Solilocvii, Despre natura binelui, Despre lupta creștină [5]

Citation preview

S. AIJR.ELII

AUGI.JSTINI

SFANTUL AUGUSTIN OPERA OMNIA VO]-L]A{UL V

_qelleqt4l De natura boni De agone christiano

- ::-***t

l.i' .', '', (. I i-l rr'-

r'" \

)

tl

. .,.xI r/.- 1 ,It'- ,r

Solilocvii Despr e rtatura brnelui 1v Despre rupra cfe$tlna

WDYYTW"

]3}':TNGVA

DACIA

Augustin, sff;atul nepereohe, dupd care filssofia a lnoetst sE fie alta decit cregtin[, mirificul

;:'Ti:%,':'i li'l jr#";fiitrj univ^ersaltr

.

"

i...,:'!..' ''..

1-r

t

,,1f .i- " ; ;?ffi; J;'" r.t-'

*ggi4&.t u*:i,l{i}rl

;;"il..;,;;ffi;

:

J1..

\ j

=- I

gi rom6ne6te.

i.'--IS \L:,-'

',.t

' ' )'

''

CI}E}14 Oh{I{IA

I

Enchiririion

sir.,e

De firtre, spc et chari{-at* "

Enchirielicn sar,L l-)crs1-.ve cr*ciinqa, spcr;rnt5. ;i iubire De firle *t Syrnbolo - L.xespre creclintir ;i Ctcz De Symbolt):serm() ad catechutrlen{rs - L}esp're flree cltrc itllechumeni

1l llc tril,',ero arbitrio - l-iLlerLrtr arbitru {lI lle r"nlisica - Despre tnuzira lV (lontra acauienlico"o . (loutrir ;rcallemicilor V

De ordine - Desprc oroiine L)e r.llLantirati: animae - Ilespre canfitratea Soliloquia - Sr>lil,,rcvii

srr{ttretulu

j

- lJespre natLtr;l binelr,ti De agone chrisliano - l)espre ht]11.n crestin;l

f,le ir;eti:ra

VI

t-ri.rt"li

Dc mugistro - []rrprc rrr:gistru De bcat.r viru - Dcspr* viarr frriciri

fle immortalitate auimae

- L)espre nernurirea

rsBN 5?:-35-1h41-X

su{letului

Sftntul Augustin

I:,

SOLItr,OCVU.

DESPRE.NATURA BINELUI ...DESPRE'LUPTA

SFANTUL ATJGUSTIN Cr-rleclia: Sf. Augustin Opera Omnia Cr x.rrdonatnr : /asiLe Sa u

Coperta: Sorinlarut

Oprna OrraNn

Conceplie grafic6: M ihai Be nea

VorurraulV

Decrierea CIP a Bibltotecii Nafionale a Bom.Aniei: AUG[NI'[IN,ST Solitoquia - Solllocrrii; De natura tioni - Deepre natura binelui; De agone chrlstiano = Deeple lqrta ougtinA / Sf6ntul

SOIJLOCVII

Augustin; Dacia, 2003 296 p.; 13x20,5 crn

-

(Opera Omnia)

(sqLrLoQUrA)

ISBN: 97&3S1621-X

DESPRE NATLIRA .tsR{ELUI (DE NATURA

827.t24'02-97--L36.1

BoNr)

@

EdituraDaciu ClqiNapoco: 3400, str. Ospltiriei nt. 4, tnL/fax: 0264/42 96 tril.O264/45 21 78, O.P. 1, C.P. 160 email: [email protected], www.edituradacia.ro Bucureqti: Ofrciul pogtal 16, sector 6 sh, General Medic Emanoil Severin nr. 14 tel. 021/315 E9 84, fa* 0211315 89 86 Satu Mare: 3600, Bdul t atelei R13 et. VI ap. 18 tql- 026L/76 91 11; fa* 026L/769L L2 Cdeufa pogdn 509; Piata 25 octombrie nr. 12 www.multiarea.ro

Baia Mare: 4800, atr. Victoriei nr.

146

tel./to;r: O262/2L 89 23 T0rgu MureE: 4300, gh. Mdgurei nr. 34 tnl./fex..0265/13 22 87

liedactor: Alexantlra Red trir: Tehn, rrerlartor: Cristian M,,i.;ir

Comanda nr. 4540

75

DESPRE LIPIA CRE$TINA (DE AGONE CHRTSTTANO)

Edigie

bilingvi

Text latin_romin Traducere, note introductive, note gi comenmrii de

VASILE SAV

EDITIJRA DACIA

ClulNapa

r

SF.

AURELIU AUGUSTIN EPISCOPUL HIPPONEI

SOLILOCVII DOUA CARTI

Laciei

NO'|A ASUPRA EDITIEI Cu prezentul volum. Editura Dacia r:ontinud editarea, in

text paralel latin-romAn, a operei complete a sfantului Ar-rgustin.

Aceastd intreprirrdere nu po{rte fi realizarea unui ."irrg* traducdtor, nici mdcar a unei generalii de traduritori, ci trebuie sd fie opera unei culturi. Performanfa traducdt.rului c,nsistd i. redarea, pentru prima datd i, roma,egte - in succesiu,e& acestor in care este general e-xpusd credinla cregtind -, a tuturor lpe-re, dialogurilor filosofice augrrstiniene.

l. Enchiridion - Enchiridionul (Manurrl de credinpd) De Fide et Symbob - Despre credinpd Ei Crez Ih &4nfda orl cntethumenos - Despe Cru, qiue atrchaneni 2. De libero arbitrio - Despre liberut atbitru 3. De musica - Despre muziod 4. Contra Academicos - Contra academicilor De ordine - I)espre ordine De quantitate onimae - Despre cantitatea sufletului 5. Soliloquia - Solilocuii De natura boni - Despre natura binelui De agone. christiano - Despre lupta creptind 6. De magistro - I)espre magbtru De beata uita - Despre uiapa fericitd De immortalitate animae - Despre nemurirea sufletului Prezenta edilie reproduee textul tatinescrdih "patrolo1;io htind a lui J. P. Migne. Responsabilitatea pentru acuratefea textului latin apa4ine __ Editurii Dacia.

F

Nori nvTioDucTrri

Prietenilor .ogtri, Angelei qi lui Adrian Popescu.

r

10

8f. Aurcliu

Nofi

Augstin, Solilacuii

din plotinism, iar dintre toate acestea, modul in care Platon a definit qi a demonstrat dialectic, in Alcibiade, omul, mod preluat, apoi, de cdtre Plotin, adicd, omul este suflet care serserueSte de corp, ar fi avut asupra gAndirii augustiniene o influen16 decisird. C6nd, aEadar, se exprimd doar ca un cregtin, Sfdntul Augustin nu pregetd s[ reaminteascd cumcd omul este unitatea sufletului gi trupului, cAnd incepe, insd, s[ filosofeze, se reintoarce la definilia datd de Platon gi preluath de Plotin; ba, mai mult, pdstreazd definiqia, cu absolut toate consecinfele logice pe care ea le implicA, dintre oare ce& mai important6 este transcendenla ierarhicd a

sufletului fald de trup, dar, adeverind prezenfa in intregime a

sullenrlui inru tot mp"l, relevd faptul cd sulletul este legat, tohrgi, de trrp numai prin funcgia sa vivificatrice, ceea ce implicd, desig;ur, din partea sa,o supraveghere indeniabilE a absolut tot ceea ce se intAmpld in trrp. CAnd realitElile exterioare impresioneazE, prin urrnare, tmpul, organele sdle senzoriale sunt supuse acgiunii, sau, md rog, paterii, respectivelor realitdli externe, care dau nagtere, in trup, unor modificdri anume, suflehrl, ins6, superior,.aga curn s-a spus, trupului, nu este direct supus absolut nici uneia dintre respectir'ele acliuni, intrucAt, conform neclintitei legi a ordinei, absolut nimic din ce€,s ce este inferior nu are putinia de a acqiona asupra a ceea oe-i este superior. Custode atent aI tmpului, sullenrlui nu-i pot sc6pa, ins6, respectivele modificEri, qi, fdrd sE suporte

nimic din partea trupului, el tld la iveal6, cu o mirifici

promptitudine, dintru propria-i substanld, imagini asemdn6toare numitelor realitEli exterioare, care au impresionat organele trrpu-lui, iar aoeastfi lucrare; infu trup, a sufletului este ceea ce se numeqte indeobgte senzalien care este, vasdzicd, acgiune exercitatd de suftet gi nicidecrrm patere fizicd la care el ar fi supus. Senza;ia are, prin unnare, f.ur.+" inlormativd fie asupla stnrii gi rebuinfelor trupului, fie asupra realit{ilor extefioare inconjurdtoare. Ori, cum trdsdhrra distinctivd a acestor date urterioare este instabilitatea, qi deci, caducitatea, intruc6t; durAnd in timp, ele apar gi dispar, inceteazd si existe gi se succed unele altora, astfel incAt nu pot fi deplin percepute 9i a-bia aiungi sd spui sunt, ci au gi dispdrut, aceast6 lips* funciard de stabilitate tr6deazd o lipsd funciarE de

fii4d (fiire) adevlratd, care le exclude de Ia absolut orice

c;unoaEere

irtbod,uctiod

l1

autenticS., intn-rc6t a cunoaste nu-nseamnd alrsolut nimic alta decAt

numai gi numai a cuprinde cu gAndirea un obiect care nll se schimbl gi pe care insagi stahilitatea lui ne perrriite s6J ginem sub raza spiritului. Cunoqtinle despre astfel de realitdli imutabile sufletul descoperd intru sine insuqi, ori de cAte ori inlelege un adevdr, intrucAt un adevdr este absolut cu totul alta decAt cunoaqterea empiricA a indiferent cdrui fapt: un adevir este descoperirea, cu aiutorul gAndirii care i se supune; a unei reguli. Aga, c6nd descoper5 cturrci 2 + 2 :4 sau cd tretruie sd faci binele gi sd ocoleasci r{rul, inlelege realitdli nonsensihile, pur inteligitrile, a cdror trdseturd fundamentald este necesitatea. Ele, pur qi simplu, nu pot fi altfel, qi; intruc6t nu pot fi aldel, sunt necesare, iar, prin faptul cd .sunt necesare; sunt imuabile, qi, fiind imuabile, sunt eterne. Necesar, imuabil, etern, pe tustrele acestea le rezurrid adexdratul, iar veritatea lor cnnsistd intru fapnrl cd au cu adevirat fiin;a, intmc6t eete adevdrat numai ceea ce cu adevirat estb. La o scrutare atent6, ins{ prezenla in suflet a unor cunoqtinle adevdrate pune o problemd care nu suferd a fi oc,oliti. Cum anume poate fi ea expliratd? Cunogtinlele provin, intr-un sens anume, cu toatele, din'senzalii. Singurele obiecte, care pot fi gAndite, sunt cele vdzute. sau cele ce pot fi imaginate in urma celor vdzute, Nimic sensi.bil ntr este, insd, nici necesar, nici imuabil, nici etern; dimpotrivS, tot sensibilul' este contingent, schimbitor, trecdtor, OricAtd experienfd sensitiild am aduna, nu vom deduce din ea niciodatd o regrrl5 necesar6. Vdd, desigur, cu ochiul liher, cd, in fapt" 2 + 2 : 4,