Cursă pe contrasens: Amintirile unui prim-ministru [e-book ed.]

Citation preview

RADlJ VASILE. Facu ltăţii

Născut

la 10 octombrie 1942, la Sibiu. Absolvent al

de Istorie, Universitatea

Bucureşti

- 1967; Doctor în

ştiinţe

econ omice -1977; Profesor universitar la ASE - 1993; Prin1-ministru al Ron1âniei: 1998-1999. Autor a nUJn e roase r o1nanului Fabricius

toate.

şi

lucrări

în domeniu l istoriei econo1niei; autor a l

al volumelor de poezii Pacientul român

şi

Echilibru în

RADU VASILE CURSA PE CONTRASENS Amintirile •

unui prim-ministru

Doresc

să mulţumesc

câtorva persoane

fără

de care

această

carte nu ar

fi existat. Lui Sorin Lavric, redactorul acestor pagini, care m-a ajutat să pun

în

formă finală experienţa

acestor ultitni 12 ani din viaţa mea, cu tot alaiul de

gânduri ş i sentimente care i-a însoţit. Gabrielei Stoica, fosta 1nea

consilie ră,

care m-a ajutat să refac traseul sinuos al evenimentelor pe care le-am trăit. Dedic această carte mamei, şi

este adevărata mea putere.

soţiei ş i

copiilor 1nei, a

căror

dragoste a fost

CUVÂNT ÎNAINTE

M

-AM

hârtie amintirile

fără să

în centrul unor evenimente doar pentru politică

căutat în

pune pe

gestul lor

serveşte

că

şi

şi

că

de

soarta politicii înrădăcinată,

mărturisirile r ornâneşti

aceea

şi după

urinează să

căre i

a

că

după

descriind

ei

răul

ţine

că 1năcar

se întâmple. Nu e cazul acestei şi

şi

arn

cărţi.

căutat să

poţi

îl

micsora

poţi

poată găsi

evenimentul

cauze

scapă ex plicaţiilor şi

sunt

neputincioşi ,

adânc

consecinţele

preveni pe cel care

nu-i judec pe iraţională,

cei l alţi

decât

a istori.ei din cărui a să

nu i

ce el a avut loc. Dar cât ti1np are loc,

previziunilor: acesta e momentul în care

în joc omu] politic. El trebuie

a na liştii

din

Scriind-o, mi-am reprimat

logica, eminamente

şi exp licaţii după

infim ă

străveche,

timpul mandatului meu de prim-ministru. Nu există eveniment

intră

să

justificare e de

o parte

de o iluzie

petrecut, îi

ce el s-a întâmplat; sau

urn1ând firu] evenimentelor

1năcar

lor poate atâr-na

de

orice pornire moralizatoare

se

de a te plasa

ai avut ocazia, în cursul lor,

tendinţă exhib iţionistă

la vârf ascunde o

oricine,

cutele insesizabile ale vanităţii un1ane. Trufia celor care, scriind, îşi

închipuie

chiar

dacă

se întrebe mai întâi

cuiva sau la ceva. Pornirea de a scrie despre orice

faci

a-şi

întrebat deseori de unde nevoia politicienilor de

să acţioneze

el trebuie

acolo unde teoreticienii

să aibă îndrăzn eala

şi

fapte i acolo unde

Cursa pe Contrasens ceilalţi

au doar curajul opiniei. Pe scurt, el trebuie să

toti, se multumesc ,

expl ica mie însumi ce

~

conţine

ea, am dat peste câteva

la cer ca unui politician ştiut că,

când e bine

ceva acolo unde

discute. Recitind cartea si simtind nevoia de a-mi ,,

politică,

în

să-i

feţe

aJe ei.

faţa rnorală . Ştiu,

Pe cea dintâi arn pomenit-o deja: strigătoare

să facă

ceri

cuvântul

aruncat în ochii electoratuJui. Dar nu la

să

scrie o carte cu virtuţi morale,

„morală ",

morală

când e rostit, e praf

în sensul ei etic

eu, ci la legile nescrise ale politicii, la acele moravuri în plasa orice politician din orice politică. Şi căderea

filantropice mora lă

nu

ţine

şi

lui în

colţ

această plasă

educaţie,

voinţă

nevăzute

atunci e bine

1norala ca fiind

să

croiala

situaţie

în care

temperamentală a l ţii

Le ai de când eşti,

sinonimă

în care li se

discută

politologi dă

te porti politic

în întregime de fler

ştii să

înregistrezi cu

a adversarului, vrerea

stau pe margine

ch ibi ţând fără

se ninătate mondenă

şi-atunci poţi

face

politică,

morală,

în

măsura

cu practica . Aşadar ceva care se mai rar.

experienţa, însă,

titraţi

să

frâu sunt

sau nu le ai,

faci politologie. Din acest punct de vedere, cartea aceasta,

face zi de zi, dar se

cei mai

să facă

îl îmbraci neîncetat în straiele unei

a fi n1oralizatoare, este neîndoielnic

orice carte,

cade

de fondul de agresivitate pe care,

în fine, fondul de agresivitate convertit în

fără

8

ştii să

minţii

ale

facultăţi înnăscute. şi

şi

de dominare

politică ţine

mondene cât mai cuceritoare. Or, flerul cu care

de a face ceva înb·-o şi,

cărora

e cu atât mai adâncă cu cât motivaţiile

ci de instinct. Conduita

purtându-l în tine tot timpul,

antenele

gândesc

patriotice cu care a pornit la drum au fost mai sincere. Există o

psihologic, de

politeţi

mă

al lumii, din chiar clipa în care începe

a politicii ce nu are nimic de-a face cu n1orala. A şti de

obrăznicie

pare o

şi

nu

ţi - o

Cunoştinţele

cei mai gustaţi

puterea, de o

analişti

trăieste

teoretice le

poate da nimeni.

lată

în care

înţeleg

deplin, se

poţi învăta

din

cauza pentru care

politici sunt, din. momentul

deplorabilă incompetenţă politică. Stăpâni

RADU VASILE să-ţi

suverani pe disciplina lor, gata tot timpul problemă şi

în orice impas, ei se

transformă,

de sine cu care îşi

pledea ză

ziare sau în interminabile se

transformă

fil ozofia adepţii

brusc într-o

politică

lui,

un

tărâin

profesorii de filozofie

de sine

şi necruţarea

de ageamii.

stătător,

care are prea

politică

Impenetrabila cu care

s iguranţă

judecă

în

televizate pe ct1tare sau cutare pobtician

nehotărâre

tărân1

e un

însă

neostenit teoriile

discuţii

teoretice la orice

de îndată ce le-ai dat drurnul în

neputinţei.

apa politicii, în spectre deprimante a le

soluţii

ofere

Ş i-atunci îţi

dai sean1a

că

şi

cu

cu regulile lui, cu idolii

puţin

de-a face cu politica.

ar şti lucrul acesta - dar nu-l şi -ar

fac teoria unei politici pe care n-au. practicat-o,

ştiu

pentru

mai diminua

Dacă

că

ei

vanităţile

bine ascunse sub morga misiunii lor pedagogice. De altfel, societatea i-a pus la locul lor, marginalizând u-i între care le

seamănă

poate

trăi

viaţa

asta

imprevizibilă

elanurile e i sublime.

Dacă

Dacă

un analist politic ar

într -un studio de televiziune în amuză

ascultându-l, ar

faţa

şi

scăpărând

şti că

faţă

a

cărţii

-

seama lor

inteligenţă, ş i-ar

discută, şi

a

cărei

acum ajung la

faţa politică . ţara

ai

exerciţiul

ne-an1 refugiat în teorie. Respiram teorii,

şi

de

ce haz nebun

întrezări deşe rtăciunea burlescă

rândul teoreticie nilor, în eomunisn1,

dreptate

ş ti

atrocităţi le,

televizoarelor sunt zeci de polit icieni

România a fost din 1989 până acum

ne cheltuiam

cu

în clipa în care el vorbeşte

întruchipare este el pe ecran. Politica se face, nu se cea de-a dot1a

crudă,

un politolog ar

un politician cit indu-i apofteg1nele

lua lumea în cap.

care se

unor a ule în care vorbesc unora

leit: biete făpturi teoretice, incapabile de a lua vreo hotărâre

când e vorba de exuberanţele şi

pe reţii

n op ţile străduindu-ne să

cărei

politicieni s-au ales din

politic fiindu-ne interzis,

trăiarn

din teorii,

născoceam

ne convingem prietenii

că

toţi

teorji,

noi avem

nu ei, luptam pentru teorii, sufeream din cauza lor, jubila1n pe

şi

tot

aşa. După

1989, cei înseta ţi

să-şi pună

în

practică

teoriile

9

Cursa pe Contrasens despre

politică

Explicaţia

se pun în

e

au intrat în

simplă:

practică,

politică,

dar, o dată

politica e acea regiune a

intraţi,

vieţii

teoriile lor au

amuţit.

sociale în care nu teoriile

ci interesele. lJn interes, spre a se împlini, poate lua chipul

1nai multor teorii, dar o teorie, spre a deveni una practică, nu poate lua decât chipul unui singur interes. E interesttl teoretic al ornului individual străduindu-se să

dea

viaţă practică

ideii care îl

animă .

Dar fiind individual, o ricărei

acest in teres nu poate atinge treapta politicii. Asta este dran1a individuale,

că nu -şi găseste

ca aliaţi un

nu1năr

se preschimba într-un interes practic. oamenii ar fi prosti propovăduieste fiindcă

şi

nu ar putea

nu e îndeajuns de

blestemul

oricărei

să

o

Şi

suficient de oameni pentru a găsi

nu-i poate

înţeleagă

deştept

nu pentru că

sau pentru

că

nu poate

să

că

cel care o

pentru a-i convinge pe

idei teoretice este

teorii

alţii,

ci

se transforme în

interesttl practic al n1ai multora. Intelectualilor români le-a trebuit un deceniu ca

să înţeleagă

acest lucru: teoria e chipul

schimbător

al unui

substrat neschimbător, interesul. De aici eşecul intelectualilor în politică. În politică

nu ai cum

să reuseşti

chinuindu-te s-o pui în religie, dar nu în celor aflaţi în

practică; aşa

politică .

di s pută,

plecând la drum cu o teorie ceva

reuşeşte

h

In politică, teoria se

iar ceea ce

contează

naşte

în

gata-făcută ş i

ştiintă,

filo zofie sau

din întâlnirea intereselor

nu e victoria teoriei, ci impunerea

intereselor. Asta-i tot, restul e teorie. Eu însumi vin din rândul cadrelor universitare de la ASE. Am predat ani de zile istoria treacă vreodată

prin cap

1ninistru. Aceas tă

că

disciplină

din lector aveam

să

economică, fără să-mi

ajung într-o

b ună

zi prim-

a fost singura care mi-a dat posibilitatea

să

le

vorbesc în mod concret studenţilor despre economia cap i taUstă, ceea ce n1i-a oferit un avantaj teoretic important, un lucru despre care intrat în

10

ceilalţi

p o litică, abstacţiunile

căci

imediat

se

mulţumeatt

au

dispărut.

după

doar

Au

ştia1n

1989, eu

să vorbească .

rămas

faptele

şi

deja

Când am

proble1nele,

RADU VASILE dar

nişte

probleme ce nu puteau fi rezolvate teoretic, ci practic, rezolvări

Despre aceste le

găsească

practice e vorba în cartea de dacă

autorul acestor rânduri. Iar

faţă, aşa

să

înţeles că, aşa

lase de

excepţie;

după

1989

fără reţinere că

adevărat bărbat

de

viaţă,

şi totodată

bărbat

de stat. Nu, şi că, pradă

Ţara

e

plină

de politicieni, biete

idol - propriile interese-, apoi mai

nu

găseşti

duioşii

unei

fantoşe

şi, totuşi,

căruia

îi

în

aparţine şi

din care s-a ivit, iar prin om de stat acea politici care poate ţării

al

rasă

să

dea deoparte

cărei cetăţean

ce se

că

o

pe care l-

s-a întâmplat

să

ani

a reamintirii, îl voi adevăr

trist pentru

închină

unui singur

oameni politici, pe care

ţara

asta, oricât te-ai bărbatuJ

poţi

strădui,

care a

învăţat

şi

oficinei

nu profitul familiei

rară

câţiva

voi aluneca pe

ivire în mijlocul oamenilor

ambiţii, năravuri şi cârdăşii

obscure în

fie. Cu Corneliu Coposu a luat

o specie de oatneni de care România a dus

lipsă

aproape tnereu,

specia celor care

îşi sacrifică

plătind

neî1npliniri împlinirea unor oatneni pe care nu i-a întâlnit

cu chin

niciodată,

şi

interesul

dar cu care i-a fost dat

şi

şi

pentru a deveni un

nu credeti

njci u11 om de stat. Prin om politi c înţeleg

smerenia de a sluji partidul

sfârşit

să

găseşti câţiva

numeri pe degetele unei tnâini,

numele

necesară

pe acest 01n cu laude. Nu asta atn în gând, ci un

români .

să-i

întotdeauna, a existat

de stat. Da, Corneliu Coposu, de ar mai fi apucat

ar fi ajuns un

act1m

singurul om despre care se poate

avea înzestrarea

panta melanco.liei evocatoare tămâia

întâmplă

ştiut să

această afirmaţie

ea s-a numit Corneliu Coposu, singurul 01n politic de

a aVttt România spune

ctun se

cum a

politic.

că până

spuneam

politicienii români s-au ales din pepiniera teoreticieni lor, vrea

adică

viitorul partidului de dragul

să trăiască

ţării,

în

aceeaşi ţară şi

în

aceeaş i

există

o iotă de teorie

politică

limbă.

Cititorul nu are de ce rândurile acestei

să

se

teamă:

cărţi. Şi totuşi

nu

din ea transpare mai

n1ultă

în

teorie decât

11

Cursa pe Contrasens dintr-un tratat de special itate. Unui asemenea paradox rândurile de mai sus i-au dat deja o lămurire ; e vorba de practica ei,

adică

de o

conduită

ce nu

îşi

ia drept

politică,

călăuză

care e totuna cu morala

teoria deoarece nu are ce

face cu ea, dar în acelaşi timp e vorba de o conduită din care ulterior se poate desprinde o teorie de sine n em iloasă,

stătătoare, pragmatică

sau feroce, trandafirie sau

dar o teorie care nu poate avea nici o repercusiune asupra

conduitei propriu-zise. E treaba teoreticienilor

să extragă

teoria din aceast.1

carte. Treaba mea a fost să descriu conduita politică, cu a lte cuvinte acea nevăzută

a politicii pe care românii nu o pot afla citind ziarele sau privind la ~

televizor. In fond, asta am subînţeleasă

urmărit

scriind cartea:

a practicii politice, o parte

politicieni lor nici feţei

faţă

1n ăcar

până

să

fac

într-atât de

nu le trece prin minte

să

vizibilă

partea

subînţeleasă

o descrie. Dar

încât

dezvăluirea

acesteia de neperceput cu ochiul liber nu o pot face decât desprinzând-

o din amintirile mele;

aceeaşi faţă

le apare tuttiror celor

i1nplicaţi

în

politică

- aici însă cel implicat sunt eu . Îmi place să cred că aceste arnintiri pot servi ca îndreptar politic pentru o generaţie ce va apuca zile mai bune. În schimb, faţa ideologică a cărţii lipseşte cu desăvârşire. N-am scris această

carte ca

să

laud vreo ideologie a vreunui partid, cu atât mai

Naţional Ţărănesc. Deşi

Partidului

transforn1ări răspândită

au 1nurit încă, sunt cu

ştiinţelor

siguranţă

pe cale de

care, cărui

12

dacă

vă l ul

opinia larg

dispariţie. Susţin însă

după

lingvistic, în România de azi, o

Structurilor, ideologiile sunt

împărtăşesc

politice potrivit căreia ideologiile,

în Ro1nânia a vorbi despre ideologii exerciţiu

a

complexitatea lumii de azi a dus la

radicale la nivelul ideologiilor, nu

azi în cadrul

puţin

1989 este mai

ţară

cu

dacă

nu

tărie că

degrabă ...

un

a partidului unic, Partidul

de pe frontispiciul partidelor, dar un

văl

nu este ales în chip aleatoriu, atunci în mod sigure unul formal, al

rost e unul pur decorativ. Ideologia e rezultatul fluctuant

şi

adesea

RADU VASILE greu de

prevăzut

al gradului de vigilenţă

partid, de aceea ea este secundară ceea ce are Despre

importanţă

e

supus modelor

Pe deasupra, cu1n

şi

A treia

Despre

faţă

de evenilnente că această

ştiu

morţi,

a acestei cărora

vorbesc, nu despre clipă,

ţărăniştilor

tardivă.

orice referire la ideologia lor e ne pu să masă .

să

imperativelor de-o a

Ea ar

că

a luat

semăna

doctrina.

veşmântul

sfârşit

în România,

cu un priveghi

făcut

pe

nu1nai de bine!

cărţi

e cea

istorică.

li s-a dat toată

atenţia

Cum amintirile mele sunt legate atunci când s-au petrecut, cred

una din 1nândriile ascunse ce se

politician în clipa în care a atins un rang înalt este în istorie". De ce n-am o astfel de n1ândrie o voi D acă

Dar

al ideologiei de partid.

fără

carte se va bucura de interesul istoricilor. O spun

prea bine

ieşit

a partidului din care a

vreau eu

mişcarea politică

la care ajung capii unui

ultimă i nstanţă, fără importanţă.

în

viaţa politică

această viaţă politică

trecător,

şi,

doctrinară

că

naşte

deşi

în sufletul unui

din acea

1nărturisi

trufie,

clipă

„a intrat

ceva mai târziu.

pe alocuri descriu contextul social-politic al unui eveniment o fac

pentru a-1 pune pe cititor în temă cu o parte a istoriei noastre care, fiind prea recentă,

cei mai

a1nintească

mulţi

au

~

şi

uitat-o . Jl rog pe cel care

pati1na cu care a

compare patima de atunci cu

trăit şi

nepăsarea

a

dezbătut

mă citeşte să-şi

apoi

să

amintindu-şi

de

mineriadele

pe care o simte azi

ele. Amnezia pe care o dovedi1n când e vorba de istoria feno1nen psihologic detnn de

toată atenţia. Seamănă

de amnezie din unele boli psihice, când pacientul

şi

recentă

e un

foarte n1ult cu acel gen

uită

tot ce a urmat

după

survenirea traumatismului psihic, îşi an1inteste tot ce a fost înainte, dar când e

să

evoce ce s-a întârnplat după aceea, nu este în stare

Românilor afectivă după

traumatizaţi

de atâtea zguduiri sociale parcă li s-a

a anilor celor mai

1989 ni se va

să povestească

apropiaţi.

părea

şters

nimic.

men1oria

Poate peste 10 ani, primul deceniu de

1nai limpede, decantat cum va fi de zgura

13

Cursa pe Contrasens întân1plărilor fără importanţă istorică şi

de apăsarea

de atunci, iar peste 50 de ani oamenii nu vor mai decât 1nineriadele, venirea Papei şti

că

îndoiesc de altfel

importanţă, însă viaţa

inerţi e i

recentă

despre istoria făcut

au

crasă

se

în paginile acestei

în materie de

chibiţii

din

adevărat să-l

nu-i poate fi

cu,n

Aşadar,

eu în

dau cu

dacă şi - a

şi

pus

indiferentă nepăsarea

politici vorbesc

printre cei văd

câţiva

de ce

care

i gnoranţa

făcut nu

ar pri,ni

politologii, sporesc rândul

părerea

despre orice, confirmând

politică

nu se deosebesc cu ni1nic

în

şi

iar nu

politică: adevăraţii jucători

în

după

se recunosc

tonul belicos al comentariilor făcute, de

reguli prestabilite.

de ce îmi scriu amintirile? Cui pot servi memoriile mele? Nu cad

greşeala,

întreb cui

de care pomenea,n la începutul capitolultti, de a scrie

şi

până

acum au

răspuns

deja. Cele trei

fiecărui

cititor posibilitatea de a alege ceea ce

capul şi

după

cât îl

ţin

ceea ce stie. Cine va , va

fără

la ce folosesc aceste rânduri? Dar, într-un fel, la întrebarea

aceasta rândurile de

neobişnuite

se va mai

regulile jocului, dar nimeni nu se pricepe cu

joace. Tot astfel

după

că

de la sine în virtutea

şi analiştii

mă număr

Istoricii, ca

căreia chibiţii

şah: toţi ştiu

după eficienţa muţărilor,

pe margine,

cărţi.

politică, îşi

acea vorbă veche conform

14

scurgă

a celor care se mărginesc să co,nenteze ceea ce eu am

chibiţil or

să mă

Şi

îndoiesc

nu îi este totuna

istoria României timp de aproape doi ani, nu

corecţie

de

căruia

cu care istoricii

a României.

pesemne în amintire

în ti1npul acestor evenimente, cum

lăsat-o să

politică,

de a se fi apucat de

Mă

a zilelor

acesta ar mai avea, atunci, vreo

pentru mine, cel de azi,

abulică şi indolenţa băţoasă

şi

ţării

amănuntul

în slujba unui ideal sau a

păstra

a Regelui Mihai.

atunci cine a fost pri,n-ministrul

mă

o

şi

traumatizantă

puterile

căuta

minţii.

feţe

ale

îşi doreşte, după

cărţii

dau

cum ii taie

Fiecare dintre noi vede în orice lucru

scandal va afla scandal. Cine va

găsi dezvălu iri neobişnttite.

urn1ări dezvăluiri

Cine va vâna subiecte pe seama

RADU VASILE cărora să

găsi.

se indigneze le va

va dori terne de

Cine va voi

rne di taţie naţională

să

se amuze se va amuza. Cine că

va avea parte de ele . Numai

scris cartea nu cu gândul la

aceşti

cititori,

1naculaturilor ce le cad în

rnână,

ci având neconten it în vedere cititorii

inteligenţi şi pricepuţi, făcu t

se

împ l e teşte

pe care n-o Alţii,

cunoşti

în a

căror fiinţă înclinaţia estetică

firesc cu curiozi tatea pentru decât dacă o

cei 1nu l ţi, n-o vor

trăi

o imagine vie despre ce căruia

răsfoitori întîmp lători

eu am

trăieşti.

Eu am

pentru lucruJ bine

faţa ascunsă

trăit-o,

ai tuturor

a politicii, cea

de aceea o povestesc.

în veci, dar cartea aceasta îi poate ajuta

înseamnă

politica

românească.

să -şi facă

Acesta e unicul scop

îi poate servi cartea rnea.

15

O PRIVIRE ÎN MINE ÎNSUMI

N

U am fost năruitoare

nici odată s up ersti ţio s .

M-a ferit Durn nezeu de teama

apucă

de ceva decât după ce au înlăturat

a celor care nu se

conştiin ţei

din câmpul

presimţirile

chinuitoare ce premerg luarea unei că

gândul

o

faptă

adunat în ceasttl făcută

hotărâri, şi

zădărnicită

poate fi săvârşirii

rele. Am fost scutit de

nu am tremurat niciodată la

de semnele

ei. Cifra 13, pisica

şovă i eli le

rău-prevestitoare

neagră tăindu-ţi

ce s-au

calea, crucea

cu limba în cerul gurii, ghi citul în ghioc sau citirea în zaţul cafelei le-

am privit pe toate ca pe nişte simptome ale lipsei de năd ejdea

de partea lui, iar

potrivnicia până şi

întâmp l ărilor

cel mai

fă ră

seninătatea fermă şi

exterioare este

de sens lucru

îşi

în van calculând

Cine crede are

neputi nţă

de tulburat de

consecinţa

convingeri i intime

că

măsură

în

să

te

are sensul lui ascuns. E o

toate, ba chiar o finalitate discretă în fiecare fră1n ânţi

cu

credinţă .

temător dacă

circumstanţă, şi

atttnci cum

cutare sau cutare lucru a fost sau nu

de bun-augur? Sincer vorbind, nu i-arn putut

înţelege multă

vreme pe

superstiţiosi.

Dar a1n devenit prim-ministru în Vinerea Mare a

Paştelui

ortodox din

1998, iar în acea zi în mintea ,nea s-a insinuat, ase1nenea unei înrâurir i

RADU VASILE faţa căreia

malefice în

fiu eu însu1ni

nu te

răstignit.

poţi

două

Cu

zile mai devreme, la aproape

când Comitetul

Lărgit

1ninistru, când

ştia1n aşadar că

călătorie

împotrivi, gândul agasant că s-ar putea

PNŢ-CD hotărâse

al BCCC al

alegerea mea ca pri1n-

seară răcoroasă şi

când am intrat în Catedrala Episcopiei Ortodoxe din

întunecoasă lumânări,

şi

Covasnei

a bisericii,

răstignească!" şi răspunsul că

or

să

te

episcopului Ioan aveau

superstiţios.

atât de bine Mari, nu

că parcă

ştiam

tine a slujba. In acea

unde episcopul

seară,

în incint.1

tă-mâ iei ş i luminată

discret de

,,Părinte, să vedeţi că

Sale:

or

să mă

lui Ioan, dându-mi binecuvântarea, nu a întârziat:

răstignească, să

privesc icoana pe care mi-a devenit

cu aer înţepător

oraş,

A

de mirosul

Prea-Sfinţiei

i-am spus

„Nu numai

îşi

învălu i tă

zi le de

voi conduce guvernul, am întreprins o

fulger la Miercurea-Ciuc. Era o

Ioan al Harghitei

două

să

se

dar or

adeverească

dăruit-o

să

te

şi trădeze!"

în întregime, iar

atunci, îmi spun

că, fără

Sunt vorbe rostite de gura altuia care în ele îţi

poţi

cât de bine aveau

astăzi,

când

voia mea, am

ţi

se potrivesc

citi viitorul, în acea Miercuri a să - mi

Vorbele

Săptămînii

descrie vorbele lui Ioan 1nandatul

meu de prim-ministru. Am fost validat ca prim-ministru în Vinerea Mare a în nici o zi de vineri nu încep ceva, nu iau planuri de

perspectivă.

superstiţioasă,

care

în ajunul

mă despărţea

care

o pornire

şi-au

desprindă

Drăgăşani,

irepresibilă

strecurat de ele.

Şi

eşti

azi

între cel care

val i dării

treacă

mele de

către să

şi

să

nu fac

a1n o fire

Parlament, în chiar noaptea

preiau conducerea Palatului

la mormântul

tatălui

A

meu. In fiecare om

de a se întoarce la locurile de origine, la locurile

fiinţa topografică

în sufletul celui care a trebuit

cu cât desprinderea de ele a pus o şi

de atunci

importante

ziua, deoarece a1n ajuns

de ziua când urma

Victoria, an1 plecat la există

Astept să

hotărâri

Paştelui şi

cel care

fuseseşi odată,

distanţă

să

se

mai mare

cu cât ruperea de ele este mai

17

Cursa pe Contrasens drastică şi

această distanţă"

duioşie

melancolică,

de aco perit, cu atât nevoia de a regăsi

de neacoperit, pentru a-l

acerbă. Aşa

este mai este

n e putin ţă

1nai cu

se face

că

sentin1entală

faţă

nosta lgia

izbucnită

pe cel care erai

de meleagurile

să-l

peste

odinioară,

copilări ei

într-un n1oment de

ci pasul obligatoriu pe care trebuie

să ri

nu

slăb i ciune

faci spre a te reîntâlni aşa

cu tine prin intermediul întoarcerii în locul din care ai pornit. Eu

sunt

construit, nu pot face progrese decât regresând spre începuturi. Am plecat noapte.a într-o su i tă fără să

oprire

oraşului,

cimitirul

a l ături

şi

cu cruci le

şi

ferată

căzuţi

a

şi

a

gărzi lor

de corp,

dincolo de care se întinde

măcinate

cavourile lui

răcoroasă şi calmă,

mea

de sosirea mea. Am traversat

arn ajuns la calea

de rnonurnen tul eroilor

Mondial. O noapte

maşin a

din

Drăgăşani

anunt pe nimeni în

Drăgăşaniul fără

puse

restrînsă, alcătuită

de trecerea vremii, Război

în cel de Al Doilea

cărei linişte

era

întretăiată

din când

în când de fos netul frunzelor tremurând în bătaia rafalelo r de vânt. Acolo, în '

faţa

mormântului

1989

şi

tatălui

care n1urise

ministrul ţării, mi-am ar fi

tră i t,

adică

meu, care nu apucase

fă ră să b ănui ască făgăduit

n1ie

partidulu.i ş i nici

ruşine.

lui

să

că

România de

după

fiul lui v a ajunge pri1n-

fiu ceea ce Corneliu Coposu,

dacă

a r fi fost în locul meu: un om de stat, nu om politic, nu politician;

nu lichea curtenitoare a

căpătuielii

şi

faptul

să vadă

arendaşu l

cărei

arghirofi l care

personale. l-am spus

Fusese

ţărănist

dreaptă, ispăşindu -şi

minte

preocupată

în pace,

interbelică,

politică

fie

îşi preschimbă

să doarmă

în perioada

aventura

să

ca

de interesele

partidul în

căci

moşia

nu-l voi face de

alunecase apoi spre extrema

deţinut

politic. El fiind

deţinut

politic, eu nu am putut deveni n1embru al partidului con1unist, iar atunci când

aş

fi putut, n-arn mai vrut să fiu .

Reculegerea de care am avut nevoie la mormântul nu

18

m -aş

fi

simţit

în ordine cu rnine însumi,

şi

tatălui, fără

de care

i nteri oară

pe care

fe rmitatea

RADU VASILE căpătat-o

am

Drăgăşani

în cele câteva minute petrecute în cin1itirul din

nu

au putut schimba cursul eveni1nentelor prevestite de verdictul episcopului Ioan. Pare ciudat s-o spun, dar nu mi-a să

1n-ar crede? Cum dimpotrivă, câtă

poţi

dat în brânci ca

să

afla la

să

„normală"

senin

că

De

câtă

să

că,

afle

deputat este

credibilitate poate avea politică

a intrat în

măsură?

de patima puterii

să ajungă şi

ei în

şi

cu entuzias1n

Cum să fiu crezut şi

purtând

funcţia

fiu crezut când în România Structurilor puterea

trufaş

în care am fost

şi

exercitarea ei ~

sunt percepute numai prin prisma puterii comuniste? ln fond, nici

nu caut să conving pe cineva, ceea ce caute

să

depun mărturie despre cât de

fal să şi aparentă

e lumea

suficientă credinţa

mea în Dumnezeu şi glasul acela

neîncetat că spun

politică românească .

Iar pentru asta mi-este lăuntric

ce îmi

şopteşte

adevărul.

Sunt credincios. rugăciuni i

puterea nu i-a priit,

i-a dat posibilitatea

din ea scârbit peste

ariviştilor sfrede l iţi şi

şi

că

oa1neni care, nelăsându-i h1 să moară, s-au

să trăieşti?

declară

să iasă

este pe cale

titulatura de seriator eu? Cum

nişte

nu te lase

parte gura unui 01n ce

când visul tuturor

fiu prim-ministru. Dar cine

dai crezare unui om ce afir1nă

ea l-a adus în pragul infarctului

versatilitate

ambiţie şi

plăcut să

Mă

s i ngurătate şi tră i esc

rog în

din mine. Când un om politic

mărturiseşte

tihna

bucuroasă

pe hârtie

că

a

este

credincios, va fi întâmpinat de priviri sceptice. Jar dacă, pe deasupra, va mai spune

că

a fost credincios

scepticismul privirilor făţişe. Şi totuşi, dacă

am

credinţei

şi

abătute

asupra lui va atinge pragul unei neîncrederi

a1n fost credincios

ieşit teafăr

şi

mă păstrez

libertatea interioară pe care ţi-o

şi

acum, iar

că

reazemul

atunci, cum sunt credincios

din golgota mandatului rneu este pentru

m-a ajutat să

imprecaţiile şi

în tin1pul mandatului de Prin1-ministru,

pe linia de plutire. Ceea ce

dă credinţa

este

că

caracteri ze ază

ea nu poate fi

afectată

de

inb·uziunile venite din afară. E în tine ceva care te ţine senin

şi

19

Cursa pe Contrasens n eprevăzute

netulburat în ciuda celor mai n.eaşteptate

evenimente, e în tine ceva ce

lovituri îţi dă

şi

în pofida celor mai a-ţi păstra

puterea de

naivitatea, umorul şi buna-di spoziţi e chiar ş i după ce ai trectlt prin clipe cum unui alt pri1n -1ninistru postdecembrist nu i-a fost dat să treacă. C redinţa căutări

am prin1it-o în parte prin

editie veche din 1940, să n1ă

citesc

copilărie

de unul singur, 'În

scrisă

educaţie,

bunica

mă

încercare

răbdarea oricărui

calea unei

credinţe că

însă

copil,

explicite ş i

Pământ,

coincidenţe

făceau

deliciile

von Daniken. Apoi , citind extraterestră

fizică şi

această

ce Dumnezeu pentru a face

şi-a

nici al

până

ştiu că

de

evoluţiei

să poată

influenţa

astronomie, mi-am dat seama lan ţ

nat.urale.

fi puse pe

lecturilor ce

la

că

fantasma

care nu putea sa înceapă cu ea,

capătul

că

ce-i servise drept cauză

lor de început te silea

să accepţi

Ulterioarele lecturi religioase mi-au

întărit

oamenii su11t cu adevărat importanţi, de vreme

credinţă,

Mărturisesc

dar de vreme ce am decis

hârtie amintirile nu pot trece peste singura

20

şi

jertfit propriul fiu pentru binele lor.

bravadă

definitiv pe

tot acest fenomen biologic pe care îl

fiinţă atotză1nislitoare

fiinţe du1nnezeieşti.

idee, iar astăzi

păşit

a fost cea ele 30 -35 ele ani, când

extrateresb·e, sub

era doar o verigă a unui

împingerea lucrurilor

ideea unei

pun la grea

mele, în frunte cu Amintiri despre viitor de Erich

mai înainte de ea fusese o altă şi că

să - i

le explic pentru mine îns umi, a1n cochetat o

intervenţii

generaţiei

voi reusi

pasajele plicticoase din

în istoria omenirii ca ele

întâm pl ă rii. Căutând să

vreme cu ideea unei

şi

vârsta la care am

nun1in1 conve nţional viaţă, nu e rodul în tâ mplării

sea1na

citesc Biblia, o

enumerări şi repetiţii

conşti entizate

ceea ce este pe

Sunt prea multe

să - i

răs plată dacă

Biblia. I-o citeam aproape zilnic, chiar

Numerii sau Regi, unde interminabilele

am realizat

punea

cu litere prea mici pentru ochli ei vârstnici. Ca

motiveze, 1ni-a pro1nis 100 de lei drept toată

iar în parte în urn1a unei

trăi re

de fond

asta nu

să -n1i aştern

fără

pe

de care alte

RADU VASILE amintiri probabil biserică

că n-aş

fi avut. N-am nimic dintr-o fire fără

merg foarte rar. Cred

rugă ciu nea fără reţete

1nea vie

şi zilnică, rosti tă

prefabricate

schimbarea

lăuntrică

că relaţia

clintire

iar la stă

cu Dumneze u şi după

cu cuvintele mele

şi fără speranţe

bigotă,

tipicul meu, ştiu că

lipsite de acope1ire. Apoi ,nai

prin rugăciune nu e vorbă în vânt, ci

experienţă

aievea,

,nai aievea decât multe din lucrurile pe care le credem reale

fără să

văzut vreodată.

voie, ci

după

Când

mă

ispita apostaziei. fiinţa umană,

Credinţei

le fi

că

mi se va da nu

după

,nă răzvrătesc şi

tot de aceea nu

rnă încearcă

rog cer, dar adaug

a Lui. De aceea nu

în

inele îi datorez naivitatea de nealterat credu lă

o anu,ne candoare

a ,nea

faţă

în raport cu fiecare o,n. Pus în

de

faţa

oamenilor, sunt tot timpul înclinat să-i judec individual, pe fiecare cu felul lui de a fi

şi

cu

slăbiciunile

sau

calităţile

lui,

ferindu- ,nă să

gândesc global, vârându-i pe toţi în aceeaşi Şi

o

a

prejudecăţilor

mai este un lucru pe care l-an1 învăţat citind Biblia.

înşiruire fadă

atroce

oală

lipesc etichete

şi

recuzabile, când subli,ne

întotdeauna a unor întâmplări se,nnificaţia

înlănţuirea

de evenimente, ci şi

prin raportarea la o

instanţă

Asta

contează

cu

adevărat

istoria nu este vii, când

nobleţei

urna-ne, dar

unele din altele şi

căpătându-şi

ce se

află

mereu în afara lor.

Vechiul Testa1nent este o istorie a evreilor în cursul cârmuitorii sunt judecaţi invariabil în

UZltale.

întâmplări

unor

atinse de aripa

desfăcându-se

Că

şi să

funcţie

de

relaţia

căreia

regii

şi

lor cu Dumnezeu.

în Biblie, nu faptele ca atare, ci

1năsura

în care

aceste fapte ale regilor sunt sau nu pe placul lui Dumnezeu. Conform acestui criteriu, oa,nenii de stat a făcut

voia Domnului, fiind

sunt conducători de cârmuitori e

căror

plăcuţi

seamă,

stearpă.

valoare este

nu

Iar acum,

Lui.

Ascultă

ascultă după

de

incontestabilă

sunt cei care au

e i de plan lu divin, înseamnă

providenţă,

că

atunci menirea lor de

ce eu însumi am fost aproape doi ani de

zile unul din cârmuitorii Ro,nâniei, de ce

să

nu

,nă

întreb cum ar

arăta

21

Cursa pe Contrasens Fireşte că

istoria Europei din perspectiva planului lui Dtunnezeu? istorie, o istorie cum nici un istoric de azi sau de

altădată

ar fi o

altă

nu ar putea scrie.

De pildă, îmi pun întrebarea: De ce a fost nevoie de comunism în Europa de Est? De ce tocrnai aici?

Şi

au fost supuse biseri.cile

de ce tocmai acum? creştine

Să

fie

această prigoană

un deget de avertisment îndreptat să -i

ele? Sau a fost o încercare pentru care se cuvine fără

Dumnezeu, deoarece

ea nu ne-am fi

întărit

Exe1nplul Bisericii Catolice din Polonia este grăitor în altă biserică

nici o

nu a

ieşit

moarte . A fost la un pas de astăzi

o

în

mai

puternică

dispariţie, şi totuşi

faţă bisericească po l oneză.

întâmplare este bine

din

să-şi vadă

către

mulţumin1

lui

credinţa noastră?

această privinţă .

nu a fost supusă unui proces mai crunt de exterminare,

altă biserică

la care

această luptă

pe

Nici o

şi totuşi

viaţă şi

pe

capul Bisericii Catolice este

Cel care este ten tat

de treburile lui,

căci

să vadă

si1nplă

aici o

nu are flerul necesar

unei înţelegeri ceva mai adânci decât cea a bunului-simţ. Şi dacă

ce

să

tot am fost aproape doi ani de zile

nu împing întrebarea de mai sus

de ce a trebuit eu

să

şi

conducătorul

,nai departe? De ce

fiu prim-ministru? De ce a trebuit

trecut, de vreme ce nici unul clin nu a avut parte de atâta zbucium

prin1i-n1iniştrii şi singurătate?

să

acestei

să

nu

ţări,

n1ă

să

s alvez o

ţară

sinucigaş

care se îndrepta

întreb

trec prin ce am

României postdecembriste De ce a1n ales

mânăstirea

Cozia ca loc de tratative în timpul 1nineriadei şi nu un alt loc? De ce am atunci

de

spre o izolare

reuşit

comparabilă

cu cea a Basarabiei de azi? De ce a trebuit să trec prin purgatoriul acelor zile ale de1niterii mele din decembrie 1999, să mă

trezesc

dimineaţa

prim-ministru? Singurul meu

22

de ce a trebuit ca pe 17 decembrie

prim-ministru pentru ca seara

în scurt timp nu voi mai fi nici

ti1npul lui, iar acest

şi

răspun s

măcar

răspuns

să n1ă

cttlc

ştiind că

membru al partidului 1neu, darmite este mandatul meu

e tema acestor rânduri.

şi

ce am

făcut

Celălalt răspuns,

în

cel

RADU VASILE să

neomenesc al planului divin, am

îl aflu când o

menirea mea se încheiase atunci, poate undeva jos era o

fo r1nă

de încercare

că

acea

divină

ştie,

mor. Cine

cădere

poate

că

de foarte de sus persoană şi că

pentru mine ca

confirn1ă adevărul creştin că

demiterea mea

să

Dumnezeu ne

vorbeşte

prin

gura celor care n.e chinuiesc. Din

păcate

pentru un om politic,

păstrarea integră

datorez

cre dinţa

a sufletului meu

fost supus în cursul celor 12 an.ide

politică,

după

m-a

politic elementar: când ajungi într-o asemenea tot ce poate fi u1nan în dacă

fiinţa

aceasta a 1nea,

făcut să

funcţie

ştiu să

îi

contaminarea la care a1n încalc un principiu să renunţi

trebuie

ta, la orice scrupul sentimental

nu o faci te vei lovi de oameni care

căreia

respecte cu

şi

,nora!,

stricteţe

la

căci

acest

principiu, ,nâncânclu-te cu fulgi cu tot. Iar eu, în loc să-1ni consolidez puterea prin orice mijloace politician,

şi

şi

în. loc

să-i

supun pe oameni planului

anu1ne sporirea puterii, m-am

l ăsat abătut

urmărit

de orice

de la acest plan ele

sentimente si enormă, de neiertat, care m-a costat , reticente , morale. Greseală , ele fapt aici

funcţia

uşurinţa

de prim-,nin.istru. Da, nu mi-a

cu care am amânat strivirea unor

care ştia,n ele n1ult că- mi Aşadar,

plăcut să

poartă

fiu prhn-n1inistru, ele

opozanţi

din

PNŢ-CD

despre

sâ,nbetele. Dar, despre asta, mai încolo.

am ajuns prim-ministru în Vinerea Mare a Pastel ui. Mai e nevoie

să

spun

că

infarctul suferit 1n-a surprins tot într-o zi de vineri? Mai e nevoie

să

spun

că

n1i-am dat demisia tot într-o zi de vineri a lunii dece,nbrie 1999?

Să

,nai adaug oare

că

ziua de 22 ianuarie 1999, ziua întâlnirii de la Cozia,

când România s-a aflat la un pas ele Simple

coincidenţe, veţi

încrucişân d u-s e vieţii şi lasă

în

spune, potriviri

desfăşurarea

impresia

semnificaţie obscură .

prăpastie,

a

căzut

tot într-o zi de vineri?

întâmplătoare

a

două

lor, se întâlnesc într-un

că îndărătul

Când ele fapt

lucruri care,

acelaşi

punct al

acelui punct s-ar ascunde cin.e se111nificaţia lip seşte ş i

numai

ştie

ce

minţii

23

Cursa pe Contrasens noastre biciuite de temeri îi este a

căuta

întipărită această afurisită

tâlcuri acolo unde ele de fapt nu sunt. Dar ce e o

circumstanţa i1nprevizibilă

în care

nădejdea dată

controla

tnăsura

de

precauţie

în în

însoţitoare,

al

aş

faţa

unui

rău

că

superstiţia

nu totul depinde de el Superstiţia

neprielnic. cauţi să - l

pe care

clatină

sub

şi-o

ia

e atitudinea de

după

prevezi

este

semnele lui

semne ce apar de tot atâtea ori de câte ori apare spectrul malefic

putea spune

spune în schimb despre

pe care un om convins

se

nu

lucruri pe care nu le

se pun de-a curmezisul, iar

faţa neprevăzutului

neprevăzutului.

nu

ţi

tocmai ele

siguranţă

pavăză

ca

şi

coincidenţă dacă

credinţă

Există

lovitura hazardului ilnplacabil al acestei ltuni? poţi

de

propensiune de

Pentru n1ine, sen1nul însoţitor al răului este ziua de vineri; că

în fiecare vineri mi se poate întâmpla ceva

că răul,

coincidenţele

mă

atunci când apare,

fericite, acelea

ţin

poţi

vorbi

fără să

dar pot

loveste într-o zi de vineri. Cât

de doza de noroc pe care le-a pus

Dumnezeu în noi, ele sunt răsfrîngerile favorabile ale unei care astăzi nu

rău,

frizezi ridicolul, dar de al

providenţe

cărei

despre

efect, eu unul,

nu 1nă îndoiesc. Norocul e partea de

asistenţă dumnezeiască

care, crezând în puterea din cer, a ales Nu e nici o contradicţie aici, căutau să mă convingă că credinţa

într-o putere

şi

lase de

poli tică. Şi

intre în jocul puterii de pe

lt1mească

supralumească. că

Din

dintr-o

contră,

un politician,

dacă

de1nocraţie laică infir1nă

am avut toată

dezinvoltă

a

seninătăţii

se

1nă mişc

răzbi.

pe care mi-a dat-o

printre oameni, ca

o 1nanifest sub for1na utnorultti. Umorul e

24

să

chiar aşa este, norocule atât de decisiv în cariera unui om

consecinţă

cu care

înţelegerea

n-are noroc, e bine

pou tic încât fără el nici cel mai înzestrat om nu poate O altă

Pământ.

n-am avut niciodată înţelegere pentru cei care

puterea

pentru cei care îmi spuneau

să

de care are parte un om

credinţa

şi buna-dispoziţie

revanşa

e

detaşarea

pe care mi-

oamenilor superiori în

RADU VASILE faţa

vieţii.

tragis1nului inerent

apăsătoare

detensionezi cele mai caustică,

1nodulaţiile

să

se descurce'În orice şansele

de

întrece, ca efect, o

vorbă

în motnentele de

pierduseră cumpătul.

cumpănă

în

şi

politică

observaţie

disin1ulării

a

unui orn politic

atitudine nu pot

atunci când trebuie.

Dacă

am

ale mandatului meu este pentru

circumstanţe

decât orice

să

sunt anemice. Nici

intransigentă

când

toţi

ieşit

că

am

cei din jurul meu

cântări

informaţie se.cretă.

îşi

1nai n1ult decât

Un politician

fără

umorului nu e politician. E drept că zeflen1eaua cu care i-am lovit pe

s-a întors deseori împotriva tnea, dar asta

jocului. Apoi, mă înţeleg

această

deschidere

nescrisă

de regula

prin care putea1n

a să

cu oricine, anihilând orice antipatie şi orice prejudecată a celuilalt

multe ori impresia obisnuiţi,

ţine

spontană către ceilal ţi,

de 1nine, mi-a prins bine, dar, pe de că

mi-a per1nis adesea spuse de un altul Chiar

şi

şi aşa,

adevărat

să

a ltă

parte, din cauza ei, am

sunt prea accesibil. Este drept

cei din afara politicului

a fost tnereu unul cu

cauză.

ştii

scurtă durată. Fără artă

orice

Da, un cuvânt de spirit poate

orice calcul premeditat

nu

sau cu o

indispensabilă

în disputa

spusă

dacă

râzi,

oricât de stânjenitoare sau de grea

nici cea mai

de duh

şti u t să descreţesc frunţile

faţă

implică

sih1aţie,

reuşită

declaraţii şi

alţii

să

glumă

clipe cu o

masca de umor

cele mai belicoase

si1nţul

ştii

de a înota în apele politicii va fi de

aşadar fără

ar fi ea pentru el,

învingător

nu

histrionice pe care le

senti111entelor, care vrea

tău

efortul

Dacă

şi

de

de oamenii

a afacerilor, acest comportament al meu

sincer, între politicieni

dau glas cu

că faţă

lăsat

nonsalanţă

însă,

unor critici

felul meu de a A

şi observaţii

care,

în alt fel, ar fi putut ofensa iremediabil persoanele în multe din aceste

„ţinte "

ale atacurilor mele nu 1n-au

iertat. Da, umorul,

seninătatea şi detaşarea

m-au

carierei politice. Ele sunt feţele lu1ninoase ale

însoţit

credinţei

în toate episoadele

mele, cu1n

superstiţia

25

Cursa pe Contrasens e partea ei tulbure, încercarea de a evita sorocul malefic este un fel de condiţionare

depistare a aparenţă

adevărat

dată

Şi

politicii, doar la ea vroiam

să

mine, dar politica acestei

ţări

privinţa

întregi1ne

când de fapt, în h

ln

în

esenţa

aparenţă

for1na

metodă

a ta de

(cum e ziua de vineri),

nişte

căror esenţă

rele a

rea, dar necazurile sunt în

aparenţei

ajung, în fond, ne

priveşte

ei, a acestei politici

valabilă:

dar

stabi l în

între un reper cronologic

săp tămână

poţi păti,

creezi o

şi

şi

e cu

esenţă,

câte nu sunt cazurile în care lucrurile se petrec exact

aşa, ese nţa malefică îmbrăcând

parte, în

pe

aparenţă

rea. Vinerea e doar în rele.

întân1plărilor. Iţi

a

de rele pe care le

aparenţă,

prin care cauţi un punct fix

corelaţie invari abi lă

stabilind o

n1alefic, ce cade o

gamă

întreaga

nu în

rău l ui

clipa piezei rele

h

debordantă şi haotică

curgerea

în

psihologi că

şi

apa renţă,

iau exemplul

superstiţia rnă priveşte

pe

toţi lao laltă şi

rorn ân eş ti ,

politica

Să

benigne?

doar pe

pe fiecare în

ideea de mai sus este în

românească

e

ei, stă ascuns un ele1nent malefic.

b enignă şi natttrală, Să

fiu mai clar.

în R.omânia sunt mai multe partide, în realitate nu

există

decât un partid, cel al Structtirilor, prin Structuri întelegând matricele sociale

alcătuite

din

foştii

securisti

şi

cadrele aparatului con1unist de partid.

Aceste 1natrice, veritabile pârghii de putere în organismul pătruns privată

peste tot, în mass-media, în lumea afacerilor, în sau de stat,

ş i fireşte

societăţi i,

reţeaua bancară

în toate partidele, în1prttmutând cameleonic şi

chipul ideologiei partidu lui în care s-au refugiat. Fluxul schi mb ărilor adăpostesc

l ăsat

politice au aceşti

arghirotropism

înnăscu t.

nu poate

încăpea

santajaţi

sau

26

mişcă

cu stabilitate de rniriapode

în orice

direcţie,

iau orice

formă şi

şi

cu

au un

Dumnezeul lor de acum e banul, iar în mintea lor

gândul

intim i daţi .

refluxul

netulburat stratul adânc al apei în care se

supravieţuitori

elasticitate de amoebe. Se

au

că exis tă

Sunt

oameni care

latenţi,

dar ies la

să

nu

po ată

suprafaţă

fi

cumpăraţi,

prin prelungiri

RADU VASILE fireşte că

pseudopodice, pe care

poţi tăia, însă

le

miraculos ivindu-se din nou, printr-o chip e a ltul, lată tablă

deşi

două

şah. Privită fără

româneşti

păb·ătelelor

culori care fie

ei. Oricum ai privi, în orice

alternează

cu convingerea

singură

cărei

asea1nănă

cu o

că

cele 64 de căruia

lângă

Toate sunt otava, unul şi fără

nici o

monotonie a dalelor

pătrătele

nici un

direcţie ţi-ai lăsa

distincţie

şi

şi

pe diagonalele ei, alb

ale tablei de

pătrăţel

altul

pătrate

surprinde prin

aceeaşi înşiruire i1nplacabilă

neiniţiat

numai negru. Un privitor

inert în interiorul

între ele

al

a

1nereu pe coloanele verticale, alb-negru,

negru- alb, fi e se contopesc într-una şi

se şah

piesele de pe ea, tabla de

alunece, peste tot eşti întâmpinat de

alb, sau negru

pseudopodică

sb·uctura din care a răsări te aceeaşi.

1nonotonia asezării să

prelungire

n1otivul pentru care scena politicii

de

ochii

nouă

regen erează

degeaba, se

esenţa şahului

în

şah alcăh1iesc

numai va

trăi

un mozaic

nu este 1nai privilegiat decât altul. după

unul

altul,

fără

nici o deosebire aparenţa

de rang. Nin1ic 1nai fals. Sub

priveşti,

sau rombice, depinde cum le

se

ascunde o ierarhie de fi er a unor veritabile câ,npuri de

forţă . Ciudăţenia şi

deopotrivă însuşirea fascinantă

forţă

insesizabile cât tin1p n-ai

aşezat

vezi, dare suficient să le pui în să-ţi

dai sea1na

adică

de

că

nu1nărul

care o o cupă acea poziţii

a acestor câmpuri de

piesele pe poziţia

pătrătele

pi esă

·re

de început

valoarea unei piese e de

tablă.

dată

uiţi

ş i să

în ierarhia câmpurilor de

mutări

faci câteva

bătaie, forţă.

n1ai centrale în cadrul celor patru brâie de

sunt

la tabla goală şi nu le

nu atât de puterea ei

pe care le are în

că

este

cât prin

intrinsecă, poziţia

Cu cât piesele

forţă

ca

care sunt

pe

ocupă

aşezate

concentric din centrul tablei spre marginile ei, cu atât puterea piese lor este mai mare. Cu alte cuvinte, valoarea piesei depinde mai atac

şi

mai mult de cân1pul în care se

care nu pierde nici o

clipă

clin vedere

află.

Un

puţin

de

jucător adevărat

existenţa

forţa

ei de

şah

e cel

de

acestor câmpuri inaparente

27

Cursa pe Contrasens înlăuntrul cărora urmează să-şi securităţii

cadre ale

sunt întocmai câ1npurilor de priveşti

Sunt latente când le că

1nute piesele. Ei bine, structurile fostelor

din

afară,

forţă

atât de latente încât îţi

sunt inerte, dar de îndată ce începi, ca politician,

loveşti

crede

de câmpul de

că

ca apoi

exercită

pe care ele îl

mişti

pământul,

una cu

ca cea încercată de cineva care vrea să joace şa h absenţa

câmpurilor de

forţă,

supună coerciţiei

dacă

vrea

să mişte

pentru

trăi aceeaşi

fără tablă . Căci

piesele de şah, ca

de pe esichierul politic, nu fac doi bani. Jar în politica Un om politic,

i1npresia

printre ele te

reia jocul politic din nou în lipsa acestor câmpuri, va

e dra1na, în

dublă .

te

lasă

discret, dar inexorabil. Cine

făcîndu-le

poate da ian1a în aceste câ1npuri

să

surpriză

forţă

să

şi

românească că

cât de cât, nu numai

este

drama e

este silit să se

exercitate ele Structuri, dar, mai mult, el este obligat să

nulă.

Aceasta este teza mea: nu te

faci parte din Structuri, tot aşa cum nu te dacă

nu te

foloseşti

de câmpurile de Luaţi-i

afaceri provin din Structuri. trecut, se trag din n epoţii

se

poţi 1nişca

acelaşi

şi

prezidenţial că

fapt incontestabile.

şi veţi

cum cine se

zile, nu un an

a fost învins de Structuri,

Şi totuşi

şi nouă

suprafaţă

Structurilor, în

luni cât mi se

conducerea SRI

28

vedea

că toţi

şi

SIE

nu

şah

au

dădea

acelaşi

lor, fiii, ginerii,

aseamănă

acordaseră şi

mie,

se

adună, toţi

glas unei

alegerilor din 2000. S-a

nişte

ţinuse

în

în loc de asta a

crusta unei lave ce mocnea

aşteptarea

dacă

sfârşi tul stări

de

avusese la îndemînă un interval de patru ani de

pirghiile prin care ar fi putut să schimbe ceva, zgârie la

cărui

ale ei. Cei mai de succes oameni de

pe rând

calapod,

facă

eficient pe tabla de

se recunosc între ei. Când Emil Constantinescu declara la

mandatului

să

la putere

aceeaş i pepinieră instituţională. Puieţii

sunt croiţi pe

ştiu şi

fo r ţă

poţi păstra

aici

oamenii politici

parte din Structuri. Cine nu face parte din Structuri este un pion a eficienţă

şah.

de pe tabla de

slobo dă

1nână reuşit

toate doar

în craterul

mulţumit să nun1ească

oa1neni cât se poate de amabili, dar a

la

căror

RADU VASILE incompetenţă

o

în materie era vizibilă cu ochiul liber. Harnagea a fost precum

marionetă pusă

democratică,

informaţii

lor. Costin Georgescu, ceva mai

externe, n-a

reuşit

organizat al SRI, fiind silit

să

şi-au

meseria

netulburaţi

profesat

două

faţadă

patroneze de

două î1nprejurări

le să

în care

hăţisul

instituţie

o

informaţii le

îndemînă

decât 01nologul lui

în

învătată după ni şte

servicii mi le-au pus la

1ni amintesc decât de

răsărit

să pătrundă

nici el

Cât am fost prim -1nini stru, aproape toate care cele

aparenţă nouă şi

o

în vreme ce sub el o fiţerii de securitate îşi vedeau de treabă

fără ştiinţa şefului

de la

in stituţiei

în fruntea SIE spre a da

norme

cărei ofiţeri

ieş ite

din uz.

„secrete" externe pe

ştiam

fi

ai

foarte bine

deja de la CNN. Nu-

si mţit că

aceste servicii ~

au cu adevărat o utilitate din punctul de vedere al prim-ministrului. Inaintea vizitei în mai

Franţa,

a1n fost informat

că

francezii de la Renault nu a u nici cea

mică intenţie să investească iarăşi

care o considerau definitiv financiar. Când

prim eşti

în fa bri ca de automobile Dacia, pe

compromisă

o asemenea

şi

din punct de vedere teh nic

informaţie,

ai

tentaţia

s-o

accepţi

ca pe

o fatal itate în fata .. căreia nu-ti .. ră1nâne decât să te rese1nnezi. Si totusi .. am fost )

la Renault

şi

am

reuşi t

conving pe francezi

ceea ce previzi unile SIE excludeau în întregime,

să

preia Dacia

şi să

transformând-o chiar într-o 'Întreprindere ui1nirea

ofiţeri l or

de la SIE când s-au

acordului încheiat de partea

română

întreprinderii Dacia. Poate cineva

o

profitabilă.

văzut

în

faţa

pe linia de plutire, Mi-amintesc

să-mi

şi

acum

faptulu i împlinit, a

cu fabrica Renault în vederea

preluării

conteste acest merit? Poate cineva

să spună că dacă această etnbl emă naţională astăzi maşini,

read u că

să-i

care este Dacia mai produce

asigurând locuri de muncă ro1nânilor, este pentru

că.

un altul

şi şi

nu eu a fost cel care i-a convins pe francezi? A doua împrejurare în care SIE a dovedit că

există

pentru mine a fost în timpul m ineriadei din ianuarie 1999,

când am fost înştiintat că în urma tulburăril or sociale care

scă paseră

de sub

29

Cursa pe Contrasens control în

ţară,

ambasadorii

acreditaţi

familiile

acasă, restrînseseră

bagajele

făc ute aşteptând

la

Bucureşti

se pregăteau

să îşi trimită

şi stăteau

personalul la minirnul necesar

cursuJ evenimentelor. Arunci 1ni-am dat seama prăpastiei, că

România se afla pe muchia

nu ne 1nai lipsea mult

se

să

se întâmple ceva radical, nebunesc şi imprevizibil, România avea

întoarcă

la anii de agonie

comunistă.

Gestul acela radical, nebunesc

imprevizibil s-a numit întâlnirea de la Cozia clipele de atunci,

mă

întreb câti români

şi-au

şi

acu1n,

dat cu

lor, în ianuarie 1999, a fost la un pas de rnoarte ca

triumfător că, dacă

aveau

al acelor

acea

să

cadă şi

adevărat

se1nilovitură

ţară europeană?

nu putea fi chipurile oprit, au

de stat

reuşea,

guste pentru câteva decenii?

un alt prilej de

Niciodată

aproape de dezastru ca în acele zile de ianuarie, destinate a

păstra

ordinea în

ţară

prin

forţă

şi Vadim că

convinşi că alcătuiesc

neverosimil

că

în

deosebit de cel comunist şi cu

30

de

bază

taină

satisfacţie

ca

rnarşul

ei oare nu mai

niciodată

organele de stat

călăii

forţă

lor. Au

ca

ştiut

„ebtă", ţara

ştiut

că

da.

ale Structurilor e

că

cei care le

aparţin

sunt

o elită: au m.ândria castei din care provin, tendinţa de

dispreţuire

rostesc cuvântuJ

ştiut

tot sprijinul acordat de ei lui Cozma putea anula aproape

trăsăturile

respingere şi de

Au

ştiut

nu au fost mai lipsite de

complet viitorul european al României? Cred Una din

şi

România nu a fost rnai

atunci. Un biet popor de victime pactizând în urale cu Iliescu

să

că ţara

seama

privind cu satisfacţie la televizor cum

deznădăjduiţi

nu

retrăind fulgerător

oare acei rornâni care le tineau pumnii rninerilor, rugându-se în guvernul Radu Vasile să

că

ieseam

că dacă

poate pentru totdeauna din socotelile cancelariilor occidentale, urma

şi

cu

a oricui nu face parte din aceeaşi

ei nu se pot gândi decât la ei

asta ar mai putea fi ~

şi

structură.

înşişi, şi

li se pare

altfel de elite, de un fel radical

de ei. In ochii lor, un om politic ca mine,

tată deţinut

Când

fără

politic, nu putea fi decât un parvenit,

carnet de

căci

venea1n

RADU VASILE şi

din afara Structurilor

tindean1 spre un nivel al politicii care, în mintea lor,

nu putea fi atins decât de membrii elitei lor. ierarhie peste ei să-i

încât

şi fără încuviinţarea

Că totuşi

s-a întâmplat să urc în

lor nu a fost un episod atât de dra1natic

debusoleze definitiv. Ro1nânii trebuie

să înţeleagă că

triumful

deplin al Structurilor s-a petrecut la alegerile din 2000. Occidentul se dacă

crede

că

şi

schimbarea de limbaj

de ideologie a Structuri lor

o schi1nbare de profunzime a oamenilor lor. Realitatea e altfel, indiferent de sunt a doua lor

circu1nstanţă .

natură.

vocaţia

lor

măsurile

de la

capitalistă,

capitalişti

înfătişare

e luxul, dar

fiinţa

scindată

occidentalilor, ei chiar cred

de deschiderea lor

dar de cum se întorc în

ţară şi

occidentală şi

intimă poartă

Tot ce au luat

tarele dublei gândiri.

într-o parte de uz oficial

tocmai de aceea

fanariote. Cine crede

că-i

dinlăuntru

adevărată,

de

se închid în biroul lor,

1nlaştinei dâ 1n-b oviţene.

lor

dubla gândire

şi

public, a

cărei

şi

într-o

e cea a europeanului spilcuit cu deprinderi democratice,

intimă, şi

lucrurile

convinşi

pe care le iau sunt cele ale

Personalitatea lor e

parte

adresează

reprezintă

ei nu pot gândi

şi

Pentru e i dublul lin1baj

Când li se

sincer în ceea ce spun, sunt

că

înşală

apucături

a intrigantului cu

poate schimba intrând în sistemul lor şi modificând

uită

că

î1nprumutându-le mîndria de

o

dată

intrat acolo va

castă, dispreţu l şi

se1năna

leit lor,

lipsa de scrupule. Mass-

media, serviciile secrete, partidele politice sunt toate controlate de e i. Procentual, cam 80°/o din clasa Structurilor. De aceea ea nu de

după

2000

nu -şi n1erită

nu se

întâmplă

nimeni,

există

totuş i

mai

românească

este expresia

existe, cum nici Parlamentul României

numele. Când privesc acest for legislativ,

apare el azi, îmi dau seama murit de mult şi

1nerită să

politică

că există viaţă după trăiesc.

nimic? Nu mai

Cum

există

moarte. Oan1enii

să numeşti

aşa

cum

aceştia

au

Parlament un loc în care

dispute, nimeni nu se mai

ceartă

un consens de tip abulic, ca o înţelegere între oa1nen i a

cu

căror

31

Cursa pe Contrasens voinţă

a fost

merită să

neutralizată.

n1ai fie e

că

Motivul pentru care clasa

dacă

să

până

există

în ultima zi, mai

mănusă

şah,

tot aJn adus vorba de

conducători

cărui pati1nă

nu

o trăsătură a acestui joc care se

deşărtăciuni

caruseJului de

de a

pare cel mai inofensiv joc cu

al

eşichierului

putinţă.

de stat. Iar

de stat.

mă

voi

lepăda

potriveşte

fildeş?

minte între doi

opozanţi

de societate. Doi la

luptă

de

opozanţi

pe un câmp de

înzestrarea

tehnică

fiecare adversar le

dorinţă

căror

Ce poate fi mai inocent

şi

ce

intră

război

cunoaşte

voinţei

căpătat

chipul monden al unui joc

în care soarta

bătăliei

n1ânându-şi

arn1ata

hotărâtă

nici de

nu e

ambele sunt perfect egale ca forţă

de pe

tot atât de bine ca

şi celălalt,

de a învinge, întotdeauna în A

şah

de victorie este mai mare. Intre doi jucători de

unei

de ce tabla de şah, bătălii

sacrificaţi,

pe

viaţă ş i

deşi

pe moarte. Pionii cad, caii se

dar de fapt pe acea

puterii să

şi

tablă

se salveze în ultima

lucrul acesta

32

când

nu-şi

ci de gradul de

învinge cel a

forţă egală,

cărui

laurii vor

agresivităţii minţii.

celălalt, deşi clipă. Şahul

schimbă ş i

nebunii sunt

nu piesele mor, nu reginele cad victime,

loviturile gândite de e.i în secret,

pre simţi te

nici

pe ea nu curge nici o picătură de sînge, este locul

nu. regii sunt înconjuraţi în plasa matului, c.i iluziile planurile

forţă, şi

tablă, dacă acceptăm că

poposi pe fruntea celui care a atins un prag mai mare al Iată

nişte

e ca un duel trecut prin

în pielea unor strategi

a câmpurilor de

mai

că

S-ar spune

cruzime a

oştilor, căci

a

persistenţa discretă

agresivitate a

a

ca o

politic românesc. Jocul de

inofensiv decât gestul de a sta aplecat asupra unei table schi1nbând piese din lemn, plastic sau

nu

creeze un mediu din care, chiar

rar şi anevoie, pot să apară oa1neni cu stofă de Şi dacă

şah

vreodată bărbati ,

din ea nu se vor naste ,

scopul clasei politice tocmai acesta este,

politică românească

şi speranţele

voluptăţile

strategilor,

victoriei

şi

pare a fi în pragul dezastrului,

euforia

reuş eşte

este un joc extrem de agresiv, dar de

dau sea1na decât cei a

căror inteligenţă

a atins la rândul ei

RADU VASILE pragul

agresivităţii

inteli genţei,

ci

pure, o agresivitate care nu este

condiţia

adevărul

agresivitatea,

încât îl trec în rândul

funcţionare .

ei de

evidenţe l or.

democratică

arena politică şi tabla de şah e

Politica, la fel ca inteligenţa

a politicii. Dar deosebirea

că jucătorii îşi

bătălie

ce-i poate aduce moartea. Dar o moarte

caii lor. Strategul

oştirii

sine,

o

dispută

de a te

clipă

Aşa

treaptă

de

a politicii pe care,

şi

în joc. Singura

regulă

dacă

putere, trebuie

să

de

ştiut să

se

esenţia l ă

însuşi

înţeleasă căror

dintre

o

ca

piesă

ieşire

într-o

din joc.

trident a fostînlocuit

o atingi, politica devine joc în dispută

să

de dragul

respectată

ce trebuie

oricâte reguli ai încălca, trebuie

clipă că·tre

forrnă

este o

deputaţilor.

de dragul disputei, sau mai curând

şti răn1as

orice ai face

devine el

asupra mesei devin gladiatori al

cu toga de croia l ă modernă a senatorilor sau

de respins,

iau coatele de pe 1nasă şi păşesc

de pion ii

Există

neputinţă

şahul,

a

umane este

de tip agresiv a

alături

Jucătorii ap l ecaţi

şi

inteligenţe i

acesta mi se pare atât de cu

man ifestare a acelor oameni la care exprime în forma

Fondul

consecinţa dăunătoare

voluptăţii

este aceea

că,

tinzi neîncetat, necurmat şi

te păstrezi în

cărţi,

în miezul încleştării.

cum sunt oameni suferind de mania jocurilor de noroc, jucând

până

la

ultimu l sfanţ şi risipindu-şi şi ultima brumă de avere, tot aşa există oameni la care patima politicii a devenit pasiune

statorn i că, arzătoare şi incu rabilă.

Aceasta e de fapt adevărata politică, cea pe care n-o mai faci cu gândul de a-ţi chivernisi familia, rudele unei teorii

şi

şi

prietenii, cea pe care n-o mai practici în numele

în folosul unui partid, ci cea

săvârsită

pentru

acolo, în punctul fierbinte al deciziilor care privesc o adevărata politică, şi

nu pot fi atinsese

număraţi

tocmai pentru că e nici

această treaptă,

tirnpul n-a mai avut

măcar

aşa,

satisfacţia ţară.

de a fi

Aceasta e

cei care au atins această

treaptă

pe degetele unei mâini. Corneliu Coposu

cun1 şi Ion Iliescu a atins-o la rândul lui. Cu primul,

răbdare,

celui de-al doi-lea timpul i-a

dăruit răgaz

33

Cursa pe Contrasens după

suficient pentru a deveni

2000 ceea ce nu

înţe les ese să

fie

până

în

1996. În rest, oricât aş privi în jur, nu mai văd nici un alt jucător de o statură co,n parabilă. Situaţia deprin1antă pobtică

în

înavuţire, bătălie

răsar

ei

Dar

societăţii româneşti

că ştiu

aceşti

că

materiale

politicieni,

contează

intel igenţă.

însean1nă că

aşa pătrunşi

că

prezenţe

democratică,

contează

forţă brutală şi

forţa

dură,

ţin

deplângând starea

conferinte de

precară

34

cărei

că

fac

la ei

ceea ce

asta nu vor putea cu cât gradul de

de acest grad, ei

văd

în

corespondent într-o lume

dispărut,

e

forţa

banului.

Aşa

de sine a politicienilor ron1âni, al

presă

că

despre nivelul de trai al

se

căror

cetăţenilor,

a românilor, se îndreaptă invariabil spre firmele

lor personale. Butucănoşenia din lipsa de

al

pumnului a

explică bădărănia băţoasă şi orb i tă

gând, atunci când

în

care poartă

i ntel i genţei,

agresivă

Lipsiţi

pentru

şi a1nbiţie

adevărat inteligenţi. Căci

o inteligenţă este cu atât 1nai

din care

aruncă

insignifiante pe tabla

Ei nu au atins pragul agresiv al

rafinament la care a ajuns este mai mare. agresivitate o

se

cu1n sunt de convingerea

defel în acest joc, şi nu

de fapt nu sunt cu

pricepe ei în veci,

şi

ceea ce ştie orice român: politica este un mijloc de

agresivitatea nu s-a concentrat în acel focar de patimă numele ele

cei care fac în prezent

de stadiul ecloziunii întru

găoacea precarităţii

pe picior ,nare, sunt în realitate

jocului politic. Ei nu

este

încă

nu s-au desprins

spornic din

doar pentru

înstărire . politică

această ţară

a

lipsită

de scrupule a politicienilor români vine

anvergură agresivă a rafinării inteligenţei

lor.

PACEA DE LA COZIA

INERIADELE din ianuarie 1999 si februarie 1999 au fost consecinta

M naturală

a celor precedente, dar ~ai ales a celei din iunie 1990. Toa~e

au reprezentat exe1nple de utilizare a unui grup social împotriva altor grupuri sociale. S-a ivit astfel un mecanism mental periculos ce s-a perpetuat de atunci în mintea Structurilor. Ele s-au provoacă nemulţumiri

care

înlătu rat

sociale prin

prin revolta firească a

obişnuit să creadă că măsurile

pe care le ia poate fi

năpăstuiţilor .

A

In 14 iunie 1990 s-a întâmplat

să n1ă

aflu în biroul rectorului ASE-ului

exact în mo1nentul în care 1ninerii defilau disciplinat prin rânduri-rânduri. Impresionant spectacol, trebuie toţi

minerii, nici azi nu ştiu de ce, aveau

din

mină.

Doar

avuseseră

timp

un guvern

să

feţele

să

Piaţa Romană,

recunosc, mai ales parcă

murdare,

se spele la gara unde

că

atunci ieşis e ră

fuseseră întâ1npinaţi

A

cum se cuvine! In tăcerea lăsată atunci în birou, una din secretarele de acolo, o

focoasă susţinătoare

aproape erotic

faţă

a FSN-ului lui Ion Il iescu,

pradă

de mineri, a exclamat cu ochii pe

unui entuziasm

fereastră:

,,Bine

aţi

venit, dragilor!" Mai târziu, revenind în biroul n1eu de la Facultatea de Co1nerţ,

mi -au fost

aduşi

trei

studenţi, două

fete

şi

un

băiat, mal trataţi

de

Cursa pe Contrasens mineri. Acela a fost primul meu contact cu minerii lui Coz1n a. Pe vremea aceea, ASE-ul era un bastion al FSN-ului în care nu exista pericolul manifestării

unor atitudini „neconformiste". Eu, ca

scandaloasă. Ş i

univers itare

eram

faţă

şi

Graţie cuminţeniei

prodecan!

eram o excepţie

politice a cadrelor

de noua putere, ASE-ul nu se afla pe harta Ctl

tninerilor. Un profesor de vădite faţă

ţărănist,

matematică,

coleg de -al meu, cu

de studentele care nu iubeau arida

disciplină

chemăm

exclamat atunci nedumerit: ,,Noi de ce nu

„ţinte"

înclinaţii

a

erotice

a matematicii, a A

minerii? 11 ave m pe Radu

Vasi le aici!" Asta-i amintirea mea din timpul primei mineriade, când nu bănuiam că

peste

circumstanţe şi

nouă

ani voi da nas în nas cu tninerii în cu totul alte altă poziţie.

de pe o cu totul

contur în mintea românilor ideea forţă justiţiară bună,

care,

deşi

Atunci, în iunie 1990, a prins

pe rni cioasă că

nu-i

pasă

de lege, vine

pâ n ă

dreptatea bâtei. De atunci puterea de

tninerii sunt întotdeauna o să

instituie

liniştea ş i

la alegeril e din 1996 le -a

căutat

statornic în coarne minerilor, Cozma neavând nevoie decât de un simplu telefon la Guvern pentru a prin1i

po1nană

în titnpul premi erului Ciorbea, banii che l tuiţi

imediat pe nimicuri de

banii necesari pentru R.egia Huilei,

daţi disp on ibilizaţilor

nişte

din Valea Ji ului,

să vadă

tnineri incapabili

dincolo de

ziua de mâine, n-au rezolvat problemele mineritului românesc. Nu banii în sine puteau fi o

so luţie,

minerilor în alte

ci

activităţi.

Industriilor au demarat de l egaţia

măsurile

La

de

asi stenţă socială

sfârşitul

discuţiile

vizând reintegrarea

lui 1998, la sediul Ministerului

privitoare la bugetul Regiei Huilei. Din

tninerilor din Valea Jiului lipsea Miron Cozma,

cărui.a

Berceanu îi

refuzase dreptul de a participa la negocieri. Negocierea de la Ministerul Industriilor era

aparentă,

şi Stănculescu,

secretartll de stat

afară ş i-l

36

liderii ortacilor discutau ce discutau cu Berceanu cunoscător

sunau pe Cozma. Acesta le dădea

al domeniului,

indicaţii

di n

şi

apoi

ieşeau

Pe troşani, indicaţii

ce

RADU VASILE se limitau de cele mai multe ori la ordinul de a nu accepta trenării

variantele oferite de guvern, în ciuda un pas de a se1nna o Coz1na le-a dat ordin la

Petroşani fără să

vari a ntă

să

n-o

Prin urinare,

1nă

stă să

puşcărie. Opoziţia şi-a

dispreţul afişat de

delegaţia

minerilor s-a întors

se

tocmească

exprimat prompt indignarea

guvernul R.adu Vasile

care

greviştii, şi că

condamnaseră

faţă de

decizia 1nea de a nu merge la şi

mineriadei din ianuarie 1999. Când spun decl anşarea

de

Reşiţa,

Petroşani,

pentru a

totală

a cel or

nu pot să nu

mă

a lipsei de n1emorie a politicienilor ron1âni. Pe

fondul acestei lipse de comunicare dintre noi

asta

faţă

soarta grea a minerilor. Când

acest gest a avut parte de aprobarea

amuz pe seama versatilităţii

Fireşte că

cu un infractor trecut

gândesc că în 2001 pri1n-ministrul a refuzat să meargă Ia

discuta cu

ca de obicei,

de ministrul Industriilor, apoi a mea.

am refuzat. Un prim-ministru nu de curând prin

clipă,

fi semnat ceva. Au cerut apoi veni.rea lui Berceanu în

respinsă

Valea Jiului, cerere

nego cierilor, liderii au fost la

de buget, dar în ultima

facă.

so luţi il e ş i

că

şi

mineri s-au copt

s-au copt

mecanisn1ului de rezolvare prin

condiţiile

condiţiile, înţeleg

forţă

prin

a unei situaţii pe care

minerii lui Cozma o lăsas eră în mod premeditat nerez olvată. Din acel moment evenimentele s -au precipitat. Minerii au declarat grevă pe 14 ianuarie

şi

Cozma a

ve nirea n1inerilor la n.eputinţă

primeşte

cu

braţele

minerilor spre

Bucureşti părea desp rinsă

de repetat,

episoadele din 1990

hotărât marşul

mulţi şi

deschise

şi

şi răstoarnă

cu urale de

cli pă că

se vor repeta

un guvern,

recunoştinţă, şi

vlăjgani îşi

pun în cap

să răstoarne

puterea

şi

populaţia

nimeni nu

se întrebe ce ordine a statului de drept poate fi în vigoare într-o

10 OOO de

Cum

dintr-o poveste de demult, cu

nu au crezut până în ultima

1991. Minerii vin

Bucureşti.

chiar

ţară

îi

s tă să

în care

reuşesc,

sub

privirile ob lă duitoare ale organelor autorităţii de stat. Unde s-a mai pomenit asta? Nu1nai în România,

fireş te .

Corn plexul psih ologi c al venirii mineril or în

37

Cursa pe Contrasens Bucureşti

trăsătură

este o

ce s-a perpetuat în 1nintea tuturor guvernelor

dinaintea rnea. Iar guvernul meu nu putea

să

dea

apă

la

m.oară

acestui

că

vremea

co1nplex. măsură salutară,

Prima

jocului de-a da fuga la Băsescu

fost decizia lui

Bucureşti,

Jiului spre

care le-a dat de înteles n1inerilor '

Bucureşti

ca

să pună

un alt guvern în loc trecuse, a

de a schimba traseele trenurilor ce plecau din Valea deturnând garnituri întregi, suspendând altele sau

amânând sine die formarea unora de utilitate Băsescu

României,

ci ce

cărora

componentă

deveniseră

care

făgăduia

peşin, intraţi

două

singura

de

licitaţii,

de discutat era nu cine o să

câştige,

un fel de case de pariuri

temă demnă

va avea noul guvern de

anticipate, în plus, prinsese din nou tehnocrat, idee

In ParlamentuJ

a fost învinuit de abuz de putere, în acele zile, cele

carnere ale Parla1n.entului pe culoarele

conjunctttrală.

A

aruncată

de

Asociaţia

nici mai mult nici mai

criză şi

viaţă

şi

când vor avea loc alegerile

ideea

ineptă

a unui guvern

Oamenilor de Afaceri din România,

puţin

de trei mil iarde de dolari bani

pe loc în vistieria statului, de îndată ce un astfel de guvern s-ar

fi constituit. Judecătoria

din Petroşani, graţie unui curaj demn de a fi amintit, a

declarat greva minerilor din Valea Jiului ca fiind on1ul care decât

şase

judecător

o

să

ilegală, însă

Cozma nu era

se în1piedice de decizia unui tribunal, în fond, nu

luni de când fusese eliberat din

iresponsabil. Şi

nouă mineriadă

iată că

numai după

detenţie

şase

prin

trecuseră

hotărârea

unui

luni acest om punea la cale

împotriva guvernului. Pe 18 ianuarie e l a dat ordinul de

punere în 1nişcare a minerilor spre Bucureşti . Dejeu, rninistrul

ţărănist

al Internelor, a încercat la rândul lui

ferm, cerând patronilor firmelor de transport

să

minerilor autobuze sau alte mijloace de transport.

38

nu

pună

Această

la

să

fie

dispoziţia

încercare

făcută

RADU VASILE măsurile

de politie, ca toate

luate de Dejeu în timpul mandatului

ministru de Interne, n-a avut nici un efect. Minerii autobuze din baza Regiei Huilei din patroni aveau vechi Ce a urmat

relaţii

după

zile a avut erau trup ziua

două

şi

ţine

căror

de la firmele private ai

infonnaţii că s i tuaţia

pe teren e sub

a organelor Ministerului de Interne în acele

cat1ze: cea de fond era

că

mai toti, ofiterii acestei institutii , '

suflet de partea partidelor de stânga,

„eliberării"

rost de

de un spectacol comic. Minerjj veneau

iar eu primeam

neverosi1nilă

control. Impotenta

de

de amicitie cu oamenii Sb·ucturilor.

aceea

n eabătut spre Bucureşti,

Petroşani şi

şi -au făcut

său

de jugul partidelor de dreapta.

aşteptând

cu înfrigurare

Aceşti ofiţeri învăţaseră

perfect regula de aur a frondei profesionale, aceea de a se achita de o datorie fără

s-o

ândeplinească .

neclintindu-se

însă

Erau întruchiparea grijii

din inerti.a

ostilă

şi dăruiri i

profesionale, după

cu care priveau guvernele de

1996. Ei au practicat în acele zile un sabotaj al propriei lor instituţii, reusind să

joace rolul executantilor

conştiinciosi cărora

atât de bine au ştiut să se agite că

e

oamenii cu

funcţii-cheie

acolo tocmai pentru

că

fără să facă

de fapt ceva. Cea de-a doua

în i.erarhia Internelor, cei ca re

cauză

fuseseră

pusi

erau uneltele de încredere ale lui Diaconescu

Constanti nescu, au oferit un penibil spectacol întâi Deje u, un om în

nu le puteai reprosa nimic,

vîrstă, temător,

de incompetenţă

aflat mereu în

mereu „focul verde" de la Cotro-ceni, care a

lăsat

mai

crasă.

şi

Mai

defensivă, aşteptând

toată

responsabilitatea

actiunii în seama secretarului de stat de la Interne, Teodor Za-haria. Nu pot să

nu zâ1nbesc amintindu-mi

că

în rnintea acestui ministru cel rnai bun plan

de anihilare al mjnerilor era acela de ademenire a nlinerilor pe Valea Oltului în sus,

către

Sibiu,

şi

încercuirea

şi

neutralizarea lor într-o parcare

aflată

pe

soseaua cu patru benzi dintre Selimbăr şi Sibiu! Omul acesta nici

1năcar atât nu ştia, că

o rnasă de 8 000 -10 OOO de oarneni nu

39

Cursa pe Contrasens poate fi

ani hilată

şedinţa

CSAT din seara

în câmp deschis. Unde mai pui premergătoare

Piteşti şi

înainteze dincolo de

apoi

mandatul

său.

organ i zată

Cum

poţi

în care minerii

opriţi şi î1nprăstiaţi

Jandarmeriei organizat pe autostrada „scenarii" fantasn1agorice pe care

Constantinescu, în

întâlnirii de la Cozia, se declara

ase măn ător,

partizanul unui scenariu oarecum

că însuşi

Bucureşti-Piteşti!

preşedintele

opri în cân1p deschis

să

fie

lăsaţi să

de un baraj al

Unul din mtlltele

statului avea să le

şi fără vărsare

urze ască

în

de sînge o ceat.1

de câte-va 111ii de oa1neni e un lucru pe care nici un s pecialist în

tactică mi li tară

nu l-a descoperit

barajului de la

Costeşti,

preşedin tele

încă.

Pe 21 ianuarie,

i-am cerut lui Dejeu demisia

statului cerându-i

consimtăn1ântul

după străpungerea şi

l-am informat pe

pentru schimbarea lui

Dejeu. Noul ministru, ales nu de mine, ci de Diaconescu

şi

fost Dudu Ionescu, secretar de stat pe vremea aceea la

Apărare,

caracter, cu o fire

dîrză,

ale

cărui relaţii

Constantinescu, a un 01n de

cu Constantinescu se 1nărgineau însă

la o antipatie incipientă. Al doilea personaj-ch.eie în ierarhia Internelor,

iarăşi

on1ul de încredere

al lui Constantinescu, generalul Teodor Zahari a, secretar de s tat la Interne, conducător

direct a l

operaţiun i lor

de blocare a

marşului

n1inerilor, a

figura unui incompetent vrednic de tot hazul. E suficient s ă spun ce minerii

ajunseseră

îndoiesc? -

raportând părăsiseră

noaptea

coordona cu abilitate

fireşte că si tuaţia

de 1nwt sala

precedentă .

în vreme

la Râmnicu-Vâlcea, repeziciunea eveni1nentelor îl

uitase pe generalul Teodor Zaharia la Tîrgu-Jiu, de unde mă

că

făcut

ostil ită tile

putea oare

să

din spatele frontului,

e sub control. El se afla în Tîrgu-Jiu, iar minerii

polivalentă pusă

Un al treilea om de a

caracter depindea reusita

aş

operaţiunilor

la

dispoziţie

cărui

de

prefectură

în

şi tărie

de

promptitudine

era generalul Gheor-ghe Lupu,

coordonatorul pe teren al manevrelor jandarmilor, care, în clipa risipirii

40

RADU VASILE reziste ntei jandarmilor la înţeles să ţină tăran

din

piept minerilor încât s-a

Costeşti şi, îmbrăcat

1nineri, apli-când tactica

bazează

dinaintea

în

dezbrăcat

de

acolo zelul cu care a uniformă

sub acoperire. Glumesc,

în ce hal de

ulti1nă instantă forţa

plecării

până

împins

slăb.iciune

fireşte,

de interventie a unui guvern, în ziua Petrică

noutăti

nu erau trecute toate dru1nurile informaţia

topografică

ostilitătil e .

Cum

informati ,

decât

şi

şi căile

hartă turistică,

de acces între

de care dispunea celula de

Ministerului de Interne! Minerii drumurile, potecile

Petrică

cunoşteau

cadrele

eveni1nentelor din teren :

Asta era

de la sediul

1nuJt mai bine decât

formele de relief ale zonei în care se

însuşi şeful

pe care nici

loca lităti! criză

Peiu mi-

ândemînă

neverosimil : harta pe care o aveau la

generalii de la Ministerul de Interne era o banală

Peiu la

criză înfiintată

de la celula de

acolo, sub conducerea gen.eralilor Berechet şi Neaga, întors, a1nănunt

dar atunci

se afla un mjnister pe

la Cozia, l-a1n trin1is pe consilie rul

Ministeru.I de Interne pentru a afla

a relatat un

în casa unui

în haine civile, s-a strecurat cuminte printre

hărtuirii

glumă văzând

nu-mi ardea de care se

Costeşti, şi-a

politiştii

desfăşurau

SI{J remarcase, liderii minerilor erau 1nai bine Ministerului

ştiau

de

Interne

despre

evolutia ,

starea de spiri t a jandarmilor, efectivele

trupelor MI şi locul de amplasare a barajelor. Iar în

această

informare un rol

i1nportant l-au jucat posturile de televiziune Antena I ş i ProTV. Pe deasupra, un

amănunt

cume în

care spune mult despre capacitatea de

Bucureştiul

Bucureşti

este

că în aceeaşi

în eventualitatea unor

zi

miscări

majorita tea lor fiind tineri recruti comparaţie

în-tr-o

numărul

lipsiţi

de

apărare

a unei capitale

de jandarmi care se mai aflau stradă

era de I OOO de

de o tnstructie

soldaţi,

el ementară,

în

cu ei, minerii erau mult mai bine instruiti . Se deplasau organizat

formulă cvasin1ilitară, şi

această 1nanieră

era suficient

de mars pentru a te convinge

să că

iei în considerare doar erau neverosimil de bine

41

Cursa pe Contrasens pregătiti.

Ce puteau face acei I OOO de

soldaţi

sociale? Era îndeajuns ca un cartier din

în cazul

i scării

Bucureşti să iasă

în

unor dezordini stradă

defilând

spre guvern şi situaţia ar fi scăpat de sub control. Ar fi fost suficient ca 1nuncitorii de la Rocar să pactizeze cu

revendicările

1ninerilor şi

Bucureştiul

ar fi devenit scena bătăilor de stradă . Pe 21 ianuarie, la întrunirea de la Cotroceni cu liderii partidelor politice parlan1entare, ,n-am convins din nou de reprezentantilor

opoziţiei,

care,

deşi ştiau

dupli citatea că

bine

lucrurile până

prag dincolo de care orice era posibil, nu au încetat bată

apa în

piuă

sihtaţia

deplîngând

psihică

interminabilele

explicaţii

rolul de informaţia

la

că

mi-a oferit-o în acele zile,

a

supărat vădit în faţa

îl învinuiesc de

ţări

căci

informaţii

unei asemenea remarci

şi deşi

discuţie

mai

calmă

în

Dealul

ortacilor

semidoct, în

acătării

pe care SRI simţit

ca un

nu existau. Iliescu s-

a ripostat iritat cum

împot1iva ordinii de stat, an,

retragere. Ulterior am avut o

de

dezvăluit

să treacă

în rest, în tot ce a urmat, m-am

în care serviciile de

conspiraţie

mai

săh1l

revoluţionari,

revoluţionar

infor1naţie

şi

lase deoparte

marşului

cu ei, dând astfel

fie spus, aceasta a fo st singura

prim-ministru al unei

cum eram

pe mineri

alura unei revolte populare girate de neînfricatul paranteză

şi

un grup de

să - i aştepte

Piteşti joncţiunea

clipă să

de mineri.

ipocriti ai minerilor. Atunci le-an1

pe care o pri1nisem de la SRI,

şi să facă

un

faţă

atenţia tăios să

globale, le-a1n atras

frunte cu Dan Iosif, aveau de gând Negru

depăs iseră

grea a minerilor din Valea Jiului

atinsese un grad insuportabil

compătim i tori

a

în ultima

desconsiderarea pe care guver nul condus de mine o dovedea Cu1n tensiunea

incurabilă

simţit

că

cum bate în

ct1 Ion Ili escu, explicându-i

pe îndelete despre ce era vorba. Cred însă

că

atunci s-a supărat rău pe mine.

Vadim Tudor, cu felul lui insolent şi

a

ţinut-o

de uniune

42

naţională,

băţos,

cu alegeri anticipate

şi

şi bună

cu guvernul

cu respectarea

doleanţelor

una

RADU VASILE minerilor. Omul acesta care-i propusese lui Cozma statutul de membru al şi

PRM

un loc eligibil pe lista senatorilor, care nu pierduse nici un prilej în

ul ti1nele

două

zile

să

instige direct populaţia la revoltă împotriva guvernului,

era singurul care exulta sincer la gândul se afla foarte aproape de A

aceleiaşi

ln seara

şedinţă extrao rdinară

şi

regi1nul democratic din România

sfârşit.

zile de 21 ianuarie am participat la Cotroceni la o a CSAT, unde s-a decis redactarea unei

privind starea de necesitate, precu1n luate: scenarii

că

şi măsurile

de

urgenţă

adoptarea

Introducerea

stării

şedinţă

ordonanţei

al

de necesitate era o

cărei

text urma

măsură

război

Ordonanţa

şi

intra în vigoare la miezul

retrospectiv, îmi dau seama

să vină

că această măsură

de profilaxie

şi

Babiuc s-a

străzi.

Acum, judecând

ţară, în să

tară, ,

o nemultumire ,

sub orice control. S-ar fi ajuns la

război

amintesc de sfaturile pe care_, în cursul

şi

jandarmii

să

era o

creată însă

artificial, ar fi dat naştere unor evenimente imprevizibile ce puteau

şi

arătat

nimic tnai mult, deoarece, în cazul în care armata ar fi

tras în mineri, nemul ,tunlirea care domnea în

lui Dudu Ionescu

având

era ultima cale de a

preîntâmpina, prin intimidare, escaladarea tensiunii din soluţie

de la CSA1'.

pe „coautorii morali ai

nopţii.

cât se poate de ferm în decizia de a scoate armata pe

civil,

de guvern, pentru

bătaie psihologică,

cu

menirea de a-i intim ida psihologic pe min eri, dar mineriadelor".

fie

tactici militare, utilitatea întâlnirii mele cu minerii,

întors la Guvern, am convocat seara târziu o şi

să

ce urinau

posibilitatea refugierii guvernului în provincie în cazul unui

discutarea

ordonanţe

lui Babiuc în

lupte: ,,Când vor ataca

să

de

civil. Ca un detaliu comi c, mi-

şedinţei ,

legătură

scăp a

Caramitru a

ţinut să

cu modul în care trebuiau strige,

că dacă

strigi

îţi

le dea

soldaţH

intin1idezi

adversarul!" Ţara semăna

tot mai mult cu un butoi de pulbere ce putea face explozie

43

Cursa pe Contrasens clipă,

în orice

inc on ştienţa

spiritele find încinse la maxiinum de

înfăţişând

posturile de televiziune h1rnau gaz peste foc, manieră apocaliptică

de

sfârşit

Ştirile

de Ju1ne.

cu care

lucrurile într-o gârlă, şi

alarmante curgeau

orice ro1nân care a privit la televizor în acele zile a încercat

senzaţia

dătătoare

de fiori

de orice

stabilitate

politică .

că

Toate posturile, sub pretextul

oferit neîncetat minerilor

infor1naţii

informării

aşa

fiecărui

om,

că dacă

că

forţelor

de

realitatea acestei

realitatea e într-un anume fel nu e

deoarece acel fel ar fi chipul ei obiectiv, ci pentru

oamenii. Ceea ce numim realitate obiectivă este în stării

publicului, au

despre a1nplasamentele

politie din teren, în acele zile m-am convins definitiv lumi trece prin capul

şi

se alesese praful de orice ordine de stat

că aşa

ultimă instantă ,

psihologice a oan1enilor dintr-o societate. Orice om

comunitate este supus unui fluid psihic care

circulă nevăzut

o percep

consecinta ,

trăitor

într-o

de la un individ

la al tul, iar ceea ce crede el a fi realitate e doar in1agi nea ce i-a fost indusă de acest fluid psihic e pentru Puţinii

că

psihologia

care

generală

iraţional. Dacă

colectivă

şi-au păstrat

ce plutea în aer,

psihologia oamenilor, mai devreme

toţi

făcute

a oamenilor a fost una de nelăsându-se

luciditatea,

şi-au

l-ar fi considerat o paralelă,

scorneală . alcătuită

cu un aplornb de martir ce

care se ad.unau de la

oră

la

ridicat împotriva guvernului. Se siderurgistilor din pregăteau

44

Galaţi,

sfârşit

de lume.

molipsiti de panica cu care

poţi

manevra

ia drept aievea un lucru pe care cu o zi

spectatorilor o stupoare curn numai în Ştirile

uşurinţa

dat sea1na de

făcându-i să

creat atunci o realitate comentarii

România a fost atunci la un pas de dezastru

oră

Posturile de televiziune au

numai din imagini

asistă

faţa lăsau

neverosilnilului impresia

mişcare

din

la un măcel, indicându-le

anunţau mişcări

se puneau în

şi

că

poţi

întreaga

încerca. ţară

s-a

de protest din partea

minerii din Câmpulung, se

la rând muncitorii de la 'fractorul Brasov ş i tot aşa. Aveai impresia

RADU VASILE că toată

muncitorească

suflarea

a

ţării ieşise şuvoi

munte, se strângeau repede într-un om înzestrat cu un e lementar ştiri

fioroase,

forţă

că

s i1nţ al

stradă şi,

ce se îndrepta spre

Bucureşti.

mâniei sindicale

revo ltă proletară

ati nseseră,

marş

anvergură naţională. Pro porţiile

de

chipurile, un prag de

mai fals, în afara tn inerilor lui Cozma, care stat de drept, în nici un alt Vâlcea,

adică

stat timp de

oraş

zile. Cine nu

redutabilă

ant1nţat? Aşa

şi

să

stradă

el

provoacă

ştire macabră

ascunde

dorinţa ne1nărturisită

poţi

fă ră

el, acţiunea tot va avea loc.

să

încă

ca el

să

conţine

sigură

anticipează,

o

doză

votul pe

tot astfe l

nu s-a întâmplat se căile

se întâmple. Apoi, una din

participe la o acţiune este

Aceasta e tnetoda cea tnai

de a supune

să -i

voinţa

că,

sugerezi

prin

cu sau

unui om, de a-i da

chiar şi împotriva voinţei lui, evenimentul anunţat se va petrece.

Iar Antena 1 asta a

făcut

în acele zile, le -a sugerat românilor

având de partea lor dreptatea Păi

opriţi

minerii ?

al

cărei

chin era sporit de

măsuri l e

o bună parte din

p op u l aţia

cum

să

oropsiţilor,

fi

că

plin de

ju1nătate

alegător să nu-şi irosească

despre un eveniment ce

care

că,

anuntă

de

se conformeze unor rezultate pretins implacabi le,

în orice

impresia

legile unui

deja pe

cum orice sondaj de opinie

care nu pot fi decât cele pe care pretinde sondajul că le

îndemna un om

Nimic

autorităţii instituţiilor

atunci când un crainic

de sugestie, care îl si leste pe

candidatul preferat, ci

încălca u fără reţi nere

suspendarea

ştie că

îngrijorare o 1nanifestare de eveni1nentul

alarmă naţională.

nu s-a întâmplat ceva similar ca în Râmnicu-

ocuparea prefecturii două

Ce

va asista din nou la întronarea prin

a unui guvern de stânga? Nu mai era de acum vorba de un

tnineresc, ci de o

Cred

precum pâra iele de

primejdiei n-ar fi crezut, în faţa acestor

ducă şi că

guvernul e pe

în

fie

nu pot fi

opriţi dacă

opri ţi.

ei întruchipau

că

minerii,

Cum de nu puteau suferinţa

unei

ţări

antipopulare ale guvernu lui Radu Vasile? Ro1nâniei s-a

regăs it

atunci în chipurile

45

Cursa pe Contras e ns măcinate

de griji ale 1ninerilor. De aici

minerii erau aclamaţi în u11ele Şi totuşi,

oraşe şi

şi inconştientul

entuzias1n cu care

sate prin care au trecut.

dincolo de manipularea

1ned iatică

a

populaţiei,

cun1 de nu

puteau fi opriţi 1ninerii? Întrebarea aceasta şi -a pus-o fiecare român cu întreagă, şi

mintea

în ordine cu organele

autorităţii

iveală s lăbiciunea cronică rip ostă

instituţii l or

a

răspuns

singurul

a

la care pu.tea ajunge era

publice. De ce? Pentru

instituţiilor

înţe l ege

putut îndeplini toc1nai rolul pentru care

păstra

Această

ordinea de drept, în acele zile, trebui.e

să

recunosc

ieşit

la

incapacitate de analişti l or şi

cum de aceste

fuseseră

ceva nu era

atunci a

statului le-a stârnit cel mai mult mirarea

politicienilor din Occident. Ei nu puteau şi -au

statului.

că

că

instituţii

nu

create, acela de a că

singurii

miniştri

care au dovedit că nu ocupa u degeaba scaunul ministerial au fost cei ai PDului.

Băsescu,

Berceanu

şi

Babiuc a u dovedit o hotărâre cu

neputinţă

de găsit

la ceilal ti. '

Refuzasem orice deplasare spre a prim-1ninistru nu se

întâlneşte

mă

întâlni cu Cozrna, declarând

că

un

sub presiunea unui ultin1atum rostit de

mineri. În dimin e aţa zilei când minerii au ajuns în Râmnicu-Vâlcea, am trimis o

delegaţi e guvernamentală

acolo,

alcătuită

din 1ninistrul Muncii

şi

Protectiei So ciale, Athanasiu, din secretarul de stat de la Industrii, '

Stănculescu, ş i

din secretara de stat de la

Vâlcea autoritatea statului fusese mineri iar prefectul cum

de legaţia

nu

întâlnească, adică

Fina n ţe.

desfi i nţată,

viaţă

cu

număra

persoanele cu care

graţie intervenţiei ceruseră

să

se

întoarcă

în

Bucureş ti , şi

ocupată

de

lui Cozma,

şi

1ninerii

am început

gândesc serios la o întâlnire a mea cu Cozma, ca la o ultin1ă

46

la Râmnicu-

să

se

mai ales pe prin1-ministru, nici o negociere nu a avut loc. 1-

am cerut lui Athanasiu

Am luat

însă

prefectura fiind

scăpând

doar

Cum

hotărârea

să mă

soluţie.

de a merge în gura lupu]uj (Vâlcea vine de la volk,

RADU VASILE care

înseamnă

lup în

slavonă)

n.ecesitate nu era în sine o

din trei motive. Mai întâi,

soluţie, că

ştiam că

starea de

din clipa în care armata ar fi tras în

mineri Ron1ânia ca stat de drept ar fi încetat să existe. Minerii nu puteau fi cuminţiţi

cu

să

se

risipească

precu1n iepurii la primuJ foc de armă. Iar pericolul cel mare era

că,

trăgând

măsuri

de

forţă,

în mineri, armata ar fi

erau prea

declanşat

de înţeles de altfel, al sindicatelor din de ridicarea muncitori lor din colectivă,

la

începuseră să

ştiam

pe baza

prea

încercaţi

ca

abia atunci spirihil de solidaritate,

ţară, şi

atunci ştirile mass-media legate

n-ar mai fi fost ,nanevre de sugestionare

ci evenimente reale care ar fi dus

al doilea rând, acreditaţi

ţară

uniţi şi

infor1naţii l or

negreşit la căderea

prilnite de la SIE

Bucureşti

sunt pe picior de plecare din

fie trin1ise

acasă,

guvernului, în

că

ţară.

an1basadorii Fa1niliile lor

iar personalul a1nbasadelor urma să fie redus

la o schemă minim funcţională. Primejdia izolării României era atât de mare, deficitul de in1agine creat în doar câteva zile era refuzul meu de a nici o clipă în

mă

de catastrofal, încât

întâlni cu Cozma putea fi fatal pentru ţară. Nu am crezut

soluţia utilizării

punea problema

aşa

armatei. Din acest pu.nct de vedere, nu se mai

supravieţttirii

a1nbasadelor ar fi echivalat cu o

guvernului, ci a

ţării.

ieşire

ţărilor

din circuitul

Căci

închiderea

civilizate.

După

aceea, oricât de favorabil ar fi decurs lucrurile, Ron1ânia ar fi trebuit refacă

să

un handicap diplomatic pe care cu greu l-ar mai fi putut acoperi în

următorii ani. În fond, acesta fusese rezultah1l mineriadei din iunie 1990.

Atunci s-a jucat zestrea de credibilitate a României în ochii cancelariilor internaţionale-

lucrul acesta e bine

inima ca guvernul Radu Vasile

să - l ştie

să cadă,

cei care

şi - au

în al treilea rând,

prim-ministru ce nu se mai poate bizui pe pârghiile de guvern normal. Nici o instituţie cu a mai funcţi onat în acele zile.

atribuţii

Ştiam că

dorit din

ştiam că coerciţie

toată

sunt un ale unui

de menţinere a ordinii publice nu

Internele erau scoase din uz, cu1n mai

47

Cursa pe Contrasens ştiam că facă

să facă

Dudu Ionescu nu putea într-o zi

ceea ce Dejeu nu să

în doi ani de zile cât condusese acest rninister, anume ştiam

conducerea tninisterului. Mai

că

reuşise să

refor1neze

serviciile secrete îmi ofereau

informatii inutilizabile, de care aveam tot atâta nevoie cât avea Cozn1a de '

studii de „posologie a

n1ulţimii"

oricărei

aproape singur în luarea per1nanent

ală turi

acesta din

urmă

pentru

a-şi

conduce minerii. An1 fost atunci

decizii. Doar trei consilieri au fos t

cunoscător

fiind un foarte bun

parla1nentari, cei care mi-au fost tot timpul ce s-a oferit

să mă însotească

Dârstaru . Lipsit de

informaţii ,

irepetabilă,

dovedească

să 1nă

şi

Peiu

Macarovski,

a l minerilor. Dintre

au fost Bogdan Ionescu,

nelipsitul lui prieten Dorin

abandonat de politie, am realizat

să

sau putea s ă se

alături şi

la Cozia,

pri1n-ministru care trebuia

trebuia

Petrică

de mine, Gabriela Stoica,

joace cartea

fina lă,

că

sunt un

o carte ce putea fi mare

şi

o simplă cacealma. La drept vorbind,

duc în 1nijlocul minerilor

şi să 1nă

port ca un pri1n-ministru

sigur pe puterea guvernului lui, ca un prim-ministru care a acceptat într-un târziu această întâlnire nu din s lăbiciunea

neveros imilă

pe care nu se mai putea baza, nu sub presiunea unui

războ i

civil ce s-ar fi

înnebunit de gândul diplomatic, ci din nin1eni nu-l obliga

cu

o

dată

să

o facă. Asta a fost

jucător

siguranţa

ştie că

omnipotent; un prim-ministru care a distrugător,

situaţia

lăsat

fără

deşi

mână,

dar care

aş i. Căci

eu

putere jucând rolul unui

impresia

cu care poate

nu

în care m-am aflat eu atunci,

are din plecare un careu de

că

are în spate un aparat

destrăma marşul

câteva ore, când de fapt singura putere pe care

48

a rm ată,

fie definitiv izolată

de poker care nu are nimic în

celui ce

a perspectivei

cu primul fo c tras de să

de stat

de a le face o favoare minerilor,

la Cozia asta am fost, un prim-n1inistru

de represiune

instituţiilor

uci gătoare

peste 24 de ore România putea

dorinţa maiestuoasă

am fost precum un licitează

că

declanş at

a

mă

n1ineriJ or în

puteam sprijini eram eu

RADU VASILE 1nsum1..

'

O dată luată hotărârea de a

mă

întâlni cu Cozma, a

rămas să

aleg locul ei.

Numele vehiculate în cabinetul meu au fost 'fârgoviste, Piteşti şi Alexandria. 1nânăstirea

A,n ales instinctiv min.erU sunt

credincioşi şi că

favorabilă căderii

plecat în

la o

dimineaţa

Decebal 'fraian

Cozia, ca înh·-o lăcaş

un

învoială

străfulgerare. Ştiam însă că ambianţă

monahal putea oferi o

decât vreun alt loc laic. Din Bucuresti am ,

zilei de 22 ianuarie, fi ind însoţit de ministrul

Remeş, şi

mai

de secretarul de stat de la Industrii,

F inanţelor,

StăncuJescu,

ca

înlocuitor al lui Berceanu, pe care minerii l-ar fi mâncat cu fulgi cu tot din cauza

aroganţei

trimis pe

şeful

să ajungă

despre

de acolo. Din

măsurilor

nepăsare

pacea, ori

Tudor

urgentă

preşedintele

e

că

la

şoc

ca făcând

luată,

din proprie

iniţiativă,

a fost

ARD. Acesta, specialist în elicoptere, a aşezându-l

pe malul Oltului,

lângă

am acceptat acţiunea lui Sorin Fodoreanu mai mult

Dar acest gând nu 1-a,n

şi

psih ologic

umanitare, iar nu dintr-o

păci

obţineam

intram in1ediat în greva decât băieţilor rnei devreme,

la liderii rninerilor, aineninţări

pe care guvernul

neputinţă incredib ilă,

dru,n Constantinescu m -a sunat o

ori

declarată dimineaţa

ajunseseră negreşit

timp ca mesager al unei

simplă :

împărtăsit

voi sosi la Cozia ca un exponent al acestei

acelaşi

de 20-25 de

considerată

declaran1 prizonier al minerilor capăt.

escortă

ce poate fi

Mihai. Starea de necesitate fusese

undele ei de că

n1ăsură

decât cu interes. Pentru 1nine, situaţia era

1nă

până şi

de

a1n plecat cu o

zboare cu un elicopter la Cozia,

mânăstire. Adevărul

foamei,

Bt1cureşti

antitero de Ia SRJ. Singura

de Sorin Fodoreanu,

cu

sale, înaintea mea l-am

Corpului de Control al primului-ministru, Grecea, care urma

parte din categoria

reuşit să

insistenţele

mai devreme la Cozia, urmând să mă informeze prin telefon

situaţia

luptători

cu care le vorbise. La

şi-o

şi ştiam

strivitoare

dorea din

şi

în

raţiuni

cun1 era de fapt cazul. Pe

singură dată şi

atunci a fost ultirna

oară

49

Cursa pe Contrasens căldură, simţind

când mi-a vorbi t cu

această bruscă bunăvoinţă trăsăturile-cheie

nu

să

urările

lui o oarecare sinceritate. Dar înţelesesem

mai putea însela,

ale comporta1nentului lui Constan tinescu

de câte ori îmi vorbea frumos, urina

mă

în

mă lăuda

am parte la foarte scurt timp de o faţă

de fier" a condui tei lui

mă

sau

faţă

una din

de n1ine: ori

felicita, tot de atâtea ori

„lovitură".

Aceasta a fost „regula

de mine, începând cu episodul Cozia şi terminând

cu den1iterea n1ea. Cum drumul prin Râmnicu-Vâlcea era nesigur, an11ners A

maşina

pe traseul Brasov-Râsnov. In personal ştiam că

era să

şi

căruia

episcopul loan,

1nea se 111ai aflau aghiotantul meu

i-am cerut

să mă însoţească

Miron Cozma are o slăbiciune penh·u el din vremea când episcopul

stareţ

la Lainici,

111.ânăstire

la care Cozma m.ergea des ş i neî n frâ naţi

se roage. Minerii, oricât de aprigi

undeva în sufletul lor un respect intact pentru făcea excepţie. Şti am,

sau mai

înfruntarea cu acest redutabil lider,

prezenţa

Cozma nu

notă

de

stăp â nire şi

de

mode raţi e să-i

pârghie ce ar mai fi putut cuviincioase pe care să-l

înţelegere 0 1n enească,

în

ceaţă, ş i

pe

în mine însumi vreo Fu.sese1n spre

anunţat că

Bucureşti, şi

zile de cosmar. Nu nesiguranţă,

Nici o

50

clipă

să

să

se

recul eagă şi păstrează

sunt la mânie,

biserică şi

oamenii ei. Iar

degrabă presimţeam, că,

în

episcopului Ioan putea aduce o

în co nduita lui Cozma. Miza1n pe singura reţinerii

înmoa ie încrâncenarea, pârghia

ţi -o dă prezenţa

îmbunez cumva, trebuia

învăluit

deoarece

unei

feţe bisericeşti.

trezesc în acest lider o

Doamne, trebuia

urmă

de

trăire şi

de

altfel totul era pierdut. Drumul prin Râsnov era rnăs ură

tresărire

ce

mă

de

teamă

apropiam de Cozia

arn1ata luase deja

întreaga ştiu dacă

căutam să

pentru ceea ce urma poziţii,

ţară urmărea

să

surprind

se întâmple.

blocând drumurile de acces

la televizor

deznodământul

unei

voi fi crezut, dar nu am avut nici un moment de

fiind eu însu1ni mirat de

nu mi -a trecut prin cap

liniştea

de care puteam

că această ultimă

să

dau

dovadă.

încercare de a 1nai salva

RADU VASILE statul de drept ar putea să fie un insucces. Şi tocn1ai de aceea am reuşit. Cum aveam

să

aflu

după

aceea de la consilierul meu Gabriela Stoica, la

puţin

timp

după

sosit

şeful

Statului Major al Armatei, generalul Degeratu, surescitat

îngrijorat. sfătui

plecarea mea din sediul guvernului, la Palatul Victoria a

N eştiind că

şi

plecasern spre Cozia, venise împins de nevoia de a se

cu priln -ministrul. Era vădit îngrijorat şi se îndoia

Constantinescu le-ar fi cerut-o,

comandanţii

din

că dacă preşedintele

ar1nată

s-ar fi conformat

ordinului de a deschide focul împotriva 1ninerilor, câtă vre1ne vinovăţiile din decembrie 1989 legate tocmai de respectarea ordinelor nu se Degeratu nu ştia pur şi simplu ce deschidă

o

Pradă

focul asupra civili lor.

repeta mereu

că preşedintele

făcuse Ceauşescu

la

să facă.

lămuriseră.

Constantinescu chiar era hotărât să

aproape unei crize de nervi, Degeratu

era pe punctul de a face exact greşeala pe care

Timişoara,

că

crezând

astfel va

înăbusi

revolta masei.

Pe tot parcursul drumului spre Cozia, telefoanele de la Cotroceni au grindi nă şi toţi

se

căzut

în cabinetul 1neu, cam unul la fiecare 10 minute. Se cereau veşti noi,

se arătau acolo sceptici, vorbeau de zvonuri

aşteptau să

sub pretextul încercării

cad într-o

ambuscadă

îngrijorări i

a minerilor.

că

drumurile sunt blocate,

Adevărul gol-goluţ

pentru soarta mea se dorea de fapt

inele. Nimeni nu-1ni

dădea

nici o

şansă,

că

era

eşuarea

iar la Cotroceni chiar se

dorea să nu an1 nici o şansă. La

mânăstire

căzusem 1nă

am ajuns cu întârziere

de ora 14, asupra

căreia

de acord prin telefon cu Cozma. Grecea ajunsese la ora 14 acolo

suna întruna spunându-1ni

deveniseră nerăbdători si , luptători

faţă

antitero

până astăzi,

liderii 1ninerilor,

ajunşi

de inuit acolo,

furiosi. Dar la 40 de lan de Cozia seful escortei de , ,

mă anunţă

fuseseră deconspiraţi.

că

şi

Cum

prin radio

că

este si lit

să

se

adică fuseseră deconspiraţi

deoarece ei aveau 1nisiunea să

mă

apere pe

retragă

n-am

faţă,

deoarece

înţeles

nu sub cine

nici ştie

51

Cursa pe Contrasens ce acoperire. N-am putut primi njci o lăn1urire din partea SRI pentru abandonare.

Aş a că

R.emeş ş i Stănculescu. înţesase până

spre

veniseră

Martiale,

căci

îşi

Cozma

aşadar

în

două

vechi

cunoştinţe,

urină

aceştia,

cu peste un an

Federaţiei

să

An1

fiu

n e -pă ră si ndu-rnă

pătruns

în

mulţime a

cu grupul de

ofiţeri

marţiale.

al ături

SPP

de mine,

însă

Există

a respectului pentru autoritate,

forţă

n1agică

străfunduri l e fiinţei oricărui

nici. o

foloseşti

huiduială şi

forţă

ce

lucrează

de ea,

poţi

trece

nevătă mat

neprietenoase, nu

îndrăznesc însă să

fac uz de respectul pe care

si1nbol eram a fost

deşi

dru1n prin

52

mulţilnea

de civili,

în

se

repeadă

ceilalţi

îl au

formaţia

zi arişti şi

de

dispreţ.

cuibărită

în de

în mijlocul unei

mînăstirii. Dacă ş tii să

mocnesc în sufletul lor gânduri

m-am miscat printre ei. In spatele meu, şi

cu

printr-o mulţime de oameni cu priviri

siguranţa imperturbabilă,

înaintau cu greu,

pătruns

veneraţie faţă

şi

cât

de chipuri

la tine. Iar semnul

faţă

că

de autoritatea al

am

căre i

de 1netronom versat, cu care

A

Stănculescu

clipă

fie

aceea de civili,

stri găt

de

chiar

haotice de oa1neni, cum era cea din curtea

mai mult curioase decât agresive, care,

ştiut să

nici un

team.ă plină

om, un fel de

un exponent al puterii de stat, o

te

nici o

şi împreună

n.ecunoscute nu s-a auzit

îngrămă diri

preşedinte le

mulţimii

Din rândurile

şi

de Arte

hotărâseră să

din propriu îndemn,

curţii n1ânăstirii.

cei doi profesori de arte

o

profesori de

respectase cuvântul, nici un miner nefiind acolo, a1n

mul ţime

ce

împrejurimile. M-am îndreptat

de rnine acolo, lipindu-se de rnine şi

a durat traversarea

cea a lui

văzut 1nulţimea

a1n

de mine. Cei doi erau vicepreşedinţi ai

oamenii

şi

a mea

acolo aflând de la televizor de locul întâlnirii

curn eu acceptasem în

asoci aţii,

acestei alături

şi

a l ături

1naşină şi

mânăstirii şi

am fost întârnpinat de

arte martiale, care dorind să fie

Am coborât din

la refuz curtea

mulţime şi

două rnaşini,

la Cozia am ajuns în

această

Episcopul Ioan,

Remeş

şi

aceasta ne-am croit anevoie

reporteri ai posturil or de televiziune,

RADU VASILE fiindcă

înaintam gr e u nu curtea era

aşa

călcâie fără să

în

faţa

făcut-o

l ângă

cu o

masă lungă

masă

la mijloc şi rafturi pe

în jurul

această masă

ne-am

căreia stăteau

scurtă,

mese se afla o alta, mai

aşezat

cu

toţii,

toţi stăteau

cu capul plecat,

să

Minerii aveau

şi

simplu nu dorea

să

prin care vroia contrast cu

vroia

,năcar

aştepta

să- 1ni

nerăbdarea

să

mi s-a spus,

neapărat să

nu îi

mă

şi

sunase întruna

cred

că

că

că

Oltenia.

să

că

pur

că

şi

el nu

este un o,n prea

că această absenţă

a lui,

de nim eni, era în

vădit

până

la sosirea mea. Cât

rugându-mă să căci

erau

Miron Cozma

lase in1presia

ţării, că

că

se afla în

se r oage, ci pentru

pasă

repede (trecuse ora 14 fixată pentru întâlnire),

Coz1na

ajung cât mai

a,neninţa

n1ereu

va pleca. Şi iată că o dată sosit, nerăbdarea lui Cozma se preschimbase

într-o

nepăsare

care îi oferea

vorba de nici un calcul să

însă

pe pri,n-ministrul

înţe les că

Apuseni

aflu n1ai târziu

pe care o ,nanifestase

fusesem pe drurn, Grecea

se

Remeş şi

se vedea pe chipul lor

ceva de la altcineva. Nun1ai

dea de

propriu-zisă

Gherasim . Ce m-a surprins e

fie acolo la sosirea mea. Vroia

pe nimeni, nici

sigur pe el spre a

puţin aşa că

în sala

Nouă, Munţii

Coz-ma nu era printre ei, aveam unde se ruga. Cel

pereţi,

liderii minerilor, î11 capul acestei

feţele pământii, încercănate,

nu se afla acolo nu pentru

că

de

fi fost 10 sau 12 mineri, liderii bazinelor

carbonifere din Valea Jiului, Moldova

asteaptă

străjuit

eu la mi jloc, în stânga mea

iar în dreapta episcopii Ioan

biseri că,

pe un culoar

ceafă,

în

ambele fiind dispuse în forma literei T. La

Stănculescu,

obosiţi.

te întorci pe

fără să-i simţi răsuflarea pătruns

la stânga, a,n

Joc, ci deoarece

măcar să

nu puteai nici

tine şi

facă

ne

din care, în peretele lui din stânga, se deschidea o încăpere cu rost

bib l iotecă,

afla o

că

cu lume,

te freci de cel de

bisericii am

călugări,

de

înţesa tă

de

să

oa1nenii ar fi refuzat

te porti în

faţa

şi

răgaz să

de nici o

se roage. Din cli pa aceea n-a mai fost

chibzuială,

m-am purtat aşa cum trebuie

lor, vorbindu-le pe înţe lesul lor, direct,

fără retorică şi fără

53

Cursa pe Contrasens parcă 1uă

superioritate, de

mă

domnilor, aici? Ce

Beja, cel mai nervos

întîlneam cu ei acolo din întâmplare. ,,Ce să

faceti şi

problemele minerilor îi

rnânaseră

cuiu, don1nule, tări,

ministrul unei aruncând că

seama

înţelege

ori

ţara

'

Voi,

marş,

cu noi!"

dacă

ea se nu1ueste România! De ce atâta

voastră

la R.omânia în

ştiţi

străine?

aşa

'

nu poate avea succes,

vă preocupă

afară?

aşa

Nu

şi

marş

vi olentă, '

aveţi

înţeleg.

cuiu

şi

asta

înţeleg,

Bucureşti ul ui

Mussolini

asupra

de gând, ca

vă daţi

nimeni nu poate

asupra

n1ărşăluind

pretindeţi,

cum

că

problemele voastre,

atunci nu mai

ce

vedeţi

oraşului.

să ştim

acceptaţi

aşa

a

Voi

socoteală!

o

ca Ro1nânja

ce-i aici, posturi de televiziune,

să

ziarişti,

ce imagine are România acurn pe ecranele televiziunilor am ajuns,

să

toată ţara? Uitaţi,

ca

Chiar

ş i să vă întâlniţi

chiar

mulţi, aşa că spuneţi-mi

reporteri. .. Nu

panică

în

Rerneş

au venit cu n1ine

Regiei de

problemele lor, a le minerilor, de

cuceriti puterea cu bâta printr-un

privită

că

încruntat

în haos pentru negocierea bugetului Regiei Huilei? Nu

dacă ţineţi

fie astfel

răspuns

mi-a

Romeo

întâlnesc cu voi, sub presiune? Este vorba de prim-

ceea ce faceti? Ori

mai

Bucureşti?"

,,Avem problemele noastre, dom' prim-

a cucerit Roma cu 1000 de oameni

sunteţi

toţi,

refuzat să ne vedeţi

precum Mussolini asupra Romei, făcut,

aici tocmai de la

să mă

încercarea

vreţi să

în

să audă.

şi dumneavoastră aţi

rninistru,

până

n1ai pornit dintre

care însă guvernul nu vroia

,,Păi

vin

căutaţi,

şi vă

nu ne putem să

decât

după

nu o mai lungi1u, domnii

rog să

Huilă şi revendicările

înţe l ege

începeţi

acum

voastre. Eu nu o

discuţiile să

ce stârnim

Stănculescu şi

privind bugetul

intervin în

discuţiile

tehnice asupra bugetului. Aveti

specialiştii

înţelegere, şi

de

faţă,

eu am

să

intervin numaj

atunci voi decide eu. Vă asigur

că

dacă

nu

veţi

ajunge la o

voi avea în vedere interesele

dtn11neavoastră !"

Apoi, schimbând brusc tonul

54

şi

tema

discuţiei,

m-am adresat stareţulu i:

RADU VASILE ,.Părinte,

trebuie să merg la toaletă ,

Citite acurn, cu

detaşarea

că

tare m-am

grăbit să

ajung aici! "

cititorului stând în fotoliu, cuvintele acestea

pot suna nepotrivit în gura unui prim-n1inistru. Dar atunci, în clipele acelea când rnintea minerilor era mai

grabnică şi

mai

preocupată

favorabilă

în mod obsesiv doar de rezolvarea cât

a problemelor lor, cuvintele acestea, rostite Ctl

tonul firesc al unui om care pur şi simplu vroia la introduce o

notă

incandescenţa

naturaleţe urnană

de

StareţuJ,

ei.

toaletă,

au avut darul de a

atmosferă inu1nană

într-o

surprins de cererea mea, s-a larnentat: ,,Aoleo,

dom' prim-ministru, nu se poate. Coridorul e plin cu ziarişti, abia am să

prin

să intrăm

aici. N-o

întrebări."

,.Atunci?" ,,Păi ar fi ceva, să săriţi fereastra asta, să ieşiţi direct în

curte ocolind brâul de

puteti

să treceţi

ziarişti, şi

printre ei

de-acolo

fără să vă

reuşit

să 1nergeţi

la

bombardeze cu

toaletă", ş i stareţul

mi-a arătat o fereastră închisă. ,,Trebuie doar să o desţepenim,

treceţi

pe aici,

.... ga t a.I "

ş1

Sunt clipe când a te purta firesc poate salva o perspectivă.

început de

reuşit să deschidă

întors

către

„Domnilor,

Doi din

fereastra

sărind

putut face să râdă.

datorită dumneavoastră

o

fereastră . Vă daţi

aşa

A1n

mânăstirii.

1nă

liderii minerilor care

ca

priveau

cu mirare

în curtea

Nici un ziarist

să n1eargă

seama

acolo unde

că dacă ajungeaţi

interioară, şi nti

şi

la

lui, am

a dibuit

sim ţit că parcă

şi

au

le-arn zis:

regele merge pe

Bucureşti Toţi

nu

aş

fi

au început

m -am îndreptat singur către toaleta

ieşirea

mea. M-am întors pe sărit

acelaşi

pe podeaua încăperii

aranjându-n1i hain.ele cu un gest indignat de om pus în

demnităţii

încăpe re

la

primul-ministru al Rornâniei este obligat

ceva, căci acolo biroul meu este le! etajul trei!"

sărit

în

lipsită

pervazul ferestrei, m-am

toţi

drurn, am încălecat din nou pervazul ferestrei, am şi,

ce pare

mă însoţiseră

SPP ce

înţepenită, încălecând

să părăsească această încăpere

jos,

ofiţerjj

situaţie

un înger trecuse prin

situaţii nefireşti

încăpere:

atmosfera

55

Cursa pe Contrasens se destinsese cu totul. Acesta a fost mon1entul psihologic care a detensionat definitiv

situaţia, grăbind

care, în lipsa acestei depăşisem

relaxase,

de tatonare

atingerea unui punct al

păţanii,

nu

tnomentul

l-aş

uşor să

deocamdată să

dintre noi pe

fi atins decât cu greu. Starea de spirit se

reţinerilor şi

încordată şi suspicioasă,

poate foarte

comunicării

ostilităţii

al

mocnite, clipa aceea

când înfruntarea dintre doi adversari

alunece în invective,

compromiţ:înd

abătându-le

detensionez atmosfera,

totul.

Reuşisem

clipă atenţia

o

de la

problemele lor şi de la satisfacţiile pe care şi le doreau imediat. Atunci a clipe. Avea

apărut şi

Miron Cozma, de care uitasem cu

faţa trasă şi obosită,

vocea

răgusită şi astenică,

eminamente istovit. Ne-am dat mâna: ,,Nu credeam încă

în aceste

condiţii, şi

asta

după

desăvârşire

că

era un om

o să ne mai vedem,

munţii

invitaţia

Apuseni, la

această

on1niprezentului do1nn Popescu, liderul sindicatului Meridian, în Petroşani,

unde tn-am întâlnit cu liderii sindicali

directorii Regiei. Printre ei se afla cunoştinţele

forţa să

lui de

natură financiară .)

fac ce vrei tu? Te

altfel decât s-ar

aştepta

fac ceea ce nu vreau

să

şi

Tu crezi

că

gesturi ultimative

în asemenea

de la mine. Nu am fost şi nu voi fi Ţine

minte

că

situaţii

mă

pot

actionez

niciodată forţat să

vremea 1nineriadelor a trecut.

apoi spune-mi ce folos v-au adus ele vouă, ca

participanţi,

sau

Şi

ţării?"

Au început discuţiile propriu-zise la masa din încăperea mare. Stănculescu

şi

Cozn1a, care m-a surprins prin

înşeli. Dimpotrivă,

fac.

şi

ce n1i-ai dat la1npasul de 1niner! (în

septembrie 1998 fusesem la n1inele din

deplasare am poposit şi la

în acele

Rerneş şi

din partea guvernului, liderii sin.dicali din partea minerilor.

Atinosfera se destinsese, iar de acest lucru n1i-am dat seama constatând schimbarea de atitudine a crisparea

şi vigilenţa bănuitoare,

Au început

56

ofiţerilor

aşadar

discuţiile

se

SPP care

mă însoţeau, îşi pierduseră

relaxaseră,

zâmbeau şi vorbeau între ei.

propriu-zise. Aceasta era faza a doua a

RADU VASILE încleştării

după

psihologice,

mon1entul

detensionării

atmosferei,

fază

în care

trebuia să-i conving pe mineri de disponibilitatea g uvernului de a le satisface dorinţele.

fază

O

eşalonarea

a negocierilor tehnice, legate de buget, două

mine de la Dâlja

şi

Bărbăteni,

restructurarea Regiei Huilei cu acordul directorilor regiei

şi

al liderilor

datoriilor, redeschiderea celor

Şi

sindicali etc.

spun bine negocieri,

Ren1eş şi Stănculescu

de o impunere cărora

căci

au negociat de la egal la egal cu minerii, nu a fost vorba

neconditionată '

din partea minerilor a unor cereri în fata . ,

guvernul n-ar fi avut altceva de

acesta e bine

să

acolo s-a negociat, nu s-a impus.

făcut

trecea guvernul. Nici o

clipă

şi că

să salvăm

am venit acolo ca

celui care

acelea

toţi

că

îl

dacă

nu

preţul

celor mai

a guvernului meu

eu, nu min.erii

şi

nici

ştiam

eşti încă

nu-ţi ştie slăbici unea . Fi reşte că

în zilele

au vorbit de încălcarea ordinii de stat şi de subminarea autorităţii

nu putea

1narşul

sunte1n slabi

eu. Oricât de slab ai fi,

ce

adversarul

adevărat proporţiil e neputinţei

Cozma nu ş i-a dat seama atunci.

în

că

doar eu, mi-a1n tratat adversarul cu siguranţa

ştie

legale, dar câti au realizat cu

căci

ştiam

la Cozia le -am

din criza prin care

ce mai putea fi salvat, cu

dar lucrul acesta îl

ştiam

ştie că celălalt

foarte puternic

că

nu le-am dat n1inerilor senzaţia

fază critică,

pentru

ieşi

Fireşte că slăbiciunea cronică

elucubrante pron1isiuni.

populaţia. Şi

le accepte. Lucrul

fie stiut de toti, cei care 1n-au învinuit ,

promis minerilor marea cu sarea d oar cu scopul de a

atinsese atunci o

să

decât

să admită

lui spre

min.eri decât cu

nici el

Bucureşti .

că

că,

fără

putere reală,

pe 22 ianuarie, nimeni nu-l mai putea opri

Armata, am mai spus -o, nu putea trage în

preţul declanşării

în locul a 10 OOO de mineri,

el negocia cu un guvern

puterii? Nici

s-

unui ar fi

război

civiJ,

revărsat

şi

atunci spre

Bucureşti,

zeci de mii de oameni, în

Rân1nicu-Vâlcea s-au strâns sute de civili care au scandat minute în sir , „Cinste lor, cinste lor, cinste lor n1inerilor!", s, i-atunci se tnai îndoieste cineva

57

Cursa pe Contrasens de consecintele la care ar fi dus interventia ar1natei? '

'

În titnpul discuţiilor tehnice, Cozina a stat în picioare lângă masa în jurul căreia şedeau

şi

episcopul Ioan

trecut prin brigada

artistică

episcopul Gherasim a l Rân1nicului. Grecea,

a ASE-ului, se plimba întruna prin

glumea, îşi găsise între liderii nlinerilor doi depăseau şi asernănării

vlăjgani

încăpere şi

de vreo doi metri, care îl

pe el în dimensiuni, cu care se împrietenise spontan, pe baza

fizice. Apoi Cozn,a mi-a povestit viaţa lui, mi-a descris familia din

care s-a ivit, greutăţile vieţii de miner. Tatăl lui fusese de asernenea miner. Lam încredintat că ştiu în ce niciodată

condiţii

dus timpul când se iesea pe

vreau

stradă

să-ţi

n-a1n avut

între o negociere

Intră

în rândul lumii,

fă

ce-ai

făcut până

afaceri, dar nu mai că

să

vrei

măi

foarte serios

că

s-a

acum.

Cozma, vezi-ţi de sindicat, de

Intră

în

politică dacă

vrei, uite,

fii senator de Pf{M, foarte bine, dar nu mai recurge la

forţă că

nu rezolvi nimic cu ea." Cozma a negat

atât n1ai

puţin că

să

vrea

că

ar fi membru PRM

până şi

asigurări

personale lui Cozma

Emil Constantinescu a crezut ulterior

eventual in1unitatea în cazul

că

nu va fi

intenţării

urmărit

Nici nu aveam cum

că

eu îi

cu

că

dădusem

penal, garantându-i

unui nou proces. Or, în

din protocolul semnat atunci,

urinărit administrativ,

şi

fie senator. lJn lucru e foarte important de precizat,

deoarece

finală

atenţia

atrag

cu bâta, acum e timpttl lobby-urilor de

partid, tu ai un lobby?

prevederea

că

ceea ce se întân1pla atunci era o mare deosebire. ,,Nu ştiu cine v-a

să faceţi ce -aţi făcut. Ş i

am auzit

că

pornirea de a rnini1naliza problemele lor, dar

civilizată şi

împins

inumane lucrează minerii şi

afară

de

nici un miner nu va fi

eu nu i-a1n. dat lui Cozma personal vreo altă asigurare.

să-i

dau o asemet1ea asigurare.

Justiţia

se afla sub

controlul lui Stoica, iar el era atunci în strânse legături cu Constantinescu. 'ln plus,

preşedintele Curţii

Supreme era regretatul Moisescu, care, în pofida

sentimentelor de siJnpatie care le avea

58

faţă

de 1nine, era unul din amici i cei

RADU VASILE mai

apropiaţi

ai lui Constantinescu.

sprijinul în cazul aş

disculpării

Aşadar, să

lui Cozma,

şi

chiar

dacă a ş

şi - a

răspândit

Ulterior, mass-media a

Această

încât

şedinţă

Băsescu

Traian

,,Şi dacă

de guvern:

ca adversarii

tăi,

clipă

noi treceau

H.emeş şi Stănculescu

cu... rninerii.

au negat,

străchinilor

ciorbă,

oră,

odată

enervat într-o

episcopilor Ioan şi Gherasi1n, în vreme

aducând una sau alta, iar la masa învecinată

şi

vesel, care permanent a fost de acord prezenţi:

le-arn propus celor

o

,,Hai

să mâncă1n,

rni-e foame. Voi aţi mâncat, băieţi?" Cum minerii

rnasă,

cu

ciorbă

redevenisem cu

de fasole

toţii

Petroşani şi până

mână conţinând

în el se fixase bugetul, volumul de garantarea

că

şi

pâine.

şi

călugării

Aplecaţi

au

asupra

la necazurile financiare ale tehnice s-au reluat, iar la

protocolul

investiţii

faptului

stareţul

oan1eni. S-a vorbit atunci despre

După 1nasă, discuţiile

am semnat hîrtiile de

şi

încălcat-o!

orice fel de mijloace, la fel

tehnice s-au întrerupt, iar

episcopiei lui Gherasim.

restructurare

la Cozia a existat o

de a nturajul ltti Constantinescu

să foloseşti

prezenţa

orice, de la echipa de fotbal Jiul

sfârşit

indu să

că

împotriva mea!"

pe care eu am

s-a sesizat, strigând

simpatic

dimineată şi

iuţeală

cu

înţeles

se războiau în cifre cu liderii rninerilor. Episcopul

circa o

discuţiile

improvi zat la

s-au

înţelegere

Cozn1a,

puteai

călugări

bătrânel

După

am plecat de

de la Cozia,

nu am discutat între patru ochi cu Cozma, ci totul s-

a spus acolo, în sala aceea, în

Gherasim era un

ceva, nu

care este vina care i se impută acum prim-1ninistrului?"

La Cozia nici o

lân gă

cer

ar fi fost o înţelegere, ce? Din mo1nent ce pentru

s ituaţii

salvarea unei astfel de

ce pe

şi

între mine

că

la râ ndul ei ideea

idee a fost atât de puternic

până şi

să

pus rnereu întrebarea: ,,Ce s-a întâmplat la Cozia? Ce i-a

promjs Radu Vasile lui Cozma? Precis

înţelegere secretă

aşa

fi cerut

după întâlnirea

fi fost ascultat. Un lucru este sigur, n1ult timp

Constanti nescu

că

fi vrut şi nu aveam cui

înţelegerii

noastre,

al Regiei Huilei, planul de

1ninerii

V

•

•

nu vor fi ur1nar1ti'

59

Cursa pe Contrasens şi

administrativ, cât Petroşani .

afară

ieşiln împreună şi să

Scena a fost

a

declaraţie

câştigat?",

căci

am

va fi pace."

de

toată ţara

că

de care ,ni-amintesc e

răspuns: Ieşind

şi să

şi

biserică,

pun în

să

fie

reţinută, căci

lttmină

la

despărţire

faţa

Trăsătura

omul

şi -a

şi

nervoşi,

orbeşte.

cărui

cuvânt nu

îndoială şi

era el, minerii se

îndată

o

forţă

să

excelentă psihică

dându-le o putere

minerilor.

60

a

căpătat

în ti1np

hotărâre

Deşi

pusă

nu îi era

Reuşi se

mistică

prin

de îndată ce el

adevărat

către

ei,

la

calităţi

în el; acolo unde

creştea şi toţi aşteptau

ce pornea dinspre el

părăsea

ca el

să

se

o fartă, dar ,

însufleţindu-i şi

Mineriadele au existat pentru

mişcarea

nu

Cozma era un lider absolut al

că

Miron Cozma. Oricâte dedesubturi politice se pot găsi mineriadelor direcţii

să

ce Cozma deschidea gura, îl

şi acţionau fără greş,

incontestabilă.

să-şi

se urce în autobuze

minţii

Cu un ase1nenea om în frunte, 1ninerii erau cu

prin

câştigat ţara,

de acest om asupra lor ntt are

locul spiritele se încingeau, nervozitatea întoarcă.

dar a

deseori puncte de vedere

î,npotrivire, nici o

siguri

Afară,

i-am cerut lui Coz,na

le insufle minerilor o credinţă

simţeau

i-a1n spus lui Cozma.

părţi,

fiecare ordin al lui era ascultat fără crâcnire.

excepţie să

native de

să

aceasta de caracter a lui Cozma

politică românească.

cunoştea

protocolul. ,.Hai

respectat cuvântul. Apoi nu pot

Fascinaţia exercitată

corespondent în lumea

fără precizări

mea, Cozma a pus mâna pe

susţinând

personale contradictorii, minerii, de

în

la întrebarea unui reporter „Cine

puterea pe care o avea Cozma asupra

în căpătînaţi

îndârjiti,

urinau

biserică",

le-a ordonat minerilor din Râmnicu-Vâlcea

plece spre Valea Jiului.

trebuie

sfârşit

,.Nu a învins nici una din

din

minerii,

prin intermediul televiziuniJor.

respecte angajamentul din protocol, în telefon

toţi

când a1n semnat în

aprinde1n o lumânare în

văzută

îndată

se vor întoarce de

Era vorba de un alineat referitor la

nominale. Se întunecase

singura

că

angajamentul lor

a existat şi

oricâte

minerilor din Valea Jiului, toate

RADU VASILE dedesubturile politice nă scut dacă

şi

direcţiile

toate

în punchil de

converge nţă

naşte

acestea nu ar fi putut

ce au

rezultat prin încruci şarea lor nu ar fi

fost acest om. astă

La plecare am mers de Râmnicu-Vâlcea

şi Drăgăşani

armatei. M-am dat jos din

dată

spre Rân1nicu-Vâ]cea, iar între

am întâlnit primele baraje de tancuri ale

tnaşină,

i-am

lătnurit

pe

lin1pezise şi le-am strigat soldaţi l or să se întoarcă în Strigătele

gândul

că

pentru

că

erau

că scăpaseră

vor trebui

să aibă

frică,

le fusese

de a trage în civili,

şi

de tensiunea în care

că

pentru

fi putut să

facă faţă

Acelasi lucru îl până

la

tnai erau

ferici ţi

pentru

că

presimţisem şi

faţa

presimţiseră că,

eu. M-am dus

A1n sosit în

şi

fericiţi

perspectivei că

nu

la o adică, nu ar tnitralierele lor.

către Drăgăşani şi

Bucureşti

simt

atunci la

erau tineri, pentru

minerilor, cu toate tancuri le, taburile

Bucureşti.

făcut să

trăiseră până

tremurase inirna în ei în

se

lor.

de -a face cu minerii lui Cozma. Erau

aveau nici o experienţă de luptă şi pentru că

întins

unităţile

de „Ura, ura!" slobozite din gâtul acelor tineri tn-au

feric i ţj

cât de

ofiţeri că situaţia

apoi drum

dimineaţa,

la o ra trei

atn

dormit câteva ore şi la ora 10 am fost la guvern. Feliciţările curgeau din toate pă1ţil e,

dar cui îi păsa în acele clipe de ele?

A doua

mineriadă,

din februarie 1999, s-a petrecut

mea. Pe 15 februarie, Miron Cozma a unui nou fie

luată

marş către Bucureşti. Ştia

alarmă

greva în chiar ziua

pentru

autorităţiJe

din

revendicări

sindicale, ci de

Supremă

de

Buct1reşti. Sentinţa că

răfuiala

16 februarie, Jandarmeria a

anunţat iarăşi grevă şi declanşarea

Justiţie, aşa că

fortnulării sentinţei, să emită

a pus în mişcare, dar acum se ştia

făcut

participarea

să

probabil dinainte de decizia ce urina

pe 15 februarie de Curtea

decl anşând

fără

revolta e

a fost

căutat,

un semnal de

for1nuJată, 111arşul

răsuflată, că

lui Cozma cu

a

s-

nu mai e vorba de

Bucureştiul.

La

Stoeneşti,

să facă şi

la

Cos teşti : să- i

ce-ar fi b·ebuit

pe

61

Cursa pe Contrasens î1nprăştie

pe mineri în virtutea ttnor ordine precise venjte din partea unor

ofiţeri profesionişti . alături

Noaptea de 16 februarie mi-am petrecut-o la sediul SRI

de Costin Georgescu, jucând şah şi comentând rapoartele care veneau Dimineaţa

Ia sediul central informativ. bătăliei

am survolat câmpul

am plecat amîndoi într-un elicopter şi

Sto eneşti, văzând

de la

cu,n minerii se risipesc. şi

Asta a fost tot. Nu am participat cu nimic Ia arestarea lui Cozma condanmarea lui acestei al

ulterioară.

conda1nnări,

tăcerii,

Numai Emil Constantinescu

în zilele acelea am

simţit

Constantinescu neagreând ideea iarăşi

care 1ni-ar fi sporit

crescuse prea mult pentru aceasta mai sunt

şi alţi

ştie

dedesubturile

cum în jurul n1eu se

implicării

unui

preşedinte

ţese

după

ce nu accepta

oameni de valoare în afara lui.

Orneneşte

îl

înţeleagă că

să privească

înţeleg,

dar

şi

fiecare

reuşită

el trebuie

că

Cozia, în

ţara

Sună prezumţios şi

plin de îngân1fare ce spun, dar antipatia dintre noi doi îl Constantinescu

un zid

mineriadă

m.ele într-o

cota de popularitate, care oricum, ambiţiile

Ia

eşec

a mea ca pe un

să n1ă înţel eagă, şi

făcea

pe

personal.

mai trebuie

să

eu la Cozia am făcut ceea ce el în veci nu ar fi putut face. Cum să­ preşedinte că

i spun azi fostttlui politician român,

şi

există

în Who's Who

acela e a l meu? Cum

să-i

spun

că

în

un singur n.un1e de pub l icaţia anual ă

a

Editurii Hachette privind evenimentele mondiale ale anului 1999 în rubrica destinată

Vasile"?

României

şi că dacă

stă

scris: ,.Mineriade. Cozma. Primul-1ninistru, Radu

numele meu apare acolo nu e pentru

mandatului meu România a nu. e pentru

că

Dacia, Petromidia

Bancorexul a fost invitată să înceapă că

desfiinţat,

reuşit să

datoria şi

externă

în timpul

de trei miliarde de dolari,

BRD au fost privatizate, nu e pentru

nu e pentru

că

că

la Helsinki România a fost

negocierile de aderare Ia Uniunea Europeană, nu e pentru

s-a încheiat acordul cu FMI

arn

62

plătit

că

şi

PSAL 1 cu Banca

îl aduc pe Sfântul Părinte în România,

Mondială, şi

nu e pentru

nu e nici

măcar

că

pentru

RADU VASILE că

în

războiul

djn I