Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane [1 ed.]

Citation preview

.Acad. Mil:iAl RALEA

CAHACTEHUL ANTIUMAN SI ANTISTIINTIFIC •

•

J

AL' PSIHOLOGIEl BUR~HEZE

AMEtfltME

11111\MI 111111111111\\ IllII

c>,$:

0 000008 92403 ~

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA STIINTIFICA Bucure~ti 1954

DIN PARTEA AUTORULUI Lucrarea de fa/a a fast alcatuitii pe baza unui material destul de vast care s' a adunat cu oarecare dificultate. In ce prive$fe materialul american, unele surse au putut lipsi, in special publicafiile posterioare anului 1950. TotuJi liniile generale ale sistemului psihologic american erau trasate defini'tiv la aceasta data .•S' au utilizat izvoarele mai vechi, care insa sunt mereu citate ca valabile de lucrarile recente ale psihologiei americane. Pregatirea §i tiparirea manuscrisului datand de aproape un an, nu s' a putut utiliza materialul psihologiei sovielice decat pdna in anul 1!J52'. In aceasta privinta se var putea constata iaraJi o serie de lipsuri. In munca sa, autorul a fast ajutat de unii membrii ai secfiei de Psihologie din ,,Institutul de Fiziologie normala 'ii patologica''. Tin sa mulfumesc aici colaboratorilor mei: Dr!. Jancu, Tatiana Cazacu §i Ursula $chiopul pentru ajutorul dat la redactarea unor capitole. M. RALEA

INTRODUCE RE In raportul pe care cunoscutul psiholog sovietic A. A. Smirnov 1-a fa.cut la consfatuirea psihologilor din U.R.S.S., in vara. anului 1952, el mentiona printre cele mai importante sarcini a le psihologiei sovietice pe aceea a demascarii psihologiei reactionare burgheze ~i a rolului ideologic nefast pe care-I joaca ea. ,, ... Psihologia sovietica trebue sa duca o lupta neimpacata 1mpotriva «$tiintei» psihologice din tarile burgheze, care se descompune tot mai mult $i care se pune tot mai mult in slujba celei mai neru$inate reactiuni $i a oricarui obscurantism. Este de nepretuit 1nsemnatatea acestei lupte 1ndeosebi in prezent, cand toate eforturile .lumii capitaliste, inclusiv cele ale ~tiintei burglleze; sunt indreptate spre atatarea ·unui nou razboi, d.nd «$tiintei» psi:hologice din tarile capitaliste i da misiunea desonoranta de a justifica planurile ag-resive ale imperiali~tilor, politica lor plina de ura fata de oameni. Psihologia sovietica trebue sa desvalue baza de clasa a nascocirilor anti$tiintifice a]e psihologilor burghezi, sa arate esenta lor reactfonara, i'ncercarile lor de a justifica oranduirea capitalista ·1n tntregime putreda. Ea trebue sa dema$te pe «oamenii de ~ti1nta» burghezi, ca executanti ai ordinelor direde ale imperiali~tilor, trebue sa dema$te partkiparea lor activa la justificarea planurilor agresive a1e atatatorilor la razboi. Psihologia sovietica trebue sa desvalue adevarata fata a «oamenilor de ~tiinta» din tarile capitaliste... Aratand adevarata Ior fata, psiho1oigii sovietid aduc prin aceasta contdbutia la lupta pentru pace'' 1 • Aceasta este ~i sarcina pe care ne-am propus-o in lucrarea de fata. Dupa cum spunea A. A. Jdanov, lupta i'mpotriva marxismuhd, ~i materialismului s'a concentrat astazi in Anglia ~i S.U.A. Data fiind politica virulent agresiva a imperia1ismului american, 1 A. A. Smirno·v: Situatia psihologiei :;;i reorganizarea ei pe baza 1nvataturii lui L P. Pavlov, in ,,Sovietscaia Pedagoghica" nr. 8, 1952.

7

care tiride la cucerirea intregii lumi, acolo s'au concentrat in pro~portia cea mai considerabila curentele reactionare, precum ~i ca,muflarile ,,~tiintifice", menite sa serveasca drept instrument aces- · tei politici. Psihologiei i s' a hara.zit un loc de seam a in acest scop si i s'a o structura pur formala, lat lozinca unei ,,lingvisffci fara semnificatie", apropiindu-se prin acest fapt ~i de ,,Cercul vienez" al lui Carnap 3 • Modu] tn care interpreteaza Bloomfield esenta limb'.i se reflecta, dupa cum se vede, ~i in atitudinea lui fata de raportul din1 2 3

158

L. Bloomfield, op. cit., pag. 22-24. Idem, pag. VII. Cf. M. M. Guhman, op. cit.

tre gandire 9i limba. In cartea sa ,,Language", care e de fapt Uff manual die lingvistica dupa care invata studentii (~i in care se aminte~te doar in treacat ca ,,limbajul ajuta gandirii"), Bloomfield a dus o campanie inver~unata impotriva gandirii, a ideilor, a generalizarilor, folosind frazeologia traditionala a pozitivismului~ ajungand la idealism subiectiv ~i la agnosticism. In 1936, el a publicat un articol, ,,Limbaj sau idei", scris pe un ton polemic, in care s'a manifestat impotriva lingvi~tilor care ,,presupun ca limba exprima idei" 1• Dupa cum am vazut, argumentul ,,fundamental" impotriva gandirii ca ob!ed 21 ~tiintei este di ,,inchipuiti-val nimeni n'a vazut gandirea, ideile, notiunile". Problema importanta a raportului dintre limba ~i gandiire e declarata astfel o ,,fictiune"' o ,,pseudoproblema". De aci e doar un pas pan a la transformarea limbii in ceva fara continut, fara sens; in practica, a.ceste ,,principii" due, irntre altele, Ia desfiintarea gramaticii, care, rupta de gandire, se transforma in simola insiruire de morfeme ~i de foneme, adica tntr'o forma ,,goala", fara continut. Bloomfield nu e singurul, bineinteles, care a luat atitudine impotriva conceptiei privitoare la unibitea dinfre limba ~i gandire. Chiar behaviori~tii care vad tn gandire o ,,vorbire subvocala", o serie de inlantuiri mecanice de reactii, fara a se preocupa de studiul activitatii centrale, denatureaza cu totul natura adevarata a· un?tatii dintre limba ~i gandire, referindu-se neincetat numai Ia, fenomene care apartin de fapt primului sistem de semnalizare. Dar altii merg chiar mai departe, fie explicand ,,relatia" din-' tre limba ~i gandiire ca Wnd o legatura tntre doua serii paralele · d'e fenomene, care se influenteaza de obicei,