Karl Marx, Friedrich Engels. Opere. Capitalul. Critica economiei politice. Cartea I. Vol. I: procesul de producție a capitalului [Volumul 23]

Citation preview

Proletari din toate ţările, uniţi-t'•'i

KARL MARX FRIEDRICH ENGELS OPERE

E DI T U R A

P O LI T I C Ă

1 966

!

KARL MARX FRIEDRICH ENGELS V OLUMUL 23

EDITU RA

POLITICĂ

BUCUREŞTI

-

1966

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redacţie al Editurii politice dup� originalul apărut în editura „Dietz" Berlin, 1962, completat cu unele note din ediţia rusă apărută în Editura de stat pentru literatură politică, Moscova, 1960

Volumul 23 al Operelor lui K. Marx şi F. Engels cuprinde volumul I al „Capitalului" lui Marx precum şi toate prefeţele şi postfeţele scrise de Marx şi Engels pentru diferite ediţii. Pentru noua versiune în limba romana a volumului I al Capitalului s-a rnvizuit traducerea anterioară, şi cu acest prilej s-au făcut unel e precizări şi în­ dreptări. In afară de aparatul ştiinţific obişnuit, adnotări, indice de nume, indice bibliografic, indice de materii, volumul cuprinde un indice de lucrări economice citate de Marx, care există şi în limba română, precum şi o anexă cuprinzind citate în original. Notele de subsol ale autorului sint date cu cifre şi parnnteze rotunde iar adnotările sint date cu cifre fără paranteze. Notele de subsol ale lui Engels sint semnate cu iniţialele F.E. şi incluse intre acolade. Traducerea expresiilor s trăine se dă la subsol cu asterisc şi cu menţiunea nota traducătorului. Fac excepţie expresiile străine pentru care s-a considerat necesar să se dea explicaţii în adnotări. In asemenea cazuri traducerea este dată in adnotarea respectivă. In cazurile cind unele cuvinte germane nu au putut fi traduse exact s-a dat, alături de traducere, în paranteze drepte, expresia germană.

KARL MARX

Capitalul Critica economiei politice

Cartea I Voi. I:

PROCESUL DE PRODUCŢIE A CAPITALULUI

lui Engels Scrisoare adresată de Marx la 16 august 1867

Neuitatului meu prieten, nobilul, credinciosul şi neînfricatul luptător pentru cauza proletariatului

Wilhelm Wolff născut la Tarnau, la 21 iunie 1809; decedat în exil, la Manchester, la 9 mai 1864

11

Pretată la editia întîi 1 Opera al cărei prim volum îl ofer atenţiei publicului consn­ tuie continuarea lucrării mele „Contribuţii la critica economiei politice", publicată în 1 859. Lungul interval de timp dintre această lucrare şi continuarea ei se datoreşte unei boli îndelungate, din cauza căreia a trebuit să-mi întrerup mereu munca. Conţinutul lucrării mele anterioare, amintite mai sus, este rezumat în primul capitol al acestui volum 2• Am procedat astfel pentru ca expunerea să fie nu numai mai închegată şi completă, dar şi îmbunătăţită. ln măsura în care obiectul studiului a permis acest lucru, numeroase puncte care înainte fuseseră doar menţio­ nate, aici sînt tratate mai dezvoltat, şi dimpotrivă, unele puncte care acolo fuseseră mai dezvoltate, aici sînt doar menţionate. Fireşte secţiunile privitoare la istoria teoriei valorii şi a banilor nu au fost incluse aici. Cu toate acestea, cititorul „Contribuţiilor la critica economiei politice" găseşte în notele la primul capitol al lucrării de faţă noi izvoare cu privire la istoria acestor teorii. Orice început e greu - acest adevăr e valabil pentru oricare ştiinţă. Inţelegerea primului capitol, îndeosebi înţelegerea secţiu­ nii care cuprinde analiza mărjii, va prezenta deci cele mai multe dificultăţi. ln ceea ce priveşte analiza substanţei valorii şi a mă­ rimii valorii m-am străduit să fac o expunere cît mai clară şi mai accesibilă 1). Forma valoare desăvîrşită în forma bani este un lucru 1 ) Acest lucru mi s-a părui cu atît mai necesar, cu cit chiar secţiunea din lucrarea lui F. Lassalle îndreptată împotriva lui Schulze-Delitzsch, lucrare în care autorul afirmă că redă „chintesenţa spirituală" a studiului meu în această pra-· blemă 3• cunrinde erori esentiale. In treacăt fie zis. dacă F. Lassalle a îmorumutat din sorierile mele, aproape cuvînt cu cuvint, folosind pînă şi terminologia creată de mine, toate tezele teoretice generale din lucrările sale economice, de exemplu teza privitoare la caracterul istoric al capitalului, la legătura dintre relaţiile de producţie şi modul de producţie etc. etc., şi aceasta fără să indice sursa lor. procedeul a fost dictat, desigur, de considerente propagandistice. Nu vorbesc, bineînţeles, de tezele sale cu caracter particular, nici de aplicaţiile lor practice, cu care nu am nici o legătură.

12

Prefeţe şi postfeţe

foarte simplu şi lipsit de conţinut. Totuşi, mintea omenească a în­ cercat zadarnic de mai bine de 2 OOO de ani încoace să pătrundă sensul ei, în timp ce, pe .de altă parte, ea a reuşit, cel puţin într-o măsură aproximativă, să analizeze unele forme mult mai complexe şi pline de conţinut. De ce ? Pentru că corpul în ansamblu este mai uşor de studiat decît celula lui. In plus, la analiza formelor economice nu se pot folosi nici microscoape, nici reactivi chimici. Pe acestea trebuie să le suplinească capacitatea de abstractizare. Dar pentru societatea burgheză, forma marfă a produsului muncii, sau forma valoare a mărfii constituie forma celulei economice. Pentru un profan, a analiza această formă înseamnă pur şi simplu a despica firul în patru. Aici este într-adevăr vorba de amănunte, dar numai de amănunte de genul celor despre care este vorba în microanatomie. Cu excepţia secţiunii care tratează despre forma Vâloare, despre această carte nu se va putea spune, aşadar, că ar fi greu de înţeles. Am în vedere, bineînţeles, pe cititorii care doresc să înveţe ceva nou şi care vor, prin urmare, să gîndească ei înşişi. Fizicianul ori observă procesele care au loc în natură acolo unde ele se manifestă în forma cea mai pregnantă şi sînt cel mai puţin modificate de influenţe străine, ori, dacă este posibil, face experienţe în condiţii care asigură desfăşurarea într-o formă pură a procesului. In această lucrare îmi propun să analizez modul de producţie capitalist şi relaţiile de producţie şi de schimb care îi corespund. Pînă în prezent ţara clasică a acestui mod de produc­ ţie este Anglia. Iată de ce mai ales ea serveşte drept ilustrare a studiului meu teoretic. Dacă însă, citind despre situaţia munci­ torilor industriali şi agricoli englezi, cititorul german va ridica fariseic din umeri, sau dacă el se va legăna în iluzia că în Ger­ mania lucrurile nu stau nici pe departe atît de prost, mă voi simţi obligat să-i spun : De te fabula narratur I 4 Aici nu este vorba, de fapt, de gradul mai mult sau mai puţin înalt de dezvoltare a antagonismelor sociale care decurg din le­ gile naturale ale producţiei capitaliste, ci de înseşi aceste legi, de aceste tendinţe, care acţionează şi se impun cu o necesitate implacabilă. Ţara mai dezvoltată din punct de vedere industrial arată ţării mai puţin dezvoltate doar imaginea propriului ei viitor. Dar să trecem peste asta. La noi, acolo unde producţia capi­ talistă s-a instaurat pe deplin, de pildă în fabricile propriu-zise, situaţia este cu mult mai proastă decît în Anglia, deoarece ne lipseşte contraponderea legilor cu privire la reglementarea muncii

Da

llplfal,

Kritik der :politischen Oekonomie. Von

Xarl Marx.

Erster Ba.nd. 811cb J: Der

Produktionspro"n des Kapitals.

I>u l!tcllt olu 17el>ermmng wlicl vorbehallan.

Hamburg Verlag von Otto Meissner. i867. New-Yodc: L. W. Schmidt. H Barclay·Street

Coperta primei edilii germane a volumului

I

al „Capitalului"

Prefaţă la ediţia intii

15

în fabrici. In toate celelalte domenii, noi, ca şi celelalte ţări con­ tinentale ale Europei occidentale, avem de suferit nu numai de pe urma dezvoltării producţiei capitaliste, ci şi de pe urma insufi­ cientei ei dezvoltări. Pe lingă calamităţile epocii contemporane, avem de suportat un întreg şir de calamităţi moştenite, generate de faptul că la noi continuă să vegeteze moduri de producţie în­ vechite şi perimate, cu tot cortegiul lor de relaţii sociale şi politice anacronice. Noi suferim nu numai din cauza celor vii, ci şi din cauza celor morţi. Le mort saisit le vif I* In comparaţie cu statistica socială din Anglia, statistica so­ cială din Germania şi din restul ţărilor continentale ale Europei occidentale se află realmente într-o stare jalnică. Cu toate acestea ea ridică un colţ al vălului, atît cit este necesar pentru a bănui îndărătul lui un cap de Meduză. Starea de lucruri de la noi ne-ar îngrozi dacă guvernele şi parlamentele noastre ar institui, după exemplul Angliei, comisii periodice de cercetare a condiţiilor eco­ nomice, dacă aceste comisii ar fi învestite, aşa cum sînt în An­ glia, cu puteri depline pentru cercetarea adevărului şi dacă s-ar reuşi să se găsească în acest scop oameni tot atît de competenţi, de imparţiali şi de intransigenţi ca inspectorii de fabrici din Anglia, ca medicii englezi care întocmesc rapoarte asupra „Pu­ blic Health" (sănătăţii publice), ca membrii comisiilor engleze care au sarcina de a cerceta condiţiile de exploatare a femeilor şi copiilor, starea locuinţelor şi a alimentaţiei etc. Pentru a-i ur­ mări pe monştri, Perseu se învăluia într-un nor. Pentru a putea nega existenţa monştrilor noi închidem ochii şi ne astupăm urechile. Nu trebuie să ne facem iluzii în această privinţă. Aşa cum războiul american de independenţă din secolul al XVIII-lea a con­ stituit semnalul de alarmă pentru clasa de mijloc din Europa, tot aşa războiul civil din America din secolul al XIX-iea a constituit semnalul de alarmă pentru clasa muncitoare din Europa. In Anglia, procesul revoluţionar este evident. Cînd va atinge un anumit nivel, el se va răsfrînge asupra continentului unde se va desfă­ şura în forme mai brutale sau mai umane, în funcţie de gradul de dezvoltare a clasei muncitoare însăşi. Aşadar, abstracţie făcînd de orice considerente mai înalte, actualele clase dominante sînt interesate în înlăturarea tuturor piedicilor care frînează dezvol­ tarea clasei muncitoare şi care pot fi controlate prin lege. Iată ce •

-

Mortul

îl

apucă pe cel viu

I

-

Nota trad.

16

Prefeţe şi postfeţe

m-a determinat, printre altele, să acord în acest volum un loc a:tît de important istoriei, conţinutului şi rezultatelor legislaţiei engleze cu privire la r·eglementarea muncii în fabrici. O naţiune trebuie şi poate să înveţe de la altă naţiune. Chiar dacă o societate a des­ coperit legea naturală a dezvoltării sale - iar scopul final al operei mele este de a dezvălui legea economică a dezvoltării societăţii moderne -, ea nu poate nici să sară peste fazele naturale ale dez­ voltării, nici să le desfiinţeze prin decrete. Dar ea poate să scurteze şi să atenueze durerile facerii. Cîteva cuvinte pentru a evita eventualele interpretări greşite. Eu nu prezint nicidecum în culori trandafirii pe capitalist şi pe proprietarul funciar. Aici însă este vorba de persoane numai m măsura în care ele sînt personificarea unor categorii economice, exponenţii unor anumite relaţii şi interese de clasă. Eu concep dezvoltarea formaţiunii social-economice ca un proces istoric na­ tural, de aceea, din punctul meu de vedere, mai puţin decît din oricare altul, individul ar putea fi făcut răspunzător pentru con­ diţii al căror produs social este, oricît s-ar ridica el deasupra lor din punct de vedere subiectiv. In domeniul economiei politice, cercetarea ştiinţifică liberă are duşmani mai mulţi deoît în oricare alt domeniu. Caracterul specific al materialului de care se ocupă economia politică ridică împotriva ei pe cîmpul de luptă pasiunile cele mai violente, mai meschine şi mai detestabile ale omului : furiile interesului privat. Biserica anglicană, de pildă, iartă mai curînd un atac împotriva a 38 din cele 39 de dogme ale ei decît un atac împotriva a 1/sg din veniturile ei băneşti. Astăzi pînă şi ateismul este culpa levis * în comparaţie cu criticarea relaţiilor de proprietate tradi­ ţionale. Totuşi un progres este evident în această privinţă. Mă refer, de pildă, la Cartea albastră 5, publicată în ultimele săptă­ mîni sub titlul : „Correspondence with Her Majesty's Missions Abroad, regarding Industrial Questions and Trades Unions". Repre­ zentanţii din străinătate ai coroanei engleze declară aici în mod categoric că în Germania, în Franţa, într-un cuvînt în toate statele civilizate ale continentului european, o schimbare radicală a rela­ ·ţiilor existente între capital şi muncă este la fel de evidentă şi de inevitabilă . ca in Anglia. In aicelaşi timp, de partea cealaltă a ·Oceanului Atlantic, d-l Wade, vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii de Nord, a declarat în întruniri publice că, după abolirea sclaviei, la ordinea zilei este schimbarea radicală a relaţiilor „

-

Culpă uşoară.

-

Nota trad.

Prefaţă la ediţia întî1

17

generate de capital şi de proprietatea funciară ! Acestea sînt semne ale timpului, care nu pot fi ascunse nici sub mantii de pur;pură şi nici sub sutane negre. Aceasta nu înseamnă că mîine se vor întîmpla minuni. Aceasta înseamnă că pînă şi clasele domi­ nante au senzaţia vagă că societatea actuală, departe de a fi un cristal solid, este un organism susceptibil de schimbări, un organism aflat într-un permanent proces de transformare. Volumul .al doilea al acestei lucrări va trata despre procesul de circulaţie a capitalului (cartea a II-a) şi despre formele pro­ cesului capitalist în ansamblu (cartea a III-a), iar volumul al trei­ lea şi ultimul (cartea a IV-a) despre istoria teoriilor economice. Orice apreciere din partea criticii ştiinţifice este binevenită pentru mine. ln ceea ce priveşte prejudecăţile aşa-zisei opinii pu­ blice, căreia nu i-am făcut niciodată concesii, mă călăuzesc acum, ca şi înainte, după deviza marelui florentin : Segui il tuo corso, e lascia dir le genti I 6 Londra,

25

iulie

1867

Karl Marx

18

Postfaţă la ediţia a doua In primul rînd trebuie să explic cititorilor ediţiei întîi modifi­ cările făcute în ediţia a doua. Ceea ce se observă imediat este împărţir·ea mai sistematică a cărţii. Notele suplimentare figurează pretutindeni ca note la ediţia a doua. In ceea ce priveşte textul propriu-zis, modificările mai importante sînt următoarele : In capitolul I, 1, deducerea valorii din analiza ecuaţiilor în care se exprimă orice valoare de schimb este făcută cu mai multă rigurozitate ştiinţifică ; de asemenea este subliniată în mod expres legăturn dintre substanţa valorii şi determinar·ea mărimii valorii prin timpul de muncă socialmente necesar, legătură care în prima ediţie a fost doar schiţată. Capitolul I, 3 (Forma-valoare) a fost refăcut în .întregime, ceea ce era necesar din cauza dublei expuneri din ediţia întîi. Menţionez în treacăt că am făcut această dublă expunere la îndemnul prietenului meu, Dr. L. Kugelmann din Ha­ novra. Mă aflam în vizită la el, în primăvara anului 1867, cînd au sosit primele exemplare de probă din Hamburg şi m-a convins tn di. n:ocl t:U V :tl•l

dup!\ plae

!'-ţ

h:1nh�1

\1 oart.'{l 1lP lntn)hU!C:\'trP ol m;an;.iriJor. de Ollfţ< C::\• nu le no�t1l �chimt,.:.i in!'>i�•:1·Dt: 111( ;ar JW dt!'

t..\·

('fUPk.

:timt. ni�,

f

1

IJ

:

-!L.un.rnt�•J d1, 1.11\•

„;°'(I·

·it•

r.�t

.11

;,;:;.ir•• !�.1

spu:-,,o• pînt. a11.1.

!l

m

�'a

lucrunto:-,

nicl

fi

:aUl�:a LrAJ, fW ''ari Zll 1nfrt!mmrat1I tu "" fl·•·t1.u ..t,.. 1rlt"'r1' i1 • it1'.l•1I h!•'t; t'I�:" dMal t"'Jl)llllt't' ·H '1hldl" • .pune în practică pe scară naţională a fost f ă{;ută ·abia un secol mai tîrziu, în timpul revoluţiei burgheze franceze. Pe măsură ce schimbul de mărfuri depăşeşte limitele locale, iar valoarea mărfurilor devine, treptat, materializare a muncii ome­ neşti în general, forma b ani revine unor mărfuri C'are prin natura lor sînt potrivite să îndeplinească funcţia socială de echivalent general, ea revine metalelor nobile. Faptul că „aurul işi argin tul nu sînt prin natura lor bani, dar că banii slÎnt prin natura lor aur işi argint " 42) , demonstrează con­ gruenţa dintre proprietăţile naturale ale acestor metale şi funcţiile banilor. 43) . Pînă în prezent nu cunoaştem însă decît una din func­ ţiile banilor, aceea de a servl ca formă de maniifes tare a valorii m ărfurilor sau ca material în car·e mă:;:imea valorii mărfurilor işi găseşte o expresie socială. Forma de manifestare adecvată a va­ lorii sau ma.teria1izare a muncii omeneşti abstracte, şi prin urmal'e jdentice, poate să fie numai un material ale cărui exemplare po­ sedă toate aceeaşi calitate uniformă. Pe de altă parte, întrucît deosebirea dintre :mărimile-valoare ·este pur cantitativă, marfa-bani trebuie să fie susceptibilă de diferenţieri pur cantitative, adică să poată fi divizată anbitrar, iar apoi reconstituită din părţile sale. Aurul şi arigintul posedă a ::este calităţi de la natură. Valoarea de întrebuinţare a mărfii-bani capătă un caracter dublu. In afară de valoarea ei de întrebuinţare specială ca marfă aurul, de pildă, serveşte la plombarea dinţilor cariaţi, ca materie primă pentru articole de lux etc. -, ea dobîndeşte şi o valoare 42) Karl Marx , I. c., p. 135. (Vezi Bucureşti, Editura politică, 1962, p. 143), (Galiani, „Della Maneta", în colecţia lui 43) Amănunte în această privinţă subcapitolul : „Metalele nobile",

K. Marx şi P. Engels. Opere, voi. 13, „Metalele„. sînt prin natura lor bani". Custodi, Parte Moderna, t. III, p. 137.} vezi în lucrarea mea citată mai sus,

Capitolul 2. Procesul schimbului

105

de [ntrebuinţar·e formală, care decurge din funcţiile ei sociale specifice. Intrucît toate celelalte mărfuri nu sînt decit echivalente spe­ dale ale banilor, iar banii slînt echivalentul lor general, ele se raportează la bani, care sînt consideraţi marfă universală, ca mărfuri speciale 44) . Am văzut că forma ibani nu este deoît reflexul raporturilor dintre măl'furi fixat într-o singură marfă. J>rin urmare, faptul că banii sînt marfă 45) poate să apară ca o descoperire numai pentru ·cel care p orneşte de la forma lor desăv;îrşită, pentru ca apoi să o analizeze. Procesul schimbului nu-i dă mărfii, pe care o transformă în bani, valoarea ei, ci forma-valoare a ei specifică. Colllfundarea acestor determinări a !făcut ca valoarea aurului -şi argintului să fie considerată :imaginară 46) . !ntrucît in anumite ifunoţii banii pot fi înlocuiţi prin simple semne ale lor, .a apărut o a doua eroare, şi anume că ei nu ar fi decît semne. Pe de altă parte, această eroare ascundea intuirea vagă că forma ibani a lucrurilor le este exte­ rioară, că ea nu este deoît o formă de manifestare a unor relaţii dintre o ameni ascunse ·îndărătul ei. In acest sens, orice marfă ar fi un semn, întrucît ca valoare ea nu este decît un înveliş material

44) „Banii sînt marfă universală". (Verri, I.c., p. 16.l 45) „Argintul şi aurul în sine, cărora le putem da denumirea generală de metal nobil, sînt... mărfuri... a căror valoare... creşte şi scade. Valoarea metalu­ lui nobil poate fi considerată mai mare dacă cu o greutate mică din metalul res­ pectiv se poate procura o cantitate mai mare de produse agricole sau industriale ale ţării etc." ([S. Clement], „A Discourse of the General Notions of Money, Trade, and Exchange, as they stand in relations to each other. By a Merchant" Lond. 1695, p. 7). „Argintul şi aurul, fie că au sau nu formă de monedă, sînt întrebuinţate , ce-i drept, ca măi.sură pentru toate celelalte lucruri, da.r ele sînt totuşi o marfă, ca şi vinul, uleiul, tutunul, pînza sau postavul". ([J, Child] , „A o aur, la fel ca şi valoarea unei tone de fier, se exprimă în 3 1. st. 17 şilingi şi 101/2 pence, aceste denumiri de calcul ale aurului au fost numite preţ monetar al aurului. De aici provine ideea stranie că aurul (respectiv argintul) s-ar evalua în propriul său material şi că, spre deosebire de toate celelalte mărfuri, el ar căpăta din ipartea 1StatUJ!ui un pret lfix. Stabilirea unor denumiri de calcul pentru greutăţi determinate de aur a fost considerată în mod greşit drept stabilire a valorii acestor greutăţi". (Karl Marx, l.c., p. 52.) (Vezi K. Marx şi F. Engels. Opere, voi. 13, Bucureşti, Editura politică, 1962, p. 63--64. - Nota !rad.) 8•

116

Secţiunea

I.

Marfa şi banii

spre deosebire de varietatea corpurilor din lumea mărfurilor, să ia această formă materială iraţională şi totodată pur soc ială 62) . Preţul este denumirea bănească a muncii materializate în marfă. Prin urmare, a spune că o marfă este echivalentă cu can­ titatea de bani a cărei denumire reprezintă preţul ei este o tauto­ logie 63) , aşa cum în general expresia valorii relative a unei mărfi este .întotdeauna expresia echivalenţei a două mărfuri. Dacă însii preţul ca expresie a mărimii valorii mărfii este expresia raportului .ei de schimb cu banii, nu urmează reciproca, respectiv că expresiai raportului ei de schimb cu banii este în mod necesar ·expresiai mărimii valorii ei. Să presupunem că munca socialmente necesară iJJ entru producerea unui cuarter de grîu este egală cu munca social­ mente necesară pentru producerea a 1/2 uncie de aur (circa 2 1. st.). Cele 2 1. st. reprezintă •expresia bănească a mărimii valorii cuarte­ rului de grîu sau preţul său. Dacă 1însă •împrejurările permit fixa­ rea acestui preţ la 3 1. st. rsau dacă ele im.pun scăderea lui [a 1 1. st., atunci 1 1. st. reprezintă, evident, prea puţin, iar 3 1. st. prea mult ca .expresii ale mărimii valorii grîului, dar şi 1 1. st. şi 3 1. st. s'înt preţuri ale acestuia, deoarece, în primul rînd, ele sint forma valoare a lui, adică b ani, iar în al doilea rînd sînt expresii ale raportului său de schimb cu b anii. Dacă condiţiile de producţie rămîn aceleaşi, sau forţa productivă a muncii rămîne aceeaşi, pen­ tru reproducerea unui cuarter de grîu trebuie să se cheltuiască acelaşi timp de muncă social ca mai înainte. Această împrejurare nu depinde nici de voinţa producătorului de grîu şi nici de voinţa celorlalţi posesori de mărfuri. Mărimea valorii mărfii exprimă, aşadar, un raport necesar faţă de timpul de muncă social, raport 62) Comp. „Theorien von der Masseinheit des Geldes" fn „Zur Kritik der Pol. Oekon. etc.", p. 53 şi urm. (Vezi K. Marx şi F. Engels. Opere, voi. 13, Bucu­ reşti, Editura politică, 1 962, p. 65 şi urm. - Nota trad.) Fanteziile în ceea ce priveşte creşterea sau scăderea „preţului monedei" se reduceau la aceea ca, printr-'l!n act al puterii de stat, denumirile băneşti stabilite prin lege ale unor greutăţi de aur şi argint, de asemenea stabilite prin lege, s ă fie date unor greutăţi mai mari sau mai mici, astfel că pe vidtor, de pildă, din 1/4 de uncie de aur să fie bătuţi 40 de şilingi în loc de 20. Aceste fantezii, î•n măsura în care nu constituie operaţii financiare grosolane îndreptate împotriva creditorilor sta­ tului şi ai particularilor, ci urmăresc „tămăduirea miraculoasă" a economiei , au fost analizate atît de amănunţit de Petty în „Quantulumcunque concerning Mo­ Jlley, To the Lord Marquis of Halifax, 1682", incit nici succesorii săi imediaţi, sir Dudley North şi John Locke, fără să mai vorbim de cei de mai tîrziu, n-au putut decît să-i vulgarizeze ideile. „Dacă avuţia unei naţiun i - spune el intre altele - ar putea fi înzecită printr-un decret, este ciudat că guvernele noastre nu au emis de mult asem�nea decrete•. (l.c., p. 36.l 63) „Sau trebuie să admitem că 1 OOO OOO în bani valorează mai mult decît o valoare egală în mărfuri" (Le Trosne, l.c., p. 919) . că, prin urmare, „ o valoare valorează mai mult decît altă valoare egală".

capitolul 3. Banii sau circulaţia mărfurilor

117

anumită cantitate de echivalent, de pildă o uncie de aur, poate fi schimbată nemijlocit pe fier, dar 'În nici un caz invers, ca fierul, la rîndul lui, să poată fi schimbat nemijlocit pe aur. Aşadar, pen­ tru a funcţiona practic ca valoare de schimb, marfa trebuie să se­ lepede de trupul ei natural, să se transforme din aur imaginar în aur r·eal, cu toate că pentru ea această transsubstanţiere ar putea fi mai „ dificilă decît este pentru „conceptul hegelian trecerea de­ la necesitate la libertate, sau pentru un h omar spargerea carapa­ cei, sau, în sfiîrşit, pentru sfiîntul Ieronim lepădarea de b ătmnul Adam 64) . Pe lingă înfăţişare:i .ei reală, ca fier, de pildă, marfa n

n

n4) Dacă în tinereţea sa Ieronim a avut mult de luptat împotriva cărnii sale­ materiale, deoarece în pustiu a fost mereu obsedat de chipuri de femei frumoase, la bătrîneţe el a trebuit să lupte împotriva cărnii spirituale. „Mă vedeam în gînd - spune el, de pildă - în faţa judecătorului suprem. «Cine eşti tu ?», mă întreabă un glas. «Sînt un creştin». «Minţi» , tună judecătorul suprem. «Nu eşti dedt un ciceronian I•" 45

118

Secţiunea I. Marfa şi banii

poate să aibă în preţ o înfăţişare ideală de valoare, adică o înfă­ .ţişare imaginară de aur, dar ea nu poate fi .în acelaşi timp fier real şi aur real. Pentru a i se da un preţ, este suficient ca ea să fie echivalată cu aur imaginar ; dar pentru a servi posesorului ei ca echivalent general, ea trebuie înlocuită cu aur real. Dacă, de pildă, poses orul fierului şi-ar oferi marfa posesorului unei mărfi de lux şi ar spune că preţul fierului reprezintă forma bani, i s-ar răspunde aşa cum i-a răspuns sitiîntul Petru în cer lui Dante atunci cînd ac•esta ii spusese profesiunea de credinţă : „Assai bene e trascorsa D'esta moneta gia Ia lega e'l peso, Ma diimmi se �u d'hai neUa tua borsa"

* 46,

Forma preţ presupune înstrăinarea mărfurilor în schimbul b a­ nilor şi necesitatea acestei !Înstrăinări. Pe de altă parte, aurul funcţionează ca măsură ideală a valorii numai pentru că circulă în pro cesul schimbului ca ma11fă-dezvoltată a mărfuriloir, comerţul. COiIIlerţul mon· diaJl. şi piaţa mondială inaugur.ează, în secolul al XVI-Uea, ilStoria modernă a capitalulrui. [)aJCă facem abstracţie ide 'Conţinutul material al rciirculaţiei măr­ furilor, de schimbul dilferitelor valori de in'trebuinţare, şi luăm 'În c onsiderare numai formele ieconomke generate ide acest proces, vedem că produsul lui Uiltim sînt b anii. .Aicest pmdus ultim al cir­ culaţiei măIJfurill or este prima forună de man1festare a 1capitalului. Din punct de vedere istoric, c apitalul se opune pretutindeni proprietăţii funciare în primul rînd sub formă de bani, de avuţie în bani : 1capital c ome11cial şi 1caipital cămătăresc 1) . Nu esit e însă nevoie 1să rprivim rellrospeotiv fomnaIJea c apÎltalului pentru a vedea că b anii sînt prima sa formă de manifestare. Fenomenul se repetă zilnic sub ochii noştm. Orice capital nou apare pentru prima oară pe scenă, :adică pe piaţă, indiferent dacă este vorba de piaţa de mărfuri, de piaţa muncii sau de pi.aţa finandară, întotdeauna sub formă de bani, ibani 1care, prin procese determinate, urm.earză să se transifol'IDe în 1capital. Banii sub forma de b ani şi banii sub forma ide capital se deose­ besc, în primu!L rlÎnd, numai priJD. foillll!a lor de !Circulaţie diferită. Fomna nemijl01cită a cir.cul1aţiei mărfurilor este M - B - M, transfo111lilaliea mărfii în bani şi retransformarea banilor în marfă, a vinde pentru a cumpăra. Alături de această formă există însă şi 1) Opoziţia dintre !puterea proprietăţii funciare, bazată 1pe relaţii de aservire şi de dominaţie perscmale, şi puterea impersonală a b anilor este foarte clar ex­ primată în două proverbe franţuzeşti : „Nulle terre sans seigneur" * ; „L' argent n'a pas de maître" **·

*** -

„Nici un pămint fără stăpin". - Nota lrad. „Banul nu are stăpin", - Nota lrad.

Capitolul 4. Transformarea banilor în capital

161

o altă formă specific diferită de prima, anrume forma B - M - B, transformarea banilor 1în mairfă ,şi retransformarea mămii în bani, a 1cUllll pă[a ipentru a vinde. Banii 1care în mişcarea 'l1or parcurg această U:ltimă fomnă de circulaţie se 1transfomnă în capital, devin capiital ·Şi sînt capital ·chiar prin 'însăşi destinaţia lor. Să privim filai îndeaproape ciPculaţia B - M - B. Ca şi ciriculaţia .de mărfuri 1simplă, ea treoe :prin ldouă faze opuse. In prima fază, B - M, 1cumpămPe, ibanii se transformă .în marfă. !n a doua fază, M - B, vînzare, lffiarfa 1se itransfomnă 1în bani. Unitatea ambelor faze ieste r-ealizată în operaţia totală, 1caire !Schimbă banii pe mariă, 1apoi aceeaşi maclă se schimbă din nou ipe bani, marfa e ICUllll păra:tă pentru a fi VÎndută, sau, id'1!1Că rrăsă!m Ja O parte deose­ birile ifo11male .diD'tre cumpăraire şi vînzare, marifa e cumpărată cu bani şi banii cu marfă 2). Rezultatul icu oare .se încheie întregul pmces este schtmbul banilor 1conbra bani, B - B. Dacă .cu 100 i. st. cumpăr 2 OOO .de ipfunzi ide bwnba.c şi revî·nid apoi aiceşti 2 OOO de pfunzi de bumbac ·cu 1 1 0 1. :St., rezuilltabul ieste 1că am ischimbat 100 ii.. st. contra 1 1 0 1. st. .adică bani conbra bani. Este evident că procesul de d11culaţie B - M - B ar fi cu totul absurd şi Upsi!t de conţtnut dacă prin intermediul lui o va­ loare bănească s-ar schimba .contra aceleiaşi vialiori băneşti, de pildă 100 l. st. •con:tra 100 11. st. Mult mai simplă işi mai sigură ar fi metoda tezaurizialtorU!lui 1oaire reţine 1cele 1 00 1 . st., •În loc să le ex­ pună pri.mejdiiilor circulaţiei. Pe de •a1tă [parte, indiferent da-că negustorul revinde cu 1 1 O 1. st. bumbacul pe care l-a cumpărat cu 100 1. st., sau .dacă este nevioit să-l rnvîndă cu 100 1. st., sau chiar cu SO 1. st., Jn toate cazuri�e banti [rui au efectuat o mişcare speci­ fică şi originală, cu totul diferi1tă de aioeea care 1are loc în ci[culaţia de mărfuri simplă, ide ip�1dă în cazul ţăranului 1care vinde grîu şi cu banii obţinuţi îşi 1cumpără haine. Trebuie deci .caracterizată in primul rînd deos ebirea formală dintre 1ciPcuitele B - M - B şi M - B - M. In felul Cl!Cesta va ieşi în eviide:nţă şi deosebi.rea de conţinut care se ascunde în spatele acestor deosebiri de formă. Să vedem, în primul rînd, ce .este comun celor două forme. Ambele .circuite au ·aceleaşi faZJe opuse, M - B, vîn7iare, şi B - M, 1cumpărare. In fiecare din aceste două faze se ·opun unul altuiia Cl!celeaşi două elemente obiectuale, marfa şi banii, - şi două persoane avînd acelaşi rol economi!c, un cumpărător şi un vînzător. Fiecaire din cele două !Circuite reprezintă unitaitea aicelo­ raşi ,faze iopuse, şi în ambele 1cazuri această unitate se ireaJizează prin intervenţia ia trei părţi contractante, dintre care prima nu 2) „Cu bani se cumpără mărfuri, iar cu mărfuri se cumpără bani". (Mer­ cier de la Riviere, „L'ordre nalurel et sswt\el des societes politiques", p . 543.\ 1 1 - Marx-Engcls - Opere, vol. 23

162

Secţiunea a II-a. Transformarea banilor j n capital

laice deoît să viîndă, a doua nu face decîit să cump ere, iar a treia t:ump ără şi rvinlde alternativ. Ceea ce deosebeşte însă din •capul locului cele două cimuilbe

M - B - M şi B M - B este 011dinea inversată în oare se succed aoeleaşi faze •opuse ale drcU1Laţiei. Ci11culaţia de mărfuri simplă -

începe cu vînz area rşi s e mcheie cu cumpărarea i cil1culaţia banilor sub fomnă de 1capital încep e rcu 1cump ărnrea şi se !încheie cu vîn­ zarea. In prÎ!Illuil rcaz marfia, în al doilea rcaz banii sînt puncbl.lll de plec are şi de încheiere al operaţiei.

1n ipriima formă procesul în

d!lls am.blu este ,realizat prin inteirmediul b anilor, în a doua formă, dimpo trivă, !Prin intermediul măimii.

In drcuLaţia M - B - M hanii se transformă,în cele din urmă, în marfă, oare s erveş.be ca valo arr e de întrebuin�are. B anii s înt ast­ fel rcheltuiţi definitiv. DÎfilllP otrivă, în forma inversă, B - M B, cump ă!rătontl oheltuieş.te bani p entru a incasa b ani m caditate de -

vînzătw. Cumpărînd marfa, el aruncă banii iÎn 1ci11culaţri.e p enrtru a-i

ret11age din nou prin vînzarea ,aiceleiaşi măirfi . El nu dă drumal banilor decît cu intenţia peruidă ide .a pune din nou mîna p e ·ei. Aişadar, aid b anii .s'Înt !doar crvansaţi 3) . In fomna M B - M aceeaşi m001e1dă îşi s chimb ă de două -

ori l o cul. Vînzătorul o primeşte

de l a ·Cump ărător şi o plăteşte

ail'tui vînzător. Intregul proces, Call' e !Începe cu înc asarea de bani în schimbul măirfii, altei mărlfi.

se în.cheie cu rcheltuirea de bani în schimbul

Tui. forma B

-

M -

B are lOic un fenomen invers. Atei

nu aceeaşi monedă îşi schimb ă locul de 'două ori, iei aceeaşi marfă. CumpărătoriUl 10 primeşte din 1111Îill a rvînzătorului şi o dă mai deip a'r'te în mîna .a1tui cump ărător. Aşa cUrID în .ci11cul.iaţia ide mărfuri •simplă dubla rdeplasare a aceleiaşi monede are ca rezultat trecerea ei de­ finitivă dinbr-o mînă �ntr-a:lta, ten aistfel rdubl a deplas are

a

aceleiaşi

mării arie 1ca a:ezultat, aici, întoarcerea banilor Ila primul lor punct de rpleoarre . In!to.a11cerea banilor 1la punctul Lor de pleoare ml depinde de faptul rdaică marfa se vinde mai SCUrm.p

decît

a fost rcumpărall: ă .

.A!oe astă îrmpr.ejurare nu mo difiică dec'ît mărimea sumei de bani care se întoarce. Fenomenul întoarcerii l o r me .loc de îndată ce marfa cump ăraită

este

B - M

B este efectuat în întregime. Iată, aşadar, o deosebire

-

din nou

vfoidută,

adic ă rle

îndaită

rce

icilreuitul

3) „Dacă un lucru este cumpărat pentru a fi revîndut, banii intrebuill.ţaţi in acest scop se numesc ba!ni avansaţi ; dacă lucrul este cump ărat, dar nu pen­ tru a fi revîndut, s e poate spune c ă banii au fost cheltuiţi•. (James Steuart, „Works etc.•, edited by General Sir James Steuart, his son, Land. 180 1 , v. I, p. 274.l

163

Capitolul 4. TNl.Ilsformarea banilor în capital

p alpabilă inltre /Circulaţia rbanilor sub formă de c apital şi cioculaţia lor ioa silillJpl i bani. Că.11cuitul M - iB dnd VÎIIlzarea

este

- M

unei măirfi

efectuat

aduce bani,

rpe

în

care

lîrutregilme

atunci

cumpărarea altei

m ănfi .îi ;retrage din .nou. Dacă are totuşi loc o întoa11cere a banilor la ipunctul lor de ip.lecare, •aceSlt lucru 'Se întîmplă numai prin rre­ :uarea sau repetarea întregUJlui rproces. Daică v:înd un cuarter de g11îu icu 3 1. st. şi icu .aiceslle 3 'l. st. CUJIIllP ăr îmbirăcăminrf:e, aceste 3 1. st. sînit d efinitiv cheltuite. Nu mai am :nimic de....a face icu ele. Ele aparţin negiusto ru1ui ide îmbrăică:m.irute. Dacă VÎilld un al doilea cuairter de grîu, banii se întorc �a mine, dar nu ca urmare ·a p rimei tranzacţii, ci 1ca urmare a repetării ei. Banii pleacă din nou de la mine •atuoci oind duc ,această

a doua tranzacţie pînă

CUJIIllP ăirmd din nou. In 1ci11culaţia iM - B -

M,

la

capăt,

cheltuirea b anilor

nu are nici o legătură cu întoarcerea lor. In B - M - B însă, înltoa:Dcerea b anilor este determinată de însuşi !felul în care ei au fost cheltJuiţi. Dacă :nu a avut loc ace astă în1Joarce11e, operaţia nu a reuşit,

adkă procesul a fost întrerlllpt fără să fi fost încheiat, ·

întrudt lipseşte a doua fază a sa, şi anume vînzairea, care comrple­ tează -şi încheie 1cWD\l)ărarr e a. Ciocuitu:J.

M

- iB -

încheie cu ailtă mairfă,

M

arie

,ca punct de plecaire o marfă şi se

care iese din sfera ciI1culaţiei şi intră ân

sfera consumului. Scopul final al acestui ci11cuit e ste deci consu-· mru.l, sat1sfacerea trebuinţelor, într-un cuviînt valoarea de întrebuin­ ţare. [)iJrnp o brivă, 1circuiJtul B - M -

B

p o rneşte de la extremi­

tatea bani şi se întoarce, în cele din urmă, la aceeaşi e:x1tremita1e. Mobhlul şi

scopul său determinant este deci

însăişi valoarea de

schimb . In cilrculaţia de mărfuri simplă rumb ele ex1memiltăţi au aceeaşi fora:nă

economică.

Amb �e

sînt mărfuri.

Ele sînt şi

mărfuri

cu

aceeaşi mărilme a valorii. D ar ele sînt valori de întrebuinţare ca­ litativ diferite, de piildă griîu şi .îmbrăicăminte. Schimbul de produse, schimbul diferitelor substanţe [n care se e:irprilmă munca s odală constiltJuie aici c onţinutul procesului. Altfel stau lucruriîe în cir� culaţia

B

-

M

- B. La prima vedere ea pare lipsiltă de c onţinut;

d at fiind carraderul ei tauto[ogk. .Allilbele extremităţi au fol'iIIl. ă econ.rom�că. Ambele sînt bani, trebui.nţare calitiativ dife!rirf:e,

aceeaşi

aşadar nu tSînt valori de

toOID.ai pentru 1că banii

sînt

în"

fora:na

modificată a mănfurillor în care v·alo rile lor de îlJlltrebuinţare spe­ cifice au disp ărut. A schimb a

1 00

1. st. coDJtra bumb ac şi a schimb a

apoi din nou aicelaşi bum.bac coni!:o.'a

1 00

1. st., adică a schimb a pe

o cale o c olită bani icontra b ani, un lucru 1contra aceluiaşi lucru. 1 1*

164

Secţiunea

'i

II-a. Transformarea banilor în capital

pare o operaţie pe dt de absurdă, pe atît de inutilă 4) .

O sumă de

bani nu se p oate deosebi în general de altă sumă de b ani decît prin mărimea ei. Aş adar, prooesul B

-

M

-

B :nu-şi datoreşte conţi­

nutul unei deosebiri merţu.lui cu mărifuri a fost trocul, dar o dată cu extÎlll.cLere a �ui apar în mod necesar banii. O dată cu inventarea banilor, trocul trebui a să se transforme în mod necesar în x.oc7t"IJALX.lJ, în comerţ cu mărfuri, iar acesta, în contradicţie cu tendinţa lui iniţială, se trcmsformă în chrematistică, în arta de a face bani. Chrematistica se deosebeşte de economie prin aceea că „pentru ea circulaţia este sursa avuţiei ( no L'l]nx.7] XP'1Jµ.choov „ . 3Loc ')(,P'l]µ.cX.-.oov µ.e-.oc�o).7jc;). Baza ei o constituie banii, căci banii sînt începutul şi stirşitul acestui fel de schimb (-.o yocp v6µ.LO'[J.Cl O'ŢOL')(,e!ov x.oct nepocc; -.7jc; cXAApie tot mai mult de acest scop fin.al, în timp ce artele care nu urmăresc decit mijloacele pentru ating'erea unui SCCJIP nu sînt nelimitate, pentru că însuşi scopul le pune o limită, tot astfel nici chrematistica nu cu­ noaşte o Jimită a s-copului ei, .scopul ei fiind �mbogătirea absolută... Economia, nu chrematistica, are o limită„. prima urmăreşte un scop, altul decit banii, cea­ laltă urmăreşte sporirea acestora„. Confundarea acestor două forme, i!ntre cars nu există limite precise, face ca unii să privească păstrarea şi înmulţirea la infinit a b anilor drept scop final al economiei•. (Aristotel, „De Rep. •, edit. Bek­ ker, lib. I, c. 8 und 9 passim.) 7) „Mărfurile" (luate aici în sensul de valori de întrebuinţare) „nu sint scopul final al capitalistului care face comerţ• . „ s copul final al acestuia sint banii". (Tu. Chalmers, „On Politic. Econ. etc. •, 2nd edit., Glasgow 1832, p. 165, 1 66.)

Capitolul 4. Transformarea banilor în capital

167

tuia. 8) . Alceastă tendinţă de îmb ogăţire 1abs olută, această goană nebună dup ă valoare 9 ) îi 1eSlte comună ,capitaliistu1ui şi tezauriza­ torului, dar în 1timp .ce tezaurtlzatorul nu este dec:ît un caipitalist nebun,

•caipitalistul

ce1lată

a valorii, IS.IJOrire pe 1carr- e tezaurizatorul încea11că s-o

făptuiască S'aJvînid

este

un tezaurizator

raţilonal.

Sporirea

neîn­

10)

în­

b anii de la primej diile oil'culaţiei, 1caipitahstul, mai deştept, o obţine aruncîndu-i mereu în circulaţi e 10a) .

Fol1mele indep endente, formele b ani, pe .care 1e îmbraică va­

loarea

mărfurilor

în

mij.loc eiliS'că schimbul mişcării.

cadrul

circulaţiei

simple,

nu

fac

decît

să

de mărfmi şi diJsp ar în rezultatul ifinail al

In ici11culaţia

B

- M - B,

dilmpobrirvă,

a1lît marnfa

cit .şi

b anii !funcţionează doar felllil'i de brutari, ,,full priced", cei care vînd pîinea la valoarea ei integrală, şi „undersellers• , cei care o vînd sub această valoare. Aceştia din urmă reprezintă peste '/• din numărul total al brutarilor (p. XXXII din „raportul" comisarului guvernamental H. S. Tremen­ heere privind „Grievanoes compilained of by the journeymen bakers etc. • , London 1 862). Aceşti undersellers vînd, aproape fără excepţie, o pîine care conţine un amestec de alaun, săpun, potasă, var, ipsos de Derbyshire şi alte asemenea ingrediente la fel de plăcute, de hrănitoare şi de sănătoase. (Vezi Cartea Al­ bastră citată mai -sus, raportul prezentat de „Committee of 1 855 on rthe Adul­ teration of Bread" , precum şi dr. Hassal, „Adulterations Detected" , 2nd. edit., London 1861 .) In faţa Comisiei instituite în 1 855, sir John Gordon a declarat că „din cauza acestor falsificări, omul sărac, care trăieşte din 2 pfunzi de pîine pe zi, nu are de [apt nici măcar un sfert de 1mbstanţe nutritive, ca s� nu mai vorbim de efectele dăunătoare ale acestor ingrediente asupra sănătăţii sale". Faptul că „o parte foarte însemnată a clasei muncitoare" , deşi ştie de aceste falsificări, cumpără totuşi alaun, ipso-s ere. (I. c., p. XLVIII) Tremenheere îl explică prin aceea că muncitorii „sînt nevoiţi să ia pîinea pe care o găsesc la brutar sau la chandler's shop *". Fiind plătiţi abia Ia sfîrşitul săptămînii de lucru, ei nu sînt în stare „să plătească pîinea consumată de familiile lor în cursul săptănlînii, decît tot la sfîrşitul săptămînii • ; şi, adaugă Tremenheere referindu-se la depoziţiile martorilor : „Se ştie că pîinea fabricată cu aceste amestecuri se face special pentru aces t soi de clienţi•. („It is notorious that bread Composed of those mixtures, is made expressly for sale in this manner" .) „In multe districte agricole din Anglia" (dar mai ales în Scoţia), „salariul se plăteşte la două săptămîni sau chiar la o lună. Din cauza acestor termene lungi de plată, muncitorul agricol trebuie să-şi cumpere mărfurile pe credit... El trebuie să plătească preţuri mai mari şi este legat de fapt de prăvălia care îi dă cu împrumut. A�a, de pildă, la Horningsham, în Wiltshire, unde salariul se plăteşte lunar, el trebuie să cumpere aceeaşi făină care în altă parte costă 1 şiling "şi 1 0 pence stana cu 2 şilingi şi 4 pence stana•. („Sixth Report• on „Public Health" by „The Medical Officer of the Privy Council etc.•, 1 864, p. 264.) „Muncitorii manuali de la imprimeriile de stambă din Paisley şi Kil­ marnock" (vestul Scoţiei) „au obţinut în 1853, în urma unei greve, reducerea termenului de plată de la o lună la 14 zile". („Reports of the Inspectors of Fac­ tories for 3 1 st. Oct. 1 853" , p. 34.) Ca o altă formă abilă de a folosi creditul pe care muncitorul îl acordă capitalistului poate fi considerată metoda, folosită de mulţi proprietari de mine de cărbuni din Anglia, potrivit căreia muncitorul *

-

b4clinie.

-

Nora lrad.

Secţiunea

188

s.

II-a. T ransformarea banilor in capital

tru înţelegerea clară a aoestei rela.ţii este .însă bine să presupunem deocamdată că iposesoruil forţei ide muncă primeşte concomitent cu vînzarea forţei de murucă preţul stipu1at prin 1contract. Cuno aştem a•cum modul •de determinare a v.alorii care i se plăteşne iposes o:rului acestei mănfi specifice, rforţa de muncă, de către [posesorul de bani. Valoarea de întrebuinţa·re pe •car·e acesta din urmă o iprimeşte î.n schirrnb apare abia în întrebuinţarea ei efectivă, în procesul de consum al forţei de muncă. Toate lucrurile necesare acestui proces, ca materii prime etc., .p oseso1n11l de bani le cumpără pe !Piaţa de m&rfuri şi le plăt•eşte la preţul Ilar integral. Pro cesul de 1consum al !forţei de muncă este, totodată, procesul de producţie a mărfii şi .a plusvalorii. ConsUIIIlul forţei de muncă, ase­ menea •consUIIIlului oriicărei 1alte mălrfi, are •loc 1în .aJara ,pieţei, adică în afara sfenei lcirculaţiei. Dar să părăsim această sferă zgomo­ toasă, în care totul se petrece 1la suipraf.aţă şi sub ochii tuturor, şi, împreună icu posesorul de bani şi cu posesorul forţei de mu:ncă, să păşim în :lăcaşul tainiectul muncii şi a -căro.r .t otalitate .poate fi numttă �n mod cu totul general sistemul vascular al producţiei, 1ca, de pildă, ţevi, butoaie, coşuri, vase etc. Numai în industria chimică ele au un rol impoDtant sa) . In afară de lucrurile prin intermediul cărora munc a acţionează aSUJpra obieotului ei şi ·care s ervesc deci într-un fel sau altul ca transmiţător al ac tivităţii, într-un sens mai larg, procesul muncii numără printre mijloacele sale toate condiţiile materiale care sînt în genena1 necesare pentru ca procesul să aibă J.ioc. Ele nu intră direct iîn acest proces, dar fără ele procesul nu se p o ate desfăşura sau se poaite ·desfăşura

doar

defectuos. Un asemenea mijloc de

muncă general este pămîntu1, reă1ci

el îi dă muncitorului locus standi * , şi procesului său dmpul de acţiune (field of employment) . Alte asemenea mijloace de muncă, obţinute însă prin intermediul muncii, sînt, de pildă, dădirile fabricilor, canalele, drumurile etc. Aşadar,

în procesul

muncii,

activitatea

omului

efectuează,

cu ajuborul mijlocului de muncă, o modificare voită a obiectului mu111c ii. Procesul dispaTe in produs. Produsul său este o valoare de

întrebuinţare,

o substanţă din natură

adaptată, prin

schim­

barea formei, trebuinţelor omului. Munca s-a combinat cu obiec­ tul ei. Munca s-a obiectualizat î.n obiect, iar obiectul a fost pre­ lucrat. Ceea ce a apărut de partea muncitorului sub forma mişcării [Unruhe] apare acum de p artea produsului ca o însuşire nemişcată [ruhende Eigenschaft] , sub forma existenţei. Muncitorul a tors, iar produsul este firul tors . Dacă privim întregul proces din punctul de vedere al rezuf­ tatului său, al produsului, 1ambele e·1emente, adică mijlocul · de

5a) Notă la ediţia a 2-a. Orioît de puţin cunoaşte istoriografia de pînă acum evoluţia producţiei materiale, deci baza oricărei vieti sociale şi, prin urmare, a oricărei istorii adevărate, dar {;el Qate deveni, la rîrudul său, materie primă pentru un aM produs ; ·ast:feil strugurii devin materie !P rimă !P entru vin. Există şi muilJCi a1e c ăror !Produse pot lfi folosiite numai c a materie 1Primă. O materr i e primă c a r e is e .găseşte în această stare se numeşte iseanifaibricat şi ar putea fi nurrni tă mai bine produs in­ termediar, :ca, de !Pildă, bumb acul, aţa, !firele etc . Deşi a ajuns in faza de produs , materia primă iniţială mai :poate trece prirntr-o serie întreagă de procese diferiit e, 'În ca:re !funcţionează de repetate ori într-o formă mereu nouă ca materie primă, pînă la ultimul proces de muncă, din care iese fie ca mijloc de subzistenţă finit, fie ca mij'loc de muncă finit. Aş a.dar, fCllJl tllll că o vaJoare de intrebuinţare ap are sub formă de materie primă, de mijloc de munc ă \S a u de produs depinde în­ tru totul de funcţia sa determinată în procesul muncii, de locul p e care-J. o c up ă [ n acest proces ; d ac ă ocest 11oc se schimb ă, s e schimb ă şi dete:rnn inările ei. ln:trînd sub ,formă de mijloace de producţie în noi procese de muncă, produsele pierd

caracterul de prooduse. Ele funcţionează

aiici doa.r •ca factori materiali ai muncii vii. Pentru to!lcător fusul ·este numai un mijloc icu ajutorul căruia toa·I1ce, iar inul un obiect pe care îl toaPce. Fireşte 1că nu se poart:e lf:oarce fără materialul de

tors şi .fără fus. Existenţa a-c estor produse * es•te deci presupusă

atunci oind înoape torsul. Dar pentru acest p roces oa atare este tot a1tî1t de inid iferent ifaipitul că inul şi fusul .sî111t ip!IOduse aile unei munci trecute, pe dt este ·de indiferent în 1actul de nutriţie fiaptul c ă pîinea este p rodusull muncii ttrecute a 1ăranului, morarului, b ru­ tarului etc. Dimpotrivă. In decursul procesului muncii, mijloacele de producţie mooiifestă caracterul lorr de !Produse ia.le unei mum:i * In ediţia a 4-a germană : acestul

1 3*

produs . - Nata red.

196

Sectiunea a III-a. Productia plusvalorii absolute

trecute numai prin defectell e lor. Un .cuţit care nu 1taie, firul oare se ;rupe mereu etc. evocă imaginea vie a tocilarului A .şi a torcătorului de fire B. I n produsul reuşit dispar urmele muncii trecute datorită căre�a el a căpătat 'însuşiri de !Întrebuinţare.

O maşină care nu se;rveşte 'În procesul muncii este inutilă. I n afară de aceasta, ea este victima acţiunii distructive a schimb u­ lui natural de substanţe. Fierul rugineşte, lemnul putrezeşte. Firul @\.re nu este ţesut 1sau tricotat se is1trică. Munca vie itrebuie să pună stăipînire p e 1aces.te lucruri, să le trezească din mo.rţi şi să le transforme din valori de înrtrebuinţare doar latente în valori de întJ:1ebuinţare reale şi active. Prinse în focul muncii, contopin­ du-se cu ea, căpătînd în cursul procesului funcţii corespunză­ toare 'ConţinUJtului şi menirii lor, ele sînt de asemenea consumate, dar cu un s·cop determinat, ca elemente oare creează noi valori de î ntrebuinţare, :noi produse, capabile să intre sub formă de mijil oaoe de subzistenţă în consumul individual sau sub formă de mijloace de producţie într-un nou proces de muncă. Aşadar, dacă produs-ele existente nu SÎillt numai rezultate ale procesului muncii, ci şi condiţiile Jui, pe de altă p arte, intrarea lor :în procesul mu:ncii, deci contactul lor cu munca vie, consrtituie singurul mijloc de a conserva işi de a ,realiza ca valori de între­ buinţare ·ac·este [lT·dduse ale muI11c ii 'trecute. Munca foloseşte elementele sale materiale, obiectul ei şi mijloaccle ei, 1e devorează, fiind astfel un pro ces de consum. Acest ,consum productiv se deosebeşte de consumul individual prin faptul că acesta din urmă consumă produsele ca mijloace de subzis tenţă ale individului viu, pe dnd primul le consumă ca mijioace de subzistenţă ale muncii, adtcă ale forţei de muncă în acţiune a individului. PI10dusul consumului individual este deci consumatorul IÎI11s uşi ; roezul!tatul eonsumului productiv este un prndus dis1tinat de consumator. In măsura în care mijlocul de IIIlUncă şi obieotul muncii sînt ele înseşi produse, munca 1consumă produse pentru a crea pro­ dU!se, sau .f olo seşte produse ca mijloace de prodU1Cţie a altor ,pro­ dU!se. Dar aşa cum iniţial procesul de muncă se desfăşoară numai între om şi 1PălIIlînt, care există fără intervenţia lui, tot aşa şi acum Ila procesul muncii p articipă .mijloace de producţie date de natură, 1care nu repreziD!tă o îmbi:nare ia substanţei dată de natură cu munca omenească. Procesul muncii, aşa cum l-am înfăţişat în momentele sale sillnpl e şi abstracte, este o a:ctivitarte ·care urmăreşte crearea unor valori de întrebuinţare, arpropri·erea substanţelor date de nartură pentru trebuinţe[e omeneşti, o condiţie generală a schimbului de

Capitolul 5. Procesul muncii şi procesul de valorificare

197

.sUJbstanţie in1tre O!ll şi natură, condiţia naturală eternă a vieţii ome­ neşti, şi, .ca atare, el este indepenident de orice ifol1IIl ă a acestei vieţi, !fiind, dtmpotrivă, 1comun tuturor formelor ei socia1e. De aceea nu a fos1t necesar s ă-l înfăţişăm pe muncitor în tî'ap o rt cu alţi mun­ citori. Omul şi munca sa de o parte, natura şi substanţele ei de cealaltă p ade erau suficiente. Aşa cum după gustul pe care îl are grîu� nu se poate şti drue �-a s emănat, ;tot astfel pro cesul muncii să se v.adă în ce condiţii se desfăşoară el : sub biciul

nu lasă

necrUJţător al SlllPril.Vegheto rului de s clavi s au sub privirile neli­ niştite ale ,capHal�sitului, dacă •oel ce-l efectuează este Cincina.itus, .car·e îşi ară 1cele aîteva jugera * ail e sale, sau s ălb atkul oare do­ b o ară !fiara cu o piatră 9) . Să ne 1ntoarlU : D omnilor I Da·c ă veţi r·e­ du ce numărul or·elor de muncă de La l l 1/2 or·e la 1 O ore, în aicest caz, celela1l te împrejurări rămî'lllînd neschimb ate, oonslllfu fi l zilnic de bumb ac, maşini etc. se va reduce cu 1 1/2 orie. Oiştigaţi deci exact a!tît cit pierdeţi. Muncitorii voştri .vor irosi în viitor

1 1/2 ore

mai .puţin c u reproducerea sau înlocui'rea valorii�capital avans ate. Dacă nu i-ar fi crezut pe cuvînt, consi"'.lerîilld , c a specialist c e esit e, c ă e necesară o analiză, el trebui:i, în prianul rî'l1d, să invite p e domnii fabricanţi ca, într-o chestiune care priveşte exclusiv ra­ p o rtul dintre cîştigul net ş i m ăriunea zilei de muncă, să nu pună de-a valma maşinile ş i clădi'ri1e .fabridlor, materiitle J>rime ş i .munca, ci s ă binevo iască a pune într-o p aI'te

caipitalul consl!ant cupr.ins

în clădirile fabrid1o.r, în maşini, în materii prime etc . , iar î:n cea­ laltă parte capitallul avansat penrtru salarii. Dacă atunci ar fi rezul­ tat, p o ate,

că, după ·socoteala fabricanţi·lar, muncitorul r eprodegener,area diizică işi

intelectuală, :la moa-r.tea pre­

răspunde : 1chinul acesta rn strlÎILge, bucuria (ipmlfit:u:l) s - o s.porească. itn gemere însă, lucrul a:cesta nki nu idepi.nid e de buna 1sau r.eaua voinţă a !Capif!a­ listului indi.viîndul ei, ca aceeaşi masă ide lllli jloCl!ce de subzis­ tenţă, produsă înainte în

1 0 ore, să fie acum produs ă în 9 ore.

LUJcru imposibil îns ă ifără o creştere a forţei ;productive a mUilicii. Cu mij:J.oacele date, run cizmar p o ate, ,de jpildă,

să corufeaţioneze

o ,pereche de ICiZIIl e .îIIJtr„o rzii de 1IIJ.unc ă de 12 ·ore. J>entru ca ci:miarul s ă ,confecţioneze intr�o durată de timp egală două perechi de ci2JIIl e , forţa productivă a lllluncii sale trebuie să !Se dubleze, şi ea nu se poate dubla .fără o ischiimbare interv•eni:tă î n llll i jloaicele sale de muncă sau ,în metodele isale de lucru, sau 1concomit·ent !În 61II1!îndouă. 1irebuie ideci să 1interVlină o rev oluţie .în condiţiile de pr·oducţie ale muncii .sale,

adkă în modul său de .a produce, şi,

pDin urmare, ân însuşi procesul muncii. 1Erin sporirea forţei pro­ duotive a lllluncii /Înţelegem aiici, în genere, o schimb are in prooesul muncii

dator!iA:ă

1căreia

se

reduce

.tim[lul. de

llllUncă

s odalmen!Je

nec esar pentru produceJ.1ea unei llll ăl'fi, rlaJtori.t ă căreia o c antitate mai miică de munc ă dobîndeşte forţa de .a jproduce o 1cantitate mai mare de valoare de întrebuinţare

2) .

Prin unmare,

în timp ce J•a

producer·ea plusvalorii în fol1II1J a analizată iPînă acum s-a presupus 2) „Perfecţionarea meşteşugului arată că au fost descoperite noi căi de a produce o marfă cu muncitori mai puţini sau (ceea ce este acelaşi lucru) într-un timp mai scurt decit înainte". (Galiani, l.c., p. 158, 159.) „Economii la cheltuielile de producţie nu înseamnă altceva decit economii Ia cantitatea de muncă folosită in producţie". (Sismohdi, „J;:tudes etc.•, t. I, p. 22.)

826

Secţiunea a IV-a. Producţia plusvalorii relativii

un mod ide producţie dat, jpentru prodUJcerea plusvalor�i plin trans­ fomnCIJl"ea murucii necesam în suipramuil!că nu e de loc suficient ca capitalul .să pună s tăpînire pe pro cesul ide muncă .în fo.rma lui �storică moştenită, sau exJsteI11t ă, şi doar să-i prelungească durata. El trebuie să revoluţioneze .condiţii'le tehnice işi socÎla:le ale pro­ cesului de muncă, adică însuşi modul de a produce, pentru a mări forţa prodUJctivă a muncii, \Pentru a reduce, 1Pr.in 1siporirea forţei productive •a IIIlUnaii, 'Vlaloarea forţei de muD1că şi :pentru a micşor.a astiiel acea pante .a zilei de IIIlu ncă necesară pentru reprodUicerea acestei v.alori. PlUJsvaloa.rea produsă jprin prelungir·ea 2!ilei de .muncă o nU!ill esc plusvaloare .absolută ; dilmipot:r.i.vă, plusv.aloarea rezu:J.taltă din redu­ cerea tilllpului de muncă .necesar ·şi tdin schimbarea corespunză­ to are a raportului de mănime dirrtre 1ce1e două \l) ăriţi componente ale zilei de .muncă o nl\lmeSlc plusvaloare ['•elativă. Pentru a rndl\lce val·oarea lforţ·ei .de muI11c ă, creşter.ea forţei producbive .a IIIlUDICii trebuie să CUIPr:inJdă acele rallilu ri industriale aile 1căror prodUJse deterrrni nă 'Valoarea forţei de IIIlu.n că, :adică acele ramuni care produc mijloace de subziisteil!ţă '!1Zuale, sal\l care pot î.nl01curi. ia.ceste IIIlijloaioe. Dar valoarea unei IIIl ărfi lllU este detel'lJ1i­ nată nu.mai de 1ca1ntitatea de muncă care 1î0i dă forma u'ltÎlmă, ici, în egală măsură, şi de cantitatea de muncă cuprinsă .îin mijloaicele ei de producţie. Astfel valoarea unei cizme este determinată nu nu.maii de munca cizmarului, ici şi de Vla.loarea pielii, ia smoalei, a aţei etc. Prin urmare, •creşterea forţei ;productive a munoii şi iefotini11ea •corespunzătoare a mărfurilor .din raimurile d.ndustriaLe 1care furnizează elementele materiale ale capitia'.lului c onstant - mijloa­ cele de m1liillc ă şi mateJ!ialul de IIIlU ncă - peil!tru [producerea mij1oa­ ae1or de .subzfortenţă necesare provoacă de asemenea o scădere a valorii .forţei de muncă. Dimpotrivă, 1în acele 11aml\lri de producţie care nu ·furniz·ează nici mijloaice de subz�stenţă necesare, mm mijloace de \Producţie pentru iaibricarea lor, creş:terea forţei pro­ ductive a munoii nu afectează valoarea fiorţei de muruc ă. Bineînţeles, ieftinirea mă11furilor ita:ce să saadă 'V'Cl!loarea forţei de muncă l!lu.mai [pro taI11t o, adică nlllill ai îin p11011)0.rţia în care ea parti:ciipă la mproducerea for�ei de IIIlUDICă. Astfol cămăşile sînt un mijloc de sub:ziistenţă necesar, dar numai l\lnul din multe a:ltel•e, Ieftinirea for reduce idoar cheltuiala muncitorului pentru 1cămăşi. Suma rtotală •a mijlo·aicelor de subzistenţă neioesare 1c0Il!Sită însă 'din mă11fu11i diferite, toate p110duse ale unor �ndustrii dilferilte, i•ar Vloooarea '.fii:ecăr0eia 1clin aceste mărifuri 1consbiituie 1î.n totdeauna o parte a'.1icotă din 'V'aloarea for�ei de IIIluncă. Această valoam scCl!de o dată cu timpul de muncă necesar pentru reproducerea 0ei, reducerea în

Capitolul 10. Noţiunea de plusvaloare relativă

327

ansamblu a ac estui timp de IIIlUncă lfiinid egală cu sUIIIla redU"cerilor lui .în toate mmrnrile ide .producţie. AlceSI!: rezultat general îl tratăm adici 1ea şi cum ar :Iii rezultatul 111 emijJ oeit şi s c opul nemijlocit în fieaaire caz •în parte. Da;că un c apitalilst oarec ar·e i eftineşte, de piLdă, cămăşiLe iprin sipoririea forţei [productive ia muncii, .el nu urmăreşte •CU

Illiddecum,

ne cesitate, scoptfl de

a reduoe pro tanto valoarea

fo!lţei ide muncă şi deai timip1il de i!IllLilC ă neeesar ; dar în onăsur.a în .care 1cont11ibuie în •cele din urmă, la aceslt rezul.tat, el contriJbll!ie 1a mărirea ratei

gene11a1e 1a iplusvailorii 3) .

nec esare 0a1e capitalului

Tendinţe1e

trebu�e distiJnse Ide

formele

generale şi în 1care

ele

se ma.niifostă. Nu vom analiza

aicUIIIl modul •cum s e manifestă în mişcarea

exteri oară .a 1aapita:luri:lor legile iim.anente •ale .producţiei capitaliste, acţi onînd ca .legi c o ercitive ale concurenţei şi d ev:enind .astf.el, în conştiinţ.a

capitalistului,

mo ti'Ve

limipede de la î1nceput :

o

dete!lIDinal]te ;

aitît

Jl]Să

reiese

ana1iză ştiinţifică a iaoncurenţei devine

p o silbi1ă nUIIIl ai în momentul în .c are ·a fost înţeleas ă natum !internă .a caa:iitailului, 1aşa cum miişcarea apC1Jientă a 1corpuI1ilor cereşti nu p o ate dii înţeleasă deaît de acela oare cunoaşte IIIli şc area lor reală, dar il]sesizabtlă :pentru s imţuri. ·cu toalte ac estea, [p entru înţelegerea pI10ducerH

plusvalorii

relative,

işi

exclusiv

pe

baza

rezultatelor

obţinute ,pînă acUIIIl , trebuie •să rema11căm următoarele. Daică o

oră de IIIlU!llc ă se

e:xipriimă plllintr-o cantitate de

aur

6 pence, adkă 1/2 şiling, într-o zi de muncă de 12 iore s e prodUJce o valoare de 6 şilingi. Să presupunem ic ă l a nivelul d a t •al forţei pro ductive a muncii, 1în aceste 12 o.re de mlLilc ă se execută 12 bUJcăţi de marfă. Valo.area mijlo acelor de ip'Ioducţie, a materiilor de

pllime

·etc.

·conSU1II1 ate

p entru

fiecare

bucată

este,

să

ziJcem,

6 pence. �n taic est caz, o bucată de mal'fă va ·costa 1 şiling, anume 6 p ence ipentru valoarea mijloacelor tde iproducţie şi 6 ipence

de

pentru

va1oarea

nouă

oe

i..,a

fost

adăugată prin

prelucrare.

Să

presuipunem acum c ă u n capitaUst a r ireuşi s ă dubleze forţa pro­ dUJctivă .a muncH şi în 1consecinţă iS ă producă, în de IIIluncă de de

12,

La

o

decursul zilei

1 2 011e, 24 de bucăţi din aicest fel de ima11fă, în loc valo are

nes chiJmb ată

a

IIIlijloacelor

de

pro ducţie

valoarea unei bucăţi de 1II1 a11fă s c ade acum la

9 pence, şi anume 6 pence p entru valoarea IIIli jloacel or ide ip11oducţ�e şi 3 ip ence ipentru

vialoarea

nouă

adăugată

prin ultima

operaţie.

In pofida

dublărJi

3) „Dacă fabricantul îşi dublează cantitatea de produse prin perfecţionarea maşinilor„„ el cîştigă (în cele din urmă) numai în măsura în care aceasta îi îngăduie 6ă-şi IÎIIIlbrace muncitorul cu mai ipuţină .cheltuia.lă„. , în măsura în care muncitorului îi revine acum o parte mai mică din produsu} total" . (Ramsay, l.c., p. 168, 169.)

328

Secţiunea a IV-a. Prorlucţia plusvalorii relative

forţei !Pro ductive a muncii, ziua de mUillc ă 1cr0eează, 1ca 1şi 1înainte, o v.al o are nouă de nUIIIllai 6 şilingi, dar care se repa11tiiziează 0a.'cU1IU asupra unei c antităţi duble de produse. Deci fiec ărui produs în parte nu-i mai revine acum decît 1 /24 în loc de 1/ 12 din această

valoare totală, 3 pence în loc de 6 pence, sau,, .cu alte cuvinte, mij loacelor de p roducţie nu li se mai adaugă acum, la transformarea Jor în p110dus, 1c a1cu�hn.d !fiecare bucată 1n parte, idlecît o jumăt0ate de oră de muncă în Joc de o oră intreagă, .cum se inrtîlll(p l a înaiiilte. V•al oarea indivildual ă a acestei mărfi este acum inferi oară V'alo ri'i ei s o dale, adkă martlia costă imad !Puţin 1timp de muncă decH marea maisă a .aceloraşi arti:cole p roduse

,1n c ondiţiile sociale medii. Buicata

costă în medie 1 şilmg, ·adi'C ă reprezintă 2 JOre de muncă socială ; datorită schimb ări1i modului de a prod111ce, ea nu .costă declt 9 1P ence, adică nu rEW rezintă deaît 1 1/2 ore de muncă. Valoarea reală a unei mărfi nu ·O constituie 'însă valoarea ei indivilduală, ci viaioarea ei so cială, cu alte cuviinte ea nu se măsoară •cu timpul de muncă p e car.e l-a cheJJtuit Ide fapt ;producătorul într-rm c a z izola-t, ici cu tâmpul de muncă .s o aiialm.ente mecesiar pent ru pro d111c erea ei. Pl'in urmare, dacă 1CajpibCl!1istul 1c are •aplică noua metodă îşi vinde ma11fa la valoarea ei socială de 1 şiling, atunci e1 •o vmde cu 3 peIJJce peste

valioarea ei 1individuală şi realizează asbfel o plusvaloare suplimen­ tară de 3 1peI11c e. Pe Ide •altă parte însă, !P entru el 2liua ICle muncă de 12 ore ·o r�pr.ez;tntă acUllil 24 bucăţi de marlfă, şi nu 12, c a înainte. Pentru a vinde, aşadar, p ro dusul unei zile d e muncă, el trebuie să desfacă de două .ori .atît a marfă, să aib ă un debuşeu de două ori mai mare. Cînd ·celela!lte ,condiţii rămîn nesichimba:te, măr.furi1e sale 1şi cuceresc un dielb111şeu mai mare numai prin redu­ cerea ipreţurilo r I a r. El le va vinde ideai cu un preţ peste valoarea lor individuală, dar 1sub v.aloarr„ea 1or s ooială, s ă zicam ·cu 10 pence

bucata. Ln felul aicesta ·el realizează totuşi '1a ,fiiecare bucată o !Plus­ valoare suplimentară de 1 penny. ne aoeastă cr·eştere a plusvalorii .el benefLdază indiif.erent idaică marfo sa aparţine sau nu sferni mij1oaicelor de subziistenţă necesare işi da.că intră sau nu oa element determinant 1în val o area generală a .forţei ide muncă. Abstracţie făamd de aiceastă ulbimă ,funiprejur·are, !fiecare ·capi1ta1ist '.Ln parte este interesat prin urma11e să-1Şi ieftinească mavfa p rin mărirea forţei .pro ducbive a mnncii. Dar işi tÎn .a:aest 1caz sporirea p roducţiei de plusvaloare ·rezultă dim reducerea tiilll(p ului de muncă necesar şi idin prelungirea c o res-

1punzătoare a tim11mlui de su.pramuncă

3a) . S ă presupunem 1Că bianpul

3a) „Profitul unui individ nu depinde de dominaţia acestui individ asupra produsului muncii altora, ci de dominaţia lui asupra muncii înseşi. Dacă el îşi poate vinde mărfurile la un preţ mai ridicat, în timp ce s alariile muncitorilor

329

Capitolul 10. Noţiunea de plusvaloare r elativă

1 0 ore, deci valoarea .pe o zi a for�ei de 5 şilingi, iar isupraannnca 2 ore, astfel incit plusvaloarea produsă zilnic s ă reprezmte 1 şiHng. ·Caipitalistul nostru produce 1nsă acum 24 de buc ăţi, pe •care .l e v1nde cu 10 pence bucata, adică în total cu 20 de şilingii. Intrucît valoarea mijloa·cefor de producţie este egală cu 12 şilingi, 1 42/5 buC'ăţi de marfă nu fac de munc ă necesar este de

muncă

decît s ă

înlocuias c ă 1 capitalul

constant 1ava.ns at.

Ziua de mllillc ă

12 o r e o reprezintă restul d e 93/5 bucăţi. Deoarece preţul forţei de muncă = 5 şi1ingi, 6 buc ăţi din produs reu>rezintă ttmpul de muncă necesar, iar 3/5 bucăţi supramunca. Raportul dintre munca de

necesară

5

şi

:

1sup r amuncă,

1oare

în

condiţiile

s o ciale

:medi1

era

1, nu mai este acum deaH de 5 : 3. Acelaşi rezulitat se obţine şi ·asUe1 : val o area produsului zilei de llll.1.IJil că de 1 2 o r·e = 20 de şi'lingi. Din această sumă, 12 şilingi re.pre�intă valoarea mijloa1celor de

de producţie, •care nu foc decît să reapară în valoarea produsului. Rămîn deci

8 şilingi ca expresie în b ani a valorii în care este

reprezentată ziua de muncă. Această

ex;presie lîn b ani

este

mai

ridicată Kiecît expresia în bani a mUill!di ·sociale 1II1edii de aceeaşi .c ategorie, •din 1 care 1 2 ore se exprimă .îirl numai 6 şilingi. Munca .de o

forţă

pmductivă

e:x:cepţională

acţionează

ca llll.U ncă p o tenţată,

creează adkă 1în raceleaişi fr.acţiuni de !timp valori mail llll.3.I i decît muI11 c a •so cială medie de acelaşi fel. Dar ·cap1talistul nostru plăteşte,

5 şilingi pentru valoarea ipe o zi a forţei de 7 1/2 ore pentru reprodu­ .cerea acestei valor,i, .în loc de 1 0, ca .î nainte. iPrin UIIIIl a re, supra­ munca sa creşte cu 2 1/2 ure, iar plusvaloarea produsă de e1, de la 1 ·1a 3 şilingi. Capitalistul care aplică lllleJtode de producţie ca şi înainte, numai

mU1I1că. •Munoitorului îi sînt idetci neoesare

.pe11fe c ţionate îşi �însuşeşte ded, sub furmă ide supramuncă, o p arte .mai mare

a ztlei. ide munc ă decît 1ceHalţi ·c apitalişti

din aoeeaşi

ramură. El realizează ân mic ceea ce c apitalul realize ază 1n mare la ;producerea plusvalorii relative. Pe ide a1tă p arte însă.

arceastă

.plusvaloare suplimentară disipare îndată ce 1se generalizează noul mod de a produce, şi [ n col!lsocinţă dii·sp are dilerenţa dintre valoarea indivtliduală a mărfurilor produse mai ieftin şi valoarea 1or 5ocială. Aceeaşi Jege .a determinări.ii valoJiii prin !t1mpul ide muncă, resimţită de c arpita•liis tul

care 1aplic ă metoda nouă prin aceea 1că e obligat

să-.şi v.îndă marfa sub valo area ei sodală, 1îi În hani lor de un •an ide zile schimb,

oare se

a

acelei p ărţi din munc a

traduce ,pentru

ei .în s a1ariu.

rn

3 OOO J. ist., valoarea în 1b ani a IIIl aişinii, exprimă toată munc a

.cheltuită •CU p mducerea acestei maşini, indiferent de proporţia î n c.are munc a resp ectivă reprezintă sa1ariu p entru muncitor şi plus­ valoare ipentru ·Oapitalist. Prin urmare,

dacă maşina

costă

exact

atît 1dît costă forţa de muncă IÎnlocuită de 1ea, munc a materializată în maşină va fi .întotdeauna mai mică deoît munca vie pe care o înlocuieşte

116) .

Dacă privim maşina exclusiv ca mijloc pentru i eftinirea 'Pro­ dusului, limita pentru folosirea ei constă fa ace ea c ă cantitatea

de

muncă cheltuită ip entru producerea ei trebuie să fie mai mică decît munca p e

care

o

1înlocuieşte folosirea ·ei.

Pentru

capital

însă,

limita aceasta e mai :îngustă. lntrucît nu plăteşte munca folooită, ci valoarea forţei de muncă folosite, p entru capital foJosirea ma­ şinilor este limitată de diferenţa dintre valoarea maşinii şi valoa­ rea forţei de muncă înlocuite de ea. Intrucît împărţirea zilei

de

munc ă în muncă necesară ,şi în supraimuncă di.feră de la o ţară la alta, sau in interio rul aceleiaşi ţări de la o p erioadă la alta, s au in •oadrul 1crceleiaşi p erioalde de la

o raimură de JPro ducţie la

alta ;

'întrucît, mai departe, 1sa.lariul efectiv al muncitorului uneori scade 115] Comp. „Paper read by Dr. Watson, Reporter on Products to the Go­ vernment of India, before the Society of Arts", 1 7 April 1860. 116] „Agenţii aceştia necuvîntători" (maşinile) „sînt întotdeauna produsul unei cantităţi de muncă cu mult mai mici decît aceea pe care o înlocuiesc, chiar atunci cînd au aceeaşi valoare .în bani " , (Ricardo, l .c„ p. 40.) * Vezi volumul de

26

faţă,

p. 385.

-

Nota red.

402

secţiunea a IV-a. Producţia plusvalorii relative

sub valoarea .forţei isale de muncă şi alteorii creşte peste această valoare, diferenţa dintre preţul maşinii şi rpreţul forţei de muncă pe •oare ea urmează s-o înlocuiască ;poate 1să vadeze foarte mult, chiar dacă diferenţa dintre c,antitatea de muncă necesară p entru producerea maşinii şi 'Cantitatea :totală răimine :neschimb ată

uea) ,

a muncii Snlocuite de ea

Dar nUJmai [prima diferenţă determină pen­

tru capitalist cheltuie1ile de p roducţie .a mărfii şi •exer.cită asupra lui presiune prin legile

coerldtive

ale

concur·enţei.

De

a•ceea lin

Ang.1i.a ·se inventează astăzi maşiilli .folosite numai în Amerioa de Nond,

aşa

cum

Germania

inventa

.în

s e colele

al

XVI-lea

şi

al XVII-lea maşini folosite :numai în Olanda şi cum multe invenţii francez,e ·din secolul al XVIII-lea erau e:xiploatate doar in Anglia. In ţările dezvoltate mai demult, maşina însăşi, rprin aiplicar·ea ei în unele ramuri de pr oducţie, provoacă în alte ramuri un asemenea su:nplus

de muncă

(reidundancy

of Ja!bour,

spune

Ricar'do) , 'incit

acolo scăderea sal ariului •sub valoarea forţei de munc ă împiedică folosirea maşinii, făcînd-o superfluă şi de multe ori imposibilă din. punctul de vedere 1al capitalului, al cărui cîşttg, orkum, rezultă din reducerea nu .a muncii folosite, ai .a muncii 1plătite. In uneJe ra­ muri al·e manufacturii engleze ide Hnă, 1în ultimii ani munca co­ piilor a fost mult r edusă, iar pe a1ocuri •aproape desfiinţată cu toitul. De ce ? Legea •CU rprivire la reglementarea muncii în fabrici obliga 1a folosirea a două ser.ii de c opii, dintre •care una lucra şi alta

6 ore 4 ore •sau fiecare doar dte 5 ore. Or, :părinţii nu voiau să-i

vîndă p e half-times (cei .care lucrează jumătate din timpul de lucru} mai ieftin deaît îi viînduseră înainte .pe full-times (cei cu timpul de lucru c,omplet). Din această ,cauză, aoeşti half-times .au fost 'În­ locuiţi cu maşini c opiilor

(sub

11 7 .

)

Inainte de interzi cerea muncii 1femeilor şi

1 0 ani) în mine,

capLtalul

considera

.folosirea

a

în

minele de c ănbnne şi în 1alte mine a femeilor şi a ifetelor dezbră­ cate, de multe ori împreună cu b ărbaţii, .atiît de

c ompatibilă cu.

codul său moral, în special cu Cartea mare, înaît a r ecurs la maşini 118a) Notă la ediţia a 2-a. De aceea, într-o societate comunistă maşina ar avea cu totul alt cimp de acţiune deoit în societatea burgheză. 117) „Intreprinzătorii nu vor să menţină inutil la lucru două serii de copii sub 13 ani... Unii fabricanţi, filatorii de lină, nu folosesc astăzi de fapt decit rareori copii sub 13 ani, adică half-times. Ei au introdus tot felul de maşini noi şi perfecţionate datorită cărora folosirea copiilor" (adică a celor sub 13 ani) „ a. devenit cu totul de prisos ; pentru a ilustra această diminuare a numărului copiilor folosiţi în producţie, voi aminti un proces de muncă în care la maşinile existente s-a adaptat un aparat numit «piecing machine», astfel incit, corespun­ zător construcţiei maşinii respective, munca a şase sau patru half-times poate fi executată de un singur adolescent" (peste 13 ani) ... „Sistemul half-times" a sti­ mulat „invenţia acestei maşini" . („Reports of lnsp. of Pact. for 31st Oct. 1858". [p. 42, 43).)

403

Capitolul 13. Maşinile şi marea industrieabia dup ă

promulgarea

interdicţiei.

pentru sfărimarea ,pietrel. -că ,m.enorocitul u

Yankeii

Englezii

nu

le

inventat

maşini

întrebuinţează,

au

p entru

(wretcht este termenul tehnic al economiei poli­

tice eng.l eze pentru muncitorul .agricol)

care foce această munc ă

este plătit p entru o atît de infimă parte a muncii sale, înoît maşina ar scUJmpi producţia p entru capitalLst 118) . In Anglia, la trasul bărcilor pe canale etc. 11 9) sînt folosite şi astăzi sporadic femeile în locul cailor, deoarec e munca necesară pentru producerea cailor

şi ·a maşinilor este o mărime matematică dată, în timp ce aceea necesară întreţinerii femeilor din rîndurile populaţiei excedentare. este sub orice nivel şi de aceea nici nu poate fi calculată. Nu vom găsi deci nicăieri o mai deşănţată irosire de forţă omenească pen­ tru toate nimicurile decît tocmai în Anglia, ţara maşinilor.

3. Repercusiunile imediate ale producţiei mecanizate asupra muncitorului Precum constituie muncă

aim

arătat,

punctul

revoluţionarea

de plecare

mijlocului

revoluţionat î ş i dobîndeşte

de

al

marii

muncă,

iar

industrii mijlocul

f011m a c e a mai dezvoltată

îl de în

sistemul diferenţiat de maşini din fabrici. Inainte de a vedea cum i se încor:porează ·ac estui organism obiec tiv mate rialul uman,

să

-()ercetăm unele repercusiuni de ordin gener.al ale acestei revoluţii asupra muncitorului însuşi. a)

Aprop rierea forţelor de muncă suplimentare

de către capital. Munca femeilor şi a copiilor In măsura

în

•care

f.ace

superfluă

forţa

musculară,

maşina

devine mijloc pentru folosirea unor muncitori .lipsiţi de forţă mus­ -culară, adică nedezvoltaţi fiziceş te, dar •CU o ma•i mare supleţe a membrelor. Prima deviză a folosirii capitaliste a maşinilor a fost ro:duce 1plusvaloane relativă nu numai

devalorizînd

forţa de muncă direct şi ieftinind-o indirect iprin ieftinirea mărfu­ rilor care intră •Îirl r�roducerea ei, ici şi transfoJ:lffi!Înd de la pTima ei introduoere, 1care mai are 1încă un ,caracter sporadic, munca fo­ losită de (posesorul maşinii în muncă de o e · ficienţă sporită. ridi­

cînd valoarea !Socială a pmdusuilui maşinii peste vailoama sa in­ dividuală

şi

dmd

astfel

capitalistului

posibiilitatea de

valoarea tpe o zi a forţei ide mUIIlcă icu

o

a

înlocui

iparte mai mireă din iva-

1o , area produsului zilnic. De aceea, m această perioadă de trecere

în care producţia mecanizată rămîne un lfel de monopol, clîştigurile

sînt extrao:rdinaire şi ,capitaUstul caută isă eXipO.o'ateze dît mai mult 4 această „vîrstă a prÎIIllei iubiri" 1 3 printr-o proelungir·e oît mai mare a

zilei :de muncă. Proporţiile dştigui1ui

!fac să

Cl'ească

lăcomia

dUipă •oîştiguri şi mai mari. O 'dată ,cu generalizarea maşinii

in

aoeeaşi iramură de produc­

ţie, valoama socială a iprodusului maşinii scade pină la valoarea sa individua1lă şi intră în acţiune legea după care plusvaloarea

nu imor�te din !forţele de muncă !Înlocuite prin maşină de către

capitalist, ici, dimpotrivă,

din forţele ide muncă pe .care le folo­

seşte \la maşină. iPlusva:Ioarea imorăşte numai din partea variabilă

a capitalului 1Şi am văzut că maJSa rplusvalorii .este determinată de

doi faiotori, anume rata [J.lusvalorii şi numărul mun'Ci'torilor tfol.ositi sÎIIllul.tan. La o Jungime dată a zi'lei de muncă, .rata plusvalorii este deteroninată de rapor,tul după care ziua 'de muncă se î.mparte

în

muncă neoes.ară -şi supramuncă. Numărul IIIl'uncitorilor folosiţi si­ multain depinde, la rl1înidul lui, de I1aportul dintre partea v.ariabi'lă a

carr>italului şi rcea ,constantă. Or, .rezultă clar că, orioît de mult ar

mări [Jroducţia mecanizată supramunca pe seama muncii necesare 152) „Precumpănirea capitalului fix asupra capitalului circulant... face de dorit u n timp de muncă mai lung", O dată cu creşterea numărului maşinilor etc. „creşte imboldul de a prelungi timpul de muncă, întrucît acesta e singurul mijloc pentru a face rentabilă o masă mare de capital fix" (1. c. p. 11-14). „ Intr-o fabrică există diferite cheltuieli care rămîn constante indiferent dacă fabrica lucrează mult sau puţin, de pildă renta pentru clădiri, impozitele locale şi generale, asigurarea împotriva incendiilor, salariul pentru diverşi muncitori permanenţi, cheltuielile pentru repararea maşinilor şi diferite alte cheltuieli a căror proporţie faţă de profit scade în aceeaşi măsură în care creşte volumul producţiei". („Reports of the Insp. of Fact. for 31st Oct. 1862", p. 19.)

416

Secţiunea a IV-a. Producţia j>lusvalorii relative

prin sporÎlrea forţei productive 'a muncii, ea nu rproduce acest ;re­ zultat decît prin rrietar aJ minei, proprietarul funciar invită o co­ lonie de muncitori să muncească pe proprieitatea .sa şi aipoi, �n .calitatea sa de pwprieta.I" al suprafeţei rterenului, face totuJ ca muncitorii adunaţi de el să nu poată găsi locuinţa. satisfăcăitoare, de care nu pot să se dispenseze. Arendaşul m.i.nei" (eX[lJ.oatatoruil capitalist) „nu esite coinrteresat din punot de vedere ma­ terial să oSe IOJ>Ună proprietarului 1n această dublă calitate a 1Sa, deoarece ştie foarte biJne că, dacă pretenţiiJe proprietarului smt excesive, consecinţele nu sînt suportate de el, că muncitorii care le suportă sînt prea ignoranţi pen.tru a-şi cunoaşte d11eptuJ Ja sănătate şi că nici locuinţa cea mai mizeră şi nici apa de băut cea mai illlfectă nu vor constitui weodată motive pentru o grevă" 13&) .

d) Efectele crizelor asupra părţii celei mai bine retribuite a clasei muncitoare înainte de a trece la muncitorii agricoli propriu-z1ş1, vom mai arăta pe b aza unui exemplu ce efect au crizele chiar asupra părţii celei mai bine retribuite a clasei muncitoare, asupra aristocraţiei ei. Ne amintim că în 1 857 a avut loc una dintre marile crize cu care se încheie de fiecare dată ciclul industrial. Următoarea criză 135) L. c., p. 16.

Capitolul 23. Legea generală a acumulării capitaliste

677

a avut loc în 1 866. Anticipată dej a în districtele industriale pro­ priu-zise prin criza de bumbac, cînd mult capital a fost scos din sfera de investiţii obişnuită şi îndreptat spre marile centre ale pie­ ţei financiare, criza a luat de data aceasta un caracter mai ales financiar. Semnalul izbucnirii ei în mai 1 866 a fost dat de falimen­ tul unei uriaşe bănci din Londra, după care a urmat imediat crahul unui mare număr de societăţi financiare înfiinţate î n scopuri de speculaţie. Una dintre marile ramuri industriale din Londra lovite de c atastrofă a fost construcţia de vapoare din metal. Magnaţii din această ramură nu numai că produseseră în perioada falsului avînt cu mult peste nevoile pieţei, dar se angaj aseră prin contracte să efectueze comenzi uriaşe, scontînd că izvorul creditului va con­ tinua să fie la fel de abundent. In acel moment a intervenit o reacţie îngrozitoare, care mai continuă şi acum, la sfîrşitul lui mar­ tie 1867, în alte ramuri industriale din Londra 136) . Pentru a caracte­ riza situaţia muncitorilor reproducem următorul pasaj dintr-o rela­ tare amănunţită făcută de un corespondent al lui „Morning Star" , care a vizitat l a începutul anului 1 867 principalele centre lovite de calamitate. „La răsări t de Londra, în districtele Poplar, Millwall, Greenwich, Dept­ ford, Umehouse şi Canning Town, cal puţin 1 5 OOO de muncitori âmpreună ou fa.miJihle lor se aiilă într-o stare de mizerie extremă ; printre ei .sînt peste 3 OOO de mecanici calLficaţi. Economiile lor sînt epuizate din cauza şomajului de şase­ opt Juni de ziJe„. Cu greu am pUJtut pătrunde pînă la poarta casei de muncă (din Poplar) , care era asediată de o mulţime de oameni flămînzi. Ei aşteptau bonuri pentru pîine, dar ora pentru distr�butrea bonurilor încă nu sosise. Curtea formează l\lll pătrat uriaş, IÎnconjlJJl' at de ziduri prevăzute •CU acoperişuri cu un vemant. Pavajul din mijlooul curţii era acoperit de IIl.ămeţi. Mici suprafeţe sînt îngrădite cu Îlllp l letitură de nuiele, ca la ţarcurile de oi ; aici lucrează băr­ baţii oind 'Vremea e mai bună. In ziua vizitei male, aceste ţarcuri erau înză­ pezite, aşa ânoît erau impracticabiJe. Totuşi, adă;postiţi sub acoperişurile aflate de-a lungul zidur:hlor, bărbaţii sfăI'îmau pietre de pavaj . Fiecare şedea pe o 136) „ Foamete în masă în rîndurile săracilor din Lo1IJ.dra I (Wholesale star­ vation of the London Poor !) „ . In uiltimele zile ziduriJe Londrei erau acoperite cu afişe mari, pe care ll e putea citi următorul text semnificativ : «Boi graşi, oa­ meni lihniţi de foame I Boii cei graşi şi-au părăsit palatele de cristal pentru a-i îmbuiba pe bogătaşi un apartamentele lor luxoase, în timp ce oameni lihniţi de foame se chiinuiesc şi =r în văgăunile lor mizere» . Aceste afişe sinistre sînt mereu reînnoi1e. De dndată ce se distrug sau sînt acoperite de altele, apar imedia� alte/le IIl.Oi �n acelaşi loc sau într-un loc la fel de vizibil„. Lucrul acesta aminteşte omina * care au pregătit poporul francez pentru evenimen1ele din 1789„. In acest moment, oind muncitorii englezi împreună cu femeile şi copiii lor mor de roaipe să.lbattc şi scoase un carnet de depuneri ou înregistrări regulate de dePlJiil eri şi restituiri ; am putut vedea -astfel ,cum începuse mica avere cu prima depunere de 5 şilingi, cum a crescut succesiv pînă la 20 1. st. şi cum apoi s-a dmpuţinat din nou de la lire la şilingi, pînă ce ultima ânregistrare a transformat carnetul într-un rpetic de hîrtie fără valoare. Această familie primea de la casa de muncă o singură masă pe zi, şi aceea sărăcăcioasă ... Am mers apoi la soţia unui iill andez care lucrase la şantierele navale. Am găsit-o bolnavă din cauza subnutriţiei ; şedea [mbră­ cată ipe o saltea şi era acoiperită ,pe jumătate cu un ţol, căci aşternutul se afla la muntele de :pietate. Nefericiţii de 1copii o dngrij eau, dar era evident că ar fi avut ei înşişi nevioie de îngrijirea mamei. Nouăsprezece săiptămîni de ina1Ctivi­ tate forţată o adl.lJSeseră dn a ceastă stare de plîns şi, în timp ce ne vorbea despre .trecutul ei amaT, gemea, ca şi iCUm ar fi pierdut orice speranţă într-Ulll viiJtor mai bun ... La ieşire ne-a dntîmpinat un tinăr, care ne-a rugat să intrăm şi în 1casa Jui şi să vedem daică se poate face ceva ipentru el. O femeie tînără, doi copii •drăgălaşi, un teanc de chitanţe de amanetare şi o cameră absolut goaJ!ă, 1iată tot ce ne iputea arăta•. 5 bushell i .

In legătură cu urmările dezastruoase ale crizei din 1 866 re­ producem următorul extras dintr-un ziar tory. Nu trebuie să uităm că în partea de răsărit a Londrei, despre care este vorba aici, nu locuiesc numai constructorii de vapoare din metal despre care am

23.

Capitolul

679

Legea generală a acumulării ca,pitatiste

vorbit în capitolul de faţă, ci şi cei ce fac aşa-zisa „muncă la domiciliu ", plătită întotdeauna sub minim. al

„Un spectaco,J iîingrozitor a putwt fi vărut ieri ântr-Ul!l cartier

caipitalei.

Deşi miill e de şomeri din East-End nu au demonstrat în mase compacte, purtînd steaguri

'llJegre,

mulţimea

de

oameni

era

de oameni...

Sub

totuşi

destul

de

mare.

Să

nu

uităm

această :populaţie muriitoa.re de foame. Este un fapt simplu 11i b1gro­

cdt suferă

zitor. Ea numără 40

OOO

ochii noştri,

într-un cartier

al

acestei

mimunate rca,pitaite, aJături de cea mai uriaşă &:umulare de bogăţie care a existat vreodată de

�111 aume, 40 OOO

oameni

mînzi,

invadează

de

acum

orumeni neajutoraţi mor celelall:te

ei Jl!e oStrigă acum durerea

lor SIÎnt mizerabile,

oeă

le

este

�or,

cartiere ;

o strigă Dpa"e

'imposibil

să

de

foame

mtotdeauna cer,

ne

I

rpe 5\PUil

găsească de ilucru

şi

Miile

acestea

jumăta,te

flă­

că locuinţele că

in

zadar

cerşesc. Contribuabilii care plătesc în cartierele lor impozitul tocat în folosul săra· citor

au

ajllJilS

şi

ei

in

servations on the means of exciting a spiriit of Na lional lndustry etc.", Edinburyh 1777. 216) In 1860 victimele exproprierilor forţate au fost e:xiportate în Canada după ce li s-au făcut promisiuni mi.ncinoase. Unii au fugit în munţi şi în insulele învecinate. Au fost urmăriţi de poliţişti, s-au încăierat cu ei şi î.n cele din urmă au s căpat. 217) „In regiunile m'lllltoase - spune in 181-' Buchanan, comentatorul lui A. Smith - vechiul sistem de proprietate este zilnic înlăturat prin violenţă„. Fără a ţine seama de arendaşii ereditari" (în cazul de faţă folosirea 11Jcestei categorii este greşită) . „landlordul dă pămîntul aceluia care �i oferă mai mult, iar acesta, dacă îmbunătăţeşte terenul (improver) , introduce imediat un sistem nou de cultură a pămîntului. Pămîntul, care mai înainte er a presărat cu mici gospodării ţărăneşti, era populat în raport cu produsul obţinut de pe el ; in condiţiile sistemului nou al culturilo r perfecţionate şi a•l rentelor sporite, se obţine cel mai mare produs posibil cu minimum de cheltuieli posibile ; pentru a se realiza acest lucru se îndepărtează 1bratele de muncă devenite acum inutile„. Cei alungaţi din locurile lor natale caută să-şi ciştige existenţa în oraşele in­ dustrjale etc." (David Buchanan, „Observations on etc. A. Smith's Wealth of Nations ", Edinb. 1814, vol. IV, p. 144.) „Nobilimea din Scoţia a expropriat familii întregi de parcă ar fi smuls •buruieni ; cu sate întregi Şi cu populaţia lor s-a procedat aşa cum procedează indienii 1n răzbunarea lor cu vizuinile animalelor

Capitolul 24. Aşa-numita acumulare primitivă

735

cute de ducesa de Sutherland. Imediat după ce a preluat frînele conducerii, această persoană, foarte luminată în materie de eco­ nomie. a hotărît să recurgă la un tratament economic radical şi să transforme în păşuni pentru oi întregul teritoriu al comitatului, a cărui populaţie scăzuse ca urmare a unor procese anterioare ase­ mănătoare la 15 OOO de oameni. In 1 814-1820 aceşti 15 OOO de lo­ cuitori, circa 3 OOO de familii, au fost alungaţi şi exterminaţi în mod sistematic. Toate satele lor au fost distruse şi arse, toate ogoarele lor transformate în păşuni. Soldaţi britanici au fost în­ sărcinaţi cu executarea ordinului ; ei au ajuns la ciocniri cu băşti­ naşii. O bătrînă a fost arsă în cottage-ul din care nu voia să plece. In felul acesta, doamna ducesă şi-a însuşit 794 OOO de acri de pă­ mînt care aparţineau din timpuri imemoriale clanului. Băştinaşilor alungaţi ea le-a repartizat circa 6 OOO de acri la malul mării, cite doi acri de familie. Acest pămînt nu fusese niciodată lucrat şi nu aducea proprietarilor lui nici un venit. In mărinimia ei, ducesa a mers atît de departe, incit a dat în arendă membrilor clanului, care timp de secole îşi vărsaseră sîngele pentru această familie, pămînt cu o arendă medie de 2 şilingi şi 6 pence la acru. Intregul pămînt furat clanului ea 1-a împărţit în 29 de mari ferme de oi, lo­ cuite fiecare de cite o singură familie, în cea mai mare parte ar­ gaţi ai fermierilor englezi. In 1 825 cei 15 OOO de gaeli fuseseră dej a înlocuiţi cu 131 OOO de oi. B ăştinaşii care erau alungaţi pe malul mării încercau să trăiască din pescuit. Ei s-au transformat în ade­ vărate amfibii şi trăiau, cum spune un autor englez, jumătate pe pămînt şi jumătate pe apă, dar şi pămîntul şi apa laolaltă nu le asigurau existenţa decît pe jumătate 21s) . Dar bravii gaeli aveau să ispăşească şi mai greu idolatria lor romantkă, montană faţă de „oamenii mariu 1ai cloanului. „Oamenii mari au început să simtă mirosul de peşte. Ei au adulmecat profiu

s ălbatice„. Omul e vîndut pentru -0 piele de oaie, pentru o ciosvîrtă de berbec, ba chiar pentru mai puţin„. Cînd provinciile din nordul Chinei au fost invadate de mongoli, î.n sfatul acestora s-a propus ca locuitorii să fie exterminaţi, iar ţara să fie transformată în păşune. Această propunere a fost pusă în practică de o serie de landlorzi din regiunile muntoase ale Scoţiei în propria lor ţară, împotriva propriilo r lor compatrioţi". (George Ensor, „An Inquiry concerning the Population of Nations " , Land. 1818, ·P · 2 15 , 216.) 218) Cînd actuala ducesă de Sutherland a primit-o cu mare pompă la Londra pe doamna Beecher-Stowe, autoarea cărţii „Unele Tom's Cabin", cu scopul de a-şi manifesta simpatia faţă de sclavii negri din republica americană - lucru pe care s-a ferit să-l facă, ca şi celelalte aristocrate, în timpul războiului civil, cînd mica inimă engleză „nobilă" bătea pentru proprietarii de sclavi -, eu am arătat tn „New York Tribu.ne• cum trăiesc s clavii familiei Sutherland 2114, (Unele pasaje au fost reproduse de Carey in „The Slav e Trade", Philadelphia 1853, p. 202, 203.) Articolul meu a fost reprodus de o gazetă s coţiană şi a provocat o polemică vie 'intre aceasta din urmă şi sicofanţii familiei Sutherland.

73&

Secţiunea a VII-a. Procesul de acumulare a capitalului

tul şi au dat în arendă ţărmul mării marilor negustori de peşte din Londra. Gaelii au fost alungaţi pentru a doua oară 2111). In cele din urmă însă, o parte a păşunilor pentru oi a fost transformată din nou în terenuri de vînătoare. Se ştie că în Anglia nu există păduri propriu-zise. Vînatul din parcurile aristocraţiei nu este decît un fel de animal domestic gras ca aldermenul din Londra. Scoţia este deci ultimul refugiu al acestei „pasiuni nobile ". „In regiunile muntoase - scrie Somers î n 1 848 - pădurile s-au extins considerabil. Aici, într-o parte a G aick-ului, vedeţi pădurea nouă de la G lenfeshie şi dincolo, în cealaltă p arte, pădurea nouă de Ia Ardverikie. In faţă aveţi Bleak­ Mount, un pustiu uriaş, creat recent. De Ia est spre vest, de la împrejurimile Aberdeen-ului pînă la stînoile din Oban vedem acum o pădure continuă, în timp ce în alte iPărţi ale regiunii muntoase se înttnd pădurile noi de la Loch Archaig, G lengarry, Glenmoriston etc... Transformarea pămîntului în păşuni pentru oi. .• i-a alungat p e gaeli pe pămînturi neroditoare. Acum oile încep să fie i.nlocuite cu vina t mare, ceea ce face ca mizeria gaelilor să fie şi mai mare... Parcurile de vînătoare 219a) şi poporul nu pot coexista. Unul dintre ele trebuie :în. orice caz să părăsească terenul. Dacă în următorii 25 de ani parcurile de vînătoare vor creşte ca număr şi ca întindere, în acelaşi ritm ă'.n care au crescut i.n cei 25 de ani anteriori, nu va mai rămîne nki un gael pe pămîntul său natal. Mişcarea aceasta di,n rîndurile proprietarilor funciari din regiunile muntoase se datorează în parte modei, snobismului aristocratic, pasiunii pentru vînătoare etc., în parte însă comerţului cu V'inat, iPUr şi simplu �n vederea obţinerii de profituri. Căci de fapt un teren dintr-o regiune muntoasă transformat în parc de vînătoare este adesea mult mai rentwbil decît acelaşi teren transformat IÎil păşune pentru oi ... Ama­ torul care caută un parc de vînătoare este gata să plătească numai atît ctt li permite punga ... Calamităţile care s-au abătut asupra regiunii muntoase a Scoţiei sînt tot atît de mari ca acelea c are s-au abătut asupra Angliei ca urmare a politicii regilor normanzi. Vînatul mare are un spaţiu mai mare, în schimb oamenii sînt înghesuiţi pe un i;;paţiu tot mai mic... Poporului i-au fost răpite treptat libertăţile .. . Şi asuprirea creşte pe zi ce trece. Pentru landlorzi «Curăţirea» şi alungarea populaţiei reprezintă un principiu imuabil, o necesitate agrotehnică tot aşa cum p e pămînturile virgine din America şi din Australia se desrădăci­ nează copacii şi arbuştii. Operaţia îşi urmează cursul, încet şi organizat • ZZt) .

219) Date interesante asupra acestui comerţ de peşte găsim Ia d-l David Urquhart, „Portfolio, New Series". - Nassau W. Senior califică, :în scrierea sa postumă citată mai sus, „măsurile di,n Sutherlandshire ca una dintre curăţirile (clearings) cele mai !binefăcătoare din cite a cunoscut omenirea• (I.c., [p. 282] ). 219a) „Deer forests" fparcurile de vînătoare) din Scoţia nu a u nici măcar un singur copac. Să'.nt alungate oile şi sînt aduşi cerbi în munţii !Pleşuvi şi apoi totul primeşte numele de „deer forests" . Aşadar, nici vorbă de împădurire I 220) Robert Somers, „Letters from the Highlands ; or, the Famine of 1841", Lond. 1848, p. 12-28 passim. Aceste scrisori au apărut pentru prima oară în „Times•. Economiştii englezi au ex.plicat, bineînţeles, foametea gaelilor din 1841 prin suprapopulaţie. In orice caz, gaelii „presau• asupra mij loacelor lor de sub­ zistenţă. - I n Germania, „Clearing of Estates" , sau, cum se nlll!Ile a acolo, „Bauern­

Ieaen • *• s-a desfăşurat intens după războiul de 30 de ani şi a provocat încă tn

*

-

„izgonirea ţăranilor".

-

Nota !rad.

C apitolul 24. Aşa-numita ac\.lil1lulare primitivă

737

Jefuirea bunurilor biserkeşti, înstrăinarea frauduloasă a do­ meniilor statului, jefuirea proprietăţii obştii, transformarea prin uzurp are şi teroare necruţătoare a proprietăţii feudale şi de clan în proprietate privată modernă, acestea au fost metodele idilice ale acumulării primitive. ln felul acesta s-a reuşit să se cucerească teren pentru agricultura capitalistă, să se înglobeze capitalului pă­ mîntul şi să se creeze pentru industria de la oraş afluxul necesar de proletari puşi în afara legii. 3. Legislaţia draconică de la sfîrşitul secolului al XV -lea împotriva expropriaţilor. Legile promulgate în scopul scăderii salariilor Era imposibil ca cei alungaţi ca urmare a desfiinţării suitelor feudale şi a exproprierilor forţate repetate, era imposibil ca acest proletariat pus în afara legii să fie absorbit de manufactura în dez­ voltare tot atît de repede cum a fost creat. Pe de altă parte, oa­ menii scoşi brusc de pe făgaşul obişnuit al vieţii lor nu se puteau 1790 revolte ţărăneşti în electoratul Saxoniei. Ea a predominat îndeosebi în estul Germaniei. ln majoritatea provinciilor prusiene, dreptul de proprietate al ţăranilor a fost garantat abia de Frederic al II-iea. După cucerirea Sileziei el i-a obligat pe pro!prietarii funciara să refacă colibele, hambarele etc. şi să doteze gospo­ dăriile ţărăneşti cu vite şi unelte. EI avea nevoie de soldaţi pentru armată şi de contribuabili pentru vistierie. Cit de plăcută era, de altfel, viaţa ţăranului în timpul domniei lui Frederic aJ IHea, cu sistemul ei financiar şi administrativ, care era un amestec de despotism, de birocraţie şi feudalism se poate vedea din pasajul următor aparţi.nînd lui Mirabeau, admiratorllll său : „Inul reprezintă, aşadar, una dimtre cele mai mari bogăţii ale ţăranilor din norduil Germaniei. Spre neno­ rocirea speciei umane, el nu este rilllS ă decît urn paleativ împotriva mizeriei ş i nu o caile sipre bunăstare. Impozitele directe, claoa şi servituţile de tot felul ii ruinează pe ţă•ranul german, care în :plus trebuie să plătească impoziite indirecte Ia tot ce cumpără„. ş i pentru ca ruinarea să fie totală, el nu are voie să-şi vî.ndă pro­ dusele unde şi cum vrea ; el nici nu .îndrăzneşte să cumpere cele ce-i sînt de trebuinţă de Ia negustori, care ar putea să i le vîndă Ia un preţ mai redus ; toate aceste cauze ii duc pe nesimţite la ruinare şi, dacă nu s-ar ocupa şi cu torsul, el nu ar fi in stare să�i plătească Ia timp impozitele directe ; torsul îi oferă o sursă de venituri accesorii, dindu-i putinţa să folosească forţele soţiei, copiilor , slujnicelor, argaţilor şi ale lui însuşi. Şi, în pofida acestui venit acce­ soriu, ce viaţă chinuită I Vara el munceşte ca un ocnaş Ia arat ş i Ia cules ; se culcă la 9 ş i se scoală Ia 2 pentru a-şi termina munca, iarna el a.r trebui să-şi refacă foJ:lţele printr- o odihnă prelungită, dar, dacă ar vinde o p arte din produse pentru a plăti impozitele, n-ar mai avea griu pentru pîine şi pentru sămînţă. Pentru a umple aces t gol, el trebuie deci să toarcă„ ., .să toarcă intens. De aceea iarn a ţăranul se culcă la miezul nopţii sau la ora 1 şi se scoală la 5 sau la 6 sau se culcă la 9 şi se scoală la 2 şi aşa, în fiecare zi, toată viaţa în afară de duminici. Veghile prelungite şi munoa exicesivă il uzează pe om şi de aceea la

47

-

Marx-Engcls

-

Opere,

vol. 23

738

Secţiunea a VII-a. Procesul de acumulare a capitalului

deprinde tot atît de brusc cu disciplina noii lor situaţii. Cei mai mulţi dintre ei s-au transformat în cerşetori, hoţi, vagabonzi, unii datorită vocaţiei, dar cea mai mare p arte datorită împrejurărilor. Din această cauză, la sfîrşitul secolului al XV-lea şi în tot cursul secolului al XVI-lea, în întreaga Europă occidentală au fost promul­ gate legi draconice împotriva vagabondajului. Strămoşii actualei clase muncitoare au fost pedepsiţi în primul rînd p entru faptul că au fost transformaţi în vagabonzi şi în p auperi. Legislaţia 11 considera infractori „de bunăvoie " , pornind de la premisa că desate bărbaţii şi femeile imbătrînesc mult mai devreme decît la oraşe•. (Mirabeau, 1.c., t. III, p. 212 şi urm.) Adaos la ediţia a 2-a. In martie * 1866, la 18 ani de la publicarea lucrării lui Robert Somers citate mai sus, profesorul Leone Levi a ţinut la Society of Arts 205 0 conferinţă despre transformarea d)ăşunilor pentru oi î n parcuri de vinătoare, vorbind despre amploare.; pe care a luat-o transformarea regiunilor muntoase ale Scoţiei în pustiuri. El a spus intre altele : „Alungarea populaţiei şi transformarea păminturilor în �ăşuni pentru oi au oferit mijlocul cel mai uşor pentru a obţine un venit fără a ,face cheltuieli„. lnlocuirea păşunilor pentru oi cu un deer forest a devenit un lucru obişnuit în regiunile muntoase ale Scoţiei. Oile au fost alungate de animalele să1batice, aşa cum !Înainte oamenii au fost alungaţi pentru a face loc oilor„. Poţi merge de l a domeniile contelui Dalhousie în Forfarshire pină la John o'Groats fără să ieşi din pădure. In multe" (din aceste păduri) „trăiesc de mult vulpi, pisici ,sălbatice, jderi, dihori, nevăstuici, iepuri de munte, în timp ce iepurii de oimp, veveriţele şi şobolanii au apărut aici abia recent. Suprafeţe uriaşe care figurau in staUsUcile Scoţiei ca păşuni de o fertilitate şi de o intindere neobişnuită sint sustrase acum oricărei culturi şi ameliorări, .fiind desUnate exclusiv unui număr restrins de persoane amatoare de vinătoare, şi aceasta numai cîteva luni 'Pe an". Revista londoneză „Economist• din 2 iunie 1 866 scrie : „O gazetă scoţiană a relata t săptămi.na trecută intre alte noutăţi : «Una dintre cele mai bune forme de oi din Sutherlandshire, pentru care s-a oferit recent, cu prilejul expirării contractului de arendă, o rentă anuală de 1 200 I. st., este transformată într-un deer forest I „ Instinctele feudale -.;e manifestă la fel„. ca pe vremea cind cuce­ ritorii normanzi„ . au distrus 36 de sate pentru a crea New Forest. Două milioane de acri, reprezentînd păminturi dintre cele mai fertile din Scoţia, sin t complet lăsate în paragină. Fineţele naturale din Glen Tilt se numărau printre cele mai nutritive din comitatul Perth ; parcul de vină�oare de l a Ben Aulder dădea înainte cel mai bun fin din i.ntinsul district B adenoch ; o parte a pădurii Black Mount era păşunea cea mai bună din Scoţia pentru oile negre. Cit de mare este suprafaţa lăsată în paragină de dragul amatorilor de vinătoare se poate vedea din .faptul că această suprafaţă este mult mai mare decît tot comitatul Perth. Cita surse de produse pierde statul din pricina acestor pustiiri forţate se vede din faptul că suprafaţa ocupată de pădurea de la Ben Aulder ar putea hrăni 15 OOO de oi, şi aceasta nu r�reziniă decit 1/ao din totalllll păminturillor rezervate vinătorii în Scoţia„. Toate aceste păminturi destinate vinătorii sint comple t ne­ productive„., ar fi putut fi scufundate cu tot atîta folos în valurile Mării Nordu­ lui. Mma forte a Legii ar trebui să pună capăt acestei cred.ri artificiale a unor asemenea deşerlturi şi pustietăţi• . * In

ediţiile

a 2-a şi a 4-a : aprilie.

-

Nota red.

Capitolul 24. Aşa-numita acumulare primitivă

739

pinde de voinţa lor ca să continue sau nu să muncească în vechile condiţii, care nu mai existau. În Anglia, această legislaţie a fost inaugurată sub Henric al VII-lea. Sub Henric al VIII-lea, în 1 530, cerşetorii bătrîni şi inapţi de muncă primesc o autorizaţie de a cerşi. Dimpotrivă, vagabonzii apţi de muncă vor fi biciuiţi şi închişi. Ei vor fi legaţi de o căruţă şi biciuiţi pînă la sînge, apoi vor presta un jurămînt că se vor în­ toarce la locul lor de b aştină sau acolo unde au locuit în ultimii trei ani şi că „se vor apuca de lucru" (to put himself to labour) . Ce ironie crudă I Act-ul promulgat în cel de-al 27-lea an de domnie a lui Henric al VIII-lea confirmă aceste prevederi şi le înăspreşte prin prevederi noi. Vagabonzii recidivişti sînt pedepsiţi cu o nouă biciuire şi cu tăierea unei jumătăţi de ureche : la a treia infracţiune vinovatul este executat ca fiind un criminal periculos şi un duşman al societăţii. Eduard al VI-lea, în 1547, primul său an de domnie, promulgă o lege care prevede că oricine refuză să muncească va fi dat ca sclav persoanei care l-a denunţat ca trîntor. Stăpînul trebuie să-i dea pîine şi apă, băuturi slabe şi resturi de carne după cum va crede de cuviinţă. El îl poate sili, hătindu-l cu biciul şi punîndu-1 în lanţuri, să facă orice muncă, oricît de respingătoare. Dacă scla­ vul lipseşte timp de 14 zile, este condamnat la sclavie pe viaţă şi înfierat pe frunte sau pe obraz cu litera S, iar dacă fuge p entru a treia oară este executat ca fiind vinovat de crimă împotriva statu­ lui. Stăpînul îl poate vinde, îl poate lăsa moştenire, îl poate în­ chiria ca sclav, ca pe orice alt bun mobil sau ca pe o vită. Dacă sclavii uneltesc împotriva stăpînilor, ei sînt de asemenea execu­ taţi. La cererea stăpînilor, judecătorii de pace au datoria să-i caute pe sclavii fugari . Dacă se constată că unul dintre aceştia a vaga­ bondat tiimp de 3 zile, el este trim1s la locUJl lui de b aştină, înfie­ rat cu fierul roşu pe piept cu litera V şi, ţinut în lanţuri, este folosit pentru munca la drumuri sau la alte munci. Dacă vagabon­ dul indică un loc de baştină fals, el va deveni, drept pedeapsă, sclavul p e viaţă al localităţii respective, al locuitorilor sau al cor­ p oraţiei, şi va fi înfierat cu litera S. Oricine are dreptul să le i a vagabonzilor copiii ş i să-i ţină c a ucenici, p e b ăieţi pînă l a 24 de ani, pe fete pînă la 20 de ani. Dacă fug, ei devin pînă la această vîrstă sclavii meşterilor, care îi pot pune în lanţuri, îi p ot bi­ ciui etc. Stăpînul p oate pune un inel de fier la gîtul, la braţele sau la picioarele sclavului său p entru a-l recunoaşte mai uşor şi a fi 47•

740

Secţiunea a VII-a. Procesul de acumulare a capitalului

mai sigur de el 221) . Ultima parte a acestei legi prevede că anumiţi săraci vor presta muncă pentru localitatea sau persoanele care le dau de mîncare şi de băut şi care vor să le găsească de lucru. Acest soi de sclavi parohiali s-a menţinut în Anglia pînă în seco­ lul al XIX-lea inclusiv sub numele de roundsmen (umblători) . Legea promulgată de Elisabeta în 1512 prevede ca cerşetorii care nu au autorizaţie şi care au depăşit vîrsta de 14 ani să fie biciuiţi şi înfieraţi pe lobul urechii stîngi dacă nu se găseşte ci­ neva care să vrea să-i ia în serviciu pe timp de doi ani ; în c:.'az de recidivă, dacă au trecut de 18 ani, ei sînt executaţi dacă nu vrea nimeni să-i ia în serviciu pe timp de doi ani ; la a treia infracţiune însă ei sînt executaţi fără cruţare ca fiind vinovaţi de crimă împo­ triva statului. Legi asemănătoare : cea din al 18-lea an de domnie a Elisabetei, cap. 13, şi cea din 159? 221a) . 221) Autorul lucrării „Essay on Trade etc." , 1770, remarcă : „Sub Eduard al VI-lea englezii par să .se fi co.nsacrat cu toată seriozitatea incuraj ării manu­ facturilor şi utilizării la muncă a săracilor. Lucrul acesta se vede dintr-o lege rema!'ca.bilă în care se prevede ca toţi vagabonzii să fie înfieraţi" etc. (l.c„ p. 5). 221 a) Thomas Morus spune Îlll „Utop ia" sa [p. 41, 42] : ,,In acest chi [J .B . Say] P. 550 "The price of labour is the sum paid for a given quantity of labour. " Nota 31 (Sir Edward West, „Price of Corn and Wages of Labour" , Lond . 1 l 2 6 , p . 67 .) P . 550 "The wages of labour [ „ .] depend upon the price of labour and the Nota 32 quantity of labour performed „ . An increase in the wages of labour does not necessarily imply an enhancement of the price of labour. From fuller employment, and greater exertions , the wages of labour may be considerably increased, while the price of labour may continue the same ." (West , I .el p . 67 , 68 şi 1 1 2 .) P . 551 "It is the quantity of labour and not the price of it" ( . „ ) , "that is Nota 33 determined by the price of provisions and other necessaries : reduce the price of necessaries very low, and of course you reduce the quantity of labour in proportion . . . Master-manufactures know,

Citate in Jimbi străine

809

that there are various ways of raising and falling the price of labour besides that of altering its nominal amount* . "["Essayon Trade and Commerce", p . 48, 61 .) "The labourer [ „ .] is principally interested in the amount of wages . " (N . W. Senior, "Three Lectures on the Rate of Wages", Lond . 1 83 0 ,] p . 1 5 .) 554 „It is a very no table thing, too, that where long ho urs are the rule , Nota 39 small wages are also s o ." ("Rep . of Insp . of Fact„ 31st Oct . 1 863", p. 9 . ) "The work which ohtains the scanty pittance offood is for the most part excessively prolonged." ("Public Health, Sixth Rep . 1 863" , p . 15.)

P.

P . 555 " . . .he would very shortly be replaced by somebody who would work Nota 42 any length of time and thus be thrown out of employment ." („Rep orts of Insp . of Fact . , 31st Oct. 1 848" , Evidence, p . 3 9 , n . 58.) "If [ „ .] one man performs the work of two „ . the rate of profits will generally be raised „ . in consequence of the additional supply of labour having diminished its price . (Senior, l . c . p . 1 5 . ) P . 558 "The system of piece-work illustrates an epoch in the history of the Nota 45 working man ; it is half-way between the position of the mere day- labourer , depending upon the will of the capitalist, and the cooperative artisan, who in the not distant future promises to combine the artisan and the capitalist in his own person . Piece-workers are in fact their own masters , even whilst working upon the capital of the employer." (John Watts, "Trade Societies and Strikes , Machinery and Cooperative Societîes", Manchester 1 8 6 5 , p . 52, 5 3 . ) P . 559 "A factory employs 400 people , the half of which work by the piece , Nota 47 and have a direct interest in working longer hours. The other 200 are paid by the day, work equally long with the others , and get no more money for their overtime „ . The work of these 200 people for half an hour a day is equal to one person 's work for 50 hours, or 5 /6 of one person's labour in a week , and is a positive gain to the employer." ("Reports of Insp . of Fact . 31st October 1860", p . 9 . ) "Overworking, to a very considerable extent , still prevails ; and , in most instances , with that security against detection and punish ­ ment which the law itself affords . I have in many former reports [ . . .] shown . . . the injury to all the workpeople who are not employed on piece-work , but receive weekly wages ." (Leonard Horner în "Reports of Insp . of Fact „ 30th April 1 859" , p . 8 , 9 .) P. 560 «Le salaire peut se mesurer de deux manieres ; ou sur la duree Nota 48 du travail , ou sur son produit. » ( «Abrege elementaire des principes de l 'Econ. Pol . », Paris 1796, p . 32.) Autorul acestei lucrări anonime : G. Garnier . P . 591 "So much weight of [ „ .] cotton is delivered to him" (the spinner) Nota 49 "and he has to return by a certain time , in lieu of it, a given weight of twist or yarn , of a certain degree of fineness , and he is paid so * In OJ'iginal: value

810

Citate în limbi străine

much per pound for all that he so returns. If his work is defective in quality, the penalty falls on him ; if less in quantity than the minimum fixed for a given time, he is dismissed and an abler operative procured." (Ure , l . c . p . 316, 317 .) P. 561 "lt is when work passes through severa! hands, each of which is to Nota 50 take a share of profits, while only the last does the work, that the pay which reaches the workwoman is miserably disproportioned." ("Child. Emp l . Comm. I I . Rep .", p . LXX , n. 424 .), P. 562 "lt would [ . . . ] he a great improvement to the system of piece-work , Nota 51 if all the men employed on a j ob were partners in the contract , each according to his abilities, instead of one man being interested in overworking his fellows for his own benefit." ([Watts, "Trade Societies and Strikes . . . "], p . 53.) P. 563 "All those ' wh o are p aid by • piece-work . . . profit by the Nota 52 transgression of the legal limits of work. This observation as to the willingness to work overtime, is especially applicable to the women employed as weavers and reelers . " („Rep . of Insp . o f Fact . , 30th April 1858", p . 9 .) "Where the work in any trade is p aid for by the piece at so much p. 563 Nota 53 per j ob . . . wages may very materially differ in amount . . . B ut in work by the day there is generally an uniform rate . . . recognized by both employer and employed as the standard of wages for the general run of workmen in the trade." (Dunning, l . c . p. 1 7 .) «Combien de fois n 'avons-nous p asj vu , dans certains ateliers, P. 564 Nota 55 embaucher beaucoup plus d'ouvriers que ne le demandait le travail a mettre en main? Souvent, dans la prevision d 'un travail aleatoire , quelquefois meme imaginaire, on admet des ouvriers : comme on Ies paie aux pieces, on se dit qu'on ne court aucun risque, parce que toutes Ies pertes de temps seront a la charge des inoccupes . • (H. Gregoir, «Les Typographes devant le Tribunal Correctionnel de Bruxelles », Bruxelles 1865, p . 9 .) «The productive power of his spinning-machine is accurately P. 566 Nota 60 measured, and the rate of pay for work done with it decreases with, though not as , the increase of its productive power." (Ure, l.c. p. 317 . ) " B y this increase, the productive p ower of the machine will b e augmented one-fifth. When this event happens, the spinner will not be paid at the same rate for woork done as he was before ; but as that rate will not be diminished in the ratio of one-fifth , the improvement will augment his money earnings for any given number of h ours'work . . . The foregoing statement requires a certain mod ification . . . the spinner h as to pay something for additional juvenile aid out of his additional sixpence, [ . . . ] accompanied by displacing a p ortion of adults'', (l.c. p . 320 , 321 .) P . 566 . . . "to prosecute for intimidation the agents of the Carpet Weavers Nota 62 Trades Union. Bright's partners had introduced new machinery which would turn out 240 yards of carpet in the time and with the labour ( !) ' previously required to produce 160 yards . The workmen had no claim whatever to share in the profits made by the invest-

Citate în limbi străine

811

ment of their employer's capital in mechanical improvements . Accordingly, Messrs. Bright proposed to lower the rate of pay from 1 Yzd. per yard to 1 d . , leaving the earnings of the men exactly the same as before for the same labour. But there was a nominal reduction, of which the operatives, it is asserted, had not fair warning before hand. " ["The Standard", London, din 26. Octombrie 1 861 .] P. 568 „lt is not accurate to say that wages" ( . . .) "are increased, because Nota 6ft they purchase more of a cheaper article." (David B uchanan în A. Smith, "Wealth etc.", 181lt, v.I , p . ft1 7 , Note , editată de el .) P. 568 "It deserves likewise to be remarked , that although the apparent Nota 65 price of labour is usually lower in poor countries, where the produce of the soii, and grain in general, is cheap ; yet it is in fact for the most part really higher than in other countries . For it is not the wages that is given to the labourer per day that constitutes the real price of labour, although it is its apparent price . The real price is that which a certain quantity of work performed actually costs the employer ; and considered in this light, labour is in almost all cases cheaper in rich countries than in those that are p oorer, although the price of grain, and other provisions, is usually much lower in the last than in the first. . . Labour estimated by the day, is much lower in Scotland than in England ; . . . Labour by the piece is generally cheaper in England." (James Anderson, "Observations on the means of exciting a spirit of National Industry etc ." E dinb . 17 7 7 , p . 350, 351 . ) "Labour being dearer i n Ireland than i t is i n England . . . because the wages are so much lower ." (Nr. 207ft in "Royal Commission on Railways, Minutes", 1867 .)

Secţiunea a şaptea P. 577 "Wages as well as profits are to be considered each of them as really Nota 2 a portion of the finished product." (Ramsay, l.c. p . 1ft2 . ) P . 578 Nota 3

"When capital is employed in advancing to the workman bis wages, it adds nothing to the funds for · the maintenance of labour ." ( Cazenove în note l a "Definitions in Polit. Econ .", a lui Malthus, editată de el, London 1853, p . 2 2 .)

P . 579 " Th ough the manufacturer" ( i . e . muncitorul din manifactură) "bas Nota !ta bis wages advanced to him by bis master, he in reality costs him no expense , the value of these wages being generally reserved*, together with a profit, in the im;proved value of the subject upon which bis labour is bestowed." (A. Smith l . c . , B o ok I I , eh . I I I , p . 355.) P. 581 "It is true indeed that the first introducing a manufacture emploies Nota 6 many poor, but they cease not to be so, and the continuance of it makes many . " ("Reasons for a limited Exportation of Wo ol" , Lond. 1 677 , p . 1 9 .) *

La Smith : restored .

812

Citate în limbi străine

"The farmer now absurdly asserts , that he keeps the poor. They are indeed kept in misery." ( "Reasons for the late Increase of the Poor Rates : or a comparative view of the prices of labour and provisions", Lond . 1 7 7 7 , p . 31 .) P. 584 "That letter [ . . . ) might be looked upon as the manifesto of the Nota 13 manufacturers ." (Ferrand , Moţiune cu privire Ia cri za de bumb ac, sedinţa din 27 aprilie 1863 a C amerei comunelor) . P . 587 « L'ouvrier demandait d e l a subsistance pour vivre , le chef Nota 17 demandait du travail pour gagner . » (Sismondi, l.c.p. 91 .) P . 589 "Accumulation of Capital : the employment of a p ortion of revenue Nota 21 as capital ." (Malthus , "Definitions etc . " , ed. Cazenove , p . 1 1 . } "Conversion o f revenue into Capital." (Malthus , "Princ . o f Pol . Econ . " , 2 n d ed . , Lond . 1 8 3 6 , p . 320 .) P. 592 Le travail primitif auquel son capital a du sa naissance . » Nota 21c (Sismondi , l . c . , ed. Paris , t . I , p . 109.) P. 598 "Capital'', viz : "[ . . . ) accumulated wealth [ . . . ) employed with a Nota 25 view to profit ," (Malthus l.c. [p . 262].) "Capital . . . consists of wealth saved from revenue , and used with a view to profit. "(R. Jones, "Text-book of lectures on the Politica! Economy of Nations " , Hertford 1 852 , p . 1 6 . ) P . 5 9 8 "The possessors of surplusproduce o r capital ." ( " The Source and Nota 26 Remedy of the National Difficulties. A Letter to Lord John Russell" Lond. 1821 , [p . 4 .)) P. 598 "Capital, with compound interest on every p ortion of capital saved, Nota 27 is so all engrossing, that all the wealth in the world from which income is derived, has long ago become the interest on capital ." (London "Econom ist", 1 9 . July 1 851 .) P. 599 "No politica! economist of the present day can by saving mean mere Nota 28 hoarding:and beyond this contracted and insufficient* proceeding, no use of the term in reference to the national wealth can well be imagined, but that which must arise from a different application of what is saved, founded upon a real distinction between the different kinds of labour maintaine d by it." (Malthus , l.c.p .38 , 39 . } P. 599 "Accumulation of stocks . . . Nota 29 (Th . Corbet, l.c.p. 104.)

non - exchange . . .

overproduction."

P. 600 "The capital itself in the long run becomes entirely wages, Nota 31 and when replaced by the sale of produce becomes wages again . " [J . St . Mill] «Il est impossible de resoudre le prix necessaire dans ses elements p. 601 Nota 32 Ies plus simples . » (Storch, l . c . , Petersb . Edit. 1815, t . I I , p. 141 Note .) *

La Malthus: inefficient

Citate în limbi străine

813

«Les epargnes des riches se font aux depens des pauvres . » P . 605 Nota 37 P. 607 "No one . . . will sow his wheat, f .i . , and allow it to remain a Nota (l3 twelvemonth in the ground, or leave his wine in a cellar for years , instead of consuming these things or their equivalent at once unless he expects to acquire additional value etc ." (Scrope, "Polit. Econ ." edit. de A . Potter, New-York 18H, p . 1 33 .) 4La privation que s'impose le capitaliste , en pretant» ( . . . ) «ses in­ P. 607 Nota (l(l struments de production au travailleur au lieu d'en consacrer la valeur a son propre usage , en la transformant en objets d'utilite ou d'agrement . » ( G . de Mo linari , l.c.p.36.) P. 607 «La conservation d'un capital exige . . . un effort constant pour resi­ Nota (l5 ster a la tentation de le consommer . » (C ourcelle-Seneui l , l.c.p . 20 .

P . 608 "The particular classes of income which yield the most abundantly Nota (l6 to the progress of national capital, change at different stages of their progress, and are therefore entirely different in nations occupaing different positions in that progress . . . Profits . . . unim­ :p ortant source of accumulation , compared with wages and rents, m the earlier stages of society . . . When a considerable advance in the powers of national industry has actually taken place , profits rise into comparative importance as a source of accumulation ." (Richard Jones, "Textbook etc.'', p . 1 6 , 2 1 .) P. 616 «Quant a la difficulte qu'eleve Mr . Ricardo en disant que , par des Nota 60 procMes mieux entendus, un million de personnes peuvent produire deux fois , trois fois autant de richesses, sans pro duire plus de valeurs, cette difficulte n 'est pas une lorsque l'on considere , ainsi qu'on le doit, la production comme un echange dans lequel on donne Ies services pro ductifs de son travail, de sa terre , et de ses cap itaux p our obtenir des produits. C'est par le moyen de ces services pro­ ductifs que nous acquerons tous Ies produits qui sont au monde . [ . . . ] Or . . . nous sommes d'autant plus riches, nos services pro ductifs ont d'autant plus de valeur, qu 'ils obtiennent dans l 'echange appele production , une plus grande quantite de choses utiles . » (J . B . Say. «Lettres a M . Malthus » , Paris 1820 p . 168 , 1 6 9 .) « . . . parce que la concurrence Ies » (Ies pro ducteurs) «oblige a donner Ies produits pour ce qu'ils leur c01îtent . » [l.c. p . 169 .] "Telle est, monsieur, la doctrine bien liee sans laquelle il est impossible, je le declare, d 'expliquer Ies plus grandes difficultes de ! 'economie p o litique et notamment, comment ii se peut qu'une nation soit plus riche lorsque ses pro duits diminuent de valeur, quoique la richesse soit de la valeur . » (l.c.p . 1 7 0 .) «Si vous trouvez une physionomie de paradoxe a toutes ces pro­ positions, voyez Ies choses qu'elles expriment, et j 'ose croire qu'elle vous paraîtront fort simples et fort raisonnables . » . . . ("An Inquiry into those PrincipIes respecting the Nature of Demand etc.", p . 110.) P . 62(l « A egalite d'oppression des masses , plus u n pays a d e proletaires Nota 70 et plus il est riche. 1> (Colins , «L'Economie Politique, Source des

814

Citate �n limbi străine

Revolutions et des Utopies pretendues Socialistes �, Paris 1 8 5 7 t. I I I . p . 331 . ) P . 626 «Socios collegiorum maritos esse non permittimus, sed statim post­ Nota 75 quam quis uxorem duxerit, socius collegii desinat esse . » ("Reports of Cambridge University Commission " , p . 1 7 2 .)

P. 6�0 "The demand for labour depends on the increase of circulating and Nota 79 not of fixed capital . Were it true that the proportion between these two sorts of capital is the same at all times, and in all circumstances , then, indeed, it follows that the number of labourers employed is in proportion to the wealth of the state . But such a proposition has not the semblance of probability . .M arts are cultivated , and civilization is extended, fixed capital bears a larger and larger pro­ portion to circulating capital . The amount of fixed capital employed in the production of a piece of British muslin is at least a hundred, probably a thousand times greater than that employed in a similar piece of Indian muslin . And the proportion of circulating capital is a hundred or thousand times less . . . the whole of the annual savings [ . . . ], added to the fixed capital [ . . . ], would have no effect in increasing the demand for labour . " (John B arton, "Observations on the circumstances which influence the Condition of the Labouring Classes of Societq) '', Lond . 1 8 1 7 , p . 1 6 . 1 7 .) "The same cause which may increase the net revenue of the country may at the same time render the population redund ant, and de teriorate the condition of the labourer ." ( R icardo , l . c . p . �69 . . . . "the demand" (for labour) " will be in a diminishing ratio ." (l.c.p. �80 , Note .) "The amount of capital devoted to the maintenance of labour may vary, independently of any changes in the whole amount of capital . . . Great fluctuations in the amount of employment , and great suffering may [ . . . ] become more frequent as capital itself becomes more plentiful." (Richard Jones , "An Introductory Lecture on Pol. Econ . " Lon 1 , 18�3 , p. 12.) "Demand" (for labour) "will rise . . . not in proportion to the accu­ mulation of the general capital . . . Every augmentation , therefore , to the national stock destined for reproduction, comes , in the pro­ gress of society, to thave less and less influence upon the condition of the labourer ." (Ramsay, l.c. p . 9 0 , 91 .) 6�6 "The adult op3ratives at this mill have been asked to work from Nota 83 12 to 13 hours per day, wh; lr. there are hundreds who are compelled to be idle who would willirtgl v work partial time , in order to main­ tain thir families and save their brethren from a premature grave through being overworked." (''Reports of Insp . of Fact . , 31 st Oct. 1 863" p. 8 . ) '

P.

P . 651 "It does not appear absolutely true t o say tha t demand will always Nota 85 produce supply just at the moment when it is neede d . It has not done so with labour, for rtrnch machinery has been idle last year for want of hands ." ("Report of Insp . of Fact . for 31 st Oct. 1 866" , p . 81 .)

Citate în limbi

străine

815

"Poverty [ . . . ) seems [ . . . ] favourable to generation . " (A. Smith) P . 653 Nota 87 dddio fa che gli uomini che esercitano mestieri di prima utilita nascono abbondantemente . » ( Galiani , l .c .p . 78.) "Misery, up to the extreme point of !amine and pestilence, instead of checking , tends to increase population." ( S . Laing, "National Distress", 1 8V., p . 6 9 . ) P . 655 «De jour en jour î l devient donc plus clair que Ies rapports de pro­ Nota 88 duction dans lesquels se meut la bourgeoisie n 'ont p as un caractere un, un caractere simple, mais un caractere de duplicite : que dans Ies memes rapports dans lesquels se produit la richesse , la misere se produit aussi ; que dans Ies memes rapports dans lesquels il y a de­ veloppement des forces productives, îl y a une force productive de repressi on : que ces rapports ne produisent la richesse bourgeoise , c 'est a dire la richesse de la classe bourgeoise, qu'en aneantissant continuellement la richesse des membres integrants de cette classe et en produisant un proletariat toujours croissant. » ( Karl Marx, «Misere de la Philosophi e » , p. 1 1 6 .) «ln luo co di progettar sistemi inutili per la felicita de' popoli , mi P . 656 Nota 89 limitero a investigare la ragione della loro infelicita. » [G. Ortes, «Della Economia Nazionale libri sei 1 7 7 � » , de Gustodi , Parte Moderna , t . XXI , p . 32 .) ] «Voila l 'homme en effet . 1 1 va du blanc au noir. /II condamne au P . 662 Nota 1 05 matin ses sentiments du soir. I I mportun a tout autre, a soi meme incommode , " 11 change a tous moments d'esprit comme de mode . • ([Boileau , citat de H . Roy,] "The Theory of Exchanges etc." , Lond . 1 8 6� , p . 1 3 5 . ) P . 66� " . . . those employed în every different branch of the work can often Nota 1 08 be collected into the same workhouse." P. 692 "The nominal price of day-labour îs at present no more than about Nota HO four times, or at most five times higher than it was în the year 15H. But the price of corn îs seven times , and of flesh-meat and raiment about fifteen times higher. [ . . . ] So far, therefore, bas the p-rice of labour been even from advancing in proportion to the increase in the expences of living, that it does not appear that it bears now half the proportion to those expences that it did bear ." [Dr. Richard Price, "Observations on Reversionary Payments", 6 .ed . By W. Morga n , Lcnd . H 03 , v. I I , p. 1 5 9 . ] P . 699 "The heaven-born exmployment of the bind gives dignity even to Nota 1 69 bis position . He is not a slave , but a soldier of peace , and deserves bis place in married man's quarters , to be provided by the landlord , who bas claimed a p ower of enforced labour similar to that the country demands of a military sold ier . He no more receives market­ price for bis work than does a soldier. Like the soldier he is caught young, ignorant, knowing only bis own trade and his own locality. E arly marriage and the operation ofthe various laws of settlement affect the one as enlistment and the Mutiny Act afect the other ." (Dr. Hunter, l . c . p . 132 .) P. 700 «Mal vetus , loges dans des trous, I Sous Ies combles, dans Ies de­ Nota 1 7 0 combres, / Nous vivons avec Ies hiboux / Et Ies larrons, amis des ombres . » [Pierre Dupont, , 18�6.]

816

Citate în limbi ·străine

P . 723 > (Sismondi, «Nouveaux Principes. de l 'Econ . Polit . », t . I I , p . 434 .) P . 773 « „ . Dans Ies colon ies ou l 'esclavage a ete aboli sans que le travail Nota 268 force se trouvait remplace par une quantite equivalente de travail libre , on a vu s 'operer la contrepartie du fait qui se realise tous Ies jours sous nos yeux. On a vu Ies simples travailleurs exploiter a leur tour Ies entrepreneurs d 'industrie, exiger d 'eux des salaires hors de toute proportion avec la part legitime qui leur revenait dans le pro duit. Les pianteurs , ne p ou v:mt obtenir de leurs sucres un prix suffisant pour couvrir la hausse de salaire , ont ete obliges de fournir l'excedant, d 'abord sur leurs profits, ensuite sur leurs capitaux m emes . Une foule de p lanteurs ont ete ruines de la sorte, d 'autres ont ferme leurs ateliers pour echapper a une ruine imminente . . . Sans doute, il vaut mieux voir perir des accumulations de capi t aux, que des generations d 'hommes » ( .) ; «mais ne vaudrait-il pas mieux que ni Ies uns ni Ies autres perissent? » (Molinari, l .c.p . 51 , 52 .) „

P. 774 «C'est, ajoute-vous, grâce a l 'appropriation du sol et des capitaux Nota 272 que l'homme, qui n 'a que ses bras , l trouve de l'occupation, et se fait un revenu „ . c 'est au contraire, grâce a l'appropriation indivi­ duelle du sol qu 'il se trouve des h ommes n ' ayant que leurs bras „ . Quand vous mettez u n homme dans l e vide, vous vous emparez de l 'atmosphere . Ainsi faites-vous , quand vous vous emparez du sol . . . C'est l e mettre dans le vide d e richesses, p our ne l e laisser vivre qu'a votre volante . » (Colins , l . c „ t. I I I , p . 267-271 passim.) P . 775 "The first and main object at which the new Land Act of 1862 Nota 275 aims, is to give increased facilities for the settlement of the people." ("The Land Law of Victoria, by l the H on . G. Duffy, Minister of Public Lands" , Lond . 1 86 2 , [p . 3].)

819

Adnotări

„Capitalul" este opera genială a lui Karl Marx. La făurirea operei sale fundamentale Marx a lucrat rpatru decenii, de la !Începutul deceniului al 5-lea şi pînă la sfîrşitul vieţii. „Ajungînd la concluzia că OI'înduirea economică este baza pe care se înalţă suprastructura politică, Marx a acordat o deose­ bită atenţie studierii acestei orînduiri economice" (V. I. Lenin. Opere com­ plete, vol. 23, Bucureşti, Editura rpolitică, 1964, ed. a doua, p. 45) . Marx a început să studieze sistematic economia politică la sfîrşitul anului 1 843, la Paris. Studiind literatuTa economică, el şi-a rpropus să scrie o lucrare vastă care să cuprindă critica orunduirii sociale existente şi a eco­ nomiei politice burgheze. Primele sale cercetări IÎn acest domeniu s-au oglin• dit în lucrări ca : „Manuscrise economice-filozofice din 1 844" , „Ideologia germană", „Mizeria filozofiei", „Muncă salariată şi capita l " , „Manifestul P arti­ dului Comunist" şi altele. Incă în aceste lucrări slÎnt dezvăluite bazele ex:1ploa­ tării capitaliste, contradicţia de neîill!Jl ăcat dintre interesele capitaliştilor şi cele ale muncitorilor salariaţi, caracterul antagonist şi efemer a'l tuturot reflaţiilor economice ale capitalismului. După

o înh"erurpere impusă

de

evenimellltele furtunoase

ale

revoluţiei

din 1 848-1849, Marx şi-a putut continua cernetările sale economice a,bia la Londra, unde a rost nevoit să emigreze în august 1849. Aici el a studiat profund şi multilateral istoria economiei şi economia �in acea vreme din diferite ţări, îndeosebi din Anglia, care era 'În acea vreme ţara clasică a capitalismul•2.i. In această periioadă pe el l-a interesat istoria proprietăţii funciare şi teoria rentei funciare, istoria şi �eoria circulaţiei banilor şi a preţmi1or, crizele ,economice, istoria tehnicii şi tehnologiei, problemele de ag11onomie şi de agrochimie. Marx a lucrat în condiţii neînchipuit de grele. El a trebuit să lupte '.în permanenţă dmpotriva Hpsurilor materiale şi adesea să-şi întrerupă stu­ diul pentru a cîştiga cele necesare traiului. Efortul !Îndelungat în condiţiile lipsurilior materiale nu a rămas ;fără mmări - Marx s-a îmbolnăvit grav. Totuşi, pînă dn 1 857 el a ,reuşit, datorită unei uriaşe munci de pregătire, să treacă la etapa finală - la sistematizarea şi sintetizarea materialului aduna t. Din august 1857 pînă în iunie 1 858 Marx a pregătit un manuscris de circa 50 coli de tiJpar care a constituit un fel d e ciornă a viitorului „�ital". A!cest manuscris a fos t publicat pentru !Pl'ima oară abia în 1 939---1941 de Institutul de rnarxiism-leninLsm de pe lingă C.C. al P.C. al U.R.S.S. în ori­ ginal, sub titlul „Grundrisse der Kritik der politischen Oekonornie " . ln no­ iembrie 1 857 Marx a elaborat, în a,fară de acea,sta, planUJl qperei sale, pe care uUerior l-a detaliat, făclnd totodată precizări esenţiale. Această lucrare ştiinţifică consacrată criticii ca,tegoriilor economiice se împarte în şase cărti :

820

Adnotări

1)

Despre capital

tatea funciară i

3)

(cu

Despre

internaţional ;

merţul

cîteva ,capitole

salariată ;

munca

6) Des.pre

!Piaţa

4)

d)

c) Creditlil ,

stat i

Desp.re

mondială.

capital") Marx a prevăzut ipatru secţiuni : a) 11enţa dintre capitaluri,

2) Despre proprie­ 5) Despre co­

introductive) ; ln

prima

UJi

Capitalul

carte

(„Despre

general, b)

CaipitailuJ ipe acţiuni.

Concu-

Secţiunea a) „Ca­

1 ) Procesul de producţie a capitaJului i 2) �ocesul de circulaţie a capitalului şi 3) Unitatea dintre amîndouă sau

Q:>ita,lul .în general", are tr·ei capitole : caipital

şi

profit,

dobîndă.

urmă Jmpărţire 1specială în

trei

volume.

Este

a

Istoria

important

constituit

de

relevat

ulterior

economiei rpolitke

baza

şi

a

faptUJI

că

împărţirii

această

întregii

social1smului

din

lucrări

U!1Illa să

alcă­

tuiască obiectul altei lucrări. Totodată,

Marx

a hotă11it c a

lucrarea

sa

să

apară

în fa,sdcule sepa­

rate, iar rprima fasciculă care „ar ,trebui -să reprezinte într-o oarecare măsură •întreaga lucrare• să ţiune şi

alcă!tuită

3)

fiost

din

Capitalul. indus

în

cuprindă numai [>rima secţiune din prima •capitole

trei

Dar,

din

varianta

:

1)

considerente

definitivă

bătălie"

şi

a primei

că,

Banii

după

carte - sec­

'Circulaţia

sau capitolu!

politice,

buţii la critica economiei politice". Marx a „începe adevărata

2)

Marfa,

al

fascicule - în

simplă

treilea

lucrarea

nu

a

„Contri­

arătat că tocmai în acest capitol

părerea

lui,

inoportun,

era

în

con­

diţiile cenzurii oficiale, atle şicanelor ipoliţieneşti şi ale mizeriilor de tot folul făcute

autorilor

început

acest

popularitate.

care

nu

capitol,

erau

pe .placul

adică !Înainte .ca

claselor stăpînitoa.re, noua lucrare 1Să

Pentru „prima fasciculă", Marx a scris „Contribuţii

la

critica

să

rpublice

special

:i.I

menţionat

mai

manuscrisului

politice

sus

desipre

economiei poltti.ce"

capital,

1 857-1 858.

din

Marx

care reia

Ia British Museum. Curiînd însă

muncă pentru un

largă

�n

'1859.

adică

capi­

capito!Uil despre

a

apărut

Se intenţiona să se publice în scurt timp şi „fascicula a doua•, tolul

la

o

oîştigat

1857-1 858.

ma11fă şi a refăcut capitolul despre •bani elaib orat în Luorarea

fi

constituia studiul

conţinutul

sistematic

al

prindpal economiei

eJ este nevoit să întrerU!pă această

an şi jumătate, trebuind

să

demaşte î n ·p resă pe

agentul

K. Vogt, care porni se împotriva sa o serie de atacuri cafom­ nioase, şi să rezolve o serie de alte treburi curente. Abia iin august 1861 el

bonapartist începe să

lucreze

din

nou

�a

acest 'Vast manuscris

pe 1Care

1863. Manm;crisul, cu un volum de reprez1:mtind 23 de caiete, purta acelaşi titlu c a

jumătatea tipar,

anului

iii

termină

la

200 de cdli de şi lucrarea din 1859,

circa

„Contribuţii Ia critica .economiei politke". Cea mai mare parte din manuscris

(caietele

VI-XV

şi

XVIII)

tratează

despre

istoria

doctrinelor

economice.

Această p arte a fost pregătită (pentru ttpar şi editată în limba rusă de către Institutul de marxism-leninism de !Pe lingă C.C. al P.C.U.S. sub titlul „Teorii asupra

p!UJSvalorii"

(vo!UJmul

al

IV.Jea

al

„Capitalului " ) .

In

primele

cinci

caiete şi parţial în caietele XIX-XXIII sînt expUJSe temele cuprinse în voi. I ai! „Capitalului". Aiici Mane analizează transformarea banilor in voltă alte al

teoria

plusvalorii

probleme.

XIII-iea

absolute

In special, 1în

din

volumul

I,

şi

a

celei

relati'V'e

caietele XIX şi

„Maşinile

şi

XX

marea

bogat material faptic din istoria tehnicii şi

şi

capi tai!,

atinge

se !PUn

o

seirie

dez­ de

bazele caipitolului

industrie" ;

se fac e o amplă

aici

se

dă

un

analiză econo­

mkă a folosirii maşinilor în industria caipitalistă. In caietele XXJI-XXIII 5'!nt tratate deosel>i

diferite probleme în

volumul!

al

incluse

II-iea.

-în

diverose

volume ale

Caietele XVI-XVII

blemele incluse în volumul III. Aşadar, manuscrisul din într-o măsură mai mare sau mai mocă, .p roblemele

„Caipitalului"

CUJprind

în

1 861-1863

tratate dn

şi

întregime cele

în­ pro­

cuprinde,

4

volume

ale „Capitalulu i " . Ulterior, Marx hotărăşte pe

să-şi ,structureze 'Întreaga

care-I .întocmise pentru secţiunea

„Capitalu!

în

lucrare după planul

g eneral " ,

cuprinzînd

trei

821

Adnotări

ipărţi. In

ceea

ce '.Priveşte partea istorico-critică

a manuscrisll!lui,

ea

trebuia

Să constituie p artea a ipatra, de încheiere. „lntreaga lucrare - scrie Marx lui Kugelmann Ia 13 octombrie 1866 - se com'.(June din următoarele părţi : Cartea

I)

Procesul

de iproducţie

al

capitalului.

Cartea

a

II-a}

Procesul

circulaţie al capitalului. Cartea a IIII-a} Formele •p rocesului �n Cartea a IV-a} Contribuţ1i la istoria teoriei" . Marx renunţă şi

de

ans amblu. la planul

·iniţial de a edita lucrarea în fascicule, proipunîndu-şi ca întlîi să p regătească întreaga lucrare, fie şi !În linii generale, şi abia după aceea s-o editeze. In legătură cu aceasta, Marx •corutinuă să lucreze intens la opera sa, 1i în special I a aicele părţi care în manuscrisu! din 1861-1863 nu fuseseră suficient dezvoltate. EI studiază suplimentar un mare număr de lucrări eco­ namiae şi tehnice, printre c are Jucrări tratind iprobleme de agricuIItură, de­ credit şi de circulaţie mente

imlustrie,

la

elaborează

condiţiile

celor

rapoarte

de

locuit

trei

de iproporţii vaste,

volume teoretice

diferite docu­

oficia;le cu privire la mll!nca coipiilor in ale proletariatului englez etc. Apoi Marx

în doi ani şi jumătate

nou manuscris a

a banilor, studiază materiale statistice,

ale iparlamentului,

ale

(august care

1863

-

reprezintă

sfîI1Şitu11

·1865)

anului

un

prima variantă amănunţită.

„Capitalului " .

Abia

după

ce

lucrarea

a

(ianuarie 1866) . Marx trece .1a redactarea ei defini­ tivă pentru tipar. Urmînd sfatul lui Engels, el hotărăşte să nu pregătească. pentru tipar întreaga lucrare, ci în primul riî'Ild volumul I al „Capitalului". fost seri.să în întregime

a făcut cu multă minuţiozitate această redactare definitivă. care a. însemnat în fond o nouă elaborare a intregului volum I a•l „Capitalului" . Marx a considerat necesar, în interesll!l unităţii, integrităţii şi clarităţii ex­

Marx

�unerii , tratate

să în

în 1859. volumlll

reproducă lucrarea

'i•ntr-o

formă

„Contribuţii

relativ

Ia

critica

succintă

iproblernele

econonue1

iprincipale­

politice " ,

apă.rută

In

timp ce aici ele constituie ca;pitolul I („Mamă şi bani"}, în I a:I „Ca'.[Jitalului" ele constituie o întreagă secţiune, secţiunea I („Marifă Şi bani " } . Duipă

continuă

apariţia

să revadă

vollliillului lucrarea

I

în

al

„Capitalului •

vedere a

unor noi

(septembrie ediţii �.n

1867),

limba

Marx.

germană

şi a traducerii ei in alte limbi. EI operează numeroase modificări în ediţia a doua (1872), d ă indicaţii esenţiale ipentru ediţia rusă, apărută !În 1872 la Petersburg,

prima

în mare mă.sură în 1872-1875.

traducere

şi

a

redactează

„Ca.pitalului"

.într-o

traducerea franceză,

limbă străină, .elaborează care

apare �n fascicule·

Pe de altă '.[)arte, după apariţia volumului I al Capitalului, Marx con­ tinuă reda:ctarea voJumelor următoare, cu intenţia de a termina curind in­ treaga lucrare. El nu reuşeşte insă •să facă aces t lucru. Activitatea multi­

laterală 1n cadrul Consiliului General al Internaţionalei I îi răpeşte mult timp. Starea proastă a sănătăţii î•l sileşte să-şi întreruipă lucrul! din ce în ce mai des. Extraoroinara .sa probitate .\ii scrupulozitate ştiinţifică, p recum şi spiritul autocritic .sever

în

care, după

cum arăta Engels,

„s-a

străduit să-şi

elaboreze ipînă I a perfecţiune marile sale !descoperiri economice îmainte de a le ipublica •, l-au deteriminat ca, ori de cite ori revedea o problemă sau alta,

să întreprindă cercetări suplimentare. ln cursul muncii sale de creaţie au apărut o mulţime ide iprolJleme noi.

Următoarele două volume din „Capitalul" au fost ipregătite 1Pentru tipar şi publicate de Engels a:bia după moartea lui Marx - volumul al IHea în 1885, iar VJolumul al III.Jea în 1894. Engels preţioasă la tezaurul comunismului ştiinţific.

a

adus

astfel

o

contribuţie

După moartea •lui Marx, EngeLs a redactat traducerea engleză a volu­ mului I al „Capitalului" (apărută în 1887) şi a pregătit pentru tipar ediţia a III-a r1883}

şi

a patra (1890) gerimană. In afară de aceasta, după moartea

S22

Adnotări

lui Marx, dar încă în timpul vieţii lui Engels au mai apărut următoarele ediţii ale (primului volum al „Capitalului• : trei ediţii engJeze la Londra, (1 888, 1 889 şi 1891) ; trei ediţii engleze la New York (1887, 1889 şi 1890), o ediţie franceză Ia Paris (1885). o ediţie daneză Ja CO(penhaga (1885), o ediţie span�olă Ia Madrid (1886), o ediţie italiană la Torino (1686), o ediţie poloneză la Leipzig (1884-1889), o ediţie olandeză Ia Amsterdam (1894). precum şi o serie de alte ediţii incomplete. Tui ediţia a 4-a germană a „Capitailului• (1890), Engels, pornind de la indicaţiile personale ale lui Marx, a făcut o r edactare definitivă a textului şi note'lor la vo1umul I al „Capitalului•. Astăzi această lucrare se traduce in întreaga lume după această ediţie a 4,a germană. ln România, traduceri din „Capitalul" au apărut �ncepînd cu 1 883. Astfel iîn 1883, sub titlul „Capitalu'l" [Text prescurtat după „Das Kapital"L a apărut în „Emanciparea" traducerea semnată de Batony (Anton Bacalbaşa) , care este de fapt o prelucrare a volumului I al „Capitalului". �n 1 895, sub titlul „Privire asUJpra viitorului" , apare �n „Lumea nouă• nr. 153 din 16 apri­ lie un fragment din volumul III al „Capitalului". Fragmente din volumul I al Capitalului au apărut dn 1 895 şi în săptăminalul „Carmen Sylva" . Sub titlul „Ziua normală de muncă", apare �n „Lumina• nr. 14 din 1 mai 1 896 un extras din capitolllll 6, „Ziua de muncă", din volumul I al „Capitalului" . l n 1907 apare î n „Viitorul social" nr. 5 , 10, 1 1-12, sub titlul „Acumularea pri­ mitivă " , traducerea capttolului douăzeci şi patru din volumul I a!l „Capi­ talului". Sub titlul „Muncă, marfă, bani" apare Jn biblioteca „Lumen" nr. 50 din 1910 o traducere făcută după rezlliIIl atcle şi extrasele lui Vilfredo Pareto şi Julien Brochard din ilucrarea lui Marx „Capitalul". ln 1919 apare în „Bi­ blioteca socialistă" veraiunea românească a rezumatului ifăcut de Carlo Ca­ fiero din volumul I ai „Capitalului" , iar în 1924 apare a doua ediţie a acestei versiuni. ln „Viaţa socialistă" nr. 1 din noiembrie 1920 aipare un fragment din capitolul opt al volumului I, sub titlul „Tendinţa istorică a acumllll ării capitaliste" ; „Calendarul Tribunei socialiste " , care apărea la Cluj , publică în 1926 traducerea exactă a ipunctului 1 din caipitolul douăzeci -şi patru al volumului I. „Emanciparea• - revistă editată de Cercul socialist din Bucureşti. „Lumea nouă" - organ de presă al .social-democraţiei din România. Pe adresa ziarului au sosit scrisori il!l e unor fruntaşi ai mişcării muncitoreşti internaţionale ca Lafargue, Bebe!, Liebknecht. „Carmen Sylva• - săptăminal editat la Bucureşti în 1895, din iniţia­ tiva unor socialişti 1'11 frunte cu Panait Muşoiu. „Lumina• - publicaţie editată de ceI1cu'l de propagandă social-demo­ crată „Lumina" din Ia17i în 1 895-1897. - 1 1 .

'2 Este vorba d e primul capitol din volumul I al „Capitailului" i n prima ediţie germană din 1867 intitulat „Marfa Şi banii". Pregătind ediţia a II-a, Marx şi-a revăzut cartea şi a făcut numeroase modiificări în structura ei. Pe baza subpunctelor din primul capitol în forma iniţială şi a anexei au fost create trei capitoile care au constituit acum, sub acelaşi titlu din ediţia anterioară, secţiunea I a lucrării. - 1 1 .

3 Este vorba d e capitolul a l treilea din lucrarea tui F . Lassalle : „Herr Bastiat-Schulze von Delitzsch, der ăkonomische Jwlian, ader : Capital und Arbeit", Berlin, 1864. - 1 1 .

4 Mutato nomine de te fabula narratur (Schimbă numele ş i despre tine isto­ riseşte legenda) - cuvinte din satirele dui Horaţiu, cartea I, satira 1. - 12.

823

Adnotări

care ale

cuprind

(Blue

-

5 CărJile albastre

materiale

ministerului de

CCJiPerta Ele

lor

6 S egui ii lu o

denumirea

să

corso, e

lui Dante,

-

a

şi

din

publicaţiilor diplomatice

căror denumire vine

de

Ia

de

studiere

a

istoriei

economice

şi

16. - parafrazare

a

comedi e " , Purgatoriul, ointul V.

soziale Frage

in

Wien.

Studie

eines

unui vers

din

- 17.

„Arbeitgebers"

Wien,

socială în Viena" ... ) . - 19.

In ediţia a 4-a germană a volumului I a:I „Capitah.lll ui" paragrafe

dată

documente

editate în Anglia în secolul al XVII-iea.

fie

Jascia dir le genii 1

„Divina

generică

englez

albastre,

principalul izvor oficial

7 S. Mayer „Die 1871. (. .Problema 8

Cărţile

albastră, au inceput

reprezintă

-

rparlamentului

externe.

diplomatice a acestei ţări.

opera

Books)

ale

această

prefaţă

au fost

(Liga

împotriva

omise.

In

(1 890),

ediţia

de

primele patru

faţă

postfaţa

se

publică integral. - 19.

9 Anli-Corn-Law Le agu e în 1838 de fabricanţii

Cobden

şi

legilor

Bright.

cerealelor)

Susţinînd

a

fost

interesele

înfiinţată

burgheziei

in-

Liga a militat pentru abrogarea aşa-numitelor 1l egi ale cerealelor, care prevedeau, în folosUJJ aristocraţiei funciare, limitarea şi chiar interzi­

dustriale, cerea

importului

importul

de

ridicat la iar în

de

cereal e

80 1828 a

cereale. atâta

Adoptate

timp

de şiJlingi quarterul. fost introdusă o

în

1 8 15,

cit rpreţul Legea

legile

cerealelor

cerealelor în

interziceau

fi 1822,

Anglia nu se va

a suferit unele modificări în

scală potrivit căreia taxele vamaile Ia cereale

se urcau proporţional cu scăderea preţurilor pe piaţa internă şi invera, scă­ deau proporţiona'l cu urcarea lor

cerea!lelo.r

şi

scăderea preţurilor torilor.

ei

Lozinca

interne

liberului

liberului

la

cereale

schimb

Este

vorba

Legile

de

s chimb, şi

Liga

implicit,

a fost larg

demagogică în favoarea unităţii

industriaşilor.

10

acestor preţuri. Luptînd .pentru abrogarea legi­

instaurarea

dintre

lui

Dietzgen :

J.

.punea

„Karl

muncitorilor

şi

3 1 , 34, 35

36

din

scop

Marx.

şi

cele

ale

- 21.

1 846.

cCapitalul.

economiei .politice» Hamburg, mr.

drerpt

folosită de Ligă în propaganda

interesele

cerealelor au fost abrogate î n

articolul

işi

scăderea salariilo r munci­

•1867", •publicat 1in „Demokratisches 1868. ln 1 869-1876 această rpublicaţie

Critica

Wochenblatt•, a apărut sub

o nouă denumire - „Der Volk.ne>my, delivered at King's College. London, 27th February 1833. To which is added a sylla.bus of a cour.se of lectures on the wages of labor. London '1833. - 641 .

54 *

Lndioe

852 Text-book of lectures

ibibliografic

on the politica!

economy of nations. Hertford 1852. -

319, 331, 345, 579, 598, 608.

Juvenal : Satiren. - 258.

[Kaufman] [f{aytfi.MaH/o ,

H J1,J1,ap uon Henambeeuiiptive account of British India, from the most remote rperiod to the rpresent ti!ne. In 3 vols. Voi. 2. Edinburgh 1832. - 351. Navarrete, M[artin] F[emandez de] : Die Reisen des Christof Columbll8 '14921 504. Nach seinen eigenen Briefen und Berichten ver6Mentlicht 1536 von Bischof Las Casas seinem Freunde unJ. Fernando Columbus seinem Sohne. Aufgefunden 1791 und veroftentlicht 1826. In das Deutsche iibertr. von Fr. Pr[essel]. Leipzig [1890] . - 145. Newman, Francis William

:

Lectures on !POliticail economy. London 1851. - 729, 734.

Newman, Samuel P[hilips] : Elements of politica! economy. Andover, New York 1835. - 173, 220. Newnham, G. L. : A review of the evidence before the committees of the two Houses of parliament, on the corn laws. London 1815. - 612. Niebuhr, B(arthold) G(eorg) : Romische Geschichte, Berichtigte Ausg. 1.n 1 Berlin 1853. - 246.

Bd.

[North, Sir Dudley :/ Discourses urpon trade ; .p rincipally directed 1o the cases of the interest, coynage, e:lirpping, increase of money. London 1691. - 135, 138, 148, 399. Observations on certain verbal disputes in politica! economy, particularly relating to va!ue, and to demand and supply. London 1821. - 97, 98, 2 1 7, 542, 609. Olmsted, Frederick Law : A j ourney in the seaboard slave states, with remarks on their economy. New York 1856. - 209. On combinations of trades. New ed. London 1834. - 567. Opdyke, George :

A treatise

on

politica! economy.

New York

1851. - 177.

857

Indice bibliogra:fic

Ortes, Giammaria : Della economia nazionale. Lib. 6. ln � Scrittori classki italiani di economia ipolitica. Parte moderna. T. 21. Milano 1 804. - 656. Otway, J. H. : Judgment of J. H. Otway, chairman of county sessions. - Belfast, hilary sessions, 1 860. In : Reports of the inspectars of lfa ctories... for ithe half year ending 30 th April 1860. London 1 860. - 288. Ovid : Artis Amatoriae. - 448. - Fasti.

- 726.

Owen, Robert : Observations on the effect Of the manufacturing systam : with hints

for

the

improvement of those parts

health and morals.

of it which

are mast

injurious' to

2nd ed. London ·1817. - 4 1 2 .

Pagnini, Gio[vanni] Francesco : Saggio sopra il giusto pregio dehle cose, la giusta valuta della maneta e sopra il commercio dei romani. ln : Scrittori classici italiani di e conomia politica. Parte moderna. T. 2. MiJlano 1803. - 106. Papillon, T[homas :] The East India-trade a mast profitable trade to the Kingdom. And

best

secured

and

improved

in

a

company

and

a

joint-stock.

London

1 677. - 106. Parry, Charles Henry : The question of the necessity of the existing corn laws, considered,

in

their

relation

to

the

landholder, and the country. London

agricultural

labourer,

the

tenantry,

the

1 816. - 61 1 , 612, 683.

[Parry, William Edward :] Journal of a voyage for the discovery of a north-west passagfl from the Atlantic to the Pacific ; perJormed in the years 1 81 9-20, in His Majesty"s Parry.

ships

Hecla and Griper, under the orders of William Edward

2nd ed. London 1 821 . - 1 10.

Pecqueur,

C[onstan tin] :

Theorie

nouvelle

d"economie

etudes sur l"organisation des societes. Paris

sociale

et

politique,

ou

1 842. - 789.

Petty, William : The politica! anatomy of Ireland... To which is added verbum saipj.enti ... London 1 691 . - 1155, 1159, 283, 324. Quantulumcunque concerning money. London

1695. - 1 1 6, 159.

1 682. To the Lord Marquess of Halylfax.

(anonim) . A treatise of taxes and contributions. London

(Pinto, Isaac :) Traite de la circulation et du credit.

1 667. - 58, 107, 136, 627.

Amsterdam

1771 . - 164.

Plato : De republica. In : Opera quae feruntur omnia. Recognoverunt G eorgius Baiterus, Caspar Orellius, Aug[ustus] Guilielmus Winckelmannus. Val. 13. Turici 1840. - 375, 376.

A politica] enquiry into the consequences of e.nclosing waste Jands,

arul the cause�

of the present h igh price of butschers meat. Being the sentiments of farmers in-shire. [Lan.clon] '1785. - 730.

Postlethwayt,

Malachy :

Great-Britain"s

commercial

interest

of

explained

proved :

a society

and

in a series o f dissertations on the most important branches trade and lauded interest. 2nd ed. In 2 vals. London 1759. - 284.

The universal dict ionary of trade and commerce ; with large add.

im­

of her

and impro­

vements, adapting the same to the present state of British affaires in America,

858

Indice bibliografic

since the last treaty of London 1 774. - 284. 285.

tpeace

made

în

the

year

etl- Vol.

4th

1763.

1.

Potter A[lonzo] : Politica! economy : ils obj ects, uses, arai principles : considered with reference to the condition of the American people. New-York 1 84'1 . - 607.

Price, Richard : Observations on reversionary a>ay;ments : on scheanes for pro­ viding annuities for widows, and for person.s in old a.ge : on the method of calcuJ.ating the values of assure.nces on lives ; and on the ;national debt. 6 !h ed. By William Mor.gan. Vol. 2. London 1803. - 682, 731 .

A prize essay on lhe comparative merils of compelilion and cooperalion. Lon.don 1 834. - 330, 440.

Proudhon, P[ierre] J[oseph] : Systeme des contradictions econcxmiques, ou philo­ sophie de ]a misere. T. 1 . Paris Hl46 . - 431, 519, 543.

Public economy concenlraled ; or, a connected view of currency, agriculture, arul manufactures. C arlisle 1833. - 405.

Quesnay, (Francois) : Analyse du tableau economique. In : Physio crates, âuesnay, Dupont de introd.

sur

Nemours, la

Mercier

doctrine

des

de la

Riviere,

physiocrates,

Baudeau,

des

Le

Trosne,

commentaires

historique s, par Eugene Daire. 1 e partie, Paris 1846.

et

- 60'1 .

- Dialogue s sur l e commeroe e t sur Ies travaux des artisans. Loc. cit. - Tableau

economique.

Remarques

.sur

les

variations

de

la

avec

des -

une

notices

123, 331 .

distribution

des

revenus annuels d'une nation. Versailles 1758. - 601.

Quelelel, A[dolphe-Lambert-Jaques] : Sur l 'homme et •le developpement de ses facultes, ou essai de physique sociai!e. T. 1-2. Paris. 1 835. - 334. Raff/es, Thomas Slamford : The history of Java. With a map arul plates. In 2 vals. London 1 8 1 7. - 369. Ramazzini, Bernardino : De morbis ,artificum diatriba. Mutinae 1700. - 373. - E.ssai sur Ies maladies des artisans, trad. du latin. Paris 1777. - 373. Ramsay, George : An Essay on the distribution of wealth. Edinburgh 1 836. 175, 178, 327, 577, 641. Ravenstone, Piercy :

Thoughts

on

the

funding

system,

and

its

effects.

London

1824. - 439, 516.

Read, George : The history of b aking, London 1848. - 262.

Reasons for lhe late increase of the poor-rales : or, a comparative view of the price of labour arul iprovisions. Humbly addressed to the consideration of the Legislature. London 1 777. - 581 , 68 1 .

Reasons for a limited exportation o i wooll. [London] 1677. - 581 . Regnault,

Elias :

Histoire

Paris 1 855. - 250.

politique

et

sociale

des

principau1es

Danubiennes.

8 59

Irulice bibliografic

Reich, Eduard : Ueber die Entartung des Menschen. Ihre Ursachen und Verhiltung. Erlangen 1868. - 374. Remarks on the commercial policy of Great Britain, principally as it relates to the corn trade. London l!rt5. - 565. Ricardo David : The high prke of bullion a proof of the depreciation of bank notes. 4th ed. London 1 8 1 1 . - '157. - On the princirples of politica! economy, and taxation. 3rd ed. London 11821 . - 94,

179, 200, 241, 397, 401 , 439, 441 , 446, 583, 599, 641 .

- On protection to agriculture. 4lh .ed. London 1822. - 9 1 . Richardson [Benjamin] : Work and overwork. Ln : London, din 18 iulie 11863. - 265, 267.

The Social Science Review.

Roberts, George : The social history of the peop.le of the southern counties of England in past centuries ; illustrated in regard to their ha.bits, municipal bye-laws, n, din 26 mai 1 866. - 342. TJ1e S tandard. London, din 26 octombrie 1 861. - 561.

- din 15 august 1 863. - 266. - din 5 aprilie 1 861. - 619. The Times. London. - 45, 266, 481, 610, 663, 115.

- din '14 februarie 1843. - 661 . - din 5 noiembrie 1 861. - 280.

- din 26 noiembrie 1862. - 219, 220, 412. - din 24 martie 1 863. - 306, 583-581. - din 11 aprilie 1 863. 43--45. - din 2 iulie 1863. - 266. - din 26 ianuarie 1 861. - 508. - din 3 septembrie 1 813. - 610, 6 1 1 . - din 2 9 noiembrie 1 883. - 44, 45. To-Day. London, din februarie 1 8 84. - 45.

- din martie 1884. - 45, 46. Der

Volkss taat. Organ der social-demokratischen Arbeiterpartei und der Inter­ nationalen Gewerksgenossenschaften. Leipzig. - 22.

- din 1 iunie 1812. - 42, 43. - din 1 august 1 812. - 44.

The Westminster Review. London. - 11.

[H'estnik Jewropy] B'bcmnu-,;'b E8ponbz. JRypHaJib HCTopiH , TJpbI. T. 3 . CaHKTIIeTep 6ypr'b 1872. Darin : [ MJTJiapHOH

IIOJIHTHKH , JIHTep a­ MrHaTbeB11 q Rayip­ �rnH'b ] : ToqKH apLHi.fl IIOJIHTHKO-aKOHOMHTJecKoit KpHTHKH y RapJia MapKca.

- 25

The Workman's Advocate. London, din 1 3 ianuarie 1 866. - 263.

-874

Indice de lucrări citate, apărute şi în limba română

Istoria

Appian : vile.

Romei. Războaiele

Bucureşti,

Editura

ci­

ştiinţifică,

1 957. - 732. Aristotel : Etica Nice>mahică. Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1944. - 73, 74. Politica.

Aristotel :

Naţională,

Bucureşti.

Cultura

1924. - 1 00, 166.

Balzac H. : Cămătaru! (Gobseck). Bucu­ reşti, E.S.P.L.A. 1950. - 599. Beecher Tom,

1 965,

Stowe

H. :

Coliba

unchiului

Bucureşti, Editura tineretului, ed. a III-a. - 735.

M. :

Cervantes

Iscusitul

Hidalgo

Don

Quijote de la Mancha. Bucureşti. Editura pentru literatură, 1966. - 1 00.

Dante A. :

E.S.P.L.A.

Divina

comedie.

Bucureşti,

1 954. - 57.

lecţie naturală sau păstrarea raselor, Bucureşti,

- 352,

în lupta pentru existentă, Editura

Academiei

R.P.R.

381 .

Defoe D . : Robinson Crusoe, Bucur€şti, E.L.U. 1964. - 1 54. Descartes Rene : Discurs oa.supra meto­

dei de a ne -conduC€ bine raţiunea şi a căuta adevărul în ştiinţe. Bucu­

;reşti, Editura ştiinţifică, 1 957. - 399.

Dickens Twist.

Ch. :

Aventurile

lui

Oliver

Bucur-eşti, Editura Tineret11Jlui,

1 957. - 451 .

D. :

E.S.P.L.A.

Opere

1956.

�

alese,

Bucureşti,

147.

Goethe W. : Faust. Bucureşti, E.S.P.L.A. 1955. - 28 1 . Hegel : Enciclopedia ştiinţelor filozofice,

p artea I, Logica. Bucureşti, Editura Academiei R.P.R. 1 962. - 192.

Heine H. : Versuri, Bucureşti, E.S.P.L.A. 1 956. - 3 1 2. Homer : Iii.a.da, Bucureşti, Editura tine­ retului,

Homer :

1965,

voi. I-II. - 76.

Odiseea,

tineretului,

1965,

Bucureşti,

Editura

I-II.

- 375.

voi.

Horaţiu : Epistole, cartea I, Bucureşti, Alcalay, 1940. - 12. Horaţiu :

Darwin Ch. : Originea speciilor 1prin se­ favorizate

Diderot

Ode

Bucureşti,

şi

epe>de,

Alcalay,

cartea

1935.

-

I-III,

718.

Horaţiu : Satire, c artea I-II, Bucureşti, Alcalay, 1936. - 277. Juvenal : Satire, 258, 259.

Bucureşti,

1928.

-

Lesage A. : Istoria lui Gil Blas de San· tillana, Bucureşti, Editura pentru lite·

ratură, 1 962, voi. I-II. - 7 1 6.

Lucretius Carus : Poemul naturii, Bucu­ reşti, Editura ştiinţifi că, 1965. - 227. Montesquieu Ch. : Despre spiritul legi­ lor, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1 964. - 1 05, 625.

Indice ·de lucrări citate,

Morus Th. : Utopia, Bucureşti, Editura ştiintifică, 1 958. - 724, 740. Ovidius : Arta iubirii, Constanţa 1915. - 448. Ovidius :

Fastele,

Bucureşti,

Editura

1 965. - 727.

Academiei R.S.R.,

376.

D. :

Editura I-II.

Opere

alese,

Bucureşti,

Academiei

R.P.R.,

1959, vol.

94,

-

95,

Shakespeare W. : Mult zgomot pentru mm1c, Opere, vol. 3, Bucureşti, E.S.P.L.A. 1956. - 98. Shakespeare W. : Neguţătorul din Ve­ neţia, Bucureşti, Opere, vol. 2, E.S.P.L.A. 1955. - 298, 495. Shakespeare

Plaloll : Opere, Bucureşti, Editura Casa Şcoalelor, 1 930-35, vol. I-III. -

Ricardo

876

s,părute şi in limba română

241, 397, 401, 402,

583, 598, 599.

opere,

vol.

w. : 8,

1 957. - 1(6.

Timon

din

Bucureşti,

Atena ,

E.S.P.L.A.

Shakespeare W. : Visul unei nopţi de vară, vol. 3, Bucureşti, E.S.P.L.A. 1956. - 122. Schiller, F. : Intrigă şi iubire, Teatru, Bucureşti, E.S.P.L.A. 1951 , vol. I. - 585.

Smith, A. : Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi

cauzelor

ei.

Bucu­

reşti, Editura Academiei R.P.R. 1962-

65, vol.

I-II.

- 61,

365, 372,

363,

373, 604. Spinoza

B. :

ştiinţifi că,

Etica,

Bucureşti,

Editura

1957. - 3 1 9.

Sofocle :

Antigona,

pentru

literatură,

Bucureşti,

Editura

1965. - 146.

Shakespeare W. : Hamlet. Opere, vol. 7, Bucureşti, E.S.P.L.A.

1959. - 284.

Shakespeare W. : Henric al IV-lea, p ar­ tea

întîi,

E.S.P.L.A.

Opere,

vol.

4,

1957. - 45, 62.

Bucureşti,

Schiller,

în

F. :

retului,

Titus

Cîntecul

Poezii,

despre

Bucureşti,

cl()pot,

Editura

Tine­

1958. - 415.

Livius :

Bucureşti, vol. I-V.

-

Thukydides : Bucureşti,

De

la

Editura

fundarea

Roanet,

1959,

ştiinţifică,

405.

Războiul peloponeziac, Editura Casa Şcoalelor,

1941. - 375. Virgilius :

Eneida,

pentru

literatură,

Voltaire : Bucureşti,

1 962.

Bucureşti,

Editura

1964. - 313,

Candide Editura

- 207, 674,

sau

762.

Optimismul,

pentru

literatură,

8'76

Indice de nume - istoric roman ;

A

„Istorii teo-

Addington, S tephen (1 729-1796) log

englez,

autorul

mai

multor

ma­

nuale şcolare. - 73 1 .

istoric

604, 754, 761 , Alexandra Jui

762. -

(1 844-1 925)

danez

radical.

publicist

şi

Christian

rege­

fiica

al

IX-iea ;

în

1863 s·a căsătorit cu prinţul de Wa­ les,

care

Angliei

a

devenit

ulterior

numel e

sub

-

VII-iea.

de

rege

al

Eduard

al .

265, 269.

Anacharsis (aprox. sec. al VI-Iea î.e.n.) filozof scit. - 1 15. Anderson, nomist

Adam

Anderson, nomist cardo

autorul

unei

iprecursor

teoria

lui

512,

-

Anna (Stuart) (1665-- 1 714)

eco­ Ri­

570,

regină

a

(1 702-1 714) ; în timpul dom­

ei a avut Ioc unirea Angiliei cu

Scoţia tanii

al

-

ren1ei.

731 , 734, 749.

niei

lucrări

-

(1 739-1808)

scoţian,

Angliei

eco­

comerţului. - 749, 762.

James

în

-

(1 692-1 765)

scoţian,

de istorie a

în

Regatul

(1707) .

Unit al

- 176,

Marii

Bri­

741 .

I

i.e.n.) din

Appian(us) secolului

-

I

e.n.

unei

poet

grec.

Alexandria pînă

la

şi

- 417. (sfirşit.i.l

aprox.

170)

-

- fermier

lucrări

preţurile

zistenţă

732.

englez ;

despre

mijloacelor

mărianea

au­

corela�ia

sub­

de

fermelo.r,

care

apărut anonim în

1 773 Ia Londra. 319, 337, 339, 728, 732.

a

-

Arhiloh (secolul al VII î.e.n.) - poet liric grec. - 375. (aprox.

Arhimede vestit

.a.I

1.e.n.)

287-21 2

matematician

şi

fizician

grec

-

mare

antichităţii. - 3 1 6.

Ari ost o, Lodovico (1 474-1 533) poet

italian

autorul

din

epoca

poemului

Renaşterii ,

„Orlando

furios o " .

- 45. Aristotel

(384-322

grec

mai

„cel

>tichităţii" greci"

î.e.n.)

mare

(Marx) .

universală zat în

opera

filozof

gînditor

„mintea

dintre

(Bngels) . sa

cea

vechii

Aristotel

an­ mar

filozofr a

ansamblu!

al

sinteti­

cunoşti.n­

ţelor filozofice şi ştiinţifice dobîndite de greci pînă Ia sfirşitul sec. al IV-iea i.e.n.

şi

a pus

bazele multor

ramuri

noi ale ştiinţei. BI oscila într e mn­ tef'ialism şi idealism ; în concepţiile sale

economice

naturală

Antipatros din Thessalonik [aprox. se­ colul

torul

autorul unei vaste

romanilor".

Arbuthnot John dintre

Aikin, John (1 747-1 822) - medic en­ glez,

a

fost

a

:primuJ

valoare,

ale

mercial

şi

74,

96,

75,

care

precum

iniţiale

apărat

a

a şi

analizat cele

capitalului capitalul

100,

economia

sclavagiste ;

societăţii

1 66,

două

forme

(capitalul

cămătăresc).

177,

a

forma

337,

co­ -

417.

877

Indice de · nume

Arkwright, Sir Richard (1732-1792) întreprinzător englez din perioada re­ Yoluţiei industriale, a proiectat şi d construit diferHe maşini de mat. 378, 386, 390, 433, 437, 497. Acrivabene, Jean (Giovanni) conte de (junior) {1787-1881) - emigrant po­ li.tic . .italian, iniţiatorul Congresului economiştilor de la Bruxelles din 1847 ; a tradus în limba franceză unele lucrări economice. - 606. Ashley, Lord vezi Shaftesbury, Ant­ hony Ashley Cooper, Earl of Asl1worth, Henry (1794-1880) - fabri­ cant englez, iproprietarul urnei filaturi de bumbac, adept al lui Cobden ; unul dintre fotemeietorii Ligii împo­ triva legilor cerealelor. - 298, 415. Athenaios din Naukratis (sfîrşi tul seco­ lului al II-iea, inceputul secolului al III-lea) scriitor şi ll"etor grec. 1 15, 146. Augier Marie, ziarist francez, unor articole în probleme mice. - 7!!3:·

autorul econ'l­

Aveling Edward (1851-1 898) - socia­ list englez, scriitor şi medic ; a trd­ dus în limba engleză volumul I al „Capitalului" ; membru al Federaţiei socia.1-democrate şi ulterior membru al Ligii socialiste ; soţu] Eleanorei Marx. - 36-39.

B Babbage, Charles (1792--1 871) matematician şi economist burghez en­ glez. - 357, 360, 385, 400, 413. Bacon, Francis. Viconte de Saint Albans şi baron de Verulam (1561-1526) om politi c şi de stat englez, filozof, c ercetător al naturii şi istoric. „Ba­ con este adevăratu] părinte al mate• rialismului englez şi al întregii ştiinţe experimentale

moderne"

(Marx).

-

399, 724, 725. Samuel (179 1-1870) - filozof şi economist englez ; a combătut de

Bailey,

pe poziţiile economiştilor . vulgari teo­ ria . valorii bazată pe . . muncă.. a lui Ricardo ; totodată el · a atras· -&tenţi a asupra unor contradicţii în: . cancep· ţiile economice ale lui Ric ardQ. 64, 71 , 78, 97 , 98, 541 , 620. Baker, Robert - inspector de fabrici în deceniile al 6-lea şi al 7-lea. 3 1 1 , 408, 435, 457, 715. Ballard, Edward. (1820-1 B97) - medic englez, inspector sanitar la Londra. - 477 . . Balzac Honore de (1799-1 850) - şcrii­ tor francez, unul dintre