România pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate. Rapoarte, cuvîntări, interviuri, articole [21]

Citation preview

NiCOLAE

CEAUŞESCU

ROMÂNIA PE DRU~lUL CONSTRUIRII SOCIETĂŢII

SOCIALISTE

RAPOARTE, CU\'tNTAm, INTERVIURI. ARTIC"", Octonlorie 1980 -

--. ---

EDITURA POI.ITICA I

mai 1981

BUCUREŞTI. 1981

CUVINTARE LA PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN DIN 14-15 OCTOMBRIE 1980

Stimaţi tovarăşi,

--~_.

-

--

Plenara Comitetului Central a dezbătut şi aprobat in deplină unanimitate Planul naţiondl unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1981. Odată cu aceasta s-a analizat şi stadiul indeplinirii planului pe 1980 şi, in general, al actualului cincinal. Sintem la sfîrşitul unui cincinal şi la inceputul unei noi etape de dezvoltare, 1981-1985. Este deci firesc şi necesar să analizăm atit cum am lucrat in perioada precedentă, cit şi ce trebuie să facem pentru a munCi mai bine în următorul cincinal, pentru a asigura infăptuirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. In cincinalul 1976-1980 s-a parcurs cu succes o etapă importantă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de inaintare spre comunism. S-au dezvoltat puternic forţele de producţie şi a crescut continuu bogăţia naţională. Ţara noastră s-a ridicat pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie. Despre aceasta vorbesc datele, cifrele, care au o forţă de netăgăduit. Iată

X colae

CeauşeSCJ

_ _ Plrnar

d

multil2teral dezvoltate, am creat o putcfm d ')"za t( h 11 Omaterială pen!. u re'lliz.rca ca f _" il Probrr~lL i ade,tat de Con ,res, I al Xl-lea. Producţia indust al5 " C"f' eut In cine fii ' ul pc can il inchCI~rn "r-un ritm ",)Ual a. tfd pr)( l1cţia n~tă cu 10,6° 0, producţIa r .ohală cu J O o). i\!krită subiin;"t faptul ca ote pentru prIma d",ă cind prod _tia netă a crescut intr-un r m n.ai mm:e decit producţia globală. Aceasta demonstrează că s-au aplica, mai consfcvent hotărîrile Comitetului Cen ,1'11, CO e pun ~cclntul pe producţia netă, pe valoarea adăugaI", p_ proct".'t.a '10U crcată, singL -a ee asigL'ă dezvoltarea s. c etă\', c 'C'. terea avuţie i naţionale 1 a bunăstării pl POl''':';'. In acest carl:'u, pr :dulţia constr'lcţ' :~r de maşini a crescut într-un ritm de 13" a metccloarele. In lore Jrdanţa :u aceasta, mdustria se va dezvolta mtr-, n r;tm de 8,ln o la p,'oduc\la neta şi de 7"," la PI'Oe lcţ'" marfă şi globală. Se prev(;de ~reş;"rligatie C' t~r.bl il r "ta I""~pă[dt Flră aceasta nil se poate aSlf~urJ. ) lura ",t)r)v l nafi" fi J, se poate asigura baLa de m'Lern plIme P'" ,t.. ndu·. a a~lment«ră ,i pentru ~lte sect >3 e. Mai mult decît in alte domcnLi, In a~ric_lt,Jr;', ..: >nsihilc populare, vl'ganel€ locale - ":'le: IV e Il .ltetde JUdeţene de partid _u on 1'01 d~ mare ,n 'mata te, Ele trebuie să actioneze in spiritul a ~ li sociale. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a adresa cititorilor ziarului dumneavoastră şi intregului popor danez cele mai bune urărLdc PL'ospacitaJ,e rle hl).nă~ sJlervele de asemenea metale preţioase sînt numai cele descoperite in epoca respectivă. Dt'altfel, o serie de indicii cer să se acţioneze şi in altE 1.one, unde aluviunile aduc nisipuri cu cont nut destul de subs',l"ţial de aur. Activitate:' noastră geologică n-a re Jşit Incă să ajungă la sursele de unde apele I'cuşe,c să selecteze şi să aducă aceste metale. Sint zone ceva mai grele _ e adevărat -, dar acum peste tot se poate umbla mal uşor. lIIunţii noştri sînt destul de frumoşi - deci. sînt. ~1 atractivl _, dar au încă bogăţii şi trebl.ile mult mal serIOS să ne îndreptăm activitatea şi spre zonele mai puţin cercet~te pînă

acum. E~te nece'5ar să acordăm o mare atentie cercetării !'i punerii in evidenţă a noi rezerve de urani.U, av,nd în vedere că la sfîrşitul ClI1cinalului 1981-1985 va intn in producţie prima cen:ralfi atOJl1oelectflcă, iar pinfl in 1990 vom mai construi citeva, ,,~tfel ca pina in 1000 să ajunge·n la circa 10-15 centrale atomoeleclrice. Aceasta necesita o cantitate corespunzătoare de combustibil şi trebuie să intensificăm cercetarea pentru punerea în evidenţă a noi

101

Nicu

ac

CclltŞCSCU

cOIl .. falulITl

surse de urr. 1iu. Avem reZerve de sulf, care trebuie

să

in-

tre În curînd in proJducţie. dar este necesar ~ă continuăm ,"crccL1re;: rTco]l)gictl pentru a putea identifica noi rcsursC' astfel incît în acest cincinal să putem crea o bază sigură: care să ne asigure pe deplin sulful de care avem nevoie. Sint necesare crrcetărî mai intense, unite, cu minerii, cu chimiştii, pentr'l a pune în valoare sărurile de potasiu de' care agricultura noastră are nevoie, pentru a intensifica ~i ('ercetarea spre a identifica şi alte zone care pot fi, eventual, mai favoI'Ubile exploatării acestor resurse în condi'ii economice corespunzătoare. Avem nevoie de cantităţi mai mari de caolină şi de argile de diferite calită(i şi sort mentl', pentru care, de asemenea, avem condi(ii şi pot fi gă,cîte în ţara noastră. Trebuie să intensificănl activitatea geo ') n i e ra Cu ac IVI latea de e a orare a tehnolog.ilnr ':orespllnziHoare, spre a putea satisface in • 1tregime neceSltătile economici na(ionale. Sint o serie de ~ ITU~lţi ,in (lc-igurarca economiei naţionale cu ni~ipul'i pentru slH.:la. Avem rezerve suficiente şi trebuie să facem ,>tu pL.'tru ~ le pune în evidenţă, elaborind ~i tehnologiile cor spunzătoare. pentru a asigura folosirea al'cstora atit pentru stic,ă, cit şi în turnătorii, unde incep să apara unele grc'ltăţl.

Sint şi alte substante utile de care avem nevoie. M-a, rr feri chial' Sl la calcar. unde, deşi avem surse foart~ m~lte. există unele greutăţi in ce prive~te asigurarea cant ta(tlor corc'pLtl1zătoare. Va trebui să acordăm o nt~n(ie ~are unor materiale şi materii prime pentru electronica ŞI :lectrotphnlcă. De fapt. cercetarea geologică arc un I '.)} de lnserr.nătate deosebită in asigurarea economiei naţ ~nale, 1 patriei noastre cu surse de energie şi cu materii prIme dtn direr. e domenii, atit pentru dezvoltarea for(elor de producţie şi întărirea bazei tehnico-materialc, cit si p~ntl u creşterea bogăţiei nationale şi ridicarea, pe această cc.le'.,a I1lvdulul de tm.i material şi spiritual al poporului. FaUl ,rea WCleta(ll socwliste multilateral dezvoltate pre-

n:?:

It' lucru dl' 1:1 Comll"tul Cent al .. 1 PC n _~

supune să facem totul pentru a asigura, intr-o măsură cit mai mare, din slll'scle interne energia ~i matel'iil(' prime de care H\'cm nevoie.

Din rezultatele de pină acum, din aprecierile care se poate spune că dispunem încă de posibilităţi de a descoperi noi rezerve, atit in ce priveste petrolul, gazele, d\rbunelc şi alte surse de energie, cît ~i minereurile şi diferite alte substanţe utile de care avem nevoie. Este ade\'iirat, con(inutul este ceva mai sărac, dar, in actualele condiţii de preţuri existente pc piaţa interna(lona,a. exploatarea lor devine economică şi necesC'ră. Chiar în condiţii ~rcle de exploatare, a petrolului spre exemplu, cu o producţie mai mică pe sondă, petrolul din ţură n' cu.,l, de există

piaţa mondială. Aceeaşi situaţie este s in ce prive,te alte minercuri sau materii prime. lată de ce este necC'l3ar sii inţelegem că hotărîrile Congresului al XII-lea cu privire la h'iigurarca într-o măsură mai mare cu surse cnel''l'ct. ~ ,i materii prime din (ară constituie una dtn necesltd(lle primordiale pentru dezvoltarea generală a patriei noastre. Trebuie facem totul pentru ca in cincinalul care va incepe peste două luni să putcnl rculiza ar.c ,t oblecl1v fundamental, trasat de Congresul al XII-lea u parlldu,ui! Aţi discutat, ieri şi astăzi, planul pe 1981, aţi văzut prevederile pentru noul cincinal in acest domcnlu. Avem in vedere ca pînă in martie să definitivăm planul cincmal, deci şi pentru geologic. Va trebui să mai revedem prevederile cincinal ului in acest domeniu, pormnd de la neceSitatea intensificărÎl puternice a actl\·ită(ii de identifimre, de punere in evidenţă şi de trecere la exploatarea surs' JIul rentral ... 1 peR. din 16-1'1 deC'('mbrlc 1~

Cc~uşescu

acesteia - se prevăd obligaţii foarte ferme pentru Ministemi de Finanţe, care trebuie să urmărească şi să răspund~ de reaL zarea balanţei de plăţi externe ŞI să nu mai admită, in niCI un fel, depăşirea cheltuielilor planificate in exterior, Subliniez aceasta pentru a se inţelege bine că in sectorul financiar trebuie să introducem mlll mu'tă ordine şi disclpi nă, mai multă răspundere, I\Iinisterul Finanţelor trebuie să-şI indepbnească in condiţii mult mai bune decît pină acum indatoririle care le are in sistemul economiei noastre socialiste, cu actualizarea şi imbunătăţirea corelării preţurilor de producţie şi de livrare a produselor către unităţile socialiste, precum şi a preţurilor de producţie, de *,,"==>e~evmrnetcu __ şi "'~hi~iiii ~~tU!...:. numai citeva aspecte, In primul rind, de ce sint necesare aceste măsuri acum ? De fapt, dacă am fi lucra t corespunz"tnr, aceste probleme de actualiza re şi corelare, in con'ormitate cu prevederile legilor, trebuiau să se realiIn

legătură

zeze în fiecare an

şi să

nu mai fie nevoie

S~l

venim acum

cu o astfel de acţiune, Trebuie să arăt că această acţiune nu s-a făcut la timp şi in mod corespunzător. Este adevărat că intre timp au intervenit unele situaţii mai deosebite in economie, care au pus probleme mult mai mari şi mai grele decît o simplă îmbunătăţire anuală. Este vorba, inainte de toate, de creşterea costurilor de producţie la petrol, căr­ bune şi la alte materii prime realizate în ţară. Trebuie să spunem că actualmente preţurile de livrare a acestor produse către industrie sînt cu mult mai mici decît preţurile de cost - nu mai vorbesc de preţul de producţie -, ceea ce inseamnă că, de fapt, subvenţionăm activitated din aceste sectoare de la buget. Nu aş dori să discutăm acum de ce au cr(!Scut aşa de mult aceste costuri. Sint şi cauze obiective. legate de faptul că trebuie să extragem petrolul de la adîncimi mai mari; toată lumea inţelege cii una este să scoli petrolul de la 1 500-2 000 m şi alta este să-I extragi de la 5 000-6 000 m. Există condiţii mai grele şi

201

in ob\lOerea cărbunelui, precum şi a altor materll prime; in acelaşi timp, la unele zăcăminte, conţinutul de sub: stan\ în de indrumdre gc:nerală a consiliului. parte şi :-iă ii trimitem să conducă consiliile ngroindustrin](> 1· inc""! . .1 Congresul nI II-lea al agriculturii, c,-re va a\' .. '\ Ar· ş,ti activi~tI Sit fie reI li i nivu . a 'n ·1 a doua parte a lunii februarie, va trebui ca in fiec:.lfe 1==='F.!!re;;;'c~u"', secretarul de l'illcn. atei ce nivel se cere )Il ;)·j;i;b!.!lă-======clilo~n="! llu să trimitem incă 3-4 spccJahşti, in raport de a~tivişlii de partid care urmează să fie preşcdinlli cnnsispecHil:ul consIliuluI ccreaIicr, legumicol, poml\'iticol. tlor agroindustriale 1 Ei trebuie S;-I răspund" de in'reaga pentru cre,tcrca an malclor. Preşedintele biroului ex~activI tale dlll raza consiliilor, de producţia agrICOla. de cutiv, prcşcrlintC'le constliulul. care lucrează permanent, cea Industrială, de gospodărirea localităţilor, de nivelul de va dispune astfel de un număr mai mare de specialişti cu trat al Populaţiei, de activitatea politică, cullurala, de care să poată lucra pentru indeplinirea atribuţiilor De munca de partid. asemenea, să ne gindim ca Banca agricolă să-şi repar\lzeze Poate ar fi bine să ne gîndim ca, la nivelul consiliului forţele pc consilii, de fapl, să-şi mute activitatea in conagrnindustrial, s" creăm un comitet de partid fără drep!,ilil. Acolo să dea creditele, să-şi desfăşoare activitatea d~ tur~ statutare, dar care să cuprindă pe toţi secretarÎÎ comufinantare a agriculturii. Cred că prin aceste măsuri vom nah din unităţile cooperatiste ŞI celelalte unităţi agricole putea intări şi unităţile dc bază, dar spori şi rolul consi~I economice şi să coordoneze activitatea politiCă, de liilar agroindustriale, ajutindu-le să-şi îndeplinească atripartid. Să avem un comitet neslatutar care să poatii buţllle, să devină tot mai mult un organism activ de condezbate ŞI I~a hotărîri pe consiliu. In activul de partid durere. De asemenea, in cursul acestei luni să aplicăm al conSIltulu. să dezbatem toate problemele activităţii de hotărirea de a numi in toate comunele necooperalivizate producţlc ŞI gospodăreşli, tot ce priveşte viaţa localităţilor specialtşti care să asigure conducerea activităţii agricole dIn raza consiliulu. respectiv. Consiliul trebuie să devină Să rcorganizăm comisiile agricole stabilite pe comune şi să un puternic centru de conducere a intregii vieţi economicoasiguram func/ionnrea lor în mod corespunzător. soctale. • TrebUie să ne ocupăm foartc serios de organizarea i In ceea ce-l priveste pc preşedintele biroulUI executiv d:'sfăporil într "un ritm medIU

412

___ ~ __ _ _'fii i ca lae Ce a u ,eSeU

anu