Jurnalul unui savant român în America [1 ed.] 0749261454, 0723972847, 9786068619095

Citation preview

GRIGORE T. POPA, JURNALUL UNUI SAVANT ROMAN iN AMERICA Editor RICHARD CONSTANTINESCU Foto coperta GRIGORE T. POPA LA WOODS Coperta, Layout&DTP IONUT TRANDAFIRESCU Tipar ARTPRINT o_fjice(t.v,mprint. ro

HOLE, AMERICA. 1926

Orice reproducere, totalii sau pattialii, a acestei lucriiri, flirii acordul scris al editorului, este strict interzisii ~i se pedepse~te conform Legii dreptului de autor. T oate drepturile rezervate

Ti£w.2014 Editura Filos Vultur.ilor 8, Bucureljti

co11tact(rvedit1my'ilo.,.ro

distributie telefon ( +4)0749261454, ( +4)0723972847

mail comen.:i@>editurafl/os.ro web www.editurafiios.ro

DESCRIEREA CIP A BIBLIOTECII NATIONALE A ROMA.NIE! Popa, Grigore T. JURNALUL UNUI SAVANT ROMAN tN AMERICA/ Grigore T. Popa; ingrijitor §i postf.: Richard Constantinescu ; pref.: Dumitru Radu Popa. Bucure§ti: Filos, 2014 ISBN 978-606-8619-09-5 I. Constantinescu, Richard (postf) II. Popa, Dumitru Radu (pref.) 821.135.1-94

NOT.A ASUPRA EDITIEI SI , , COLECTIEI ,

••

····•~-t.... ..... ····~ ..... ••• •••

A ♦ .i.t

v:ai•••;;.

. . . . . J-'..r,-:

..,;','

,

,

••

''

Din tot ce infoptuim noi atdt are valoare: cdt se !cagii, in vreun fel oarecare, de ceea ce este universal de ceea ce cste etern. Restul este zgura unui material consumat.

GRIGORE T. POPA

f-

T ,,Jurnalul unu1 savant roman in America" este alcatuit dintr-un corpus de texre variat - inscmnari ale tanarului anc1tomist Grigore T. Popa, bursier Rockefeller iu Statele Unite ale Americii, articole, note, comentarii, din Jh er~e perioa'f mij!oaa de inll(ift1t gfografi,l /i istori11 fdrii. ,'vfultf fjiiso({(le rlin 11iafrl indimilor, ori tl poporului ,1rnaic1m, Lf-flln

invd(at in rinf'nwtografit!-1'0rlf'1 il 1i imi dau Sf'arna rri-i rel rnai 1

lf'snirios mijloc de cornplnat instruc(ia ,,colard.

Aspcctul formatiY al unclor din accstc distraqii, sau mctodclc ingeniuase de a {ice educa\ia muzicala sunt scuase in vedere de profesorul roman cire vizitea1.£i America. Tns:'i. ohserva d, pe langa aceste forme u;;oare ?i extrem de populare de disrraqie, exista in America teatre, sili de concert ~i opera la nivelul celor mai ina!te institutii similare europene. Ba chiar calitatea executan~ilor este mai ridic:iti

,si pn1tru bumt! moti11 ui torllf celfhritiifile t'uropme au urnj>lut Arnerim ... Orimrf' pdrlit rlintr-un orrlf at Chicr1go 11rr posihilir11tffl sd asrnltr pe cei rnai rnari arti,rti ai lumii. lama trerntri, nu rnai departe, au concertat in Chicago: Azderezus!?i. Kreisler, Thibault, Chaiiapin, Enescu etc.

Ind o data e pma 111 discufie prejudccata ci _America ar fi o pra a inculturii. Plus, spune C~rigore T. Popa, in fafa unei astfel de profuziuni de mari arti~ti din roata lumea, cririca hanului nu e,te

altceva decat o ipocrizie, caci fira el nu se poate intra in cont:ict cu aceste forme superioare de manifesr:ire a talentului uman pc care numai banul. oridmd ~i oriundc, le poate procura. Activismul ~i ma~inismul american i se revela a fi garan\ia de hazii a lucrului hine facm, cu precizie )i la tirnp. in toare sectoarele. D:'i ca cxcmplu folosirea celefonului in biroul central al companiei Suiift din Chicago unde, intr-o sali imensi, lucreazi trei sme de

funqionari a~ezati la o suta cincizeci de mese, toate prevazute cu telefoane. Exdami cu ind.mare:

o sutd cincizeci de telefoane intr-o singurd said fi asta pentru comunicarea funqionarilor intre ei.' Ce enormd economie de timp fi ce precizie in mifcdri! Sa compare cititorul un ansamblu lucrdtor de felul acesta cu ce se vede in vreunul din ministerele noastre unde la fiecare doi paJi te pofi ciocni cu patru confrari soficitatori fi unde se poate sa pierzi trei ceasuri Ji sit auzi la unnd mai vino maine ... _fiindcd n-ai putut gasi pe cine trebuia Ji nici nu ai putut sd te ldmurefti asupra ce te interesa. Cat de actual §i familiar ne suna aceastii remarca racuta cu aproape 90 de ani in urma! Libertatea §i democraria i se par lui Grigore T. Popa a fi conceptele esentiale ale societatii americane. Dar ~i aici el face deosebirile de rigoare tntre ceea ce aceste cuvirne insearnnii in rara de peste ocean in contrast cu Romania. I SC pare, de pilda, ca in rara noastrii libertatea, de§i garantatii prin Constitutie, este rnanipulatii de aparatul de stat, guvern etc. Cata vreme in America exista o practica zilnica a libert:Wi: omul dispune complet de munca lui ;i de menirea lui. Astfel, nu e de mirare ca intr-o asemenea societate toate libertiitile t§i au pana la urma baza pe libf>rtatea muncii. Constatii cii in America nu exista dase in sensul notiunii de la noi. Echilibrul ' social este mereu mentinut, in ciuda multitudinii de rase ~i narionalitiiti care constituie conglomeratul american.

Omul se angajeazd la muncd unde vrea, cdnd vrea, in condifiile care-i convin, Ji aceste condifii nu pot Ji denaturate... Din libertatea asta ies atitudini particulare care d£1u ornului o infofi§are deosebitd. Nici vorba, nici apucdturile nu prezintd pe nimeni slugarnic. Oamenii se salutd ford sit scoata pa/aria, fora sii se indoaie din Jale. Nu fntrebuinfeazd forrnele exagerate de politefe. Nu se pomenesc expresii a

24

\

,(

)l,R'tt:S: rnrala). Dael P•U/'l

?i ,11bsrantele

nuuiti\l·. l'~ idicri nu pofi avca mai Uimurita irnprcsia de cncrgii n.hi, ,dentc. Foarte

111t,:re~anr

figuratii

este

, i, iliza1ia permL" : u"

~• (,li;ccrde

d,· ace~ti intr-:d,:'':l'' ri1-,\P1eaza. 1 (,leqia de fosik es:,' (·11,x 11;1 ~i are ;,i

i

lucra1 .·

1srice

,r ·eistorici"

'.(E As·rr::EL DE

1

1

o v;1lo:.rc ~tiin\iHd de pnm rang. Exisc1 \\ o mare colectie de cranii ' ' deformate :irtificial. Diorameie care reprezim,1 viap primitivilor tree

de oricc inchipuirc.

,I rcbuie

sa

tinen1 :)ocotc:1L1

ca

astea sunt n urn.ai cJ.teva din

:r,•titufiilc cultura'c ale".;,:,\ \ork-ului, e adc\";1.rat printrc cele rnai

,L ieam;1. Pe lang:i. ~L .. ~ cui Jfla coleqiile, nrnzccL bbliotccile de [). langa univer~i,:,\i ); ''-'cw York-ul are i Ulli\l.'.l\i,:t~i. Apoi

tn

Brooklyn sum .1lte griidini botanicc alte rnuzee ~i alte biblioreci popularc. Mai sunt muzee cu car,ictcr particular, cum ar fi de pilda lndit111 Afusmm, muzeu etnografic ure prin:~tc viap indienilor etc.

Apoi daca opera materialismului american produce astfel de a}ezaminte, eu m{1 inscriu pentru malerialism de acest fel.

Acumularea vertiginoasa a averilor in America, este un fenomen unic 1n toad. istoria omenirii. Dar nu de asta O sa ma ocup aic1. Mai minunata este utilizarea accstor bogafii ~i conccptia de avere, cu totul di feritii de cc intelegem 1101. Iala 0 avere imensi ~i un nume care devine a ~i dcvcnit - simbol: Rock(/2~/ler. Omul, a inceput viara s5.rac, sar::ic de tot ~i a ajuns la cea ma, ma re cunos-cuta pan,1 azi. Nici regii nici imparatii nu-I pot egala in putere ~i in mijloace ~i st5.panirea lui SC intinde, prin contra" r. lul aproapc general asupra petrolului, peste toata suprafata pamin-tului. A trecut de 90

\I

de ani, ~i totu§i e viguros )i n-a cunoscut lenea niciodari\. Averea lui a devenit o fimcfie sociala, carc-i poarta numele doar, dar asupra careia nu are puteri discrqionare. El poate carmui aceasta avere - ?i inca cu :1 nwrg,"a!! ircpro-:,ahil. ..\su.

tH!

vad rnai llllll1 d,~ trei I!) imlivizi clwrd1eli\i: erau cu t'll

crnl. constituie un

enorm progn:,. Americmii, ci ,inguri, nu-~i dau binc seama de ci1~tigul imcns pe care prohibitia il :i.duce. Lipse:;;te termenul de compara~ic. Pc mine. tL'iit in mcdiul curopcan, m-a izbit putcrnic rnarca ditc.rcnti dimrc noi ~i ci. si rnai rnult, ind, difrrcu\a dup:1 cc

111-cun

1mou,.

l1hl

izbiL

lntr-o zi de sarbatoare, in preajma Pa§tilor, am fosr intr-un sat din judetul Vaslui, sat reputat ca frunta§ ajezat pe linia feratd. N-am gdsit un singur om treaz. N umai cop iii §i fetele erau normali. Cra~ma gemea de lume §i cu totii erau // intr-o stare pur anirnalica. Fiecare individ i§i facea o glorie sa fi cinstit eel putin trei litri de vin - un vin mai prost :;;i mai primejdios ca eel socotit de americani ca toxic, cand e v[mdut pe ascuns. Nu te puteai intelege cu un om macar intr-o fraza de patru cuvinte. Ochi injecta 1i §i lacramo§i, nasuri murdare §i fete nespalate. Oameni pleo§titi pe laite, semistupizi, pe care nu trebuia sa-i atingi de teama sa nu cada jos. Altii, artago§i in perioada de excitatie etilica, in§irau vorbc ca intrun ospiciu. Zgomot, labaqare, lipsa de §ir, necuratenie totala, §i asta ... o zi intrcaga. A doua zi, fire§te, organismul este incapabil de o munca serioasa. E cam greu de pre1,e11tar prin vorbe o stare complicata, ~i multi ar crede ca scriu inrr-o problerna ca asta cum scriu nuveli§tii. Sa dam un sfat mai bine: oricare din cei care se preocupa de stirile noastre sociale ar trebui si viziteze un sat romanesc pe vreme de sarbatoare, §i sa vizitczc inopinat. Iar acolo, pe langa altele, sa mearga §i la cra§ma. Pentru oricare ar face aceasta vizita, nu mai am nevoie in chestia asta de niciun argument. Pentru mine apare foarte clar, mai ales dupa comparatia cu sdrile sociale din America: continua ruinare a populafiei noastre rurale prin alcool, ruinare bdnemcd, dar mai ales ruinare fiziologicd. Cred ca una din plagile cele mai mari, ~i una din cauzele inferioriratii poporului nostru in concurcnra cu celelalte este §i alcoolismul. ~tiu ca e imposibil sa sc introduca la noi - pe tuna asta am putea avea o revolutie - totu§i a§ dori §i pentru tara noastra o prohibire a alcoolului.

Iata doua panicularitati americane, dintrc care prima e numai o exagerare, pe ca11J cea de a doua e tipica. Ochelarii sunt de utilitate

]()

IUR'\\Ll.'I

universala pe cand gurna de mestecat (chewing-gum) este un caracter al Americii. E un fel de cauciuc parfurmat ~i impregnat cu zahar pe care ii mesteci continuu. Omul gase~te astfel o activitate marunta continua care-i degajeaza atentia. Respirafia se parfumeaza mereu ~i gandul e distrat. Are, in buna masura, guma asta acela~i efect pe care il are fumatul. Arc insa un mare dezavantaj. ba doua. Imai ca e cu totul dizgratios sa vczi dc-alungul strazilor femei. copii, barbati, n10~negi molraind mereu, stramband ralcile incoace ]i incolo, fara ragaz. Al doilea, salivaria este mereu stimulata si marea multime de trecatori scuipa in Strada cu cea mai sigura indiferenra. Afara de asta, dantura are de suferit de pe urma mestecarii de guma §i dintii americanilor nu se bucura de o reputatie buna, contrar dentisticii care este excelenta. L

~

3

1

Cu ochelarii e altceva. N mnai anuntand ca vreau sii scriu despre ei, ma tern sa nu creada cititorul ca am ispravit toate subiectele ~i incep acum sa ma exercirez pe banalitifi ...

Totufi ... nicdieri pe fume nu existd o profunzime a;a de mare a acestor scule, foarte importante, desigur, devenite aici ca pdinea cea de toate zilele. Nu exagerez spundnd cd o jumdtate din locuitorii acestei fdri poartd ochelari. Copii, Jetite, femei bdtrdne ori adolescenfi, oameni gmvi ori secdturi, businessmen (adicd oameni de afaceri) ori lucrdtori, tofi din toate clasele Ji in toate imprejurdrile poartd ochelari. Este oare chiar o nevoie pentru toti aceftia sd-i poarte? _t' o particularitate vizuald la americani ori e o modd? Si-mi amintesc cd problema asta a rnai fast pusd ;i pentru nenzti, mari amatori de ochelari. A1ie £mi vine sd cred ca nu-i deloc nevoie in toate cazurile de ajutorul sticleipentru a vedea lurnea exterioard. Cred cd mai ales aici este o modd bdntuitoare, cu o putere tiranicd. Am sd dau un exemplu. latd, Mr. H .. , japonez de treabd ti foarte activ. E un amulet ca de un metru Ji doudzeci fi cinci, dacd nu exagerez cumva in plus - prognat teribil ;-i foarte mult asemdndtor II cu o maimutd antropoidd. Dar foarte cumsecade

llI

ll'R"AU'I l

.,:dtmintcri fi afabil chiar. A vcnit de acasd sdndtos a1a cum l-a trimis nevruta fi poporul entuzimmat df ialitdfile lui, adiui ford ochelari fi perfect in stare sd vada la orice distan{d, hdrdzitd ochilor no1tri. Un bdiat jot1.rte la locul lui, chitlr dacd-i uneori hilariant. in starea asta a dus-o croic tot primul trimestru fi o bucit(icit din trimestrul al doilea. C!md, ce sd vezi, intr-una din zilele, vrdnd sd deschid Uftl coridorului de jos, piept fn piept dau de o mutrd stranie, o pldsmuire fantasticd, cevlf care sd jacd apefe sd £nghcpc ,1i limba sd rdmdnd mutd vorba psalmistului: o fiin(d mifcdtoare de o gravitate teribild, addpostitd sub o prreche de lunete strd/ucitoare, cu o margine !ucie ;i groasd de ebonitd galhr:nti. Grr/liimtea ast11 nea1tept,1td, pe u11 cap de 1mtropoid, niiscu deodatd £11 mine f1fil val de gddiliturd simpaticd, £neat puterile mele de infrarutre se toropird _fi izhucnii fntr-un rds sincer. Cred cd oricine dacri ar Z'edea un cohai cu ochelari, nu s-ar putei1 stdpdni. Dar, in treacdt fi foarte serioasd, mutm trecdtoare md salutd:

- I !mu do you do, doctor! Atzmci am £11reles, era r!micul 1nfu, lvfr. H. .. De ff s-o fi pocit? Nu ;tiu. Sigur e cd dupd o incercare nereufitd de vreo doud sdpttimdni, a paraszt ochcL1rii fi ii vdd acum din nou teafor fi lini;tit in;irandufi amabilit,ztea salutativd pc toate cuf0t1rele facultdfii. Vasdzicd, a Jost o tentativd nesithuitd de a se pune la curent cu moda locald. !ntaia oard a Jost greu, dtzr la a doua incercare sd vczi cd izbucne{te fi iatd-l pe bietul om, care a pfecat din Japonia cu gand sa mai cr!pete lumi deosehite, cd se va intoarce miop §i cu un ,tp,1rr1t de fizicd opticil pe nas.

$i o altd colegd de a mea, o studentd care nu-i nici frumoasd dar nici uratd, intr-una din zile, probabil i s-a pdrut ca nu vede acdtari ;i s-a prezentat la curs cu o proba uria;a de ochelari, cat doud geamuri pustii. Aici lucrurile au luat o intorsdturd destul de comicd. Fata are o coama de par teribila, par lung ti buclat intr-un chip cu totul particular ;i atunci s-a pus problema renunfdrii ori la par ori la ochelari, fiindcli regulat ;i-i culegea de jos la cea mai mica mi;care ceva mai bruscatd. Dupd vreo sliptdmanli de reprezentapii a revenit la II vederi normale. Dar avand in vedere prima coruppie a spiritului, n-ar fl de mirare s-o vlid intr-o zi ca vine la cursuri tunsd fi cu ochelari. Cazurile sunt foarte numeroase in care este evidenta simplitatea ochelarilor, totu§i cu mare grija purtati. De ce? E greu de raspuns. Dar, probabil ca este un mijloc de a-§i da fiecare o intati§are particulara. Sunt mii §i mii de forme de ochelari §i nenumarate moduri de a-i purta. De asemenea, e probabil ca vederea strecurata prin stidii sii dea purtatorului o calitate deosebita de imagini. Apoi, figurile par a deveni mai UN OM CHIAR RUFOS, DAR CU interesante, mai importance. E un OCHELARI PARE CA LASA mijloc de inhibitie al altora. Un om OARECE IMPRESIE MAI BUNA. chiar rufos, dar cu ochelari pare ca lasa oarece impresie mai bunii. E poate §i un mijloc de aparare a intimitiitii: de un om cu ochelari e mai greu sa te lipe§ti. Parci ar fi o slaba bariera mai ales cand contactele sunr de scurta duratii. Nu pofi cotrobai U§Or in sufletul unui om care-§i are expresia cea mai intima ascunsa intrucatva. In acela§i timp, purtatorul el lilSU§i distinge dupa o vreme starea asta de inarmare in care se afla §i capara un sentiment mai mare de siguranta; e ca un om adapostit ~i de aceea dobande§te un aplomb particular, o tncredere mai insemnatii. ~tiu eu? Poate ca la ongme sa fie §i aceste cauze, unele din determinantele purtarii excesive de ochelari. In sfar§it, poare fi §i

] ]3

JURNALUL UNUI SAVANT ROMAN IN AMERICA

alta cauza: o mai intensa ocupatie cu lucruri minutioase §i care cer un grad mai mare de iurcala rn execuiie; poate ;;i obligatia, din ce in ce crescuta de a uriliza lumina artiflciali, slabe:;;te vederile cu adevarat la cei mai multi §i impune astfcl moda; pc urma, efectele modei le §tim noi. Faptul remarcabil §i absolut sigur este utilizarea enorma a ochelarilor. ~i e de banuit ca atunci cand aproape jumatatc din populatia ora;;elor dintr-o rara intreaga, prive;;te lumea nu de-a dreptul natural, ci prin intermediul sticlei, trebuie sa ramana pana la urma o influenra destul de insemnata asupra felului de gandire chiar ;;i poatc ;;i asupra felului de comportare (behavior). Nu trebuie uitat ca vederca e poate componcnta cca mai insemnata a senzatiilor pe baza carora judecam §i luam atitudini.

14

JURNALUL UNUI SA,,\, I RP,1i-s, !'c "\\1ERICA

OMUL AMERICAN

I

''

Ve§nic activ, mereu preocupat sa fad ceva, americanul modeleaza continuu materia lumii noastre, a;;a cum n-a mai fost modelata pana acum. El intefqte energia dezlanfuita §i diriguie§te forrele spre un efcct practic.

GRIGORE T. POPA

N

UI

Datorita generozitatii Fun' ot'

that

n1;11u1t~r

of rhought, fr·d ing, and expression.,. (lbir/1:'TtJ} p. i:l) 0

Cu tot spiritul sau caustic, economistul englez nu poate totu§i ascunde in cursul criticii sale, impresia adanca pe care ia lasat-o complexa personalirate a pre.?e, l.-ul t.lh 1;d1L·_ nationaHt..its \Vhich .:-_r,._· -_'l, ,._.,,_ l urkish rule should h, ,iss•.!led an ,,,,doubted security ofiifr :me .m ,hw'mdv uninole-;t:·d npp,vrJnir:·-' ,)fauronornous deveif,rr:11-r·r :ind r-h--• ! iardaneHcs should h, :l(),•ned as a free passage :h: s\iip anJ commerce of all nations under intcm:uional guarJmccs: XIIL An indep.;ndrnt Polish slate should be erected whid1 should include the territories inhabited by imlispmably Polish populations, which should be assured a free and secure a(·cns to rhe sea, and whose political and economic independence and u:rrimrial intt'grity should be guaranteed by international covenant; XIV. A g-.:nt'r~d association of n,uio.w, 111.ust bt_' fonncJ under specific covc.uant.~, f(H the puqH!\( of Tutua.l guarantees of l.'h)l/tica.l iLdcp~11dence and tt·rritorl,11 iutcgrit_\/ ~o ~;1 edi: and s.maU states al.iLc ('X.ouJnnv \Xfilson, .1-t,l/t!·'~.5.'ession of C{Jng;ess m1 t.lh-, i rurli:,1·.,,_,- rf P1•acr_, }1t1ltlilr1,I

f, ]9]8, ::,Uf:.rtt...

~ 7«..40-K ...-..: , ~ s.

J

I

"toe.-.:

(«.

C..Q.A.

WJuA

"- -trt.o

~

I~

tJj)

in...r,tltvic..

-·re,

~iii

,,,~

~

~ ~

'ti,~ou,,y,,._

~_.1,.i,ui,Q

1

._;~

~_,.

6

~

f~·

,._...

I..

~ ).iM

.r~

,_;.Hr-.e4

st.".IJaJl.

t,

'GJlt

tAII. •

•..«L.r-

~.....-

t,v:.M; f».

II

'lt,l£i

I

~-

~

t.t.:ni.-u,. ""

"'"

I

,..

..

~

b~,.-r., f"4".