Un triunghi psihanalitic: Sabina Spielrein între Freud și Jung 973-9419-99-2

Citation preview

ALDO CAROTENUTO

UN TRIUNGHI PSlHANALITI C SABINA SPIELREIN J:ntre

JUNG ~i FREUD Traducere de MARILENA ANDREI ~i LUCIAN POPESCU

EDITURA TREI

A. ~

BUCURESTI,2001

Coperta de DAN STANCIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CAROTENUTO, ALDO Un triunghi psihanaIi.tic: Sabina Spielrein intre Jung ~i Freud / Aldo Carotenuto trad.: Marilena Andrei, Lucian Popescu Bucure~ti; Editura Trei, 2001 260p.; 20 em (Biblioteca de psihanaliza; 33) Bibliogr. ISBN 973-9419-99-2 1. Andrei, Marilena (trad.) II. Popescu, Lucian (frad.) 159.964.2

ALDO CAROTENUTO DIARIO DI UNA SECRETA SIMMETRIA, Sabina Spie/rein tra [ung e Freud © 1980, 1999, Casa Editrice Astrolabio -

Ubaldini Editore, Roma

© Editura TREI, 2001, pentru prezenta versiune romaneasca

ISBN 973-9419-99-2

Multumiri Se euvine sa adue multumiri pline de reeuno~tinta Annei Freud, pentm permisiunea de a include in aeest volum eorespondenta dintre Sigmund Freud ~i Sabina Spielrein. Din pacate, nu am primit inca aeordul de a include aici serisorilelui e.G. Jung catre Sabina Spielrein. Sper ea aeest luem sa fie posibil in viitor. A.e. ..

Introducere la editia italiana In decembrie 1974, lucram la lnstituto di Psicologia al Universitatii din Roma, unde tine am 0 serie de cursuri despre gindirea ~i practica analitica a lui e.G. Jung. Conferentiam deja de dtiva ani pe tema psihologiei analitice, In diferite institutii; cu aceste ocazii, aveam drept auditori elevi anali~ti, care erau deja suficient de informati In legatura cu tema pe care 0 tratam. Lucrurile au devenit mai complicate cu studentii de la Universitate; fiind yorba despre persoane lipsite de orice experienta analitica directa, predarea psihanalizei era un lucru riscant, chiar daca era alimentata cu expunerea de cazuri clinice; In eel mai bun caz, exista riscul ca materia sa fie de neinteles, ~i, In eel mai rau, ca lucrurile sa para atit de clare Indt sa trans forme studentii In psihanali~ti "saIbatici". Pentru a depa~i eel putin In parte aceste probleme, am decis atunci sa ancorez orice schematizare a teoriei analitice In motivatiile profunde probabile ale lui JUI\g, legindu-ma astfel de fericita definitie de "maladie creativa" propusa,de Ellenberger!. Speram In felul acesta - ~i rezultatele nu m-au dezamagit - ca de-a lungul unei serii de cursuri teoretice chiar ~i auditori~ carora Ie lipsea 0 cunoa~tere prealabila despre psihanaliza sa Inteleaga ca este mai putin yorba despre tehnici, dt mai degraba despre 0 Intreprindere care trebuie sa treaca In mod necesar prin experienta personala. - In 1976, aceste cursuri s-au transformat Intr-o carte, Senso e contenuto della psicologia analitica, care expune, In lumina practicii mele clinice, punctele cele mai importante ale psihologiei lui e.G. Jung.

8 / Un t1iunghi psihanalitic

Unul dintre reperele psihologiei jungiene este, se ~tie, descrierea fenomenologica a modalitatii heterosexuale interne careia, pentru u~urinta comunicarii, i-a dat denumirea -de Animus sau Anima, dupa cum se raporteaza la un barbat sau la 0 femeie. Cu ace~ti termeni, Jung vrea sa indice imaginea "contrasexuala" incon~tienta prezenta in orice fiinta umana. Chiar 0 lectura de suprafata a paginilor in care Jung descrie aceasta experienta este suficienta pentru a da 0 idee despre evenimentele profund tralill1atice la care putea sa se refere. Cu aceste consideratii in minte, am tinut in 1974 un seminar detaliat, pentru colegii mei de la Associazione Italiana per 10 Studio della Psicologia Analitica, despre aceasta carte extraordinara constituita de corespondenta dintre Freud ~i -lung. Aceste scrisori au devenit cunoscute abia in 1955, gratie publicarii celui Cle-aldoilea volum allui Jones despre viata ~i opera lui Freud. Vicisitudinile prin care au trecut aceste scrisori sunt pe larg descrise de William McGuire, la a carui introducere facem referire pentru fiecare particularitate in parte2. Citind aceasta corespondenta, am fost ccu precadere atras _deun caz clinic interesant, pe care, incepind cu a patra scrisoare (23 octombrie 1906), Jung il descria lui Freud. Era yorba de Sabina Spielrein, cu care Jung ar fi experimentat fenomenul fundamental de transfer-contratransfer. Vreme de dteva luni, am recitit, analizat ~i confruntat cu atentie corespondenta ~i amintirile lui Jung. Am ajuns la concluzia, cum scriam in lucrarea citata mai sus, pbtrivit careia "cazul Sabina Spielrein este exemplar in masura in care scoate in evidenta confruntarea lui Jtmg cu imaginea Ani11lei, confruntare care trebuie sa fi influentat mai apoi teoriile sale in aceasta privinta." Publicata in februarie 1977, cartea mea a fost citita de un prieten ~i coleg de la Universitate, Carlo Trombetta, asistent la psihopedagogie ~iun cercetator atent al gindirii lui Claparede. Surprins pro fund de textul meu, Trombetta, gasind referinta la Sabina Spielrein, ~i-a amintit ca, in trecut, intilnise acest nume tocmai cu ocazia cercetarilor sale istorice legate de Claparede. Trombetta i-a vorbit mai,tirziu despre carte a mea profesorului Georges de Morsier, de la Geneva,

Introducere la ,editia italiana /

9

care, ca prin minune, avea in minte trimiterile pe, care textul Ie f~cea la aventut:ile lui Jung ~iale Sabinei Spieh:,ein. In octombrie 1977, Carlo Tro111bettaa aflat, printr-un telefon primit de la de Morsier, ca se gasise~a ni~te documente in subsolul palatului Wilson din Geneva, vechiul Hica~al Institutului de psihologie. 0 ce~cetare superficial a a lasat sa se creada ca acestea se refereau la Jung, Freud ~i Sabina Spielretn. Nu ar fi posibil sa-l intereseze pe Carotenuto? ,Citeva saptamini mai tirziu, tot acest material se gasea in biroul meu. In cartea mea facusem citeva afirmatii clespre important~ pe care a avut-o Sabina Spielrein in vlata luLJung, insa conjecturile mele se bazau }i9ar pe intuitiile ce decurgeau din lectura anumitor pasaje din lucrarile lui, a corespondentei cu Freud ~ia amintirilor. Posedind documentele, ale caror originaIe sint d,epuse acum intr-o banca, aveam in cele dip urma dovada ca presupunerile mele erau intemeiate. De 'fapt,. documentele se refereau la corespondenta autografa intre Sabina Spielrein ~i lung, 46 de scrisoriale lui Jung ~i 12 ale Sabinei; corespondenta dintre Sabina Spielrein ~i Freud, 21 de scrisori ale lui Freud ~i 2 ale Sabinei; jurnalul S~binei Spielrein din 1909 pina in 1912, ca ,~iscrisori ale lui Bleuler, Rank, Stl~kel ~i ale altor persoane mai putin cunoscute. Intreg materialul (iind manuscris, a fost necesar ca Hlai intii sa fie dactilografiat. Doar scriso-rilelui Freud all prezentat 0 mare dificultate de interpretare, invinsa de dna Kargan, care a inregistrat oral cuvint C:u cuvint corespondenta lui' Freud. Traducerea" ~i transcrierea au fost realizate de Antonio Vitolo, 'restul materialului fiind transcris ~i tradus de"Anna Korda Crean. 'Dupa o lunga reflectie pe marginea doeumentelor, a rezultat ac'easta carte, in Gate am incercat sa dau citeva interpretari ale acestei istorii·.' Nascuta la Rostov pe Don in 1885, moarta in Uniunea Sovietica, aproximativ in 1936-1937, Sabina Spielrein fusese una dintre pacientele lui Jung, pe care-lintilnise la. Burgholzli, clinica psihiatrica din Zurich, in 1904. Suferind de tulburari nervoase, ea fusese adusa la Zurich de catre parinti pentru 0 cura psihiatrica. Cura care avu un adevarat succes, de vreme ce Sabina a devtmit doctor in. medicinii cu 0 teza despre schizofrenie. Ea devine ::tpoi psihanalist in "Asociatia

10/ ,Un triunghi psihanalitic psihanalitica fondata de Freud, pe care I-a cunoscut personal. In cercurile psihanalitke, este amintita ca precursoarea,' in aceea~i perioada cu A. Starke, a ideii instinctului de moarte, care, in anii urmatori, va deveni cheia de balta a speculatiilor freudiene. Diritre persoanele care au cunoscut-o, Helene Deutsch ~i Dna A. Niehus-Jung mai traiesc inca. ~adar, de la prima confruntare, Jung, un analist inca fara experienta, s-a trezit implicat intr-o relatie de transfer-contratransfer cu Spielrein. I-a scris despre asta lui Freud, care a incercat sa-I ajute cun~ putea; Sabina Spielrein de asemenea a trebuit sa recurga la asistenta lui Freud, dnd relatia ei cu Jung a devenit imposibila. Insa cum prietenia dintre Jung ~i Freud se alterase deja, Sabina Spielrein se gasea chiar in centrulunei situatii foarte 'complexe de iubire ~i ura, care a facut ca toate Cl~letrei perSonaj~ sa se zbata, chiar sa se sfi~ie, la fel , de prinse ~ntr-o istorie omeneasca. Aceasta viziune nu aduce l,lici 0 atingere staturii lor de oameni de~tiinta, nid imaginii pe care le-o pastram, cu exceptia acestei "claritati" agasante ~i p~tin credibile, reci ~i ~ustruite precum marmura monumentelo~, care sluje~te mai curind la stingerea dedt la reaprinderea amintirii, a gratitudinii, a dragost~i. De fapt, emotiile subtile care transpar din documente confera protagoni~tilor trasaturi umane de 0 fascinatie incredib,ila. Jurnalul Sabinei Spielreinacopera a perioada scurta de timp, 1909-1912. Alte patti e posibil,sa se fi pierdut, dar nu se mentioneaza ca ar fi pastrate altundeva. Jurnalul descrie emotiile ~i sentimentele legate de analist, vazut dnd ca un diavol, dnd ca un erou. Orice fata care tine un jurnal al propriei analize e foarte probabil sa foloseasca un,limbaj similar. Fiecare rind lasa sa se intrevada descrierea unui transfer, climatul particular ce-i une~te pe pacient ~i analist in timpul unui tratament analitic ~i care-i permite pacientului sa infrunte in sens critic actiunea trecutului asupra vietH sale prezente. '; Scrisorile Sabinei Spielrein catre Jung sint scrise pe foi albe cu format normal, cu exceptia ce1ei din 27 noiembrie 1917, redactata pe coli Ctl patratele. Cincifragmente de scrisori nedatate sint probabH din perioada 1911-1912. Am in-

lntroducere la editia italiana

III

dicat pih1ile lipsa prin puncte de suspensie, ca la inceputul scrisorii din 15 decembrie 1917. Urmatoarea scrisoare a Sabinei Spielrein ciitre Jung nu poarta dedt adnotarea ,,28 ianuarie" $i e probabil din 1918. mina necunoscuta a subliniat in creion pe aceste scrisori numele lui Jung $i allui Freud $i a fiicut adnotari in franceza. Dintre scrisorile Sabinei Spielrein catre Freud, doar prima (30 mai 1909) este comple"ta. Din cealalta;scrisa in mai multe rinduri (intre 10 $i 20 iunie 1909), s-au pierdut dteva pagini., Am indicat aici elementele lipsa prin puncte de suspen~ sie. In plus, exista cinci fragmente nedatate care ar p\ltea sa apartina tot acestei scrisori foarte lungi. Am indicat in note de subsollegatura probabila cu anumite fragmente. ScrisoriIe lui Freud sint scrise pe cartona$e impaturite, de ,format mic; ar putea fi yorba de ciome, deoarece se gasesc aici_diverse $tersaturi $i corecturi. Dintre cele douazeci de scrisori ale lui Freud ciitre Spielrein, din perioada 1909-1923, $aptesprezece sint scrise pe hirtie de 2 formate (normal $i de reteta medical-a), cu antetul "Prof. Dr. Freud" sus la stinga $i cu adresa la dreapta: ,;\Vien XI, Berggasse 19". Celelalte trei scrisori (9 februarie, 8mai $i 28 august 1913) poarta antetul "Intemationale Zeitschrift Hir arztliche Psychoanalyse". Scrisorile lui Freud sint toate complete $i datate, cu exceptia unui bilet trimis la Viena, a$adar, databil 1912, an in care Sabina Spielrein se afla in capitala austriacii. Jumalul, care tine de la 27 august 1909 pina la 11 iulie 1912, e compus dintr-un caiet facut suI $i din mai multe foi sep~rate, unele rupte din acela$i caiet. Unele pagini lipsesc. In sfir$it, dteva date despre scrisorile lui Jung ciitre Sabina. Este yorba de patruzeci $i $ase de scrisori, dintrecare cinci nedatate. Doua poarta antetul "e.G. Jung-Privat-docent der Psychiatrie" sus la stinga, $i "Burgh6Izli-Ziirich'~ la dreapta, $i douasprezece "e.G. Jung-Privatdocent der Psychiatrie" la stinga, $i la dreapta adresa: ,,1003 Seestrasse-Kiissnacht-Ziirich". Numarullocuintei este corectat de mina de catre Jung in antetul a $apte scrisori succesive (228 in loc de 1003); 0 singurii scrisoare are imprimat noul numar. Urmeaza 0 scrisoare scrisa pe 0 hirtie de la Hotel Erbprinz-Weimar $i doua

o

12/ Un triunghi psihanalitic antete: "Internement des Prisonniers de Guerre en Suisse.Le Commandant de la Region Anglaise". Alte noua scrismi sint scrise pe hirtie fara antet ~iavind patru formate diferite: una, mai mare, are sus 0 ~tampila: "e.G. Jung MDLLD. Seestr. 228. Kussnacht-Zi.irich". Inplus,-exista opt scurte misive redactate pe fi~e fara antet, dintre care cinci nedatate. Apoi patru carti de vizita nedatate, dintre care una singura poarta inscriptia "Dr. Med. e.G. Jung-Ki.issnacht-Zurich". In text, am redat cu italice pasajele subliniate in manuscris. Am adaugat note explicative ~i documentare, trimiteri bibliografice ~i, in masuraposibilitatilor, am oferit scurte informatii despre persoanele ale caror nume sint mentionate. Aut scrisorile lui Jung, Freud ~i Spielrein, cit ~i jurnalul erau complet necunoscute ~i nu li s~a banuit citu~i de putin existenta. Aceasta editie partiala a documentelor regasite reprezinta a~adar 0 noutate mondiala, care speram ca va stimu- ' la cercetari ulterioare despre Sabina Spielrein. Am datoria sa Ie multumesc numeroaselor persoane care m-au ajutat in.cercetare: Gerhard Adler (Londra), International Association of Analytical Psychology; Helene Deutsch (Cambridge, SUA), International Psychoanalytical Association; K.R. Eissler (New York), Directorul al Sigmund Freud Archives; K. Ernst (Zurich), Director al Psychiatrische Universitatsklinik Zurich (Burgholzli); Ern'st Federn (Viena), Curator al Minutes of the Vienna Psychoanalytic Society; Anna Freud (Londra); Adolf Guggenbuhl-Craig (Zurich), Pre~edinte al International Association of Analytical Psychology; Imre Hermnn (Budapesta), International" P1ychoanalytical Association; Ed,vard D. Joseph (New York), Pre~edinte al International Psychoanalytical Association; A. Niehus Jung (Baden); Huldrych M. Koelbing (Zurich), Director al Medizinhistorisches Institut der Universitat, Zurich; A.B. Kogan (Rostov pe Don), Universitate a de Stat, Rostov pe Don, Jeanne A. Lampl-De Groot (Amsterdam), International Psychoanalytical Association; P.J. Van Der Leeuw (Amsterdam); Hans Lobner (Viena), Director al Sigmund Freud House Bulletin; William Mc Guire (Princeton), Curator al Corespondentei dintre Freud ~i JWlg; e.A. Meier (Zurich), International Association of Analytical

Introducere la editia italiana / 13 Psychology; B. Petrakoba (Rostov pe Don), Redactor ~ef al Komsomolets; Paul Roazen (Downsview), York University (Ontario); J. Spanjaard (Harlem), International Psychoanalytical

Associatkn; Richard F. Sterba (Grosse Pointe, SUA), International Psychoanalytical Association; Isidore Ziferstein (Los Angeles), Associate Clinical Professor of Psychiatry, University of California. Aldo Carotenuto

PARTEA

INTII

JURNAL 51 ,

5CRI50RI

Trecutul este fragi!. Umblati cu el ca ~i cum ar fi un fier inro~it in foe. GOETHE

1

,

Jurnalu;l Sabinei ,Spielrein' (1909-:-1_912)

[... ] erau legate. leri, de pildii, dnd femei,a de serv:icill m-a strins la pieptul ei, m-a siirutat $i mi-a spus , dt,ma iubea, ca~ eram 0 persoana aUt