ajutorul SUA. Poziflia Grupului celor 24 a fost frustrantæ, pentru cæ a venit în momentul în care am trecut la reformæ. Aceastæ atitudine îi poate descuraja pe mulfli. Încercæm pas cu pas sæ rezolvæm problemele øi sæ dæm satisfacflie oamenilor. 123

ADRIAN NÆSTASE

James Baker: Care e statutul Securitæflii? Adrian Næstase: În decembrie 1989 în Securitate erau circa 15.000 de oameni. 65% au fost concediafli. 25% reflinufli pentru SRI, care a fost pus sub egida Parlamentului. S°a format o Comisie parlamentaræ pentru serviciile de informaflii øi forflele armate. Va fi o prevedere de supraveghere a lor de cætre Parlament în viitoarea Constituflie. Dacæ sunt încæ prin preajmæ, creeazæ probleme guvernului. Øtim cæ cei disponibilizafli au multe probleme, cautæ slujbe, sunt preluafli de unele partide. E ca un stup de albine. Fiecare are câte o specializare. Sunt multe lucruri de spus pe aceastæ temæ. Colaborator al secretarului de Stat: Referitor la reuniunea Grupului celor 24 din ianuarie 1991, putem sæ facem un inventar al schimbærilor, în special despre posibilitatea populafliei de a vorbi liber. Adrian Næstase: Când avefli mesaje, vom reacfliona. James Baker: Vom trimite sugestii specifice. Adrian Næstase: Øi noi vom face la fel. Întâlnirea se terminæ la 17.45.

19 noiembrie 1990 9.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ împreunæ cu preøedintele Ion Iliescu la Palatul Elysée pentru semnarea documentelor Conferinflei la nivel înalt a CSCE. 11.15 Øedinfla de deschidere a Conferinflei la nivel înalt a CSCE, condusæ ca preøedinte de François Mitterrand 1, preøedintele Republicii Franceze. 1

François Maurice Marie Mitterrand (1916–1996). Om politic øi de stat francez. Preøedinte al Republicii Franceze (21 mai 1981–17 mai 1995). 124

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

François Mitterrand (preøedintele Republicii Franceze): Deschide oficial Conferinfla la nivel înalt a CSCE. Moment excepflional pentru un sommet excepflional. Marcheazæ sfârøitul unei epoci. Prima datæ în istorie când asistæm la o schimbare radicalæ în Europa færæ a fi rezultatul unui ræzboi sau a unei revoluflii sângeroase. Sommetul de la Paris va fi anti°Congresul de la Viena — nici învinøi øi nici învingætori — 34 flæri egale. E foarte diferit de cele care l°au precedat. Solidaritate în jurul unor valori împærtæøite. În pofida eøecurilor øi reculurilor, proiectul CSCE a fost o reuøitæ. Omagiu URSS øi SUA — cæ au început cu o „bucatæ de hârtie“. Ce e CSCE? Principii øi o metodæ. 40 de ani am avut în Europa „stabilitate færæ libertate“. Acum vrem „libertate în stabilitate“. Ameninflarea militaræ s°a diminuat, dar nu a dispærut. Peste tot politica a mers mai repede ca economicul. Decalajul sæ fie depæøit prin solidaritate. Inifliativa acestei reuniuni revine lui Gorbaciov. Drepturile proclamate sæ devinæ drepturi garantate. Nu va fi stabilitate cât timp ræmân zone sustrase dreptului. În materie de instituflii, Europa nu e o „paginæ albæ“: CEE, BERD, Consiliul Europei. Într°o zi, Europa se va confedera. Noi reprezentæm aici peste un miliard de oameni. Peste tot în lume trebuie instauratæ regula de drept. Criza Golfului, violarea dreptului internaflional, inegalitæfli, subdezvoltare. De ce metoda CSCE sæ nu se aplice øi altor regiuni din lume? Încetarea confruntærii în Nord oferæ noi perspective de cooperare øi nu invers. Conøtiinfla europeanæ nu dateazæ de acum. Utopia de ieri poate deveni realitate. Sæ dæm consistenflæ acestei frumoase promisiuni care este Europa! Preøedintele (François Mitterrand, preøedintele Republicii Franceze): Trecem la punctul 2. 125

ADRIAN NÆSTASE

Pérez de Cuéllar (secretarul general al ONU): Istoria — suntem martori øi artizani în acelaøi timp. Reuniunea de la Paris e un mare eveniment mondial. Nu existæ nici un precedent la acest model de cooperare. Europa nu se repliazæ pe ea însæøi. Procesul CSCE e transcontinental; faptele dintr°o regiune au repercusiuni în alte regiuni. Sfârøitul colonialismului øi dispariflia conflictului Est°Vest — rolul ONU. Patru din semnatarii documentelor CSCE sunt membri permanenfli ai Consiliului de Securitate. În nici o regiune nu sunt excluse diferende în care ONU sæ nu intervinæ. Europa poate conta pe ONU pentru Centrul de prevenire a conflictelor. Existæ un diferend legat de Cipru în Europa. Persistenfla acestui conflict apare ca o aberaflie, flinând seama de progresele în reglementarea altor conflicte. E responsabilitatea CSCE de a contribui la reglementarea acestui conflict. Dacæ democraflia e o condiflie necesaræ pentru drepturile omului, ea nu e suficientæ pentru exercitarea lor efectivæ. Nevoia de justiflie socialæ. Nordul nu va fi sigur atât timp cât Sudul nu va avea un minim de bunæstare. Rolul UNESCO dupæ Actul final de la Helsinki — de folosit potenflialul ei. Relaflia ONU–CSCE sæ fie nu formalæ, ci de fond. Øedinfla se terminæ la 12.00. 15.10 Øedinflæ plenaræ a Conferinflei la nivel înalt a CSCE, prezidatæ de Helmut Kohl 1, cancelar al Republicii Federale Germania. Martin Brian Mulroney2 (prim°ministru al Canadei): Crearea unei lumi mai prospere. 1

Helmut Kohl. Om politic øi de stat german. Cancelar al Republicii Federale Germania (1 octombrie 1982–27 octombrie 1998). 2 Martin Brian Mulroney. Om politic øi de stat canadian. Prim°ministru al Canadei (17 septembrie 1984–25 iunie 1993). 126

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Giulio Andreotti (prim°ministru al Italiei): Vorbeøte la început în numele „celor 12“. Sfârøitul Ræzboiului Rece. Tenebrele represiunii. Succesul de azi e cea mai bunæ garanflie de viitor. Vor o securitate mai structuratæ, prin negocieri în 34. Rolul pe care îl poate juca dimensiunea parlamentaræ a CSCE. „Europa“ priveøte viitorul cu entuziasm. Edward Fenech Adami1 (prim°ministru al Maltei): E o nouæ Pax Europea. O schimbare în conceptele militare. Cei doi protagoniøti ai „Yaltei“ au declarat oficial încheierea Ræzboiului Rece. Europa nu poate fi edificatæ dupæ tiparele statului°nafliune din secolul XIX. Jacques Lucien Jean Delors2 (preøedinte al Comisiei Europene): Mai mare eficacitate externæ. Destinele CEE sunt inseparabile de ale CSCE. Acorduri de tip nou cu flærile Europei Centrale øi Ræsæritene. Acorduri de asociere cu Turcia, Cipru, Malta øi poate San Marino — se înscriu în perspectiva confederafliei. Propunerea Ruud Lubers în domeniul energetic — securitatea aprovizionærii. George Herbert Walker Bush3 (preøedint al SUA): Drepturile omului nu sunt numai treaba guvernelor. Reapariflia antisemitismului ø.a. Minoritæfli — protecflia drepturilor lor — precondiflie pentru stabilitate. Europa intræ în ape necunoscute. 1

Eddie (Edward) Fenech Adami. Om politic øi de stat maltez. Prim°ministru al Maltei (12 mai 1987–28 octombrie 1996; din 6 septembrie 1998–) 2 Jacques Lucien Jean Delors. Economist francez. Preøedinte al Comisiei Europene (1985–1995). 3 George Herbert Walker Bush. Om politic øi de stat american. Preøedinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 1989–20 ianuarie 1993). 127

ADRIAN NÆSTASE

Multe din ideile Declarafliei NATO de la Londra se regæsesc în documentul pe care îl vom semna. Dimensiunea parlamentaræ va da o nouæ valenflæ democraticæ CSCE. Commonwealth of Freedom in Europe. Principiile pe care noi le aprobæm sunt sistematic încælcate în Golf. Principiile în Europa nu au limite geografice. Poul Schlüter1 (prim°ministru al Regatului Danemarcei): El e reprezentantul unei flæri mici, care a cunoscut agresiunea, dar în 45 de ani au edificat o societate modernæ. Bucuroøi de evolufliile din Europa de Est în ultimele 12 luni.2 Mihail Sergheevici Gorbaciov 3 (preøedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS): Potenflialul unei comunitæfli de nafliuni færæ precedent. Sæ continue negocierile de dezarmare pentru noi reduceri. Problema armelor nucleare tactice — sunt gata sæ se angajeze în negocieri în una–douæ luni. Instituflionalizarea CSCE e principalul rezultat al acestei reuniuni. Centrul de prevenire a conflictelor — un fel de Consiliu de Securitate al Europei. Tratatul de la Varøovia va lua decizii înainte de sfârøitul acestui an pentru transformarea funcfliilor sale. Nu e de neimaginat sæ nu se îmbunætæfleascæ relafliile între URSS øi Japonia. Agresiunea Irakului asupra Kuwaitului — Consiliul de Securitate sæ°øi exercite rolul. 1

Poul Schlüter. Om politic øi de stat danez. Prim°ministru al Regatului Danemarcei (10 septembrie 1992–25 ianuarie 1993). 2 Ambasadorul Traian Chebeleu n°a urmærit unele dezbateri øi ca atare nu a fæcut notaflii, participând la întrevederi øi convorbiri ale ministrului de Externe al României. 3 Mihail Sergheevici Gorbaciov. Om politic øi de stat rus. Preøedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al URSS (1 octombrie 1988–25 decembrie 1991). Secretar general al PCUS (1985–1991). 128

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Václav Havel (preøedinte al Republicii Cehoslovace): Salutæ propunerea recentæ a lui François Mitterrand ca prima consultare referitoare la confederaflia europeanæ sæ aibæ loc la Praga în primævaræ. Salutæ propunerea Marii Britanii referitoare la Magna Charta. CSCE e cadrul viitoarei Europe unite. Putem numi „a doua generaflie de acorduri Helsinki“. Ar fi bine ca cele trei flæri baltice sæ obflinæ statutul de observator la CSCE. NATO sæ se angajeze rapid pe calea schimbærii. Tratatul de la Varøovia a fost un instrument de subordonare a flærilor comuniste faflæ de URSS. Va dispare componenta militaræ øi va avea funcflii consultative pentru negocierea acordurilor de dezarmare. Pentagonala include douæ flæri din Tratatul de la Varøovia, douæ flæri neutre øi o flaræ NATO — sunt building stones ale viitoarei arhitecturi europene. Vrea tratate cu flærile vecine. Ne apropiem de Commonveatlth of Freedom de care a vorbit preøedintele Bush. Arnold Koller1 (preøedinte al Confederafliei Elvefliene): Minoritæflile naflionale — lucræm pentru o soluflie. Pânæ acum CSCE a fost doar o conferinflæ, færæ o bazæ instituflionalæ. Anibal Cavaço Silva2 (preøedinte al Consiliului de Miniøtri al Republicii Portugheze): Progresele realizate în domeniul drepturilor omului øi cooperarea în Marea Mediteranæ. Unificarea Germaniei e o expresie a noului spirit. Dezvoltarea conceptului dimensiunii umane. Problema minoritæflilor — sæ ne ocupe atenflia. Stabilirea unui mecanism de consultare, plus un mic secretariat — e foarte bine. 1

Arnold Koller. Om politic øi de stat elveflian. Preøedinte al Confederafliei Elvefliene (1990; 1997). 2 Anibal Cavaço Silva. Om politic øi de stat portughez. Preøedinte al Consiliului de Miniøtri al Republicii Portugheze (6 noiembrie 1985–30 octombrie 1995). 129

ADRIAN NÆSTASE

Margaret Hilda Thatcher1 (prim°ministru al Marii Britanii): Ea a fost scepticæ referitor la semnarea Actului final. „Doctrina Brejnev“ — intrarea trupelor sovietice în Afganistan. Clar am subestimat efectele acordurilor de la Helsinki. Au dat posibilitate Occidentului sæ se uite în flærile Europei de Est, care altfel ar fi fost socotit amestec în treburile interne. Sæ vedem cum putem folosi øi mai eficace experienfla Helsinki — drepturile omului øi statul de drept. Ea a sugerat European Magna Charta. Sæ stabilim A Great Alliance for Democracy de la SUA la Extremul Orient sovietic. E cea mai bunæ garanflie de securitate. Democrafliile nu°øi fac ræzboi. Prefluiesc libertatea. CSCE poate fi folosit pentru a promova economic freedom. Economia de piaflæ nu poate fi primitæ ca un dar. E nevoie de timp. E ceva care se învaflæ în practicæ. Securitatea vine când ai o apærare puternicæ, inclusiv arme nucleare. Acordurile de la Helsinki trebuie adaptate pentru a servi generafliilor viitoare. Reglementarea noastræ a diferendelor sæ devinæ un model pentru alflii. Ingvar Gösta Carlsson2 (prim°ministru al Regatului Suediei): Se gândeøte la momentul când flærile baltice îøi vor exercita dreptul la autodeterminare. Sæ extindem mæsurile de creøtere a încrederii. Transparenflæ militaræ mai mare. Popoarele europene sunt de departe mai privilegiate ca alte popoare. Avem o øansæ unicæ. Rudolphus (Ruud) Frans Marie Lubbers3 (prim°ministru al Regatului fiærilor de Jos (Olanda): De pæstrat instrumentul de arms control. 1 Margaret Hilda Thatcher. Om politic øi de stat britanic. Prim°ministru al Marii Britanii (4 mai 1979–28 noiembrie 1990). 2 Ingvar Gösta Carlsson. Om politic øi de stat suedez. Prim°ministru al Regatului Suediei (28 februarie 1986–3 octombrie 1991). 3 Rudolphus (Ruud) Frans Marie Lubbers. Om politic øi de stat olandez. Prim°ministru al Regatului fiærilor de Jos (Olanda) (4 noiembrie 1982–22 august 1994).

130

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Consiliul de Securitate — gardianul normelor europene. Se bucuræ de intrarea Ungariei în Consiliul Europei. Trecerea de la economia de comandæ la economia de piaflæ — e în interesul tuturor. Inifliativa sa energeticæ europeanæ. Avem nevoie de noi structuri pentru Vestul Europei — A European Energy Charter. Un brain drain din Europa de Est e la fel de periculos ca øi emigranflii. Sæ luæm mæsuri, în paralel, pentru prevenire. Acordæ prioritate reuniunilor de la Valetta øi Moscova. Agostino Casaroli1 (secretar de Stat al Sfântului Scaun): Libertatea culturii. Turgut Özal 2 (preøedinte al Republicii Turcia): Viziunea preøedinflilor Reagan, Bush øi Gorbaciov. Pericolele care ameninflæ stabilitatea societæflilor noastre. Free and fair elections în sine nu sunt suficiente pentru democraflie. Problema minoritæflilor a apærut ca o problemæ majoræ. Drepturile muncitorilor migranfli — trebuie atenflie mai mare în cadrul CSCE. Ridicarea restricfliilor la libertatea circulafliei. Întind o mânæ de ajutor pentru flærile din Europa de Est øi URSS. Sæ flinem seama de interesele flærilor în curs de dezvoltare din Europa. Balcanii — e o regiune de cooperare, care promite dividende. Cooperarea economicæ în regiunea Mærii Negre — reacfliile inifliale sunt foarte încurajatoare. Criza majoræ din Golf — Turcia e una din flærile cele mai afectate. Unitatea øi solidaritatea între noi e un imperativ. Strong message: agresiunea nu poate øi nu trebuie recompensatæ. Preøedintele (Helmut Kohl, cancelar al RF Germania): Mâine sunt 15 vorbitori. 1

Agostino Casaroli (1914–1998). Secretar de stat al Sfântului Scaun (1979–1990).

2 Turgut Özal. Om politic øi de stat turc. Preøedinte al Repulicii Turcia (9 noiembrie 1989–17

aprilie 1993). 131

ADRIAN NÆSTASE

Prima reuniune a miniøtrilor de Externe va fi la Berlin, între 19–21 iunie 1991. Nu sunt obiecflii la aceastæ datæ? OK. Øedinfla de mâine la ora 10.00. Preøedinte San Marino. Øedinfla se terminæ la 18.45. 19.00 Adrian Næstasem ministru de Externe al României, participæ la recepflia oferitæ la Palatul Chaillot de Roland Dumas, ministru de Stat, ministru de Externe al Franflei, cu ocazia Conferinflei la nivel înalt a CSCE. Plecarea de la recepflie la ora 21.00. România semneazæ Tratatul cu privire la forflele armate convenflionale în Europa — Tratatul CFE 1 1

Cadrul negocierilor, în perioada premergætoare semnærii documentului, s°a bazat pe urmætoarele principii: – recunoaøterea existenflei pe continentul european a doua alianfle politico°militare, opuse strategic øi ideologic (NATO øi Tratatul de la Varøovia); – reducerea riscului unei confruntæri militare, prin stabilirea echilibrului numeric al armamentelor convenflionale între cele douæ blocuri militare (echilibru la nivel continental); – reducerea øi limitarea cantitativæ a armamentelor convenflionale, în scopul evitærii concentrærilor locale de armamente în zone sensibile, în special pe liniile de contact nemijlocit între blocuri sau pe direcflii ofensive favorabile (echilibru la nivel regional). Înflelegerile la care s°a ajuns prevæd împærflirea teritoriului în douæ zone: o zonæ centralæ, corespunzætoare direcfliei strategice principale a confruntærii Est°Vest øi o zonæ de flanc, alcætuitæ din regiunile care mærginesc zona centralæ la nord øi la sud. În urma negocierilor care au început la Viena, în martie 1989, au fost convenite documente referitoare la noi mæsuri de creøtere a încrederii øi securitæflii cunoscute sub numele de Documentul de la Viena — 1990 (dezvoltat în 1992 øi 1994) øi, respectiv, Tratatul privind forflele armate convenflionale din Europa, acesta din urmæ semnat la Paris, în noiembrie 1990, de statele care formau atunci cele douæ alianfle. Dupæ dizolvarea Tratatului de la Varøovia, la Reuniunea la nivel ministerial a Consiliului de Cooperare Nord°Atlantic (întrunitæ la Oslo, între 4–5 iunie 1992) s°a convenit, din rafliuni flinând de intrarea cât mai rapidæ în vigoare a Tratatului CFE, pæstrarea aceloraøi nivele naflionale la armamentele convenflionale pentru statele fostului Tratat de la Varøovia. 132

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Interpelare parlamentaræ adresatæ ministrului Afacerilor Externe, Adrian Næstase, de deputatul Liviu Mureøan. România a ratificat Tratatul prin Legea nr. 18 din 4 martie 1992, publicatæ în Monitorul Oficial al României nr. 61 din 8 aprilie 1992. România a îndeplinit în întregime obligafliile asumate øi a finalizat, la 17 octombrie 1995, faza de reducere a armamentelor convenflionale în exces, încadrându°se în limita nivelului naflional stabilit prin Convenflia de la Budapesta, privind nivelurile maxime pentru cantitæflile de armamente convenflionale øi tehnicæ, din 3 noiembrie 1990, încheiatæ între statele membre ale fostului Tratat de la Varøovia. Deøi au fost consumate resurse naflionale însemnate, într°o perioadæ în care s°a confruntat cu dificultæfli economice deosebite, România a contribuit, prin aplicarea cu consecvenflæ a prevederilor Tratatului CFE, la consolidarea climatului de stabilitate în Europa, promovând principiile securitæflii colective, transparenflei øi încrederii. Tratatul este în vigoare pe termen nelimitat øi este documentul fundamental al regimului de control øi verificare a nivelelor de armamente convenflionale ofensive deflinute de statele pærfli, în zona cuprinsæ între Oceanul Atlantic øi Munflii Urali. În perioada 15–31 mai 1996, a avut loc la Viena prima Conferinflæ de evaluare a aplicærii Tratatului øi a Actului final privind efectivele militare din Europa. Lucrærile Conferinflei s°au finalizat prin elaborarea unui Document final al primei conferinfle de evaluare a Tratatului øi a Actului final privind efectivele militare din Europa. Documentul final evalueazæ rezultatele øi activitatea desfæøuratæ de statele°pærfli pentru aplicarea Tratatului, în perioada 1990–1995, stabileøte mæsuri practice pentru menflinerea integritæflii øi viabilitæflii Tratatului øi exprimæ voinfla statelor°pærfli de a începe un proces de modernizare øi adaptare a Tratatului la noile condiflii, politice øi militare, din zona de aplicare. În vederea menflinerii integritæflii øi viabilitæflii Tratatului, în perspectiva începerii procesului de adaptare øi, respectiv, pentru a ræspunde solicitærilor Federafliei Ruse øi Ucrainei privind reajustarea nivelelor de armamente proprii, staflionate în zona de flanc, statele°pærfli au negociat øi elaborat Documentul convenit între statele°pærfli la Tratatul privind forflele armate convenflionale din Europa, din 19 noiembrie 1990, denumit øi Documentul asupra flancului, care a fost inclus în Anexa A a Documentului final (România a aprobat Documentul asupra flancului la 11 mai 1997). Reuniunea de la Paris a pus capæt oficial Ræzboiului Rece — depæøind perioada confruntærii ideologice care a caracterizat evoluflia relafliilor internaflionale dupæ cel de°al Doilea Ræzboi Mondial — øi a adoptat documente de importanflæ majoræ în domeniul dezarmærii: Tratatul privind reducerea armelor convenflionale în Europa, Declaraflia statelor membre ale NATO øi ale Tratatului de la Varøovia privind nerecurgerea la forflæ øi la ameninflarea cu forfla, Acordul asupra unui pachet de mæsuri de încredere øi securitate. Dar încheierea Ræzboiului Rece nu a însemnat în mod automat øi o creøtere a gradului de securitate în aria CSCE. Probleme vechi øi probleme noi øi°au pus amprenta asupra relafliilor 133

ADRIAN NÆSTASE

Întrebare: Doresc sæ supun atenfliei dv., deci Parlamentului øi reprezentanflilor guvernului, necesitatea øi oportunitatea solicitærii oficiale de aderare a României la Piafla Comunæ. Totodatæ, supun atenfliei dv. propunerea ca guvernul sæ organizeze un Secretariat de stat pentru integrare în Europa, menit sæ asigure coordonarea tuturor demersurilor de întreprins atât în flaræ, cât øi în stræinætate în legæturæ cu aceastæ problemæ. Drumul pânæ la realizarea efectivæ a aderærii este lung øi nu tocmai uøor, însæ el trebuie început cu hotærâre. Iatæ de ce consider cæ acum este momentul ca Parlamentul øi Guvernul sæ declanøeze solicitarea oficialæ de aderare a României la Piafla Comunæ øi sæ creeze un Secretariat de stat pentru integrarea în Europa. Ræspuns: 1. Cu prilejul semnærii, la 22 octombrie 1990, la Luxemburg, a Acordului de Comerfl øi Cooperare Economicæ dintre România øi CEE, domnul prim°ministru Petre Roman a exprimat dorinfla øi interesul României de amplificare øi diversificare a relafliilor cu Comunitatea Europeanæ, care sæ conducæ la încheierea unui acord de asociere cu CEE internaflionale, dând naøtere unei situaflii paradoxale: în noua Europæ este mai puflinæ ameninflare, dar øi mai puflinæ pace. Din aceastæ perspectivæ, principalul fenomen apærut dupæ 1990 l°a constituit disoluflia statelor cu structuræ federalæ care se formaseræ dupæ Primul Ræzboi Mondial. Secesiunea Croafliei øi Sloveniei, la 25 iunie 1991, a pus punct final existenflei statului slavilor de sud øi a deschis calea unui ræzboi ce a cuprins mai întâi Croaflia øi, din aprilie 1992, Bosnia°Herflegovina. Statul sovietic nu a putut supravieflui înlæturærii regimurilor comuniste din Europa Centralæ øi de Est øi a dispærut la sfârøitul anului 1991, pe teritoriul sæu apærând noi state independente, iar în viafla internaflionalæ noi probleme legate de controlul asupra armelor nucleare, de diferende teritoriale etc. La rândul sæu, Cehoslovacia, dupæ „revoluflia de catifea“, nu øi°a gæsit locul în noua structuræ a relafliilor internaflionale în forma statului federal, Cehia øi Slovacia trecând printr°un proces de separare, care s°a încheiat la 1 ianuarie 1993. Organizafliile internaflionale, inclusiv CSCE, nu au fost pregætite sæ facæ faflæ situafliilor conflictuale de tipul celor din fosta Iugoslavie sau spafliul fost sovietic; de aceea era necesaræ o adaptare rapidæ a CSCE la noile condiflii strategice apærute în aria sa teritorialæ. 134

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

øi, în perspectivæ, la aderarea flærii noastre, ca membru cu drepturi depline, la aceastæ organizaflie europeanæ. Ca rezultat al preocupærilor de stabilire pe baze noi a raporturilor cu flærile est°europene, CEE a inifliat încheierea de acorduri de asociere cu acestea, ceea ce constituie etapa imediat urmætoare încheierii øi intrærii în vigoare a Acordului de Comerfl øi Cooperare cu CEE. În concepflia CEE, asocierea în cadrul unui „acord european“ ar contribui la consolidarea noii arhitecturi europene, oferind posibilitæfli flærilor est°europene de a participa la procesul de integrare vest°europeanæ, care sæ conducæ la realizarea spafliului economic european, precum øi la intensificarea dialogului european într°un cadru instituflionalizat. Un asemenea tip de acord ar crea premisa aderærii, într°o etapæ viitoare, a flærilor est°europene la CEE. În ce priveøte flara noastræ, prin intermediul Misiunii acreditate pe lângæ CEE, s°a exprimat dorinfla ca, dupæ ratificarea Acordului de Comerfl øi Cooperare România–CEE, sæ se treacæ imediat la negocierile privind încheierea unui acord de asociere la CEE, ca o etapæ necesaræ, în vederea aderærii, într°o perspectivæ ulterioaræ, a României la aceastæ organizaflie. Pânæ în prezent, Ungaria øi Cehoslovacia au angajat convorbiri exploratorii, urmând ca negocierile propriu°zise privind acordul de asociere sæ înceapæ în trimestrul I/1991. Vor urma convorbiri cu Iugoslavia øi Polonia. În ceea ce priveøte România øi Bulgaria, autoritæflile CEE au arætat cæ vor continua sæ urmæreascæ îndeaproape evoluflia din aceste flæri pentru a începe discuflii exploratorii de îndatæ ce condifliile necesare vor fi îndeplinite. Reuniunea la nivel înalt a CEE de la Roma (13–14 decembrie 1990) urmeazæ sæ adopte o „Declaraflie finalæ“ asupra României, care sæ permitæ iniflierea acfliunilor la nivel comunitar privind încheierea acordului de asociere. 135

ADRIAN NÆSTASE

2. Prin Hotærârea Guvernului României nr. 834 din 25 iulie 1990, s°a creat, în cadrul MAE, Departamentul politic general pentru Europa øi America de Nord, condus de un secretar de stat, membru al guvernului. În cadrul acestuia funcflioneazæ Direcflia pentru CSCE øi alte organizaflii europene care, în colaborare cu Direcflia de specialitate din cadrul Ministerului Comerflului øi Turismului, coordoneazæ toate demersurile întreprinse atât în flaræ, cât øi în stræinætate în legæturæ cu conectarea României la institufliile europene.

20 noiembrie 1990 11.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu René Felber1, ministru de Externe al Confederafliei Elvefliene. Adrian Næstase: Este bucuros cæ are ocazia sæ°l întâlneascæ. Putem analiza stadiul relafliilor øi posibilitæflile lor de dezvoltare. Evolufliile politice în România sunt într°o o situaflie foarte specialæ. Momentul este un test foarte important pentru societatea româneascæ. Între mai øi noiembrie dimensiunea cea mai importantæ a schimbærilor din România a fost politicæ. Parlamentul a început sæ funcflioneze. Acum trebuie abordat cu determinare domeniul esenflial, cel al economiei. Primul°ministru a prezentat un program foarte ambiflios, care anunflæ necesitatea schimbærii conceptelor øi a mecanismului economic. E una din prioritæflile reformelor economice. Funcflionarea sistemului economic a fost grav distorsionatæ în regimul comunist. Încercæm eliminarea subvenfliilor, concomitent cu aplicarea unor mæsuri de protecflie socialæ. 1

René Felber. Om politic øi de stat elveflian. Ministru de Externe al Confederafliei Elvefliene (1988–1993). 136

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

E momentul adeværului pentru schimbarea radicalæ a structurilor economice. Sunt oameni nemulflumifli de noul curs al lucrurilor. Unii nu vor schimbarea øi se opun prin diverse mijloace. Decizia Grupului celor 24 ne°a surprins. A dat un mesaj pânæ la urmæ descurajant pentru cei care susflin schimbærile economice øi politice. S°a dat un semnal politic ræu. Referitor la raporturile bilaterale, ele pot fi relansate numai prin contacte susflinute. Vrem o dinamicæ mai activæ a schimburilor în toate domeniile de interes. Adreseazæ invitaflia de a veni în România, øi se pronunflæ pentru mai multe contacte între cele douæ ministere. Relafliile economice sunt la un nivel foarte jos. Vrem sprijin nu numai economic, ci øi în formarea de manageri. Un acces mai bun la mijloacele de formare ar fi un lucru extrem de folositor. Nivelul schimburilor e de 70 milioane franci elveflieni. E foarte puflin. Am avut o comisie mixtæ. Poate ar trebui restructuratæ øi reactivatæ. Urmeazæ vizita lui Romulus Neagu la Berna, pentru o discuflie pe toate dosarele. René Felber: Mulflumeøte pentru ocazia de a°l întâlni. Poziflia Elvefliei în Grupul celor 24 a fost luatæ plecând de la constatarea cæ nu putem sæ detaøæm evenimente punctuale de ansamblul evolufliei din România în momentul de luare a deciziei. Evenimentele din România au afectat viziunea Grupului celor 24 privind evolufliile din România. Direcfliile de evoluflie erau mai puflin clare atunci. Grupul celor 24 n°a închis niciodatæ definitiv poarta României. Dezvoltærile din România trebuie sæ asigure øi opinia publicæ din flærile lor cæ flara se aflæ pe calea cea bunæ, nu doar pe oamenii politici. Pentru asistenfla umanitaræ nu e nici o problemæ. Asistenflæ pentru spitale, pentru copii, Elveflia este gata sæ se angajeze. Pentru opinia publicæ elveflianæ, acesta e un domeniu prioritar. Este important ca noul regim sæ evite o serie de poziflii foarte dure. Ambasadorul Nicolae Iordache cunoaøte foarte bine elementele sensibile. Relafliile bilaterale: constatæm øi noi cæ schimburile economice sunt foarte slabe. Posibilitæflile de investiflii în România sunt importante. Ne intereseazæ 137

ADRIAN NÆSTASE

ce pondere va avea agricultura în cooperarea bilateralæ. S°a schimbat ponderea produselor manufacturate. Referitor la investiflii: ele sunt victime ale politicii Elvefliei de a investi în Piafla Comunæ. Acum e o anumitæ recesiune øi în Elveflia. E un element de preocupare, care va slæbi în curând. În domeniul formærii de manageri, aici vom fi de acord sæ rediscutæm unele aspecte. Mijloacele financiare din primul credit elveflian s°au epuizat. Acum e nevoie sæ aprobæm un nou credit, care va fi deschis øi României. Speræ cæ vom putea beneficia de acest al doilea val. Polonia a primit cea mai mare parte a ajutorului financiar elveflian pentru stabilizare macro°economicæ. Putem sæ ne gândim la un ajutor pentru România. Noi aøteptæm semne pozitive în continuare din partea României. Vrem sæ vedem cæ România a fæcut paøi în direcflia democratizærii; în domeniul justifliei nu s°a fæcut suficient. Adrian Næstase: Referitor la independenfla justifliei, ar fi utilæ o vizitæ a unei delegaflii elvefliene, care sæ vadæ, sæ constate. S°a schimbat Codul Penal. În fiecare zi se întâmplæ câte ceva pozitiv în toate domeniile, nu numai în justiflie. Am prezentat propunerea înfiinflærii unui Institut Român pentru Drepturile Omului Inovaflii au fost introduse øi în procedura judiciaræ, precum dreptul la avocat în faza cercetærii judiciare. Va vorbi cu Ministerul Justifliei sæ invite o delegaflie elveflianæ în România. Am avut discuflii øi cu Voyame. Aceasta e cea mai bunæ cale pentru a înlætura îndoielile: sæ discutæm deschis, færæ sæ ocolim subiectele sensibile. Nu putem sta pânæ când democraflia va fi øi în România ca în Elveflia. Noi avem nevoie de sprijin, de transfer de cunoøtinfle, de consiliere, de resurse etc. Dacæ aøteptæm un an, vom avea de luptat fie cu un mediu anarhic de manifestare politicæ øi socialæ, fie chiar cu un retur la sistemul totalitar. Sunt oameni la stânga øi la dreapta, care vor regimuri paternaliste. 138

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Guvernul e format din oameni responsabili, care sunt deciøi sæ facæ ceea ce s°au angajat, pentru a schimba radical România. René Felber: Problemele ræmân pânæ acum aceleaøi. Suntefli ultima flaræ din Est din care se mai primesc oameni care cer azil politic. E un semn pe care noi îl privim cu neliniøte. Sunt unii compatriofli ai dumneavoastræ care spun cæ nu sunt încæ libertæfli suficiente în toate regiunile. Nu vrea sæ fie procuror când spune asta. Adrian Næstase: Sunt foarte mulfli români care pleacæ din motive economice. Problema libertæflii de exprimare este falsæ. Sunt 1500 jurnale care criticæ inclusiv guvernul. Nu sunt motive politice pentru emigrare, dar cei care cer azil politic speculeazæ slæbiciunile sistemului elveflian. E posibil ca, punctual, unii sæ aibæ dreptate. În general, însæ, nici vorbæ de motive reale de a cere azil politic. Îl invitæ sæ facæ o vizitæ oficialæ în România. René Felber: Spune cæ are o agendæ încærcatæ în urmætorii doi ani. Anul viitor celebreazæ cei 700 de ani de existenflæ ai Confederafliei Elvefliene. Apoi va fi preøedinte al Confederafliei. Adrian Næstase: Oricum, dorim sæ fie schimburi mai intense între cele douæ ministere. René Felber: De acord. Vor lua mæsuri în consecinflæ. Întâlnirea se terminæ la ora 12.00. 15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Conferinflei CSCE la nivel înalt, condusæ de Turgut Özal, preøedintele Turciei. Ion Iliescu (preøedintele României): Îmi face o deosebitæ plæcere sæ prezint domnului preøedinte François Mitterrand øi nafliunii franceze salutul cordial al poporului român, întreaga noastræ gratitudine faflæ de Franfla, care gæzduieøte actuala 139

ADRIAN NÆSTASE

conferinflæ, ca øi pentru calda ambianflæ creatæ în vederea asigurærii succesului acesteia. Aø dori, totodatæ, sæ exprim satisfacflia de a lua cuvântul la aceastæ istoricæ întâlnire, într°o øedinflæ a cærei preøedinflie o asigurafli dumneavoastræ, reprezentantul Turciei vecine øi prietene. Cele douæ flæri ale noastre acflioneazæ împreunæ din aceeaøi zonæ a Europei pentru edificarea unui nou sistem de raporturi între nafliunile continentului nostru. Am ascultat cu multæ satisfacflie cuvântul secretarului general al Nafliunilor Unite, domnul Javier Pérez de Cuéllar. Prezenfla sa la reuniunea noastræ simbolizeazæ în mod græitor cæ ceea ce ne propunem sæ construim în Europa ræspunde pe deplin aspirafliilor de pace øi progres ale întregii umanitæfli. fielul care ne°a reunit aici, în „oraøul luminilor“, de unde acum peste douæ secole au ræsunat chemærile simbol ale Marii Revoluflii Franceze — „Libertate, Egalitate, Fraternitate“ — conferæ întâlnirii noastre o semnificaflie excepflionalæ în istoria continentului. Træim în prezent momentul visat de generaflii întregi, care, timp de secole, nu au încetat sæ næzuiascæ spre o Europæ færæ conflicte, în care toate popoarele sæ se poatæ bucura de binefacerile civilizafliei în siguranflæ, conlucrând unele cu altele. Øi iatæ cæ, în sfârøit, suntem chemafli sæ dæm, prin deciziile noastre, formæ øi conflinut unei noi structuri de pace, securitate øi cooperare pe întreg continentul nostru. fiin sæ remarc, în acest sens, intervenfliile cancelarului austriac, Vranitzky1, premierului norvegian, doamna Gro Brundtland2, cancelarului Germaniei, Kohl, care au scos în evidenflæ importanfla cooperærii øi a sprijinului flærilor vest°europene pentru promovarea de reforme economice în statele Europei Ræsæritene. Conferinfla de faflæ este rezultatul direct al profundelor transformæri care au avut loc în aceøti ultimi ani în Europa. Præbuøirea regimurilor 1

Franz Vranitzky. Om politic øi de stat austriac. Cancelar al Republicii Austria (16 iunie 1986–28 ianuarie 1997). 2 Gro Harlem Brundtland. Om politic øi de stat norvegian. Prim°ministru al Regatului Norvegiei (4 februarie–13 octombrie 1981; 2/9 mai 1986–16 octombrie 1989; 3 noiembrie 1990–25 octombrie 1996). 140

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

totalitare, dezvoltarea democrafliei în flærile est°europene øi recenta reunificare a Germaniei sunt transformæri care au modificat fundamental fizionomia politicæ a continentului øi a lumii actuale. Pe plan politic øi militar, dupæ trista perioadæ a Ræzboiului Rece, care a îngheflat nu numai aspirafliile de libertate øi progres ale popoarelor, ci øi legæturile fireøti dintre oameni øi nafliuni, s°a ajuns la concluzia comunæ cæ în Europa nu mai trebuie sæ se recurgæ la forflæ pentru soluflionarea oricærei probleme øi cæ securitatea statelor din aceastæ regiune trebuie sæ fie asiguratæ în alt mod decât printr°o competiflie militaræ care riscæ sæ atingæ proporflii de necontrolat. Pe planul cooperærii economice øi tehnico°øtiinflifice, creøterea interdependenflei øi a gradului de compatibilitate rezultat din orientarea flærilor est°europene spre o economie de piaflæ constituie un alt pilon important în edificarea unei Europe noi. Am reflinut cu interes propunerile prezentate de primul°ministru al Olandei, domnul Lubbers, referitoare la o convenflie europeanæ privind energia øi, de asemenea, în legæturæ cu problemele migrafliei specialiøtilor spre flærile bogate. Dar efectul cel mai semnificativ al schimbærilor care s°au produs în Europa îl reprezintæ consensul pe cale de a se realiza în ce priveøte adeziunea tuturor flærilor participante la CSCE la un sistem de valori fundamentale comune, între care prioritare sunt respectarea strictæ øi apærarea drepturilor omului. Respectarea drepturilor omului øi a libertæflilor fundamentale tinde sæ dobândeascæ practic aceeaøi semnificaflie pentru toate flærile semnatare ale Actului final de la Helsinki. Noi includem aici drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale, etnice øi religioase. În aceastæ privinflæ, speræm sæ putem ajunge la standarde general acceptabile, cu prilejul viitoarei reuniuni la nivel de experfli a CSCE privind minoritæflile naflionale. Noua Românie rezultatæ din decembrie 1989 a adoptat o politicæ orientatæ spre restabilirea legæturilor istorice øi tradiflionale cu celelalte flæri din Europa øi America de Nord, ca øi spre dezvoltarea raporturilor cu statele având aceeaøi culturæ øi civilizaflie latine, în contextul deschiderii 141

ADRIAN NÆSTASE

ei spre toate statele. Politica externæ a României este bazatæ pe axiome de nezdruncinat — cooperare, înflelegere øi respect reciproc, aderare la principiile dreptului internaflional. Se cunoaøte bine poziflia fermæ a României øi rolul activ pe care l°a jucat în cadrul Consiliului de Securitate, în legæturæ cu criza din Golf — expresie a politicii ei bazate pe legalitate internaflionalæ. Actualei reuniuni îi revine misiunea de a pune bazele noii Europe în ajunul celui de°al treilea mileniu. Se poate pune, pe bunæ dreptate, întrebarea ce va deveni pe viitor aceastæ Europæ? Elementele ei constitutive sunt prezentate în documentele pe care noi le°am semnat cu prilejul deschiderii conferinflei, ca øi în cele ce vor fi adoptate la încheierea acestei reuniuni. În noua Europæ relafliile între state vor fi guvernate de normele øi principiile convenite în cursul procesului CSCE. Conform acestor norme øi principii, raporturile între nafliunile continentului vor fi exprimate printr°o amplæ øi echitabilæ cooperare între parteneri egali — „egali în demnitate“ — aøa cum bine a definit°o preøedintele Mitterrand, færæ presiuni øi nici discriminæri, prin încredere øi respect reciproc øi nu prin confruntare sau suspiciune. Noi acordæm o semnificaflie deosebitæ instituflionalizærii procesului CSCE, acordului privitor la organizarea periodicæ de reuniuni la nivel înalt, ca øi de întâlniri la nivelul miniøtrilor de Externe. Un rol crescând va reveni institufliilor europene existente — Consiliul Europei, Parlamentul European, Banca Europeanæ pentru Reconstrucflie øi Dezvoltare. Îi revine Centrului de prevenire a conflictelor misiunea de a juca un rol special în promovarea încrederii øi stabilitæflii pe continent. Dupæ pærerea noastræ, acest instrument colectiv de prevenire a conflictelor va trebui, treptat, sæ fie completat în mod eficace de un mecanism paralel de reglementare paønicæ a diferendelor. Pentru poporul român care, timp de secole, a trebuit sæ lupte pentru a°øi pæstra fiinfla naflionalæ, într°o zonæ sensibilæ a continentului european, aflatæ la intersecflia unor mari interese øi presiuni de tot felul, adeziunea 142

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

la instrumentele politice øi juridice, ca principal mijloc de comunicare între state a reprezentat o stare de spirit øi o constantæ normæ de conduitæ. De aceea, România ar fi onoratæ sæ gæzduiascæ viitorul mecanism european de reglementare paønicæ a diferendelor. În noua arhitecturæ europeanæ, înfæptuirea obiectivelor de cooperare, înflelegere øi încredere pe care ni le propunem trebuie sæ se sprijine pe acfliunile conjugate ale tuturor statelor noastre. Cooperarea la nivel subregional dobândeøte o semnificaflie deosebitæ în noile condiflii politice øi economice, devenind astfel o modalitate concretæ de aprofundare a procesului cooperærii europene øi de realizare practicæ a obiectivelor noastre comune. Tocmai în acest spirit, România concepe colaborarea øi încrederea între statele din regiunea Balcanilor. Recenta Conferinflæ de la Tirana a miniøtrilor de Externe ai statelor balcanice a scos în evidenflæ dorinfla øi hotærârea unanimæ ale acestor nafliuni de a coopera øi de a contribui împreunæ la edificarea noii Europe. Aceste aspecte se regæsesc, de asemenea, în mesajul adresat actualei Conferinfle de la Paris de reuniunea de la Tirana. Am considerat întotdeauna cæ întærirea cooperærii øi stabilitæflii în orice parte a Europei, în Balcani, în zona Mærii Negre sau în cea a Mediteranei, reprezintæ o contribuflie importantæ øi directæ la pacea, securitatea øi stabilitatea întregului continent european. Acelaøi spirit ne°a cælæuzit øi în sugestia fæcutæ de România, luna trecutæ, în legæturæ cu edificarea unui nou spafliu de cooperare, de interes major pentru întreaga Europæ. Este vorba de elaborarea øi înfæptuirea unui proiect complex de colaborare între flærile riverane Dunærii — cel mai lung øi mai important fluviu din Europa. Proiectul ar avea drept obiectiv dezvoltarea colaborærii între flærile dunærene în vederea protejærii ecologice a Dunærii øi a utilizærii pe cât de eficient posibil a potenflialului economic, energetic, de navigaflie, turistic øi cultural. Atunci când vorbim despre o Europæ unitæ nu ar trebui sæ ignoræm un factor atât de important pentru unitatea europeanæ cum este cultura. În fond, cultura 143

ADRIAN NÆSTASE

øi tezaurul spiritual ale popoarelor continentului reprezintæ atât izvorul, cât øi liantul acestei unitæfli. Este un fapt cæ autorii marilor revoluflii americanæ øi francezæ de acum peste douæ secole, ai Declarafliei de independenflæ din 1776, ce continuæ sæ lumineze idealurile umaniste contemporane, au avut ca sursæ de inspiraflie aceleaøi valori spirituale øi culturale. Desigur, aceastæ unitate a culturii øi spiritului european nu a fost cruflatæ de vicisitudinile istoriei — sfâøieri, convulsiuni øi conflicte sângeroase. Ræspunderea însæ fline de factorul politic, nu de cel cultural. Dupæ cum scria cu un sfert de secol în urmæ marele vizionar al unitæflii europene, Jean Monnet1: „Dacæ flærile Europei ar fi fost înflelepte, dacæ conduita relafliilor lor politice le°ar fi reflectat cultura, atunci ele ar fi cæutat, pæstrându°øi în acelaøi timp caracteristicile naflionale pe care le°au forjat secolele trecute øi condifliile geografice, sæ organizeze paønic acfliunea lor comunæ; însæ ele au urmærit fie securitatea naflionalæ absolutæ, fie dominaflia“. Cultura trebuie sæ°øi asume un rol fundamental în noua Europæ, al cærei prag suntem pe cale sæ°l trecem. Esenfla edificiului pe care îl clædim este pacea. Or, Nicolae Titulescu2, ilustrul om de stat român øi promotor al unitæflii europene, spunea acum exact 60 de ani la Universitatea din Cambridge: „Într°adevær, pacea este în prezent o stare de spirit, ca scop, o organizare legalæ ca instrument øi un strigæt al inimii, adicæ o expresie prin cuvânt, ca mijloc de a implanta în conøtiinfla universalæ imperioasele ei comandamente“. Convenflia asupra creærii UNESCO subliniazæ cæ „o pace bazatæ numai pe acorduri economice øi politice între guverne nu s°ar putea bucura de sprijinul unanim, trainic øi sincer din partea popoarelor øi cæ, prin urmare, aceastæ pace trebuie întemeiatæ pe solidaritatea intelectualæ øi moralæ a omenirii“. Educaflia, sub multiplele ei forme, trebuie sæ°øi asume ræspunderea schimbærii mentalitæflilor trecutului, dezvoltærii în toate flærile 1 2

144

Jean Monnet (1888–1979). Economist francez. Nicolae Titulescu (1882–1941). Jurist, diplomat, om politic øi de stat român.

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

noastre a conøtiinflei apartenenflei la acelaøi mare fond de valori intelectuale øi spirituale, la acelaøi Spafliu Cultural European. Numai aøa vom reuøi în opera în care ne°am angajat. „Aceastæ promisiune care are ca nume Europa“ — frumoasa formulæ pe care preøedintele Mitterrand a gæsit°o pentru a rezuma øi încheia discursul sæu — aceastæ promisiune se aflæ în fafla noastræ, capabilæ sæ ne stimuleze elanul øi acfliunea. Miza se dovedeøte imensæ, o eræ a schimburilor libere reciproce, între civilizaflii øi popoare, între diverse originalitæfli naflionale; o eræ de deschidere afectivæ cætre valorile universale marcatæ de dinamismul unei îmbogæfliri culturale de nestævilit. „Cu cât dai mai mult, cu atât pæstrezi mai mult“, dictonul prin care Michelet1 definea dialectica moralæ a Franflei, ar putea deveni emblema acestui nou destin al acestei generoase înflelepciuni. În ce ne priveøte, flin sæ væ asigur cæ nafliunea românæ, eliberatæ de totalitarismul care i°a fost impus, va fi un partener loial în acfliunea comunæ pentru aceastæ Europæ a viitorului, democraticæ øi unitaræ, credincioasæ pæcii øi libertæflii. Mulflumind gazdelor noastre pentru generozitatea lor, pentru eforturile care au asigurat succesul deplin al lucrærilor noastre øi un sejur agreabil în aceastæ metropolæ europeanæ încærcatæ de istorie, de culturæ øi de valori pe care tofli le împærtæøim, væ mulflumesc pentru atenflie. 15.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Roland Dumas2, ministru de Stat, ministru de Externe al Republicii Franceze. Adrian Næstase: Exprimæ plæcerea de a°l cunoaøte øi a sta de vorbæ cu ministrul francez. 1

Jules Michelet (1798–1874). Istoric øi publicist francez. Roland Dumas. Om politic øi de stat francez. Ministru de Externe al Republicii Franceze (1984–1986; 1988–1993). 2

145

ADRIAN NÆSTASE

Sæ dæm întâietate sentimentelor. Ministrul este recunoscut la noi pentru tot ce a fæcut Franfla pentru România. Viafla e fræmântatæ în România. Încercæm sæ scurtæm perioada post°revoluflionaræ de incertitudini øi de lipsæ de autoritate în administrarea treburilor publice. Încercæm sæ rezolvæm problemele oamenilor în timp cât mai scurt posibil. Nu e uøor. Sunt frustræri mari, care s°au acumulat în timp, dar øi în ultimele luni . Dupæ o dezvoltare mai rapidæ în registru politic — revenire la viafla parlamentaræ, dialog politic, pluripartitism, alegeri libere — încercæm acum sæ ne aplecæm cu toatæ atenflia asupra problemelor economice, care constituie proba cea mai importantæ pe care va trebui sæ o treacæ guvernul. Încercæm sæ revedem conceptele øi mecanismele economice. Partidele politice, parlamentare øi extraparlamentare, opoziflia, în general, participæ la viafla politicæ. Sunt oameni care contestæ legitimitatea puterii. Am discutat cu doamna Doina Cornea. Trebuie acceptate rezultatele alegerilor. Existæ un guvern legitim: dacæ sunt probleme, sæ se intre în dialog cu guvernul, pentru a le rezolva. Aceasta e una din problemele noastre: structurarea forflelor politice care vor participa la refacerea societæflii româneøti. Fiecare crede cæ scenariul lui e cel mai bun, øi încearcæ sæ°l impunæ, færæ sæ flinæ cont de ceilalfli. Acum învæflæm regulile democrafliei. Roland Dumas: Guvernul român e perfect legitim. Înfleleg foarte bine cæ aceastæ perioadæ, de adaptare la cerinflele democraflie, e dificilæ. Cere timp. Mecanismele øi institufliile democrafliei trebuie sæ se mai rodeze. E normal. Francezii au o afecfliune specialæ pentru poporul român. Au fost alæturi de români în timpul Revolufliei øi dupæ. Existæ o mare afinitate culturalæ øi lingvisticæ, iar cooperare economicæ øi financiaræ are o lungæ tradiflie. Dorinfla de cooperare a pærflii franceze este foarte mare. 146

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

În toate instanflele internaflionale spune aceste lucruri despre România, este avocatul ei. Nu e înfleles întotdeauna. Adrian Næstase: Ar fi trebuit sæ încep adresându°væ mulflumiri pentru susflinerea pe care o acordafli României. Este cea mai bunæ expresie a sentimentelor prieteneøti. Apreciem la adeværata sa valoare sprijinul pe care ni l°a acordat Franfla. Sunt lucruri foarte bune pe planul relafliilor bilaterale, s°au intensificat contactele ministeriale. Am semnat Acordul cultural, care dæ posibilitate Institutului Francez de la Bucureøti sæ funcflioneze în condiflii mult mai bune, inclusiv sæ deschidæ centre culturale în alte oraøe româneøti. Am rezolvat øi problemele cu Centrul cultural român la Paris. E foarte bine. Lucrurile au demarat foarte bine din punct de vedere politic. Este o comunicare permanentæ. Acum suntem într°o etapæ de modernizare economicæ. E foarte important sæ avem urmæri economice ale contactelor politice. Potenflialul economic este destul de mare. Ceea ce lipseøte e capitalul øi savoir faire pentru relansarea economiei româneøti. Au început sæ vinæ oameni de afaceri dintr°o serie de flæri europene. S°au demarat unele acfliuni de cooperare economicæ. Avem ambiflia de a oferi un model de reuøitæ în cooperarea cu Franfla. Guvernul francez poate încuraja øi ajuta oamenii de afaceri francezi care vin în România. Acum este o dinamicæ evidentæ a relafliilor economice. Sæ nu pierdem oportunitæflile momentului actual. Roland Dumas: Capitaliøtii francezi se duc unde vor ei. Nu fac ce zicem noi. Aici nu putem acfliona direct asupra lor. Este un sector al statului, asupra cæruia uneori se poate acfliona. Unele proiecte pot fi încheiate de la sector public la sector public, ca de exemplu în proiectele din telecomunicaflii. S°a fæcut câte ceva, dar încæ nu avem ræspunsul pærflii române. Sæ ducem pânæ la capæt douæ–trei astfel de proiecte, pentru a relua relafliile economice, care vor continua alte lucruri, prin forfla 147

ADRIAN NÆSTASE

împrejurærilor. Primii care intræ pe piafla româneascæ sunt niøte locomotive, care vor trage øi pe alflii dupæ ei. Sæ ne implicæm în crearea unui cadru legal stimulativ. Adrian Næstase: Voi vorbi cu Petre Roman în legæturæ cu proiectele evocate. Roland Dumas: S°au fæcut donaflii cu manuale franceze. E o realizare; e un bilet de intrare în Francofonie. Adrian Næstase: Am oferit un imobil foarte bun pentru øcoala francezæ la Bucureøti. Noi suntem gata sæ sprijinim partea francezæ în orice problemæ. Dacæ e nevoie de susflinerea Ministerului Afacerilor Externe, sæ ni se dea un semn. Am primit sprijin în materie de informaticæ la noul sediu al MAE, øi suntem recunoscætori pentru asta. Întâlnirea se terminæ la 16.00. 16.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla plenaræ a Reuniunii CSCE la nivel înalt. Jacques Santer1 (prim°ministru al Marelui Ducat de Luxemburg). Jelio Jelev (preøedinte al Republicii Bulgaria). Catherine Lalumière2 (secretar general al Consiliului Europei): Drepturile minoritæflilor. CSCE are nevoie de o dimensiune parlamentaræ. Adunarea parlamentaræ a Consiliului Europei este de facto o Adunare parlamentaræ a CSCE, prin acordarea statutului de invitat special. Mauno Henrik Koivisto3 (preøedinte al Republicii Finlanda): Problema minoritæflilor — nu se poate rezolva prin retrasarea frontierelor. Nu tofli sunt convinøi cæ suntem la început de drum. 1 Jacques Santer. Om politic øi de stat luxemburghez. Prim°ministru al Marelui Ducat de Luxemburg (20 iulie 1984–20 ianuarie 1995). 2 Catherine Lalumière. Secretar general al Consiliului Europei (1989–1994). 3 Mauno Henrik Koivisto. Om politic øi de stat finlandez. Preøedinte al Republicii Finlanda (27 octombrie 1981–1 martie 1994).

148

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Libertatea de deplasare e foarte important sæ existe; ea genereazæ noi probleme. Se asociazæ propunerii lui Lubbers. Mark Eyskens1 (ministru de Externe al Regatului Belgiei): Aici e un megaeveniment istoric. Unificarea øi solidaritatea Nordului — cum e perceput de Sud. Krzysztof Skubiszewski 2 (ministru de Externe al Republicii Polone): Sæ evitæm sistemul de securitate colectivæ, crearea de zone gri sau zone tampon. Suntem favorabili structurilor de securitate care au fæcut proba timpului. Sæ le extindem la toatæ Europa. Consiliul Miniøtrilor sæ discute eficacitatea instrumentelor — pentru sincronizarea sistemului de securitate în Europa. Problema soluflionærii diferendelor: sæ nu uitæm ideea din Comitetul pregætitor de la Viena, care propune soluflii pentru situaflii de punere în cauzæ a stabilitæflii politice. Sæ procedæm færæ a afecta structurile, sæ evitæm neînflelegerile. Referitor la dimensiunea parlamentaræ: sunt pentru utilizarea experienflelor øi a structurilor existente; mai eficace øi mai puflin costisitor. Sprijinæ ideea spaniolæ a unui for parlamentar care sæ discute aceste probleme. Susflin propunerea avansatæ de Eyskens. Va™lav Havel (preøedinte al Republicii Cehoslovace): Situaflia grea din Europa de Est ca urmare a ræzboiului din Golf øi hotærârile URSS referitoare la petrol. Situaflia în zonæ se poate deteriora grav. Sprijinæ ideea Delors. Referitor la ideea Lubbers sæ convocæm un grup de experfli în 1991. Valul de refugiafli din Europa de Est: trebuie sæ gæsim soluflii în cadru european. Sæ fie organizat un panel de experfli. 1

Mark Eyskens. Om politic øi de stat belgian. Ministru de Externe al Regatului Belgiei (1981–1992). 2 Krzysztof Skubiszewski. Om politic øi de stat polonez. Ministru de Externe al Republicii Polone (12 septembrie 1989–25 octombrie 1993). 149

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase (ministru de Externe al României): Preocupare pentru problemele din Europa. Luæm notæ de ele, dar în acelaøi timp începem o nouæ etapæ. Problemele cele mai importante sunt legate de cooperarea economicæ. Subliniazæ importanfla de a se fline seama cæ procesele de migraflie în Europa au evident o cauzæ economicæ. Susflinem propunerile Lubbers, Koivisto øi Havel. E foarte important øi urgent sæ se gæseascæ o soluflie în comun. Când aspectele ideologic øi strategic ale relafliilor în Europa au dispærut, sæ nu aparæ o barieræ economicæ între Est øi Vest. Este øi o preocupare de construire de mecanisme subregionale. Ar fi util sæ gæsim interfafla diferitelor mecanisme øi sæ lucræm pentru a realiza un spafliu european economic comun. Este esenflial sæ legæm acest proces, care va marca istoria Europei, de respectarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale, sæ demonstræm cæ nu vrem sæ facem o fortæreaflæ, cæ Europa e deschisæ lumii. Sprijinæ propunerea Eyskens. Dialogul cu lumea exterioaræ e foarte important. Problema minoritæflilor e foarte serioasæ. Acordæm importanflæ acestui subiect. Trebuie sæ construim standarde comune privind drepturile omului øi drepturile minoritæflilor, pentru cæ existæ øi tentaflia utilizærii politice a minoritæflilor øi a drepturilor acestor minoritæfli. Preøedintele: Nu mai sunt alfli oratori. Ultima øedinflæ — mâine dimineaflæ, sub preøedinflia Franflei. Øedinfla se terminæ la 17.30. Preøedintele României, Ion Iliescu, are o întrevedere cu preøedintele Franflei, François Mitterrand. La întrevedere, participæ øi Adrian Næstase, ministrul de Externe al României. Preøedintele României, Ion Iliescu, are o întrevedere cu, Mihail Sergheevici Gorbaciov, preøedintele URSS. La întrevedere, participæ øi Adrian Næstase, ministrul de Externe al României. 150

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

21 noiembrie 1990 10.10 Øedinflæ plenaræ a Reuniunii la nivel înalt a CSCE, prezidatæ de François Mitterrand. Se adoptæ Carta asupra noii Europe øi apoi se semneazæ, rând pe rând. Carta de la Paris pentru o nouæ Europæ O nouæ eræ de democraflie, pace øi unitate Noi, øefii de stat sau de guvern ai statelor participante la Conferinfla pentru Securitate øi Cooperare în Europa, ne°am reunit la Paris într°o epocæ de profunde schimbæri øi de speranfle istorice. Era de confruntare øi divizare a Europei a luat sfârøit. Noi declaræm cæ relafliile noastre se vor întemeia, de acum înainte, pe respect øi cooperare. Europa se elibereazæ de moøtenirea trecutului. Curajul bærbaflilor øi femeilor, puterea voinflei popoarelor øi forfla ideilor Actului final de la Helsinki au deschis o eræ nouæ de democraflie, pace øi unitate în Europa. În prezent ne revine sæ înfæptuim speranflele øi aøteptærile pe care popoarele noastre le°au nutrit timp de decenii: o angajare nestræmutatæ în favoarea democrafliei întemeiate pe drepturile omului øi libertæflile fundamentale; prosperitatea prin libertate economicæ øi echitate socialæ; o securitate egalæ pentru toate flærile noastre. Cele zece principii ale Actului final ne vor cælæuzi spre acest viitor ambiflios, aøa cum ne°au luminat calea spre relaflii mai bune în decursul ultimilor cincisprezece ani. Înfæptuirea deplinæ a tuturor angajamentelor CSCE trebuie sæ constituie temelia inifliativelor pe care le adoptæm astæzi pentru ca nafliunile noastre sæ træiascæ conform aspirafliilor lor. 151

ADRIAN NÆSTASE

Drepturile omului, democraflia øi statul de drept Ne angajæm sæ edificæm, sæ consolidæm øi sæ întærim democraflia ca unic sistem de guvernæmânt al nafliunilor noastre, urmærind sæ ne ghidæm dupæ urmætoarele: Drepturile omului øi libertæflile fundamentale sunt inerente tuturor fiinflelor umane, inalienabile øi garantate prin lege. Protecflia øi promovarea lor constituie prima îndatorire a guvernului. Respectarea lor reprezintæ o garanflie esenflialæ în fafla unui stat cu puteri excesive. Înfæptuirea øi exercitarea lor deplinæ constituie baza libertæflii, dreptæflii øi pæcii. Guvernul democratic se întemeiazæ pe voinfla poporului, exprimatæ periodic prin alegeri libere øi corecte. Democraflia are ca fundament respectarea persoanei umane øi a statutului de drept. Democraflia reprezintæ cea mai bunæ garanflie a libertæflii de expresie, a toleranflei faflæ de orice grupuri ale societæflii øi a egalitæflii øanselor pentru fiecare persoanæ. Democraflia, prin caracterul sæu reprezentativ øi pluralist, presupune responsabilitate faflæ de electorat, obligaflia autoritæflilor de a se conforma legii øi exercitarea imparflialæ a justifliei. Nimeni nu este deasupra legii. Afirmæm cæ orice individ, færæ discriminare, are dreptul la: – libertatea de gândire, conøtiinflæ øi religie sau de convingere; – libertatea de expresie; – libertatea de asociere øi de întrunire paønicæ; – libertatea de miøcare; Nimeni nu va fi supus: – unei arestæri sau deflineri arbitrare; – unei torturi sau oricærui alt tratament sau pedepse aspre, inumane sau degradante; Fiecare are, în plus, dreptul: – de a°øi cunoaøte øi de a°øi face respectate drepturile; – de a participa la alegeri libere øi corecte; – de a fi judecat în mod echitabil øi public dacæ este acuzat de comiterea unui delict; 152

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– de a avea individual sau în asociere o proprietate øi de a exercita activitæfli individuale; – de a se bucura de drepturi economice, sociale øi culturale. Afirmæm cæ identitatea etnicæ, culturalæ, lingvisticæ øi religioasæ a minoritæflilor naflionale va fi protejatæ, iar persoanele aparflinând acestor minoritæfli au dreptul de a exprima liber, prezerva øi dezvolta aceastæ identitate, færæ nici o discriminare øi în condifliile unei depline egalitæfli în fafla legii. Vom asigura ca fiecare sæ se bucure de apærare efectivæ, pe plan naflional øi internaflional, împotriva oricærei violæri a drepturilor sale. Respectarea deplinæ a acestor principii constituie baza pe care ne vom strædui sæ edificæm noua Europæ. Statele noastre vor coopera øi îøi vor acorda sprijin reciproc pentru a face ireversibile cuceririle democratice. Libertatea economicæ øi responsabilitatea Libertatea economicæ, justiflia socialæ øi atitudinea responsabilæ faflæ de mediul înconjurætor sunt indispensabile prosperitæflii. Libertatea de voinflæ a individului, exercitatæ în democraflie øi protejatæ de statul de drept, constituie condiflia necesaræ unei dezvoltæri economice øi sociale fructuoase. Vom favoriza o activitate economicæ desfæøuratæ cu respectarea øi afirmarea demnitæflii umane. Libertatea øi pluralismul politic sunt elemente necesare în realizarea obiectivului nostru comun de dezvoltare a economiilor de piaflæ pentru o creøtere economicæ susflinutæ, prosperitate, justiflie socialæ, utilizare mai deplinæ a forflei de muncæ øi folosirea eficientæ a resurselor economice. Succesul tranzifliei la economia de piaflæ de cætre flæri care fac eforturi în aceastæ direcflie este important øi în interesul tuturor. El ne va permite sæ atingem un nivel mai înalt de prosperitate, ceea ce reprezintæ obiectivul nostru comun. Vom coopera în acest scop. 153

ADRIAN NÆSTASE

Protecflia mediului înconjurætor este o responsabilitate comunæ a tuturor nafliunilor noastre. Sprijinind eforturile naflionale øi regionale în acest domeniu, trebuie sæ flinem seama øi de necesitatea stringentæ a unei acfliuni comune pe scaræ mai largæ. Relafliile de prietenie între statele participante Acum, când se deschide o nouæ eræ în Europa, suntem hotærâfli sæ dezvoltæm øi sæ întærim relafliile de prietenie øi de cooperare între statele Europei, SUA øi Canada øi sæ promovæm prietenia între popoarele noastre. Pentru menflinerea øi întærirea democrafliei, pæcii øi unitæflii în Europa, reafirmæm solemn angajamentul nostru de a respecta pe deplin cele zece principii ale Actului final de la Helsinki. Reînnoim valabilitatea constantæ a celor zece principii øi hotærârea noastræ de a le înfæptui în practicæ. Toate principiile se aplicæ în mod egal øi færæ rezerve, fiecare dintre ele fiind interpretat flinând seama de celelalte. Ele constituie baza relafliilor noastre. Conform obligafliilor decurgând din Carta ONU øi angajamentelor asumate privind Actul final de la Helsinki, reafirmæm hotærârea noastræ de a ne abfline de la ameninflarea sau folosirea forflei împotriva integritæflii teritoriale sau independenflei politice a oricærui stat sau de la acfliuni de orice alt mod incompatibil cu principiile sau scopurile acestor documente. Reamintim cæ nerespectarea obligafliilor asumate conform Cartei ONU constituie o încælcare a dreptului internaflional. Reînnoim angajamentul nostru de a reglementa diferendele prin mijloace paønice. Hotærâm crearea unor mecanisme de prevenire øi reglementare a conflictelor între statele participante. O datæ cu sfârøitul divizærii Europei, ne vom strædui sæ conferim o nouæ calitate relafliilor noastre în domeniul securitæflii, cu respectarea deplinæ a libertæflii de alegere a fiecæruia în acest domeniu. Securitatea este indivizibilæ, iar securitatea fiecærui stat participant este legatæ în mod 154

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

indisolubil de cea a tuturor celorlalfli. În consecinflæ, ne angajæm sæ cooperæm pentru întærirea încrederii øi securitæflii între noi øi sæ promovæm controlul asupra înarmærilor øi dezarmærii. Salutæm Declaraflia comunæ a celor 22 de state privind îmbunætæflirea relafliilor lor. Ne vom întemeia relafliile pe adeziunea noastræ comunæ la valorile democratice, la drepturile omului øi libertæflile fundamentale. Suntem convinøi cæ progresele democrafliei, precum øi respectarea øi exercitarea efectivæ a drepturilor omului sunt indispensabile întæririi pæcii øi securitæflii între statele noastre. Reafirmæm egalitatea în drepturi a popoarelor øi dreptul lor la autodeterminare, conform Cartei ONU øi normelor pertinente ale dreptului internaflional în acest domeniu, inclusiv a celor referitoare la integritatea teritorialæ a statelor. Suntem hotærâfli sæ intensificæm consultærile politice øi sæ lærgim cooperarea pentru rezolvarea problemelor economice, sociale, ale mediului înconjurætor, culturale øi umanitare. Aceastæ voinflæ comunæ øi interdependenfla noastræ tot mai mare vor contribui la depæøirea neîncrederii datând de mai multe decenii, la întærirea stabilitæflii øi edificarea unei Europe unite. Dorim ca Europa sæ fie o sursæ a pæcii, deschisæ dialogului øi cooperærii cu celelalte state, favorabilæ schimburilor øi angajatæ în cæutarea unor ræspunsuri comune la provocærile viitorului. Securitatea Consolidarea democrafliei øi întærirea securitæflii vor influenfla favorabil relafliile noastre de prietenie. Salutæm semnarea de cætre cele 22 de state participante a Tratatului privind forflele armate convenflionale în Europa, care va duce la reducerea nivelurilor forflelor armate. Aprobæm adoptarea unei noi serii substanfliale de mæsuri de încredere øi de securitate care vor conduce la o mai mare transparenflæ øi încredere între statele 155

ADRIAN NÆSTASE

participante. Aceasta reprezintæ paøi importanfli spre întærirea stabilitæflii øi securitæflii în Europa. Reducerea færæ precedent a forflelor armate, ca rezultat al Tratatului privind forflele armate convenflionale în Europa, împreunæ cu noile abordæri ale securitæflii øi cooperærii în cadrul procesului CSCE, vor conduce la o nouæ înflelegere a securitæflii în Europa øi o nouæ dimensiune a relafliilor noastre. În acest context, recunoaøtem pe deplin libertatea statelor de a°øi alege aranjamentele proprii în domeniul securitæflii. Unitatea Europa liberæ, formând un singur tot, reclamæ o nouæ relansare. Chemæm popoarele noastre sæ se asocieze la aceastæ mæreaflæ operæ. Luæm act cu mare satisfacflie de Tratatul privind reglementarea definitivæ cu privire la Germania, semnat la Moscova, la 12 septembrie 1990, øi salutæm sincer faptul cæ poporul german s°a reunit într°un singur stat, conform principiilor Actului final al Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa øi în deplin acord cu vecinii sæi. Realizarea unitæflii naflionale a Germaniei este o contribuflie importantæ la instaurarea unei ordini de pace justæ øi durabilæ în Europa unitæ, democraticæ øi conøtientæ de responsabilitatea sa în domeniul stabilitæflii, pæcii øi cooperærii. Participarea în comun a statelor din America de Nord øi a celor din Europa este o caracteristicæ fundamentalæ a CSCE, aceasta se aflæ în baza rezultatelor înregistrate pânæ în prezent øi este esenflialæ pentru viitorul procesului CSCE. Adeziunea noastræ constantæ la valori pe care le împærtæøim în comun, precum øi moøtenirea noastræ comunæ constituie legæturi care ne unesc. Cu toatæ diversitatea nafliunilor noastre, suntem unifli în angajamentul de a lærgi cooperarea în toate domeniile. Problemele complexe cu care ne confruntæm vor putea fi soluflionate numai printr°o acfliune comunæ, cooperare øi solidaritate. 156

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

CSCE øi lumea Destinul nafliunilor noastre este legat de cel al tuturor celorlalte nafliuni. Sprijinim pe deplin ONU øi întærirea rolului sæu în promovarea pæcii, securitæflii øi dreptæflii internaflionale. Reafirmæm angajamentul nostru faflæ de principiile øi obiectivele ONU, aøa cum sunt enunflate în Cartæ, øi condamnæm orice încælcare a acestor principii. Notæm cu satisfacflie rolul tot mai important al ONU în viafla internaflionalæ øi eficienfla sa în creøtere, ca urmare a îmbunætæflirii relafliilor dintre statele noastre. Conøtienfli de urgenfla nevoilor unei mari pærfli a omenirii, ne angajæm sæ fim solidari cu toate celelalte flæri. Adresæm, deci, astæzi, de la Paris, un apel tuturor nafliunilor lumii. Suntem gata sæ ne alæturæm ansamblului statelor øi fiecæruia dintre ele în efortul comun de a apæra øi promova comunitatea valorilor umane fundamentale. Orientæri pentru viitor Pornind de la angajamentul nostru ferm de a aplica pe deplin toate principiile øi prevederile CSCE, suntem deciøi sæ dæm acum un nou impuls dezvoltærii echilibrate, atotcuprinzætoare a cooperærii noastre pentru a ræspunde nevoilor øi aspirafliilor popoarelor noastre. Dimensiunea umanæ Declaræm cæ hotærârea noastræ de a respecta drepturile omului øi libertæflile fundamentale este irevocabilæ. Vom aplica pe deplin øi vom dezvolta prevederile CSCE în domeniul dimensiunii umane. Pornind de la Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinflei asupra dimensiunii umane, vom coopera pentru întærirea institufliilor democratice øi promovarea aplicærii principiului statului de drept. În acest sens, hotærâm convocarea unui seminar de experfli, la Oslo, în perioada 4–15 noiembrie 1991. Hotærâfli sæ încurajæm preflioasa contribuflie a minoritæflilor naflionale în viafla societæflilor noastre, ne angajæm sæ îmbunætæflim în continuare 157

ADRIAN NÆSTASE

situaflia acestora. Reafirmæm profunda convingere cæ relafliile amicale între popoarele noastre, precum øi pacea, dreptatea, stabilitatea øi democraflia reclamæ protejarea identitæflii etnice, culturale, lingvistice øi religioase a minoritæflilor naflionale øi crearea condifliilor pentru promovarea acestei identitæfli. Declaræm cæ problemele referitoare la minoritæflile naflionale pot fi soluflionate în mod satisfæcætor numai într°un cadru politic democratic. Totodatæ, recunoaøtem cæ drepturile persoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale trebuie respectate pe deplin, ca parte a drepturilor universale ale omului. Conøtienfli de faptul cæ extinderea cooperærii privind minoritæflile naflionale øi îmbunætæflirea protecfliei lor sunt necesare øi urgente, hotærâm convocarea unei reuniuni de experfli asupra minoritæflilor naflionale, care va avea loc la Geneva, în perioada 1–19 iulie 1991. Ne exprimæm hotærârea de a lupta împotriva tuturor formelor de uræ rasialæ sau etnicæ, de antisemitism, xenofobie øi discriminare faflæ de orice persoanæ, precum øi de persecuflie pentru motive religioase sau ideologice. Conform angajamentelor asumate în cadrul CSCE, subliniem cæ libertatea de miøcare øi de contacte între cetæflenii noøtri, precum øi libera circulaflie a informafliei øi ideilor sunt esenfliale pentru menflinerea øi dezvoltarea societæflilor libere øi a unor culturi înfloritoare. Salutæm intensificarea turismului øi a cælætoriilor între flærile noastre. Mecanismul dimensiunii umane øi°a dovedit utilitatea øi, ca urmare, suntem hotærâfli sæ°l dezvoltæm prin includerea de noi proceduri, cuprinzând, între altele, serviciile unor experfli sau ale unui colegiu de personalitæfli eminente, având experienflæ în problemele drepturilor omului care s°ar putea ridica în cadrul mecanismului. Vom asigura, în contextul mecanismului, participarea persoanelor private la protecflia drepturilor lor. În consecinflæ, ne angajæm sæ extindem, în continuare, angajamentele noastre în aceastæ privinflæ, îndeosebi cu prilejul Reuniunii de la Moscova a Conferinflei asupra dimensiunii umane, færæ a prejudicia obligafliile asumate în cadrul instrumentelor internaflionale existente la care statele noastre pot fi pærfli. 158

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Recunoaøtem importanta contribuflie a Consiliului Europei la promovarea drepturilor omului, principiilor democrafliei øi statului de drept, precum øi la dezvoltarea cooperærii culturale. Salutæm paøii întreprinøi de mai multe state participante în legæturæ cu aderarea lor la Consiliul Europei øi la Convenflia europeanæ a drepturilor omului. Salutæm, de asemenea, faptul cæ Consiliul Europei este gata sæ punæ experienfla sa în folosul CSCE. Securitatea Schimbarea situafliei politico°militare din Europa deschide noi posibilitæfli pentru eforturi comune în domeniul securitæflii militare. Acfliunea noastræ se va sprijini pe rezultatele importante obflinute prin Tratatul asupra forflelor armate convenflionale în Europa øi în cadrul Negocierilor asupra mæsurilor de încredere øi securitate (CSBM). Ne angajæm sæ continuæm Negocierile CSBM pe baza aceluiaøi mandat øi sæ ne stræduim sæ le încheiem cel mai târziu pânæ la reuniunea care va avea loc la Helsinki, în 1992, în cadrul „urmærilor“ CSCE. Salutæm, totodatæ, hotærârea statelor participante implicate de a continua Negocierile asupra forflelor armate convenflionale în Europa, pe baza aceluiaøi mandat, øi de a se strædui sæ le încheie cel târziu pânæ la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmærilor“ CSCE. Dupæ o perioadæ de pregætiri pe plan naflional, speræm sæ trecem la o cooperare mai structuratæ între toate statele participante în problemele securitæflii øi la discuflii øi consultæri între cele 34 de state participante pentru stabilirea, începând cu 1992, o datæ cu încheierea Reuniunii de la Helsinki din cadrul „urmærilor“ CSCE, de noi negocieri privind dezarmarea øi întærirea încrederii øi securitæflii, deschise tuturor statelor participante la CSCE. Chemæm la încheierea, cât mai grabnicæ, a Convenfliei asupra interzicerii generale øi globale, sub control efectiv, a armelor chimice øi avem intenflia de a fi printre primii semnatari ai acestui document. 159

ADRIAN NÆSTASE

Reafirmæm importanfla inifliativei privind „Cerul deschis“ øi chemæm la finalizarea cu succes a negocierilor în aceastæ problemæ cât mai curând posibil. Deøi riscul unui conflict în Europa s°a diminuat, alte pericole ameninflæ stabilitatea societæflilor noastre. Suntem hotærâfli sæ conlucræm pentru apærarea institufliilor democratice împotriva activitæflilor care încalcæ independenfla, egalitatea suveranæ sau integritatea teritorialæ a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activitæfli ilegale, incluzând presiunea exercitatæ din afaræ, constrângerea øi subversiunea. Condamnæm, færæ rezervæ, drept criminale orice acfliuni, metode sau practici teroriste øi ne exprimæm hotærârea de a acfliona pentru eradicarea acestora, atât pe plan bilateral, cât øi printr°o cooperare multilateralæ. Ne vom uni, de asemenea, forflele pentru combaterea traficului ilicit de droguri. Fiind conøtienfli de faptul cæ reglementarea pe cale paønicæ a diferendelor este un corolar esenflial al obligafliei statelor de a se abfline de la ameninflarea sau folosirea forflei, factori determinanfli ai menflinerii øi consolidærii pæcii øi securitæflii internaflionale, noi vom cæuta atât cæi eficiente de prevenire, prin mijloace politice, a conflictelor care ar putea izbucni, cât øi definirea în conformitate cu dreptul internaflional, de mecanisme corespunzætoare pentru reglementarea paønicæ a diferendelor care ar putea apærea. În consecinflæ, ne angajæm sæ cæutæm noi forme de cooperare, în acest domeniu, îndeosebi o gamæ de metode de reglementare paønicæ a diferendelor, inclusiv implicarea obligatorie a unei terfle pærfli. Subliniem faptul cæ în acest context va trebui sæ se foloseascæ pe deplin posibilitæflile oferite de Reuniunea privind reglementarea paønicæ a diferendelor, care va avea loc la La Valletta, la începutul anului 1991. Consiliul miniøtrilor Afacerilor Externe va lua în considerare raportul Reuniunii de la La Valletta. 160

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Cooperarea economicæ Subliniem faptul cæ o cooperare economicæ, bazatæ pe economia de piaflæ, constituie un element esenflial al relafliilor noastre øi va contribui la construcflia unei Europe prospere øi unite. Institufliile democratice øi libertatea economicæ favorizeazæ progresul economic øi social, aøa cum este recunoscut în Documentul Conferinflei de la Bonn privind cooperarea economicæ, ale cærei rezultate le sprijinim cu hotærâre. Subliniem, totodatæ, cæ cooperarea în domeniul economic, al øtiinflei øi tehnologiei constituie, în prezent, unul din pilonii importanfli ai CSCE. Statele participante vor trebui sæ examineze periodic progresele realizate în aceste domenii øi sæ le imprime noi impulsuri. Suntem convinøi de necesitatea extinderii cooperærii noastre economice, de ansamblu, încurajærii inifliativei libere, lærgirii øi diversificærii comerflului în conformitate cu regulile GATT. Vom încuraja echitatea socialæ, progresul, precum øi creøterea bunæstærii popoarelor noastre. În acest context, recunoaøtem importanfla unei politici eficiente pentru soluflionarea problemei øomajului. Reafirmæm necesitatea continuærii sprijinului acordat flærilor democratice în tranziflie spre economia de piaflæ øi crearea bazelor unei creøteri economice øi sociale pe forfle proprii, aøa cum s°a angajat sæ procedeze Grupul celor 24. Subliniem, de asemenea, necesitatea integrærii mai profunde în sistemul economic øi financiar internaflional, ceea ce implicæ acceptarea atât a obligafliilor, cat øi a avantajelor. Consideræm cæ, o datæ cu acordarea unei atenflii sporite cooperærii economice în cadrul procesului CSCE, trebuie avute în vedere interesele statelor participante în curs de dezvoltare. Reamintim legætura dintre respectarea øi promovarea drepturilor omului øi a libertæflilor fundamentale øi progresul øtiinflific. Cooperarea în domeniul øtiinflei øi tehnologiei va juca un rol fundamental în dezvoltarea economico°socialæ. În consecinflæ, ea va trebui orientatæ cætre o distribuire mai largæ a informafliilor øi cunoøtinflelor 161

ADRIAN NÆSTASE

øtiinflifice øi tehnice pertinente, în scopul depæøirii decalajelor tehnologice existente între statele participante. Încurajæm, de asemenea, statele participante sa conlucreze pentru dezvoltarea potenflialului uman øi a spiritului de liberæ inifliativæ. Suntem hotærâfli sæ imprimæm impulsul necesar cooperærii între statele noastre în domeniul energiei, transporturilor øi turismului pentru dezvoltarea economico°socialæ. Salutæm, în special, acfliunile practice menite sa creeze condiflii optime pentru o dezvoltare economicæ øi raflionalæ a resurselor energetice, flinând seama de considerentele privind protejarea mediului înconjurætor. Recunoaøtem rolul important al Comunitæflii Europene în dezvoltarea politico°economicæ a Europei. Organizafliilor economice internaflionale, cum sunt Comisia Economicæ a ONU pentru Europa (CEE/ONU), institufliile de la Bretton Woods, Organizaflia pentru Cooperare øi Dezvoltare Economicæ (OCDE), Asociaflia Europeanæ a Liberului Schimb (AELS) øi Camera Internaflionalæ de Comerfl (CIC), le revine, de asemenea, o sarcinæ importantæ în promovarea cooperærii economice, care sæ fie întæritæ prin crearea Bæncii Europene pentru Reconstrucflie øi Dezvoltare (BERD). Pentru urmærirea realizærii obiectivelor noastre, subliniem necesitatea coordonærii eficiente a activitæflilor acestor organizaflii øi accentuæm asupra cerinflei de a gæsi metode pentru participarea tuturor statelor noastre la aceste activitæfli. Mediul înconjurætor Recunoaøtem necesitatea urgentæ a examinærii problemelor mediului øi importanfla eforturilor individuale sau în cooperare în acest domeniu. Ne angajæm sæ intensificæm eforturile noastre pentru protejarea øi ameliorarea mediului în scopul restabilirii øi menflinerii unui echilibru ecologic sænætos al aerului, apei øi solului. Suntem, în consecinflæ, deciøi sa utilizæm pe deplin cadrul CSCE pentru formularea de obiective øi angajamente comune în domeniul mediului øi sæ continuæm astfel 162

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

rezultatele muncii consacrate în Raportul Reuniunii de la Sofia privind protecflia mediului înconjurætor. Subliniem rolul important al unei societæfli bine informate care permite publicului øi indivizilor sæ ia inifliative în ceea ce priveøte ameliorarea mediului. În acest scop, ne angajæm sæ promovæm sensibilizarea øi educarea publicului în domeniul mediului, ca øi al informærii acestuia asupra impactului politicilor, proiectelor øi programelor asupra mediului înconjurætor. Acordæm prioritate introducerii de tehnologii curate øi nepoluante, fiind conøtienfli de nevoia de a sprijini flærile care nu au încæ propriile mijloace pentru mæsuri corespunzætoare. Subliniem cæ politicile privind protecflia mediului ar trebui însoflite de mæsurile legislative potrivite øi de structurile administrative care sæ asigure implementarea lor efectivæ. Insistam asupra nevoii unor noi mæsuri de evaluare sistematicæ a respectærii angajamentelor existente, mai mult, pentru dezvoltarea unor angajamente mai ambiflioase în ceea ce priveøte notificarea øi schimbul de informaflii asupra stærii mediului øi riscurilor potenfliale pentru mediu. Salutæm, de asemenea, crearea Agenfliei Europene pentru Mediu (AEM). Salutæm activitæflile operaflionale, studiile pe probleme øi analizele politicilor efectuate în cadrul diverselor organizaflii internaflionale angajate în protecflia mediului, ca: Programul Nafliunilor Unite pentru Mediu (PNUM), Comisia Economicæ a ONU pentru Europa (CEE/ONU) øi Organizaflia pentru Cooperare øi Dezvoltare Economicæ (OCDE). Subliniem necesitatea întæririi cooperærii øi unei eficiente coordonæri între ele. Cultura Recunoaøtem faptul cæ cultura noastræ comunæ europeanæ øi valorile noastre comune au contribuit în mod esenflial la depæøirea divizærii continentului. În consecinflæ, subliniem ataøamentul nostru la libertatea 163

ADRIAN NÆSTASE

de creaflie øi la protejarea øi promovarea patrimoniului nostru cultural øi spiritual, în toatæ bogæflia øi diversitatea sa. Ca urmare a schimbærilor recent intervenite în Europa, subliniem importanfla sporitæ a Simpozionului de la Cracovia øi ne aøteptæm ca acesta sæ examineze orientærile pentru intensificarea cooperærii în domeniul culturii. Invitæm Consiliul Europei sæ°øi aducæ contribuflia la acest simpozion. Pentru promovarea unei mai bune cunoaøteri reciproce între popoarele noastre, vom favoriza crearea de centre culturale în oraøele altor state participante, ca øi o cooperare sporitæ în domeniul tehnicilor audiovizuale øi schimburilor mai largi în domeniul muzicii, teatrului, literaturii øi artelor. Suntem hotærâfli sæ facem eforturi deosebite în cadrul politicilor noastre pe plan naflional pentru a promova o mai bunæ înflelegere, îndeosebi între tineri, prin schimburi culturale, cooperare în toate domeniile educafliei øi, mai ales, prin predarea øi pregætirea în limbile altor state participante. Intenflionæm sæ examinæm primele rezultate ale acestei acfliuni la Reuniunea de la Helsinki din cadrul „urmærilor“ CSCE, care va avea loc în 1992. Muncitori migranfli Recunoaøtem cæ problemele muncitorilor migranfli øi ale familiilor lor rezidente legal în flara de primire comportæ aspecte economice, culturale øi sociale ca øi propria lor dimensiune umanæ. Reafirmæm cæ protecflia øi promovarea drepturilor, ca øi respectul obligafliilor internaflionale pertinente sunt preocuparea noastræ comunæ. Mediterana Consideræm cæ schimburile politice fundamentale intervenite în Europa au o semnificaflie pozitivæ pentru regiunea Mediteranei. Vom continua, în consecinflæ, eforturile noastre pentru întærirea securitæflii øi cooperærii în Mediterana, ca factor important pentru 164

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

stabilitatea în Europa. Salutæm raportul Reuniunii privind Mediterana de la Palma de Mallorca, ale cærei rezultate le susflinem în întregime. Suntem preocupafli de tensiunile persistente în regiune øi reiteræm hotærârea noastræ de a intensifica eforturile pentru a gæsi, prin mijloace paønice, soluflii juste, viabile øi durabile, fondate pe respectul principiilor din Actul final, la problemele cruciale nerezolvate. Dorim sæ promovæm condiflii favorabile dezvoltærii armonioase øi diversificærii relafliilor cu statele mediteraneene neparticipante. Intensificarea cooperærii cu aceste state va fi continuatæ în scopul promoværii dezvoltærii economice øi sociale øi, în consecinflæ, al creøterii stabilitæflii în regiune. De aceea, ne vom strædui, împreunæ cu aceste flæri, sæ reducem substanflial decalajul între Europa øi vecinii sæi mediteraneeni în ceea ce priveøte nivelul prosperitæflii. Organizaflii neguvernamentale Ne reamintim rolul important jucat de organizaflii1e neguvernamentale, grupurile religioase øi altele øi indivizi în realizarea obiectivelor CSCE øi vom continua sæ facilitæm activitæflile lor pentru punerea în practicæ a angajamentelor CSCE de cætre statele participante. Pentru a realiza sarcinile lor importante, organizafliile, grupurile øi indivizii trebuie implicafli de o manieræ corespunzætoare în activitæflile øi noile structuri ale CSCE. Noi structuri øi instituflii ale procesului CSCE Eforturile noastre comune pentru consolidarea respectærii drepturilor omului, democrafliei øi statului de drept, întærirea pæcii øi promovarea unitæflii în Europa reclamæ o noua calitate a dialogului politic øi cooperærii øi, în consecinflæ, o dezvoltare a structurilor CSCE. Intensificarea consultærilor noastre la toate nivelurile este de o importanflæ primordialæ pentru modelarea relafliilor noastre viitoare. În acest scop, decidem ceea ce urmeazæ: 165

ADRIAN NÆSTASE

Noi, øefii de stat sau guvern, vom fline reuniunea noastræ viitoare la Helsinki cu ocazia reuniunii organizate în cadrul „urmærilor“ CSCE, care va avea loc în 1992. Ulterior, ne vom întâlni cu ocazia urmætoarelor reuniuni din cadrul „urmærilor“ CSCE. Miniøtrii noøtri de Externe se vor întâlni ca un consiliu, în mod regulat øi cel puflin o datæ pe an. Aceste reuniuni vor constitui forumul central al consultærilor politice în cadrul procesului CSCE. Consiliul va examina problemele relevante ale Conferinflei pentru Securitate øi Cooperare în Europa øi va lua deciziile corespunzætoare. Prima reuniune a Consiliului va avea loc la Berlin. Un comitet al înalflilor funcflionari va pregæti reuniunile Consiliului øi va executa deciziile sale. Comitetul va analiza problemele curente øi va putea sæ ia decizii corespunzætoare, inclusiv sub forma recomandærilor cætre Consiliu. Reuniuni suplimentare ale reprezentanflilor statelor participante vor putea fi convenite pentru dezbaterea problemelor ce prezintæ un caracter urgent. Consiliul va examina elaborarea de prevederi privind convocarea de reuniuni ale Comitetului înalflilor funcflionari în situaflii de urgenflæ. Statele participante pot conveni, de asemenea, convocarea de reuniuni ale altor miniøtri. Pentru a asigura sprijinul administrativ al acestor consultæri, stabilim crearea unui secretariat la Praga. Reuniunile statelor participante din cadrul „urmærilor“ CSCE vor avea loc, de regulæ, o datæ la doi ani, pentru a permite statelor participante sæ evalueze situaflia, sæ examineze realizarea angajamentelor lor øi sæ analizeze paøii urmætori în cadrul procesului CSCE. Decidem crearea, la Viena, a unui Centru pentru prevenirea conflictelor, pentru a ajuta Consiliul sæ reducæ riscul unui conflict. Decidem stabilirea unui birou pentru alegeri libere la Varøovia, pentru a facilita contactele øi schimbul de informaflii asupra alegerilor în statele participante. 166

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Recunoscând rolul important pe care parlamentarii îl pot juca în procesul CSCE, facem apel la o implicare sporitæ a parlamentelor în cadrul CSCE, îndeosebi prin crearea unei Adunæri parlamentare a CSCE, reunind membri ai parlamentelor din toate flærile participante. În acest scop, insistæm sæ se continue contactele la nivel parlamentar pentru a examina domeniul de activitate, metodele de lucru øi regulile de proceduræ ale unei asemenea structuri parlamentare a CSCE, pe baza experienflei øi activitæflilor întreprinse în acest domeniu. Cerem miniøtrilor noøtri de Externe sæ examineze din nou aceastæ problemæ cu ocazia primei lor reuniuni în calitate de consiliu. * Modalitæflile de proceduræ øi organizare relative la unele prevederi din Carta de la Paris pentru o nouæ Europæ figureazæ în documentul suplimentar care este adoptat împreunæ cu Carta de la Paris. Însærcinæm Consiliul sa ia, în continuare, mæsurile care vor fi necesare pentru asigurarea aplicærii deciziilor conflinute în prezentul document, ca øi în documentul suplimentar øi sæ examineze eforturile de viitor pentru întærirea securitæflii øi cooperærii în Europa. Consiliul va putea adopta orice amendament la documentul suplimentar pe care°l va considera potrivit. * Originalul Cartei de la Paris pentru o nouæ Europæ, redactat în germanæ, englezæ, spaniolæ, francezæ, italianæ øi rusæ, va fi remis guvernului Republicii Franceze, care îl va pæstra în arhivele sale. Fiecare din statele participante va primi de la guvernul Republicii Franceze o copie conformæ a Cartei de la Paris. Textul Cartei de la Paris va fi publicat de fiecare stat participant, care îl va difuza øi°l va face cunoscut cât mai larg posibil. Guvernul Republicii Franceze este rugat sæ transmitæ secretarului general al Nafliunilor Unite textul Cartei de la Paris pentru o nouæ 167

ADRIAN NÆSTASE

Europæ, care nu este supus înregistrærii în temeiul articolului 102 din Carta Nafliunilor Unite, în vederea difuzærii sale cætre tofli membrii Organizafliei ca document oficial al O.N.U. Guvernul Republicii Franceze este rugat, de asemenea, sæ transmitæ textul Cartei de la Paris la toate celelalte organizaflii internaflionale menflionate în text. Drept pentru care, noi, subsemnaflii, înalfli reprezentanfli ai statelor participante, conøtienfli de înalta semnificaflie politicæ pe care o acordæm rezultatelor reuniunii la nivel înalt øi declarând hotærârea noastræ de a acfliona în conformitate cu prevederile adoptate, ne°am pus semnæturile dupæ cum urmeazæ: Paris, 21 noiembrie 1990 François Mitterrand pronunflæ discursul de încheiere. Øedinfla se terminæ la 10.40. François Mitterrand face turul mesei, dând mâna cu øefii de stat øi guvern. 11.00 Întâlnirea preøedintelui României, Ion Iliescu, cu Felipe Gonzáles Márquez1, prim°ministru al Regatului Spaniei. Participæ øi Adrian Næstase, ministru de Externe al României. Întâlnirea se terminæ la 11.50. 18.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Masa rotundæ organizatæ de Institutul Francez de Relaflii Internaflionale (IFRI). 1

Felipe Gonzáles Márquez. Om politic øi de stat spaniol. Prim°ministru al Regatului Spaniei (2 decembrie 1982–5 mai 1996). 168

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Thierry de Montbrial (directorul IFRI): Începe prin a spune cæ a væzut în iulie, când a fost la Bucureøti, oameni competenfli în România. Se face o anumitæ injustiflie României. De aceea a organizat acest eveniment dedicat României. Discufliile se vor termina la ora 20.00. Adrian Næstase va face o introducere, cu concluziile Reuniunii CSCE la nivel înalt. Adrian Næstase: Procesul CSCE a început în 1975, pe mai multe dimensiuni: politic, strategic, economic, dimensiune umanæ. S°a produs o „contaminare“ axiologicæ a flærilor din Europa de Est cu dimensiunea umanæ. Schimbærile din Europa de Est, unificarea Germaniei, schimbærile din URSS sunt procese cu viteze diferite. A fost nevoie de un sommet pentru a fotografia situaflia. S°au adoptat documente foarte importante, rezultat al unor negocieri îndelungate. Sommetul de la Paris a codificat rezultatul negocierilor politice øi le°a introdus într°un sistem coerent axiologic. Se priveøte spre viitor. S°a fæcut un început de instituflionalizare a procesului. Vor fi øi diferite reuniuni de experfli. Problema securitæflii: cum sæ o asiguræm, când Tratatul de la Varøovia se destructureazæ; îi va dispare componenta militaræ. Va fi o inerflie a componentei politice. Unificarea Germaniei naøte preocupæri de securitate pentru unele flæri. Preocupæri subregionale: Pentagonala, Mediterana etc. Speranfla generalæ cæ CSCE va reuøi sæ organizeze un sistem coerent de securitate colectivæ. Care va fi modelul nu se øtie. NATO sæ dobândeascæ o vocaflie paneuropeanæ? Încæ nu se øtie. Problema minoritæflilor, plus migraflia oamenilor din Europa de Est spre Europa de Vest. Problema se va agrava când URSS va liberaliza circulaflia. Dimensiunea valorilor comune: omogenizarea axiologicæ în Europa, pe fondul persistenflei intereselor naflionale. 169

ADRIAN NÆSTASE

Dupæ distrugerea vechilor sisteme, flærile din Europa de Est au avut dificultæfli în a°øi organiza relafliile cu Europa Occidentalæ. Se fac unele eforturi. Thierry de Montbrial: SUA, schematic vorbind, consideræ cæ în Est sunt trei flæri care au fæcut o mutaflie democraticæ incontestabilæ: Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, unde oamenii de la putere din aceste flæri erau recrutafli din rândurile opozifliei, care au suferit øi de necontestat din acest punct de vedere. Havel a fost membru al „Cartei 77“. La cealaltæ extremitate a Europei sunt Bulgaria øi România; una e consideratæ mai îndoielnicæ decât cealaltæ. În iunie au fost evenimentele cu minerii, care aveau sæ deterioreze imaginea României în exterior. Cum vedem discriminarea faflæ de România? Adrian Næstase: Principala problemæ de politicæ externæ a României e politica internæ. E o tendinflæ de a judeca flærile Europei de Est dupæ aceleaøi criterii, în ciuda faptului cæ diferenflele dintre ele sunt enorme. În Polonia, Cehoslovacia øi Ungaria a existat în perioada totalitaræ o opoziflie îndelungatæ. În România n°a fost o opoziflie care sæ poatæ forma o nouæ echipæ de conducere, care sæ preia puterea. În România, ieøirea din totalitarism nu s°a fæcut prin negociere, ci printr°o Revoluflie. De unde sæ luæm oameni care sæ corespundæ criteriilor dupæ care suntem judecafli? Iatæ oamenii noului guvern. Echipa a venit în principal din domeniul academic. Acest lucru a generat multe probleme. Apoi a fost o anumitæ aøteptare în stræinætate, în legæturæ cu schimbærile, care nu s°a realizat. Au avut loc alegeri libere. Asta a fost voinfla electoratului, sæ voteze pentru o formulæ de centru°stânga, care s°a angajat sæ combine tranziflia la economia de piaflæ cu mæsuri de protecflie socialæ. Sunt 108 partide, dintre care doar 12 au intrat în Parlament. Sunt øi oameni care contestæ legitimitatea puterii. E copilæria democrafliei în România. Speræm sæ°i aducem la masa dialogului. 170

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Au fost øi oameni care au avut scenarii diferite pentru evolufliile din România; uneori ei îøi exprimæ dezamægirea în forme care nu prea au de°a face cu democraflia. Neîndoielnic, sistemul institufliilor democrafliei funcflioneazæ. Parlamentul lucreazæ la elaborarea Constitufliei. E o consultare la Bucureøti în aceste zile pe problemele Constitufliei, cu participare internaflionalæ. În Parlament nu se impune majoritatea, ci este un mecanism de consultæri, pentru promovarea unor legi foarte importante. Øi în Polonia sunt probleme. La fel în Cehoslovacia øi Ungaria. Antall a spus cæ ungurii au træit peste posibilitæflile lor. În România trecem din marøarier în viteza I. Avem structuri economice care pot fi puse rapid sæ funcflioneze cu ajutor stræin. Raporturile cu Consiliul Europei: formalizarea lor, prin admiterea noastræ, ar fi o garanflie suplimentaræ pentru aplicarea drepturilor omului. La fel øi în domeniul economic: în cazul îmbunætæflirii situafliei economice, vom avea o mai mare stabilitate politicæ. Thierry de Montbrial: Sæ ne concentræm pe problemele interne româneøti øi apoi trecem la probleme globale. Întrebare (din salæ): Referitor la transformarea întreprinderilor de stat în societæfli comerciale, ea va fi urmatæ de privatizare? Adrian Næstase: Ræspunsul este afirmativ. Transformarea înteprinderilor de stat în societæfli comerciale va fi urmatæ de privatizare øi liberæ inifliativæ. În 1991, 30 % din capitalul întreprinderile de stat urmeazæ a fi privatizat. Ideea e ca întreaga industrie sæ fie privatizatæ. Urmeazæ o nouæ lege referitoare la repatrierea de capitaluri, care creeazæ un cadru economic foarte liberal. În agriculturæ, modelul e identic. În prezent, 30 % din pæmântul agricol e proprietate privatæ. Întrebare (din salæ): Referitor la intenfliile de liberalizare, competiflia internæ este inevitabilæ, ea genereazæ øomaj øi inflaflie, cu consecinfle pentru populaflie. Este poporul român pregætit? 171

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Asta e marea problemæ azi. Se încearcæ eliminarea subvenfliilor de stat prin sistemul de prefluri. Încercæm sæ explicæm populafliei cæ avem nevoie de o operaflie chirurgicalæ. Altfel e boalæ lungæ, care duce la moartea sistemului. Trebuie sæ motivæm oamenii, sæ°i punem în fafla responsabilitæflilor. Avem încæ mentalitate de vacanflæ. Schimbarea mentalitæflii e o condiflie necesaræ pentru succesul reformei. Dominique Moïsi: Semnul de întrebare major în legæturæ cu România e ce s°a întâmplat la „Revoluflie“, cu sau færæ ghilimele. Dacæ românii nu au sentimentul cæ sunt reprezentafli de guvern, nu sunt motivafli. Întrebare (din salæ): A fost în septembrie în România. A discutat cu Anton Vætæøescu. A pus întrebæri referitor la mineri. Nu i s°a ræspuns. A insistat. Nu i s°a dat un ræspuns satisfæcætor. Întrebare (din salæ): S°a produs revenirea Partidului Comunist în viafla politicæ? Ori PCR s°a volatilizat? Are un alt nume? Întrebare (din salæ): Alegerile au fost contestate de unii. Referitor la emigranfli, nu e suficientæ transparenflæ. Thierry de Montbrial: Referitor la mineri, dacæ se repetæ acfliunile lor violente, e de conceput o lovituræ de stat militaræ? E de conceput, probabilæ, posibilæ? Apoi, existæ în România o tradiflie în materie de astfel de lovituri? Adrian Næstase: Înainte de a fi ministru, am fost purtætor de cuvânt al FSN. Referitor la Revoluflia Românæ: momentul din decembrie a deschis toate speranflele, pentru tofli, în toate domeniile. Fiecare spera ceva legat de ce a suferit în trecut. Revoluflia a destructurat întreg sistemul statului totalitar. Dupæ haosul inerent unor astfel de schimbæri dramatice de sistem, lucrurile au început sæ se restructureze. În scurt timp au apærut, pas cu pas, numeroase partide politice. Au venit partidele istorice, în parte cu aceeaøi oameni cu care au „intrat“ în comunism, în urmæ cu 40–50 de ani. 172

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Dupæ formarea partidelor de centru°dreapta, s°a resimflit nevoia unui partid de centru°stânga. Întrebarea despre noul Partid Comunist a fost o surprizæ pentru noi. E greu ca cineva din România sæ aibæ curajul sæ vorbeascæ de un nou partid comunist. Nu poate fi interzis un curent de idei. Dar pentru români, comunismul a însemnat o catastrofæ naflionalæ. Existæ, desigur, un numær de oameni din stânga care nu acceptæ programul de schimbare economicæ øi socialæ a guvernului. Unii speculeazæ metaforic, afirmând cæ „Revoluflia a fost furatæ“. Revoluflia nu e un stilou ca sæ poatæ fi furatæ. Revoluflia continuæ. Schimbarea de mentalitate e o revoluflie în sine. Schimbærile economice se fac acum. Un cetæflean român cu paøaport român valabil 5 ani nu poate fi considerat un refugiat. E foarte important de înfleles cæ e o situaflie postrevoluflionaræ øi e normal sæ fie astfel de probleme. E descurajant pentru noi sæ vedem cæ suntem judecafli doar în funcflie de cele ce s°au întâmplat în cele trei zile din luna iunie, øi nu dupæ ce am fæcut timp de 11 luni. E foarte frustrant pentru guvern acest reducflionsim în modul în care este perceputæ situaflia României. Nu putem fi masochiøti, læsându°ne dominafli de un trecut de care dorim sæ ne debarasæm cât mai repede. Privim spre viitor, vrem sæ construim o altæ societate, în acord cu lumea de care am fost despærflifli. Trebuie construit totul de la început øi deocamdatæ avem doar amatori de dærâmat. Nu avem birouri de presæ în stræinætate. E øi vina noastræ. Evenimentele din iunie sunt, pânæ la urmæ, øi consecinfla blocajului Polifliei din punct de vedere psihologic. În Armatæ lucrurile nu stæteau mai bine, iar ministrul Apærærii era în stræinætate. Nu era nici o forflæ în mæsuræ sæ apere guvernul. Nu se øtie câfli au fost mineri øi câfli veneau din fosta Securitate, care aveau de plætit polifle pentru cæ au fost dafli afaræ. E o Comisie parlamentaræ de investigare. Guvernul s°a disociat de violenfle. 173

ADRIAN NÆSTASE

Evident, trebuie sæ învæflæm din ce s°a întâmplat. E un incident nefericit, flinând de preistoria democrafliei româneøti. Data alegerilor e importantæ. Cele din mai au avut un obiectiv extrem de redus ca importanflæ, în raport cu ceea ce se va întâmpla de acum încolo. Practic, e mai mult o Adunare Constituantæ, cu un mandat de doi ani. Partidele au tot timpul sæ se organizeze în acest timp. Trebuia început cu ceva. Thierry de Montbrial: Evenimentele din iunie 1990 ocupæ un loc considerabil în viafla politicæ. Au fost similare cu evenimentele din Piafla Tien An Men. Ræmân numeroase semne de întrebare. Guvernul a dat explicaflii contradictorii, minerilor li s°a mulflumit de cætre preøedinte. Cei ce au urmærit evenimentele au constatat cæ minerii erau foarte bine organizafli, cæ li s°au pus la dispoziflie trenuri, cæ øtiau adrese ale unor instituflii øi persoane care au fost agresate. Acestea vor læsa urme asupra României. Douæ întrebæri referitoare la frontierele României. Ce e cu problema Transilvaniei azi? E o înæsprire a tonului între România øi Ungaria. Care e impactul evenimentelor din Moldova în România? Adrian Næstase: Tocmai pentru cæ nu se poate pune problema frontierelor, se urmæresc substitute pentru a o promova totuøi pe agenda europeanæ. De aceea, Ungaria ridicæ problema minoritæflilor. Maghiarii din România au reprezentanfli în Parlament, au ziare, 6 ore la TVR, universitate la Cluj. Le explicæm cæ nu pot fi douæ viteze de democratizare, una pentru minoritæfli øi alta pentru majoritate. Facem eforturi mari. Se încearcæ menflinerea problemei frontierelor în atenflia comunitæflii internaflionale, folosind problema minoritæflilor. Nu avem experienfla ungaræ în materie de propagandæ în stræinætate. De fiecare datæ însæ vom reacfliona la declarafliile sau acfliunile lor. Le°am spus cæ vom urmæri cu mare atenflie tot ceea ce fac. E øi o problemæ de mentalitate în felul în care ne raportæm unii la alflii, care trebuie depæøitæ. Consultærile româno°ungare s°au deblocat. 174

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Referitor la Moldova sovieticæ, sunt de remarcat douæ dimensiuni: cea emoflionalæ øi cea politicæ, privitoare la poziflia guvernului. Nu avem pretenflii teritoriale faflæ de URSS. Vor fi schimbæri importante în componenfla Uniunii Sovietice, øi nu este cazul sæ le complicæm. Nimeni nu e interesat sæ punæ gaz pe foc în URSS. Încercæm o abordare inteligentæ øi moderatæ. Thierry de Montbrial: Cum a reacflionat România la declarafliile lui Antall1, aceea cæ e prim°ministru a 15 milioane de unguri? Adrian Næstase: Spunând cæ acesta nu a fost votat de minoritatea maghiaræ din România. Thierry de Montbrial: Spune o glumæ despre Nixon2 øi felul lui de a impresiona presa, afirmæ cæ ea îi aminteøte de modul în care se dueleazæ verbal românii øi ungurii. Dincolo de glumæ, constatæ cæ existæ tendinfla de a pune accentul numai pe lucrurile negative din România. Noi, francezii, sæ avem ochii deschiøi øi sæ flinem seama de tradifliile relafliilor româno°franceze. Mulflumeøte pentru participare. Masa rotundæ se terminæ la 20.05.

22 noiembrie 1990 8.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Bucureøti cu avionul prezidenflial. Sosirea la Bucureøti la 11.40 (ora localæ). 1

József Antall. Om politic øi de stat maghiar. Prim°ministru al Republicii Ungare (3 mai 1990–12 decembrie 1993). 2 Richard Milhous Nixon. Om politic øi de stat american. Preøedinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 1969–9 august 1974). 175

ADRIAN NÆSTASE

13.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede comunicatul de presæ în legæturæ cu masa rotundæ de la IFRI. – De informat Aurel Dragoø Munteanu în legæturæ cu întrevederea cu James Baker øi cu rugæmintea sæ ne transmitæ de îndatæ aranjamentele necesare. Dorim sæ øtim din timp programul vizitei. – Stabileøte componenfla delegafliei pentru vizita la Praga. 15.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri a.i. al SUA. Adrian Næstase: Aøa cum am stabilit la întâlnirea precedentæ, vom discuta despre întâlnirea mea cu secretarul de Stat James Baker. A fost o convorbire foarte utilæ; s°a realizat un contact personal foarte bun. Am avut un schimb foarte bun de opinii despre criza din Golf. Am reiterat dorinfla noastræ de cooperare în Consiliul de Securitate. Suntem gata øi pentru alte opfliuni de rezolvare a crizei. A amintit de faptul cæ pe 28–29 noiembrie va fi reuniunea ministerialæ a CSCE, øi se pune problema obflinerii sprijinului flærilor membre pentru o nouæ rezoluflie privitoare la Irak. Înflelegem problemele Administrafliei SUA în Golf. Este øi o problemæ de credibilitate a ONU. Înmâneazæ un non°paper (an off°the°record or unofficial presentation of [government] policy) despre respectarea sancfliunilor. Am abordat cu secretarul de Stat øi relafliile bilaterale. Am fæcut o prezentare a situafliei României øi a programului economic de reformæ. Am discutat despre Grupul 24. Ne°a spus cæ SUA nu se vor mai opune asistenflei pentru România. Mi se pare cæ e principalul semnal øi rezultat al discufliilor. Preøedintele României øi eu personal credem cæ e cel mai bun semn pe care îl primim deocamdatæ din partea SUA. Am transmis aprecierile mele pentru modul în care se desfæøoaræ relafliile cu Ambasada SUA. 176

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Am discutat problemele relafliilor româno°ungare. Relateazæ discuflia pe care a avut°o cu Szokai. Se pare cæ cineva nu e interesat în evoluflia pozitivæ a relafliilor bilaterale. Larry C. Napper: Cum a reacflionat secretarul de Stat? Adrian Næstase: N°a reacflionat. A luat notæ de comentariile mele. Pentru noi poziflia maghiaræ constituie o problemæ de îngrijorare. A fost vizita lui Szokai o etapæ în cadrul unei strategii de deschidere în relafliile cu România, sau nu? În orice caz, politica lor nu ajutæ la detensionarea situafliei. Vom face o nouæ declaraflie apropo de poziflia MAE ungar. Larry C. Napper: Va raporta aceastæ discuflie. Adrian Næstase: Am discutat cu preøedintele Ion Iliescu referitor la vizita lui Tom Lantos. Larry C. Napper: Lantos a spus cæ va fi gata sæ vinæ dacæ va fi primit de primul°ministru sau preøedinte. A spus cæ va veni la Oradea sau Cluj la un Seminar organizat de Hungarian Human Rights. El vine sâmbætæ dimineaflæ øi pleacæ duminicæ dimineaflæ. Adrian Næstase: Am propus preøedintelui sæ accepte primirea lui Lantos. Dacæ credefli cæ e util, putem aranja întâlnirea. Larry C. Napper: Lantos ar putea veni aici doar vineri seara. Adrian Næstase: Ar fi util sau nu? Larry C. Napper: Ar fi util, dar nu øtiu dacæ logistic e posibil. Crede cæ e mai bine sæ o amânæm. Dar, va încerca totuøi sæ o aranjeze. Oricum Lantos vine des în România. E interesat de evolufliile din România. Adrian Næstase: Færæ sæ aibæ contacte oficiale, øi doar în Transilvania? Larry C. Napper: E un om serios. În altæ ordine de idei, spune cæ se bucuræ de discuflia lui Adrian Næstase cu James Baker. Întâlnirea se terminæ la 16.05. 177

ADRIAN NÆSTASE

16.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu ambasadorii la Bucureøti ai statelor din CEE, conduøi de ambasadorul Italiei, Luigi Amaduzzi. Luigi Amaduzzi (ambasadorul Italiei): Subiectul deschis e reprezentat de problema ostaticilor. Miniøtrii de Externe ai „celor 12“ vor o nouæ inifliativæ diplomaticæ øi politicæ. Vor sæ o facæ în mod colectiv, pentru a sublinia importanfla pe care guvernele lor o acordæ acestei probleme. Abordeazæ România øi multe alte flæri. Doresc ca guvernul român sæ se alæture altor guverne øi sæ cearæ ca Irakul sæ accepte rolul ONU în rezolvarea crizei ostaticilor. Poziflia CEE e foarte claræ. Nu sunt diferenfle de poziflie faflæ de cea a României. Din rafliuni umanitare, pentru a°i salva pe tofli ostaticii, nici°un efort nu este de precupeflit. „Cei 12“ exclud negocieri de la guvern la guvern. Asta nu are legæturæ cu inifliative individuale. O cale de evitare a adâncirii crizei este cea a acceptærii revenirii ONU în gestionarea øi soluflionarea problemei pe cæi diplomatice, înainte de a recurge la alte mijloace. Øtie cæ se adreseazæ unor urechi atente øi sensibile la dorinflele øi solicitærile fæcute. Adrian Næstase: Problema generatæ de criza ostaticilor ne intereseazæ în cel mai înalt grad. Avem 300 de oameni în Irak øi o delegaflie românæ a fost la Baghdad, pentru a facilita plecarea lor de acolo. Li s°a promis cæ li se va acorda permisiunea de plecare, dar pânæ acum nu s°a întâmplat nimic. Ei vor sæ°i flinæ acolo, poate pentru creøterea capacitæflii lor de negociere în viitoarea dezbatere din Consiliul de Securitate. 178

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Poziflia noastræ e foarte claræ. Vrem sæ væ asiguræm cæ ne menflinem ferm pe poziflie. Speræm sæ se ajungæ la o soluflie paønicæ. Sunt în acord cu poziflia prezentatæ de ambasadorul Italiei. Ceva trebuie fæcut, pentru ca ostaticii sæ nu fie folosifli drept instrument pentru negocieri politice. Speræm sæ avem posibilitatea de a transmite punctul nostru de vedere Irakului, fie prin delegaflia noastræ, fie prin misiunea irakianæ de aici øi sæ sprijinim aceastæ poziflie, pe care o consideræm singura raflionalæ øi principialæ. Luigi Amaduzzi: Cei prezenfli aici sunt recunoscætori pentru aceastæ poziflie. Adrian Næstase: Conferinfla de la Paris a fost un exercifliu foarte interesant de diplomaflie multilateralæ. Nu pot sæ nu remarc øi extraordinara ospitalitate francezæ. A fost foarte util cæ s°au semnat documente importante, cæ s°a marcat un nou început în construcflia încrederii în Europa. În plus, delegafliile au avut oportunitæfli pentru întâlniri bilaterale. Ideea noastræ e cæ suntem gata sæ primim vizite pentru a aræta realizærile øi problemele noastre. Klaus Terfloth (ambasadorul RFG): Referitor la Actul final: URSS îøi va deschide graniflele de la 1 ianuarie. Havel øi°a exprimat satisfacflia pentru decizia Moscovei. România împærtæøeøte aceastæ satisfacflie? Adrian Næstase: Libera circulaflie a persoanelor nu e numai o problemæ sovieticæ. E øi o problemæ politicæ, în general, care dæ mæsura deschiderii spre democraflie în Est. Øi românii au dorit acest drept în anii totalitarismului. Dar cred cæ acum este vorba mai mult de o decizie motivatæ economic. Se pot rezolva probleme economice interne, de naturæ economicæ, prin scoaterea lor în exterior. Fenomenul e clar, a fost cunoscut øi de Europa occidentalæ. Cauzele lui pot fi explicate. Trebuie fæcut ceva pentru a se gæsi o soluflie de stimulare a creøterii economice în flærile de origine a emigrafliei din motive economice. Luigi Amaduzzi: E øi o problemæ a tinerilor, care acum cælætoresc. E normal sæ fie interesafli de noi experienfle. 179

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: E de înfleles, dar principala motivaflie este cæutarea unor locuri de muncæ mai bine plætite. Luigi Amaduzzi: Mulflumeøte pentru primire øi pentru discuflie deschisæ. Audienfla se terminæ la 16.40. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Centrului de Studii asupra Evolufliei Omului din Roma, formatæ din Michele Santo Trimarchi, preøedinte, Luciana Luisa Papeschi, vicepreøedinte, Angela Maria Loreto, asistentæ a preøedintelui. Impresii privind participarea delegafliei italiene la lucrærile colocviului „Mutaflii øi perspective constituflionale în Europa de Est“, desfæøurat la Bucureøti.

23 noiembrie 1990 Dimineaflæ, probleme curente, legate de vizitele de la Praga øi New York øi de pregætirea marcærii zilei naflionale în principalele capitale europene. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte delegaflia Republicii Federative a Braziliei, condusæ de Ozires da Silva. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe monseniorul John Bukowsky, nunfliu apostolic al Sf. Scaun la Bucureøti, în vizitæ de prezentare. 16.10 Adrian Næstase îl primeøte pe Stelian Neagoe, redactor øef al ziarului „Zig°Zag“, în legæturæ cu Insula Øerpilor. – S°au creat condiflii pentru a pune în discuflie acest subiect. România trebuie sæ aleagæ un moment propice pentru a°øi valorifica atuurile, inclusiv documentele privitoare la Insula Øerpilor. – Din punct de vedere juridic, Protocolul Groza poate fi atacat pe motiv de viciu de consimflæmânt. 180

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– Sæ pregætim noi un text documentar, pe care sæ°l oferim redacfliei. Sæ fie gata pânæ marfli.

24 noiembrie 1990 11.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegramæ la Budapesta: cerem informaflii în legæturæ cu Institutul lor care se ocupæ de minoritæfli; 18.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îl informez cæ a telefonat Larry C. Napper, pentru a ne anunfla cæ Baker vrea sæ facæ øedinfla Consiliului de Securitate la nivelul miniøtrilor de Externe sæptæmâna viitoare.

25 noiembrie 1990 10.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Larry C. Napper, însærcinat cu afaceri a.i. al SUA. Larry C. Napper: Øedinfla Consiliului de Securitate referitoare la Golf va fi joi, 29 noiembrie, la New York. SUA lucreazæ la un proiect de rezoluflie, pe care îl va da mâine pærflii române. Adrian Næstase: Confirmæ cæ va fi prezent la øedinflæ. Preia scrisoarea. Audienfla se terminæ la 10.45. 11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Praga cu un avion special. Întârziem 2 ore din cauza ceflei. Sosirea la Praga la 13.05 (ora localæ). 181

ADRIAN NÆSTASE

15.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Seminarul cu tema: „Revoluflia din 1989 — un an mai târziu“, organizat la Castelul Stirin de Institutul pentru Studii de Securitate Est°Vest (IEWSS). Prezideazæ William Luers, preøedintele Metropolitan Museum of Art. William Luers: Convingerea lui este cæ participæ la un proces foarte important pentru viitorul democrafliei. Ræspunsul nafliunilor occidentale la procesele democratice din Est a fost constructiv. Se poate spera cæ lucrurile au intrat pe un drum pozitiv, cæ ne pregætim de o despærflire definitivæ de totalitarism. Alocufliunea „România dupæ Revoluflia din decembrie 1989“, rostitæ de Adrian Næstase, ministru al Afacerilor Externe al României în cadrul øedinflei cu tema „Adaptarea la noua ordine europeanæ — abordæri în societæflile postcomuniste în Europa Centralæ øi de Est“: Revoluflia din decembrie 1989 a devenit o parte integrantæ a peisajului socio°politic european din faza finalæ a acestui deceniu, prin elementele sale specifice, direct legate de opfliunile øi prioritæflile poporului român. Împlinitæ mai ales de cætre tinerii care øi°au sacrificat viafla øi larg sprijinitæ de toate pæturile sociale, Revoluflia a prilejuit schimbæri profunde nu doar în domeniile politic, economic øi social, ci mai ales în conøtiinfla poporului, eliberând românii de tensiunea øi oprimarea exercitate de totalitarism øi dictaturæ. Cei care au participat direct sau au fost doar martori ai evenimentelor dramatice, petrecute în luna decembrie a anului trecut, nu vor uita niciodatæ imaginea tancurilor acoperite cu flori oferite de demonstranfli øi pe care tinerii atârnau drapelul tricolor din care decupaseræ emblema fostului regim, precum øi imaginea crucilor øi a crucifixurilor, a miilor de lumânæri aprinse øi de flori în memoria eroilor cæzufli pentru Revoluflie. 182

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Dintre træsæturile caracteristice ale Revolufliei Române, care øi°au læsat amprenta pe evenimentele politice, sociale øi economice ulterioare din flara noastræ, mi se par vrednice de menflionat urmætoarele: 1) Caracterul spontan øi de masæ, care a fæcut ca Revoluflia Românæ sæ fie comparabilæ cu un adeværat cazan ce a explodat sub presiunea oprimærii, frustrærilor, lipsei de perspective øi a privafliunilor materiale. Din cauza despoticului sistem totalitar, nu au putut fi organizate înainte de Revoluflie nici un fel de forfle de opoziflie øi nu s°a putut trece la acfliune în vederea mobilizærii øi conducerii poporului. Multitudinea de partide øi grupæri politice constituite dupæ Revoluflie — peste 100 — a fost tocmai rezultatul absenflei în România înainte de evenimentele din decembrie a oricærui Forum Cetæflenesc sau a unor miøcæri de tip „Solidaritatea“. 2) Caracterul ei antitotalitar, antidictatorial øi, în cele din urmæ, anticomunist. Aceastæ træsæturæ s°a relevat încæ o datæ de curând, la 11 luni de la Revoluflie, când încercærile foøtilor nomenclaturiøti de a înfiinfla un partid de tip comunist, ce se angaja sæ continue, într°un fel sau altul, „cele mai bune tradiflii“ ale fostului Partid Comunist Român, au întâmpinat rezistenfla hotærâtæ a tuturor forflelor politice, de la partidul aflat la guvernare pânæ la fiecare partid de opoziflie reprezentat în Parlament, precum øi a forflelor de opoziflie extraparlamentare. Unanimitatea de vederi exprimate în aceastæ privinflæ este deosebit de græitoare. 3) Permanenfla opfliunilor de bazæ ale Revolufliei, expuse în cea dintâi declaraflie fæcutæ cætre popor chiar în prima zi — 22 decembrie —, øi anume: o societate liberæ, democraticæ, pluralistæ, un stat de drept, respectarea strictæ a drepturilor omului, desfiinflarea vechilor structuri ale sistemului totalitar, reformæ economicæ øi tranziflia la economia de piaflæ. Aceste opfliuni se regæsesc øi în platformele øi programele tuturor partidelor øi grupærilor politice. În cele 11 luni de la Revoluflie, se pot identifica douæ etape distincte: una de la începutul Revolufliei pânæ la alegerile din 20 mai — primele 183

ADRIAN NÆSTASE

alegeri libere din România din ultimii 50 de ani — øi cealaltæ, de la alegeri pânæ în prezent. În timpul primei etape, puterea a fost exercitatæ de Frontul Salværii Naflionale, un organism care øi°a asumat responsabilitatea destinelor flærii chiar din primele momente ale Revolufliei øi care a numit un guvern provizoriu. În primele zile ale lunii februarie, a fost înfiinflat Consiliul Provizoriu de Uniune Naflionalæ, un organ sui generis al puterii de stat, ce cuprindea reprezentanfli ai tuturor partidelor politice existente la acea vreme. În aceastæ etapæ au fost abrogate toate legile øi reglementærile vechiului regim, ce încælcau drepturile øi libertæflile omului øi s°au adoptat mæsuri de naturæ socialæ, în vederea îndreptærii nedreptæflilor comise de regimul totalitar. S°au luat primele mæsuri în vederea privatizærii øi a trecerii la economia de piaflæ. A fost, de asemenea, adoptatæ o nouæ lege electoralæ care, în absenfla unei Constituflii, a specificat câteva prevederi constituflionale esenfliale. Aceastæ etapæ s°a caracterizat printr°o aprigæ luptæ pentru putere, dusæ în diverse moduri, inclusiv tulburæri interetnice generate de elemente extremiste incitate din stræinætate, precum øi de alte tentative destabilizatoare, de o serioasæ crizæ moralæ øi de încredere, de mari dificultæfli economice provocate de o moøtenire greu de imaginat. Situaflia internæ a fost øi mai mult complicatæ de o campanie electoralæ duræ, semænând mai curând cu o competiflie interpersonalæ decât cu o confruntare de idei øi de programe. Alegerile libere din 20 mai s°au desfæøurat în prezenfla unui numær de peste 540 observatori oficiali øi a câtorva mii de observatori neoficiali din stræinætate. Electoratul a votat, în mare mæsuræ, în favoarea candidaflilor Frontului Salværii Naflionale. Cea de°a doua etapæ, de dupæ alegerile din 20 mai, a debutat printr°un moment de distorsiuni øi tulburæri majore: evenimentele din 13–15 iunie 1990, petrecute cu câteva zile înaintea inaugurærii noilor organisme legitimate de alegeri, øi anume, preøedintele flærii, Parlamentul bicameral 184

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

øi guvernul partidului care a obflinut cele mai multe voturi. Un mic numær de oameni, frustrafli în urma rezultatului alegerilor, dornici sæ se impunæ pe scena politicæ, a acflionat cu o violenflæ rar întâlnitæ, atacând obiectivele strategice ale statului. Poliflia a intervenit timid øi ineficient, suferind de complexul psihologic provocat de rolul deflinut sub dictaturæ. În aceastæ situaflie, preøedintele a adresat un apel general populafliei, cerându°i sprijinul. A venit de asemenea un numær mare, de peste 10 000, de mineri. Dintre aceøtia, un grup de vreo 150–200 oameni a ræspuns la violenflæ cu violenflæ, de care guvernul, asumându°øi întreaga responsabilitate, s°a delimitat færæ echivoc. A fost constituitæ o comisie parlamentaræ care sæ investigheze cauzele acestor evenimente øi care va face cunoscut în curând raportul sæu. Percepflia acestor evenimente de cætre Occident — sub influenfla organelor de presæ ostile — a redus întregul proces democratic din România la evenimentele din 13–15 iunie øi, în cadrul acestui interval, doar la ceea ce s°a întâmplat la 14 iunie, læsând total la o parte cauzele reale ale acestor evenimente, øi anume actele inacceptabile de violenflæ comise cu o zi înainte. Noul guvern a supus Parlamentului un ambiflios program de reforme, constând dintr°o serie de mæsuri radicale menite sæ asigure transformarea politicæ a sistemului într°o societate democraticæ, bazatæ pe pluralism politic øi separarea puterilor în stat, iar în domeniul economic, pe tranziflia la economia de piaflæ øi libera inifliativæ. Deplin conøtient cæ o asemenea reformæ profundæ nu poate fi realizatæ în cadrul legislativ moøtenit de la regimul de dictaturæ, guvernul øi°a asumat rolul principal în inifliativa legislativæ, prin elaborarea unui mare numær de proiecte de legi øi înaintarea lor spre aprobarea Parlamentului. O principalæ caracteristicæ a Programului guvernului de tranziflie la economia de piaflæ o constituie retragerea statului din administrarea directæ a economiei, renunflarea la monopolul asupra principalelor mijloace de producflie øi trecerea la privatizare, în conformitate cu legea recent aprobatæ de cætre Parlament privind reorganizarea unitæflilor economice 185

ADRIAN NÆSTASE

de stat ca regii autonome øi societæfli comerciale. Aceastæ lege a renunflat la principiul potrivit cæruia statul este unicul deflinætor al principalelor mijloace de producflie, transferând proprietatea statului cætre regiile autonome øi societæflile comerciale. În plus, legea prevede transferul liber cætre populaflie al unei mari pærfli din ceea ce se poate numi capital de stat, prin intermediul sistemului certificatelor de trezorerie, dând astfel cetæflenilor români posibilitatea de a deveni acflionari øi investitori. Guvernul a adoptat un pachet de mæsuri în vederea liberalizærii preflurilor cu începere de la 1 noiembrie 1990, concepute ca un decisiv pas înainte cætre economia de piaflæ, în condiflii care sæ asigure menflinerea stabilitæflii financiare interne øi externe. În vederea reducerii cât se poate de mult a fræmântærilor sociale în perioada aplicærii reformei, guvernul a luat un numær important de mæsuri pentru protecflia economicæ øi socialæ a populafliei, în special prin continuarea subvenflionærii bunurilor de consum de bazæ øi a acordærii de facilitæfli unor anumite categorii ale populafliei. Guvernul este deschis unui dialog permanent cu sindicatele øi partidele politice, în vederea adoptærii øi a altor mæsuri de protecflie a cetæflenilor øi a eliminærii decalajelor ce pot apærea în timpul acestui complex proces de reforme. În spiritul reformei, guvernul a luat mæsuri ferme menite sæ distrugæ vechile structuri din domeniul economic, precum øi, în general, din administraflie. Mai mult decât atât, guvernul a acflionat pentru îmbunætæflirea sistemului legislativ, în scopul consolidærii statului de drept øi al garantærii drepturilor omului. Libertatea de expresie, libertatea presei øi libertatea de întrunire, dreptul de liberæ circulaflie a oamenilor øi alte drepturi øi libertæfli — dobândite toate încæ din primele zile ale Revolufliei — sunt o realitate; ele sunt garantate øi uøor de constatat. Apariflia în momentul de faflæ a cca. 1.500 de ziare øi reviste, în marea lor majoritate foarte critice la adresa puterii øi a guvernului, øi faptul cæ cea de°a doua forflæ politicæ în Parlament este o grupare întemeiatæ pe criterii exclusiv etnice (Uniunea 186

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Democratæ a Maghiarilor din România — UDMR) sunt doar douæ din numeroasele exemple ce stau mærturie gradului de democratizare øi de liberalizare a societæflii româneøti. Activitatea de elaborare a noii Constituflii a început deja, cu colaborarea unor remarcabili specialiøti din stræinætate. Pe de altæ parte însæ, criza economicæ a læsat urme adânci, mai ales din cauza deteriorærii continue a nivelului de trai al unor importante categorii de cetæfleni. Tensiunea socialæ, neîncrederea precum øi încercærile nedemocratice de a impune „democraflia stræzii“, mai ales de cætre cei care se consideræ frustrafli de rezultatele alegerilor, nu au dispærut încæ. „Majoritatea tæcutæ“, destul de pasivæ în domeniul politic, este îngrijoratæ în privinfla viitorului ei. Pe scena politicæ internæ au apærut tendinfle de polarizare din ce în ce mai puternice. Recent creata „Alianflæ Civicæ“ tinde sæ concentreze mai coerent grupærile de opoziflie neparlamentare, printre care øi grupurile de lobby. În ciuda acestor evoluflii haotice din societatea româneascæ postrevoluflionaræ, au putut fi detectate semnele aparifliei unui consens naflional al principalelor forfle politice, cu diverse tendinfle øi orientæri, concentrându°se mai ales asupra: – apærærii integritæflii teritoriale a flærii; – cultiværii legæturii cu structurile vest°europene; – necesitæflii realizærii reformei economice, capabilæ sæ schimbe radical vechile structuri; – asigurærii mæsurilor de protecflie socialæ pentru populaflie; – consolidærii, într°un ritm mai rapid, a statului de drept; – respingerii oricærei manifestæri de tendinfle totalitare, oricærei încercæri de a reduce pe scena politicæ grupæri asociate cu fostul partid comunist; – hotærârii de a elibera economia øi administraflia de structurile vechiului regim. 187

ADRIAN NÆSTASE

Diferenflele dintre diversele partide øi grupæri politice privesc în special alegerea cæilor øi a mijloacelor ce pot duce la atingerea acestor fleluri. În acest domeniu, diferenflele sunt foarte mari, uneori despærflite de adeværate præpæstii, care reflectæ diferite concepflii øi percepflii øi, mai mult decât atât, exprimæ lupta pentru putere pe fondul cæreia se perpetueazæ starea de neliniøte øi de tensiune ce presupune un considerabil potenflial destabilizator. Cheia rezolværii acestor probleme, în etapa actualæ, se gæseøte evident în succesul reformei economice, în scurtarea cât se poate de mult a duratei tranzifliei, în revigorarea tuturor activitæflilor de producflie øi servicii, în noile condiflii ale economiei de piaflæ øi ale privatizærii. Aceasta ar micøora în mare mæsuræ tensiunea socialæ, ar da încredere øi ar justifica speranflele poporului de a avea o viaflæ mai bunæ øi de a se atinge îndelung visatele øi mult aøteptatele standarde europene. Este totuøi adeværat cæ implementarea reformei depinde în mare mæsuræ de sprijinul din afaræ, înainte de toate al flærilor vest°europene øi nord°americane, al diverselor organisme economice øi financiare occidentale. În primul rând, este necesar un puternic sprijin politic øi moral. În plus, sprijinul economic, accesul la credite øi la tehnologii moderne, încurajarea flærilor europene sæ investeascæ în România sunt de asemenea necesare øi aøteptate nu doar de Guvern, ci øi de comunitatea oamenilor de afaceri, inclusiv de tânærul sector privat aflat în dezvoltare, practic de întreaga populaflie. De fapt, este vorba de o problemæ de echitate internaflionalæ, dacæ ne referim øi la daunele substanfliale provocate economiei româneøti prin respectarea strictæ a embargoului hotærât de Consiliul de Securitate al ONU în legæturæ cu criza din Golf: peste 3 miliarde de dolari øi mari dificultæfli în asigurarea unor livræri corespunzætoare de petrol, precum øi unul din anii agricoli cei mai secetoøi din ultimii 50 de ani. Mesajul tinerei democraflii româneøti øi al guvernului alcætuit din tineri tehnocrafli, care øi°au asumat responsabilitæfli ale cæror dimensiuni øi 188

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

consecinfle pentru soarta flærii sunt încæ greu de evaluat, ar trebui sæ fie înfleles corect øi pe mæsuræ de cætre Occident. Cu toate cæ situaflia internæ este în continuare complicatæ, totul aratæ cæ în România procesul declanøat de Revoluflia din decembrie este ireversibil, cæ democraflia îøi gæseøte tot mai mult loc într°o flaræ în care totalitarismul a închis, pentru mult timp, ferestrele ei cætre Occident. În noile condiflii, orice obstrucflionare a accesului la standardele europene este contraproductivæ øi o sursæ de tensiune inutilæ øi primejdioasæ într°o Nouæ Europæ, configuratæ de Summitul CSCE de la Paris. Aceastæ perspectivæ reprezentatæ de Europa, pentru a°l parafraza pe preøedintele François Mitterrand, este împærtæøitæ øi de România øi de poporul român, care sunt adânc înrædæcinate în istoria øi civilizaflia Continentului. Politica externæ a României se stræduieøte sæ exprime direcflia øi însemnætatea transformærilor profunde petrecute în interiorul flærii øi sæ contribuie la o percepere corespunzætoare în stræinætate a realitæflilor româneøti, precum øi la o îndreptare a imaginii distorsionate a României în conøtiinfla internaflionalæ. Localizatæ geografic în aceastæ regiune a globului øi trecând mai mult decât o datæ în istoria ei prin vremuri grele, România este øi va ræmâne o flaræ europeanæ de origine latinæ. Rupând hotærât cu trecutul, România øi°a redobândit demnitatea, dreptul de a participa ca partener egal la eforturile pentru stabilirea unei noi ordini europene øi, în general, în relafliile internaflionale. Guvernul consideræ prioritare relafliile cu flærile CSCE, pentru a depæøi situaflia profund nesatisfæcætoare læsatæ de atitudinea aberantæ a regimului totalitar faflæ de aceste flæri. În acest context, guvernul acordæ o atenflie deosebitæ accesului la øi participærii în institufliile politice øi economice occidentale de vocaflie paneuropeanæ, în primul rând Consiliul Europei øi Comunitæflile Europene. Guvernul reexamineazæ solufliile cu flærile est°europene în vederea despoværærii de elementele artificiale øi asimetrice ale acestor relaflii øi identificærii intereselor care sunt cu adeværat comune øi libere de orice considerente ideologice. Atenflia deosebitæ acordatæ 189

ADRIAN NÆSTASE

aøezærii relafliilor cu toate flærile vecine pe o nouæ bazæ este obiectiv justificatæ, dat fiind cæ aceastæ orientare tinde sæ atingæ, în toate situafliile, norme de vecinætate fundamentate de respectarea libertæflii de opfliune cu privire la forma de guvernæmânt øi la integritatea teritorialæ. În acelaøi timp, prin faptul cæ se pune capæt voluntarismului øi criteriilor sterile de prestigiu ale fostului regim, guvernul se stræduieøte sæ adapteze abordarea solufliilor sale bilaterale în alte zone ale lumii øi a problemelor globale la viteza cu care se desfæøoaræ evenimentele øi sæ valorifice complementaritæflile existente, în concordanflæ cu interesele reale øi avantajul reciproc. Implicarea României în procesele øi tendinflele mondiale poate fi realizatæ prin forme moderne de cooperare cu alte state, prin participarea ei directæ øi independentæ la dezbaterile privind securitatea øi dezarmarea, ecologia, drepturile øi libertæflile fundamentale ale omului, precum øi schimbul de valori spirituale autentice. Antoni Kuklinski (subsecretar de Stat pentru Afaceri Externe al Poloniei): Toatæ lumea, atât din Vest, cât øi din Est, trebuie sæ se acomodeze cu evolufliile de pe Continent, atunci când se raporteazæ unii la ceilalfli. Analizând transformarea politicæ din flærile supuse discufliei aici, remarcæm un lucru: edificarea partidelor politice în Europa de Est merge prea încet. Stalin a distrus clasa din mijloc în aceste flæri. În privinfla transformærii economice: trecem de la real socialism la real capitalism. Dar ce fel de capitalism va fi în Europa de Est? În acest moment este greu de dat un ræspuns. Restructurarea socialæ reprezintæ cea mai importantæ transformare în Europa de Est. Putem aborda subiectul din perspectiva sociologicæ a unei societæfli competitive. Ce categorii sociale pierd øi cine câøtigæ în urma schimbærii dramatice de sistem politic øi economic? În Polonia pierd trei categorii sociale: 1. — nomenclatura, partea ei stupidæ, pentru cæ cei deøtepfli se adapteazæ; dar partea stupidæ e foarte mare; 2. — muncitorii industriali în ramuri condamnate de schimbærile structurale din economia 190

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

mondialæ — mineri, oflelari, industria prelucrætoare etc.; 3. — micii agricultori, care nu înfleleg cæ uneori e mai ieftin sæ imporfli decât sæ produci în Polonia. Dacæ oamenii îøi pierd speranfla, în Europa de Est va fi iadul, nici mæcar nu vom trece prin purgatoriu. Trecerea la „real capitalism“ nu este lipsitæ de primejdii. Reacflia flærilor occidentale øi a SUA la ce se întâmplæ în URSS øi Europa de Est e profund dezamægitoare. William Luers: Mai adaugæ un grup de nemulflumifli: scriitorii øi autorii de teatru, care nu mai primesc subsidii. Antoni Kuklinski: Nu sunt de acord cu aceastæ remarcæ. Ei nu au decât sæ se descurce, sunt creatori; dacæ ajung sæ aibæ doar pâine øi apæ, înseamnæ cæ nu au înfleles cæ în noua societate statul degeaba nu se mai plæteøte. Darko Beki™ (Croaflia): Caracteristica esenflialæ a regiunii e procesul deschiderii societæflilor øi al integrærii în lumea modernæ, la care se adaugæ redescoperirea individualismului. Naflionalismul, nu democraflia, a fost motorul schimbærii flærile foste comuniste. Miøcærile naflionale sunt la apogeu în URSS øi Iugoslavia. Harta desenatæ la Yalta nu a fost øi nu este sustenabilæ. „Coøul patru“ al procesului de la Helsinki cuprinde referiri la dreptul nafliunilor la autodeterminare, øi nu exclude schimbarea frontierelor în mod paønic, democratic. La Belgrad, cercurile diplomatice vorbesc de o „constructive military coup“, de o „lovituræ de stat militaræ constructivæ“, menitæ sæ previnæ fragmentarea Iugoslaviei. Rezultatele alegerilor democratice din Croaflia, Slovenia øi Bosnia trebuie, în viziunea adepflilor acestei soluflii, neutralizate. Nu le°am luat în serios pânæ sæptæmâna trecutæ. S°a mai luat o mæsuræ: o nouæ Ligæ a Comuniøtilor s°a format la „Sava Centar“. Acest partid va prelua puterea dupæ lovitura militaræ de stat. „Financial Times“ spune cæ toate pregætirile pentru lovitura de stat sunt gata. 191

ADRIAN NÆSTASE

William Luers: Naflionalismul a fost forfla care a dat jos comunismul. Dar naflionalismul extrem e inamicul democrafliei. France Bucar1 (preøedintele Adunærii Naflionale a Republicii Slovenia): Revenirea naflionalismului ne obligæ sæ ne întrebæm dacæ nu cumva ne pregætim sæ repetæm experienfla secolului XIX? Evolufliile din Iugoslavia øi URSS nu pot fi înflelese dacæ nu se înflelege resurecflia naflionalismului. E o reacflie la opresiunea comunistæ. Pericolul care ne pândeøte este acela de a pierde tot ce am cucerit în urma deschiderii politice. Trebuie sæ restructuræm forfla de muncæ excedentaræ. E o moøtenire grea læsatæ de comunism. Ar trebui sæ o reducem cu circa o treime, dar nu avem slujbe øi mijloace financiare pentru alocaflii de øomaj. Sunt posibile mari ræscoale. Administraflia centralæ e în mâinile comuniøtilor de la Belgrad, care nu°i lasæ pe cei din republici sæ°øi rezolve problemele. Conferinfla CSCE de la Paris i°a fixat din nou în Iugoslavia atât pe sloveni, cât øi pe ceilalfli. Ei vor un nou model de commonwealth în aceastæ parte a lumii, dar nu sunt læsafli de diplomaflia occidentalæ. I s°a spus clar la Washington cæ dacæ aruncæ în aer Iugoslavia, vor suporta consecinflele. Armata iugoslavæ e braflul înarmat al partidului comunist. Atât timp cât Occidentul îi va sprijini pe comuniøtii de la Belgrad, ei nu vor putea accede la democraflie. Hennig Wegener (secretar general adjunct al NATO, Germania): Mesajul pe care îl transmite celor prezenfli: euforia a trecut. Acum trebuie sæ plætim preflul libertæflii. Trebuie sæ trecem la treabæ. Nu vrem o nouæ divizare a Europei, dupæ atâflia ani de Ræzboi Rece. Aceasta este o problemæ psihologicæ, care merge mai departe de grijile zilnice. Curios este cæ Vestul vede soluflionarea problemelor în integrare, în timp ce Europa de Est vede soluflionarea lor în dezintegrare. De remarcat cæ în Est sunt øi old players, oameni din vechea gardæ, care acum se prezintæ ca democrafli. 1 France Bucar. Om politic sloven. Preøedintele Adunærii Naflionale a Republicii Slovenia (17 mai 1990–23 decembrie 1992).

192

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Trebuie sæ fie respectate drepturile omului, ale minoritæflilor, aøa cum au fost ele stipulate în documentele CSCE. Schimbærile structurale cer un alt tip de decidenfli politici øi de manageri, fapt care implicæ mutarea accentului asupra calitæflii øi conflinutului educafliei. Sæ ne asiguræm cæ prin schimbærile pe care le promovæm nu sunt ræsplætifli doar oportuniøtii. Problema minoritæflilor va dispærea când frontierele vor fi deschise øi drepturile omului respectate. E nevoie de ræbdare. Aøteptærile oamenilor trebuie sæ fie realiste. Referitor la problema structurilor de securitate la nivel continental. Nevoia statelor estice de a intra în structurile Europei Occidentale este o reacflie la incertitudinea næscutæ de destræmarea unor structuri cærora le°au aparflinut. A spus foarte bine ministrul de Externe român: pentru asta trebuie atinse, totuøi, niøte standarde, iar asta cere timp. El e foarte îngrijorat de fragmentarea pe baze etnice a Estului. Succesul flærilor din Vest are la bazæ voinfla nafliunilor de a depæøi abordarea naflionalistæ, de a opri consumarea energiei în lupta unuia împotriva altuia. E un semn de maturitate istoricæ. Europa nu e o Europæ fragmentatæ în state tribale. Vorbeøte de importanfla reorientærilor din URSS. Dilema secolului în Europa: divizare øi confruntare versus integrare øi cooperare poate fi înlæturatæ. Raflional ar fi sæ construim noi structuri de securitate, în care nimeni sæ nu fie marginalizat. Bernard Zamaran (Centrul Robert Schumann pentru Europa): Øi°a construit discursul în jurul a douæ cuvinte°cheie: pace øi reconciliere pe continent øi în sânul tuturor nafliunilor. Rita Süssmuth1 (preøedinte al Bundestagului Germaniei): Crede cæ, înainte de toate, ar fi util sæ definim termenii. Ce înflelegem, de fapt, prin democratizare? Apoi, ce înflelegem prin revenirea la capitalism în Est? Capitalismul, aøa cum este el imaginat de cætre cei din Est, constituie pentru ea o alegere greøitæ. 1

Rita Süssmuth. Om politic (CDU) german. Preøedinte al Bundestagului Germaniei (1988–1998). 193

ADRIAN NÆSTASE

S°au întrebat cei din Est ce înfleleg acum occidentalii prin capitalism, care este natura lui, cum funcflioneazæ? Nu vorbim aceeaøi limbæ când ne referim la definiflia datæ unor concepte. În Europa Occidentalæ conceptele au alt conflinut decât îøi închipuie cei din Europa de Est. Ele au evoluat în timp, iar Estul nu a luat cunoøtinflæ de aceastæ evoluflie. În Europa, unitatea se va realiza altfel decât în SUA. Ne trebuie un model nou, diferit de al SUA. A fost miratæ cæ acest lucru e posibil, dar e de acord cæ Occidentul nu înflelege ce fel ajutoare au nevoie în Europa de Est. Referitor la speranfla exprimatæ de flærile în curs de democratizare, aceea de a fi ajutate sæ reuøeascæ în tranziflie, ræspunde din partea Germaniei. În Germania este o mare disponibilitate pentru ajutor; este o manifestare de solidaritate, un acord pentru ajutor imediat. Acesta e un semn de speranflæ. Sæ ne întrebæm de ce nu merg lucrurile bine în URSS, pentru cæ am dat deja foarte mulfli bani pentru susflinerea schimbærilor. Minoritatea germanæ din Polonia tinde sæ devinæ o problemæ, pentru cæ unele grupuri din Germania sprijinæ în mod greøit aceastæ minoritate. Întrebare: Se vorbeøte de „o nouæ ordine europeanæ“. Ce fel de ordine cred flærile din Europa de Est cæ e nevoie în Europa? Întrebæri: În Europa sunt douæ tendinfle: integrare øi regionalizare. Ar trebui sæ fim gata sæ acceptæm frontierele existente. Unde vom ajunge, dacæ va continua procesul de „libanizare“? Sæ nu uitæm cæ existæ øi o minoritate sârbæ în Croaflia, o minoritate ungaræ în Voivodina. Unde ne oprim cu disoluflia, cu decupajele pe criterii etnice? Înainte ne era teamæ de o intervenflie sovieticæ în Iugoslavia. Acum suntem în situaflia în care nimeni nu mai revendicæ teritorii în Europa, expansionismul teritorial este doar o amintire a trecutului. Ivan Berend (SUA): Problema realæ e ce fel de capitalism se construieøte în Europa de Est. 194

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

E nevoie de o asistenflæ de tip Marshall. Altfel nu vede cum ar putea ieøi flærile est°europene din situaflia moøtenitæ. Nu numai retoricæ, ci ajutor concret, palpabil! Miljan Komatina (Iugoslavia): E nevoie de o analizæ a modelelor de transformare sistemicæ, a modelelor de capitalism, a modelelor sociale, pentru cæ flærile din Est nu pot fi judecate færæ sæ se flinæ cont de particularitæflile lor. Schimbærile sunt fæcute ca urmare a unor presiuni interne øi externe. Constatæ o mare înflelegere la ONU faflæ de evolufliile din Europa de Est. Acum autodeterminarea popoarelor are un conflinut mai bogat. Iugoslavia, aøa cum este ea azi, nu poate supravieflui, dar nici cum o væd Croaflia øi Slovenia nu va supravieflui. Aude vorbindu°se despre lovitura de stat militaræ de doi ani. Adrian Næstase: Mulflumeøte cæ nu sunt întrebæri privind România. Interpreteazæ acest lucru drept un semn de îmbunætæflire a percepfliei despre evolufliile noastre. Trebuie sæ înflelegem ce s°a întâmplat în Est øi care sunt perspectivele de evoluflie. CSCE a constituit un instrument°cheie pentru schimbarea în Est, punând o presiune pentru schimbare. E ceea ce numim „value contamination“, prin punerea în prim°planul acfliunilor CSCE obligativitatea respectærii drepturilor omului. Dæm uneori conflinut diferit aceluiaøi concept, lucru care nu ajutæ schimbærii. Antoni Kuklinski: 1. Aøa cum vede el lucrurile, CAER e o asociere dintre un cal øi 6 iepuri. 2. Referitor la concepte: democraflia e una singuræ, vocabularul e acelaøi, chiar dacæ interpretarea e diferitæ. 3. Problema viziunii e realæ. Constatæm diversitatea viziunilor privitoare la viitor. Ideea unui Plan Marshall este mult discutatæ în Vest, dar, din pæcate, nu mai existæ un om politic ca Marshall. 195

ADRIAN NÆSTASE

Darko Beki™: Dupæ ce a ascultat o serie de remarci, e mai dubitativ. Constatæ cæ e greu de înfleles problema independenflei unei flæri mici în Sud°Estul Europei. Aceastæ idee — sau cauza independenflei unor flæri precum Croaflia — nu se bucuræ de prea multæ simpatie. France Bucar: A impune punctul de vedere al Vestului asupra a ce se întâmplæ în Europa de Est nu este cea mai bunæ idee. E nevoie de o analizæ mult mai nuanflatæ. Soluflii bune pentru Vest nu sunt bune pentru Europa de Est. Europa trebuie organizatæ pe un pattern complet diferit celui actual, un model care sæ conducæ la integrare. William Luers: E un început impresionant. Problema conceptelor cu care lucræm este foarte importantæ. Fiecare concept e legat de experienfla noastræ. Cum vor afecta procesele din Europa Occidentalæ tranziflia øi reformele din Europa de Est? Este prematur sæ tragem concluzii dintr°o experienflæ atât de redusæ. Problema structurilor de securitate: atmosfera actualæ din Europa e mai curând favorabilæ inacfliunii, decât ideii sæ se facæ ceva structurat în materie de securitate europeanæ. Se ia o pauzæ la 17.05. 17.40 Adrian Næstase participæ în continuare la øedinfla plenaræ a Seminarului, prezidatæ de Heyward Isham (SUA, Institute for East°West Security Studies). Andrei Kozîrev1 (ministru de Externe al Federafliei Ruse): Evocæ experienfla totalitaræ de la ei. A pæræsit de curând postul de director în MAE al URSS, unde a apærat vechiul regim. 1 Andrei Kozîrev. Om politic øi de stat rus. Ministru de Externe al Federafliei Ruse (1991–1996).

196

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Øi acum e mai uøor sæ aperi vechiul regim decât sæ gæseøti o alternativæ la el. Care va fi soluflia la problemele din URSS? Dezintegrarea øi apariflia a 15 noi state nucleare? Chiar øi prietenii din Europa de Est nu se pot rupe definitiv de URSS. Interdependenfla în aceastæ parte a lumii e chiar mai strânsæ decât în flærile occidentale. Recent am semnat un acord între Rusia øi Ucraina — Elflîn1 cu partenerul ucrainean — bazat pe dispozifliile privind drepturile omului din Actul final al CSCE, pe cele mai înalte standarde de soluflionare a diferendelor; vorbesc de apærare colectivæ; vorbesc de zonæ liberæ de arme nucleare în Ucraina. Încearcæ sæ nu se ajungæ la nofliunea de state suverane din secolul XIX, care se duømænesc, ci sæ realizeze înflelegeri din primele momente ale independenflei. Piotr Kravchenko2 (ministru de Externe al Bielorusiei): 1989 este anul alungærii cu pietre a totalitarismului. Forfla motrice a schimbærii a fost autodeterminarea nafliunilor. Problema frontierelor øi a relafliilor teritoriale în interiorul continentului european este una care poate conduce la abordæri conflictuale. Bielorusia a fost pânæ acum un subiect pasiv de drept internaflional. Singura soluflie: restructurarea politicæ a URSS øi transformarea ei într°o uniune de state suverane. Suveranitatea nu e obiect de jocuri sau intrigi politice. Catastrofa de la Cernobîl a catalizat miøcarea lor în favoarea independenflei. Un alt obiectiv: transformarea Bielorusiei în stat neutru, liber de arme nucleare, care se constituie într°o orientare strategicæ. Altæ orientare strategicæ: integrarea în structurile europene. Existæ o componentæ culturalæ în procesul de structurare a acestor decizii: avem puternice tradiflii legate de Europa. 1

Boris Nikolaevici Elflîn. Om politic øi de stat rus. Preøedinte al Federafliei Ruse (10 iulie 1991–31 decembrie 1999). 2 Piotr Kravchenko. Istoric, om politic øi de stat belarus. Ministru de Externe al Republicii Belarus (1990–1994). 197

ADRIAN NÆSTASE

Oleg Bogdanov (academician, directorul Institutului de Economie Mondialæ øi Relaflii Internaflionale–IMEMO, Moscova): Schimbærile din Europa de Est øi din URSS au importanflæ pentru întregul continent øi poate pentru structura globalæ. Revolufliile din 1989 necesitæ o analizæ mai adâncæ pentru a fi înflelese. Revolufliile politice au fost necesare, dar e numai primul pas spre crearea unui mecanism efectiv de democraflie. Miøcærile naflionaliste conduc la instabilitate politicæ. Mæsurile economice de trecere la noua societate pot depæøi limitele de toleranflæ socialæ. Inerflia øi opoziflia vechilor structuri sunt mai mari decât s°a anticipat. Reîntoarcerea flærilor Europei de Est øi a URSS în civilizaflia mondialæ nu va fi nici uøoaræ øi nici færæ dureri. Adâncirea crizei în Estul Europei e periculoasæ pentru întreaga Europæ. A apærut insistent ideea sprijinului occidental, printr°o reeditare a Planului Marshall. Desigur, avem nevoie de asistenflæ, dar principalul efort trebuie sæ°l întreprindem singuri. Aceastæ asistenflæ generoasæ din Occident constituie un pericol: acela de a vedea creditele folosite pentru cumpærarea unor bunuri de consum, în loc de a contribui la restructurare industrialæ øi la modernizarea structurilor economice. Asta va prelungi existenfla structurilor politice depæøite. E îngrijorat de viitorul flærii lui. E o superputere din punct de vedere strategic. Rusia nu crede cæ este gata sæ se declare neutræ øi nenuclearæ. Sæ nu ignoræm necesitatea de a menfline o anumitæ unitate în sânul Uniunii; aveam totuøi o piaflæ comunæ. Dispariflia ei va cauza pierderi pentru tofli membrii Uniunii. Sæ cæutæm noi formule de integrare; sæ nu repetæm greøelile Europei Occidentale. Nu e destul sæ fii liber, ci trebuie sæ fii øi prosper, pentru a te bucura de libertate. Ca sæ fii prosper, trebuie sæ cedezi o parte din suveranitate. E important pentru întreaga Europæ ca în Europa de Est sæ nu fie flæri fragmentate, ci unitate. Eva Nowotny (consilier diplomatic al cancelarului Austriei): Schimbærile paønice din Europa de Est au fost posibile datoritæ schimbærilor din URSS. 198

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Acoperiøul noii ordini europene este CSCE. Numai trei lideri la Sommet°ul de la Paris au vorbit despre necesitatea reconstrucfliei economice a Europei de Est: Austria, RFG øi preøedintele Havel. Au constatat în G 24 cæ e nevoie de o coordonare cu flærile primitoare de ajutoare. Abordæm suveranitatea într°o viziune învechitæ. Trebuie înfleleasæ în sensul de a fi prezent acolo unde se iau deciziile care te afecteazæ. Peter Volten (vicepreøedinte la IEWSS): Politica externæ a lui Gorbaciov a fost plinæ de succes pentru cæ s°a realizat de la centru. Trei crize în politica externæ sovieticæ — pierderea Europei de Est, unificarea Germaniei øi situaflia din Golf — i°au obligat sæ treacæ de la poziflia lor de furnizori de arme în Orient øi în Irak la aceea de susflinætori ai flærilor din Vest. Asta a avut repercusiuni interne — populaflia musulmanæ din URSS e împotriva politicii externe sovietice în Golf. Antoni Kuklinski: Nu e vorba de revenirea în Europa. fiærile est°europene sunt în Europa. Avem nevoie de un Plan Marshall. A fost un mecanism de a induce cooperare între flærile Europei de Est. Suveranitatea întâi sæ o ai øi dupæ aceea o cedezi, cu plæcere. În procesele istorice nu pofli særi etape. Bernard Zamaran (Centrul Robert Schumann pentru Europa): Când s°a creat Planul Marshall, în paralel s°a creat øi OECD. Arman Solchanyk (Radio „Libertatea“, München): Poate fi o alternativæ cea enunflatæ de ministrul de Externe al Poloniei: relaflii ale Occidentului cu centrul øi, în acelaøi timp, cu republicile sovietice? A ræspuns centrul la Tratatul Rusia–Ucraina din 19 noiembrie? Andrei Kozîrev: Depinde ce se înflelege prin centru. Hans Furrer (Consiliul Europei): Ce se va întâmpla cu forflele militare sovietice? Øedinfla se terminæ la ora 19.20. 199

ADRIAN NÆSTASE

26 noiembrie 1990 9.25 Adrian Næstase participæ la øedinfla plenaræ cu tema „Creating a Market Economy: the Realities one Year Later“, prezidatæ de Daniel Rose, preøedinte al Rose Associates, Inc. Participæ la discuflii prof. Aleksandr Müller, rectorul Øcolii Centrale de Planificare øi Statisticæ din Varøovia, øi dr. Balint Magyar, parlamentar din Ungaria, membru al Biroului Executiv al Alianflei Liber°Democraflilor. Urmeazæ întrebæri øi ræspunsuri ale celor doi. Se ia o pauzæ la 10.15. Din intervenfliile participanflilor: Zdenko Pirek (adjunct al ministrului de Externe al Cehoslovaciei): Face o prezentare generalæ a situafliei economice din Cehoslovacia, precum øi a obiectivelor øi principiilor programului de reforme instituflionale, economice øi sociale. Pentru prevenirea inflafliei cautæ sæ ducæ o politicæ bugetaræ fermæ. Vor revedea Legea taxærii dupæ un model european. Dependenflæ structuralæ de URSS în privinfla aprovizionærii cu materii prime reprezintæ o problemæ; preocupare pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Se aøteaptæ la o scædere a comerflului øi cu fostele flæri membre ale CAER. Consideræ supradimensionat rolul pe care l°a avut în economia din Cehoslovacia complexul militaro°industrial. Sunt foarte încurajafli de atitudinea extrem de pozitivæ a SUA, exprimatæ cu ocazia vizitei preøedintelui Bush la Praga. Acordul de asociere cu CEE reprezintæ un exemplu de comerfl liber asimetric, care creeazæ avantaje Cehoslovaciei. Intrarea lui în vigoare ar putea contrabalansa efectele negative ale deteriorærii termenilor de schimb cu URSS. Stephen B. Heinz (secretar general al Centrului de la Stirin al IEWSS): Îøi structureazæ intervenflia pe ideea cæ toate aceste scenarii despre schimbare øi despre reformæ îøi vor dovedi virtuflile doar dacæ vor trece testul acceptærii de 200

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

cætre cetæfleni, singurii care pot spune dacæ ele ræspund aøteptærilor øi nevoilor lor. Anatoli Maksimovici Zlenko (ministru de Externe al Ucrainei): Ucraina cautæ o cale proprie de trecere la economia de piaflæ. Subliniazæ necesitatea asistenflei din afaræ pentru stabilizarea situafliei economice. Vorbeøte despre natura viitorului Tratat de Uniune, care trebuie sæ restructureze actuala URSS; spune cæ a adus cu el un proiect, care încæ nu e final. Ucraina dezvoltæ acum relaflii orizontale cu toate republicile, în special pe plan economic. Apoi vor examina problema relafliilor verticale, între centrul Uniunii øi Republicile componente, competenflele fiecærui element structural etc. Vor mai întâi propria Constituflie øi apoi vor judeca în funcflie de ceea ce se întâmplæ la nivelul Uniunii. Øedinfla se terminæ la 12.05. 13.45 Adrian Næstase participæ la øedinfla plenaræ cu tema: „Building a Civil Society — the Realities one Year Later“, prezidatæ de profesorul Peter Volten, vicepreøedinte pentru cercetare øi politicæ la IEWSS. Øedinfla se terminæ la 16.05. 17.30 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la ceremonia de inaugurare a Centrului European de la Stirin al Institutului Internaflional de Studii în Problemele de Securitate Est°Vest, cu sediul la New Yord, prezidatæ de preøedintele Václav Havel 1. 18.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o întâlnire cu Jiri Dienstbier, ministru de Externe al Cehoslovaciei, 1

Václav Havel. Om politic øi de stat ceh. Preøedinte al Republicii Federative Cehæ øi Slovacæ (29 decembrie 1989–1 ianuarie 1993). Din 1993, preøedinte al Republicii Cehe; reales în 1998. 201

ADRIAN NÆSTASE

împreunæ cu miniøtrii de Externe ai Rusiei, Bielorusiei øi Ucrainei, plus adjunctul ministrului de Externe al Poloniei. Întâlnirea se terminæ la 19.30.

27 noiembrie 1990 Apare declaraflia fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la încheierea Conferinflei CSCE la nivel înalt de la Paris (19–21 noiembrie), ziarului „România Liberæ“: Reuniunea la nivel înalt de la Paris a fost mai mult decât o fotografie de familie. Desigur, a consacrat rezultatele unor negocieri extrem de laborioase pentru pregætirea unor texte de mare importanflæ, care codificæ øi dau o imagine globalæ evolufliilor, modificærilor politice din Europa din ultimii 15 ani øi, mai cu seamæ, din ultima vreme. Din acest punct de vedere, reuniunea de la Paris înseamnæ evenimentul cel mai însemnat al anului. Øi, poate, chiar un eveniment de referinflæ pentru o întreagæ perioadæ a istoriei europene. S°a accentuat, de pildæ, foarte mult faptul cæ ea constituie celælalt capæt al unui proces care a început la Yalta, momentul de sfærâmare a unei anumite concepflii politice bazate pe un element ideologic, trecerea de la o bipolaritate artificialæ a blocurilor la un sistem multilateral. Dupæ pærerea mea, CSCE a dus la modificærile în Europa de Est, reuøindu°se introducerea în acest spafliu a unor concepflii øi a unor modalitæfli noi de abordare a structurilor societæflii. Sommet°ul de la Paris înseamnæ, în mod indubitabil, sfârøitul unei epoci. Dar aceasta nu înseamnæ cæ toate problemele s°au rezolvat. Dimpotrivæ, au apærut nenumærate alte chestiuni ce vor trebui sæ fie gestionate în perioada care vine. S°au produs modificæri importante în raporturile de putere, reunificarea Germaniei — cu numeroase implicaflii, destructurarea politico°militaræ a organizafliilor est°europene. Sunt multe cæutæri 202

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

øi încercæri în acest moment, marea speranflæ fiind construirea unui sistem paneuropean de securitate colectivæ. Dar øi aici apar diferite întrebæri — pe ce model va fi construit sistemul, va fi un model neutru faflæ de NATO øi Pactul de la Varøovia? Va avea, deci, o configuraflie proprie? În domeniul economic ridicæ probleme existenfla a numeroase organizaflii. Se va putea crea însæ un spafliu economic paneuropean? Aceasta se va realiza prin extinderea centrelor concentrice dupæ modelul Delors prin trecerea flærilor ræsæritene de la o orbitæ la alta? O altæ problemæ este cea a migrafliilor pe continent. În mod vizibil, pe principiul vaselor comunicante, dupæ ce a dispærut controlul frontierelor, prin eliminarea vizelor, existæ o tentaflie evidentæ, motivatæ economic pentru mulfli cetæfleni din flærile ræsæritene de a merge spre o zonæ de bunæstare mai mare, spre Europa Occidentalæ. Aceasta creeazæ însæ reacflii foarte puternice din partea flærilor vest°europene øi este foarte clar cæ va fi nevoie de o reflecflie foarte serioasæ asupra modului cum se poate gestiona acest proces cu o curbæ ascendentæ. Evident, soluflia nu este decât una — ridicarea nivelului de viaflæ în flærile est°europene. Aø mai menfliona chestiunea minoritæflilor, care a irumpt cu multæ forflæ, problemele fiind acumulate de°a lungul anilor øi având adesea rædæcini foarte adânci în istorie. Aici, sigur cæ sunt tentaflii diferite, în funcflie øi de anumite interese. Din punctul meu de vedere, problema trebuie sæ fie rezolvatæ în acelaøi mod în care sunt rezolvate øi celelalte disfuncflii la nivel paneuropean, øi anume printr°o soluflie cu caracter general, cætre care se pare cæ se merge, cu standarde comune, civilizate, care sæ fie aplicabile tuturor statelor øi care sæ asigure menflinerea identitæflii de limbæ, culturale øi religioase a minoritæflilor, færæ ca aceasta sæ fie folositæ sau sæ existe tentaflia de a fi folositæ ca instrument politic, într°un cadru în care problema frontierelor este foarte clar stabilitæ prin Actul de la Helsinki. Un alt unghi de analizæ a conferinflei este legat de racordarea României la procesul CSCE øi felul în care s°a prezentat delegaflia noastræ la Paris. Cred cæ a reuøit sæ înfæfliøeze, într°un mod coerent, clar, punctele noastre 203

ADRIAN NÆSTASE

de vedere, pornind de la ceea ce s°a realizat, punând unele jaloane, pentru negocieri viitoare øi insistând asupra unor chestiuni care pentru noi sunt foarte importante — spre exemplu propunerea privind crearea unui mecanism de soluflionare paønicæ a diferendelor în Europa øi eventualitatea ca el sæ aibæ sediul la Bucureøti. De asemenea, aø menfliona faptul cæ în interiorul acestei reuniuni multilaterale au avut loc numeroase consultæri bilaterale. Este interesantæ „harta“ celor cu care delegaflia noastræ s°a întâlnit øi care reflectæ lucruri extrem de pozitive. A oferit posibilitatea de a explica, echilibrat, întreaga gamæ a schimbærilor care au avut loc în România, nevoia ca flærile occidentale sæ înfleleagæ procesele din România øi, în acelaøi timp, nevoia de ajutor. Cred cæ este foarte important ca aceia care cunosc cum trebuie desfæøurarea lucrurilor sæ vinæ cu experienfla lor øi sæ participe efectiv la organizarea procesului de democratizare din flara noastræ. Am primit foarte multe ecouri bune din acest punct de vedere. Semnalul imediat øi foarte pozitiv pe care l°am recepflionat din partea secretarului de Stat Baker, a Administrafliei americane, este acela cæ la viitoarea reuniune a Grupului celor 24 Statele Unite nu se vor mai opune la includerea României în programele de ajutorare øi asistenflæ economicæ pe care acest grup le oferæ Europei de Est. 12.00 Adrian Næstase pleacæ la New York cu avionul, via Amsterdam. Sosirea la New York la 19.15 (ora localæ). Cazarea la Misiunea permanentæ.

29 noiembrie 1990 11.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Javier Pérez de Cuéllar1, secretar general al ONU. 1 Javier Pérez de Cuéllar. Diplomat, om politic øi de stat peruan. Secretar general al ONU (1982–1991).

204

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Pérez de Cuéllar: Împrejurærile în care are loc întâlnirea noastræ nu sunt prea fericite. Adrian Næstase: Ne gæsim într°un moment sensibil, când traversæm nu doar schimbæri de sistem politic, ci øi încælcæri ale dreptului internaflional, care aduc cu ele grave crize umanitare. Trebuie sæ vedem cum putem ieøi din ele, færæ a provoca probleme suplimentare. Pérez de Cuéllar: Pentru mine, ca secretar general al unei organizaflii pacifiste, prima obligaflie o constituie continuarea eforturilor pentru gæsirea unei soluflii paønice. Acum, dupæ°amiazæ, va anunfla în plenul Consiliului de Securitate cæ ONU acordæ statelor membre un rægaz de 45 de zile pentru continua eforturile în vederea gæsirii unei soluflii negociate, care sæ nu implice folosirea forflei. Nu e mult. Vom vedea ce se poate face în aceste condiflii. A fæcut o vizitæ în regiune. N°a fost bucuros de ceea ce a constatat. Dacæ va vedea cæ o nouæ inifliativæ diplomaticæ ar putea da rezultate, nu va ezita nici un moment s°o susflinæ. Adrian Næstase: Foarte importante precizærile dumneavoastræ, dar trebuie sæ asiguræm cadrul legal de soluflionare a crizelor de acest fel. Secretarul general are un rol crucial în acest mecanism instituflional, iar noi îl vom sprijini în demersurile sale. ONU nu poate ca, dupæ adoptarea rezolufliilor, sæ stea øi sæ aøtepte data de 15 ianuarie. Sæ folosim imaginaflia pentru a gæsi în acest timp soluflii diplomatice, negociate, prin intermediul cærora sæ creøtem presiunea asupra Irakului. El trebuie sæ accepte dialogul øi o reglementare paønicæ a diferendului cu vecinul sæu. Irakul pare sæ înfleleagæ situaflia dificilæ în care se aflæ. Rezoluflia pe care ne pregætim sæ o discutæm øi sæ o adoptæm în Consiliul de Securitate îi oferæ o ieøire. E nevoie de o soluflie bunæ øi echilibratæ. Saddam Hussein e foarte legat de o problemæ de imagine, internæ øi regionalæ. Secretarul general poate, de aceea, face ceva foarte pozitiv în aceastæ direcflie, cu o bunæ pregætire. 205

ADRIAN NÆSTASE

Pérez de Cuéllar: A avut o discuflie cu ministrul de Externe al Kuwaitului, care s°a interesat ce va face secretarul general în aceste zile. Are impresia cæ acestuia îi era teamæ ca, în urma întâlnirii Consiliului de Securitate, sæ nu rezulte din discuflie o soluflie militaræ, ceea ce era în contradicflie cu eforturile în direcflia unei soluflionæri paønice. Eu, ca secretar general, trebuie sæ încerc totul pentru a evita soluflia militaræ. În acelaøi timp, trebuie sæ fiu ponderat. Nu vreau sæ mæ arunc în bazinul gol. Ceea ce e nevoie în acest moment este o dovadæ claræ de voinflæ politicæ din partea Irakului, dar Irakul nu e pregætit sæ ofere aøa ceva. Dacæ e de fæcut ceva, trebuie fæcut repede. Dar irakienii sunt atât de rigizi! Exemplu stæ modul în care abordeazæ problema stræinilor, cærora nu le permit sæ plece. La 12 septembrie l°a numit pe Sadruddin Aga Khan reprezentant personal în Irak. Le°a transmis cæ dacæ vor elibera stræinii, vor uøura tensiunea øi vor priva de un argument pe avocaflii solufliei militare. Irakul a spus cæ e o problemæ bilateralæ øi cæ fiecare stat trebuie sæ negocieze cu ei, pentru a°øi elibera cetæflenii. Aceastæ atitudine a Irakului nu ajutæ la îndepærtarea opfliunii militare. A fost preocupat sæ menflinæ legætura cu ambasadorul Irakului. Îl vede sæptæmânal. E un om foarte bun, dar instrucfliunile pe care le primeøte sunt foarte rigide. Dacæ poate face ceva, el personal va face dupæ adoptarea rezolufliei. Adrian Næstase: Pentru a°i face mai flexibili în atitudine, am putea accepta, eventual, sæ se permitæ vizite ale unor înalfli oficiali ai ONU la Baghdad, care sæ explice Irakului consecinflele pozifliei sale øi sæ pregæteascæ terenul pentru o întâlnire a secretarului general cu Saddam Hussein. Aurel Dragoø Munteanu (ambasador la ONU): Sunt rezerve în admiterea unei astfel de abordæri, de teamæ sæ nu°i confere acestuia prestigiu politic. Pérez de Cuéllar: Spune cæ acum tofli arabii sunt încremenifli în logica ræzboiului. El trebuie sæ aplice logica de pace. Trebuie sæ încerce, sæ aibæ conøtiinfla împæcatæ cæ nu a læsat sæ se risipeascæ nici°o ocazie de a face pace. Adrian Næstase: Sprijinim aceastæ abordare. Speræm într°o soluflie politicæ. 206

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Pérez de Cuéllar: Majoritatea membrilor Consiliului øi chiar SUA ar prefera o soluflie politicæ. Adrian Næstase: E nevoie ca øi irakienii sæ contribuie cu bunæ°credinflæ la construirea acestei soluflii politice. Exprimæ admiraflie pentru eforturile secretarului general, care are o sarcinæ foarte dificilæ, pe fondul restructurærii ordinii internaflionale existente. ONU s°a dezvoltat mult în ultimii ani, datoritæ eforturilor secretarului general. Existæ o foarte bunæ oportunitate de afirmare pentru flæri ca România, care trebuie sæ°øi dezvolte øi sæ°øi promoveze propria poziflie internaflionalæ, în special prin diplomaflia multilateralæ. În acest sens, ONU este un cadru foarte bun pentru aøa ceva. În special în ultimele luni, dupæ schimbærile din flara noastræ, se afirmæ o voinflæ foarte puternicæ de sprijinire a primatului dreptului în interior øi pe plan internaflional. Am sprijinit proclamarea Deceniului pentru Dreptul Internaflional. Pregætim un Comitet Român pentru Deceniu. Am început structurarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, a cærui Lege de înfiinflare ar putea fi adoptatæ în Parlament pe 10 decembrie. Vrem sæ ne implicæm în procesul de reformare a ONU. Pérez de Cuéllar: Avefli o tradiflie foarte bunæ în formarea de juriøti specializafli în probleme de drept internaflional. Adrian Næstase: La ONU putem dezvolta dimensiunea latinæ. Pérez de Cuéllar: Personal, în acest context al dezvoltærii cooperærii regionale, acordæ o atenflie specialæ dimensiunii culturale a relafliilor. Adrian Næstase: Primul°ministru al României s°a întors din vizita fæcutæ în trei flæri latino°americane. Acum este la Bonn. Dinamica politicii externe româneøti a trecut într°o nouæ dimensiune. Pérez de Cuéllar: Spune cæ i°ar plæcea sæ°l primeascæ la sediul Organizafliei pe Petre Roman. Adrian Næstase: Vrem sprijinul secretarului general pentru diferite proiecte româneøti. 207

ADRIAN NÆSTASE

Pérez de Cuéllar: Avefli un ambasador foarte bun aici, care pledeazæ în favoarea acestor proiecte. E gata sæ sprijine pozifliile øi proiectele româneøti. Adrian Næstase: Spune cæ nu doreøte sæ ocupe timpul secretarului general cu un inventar al acestor proiecte, cu atât mai mult cu cât sunt multe probleme de rezolvat, în pregætirea întâlnirii Consiliului de Securitate. Pérez de Cuéllar: Timpul preseazæ, e adeværat. Miniøtrii de Externe francez øi englez au venit azi cu Concorde. Se va întâlni cu majoritatea miniøtrilor de Externe venifli pentru reuniunea Consiliului. Unii pleacæ chiar azi. Adrian Næstase: Sunt zile fierbinfli în istoria Europei øi a lumii. Schimbarea nu mai este însoflitæ, ca în trecut, de reacflii brutale ale statelor. Folosirea cadrului instituflional al Organizafliei pentru gestionarea acestor transformæri în ordinea internæ øi internaflionalæ reprezintæ o øansæ foarte bunæ pentru ONU de a se afirma ca o instituflie importantæ a lumii de azi. E øi un risc în aceastæ preeminenflæ a ONU, de aceea este foarte important ce se va face pentru credibilitatea ONU. Pérez de Cuéllar: E foarte important cæ rezoluflia va fi adoptatæ, dar e la fel de important sæ se lase deschisæ opfliunea solufliei paønice. Asta e în logica Cartei. Acum încercæm aplicarea punctului 5 al articolului 42 al Cartei. E foarte bucuros sæ audæ cæ avem aceeaøi poziflie cu el. Adrian Næstase: Dacæ putem ajuta în aceste demersuri, sæ ne spunæ. Pérez de Cuéllar: Dacæ va fi nevoie, va face acest lucru. Întâlnirea se terminæ la ora 12.10. 15.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla Consiliului de Securitate referitoare la situaflia din Irak øi Kuwait, prezidatæ de James Baker, secretarul de Stat al SUA. Pærflile implicate, Irakul øi Kuwaitul, îøi expun punctul de vedere faflæ de conflinutul rezolufliei, propusæ de SUA. Kuwait: Dupæ ce reaminteøte datele problemei, încheie spunând cæ decizia de azi va fi istoricæ. 208

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Irak: La 25 octombrie, a atras atenflia asupra aspectelor juridice ale oricærei rezoluflii privind folosirea forflei. Conform Cartei, folosirea forflei este permisæ exclusiv în scop de auto°apærare. E tendenflios sæ se spunæ cæ Irakul nu vrea pace. SUA au impus embargo asupra dialogului comunitæflii internaflionale cu Irakul. SUA au ales calea de a da ordine, ca øi cum Irakul ar fi parte a SUA. Aceastæ logicæ vine din considerente de politicæ imperialistæ a pærflii americane. Unde e noua ordine internaflionalæ proclamatæ de SUA? Se aplicæ o politicæ duplicitaræ. Se cautæ hegemonia americanæ øi supunerea faflæ de pozifliile øi interesele SUA. Puterea arogantæ nu lasæ loc de dialog. America promoveazæ o politicæ agresivæ, imperialistæ în regiunea Orientului Mijlociu. Lumea se împotriveøte Irakului de o manieræ færæ precedent în istoria ONU. SUA au împiedicat impunerea de sancfliuni împotriva entitæflii sioniste. SUA sunt hegemonice în Consiliul de Securitate. Ziua de azi coincide cu Ziua solidaritæflii cu poporul palestinian. Pretextul intervenfliei militare îl reprezintæ faptul cæ Irakul ar fi dobândit capabilitate nuclearæ. Irak respinge poziflia Consiliului ca fiind pærtinitoare. Pânæ acum, Consiliul de Securitate a protejat Israelul. Unii sunt „mai egali“ ca alflii. De ce sunt luate mæsuri numai împotriva Irakului? Din 6 august au fost decizii rapide una dupæ alta, cu scopul de a exercita presiuni împotriva Irakului de cætre SUA. Ministrul de Externe al Irakului e împiedicat, sub diferite pretexte, sæ°øi prezinte punctul de vedere în fafla Consiliului. Consiliul e un instrument în mâna Administrafliei SUA, care n°a putut convinge Congresul SUA pentru folosirea forflei. 209

ADRIAN NÆSTASE

Irakul cheamæ la pace øi doreøte pacea, pe baza aplicærii tuturor rezolufliilor Consiliului de Securitate øi pe menflinerea unui standard unitar în abordarea problemelor. Administraflia SUA a respins propunerile irakiene înainte de a le examina. Asistæm la un exercifliu de ipocrizie politicæ, de vreme ce crimele zilnice împotriva populafliei palestiniene sunt total ignorate de Consiliu. Dacæ ræzboiul ne este impus de SUA, acesta va fi destinul nostru. Irakul îøi apæræ un drept. James Baker: Înflelegem cæ votæm proiectul de rezoluflie. Suntem gata sæ ascultæm declarafliile înainte de vot. Yemen: În Orientul Mijlociu, Consiliul de Securitate nu a aplicat acelaøi standard ca în Golf. Ni se vorbeøte de o nouæ ordine mondialæ. De la începutul crizei, Consiliul de Securitate a adoptat 10 rezoluflii referitoare la situaflia din Golf. În analele ONU, aceastæ rezoluflie, care ni se propune spre vot, va fi amintitæ ca „war resolution“. Yemen nu poate sprijini o rezoluflie care autorizeazæ folosirea forflei, care e øi foarte vagæ. Consiliul de Securitate nu are nici un control asupra forflelor militare care vor fi autorizate sæ intervinæ împotriva Irakului. Este un caz de authority without accountability. Yemenul este în favoarea unei soluflii paønice. Regimul de sancfliuni este, practic, echivalent cu izolarea Irakului. Sancfliunile ar putea lovi puternic øi nu peste mult timp vor da roade. Intervenflia armatæ nu øi°ar avea rostul. Au fost foarte multe scenarii de ræzboi în Golf, dar nici unul de pace. Nu a fost adoptatæ nici o rezoluflie care sæ dea secretarului general mânæ liberæ sæ se angajeze într°o acfliune diplomaticæ serioasæ. Irakul øi°a exprimat disponibilitatea de a negocia cu SUA. Nu e timpul? Nu trebuie sæ încurajæm semnele pozitive? 210

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Yemen plæteøte un prefl mare pentru dorinfla sa de neutralitate øi pentru hotærârea sa de a respecta sancfliunile. Yemen nu are alternativæ la pace. Let’s give peace a chance! Columbia (ministrul Afacerilor Externe): Blocurile militare øi politice au pæræsit confruntarea øi dau dovadæ de un spirit înnoitor în abordarea problemelor de pe scena internaflionalæ. Pânæ acum, în exercitarea dreptului de veto au prevalat considerentele politice øi ideologice. Aminteøte cæ flara sa, Columbia, s°a opus instituirii dreptului de veto la San Francisco, în procesul de structurare a ordinii internaflionale dupæ ræzboi. Speræm ca Saddam Hussein sæ ajungæ la concluzia cæ e mai bine sæ satisfacæ cererile noastre, decât sæ le respingæ. Agresorul sæ nu fie premiat pentru încælcarea regulilor. Cere secretarului general sæ dedice preferenflial bunele sale oficii pentru o soluflie paønicæ. Proiectul de rezoluflie e un efort în plus al comunitæflii internaflionale. Se dæ Irakului o ultimæ posibilitate de a reacfliona. E un semn de bunævoinflæ. Nu trebuie interpretat greøit. Va vota în favoarea proiectului de rezoluflie. Zair (comisarul pentru Relafliile Externe): Invazia Kuwaitului de cætre Irak merge împotriva curentului istoriei. Face un apel fræflesc la Irak, pentru a da dovadæ de rafliune øi de reflinere, pentru a respecta deciziile ONU. Declaræ cæ va vota în favoarea proiectului de rezoluflie. Etiopia (ministrul de Externe): Acum 55 de ani, Etiopia a fost supusæ unei agresiuni øi a apelat la Liga Nafliunilor. În 1990, omenirea nu trebuie sæ repete greøelile din 1936. Nu trebuie permisæ apariflia unor regimuri hegemonice, care ameninflæ vecini mai slabi. Va vota în favoarea rezolufliei. 211

ADRIAN NÆSTASE

Cuba (ministrul Relafliilor Externe):Vor continua eforturile celor patru. Descrie eforturile depuse de Cuba în favoarea soluflionærii paønice. Invazia Kuwaitului de cætre Irak e condamnabilæ. E condamnabilæ folosirea persoanelor ca ostatici. Embargoul total, la rândul lui, a transformat multe persoane inocente, cetæfleni irakieni, ostatici în propria lor flaræ. Soluflia preconizatæ de rezoluflie atrage mai multæ intransigenflæ øi inflexibilitate. Am sprijinit tot ce e în favoarea pæcii. Cuba s°a abflinut sau a votat contra a tot ce împiedicæ o soluflie paønicæ. Criza afecteazæ în special flærile în curs de dezvoltare, care nu produc petrol. Consiliul de Securitate nu a reacflionat la fel la invazia SUA în Panama øi la agresiunea israelianæ asupra poporului palestinian. Consiliul de Securitate nu a reuøit nici mæcar sæ trimitæ un reprezentant special în teritoriile palestiniene ocupate. Nu vrea sæ facæ legæturi între cele douæ situaflii, dar e „scandalos de incongruent“ cum se procedeazæ. Dacæ e sæ acceptæm o nouæ eræ, ar fi momentul sæ lucræm împreunæ pentru o nouæ ordine mondialæ, conformæ Cartei. Aceastæ nouæ ordine ar fi mai bunæ, dacæ ONU s°ar democratiza. N°ar fi convenabil sæ se adopte o rezoluflie cu ameninflæri de ræzboi, un fel de ultimatum. Ar fi o frustrare pentru comunitatea internaflionalæ. Textul violeazæ Carta ONU. Ni se cere sæ sprijinim un ræzboi la termen fix. Datoria ONU e sæ ræspundæ cu înflelepciune oricærui extremism. Prin astfel de gesturi s°au stimulat rigiditæflile Irakului. Embargoul cuprinzætor e mai mult decât suficient. Rezoluflia se poate califica drept „cronica unui ræzboi anunflat“. O asemenea responsabilitate istoricæ Cuba nu este în mæsuræ sæ øi°o asume. China (ministrul Afacerilor Externe): Irakul refuzæ sæ accepte aceastæ rezoluflie. Situaflia din Golf e tot mai încordatæ. Guvernul chinez e îngrijorat. Pentru a se informa, a fæcut o vizitæ de lucru în unele flæri din regiunea Golfului. Relafliile de la stat la stat trebuie sæ se bazeze pe cele 5 principii. 212

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

China se opune invaziei de cætre un stat asupra unui alt stat. Singura preocupare a Chinei în regiune e pacea øi stabilitatea. Soluflia paønicæ poate da rezultate într°un timp mai îndelungat, dar e preferabilæ celei militare. China are dificultæfli sæ voteze în favoarea rezolufliei, dar pentru cæ Irakul nu dæ semne cæ acceptæ rezoluflia care îi cere sæ se retragæ din Kuwait, nu va opune veto. Face apel la Irak sæ se retragæ. Face apel cætre comunitatea internaflionalæ, pentru promovarea øi susflinerea unei soluflii paønice. James Baker: Punem proiectul de rezoluflie la vot. Pentru: 12, inclusiv România. Contra: 2 (Yemen øi Cuba). Abflineri: 1 (China). A fost adoptatæ Rezoluflia 678 (1990). REZOLUfiIA 678 (1990) a Consiliului de Securitate al Organizafliei Nafliunilor Unite din 29 noiembrie 1990 Consiliul de Securitate, Reamintind øi reafirmând Rezolufliile sale nr. 660 (1990) din 2 august 1990, 661 (1990) din 6 august 1990, 662 (1990) din 8 august 1990, 664 (1990) din 18 august 1990, 665 (1990) din 25 august 1990, 666 (1990) din 13 septembrie 1990, 667 (1990) din 16 septembrie 1990, 669 (1990) din 24 septembrie 1990, 670 (1990) din 25 septembrie 1990, 674 (1990) din 29 octombrie 1990 øi 677 (1990) din 28 noiembrie 1990; Luând notæ de faptul cæ, în ciuda eforturilor Organizafliei Nafliunilor Unite, Irakul refuzæ sæ se conformeze obligafliilor sale de a pune în aplicare Rezoluflia 213

ADRIAN NÆSTASE

660 (1990) øi celelalte rezoluflii subsecvente menflionate mai sus, cu ignorarea totalæ a Consiliului de Securitate; Conøtient de obligafliile øi responsabilitæflile sale în conformitate cu Carta Organizafliei Nafliunilor Unite în ceea ce priveøte menflinerea pæcii øi securitæflii internaflionale; Hotærât sæ asigure respectarea deplinæ a deciziilor sale; Acflionând în conformitate cu capitolul VII din Cartæ, 1. Cere Irakului sæ respecte pe deplin Rezoluflia 660 (1990) øi toate rezolufliile subsecvente relevante øi decide, menflinându°øi toate deciziile anterioare, sæ acorde Irakului o ultimæ oportunitate de a se conforma acestora, cu titlu de pauzæ de graflie; 2. Autorizeazæ statele membre care coopereazæ cu guvernul Kuweitului ca, în cazul în care Irakul nu pune în aplicare pânæ la 15 ianuarie 1991, aøa cum este prevæzut în paragraful 1, rezolufliile menflionate mai sus, sæ foloseascæ toate mijloacele necesare pentru aducerea la îndeplinire øi punerea în aplicare a Rezolufliei 660 (1990) øi a tuturor rezolufliilor subsecvente relevante øi sæ restabileascæ pacea øi securitatea internaflionalæ în regiune; 3. Cere tuturor statelor sæ ofere susflinerea corespunzætoare acfliunilor întreprinse în conformitate cu paragraful 2 de mai sus; 4. Cere statelor implicate sæ informeze regulat Consiliul de Securitate cu privire la progresul acfliunilor realizate în baza paragrafelor 2 øi 3 de mai sus; 5. Decide sæ ræmânæ sesizat cu aceastæ problemæ. 214

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adoptatæ în cadrul celei de°a 2963°a reuniuni cu 12 voturi pentru, 2 împotrivæ (Cuba øi Yemen), 1 abflinere (China). Declaraflii dupæ vot: Franfla (ministrul Afacerilor Externe): Caracterizeazæ drept provocatoare øi inacceptabilæ atitudinea Irakului. Putem tolera o manifestare atât de sfidætoare la adresa dreptului internaflional, mai ales într°o regiune strategicæ? Textul se situeazæ în logica atitudinii irakiene. Obiectivul nostru nu e de a ajunge la ræzboi. Canada (secretarul de Stat pentru Relafliile Externe): Suntem hotærâfli sæ ræspundem agresiunii irakiene. Depinde de Irak dacæ se va folosi forfla. Speræm cæ Irakul va folosi pauza de bunævoinflæ. Sæ ne gândim sæ soluflionæm øi celelalte conflicte din Orientul Apropiat. Soluflia la criza din zona Golfului ar deschide o fereastræ de oportunitate pentru progrese în celelalte conflicte din regiune. Mulfli canadieni au fost afectafli de crizæ. Unii sunt flinufli acolo împotriva voinflei lor. Alegerea între ræzboi øi pace e în mâinile Irakului. Malaysia (ministrul Afacerilor Externe): Folosirea forflei nu e inevitabilæ. E timpul ca Irakul sæ se retragæ. Pentru Malaysia votul în favoarea rezolufliei nu a fost o decizie uøoaræ. Tendinfla naturalæ ar fi fost de abflinere, dar asta ar fi însemnat sæ nu°øi facæ datoria de membru al Consiliului de Securitate. Aici nu putem face compromisuri. Sprijinul dat Rezolufliei 678 nu e færæ rezerve. Folosirea forflei trebuie sæ se facæ conform Cartei ONU. Articolul 51 nu poate fi aplicat, o datæ ce Consiliul e sesizat cu problema. Orice folosire a forflei trebuie sæ capete în prealabil aprobarea Consiliului. O datæ aprobatæ intervenflia, flærile însærcinate sæ intervinæ sunt ræspunzætoare în fafla Consiliului. Asta nu prea e clar în text. Rezoluflia nu e un cec în alb dat pentru folosirea forflei. 215

ADRIAN NÆSTASE

Exprimæ dezamægirea flærii sale pentru faptul cæ timp de trei sæptæmâni Consiliul de Securitate n°a fost în mæsuræ sæ reacflioneze la conflinutul Raportului secretarului general în legæturæ cu situaflia palestinienilor. E absurd sæ se vorbeascæ de legæturi forflate. Îndeamnæ Irakul sæ cântæreascæ ce are de fæcut, mai este timp sæ se evite un conflict armat. Irakul poate preveni folosirea forflei. Nu e dezonoare sæ ræspunzi apelurilor comunitæflii internaflionale. Imploræ Irakul sæ respecte rezoluflia Consiliului de Securitate. Nefolosirea forflei depinde clar de Irak. Marea Britanie (secretarul pentru Afaceri Stræine al Marii Britanii øi ale Commonwealth°ului): Nici un membru al Consiliului de Securitate nu doreøte ræzboiul. Rezoluflia reprezintæ ultima øi cea mai puternicæ presiune paønicæ asupra Irakului. Una din principalele sarcini ale acestei rezoluflii este de a disipa orice ambiguitate. De acum pânæ la 15 ianuarie nu vom introduce nimic pentru a extinde sancfliunile sau a adopta alte mæsuri împotriva Irakului, cu excepflia cazului în care face ceva ræu împotriva cetæflenilor stræini flinufli acolo împotriva voinflei lor. Este o opfliune pentru pace. Irakul are încæ o perioadæ de graflie pentru a ræspunde. Opfliunea militaræ este realæ, nu un bluf. Irakul are toate datele pentru a opta pentru pace. Finlanda (ministrul de Externe): Miza rezolufliei o constituie asigurarea securitæflii øi stabilitæflii tuturor nafliunilor. Dezaprobæ conduita Irakului. Subliniazæ necesitatea ca Irakul sæ°øi schimbe linia de acfliune. Autoritatea Consiliului de Securitate trebuie susflinutæ. Tot ce face Consiliul de Securitate e sæ arate cæ o soluflie paønicæ e posibilæ. Aøteptæm ca Irakul sæ ræspundæ la mesajul nostru de pace. Bunele oficii ale secretarului general sunt disponibile. 216

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Nu e prea târziu pentru Irak. Côte d’Ivoire (reprezentantul permanent la ONU): Comunitatea internaflionalæ nu poate accepta un precedent. Pentru majoritatea statelor mici øi mijlocii, singurul scut e Carta ONU. Speræ cæ Irakul va înflelege cæ dreptul sæu nu se poate realiza în dauna dreptului altuia. Speræ cæ liderii Irakului vor vedea în rezoluflie hotærârea comunitæflii internaflionale privind respectarea Cartei. Savoir montrer sa force pour ne pas avoir à l’utiliser. URSS (ministrul Afacerilor Externe): fiara sa este cea care, de la începutul crizei din Golf, a jucat un rol major în respingerea agresiunii. Suntem în fafla primului test al funcflionærii ordinii internaflionale în perioada post Ræzboi Rece. Comunitatea internaflionalæ aratæ o autenticæ disponibilitate pentru cooperare øi gæsirea unor soluflii paønice. Azi am început numærætoarea inversæ a pauzei de bunævoinflæ. E ultima øansæ datæ bunului simfl pentru a se manifesta. Saddam sæ se ridice deasupra considerentelor de prestigiu. Nerespingerea agresiunii ar avea consecinfle øi mai grele. Decizia de azi nu a fost uøoaræ pentru URSS, care are sentimente prieteneøti faflæ de Irak. Ce s°a întâmplat în Golf e o lovituræ datæ comportærii civilizate. Lumea nu va intra într°o eræ nouæ dacæ nu lasæ în urmæ asemenea comportæri. Preferæm o soluflie paønicæ prin eforturi colective. E un semn cæ intræm într°o nouæ maturitate politicæ. Viitorul nostru comun e ameninflat. Sæ nu ne ferim sæ facem legæturi între procesele din zonæ . URSS e pregætitæ sæ°øi dezvolte contactele cu toate pærflile pentru soluflionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Sunt gata de dialog øi cu Israelul. Agresiunea nu poate fi ræsplætitæ. 217

ADRIAN NÆSTASE

Subliniazæ responsabilitatea permanentæ a guvernului irakian faflæ de soarta stræinilor din Irak. Repetæ ce a spus Franfla øi Marea Britanie, anume cæ nu vor susfline nici o nouæ rezoluflie împotriva Irakului în perioada de graflie, în schimb îøi rezervæ dreptul de a reacfliona dacæ s°ar produce daune stræinilor flinufli în Irak împotriva voinflei lor. Speræm sæ putem ajunge la o soluflie paønicæ. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ia cuvântul la øedinfla Consiliului de Securitate, desfæøuratæ la nivel ministerial. Domnule preøedinte, Prezidafli o reuniune istoricæ a Consiliului de Securitate. Calitæflile dumneavoastræ de om de stat øi experienfla pe care o avefli în problemele mondiale, ca reprezentant al unei flæri care are un rol important øi responsabil în menflinerea pæcii øi securitæflii internaflionale, sunt garanflii semnificative pentru reuøita deliberærilor noastre. Aø dori, de asemenea, sæ folosesc acest prilej pentru a adresa un omagiu Excelenflei Sale, domnului Javier Pérez de Cuéllar, secretar general al Organizafliei Nafliunilor Unite, pentru eforturile sale constante øi contribuflia sa valoroasæ la întærirea rolului Organizafliei Mondiale în reglementarea paønicæ a crizei din Golf. În urmæ cu douæ luni, am avut ocazia sæ reafirm în fafla Consiliului poziflia României în legæturæ cu punctul de pe ordinea de zi intitulat „Situaflia dintre Irak øi Kuwait“. Continuæm sæ credem cæ este necesar sæ se depunæ toate eforturile pentru a relaxa tensiunea existentæ pe cale politicæ øi pentru a rezolva problemele în disputæ prin mijloace paønice, în conformitate cu rezolufliile Consiliului de Securitate. Cadrul cel mai potrivit în acest scop îl constituie Organizaflia Nafliunilor Unite. În consecinflæ, se impune sæ ne concentræm toate eforturile pentru a folosi din plin potenflialul øi resursele pe care ni le oferæ Carta. Ne gândim, în special, la posibilitæflile Consiliului de Securitate, precum 218

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

øi la bunele oficii øi alte inifliative care pot fi întreprinse de secretarul general. Trebuie sæ ne inspiræm øi sæ ne simflim încurajafli de experienflele trecute din Consiliu, când solidaritatea øi voinfla comunæ ale membrilor sæi au fæcut posibilæ adoptarea unor mæsuri eficiente. Un asemenea consens s°a realizat numai prin ræbdare øi înflelepciune øi uneori cu eforturi considerabile. Astæzi, aceste exigenfle sunt mai presante decât oricând în trecut. Într°adevær, persistenfla actualei situaflii din Golf este de naturæ sæ conducæ la noi pericole øi chiar la o catastrofæ în regiune, cu efecte imprevizibile pentru pacea øi securitatea lumii, precum øi pentru economia mondialæ. Este absolut sigur cæ menflinerea actualei situaflii din regiune afecteazæ în mod serios întreaga comunitate internaflionalæ. Multe flæri, inclusiv România, sunt confruntate cu dificultæfli enorme în domeniul economic øi social, ca urmare a aplicærii rezolufliilor prin care se impun sancfliuni economice împotriva Irakului. De fapt, întreaga stabilitate energeticæ a lumii este periclitatæ. O asemenea evoluflie a evenimentelor pune în cauzæ credibilitatea Organizafliei Nafliunilor Unite, îndeosebi a Consiliului de Securitate. Consiliul trebuie sæ°øi dovedeascæ capacitatea de a asigura aplicarea øi respectarea propriilor sale decizii. În acelaøi timp, Consiliul trebuie sæ°øi dovedeascæ eficienfla realæ ca organism de reglementare paønicæ a conflictelor. Ca membri ai Consiliului, ne°am aflat în fafla unei alegeri delicate. Pe de o parte, nu existæ nici o îndoialæ cæ deciziile Consiliului de Securitate trebuie sæ fie pe deplin respectate øi puse în practicæ. Pe de altæ parte, trebuie explorate øi puse în valoare orice øanse de realizare a unei reglementæri politice a crizei. Nu este pentru prima datæ când comunitatea internaflionalæ este pusæ în fafla unor opfliuni dificile. Trebuie sæ învæflæm din lecfliile trecutului. Actuala situaflie din Golf ne reaminteøte de încercarea la care România a fost supusæ atunci când ilustrul diplomat român al perioadei interbelice, 219

ADRIAN NÆSTASE

ministrul de Externe Nicolae Titulescu, susflinea adoptarea unei decizii dramatice împotriva unei flæri prietene, care comisese o agresiune împotriva unui alt stat. Obligaflia juridicæ a trebuit sæ prevaleze faflæ de oricare alt considerent. Aøa cum aræta Titulescu în acel caz, similar cu cel pe care îl examinæm astæzi, linia politicii României „a fost o linie dreaptæ, dar a fost linia dreaptæ a glonflului care stræbate inima ca sæ°øi atingæ flinta“. Într°adevær, a trebuit astæzi sæ luæm o decizie dificilæ. Øi totuøi, am luat°o, întemeiafli pe convingerea noastræ cæ existenfla suveranæ øi independentæ a nafliunilor noastre este grevatæ de o servitute internaflionalæ în favoarea pæcii. Tocmai aceastæ servitute ne°a motivat astæzi acfliunea în Consiliu. În consecinflæ, am fost nevoifli sæ ajungem la concluzia logicæ cæ este necesaræ folosirea de cætre Consiliu a tuturor mijloacelor aflate la dispoziflia sa, inclusiv cele prevæzute în capitolul VII al Cartei, cu privire la actele de ameninflare la adresa pæcii, de încælcare a pæcii øi de agresiune. Ne exprimæm speranfla cæ rezoluflia pe care tocmai am adoptat°o øi declarafliile care au fost fæcute aici vor fi interpretate în mod responsabil de cætre tofli cei interesafli, care vor dovedi în cele din urmæ înflelepciunea politicæ necesaræ. Nu este prea târziu sæ se dea ascultare glasului rafliunii øi sæ se aleagæ o cale de acfliune demnæ, de naturæ sæ conducæ la restabilirea deplinæ a pæcii øi ordinii juridice, în conformitate cu Carta Organizafliei Nafliunilor Unite. Avem deplinæ încredere cæ pacea poate øi trebuie sæ fie asiguratæ în regiune øi, în acest scop, trebuie sæ facem uz de întreaga noastræ forflæ de convingere øi sæ recurgem la orice mijloc disponibil de reglementare paønicæ. Speræm ca aceastæ reuniune istoricæ a Consiliului de Securitate sæ serveascæ acestui scop øi sæ constituie o piatræ de hotar în strædaniile noastre comune de a promova dezvoltarea unei ordini paønice øi raflionale, întemeiatæ pe normele øi valorile juridice universale proprii Organizafliei Nafliunilor Unite. 220

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

SUA (secretarul de Stat): Crimele împotriva cetæflenilor kuwaitieni sunt incompatibile cu valorile øi regulile lumii civilizate. Peste 50 de state au særit pentru a acorda ajutor Kuwaitului. Cele 12 rezoluflii aratæ cæ existæ o cale paønicæ de ieøire din conflict. Un om periculos a comis un act de agresiune într°o regiune criticæ, într°un moment critic. Sæ învæflæm lecflia anilor ’30. Agresiunea sæ nu fie ræsplætitæ. Cum de Saddam nu realizeazæ cât de mare e repulsia împotriva lui? Probabil nu ne crede în stare sæ ripostæm. Nimeni de aici nu a cæutat un conflict cu Irakul. Multe flæri au avut relaflii prieteneøti cu poporul Irakului. E o pauzæ de pace. Alegerea îi aparfline lui Saddam. Conflictul øi ræzboiul au fost eliminate din Europa. Suntem în fafla unei alegeri între bine øi ræu. Secretarul general al ONU: Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluflie de o deosebitæ importanflæ din perspectiva consecinflelor ei pe termen lung. Avem 45 de zile pentru cæutarea unei soluflii paønice. Datæ fiind responsabilitatea funcfliei sale, va cæuta sæ o foloseascæ. E nevoie de eforturi diplomatice, fæcute cu o hotærâre reînnoitæ. Kuwait (ministrul de Externe): Exprimæ sentimente de gratitudine din partea poporului kuwaitian. Lecflie realæ pentru oricine ar fi gata sæ foloseascæ forfla brutalæ. Øedinfla se terminæ la 18.55.

30 noiembrie 1990 9.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Washington, cu maøina ambasadei. Sosirea la Washington la 13.15. 221

ADRIAN NÆSTASE

15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu Lawrence S. Eagleburger, subsecretar de Stat al SUA. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru ocazia de a discuta despre relafliile bilaterale øi alte probleme. Am avut prilejul sæ discut cu secretarul James Baker la Paris. Excelentæ ocazie pentru un tur de orizont al diferitelor probleme. În România se întâmplæ multe lucruri, se constatæ evoluflii bune, dar øi probleme. Ambasada dumneavoastræ e activæ, transmite despre ce se întâmplæ. E foarte important sæ putem explica øi sæ dæm ræspunsuri la întrebæri. Speræm sæ o facem cât de des posibil. Suntem încurajafli de contactele de pânæ acum. Câteva lucruri despre România. Dezvoltærile sunt pozitive. Dimensiunea politicæ a reformei se desfæøoaræ pe fundalul unei complicate perioade postrevoluflionare. Parlamentul s°a stabilizat. Acum se afirmæ o interacfliune normalæ între majoritate øi opoziflie. Aceasta din urmæ îøi ia în serios rolul øi creeazæ multe probleme pentru guvern. Am scris acum douæ sæptæmâni Comitetului special pentru investigarea evenimentelor din 13–15 iunie. Speræm cæ raportul va fi gata în curând. Richard Schifter1: Cât de curând? Adrian Næstase: Speræm cæ în douæ sæptæmâni va fi public. Vom încerca în urmætoarea perioadæ sæ acceleræm redactarea sa finalæ. Ce putem face e sæ creæm cadrul instituflional pentru un sistem democratic. Speræm sæ creæm Institutul Român pentru Drepturile Omului la 10 decembrie. Pentru dimensiunea politicæ a reformelor, lucrurile sunt pe calea bunæ. Diferitele partide încearcæ sæ facæ alianfle. A fost o surprizæ neplæcutæ reînvierea PCR. E o puternicæ reacflie din partea tuturor partidelor øi a societæflii civile. E un test pentru România. Comunismul nu are viitor. 1 Richard Schifter. Diplomat american. Asistent al secretarului de Stat al SUA pentru drepturile omului.

222

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Cel mai important lucru e reforma economicæ. Sunt viteze diferite între dimensiunea politicæ øi cea economicæ a reformelor. Guvernul vrea reformæ economicæ rapidæ. Programul e foarte radical. A apærut deja o reacflie socialæ extrem de virulentæ. Speræm sæ avem sprijinul comunitæflii internaflionale pentru a trece cu bine acest moment foarte important în evoluflia societæflii româneøti. Ambasadorul nostru1 a transmis ræspunsul primului°ministru cu detalii. Credem cæ e un program foarte bun. FMI øi BIRD la rândul lor cred cæ e bun. Suntem foarte hotærâfli sæ mergem înainte. E un program coerent. România este în situaflia lui Columb, care a trebuit sæ°øi distrugæ vasele când a ajuns în America. Nu avem alternativæ la reformarea economiei dupæ regulile pieflei libere. Aminteøte de mesajul personal al primului°ministru Petre Roman cætre CEE øi James Baker, în care acesta a subliniat cæ aceastæ lunæ e foarte importantæ pentru toate eforturile noastre de pânæ acum. Suntem într°o situaflie criticæ. Avem probleme cu obflinerea de credite øi petrol. Nu avem datorii, dar nici credite nu primim. Lawrence S. Eagleburger: Cum de vrem credit, dacæ nu avem datorii? Adrian Næstase: E important. Avem nevoie de petrol în luna urmætoare øi în trimestrul urmætor. Dacæ e posibil sæ avem sfatul lor în ceea ce priveøte diferitele dezvoltæri în plan politic. Am avut un expert foarte bun din SUA pentru Constituflie. Ar fi utili experfli din SUA pentru institufliile democratice în România. Un copil care merge la øcoalæ învaflæ în primul rând sæ învefle. Românii învaflæ acum. Facem greøeli. Noi, cei mai mulfli din guvern, nu suntem politicieni. Nu avem experienflæ politicæ øi asta creeazæ probleme øi dificultæfli. Dar, în societatea româneascæ e o anumitæ acceptare a noastræ. Apoi vom avea alegeri. E nevoie de un bun început. 1

Virgil Constantinescu. 223

ADRIAN NÆSTASE

România se dezvoltæ într°o regiune geopoliticæ foarte interesantæ. Pânæ acum nu a fost clar de ce SUA nu s°au implicat mai mult în România, unde sunt avantaje în comparaflie cu celelalte flæri est°europene. Polonia, spre exemplu, a fost sprijinitæ, alæturi de Cehoslovacia øi Ungaria. Dacæ se comparæ cu ce a fæcut România doar în criza irakianæ, nu numai în Consiliul de Securitate, dar øi în celelalte situaflii, plus opinia publicæ, foarte deschisæ pozifliilor americane, atunci reflinerea pærflii americane este frustrantæ. Intenfliile noastre sunt foarte clare: am ales drumul care duce la democraflie øi economie de piaflæ În Polonia, pentru premierul Tadeusz Mazowiecki1 a fost prea târziu. Øi pentru România poate fi prea târziu dupæ decembrie. Pentru acest guvern e foarte important sæ primeascæ un mesaj politic de susflinere pânæ la 15 decembrie. Perioada 17–20 decembrie va fi un test pentru România. Marcarea primului an de la Revoluflie va fi un moment sensibil. Avem o minoritate violentæ, care poate crea probleme. Un sprijin din partea SUA, nu pentru persoane, ci pentru procesul de reforme, necesar øi obligatoriu, precum øi acces la credite, øi din partea Grupului G 24, care sæ dea un semnal politic pentru societatea româneascæ, ar fi foarte important pentru stabilitatea situafliei noastre interne. Am fost franc øi direct. O declaraflie claræ, la un nivel oarecare, ar fi foarte importantæ, plus un credit. Ne°ar ajuta sæ trecem o perioadæ foarte dificilæ. Lawrence S. Eagleburger: Va fi franc øi el. A discutat azi dimineaflæ cu James Baker. Apreciazæ foarte mult øi respectæ ce s°a fæcut la ONU. A fost o atitudine decurgând din principii, dar a ajutat øi aici — beneficiu adiflional. Opinia generalæ la Washington în legæturæ cu evenimentele din ultimul timp din România priveøte o Revoluflie parflial împlinitæ, despre care nu øtim unde merge. Nici un eveniment n°a afectat mai mult punctul de vedere american 1 Tadeusz Mazowiecki. Om politic øi de stat polonez. Prim°ministru al Republicii Polone (24 august 1989–4 ianuarie 1991).

224

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

decât venirea minerilor, eveniment cu un impact foarte negativ. S°a creat impresia cæ regimul din România utilizeazæ o parte a societæflii pentru a reprima dizidenfla. Confirmæ însæ faptul cæ Revoluflia a avut loc øi cæ procesul de schimbare este efectiv. Partea americanæ începe sæ recunoascæ dorinfla României de schimbare. Personal consideræ cæ nu e uøor. Datoritæ trecutului, în România e øi mai greu ca în Ungaria, Polonia øi Cehoslovacia. În Polonia existæ tradiflia unei opoziflii. În Ungaria, în special în plan economic, a fost un mediu ceva mai liber. Sunt pregætifli sæ accepte cæ mergem în direcflia afirmatæ de partea românæ. SUA nu urmæresc øi nu doresc sæ fie implicate în influenflarea scenei politice, pentru a hotærî cine conduce în România. Importantæ e dorinfla poporului român, nu a noastræ. Nu e scopul nostru sæ influenflæm decizia în fafla urnelor de vot. Reflinerea de pânæ acum s°a bazat pe analiza noastræ privind guvernul øi evoluflia spre instituflii democratice. Azi e gata sæ spunæ cæ, în Grupul 24, nu vor fi împotriva unor decizii favorabile ale Grupului 24 în privinfla României. E o poziflie a SUA. Nu vor fi contra, dar nici nu vor fi activi sæ convingæ Grupul 24 sæ facæ ceva pentru România. Cât priveøte un ajutor în materie de experfli pentru democratizarea institufliilor — sunt pregætifli sæ o facæ. Gata sæ discute ce va face. Vor fi în contact cu ambasadorul. Sunt pregætifli sæ vadæ ce pot face. Ambasadorul Schifter are o idee. Richard Schifter: E cineva din Departamentul Justifliei la Bucureøti. Vor sæ lucreze în domeniul garanfliilor procesuale: arestæri, detenflii, acuzaflii, precum øi în domeniul legislativ, care sæ limiteze puterea politicului asupra serviciilor secrete, de exemplu interceptarea telefoanelor. Adrian Næstase: Eventual sæ asiste Poliflia, în general. Lawrence S. Eagleburger: Problema noastræ aici, care are legæturæ øi cu ceea ce se întâmplæ în Congres, e foarte serioasæ. Legislaflia e foarte strictæ în ceea 225

ADRIAN NÆSTASE

ce putem face în materie de sprijin pentru antrenarea forflelor de poliflie. Au o experienflæ neplæcutæ în materie cu America Latinæ. Au avut øi experienfla din Panama. Poate putem face ceva. Vor discuta cu experflii lor ce fel de ajutor pot da României, în funcflie øi de banii de care pot face rost. Sunt gata sæ procedeze imediat. Sunt gata sæ discute cu partea românæ referitor la alte domenii în care pot dezvolta cooperarea. Nu e vorba de mulfli bani, pentru cæ nu au disponibili pentru aøa ceva. Suntem gata sæ dæm pagina øi sæ dezvoltæm dialogul pentru o colaborare mai amplæ. Mai sunt îngrijoræri referitoare la Securitate øi la rolul ei în societate, ca øi în legæturæ cu influenfla vechilor activiøti. Mai au probleme cu unii congresmeni. Ceva preocupæri sunt legate de manifestærile antisemite. Înfleleg cæ e o problemæ mai mare în regiune øi e o consecinflæ a relaxærii autoritæflii politice. A discutat cu rabinul Moses Rosen1. Antisemitismul e o problemæ care îi preocupæ. Altæ sursæ de îngrijorare e problema minoritæflii ungare. Nu sunt probleme uøoare. Într°o societate democraticæ aceste probleme creeazæ dificultæfli în a ne miøca spre relaflii mai bune. James Baker a spus astæzi øi ministrului de Externe chinez cât de greu este pentru SUA sæ°øi modifice politica faflæ de ei datoritæ democrafliei. Partea românæ sæ înfleleagæ cæ ei încearcæ sæ facæ ceva pentru a o ajuta. Azi începem un nou proces, intræm în dialog. Trebuie sæ punem oamenii sæ se întâlneascæ. Ne°am angajat substanflial în Polonia, Ungaria øi Cehoslovacia, în limitele bugetului limitat. Sæ înflelegefli însæ cæ încæ nu suntem gata sæ mergem tot atât de departe cu România. 1

226

Moses David Rosen (1912–1994). Øef rabin al Cultului mozaic din România (din 1948).

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

În timpuri mai vechi, am avut relaflii diferite øi speciale cu Nicolae Ceauøescu, bazate nu pe considerente interne, ci pe poziflia lui în Tratatul de la Varøovia, unde aveam interes sæ sprijinim membri ai Tratatului necooperanfli cu ruøii. Acum ne°am schimbat poziflia øi conteazæ evoluflia internæ în aprecierea României. Orice considerent s°ar exprima în legæturæ cu cine conduce Polonia, aceasta e receptatæ ca o flaræ care funcflioneazæ ca un sistem democratic liber. La fel în Cehoslovacia øi Ungaria. Vom sprijini cât putem dezvoltærile interne, politice øi economice, din România. Nu am væzut însæ pânæ acum acelaøi grad de schimbare în România, ca în cele trei flæri. Suntem gata sæ adâncim øi sæ lærgim relafliile, dar nu atât de departe ca în cazul celor trei. Cam asta poate spune acum. Speræ cæ e mulflumitor pentru noi. Au un birou special care se ocupæ de asistenflæ pentru Europa de Est, care îi raporteazæ direct lui. Sæptæmâna viitoare, øeful biroului va reveni øi va discuta cu el. Ne vor face niøte sugestii concrete prin Ambasadæ. Vor sæ întocmeascæ o listæ de lucruri pe care le pot face pentru noi. Sæ le dæm câteva sæptæmâni. Referitor la credite, nu øtie ce solicitæri de credite am fæcut. Însæ nu pot face public cæ ne sprijinæ pentru obflinerea de credite. Dar nu se vor opune øi pot spune celor interesafli cæ nu se opun. Dar sæ fim cu grijæ, sæ vedem cum procedæm. Speræ sæ avem relaflii mai productive. Sunt pregætifli sæ depæøim trecutul øi sæ facæ ceva în sensul dorit de partea românæ. Adrian Næstase: Înflelege unele dintre îngrijorærile pærflii americane. Suntem gata sæ primim oamenii lor în România, sæ discutæm toate cele trei probleme ridicate: securitate, antisemitism, minoritæfli. Lawrence S. Eagleburger: Schifter a fæcut mult. Adrian Næstase a fæcut impresie asupra lui Baker. Mai sunt øi alte preocupæri. 227

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Suntem gata sæ discutæm oricând despre ele. Nu putem aøtepta totuøi un an. Copilul, în cazul de faflæ reforma, poate muri într°un an. Lawrence S. Eagleburger: Pentru el schimbarea pozifliei este un proces cumulativ. Adrian Næstase: Am dori ca parlamentarii, politicienii øi oamenii noøtri din minister sæ vinæ aici, la Congres, pentru a explica mai bine ce facem øi cum înflelegem schimbarea. Am reuøit sæ avem relaflii bune cu Ambasada la Bucureøti. Suntem încæ prizonieri ai unei mentalitæfli, pe care vrem sæ o schimbæm. Sunt oameni care nu vor sæ se schimbe; sunt oameni care se tem cæ°øi pierd privilegiile, dacæ acceptæ reformele. Guvernul e în situaflia cea mai rea. Dacæ adoptæm reforme radicale, pierdem sprijinul populafliei, iar rezistenfla la schimbare va creøte . Lawrence S. Eagleburger: Pentru consultanflæ sæ ne gândim la domeniul privatizærii. Richard Schifter: Vom vedea. Lawrence S. Eagleburger: Doreøte sæ vadæ toatæ lista cu domeniile în care se cere expertizæ. În programul economic sunt lucruri pe care le putem susfline cu experfli øi consultanflæ. Adrian Næstase: Relateazæ discuflia avutæ cu Mark Mayer, care i°a spus cæ mulfli în România nu înfleleg ce înseamnæ o instituflie privatæ. Lawrence S. Eagleburger: Partea americanæ nu vrea ca noi sæ facem ce spun ei. Dar aøteaptæ ca românii sæ facæ, singuri sau cu ajutor, schimbæri în direcflia cea bunæ. Adrian Næstase: Sæ ni se spunæ øi de unde sæ luæm creditele necesare restructurærii economiei. Noi nu øtim unde sæ cerem. Poate cæ e greøeala noastræ. Aici ne°ar putea fi de folos partea americanæ, færæ angajament personal. Lawrence S. Eagleburger: Suntefli interesafli în investiflii stræine. 228

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Avem o lege foarte bunæ, aflatæ în dezbatere în Parlament. Lawrence S. Eagleburger: Corporafliile s°au interesat. Au reflineri. Adrian Næstase: Sistemul intern sau legea? Lawrence S. Eagleburger: Ambele. Adrian Næstase: Nu suntem obiønuifli sæ ne vindem „marfa“. E disponibil un mare volum de investiflii italiene øi engleze pentru flæri ca România. Trebuie sæ învæflæm ce putem face pentru a le atrage. Lawrence S. Eagleburger: Nu e cazul sæ pierdem prea mult timp pe aceastæ temæ. Adrian Næstase: Dorim ca investitorii americani sæ vinæ în România. Lawrence S. Eagleburger: Care e situaflia cu Moldova? Adrian Næstase: Sunt douæ abordæri: cea emoflionalæ øi cea pragmaticæ. Sunt 2 milioane de ruøi în Moldova. Acum, abordarea noastræ va fi moderatæ în promovarea interesului faflæ de Moldova sovieticæ. Lawrence S. Eagleburger: Care e percepflia despre Iugoslavia? E preocupant pentru ei. Ce credem noi despre evoluflia din zonæ? Adrian Næstase: La Praga, reprezentanflii Croafliei øi Sloveniei au fost foarte pasionafli în a exprima dorinfla de independenflæ. Vor fi probleme. În acest moment componentele federafliei sunt greu de flinut împreunæ. Sârbii sunt încæpæflânafli. Lawrence S. Eagleburger: Cei mai încæpæflânafli din lume. Adrian Næstase: Croaflii øi slovenii nu vor sæ°øi mai împartæ banii cu ceilalfli. Vor o structuræ confederalæ foarte slabæ. Lawrence S. Eagleburger: Când Adrian Næstase va reveni la Washington, sæ vorbeascæ cu congresmenii din SUA pentru a prezenta situaflia din România, flinând seama de preocupærile acestora. Este important sæ væ asigurafli cæ cei din Congres væd cæ s°au fæcut schimbæri. E foarte important. Nu e încæ timpul pentru astfel de demersuri, pentru cæ sunt prinøi cu situaflia din Golf. Recomandæ sæ discute cu cât mai mulfli congresmeni. 229

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Mulflumiri. Este un sfat foarte înflelept. Dacæ putem sprijini în urmætoarele sæptæmâni în legæturæ cu situaflia din Golf, suntem gata sæ ajutæm. Mai avem 200 de români în Irak, cu statut de special guests. Lawrence S. Eagleburger: De unde ia România petrol? Adrian Næstase: Cea mai mare parte din Irak øi Kuwait. Irak ne°a oferit petrol. Sunt foarte perverøi, încercând sæ foloseascæ situaflia în care ne aflæm. Dacæ avem nevoie acutæ de credite, este tocmai pentru a lua petrol. Ar fi util sæ øtim unde sæ ne adresæm. Lawrence S. Eagleburger: Adrian Næstase vorbeøte elocvent. Adrian Næstase: Înflelegem cæ sunt preocupæri în legæturæ cu România. Democratizarea este un proces neliniar, e adeværat, dar ireversibil. Dar avem nevoie de sprijin. Lawrence S. Eagleburger: Sæptæmâna viitoare trimisul pærflii române va fi aici. Sæ vadæ cu Schifter ce se poate face, sæ punæ totul de acord, iar partea americanæ se va miøca. Vor gândi ce pot face pentru sprijinirea institufliilor democratice din România. Schifter sæ meargæ direct la originea problemelor. Adrian Næstase: Problema noastræ este cæ avem nevoie de un gest de susflinere în decembrie, când vom lua mæsuri dureroase de reformæ. Dacæ pot face ceva, sæ se refere la proces, în general, nu la persoane. Nu despre persoane este vorba acum. Lawrence S. Eagleburger: Ceea ce poate promite e cæ se vor gândi la ceva, færæ sæ provoace o explozie din partea Congresului SUA. Vor vedea ce pot face. Cei care favorizeazæ reformele în România au sprijinul lor. Richard Schifter: Promite cæ va trimite pe cei trei pentru a da consultanflæ în privinfla reformelor din sistemul judiciar Lawrence S. Eagleburger: Se poate spune ceva public pânæ la 15 decembrie. Întâlnirea se terminæ la 16.10. 230

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Decembrie 1990 1 decembrie 1990 7.35 Adrian Næstase pleacæ la New York. 11.10 Sosirea la New York. 12.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Sheikh Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah1, ministru de Externe al Kuwaitului. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Exprimæ gratitudine øi mulflumiri în numele emirului pentru poziflia principialæ a României în favoarea justifliei. Foarte bucuros sæ°l întâlneascæ pe ministrul de Externe român. Relafliile Kuwait–România vor fi edificate pe aceastæ înflelegere în legæturæ cu rolul vostru în rezolvarea crizei, care nu afecteazæ numai Kuwaitul, ci toate flærile Golfului. Avem plæcerea sæ væ anunflæm cæ o delegaflie a noastræ urmeazæ sæ meargæ în România pentru discuflii cu oficiali români, pentru a vedea cum pot ajuta la investifliile în economia româneascæ. Deocamdatæ nu cunosc programul vizitei delegafliei lor. Ei sunt gata sæ coopereze cu România în toate problemele economice. E aici ministrul de Finanfle pentru a asculta orice cereri ale pærflii române. Problemele politice s°au stabilizat. Adrian Næstase: Exprimæ satisfacflia de a°l putea întâlni pe omologul sæu kuwaitian. Apreciazæ mult acest semn de prietenie. E foarte important cæ putem avea aceste relaflii prieteneøti, cæ ne putem baza pe ele. E un semn bun în acest moment dificil pentru Kuwait. 1

Sheikh Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah. Om de stat kuwaitian. Ministru de Externe al Kuwaitului (1978–2003). 231

ADRIAN NÆSTASE

Putefli conta pe noi în orice problemæ legatæ de situaflia din Golf. Sprijinim guvernul legitim al Kuwaitului. Speræm cæ totul se va rezolva paønic. Gata sæ oferim ajutorul pentru ceea ce credefli cæ poate constitui o soluflie la criza prin care trece flara dumneavoastræ. Situaflia noastræ nu a fost foarte bunæ nici înainte de invazia irakianæ. Ea s°a înræutæflit considerabil dupæ crizæ. Nu avem petrol pentru industria noastræ. Aveam un aranjament cu Irakul. A izbucnit criza, urmatæ de embargo. Respectæm strict rezolufliile ONU, deøi a fost o decizie grea, dar am luat°o din considerente de drept øi justiflie. Irakul ne°a oferit petrol, în schimbul unei poziflii favorabile lui, øtiind cæ avem dificultæfli cu petrolul. Am refuzat. Dacæ putem fi sprijinifli de Kuwait cu un transport de petrol, am fi recunoscætori. Ministrul kuwaitian al Finanflelor: În prezent Kuwaitul este ocupat. Ei nu pot procura petrol pentru nevoile lor. Acum øi°l procuræ de pe piafla liberæ. Ceea ce pot face, în acest moment dificil, este sæ vinæ cu investitori în industrie, la privatizare, în domeniul petrolului sau în industria turisticæ, oriunde crede partea românæ cæ pot fi de folos. Au un grup de contact pentru petrol øi finanfle. L°au trimis în flærile est°europene. Au aøezat România în fruntea listei flærilor care urmeazæ sæ fie vizitate. Din nefericire, nu au primit ræspunsul pærflii române. Au vizitat Ungaria øi Cehoslovacia. Sugereazæ sæ dæm instrucfliuni Ambasadei de la Londra sæ le dea vize øi un program. Cineva din Biroul de investiflii al Kuwaitului va contacta pe ambasadorul român la Londra. Adrian Næstase: Vom da toate instrucfliunile necesare. Ministrul kuwaitian al Finanflelor: Sæ fie date instrucfliuni la Londra, sæ aranjeze întâlnirea, pentru ca echipa sæ meargæ în România. Va contacta miercuri pe ambasadorul nostru. Adrian Næstase: Investifliile directe în economie sunt foarte importante, se pot face. Economia româneascæ e destul de mare, pentru a fi atractivæ. 232

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

O mare problemæ a momentului e lipsa de credite. Pânæ acum am avut dificultæfli sæ obflinem bani de pe pieflele financiare. Ne intereseazæ sæ aflæm cum am putea accesa o linie de credite. Aøteptæm sugestii în legæturæ cu cei cærora ne putem adresa. Este vorba de ceva de ordinul a 200–500 milioane dolari. Ar fi foarte important pentru noi, este mare nevoie de bunuri de consum în aceastæ iarnæ. Al treilea lucru e petrolul. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Spune cæ ei cheltuiesc 300 milioane pe lunæ pentru cetæflenii lor. De obicei discutæ cu Banca Mondialæ øi Federal Reserve pentru asistenflæ în caz de nevoie. Vor cæuta sæ vorbeascæ cu fraflii din Golf, Emirate, Arabia Sauditæ sau Qatar, sæ vadæ în ce mæsuræ pot sæ ne ajute. Ei nu au resurse. Încearcæ sæ facæ ce pot cu fraflii din Golf. Cât petrol este necesar? Adrian Næstase: Imediat, 1–2 milioane tone. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Lunar cât e nevoie? Adrian Næstase: Circa 2 milioane tone pe lunæ. Ministrul kuwaitian al Finanflelor: Echipa care vine va avea expertizæ în afacerile cu petrol. Væ vor expune posibilitæflile pieflei øi vor aræta unde sæ ne adresæm. Sunt gata sæ ne ajute cu flærile din Golf. Pot veni lunea viitoare. Ungaria are creanfle în Egipt. Egiptenii nu pot plæti cele 40 de milioane de dolari datorate. Ungaria a ajuns la o înflelegere cu egiptenii: dacæ o terflæ parte cumpæræ creanflele maghiare øi le oferæ un procent acceptabil din suma obflinutæ, ei sting creanflele egiptenilor. Astfel s°au cumpærat creanflele, ungurii øi°au primit o parte din bani, iar egiptenii au de rambursat cumpærætorilor o sumæ mult mai micæ. Dacæ avem ceva creanfle în Egipt, sunt gata sæ examineze formule asemænætoare. Ungaria a obflinut astfel 10–12 milioane. Ceva de genul æsta poate face øi cu noi. Adrian Næstase: Foarte bine. Vom vedea. Îi aøteptæm lunea viitoare. 233

ADRIAN NÆSTASE

Øtim cæ nu pot face prea mult. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Vor face tot ce pot. Speræ sæ vinæ la Bucureøti ministrul Finanflelor. Ministrul kuwaitian al Finanflelor: Va fi la Londra øi va vorbi cu ambasadorul. Ministrul kuwaitian al Finanflelor pleacæ din întâlnire. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Mulflumeøte pentru activitatea ambasadorului nostru la ONU. Aurel Dragoø Munteanu: Acflioneazæ dupæ instrucfliunile guvernului. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Nu crede cæ vom avea nevoie de vreo rezoluflie sub preøedinflia Yemenului. Aurel Dragoø Munteanu: Sunt acasæ în lumea arabæ. Respectæm valorile arabe. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Kuwaitul este ajutat de toatæ lumea a treia, inclusiv China. La rândul lor, sprijinæ pe tofli, chiar øi pe ruøi. Adrian Næstase: Pentru moment, lucrurile sunt tot mai tulburi în legæturæ cu ruøii. Istoria ne spune cæ, mai devreme sau mai târziu, marile structuri statale trebuie sæ disparæ. Problema este cum vom putea sæ depæøim unele dintre pericolele pe care le implicæ destræmarea URSS. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Aøa e la comuniøti. Deschid borcanul øi îl gæsesc gol. Îl închid la loc. Gorbaciov a spus cæ e gol. Adrian Næstase: Altæ problemæ pe care o putem aborda împreunæ: România doreøte relaflii diplomatice cu Arabia Sauditæ. Ne°ar fi de ajutor sæ le stabilim cât mai repede. Am vrea relaflii normale. Nu vedem ce obstacole ar fi. Aøteptæm un ræspuns formal. Am aprecia dacæ partea kuwaitianæ ne°ar ajuta sæ acceleræm procesul de normalizare a relafliilor cu Arabia Sauditæ. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Øi ruøilor øi iugoslavilor le°au venit în ajutor. O vor face. Va ridica aceastæ problemæ la reuniunea Consiliului Golfului din Qatar, de sæptæmâna viitoare. 234

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Ne simflim puflin frustrafli de întârzierea ræspunsului. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Va ridica problema, dar nu face promisiuni. Adrian Næstase: Roagæ partea kuwaitianæ sæ ajute România în aceastæ problemæ. Pentru relaflii prieteneøti e nevoie de canale normale de comunicare. Sabah Al Ahmad Al Jabir Al Sabah: Va ridica problema øi va fline legætura prin cei doi ambasadori la ONU. Mulflumeøte pentru discuflie. Adrian Næstase: Ne bucuræm de discuflie. Avem multe lucruri în comun. Am venit special de la Washington pentru întâlnire. Sæ ræmânem în contact prin ambasadorii la ONU. Întâlnirea se terminæ la 12.30. 17.35 Adrian Næstase pleacæ la Bucureøti cu avionul, via Zürich.

2 decembrie 1990 14.45 Sosirea la Bucureøti. Declaraflia acordatæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, presei române la întoarcerea în flaræ din SUA, unde a participat la øedinfla Consiliului de Securitate la nivel ministerial, consacratæ situafliei din Golf: A fost o cælætorie extrem de importantæ, în primul rând prin faptul cæ a trebuit sæ exprimæm prin votul nostru în cadrul Consiliului de Securitate mæsura responsabilitæflii pe care o simflim în fafla unei grave probleme internaflionale. Cred cæ am fæcut acest lucru cu demnitate, cu decenflæ, poziflia noastræ fiind în consens cu principiile pe care ni le°am ales. De asemenea, un moment extrem de important l°a reprezentat 235

ADRIAN NÆSTASE

posibilitatea de a stabili contacte mai bune, directe, cu Administraflia americanæ. Am avut o întâlnire extrem de substanflialæ la Departamentul de Stat al SUA, cu domnul Lawrence Eagleburger, subsecretar de Stat, care, dupæ pærerea mea, înseamnæ un nou capitol pentru relafliile bilaterale. Este vorba, în definitiv, de acumularea mai multor momente. Este, probabil, o încercare de a privi mai direct atmosfera care a existat în relafliile bilaterale printr°o implicare mai serioasæ, mai directæ, în construcflia institufliilor democratice din România din partea autoritæflilor americane. Nu aø vrea sæ comentez mai mult aceastæ întâlnire, deoarece aø vrea sæ fie foarte clar faptul cæ noi mergem spre un dialog de fond, un dialog constructiv, nu încercæm sæ creæm momente de publicitate din aceste întâlniri, pe care le dorim sæ aibæ substanflæ øi sæ fie urmate de alte întâlniri la toate nivelurile, atât politice, cât øi economice.

3 decembrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Tiempo“ (Spania) (domnului Ahmad Rafat)1 Î: Putefli explica liniile generale ale politicii economice ale guvernului, care au provocat protestul popular? R: Primul°ministru, Petre Roman, a prezentat la sfârøitul lunii octombrie în Parlament un program pentru reforma economicæ a flærii, care, printre altele, include liberalizarea preflurilor. Tocmai aceastæ ultimæ mæsuræ a fost cea care a provocat protestele stræzii. Liberalizarea preflurilor, în cadrul mai amplu al liberalizærii pieflei, era o mæsuræ absolut necesaræ pentru a scoate economia flærii din situaflia de crizæ gravæ în care se aflæ de mult timp. Aceastæ mæsuræ loveøte puternic sectoarele cele mai særace 1

Publicat sub titlul „Avem nevoie de sprijinul Spaniei pentru a construi democraflia“, în „Tiempo“, 3 decembrie 1990. 236

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

ale societæflii noastre, cum sunt pensionarii, însæ acest lucru era inevitabil. Pentru acest motiv va fi necesar ca aceastæ reformæ sæ fie însoflitæ de alte formule care sæ acorde acestor sectoare un salariu adecvat preflurilor. Adeværata problemæ este cæ populaflia noastræ, obiønuitæ timp de mulfli ani cu o stabilitate forflatæ, s°a transformat, într°un anumit sens, în persoane conservatoare care se tem de orice schimbare. Î: Populaflia nu se opune atât reformelor economice, cât costurilor sociale pe care va trebui sæ le plæteascæ pentru punerea în miøcare a acestora… R: Fiecare reformæ are un prefl ce trebuie plætit, este suprarealist sæ gândeøti cæ lucrurile se vor schimba færæ sacrificii. Nu se poate gæsi o soluflie într°o noapte pentru ani øi ani de proastæ gestiune guvernamentalæ. Economia noastræ este ineficientæ, motiv pentru care este necesar sæ fie restructuratæ începând de la bazæ. Pentru a reuøi acest lucru este necesar sæ se introducæ mecanisme noi, cum este principiul liberalizærii pieflei øi, în consecinflæ, de asemenea, liberalizarea preflurilor. Oamenii gândeau cæ o datæ cu revoluflia totul se va schimba de la o zi la alta. Cum lucrurile nu au fost aøa, acum le este fricæ de schimbæri. Tocmai aceastæ fricæ faflæ de orice noutate constituie originea manifestafliilor care se produc în aceste zile în flaræ. Î: Problema Golfului, în ce mæsuræ a influenflat actuala crizæ economicæ româneascæ? R: Noi am aderat la rezolufliile ONU privind criza din Golf, însæ cu un prefl foarte înalt. Mai ales am pierdut o piaflæ precum cea irakianæ, pentru produsele noastre industriale. În al doilea rând, guvernul de la Baghdad, ca ræspuns al aderærii noastre la embargo, a blocat plata datoriilor sale, care se ridicæ la 1701 milioane dolari (cca 16.000 milioane pesetas). În sfârøit, nu mai reuøim sæ importæm petrol nici din Kuwait øi nici din Irak. În total, se poate spune cæ la sfârøitul acestui an pierderile suportate de cætre România vor ajunge la 3.000 milioane dolari. De 1

Cifrele sunt eronate (de zece ori mai mici) atât în dolari, cât øi în pesetas (n.t. ). 237

ADRIAN NÆSTASE

asemenea, industria noastræ va suferi consecinflele crizei din Golf øi reducerii importului de petrol din Uniunea Sovieticæ. De fapt, a trebuit sæ suspendæm subvenfliile guvernamentale la petrolul destinat industriei. Î: Protestele populafliei nu se referæ numai la situaflia economicæ, ci øi la cea politicæ. Guvernul este acuzat cæ nu respectæ drepturile omului… R: Toate noile instituflii româneøti, inclusiv guvernul, din care fac parte, acflioneazæ pentru tranziflia de la o societate distrusæ — atât economic, cât øi moral — spre o societate democraticæ. Evident, nu se pot face salturi mortale, este necesar sæ construieøti democraflia aøa cum construieøti o casæ, adicæ, cæræmidæ cu cæræmidæ. Cum s°a fæcut în Spania. Este foarte important sæ te bizui pe sprijinul altor flæri occidentale, pentru a putea duce la bun sfârøit acest obiectiv. Un sprijin concret care trebuie sæ se manifeste atât în domeniul politic, cât øi în cel economic. Pe de altæ parte, ar fi foarte greu sæ se construiascæ Casa Comunæ Europeanæ, færæ ca înainte sæ fi ajutat câteva din componentele acestui edificiu sæ atingæ un nivel decent de bunæstare economicæ øi socialæ. Apropo, doresc sæ exprim satisfacflia noastræ pentru contribuflia Spaniei, chiar dacæ sunt convins cæ raporturile noastre pot sæ se îmbunætæfleascæ øi mai mult. Î: Dumneavoastræ nu mi°afli ræspuns în legæturæ cu lipsa de respect faflæ de drepturile omului… R: Cred cæ în România drepturile fundamentale ale omului sunt pe deplin respectate. În flaræ se publicæ aproape 1.500 ziare øi reviste; excluzând vreo zece din ele, restul sunt împotriva actualului guvern øi îl criticæ în fiecare zi. Cu toate cæ actualul guvern are majoritatea absolutæ, mulfli exponenfli ai opozifliei deflin funcflii importante, ca de exemplu Dan Læzærescu, scriitor cunoscut øi un personaj foarte important al Partidului Naflional Liberal, care a fost numit ambasador pe lângæ Sfântul Scaun. Î: De asemenea, nu trebuie sæ se uite cæ în fiecare zi pæræsesc flara sute de români… R: Øi acesta este un semn al democrafliei. Imediat dupæ victoria Revolufliei, noul guvern a hotærât sæ acorde paøapoarte tuturor cetæfle238

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

nilor mai mari de 14 ani, abolind viza de ieøire, necesaræ pânæ atunci pentru tofli cetæflenii români. Personal, sunt convins cæ cea mai mare parte a românilor pæræsesc flara læsându°se duøi de visul occidental de a avea o muncæ bine plætitæ, o soflie bine îmbræcatæ øi un autoturism nou. Dacæ s°ar crea în România resursele necesare pentru ca oamenii sæ poatæ træi în condiflii, nu spun egale, dar uøor inferioare, sunt convins cæ nimeni nu ar pæræsi flara. Î: Problemele României nu se limiteazæ numai la frontiere. Cum sunt relafliile dumneavoastræ cu apropiata Ungarie? R: Recent, în douæ ocazii, la Budapesta øi la Roma, am putut sæ am întrevederi cu ministrul ungar al Afacerilor Externe, Géza Jeszenszky. Am læmurit multe aspecte ale divergenflelor dintre cele douæ flæri øi am ajuns la concluzia cæ multe discrepanfle erau rezultatul neînflelegerilor datorate interpretærilor rele ale presei în legæturæ cu respectivele noastre poziflii øi declaraflii privind aspectele ce se referæ la chestiunea minoritæflii de origine maghiaræ care træieøte în România. Vom renegocia aceste probleme la Bucureøti, unde peste câteva sæptæmâni va veni o delegaflie maghiaræ. Î: Mulfli români îl acuzæ pe preøedintele Iliescu cæ a „vândut“ sovieticilor suveranitatea Moldovei. Ce gândeøte guvernul de la Bucureøti despre chestiunea moldoveneascæ? R: Situaflia politicæ a Moldovei sovietice ne preocupæ enorm øi o urmærim cu multæ atenflie. Poziflia noastræ cu privire la separatism este foarte claræ øi suntem convinøi cæ problemele Moldovei sovietice trebuie sæ fie rezolvate în sânul Uniunii Sovietice. Aceasta este singura soluflie dacæ se vrea sæ se evite un nou focar de crizæ. Speranfla noastræ este sæ vedem rezolvate cât mai curând posibil problemele Moldovei sovietice pentru a putea redeschide frontiera. 239

ADRIAN NÆSTASE

9.10 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – Plecarea în Grecia: sæ luæm în delegaflie pe reprezentantul Uniunii Democratice Elene. De vorbit cu Corneliu Mænescu pentru a ne recomanda alfli doi parlamentari. – Generalul Victor Stænculescu ne roagæ sæ lansæm ministrului grec al Apærærii invitaflia de a vizita România. – Convenflia pentru refugiafli din 1951 trebuie ratificatæ cât mai repede. – Programul de restructurare a ministerului se va discuta mâine într°o øedinflæ de colectiv. 11.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Alan Green Jr.: Transmite o scrisoare de la James Baker cu privire la vizita acestuia la Baghdad. E interesat de modul în care a decurs întâlnirea lui Adrian Næstase cu Eagleburger. Au primit deja câteva ecouri despre întâlnire. Pare sæ se fi produs o schimbare în legæturæ cu perceperea problemelor României, la care el øi Napper au lucrat. Care e pærerea pærflii române despre întâlnire? Adrian Næstase: Vizita a fost foarte bunæ pentru relafliile bilaterale. A fost un exercifliu interesant de diplomaflie directæ. Pentru armonizarea pozifliilor în Consiliul de Securitate a avut o discuflie bunæ cu Thomas Pickering øi o discuflie excelentæ cu Eagleburger. Crede cæ a stabilit un contact personal bun cu Eagleburger. Dialogul a fost foarte pozitiv. Am dat o serie de instrucfliuni, pentru punerea în practicæ a celor convenite. A fost important cæ ne°a spus cæ are acordul lui Baker pentru dinamizarea relafliilor. Poziflia Administrafliei privitoare la România în Grupul celor 24 este aceea cæ nu se va opune propunerilor de ajutor pentru noi. Apreciem aceastæ poziflie. Am spus cæ va începe un capitol nou în relafliile bilaterale. 240

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Alan Green Jr.: De asta a vrut sæ°l întâlneascæ pe Eagleburger. Adrian Næstase: Eagleburger a fost deschis øi franc. A ridicat cele trei probleme: situaflia fostei Securitæfli, manifestærile antisemite, minoritæfli. Am cerut pærflii americane sæ trimitæ oameni pentru discuflii. Am spus cæ vrem credite pentru promovarea reformelor economice; avem nevoie de sugestiile pærflii americane øi sæ ne spunæ unde sæ ne adresæm. Sæ nu fie prea târziu atunci când îl vom primi. Am solicitat un sprijin public nu pentru guvern, ci pentru procesele de reformæ øi de democratizare din România înainte de 15 decembrie. Alan Green Jr.: Ceea ce îl îngrijoreazæ e cæ în Grupul celor 24 au fost alflii mai duri decât partea americanæ. Adrian Næstase: Am înfleles cæ americanii nu vor face lobby în favoarea României, dar nu se vor opune propunerilor de ajutor. Ne gândim ca primul°ministru sæ meargæ personal sæ pledeze poziflia României în fafla membrilor Grupul celor 24. Alan Green Jr.: Spune cæ au primit øi ei informaflii în acest sens. Adrian Næstase: Eagleburger mi°a propus sæ merg în Congres, sæ discut despre problemele noastre cu senatorii øi membrii Camerei Reprezentanflilor. Alan Green Jr.: Øi Petre Roman are o invitaflie din partea Congresului. Adrian Næstase: N°a ridicat problema acestei vizite la întâlnire. Sæ lucræm pentru o vizitæ a lui Petre Roman la sfârøitul lunii ianuarie. Alan Green Jr.: Apreciazæ ce a spus despre cooperarea cu el øi cu membrii ambasadei la Washington. Adrian Næstase: Era firesc sæ spun acest lucru. Din ceea ce am discutat la Washington, am impresia cæ în Departamentul de Stat se face o reevaluare geopoliticæ a României. Alan Green Jr.: Vizita de acum e un giant step (pas uriaø) în relafliile bilaterale. E încântat cæ a avut loc. La CNN a auzit un flash despre ceremoniile de la Alba Iulia. E foarte pozitiv cum a fost relatatæ ceremonia. 241

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Mai avem de învæflat despre felul în care trebuie sæ ascultæm opinii politice diferite. Larry C. Napper: Comisia parlamentaræ de anchetæ sæ dea publicitæflii un raport, chiar dacæ sunt øi opinii diferite de opinia majoritaræ. Aøa e practica în toate rapoartele occidentale, unde sunt consemnate øi opiniile separate. Important este ca raportul sæ fie credibil, dacæ s°a ajuns deja la un acord în privinfla redactærii lui. Alan Green Jr.: Sæ se spunæ clar cæ au fost greøeli. Când va fi adoptatæ o nouæ lege privitoare la organizarea Polifliei, care sæ o punæ sub control, va fi simplu de gestionat astfel de manifestæri violente, cu respectarea drepturilor omului. Adrian Næstase: Aici avem nevoie de expertiza pærflii americane, pentru a face un proiect de lege solid øi modern. Larry C. Napper: Expertul nostru a dat sugestii privind proiectul de lege din punctul de vedere american. Alan Green Jr.: E nevoie de un document credibil pentru Grupul celor 24. Adrian Næstase: Vom revedea conflinutul raportului øi vom fline cont de toate sugestiile. Audienfla se terminæ la 12.20. 12.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Discutæ cu ambasadorul Constantin Ene proiectul de Lege privind Institutul pentru Drepturile Omului. – De væzut øi proiectul privind Institutul pentru Minoritæfli. – Asociaflia „Nicolae Titulescu“ este preocupatæ de aducerea la Braøov a osemintelor fostului ministru de Externe. De implicat øi ADIRI în organizarea manifestærilor. – Asistenfla pe care ne°o oferæ UNICEF e importantæ. A venit o doamnæ ca reprezentant permanent în România. Vrea sæ se instaleze dupæ 15 ianuarie. – Øedinfla Grupul G 24 :cine merge, unde trebuie discutat, de væzut dacæ primul°ministru are posibilitatea sæ meargæ acolo, sæ prezinte poziflia noastræ. 242

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

4 decembrie 1990 Declaraflia Ministerului Afacerilor Externe al României privind relafliile româno°ungare: Bucureøti, 4 decembrie 1990 Se observæ, în ultima vreme, o tendinflæ tot mai evidentæ din partea ungaræ de imprimare a unui curs de încordare a raporturilor dintre cele douæ flæri. Semnificative, în acest sens, sunt denaturarea faptelor øi a pozifliilor exprimate de partea românæ în convorbirile ce au loc pe cale diplomaticæ. Acesta este cazul unor luæri de poziflie oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Ungare, îndeosebi declaraflia purtætorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ungar din 29 noiembrie 1990, transmisæ de Agenflia MTI, care fac necesare noi precizæri: 1. Încæ în perioada imediat urmætoare alegerilor de la 20 mai 1990, partea românæ a fæcut propunerea unei întâlniri la nivel înalt, propunere reiteratæ ulterior de domnul Ion Iliescu, preøedintele României, în cursul întrevederii de la Tokyo, cu preøedintele Republicii Ungare, Árpád Göncz1. Recent, cu ocazia primirii secretarului de Stat adjunct la Ministerul Afacerilor Externe ungar, Imre Szokai, când partea ungaræ a propus organizarea întâlnirii celor doi øefi de stat la Timiøoara, la 17 decembrie a.c., partea românæ a arætat cæ data øi locul nu i se par potrivite. Domnul preøedinte Ion Iliescu a propus, în schimb, ca întâlnirea sæ aibæ loc la 9 decembrie, când urma sæ se desfæøoare consfætuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varøovia, exprimându°øi disponibilitatea de a mai ræmâne, în acest scop, la Budapesta, încæ o jumætate de zi dupæ încheierea consfætuirii. Aceastæ propunere este în continuare valabilæ, chiar dacæ între timp reuniunea 1 Árpád Göncz. Om de stat maghiar. Preøedinte al Republicii Ungare (2 mai/3 august 1990–4 august 2000).

243

ADRIAN NÆSTASE

de la Budapesta s°a amânat, aøa cum valabilæ este øi invitaflia ca preøedintele Ungariei sæ efectueze o vizitæ la Bucureøti, la o datæ reciproc acceptabilæ. Partea românæ aøteaptæ reacflia pozitivæ a pærflii ungare. Ræmâne un fapt cæ, insistând sæ fie primit de preøedintele Ion Iliescu, pentru a înmâna un mesaj din partea preøedintelui Republicii Ungare, secretarul de Stat adjunct ungar, Imre Szokai, nu a avut, în realitate, de înmânat un asemenea mesaj. Calificarea unui asemenea mod de a proceda este la latitudinea pærflii ungare. 2. În urma insistenflelor cu care partea românæ a susflinut necesitatea dialogului, au avut loc la Budapesta (24–26 iulie) øi la Bucureøti (15–17 noiembrie), consultæri la nivel de secretar de stat. În cadrul acestor consultæri, partea românæ a prezentat un pachet consistent de propuneri, pe baza cæruia au fost convenite soluflii pentru 38 de probleme, consemnate într°un protocol. În momentul în care documentul a fost redactat øi urma sæ fie semnat, interlocutorul ungar a ridicat problema aøa°ziøilor „refugiafli“ români în Ungaria, condiflionând semnarea de înscrierea, într°o formulare jignitoare pentru partea românæ, a acestei probleme. Partea românæ a arætat cæ nu poate considera drept „refugiafli“ pe cetæflenii români plecafli cu acte în regulæ din România, care posedæ documente valabile de cælætorie. A reamintit cæ tofli cetæflenii români care au depæøit vârsta de 14 ani au paøapoarte la purtætor, valabile timp de 5 ani øi ei pot cælætori unde doresc øi pot sta atât cât doresc în stræinætate, în ræstimpul acestui termen, care poate fi prelungit încæ 5 ani. Admiflând însæ cæ existæ probleme cu cetæfleni români aflafli în Ungaria, dupæ cum existæ probleme øi cu cetæfleni ungari care viziteazæ România, partea românæ a propus sæ se înscrie în protocol o formulare mai generalæ referitoare la organizarea de discuflii bilaterale, pe linia organelor competente, la Budapesta sau la Bucureøti, care sæ examineze toate problemele øi sæ conducæ la un acord privind soluflionarea acestora, atât în legæturæ cu cetæflenii români din Ungaria, cât øi cu cetæflenii ungari din România. 244

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Reprezentantul ungar a refuzat înscrierea unei asemenea propuneri în protocol øi, insistând pentru formularea propunerii sale inifliale, a plecat de la Bucureøti færæ a semna textul care fusese practic convenit. Având în vedere reacflia reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe ungar, ræmâne în continuare deschisæ întrebarea pusæ public de Ministerul Afacerilor Externe al României la 18 noiembrie a.c. øi la care nu s°a primit ræspuns: „Cu ce intenflii a venit la Bucureøti reprezentantul ungar?“ Fæcând abstracflie de atitudinea delegatului ungar la negocieri, partea românæ întreprinde mæsurile necesare pentru realizarea celor 38 de acfliuni concrete convenite. 3. Un rol deosebit în dialogul româno°ungar revine ambasadelor øi ambasadorilor celor douæ flæri, cærora trebuie sæ li se asigure, de cætre fiecare parte, toate condifliile pentru buna desfæøurare a activitæflii lor. Pornind de la un interviu acordat de ambasadorul României de la Budapesta ziarului „Tineretul Liber“, purtætorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe ungar afirmæ cæ ambasadorul Simion Pop a „încælcat în mod evident grosolan toate normele scrise øi nescrise ale diplomafliei, dând povefle preøedintelui øi prim°ministrului Republicii Ungare“, aducând øi alte acuzaflii asemænætoare. Ambasadorul român nu a fæcut altceva decât sæ°øi exprime pærerea, ræspunzând preocupærii justificate a opiniei publice din România, faflæ de grava obstrucflionare, prin declaraflii publice ale unor oficialitæfli ungare a derulærii fireøti a relafliilor româno°ungare. Poziflia exprimatæ la 29 noiembrie 1990 de Ministerul Afacerilor Externe ungar, potrivit cæreia stærile sufleteøti ar putea justifica acele declaraflii ale persoanelor oficiale ungare care ignoræ dreptul internaflional este inacceptabilæ. Ministerul Afacerilor Externe român a luat cunoøtinflæ de interviul în cauzæ øi consideræ cæ nimic din cele declarate de ambasadorul României nu justificæ acuzafliile ce i°au fost aduse de Ministerul Afacerilor Externe ungar, care sunt infirmate, atât de activitatea asiduæ depusæ de ambasador în cele opt luni de când se aflæ la post la Budapesta, în direcflia risipirii 245

ADRIAN NÆSTASE

tensiunii øi a îmbunætæflirii raporturilor româno°ungare, cât øi de pozifliile exprimate de acesta, direct în convorbiri cu oficialitæflile ungare, ca øi prin intermediul mijloacelor de informare în masæ. * Ministerul Afacerilor Externe român nu poate sæ nu constate cæ, în ultimul timp, partea ungaræ tinde sæ introducæ artificial noi elemente de tensiune în relafliile bilaterale, în pofida înflelegerii dintre cei doi miniøtri de Externe de a se clarifica ori de câte ori este necesar, pe cale diplomaticæ, problemele care creeazæ neînflelegeri. Ministerul Afacerilor Externe al României îøi exprimæ speranfla cæ partea ungaræ va reconsidera acest curs al politicii sale faflæ de România, cæ va pune faptele în concordanflæ cu acele afirmaflii ale sale potrivit cærora doreøte relaflii de bunæ vecinætate între cele douæ flæri. Ministerul Afacerilor Externe român îøi reafirmæ øi cu acest prilej voinfla de a lucra, în continuare, pentru statornicirea între România øi Ungaria a unor raporturi de încredere øi respect reciproc, întemeiate pe respectarea principiilor dreptului internaflional. 13.20 Adrian Næstase, ministrul Afacerilor Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe ambasadorul Irakului la Bucureøti, Ibrahim Shuja Sultan. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru sprijinul dat reîntoarcerii din Irak a ultimilor cetæfleni români. Transmite mulflumiri guvernului irakian pentru înflelegerea doveditæ. Poziflia noastræ în Consiliul de Securitate a fost una de principiu; nu trebuie consideratæ ca fiind împotriva Irakului. Noi am sprijinit ideea ca toate acfliunile pentru rezolvarea acestei crize sæ ræmânæ strict în cadrul ONU. Capacitatea noastræ de a influenfla lucrurile în acest caz este micæ. 246

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Încercæm sæ determinæm o poziflie moderatæ în ceea ce priveøte Irakul. Încercæm sæ menflinem bunele noastre relaflii. Este the best we could do. Acordæm multæ importanflæ relafliei noastre. Situaflia economicæ a României s°a agravat, pe fondul respectærii embargoului. Dar øi în aceste condiflii vom sprijini principiile Cartei ONU. Vrem sæ stæm ferm în cadrul general al Cartei. Dacæ putem fi de vreun ajutor în urmætoarele sæptæmâni din punct de vedere politic, suntem la dispoziflie. Øtim cæ acum este deschis un canal de discuflii cu SUA. Dacæ putem contribui cu ceva în plan politic, sæ nu ezite sæ ne spunæ. Ibrahim Shuja Sultan: Mulflumeøte în mod deosebit pentru privilegiul de a°l întâlni. Nu putem sæ nu simflim în fafla pozifliei României o anumitæ amæræciune. Dacæ ar fi fost vorba de Ungaria sau Bulgaria, øi chiar URSS, era altceva. În ceea ce priveøte România, Irakul îi acordæ un loc special. Ne leagæ relaflii largi øi avansate. Øtim cæ România a fost supusæ unor presiuni multiple. Cunoaøtem dificultæflile prin care trecefli pe toate planurile. Dar nu væ ascund cæ am fi aøteptat ca România sæ poatæ avea o altæ poziflie faflæ de rezoluflia ONU care permite folosirea tuturor mijloacelor, inclusiv forfla militaræ. Propaganda de azi din Golf e opera SUA øi serveøte intereselor sale. De fapt, acum miza o reprezintæ viitorul intereselor americane în zonæ. Scopul lor este clar: sæ controleze orice posibilæ sursæ de viitoare schimbæri politice în zonæ, care ar înlocui regimurile clientelare lor øi, mai ales, sæ controleze toate sursele de petrol din regiune. S°ar putea ca, în dorinfla de a°øi realiza scopurile, SUA sæ facæ promisiuni flærilor europene, în special din Europa de Est, cæ vor avea partea lor de resurse, dar mæ îndoiesc cæ îøi vor fline promisiunea. Poziflia noastræ faflæ de ultimele propuneri ale SUA de angajare a dialogului este cæ nu refuzæm dialogul. Dimpotrivæ, de la început am promovat ideea dialogului. 247

ADRIAN NÆSTASE

Speræm sæ nu fie o simplæ manevræ tacticæ. Speræm ca propunerile lor sæ conflinæ o formulæ implicitæ, care sæ ræspundæ la întrebærile care ne fræmântæ øi sæ ducæ la pace. Speræm ca România sæ poatæ avea o poziflie în apærarea principiilor. Urmætoarea etapæ e foarte periculoasæ. E nevoie de multæ înflelegere, prudenflæ øi în primul rând de promovarea principiilor Cartei. Ne°a deranjat faptul cæ România a acordat facilitæfli soldaflilor americani, ca aceøtia sæ se odihneascæ pe litoralul românesc. Speræm ca România, sub presiune externæ, sæ nu accepte sæ trimitæ forfle militare, dacæ situaflia se va deteriora. Adrian Næstase: Am acceptat numai angajarea unor forfle defensive. Chiar dacæ a trebuit sæ ne angajæm efectiv în regiune, am cæutat ca participarea noastræ sæ nu implice angajarea directæ a forflei militare ofensive. Ibrahim Shuja Sultan: În orice caz, ultima rezoluflie a Consiliului de Securitate este dupæ pærerea mea o rezoluflie nedreaptæ, care afecteazæ securitatea øi suveranitatea Irakului, pe care România a acceptat°o. Întreabæ sincer dacæ în momentul în care a votat aceastæ rezoluflie, România a fæcut°o cu convingere, acceptând astfel distrugerea Irakului øi a poporului irakian. Adrian Næstase: Voi fi foarte direct în ræspuns. Am participat la adoptarea acestei rezoluflii tocmai pentru a evita riscul unei intervenflii militare unilaterale împotriva Irakului, cu convingerea cæ doar astfel putem sæ împiedecæm consecinfle tragice pentru Irak øi speræm, cu toatæ sinceritatea, cæ se va ajunge la o soluflie politicæ. Acest lucru e foarte clar exprimat în intervenflia pe care am rostit°o. Votul nostru nu l°am dat — sæ fifli convins — ca un vot pentru distrugerea Irakului øi a poporului irakian. Dimpotrivæ, am considerat cæ, astfel, putem sæ participæm la pæstrarea conflictului într°un cadru internaflional øi putem sæ eliminæm pericolul de izbucnire a ræzboiului. Øi în discufliile cu reprezentanflii americani la ONU am subliniat cæ de a doua zi de la adoptarea ei trebuie sæ înceapæ acfliunea politicæ. Acest lucru 248

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

l°am transmis øi secretarului general al ONU, în întâlnirea avutæ, iar inifliativa americanæ de stabilire a unui dialog direct ar putea sæ dea rezultate. E nevoie de foarte multæ înflelepciune øi înflelegere, dar fifli convins cæ nici o clipæ nu a existat pentru noi gândul de a participa la un act împotriva intereselor poporului irakian. Ibrahim Shuja Sultan: Ne punem speranfle în România øi în conducerea României, bazate pe relafliile profunde care ne leagæ. Din contactele cu Administraflia SUA øi ONU, credefli cæ inifliativa americanæ actualæ ar putea fi o manevræ pentru a exercita presiuni suplimentare? Adrian Næstase: În SUA sunt mai multe curente de opinie în legæturæ cu modul în care se poate rezolva criza. Administraflia Bush e øi ea împærflitæ între cei care doresc øi cei care nu doresc ræzboiul. Congresul, unde o mare parte din reprezentanfli sunt împotriva ræzboiului, va trebui sæ spunæ în primul rând da sau nu pentru utilizarea forflei. Sigur cæ Administraflia a deschis acest canal de discuflii cu Irakul sub presiunea Congresului øi pentru a face un compromis între preøedinte øi Congres. Aceastæ presiune pentru gæsirea unei soluflii paønice e foarte puternicæ, øi ea va gæsi mai mulfli susflinætori, dacæ nu vor exista în poziflia irakianæ elemente care sæ poatæ fi utilizate de americani pentru a justifica intervenflia armatæ. Aceste negocieri trebuie sæ ducæ la un proces de pace. În Administraflie vor fi oameni care vor folosi orice pretext pentru oprirea negocierilor. În orice caz, e foarte clar faptul cæ opinia publicæ øi Congresul înclinæ spre o soluflie paønicæ. Preøedintele e într°o situaflie foarte dificilæ, pentru cæ a deplasat foarte multe forfle militare în Golf øi situaflia lui personalæ e în joc. Va trebui foarte multæ înflelepciune, pe care dumneavoastræ o avefli øi afli dovedit acest lucru în ultimele luni, pentru a nu læsa sæ existe vreun pretext pentru blocarea negocierilor. Vor fi mulfli care vor prinde din zbor orice element negativ din poziflia Irakului, pentru a°l pune în discuflia opiniei publice. Va trebui, într°adevær, 249

ADRIAN NÆSTASE

o politicæ cu multæ imaginaflie din partea dumneavoastræ øi care sæ fie de fiecare datæ, ca la øah, cu o miøcare înainte. Afli fæcut foarte multe lucruri în ceea ce priveøte cetæflenii stræini din Irak. Astfel de gesturi vor deconcerta øi vor mæri presiunea opiniei publice internaflionale asupra negociatorilor americani. Spre exemplu, dacæ s°ar da vize pentru tofli cetæflenii stræini în Irak sau s°ar adopta alte mæsuri — poate ceva în legæturæ cu armele chimice, o inspecflie internaflionalæ sau altceva — în fine, toate aceste lucruri, care sunt prezentate în mediile de informare internaflionale ca fiind foarte periculoase øi justificând o acfliune împotriva Irakului, vor dispærea, iar opinia publicæ îi va presa pe americani sæ gæseascæ o soluflie paønicæ. Pentru cæ nimeni nu vrea ræzboi, dar americanii aratæ permanent câteva lucruri: folosirea cetæflenilor stræini pentru a forfla negocierile, armele chimice; aceste lucruri sunt mult mai sensibile pentru opinia publicæ decât situaflia concretæ din Golf. Sunt câteva gânduri despre felul în care se pot detensiona lucrurile øi despre cum ar putea evolua ele în cazul în care pærflile se situeazæ pe poziflii rigide. Sunt convins cæ vefli gæsi cele mai bune soluflii. Ibrahim Shuja Sultan: Conducerea noastræ a luat o inifliativæ în legæturæ cu eliberarea cetæflenilor stræini începând de la 25 decembrie. Am fixat o perioadæ de trei luni pentru plecarea lor din Irak, datoritæ faptului cæ nu e nici o garanflie cæ SUA nu ne vor ataca. Dacæ negocierile încep øi se va crea o încredere reciprocæ, una din mæsuri va fi eliberarea stræinilor. Adrian Næstase: Sæ spunem cæ SUA se vor decide la ræzboi. Câteva sute de stræini îi vor împiedeca sæ înceapæ ostilitæflile? Ei se aøteaptæ deja sæ moaræ câteva mii de militari americani în aceste sæptæmâni. Credefli cæ îi va opri existenfla a câteva sute de cetæfleni stræini? Poate cæ nu e un element de descurajare determinant. În schimb, dacæ ar fi læsafli sæ plece acum, elementul de propagandæ pentru Irak ar fi extraordinar, iar câøtigul, în termeni de imagine øi de simpatie, ar fi deosebit de mare. 250

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Ibrahim Shuja Sultan: Adeværul e cæ nu consideræm prezenfla stræinilor drept un factor decisiv de descurajare, ci un element de întârziere a declanøærii operafliunilor militare. În orice caz, punctul de vedere exprimat de Adrian Næstase e demn de luat în considerare øi îl va transmite ca atare. Probleme mai importante sunt referitor la armele chimice. N°am ascuns faptul cæ avem arme chimice øi arme chimice binare øi Dumnezeu se pare cæ ne°a ajutat sæ producem øi alte mijloace cu mare putere de distrugere. Inteligenfla irakienilor funcflioneazæ øi produce. Credem cæ aceste arme contribuie la crearea unui echilibru în zonæ, pentru cæ adversarii noøti au aceste arme. Ne°am manifestat disponibilitatea punerii sub control a activitæflilor de folosire a energiei nucleare. AIEA a fæcut douæ inspecflii în Irak. S°a convins la fafla locului cæ programul nuclear e orientat exclusiv în scopuri paønice. Poziflia noastræ e la antipozi de atitudinea Israelului, care dispune øi de arme biologice øi chimice øi de arme atomice, care ameninflæ întreaga zonæ. La Conferinfla de la Paris, Irakul øi°a manifestat interesul de a distruge armele chimice, dacæ Israelul e dispus sæ°øi distrugæ armele nucleare. Preocuparea pentru echilibru în regiune e foarte importantæ. Ameninflærile la adresa Irakului sunt în continuare valabile øi mari. De aceea, speranfla øi dorinfla noastræ este ca inifliativa americanæ sæ aibæ un caracter global, punând pe rol toate problemele din zonæ. Chiar dacæ se rezolvæ criza din Golf, ræmâne problema palestinianæ. Rezolvarea tuturor problemelor din zonæ va crea un climat de liniøte øi va elimina necesitatea existenflei armelor chimice øi a altor arme de distrugere în masæ. În acel moment, vom fi dispuøi sæ le distrugem. Adrian Næstase: Nu dæm sfaturi. Departe de mine. Am dat câteva exemple de acfliuni în care dumneavoastræ vefli gæsi formulele cele mai bune. E clar, însæ, cæ sunt probleme sensibile øi cæ ele trebuie discutate. Ar fi bine sæ facefli aceste miøcæri înainte. Avefli în faflæ, pe de°o parte, SUA øi, pe de altæ parte, opinia publicæ internaflionalæ. 251

ADRIAN NÆSTASE

Acesta e mai mult un soi de ræzboi la nivelul opiniei publice. Pânæ acum, americanii au reuøit sæ câøtige acest ræzboi de imagine, concentrându°se pe mai multe elemente. Dumneavoastræ trebuie sæ tratafli aceste elemente unul câte unul. Dacæ eliminafli aceste elemente colaterale, dar sensibile, vefli avea øanse mai bune la negocierea pe fond, pentru cæ în loc sæ avefli opinia publicæ împotrivæ Irakului, o vefli avea în favoarea sa. Fifli convins cæ dorim ca o soluflie paønicæ sæ se producæ în cel mai scurt timp posibil øi sæ reluæm relafliile de dinainte, pe plan economic øi cultural, dupæ cum dorim din tot sufletul. Ibrahim Shuja Sultan: Profitæ de ocazie pentru a da pærflii române decizia Comandamentului Revolufliei, ca ræspuns la rezoluflia Consiliului de Securitate. Audienfla se terminæ la 14.05. 14.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, conduce øedinfla de colegiu a MAE. Adrian Næstase: Trebuie sæ ræspundem la întrebarea: ce facem în minister pentru a mai slæbi presiunea din afaræ. La conferinfla de presæ de joi sæ apærem cu câteva lucruri; sæ facem un material, inclusiv cu salariile angajaflilor noøtri din flaræ øi din stræinætate. Acolo unde ambasadorii au fost numifli înainte de 22 decembrie 1989, sæ fie tofli retraøi; acolo unde nu avem soluflii pentru moment, sæ se trimitæ urgent însærcinafli cu afaceri pânæ la numirea unor noi ambasadori.1 1 Ambasadori retraøi. În cadrul Ministerului Afacerilor Externe, s°a urmærit constant un program de perfecflionare a structurilor øi de încadrare a posturilor personalului politico°diplomatic øi de execuflie, din centralæ øi din exterior. Primele retrageri de la post, la nivel de ambasador, au avut loc chiar din cea de a treia decadæ a lunii decembrie 1989 øi au continuat pe întreg parcursul anului 1990. Ne rezumæm, într°o ordine cronologicæ relativ exactæ, sæ reproducem, cu posibile omisiuni, lista ambasadorilor retraøi în perioada 31 decembrie 1989–31 decembrie 1990): Petre Gigea —

252

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Personalul administrativ din ambasade: s°a fæcut analiza lui øi am hotærât cæ se blocheazæ circa 40 de posturi pentru a fi folosite. S°a fæcut un plan de rotaflie. Constantin Ene: În perspectivæ, sæ identificæm la fiecare ambasadæ 1–2 posturi care presupun calificare diplomaticæ. Sæ îmbunætæflim situaflia; sæ eliminæm improvizafliile. Franfla; George Homoøtean — Cehoslovacia; Ion Stoichici — SUA; Stan Soare — Marea Britanie; Gheorghe Dolgu — Oficiul ONU pentru Europa–Geneva; Ion Bucur — Moscova; Nicolae Ecobescu — Grecia; Constantin Tudor — Italia; Constantin Dumitrescu — Brazilia; Gheorghe Ciucu — Belgia; Gheorghe Pop — Albania; Ioan Ceterchi — Suedia; Valeriu Georgescu — Indonezia; Vasile Pungan — Bulgaria; Angelo Miculescu — China; Nicolae Finanflu — India; Laurean Tulai — Pakistan; Nicolae Hurbean — Mongolia; Mihai Muntean — Uruguay; Ion Istrate — Mexic; Cornelia Teodorescu — Finlanda; Florea Ristache — Libia; Mircea Andrei — Zair; Ionel Cetæfleanu — Irak; Niculai Gârba — RPD Coreeanæ; Petre Despot — Guineea; Dumitru Gheorghiøan — Columbia; Ion Siminiceanu — Cuba; Ilie Câøu — Iran; Lucianu Drægufl — Turcia; Constantin Vlad — Japonia; Dumitru Gheorghe — Vietnam; Dimitrie Stænescu — Iordania; Ilie Morodan — Suedia; Vasile Dumitrescu — Chile. Ambasadori nou numifli. Conducerea Ministerului Afacerilor Externe a manifestat o preocupare constantæ pentru înnoirea personalului politico°diplomatic, la toate nivelurile, dar a urmærit cu precædere numirea în fruntea misiunilor noastre diplomatice în stræinætate a unor diplomafli de carieræ sau a unor oameni de culturæ necompromiøi în vechiul regim. Într°o ordine cronologicæ, susceptibilæ a fi amendatæ în privinfla succesiunilor, reproducem, cu posibile omisiuni, lista ambasadorilor numifli în perioada 31 decembrie 1989–31 decembrie 1990: Alexandru Paleologu — Franfla; Virgil Constantinescu — SUA; Vasile Øandru — URSS; Ovidiu Corneliu Popescu — Belgia; Gheorghe Micu — Albania; Constantin Pârvufloiu — Bruxelles°CEE; Iulian Mihalflu — Indonezia; Iosif Chivu — Pakistan; Alexandru Petrescu — Bulgaria; Ionel Stænculescu — RSFI; Aurel Dragoø Munteanu — ONU°New York; Ion Ciubotaru — Cehoslovacia; Isidor Urian — Coreea; Nicolae Stoicescu — Grecia; Boris Ranghefl — Malaysia; Romulus Budura — China; Vasile Florea — Finlanda; Stelian Tænæsache — Libia; Eminescu Dragomir — Zair; Petre Vlæsceanu — Namibia; Constantin Stanca — Irak; Gheorghe Colfl — Nigeria; Ion Aurelian Lazær — RPD Coreeanæ; Lucian Petrescu — Suedia; Nicolae Iordache — Elveflia; Dumitru Mocioiu — Bangladesh; Marcel Ionel Mæmularu — Guineea; Eugen Ionescu — Columbia; Nicolae Petrufl– Cuba; Emil Ion Vasiliu — Iran; Dan Hæulicæ — UNESCO°Paris; Dan Amedeo Læzærescu — Sf. Scaun; Alexandru Mærgæritescu — Turcia; Mircea Mitran — Japonia; Sergiu Celac — Marea Britanie; Irlanda; Cristian Mocanu — Vietnam; Ion Mirescu — Etiopia; Nicolae°Virgil Irimie — Emiratele Arabe Unite; Constantin Tunøanu — Chile; Ion M. Anghel — Olanda. 253

ADRIAN NÆSTASE

Ioan Maxim: La personalul politico°diplomatic, schemele sunt mai reduse; sunt foarte strânse; nu se pune problema reducerii. Adrian Næstase: Problema e dacæ oamenii prezenfli la post corespund nevoilor øi noilor obiective ale politicii externe. Acum facem o analizæ privind Europa, urmeazæ apoi Asia øi America Latinæ. De fæcut fiøele de job description pânæ la 10 decembrie. Atestærile pe post sæ se finalizeze în urmætoarele trei luni. Sæ organizæm acest lucru pentru cei din Centralæ øi de la misiuni. Sæ o facem øi cu participarea Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului. În maximum o sæptæmânæ, Ioan Maxim sæ prezinte un plan coerent de organizare a atestærii pe post. Ioan Maxim: Atestarea sæ fie anunflatæ, sæ se desfæøoare în fafla unei comisii, fiecare lucrætor sæ susflinæ o anumitæ probæ, sæ ræspundæ cum ar rezolva un anume tip de problemæ. Teodor Meleøcanu: Ambasadorii sæ fie audiafli la Comisia de politicæ externæ a Parlamentului. Adrian Næstase: OK cu ambasadorii. La restul sæ ne mai gândim. Constantin Ene: Referitor la atestarea pe post: ce facem cu oamenii care nu øtiu douæ limbi stræine. Secretarii I. De rezolvat. Adrian Næstase: Sæ începem cursurile de pregætire a tinerilor diplomafli, sub forma unor dezbateri libere. De numit un director de program. Direcflia de planificare politicæ: sæ fie numit un director interimar øi Elena Zamfirescu director adjunct. Sæ o activæm. Traian Chebeleu: Este de discutat øi problema directorului adjunct la CSCE. Adrian Næstase: A dovedit cæ nu se descurcæ. Sæ ne gândim la un tânær, pânæ sæptæmâna viitoare. Urmeazæ øi alte decizii legate de miøcærile de personal. Plenul Adunærii Generale a Organizafliei Nafliunilor Unite adoptæ, færæ a supune votului, Declaraflia prin care deceniul nouæ este proclamat Cel de°al Treilea Deceniu al Dezarmærii. 254

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Jacques Attali, preøedinte al Bæncii Europene pentru Reconstrucflie øi Dezvoltare (BERD), consilier al preøedintelui Franflei pentru probleme politice.

5 decembrie 1990 11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Jerzy Makarczik, secretar de Stat la Ministerul Afacerilor de Externe al Republicii Polone. Jerzy Makarczik: Face un scurt expozeu despre negocierile avute cu Romulus Neagu. S°au discutat în special problemele economice. Problema cea mai importantæ în plan politic o reprezintæ încheierea unui tratat în locul celui vechi. Mulflumeøte pentru primirea de ieri øi pentru celelalte momente ale vizitei. Adrian Næstase: A fost o ocazie foarte bunæ de trecere în revistæ a relafliilor bilaterale. Sæ dæm un comunicat de presæ general. Eventual sæ avem o listæ a subiectelor. Jerzy Makarczik: Propun referiri la securitatea europeanæ, consecinflele Summitului de la Paris, analiza relafliilor bilaterale. Apoi sæ amintim de proiectul Tratatului de cooperare øi de faptul cæ am discutat probleme consulare, umanitare øi culturale. Sæ menflionæm øi dorinfla noastræ de a organiza o ceremonie comemorativæ în onoarea lui Józef Beck. Adrian Næstase: E bunæ referirea la relafliile consulare. La fel tratatul øi cadrul juridic al relafliilor bilaterale. Primirea se terminæ la 11.10. 255

ADRIAN NÆSTASE

6 decembrie 1990 Dimineaflæ, activitæfli curente: telegrame, pregætirea vizitei în Grecia, intervenflia în Parlament pe probleme de politicæ externæ. 17.45 Øedinflæ de lucru la Adrian Næstase, în legæturæ cu nota lui Marcel Dinu privind posibilitæflile noastre de acfliune în criza din Golf. Adrian Næstase: Trebuie sæ vedem ce facem: acflionæm øi venim cu inifliative sau aøteptæm sæ vedem ce fac alflii. Înainte de asta, ce se întâmplæ cu Iranul? Teodor Meleøcanu: Reprezentantul Iranului ne cere sæ despærflim poveøtile despre Ceauøescu øi aurul ascuns în Iran de relafliile bilaterale. Adrian Næstase: Sæ le spunem cæ nu asta e problema, ci faptul cæ din decembrie 1989 pânæ acum ei nu au avut un dialog cu actualul regim, nu au promovat nimic. Revenind la Irak, se constatæ cæ presiunea pentru a degaja o soluflie politicæ devine tot mai mare. Dupæ reglementarea politicæ a crizei, va apare concurenfla economicæ în Irak. Radu Onofrei: Poziflia noastræ a fost apreciatæ de Irak ca rezonabilæ în raport cu alte flæri. Dorinfla lor de dialog e evidentæ. Ei sunt preocupafli sæ°øi menajeze relafliile cu noi. Constantin Ene: În toatæ aceastæ perioadæ, Irakul a cæutat sæ arate cæ nu este izolat. Radu Onofrei: La Baghdad se simte o teamæ realæ faflæ de alternativa militaræ. Sunt dispuøi la concesii pânæ la retragerea totalæ din Kuwait, în anumite condiflii politice. Adrian Næstase: Sæ facem o listæ cu tot ce e contencios în zonæ, cu elementele care vor intra în zona de negociere. Radu Onofrei: Acfliunea Irakului pare sæ fi fost un act politic. 256

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Care sunt flærile interesate? SUA, URSS, Marea Britanie, flærile arabe, Franfla. Sæ facem o hartæ a intereselor. Radu Onofrei: Sæ plecæm de la punctul de vedere irakian. Adrian Næstase: Sæ facem diagnoza întâi. Punctele de vedere sunt importante în faza urmætoare a analizei. Radu Onofrei: Criza din Golf e o consecinflæ a situafliei din zonæ. Pentru a rezolva criza irakianæ, trebuie soluflionat ansamblul problemelor din zonæ. Teodor Meleøcanu: Noi vedem situaflia de acum a Irakului. Dar sæ nu uitæm cæ, iniflial, au vrut sæ fie lider în regiune. Aceastæ dorinflæ s°a lovit de interesele multora. Adrian Næstase: Al treilea set de probleme: contextul general al problemelor din zonæ, orientæri geopolitice, preocupæri pentru instituflionalizare, populaflia palestinianæ. De fæcut un inventar al acestor probleme. Irakul a stins lumina într°un cinematograf, øi acum lumea se aøteaptæ sæ vadæ un film de acfliune. Constantin Ene: Problema e urgentæ. Noi n°ar trebui sæ stæm doar sæ privim. Noi suntem clar interesafli, din motivele cunoscute, în relaflia cu Irakul. Ca sæ facem ceva coerent, poate ne putem asocia la inifliativele SUA. Mai suntem interesanfli de relafliile cu Israel, OEP øi Egipt. Radu Onofrei: Suntem øi pentru un dialog cu Iordania. Constantin Ene: Primul lucru pe care trebuie sæ°l facem este acela de a avea un contact cu SUA. Apoi o deplasare în zonæ, un turneu diplomatic în câteva flæri. Sæ ne informæm din sursæ directæ. A veni acum cu sugestii ar fi prea mult. Eventual sæ identificæm domeniile în care s°ar putea cæuta ceva — sæ enunflæm doar ca idee. Am putea oferi eventual un canal de intermediere. Sæ vedem pânæ unde pot merge cei din lumea arabæ în aplicarea rezolufliei Consiliului de Securitate. 257

ADRIAN NÆSTASE

Romulus Neagu: Dinu a avut o inifliativæ excelentæ. Se merge spre negociere. Un ræzboi în Golf este exclus. Saddam va arunca totul în aer. A început procesul de negociere. Trebuie sæ fim parte a lui. În notæ sæ arætæm cæ a început procesul negocierilor, dar pe fondul concentrærii masive de forfle armate. fiærile din Golf sunt speriate de consecinflele unui eventual ræzboi. Noi nu trebuie sæ venim cu planuri. Trebuie sæ realizæm o acfliune politicæ. Noi sæ ne referim doar la criza din Golf. Aceastæ abordare are valoare øi pe plan intern. Sæ adresæm un mesaj colegilor noøtri din Consiliul de Securitate, sæ trimitem emisari la nivelul primilor°miniøtri. Sæ îmbinæm interesul politic cu cel economic. Marcel Dinu: Interesul nostru este sæ ne facem vizibili, sæ arætæm cæ avem mijloace øi determinarea de a interveni pentru rezolvarea crizei. Sæ începem cu o declaraflie oficialæ, pentru pregætirea opiniei publice interne. Adrian Næstase: Un element foarte important de adæugat: sæ susflinem vizitele în Irak ale reprezentanflilor membrilor permanenfli în Consiliul de Securitate, la nivelul miniøtrilor de Externe sau foarte înalt. Sæ gæsim cele mai bune rafliuni pentru a acfliona. Sæ incitæm puflin prin mesaje, sæ ieøim din rolul de servitor umil. Ne va da un statut mai bun. De mers pe mesaj, plus declaraflie. De difuzat membrilor Consiliului de Securitate. De fæcut 2–3 echipe pentru a pune în practicæ aceste inifliative. Constantin Ene: Ideea ar fi ca, mai mult sau mai puflin, ele sæ cuprindæ aceleaøi persoane. Teodor Meleøcanu: Sæ meargæ în Egipt, Iordania, Siria, plus eventual Irak. Romulus Neagu: Sæ fie mai multe echipe, nu doar de la noi, ci øi de la preøedinte øi de la primul°ministru. Marcel Dinu: Trebuie sæ începem cu Irakul. 258

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: În cadrul consultærilor cu SUA trebuie sæ arætæm deopotrivæ cæ avem semnale din partea flærilor din zonæ, precum øi idei pe care dorim sæ le testæm. De fæcut o notæ la guvern. De fæcut un proiect de declaraflie a guvernului. Constantin Ene: Guvernul sæ fie informat cæ proiectul de rezoluflie în dezbatere acum în Consiliul de Securitate priveøte øi asistenfla pentru România. De informat primul°ministru øi preøedintele despre ræspunsul la cererile noastre, cu propuneri de poziflii. Nota se va face de cætre Micu1 øi Tinca2. Øedinfla se terminæ la 19.25.

7 decembrie 1990 12.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegramæ urgentæ la Bruxelles, referitor la necesitatea unui credit de 750 milioane dolari. 13.20 La Adrian Næstase, øedinflæ de lucru referitoare la propunerile Direcfliei consulare privind desfiinflarea vizelor. – Sunt 21.000 de sovietici øi 18.000 de unguri în flaræ în momentul de faflæ. – De vorbit cu Constantin Ene în ce stadiu e aderarea la Convenflia privind refugiaflii. – Fræsincar3 zice sæ înæsprim controlul la frontieræ asupra cetæflenilor care ne fac probleme. 1

Nicolae Micu. Diplomat român. Director al Direcfliei pentru CSCE øi alte organizaflii europene (de la 7 februarie 1990). 2 Gheorghe Tinca. Diplomat român. Director al Direcfliei ONU øi alte organizaflii internaflionale (de la 1 aprilie 1990). 3 Arxente Fræsincar. Diplomat român. Director al Direcfliei consulare (de la 1 aprilie 1990). 259

ADRIAN NÆSTASE

– Excepflii: Ungaria, situaflii umanitare, rude apropiate. Øedinfla se terminæ la 13.45. 14.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Instrucfliuni cætre ambasadori: Avem nevoie de 500 milioane de dolari, din care 100 milioane foarte urgent, plus alte 4–500 milioane dolari în ianuarie. Sæ stea øi în genunchi pentru ele.

8 decembrie 1990 11.30 Øedinfla Consiliului de conducere al MAE. Adrian Næstase: Discutæm „Nota Direcfliei consulare referitoare la mæsuri în privinfla acordærii vizelor pentru cetæflenii stræini în România în perioada urmætoare“. Arxente Fræsincar: Spune cæ a încercat sæ obflinæ date suplimentare de la Comisia de vize øi paøapoarte. Nu au date pe flæri. În primele 10 luni au fost circa 9,5–10 milioane de stræini, inclusiv tranzit. A pregætit o notæ de propuneri cu variante. Toate variantele prezintæ inconveniente. Adrian Næstase: E determinant sæ vedem care alternativæ oferæ cel mai mic grad de risc. Romulus Neagu: Acum oamenii stau câte douæ zile la coadæ la vize. Se creeazæ probleme. Sæ fim un stat de drept øi în interior øi în exterior. Sæ fie mæsuri de control, dar nu øicane. Arxente Fræsincar: Cehoslovacia øi Polonia nu au negat Acordul de desfiinflare a vizelor; au cerut doar invitaflii din partea cetæflenilor sau entitæflilor economice din flærile lor. Micul trafic este, de fapt, cel care ne dæ cele mai mari dureri de cap. Constantin Ene: Sæ ne aøteptæm la reciprocitate. Care va fi reacflia românilor? 260

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Romulus Neagu: Am mai avut exageræri în trecut. Nu ne ferim sæ ne facem datoria, dar existæ niøte limite. Sæ ne mobilizæm mai bine în interior øi sæ salvæm relafliile cu exteriorul. Nota sæ fie mai politicæ. Luæm mæsuri; stæm de vorbæ cu partenerii. Pe partea legalitæflii, sæ respectæm legile, acordurile etc. Constantin Ene: Chiar dacæ vom lua mæsuri øi le vom aplica, vom avea reacflii pe termen lung în exterior øi agitaflie în plan intern. Cartea noastræ de vizitæ e cea a statului de drept. Mæsurile de închidere a graniflelor nu au nimic cu aceastæ abordare. Adrian Næstase: Sæ flinem seama de anumite realitæfli. Judecæm de la un scenariu mediu spre bun. În perioada 1 noiembrie–7 decembrie: 53.000 de sovietici; 23.000 în tranzit; unguri: 152.000; au ieøit 142.000. Sæ facem o notæ de prezentare a costurilor politice. Sæ spunem clar ce ar însemna adoptarea oricæreia din variante. Închiderea graniflelor e ultima soluflie. Doar dacæ situaflia e de necontrolat pe plan intern sæ se ia o asemenea mæsuræ. Øi aøa avem grave probleme de imagine. Øedinfla se ridicæ la 12.55. 17.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De transmis retragerea de foøti securiøti de la ambasade la Mihai Neagu øi Constantin Fota. – Nota cu Orientul Mijlociu e la Petre Roman. Sæ mai stæm cu declaraflia. 18.30 Adrian Næstase îl primeøte în audienflæ pe Moses Rosen, rabinul øef al comunitæflii mozaice din România. Adrian Næstase: Are plæcerea sæ°l salute. Moses Rosen: Doreøte sæ aibæ cu Adrian Næstase un schimb de pæreri despre vizita în SUA. S°a discutat despre ajutoare. Eagleburger a dat instrucfliuni în acest sens, el fiind de faflæ. 261

ADRIAN NÆSTASE

Problema din Grupul 24 pare rezolvatæ. A verificat ieri cu ambasadorul Green øi cu Napper. Ajutorul special sub formæ de hranæ e pornit. Dacæ avem vreun semn despre aceste lucruri. Adrian Næstase: Încæ nu. Sæ ne sfætuim cum sæ facem. Poate folosim vreunul dintre cargourile americane care fac aprovizionarea trupelor din Golf. Moses Rosen: Sæ întrebafli dumneavoastræ partea americanæ. A fost o greøealæ cum s°a comunicat în presæ. Discutarea øi aprobarea Clauzei Nafliunii Celei Mai Favorizate mai dureazæ. Ar fi utilæ o øtire în acest sens. S°a publicat o øtire ca øi cum ar fi venit din partea lor. Nu e de la Comunitate, ci de la Departamentul de Stat. E esenflial sæ se spunæ cæ e de la Departamentul de Stat. Adrian Næstase: Cu Grupul celor 24 mai dureazæ. Sæ facem un efort deosebit în aceste zile. Noi putem lua avioane cargo de la Armatæ. Sæ gæsim alimente disponibile undeva, de la un aeroport. Sæ încercæm, prin relafliile noastre, sæ ne dea alimente pe credit. Oamenii care au interese economice în România. Problema e sæ gæsim hranæ. Putem merge cu avioane româneøti. Moses Rosen: Va vorbi luni la ora 17.00. Audienfla se terminæ la 18.50.

9 decembrie 1990 8.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Atena, în vizitæ oficialæ de prietenie la invitaflia ministrului Afacerilor Externe al Republicii Elene, Andonis Samaras. Sosirea la Atena la 10.55. 262

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

19.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu personalul Ambasadei române la Atena. Adrian Næstase: Relafliile noastre cu Grecia au istoria cea mai lungæ în zona Balcanilor. Am dorit vizita la Atena pentru a debloca relafliile, lucru care sæ ne permitæ sæ obflinem avantaje din relafliile privilegiate pe care le°am avut mereu cu Grecia. întâlnirile cu presa. E nevoie de mai multæ implicare din partea Ambasadei. O vizitæ se pregæteøte minut cu minut. Nu e posibil ca Samaras sæ dea un interviu referitor la Balcani øi sæ nu se refere la România. Pânæ acum, de la Atena nu am auzit decât lucruri care flin de relafliile conflictuale interpersonale. Ambasadorul Nicolae Stoicescu: Spune cæ abia a venit la post. A trebuit sæ se ocupe de liniøtirea spiritelor. A fost primit la preøedintele Parlamentului, care l°a trimis la Externe. În interviu, Samaras s°a referit la flærile vecine Greciei, care au probleme interne. Noi nu suntem flaræ balcanicæ. Adrian Næstase: Sæ luæm sensul politic al sintagmei, nu pe cel geografic. Ambasadorul Nicolae Stoicescu: Ne confruntæm cu o atitudine foarte ostilæ a presei din Grecia. Adrian Næstase: Sæ°i invitæm la Bucureøti, sæ organizæm evenimente la Atena. Florian Unchiaøu1: Referitor la presæ: Ambasada emite periodic comunicate de presæ, are întâlniri øi discuflii cu ziariøtii. Unii au fost trimiøi la Bucureøti. De acasæ li s°a spus sæ nu mai trimitæ. Întâlnirea se încheie la 19.40. 1

Florian Unchiaøu. Diplomat român. Secretar I la Ambasada României la Atena. 263

ADRIAN NÆSTASE

10 decembrie 1990 9.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Nikolaos Gelestathis, ministru al Transporturilor øi Comunicafliilor al Greciei. Nikolaos Gelestathis: Suntefli pentru prima datæ în Grecia? Adrian Næstase: Nu, este a doua oaræ. Nikolaos Gelestathis: Dupæ cum vedefli, în ambele flæri avem o viaflæ politicæ activæ, avem mult de lucru pentru a schimba economia øi pentru a da oamenilor satisfacflie. Adrian Næstase: Spune cæ îi face plæcere sæ°l cunoascæ. Este prima personalitate pe care o întâlneøte în cursul acestei vizite în Grecia. E convins cæ aceastæ vizita va da mæsura substanflei pe care o putem pune în continuarea cuvintelor øi declarafliilor noastre politice. Færæ îndoialæ, relafliile noastre de prietenie, care au o istorie de mai mult de douæ milenii, din care mai mult de 110 ani de relaflii diplomatice, au o importanflæ care nu mai trebuie sæ fie subliniatæ din nou. Ceea ce cred cæ este foarte important acum priveøte modul în care vom reuøi sæ utilizæm acest capital emoflional pentru a ne construi împreunæ un cadru de colaborare, de acfliune pragmaticæ. Nu vorbesc, deci, de relafliile de prietenie, care sunt convins cæ se vor întæri, ci mai ales de complementaritatea economicæ. Cadrul politic va fi foarte bun; relafliile noastre sunt excelente. Cu conducætorii politici ai Greciei avem nu doar relaflii oficiale, ci øi relaflii personale foarte bune, nu doar cele oficiale. E acum un timp al acfliunii. Economia româneascæ se gæseøte într°un moment de demaraj øi ne cæutæm parteneri. Unii dintre ei au început sæ vinæ, alflii încæ mai aøteaptæ. Am realizat contacte foarte bune. Existæ interes din partea unor flæri ca Italia, Marea Britanie, Germania, Turcia. N°am simflit încæ prezenfla oamenilor de afaceri din Grecia. 264

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Ne propunem sæ sprijinim aceste relaflii la nivel economic øi din punct de vedere politic. Avantajele pe care le oferæ România în momentul de faflæ sunt evidente: o piaflæ economicæ potenflialæ foarte importantæ; o populaflie mai mare de 23 de milioane de oameni; o suprafaflæ agricolæ øi silvicæ extrem de semnificativæ øi resurse naturale suficiente; o structuræ diversæ a aparatului productiv din industrie øi agriculturæ. Chiar dacæ în trecut unele din investiflii au fost fæcute la un nivel tehnologic nu prea înalt, ele existæ øi pot fi retehnologizate relativ uøor. De asemenea, lipsa datoriei externe reprezintæ un avantaj important, în comparaflie cu alte flæri din Europa de Ræsærit. Existæ condifliile necesare pentru un demaraj puternic pe plan economic. Noi am introdus o reformæ radicalæ pentru trecerea la economia de piaflæ. Am fæcut prezentarea generalæ pentru a transmite acest mesaj øi colegilor dumneavoastræ de la alte ministere. Existæ multe lucruri care s°au realizat prin contacte la nivelul miniøtrilor. În orice caz, e foarte important sæ organizæm øi cadrul instituflional — comisiile bilaterale — care sæ urmæreascæ îndeaproape aceste activitæfli øi, prin dialog, vom putea realiza øi alte lucruri. Mesajul esenflial pe care doresc sæ°l transmit în aceastæ vizitæ îl reprezintæ voinfla noastræ de a cæuta împreunæ forme noi de colaborare, într°un moment foarte important în care dorim sæ ne definim partenerii pentru colaborærile noastre viitoare. Nikolaos Gelestathis: Plæcerea øi bucuria sæ°l primeascæ la Minister. Întreg poporul elen, indiferent de opfliune politicæ, nutreøte sentimente de prietenie øi simpatie faflæ de poporul român, prin promovarea relafliilor tradiflionale între cele douæ popoare. Întregul popor elen a urmærit cu simpatie transformærile din România, evolufliile cætre libertate, democraflie, restabilirea drepturilor omului. Am fæcut un schimb util de pæreri cu ambasada cu privire la posibilitæflile de dezvoltare a relafliilor economice între cele douæ flæri. 265

ADRIAN NÆSTASE

Mitsotakis personal a dat ordin fiecærui membru al guvernului sæ caute sæ stabileascæ posibilitæflile de dezvoltare a relafliilor cu România øi, în general, cu flærile din Europa de Est. Suntem în faza de pregætire a unor programe concrete. În programul care priveøte România vom include propuneri concrete privind dezvoltarea unei colaboræri reciproc avantajoase. Am avut un probleme în timpul guvernærii socialiste, ale cærei programe economice øi sociale au dat înapoi Grecia. În cadrul programului de relansare economicæ, vom cæuta sæ gæsim cæile cele mai bune de colaborare cu flærile din zonæ. Sunt onorat sæ fiu primul care væ primeøte în cursul vizitei actuale. Samaras, care e reprezentant al tinerei generaflii de politicieni greci, reprezintæ o stea strælucitæ a diplomafliei noastre. A lansat o invitaflie prieteneascæ de a include în programul vizitei delegafliei române zona Delfi, care e „buricul pæmântului“. Acolo a fost prima ONU. Dacæ avem timp, i°ar face plæcere sæ ne primeascæ la Delfi. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru primirea foarte caldæ øi pentru faptul cæ suntem, practic, pe aceeaøi lungime de undæ. Sunt multe lucruri de fæcut øi trebuie sæ existe inifliativæ din partea ambelor pærfli pentru a activa ceea ce e latent în societæflile noastre Acesta este rostul vizitei noastre øi ne°am bucura sæ fie urmatæ øi de alte vizite, øi la Atena øi la Bucureøti. Ne°am bucura sæ venifli øi dumneavoastræ øi sæ continuafli aceastæ discuflie cu cei care se ocupæ direct de aceste probleme, ceea ce pentru noi e foarte important, pentru cæ vrem conectarea României la reflelele europene de comunicaflii. E vorba nu doar de probleme tehnice sau economice, ci øi de probleme psihologice øi de mentalitate. Din acest punct de vedere, legæturile noastre aøteaptæ sæ fie redescoperite øi relansate, pe toate planurile. Dorim foarte mult acest lucru, øi suntem gata sæ ne asumæm ceea ce depinde de noi pentru a schimba cursul actual al lucrurilor. De aceea, intenflionæm sæ avem øi alte contacte cu parteneri din Grecia. 266

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Nikolaos Gelestathis: I°a spus primului°ministru de aceastæ întâlnire øi cæ îl va informa ce a discutat cu ministrul de Externe român. Premierul i°a dat ordin sæ prezinte propuneri concrete în ceea ce priveøte colaborarea cu România. Øtia de prezenfla dumneavoastræ øi væ aøteaptæ mâine cu plæcere. Ministrul Economiei Naflionale ræspunde pentru planul de dezvoltare economicæ. E la Bruxelles øi când se întoarce va lua legætura cu el pentru propuneri concrete de colaborare cu România, pe care o doresc, pentru a continua øi pe acest plan legæturile istorice. Bucuros de vizita lui Adrian Næstase. Dacæ timpul permite, sæ facem øi vizita la Delfi. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru primirea caldæ. Îl aøteptæm la Bucureøti. Întâlnirea se terminæ la 10.25. 11.10 Adrian Næstase, ministru de Externe, se întâlneøte cu Athanassios Xarhos, ministru al Comerflului Greciei. Athanassios Xarhos: Îl salutæ pe Adrian Næstase øi îl asiguræ cæ îi stæ la dispoziflie pentru a discuta orice subiect. Adrian Næstase: Suntem aici pentru a deschide porfli pentru cooperare. România se aflæ într°un moment dificil al istoriei sale, de trecere de la un sistem politico°economic la altul. Acum ne concentræm asupra reformelor necesare structurærii unei economii concurenfliale de piaflæ. Încercæm sæ vedem care vor fi de acum încolo partenerii noøtri în procesul de relansare a economiei pe baze noi. Avem tradiflii excelente în relafliile politice ale României cu Grecia. Avem o lungæ istorie comunæ, ne unesc valori øi interese comune. Sunt condiflii excelente pentru a ne miøca mai repede øi în domeniul economic. Avantajele pieflei româneøti sunt impresionante, în parte øi datoritæ lipsei datoriei externe, la care se adaugæ o populaflie importantæ. 267

ADRIAN NÆSTASE

Trebuie sæ depæøim dificultæflile politice øi economice actuale. Oamenii obiønuifli au multe frustræri, care vin, cele mai multe, din trecutul totalitar. Românii aøteaptæ foarte multe øi foarte repede. În comparaflie cu Polonia, Bulgaria, Cehoslovacia øi Ungaria, România pare acum mai bine plasatæ pentru a atrage interesul investitorilor stræini. De aceea vom adopta cât de curând un numær de legi, care sæ meargæ în întâmpinarea dorinflelor lor. Vrem sæ încurajæm investiflii stræine din Grecia. Øtim cæ e nevoie de sprijin guvernamental. Speræm sæ avem sprijinul guvernului grec, care ne°a ajutat foarte mult în CEE øi în G 24. Mulflumim foarte mult. Pe plan bilateral avem realizæri bune, constatæm tendinfle pozitive. Vrem sæ creøtem importurile din Grecia, dar trebuie sæ mærim øi exporturile noastre. Nu vrem sæ intræm în detalii în acest moment. Va fi o discuflie la nivel de lucru cu responsabilii pe schimburile economice. Au fost contacte la Bruxelles, la delegaflia GATT. Transmit mesajul cæ România e o piaflæ economicæ importantæ care væ aøteaptæ. Athanassios Xarhos: Mulflumeøte pentru vizitæ. Într°adevær, relafliile bilaterale au lungi tradiflii, care ne obligæ. Spune cæ sunt conøtienfli de criza economicæ pe care o traverseazæ România, care trebuie sæ treacæ peste noapte la mecanisme cu totul noi de funcflionare a economiei. I°a spus aceste lucruri øi ambasadorului. Vor face tot ce pot sæ ne sprijine, inclusiv prin CEE, pentru ca interesele României sæ fie luate în considerare. În orice caz, trebuie sæ lucræm din greu pentru ca declarafliile publice, de bune intenflii, sæ fie traduse în proiecte concrete, realiste, sustenabile. Ministrul øi guvernul lor e la dispoziflia noastræ pentru a ne da orice sprijin. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru modul deschis în care sunt puse problemele. Gesturi combinate — de naturæ economicæ øi politicæ — ar fi foarte importante în momentul de faflæ pentru România. Situaflia prin care trece România e una foarte specialæ. Nu suntem într°un moment standard, clasic, de schimbare în 268

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

continuitatea unui regim politic stabil. România suportæ schimbæri politice radicale, procese radicale de reformæ economicæ. Aceastæ combinaflie creeazæ foarte multe dificultæfli, în primul rând pentru cæ reforma în sine e grea øi, în al doilea rând, pentru cæ poporul e frustrat, constatând cæ un nivel de viaflæ mai ridicat ræmâne doar o promisiune îndepærtatæ. Dupæ Revoluflie, oamenii au menflinut o holiday mentality. Cæderea comunismului a fost un moment de mare bucurie øi de mari aøteptæri. Oamenii n°au fost niciodatæ confruntafli cu øomajul. Dacæ în celelalte flæri europene, unde øomajul e o problemæ economico°socialæ, s°au construit mecanisme de protecflie øi de reconversie a forflei de muncæ, în România øomajul e înainte de toate o problemæ politicæ, pentru cæ cetæflenii nu s°au gândit niciodatæ la un asemenea risc øi, ca atare, nu øtiu cum sæ°l gestioneze. Fiecare zice cæ dacæ am fæcut o reformæ, va merge pentru tofli mai bine. Ei nu sunt pregætifli sæ accepte schimbarea, cu aspectele ei negative, mai ales, ca o condiflie a reformei. Diviziunea în România este între cei ce vor øi cei ce nu vor schimbarea. Mulfli preferæ salarii mici, dar stabile. Se tem de schimbare. E o sfidare foarte importantæ pentru societatea româneascæ. De aceea avem nevoie de girul flærilor europene, mai mult ca sprijin politic, decât economic, pentru a face schimbarea acceptabilæ în rândul românilor. Speræm ca prietenii noøtri sæ ne ajute în aceastæ perioadæ scurtæ de timp, în care facem trecerea de la un sistem la altul, de la un mod de a face lucrurile, la altul, øi când costurile politice, economice øi sociale pot deveni periculoase pentru democraflie. Acest ajutor ne trebuie acum. În unu°doi ani condifliile vor fi diferite, ori mai bune, ori mai rele, dar schimbarea va deveni ireversibilæ, fapt care conteazæ cel mai mult pentru viitor. Dacæ e sæ mergem înainte, avem nevoie de sprijin acum. Avem nevoie de gesturi simbolice, de genul ajutoarelor alimentare, foarte importante în acest decembrie. Eventual, dacæ sunt incluse în ele øi produse precum portocale, læmâi, ar fi øi mai bine. Putem apela øi la un credit comercial. 269

ADRIAN NÆSTASE

Ar fi foarte important sæ vinæ repede. Noi credem cæ pot fi trimise direct de pe o bazæ militaræ, de unde sæ le putem lua cu avioane°cargo militare. Acesta este un apel prietenesc. Românii sunt într°o poziflie instabilæ: ori sæ sprijine o schimbare foarte grea, ori sæ meargæ înapoi. Speræm sæ avem ajutorul pærflii elene în orice mod cred ei cæ este posibil sæ°l dea. Va spune asta øi lui Samaras. Athanassios Xarhos: Înflelege dificultæflile României, ale tranzifliei politice, în paralel cu celelalte aøteptæri de ordin economic øi social. Doreøte sæ facæ o serie de comentarii în legæturæ cu spusele domnului ministru. Nu e posibil ca tofli sæ vrea la fel øi e firesc ca unii sæ fie în dezacord cu schimbarea, dar important este ca ei sæ nu poatæ opri procesul de reforme în care guvernul e angajat. Dacæ Grecia dispune de produse agricole, subvenflionate prin politica agricolæ comunæ a CEE, acest lucru va fi comunicat pærflii române în circa o sæptæmânæ. Înflelege cæ e urgent. Va chema imediat pe preøedintele asociafliilor comerciale øi va avea un ræspuns pentru noi mâine dimineaflæ. Vor informa pe ataøatul comercial. Vede ce poate face în viitorul imediat. Adrian Næstase: Mulflumiri. Athanassios Xarhos: E o datorie sæ poatæ face ceva. Nu e numai o flaræ vecinæ de care suntem legafli în multe feluri. Dorim øi relaflii bune între oameni. E o tradiflie veche pentru poporul grec, cu resursele sale limitate, sæ sprijine pe oricine poate ajuta. Adrian Næstase: Mulflumiri. Dorim sæ°l salutæm la Bucureøti cât de curând. Athanassios Xarhos: Mulflumiri pentru vizitæ øi pentru invitaflie. Întâlnirea se terminæ la 11.40. 12.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o rundæ de convorbiri oficiale cu Andonis Samaras1, ministru al Afacerilor Externe al Republicii Elene. 1 Andonis Samaras. Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Elene (1989–1990; 1990–1992).

270

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Andonis Samaras: Salutæ pe Adrian Næstase nu numai ca ministru, ci øi ca prieten, atât personal, cât øi al Greciei. Deøi Grecia øi România au fost aproape în trecut, inclusiv în anii totalitarismului, acum trebuie sæ conferim un nou statut øi un nou conflinut acestor relaflii. Sæ continuæm pe un plan superior legæturile foarte puternice între flærile noastre. E important de subliniat faptul cæ existæ o decizie a guvernului grec de a sprijini cât poate, în aceastæ perioadæ de schimbæri spre democraflie, poporul român, øi în acelaøi timp sæ facæ tot posibilul, atât în cadrul CEE, cât øi bilateral, pentru a oferi ajutor alimentar, în special în aceastæ perioadæ de særbætori ale Cræciunului. Va vorbi øi cu ministrul Agriculturii. În ansamblu, ei au fæcut øi vor face ce pot în CEE pentru a promova relafliile între România øi CEE. E un lucru important nu numai pentru cæ suntem prieteni, ci øi pentru cæ, în viziunea Greciei, acest ajutor constituie un factor stabilizator pentru întreaga regiune. E o caracteristicæ intrinsecæ în relafliile dintre cele douæ flæri. Ne°am întâlnit la Paris, recent. Primul°ministru l°a întâlnit pe preøedintele Iliescu; l°a întrebat despre deciziile majore din România. Este foarte bucuros sæ constate progresele în consolidarea proceselor democratice, cæ s°au fæcut paøi tangibili în aceastæ direcflie pozitivæ. Important este øi faptul cæ deschidem sectorul privat în România, singurul care poate aduce progres. În ceea ce priveøte cooperarea balcanicæ, noi suntem hotærâfli sæ facem ce ne°am înfleles la Tirana. Referitor la criza din Golf, Grecia consideræ cæ evolufliile recente sunt în direcflia bunæ. Înainte de a ne gândi la o soluflie militaræ, sæ epuizæm posibilitæflile de reglementare paønicæ a crizei. Azi au primit vestea cæ ultimii cetæfleni greci au plecat din Irak. 271

ADRIAN NÆSTASE

Sunt foarte fermi în ceea ce priveøte aplicarea rezolufliei Consiliului de Securitate, din considerente istorice. Ce s°a întâmplat în Kuwait s°a întâmplat în Cipru cu câtva timp în urmæ. Referitor la Cipru: pentru Grecia este de cea mai mare importanflæ sæ se lucreze permanent pentru degajarea unei soluflii paønice. În contextul CSCE, secretarul general al ONU a menflionat Cipru ca singura problemæ de soluflionat în cadrul celor 34. E un imperativ pentru comunitatea europeanæ. Afli avut deja discuflii cu Gelestathis. S°a discutat despre contractul referitor la calea feratæ. A primit telefon de la el. Speræ cæ se va aranja, cæ cele douæ ministere responsabile cu transporturile publice vor rezolva toate problemele în suspensie. Nu øtie dacæ a discutat propunerea greacæ privind autorizafliile de transport pe autobuz Bucureøti–Atena pentru studenfli. A avut loc întâlnirea Comisiei mixte româno°greacæ øi aøteaptæ ræspuns la aceastæ problemæ. Referitor la Acordul pentru evitarea dublei impuneri, sunt gata sæ accelereze adoptarea lui. În ceea ce priveøte pensiile, s°a discutat cum sæ abordæm de aici înainte aceastæ problemæ. E o sensibilitate crescutæ în Grecia referitor la problema industriei nucleare. Ei au cerut pærflii române sæ semneze cu Grecia un acord privind recunoaøterea accidentelor nucleare. Cu Bulgaria au rezolvat°o. E important sæ o facem. E øi o sensibilitate internæ la aceastæ problemæ. Cu Bulgaria au cæzut de acord sæ informeze AIEA. E important sæ avem øi cu România acest tip de acord. Sunt acuzafli în Grecia de faptul cæ ei nu fac nimic în legæturæ cu asta. Suntem gata sæ pregætim Programul cultural între cele douæ flæri. E important sæ facem ceva mai mult decât pânæ acum în acest domeniu. Ne°ar interesa reacflia dumneavoastræ referitor la propunerile de acord privind Marea Neagræ. Cum vedefli dumneavoastræ propunerea Turciei? Ei au primit informaflii cæ alte flæri, care nu sunt geografic la Marea Neagræ, ca Albania øi Iugoslavia, au fost invitate ca observatori. Se aøteaptæ ca prietenii sæ nu împartæ toatæ regiunea în douæ øi sæ fie invitatæ øi Grecia. 272

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Suntem foarte mulflumifli sæ fim aici. E normal. Poate chiar este puflin tardivæ aceastæ vizitæ. Ar trebuie sæ ne întâlnim mai des. Sæ ne amintim de trecut, sæ ne respectæm tradifliile, dar în acelaøi timp sæ ne gândim la viitor. Nu avem nici o problemæ între noi care nu poate fi rezolvatæ. Mesajul nostru este limpede: mulflumim pentru poziflia Greciei în timpul øi dupæ Revoluflie, precum øi pentru sprijinul oferit României în institufliile europene. Sprijinul Greciei se bucuræ de o înaltæ apreciere în România. Øtim cæ datoræm acest sprijin øi dumneavoastræ personal. Contæm pe dumneavoastræ în eforturile noastre de reformæ. Mulflumim pentru interesul faflæ de preocupærile noastre în momentul de faflæ, de schimbarea de fond a mecanismului economic în România. Nu avem timp pentru a trece în revistæ toate dosarele care ne°au fost pregætite. Întâlnirea poate constitui un punct de cotituræ, pentru a conferi o dinamicæ mai mare relafliilor bilaterale. Suntem foarte interesafli în dezvoltarea øi diversificarea contactelor politice. Sæ construim un sistem de consultæri între cele douæ ministere de Externe pe orice probleme de interes, cum ar fi, de exemplu, cooperarea la Marea Neagræ. Sæ avem relaflii de lucru la nivelul ministerelor. Ar fi foarte important dialogul la nivel înalt. Ar da semnalele necesare pentru opinia publicæ. Are mesaje pentru primul°ministru øi preøedinte Republicii Elene. Domeniul economic poate da substanflæ relafliilor. Nivelul schimburilor a fost în creøtere, dar e încæ la nivel scæzut, dacæ ne raportæm la potenflialul celor douæ economii. Credem cæ putem face mai mult în acest sens. Afacerea cu locomotivele diesel poate fi un semn foarte bun. A întâlnit øi pe ministrul Comerflului azi. A discutat unele proiecte concrete. De acord cu problemele ridicate, referitoare la cadrul juridic al relafliilor bilaterale. Trebuie sæ regândim unele acorduri care guverneazæ relafliile øi sæ adæugæm altele noi: evitarea dublei impuneri øi garantarea investifliilor. E important pentru oamenii de afaceri greci, pentru a°i încuraja sæ vinæ în România. 273

ADRIAN NÆSTASE

Am fæcut un asemenea acord cu Italia, în urmæ cu câteva zile. E important sæ avem un cadru instituflional la nivel guvernamental, pentru a sprijini afacerile. E adeværat øi pentru România: schimburile comerciale bilaterale sunt în principal o problemæ a oamenilor de afaceri. Sæ nu uitæm un aspect important: chiar dacæ statul nu mai are monopol, are totuøi un important sector de investiflii. Participarea reciprocæ la târguri e utilæ. Dacæ mergem cu vitezæ bunæ cu reformele în domeniul politic, va urma cu siguranflæ øi schimbarea din economie. România e o flaræ importantæ din punct de vedere economic. Singura preocupare a oamenilor de afaceri greci e de naturæ politicæ. Un guvern nou în România nu poate fi decât mai la dreapta celui din care fac parte. Referitor la domeniul culturii øi educafliei, trebuie sæ îmbunætæflim legæturile în acest domeniu. Trebuie sæ facem mai mult. Sæ avem schimburi de vizite ale personalitæflilor culturale române øi elene. Speræm sæ semnæm curând acordul privind schimburile culturale øi un acord de cooperare tehnico°øtiinflificæ. Suntem foarte mândri cæ avem studenfli greci în România. Vom studia propunerea lor. Ne°ar bucura sæ creæm condiflii pentru ca studenfli români sæ studieze în Grecia; eventual partea elenæ sæ ofere câteva burse în diferite domenii, inclusiv pentru pregætirea a 3–4 diplomafli, care sæ studieze aici. Referitor la acordul privind accidentele nucleare, nu e nici o problemæ. De acord sæ°l negociem øi sæ°l semnæm. Vom da comentariile în curând. Pe fond, nu e nici o problemæ care sæ flinæ de principii. Am discutat cu Bulgaria referitor la CNE de la Kozlodui. Andonis Samaras: Ce procent din energia electricæ generatæ în România revine energiei nucleare? Adrian Næstase: Acum e zero. Avem în construcflie CNE de la Cernavodæ. O arie de preocupæri foarte importantæ e referitoare la problemele consulare. Sunt diferite probleme. Românii vor sæ cælætoreascæ în stræinætate. Sunt dificultæfli pe care le înflelegefli. Au dificultæfli studenflii greci; au probleme cei 274

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

care sunt în joint ventures sau au rude în Grecia. Sæ organizæm o discuflie la departamentele consulare øi sæ abordæm toate problemele consulare. Am rezolvat problemele de acest gen cu Austria. Le discutæm acum cu Italia. Referitor la propunerile privind cooperarea la Marea Neagræ, vefli gæsi în noi un prieten. Dacæ vor fi observatori, Grecia va fi inclusæ. Grecia e cea mai legatæ de Marea Neagræ. Referitor la colaborarea balcanicæ, am discutat mult la Tirana. Putem lucra fructuos împreunæ. Poate fi øi subiect de consultare între ministerele noastre. Putem discuta diverse alte inifliative Reuniunea noastræ e doar un fel de inventar de diferite probleme care pot fi rezolvate în timp. Andonis Samaras: Mulflumeøte pentru analizæ, pentru poziflia privind colaborarea la Marea Neagræ øi pentru hotærârea de a dezvolta relafliile bilaterale. Relaflii de lucru la nivelul ministerelor noastre, de asemenea, le consideræ fezabile øi importante. Va transmite invitafliile la nivel înalt. Protecflia investifliilor stræine øi felul în care se va regæsi în legislaflia româneascæ îi intereseazæ foarte mult. E o condiflie pentru a atrage investiflii stræine. Referitor la oamenii de afaceri eleni, el consideræ importantæ discuflia cu preøedintele Camerei de Comerfl. Oamenii de afaceri greci vor investi în România atunci când vor avea toate elementele necesare pentru a lua decizii. El personal doreøte foarte mult sæ vadæ rezultate bune în acest domeniu. Vor fi bucuroøi sæ ne poatæ fi de folos. Referitor la burse, ei ar fi bucuroøi sæ le poatæ acorda. Vechiul guvern elen a suspendat acest drept. Ei vor redeschide aceste programe de schimburi. Vor fi încântafli sæ acorde burse pentru diplomafli români. Referitor la relafliile consulare, putem avea o asemenea discuflie în lunile care vin. CEE instituflionalizeazæ afacerile consulare øi sunt hotærâfli sæ punæ în aplicare acest acord. Ar putea fi anumite constrângeri ce decurg din poziflia CEE pe acest plan. Discufliile bilaterale sæ înceapæ de acum într°o lunæ, dupæ ce øtim ce se hotæræøte la nivelul CEE. Vom întâlni jurnaliøtii. Sæ le facem cunoscut cu ce am fost de acord. 275

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: De acord. Sæ vedem ce se poate face în materie consularæ, dar øi pe plan bilateral. Dorim sæ deschidem un consulat la Salonic. Convorbirile se terminæ la 13.50. Urmeazæ o întâlnire a celor doi miniøtri de Externe cu presa. 14.15 Dejun oficial oferit de Andonis Samaras, ministru de Externe al Greciei, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la sediul MAE elen. Dejunul se terminæ la 15.30. 17.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Athanassios Tsaldaris, preøedinte al Parlamentului Greciei. Adrian Næstase: Este plæcut sæ iei contact cu cea mai veche democraflie din lume. Mulflumiri pentru onoarea de a se întâlni cu preøedintele Parlamentului elen. Vrem sæ încurajæm contactele între parlamente. Parlamentul român nu mai e, dupæ alegerile din 20 mai, maøina de vot din perioada totalitaræ. Avem doi parlamentari în delegaflie1. Sunt interesafli de modul în care se promoveazæ interesele unei flæri prin intermediul diplomafliei parlamentare. Voi vorbi despre aceste contacte cu preøedinflii Camerelor. Sæ pregætim un schimb de vizite între Parlamente Athanassios Tsaldaris: Vor face un schimb de scrisori. Majoritatea parlamentaræ este foarte fragilæ. E greu sæ organizæm deplasæri în stræinætate. 1 Din delegaflie au fæcut parte: Sotiris Fotopoulos, preøedintele Uniunii Elene din România øi deputaflii Anton Nicolau (din partea Uniunii Elene) øi Cætælin Rædulescu (din partea FSN).

276

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Înflelege foarte bine. Vefli decide când sæ væ întâlnifli. Vefli vedea dorinfla parlamentarilor noøtri de a se implica în dezvoltarea relafliilor politice øi de altæ naturæ între flærile noastre. Pânæ la Revoluflie, Parlamentul român a fost o instituflie de fafladæ, golitæ de conflinut, folositæ pentru cosmetizarea regimului. În acest moment, problema noastræ este cæ Parlamentul este depæøit de volumul de muncæ necesar schimbærii rapide øi de substanflæ a legislafliei româneøti, pentru a sprijini reformele politice øi economice, dar øi pentru a adopta o nouæ Constituflie. Parlamentarii români mai au ca sarcinæ øi revederea vechilor legi. Inifliativa legislativæ genereazæ øi ea o supraîncærcare a actului de legiferare. Athanassios Tsaldaris: Cine mai are inifliativæ legislativæ, afaræ de guvern? Adrian Næstase: Partidele politice øi, în viitor, øi cetæflenii. Avem 12 partide reprezentate în Parlament. Cine nu e în Parlament e în opoziflie extraparlamentaræ, care cautæ øi ea, în diverse forme, sæ promoveze diverse inifliative de legiferare. Athanassios Tsaldaris: Câfli sunt, ce impact au cei din opoziflia extraparlamentaræ? Adrian Næstase: Nu øtim cu precizie, pentru cæ situaflia în aceastæ zonæ este foarte fluidæ. Unele grupuri sunt foarte gælægioase øi, ca atare, mult mai vizibile decât unele din Parlament. În România reprezintæ o particularitate øi poziflia unor intelectuali, care, imediat dupæ Revoluflie, erau rezervafli în a se angaja în politicæ. Ulterior au vrut sæ se transforme într°un grup de arbitraj între Guvern øi partide, sau chiar într°un soi de guvern al stræzii. Athanassios Tsaldaris: Trebuie absorbifli în partide. Adrian Næstase: Încercæm sæ declanøæm un astfel de proces, dar e greu. În primele luni se dupæ Revoluflie, spafliul politic nu era foarte atractiv pentru intelectuali. Era la modæ sæ fie în opoziflie, dar nu erau atraøi nici de partidele istorice, reapærute pe scena politicæ, øi nici de formula de centru°stânga generatæ de FSN. Acum îøi regândesc poziflia; sunt în curs unele evoluflii interesante. 277

ADRIAN NÆSTASE

Sunt oameni care încearcæ sæ reînvie un fel de partid comunist. O mare parte a criticii a fost îndreptatæ spre FSN, acuzat cæ ar fi un soi de partid neocomunist. Apariflia noului partid comunist îi va atrage pe unii din FSN, care aveau vederi comuniste. Pentru jocul politic e un proces pozitiv, de limpezire ideologicæ. Athanassios Tsaldaris: Nu se poate ca 100 de partide sæ°øi prezinte punctele de vedere în Parlament. Trebuie gæsit un sistem pentru a simplifica scena politicæ. Nemflii au un prag electoral de 5 la sutæ; în Grecia au 3 la sutæ. Adrian Næstase: O datæ cu adoptarea Constitufliei se vor rezolva o mare parte a problemelor de acest gen. Athanassios Tsaldaris: Nu se poate interzice prin Constituflie existenfla sau formarea unor categorii de partide. Adrian Næstase: Nu, dar se va reglementa înfiinflarea øi funcflionarea lor. Athanassios Tsaldaris: Cum e vechea Constituflie a României? Adrian Næstase: Inutilizabilæ. Cea mai bunæ a fost Constituflia din 1923.Cea din 1938 consfinflea un regim de dictaturæ regalæ. Acum vom avea o nouæ Constituflie, în acord cu principiile europene în materie de drept constituflional. Ne°am informat în multe flæri, am organizat dezbateri publice, seminarii cu participare internaflionalæ etc. Avem condiflii pentru a elabora un proiect modern de Constituflie. Dezbaterile pe tezele constituflionale vor începe probabil în ianuarie. Se va lucra circa un an, urmeazæ un Referendum pentru adoptarea ei, dupæ care vom avea din nou alegeri legislative øi prezidenfliale. Schimburile între parlamentele noastre ar fi importante din alt punct de vedere. Noi trebuie sæ rezolvæm rapid o serie de probleme care flin de o nouæ legislaflie socialæ. Øtiu cæ afli adoptat recent o lege privind grevele. Uneori legile se adoptæ prin lobby. Acum, la noi, în contextul dezbaterilor privind Constituflia, sindicatele vor dreptul la inifliativæ legislativæ. Athanassios Tsaldaris: Nu se poate. Sæ°øi facæ un partid. Dacæ azi sunt sindicatele, mâine sunt medicii, apoi flæranii etc. 278

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Acum, în România, când libertatea a devenit un mit, e foarte greu de spus nu la o solicitare de acest fel. devii duømanul democrafliei. Athanassios Tsaldaris: Vefli strica totul, acceptând astfel de cereri nerezonabile. Sæ°øi facæ fiecare partid. Cu grupurile de presiune nu se va termina nicicând de legiferat. Adrian Næstase: Încercæm sæ spunem nu, dar e foarte greu. Unii oameni sunt mai înflelepfli, cu ei se poate discuta sau negocia, cu alflii nu. Athanassios Tsaldaris: Dacæ fiecare grup social sau de interese ar putea sæ promoveze legi, de ce mai facem alegeri parlamentare? Delegitimæm în acest fel democraflia parlamentaræ. Adrian Næstase: De acord, dar oamenii vor sæ aibæ o influenflæ în Parlament, chiar dacæ nu sunt acolo. Athanassios Tsaldaris: Facefli alegeri mai devreme. Adrian Næstase: Speræm cæ lucrurile se vor calma øi se vor rezolva. E o perioadæ de învæflare. Athanassios Tsaldaris: Fixafli o datæ mai apropiatæ pentru alegeri, dacæ vrefli sæ calmafli spiritele. Adrian Næstase: Vor avea loc în timp scurt, dar în condifliile existenflei unei Constituflii. Mulflumiri pentru primire. Parlamentarii români vor veni în vizitæ la dumneavoastræ. Întâlnirea se terminæ la 18.10. 18.20 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întrevedere cu Tzannis Tzannetakis1, vicepremier øi ministru al Culturii al Republicii Elene. Adrian Næstase: Înfleleg cæ trebuie sæ fifli prezent la un vot important în Parlament, aøa încât avem puflin timp la dispoziflie . 1 Tzannis Tzannetakis. Om politic øi de stat grec. Prim°ministru al Republicii Elene (2 iulie–11

octombrie 1989). 279

ADRIAN NÆSTASE

Tzannis Tzannetakis: Pentru cæ avem o micæ majoritate, trebuie sæ fim la vot. E un vot important. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru primire. E foarte important cæ putem discuta, pentru cæ astfel abordæm cele trei dimensiuni ale cooperærii bilaterale: dimensiunea politicæ, dimensiunea economice øi, acum, dimensiunea culturalæ. Trebuie sæ ne gândim cum putem îmbunætæfli relafliile, plecând de la noile realitæfli. Am fæcut unele propuneri în discufliile la MAE. Va fi un sprijin foarte important din partea României pentru relafliile bilaterale. Important este sæ gæsim aranjamente administrative øi instituflionale pentru creøterea schimburilor culturale. Sæ fim mai ambiflioøi. Sæ trimitem mai mulfli oameni de culturæ. Am învæflat din cultura greacæ. În România, foarte interesant, cea mai mare parte a oamenilor care nu se puteau exprima deschis în spafliul politic, au încercat sæ°øi exprime atitudinea de refuz al totalitarismului prin modul în care au conceput sau au receptat actul de culturæ. E un paradox cæ în anii dictaturii s°au produs multe opere de artæ de cea mai bunæ calitate. Tzannis Tzannetakis: E natural. Adrian Næstase: Acum, dupæ Revoluflie, sunt surprins sæ constat o scædere calitativæ øi cantitativæ a actelor de culturæ . Înainte de Revoluflie, toate teatrele erau pline. Era un fel de complicitate, servitæ de un limbaj dublu, între spectatori øi actori. Acum sælile sunt aproape goale. E o crizæ foarte serioasæ a culturii scrise, datoritæ preflului cærflilor. Acum, când nu mai sunt subvenflionate, preflurile au crescut. S°a întâmplat la fel cu hârtia pentru tipærituri, care nu e sub controlul statului. Avem probleme cu filmele, care pânæ acum erau susflinute cu fonduri de cætre stat. Acum, ca sæ ai public, trebuie sæ faci un cinema comercial. Sunt o mulflime de schimbæri în sistemul cultural. Nu se mai fac filme de artæ. 280

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Tzannis Tzannetakis: E un fenomen în toatæ lumea. Vefli depæøi aceastæ crizæ. Adrian Næstase: Speræm sæ vinæ mai mulfli oameni de culturæ din Grecia în România, ca ambasadori ai culturii greceøti. Trebuie sæ organizæm o serie de evenimente cu impact la public. Avem un ministru al Culturii foarte interesat, Andrei Pleøu. Færæ îndoialæ, el va sprijini aceste inifliative. Tzannis Tzannetakis: Întâi sæ facem un program øi apoi sæ°l aplicæm. Adrian Næstase: Avem un proiect al MAE, care se negociazæ øi se va semna, probabil, în iunie 1991. Uneori e foarte greu sæ gæseøti cele mai potrivite modalitæfli de a promova actele de culturæ. Tzannis Tzannetakis: Sæ facem un program specific, concret. Adrian Næstase: Poate prin ambasadorii noøtri sæ facem propuneri care sæ dea concretefle programului general. E o tendinflæ periculoasæ în îndepærtarea tinerei generaflii de cultura clasicæ, de tradifliile øi de valorile identitæflii naflionale. Am fost ieri la „Diogenis Palace“. Oamenii dansau greceøte, færæ complexe, cu realæ plæcere. Ar fi important pentru români sæ øtie lucrurile astea øi sæ învefle de la greci. Acum trecem de la cultura bazatæ pe cuvântul scris, pe tipar, la o altæ culturæ, dominatæ de imagine. Noua culturæ are un grad ridicat de artificial. Asta poate oferi surprize neplæcute. Mulfli oameni nu mai cunosc istoria øi tradifliile. Tzannis Tzannetakis: E o altæ problemæ cu traducerile. Nu prea traducem unii de la alflii. Adrian Næstase: Sæ acordæm atenflie øi acestui aspect, care duce la o mai bunæ cunoaøtere reciprocæ. Vom încerca sæ transmitem øi alte idei prietenilor greci. Tzannis Tzannetakis: Ambasadorii sæ ia inifliative în acest domeniu. Adrian Næstase: De acord. Ambasadorul dumneavoastræ în România øtie ce lipseøte în termeni de mesaj cultural. 281

ADRIAN NÆSTASE

Nu vrea sæ ræpeascæ prea mult timp. Acum, la noi, membrii guvernului nu pot fi øi membri ai Parlamentului, deci nu sunt astfel de probleme. Tzannis Tzannetakis: Sunt douæ sisteme. În unele flæri miniøtrii pot fi øi parlamentari, în altele nu. Întâlnirea se terminæ la 18.40. 19.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Asist la un interviu pentru Radio Bucureøti. – Relatarea, în esenflæ, a discufliei separate cu Andonis Samaras: La întâlnirea de la Bruxelles a miniøtrilor de Externe ai „celor 12“ s°a încercat menflinerea României øi Bulgariei în afara programelor de asistenflæ economicæ, în baza a ceea ce s°a numit democratic conditionality. Poziflia contraræ a fost susflinutæ de ministrul grec øi a fost sprijinitæ de Genscher øi Dumas, care au modificat cursul deciziei. Dupæ pærerea ministrului grec, e nevoie ca la începutul lunii ianuarie sæ se treacæ la o acfliune ofensivæ de contacte cu reprezentanflii CEE, printr°o scrisoare adresatæ direct ministrului de Externe al Luxemburgului, care preia preøedinflia, prin care sæ fie invitafli din nou oficiali ai CEE în România. Poziflia lui Delors la întâlnire a fost relativ neclaræ øi neangajantæ. Am discutat cu Samaras despre necesitatea strângerii de ajutoare economice øi alimentare, despre posibilitatea de a trimite în România foarte rapid alimente øi fructe. În fafla mea a discutat cu primul°ministru øi cu ministrul Agriculturii, solicitând sprijin în aceastæ chestiune. Guvernul grec a propus la CEE sæ transfere excedentul lor de fructe, care altfel ar fi distrus pentru menflinerea preflului pieflei, cætre Europa de Est. Ne°a rugat sæ intervenim øi noi la sediul CEE pentru a se accepta aceastæ ofertæ. I°am spus cæ transportul ar putea fi realizat rapid în România prin avioane cargo româneøti. Vizita merge foarte bine. De reflinut ideea cæ Grecia vrea sæ devinæ poarta CEE pentru Europa de Est. 282

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Interviu acordat de Adrian Næstase, ministru al Afacerilor Externe al României, Radiodifuziunii Române în legæturæ cu desfæøurarea vizitei delegafliei române în Grecia: Î: La sfârøitul acestei zile, domnule ministru, care væ sunt impresiile dupæ numeroasele contacte avute astæzi cu oficialitæflile greceøti? R: Impresiile mele øi, cred, ale delegafliei noastre sunt foarte bune. S°au confirmat aøteptærile noastre, atât în ceea ce priveøte atmosfera generalæ a vizitei, cât øi rezultatele pe care le°am obflinut øi pe care speræm sæ le obflinem în viitorul apropiat. Am avut, deci, întâlniri cu mai mulfli miniøtri: în primul rând, întâlnirea cu ministrul de Externe, Andonis Samaras, apoi întâlniri cu miniøtrii Comerflului, cu ministrul Culturii, care este øi vicepremier, øi, de asemenea, cu ministrul Transporturilor øi Comunicafliilor. Deci, extrem de multe întâlniri pentru o singuræ zi, discuflii foarte constructive în toate aceste locuri øi cred cæ ceea ce a dominat a fost acea disponibilitate deosebitæ de a relua tradiflii vechi de prietenie øi de a gândi împreunæ la un viitor mai activ al relafliilor bilaterale. Deci, aceasta despre atmosfera generalæ øi, poate, ca sæ dau câteva detalii, cred cæ am realizat øi câteva lucruri importante, mai ales în discufliile avute, în special la Ministerul de Externe, cu unul dintre cei mai activi miniøtri de Externe din Europa, øi vorbesc despre Andonis Samaras, un ministru foarte tânær — are 39 de ani — dar care are deja foarte multæ experienflæ øi o poziflie foarte claræ în ceea ce priveøte problemele externe. În cadrul discufliilor pe care le°am avut astæzi am stabilit deja câteva lucruri importante. În primul rând, consultæri regulate între ministerele de Externe, apoi refacerea ansamblului normativ dintre cele douæ flæri, acordurile care trebuie regândite, stabilirea unui cadru mai coerent pentru investifliile stræine øi mæ refer în special la acordurile pentru garantarea investifliilor øi evitarea dublei impuneri, încheierea în foarte scurt timp a unui acord cultural, impulsionarea unor schimburi la nivel parlamentar. Am avut øi o întâlnire foarte importantæ la preøedintele Parlamentului grec, care este în plinæ sesiune øi în dezbaterea unor 283

ADRIAN NÆSTASE

importante acte legislative. Este pe cale sæ fie validat un contract important pentru vânzarea unor locomotive Diesel în Grecia, un contract care de multæ vreme aøtepta sæ fie ratificat de forurile competente din Grecia. Speræm cæ acest lucru a fost definitiv deblocat. De asemenea, am discutat, øi aici am gæsit foarte multæ disponibilitate din partea partenerilor noøtri, un ajutor alimentar urgent pentru România, care în urmætoarele zile sæ poatæ sæ fie transmis la Bucureøti. În special, existæ o posibilitate rapidæ, speræm, cu avioane°cargo în zilele urmætoare, portocale, læmâi, la Bucureøti øi în flaræ, în general. Speræm cæ aceste eforturi, care nu sunt numai simbolice, desigur, dar care dovedesc øi o prietenie profundæ pentru poporul român, sæ reprezinte øi momente cu semnificaflie politicæ, deschidere mai mare din partea celor care vor sæ investeascæ în România øi aceøtia sunt nenumærafli, cum am putut constata øi aici, la Atena. Am discutat, desigur, øi despre problemele balcanice, despre cooperarea în regiunea noastræ, despre probleme cu un spectru øi mai larg — chestiunile legate de criza din Golf —, dar, færæ îndoialæ, principalul element l°a constituit regândirea dimensiunii bilaterale a relafliilor noastre. Interpelare parlamentaræ adresatæ ministrului Afacerilor Externe, Adrian Næstase, de deputatul Mircea Filimon. Întrebare: Adresez o invitaflie domnului ministru de Externe de a prezenta în fafla Camerei noastre o informare asupra situafliei personalului øi problemele cu care se confruntæ în ambasadele române din lume. Am fæcut aceastæ propunere având în minte câteva situaflii mai puflin plæcute, din care mi°aø permite una sæ o fac publicæ în patru secunde aici. Un mic oræøel din Anglia este pe cale de înfræflire cu un oraø, cu Panciu din Vrancea. O delegaflie a oraøului respectiv s°a prezentat la ambasada noastræ la Londra, unde a fost tratatæ efectiv cu spatele. Invit deci, pe domnul ministru, în mæsura în care dumnealui va avea timp øi va fi pregætit, sæ ne facæ o expunere într°un cadru mai general asupra acestor probleme. 284

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Ræspuns: Tofli diplomaflii din cadrul Ministerului Afacerilor Externe sunt absolvenfli ai unor institute de învæflæmânt superior din flaræ sau stræinætate, cunoscætori a cel puflin o limbæ stræinæ de circulaflie internaflionalæ (marea majoritate cunosc douæ sau chiar trei limbi, iar o parte dintre ei deflin titluri de doctor în øtiinfle obflinute în flaræ sau stræinætate). Promovarea diplomaflilor se face pe bazæ de examen sau concurs, în conformitate cu prevederile Statutului corpului diplomatic øi consular al României. Criteriile de trimitere în misiune permanentæ în stræinætate constau în verificarea competenflei, experienflei øi aptitudinilor celor în cauzæ. În Ministerul Afacerilor Externe au fost organizate forme de pregætire øi perfecflionare profesionalæ de specialitate øi în domeniul limbilor stræine, în care sunt angrenafli aproape tofli lucrætorii. În momentul de faflæ nu avem ambasadori øi nici alfli diplomafli care sæ nu cunoascæ cel puflin o limbæ stræinæ de circulaflie internaflionalæ. Ne propunem ca, în mæsura posibilului, diplomaflii noøtri sæ cunoascæ øi limba flærii de reøedinflæ. Nu am primit pânæ în prezent nici un fel de semnalare concretæ conform cæreia diplomaflii noøtri, în special ambasadorii, nu ar cunoaøte regulile de comportare, nu ar cunoaøte istoria flærii noastre (cel puflin aøa cum a fost învæflatæ) sau care nu ar cunoaøte problemele actuale ale flærii noastre. Dacæ ambasadorii n°au fæcut vizite comunitæflilor româneøti, este posibil acest lucru doar în cazul ambasadorilor nou sosifli la post øi care n°au avut timpul material sæ o facæ. Întærirea legæturilor cu emigraflia este una din atribufliile de bazæ ale ambasadelor. Desigur, uneori greøim. De aceea, manifestæm exigenflæ øi se iau mæsurile adecvate în cazurile în care se constatæ lacune în pregætire sau comportare. În prezent nu mai este acreditat nici un ambasador dintre cei trimiøi de vechiul regim. 285

ADRIAN NÆSTASE

Nu pretindem cæ lucrætorii Ministerului Afacerilor Externe ar fi cei mai buni din flaræ, dar, cum øi diplomaflia este o profesie care se învaflæ, pânæ la formarea unei elite diplomatice suntem nevoifli sæ°i utilizæm în continuare pe cei care, prin experienfla øi loialitatea lor, sunt în mæsuræ sæ reprezinte interesele flærii. Din informafliile de care dispunem, øi alte flæri din Europa de Est îøi menflin personalul diplomatic calificat øi nu au procedat la concedierea cu orice prefl a celor care, prin competenfla, experienfla øi ataøamentul faflæ de flærile lor, pot aduce servicii în continuare. Având în vedere necesitatea formærii de noi cadre — necesitate de care suntem conøtienfli — Ministerul Afacerilor Externe acordæ o atenflie deosebitæ pregætirii viitorilor diplomafli. Astfel, în ultimele 8 luni au fost încadrafli 60 de tineri licenfliafli, sub 35 de ani, de diferite profesii, pregætirea lor diplomaticæ fæcându°se, dupæ cum am menflionat, prin cursurile organizate în minister. În paralel, un numær de 13 lucrætori tineri se aflæ în prezent la studii în stræinætate ca bursieri; un numær de 17 tineri au fost trimiøi la studii universitare complete (4–5 ani) în mai multe flæri pentru pregætirea în domeniul relafliilor internaflionale øi al limbilor flærilor respective, 10 tineri au fost trimiøi la cursuri postuniversitare la Facultatea de Înalte Studii Politice de la Bucureøti; tot în acelaøi scop, sunt fæcute noi demersuri în vederea obflinerii de burse în diverse flæri ale lumii, fiind primite ræspunsuri din: SUA, Franfla, Spania, URSS, Egipt, India ø.a.

11 decembrie 1990 Apare interviul acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Azi“ (doamnei Irina Moroianu)1 1 Publicat sub titlul: „Institutul Român pentru Drepturile Omului“, în „Azi“, 11 decembrie 1990.

286

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Î: Domnule ministru, øtim cæ de ani de zile v°afli ocupat de problematica drepturilor omului, ba mai mult, suntefli recunoscut pe plan internaflional ca fiind unul dintre specialiøtii în materie. Øtim, de altfel, cæ avefli un studiu privind drepturile omului, care urmeazæ sæ aparæ într°un manual de drept internaflional sub egida UNESCO. De asemenea, cæ avefli øi o monografie în acest domeniu, care nu a putut apærea în regimul trecut, cæ suntefli membru fondator al „Human Rights Information and Documentation System“, vicepreøedinte al Asociafliei Internaflionale a Profesorilor øi Cercetætorilor în Domeniul Drepturilor Omului. Totodatæ, afli fost primul specialist din Estul Europei invitat ca director de studii al Institutului Internaflional pentru Drepturile Omului, „René Cassin“ din Strasbourg. Væ rugæm sæ ne spunefli ce v°a determinat sæ propunefli înfiinflarea la Bucureøti a unui asemenea Institut pentru Drepturile Omului? R: Dupæ Revoluflia din decembrie 1989, în România a apærut un interes deosebit pentru problematica drepturilor omului. Era un lucru firesc, deoarece multe dintre frustrærile noastre se leagæ de imposibilitatea exercitærii în regimul trecut a unor drepturi fundamentale ale omului. Acest entuziasm a dus, de altfel, în mod firesc la crearea unor structuri instituflionale cu preocupæri în acest domeniu. Ele presupun o bunæ cunoaøtere a cadrului normativ øi instituflional internaflional, pentru a realiza, într°un mod necontradictoriu, coordonarea proiectelor legislative interne cu ansamblul, deja existent, al standardelor internaflionale în materie øi, în acelaøi timp, o difuzare cât mai largæ a conceptelor, a informafliilor privind drepturile omului, în dinamica lor extrem de rapidæ, flinând seama de nenumæratele reglementæri existente în lume. Sunt peste 60 de documente extrem de importante în aceastæ materie. Câfli dintre cei care se ocupæ astæzi de problematica drepturilor omului au citit aceste documente? Este deci nevoie de competenflæ, de profesionalism, de a da substanflæ preocupærilor fireøti în domeniul drepturilor omului. Astfel de structuri, cum este institutul propus pentru a lua fiinflæ, existæ aproape 287

ADRIAN NÆSTASE

peste tot în lume. Chiar unele flæri est°europene aveau mai demult astfel de structuri. De exemplu, în Polonia existæ de mulfli ani un Centru pentru Drepturile Omului la Poznan. Dar, bineînfleles, aceste institute sunt mult mai bine reprezentate în flærile occidentale, în special în flærile nordice, ca øi în SUA. Existæ, de asemenea, cred cæ peste 3.000 de organizaflii neguvernamentale în domeniul drepturilor omului. De aceea, consider cæ nu se poate pune în nici un fel în discuflie oportunitatea creærii unui asemenea institut øi în flara noastræ. El ar trebui sæ aibæ — în opinia mea — funcflii legate de informare, documentare, educaflie øi cercetare în materia drepturilor omului. De asemenea, un astfel de institut independent, care sæ fie pus sub protecflia Parlamentului, pentru a se evita eventuale tentaflii de manipulare politicæ, ar fi øi un foarte bun ajutor pentru organizafliile neguvernamentale în domeniul drepturilor omului care existæ la noi — sunt probabil 15–20 organizaflii neguvernamentale deja — într°un dublu sens: pe de o parte, oferindu°le informaflii existente pentru materia drepturilor omului în plan extern, iar pe de altæ parte, introducând mesajele lor în circuitul internaflional al bæncilor de date. Deci acest institut este important atât din punct de vedere al relafliilor cu opinia publicæ, cu societatea, pentru o informare cât mai largæ, pentru formarea, transmiterea informafliei relevante în materia drepturilor omului la nivelul judecætorilor, ofiflerilor de poliflie, al ziariøtilor, deci al celor care trebuie sæ aibæ o bunæ cunoaøtere a acestor instrumente internaflionale øi, de asemenea, prin preluarea elementelor disfuncflionale în materia drepturilor omului în plan intern. Un astfel de institut însæ nu ar trebui, dupæ pærerea mea, sæ producæ el însuøi informaflii. Acestea sunt produse de anumite organizaflii neguvernamentale de tip militant øi sunt preluate cu sursa respectivæ, færæ nici un fel de control sau cenzuræ de un sistem computerizat, astfel încât sæ fie scoase de orice beneficiar intern sau extern øi, desigur, informafliile factuale vor fi extrem de utile pentru comisiile parlamentare care se vor ocupa de drepturile omului, eventual dacæ se va crea instituflia ombudsman°ului. 288

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Î: Care credefli cæ vor fi, domnule ministru, prioritæflile, în cercetarea ce va fi desfæøuratæ în acest institut? R: Cred cæ ar trebui sæ precizez de la început cæ, în optica noastræ, institutul — aici termenul ne poate înøela — nu este un institut de cercetare. El va trebui sæ aibæ øi niøte funcflii de cercetare, dar este vorba practic de o cercetare internæ, care sæ ajute la funcflionarea lui normalæ øi la conectarea sa fireascæ la dinamica ideilor în domeniul drepturilor omului. Deci el ar trebui sæ aibæ un filtru de cercetare care sæ introducæ conceptele noi în planul spiritualitæflii øi acfliunii româneøti. Færæ un compartiment de cercetare care sæ cunoascæ exact ce drepturi sunt fundamentale, ce drepturi noi ale omului sunt propuse a fi considerate drepturi fundamentale øi sæ asigure înflelegerea øi introducerea lor în dezbaterea româneascæ, nu se poate asigura o legæturæ în acest domeniu cu factorii interesafli din exterior. De asemenea, la noi problematica generafliilor drepturilor omului este puflin cunoscutæ. S°a vorbit despre a treia generaflie a drepturilor omului, acum se vorbeøte despre a patra. Este evident cæ drepturile omului au o anumitæ permanenflæ, dar aceastæ permanenflæ este relativæ, drepturile omului definind raportul dintre individ øi societate, raport care se modificæ de°a lungul istoriei. Un alt aspect este cel al fundamentærii drepturilor omului, în România existând un punct de vedere unitar în legæturæ cu aceastæ problemæ. Iatæ deci câteva domenii prioritare care ar reveni compartimentului de cercetare. Î: În proiectul legii privind crearea Institutului pentru Drepturile Omului se menflioneazæ cæ acesta va edita un buletin. Ce problematicæ va aborda? R: Buletinul ce va fi editat de institut va trebui sæ devinæ o publicaflie de înaltæ flinutæ øtiinflificæ destinatæ sæ abordeze problematica cea mai actualæ a respectærii drepturilor omului atât în flara noastræ, cât øi în alte state. Apelând la cei mai reputafli specialiøti din flaræ øi, în primul rând, la personalitæfli ale vieflii øtiinflifice, dar øi la autori de peste hotare, Buletinul ar urma sæ publice cele mai recente cercetæri în domeniu. Acest 289

ADRIAN NÆSTASE

aspect al valorificærii unor lucræri øtiinflifice de nivel superior va trebui sæ reprezinte ponderea principalæ a publicafliei, deoarece numai aceasta poate impune un periodic de flinutæ exemplaræ. Buletinul ar trebui sæ cuprindæ øi relatæri despre desfæøurarea activitæflii øtiinflifice din toate flærile cu privire la problemele ce°i conferæ profilul, la congresele, reuniunile, dezbaterile ce intereseazæ apærarea øi promovarea drepturilor omului. Unul din obiectivele principale ale publicafliei va fi reprezentat de legætura constantæ cu toate institufliile statale øi organizafliile neguvernamentale ce au ca obiect drepturile omului, sæ prezinte activitatea acestora. De un interes excepflional vor fi proiectele de acte normative øi de convenflii internaflionale în curs de elaborare, Buletinul urmând a interveni cu lucræri de cercetare. El se va preocupa de informarea øi documentarea parlamentarilor, a membrilor guvernului, a organizafliilor neguvernamentale, precum øi a cetæflenilor cu privire la reglementærile internaflionale øi naflionale privind drepturile omului, publicând în acest sens studii de drept comparat. Un loc aparte va trebui sæ fie rezervat educafliei, îndeosebi sub aspect metodologic, care trebuie întreprinsæ — aøa cum arætam mai înainte — în societatea româneascæ pentru o mai bunæ cunoaøtere a drepturilor omului. De asemenea, un spafliu larg va fi rezervat aspectului bibliografic, în Buletin urmând a fi semnalate cele mai interesante lucræri ce apar pe glob în domeniul sæu de activitate. Pentru început, se propune ca Buletinul sæ aparæ trimestrial, urmând ca, ulterior, sæ aibæ apariflie lunaræ. 11.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit de Konstantinos Mitsotakis1, prim°ministru al Republicii Elene. Adrian Næstase: Începe prin a transmite cele mai bune sentimente din partea preøedintelui Iliescu. 1

Konstantinos Mitsotakis. Om politic øi de stat grec. Prim°ministru al Republicii Elene (11 aprilie 1990–13 octombrie 1993). 290

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Mulflumeøte pentru atmosfera foarte amicalæ în care se desfæøoaræ vizita. Aceastæ atmosferæ reflectæ tradifliile øi prietenia româno°greacæ. A avut ocazia sæ întâlneascæ jumætate din guvernul grec. Konstantinos Mitsotakis: Este foarte bucuros sæ°l întâlneascæ. A vorbit la Paris cu preøedintele Iliescu despre relafliile eleno°române. Ei sunt în favoarea dezvoltærii relafliilor bilaterale. Vizita lui Adrian Næstase va contribui cu siguranflæ la adâncirea øi consolidarea acestor relaflii. Adrian Næstase: Programul vizitei a fost foarte încærcat. Am avut plæcerea sæ constat generozitatea poporului grec. Væ asigur de recunoøtinfla poporului român øi de disponibilitatea noastræ pentru accelerarea cooperærii. E un moment crucial pentru România. Ieøim, prin aceastæ perioadæ de tranziflie, dintr°o lume, dintr°un sistem de alianfle øi de piefle, øi avem nevoie de parteneri, care sæ ne ajute sæ scurtæm tranziflia øi sæ micøoræm costurile ei. Vrem sæ explicæm oamenilor de afaceri eleni faptul cæ, în special acum, când e o cursæ de vitezæ pentru a pætrunde pe piafla româneascæ, întârzierile sau nehotærârea vor costa. Italienii sunt foarte activi. Am fi bucuroøi sæ avem contacte la fel de extinse cu oamenii de afaceri greci. Apropierea geograficæ, complementaritatea de interese sunt factori favorizanfli. Konstantinos Mitsotakis: Vom face tot ce putem pentru a încuraja oamenii de afaceri greci sæ se orienteze spre România. Traversæm øi noi o perioadæ dificilæ în economie. Suntem obligafli sæ flinem cont de o serie de restricflii. Dar mai sunt posibilitæfli de a face lucruri în acest sens. Trebuie adæugat încæ un factor: România e foarte cunoscutæ în Grecia. Grecii au venit de mult în spafliul românesc. Sunt mulfli greci care au træit øi au lucrat în România. E foarte bine cæ afli contactat direct ministrul competent øi oamenii de afaceri greci. Partea elenæ va face tot ce poate pentru a°i încuraja. Adrian Næstase: Economia româneascæ are un potenflial remarcabil, care nu este suficient cunoscut øi valorificat. Ceea ce ne lipseøte este acel impuls pentru 291

ADRIAN NÆSTASE

demararea procesului de restructurare øi de relansare a creøterii economice. Lipsesc banii, cu care sæ putem finanfla restructurarea. Poate partea elenæ sæ deschidæ linii de credit guvernamentale, care sæ°i ajute pe oamenii de afaceri greci sæ se implice în economia româneascæ? Asta au fæcut italienii øi turcii. Ar putea fi importantæ o asistenflæ economicæ, cu o finanflare iniflialæ din partea Greciei. Cu disponibilitatea dumneavoastræ vom ajunge la proiecte interesante. Konstantinos Mitsotakis: Putem sæ ne gândim øi la asta. Este bine de øtiut cæ oamenii de afaceri greci au propriile interese øi judecæ ierarhizarea prioritæflilor altfel decât guvernul. E nevoie de inifliativa lor pentru susflinerea unor proiecte specifice. Ar fi util ca un comitet reprezentativ al oamenilor de afaceri greci sæ vinæ în misiune exploratorie în România. Sæ propunem asta la Camera Economicæ. Oamenii de afaceri sæ vinæ la fafla locului øi sæ facæ propuneri. Au procedat în acelaøi mod cu Bulgaria øi URSS, pe bazæ de proiecte precise. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru precizæri øi sugestii. S°a evocat posibilitatea unui ajutor alimentar de urgenflæ. Avem nevoie de aøa ceva. Konstantinos Mitsotakis: E important ce va face Comisia Europeanæ. În douæ zile va fi reuniunea la nivel înalt. El personal e hotærât sæ prezinte problema flærilor balcanice, pentru cæ restul se ocupæ de Ungaria, Cehoslovacia øi Polonia. Va încerca sæ obflinæ o decizie cât se poate de bunæ pentru flærile balcanice. Este de acord în principiu cu ideea ajutorului de urgenflæ. În cazul în care Comisia acceptæ sæ colaboreze — deøi e foarte greu de acceptat, pentru a nu crea precedente — va cæuta sæ°i convingæ cæ situaflia din Europa de Est e færæ precedent. Vor face tot ce pot în cadrul CEE. În plus, în ceea ce îi priveøte, pe mæsura posibilitæflilor lor restrânse, vor ajuta. A dat ordine miniøtrilor sæ gæseascæ soluflii. Adrian Næstase: Imaginea Greciei în România e excelentæ. Ajutorul ar fi un gest simbolic , care va adæuga un plus la acest capital de imagine. Konstantinos Mitsotakis: De acord. Asiguræ cæ vor face tot ce pot. 292

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

El a reacflionat similar øi la o cerere a lui Jelev, adicæ în cadrul posibilitæflilor lor. Dacæ, la Bruxelles, Comisia ar accepta propunerea lor, posibilitæflile de ajutor ar fi mult mai largi. Problema ajutorului comunitar cætre Europa de Est e pe ordinea de zi. Øi italienii sunt favorabili ideii de ajutor. Adrian Næstase: Am dat instrucfliuni la Bruxelles pentru a susfline ideea. Din pæcate, capacitatea noastræ de influenflæ este foarte limitatæ. Andonis Samaras: De Michelis e favorabil unui ajutor alimentar pentru Europa de Est. Konstantinos Mitsotakis: Vom distruge sute de mii de tone de alimente. E absurd. Transportul îl asigurafli? Adrian Næstase: Desigur. Konstantinos Mitsotakis: Vom face tot ce putem. Adrian Næstase: Mulflumim. E un gest foarte semnificativ pentru calitatea øi profunzimea relafliilor bilaterale. Am vorbit cu ministrul Culturii despre tradiflie øi pæstrarea identitæflii, într°o lume în schimbare. Konstantinos Mitsotakis: Cum evolueazæ situaflia politicæ în România? Adrian Næstase: E o evoluflie complicatæ, plinæ de dificultæfli øi de neprevæzut. Konstantinos Mitsotakis: Va fi o discuflie despre asta la Roma. Adrian Næstase: Decembrie este o lunæ foarte specialæ, când are loc aniversarea Revolufliei. Nu e o lunæ de rutinæ politicæ. Cu toate astea, evenimentele politice din ultimul timp sunt mai degrabæ pozitive. Am ajuns la un dialog normal între partidele politice de la putere øi din opoziflia parlamentaræ. Din punct de vedere instituflional, lucrurile s°au îmbunætæflit vizibil. Un alt element a început sæ se facæ simflit, apropo de reforma economicæ începutæ la 1 noiembrie. Ea presupune o schimbare completæ a mecanismului economic. Asta pune probleme de naturæ socialæ, în general øomaj øi inflaflie, 293

ADRIAN NÆSTASE

lucruri necunoscute în totalitarism. Ele afecteazæ oamenii, care nu sunt dispuøi sæ renunfle la înlesnirile din vechiul sistem. Sunt øi destui care îøi pierd privilegiile. Reforma economicæ are susflinerea experflilor FMI. Este în conformitate cu exigenflele moderne ale economiei de piaflæ. Nu putem ignora existenfla frustrærilor din societate. Sunt oameni care suferæ, øi nu puflini. Birocraflia economicæ øi o parte din cea administrativæ dispar treptat. Sunt categorii sociale evident øi chiar vehement nemulflumite. Konstantinos Mitsotakis: Dar din punct de vedere politic? Adrian Næstase: Aceste schimbæri au implicaflii politice semnificative. Sunt sindicate care au practic doar revendicæri politice. Lor li se adaugæ cei nemulflumifli de rezultatul alegerilor øi de faptul cæ nu au pætruns în Parlament øi care vor sæ se relanseze în viafla politicæ. Ne temem de incitæri la violenflæ din partea grupurilor radicale, gata oricând sæ se confrunte cu guvernul. Încercæm sæ avem permanent un dialog deschis cu toate forflele politice, pentru diminuarea tensiunilor; facem acelaøi lucru cu studenflii. Se încearcæ øantajarea guvernului, indiferent de costuri economice øi sociale, pentru cæ se øtie cæ miza o reprezintæ luarea în exterior a unor decizii importante pentru România. Se doreøte schimbarea raporturilor de forfle pe scena politicæ øi invalidarea în culise a rezultatelor alegerilor din 20 mai. Konstantinos Mitsotakis: Partea elenæ doreøte ca lucrurile sæ meargæ bine în România. Înflelegem acest tip de constrângeri de naturæ politicæ. Ce se întâmplæ cu Constituflia? Poate cæ adoptarea ei va reduce din tensiunile politice. Adrian Næstase: S°a elaborat un deja un proiect de Constituflie. Parlamentul actual are øi funcflie de Adunare Constituantæ. Konstantinos Mitsotakis: Parlamentul e contestat de opoziflie? Adrian Næstase: Da øi nu. Am avut alegeri, în prezenfla observatorilor interni øi internaflionali. În general, s°a recunoscut cæ nu s°au fæcut erori de naturæ sæ afecteze rezultatul alegerilor. Vom avea noi alegeri în maximum doi ani, în toamna anului 1992. 294

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Konstantinos Mitsotakis: Ar fi foarte bine dacæ partidele româneøti, parlamentare øi extraparlamentare, s°ar pune de acord pe proiectul de Constituflie. În rest, sunt aspecte secundare. Constituflia oferæ cadrul pentru asigurarea funcflionærii democratice a statului. Sper cæ totul va merge bine în România. Tofli au nevoie de pace socialæ, nu doar cei aflafli la guvernare. Avem experienfle de acest gen în istoria noastræ recentæ, uneori amare. De acord cu ce am discutat. Ne ureazæ succes. Sæ contæm pe sprijinul lor. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru uræri. Transmite mesajul lui Petre Roman øi invitaflia oficialæ de a vizita România. Konstantinos Mitsotakis: Sæ ne punem de acord asupra datei. Acum e o perioadæ aglomeratæ. Va veni cu siguranflæ, imediat ce°i va permite agenda. Transmite cele mai bune uræri pentru preøedintele Ion Iliescu. Adrian Næstase: Mulflumeøte pentru primirea cælduroasæ. Întrevederea se terminæ la 11.35. 11.55 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Iannis Papastamos, prim°adjunct al ministrului Economiei Naflionale. Iannis Papastamos: Ureazæ bun venit la Ministerul Economiei Naflionale. Exprimæ bucuria de a°l întâlni personal. Ministrul Economiei e la Bruxelles. Urmærind întâlnirile dumneavoastræ la Atena, constat cæ relafliile dintre flærile noastre sunt foarte bune. Din pæcate, relafliile economice au scæzut foarte mult din 1986. Adrian Næstase: Sunt bucuros cæ am ocazia sæ væ cunosc. E reconfortant sæ simfli cæ intri în rezonanflæ cu cineva, cæ ai viziuni øi idei asemænætoare. E øi o chestiune de generaflie. Între noi, ca oameni , dar øi ca responsabili politici øi guvernamentali, existæ un respect øi o înflelegere care permit abordarea deschisæ a oricæror probleme. Iannis Papastamos: Acest tablou l°afli conturat în prima întâlnire cu Samaras. 295

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Vizita noastræ în Grecia nu a avut obiective de naturæ propagandisticæ. Interesul nostru e pragmatic: vrem sæ dæm cât mai multæ substanflæ relafliilor bilaterale. Avem un fundament deosebit: tradiflii øi interese comune, sentimente reciproce de stimæ øi de respect, dar putem øi trebuie sæ facem mai mult. E un moment important în evoluflia flærii noastre, pe care vrem sæ vi°l semnalæm. În România se produc schimbæri radicale, iar piafla româneascæ devine interesantæ. Existæ, probabil, reflinerea specificæ oricærui început de drum. Problema determinantæ pentru relansarea economiei româneøti o reprezintæ lipsa unui capital iniflial, cu care sæ demareze procesele de restructurare a aparatului productiv. Existæ un interes foarte mare pentru investiflii de capital øi existæ interes la oamenii de afaceri greci cu capitaluri mici øi mijlocii de a veni pe piafla româneascæ. Ar fi nevoie de un sprijin guvernamental, de un capital iniflial, care sæ asigure lansarea procesului de investiflii. Un credit comercial guvernamental. Am avut onoarea sæ spun aceste lucruri primului°ministru Konstantinos Mitsotakis. Ne°am dat seama de aceastæ posibilitate când am beneficiat de credite comerciale din partea Turciei. Turcia a deschis douæ linii de credit de 50 milioane dolari, bani care pot fi utilizafli pentru cumpærarea de bunuri din Turcia. Se satisfac douæ interese: cel de export, al Turciei, øi de import, al României. Pe baza acestui capital, pot demara afaceri. În ceea ce priveøte bunuri ca bauxita, sunt unele dificultæfli ale Greciei de a le vinde. Noi am fi interesafli sæ cumpæræm bauxitæ, dar nu putem plæti imediat. Am putea rezolva acest lucru printr°un credit comercial guvernamental. Færæ acest credit, ræmânem blocafli în stadiul bunelor intenflii. 296

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

De aceea, e mai productiv sæ discutæm deschis. E foarte important sæ avem pe piafla româneascæ firme øi oameni de afaceri din Grecia, dar e nevoie sæ ne ajutæm reciproc. E foarte important sæ construim cadrul juridic care sæ dea garanflii investitorilor din Grecia. Suntem gata sæ lucræm pentru cele douæ acorduri: garantarea investifliilor øi evitarea dublei impuneri. Recent am încheiat asemenea acorduri cu Italia. Acesta e un mesaj foarte clar øi foarte direct. Speræm sæ realizæm cât mai curând proiecte comune. Iannis Papastamos: Mulflumiri. Schimburile economice nu corespund posibilitæflilor celor douæ flæri. Am pierdut foarte mult teren util din 1986, când relafliile economice au îngheflat, din cauza problemei asigurærilor sociale ale emigranflilor politici. România a ræmas unica flaræ din Europa de Est cu care nu am rezolvat aceastæ problemæ. De atunci, însæ, s°au schimbat foarte multe în sistemul economic al României øi aceste transformæri necesitæ noi forme øi moduri de colaborare. Datoritæ faptului cæ acum comerflul exterior nu mai e monopol de stat, mæ bucur cæ avefli programatæ øi o întâlnire cu preøedintele Camerei de Comerfl a Greciei. Pe plan politic putem deschide drumuri øi apoi oamenii de afaceri sæ meargæ pe ele. Trebuie sæ facem cadrul juridic. Deja Ministerul Economiei Naflionale are un proiect de lege privind garantarea investifliilor, pe care l°am transmis recent pærflii române La nivel de experfli îl vor discuta øi apoi se va semna. Sunt anumite probleme, ca repatrierea capitalului, plus un sistem fiabil øi credibil de garanflii, care trebuie inclus în acord. Sæ fie programate discuflii la nivel de experfli. În legæturæ cu creditul guvernamental, din moment ce a prezentat problema primului°ministru, va veni de acolo o directivæ. Sigur cæ, din punct de vedere politic, nu sunt rezerve în legæturæ cu acest subiect. 297

ADRIAN NÆSTASE

Problema are însæ douæ pærfli: situaflia generalæ a economiei româneøti øi greutæflile pe care le întâmpinæ economia greacæ. Dar, orice imbold spre rezolvarea acestei probleme va veni de la primul°ministru. În afaræ de acest credit guvernamental, ne bazæm øi pe faptul cæ Grecia este membræ a Pieflei Comune. Domnul Samaras v°a spus de inifliativa lui în Consiliul Miniøtrilor al CEE privitoare la ajutorul alimentar. Aceastæ inifliativæ elenæ are atât conflinut economic, cât øi politic. Adeværul e cæ relafliile economice bilaterale nu sunt cum ar trebui sæ fie. Problema exportului de bauxitæ e într°adevær o problemæ pentru noi, care depindem de capacitatea de a importa a URSS. Bauxita are un loc prioritar în relafliile comerciale eleno°sovietice. Ca unul care provine dintr°o regiune agricolæ, pun øi problema importului de cætre România de produse agricole. Adrian Næstase: Suntem dispuøi sæ preluæm orice cantitæfli de alimente disponibile în Grecia, care ar însemna pentru noi, în afaræ de un gest de prietenie, øi un sprijin deosebit într°un moment când sunt dificultæfli pe piafla româneascæ. Sigur, s°ar pune din nou problema creditærii. Dacæ aceasta s°ar putea rezolva — øi ar avea o semnificaflie deosebitæ pentru români în luna decembrie — am putea trimite deîndatæ avioane cargo pentru a prelua produsele respective. Iannis Papastamos: Aceasta nu e numai problema Ministerului Economiei Naflionale, ci trebuie discutatæ øi cu Ministerul Agriculturii øi cu Piafla Comunæ. A reflinut aceastæ problemæ, pentru cæ e importantæ pentru România, iar acest lucru nu e numai o vorbæ. Adrian Næstase: Ceea ce e foarte important e sæ stabilim raporturi de lucru, fireøti, cât mai frecvente. Miniøtrii care se ocupæ de problemele economice în România sunt oameni tineri, competenfli, cu multæ energie. Îi va pune în legæturæ cu el øi cu Ministerul Economiei Naflionale al Greciei pentru a stabili detaliile. 298

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Iannis Papastamos: Cred cæ la nivel de experfli trebuie sæ fie o permanentæ legæturæ. Experflii trebuie sæ se întâlneascæ periodic øi sæ discute în mod concret toate problemele. Sunt lucruri practice care pot fi rezolvate. Exemplu: problema autorizafliilor de transport auto. Înainte de întâlnirea interbalcanicæ din ianuarie, ar fi util sæ organizæm o întâlnire la nivel de experfli în domeniul transporturilor. Adrian Næstase: De acord cæ e foarte important contactul permanent între experfli. Ar fi bine sæ examinæm posibilitatea de a reuni Comisia mixtæ guvernamentalæ. E nevoie, totuøi, în aceastæ fazæ, de contacte guvernamentale care sæ privilegieze legæturile directe între economii. Iannis Papastamos: Sunt douæ categorii de întâlniri guvernamentale: neoficiale, care au ca scop sæ trimitæ un mesaj politic; existæ øi comisii bilaterale, care trebuie sæ fie bine organizate, pentru a avea un rezultat pozitiv pentru ambele flæri. De aceea a propus întâlniri la nivel de experfli în transporturi, pentru cæ avem de rezolvat o serie de probleme care au dus la întreruperea lucrærilor vechii comisii. Vizita dumneavoastræ a deschis drumul. Speræm în continuare într°o evoluflie pozitivæ. Adrian Næstase: Sunt convins cæ aøa va fi. În prezent, realizæm un brainstorming în ceea ce priveøte rolul øi noile funcfliuni ale comisiilor bilaterale. Cæutæm cele mai bune cæi. Nu trebuie sæ ræmânem fixafli la o formulæ sau alta. Urmeazæ sæ gæsim cadrul potrivi fiecærei situaflii în parte. Dacæ e voinflæ, modalitæflile apar în mod natural. Mulflumiri pentru primire. Contæm pe sprijinul dumneavoastræ øi în continuare. Am fæcut apel øi pentru un sprijin în bunuri alimentare øi citrice. Speræm cæ propunerea ministrului dumneavoastræ la Bruxelles sæ fie un sprijin pentru acest proiect. 299

ADRIAN NÆSTASE

Iannis Papastamos: Ultimele inifliative ale ministrului de Externe au mers în aceastæ direcflie. Ajutorul Pieflei Comune cætre România øi, în general, pentru flærile din Est, prevede øi produse citrice. Adrian Næstase: Mulflumiri, Speræm sæ ne revedem, eventual la Bucureøti. Iannis Papastamos: Mulflumiri, Speræ sæ aibæ o întâlnire la Bucureøti, din nou. fiine ca în final sæ°l asigure de un lucru: colaborarea în domeniul fotbalului merge foarte bine. Întâlnirea se terminæ la 12.30. 12.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o întâlnire cu bancheri øi oameni de afaceri eleni la Camera de Comerfl øi Industrie a Greciei. Preøedintele Camerei: Camera acoperæ comerflul, industria øi construcfliile. E un organism public. Ei reprezintæ veriga de legæturæ dintre sectorul public øi cel privat. Administraflia Camerei este recrutatæ din sectorul privat. Conducætorii Camerei sunt aleøi pe 4 ani. Membrii Camerei de Comerfl au activitæfli în întreaga lume. Se ocupæ de îmbunætæflirea relafliilor oamenilor de afaceri greci cu toate flærile, ca øi cu guvernul grec, cæruia îi transmit opiniile øi nevoile sectorului privat øi, invers, informeazæ sectorul privat în legæturæ cu ce face guvernul în materie de legislaflie øi de stimulare a mediului de afaceri. Din punctul de vedere al României, situaflia este mai bunæ în relafliile bilaterale. România exportæ mai mult în Grecia øi deficitul comercial creøte. Comerflul nostru bilateral e totuøi redus, ca volum, reprezintæ sub 1 la sutæ din comerflul exterior grec. E foarte puflin. 300

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Acum se profileazæ un moment bun pentru îmbunætæflirea relafliilor economice, prin deschiderea unor noi domenii de cooperare øi, eventual, prin implicarea în privatizarea unor întreprinderi ale statului. E de susflinut øi ideea de a transmite pærflii române experienflæ în management øi în alte domenii. Ei au relaflii foarte bune la Bruxelles, cu stafful economic al Pieflei Comune. Se duc des acolo. Noi am avut printre membrii Camerei pe comisarul pentru energie al CEE. Sunt membri ai „EuroChamber“, unde el a fost vicepreøedinte timp de patru ani. E un domeniu în care ne pot transmite experienfla lor; ne pot informa ce se întâmplæ în cadrul CEE. Acum România beneficiazæ de o serie de ajutoare prin programul PHARE. Au fost øi ei implicafli, pentru a susfline includerea României în program. Au fost o serie de discuflii pentru organizarea unei Camere de Comerfl balcanice. Suntem în faza finalæ privind modelul de organizare. Partea elenæ are o serie de idei în aceastæ privinflæ. Cred cæ prin aceastæ cameræ pot fi sprijinite toate flærile, atât pentru a le conecta la CEE, cât øi cu alte flæri cu care ei au stabilit legæturi. Sectorul privat de aici e foarte interesat de ce se întâmplæ în România. Este pregætit sæ îmbunætæfleascæ relafliile cu parteneri din România, în special privafli. Adrian Næstase: Adreseazæ mulflumiri gazdelor pentru primirea cælduroasæ. Este foarte onorat de a°i fi putut cunoaøte. Camerele de Comerfl reprezintæ un mecanism important øi puternic în toate economiile, spre beneficiul societæflilor, în ansamblul lor. Noi descoperim asta în România, înflelegem mai bine cum funcflioneazæ lucrurile în economiile libere, concurenfliale, ce este în spatele politicii guvernului øi la alte niveluri ale administrafliei de stat. Relafliile economice dau substanflæ înflelegerilor politice. Noi promovæm activ în guvern relafliile economice cu membrii CEE, în special cu Grecia. E un moment foarte important pentru succesul reformelor 301

ADRIAN NÆSTASE

de piaflæ liberæ. Am depæøit un anumit stadiu al conceptualizærii øi implementærii lor. Am intrat deja pe calea economiei de piaflæ. Vrem ca grecii sæ fie prezenfli în România, sæ contribuie la accelerarea øi consolidarea schimbærilor. Am discutat cu membrii guvernului elen probleme concrete, care privesc modul în care vom îmbunætæfli relafliile bilaterale. Nivelul relafliilor economice e nesemnificativ, dacæ flinem seama de complementaritatea economicæ øi proximitatea geograficæ. Suntem în situaflia celui care construieøte o casæ, avem un teren foarte bun, dar avem nevoie de un sprijin financiar substanflial. Am dat drept exemplu de soluflie reciproc avantajoasæ linia de credit deschisæ de Turcia, pentru sprijinirea inifliativei private a celor ce vor sæ investeascæ în România. Oamenii de afaceri greci ar avea nevoie de un sprijin guvernamental în relafliile cu România. România e o piaflæ importantæ nu doar în estul Europei, ci øi pe ansamblul continentului. Avem o structuræ industrialæ diversæ, care, cu cheltuieli reduse, poate fi modernizatæ, iar cu un management performant, poate fi eficientizatæ. Avem o forflæ de muncæ cu o foarte bunæ calificare, cu costuri mici. Sistemul educafliei superioare este performant. Infrastructurile de transport sunt acceptabile øi pot fi îmbunætæflite. Existæ o mare cerere de bunuri øi servicii pe piaflæ. Nu avem datorii externe. Am început un ambiflios proces de reforme economice. Oamenii de afaceri greci trebuie sæ fie în România, sæ ne ajute la structurarea noii economii. E momentul potrivit pentru a veni în România. Putem încheia acordurile de garantare a investifliilor øi de evitare a dublei impuneri. În afaræ de astea nu mai e nevoie de alte garanflii. Un eventual nou guvern în România ar putea fi doar mai la dreapta acestuia, ceea ce nu are cum prezenta un impediment. În acest moment, mulfli oameni de afaceri din Italia se instaleazæ în România, iar alflii, din diverse flæri europene, formeazæ diferite joint ventures. În ultimele sæptæmâni s°au constituit mai multe Camere de Comerfl bilaterale, de exemplu cu SUA, care pot pune împreunæ oamenii de afaceri. 302

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Acum nu mai existæ monopolul statului în comerfl, fie pe piafla internæ, fie în sectorul de import°export. Oamenii noøtri nu au suficientæ experienflæ în acest domeniu. Asemenea camere sunt de mare folos. Færæ un astfel de instrument, nu am øti domeniile de interes cu privire la România în mediile de afaceri din Grecia. E important sæ construim împreunæ cadrul instituflional adecvat. Sæ înfiinflæm o Cameræ româno°elenæ. O Cameræ Balcanicæ ar fi utilæ într°o altæ concepflie, atunci când este vorba de proiecte multilaterale, de consultæri cu institufliile europene. O cameræ bilateralæ ar fi mai interesantæ pentru români øi greci. Ar putea ajuta oamenii de afaceri români sæ dobândeascæ mentalitatea specificæ economiei de piaflæ, ar organiza seminarii, ar da informaflii specifice. Ar fi util øi pentru oamenii de afaceri greci care lucrau cu întreprinderile de stat; acum ei trebuie sæ°øi caute alfli parteneri sau sæ reînnoade relaflii mai vechi, færæ sæ øtie unde se aflæ vechii parteneri. Preøedintele Camerei: Referitor la Camera de Comerfl bilateralæ. Calea uzualæ este aceea de a face paøi treptat. Primul pas ar fi numirea unuia dintre membrii Consiliului lor drept responsabil cu îmbunætæflirea relafliilor bilaterale. Deci urmeazæ sæ numim un om. Al doilea pas: facem un schimb de delegaflii între flæri, stabilim contacte directe cu firmele. Ca exemplu, acum au drept invitafli douæzeci de antreprenori din Coreea de Sud, pentru care au aranjate contacte cu oameni de afaceri øi cu întreprinderi din Grecia. Al treilea pas: grupurile de sprijin se întâlnesc øi hotæræsc instituflionalizarea Camerei. Desigur, ei au sprijin guvernamental. E mai uøor aøa. Înainte de toate, mediul economic este cel care atrage antreprenorul sæ investeascæ într°o flaræ sau alta. Pe mæsura stabilizærii situafliei din România, vor veni mai mulfli investitori din Grecia. De aceea, semnarea acordului de garantare a investifliilor va înlesni mult situaflia oamenilor de afaceri greci. 303

ADRIAN NÆSTASE

Apoi, o delegaflie a Camerei elene urmeazæ sæ vinæ în România, sæ întâlneascæ oameni de afaceri øi noile companii de acolo, pentru a vedea ce pot face. Întrebæri din partea unui om de afaceri elen: Exportatorii greci vor sæ lucreze cu sectorul privat din România. Øtiu cæ e nevoie de credite, pentru a demara afaceri serioase. Vrem sæ øtim care e noua lege a companiilor private, care va fi sistemul de taxare, øi dacæ va fi adoptatæ legea proprietæflii, care e foarte importantæ, cum se va dezvolta sistemul bancar. Pânæ acum existæ doar o bancæ în România. Dacæ va fi permisæ înfiinflarea mai multor bænci? Care sunt reglementærile în domeniu? Øtim dificultæflile, dar vrem mæcar informaflii despre legi. Care e statutul companiilor private? Când va fi adoptatæ noua Constituflie? Adrian Næstase: Probabil la mijlocul anului 1991. Acum avem un proiect. Acelaøi om de afaceri: Proprietatea privatæ este prevæzutæ în Constituflie sau nu? Adrian Næstase: E o discuflie în legæturæ cu felul în care se regæseøte formulat acest lucru în Constituflie: statul garanteazæ, sau statul ocroteøte proprietatea, dar oricum regimul proprietæflii va fi precizat. Va exista o egalitate de tratament între public øi privat, în materie de proprietate. Sunt douæ øcoli de gândire. Ce e sigur e cæ actualele proprietæfli ale statului vor fi privatizate, sectorul economiei de stat se va reduce drastic. Vor ræmâne o serie de regii autonome, care produc servicii publice în transport, telecomunicaflii, energie, minerit, poate øi în unele sectoare agricole. Acelaøi om de afaceri: Pe piaflæ va exista competiflie între companiile private øi întreprinderile de stat. Nu øtim cine arbitreazæ. Companiile de stat, piafla? Adrian Næstase: La ultima øedinflæ a guvernului s°a aprobat înfiinflarea a 250 noi corporaflii, desprinse din conglomeratele de stat, tocmai pentru a le pune în concurenflæ øi a le obliga sæ se confrunte cu rigorile pieflei. 304

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Întrebærile pe care le°afli pus dovedesc nevoia de informaflii despre schimbærile din România. Multe dintre întrebæri øi°au primit ræspuns prin legile adoptate în ultimele douæ luni. Avem o nouæ lege a taxærii. De la 1 noiembrie, am trecut la liberalizarea preflurilor. Multe întreprinderi de stat se confruntæ cu problemele reale ale eficienflei. Acelaøi om de afaceri: Nu se mai dau subvenflii? Adrian Næstase: Doar în unele domenii, care au impact asupra puterii de cumpærare. Aceste lucruri se schimbæ zilnic în România. De aceea, e nevoie de un canal de informare. Se schimbæ øi sistemul bancar. va fi permisæ înfiinflarea unor bænci, publice sau private. Secretarul general al „Greek Contracting Companies“ Nicos Kipreos: Am avut contacte foarte bune cu România în trecutul recent. Doresc sæ li se dea ceva indicii despre acele produse de export româneøti care ar putea compensa investifliile de capital greceøti. Ei sunt gata sæ se întâlneascæ cu autoritæflile sau cu companiile româneøti pentru a organiza formule „pachete“. Adrian Næstase: Va transmite mesajul la Bucureøti. Va încerca sæ gæseascæ oamenii. Am discutat sæ vinæ o echipæ de oameni de afaceri greci în România, care sæ vadæ la fafla locului ce se poate face. Sper ca inifliativa sæ se materializeze cât mai curând. Preøedintele Camerei: Schimbærile din România sunt rapide. Sæ stabilim o legæturæ între cele douæ Camere de Comerfl, între comitetele oamenilor de afaceri, din sectoarele public øi privat. Sæ informæm asupra noii legislaflii româneøti. Sæ dæm aceste informaflii prin canalele public øi privat. Vor organiza o delegaflie care sæ fie pregætitæ pentru a fi utilæ pærflii române. Factorul principal e mediul economic, cât de stimulativ øi de lipsit de obstacole birocratice va fi. Aceastæ întâlnire a fost fructuoasæ. E primul pas dintr°un 305

ADRIAN NÆSTASE

efort pe termen mai lung, care sæ ducæ la succes, pentru îmbunætæflirea relafliilor economice între cele douæ flæri. Mulflumiri pentru vizitæ. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru întâlnire øi pentru sugestii. bucuros sæ constate interes pentru transformærile economice din România. Întâlnirea se terminæ la 13.40. 14.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit de Camera de Comerfl øi Industrie a Greciei în cinstea delegafliei române. Dejunul se terminæ la 15.20. 17.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la conferinfla de presæ organizatæ la Clubul Presei Stræine din Atena. Declaraflie introductivæ fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României: Doamnelor øi domnilor, Vizita noastræ în Grecia se apropie de sfârøit. Prezenfla noastræ la Atena este o mærturie a voinflei noastre comune de a fæuri o relaflie de prietenie, încredere øi colaborare ale cærei rædæcini se regæsesc adânc în istoria celor douæ popoare ale noastre. Dupæ Revoluflia din decembrie din România, aceastæ prietenie se consolideazæ prin dragostea noastræ comunæ de libertate, de democraflie øi pentru apærarea drepturilor omului. Astæzi, guvernul øi poporul nostru sunt angajate în lupta pentru eliminarea moøtenirii incredibil de grele læsate de regimul totalitar. În toate aceste aproape 12 luni ce au trecut de la Revoluflie, am simflit mâna de ajutor øi solidaritatea poporului øi guvernului grec, pentru care suntem profund recunoscætori. Contæm în continuare øi mai mult pe sprijinul øi ajutorul Greciei, astæzi când 306

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

guvernul øi poporul nostru s°au angajat pe calea unei reforme economice extrem de ambiflioase øi de radicale menite sæ asigure tranziflia la economia de piaflæ, sæ garanteze domnia legii în societate øi respectarea drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului. Suntem foarte mulflumifli de întâlnirile pe care le°am avut øi am ræmas cu cele mai bune impresii. Am avut o agendæ încærcatæ aceste douæ zile. Am avut onoarea de a fi primit de primul°ministru, domnul Mitsotakis. Am avut øi discuflii foarte interesante øi utile cu domnul Samaras, pentru care nutresc o afecfliune personalæ ce faciliteazæ dialogul. Am întâlnit øi câfliva membri ai guvernului grec — ministrul Transporturilor øi Comunicafliilor, ministrul Comerflului, ministrul adjunct al Economiei Naflionale. În plus, m°am întâlnit cu domnul viceprim°ministru øi ministru al Culturii, precum øi cu preøedintele Parlamentului. Astæzi am avut, de asemenea, o întâlnire foarte interesantæ la Camera de Comerfl øi Industrie din Atena. Toate aceste întâlniri au fost dominate de efortul comun pentru a valorifica mai bine excelentul climat politic existent între cele douæ guverne øi popoare ale noastre øi marile avantaje oferite de potenflialul economic øi de proximitatea geograficæ ale celor douæ flæri. Am convenit cu domnul ministru Samaras asupra câtorva lucruri importante. Am recunoscut utilitatea intensificærii contactelor politice la cel mai înalt nivel. În numele preøedintelui Iliescu øi, respectiv, al primului°ministru Petre Roman, am avut onoarea de a transmite preøedintelui Karamanlis øi primului°ministru Mitsotakis invitaflia de a efectua vizite oficiale în România. Am convenit, de asemenea, sæ menflinem un contact strâns între cele douæ ministere ale Afacerilor Externe øi sæ procedæm la consultæri ori de câte ori vom simfli cæ sunt necesare. Am cæzut astfel de acord sæ avem în termen de aproximativ o lunæ consultæri bilaterale cu privire la probleme consulare. Ceea ce a dominat de fapt convorbirile noastre de la Atena a fost componenta economicæ a relafliilor noastre bilaterale. Am discutat øi 307

ADRIAN NÆSTASE

suntem încântafli cæ aceste convorbiri au scos în evidenflæ un numær de cæi øi mijloace în mæsuræ sæ contribuie la lærgirea schimburilor comerciale, la stabilirea unor legæturi directe între agenflii economici øi sæ încurajeze oamenii de afaceri greci sæ investeascæ în România. Am convenit sæ creæm în acest scop condiflii politice corespunzætoare prin încheierea în viitorul apropiat a unui acord în vederea garantærii investifliilor øi a altuia cu privire la evitarea dublei impuneri. Suntem, de asemenea, recunoscætori primului°ministru Mitsotakis øi altor miniøtri pe care i°am întâlnit, pentru faptul cæ au fost de acord sæ priveascæ cu înflelegere solicitarea noastræ de a primi luna aceasta un ajutor alimentar de urgenflæ. Am discutat, de asemenea, necesitatea de a continua øi dezvolta legæturile culturale între cele douæ popoare ale noastre, o componentæ absolut necesaræ øi complementaræ a unei autentice relaflii de prietenie øi colaborare. Datæ fiind agenda bilateralæ încærcatæ, nu am putut dedica decât un timp limitat problemelor internaflionale. Ne°am exprimat gratitudinea pentru sprijinul constant pe care îl primim din partea Greciei în vederea întæririi relafliilor noastre cu Comunitæflile Europene, mai ales în extinderea cætre România a programelor de asistenflæ economicæ ale CEE øi G 24. Am schimbat pe scurt cu ministrul Samaras opiniile noastre privitoare la criza din Golf øi la eforturilor actuale de soluflionare a ei pe cale paønicæ, precum øi la cooperarea multilateralæ dintre flærile balcanice. Aø dori sæ profit de aceastæ ocazie sæ exprim, în numele delegafliei ce mæ însofleøte — din care fac parte doi parlamentari, unul dintre ei reprezentând minoritatea greacæ din România, øi preøedintele Uniunii Elene din România gratitudinea noastræ — pentru calda ospitalitate, atât de caracteristicæ poporului grec, cu care am fost primifli. 308

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sunt convins cæ vizita noastræ în Grecia va avea un impact pozitiv øi va impulsiona o nouæ dinamicæ în relafliile noastre bilaterale, în avantajul reciproc al popoarelor noastre. Ziarist grec: Dacæ s°a discutat cu Samaras øi problema cipriotæ øi care e poziflia guvernului român postrevoluflionar în ceea ce priveøte ocuparea a 40 la sutæ din teritoriul Ciprului. Adrian Næstase: În discufliile cu domnul Samaras ne°am axat pe problemele bilaterale. Poziflia noastræ privind situaflia din Cipru este în deplin acord cu principiile Cartei ONU. Acum important este sæ le aplicæm. „Associated Press“: Când va acorda Grecia ajutorul promis României? Ce nevoi are România? Adrian Næstase: În primul rând avem nevoie de asistenflæ alimentaræ. Situaflia în România e foarte diferitæ în acest moment. Totul e deficitar. Schimbæm întreaga structuræ a institufliilor øi a mecanismelor economice. Sunt multe frustræri. Avem nevoie de sprijin pentru un popor care a suferit în totalitarism timp de decenii. Avem nevoie de alimente, în general øi pentru copii în special, medicamente, furaje. Ar fi un excelent semn de generozitate øi solidaritate de a primi din partea Greciei øi a altor flæri un ajutor umanitar, cum este cazul fructelor. Speræm ca CEE sæ fie de acord cu trimiterea ca ajutor a fructelor care sunt în surplus. Ziarist: Cum vedefli relafliile cu CEE? Adrian Næstase: E important sæ dezvoltæm contactele cu CEE. Am semnat Tratatul de cooperare øi comerfl øi aøteptæm ratificarea lui. Am avut o vizitæ la Parlamentului European. Speræm în contacte mai bune în viitor. Mulflumim Greciei pentru sprijinul dat în CEE. Ziarist: Întreabæ despre resurecflia miøcærilor extremiste øi despre drepturile minoritæflilor. 309

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Problema miøcærilor extremiste e legatæ în principal de neliniøtile øi temerile din societatea noastræ. Minoritatea, într°o democraflie, nu are de ce sæ fie ofensatæ de deciziile majoritæflii, pentru cæ sistemul oferæ garanflii øi protecflie pentru drepturile øi libertæflile tuturor cetæflenilor. Democraflia înseamnæ ca minoritatea sæ accepte deciziile majoritæflii øi sæ încerce sæ le schimbe doar prin mijloace constituflionale øi legale. În societate, nerespectarea acestor reguli deschide calea miøcærilor extremiste, care se cred legitimate sæ lupte cu „dictatura majoritæflii“. Ei nu recunosc nici°un fel de autoritate øi nici legitimitatea oferitæ de alegerile libere. România se confruntæ cu astfel de situaflii, când grupuri extremiste pun în discuflie statul, institufliile, democraflia, ca sistem politic. Sunt oameni care øi°au pierdut statutul sau motivaflia în societate øi încep sæ recurgæ la violenflæ. E o chestiune de încredere în sistem. Trebuie sæ învæflæm dialogul, sæ ne respectæm adversarii politici, sæ jucæm dupæ reguli. Ziarist: Se va organiza un referendum în problema Transilvaniei? Adrian Næstase: Referendum pentru ce øi unde?! Referitor la Transilvania, e important sæ recunoøti øi sæ fii foarte franc într°o problemæ tensionatæ, cu rædæcini adânci în istorie. Sunt oameni frustrafli de ce s°a întâmplat în istorie. Dar asta e una øi alta e situaflia Transilvaniei, care e leagænul de naøtere al poporului român. Vrem sæ cooperæm pentru bunæ vecinætate cu Ungaria. Dar, sunt lucruri diferite: una sunt frontierele — iar principiile de la Helsinki sunt foarte clare — øi alta este tendinfla de a folosi problema minoritæflilor pentru a pune în discuflie frontierele. Referitor la minoritatea ungaræ, sunt de væzut faptele. Sunt reprezentafli în Senat øi în Camera Deputaflilor 42 de parlamentari, la o populaflie care reprezintæ 7 la sutæ din populaflia României. Sunt øcoli, ziare, emisiuni de radio øi de televiziune, teatre etc. în limba maghiaræ. E echitabil, mai ales dacæ facem o comparaflie cu situaflia românilor din Ungaria. Societatea noastræ e în curs de democratizare a structurilor ei instituflionale øi legale. Nu pot fi douæ viteze de democratizare: una pentru majoritate øi alta 310

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

pentru minoritæfli. Ar fi nedemocratic sæ creæm un regim de privilegii pentru o minoritate, indiferent de natura ei, etnicæ religioasæ etc. Suntem în favoarea adoptærii, pe plan internaflional, a unor standarde privitoare la minoritæfli øi suntem gata sæ le aplicæm în România. Ceea ce nu ne place este sæ creæm probleme acolo unde nu sunt sau sæ folosim problematica minoritæflilor ca substitut pentru alte probleme. Ziarist: Referitor la Republica Moldova øi declaraflia recentæ a preøedintelui Iliescu. Adrian Næstase: Øtim ce s°a întâmplat în istorie, øtim realitatea øi adeværul asupra Moldovei øi cum a devenit ea parte „integrantæ“ a URSS. „Moldovenii“ trebuie sæ se bucure de filosofia generalæ a schimbærilor din Europa. Ziarist: Se vorbeøte despre posibilitatea anexærii Moldovei la România. Adrian Næstase: „Anexarea“ nu poate fi o soluflie. Ziarist: Acceptæ România o intervenflie militaræ în Irak ? Adrian Næstase: România e membræ în Consiliul de Securitate. Poziflia noastræ în ultima øedinflæ a Consiliului de Securitate a fost extrem de claræ. Noi suntem legafli de rezolufliile Consiliului de Securitate. Credem cæ e foarte important ca toate pærflile sæ respecte principiile Cartei ONU. Totuøi, cæutæm o soluflie paønicæ. Suntem în favoarea oricæror inifliative care ar permite degajarea unei soluflii paønice în Golf. Altminteri, se pot crea probleme øi în alte pærfli ale lumii. Pentru noi criza din Golf øi embargoul au fost lovituri grele, care ne provoacæ pagube de 3 miliarde de dolari. Speræm într°o soluflie paønicæ în Golf, pentru a reveni la normal în relafliile economice, blocate de embargo. Referitor la legæturile cu problema palestinianæ. Aceste legæturi existæ în sens geografic. Problema e cæ aceste legæturi au fost utilizate ca instrument de presiune politicæ. Asta nu acceptæm. 311

ADRIAN NÆSTASE

Gæsirea unei soluflii paønice în Golf va deschide calea pentru soluflionarea negociatæ a problemei palestiniene. E foarte important sæ se acflioneze pentru a gæsi o soluflie paønicæ øi echilibratæ. Ziarist: Care este situaflia minoritæflii elene din România? Cum s°au rezolvat probleme precum cea a pensiilor øi a liniei de autobuz pentru studenflii greci? Adrian Næstase: Minoritatea elenæ este reprezentatæ în Parlament, iar domnul deputat Nicolau face parte din delegaflia noastræ, alæturi de domnul Sotiris, preøedintele organizafliei etnicilor greci din România. Nu am intrat în discuflii referitoare la pensii. În România s°a format un grup de lucru care lucreazæ pentru a gæsi o soluflie. Speræm sæ prezentæm pærflii elene o soluflie foarte curând. Referitor la linia de autobuz: am fost de acord cu organizarea unor consultæri pe probleme consulare øi vom include pe agendæ problema vizelor pentru rude øi cæsætorii mixte, alæturi de dificultæflile de transport evocate . Corespondentul Agenfliei „Anatolia“: Referitor la proiectul de cooperare la Marea Neagræ: care e atitudinea României faflæ de propunerea Turciei? Adrian Næstase: Atitudinea noastræ e pozitivæ. E o preocupare destul de puternicæ în ultimul timp pentru promovarea unor proiecte subregionale. E interesant pentru noi sæ ne implicæm în spaflii economice mai largi. Acest gen de proiecte poate ajuta la gæsirea de soluflii pentru proiecte comune. Nu concepem acest proiect ca ceva închis faflæ de alte pærfli interesate. E o inifliativæ, o idee, pe care o sprijinim. Credem cæ e un proiect complementar pentru colaborarea balcanicæ. Conferinfla de presæ se terminæ la 18.10. Interviu acordat de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, ziarului „Kathimerini“: Î: Preøedintele României, Ion Iliescu, cu prilejul vizitei pe care a efectuat°o în Iugoslavia, a propus instituflionalizarea unei conferinfle pentru pace øi securitate în Europa, specialæ pentru Balcani. Dumneavoastræ, personal, în cadrul Reuniunii miniøtrilor de Externe ai flærilor 312

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

balcanice de la Tirana, afli propus înfiinflarea unui institut privind problemele minoritæflilor în Balcani. De ce considerafli utile crearea unor astfel de organisme speciale pentru zona Balcanilor? Datoritæ instabilitæflii øi problemelor privind mediul înconjurætor din zonæ? R: Faptul cæ unele din structurile (pactele) vechi de securitate se descompun determinæ multe flæri sæ iniflieze noi forme de colaborare, chiar øi în probleme privind securitatea. Existæ diverse scenarii. Unele dintre acestea se bazeazæ pe acorduri bilaterale, altele se bazeazæ pe colaboræri zonale sau subzonale — colaborarea flærilor din nordul Europei, colaborarea flærilor mediteraneene, colaborarea pentagonalæ. Î: Inifliativa privind crearea unei colaboræri a flærilor riverane Mærii Negre? R: De asemenea, inifliativa privind colaborarea flærilor din zona Mærii Negre. Balcanii au o istorie de 80 de ani, existæ øi va trebui sæ°i dæm aceeaøi, dacæ nu chiar mai mare, atenflie decât procesului general european. Exact de aceea am øi dori sæ integræm colaborarea balcanicæ în cadrul general al CSCE. Nu vrem sæ se spunæ cæ încercæm sæ ne izolæm. Vrem sæ ne integræm procesului general al CSCE, dar consideræm cæ dacæ urmæm în paralel aceeaøi proceduræ specializatæ øi în Balcani, este atât în folosul nostru, cât øi al procesului general CSCE. Acesta este motivul pentru care am cerut crearea unui „Forum Balcanic“, ca parte a procesului CSCE øi dorinfla noastræ este sæ fie incluse în acesta øi cele trei „coøuri“ ale CSCE. În acest cadru, am propus studierea problemelor privind minoritæflile øi încercæm în acest mod sæ spunem cæ a venit momentul sæ abordæm problema complicatæ a minoritæflilor. Dintr°un punct de vedere mai general, cred cæ atât în Balcani, cât øi în Europa, în special în Europa de Est, va trebui sæ ne orientæm în direcflia definirii unor standarde generale în ce priveøte problema minoritæflilor øi totodatæ va trebui sæ avem o concepflie foarte claræ a evolufliilor culturale, a hærflii minoritæflilor în Europa øi am dori adoptarea unor proceduri specializate analoge øi în spafliul balcanic. 313

ADRIAN NÆSTASE

Dorim sæ subliniem øi sæ precizæm în mod clar cæ cel mai bun lucru ar fi adoptarea unor reguli generale privind minoritæflile øi nu speciale pentru fiecare flaræ separat, pentru cæ dacæ avem legi speciale pentru anumite flæri, acestea ar fi putut fi folosite ca pârghie de presiune politicæ. Încercæm sæ promovæm, în consecinflæ, ideea unor reguli general europene în ce priveøte minoritæflile. Î: În anul curent, România a declarat pe orice cale dorinfla de a strânge relafliile cu CEE, dar evenimentele din 13–15 iunie au determinat o anumitæ rezervæ. Care este în prezent perspectiva relafliilor flærii dumneavoastræ cu CEE? R: Relafliile cu CEE se îmbunætæflesc øi aceasta este natural, pentru cæ evenimentele din iunie nu reprezintæ decât trei zile din istoria noastræ postrevoluflionaræ. De atunci s°au întâmplat foarte multe lucruri øi cine ar dori sæ vadæ cu atenflie evolufliile poate sæ constate cæ tendinfla generalæ este pozitivæ, cæ pæøim cætre o societate democraticæ, cu instituflii democratice øi schimbæri radicale în mecanismele economice. Sunt mulfli vizitatori care vin din flara dumneavoastræ în scopul investirii în România, care reprezintæ, potenflial, o mare piaflæ. Væ amintesc cæ în octombrie am semnat Acordul de comerfl øi colaborare cu CEE øi acum aøteptæm intrarea în vigoare a acestuia. O delegaflie a Consiliului Europei a vizitat recent România øi øi°a format o impresie claræ deja, dupæ contactele pe care le°a avut în flara noastræ, despre problemele cu care ne confruntæm øi despre realizærile noastre. Î: Care este perspectiva relafliilor cu Grecia? R: Cred cæ în domeniul politic va trebui sæ se intensifice frecvenfla øi nivelul contactelor politice. Am început deja. Am transmis invitaflia primului°ministru, domnul K. Mitsotakis, de a vizita România øi cred cæ vor fi contacte øi la nivelul conducætorilor de stat, care vor da noi dimensiuni bunelor øi strânselor relaflii dintre cele douæ flæri. Cred cæ putem sæ colaboræm, de asemenea, foarte strâns cu Grecia în cadrul colaborærii pe plan balcanic øi speræm, de asemenea, sæ ne 314

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

bucuræm de înflelegerea øi sprijinul Greciei în ce priveøte relafliile noastre cu Piafla Comunæ. În domeniul economic, s°au înregistrat multe realizæri, în special în ce priveøte transporturile, comunicafliile. Sper sæ atragem investitori din Grecia, nu numai pe cei cu mijloace modeste, ci øi, în special, pe cei care ar avea planuri îndræznefle, pentru care ar fi nevoie øi de sprijinul guvernului elen. Existæ posibilitæfli de colaborare în domeniul serviciilor øi transporturilor maritime comerciale. Apropierea geograficæ øi complementaritatea economiilor favorizeazæ dezvoltarea acestei colaboræri. Colaborarea celor douæ state s°ar putea accentua øi în domeniul cultural în viitorul apropiat. Cred, de asemenea, cæ este foarte importantæ încheierea unor acorduri la nivel înalt, astfel încât acestea sæ corespundæ schimbærilor actuale din România øi nivelului noilor relaflii, în special în domeniul economic. Î: O ultimæ întrebare. Cât de stabilæ este situaflia din România, unde existæ o anumitæ neliniøte, dupæ cum se spune, în rândul forflelor armate? R: Nu aø spune în rândul forflelor armate, ci poate în toatæ economia. Poporul a trecut prin multe dezamægiri øi a avut multe speranfle dupæ revoluflie. Aøteaptæ ca lucrurile sæ se schimbe dintr°un moment în altul. Natural, aceasta nu este posibil. Transformærile economice reprezintæ un proces dificil, obositor, øi mulfli nu sunt satisfæcufli. Cred cæ, dacæ dorim sæ ne angajæm pe calea unor reforme pozitive, va trebui sæ acceptæm cæ acesta este momentul adeværului; prin schimbærile în economie pe care le°am propus speræm cæ poporul va constata cæ este singurul drum cætre o economie sænætoasæ. Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, reprezentanflilor Agenfliei „Rompres“ øi Televiziunii Române la încheierea vizitei la Atena: Suntem la sfârøitul unei vizite extrem de interesante øi utile. Încercând un bilanfl, pot spune cæ am avut numeroase întâlniri. Sunt extrem de 315

ADRIAN NÆSTASE

mulflumit de întrevederile pe care le°am avut cu primul°ministru grec, domnul Konstantinos Mitsotakis, cu miniøtrii Comerflului, Transporturilor øi Telecomunicafliilor, Culturii øi Economiei Naflionale. Am avut, de asemenea, întâlniri foarte bune la Parlamentul Elen øi la Camera de Comerfl øi Industrie. Marfli, în ultima zi a vizitei, s°a convenit constituirea unui fond de ajutoare umanitare pentru România de cætre Camera de Comerfl øi Industrie din Atena. Este un semn plin de generozitate, ce evidenfliazæ atitudinea de solidaritate pe care am întâlnit°o permanent în cursul contactelor din capitala elenæ. Am impresia cæ aceastæ vizitæ nu face decât sæ repunæ în luminæ un cuvânt care a ræmas, de altfel, præfuit o anumitæ perioadæ de timp — disponibilitatea. Noi nu am fæcut decât sæ øtergem praful care ascundea aceastæ disponibilitate deosebitæ ce a existat permanent în relafliile øi legæturile atât de vechi dintre popoarele øi flærile noastre. Aø putea spune cæ, în afaræ de faptul cæ am convenit sæ intensificæm contactele la nivel politic, economic øi cultural, noi am pus bazele unei importante dezvoltæri viitoare, pe multiple planuri, a relafliilor româno°greceøti. S°a dat, de asemenea, expresie dorinflei „de a construi o nouæ prietenie“. În ceea ce mæ priveøte, în cursul acestei vizite nu am încercat sæ prezint „cosmetic“ realitæflile româneøti, ocolind dificultæflile economice, ci dimpotrivæ, am spus adeværul. Acum cred cæ trebuie sæ avem înflelepciune în asigurarea normalæ a vieflii noastre interne færæ de care nimic øi, deci, nici lucrurile convenite la Atena nu se pot realiza. Este bine cunoscut faptul cæ pentru a reuøi în politica internaflionalæ trebuie sæ avem o situaflie internæ stabilæ, liniøtitæ, calmul necesar care sæ ne dea puterea sæ ieøim în exterior. Este nevoie ca situaflia internæ sæ se stabilizeze. Øi, din acest punct de vedere, speræm cæ aceastæ lunæ sæ fie o lunæ a særbætorilor, o lunæ de înflelepciune, o lunæ în care sæ ne unim împreunæ eforturile. 316

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

20.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Bucureøti cu un avion special. Sosirea la Bucureøti la 22.20.

12 decembrie 1990 10.55 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Telegramæ la Budapesta: Protest la Ministerul de Externe ungar. Nu se asiguræ condifliile de lucru necesare, garantate de statutul reprezentanflelor diplomatice, pentru Ambasada României. Rugæm sæ se ia mæsuri. Contæm pe sprijinul autoritæflilor ungare. E inadmisibil sæ se lucreze sub tensiune. – Marcel Dinu sæ trimitæ o sintezæ øi pentru I.M. Paøcu. 19.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Informez asupra øedinflei de la Parlament a Comisiei de politicæ externæ. – Referitor la verificarea corpului diplomatic de cætre Comisia de politicæ externæ: sæ facem un documentar pentru Comisie, un inventar al documentelor cu mæsuri luate în minister øi circularele trimise la oficii. – De fæcut o comisie pentru reforma structurilor øi înnoirea personalului MAE. De vorbit cu Maxim. 19.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Generalul Stænculescu sugereazæ sæ transmitem oficial lui Lajos Für cererea sæ adopte o Declaraflie privind situaflia din România, prin care sæ afirme faptul cæ ei nu încearcæ sæ se implice în lupta politicæ din România, cæ sprijinæ guvernul legitim. Existæ oameni care spun cæ sunt trimiøi de guvernul ungar øi care lucreazæ pentru destabilizarea situafliei din Transilvania. Se pare cæ nu sunt în realitate ceea ce declaræ cæ ar fi. Noi vom lua notæ cu satisfacflie de aceastæ declaraflie. Pânæ mâine sæ structuræm aceste idei pentru conflinutul declarafliei pe care dorim sæ o cerem pærflii ungare. Sæ facem o notæ la primul°ministru. – Consultanflæ OIM privind raportul sindicate–patronat. 317

ADRIAN NÆSTASE

13 decembrie 1990 15.45 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri cu Mohamed El Amin Khalifa Yannis, membru al Comandamentului Revolufliei de Salvare Naflionalæ din Sudan, øef al Departamentului Pace øi Relaflii Externe. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Christoph Parisini, ambasador al Republicii Austria la Bucureøti. Diplomatul austriac transmite invitaflia ministrului federal austriac al Afacerilor Externe, Alois Mock, adresatæ lui Adrian Næstase de a participa la Reuniunea Europeanæ pe probleme de emigraflie Est°Vest — Viena, 24–25 ianuarie 1991. Diplomatul austriac transmite, de asemenea, un aide°mémoire prin care sesolicitæ sprijinul României în vederea organizærii la Viena, în 1995, a Conferinflei Mondiale a Femeilor. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Milan Resutik, noul ambasador al Republicii Federative Cehe øi Slovace la Bucureøti. Se abordeazæ acfliuni de relaflii bilaterale aflate pe agenda celor douæ pærfli. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe Ibrahim Shujaa Sultan, ambasadorul Irakului la Bucureøti.

14 decembrie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, oferæ un dineu în onoarea lui Ottorino Janone, reprezentant°rezident al PNUD. 318

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

15 decembrie 1990 9.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut rapid o Declaraflie a MAE privind Declaraflia Departamentului de Stat referitoare la aniversarea Revolufliei Române. 11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Adrian Næstase: Declaraflia Departamentului de Stat va ajuta la detensionarea situafliei øi la limpezirea unor lucruri. În ultimul timp putem consemna, în plan intern, o serie de realizæri, dar sunt øi probleme care au ræmas nerezolvate sau care puteau fi rezolvate mai repede. Richard Schifter e un bun prieten al României. Am primit textul Declarafliei de la Washington. Suntem la nivelul unor relaflii de lucru normale. Apreciem foarte mult faptul cæ Declaraflia a venit la timp. Sigur cæ sunt probleme într°o flaræ care se schimbæ atât de radical øi de profund. Vrem sæ le rezolvæm, lucræm extrem de determinafli sæ le gæsim cele mai bune soluflii, cu resursele pe care le avem øi care sunt drastic limitate. În aceste condiflii, ar fi fost de mirare ca studenflii sæ nu aibæ probleme. Trebuie sæ luæm problemele la rând, sæ le rezolvæm în funcflie de prioritæfli. Alan Green Jr.: Sunt bucuroøi cæ noi suntem satisfæcufli de conflinutul Declarafliei. Adrian Næstase: Vom transmite Departamentului de Stat satisfacflia noastræ pentru rolul pozitiv jucat de Ambasada SUA, vom mulflumi pentru ajutorul primit din partea ambasadorului øi a Ambasadei . E un semnal pozitiv, încurajator pentru viitor. Alan Green Jr.: Afli avut un rol decisiv. Orice ar fi fæcut Ambasada, færæ rolul pozitiv al lui Adrian Næstase nu s°ar fi întâmplat nimic. 319

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Nu eram foarte conøtient cæ se poate face aici ceva în acest sens. Sunt foarte încurajat de cursul evenimentelor. La Întâlnirea de la Consiliul de Securitate, a venit ambasadorul Irakului. I°am expus punctul nostru de vedere în privinfla crizei ostaticilor. Irakienii au apreciat poziflia noastræ referitoare la ostatici. Larry C. Napper: Vine la Bucureøti emisarul lui Saddam. Adrian Næstase: Vine într°un turneu în Europa. Dacæ dorifli sæ°i transmitem ceva din partea SUA, suntem gata sæ o facem. Alan Green Jr.: Bush a spus cæ au læsat prea puflin timp pentru vizita lui Baker la Baghdad. Sæ nu se joace cu datele. Sæ lase timp pentru organizarea ei. Americanii sunt gata sæ meargæ oricând, dar nu oricum. Adrian Næstase: Le putem spune ceva în sensul æsta, dacæ SUA vor. Larry C. Napper: Le putefli prezenta punctele din documentul pærflii americane, pe care îl cunoaøtefli. Alan Green Jr.: Oricum românii le vor spune cæ americanii sunt disponibili la dialog. Adrian Næstase: Væ rog sæ transmitefli mulflumiri personale pentru Eagleburger øi James Baker: înflelegerea lor înseamnæ foarte mult pe plan personal. Alan Green Jr.: Ce a zis Petre Roman în legæturæ cu Declaraflia? Adrian Næstase: I°am spus asearæ. E bucuros, cu adeværat. Declaraflia vine într°un moment tensionat øi delicat. Sunt mulfli nemulflumifli de situaflia economicæ. Este o largæ zonæ gri, formatæ din oameni care nu øtiu ce vor, pentru cæ le lipsesc reperele. Pentru ei, acest mesaj e foarte important, e un reper øi ne ajutæ foarte mult. E bine pentru români sæ înfleleagæ care e poziflia guvernului SUA faflæ de România øi faflæ de reforme. Alan Green Jr.: E o declaraflie echilibratæ. Ea priveøte pe cei 23 de milioane de cetæfleni ai României. Larry C. Napper: Care e pærerea lui Adrian Næstase despre Alianfla Civicæ? 320

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Nu e foarte clar despre ce este vorba: un partid, un ONG, un grup de influenflæ politicæ øi/sau civicæ. Este o construcflie foarte eterogenæ, în care se pot decela 3–4 tendinfle, unele contrare. Unii sunt puternic nemulflumifli de ceea ce fac partidele politice øi încearcæ sæ structureze o grupare care sæ moralizeze viafla politicæ. Au de fæcut faflæ unor dileme. Motivaflia existenflei lor, ca organizaflie, este, în final, politicæ, dar rezultatul ar trebui sæ fie de naturæ moralæ. N°au un apel clar pentru un anume grup social, pe care sæ se sprijine în promovarea ideilor lor. Larry C. Napper: Dacæ va ieøi ceva, poate fi spre beneficiul societæflii româneøti. Preøedintele a anunflat dialogul cu ei. Pot sæ devinæ o forflæ democraticæ, cu un punct de vedere credibil. Partidele politice, însæ, nu au experienflæ democraticæ. Democratizarea se cantoneazæ mai ales la nivelul conducerilor. E adeværat øi pentru FSN. Alan Green Jr.: Viafla politicæ se activizeazæ înainte de alegeri. O opoziflie puternicæ, credibilæ, e un semn de tærie, nu de slæbiciune. Ar fi foarte bine ca Alianfla Civicæ sæ uneascæ opoziflia, cum au fæcut în Bulgaria. Acolo au adunat 35% din sufragii. Adrian Næstase: Situaflia în Bulgaria este complicatæ. Din cauza asta acolo e aproape blocaj politic. Este o alianflæ forflatæ, cu slæbiciuni care vin din eterogenitatea ideologicæ øi din orgolii personale. Va fi o presiune ca Alianfla Civicæ sæ facæ eforturi pentru unificarea opozifliei. Ar fi însæ util un dialog normal între toate forflele politice, pentru sprijinirea reformelor economice øi pentru adoptarea Constitufliei. Pe de altæ parte, e important sæ avem forfle politice la standarde uzuale în democraflie, inclusiv una formatæ în jurul Alianflei Civice. Larry C. Napper: SUA spun aceste lucruri tuturor: democraflia presupune forfle politice responsabile øi o opoziflie puternicæ. Adrian Næstase: Aceste lucruri se væd la vot. În nici doi ani vom avea alegeri parlamentare øi prezidenfliale. Este timp pentru restructurarea scenei politice. Audienfla se terminæ la 11.40. 321

ADRIAN NÆSTASE

Declaraflia Departamentului de Stat al SUA cu ocazia aniversærii Revolufliei Române: Postul de radio „Vocea Americii“, citat de „Radio Bucureøti“, a difuzat o declaraflie în care se aratæ: Cu ocazia aniversærii Revolufliei Române din decembrie 1989, SUA iau act de înfæptuirile pozitive ale nafliunii øi poporului român, de°a lungul anului ce se încheie. În acelaøi timp, SUA recunosc faptul cæ flara se aflæ încæ în cursul procesului de depæøire a moøtenirilor læsate de vechiul regim. În calitate de state semnatare ale Cartei de la Paris, adoptatæ luna trecutæ cu prilejul întâlnirii la cel mai înalt nivel din capitala Franflei, SUA øi România, ca øi celelalte 32 de flæri membre ale procesului de la Helsinki, øi°au reafirmat datoria lor de a se abfline de la utilizarea forflei øi ameninflarea cu forfla, de a onora suveranitatea legii, de a promova toleranfla øi de a respecta principiul reglementærii paønice a disputelor. Avem încredinflarea cæ un sistem democratic, cu deplinæ asigurare a protejærii drepturilor civice øi omeneøti, inclusiv libertatea de credinflæ, libertatea de asociere øi de adunare, împreunæ cu sistemul bazat pe economia de piaflæ, constituie temeliile durabile pentru o Românie paønicæ øi prosperæ. Continuæm sæ încurajæm conducerea øi poporul României la acfliunea ce duce spre aceste fleluri, într°o atmosferæ de pace pe plan intern, liberæ de orice formæ de violenflæ. Statele Unite øi°au arætat preocuparea faflæ de binele poporului român, furnizând în acest sens ajutor umanitar øi alimente, asistenflæ copiilor, precum øi asistenflæ tehnicæ pentru promovarea democratizærii, a drepturilor omului, a unor reflele de mass°media independente øi nepærtinitoare øi pentru promovarea sectorului privat în economie. Suntem pregætifli sæ furnizæm în continuare asistenflæ României în acest domeniu. 322

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

11.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Declaraflia lui Helmuth Kohl, fæcutæ la sediul OECD, cæ România øi Bulgaria trebuie ajutate de URSS, marcheazæ o schimbare de atitudine în Occident? – Când se întâlneøte din nou Grupul G 24? 13.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Domnul Petre Roman e posibil sæ facæ o vizitæ în Arabia Sauditæ, la invitaflia regelui. De pregætit un mesaj al preøedintelui Iliescu adresat regelui Fahd, ca øi documentul de stabilire a relafliilor diplomatice. 14.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dejunul oferit în onoarea lui Daniel Nelson, de la Fundaflia Carnegie, consilier de politicæ externæ al congresmanului Richard Gephard. 15.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Rudas Ernö, ambasadorul Ungariei la Bucureøti. Adrian Næstase: Azi dimineaflæ am dat un interviu pentru Radio Budapesta. Referitor la Declaraflia Departamentului de Stat, nu ar fi lipsit de interes dacæ guvernul ungar sau ministrul de Externe ar da o declaraflie care ar avea o semnificaflie foarte bunæ în acest moment, în care oamenii sunt crispafli. În declaraflie sæ se reflecte câteva idei. Important e un mesaj clar al guvernului maghiar, din care sæ rezulte o poziflie de principiu în legæturæ cu situaflia din România. Personal, crede cæ o asemenea declaraflie ar putea servi foarte mult relafliile viitoare. Ræmân, desigur, probleme concrete în care nu suntem de acord. Independent de existenfla acestor dezacorduri, pânæ la urmæ fireøti, trebuie sæ asiguræm un climat bun, netensionat, pentru dezvoltarea relafliilor noastre. Departamentul de Stat e foarte pozitiv în aprecierile øi în pozifliile sale. În asemenea momente putem sæ dæm mæsura maturitæflii noastre politice. 323

ADRIAN NÆSTASE

Sentimentul e cæ lucrurile se stabilizeazæ. Dæ ambasadorului declaraflia Departamentului de Stat øi Declaraflia noastræ de ræspuns. Sæ utilizæm momentul acesta important de o manieræ pozitivæ. Rudas Ernö: Crede cæ a înfleles ce dorim, contextul øi momentul. Cerefli acelaøi lucru øi de la alte state? Adrian Næstase: Numai de la Ungaria. Rudas Ernö: Nu avefli nici un dubiu cæ Ungaria e importantæ? Adrian Næstase: Nici un dubiu. E importantæ pentru comunitatea maghiaræ, în primul rând, dar øi pentru atmosfera generalæ din flaræ. Rudas Ernö: E clar. Va transmite cât de curând acasæ aceste lucruri. Vrea sæ spunæ ce s°a întâmplat în ianuarie 1990. Celac a cerut ambasadorului Ungariei sæ dea o declaraflie cât mai rapid, plecând de la faptul cæ are informaflii cæ cetæflenii maghiari, cu sprijinul organizafliilor din Ungaria, ar participa în zonele Harghita–Mureø la acfliuni care lezeazæ interesele ambelor popoare, inclusiv la omucideri. Horn personal, prin radio øi TV, la câteva ore, a dat publicitæflii o declaraflie cerând tuturor organizafliilor øi cetæflenilor sæ se abflinæ. A fost un moment de colaborare exemplaræ. Singurul lucru adeværat e cæ s°au gæsit niøte morfli. Øi pânæ astæzi Horn e criticat pentru acea declaraflie, când s°a dovedit cæ nu era adeværatæ implicarea unor maghiari din Ungaria în astfel de acfliuni în România. A cerut lui Celac o dezminflire cæ ungurii nu au fost implicafli. Celac n°a vrut sæ o dea. Adrian Næstase: Lucrurile sunt diferite. Aici nu sunt lucruri concrete. Nu e vorba de a spune ceva concret, ci de o declaraflie de principiu. Va decide guvernul dumneavoastræ cum sæ procedeze. Personal, nu crede cæ se vor întâmpla lucruri extraordinare. Dar, sunt organizaflii pregætite pentru orice eventualitate. E bine sæ prevenim totuøi orice fel de derive care sæ ducæ la instabilitate øi confruntæri. 324

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Românii sunt tensionafli, dar noi trebuie sæ aducem lucrurile la starea normalæ. E o sugestie personalæ. E important ca, pe o astfel de bazæ, sæ nu mai læsæm loc de speculaflii în legæturæ cu probleme care vor ræmâne o vreme extrem de sensibile. Noi am saluta o asemenea declaraflie. Rudas Ernö: Referitor la perspectivæ, asiguræ cæ pentru partea ungaræ „momentul Neagu“ este considerat unul de cotituræ în relafliile bilaterale. Scrisoarea lui Szokai e pozitivæ. Sæ trecem la aplicarea propunerilor conflinute de ea. Nu cred cæ se pot ridica semne de întrebare în legæturæ cu intenfliile cu care a venit Szokai. El venise cu intenflia de a semna un document care sæ reflecte conduita ambelor pærfli în legæturæ cu o serie de probleme. Nu se aøteptau la modul în care a fost pusæ pe tapet problema „refugiaflilor“. Adrian Næstase: Vrefli sæ punefli asupra lor stigmatul de „refugiafli“? România produce „refugiafli“? Rudas Ernö: Dar au venit øi cetæfleni unguri în România în condiflii asemænætoare. Adrian Næstase: Noi o vedem ca pe o chestiune de reciprocitate. Avem precedentul cu Austria. Ambasadorul: Vefli primi o scrisoare de la ministrul de Externe Géza Jeszenszky, în care partea ungaræ a exprimat pærerile sale în legæturæ cu aceste lucruri. ea va ræspunde multor probleme. Luni, va fi datæ publicitæflii decizia Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului Ungariei, care s°a ocupat de relafliile ungaro°române, øi care se referæ la perspectivæ. Speræ sæ putem demara un proces de normalizare øi de amplificare a relafliilor, pentru cæ acum batem pasul pe loc. Existæ o colaborare exemplaræ între militari. Doru Viorel Ursu l°a rugat sæ°i faciliteze contactul cu ministrul de Interne ungar. Sæ facem ceva øi pe linia caselor de culturæ. 325

ADRIAN NÆSTASE

Adrian Næstase: Aøteptæm cele douæ documente, pentru a vedea cum stæm. Audienfla se terminæ la 12.15. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu lui Legnyel Miklos, de la Radiodifuziunea ungaræ. 16.15 Adrian Næstase conduce øedinfla Colegiului MAE. Adrian Næstase: Deschide øedinfla informând despre discufliile cu ambasadorul Ungariei øi cu ambasadorul Green. Referitor la Irak: studiem posibilitatea de a trimite urgent medicamente pentru 1.500 copii, ca gest de bunæ voinflæ. De fæcut øi altceva prin Crucea Roøie Internaflionalæ. Sæ trecem la analiza privind Europa: probleme generale, pe misiuni. Ion Goriflæ: Avem relaflii diplomatice cu 29 flæri, iar cu una doar relaflii consulare. 23 de flæri au ambasade la Bucureøti: 6 flæri cu însærcinafli cu afaceri, restul cu ambasadori. Problemele legate de modul cum se lucreazæ la ambasade a fost o preocupare a lor. S°au fæcut øi analize la fafla locului. În direcflie, s°a fæcut o analizæ pe fiecare referenturæ. Referitor la încadrarea cu personal, scheme, repartizarea sarcinilor: în ceea ce priveøte Europa, trebuie fæcutæ o separare între situaflia ambasadelor în fostele flæri socialiste øi restul ambasadelor. Ambasadele în fostele flæri socialiste sunt bine încadrate. Toate au oameni care cunosc limba; ambasadorii sunt buni. La Ankara øi Atena, ambasadorii sunt recenfli. La Ankara, primul colaborator e bun. La Atena e nevoie de un prim colaborator de calibru øi cu un rang mare. Pentru Austria, e nevoie de întærire. Ieri a plecat la Londra un nou ministru°consilier. 326

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Mai au în vedere øi alfli 6–7 miniøtri consilieri. Dar s°au creat posturi de miniøtri consilieri aprobate de guvern, færæ avizul nostru. Adrian Næstase: Sæ facem o notæ la primul°ministru cu aceastæ problemæ. De spus cæ, în lipsa ambasadorului, ei ræmân însærcinafli cu afaceri. Ioan Maxim: MCT reia problema agenfliilor economice. Ion Goriflæ: La fel ca întreprinderile de comerfl exterior, TAROM øi ONT. Romulus Neagu: Sæ transmitem o circularæ duræ la oficii, în legæturæ cu partea economicæ a reprezentærii. Ion Goriflæ: În Europa Occidentalæ, situaflia e diferitæ. Aici e zona cu cea mai mare importanflæ. Li s°a cerut foarte mult pe linia reînnoirii relafliilor diplomatice, în zonæ este cel mai mare volum de vizite, la care se adaugæ problema imaginii României, care trebuie gestionatæ mult mai ferm. Paris, Bonn, Madrid, Roma, Helsinki, Stockholm: ambasade cu rezultate bune. Slabæ activitatea la Lisabona, Haga, Oslo, Bruxelles, Copenhaga, Nicosia. Numærul posturilor diplomatice la ambasadele noastre este mult inferior celui al altor flæri. Ocuparea posturilor, mai ales în prima parte a anului, face ca în unele flæri diplomaflii sæ nu fie cei mai buni pe post: Roma, Lisabona, Oslo, Berna. Pentru Bonn sæ încercæm sæ mai dæm 1–2 posturi, eventual de la Berlin. Referitor la sectorul tehnico°administrativ, sunt disproporflii foarte mari. Exemplu Bruxelles, Roma, Haga: la 3 diplomafli, 9 lucrætori administrativi. Organigramele personalului tehnico°administrativ trebuie clarificate; transferuri de posturi din Africa în Europa øi mæriri de posturi, pentru a trimite øi economiøti. Unele posturi administrative sunt un balast îngrijorætor pentru finanflele noastre. Avem nevoie de criterii unitare; sarcini pe post; revizuirea schemelor. Cele mai mari probleme sunt legate de oamenii din personalul tehnico°administrativ, vezi problemele de la Roma øi Ankara. 327

ADRIAN NÆSTASE

E bunæ mæsura ca personalul administrativ sæ treacæ prin direcflie, dar sæ°i punem la test. Adrian Næstase: Sunt mulfli care øtiu limbi stræine. Teodor Meleøcanu: Oamenii tineri învaflæ mult mai rapid. Trebuie sæ împrospætæm schemele, sæ angajæm mai mulfli tineri øi pe aceste posturi. Ion Goriflæ: Diplomaflii sunt la cheremul celor care nu øtiu limbi stræine. Constantin Ene: În 87 de ambasade secretarele nu øtiu limba flærii, iar altele nu øtiu nici o limbæ stræinæ. Adrian Næstase: Trebuie sæ luæm mæsuri radicale. E un balast pe care nu ni°l mai putem permite. Ion Goriflæ: Referitor la sectorul diplomatic: ei la început au plecat cu un grad øi sunt anunflafli cu alt grad, iar dupæ aceea ridicæ pretenflii. La Paris, cam tofli sunt consilieri. Teodor Meleøcanu: Sæ revenim la sistemul clasic. Ion Goriflæ: Schemele au fost croite la început de an. Au apærut oameni de la comerfl sau turism, dar uneori iau locurile noastre. Sæ°i determinæm sæ°øi obflinæ posturile. Romulus Neagu: Când s°a fæcut schema MAE, a fost chibzuitæ extrem de zgârcit. Din partea cealaltæ nu s°a fæcut atunci nici un demers. Dupæ aceea au revenit øi au cerut ca în acea schemæ sæ fie øi ei. A venit vremea ca celelalte ministere sæ°øi regleze situaflia. Primul°ministru a spus atunci cæ urmeazæ sæ luæm o hotærâre definitivæ. În general, ne putem încadra în aceastæ schemæ, dar celelalte ministere sæ°øi cearæ aprobare øi finanflare pentru schemele lor. Ion Goriflæ: Sæ introducem practica trimiterii de echipe de îndrumare øi control. Adrian Næstase: Sæ introducem regula ca orice deplasare sæ fie folositæ øi pentru control. Constantin Ene: Sæ fie totuøi o formulæ de control: Direcflia tehnicæ øi aprovizionare (DTA). Ion Goriflæ: Ceva trebuie fæcut la Roma, Madrid, Paris pentru numirea ambasadorilor. 328

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Romulus Neagu: O hotærâre importantæ: sæ procedæm la reducerea selectivæ a personalului. Modul în care ambasadele trateazæ delegafliile oficiale e principala sursæ de probleme cu toatæ lumea: guvern, parlament, ministere, presæ. La fel procedeazæ øi cu studenflii, emigraflia, cazurile umanitare etc. Sæ trimitem o circularæ, sæ le cerem sæ ne sesizeze toate delegafliile, inclusiv ce se spune în presæ. Sæ spunæ cum au aflat, dacæ nu au informat. Vom aplica sancfliuni severe când vom afla cæ a fost o delegaflie øi nu ne°au informat. Adrian Dohotaru: Sæ se dea øi øtiri de presæ. Constantin Ene: Referitor la delegafliile multiple: vor fi multe probleme. Sæ ajutæm câteva ambasade — Paris, Viena — cu cineva care sæ se ocupe de protocol. Pretenfliile celor care vin sunt mari. Romulus Neagu: La Paris au organizat foarte bine protocolul. Adrian Næstase: Sæ trimitem oameni la Paris øi Viena. Romulus Neagu: Dupæ ce consultæm ambasadorii. Ion Goriflæ: La Paris continuæ cu problema bolnavilor. Acum se sunæ din toatæ flara direct la Paris. Adrian Næstase: Sæ revenim cu problema la primul°ministru: „Conform notei aprobate de dumneavoastræ s°a stabilit… Cu toate acestea, la Paris e urmætoarea situaflie…“ Romulus Neagu: Poate tot aøa s°a întâmplat øi la Roma. Ion Goriflæ: Oamenii de acolo cel puflin pot sæ fie politicoøi, mai ales personalul administrativ, dacæ nu pot ajuta. Adrian Næstase: De acord. Încæ ceva. Poate cæ ar trebui sæ scoatem din uzul curent nofliunea de agenflie economicæ øi secflie economicæ. Romulus Neagu: Referitor la postul de ambasador la Paris, a scris Sorin Dumitrescu. Adrian Næstase: El a adresat scrisori personale preøedintelui Iliescu, premierului Petre Roman øi lui. Nu°i place cæ discuflia s°a purtat prin terfli; susfline cæ nu sunt probleme cu cetæflenia lui francezæ. 329

ADRIAN NÆSTASE

Romulus Neagu: Preøedintele trebuie sæ øtie cæ potrivit reglementærilor internaflionale un candidat nu poate fi cetæflean al flærii respective. Adrian Næstase: Sæ mai facem o notæ la preøedinte privind practica internaflionalæ, implicaflii, situaflia sofliei care lucreazæ. Membrii de familie nu au voie sæ fie implicafli în activitæfli lucrative. Romulus Neagu: Sæ°l ajutæm pe Dan Hæulicæ sæ se instaleze. Romulus Neagu: În legæturæ cu flærile nordice, a apærut necesitatea acutæ sæ avem un om care øtie limba flærii respective. Sæ vedem cine a terminat la noi în ultimii ani daneza, finlandeza. Ioan Maxim: Am dat un anunfl în presæ referitor la olandezæ. Constantin Ene: Referitor la Comisia de politicæ externæ a Parlamentului. Adrian Næstase: Am vorbit cu Liviu Mureøan. Marfli la 10.30 mergem la Comisia de politicæ externæ. Vor sæ facæ o comisie pentru reforma MAE. Sæ vedem Regulamentul Parlamentului øi dacæ au competenfla sæ facæ anchete. Constantin Ene: Mai e øi problema circulafliei documentelor, ca øi cea a ofiflerului de serviciu. Adrian Næstase: De acord, sæ se ocupe Constantin Ene. Sæ organizæm Serviciul secretariat øi ofiflerul de serviciu. Teodor Meleøcanu: Sæ facem un pool dactilo. Constantin Ene: E nevoie de un concurs de secretare dactilografe. De revæzut sistemul de secretariat. Adrian Næstase: E lipsa Cabinetului. Sæ fie aici øi un secretar, care sæ facæ procesul°verbal øi sæ urmæreascæ deciziile. Ioan Maxim: Propune un nou sistem de notare de serviciu. Nivelul maxim de salarizare este 6.130 lei. Teodor Meleøcanu: Victor Stænculescu l°a invitat pe ministrul sud°african al Apærærii. Øedinfla se terminæ la 19.45. Se transmite mass°mediei româneøti øi stræine Declaraflia Ministerului Afacerilor Externe cu privire la Declaraflia Departamentului de Stat 330

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

al Statelor Unite ale Americii, fæcutæ cu ocazia aniversærii Revolufliei Române.1 Ministerul Afacerilor Externe al României ia act cu deosebitæ satisfacflie de Declaraflia din 14 decembrie 1990 a Departamentului de Stat al SUA cu ocazia aniversærii Revolufliei Române. Vedem în aceastæ declaraflie o nouæ expresie a sprijinului pe care SUA nu au încetat sæ°l acorde înfæptuirii obiectivelor Revolufliei Române din decembrie 1989, depæøirii grelei moøteniri economice øi sociale læsate de regimul dictatorial°totalitar, construirii unei societæfli democratice, bazatæ pe pluralism politic øi respectarea deplinæ a drepturilor omului. Ne exprimæm øi pe aceastæ cale — în numele guvernului României — gratitudinea pentru ajutorul alimentar în valoare de 80 milioane dolari, oferit cu ocazia vizitei secretarului de Stat al SUA, domnul James Baker, în februarie 1990 la Bucureøti, pentru ajutorul constând în aparaturæ medicalæ øi asistenflæ umanitaræ însumând peste 25 milioane dolari, acordate de guvernul SUA. Evocæm cu aceeaøi gratitudine donafliile primite din partea organizafliilor private øi ale persoanelor particulare din SUA, care se ridicæ la peste 23 milioane dolari. În sfârøit, suntem recunoscætori guvernului SUA pentru deciziile, aduse în ultimele zile la cunoøtinfla Ministerului Afacerilor Externe, de a acorda noi ajutoare umanitare alimentare øi credite în vederea achiziflionærii unor cantitæfli de fliflei, precum øi pentru sprijinul adus procesului de privatizare în cadrul reformei economice promovatæ de guvern. Toate acestea sunt expresii ale unei solidaritæfli cu eforturile guvernului României de a ridica în timpul cel mai scurt posibil nivelul de trai al oamenilor, care se înscriu în cele mai bune tradiflii ale relafliilor româno°americane. Suntem conøtienfli cæ ne aflæm la începutul procesului de democratizare a societæflii, cæ institufliile tinerei noastre democraflii sunt încæ fragile, cæ 1

Publicatæ în „România Liberæ“ din 18 decembrie 1990. 331

ADRIAN NÆSTASE

sechele ale regimului totalitar împoværeazæ încæ climatul socio°politic românesc. Importantæ însæ este hotærârea guvernului României — pe care Ministerul Afacerilor Externe este autorizat sæ o reafirme — de a lucra pentru consolidarea statului de drept, respectarea riguroasæ a drepturilor øi libertæflilor fundamentale ale omului, reforma economicæ øi trecerea la economia de piaflæ, obiective centrale pentru care øi°au jertfit viafla eroii Revolufliei din decembrie 1989. În proclamaflia Parlamentului României adoptatæ cu prilejul primei aniversæri a Revolufliei Române se subliniazæ cæ „realizarea programului de reforme economice, politice øi sociale de care flara are nevoie, nu se poate face decât într°un climat de liniøte øi prin conlucrarea tuturor, prin înflelegerea de cætre toate partidele øi formafliunile politice, de cætre tofli cetæflenii flærii a momentului øi a perspectivei, prin toleranflæ reciprocæ øi, mai ales, prin muncæ“. În acest spirit, Ministerul Afacerilor Externe salutæ, în numele guvernului României, dorinfla exprimatæ în Declaraflia Departamentului de Stat al SUA de a încuraja guvernul øi poporul român sæ acflioneze în direcflia acestor obiective, într°o atmosferæ de pace internæ, liberæ de orice formæ de violenflæ. Acordând o importanflæ specialæ relafliilor sale cu SUA — unul dintre statele cu cele mai vechi tradiflii democratice øi cu responsabilitæfli deosebite în menflinerea pæcii øi securitæflii internaflionale øi în stimularea raporturilor economice dintre state — Ministerul Afacerilor Externe exprimæ øi cu acest prilej hotærârea guvernului României de a dezvolta pe toate planurile raporturile româno°americane, în conformitate cu principiile raporturilor dintre state øi cu celelalte prevederi înscrise în Carta pentru o nouæ Europæ.

17 decembrie 1990 9.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Îi prezint articolul din „Observator“ referitor la Clubul Diplomatic. 332

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– Øedinfla Comisiei de politicæ externæ øi°a schimbat data pentru marfli. – Constantin Ene øi Traian Chebeleu sæ discute cu ambasadorul Zairului despre noul Statut al corpului diplomatic. 9.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Constantin Ene. – Referitor la proiectul de rezoluflie din Consiliul de Securitate privind teritoriile ocupate, sæ facem o notæ la preøedinte øi primul°ministru, sæ arætæm cæ nu sunt probleme. – A sunat Vasile Væcaru. Azi dupæ°amiazæ are loc o øedinflæ a Parlamentului. Cei din PNfi vor sæ ridice problema Basarabiei. De fæcut un punctaj pe problema Basarabiei pânæ la 12.30. 12.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede punctajul referitor la problema Basarabiei. E de acord. Trimit urgent pe Dan Bârliba la Parlament cu punctajul. 13.05 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Problema transformærii ODCD în regie autonomæ: Ene, Diaconu øi DTA sæ redacteze o notæ referitoare la forma de organizare a ODCD, cu referire la Hotærârea Guvernului privind organizarea MAE, care statueazæ cæ ODCD e în structura MAE. Sæ se arate implicafliile acestei decizii. Dacæ se aprobæ, toate chestiunile legate de locuinflele ambasadelor vor fi trimise Secretariatului General al Guvernului. E vorba de interese personale. Dacæ nu se înflelege, ne dæm complet la o parte. Cæ e o structuræ de sprijin, nu biøniflæ. O notæ foarte duræ la primul°ministru cu toate implicafliile. 13.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Observaflii la Cartea Albæ a MAE; sæ°i gæsim un titlu. – De verificat, la Direcflia juridicæ øi a tratatelor (DJT), Protocolul referitor la pedeapsa capitalæ. – Consulii onorifici: de introdus un paragraf la pagina 16. 333

ADRIAN NÆSTASE

– Vizita preøedintelui la UNESCO: tematicæ, detalii. – Direcflia protocolului: care sunt acfliunile organizate pentru corpul diplomatic. – Referitor la informaflii pentru ambasade: e nevoie de intensificarea procesului de schimb de informaflii. Am cerut informaflii de la ministere, dar procesul este abia la început. – De adæugat: tineri angajafli, plus cursul de instruire din iulie–august, plus cursul pentru limbi stræine. – Dotarea cu material informatic, mutarea în noul local. – Plan de rotaflie pentru personalul tehnico°administrativ. – Modificarea conducerii DTA. 17.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De fæcut observaflii la Bilanflul de politicæ externæ al preøedintelui Iliescu. – De fæcut observaflii la reportajul corespondentului televiziunii publice bulgare. – De pæstrat acordul°cadru de colaborare militaræ cu Ungaria la DJT.

18 decembrie 1990 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu Lordului William Deedes, de la „The Daily Telegraph“ (Marea Britanie). 11.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Informez asupra discufliei cu Igor Butnaru de la „România Liberæ“ referitoare la Clubul Diplomatic. – Informez asupra discufliei cu ambasadorul Cubei referitoare la Clubul Diplomatic. – La 15.30 va veni Dumitru Tinu pentru o discuflie cu noi referitoare la Comisia de politicæ externæ din Parlamentul ungar. 14.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Ioan Maxim – De væzut invitaflia pe care urmeazæ sæ i°o adresæm preøedintelui Karamanlis. 334

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– De fæcut un colectiv pentru analizæ privind problemele în legæturæ cu Basarabia, cu oameni de la DAI, DJT øi DE øi cu istorici: sæ ne prezinte probleme juridice, implicaflii în cazul unora sau altora dintre posibilele noastre poziflii. – Implicafliile investigafliei Comisiei de politicæ externæ privind activitatea MAE. 16.15 Adrian Næstase îl primeøte pe Dumitru Tinu, care doreøte clarificæri referitoare la înflelegerile privind relafliile româno°ungare, fæcute cu ocazia vizitei lui Horn în decembrie 1989. Rezultæ un fel de interviu. 17.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte pe Saad Magid Al Faysal, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Irakului, venit pentru consultæri bilaterale. Saad Magid Al Faysal: Bucuros de vizitæ, care°i oferæ øansa de a cunoaøte România øi progresele realizate, de a avea un schimb de vederi asupra relafliilor bilaterale. Mulflumiri pentru posibilitatea de a fi primit øi a expune punctele de vedere irakiene. A discutat pe larg cu Teodor Meleøcanu, inclusiv despre relafliile bilaterale. Are bucuria øi plæcerea de a transmite din partea lui Tariq Aziz salutæri, uræri de sænætate øi succes în misiunea de ræspundere lui Adrian Næstase. Un aspect important al relafliilor bilaterale îl constituie faptul cæ Irakul este dator României peste 1 miliard de dolari. Înainte de 2 august ne°am exprimat disponibilitatea de a ne achita de obligaflii. Dupæ rezolufliile Consiliului de Securitate, rezoluflii nedrepte, care joacæ un rol important în înfometarea poporului irakian, care au produs inclusiv lipsa de alimente pentru sugari, care nu mai primesc lapte, în mod firesc Irakul n°a mai putut sæ°øi achite obligafliile. 335

ADRIAN NÆSTASE

Cu toate acestea, avem posibilitatea de a ne achita. Bani cash nu avem, dar avem fliflei. Irakul este de acord sæ stingæ întreaga datorie cætre România prin livræri de fliflei. Suntem gata sæ livræm cât doreøte România, cât mai rapid. Vefli spune cæ, datoritæ Rezolufliei 661, Comitetul care se ocupæ de aplicarea ei nu permite. Ræspundem cæ o asemene acfliune nu e în folosul Irakului, pentru cæ nu are nimic de câøtigat, ci doar România. România poate spune Comitetului 661 cæ are nevoie de datoria irakianæ. România poate spune, de asemenea, cæ a fost prejudiciatæ din punct de vedere economic de aplicarea sancfliunilor economice contra Irakului. Pentru a uøura povara consecinflelor, putefli solicita sæ se preia petrol irakian în contul datoriei. Adrian Næstase: Sæ le luæm pe rând. Mulflumim pentru ofertæ. Este asemænætor cu a oferi apæ unui cælætor în deøert, foarte însetat. În acelaøi timp, dumneavoastræ øtifli bine situaflia noastræ, extrem de delicatæ. Noi am avut o perioadæ de cvasi°izolare de aproape un an de zile, care mai continuæ, øi luptæm din greu sæ depæøim aceastæ situaflie. Cred cæ suntefli la curent. Ambasadorul dumneavoastræ e un foarte bun analist øi sunt convins cæ v°a transmis toate aceste elemente øi toate aceste eforturi extraordinare pe care le°am fæcut în ultimele luni. Pentru noi ar fi absolut dezastruos sæ creæm unora sentimentul cæ nu respectæm embargoul faflæ de Irak. Suntem aproape siguri cæ alte flæri — anumite flæri — nu°l respectæ sau îl respectæ parflial. Dar, în legæturæ cu noi, chiar færæ sæ fie adeværat, s°au fæcut speculaflii imense cæ existæ un caz de nerespectare a embargoului. Am fost acuzafli, deøi se øtie, deøi øtifli, cæ nu am încælcat embargoul. Capitalul nostru e foarte limitat, atât în plan financiar, cât øi în plan politic. De aceea, trebuie sæ fim extrem de atenfli øi precaufli. E evident cæ poziflia noastræ nu poate fi construitæ decât pe baza rezolufliilor Consiliului de Securitate. Eu aø relua o idee exprimatæ la un moment dat în activitatea Comitetului 661. Acest Comitet a adoptat recent o decizie de sprijin pentru România, urmând ca recomandarea respectivæ sæ fie transmisæ tuturor flærilor, pentru a se încerca compensarea pierderilor suferite de noi. 336

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Irakul e un stat ca oricare altul. Dacæ Irakul, luând cunoøtinflæ de aceastæ decizie a C 661, ar transmite Comitetului cæ a hotærât sæ ajute România conform acestei decizii, mæ întreb care ar putea fi ræspunsul Comitetului. Poate cæ aceasta ar fi o soluflie sæ realizæm ceea ce, în definitiv, øi dumneavoastræ, cu bunævoinflæ, øi noi, din necesitæfli reale, dorim sæ realizæm. Saad Magid Al Faysal: Al doilea punct se referæ la modul în care privim relafliile cu Europa øi cu România în special, stabilitatea øi pacea în zona noastræ. Irakul doreøte relaflii bazate pe interese comune øi respect reciproc cu Europa øi întreaga lume. Suntem încredinflafli de necesitatea stabilitæflii în zona noastræ. Partidul Baas Arab Socialist guverneazæ în Irak de 22 de ani. Are o conducere experimentatæ, care întrefline relaflii largi cu Europa øi chiar cu America. În problemele bilaterale, nu am avut divergenfle cu flærile europene. În relafliile noastre cu Europa øi America, esenflialæ este rezolvarea problemei palestiniene. Aceasta nu e o problemæ de divergenflæ între arabi øi europeni, ci una care ne priveøte direct ca irakieni, din punct de vedere sentimental øi din punctul de vedere al securitæflii noastre. Irakul a suferit de la început din cauza palestinienilor. A participat la toate ræzboaiele cu Israelul. În 1981, Israelul a distrus centrala noastræ nuclearæ, aflatæ în construcflie, cu tehnologie øi sub control european. Singura problemæ serioasæ în relafliile noastre cu Europa e problema palestinianæ. Ce s°a întâmplat în ultimii doi ani? Irakul a fost prezentat Europei øi SUA din punctul de vedere, ostil, al Israelului. Înainte de 2 august 1990, data realizærii unitæflii Irakului, au apærut articole în presa europeanæ care prezintæ Irakul øi conducerea sa ca pe un pericol pentru pacea øi securitatea internaflionalæ. Adeværul e invers: Israelul e pericolul real în zonæ, cu atât mai periculos cu cât a reuøit sæ convingæ Europa cæ Irakul este. Irakul nu va prezenta niciodatæ vreo ameninflare. Dacæ nu ne°am fi opus Iranului, influenfla nefastæ a acestuia s°ar fi extins în toatæ zona øi ar fi înghiflit statele zonei. Europa ar fi trebui sæ se angajeze în conflictul cu Iranul, pentru 337

ADRIAN NÆSTASE

a apæra statele independente din zonæ. Respingând agresiunea iranianæ, Irakul s°a alæturat Europei într°un sistem de apærare a statelor prietene. Europa beneficiazæ de sacrificiile umane øi de potenflialul militar al Irakului, sacrificii fæcute pentru pacea øi securitatea internaflionalæ. Dacæ nu acceptam aceste sacrificii, cum putea Irakul apæra Europa? În 1988 ræzboiul s°a terminat, dar statele din zonæ nu au avut timp pentru a ajunge la un proces de felul celui promovat de CSCE, ca sæ ajungæ la limitarea forflelor militare. Dupæ ræzboi, am încheiat tratate de nerecurgere la forflæ, de apærare comunæ cu o serie de state din zonæ, indicii de bunæ credinflæ a Irakului. În 1988, dupæ ræzboi, OEP a luat decizii foarte importante în direcflia pæcii. Irakul sprijinæ pe Arafat øi propunerile sale paønice. Deci, unde e amestecul Irakului? Ce a fæcut Saddam Hussein pentru a fi un pericol la adresa pæcii øi securitæflii? Israelul a ræspândit aceastæ pærere. Israelul e cel care îøi exprimæ public intenfliile de expansiune pe seama statelor arabe. Acum, emigraflia evreilor din URSS în Palestina — cunoaøte amploarea fenomenului, pentru cæ a fost ambasador al Irakului la Moscova — e una din ameninflærile cele mai serioase la adresa pæcii øi securitæflii în regiune. Irakul trece printr°o situaflie foarte dificilæ, nu pentru cæ ar fi særac sau ar avea o administraflie economicæ proastæ, ci din cauza presiunilor americane, care au cunoscut o escaladare continuæ de la campania declanøatæ împotriva Irakului, dupæ presupusul caz de spionaj, care a culminat dupæ 2 august. Irakul e ameninflat în securitatea sa de SUA øi Israel. Prietenii din Europa spun cæ nu leagæ criza din Golf de cauza Palestinei pentru cæ l°ar recompensa pe Saddam Hussein. Premiul nu va fi pentru Saddam Hussein. De pace va beneficia toatæ lumea. Ræzboiul va afecta pe toatæ lumea, inclusiv Europa. Dacæ va fi ræzboi, se va extinde. Va cuprinde Israelul øi Iordania. Ræzboiul va afecta, færæ îndoialæ, Europa. Necesitatea evitærii ræzboiului ne pune în fafla importanflei punctului de vedere irakian: legætura dintre criza din Golf øi rezolvarea problemei palesti338

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

niene, cum de altfel a procedat øi Europa. Se øtie cæ Europa a tratat øi soluflionat problemele global: drepturile omului, problema securitæflii, dezarmarea, apoi, la CSCE afli rezolvat problemele pe coøuri, dar lucrurile au fost tratate unitar, în concepflia mai largæ a securitæflii europene. Dacæ europenii au putut gæsi un numitor comun, de ce ei nu pot gæsi o legæturæ între criza din Golf øi problema palestinianæ? Dacæ va avea loc, ræzboiul va afecta pe toatæ lumea. La fel, pacea va fi beneficæ pentru toatæ lumea. Adrian Næstase: Poziflia noastræ referitoare la problema palestinianæ e bine cunoscutæ øi nu trebuie repetatæ. Ea ræmâne în continuare aceeaøi. Øi zilele trecute ne reproøa cineva cæ avem aici o ambasadæ palestinianæ. Poziflia noastræ e foarte claræ, inclusiv în ceea ce priveøte problema conferinflei internaflionale. Nu credem foarte mult în teoria legæturii între douæ situaflii conflictuale. Pentru noi, lucrurile evolueazæ astfel: o tezæ generalæ o aplicæm la situaflia particularæ a flærii noastre. Foarte sincer, nu ne°ar face mare plæcere dacæ URSS ar invada România, spunând cæ face asta pânæ Franfla va da înapoi Germaniei Alsacia øi Lorena. De aceea, trebuie sæ ne înflelegefli cæ atunci când afirmæm un punct de vedere ne gândim în mare mæsuræ la propriile noastre probleme øi la implicafliile acestuia pentru noi. Pe de altæ parte, pânæ acum e un lucru pe care vi°l supun atenfliei: în clipa de faflæ, ONU se îndreaptæ spre un standard foarte înalt. Dacæ reuøeøte sæ conducæ spre o soluflie paønicæ a situafliei din Golf, ONU nu va mai putea coborî dupæ aceea, ca nivel de implicare. Acesta va fi un precedent extrem de important pentru soluflionarea problemei palestiniene. Ceea ce afli spus în legæturæ cu CSCE nu cred cæ se aplicæ la situaflia din Orientul Mijlociu. Nu cred cæ e un bun argument, pentru cæ în Europa, dupæ 1975, n°a existat practic nici un conflict deschis. Au fost discutate diferite probleme, dar erau probleme de cooperare, nu conflictuale. 339

ADRIAN NÆSTASE

Acestea sunt câteva gânduri, cu prietenie øi dorinfla de a participa, pe mæsura puterilor noastre, dar øi a ræspunderii care ne revine, la un proces care priveøte rezolvarea situafliei din Golf. Ne°am bucurat de soluflia înfleleaptæ în legæturæ cu cetæflenii stræini din Irak øi credem cæ aceasta e calea prin care, cu inteligenflæ, Irakul poate conduce reglementarea conflictului în direcflia doritæ. Trebuie identificate foarte clar anumite obstacole, anumite acte pentru care Irakul nu poate avea o bunæ audienflæ în opinia publicæ internaflionalæ, øi ele trebuie privite în modul cel mai pragmatic, færæ a se încerca o evaluare, pentru a se vedea dacæ aceste puncte de vedere ale opiniei publice sunt corecte sau nu. Important este cæ existæ øi cæ trebuie înlæturate. Noi am avut aceastæ problemæ luni de zile øi am încercat sæ o tratæm în mod individual. Ideea esenflialæ pentru Irak ar trebui sæ fie aceea a unei soluflii de pace, care sæ°l lase puternic øi care îi va oferi câøtig de cauzæ pe termen lung. Marele avantaj al Irakului în Golf, în raport cu SUA, e cæ se gæseøte acolo. Principala preocupare pentru Irak ar trebui sæ fie conservarea puterii de a negocia øi de a influenfla lucrurile, deoarece timpul va lucra pentru el. De aceea, dupæ pærerea mea, trebuie înflelese unele elemente foarte importante pentru opinia publicæ internaflionalæ, chiar dacæ a le accepta este relativ dureros. E foarte clar, spre exemplu, cæ, pentru diferite motive, nimeni nu va accepta ca Irakul sæ nu se retragæ din Kuwait. Care e marele avantaj al Irakului? Teama de ræzboi a opiniei publice. Irakul ar trebui sæ se adreseze la nivelul acestei temeri de ræzboi øi speranflelor de pace ale opiniei publice. Irakul ar trebui, pe termen scurt, sæ se pregæteascæ pentru prezervarea øi consolidarea intereselor sale pe termen lung, prin adoptarea unui pachet de mæsuri pe care sæ le negocieze bucatæ cu bucatæ, pe diferite canale, plecând de la acceptarea a ceea ce e foarte clar o cerinflæ a opiniei publice: retragerea din Kuwait øi respectul regulilor de drept internaflional. Timpul trebuie folosit pentru asta. Dacæ se ajunge la ultimul moment, la 15 ianuarie, negocierea se va face în grabæ sau sub presiune. 340

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Saad Magid Al Faysal: Nu ne e fricæ. Sæ fifli siguri cæ nu dorim ræzboi, dar dacæ ne va fi impus, nu vom fi înfrânfli øi nu vom pierde. Suntem încrezætori în forfla armatei noastre. Adrian Næstase: Am fost unul dintre cei care au spus cæ cine crede cæ ræzboiul poate fi câøtigat de americani în o zi°douæ se înøealæ foarte tare. Dar un astfel de ræzboi ar afecta nu doar pe cetæflenii irakieni, ci øi interesele pe termen lung ale Irakului. Irakul are øansa istoricæ de a deveni un centru de putere foarte important în regiunea sa, dacæ va juca pe cartea pæcii. Dacæ se va ajunge la ræzboi, poziflia Irakului se va deteriora øi mai mult. Dar în scenariul meu, flara dumneavoastræ acflioneazæ pentru gæsirea unor elemente de apærare a intereselor pe termen lung ale Irakului. Eu aø pregæti pentru fiecare dintre aceste probleme aflate în litigiu o negociere cu o flaræ anume øi aø încerca sæ obflin cât mai multe avantaje în schimbul a ceea ce ar fi elementul esenflial al solufliei: retragerea din Kuwait. Referitor la legætura crizei care are în centrul ei Irakul cu problema palestinianæ, în mod formal, juridic, nu poate fi acceptatæ aceastæ legæturæ. Asta chiar dacæ toatæ lumea e conøtientæ cæ în plan politic øi moral aceastæ legæturæ. Aø folosi øi acest element, pentru ca, færæ a forfla elementul juridic, sæ obflin o legæturæ implicitæ, care sæ deschidæ perspective de evoluflie în abordarea lor simultanæ. Existæ un teren de negociere bun pentru Irak øi sunt convins cæ vefli øti sæ folosifli acest avantaj. Dacæ afli considera în orice moment cæ noi, într°o formæ sau alta, putem sprijini aceste eforturi, o vom face cu cea mai mare prietenie. Saad Magid Al Faysal: Mulflumesc. Un ultim punct: ce anume am cere de la România. SUA încearcæ sæ convingæ un cât mai mare numær de state sæ trimitæ forfle în Golf. Cu aceastæ ocazie, aø exprima aprecieri pentru faptul cæ România n°a urmat exemplul altor flæri, în special din imediata vecinætate a Irakului. Sper 341

ADRIAN NÆSTASE

cæ America nu va reuøi în încercarea ei øi cæ România va ræmâne fermæ pe poziflie, respingând trimiterea de forfle militare în Golf. Speræm ca România sæ continue presiunile în direcflia unei soluflionæri paønice. România poate sæ acflioneze intens øi serios pentru a conøtientiza opinia publicæ în legæturæ cu pericolele ræzboiului pentru zonæ øi pentru întreaga lume. România ar putea sæ pledeze pentru ridicarea embargoului pentru alimente øi medicamente, în special pentru copii, embargo care vine în contradicflie flagrantæ cu drepturile omului. România are un rol important øi o poziflie claræ în problema palestinianæ. Credem cæ e capabilæ sæ aibæ o poziflie mai claræ øi un rol mai mare în direcflia soluflionærii paønice, inclusiv în ceea ce priveøte reglementarea crizei din Golf øi a problemei palestiniene, øi a susflinerii necesitæflii soluflionærii problemelor în mod global. Adrian Næstase: Am reflinut aspectele enunflate. În ceea ce priveøte forflele militare, chiar dacæ pentru anumite motive vom face anumite gesturi, nu avem de gând sæ trimitem trupe combatante. În legæturæ cu al doilea aspect, vom face tot ce depinde de noi pentru o soluflie paønicæ. Aceastæ opfliune a noastræ am prezentat°o foarte clar în discuflia cu secretarul de Stat James Baker øi cu secretarul general al ONU. Pericolele ræzboiului le prezentæm în permanenflæ în ziarele noastre. Opinia publicæ din flara noastræ nu sprijinæ folosirea forflei. Referitor la embargo, eu personal împærtæøesc punctul dumneavoastræ de vedere. Dacæ va exista cea mai micæ posibilitate de a asigura medicamente pentru copii, într°o formulæ care sæ nu implice pentru noi nici un blam politic internaflional, vom sprijini o asemenea formulæ. Noi înøine suntem lipsifli de medicamente. Avem probleme cu orfelinatele øi cu copiii handicapafli, ceea ce adesea se reflectæ în stræinætate împotriva noastræ. Suntem foarte sensibili la aceste lucruri øi vom face tot ce e posibil. M°am bucurat sæ væ cunosc øi sæ avem aceastæ posibilitate de a ne întâlni. Transmitefli domnului vicepremier øi ministru de Externe Tariq Aziz cele mai 342

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

bune gânduri øi uræri de sænætate øi cât mai multæ energie în aceastæ perioadæ grea øi complexæ pentru flara dumneavoastræ. Saad Magid Al Faysal: Mulflumiri. Primirea se terminæ la 18.30. 20.35 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Larry C. Napper, consilier politic la Ambasada SUA. Adrian Næstase: Transmite scrisoarea sa de ræspuns pentru James Baker. Pune în discuflie noua Declaraflie a Departamentului de Stat, referitoare la cetæflenii americani care cælætoresc în România: cum trebuie sæ o luæm? Acesta e mesajul Ambasadei? Larry C. Napper: E o declaraflie de precauflie, care se elibereazæ pentru orice flaræ unde sunt cetæfleni stræini. E pentru americani. Nu are semnificaflie politicæ. Adrian Næstase: Aceastæ declaraflie va fi folositæ într°un anumit fel de politicienii noøtri. E un mesaj negativ pentru oamenii de aici. E o contrabalansare a declarafliei anterioare. Din nefericire, aceasta va afecta impactul pozitiv al declarafliei anterioare. Larry C. Napper: Nu asta a fost intenflia noastræ. E un „travel advisory“. Adrian Næstase: Am aprecia sæ clarificæm poziflia dumneavoastræ. Larry C. Napper: E o chestiune de rutinæ. Noul aviz de precauflie expiræ la 15 ianuarie. Va fi ridicat. Adrian Næstase: Lucrurile se leagæ. Apreciem mesajul dat de Alan Green în „România Liberæ“. Larry C. Napper: Vom trimite textul integral. Declaraflia nu are semnificaflie politicæ. E numai un îndemn pentru americanii din România sæ stea departe de demonstraflii. Va spune asta dacæ va fi întrebat de jurnaliøti. Adrian Næstase: Dacæ vor fi ziariøti interesafli de explicaflii, îi vom sfætui sæ ia legætura cu Ambasada. Audienfla se terminæ la 20.50. 343

ADRIAN NÆSTASE

19 decembrie 1990 9.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Probleme legate de conflinutul Declarafliei privind Basarabia. – Telegramæ la Bruxelles: dacæ ajutoarele CEE pentru România øi Bulgaria øi modul de departajare sunt publice. 11.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la cocteilul oferit de MAE pentru corespondenflii stræini de presæ acreditafli la Bucureøti. Adrian Næstase pleacæ la ora 12.00. 13.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede comunicarea de la Aurel Dragoø Munteanu referitoare la declanøarea ræzboiului cu Irakul. – Marcel Dinu face o analizæ în legæturæ cu punctele de vedere ale partidelor româneøti în legæturæ cu formarea unui guvern de colaborare naflionalæ. 15.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la øedinfla Comisiei de politicæ externæ, prezidatæ de dr. Dumitru Cælueanu, vicepreøedinte al Comisiei. 19.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Seara de colinde, organizatæ la Hotelul Intercontinental (Sala Rondæ) pentru corpul diplomatic din Bucureøti. 21.15 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Alexandru Bârlædeanu are nevoie de un dosar de relaflii cu Israelul. Pleacæ la 9 ianuarie, la invitaflia Knessetului. – Scrisoarea pentru Clubul Diplomatic. – Vede telegrame urgente. 344

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– Green øi Napper vor veni mâine pentru a fi informafli asupra vizitei irakianului.

20 decembrie 1990 9.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede o comunicare de la Belgrad, prin care Irakul propune o breøæ în embargo. – Îl informez despre problemele pe care urmeazæ sæ le ridic la conferinfla de presæ. – Evaluare — 5–6 minute — despre politica externæ româneascæ la un an de la Revoluflie. Probleme abordate în conferinfla de presæ: sesiunea de la Roma a Consiliului European; vizita ministrului de Externe al Sudanului; vizita adjunctului ministrului de Externe al Irakului; poziflia faflæ de problemele din Orientul Mijlociu; vizita lui Neagu în Finlanda; negocierile militare de la Viena; interviul lui Adrian Næstase pentru corespondentul Radioteleviziunii ungare; probleme curente. 13.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la Clubul Diplomatic: Tribunalul Suprem a amânat judecarea recursului nostru pânæ la 7 februarie. 15.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De discutat cu cei de la Ministerul Agriculturii sæ se ocupe masiv de problemele privitoare la ajutoarele alimentare. Dosar cu ajutoarele de la CEE, dar øi cu aranjamente bilaterale de acest gen. – Sæ facem o scrisoare prin care sæ argumentæm necesitatea øi urgenfla înfiinflærii unei subcomisii pentru integrarea europeanæ a Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului. 345

ADRIAN NÆSTASE

– Celulæ de crizæ pe Rusia øi Moldova, dupæ valul de demisii din Parlamentul URSS. Constantin Ene sæ urmæreascæ øi sæ ne spunæ cine a ieøit. Sæ stabilim o legæturæ permanentæ cu Rompres øi Radioul public. Referentul de spafliu, plus un jurist sæ facæ øi ei parte din celulæ. Informare zilnicæ pentru Adrian Næstase, Petre Roman øi preøedintele Ion Iliescu, ca øi pentru Parlament. Sæ se facæ evaluæri øi scenarii de evoluflie. 17.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, îl primeøte în audienflæ pe Alan Green Jr., ambasadorul SUA la Bucureøti. Adrian Næstase: Irakienii nu au avut practic nici un mesaj. Au încercat sæ ne ofere petrol. Au cæutat sæ ne explice legætura dintre criza care îi are drept protagoniøti øi problema palestinianæ. Am prezentat punctul nostru de vedere, acela cæ o astfel de legæturæ nu existæ . A fost mai mult sau mai puflin o discuflie. Au cerut câteva lucruri României referitor la situaflia din Golf: sæ nu participæm la efortul militar, sæ sprijinim reglementarea paønicæ øi o rezolvare globalæ. Ne°au oferit petrol øi pentru a sprijini ideea unui ajutor umanitar în alimente pentru copii. Le°am spus cæ, în legæturæ cu alimentele øi medicamentele, noi înøine suntem în crizæ øi cæ suntem sensibili la aceste probleme. Am spus cæ sprijinim ideea, dar nu vrem sæ purtæm steagul. Alan Green Jr.: E prima vizitæ din turneu? Adrian Næstase: Da. Alan Green Jr.: S°a ridicat problema datelor°limitæ din rezoluflie? Adrian Næstase: Le°am spus foarte clar cæ e bine sæ înceapæ acum negocierile, sæ nu intre în crizæ de timp. Altfel, vor fi soluflii mai proaste pentru ei. Reacflia lui a fost cæ nu se tem de ræzboi. Am insistat sæ nu lase totul pe ultimul moment. 346

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Alan Green Jr.: Væ aduc un articol de presæ din „Christian Science Monitor“ referitor la România. E foarte bun pentru România. Referitor la demisia lui Øevarnadze1, e o lovituræ de proporflii. Ce reacflie avem? Adrian Næstase: Urmærim cu atenflie. Sper sæ fie doar un aranjament, un joc. Poate cæ Gorbaciov a vrut sæ ræspundæ conservatorilor, sæ micøoreze presiunea pe care aceøtia o exercitæ asupra sa. Forflele conservatoare în URSS sunt din nou în frunte, nu numai militarii, ci øi Iakovlev, de la Ministerul de Interne. Gorbaciov e împins spre o anumitæ soluflie autoritaræ, spre un regim de mânæ forte. Poate cæ e un semnal cæ are nevoie de mai mult ajutor. Alan Green Jr.: Credem cæ Gorbaciov a fost luat prin surprindere. Adrian Næstase: Cred cæ øtia. Gorbaciov øi Øevarnadze sunt prieteni. Brian Flora (consilier al Ambasadei SUA): E MAE român legat de declaraflia de independenflæ a Moldovei? Øtiu cæ existæ o presiune ca guvernul României sæ se implice. Adrian Næstase: Nu este momentul. PNfi, neavând ræspundere guvernamentalæ, este liber sæ spunæ ce doreøte. Vor sæ câøtige capital politic, foarte bine, dar sæ se gândeascæ la consecinflele unor poziflii lipsite de viziune. Færæ Gorbaciov în fruntea URSS, sau a°i crea acestuia øi mai multe probleme, ar însemna îngheflarea a tot ce e proces democratic în Uniunea Sovieticæ. Alan Green Jr.: Ce pærere are România în legæturæ cu rolul militarilor în URSS? Adrian Næstase: Întotdeauna au fost o forflæ. Au fost privilegiafli: salarii, prestigiu public. Acum revin acasæ din stræinætate, de la un nivel de trai mai ridicat. Au nevoie de case, de joburi. E o problemæ serioasæ øi le va fi greu sæ reziste tentafliei de a se afirma ca un actor major în politica internæ. De aceea l°au atacat pe Øevarnadze. 1

Eduard Øevarnadze a demisionat în mod cu totul neaøteptat la 20 decembrie 1990, aparent ca formæ de protest împotriva politicii tot mai nepopulare adoptate de Mihail Gorbaciov. În noiembrie 1991, a revenit în funcflie dupæ puciul din august împotriva lui Gorbaciov, pânæ la dezmembrarea Uniunii Sovietice, la 31 decembrie 1991. 347

ADRIAN NÆSTASE

În termeni de Real Politik, sovieticii au pierdut pentru moment Orientul Mijlociu. Audienfla se terminæ la 17.35. 17.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede declaraflia MAE referitoare la demisia lui Øevarnadze. – Telegrame curente.

21 decembrie 1990 La Ministerul Afacerilor Externe are loc o ceremonie cu ocazia intrærii în vigoare a primelor douæ acorduri încheiate între România øi Republica Coreea — Acordul comercial øi Acordul de cooperare economicæ, tehnicæ øi øtiinflificæ. Adrian Næstase, ministru de Externe, Napoleon Pop, secretar de Stat la Ministerul Comerflului øi Turismului øi Lee Hyun Hong, ambasadorul Republicii Coreea, rostesc scurte alocufliuni, în care subliniazæ importanfla acestor documente pentru dezvoltarea relafliilor economice øi comerciale între douæ flæri. 11.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o întâlnire cu presa românæ. Întâlnirea se terminæ la 12.45. 13.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede declaraflia MAE japonez referitoare la aniversarea Revolufliei Române. 18.45 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la Centrul European de Culturæ al lui Mircea Malifla: Constantin Ene sæ facæ o notæ de propuneri la guvern, arætând øi cæ se pune problema unui sediu nou, în clædirea pentru ONG°uri. 348

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

22 decembrie 1990 13.00 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De discutat programul de vizite pentru preøedintele Ion Iliescu în luna ianuarie. De cerut de la ambasade o situaflie la zi: Moscova, China, Italia, Franfla; ræspunsul pânæ miercuri. – De væzut programul de vizite pentru preøedinte pentru februarie øi martie.

24 decembrie 1990 10.40 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Stadiul pregætirii vizitei lui în Egipt, prima vizitæ în flærile arabe. Pleacæ împreunæ cu Meleøcanu. – În Golf se risipeøte cu mare uøurinflæ timpul. – Sæ avem fiøe privitoare la pozifliile SUA, CEE, URSS, alfli actori majori etc. – Problema legæturii crizei irakiene cu aceea din Palestina – De ce mergem în Egipt, ce vrem sæ obflinem în cadrul vizitei, inclusiv pe plan economic, problema creanflelor. 11.50 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, se întâlneøte cu istorici pentru a discuta despre reacfliile la Decretul preøedintelui Gorbaciov. Adrian Næstase: Toatæ lumea face eforturi sæ°l salveze pe Gorbaciov, dându°i ajutor politic øi economic. Conflictele interetnice din URSS au cæpætat un caracter exploziv. Se discutæ refacerea structurii Uniunii Sovietice. Presiunea militarilor devine un factor de risc suplimentar, pentru cæ militarii se referæ la refacerea statutului øi influenflei de superputere. 349

ADRIAN NÆSTASE

Problemele sociale create de soldaflii retraøi din Afganistan øi din Europa de Est sunt greu de rezolvat cu resursele pe care le au. Demisia lui Øevarnadze a creat o zonæ de fræmântæri: au apærut reacflii foarte puternice în SUA, în special. La noi sunt forfle politice care supraliciteazæ atitudini rusofobe øi antisovietice, sovieticii reacflioneazæ dur. Decretul lui Gorbaciov e un fel de ultimatum dat Republicilor din componenfla Uniunii. Va trebui sæ luæm poziflie publicæ. Viorica Moisuc: Pactul Ribbentropp°Molotov: sovieticii spun cæ mai poate fi vorba doar de o condamnare moralæ. Lucrurile sunt complicate de Tratatul de pace din 1947, care a stabilit graniflele actuale ale URSS. Deci nici vorbæ sæ ne putem gândi la anularea consecinflelor Tratatului de pace în ceea ce priveøte România. În ceea ce priveøte flara noastræ, situaflia României e mai complicatæ ca a flærilor baltice. Ucraina a luat teritorii româneøti øi de la Nord øi de la Sud. Basarabia nu mai e aceeaøi din 1940. În Bucovina de Nord nu se poate acfliona decât pe bazæ de societæfli culturale. În Moldova sovieticæ, oamenii nu prea înfleleg cæ sunt români: conøtiinfla naflionalæ a fost atrofiatæ prin sovietizare øi prin construirea identitæflii moldoveneøti . Adrian Næstase: Încercæm sæ nu pierdem ce s°a realizat. Decretul lui Gorbaciov riscæ sæ opreascæ sau chiar sæ dea înapoi acest proces de deschidere a comunicærii cu cei de peste Prut. Strategia noastræ e sæ se meargæ pe schimbærile interne din republici, „tren“ care sæ ducæ øi Moldova, care nu trebuie sæ vinæ în prim°planul schimbærilor din URSS. Unii vor sæ ne împingæ la asta, pentru a distruge relafliile noastre cu sovieticii øi, eventual, sæ creeze precedente, pe care sæ le speculeze în folosul lor. Atitudinea noastræ referitoare la Pactul Ribbentropp°Molotov ræmâne de stabilit mai nuanflat; ce facem noi sæ nu fie prea puflin øi nici prea ostentativ. 350

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Eugen Preda: Referitor la Decretul lui Gorbaciov: reacflia din presa internaflionalæ n°a fost defavorabilæ României. „Reuters“ pune accentul pe distrugerea republicilor gægæuzæ øi transnistreanæ. Ar fi foarte bine sæ fie trimis la Chiøinæu un membru al guvernului, cunoscætor de limba rusæ, pentru discuflii neoficiale, confidenfliale, sæ afle ce vor, însoflit de un reprezentant neoficial, un om de culturæ, care, la rândul lui, sæ ia pulsul elitelor intelectuale locale. Referitor la Pactul Ribbentropp°Molotov, care e decizia Republicii Moldova în legæturæ cu Pactul? Sæ avem textul lor. Existæ o documentare gata pregætitæ în legæturæ cu Pactul. Cristian Popiøteanu: Sunt patru volume, gata pregætite la Arhivele Statului. Eugen Preda: Sæ traducem toate documentele sovietice. De pe acum, un grup de istorici români sæ meargæ la Chiøinæu, în arhive, sæ ne trimitæ toate documentele de care avem nevoie. Cristian Popiøteanu: Sæ nu reacflionæm emoflional. Demonstraflia la Ambasada URSS, care nu are neapærat legæturæ cu patriotismul, nu este ræspunsul cel mai potrivit. Din pæcate, exercitarea funcfliilor lui Gorbaciov începe cu România. La Chiøinæu, starea de spirit e în favoarea independenflei, dar existæ o teamæ realæ în legæturæ cu reacflia Moscovei. Nu se pune problema alipirii Basarabiei la România. În Bucovina de Nord situaflia e dramaticæ, tragicæ. Acolo nu se poate face nimic. Ucraina anuleazæ totul. Aminteøte de duritatea polifliei ucrainene în cazul celor doi corespondenfli de la „Magazin Istoric“ aflafli la Cernæufli. Visul în Bucovina de Nord e sæ se uneascæ cu Moldova. O reamintire a contextului din 1939 e cea mai bunæ formæ de punere a problemei. Referitor la consecinflele Tratatului de Pace din 1947, dacæ punem oficial problema Basarabiei, ungurii sunt absolut hotærâfli sæ avanseze pe autonomia Transilvaniei. Ungurii sponsorizeazæ absolut toate manifestærile „øtiinflifice“ despre autonomie. O „Carte Albastræ“ istoricæ s°ar impune. 351

ADRIAN NÆSTASE

Eugen Preda: La 25 decembrie, au loc alegeri în „Republica Transnistreanæ“. Neagu Udroiu e de ieri la Chiøinæu øi se întoarce duminicæ. Cristian Popiøteanu: „Cartea Albastræ“ sæ fie gata la sfârøitul lunii septembrie anul viitor, sub egida MAE sau a Academiei Române. Sæ fie aici øi pozifliile sovietice actuale, nu ale Moldovei, pentru a pæstra nuanflele. Sunt importante relafliile politice, dar øi cele economice cu URSS. Sunt istorici care au scris despre Pactul Ribbenteropp°Molotov. Viorica Moisuc: Prezintæ cærfli scrise de ea pe aceastæ temæ, care aøteaptæ sæ fie tipærite. Revista „Basarabia“ de la Chiøinæu cere articole de la noi. Adrian Næstase: Avem de elaborat un plan pe termen scurt øi unul pe termen lung. Mai sunt în Arhiva MAE sinteze øi documente nefolosite. Dan Berindei: Lucræm pe un plan de strategie. Unele cærfli trebuie sæ fie publicate øi în limbi stræine. Pe termen scurt, nu putem ræmâne cu capul în nisip. E nevoie de o luare de poziflie publicæ. Trebuie fæcutæ o declaraflie referitoare la Pactul Ribbenteropp°Molotov. Viorica Moisuc: O declaraflie a MAE, cu fapte istorice. Cristian Popiøteanu: O Carte Albæ. Ion Chiper: Sæ ne concentræm pe moment. Ce scenarii pot decurge din Decretul Gorbaciov? Sæ avem øi o rezervæ de negociere. Sæ nu punem odatæ toate argumentele pe masæ . Declaraflia profitæ de conjunctura internaflionalæ øi oferæ sprijin pentru puterea centralæ, în relafliile ei tot mai agitate cu republicile, dar øi pentru a întæri poziflia URSS în criza din Golf. Toate duc la consolidarea puterii centrale. Nu întâmplætor e atacatæ hotærârea Moldovei referitoare la Pactul Ribbenteropp°Molotov. S°ar putea ca lucrurile sæ urmæreascæ o bætaie mai lungæ, când se va pune øi problema limbii oficiale etc. 352

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Gægæuzii øi transnistrenii pot declara cæ nu sunt satisfæcufli de mæsurile luate de Chiøinæu. Asta va da prilej lui Gorbaciov sæ ia mæsuri. Sæ încercæm sæ solidarizæm pe alflii din Uniune. Noi nu vom avea sprijin internaflional. Principalul e sæ salvæm ce au obflinut moldovenii. Adrian Næstase: Textul lui Gorbaciov e un compromis între cererile moldovenilor øi ale rusofonilor. Preflul e foarte mare. Trebuie sæ avem în vedere reacflia noastræ internæ, dar øi reacflia din Moldova. Ultimatumul e incalificabil. Care e riscul mai mare: îngheflarea pe lucrurile deja obflinute sau acceptarea acestor cereri pentru a nu provoca puterea centralæ øi a menfline libertatea de miøcare? Eugen Preda: Ieri a fost votatæ Legea unionalæ prin care armata poate interveni în republici, în caz de nevoie. Azi, purtætorul de cuvânt al MAE sæ se refere la întrebarea unui gazetar, referitoare la implicarea unor persoane din România în Moldova. Sæ se spunæ cæ vom face cercetæri. Radio ne poate transcrie prompt tot ce spun Radio Moscova øi Radio Chiøinæu în limba românæ, texte pe care le pot transmite prin fax. Adrian Næstase: Sæ numim doi responsabili pentru a asigura rapid legætura. De la noi sæ se ocupe Ion Diaconu. Dan Berindei: Sæ începem documentarul istoric de la momentul 1812. Nicolae Fotino: Sæ°l avem în vedere øi pe Florin Constantiniu. Fundamentul e elementul politic al analizei. MAE sæ discute cu opoziflia, cu scopul de a obfline sprijin pentru o poziflie structuratæ, care sæ devinæ poziflia oficialæ a României în cazul acestei probleme sensibile. Adrian Næstase: Cei din PNfi°cd, Linia Maniu°Mihalache, au contacte foarte dese cu moldovenii. Sæ urmærim implicafliile acestor contacte. 353

ADRIAN NÆSTASE

Nicolae Fotino: Trebuie fæcute eforturi de imagine øi în stræinætate, la Londra, Washington, Paris. Trebuie sæ prezentæm guvernelor occidentale aceastæ problemæ, care ne priveøte direct. Dan Berindei: Opinia publicæ occidentalæ e de partea lui Gorbaciov, nu numai guvernele. Nicolae Fotino: Trebuie sæ facem echipe care sæ meargæ în stræinætate pentru sensibilizarea opiniei publice. Opinia publicæ poate juca un rol esenflial în aceastæ problemæ. Dan Berindei: Ne°am izbit ridicol de problema gægæuzilor. S°a fæcut o acfliune de propagandæ din partea URSS. Noi nu facem nimic pentru a o contracara. Tofli îi plâng pe gægæuzi, dar nimeni nu zice nimic de milioanele de moldoveni. Romulus Neagu: Trebuie sæ prezentæm guvernului o listæ de propuneri. Emisari la Moscova øi în stræinætate. Moldovenii nu pun în nici un fel problema alipirii. Trebuie fæcutæ o declaraflie azi, în care sæ luæm atitudine øi sæ repetæm câteva coordonate ale problemei øi ale relafliilor noastre cu URSS. Care e problema esenflialæ? O mare provocare pusæ la cale de ruøi, „Republica Gægæuzæ“, pentru a lovi în Moldova. Declaraflia guvernului sæ menajeze totuøi relafliile cu URSS. Pe celælalt plan, sæ vinæ buldozerul istoric, sæ dærâme eøafodajul de manipulæri ale realitæflii în problema Basarabiei. În plus, e utilæ øi poziflia opozifliei. Când sunt abordæri duse la extremæ, avem ocazia sæ ne delimitæm, øi astfel poziflia moderatæ devine mai pregnantæ. Punctul 1 — demolarea Pactului Ribbentropp°Molotov. Punctul 2 — sprijinirea schimbærilor democratice din Moldova, declararea suveranitæflii etc. Sæ spunem clar cæ moldovenii sunt români. Steagul, limba, imnul, stema: ce reprezintæ, dacæ nu expresia suveranitæflii? Punctul 3 — chemarea la evitarea recurgerii la forflæ. Ei se tem de mæcelul care poate veni de la ucraineni. 354

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Sæ nu ne referim în nici un fel la Tratatul de Pace de la Paris, din 1947. În schimb, sæ ne referim la Actul final de la Helsinki, la recenta Conferinflæ CSCE de la Paris. Orice am zice despre alipire e un deserviciu pe care ni°l facem øi°l facem øi moldovenilor. De acord sæ ajutæm la editarea unor publicaflii la Chiøinæu. Domnul Andrei Pleøu are niøte rezerve cu prioritæflile. Moldovenii spun cæ Tratatul Unional e un dezastru pentru ei. Constantin Ene: Va fi a doua provocare pentru noi, atunci când moldovenii vor fi forflafli sæ se pronunfle asupra Tratatului Unional. Dacæ se pronunflæ pentru Tratat, în condifliile suveranitæflii, se creeazæ o situaflie juridicæ nouæ. Viorica Moisuc: Cum sunt legæturile cu Ucraina? Adrian Næstase: Ucraina doreøte sæ°øi creeze argumente pentru o politicæ externæ separatæ. Ucrainenii au fæcut înflelegeri cu ungurii øi polonezii. Am spus ucrainenilor cæ facem cu ei „ce le dæ voie“ Moscova øi cât vor ei sæ avanseze. Pe plan economic, trebuie sæ stabilim deja legæturi. Dar, sæ vedem dacæ putem face ceva cu ei în plan politic. Concluzii provizorii: Sæ facem un grup de lucru, cu participarea dumneavoastræ, care sæ aibæ øi un coordonator din partea istoricilor, øi un altul de la noi, Ion Diaconu. De fæcut o notæ cu ideile apærute aici — un plan strategic, pe diferite niveluri — relaflii cu Centrul, cu Chiøinæul øi Kievul, ajutor pentru publicaflii, contacte diverse. Pe termen mediu, sæ elaboræm un document de sintezæ, dar øi o Carte Albæ. De pus rapid la punct un mecanism de cooperare. Acfliuni imediate: o declaraflie, pe care nu o putem evita; foarte bine prezentatæ structura ei de Romulus Neagu. Oportunitatea declarafliei este evidentæ pentru opinia publicæ internæ øi din Moldova. 355

ADRIAN NÆSTASE

Sæ discutæm necesitatea unui contact politic cu sovieticii, respectiv cu ambasadorul URSS. Poate chiar cineva sæ meargæ la Moscova, pentru o consultare. Øedinfla se ridicæ la 13.40. 19.50 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu. – De dat telefon lui Aurel Dragoø Munteanu pentru comentarii privind vizita în Egipt. – Referitor la Declaraflia privind Decretul lui Gorbaciov: Petre Roman a vorbit azi cu Mircea Druc, care l°a avertizat cæ lucrurile vor cunoaøte evoluflii øi mai dificil de gestionat. Deci, sæ mai stæm cu Declaraflia. Romulus Neagu insistæ sæ dæm acum Declaraflia. 21.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Referitor la Declaraflia privind Moldova, Petre Roman doreøte sæ mai aøteptæm înainte de a o da publicitæflii. – Un exemplar merge la Petre Roman øi un exemplar ræmâne la Romulus Neagu, cu douæ amendamente: aprecierile privind Pactul Ribbentropp-Molotov sunt mult prea puternice; e nevoie de un compromis inteligent cu formula din Decretul lui Gorbaciov; insistæm prea mult pe împlinirile Revolufliei.

25 decembrie 1990 6.15 La Minister, pentru a lua ræspunsul de la New York: Dintre toate flærile arabe, Egiptul pare a fi cel mai anti°Irak, cu excepflia Kuwaitului øi Arabiei Saudite. Mubarak e pus în discuflie øi atacat permanent de aparatul de propagandæ de la Baghdad, iar trupele egiptene au constituit prima formaflie de luptæ arabæ care s°a alæturat alianflei anti°Hussein. Diplomaflii egipteni la ONU îøi manifestæ deschis preferinfla pentru o soluflie militaræ, chiar dacæ Mubarak a declarat cæ nu va participa la un atac asupra teritoriului Irakului. 356

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

O mare sensibilitate manifestæ egiptenii øi faflæ de problema palestinianæ, cu toate cæ menflin contacte relativ bune cu Israelul. În ceea ce priveøte Ierusalimul, poziflia Egiptului e comunæ cu a lumii arabe. Nuanflele apar când se discutæ modalitæflile de rezolvare a crizei, Egiptul recunoscând superioritatea militaræ a Israelului faflæ de arabi. Consideræ cu numai unitatea politicæ øi influenfla Washingtonului poate sæ convingæ Israelul sæ cedeze pânæ la urmæ. În condifliile când se evocæ tot mai mult posibilitatea unui ræzboi în Golf, Egiptul cautæ sæ joace un rol cât mai proeminent în lumea arabæ. Refacerea unitæflii arabe, distruse de Irak prin acfliunea împotriva Kuwaitului, poate asigura din nou Egiptului conducerea regionalæ, cu atât mai mult cu cât se va afla în tabæra învingætoare. O acfliune diplomaticæ freneticæ a cuprins de curând capitalele arabe. Semnificative în acest sens sunt inifliativele algeriene. Din punctul de vedere al flærilor din coaliflie, orice soluflie de compromis este exclusæ, iar intenfliile unor flæri arabe de a intra în negocieri, plecând de la retragerea parflialæ a Irakului din Kuwait, sunt considerate inacceptabile. În Consiliul de Securitate au fost suspendate orice referiri la situaflia din Golf, respectându°se strict prevederile Rezolufliei 678. 7.10 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, pleacæ la Cairo, în vizitæ oficialæ la invitaflia lui Esmat Abdul Meguid, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt. Declaraflie acordatæ Agenfliei „Rompres“ de Adrian Næstase, ministrul de Externe al României, la plecarea la Cairo, unde întreprinde o vizitæ oficialæ la invitaflia omologului sæu egiptean. Începând de astæzi, 25 decembrie 1990, la invitaflia domnului viceprim°ministru øi ministru al Afacerilor Externe al Egiptului, domnul Esmat Abdul Meguid, voi efectua o vizitæ oficialæ de douæ zile la Cairo. Cu aceastæ ocazie voi aborda, cu ministrul egiptean al Afacerilor Externe, ansamblul relafliilor bilaterale dintre România øi Egipt prin 357

ADRIAN NÆSTASE

prisma definirii unor noi modalitæfli de dezvoltare a acestora în noile condiflii create ca urmare a Revolufliei din flara noastræ, din decembrie 1989, a angajærii României pe calea democrafliei øi pluralismului politic, a trecerii la economia de piaflæ. În acelaøi timp, vom discuta øi o serie de probleme internaflionale de interes reciproc, între care, desigur, criza din Golf va ocupa un loc deosebit de important, cunoscut fiind faptul cæ atât România, cât øi Egiptul sunt profund afectate de situaflia actualæ din zonæ. Toate aceste teme sunt, de altfel, dezvoltate într°un important mesaj pe care domnul Ion Iliescu, preøedintele României, îl transmite, prin intermediul meu, domnului Hosni Mubarak, preøedintele Egiptului. În cursul vizitei am, de asemenea, programatæ o discuflie cu domnul Maurice Makramallah, ministru de stat pentru cooperarea internaflionalæ a Egiptului, care va fi consacratæ aspectelor concrete ale cooperærii româno°egiptene în domeniul economic øi comercial. Sunt prevæzute øi alte întâlniri, inclusiv pe linie parlamentaræ, cu preøedintele Adunærii Poporului øi al Consiliului Consultativ Shoura, care flin seama de faptul cæ din delegaflia românæ fac parte øi doi senatori — domnul Sorin Nichifor Vornicu, din partea FSN, øi domnul Adrian Manolache, reprezentând Partidul Ecologist Român. Sosirea la Cairo la 9.50. 12.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are convorbiri oficiale cu Esmat Abdel Meguid 1, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt. Abdel Meguid: Salutæ prezenfla domnului Adrian Næstase la Cairo. (vorbeøte în limba francezæ) Profitæ de ocazie sæ ne spunæ cæ e fericit sæ ne vadæ la Cairo 1

Esmat Abdul Meguid. Om politic øi de stat egiptean. Ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt (1984–1991). 358

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Se bucuræ cæ Adrian Næstase e de formaflie jurist, ca øi el. Ne ureazæ bun venit la Cairo. Egiptul øi România au relaflii foarte vechi øi foarte puternice. Azi særbætorifli aniversarea Revolufliei voastre democratice. Pentru noi e o rafliune specialæ de bucurie cæ suntefli pe calea democrafliei øi justifliei sociale. Øtie cæ avem dificultæfli. Speræ — e sigur — cæ poporul român va øti sæ depæøeascæ dificultæflile, sæ pæstreze ceea ce a obflinut prin jertfe în urmæ cu un an. Egiptul e interesat în strângerea relafliilor bilaterale în toate domeniile. Vizita deschide o paginæ nouæ în relafliile existente. Depinde de Adrian Næstase cum vom conduce discuflia. Adrian Næstase: Este un mare privilegiu de a fi aici, într°o flaræ prietenæ, chiar în ziua de Cræciun. Vine cu speranfla de a putea da o mânæ de ajutor pentru dezvoltarea relafliilor bilaterale øi de a lucra împreunæ pentru a contribui la soluflionarea unei crize foarte profunde în relafliile internaflionale. Nu putem sta pasivi în fafla unei evoluflii foarte grave, care riscæ sæ ne afecteze. Mulflumiri pentru primirea foarte cælduroasæ Prezintæ delegaflia românæ, începând cu cei doi senatori1. Remarcæ existenfla facilitæflilor de limbaj øi de valori între juriøti. Sæ discutæm puflin evolufliile politice din România, care ajung în stræinætate destul de deformate øi au ecouri deloc plæcute dupæ un anumit timp. Apoi, relafliile bilaterale øi situaflia din Golf. Abdel Meguid: De acord. Adrian Næstase: Nu este o exagerare sæ consideræm Revoluflia din decembrie drept un moment foarte important pentru istoria României postbelice. Am træit multe decenii într°o structuræ totalitaræ, care a afectat mentalitatea oamenilor. 1

Sorin Nichifor Vornicu (Frontul Salværii Naflionale); Adrian Manolache (Partidul Ecologist Român). La primire au participat, de asemenea, Ioan Covaci, ambasadorul României la Cairo, øi Traian Chebeleu. 359

ADRIAN NÆSTASE

Revoluflia a fost o explozie politicæ, dar øi una socialæ Oamenii øi°au luat, cum spunea o lozincæ din pieflele Bucureøtilor, raflia de libertate, care a venit ca o guræ de oxigen pentru un om pe cale sæ se sufoce. Acum este nevoie de o schimbare fundamentalæ, structuralæ. Sunt rezultate pozitive în ultima vreme, inclusiv în planul reformelor economice. Au fost øi multe erori în deciziile pe care le°am luat, adesea sub mare presiune. Viteza cea mai mare s°a realizat în ceea ce priveøte structurile democratice. Prima perioadæ, pânæ la alegerile din 20 mai, a fost o perioadæ de tranziflie. În aceastæ perioadæ s°a încercat sæ se distrugæ ce era ræu øi discutabil în legislaflie øi politicæ. S°a facilitat apariflia partidelor, s°a asigurat libertatea presei, libertatea de deplasare. E o explozie a drepturilor øi libertæflilor cetæfleneøti. Avem peste 100 de partide politice, peste 1500 de ziare, ceea ce reflectæ interesul extraordinar al românilor faflæ de informaflie øi de angajarea în spafliul public, de implicare în politicæ. Se creeazæ øi tentaflia de a exploata acest interes al oamenilor într°o direcflie sau alta, de a le manipula deciziile. Prima perioadæ a fost agitatæ. S°au creat FSN øi partidele istorice, s°au constituit partide specifice, inclusiv partide pe baze etnice. Prima perioadæ a fost foarte fierbinte, datoritæ campaniei electorale, caracterizatæ de violenfle verbale øi chiar fizice. Guvernul a fost refæcut într°o formulæ restrânsæ — 23 de membri — în mare parte tineri, provenind din medii universitare. Au fost evenimentele sociale foarte dificile din iunie, care ne°au creat mari probleme, mai ales în exterior. Cu un efort excepflional, a început tranziflia la economia de piaflæ, care e în curs de realizare. S°a început cu cadrul legislativ, care permite transformarea întreprinderilor de stat în societæfli comerciale sau regii autonome. Acestea creeazæ un mediu nou pentru dezvoltarea economicæ. Al doilea moment important — liberalizarea preflurilor, decizie dureroasæ pentru o mare parte a societæflii. S°au næscut tensiuni cu sindicatele. Negocierile sunt în curs, pentru compensarea efectelor negative ale liberalizærii preflurilor prin mæsuri de protecflie socialæ. 360

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Avem o populaflie mare, pentru Estul Europei, plus o infrastructuræ economicæ diversificatæ, dar demodatæ, care poate fi modernizatæ. În decembrie, s°a constituit formal øi s°a manifestat public la noi o opoziflie extraparlamentaræ, care contestæ legitimitatea puterii øi a ieøit în stradæ. S°a dovedit cæ nu reprezintæ un procent important din populaflie. Vom continua în direcflia schimbærii. În plus, primim mesaje de încurajare din stræinætate, care ne sprijinæ pentru a lucra în vederea democratizærii flærii; dovadæ stæ Declaraflia Departamentului de Stat din 14 decembrie. Guvernul traverseazæ o nouæ perioadæ de test, pentru a obfline øi consolida încrederea majoritæflii societæflii. S°au creat multe instituflii importante, precum Institutul Român pentru Drepturile Omului, au apærut numeroase ONG°uri, care apæræ øi promoveazæ drepturile omului, øi sunt sigur cæ ele vor acfliona în direcflia democratizærii societæflii. Am intrat într°o nouæ fazæ a elaborærii Constitufliei. Tezele au fost supuse dezbaterii publice øi parlamentare. Constatæm deja un aflux de capitaluri, în special firme mici øi mijlocii din Italia, Turcia, Germania. Putem spune cæ blocajul politic e depæøit. Relafliile s°au extins nu numai cu flærile occidentale, dar øi cu Japonia øi Coreea de Sud. Sunt aspecte pozitive în raport cu celelalte flæri din Europa de Est. Polonia — cu o mare datorie externæ; Cehoslovacia øi Iugoslavia — cu probleme etnice; Ungaria — datoria externæ pe cap de locuitor este cea mai mare din Europa de Est. Abdel Meguid: Sæ fim siguri de înflelegerea lor. Un an nu conteazæ mult, când ne referim la procese complexe de schimbare simultanæ a unor sisteme politice øi economice. Vrea sæ asculte cum vedem noi relafliile bilaterale, care pentru ei sunt importante øi ar trebui dezvoltate. Adrian Næstase: Am analizat, înainte de a veni aici, istoria relafliilor bilaterale. E veche de sute de ani. 361

ADRIAN NÆSTASE

Acordæm o importanflæ excepflionalæ relafliilor bilaterale cu Egiptul. Avem o experienflæ øi o tradiflie care speræm sæ nu le pierdem. Dupæ alegerile de la 20 mai øi formarea noului guvern, am dezvoltat o anumitæ preocupare prioritaræ pentru contactele României cu structurile europene, care era absolut necesaræ în contextul politicii externe româneøti, dar în acelaøi timp am reafirmat interesul nostru pentru dezvoltarea legæturilor cu flærile arabe. Din acest punct de vedere, ne°am gândit la Egipt. Am sperat sæ°l întâlnim în România, poate la un moment mai calm. E foarte important sæ construim cadrul, instituflional al acestor contacte. Speræ sæ putem organiza consultæri regulate între cele douæ ministere pe subiecte precise, contacte permanente între noi. E imperios sæ reluæm contactele politice la un nivel superior. Vizita noastræ sæ fie un element important, într°o dinamicæ proprie. Contactele politice sunt chemate sæ dea undæ verde contactelor economice. Decizia politicæ dæ un impuls celorlalte aspecte ale relafliilor dintre flærile noastre, dar dacæ ea nu este urmatæ de mæsuri concrete, lucrurile ræmân la un nivel formal. De aceea ar fi foarte important sæ gæsim cât mai repede o datæ acceptabilæ pentru întrunirea Comisiei mixte de cooperare, unde sæ luæm decizii în legæturæ cu problemele ræmase în suspensie. Trebuie sæ înflelegem cæ într°o economie în tranziflie, precum cea româneascæ, aflatæ, e foarte important sæ organizæm un numær de contacte guvernamentale, care sæ înlæture o serie de obstacole. S°au format multe companii private în România. Nu au, din pæcate, nici experienflæ øi nici contacte. O Comisie mixtæ sau un Consiliul economic mixt, cu oameni de afaceri egipteni øi români, ar fi un pas în direcflia revigorærii schimburilor comerciale. Aøteptæm în România o echipæ de oameni de afaceri egipteni, pentru a vedea la fafla locului posibilitæflile de exporturi øi importuri. Sæ lucræm la cadrul instituflional, economic øi politic existent, iar dacæ vom considera necesar, putem gândi cum sæ°l schimbæm. 362

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

E foarte important sæ dezvoltæm nu numai comerflul, ci øi cooperarea economicæ. S°au realizat multe lucruri în ultimii ani. Sunt lucruri care pot fi fæcute în viitor. Ne putem felicita de cooperarea de pânæ acum, reciproc avantajoasæ. E o chestiune mai delicatæ pentru flara noastræ, creanflele, dar cu înflelegere øi generozitate putem gæsi soluflii. Egiptul øi România nu sunt într°o situaflie economicæ prea bunæ. Criza din Golf ne°a afectat foarte mult. Trebuie sæ punem în contact responsabilii economici, pentru a gæsi soluflii, care sæ fie reciproc avantajoase. În ciuda dificultæflilor, ne putem ajuta reciproc în plan economic . Pentru noi problema petrolului e foarte importantæ. Criza din Golf ne°a creat mari probleme în aprovizionarea cu petrol. Speræm sæ gæsim o formulæ prin care sæ ne ajutafli sæ procuræm petrol. Pentru noi petrolul este acum o problemæ majoræ, pentru cæ nu am reuøit sæ deblocæm creditele internaflionale, din cauza imaginii politice a României. Speræm cæ în scurt timp acest blocaj de imagine sæ disparæ. Speræm ca pânæ atunci Egiptul sæ ne poatæ ajuta, într°o formulæ convenabilæ. Înflelegem situaflia dificilæ a flærii dumneavoastræ, dar pentru noi problema petrolului este criticæ. În ceea ce priveøte celelalte aspecte de ordin economic, avem un interes deosebit pentru dezvoltarea turismului, a relafliilor culturale øi consulare. Dacæ decidem sæ dezvoltæm contactele dintre cele douæ ministere, putem da un impuls puternic celorlalte domenii. Ar fi bine sæ dezvoltæm contactele dintre cele douæ parlamente. Mai sunt øi alte idei. Avem imaginaflia de a adæuga noi proiecte. Abdel Meguid: Îi va face o mare plæcere sæ vinæ în România. Va profita de prima ocazie în acest scop. E în favoarea contactelor la toate nivelurile: miniøtri, desigur, dar øi alfli înalfli responsabili. El sprijinæ orice fel de inifliativæ în aceastæ direcflie. E partizan al formærii unei Comisii mixte, la nivelul miniøtrilor de Externe, care sæ se reuneascæ de douæ ori pe an, la Bucureøti øi Cairo. Vor fi øi comisii 363

ADRIAN NÆSTASE

mixte economice øi culturale. Sæ facem aceastæ comisie la nivelul miniøtrilor de Externe, în care sæ includem øi sectorul privat. În Egipt existæ o Asociaflie a oamenilor de afaceri din sectorul privat, care poate fi reprezentatæ în Comisia mixtæ, dacæ suntem, de acord. Vor avea contacte directe. În Comisia mixtæ, sæ fie o structuræ economicæ, în care sæ fie incluøi reprezentanfli ai mediului de afaceri, care sæ se reuneascæ la fiecare øase luni. Sæ declaræm asta presei imediat øi sæ o consemnæm imediat. Ar acoperi øi problemele politice. Putem sæ ne ocupæm øi de cooperarea culturalæ, schimburi sportive etc. Referitor la contactele parlamentare, trebuie încurajate. Væ vefli vedea mâine cu preøedintele Adunærii Parlamentului. Sæ°i menflionafli acest aspect. Sæ începem aceste contacte cu ocazia vizitei dumneavoastræ. Referitor la petrol, partea egipteanæ înflelege cæ aceasta e o chestiune importantæ pentru România. Ia notæ. Ei au o regulæ. Existæ în Egipt o organizaflie independentæ de guvern, care îøi stabileøte politica în mod independent, pe baza preflului petrolului la bursæ. Va vorbi cu ministrul Petrolului, sæ vadæ ce pot face. Øeful Departamentului economic va vedea ce se poate face în sensul dorit de Adrian Næstase. Øi ei au suferit de pe urma crizei din Golf. Revenirea a 400.000 de egipteni din Kuwait øi Irak, care au pierdut aproape tot ce au avut în Irak, a provocat un øoc economic øi social. A fost o lovituræ grea pentru ei. Au pierdut transferurile în valutæ, datoritæ embargoului. Au pierdut fluxul turistic øi traficul rutier, naval øi aerian. Avem interes sæ gæsim o soluflie øi sæ încurajæm oamenii de afaceri particulari sæ se implice în relafliile cu România. Væ sugerez o întâlnire cu Asociaflia oamenilor de afaceri particulari din Egipt. Dacæ timpul nu væ permite, se poate întâlni cu ei ambasadorul Covaci1. Vrem sæ întærim contactele la cel mai înalt nivel, cu toate posibilitæflile lor. 1

364

Ioan Covaci, ambasadorul României la Cairo.

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Ia notæ de problema petrolului øi va vedea ce pot face. Adrian Næstase: De acord cu întrunirea Comisiei mixte. Susflinem ideea înfiinflærii Comisiei mixte la nivelul miniøtrilor de Externe. Dar era øi o Comisie economicæ la nivel guvernamental, care a avut o întâlnire în trimestrul I. Putem sæ o adæugæm sau sæ o înlocuim. Ar prefera sæ o adæugæm, sæ le avem la îndemânæ pe amândouæ. Abdel Meguid: Sæ pæstræm Comisia care existæ øi care sæ se reuneascæ în urmætoarele trei luni. Pentru moment sæ fim de acord øi cu contacte ale celor douæ ministere — la nivelul miniøtrilor sau al înalflilor funcflionari, færæ sæ afectæm Comisia existentæ. Adrian Næstase: De acord. Abdel Meguid: Referitor la criza din Golf: Egiptul consideræ cæ ne confruntæm cu o problemæ gravæ, serioasæ. Aceastæ problemæ a început sæ fie cunoscutæ de mult timp, dar a cæpætat o formæ acutæ în jurul datei de 16 iulie 1990, când a avut loc o întrunire a miniøtrilor de Externe arabi, la sediul Ligii Statelor Arabe de la Tunis. Punctul aflat pe ordinea de zi era problema palestinianæ. La aceastæ reuniune la nivelul miniøtrilor de Externe, spre surpriza noastræ, ministrul de Externe al Irakului a prezentat o notæ de 30 de pagini, propunând o serie extrem de agresivæ de mæsuri împotriva Kuwaitului, care era acuzat de a fi furat petrol irakian, de a fi pregætit un complot împotriva Irakului prin ridicarea preflului petrolului øi prin blocarea accesului la mare al navelor irakiene. Aceste acuzaflii au fost prezentate miniøtrilor de Externe arabi la Tunis la 16 iulie. Când partea egipteanæ a primit scrisoarea, a contactat pe ministrul de Externe irakian pentru explicaflii. A venit la Cairo øi a fost primit de preøedintele Mubarak, care øi°a exprimat mirarea pentru aceastæ acfliune surprizæ, færæ nici un semnal prealabil. Ministrul de Externe irakian s°a apærat, spunând cæ e o situaflie grea, cæ emirul Kuwaitului se joacæ cu preflul petrolului, cæ furæ petrol prin terminalul de la Warbah øi nu dæ acces la mare. Preøedintele Mubarak a subliniat necesitatea gæsirii unei soluflii negociate acestor probleme 365

ADRIAN NÆSTASE

La 24 iulie, dupæ vizita ministrului de Externe irakian la Cairo, Mubarak s°a dus în Irak, Kuwait øi Arabia Sauditæ øi a cerut lui Saddam sæ gæseascæ o soluflie, pentru cæ urma o reuniune a OPEC la Viena øi cæ ministrul de Externe kuwaitian primise instrucfliuni sæ acflioneze pentru o înflelegere privind preflul petrolului. În acelaøi timp, Mubarak a cerut reunirea Comisiei mixte Irak–Kuwait la Jeddah pentru a discuta problema. Regele Fahd a acceptat, Kuwait a fost de acord. Aveau impresia cæ se va rezolva. Preøedintele Mubarak, în tête°à°tête cu Saddam Hussein, l°a întrebat dacæ va ataca Kuwaitul. Saddam a dat asiguræri cæ nu avea în vedere operafliuni militare. Aveam impresia cæ lucrurile se aranjeazæ. A avut loc reuniunea de la Jeddah, dar færæ rezultate. Delegaflia Irakului era foarte græbitæ. La 2 august a avut loc atacul. Pentru ei a fost un øoc. El personal a primit un telefon la ora 4.30 dimineafla de la ambasadorul Irakului, care i°a spus cæ Irakul a intrat în capitala Kuwaitului. Era joi dimineafla. Pentru ei a fost un øoc foarte dur. Nu le venea sæ creadæ. La Cairo era atunci Conferinfla flærilor islamice; tofli miniøtrii arabi erau aici, plus miniøtrii din flærile islamice. Miniøtrii arabi s°au reunit într°o sesiune de consultæri pentru a discuta agresiunea Irakului. A fost un vot la 3 august, de condamnare a Irakului; s°a cerut retragerea trupelor øi restabilirea autoritæflilor legitime kuwaitiene. Au fost 14 voturi pentru. Câteva flæri arabe, însæ, n°au votat. Iordania, Yemen, OEP, Sudan, Mauritania s°au abflinut. Acelaøi lucru s°a întâmplat la Conferinfla Islamicæ. Au fost 43 de miniøtri de Externe islamici. Cei cinci s°au abflinut. Apoi a urmat reuniunea Consiliului de Securitate etc. La 9 august, Mubarak a convocat o reuniune de øefi de state. Între 2 øi 9 august, situaflia în Kuwait s°a degradat. Mii de cetæfleni kuwaitieni au fugit, precum øi egiptenii. 366

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Irak a hotærât anexarea Kuwaitului, care existæ de peste 200 de ani ca entitate suveranæ. La Conferinfla la nivel înalt Egiptul a fost acord sæ trimitæ trupe, la cererea Arabiei Saudite. De aceea au acolo trupe Siria øi Maroc, care au ræspuns aceluiaøi apel. În acelaøi timp, Consiliul de Securitate a luat deciziile cunoscute. Toatæ comunitatea internaflionalæ s°a ridicat împotriva agresiunii Irakului. La Conferinfla la nivel înalt de la Cairo, la 10 august, s°a trimis un mesaj lui Saddam Hussein, care a refuzat sæ primeascæ delegaflia Ligii Arabe. Analiza conduce la concluzia cæ invadarea Kuwaitului de cætre Irak a presupus o pregætire de câteva luni. Egiptul a fæcut parte din Consiliul de Cooperare, alæturi de Iordania øi Irak. De la o vreme, s°a væzut tendinfla Irakului de a°l transforma într°un organism cu caracter militar. Ei n°au acceptat. Irakienii au cerut unificarea serviciilor de informaflii. Ei au refuzat. Asta e un indiciu cæ a fost o încercare premeditatæ de a neutraliza rolul Egiptului, sæ°l facæ sæ nu poatæ reacfliona. Preøedintele Saddam Hussein a comis douæ erori. A crezut cæ Egiptul poate fi neutralizat, controlat, cæ vor protesta câteva flæri, iar apoi situaflia se va calma. A încercat apoi gesturi faflæ de Egipt, înainte de invazie, oferind un ajutor de 25 milioane de dolari pentru procurarea de cereale, ceea ce era bizar, flinând cont de antecedente. A fæcut la fel cu Iordania. A crezut cæ Egiptul poate fi neutralizat prin asemenea acte. A doua eroare a fost faflæ de URSS. N°a înfleles cæ poziflia URSS s°a schimbat. Nu credea în votul „pentru“ în materie de sancfliuni al sovieticilor în Consiliul de Securitate, øi aici a greøit. Pentru Saddam votul URSS a fost un øoc. Personal, e sigur cæ Saddam a încercat sæ joace masele arabe în 3 puncte: partea religioasæ, la început; apoi a încercat sæ joace pe tema „bogaflii øi særacii arabi“, propovæduind redistribuirea bogæfliilor arabe; în fine, a încercat sæ joace problema palestinianæ. 367

ADRIAN NÆSTASE

Poate cæ a fost abil din partea sa cæ a câøtigat o mare parte a maselor arabe. În realitate, acum el încearcæ mai mult sæ câøtige timp, decât sæ rezolve problemele pe care le°a generat invadând Kuwaitul. Se crede descendent al Profetului, ceea ce e bizar pentru un øef al unui partid øi al unui regim laice. Irakul e flara cea mai bogatæ dintre flærile arabe. Are rezervele cele mai mari de petrol dupæ Arabia Sauditæ. E numærul 1 în rezervele de sulf. Veniturile Irakului înainte de ræzboiul cu Iranul erau de 40 miliarde dolari, la o populaflie de 16 milioane. E o flaræ foarte bogatæ. N°a vrut sæ împartæ bogæflia cu celelalte flæri arabe. Acum vor sæ o împartæ. În legæturæ cu palestinienii, cele mai mari sacrificii le°a fæcut Egiptul. Pentru a rezolva problema palestinianæ nu trebuie trimise trupe în Kuwait. Saddam cautæ, deci, sæ câøtige timp. Pentru asta au focalizat propaganda pe prezenfla forflelor stræine care sunt în Locurile Sfinte øi încearcæ sæ fixeze atenflia lumii musulmane asupra lor. Or, forflele stræine au venit dupæ invazia Kuwaitului, pentru cæ Arabia Sauditæ era în pericol. E dreptul lor sæ cheme flærile prietene în ajutor. Ultima rezoluflie a Consiliului de Securitate e cea mai importantæ din punct de vedere al legitimitæflii acfliunii internaflionale. Poziflia Egiptului e sæ lucræm în Consiliul de Securitate, sub acoperirea Consiliului de Securitate. Nu e o operafliune americanæ, ci o operafliune internaflionalæ, giratæ de Consiliul de Securitate în aplicarea principiilor Cartei ONU. Prin aceastæ rezoluflie, care n°a fost uøor de obflinut, s°a fixat un termen pentru retragerea trupelor irakiene, ceea ce e foarte logic. Bush a avut inifliativa convorbirilor bilaterale. Øi el a insistat cæ trebuie avut dialog. Irakul trebuie sæ facæ faflæ responsabilitæflii sale. Preøedintele SUA a propus 12 ianuarie. Acum se vorbeøte de 3 ianuarie. Avem încæ speranfla unui dialog, pentru a nu læsa neexploratæ nici o posibilitate de rezolvare. 368

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Egiptul încurajeazæ dialogul, dar dacæ nu ajungem la asta nu ræmâne decât utilizarea forflei, care comportæ pericole foarte grave, dar nu se poate permite Irakului sæ ræmânæ în Kuwait. Sunt idei cæ s°ar putea produce o retragere parflialæ pânæ la 15 ianuarie øi cæ Irakul sæ pæstreze Warbah øi cele douæ insule. Pentru ei e inacceptabil. Retragerea trebuie sæ fie totalæ. Se vorbeøte de un atac al Israelului, pentru a crea o diversiune. Egiptul a spus SUA øi Israelului sæ nu se lase provocafli. Situaflia e complicatæ. Speræ sæ poatæ avea loc un dialog øi sæ se ajungæ la o soluflionare paønicæ, dar din nefericire perspectivele nu sunt clare. Adrian Næstase: Câteva elemente despre poziflia României. La 2 august, øi noi am fost confruntafli cu o decizie dureroasæ. Irakul avea 1,7 miliarde dolari datorie faflæ de noi øi circa 3.000 de români lucrau acolo pentru mai multe proiecte complexe de cooperare. În 2–3 ore de la invazie am dat o declaraflie de condamnare. Cunoaøtefli apoi activitatea noastræ în Consiliul de Securitate, care în luna august a fost prezidat de România. Ca principiu, complet de acord cu dumneavoastræ în ceea ce priveøte abordarea acestei crize. România susfline permanent abordarea crizei în cadrul ONU, øi nu pe baze bilaterale. Noi suntem interesafli în menflinerea crizei în cadrul ONU. Ne pronunflæm pentru o soluflie paønicæ. E în interesul tuturor. Avem aceeaøi poziflie în ceea ce priveøte problema palestinianæ, care nu poate fi folositæ drept pretext pentru a invada o altæ flaræ. Poziflia noastræ e bazatæ pe principiile Cartei ONU øi pe principiile dreptului internaflional. Am menflinut contacte cu Irakul. Am primit un emisar al preøedintelui Saddam Hussein, iar acum o sæptæmânæ un viceministru de Externe. Am menflinut cu ei un canal de comunicare pentru a le transmite mesaje. Spre exemplu, le°am transmis mesaje referitoare la ostatici. Peste câteva zile ne°au mulflumit. Avem un canal de discuflie cu ei. Am fost la New York, la adoptarea 369

ADRIAN NÆSTASE

Rezolufliei 678. Le°am spus clar poziflia noastræ, ca prieteni, dar øi ca membri ai Consiliului de Securitate. Problema care ne preocupæ e cursa lor spre præpastie Sunt implicate multe elemente subiective, care riscæ sæ degenereze într°un conflict militar devastator. Pentru noi e important sæ øtim cæ negocierile sunt în curs øi mai ales cum putem ajuta la încheierea lor cu succes. Consiliul de Securitate nu poate sta liniøtit pânæ la 15 ianuarie. Poate, însæ, lucræm împreunæ cu alflii sæ°i convingem pe irakieni de un lucru esenflial: cæ nu se poate accepta o altæ soluflie în afara retragerii trupelor lor din Kuwait. Eventual, acest lucru sæ fie însoflit de garanflii cæ problemele pe care le ridicæ ei vor fi, la rândul lor, rezolvate, cæ interesele lor vor fi protejate, pentru a permite retragerea totalæ, înainte de 15 ianuarie. Nu e clar nici pentru noi ce atitudine vor avea irakienii în acest caz. Suntem preocupafli sæ nu læsæm lucrurile sæ meargæ spre confruntare armatæ. Existæ la irakieni un blocaj psihologic, din rafliuni de prestigiu, care poate fi catastrofal pentru viitorul lor. fiærile noastre plætesc, la rândul lor, pentru erorile de apreciere ale Baghdadului. Avem nu numai un interes politic, ci øi o datorie moralæ sæ°i ajutæm sæ înfleleagæ cum stau lucrurile în realitate. Abdel Meguid: Ultima tentativæ de rezolvare paønicæ a fost fæcutæ de preøedintele Adunærii Generale a ONU. A discutat cu Saddam Hussein. Saddam e partizan al unei soluflii arabe. Adrian Næstase: Noi suntem pentru o soluflie internaflionalæ. Abdel Meguid: Dar Saddam Hussein nu dæ nici un semn cæ ar fi gata sæ accepte retragerea sau arbitrajul cuiva în acest caz. El e o personalitate foarte specialæ. Træieøte într°o lume a lui. Nu a fost în cælætorii în stræinætate. E un dictator foarte dur. Se crede însærcinat cu o anume misiune. El e convins de ideile lui. E næscut într°un sat foarte cunoscut în lumea arabæ, unde s°a næscut øi Saladin. Se crede un alt Saladin. El ia singur deciziile, nu se consultæ, practic, cu nimeni. Adrian Næstase: Øi°a schimbat ministrul Apærærii. Abdel Meguid: Da. Aude ce i se spune, citeøte, dar nu ascultæ de nimeni. 370

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

El a început ræzboiul contra Iranului øi apoi, printr°o scrisoare cætre Rafsanjani1, a cedat tot ce câøtigase prin lupte care au costat atâtea viefli. Cred cæ Irakul va plæti foarte scump decizia lui de a invada Kuwaitul. Cine are interes sæ se facæ asemenea sacrificii? Tofli vor suferi pierderi, dar cel mai mare perdant va fi Irakul. El trebuie sæ facæ paøii necesari ieøirii din impas, dar se pare cæ nu îi va face. De aceea, situaflia e gravæ; nu væd ieøire, datæ fiind personalitatea preøedintelui irakian. Adrian Næstase: Dacæ øi°a schimbat pærerea în legæturæ cu Iranul, poate øi°o mai schimbæ încæ o datæ øi în privinfla Kuwaitului. Abdel Meguid: De acord cu salvarea feflei, dar sæ nu°øi piardæ alflii fafla pentru asta. Adrian Næstase: Sunt unii care vor salvarea feflei, dar nu a lui Saddam Hussein. Dacæ nu dispare din scenæ Hussein, va fi pericol de ræzboi în urmætorii trei ani. Abdel Meguid: Asta se poate remedia în viitor. Nu sunt de acord cæ Irakul va deveni un pericol. E pentru o soluflie care sæ ofere Irakului o serie de garanflii, dar armele de distrugere în masæ trebuie sæ fie eliminate din toatæ lumea, inclusiv din Israel øi din Irak. Irakul are dreptul la garanflii, dar trebuie gæsitæ o soluflie pentru eliminarea armelor de distrugere în masæ. În Europa s°au gæsit soluflii pentru reducerea armamentelor convenflionale øi pentru retragerea rachetelor cu razæ medie de acfliune, dotate cu focoase nucleare øi chimice. Adrian Næstase: Noi am sugerat Irakului sæ facæ niøte gesturi în direcflia eliminærii armelor de distrugere în masæ. Pentru moment, lucrurile nu sunt clare în ceea ce priveøte intenfliile Baghdadului. Speræm mult într°o soluflie paønicæ. Ar fi însæ o greøealæ sæ se 1

Hojatoislam Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, preøedintele Republicii Islamice Iran (3 august 1989–3 august 1997). 371

ADRIAN NÆSTASE

lase pe ultima sutæ de metri negocierile øi dialogul pentru degajarea solufliei general acceptabilæ. Abdel Meguid: Speræm cæ nu va fi ræzboi. Convorbirile se terminæ la 14.15. 14.30 Dejun oferit de Esmat Abdel Meguid, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Egiptului, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la Clubul Diplomaflilor din Cairo. Dejunul se terminæ la 15.55. 18.10 Adrian Næstase are o întrevedere cu Sayed Zaky, preøedintele Asociafliei de prietenie Egipt–România. 20.15 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la Conferinfla de presæ organizatæ la reøedinfla ambasadorului României. Conferinfla de presæ este deschisæ de ataøatul de presæ1 al Ambasadei, care îi dæ cuvântul lui Adrian Næstase . Adrian Næstase: Doresc sæ încep printr°o scurtæ prezentare a situafliei României dupæ Revoluflia din decembrie 1989, pentru a înflelege mai bine contextul general în care are lor aceastæ vizitæ øi deciziile pe care le°am luat în întâlnirile cu omologul meu, domnul Meguid. Pentru percepflia publicului, e mult mai important ce se spune cæ facem, decât ce facem în realitate. Nu este un avantaj pentru noi, dar ne obligæ sæ fim mai activi în a prezenta realitæflile transformærilor din România. Anul scurs de la Revoluflia din decembrie nu e o perioadæ suficient de lungæ pentru a trage concluzii limpezi în legæturæ cu adeværata stare de lucruri din flara noastræ. Pentru noi acest an a fost extrem de important. Au trebuit 1

372

Niculae Iana, secretar III la Ambasada României la Cairo.

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

demontate structuri totalitare foarte puternice, ca instituflii øi ca mentalitate. Totul trebuie reconstruit. Am început cu mult entuziasm. Dupæ euforia øi spiritul de solidaritate øi de satisfacflie de dupæ præbuøirea totalitarismului, au venit inevitabilele probleme. Spre exemplu, libertatea de cælætorie. Nu mai e nevoie de o vizæ pentru a ieøi din România. Dar renunflarea la vize nu a rezolvat toate problemele libertæflii de miøcare. E nevoie øi de bani, în valutæ, øi de mijloace de transport etc. Avem de rezolvat adeværata problemæ, cea a resurselor reale. Acest exemplu poate fi multiplicat în toate domeniile vieflii economice øi sociale. Foarte importantæ, deci, este crearea unui cadru politic democratic. Libertatea de asociere a dus la formarea a peste 100 partide, însæ numai 12 sunt reprezentate în Parlament. Campania electoralæ a fost tensionatæ pentru cæ partidele nu aveau experienfla luptei politice în democraflie. În Parlament e posibil acum un dialog constructiv. Suntem gata cu toflii sæ acceptæm cæ punctul nostru de vedere nu e neapærat cel mai bun, cæ træim într°o societate unde nu mai este nevoie de un tætuc atoateøtiutor, care are soluflii pentru orice problemæ. Acum fiecare trebuie sæ convingæ opinia publicæ de faptul cæ strategia lui e cea mai bunæ, iar votul este cel care tranøeazæ în favoarea unora sau altora. Guvernul are o sarcinæ dificilæ: aceea de a gestiona tranziflia la economia de piaflæ, în condiflii dificile, din punctul de vedere al accesului la resurse financiare øi al pæstrærii stabilitæflii politice øi sociale interne. Aceastæ transformare de sistem radicalæ e foarte dificilæ. Trebuie schimbat totul: regim politic, mecanisme economice øi sociale, dar mai ales mentalitæfli. Accepfli uøor schimbarea doar atunci când nu te afecteazæ. Când te afecteazæ, te gândeøti de douæ ori. Oamenii acceptæ schimbarea în teorie, dar în practicæ se tem de schimbare. Economia de piaflæ înseamnæ un nou mod de muncæ. Trebuie sæ lupfli pentru jobul tæu øi pentru a produce eficient. 373

ADRIAN NÆSTASE

S°a produs o revigorare a sindicatelor, care luptæ în primul rând pentru structurarea unui sistem de protecflie socialæ. Trebuie gæsit un echilibru între liberalizarea preflurilor øi câtæ protecflie socialæ pofli asigura. Guvernul este alcætuit din oameni entuziaøti, profesioniøti, provenind în majoritate din lumea academicæ. Trebuie sæ învæflæm cæ libertatea e însoflitæ de responsabilitate. Principala realizare e cæ putem vorbi despre problemele noastre. Unele le putem rezolva acum, altele peste câteva luni, altele poate de un alt guvern. Referitor la vizitæ, am venit aici cu dorinfla sinceræ de a le da un nou start. România e o mare piaflæ potenflialæ. Sæ stabilim legæturi între oamenii de afaceri, care sæ dea substanflæ relafliilor dintre România øi Egipt. Întâlnirile au început cu o discuflie foarte prieteneascæ cu domnul Meguid. Am abordat relafliile bilaterale, am convenit sæ îmbunætæflim structurile instituflionale. Am discutat øi probleme internaflionale, în special situaflia din Golf. E foarte important pentru noi sæ înflelegem ce se întâmplæ în aceastæ regiune. Trebuie sæ ne exercitæm responsabilitatea ca membru al Consiliului de Securitate. Suntem gata sæ participæm la eforturile pentru degajarea unei soluflii paønice. Am pierdut mult în plan economic, dupæ declanøarea crizei. Acceptarea embargoului fost o decizie grea pentru noi, dar necesaræ. Am ales sæ avem o poziflie principialæ. Greu, pentru cæ noi înøine avem dificultæfli economice. Am pierdut circa 3 miliarde de dolari. Am contat foarte mult pe petrolul din Irak øi Kuwait. Ziarist: Dacæ s°a ajuns la un acord cu Meguid? Adrian Næstase: Am discutat în legæturæ cu contactele politice. Am convenit cæ e foarte important sæ stabilim structura necesaræ pentru un dialog permanent. De aceea, am fost de acord sæ reactivæm Comisia mixtæ guvernamentalæ pentru cooperare economicæ, care va avea sesiunea în urmætoarele 3 luni ale anului viitor. Am fost de acord sæ facem o comisie mixtæ a ministerelor de Externe. Cei doi miniøtri sau înalfli funcflionari se vor întâlni de douæ ori pe an la Cairo 374

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

sau Bucureøti pentru a aborda cele mai importante probleme în relafliile bilaterale øi vor avea consultæri pe probleme internaflionale. Am fost de acord sæ sprijinim inifliativele sectorului privat din economie; delegaflii de oameni de afaceri sæ facæ vizite în România sau Egipt, pentru a înflelege complementaritatea intereselor economice, a vedea domeniile în care cooperarea e posibilæ øi reciproc avantajoasæ. Am mai discutat øi despre alte domenii: culturæ, dezvoltarea relafliilor între parlamente, încurajarea schimbului de vizite între parlamentari. Am pus din nou în miøcare mecanismele cooperærii. Aceasta este prima vizitæ a unui oficial important al guvernului român într°o flaræ arabæ. Va avea un rol important în dezvoltarea relafliilor bilaterale. Ziarist: Irakul a afirmat cæ rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu øi din Golf e îngreunatæ de emigraflia evreilor din URSS. Care e atitudinea României? Adrian Næstase: Poziflia noastræ a fost claræ de la început. Nu ne implicæm în transportul evreilor din URSS în Israel. Nu sunt chartere organizate de companiile aeriene române. Suntem foarte atenfli în atitudinea noastræ în aceastæ problemæ. De aceea, credem cæ e important sæ ne reafirmæm poziflia noastræ privind Orientul Apropiat, care este foarte claræ în sensul cæ suntem în favoarea unei soluflii paønice, prin conferinflæ internaflionalæ, respectând drepturile palestinienilor. Noi încercæm, în problema palestinianæ, sæ acflionæm în conformitate cu posibilitæflile noastre, inclusiv susflinând rezolufliile ale Consiliului de Securitate. Vrem sæ contribuim activ la rezolvarea unei probleme vechi, care va gæsi un cadru mai bun de soluflionare dacæ ONU va fi în mæsuræ sæ arate cæ e capabilæ sæ gestioneze eficient o crizæ importantæ cum este situaflia din Golf. Pentru a ajunge la aøa ceva, ONU trebuie sæ aibæ standarde pentru reglementarea paønicæ a diferendelor, care sæ se aplice øi altor zone de conflict. Controlul crizei din Golf va fi un test pentru ONU øi un precedent foarte important în exercitarea funcfliilor Consiliului de Securitate. Dar Irakul greøeøte fæcând legæturi forflate între cele douæ crize øi condiflionând soluflia uneia de rezolvarea celeilalte. 375

ADRIAN NÆSTASE

Ziarist: Referitor la criza din Golf, tofli în Orientul Apropiat øi°au pierdut speranfla. Au fost fæcute eforturi anterioare, dar au eøuat. Azi am auzit cæ afli fi un nou mediator. Avefli ceva sugestii concrete, în special în ceea ce priveøte demarcarea graniflelor între Irak øi Kuwait? Care sunt elementele pentru a media în acest conflict? Adrian Næstase: E parte adevær øi parte informaflie greøitæ în întrebare. Noi øtim background°ul acestui conflict, ce s°a întâmplat în Consiliul de Securitate. Ne°am stræduit sæ obflinem consensul, arætând clar cæ invadarea unei flæri nu poate fi acceptatæ, indiferent de motivele invocate. Pe de altæ parte, suntem îngrijorafli cæ e un termen øi, cu fiecare zi ce trece, øansele pæcii scad. În aceastæ situaflie, e foarte important sæ fim în dialog permanent cu membrii Consiliului de Securitate, ca flaræ cu îndelungate tradiflii de relaflii în Orientul Apropiat øi alte flæri arabe. E foarte important sæ avem un proces în care sæ formulæm propuneri, sæ ajutæm cu sfatul nostru, dacæ e cerut, dar nu sæ acflionæm, propriu°zis, ca mediatori. Ceea ce ne trebuie acum sunt catalizatorii, „parteneri“ ai preøedintelui Saddam Hussein, oameni care sæ dea sfaturi pentru diminuarea pericolului ræzboiului. Nu suntem pregætifli pentru propuneri foarte concrete privind frontierele în Golf sau alte pærfli ale lumii. Nu fline de responsabilitatea noastræ. În schimb, încercæm sæ folosim contactele noastre pentru a transmite unele mesaje, pentru a exprima îngrijorarea noastræ øi pentru a oferi argumente bune, care pot ajuta uneori. Suntem foarte interesafli sæ facem asta. Toate flærile au ceva de fæcut, nu doar România, o datæ cu izbucnirea unui ræzboi. Într°un fel, am fost „pedepsifli“ datoritæ atitudinii noastre principiale. Este vorba de pierderile economice. Cu toate astea, respectarea Cartei ONU e foarte importantæ pentru noi, e o garanflie de securitate. Ar fi important sæ putem relua cooperarea cu statele din Golf, inclusiv cu Irakul. Ar fi foarte important sæ participæm la primul exercifliu de crisis management la ONU de dupæ terminarea Ræzboiului Rece. Existæ multe idei bune, existæ soluflii acceptabile; 376

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

depinde doar de capacitatea noastræ de a acfliona coerent pentru a transforma în realitæfli aceste idei. Dacæ vrem sæ facem ceva solid în termeni de precedent juridic, totul trebuie sæ înceapæ de la rezoluflia Consiliului de Securitate. În acelaøi timp, e foarte important sæ fie ascultate pozifliile diverselor flæri, interesele lor sæ fie considerate la fel de legitime ca øi celelalte, sæ se flinæ cont de ele în negocieri. Noi vrem sæ fim prezenfli în interiorul sistemului de gestiune a crizei, sæ înflelegem ce se întâmplæ øi sæ ajutæm cu ce avem ca informaflie, tradiflie diplomaticæ øi multæ bunævoinflæ. Ziarist: Opoziflia faflæ de perestroika øi opoziflia în România reflectæ o teamæ faflæ de revenirea dictaturilor în ambele flæri? Adrian Næstase: Comparafliile în astfel de probleme sunt întotdeauna nefericite. Perestroika are în URSS o istorie de 5 ani. Ea a næscut o reacflie puternicæ, fie pentru cæ un viitor mai liberal naøte tot mai multe temeri, fie pentru cæ se afirmæ o atitudine mai conservatoare, ca urmare a riscurilor ca statul sovietic sæ piardæ controlul asupra economiei, în conducerea societæflii øi gestionarea problemelor etnice. Nu øtiu cum vor evolua aceste temeri øi ce vor genera ele. În România, Revoluflia a fost un act de solidaritate a imensei majoritæfli a populafliei, pe deasupra ideologiei, ca o guræ de aer proaspæt, într°o atmosferæ foarte poluatæ. Dupæ asta, însæ, au început problemele. Fiecare credea cæ are o idee mai bunæ de cum sæ se organizeze societatea. Unele partide au reluat teoriile de acum 50 de ani. Nu au avut prea mult succes la public. Alte opfliuni nu au fost acceptate de electorat. Pe de altæ parte, FSN este un amestec de diferite grupuri de oameni, unifli de o ideologie abstractæ, a reconstrucfliei democratice a flærii, având însæ o atitudine pragmaticæ în fafla realitæflii, în acord cu principiile social°democrafliei în materie de protecflie socialæ. Demersul sæu a fost mai atractiv pentru populaflie. Cea mai mare parte a oamenilor are o mentalitate edificatæ timp de decenii într°un stat paternalist, intervenflionist, egalitarist, autoritar. E un fapt. Componenta socialæ a guvernærii e foarte importantæ pentru cei cu astfel de 377

ADRIAN NÆSTASE

mentalitæfli. O liberalizare economicæ færæ ræspundere socialæ nu era o decizie înfleleaptæ. FSN a oferit un ræspuns mai bun pentru aøteptærile românilor. Dupæ alegeri, avem o opoziflie parlamentaræ. Dar avem øi o opoziflie extraparlamentaræ, alcætuitæ din oameni care contestæ nu strategiile guvernamentale, ci legitimitatea puterii. Asta nu e acceptabil într°o democraflie. Unii oameni, nemulflumifli de alegeri, au început sæ construiascæ opoziflie pe stradæ. A fost o sfidare a puterii, inutilæ øi periculoasæ, în ultimæ instanflæ. Nu pofli reacfliona decât aøa cum se face în flærile democratice, unde regulile se fac pentru a fi respectate øi statul are misiunea sæ asigure respectarea lor. În România este nevoie de o perioadæ de timp pânæ se vor consolida institufliile democratice. Pânæ atunci e o „zonæ gri“ în opoziflie, în presæ, pe stradæ. Luna aceasta a fost o lunæ°test pentru România. Faptul cæ opoziflia extraparlamentaræ a protestat cerând demisia guvernului, faptul cæ a organizat demonstraflii de stradæ a complicat lucrurile. Nu libera exprimare a opiniilor ne creeazæ probleme, suntem în spafliul funcflionærii normale a democrafliei. Numai cæ ei sfidau regulile de bazæ ale societæflii. Ei exercitau presiuni pentru a schimba lucrurile în afara mecanismelor democrafliei øi statului de drept, pentru un soi de ræfuialæ finalæ cu democraflia, pentru invalidarea în stradæ a rezultatelor alegerilor. Firesc, în ciuda greutæflilor economice øi sociale, nu au avut sprijin. Au reuøit sæ adune câteva mii de oameni, ceea ce, raportat la 23 de milioane, nu transmite mesajul pe care øi l°au dorit. Sigur cæ problemele oamenilor trebuie rezolvate, dar solufliile nu mærøæluiesc pe stradæ. Dacæ un grup de oameni are o strategie viabilæ, ei sunt bine venifli. Pot forma un partid øi participa la alegerile din 1992. Asta e comportarea normalæ într°o democraflie. Guvernul nu s°a læsat provocat. Am trecut peste sfidarea opozifliei stræzii øi speræm cæ cine vrea sæ participe la conducerea societæflii va învæfla sæ foloseascæ metode democratice. Ziarist: Cum comentafli demisia lui Øevarnadze? 378

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Øevarnadze e un om înflelept. Am avut o discuflie foarte bunæ la New York acum câteva luni. E un om cu atitudini constructive. Diplomaflia sovieticæ pierde un mare diplomat, ca øi diplomaflia mondialæ. Nu putem judeca rafliunile. Personal, regret decizia lui, care complicæ lucrurile øi nu anunflæ nimic bun. Ziarist: Referitor la situaflia din România. Opoziflia vorbeøte de anul 1990 ca de anul iluziilor pierdute. Vorbeøte de a doua revoluflie. Alflii cer revenirea regelui Mihai. Alflii væd acum în Antonescu un mare patriot. Se vorbeøte de un guvern de coaliflie, dar FSN a refuzat. Acum, guvernul dumneavoastræ se va afla sub o mare presiune sæ accepte un asemenea guvern, sau va cædea sub presiunea stræzii, pentru cæ sunt sprijinifli din afara flærii. Nu e vorba de opoziflia responsabilæ. Suntefli sigur cæ guvernul va rezista la o asemenea presiune politicæ? Adrian Næstase: Când este vorba despre astfel de procese, nu pofli fi sigur de nimic în politicæ. Am sentimentul cæ putem trece peste astfel de obstacole. Comentariile dumneavoastræ sunt relevante pentru ceea ce s°a întâmplat în luna decembrie, dar privesc o situaflie specialæ, care speræm sæ nu se repete curând. Indiferent de asta, e important sæ avem discuflii cu actorii politici øi sociali. Opoziflia din stradæ a încercat o anumitæ strategie în decembrie, pânæ în 22 decembrie, pe valul de emoflie provocat de comemorarea unor evenimente tragice legate de Revoluflie. Dupæ 22 decembrie nu au mai fost demonstraflii de stradæ. Ieøirea în stradæ a fost vârful strategiei. Acum e foarte important sæ luæm în discuflie problemele reale øi sæ încercæm sæ le rezolvæm øi dorim sæ realizæm un dialog cu toate forflele politice øi sociale. Preøedintele Iliescu a avut o rundæ de discuflii cu Alianfla Civicæ, alcætuitæ din oameni care contestæ unele instituflii ale statului. Asta e calea de abordare a problemelor — dialogul — øi sæ avem înflelepciunea de a ajunge la soluflii. Referitor la un guvern de coaliflie, a fost o ofertæ dupæ alegeri øi apoi o ofertæ a preøedintelui Ion Iliescu. PNL, dupæ discufliile cu preøedintele Iliescu, a fæcut declaraflii de presæ în legæturæ cu posibila sa implicare în actul de guvernare. Oferta a fost fæcutæ înaintea acestei perioade de neliniøte politicæ, când s°au auzit comentarii privitoare la schimbarea primului°ministru, care n°ar fi fost 379

ADRIAN NÆSTASE

legalæ. Legea electoralæ spune cæ preøedintele nominalizeazæ un prim°ministru din formaflia guvernamentalæ majoritaræ. Cu acest prim°ministru, însæ, se poate discuta. Sunt multe poveri øi multe responsabilitæfli. Sunt presiuni în ambele sensuri. Echipa guvernamentalæ a demonstrat cæ poate lucra. Din partea FSN e o presiune sæ nu se accepte un guvern de coaliflie. În acelaøi timp, a avea în guvern oameni din opoziflia ar rezolva multe probleme, ar da mai multæ unitate în depæøirea dificultæflilor. În schimb, dacæ aducem opoziflia în guvern, s°ar pierde poate critica necesaræ din afara guvernului. Aceastæ analizæ e fæcutæ la Bucureøti. Vom mai avea prilejul de a ne gândi la soluflii pentru a depæøi dificultæflile. Referitor la opoziflie, nu sunt semne clare cæ existæ în sânul ei un consens în privinfla participærii sale la un guvern de coaliflie. Dar e un subiect normal de discuflie. Ziarist: Ce mæsuri s°au întreprins pentru revenirea la economia de piaflæ? Adrian Næstase: În domeniul economic, primul lucru pe care l°am avut de fæcut în România a fost acela de a învæfla un alt limbaj decât cel al planificærii øi al centralismului. Economia etatistæ, hipercentralizatæ, a deformat grav realitæflile economiei, echilibrele øi mecanismele ei fireøti, naturale. Guvernul a încercat sæ înfleleagæ conceptele øi mecanismele unei economii de piaflæ, sæ studieze procesele din celelalte flæri est°europene, sæ organizeze seminarii despre privatizare øi prioritæflile reformei economice øi sæ decidæ între o „terapie de øoc“ øi o abordare gradualæ a transformærii de sistem. Dupæ aceea, primul°ministru a prezentat în Parlament un Raport cu privire la conflinutul reformelor economice, care defineøte o strategie claræ de trecere la economia de piaflæ øi a început sæ fie aplicatæ. La 1 noiembrie s°a trecut la liberalizarea preflurilor. Strategia a fost stabilitæ împreunæ cu experflii FMI, cu care suntem în contact. În acelaøi timp, guvernul a trimis în Parlament mai multe proiecte de legi, care au un rol foarte important în refacerea economiei: transformarea întreprin380

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

derilor de stat în public companies sau societæfli comerciale, împreunæ cu reglementæri noi pentru investiflii stræine. Este deja un cadru legal pentru creare de întreprinderi private. Sunt înregistrate deja circa 50.000 de întreprinderi private øi câteva sute de joint ventures. Cea mai mare parte a celor care le°au format nu au experienfla necesaræ bunei lor gestionæri. Ele sunt mai mult în sectorul serviciilor øi foarte pufline în producflie. Pe fondul competifliei, unele vor creøte, altele vor dispærea de pe piaflæ. Discutæm în Parlament o lege privind pæmântul. E foarte importantæ, cea mai importantæ, pentru cæ România a fost pânæ la instaurarea totalitarismului o societate preponderent agraræ. A da pæmânt flæranilor, ca proprietari privafli, va oferi stimulente pentru soluflionarea problemei alimentafliei în România, creând øi disponibilitæfli pentru export. Cea mai mare preocupare pentru guvern o reprezintæ gæsirea mecanismelor øi resurselor financiare necesare accelerærii reformei economice, pentru o tranziflie rapidæ la economia de piaflæ. Ziarist: Referitor la relafliile bilaterale româno°egiptene. Ce modalitæfli se au în vedere pentru o dezvoltare în beneficiul ambelor pærfli? Sunt acum dezechilibre? Adrian Næstase: Avem relaflii economice foarte importante cu Egiptul, schimburi comerciale semnificative øi proiecte complexe de cooperare industrialæ øi agricolæ. Suntem sincer interesafli sæ dezvoltæm øi sæ consolidæm aceste relaflii. În timpul discufliilor de azi, am abordat problema unor datorii egiptene cætre România, gæsind o cale constructivæ de stingere a lor, care fline seama de dificultæflile economice ale Egiptului øi ale României, convenind sæ ne sprijinim reciproc. Ziarist: Cât de mare e datoria? Adrian Næstase: Structura datoriei øi termenele de rambursare sunt mai complicate, pentru a le discuta detaliat aici. Noi am vorbit de reprogramarea plæflilor cel puflin pentru o parte a ei. Cæutæm soluflii pentru a primi din partea 381

ADRIAN NÆSTASE

Egiptului unele sume de bani, pe care încercæm sæ le folosim pentru aprovizionarea cu petrol, care în prezent e una din problemele noastre. Ziarist: Preøedintele Iliescu a acuzat opoziflia cæ distorsioneazæ realitatea economicæ øi, în acelaøi timp, primul°ministru negociazæ cu opoziflia pentru un guvern de uniune. Adrian Næstase: Lucrurile nu se exclud. Preøedintele a comentat o serie de declaraflii ale unor oameni politici români în stræinætate, care nu au înfleles o regulæ foarte importantæ a intereselor naflionale, o regulæ foarte bine exprimatæ de un politician francez: niciodatæ în afara flærii nu critic guvernul. E foarte important sæ se înfleleagæ cæ, dacæ vrei sæ fii constructiv, trebuie sæ acflionezi pentru a rezolva problemele flærii în interior, inclusiv prin promovarea dialogului cu adversarii politici. La asta se referea preøedintele în comentariul sæu, la acei oameni care contestau legitimitatea puterii, care nu înfleleg sæ dialogheze, ci încearcæ sæ determine presiuni externe asupra puterii, nu la opoziflia din Parlament, care are un dialog structurat cu puterea, inclusiv pe tema unui guvern de uniune sau de largæ concentrare. Cum vedefli, este vorba de lucruri diferite. Conferinfla de presæ se terminæ la 21.30.

26 decembrie 1990 Se dæ publicitæflii Declaraflia Ministerului Afacerilor Externe al României în legæturæ cu Decretul din 23 decembrie 1990 al preøedintelui Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, privind situaflia din RSS Moldova. Bucureøti, 26 decembrie 1990 În relafliile cu toate statele europene, deci øi cu Uniunea Sovieticæ, guvernul nostru se conduce ferm dupæ principiile Actului final al CSCE de la Helsinki, reafirmate în Carta de la Paris pentru o nouæ Europæ. 382

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

În aceste limite, urmærim cu deosebitæ atenflie, dar øi cu îngrijorare, evenimentele din øi în legæturæ cu RSS Moldova. Sentimentele noastre sunt pe deplin fireøti, datoritæ comunitæflii istorice, de origine etnicæ, de limbæ øi tradiflii, majoritatea populafliei acestei republici fiind formatæ din români. Sunt cunoscute împrejurærile istorice în care Basarabia øi Bucovina de Nord, strævechi teritorii româneøti, au fost încorporate în URSS în anul 1940. Împærtæøim pe deplin Hotærârea Congresului deputaflilor poporului ai URSS, adoptatæ la 24 decembrie 1989, potrivitæ cæreia protocolul adiflional secret la Pactul Ribentrop°Molotov, referitor la împærflirea „sferelor de interese“ în Europa de Est øi Sud°Est, din 23 august 1939, øi alte înflelegeri secrete încheiate cu Germania, sunt lipsite de fundament juridic øi de valabilitate din momentul semnærii lor. Am luat cunoøtinflæ de decretul preøedintelui Mihail Gorbaciov „Cu privire la mæsurile de normalizare a situafliei în RSS Moldova“. Desigur, este vorba de o problemæ internæ a Uniunii Sovietice. Prin urmare, nu este de competenfla Ministerului Afacerilor Externe de a trata aspectele de ordin intern ale acestui act. Dorim însæ sæ ne referim la aspectele de ordin afectiv pe care Decretul le prezintæ pentru noi, românii, øi îndeosebi la semnificaflia sa prin prisma principiilor øi a celorlalte prevederi înscrise în documentele CSCE. Noi, în România, am salutat øi am sprijinit procesele democratice din Uniunea Sovieticæ, în general, øi din Moldova, în particular, îndeosebi Declaraflia adoptatæ de Sovietul Suprem al acestei Republici la 23 iunie 1990, privind proclamarea suveranitæflii sale. Aceste evoluflii fac parte integrantæ din procesul restructurærii, aflat în curs în URSS, øi se înscriu în transformærile care au loc pe continentul european. Menflinerea øi continuarea acestui proces, sub toate aspectele sale, reprezintæ o necesitate pentru asigurarea unor evoluflii pozitive pe continentul european. Orice mæsuræ de oprire sau restrângere a acestor 383

ADRIAN NÆSTASE

evoluflii democratice poate sæ punæ în pericol însuøi procesul european în întregul sæu. Am sprijinit øi suntem gata sæ sprijinim în continuare împlinirea aspirafliilor moldovenilor de a træi øi de a se dezvolta dupæ propria lor conøtiinflæ, de a°øi apæra drepturile fireøti ce decurg din suveranitatea Republicii. Ne exprimæm speranfla cæ mæsurile preconizate pentru normalizarea situafliei în Moldova vor porni de la necesitatea salvgardærii acestor împliniri. Speræm, de asemenea, cæ vor fi evitate orice mæsuri øi acfliuni de forflæ, orice acte de violenflæ, din oricare parte ar veni ele. Asemenea acfliuni ar fi de naturæ sæ ducæ la sporirea tensiunii øi la agravarea situafliei în Republicæ øi în regiune. Aøa cum a declarat øi preøedintele Mihail Gorbaciov, reglementarea situafliei nu se poate face decât cu respectarea legii øi menflinerea integritæflii teritoriale a RSS Moldova. Ne exprimæm convingerea cæ tofli factorii interesafli vor alege calea dialogului, a negocierilor duse cu ræbdare øi realism, pentru a se gæsi solufliile constructive, care sæ ducæ la restabilirea liniøtii øi sæ permitæ continuarea proceselor democratice, în consonanflæ cu realitæflile øi evolufliile general°europene. În abordarea acestor probleme, guvernul român porneøte de la poziflia sa consecventæ, de respectare a principiilor inviolabilitæflii frontierelor øi integritæflii teritoriale a tuturor statelor din Europa, precum øi a celorlalte principii înscrise în Actul final de la Helsinki. Aøa cum s°a convenit în Carta de la Paris pentru o nouæ Europæ, respectarea principiilor enunflate în Actul final reprezintæ una din cerinflele fundamentale ale promoværii democrafliei, pæcii øi unitæflii Europei. 10.05 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, este primit la Ismailia de Hosni Mubarak, preøedinte al Republicii Arabe Egipt. Hosni Mubarak: Cum merg treburile în România? 384

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: Suntem o democraflie tânæræ. Ca atare, suferim de pe urma lipsei noastre de experienflæ democraticæ. Noul guvern, format în mare majoritate din oameni tineri, are drept sarcinæ urgentæ sæ construiascæ instituflii democratice øi sæ schimbe structural economia, gestionând un proces cât se poate de rapid de tranziflie la economia de piaflæ. Am avut øi succese, dar øi întârzieri sau eøecuri. Situaflia e mai stabilæ acum. Au fost o serie de manifestaflii ale nemulflumirilor sociale în ultimele luni, speculate politic de unele formafliuni politice. Am avut de dat câteva teste ale stabilitæflii guvernærii noastre. Hosni Mubarak: E nevoie de educarea poporului. Dupæ atâflia ani, nu pofli merge înainte færæ educaflie. Fiecare are propriile ambiflii. Unul înflelege democraflia cum cæ va fi bogat, altul cæ va avea maøinæ peste noapte. E nevoie de educarea poporului øi sæ li se spunæ oamenilor care e situaflia realæ. Asta am fæcut în Egipt, nu le°am creat oamenilor aøteptæri nemæsurate. Acum oamenii încep sæ creadæ cæ nu am greøit spunându°le adeværul. Nu le°am prezentat niciodatæ un viitor roz, le°am spus ce°i aøteaptæ øi care este preflul schimbærii. Adrian Næstase: Asta spunem øi noi românilor. Încercæm sæ explicæm tot ce facem, care sunt paøii de reformæ, care sunt costurile, care sunt mæsurile de protecflie socialæ. Revoluflia este un proces îndelungat. Implicæ obligatoriu o schimbare de mentalitate. Hosni Mubarak: Acum fiind liberi, oamenii cred cæ democraflia se face peste noapte. Exemplu cel mai bun este URSS, dupæ perestroika. Nu se poate face nimic solid în câteva luni, nici chiar în doi–trei ani. Adrian Næstase: Cel mai important lucru pentru o democraflie funcflionalæ îl reprezintæ construcflia instituflionalæ øi legislativæ. Lucræm la Constituflie, am adoptat zeci de legi noi, în privinfla libertæflilor cetæfleneøti, a restructurærii economiei, a reformærii administrafliei. Avem peste 100 de partide, dintre care, la alegerile de la 20 mai, 12 au intrat în Parlament. 385

ADRIAN NÆSTASE

Hosni Mubarak: Ce fac øi pe cine reprezintæ atât de multe partide? Adrian Næstase: Cautæ sæ°øi gæseascæ un sprijin social. Dupæ cinci decenii de regim al partidului unic, explozia de partide este fireascæ øi explicabilæ. Acelaøi lucru se întâmplæ øi în presæ. S°au înfiinflat peste 1.500 de ziare. Hosni Mubarak: Ce fac, ce scriu, din ce træiesc, au un public? Ca început e bun. Numærul partidelor se va reduce. La fel øi cel al ziarelor. Lucrurile se vor decanta. E ca la închisoare, când deschizi porflile, sau când ridici barajul la un curs de apæ. Adrian Næstase: Egiptul a trecut prin asta înaintea noastræ. Deci putefli înflelege uøor situaflia politicæ din România. Referitor la situaflia economicæ: România e într°o poziflie specialæ în Europa de Est. E o flaræ relativ mare — 23 milioane de locuitori — în comparaflie cu celelalte din regiune. Avem mai multe avantaje, care flin de resursele umane øi naturale, de natura structurii øi diversitæflii aparatului industrial etc. Chiar dacæ sunt probleme de ordin tehnologic, lucrurile pot fi îmbunætæflite rapid. Am început sæ primim în România, dupæ o perioadæ de dificultæfli cu flærile occidentale, investiflii stræine, mai ales din Italia øi Germania. Cred cæ e foarte important sæ facem oamenii sæ înfleleagæ cæ România e o flaræ în care meritæ sæ investeøti. Hosni Mubarak: Trebuie sæ lucrafli pentru asta. Pentru stræini conteazæ mai ales felul în care românii respectæ regulile democrafliei. Parlamentul e o øcoalæ bunæ de educare a poporului. Adrian Næstase: Am avut discuflii foarte bune ieri, la Cairo. Am acceptat cu interes ideea înfiinflærii Comisiei mixte a miniøtrilor de Externe român øi egiptean, alæturi de Comisia mixtæ guvernamentalæ existentæ. Încercæm sæ sprijinim oamenii de afaceri, sectorul privat din flærile noastre, sæ se cunoascæ mai bine, sæ aibæ acces la informaflii øi la resurse. Pentru România, întærirea cooperærii economice cu Egiptul este o prioritate. Aøteptæm oameni de afaceri egipteni din sectorul privat sæ vinæ în România, sæ vadæ la fafla locului ce oportunitæfli de cooperare existæ. E mult de fæcut pentru relansarea afacerilor între flærile noastre. 386

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Suntem foarte interesafli în relaflii bilaterale cu Egiptul. Prima mea vizitæ într°o flaræ arabæ are loc Egipt, tocmai pentru a sublinia interesul nostru în consolidarea relafliilor. Hosni Mubarak: Øi noi suntem interesafli în dezvoltarea relafliilor cu România. În legæturæ cu modul în care acflioneazæ investitorii din sectorul privat, se vor teme de un climat de instabilitate economicæ øi socialæ. Un sfat: România trebuie sæ facæ tot ceea ce poate pentru a oferi o imagine de stabilitate. Se væd la TV demonstrafliile de stradæ, unde se strigæ: „Jos preøedintele!“. Asta sperie oamenii de afaceri, oamenii care vin sæ investeascæ. Adrian Næstase: Sunt foarte puflini cei care demonstreazæ pe stræzi. Hosni Mubarak: Da, dar asta se vede. Imaginea e vitalæ pentru poporul român însuøi. Øi ei trebuie sæ lucreze pentru construirea unei imagini bune a flærii. Adrian Næstase: Am lucrat câteva luni pentru a corecta imaginea, dupæ evenimentele din iunie. Am reuøit sæ convingem pe americani sæ dea o declaraflie, în care sæ remarce progresele fæcute de România. Este un semnal bun. Suntem însæ conøtienfli de faptul cæ nu avem în totalitate cadrul unui stat de drept. Hosni Mubarak: Dacæ vor stabilitate, oamenii trebuie sæ øtie care le sunt responsabilitæflile øi sæ se poarte responsabil. Adrian Næstase: Uneori, lucrurile sunt întreflinute artificial, prin inventarea unor crize. Sunt unii care vor ca România sæ fie slabæ. Øtim acest lucru, iar acum în Europa unii cred cæ a venit vremea redistribuirii sferelor de influenflæ. Hosni Mubarak: Eu am dat un sfat pentru prieteni. Adrian Næstase: Apreciem grija dumneavoastræ. Suntem siguri cæ vom reuøi ca, prin reforme, sæ schimbæm în bine imaginea României. Tendinflele sunt pozitive. Opoziflia parlamentaræ a înfleles øi ræspunde regulilor jocului democratic, folosind Parlamentul pentru lupta politicæ. Opoziflia extraparlamentaræ, cea mai radicalæ, crede cæ poate folosi strada, pentru a încerca sæ ræstoarne guvernul. Speræm sæ avem imagini mai bune despre România øi pe ecranele televizoarelor. 387

ADRIAN NÆSTASE

Suntem într°o situaflie economicæ specialæ øi am fi foarte bucuroøi sæ dezvoltæm relafliile economice cu Egiptul, sæ lucræm împreunæ la proiecte complexe, sæ le continuæm în bune condiflii pe cele începute deja. Avem un acord pentru rescadenflarea datoriilor. Speræm sæ continuæm discufliile pentru rezolvarea acestei probleme. În acest moment, principala noastræ grijæ o reprezintæ asigurarea aprovizionærii cu petrol, pe care, în principiu, îl aducem tot din Golf. Principalii furnizori erau Irak øi Kuwait øi nu°i putem înlocui cu alfli furnizori de pe piafla liberæ, pentru cæ suntem în blocaj financiar, nu avem acces la credite din Vest. Pentru noi ar fi important sæ utilizæm cele 19 milioane de dolari din datoria pe care Egiptul o are faflæ de noi, pentru a cumpæra petrol. Eventual, le putefli achita în petrol. Hosni Mubarak: Singura noastræ sursæ de venit e petrolul. Turismul e la pæmânt, din cauza crizei irakiene. Nu øtiu dacæ putem livra petrol. Ræmâne de discutat cu ministrul Petrolului. Adrian Næstase: Speræm sæ gæsim o soluflie, eventual sæ ne acordafli un credit pe 12 pânæ la 24 luni. Hosni Mubarak: Vom face tot ce putem. Dacæ nu am avea problemele øtiute în economie, am fi bucuroøi sæ ne ajutæm prietenii. Adrian Næstase: Cunoaøtem problemele cu care væ confruntafli. Am subliniat doar situaflia pe care noi trebuie sæ o gestionæm, precum øi nevoia de ajutor. Am plæcerea sæ væ transmit un mesaj de la preøedintele Iliescu. Hosni Mubarak: Primeøte øi citeøte mesajul. Adrian Næstase: Preøedintele Iliescu væ transmite uræri de succes. Cunoaøte rolul important pe care îl avefli în dezvoltarea societæflii egiptene øi eforturile dumneavoastræ pentru gæsirea unei soluflii paønice pentru crizele din Orientul Mijlociu øi din Golf. Suntem foarte interesafli øi preocupafli de situaflia din Golf. Ca membri ai Consiliului de Securitate am avut o contribuflie la adoptarea corpului de rezoluflii, prin care se avanseazæ soluflii de rezolvare paønicæ. Pozifliile flærilor noastre sunt foarte apropiate. Credem cæ e foarte important în aceastæ perioadæ sæ nu aøteptæm 15 ianuarie pentru un verdict final. 388

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Hosni Mubarak: E imposibil de rezolvat paønic criza. Am vorbit cu preøedintele Irakului, dupæ ce, împreunæ cu regele Iordaniei, gæsisem o soluflie pentru a salva fafla lui Saddam Hussein. Urma sæ se retragæ, cu un scenariu bun pentru el, în prima zi de la adoptarea rezolufliei. Saddam øi°a subminat situaflia. A fost de acord cu summitul, dar nu cu celelalte puncte: retragerea øi restabilirea suveranitæflii Kuwaitului. I°am telefonat lui Saddam øi i°am spus cæ færæ cele douæ puncte, nu va exista soluflie paønicæ. Am vrut sæ ajut Irakul, sæ°l scutesc de noi suferinfle. Saddam Hussein nu va accepta retragerea din Kuwait. Pe 6 øi 7 august m°am întâlnit cu vicepreøedintele Irakului. I°am spus sæ facem ceva pentru a detensiona criza. Nici nu a vrut sæ audæ de retragere. A vorbit de drepturile istorice ale Irakului asupra Kuwaitului. Orice i°am sugerat, el a respins. Am convocat un summit al flærilor arabe, sæ°l ajute sæ iasæ onorabil din conflict. Prin ambasadorul nostru la Baghdad am transmis un mesaj lui Saddam Hussein, invitându°l sæ vinæ sau sæ trimitæ un reprezentant cu mandat flexibil pentru o soluflie. A venit primul vicepremier øi Tariq Aziz øi au spus cæ nu se vor retrage øi cæ vor dovedi cæ e pæmântul lor. La tot ce am propus, au ræspuns nu. Aøa încât toatæ lumea e împotriva lor. Adrian Næstase: Luarea unei decizii în problema conflictului din Golf a fost dificilæ atât pentru Egipt, cât øi pentru România. Dar am respectat un set de principii, aflat la baza Cartei ONU. Am avut un canal foarte bun de discuflii cu partea irakianæ. A venit un adjunct de ministru al Irakului la Bucureøti. Am avut un amplu øi interesant schimb de opinii. Ne°am simflit încurajafli de pozifliile lor, mai ales în ceea ce priveøte ostaticii øi muncitorii români. Am explicat din nou pærflii irakiene cum vedem evolufliile crizei pe termen lung øi pe termen scurt. Suntem foarte fermi în privinfla respectærii rezolufliilor, dar putem face înflelegeri de cooperare pentru viitor. Se poate face ceva constructiv, care sæ dea perspectivæ relafliilor. 389

ADRIAN NÆSTASE

Suntem gata sæ fim catalizatori, dar nu sæ intermediem, pentru cæ nu øtim cum va fi primit gestul nostru de principalii actori. Simflim ræspunderea faflæ de situaflia din Irak, atât ca membru al Consiliului de Securitate, dar øi în virtutea relafliilor bune dintre flærile noastre. Credem cæ suntem un canal de transmitere de mesaje, pentru cæ nu avem interese politice în zonæ, dar avem relaflii bune. Pærflile pot avea încredere în România, pentru cæ øtiu cæ ne°am comportat corect øi principial în timpul crizei. Vrem sæ ajungem la o soluflie paønicæ în cadrul ONU, øi suntem gata sæ facem tot ce este posibil pentru a ajunge la ea. Eventual, putem propune sau susfline o altæ rezoluflie a Consiliului de Securitate înainte de 15 ianuarie, dar cu condiflia ca Irakul sæ accepte rezoluflia, acceptare însoflitæ de o declaraflie a preøedintelui Saddam Hussein, cu o promisiune generalæ de negocieri viitoare, dupæ revenirea la situaflia de dinaintea invaziei. Nu putem sta degeaba pânæ la 15 ianuarie. Hosni Mubarak: Saddam Hussein nu se va retrage. A invadat Iranul. A luptat 8 ani. A pierdut enorm. Apoi a cedat Iranului totul. La fel, a invadat Kuwaitul. Dacæ se retrage din proprie inifliativæ din Kuwait, din punct de vedere al imaginii øi autoritæflii în plan intern va fi terminat. El nu crede cæ Irakul va fi atacat de comunitatea internaflionalæ. Nu cunoaøte nimic despre lume øi nu realizeazæ consecinflele actelor sale. Adrian Næstase: Sæ°i trimitem mesaje, sæ°i explicæm aceste lucruri. Hosni Mubarak: Saddam nu se fline de cuvânt. Vorbeøte total aiurea. Acum sunt înspæimântafli de posibilele consecinfle. Frica nu este un bun sfætuitor. Speræm sæ nu fie nevoie de aplicarea forflei pentru a elibera Kuwaitul. Nu ne place ræzboiul. Nici chiar SUA nu vor sæ intervinæ militar. Le va crea mari probleme în lumea arabæ øi musulmanæ. Dacæ Saddam fline Kuwaitul ocupat, cum mai putem sæ cerem Israelului sæ elibereze teritoriile palestiniene, siriene øi libaneze ocupate? El dæ un exemplu negativ. 390

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Adrian Næstase: E un argument foarte bun pentru Israel, pentru a°øi justifica pozifliile. E trist cæ Saddam dæ ocazia unor astfel de comentarii amare. Apreciem eforturile Egiptului pentru o reglementare cuprinzætoare øi paønicæ în Golf. Am discutat øi cu James Baker. E clar cæ SUA sunt gata sæ înceapæ un ræzboi. Hosni Mubarak: Oamenii din jurul lui Saddam sunt stupid people. E frustrant sæ vezi cæ°i cântæ în strunæ, cæ nu au curajul de a°i spune adeværul. Nu au scuza necunoaøterii situafliei reale. Toatæ lumea le°a spus ce va urma. Adrian Næstase: Vom încerca sæ facem ce putem pentru a°i conøtientiza de consecinflele refuzului lor. Hosni Mubarak: Le°am spus sæ fie atenfli. E vorba de viafla poporului irakian. A pierde mii de viefli, dupæ dezastrul din ræzboiul cu Iranul, la care se adaugæ mari pierderi economice, înseamnæ sæ pui o povaræ de nesuportat pe umerii oamenilor. A fæcut mari greøeli în Iran, unde el a început ræzboiul, dar nu°i place sæ recunoascæ. Saddam ræstælmæceøte faptele. Adrian Næstase: Trebuie sæ încercæm în continuare sæ menflinem dialogul cu Baghdadul, sæ speræm cæ nu va fi ræzboi. Hosni Mubarak: Asta speræm øi noi. Adrian Næstase: Ne vom consulta în continuare. Hosni Mubarak: Cu telefonul, cu emisari speciali. Am avut relaflii bune cu România. Nu ne amestecæm în treburile interne, dar suntem deciøi sæ cooperæm, indiferent cine va conduce flara. Adrian Næstase: Avefli prieteni buni în România. Speræm cæ va fi posibil sæ vizitafli România. Hosni Mubarak: Sunt interesat de aceastæ vizitæ. România este o flaræ prietenæ. Adrian Næstase: Mulflumiri pentru ospitalitate. Hosni Mubarak: Cele mai bune uræri pentru preøedintele Iliescu în îndeplinirea mandatului, în educarea poporului, prin guvern øi parlament. 391

ADRIAN NÆSTASE

E foarte important ca România sæ fie o flaræ stabilæ, pentru a putea sæ°øi relanseze producflia øi sæ creascæ nivelul de trai. Adrian Næstase: Transmite uræri de Anul Nou. Hosni Mubarak: Idem. Primirea se terminæ la 10.50. 13.55 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Ahmed Fathi Surour, preøedinte al Adunærii Poporului a Republicii Arabe Egipt. Întâlnirea se terminæ la 14.35. 14.40 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu dr. Mustafa Kamal Helmi, preøedinte al Consiliului Consultativ (Shoura). Întâlnirea se terminæ la 15.15. 18.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte la sediul ambasadei române pe Sayed Zaky1 øi pe Ahmed Khemis2, lideri ai Asociafliei de prietenie egipteano°române. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, acordæ un interviu televiziunii egiptene. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la o conferinflæ de presæ cu ziariøtii stræini øi români. 1

Sayed Zaky. Preøedinte al Asociafliei de prietenie egipteano°române; preøedinte al Uniunii Cooperatiste din Egipt. 2 Ahmed Khemis. Profesor dr. la Universitatea „Sadat“; consilier pentru probleme economice al primului°ministru øi al guvernatorului Marelui Cairo; secretar general al Asociafliei de prietenie egipteano°române. 392

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Întrebærile øi ræspunsurile au vizat un evantai larg de probleme: procesul de edificare a structurilor democratice în România; programul de reforme; trecerea la economia de piaflæ; dificultæfli economice; perspectivele raporturilor de colaborare egipteano°române; criza din Golf etc. 21.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, participæ la dineul oferit în cinstea delegafliei române de Asociaflia de prietenie egipteano°românæ. Dineul se terminæ la orele 24.10.

27 decembrie 1990 10.25 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Maurice Makramallah, ministru de Stat pentru Cooperare Economicæ Internaflionalæ. Maurice Makramallah: Bun venit la Cairo. Adrian Næstase: E bucuros cæ are ocazia de a discuta cu gazda sa despre relafliile economice bilaterale. Evolufliile economice din România sunt acum în prim°planul preocupærilor guvernului. În prima perioadæ de dupæ Revoluflie, principala preocupare a fost sæ schimbæm structurile politice. Apoi au fost alegerile. Dupæ alegeri, prima problemæ a devenit reforma economicæ. Programul guvernului a fost prezentat Parlamentului. Primul°ministru a fæcut un raport special, în care a evidenfliat direcflia schimbærilor. Avem textul în limba englezæ, pe care îl vom trimite øi domniei voastre. 393

ADRIAN NÆSTASE

Principala problemæ a României e starea dificilæ a economiei. Dacæ reuøim sæ schimbæm conceptele øi mecanismele economice, putem asigura relansarea economiei øi ridicarea bunæstærii iar, pe aceastæ bazæ, sæ consolidæm democraflia. Asemenea schimbæri radicale øi rapide sunt dureroase. Explicæm partenerilor noøtri faptul cæ România e o piaflæ importantæ, în termeni de populaflie øi resurse. E într°o zonæ geo°economicæ interesantæ. Prin conexiunile øi cu deschiderile spre URSS, România va avea un cuvânt de spus în zonæ øi în termeni economici. Am dezvoltat noi direcflii de acfliune, în Balcani, la Marea Neagræ, facem legætura Europa–Orientul Apropiat. Este interesant proiectul cooperærii la Marea Neagræ, propus de Turcia. România nu are datorii externe øi poate începe totul de zero, în modernizarea structurilor productive øi infrastructurii de transport øi de comunicaflii. Acum e un moment interesant pentru investiflii în România. În special italieni, germani øi turci au deschis linii de credit pentru investiflii în România. Avem contacte foarte bune cu FMI. Am discutat în ultimele luni, iar proiectele noastre de reformæ au fost fæcute cu asistenfla lor. Poate cæ reforma noastræ e mai radicalæ. Dacæ vrem sæ convingem cæ suntem autentici în opfliunile noastre, trebuie sæ o facem astfel, færæ jumætæfli de mæsuræ. Dupæ anunflarea unor mæsuri dureroase, precum liberalizarea preflurilor, situaflia politicæ øi socialæ a fost tensionatæ în România. Referitor la relafliile bilaterale: avem o tradiflie foarte bunæ. Pæstrarea acestei moøteniri e importantæ astæzi. Sunt proiecte de cooperare din anii trecufli, care trebuie continuate. Ele au contribuit la creøterea încrederii reciproce. Acum ne confruntæm cu dificultæfli. Unele sunt specifice, altele comune. Exemplu: criza din Golf. Pentru noi, Golful a însemnat o pierdere de 3 miliarde de dolari. Am suferit din douæ motive: pentru decizia de a respecta embargoul împotriva Irakului øi pentru cæ trebuie sæ plætim mai mult pentru petrol. 394

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Pentru petrolul importat a trebuit sæ plætim dublu, într°o perioadæ în care nu avem acces la credite øi cererile pe plan intern erau maxime. Pentru asta criza din Golf a fost foarte costisitoare. Pentru noi e foarte important, înflelegând dificultæflile altora, cum putem sæ ne sprijinim reciproc. Am discutat problema cu dr. Meguid øi la primirea de cætre preøedintele Mubarak. E vital pentru noi sæ obflinem, într°o situaflie dificilæ pentru noi, ajutor direct sau indirect. Sprijin direct prin posibilitatea unor livræri de fliflei, folosind cele 19 milioane de dolari, cheltuifli de noi pentru proiecte în Egipt øi ar fi important un anumit credit de 12–24 luni pentru cumpærarea de petrol. Øtim cæ avefli øi dumneavoastræ dificultæfli. Poate în acest moment ne putem ajuta. Putem discuta la nivel de experfli pentru a mæri importurile noastre de mærfuri netradiflionale din Egipt. Turismul din România, care nu e la un nivel ridicat, ar putea creøte. Putem folosi dorinfla mare a românilor de a cælætori în stræinætate. Putem încuraja cælætoriile în Egipt. Sunt peste 70 milioane de dolari datorie pe anul 1990. Poate îi putem folosi pentru a ne acoperi unele nevoi, acum, când suntem în momentul în care trebuie sæ relansæm economia. Acesta e principalul mesaj cætre dumneavoastræ. Cu bunævoinflæ øi prietenie, va fi posibil sæ stabilim relaflii fructuoase. Noi suntem gata sæ examinæm orice dorinfle ale dumneavoastræ de extindere a cooperærii. Am avut o surprizæ plæcutæ la întreprinderea textilæ din Ramadam 10, care avea un contract cu o firmæ româneascæ. E foarte important sæ dezvoltæm o atitudine deschisæ în relafliile bilaterale. Ambasadorul Ion Covaci: Domnul Makramallah este øi preøedintele pærflii egiptene în Comisia mixtæ. Maurice Makramallah: E o mare similaritate între Egipt øi România. 395

ADRIAN NÆSTASE

În ceea ce priveøte politica egipteanæ din ultimii ani, ea merge pe free access. E întotdeauna gata pentru relaflii cu toate flærile, færæ amestec în treburile lor interne. Prima axæ — credem cæ færæ pace în zonæ nu putem înainta. A doua axæ — e dezvoltarea. În loc de a cheltui banii pe arme, e mai bine sæ o facem pentru dezvoltare. Am investit mulfli bani în infrastructuræ. Este nevoie de o dezvoltare care sæ aibæ în vedere dimensiunea socialæ. Færæ stabilitate socialæ, dezvoltare economicæ nu se poate. A treia axæ — democraflia, libertatea de expresie. Am fost, începând din noiembrie 1987, într°un proces de aplicare a unui program de reformæ economicæ. Cæutæm sæ introducem stimulente pentru mecanismele de piaflæ. În acest proces de aplicare a reformelor au apærut probleme, ca urmare a scæderii preflului petrolului dupæ 1986. Din nefericire, problemele noastre s°au complicat o datæ cu criza din Golf. Am pierdut miliarde din transferurile egiptenilor din Irak øi Kuwait. În plus, câteva sute de mii de muncitori egipteni au revenit, însemnând un extracost pentru noi. Am primit ceva ajutoare, dar e insuficient. A doua pierdere o constituie exporturile cætre Irak øi Kuwait. A treia pierdere — încasærile de pe urma tranzitului prin Canalul Suez au scæzut. A patra pierdere — turismul a scæzut cu 25–30 la sutæ. Hotelurile sunt aproape goale. Suntem într°o perioadæ de tranziflie. Dar nu înseamnæ cæ nu ajutæm flærile din Golf, pe baza respectærii dreptului internaflional øi a valorilor noastre. Sunt multe similaritæfli cu România. Criza din Golf aratæ cæ Egiptul e o flaræ foarte importantæ în aceastæ parte a lumii. Egiptul joacæ un mare rol în eforturile de pace din regiune, la fel ca øi România în Estul Europei. Axa e de aceea foarte bunæ. Putem juca un rol, foarte important în regiunile noastre pentru a aplica reforma economicæ. Avem discuflii foarte dure cu FMI pentru a ajunge la un acord. Avem un acord de principiu asupra reformei economice. E aproape la fel cu al României. 396

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Pe primul loc e sectorul public, de administrat pe baze economice, comparabile cu sectorul privat; de administrat ca øi sectorul privat. Acum suntem în procesul liberalizærii totale a preflurilor în agriculturæ, industrie. Læsæm formarea lor la latitudinea pieflei. Ne gândim øi la liberalizarea comerflului exterior. Cel mai important e sectorul privat. Suntem în plin proces de a da sectorului privat posibilitatea de a investi în orice sector, cu excepflia produselor strategice. Trebuie sæ ne aøteptæm cæ prin aplicarea unor asemenea mæsuri vor avea de suferit unele segmente ale populafliei, prin eliberarea unei pærfli a forflei de muncæ din sectorul public. Vom crea un fond social pentru anumite grupuri ale populafliei defavorizate. Deci, avem multe similaritæfli. Trebuie sæ suferim, dar trebuie sæ acceptæm având în vedere perspectivele pe termen mediu øi lung. E adeværat cæ sectorul privat e mai energic, mai activ. Ieri un om de afaceri privat i°a spus cæ a fost deja în România. Înflelege foarte bine prin ce trece România, pentru cæ øi ei cunosc aceleaøi procese. Speræ sæ putem lucra împreunæ øi sæ ne sprijinim reciproc. În privinfla economiei, trebuie sæ privim nu doar pentru la anul, ci øi în perspectivæ. Gata sæ discutæm ce putem face împreunæ. Vor face tot ce pot pentru a se ajunge la proiecte concrete. De acord ca experflii sæ se aøeze pentru a discuta ce putem face împreunæ. Referitor la Comisia mixtæ, el e gata pentru a o convoca în sesiune. Nu e numai baza guvernamentalæ. Ne putem gândi la investiflii. Putem avea proiecte comune privat–privat sau parflial public. Ne putem gândi la investiflii în flæri terfle. Avefli industrii excelente în unele domenii. Øi ei au unele. Sæ le folosim împreunæ. Putem avea succes. Cât priveøte exporturile de petrol — trebuie sæ discutæm problema cu ministrul de resort. Din câte øtie, activitatea în domeniul petrolului e cu companii stræine, nu e sutæ la sutæ egipteanæ. Ei au acordurile lor øi ministrul Petrolului nu poate face tot ce vrea. Trebuie sæ convingem partenerii. Va discuta 397

ADRIAN NÆSTASE

cu el în mod serios, sæ facæ tot ce pot pentru România, dar Egiptul nu e sutæ la sutæ liber în deciziile sale. Sæ ne gândim øi pe termen mediu. Sæ nu uitæm posibilitæflile de viitor, chiar dacæ acum avem dificultæfli. Avem în vedere tehnologia, de care am depins întotdeauna de alte flæri, deøi avem oameni de øtiinflæ foarte buni. Plætim foarte mult pentru tehnologii din alte flæri. Ele depind de guvern. Aici putem face schimburi de cercetætori, putem realiza cercetæri comune. În loc sæ cumpæræm din afaræ, sæ le realizæm noi. Putem face joint ventures în flærile noastre sau în terfle flæri. În domeniul turismului putem face nu numai investiflii, ci øi schimburi de grupuri. De asemenea, putem face ceva øi în domeniul educafliei, al dezvoltærii umane, care sunt foarte importante, fie la nivelul celor douæ flæri, fie la nivelul celor douæ regiuni. Trebuie privit pe termen scurt, mediu øi lung. Dacæ vedem ce se întâmplæ în lume, sunt øi blocuri economice care se edificæ: SUA cu Canada îøi dezvoltæ cooperarea, plus America Latinæ; SUA încearcæ sæ se degajeze din Europa; Europa øi Japonia cresc, iar acum se afirmæ tigrii . Noi ce facem? Trebuie sæ avem un loc în lume. Altfel, devenim cantitæfli neglijabile. Trebuie sæ facem ceva pentru a nu ræmâne la discreflia lor, nu pentru a°i concura. Experflii noøtri sæ stea împreunæ, sæ gândeascæ øi sæ se „batæ“. Diferenflele de opinii între parteneri nu înseamnæ pierderea prieteniei. Nu trebuie sæ descurajæm dacæ apar deosebiri de vederi. Speræ cæ se va pune de acord cu colegii de cabinet, sæ vadæ ce pot face pentru România în materie de petrol. Va spune ceva neoficial referitor la datoria externæ faflæ de România. Restituirea se poate face neoficial. Dacæ o face oficial, are probleme cu FMI, referitoare la re°scheduling. Dacæ face anumite avantaje României, trebuie sæ le facæ øi altor flæri. Au fæcut°o numai cu România. Adrian Næstase: Înflelege øi mulflumeøte. 398

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Analiza sa este excelentæ. Sunt încrezætor în privinfla viitorului relafliilor bilaterale, mai ales pentru cæ suntefli preøedinte al Comisiei mixte guvernamentale. Vefli lucra pentru gæsirea celor mai bune soluflii posibile. Referitor la diferitele abordæri — pe termen scurt, mediu øi lung — sunt de acord cæ sunt necesare, dar trebuie fæcute toate deodatæ. Încercæm sæ fim flexibili în stabilirea partenerilor. E nevoie de grupuri mai largi, pentru a avea o putere de negociere mai mare. Dupæ dispariflia CAER, flærile est°europene au discuflii bilaterale, individuale, cu grupul flærilor din spafliul Europei Occidentale. Fiecare în parte e mai slabæ decât dacæ ar forma un grup de negociere. A fost o reacflie normalæ, pânæ la urmæ, dar nu øi productivæ. Dupæ revolufliile din Europa de Est, fiecare a vrut sæ trateze pe cont propriu cu Europa Occidentalæ. Pentru asta noi putem fi complementari în termeni economici. Sæ discutæm mai mult øi mai structurat, în special în aceastæ perioadæ dificilæ. Maurice Makramallah: El are în vedere sæ trateze împreunæ øi realist toate cele trei abordæri. Asta decurge din experienfla lui. Exagerând obiectivele, ori de câte ori nu reuøim sæ le realizæm, ne pierdem încrederea. Sæ lucræm realist. Asta ne ajutæ. Sæ nu ne fixæm obiective prea ambiflioase. Adrian Næstase: Complet de acord. Începem sæ construim casa de la parter øi apoi ne gândim la etaje. Mulflumiri pentru primire, care, printre altele, deschide uøa pentru experflii noøtri. În flærile noastre, nivelul politic are încæ un impact asupra nivelului economic. Sectorul economic se uitæ la temperatura politicæ. Dacæ mersul politic e bun, relafliile economice se vor dezvolta. Maurice Makramallah: Scopul nostru principal e sæ dæm dimensiunii economice cuvântul hotærâtor asupra politicului. Întâlnirea se terminæ la 11.25. 399

ADRIAN NÆSTASE

12.00 Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu Assad El Assad, secretar general a.i. al Ligii Arabe. Întâlnirea se terminæ la 12.35. 16.25 Adrian Næstase pleacæ la Bucureøti, cu o cursæ TAROM. Declaraflie fæcutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la bordul avionului, trimiøilor Agenfliei „Rompres“ øi Radiodifuziunii Române, la întoarcerea în flaræ din vizita oficialæ efectuatæ în Republica Arabæ Egipt: Aceastæ vizitæ a avut mai multe obiective. În primul rând, am considerat necesar sæ prezentæm, printr°un contact direct, evolufliile politice înregistrate în România în ultimul an. Am apreciat cæ se impune acest lucru pentru a depæøi un anumit stadiu de expectativæ din lumea arabæ, precum øi datoritæ unor neclaritæfli în cabinetele arabe privind direcfliile politicii externe româneøti. În al doilea rând, era necesar sæ examinæm împreunæ modul în care se desfæøoaræ relafliile bilaterale. Ne devenise foarte clar cæ, pentru a amplifica raporturile economice, era nevoie de un impuls politic. Întâlnirile pe care le°am avut în primul rând cu prilejul primirii la preøedintele Mohammed Hosni Mubarak, discufliile extrem de fructuoase cu dr. Esmat Abdel Meguid, vicepremier øi ministru de Externe, cu alfli membri ai Cabinetului, precum øi contactele la Parlamentul egiptean øi Consiliul Consultativ au marcat disponibilitatea politicæ necesaræ pentru a da „undæ verde“ amplificærii relafliilor economice øi bilaterale. Un al treilea obiectiv l°a reprezentat evaluarea conflictului din Golf øi a perspectivelor soluflionærii sale paønice. În aceste pufline zile care au mai ræmas pânæ la 15 ianuarie (data limitæ stabilitæ de Consiliul de Securitate pentru retragerea trupelor irakiene din Kuwait — n.r.), este necesar sæ ieøim dintr°o expectativæ diplomaticæ rigidæ øi sæ ne asumæm 400

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

o responsabilitate constructivæ ce derivæ din calitatea noastræ de membru al Consiliului de Securitate al ONU, încercând sæ participæm ca un catalizator al eforturilor de reglementare politicæ a crizei din aceastæ regiune. Am reafirmat pozifliile noastre deja cunoscute de la dezbaterile Consiliului de Securitate, exprimându°ne în acelaøi timp speranfla cæ, prin utilizarea unor canale diplomatice multiple, se va putea ajunge la deblocarea unor negocieri care sæ ducæ la detensionarea situafliei din Golf pe baza respectærii rezolufliilor Consiliului de Securitate. Aø mai aminti vizita pe care am efectuat°o la sediul Ligii Arabe øi întâlnirea pe care am avut°o cu secretarul general ad°interim al organizafliei, Assad El Assad. Aceasta a fost prima întâlnire a unui ministru de Externe nearab, dupæ mutarea la Cairo a sediului Ligii Arabe. În urma dialogului de la Cairo s°a convenit crearea unei comisii mixte a ministerelor Afacerilor Externe ale celor douæ flæri — la nivelul miniøtrilor de Externe øi al înalflilor funcflionari din aceste ministere, care sæ se întâlneascæ de douæ ori pe an, ca øi urgentarea întrunirii Comisiei mixte de cooperare economicæ øi tehnico°øtiinflificæ, cu implicarea øi a sectoarelor particulare din ambele state. Apreciez lipsa de formalism øi atmosfera foarte destinsæ øi amicalæ în care s°au desfæøurat întâlnirile pe care le°am avut. Cred cæ se poate considera cæ România øi Republica Arabæ Egipt îøi acordæ în mod reciproc o deosebitæ importanflæ în spectrul acfliunii guvernamentale externe, atât pe termen scurt, cât øi pe termen lung. Sosirea la Bucureøti la 19.10. 21.35 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Mâine dosarul cu vizite pentru preøedintele Ion Iliescu. – Ræspuns la mesajul de la palestinieni. 401

ADRIAN NÆSTASE

28 decembrie 1990 9.30 La Adrian Næstase, împreunæ cu Eugen Preda. – La 1 ianuarie, comemoræm un an de la moartea lui Corneliu Bogdan. – Referitor la ascultarea emisiunilor Radio Chiøinæu, avem de rezolvat problema procurærii hârtiei pentru fax. – Radioul public are nevoie de aparaturæ modernæ. Nu au nici un fel de aparaturæ electronicæ pentru înregistrare°redare. Ar vrea personal texte de la noi. – Documentele Conferinflei de Pace de la Paris, din 1947: sæ ni se cearæ printr°o notæ oficialæ. – Vizita în Siria øi Iordania: de coordonat cu americanii. 10.20 La Adrian Næstase, împreunæ cu Romulus Neagu øi Arxente Fræsincar. – Cetæflenia regelui Mihai. 10.23 La Adrian Næstase, împreunæ cu Marcel Dinu. – Programul de vizite al preøedintelui — de acflionat pentru vizita în Turcia; de acflionat pentru Grecia, în luna ianuarie; idem pentru întâlnirea cu Havel; de discutat vizitele preøedintelui în Mexic øi Costa Rica. 12.00 Telefon la Berna: vorbesc cu ambasadorul Nicolae Iordache. Regele øi Ana au avut paøapoarte britanice. Li s°a dat vizæ diplomaticæ. 15.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – A fost la preøedintele Iliescu — a stat vreo douæ ore. N°a participat nimeni din Cabinetul preøedintelui, pentru cæ a dorit o discuflie între patru ochi. – De vorbit la telefon cu ambasada noastræ de la Washington: sæptæmânalul „Outlook“ a publicat un interviu cu regele Mihai I. Dacæ ni°l semnalau, am fi putut sæ înflelegem foarte clar ce va face. Am fi evitat momente penibile 402

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– – – – –

øi tensionate, care ne fac ræu. Dacæ a apærut, de ce nu ne°au informat? Primul°ministru e furios. Sorin Dumitrescu este de acord sæ nu fie numit ambasador la Paris. A propus pe Victor Dan Zlætescu. De acord cu lista de ambasadori. De pregætit dosarele privind Italia øi Franfla. Jelio Jelev la Bucureøti, în a doua jumætate a lunii februarie. Tatonæri cu Finlanda : de vorbit cu Romulus Neagu.

21.25 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede scrisoarea lui Jeszenszky. Cere sæ facem un ræspuns, pe urmætoarele coordonate: Avem un sentiment ciudat în legæturæ cu acfliunile dumneavoastræ. Pentru a impune soluflii diferite, în zone diferite øi eventual mai avantajoase, nu dorifli sæ atacafli frontal lucrurile, le læsafli într°o zonæ a ambiguitæflilor. Avem impresia cæ væ e teamæ sæ discutæm despre standarde în tratamentul aplicat minoritæflilor. Se uitæ cæ ceea ce avem noi de fæcut, miniøtrii de Externe, sunt eforturi pentru a îmbunætæfli øi extinde relafliile bilaterale. Rezultæ din ceea ce ne spunefli cæ, în afaræ de privilegii pentru minoritæfli, nu avem ce discuta, nu avem domenii în care putem colabora. Noi doi ar trebui sæ ne concentræm pe relafliile bilaterale. Relafliile dumneavoastræ cu România nu se reduc la 1,7 milioane de etnici maghiari, ci trebuie sæ væ adresafli celor 23 milioane de cetæfleni români. Asta e datoria noastræ. Democraflia asiguræ drepturile minoritæflilor, nu invers. Sæ compare felul cum au reacflionat ei la declaraflia noastræ øi cum am reacflionat noi la declaraflia lor. Sæ nu conteze pe disensiuni între membrii guvernului român. – De væzut øi în legæturæ cu sprijinul lor în Consiliul Europei.

29 decembrie 1990 9.50 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Vede telegrame. – Bonn ne°a dat ajutor în energie electricæ. 403

ADRIAN NÆSTASE

10.05 Adrian Næstase participæ la întâlnirea conducerii MAE cu colectivul de directori øi directori adjuncfli, cu ocazia Anului Nou. Întâlnirea se terminæ pe la 10.45. 11.20 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – De væzut plecarea la Predeal: cum se asiguræ legæturile telefonice. – Adjuncflii de ministru: lista cu zilele în care sunt de serviciu. – Informarea referitoare la Taiwan: de dat lui Liviu Mureøan. – Sæ dæm o circularæ tuturor ambasadelor noastre, în legæturæ cu evoluflia pozifliilor faflæ de Taiwan. Subiectul este sensibil, sæ nu existe ambiguitæfli în ceea ce priveøte relafliile noastre cu China. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, primeøte pe monseniorul John Bukowsky, nunfliu apostolic al Sf. Scaun la Bucureøti. Probleme organizatorice referitoare la sediul din Bucureøti al Ambasadei Vaticanului. 14.30 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Ambasadorul irakian a apreciat cæ ar fi bine sæ vinæ sæ discute cu noi. Am fost la Cairo, urmeazæ sæ mergem în Siria øi Iordania. Ei cred cæ ar fi bine sæ mergem øi la Baghdad, în ideea de a ne documenta în legæturæ cu procesul de negocieri. Ambasadorul irakian a spus azi cæ, dupæ pærerea lui, ar fi bine sæ mergem în Irak, sæ ne convingem, eventual sæ°i convingem øi pe alflii, cæ e nevoie de discuflii serioase øi rapide. – Ambasadorul nostru la Belgrad sæ meargæ la Lon•ar, sæ se intereseze de rezultatele vizitei trimisului irakian, care a fost øi la noi. – Burse IEWSS: Ioan Maxim sæ pregæteascæ o listæ din care sæ putem alege 3 candidafli. 404

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

16.10 La Adrian Næstase, cu probleme curente. – Aræt ræspunsul lui Virgil Constantinescu de la Washington, în legæturæ cu interviul regelui Mihai. Sæ facem o notæ pentru primul°ministru. – Semneazæ nota privind Centrul European de Culturæ destinatæ primului°ministru. – Vede press release°ul referitor la ajutorul Germaniei în materie de energie electricæ.

30 decembrie 1990 10.15 Telefon de la Adrian Næstase: stæ la vila Furnica, în Predeal. Îl informez despre unele telegrame. Sæ revin pe la ora 13–14. 14.30 Îi telefonez lui Adrian Næstase øi îi rezum unele dintre ultimele telegrame.

31 decembrie 1990 10.35 Telefon de la Adrian Næstase. Prezint noutæfli, inclusiv acordul pentru vizita în Iordania. 13.50 Telefon de la Adrian Næstase. Mai transmit veøti din telegrame, precum øi øtirea demisiei lui Andrei Pleøu. 15.00 Trimit lui Adrian Næstase „Cartea albæ a Ministerului Afacerilor Externe al României. Øase luni de preocupæri, acfliuni øi inifliativæ. Iunie–decembrie 1990“, apærutæ în cursul zilei de azi. Adrian Næstase îmi cere sæ trimit urgent Cartea albæ membrilor guvernului.

405

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL ROMÂNIEI

CARTE ALBÆ ØASE LUNI DE PREOCUPÆRI, ACfiIUNI ØI INIfiIATIVE — iunie–decembrie 1990 —

Dupæ Revoluflia din decembrie 1989, desfæøurarea primelor alegeri libere din perioada postbelicæ øi formarea noului guvern legitimat de aceste alegeri, politica externæ a României a fost øi este chematæ sæ dea expresie procesului profund de democratizare a societæflii româneøti. Orientærile principale de politicæ externæ ale guvernului, definite în concordanflæ cu interesul naflional, urmæresc conectarea României la marile procese øi tendinfle ce se manifestæ în Europa øi în lume. În acest cadru, Ministerul Afacerilor Externe — atât administraflia centralæ, cât øi misiunile diplomatice — øi°a propus iniflierea unor forme moderne de colaborare dintre România øi alte state, asigurarea unei prezenfle nemijlocite, cu voce proprie, la dezbaterile internaflionale privind securitatea øi dezarmarea, dezvoltarea øi ecologia, drepturile øi libertæflile fundamentale ale omului. În spiritul transparenflei la care s°a angajat, pentru deplina edificare a opiniei publice româneøti asupra activitæflii sale în perioada care s°a scurs de la 29 iunie 1990 — de când a început sæ funcflioneze în cadrul noului guvern — ministrul Afacerilor Externe prezintæ, în continuare, principalele preocupæri, acfliuni øi inifliative în aceastæ perioadæ de timp, metodele de lucru pe care le°a adoptat. 1. Restructurarea administrafliei centrale. Printre primele acfliuni întreprinse la scurt timp dupæ formarea noului guvern s°a înscris restructurarea 407

ADRIAN NÆSTASE

fundamentalæ a ministerului, pentru a°1 face apt sæ înfæptuiascæ mai bine platforma de politicæ externæ a României. 1.1. Prioritatea reluærii øi dezvoltærii legæturilor tradiflionale cu flærile europene, ca øi a participærii flærii noastre la construcflia noii arhitecturi politice a continentului, precum øi a participærii României în structurile europene s°a tradus în crearea unui Departament distinct pentru Europa øi America de Nord, condus de secretarul de stat al MAE, membru al guvernului, care cuprinde trei compartimente distincte: – Direcflia Europa — care se ocupæ de relafliile bilaterale ale României cu toate flærile continentului, într°o abordare coerentæ — în locul a douæ direcflii orientate dupæ vechile criterii ideologice („flæri socialiste“ øi „flæri occidentale“); – Direcflia America de Nord care se ocupæ de relafliile bilaterale cu SUA øi Canada; – Direcflia organizafliilor europene, nou creatæ, care ræspunde intereselor de abordare unitaræ a problemelor care se pun pentru participarea flærii noastre la procesul CSCE øi de colaborare cu organizafliile de vocaflie europeanæ (în principal Consiliul Europei øi Piafla Comunæ), precum øi de urmærire activæ a altor structuri regionale øi subregionale existente sau în curs de formare. 1.2. Accentul deosebit aøezat pe colaborarea internaflionalæ în domeniul drepturilor omului øi pe reînnodarea legæturilor — de mult necesaræ — cu migraflia româneascæ, a condus la constituirea a douæ compartimente distincte care se ocupæ în mod special cu aceste probleme. 1.3. Preocuparea de a conferi o temelie cât mai solidæ deciziei de politicæ externæ øi°a gæsit expresia în crearea unei direcflii distincte de studii øi planificare politicæ. 408

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

1.4. Au fost luate, de asemenea, øi alte mæsuri de reorganizare în acelaøi spirit — între care structurarea mai bunæ a direcfliilor de relaflii prin înfiinflarea unei direcflii speciale pentru flærile arabe, a unei direcflii de politicæ economicæ øi a unei direcflii pentru problemele dezarmærii — însoflite de o primenire substanflialæ a corpului de directori 2. Dimensiunea europeanæ multilateralæ 2.1. Procesul CSCE. În noua sa structuræ, MAE s°a implicat din plin în elaborarea øi fundamentarea pozifliilor politice øi inifliativelor guvernului român în cadrul CSCE, îndeosebi în negocierea documentelor adoptate de Reuniunea la nivel înalt de la Paris (19–21 noiembrie 1990). Pornind de la mutafliile profunde care au avut loc pe continent — în primul rând præbuøirea regimurilor totalitare din flærile est°europene øi unificarea Germaniei —, de la interesele de securitate ale flærii noastre, la MAE au fost elaborate pozifliile României privind noua arhitecturæ a continentului. Delegafliile României care au participat la întâlnirile pregætitoare de la Viena pentru Reuniunea CSCE la nivel înalt de la Paris — întâlniri care au avut loc în iulie–august øi septembrie–noiembrie a.c. — au fost alcætuite din diplomafli ai administrafliei centrale. De asemenea, reprezentanflii MAE au participat nemijlocit — împreunæ cu specialiøti ai Ministerului Apærærii Naflionale — la negocierile de la Viena privind reducerea forflelor convenflionale (grupul celor 22) øi mæsurile de creøtere a încrederii øi securitæflii (grupul celor 34), la definitivarea Declarafliei comune a flærilor Tratatului de la Varøovia øi NATO, la negocierile privind nivelele maxime pentru armamentele convenflionale øi tehnicæ ale flærilor est°europene, stabilite în legæturæ cu Tratatul privind forflele armate convenflionale în Europa. Înflelegerile realizate au contribuit substanflial la finalizarea documentelor adoptate la Reuniunea CSCE la nivel înalt de la Paris. 409

ADRIAN NÆSTASE

Pregætirea participærii delegafliei flærii noastre la reuniunea de la Paris, condusæ de preøedintele Ion Iliescu, a fost realizatæ, în principal, de cætre MAE. MAE a avut o contribuflie esenflialæ la negocierile privind restructurarea Tratatului de la Varøovia øi la stabilirea unor legæturi directe dintre flara noastræ øi NATO. În acelaøi timp, se urmæresc cu multæ atenflie — atât la misiunile diplomatice, cât øi în Centrala MAE — evolufliile conceptuale privind problematica de ansamblu a CSCE, tendinflele noi care apar, cu scopul de a informa la timp guvernul øi de a formula propuneri de acfliuni care sæ asigure participarea, în continuare, a flærii noastre la acest proces. 2.2. Conectarea la structurile europene existente. Ministerul Afacerilor Externe a depus eforturi deosebite pentru accelerarea procesului de apropiere a flærii noastre de organismele politice øi economice vest°europene. Astfel, prin demersuri specifice, prin intermediul ambasadelor de la Bucureøti øi a misiunilor noastre diplomatice, care au urmat deciziei luate de miniøtrii de Externe ai Comunitæflii Economice Europene (CEE) la 18 iunie 1990 privind „îngheflarea“ relafliilor CEE–România, MAE a contribuit la procesul normalizærii acestor raporturi. Semnarea Acordului de comerfl øi cooperare economicæ dintre România øi CEE — care urmeazæ sæ reglementeze cadrul juridic necesar dezvoltærii, pe baze noi, a relafliilor flærii noastre cu Comunitatea Europeanæ — a devenit posibilæ øi ca urmare a acfliunilor insistente de prezentare de cætre MAE øi agenflii noøtri diplomatici a procesului ireversibil spre democraflie øi consolidarea statului de drept din flara noastræ, a mæsurilor adoptate de guvern pentru trecerea la economia de piaflæ. În prezent, eforturile MAE se îndreaptæ spre asigurarea ratificærii acestui Acord de cætre CEE. De asemenea, MAE acflioneazæ împreunæ cu Ministerul Comerflului øi Turismului pentru negocierea unui Acord de asociere între România øi Piafla Comunæ (cunoscut sub numele de „acord de generaflia a III°a“ pe care 410

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Comunitatea Europeanæ îl are în vedere pentru toate statele est°europene), ca o importantæ etapæ spre un proces de integrare completæ a flærii noastre în CEE care — având în vedere procedurile actuale ale Pieflei Comune — se poate întinde pe o perioadæ de mai mulfli ani. O linie paralelæ de preocupæri a constituit°o depæøirea dificultæflilor cauzate pe plan internaflional de unele evoluflii interne øi care au condus la amânarea includerii României în programul de asistentæ PHARE (al Grupului de 24 de state membre ale OECD) pentru flærile est°europene. Ca urmare a eforturilor depuse — inclusiv de MAE øi misiunile noastre diplomatice —, 17 din cele 24 de state membre s°au pronunflat în favoarea României, programele de asistenflæ umanitaræ øi de sprijin în domeniul energiei fiind deja extinse flærii noastre. În urma demersurilor repetate ale MAE s°a putut diminua mult din rezervele unor state importante — în principal SUA øi Marea Britanie — astfel încât este de aøteptat ca la viitoarea întâlnire a Grupului (probabil în ianuarie 1991) sæ se adopte o decizie care sæ plaseze România pe aceeaøi poziflie cu celelalte flæri est°europene în legæturæ cu programul de asistenflæ PHARE. În ceea ce priveøte Consiliul Europei, MAE a depus eforturi deosebite pentru accelerarea hotærârii de acceptare a flærii noastre ca invitat special, aducându°øi contribuflia la conturarea perspectivelor obflinerii acestui statut în ianuarie 1991, prin participarea reprezentanflilor MAE la reuniunile Consiliului Europei de la Innsbruck (30 iunie–2 iulie) øi Strasbourg (27 septembrie–3 octombrie), menflinerea de contacte sistematice între ambasada noastræ de la Paris øi secretariatul Consiliului, ca øi dialogul avut la Bucureøti cu numeroøi deputafli ai Adunærii Consultative care ne°au vizitat flara. 2.3. Colaborarea pe plan subregional. Studiile øi analizele MAE au scos în evidenflæ necesitatea øi valoarea înflelegerilor subregionale în actualul context politic european. MAE a acordat prioritate acfliunilor vizând revigorarea colaborærii balcanice, prin pregætirea inifliativei guvernului român privind constituirea 411

ADRIAN NÆSTASE

Forumului Balcanic care, preluând øi continuând tradifliile raporturilor dintre flærile acestei zone, le plaseazæ, totodatæ, în contextul preocupærilor øi obiectivelor CSCE, precum øi prin iniflierea unor proiecte concrete de conlucrare. Organizarea, la Bucureøti, a întâlnirii adjuncflilor miniøtrilor de Externe din flærile balcanice (septembrie 1990), participarea la Reuniunea de la Tirana a miniøtrilor de Externe ai acestor flæri, ca øi contactele bilaterale cu miniøtrii de Externe ai Iugoslaviei (septembrie), Turciei (octombrie), Bulgariei (noiembrie) øi Greciei (decembrie), au fost utilizate øi pentru promovarea noii concepflii a guvernului român privind extinderea colaborærii în Balcani. În paralel, MAE a lansat inifliativa unui proiect de colaborare multilateralæ a flærilor din bazinul Dunærii, care în prezent face obiectul consultærilor diplomatice cu statele riverane, participæ la negocierile de materializare a proiectului de creare a unei zone de cooperare a flærilor riverane Mærii Negre øi fæcut demersuri diplomatice pentru gæsirea unor forme de colaborare cu gruparea Pentagonalæ, care cuprinde Austria, Cehoslovacia, Italia, Iugoslavia øi Ungaria. 3. Raporturile bilaterale 3.1. Moøtenirea grea læsatæ de regimul dictatorial pe planul relafliilor bilaterale cu flærile Europei Occidentale, SUA øi Canada au fæcut necesare eforturi deosebite pentru recuperarea marilor întârzieri, pentru refacerea climatului de încredere øi înflelegere atât de necesar propulsærii îndeosebi a raporturilor politice øi economice. Prioritatea absolutæ a acestor preocupæri a fost suplimentatæ øi de comandamentul depæøirii dificultæflilor create pe plan extern de evenimentele din 13–15 iunie a.c. Pentru relansarea raporturilor cu statele menflionate, în ultimele cinci luni diplomaflia româneascæ s°a angajat — alæturi de tofli factorii de decizie din flaræ — într°o adeværatæ cursæ de vitezæ, reuøindu°se contacte directe la Bucureøti, în capitalele altor flæri sau folosindu°se prilejurile oferite de participarea la diferite 412

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

reuniuni internaflionale (la New York, la Paris, dar øi la Roma øi Palma de Mallorca) cu — practic — reprezentanflii tuturor acestor state. Au avut loc, de asemenea, consultæri bilaterale cu ministerele de Externe din numeroase flæri (Austria, Canada, Danemarca, Elveflia, Finlanda, Luxemburg, Italia, Franfla), acest mijloc specific de acfliune al cancelariilor europene urmând a fi extins øi intensificat în viitor. În prezent, sunt create condiflii pentru abordarea normalæ a ansamblului raporturilor bilaterale la nivel guvernamental cu statele menflionate. 3.2. A continuat procesul de regândire a raporturilor cu flærile din Europa de Est urmærindu°se eliminarea elementelor artificiale øi asimetrice din conflinutul lor øi identificarea intereselor cu adeværat comune în plan bilateral øi în contextul alæturærii la procesele specifice de pe continent. Atenflia maximæ acordatæ aøezærii pe baze noi a relafliilor cu toate flærile vecine a pornit de la fundamentarea obiectivæ a necesitæflii realizærii în toate situafliile a standardelor bunei vecinætæfli comandate de libertatea opfliunilor politice ale fiecærui guvern. Au avut loc sau sunt programate acfliuni de înalt nivel la realizarea cærora MAE øi°a adus o importantæ contribuflie. La propunerea MAE, guvernul a aprobat proiectul unui tratat de colaborare øi bunæ vecinætate cu Uniunea Sovieticæ, menit sæ înlocuiascæ vechiul tratat de prietenie, conlucrare øi asistenflæ mutualæ din 1970, care urmeazæ a fi negociat cu MAE sovietic. În raporturile cu Ungaria, MAE s°a angajat nemijlocit, prin contactele repetate dintre miniøtrii de Externe, ca øi prin negocierile antamate între cele douæ ministere pe întreaga paletæ a relafliilor bilaterale, cu grija necesaræ faflæ de observarea integritæflii teritoriale, pentru o spiritualizare a frontierelor care sæ nu fie umbritæ de practici revizioniste, de amestec în treburile interne ori care pot leza sentimentele naflionale ale românilor. A fost inaugurat un dialog util cu Ministerul de Externe al Bulgariei øi se acflioneazæ în acelaøi sens spre Cehoslovacia øi Polonia. Au avut loc prime contacte øi cu Ministerul de Externe al RS Moldova. Evoluflia evenimentelor din Republica Moldova a fost urmæritæ cu atenflia cuvenitæ 413

ADRIAN NÆSTASE

dimensiunii spirituale øi politice a acestei probleme de mare sensibilitate pentru poporul român, precum øi a respectærii angajamentelor internaflionale în cadrul CSCE. 3.3. Capætæ contur nou dimensiunea latinæ a politicii externe a flærii noastre, fireascæ pentru o flaræ de limbæ øi culturæ latinæ ca România, øi aceasta nu numai în ceea ce priveøte raporturile cu statele europene de expresie latinæ. Organizarea vizitei primului°ministru al României în câteva flæri latino°americane, stabilirea — la inifliativa MAE — de relaflii cu douæ mari instituflii latino°americane: Organizaflia Statelor Americane, OSA — (la care România a fost deja admisæ ca observator permanent) øi Sistemul Economic Latino°American — SELA — (al cærui secretar permanent a fæcut recent o vizitæ la Bucureøti, la invitaflia ministrului Afacerilor Externe) —, demararea proiectului instituirii „Casei Americii Latine“ la Bucureøti, reluarea participærii flærii noastre la Uniunea Latinæ, cu sediul la Paris, sunt principalele repere actuale ale acestei dimensiuni. Sunt în curs demersurile de obflinere a statului de observator la Asociaflia Latino°Americanæ de Integrare (ALADI). 3.4. Recuperarea acceleratæ a întârzierilor în relafliile cu statele europene nu a dus la neglijarea raporturilor cu statele situate în Africa øi Asia. În acest cadru, pornindu°se îndeosebi de la interesul diversificærii legæturilor economice, se înscriu momentele de seamæ intervenite în raporturile României cu douæ mari flæri asiatice: vizita preøedintelui României în Japonia øi vizita ministrului de Externe în China. Interesul pentru continuarea øi extinderea legæturilor cu flærile arabe a fost relevat, între altele, de vizitele recente ale unor membri ai conducerii MAE în flærile arabe din Golful Persic øi în acreditarea de reprezentanfli diplomatici pe lângæ Uniunea Maghrebului Arab øi Liga Arabæ. De asemenea, vizita unui subsecretar de stat la MAE în unele state africane a prilejuit realizarea unor contacte deosebit de utile. 414

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Neîngræditæ de tabu°uri sau prejudecæfli, analizând lucid mutafliile din diferite pærfli ale lumii, diplomaflia româneascæ a înregistrat vizitele în România ale miniøtrilor de Externe ai Coreei de Sud (august), Africii de Sud (noiembrie) øi Sudanului (decembrie). 3.5. Pe planul concret al relafliilor cu unele state, se cuvin a fi menflionate: – reluarea relafliilor diplomatice cu Sfântul Scaun, acreditarea unui ambasador român la Vatican øi a nunfliului papal la Bucureøti; – deschiderea la Bucureøti a ambasadei Coreei de Sud øi redeschiderea ambasadelor a douæ state nordice (Danemarca øi Norvegia), închise la timpul lor øi ca o manifestare a opozifliei faflæ de regimul totalitar; – ridicarea gradului de reprezentare a Republicii Chile øi Republicii Costa Rica prin acreditarea de ambasadori rezidenfli la Bucureøti; – stabilirea de relaflii diplomatice cu Qatar øi Guatemala øi netezirea drumului spre astfel de relaflii cu alte state (Arabia Sauditæ, Bahrein, Paraguay); – stabilirea de relaflii consulare øi comerciale cu Republica Africa de Sud; – deschiderea de noi ambasade ale României în Coreea de Sud øi Namibia. 4. O nouæ abordare a participærii României la ONU. 4.1. Poziflia României faflæ de problemele majore ale lumii, aflate în atenflia ONU, a cunoscut reajustæri structurale, reflectate atât în Consiliul de Securitate — unde flara noastræ defline un loc de membru nepermanent pentru anii 1990–1991 —, cât øi în Adunarea Generalæ. ONU a oferit tribuna de la care, prin cuvântarea øi contactele preøedintelui României, cât øi prin activitatea curentæ a delegafliei flærii noastre, în compunerea cæreia au intrat cu precædere diplomafli din minister øi de la misiunea noastræ permanentæ de la New York, au fost prezentate ansamblului comunitæflii internaflionale træsæturile esenfliale ale procesului politic 415

ADRIAN NÆSTASE

din România, natura ireversibilæ a procesului de trecere spre democraflie, ceea ce a contribuit într°o mæsuræ importantæ la proiectarea în lume a imaginii noii Românii. 4.2. Eliberate de practica instrucfliunilor de detaliu, elaborate în diverse cabinete, de multe ori motivate de considerente de fals prestigiu sau de ambiflii personale, pozifliile României la sesiunea Adunærii Generale a ONU (septembrie–decembrie 1990) au fost trasate pe urmætoarele direcflii de bazæ: – susflinerea procesului de revenire a organizafliei mondiale cætre scopurile øi principiile sale fundamentale; delegaflia românæ a acflionat consecvent pentru realizarea consensului ca bazæ a hotærârilor Consiliului de Securitate øi consolidarea solidaritæflii internaflionale, ca fundament al activitæflii organizafliei mondiale. În spiritul acestor principii, reprezentanflii României au adus contribuflii esenfliale la elaborarea de cætre Consiliul de Securitate a rezolufliilor de bazæ în legæturæ cu criza din Golf, contribuflii care au fost apreciate ca atare øi care s°au bucurat de ecouri pozitive în numeroase flæri; – promovarea respectærii drepturilor omului øi a valorilor umane, în acord cu transformærile radicale care au avut loc în flaræ ca urmare a Revolufliei din decembrie 1989 øi care au permis înscrierea României în interiorul standardelor europene øi mondiale în materie; respectarea drepturilor omului este conceputæ astæzi ca un element de bazæ al raporturilor interstatale menit sæ confere acestora un conflinut nou, uman; – aøezarea cooperærii economice internaflionale pe baze realiste, eliberatæ de orice øabloane ideologice sau reverberaflii ale conceptului luptei de clasæ pe planul raporturilor dintre state; promovarea ideii cæ relafliile economice trebuie sæ exprime echilibrul între cerinflele echitæflii øi cele ale avantajului reciproc; – recunoaøterea importanflei activitæflii organizafliei în domenii neglijate de regimul totalitar privind mediul, dezvoltarea socialæ, criminalitatea, drogurile, handicapaflii, særæcia, toate strâns legate de ameliorarea condifliei umane øi a calitæflii vieflii; 416

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

– continuarea conlucrærii cu flærile nealiniate øi în cadrul „Grupului celor 77“ din care România face parte. 4.3. Schimbarea pozifliilor de fond ale guvernului României la ONU a fost însoflitæ de o modificare de substanflæ a stilului diplomafliei româneøti la ONU. Trecând de la militantismul rigid la o abordare pragmaticæ, flexibilæ øi realistæ a problemelor, urmând instrucfliunile administrafliei centrale a MAE, reprezentanflii României au desfæøurat o activitate politicæ ce corespunde intereselor naflionale tradiflionale ale flærii eliberate de determinæri ideologice sau de considerente de fals prestigiu. 4.4. În consonanflæ cu noile orientæri, maniera de vot a delegafliei române a înregistrat modificæri substanfliale care reflectæ în mod fidel direcfliile de bazæ menflionate. Schimbærile cele mai semnificative s°au înregistrat în domeniul drepturilor omului, cel social°umanitar în general, al dezarmærii, securitæflii internaflionale øi problematicii subdezvoltærii. Nu au mai fost încurajate sau acceptate soluflii sau formulæri nerealiste prin radicalismul lor, concepte de pe poziflii de confruntare sau condamnare a unor state. Delegaflia românæ la ONU, acflionând pe baza instrucfliunilor din flaræ, a marcat începutul procesului de reintegrare a flærii noastre în politica europeanæ øi de asociere la pozifliile flærilor acestui continent, ca entitate distinctæ în viafla internaflionalæ. 4.5. Pornind de la interesele de securitate øi stabilitate ale flærii, în condifliile schimbærilor în curs în Europa øi în lume, MAE, în consultare cu Ministerul Apærærii Naflionale, a procedat la reevaluarea conceptelor, prioritæflilor øi pozifliei în problemele privind limitarea armamentelor si dezarmarea, îndeosebi în legæturæ cu reducerea forflelor convenflionale øi sporirea încrederii øi securitæflii în Europa, neproliferarea armelor nucleare, chimice øi biologice, mæsurile de dezarmare nuclearæ, interzicerea øi distrugerea armelor chimice. Noile orientæri au fost activ promovate în cadrul Adunærii Generale 417

ADRIAN NÆSTASE

ONU, al Conferinflei pentru dezarmare de la Geneva — a cærei preøedinflie a fost deflinutæ în luna august de România —, al altor forme de negocieri. O datæ cu înlæturarea vechilor teze øi poziflii rigide, maximaliste, s°a acflionat pornindu°se de la evaluæri øi motivaflii rezultate din realitæflile geopolitice øi strategico°militare, din interesele øi preocupærile de securitate øi stabilitate ale tuturor statelor øi grupurilor militare. În legæturæ cu dezarmarea nuclearæ, s°a trecut de la abordarea nerealistæ, pretins radicalæ, a eliminærii „totale“ a armelor nucleare øi interzicerea imediatæ a „tuturor“ experienflelor nucleare, la o poziflie realistæ, vizând realizarea de progrese graduale, cu sublinierea importanflei negocierilor americano°sovietice øi a rezultatelor acestora, precum øi a necesitæflii unor acfliuni concertate care sæ împiedice proliferarea armelor nucleare, chimice øi bacteriologice øi a rachetelor purtætoare; A fost abandonatæ poziflia extremistæ de legare a dezarmærii chimice de cea nuclearæ, cu sublinierea pozifliei clare a României în favoarea interzicerii armelor chimice si biologice. Din inifliativa MAE, România s°a alæturat grupului flærilor exportatoare de materiale, instalaflii øi tehnologii nucleare („Clubul de la Londra“) øi la activitæflile „grupului australian“ pentru neproliferarea armelor chimice øi biologice. Toate acestea au contribuit la întærirea credibilitæflii flærii noastre privind respectarea angajamentelor internaflionale asumate în domeniul dezarmærii. România se aflæ, în prezent, printre flærile care se pronunflæ pentru deplasarea treptatæ a centrului de greutate al negocierilor în problemele dezarmærii de la tema globalæ spre negocieri efective, pe teme concrete privind controlul armamentelor øi dezarmarea. 4.6. Din activitatea desfæøuratæ ca membru al Consiliului de Securitate, se disting în mod deosebit acfliunile întreprinse în legæturæ cu criza din Golf, în urma ocupærii Kuwaitului de cætre Irak, crizæ declanøatæ la 2 august 1990, 418

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

când România deflinea preøedinflia acestui organism. Principalele direcflii de acfliune ale MAE au fost urmætoarele: – adoptarea imediatæ de cætre guvernul României a unei declaraflii oficiale în care a fost prezentatæ poziflia de principiu a flærii noastre faflæ de aceastæ gravæ încælcare a suveranitæflii unui stat, cu accent pe soluflionarea politicæ a conflictului; – promovarea unei atitudini responsabile, coerente în cadrul Consiliului de Securitate, cu participarea directæ la negocieri øi aprobarea celor 10 rezoluflii ale acestui organism în legæturæ cu conflictul (delegaflia românæ a votat în favoarea tuturor, la douæ dintre ele fiind coautoare); participarea ministrului Afacerilor Externe la douæ reuniuni ale Consiliului consacrate examinærii situafliei din Golf; insistenfla deosebitæ depusæ de delegaflia românæ pentru pæstrarea unitæflii membrilor Consiliului, în vederea creøterii eficacitæflii øi credibilitæflii rezolufliilor acestuia; – alinierea la embargoul economic în relafliile cu Irakul, cuplatæ cu promovarea intereselor flærii noastre de a primi compensaflii ca urmare a aplicærii mæsurilor hotærâte de Consiliul de Securitate øi care au afectat grav economia României; efectuarea de numeroase øi insistente demersuri pe plan bilateral (inclusiv în flærile arabe producætoare de petrol) øi multilateral (la Consiliul de Securitate, Piafla Comunæ, Grupul 24 etc.) pentru primirea de compensaflii; comitetul specializat al Consiliului de Securitate a adoptat o decizie de sprijin a solicitærilor concrete ale României, chemându°se statele øi organizafliile internaflionale din sistemul ONU øi bæncile regionale de dezvoltare sæ acorde României asistenflæ pentru a face faflæ pagubelor înregistrate în urma aplicærii sancfliunilor împotriva Irakului. Mæsuri în aceeaøi direcflie sunt în curs de a fi adoptate de Piafla Comunæ øi Grupul 24; – repatrierea specialiøtilor români aflafli în Kuwait øi Irak la începutul conflictului a constituit o acfliune prioritaræ la realizarea cæreia Ministerul Afacerilor Externe øi°a adus o însemnatæ contribuflie; în urma acfliunilor conjugate ale conducerii guvernului, MAE øi ale departamentelor guvernamentale interesate, s°a reuøit sæ se asigure revenirea în flaræ a tuturor 419

ADRIAN NÆSTASE

specialiøtilor români, înaintea adoptærii de cætre conducerea irakianæ a hotærârii de a permite plecarea ostaticilor stræini; – în prezent, se desfæøoaræ un amplu efort de contacte cu toate pærflile interesate, în spiritul rezolufliilor Consiliului de Securitate al ONU, prin care MAE român, în virtutea responsabilitæflilor pe care le incumbæ calitatea României de membru al Consiliului, înflelege sæ acflioneze în vederea favorizærii unei soluflionæri politice a situafliei de crizæ din Golf. 4.7. MAE, împreunæ cu alfli factori de decizie din flaræ, a acflionat pentru reluarea conlucrærii României cu organizafliile si institufliile specializate din sistemul ONU având preocupæri în domeniul promoværii cooperærii economice si tehnico°øtiinflifice. Au fost întreprinse demersurile necesare pentru achitarea pærflilor din cotizafliile restante care sæ asigure redobândirea dreptului de vot øi a fost reluatæ participarea la reuniunile organelor lor de lucru. De asemenea, au fost inifliate unele proiecte de cooperare sau asistenflæ øi s°au depus candidaturi pentru angajarea de funcflionari internaflionali øi experfli de specialitate. O atenflie deosebitæ a fost acordatæ relafliilor flærii noastre cu organismele din sistemul ONU care acordæ asistenflæ tehnicæ øi desfæøoaræ activitæfli operaflionale pentru dezvoltare, eforturile în aceastæ direcflie fiind subordonate acfliunilor guvernului pentru înfæptuirea reformei economice øi trecerea la economia de piaflæ. Dintre proiectele aprobate în ultima perioadæ, în urma demersurilor MAE, menflionæm crearea unui Centru de informare øi servicii în beneficiul întreprinzætorilor particulari (contribuflia PNUD este în valoare de 650 mii dolari), pregætirea de specialiøti în management în condifliile economiei de piaflæ în cadrul Institutului Român pentru Management (contribuflia PNUD este de 800 mii dolari), sprijinirea efectuærii recensæmântului populafliei øi locuinflelor din România în 1992 (contribuflia Fondului ONU pentru populaflie este de 782 mii dolari), promovarea investifliilor stræine în România øi organizarea în 1991 a unui „Forum al investitorilor“ la Bucureøti, sprijinirea programelor pentru copiii handicapafli (contribuflia 420

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

UNICEF este de 3,5 milioane dolari în anii 1991–1992), asistenflæ pentru computerizarea evidenflei statistice a operafliunilor de comerfl exterior, inclusiv pregætirea personalului afectat, øi altele. 5. Drepturile omului — inifliativæ, acfliune, aliniere la standardele internaflionale. 5.1. În urma analizelor fæcute de MAE împreunæ cu institufliile interesate, România a aderat la sau a ratificat unele instrumente internaflionale în domeniul drepturilor omului, cum sunt: – Convenflia internaflionalæ împotriva luærii de ostateci, adoptatæ la New York în 1979; – Protocoalele adiflionale I øi II la Convenflia de la Geneva din 12 august 1949 privind protecflia victimelor conflictelor armate cu caracter internaflional øi, respectiv, færæ caracter internaflional; – Convenflia cu privire la drepturile copilului, adoptatæ de Adunarea Generalæ a ONU la 20 noiembrie 1989; – Convenflia împotriva torturii øi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptatæ la New York la 10 decembrie 1984; – Protocolul privind abolirea pedepsei cu moartea, adoptat de Adunarea Generalæ ONU la 15 decembrie 1989. fiara noastræ øi°a retras rezervele la jurisdicflia Curflii Internaflionale de Justiflie de la Haga pentru soluflionarea diferendelor formulate la: – Convenflia pentru prevenirea øi reprimarea crimei de genocid, din 9 decembrie 1949; – Convenflia pentru reprimarea traficului cu fiinfle umane øi a exploatærii prostituirii altuia, din 2 decembrie 1949; – Convenflia asupra drepturilor politice ale femeii, din 20 decembrie 1952; 421

ADRIAN NÆSTASE

– Convenflia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare faflæ de femei, din 18 decembrie 1979. În acelaøi spirit al alinierii cât mai rapide la standardele internaflionale în domeniul respectærii drepturilor omului, sunt în curs de elaborare propuneri ale MAE pentru aderarea la: – Convenflia privind statutul refugiaflilor øi Protocolul privind statutul refugiaflilor, adoptate la Geneva la 28 iulie 1951, respectiv la New York la 31 ianuarie 1967; – Protocolul privind examinarea de cætre Comitetul pentru drepturile omului a plângerilor individuale, adoptat de Adunarea Generalæ ONU în 1966. 5.2. Din inifliativa Ministerului Afacerilor Externe, au fost demarate acfliunile pentru înfiinflarea Institutului Român pentru Drepturile Omului care urmeazæ sæ°øi desfæøoare activitatea sub auspiciile Parlamentului României. În acest scop, au avut loc consultæri cu directori de institute similare øi profesori din Austria, Danemarca, Franfla, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, precum øi de la Centrul ONU pentru Drepturile Omului cu privire la statutul viitoarei instituflii din România. La Bucureøti, a avut loc în luna octombrie o reuniune consacratæ aceluiaøi obiectiv cu participarea unor parlamentari, a reprezentanflilor unor organisme neguvernamentale, ambasadori acreditafli la Bucureøti, alfli specialiøti stræini. Inifliativa legislativæ se aflæ într°un stadiu avansat, un proiect de lege privind înfiinflarea institutului fiind depus pe masa Parlamentului României. 5.3. Ministerul Afacerilor Externe s°a angajat direct în sprijinirea activæ a eforturilor pentru elaborarea unei Constituflii a României, prin participarea la organizarea øi desfæøurarea simpozionului internaflional cu tema „Mutaflii øi perspective constituflionale în Europa de Est“ care a avut loc la Bucureøti în noiembrie 1990 øi la care au participat peste 40 de parlamentari øi specialiøti în drept internaflional din stræinætate. De asemenea, 422

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

în urma demersurilor întreprinse, a fost obflinutæ asistenfla Centrului ONU pentru Drepturile Omului din Geneva, prin trimiterea unei delegaflii de parlamentari români pentru documentare øi apropiata primire la Bucureøti a unui grup de experfli internaflionali. 5.4. O mutaflie semnificativæ de atitudine, conformæ noilor orientæri ale guvernului, o constituie øi noile poziflii exprimate în organizafliile internaflionale, precum øi cooperarea cu organismele specializate — guvernamentale sau neguvernamentale — care îøi desfæøoaræ activitatea în domeniul drepturilor omului. În acest cadru, sunt de reamintit participarea activæ a delegafliei române la Reuniunea CSCE de la Copenhaga consacratæ dimensiunii umane, vizitele în România ale raportorului special al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului în vederea întocmirii unui raport privind situaflia drepturilor omului în flara noastræ, schimburile intense de vizite de documentare cu compartimentele de specialitate ale Organizafliei Internaflionale a Muncii, consultarea experflilor OIM la elaborarea legislafliei în domeniul muncii, vizita în România a unei delegaflii a organizafliei Amnesty International, condusæ de preøedintele Consiliului sæu Executiv, stabilirea unor forme de colaborare în domeniul juridic cu Asociaflia Baroului American, participarea unor specialiøti din MAE la Comisia „Democraflia prin Drept“ a Consiliului Europei ø.a. 5.5. MAE a inifliat øi elaborat proiectul Legii privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mærii teritoriale øi al zonei contigue ale României, care a fost adoptat de Parlament la 31 iulie 1990. Au fost inifliate consultæri la nivel de lucru cu URSS pentru actualizarea cadrului juridic al relafliilor bilaterale. De asemenea, au avut loc consultæri cu Ministerul de Externe al Germaniei în legæturæ cu situaflia acordurilor încheiate de România cu fosta RD Germanæ. 423

ADRIAN NÆSTASE

MAE a asigurat, împreunæ cu alte ministere interesate, participarea la reuniunile de experfli ai flærilor riverane la Marea Neagræ pentru elaborarea unei convenflii privind protecflia apelor Mærii Negre împotriva poluærii. Au fost avizate un mare numær de proiecte de acte normative inifliate de alte ministere, precum øi proiecte de lege sau de hotærâre ale guvernului pentru ratificarea, aprobarea sau aderarea României la convenflii internaflionale. 5.6. Ministerul Afacerilor Externe, prin atribufliile sale specifice, contribuie nemijlocit la implementarea principiului liberei circulaflii a persoanelor, facilitarea contactelor umane øi protecflia persoanelor, câøtiguri indubitabile ale Revolufliei din decembrie 1989. Abrogarea tuturor reglementærilor cu caracter abuziv, restrictiv, eliberarea unui numær de peste cinci milioane de paøapoarte cetæflenilor români au condus la deplina liberalizare a cælætoriilor în stræinætate care a surprins nepregætite o serie de state ce au recurs fie la mæsuri restrictive pentru acordarea vizei (Iugoslavia, Cehoslovacia, Bulgaria), fie la reintroducerea obligativitæflii vizelor pentru anumite categorii de paøapoarte (Austria, Suedia, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Irlanda, Mexic). A crescut în mod deosebit numærul cazurilor în care oficiile diplomatice øi consulare ale flærii noastre sunt solicitate sæ acorde — øi acordæ — asistenflæ øi protecflie consularæ românilor aflafli peste hotare. Eforturile fæcute au fost îngreunate de situafliile create de grupuri mari de cetæfleni români aflafli în flæri ca Austria, Cehoslovacia, Polonia øi Germania (în fosta RDG) motivatæ îndeosebi de rafliuni economice. În noile condiflii, Ministerul Afacerilor Externe a acflionat pentru a se ajunge la noi reglementæri a situafliilor create cu autoritæflile altor state, având loc negocieri consulare cu Austria, Bulgaria, Iugoslavia øi Turcia, la care s°au adæugat tratativele cu China, Libia øi URSS øi cele deja cunoscute cu Grecia øi Italia, în acelaøi domeniu. 424

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

Au fost întreprinse demersuri pentru extinderea reprezentærii consulare, cu scopul acoperirii într°o mæsuræ mai bunæ a intereselor cetæflenilor români. Ca urmare, au fost redeschise consulatele României de la Bratislava øi Zagreb øi urmeazæ redeschiderea celui de la Toronto. Se are, de asemenea, în vedere, deschiderea de noi consulate în RFG, Franfla, Grecia, Italia, Suedia, SUA, China, Dubai, precum øi la Chiøinæu. La propunerea MAE, guvernul a acceptat revenirea la practica de consuli onorifici, instituflie la care recurg multe state øi care, cu cheltuieli minime, poate contribui la dezvoltarea mai ales a relafliilor economice dintre state — instituflie repudiatæ în trecut de regimul totalitar. Guvernul a aprobat, la 2 noiembrie, statutul consulului onorific propus de MAE, în prezent fiind în curs de a stabili persoanele care doresc øi pot sæ îndeplineascæ asemenea atribuflii. 6. Dimensiunea culturalæ Dupæ Revoluflia din decembrie 1989, Ministerul Afacerilor Externe øi misiunile diplomatice ale României au acflionat prin mijloacele specifice aflate la dispoziflia lor pentru reluarea øi dezvoltarea relafliilor bilaterale culturale, pentru a face cunoscute valorile autentice ale culturii româneøti øi intensificarea schimburilor de valori spirituale, în primul rând cu flærile europene, dar øi cu celelalte state ale lumii, domeniu care a avut enorm de suferit în perioada regimului totalitar. Reintegrarea culturii româneøti în cultura europeanæ øi universalæ a constituit o arie prioritaræ de acfliune în ultimele øase luni, eforturile fiind în mod deosebit orientate spre crearea unui caroiaj de acorduri øi înflelegeri care sæ creeze condifliile fireøti ale unei profunde activitæfli, diversificatæ øi de înaltæ flinutæ. 6.1. O atenflie deosebitæ a fost acordatæ reînnoirii acordurilor øi programelor interguvernamentale bilaterale de colaborare culturalæ, cu atât mai mult cu cât aceastæ formæ de cooperare larg ræspânditæ în raporturile dintre state fusese practic abandonatæ de vechiul regim, cu consecinfle dæunætoare 425

ADRIAN NÆSTASE

pentru cultura româneascæ. Pe baza unor proiecte elaborate de Ministerul Afacerilor Externe øi alte ministere øi instituflii din flaræ øi care au flinut seama de transformærile radicale ale societæflii româneøti care influenfleazæ într°o mæsuræ decisivæ viafla culturalæ, au fost negociate øi semnate în ultimele øase luni acorduri, înflelegeri øi programe de schimburi culturale cu Germania, Olanda, Italia, Franfla, Iugoslavia, Turcia, Luxemburg, Columbia, Argentina øi Uruguay (ultimele trei au fost semnate cu prilejul vizitelor primului°ministru al României în flærile menflionate). Sunt pregætite øi urmeazæ sæ fie negociate în perioada imediat urmætoare documente asemænætoare cu Polonia, Grecia, Suedia, Maroc, Venezuela, China, Spania, Portugalia, India, Pakistan. Sunt în curs de pregætire alte 20 documente de colaborare bilaterale, avându°se în vedere, printre altele, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Norvegia, Ungaria, URSS, Brazilia, Coreea de Sud øi Israel. Existæ astfel premise ca în anul 1991 colaborarea culturalæ sæ se desfæøoare pe baza unor înflelegeri bilaterale convenite cu mai bine de 40 de state, dintre care 23 flæri europene. 6.2. Crearea condifliilor care sæ permitæ deschiderea de centre culturale a constituit, de asemenea, o preocupare importantæ pentru Ministerul Afacerilor Externe (în prezent funcflioneazæ numai trei biblioteci româneøti care ar putea fi considerate ca dezvoltæri embrionare ale unor viitoare centre culturale: la New York, Paris øi Roma). În acest scop, au fost negociate acorduri interguvernamentale pentru deschiderea øi funcflionarea centrelor culturale cu Germania, Franfla øi Uniunea Sovieticæ øi s°a negociat un aide°mémoire privind deschiderea pe bazæ de reciprocitate de centre culturale la Bucureøti øi Budapesta. Este avutæ în vedere încheierea unor acorduri pentru deschiderea de centre de culturæ româneascæ la Viena, Londra, Sofia, Praga, Varøovia øi, eventual, Beijing. Deschiderea la Bucureøti a „Casei Americii Latine“ îmbracæ øi puternice valenfle culturale. Împreunæ cu Academia Românæ, Ministerul Culturii øi Fundaflia Culturalæ Românæ se elaboreazæ statutul centrelor culturale româneøti în stræinætate, pe baza cæruia 426

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

se va înainta Parlamentului un proiect de lege pentru înflelegeri interguvernamentale în acest domeniu. 6.3. Primirea si acordarea de burse de studiu øi de specializare constituie, de asemenea, o preocupare semnificativæ, împreunæ cu Ministerul Învæflæmântului øi Øtiinflei, a fost elaboratæ nota cu privire la acordarea unui numær de 150 burse ale guvernului României, dintre care 80 oferite prin MAE. De asemenea, au fost modificate reglementærile referitoare la înscrierea la studii în flara noastræ a cetæflenilor români cu domiciliul în stræinætate øi a cetæflenilor stræini cu domiciliul stabilit temporar în România. Împreunæ cu Ministerul Învæflæmântului øi Øtiinflei, au fost elaborate propuneri privind acordarea de burse universitare øi postuniversitare celor mai merituoøi studenfli øi specialiøti români, pentru a°øi continua studiile în stræinætate, îndeosebi în domenii de mare interes pentru România. Pe aceastæ bazæ, va fi înaintat un proiect de lege spre aprobare Parlamentului României. 6.4. În colaborare cu Ministerul Culturii, a fost realizatæ øi trimisæ unor misiuni diplomatice (Paris, Bruxelles, Roma, Londra, Madrid, Bonn, Viena, New York) o amplæ expoziflie fotodocumentaræ pentru marcarea Zilei naflionale a României. În acelaøi scop, alte expoziflii fotodocumentare au fost trimise la Berna, Ankara, Moscova øi Belgrad. A fost acordat sprijin pentru organizarea unui mare numær de expoziflii de artæ plasticæ, artizanat, arheologie etc. în Anglia, Franfla, Germania, Italia, Austria, Belgia, China, Maroc etc. S°au înregistrat øi trimis oficiilor diplomatice 100 casete video cu filme documentare pentru Ziua naflionalæ øi 50 casete video cu filme despre 1 Decembrie 1918 øi despre Revoluflia din România. Misiunile diplomatice au organizat sau sprijinit acfliuni legate de Zilele filmului românesc (Paris) sau participarea cineaøtilor români la festivaluri internaflionale (Madrid, Cairo, Cartagena). 6.5. Au fost întreprinse inifliative pentru apropierea emigrafliei române, prin intensificarea contactelor misiunilor diplomatice cu un numær însemnat 427

ADRIAN NÆSTASE

de cetæfleni de origine românæ stabilifli în flærile de reøedinflæ. Se poate aprecia cæ asistæm la un proces pozitiv de atragere a emigrafliei spre flaræ, de depæøire a neîncrederii øi stærii de incertitudine care a caracterizat ani îndelungafli raporturile oficiale ale ambasadelor cu emigraflia. Ræspunsul la invitaflia de participare la manifestærile din flaræ consacrate Zilei naflionale — 1 Decembrie — a unui numær însemnat de persoane reprezentative din emigraflie, ca øi revigorarea recentæ a trimiterii de ajutoare în flaræ, îndeosebi pentru copii, de cætre cercuri ale emigrafliei, pot fi considerate ca jaloane ale procesului pozitiv semnalat. În prezent, în Ministerul Afacerilor Externe îøi desfæøoaræ activitatea un compartiment special pentru emigraflia românæ care a început sæ°øi organizeze munca pe baze sistematice, cu obiective imediate, dar øi pe termen lung. 6.6. Un important salt calitativ a fost înregistrat în raporturile cu UNESCO, îndeosebi în urma acreditærii ca ambasador, reprezentant permanent al flærii noastre pe lângæ acest organism internaflional de culturæ a unui cunoscut om de culturæ, ceea ce a marcat reîntoarcerea definitivæ a României la UNESCO. Au fost reluate contactele frecvente øi schimburile de vizite cu UNESCO; cu prilejul participærii la Reuniunea CSCE la nivel înalt de la Paris, preøedintele României a fæcut o vizitæ la sediul UNESCO, unde a avut convorbiri cu directorul general; au avut loc mai multe manifestæri culturale româneøti sub auspiciile acestui organism; a fost organizatæ la UNESCO o manifestare cultural°artisticæ cu o largæ participare, în prezenfla primului°ministru al României, moment de referinflæ în relafliile noi ale flærii noastre cu organizaflia. Din multitudinea acfliunilor organizate, se distinge prin semnificaflia sa participarea României la activitatea Uniunii Latine øi apropiata stabilire a unui Birou al acestei organizaflii la Bucureøti. 7. Înnoirea personalului 7.1. Preocuparea de restructurare a administrafliei centrale, pentru a ræspunde mai bine prioritæflilor øi exigenflelor în materie de politicæ externæ 428

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

a noului guvern, a fost însoflitæ de preocuparea de înnoire a personalului, punându°se pe primul plan criteriul profesionalitæflii, începându°se cu personalul de conducere. Dintre actualii membri ai conducerii ministerului (ministru, secretari øi subsecretari de stat — total 6 posturi), nici unul nu a deflinut asemenea responsabilitæfli înainte de Revoluflie øi numai doi au funcflionat în conducerea MAE în guvernul dinaintea alegerilor de la 20 mai. În ceea ce priveøte situaflia posturilor de conducere a direcfliilor (total 43 de posturi de directori øi directori adjuncfli) situaflia este urmætoarea: – 15 au deflinut asemenea posturi în MAE în perioada guvernului dinainte de alegerile de la 20 mai a.c., dintre care unul singur a mai deflinut postul înainte de Revoluflie, la o direcflie tehnicæ, directorul Direcfliei consulare; – 20 sunt nou numifli în asemenea posturi; – 8 posturi sunt vacante. La 22 decembrie 1989, numærul total al personalului din Centrala MAE, inclusiv aparatul tehnico°administrativ, era de 310 persoane. Actuala schemæ de încadrare a centralei MAE cuprinde 614 posturi, inclusiv posturile de conducere menflionate mai sus. Schemele de încadrare a misiunilor diplomatice prevæd în total 1.118 posturi (diplomafli øi personal tehnico°administrativ). Dupæ Revoluflie a fost angajat în minister, atât pentru centralæ, cât øi pentru misiunile diplomatice, urmætorul personal: – 304 diplomafli, din care 122 au mai lucrat în MAE, dar fuseseræ scoøi din minister în ultimii 10 ani; din restul de 182, un numær de 79 diplomafli sunt sub 35 ani; – 278 personal tehnico°administrativ. În aceeaøi perioadæ, au fost transferate din MAE 142 persoane øi pensionate 109 persoane. În centrala MAE, situaflia este urmætoarea: – total posturi diplomatice (færæ posturile de conducere a MAE øi a direcfliilor): 276, din care sunt ocupate 254; din acestea, 133 sunt persoane nou angajate dupæ Revoluflie; 429

ADRIAN NÆSTASE

– total posturi personal tehnico°administrativ: 247, din care sunt ocupate 204; din acestea, 112 sunt persoane nou angajate dupæ Revoluflie. În ceea ce priveøte posturile de ambasador, situaflia se prezintæ astfel: – numærul total de ambasadori existent înainte de Revoluflie: 51. Au fost rechemafli tofli de la post; – numærul total al posturilor de ambasador prevæzute în noile scheme: 84; – numærul total al ambasadorilor numifli dupæ Revoluflie: 50. Situaflia restului personalului de la misiunile diplomatice din stræinætate se prezintæ astfel: – numærul total de posturi diplomatice prevæzute în schemele de încadrare: 362, din care sunt ocupate 270; din aceøtia 243 au fost trimiøi la post dupæ Revoluflie; – numærul total de posturi tehnico°administrative: 756, din care sunt ocupate 586; dintre aceøtia 369 persoane au fost trimise la post dupæ Revoluflie; a fost întocmit un plan de rotaflie pentru aceastæ categorie de personal. În vederea îmbunætæflirii øi modernizærii în continuare a activitæflii MAE, a fost creatæ o Comisie pentru reforma structurilor øi înnoirea personalului MAE, condus de un secretar de stat, având, între altele, ca atribuflii principale: sæ analizeze periodic funcflionalitatea actualei structuri organizatorice a MAE øi încadrarea cu personal a administrafliei centrale øi a misiunilor diplomatice. 7.2. Pentru continua ridicare a nivelului de pregætire profesionalæ a personalului Ministerului Afacerilor Externe, s°au întreprins urmætoarele: – Specializarea în domeniul diplomafliei øi relafliilor internaflionale prin cursuri postuniversitare în stræinætate organizate de academii øi øcoli diplomatice prestigioase; au fost selecflionafli øi trimiøi la studii, pe perioade între 5 øi 9 luni, nouæ tineri diplomafli din MAE în Franfla (2), Spania (1), Austria (2), Anglia (3), Israel (1). În luna ianuarie 1991 vor pleca în Italia 4 tineri, în Franfla 3 tineri, în Japonia 1 tânær, de asemenea, pentru studii 430

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

postuniversitare. Recent s°a primit o ofertæ din partea Pieflei Comune pentru 2–3 burse atribuite unor tineri diplomafli care vor fi nominalizafli în zilele urmætoare. – În flaræ, MAE a acordat 10 burse pentru studenfli la cursurile postuniversitare de la Facultatea de Înalte Studii Politice — Universitatea Bucureøti — care, dupæ absolvire, vor fi angajafli în minister. – Pregætirea de cadre tinere prin cursuri universitare complete în stræinætate. În anul universitar 1990–1991, au fost trimiøi la studii 17 studenfli: URSS (10), RP Chinezæ (2), Mongolia (2), Republica Coreea (1), Tunisia (2), în ordinea mediilor obflinute la concursul de selecflie organizat în perioada aprilie–mai 1990. – Concursul organizat de MAE, în colaborare cu Ministerul Învæflæmântului øi Øtiinflei, în centrele universitare Bucureøti, Cluj, Timiøoara, Iaøi øi Craiova s°a concretizat cu selecflionarea a 78 de studenfli din anii I øi II de la profilurile drept, filologie, economie, cunoscætori ai limbilor englezæ, francezæ, rusæ, germanæ ø.a. – Pentru anul universitar 1991–1992, MAE a transmis misiunilor diplomatice ale României din 31 de flæri instrucfliuni de a solicita burse universitare complete øi postuniversitare în vederea pregætirii de tineri care sæ lucreze în domeniul relafliilor internaflionale. – În cadrul MAE, au fost organizate cursuri de perfecflionare pe probleme ale activitæflii ministerului, pe probleme de drept internaflional, practicæ diplomaticæ, relaflii internaflionale, probleme ale contemporaneitæflii etc. La aceste cursuri sunt cuprinøi tofli cei 62 de tineri angajafli în MAE dupæ data de 1august 1990. – La cursurile de limbi stræine participæ 127 diplomafli øi 43 personal tehnico°administrativ. Cursurile se desfæøoaræ în cadrul MAE øi cuprind urmætoarele limbi stræine: englezæ, francezæ, germanæ, spaniolæ, rusæ. – Pentru perfecflionarea activitæflii curente de cancelarie øi secretariat s°au organizat cursuri de stenodactilografie, biroticæ, secretariat øi informaticæ. 431

ADRIAN NÆSTASE

8. Introducerea unui nou stil, modern, pentru promovarea interesului naflional. Conducerea Ministerului Afacerilor Externe a urmærit în permanenflæ adaptarea „din mers“ a activitæflii administrafliei centrale øi a misiunilor diplomatice la noile cerinfle, prin imprimarea unui stil modern, dinamic, prin abandonarea acelor metode øi concepte care au dus la închistare øi au reflectat izolarea României pe plan internaflional în anii dinaintea Revolufliei din decembrie 1989. S°a cerut diplomaflilor inifliativæ, deschidere øi profesionalism, modernizarea gândirii øi a modului de lucru, înflelegerea profundæ a procesului de transformæri radicale ale societæflii româneøti øi transpunerea corespunzætoare a acestora pe planul relafliilor externe, în scopul unei cât mai mari eficienfle în apærarea øi promovarea intereselor flærii. Totodatæ, ministerul a reflinut tot ceea ce a fost just øi constructiv din remarcile formulate de guvern la adresa activitæflii sale øi a flinut seama de semnalele primite din presæ sau din exterior în aceeaøi direcflie. Pe aceastæ bazæ, în cadrul mai multor analize ale Colegiului ministerului s°au stabilit mæsuri clare pentru intensificarea preocupærilor MAE de dezvoltare a relafliilor bilaterale ale României øi a participærii sale la activitatea organizafliilor internaflionale, pentru îmbunætæflirea muncii misiunilor diplomatice în legæturæ cu transmiterea promptæ øi operativæ a informafliilor despre evoluflia procesului de democratizare øi de tranziflie la economia de piaflæ în România. Spre exemplu, la ultima øedinflæ a Colegiului din 15 decembrie 1990 a fost analizatæ individual situaflia misiunilor diplomatice din Europa, fiind luate mæsuri de îmbunætæflire a activitæflii, inclusiv de rechemare a unor diplomafli care nu s°au dovedit a fi la înælflimea exigenflelor actuale. Au fost aduse o seamæ de inovaflii în metodele de muncæ ale ministerului, care pornesc de la spiritul nou, democratic, adus de Revoluflie în societatea româneascæ. 8.1. În scopul unei cât mai corecte definiri a interesului naflional øi a prezentærii credibile, coerente a acestuia pe plan internaflional, a fost inifliat un sistem de consultæri pe probleme de politicæ externæ cu reprezentanfli 432

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

ai diferitelor forfle politice, inclusiv de opoziflie, dar øi cu alte forfle active în societatea noastræ, precum reprezentanfli ai unor culte sau ai unor asociaflii neguvernamentale militante. În acelaøi timp, în unele delegaflii — cum a fost cazul delegafliei care a participat la sesiunea Adunærii Generale ONU sau a delegafliei care a fost prezentæ la reuniunea la nivel înalt de la Paris a flærilor participante la procesul CSCE —, la inifliativa MAE, au fost incluøi parlamentari reprezentând formaflia politicæ de guvernæmânt sau partidele de opoziflie. De asemenea, ministrul Afacerilor Externe a fost însoflit în unele din vizitele efectuate în stræinætate de membri ai Parlamentului. O semnificaflie de reflinut o prezintæ acreditarea la Vatican a unui ambasador rezident, erudit istoric, membru al conducerii unui partid politic aflat în opoziflia parlamentaræ. 8.2. În raporturile cu ambasadorii stræini acreditafli la Bucureøti, în afara contactelor diplomatice obiønuite, s°a introdus un sistem de consultæri colective, pentru examinarea unor probleme de interes mai general pentru relafliile României cu flærile respective. Ministrul de Externe a avut astfel de întâlniri cu ambasadorii de la Bucureøti ai flærilor membre ale Pieflii Comune, precum øi — separat — cu ambasadorii flærilor arabe, ai celor latino°americane, cu ambasadorii flærilor asiatice øi, recent, cu cei din statele africane. Aceste forme de consultare au fost apreciate de diplomaflii stræini øi, în numeroase cazuri, de cancelariile lor. În scopul apropierii øi umanizærii raporturilor personalului diplomatic din administraflia centralæ cu corpul diplomatic acreditat la Bucureøti, au fost organizate mai multe manifestæri cu caracter documentar øi cultural, printre care o vizitæ de documentare øi cules de struguri la Valea Cælugæreascæ, spectacol de balet clasic øi modern la Opera Românæ, o searæ de colinde, vizita de documentare la Sinaia a ataøaflilor culturali øi de presæ, o paradæ a modei pentru sofliile diplomaflilor stræini. La solicitærile øi demersurile corpului diplomatic de la Bucureøti, au fost întreprinse mæsuri de îmbunætæflire a activitæflii celor douæ magazine de desfacere rezervate acestora øi sunt în curs demersuri pentru normalizarea funcflionærii Clubului Diplomatic de la Bucureøti. 433

ADRIAN NÆSTASE

8.3. În raporturile cu presa, MAE a cæutat sæ introducæ maximum de transparenflæ. Ministrul Afacerilor Externe, ceilalfli membri ai conducerii ministerului au întâlniri frecvente cu reprezentanflii presei, ræspunzând interesului manifestat de aceøtia prin interviuri, declaraflii, semnând articole apærute în unele publicaflii. A fost înfiinflat øi organizat Centrul de presæ al MAE (str. Alexandru Donici nr. 6) øi s°a instituflionalizat întâlnirea sæptæmânalæ a purtætorului de cuvânt al MAE cu reprezentanflii presei române øi stræine. S°a instituit practica difuzærii unor comunicate oficiale de presæ, ori de câte ori apar dezvoltæri noi øi se apreciazæ cæ informafliile respective nu trebuie sæ aøtepte întâlnirile sæptæmânale cu presa. Reprezentanfli ai presei române sunt invitafli sæ participe la acfliunile organizate de MAE pentru corpul diplomatic de la Bucureøti øi, în mæsura posibilitæflilor, sæ însofleascæ delegafliile oficiale ale MAE. 8.4. O preocupare deosebitæ o constituie informarea misiunilor diplomatice ale României cu privire la evolufliile interne. MAE transmite, zilnic, succinte buletine de presæ, prin care misiunile diplomatice iau cunoøtinflæ de punctele de vedere prezentate de principalele cotidiane româneøti. Sunt, de asemenea, transmise luærile de poziflie ale preøedintelui României, Parlamentului, primului°ministru øi guvernului, precum øi sinteze periodice privind activitatea celor douæ camere ale Parlamentului. Misiunile diplomatice au primit materiale de sintezæ referitoare la activitatea legislativæ, principalele prevederi ale noilor acte normative referitoare la drepturile omului øi probleme cu caracter social. O atenflie deosebitæ este manifestatæ pentru informarea misiunilor diplomatice româneøti cu privire la reforma economicæ, mæsurile luate sau care sunt anticipate în perioada tranzifliei spre economia de piaflæ, cu accent pe problemele de interes pentru partenerii economici stræini. Sunt trimise, de asemenea, materiale documentare privind evolufliile din flaræ. Este necesaræ intensificarea preocupærilor Centralei MAE pentru prompta informare a misiunilor, dar øi activizarea acestora pentru folosirea informafliilor primite, factor esenflial pentru formarea unei imagini corecte asupra proceselor din flara noastræ. MAE a solicitat celorlalte ministere sæ°i transmitæ 434

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

periodic informaflii din domeniul lor de activitate relevante pentru procesul de democratizare øi de tranziflie la economia de piaflæ, spre a fi difuzate prin misiunile noastre diplomatice. 8.5. Misiunile diplomatice româneøti manifestæ o preocupare crescândæ pentru proiectarea în flærile de reøedinflæ a unei imagini obiective a realitæflilor din România. În acest scop, în afara contactelor specifice activitæflii diplomatice cu factori de decizie øi cu alfli reprezentanfli ai cercurilor politico°diplomatice øi economice, misiunile noastre diplomatice menflin contacte cu reprezentanflii mass°media, organizeazæ conferinfle de presæ, ræspund întrebærilor unor ziariøti sau reporteri, difuzeazæ press°release°uri, pun la dispoziflia presei stræine materiale documentare primite din flaræ. Se poate aprecia cæ în activitatea de prezentare a realitæflilor româneøti de cætre misiunile noastre diplomatice este în curs de imprimare un stil dinamic, ofensiv, venind în întâmpinarea cerinflelor obiective de creøtere semnificativæ a contribufliei acestora la proiectarea în lume a unei imagini credibile, obiective, cu un impact pozitiv pe planul dezvoltærii raporturilor externe ale României. 8.6. În eforturile pentru modernizare, MAE a luat mæsuri pentru introducerea informaticii øi a biroticii în activitatea curentæ, utilizându°se în acest scop aparaturæ primitæ cu titlul de asistenflæ, dupæ Revoluflie. A fost constituit în acest scop un grup de lucru special, încadrat îndeosebi cu informaticieni øi au avut loc primele cursuri de inifliere în mânuirea aparaturii de cætre personalul diplomatic øi tehnico°administrativ. În paralel, s°au inifliat øi unele mæsuri de introducere a informaticii øi biroticii la ambasade, tot pe bazæ de aparaturæ obflinutæ din donaflii. Activitatea administrafliei centrale este stânjenitæ ca urmare a necesitæflii de restrângere a spafliilor de lucru. Mutarea în clædirea pusæ la dispoziflie de guvern va solufliona practic problemele de spafliu existente în prezent, va permite o amplasare raflionalæ a echipamentelor de informatizare øi biroticæ, spaflii adecvate pentru reprezentare øi desfæøurarea convorbirilor cu oaspeflii stræini, precum øi reluarea activitæflii bibliotecii MAE øi normalizarea utilizærii arhivei diplomatice a ministerului. 435

ADRIAN NÆSTASE

8.7. Marcarea în stræinætate pentru prima datæ a Zilei naflionale a României la 1 Decembrie, væzutæ prin prisma noii dinamici a activitæflii MAE øi a misiunilor diplomatice, poate fi evaluatæ ca pozitivæ, în multe pærfli înregistrându°se un puternic impact asupra cercurilor influente øi a opiniei publice din flærile respective. Reluarea practicii oferirii de recepflii pentru marcarea Zilei naflionale a României s°a bucurat de bune aprecieri, reflectate într°o participare de nivel, în unele flæri de excepflie, atât din partea factorilor guvernamentali, cât øi a cercurilor parlamentare, a altor medii politice øi a cercurilor de afaceri. S°au remarcat, de asemenea, acfliunile specifice organizate cu øi pentru emigraflie, la multe misiuni diplomatice acestea prilejuind emoflionante reveniri mai aproape de flaræ a unor persoane øi personalitæfli de origine românæ. Se poate aprecia cæ atât acestea cât øi numeroase alte acfliuni desfæøurate de misiunile noastre diplomatice — întâlniri cu presa, conferinfle, expoziflii, mese rotunde etc. — au fost percepute cu interes de diferitele medii din stræinætate, contribuind astfel la o mai bunæ cunoaøtere a României, la o mai corectæ evaluare a eforturilor pe care flara le face pentru democratizare øi trecerea la economia de piaflæ. Elementele faptice øi de evaluare prezentate în aceastæ Carte Albæ a Ministerului Afacerilor Externe acoperæ principalele activitæfli ale administrafliei centrale øi a misiunilor diplomatice în a doua jumætate a anului 1990. Activitatea este complexæ, iar condifliile în care aceasta se desfæøoaræ sunt deosebite, în legæturæ directæ cu ritmul øi evoluflia profundelor transformæri pe care le parcurge societatea româneascæ. Înflelegând în profunzime comandamentele perioadei actuale, Ministerul Afacerilor Externe — administraflia centralæ øi misiunile diplomatice — manifestæ o permanentæ preocupare de a se înscrie în stilul modern, dinamic al guvernului, de a gæsi cele mai bune cæi øi metode pentru a contribui la susflinerea procesului de democratizare a societæflii româneøti, la promovarea interesului flærii, la receptarea în stræinætate a unei imagini asupra României cât mai apropiatæ de realitate. Bucureøti, 19 decembrie 1990 436

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

ANEXA A

Schimburi de vizite øi consultæri bilaterale între Ministerele Afacerilor Externe

a. La nivelul ministrului: 29 iunie–3 iulie — Innsbruck — Sesiunea de varæ a Adunærii Parlamentare a Consiliului Europei 6–8 august — Bucureøti — Vizita în România a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Coreea, Choi Ho Joong 25–27 august — Vizita trimisului special al preøedintelui Irakului, Samal Majid Faraj 10–11 septembrie — Vizita în Turcia 12–16 octombrie — Vizita în China 28–30 octombrie — Vizita în Bulgaria 6–8 noiembrie — Vizita în Italia 16 noiembrie — Vizita în România a ministrului Afacerilor Externe al Republicii Africa de Sud, Roelof Botha 30 noiembrie — Washington — Întâlnirea cu subsecretarul de Stat al SUA, Lawrence Eagleburger 437

ADRIAN NÆSTASE

9–11 decembrie — Vizita în Grecia 12–17 decembrie — Vizita în România a øefului Departamentului pentru relaflii externe øi pace al comandantului Revolufliei de salvare naflionalæ din Sudan, Mohamad Al°Amin Khalifa

b. La nivel de secretar/subsecretar de stat: 24–26 iulie — Budapesta — Consultæri româno°ungare (domnul Romulus Neagu) 1–15 august — Moscova, Chiøinæu — Consultæri privind relafliile bilaterale româno°sovietice øi raporturile cu Moldova (domnul Romulus Neagu) 29–30 august — Bucureøti — Vizita adjunctului ministrului Afacerilor Externe al RP Chineze, Tian Zengpei 31 august — Bucureøti — Convorbiri cu adjunctul asistentului secretarului de Stat al SUA, Curtis Kamman 3 septembrie — Bucureøti — Vizita adjunctului ministrului de Externe al URSS, V.P. Karpov 4 septembrie — Bucureøti — Convorbiri cu asistentul pentru probleme administrative al secretarului de Stat al SUA, Arthur Fort 10–11 septembrie — Bucureøti — Vizita secretarului permanent din Ministerul Afacerilor Externe al Zimbabwe pentru consultæri bilaterale 14–15 septembrie — Bucureøti — Consultæri româno°albaneze cu adjunctul ministrului albanez al Afacerilor Externe, M. Kapllani 438

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

23–30 septembrie — Vizita domnului Romulus Neagu, secretar de Stat, membru al guvernului, în Emiratele Arabe Unite, Arabia Sauditæ øi Qatar 12–21 octombrie — Vizita domnului Teodor Meleøcanu, subsecretar de Stat, în Zair, Zimbabwe øi Kenya 22–24 octombrie —Bucureøti — Vizita adjunctului ministrului Afacerilor Externe al RPD Coreene, Li In Ghiu 27 octombrie–6 noiembrie — Vizita domnului Teodor Meleøcanu, subsecretar de Stat, în Arabia Sauditæ, Qatar, Bahrein, Oman øi Emiratele Arabe Unite 29 octombrie–4 noiembrie — Roma — Vizita domnului Adrian Dohotaru, subsecretar de Stat pentru consultæri pe probleme culturale 12 noiembrie — Tokyo — Consultæri româno°nipone (domnul Teodor Meleøcanu) 16–17 noiembrie — Bucureøti — Vizita secretarului de Stat adjunct la Ministerul Afacerilor Externe ungar, Imre Szokai 23 noiembrie — Berna — Consultæri româno°elvefliene (domnul Romulus Neagu) 2–5 decembrie — Bucureøti — Vizita secretarului de Stat la Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei, Jan Makarczyk 3–6 decembrie — Bucureøti — Vizita øefului Secretariatului politic din Ministerul Afacerilor Externe elveflian, Guy Ducrey 439

ADRIAN NÆSTASE

8 decembrie — Bucureøti — Convorbiri cu Rod Irwing, director general al Departamentului pentru URSS øi Europa de Est din Ministerul Afacerilor Externe øi Comerflului Internaflional al Canadei 9–10 decembrie — Copenhaga — Vizita de lucru a domnului Romulus Neagu, secretar de Stat, membru al guvernului 11–12 decembrie — Helsinki — Vizita de lucru a domnului Romulus Neagu, secretar de Stat, membru al guvernului 18–19 decembrie — Bucureøti — Vizita ministrului adjunct al Afacerilor Externe al Irakului, Saad Magid Al°Faysal

c. Alte acfliuni: 28–30 iunie — Bucureøti — Negocieri româno°sovietice privind încheierea unei noi convenflii de desfiinflare a vizelor iulie — Consultæri româno°cehoslovace pe probleme CSCE 26–27 iulie — Bucureøti — Negocieri româno°bulgare pe probleme ecologice 14 august — Varøovia — Consultæri româno°poloneze pe probleme CSCE 29 aug.–1 sep. — Bucureøti — Consultæri româno°sovietice pe probleme de relaflii bilaterale 2–7 septembrie — Bucureøti — Consultæri româno°sud africane pe probleme bilaterale 440

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

7–14 septembrie — Vizita directorului Direcfliei de relaflii în SUA 13–15 septembrie — Bucureøti — Vizita directorului de relaflii din Ministerul Afacerilor Exterme al RS Vietnam, Cu Dinh Ba 18 septembrie — Paris — Consultæri româno°franceze pe probleme CSCE 18–21 septembrie — Moscova — Negocierea øi parafarea înflelegerii pentru micul trafic de frontieræ între guvernele României øi URSS 20–21 septembrie — Bucureøti — Consultæri româno°elvefliene pe probleme CSCE 22–26 septembrie — Bucureøti — Consultæri româno°americane pe probleme privind cooperarea bilateralæ în domeniul juridic 24–26 septembrie — Belgrad — Consultæri româno°iugoslave în probleme consulare 24–26 septembrie — Bucureøti — Vizita domnului Hans Van Thoolen, director la înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiafli 24–27 septembrie — Bucureøti — Vizita delegafliei Amnesty International, condusæ de Peter Duffy, preøedintele Consiliului Executiv 28 sept.–3 oct. — Consultæri româno°mauritaneze pe probleme bilaterale 1–6 octombrie — Chiøinæu — Sesiunea Comisiei Mixte româno°sovietice pentru verificarea traseului frontierei de stat 3–5 octombrie — Sofia — Consultæri româno°bulgare pe probleme consulare 441

ADRIAN NÆSTASE

4–5 octombrie — Bucureøti — Vizita delegafliei Organizafliei Internaflionale a Muncii 8–10 octombrie — Consultæri româno°turce pe probleme consulare 19–25 octombrie — Beijing — Negocieri româno°chineze pentru încheierea convenfliei Consulare øi a Tratatului de asistenflæ juridicæ 23–24 octombrie — Bucureøti — Consultæri cu participarea unor specialiøti stræini, a reprezentanflilor comisiilor speciale ale Parlamentului øi ai unor organizaflii româneøti neguvernamentale din domeniul drepturilor omului privind crearea Institutului Român pentru Drepturile Omului 1–9 noiembrie — Vizita în România a domnului Joseph Voyame, raportor special al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului 4–6 noiembrie — Vizita în România a secretarului permanent al SELA, Carlos Perez del Castillo 9–25 noiembrie — Vizita unei delegaflii a Ministerului Afacerilor Externe în Irak 12–17 noiembrie — Bucureøti — Consultæri româno°bulgare pe tema delimitærii zonei economice în Marea Neagræ 13–16 noiembrie — Bucureøti — Consultæri româno°bulgare pentru delimitarea zonelor de informare aeronauticæ deasupra Mærii Negre 14–17 noiembrie — Bucureøti — Vizitæ de lucru a doamnei Ann Walford Lewis, director adjunct al Direcfliei Europa de Est din Ministerul Afacerilor Externe britanic 442

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

20–23 noiembrie — Bucureøti — Consultæri româno°sovietice cu URSS pentru delimitarea zonelor de informare aeronauticæ deasupra Mærii Negre 26–29 noiembrie — Bucureøti — Consultæri româno°sovietice pe probleme bilaterale 27–30 noiembrie — Bucureøti — Consultæri româno°sovietice în problema încheierii unui nou tratat de prietenie, cooperare øi bunæ vecinætate øi a actualizærii cadrului juridic al relafliilor bilaterale 3–4 decembrie — Bonn — Consultæri româno°germane în legæturæ cu situaflia acordurilor încheiate de România cu fosta RDG 9–12 decembrie — Bucureøti — Consultæri româno°italiene în probleme consulare 10 decembrie — Bucureøti — Consultæri româno°bulgare privind zona de cooperare economicæ a Mærii Negre 10–15 decembrie — Bucureøti — Negocieri româno°chineze în legæturæ cu tratatul de asistenflæ juridicæ 13 decembrie — Moscova — Consultæri româno°sovietice privind zona de cooperare economicæ a Mærii Negre 13 decembrie — Londra — Consultæri româno°britanice privind neproliferarea armelor nucleare, chimice, biologice øi a rachetelor purtætoare

443

ADRIAN NÆSTASE

ANEXA B

Participæri la reuniuni internaflionale

a. Delegaflii conduse de ministrul Afacerilor Externe: 7–9 septembrie — Antalya (Turcia) — Seminarul PNUD cu tema „Sfidærile la nivel global ale dezvoltærii“ 24–25 septembrie — Palma de Mallorca — Reuniunea CSCE privind Mediterana 25 septembrie — New York — Reuniunea Consiliului de Securitate, la nivelul miniøtrilor de Externe, consacrate conflictului din zona Golfului 25 sept.–7 oct. — New York — Sesiunea Adunærii Generale a ONU 1–2 octombrie — New York — Reuniunea miniøtrilor de Externe ai flærilor CSCE 24–25 octombrie — Tirana — Reuniunea miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice 2–3 noiembrie — Budapesta — Întâlnirea miniøtrilor de Externe ai flærilor pærfli la Tratatul de la Varøovia, stabilirea nivelelor maxime de armamente 5 noiembrie — Roma — Conferinfla ministerialæ cu tema „40 de ani de protecflie a drepturilor omului de cætre Consiliul Europei“ 444

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

18–21 noiembrie — Paris — Reuniunea CSCE la nivel înalt 25–26 noiembrie — Stirin (Cehoslovacia) — Seminarul cu tema „Revolufliile din 1989. Un an mai târziu“ 29 noiembrie — New York — Reuniunea Consiliului de Securitate, la nivelul miniøtrilor de Externe, consacrate conflictului din zona Golfului

b. Delegaflii conduse de secretar/subsecretar de stat: 9–11 iulie — Praga — Øedinfla Comisiei împuterniciflilor guvernamentali privind revizuirea Tratatului de la Varøovia 19–25 august — Geneva — Conferinfla de examinare a modului de aplicare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare 20–27 august — Geneva — A IV°a Conferinflæ de examinare a modului de aplicare a Tratatului de neproliferare 10–11septembrie — Bratislava — Øedinfla Comisiei speciale pentru dezarmare a Tratatului de la Varøovia pentru determinarea plafoanelor naflionale ale armamentelor 12–14 septembrie — Bucureøti — Reuniunea adjuncflilor miniøtrilor de Externe ai flærilor balcanice 9–10 octombrie — Praga — Øedinfla Comisiei speciale pentru dezarmare a Tratatului de la Varøovia pentru determinarea plafoanelor naflionale ale armamentelor 445

ADRIAN NÆSTASE

26–27 octombrie — Praga — Øedinfla Comisiei speciale pentru dezarmare a Tratatului de la Varøovia pentru determinarea plafoanelor naflionale ale armamentelor 19–23 noiembrie — Zug (Elveflia) — Seminarul privind economia României organizat de asociaflii economice elvefliene

c. Alte acfliuni: iulie–noiembrie — Viena — Reuniunea Comitetului pregætitor al Conferinflei CSCE la nivel înalt de la Paris 4–7 septembrie — Budapesta — Reuniunea de experfli ai flærilor dunærene privind forfla juridicæ a hotærârilor Comisiei Dunærii 20–22 septembrie — Sofia — Seminarul internaflional cu tema „Punerea în aplicare a normelor dreptului internaflional umanitar în legislafliile naflionale“ 22–23 septembrie — Praga — Øedinfla Comisiei speciale în problemele dezarmærii a Tratatului de la Varøovia pentru determinarea plafoanelor naflionale de armamente în cadrul plafoanelor generale convenite în negocierile de la Viena 24–28 septembrie — Kiev — Seminarul internaflional „Zilele europene de studiere a drepturilor omului“ 1–6 octombrie — Moscova — Reuniunea flærilor riverane la Marea Neagræ pentru elaborarea unei convenflii privind protecflia apelor Mærii Negre împotriva poluærii 446

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

8–11 octombrie — Poznan — Reuniunea internaflionalæ cu tema „Sistemul general european al protecfliei drepturilor omului“ 16–19 octombrie — Budapesta — Reuniunea de experfli ai flærilor membre ale Comisiei Dunærii în probleme juridice øi financiare 14 decembrie — Londra — Reuniunea internaflionalæ privind controlul exporturilor pentru neproliferarea armelor chimice øi biologice

447

448

INDICE DE PERSOANE

A Achilli, Michele 49, 51, 52, 53, 54, 57, 73 Adami, Edward Fenech 127 Aga Khan, Sadruddin 206 Aglietta, Maria Adelaide 91, 103, 108, 109 Agnelli, Giovanni 55 Agnelli, Susana 63 Albufl, Gheorghe Vasile 16 Amaduzzi, Luigi 37, 89, 90, 91, 178, 179, 180 Ana a României (principesa Ana de Bourbon-Parma) 402 Andrei, Mircea 253 Andrei, Øtefan 70 Andreotti, Giulio 32, 35, 39, 42, 43, 44, 45, 49, 57, 73, 127 Anghel, Ion M. 253 Antall, József 171, 175 Antonescu, Ion 379 Arafat, Yasser 338 Arbore Popescu, Grigore 55, 70 Assad El Assad 400, 401 Attali, Jacques 255 Aziz, Tariq 54, 335, 342, 389 B Baker III, James A. 6, 7, 17, 18, 98, 99, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 176, 177, 181, 204, 208, 210, 213, 222, 223, 224, 226, 227, 240, 320, 331, 342, 343, 391 Balint Magyar 200 Bædescu, Paraschiva 16 Bârlædeanu, Alexandru 344 Bârliba, Dan 333

Beck, Józef 255 Beki™, Darko 191, 196 Berend, Ivan 194 Berindei, Dan 352, 353, 354 Bjorck, Anders 30 Bogdan, Corneliu 402 Bogdanov, Oleg 198 Boniver, Marguerita 61, 62, 63, 64, 65 Botha, Roelof Frederik 115, 437 Braia, Doru 5, 8, 98 Brandt, Willy 53, 65 Brejnev, Leonid Ilici 130 Brundtland, Gro Harlem 140 Bucar, France 192, 196 Bucur, Ion 253 Budura, Romulus Ioan 253 Bukowsky, John 45, 46, 49, 58, 73, 180, 404 Bush, George Herbert Walker 53, 127, 129, 131, 200, 249, 320, 368 Butnaru, Igor 334 C Cai Hao 8 Carlsson, Ingvar Gösta 130 Casaroli, Agostino 46, 131 Cassin, René 287 Cælueanu, Dumitru 344 Câøu, Ilie 253 Ceauøescu, Nicolae 60, 70, 227, 256 Celac, Sergiu 253, 324 Ceontea, Radu 55 Cetæfleanu, Ionel 253 Ceterchi, Ioan 253

449

ADRIAN NÆSTASE Chebeleu, Traian Vasile 8, 86, 87, 128, 254, 333, 359 Chiper, Ion 352 Chivu, Iosif 253 Ciubotaru, Ion 253 Ciucu, Gheorghe 253 Codiflæ, Cornel 109 Columb, Cristofor 223 Colfl, Gheorghe 253 Constantinescu, Virgil 223, 253, 405 Constantiniu, Florin 353 Corduneanu, Nicolae 109 Cornea, Doina 146 Cossiga, Francesco 42, 45, 57, 73 Coøman, Ofelia 4 Covaci, Ioan 359, 364, 395 Craxi, Bettino 57, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 73 Cu Dinh Ba 441 D Deedes, William 334 Delors, Jacques Lucien Jean 127, 149, 203, 282 Despot, Petre 253 Diaconu, Ion 110, 333, 353, 355 Dienstbier, Jiri 19, 201 Dijmærescu, Eugen 35, 37, 91 Dinu, Marcel 83, 84, 256, 258, 317, 344, 402 Dohotaru, Adrian 82, 329, 439 Dolgu, Gheorghe 253 Dragomir, Eminescu 253 Drægufl, Lucianu 253 Druc, Mircea 356 Ducrey, Guy 439 Duffy, Peter 441 Dumas, Roland 132, 145, 146, 147, 148, 282 Dumitrescu, Constantin 253 Dumitrescu, Sorin 75, 109, 329, 403 Dumitrescu, Vasile 253 E Eagleburger, Lawrence S. 222, 223, 224, 225, 227, 228, 229, 230, 236, 240, 241, 261, 320, 437 Ecobescu, Nicolae 253 Elflîn, Boris Nikolaevici 197

450

Ene, Constantin 84, 85, 86, 87, 88, 242, 253, 254, 256, 257, 258, 259, 260, 261, 328, 329, 330, 333, 346, 348, 355 Ermacora, Felix 114 Eyskens, Mark 149, 150 F Fahd ibn Abdel Aziz al-Saud, rege 366 Faraj, Samal Majid 437 Faysal, Saad Magid Al 335, 337, 341, 343, 440 Felber, René 136, 137, 139 Filimon, Mircea 284 Finanflu, Nicolae 253 Flora, Brian 347 Florea, Vasile 253 Fort, Arthur 438 Fota, Constantin 261 Fotino, Nicolae 353, 354 Fotopoulos, Sotiris 276 Fræsincar, Arxente 259, 260, 402 Furrer, Hans-Peter 199 G Gatti, Gabriele 30 Gârba, Niculai 253 Gelestathis, Nikolaos 264, 265, 267, 272 Genscher, Hans-Dietrich 282 Georgescu, Valeriu 253 Gephard, Richard 323 Gheorghe, Dumitru 253 Gheorghiøan, Dumitru 253 Gigea, Petre 252 Goflev, Luben 38 Göncz Árpád 117, 243 Gonzáles Márquez, Felipe 168 Gorbaciov, Mihail Sergheevici 93, 97, 125, 128, 131, 150, 199, 234, 347, 349, 350, 351, 352, 353, 354, 356, 382, 383, 384 Goriflæ, Ion 326, 327, 328, 329 Green, Alan, Jr. 5, 6, 7, 17, 34, 89, 110, 115, 116, 240, 241, 242, 262, 319, 320, 321, 326, 343, 345, 346, 347 Groza, Petru 180

ROMÂNIA DUPÆ MALTA H Havel, Václav 108, 129, 149, 150, 170, 179, 199, 201, 402 Hæulicæ, Dan 253, 330 Heinz, Stephen B. 200 Helmi, Mustafa Kamal 392 Homoøtean, George 253 Horn Gyula 324, 335 Hurbean, Nicolae 253 Hussein, Saddam 53, 65, 120, 205, 206, 211, 217, 221, 258, 320, 338, 366, 367, 368, 369, 370, 371, 376, 389, 390, 391 I Iakovlev, Aleksandr Nikolaevici 347 Iana, Niculae 372 Iliescu, Ion 32, 35, 46, 57, 58, 59, 60, 73, 91, 99, 110, 111, 113, 117, 121, 124, 139, 150, 168, 177, 239, 243, 244, 271, 290, 291, 295, 307, 311, 312, 323, 329, 334, 346, 349, 358, 379, 382, 388, 391, 401, 402, 410 Imbert, Pierre-Henri 11 Ioan Paul I, papæ 46 Ioan Paul II, papæ 46, 48 Ioan XXIII, papæ 46 Ionel, Vasile 16, 21 Ionescu, Eugen 253 Iordache, Nicolae 137, 253, 402 Irimie, Nicolae-Virgil 253 Irving, Rod 440 Isham, Heyward 196 Istrate, Ion 253 J Janone, Ottorino 318 Jelev, Jelio 148, 293, 403 Jeszenszky Géza 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 59, 76, 80, 110, 111, 112, 113, 123, 239, 325, 403 Joong Choi Ho 437 K Kamman, Curtis W. 438 Kapllani, Muhamet 438

Karamanlis, Konstantinos 307, 334 Karpov, V.P. 438 Khalifa, Mohamad Al-Amin Yannis 318, 438 Khemis, Ahmed 392 Kipreos, Nicos 305 Kohl, Helmuth 126, 131, 140, 323 Köhler, Volkmar 92 Koivisto, Mauno Henrik 148, 150 Koller, Arnold 129 Komatina, Miljan 195 Kozîrev, Andrei 196, 199 Kravchenko, Piotr 197 Kuklinski, Antoni 190, 191, 195, 199 L Lajos Für 317 Lalumière, Catherine 30, 148 Lantos, Tom 177 Lazær, Ion Aurelian 253 Læzærescu, Dan Amedeo 47, 58, 73, 238, 253 Lee, Hyun Hong 348 Legnyel Miklos 326 Lewis, Ann Walford 442 Li In Ghiu 439 Lon•ar, Budimir 59, 90, 404 Loreto, Angela Maria 180 Lubbers, Rudolphus (Ruud) Frans Marie 130, 141, 149, 150 Luers, William 182, 191, 192, 196 M Magheru, Andrei 83 Makarczik, Jerzy 255, 439 Makramallah, Maurice 358, 393, 395, 399 Malifla, Mircea 99, 348 Malmierca Peoli, Isidoro 99 Maniu, Iuliu 353 Manolache, Adrian 358, 359 Marshall, George Catlett 195, 198, 199 Maxim, Ioan 19, 85, 86, 88, 89, 254, 317, 327, 330, 334, 404 Mayer, Mark 228 Mazowiecki, Tadeusz 224 Mæmularu, Marcel Ionel 253

451

ADRIAN NÆSTASE Mænescu, Corneliu 240 Mærgæritescu, Alexandru 253 Meguid, Esmat Abdel 357, 358, 359, 361, 363, 365, 370, 371, 372, 374, 395, 400 Meleøcanu, Teodor Viorel 254, 256, 257, 258, 328, 330, 335, 349, 439 Michelet, Jules 145 Michelis, Gianni de 28, 29, 31, 33, 35, 36, 37, 44, 49, 52, 56, 57, 58, 59, 66, 72, 293 Micu, Gheorghe 253 Micu, Nicolae 259 Miculescu, Angelo 253 Mihai I, rege al României 379, 402, 405 Mihalache, Ion 353 Mihalflu, Iulian 253 Mirescu, Ion 253 Mitran, Mircea 253 Mitsotakis, Konstantinos 266, 290, 291, 292, 293, 294, 295, 296, 307, 308, 314, 316 Mitterrand, François Maurice Marie 124, 125, 129, 139, 142, 145, 150, 151, 168, 189 Mocanu, Cristian 253 Mocioiu, Dumitru 253 Mock, Alois 318 Moïsi, Dominique 172 Moisuc, Viorica 350, 352, 355 Molotov, Viaceslav Mihailovici (Skriabin) 67, 350, 351, 354, 356, 383 Monnet, Jean 144 Montbrial, Thierry de 169, 170, 171, 172, 174, 175 Morodan, Ilie 253 Moroianu, Irina 286 Mubarak, Mohammed Hosni 356, 358, 365, 366, 384, 385, 386, 387, 388, 389, 390, 391, 392, 395, 400 Müller, Aleksandr 200 Mulroney, Martin Brian 126 Muntean, Mihai 253 Munteanu, Aurel Dragoø 176, 206, 234, 253, 344, 356 Mureøan, Liviu 133, 330, 404

452

N Napper, Larry C. 6, 7, 115, 116, 176, 177, 181, 240, 242, 262, 320, 321, 343, 345 Næstase, Adrian passim Neagoe, Stelian 180 Neagu, Mihai 261 Neagu, Romulus 5, 7, 16, 21, 82, 84, 85, 86, 88, 92, 112, 117, 118, 137, 240, 255, 258, 260, 261, 325, 327, 328, 329, 330, 345, 354, 355, 356, 402, 403, 438, 439, 440 Nelson, Daniel 323 Nichifor Vornicu, Sorin 358, 359 Nicolau, Anton 276, 312 Nixon, Richard Milhous 175 Nowotny, Eva 198 O Onofrei, Radu 256, 257 Özal, Turgut 131, 139 P Paleologu, Alexandru 253 Panella, Carlo 91, 107, 108 Papastamos, Iannis 295, 297, 298, 299, 300 Papeschi, Luciana Luisa 180 Parisini, Christoph 318 Paøcu, Ioan Mircea 317 Paul VI, papæ 46 Pârvufloiu, Constantin 253 Pelikan, Jiri 55 Penda, Octavian 4 Pérez de Cuéllar, Javier 73, 126, 140, 204, 205, 206, 207, 208, 218 Pérez del Castillo, Carlos 442 Petrescu, Alexandru 253 Petrescu, Lucian 253 Petrufl, Nicolae 253 Pickering, Thomas 240 Pini, Massimo 30 Pirek, Zdenko 200 Pleøu, Andrei 81, 281, 355, 405 Pop, Gheorghe 253

ROMÂNIA DUPÆ MALTA Pop, Napoleon 348 Pop, Simion 245 Popescu, Ovidiu Corneliu 253 Popiøteanu, Cristian 351, 352 Popovici, Viorica 16 Potra, Ana 4 Potra, George G. 4 Preda, Eugen 351, 352, 353, 402 Pungan, Vasile 253 R Rafat, Ahmad 236 Rafsanjani, Hojatoislam Ali Akbar Hashemi 371 Ranghefl, Boris 253 Rædulescu, Cætælin 276 Reagan, Ronald 131 Resutik, Milan 318 Ribbentrop, Joachim von 67, 350, 351, 354, 356, 383 Ristache, Florea 253 Roman, Petre 35, 44, 45, 57, 66, 73, 74, 81, 83, 92, 99, 103, 110, 116, 134, 148, 207, 223, 236, 241, 261, 295, 307, 320, 323, 329, 346, 356 Rose, Daniel 200 Rosen, Moses David 226, 261, 262 Rudas Ernö 323, 324, 325 Ruiz Guerra, Niel 99 S Sabah, Al Ahmad Al Jabir Al Sabah 231, 233, 234, 235 Sadat, Muhammad Anwar al- 393 Saladin 370 Samaras, Andonis 262, 263, 266, 270, 271, 274, 275, 276, 282, 283, 293, 295, 298, 307, 308, 309 Santer, Jacques 148 Schifter, Richard 222, 225, 227, 228, 230, 319 Schlüter, Poul 128 Schumann, Robert 38, 193, 199 Secæreø, Vasile 109 Silva, Anibal Cavaço 129 Silva, Ozires da 180

Siminiceanu, Ion 253 Skubiszewski, Krzysztof 21, 23, 24, 149 Soare, Stan 253 Solchanyk, Arman 199 Stalin, Iosif Vissarionovici 190 Stanca, Constantin 253 Stænculescu, Athanasie-Victor 109, 117, 240, 317, 330 Stænculescu, Ionel 253 Stænescu, Dimitrie 253 Stoicescu, Nicolae 253, 263 Stoichici, Ion 253 Sultan, Ibrahim Shuja 246, 247, 248, 249, 250, 251, 252, 318 Surour, Ahmed Fathi 392 Süssmuth, Rita 193 Szokai Imre 21, 110, 111, 114, 117, 177, 243, 244, 325, 439 Ø Øandru, Vasile 253 Øarpe 109 Øevarnadze, Eduard 19, 347, 348, 350, 378, 379 T Tauran, Jean Louis 45, 46, 47, 48, 49, 58, 73 Tænæsache, Stelian 253 Teodorescu, Cornelia 253 Terfloth, Klaus 179 Thatcher, Margaret Hilda 130 Thoolen, Hans Van 441 Tinca, Gheorghe 259 Tinu, Dumitru 334, 335 Titulescu, Nicolae 144, 220, 242 Tökes, Laszlo 123 Trimarchi, Michele Santo 180 Tsaldaris, Athanassios 276, 277, 278, 279 Tudor, Constantin 253 Tulai, Laurean 253 Tunøanu, Constantin 253 Tzannetakis, Tzannis 279, 280, 281, 282

453

ADRIAN NÆSTASE U Udroiu, Neagu 352 Unchiaøu, Florian 263 Urian, Izidor 253 Ursu, Doru Viorel 325 V Vasiliu, Emil Ion 253 Væcaru, Vasile 333 Vætæøescu, Anton 172 Vitalone, Claudio 35 Vlad, Constantin 253 Vladimir, Nicolae 88 Vlæsceanu, Petre 253 Volten, Peter 199, 201 Voyame, Joseph 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 138, 442

454

Vranitzky, Franz 140 W Wang Jingqing 8 Wegener, Hennig 192 Wohlfart, Georges 92, 94, 95, 96, 97, 98 X Xarhos, Athanassios 267, 268, 270 Z Zaky, Sayed 372, 392 Zamaran, Bernard 193, 199 Zamfirescu, Elena 254 Zengpei, Tian 438 Zlætescu, Victor Dan 403 Zlenko, Anatoli Maksimovici 201

LISTA ILUSTRAfiIILOR

1.

3 noiembrie 1990, Budapesta. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, semneazæ Convenflia privind cotele naflionale maxime ale armamentelor convenflionale ale flærilor membre ale Tratatului de la Varøovia. În dreapta sa, general°colonel Vasile Ionel, øeful Marelui Stat Major.

2.

3 noiembrie 1990, Budapesta. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, are o întrevedere cu Géza Jeszenszky, ministru de Externe al Republicii Ungaria, ocazionatæ de Întâlnirea miniøtrilor de Externe ai statelor membre ale Tratatului de la Varøovia.

3.

4 noiembrie 1990, Roma. Adrian Næstase în fafla Basilicii San Pietro.

4.

5 noiembrie 1990, Roma. La începutul vizitei în Italia, Adrian Næstase, ministrul de Externe al României, împreunæ cu Gianni de Michelis, ministrul de Externe al Republicii Italiene.

5.

6 noiembrie 1990, Roma. Adrian Næstase la Accademia di Romania cu Grigore Arbore Popescu øi Iuliu Pancrafliu Gheorghe Gheorghiu, însærcinat cu afaceri.

6.

6 noiembrie 1990, Roma. Adrian Næstase alæturi de câfliva colaboratori. De la stânga la dreapta: consilier Ioan Petru Cordoø, ambasador Traian Chebeleu øi însærcinat cu afaceri Iuliu Pancrafliu Gheorghe Gheorghiu, în fafla Altarului Patriei (L’Altare della Patria).

7.

16 noiembrie 1990, Bucureøti. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, întâmpinæ pe Aeroportul Otopeni pe Roelof Frederik Botha, ministru al Afacerilor Externe al Africii de Sud.

8.

16 noiembrie 1990, Bucureøti, Palatul Victoria. Adrian Næstase øi Eugen Dijmærescu, ministru de Stat, însærcinat pentru Orientarea Economicæ, au 455

ADRIAN NÆSTASE

convorbiri cu Roelof Frederik Botha, ministru al Afacerilor Externe al Africii de Sud. 9.

19 noiembrie 1990, Paris, Palatul Elysée. Ceremonia semnærii de cætre øefii de stat sau de guvern a documentelor oficiale ale Conferinflei la nivel înalt a CSCE.

10. 20 noiembrie 1990, Paris. Privire generalæ a Sælii de øedinfle a Conferinflei la nivel înalt a CSCE. 11. 20 noiembrie 1990, Paris. Delegaflia românæ la Conferinfla la nivel înalt a CSCE. În primul rând: preøedintele Ion Iliescu — pronunflându-øi discursul — øi ministrul de Externe Adrian Næstase. În rândul doi: Corneliu Mænescu, preøedintele Comisiei de politicæ externæ a Parlamentului øi ambasadorul Traian Chebeleu. 12. 20 noiembrie 1990, Paris, Quai d’Orsay. Adrian Næstase se întrefline cu Roland Dumas, ministru de Stat, ministru de Externe al Republicii Franceze. Asistæ ambasadorul Traian Chebeleu. 13. 21 noiembrie 1990, Paris, Palatul Elysée. Øefii de stat sau de guvern prezenfli la Conferinfla la nivel înalt a CSCE. 14. 21 noiembrie 1990, Paris, Palatul Elysée. Miniøtrii de Externe ai statelor membre ale CSCE la încheierea Conferinflei la nivel înalt. 15. 21 noiembrie 1990, Paris, Palatul UNESCO. Federico Mayor, director general al UNESCO, primeøte pe Ion Iliescu, Adrian Næstase øi Dan Hæulicæ, ambasadorul României la UNESCO. 16. 9 decembrie 1990, Atena. Sosirea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în vizitæ oficialæ în Republica Elenæ. 17–19. 9 decembrie 1990, Atena. Adrian Næstase øi Dana Næstase în vizitæ pe Acropole. . 20. 10 decembrie 1990, Atena. Adrian Næstase, ministru de Externe al României, conferæ cu Nikolaos Gelestathis, ministru al Transporturilor øi Comunicafliilor al Greciei. 456

ROMÂNIA DUPÆ MALTA

21. 10 decembrie 1990, Atena, Ministerul de Externe al Greciei. Adrian Næstase, ministrul român de Externe, øi Andonis Samaras, ministrul grec de Externe, înainte de începerea convorbirilor oficiale. 22. 10 decembrie 1990, Atena, Ministerul de Externe al Greciei. Convorbiri oficiale româno°elene între delegaflia românæ, condusæ de Adrian Næstase øi delegaflia greacæ, condusæ de Andonis Samaras. 23. 10 decembrie 1990, Atena, Ministerul de Externe al Greciei. La încheierea convorbirilor oficiale româno°elene, Adrian Næstase face declaraflii presei greceøti, române øi stræine. 24. 10 decembrie 1990, Atena, Ministerul de Externe al Greciei. La încheierea convorbirilor oficiale eleno°române, Andonis Samaras face declaraflii presei greceøti, române øi stræine. 25. 10 decembrie 1990, Atena. Dejun oficial oferit de Andonis Samaras, ministru de Externe al Greciei, øi soflia acestuia, în onoarea lui Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi a sofliei sale. 26. 11 decembrie 1990, Atena. Întâlnirea lui Adrian Næstase cu bancheri øi oameni de afaceri eleni la Camera de Comerfl øi Industrie a Greciei. 27. 11 decembrie 1990, Atena. Primul°ministru al Republicii Elene, Konstantinos Mitsotakis, având alæturi pe Andonis Samaras, primeøte pe øi are convorbiri cu Adrian Næstase, ministru de Externe al României. 28. 11 decembrie 1990, Atena. Adrian Næstase øi Konstantinos Mitsotakis, la încheierea convorbirilor oficiale. 29. 11 decembrie 1990, Atena. Adrian Næstase face declaraflii presei dupæ încheierea convorbirii cu Konstantinos Mitsotakis. 30. 11 decembrie 1990, Atena. Konstantinos Mitsotakis face declaraflii presei dupæ încheierea convorbirii cu Adrian Næstase. 31. 11 decembrie 1990, Atena, Clubul Presei Stræine. Conferinfla de presæ susflinutæ de Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în fafla reprezentanflilor Asociafliei Presei Stræine din capitala elenæ. În dreapta sa: Nicolae Stoicescu, ambasadorul României la Atena; în stânga sa: Florian Unchiaøu, secretar I. 457

ADRIAN NÆSTASE

32. 18 decembrie 1990, Bucureøti. Adrian Næstase primeøte pe Saad Magid Al Faysal, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Irakului, având ca translator pe Radu Onofrei, directorul Direcfliei Orientul Mijlociu øi Africa de Nord. 33. 25 decembrie 1990, Cairo. Esmat Abdel Meguid, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt, primeøte pe Adrian Næstase, ministru de Externe al României. 34. 25 decembrie 1990, Cairo. Convorbiri între Adrian Næstase, ministru de Externe al României, øi Esmat Abdel Meguid, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt. 35. 26 decembrie 1990, Ismailia. O prieteneascæ strângere de mânæ între Mohammed Hosni Mubarak, preøedintele Republicii Arabe Egipt, øi Adrian Næstase, ministru de Externe al României, la sosirea la reøedinfla înaltului demnitar egiptean. 36. 26 decembrie 1990, Ismailia. Mohammed Hosni Mubarak, preøedintele Republicii Arabe Egipt, primeøte pe Adrian Næstase, ministru de Externe al României, în prezenfla lui Esmat Abdel Meguid, viceprim°ministru øi ministru de Externe al Republicii Arabe Egipt. 37. 26 decembrie 1990, Ismailia. Adrian Næstase øi Mohammed Hosni Mubarak la sfârøitul convorbirilor. În plan secund, Esmat Abdel Meguid øi Ion Covaci, ambasadorul României la Cairo. 38. 26 decembrie 1990, Ismailia. Mohammed Hosni Mubarak øi Adrian Næstase fac declaraflii presei egiptene, române øi stræine. 39. 27 decembrie 1990, Cairo, Muzeul de egiptologie. Faflæ în faflæ cu unul din conducætorii egipteni din urmæ cu peste 2000 de ani.

458