Mişcarea legionară după Corneliu Codreanu. Vol. II. Regimul Antonescu (ianuarie 1941 – august 1944) [2/3, 1 ed.] 9789736452512

Table of contents :
Introducere / 4
Capitolul 1. Guvernul național-legionar / 8
1.1. Portofolii legionare / 9
1.2. Lupta pentru putere cu Ion Antonescu / 11
1.3. Abuzuri ale legionarilor / 12
1.3.1. Poliția legionară / 12
1.3.2. Abuzuri în administrație / 14
1.3.3. Răzbunări personale / 16
1.3.4. Măsuri antievreiești / 17
1.3.5. „Despotismul“ lui Horia Sima / 17

Capitolul 2. „Rebeliunea legionară“ / 20
2.1. Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 / 21
2.1.1. Ruperea relațiilor cu Ion Antonescu / 21
2.1.2. Ostilitățile / 22
2.1.3. „Regimul Antonescu“ / 23
2.2. „Exilul“ liderilor în Germania / 25
2.2.1. „Rebelii“ sub protecție nazistă / 25
2.2.2. Refugiul / 26
2.2.3. Cazarea „exilaților“ în Germania / 28
2.3. „Procesele rebeliunii“ / 28
2.3.1. Măsuri legislative și polițienești / 28
2.3.2. Valul de arestări / 30
2.3.3. Procesele „capilor rebeliunii“ / 31

Capitolul 3. Clandestinitate / 38
3.1. „Grupul din închisori“ / 38
3.1.1. Regimul concentrațional / 38
3.1.2. Organizația din închisori / 39
3.1.3. Internarea în lagăre / 40
3.1.4. Activități politice în detenție / 41
3.1.5. Înrolarea pe frontul de Est / 42
3.2. „Colaboraționiștii“ / 43
3.2.1. Gruparea din jurul familiei Codreanu / 43
3.2.2. Gruparea Noveanu-Bidianu / 45
3.2.3. Gruparea Radu Mironovici / 45
3.2.4. Alte centre de influență / 46
3.3. Centre de putere / 47
3.3.1. „Comandamentul al III-lea de prigoană“ / 47
3.3.2. Corpul Muncitoresc Legionar / 51
3.3.3. Corpul Studențesc Legionar și Frățiile de Cruce / 55
3.3.4. Centre de putere ale „moderaților“ / 59
3.4. Relațiile cu Ion Antonescu / 60
3.4.1. Tentative de asasinat / 60
3.4.2. Războiul din Est / 61

Capitolul 4. „Exilații“ / 64
4.1. Plasarea în Germania / 64
4.1.1. Conducerea Mișcării legionare / 64
4.1.2. Legionarii implicați în „rebeliune“/ 68
4.1.3. Alte locații de „exil“ / 70
4.2. Relațiile cu naziștii / 72
4.2.1. Contactele cu guvernul german / 72
4.2.2. Fuga lui Horia Sima în Italia / 76
4.2.3. Internarea în lagăre de concentrare / 78
4.3. Centre de putere / 82
4.3.1. „Comandamentul din Germania“ / 82
4.3.2. Grupul de la Rostock / 82
4.3.3. Grupul de la Buchenwald / 84
4.3.4. Grupul de la Dachau / 85

Concluzii / 88
Abrevieri / 91
Anexa 1. Extrema dreaptã, la sfârșit de drum / 92
Anexa 2. Harta României (1941-1944) / 113
Anexa 3. Harta „exilului“ legionar / 114
Bibliografie / 115

Citation preview

EDITURA

VREMEA

IlARION TI U

MI~CAKEA

LEGIONAKA dupa Corneliu Codreanu REGIM UL ANTONESCU (ianu.u ie

:J

-

~

Z

o -c:.=: -e ....I

-

1 941 ·.11l ~lI st

1944)

Copcrta colcctici: Silvia Colfescu

Redactor: Cristina Ciubotaru

Copyright CO lIarion Tio 2007

ILARIONTIU

MI~CAREA LEGIONAR.A DUPA CORNELIU CODREANU vol. II. Regimul Antonescu (ianuarie 1941 - august 1944)

EDITURA VREMEA BU C U RE~TI

2007

Descrlcrea

clr a Bibliolccii Na! iona le a Romantet

TW, ILARION l\1i,ca rea legionar ii dup ii Corneliu Codrea nu I I1arion Tiu. • Bucurcsti : Vrcmca, 2007-3 vol. ISBN 978-973-645-25 1-2 Vol. 2 : Reg imul Anto nesc u (ia nuarie 1941-au gust 1944). - 2007. Bibliogr. -ISBN 978-973-645 -266-6

329(498) Legionar 929 ZcleaCcdreanu.C.

Introdu cere in decembrie 1937, la ultimele alegeri democratice din Romania iutcrbclica, Miscarea lcgionara sc dovedisc forta politica insemnatii, castigand 15,58% din sufragii (Iocu l al treilca dupa PNL si PNTI. Lcgionarii intraserii in .ncgura" dictaturii regale a lUI Caro l al If-lea cu accasta imagi ne "augusta", iar opozitia activa fala de rcgimul regal Ie crease un anumit prestigiu privind capacitatea lor de ..Innoire'' a politicii romanesti. Cu accst .bagaj de imagi ne" , in scprcmbrie 1940, Miscarca ajunge forte guvcmamcntala intr-un cxccutiv condus de prestigiosul militar gen. Ion Antonescu. Acesta nu era foarte convin s de capacitatea admin istrative a cxtrcmistilor de dreapta, insi'i la insistcntele gennanilor i-a acceptat partencri de guvernare. In ce le cinci lun i de ..coabitarc", genera lul si lcgionarii au dus 0 paguboasa lupta pcnuu putcrc, care s-a incheiat tragic la 21 ianuarie 1941, cand, in toata tara, au izbucnit vialcnte rntrc Armata si extrcrnistii de dreapta. Cu suport german, Ion Anton escu icse .Jn vingator'' , pomind 0 campanie dura de neutralizare a fostilor partcncri de guvemarc. Lucrarea de fata ana lizcaza evofujia Miscarii Icgionare dupa acest moment, al rupcrii relatiilor gencralului cu legionarii , ~i pana la lovitura de Palat de 1a 23 august 1944, cand Ion Antoncs cu estc tndepartat de la conduccrea statului. Intcractiunca dintrc Ion Anton escu $i Miscarca lcgionara in perioada studiata cste media te rara tndoiala dc pozitia Gcrmaniei. Nazistii sunr cc i care I-au autorizat pc Ion Antonescu sa intcrv ina eu Armata asupra .fratilor ideologici" romani , dar si aceia care i-au scapat pe sefii legionarilor de arestari prin organi zarea refugiului in Gennania. Insa dupa acest moment, Reich-ul a plasat Miscarca pe linie moarta , rani a lc pennite le5

gionarilor sa sc organizcze c1andcstin contra lui Ion Antonesc u. Ceca ce dorim sa aratam este ca national-socialistii nu aveau nici un fel de scrupuIc in politica cxterna, folosindu-i pe lcgionari ca pc 0 vcritabila masa de mancvra in cxereitarca propriilor intcrcsc in zona. Atfit la Bucurcsti, cat ~i Ia Berlin, cxtremistii de dreapta romani crau lasati sa Intclcaga ca prin atitudin ea din ianuaric 194 1 "au incheiat conturile" cu Reich -ul, dcoarecc au pus in pericol mersul razboiului. fusa in relatiilc gennanilor cu Antoncscu ci nu aveau 0 astfcl de imagine, f i nd pastrati pentru oricc evcntualitatc de sante] asupra maresal ului. Ccrcctarca cste structurata in patru cap itolc: I. GuvemuI national-lcg ionar; 2. .Rcbeliunca legionara''; 3. CIandcst initalc; 4. .Exilatii". Primul cap itol reprezinta 0 anal iza a pcrioadei in care legionari i au participar la guvcmarc. Accen rul cste pus pc discnsiunilc aparurc intre liderii Misc arii si Ion Antonescu, dar si pc abuzurile facutc de lcgionari , care au provocat rcacti i ostilc din partca populatici. Capitolul al doilca studiaza siruatia Mi scarii dupa lnabusirca revoltci Icgionarilor impotriva generalului Antonescu. "Subicctele [inta'' care vor fi abordatc sc leaga de refugicrca conducerii organizatici in Gcnnania si de proccsele lcgionarilor acuzati ca au provocat tulburar ilc din ianuarie 1941. in cel de-al trcilca capi tol vom analiza formele de activitatca alc legionarilor dupa scoaterea in afara legii. Ccrcctarea va descrie si siruatia extremist ilor de dreapta condamnati in proceselc ,,rebeliunii", Insa acccnru l va fi pus pc metode le foIosite de Icgionari pent ru a mcntine cxisten ta politica a organizatiei. Ultimul cap itol studiaza situatia cxtremistilo r de drcapra fugiti peste granita, dupa evcnimcnrelc din ianuarie 1941. La cere rea lui Ion Anton escu, autoritatile naziste nu Ie-au pcrmi s sa intrctina activitati politico, fixandu-l e domici1iu obligatori u, iar mai apoi regim de lagar (dupa fuga lui Horia Sima in Ital ia - decembrie 1942). Lucrarea cstc srructura ta temat ic ~i nu jsi propune 0 analiza exheustiva a activitatii legionari lor in perioada studiata.

6

Tocmai de aceea, uneori se vor rcpcta unelc idei cu scopul sustinerii argumentatiilor tematice.

~i

iuformatii,

Bibliografia temei este relativ saraca ~i de multc ori .afcctata" ideologic. Prima lucrare care tratcaza istoria Miscari i legionare intrc "rebeliune" ~i 23 august 1944 a aparut la Buenos Aires (Argentina), in anul 1951, sub scmnatura preotului Stefan Palaghita, cu titlul Garda de Fier spre reinvierea Romdnieit . Palaghita fusese dclegat de "guvernul national roman" de la Vicna sa strangi'i documcntatie pentru 0 istorie a Miscarii lcgionarc. Si-a Inceput munca inca din 1944, lnsa tonullucrarii sale cste influcntat de prefacerile interne din organizatie panii la tiparirca cartii. Dupe tnfrangcrea Germanici in razboi si inchcicrca activitatii guvemului de la Vicna, Palaghita s-a plasat in tabara ostila lui Horia Sima. Astfel ca, autorul fixeaza toate activitatilc negative ale Miscarii in sarcina "Comandantului", care n-ar avca nimic in eomun eu .adcvarata Lcgiune". Totusi, cartea poate fi utilizata pr intre randuri, ma i ales in ceea ce privcsre cronologia rcfugicrii legionarilor in Gcnnania si activitatea lor acolo: plasarc in domic ilii obliga torii, intcmarea in lagare etc. in Romania, lntfii a lucrarea despre Miscarea lcgionarii a fost publicatii in 1971, fiind sensa de doi istorici oficiali ai Partidului Comunist Roman, Mihai Fatu si Ion Spalatelu. Intcntiile neobiective ale autorilor sunt cvidcnte inca din fonnularea titlului: Garda de Fier. Organizatie teroristii de tip fascist', Cu toatc ca cei doi au avut acccs la arhivele Sigurantei. au intrcprins putinc cforturi in cdificarea unor preconccpte despre Miscarca leglonara. Pentru pcrio ada studiata in lucrarca de fata s-au sustinut une le stcrcotipuri eonsaerate de rcgim, precum "slugi'imieia" Miscarii fatii de nazisti si "vanzarea de tara". I Palagh i~, Stefan, Garda de Fier spre retnvierea Romaniei, Buenos Aires, Editura autorului, 1951, 384 p. 1 Fatu, Mihai, SpaUlelu, lon, Garda de Fier. Organizatie lerorislii de lip fascist, Bucuresri, Editura Politica, 1971, 430 p.

7

Cea mai importanta lucrare scrisa dcspre Mi scarea legionara inaintea caderii "Cortinei de fier" Ii apartine gennanului Armin Heinen . Ace sta si-a facut in ani i 1980 0 teu de doctorat despre Legiune, care a fost tiparita si in Romania in anul 1999 sub titlul Legiunea "Arhanghelul Mibail ", Miscare socialii si organizatie politicii. 0 contributie /a problema fascismului international', Armin He inen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, insa in general a avut acce s la presa si fonduri le arhiv isticc a le Bibliotccii Acadcmici Romano. Arhiv a Siguranlei nu i-a fosr pusa la dispozitic, avand totusi posibilitatca sa ia intcrviuri unor legion ari participanti la evenimente. Perioada analizata in lucrarea de fata nu a fost atinsa in detaliu, autorul motivand lipsa de informatic. In general , a dispus de surse memoria listice, dar ~ i de arhive1e germa ne referitoare la relatia legionarilor cu ccrcurile Reich-ulu i. Lucrarea sa cxcclcaza prin metodo logie ~i prin dctasarca de pol itica in analizarea unui subiect atat de sens ibil. Perioada tratata in lucrarea ncastra este descrisa in amanunt si de lucraril c memoriali st ice al e unor legionari care au dctinut conducerea organizatici in anii 1940-1944. Cel e ma i importa nte apartin " gradc lor Icgionarc" Horia Sima , Viorel Trifa si Ion Dumitrcscu-Borsa'. Binclnteles ca ficca re arc 0 viziunc proprie despre plasa rea personele in is toria Legiunii, in sa a mintirile sunt unita rc in de scrierea contextului general. Dintrc lucrarilc de specialitate aparutc dupa 1990, cea mai importanta contributic adusa ccrcctarii tcmci noastrc cste publicata de Dragos Zamfiresc u, Legiunea Arhanghelut Mihai/. 3 Heinen. Armin, Legiunea ,.Arhanghelul Mihait". Mi$care socialii # organiza{ie politica. 0 comriinqie la problem a jascismului international, Bucuresei, Edirura Humanna s, 1999. 552 p. 4 Sima, Horia, Prizonieri ai puterilor Axei, Constanta. Editura Metafora, 2005, 302 p.; Trifa, Viorel D., Memorii , Cluj -Napoca, Editura Limes, 2003, 174 Pi Dumirrescu-Borsa, Ion, Cal troian intra muros. Memorii legtonare, [Bucuresri], Editura Lucman , [2002], 464 p.

8

De la mit /a realitate', Cart ee cxcclceza prin cercctarea arhivistica intrcprinsa de autor, accsta cvi tand sa cmita presupunc ri evenimcntiale tara aeoperire. Prin citarca in detaliu a uno r documente, lucrarea poate fi folosita ~i ca mini-editie de izvoare istorice. Cercetarea noastra utilizeaza tennenul de rebeliune sau rebetiune legionarii Intrc ghili melc . Am co nsiderat ncecsar sa folosim ghil imc lclc Intruca t atat in cpoca, cat si ulterior, au fost discutii foart e apr inse in legarura cu natura cvcnimcntclor d in 2 1-23 ianuarie 194 1. Termenul rcbcli une cstc .J nve ntat" de Ion Antonescu in ace le zile pcntru a anit a ea legionarii s-au .dcdar" la aete nedemne, Inccrcand sa rastoame violent ordinea in stat, intr-un moment crucial. cum era ajun ul razboiului. Dupa 23 august 1944. propagandistilor comunisti le-a convcnit tcnnenul .anostcnit" de la rcgimul precedent, utilizand tot cuvantul rebeliunc pcntru cvenimentclc in cauza. Unii istorici au ineadrat aeele conflicte de strada in limitclc unci lovituri de stat. Alti sunt de parcre ca a fost un puei, ascmenca Inccrcarii lui Hitler de a euecri pute rea in 1923. Pcntru a ne tine dcoparte de accs tc eontrovcrse, am prel uat termenul consacrat de istoriografia oficiala antonesciano-com unis ta, utiliz and gh ilimelc pentru a scmnala ell dis cutia privind natura evenimentelor din 2 1-23 ianua rie 1941 nu cstc inca inchciata. Tennenului prigoanii, dcsi nu apa re din conotatii rcligioase, i~ i are originca in istoria Biserici i. Legionarii au utilizat sintagma pentru a scmnifica statutullor in pcrioadclc de ilegalitate si represiunc a autoritanlor statu lui, fiind preluata dc autor pentru a reda limbajul epocii. Conform pozitiei Biserieii, prin prigoana se lntelegc "provocarea suferintei sau disconfortu l temporar provocat de 0 moarte probabila, fata de indivizi care militeaza pcntru crc dinte religioase sau care adopta 5 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhanghelul Mihaif. De fa mil ta realitate, Bucuresti, Ed itura Enciclopedica, 1997, 456 p.

9

practici propagandisticc religioase". M iscarea legionara a invocat mai ales sensul secundar al termenului, conform caruia ..nu este obligatoriu ca pcrsoanele sa fie act ive in propagarca ideilor in care cred, ~i nici sii aiba 0 crcdinta puternica . ~i este expus prigoanci panii cand i~i abandoncaza ideologia'". Utilizarca tennenului /erorism, si derivatelc accs tuia, s-a fdcut in confonnitate cu nonnele cpocii, elabo rate de Societatea Na tiunilor. Astfel ca. la Co nfcrinta Socie tatii Na tiunilor de la Paris din 1931 s-a sta bilit ca .oricinc in scopul terorii popu latici foloseste Impotriva pcrsoanelor ~i proprictati lor bornbe, mine, incendii sau mijloace explozivc , sau cine Intrerupe sau incearcii sa Intrcrupa un mijloc, sau cine intrerupe sau Incearca sa intrerupii un servic iu publ ic sau de utilitate publica va fi ped epsir'". Ca ~i tc rme nul .prigoana'', notiunca de exil este utilizata rnai degrabd pentru surpr inderea lirnbajul ui epo cii, dc cat din cauza rcalitatilc r evcnimcntialc. Con form unor dcfiuitii, prin ex il sc intclcge ..mutarca unci natiunii din propria tarii sau a componentei sale intc1ectuale, pentru 0 perioada lunga de timp sau pc ntru intreaga viata. Expulzarea poate fi fortata de un act violent al guvernului sau de 0 mutare voluntara a eetateanului, uneori pentru a sciipa de opresiuni'... Legionarii s-au incadrat intr-o oarecarc rniisurii in aceasta definitic, dar represiunile au fost rezu ltatul organizar i unor acte violcnte la adresa conducerii statului (eve nimentclc din 2 1-23 ianuarie 1941), si nu numai din cauza activitatilor politicc interzise de lcgislatie. To cmai de aceea nu vom utiliza in lucrarea noastra tennenul cxi l in sensul tau teoret ic, marcandu-i pa rticularitatea prin fblosirea ghilimelelor . , Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church, vol. II. coord. James Hastings, Vocea ..Prigoani", Edinburgh, 1 .&1. Clark, 1926, 724 p. , Aridivoaice, Gheorghe, Naghi, Daniel, Nil~ , Dan, Sf ar/itul terorismului, Bucuresti, Editura Antet, 2002, p. 46. • " · Th e Columbia Encyclopedia, Vacca .Exil", 2003, (l iunie 2004).

10

Capitolull Guvernul national-leglonar La sfars itul verii anului 1940, Ca rol al Il-lea era co nsidcrat singurul vinovat pentru prabusirca Romaniei Mari . Clasa politics s-a disculpat de oricc rcsponsabilitate privind poli tica extcma din pcrioada interbelica. Politicicnii nu crau sineeri cand considcrau dictatura regala .motcrul'' cesiuni lor teritoriale din vara anului 1940 . Ei aveau 0 marc responsabilitate pcntru sistemu l de aliantc promovat de Romania pana atunc i, plus ca nu luasera nici 0 atitudine privind condamnarea tentativc lor autoritare ale monarhului constitu tional Carol a l Il-lea. in momentul abdicarii rcgclui, politica extema romancasca sc schim base oarecu m fata de .Jinia gcncrala" de dupa Primul Razboi Mondial. Deoarece Fran ta disparuse ca stat , iar Marea Britanie ducea un dur razbci de apararc a granit elor cu aviatia germ ane, aliatii traditionali ai Romanici nu mai puteau ajuta cu nimic guvemul de la Bucuresti. inca ina inte de inceperea "ba taliei Frantei '', Carol al II-lea initia sc tratativc cu guvcmul Reich-u lui, in masura in care Germania era principalul stat care i~i manifcsta influcnta in Europa Centrale ~i de Est. Hitler nu s-a ararat imprcsionat de noua strategie a Romanici, sustinand Ungar ia ~ i Bulgaria in competitia pcntru revizuirea grani tclor trasate dups Tratatele de Pace de la Paris din 1919-1920 . Cu toate ca dina stia romana avea origine germana, Carol al ll- lea mentinusc politica initiata de tatal sau, Ferdinand I, prin care relat iile cu republica france za erau priori tarc . Clasa politica romaneasca avea ace easi orientarc, care data din sccolui al XIX-lea. in perioada interbelica fusesera putini po liticicni care au militat pentru relatii stn1nsc cu Gennania, atat in faza Republicii de la Weimar, cat ~i in faza dictaturii Fiihrer-ului Adolf Hitler. Cel mai important reprczentant pol itic al Romdnici care a avut contacte cu seful guvernului german a fost 11

Gheorghe Bratianu. in 1936, acesta avusese 0 Intalnire eu Hitler, la care si-a cxpus viziunca despre 0 viitoare eolaborare a partidului sau (fractie a Partidului Liberal) eu statui german", Instaurarca dietaturii regale a lui Carol al II-lea a detenninat ineetarea eo ntaetelor lui Gheorghe Bratianu eu Gennania. Miscarea lcgionara nu a avut niei ea relatii foarte stransc eu statui german. Cu toate ea scful organizatiei, Corneliu Codreanu, a declarat in diverse ocazii d'i va alinia Romania la poUtica germana in cazul in care va cast iga aleg erile, in rcalitate contaet ele directe au fast neinsemnate. Primclc relat ii dintre Miscarca lcgionara ~ i guvcrnul Reich-ului lc-au initiat cxilatii l ll Icgionari la Berlin in perioada dic tatu rii lui Carol al II_lea . Dar eo ntactele au fas t simbo liec, iar liderii nazisti nu au fas t dispusi sa se implice direct in proicctu l de rastumare violcnn a lui Caro l al II-lea, initiat de Horia Sima dupa intoarcerea de la ll Berlin . Astfel cs, la sfarsitul lui august 1940 atat marii oamcni politici, cal si politicienii marginali erau in imposibilitatea de a face lobby cauzei Romanici pentru eo nservarca frontierclor. in septe mbric 1940, Horia Sima, noul lider legionar de dupa asasinarea lui Corneliu Codrcan u, a incercat 0 rast uma re violenta a lui Carol al II-lea. Sima avea conccptii rcvolutionarc, mizand pc faptul ca , deca- l rastuma pe Carol printr-o miscar c popula ra, va putea legitima preluarea puterii. Repr czcntantii diplomatici ai Gennaniei de la Bucuresti nu s-au ara t lncant ati de proieetul .Comanderuului", prcferand ea regelc roman sa piece de la putere prin tr-o miscare bcncvola si pasnica". Ma i mult, diploma tii Reich-ului stiau foarte binc ca in scptcmbrie 1940 legionarii erau dezorganizati ~i dezbinati, deoarece Horia , "[ju, Ilarion, Miscarea legiQnarii dupd Comehu Codreanu, vol. I, Dictatura regala (februarie 1938-seplembrie 1940): meeanismele schim -

bulu; de genenuie. Bucuresti, Editura Vremca, 2007, p. 200. " Ibidem, p. 116-1 19. II Ibidem, p. 206-211. U Ibidem, p. 207.

12

Sima nu era recunoscut ca succesor al lui Corneliu Codrean u de toti •.lidcr ii traditionali" ai organizatiei. in plus, in timpu l dictaturii regale , cci mai cunoscuti lider i ai Miscarii fuscsera asasinati. in aeeste conditii , gcrmanii si-au ma nifestat simpatia fata de generalul Ion Antoncscu", cunoscut opozant al dictaturii lui Carol al11-lca. in pcrioada intcrbclidi., accsta fusese partizan al politicii externe trad itionalc, lnsa treptat a rcalizat en Roman ia trebuia sa aiba relatii privilegiatc cu Gcnnania, pentru ca statui nazist sa nu sprijine politicilc revizionistc ale Ungarici ~ i Bu1garici. Gene ralul Ion Antoneseu era ~i un militar rcspcctat de

Armata.

1.1. Portofolii legionare Ion Antonescu avusese contactc cu Miscarca lcgionara ~ i anterior lunii scptembrie 1940. Corneliu Codrcanu se Intdlnisc cu generalul dupa alegerile din 1937, ccrandu-i sfaturi privind pozitia pc care trebuia sa 0 adopte in acc lc conditii'". in septembrie 1940, noul "Conducato r al Statului" era acceptat ~i de fortcle politice .democrance'', nu numai de cxtremistii de dreapta. Legionarii ar fi dorit puterea doar pcntru ei, insa semnal c1c de la Lcgatia gcrmana din Bucuresti date lui Horia Sima era potrivniee unci astfel de directii . De ascm enea, "cadre legionare" noi cra u de .xaliterc infcrioara" eeloc disparute in lnchisori, iar Haria Sima nu era considcrat un politician eapabil sa administreze 0 siruatie grava, cum era cea a Romaniei la acea data . Generalul Ion Antonescu observase lipsa de personal competent in rdndul noilor lidcri legionari si ar fi vrut ca acestia sa se ocupc de "educarea nationalism a tincretului" , nu de afacel3 1bidem, p. 212. Ibidem, p. 26.

14

13

rile curentc ale ,ani. Horia Sima devcnise iritat de tergivcrsari Ie generalului , astfel ca a grabit Intoarccrca .exilatilor'' lcgionari de la Berlin, prezcnti aco lo inca din 1939 din cauza "prigoanei" lui Carol al Jl-lca . Cea mai mare parte a acestora se aflau in conflict cu noul lider , dar Horia Sima avea ncvoie de ci. fiind membri i cunoscuti ai organizatici. "Grupul de la Berlin" s-a Inters la 15 scptcmbric 1940, fiind asteptat cu fast de circa 300 de legiona ri in Gara de No rd din Bucurcsti. Din accst grup fiieeau parte Elena Codrea nu (sotia defunctului Cor neliu Codreanu) si .nucleul" Constant in Pap anaee - Ion-Victor Voj en - Gheorghe Ciorogaru (opozanti ai lui Horia Sirna)". La 13 sep tcmb rie, Horia Sima a organizat in Bucurcsti 0 marc rnanifestatic legionara, eu ocazia zilei de nasterc a "Capitanului'' Corneliu Codrcanu. Strazilc orasului au fost .Jmpanzite'' cu militanti ai organizajiei, imbracati in earnA.$i vcrzi si cantand imnuri nationaliste. in fata multiple lor presiuni (gcrmane si legionarc), Antoncscu a accepter sa formeze un guvern mixt , la 16 scp tembric. .Partidclc traditionale'' (PNL si PNTI au refuzat sa intre , din motive polit icc. Au fast numit i astfcl tch nicicni, mi litari ~i legionari. Gcrmanii au dat dispo zitii gcneralului Ion Antonescu sa nu acorde cxrrcmistilor posturi in domcniul economic, deoareee nu dorcau sa riste cxpcriente ncpldcutc. Dintr e min isterele importantc, aces tora le-a rcvcnit doar ee l de Interne. Pcntru sigura nta, gene ralul Ion Antonescu l-a numit pe lt.-col . Alexandru Rioscanu ca subsecretar de stat la aeest min ister, abuzurile flind rclativ contro late. La nivel local, legionarii au obtinut insa controlul, dcoarecc din 45 de judetc doar intr-unul singur prefectul era militar. Pcntru in ceput, cxtremistii de dreapta au cautat sa evite once fel de conflict ell prim-ministrul, iar Horia Sima a sustinut public ca organizatia condusa de el a ajuns la putere "prin inte lcpciunea 15 Direcjia Arhivelelor Naponale Istcrice Centrale (DANIC). Fond Direcpa Genera Ja a Pol itiei, dosa r nr. 25211940, f. 57.

14

Conducatorului statului si sef al regimu lui legionar, generalul Ion Anroncscu?". in prima faza a guvcmarii natio nal-lcgi onare, Miscarca a dispus de urmatoarclc posturi: Horia Sima - viccprcscdintc al Consi liului de ministri, Constantin Petrovieeseu - ministru de Interne, Mibail Sturdza - ministru de Bxtcmc, Traian Braileanu - minist rul Educatici Nationalc, Cultelor si Artclor, Vasile Iasinschi - ministrul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, Alcxandru Constant - Secretariatul de Stat pentru Presa ~i Propaganda Naponala'". Ulterior, au fost inclusi in guvern si alti membri ai fostulu i "Comandament" de la Berlin, cum ar fi Consta ntin Papanace la Ministerul Finantclor. La nivcl local au ajuns in general colaboratori ai lui Horia Sima, din faza rcorganizarii judctcnc de dupe septembrie 1938 18 • in momentul in care Miscarea lcgionara a ajuns la putcre, aceasta era 0 "umbra palida" a organizatici care in 1937 se clasasc pc locul al treilea in alegeri . In general, noile cadre j udetcnc nu trccusera prin .ctapclc prcgatitoarc" instituite de Comcliu Codrcanu pentru legionari, fiind recrutat i in graba de "Comandamentcle de prigoana", cu scopul de a organiza actiuni teroriste, ca reactie la violenta autoritatilor. Cadrele de la conducerea centrale erau si ele de calitatc infcrioara fostilor lideri si faceau parte din noua generatie, insuficient prcgatita politic pentru a-si asuma rcsponsabilitati in stat. In plus, lipsa de unitate era prczc nta prctuti ndcni, dcsi s-a inccrcat mentinerea apare ntclor, pentru a nu provoca ncmultumirca autoritatilor

germane.

16 'r rescs. Oumar, Stan, Ana-Mana, Rebeltunea legionarii in amivele stniine (germane. maghiare, franceze), Bucuresti, Editura Albatrns, 2002, p. 15·20. 17 Ibidem, p. 18. IS Chioreanu, Nistor, Mormtme vii, Iasi, Instirurul European, 1992, p.75.

15

1.2. Lupta pentru putere cu Jon A ntonescu Pentru Germania, Romania era un element strategic in planu l lui Hitler de hege monic asupra Estului contincntului. Pe Iimga avantajul geopo litic, Romania dctinea ~ i matcrii prime nccesarc ind ustr iei de razboi . Astfel ca, stabilitatca intcma era foarte importanta pentru Berl in. Pe de alta parte, gu vcmul Reich- ului nu putca sa renunte la ideolo gia najional-social ista, In consecinta trcbui nd sa- i sprij ine si pe natio nalistii extremisti care se aflau pc aceeasi linie eu Nati onalsoziafistische Deutsche Arbe iterpartei (NSDAP). in mod normal, ideal ar fi fost ca in Romania gennanii sa se poata baza pc un lidcr putemie al partidului pro-nazist local, lara a fi nevoic de colaborarea la guvemare cu alte forte. Ori Romania nu avea asa ceva. Mai mult , liderul legionar dctinea o putere ncscmnificativa in comparatic cu aliatul de la conduccrea guvemului - un militar prcstigios ~i rcspectat de toata lumea. in rea litate insa lui Hitler ii plsccau astfcl de siruatii, deoarece nu dorea un politician local putcmic care ar fi dorit sa ncgociczc de pc acccasi pozitic cu sc ful Reich-ului. Fiihrer-ui nu a avut 0 poziti e spcciala fata de Miscarca legionara ca organiza tic . Lideri pro-nazisti putcrnic i cum ar fi Ante Pa vclic (in Croatia) sau cardina lul Tiso (in S lovacia ) au fost tinuti de asemenca in umbra, lara: a con trola in mod auto ritar noile state fondatc pe ideologia nationalists la Zagreb ~ i Bratislava. Horia Sima a incercat in numcroase ocazii sa castigc sprijinul total al gennani lor, tara a reusi marc lucru. El lsi rcvendica puterea de la ideo logia Miscarii , apropiata celei naziste, dar ~i de la ,,sutele de legionari morp pentru cauza national ismului". Gennanii au fost foarte ate nti eu cine colabora u, iar Lcgatia de la Bucurcsti urmarca cu intcres situa tia Miscarii legionare. Dupa abdicarca lui Carol alII-lea, diplomati i Reich·ului din Cap itala Romanci nu i-au dat gir lui Hor ia Sima pcntru monopolul pu-

16

terii, deoarece considerau di. legionarii nu erau prcgatiti sa asigure administrarca corccta a 1ani l ' . Cu toate accstca, Miscarea lcgionara a bcneficiat de sprij inul NSDAP, care dorea ca ideologia nazistii. sa fie cxportata si in tanlc aliate Gennaniei 20 in razboiul contra democratiilor occidentale ~i comunismului • Astfcl cii Horia Sima si-a pastrat 0 pozitic ftuntasa in stat (viceprim-ministru), chiar dad Ion Antonescu considera cii nu cra pregatit sa participe la guvemarca Romaniei. Ion Antoncscu, dcsi a pomit de pe pozitii inferioarc politic lui Horia Sima, a stiut sa-si prezinte mai bine ofcrta in fata diriguito nlor Reich-ului. Hitler avca ncvoic de stabilitate politica, dar si de fidc1itatca annatci romano in riizboiul contra Uniunii Sovieticc. Cancelaria Reich-ului nu a ignorer ncintelcgcrile dintrc Ion Antoncseu si Horia Sima. Gcrmanii au dezavua t abuzurilc nejustificate ale Iegionarilor, considerand ca noul regim progerman trebuia sa cestigc incredcrea populatiei" . Astfel ca, in scurt timp, Hitler a raspuns afinnativ solicitarilor lui Ion Anteneseu de a sc intalni cu el pcntru a discuta problcme de politica inrcma. La acestc intrevede ri, Fuhrer-ul a fost impresionat de earac terul gcneralului Ion Antoneseu, vazand in el un pilon de baza in consrructia razboiului contra URSS in zona. Mai mult, dupa complicatiilc prilejuite de aventura militariiin Grecia, tcritoriul Romaniei a fost indus in itincrarul trupclor germane". Ion Antoneseu I-a umbrit pc Haria Sima in rclatia cu Hiller. Scful legionarilor nu a fast ehemat de cancelarul german vrcoda ta in audienta, ~i nici nu s-a intalnit cu demnitari de rang inalt de la Berlin. Legionarii au tnccrcat sa intre in mai multo riinduri in relatii eu guvemul german . Mihail Sturza, in " Tra~i, Ottmar, Stan, Ana-Maria, op. cu.; p. II . Heinen, Armin, Legiunea " Arhangheluf MihaU". M4car e sacw fd Ii orgamzatie po/Wed. 0 contribuTie fa problema jascismului international, Bucurest i, Editura Humanitas, 1999, p. 428. J I DANle, lee . cit., dosar 1If. 252/194 0, f. 117. n Heinen, Armin, op. cit., p. 430. 11

17

calitale de ministru de Extemc, l-a Insotit in luna dccembrie 1940 pe "Conducatoml Statului" la Berlin, unde acesta se intalnca cu Hitler pcntru a dezbate probleme de strategic militara. Cu reate ea era ministru de Externe, demnitarul Icgionar nu a fost invitat sa participe la dezbatcrilc importante $i nici nu a avut parte de 0 audicnta la eaneelarul Reich·ului. Ion Anto nescu a beneficiat de simpatie $i pc plan intern. Majoritatea oame nilor politici important! co nside rau di participarea la guvemare a Icgionarilor era 0 avent ura si ca nu trcbuiau incurajate fortelc anarhistc. Gencralul Antonescu a reusit sii-i convinga pc Iuliu Maniu $i pc Constantin I.e. Bratianu de neccsitatca aliamei ell Gennania nazista, ea singura solut io pcntru rclntregirca tcritoriala. Pc de alta parte, pop ulatia avea lncrcdcrc mai mare intr-un militar dccat intr-un fost profesor de liccu care s-a manifestat ea un rcvolutionar sust inator al actiunilor tcroriste.

1.3. A buzuri ale legionarilor 1.3.1. Poli{ia legionarii in confruntarea dintre Hari a Sima $i Ion Antonescu pcntru lnteietate in icrarhia de stat, legionari i s-au compromis singu ri, rara ca genera lul sa intreprinda acti uni de ..sabotej''. Tinerii legionari au con sidcrat statui natio nal-lc gionar drept 0 sursd de lmbogatire rapida, Intrcprinzand 0 campanie de conf iscari abuzivc. Victimele acestor exees e au fast , pe langa evrci, fostii politicicni liberali sau tiinini$ti locali, dcspre care legionari i spuneau eli trebuiau sa plateasca pentru ,,aetivitatea lor impotriva natiunii" din anii 1920-1930. Teate acestc nereguli i-au aeordat lui Ion Antoneseu suficiente motive pentru a solicita lndcpartarea legionari lor de la guvcmare. in istoria Miscarii lcgionare de pana in 1940 nu exis taserii trupe dc $OC, asa-zisclc "brate inanna te ale partidului", dupa cum crcasera Mu ssolini sau Hitler pentru a cuccri puterea pri n pre-

18

siune. Corncliu Codreanu Incercasc la Inccputul anilor 1930 sa crccze "Garda de Pier" in vederca intimidarii .acpunilor antiromanesti" din Bueovina .-

147

brie 1923 alegeri. Noul rcg im al accs tci organizatii polit ice a fost de dreapta, dcclansand rcprcsiunca comunistilor care provocasera tulburari in scptcmbric 1923. VMRO, d in cauza programului extre mist, a icsit din cercul putc rii, fiind principala amenintarc pcntru siguranta stat ului, dato rita frecventelor atentate pc care lc organize in marilc erase" in anii cr izci eeonomicc mondialc (1939- 1933), fortelc de stfinga au rccastigat din terenu l picrdut in fata conservatorilor. in momcntul maxi m de cr iza, guvemarea a fost prcluata de un Bloc Pop ular de stanga. Insii acesta nu a reusit sa rczolvc problcmclc. in consecinpi, comunistii au castigat alegerile muni eipale din Sofia, moment in care drcapta si-a mobi lizat fortclc, in j urul unci organizati a clitci intelectuale - Liga Poporul ui .Zveno'' (Naroden Saiuz Zveno, NSZ) -, care fusese interneiata in 1927 de colonc lul in rezcrva Kimon Ghcorghiev. Pe fondu l erizei, instabilitatca era accentuate ~i de reluarea campaniei de actiuni tcroristc a VM RO. A rcactionat Liga Militara, componenta a miscarii de dreapta. La 19 mai 1934, colonelul Damian Velcev (lider al Ligi i Militarc) a organizat 0 lovitura de stat, tara a intampina nici 0 opozitic. Boris al III-lea a acce ptat un guvem condus de Kimo n Gheorghiev, care a organizat in zilele urmatoarea .Jichidarca" dcmocratici. Constitutia nu a fost suspe ndata, insa nu s-a mai guvemat dupa prin cipiile ci: parlamentul a fost dizolvat, iar rolu1 sau a fost substituit de guvern (emit ea decrete-Iegi); partid ele politice au fost dcsfii ntatc, iar presa lor a fost suprimata. Teritoriul a fost organizat in sapte provincii (dupa model iugos lav '"), unde au fost numit i noi functionari in administrat ia locala. Dupa ce au fost dcsfiintatc toate sindicatele, a fost organizat .Stndicarul Oficial al Muncitori lor Bulgari". Imitarea corporatismului italian a fost confirmata de anuntarea componentci noului Parlament, care unna sa fie ~

Campton, R.I., op. cit., p. 122-124. infra, p. 159.

10 vcxi

14X

alcatuit din muncitori, tarani, mestesugari, negustori, intelectuali, functionari publici si liber-profesionisti. Viata politics urrna sa fie monopolizara de nou-infiintatul Directorat pentru Rcnastere Nationala. Regimu l Zveno a castigat rcpede suportul popu latiei, care fusese dezamagita de guvernarea partidclor politice traditionale. De ascmenea, noile autoritati au castigat in imagine si prin lichidarea VMRO care, din 1935, nu a mai reprezentat a forta . AI doilea moment al reg imului autoritar a fost organizat de rege, care a rcactionat la tentativcle lui Damian Veleev de a da 0 nouii Constitutie, prin care monarhia devcnea doar 0 simpia institutie administrativa. Boris al III-lea a obtinut sprijinul fortclor politice care se opuneau crcstcrii rolului ofi tcrilor in guvernare, iar de la 1 ianuarie 1935 a inceput modificarea guvcmului. Au fost schimbati mai multi prim-ministri intr-un timp scurt, Directoratul pcntru Renastcrc Nationals a fast desfiintat, ca de altfel ~i Liga Militara. Damian Vclccv a fost con darnnat la moarte lntr-un proces in care a fost acuzat de com plot impotriva guvemului si monarhului (pedeapsa i-a fost comutata de Boris al III-lea). Corpul ofitcrcsc care partic ipasc la lovitura din 19 mai 1934 a fost trecut in rezcrva, iar armata a fast ccnvinsf de monarh sa sprijine noul regim autoritar sub egida sa . Forte le politice care I-au sustinut pe regc in lovitura de stat se temeau de monopolizarea puterii de catre monarh, astfel ca au organizat un Bloc Cons titut ional (Konstitucionni Bloc), care solicita reintroducerca Constitutiei. Boris a1 III-lea era insa adeptul "omisiunii" legii fundamentale si se temea ea intr-un nou Pariament sa nu fie reprezentatc cxtrcmclc, pc care nu Ie putea controla. Au fost introduse noi prevederi electoraIe: candidatii trcbuiau sa se inscrie pe liste in afara partidelor politice si sa dovcdcasca ca nu sunt comunisti. Alegerile, dupa ce fuscscra emanate, au fost programate pentru martie 1938. Dupa un lung proces de selectic, au ajuns in parlament 160 de149

putati , 95 reprcze ntand guvcmul si 60 Blocul Constitutional". Ideologia rcg imulu i nu a fost clar definite, fiind mai dcgraba 0 dictarura pcrsonala, in care rege1e contr ola componcnta Parlamcntului si numea guvemul, care ii era fidel. Represiunea a fost mcntin uta si indrc ptata mai ales asupra extremistilor. Primclc formatiuni de orientare fascists s-au manifestat in Bulga ria eu ocazia campan iei clecto rale din 192 7. In accl moment, la Sofia situatia era destul de confuza, deoarece partidele se macinau in lupte politice aflate la marginea dernocratiei si eontribuiau la colapsul sistcmului parlamentar. Forma tiunea Fascia Morti (Kubrat), cu mem bri in randul ofiteri lor in rezerva, numara aproxirnativ 50.000 de membri si trnpreuna cu Uniunea Fescisnlor Bulgari a promovat propagand a nationalista, antide mocraticii si antisemite (la ra sa castige 0 importanta lnscmnata in randul electoratului ). in acestc conditii a cestigat tercn si organ izatia Naradna Zastia, cu membri tineri (intre 16 $i 22 de ani), care purtau camssi negre cu sircturi albe $i promovau de ascme nea un discurs antisc mit!'. Regimul autoritar Zveno - Liga Militara, dar, rnai ales, acela al regelui Boris al Ill-lea a caut at sa izoleze rendintclc extremiste, iar napo nalistii nu au putut evolua. in 1937, in randul elite lor urbane a apiirut 0 noua organizatic uaponalisra exrrernista, Ratnitii, fondata de prof. Kantargieff (de la Facu ltatea de Agrono mie din Sofia). Printre membrii activi se remarcau functionari de stat, clevi si studenti . Dupa ce a fost tolcrata 0 pcrioada datorita prog ramului nationalist, in momentul in care a ince put sa critice guvemul de tradarca interesclor nation ale (aprilie 1939) a fost scoasa in afara lcgii. Liderii organizatiei au deveni t pasibili de stabilirea domiciliului oblig atoriu sau chiar de inchisoare. Programul miscarii II Pavtowitch, Stcvan K., lstoria Balcanilor (1804·/945), last, Editura Polirom, 2002 , p. 267·269. I: Scurtu , loan, coord., op. cu., p. 56.

150

era foart e vag, Insa prin idcologia nationalista milita pentru integrarea provinciilor Dobro gea, Tracia, Macedonia ~i Taribad (sud-estul Jugoslaviei) In granitele nationalc'".

Cehoslovacia Ca si Roman ia, Cehoslovacia s-a numarat printre stateie avantajate de Confcrinta de Pace de la Paris, aflandu-sc in .Jabara" Invingatorilor. Insa entuziasmul national a fost repede umbrit de realitatea cconomica si geopolitica (min oritati nationate", vecinatatea Uniunii Sovieticc etc .). Alegc rilc parlamentarc org aniz ate in Cehos lovacia la 18 aprilie 1920 au reflcctat un vast conglomcra t poli tic (au partieipat 23 de organizatii). N ici un part id nu a Intrunit majoritatea, astfe l ca s-a fonnat 0 alianta de stanga, .Comiretul cclor cmci?" (Petka), care a asigurat guvemarea Ceh oslovaciei pc tot parcursul perioadei interbclice. Initial avca 0 structure populara de stanga: agrariana, nationalist -democrata, socialist-nationala si populista". Dar cscaladarea amcnintarilor la intcgritatca statul ui au determi nat "C omitetul" sa intreprinda masu ri de limitare a democratiei ~ i 0 usoara alunecare spre drcapta. Cehoslovacia a fost singurul stat din Europa Centrale ~ i de Est und e Part idul Comunist a functionat legal (cu 0 pondere insemnata In Parlament) pe toata durata per ioadc i inter be1ice. Aflat in subordinea Comintern-ului, Part idul Comunist di n Cehosl ovacia (Komunisticka Strana Ceskoslovenska. KSC) a fost un permanent factor de instabilitate. Initial, comunistii au U Direcpa Arhivclor Nationale Istoricc Centrale, Fond Directia Gcncrah'i a Politici. dosar nr. 88/1939, r. 1-3. 14 Gcrmanii erau in propc rtie de 23,36%, maghiarii in proportic dc 5,57%, tar rutcnii in proportic dc 3,45%. 15 Initiatoru l acesrcia a fost presedintclc Tomas Masaryk, lmpreuna Cll

apropiatii s1ii 16

-c

numiti "Castelul".

Scurtu, loan, coord., op. cit " p. 58.

lS I

facut parte din stabilimentul parlamentar al republic ii, dcoarcce activau in Par tidul Social-Democrat (Ceskoslovensksa soc iatne demokratika strana delnicka, CSDSD), care facca parte din Petka. Dcsprindcrca de soci al-democrati a fost accel erate de implicarca lor in greva generala di n 1920, cand au rasp andit rcvoltcle in fabrici si au ocupat cladirilc publice, pc fondul inaintarii Armatei Rosii spre Varsovia. Cu un an inaintc, cxtremistii de stanga mai fuseserf irnplicap intr-o tentativii de subminare a statului national. In iulie 1919, profitand de proximitatea unui guvem contr olat de comunistul Bela Kun in Ungaria, si cu sprij inul aces tuia, comunistii slova ci au proclamat Republica Sovictica . Intcrvenria guvcr nului cch , sustiuut de Antantii, a determinat la 7 iulic stoparca valul ui rcvolutionar'". lnsa comunistii nu au fost scos i in afara lcgi i si nici CSDSD nu s-a scindat. Problemele interne $i vccinatatca Rusiei Sov ietice au determina t Iimitarea rnasurilor guvernamentale la catcva reglcmcntiiri juridicc, iar comunistii au putut sa-si continue activitatca lega l, in ciuda dezordinilor provocate". in 1921, fracti unca comunista din CS DS D s-a desprins, fondan d Partidul Comunist din Cchoslovacia . Aceasta formatiune politica ave a poten tial suficient pentru a cuceri democratic putcrca, iar in alegeri le din 1925 a obtinut mai multe voturi decat CS DSD. Mentinerea fortata a democratici pro movata de Petka a intcrzis accesul KSC la guvcrnare, mai ales ca inccpand eu anul 1929 avea vedcri antiparlamentarc, in unna procesului intern de

.jolscvcarc..19 . 17 .... Totalitarismul de dreapta in Romania. Origini, manifestiui, evohnie. 1919-1927, Bucures ti, Institutul National pentru Srudiul Totalitarismului, 1996,p. 140. 18 Capoccia, Giovanni, "Legislative Responses against Extremism. The «Protection of Democra cy» in the First Czechoslovak Republ ic (19201938)", in East European Politics and Societies, an XVI, nr. 3, scptcmbric 2003, 706. I Ibidem, p. 700.

r.

152

Nu doar comunistii au destabilizat republica ccho slovaca in pcrioada inrcrbelica. Aici , ea ~i in lugoslavia, natiunea eofondat oare a statului - slovaca - a fost ncm ultumita de statutu l sau, consi dcrgndu-sc 0 minoritatc ncrccunoscuta". Cchii au profitat $i de faptul ca Siovac ia era slab pop ulate, aici trai nd 3.000.000 locuitori, dintr-un total de peste 13.600.000. Cca rnai importanta formatiunc autonom ista slovac a din Par lamcnt a fa st Partidul Slovac al Poporului tHtinkova Slovensksa L 'udova strana , HSL' S). Initial, accasta grupare facusc parte din misc arca populara cchoslov aca, in cadrul Partidului Poporului (Ceskos lovenskti strana Iidova • CSL), mcmb ru in Pelka. ..Cehizarca'' guvcmarii a detenninat scindarea ramurii slovacc sub numelc de HSL'S, in 1921. Noul partid a cerut autonomia Slovacici. in intcrvalul 192 1-1938, HSL 'S a inaintat trei pctitii autonorrus te, iar cu ocazia participarii la guvemare, in anii 1920, partidul s-a preocupat cxclusiv de satis faccrca rcvendicarilor ..neponate':". Mom cntul maxim de asce nsiune al HSL' S a coincis cu declansarea crize i statu lui ee hoslovae si eu victoria NSDAP (Partidul National-Socialist al Muneitorilo r din Gennania, Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterparteh. in august 1933, la Nitre (in Slovacia), guve m ul a organizat eu mare fast l iDO ani de la atcstarea primei biserici crcs tine d in Cehoslovacia. Erau prczenti la manifeslare minis trii guvern ului, cle rul ina lt, oaspeti straini. in timpul ecremoniei, militantn HSL 'S au intrerupt programul oficial si au insistat ca liderul lor, Andrej Hlinka, sa sc adrescze mu ltimii . Solicirarile acestuia dc a se pennitc slovaci lor sa fie ..0 nati une suverana" au constitui t 0 grea loviturii pentru guvc rnul centralist, atat pe plan intern , dar $i internat ional. Cu toate dl: unii mcmbri ai guvern ului au ccrut dizolvarea HSL'S, situatia internationala nu pennitea 0 astfel de masura si s-a dispus doar suspe ndarca presci oficiale a partidclor slovacc. Anchctele ulterioare ale !O

!I

Ibidem, p. 670. Ibidem, p. 697· 700.

153

politiei au trimis 150 de persoane in fata justitiei, dar conflictul a fost inchis in 1935, printr-o amnistie generala in cazul incidcntului de la Nitra. Pc hlnga "problema stovaca'', guvernul de la Praga a trebui t sa gestioneze si 0 relatie dificila cu minoritatea gcrmana din rcgiunea sudcta (in numar de 3.123 .568 locuitori la reccnsamantul din 1921). Oricntarilc po litice ale sudctilor crau diverse, de la social-democrate, la social-crestinc. Pana la venirea NSDAP la puterc in Gennania, au existat doua forte politice care contestau granitele statu lui cehoslovac: natio naIistii din Deutsche Nationalpartei (DNP) ~i national-socialistii grupati in Deutsche Nationalsozialistische Arbeiterpartei (DNSAP)22. lncepand cu 1929, DNP si DNSAP si-au organizat grupari paramilitare dupa modelul SA din Germania. in octombric 1933, guvcrnul era dccis sa rcactioncze la provocarca minoritatii germane si s-au dcclansat proccdurile legislative pentru suspendarea cclor doua grupari. Lidcrii DNSAP, constienti de consecintelc procesului, au dizo lvat organizatia si au fugit in Gennania. La proccsul DNP, autoritatile au adus probe compromitatoarc care au dus la dizolvarca partidului. Pentru a controla acest i factori dcstabi lizatori, guverncle cehoslovace au construit un siste m legislativ "de protectie a democratiei", prin care se introduceau tot felul de restrictii privind drepturile si libertatile cetatenesti. Desigur ca nu putern vorbi despre un regirn autoritar in Cehoslovacia interbelica, insa s-au luat numeroase masuri spccifice guvernarilor de dreapta din acca pcrioada. Lcgislatia anti-cxtremista/anti-secesionista facilita limitarea democratiei. Astfcl: 1. scful statului sau cabinetul aveau posibilitatea de a dispune de puteri extraordinare in situatii limita; 2. guve rnul putea scoate in afara legii partidclc sau asociatiile politice care puneau in pericol II

154

Ibidem, p. 699.

valorile fundamcntalc ale statu lui; 3. discursul extre mist care discrcdita sistcmul democratic in fata electoratulu i era interzis; 4. statui sustinea 0 propaganda agresiva de promovare a "corcctci dircctionari" a opi niei publico". Prim ele masuri "de protec tie a democratici" au fost luate in timpul grevei gene rale organi zate de comunisti in 1920 (cu un caracter temporar) . Dupa asasinarea lui Alois Rasin (ministru de Finante) de catrc un fost comunist (1923), a fost initiat primul pachet de lcgi anti-extrcmiste. Statui cra protcj at prin intcrzicerea defaimarii pc rsoanc i prcscdintclui - masura cxtinsa in anii urmatori asupra autoritatilor in general (dad 0 pretinsa calomnic se dovedca a fi neadevarata, aces t Iucru nu era admis in instanta): ocrotirca simbolurilor democratice; ~i obligativitatca functionarilor de a fi fideli statu lui. De asemcnea imaginca Armatci era protejata de aceste legi prin interzicerea propagandci cont ra fortclor armate . Posibil itatca Infiintarii de orga nizatii secrete era climinata prin: intcrziccrca gruparilor paramilita rc si a prcga tir ii acestora; rcstrictii asupra libcrtatii de asocicrc, asupra propagandei politicc si activitatii organizatiilor care contestau ordi nca constitut ionala; aprccicrca drept delict a detin erii si transferulu i annelor de foe si obligatia persoanelor flzice de a raporta orice informatie despre detinerea ilegala de anne de roc". La momentul dezbatcrilor parlamentare, HSL' S si partidcle minoritatilor s-au opus legilor, consi derand masurilc drept modalitati de intimidare. Urmatoarele masuri legale anti-extremiste au fost adop tate dupa vcnirca lui Adolf Hitler la conducerea guvcrnului german (februarie 1933). In ace l moment, mis carea autonomists a minoritatii germane a intrat intr-o noua faza, iar Pelka avca scrioase problcme pc plan intern, prin radicalizarea discursului slovacilor din HSL'S (care din cauza faptului ca nu primisera dedit purine concesii autonomiste, in 1927, au refu zat sa intre lJ l4

Ibidem, p. 705. Ibidem,p . 709-7 11.

155

in guvern). In primul rand, s-au adoptat noi prevederi legislative pen tru a controla fidelitatea functionarilor statului. Erau introduse pedepse aspre pentru oricc act de sabotaj (i~i pierdcau drcptul de pensie si erau j udccati de Tribunalul Disciplinar). in octombrie 1933, au fast introdusc noi prevederi legislative privind posibi litatea guvernului de a suspenda organiza[iilc care atentau la indcpcndcnta, integritatea sau ordinca constitutionala a statului cchoslovac. Prcsa acestor organizatii putea fi suspendata pc 0 pcrioada nedeterminata, iar publicatiile si filme1e strainc care atcntau la siguranta statului erau prohibite". Dupe incidcntul de la Nitre (25 octombrie 1933), a fast adoptata .Jegca privind suspendarea activitatii ~i disol utia partidelor pc liticc". Prin aceasta, sc intcrzicca reconstituirea partidului dizolvat sub alt nume, iar fostii membri nu puteau participa la alcgcri pc 0 pcr ioada de trei ani. Erau interzise uniformclc, insignclc sau oricc alte embleme care simbolizau apartcncnta la grupari cxtrcmistc".

in acest context Jegislativ, miscari lc nationalist-extremiste s-au putut cu greu dezvolta. Cea mai lnscmnata a fast gruparea fascistilor din Narodni obec Faiisticka (NOF). In general, activisti i NOF au protestat [ala de tentat ivele de colaborarc eu URSS, Incalcand astfel legiJe "de protcct ie a democratici". Cel mai importa nt lider al miscari i fasciste cehoslovace a fost genera lul Radola Gaj da, care, incepiind eu 1926, prin declaratiile sale antisovicticc, a intrat sub incidenta rcspectivelor legi. In 1928 a fost exclus din Armata, iar in 1931 a fost ales in Parlam ent pe listele NOF, loc pe care l-a pierdut din cauza unor dcclaratii contra guvernului, apreciate mai apoi dcfaimatoare. Momentu l maxim de afinnare a NOF a fast anul 1933, cand un fost memb ru al miscarii, Ladisla v Kobsenek, a organizat un slab atentat asupra unei tabere militare d in orasul Bm o IS 16

156

Ibidem, p. 713-715 . Ibidem , p. 717-719.

(a fost rcpcdc prins). Legis latia "de protcctie a democratiei'' s-a aplicat imcdi at, iar Radola Gajda imp rcunii cu circa 100 de lidcri fasci st i din Praga au fost arestati , ~ i cart icrul general al NOF a fast inchis. A unnat un proc es caruia i s-a dat importantii propagandistic a dcoscbita , Insa Radola Gajda ~ i alti II acuzati au fost achitati. in acel mom ent, unul din cei doi factori garanti ai regimului constitutional, "Castclul" , a rcactionat. Prin presiuni asupra Curtii Sup reme, in marti e 1934, Radola Gajda a fost condamnat pcntru cii nu a raportat autoritatilor cxistenta unui plan subvcrsiv. Omita nd acest incident , miscarca fascista a NOF nu a avut imp ort anta in Cehoslovacia, jar dupa 1934 nu a mai desfasurat nici 0 actiunc tnsemneta". Adcvaratul .pcrico t'' extremi st a venit nu de la ctnicii cehoslovaci, ci de la s udctii gennani, care din 1933 au adoptat tati~ di scursul autonomist. In mom entul in care Adolf Hitler a cucerit puterea in Gcnnania, guvemul cehoslovac a actionat rapid ~i a scos in afara legii organizati ile eu program anticonstitutional ale minoritatii germane. Consolidarea regimului nat ional-socialist la Berlin a penni s rcgruparea miscari i cxtremiste sudete, iar sub condueerea lui Konrad Henlein s-a organizat in 1934 Sudetendeutsche Heimats front (SHF). Initial, SHF a promovat un discurs moderat, deoarcce tocmai se largisera cu un an inainte sanct iunile impotriva cxtremistilor. in compcnsatie, au fost stabilite primele lcgaturi eu Adolf Hitler, care a tinut din acel moment la curent SHF eu politica gerrnana privind Cehoslo vacia. Tot atunci , Toma s Masaryk a propus .parlamentizarea" miscar ii, in spcranta aplanarii potenjialului antistatal. Cu aeel prilej s-a sehimbat ~i nume le partidului, pentru a se inlatura nuanjele extremiste: Partidul German Sudet (Sudetendeutsche Partei, SdP). Speranjelc batranului presedintc nu au fast eonfinnate, deoarece diseursul SdP s-a radicalizat dupa ce a obti nut in regiunea sudeta 15,2 % 1a alegcrile 17/bidem,p.7 11_712.

157

din mai 1935. Totusi, in acel moment influenta SdP in randul minoritatii germane in ansamblu era rcdusa, deoarcce partide lc traditionale ale sudctilor preferand sa colaboreze cu guvemu l. Autoritatilc si-au dat seama ca 0 riposta violenta ar fi creat instabilitate, astfel ca noul presedintc, Edvard Benes, a intrcprins Inccpand cu 1936 vizite in regiunilc sudete si a promis drepturi egale tuturor cctatcnilor. Pcntru a combatc cxtinderea influcntci SdP, Partidul Social-Crcstin German (Deutsche Christiichsoziale Volkspartei, DCVP) a fost eooptat la guvernare. Au fost introduse noi intcrdictii referitoarc la portul de uniforme si simboluri strainc, prccum ~i la libcra circulatic a pcrsoanelor straine. Conform lcgislatici "de protccpe a democratiei'' innoite, guvemul putea sa primcasca putcri depline in caz de atcntat la ordinea constitutionala sau chiar sa guvemcze dictatorial prin suspendarca Constitutici (in cazul unci situatiilimita). in urmatoarca pcrioadii, toti politistii din regiunea sudcta trcbuiau sa fie cehi. in 1937, au fost confiscate rnii de materialc de propaganda antistatala din rcgiunea sudcta. Dar criza provocata in 1938 de pozitia ncutra a Marii Britanii a Inlaturat ~j ultimcle sperante de anihilare a miscarii autonomistc. Accasta orientare se afla in 1938 la apogcu, iar SdP a solicitat autonomia cu ocazia congrcsului din aprilie. in luna mai, partidcle gcrmanilor care colaborau cu guvernul s-au autodizolvat, iar cu suportul accstora, SdP a obtinut 90% din voturile sudetilor la alegerile locale din aceeasi luna. NationaIistii cxtrcmisti gcrmani si-au atins scopul in mod democratic in final (profitand desigur dc conjunctura intemationala). Astfel, la 1 scptcmbrie 1938 Edvard Benes le-a acordat autonomie. Deoarccc neoficial crau 0 miscare scparatista, au sabotat masura prin provocarea unui incident in care un politist a agrcsat un lider SdP, motiv pentru care s-au suspendat negocierile. lncidcnte le ~i revoltele ultcrioare au determinat aplicarea prevedcrilor legilor "de protectie a dcmocratiei": suspendarca libertatilor democratice, introducerea star i de urgenta, dizol158

varea SdP. Masura de dizolvarc a partiduiui nu mai avea la acei moment nici 0 importanta, deoarccc tsi indeplinisc scopul - prima republica cchoslovaca fusese adusa in pragul disolutiei".

Jugoslavia Dupa Primu l Razboi Mondial, Iugoslavia (Regatul Sarbilor, Croatilor ~i Slovenilor din 1918 pana in 1929) parea una dintrc cele mai putcmice liiri din zona. Obtinuse toate revendiciirilc teritoria le, avea potential economic si beneficia de 0 diplomatic eficienta. insa .ccabttarca in pace" a natiunilor cofondatoarc ale statului nu a funcponat, crcand instabilitate, ca $i in cazul Cchoslovacici. .Rcvolta" natiunilor componcnte este atcstata chiar a doua zi dupa proclamarea statului, cand la 2 dccembrie 1918 un grup de antiunionisti din miscarea Partidului Drcpturi lor a dcclansat 0 revolts la zagreb. Dupe proclamarea Ausgleich-ului", in teritoriul croat se organizase Partidul Drcpturilor (Hrvatska stranka prava, HSP), cu program sovin antisarbcsc, care propu nca lntcmcierea statului independent Croatia Mare. Paralel cu aceste teoretizari, panslavistii militau pcntru crcarea unui stat al slavilor de sud, avand ca forte motrice cele doua natiuni puternice - cea croata si cea sarba29• lmprejurarile de dupa riizboi au favorizat cca de-a doua viziune, dar conflictul a ramas latent. Croati i s-au ararat nemultumiti repcde, deoarece noului stat i s-a dat 0 prcpondcrenta sarba, iar fostii panslavisti s-au trans fonnat in autonomisti. Ibidem, p. 720-735 . • Uniunea poluica dintrc Austria ~i Ungaria din 1867, in unna carcia croatii (ca si romanii din Transilvania) ramaneau sub administratia Budapcstci. dcsi ar fi doril autodeterminare. 19 Trifkovic, Srdjan, "The First Yugoslavia and Origins of Croatian Separatism", in East European Quarterly, an XXVI, 11f. 3, septembrie 1992, p.345-347. 18

159

Primele alegeri parlamentare au fost organizate la 28 noiembrie 1920, fiind castigate de partidclc popularc'", ca in toate statele din zona, de altfe!. Insa guvcma rea a fost atribuita partidelor sarbesti Radical (Srpska radikalna stranka, SRS) si Democrat (Srpska Demokratska Stranka, 50S), cu toatc ca Partidul Tanincsc Croat (Hrvatska seljacka stranka, HSS) se atla nu dcpartc de procentcle singulare ale acestora. Cabinetul Nikola Pasic a fost nevoit sa se confrunte inca dc Ia instalare cu problema scparatismului croat". Cererile autonomistilor croati s-au facut auzite in Parlament (Skupstina) prin vocea presedintelui HSS, Stjepan Redic (el se sprijinea pe un procent de 16,37%, obtinut in alcgerilc din noiembrie 1920). Stjepan Radio a lansat apeluri carrc marile puteri foste beligerante, in care cerea analiza solicitarilor croate. Numai bolscvicii au dat riispuns, preocupati sa destabilizcze sistemul instaurat de Confcrinta de Pace. Dupa ce presedintclc HSS si-a inseris formatiunca in Intcmationala Tarancasca de la Moseova (1925) a fost arcstat pentru scurt timp. Guvernul iugoslav nu-si putea pcrmitc cscaladarca conflictului eu croatii, astfel ca Stjepan Radic a fost eooptat la guvernare in iulie 1925. Dupe un an tnsa, nclntclcgerile au dus la ruperea protocolului. Ulterior, separatismul croat s-a reactivat, dar lara a mai cunoaste tenn enii anteriori. Insa deputatii croati au declansat 0 campanie de boicot asupra initiativelor legislative, iar in Skupstina scenele de violenta verbala ~i chiar de maltratarc nu erau eeva neobisnuit. Toate acestea au culmina! in iunic 1928 cu impuscarea a cinci deputati HSS de catre dcputatul 30 0 surpriza a fost proccn tul obj inur de comunis n 13,87%. Confruntat deja cu separatismul croat, guvemul de la Belgrad a rcactionar drastic fala de revizionismul comintemist al accstora. Astfcl, invocand unele actiuni extrcmistc initiate de comunistii iugoslavi, la 3 august 192 1 guvc mul a scos partidu l in afara legii. In anii 1930 comu nistii au fost in regres ~i nu au rcprezentat un pericol pentru regimul regal. 31 Scurru, loan, coord ., op. cit., p. 65.

160

muntenegrean Punisa Racic. Doi d intrc acestia au murit pe loc, iar Stjepan Radic, riinit, a deccdat dupa doua lunin . Dupa asasinarea prescdi ntelui HSS, Stjepan Radio, lugo slavia a intrat lntr-o criza acut a. Nu era primul asas inat pol itic d in Europa acclor vrem uri, dar, pctrccandu-sc ch iar Intr-o scdinta a Skupstina, a socat intreaga lume . Co lapsu l dcmocratici d in Jugoslavia s-a datorat crodarii partidclor politicc. Aici nu a fost nevoie de 0 structura politics nationalist ext remista care sa contestc regimu l parla mcnt ar, dco arece antagonisme lc dintre partidcle sarbc si croatc au facut democrapa libcrala impracticabila . Pe accst fond, a crescut influcnta monarhiei in toatc domeni ile, care si-a atr ibuit rolul de garant al integritatii. La 6 ianuarie 1929, regcle Alexandru I a suspend at Consti tutia , fiind primul scf de stat din regiune care a introdus modificari in sistc mul const itutiona l dupa sfarsitul razboiului. Noul primministru, gen. Petar Zivkovic, a dcvcnit un simplu rcprezentant al regelui (guvernul sau era compus din spccialisti si membri din toatc grupa rilc parlamcntarc importante). Atributiile legislative au fost transferatc rege lui, care a ernis 0 lcge de aparare a statului, in vcdcrea evitarii haosului. S-a avut in vedcrc, in primul rand, lnasprirca masurilor anticom unistc, dar ~i intcrziceree partidelor cu car acter regional. Pentru a functiona legal, part idcle politice trcbuiau sa obtin a autorizatic. $-a creat 0 noua organizare administrativa, in afara rcgi unilor istoricc. Astfcl teritoriul Iugos laviei (numele oficial al sta tului din acest moment) a fost Impartit in noua banovia, conduse de un ban (dcnumire adoptati'i din respect pcntru traditia croata), numit 31 Succesorul lui Stjcpan Redic la conduccrea HSS a fost Vladko Macek, care a mcntinur pana la suspcndarea Constitutiei (septembrie 1931) un ton moderat. insa dupa accca s-a radicalizat, dcoarece Skupstina fiind suspendate, croarii nu mal avcau unde sa.~i prezintc oficial ccrerile. in 1939 (cu putin lnamtca aracarii Pclcniei) , Vladko Macek a fost chemat la masa negocicrilor, scrnnand un acord cu guvcmul prin care se recunostce auronc mia Croatiei.

161

de rcge. in general, opinia publica a acceptat aceste masuri, spcrand rcstabilirea ordini. Dar miscarea separatism croata a considerat legislatia drept 0 noua masura centralists sarba, deoareec sc adoptasc numele de Jugoslavia, dar $i pcntru ca regele numca guvernatori din anturaju l proprfu" . .Bo lutia'' gandita de regclc Alcxandru Hpcntru instabilitatea politica a fast limitarea unor drcpturi democratice, prin adoptarea unei noi Constitutii (septembric 1931). Aparent a fost pastrat sistemul parlamentar, Insa alegerile nu mai erau democratice. Senatul, devenea cxprcsic a vointci rcgelui (el numea membrii acestuia). Conform noii constitutii, dcputatii din Skupstina erau alesi indirect, prin vot public al elcctorilor din ccle noua banovia. Alegerea democratica a reprczcntantiler in Skupst ina era inca 0 data limitate prin principiul "listelor nationalc", aprobate de autoritati. Aproximativ 1/3 din cctateni nu aveau dreptul sa votczc, prin diverse restrictii. Radicalismul autonomistilor s-a accentuat, iar 1a 9 octombrie 1934, la Marseille, Alexandru I a fost asasinat de 0 echipa de extremisti croati (ei prcgatcau atcntatul inca din deeembrie 1933). Printul regent Paul a perpctuat rcgimului autoritar si chiar a avut tentative de largirc a atributiilor. Acestea nu au fost aceeptate de guvern, de teama unor noi rcvoltc" . Miscarea nationalist-extremista cea mai importanta din Jugoslavia a fast gruparea Ustasa , aparuta in randul radicalilor croati. Precursorii miscarii au fost cftteva grupuri de ofitcri croati, care nu au acccptat scpararca de Austro-Ungaria si care dupa 1918 s-au stabilit la Vicna si Budapcsta. Ei erau reprezentanti ai burgheziei conscrvatoarc, ncfiind in anii 1920 0 forta revolutionara. Aceste grupuri au facilitat primele contacte dintre Ante Pavelic (seful Ustasa) si fascistii italicni. Ustasa a fast fondata in 1930, eu statut de organizatic secreta, JJ

Pavlowitch, Stcvan K., op. cit., p. 259-260.

3~ Ibidem, p. 260-263.

162

avan d scopuri ultranationaliste si revol utionar-teroriste. Datorita caracte rului revolutionar, rniscarca a rcfuzat, in toata perioada de existenta, co laborarea cu fortclc politicc traditionale. Principalul punct programatic a fast separatismul, dar tara sa intreprinda actiuni de anvcrgura. Din accst punct de ved ere, Ustasa a fost singura miscarc nationa list extremists din rcgiune care a militat pcnt ru co nstit uirca unui stat national. Organizatia a propus un program socia l de tip colcctivist, idcali zand conceptul de familic cxtinsit, de lip patriarhal - zadruga. [n tr-un viitor stat croat, pamdntu l urma sa fie dctinut de zadruga, tara ca cincva sa-l poata stapani ind ividual. Alaturi de accst principiu conservalor de proprietatc, celelalte doua clemente identitarc ale statului independent pe carc-I planificau au fost "combaterea sarbului'' ~ i catolicismul. Existenta sarbu lui in ideologia nationa list-extremis ta croata a fost analoaga cxist entci cvrculu i pcntru national-socialisti. Fara opo zitia fata de ssrbi, mis carc nu-si putea justifica existcnta, ~ i astfcl a promovat un sovinism foarte ag resiv. Stab ilirea identitara a catolicismului venea in eompletarea ideologiei sovi ne, dcoarece de limitarea etnica dintre sarbi si croati a fost facuta conform apartcncntei religioase. Baza sociala a miscarii Ustasa este greu dc ideotificat, deoarccc HSS reusise si ea sa cbtina suportul burghczic i (ca re dczaproba in buna masura idci le nati ona list-extrcmi ste) . Dc altfcl, nici asupra apart cncntci ideolo gicc nu se pot face aprecicri concrete, dcoarecc programul mis carii a fast mai degreba scparatist-so vin decat fascist, in sensul dat in anii

1930 tcrmenului'",

Polonia Polonia fuses e unul dintre cele mai importante state ale Europ ei in pcri oada medie vala, insa la sfarsitul seco lulu i a1 3S Trifkovic, Srdja n, loe. cit., p. 363-368.

163

XV JI-Iea a fost tmpartita intrc Rusia, Imperiul Habsburgie si Prusia . in secolul al XfXvlca, polonezii au avut 0 cmigratic active in Occident si SUA, care milita pentru rcfaccrca tarii. Dupa sfarsitul primulu i razboi mondial, noul stat parca sa fie eel mai putcrnic din zona central-europeana, insa s-a con fruntat cu numeroase probleme politico-economicc. Primul "test" a fost razboi ul cu Rusia Soviet ica din 19l 9-1920, inchciat indccis, lara schimba ri de granite. Pe Hingii vccinatatea .pcriculoasa" a URSS~uluiJ6, asupra polonczilor mai apasa si presiunea ger mane, mai ales dupa vcnirca national-socialistilo r la guvcmare (februarie 1933). Person alitatca care a domin at politica intcma a Poloniei in perioada intcrbc lica a fost gcneralul (devenit apoi marcsal) Josef Pitsudski, crou al razboiului. La 14 noiembrie 1918 a primit pute ri dcplinc din partca Consiliului de Regents (instituna cc guvcmasc tara in perioada conflagratiei mondiale), care a dcmisionat. Dicta convocate la 20 februarie 1919 l-a numit ,$f al statului", avand dreptul de a numi guvemul, care se afla In raporturi destuI de vagi cu Parlamentul. in general, JOsef Pilsudski a promovat personalitaplc apropiatc lui, cu origini in cercuri le social-de mocrate in care activasc ante rior conflagrapei mondiale. Razboiul cu Rusia Sovictica ( 1919~ 1920) a intari t pozitia lui Josef Pilsudski, care a intrat mitologic in constiinta po1onezilor. Acosta putea face apcl in orice moment la popul aritatea sa pcntru a sc impune. Constitutia din 1921 ~i alegcr ilc parlamentare din 1922, castigate de dreapta popula ra (Asociatia Crestina a Unitati i Nationale - Chrzescijanski Zwiqzek Jednosci Narodowej, prescurtat Chjena: nationalisti dcmocrat i, dcmocrati cresti ni ~i crestini popular i) l-au determinat pe Josef Pilsudski sa permit a largirca dcmocratici. in cali36 i n Polonia, extremismul de stsnga nu a avut multc ,,~ansc", fiind atcnt - monitorizat de autoritati. A existar un Partid Comunist din Polonia [Komunistyczna Ponto Polski, KPP), lnsa a ocupat 0 pozitie marginalii pe sccna politic1i, multi conducatori ai sai domiciliind in URSS.

164

tate de inspecto r general al armatei servea guvernul, pe ca re de fapt il domina . insa gruparile de drcapta doreau controlul vietii politicc, moment in care au intrat in conflict cu maresalul. Conform Constitutici, ..seful statului'' trebuia ales de Sejm (Adunarca Dcp utatilor) si Scnat. Dreapta, dcsi controla lcgislativul , a fost irnpiedicata din nou sa acceada la putcrc, fiind ales prescdintc al statului Gabriel Narutowicz (prieten al lui Josef Pilsuds ki, sustinut de stanga parlamentara ~i de minoritati lc nationale). La doua zilc dupa clcctie, Gabriel Narutowicz a fost asasinat de un extremist. Dupa aeeea a fost din nou promovat un om al stflngii, Stanislaw Wojciechowski. Conflictul lui Josef Pitsudski cu drcapta nu a fast castigat nici pe teren economic (nu numai al lcgitimitatii), dcoarece Polonia trecea printr-o criza cco nomica acuta. Dcsi dreapta dctinca majoritatca in Sejm , doar alianta cu Partidul Tiiriinesc Polonez (Po/she Stronnictwo Ludowe .Ptosr', PSL .Piast") din 17 mai 1923 i-a asigurat chemarea la guvemare, prilej cu care Josef Pilsudski s-a rctras din Armata ~i din viata politica". Instaurarca unui regim autoritar in Polonia, care avca des tule premise, a fost intarziata in 1923. Dreptei democratiee i s-a acorda t sansa sa ofere rczolva re problemelor poloneze. Prabuslrea sistemulu i protejal de Josef Pilsudski a avut in principal cauze cconomice. Noul prim-ministru , Wladyslaw Grabski, a cerut puteri financiare dcplinc in 1923 ~ i a reusit sa redrcsczc cconomia. rnsa in 1924 Sejm-ul a rcfuzat sa-i prclungeasca aceste puteri depline, ceca ce a dus la crcstcrca somajului. Intrucat cconomia polo ncza era legata de cea gcrmana, in 1925 prohibirca ciirbunelui polonez de catre guvemul de la Berlin a provocat 0 grava criza financiarii. La inceputul anului 1926, ciiderea zlotului a detcrminat discutii in rindul dreptei si stangii parlamentare, fiind prezcntatc cdteva planuri de redresare". 31

".The Cambridge History of Poland, Cambridge, Cambridge

University Press, 195I, p. 570-5 77. J8 Ibidem, p. 58 1-583.

165

in anii 1920, Polonia a fa st singura tara din regiu ne in care cauza principals a instabilitatii era situatia economics. La II mai 1926, Josef Pitsudski a dccis sa intcrvina ~ i a pub licat un articol in care critica guvcrn ul. Sustinatorii siii din Armata ~ i din elita urbana au initiat dcmonstratii, dar guvemul s-a decis sa rcziste in faja m iscarii mare salului, care dorca evident sa instal eze un regim ....utoritar. Josef Pitsudski i-a avut de partea sa pc socialisti, pe muneitori , dar mai ale s Armata. Conflictele de strada au durat patru rile, timp in care se pregatise un mars impotri va Varsovici. Pe 14 mai, guvemul si prcsedintclc Stani slaw Wojciechowski au dcmi sio nat. Josef Pilsudski a format un guvem sub cond ucerea unui apropiat, Kazimierz Bartel, in a carei compon cnta au intrat suporteri ai sai, oficiali ai statu lui si expcrti. A fost convocate Adunarea Nationala pentru 3 1 mai, care a confirmat rcgimul auto ritar. Jos ef Pilsud ski a refuzat demnitatea de prcscdintc, pc care i-a acordat-o unui pricten apropiat , Ignaey Moscicki . Nu a dcvc nit nici prim-ministru, iar, din postu ra de mini stru de raz boi, dom ina guvemul. Partidelc nu au fost desfiintat e, dar si-a u pierdut puterea. Noul rcgim autoritar a fost validat de consensul general, atat partidelc, dit ~i clitcle politi ce acceptandu-l.". Pcntru ineeput, regi mul a fost sustinut de un Bloc al Par tidclor Parlamentare (Blok Bezpartyjny Wspolpracy z Rzqdem, BBWR), iar, prin intimidarea politics a opozitiei ~i manipularea alegerilor, si-a sporit putcrea. Deoarece Pitsudski primise in totalitate sprijinul elitelor si al pcpulatiei, la inceputul anilo r 1930 era decis sa lichideze putcrea par lamcntara a partidelor. Contestarea dictaturii personale a fost initiata de fostii aliati de stanga (scptc mbrie 1930), cand presedintclc Sejm-ului a refu zat sa dcschida sesiunea legis lativului, sub pretextul eii in salii se aflau ofiteri inarmati. Razvratitii au fost arestati ~i inchisi in fortarea ta Brcst-Litovsk, dupa care a urmat un lung proccs. Din acel moment, militarii au fast promovati cu precadere in 39

166

Ibidem, p. 587-588.

administratia statului, ocupand post uri importante in guvem: col. Josef Beck (Exteme), col. Walery Slawek (prim-ministru ~i sef al BBWR). Cu timpu l, Blocul Partidelor Parlamentare a fost inlocuit cu un organ ism fidel in totalitatc rcgimului, Tabara Unificarii Nationale (Ob6z Zjednozczenia Narodowego, OZON), condus de col. Adam Koc. Josef Piisudski a mentinut in contin uare controlul discret, fiind inspector general al Ar46 matei ~i ministru de razboi . Sub acest regim, Polonia a reusit sa se redrescze economic, iar stabilitatca nu i-a fost afectata de miscari ale minoritatilor nationale. Pe fondul unui val de modificari constitutionalc in Europa Centrala ~i de Est, Inccpand cu 1933, colaboratorii lui Josef Pitsudski au propus modificarca Constitutici. Proiectul era exprcsia a ceea ce crcdea maresalul ea era bine pcntru Polonia'" . In mod oficial a fost adoptara la 23 martie 1935, iusa fuscse prczcntata ~i Sejm-ului cu un an Inainte, moment in care opozitia a parasit lucrarile. In acel moment, opozitia nu mai era la fel de putemica, incat sa poata detennina 0 criza ca aeeea din 1930, guvemul fiind sustinut de formapunca apolitica OZON. In noua lege fundamentala rclatiile de puterc crau inspirate de Constitutia SUA, dar cu modificari esentialc privind reprezentativitatea. Pcntru pr ima data, Josef Pitsudski devenea presedinte (oficial era ales de Senat ~i Sejm), insa relatia sa eu eelelalte pute ri in stat era destul de neclara. Doar 2/3 din membrii foruri lor legislative erau alesi, restul fiind numiti de presedinte. Conform Consti tutici, scful executivului era prcscdintclc, care numca prim-ministrul, putea dizclva Pariamcntul, avca drcpt de initiativa legislative in lipsa accstuia etc. In timpul scsiuni i parlamentare, legislativul nu putca adopta dccizii tara aprobarea prcsedintclui. Era seful Armatei si putea semna tratate tara consu ltari prealabile. Odata 40 Davies, Norman, Histoire de /a Potogne. fl., Fayard, 1986, p.149- 150. 41 ***The Cambridge History ofPoland, p. 613.

167

ales, prescdintele era Inlocuibi l si nu raspundea in fata altui organism adm inistrativ timp de sapte ani". Cand a fost adoptata Constitutia, Josef Pilsudski avea 77 de ani si era bolnav de cancer. Dupa moartca sa (12.051935), continuitatca regimu lui autoritar a fost asigurata de "guvemul de colonei", condus de generalul Slawaj Skladowski. Mas unlc autoritarc au fost Inasprite dupe criza cchoslovaca din 1938, cand OZON a fost incurajata sa accentuezc discursul sovin si antisemiftJ . in conditiilc in care fortele constitutionalc promovau un regim autoritar, miscarilc nationalist-extremistc au putut cu greu sa-si face lac pc sccna politica. Acestea au avut 0 influenta marg inala printre polonezi. Au ex istat catcva gru pari radicalc si printre minoritatile nationale, insa nu au avut potcntial sa dcstabilizezc statul. Cca mai importanta gruparc natio nalist-extrcmista a polon czilor a fost Tabara Marii Polo nii (Oboz Wielkiej Polski, OWP), cunoscuta ~i sub numele de Endecja (Narodowa Demokracja - .Dcmocratia Nationals"). Gruparea a fost fondata in 1926, impo rtanta ei fiind constituita de faptu l ea a dczvoltat 0 miscarc mai importanta dedit partidul" (fenomen intfi lnit freevent in tari le din reg iune). in 1933, in contextul uno r revolte tarane~ti ~i a dcc lansarii miscarii separatiste ucrainene, OW P a fost desfiintata, moment in care apare opo zitia nationalista'". Tot printre polonezi a mai activat si orga nizat ia fascista Falanga, dar impo rtanta ei a fost minima". Nati onalistii extremisti germani s-au organizat in gruparca parlamcntara Jungdeutsche Partei, dar lara sa constituie vreun pcricol pentru ord inea consrituuonala". .: Ibidem, p. 613-614. 43

Davies,Norman, op. cit., p. 151-152. 155. 149-150. [57. [56.

Ibidem , p. 4S Ibidem. p. 46 Ibidem, p. 41 Ibidem , p. 44

168

Ungarta

Dupa Confcrinta de Pace de la Paris, Ungaria a devenit eel ma i ncrnultumit stat din Europa Ccntrala in ceca ce privea noilc granite ale rcgiunii. Elitele considerau ca in unna Tratatului de Trianon (4 iunic 1920) magh iarii picrd uscra 66% din teritoriu, 60% din populatic, iar 3.000.000 maghiari sc .xtcznationalizasera?". Criza interne a izbue nit inca de la tcnninarca razboiului. Guvemul social-democrat, condus de Mihaly Karlolyi, a lncercat initial sa cvitc scpararca natiunilor de stat, in toamna anului 19 1849. Nee re usit, iar in Budapesta s-a

dcclansat insurectia comunistfi. Cu toate ca lidcrul comunistilor, ziaristul Bela Ku n, fusese arestat in timpul accstcia din cauza organizarii dczo rdinilor din Capitala, a fost cooptat intr-un guvem social-democrat, pe care de fapt l-a domi nat. Obtinand incredere, deoarece promitca orice oricui (in Budapcsta se adunasera toti fostii functionari regali, care traiau Intr-o cumplita mizerie) si justificand demagogic iminentul ajutor al Armatei Rosii, a inceput sa rcformeze statui dupa model sovictic. Au fast nationalizate intrcprinderile industrialc, s-a proc1amat ziua de munca de opt arc si au fast infiintate tribunale revol utionare. Antanta fiind tngrijorata de potentialul comunist din Europa Centrale pe care il putca aduce acest reg im, a impu temicit Armata romana sa ocupc Budapesta (august 19 19). Revolutia comunista organizata de Bela Kun nu a avut sorti de izbandaso, dcoarece nu a primit sprijinul populatici, 48 Barkey, Karen, .jcegociated Path to Nationalhood: A Comparison of Hungary and Romania in the Early Twentieth Century". in East European Politics and Societies, an XIV, nr. 3, septcrnbrie 2000, p. 518. 49 Campton, R.J., op. cu., p. 78-80 . sc Bela Kun s-a refugiat in URSS, imprcuna cu toata conducerea comunistilor maghiari. EI s-a regasit printrc milioanele de victimc ale "Marii

169

nemultumita de ncrespectarca programului soc ial ~i revizionist promis". in tot acest timp, la Szeged, un grup de reprezentanti ai c1asei mijlocii (condus de Gyu la Gombos), sprijinit de un alt grup de ofit cri (condus de amira lul Mikl6 s Horthy), au cons tituit un centru concurcnt de putere. Cultura lor politica a sufcrit o tran sformarc pe fondul perico lului comun ist: dcsi au ramas in practice libcrali, au adoptat limbaj ul contrarevojupci". Aces t grup a lnfaptuit ,.a treia rcvolutic", in noiembrie 1919, organizand 0 rcpre siunc asp ra lmpotri va .Budapcstci pacatoase", in decursul careia au cazut victimc comunistii, dar ~i evreii" (grup to lerat pana atunci in UngariaS4 . ) Din ac cl moment, in Europa Cent rala si de Est apare mitu l evrc ului bolsevizat, care doreste sa instaureze comunismu l pri ntr-o rcvo lujie de stanga. Ungaria a fast prima lara din rcgiunc care a introdus un regim de drcapta" , pc fondul peri colului co munist. Dupa sem-

Terori" stalinisre, murind in Gulag prin 1941. Miscarca eo munistii ungarii a fest supuss unei aprige reprcsiuni, in care condamnarea la moa rte prin spanzuratoare. in urma unu i prcces sumar, a fost modalitatea de pedepsire a majorililii lidcrilor revolutie i bolsevice. A~ numita "Teroare Alba" a fost sistalli numai in momentul in care Antan ta a solicuat noului guvern oprirea violcntclcr, spre a nu crea 0 stare ~i mai tcnstoneu. Din acel moment, oricc tcntariva de lovuura de stat comunista a incetat, iar partidul comunist a functionat in Hcgatuarc pana in 1945. 51 Camp ton, R.I., op. cit., p. 81 -82. 51 Barkey, Karen, loco cit., p. 521 . 5J Dcak, Istvan, "Ungaria", in Roggcr, Hans. ccord., Weber, Eugen, coord., Dreapta europeana. Profil istoric, Bucuresti, Ed. Minerva, 1995, p. 284. 54 Egrcssy, Gergely, ..A Statist ical Overview of the Hungarian Numerus Clausus Law of 1920 - A Historical Neccsiry or the First Step Toward thc Holocaust?", in East European Quarterly. an XXX IV, nr. 4, ianuarie

200I,,r 448. Pentru cii Ungarie i i s-a intcrzis de cnre Antanu sa conserve monarhia, noul regim ccntrarevcluticnar a adoptat 0 solutie de compromis, prin proclamarea de carre Parlament a regatului, la 1 marne 1920, sub conduccrea regentului Horthy de Nagybanya. Monarhia f'licca parte din idenritatea sratului maghiar si ca re nu putea renuma la aceasu folTI'lii de guvernama nt. Prin imrcduccrca tirularurii de NagyWmya (de Baia Mare) regcntului, se afinn a oficia l natura iredcntista a regimului de la Budapesta.

170

narca Tra tatului de la Trianon (iulie 1920), orice tcntativa de conc iliere cu vecinii a fost respinsa, iar guvernarea s-a legitimat in jurul lozincii Nem, Nem , Soha ("Nu, nu, niciodata") cu referire la acceptarea tcrmenilor tratatului'". Ircdentismul a fost proclamat dcctrina de stat, astfe1 di in scolilc din Ungar ia elcvii depuneau j urarnantul: "Cre d in Dumnezeu; cred Intr-o singura tara mama; cred intr-c singura justitie crcrna adeva rata; cred in rcunificarea Unganei':". Statu i maghiar de la Trianon, datorita limita rii fronticrclor la granitc le etnice, a fost scut it de orice fel de complicatii provocate de minoritatile nationalc'". Dupf csccul regimului part idelor populare", noul guvern Istvan Bcthlc n (iunie 192 1) a instaurat 0 guvernare bazata pe sprijinul aristocratiei ~i burghezie i. Pc plan extern, a initiat negocie ri cu Antanta, obtinand 0 serie de Imprumuturi'". in 1932, la eonducerea guvernu lui a venit Gyula Gombos, fost lidcr al contrarcvolutiei din 1919, care i~i sustinea ideilc numai prin demagogie. El a impus statului 0 guvernar e mult mai autoritara, iar pentru prima data a fost introdusa 0 forma de cenzurji a presei. Pentru a asigura linistea intema, guve rnul a platit ee1c mai populare eotidienc ca sa-I sustina politica, in timp ce la nivelul administratiei si Arma tei au fost inlocuiti functionarii opozanti eu unii fideli. Dupa moartea prim-ministru1ui (1936), guvemarea autoritara a fost asigurata de un front care avea in components part ide de dreapta si populare, ce sustineau in continuare contrarcvolutia. Persistcnta regimului a fost garantata de adeziunea regen-

Deak, Istvan, loc. cit., p. 285. Barkey, Karen, loco cit.,p. 518. S8 lbidem,p. 517. 5~ in ianuarie 1920, regimul ccntrarcvolutionar a organizat alegeri parlamentare, castigate de gruparile popularc: - Partidului Micilor Agrarieni, Uniunea National-Cresting ~ i Partidului National-Democrat. lnsa solujiile democratc propuse de aceste partide nu au reusit sii rezolve potentialul de rcvolutic a stangii in Ungaria, flind nevoite sa lase locul fortclor radicale. 60 Dcak. Istvan, lococit., p. 288-289. 56

57

171

tului Miklos Horthy la regimul conservator, amiralul primind puteri sporite. Era comandantul suprcm at Annatci, avea dreptul sa convoace, sa suprime sau sa dizo1ve Parlamentul (Orszaggy u/es). Desi nu avca drept de veto, putca initia legi. De asemenea, avea dreptul sa retumczc de doua ori 0 lege Orszaggyu/es-ului. In mod oficial, persoana lui Miklos Horthy era inviolabila, iar din 1937 nu mai era ob1igat sa depuna un raport de activitate in Iata Iegislativului. in perioada intcrbelid, rcgcnta reprezentata de Miklos Horthy a fost factor de stabilitatc pentru Ungaria, iar persoana regentului s-a bucurat de 0 popularitatc rcala61. Organizatiile nationalist-cxtrcmiste din Ungaria au aparut in timpul marii crize economice. Prima miscare, Partidul National-Socialist al Muncitorilor Unguri (dc importanta sccundara] a mobilizat proletariatul agrar pauper de pc marilc domenii din cstul tarii. La 1 mai 1936, Zolran Boszomeny, liderul miscarii, a organizat 0 rascoala Impotriva .Budapestei pacatoase", A fast imcdiat rcprimata de jandanni, iar in cele din urma participantii au fast achitati, deoarece s-a constat ca nu erau decat tarani foartc saraci, care au recurs la acest gest din disperarc'". Idcologia national-socialism a avut in anii 1930 mai multe expresii politicc. La 16 iulie 1932, un deputat independent a anuntat in timpul unci sedinte din Orszaggyules fondarea Partidului National-Socialist a1 Teranilor si Muncitorilor. Cclc trei punete doctrinare prevedeau rcvizuirca frontierelor, .valorlzarea" persoanelor care faccau dovada originii lor turanice ~i condamnarea la munca silnica a coruptilor ~ i delapidatorilor. Au fast adoptate ca simboluri camasa bruna ~i zvastiea. Dupa interziecrea acestor Inscmne, in 1933, fiind simboluri ale altui stat, au fast introdusc ca emblemc ale partidului camasile verzi ~i nyilaskereszt (crucea ell sagcti). Din acest moment s-a de61

62

172

Ibidem. p. 287. Deak, Istvan. loc. cit.• p. 294·296.

clansat 0 miscare a "C rucii cu Sagen", dupa care au aparut zeci de miscar i national-socialistc, iar teoria turanicii a fost cxtinsf si la cea artana". Dintre liderii miscarii "Crucea cu Sagcti", eel mai rcprczentativ a fast maiorul Ferenc Szalasi. Dupa ce a dcmisio nat din StatuI Major General (martie 1935), deoarece nu i se acceptase .Planul pentru edificarea statului ungar", a infiintat Partidul Vointci Nationale. Datorita agitatii lor nationaliste cxtrcmistc a fost arestat la 16 aprilie 1937, moment in care a intrat in atcnti a opinie i publice. in timpul procesului si-a popularizat discursu l antisemit, dar si propun crile sale de reforma socials. Dupa achitare, a vizitat Germania, iar la Intoarcere a schimbat denumirea formatiunii politice in Partidul Crueii cu Sageu - Miscarea Ungarista'". Programul sau national promova 0 Ungarie Mare, in care natiunile ar fi avut autonomic ~i in care armata ungara trebuia sa aiba un rol conducator in stat, garanta nd unitatea. Relatiile sociale si economia urmau sa fie coordonate de un Consiliu General al Corporatiilor. Cu toate ca Ferenc Szalas i declara ca este .sasemit", atcntiona in discursurile sale pc cvrei ca trebuie sa-si gaseasca 0 alta tara. Numarul membrilor Partidului Crucii cu Sageti nu se poate estima, datorita dcsclor suspendari. Partidul a fost condus de tanar ul ziarist Kalman Hubay (care a fost constient de rolul sau deeorativ), iar Ferenc Szalasi a ramas liderul spiritual al miscar ii (mult mai importanta decat partid ut)". Contrar propagandei oficiale, Ferenc Szalas i nu a beneficiat de sustinc rca Germanici, care a preferat eolaborarea ccrcurilor guvemamcntale (Miklos Horthy). Popularitatea si-a asigurat-o prin refuzul de a face conccsi i la chcstiun i de principiu". Ibidem, p. 296-297. Ibidem, p. 298-299. ~5 Ibidem, p. 301-303. 66 Ibidem, p. 297. 6)

601

173

in 1937, Ferenc Szalasi i-a eerut regentului perrnisiunea de a organiza un puci care sa-l promoveze prim-ministru, dar a fost refuzat. Dupe un an, circulau zvonuri ca dreapta ar organiza 0 lovitura de stat, iar temcrilc au fost Intarite de victoria din alegerilc locale a Partidul ui Crucii cu Saget i (s-a aflat in competitie cu rcprczentantii guvernului) . Ulterior acestora, guvem ul a intcrzis functionarilor public i sa faca parte din partidclc politicc (mai 1938). Ferenc Szalasi a fost arcstat, judecat pentru actiuni subversive si condamnat la trei ani de lnchisoareo in ciuda masurilor rcprcsivc, Partidul Cruc ii cu Sageti a obtinut 31 locur i in Orszaggyules la alegerile din mai 1939. Partidul a fost principala f011a de opozitic din timpul razbo iului si s-a angajat in apararea interesclor clasclor de jos'". Baza socia ls a Partidului Crucii cu Sagct i au fost muncitori i necalificati, somcrii si micii mestesugari si calfele lor. Muncitorimea calificata s-a lndreptat sprc socia l-democrati, ca si in celela lte state din regiunc". Miscarilc nationalist-cxtrcmistc analizate mai sus au aparut, in general, independent de altc structuri straine. 0 parte dintrc aceste a s-au revcndicat de la cure ntele nationaliste antebclicc, pcrfectionandu-lc discursulla realitatilc perioadci interbelice. A doua categor ic de miscari, autodenumitc fascistc sau national-socialistc, s-au marg init la imitari onomastice, adaptend structurile din Italia ~i Germania la rcalitatile nationale. Datorita faptului ca fascistii au cuccrit putcrca in stat inca din 1922, idcologia acestora, organizarca partidu lui si a unita tilor paramilitarc au oferit model pcntru majoritatea miscarilor similarc. Cu toate ca in perioada interbelicil Italia si German ia au fost acuzate de guvemelc Europei Centrale ~i de Est ca i-au organizat si finantat pc natio nalistii cxtrcmisti, nu s-a putut 67 68

174

Ibidem, p. 300. Ibidem, p. 304.

dovcdi di accste state au deschis filiale ale partidclor lor unice" (cu cxccptia Cchoslovaci ci). Colabo rarea interrcgionala a miscari lor nationalist-extremiste nu a fost posibi la, in primul rand din motive legate de programul individual al acestora. Cele carc-si propuncau retrasarea frontierelor au fost inchi state in accstc principii revizioniste. Ele au intrau in conflict ideologic cu miscarilc din tarile vccinc , care chiar daca nu contcstau fronticrele, nu puteau accepta reducerea teritoriu lui national. Miscarile care propuneau ..rcnastcrea najionala" s-au limitat la problemele de organizare nationa la, rara a sc interesa de altc colaborari exteme. Peste toate aceste aspecte, interventia statu lui nationa l in eontrolarca cxpansiunii dreptei a .xompromis" rclatiilc dintre nationa listii cxtrc rnisti. Nici tari1e aliate German iei in al Doilca Razboi Mondial n-au avut politici filogerrnane in perioada interbeli ca. Abia la sfllrsitul anilor 1930 s-a realizat 0 apropiere in acest sens, influcntat ii de cvolutia politicii continentu lui, care arata ca Franta nu mai putea da garantii de sec uritate slatelor central si est europe ne. Bulgaria nu a fost angajata fata de 0 marc putere pana in septembrie 1939. Cand a izbucnit razboiul ui, la conducerca guvemului de la Sofia a venit savantul filoge rrnan Boris Filov, care a impus Bulgariei un discurs revizionist, progcrman. Orientarea Ungariei spre Gennania a fost favorizata cxclusiv de criza economics, in spcranta revitalizarii agric ulturii si dczvoltarii industriei alimentare. insa spre siarsitul anilor '3 0 au inceput ~ i contaete politice insemnatc, Germania sugcrdndu-i regimului Horth y ca-i accepta prctentiile teritoriale in Europa Central e. Jugoslavia, stat vizat de revizio" in limpu l celui de-a! Doilea Razboi Mondial, relariile rniscarilor naponalist-extrcmiste eu Gennania au fast influentate de particularitatile flccarei lari ocupate I aliatc. Nazi$ti i au dus 0 polirica pragmatica, preferand in general sa cotaborcze cu pohticiemi cu ex.pericnlli (cu noscuti de populatic) sau cu militarii de cariera, dccat ell tincrii extre misri, avizi de putcrc $i d ispusi la gestu ri tcribiliste.

175

nismul italo-ungar, a fost nevoita sa lase la 0 parte interesele .strategice'' in fata crizci economice. Deoarece in perioada critica a Marii Crizc dinarul s-a dcpreciat cu 22% (1932), guvemul de la Belgrad a initiat lcgaturi economice cu Italia si Gennania, care Insa nu au fost dublate de uncle politice. Mai mult, rcgele Alexandru I a Intarit alianta cu puterile garante. in cele din urma, datorita modificiirii raportului de forte in Europa Centrale si de Est, in ianuarie 1938 prim-ministrul Milan Stojadinovic a plecat la Berlin, unde s-a angajat ca Iugoslavia nu va semna nici un tratat impotriva Gcrmaniei.

Anexa 2

Anexa 3

•

i e-

~

~

~

t

e

Abr evieri CFR - Cai lc Fera te Romano CML - Corp ul Muncitorcsc Legionar CSL - Corpul Studc ntesc Legionar DAN IC - Directia Arhivelor Nationale Istorice Ce ntrale FdC - Pratiil e de Cruce Gestapo - Geheime Staatspolizei, Politia secreta a Gcrmaniei naziste NSDAP - (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei, Partidul National-So cialist al Muncitorilor din Germania ) PCd R - Partidul Comu nist din Romania PNT - Partidul Nationa l Taranesc PNL - Partidu l National Liberal SD - Sicherheusdienst, Scrviciu1 de Securitate al Germaniei naziste SS - SchutzstafJel, Organizatie paramili tara a Partidu lui Nazist ST B - Soc ietat ea de Tramvaie Bucuresti URSS - Uni unea Republicil or Sovietice Socialistc Wehrmacht - Denumirca oficiala a Armatei Gennaniei in pcrioada 1935-194 5 Ane xe BBWR - Blok Bezpartyjny Wsp6lpracy z Rzqdem (Blocul Part idelor Parlamentare, Poloni a) BKP - Bulgarska Komu nist icheska Partija (Partidul Comunist din Bulgaria) BZN S - Bulgarski zemedelski naroden suyuz (Uni unea Populara Agrara din Bu lgar ia) CAU R - Comitati d'azione per l 'universalita di Roma (Comitetul de Actiune pentru Universalitatea Rome i, Ital ia)

181

Chjena - Chrzescijanski Zwiqzek Jednosci Narodowej (Asociatia Crestina a Unitatii Nationalc, Polonia) CSDSD - Ceskosioven sksa socialne demokratikil strana delnicka (Partidul Social-Democrat Cchoslovac) CSL - Ceskosio venska strana lido va (Partidului Poporului din Cchoslovacia) DCVP - Deutsche Christlichsoziaie Voikspartei (Partidul Social-Crcstin Gcnnan, Cchoslovacia) DNP - De utsche Nationalpartei (Partidul National German, Cehoslovacia) -DNSAP - Deutsche Nationaisozialistische Arbeiter partei (Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani, Ceho slovacia) HSL'S - Hlinko va Slovensksa L 'udova strana (Partidul Siovac al Poporului) HSP - Hrvatska stranka prava (Partidul Drcptur ilor, formatiunc politica a croat ilor in Austro -Ungaria) HSS - Hrvatska seljacka stranka (Partidul Tiirancsc Croat) KPP - Komunistycsna Partia Polski (Partidul Comunist din Polonia) KSC - Komunisticka Strana Ceskosiovenska (Partidul Comunist din Cehoslovacia) NO P - Narodni obec Fasisticka (Part idul Fascist, Polonia) NS DAP - N ationaisozialistiche Deutsche Arbeiter Partei (Partidul National-Socialist al Muncitorilor din Ger mania) NSZ - Naroden Sajuz Zveno (Liga Poporului .Zveno", Bulgaria) OWP - Oboz Wielkiej Polski (Tabara Marii Polonii) OZO N - Ob6z Zjednozceenia Narodowego (Tabara Unificdrii Nationale , Polonia) Petka - "Comitetu l ee lor cinci'fcoalitia de guvemare din Cchos lovacia in pcrioada intcrbclica) PSL .Piast" - Polskie Stronn ictwo Ludowe .Piast' (Partidul T itrancsc Poloncz) 182

Sd P - Sudetendeutsche Partei (Parti dul German Sud et, Cehoslovac ia) SDS - Srpska Demokratska Stranka (Partidul Democrat Sarbesc) SHF - Sudetendeutsche Hetmau front (Frontu l de Lup ta Sudet, Cehoslo vacia) SRS - Srpska radikalna stranka (Partidul Radical Sarbesc} SUA - Statele Unite ale Ame ricii URSS - Uniunea Republicilor Sovietice Soc ialistc VMRO - Vnalresna makedonska revolucionema organizacija (Organizatia Intcma Rc volutionara Macedoncana, Bul garia)

Bibliografie

A. Documente A.I . lnedi te 1. Arhiva Serviciului Roman de Informatii, Fond ..B", dosar nr. 382/5222. 2. Directia Arhivelor Nationale lstoricc Centrale , Fond Presed intia Consiliului de Minis tri, dosar nr. 91/1942. 3. Directia Arhive lor Naticnale Istor ice Centra le, Fond Dlrecpa Generalii a Poliriei, dosar nr. 88/1939, dosar nr. 45/ 1940, dosar nr. 15211940, dosar nr. 22011940, dosar nr. 25211940, dosar nr. 25811940, dosar nr. 26211940, dosar nr. 263/1940, dosar nr. 1/1941 , dosar nr. 21194 1, dosar nr. 311941, dosar nr. 13/194 1, dosar nr. 15/1941 . dosar nr. 16/1941 , dosar nr. 17/1941 , dosar llC. 18/194 1, dosar nr. 2011941, dosar nr. 30/ 194 1, dosar nr. 203/1941 , dosar nr. 224/1941 , dosar nr. 24711 94 1, dosar nr. 253/1941, dosar nr. 32111941, dosar nr. 17/ 1942, dosar nr. 20/1942 , dosar nr. 119/1942 , dosar nr. 19911942, dosar nr. 204/ 1942, dosar nr. 1/ 1943, dosar Dr . 2/1943 , dosar nr. 104/ 1943.

A.2. Editc I. Beldiman, Dana, Dosar Haria Sima (1940-1946), Bucuresti, Editura Evenimentul Romanesc, 2000, 344 p. 2. Trasca, Ottma r, Stan, Ana-Maria, Rebe/iunea tegionorii in arhivele striiine (germane. maghiare. f ranceze). Bucuresti, Editura Albatros, 2002, 480 p.

184

B. Jumale ~i memo rii Chioreanu, Nisto r, Legionarii romd ni 10 Buchenwald, 2006,

(februarie 2006). 2. Ch ioreanu, Nistor, Mormin le vii, Iasi, Institutul Europea n, 1992, 382 p. 3. Dumitrescu-Bcrsa, Ion, Cal troian intra muros. Memorii Iegionare, [Bucuresti], Editura Lucman, [200 2], 464 p. 4. G heorghe, Ion, gen., Un dictator nefericu: Maresalul Antonescu (Calea Raman iei spre statul satelu), Bucuresti, Editu ra Mac hiave lli, 1996,376 p. 5. Gbimbase nu, Nita, Jurnal numai pantru mine, 2006 , (aprHie 2006). 6. lancu, Nicu, Sub steagul lui Codreanu. Momenle din trecutul Iegionar , Madrid, Editura Dacia, 1973, 202 p. 7. Petrascu, Nico lae, Din viata legionarii, Bucuresti. Editura Majadahonda , 1995, 220 p. 8. Sima, Horta, Era iibeniuii: statu! nationa l-Iegionar, vo l. II, Madri d, Editu ra Miscerii Legionare, 1982. 9. Sima , Hcria, Prizonieri ai puterilor Axei , Constanta, Editura Met afo ra, 200 5, 302 p. 10.Sturdza, Jlie-Vlad, Pribeag intr-un seeol nebun. De la Legiunea Arhanghelul Mihail la Legiunea Srriiinii, Bucuresti, Editura vremea , 2002, 160 p. l L'Sturdza, Mihai l, Roman ia si sjar$ilul Europet, Bucuresti, Editura Fronde, Alba Julia, 1994, 328 p. 12. T rifa, vlorel D., Memorii, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2003, 174 p. 13. v alen as, Liviu, Miscarea leg ionarii Intre adeviir # mistificare. Convorbiri cu Mircea Dimilriu, [Timisoara], Editura Marineasa, 2000, 358 p. I.

185

C. Presa Cd. Ziare

I. 2. 3. 4. 5. 6.

Cureruui, iunie 1941. Jumalul National, martie 2005. Jurnalul National, septembrie 2005. Jumalul National, decembrie 2005. Porunca Vremii, septembrie 1940. Universul, iunie 1941.

C.2. Articole din periodice I. "[iu, I1arion, .Relatiile regimului autoritar allui Carol al Il-lea cu opozitia. Studiu de caa: arestarea conducerii Miscdrii Legionare'', in Revista Erasmus, nr. 14/2003-2005, Bucuresti, [f,e.], 2005, p. 105-113.

D. Dictionare ~i enciclopedii I.......The Columbia Encyclopedia, 2003, ( I iunie 2004) . 2. Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church, vol. II, coord. James Hastings, Edinburgh, T.&T. Clark, 1926,724 p.

E. Lucriiri generale ~i speciale I. ......The Cambridge History of Poland, Cambridge, Cambridge University Press, 1951, 168 p. 2. Aradavoaice, Gheorghe, Naghi, Daniel, Nita, Dan, Sfar$itul terorismului, Bucuresti, Editura Antet, 2002. 3. Barkey, Karen, "Negociated Path to Nationalhood: A Comparison of Hungary and Romania in the Early Twentieth Century", in East European Politics and Societies, an XIV, nr. 3, septembrie 2000, p. 497 -531.

186

4. Beldiman, Dana, Armata # M4carea Legionarii (/9 27- /947) , Bucures ti, Instititutu l Natio nal pentru Studiul Totalitari smului, 2002 , 272 p. 5. Berea, Lav inia, Psihologie politico. in divid, lider, multime in regimul comunist, Arad, Editura Concord ia, 2007, 226 p. 6. Campton, R.J., Eastern Europe in the Twentieth Century and after, London/New York , Ro utlege, 1997, 526 p. 7. Capocc ia, Giova nni, " Legislative Responses aga inst Extremism. The «Protectio n of Democ racy» in the First Czechos lovak Republic ( 1920-1938)", in East European Politics and Societies , an XVI, nr . 3, septembr ie 2003 , p.691-738. 8. Davies, Norman. Histoire de la Potogne, f.l., Fayard , 1986, 544 p. 9. Egre ssy, Gergely, ,.A Statistical Overv iew of the Hungarian Numerus Clausus Law of 1920 - A Historical Necesity or the First Step Toward the Holocaust?", in East European Quarterly, an XXXIV, nr. 4, ianu arie 2001, p. 4474 64. 10. Patu, Mihai, Spala jelu, Ion, Garda de Her. Organizatie teroristii de tip fascis t, Bucuresti, Editu ra Politics, 1971,430 p. II. Heinen, Armin, Legiunea " Arhanghelul Mihai/ ". Miscare

socialii ~i organizatie politico. 0 conmbutie la problema foscis mului international, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p. 12. Pa laghita, Ste fan, Garda de Fier spre reinvierea Romdniei, Buenos Aires, Editura autorului, 195 1, 384 p. 13.Pavlowitch, Stevan K., tstoria Balcanilor (1804-/ 945), Iasi, Editura Po lirom, 2002, 352 p. 14. Perculescu, Co nstantin, Mi~carea legionarii. Mit si reaiitate, Bucuresti , Editura No ua Alternative, 1997, 3 18 p. 15.Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, lstoria ronuinilar in seeolul XX (1918-/948), Bucuresti, Editura Paideia, 1999, 486 p. 16. Scurtu, loan, coo rd., Structuri pounce in Europa Centralii $i de Sud-Est (/ 918-2001), vol. I, Bucuresti. Edit ura Fundape i Culturale Romane, 2003, 328 p.

187

17. Scurtu, loan, coord., Structuri potitlce in Europa Centra/a si de Sud-Est (/9/8-2001), vol. I, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Roma ne, 2003, 328 p. 18. Trifkovic, Srdjan, "T he First Yugoslavia and Origins of Croatian Separatism", in East European Quarterly, an XXVI, 1lI. 3, septembrie 1992, p. 345·37 0. 19. Weber, Eugen, coord., Dreapta europeanii. Profit istortc, Bucuresti, Editura Minerva, 1995,476 p. 20. Zamfirescu, Dragos. Legiunea Arhanghe/u/ Mihai/ de /a mit /a realuate, Bucuresti, Editura Bncicloped ica, 1997, 456 p.

Cuprins Introd ueere

5

I. Guvernu! national-legionar 1. 1. Portofolii legionare 1.2. Lupta pentru putere eu Ion Antoneseu 1.3 . Abuzuri ale lcgionarilor 1.3 .1. Politia legionara 1.3 .2. Abuzuri tn administratic 1.3 .3. Razbunari personate : . ~_ 4 Masuri antievrciest i 1.3.::. "I rcspotismulvlui Haria Sima

11 13 16 18 18 22 24 25 26

2. .Rebeliunca legionara"

30 31 31 34 36 38 38 39 43 44 44 46 49

2.1. Evenimentele din 21·23 ian uarie 1941 2.1.1 . Rupcrea relet iilor eu Ion Antoneseu 2. 1.2. Os tilitatile 2.1 .3 . .Regimul Antoncseu" 2.2. •.Exilul" liderilor in Germania 2.2.1 . •.Rebeli i'' sub protectie nazista 2.2.2. Refugiul 2.2.3. Cazarea .exilatilor" in Germania 2.3 . .Procescle rebeliunii 2.3 . 1. Masuri legislative si politienesti 2.3.2. Va lul de arcstari 2.3.3 . Procesele "capi!or rebeliunii" 3. Clandestinitate 3. 1. " Grupul din inchisori" 3. 1.1. Regimul concentrationar 3. 1.2. Organizatia Iegionara din tnc hisori 3.1.3 . Internarea Icgionarilor in lagarc

59 59 59 60 62

189

3.1.4. Activitati politice in dctentie 3.1.5. Inrolarea pe frontul de Est 3.2. "Co la bora~i on i~t i i" 3.2.1. Gruparea din jurul familiei Codrcanu 3.2.2. Gruparea Novcanu-Bidianu , 3.2.3. Gruparea Radu Mironovici ., 3.2.4. Alte centre de influcnta 3.3. Centre de putere 3.3.1. "Comandamentul al lII-lea de prigoana" 3.3.2. Corpul Muncitor csc Legionar 3.3.3. Corpul Studcntcsc Legionar si Fratiile de Cruce 3.3.4. Centre de putere ale .modcratilor' 3.4. Relatiilc eu Ion Antoneseu 3.4. 1. Tentati ve de asasinat 3.4.2 . Riizboiul din Est

64 65 68 68 71 71 72 73 73 81 86 93 96 96 97

4. .Bxilatii" 4.1. Plasarea in Gcnnania 4.1. 1. Conducerea Miscarii legionarc 4.1.2. Legionarii implicati in .jcbcliune" 4.1.3. Alte domicilii de .cxil'' 4.2. Relatiile eu nazistii 4.2.1. Contaetele cu guvemul german 4.2.2. Fuga lui Horia Sima in Italia 4.2.3. Intcmarea in lagare de concentrare 4.3. Centre de putere 4.3.1. .Comandarnentul din Gennania" 4.3.2. Grupul de la Rostock 4.3.3. Grupu1 de la Buchenwald , 4.3.4. Grupul de la Daehau

100 IOO 100 107 III 1l4 ll4 120 124 129 129 130 133 134

Coneluzii

138

ANEXE I. Extrema dreapta, la sfarsit de drum Bulgaria

190

145 146

Cehos lovacia

lugoslavia Polonia Ungaria

151 159 163 169

2. Hart ii - Romania ( 194 1- 1944)

177

3. Harte - Europa in anul 1942

179

Abrcvicri

181

Bibliografie

184

Editura VREM EA Adresa postala: Str. Constantin Daniel, or. 14 01063 1, sector I, Bucurest i Rcdactia: Piata Natiun ilor Unite, nr. 3·5, 040012, sector 4, Bucuresti telefon 335.8 1.3 1

f.x311.02.19 e-mai l: office @edituruvrcmca.ro www.edituravremca.ro www.cdituravremea.blogspot.com

Tiparul executat 1a Multiprint - Iasi Coli tipar: 12

lJario n Tlu este abse lvent a l Fa eu lla tii de Isrerte a Uninnil.itii din Bucuresu, promona 200.-. A urm at curs ur ue 'I astl"rului Romania ;1I secotut X \". la aceca}i Iacunare (200'-· 2006). Din tanu art e 2005 es te redactor la Departam entul de tst orte recenta a l cotid ia n ului Jurll al"f S a{im,"J.

In deeembrie 1937, la ultirnete alegeri demoeratiee din Ro mania interb elica , Mi$carea legionara se dovedise o forta politica l nsern nata , ca stiqand 15,58% din sufragii l loeul al treilea dupa PNL , i PNT). [...] In septe mbrie 1940. Mi$carea ajunge la guvemare, in tr-un Exeeutiv condus de prestigiosul militar, generalui Ion Antoneseu. Aeesta nu era foarte con vins de capacitatea adrnin istrati va a ex trermstilor de dreapta, insa l-a acceptat la insistentele ge rma nilor. in eele cinci luni de . coabitare", generalul $i leg ionarii au du s 0 pag uboasa lupta pentru putere. care s-a lnchela t tragi c la 2 1 lanuarle 194 1, cane, i n toata l ara, au izbu cnit vio lente i ntre armata $i extrernlsttl de dreap ta. Cu suport german , Jon Antonescu iese .Jnvinqator", pornind 0 campan ie dura de neutralizare a fostilor parteneri de guve rnare. Luerarea de fa\