Conștiință și cunoaștere. Volumul II - Publicistica [1 ed.] 9789737036179, 9789737036377, 9786065440432

Citation preview

Universitatea ,,Alexandro loan Cuza" din Ia~i aniverseaza un secol ~i jumatate de la momentul fondarii sale, care este, in acel~i timp, momentul inaugural al invaj:amfultului superior romfulesc, organizat pe baze moderne. Coleqia EXCELLENTIA-150, coordonata de prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, ~i propune sa reuneasca lucrari reprezentative - stabilite de fiecare facultate -, dedicate personalitaj:ilor viej:ii universitare ie~ne.

Redactor: M. Pricop Coperta: Manuela Oboroceanu Tehnoredactor: Luminifa Raducanu

ISBN: general 978-973-703-617-9 ISBN vol. II: 978-973-703-637-7 ISBN: 978-606-544-043-2

© Editura Universitapi ,,Alexandru loan Cuza", 2010 700109 - Ia~i, str. Pinului, nr. lA, tel./fax: (0232} 314947

http:// www.editura.uaic.ro

e-mail: [email protected]

G 8,. T.

POPA

Edliµe aldituita ~i ingrijita, nota asupra ediµei de DANABARAN

EDITURA UNIVERSITA.TII ,,ALEXANDRU IOAN CUZA" IA~I EDITURA.GR.T.POPA"IA$I

2 0 1 0

Descrierea CIP a Bibliotecii Naµonale a Romaniei POPA, GRIGORE T. CoDftiinta §i cunoa§tere / Gr. T. Popa; ed. alcatuita §i tngrijita, nota asupra ed. de Dana Baran. - la§i : Editura Universitap.i "Al. I. Cuza", Editura "Gr.T. Popa", 2010vol. ISBN 978-973-703-617-9 Vol. 2.: Publicistica. - 2010. - ISBN 978-973-703-637-7 ISBN 978-606-544-043-2 I. Baran, Dana (ed.) 61

GRIGORE T. POPA (1892-1948)

CUPRINS

Noti asupra editiei / 9

PUBLICIS TICA Expunere de titluri ~i lucrari (~ef de lucrari Dr. Grigore T. Popa)/ 11 Memoriu de titluri ~i lucrari (Profesor Dr. Grigore T. Popa)/ 14 Desvoltarea spiritului ~tiintific in Moldova ~i contributia Academiei Mihailene la aceasta desvoltare / 36 Starea trecuta ~i actuala a la~ului / 73 Problema invatamiintului superior/ 100 Facultatea de Medicina din Ia~i ca tip de problema universitara provinciala / 143 Raportul dintre Spiridonie ~i Facultatea de Medicinii (Gr.T. Popa, A.M. Frimu, Gr.Gr. Iamandi) / 156 Spiridonia din Ia~i (Gr.T. Popa, A.M. Frimu, Gr.Gr. lamandi) / 162 Azilul de batrane ,,Eufrosina Balf' (Gr. T. Popa, A.M. Frimu, Gr.Gr. Iamandi) / 171 L'esprit d'aventure en science (Pasteur) (Une conference pour les etudiants en medecine) / 184 Claude Bernard et la methode experimentale / 199 invatatii no~tri: Profesorul I. Cantacuzino / 210 Profesorul Fr.I. Rainer/ 221

Despre ,,Paternitate", ,,Prioritate" ~i. .. ,,Mahalagism" / 226 Cu prilejul unui tratat de anatomie umanii (cercetare criticii) / 233 Ce este ~i ce nu este Anatomie? / 252 Evolutia unui om ~i evolutia unei ~tiinte (Un fel de curriculum vitae)/ 269 Viata ~i societate / 308 Morala cre~tinii ~i timpurile actuale / 450

Galerie foto / 475

NOTA ASUPRA EDITIEI '

in volumul al II-lea al editiei intitulate Con:;tiinfi $i cunoa$iere, cu opcrc ale lui Gr.T. Popa, sunt alaturate o Expunere de titluri $i lucrari, din 1928, cand Gr.T. Popa i~i relua cariera didactic:l la Ia~i, acum ca profesor titular, ~i un Memoriu de titluri $i lucrari, din 1940, intocmit in pragul reintoarcerii sale la Bucure~ti (1942), pentru a se reliefa extraordinarul salt facut de omul de ~tiinta in cei 12 ani petrecuti la Ia~i, in care a ajuns la apogeul implinirilor profesionale. Sunt, de asemenea, cuprinse: o biografie ~tiintifica liirgita din 1942, avand subtitlul Un /el de curriculum vitae, ce schiteaza o vedere de ansamblu asupra evolutiei domeniului bio-medical la rascrucea timpului pe care savantul 1-a strabatut, ~i lectia inaugurala denumita Ce este $i ce nu este Anatomie, rostita la Facultatea de Medicina din Ia~i, la 12 noiembrie 1928, cand i~i incepca activitatea de profesor titular la Catedra de Anatomic. Dintrc eseurile profesorului Gr.T. Popa, se regasesc paginile care privesc ora~ul Ia~i, dczvoltarea spiritului ~tiintific in Moldova, institutia Spiridoniei, Facultatea de Medicina din Ia~i, problemele universitatii, portretele profesorilor Ion Cantacuzino ~i Francisc Rainer, ale savantilor francezi Louis Pasteur ~i Claude Bernard, consideratiile lui Gr.T. Popa asupra substratului biologic al progresului ~i volumul Via/a $i societate. Un loc aparte il ocupa conferinta Mora/a cre$fina $i timpurile actuate. Mai este posibila astazi credin/a fn Isus Hristos?, al carei text preia materialul publicat de Catalin Ciolca in ,,Revista Romana", 1996, an 2, nr. 1-3. Sustinuta la Ateneul Roman in 15 aprilie 1947, in a treia zi de Pa~ti, 111tr-o tara ce traia zbuciumul instaurarii brutale a ,,democratiei populare" ~i ,,ateismului ~tiintific", prelegerea a marcat tragic destinul lui Gr. T. Popa, omul integru ce rezista consecvent abuzurilor, aparandu-~i crezul. Criticand neechivoc atat rasismul, cat ~i marxismul, evidentiind deopotriva tarele cre~tinismului institutionalizat, autorul argumenta superioritatea idealurilor cre~tine genuine, morala lui lsus, asociata moralei ~tiintei. Atingand, indirect, inclusiv aspecte de etica medicala, Magistrul conchidea, prin citarea lui Poincare, ca doar ~tiinta ,,ne face «sa luptam contra minciunii»"; pseudo-~tiinta, insa, ,,a facut mult rau omenirii prin «generalizari grabite» ~i prin «deduqii teoretice». Trebuia, deci, ,,«mai multa ~tiinta», dar mai ales mai multa morala cre~tina".

CONSTIINTA SI CUNOASTERE

A~a cum sublinia Doamna Marilena Popa D' Albon, fiica savantului, luarile de atitudine ferme ale lui Gr.T. Popa ,,il situeaza, de buna-seama, in Olimpul celor cativa Ale~i - al celor care ~i-au respectat :rarii abatere convingerile, refuzand orice compromis intr-o lume in care nu se mai rezista decat plutind in ape tulburi". Azi, Gr.T. Popa se poate impune tinerei generatii ca un model valabil. Comunicarea Tensiunea nervoasii §i boa/a secolului, a treia ~i ultima parte din ampla analiza intitulata de Profesorul Popa Reforma spiritului, rostita in Aula Academiei Romane la 14 martie 1947, aliituri de studiul Mora/a cre§tinii §i timpurile actuale( ..), ce i-a urmat la doar o lunii, au precipitat emiterea ~i punerea in aplicare a mandatului de arestare a Profesorului. De~i constituie o scriere de referinta in bibliografia lui Gr.T. Popa, Reforma spiritului (I. Principii de educafie §i invii/iimant; II. $tiinfa ca baza de primenire a spiritului; III. Tensiunea nervoasa §i boa/a secolului) nu a facut obiectul acestui volum, fiind reeditata relativ recent (2002), la Editura Viata MedicaUi Romaneascii din Bucure~ti. Nu sunt prezente nici scrierile strict beletristice, cateva reluate in noua serie din ,,insemniiri ie~ene" ori alte publicatii. De asemenea, nu a fost inclusii nici lucrarea de curand aparuta sub titlul ,,Limitele cunoa~terii biologice (Intre certitudine ~i ipotezii)", integrata de prof. dr. Ion T. Ro~culescu in volumul Profesorul Grigore T. Popa, in amintirea contemporanilor siii, Ed. Sitech, Craiova, 2010 (pp. 173-209). Volumul al II-lea, insumand scrieri din publicistica lui Gr.T. Popa, a ciiutat sa piistreze amprenta lingvistica a diverselor perioade cand au fost tiparite. De la articol la articol, dar, frecvent, in interiorul aceluia~i studiu apar in editiile originale nenumiirate altemante ~i inconsecvente, atat de ortografie, cat ~i de punctuatie. S-a incercat, totu~i, intr-o oarecare masura, uniformizarea grafiei acestor materiale. in situatia variantelor multiple, s-a optat, uneori, pentru formele mai apropiate de normele actuale ale limbii romane (ex.: ca§ilca §i - ca ~i; deaceialdeaceea/de aceea de aceea; de cit/de cat - decat; de sigurldesigur - desigur; de-abea/deabia/ deabea/de-abia - de-abea; a§adarla§a dar - a~adar; bine infeleslbineinfeles bineinteles; ideia/ideea - ideea; de loc a devenit deloc, nici de cum a devenit nicidecum) etc. Alteori, s-au mentinut o serie de particularitati, precum: dece, de/a, ceeace, trebue, evoluieze, incheere, ipofiza, istologie, creeri, vrista etc. S-a introdus virgula in cazul apozitiilor ~i a fost eliminatii dintre subiect ~i predicat, dintre predicat ~i complementul sau direct sau dintre substantiv ~i adjectiv; acordurile gramaticale corectate apar in paranteze piitrate; s-a renuntat la dublele sublinieri prin italice ~i bold sau ghilimele. La textele in limba franceza, dedicate lui Louis Pasteur ~i Claude Bernard, s-au corectat unele acorduri, iar, unde s-a impus, s-a folosit conjunctivul. S-au indepartat, totodatii, gre~elile de tipar. Eventualele editii viitoare vor putea fi imbunatatite pomind de la stadiul actual, relativ mai unitar fatii de variantele initiale. Prof univ.dr. Dana Baran Universitatea de Medicina ~i Farmacie ,,Gr.T. Popa" Ia~i

Dr.Gr.POPA Sef de lucrari in Institutul de Anatomie ~i Embriologie Facultatea de Medicinii din Bucure~ti

EXPUNERE DE TITLURI ~I LUCRARI (1928)

I. TITLURI 1. inscris la Facultatea de Medicinii din Ia~i in anul 1911; 2. Bursi er prin concurs al Academiei, 1911; 3. Extern prin concurs al Spitalului Sf. Spiridon din Ia~i, clasificat I, in 1914; 4. Intern al Spitalelor in anul 1916; 5. 6. 7. 8.

Preparator al Institutului de Anatomie din Ia~i in anul 1914; Doctor in Medicina ~i chiurgie al Facultatii de Medicina din Ia~i in anul 1920; Prosector in Laboratorul de Anatomie ~i Embriologie din Bucure~ti in 1920; $ef de lucrari in Laboratorul de Anatomie ~i Embriologie din Bucure~ti, din 1920; 9. Profesor de Anatomie la Institutul National de Educatie Fizicii din Bucure~ti, din

1922; 10. Bursier al Fundatiei Rockefeller, pentru perfectionare in studiul Anatomiei: in America 1925-1926 in Anglia 1926-1928.

II. LUCRA.RI 1. Structure fonctionnelle de la dure-mere cranienne, avec considerations genera/es sur !es facteurs mecaniques craniens chez !es Vertebres en general et chez !'Homme en particulier (Annales scienti:fiques de l'Universite de Jassy. T. XIII, fasc. 1-2, pag. 119-192). Aceasta lucrare e de fapt o monogra:fie, in care sunt cuprinse rezultatele unui

~ir neintrerupt de cercetari cu scop de a elucida rostul durei-mater craniene.

12

CONSTIINTA. SI CUNOASTERE

Structura fibrilara a durei, cunoscuta numai sub un aspect difu.z, a fost descrisa de mine in amanunt ~i a fost recunoscuta ca o structura ordonata, totdeauna aceea~i, reprezentand un tip bine definit. Am descris gruparile de fibre, le-am individualizat atat la om, cat ~i la celelalte vertebrate. intrebuinµnd principiul emis de Roux, dupa care fibrila conjunctiva e un rezultat al tractiunei ~i care se a~eaza in directia insa~i a acestei tractiuni, am cautat explicatia genezei structurei durale. Aici fiind vorba de factori care impresioneaza ~i craniul, nu numai Dura, am fost silit sa revizuesc datele cunoscute asupra structurei craniului. Printr'un alt ~ir de cercetari, :facut pe cranii umane ~i pe cranii ale altor vertebrate, am ajuns sa stabilesc o infli!i~are deosebita a ingro~arilor osoase, modificand astfel schemele clasice ale lui Fellzet. Apoi, constatand o stricta interdependenta intre craniu ~i Dura, am analizat factorii genetici ai intregului sistem, supunand pe fiecare unei critici ~i experimentari personale: craniomotorii, masticatia, gravitatia, pulsatiile ~i greutatea creerului, cre~terea oaselor craniene ~i presiunile exteme. Alaturi de chestiunea principala, ~i bazat pe un bogat material avut la indemana, am emis unele ipoteze, care privesc geneza mecanica a corpusculilor Pachioni; geneza cortului lpofizei; geneza apofiziei crista galli; geneza apofizelor clinoide; gencza lamei patrate a Sfenoidului. Din structura paretilor sinusurilor durei-mater, am emis o ipoteza noua a functionarei lor. Cercetarile mele au pus la contributie, pentru explicarea formelor, pe care eu le-am stabilit ~i descris intaiu, o bogata literatura ~i numeroase observatii personale din domeniul Anatomiei umane, al Anatomiei comparate ~i al Anatomiei patologice. Publicarea lucrarii mele a stamit interes in lumea ~tiintifica, determinand cercetari noua. Astfel, la 17 Noembrie 1924, profesorul de Anatomie dela Frankfurt a. M. H. Bluntschli a :facut o comunicare la Societatea Medicala din Frankfurt cu titlul urmator: Ros tu/ durei-mater cerebrale §i structura sa funcfionala (Die Aufgabe der Dura Mater cerebri und ihre funktionelle Structur). Lucrarea lui Bluntschli este o lucrare de control al rezultatelor mele ~i in proprii cuvinte, profesorul Bluntschli se exprima astfel: ,,Gr. T. Popa a studiat de curand, in mod exact, mersul acestor fibre ~i pe langa particularitatile individuale, a putut st:abili un tip de orientare fundamental al grupelor de fibre in toate cazurile. Rezultatele sale au Jost controlate de mine §i fn esenfii le pot confirma ". A doua confirmare mai larga este articolul Prof. Bluntschli din Entwicklungsmechanick der Organismen, Bd. 106, p. 303, 1925, intitulat: Zur Frage nach der funktionellen Structur und Bedeutung der harten Hirnhaut. in acest studiu, autorul confirma ca datele esentiale din lucrarea mea sunt exacte. Descriptia sistemelor de fibre :facuta de mine este adoptata intocmai. Explicatia actiunilor mecanice, care guvemeaza modificarea craniului, de asemenea estt: primita in intregime. Factorii functionali, determinanti ai structurilor, sunt recunoscuti in fonna in care i-am ~,/4... - ..r.. '!£· f~.(:.... c-t?ozj, .1,._, ~ -

~--.,/~4:f-.J-71:1-~ ✓.• ;>..r-e:a:....;...4 ?;. ..4.:t.·-( ~

,u,,..:,,,,...

-fr?'11'- .

/,1~

--1

,,I'-

..A,.-~r-~r-,4;,

i:: /......, ✓ 7.-t!'.~.:,.,(..,. ~ ...... J

"-"N!J

tv~ ~ ....,·,.,..t4.,~./?-

~ ..Y

f,lTIR£.

~

WIT.Al.

•

400.tta . • ;;ooO.Ha.

•

600. tta • • 4000.11a .

~

Am.

•

700. MO . •

~

lVflKtltTUR.A,O,.HUnAT.

e 500_ Ha,

•ooo.Ha. • •

900.

Ha . •

,ooo.Ha. bOOO.Ha.

.1000. Ha..

Flg. 1.

•

If\ t'll:lillU. T!RDIUlll DCPMPRJATt

HA~TIRil\'URJ AAMA~L-

164

CON$TIINTA $I CUNOA$TERE

17 Olt~. tt«.. 110Loov...

-

Total

1222']

Aro.turo

Do.~a.ro.bra.

E'.ZZl Aratu.ra Moldova. C:=J Padure Bill fmo.~ ~

Nerent.abtle.

f,