Citation preview
BC
I/
UI AS
ROMÂNIA RENAȘTERII
5
NT RA L
CE
SIT
ER
UN IV
YL
IBR
AR Y
BC
I/
UI AS
NT RA L
CE
SIT
ER
UN IV
YL
IBR
AR Y
AR Y IBR
|
iași!
SIT
YL
tit UN IV
ER
ROMÂNIA RENAȘTERII DISCURSUL DOMNULUI ARMAND CĂLINESCU
NT RA L
PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI, MINISTRU DE INTERNE ȘI AD-INTERIM LA APARAREA NAȚIONALĂ, ROSTIT IN ȘEDINȚA
BC
UI AS
I/
CE
DIN 23 IUNIE 1939' A ADUNĂRII DEPUTAȚILOR
BC
I/
UI AS
NT RA L
CE
SIT
ER
UN IV
YL
IBR
AR Y
AR Y IBR YL SIT ER UN IV NT RA L CE I/ UI AS BC
D. ARMAND CALINESCU
Președinte al Consiliului de Miniștri Ministru de Interne și Ad-Interim la Apărarea Națională
BC
I/
UI AS
NT RA L
CE
SIT
ER
UN IV
YL
IBR
AR Y
AR Y IBR YL
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
Paginile ce urmează cuprind discursul d-lui Armand Călinescu, Președintele Consiliului de Miniștri, rostit în ședința Camerei din 28 Iunie 1939, cu ocazia discuțiunei de răspuns la Me sajul Tronului. Această cuvântare al cărui puternic răsunet în țară și în străinătate mai stăruie și astăzi ca un ecou prelungit, nu este o simplă sau im portantă cuvântare de om politic; paginile cari urmează sunt autentice pagini de antologie prin frumusețea lor, dar și pagini de istorie trăită, zguduitoare și veridice capitole de frământare civică, de redresare politică și de epopee na țională. Valoarea acestei cuvântări ca și clasica ei structură — constă în primul rând în aceea că ea fixează pentru viitorime o magistrală reca pitulare a evenimentelor care aveau să decidă — intern și extern — de soarta României și a românismului. Statul și națiunea indisolubil le gate — au trecut un mare examen de vitalitate și afirmare națională. — 5
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dela România anarhiei și a sfâșierii civice până la România muncii constructive de azi — România întărită înlăuntru și respectată în afară — e un drum fulgerător, e drumul Re nașterii Naționale. Care au fost etapele grele ale acestui drum, răscrucile cu șovăiri mortale, cu diversiuni ucigătoare sau cu erezii funeste, care au fost ur cușurile salvatoare spre culmi de lumină, iată ce lămurește cuvântarea cu caracter definitiv a d-lui Armand Călinescu. Paginile acestea au în deosebi valoarea unui testimoniu. E mărturia omului care a jucat în aceste clipe hotărîtoare ale destinului național rolul precumpănitor de cârmaciu al treburilor publice. Călăuzit de cele două elemente de per manență care garantează continuitatea națio nală — Coroana și Poporul — d. Armand Că linescu a știut să se ridice până la acea lepă dare de sine care caracterizează pe adevăratul om de stat și-l înalță până la culmile de sacri ficiu și bărbăție de unde poate într’adevăr do mina și îndruma evenimentele hotărîtoare în viața unei națiuni. Iată de ce această cuvântare — pagină de antologie și totodată pagină de istorie, merită citită și răspândită, ca un crez făuritor de ener gie românească și ca pildă de bărbăție cetățe nească pentru viitorime. 6
AR Y IBR
YL
Domnule Președinte,
ER
SIT
Domnilor Deputați,
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
Urcând astăzi treptele acestei tribu ne, fără să vreau gândul meu aleargă cu 14 ani în urmă, la clipa când am pătruns pentru întâia oară în Parlament. Era la începutul chiar al unei legisla turi și luam cuvântul în desbaterea asu pra validărilor. Aduceam în fața Adunării trista pove ste a violențelor, a fraudelor și falsurilor pe cari, sub instigația guvernului însuși, erau nevoiți să le săvârșească agenții ordinei și chiar magistrații. Mi-aduc amin te că, adresându-mă Băncii Ministeriale, am rezumat tabloul alegerilor prin ace ste cuvinte : „Ați reușit să ne umiliți și să ne batjocoriți pe noi cei din opoziție, dar 7
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ați sacrificat și d-voastre ceva, ați făcut aceasta cu prețul onoarei și demnității d-voastre“. In clipa aceia s’a desfășurat o scenă care pe mine, abia intrat în Parla ment, m’a impresionat adânc. Ca și când era nevoie de o ilustrare promptă a mo ravurilor pe cari le zugrăvisem, pe Bănci le Adunării s’a deslănțuit o reacțiune vio lentă, care reproducea în incintă chiar imaginea scenelor din afară. Sgomot, invective, amenințări în locul oricăror justificări sau oricăror argumente. In această atmosferă grea o singură lumină își face loc. De aici de sus, președintele Adunării, venerabilul domn Meissner, cu un accent de indignare, intervine : „Așa nu se poate discuta, trebuie să mărturisiți că vorbitorul ne grăește euro penește. Ascultați-1“. Este drept că omul acela aparținea altei generații, el aparținea „Junimii" de odinioară, cu tot ce însemnase ea ca cul tură, educație aleasă, ca spirit rafinat. (Aplauze).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Și este tot atât de adevărat că 14 ani, în șase Legislaturi, mi-a fost dat să fiu martor la desbateri violente și la scene brutale, pe cari nici o intervenție de felul celei a domnului Meissner nu a mai venit și nu a mai putut să le frâneze. Am evocat această amintire, domnilor deputați, pentru a apropia regimul de eri, de atmosfera calmă, senină și de o înaltă ținută morală, sub care se concepe prima Legislatură a noului regim. (Aplauze pre lungite). - H Și ce însema regimul de eri ? Se putea vorbi atunci de o reprezentanță naționa lă reală ? Era consultarea electorală li beră ? Era ea conștientă ? Dar în fața alegătorilor nu se prezen tau personalități, ci se prezentau liste cari trebuiau primite sau respinse în bloc. Prin urmare, fără nici o putință de discernare. Curând după introducerea sistemului, alegătorii se resemnaseră, mărgininduse a se orienta nu după vre-un candidat, ci după semnul distinctiv al listei. Se pu 9
YL
IBR
AR Y
tea oare pretinde că această formă însem na cel puțin preferința pentru un curent de idei ? Desigur că asemenea preocupări nu erau cu putință decât în slabă măsură într’un corp electoral în care neștiutorii de carte decideau de cele mai multe ori.
SIT
(Vii aplauze).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
Astfel în vechiul regim, din punctul de vedere al persoanelor, membrii Parlamen tului erau în fond desemnați prin capri ciile vieții în cluburi, iar din punctul de vedere al cetățenilor, afară de unele rare excepții, aleșii erau în genere produsul violenței la Guvern, și produsul demago giei în opoziție. (Aplauze prelungite). Prin urmare reprezentanța națională în vechiul regim era o iluzie cultivată cu atât mai multă fățărnicie, cu cât era me nită să acopere tiraniile de club. Ce este astăzi ? Ce reprezentați d-voastre ? In noul regim, membrii Parlametului au o reală însemnătate personală pentru că ei sunt desemnați prin scrutin unino minal. Mai mult decât atât. Alegerea făIO
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
cându-se pe Ținut, adică pe o circum scripție foarte mare, se asigură o selec ție efectivă prin aceia că numai persona lități de o deosebită notorietate pot în truni sufragii atât de numeroase. In al doilea rând, d-voastre veniți aici repre zentând un element activ în viața socială și anume exercițiul efectiv al unei profe siuni productive. Intre reprezentantul clubului de eri și reprezentantul profesiunii de astăzi; în tre candidatul strecurat aproape anonim pe listele de eri și candidatul care se în fățișează personal și direct astăzi; între opinia iresponsabilă a analfabeților de eri și desemnarea conștientă a știutorilor de carte de astăzi, între aceste elemente cari separă și definesc două regimuri, soco tesc, domnilor deputați, că judecata este ușoară. (Aplauze). Regimul de eri ne dă o reprezentanță națională fictivă, cel de astăzi ne dă o re prezentanță națională reală. Ieri datorită sistemului pe care vieața practică îl agravase încă, am avut un re 11
plauze).
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
gim parlamentar, lipsit de semnificație și inutil. Astăzi se așează un regim care poa te da roade efective. Reprezentanța națio nală ? Am avut, domnilor deputați, în trecut Parlamente care pretindeau a vorbi în numele democrației si toate se întreceau în a flutura grija pentru muncitorime sau pentru țărănime. Mă întreb însă când aceste două categorii sociale au avut o reprezentanță reală autentică. (Aplau ze). Apăreau câte odată doi, trei candi dați cari abia izbuteau să se strecoare din teroarea administrativă, apăreau spora dic două, trei sumane. A trebuit să vie acest regim, care să înlesnească intrarea în Adunări a unui însemnat număr de muncitori și meseriași autentici. (Vii a-
BC
UI AS
I/
A trebuit să vină acest regim, care să facă posibilă această neobișnuit de largă reprezentare a țărănimii. Vă mărturisesc că simt o adevărată mândrie când zăresc pe aceste bănci săteni veniți din toate colțurile țării, din Bucovina și din Banat, 12
IBR
AR Y
din Basarabia și din Muntenia, din Ardeal și de la Mare. Văd aici figuri expresive și porturi naționale minunate, care amin tesc de legendara participare a țăranilor fruntași din divanurile Ad-hoc. (Vii a-
YL
plauze).
NT RA L
UN IV
ER
SIT
Au fost, domnilor deputați, de aseme nea Parlamente, care pretindeau a repre zenta burghezia. Dar mai în totdeauna comerțul și in dustria erau reprezentate prin avocați. (Vii aplauze prelungite). Pentru întâia oară aceste categorii vin cu o însemnată participare autentică în Parlament. (Vii aplauze).
BC
UI AS
I/
CE
Iată dece spuneam că actualul Parla ment cuprinde prima reală reprezentan ță națională și iată pentru ce eu simt o deosebită mulțumire să mă aflu în fața unei asemenea Adunări, a cărei viață este asigurată. (Vii aplauze). Dar, domnilor deputați, cum am ajuns noi la acestă situație ? Ce anume a de terminat-o ? Și prin ce mijloace s’a edi ficat noul regim ? Să-mi dați voie să mă
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
opresc un moment asupra acestei ches tiuni și să vă arăt cum am înțeles eu, acest proces. Mai întâiu, domnilor deputați, vechiul regim nu a fost răsturnat. El a căzut sin gur. (Vii aplauze prelungite). Vechiul re gim nu a fost isgonit, el a fost abandonat de proprii lui reprezentanți. Este interesant de subliniat acest as pect fiindcă el lămurește și pentru ce noul regim a fost salutat cu atâta elan de către țară și pentru ce vechiul regim nu mai are nici o putință de reîntoarcere. Da, domnilor deputați, la începutul anului trecut semnele dezagregării erau evidente. Cum se ajunsese la această decă dere? Ar fi lung să expunem evoluțiunea urmată. Eu socotesc că ea poate fi rezu mată în trei puncte. Ambițiile personale împărțiseră țara în șaptesprezece tabere dușmane. Lupta între ele provocase tota la descreditare a oamenilor. Iar obsesia puterii, aruncase în umbră grija de inte resele naționale. (Vii aplauze prelungite). Totala neputință a partidelor s’a în 14
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
vederat în alegerile din Decembrie 1937, când nu s’a mai putut constitui o majo ritate de guvernământ. Dar tot atunci s’a învederat absența oricărui ideal sin cer, și a oricăror credințe politice, Coalițiile cele mai bizare au făcut să dis pară orice putință de orientare ideologică. (Vii aplauze prelungite). Baza însăși a regimului de partid, s’a văzut minată prin calculele mărunte ale conducătorilor. Și dacă la aceasta adăugăm o imensă oboseală a aparatului de Stat, care sdruncinat permanent de nevoile de partid. își uitase menirea lui și scoborîse însăși ideea de autoritate, avem imaginea limpede a situațiunei. In acel vid ce se crease, care putea fi soluțiunea ? Domnilor, s’a făcut în acel moment o ultimă încercare. Din toate manifestațiile populare se degajase incontestabil o pre ferință generală pentru ideea naționalis tă. Era firesc atunci să se recurgă la o formulă care să se încadreze în această tendință. A fost astfel ,adus un om, a că 15
YL
IBR
AR Y
rui valoare personală era mai presus de orice discuțiune și îmi lac astăzi o datorie să aduc dela această Tribună un pios omagiu la tot ceeace a fost talent, patrio tism si » strălucire românească la Octavian Goga. (Ovațiuni prelungite, Adunarea în
SIT
picioare, aclamă).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
Dar ce putea face un om în acele m >mente, câtă vreme el era obligat să se mențină la vechile făgașuri. Procesul de disoluțiune era prea înaintat. Și atunci am asistat la o serie de acte cari dovedeau că în sânul partidelor nu mai există nici o putință de redresare pe linia marelor interese de Stat. Ele rămâneau mai departe la mărun tele preocupări de club. Astfel demagogia se deslănțuia cu frenezie. La un moment dat ajunsesem la câte o mie de întruniri publice pe zi! Toate satele erau invadate. Cele mai suspecte elemente, la adăpostul libertății individuale, se duceau să ațâțe spiritele. Incidentele sângeroase se în mulțeau. Ar fi trebuit armata întreagă să meargă pe urmele propagandiștilor, 16
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
pentru a asigura ordinea. In vremea aceasta, semnele neîncrederii se întețeau. In câteva zile se retrăsese mai multe mi liarde din depozitele aflate în bănci. £el care are onoarea de a vă vorbi astăzi, .^su mă atunci greaua sarcină de a păzi .ordi nea în țară. Cred, domnilor deputați, că niciodată un om politic nu s’a aflat în fața unei mai dificile probleme de conș.Osseo nî iȘ N’am ezitat însă. Am socotit că o da torie de patriotism îmi impune să infor mez exact pe Suveranul meu despre si tuația reală din Țară. ,nâyB uiIignoD 9fa Domnilor deputați, pentru lămurirea acestui moment istoric trebue să declar că cele mai mici evenimente erau cunos cute, rostul lor cântărit și soluțiunea în trevăzută. j mJneq .ainăforf șb fon In mijlocul agitațiunilor, în mijlocul descurajării și lașității generale, un sin gur om era calm, hotărît și sigur: era Majestatea Sa Regele. (Aplauze prelungite fi
BC
îndelung repetate, urale puternice; Adunarea aplaudă în picioare). Și dacă vre-odată în is $7
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
toria acestei țări, Coroana a fost în ade văr salvatoare, prin rolul de arbitru și printr’o inițiativă curajoasă, apoi acel rol s’a văzut îndeplinit la 10 Februarie 1938. (Aplauze prelungite). Ne găseam, domnilor deputați, la mar ginea prăpastiei. In fața noastră se des chidea perspectiva răsboiului civil sau în chinarea la străini. Și în ceasul acela, Regele a salvat Țara!
LU NIV
.(Aplauze prelungite și îndelung repetate).
UI AS
I/
CE
NT RA
S’a constituit îndată acel memorabil guvern, care reunea pe Foștii Președinți de Consiliu, având în frunte pe venera bilul Patriah al Țării. Și s’a început cons truirea noului regim, într’un ritm și cu o desfășurare de energii nebănuite. Țara întreagă s’a mișcat. A fost deajuns un act de hotărîre, pentru ca Neamul nostru să-și regăsească liniștea. Iar manifestarea plebiscitară dela 24 Februarie a fost în realitate expresiunea dorinței unanime de reînoire și de salvare. .(Aplauze prelun
BC
gite).
18
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Care a fost metoda urmată de Guvern, în această nouă conjunctură ? Cari au fost mijloacele lui ? S’a vorbit, domnilor deputați, de dicta tură. Pe mine cuvintele nu mă impresio nează. Dar, mă rog, ce fel de dictatură ? In locul toleranței demagogice, care as cundea eri satisfacerea intereselor per sonale, noi am pus autoritatea în slujba intereselor de Stat. (Vii aplauze). Libertatea individuală? Foarte bine! Ași vrea să știu cine în această țară a fost împiedecat să-și desvolte personalitatea sa, cine a fost împiedecat să-și exercite profesiunea sa, cine a fost oprit să-și câș tige existența. Prin urmare, libertatea omului, da. Dar libertatea desmățului, libertatea de a distruge Țara, aceasta niciodată!
I/
(Aplauze prelungite și îndelung repetate).
BC
UI AS
Prin urmare, rentronarea ordinei, întă rirea ideii de autoritate, repunerea Sta tului în drepturile lui; iată prima sarcină ce se impune noului regim. Domnilor deputați, ceeace caracterizea J9
AR Y
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
ză deasemenea regimul nostru, ceeace constitue particularitatea lui și valoarea în același timp, este că el nu a constat într’un partid nou, care a învins pe cele vechi, el nu a constat nici într’o categorie socială sau o generație nouă care a înlo cuit pe altele, așa cum s’a întâmplat în multe țări aiurea. Nu, revoluțiunea noa stră a fost mai degrabă o revoluție sufle tească, o schimbare de mentalitate, o tească, o schimbare de mentalitate, o mi nunată revizuire de conștiință. (Vii aplau ze). Ea a antrenat imediat toată Țara ac tivă. De aceia ați văzut dvs. în trei manifestațiuni succesive ilustrându-se acest proces. Plebiscitul a adus peste 99% din vocile îndreptățite, în favoarea acestui regim, înscrierile în Frontul Renașterii Națio nale și ultimele alegeri legislative, cu acea excepțional de mare participare la vot, au venit să întărească desăvârșirea procesu lui sufletesc. Da domnilor, Țara s’a transformat și cum spuneam adineauri nu cu învinși și 20
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
învingători, ci printr’o solidaritate națio nală. (Aplauze prelungite). Văd în actualele Adunări, pe lângă, atâtea figuri noui, pe toate personalitățile cari au adus o contribuție prețioasă în trecut. Astăzi ralierea este generală. Să fi existat oare undeva în vreun colț, cineva care să-și exprime și neîncredere sau scepticism? Nu știu. Poate. Vă măr turisesc însă, domnilor deputați, că aceasta este un lucru care nu mă preo cupă aproape de fel. De altminteri, din ceasul dintăi, oricine m’a întrebat ce cred despre oarecari elemente opoziționale, și ce măsuri ași lua împotriva lor, am răs puns invariabil: niciuna, căci opoziția aceasta nu interesează. (Aplauze prelungite
CE
și îndelung repetate).
BC
UI AS
I/
Și, domnilor, nu am făcut-o din necu noaștere a realităților sau afectând un dispreț. Nu. Ci am spus-o pentrucă am avut convingerea că, într’o revoluțiune ca aceea pe care am trăit-o noi, trebue să învingă întotdeauna principiul activ, iar
21
nu negativismul. Aplauze prelungite și în
AR Y
delung repetate).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
In adevăr, cine ar fi putut face o miș care contrară? Unii din șefii vechilor par tide? Dar ei nu au reușit în epoca lor. (Mare ilaritate, aplauze). Spiritul nega tiv, lipsa de elan și de viață i-au scufun dat în timpul când au avut totul în mână. Și asemenea oameni ar fi mai putut eși la iveală într’o epocă în care se cerea tocmai vitalitatea, inițiativă îndrăzneață ? Apiauze). Și apoi să se miște pentru ce? Ca să ajungă unde? La o situațiune asemănătoare catastrofei la care ne du sese? Prin urmare, incapacitatea și ne putința să ducă țara din nou acolo unde ea trebuia să piară? Vedeți, domnilor, că sunt lucruri împotriva firii, împotriva na turii pe care nu ai nevoe să le combați, fiindcă se prăbușesc singure. Și sunt manifestațiuni care sună ca ecouri sinistre ale unor vremuri de tristeță și de dezo lare. Iată pentru ce am spus, că în virtutea unui principiu vital, țara merge înainte 22
/
IBR
AR Y
privind cu compătimire la puținii, cari nici măcar nu-și pot ascunde amărăciu nea unor situații iremediabil pierdute din cauza propriilor greșeli. (Aplauze prelun gite și îndelung repetate).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
Țara merge înainte, domnilor deputați, pentru că ceace caracterizează spiritul vremii și ceeace noul regim a reușit să-i dea, este optimismul. Da, s’a mântuit cu mentalitatea aceea în care critica era dogmă, în care deni grarea era principală preocupare, în care descurajarea și alarmismul paralizau re sorturile sufletești ale națiunii. Acum națiunea aceasta și-a recăpătat încrederea îndreptățită în puterile ei, în meritele ei, în rolul ce are și în viitorul său. (Aplauze prelungite și îndelung repetate): Ea privește cu mulțumire crescândă la tot ce se realizează. Ea găsește în fiecare act o încurajare și un imbold în opera de creatiune. Ea a reluat drumul desvoltării normale. Și aceasta este rezultatul noului regim.
23
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dar, domnilor deputați, trebue să amin tesc îndată că acea gravă criză internă, pe care am străbătut-o, a coincis cu sem nele prevestitoare ale unor mari frămân tări europene. Eram slăbiți tocmai în clipa în care pe ste fruntarii se adunau nouri si se ridicau probleme, cari puteau pune în joc inte resele românești. Am spus-o și altădată, o repet și acum. Ce s’ar fi întâmplat, dacă evenimentele Internationale ne-ar fi sur prins în acea stare de divizare a forțelor și de depresiune sufletească? Cari ar fi fost posibilitățile noastre de rezistență? Oare slăbiciunea noastră nu ar fi încura jat adversitățile? Astfel în lumina acestor întrebări, actul dela 10 Februarie capătă o semnificație istorică și mai mare. El a avut darul ca prin ordine internă și prin refacerea so lidarității naționale să pună națiunea și statul român în măsura de a se redresa și a se apăra în mijlocul celor mai tulburi împrejurări internaționale și de ce nu am lăsa o clipă modestia la o parte și nu am 24
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
spune că poate această nouă situație a României a contribuit la echilibrul euro pean. De altminteri aceasta este senti mentul unanim. E destul să vedem și să ascultăm numeroasele delegațiuni străi ne, cari au venit aci cu prilejul mai mul tor manifestațiuni naționale, pentruca să înțelegem sentimentul de stimă și de ad mirație pe care îl au față de țara renăs cută. E de ajuns să urmărim presa din toate statele pentruca să găsim ecourile acelo rași impresiuni. E destul să vedem inte resul trezit de orice sol al nostru care merge în străinătate. Hotărît, niciodată România nu s’a bu curat de un așa mare prestigiu peste ho tare și trebue să subliniez acest fapt cu o legitimă mândrie. Politica noastră externă ? Ea este foar te limpede. Domnilor deputați, noi am izbutit, după sacrificii sângeroase acum 20 de ani să vedem că ni se recunosc toate teritoriile locuite de români, la care aveam un drept natural; prin urmare, Statul 25
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
român a realizat atunci unitatea lui Na țională. Din acel moment România nu mai avea să revendice nimic dincolo de hotare ; ea urma să facă politică de pace. Ea trebuia să se desvolte în interior pe teren economic și social, prin punerea în valoare a bogățiilor numeroase și variate și prin îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor. Așa dar o operă liniștită. Această operă se putea realiza și cu concursuri pașnice din afară. Desigur că avuțiile noastre sunt rezervate misiunei noastre istorice. Dar oricând schimburi de bunuri cu alte țări sunt indispensabile și utile. In acest spirit am încheiat la un moment dat o Convenție cu Germania. Am avut prilejul să relev în fața Con siliului Național al Frontului, însemnă tatea economică a acestui act și foloasele pe care suntem în drept să le așteptăm dela el. Un singur lucru voi repeta : gu vernul este hotărît să aplice această Con venție cu toată sinceritatea și cu toată lealitatea. (Aplauze). 26
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Am spus deasemenea atunci, pentru a fixa semnificația acelei convențiuni, că ea nu avea un caracter de monopol și că eram gata să încheem asemenea acte și cu alte State. Și în adevăr, puțin după aceia, am în cheiat două Convențiuni Economice de cea mai mare utilitate cu Franța și cu Anglia. Prin urmare, așa cum afirmasem dela început, am tratat problemele econo mice în toată libertatea și acolo unde in teresele noastre proprii ne-au cerut-o. Iată, domnilor deputați, politica de pace în raporturile noastre economice cu cele lalte State. In ce privesc raporturile de or-l din politic, acțiunea noastră externă este dictată de o singură grijă: apărarea frun tariilor Țării. (Aplauze prelungite). In adevăr, în ceasul în care s’a ivit o primejdie, am dus armatele noastre spre a sta de strajă la granițe. (Aplauze). Țara a răspuns cu un elan excepțional la apel. De atunci ea nu a încetat o clipă de a-și manifesta însuflețirea. Această stare de spirit s’a invederat în urmă prin 27
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
acele numeroase subscrieri benevole pen tru înzestrarea oștirii. Graba și avântul cu care soldații au alergat sub arme în Martie și mișcătoarele contribuții pentru armată acum, sunt admirabile fenomene care ilustrează vitalitatea poporului nos tru. (Aplauze prelungite). Concentrarea armatelor ca și întreaga atitudine a noastră nu a însemnat însă amenințarea sau bravarea nimănui. Ea s’a făcut cu calm, dar totodată cu dem nitate și cu hotărîre. (Aplauze). Căci, ori de unde va veni primejdia, noi o vom în frunta. (Aplauze puternice și îndelung repe tate, strigăte de bravo). Precum ori de unde ni se va arăta o bună voință pentru atitudinea de apărare a ță rii, noi o vom primi cu toată mulțumirea.
CE
(Aplauze prelungite și repetate).
BC
UI AS
I/
Dar, domnilor deputați, dacă politica noastră externă se susține prin cumin țenia ei, prin sensul moral pe care îl are și prin ideia de dreptate ce-i stă la bază, mă voi grăbi să adaug că guvernul înțe lege să o asigure și prin forța noastră. 28
AR Y
(Aplauze puternice și îndelung repetate; strigăte de bravo).
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
De aceea, domnilor deputați, pregătirea și înzestrarea oștirii a fost și rămâne preo cuparea noastră de căpetenie. Pentru ea nu s’a precupețit nici un sa crificiu. De altminteri, țin să dau astăzi aici, Țării, asigurarea că în acest domeniu s’au făcut eforturi necunoscute până as tăzi și că s’au obținut rezultate care ne dau dreptul să privim în liniște la desfă șurarea evenimentelor. (Aplauze prelungite și îndelung repetate; strigăte de bravo); Desi gur, domnilor deputați, au fost lipsuri, au fost lipsuri însemnate. Unele chiar s’au învederat în Martie trecut. Nu mă sfiesc să o recunosc cu atât mai mult cu cât aceste lipsuri sunt astăzi împlinite. (Aplau ze prelungite; strigăte de bravo).
BC
UI AS
I/
In adevăr domnilor, s’a dus la Minis terele Apărării Naționale și al înzestrării o acțiune intensă care a îmbrățișat toate domeniile. Marele Stat Major și-a revizuit și pus la punct toate lucrările de organi 29
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
zare, mobilizare și rechizițiuni. Corpul ofițeresc a fost obiectul unei solicitudini deosebite. Prin avansări îndreptățite, prin îmbunătățiri de solde, prin introducerea/ asigurărilor s’a contribuit la ridicarea moralului ofițerului. (Aplauze). Instrui țiunea trupei a atins astăzi un nivel deo sebit. Toate clasele au fost chemate rând pe rând pentru împrospătarea cunoștin țelor și pentru deprinderea cu armamen tul nou. Localurile necesare au fost com pletate pentru asigurarea celei mai bune dislocări a unităților. Numai în Ardeal sunt în curs de cons trucție cazărmi în valoare de un miliard și jumătate, ceeace desigur va contribui și la înviorarea economică a acelei provin cii prin sumele ce sunt întrebuințate acolo. (Aplauze). De asemenea dotarea cu armament s’a continuat într’un ritm excepțional. Astăzi infanteria noastră are arme, puști mitra liere și mitraliere noui. Artileria a fost dotată cu material superior de toate ca-
5°
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
librele. S’au făcut comenzi masive pen tru echipament și harnașament. S’au continuat cu intensitate lucrările de fortificație și s’au făcut mari progrese în dotarea aviației. Pentru a rezuma această acțiune, voi s*pune, domnilor deputați, că numai în acest an s’au făcut angajamente de mate rial de război în valoare de 25 miliarde lei.
UN IV
(Aplauze puternice, prelungite și îndelung re petate; strigăte de bravo).
CE
NT RA L
Este cel mai mare efort pe care l-am făcut până astăzi. Dela 1930 până la 1938 s’au angajat 25 miliarde. Dela Februarie 1938 până la Februarie 1939 s’au angajat 11 miliarde, iar dela Februarie până as tăzi 25 miliarde. Prin urmare, în patru luni 60% din toată înzestrarea. (Aplauze prelungite).
BC
UI AS
I/
Regret că din motive ușor de înțeles nu pot da detalii asupra realizărilor în aceas tă privire. Enunțarea fondurilor între buințate este însă deajuns spre a da Țării sentimentul încrederei și al securităței precum și explicația sarcinilor excepțio3«
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
nai de grele ce a avut să suporte. (Aplauze). Domnilor deputați, consolidarea inter nă s’a urmărit și prin apropierea elemen-y telor de origină etnică diferite, pe cari vi-! cisitudinile istoriei le-au așezat pe păt mântui nostru național. Căci românii nu au fost niciodată un popor exclusivist. Pentru ei a fost întotdeauna un punct de onoare să îngădue libera desvoltare a ori cui și să concure ei înșiși, prin virtuțile lor și prin puterile naturale, la câștigarea locului ce li se cuvine. De aceia, în acest spirit tradițional regimul actual a înțeles să arate bunăvoința elementelor străine, atâta vreme cât ele se încadrau sincer în viața de Stat. De altminteri, domnilor deputați, țin să subliniez că problemele cari interesează minoritățile sunt proble me interne. Cine își închipuie că poate face din aceasta o agitațiune externă, care ar cere o sugestie sau un demers de peste hotare, se înșeală asupra concepției pe care o avem despre demnitatea Statului român. (Vii și prelungite aplauze, strigăte re-
32
Deasemenea socotesc că nu este nevoie să insist asupra unui lucru elementar și anume : că în legătu ră cu aceste minorități se pun numai pro bleme cultuiaie și economice. Nu există și nu pot exista în această privire proble me teritoriale. (Aplauze prelungite și în delung repetate, strigăte de bravo). Pământul românesc este astfel locuit, în cât orice știrbire a lui ar însemna pier derea unei majorități românești; (Ap:auze prelungite) hotarele României rămân intangibile, atâta vreme cât un soldat ro mân va ține o armă în mână. (Vii și pre de
bravo).
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
petate
NT RA
lungite aplauze, strigăte de bravo).
BC
UI AS
I/
CE
In cadrul intern prin urmare, Guvernul a arătat și va continua a face simțită toată solicitudinea sa pentru nevoile cul turale și economice ale minorităților. Și sunt în drept să afirm că nicăeri tra tamentul rezervat acestor categorii de ce tățeni nu a putut egala pe acela rezervat U noi. Am văzut agitațiile de presă cari s’au desfășurat în unele țări vecine, având caracter pătimaș și inspirat de sen 33
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
timente ce nu înseamnă dorința unor ra porturi de amiciție cu noi. In asemenea condiții, vă mărturisesc, că nu fără interes am aflat deunăzi, tocmai în acele Parlamente, ridicându-se pro teste vehemente ale minorităților împo triva tratamentului la care sunt supuse din partea acelor guverne (aplauze) și am apropiat acele desbateri de declarații le făcute de reprezentanții minorităților dela noi, care și-au exprimat întreaga mulțumire. (Aplauze). Domnilor deputați, fără îndoială, asi gurarea ordinei interne și a siguranței Statului a constituit preocuparea de că petenie a regimului actual. Dar ar fi să dăm o imagine incompletă a lui, dacă nu am sublinia și marea operă constructivă ce s’a intreprins în acest răstimp. In adevăr, s’a dus o activitate din cele mai rodnice în domeniul social si în acela al marilor lucrări de interes public. In domeniul social: Domnilor deputați, este deajuns să priviți tot ce s’a realizat pentru îmbună34
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
tătirea condițiilor de viată a muncitori lor noștri. Perfectionarea contractului de muncă, pensiile pentru bătrânețe, construcțiunile de locuințe, organizarea „Muncă și Voe Bună“, toate acestea au fost menite să imprime regimului actual O semnificație socială. (Aplauze prelungite). In admirabila manifestație muncito rească dela 1 Mai acest an și în Expoziția deschisă deunezi în prezența atâtor delegațiuni străine, cari și-au exprimat admirațiunea lor pentru realizările făcute într’un timp atât de scurt, găsim sem nele incontestabile care confirmă această operă. Astfel, un regim de autoritate a fost în măsură să realizeze, în domeniul problemelor muncitorești, ceeace nimeni nu a putut înfăptui în regimul demago gic democratic. (Aplauze). Deasemeni, trebue să punem în toată lumina activitatea de ordin social între prinsă în mijlocul țărănimei. (Aplauze prelungite). Căminurile culturale, cari sunt menite să desvolte simțul solidari
35
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
tății pe un plan de preocupări sufletești și instructive în mijlocul țărănime!, au dat deja rezultate di ncele mai frumoase. (Aplauze). Iar Serviciul Social, creat anul trecut, este cea mai largă acțiune ce s’a întreprins vreodată pentru ridicarea nive lului țărănimii. (Aplauze). îndatorirea tuturor intelectualilor de a presta, înain te de obținerea diplomei de stcudii, o muncă în folosul țărănimii si de a închina astfel printr’o activitate din toate ramu rile profesionale în folosul satelor, este o minunată formă a solidarizării naționale în jurul nevoilor țărănimii. (Aplauze prelun gite și îndelung repetate).
BC
UI AS
I/
CE
Serviciul Social dobândește astfel o înaltă semnificație morală și el institue un instrument permanent de ridicare a satelor noastre. Tot în această ordine de preocupări trebue să însemnăm și acțiu nea sanitară. In această privire s’a făcut un efort excepțional. Studierea amănun țită a stării sanitare în mediul rural, lua rea a numeroase măsuri de higienă, crea rea unui număr însemnat de băi popu
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
lare, construirea de dispensare și de mari spitale pentru boli sociale, vin să se adau ge la activul actualului regim în ce pri vește opera lui socială. (Aplauze). Cât pentru lucrările de interes public, voi menționa, domnilor deputați, pe deo parte marea rețea de drumuri care este în curs de modernizare și pentru care s’a investit peste un miliard și de altă parte realizarea unei opere care stă de zeci de ani în stare de proect, fără a fi isbutit vreodată să aibă un început de executare, și anume silozurile. (Aplauze prelungite). Nu am nevoe să subliniez însemnătatea deosebită ce au aceste lucrări pentru via ța noastră economică, pentru condițio narea grânelor, pentru exportul lor și pentru înlesnirea creditului agricol. Este deajuns să vă spun că o primă tranșe de 34 silozuri este în curs de con strucție, cu o capacitate de 20 mii de va goane din cari cele mai multe vor fi date în folosință în toamna aceasta, (aplauze) iar a doua tranșe de 47 silozuri în capa citate de 30 mii vagoane începe acum, a
YL
IBR
AR Y
vând deja puse la îndemână toate mijloa cele de finanțare. (Aplauze). Iată așa dar amintite, numai două din numeroasele lucrări publice mai însem nate. Domnilor Deputați,
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
In fine când am întrunit Consiliul de Miniștri pentru a prezenta programul de activitate în legătură cu deschiderea Parlamentului, în expunerea ce am făcut, am spus colegilor mei: Socotesc că tot ceeace s’a realizat până astăzi constitue numai un început. Limpezirea situației politice și așezarea unui regim de conti nuitate trebue să fie numai un mijloc. La urma urmei aceasta ar fi trebuit să existe de mult. Și mă gândesc unde ne-am găsi noi astăzi dacă sistemul po litic actual ar fi fost introdus în țară imediat după războiul general. (Aplauze). Ce progrese am fi realizat ? Ce desvoltare am fi dat muncii naționale și bogățiilor țării. Prin urmare pacea internă este nu mai o bază, un mijloc de lucru.
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
De aci înainte activitatea de Guvern trebue desfășurată pe terenul economic. (Aplauze). Am cerut atunci tuturor cole gilor să pregătească toate lucrările nece sare pentru a ataca și rezolva marile pro bleme economice. Domnilor deputați, Țara a suferit mult. Ea a trebuit să facă imense sacrificii și să îndure adesea privațiuni. O recunosc și trebue cu toții să aducem un omagiu poporului nostru. (Aplauze prelungite). A făcut aceste sacrificii pentrucă era forma sub care își aducea contribuția indispensabilă în momente istorice deo sebit de primejdioase, spre a asigura existența Statului' și a Națiunii. Poporul însă poate avea mulțumirea că de un an și jumătate se lucrează intens și cinstit, că sacrificiile lui merg acolo unde trebue.
I/
(Vii aplauze).
BC
UI AS
Dar a sosit momentul ca pe lângă gri jile de întărirea apărării țării să aibe un loc însemnat în preocupările Guvernului și grija de a satisface numeroasele inte rese economice ale ei. (Aplauze). Vom în 39
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
doi efortul nostru, așa dar, în această di recțiune și împreună cu D-voastră vom afla soluțiunile cele mai mulțumitoare. Am început cu valorificarea grâului ca o măsură ce se impune mai urgent și mai imperios. (Aplauze). Am fixat un preț remunerator superior aceluia de pe piața mondială, pentrucă am înțeles să venim în ajutor agriculturii noastre. (Aplauze). Am pus la îndemână două miliarde ca mijloace necesare pentru susținerea aces tei opere și am luat toate măsurile pentruca prețul plătit să meargă efectiv în mâna producătorului, iar nu să se irosea scă în mâini intermediare. (Aplauze puter nice și îndelung repetate).
BC
UI AS
I/
CE
Vom continua după aceia cu echiparea agriculture!. Am hotărît să procurăm ma șini agricole în vara aceasta chiar, pen tru suma de un miliard lei. (Aplauze pre lungite). Și vom urma cu cercetarea pro blemelor economice care interesează ce lelalte categorii de producători. Astfel, Domnilor Deputați, opera actu alului regim va dobândi o înfățișare com 40
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
pletă. Operă politică, operă socială, operă de mari lucări pub'ice și operă economică. Nu ași putea încheia expunerea mea fără a preciza un lucru. Domnilor Deputați, nu am examinat toată activitatea desfășurată spre a creia un titlu de merit pentru acest guvern sau pentru singuraticii lui membrii. Nu. Acesta era sistemul vechiu, care avea nevoe de reclama electorală. Noi, Domnilor Deputați, nu reținem pentru noi decât faptul de a fi înțeles la un moment dat spiritul în care trebuia să se îndrume via ța publică și de a fi muncit zi și noapte în slujba intereselor de Stat. (Vii aplau ze).
BC
UI AS
I/
CE
Meritul acestei redresări istorice revine însă poporului întreg, care a vădit odată mai mult minunatele sale calități (Aplauze prelungite) și revine Coroanei, care a știut să înfrunte toate greutățile și cu o ener gie și un mare patriotism a conceput și a condus aceast ăacțiune m ântuitoare. Noi suntem trecători pe aceste bănci. Poporul și Coroana sunt permanente și aceasta 4’
AR Y
asigură triumful definitiv al marei opere și aceasta ne dă liniștea zilei de mâine.
SIT
YL
IBR
(Aplauze puternice, îndelung repetate; Adu narea ovaționează în picioare; d. președinte al Camerei dr. Al. Vaida Voevod, membrii guver nului și toți membrii Adunării felicită călduros pe d. președinte al Consiliului de miniștri).
UN IV
ER
S’a cerut afișarea discursului.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
BJBLJOTECfl ț UNIVERSITĂȚII |
42
BC
I/
UI AS NT RA L
CE
SIT
ER
UN IV
YL
IBR
AR Y
I/
UI AS
BC
SIT
ER
LU NIV
NT RA
CE
YL
IBR
AR Y
!**
AR Y IBR YL SIT ER UN IV NT RA L CE I/ UI AS BC
BIBLIOTECA FRONTULUI RENAȘTERII NAȚIONALE
Editat de Subsecretariatul de Stat al Propagandei