Istoria psihologiei [1 ed.]

Citation preview

Acad. MIHAI RALEA ~i CONST. 1. BOTEZ

ISTORIA PSIHOLOGIEI

mmm11111

269405 B.C.U. - IASI

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII

1958

POPULARE

ROMfNE

PREFA'[A

Psihologia a intrat destul de ti'rziu in faza ~tiinttfka1 despartindru-se de mozofie 9i renuniind la speculrutii on1:olog1ce asupra sufletului. Abia John Locke, in a sa Jncercare asupra 1intelectului uman (1690) se margine;9te la observatia ~i analiza facu1tatilor psihke fara a vo:rbi de vreo substanta s,pirituala. ln operele materiali1?tilor franoezi din secolul al XVIII-lea, d'Holbach, Lamettrie, Cabanis, apare aceeai;;i tendinta de desprindere a psihologiei de filozofie, prima urmind sa fie considerata printre l?tiintele naturale. ,,John Locke, spune D' Alembert in discursul preliminar la Enciclopedie, a reduis metaifiizi.ica la c,eea ce trehuie sa fie ea de fa;pt, la fizica experimentala a srpiritului" 1• Pina atund 1?tiinta sufletului facea parte din metafizica, a~a cum apare in operele i}ui Des carteis, M1alebranohe, Le,ibniz, scr,ise :cu un secol mai devreme. Doar filozofii scotieni, Thomas Reid 9i David Hume, intrebuinteaza mai ales expresia de ,,filozofie a spiritului" cind e vorba de ,cercetarea f enomenelor suflete9ti ca i;;i Condilliac in al sau T rat at despre senzatii. • Termenul de psihologie, cu toata etimologia ;sa gre,ceasdi, e modern ~i apare pentru prima oara in titlul unei lucrari de morala a lui Rudolf Goclenius tata.I, tiparita la Marburg, in 1590 2 • ln sensul modern, pentru a desemna !;itiinta fenomenelor sufletef;>ti, termenul a fast intrebuintat intiia oara de Chr. Wolff care publica o Psychologia empirica (1132) bazata pe observatie precum ~i o Psychologia rationalis (1134) care cuprindea speculatii abstracte asupra spiritului. Wolff le considera pe amindoua ca fiind deopotriva de valabile. Mai tirziu, tot in acela~i sens termenu l de ,ps:iholog.ie a fost 'intrebuin~at de Kant ~i ras;pindH apo:i in Franta de Maine de Biran ~i de ~coala ededica franceza (Jouffroy, Cousin}. • 1

1

1 Vez,i Discours preliminaire de J'Encyclopedie, edition critique par F. Pkavet, 1894, 5 ed. 1929, p. 104. 2 Goclenii Rodolphi, Psychologia, de hominis perfectione, Marpurgi, 1590.

6

Incepind cu secolul al XIX-lea, o data cu progresele 9tiintelor naturii - biolog~a, fiziologia - s-a putut vorbi de o metoda 9tiintifica in psihologie ~i, incepind din a doua jumatate a secolului, chiar de o psihologie experrhnentala. Ou lucrariile lui Helmholtz, Secenov, Wundt, la ,care se ada:uga. prO'gres,ei1'e fizfologiei sist emulrni nervos - Magendie, Flourens, J. Mi.iHer - se ,erdifidi o psihologie 9tiintifica strins legata de fiziologie, utilizi1[1!d metode precise de 'lahorator, care au fost perfoctionate pina in zilele noastr.e. Alaturi de metodele experimentale intrebuiintate mai 'a!les in stuidiul ·senwtiilor 9i reactiHor, metoda psihopatologica introdusa de Th. Ribot a permis investigatii in domerriul f.enomenelor de memorie, vain.ta, atentie, sentimente. Daca psihologia are o scmta istorie, apoi observarea :;;i stu.diul fenome1nelor psihke au un lung tr:ecut. Anti1ahitatea ne-a dat De anima, tratatul despre suflet al lui Aristotel, care 1poate fi considerat ca ptimul psiholog, a 9 a cum a fost ~i primul naturalist. Chiar ginldirea filozofica inca, mai veche cuprindea reflectH ~i observatii despre fenomenele sut1eter9ti. Alaturi de filozofie, arta medka.la. ,era inclinata. sa. se ocupe f,d de procesele psihke $i sa inregistreze diferite simrpt01ne ~i manifesta.,ri datorite psihicului. Colectia hipocratica. cuprinde un bogat tezaur de observatii de fiziologie ~i psihologie ~i noi utiiliza:m ~i astazi clasificarea an'tica. a temperamentefor. Progresele medicinei, constituirea anatomiei $i fiziologiei au contribuit din antichitate pinii in epoca moderna. la dezvoltarea unei psihologii mat,e rialiste. Studiul fenomenefor psihice fiind cuprins in sistemele de filozofi.e, dezvoltarea psihologiei era legata intr-o mare masura de lupta dintre materialism i;,i idealism care se desfa~oara in decursul intregii istori:i a .filozofiei 1 i;;i refleda conitradictii'le din sinul diferitelor orinduiri sociale. Astfel vedem doctrine materiali'ste care cuprind ideli asupra sulfletului - la Democrit t$i Epicur - inabm;;ite mai tirziu de speculatiHe idealis'te i;;i mistice ale stoidlor :;;i neop'latonkilor. Materiialismul a favo.rizat intotdeauna studiul ~tiinti1fk al fenomenelor naturale, printre care trebuie sa. consideram ~i procesele P'Sihice. • Acest materialism era naiv in antichitate, mecanicist i;;i metafizic in secolele · XVII ~i XVIII ~i a devenit dialectic in secolele XIX i;;i XX cu K. Marx ~i F. Engels. Numai materialismul dialectic care expliica toate fenomenele din natura prin materie ~i mi9care i;,i considera psihicul ca o manifositare a' materiei superior organizate ,poate fi baza filozofidi a ps:ihologiei ~tiin tifke. · Aceasta ps;iholog:ie e 1oorrsti tui1ta asta,zi pe baza doct,rinei 1ui I. P. Pavlov care da o ,expliicare miaterial'ista int:egr,ala tuturor fenomene1or psiihke. Psihologia 1?tiintilfica de azi este rezultatul incerdi:rilor :;;i sfortarilor focute timp de mai ibine de doua. milenii de toti ginditorii - filozo;fi f;ii oameni de ~tiinta - care ~i-au pus intrebtri despre sufiet. Cunoa~terea 1

1

1

1

Cf. V, I. .Lenin, Opere, vol. 14, E.S.P.LP., 1954, p. 352.

r

PREFA'J'\

7

aeestor conceptii, sisteme ~i idei ne poate da o mai !impede viziune asupra 9tiintei noastre 9i asupra s·copurilor ~i metodelor sale. Noi am urmarit mai ales dezvoltarea unei psihologii 9tiintifice materialiste, sau mai bine-zis, a materialismului in psihologie. Aceasta explica locul redus ocupat de ginditorii ideali 9ti in lucrarea de fata. Bineinteles1 psihologia, chiar cea experimentala, facind parte din suP'rastrudur.a une:i orinduiri socdale, noi ,arm indkat intotdeauna, 9i baza economka a societatii in epoca in care s-au dezvoltat anume curente 9i 9coli de psihologie, precum 9i caracterul lor de clasa. Nu figurnaza in ,a,cest tratat ,concepti:Ue psd.hologfoe din fHozofia tarilor Orientului, deosebit de importante, urmind ca acestea sa faca obiectul unei lucrari separate. 1

l I

j

1

i

Partea I

f

f I

'

CAPlTOLUL I

INCEPUTURILE PSIHOLOGIEI IN GRECIA ANTICA Nu e aproape nici un filozrnf al antichitatii gre,ce~ti, care sa nu fi scrlrs un trntat des pre suflet ( nzpt 4-1ux~c; ), privind cUJnoa9terea, modurile 9i legile sale precum 9i origiriea ~i destinul su:fletului considernt ca fiind esenta 9i principiul vietii. Bineinteles, in aceste opere obser-vatiile psihologice sint inte grate in spe1cu'Latiile filozofiee, metaJfizke. Psihologia invaluie metalfizka 9i este invMuita de aceasta. Nu se poate expune teoria platonka a iideilor, care sint O forma a cunoaJ9terii, fara a observa ca pentru Platon ele sint in acefo~i timp ~i esienta realitatii r nu putem intel1ege conceptia lrni. Aristote1 despre sufliet fa,ra a ne da seama di ea e 'legata. de no tiunile de fonna 9i materie, notiuni de ordin meta1fi'zic. Republica 1Iui Pla1ton ,e aipii,carea 1la constitutia 1soc:ie,UitH po1litice a legi1or ga.1site de el in ps.ihologie, tot astifel cum statul lui Aristotel nu e altceva deoit un organi sm psihk. ln Greicia antica fii1lozoifi a ~i ~tiiinta, deci ~i psihologia, - alaturi de matematlid, a'S!tronomie, fizka, etc. -- constituiau un singur cmip de cuno19tinte. Inca din prime1e etape de dezvoltare a fi1ozotfiei gre,cei9ti se ohserva lupta intre materialism ~i idealism, intre lino.a lui Deqio crH_ 9i linia 'lui Platon, - a~a cum nume~tte Lenin a1ceasta lupta 1• in ce plTive~te psihologia vom gasii, pe pri:ma linie, o:bsexvatii legate de biologie (ca la Aristotel) sau de medicina (ca Ia Hipocrat f;,i la medici), iar in cea de-a doua dfrectie de ginidire, observatii legate de mituri poettee, de cne\dinte religioa:se, de practici mistice ca Ia Platon ~i neoplatonici. Ne intereseaza in primul rind Iinia Democrit, linia. materialismului, in cam putem vedea inceprnturi11e gindirii 9tiintifice f;,i primul pas spre constituirea unei psihologii materiahste. Din a•cest punct de ve dere vom examina doua rprohleme : problema raporturilor din1tre suflet 9i corp 9i problema cunoa 9te:rii in filozofia ,greaca. Vom vedea ca in filosofia materialista sufletul este o materie mai subtila (Democrit, Epkur), pe dnld in filozoifia .ideiailista e a idee sau o forma (Platon). Iar in ce priv,e~te cunoa~terec!, 1primatu11 sensibiliitatii sau al inteledului 1

1

1

1

1

1

1

V. I. Lenin, Opere, vol. 14, E.S.P.L.P., 1954, p. 121.

10

'l'RATAT DE ISTOIUA PSIHOLOGH1 [

( voui;;) va despiir ti ~colile filozofi1c,e. Sin,gur Aristotel, in De anima, trateaza pe Jinga aiceste doua probleme, apr,o:a,pe toate •cc1Jpitol,ele psihologiei contemporane : simturi, memorier imiaginatie, asoicia·tia ideilor, somn, vise ek., lucrarea s,a fitind un adevarat trntat de . p~:ihologie. O buna metoda, recomanJdata ~i practicata de Arisfofel pentru psihologie, este cunoa~terea prealabila a istoriei acestei ~tiinte. In De anima, ultimele :patru capifoile ale priimei carti sint ,consa:cmte unei istorii a psiho1ogiei, - desigur, prima. de acest gen. Vom expune con'ceptiHe psihologice ale filozofilor greci, dupa periodizarea admisa in istorie ~;;i in istqri a filozofiei if?i anume impartinid gfodirea grea,ca in trei etapf : ·p~£!QJ:l:2!.~L prj,;111itiva. (sernlele VUI-VJ t~·.!1:L. pe};ig~!~l~Lclc:l:§ica,M.tse:~Q}e'l~.-YJ~nLJl;~:nJ ~i perioada elenistica (secQ1~1~ JII-I)!g,:n~).. Ne vom re,feri num1ai la antTchitatea greaca, cu o singu:ra. ex1ceptie pentru poetul latin Lucretliu, ale dim1i conceptii de psihologie, cuprinse in De rerum natura, var fi expus,e in l·egatura cu ideHe lui Epiicrnr, al ca.mi disdpo'l era. DaT mai inainte de ,a 'incepe 1examinarea acestor conceptii, sa vedem care era structura societatii antice, . ce clase sociale erau in Jupta, ce forte ~i ce raporturi de productie erau in conflict 9i care sint fazele de dezvoltare a ceta.tii grece 9ti, ~ ceea ce explica ~i curentele de gindire 9i periodizarea de mai sus. 1

1

1

*

Societatea antka era bazata. pe sdavaj, care pa1:rea un lucru firesc atunci 9i iconstituia un progreis fata de epoca anterioara 1• Pitagora, Platon, Aristotel erau proprietari de sdavi. Stirn di Ari'stotel avea 14 .sclavi. Sclavii erau ,oonsiderati ,ca ma,9ini vit ,,Daca fieoave unealt,3 ar putea, la un ordin dat sau doar ghidt, sa lucrez e ea singura, intocmai ca sta'tUJile lui Dedal sau tr,eq>iedurHe lui Vulcan, ,care se duceau singure, cum spune poetul, 1,a intrunirile ziei'lor, dadi ra1zboaiele, ar tese ele s:ingure ~i daca arcu~ul ar dnta singur din titera, ·antrreprenorii s-ar dilspensa de muncitori ~i stapini de sclavi" 2 • Grnoia homeridi cuno~tea deja sclavia. Aparitia sdavi,ei a insemnat o adevarata revo1lutie in intre,a,ga orinduire a vietii soci-ale, in rnportmile oamenilor fata de pa.mint ~i ale unora fata de altii. Descompunerea sistemului gentilk, formarea proprietatii private, a claselor 9i a sitatului sint legate de sdavie 3 • Statul grec a st,raJbatut 'Oitev,a stadii in formarea sa : de la regimul ,ari'Stocratic al epocii homelfice, cu -0 robie patriarhala, pina la statul sdavagist, cu oaracter net de claisa al Greciei clasice 4 • So c;ietatile sclavagiste, in adeva r atul inteles al cuvintului, eirau sodetatf o econoriiie bam1easdt $i de schimb dezvo1tata, din cate1

1

1

1 1

cu

1

F. Engels, Anti-Diihring, E.S.P.L.P., 1955, p. Aristotel, Politica, I, 23. 3 F. Engels, Originea tamiliei, a proprietafii F. Engels, Opere alese, vol. II, E.S.P.L.P., 1955, p. 4 Vezi V. S. Sergheev, lstoria Greciei antice, p. 112 ~i U'flrri., p. 128 ~i urm. 1

201.

2

private $i a statului, in K. Marx'283-294. Editura de stat, 1951, p. 84 ~i urm.,

...

11

lNC1'1PUTURILE PdIHOI,OGIEI IN GREu!A A~TICA

goria carora faceau parte Iy:Iiletul, Corintul i;;i J\.teuci. In ta.ril~ iIJ}:lp()iate din punct de -v:eder,e economk, 1s,dctyc1gisII1u1 avea un caracter,paJria rha1l, a 9a cum s-a observat, pilaa, in 'I'esalia $i Macedcmia 1• In Atena, eco1 nomi,a s1ol avagista incepuse de ipe timpul 1'u'i Solon i;;i Clistene. Din punct de vedere juridic, sclavul complet lipsit de drepturi era eonsiderat ,ca obied .~i nu ca pe:rsoana. Singura ingra.d.ire a dretpturHor proprietaru1ui ena inteirzicerea de a-$i uiddie sdavul, i;;i aceas ta nu pr,etutimdeni $i nu intotdeauna. Munca rsdavilor era folosrta in cele mai diverse moduri, in agricultura, in mine, in me1$te'$Uguri. Sclavii puteau fi 9i inchiriati uno:r adevarati arendai;;i care ii 1iintrebuintau l1a plamtatii, mine, constructii. 0 forma caracteristica de exploatare a sclavilor era ergclsteria - manufactura antichitatii. Atelierele manufacturiere sclavagiste alingeau, dupa eriteriile antice, proportii mari (peste o. suta de mun:cJt91ri robi). Ergasteriile de ,categorie mijloc:ie, cum erau cele doua ateliere de armurarie ale tatalui lui Demostene, la Atena, aveau cite 20-30 de muncitori sdavi. Inst,alatHle tehnice ale ergasteriilor erau foar:te primitive ,ea f;ii organizarea lor, dar rentabilitatea lor era foarte mare 2 • Sclavii .,,.. ca:pturati in ra:ziboa:ie sau culllJp~rAti in tirguri,le de sclavi se inrr,mltisera 1n ai;;a ma1sura incit nu:r11,artJJ. l()_! intr~ee,a ~1>r•()a1p~ d,e zece ,ori numai-ul populatiei de oameni liberi. Astfe1, in e1poca lu:i Alexandra l'v1acedon, adica in perioada cea ma i. infloritoare a. sdavagismului eienJst, in Egi!D!a erau 470 000 de sclavi la 40 000 de oameni liberi, in Atena 400 000 de sclavi la o populatie de 21 000 de cetateni $i 10 000 de meteci. Sclavagismul elen era un sclav,agism inaint at bazat pe o econom'ie q~ J:;chim'b. Exi·stau unitati cOlI11iercia le, case de schimb (trapeze), calfe fa;ceau operatii comerdale. impmmuturi, ipoted, gaj, vinza1ri etc. Totu~i intre ace ste fonne ,economke ,$i capitalismul modern e,.xista deoselb'iri esentiale puse in lumina de MaTx. Sclava·gismul cornserv1a un e,Iement de economie naturala. ,,Antidi nid nu se gindeau la tr,anformaTea plusproduisului in capital. 0 mare parte din p'lu s-produs o irntrebuintau in cheltuieli neiproductive, pentru opere de arta, pentm obiede de cult, pentru lucrari publice" 3 • A doua ca:raderistka ,a societatii sclavagiste este dezvoltaTea incetinita a tehniicii de productie. Robul ne!fiind interesat in muDJca, cu toate masu11ille de const ringere, se poarta neglijent fa,ta de uneftele de munca, se poarta rau cu animalele intrebuintate in proce:sul de mundi, me o atitudine di:spretuitoare fata de pr:opria sa munca. In al treilea :ciind, in sodetateia s1clavagi1s ta, capita1ul co:merda1 a jucat un alt rol decit in cea capitalista. Capitalul comercial in lumea antica nu duce la formarea capitalului industrial. Renta ~i profitul nu erau inca separate. In economia antica ,,proprietarul funciar era in

de

0

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

V. S. Sergheev, op, dt., p. 166.

2

Ibidem, p. 168.

3 K. Marx, Teorii asupra plusvalorii, vol. II, partea a II~a, p. 204 (editta rusa), dtat dupa V. S, Sergheev, op. cit., p. 172.

12

TRATAT DE ISTORIA P8IHOLOGIEI

acela~i timp ~i capitalist. Tocmai aceasta separare este premisa modului de productie capitalist, cu al ca.mi principiu de altfel baza sclavajului se afla in genere in contradictie" 1• A stfel, statul antic era inainte de toate statul proprietarilor de sclavi, creat anume pentru tinerea in friu a acestora 2• Stapinirea armarelor de sdiavi era o importarnta ,,munca de supraveghere". ,, ... munca acea,sta de supraveghere ia na.~ter·e in mod neieesar in toate moouri,le de pro!ductie oare se bazeaza pe antagonismul dintre muncitor in caHtatea sa de producafor nemijlodt ~i proprietarul mijloaoelor de productie. Cu cit ,antagonismul a1cesta este mai pronuntat, cu 1aHt este mai mare rolul jucat de aceasta munca de supraveghere. De iaceea ea atinge maximum in sistemul sclavagist" 3 • Vechiul antagonism dintre arilstocrati i:;;i demos e inlocuit de noul antagoni1sm dinltre liberi i:;;i rnbi. ,,Antagonismul de dasa pe cam se bazau institutiile sodale i:;;i politke nu mai em acela dintre nobihme ~i poporul de rind, d acela dint:re sdavi :;ii oameni liberi, dintre locuitorii fara drerpturi depline ,earn se bucurau numai de protectia statulu: 1;,i cetateni" 4 • Lupta a·ce stor clase formeaza continutul istoifiei sociale a Gredei antice. ,,Bogati 1;,i samd, exploatatori f?i exploatati, unii care au toate drepturile f?i altii care nu au nid unul, o crincena lupta de dasa intre - acesta este tabloul orinduirii sclavagiste" 5 • Lupta de clasa atinsese o ascutime extraordinara. ,,Orice orn~, oridt de mic ar fi, are totdeauna in sine doua ora:;;e vrajma'$e : unu'l al saracilor, altul al bogatilor" 6 • Platon zugrave7te ora 9ul antic, din .epoca clasica, ,oa impa. rtit in douii tabere : ,,Ei (sairncii) stau in oms ca inarmati ,cu ace, unii napaditi ~i impovarati de da tiorii, ,aitii pnivati de onoare ia,r altii abatuti de arnbele rele, nutrin1d ura '$i uneiHind impotriva oamenilor care stapines,c mo~iile lor, ba chiar impotriva tuturor viseaza la rascoala" 7 . Tensiunea luptei de clia.isa intre exploatati f?i exploatatori e atit de mare indt unele monumente ne transmit imaginea unei uri redproce a claselor in lup:ta, a unei uri fara margini. AstfeJ Adstot,el reproduce juramintul ariistocratiei, internrsant din acest pund de vedere : ,,J ur dt voi fi in ved un dui;;man al poporului 9i ca ii voi face atit rau cit voi fi in stare" 8 • fatoria antica este plina de ra:scoale ale sdavilor, de mari mii;;cari ale saracimii, af?!a ,cum ne inifwmeaza Herodot, Platon, Tucidid.e. 1

1

1

1

1

1 2 3

4

5

Marx, Capitalul, vol. III, partea a II-a, E.S.P.L.P., 1955, p. 741, nota 44. Engels, op. cit., p. 348. Marx, op. cit., parte,a I, p. 374. Engels, op. cit., p. 294. Cursul scurt de istorie a P.C.(b) al U.R.S.S., Ed. P.M.R., 1948, editia a IV-a,

K. F. K. F.

p. 173. 6 7

Platon, Statul, IV, 422 e-423 a Ibidem, VIII, 555 b. V. S. Sergheev, op. cit., p. 260.

!NOJllPU-rU&ILE PSil:IOLOGIEI tN GRECIA ANTIC!.

13

Pe plan politic, lupta de cla.rsa in perfoada clasica apare sub fomna luptei dintre demOicratie 9i oUgiarhie. Democratia in pe.rioada elena nu inseamna desfiintarna 1sclavagisllllului, d o mai mare partidpare }(a treburile publiice a maselo1r popul are. Lupta intre democriatie ~i oligarhie s-a dus ade se.a sub forme dandestine, prin sodetati 1':iecrete (heterii), prin ,care oligarhia punea la oale rasturnarea parttdului democratic. Aceasta lupta de clasa, la fel de ascutifa ca in timpurile moderne, explidi 9i conice,ptiile filozofi:ce ca fenomene de suiprastrnctura.. PozitiHe conservatoare due la conceptii irlealiste, iar pozitiile democratke inaintate due la promovarea materialismului. PerioaJda cea mai stralucilta a Atenei a fast sub regimul demoeratic, in timpul lui Peride. 1

1

1

*

Victoria democrnti,ei din punct de vedere economic 9i p0Hti1c adusese o schimbare a sti'lului de viata, a lite.mturii, artei 9i filozoifiei. O data cu triumful democratiei apar din ce in ce mai mult conceptii materi a.faste"' Majoritatea !filo,zofilor materii.ali9ti sint in via'ta puhlidi democrati. .Adeseori sint membri ai partide1lor demomatiice, angajati in 1upta cu olliga:rhia, dteoidiata pina la saniifidu 9i la exil, ca Anaxagoria. Socrate 9i Platon foe parte din partildul oligarhic 19i moartea lui Soc.rate are o exiplioatie politidi 'in 1upta dintPe cele doua. partide. Caracteristka genera1a. a culturii demomatice e raspin1direa artei in mase 9i intartirna pozitiilor materi aliste in fiiloz'O'fie. Primii materiali,~ti apar in ,colon:Hle grece~ti din .AJsiia Mica, populata de ioraeni, care aveau un orn~ inflnritor in Mi'let, pe fluviiul M eanaproape de va.rsarea lui in Marea Egee, in secolul al VI-lea i.e.n. din Milet cuprinde, cum se i;,tie, trei ginditori : Thales, Anaximandru :;;i Anaximene, cu care i'ncepe gindirea filozofica. greaca, deosebire de cosftiogoniile anterioare, care explicau diversitatea lumH prin reprezentari antropomorfice, imagini poetice sau forte supranaturale, Thales considera ca principiu al lucrurilor ~i ca ultima realitate un material: apa.. s1e conture:aza. aid ip1e deplin mait,erialismul spontan ini,µa:l, care ,la ineeputurHe hri eonsd:dera in ,chip foarte :fiires:c, :ca de la sine intelea1sa, unitate1a fenomenelor naturii in infi:o.Ha lor varietate 9i care c:a:uta aceasta unitate in ceva material determinat, in ce,va specia1, a'91a cum Thales o cauta in apa" 1• Di1ferenta dintre vechile ,cosmogond:i ;;i a1cest materialism constituie un salt •calitativ. Legendele oosmogoni1ce erau ni 9te povestiri. Thales cau;ta explicafii 9i ,ar,gument,atia sa, pe eare o reproduce Ari'stoteil, constituie o adevar.ata in!ductie care plea ca de la diversitate1a fenomenelor pent-Tu a ajunge la prindpiul lor. .AJstJfe1 el observa umiditiatea alimentelor 9i a semintei, viaporii care se nasc din apa, aluviulllile aduse de fluvii, umiiditatea a ·tot ce e legat de nutritie, de na9tere ~i de viata ~i conchiide ca umiiditatee; se daitore 9te ap,ei. Thales generaJ.iizeaza 1

1

1

1

1

F. EngeLs, Dialectica naturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 186.

14

PSIHOLp> e ca.M. De aiceea nu in mo!d ne1pot•rivit zice e,l ,ca omul sufla pe gura $i ,caLd 9i re:ce. Sufla:rea se race~te, darca e indeisata $i comprimata cu buzele, iar dadi .se lasa gura lib.er de1schisa: f;ii iese din ea suflareia, atunici ea este i substantiala, fiind formata din f9J~, dintr-un ,,foe vei;;nic: viu", (nup &zl.~0ov)- dar la Heraclit focul nu e un element, ,ca ap,a 9i aerul '11a toin.:ienii, d mai mult ideea uneii reguli, a une i gindiri care determdna transfomnarile individuale. A treia tema e aceea a ve1;>nicei schimba.ri a lucrurilor 5 • Totul se schimba, nimic nu ramine in a1cee1a~i stare ; v,iata e su:pusa unei schimbari ne,contenite; pe:ntru orice fiinta vie, imoMlitatea, permanenta, repausul inseamna moartea 6 • Lucrurile sint intr-o permanenta mobilitate. Toate curg (r.&:ncx pzI) .. Nu vei putea intra de doua ori in aoela,::;;i fluviu, dki alta apa te va sea.Ida a doua oara" 7 • Lucrurile reci vor deveni calde, ceea ce e urned se va usca, veghea e urmata de somn, tinarul devi1ne batrin, viatia se schimba in moarte. A patra tema e o viziune a contrastelor, care ne arata ca 9 cel