Manual prim ajutor
876 52 2MB
Romanian Pages 79
Polecaj historie
![Cursă pe contrasens: Amintirile unui prim-ministru [e-book ed.]](https://dokumen.pub/img/200x200/cursa-pe-contrasens-amintirile-unui-prim-ministru-e-booknbsped.jpg)
Citation preview
CUVANT INAINTE
Acest manual se adreseazq tuturor acelora care doresc sq contribuie la formarea voluntarilor care urmeazq sq ac]ioneze \n domeniul acordqrii primului ajutor premedical. Sperqm cq manualul va constitui un sprijin pentru to]i cei interesa]i, cq va contribui la \mbogq]irea cuno[tin]elor \n domeniu [i va duce, \n final, la armonizarea modalitq]ilor de ac]iune ale Societq]ii Na]ionale de Cruce Ro[ie din Rom`nia \n domeniul acordqrii primului ajutor, astfel \nc`t acestea sq fie acelea[i la nivelul \ntregii ]qri. Men]ionqm cq manualul prezintq tehnicile moderne de acordare a primului ajutor premedical care respectq normele europene \n domeniu. Vq mul]umim tuturor pentru tot ceea ce a]i fqcut [i ve]i face \n continuare ca voluntari ai Crucii Ro[ii Rom`ne. Nimic nu poate rqsplqti mai bine eforturile dumneavoastrq ca salvarea unei vie]i omene[ti.
Dar: Salvezi dacq [tii sq ac]ioonezi coorect!
Calde multumiri Crucii Roosii Germane cu ajutoorul careia a foost poosibila realizarea acestui proogram.
CUPRINS
1. Dupq cursul de instruire trebuie sq [tii sq acorzi corect primul ajutor………… 2. De ce este at`t de important primul ajutor…………………………………….. 3. Organizarea [i ac]ionarea la locul accidentului……………………………….. 4. Dq alarma…………………………………………………………………….... 5. Starea de incon[tien]q…………………………………………………………. 6. Prive[te, ascultq, simte………………………………………………………… 7. Controleazq starea de con[tien]q………………………………………………. 8. Primul ajutor \n cazul pierderii cuno[tin]ei……………………………………. 9. Dacq persoana fqrq cuno[tin]q este \ntinsq pe burtq………………………….... 10. Respira]ia……………………………………………………………………… 11. Verificarea respira]iei…………………………………………………………. 12. Respira]ia gurq la gurq………………………………………………………… 13. Circula]ia sanguinq……………………………………………………………. 14. Verificarea pulsului……………………………………………………………. 15. Masaj cardiac…………………………………………………………………… 16. Resuscitarea cardio respiratorie………………………………………………… 17. Salvarea inimq-plqm`ni………………………………………………………… 18. Plan de ac]iune………………………………………………………………… 19. Lan]ul care salveazq vie]i……………………………………………………… 20. Corpi strqini \n g`t……………………………………………………………… 21. Primul ajutor c`nd cineva s-a \necat cu ceva………………………………….. 22. Hemoragia…………………………………………………………………….... 23. |ntreruperea circula]iei s`ngelui……………………………………………….. 24. Primul ajutor \n caz de hemoragie…………………………………………...… 25. Pansament care str`nge……………………………………………………....… 26. Rqni…………………………………………………………………………..… 27. Primul ajutor \n caz de rqni (Rqni deosebite)…………………………..…... 28. Leziuni la nivelul extremitq]ilor osteo-articulare……………………………… 29. Leziuni ale coloanei vertebrale………………………………………………… 30. Leziuni ale cefei…………………………………………………………..……. 31. Scoaterea accidentatului din auto…………………………………………..…… 32. Arsuri………………………………………………………………..……...…… 33. Degerqturi………………………………………………………….……..……… 34. |nec……………………………………………………….……………………… 35. Dureri \n piept…………………………………………….……………………… 36. Prevenirea bolilor inimii [i ale vaselor sanguine……..………………………… 37. Como]ia cerebralq……..………………………………………………………… 38. Accidentul vascular cerebral…………………………………………………… 39. Diabetul……………………………………………………………………..… 40. Epilepsia…………………………………………………………………...…… 41. SIDA [i primul ajutor………………………………………………………...... 42. Transportul accidenta]ilor............................................................................................ 43. Primul ajutor psihologic........................................................................................
1 2 3 6 7 8 9 10 12 13 15 16 18 20 21 24 26 28 29 30 31 33 34 35 37 38 40 43 48 50 52 53 57 59 60 62 63 64 65 67 68 69 77
DUPA CURSUL DE INSTRUIRE TREBUIE SA STII SA ACORZI CORECT PRIMUL AJUTOR
Principii generale de ac]iune ale salvatorului: · Organizeazq locul accidentului · Ac]ioneazq calm · Evalueazq situa]ia · Cheamq ajutoare Pentru fiecare accidentat evalueazq: · Starea de con[tien]q: prezen]a / absen]a · Respira]ia: prezen]a / absen]a · Circula]ia s`ngelui: puls prezent / absent Apoi ac]ionezi: · Persoana lipsitq de cuno[tin]q - deschizi cqile de acces ale aerului - dacq respirq [i are puls - o a[ezi \n pozi]ie lateralq stabilq - dacq nu respirq [i nu are puls - \ncepi manevrele de respira]ie artificialq combinate cu cele de circula]ie artificialq · Persoana prezintq hemoragie - opre[ti s`ngerarea cu pansament compresiv - o a[ezi \n pozi]ia de prevenire a \ntreruperii circula]iei sqngelui · Persoana care are cqile respiratorii blocate de corpi strqini - efectuezi manevre de evacuare a corpilor strqini din g`t ·
Pentru orice accidentat
- asigurq suportul psihologic - transportq cu grijq [i numai dacq este necesar
1
DE CE ESTE ATAT DE IMPORTANT PRIMUL AJUTOR Primele minute dupq un accident sunt de multe ori hotqr`toare pentru supravie]uirea accidentatului [i pentru limitarea urmqrilor accidentului. Dacq, direct la locul accidentului se acordq corect primul ajutor, se previne agravarea situa]iei [i cresc [ansele ca tratamentul medical care va urma, sq reu[eascq. Primul ajutor este numele comun al tuturor ac]iunilor salvatoare de via]q pe care le aplici la locul unui accident sau dacq cineva se \mbolnqve[te brusc. Scopul primului ajutor este ca, \n a[teptarea ambulan]ei, sq fie men]inute func]iile vitale.
CU CAT STIU MAI MUL}I OAMENI SQ ACORDE PRIMUL AJU TOR, CU ATAT POT FI SALVATE MAI MULTE VIE}I!
PRIMELE MINUTE CRITICE
Poate sq dureze 5 minute sau o orq p`nq c`nd sose[te ambulan]a. |n a[teptarea ambulan]ei, ac]iunile tale de prim ajutor sunt importante. C`nd cineva \nceteazq sq mai respire, deja dupq 3-4 minute apare riscul unei leziuni permanente a creierului. O s`ngerare puternicq cu \ncetarea circula]iei poate pune \n pericol via]a. De aceea trebuiesc luate mqsuri imediat. Ajutorul tqu \n primele minute critice poate salva o via]q.
2 CMYK
ORGANIZAREA SI ACTIONAREA LA LOCUL ACCIDENTULUI C`nd sunt rqni]i oameni, situa]ia este de multe ori stresantq [i neplqcutq. Este un mare avantaj dacq ne vom putea purta calm [i metodic - vom inspira \ncredere. Cu c`t sunt mai multe persoane care ajutq, rezultatul va fi mai bun, dacq ele coopereazq. Este un mare avantaj dacq cineva ia comanda. Aceasta va \mpiedica apari]ia unei situa]ii haotice [i \nt`rzierea ajutorului. Situa]ia concretq va hotqr\ \ntotdeauna cum sq ac]ionezi \n cazul unui accident [i \n ce ordine sq dai ajutor. Trebuie sq ]ii cont de numqrul accidenta]ilor, tipul de rqni, numqrul persoanelor care ajutq, etc.
OBSERVQ SITUATIA DE ANSAMBLU! Dacq e[ti printre primii care ajung la locul unui accident, trebuie sq observi care este situa]ia \n ansamblu. Prive[te \n jur pentru a verifica dacq locul este sigur.
A T E N } I O N E A Z Q -II P E C E I L A L } I ! Aten]ioneazq al]i participan]i la traficul rutier (de exemplu) pentru a preveni noi accidente. Parcheazq \n siguran]q, aprinde luminile de pozi]ie, plaseazq triunghiuri semnalizatoare la o distan]q care asigurq avertizarea altor participan]i la trafic. Dacq un accidentat se aflq \ntr-o situa]ie care amenin]q via]a, cu risc de foc, explozie sau cu riscul de a fi cqlcat de ma[ini, el va trebui scos din zona de risc.
3 CMYK
PRIMUL AJUTOR SALVATOR DE VIATQ! C`nd mai mul]i oameni sunt rqni]i, trebuie sq observi rapid cine are nevoie primul de ajutor. Fq-]i o pqrere prin urmqtoarele ac]iuni:
P R I V E { T E (uitq-te) A S C U L T Q (vorbe[te, ascultq) S I M T E (atinge) Primul ajutoor: - elibereazq cqile respiratorii |n caz de lipsq a cuno[tin]ei: 1. cu respira]ie [i puls prezente - plaseazq accidentatul \n pozi]ie lateralq stabilq 2. cu stop cardio-respirator, \ncepe manevrele de respira]ie [i circula]ie artificialq - \ncepe imediat respira]ia gurq la gurq - cu 4 insuflqri ini]iale - opre[te hemoragiile - evitq \ntreruperea circula]iei s`ngelui G`nde[te-te la faptul cq accidenta]ii care se fac auzi]i prin ]ipete, strigqte, nu sunt \ntotdeauna cei care au nevoie primii de ajutor.
DQ ALARMA - CHEAMQ AMBULAN}A! Cheamq ambulan]a c`t de repede po]i [i \]i permite situa]ia. Dacq sunte]i mai multe persoane care ajutq, cineva poate sq dea alarma imediat dupq ce a]i dat primul ajutor salvator.
4 CMYK
CONTINUQ AJUTORUL Continuarea ajutorului implicq: - sq descoperi rapid schimbqri \n starea accidenta]ilor care necesitq resuscitare respiratorie [i circulatorie - sq i]i creezi o imagine despre starea accidenta]ilor - sq po]i da un raport personalului ambulan]ei
5
DA ALARMA! CHEAMA AMBULANTA!
Atunci c`nd dai telefon pentru a chema ambulan]a, rqspunde un operator de la Dispecerat.Tot ce ai de facut este sq spui ce s-a \nt`mplat. Operatorul \]i va pune apoi \ntrebqrile necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este nevoie. Rqspunde c`t se poate de clar [i de concis. Atunci c`nd este mare aglomera]ie pe linia telefonicq, poate dura cqtva timp p`nq rqspunde Dispeceratul. Nu pune receptorul \n furcq chiar dacq secundele par nesf`r[ite. Centrala rqspunde \ntotdeauna.
FII GATA SQ RELATEZI: - ce s-a \nt`mplat ; - de la ce numqr de telefon suni; - unde s-a produs accidentul; - c`te persoane sunt rqnite; - cum se simt rqni]ii; - dacq cineva este prins sub o greutate.
NU PUNE NICIODATQ RECEPTORUL IN FURCQ INAINTE CA OPERATORUL SQ FI INCHEIAT CONVORBIREA!
6
STAREA DE INCONSTIENTA
|n caz de incon[tien]q, persoana nu reac]ioneazq la atingere sau la adresare. Este important sq re]inem cq existq multe cauze de pierderea cunostin]ei, de exemplu vqtqmarea craniului, otrqvire, prea mult alcool etc. Persoana fqrq cuno[tin]q este total dependentq de ajutor. |n acest caz trebuie \ntotdeauna sq ac]ionqm cu grijq [i aten]ie. Le[inul este o stare care, din punctul de vedere al celui care ajutq, poate fi considerat ca o pierdere a cuno[tin]ei. O persoanq le[inatq se treze[te de obicei rapid dacq este \ntinsq cu capul \n acela[i plan ca [i corpul.
7
PRIVESTE, ASCULTA, SIMTE
C`nd gqse[ti o persoanq care pare lipsitq de via]q este important sq cercetezi ce s-a \ntqmplat, pentru ca sq po]i acorda ajutor \n modul cel mai eficient. Un prim pas important \nainte de a acorda ajutor este sq te asiguri cq nu te supui pe tine \nsu]i unui pericol vital. Prive[te \n jur [i controleazq dacq locul este sigur!
NU I}I RISCA NICIODATQ PROPRIA VIA}Q! P R O T E J E A Z Q -T TE!
GAZE
8 CMYK
CONTROLEAZA STAREA DE CONSTIENTA
Dacq este posibil, lasq persoana \n pozi]ia \n care o gqse[ti. Scutur-o u[or de umeri [i \ntreabq: "Cum te sim]i?".
Dacq accidentatul nu rqspunde sau nu reac]ioneazq, este un semn de lipsq de cuno[tin]q.
PRIVE{TE Vezi dacq [i cum reac]ioneazq accidentatul!
ASCULTQ Ascultq dacq accidentatul rqspunde.
SIMTE Simte dacq accidentatul reac]ioneazq atunci c`nd \l scuturi u[or! Dacq accidentatul reac]ioneazq la atingere sau adresare, nu [i-a pierdut cuno[tin]a. Rqm`i cu el/ea. Starea se poate \nrqutq]i. La nevoie, cheamq ambulan]a.
9 CMYK
PRIMUL AJUTOR IN CAZUL PIERDERII CUNOSTINTEI ATUNCI CAND ACCIDENTATUL RESPIRQ - A[eazq persoana \n pozi]ia "lateralq stabilq" - vezi imaginile - |ndepqrteazq-i ochelarii, dacq are. - Descheie hainele prea str`mte [i ai grijq ca nici un obiect sq nu-i provoace vqtqmqri prin apqsare. - Cheamq ambulan]a!
Pozi]ia lateralq stabilq A[eazq-te \n genunchi pe o parte a accidentatului. A[eazq-i bra]ul de l`ngq tine, \ndoit \n unghi drept. A[eazq celqlalt bra] al persoanei \n unghi drept peste piept.
Apucq cu o m`nq de umqrul de partea opusq al persoanei, iar cu cealaltq m`nq de genunchiul opus.
10 CMYK
Ruleaza persoana pe o parte, cqtre tine. |ndoaie-i genunchiul de deasupra \n unghi aproape drept. A[eazq-i m`na de deasupra sub obraz.
Dacq este posibil, rqm`i l`ngq persoana fqrq cuno[tin]q. Roagq pe altcineva sq cheme ambulan]a. |ncearcq sq \mpiedici pierderea cqldurii corpului, de exemplu prin \nvelirea corpului cu o pqturq sau cu o hainq.
DQ ALARMA! CHEAMQ AMBULAN}A! NU ABANDONA |NRQUTQ}I!
ACCIDENTATUL!
11 CMYK
STAREA
SE
POATE
DACA PERSOANA FARA CUNOSTINTA ESTE INTINSA PE BURTA
Atunci c`nd o persoanq fqrq cuno[tin]q este \ntinsq pe burtq, riscul de sufocare este mic. Cu mici ajustqri, prin a-i trage capul pe spate, poti sq-i eliberezi cqile respiratorii.
Trage-i capul pe spate [i a[eazq persoana c`t mai comod posibil.
DQ ALARMA! CHEAMQ AMBULANTA! N U -L L ABANDONA! STAREA SE POATE INRQUTQTI!
12 CMYK
RESPIRATIA
Corpul are nevoie de o aprovizionare continuq cu oxigen. O parte din oxigenul con]inut \n aer trece \n sqnge prin plqm`ni. Apoi este transportat de s`nge la diferitele organe din corp. S`ngele circulq \n corp fiind pompat de inimq.
CQI RESPIRATORII LIBERE
La persoana fqrq cuno[tin]q to]i mu[chii se relaxeazq, inclusiv limba. Partea posterioarq a limbii poate atunci sq cadq u[or \napoi bloc`nd astfel cqile respiratorii.
Mandibula [i limba astupq caile respiratorii. Asta se \ntqmplq atunci c`nd o persoanq fqrq cuno[tin]q este \ntinsq pe spate. De aceea un accidentat trebuie \ntotdeauna sq fie ajutat cu eliberarea cqilor respiratorii pentru a putea respira singur.
13 CMYK
Atunci c`nd tragem capul pe spate, mandibula se ridicq [i cqile respiratorii se elibereazq.
14 CMYK
VERIFICAREA RESPIRATIEI
A[eazq o m`nq pe frunte. Plaseazq apoi douq degete ale celeilalte m`ini pe partea osoasq a bqrbiei. Ridicq bqrbia \n sus. Trage cu aten]ie capul pe spate. Apleacq-te cqtre accidentat, cu obrazul aproape de gura lui [i cu privirea \ndreptatq cqtre torace.
PRIVE{TE Prive[te dacq toracele se ridicq.
ASCULTQ Ascultq dacq se aude respira]ia.
SIMTE |ncearcq sq sim]i respira]ia pe obrazul tqu.
15 CMYK
RESPIRATIA GURA LA GURA
Persoana care este lipsitq de cuno[tin]q [i nu respirq - stop respirator - are nevoie de ajutor. .Ca sq respire trebuie sq \ncepi respira]ia gurq la gurq. Dacq e[ti singur:
DQ |NTAI 4 INSUFLQRI |NAINTE DE A CHEMA AMBULAN}A. Dacq sunt mai mul]i oameni la locul accidentului: roagq pe unul din ei sq cheme ambulan]a \n timp ce tu faci insuflqrile.
PRIMUL AJUTOR |N CAZ DE STOP RESPIRATOR Curq]q cavitatea bucalq de eventuali corpi strqini. Men]ine cqile respiratorii libere prin aplecarea capului pe spate. Cu degetul mare [i arqtqtorul de la m`na pe care o ]ii pe fruntea accidentatului, astupq-i nqrile.
Inspirq, a[eazq-]i gura pe gura accidentatului [i insuflq-i aer. Insuflq \ncet, timp de cca. 2 secunde. Controleazq dacq toracele se ridicq (atunci a ajuns aerul \n plqm`ni). Dacq toracele nu se ridicq, trage capul persoanei mai spre spate, astupq nqrile mai bine [i \ncearcq din nou.
16 CMYK
|ndepqrteazq-]i gura dupq ce ai insuflat aer. Ridicq-]i capul. |n timp ce accidentatul expirq [i toracele i se lasq \n jos, pregqte[te-te pentru o nouq insuflare: trage aer \n piept.
Continuq insuflqrile \n ritmul \n care respiri normal p`nq c`nd: - persoana fqrq cuno[tin]q \ncepe din nou sq respire; - e[ti \nlocuit de cineva; - nu mai ai putere;
Dacq gura este rqnitq [i este imposibil sq sufli prin ea, astupq gura [i suflq prin nas. Dacq persoana \ncepe sq respire, a[eaz-o \n pozi]ia lateralq stabilq.
NU ABANDONA ACCIDENTATUL! STAREA SE POATE |NRQUTQ}I!
17 CMYK
CIRCULATIA SANGUINA
S`ngele circulq \n corp datoritq efectului de pompq al inimii. Prin circula]ia sanguinq celulele sunt continuu alimentate cu oxigen [i produsele reziduale, de exemplu dioxidul de carbon, sunt evacuate. S`ngele este pompat cu mare presiune din jumqtatea st`ngq a inimii cqtre toate pqr]ile corpului, de circa 70 de ori pe minut. Dupq fiecare pompare urmeazq un val de presiune - puls. Dacq inima se opre[te, toate organele vor fi rapid vqtqmate de lipsa de oxigen. Organul cel mai sensibil este creierul: deja dupq 10-15 secunde dispar cuno[tin]a, respira]ia [i contrac]ia muscularq.
18 CMYK
19 CMYK
VERIFICAREA PULSULUI }ine cu o m`nq capul tras pe spate. Cu cealaltq m`nq controleazq pulsul. A[eazq arqtqtorul [i degetul mijlociu pe laringe. Alunecq cu degetele \n jos [i pu]in lateral p`nq la ad`ncitura de l`ngq mu[chiul oblic al g`tului. Controleazq dacq existq puls, cu v`rful degetelor, timp de minimum 5 secunde, maxim 10 secunde. Dacq nu sim]i puls trebuie sq porne[ti de la premiza cq inima s-a oprit. Pulsul se verificq cu degetul arqtqtor [i mijlociu, nu cu degetul mare. Pulsul - perceput prin comprimarea unei artere pe un plan osos - unda pulsului se propagq prin pere]ii arteriali - dq informa]ii asupra ritmului cardiac Tensiunea (presiunea) arterialq - presiunea sub care circulq s`ngele \n artere - presiunea sistolicq = p. max normalq = 120-140 mm Hg - presiunea diastolicq = p. min normalq = 70-80 mm Hg
FACTORI PERTURBATORI
Sistemul de comandq
Comanda
Contrac]ia inimii
STOP CARDIAC
20
MASAJ CARDIAC
Dacq gqse[ti o persoanq fqrq cuno[tin]q care are at`t stop respirator c`t [i stop cardiac, trebuie sq faci at`t RESPIRA}IE ARTIFICIALQ (pentru a men]ine respira]ia) c`t [i MASAJ CARDIAC (pentru a men]ine circula]ia sanguinq). Ai grijq ca accidentatul sq se afle cu fa]a \n sus [i pe o suprafa]q tare, \nainte de a \ncepe salvarea inimq-plqm`ni.
Inima este amplasatq sub stern, pu]in mai spre partea din st`nga a pieptului. Ea ajunge p`nq la marginea arcului costal, dar nu p`nq la marginea de jos a sternului (apendicele xifoid).
1. Localizeazq sternul prin a[ezarea degetului mijlociu [i arqtqtor pe marginea de jos a coastelor
2. Urmeazq apoi linia arcului costal \n sus
21 CMYK
3. Plaseazq degetul mijlociu \n ad`ncitura unde ultima coastq \nt`lne[te sternul
4. A[eazq arqtqtorul l`ngq degetul mijlociu
5. A[eazq cealaltq m`nq cu podul palmei (oasele carpiene) pe stern, mai sus de cele douq degete.
6. A[eazq prima m`nq deasupra. }ine degetele ridicate sau \nnodate, pentru a nu apqsa pe coaste
22 CMYK
7. Apleacq-]i corpul \n fa]q, astfel \ncqt umerii sq se afle deasupra locului de compresie. Apasq cu bra]ele drepte, fqrq a \ndoi coatele. Folose[te propria ta greutate pentru a apqsa sternul cca 4-5 cm. Fq 15 compresii \n timp ce numeri: una [i doua [i trei…[i a[a mai departe p`nq la …[i zece, unsprezece, doisprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece. |ntre compresii lasq sternul sq se ridice de tot fqrq sq ridici m`na de pe el.
Atunci c`nd apqsqm \n jos sternul 4-5 cm, presiunea \n cavitatea toracicq cre[te. Ca urmare, s`ngele este pompat \n corp, circul`nd printre altele [i prin creier. Atunci c`nd, \ntre compresii, oprim apqsarea sternului, el \si reia pozi]ia ini]ialq. Presiunea \n cavitatea toracicq scade. Alt s`nge vine spre inimq [i plqm`ni, prelu`nd oxigen la urmatoarea insuflare.
23 CMYK
R E S U S C I T A R E A C A R D I O -R RESPIRATORIE A {TI |NAINTE DE A SE |NTAMPLA PENTRU A |NDRQZNI ATUNCI CAND SE |NTAMPLQ
"Datoritq faptului cq unul dintre cei care m-aau gqsit a [tiut sq-m mi acorde imediat ajutorul inimq-pplqm`ni, sunt astqzi \n via]q."
|n fiecare an nenumqra]i oameni fac stop cardiac. Este ca un "scurt circuit" care face ca inima sq se opreascq. Dacq persoana prime[te ajutor imediat, [ansele sq i se salveze via]a sunt mari. Tin`nd cont cq unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acasq, la locul de muncq [i \n situa]ii cotidiene, via]a lor depinde concret de faptul cq cei din jur [tiu sau nu sq acorde salvarea "inimq-plqm`ni" (masaj cardiac [i respira]ie artificialq). C`nd are loc un stop cardiac, situa]ia este urgentq! Cu fiecare minut care trece scad [ansele de supravie]uire. Deja dupq 4-6 minute corpul, [i mai ales creierul, au suferit vqtqmqri permanente. De aceea este de o importan]a vitalq sq se cheme ajutor imediat, iar salvarea inimq-plqm`ni sq se \nceapa \n a[teptarea ambulan]ei. Salvarea inimq-plqm`ni acordatq repede poate \ntre]ine respira]ia [i circula]ia sanguinq [i \n acest fel poate salva via]a \n a[teptarea unui ajutor specializat. Cu c`t [tiu mai mul]i oameni sq efectueze corect manevre de respira]ie artificialq [i masaj cardiac, cu at`t mai multe vie]i pot fi salvate. · Resuscitarea cardio-ppulmonarq asiguratq de un singur salvator - 2 insufla]ii urmate de 15 compresii ale pieptului. · Resuscitarea cardio-ppulmonarq asiguratq de doi salvatori - 1 insufla]ie urmatq de 5 compresii ale pieptului Pentru ca manevrele de resuscitare sq aibq eficien]q trebuie ca \ntr-un minut sq se efectueze: - 10-12 insufla]ii - 80-100 compresii ale pieptului
24
Accidente \n reanimare Vqrsqtura Insufla]ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge \n stomac, cauz`nd voma. |n acest caz, \ntoarce]i accidentatul pe o parte [i curq]a]i-i gura. Continua]i apoi procedura de reanimare. Hiperventila]ia salvatorului Cauze : salvatorul inspirq mai mult aer dec`t este necesar [i de aceea \i scade nivelul bioxidului de carbon din s`nge. Semne: ame]ealq, furnicqturi \n degete, stqri aproape de le[in Salvatorul \[i va ]ine respira]ia c`teva momente - p`nq la dispari]ia acestor semne. Dupa aceasta reanimarea va continua.
25
S A L V A R E A I N I M A -P PLAMANI
Alterneazq 2 insuflqri cu 15 compresii. Men]ine un ritm regulat [i nu face manevre bru[te. Nu ridica m`inile de pe stern \n timpul celor 15 compresii. Plaseazq m`inile pe locul corect pentru fiecare nouq serie de compresii. Insuflq aer de 4 ori [i comprimq de 15 ori, continuq cu o nouq serie de 2 insuflqri [i 15 compresii [i a[a mai departe - fqrq \ntrerupere \ntre serii. Este important sq treci rapid de la insuflqri la compresii. Dacq efectuezi corect salvarea inimq-plqm`ni, po]i pompa s`nge oxigenat \n toate organele corpului, [i \n acest fel po]i men]ine o circula]ie sanguinq acceptabilq. Verificq pulsul la 1' de la \nceperea manevrelor, apoi din 5 \n 5' .
ATEN}IE! 1. Compresiile cardiace trebuie |NTOTDEAUNA sq fie fqcute \n combina]ie cu respira]ia gurq la gurq, vor fi precedate obligatoriu de o insufla]ie [i vor fi efectuate pe persoane cu stop cardiac. 2. Cqnd renun]qm la efectuarea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie: - dacq accidentatul respirq [i are puls - dacq este preluat de serviciul de ambulan]q - dupq 30' Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie se efectueazq 3-4 ore pentru accidenta]ii care au stat mult timp la temperaturi scqzute. Vezi "Resuscitarea cardio-respiratorie". Defibrilarea rapidq porne[te inima Cu tratamentul potrivit, inima poate sq re`nceapq sq batq. De multe ori este nevoie de un [oc electric asupra inimii - o defibrilare - pe care o poate efectua personalul ambulan]ei. Cu c`t se efectueazq mai devreme tratamentul, cu at`t sunt mai mari [ansele de reu[itq. SALVAREA SPECIALIZATQ INIMQ-P PLQM~NI ACORDATQ RAPID STABILIZEAZQ Cu c`t mai rapid accidentatul ajunge la spital, cu at`t mai rapid se poate acorda tratament medical avansat.
26
P A R T I C U L A R I T Q } I A L E R E S U S C I T Q R I I C A R D I O -R RESPIRA TORII LA COPIL Respira]ia artificialq Se face \n acela[i mod ca [i la adul]i, pentru copiii mari. La copiii foarte mici, gura persoanei care acordq primul ajutor trebuie sq acopere at`t gura c`t [i nasul acestuia. Insufla]i numai cantitatea de aer necesarq care sq producq ridicarea pieptului. Numqrul de insufla]ii pe minut este pentru : - sugari : 20 - copii 1-7 ani : 15 - copii peste 7 ani : 12 Circula]ia artificialq Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi fqcute cu o singurq m`nq, iar \n cazul copiilor foarte mici cu douq degete: mijlociul [i arqtqtorul, apqsate pe mijlocul sternului care va fi presat \n interior, cu aproximativ 1-2 cm. Numqrul de compresii ale pieptului pe un minut va fi de 100.
27
28
LANTUL CARE SALVEAZA VIETI ALARMA DATQ RAPID |NSEAMNQ AJUTOR RAPID
Chemarea rapidq a ambulan]ei [i \nceperea rapidq a manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie pot fi asemqnate primelor inele ale unui lan]. Fqrq ele ajutorul mai avansat care urmeazq \n lan] poate de multe ori sq rqm`nq fqrq efect, pentru cq vine prea t`rziu.
SALVAREA INIMQ-P PLQMANI ACORDATQ RAPID CRE{TE {ANSELE DE SUPRAVIETUIRE
|nceperea rapidq a salvqrii inimq-plqm`ni cre[te [ansele de supravie]uire de 2-3 ori \n compara]ie cu acele cazuri c`nd nu se face nimic p`nq la sosirea ambulan]ei. De aceea este important ca manevrele de salvare sq fie cunoscute de c`t mai mul]i oameni.
29 CMYK
CORPI STRAINI IN GAT
Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri strqine: ne "\necqm". C`nd un adult se \neacq este de cele mai multe ori vorba de o bucq]icq de m`ncare care a intrat pe trahee \n loc de esofag. Acest lucru se poate \nt`mpla oricui. At`t timp c`t persoana respectivq respirq, ea poate de cele mai multe ori sq tu[eascq. Este cel mai bun mod de a disloca corpul strqin din trahee. Dacq persoana respectivq \nceteazq sq respire este nevoie de ajutor imediat.
|n g`t cqile aerului [i ale hranei se \ntretaie. C`nd \nghi]im, epiglota se \nchide peste laringe pentru ca hrana sq nu ia o cale gre[itq. C`teodatq se \nt`mplq ca epiglota sq nu ]inq pasul, mai ales atunci c`nd \nghi]im [i respirqm \n acela[i timp. Atunci este u[or sq "ne \necqm". Semne care aratq cq un corp strqin s-a \n]epenit pe cqile respiratorii: - persoana \n cauzq duce m`na la g`t - nu poate sq respire, \ncearcq sq tragq aer \n piept - nu poate sq vorbeascq - nu poate sq tu[eascq - duce umerii \n sus - este cuprins de panicq.
PRIVE{TE! ASCULTQ! SIMTE!
30 CMYK
PRIMUL AJUTOR CAND CINEVA S-A |NECAT CU CEVA
1. METODA COMPRESIEI ABDOMENULUI Apleacq persoana \n fa]q. Plaseazq-te \n spatele ei cu bra]ele \n jurul mijlocului, str`nge pumn una din m`ini [i plaseazq partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului, \ntre coaste [i ombilic. Apucq \ncheietura pumnului cu cealaltq m`nq si apasq \nauntru [i \n sus. Aceasta va produce o cre[tere a presiunii din plqm`ni care poate sq disloce obstacolul.
Modul \n care se ]in m`inile (a[a-numita manevrq "Heimlich") atunci c`nd dai primul ajutor unei persoane care s-a \necat cu ceva.
C`teodatq este nevoie de mai multe apqsqri pentru a disloca obiectul \n]epenit. Dacq obiectul nu poate fi dislocat [i persoana nu respirq [i \[i pierde cuno[tin]a, \ncearcq sq insufli aer pe l`ngq obstacol prin respira]ia gurq la gurq.
2. LOVITURA |N SPATE Plaseazq-te \n spatele accidentatului. Cu latul palmei aplicq o loviturq \n spate, \ntre omopla]i.
31 CMYK
3. METODA COMBINATQ Se alterneazq compresiile abdominale cu loviturile \n spate: 5 compresii urmate de 5 lovituri \n spate.
4. APQSAREA CO{ULUI PIEPTULUI A[eza]i o palmq peste cealaltq pe stern [i apqsa]i co[ul pieptului \n jos aproximativ 4 cm.
PARTICULARITQ}I LA COPIL Semne Copilul care are un corp strqin \n g`t · |nceteazq sq mai respire sau are probleme cu respira]ia \n timp ce mqn`ncq · Este gqsit cu fa]a v`nqtq [i cu obiecte de dimensiuni mici \n jurul squ Primul ajutor · Copiii mici se apucq cu o m`nq de picioare, tin`ndu-se cu fa]a \n jos. |n aceastq pozi]ie i se vor aplica lovituri \ntre omopla]i cu palma celeilalte mqini. · Copiii mai mari pot fi ]inu]i apleca]i peste antebra], cu capul [i trunchiul \nspre fa]q [i li se vor aplica lovituri, cu palma, \ntre omopla]i.
32
HEMORAGIA
S`ngele este pompat de cqtre inimq \n artere. Acestea se ramificq treptat p`nq la vasele capilare din diferitele organe [i ]esuturi. De acolo, s`ngele trece prin vene \napoi la inimq. 1. Hemoragia prin lezarea unei artere - s`ngele ]`[ne[te din ranq \n ritmul pulsului. 2. Hemoragia prin lezarea unei vene - s`ngele curge \n [uvoi continuu. 3. Vqtqmarea vaselor capilare (cel mai obi[nuit accident) - s`ngele se scurge \ncet din ranq.
OPRIREA UNEI HEMORAGII
|n caz de hemoragii mari, existq \ntotdeauna riscul opririi circula]iei sanguine. Aceastq situa]ie pune \n pericol via]a [i trebuie \ntotdeauna prevenitq.
33 CMYK
INTRERUPEREA CIRCULATIEI SANGELUI
Atunci c`nd circula]ia sanguinq nu acoperq nevoia de oxigen a corpului vorbim de o circula]ie sanguinq nesatisfqcqtoare. Este o stare gravq care poate rapid sq afecteze [ansele de supravie]uire ale accidentatului. Lipsa de oxigen face ca celulele sq fie vqtqmate sau sq moarq. Creierul poate sq fie definitiv vqtqmat deja dupq 4-6 minute de \ntrerupere a alimentqrii cu oxigen. Pielea [i mu[chii pot \nsq sq supravie]uiascq c`teva ore fqrq oxigen, fqrq a fi vqtqmate. Pentru a proteja organele cele mai sensibile, corpul are mecanisme de apqrare care intrq \n func]iune atunci c`nd circula]ia este nesatisfqcqtoare. Inima compenseazq prin a pompa mai repede. S`ngele este distribuit \n special cqtre creier, inimq [i plqm`ni. Dacq starea se agraveazq [i corpul nu reu[e[te sq compenseze circula]ia nesatisfqcqtoare, via]a accidentatului va fi rapid pusq \n pericol. De aceea, tot ajutorul trebuie acordat c`t mai rapid.
PRIVE{TE, ASCULTQ, SIMTE - transpira]ie rece; - paloare; - lipsa de putere; - nelini[te; - sete ; - respira]ie rapidq, superficialq; - puls accelerat.
34 CMYK
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGIE
1. |ntinde-l pe accidentat pe orizontalq cu fa]a \n sus 2. Ridicq \n sus partea s`nger`ndq a corpului astfel \nc`t alimentarea cu s`nge sq fie mic[oratq. Opre[te s`ngerarea prin apqsare. 3. Aplicq un pansament care preseazq rana. Pansament care preseazq rana: - ]ine \n sus partea s`nger`ndq a corpului - aplicq un pansament cu o parte groasq direct pe ranq. |nfq[oarq pansamentul de mai multe ori. - \ncheie un nod direct peste ranq sau introdu capqtul sub pansament. Pqstreazq pozi]ia ridicatq. Controleazq dacq s`ngerarea s-a oprit.
AUTOPROTEC}IE S`ngele poate sq constituie o cale de contaminare pentru anumite boli cum ar fi hepatita, SIDA. Salvatorul va evita contactul cu s`ngele accidentatului prin folosirea m`nu[ilor impermeabile: plastic, cauciuc sau prin introducerea m`inii \ntr-o pungq de plastic. De asemeni se poate evita contactul cu s`ngele accidentatului prin aplicarea unui strat gros de ]esaturq pe zona s`nger`ndq peste care se \nfq[oarq pansamentul.
AMPLASAREA ACCIDENTATULUI CU HEMORAGIE A[eazq-l pe accidentat la orizontalq [i cu membrele inferioare mai sus dec`t linia corpului. A[eazq o pqturq sau o piesq de \mbrqcqminte deasupra sa pentru a evita pierderea cqldurii din corp. Ac]ioneazq cu grijq [i \ncearcq sq-l lini[te[ti pe accidentat. Nu-i da niciodatq de bqut.
35 CMYK
PANSAMENT CARE PRESEAZQ RANA - REZUMAT -
Po]i face un material care preseazq rana dintr-un material improvizat - de exemplu un ciorap, un fular sau o bucatq de p`nzq din \mbrqcqminte. Ruleazq materialul, a[eazq-l peste pansamentul compresiv ini]ial [i \nfq[oarq de c`teva ori de jur \mprejur. Presiunea o vei ob]ine \nfq[ur`nd str`ns [i fqc`nd un nod direct deasupra rqnii. Dacq hemoragia nu se opre[te - mai adaugq pansament, dar lasq primul pansament la locul lui. Dacq ai fqcut un pansament prea str`ns, apar amor]eli, \n]epqturi sau pielea devine albq [i rece. |n acest caz este mai bine sq desfaci pansamentul [i sq-l la[i mai lejer, p`nq c`nd culoarea [i sim]ul tactil revin.
Material care preseazq Fixarea materialului presant
Compresa
Fixarea compresei Pansament Vase de s`nge
36 CMYK
PANSAMENT CARE STRANGE
Atunci c`nd o parte a corpului este smulsq (ex: m`nq, picior ), s`ngerarea nu este foarte mare la \nceput. Fii \nsa pregqtit pentru o s`ngerare mare dupq un scurt timp, datoritq faptului cq vasele sanguine care au fost rupte ini]ial se str`ng, pentru ca apoi sq se dilate. Un pansament care str`nge este aplicat numai pentru a evita pierderea totalq a s`ngelui atunci c`nd o parte a corpului a fost smulsq [i hemoragia nu poate fi opritq cu altfel de pansament. Aplicq un pansament lat c`t mai aproape posibil de ranq [i str`nge-l p`nq se opre[te hemoragia. Uitq-te la ceas [i noteazq ora.
PQSTRAREA UNEI PAR}I SMULSE A CORPULUI |n timpul transportului cqtre spital, dacq se poate, partea smulsq a corpului este bine sq fie pqstratq: - uscatq - rece Pune partea respectivq a corpului \ntr-o pungq de plastic \nchisq. A[eazq apoi punga \ntr-o altq pungq de plastic pe care o umpli cu ghea]q. |nchide [i punga exterioarq.
TRANSPORT DE URGEN}Q LA SPITAL!
37
RANI
Scopul este sq ai pregqtirea pentru a da primul ajutor \n caz de rqniri.
Date de bazq
PIELEA Pielea protejeazq \mpotriva mediului \nconjurqtor, este organ senzorial [i are rol \n reglarea temperaturii corpului. Pielea are mai multe straturi: epiderma, derma [i strat subcutanat. Rqnile sunt leziuni ale pielii [i mucoaselor. Leziunile pot sq afecteze [i alte ]esuturi, de ex. nervi, mu[chi, vase de s`nge, tendoane, organe interne. Gravitatea unei rqni depinde de locul ei pe corp, ad`ncimea [i natura ei. Afl`nd cum s-a produs rana, pot fi direct evaluate unele riscuri. Dacq nu e[ti sigur cq rana trebuie cusutq sau doar bandajatq, ia legqtura cu personal medical.
38
Tqieturile sau rqnile ad`nci implicq riscul de leziuni ale nervilor [i tendoanelor. Acestea se pot manifesta prin \n]epqturi / amor]ire [i sim] tactil scqzut. Partea vqtqmatq a corpului poate fi greu de mi[cat. |n cazul unei asemenea leziuni, trebuie controlat sim]ul tactil [i capacitatea de mi[care.
|n]epqturile, mu[cqturile [i zg`rieturile se pot infecta u[or. |ngrijirea atentq a rqnii poate mic[ora acest risc. Aceste rqni prezintq un risc crescut de infec]ie cu tetanos. Bacteriile care produc tetanosul se gqsesc \n primul r`nd \n pqm`nt. Ele pot fi transmise [i prin mu[cqturi de animale. Toata lumea poate fi vaccinatq \mpotriva tetanosului dacq se prezintq la medic.
|n cazul rqnilor unor pqr]i deosebit de sensibile ale corpului, este nevoie de \ngrijire medicalq pentru a \mpiedica lezarea func]ionalitq]ii regiunii respective [i pentru a mic[ora riscul unor cicatrici inestetice. Este vorba de leziuni ale mqinilor, labelor picioarelor, la bra]e, la picioare, la nivelul organelor genitale si al anusului.
39
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE RANI RQNI DEOSEBITE Rqni la nivelul g`tului
Rqnile \nso]ite de hemoragie prin interesarea vaselor de s`nge de la acest nivel: artera carotidq [i/sau vena jugularq sunt deosebit de grave prin pierderea rapidq a unei cantitq]i mari de s`nge.
Primul ajutor - compresie pe zona s`nger`ndq, realizatq cu un strat gros de ]esqturq curatq. Se transportq de urgen]q la spital asigur`nd compresie pe tot parcursul transportului NU - bandaj circular compresiv al g`tului! Rqni cu corpi strqini
Sunt acele rqni \n care agentul cauzal (sticla, a[chii de lemn, bucq]i de metal etc.) rqm`ne \nfipt \n ranq.
Primul ajutor Se acoperq rana cu ]esqtura curatq iar deasupra se a[eazq bandaje \n asa fel \nc`t acestea sq nu preseze corpul strqin. NU- se \nlqturq corpii strqini! Aceasta ar putea duce la agravarea situa]iei. Rqni ale pieptului
Rqnile profunde pot avea drept consecin]q colapsul plqm`nilor. O astfel de persoanq are dificultq]i \n respira]ie.
Primul ajutor Rana se acoperq cu un plasture chirurgical sau o compresq curatq peste care se a[eazq un material care sq nu permitq ie[irea aerului prin plagq. 40
Dupq aceea se face un bandaj circular care sq \nconjoare \ntreaga cavitate toracicq. Dupq acordarea primului ajutor accidentatul con[tient este a[ezat sprijinit, cu torsul ridicat, iar accidentatul incon[tient se a[eazq \n pozi]ie lateralq stabilq cu partea rqnitq \n jos.
Rqni deschise ale abdomenului
O astfel de ranq poate sq fie \nso]itq de sec]ionarea intestinelor [i/sau de ie[irea intestinelor afarq. |n aceastq situa]ie nu se va \ncerca introducerea intestinelor \n plagq. Se vor aplica comprese sau ]esqturq curatq pe toatq zona rqnitq, dupq care se va bandaja circular, nu prea strqns, abdomenul. Pentru a limita presiunea pe intestine [i pentru a-i alina durerea, accidentatul se a[eazq \n pozi]ie \nclinatq, cu torsul u[or ridicat [i cu genunchii \ndoi]i. Cqnd existq pericol de \ntrerupere a circula]iei sqngelui a[eazq-l cu membrele inferioare mai sus dec`t linia corpului. NU - \ncerca]i sq introduce]i intestinele \n plagq NU - da]i accidentatului apq sau alimente
Ranq ad`ncq la coapsq
Rana ad`ncq \n zona internq a coapsei cu sec]ionarea vaselor de s`nge duce la o hemoragie serioasq, cu pierderea rapidq a unei cantitq]i mari de s`nge.
Primul ajutor
SE AC}IONEAZQ FOARTE RAPID 1. Se cere sprijinul unei alte persoane, care va fi rugatq sq apese puternic, cu pumnul strqns, \n regiunea inferioarq a abdomenului deasupra rqdqcinii membrului inferior afectat. Se executq astfel o compresie a vaselor de s`nge deasupra locului unde acestea sunt rupte. 2. Se ridicq partea s`nger`ndq (coapsa) mai sus de linia corpului [i se efectueazq un pansament compresiv (vezi hemoragiile). Accidentatul este transportat de urgen]q la spital \n pozi]ia de prevenire a \ntreruperii circula]iei s`ngelui.
41
Primul ajutor \n caz de rqnire: · Rqni \nso]ite de o hemoragie puternicq (vezi hemoragiile): · Rqni cu vqtamarea nervilor / tendoanelor, plasate pe locuri deosebit de sensibile: - acoperq rana cu pansament protector - ia legqtura cu personal medical
· Rqni pe care le po]i \ngriji singur, de ex. zg`rieturi sau tqieturi u[oare: - Spalq-te pe m`ini \nainte de a curq]a rana. Toate rqnile care apar accidental sunt mai mult sau mai pu]in murdare. - Spalq rana [i ]esutul din jur dinspre interior spre exterior. - Folose[te sqpun [i apq, de preferin]q curgqtoare. - Spalq p`nq ce rana apare curatq. Apropie marginile rqnii. - Acoperq cu un pansament de protec]ie.
42
LEZIUNI LA NIVELUL EXTREMITATILOR OSTEOARTICULARE
Scopul este sq fii pregqtit de ac]iune atunci c`nd cineva are nevoie de primul ajutor pentru leziuni ale extremitq]ilor: membre superioare [i inferioare. Capitolul cuprinde:
-
entorsa luxa]ia fractura
Date de bazq Extremitq]ile, bra]ele [i picioarele sunt construite din oase, articula]ii, tendoane, mu[chi. Scheletul are func]ia de a ]ine corpul drept [i de a proteja organele interne. Toate pqr]ile scheletului sunt acoperite de periost. Acesta este strqbqtut de o mul]ime de vase de s`nge [i nervi [i este de aceea foarte sensibil la durere. Pqr]ile scheletului sunt unite prin articula]ii. Suprafa]a \ncheieturilor este acoperitq de cartilaj. |ntre suprafe]ele articula]iilor se gqse[te fluidul sinovial care greseazq articula]iile. De multe ori, articula]ia este \ntqritq cu ligamente. Mu[chii sunt fixa]i pe schelet prin tendoane. Contrac]iile mu[chilor produc mi[cqri ale pqr]ilor scheletului. Dacq una din aceste pqr]i este lezatq, \ntreaga func]ie a pqr]ii respective a corpului va fi afectatq. Semnele caracteristice sunt de cele mai multe ori la fel, indiferent de care tip de ]esut a fost vqtqmat. Gradul de gravitate variazq.
43 CMYK
Cele mai obi[nuite semne distinctive \n caz de leziune a unei extremitq]i
· sensibilitate [i durere la mi[care · func]ionalitate scqzutq · umflare (edem) · schimbare a formei, pozi]ie nefireascq
TRAUMATISME LA NIVELUL ARTICULATIILOR - ENTORSA -sensibilitate [i durere la mi[care -func]ionalitate scqzutq -inflamare O \ncheieturq este stabilizatq de ligamente. Acestea pot sq se alungeascq sau sq se rupq dacq sunt supuse unor presiuni mari, [i afecteazq cel mai des \ncheieturile picioarelor.
Primul ajutoor Plaseazq partea accidentatq mai sus dec`t corpul. Dacq este posibil, r`ce[te \ncheietura afectatq (ex: o pungq de ghea]q). Sus]ine cu un pansament! Pune \n repaus articula]ia!
44 CMYK
LUXA}IA · sensibilitate [i durere la mi[care · func]ionalitate scqzutq · umflare (edem) · schimbarea formei, pozi]ie nefireascq Este o leziune \n care nu mai existq contact normal \ntre suprafe]ele oaselor \n \ncheieturq.
FRACTURA · sensibilitate [i durere la mi[care · func]ionalitate scqzutq · umflare, tumefiere · schimbarea formei, pozi]ie nefireascq · mi[care nenaturalq O fracturq nu implicq numai o vqtqmare a osului propriu-zis, ci [i a pqr]ilor moi din jur. |n cazul unei fracturi, pierderea de s`nge poate fi masivq. G`nde[te-te la riscul \ntreruperii circula]iei sanguine (vezi semnele de \ntrerupere a circula]iei sanguine). Vqtqmarea pqr]ilor moi are consecin]e asupra vindecqrii fracturii. Timpul de vindecare este cu at`t mai lung cu c`t este mai extinsq vqtqmarea pqr]ilor moi. Este foarte important sq se evite miscqri inutile ale membrului fracturat, pentru a nu \nrqutq]i o leziune. Accidentatul \ncearcq de cele mai multe ori singur sq adopte pozi]ia cea mai pu]in dureroasq.
45 CMYK
La o fracturq \nchisq, pielea este nevqtqmatq.
Primul ajutor la o fracturq \nchisq: - se imobilizeazq Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, s`rmq, carton etc.) Atelele trebuie sq fie suficient de lungi ca sq depa[eascq articula]iile situate la extremitq]ile osului / oaselor fracturate. La o fracturq deschisq, pielea este lezatq. Existq o deschidere cqtre exterior, cu risc de infec]ie. O asemenea ranq trebuie \ntotdeauna sq fie acoperitq cu pansament.
Primul ajutor \n caz de fracturq deschisq: - se acoperq rana - se opre[te s`ngerarea - se imobilizeazq
Primul ajutor \n caz de leziune a unei extremitq]i.
Se poate folosi material textil: e[arfe, triunghiuri de p`nzq. Acest tip de imobilizare se folose[te pentru fracturile de bra], \n care caz trunchiul este folosit ca atelq, iar pentru un membru inferior fracturat este folosit ca atelq membrul inferior sqnqtos. Sus]ine extremitatea vqtqmatq \ntr-o pozi]ie c`t se poate de nedureroasq. Plaseaz-o mai sus dec`t restul corpului. Aplicq pansament peste ranq la fracturile deschise. Trebuie sq previi \ntreruperea circula]iei sanguine.
46 CMYK
Cheamq salvarea! Sugestii… Exerseazq aplicarea unui pansament elastic de sus]inere pe \ncheieturile piciorului, m`inii [i genunchiului.
47
LEZIUNI ALE COLOANEI VERTEBRALE
Date de baza
Coloana vertebralq este formatq din vertebre [i discuri intervertebrale (cartilagii), numite [i discuri. {irul de vertebre formeazq un canal protector \n jurul mqduvei spinqrii. |ntre vertebre trec acei nervi care conduc impulsuri de la [i cqtre toate pqr]ile corpului. Coloana vertebralq este stabilizatq cu ajutorul tendoanelor [i muschilor. |n caz de vqtqmqri la g`t sau ceafq, pot fi dislocate sau sparte vertebre sau discuri, turtind [i vqtqm`nd nervii [i maduva spinqrii. Aceasta se poate manifesta sub formq de amor]eli, \n]epqturi [i eventual paralizie a acelor pqr]i ale corpului care primesc impulsurile de la nervii afecta]i. Leziunea g`tului/[irei spinqrii poate sq nu dea semne exterioare. Dacq bqnuie[ti cq o persoanq lipsitq de cuno[tin]q a fost supusq unei lovituri la cap sau ceafq, trebuie sq o tratezi ca [i cum leziunea ar exista. Vei evita orice transport care nu e absolut necesar. Persoana accidentatq poate acuza durere \n spate, \n zona coloanei vertebrale si dupq caz, simte amor]eli sau nu mai poate sq-[i mi[te m`inile [i picioarele.
48 CMYK
Dacq este necesar ca persoana sq fie deplasatq, o persoanq \i va sprijini g`tul [i capul. Capul va fi deplasat astfel \nc`t sa fie men]inut pe linia coloanei vertebrale.
49 CMYK
LEZIUNEA CEFEI IN CAZ DE ACCIDENT DE AUTOMOBIL
|n cazul accidentelor de automobil, uneori capul este aruncat rapid \nainte-\napoi \ntr-un mod exagerat, "efectul de bici". Asta se \nt`mplq atunci c`nd lovitura vine direct din fa]q sau din spate. Pentru a elibera cqile respiratorii avem voie sa tragem capul spre spate, dar \n nici un caz spre fa]q sau sq-l \nv`rtim .
O leziune gravq a mqduvei spinqrii la nivelul cefei poate da paralizia tuturor pqr]ilor corpului mai jos de leziune, pot fi afectate [i organele respiratorii. Efectele pot fi permanente. Testeazq capacitatea de mi[care rug`ndu-l pe accidentat sq mi[te m`inile [i picioarele. Controleazq sim]ul tactil prin a-l atinge pe accidentat de ex.: pe un deget [i \ntreb`ndu-l care deget este atins.
SEMNE -durere -amor]eli -\n]epqturi -dispari]ia sim]ului tactil -lipsa de putere -paralizia
Alte cauze ale acestor simptome pot fi dislocqrile vertebrelor sau ale discurilor intervertebrale. Hernia de disc este un exemplu de asemenea stare, c`nd un disc intervertebral poate apqsa pe mqduva spinqrii sau pe o rqdqcina nervoasq, provoc`nd dureri care de multe ori radiazq pe un membru inferior.
50 CMYK
PRIVE{TE!
ASCULTQ!
-pozi]ia corpului;
-ce spune accidentatul;
- controleazq capacitatea de mi[care a bra]elor [i picioarelor; -roagq-l sq mi[te m`inile [i picioarele.
- ce \]i cere accidentatul.
SIMTE! -cu aten]ie pe tot corpul accidentatului fqrq sq \i schimbi pozi]ia; |ncepe cu capul. Continuq cu celelalte pqr]i ale corpului. -observa unde e localizatq durerea; -atinge-i degetele [i \ntrebq-l care deget e atins.
PRIMUL AJUTOR
- Rqm`i l`ngq accidentat. - |ntreabq-l de ce are nevoie. - Cheamq ambulan]a dacq accidentatul are amor]eli, \n]epqturi, senza]ie de slqbiciune sau sim] tactil diminuat \n vreuna din pqr]ile corpului. - Deplaseazq-l c`t mai pu]in cu putin]q. - Imobilizeazq capul [i g`tul lateral \n a[a fel \nc`t sq \mpiedice mi[cqrile capului. Folose[te pentru aceasta douq rulouri de haine, pqturi, etc.
51
SCOATEREA ACCIDENTATULUI DIN AUTOMOBIL
Apucq lejer unul sau ambele bra]e ale accidentatului dinspre spate. }ine degetele adunate [i m`inile depqrtate av`nd antebra]ele \n contact cu laturile toracelui accidentatului. 1. Controleazq ca picioarele sq fie eliberate de sub pedale. 2. Mutq persoana cu o mi[care de pendulare cqtre marginea scaunului. 3. Apucq antebra]ele persoanei. 4. Mutq persoana cu mi[cqri de pendulare cqtre pulpa piciorului tqu care este l`ngq automobil. 5. Trage cu aten]ie persoana pe pulpa piciorului tqu afarq din automobil.
MUTQ ACCIDENTATUL NUMAI DACQ SITUA}IA |I PUNE |N PERICOL VIA}A {I NU PO}I SQ |NDEPQRTEZI RISCUL!
52 CMYK
ARSURI Scopul este sq [tii sq ac]ionezi pentru a putea acorda primul ajutor \n caz de arsuri. Date de bazq Atunci c`nd un ]esut este supus unei temperaturi ridicate, apare o leziune localq a acestuia. Vasele de s`nge din jur se dilatq [i apare o \nro[ire, inflamare [i cre[terea temperaturii. Pierderea de lichide \n cazul arsurilor poate fi mare. Riscul infectqrii unei rqni produse prin arsurq este de asemeni mare. Gravitatea unei arsuri depinde de suprafa]a afectatq si profunzimea arsurii. Ad`ncimea leziunii depinde de: -
temperatura agentului cauzal care a produs arsura; timpul de expunere; grosimea pielii - copiii mici [i persoanele \n v`rstq au pielea mai sub]ire; concentra]ia substan]ei, \n cazul arsurilor chimice.
Arsurile pot fi \mpar]ite \n:
Leziunea par]ialq a pielii, unde numai ]esutul superior al pielii este vqtqmat. |n cazul leziunii celei mai superficiale, doar partea exterioarq a ]esutului superior al pielii, ]esutul cornos, este vqtqmat. Cea mai obi[nuitq cauzq este expunerea la soare puternic. Pielea s-a \nro[it (gradul 1). Leziunea se vindecq dupq c`teva zile [i nu rqm`n cicatrici.
La o leziune mai ad`ncq, este caracteristicq formarea bq[icilor (gradul 2). O cauzq obi[nuitq este arsura cu apq fierbinte. Imediat apare durerea. Dacq rana nu se infecteazq, aceastq leziune se vindecq fqrq cicatrice. Arsura poate pqtrunde [i mai ad`nc \n straturile pielii.
53 CMYK
Leziunea \n profunzime, c`nd toate straturile pielii sunt afectate ( gradul 3 ). Este provocatq de multe ori de foc, substan]e chimice [i curent electric, dacq acesta trece prin corp. Culoarea leziunii este alb-galben-maron, lipse[te senza]ia de durere. Leziunile care afecteazq toate straturile pielii dau \ntotdeauna cicatrici.
Primul ajutor \n caz de arsuri Rqce[te cu apq rece timp de minimum 15 minute. Continuq [i mai mult dacq ajutq. Apa rece \mpiedicq arsura sq pqtrundq \n ad`ncime [i mic[oreazq durerea. Dacq nu existq destulq apq, udq un prosop [i acoperq rana cu el.
|n cazul \n care hainele iau foc - stinge focul cu apq sau \nqbu[q-l cu o pqturq sau o hainq. }ine minte cq este bine sq acoperi cu pqtura de la cap la picioare. Dacq a luat foc ulei \ntr-o oalq,de ex., focul trebuie stins prin a pune un capac deasupra. Dacq turnqm apa direct pe foc poate sq se producq o explozie. Dq la o parte oala de pe foc. |n cazul arsurilor chimice se spalq abundent pielea cu apq pentru a \ndepqrta cqt mai mult din substan]a chimicq. NU \ndepqrta]i \mbrqcqmintea dec`t dacq aceasta fumegq sau este \mbibatq cu substan]e chimice
Ia legatura cu personal medical pentru: - Zonele \nro[ite sau cu bq[ici care sunt la fel de mari sau mai mari dec`t palma accidentatului (cca 1% din suprafa]a corpului). Arsuri mai mici dec`t palma, dar care afecteazq zone deosebit de sensibile ale corpului, \n special fa]a, g`tul, peste \ncheieturi, m`inile, labele picioarelor, \n jurul anusului [i al organelor genitale. - Arsurile care afecteazq pielea \n \ntregime. - Toate arsurile cauzate de electricitate. Rqce[te \nt`i cu apq rece. Acoperq cu pansament protector \n timpul transportului, de ex. un prosop curat.
54 CMYK
Dacq arsura acoperq o suprafa]q mai mare dec`t bra]ul accidentatului (cca 10% din suprafa]a corpului), sau dacq accidentatul [i-a pierdut cuno[tin]a, cheamq ambulan]a. |n cazul arsurilor superficiale, mai mici dec`t suprafa]a m`inii: -rqce[te cu apq rece zona arsq p`nq la dispari]ia durerii; -spalq pielea din jur cu apq [i sqpun; -acoperq cu un pansament protector.
NU U - aplica]i pe zoona arsq: ulei, za] de cafea, o]et, etc. |n cazul arsurilor electrice - \ntrerupe curentul. |ndepqrteazq-l pe accidentat de obiectul care l-a curentat, fqrq sq \l atingi - Aten]ie la autoprotec]ie! Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori combinate cu leziuni interne.
Poartq-te calm \n fa]a accidentatului. A[eazq partea arsq a corpului mai sus de linia corpului. Scoaterea victimei de sub influen]a curentului electric - \ntrerupe curentul - dacq nu este posibilq \ntreruperea curentului, scoate victima de sub influen]a curentului trqg`nd-o de haine, dacq acestea nu sunt ude - \ndepqrteazq cablul electric aflat sub tensiune folosind materiale rqu conducqtoare de electricitate, cum ar fi: lemnul uscat, materialul plastic. NU - acoperi]i persoana electrocutatq cu pqm`nt. Acoperq rana cu pansament sau altq p`nzq curatq. - vei preveni \ntreruperea circula]iei s`ngelui! Persoanele care au fost electrocutate se transportq obligatoriu la spital.
55 CMYK
Sugestii… Exerseazq stingerea focului \n haine, \ntreaga procedurq. |nqbu[q focul - rqce[te zona arsq cu apq pune pansament. G`nde[te-te… -cum po]i evita arsurile de ex. acasq sau la locul de muncq. -care factori fac ca o arsurq sq constituie un risc de \nrqutq]ire a circula]iei.
56
DEGERATURI Cauze: - expunerea \ndelungatq la temperaturi \n jur de 0°C, cu umezealq [i v`nt - expunerea \ndelungatq la temperaturi negative, fqrq umezealq [i v`nt
Tipuri de deggerqturi: - superficiale: se limiteazq la piele - profunde: depq[esc pielea [i afecteazq ]esuturile profunde (mu[chi, oase, tendoane, nervi, vase de s`nge)
Semne: - degerqturile superficiale: Ö furnicqturi \n zona afectatq; Ö durere medie; Ö piele cu pete albe, mobilq pe ]esuturile profunde; Ö articula]ii cu mobilitate pqstratq. - degerqturile profunde Ö piele albq, tare, rece, nedureroasq, imobilq fa]q de structurile profunde; Ö articula]ii cu mobilitate pierdutq. Primul ajutor |n cazul degerqturilor superficiale se poate ac]iona pe loc, pielea degeratq se \ncqlze[te prin punerea ei \n contact cu pielea care are temperatura normalq, m`inile se pun la subsuoarq, bqrbia [i urechile se a[eazq \n palme, picioarele se a[eazq l`ngq abdomenul salvatorului.
Contactul cu pielea caldq se men]ine p`nq c`nd pielea afectatq \[i recapqtq culoarea normalq. NU! - freca]i cu ghea]q sau zqpadq NU! - aplica]i lo]iuni NU! - a[eza]i zona degeratq l`ngq o sursq de cqldurq
57 CMYK
|n cazul degerqturilor profunde: - se scoate accidentatul din zona cu temperatura scqzutq [i se aduce la adqpost; - se dau bquturi calde [i nealcoolizate; - se \nfq[oarq \n haine cqlduroase; - nu se intervine pe zona degeratq; - se transportq c`t mai rapid la spital.
58
INECUL Cauze: - epuizare: la persoanele care cad \n apq [i nu [tiu sq \noate - [oc: prin contactul corpului cu apq foarte rece
Coonsecin]e: - cqile respiratorii sunt inundate cu apq - se produce stop respirator apoi [i cardiac
Primul ajutoor: - evacuarea apei din plqm`ni: 1. Victima rqsturnatq cu fa]a \n jos este prinsq de salvator pe la spate de abdomen, cu m`inile fqcute chingq, ridicatq de la sol [i scuturatq pentru ca apa sq se scurgq \n afarq 2. Dacq respirq, victima este culcatq apoi pe sol, cu abdomenul \n jos [i cu capul a[ezat pe o parte Dacq nu respirq se a[eazq \n pozi]ia cunoscutq pentru efectuarea manevrelor de resuscitare.
59
DURERI IN PIEPT
Durerile \n piept apar de cele mai multe ori atunci c`nd este lipsq de oxigen \n mu[chiul inimii. Misiunea inimii este aceea de a pompa s`ngele cqtre toate celulele corpului. Mu[chiul inimii prime[te oxigen [i hranq prin vasele coronare. Vasele coronare pot fi astupate, mic[or`ndu-se astfel alimentarea cu s`nge a mu[chiului inimii. |n caz de efort intelectual / activitate fizicq, mu[chiul inimii are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Din cauza vaselor coronare astupate, apare o lipsq de oxigen \n mu[chiul inimii. Persoana \n cauzq are dureri \n piept.
INFARCTUL CARDIAC Infarctul cardiac este cauzat de o astupare totalq a unui vas coronar, av`nd ca urmare vqtqmarea mu[chiului inimii. Infarctul cardiac acut poate sq aparq: - \n cazul unui efort fizic mai mare; - \n cazul unei \ncordqri psihice; - chiar [i \n timpul odihnei sau al somnului. Infarctul cardiac este o boalq des int`lnitq. Ea poate duce la stop cardiac. Jumqtate din cei care decedeazq din cauza unui infarct cardiac mor \nainte de a ajunge la spital.
PRIVE{TE, ASCULTQ, SIMTE
60 CMYK
- dureri \n mijlocul pieptului; - iradierea durerii cqtre bra]e [i g`t; - lipsa de aer; - transpira]ie rece; - lipsa de putere.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE DURERI IN PIEPT
- opre[te-te [i comportq-te calm; - ajutq persoana sq se a[eze \ntr-o pozi]ie comodq; - descheie hainele prea str`mte; - ajutq persoana suferindq sq-[i administreze eventualele medicamente pentru inimq; - \n caz de lipsq de cuno[tin]q: plaseazq persoana \n pozi]ia lateralq stabilq; - \n caz de stop cardiac: \ncepe imediat salvarea inimq-plqm`ni.
IN CAZ DE DURERI IN PIEPT, CHEAMQ |NTOTDEAUNA AMBULANTA!
61
PREVENIREA BOLILOR INIMII {I ALE VASELOR SANGUINE
Bolile inimii [i ale vaselor sanguine sunt o mare problemq a sqnqtq]ii oamenilor. Ilustra]ia aratq c`]iva dintre cei mai obi[nui]i factori de risc care pot duce la boli ale vaselor coronare.
|n ziua de astqzi, propria alegere a unui stil de via]q ne afecteazq sqnqtatea. De multe ori, chiar schimbqri mici ale stilului de via]q au ca efect faptul cq ne sim]im mai bine [i \n afarq de asta ele ne pot ridica calitatea vie]ii. Astqzi [tim cu certitudine cq schimbarea anumitor obi[nuin]e poate preveni apari]ia bolilor de inimq.
62 CMYK
COMOTIA CEREBRALA
Lovirea craniului poate produce leziuni. Ea poate provoca o como]ie cerebralq. Aprecierea gravitq]ii leziunilor se poate face simplu dupq durata perturbqrii cuno[tin]ei. Semne obi[nuite \n caz de como]ie cerebralq: - pierdere de scurtq sau lungq duratq a cuno[tin]ei. Amnezia (pierderea memoriei) poate fi unul dintre semne - durere de cap - grea]q [i vqrsqturi |n aceastq situa]ie, accidentatul trebuie sq meargq la doctor. O persoanq cu semne de como]ie cerebralq trebuie sq se odihneascq [i trebuie sq fie ]inutq sub continuq observa]ie. Nu vor fi administrate medicamente \mpotriva durerii fqrq recomandarea medicului.
PRIVE{TE! -dacq accidentatul [i-a pierdut cuno[tin]a; -ce culoare are pielea accidentatului; -semne de s`ngerare \n nas, gurq sau urechi.
ASCULTQ! - ce spune accidentatul; -dacq \[i aminte[te accidentul; -dacq are dureri; -dacq respirq normal; -dacq reac]ioneazq c`nd \i vorbe[ti.
SIMTE! -dacq accidentatul reac]ioneazq la atingere; -ce alte leziuni are; -ce puls are;
Pierderea cuno[tin]ei apare la c`teva minute, ore, p`nq la c`teva zile dupq accident. Este de multe ori semn al unei hemoragii sub cutia cranianq, \ntre meninge [i os sau \n creier.
63
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL A.V.C.
Prive[te, ascultq, simte - paralizie \ntr-o parte a corpului sau o jumqtate de corp; - amor]eli sau sim] tactil scqzut; - tulburarea vorbirii; - tulburarea sau pierderea cuno[tin]ei.
Primul ajutoor - Rqm`i l`ngq persoana afectatq; - Explicq-i scurt [i simplu ce inten]ionezi sq faci; - Dacq persoana respectivq are o tulburare a vorbirii, ascult-o cu aten]ie fqrq s-o \ntrerupi; - Cheamq personal medical \n caz de semne de A.V.C.; - |n caz de pierdere a cuno[tin]ei, a[eazq \n pozi]ia "lateralq stabilq"; - Cheamq ambulan]a.
64 CMYK
DIABETUL
Un diabetic are o lipsq totalq sau par]ialq de insulinq. Tratamentul diabetului constq \n administrarea insulinei dupq nevoia persoanei respective, un regim alimentar potrivit [i o activitate fizicq regulatq. C`teodatq, cantitatea de insulinq administratq poate sq fie prea mare pentru necesitq]ile persoanei. Nivelul de zahqr din s`nge scade [i persoana se simte rqu. Existq un surplus de insulinq \n s`nge.
Insulinq
Zahqr
Insulinq
Zahqr
Persoane cu diabet pot sq cadq sau sq \[i piardq cuno[tin]a brusc. Motivul este de cele mai multe ori un surplus de insulinq care poate duce la pierderea cuno[tin]ei, numitq \n acest caz comq.
Prive[te, ascultq, simte - Paloare; - Tremurqturi; - Transpira]ie rece; - Iritare; - Pierderea cuno[tin]ei.
65 CMYK
Primul ajutoor - Dq persoanei ceva dulce: suc, lapte sau dulciuri; - Odihnq timp de 10 minute; - Rqm`i cu persoana respectivq; - Dacq situa]ia nu s-a \mbunqtq]it \n decurs de 10 minute, cheamq ambulan]q; - |n caz de lipsq de cuno[tin]q, a[eazq persoana \n pozi]ia "pozi]ie lateralq stabilq".
66
EPILEPSIA
Epilepsia este denumirea unei tulburqri a func]iei creierului. |n anumite celule ale creierului au loc descqrcqri electrice anormale. Dupq zona creierului unde au loc aceste descqrcqri, aspectul atacului poate sq varieze mult. Atunci c`nd este afectatq partea creierului care coordoneazq mi[cqrile corpului, apar contrac]ii \n mu[chi. Atacurile pot sq aparq de la o singurq datq \n decursul \ntregii vie]i, p`nq la mai multe ori pe zi.
Prive[te, ascultq, simte - mi[cqri necontrolate ale corpului; - pierderea bruscq a cuno[tin]ei; - cqdere; - tresqriri ale mu[chilor; - uneori pierderea spontanq a scaunului [i a urinei; - nu-[i va aminti nimic din perioada crizei.
Primul ajutor - Prinde persoana \n cqdere [i protejeazq-i capul - Rqm`i calm - atacul trece de cele mai multe ori \n decurs de c`teva minute - Descheie hainele prea str`mte - Rqm`i l`ngq persoana \n crizq p`nq \[i revine. - C`nd au \ncetat contrac]iile, a[eazq persoana \n pozi]ia "lateralq stabilq" - Cheamq personal medical dacq au avut loc vqtqmqri, atacuri lungi [i repetate sau dacq persoana nu a mai avut atacuri \nainte.
67
SIDA SI PRIMUL AJUTOR Oric`nd este necesar trebuie sq intervii prompt [i sq acorzi primul ajutor. Existq multe re]ineri \n ceea ce prive[te riscul contaminqrii cu virusul HIV, mai ales \n cazul resuscitqrii gurq la gurq [i a plqgilor cu s`ngerare. Nu a fost semnalat p`nq acum nicqieri \n lume vreun caz de infectie cu virus HIV datorat unor manevre de acordare a primului ajutor. Contaminarea prin manevrele de resuscitare respiratorie este poten]ial posibilq doar pe cale sanguinq: rqni s`nger`nde at`t \n gura victimei c`t [i \n cea a salvatorului - situa]ie extrem de rarq. |n acest caz fie se aplicq un material filtrant: ]esaturq, pe gura victimei, fie se folose[te metoda de resuscitare respiratorie gurq la nas. Orice risc de contaminare este \ndepqrtat dacq sunt respectate regulile uzuale de igienq. Plqgile cu s`ngerare se vor manevra cu grijq: - m`inile se vor spqla cu apq [i sqpun \nainte de interventie, dacq este timp, dar obligatoriu dupq acordarea primului ajutor, chiar dacq au fost protejate de mqnu[i - petele de s`nge de pe piele se vor spqla de asemeni cu apq [i sqpun. Dacq s`ngele este proiectat \n ochi sau gurq se va spqla abundent cu apq - se vor acoperi plqgile - un pansament trebuie aplicat neapqrat pe ranq - se evitq contactul direct cu s`ngele accidentatului - dacq acesta este con[tient va fi rugat sq apese pe ranq cu o bucatq de p`nzq, eventual propriile haine - dacq este incon[tient, este copil sau s`ngereazq abundent etc, salvatorul este cel care trebuie sq opreascq hemoragia [i pentru aceasta trebuie sq se protejeze [i o poate face cu: mqnu[i de plastic, alt material impermeabil \n care introduce m`na sau prin aplicarea pe zona s`nger`ndq a unui strat gros de ]esqturq (comprese, dacq sunt) cu care se apasq - salvatorul \nsu[i se rqne[te: lasq s`ngele sq curgq pu]in din plagq, apoi spalq zona cu apq [i sqpun, apoi se dezinfecteazq, dacq e posibil [i se aplicq un pansament - \mbracamintea pqtatq cu s`nge se va spqla cu apq [i sqpun - petele de s`nge de pe suprafe]e: scaune, mese, du[umea etc, se spalq cu cloraminq. |n tot ceea ce face salvatorul, voluntar de Cruce Rosie, trebuie sq fie un model de solicitudine, respect, bunq credin]q [i altruism. |n nici un caz nu va refuza acordarea primului ajutor de teama contaminqrii cu virusul HIV.
68
TRANSPORTUL ACCIDENTATILOR
A) Scoaterea accidentatului de la locul accidentului B) Transportul propriu-zis C) Ridicarea accidentatului \n vehicolul de transport
A. SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE LA LOCUL ACCIDENTULUI Scoaterea imediatq a victimei unui accident de la locul dramei este indispensabilq pentru stabilirea gravitq]ii ac]iunilor, pentru instituirea rapidq a mqsurilor de prim ajutor, ca [i pentru \ndepqrtarea riscului unei noi accidentqri (incendiul ma[inii dacq a fost un accident auto, prqbu[irea unui zid dupq cutremur etc.). dacq la locul accidentului pot pqtrunde trei sau mai mul]i salvatori, apucarea, ridicarea [i transportul victimei se va face dupq unul din modelele de interven]ie pe care le vom descrie mai t`rziu. Interven]ia devine mult mai dificilq c`nd accidentatul se aflq \ntr-un spa]iu \nchis [i str`mt \n care nu pot pqtrunde dec`t unul sau doi salvatori. Vom exemplifica trei dintre situa]iile de acest gen: 1. Scoaterea unui rqnit \n stare de incon[tien]q dintr-un vehicol tamponat.
Dupq deschiderea sau tqierea portierei se introduce un bra] al salvatorului pe sub bra]ul dinspre portierq al accidentatului, strecurqnd m`na pe sub bqrbia acestuia. Bqrbia se apucq cu putere iar capul rqnitului se \mpinge pu]in \n spate. Cel de-al doilea bra] al salvatorului \nconjoara pe la spate talia rqnitului - iar mqna se strecoarq pe sub celqlalt bra] al accidentatului pentru a apuca cu putere pumnul membrului superior al acestuia. |n acest mod accidentatul este apucat ferm [i poate fi tras spre portiera deschisq, unde poate intra \n ac]iune un al doilea salvator. 2. Scoaterea unui accidentat \n stare de incon[tien]q de sub o ma[inq sau de sub materiale care s-au prqbusit, acoperindu-l.
69 CMYK
Dacq victima este a[ezatq pe spate, cu picioarele cqtre salvator, ea va fi pur [i simplu trasq de picioare.
Dacq victima este a[ezatq cu capul spre salvator, acesta va trece antebra]ul drept pe sub axila dreaptq a accidentatului, pentru a-i apuca cu putere pumnul st`ng. |n aceastq pozi]ie, capul rqnitului se sprijinq pe umqrul salvatorului, se retrage cu spatele - t`r`nd astfel [i accidentatul.
|n acela[i mod se poate interveni [i \n scoaterea unui accidentat printr-un sau dintr-un tunel \ngust [i cu tavanul foarte jos.
3. Dacq \ntr-o situa]ie similarq (tunel \ngust, cu tavanul foarte jos) salvatorul trebuie sq \nainteze, se va proceda \n felul urmqtor: dacq accidentatul este prqbu[it cu fa]a \n jos, el va fi rqsturnat cu fa]a \n sus. Ambele m`ini ale rqnitului vor fi legate \ntre ele cu o e[arfa [i astfel vor fi petrecute, ca un colier, peste ceafa salvatorului. Acesta, asezat cqlare peste accidentat, sprijinit \n m`ini [i \n genunchi, va putea \nainta tqr`nd dupq el rqnitul.
70 CMYK
B. TRANSPORTUL ACCIDENTATULUI De cqtre o singurq persoanq: 1. C`nd accidentatul este \n stare de incon[tien]q, accidentatul va trebui purtat pe umqr - ca pe un sac. Existq douq prize posibile: a) Rqnitul este sus]inut numai pe umqrul drept al salvatorului. Cu m`na dreaptq, salvatorul \si petrece antebra]ul prin fa]q [i apucq genunchii rqnitului care at`rna pe spatele lui. Cu m`na st`ngq salvatorul \[i asigurq priza, sus]in`nd cotul st`ng al rqnitului.
b) Rqnitul este rqsturnat peste ceafa [i umerii salvatorului care echilibreazq greutatea acestuia ]in`ndu-l cu ambele m`ini, de pumnul [i respectiv bra]ul st`ng sau drept al accidentatului. Bine\n]eles pentru acest tip de transport, salvatorul trebuie sq fie un bqrbat puternic, cu for]a fizicq necesarq pentru a-l ridica \nt`i pe umqr, pentru a-l sus]ine [i transporta. C`nd accidentatul este \n stare de con[tien]q, lucrurile sunt mai simple. Dacq accidentatul are o greutate corporalq mai micq (este un copil sau o femeie u[oarq) - poate fi ]inut \n bra]e cu o m`nq petrecutq \n jurul spatelui [i cu cea de-a doua sub genunchi. Poate fi [i mai u[or, c`nd accidentatul poate fi ]inut pe spate - termenul popular fiind "\n c`rcq". |n aceste pozi]ii accidentatul \[i ajutq salvatorul prin faptul cq se sus]ine [i el cu ambele membre superioare de g`tul acestuia. c) Trecerea de cqtre un singur salvator peste parapet, se poate face cu ajutorul unui artificiu. |n timpul c`t este culcat la pqm`nt, picioarele \i sunt ridicate pe un suport improvizat. Fiind apucat de talie este transportat de cqtre douq persoane. Atunci c`nd accidentatul este \n stare de incon[tien]q: a) O pozi]ie de transportat este: apucat de mijloc - pe sub axile de cqtre salvatorul care merge \n spate, [i apucat de genunchi de cqtre salvatorul care merge \n fa]q
71 CMYK
b) O variantq a acestui fel de transport este posibilq c`nd sunt trei salvatori. |n aceastq situa]ie ei pot transporta douq victime concomitent. Doi dintre salvatori apucq fiecare accidentat de talie, \n timp ce al treilea salvator ]ine \n fiecare m`nq de o parte [i de alta a taliei ambele picioare ale celor doi accidenta]i. c) Mult mai usor, doi salvatori pot transporta accidentatul a[ezat pe un scaun cu speteazq. Salvatorul din spate sus]ine speteaza scaunului, \n timp ce salvatorul din fa]q sus]ine picioarele din fa]q ale aceluia[i scaun.
Accidentatul \n stare de con[tien]q: a) Poate fi transportat, salvatorii fqc`nd un scaun cu toate cele patru m`ini sau cu trei m`ini. |n prima pozi]ie accidentatul trebuie sq fie suficient de prezent ca sq se sus]inq cu ambele bra]e petrecute pe dupq g`tul celor doi salvatori. |n pozi]ia a doua, form`nd scaunul pe care se a[eazq bolnavul prin \mpreunarea a numai trei m`ini, rqm`ne liberq a patra m`nq a unuia dintre salvatori - m`na cu care se sprijinq spatele accidentatului.
72 CMYK
b) Doi salvatori pot transporta accidentatul pe o chingq petrecutq pe dupq g`tul lor [i care folose[te mijlocul ei ca scaun de transport. Accidentatul a[ezat pe chingq \[i men]ine echilibrul sus]in`ndu-se cu cele douq bra]e pe dupq g`tul salvatorilor. Transportul cu targa C`nd avem nevoie de o targq cu blat tare, poate fi folositq orice platformq rigidq (placq de lemn, u[q). C`nd ea poate sq fie moale, targa poate fi improvizatq prin \mbrqcarea a douq stinghii lungi [i rezistente, cu douq haine, un palton sau o pqturq groasq ale cqror margini laterale sunt \mpreunate [i fixate cu ace de siguran]q. De obicei, mai ales \n anotimpurile rqcoroase, peste targq trebuie sq se a[eze oblic un pled care sq poatq, prin pliere, sq \mbrace accidentatul. Ridicarea de la sol [i transportul cu targa
a) De cqtre doi salvatori Ridicarea se face pqstr`nd corpul victimei c`t se poate de drept. Primul salvator sus]ine toracele accidentatului. Al doilea salvator sus]ine fesa [i coapsele. A[ezat pe targq [i \nvelit cu un pled accidentatul trebuie sq fie legat de aceasta cu trei chingi care se trec pe sub targq [i peste gleznele, coapsele [i bazinul accidentatului. M`nerele de la extremitq]ile tqrgii sunt prinse solid de extremitq]ile c`te unei chingi a cqror parte de mijloc este petrecutq pe dupq g`tul salvatorilor. Am`ndoi salvatorii culcq c`te un genunchi la pqm`nt [i se ridicq \n picioare absolut sincron, la comanda "aten]ie - ridicat". Pentru ca \n timpul \naintqrii mersul sq fie c`t mai lin, pa[ii celor doi salvatori trebuie sa fie asincroni. Pornirea o face salvatorul din fa]q cu piciorul st`ng, iar salvatorul din spate cu piciorul drept. Acest asincronism se men]ine pe tot parcursul transportului.
b) De cqtre trei salvatori Pentru ca trecerea bolnavului de pe sol pe targq sq se facq c`t mai lin, salvatorul dinspre capul accidentatului va privi cqtre picioarele lui, \n timp ce urmqtorii doi salvatori se vor a[eza invers, cu fa]a cqtre capul accidentatului. Cei trei salvatori se vor a[eza cu picioarele de o parte [i de alta a tqrgii [i vor apuca accidentatul de bazin. |n cazul \n care accidentatul are o greutate mare iar salvatorii nu au for]q suficientq, ridicarea se poate face: salvatorul din mijloc apucq de bluza [i cordonul pantalonilor accidentatului, salvatorul din spate apucq cu putere pantalonii victimei la nivelul genunchiului [i al gambei iar cel de-al treilea \i va sus]ine capul [i umerii. La comanda "aten]ie-ridicat-a[ezat"se ac]ioneazq sincron. C`nd spa]iul este mai mic to]i trei salvatorii se pot a[eza pe aceea[i parte a bolnavului proced`nd \n acela[i fel ca la tehnica descrisq \nainte. |n acest procedeu, denumit "\n lingurq", la comandq, accidentatul este ridicat pe genunchii salvatorilor - dupq care ei se ridicq \n picioare [i fac c`]iva pa[i p`nq la targq.
73
c) De cqtre patru salvatori O variantq de tehnicq este aceea de a a[eza bolnavul \n lungul tqrgii. Pentru ridicarea accidentatului de la sol sunt folosi]i trei salvatori. Primul, cu fa]a cqtre picioarele victimei, sus]ine ceafa [i umerii, al doilea [i al treilea sunt a[eza]i invers cu fa]a cqtre primul salvator [i sus]in,unul bazinul iar celqlalt coapsele [i gamba accidentatului. Cei trei salvatori stau cu picioarele a[ezate de o parte [i de cealaltq a accidentatului. La comanda cunoscutq victima este ridicatq de la sol, moment \n care al patrulea salvator \mpinge targa sub accidentat. |ntr-o altq variantq , salvatorii se a[eazq de o parte [i de cealaltq parte a accidentatului. M`inile celor patru sunt a[ezate alternant pe toatq lungimea corpului victimei . Salvatorii stau cu un genunche pe pqm`nt. Ei ridicq simultan, la comandq, accidentatul [i-l a[eazq pe targq.
74 CMYK
Transportul cu targa peste obstacole C`nd se urcq o scarq, salvatorul din fa]q ]ine targa cu bra]ele \ntinse jos, \n timp ce salvatorul din spate, ridicq capetele tqrgii pe umeri. Scopul este de a men]ine targa [i accidentatul c`t mai orizontal. La cobor`rea scqrilor se procedeaza invers. C`nd se trece targa peste un parapet, capetele tqrgii se a[eazq pe parapet, unul sau doi salvatori sar peste el [i trag targa - p`nq ce aceasta ajunge sq se sprijine pe parapet cu bra]ele din spate. |n acest moment sar parapetul [i salvatorul sau salvatorii din spate - dupq care preiau integral targa [i merg mai departe. {i \n cazul transportqrii pe targq de cqtre patru salvatori - cei care ]in barele din fa]q [i din spate vor pq[i \n contratimp. Ceilal]i doi vor sus]ine targa la mijlocul ei - a[eza]i de o parte [i de alta a acesteia. Pozi]ia bolnavului pe targa
Pozi]ia bolnavului pe targq \n func]ie de tipul de accident suferit [i de gravitatea stqrii generale. a) Bolnavul \n stare de incon[tien]q se transportq \n decubit lateral (a[ezat pe o parte) cu capul \ntr-o parte, cu gura \n jos. |n aceastq pozi]ie accidentatul nu se poate sufoca cu propriul lichid de vomq sau cu s`ngele care-i poate curge pe gurq.
b) Accidentatul cu fracturq de coloanq vertebralq toracalq sau lombarq Daca blatul tqrgii este tare, accidentatul este a[ezat pe spate, cu un sul fqcut dintr-o altq pqturq a[ezatq sub zona dureroasq a spatelui, transversal fatq de targq. Dacq blatul tqrgii este moale este preferabil ca bolnavul sq fie a[ezat pe burtq. |n aceastq pozi]ie corpii vertebrali sunt \ndepartati \ntre ei, fapt care \mpiedicq agravarea tasqrii lor [i ca urmare compresiunea asupra mqduvei spinqrii. |n fracturile coloanei cervicale (g`t) - este bine ca umerii pacientului sq fie imobiliza]i cu o chingq trecutq peste acesta [i pe sub targq, \n timp ce capul trebuie sq fie [i el imobilizat: fie legat [i el de targq cu o chingq, fie fixat \ntre douq obiecte grele (cqr]i etc.). Astqzi se folosesc pe ambulan]e ni[te gulere tari speciale - care au menirea sq imobilizeze provizoriu g`tul, \n a[a fel \nc`t capul sq nu se poatq mi[ca fa]q de umeri.
c) Accidentatul cu leziuni abdominale Pentru ca durerile abdominale sq scadq, musculatura abdominalq trebuie relaxatq, iar acest lucru se ob]ine ridic`nd pu]in toracele pe o pernq [i \ndoind (flect`nd) genunchii peste un sul fqcut dintr-o pqturq.
d) Accidenta]ii cu traumatisme toracice trebuie transporta]i cu toracele ridicat (pentru ca plqm`nul sq se expansioneze mai usor \n timpul respira]iei) [i a[ezat pe partea lezatq (fractura costalq este astfel imobilizatq de greutatea corpului \n contact cu blatul tqrgii).
75
e) Accidenta]ii cu pierdere mare de s`nge [i tensiune arterialq micq Trebuie a[eza]i cu membrele inferioare ridicate cu aproximativ 30 de grade fa]q de planul tqrgii.
B. RIDICAREA ACCIDENTATULUI |N VEHICOLUL DE TRANSPORT {i \n acest moment trebuie sq facem tot posibilul pentru a men]ine pozi]ia orizontalq a tqrgii peste obstacole. |n ceea ce prive[te mijlocul de transport, trebuie men]ionat cq numai autosanitarele pot sq asigure securitatea accidentatului p`nq la spital. Chiar o \nt`rziere de 20-30 minute p`nq la sosirea unei autosanitare este compensatq cu larghe]q de confortul [i asigurarea medicalq pe care aceasta o oferq pe timpul transportului. Numai \n cazul \n care sosirea unei autosanitare este imposibilq sau nu poate fi realizatq dec`t cu o \nt`rziere mare, se poate apela pentru transport la alte tipuri de autovehicule: turisme, camioane. Cqru]a trebuie evitatq pe c`t posibil pentru cq prin lipsa amortizoarelor, poate agrava situa]ia accidentatului p`nq la riscul decesului.
76
PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC
Persoanele accidentate trebuie sq primeascq ajutor. Ajutorul trebuie sq cuprindq at`t vqtqmqrile fizice c`t [i reac]iile psihice. Multe gqnduri pot sq treacq prin capul accidentatului -
Eu sunt cauza? Ce se va \ntqmpla la spital? Voi fi internat? Ce s-a \nt`mplat cu ceilal]i? Ce vor spune cei de acasq?
La toate astea se adaugq poate durerea. O reac]ie psihicq puternicq poate agrava riscul deteriorqrii circula]iei sanguine. Reac]iile psihice pot fi manifestate prin dezorientare, panicq, ]ipete, pl`ns, furie, nelini[te, fricq, lipsa de colaborare sau apatie.
Spune-i accidentatului ce anume faci, \n cazul \n care \i acorzi primul ajutor. Fii apropiat - dq caldurq umanq [i siguran]q. Vorbe[te calm cu accidentatul. |ntreabq-l cum se nume[te, unde locuie[te, \ncotro se \ndrepta, dacq po]i sq anun]i pe cineva. Rqspunde concret la \ntrebqrile pe care ]i le pune accidentatul, \n special \n legaturq cu ce s-a \nt`mplat. Nu bagateliza situa]ia dar nici nu exagera. Este important ca accidentatul sq aibq \ncredere \n tine. Rqm`i l`ngq accidentat dacq nu trebuie sq aju]i pe altcineva sau sq dai alarma.
77 CMYK