Arhetipurile si inconstientul colectiv
 9738291615, 9738291623

  • Commentary
  • Scanned by SDR, OCR by Epistematic
Citation preview

Biblioteca de psihanaliză, 53 Colecţie coordonată de Vasile Dem. Zamfirescu

Mandala unui om modern

C. G. Jung

OPERE COMPLETE 1 ARHETIPURILE ŞI INCONŞTIENTUL COLECTIV Traducere din limba germană de Dana Verescu Vasile Dem. Zamfirescu

TReI

EDITORI Marius Chivu Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfirescu MACHETAREA ŞI COPERTA SERIEI Dinu Dumbrăvician REDACTOR Daniela Ştefănescu TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATĂ Cristian Claudiu Coban Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României JUNG, CARL GUSTAV Opere complete/ Carl Gustav Jung; trad.: Dana Verescu, Vasile Dem. Zamfirescu. - Bucureşti : Editura Trei, 2003 (Biblioteca de psihanaliză, 53) voi. ISBN 973-8291-61-5 Voi. I: Arhetipurile şi inconştientul colectiv. - 2003. - Bibliogr. - Index. ISBN 973-8291-62-3 I. Verescu, Dana (trad.) II. Zamfirescu, Vasile Dem. (trad.) 159.964.2

Această ediţie este bazată pe volumul 9/1 (Die Archetypen und das kollektive Unbewuflte), din C.G. Jung, Gesammelte Werke, Walter-Verlag, Solothurn şi Di.isseldorf, 1995, îngrijită de Lilly Jung-Merker şi Dr. phil. Elisabeth Ruf. Pentru textul lui Jung din această ediţie: Copyright© Patmos Verlag GmbH & Co. KG, Walter Verlag, Dtisseldorf / Germany, 1995 © Editura Trei, 2003 - pentru prezenta ediţie în limba română C.P. 27-40, Bucureşti Tel./Fax: +4 01 224 55 26 e-mail: office@edituratrei. ro www.edituratrei.ro ISBN: 973-8291-62-3

CUPRINS Despre ediţie ..........................................................................................9 DESPRE ARHETIPURILE INCONŞTIENTULUI COLECTIV (traci. V. D. Zamfirescu) ............................................11 II CONCEPTUL DE INCONŞTIENT COLECTIV (traci. V. D. Zamfirescu) ............................................51 a) Definiţie ...................................................................................53 b) Semnificaţia psihologică a inconştientului colectiv ..............54 c) Metoda de demonstrare ..........................................................59 d) Un exemplu .............................................................................61 III DESPRE ARHETIP CU O SPECIALĂ CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA (traci. V. D. Zamfirescu) ...........65 TV ASPECTELE PSIHOLOGICE ALE ARHETIPULUI MAMEI (trad. D. Verescu) .................................85 1. Despre conceptul de arhetip ...................................................87 2. Arhetipul mamei .....................................................................92 3. Complexul matern ......................................, ...........................95 A. Complexul matern al fiului ..............................................95 B. Complexul matern al fiicei ...............................................97 a. Hipertrofia maternului ...............................................97 b. Amplificarea erosului ..................................................98 c. Identitatea cu mama ...................................................99 d. Apărarea împotriva mamei .......................................100 5

Arhetipurile şi inconştientul colectiv

C. Aspectele pozitive ale complexului matern ...................1 O1 a. Mama ......................................................................... 101 b. Erosul amplificat .......................................................104 c. Numai-fiica ................................................................106 D. Complexul matern negativ .............................................107 4. Rezumat .................................................................................109 V DESPRE RENAŞTERE (trad. D. Verescu) ..................................119 Observaţie preliminară ...............................................................12 l 1. Forme ale renaşterii ........................................_......................122 2. Psihologia renaşterii ..............................................................124 A. Experienţa transcendenţei vieţii .....................................125 B. Transformarea subiectivă ................................................126 3. Exempul unei serii simbolice, care ilustrează procesul transformării ..........................................................14 l VI DESPRE PSIHOLOGIA ARHETIPULUI INFANS (trad. D. Verescu) ............................... 155 1. Introducere ............................................................................157 2. Psihologia arhetipului infans ................................................165 a. Arhetipul ca stare a trecutului ........................................165 b. Funcţia arhetipului ..........................................................168 c. Caracterul de viitor al arhetipului ..................................169 d. Unitate şi multiplicitate a motivului copilului ..............170 e. Zeu copil şi copil erou .....................................................17 l 3. Fenomenologia specială a arhetipului infans ......................172 a. Abandonul copilului .......................................................172 b. Invincibilitatea copilului .................................................175 c. Hermafroditismul copilului ............................................178 d. Copilul ca fiinţă a începutului şi sfârşitului ...................182 4. Rezumat .................................................................................184 VII

DESPRE ASPECTUL PSIHOLOGIC AL FIGURII ZEIŢEI KORE (trad. D. Verescu) .......................................... 187 a. Cazul X .............................................................................197 b. Cazul Y .............................................................................201 6

Cuprins

c. Cazul Z .............................................................................206 VIII

CONTRIBUŢII LA FENOMENOLOGIA SPIRITULUI ÎN BASM (trad. V. D. Zamfirescu) ................ 211 Cuvânt înainte .......................................................................213 a. Despre cuvântul „spirit" .................................................214 b. Automanifestarea spiritului în vise ................................220 c. Spiritul în basm ...............................................................222 d. Simboluri teriomorfe ale spiritului în basm ..................234 e. În completare .................................................................. 246 f. Anexă ...............................................................................247 g. Încheiere ..........................................................................255

IX

DESPRE PSIHOLOGIA FIGURII TRICKSTER-ULUI (trad. D. Verescu) ..................259

X

CONŞTIINŢĂ, INCONŞTIENT ŞI INDIVIDUAŢIE (trad. D. Verescu) .................................. 279

XI

CONTRI BUŢII LA EMPIRISMUL PROCESULUI DE INDIVIDUAŢIE (trad. D. Verescu) ................................297 Imaginea 1-12 ........................................................................351 REZUMAT ............................................................................. · 353

XII

DESPRE SIMBOLISTICA MANDALEI (trad. D. Verescu) ..............................; ............... 361 Imaginea 1-54 ........................................................................395 Rezumat .................................................................................395

XIII

MANDALE (trad. D. Verescu) ...............................................397

Bibliografie ........................................................................................403 Indice .................................................................................................427

7

DESPRE EDIŢIE Opera lui Carl Gustav Jung, una dintre personalităţile cele mai importante ale secolului XX, este în�ă puţin cunoscută în Româ­ nia. Deşi în ultimii ani s-au publicat câteva din cărţile sale, cea mai mare parte a celor 18 volume care-i alcătuiesc opera, însumând mai mult de 8 OOO de pagini, rămân inaccesibile cititorului de lim­ bă română. Psihiatru, psihanalist, discipol şi disident al lui Freud, personali­ tate interdisciplinară de vastă cultură apreciată în mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele margina­ lizate de ştiinţa oficială, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul în genere, Jung a ştiut, poate ca nimeni altul, să preţuiască simbolul şi să găsească drumuri de acces spre înţelesurile sale profunde. Contribuţia sa principală rămâne însă descoperirea inconştien­ tului colectiv cu arhetipurile sale. Acesta este motivul pentru care deschidem ediţia operelor complete ale lui Jung cu voiumul dedicat arhetipurilor inconştientului colectiv, tratate în studii esenţiale pu­ blicate între 1933 şi 1955, în cea mai mare parte inedite în România. Va urma volumul dedicat tipurilor psihologice, o altă contribu­ ţie importantă a psihologiei analitice, iar apoi volumul despre psi­ hologia fenomenelor oculte, care reprezintă teza de doctorat a lui Jung. Sperăm că acest nou început va fi mai mult decât un simplu pu­ seu, care să-şi epuizeze energia după primele reuşite, aşa cum s-a în­ tâmplat până acum, şi că vom putea publica toate cele 18 volume ale 9

Arhetipurile şi inconştientul colectiv

seriei Jung. Faptul că publicarea operelor lui Freud iniţiată de editu­ ra noastră a ajuns a volumul al 10-lea ne dă încrederea necesară pen­ tru o nouă întreprindere de durată. 26 octombrie 2003

Editura

DESPRE ARHETIPURILE INCONŞTIENTULUI COLECTIV

[Apărută pentru prima dată în Eranos-Jahrbuch 1934 (Rhein-Verlag, Ztirich 1935). Prelucrată ca studiu întâi în Van den Wurze/11 des Bewuf.ltseins. Studien iiber den Arc/1etyp11s. (Psychologische Abhandlungen IX) Rascher, Ztirich 1954.]

DESPRE ARHETIPURILE INCONŞTIENTULUI COLECTIV Ipoteza că există un inconştient colectiv este una din acele idei care la început surprinde publicul, pentru ca apoi să fie repede acceptată şi să pătrundă în limbajul curent, aşa cum s-a întâmplat şi cu noţiunea de inconştient în genere. După ce ideea filosofică de inconştient, dez­ voltată mai ales de C.G. CARUS şi E. von HARTMANN, a fost înlăturată aproape fără urme de moda debordantă a materialismului şi empiris­ mului, ea a reapărut treptat în cadrul psihologiei medicale orientate ştiinţific. La început conceptul de inconştient s-a mărginit la desemnarea conţinuturilor refulate sau uitate. Pentru FREUD inconştientul, deşi apare deja - cel puţin metaforic - ca subiect activ, nu este în esenţă nimic altceva decât sediul acestor conţinuturi uitate şi refulate şi are doar datorită acestui fapt o importanţă practică. Prin urmare, conform acestei viziuni inconştientul are o natură exclusiv personală 1, deşi pe de altă parte chiar FREUD a sesizat că modul de gândire al inconştien­ tului este arhaico-mitologic. Fără îndoială, un strat oarecum superficial al inconştientului este personal. Îl numim inconştientul personal. Acesta se sprijină însă pe un strat mai adânc, care nu mai provine din experienţa personală, ci este înnăscut. Stratul acesta mai adânc constituie aşa-numitul inconştient colectiv. M-am oprit la expresia „colectiv" întrucât acest inconştient nu 1

În lucrările ulterioare FREUD şi-a nuanţat viziunea fundamentală prezentată aici: psi­ hismul instinctual l-a numit „sine" (dns Es) iar prin „supraeu" ( U/Jer-Ich) a desem­ nat conştiinţa colectivă interiorizată individului şi în parte refulată. 13

Arhetipurile şi inconştientul colectiv

este individual ci universal, adică, în opoziţie cu psihismul individual, cuprinde cum grano salis la toţi indivizii, indiferent de locul naşterii. Acelaşi la toţi oamenii, el formează baza psihică de natură supraperso­ nală, prezentă în fiecare. Existenţa psihică este recunoscută doar pe baza conţinuturilor con­ ştientizabile. De aceea nu putem vorbi despre un inconştient decât în măsura în care suntem capabili să-i identificăm conţinuturile. Conţi­ nuturile inconştientului personal sunt în principal aşa-numitele com­ plexe afective, care constituie intimitatea personală a vieţii psihice. În schimb, conţinuturile inconştientului colectiv sunt aşa-numitele arhe­ tipuri. Termenul „arhetip" îl întâlnim încă de la PttILO IuoAEus 2 cu refe­ rire la imago Dei în om. De asemenea, la lRENAEus 3 unde citim: „Muncii fabricator non a semetipso fecit haec, sed de alienis archetypis transtulit ." În Corpus Hermeticum 4 Dumnezeu este numit ,o cxpxe,urcov , cărbuni, cărora le aparţin toate pietrele colorate în roşu, ca rubinele, granatele, ametistele etc. Ele luminează precum cărbunii încinşi. 3 9 Drept cărbuni „stinşi" treceau în schimb Âtfr&vfrpcxKE':l antracitul. Din aceste legăttţri se explică similitudinea semnelor alchimice ale aurului, antimoniului şi granatului. Aurul ct, cea mai importantă substanţă „filosofică" după Mercurius, are un semn comun cu regulus antimonii 40 , care tocmai în cele două decenii dinain­ tea alcătuirii scrierii De signatura rerum {1622), din care provine cita­ tul nostru, s-a bucurat de un renume deosebit ca substanţă a transfor­ mării 4 1 şi panaceu 42 . Aproximativ în primul deceniu al secolului al XVII-iea a apărut Triumphwagen Antimonii a lui BAsr uus VALENT!35

36 37 38

39 40 41 42

„Maximum est dubium apud Medicos quid sit Cinnabaris, quia nomen hoc Cinna­ baris multis et diversis tribuitur rebus ab auctoribus" (Medicii au o mare îndoială despre ce ar fi Cinnabaris, căci această desemnare de Cinnabaris este folosită de au­ tori pentru multe şi diferite lucruri). (RuLANDUS, Lexion alc/1emiae, v. Cinnabaris,

p. 149 .)

BERTHELOT, Collection des anciens alchimistes grecs, III, xxix, 24, pp. 1 9 8/2 04. L.c., l,v, l , pp. 2 2 /2 1 . Despre simbolistica legată de cerc (Ouroboros) trebuie observat că dragonul are trei urechi şi patru picioare. (Axioma Mariei! Cf. Psyc/10/ogie und Al­ chemie, paragr. 2 09 şi urm.) Naturalis historiae libri, XXXIII, vii. Medical anthrax = carbunculus = abces de piele. Antimoniul este desemnat şi de Ca regulus este desemnat un metal câştigat prin re­ ducţie dintr-o legătură. MICHAEL MAIER spune: ,,Verum philosophorum antimonium in mari profundo, ut regius ille filius demersum delitescit" (Adevăratul Antimoniu al filosofilor se află ca acel fiu de rege ascuns în adâncul mării). (Symbola aureae mensae, p. 3 80) Slăvit ca „Hercules morbicida" (Hercule care nimiceşte boalile) (Le., p. 3 7 8).

o

3 08

Contribuţii la empirismul procesului de individuaţie

(prima ediţie 1611?) 4 3 şi a cunoscut curând o largă răspândire. o este semnul granatului. Semnul e înseamnă sare. Crucea suprapusă peste cerc -$- înseamnă cupru (de la Cipru = Venus 'j)). Spiritus tar tari oficinal (v. tar tarisatus ) este desemnat cu semnul Ejl sal tartari (Wein­ stein) are semnul ei;;i 44 . Aceasta se aşază pe fundul vasului, adică, în limbaj alchimic: în lumea de jos, în Tartar.45 NU: vreau să încerc să fac aici o interpretare a simbolului lui B6H­ ME, ci doar să subliniez că în opoziţie cu acesta, în seria noastră de ima­ gini fulgerul loveşte în întuneric şi în „tărie", din obscura massa confu­ sa iese un ro tundum şi în acelaşi timp în acesta se aprinde o lumină. Neîndoielnic, piatra întunecată înseamnă aici negreala, adică incon­ ştientul, în timp ce marea şi cerul ca şi jumătatea superioară a figurii umane indică domeniul conştiinţei. Putem să presupunem că şi simbo­ lul lui B6H M E se referă la o situaţie asemănătoare. În cazul nostru, ful­ gerul are efectul unei dizolvări a figurii rotunde din stâncă, deci a unui fel de eliberare. Dar aşa cum magicianul este înlocuit de fulger, la fel este înlocuită analizanda de către sferă. Inconştientul i-a prezentat ast­ fel idei care arată că fără a fi implicată conştiinţa se gândeşte mai de­ parte şi astfel situaţia iniţială este esenţial modificată. Tot lipsa ei de pu­ tinţă a dus la acest rezultat. Înainte de a găsi această soluţie, a făcut două încercări de a reprezenta actul de eliberare prin figuri umane, ceea ce însă nu i-a reuşit deloc. Ea a trecut cu vederea că deja situaţia iniţială, captivitatea în piatră, era iraţională şi simbolică şi de aceea nu putea fi rezolvată în mod raţional. Aceasta trebuia să se întâmple prin­ tr-un proces la fel de iraţional. Am sfătuit-o ca în cazul în care nu-şi putea îndeplini intenţia de a desena figuri umane să folosească hiero­ glife. Atunci ea a zis că şi-a dat brusc seama că sfera este un „simbol" potrivit pentru individul uman. Faptul că a fost vorba de o intuiţie de­ monstrează că nu conştiinţa ei a realizat această tipizare, ci mai degra­ bă inconştientul, căci intuiţia „se iveşte" sua sponte. Trebuie subliniat că ea se reprezintă doar pe ea însăşi ca s feră, dar nu şi pe mine. Eu sunt NUS

43 Cartea este amintită (pentru prima oară?) la MICHAEL MAIER, Le. 44 Şi O, o cuaternitate pură. 45 TcipŢapo� este înţeles onomatopeic ca poppopo� , Pcippapo�, şi anume exprimând spaima. Tcipyavov înseamnă oţet, vin putrezit. Este derivat din Ţ