Noul regim (cuvântări) 1938—1939
376 66 13MB
Romanian Pages [208] Year 1939
Polecaj historie
Table of contents :
Citation preview
BC
I/
UI AS NT RA L
CE IVE
UN
ITY
RS
RY
LIB RA
NOUL BEGIN
BUCURESTI
i939
BC
I/
UI AS NT RA L
CE IVE
UN ITY
RS
RY
LIB RA
ITY
LIB RA
RY
AR. M. CALINESCU
IVE
RS
\OII REGIM UN
(CUVÄNTÄRI)
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
1938 — 1939
B U C IJ R E S TI,
19 5 9
BC
I/
UI AS NT RA L
CE IVE
UN ITY
RS
RY
LIB RA
BC
I/
UI AS NT RA L
CE IVE
UN ITY
RS
RY
LIB RA
AR Y IBR YL
I
ER
SIT
D-l Armand Càlinescu, ministra de interne, despre spiritai non in gospodària locala.
8 Mai 1938.
NT RA
LU NIV
Conferintà |inutà la Radio, in ziua de 8 Mai 1938, orele 20 ?i 40. — Spiritai nou in gospodaria locala se dovede?te prin : „numirea unor administratori onesti ?i de prestigiu, introducerea unei perfecte ràndueli in gestiune, intreprinderea unei activitàti gospodàre?ti intense, a?ezarea unei legiuiri organice pentru exploatarea intreprinderilor comu nale, intocmirea proiectului de reformà administrativà“.
BC
UI AS
I/
CE
Voiu sublinia in aceastà searà càteva din aspectele noi ale actività|ii administratiilor lo cale voiu schifa liniile pe care aceastà activitate va fi indrumatà in viitor ,spre a da astfel cetà|enilor ^àrii o imagine mai limpede despre opera ce se incheagà in momentul de fa|à la de partamentul internelor. Au trecut trei luni numai dela instaurarea noului regim. In alte timpuri ne-am afla ìncà in plinà febrà electoralà. Lista conducàtorilor 1
2
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
abia ar fi ie§it din laboratoriile de club. Preocupa|i de asigurarea situatiilor, oamenii ar fi ìncà in faza fàgàduelilor pentru cà?tigarea popularitàtii. Càt despre administra^ia insali, despre problemele ce a^teptau o solu^ionare, nici vorbà nu ar fi fost. Prin armare un timp pierdut. Cam s’au desfà^urat insà lucrurile de data aceasta ? Din ceasul intàiu, administratia a fost dela un capàt la altul al tàrii, farà ezitàri, cu un desàvàr§it simt al ràspunderii. In fruntea jude|elor au fost numidi ofiteri superiori ; in fruntea oraselor pre^edintii de tribunale. Pentru ce aceasta alegere ? Ce consideratiuni au dictat aceasta solutiune ? De sigur nu a fost o ìntàmplare, ci rezult^tul deliberai al unei ìndoite preocupàri. Pe de o parte trebuia revalorizatà func|iunea administrativà, pe de alta parte trebuia creat un spirit nou. Intr’o prefacere ca aceea la care am asistat, administra^ia constituia piatra de incredere. Semnele noului regim trebuiau sa fie : prestigiul, onestitatea $i munca. Eie nu se puteau asigura decàt prin oameni degaja|i de clientele. Asemenea oamem nu se gàseau decàt in ràndurile celor douà mari institufiuni ale |àrii : armata §i magistratura. Era singurul criteriu obiectiv ce se putea adopta.
3
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
A§a dar, ìntr’un moment de carenza, institu|iunile surori au dat sprijinul lor pentru refacerea morata a administratiei ! rezultatele s’au sim^it ìndatà. Un ritm viu a ìnceput sa pulseze in tóate serviente. O atmo sfera nona s’a intronai pretutindeni. O adeva rata pasiune pentru administrare, pentrucà o mai bunà administrare a inlocuit vechea indo lenza. O con§tiin|á a datoriei catre interesal ob^tesc, in locul folosului personal. Càteva exemple pot da o imagine a caracterutui nouei asezàri. Astfel prefecZii si primarii au intreprins o ac|iune de epurare, alungànd din tainiZele bugetelor tot ce nu aducea un folos, tot ce era element parazitar. Numai la Primària Municipiului Bucare§ti, s’au fàcut suprimàri de diurne, de sinecure in suma de peste 120 milioane lei. In vreme ce Bucurestii nu-§i puteau ìndeplini angajámentele §i nu puteau achita preZul exproprierilor, peste 2.000 persoane primeau ìndemnizaZii ìnsemnate, farà sa presteze un serviciu util. Càci, in aceastà direcZiune, abuzul depà§ise orice decenZà. $i ce ar putea ilustra mai bine acest sistem decàt cazul dela Buzàu, unde primària orasului ìnsàrcinase o ìntreagà comisie sà cumpere timbre in valoare de 40.000 lei §i ii plàtise pentru aceastà ostenealà diurne de 36.000 lei ?! 2*
4
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Aceea^i situarne era la capitolul veniturilor publice. Eri, favoriti nu plateau dárile §i taxele la comune. Cutare om influent avea intotdeauna gratuit electricitatea. Cutare altul era in res tará cu plata apei pe cate 5 ani. Astázi privilegiul acesta a dispárut. Cetá|enii cei mai de seamá i§i ìndeplinesc obligatiunile legale la ránd cu cei mai modesti. La Bráila se ìncasau 2.500.000 lei pe luna, acum s’au ìncasat 4 milioane 500.000 lei ìntr’o jumàtate de luna. La Craiova se ìncasau 1.900.000 lei pe luna, acum s’au ìncasat 3.600.000 in 15 zile. La Ploie^ti se ìncasau 10.000.000 lei pe luna, acum s’au ìnca sat 22 milioane in 15 zile §i a?a mai departe ; • iar diferen|a consta nu din vreo apàsare a celor nevoia^i, ci din executarea legala a celor puternici §i avu|i, cari beneficiau pana acum de adevàrate privilegi!. lata a$a dar un prim aspect al nouei administra|iuni. Voiu adàuga ìndatà un al doilea, càci in adevàr noii conducàtori nu s’au màrgini! la corectarea erorilor trecutului §i la introducerea unei perfecte ràndueli in gestirmi ; ei au ìntreprins ìndatà §i o ac|iune gospodàreascà pozitivà. Un exemplu : La 20 Februarie am trimis prefec to1, de jude| o circulará in care ii indrumam
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
sa intreprindà o Campanie de reparare a drumurilor §i de plantare a zonelor de §osea. Ei bine, am in fata mea cífrele in care s’au tradus instruc^iunile ministerului. S’au aprovizionat numai pe Rosele comunale 1.543.000 metri cubi de piatrà ; s’au desfundat 22.029.763 metri liniari de §an|uri ; s’au plantat 15.659.520 pueti de pomi pe zone. Afirm cá asemenea lucrári realí zate astàzi in doua luni nu s’au putut executa niciodatá in trecut in mai pu|in de cinci ani. $i de altminteri, oricine strabale satele noastre are dela primul pas impresiunea unei ìngrijiri, a unei ac|iuni gospodare^ti, a unei munci efective pentru bínele ob^tesc. Folosesc acest prilej pentru a exprima toatà satisfac|iunea prefec^ilor §i primarilor de ora§e cari au ìnscris in adevár o pagina nouà in desvoltarea administratiei noastre. Opera inceputa trebue continuata cu elan sus|inut. De aceea conducatorii administratiei vor trebui sa ramàna §i vor ramane la posturile lor. Este nevoie de o stabilitale apreciabila in aceste func|iuni, pentru ca un ciclu de lucrali ìnfaptuite sa serveascà de termen de compa ratie cu trecutul ?i de temeinic exemplu pentru viitor. Trebue sà subliniez insà cá starea de dezor-
6
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
diñe precum inac|iunea administra^iilor ló cale in trecut se datorau absen^ei unei politici bine definite a autoritá^ii céntrale. Nu a existat o conceptiune, nu a existat o índrumare limpede, nu a existat un control efectiv. Comunele §i jude|ele au fost abandónate initiativelor de multe ori interésate a unor organe fárá ráspundere efectiva. Mai mult decát atát. Ministerul Internelor, in loe sá ia sub protectia sa administradle lócale, a ingáduit ca, pe de o parte, veniturile lor sá fie instráinate, iar, pe de alta parte, sarcini noi sá fie aruncate asupra lor. In cativa ani, aproape un miliard provenit din taxele pe articolele de consuma|.iune a dispárut din bugetele lócale. In acest rástimp, in loe ca sarcinile sá fie miesorate, ele au fost dimpotrivá sporite cu aproape 500 milioane. In asemenea condi|iuni, intoemirea bugetelor intámpina mari greutá^i, aprobarea lor nu se dádea decát pe la mijlocul exerci|iului. Pentru a se ob|ine un echilibru formal se umflau evaluárile resurselor, peste posibilitá|ile reale de incasári. Pe baza acestor evaluári exagérate se fáceau angajári de lucrári care nu se mai puteau lichida. Numai din exerci^iul 1937 au ra mas ordonante emise dar neachitate de peste 300.000.000.
7
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Fireçte cá astfel financie locale s’au gâsit într’o totalâ dezorganizare. Creditor!! instituísera séquestre pe tóate veniturile. Orice ac^iune pozitivâ era paralizatá. Abia se puteau achita salariile functionarilor. Prima preocupare a ministerului sub noul regim a fost de a remedia aceastà stare de lucruri. De acord cu departamentul financier s’au anuiat datorii catre autoritátile de Stat in valoare de aproape 300.000.000. De asemenea s’a pus in studiu modalitatea de lichidare a restanfelor catre particular!. In fine s’au redus sarcini de Stat pe exercitiul curent in valoare de 200.000.000. In urma unor instruc^iuni amá ntate, tóate comunele çi jude^ele çi-au întocmit bugetele in timp util §i pe baza realizárilor elective din anul precedent, astfel cá astázi se poate afirma cá administrative locale au pus rânduiala in gestiunea lor çi pot intreprinde o activitate pczitivá pe baze reale çi sigure. Voiu schita acum al doilea punct din programul ministerului de interne. Intr’adevar ne-am oprit aten|iunea asupra situatiunii oraselor noastre sub raportul edilitar. Este aci o problema esen^iala. In definitiv, rolul unei administra^iuni municipale este de a pune la dispozi|iunea locuitorilor miiloace civi-
8
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
lizate de traiu in común. Ce s’a fácut in trecut pe acest teren ? Care sunt rezultatele la care s’a ajuns ? Nu tágáduiesc cá au existat singurateci gospodari ale cáror bune inten^iuni meritá o subliniere. Dar dacá privim in intregul ei opera vechei oránduiri administrative, ajungem la constatar! dureroase. Se §tie oare cá in Romanía din 175 ora§e, 114 nu au incá lucrári de canalizare ? Se ?tie cá din 175 ora$e, 108 nu au incá alimentaren cu apá potabilá ? Se §tie cá un sfert din óramele |árii nu au incá luminá electricá ? $i cífrele pe care le-am dat capátá o ¡=>i mai accentuatá semnificatie, dacá adaug cá in centrele in care s’au executat deja lucrárile amintite, pe de o parte acestea sunt absolut in suficiente, iar pe de altá parte, instalatiunile sunt uzate. Prin urmare trebue sá márturisim cá, sub raportul edilitar, óramele |árii noastre se gásesc astázi intr’o stare foarte inapoiatá. Nu voiu examina acum cauzele. Nu voiu in sista asupra felului in care s’a fácut administrarea intreprinderilor comunale. Cine nu cunoa^te sistemul gratuitá^ilor ? Mai pretutindeni nu pláteau cei ce constituiau clientela personalá a tuturor fo^tilor §i viitorilor primari cari se ingáduiau succesiv.
9
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
cine mi cuneante sistemul concesiunii intreprinderilor ? In cutare ora§ uzina proprie raporta municipalitá^ii cáteva zeci de milioane. Intr’o buná zi, sub pretextul refacerii, ea este trecutá unui consor^iu de favori^i. Incetul cu incetul, comuna pierde orice beneficia déla •ceeace a fost propria ei avere, pentru ca la urmá sá deviná chiar tributará concesionarilor. In cutare alt ora§ din Ardeal, contractul de concesiune se prelunge^te inainte de expirare, pe un termen foarte lung §i cu o pagubá pentru primárie de 36.000.000 lei. Noul regim nu putea lasa sá dáinuiascá aceastá stare de lucruri. Dimpotrivá, trebuiau create grabnic condi^üle prielnice pentru inceperea unei mari opere edilitare. In acest scop s’a intocmit o lege care organizeazá pe noi baze tóate intreprinderile comunale. Ea se inspirá dintr’o intreitá preocupare : a^ezarea unei administra^ economice §i unitare, instituirea unui serios control tehnic §i financiar, ameliorarea creditului acestor intreprinderi. Prin noua legiuire tóate serviciile municipale : apá, luminá, transportul in común, etc., se grupeazá intr’o administra|ie separatá, cu un buget special, ale cárui venituri rámán aféctate exclusiv intre|inerii §i investi^iunilor acestei adminis-
10
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
tradii. Intreprinderile vor fi oblígate sa ìntocmeascà programe de înzestrare çi ameliorare, pe o perioada determinata çi pe baza unor di rective unitare de exploatare çi tarifare. Eie îçi vor constituí fonduri speciale pentru a-çi asigura amortizarea, reìnnoirea çi desvoltarea. O ¡novale in aceasta legiuire o constitue posibilitatea de concentrare intercomunala a intreprinderilor. Se çtie ca in deosebi oracele mici nu dispun nici de resurse, nici de crédité sufi ciente pentru a-çi executa lucrarile necesare. Lásate la propriile mijloace nu ar ajunge niciodatá sa rezolve problemele de edilitate. Dàndu-li-se insa posibilitatea de a se imi, de a crea si exploata in común o uzina, eie reduc astfel cheltuelile. De altminteri, concentraren este forma economica çi ragionala spre care trebue sa tinda intreprinderile edilitare. Dar pentru ca aceasta opera sá nu fie làsata la inspiraba unora, sau la inexperienta altora. se creazà un consiliu superior al exploatarilor comunale çi o directiune tehnica in minister, compusa din oameni de auto ri tate çi pregatire. Aceste organe au misiunea de a stabili nórmele unitare de lucru. Eie dau indrumarile necesare, eie exercita controlli! tehnic çi administrativ, eie vegheaza la ìntocmirea inventarelor çi la conservarea patrimoniului comunelor.
Il
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Sunt convins câ aceastâ legiuire care açeazâ pentru întâia cara la noi un cadru chibzuit de funcionare çi desvoltare a serviciilor de edilitate, va da un imbold nou activitáii gospodâreçti din oracele noastre §i nu va întârzia de a produce rezultatele açteptate. Trecând apoi pe un plan mai lar g, ministerul internelor a pâçit la întocmirea nouei reforme administrative. Care sunt liniile principale ale acestei opere ? De sigur, este problema cea mai desbâtutâ §i asupra câreia s’au fâcut pânâ astâzi cele mai numeroase încercâri de solucio nare. Nu a existât legislatura care sá nu fi cercetat acest proiect. Rând pe rând însâ legiuirile administrative au fost abandónate în fa^a rezultatelor mediocre ce au dat. $i totuçi problema administrativa nu este o problema gréa ; s’ar putea spune chiar câ este o problema simplâ. Cum se explica atunci insuccesul încercârilor de pânâ azi ? Este necesar sa luminàm acest punct, fiindcâ numai astfel aflâm chezâçia sigurâ a reformei ce întreprindem. In adevâr, primul vi^iu al vechilor orânduiri administrative a fost instabilitatea. Constituantul delà 1923 a fâcut greçeala fundaméntala de a crea din consiliile comunale
12
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
un corp electoral pentru alegerea Senatului. Stabilind astfel o corela|iune intre un organ de administrate locala §i o institute politica de guvernàmànt, a schimbat caracterul celui dintàiu. Inaintea oricàrei alegeri parlamentare se fàcea epurarea administrate^ spre a se inlesni constituirea unei anumite majoritat- Astfel, ori ce schimbare de guvern aducea dupà sine, in mod inevitabil, ìnlàturarea tu turor consiliilor comu nale §i jude^ene. Eram singura |ara in care inlocuirea unui minister aducea dupà sine o totals ràsturnare a administratei, pana la ultimul vàta§el de sat. Pe de alta parte, guvernul fiind intr’o adevàratà dependents fa^a de acest corp electo ral, fire^te ca el nu-§i mai putea exercita rolul de supraveghere §i control cu toatà libertatea. Al doilea vi|iu adànc a fost politicianizarea. Càci ce erau comuna ?i jude|ul ? Mo§ia partidului ! Mai ìntàiu in fruntea administratei venea devotatul regimului. Apoi bugetui se deschidea pentru a cuprinde sub titlul de fune to nar, diurnist, bursier, o buna parte din clien tela. Odata inghitt acest izvor, se deschidea un altul : fondurile pentru lucràri publice, pentru care se tneau gata antreprizele simpatizantlor. In genere, se inscriau sume in buget in vederea unui anumit antreprenor, iar nu in vederea
1>
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
unei anumite necesità^i reale. dupà ce con traetele se incheiau sub asemenea auspicii, bugetul mai sàngera odatà cu prilejul recepirei lucràrilor. In fine, cànd lucràrile ordinare nu ìndestulau apetiturile, veneau ìmprumuturile necontrolate ?i angajarea veniturilor viitoare. Rezultatul era ruina financiarà a comunelor §i jude^elor §i demoralizarea cetà^enilor. lata in mod sincer §i deschis mecanismul §i spiritul vechii noastre administratiuni. Fata de interesele deslàntuite astfel, ce putere mai aveau legile ? S’ar fi putut continua zeci de ani ìncercàrile pe vechiul pian §i administratia noastrà locala nu ar fi fàcut un pas inainte. Astàzi insà, sub noul regim constitutional, situatia §i perspectivele se schimbà. Pentru intàia oarà se deschide posibilitatea inàltàrii administratiei noastre la rangul de adevàrata magistratura. Care sunt ideile directoare ale nouei re forme ? Mai ìntàiu accentui se pune acum pe elementul de fond, pe elementul gospodàrie ?i ràspundere. Toate legiuirile anterioare dàdeau precàdere elementului reprezentativ care avea mai mult un caracter formal. Cum se compun
14
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
consiliile, cum se aleg eie, cum se largente com petenza lor, ce garanzie li se da, iata púnetele asupra cârora se duceau discuZiunile in trecut. Fireçte cá in chipul acesta caracterul dominant al administraZiei devenea cel electoral çi pece tea ei, iresponsabilitatea. Pe acest aspect sa fi prezentat interes sub raportul revendicàrilor democratice in sensul vechiu çi périmât al cuvàntului. Dar el era daunàtor din punct de ve dere al activitaZii gospodareçti. Am schimbat aceasta situaZiune. S’a pastrat de sigur in fruntea administraZiilor çi un consiliu restràns. Dar el nu se mai alege pe liste de partid, ci prin scrutin uninominal, dupa valoarea personalá a cetâZeanului. Consiliul are competenza in chestiunile esenZiale, ca votarea bugetelor, ìmprumuturile. El nu poate fi disolvat. Dar elemen tal principal in administraZie devine acum primarul ; acesta este numit de puterea centrala, cu ìmplinirea unor serioase condiZii de recrutare, cu garanZii de stabilitate. Primarul dobàndeçte puteri mult mai largì. In acelaçi timp el are o responsabilitate bine definita. Care era sanctiunea in trecut ? Disolvarea, adicà in realìtate toemai ìnlesnirea edililor de a se degaja çi de a scapa de orice grija. Prin noul proiect se reglementeazá cu atenZiune responsabilitatea ci-
15
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
vilä a primarului, pentru orice pagube ar cauza atät administrare!, cät §i particularilor. De asemenea s’au créât sanc^iuni severe pentru nerespectarea regulamentelor de edilitate de cätre chiar conducätorii administratiei. A doua idee esentala în noua reforma este organizarea provinciei. Judetele actúale vor fi ment,inute ca unitati administrative de control. In fruntea lor vor rämâne mai departe prefectii. Instituidle publice, vieaça economica din actúatele capitale nu vor suferi schimbäri. Dar trebue sä recunoaçtem cu to|ii cä judetul, ca gospodärie, nu mai prezintä nicio utilitate. Veniturile lui restrânse abia acoperä cheltuelile de între|mere a personalului administrativ. De multe ori chiar este nevoie de subventia Statului pentru a asigura traini zilnic. Astfel jude^ul nu mai räspunde unei func^iuni viabile. El devine in forma actúala o adeväratä institu^iune parazitarä. De aceea s’a constituit o nouä unitate admi nistrativa : provincia. Ea reuneçte sub raportul gospodäresc circa 10 judeÇe actúale. Gruparea jude|elor se va face astfel încât provincia sä se constitue o entitate geograficä §i economicä bine definitä. Ea trece peste vechile limite ale provinciilor istorice, punänd laolaltä pe locui-
16
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
torii infrá|iU ai Romániei noui, dupá nevoile reale ale lor, dupá a^ezarea geográfica fireascá, dupá cáile de comunicare, dupá caracterul co mún al vie|ii economice, dupá resursele de care dispun. Provincia va concentra tóate mijloacele bugetare ale jude|elor. Ea va avea astfel pe de o parte o considerabilá reducere a cheltuelilor de regie, iar pe de altá parte venituri indestulátoare pentru a putea intreprinde o ac^iune rationalá in tóate domeniile gospodáre^ti. Ea va putea intocmi planuri de lucrári mai largi §i va soluciona problemele succesiv dar integral. Mijloacele moderne de comunica|ie fac de altminteri ca distancie sá nu constitue o piedecá in calea unei bune administra|ii, a unei unitáti atát de mari. A treia idee principalá, in noua reformá administrativá, este desconcentrarea serviciului de Stat. Se cunóse greutá^ile ce intámpinau atát cetá^enii, cát §i ministerele din cauza regimului prea centralizat. Pentru cea mai neinsemnatá chestiune, locuitorii din sate indepár tate trebuiau sá viná in Capitalá. Pe de altá parte ministerele incárcate de noianul de chestiuni márunte §i personale nu se putea concen tra asupra solu|ionárii marilor probleme de gu-
17
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
vernàmânt, precum çi asupra ac|iunii de îndrumare çi control superior al serviciilor exterioare. Era de altminteri un vechiu deziderat în deobçte admis, acela de a desconcentra serviciile de Stat. Prin noua reforma se açeazà în fruntea provinciei un guvernator, dispunând de o deosebità autoritate çi o largâ çi précisa competen|à. Guvernatorul va fi nu numai conducàtorul gospodàriei locale. El va fi în acelaçi timp çeful ser viciilor exterioare ale diferitelor departamente, reunite în jurul lui. El va exercita supravegherea asupra tuturor serviciilor, va stimula ac|iunea lor, va rezolva un numàr însemnat de chestiuni, aducând în chipul acesta o realà înlesnire locuitorilor din circumscrip|ii çi grâbind totdeodata solu|ionarea problemelor. lata aça dar principiile esen^iale ale nouei re forme. De altminteri, proiectul va fi adus la cunoçtin^a |àrii prin presà, va forma obiectul de discute çi toate cercurile interesate vor pu tea prezenta observa^iunile lor. Aceste observatiuni vor fi luate în considerare în màsura în care nu ar modifica economia însàçi a reformei. Rezumând cele arâtate pânà acuma, putem concretiza ac^iunea întreprinsâ la Ministerul 2
18
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Internelor in ultímele trei luni in urmátoarele puñete : numirea unor administratori one§ti de prestigiu, introducerea unei perfecte rándueli in gestiuni, íntreprinderea unei activitáti gospodáre^ti intense, a?ezarea unei legiuiri or ganice pentru exploatarea intreprinderilor comunale, intoemirea proiectului de reforma ad ministrativa. Aceastá ac|iune, care fárá indoialá ráspunde unor mari necesita^ §i era de mult a?teptatá de opinia publica, nu se poate insá continua §i nu-§i poate da tóate roadele decát intr’o atmos fera de pacificare sufleteascá §i de ordine ab soluta. Tara e doritoare de lini^te §i ^ara are astázi lini^te. De pretutindeni vin acelea§i ecouri. Din cele mai multe sate se ridicá mul|umirea pentru era nouá, care a inláturat invrájbirea dintre oameni §i a asigurat munca construc tiva. $i de altminteri, orice rátácit ar incerca sá turbure in chip vinovat o atmosfera doritá de popor §i conforma cu nevoile superioare ale Statului, se va izbi de hotárárea ne?ováitoare a unui guvern care stá in slujba |árii §i a Coroanei.
RY LIB RA ITY
II
IVE
RS
Cuväntarea d-lui Armand Cälinescu la instalarea sa ca Ministra ad-interim al Educatici Nationale. 22 lunie 1938.
NT RA L
UN
Expunerea principiilor care vor cäläuzi activitatea sa ca Ministri! al Educatici Nationale §i indiicarea primelor mäsuri reforme.
BC
UI AS
I/
CE
fin sä exprim cu acest prilej toatä gratitudinea noasträ P. S. Episcop Colan pentru activi tatea pre^ioasä desfä^uratä in fruntea acestui Departament. De altminteri, Guvernul va avea mul^umirea sä foloseascä mai departe munca, sfaturile §i sufletul säu la Ministerul Cultelor. In urma retragerii P. S. Sale, Majestatea Sa Regele a binevoit sä mä onoreze pe mine cu Inalta Sa incredere. , Vin aci ca Ministra interimar dar nu ca Mi nistra provizoriu. Span aceasta pentru ca sä se stie cä nu in^eleg sä expediez afaceri carente ci sä iau mäsuri care sä creeze situa^iuni durabile.
20
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Nu voiu desvolta acum un program. Voiu aminti numai cäteva puñete care sä caracterizeze ac^iunea mea. Ministerul acesta are un buget care intrebuin|eazä a cincea parte din veniturile Statului. Prin urmare se fac sacrificii considerabile pentru Educaba Na|ionalä. Prima concluziune pe care o trag in mod firesc este cä nimeni din cei cari au legäturi cu acest Minis ter nu poate desfä^ura o ac|iune protivnicä intereselor ?i ordinei de Stat. Nu pot pläti §i nu voiu pläti vreun membru al corpului didactic care s’ar alätura unei ac|iuni däunätoare Sta tului. Nu pot läsa §i nu voiu läsa sä beneficieze de sacrificiile Statului pe acei elevi sau studen^i cari se aläturä unei asemenea ac|iuni. 'J'in sä se $tie cä tot ce constitue un element de turburare pentru viea^a de Stat se eliminä in mod auto mat. Aceasta este consecinta unui drept natural de conservare pe care-1 are Statul. Dar, domnilor, mai mult decät atát. Eu socotesc cä invä|ämäntul trebue sä devinä un factor activ, sä se incadreze in noul regim, care sä sprijine §i sä consolideze acest regim. Nimeni nu-§i aminte^te färä o strángere de mima situa|iunea turbure in care träiam pänä la 10 Februarie. Nimeni nu a uitat luptele ste rile care ajunsese sä primejduiascä viea^a noa-
21
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
strà de Stat. Coroana, exercitànd dreptul Ei de arbitru suprem, la care s’au gàndit inabitati nostri care constitue adevàrata esenta a constitu^ionalismului, a intervenit ìntr’un moment greu §i a salvat Tara. In interior |ara este pacificata. Nu existà cere, nu existà om din cel mai ìndepàrtat sat care sa nu-§i exprime niul^umirea cà s’au inlàturat starile vechi §i cà fiecare poate sà-§i des volte munca productivà in limate. Nu cunosc o stare de lucruri dela ràzboiu ìncoace care sà fi ìntrunit o mai largà §i mai profundà adeziune popularà ca cea de astàzi ! §i pe toate buzele nu se aude decàt urarea pentru durata acestui regim. latà pentru interior. Peste granirà, Domnilor, niciodatà Romània nu s’a bucurat de o mai largà pre|uire. Asculta|i pe stràinii cari vin aici §i cari nu precupe|esc admira'fiunea. Citici presa stràinà, toatà presa stràinà, fàrà excep^iune §i ve|i vedea accentele de laude §i de omagii la adresa Suveranului nostru. $i aceasta in toate Statele, fie eie cu regim democratic, fie cu regim autoritar. Cum se explicà aceastà prefacere ? Fiindcà, Domnilor, toatà lumea a in|eles efortul de muncà constructivà pe care-1 facem ; to|i au vàzut ac|iunea de valorificare a puteri-
22
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
lor noastre, ac|iunea de ridicare sufleteascä §i de intärire a rezistentei nationale. Domnilor, invätämantul trebue sä se incadreze in acest ritm. $i mai intäi trebue sä indepärtäm ultímele vestigli ale politicianismului. Rämane definitiv incheiatä epoca in care profesorii erau inainta|i fiindcä erau partizani poli tici ; rämane definitiv incheiatä epoca in care comisiunile de examinare erau recrutate din devotati. Trebue sä inceteze §i va inceta spectacolul din trecut cänd, in epoca transferärilor §i a deta^ärilor strada Spiru Haret era blocatä de postulanti §i intervenienti. Drepturile fiecäruia vor fi examínate dupä criterii obiective §i satisfäcute in cadrul strict al legilor. Sä se ?tie cä oricine se va mai deplasa la Bucure§ti sau va mai face interventii läturalnice va fi räu väzut. Rezultatul vechiului regim a fost cä in invätämänt au pätruns elemente slabe §i cä elevii §i studentìi au ie§it nepregätiti. Vä dati seama ce räspundere avem fatä de pärinti cari ne incredinteazä copiii pentru educare §i in struiré ? Vä dati seama de räspunderea pe care o avem fatä de tarä, cäreia läsäm pentru viitor o generale nepregätitä ? De aceea, Domni lor, actiunea noasträ trebue sä se desfä^oare sub lozinca: Inapoi la Carte §i numai la Carte. De sigur, va trebui sä facem §i únele reforme.
23
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Ma gàndesc in primul rànd la ìnvàtàmàntul primar dela sate care nu are nimic din ceea ce este necesar pentru viea^a practica a tàranului §i agricultorului. Ma gàndesc de asemenea la ìnvà|amàntul profesional care nu trebue sa pregàteascà postulanti pentru func|iuni publice, ci buni meseria^i ! Voiu ataca de asemenea imediat problema manualelor de scoala pentru a realiza monopolul de Stat. Niciun interes làturalnic nu va putea ìntàrzia aceasta realizare. Dar despre aceasta vom mai avea timpul sa vorbim ìmpreunà. fin sa adaug un ultim cuvànt. Domnilor, eu nu sunt profesor §i prin urmare nu vin la dumneavoastrà in calitate de camarad. Am insà ceva común cu d-voastrà. Este : invasatura ! In adevàr, imi amintesc §i astàzi cu piacere si cu màndrie cà in §coalà am fost premiant I in tóate cíasele si cà in Facúltate am luat dona licenze §i douá doctórate. Spun aceasta numai pentru ca sa aràt cà am cultul invà^àturii §i cá pregú ese in chipul cel mai deosebit pe acei ce o reprezintà. Domnilor, in aceste sentimente §i cu aceste directive fac apel la concursul d-voastrà. Acei ce mi-1 vor da vor afla la mine o larga solicitudinc ; acei cari nu-1 vor putea da, imi vor prilejui regretul despartí rii.
RY LIB RA
Ili
IVE
RS
ITY
Cuvàntarea d-lui Armand Càlinescu, ministra de interne, la deschiderea congresului „Uniunea interna|ionalà a ora^elor“.
29 lume 1938.
UN
Despre con|inutul juridic al noului regim spiritelo!-.
pacificarea
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
Este pentru mine o deosebità piacere sa salut pe eminen^ii reprezentan|i ai Institutului internajional de §tiin|e administrative §i pe acei ai Uniunii internazionale a ora^elor. In numele guvernului regai romàn va urez bun sosit. Acceptànd sa va reuni|i in Capitala |àrii noastre nu numai ati màrturisit o aten^iune de licata pentru care Zin sa va exprim gratitudinea noastrà, dar aZi sosit intr’un moment istorie pentru vieaZa noastrà de Stat. Aceastà imprejurare ne cauzeazà o satisfacZie sporità fiindcà ne dà prilejul sà làsàm pe eminenZii reprezentanZi ai atàtor state sà vadà lumina nouà sub
25
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
care Statuì romàn se infàt?eazà in concertai european. $i de aceastà nona infamare noi suntem cu deosebire màndri. Càci ìntr’adevàr, pana acum càteva luni, Ro mania i§i depàna cursul vie^ii sale de stat sub egida unor legiuiri vechi ; a unor legiuiri inspi rate din principiile care au constituit cuceririle spirituale ale veacului trecut. Principii care de sigur au adus la timpul sàu o contributo pre|ioasà in civiliza|ia omenirii, dar care astàzi nu mai corespundeau nevoilor vieti moderne §i nu mai constituiau un instrument suficient pentru rezolvarea problemelor dificile ale timpului. De altminteri un regim care dura deja de 70 de ani ajunsese tortamente in practicà la unele exageratiuni. §i aceste exagera|iuni au avut de rezultat crearea unei stari de spirit speciale, care impiedeca desvoltarea ìntregei puteri de muncà a natunii. In aceste ìmprejuràri dificile pentru noi, Marele nostru Suveran càruia dupà tradita |àrii §i dupà Constitela ei li revenea rolul de suprem arbitru, a intervenit cu intelepciune §i a ostroiat o nouà alzare fundamentalà. Acea stà Constitutiune a fost indatà supusà unui re ferendum popular. Cu acest prilej am asistat la un minunat fe-
26
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
nomen, Tara, impartita pânà în ajun în numeroase partide frac|iuni, deodatâ, printr o minunatâ redresare sufleteascà, çi-a regâsit unitatea ei întreaga sub directiva Suveranzlui sàu. Niciodatá România nu a cunoscut o mai mare ?i mai entuziastâ manifestare populará. Niciodatá o legiuire n’a întrunit un sufragiu mai unanim ; 92°/° din alegàtorii |àrii au venit la vot si 99,75% au acceptât eu élan Constituya. Din acest moment noi avem un nou regim. Ce reprezinta el ? Ce aduce nou ? Constituya delà 10 Februarie nu a abandonat niciunul din drepturile çi din libertàyie individuale ale omului. Aç putea spune chiar cá únele din aceste drepturi, cum ar fi dreptul de proprietate apare §i mai întàrit inca. Constituya a pàstrat de asemenea regimul reprezentativ çi a prevázut reuniunea la o datá ulterioarà a unor adunàri legiuitoare. Prin urmare s’au pàstrat tóate garan tire cuminy ale unei libere desvoltàri. Dar ceea ce caracterizeazà noul regim constitucional este accentui pus pe trei principii : acel al autoritayi, acel al responsabilitàyi §i acel al muncii. La conducerea |àrii nu vor mai participa decât acei cari prin exercitarea efectivá a unei profesiuni utile, justifica un interes apreciabil în viea|a publica. Guvernul la rândul lui, este
27
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
pus la adàpost de fluctua|iunile luptelor poli tice, el constituind de acum incoio un element de continuitate §i de autoritate. Ca un complement insà al acestui aspect, s’a instituit o ràspundere efectiva a acelor ce asuma sarcina de a conduce Statuì. Dar, acest continui juridic al noului regim nu ar da o imagine completa a situa^iunii din Ro mania, dacà n’am adàuga indatà cà existà o stare sufleteascà nouà. Ea consta in totala pa cificare a spiritelor, ìntr’o ordine perfectà §i liber consim|ità §i ìntr’o incordare a efortului creator in toate direc|iunile. Noua asezare constitu|ionalà a adus dupà sine necesitatea schimbàrii legisla|iei noastre administrative. $i prin aceasta semnalez aten|iunii d-voastre cà ne infamare cu o contribuire nouà in domeniul problemelor ce formeazà obiectul preocupàrilor d-voastre. Este o lunà numai de cànd am promulgai o lege privitoare la organizarea ìntreprinderilor comunale. Iluminatul public, alimentarea cu apà, salubritatea §i in genere toate serviciile edilitare ale municipalità|ilor menite sà asigure c vieafà mai civilizatà a locuitorilor din ora^e, iatà probleme care au fost studiate §i ìndrumate prin noua lege.
28
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
De asemenea printr’o lege care se va pro mulga in curànd stabilim cadrul juridic al nouei administratiuni. Ea va cuprinde dona unitaci de administratiune locala : comuna care este cen trai naturai de popula|iune menit sa satisfacà interesele imediate provincia, care dispunànd de mari resurse va putea intreprinde lucràri considerabile. De altminteri, in timpul de fata, cànd existà mijloace rapide de comunica^ie : automobilul §i aeroplanul, radio §i telefonul, marile unitàri administrative, constituesc for mula cea mai potrività pentru a rezolva problemele dificile ale unei administra|iuni mo derne. In fruntea comunelor §i a provinciilor am pus organe executive numite de puterea centrala si colegii consultative desemnate de cetàteni. In ce prive^te competente, am realizat o larga desconcentrare. In fine, prin instituirea unui contencios administrativ cu instante jurisdictionale speciale, asiguràm desfà§urarea administra^iei noastre in cadrul unei perfecte legalitàri. Aràtàndu-và activitatea noastrà in cadrul preocupàrilor doctrinare ce ave|i d-voastrà in?ivà, am voit sa marchez §i mai mult interesul deosebit ce purtàm problemelor a càror cercetare v a reunit. As dori ca d—voastra capì repre—
29
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
zentati competenza §i experien^a pre^ioasá din atàtea State care au inregistrat progresele con siderabile in timpul din urma, sa pute|i afla aici o atmosfera prielnicà cercetarilor dumneavoastrà.
RY LIB RA ITY
IV
RS
Cuvántare la instalarea Rezidentului Regal al |inutului Suceava.
IVE
29 August 1938.
Domnilor,
UN
Despre diferitele realizan ale noului regim §i despre Rezidentul Regal al Tinutului Suceava, Profesor Gh. Alexianu.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
Deschidem astázi aici o pagina in gospodária acestei frumoase pár|i de |ará. Prin reformarea din temelii a administratiei, noi am inláturat tot ceea ce stánjenea des vol tarea ini^iativelor §i a ìnsu^irilor locale ; caci propà§irea unei ^ári este asiguratá atunci cánd creala §i ìndrumarea puterii centrale este ajutatá de contribuya insufle^itá a for^elor vii din fiecare TinutDe asemeni prin nórmele pe care le-am a§ezat, am creat o atmosfera mai seninà, in care se va putea desfá^ura administraba de inaine, pentru a ìnlàtura tot ceea ce era preocupàri màrunte §i pentru a promova interesele obste$ti.
31
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Domnilor, legea pe care o punem in aplicare astazi, oricat de insemnata ar fi, este numai o parte din ac|iunea viguroasa pe care o intreprinde actualul guvern de §ase luni de zile. De sigur, aceasta nu a putut scapa nimanui. De sigur, ultimul cetacean, cand deschide in fiecare zi paginile unui ziar, simte palpitand uh suflu nou, simte increderea unei munci de fiecare clipa §i vede in§iruindu-se infaptuire dupa infaptuire, ca opera unui guvern care are in fa^a sa numai interesul ob§tesc. Sunt, Domnilor, de aproape 20 ani in viea^a publica a acestei |ari. Imprejurarile au voit sa lucrez in §ase parlamente, sa fac parte din •?apte ministere §i prin urmare sa pot vedea eu insumi ac|iunea de carmuire a t&rii si sa vad de aproape pe cei cari o purtau. Ei bine, afirm astazi ca niciodata un guvern nu a avut mai mult dinamism, niciodata un guvern nu a pus mai multa pasiune pentru in dr eptarea |arii §i niciodata nu s’au inregistrat mai multe §i mai repezi infaptuiri ca acelea pe care le da guvernul de astazi. Cum a fost posibil aceasta ? Cum se explica acest lucru ? Nu sunt, Domnilor, decat doua pricini: este pe de o parte con?tiin|a pe care am avut-o to^i
32
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
cá lucrara ín momente istorice, in care însaçi destínele acestei tari sunt ín joc ; este, pe de alta parte, ímprejurarea ca am avut índemnul çi ínsufletirea de flecare clipá a Celui care vegheazá cu dragoste párinteascá la bunul mers al tarii, sprijinul iubitului nostru Suveran, Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. (Asistenta ovationeazá ín picioare ; strigate de : Tráiascá Regele). De altminteri, priviti domniile voastre ín tóate domeniile de activitate. Vedeti, de pildá, finantele Statului. Niciodatá nu au fost in mai bunâ rânduiala. Veniturile se íncaseazá cu uçurintá §i cu regularitate ; cheltuelile se efectueazá cu sever control ; echilibrul bugetar este asigurat ; íncrederea publica domneçte çi semnele vizibile le aveti. Domnul ministru al finantelor a putut, ín câteva zile numai, sa realizeze un ímprumut de peste trei miliarde pentru înzestrarea oçtirii, iar titlurile noastre de renta au atins ín bursá astázi un curs pe care nu 1-au cunoscut nicio datá. Priviti apoi activitatea in domeniul econo mie. S’a paçit la reorganizarea temeinicá a coo peratici, punând ín mâinile târanimii un instru ment serios de satisfacere a nevoilor ei. S’a
33
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
deschis acestor institu|ii, perfect sever con trólate, un credit de un miliard, care va veni sá invioreze viea|a déla sate. S’au redus dobánzile, s’a infránt specula ilícita la articolele de prima necesítate §i s a intreprins o ac^iune viguroasá de sus|inere, de valorificare a gráulüi. Este, Domnilor, aici o problema foarte importantá §i de sigur §i d-voastrá §ti|i cá ne aflam intr’o conjuncturá din cele mai pu|in prielnice. In |árile producátoare de gráu recolta a fost anuí acesta foarte abundentá §i din aceasta priciná s’a inregistrat pretutindeni o tendinjá accentuatá de scádere a preturilor. Astázi, pe tóate píemele mondiale, pre|ul gráului este mult mai scázut ca la noi; si dacá am lasa la libera concuren|á, am vedea astázi §i la noi grául scoborát la 27—28 mii lei vagonul, a$a cum este in celelalte |ári. Guvernul insá, in grija lui de a sus^ine inte résele agricultorilor, a intervenit printr’o poli ticé de Stat pentru asigurarea unei rentabilitá|i. Prin cumpárare de cátre Stat la un pre| minimal, prin acordarea de prime, prin liberarea devizelor, prin angajarea — spre a vinde in stráinátate — a unei partide de 70 mii vagoane gráu, guvernul este sigur cá va stápáni situaría §i va da agricultorului nostru o renta3
54
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
bilitate superioarä celei pe care o au agricultorii din tärile sträine. A? dori sä atrag atenea generalä asupra acestei opere grele, importante, dar binefäcätoare pentru economia noasträ nationalä. daca la aceastä actiune adäugäm cä in anul acesta, la noi, am avut o produc^ie ia hectar sporitä, vedem cä agricultorii no^tri trebue sä aibä tóate motivele de linkte §i de multumire. Privi|i, Domnilor, dupä aceea, activitatea pe teren social. Guvernul a examinat problemele muncitoresti, cu un spirit de obiectivitate. Re glementarea contractului colectiv, reorganizarea sindicatelor profesionale, respectul repausului duminical, intrebuin|area timpului über pentru muncitori, iatä o serie de probleme care preocupä lumea muncitoreascä §i care au gäsit o largä solicitudine in sänul guvernului. De asemeni, sänätatea publicä a dat na^tere unei ofensive necunoscute pänä astäzi la noi. Medicii au fost mobilizati. Echipe numeroase cutreierä satele, studiazä situa|ia pe teren. acordä asisten^ä, distribue gratuit médicamente in mari cantitäti; §i in momentul acesta, colegul nostru dela Sänätate pune la punct infiintarea unei mari regele de spitale pentru combaterea boalelor sociale, pelagra, paludismul.
35
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
sifilisul, care fac atâtea ravagii în vieafa satelor. In învà|âmânt s’au fàcut reforme radicale. Mai întâi s au primenit organele de conducere, tóate. S’a întinerit corpul didactic, s’au deschis porcile prin care intra astâzi 3.000 tineri în învàfamànt. Pe de alta parte, am dat o noua orientare învàtamântului nostru. In locul studiilor teore tico, care aruncau pe piafa în fiecare an câteva mii de candidaci la somajul intelectual, victime ale curentelor subversive, noi am îndrumat §colile secundare spre pregátirea practica profesionalà. Am introdus pentru întâia oarà monopolul de Stat pentru cardile din învatamântul primar si le-am ieftenit astfel încât sa constitue o usu rare, în special pentru populaba delà sate. In justifie s’au fàcut de asemenea schimbari importante çi s’a açezat aceasta instituée pe o noua §i temeinica baza. Introducándu-se justi fia sateascà, s’a dat satisfaccio unui vechiu deziderat, pe care-1 aveau toti cei cari se preocupau de problemele dela farà. Domnilor, sa adaug de asemenea o acfiune importanta în domeniul marilor investifii. S’a deslânfuit o Campanie de reconstructie a
36
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
drumurilor. O re|ea de 1.200 km este astàzi pusà in lucru. Este un efort considerabil, care aproape depà$e§te capacitatea de lucru a tuturor institutiilor tehnice pe care le avem. A trebuit o incordare de muncà extraordinarà, pentru ca sa deslàn^uim aceastà ac|iune. De asemenea, s’au pus la punct vor incepe indatà lucràrile pentru construc|ia silozurilor si se duce mai departe ac^iunea de inzestrare a ostirii. Dar, domnilor, aceastà sus|inutà enumerare nu ar fi completa, dacà n’a$ adàuga cà grafie unei politici ìn|elepte, unei politici cumin|i, Ro mania se bucurà astàzi de un prestigiu sporit peste botare. In timpul din urmà am ìntàrit Telatile de bunà vecinàtate cu statele dimprejur. Am puti^t inregistra, spre satisfaccia intereselor noastre nazionale, solu|ionarea unora din problemele in curs si am putut vedea cà cuvàntul Romàniei, in desbaterea problemelor europene, are astàzi greutatea corespunzàtoare situatici si for|ei acestui Stat. latà, domnilor, nu un program de viitor ,ci un bilanC de ìnfàptuiri pe care guvernul de sub presedin|ia I. P. S. Patriarh al Romàniei sub indemnul Majestà|ii Sale Regelui a putut sà le realizeze numai in sase luni.
37
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Sub asemenea auspicii §i ìntr’un asemenea ritm de ac|iune constructiva, se inaugureazá astàzi aici o nouá administratie locala. In fruntea acestei administra|ii a fost chemat d-1 pro fesor Gh. Alexianu. D-sa apartine generatici mai tiñere, acelei generati! dela al carei dinamism tara a^teapta atàt de mult. D-1 Alexianu este un distins profesor, care de pe catedra Universitatii din Cernauti ,ani de zile, a pregátit serii dupa serii de tineri bucovineni, cà?tigàndu-?i simpatie §i prestigiu in acest Tinut. (Aplauze). D-1 Alexianu este de asemenea unul din tehnicienii care a lucrat §i a contribuii la tóate legiuirile administrative din ultimii zece ani. In asemenea conditü, Domnia-Sa prezintá o deplinà cheza^ie de reu^ita in greaua si ìnsemnata misiune ce i s’a ìncredintat. Intarindu-1 astàzi in exercitiul atributelor ce ii sunt conferite de lege ca ?ef al administratiei locale, ca reprezentant al ' intregului guvern §i ca Rezident Regal, eu ii stràng màna §i din toatà inima ii spun : spor la munca, pentru multumirea §i prosperitatea acestui Tinut. (Vii aplauze ; strigate de tráiascá !).
RY LIB RA ITY
RS
Cuvântare la congresul învàtàtorilor din întreaga Tara, tinut la Constanza
IVE
4 Septemvrie 1938.
UN
Despre situaba invátátorului sub vechiul regim politic, despre mâsurile luate în ultímele doua luni eu privire la învàtàmântul primar : numiri noui, monopolul manualelor. învatàmântul supra-primar.
NT RA L
Doamnelor si domnilor,
BC
UI AS
I/
CE
Am primit invitaría d-voastrà çi am venit sa asist la acest congres pentru doua motive. Mai întâi fiindca activitatea unei asocia|ii profesionale se încadreazâ în noul regim; a§ pu tea spune chiar cá nicio manifestare nu corespunde mai desavârsit spiritului nouei Consti tuid. In locul luptelor de club, vine ac|iunea de maleare a muncii profesionale ; în locul preocupârilor patimaçe §i destructive vine elanul creator. lata pentru ce eu cred cà aceastà manifestare
59
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
publica este cea mai potrivit imperechiatá cu noul regim. Am venit, in al doilea ránd, pentrucá voiesc ca invátátorii sá audá déla ministrul lor, direct, conceptiile asupra problemelor déla ordinea zilei. Domnilor, ve|i fi aflat cá am obiceiul sá vorbesc foarte limpede §i deschis. De aceea ve£i auzi astázi lucruri pe care poate nu vi le-au spus mini^trii in trecut §i aceasta fie cá vá con vine, fie cá nu vá convine. Odinioará mini?trii cáutau sá menajeze susceptibilitá|ile, sá aducá demagogice fágádueli, sá-?i creeze, poate, o popularitate. Nu má preocupá aceasta. Dimpotrivá, cred cá o asemenea grijá ar con stituí o adeváratá profanare a actualului regim. Ceea ce trebue sá urmárim cu to|;ii este sustinerea intereselor superioare ale tárii. (Vii aplauze). Revendicárile unei asocia^ii profesionale vor fi luate in considerare intru atát intru cát ele se armonizeazá cu nevoile vie|ii de Stat. Individul nu mai este astázi interesant in sine, ci numai intru cát este un factor util, un element de progres in viea|a de Stat. Invá|átorul trebue sá astepte intreaga solici-
40
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
tudine a puterii de Stat nu ca persoanà çi nu pentru motive sentimentale ; ci el trebue sa açtepte çi sa ob|inà sus|inerea çi întàrirea puterii de Stat întru cât este un factor socotit util, socotit indispensabil colectivitâ|ii. (Vii aplauze). In definitiv, Statul nu între|ine învà|àmântul ca o opéra de asisten|â socialà pentru personalul corpului didactic, ci Statul a créât çi susline prin d-voastrà un instrument de ridicare a poporului român. (Aplauze). Astfel individul trebue privit prin prisma interesului colectività|ii, iar nu colectivitatea prin prizma interesului individual. lata d-lor noua conceptie care trebue sa formeze nreocuparea çi a domniilor-voastre în viitor. ' * Am citit desbaterile congreselor pe care le-ati avut anii trecu|i. Am re|inut un punct. Am reflectat asupra lui, fiindcà mi se pàrea cà con stitue o preocupare deosebità. Formula^ anume dorin|a sa nu se retragà învàtàtorilor dreptul de a participa la luptele politice. Ei, domnilor, ce mult este de atunci ! Cât a trecut ! A trecut un veac çi cât s’a schimbat situa|ia ! Invâ|âtorul nu cerea participarea la viea|a publicà pentru pasiunea pe care o avea în
4i
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
aceasta directe, ci o fâcea ,din nefericire, fiindcâ normalistul nu putea lua post daca nu avea proptea ; învâ^atorul nu putea fi transférât dacá nu figura în lista de club a revizorului çi in specta specialà nu venea, dacá nu fusese delegat la sec^ia de votare. (Aprobári). lata ce era dreptul la viea^a publica. Çi eu ce pre| se obtnea aceasta. Sunt sigur cà n’at uitat niciunul din d-voastrá, ceea ce çi eu am avut prilejul de atâtea ori sà constat : împotriva învà|âtorului, care milita în viea|a publica, se dezlàn^uia ura si prigoana. Fireçte, adversarii trebuiau succesiv distruçi. Çi aceasta se fâcea lovind în carierâ. Era mai întâi brutalitatea jandarmului çi umilirea în fa|a satului. Era, dupâ aceea, cenzura ; era, în fine, çtergerea delà înaintare, în vreme ce incapabilii zgomotoçi treceau înainte. (Vii aplauze). lata eu ce preÇ avea învà|âtorul acel drept. Çi astâzi ma trudesc sa çterg ultimele râmâçi|e ale acestui trecut, prin legea pe care am fácut-o pentru revizuirea pedepselor nedrepte ca sa redau învà|àtorilor încredere în cariera çi posibilitatea de a merge înainte ! (Vii çi prelungite aplauze, ovatuni, strigáte de bravo). Invâ|àtorii nu mai fac politicâ.
42
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Nu fac nici ofi|erii. Nu fac nici magistra^ii. Sunte^i în buna tovaràçie. Eu vad în aceastá situare o redresare moralà a învàtatorului. Eu vad eliberarea de ipotecile trecutului. Eu vad posibilitatea de a se închina exclusiv interesului §i misiunii însemnate pe care o are. (Aplauze). In adevár era aici un punct foarte délicat, care scàzuse prestigiul ce trebue sa se lege de calitatea de învatâtor, si, eu hotarîre, am mie les cá ma împotrivesc reînvierii vechilor obiceiuri. Cei cari au continuât, împotriva nouei orândueli, sa se înregimenteze în rândurile agitatorilor subversivi ,au gâsit împotrivirea mea hotàrîta si sanctiunea neînduplecata. Am éliminât din ínvá|ámánt çi voiu elimina mai departe, farâ ezitare, pe toti acei care se vor abate delà misiunea ce le este încredintatà. (Aplauze). Dar, doamnelor §i domnilor, dupa ce s’a degajat astfel conturul vietii noui a învàtàtorimii, dupa ce s’au éliminât tóate acele împiedecari ale unei desvoltàri normale ,am stat çi am exa minât în fa|á cele doua problème, cele doua ele mente care intereseazà învàtamântul : pe învâ(.àtor §i scoala.
43
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Am venit cu o lege prin care am mic?orat limita de vàrstà, pensionànd pe cei mai vecfìi §i deschizànd drum liber generale! mai tinere. N’am ìnteles un moment, prin aceasta, sa aduc un blam sau o nesocotire celor care o viea(à intreagà au muncit pe ogorul ìnvà^àmàntului. Nu ! Màsura mea a avut un alt ìn(eles. Ea a avut mai ìntài un in|eles social mare si anume de a deschide perspective de muncà tineretului, care altfel era làsat in prada tuturor curentelor nesànàtoase. (Aplauze). $i am voit, in al doilea rànd, sa aduc o contributiune nouà de ìnvàtàturà proaspatà in aceasta carierà. Eu va pot declara de aici cà cei bàtràni ,cari au ie$it la pensie, pot avea satis faccia moralà cà prin sacrificiul lor, au dat posibilitatea unei imbunàtà|iri a situatici sociale §i a unei intineriri a corpului didactic din invàtàmàntul primar. (Aplauze). Intinerire ! Aproape trei mii din normalisti! cari au trecut examenul de capacitate vor intra in invà(àmànt in toamna acestui an chiar. Si perspectivele sunt deschise, pentru ca in curànd sa lichidàm toatà acea greutate, pe care o aveam prin prea marele numàr de absolven^i din trecut. Dar nu numai atàt. Am càutat ca prin nouile
44
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
mimiri sa dau o aterine deosebità meritului, aça cum a rezultat din examen. Au fost unificate seriile dupa merit. A ! Çtiu, se poate obiecta cà între un an çi altul nu exista o potrivire de apreciere. Aceasta se poate obiecta çi pentru acelaçi an la diferite comisii. Çi, în orice caz, aceasta imperceptibilà deosebire este acoperità prin ideia pe care am urmàrit-o de a promova meritul çi de a atrage aten|ia normaliçtilor asupra însemnàtàtii pe care o are examenul de capacitate. De asemenea, în legiuirea noua, m’am ocupat de definitivàri, introducând un criteriu mai potrivit çi anume acela al actività^ii efective, pe care învacatomi a depus-o în çcoalà. (Aplauze). Dar, doamnelor çi domnilor, atunci când exa menul çi activitatea pe teren constituesc singurele criterii de apreciere în viitor, era indispensabil sa vin cu o completare çi anume sa iau toate garantite cà acela care are sa aprecieze activitatea este el însuçi un om obiectiv çi preocupat numai de interesele çcoalei. De aceea am introdus concursul pentru ocuparea posturilor de control. (Aplauze). Domnilor, am réglementât transférante. Pentru întâia data s’a putut vedea în ziarele
45
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
noastre publicându-se fiecare miçcare eu justificarea ei. Experien|a am fâcut-o. Când am venit la departamental educa^iei nationale .numârul reclamatiilor era toarte mare. Dupa ce s’a aplicat aceastá noua mâsurâ n’a mai venit aproape nicio reclamare referitoare la transferâri, fiindca cel din urmâ cetâtean a putut sá vadá justificarea obiectivâ în deciziunea care s’a dat. Çi de acum înainte, transferarea nu va mai fi mijloc de presiune sau de favor, ci va fi un instrument obiectiv pentru satisfacerea intereselor învâÇatorilor. Domnilor, în aceastâ directe a pregâtirii învatàtorului, eu mai am doua preocupar!. Nu çtiu când vor putea fi realízate, nu çtiu când împrejurârile vor îngâdui aceasta, dar çtiu un lucru, câ le socotesc juste çi, încât ma priveçte, voiu încerca sa ob|in satisfacerea lor. Prima chestiune este salarizarea învâjâtorilor începâtori. (Aplauze). Nu este o chestiune de ordin material, ci este punerea înva|âtorului într’o situa|ie moralâ corespunzâtoare misiunii pe care o are. A doua preocupare, pe care o am, este sa desàvârçim pregâtirea cultúrala a normaliçtilor. Astazi, când çi un notar çi un agent de police trebue sa fie licen|ia|i, învâ^âtorul nu poate sa
46
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
ramana cu un grad de cultura inferioara. (Vii aplauze). Trebue gasita o formula pentru desavar§irea pregatirii academice a invatatorului roman. (Vii aplauze §i strigate de bravo). Sa trecem acum la §coala. Am atacat, din primul moment, problema manualelor de curs primar. Ei, domnilor, n’a fost tocmai u§or. Am intampinat rezisten^e §i, va marturisesc, cu cat aceste rezistente au fost mai mari, cu atat satisfactia mea este mai completa. Mi s’a spus, mai intai, ca nu pot sa |in con curs, ca timpul este prea scurt. Mi s’a spus, dupa aceea, ca nu este timp pentru imprimarea car|ilor. Am raspuns ca voiu amana deschiderea cursurilor la scoli. Mi s’a spus ca tipografiile noastre n’au capacitatea de a lucra. Am ras puns : le tiparesc in strainatate. (Ilaritate, aplauze). Si, cand am in^eles ca se fac unele coali(ii in randul celor cari aveau posibilitatea de executie tehnica, a editorilor, am dat de veste ca sunt §i ministru de interne §i §tiu ce pun la cale. (Aplauze). Am reu^it si vom avea in toamna aceasta un abecedar si o carte de cetire, care, sub raportul cuprinsului ?i sub raportul execu^iei tehnice, vor fi cu mult superioare acelora pe care le-am
4"
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
avut pana acum, iar sub raportul pre{ului vor fi cu mult scazute fa|a de pre^ul de pana acum. Am chemat la concurs. Am format o comisie, prezidata de d-1 Barsanescu, care este un profesor de o deosebita capacitate probitate si imi fac o placere sa-1 elogiez aici in mijlocul d-voastra. (Aplauze). S’a |inut concurs. $i, pentruca eu stiu ce poate sa fie §i la concurs, am hotarit ca niciuna din car(i sa nu fie adoptata a§a cum s’a prezentat, ci comisia va avea misiunea sa selectioneze materialul cel mai bun din fiecare opera infati^ata, astfel incat noul abecedar si noile car(i de cetire nu mai apar^it cuiva, ci sunt opera unei comisii capabile, competente, opera pe care Ministerul Educa^iei Nationale o editeaza. (Aplauze). Cu monopolul ,pre£ul este redus dela aproape 40 de lei la 15 lei, cat se va vinde abecedarul. (Vii aplauze §i strigate de bravo). Iar pentru ^colarii saraci, am pregatit credite de zece milioane lei pentru a le distribui abecedare §i car|i de cetire gratuit. (Vii aplauze si strigate de bravo). Pentru car|ile nemonopolizate inca, am dispus §i ob|inut o reducere de 20% asupra pretului, a§a incat, cu toate aceste masuri, venim
48
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
in ajutorul popula|iei nevoia^e §i facem ca o at mosfera nona sa domneascà : in loc ca parinoli sa vada in trimiterea la $coala §i in achizi|ionarea carador un nou impozit, un nou tribut, sa aibà toatá dragostea de a-^i trimite copiii la scoalà §i sa vada in ac^iunea guvernului o sussi nere, o sprijinire, o satisfacere a nevoilor lor. (Aplauze). lata, domnilor, pentru §coala, pentru carte. Dar in ce prívente §coala, fiindca se intàmpla sa fiu in acela^i timp §i ministru de interne, avànd administraSiile sub conducerea mea, am luat chiar o serie de màsuri §i le voiu completa inca, fie prin legea §i regulamentul care constituesc noua reforma administrativa, fie prin deciziile ministeriale, pentru ca tóate autoritarie comunale sá puna la dispoziSia invà|àmàntului mijloacele materiale ,pentru ca ¡pcoala sá nu fie o ruina, ci sa fie la inalSimea nevoilor. (Vii aplauze, strigate de bravo). Mai departe. Am venit cu o nouá reforma §i anume : am schimbat programa §i caracterul invàSàmàntùlui supra-primar. Eu §tiu ca de multa vreme era un zumzet in mijlocul satelor, era o indoialà asupra oportunità|ii acestui invá(ámánt, fiindca, in definitiv ,era pur §i simplu o repe tare mecánica a studiilor anterioare.
49
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Atunci am fàcut noua reforma, dând învâtàmântului supra-primar un carácter practic pro fesional (aplauze) ; la |ará, agricultura pentru bàrbari, gospodária pentru femei ; la oraç, munca industriala. lata în ce directe va fi îndrumat învàtàmântul supra-primar, începând chiar cu anuí acesta. Astfel, în mijlocul popula^iei, învàtàmântul va câçtiga un interes deosebit. Domnilor, v’am schifai în treacat numai câteva din másurile pe care am putut sá le iau in cele doua luni de cànd má gásesc la departa mento educatici nationale. Ceea ce va pot adàuga astàzi este cá tóate aceste másuri çi íntreagá aceastá politica sco lara nu sunt izvorîte dintr’o preocupare cu ca rácter personal, ci sunt izvorîte dintr’o adâncâ întelegere a nevoilor reale pe care le au si corpul didactic çi populaba însâçi a acestei tari si, mai presus de tóate, aceastá politica s’a desfàçurat sub imboldul Aceluia care odinioarà v’a spus d-voastre, câ, dacá n’ar fi purtat Coreana Regeascá pe cap, ar fi fost ínvátátor. (Ovatiuni). Nu cred cá ínvátátorimea din toatá lumea a primit un omagiu mai presos decât acela pe care M. S. Regele Carol al II-lea 1-a dat ìnvàtàtorimii romàne. (Vii aplauze). 4
50
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
De aceea, în clipa aceasta, când d-voastrà va tineÿ al XXVII-lea congres, eu fac un apel la to|i : sa în d-voastrâ o stare sufleteascâ noua, sa simtiti o încredere sporità în misiunea mare pe care o ave|i în viea|a de Stat çi, mai presus de toate, sa ave|i convingerea cà ceea ce va prezida de acum înainte deasupra activitatii corpului didactic, va fi ideea de dreptate. (Vii çi prelungite aplauze). In momentul acesta, eu to^ii sa ne îndreptàm gândul recunoscàtor càtre Acela care a reuçit sa redea liniçtea, pacea çi posibilitatea de muncà acestei tari. Tràiascà Majestatea Sa Regele Carol al II-lea ! (Adunarea, în picioare, ovationeazà îndelung pe Suveranul |àrii çi intoneazà imnul regai).
AR Y IBR YL SIT
VI
ER
Cuvântarea asupra caracterului çi însemnàtà|ii legii administrative.
UN IV
9 Octomvrie 1938.
NT RA L
La masa datà în cinstea sa de Institutul Regai de Çtiinte Administrative, d. Armand Câlinescu, ministru de interne, •aratà cà aplicarea nouei legi administrative nu a necesitat cheltueli noui $i cS sentimentul public aprobâ aceastâ lege. Noul regim a restabilit ordinea çi lucreaza pentru întarirea târii.
BC
UI AS
I/
CE
Sunt miçcat de cuvintele ce mi s’au adresat în aceastâ searà çi |in sa va exprim toatà gratitudinea mea. De altminteri, am împàrtâçit ideea de a reuni la aceastâ masâ pe membrii Institutului Regai de Çtiinte Administrative nu pentrucâ aceasta ar fi trebuit sa constitue un omagiu personal, ci pentrucâ în realitate trebue sâ fie un omagiu adus Institutului însuçi çi la tot ceea ce consti tue ideologia lui çi menirea lui. In adevâr, domnilor, independent de ceea ce
52
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
a putut sa fie contribuya mea în aceste vremuri, înfâptuirea unei reforme administrative este un lucru care tiñe de func|iunea Institutului nostru. Dacá la aceasta adaug câ noua reforma a fost redactatà prin îngrijirea unei comisiuni din mijlocul d-voastre, veti întelege de ce la rândul meu ca ministra de Interne, voiu foiosi prilejul pentru a va aduce cele mai vii mul^umiri $i de a inchina pentru progresul acestui açezàmânt §i pentru satisfaccia d-voastrà personala.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
"Para are astázi o noua orânduire administra tiva. Nu ma voiu opri asupra cuprinsului ei. Nu voiu face o analiza a acestei reforme. Ea este de ajuns de cunoscutâ. Va subliniez însa doua constatàri ce am de fâcut eu prilejul aplicarii legii pentrucá ele ne dau o idee mai exacta .§i despre caracterul reformei §i despre oportunitatea ei. Prima constatare : Noua legiuire nu a impus sarcini suplimentare. In genere la noi tóate operele legislative aduceau dupa sine crearea de instituai §i de servicii noui, prin urmare ele se soldau cu cheltueli mari. De data aceasta, organele ^inuturilor au intrat in func|iune farà o singurâ munire noua, prin regruparea numai a personalului existent. Aça dar o reforma or-
53
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ganicâ, o reforma fundaméntala se aplica farà a se recurge la mijloace financiare noi, ci mi niai in cadrul sarcinelor bugetare existente. Ba chiar a§ spune cä pretutindeni s’a ìnvederat posibilitatea unor reduceri sim|itoare de cheltueli. A doua constatare : Nouile 'finuturi au preluat func^iunea vechilor jude^e, farà cea mai micä turburare in mecanismul administrativ. Nu s’a ìnregistrat o greutate, nu s’a inregistrat o întârziere, nu s’a väzut o nemul^umire ìn mijlocul popula|iei. Dimpotrivä, in jurul nouilor demnitari s’a créât o vie miçcare. Ei au devenit centrul de atrac^iune pentru ceta^enii cari îçi cauta satis facer ea nevoilor lor ìntr’un sistem descentra lizar Astfel, dintr’un ìnceput, nouile açezâminte s’au încadrat in ritmul normal al vie|ii admi nistrative.
BC
UI AS
Ce concluzie se poate trage din aceste con statari ? Este, cä aceastá reforma a räspuns unei nevoi reale çi cä formula gäsitä a corespuns sentimentului public. De sigur sunt §i únele rezerve ; le cunosc. Sunt ale acelei mici categorii de cameni cari
54
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
trágeau beneficii din exploatarea celor 71 de regii care erau regiile jude|ene ; ale acelei categorii care iacea ca cel pu|in 50 la sutà din veniturile locale sa se ìnghità ca beneficii perso nale ; ale acelei categorii de oameni, cari la fic care schimbare de guvern veneau succesiv sa ilustreze diferitele paragrafe ale condicei pe nale. Aceastà categorie i?i §opte?te inca rezervele. Dar aceste rezerve pe mine ma bucura, fiindca eie constituesc in fond un omagiu in plus ce se aduce reformei administrative. Dar, in definitiv, oricine se poate ìntreba : Cum a fost posibila realizarea acestei opere ? Ideile de baza nu sunt noui. Ele au fost ex puse de mult. In nenumarate rànduri, legiuitorul román a incercat infaptuirea lor §i a reu?it. Rànd pe rànd, legiuirile administrative au cazut. Ori, de data aceasta, ac^iunea a izbutit pentrucá s’a desfa?urat in cadrul unui nou regim politic, acela pe care 1-a fixat Constituya din Februarie a. c. In ce consta acest regim ? §i cum a inlesnit el o opera durabila ? Domnilor, am trait in trecut sub mirajul electoralului. Tradita copiase acest idol, cáruia ii atribuia tóate virtuale. Cea mai buná legiuire nu putea
55
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ieçi decât dintr’o consultare populara ; cel mai bun administrator nu putea fi gásit decât de alegàtori ! Nojiunea de râspundere nu exista. Fireçte din momentul în care opera creatoare îçi trâgea izvoarele din mistica electoralâ, nu mai pu tea exista râspunderea personalâ. Ráspunderea avea un carácter colectiv, ea era prività în perspectiva istoriei, prin urmare, în realitate, nu exista. Rezultatul 1-am vâzut : Timp de douâzeci de ani acest factor decisiv, electoralul, s’a fâcut §i s’a desfâcut, contradictoriu, la fiecare 2—3 ani fârâ nicio rajuñe, ci numai dupa capriciu. $i aceasta trebuia sa fie baza ac|iunii de Stat ! -Í Nu se mai putea, domnilor. V’o spune aceasta un om care personal a cunoscut tóate favorurile populare. A§ fi nedrept daca a§ pretinde, câ sufragiul popular nu a contribuit la cariera mea política. $i a§ fi un ingrat daca nu aç pâstra o recunoscâtoare solicitudine popôrului ; dar aç comité o adevârata crimâ fa|â de interesele superioare de Stat, dacá nu aç afirma, câ nu se pot conduce destí nele unui neam numai prin mitul electoral. De aceea noul regim a înlàturat vechiul mit Si a introdus cultul personalitatii.
56
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
El a pus la baza acyiunii de guvern doua noyiuni : stabilitale çi responsabilitate. De sigur noua Constituyame nu a exclus reprezentan|a na|ionala. Dar a primit aceasta într’o forma mai potrivitâ §i mai serioasa. $i de sigur iaràçi într’o zi Parlamentul prevàzut de Constituée va trebui întrunit. Dar acel moment trebue sa coincida cu totala urtare a vechilor primejdii pentru o nórmala desvoltare a vieyii de Stat.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
Domnilor, dar reforma administrativa, care ne inspira atâta satisfac|iune astàzi, nu ar fi fost posibilà dacá pe lângà introducerea unui nou regim politic, nu ar fi avut çi restabilirea pàcii çi a liniçtei interne. Cine îçi rememoreazà astàzi evenimentele de la sfârçitul anului trecut §i începutul anulu« acestuia, trebue sa-çi închipue cà a fost un vis urât. Tóate elementele anarhiei erau deslântuite, ideea de autoritate slábita, fórjele creatoare paralízate. Nu mai muncea nimeni eu tragere de inimâ. Am fost la doua degete de pràpastie. Ordinea a fost însà apoi restabilita. Elementele primejdioase au fost cu energie infrànte.
57
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Autoritatea de Stat §i-a recà§tigat prestigiul. Lumea a ràsuflat. Astàzi orice muncitor are sentimentul, cà grafie lini?tei introduse, ì§i poate càliga existen|a, iar orice proprietar nu-§i ascunde mul^umirea cà grafie noului regim i§i poate pàstra agonisita. Increderea a renàscut. Finan^ele publice s’au indreptat.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
Am tràit de sigur cele mai grele §i mai deci sive momente pe care le-a cunoscut |ara noastrà in aitimele decenii, in afarà de ràzboiul na|ional. $i cum s’a lichidat acest proces ? Cu ce pre| s’a restabilit ordinea compietà ? Guvernul Majestà^ii Sale, prin ministrai sàu de Interne, poate relua formula unui cunoscut om politic stràin : „Prive^te mainile mele. Nu existà nicio picàturà de sànge“. Aceastà politicà nu a fost rezultatul unui cal cai de moment ; aceastà politicà na a $inut sca rna de vreo conjanctarà extemà. Na. Aceastà politicà a guvernului M. Sale s’a in spirai din nevoile saperioare §i permanente ale Tàrii. De aceea, politica noastrà asapra ordinei in terne ràmàne neschimbatà ¡=>i gavernai nu se va
58
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
depàrta cu un deget dela linia urmatà pànà astàzi. O spun aceasta cu toatà greutatea pe care o dà cuvàntului meu, situa|ia pe care o ocup. O spun ca sa o audà toata lumea. $i dacà cineva i§i inchipue cà ceva s’a schimbat sau cà se poate schimba in aceastà privire eu nu-1 sfàtuesc sà incerce experien|a. De alminteri, domnilor, ìsi dà seama lumea de ìnsemnàtatea pe care a avut-o pentru |ara noastrà restabilirea ordine! ? Ce s’ar fi intàmplat dacà evenimentele ex terne ne-ar fi surprins in mijlocul unor grave fràmàntàri interne ? Din fericire a fost altfel. La o cotiturà grea Romania a putut sà-§i spunà cuvàntul §i sà-§i apere interesele cu toatà autoritatea unei tari renàscute. §i afirm cà niciodatà nu ne-am bucurat de o mai mare stimà in ochii stràinàtàtii. Niciodatà Romania nu a putut avea in problemele externe o atitudine mai plinà de stàpànire de sine, de demnitate §i onestitate. Fire§te cà mai la urma urmei totul atàrnà de tortele reale, proprii pe care ne rezemàm. De aceea in acest moment guvernul M. Sale, cu toatà lini^tea dar si cu toatà hotàràrea duce o actiune de ìnzestrare temeinicà a o?tirii noa-
59
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
stre càtre care se indreaptà cu incredere §i cu dragoste privirile Jàrii. In afarà de forja materialà trebue sa avem §i forja inorala, forja sufleteascà. Nu voiu ìnceta o clipà sá fac apel la toji cetájenii Járii sá fie optinoti, sa fie increzàtori in destínele neamului. Cànd avem un popor inzestrat a§a cum este al nostra, cànd avem dreptatea cu noi, cànd in frante se gaseóte unul din cei mai mari Suverani, pe cari i-a cunoscut istoria, putem privi evenimentele cu lini§te §i cu incredere. Inchin pentru viitorul scumpei noastre patrii!
AR Y IBR YL
VII
SIT
Expunere cu privire la retarmele de adus învâtàmântului superior.
ER
1 NoemVrie 1938.
LU NIV
Infiintarea Çcolilor Normale Superioare ; regruparea catedrelor, rationalizarea cursurilor çi diverse alte mäsuri.
Domnilor Rectori,
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
V’am invitât la aceastä consfätuire pentrucä am socotit necesar sä avem un schimb de vederi asupra problemelor universitäre, in ajunul deschiderii cursurilor. Voiu profita de asemenea de acest prilej pentru a vä comunica textul proiectelor de legi, pe care le-am intocmit, çi voiu asculta cu mult interes observärile d-voasträ. De sigur nu este vorba ca eie sä ducä la vreo modificare a conceptiei insäsi. Aceasta imi apartine ca legiuitor si in^eleg sä-mi asum toatä räspunderea. Voiu fi bucuros sä ascult in schimb toate propunerile care ar tinde la o mai bunä precizare a detaliilor de realizare.
61
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
In ce consta nouile reforme ? D-voastrà va amintiti cà prin Decretul intervenit in August am dat o nouà indrumare invàtàmàntului secundar. Prin comprimarea liceelor teoretico §i incurajarea celor profesionale am voit sa ajung la o reparti|ie mai conforma cu interesele noastre de Stgt. De§i este necesarà o epoca de tranzifie de cel pu|in trei ani pana la completa lichidare a claselor vechi, totu§i, dela chiar ìnceputul noului an scolar am ajuns la rezultate apreciabile. Numàrul elevilor in liceele teoretice a scàzut deja cu circa 14 mii ! In schimb acel al elevilor din ^colile practice a crescut sim^itor. A$a dar, tendin|a nouà a fost hotàràt imprimatà. Tot prin Decretul anunjat, am procedat la intinerirea corpului profesoral, prin pensionàri §i prin numirea unui insemnat numàr de tineri licenziati. Vin acum sa fac un pas mai departe, dànd o ingrijire deosebità modului de recrutare a profesorilor secundari. Pana acum orice licentiat, indiferent de conditile in care §i-a fàcut stu dine, putea aspira la obtinerea unui post in invàtàmànt in urma unui aproximativ examen de capacitate. Din cauza pletorei, treceau multi ani pana ce candidatul obtinea locul. Intre tirtip, adesea el pierdea contactul cu scoala.
62
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Din aceastä cauzä, calitatea profesorilor secundari suferea. Am infiintat acum ?coala normalä superioarä. Aceastä institute are menirea de a pregati pe viitorii profesori. Singuri absolven|ii ei vor mai putea obline posturi in invä^ämänt. Elevii §coalei vor fi bursieri. Ei se vor selectiona printr’un prim concurs de admitere, la care pot participa studen|ii din ultimul an de licentä. Numärul locurilor va fi stabilit anual, dupä necesitä^ile invä^ämantului. Cursurile vor dura trei ani, dintre care primul pentru ob|inerea licenzi in Facultate, iar ceilal|i doi de perfectionare. La absolvire, se da un nou examen, ßcolile normale superioare vor da o aten|iune deosebitä formärii caracterului §i a vie|ii morale a viitorului profesor. Infün^ez trei asemenea §coli, la Bucure^ti, Cluj ?i Ia$i ; eie vor fi puse sub conducerea superioarä a unor personalitä|i de mare prestigiu ?i sub di roccia tehnicä a celor mai buni profesori de pe dagogie pe cari ii avem. Sunt convins cä prin aceastä reformä vom ajunge la formarea unui corp didactic de elitä. latä un prim proiect de lege. Voiu schifa acum pe cel de al doilea. Este vorba de ra|ionalizarea in invä|ämäntul uni versitär pe care am anunCat-o incä din August.
65
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Este in deob^te cunoscut cä universitä|ile au fost obiectul unor numeroase critici. In ce mä prive^te, vä märturisesc cä nu le impattasse in forma absolutä in care eie au fost adesea for mulate. In adevär, dupä opinia mea, Universitatea a dat rezultate apreciabile. In definitiv, toatä intelectualitatea noasträ este produsul acestei Universitä|i. lar in corpul profesorilor universitari, sunt valori care au trecut de mult botatele |ärii §i constituesc o màndrie na|ionalä. Subliniez aceasta cu legitimä satisfac ciane. Dar daeä in linii generale universitatea a dat bune rezultate, nu putem ignora §i unele lipsuri ?i seäderi ale ei. Este in interesul insu^i al invä|ämäntului superior sä le re|inem. Indreptarea lor va avea de rezultat inältarea prestigiului universitä|ii. Aceasta a fost preocuparea ce am avut la intoemirea reformei. Care sunt constatärile dela care am plecat ? Mai intài studen|ii ies slab pregäti|i. Färä sä neglijez influenza pe care au avut-o in aceasta privin|ä imprejurärile sociale §i politice, trebue sä arät cä organizarea insä^i a invä|ämäntului a dus la aceste rezultate. Astfel, numärul prea mare al catedrelor, departe de a ajuta, dimpotrivä, impiedecä o bunä pregätire a studentului.
64
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Cum este posibil materialmente ca un tänär sä urmeze 30—40 de cursuri ? Ce poate asimila el din aceastä nera|ionalä risipire de cuno§tin|e ? ßi numärul catedrelor nu corespunde nevoilor de ordin §tiin|ific. Din nefericire el se explica numai prin considérente de ordin per sonal. Are o savoare deosebitä procedeul prin care s’a ajuns la aceastä hipertrofie. Cäteva exemple : la Universitatea X exista bunäoarä o „catedrä de Drept administrativ“. Foarte natu ral. Este doar vorba de o disciplinä fundamentalä. Deodatä se ive^te insä un nou amator care trebue satisfäcut. ßi atunci se creeazä incä o catedrä, care, spre a se justifica, dobände^te un nou titlu, devenind, de pildä : „catedrä de drept administrativ cu expunerea legilor administra tive“ ! Ca si cänd prima nu ar trebui sä aibä acela^i obiect. In curánd vine un al treilea candidat, care ob|ine §i el o „catedrä de drept ad ministrativ cu aplicatiuni practice §i jurispruden|iale“. Dupä aceea vine un al patrulea candidat carg va ob|ine o „catedrä de teoria generalä a dreptului cu aplicatiuni speciale la dreptul public“. a§a mai departe, se imagineazä nomenclaturi pretentioase pentru a ascunde in realitate satisfacerea unor interese pur personale.
65
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Cine vrea sa se édifice asupra materiilor pre date la únele Faculta^ çi asupra utilitàri lor, nu este deajuns sa citeascà titulaturile catedrelor, ci trebue sa posede çi o cheie specialà. Când se va pleda de pildà cu lux de argu mente necesitatea men^inerii unei catedre de ..astro-fizicà“, deschizi cheia specialà çi citeçti... „nepotul“. Aceastà situale nu mai putea dàinui. De aceea am fixât un cadru précis, men|inând ca tedre numai pentru disciplínele fundaméntale çi pentru principalele discipline de specializare çi desfiin^ánd pe tóate cele inutile. Astfel, învà|àmântul va fi mai concentrât çi mai accesibil pentru studenti. Dar in afarà de lipsa de pregàtire a studentilor, trebue sa relev çi usurin|a cu care au putut pàtrunde in învà^àmântul superior únele eiemente foarte slabe. Sistemul de recrutare a prosorilor a fàcut posibilà aceastà situa^iune. Faimoasa „Chemare“ era menità in realitate sa satisfacà interese de grup sau de familie. Ce se poate face pentru a remedia acest ràu? Nu se pot imagina decât trei sisteme de recru tare a profesorilor : Numirea de catre minister, alegerea de catre consiliul Facultà|ii çi concursul. Am éliminât primele douà sisteme care 5
66
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ínlesnesc arbitrariul ¡?i am adoptat numai „concursul“, care este obiectiv ?i in functiune de ìnsusirile reale ale candidatului. Am introdus dupa aceea dispozi^iuni menite sá satisfacá únele deziderate de ordin moral. Astfel, am interzis ca profesorii sa mai reco mande pe rudele apropíate pentru a ocupa posturi de asisten|i preparatori. Am interzis ca un profesor sá ocupe mai multe catedre si sá conduca mai multe institute anexe. Cunóse cazuri cánd un profesor delinea douá catedre, suplinea pe a treia §i conducea §i douá clinici. Poate cineva admite cá un asemenea profesor avea timpul material sá-si indeplineascá con§tiincios tóate aceste multiple indatoriri ? Evident cá nu. Am introdus sanc|iuni impotriva celor care nu-§i fac cursurile. Un biet funcionar este dat afará dacá nu se prezintá timp de zece zile la post. Un ofi|er este pus in disponibilitate dupá ?ase luni de concediu. $i un profesor universitar a putut rámáne in invá^árnánt chiar dacá 15 ani nu a intrat un ceas in salile de curs. Aceasta este o imoralitate §i un scandal. De aceea, toti profesorii cari in 5 ani nu au fácut
67
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
cursuri cel pu|in un an întreg, vor fi consideraci demisiona|i. In fine, pentrucà învàCâmântul università!' nu poate fi un simplu plasament, iar profesorul nu este un functionar, ci el trebue sa aibà çi o activitate creatoare în ogorul çtiinCei, am impus noui çi precise îndatoriri. In adevàr, profesorul care, dupa ce obline numirea, îçi pune lira în cuiu çi nu mai are o activitate creatoare, prin lucràri verificate, va fi considérât demisionat çi va làsa locul altuia mai capabil. lata punctele esentale din proiectul privitor la reforma universitarà. El a avut de scop çi sunt sigur câ va atinge acest scop, pe de o parte de a înlesni studentului însuçirea cunostintelor necesare printr’un învàCamânt concentrât, pe de alta parte de a asigura recrutarea profesorilor în condi|iuni mai îngrijite çi în fine, de a crea o atmosfera moralâ çi de prestigiu în jurul Universitàtilor.
RY LIB RA ITY
Vili
RS
Expunere asupra reformei invä|ämäntului superior.
IVE
7 Noemvrie 1938.
NT RA L
UN
Despre reducerea numàrului de catedre, despre ocupares, prin concurs, a catedrelor vacante, despre activitatea ?tiin|ificà a profesorilor. Cuvàntare rostitä in fata consiliului interuniversitar.
BC
UI AS
I/
CE
Este pentru mine o deosebitä piacere sä des chid astäzi reuniunea rectorilor §i decanilor de la tóate universitarie din ^arä. Cànd am fost chemat la conducerea acestui departament am spus cä eu am cultul mvä^äturii §i cä pästrez o deosebitä stimä acelor ce o reprezintä. Ve^i infelege cä in mod firesc aceste sentimento merg in prim ránd catre d-voasträ. A$ fi voit sä intrunesc Consiliul mai de mult. Dar vacandole ^colare §i concediile unora din d-voasträ m’au impiedecat sä o fac atunci. Reuniunea de astäzi este in legäturä cu legea inväfämäntului universitär. Proiectul pe care
69
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
1 am comunicai deja domnilor rectori a fost intre timp decretai. Astàzi trebue sa ne ocupam de punerea lui in aplicare. Dar mai intài imi veti da voie sa folosesc prezen^a celor mai autoriza^ reprezentan|i ai invàtàmàntului románese, pentru a schifa in càteva scurte cuvinte sensul legiuirilor ce au intervenit. Socotesc cá este útil pentru felul in care se vor aplica, sá se cunoasca spiritul in care eie au fost concepute. Eu nu am venit sá fac literatura legislativa, din preocupàri de vanitate persónate cum se ìntàmpla in trecut pentru mul^i titulari de depar tamento. De aceea, textele nu cuprind desvoltari mari §i considera|iuni generale. Eu am ve nit sà fac un act politic de guvern cu efecte practice. De aceea, decretele ce am ìntoemit sunt concise §i vizeazá numai púnetele esentiate ale diferitelor institu^iuni. In al doilea ránd, pe mine nu m’a preocupat atàt aspectul tehnic al problemelor. Prin ur inare nu am venit a le analiza la con^inutul lor, in justificaren teoretica. Ci eu m’am preocupat mai ales de necesitàtile sociale ?i am cautat solu^iunile care au o rezonan^á efectiva in aceasta direc|iune. La tóate másurile a prezidat o con cepitene unitarà.
70
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Din aceastà cauzà nu trebue sa vada nimeni In màsurile pe care le iau eu, un element afectiv, o critica, un blam, la adresa stàrilor vechi. Nu, ci a§ ruga sa se interpreteze legile pe care le-am adus drept o actiune de adaptare a institu|iilor la regimul ce s’a créât, la spiritul lui, la scopurile pe care le urmàreçte. Invà|àmântul românesc a fost organizat potrivit concep|iilor filosofice ce au dominât în ultimul veac. Erau conceptiile individualiste §i . libertare. Elevii, studen^ii, erau privici în sine, indiferent de rostul ce aveau mai târziu în societate, indiferent de îndatoririle sociale çi de misiunea ce autoritatea de Stat ar fi trebuit sa le atribue în mod délibérât. De aceea, se pregàtea un tip ideal printr’o cultura teoretica, abstractà. §i de aceea, aceastà cultura §i organizarea învà|àmântului erau prin imita|iune pur çi simplu copiate din stràinàtate. Nu s’a |inut niciodatà seama de specificul românesc, nu s’a |inut seama de structura socialà si de nevoile noastre. Astfel, copiii de Varani dobândeau în ^colile primare numai cunostin|e teoretice de cele mai multe ori farà a redine sensul lor. Rezultatul era cà ìn loc ca fiii de sàteni sa se ìntoarcà la munca câmpului cu un bagaj de cunoçtin|e
71
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
practice, cu un suflu format in vederea rostului social, cu pasiunea pentru perfec^ionarea §i innobilarea profesiei firesti, ace§ti fii de tarani erau impinzi mai departe in ^colile orà§ene§ti, unde, incetul cu incetul, se desràdacinau. Aspectul teoretic al ìnva|àmàntului la sate a facut ca nici popula|iunea sá nu-i acorde ìncrederea Tntreagà ?i sa nu-i sirnta utilitatea. Invá^ámántul se rezema pe sistemul amenzilor scolare. Am intreprins o ac^iune de adaptare. Am modificat prográmele analitice, am schimbat caracterul §i rostul invàtamàntului supra-primar, punànd accentui pe elementul practic si regional. In fine, am introdus monopolul carpii pentru a usura sarcina §i a o face mai atrágátoare. Acelasi lucru s’a intàmplat cu ìnvatamàntul secundar. In loc sa pregàtim elemente de care se sim|ea imperioasa nevoie pentru utilarea §i na|ionalizarea industriei, me§te§ugului romá nese, se dase extindere considerabilá invá|ámàntului teoretic. Inainte de razboiu aveam cel mult un liceu sau un gimnaziu in capitalele de jude| de sigur generaría din acea vreme nu a fost mai lipsita de cultura. Acum in urma ajunsesem la mai multe licee ìntr’un oras, cáteodatá licee in neìnsemnate oracele unde nu puteai gasi profesori si mediu corespunzator.
72
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Elevii din aceste çcoli nu aveau ca ideal decât func|ionarismul de Stat. Cât pentru corpul didactic, nicio grijá specialà de recrutare. Am întreprins çi în acest compartiment oactiune de adaptare la ne voile reale. Am compri mât sim|itor învatàmântul teoretic çi am créât si am încurajat çcolile profesionale. Cum am semnalat si alta data, deja numârul elevilor din scolile de meserii, de corner^, de gospodàrie, a crescut, tinzând la o râsturnare a raportului dintre învatàmântul teoretic çi cel profesional, în favoarea acestuia din urmâ. De asemenea m’a preocupat pregâtirea viitorilor profesori secundari pentru care am créât çcoli normale superioare, cu internate, cu programe serioase de pregâtire çi cu grijâ de formarea caracterului si a sufletului acestui important factor de educale na^ionala. Vin acuma la învatàmântul universitar. Domnilor profesori, nu voiu relua observàrile ce s’au fâcut în trecut asupra învâtâmântului superior. Sunt lucruri prea cunoscute çi mai aies pentru d-voastrâ. De altminteri cele mai interesante si mai caracteristice constatàri s’au fàcut pânà acum de catre personalitàtile dis tinse din rândurile corpului profesoral. In deosebi, scrisoarea pe care d-1 Consilier Regai
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Nicolae Torga mi-a trimis-o §i prin care mi-a cerut, cu autoritatea $i pe baza experien^ei sale, o revizuire a legislare! universitäre, a aruncat o mai ciará luminá asupra acestei probleme pentru care eu ii exprim toatá gratitudinea. Ce am urmárit eu ? voi sá subliniez odatá mai mult aceastá chestiune pentru ca, in ipoteza cánd aplica^iunea practicá ar intálni cazuri neprevázute sau ar gási dispozi^iuni incomplete, sá ?tie in ce spirit trebue data solu^iunea. Mai intái am vrut sä vin in ajutorul studen|imii §i sá-i inlesnesc insu^irea cunostin^elor necesare potrivit cu fórjele omene^ti. In nicio tara un student nu este obligat sä dea atátea examene ca la noi. lata de pildá invátámántul agronomic. In Germania se dau 12 examene, in Danemarca 18, in Italia 20, la noi erau 40. Aceasta este excesiv. Aceasta nu este in folosul invá|ámántului ci, dimpotrivá, in paguba lui pentrucá e preferabilá predarea unui numár de cuno$tin^i in raport cu capacitatea de asimilare a unui tánár decát in^iruirea pedantá de numeroase titulaturi pretentioase de catedre. I Trebuiau comprimate catedrele. Cum se pu tea face aceastá operatiune ? Sá ^in seamá de intámplátoarele vacante ? Nu ar fi fost ratio-
74
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
nal. A§ fi gàsit catedre vacante dar indispensa bile §i catedre inutile dar ocúpate. Sä iau in considerare pe titulari ? Ar fi intrat in joc elementul personal care tocmai crease situaba ac túala. ßi atunci am inchis anuarul §i m’am preo cupa! exclusiv de materia studiilor pe care am subliniat-o dupa consideraci obiective. Astfel contopirea catedrelor nu implicä nicio apreciere asupra titularilor cari pot fi personalita|i foarte distinse. Dupä ce am stabilit ca drai materiilor de studii care este mai perma nent, am examinat situala profesorilor. Aci am pus douä reguli : mai ìntài respect drepturile personale castigate. Posturile bugetare netrecute in tabele se vor mentine cätä vreme persoanele stau in invä^ämänt §i se desfiin^eazä auto ma! atunci cànd ele dispar. A doua regula : profesorii se incadreazä de cätre Consiliul univer sitär, dupä vechimea lor §i dupä o preferin^ä ce o manifestä ei in$i?i- Este evident cä nu se pu tea gäsi un sistem mai echitabil decàt acesta. A§a dar, ìntreg personalul existent astäzi este men|inut, el ì§i va face insä cursurile in cadrai disciplinelor stabilite prin noua lege. Intr’o perioadä de timp, prin imprejuräri na turale, pensionäri, etc., se va lichida tot ce este supranumerar, färä lezarea drepturilor perso nale.
75
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Cum ve^i face acum incadrarea ? Acesta este scopul convocàrii d-voastre. Ve|i delibera §i veti hotàri cum veti crede mai bine. putea face o sugestiune care fire^te nu voiesc sa va oblige dar care peate ilustra intentiunea mea. §i anume : toti membrii Corpului didactic sa faca ce reri decanilor respectivi arátánd catedrele §i fa cultadle la care potrivit normelor legale cred cà trebue sa fie ìncadrati. Decanii le examineazà §i le propun consiliului inter universitari care apoi cu modificarne ce crede le trimite Ministerului. Aceastà operatìune, dupa lege, tre bue terminata in 30 de zile, dar conform intereselor invàtàmàntului ar trebui §i ar putea fi facuta mai repede. Domnilor, o alta preocupare pe care am avut-o a fost de a asigura o promovare a elementelor tiñere capabile, prin concurs si prin lichidarea unor situatiuni confuze. Concursul. $tiu cà a existat §i pàrerea de a se deschide drumul la profesorat persoanelor din afarà de invàtamànt. S’a citat chiar cazul unor oameni cari au ilustrat catedra de§i nu au stràbàtut ierarhia universitarà. Nu am adoptat acest sistem pentru a asigura drepturile celor ce muncesc in invàtamànt din primii ani. De sigur dacá màine se va ivi o personalitate de
76
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
prestigiu exceptional si de valoare unanim recunoscutà, se va putea face o excepte çi va putea eventual fi numit prin lege specialà. Toatà lumea ar accepta. Dar sa deschid robinetul sub acest pretext si sa men|in sistemul vechiu de care ar profita oricine, aceasta nu am voit. Vine apoi lichidarea situa|iilor confuze. Astfel, pe làngà ierarhia universitarà normalà: asistent, conferentiar çi profesor, se crease o serie de categorii cu pozitii nedefinite. Aveam docenti, conferentiari onorifici dar cu piata, agregati teniporari, agregaü onorifici cu piata ! Am desfiintat aceste titulaturi si pe cei ce le detineau i-am echivalat in treptele din ierarhia naturala. Echivalarea s’a fàcut pentru cei cari ìntruneau conditile obiective pentru gradui respectiv. Astfel, pentru a fi cineva echivalat conferentiar trebue sa fi trecut un examen de docentà sau conferintà onorifica, indiferent de facultatea càreia apartinea si sa aibà un stagiu de 3 ani. Prin aceasta màsurà s’a fàcut un act de dreptate ufiui numàr ìnsemnat de membri ai Corpului didactic çi s’au clarificat situaci nelàmurite. In fine s’a légiférât o serie de màsuri privind activitatea profesorilor çi care sunt de natura, prin aplicarea lor, sa contribue la ridicarea prestigiului università^!. Pentru mine aceste màsuri
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
sunt esenyale eie caracterizeazä insä^i legiuirea. Astfel este chestiunea cumuluilui ! As vrea sä aud in opinia publicä un singur glas care sä nu justifice aceastä mäsurä care nu are numai un substrat moral, dar care in acelasi timp deschide drumul tineretului la locurile blocate. Asemenea este chestiunea lucrärilor. As voi sä aud un singur glas care sä pretindä cä un profesor i§i poate pästra locul chiar cänd nu are o activitate precisä cänd nu aduce o con tribuye efectivä ^tiintei. A§ vrea sä väd in fine, ce ecou ar gäsi in opinia publicä cineva care ar sus^ine cä pot ocupa catedre acei cari nu au fäcut atäta timp cursurile ! Sunt aci dispozitii care se impun prin eie in§ile, prin rostul lor moral, prin consensul general. De sigur legiuirea aceasta poate provoca si únele desamägiri. Dar aceste desamägiri au un carácter prea subiectiv §i prea personal pentru a putea rebine aten|iunea. $i de altminteri, eu am convingerea cä in me dirte universitäre, unde prin definite trebue sä predomine spiritul clar-väzätor, lärgimea de vederi, criteriul etic in judecarea situayilor, tóate interesele personale vor fi neglijate pentru a promova numai pe cele ob§te§ti.
78
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
In orice caz, regimai actual nu cauta adeziuni prin recompense din bugetul Statului, a?a cum se obi^nuia in trecut. El se reazámá pe for^a inorala, pe care o are o legiuire, §i pe necesitatea superioará de Stat, càreia ea trebue sà-i corespundà. Domnilor profesori, iata in càteva cuvinte spiritul noii legiuiri §i directivele de aplicare. Va mul|umesc ca v’a^i ostenit sa venivi la aceasta sedin^a ; sunt sigur cà ve|i pune toatá ràvna ?i obiectivitatea pentru a satisface interesele universitàtilor in cadrul noii legiuiri.
AR Y IBR YL SIT
IX
ER
Cuväntare la instalarea d-lui Petre Andrei ca Ministra al Educatici Nationale.
UN IV
7 Decemvrie 1938.
NT RA L
Cele patru acuzafii aduse vechiului regim : släbirea na(iunii prin diviziuni $i certuri de grupuri, lipsa unei atmo sfere de corectitudine, lipsa de solicitudine pentru tineret, promovarea insuficientä a ideii nationale. Noul regim curmä aceastä stare de lucruri. Prezentarea noului ministru, Prote somi Petre Andrei.
BC
UI AS
I/
CE
Domnule Ministru, Doamnelor §i Domnilor, Cànd am luat conducerea acestui Departa ment, am spus cä sunt un ministru interimar, dar nu provizoriu. Am in|eles prin aceasta cä am venit aici pentru a intreprinde o anumitä ac^iune. In adevär, in sectorul educajiunii natio nale exista o caren|ä a autoritàri §i exista o grecita indrumare a invä|ämantului. In bunä parte, aceastä stare de lucruri cauzase turburarea din viea|a politica §i socialä a Romànici.
80
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dar mai mult, aceastá stare de lucruri constituía o primejdie pentru desvoltarea de máine, cáci scosese generaría tañará din fága^ul normal. Trebuia neapárat sá oprim rául. Trebuia o intorsáturá de volan pentru a indruma educaría tineretului pe calea utilá |árii. Acesta a fost rostul pe care 1-am avut eu aici. Aceasta am intreprins in cele 5 luni din urmá. Nu am sá recapitulez acum cele realízate. D-voastrá cunoa^te^i opera pentrucá am lucrat ímpreuná. Folosesc insá prilejul pentru a vá multumi cu toatá cáldura pentru concursul loial si efectiv ce mi-a^i dat. Poate nu a fost intotdeauna comod. Poate v’am cerut uneori prea mult. Ce vre|i, astázi se lucreazá intr’un ritm mai viu §i mai rapid. Trebuia sá recá^tigám timpul pierdut. In orice caz, putefi avea satisfac|iunea de a fi adus un precios serviciu tárii. Dar ceea ce am realizat eu, a fost numai un inceput. Cadrul ce am fixat trebue umplut ?i mai ales trebue sá palpite un suflu nou. Este rostul ce va a vea succesorul meu. Majestatea Sa Regele, in Inalta Sa intelepciune, a ales pe pro^ fesorul Andrei pentru a conduce departamental mai departe. Trebue sá recunoa^tem cá nu putea exista alegere mai potrivitá. Nu numai d-1 An drei cunoa§te atát de bine problemele de care
81
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
s’a ocupat deja ca ministri! la acest departament ; nu numai d-sa, ca unul din cei mai di stinsi membri ai corpului universitar, aduce un mare prestigiu in aceastà casa, dar dupà mine d-1 Andrei va reprezenta un lucru special : d-sa va fi un animator al tineretului, d-sa va fi omul càtre care acest tineret va putea sa priveascà cu incredere, d-sa va fi omul care va desàvàr§i opera de incadrare a generatici noui in ritmul sànàtos si folositor, pe care il cer, pe care il pretind nevoile vie^ii noastre sociale si interesele noastre superioare de Stat. lata ce cred eu cà va fi opera succesorului meu. Intru càt ma priveste personal, va màrturisesc cà nu puteam avea o mai mare mul|umire sufleteascà decàt de a ma vedea urmat de unul din cei mai buni si mai vechi prieteni. Dar, domnilor, mai este ceva care ma bucurà. D-1 Andrei, prin cultura sa, prin talentul sàu, prin spiritul ascu|it, aduce o nouà si pre|ioasà contribu^ie regimului ce s’a instaurai in |arà. De altminteri, este un fenomen care se observà din ce in ce mai mult. Dupà prima perioadà care a fost oarecum sentimentalà, cànd opinia publicà s’a atasat si a sprijinit regimul, in deosebi ca o reac|iune fajà de stàrile din trecut, a venit a doua etapà, aceea a reflexiunii. In fa|a reali6
82
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
zàrilor efective, lumea a ìn|eles cà nona a§ezare trebue sa fie conservata cà ea este definitiva, lar oamenii capatili, oamenii de mare cultura §i de acuitine, degaja^i de legàturile serbede §i sterpe de odinioarà, cer putin|a §i dreptul de a inchina §i munca lor binelui ob^tesc. Spuneam cà este astàzi etapa reflexiunii §i a verificàrilor. In adevàr, domnilor, ce se reproba in deosebi vechiului regim ? Erau patru critici. Se spunea mai intai cà na^ia este slàbità suflete§te prin diviziunile §i certurile de grupuri. Se obiecta apoi, cà nu existà o atmosferà de onestitate corespunzàtoare jertfelor pe care le fàcea poporul. Se critica lipsa de solicitudine pentru tineret §i in fine se aducea ìnvinuirea cà regimili partidelor nu promovase in deajuns ideia na|ionalà. latà elementele esentale care constituiau slàbiciunea evidentà a vechiului regim §i pe care opinia publicà in mod generai le aràta. Or, domnilor, trebue sà subliniez cà noul regim a venit tocmai sà se ocupe de aceste probleme $i sà dea satisfactie acestor deziderate.
Ideea na^ionalà ? Dar cine a reprezentat-o vreodatà mai bine §i cine ar reprezenta-o mai bine decàt un minister prezidat de Inalt Prea Sfin|itul Patriarh al Tàrii ?
RY
83
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
Aceasta este de esenta misiunii sale. lar noi colaboratorii Inalt Prea Sfingei Sale §tim cu càta insufletire §i cu càta persistenza Zine aceasta fàclie aprinsà. Noi §tim indemnurile zilnice de a da in tóate chestiunile soluZiuni prin prizma ideii nazionale. Exista in cadrul acestei idei §i un problem difícil. Problemul evreesc. Este adevàrat. Dar guvernul a ìntreprins o acZiune fermà pentru a obZine soluZiunea lui pe cale lini^tita si civilizatà. Pana atunci s’au luat tóate precauZiunile. Am impiedecat hotarìt orice ìncercare de intrare in Zara a elementelor puse in mineare prin evenimentele din Europa centrala. De asemenea am creat un statut precis tuturor celor ce prin revizuire §i-au pierdut cetaZenia romàna. Devenind astfel stràini, ei vor fi supu^i controlului §i li se vor aplica legiuirile pentru proteguirea muncii nazionale. In ce prívente onestitatea in administraZie, domnilor, s’a dat opiniei publice toatá satisfacZiunea pe drept cuvànt a^teptatà. Luni de zile ziarele au relatat tóate anchetele §i tóate acZiunile intreprinse impotriva ce lor cari, oricárui partid sau guvern ar fi aparZinut, s’au fàcut vinovaZi de abuzuri §i incorectitudini. Niciodatá nu s’a fácut o opera de re-
84
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
par achine moralá ca aceasta. A fost o nota ca racterística regimului actual, sanc^ionarea vinova|ilor intronarea unei ere de cinste §i de corectitudine in administraría banului public. Spuneam cá in trecut nu s’a ocupat nimeni de tineret. lata insá cá noul regim sub indemnul perso nal §i direct al Majesta^i Sale Regelui, a ridicat aceasta problema pe primul plan. Voiu semnala cáteva puñete din ac^iunea dusá la acest departament. Astfel prin reforma universitará s’au ra|ionalizat materiile predate aducándu-se usurare studenrimii. Pe cale administrativa s’au acordat sesiuni de lichidare a situatiunilor din trecut, s’au acordat burse de Stat, s’au creat cáminuri noui, s’au plasat mii de tineri titra£i in functiuni publice. Alte másuri sunt in curs de desvoltare. Intr’un cuvánt, opera de incurajare §i de incadrare a tineretului constitue un punct esencial din misiunea actualului regim. De altminteri trebue sá adaug, in ce prívente tineretul, o constatare personalá. S’au adus studen|imii invinuiri nedrepte. Adevárul este cá numai o minoritate violentá a turburat viea^a univer sitará. De multe ori oameni care nu aveau calitatea de studen|i se strecurau pentru a produce agita|iuni. Cátá vreme autoritatea nu interve-
85
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
nea cu energie, fire^te cä turburätorii terorizau restul studentimii. Astäzi insa pot afirma cä tineretul cuminte, tineretul studios este bucuros cä peate scapa de viólenmele celorlal|i. Este de ajuns sä priveascä cineva numärul mare de studenti cari frecventeazä acum cursurile spre deosebire de trecut'. latä in ce prívente tineretul. In fine, domnilor, noul regim a pus capät certurilor de grupuri politice. A ! §tiu, existä incä únele manifesta|iuni triste, únele manifesta|iuni dureroase chiar. Dar nu trebue sä ne impresionäm §i mai ales nu trebue sä uitäm caracterul reai al acestor fenomene. In definitiv, in orice societate oricàt de lini^titä §i oricàt de solid a^ezatä i§i fac uneori apari^ia räufäcätori. Aceasta s’a intàmplat in tóate timpurile §i in tóate parile. Dar aceste elemente träiesc in marginea societàri. Impotriva lor societatea tre bue sä se apere §i se apärä. A§ putea sä subliniez un element caracteristic in aceastä privire. Am fäcut un examen sanitar al celor inchini pentru agita|iuni subversive. Rezultatul a fost dezastruos. To+i, dar absolut to^i, sunt atin§i de maladii organice. Sifilisul, boalele mintale, tu-
86
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
berculoza, fac ravagii în aceastà lume. Este trist de sigur, sub raportul umanitar, dar sub raportul social aceasta explicà manifestatiunile nesànàtoase §i indica nivelul moral al celor ce ar fi vrut sa conduca o £arà. Din fericire, cum spuneam, aceste demente se situeazâ singure la periferia societari. Lumea cealaltâ, lumea muncitoare, lumea eu minte, lumea sànàtoasâ, aceea care constitue for^a vie a na|iunii, aceea care reprezintà ga ranzia de viitor a |àrii, aceasta lume ràmâne liniçtità çi încrezàtoare. Ea simte uniform astàzi. Peste deosebirile de credin|à de odinioarà, s’a constituit o conçtiinZà noua, unitarà. Ea este izvorîtà din nevoia de a apâra tara §i de a-i asigura viitorul. Istoria noastrà a mai cunoscut o epoca asemànàtoare. Astfel, în timpul frâmântàrilor nationale dintre 1848—1859 to^i Românii sim^eau la fel, to^i îçi încordau eforturile pentru atingerea aceluiasi |el. Generala delà 1848 a fost o gene rale unità. Instinctul i-a dictât aceastà unitate sufleteascà. Abia mai târziu când Statuì Român îçi gàsise o forma na|ionalà, §i când siguran|a se dobândise, s’a putut face în sânul aceleiaçi generatami §i diferentieri pe baze sociale §i ideologico. Dar mai de vreme nu ! Acelaçi lu-
87
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
cru trebue sa se intàmple §i astàzi. Cànd pretutindeni in jurul nostra sunt atàtea turburàri, orice con^tiintà romàneascà trebue sá fie treazà, orice element de divizare ¡=d de slàbire trebue sa dispara. Generaría noastrà, dupa exemplul inainta^ilor, trebue sa fie ea o generale unita, in ceasurile mari. Ea trebue sá aibá o singurà lozincà : apararea Patriei §i a Tronului. Mai tàrziu, mult mai tàrziu, cànd lini^tea in jurul nostru se va cobori din nou, atunci vom putea relua controversele ideologice. Dar mai de vreme nu ! Comandamentul ceasului de fa^à este unul singur : Unitatea deplinà a con^tiintelor nazionale. O spunem aceasta, noi guvernul, cu atàt mai mult cu càt nu suntem al unui grup, nu reprezentàm un interes de partid, sau un interes de clasà socialà. Noi suntem un guvern de muncà, un guvern care, ceas de ceas, i§i dà toatà puterea, tot sufletul, pentru binele public. lata pentru ce eu salut cu satisfactiune tóate contribu^iunile noui ce se aduc in aceasta mun cà, iatà pentru ce urez din toatà inima colegului §i prietenului Andrei succes deplin.
RY LIB RA ITY
X
IVE
RS
Conferinjà la Radio despre „Rostul Frontului Renaçterii Nationale“. 11 lanuarie 1939.
NT RA L
UN
Procesul vechiului regim politic, a individualismului sâu exagerat in dauna Statuivi, a lipsei sale de sinceritate. ,,Frontul“ reînvie tradita de unitate care a existât întotdeauna la noi in momentele hotârîtoare ale istoriei ; el repune Statuì în drepturile sale, promoveazâ interesul general $i ideea nationals, apara familia §i credinta strâmoçeascS, asigurâ, în sfârçit, minoritâtilor un tratament echitabil.
BC
UI AS
I/
CE
Au trecut doua saptamâni numai, de când prin lege s’a autorizat crearea unui organism politic, çi deja peste trei milioane çi jumâtate de ceta^eni §i-au dat adeziunea lor la „Frontul Renaçterii Nationale“. Niciodatâ, în trecut, un re gim de partid nu a întrunit jumâtate cel pu^in din aceste sufragii. Aceastâ constatare ne poate da másura miçcarii la care asistâm. De alta parte, adeziunile înregistrate azi constituesc a doua mare manifestare populara, dupa plebisci-
89
IBR
AR Y
tul din Februarie trecut. In mai pu|in de un an, tara §i-a reìnnoit a$a dar, in mod simplu dar hotàrit sentimentul ei.
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
Care este semnificatia acestor manifesta|iuni ? Ce concluziuni se pot trage de aici ? Socotesc cà din aceste ìmprejuràri se pot infelege douà lucruri. Mai intài, repudierea defi nitiva a vechiului regim politic in care am tràit ?i, in al doilea rànd, dorin|a de a se desvolta o viea|à nouà, pe alte temeiuri §i cu alte idealuri decàt cele din trecut. Repudierea vechiului regim. In adevàr, cine il mai susine astazi ? Nimeni ! Cine il mai regretà ? Capiva ! $i, ceea ce este §i mai caracteristic, aceastà abandonare nu este rezultatul unor stari psihologice ci este datorità in deosebi unei analize ragionale.
BC
Din clipa in care firul existen|ei partidelor a fost curmat si individui, desprins din obligatiunile invechite, §i-a recàpàtat libertatea de judecatà, din clipa aceea el a in|eles aspectul amàgitor al stàrilor trecute. Càteva reflexiuni vor ilustra acest proces ?i vor intàri acest ra-
90
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Çionament. Astfel, rând pe rând, partidele in vocan odinioarâ voin|a na^ionalâ ca temeiu al dreptului de a guverna. Dar ma întreb : Când aceastà voin|â na^ionalâ s’a exprimât ea eu sinceritate ? Care consultare populará în cei douâzeci de ani ai regimului de partid, nu a fost sgomotos contestata ? Cine îçi mai iacea iluzii asupra rostului acestei desbateri ? Se pretindea de asemenea câ în parlament rezida toatâ for^a ac^iunii de guvernare §i câ independen^ lui de deciziune constituía esenta sistemului. Care parlament a avut însâ real mente aceastà virtute ? Când a élaborât el o singurà lege ? Când a ràsturnat un singur guvern ? Cine nu-çi aminteçte câ parlamentul era doar fabada çi ca în dosul lui era clubul care hotâra. S’a pretins întotdeauna câ legatura între partide çi |arâ se fâcea pe baza programelor. Trebuia datâ iluziunea unor înalte preocupàri ideologice în ac|iunea politicâ. Expunerea lor se oficia cu adevàratâ religiozitate. Nu contest utilitatea programelor ca linie generalâ de orientare pentru omul de Stat. Dar contest ca vreodatâ fâgâduelile din perioada electoralâ sâ fi fost înfâptuite la guvern. $i dacá a existât un fenomen semnificativ în
91
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
aceastà privin|à, apoi a fost unanimul scepti cism al cetà|enilor in ce prívente soarta programelor. De altminteri, ce sinceritate se putea presupune afi^àrii lor, cànd, pentru atingerea nnnr obiective, se recurgea la solidarità^i echivoce ? Socotesc cà niciodatà regimul democrat in Ro mania nu s’a autodiscreditat mai dureros, decàt in Decemvrie 1937, cànd douà partide, diame tral opuse ca concep^ie politica, se prezentau aliate in fa|a |àrii. Ce putea sá in|eleaga ea atunci sub raportul ideologie ? Ce reprezenta aceastà infamare ca onestitate politica ? Care mai era spiritul ac|iunii ? Cred cà in acel ceas s’a decis soarta vechiului regim, condamnàndu-se iremediabil singur §i dànd la ivealà falsitatea §i inutilitatea lui. S’a invocat adeseori elanul sufletesc pe care-1 manifestau partidele politice. Care elan ? Dar nu 1-am tràit cu to|ii ? Nu §tim cà el se ìnte^ea pe màsura in care la orizont se ìntrevedea o perspectivà de venire la putere. $i cà se stingea ìndatà ce orizontul se ìntuneca ? lar in sànul aceluia^i partid, nu §tim care cà elanul in dividuai era deslàn'tuit, cànd se vedea asigurat de un portofoliu, de un mandat sau de un post ?i cà acela§i elan dispàrea, sau era gata sà se
92
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
deplaseze intr’un club vecin, la prima decepjiune personalá ? Prin urmare, elan interesal, da ; dar elan creator, acesta nu prea am vàzut in trecut. O ultima legenda era aceea a interesului ge nerai, pe care orice partid pretindea cà il reprezintà. Dar §i aceasta a fost repetat desmintità. Fiindcà, oricànd s’a fàcut un apel la uniunea generala, ea nu s’a putut realiza. De càteori Suveranul 'J’àrii, cu acea clara viziune a primejdiilor vii toare, cu acel sim| adànc de patrió tica datorie, nu a chemat pe oamenii politici §i partidele la realitate ! Farà indoialà, in fa|a istoriei, Suveranul Tàrii poate avea con^tin^a impàcatà. Dar partidele politice, cum au ràspuns eie ? Ce sim^àminte §i ce preocupàri le-au mànat ? De sigur, nu interesele superioare ?i permanente ale Tàrii ci acelea ale unor persoane. Acest adevàr era ilustrat de fenomenul cunoscut al fàràmi|àrii partidelor. Motivul reai §i adànc al inmul|irii lor, era tocmai ivirea ambi|iunilor per sonale, care se cereau satisfàcute. lar cánd jocul politic le aducea in locul de ràspundere, incepeau prin a distruge tot ceea ce predecesorii realizaserà. Fiecare |inea sa se inscrie in istorie cu mica lui vanitate, farà a
95
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
in^elege ìntàrzierea ce aducea desvoltàrii nor male a 'J’àrii. De altminteri, vechiul regim era caracterizat prin dona note dominante : Apelul la tot ceea ce diviza, la tot ce imprà^tia forale, la tot ce adàncea urile §i apoi discreditarea reciproca a oamenilor, mic^orarea oricàror valori morale. Cine nu-§i reaminte?te acea revàrsare de patimi ? Ficcare càuta sa distrugà pe concurentul sàu. Nu mai exista respectul de pàrinte, nu mai exista dragostea de frate. Familiile se aruncau, unele impotriva altora. Vieata in sate era un adevàrat infern, §i aceasta se chema politica !
BC
UI AS
I/
CE
Ce devenea Statuì in aceasta vreme ? Statuì, ca reprezentant al colectività|ii, ca intrupare a intereselor permanente, ca for|à de apàrare a Na^iunii in afarà ? Statuì, in regimul luptelor de partid, era fixat intr’o atitudine de pasivitate. Toate legiuirile nu fàceau decàt sà-i limiteze drepturile §i puterile, pentru a làsa drumul liber tuturor manifestatiunilor individului. Individui era a§ezat pe primul pian ; satisfacerea lui era idealul in societate. Statuì devenea subordonat. Dela un timp, pasivitatea lui s’a transformat intr’o adevàratà abdicare. Prin ac|iunea partidelor, individui anarhic nu
94
ITY
LIB RA
RY
a mai cunoscut control nici stàpànire ; ideea de autoritate se pràbu§ise. lata pentru ce spuneam ca manifestarea populará de asta'zi ìnseamnà mai ìntài repudierea vechiului regim.
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
Dar ar fi o grava eroare de psihologie, dacá ne-am ìnchipui cà adeziunile pentru „Frontul Rena^terii Nazionale“ au numai un ìn|eles negativ. Nu. Ele sunt totdeodatà expresiunea do rmii vii de a se intári o viea|á cu totul nouà. Sunt revizuiri de convinta care s’au fàcut. Sunt názuin^i constructivo care se afirmà. Sunt idea tori de desvoltare na|ionalà care se impun. Tóate ì§i vor gási posibilità^ile de manifestare si realizare, prin intermediul unto singur instrument politic.
BC
UI AS
I/
Ce este acest „Front al Rena^terii Nazio nale ?“. Mai ìntài, |in sá subliniez cá este o formulà romaneascá. Cine ìncearca sá gáseascá identitate cu vreun regim stráin, se ìn^ealà. Cine cauta aici vreo inspira|iune de aiurea, nu o va afla. Pot exista únele detalii de formá asemánátoare ; in materie politicà, mintea omeneascà nu a creat tipuri de originalitate perfecta.
95
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dar ceea ce este esencial, fondul acestei miscari politice dela noi, izvorul ei, sufletul çi scopurile ei, sunt proprii noua çi nevoilor noastre, sunt româneçti. De altminteri, eu socotesc ca prin aceasta miçcare noi reìnviem astázi o veche tradire româneascâ. Sa nu uitarn ca, in adevar, in tóate momentele grele poporul nostru a çtiut sa fie unit. Tóate actele mari din istoria |arii au fost rezultatul unor eforturi comune. Mai mult chiar, ori de càte ori înaintaçii nostri realizau uniunea Ra gionala, ei încercau un sentiment de inalbare sufleteascá çi o manifestau cu o índreptá|itá màn drie. Aça au fâcut unirea dela 1859, aça au fácut rázboiul independen^ei, aça au luptat ín 1916. In aceste exemple ale trecutului trebue sa ga sino. inspira|iuni. Çi nu pot rezista ispitei de a reaminti cuvintele rostite de unii mari barbaci de Stat ai Romàniei. Astfel, ìntr’un moment istorie, Costache Rosetti spunea : ,,Daca ne-am combatut uneori lupta a fost in lucruri mici. Cànd a fost vorba de Na^iune, n’a fost Román care sá fie in diviziune, n’a mai fost diviziune ,ci unitate. Nicio lovire nu peate sa sfarme o na^iune, oricàt de
96
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
mica, atunci cànd ea este unanimà. $i unanimà a fost va fi Romania, in toate ceasurile cele mari“. lata cum vorbea un adevàrat bàrbat de Stat. lar cu 40 de ani in urmà, ìntr’alt moment is torie, in timpul marelui ràzboiu, iatà ce admirabilà pildà de solidaritate §i de abnega|iune dàdea Take lonescu : „Ràsplata noastrà, domnilor ?“—spunea el— „Ràsplata personale ? Niciuna. Istoria va uita pana §i numele fiecàruia dintre noi. Dar istoria nu va uita cà, strènui cu to^ii de nevoi, am avut nu numai bàrbara de a crede in victorie §i de a spune : vom pieri, dar nu vom desarma; dar am avut ?i bàrbara sa ne decapitami singuri, pentru generatale viitoare“. Cetesc aceste pagini, pentru ca sa le compar cu jalnicele manifestàri ale unor oameni politici din ziua de astàzi ,cari ì§i plimbà paraponul in foi ràspàndite clandestin pe la col|uri de strada. Oare nu in|eleg ei grijile §i ràspunderile ceasului de fa|à ? Nu simt ei trista pozi|ie in care se situeazà, fa|à de inàltàtoarele pilde pe care ni le dau ìnainta^ii ? Dacà nu le in|eleg ei, le intelege in schimb 'J'araaceste singularizàri nu pot si nu vor impiedeca mersul istorici. Noi reluàm a§a dar tradita uniunii nazionale..
97
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
$i ma gàndesc de asemenea la minunatul exemplu pe care ni 1-a dat Ardealul. In momentul Unirii §i càtva timp dupà aceea, to|i fiii lui erau adunaci ìntr’un singur mànunchiu, intr’o singurà for|à politica. Ea se bucura de tot prestigiul, de tot elanul. Atunci, in adevàr, exista patrioticà insufle|ire, iar nu in urmà, cànd au apàrut sciziunile ; de càte ori nu am auzit pe bàtrànii ardeleni amintindu-$i cu melancolie de epoca de glorie, cànd tati erau insufleciti de idealurile superioare, iar nu macinaci de ambitiunile personale. Prin urmare, diviziunea in partide nu a fost acolo un bine, nu a adus un folos, — ci dimpotrivà. Astàzi renatemi pretutindeni aceea$i uniune nationals. Prin urmare, reintràm in spi ritai traditional al Ardealului.
BC
UI AS
I/
Am chemat §i am primit in „Frontul Rena?terii“ §i minoritarie etnice conlocuitoare. Acest fapt nu trebue sa surprindà, ci el este menit sa ilustreze §i conceptiunea politica ?i spiri tai propriu Romànilor. Suntem, de sigur, un Stat National. Pàmàntul nostru este un pàmànt romànesc. Suntem cei mai vechi §i cel dintàiu popor care 1-a ocupat, care 1-a muncit §i 1-a fructificat. Dacà ulterior, unele regiuni au fost vremel7
98
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
nic supuse dominatiunilor stràine, aduse de vitregia vremurilor, acestea nu au schimbat dreptul nostru fundamental, ci numai 1-au ìncàlcat. De asemenea, nu au putut schimba caracterul poporului román, care a stàruit necontenit cu fiinta lui, cu limba lui na|ionalà. Prin urmare, hotarul Statului román este hotarul na^iunii ro màne. El nu este trasat de vreo conven|iune, el nu este atribuit de vreun tratat. El este indicai de istorie §i de drepturi naturale. De aceea il vom apara cu ultima hotàrire, ca pe un patrimoniu sfànt. In hotarul nostru nacional, tráiesc insa, din vremuri indepártate, §i cetà|eni de alta origine etnica. Este un fenomen care se ìntàlne?te in mai tóate Statele. Cu ace^ti cetá^eni avem inte rese pe care le impun convie|uirea in acetati Stat §i idealul de civilizare §i buna stare co muna. Fa|à de minoritarie etnice, noi am avut ?i avem o politica foarte limpede. Mai intài, pretindem cà nicairi minoritàrie etnice nu s’au bucurat de un tratament mai bun ca cel din Ro mania. Care este acest tratament ? Constituya |àrii fixeazà principini egalitari desavàr^ite in fa|a legii. Prin urmare, se recunosc acelea?i drepturi civile, acelea?i drepturi
AR Y
99
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
politice §i, fire^te, acelea^i garantii legale, tuturor cetätenilor. In acest cadru, minoritätile pot intrebuinta limba proprie in religie, in presä, in reuniuni. De asemenea, pot utiliza limba materna in fata autoritàtilor administrative, cum §i, in anume conditi!, in fata justitiei. In ce prive§te desvoltarea culturalä, le-am dat dreptul de a infiinta §coli §i institutiuni confesionale propri! $i am introdus limba materna ca limbä de predare in $coli de Stat. Vor primi o parte echitabilä din sumele afectate in scop educativ, religiös §i de caritate. Pot exercita orice profesiune §i sunt admi^i in functiunile publice. In fine minoritätile sunt reprezentate in Camerele profesionale §i in consiliile comu nale, iar in localitätile in care o minoritate et nica reprezintä un procent apreciabil din locuitori, poate avea, §i are deja in fapt, primär sau ajutor de primär. latä definit, in continutul lui, cu preciziune, tratamentul acordat minoritätiior in Romània. $i la stabilirea acestui regim a prezidat un sentiment de completa sinceritate. De aceea nu numai am inscris norme echitabile in decrete, dar am vegheat §i veghem la aplicarea lor. O spun de aici, ca ministru de interne, responsabil, pentru ca sä serveascä de indreptar organelor mele de execu'yie.
too
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Fire§te cá acest tratament nu insemneazá dis pensarea minoritá^ilor déla deplina supunere fa|á de tóate legiuirile Tárii §i, evident, orice infractiuni la aceste legiuiri atrag dupa ele sanc|iuni, ca pentru orice cetá|ean román. Dar noi nu intelegem sá punem la índoialá loialitatea minoritá^ilor care locuesc in |ará. De aceea, le chemám la conlucrare pe terenul politic, pentru promovarea intereselor superioare de Stat. Pentru asigurarea unei administra|ii respectoase de drepturile tuturor, prin inlesnirea desvoltárii economice §i spirituale a oricárui cetátean, prin ocrotirea cu echitate a tuturor intere selor, noi asigurám legatura fireasca de Statuì Román. lata in ce spirit se alipesc „Frontului“ minoritá|ile etnice.
BC
UI AS
De altminteri, „Frontul Rena?terii“ nu este un partid politic in in|.elesul vechiu al cuvántului. El este o mineare. „Frontul“ nu reprezintá interésele unui grup de persoane sau ale unei clase sociale, ci el reprezintá interésele colec tivo ale Statului ?i ale na|iunii insali. Astfel fiind, se mai poate refugia in sánul acestui nou organism demagogia vechiului poli-
101
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ticianism ? Fireçte cà nu. Se vor putea camufla aici solidaritây interésate de persoane ? Se vpr putea încuraja ambitile vreunei clientele ? De sigur câ nu. Cine îçi închipuie cà se mai pot furila, sub forme noui, deprinderi vechi, se înçeala. Cine açteaptà aceasta, va avea o desamagire. De sigur, vor milita în „Frontul Renaçterii“ ?i oameni cari au militât în partide. Aceasta este inevitabil. In definitiv, nu oamenii erau întotdeauna vinovay de vigile regimului trecut ci sistemul însuçi. Astázi ,aceçti oameni revin §i revenim eu to^ii, dupa o revizuire de conçtiin|a, dupa o adeváratá purificare, întâlnindu-ne pe un plan nou §i dând contribuya curata pentru scopurile superioare ce se propun. Este o atmosfera noua, este un suflet nou.
BC
UI AS
I/
Ce urmâreçte „Frontul“ ? El urmareçte repunerea Statului în drepturile lui, în rosturile lui fireçti. A acelui Stat care ne reprezintâ pe toy, care este expresiunea intereselor armonízate ale tuturor ceta^enilor laolaltâ. Acel Stat, care a fost în realitate victima politicianismului. Care a trebuit sa se închine umilit, sub pretextul libertâyi individuale, în fata ori-
102
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
càrei manifestaci desordonate. Acel Stat care abdicase pana intr’atàt ìncàt slujitorii lui, mini^trii lui, pertractau cu infractorii. Ridicarea ideii de Stat, repunerea lui in drepturile firesti nu insemneazà ìnsà numai refacerea autoritàri ?i a prestigiului, ci insemneazà mai mult, insemneazà recunoa^terea unor idealuri pe care Statuì are misiunea sà le formuleze, §i este in drept sà le impunà in numele colectività|ii §i pentru folosul ei. Statuì cel nou trebue sà fie un factor viu, un factor activ iar nu constràns la pasivitatea de odinioarà. Se pare cà in trecut nu s’a in^eles indeajuns cà fàrà un Stat puternic care ocrote^te pe to£i, orice liberiate, orice drept individuai este de prisos, fiindcà se pierde ?i el in vàltoare. A$a dar, in conceptiunea „Frontului“, individui trebue sà fie subordonat Statului. Interesul personal nu e luat in consi derare decàt ìntru càt el coincide cu al colectività|ii §i o ajutà pe aceasta. Interesul personal nu poate fi satisfàcut din motive sentimentale, ci ìntru càt se ìncadreazà intr’o activitate profesionalà utilà pentru to|i. Orice factor activ poate fi ìnsà mul^umit pentrucà el se armonizeazà ìntr’un interes de Stat. A§a dar promovarea intereselor generale ale colectivitàtii, iatà prima misiune a „Frontului Rena§terii Nationaie“.
103
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Care sunt ideile lui, care sunt directivele prin care ajunge la ìndeplinirea acestei misiuni ? Este mai intài ideea na^ionalà. Intàrirea §i desvoltarea Na^iunii atàt sub raportul fizic, càt §i sub raportul moral, este o indatorire esentala. Rezistenta in fata oricàrei amenin|àri dinlàuntru sau din afarà trebue sa se sprijine pe solidaritatea tuturor. Sentimentul màndriei §i al demnità|ii nationaie trebue sa fie continuu viu in ac|iunea noastrà. A doua idee este respectul familiei ca celulà socialà. Individui singur nu se peate susine in realitate. E1 constitue o erezie. Individui nu poate fi conceput decàt ca element social a$ezat in prim rànd in familie. Ocrotirea familiei este de aceea un scop. „Frontul Rena?terii Nationale“ se reazimà apoi pe credinta creatina. Fiind in deosebi o minare spiritualà, el ìntelege sa dea vie|ii un sens §i o valoare moralà. Sentimentele religioase, pretuirea virtutilor sunt demente prin care trebue sa se formeze mentalitatea cetàteanului de màine. In fine „Frontul Rena?terii Nationale“ vede in muncà un factor care trebue sa se bucure de o cinstire deosebità.
104
AR Y
lata amintite numai càteva directive ideolo gica ale noului organism politic.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
In sànul „Frontului Rena^terii Nazionale“ un rol insemnat il joacà elitele. Eie se desemneazà printr’o serioasá §i obiectivà seleccionare. Pe ce temeiu §i dupa ce criterii se va deter mina aceasta elità conducàtoare ? Fire^te nu mai poate fi vorba in viitor de aportul electoral al fiecàruia, de clientela de care dispune. Acest criteriu este astázi ?i perimat §i inútil. SelecZiunea se va face dupà valoarea personala apreciatá in cadrul muncii profesionale §i recunoscutá ca atare. De sigur, acest sistem va aduce la suprafa^à §i demente noui §i mai ales elemente tiñere. Aceasta va contribuì la imprimarea unui aspect de seriozitate ,de competenza §i de dinamism acCiunii „Frontului Rena^terii Nazionale“. De ce ínsá o organizaZiune unica, de ce tóate energiile sa se manifeste intr’un singur cadru ? ExplicaZiunea este foarte simpla §i formula se impune ca o concluzie logica §i imperioasa a in sali genezei acestui „Front“. In adevár, el a izvorìt ca o funcZiune biolo gica aceea de a apàra NaZiunea §i Statuì. El este manifestaren unui instinct de conser vare a nafiunii. De aceea el trebue sa faca apel
105
IBR
AR Y
la uniune, nu la diviziune, el trebue sà ìntàreascà autoritatea, nu sà o impartà, el trebue sà concentreze idealurile, nu sà le ìmprà^tie.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
Nu vreau sà trezesc nedumeriri, nici sà seamàn ingrijoràri. Dimpotrivà, Frontul Rena?terii Nazionale“ trebue sà se caracterizeze prin optimism, prin increder ea hotàrìtà in destinul acestui neam in viitorul acestui Stat. Dar oricum, trebue sà adaug cà ne pot pandi ¡=>i pri me] dii. Pentru ceasul acela, oricàt de ìndepàr tat 1-am voi noi ,trebue sà firn pregàti|i, trebue sà avem trezite toate energiile na^onale, trebue sà recà^tigàm in grabà timpul pierdut. Lozinca „Frontului Rena^terii Nationale“ trebue sà fie „Apàrarea Patriei“. Este menirea generatiunii noastre sà asiguràm ceea ce maintain au clàdit cu atàtea jertfe. De aceea, in ceasul de fata ,sà uitàm cu totii orice ne-a despàrtit in trecut, sà firn ìmpàcati, sà ne in^iruim cu inflàcàrare intr’un front unic, muncind necontenit pentru intàrirea tarii, sà stàm strajà in jurul hotarelor ei §i sà inconjuràm cu dragoste Tronul §i pe cel mai intelept si cel mai patriot Suveran, pe care destinul ni L-a hàràzit. pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea.
AR Y IBR YL
XI
LU NIV
ER
SIT
Cuvàntare la instalaren sa ca Ministra ad-interim al Apararii Nazionale.
3 Februarie 1939.
NT RA
Despre locul pe care il ocupa O?tirea in sufletul natiunii despre masurile ce se vor lua in vederea asigurarii unui moral càt mai ridicat.
Domnùle General,
BC
UI AS
I/
CE
Va multumesc pentru cuvintele magulitoare, cu care m’a^i ìntàmpinat. A|i condus acest greu departament mai multe luni, cu autoritate §i cu destoinicie. In noua conjuncturà, a^i fost inal^at in cea mai ìnalta funere din carierà militara. Felicitàndu-và pentru tot ce a^i dat pana astàzi prin activitatea d-voastre, va fac cea mai calda urare ca in noua insàrcinare sa da|i acelea§i predicase servicii fárii §i O^tirii.
107
RY
Domnilor Generali,
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
Un civil la Ministerul Apàràrii Nazionale este un semn al solidarizàrii ob§te?ti in jurul Ostirii. Vice-Presedintele Consiliului in fruntea acestui Departament ìnseamnà indrumarea fatile hotàrità a acjiunii de guvern spre satisfacerea tuturor nevoilor Ostirii. Noi nu pregàtim armata in scopuri agresive. Romania n’are astàzi de revendicat nicàiri nimic. Ea §i-a vàzut implinit idealul na|ional. Nu avem decàt dorin|a de a trai in pace, de a pune in valoare bogà^iile nazionale §i de a in tari economia |àrii. In aceastà privire suntem bucuro^i sa ìntindem chiar legàturile de schimburi comerciale cu toate statele §i, in deosebi, cu economiile complimentare. Dacà totusi dàm o aten|ie specialà Ostirii, este pentrucà trebue sa firn oricànd in masurà de a apàra patrimoniul na^ional §i de a da tu turor cetà|enilor sim^imàntul securitàtii perma nente. Dar mai este ceva. Pentru noi, Romànii, o§tirea nu este numai o for|à §i un instrument de apàrare. Este mai mult. Printr’o veche tradire sufleteascà, Ostirea la noi ìntrupeazà senti-
108
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
mentul de màndrie nationalà. V’a|i intrebat d-voastrà vreodatà pentru ce poporul ìmbra^i?eazà cu o privire calda, in orice imprejurare, coloanele de ostasi pe care le intàlne^te ? V’a|i gàndit ce emonie este in sufletul acestui popor de càteori se aflà in fata Ostirii ? $i pentru ce ? Pentrucà poporul intreg se regàse§te in o?tire si se regàse^te cu tot ce el are mai bun si mai ales. A? voi ca orice o^tean sa aibà in con$tiin|a lui vie imaginea precisa a rostului sàu. Peate vorbe§te in acest moment in mine fiul de osta?, omul care a tràit o viea|à in familie de militar. Dar, oricum, aduc ?i o convingere obiectivà. Am avut intotdeauna o opinie superioarà despre ofiterul romàn.
BC
UI AS
I/
CE
Am socotit ?i socotesc cà este poate cea mai temeinic alzata dintre profesiuni. Ofi|;erul nostru este rezultatul unei ìndelungi pregàtiri : §coala militarà, ?coala de aplica^ie, §coala de ràzboiu, cursul de comandament, examene la fiecare treaptà aproape. Nu existà o profesiune in care verificarea omului sa se facà mai des ?i pana la ultima treaptà a carierei. De aceea. eu, cu màndrie, pot
109
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
spune cà, prin inteligen|a lui §i prin pregatirea tehnicà, ofi^erul román poate rivaliza cu ofiferul oricàrei o^tiri stràine. voi, domnilor, ca armata noastra sa aibà limpede in minte concep^iunea despre rostul §i despre valoarea ei, obiectiv. Moralul armatei trebue sá fie astfel intotdeauna ridicat. Este aici un punct, care má preocupa indeosebi §i asupra cáruia insist. Voiu cauta sa fac tot ceea ce este necesar pentru a ìndepàrta orice ar putea atinge moralul O^tirii. Care sunt aceste elemente ? Ce ar putea in aceastá privin|á aduce o repercusiune supárátoare ? Mai intài, un ofi^er este §i el un om, supus acelora^i griji §i acelora^i nevoi. $i pentru mine nu este indiferent sá $tiu cá un ofi^er, dupa ce munce^te din greu o zi intreaga in cazarma, se poate intoarce in càminul lui, in familia lui, turburat de grijile existente!. Ma voiu ocupa de aproape de aceastá laturá a problemei. Voiu cauta sa lichidez sarcinile trecutului care apasà asupra soldelor. In interes de ordine superioarà, Statuì a facut deja sacrificii serioase pentru asanarea diferitelor institufii. pentru u§urarea diferitelor datorii.
HO
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Oricare ar fi astázi greutá^ile, voiu face tot posibilul pentru ca sá aducem §i ofi^erilor o usu rare a sarcinelor din trecut. De asemeni, cu prilejul intocmirii noului buget, voiu càuta mijloacele pentru a inlesni ofiterilor aprovizionarea in condili avantajoase a le veni astfel in ajutor. Ma voiu pi eocupa apoi de un sistem potrivit de asiguràrì.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
Dar moralul unei O^tiri nu se pàstreazà numai cu ìnlàturarea greutàtilor materiale, ci §i prin instaurarea §i men|inerea unei atmosfere de dreptate. Munca ?i meritele unui ofi|er trebuesc apre cíate cu dreptate, cu atàt mai mult cu càt se desfalcará intr’o disciplina riguroasà. Nu in|eleg sa promovez prin aceasta indul genza. Dimpotrivà : selec|ia trebue fàcutà cu seriozitate dar cu juste|à, cu dreptate, care im pune tuturor. $tiu cà este foarte greu sa atingi acest ideal, fiindcà aceasta ac|iune are un carácter personal. Dar tocmai de aceea atrag o deosebità aten|ie asupra acestui punct. Dupà mine, notarea este cel mai esencial atri buí al unui comandant. De aceasta notare de-
Ili
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
pinde nu numai soarta singuraticului öftrer, ci moraluì tuturor §i prestigiul insu§i al comandan^ilor. Vom cauta astfel un sistem de apreciere obiectivä, pentru ca sä asiguräm in catire o at mosfera de dreptate §i vom cauta de asemeni, sä rectificara eroi ile ce vor fi existànd din trecut. lata, domnilor generali, schifate numai, preo cuparle ,mai degrabä a§ spune sentimentele, cu care viu la acest Departament. Viu ìnso|it de un colaborator al cärui prestigiu este cunoscut, format prin seriozitatea sa §i prin competenza sa. Socot cä n’am nevoie sä prezint mai mult pe distinsul d-voasträ camarad, d-1 generai ajutant Mihail. Fac un apel la d-voasträ to|i pentru ca sä ne unim impreunä eforturile comune §i sä ajungem la rezultatele dorite. Munca noasträ trebue sä fie cu atàt mai in tensé §i cu atàt mai vie, cu càt §tim cä Suveranul 'färii urmäre^te, cu aten|ie de fiecare clipä, interesele Armatei §i ale ofiterilor : ale acelei Armate §i ale acelor ofiteri, pe care M. S. Re gele ii inconjoarä cu o dragoste adancä §i cu o solicitudine nelimitatä. Sä mergem la muncä, domnilor !
RY LIB RA ITY
XII
RS
Cuväntare la implinirea unni an dela promulgarea Constitufiei Regele Carol II.
IVE
27 Februarie 1939.
*
NT RA L
UN
Despre earacterul ?i rostul Dinastiei noastre, despre träsäturile fundamentale ale nouei Constiteli, despre realizärile noului regim, timp de un an, in diferitele domenii ale vietii de Stat.
BC
UI AS
I/
CE
Sire, Se impline^te astäzi un an de cànd Majestatea Voasträ ,aici in Sala Tronului, inconjurat de Curte Guvern, de cäpeteniile O^tirii, de reprezentan^ii administratiei, primea o Comisiune de magistrali dela Inalta Curte de Casale, care infama rezultatul plebiscitului. 4.300.000 de glasuri, adica peste 99°/o din cele indreptä^ite sä se rosteascä, declarase cu insufle^ire cä primesc noul a?ezamànt, pe care Majestatea Voasträ il infä|i?ase Järii. Astfel iniziativa Regalä, care la o räspäntie a vietii noastre de Stat intervenise cu hotärire
113
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
pentru a indrepta cursul istoriei, a gàsit un adànc ràsunet in popor. Càci, in fa^a greutàtilor pe care le ìntàmpinam, de unde putea sa vinà indreptarea ? Dela factorii politici ? Dar unde exista o singurà fortà sànàtoasà, care sa poatà grupa cu autoritate elementele vii ? Dela o redresare a poporului ? Dar el insu^i era adànc turburat. Ràtàcirea spiritelor, pierderea respectului pentru ideea de autoritate, tendinea accentuata de anarhizare a vie|ii morale, fàceau ca poporul sa nu-$i mai poatà gàsi singur echilibrul. In ceasul de cumpànà, ^ara a fost unanimà in sentimentul ei, cà indreptarea nu mai putea veni decàt dela Coroanà. Iniziativa Regalà insà nu a fost un act obi§nuit, nu a fost exercitarea unui atribut legislativ. Ci ea a insemnat afirmarea rostului fundamental al Monarhiei noastre. Ea s’a manifestai in plenitudinea atributelor ce i-au fost incredintate la ìntemeiere. Ea a reinviat astfel vechea tradire na^ionalà a Domniei. Cànd in Divanurile ad-hoc, dupà aproape o sutà de ani de fràmàntàri in care Tara decàzuse tot mai mult, generala marilor patrioti dela 1857 a pus pentru ìntàia oarà temeiurile rede?teptàrii, ea a cerut in primul rànd Principe 8
114
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
dintr’o Casa Domnitoare a Europei. Grija de cá peteme a ìnainta?ilor nostri a fost, a?a dar, ìntarirea Domniei. Lunga experien^a a istorici noastre le aratase ca aici se afta chezá^ia cea mai insemnata a vie|ii noastre nazionale ?i de Stat. Chemarea unui Principe din afarà cuprinde in sine ideea unei autoritari neobi?nuite, cu rostul de a impune tuturor hotarìrea de arbitru. lar un asemenea rol nu se putea ìntelege farà tóate puterile care ìi dau fiin^a. De aceea, este neìndoelnic ca in mintea generatici care a cerut o nona Dinastié, a fost ideea de Monarhie ac tiva, de Monarhie autoritara. Unele influente ale romantismului poli tic ìmprumutat au putut uneori schimba apárentele, eie nu au alterat ìnsa fundamentul istorie al Monarhiei la noi. De altminteri imprejuràrile au ràsplatit indeajuns pátrunderea patriótica a ìnainta?ilor nostri. Caci, in adevar, evoluta vietii noastre de Stat este o minunata ìn?iruire a actelor marilor nostri Suverani. Prima forma de Stat modera si independerá lui este realizarea Regelui Carol I. Unitatea nationala ?i descatu?area socialà a poporului este opera Regelui Ferdinand I. lar oprirea actìunii de disolutiune si rena?-
115
LIB RA
RY
terea na|ionalá sunt infáptuiri ale Majesta^i Voastre. Astfel tóate culmile atinse in desvoltarea noastrá istoricá poartá pecetea Regalitá|ii.
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
Dacá Dinastía noastrá, la intemeierea Ei, prin rostul de salvatoare ce a impus-O, prin forma de largá plebiscitare ce a asezat-O, s’a bucurat de o mare autoritate, apoi prin ac|iunea desfá§uratá de-a-lungul timpului, s’a vázut organic impletitá cu insá§i viea^a noastrá nationalá, pe care o intrupeazá astázi si o rezumá. Prin originea ei electivá §i prin opera ei patrioticá, Di nastía Románá reprezintá in chipul cel mai desávár§it Na|iunea románá. Prin glasul Monarhului vorbe^te, a$a dar, na^iunea insá§i. Dacá subliniez aceasta, este pentrucá, in realitate, in ceasul de fa^á, noi sárbátorim un act care constitue o mare infáptuire a Regalitá^iú In fa|a Ei, poporul román se inclina recunoscátor.
Sire,
BC
Déla 27 Februarie 1938, tráim sub regimul unei noui Constitutiuni. Care este caracterul acestui asezámánt ? In ce constá schimbarea adusá ? Pe ce drum nou suntem purta^i ? Mai intái nu uitám cá o Con--
116
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
stituCiune nu este un scop in sine ?i prin urmare nu trebue privitá prin prisma unui misticism naiv. Constitujiunea este un instrument, prin care se asigurá desvoltarea unui Stat potrivit idealului ce urmare?te. De aceea ea se justifica atàt timp, càt ràspunde menirii sale. Vechea Constitujiune se inspirase din romantismul politic al veacului al XIX-lea. Ea se pre ocupa numai de asigurarea libertador indivi duale. Dacá acest regim a putut funciona farà prea mari inconveniente, cata vreme am trait o epoca de pace in afarà ?i de finiate ínáuntru, ea nu mai putea garanta insá viea|a de Stat cánd aceastá situarne s’a schimbat. In fa^a curentelor subversive §i a ameninCárilor din afará, prima indatorire devenea aceea a de a intári ideea de Stat ?i de a incuraja solidaptatea so dala. Noua Constitutiune se inspira, a$a dar, din aceste porunci ale prezentului. Farà a mieterà drepturile care dau putin^a de desvoltare individului ca factor de progres, ele sunt insá subordonate interesului colectivitá|ii. Prin urmare, interesul superior de Stat— al acelui Stat farà de care viea^a oricárui ceta cean in parte nu este posibilá — trebue sá do mine, Aici apare, pentru ìntàia oará in legisla-
117
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
|ia noastrà, ideea indatoririlor cetà|ene$ti fa^à de Patrie, a càrei aparare ìnàltare trebue sà fie principalul rost in viea^á. De asemenea, nona Constitute nu mai yigàduie deosebirea de clase, care a dus, in trecut, la lupte sociale §i a mic^orat for^a de rezisten^à a Nafiunii. Fiecare categorie de cetàjean i§i poate susine interesele, nu in luptà cu alte categorii §i impotriva lor, ci in màsura in care aceste interese slujesc armonie colectivitati intr’un spirit de solidaritate generala. In fine, prin noul a^ezàmànt, se subliniazà in mod deosebit ideea de muncà §i ideea nationals. Cetà^eanul nu mai este privit decàt ca factor de muncà productiva. Constitutunea nu-i recunoa^te dreptul de a participa la conducerea Tàrii, decàt daca justifica practica efectiva a unei indeletniciri productive, precum §i tmànd seama de caracterul creator al Natiunii Romàne. Astfel, Constitutiunea dela Februarie 1938, a^ezatà pe un puternic fundament moral, atàt in privirea rosturilor individului càt §i acela ale colectivitàtii, a stabilit §i mijloacele potrivite penti u asigurarea Statului §i desvoltarea Natiunii. In vremurile turburi prin care am trecut, cànd ìnsàsi existenta Neamului a fost pusà in
118
LIB RA
RY
joc, cu ciará viziune s’au trasat nórmele juridice in cadrul cárora se va desfajara viea£a noastrá de Stat.
Sire,
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
Amintirea actului déla 10 Februarie 1938, prin care Majestatea Voastrá a inceput o era nouá in istoria Tárii, precum §i schi^area cuprinsului Constitu|iunii, nu dau insá imaginea completa a noului regim in care tráim §i nu redau si sufletul lui. Caci, pe langa aceasta, a urmat timp de un an o actiune neintreruptá, care a dat vieajá regimului §i i-a invederat foloasele. In ce a constat aceasta actiune ? Ce rezultate a dat ea ? Mai intái pacea interna. Cine nu tresare astázi, reamintindu-¡?i evenimentele care au precedat acest regim. Tóate elementele anarhice erau deslán^uite, autoritatea in Stat slábise, fórjele creatoare erau paralizate. Nu mai muncea nimeni cu suflet. Ne gáseam pe marginea unei prápástii. Apoi, deodatá ordinea a fost restabilità. Autoritatea §i-a recá^tigat prestigiul. Increderea a renáscut. Orice cetacean are astàzi sentimentul cá, grafie linistei introduse, i§i peate desvolta acti vitatea.
119
RS
ITY
LIB RA
RY
S’a introdus dupà acea ordinea normalà. Ceea ce contribuise, in trecut, la compromiterea au toritàri, a fost lipsa de grijà in intrebuin^area banului public §i neexercitarea unui control efectiv. Atmosfera a fost §i aici insà schimbatà. Prin urmàrirea celor vinovar, prin aplicarea de sanc|iuni, prin crearea unui corp superior de control, s’a afirmat hotàrirea de a asigura cu orice chip moralitatea in viea|a de Stat.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
In al treilea rànd, ac^iunea regimului s’a caracterizat prin chemarea la viea|a activà a genera|iilor mai tinere. Pentru ìntàia oarà s’a inregistrat o minare larga in aceastà directiune. Farà a insista asupra operei de ajutorare a tineretului universitar, care §i ea se incadreazà in aceeasi ordine de preocupàri, voiu sublima insà cà un numàr considerabil de tineri §i-au putut gàsi plasament in invàtàmànt, in magistraturà, in diferite administratiuni publice. Astfel, un proces social, care avusese o ìnràurire atàt de vàtàmàtoare in evoluta sufleteascà a Tàrii, s’a vàzut in cea mai mare parte lichidat. Generarunea mai tànàrà, vine, sub noul regim, sà-si dea contributi^ ei in slujba Tàrii sà-$i facà probele. In al patrulea rànd, regimul a fost caracterizat prin accentui special pus de prò-
120
Sire,
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
blema na^ionalá. Timp de un an, instándole judecátore^ti au revizuit condi0unile in care obtinuse na^ionalitatea cetá|enii de origine étnica stráiná. Dupa aceea, s’a creat un regim special celor respinsi, considerándu-i ca stráini §i supunándu-i unui control special. Apoi s’a intensificat ac^iunea de nacionalizare a diferitelor intreprinderi. In fine, s’a inceput studierea problemei emigrárii elementelor stráine. Asa dar pacea interna, ordinea moralá, chemarea la lucru a generare! tiñere §i promovarea ideei nationale sunt primele aspecte ale actiunii noului regim. •
BC
UI AS
I/
CE
Primul an al acestui regim nu a insemnat numai fixarea unui cadru juridic §i crearea unor condi|ii politice si morale de desvoltare. In acest rástimp s’a fácut mai mult : s’a intreprins o mare opera de reorganizare §i de lucrári publice. In adevár, s’a introdus de indatá o nouá re forma administrativa. De multa vreme se sim|ea aceastá lipsá. Era punctul cel mai vulnerabil al vechiului regim. Organizarea administra-
124
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
tivä din trecut nu räspundea nici nevoilor pu blice, nu satisfäcea nie: cerinole cetä|enilor. Se formulau permanent dezideratele teoretice ale despoliticianizärii administrafiei çi ale descen tralizara. Rând pe rând, guvernele, care au încercat o legiferare în acest domeniu, au dat greç. A fest dat noului regim sä introduca o reforma adâncâ, açezata pe principii sänätoase çi satisfacând nevoile popula|iunii. S’a créât în diferitele {inuturi o viea|a locala mai vie, s’au dat mijloace noui pentru a spori activitatea gospodäreaseä. S’a înfaptuit apoi reorganizarea magistra tura, a corpului avoca^ilor public!, a Consiliului Legislativ çi s’a pàçit mai departe la unificarea legislativa.
BC
UI AS
I/
CE
De asemenea s’a procedat la reorganizarea înva^âmântului public. S’a urmärit, în trecut, un îndoit scop pe care fireçte nimeni nu-1 poate desconsidera : stârpirea analfabetismului la sate çi ridicarea nivelului intelectual la oraç. Dar mijloacele de înfaptuire au fost greçite, iar rezultatele de-a-dreptul däunätoare. Caci, în adevàr, la sate, înva|âmântul introdus färä discernamând, copiât dupä modelele sträine, a devenit costisitor, de o utilitate contestabilä din
122
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
cauza lipsei de carácter practic si aproape im popular. La ora$e desvoltarea disproportionatä a studiilor teoretice a adus la crearea unui ?omaj intelectual, care a constituit un permanent focar de turburäri sociale §i a lipsit comer|ul ?i meseriile de elementele vii, care s’au väzut apoi inlocuite de sträini. Astfel, vechea organizare a invätämäntului nostru, in loc sä fie un Instru ment de progres, a constituit un mijloc de adäncä turburare in viea^a socialä §i politicä a färii. Interesele particulare multiple §i inercia guvernelor au fäcut ca aceastä stare de lucruri sä se perpetueze. Noul regim a atacat cu hotäräre aceastä problemä, a stabilit formula cea mai corespunzätoare nevoilor ^ärii §i a pus-o in aplicare. Adaptarea programelor la condi|iunile vie|ii rurale §i monopolul cärtilor pentru invätämäntul primar, comprimarea invä|ämäntului secundar teoretic §i desvoltarea ^colilor profesionale, in fine noua organizare a invä^ämäntului universitär, iatä realizärile regimului in acest dorneniu. Pe längä aceastä ac^iune de reorganizare, regimul a pägit in anul trecut la intreprinderea de mari lucräri publice la opere sociale. Astfel, in materie de drumuri s’a stabilit un program de lucräri §i s’a intreprins executarea
123
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
lui intr’o másurá, care nu numai a intrecut tot ce s’a fácut inainte, dar care depá^ea §i utilajul capacitatea de lucru a Tárii. A fost nevoie de o echipare excep|ionalá §i de un efort de con centrare a mijloacelor neobi^nuit. De asemenea, s’a pus in aplicare programul de constructiune a silozurilor, care a§tepta de atáta vreme. Pentru intáia oará s’a interprins o mare ofen siva sanitará la sate. Sánátatea poporului si in deob^te a ^áranimii a constituit o preocupare de cápetenie. Studierea amánuntitá a realitá^ilor, asistenta medicalá larga, distribuirea de medicamente? mijloace de ocrotire a mamelor §i a copiilor, infiin|area cantinelor ^colare, construirea de bái populare §i de mari spitale pentru maladii sociale, in deosebi pelagra §i tuberculozá, iatá elementele acestei importante activitá|i. In domeniul problemelor muncitore^ti s’au ob^inut rezultate exceptionale : organizarea breslelor, ameliorarea contractului de muncá, pensia de retragere ¡=>i bátráne|e, organizarea timpului liber, iatá realizári, pe care nici cel mai democrat guvern din trecut nu le-a atins. In agricultura, s’a dat de asemenea un impuls din cele mai vii. In bugetul trecut s’au acordat
124
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
mijloace mai largì in acest scop. Sporindu-se suprafe|ele cultivate, punàndu-se la dispozi^ia agricultorilor semin^e selezionate, pomi pentru plantatiuni, reproducàtori, màrind sim|itor stocui de macini, organizàndu-se concursuri premii, intensificàndu-se asisten^a tehnicà, s’a schitat o activitate din cele mai insufle|ite in acest sector. Acordarea de credite de un miliard lei prin cooperative, valorificarea cerealelor ìntr’o conjuncturà international dificilà, ceea ce a fàcut ca agricultorul nostru sa primeascà patruzeci mii lei pe vagonul de gràu, in vreme ce in stràinàtate el nu se putea vinde de càt cu douàzeci mii lei, iatà aspecte care trebuesc accentuate. Pot afirma hotàràt cà niciun program politic al oricàrui partid in trecut nu a enun|at $i, cu atàt mai pu|in, a ìnfàptuit ceea ce s’a realizat acum. Astfel in domeniul lucràrilor publice, in acel al ac^iunii sociale, al desvoltàrii factorilor eco nomici, noul regim ìntr’un singur an se poate infama cu un bilant in adevàr impresionant.
Sire,
Vin acum sa schitez simtàmintele §i ac^iunea desfà^uratà sub noul regim pentru o^tire.
125
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Márturisesc câ nu pot face aceasta farà a ma sim^i stâpânit de o vie emotiune, care este de sigur generala. Aceasta emo^iune nu se date reste numai faptului câ oçtirea este depozitara tradi^iilor de lupte glorioase ale poporului nostru, nu se datereste numai faptului câ ea este institu|iunea cea mai draga Majestâ|ii Voastre, cea mai legata de grijile, de fiin|a Majestâ^ii Voastre. Dar oçtirea, în concep|iunea noului regim, întruchipeazâ o no^iune eu totul superioarâ. Ea nu are numai un carácter institutio nal, déterminât de scopul §i de organizarea sa. Ea este o înaltâ valoare moralâ. Oçtirea este icoana rezumati va a Na^iunii ; ea întruchipeazâ noble^ea poporului nostru, màndria lui, virtu ale sale. Astfel, în ierarhia socialâ, oçtirea ocupâ, §i e firesc sâ ocupe, o treaptâ superioarà. Inconjurând-o eu aceastâ considerare, noul regim a în|eles sâ transpunà sentimentele sale în fapte reale. De aceea, el a fâcut §i continuâ încâ a face cel mai larg efort pentru a înzestra oçtirea cu tot materialul necesar spre a-i da for|a §i siguran|a. Niciun sacrificiu nu se va cru^a în aceastâ directiune. Dar o aten|iune deosebitâ se dâ în acest moment situa|iunii materiale çi morale a ofi|erilor §i trupei. Prin noul buget s’a inscris
126
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
un consideratili spor de aproape un miliard lei, care va servi acestor preocupari. S’au màrit alocatiunile pentru hrana trupei, pentru imbracamintea §i pentru instruc^ia ei. S’au introdus. pentru ìntàia oarà, prime de echipare complete pentru tinerii ofiteri absolven^i ai ^colilor mili tare, prime de echipare pentru tofi offerii, ajutoare materiale si o larga subven|ie pentru con sti tuirea fondului asigurarii ofitere^ti. Casa de Credit este in curs de reorganizare pe baza mic§oràrii re^inerilor, a reducerii dobánzilor, o màrire a termenului de piata a datoriilor §i acordarea asigurarilor farà o nouá contribuye din partea ofiterùlui. De asemenea, s’a ìntocmit de cretai pentru ameliorarea situa^iunii vechilor pensionar!. Corpul nostru ofiteresc ì§i va putea desvolta activitatea, pe viitor, in conditi! mult mai bune §i pana la limitele de vèrste fixate prin legile organice, care in niciun caz nu mai pot fi mic§orate. De altminteri, poporul románese este un popor bine dotat, rezistent §i care nu-§i pierde aptitudinele §i puterea de muncà decát la o várstá destul de inabitata. lata o serie de masuri, schifate numai, spre a desprinde caracterul sufletesc in care se cerceteazá §i se solu^ioneaza problemele in lega tura cu o^tirea.
127
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Pentru a completa înfâ^isarea noului regim çi a activité^!! desfâçurate timp de un an, trebue sä subliniez prestigiul câçtigat de Tara noastra peste hotare. Soarta a voit ca adâncile prefaceri întâmplate în interior sä coincidä cu o conjuncturä international din cele mai turburi, dintre cele mai primejdioase. Ce s’ar fi întâmplat, dacä, în aceste vremuri, n’am fi avut ordinea internä restabilitä, solidaritatea na^ionalä refäcutä, opera constructivä inceputä ? Care ar fi fost rezisten|a noasträ ? Din fericire însâ, România a apärut, in ochii tuturor celor de peste hotare, ca un Stat la timp renäscut, bine çi sigur condus, în plinä ac^iune creatoare.
UI AS
I/
CE
Sire, Ea a atins un prestigiu, pe care nu 1-a cunoscut niciodatä. latä încheiatâ, astfel, o primä etapä din viea|a regimului introdus la 10 Februarie 1938.
BC
Sire, Acest regim este astäzi temeinic asezat ; el este definitiv açezat. Forta lui rezidä mai întâi în fundamentul moral, care 1-a impus, în reactiunea fireascä §i salutarä împotriva unor orânduiri, care ímpinsese rfara Pana Ia marginea unei präpästii.
128
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
For^a lui rezidá de asemenea in opera con structiva, pe care, intr’un singur an, a izbutit sá o infáptuiascá. Ea rezidá, in fine, in superioritatea principiilor ce constituesc esen^a lui. Astázi, ne aflám deja in a doua etapa a desvoltárii. Majestatea Voastrá a ingáduit, printr’un Decret Regal, constituirea unui organism politic, care sá dea posibilitatea de manifestare a dezideratelor ceta^ene^ti. Acest organism nu mai este un partid, in in^elesul vechiu al cuvantului, el nu mai poate reprezenta aspira|iuni izolate §i nu mai poate satisface interese personale. El cuprinde poporul, in intregimea lui, promoveazá numai nevoile ob^te^ti, intr’o atmos fera de uniune na^ionala. Pe acest plan superior §i cu aceastá misiune, singur acest organism are cáderea de a reprezenta Na^iunea. Orice preten|iune a vreunor persoane izolate de a vorbi in numele poporului este o absurditate. Orice incercare a unor asemenea persoane, de a se agita, este un act culpabil. In spiritul cel nou, Tara nu mai poate fi reprezentatá partial. Interesóle ei, aspira^iunile ei nu pot fi slujite decát in generalitate, prin so-lidaritatea tuturor.
129
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
De altminteri, pe acest plan nou de activitate politica s a deschis posibilitatea de lucru tuturor cetàtenilor. Oricine are dreptul sa se înçirue în Frontul Renaçterii Nationale. $i, în fapt, s’a §i înçiruit. Aceste adeziuni au fost atât de ge nerale, încât au luat caracterul unui al doilea plebiscit. El a cuprins tot ce este element capabil, tot ce a fost element onest pe planul vechilor orga nisme politice, care s’au vázut astfel nu numai formai disolvate, dar çi topite în fond çi angrenate în noul regim. El a cuprins de asemenea genera^iunea tânarà care gàseçte aici o larga posibilitate de afirmare. El a cuprins, în fine, tóate minorita^ile etnice integrate în viea|a noastrâ de Stat, unde, gracie unei politici întelepte §i liberale, îçi pot afla satisfacerea tuturor nevoilor spirituale çi ma teriale. El este açezat pe baza profesionalá, ca expri mare a preocupárilor publiée, §i complétât cu o garda proprie, ca instrument de disciplina çi ordine interioarâ, eu rost limitât într’un domeniu în care oçtirea ca factor suprem de aparare a 'J’ârii nu e bine sa fie amestecatâ. Frontul Renaçterii Nationale este mijlocui, prin care Natiunea î§i va exprima gândurile ei 9
130
LIB RA
RY
§i este rezervorul, din care, printr’o selectiune severa a elitelor, se ver recruta elementele de conducere a 'J'àrii.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
Sire, In aceastà zi de sárbátoare na^ionalà, FrontuI Rena^terii vine sa se incline profund in fa|a Majestà|ii Voastre. El aduce prinosul de recuno?tin|à §i de devotament. Fiti màndru, Sire : intr’un ceas greu, lumi nal de Dumnezeu, Majestatea Voastrà a intervenit exercitànd atribútele regalità|ii §i a salvai Tara. Fifi increzàtor, Sire : Tara> Tara ìntreagà Va urmeazà farà ^ovàire, unità deplin intr’un singur gànd $i intr’o singurà ac^iune. In ceasul acesta, departe, in cetatea unirii, poporul adunat din iinuturile de peste munti, la chemarea Bisericii, intr’o manifestare sim bolica de unitale sufleteascà, aclama pe Majes-* tatea Voastrà §i trimite prin telegraf aceastà adresà de adànc omagiu : „Poporul Román din Ardeal, Banat, Cri^ana Maramure?, ìntrunit la aniversarea unui an dela sanc^ionarea nouei Constituid in Cetatea Albei-Iulii, la chemarea §i sub conducerea celor
151
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
dei Mitropoliti ai Ardealului, Vä exprimä toatä adànca sa multumire pentru ordinea salvatoare §i intäritoare de ^arä, pe care a^i instituit-o atunci cu minte malta §i cu brat puternic. De asemenea Vä asigurä, Majestate, de iubirea si devotamentul säu netàrmurit §i Vä roagä a Vä bizui pe el in desfä^urarea in|eleaptä de viitor a acestci noui orànduiri, ca si in tot ce Veti face pentru intärirea Na^iunii Romàne §i pentru apärarea Tärii. „Sä tràini, Sire, multi ani indelungati pentru a vedea cum se malta, ca un fruct al ostenelilor Majestätii Voastre, tot mai puternicä §i mai mändrä, scumpa noasträ Romanie“. Semneaza Nicolae Mitropolit ortodox al Ardealului Alexandru Mitropolit greco-catolic al Ardealului latä cum bate inima poporului de pretutindeni. La ràndul nostru inältäm rugi cätre Cel Atotputernic pentru a binecuvànta §i ocroti opera Majestätii Voastre. Sä träiti Majestate ! Sä träiascä Märia Sa Marele Voievod Mihai de Alba-Iulia ! Ura !
RY LIB RA ITY
XIII
UN
IVE
RS
Cuvantare asupra masurilor luate pentru men|inerea independentei nafionale si apararea fruntariilor.
27 Martie 1939.
NT RA L
In fata membrilor Consiliului Superior al Frontului Rena?terii Nationale, Primul Ministru arata masurile pe care le-a luat pentru apararea hotarelor fata de ultimele evenimente internationale §i precizeaza caracterul conventiei eco nomice incheiate cu Statul german.
BC
UI AS
I/
CE
Domnilor, Am |inut sa convoc Consiliul Frontului pen tru ca el sa asculte lamuririle reprezentan^ilor Guvernului asupra situa|iunii generale a Tarii. Alcatuit din Consilierii Regali §i din exponent profesiunilor, acest Consiliu este, in regimul nostru, singurul organ politic legal. El constitue de asemenea o elita politica, din sanul careia se vor recruta elementele de conducere ale Statului. De aceea, am socotit ca este util ca dum-
133
LIB RA
RY
neavoastrà sa fi|i informaci §i la ràndul dumneavoastrà sa informati fara asupra ac|iunii desfàçurate de Guvern, in aceste momente deosebit de grele.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
De sigur, nu este vorba sa fi|i asociali la vreo ràspundere. Sistemul ràspunderii forurilor colective la noi 1-am expérimentât ìn trecut §i çtim la ce rezultat a dus. Dacà am întâlnit in calea noastrà greutà|i, dacà am avut de suferit, apoi aceasta se datereste toemai acestei respon sabilità^ fictive. Càci, in adevàr, cànd a fost sanzionata o singurà greçealà in trecut ? Cànd au tras consocicele, personal, cei vinova^i de incurii si de malversatimi ? A venit, fàrà ìndoialà, o sanc|iune, dar a trebuit sa vie o sanc|iune generala çi definitiva §i anume : pràbuçirea vechiului regim. Nu in^eleg sa fac astàzi un procès care, cu càt eveni^entele vor fi mai grele, cu atàt va fi mai viu in mintea cetàtenilor. Dar il subli mez, pentru ca unii cameni sà-§i scruteze con sticele si sà vada dacà mai au autoritatea ino rala sa vorbeascà, sub povara greselilor din trecut. Asa dar, domnilor, in ce priveste responsabilitatea, in numele Guvernului, pe care am
134
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
onoarea sá-1 prezidez, deciar cá intelegem sá o asumám noi intreagá in fa|a Suveranului a Járii ; in fa£a Tárii celei mari, care cántáre^te greutá^ile pe liniile inalte obiective care nu judecá prin prisma rancunelor persónate ?i a intereselor meschine. Domnilor, care este aceastá ac^iune de guvern ? In fa|a cáror probleme ne-am gásit noi ? In cuvántarea pe care am fácut-o la 27 Februarie, cu prilejul aniversárii nouei Constitutiuni, am arátat pe larg activitatea desfá§uratá in timp de un an pe tóate tárámurile vie^ii de Stat. Am arátat conditiunile in care s’a fácut reorganizarea administrativa, judecátoreascá §i ^colará ; am arátat activitatea economicá §i fi nanciará ; am expus programul de mari lucrári publice realizate. Astfel, o primá etapá era strábátutá, §i ea a reusit sá dea Tárii o infátisare nouá. Ne gáseam in pragul inifierii unui nou program de lucru, in care accentul trebuia sá apese pe viea^a economicá §i pe imbunátá|irile necesare in acest sector. Intre acestea, situatiunea interna^ionalá se intunecá, prin ivirea unor grave turburári in Cehoslovacia §i prin interven|ii militare din afará. Indeosebi, era un fapt care interesa de aproape
135
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Romania ?i anume mobilizarea armatei maghiare intrarea unei pàr|i din aceasta armata in Rusia Subcarpatica, in scopul de a o anexa. Domnilor, problema Rusiei Subcarpatice nu se pune pentru prima oarà. Aceasta problema se ridicase in toamna trecutà. Guvernul Roman a fost sondat atunci dacá ar avea vreo obiec|iune de fácut, la o schimbare teritoriala in acea regiune §i dacá ar vrea sá participe la ea. Fire§te cà am dat atunci singurul ràspuns conform cu indatoririle noastre. Romania nu putea sá fie de acord cu o atingere adusà unui Stat amie §i aliat (aplauze). Càt pentru o parti cipare la o asemenea ac|iune, ea nici nu putea fi luatà in considerare. Am inteles sá dám acestei atitudini a Guvernului Román o semnificaZie moralà, nu numai pentru acci caz, dar pentru a caracteriza intreaga noastrà concepZiune despre relatiile internazio nale. (Aplauze, strigate de bravo). Am voit sa se §tie cà Romania, atunci cànd incheie aliante, ramane cu sinceritate §i lealitate credincioasá lor. (Aplauze). Astfel, integritatea teritorialà a Cehoslovaciei a putut fi salvata atunci. Cánd insà, in timpul din urmà, chestiunea s a ridicat din nou, ea nu mai pastra acelasi aspect. Acfiunea centrifugalá, desfá^uratá in hotarele
136
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Statului Cehoslovac, implica ea insali renun^area la orice sprijin dela parile amice. De altminteri, dacá a existat un singur demers din acea parte, in timpul crizei, a fost acela al §efului Statului Rusiei Subcarpatice, care ne cerea tocmai alipirea la Statuì Román §i, prin urmare, renun|area la independen|a sa. Fire^te ca Romania nu avea niciun interes sa ìncorporeze un teritoriu locuit de o na|ionalitate stráiná, de aceea nu s’a oprit un moment la ideea de a da curs cererii ce i se fàcuse. Aceasta nu ne putea impiedeca de a anun|a ca, ìntr’o regiune din vecinatatea granirei noastre nordice, sunt §i interese romàne^ti. In ce constau insá aceste interese §i care era forma de satisfacere a lor, ramànea sa stabilim ulterior. Astfel, Ungaria nu a fost impiedecatà de a intra cu trupele sale §i de a ocupa regiunea Sub carpatica. Guvernul dela Budapesta a intreprins o ac^iune de alipire a unor teritorii locuite in cea mai mare parte de o na|ionalitate stráiná. Prin aceasta alipire, Statuì ungar §i-a schimbat aspectul sàu pur nacional. Fire^te, nu ne apartine nouá sá judecàm aceasta, ci ne márginim sá o constatàm. In orice caz guvernul dela Budapesta nu a putut lipsi de a vedea in aceasta impreju-
137
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
rare o atitudine de neutralitate amicala din partea Romàniei. Singura másurá pe care am luat-o, a fost de a trimite in apropierea granirei din Maramure? càteva unitati militare, cu efective de pace, cu scopul de a proteja teritoriul nacional, de eventualele incursiuni din afarà. Si, trecerea prin acel loc a unui ìnsemnat numàr de refugia^, intre cari cei mai multi in formatiuni militare — care, in treacàt fie zis, au gàsit o primire civilizatà la noi — aceasta trecere confirma precau|iunea ce am luat. Cu toata atitudinea corectà observatà de Guvernul Roman insà, la 14 Martie suntem infor maci ?i constatàm cà armata ungarà continua cu intensitate mobilizarea §i cà cinci corpuri sunt concentrate chiar la frontiera Romàniei, in dreptul Some^ului §i al Mur equini. Ce rost putea avea aceasta masiva concen trare de for^e, dupa ce Rusia Subcarpatica fusese ocupatà farà nicio stànjenire din partea noastrà ? Ce se urmàrea ? Actiunea din Nord prin insali natura ei, atitudinea agresiva a pre sei maghiare §i a postului de Radio din Buda pesta, concentrarea de numeroase trupe la gra nita Romàniei, tóate erau de natura sá inspire o legitima ingrijorare. Guvernul nostru nu se putea làsa surprins de
158
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
evenimente, de aceea el a luat imediat màsurile pe care le-a socotit conforme eu interesele de siguran|â ale Statului (aplauze îndelung repetate). Astfel, în primul rând, a fâcut cunoscut cancelariilor strâine cà suntem hotàrî^i sa ne apârâm fruntariile. Pentru integralitatea teritoriului ei, România se va bâte împotriva oricui, eu toate puterile ei farà sa stea sa cântâreascà rezultatul luptei. Noi avem un patrimoniu sfânt, pe care înaintaçii noçtri 1-au créât ; suntem da tori sà-1 pâstrâm cu orice sacrificiu (aplauze). Oricare ar fi rezultatul, istoria va înregistra hotàrîrea noastrà de viea|â independentà çi curajul nostru de a o apâra (aplauze). lata ce am spus. Dar, pentru ca aceastà hotàrîre sa fie efectivâ, am chemat sub arme mai multe contingente de rezerviçti, completând astfel for^ele necesare pentru siguranfa fruntariilor. $i, atunci, domnilor, s’a întâmplat acel fenomen minunat, pe care de sigur, l-a|i vàzut eu to^ii : 'J’ara a ràspuns, eu un entuziasm impresionant, la chemare. Oamenii au alergat în cazârmi din primele zile. Au venit de trei çi patru ori mai mul(i decât cei ce erau concentrati (aplauze). Aceastà manifestare a poporului §i, în deosebi,
139
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
a tarànimii, a constituit cea mai elocventà dovadà a sentimentului de màndrie nationalà §i a for|ei reale de care dispunem. In aceastà manifestare am gàsit noi si semnul cà politica de siguran|à §i de demnitate a Guvernului era in spiritul insali al farii. Domnilor, pentru a vedea mai bine caracterui màsurilor noastre militare, trupele concentrate au fost Minute la o zi de mar§ departe de fron tiera, pe o zona preventiva. Am avut hotàrìrea de a sta acolo, numai pentru apàrarea 'J'arii §i numai atàt càt va exista o nesiguran|à din acea parte.
BC
UI AS
I/
CE
Domnilor, da|i-mi voie sa viu acum la a doua chestiune, ce a format obiectul actiunii noastre de guvern ?i asupra càreia socotesc necesar sa dau unele làmuriri suplimentare. Este vorba de ìncheierea recentà a conventiei economico romàno-germane. In ce consta aceastà conven^iune ? Dar, mai intài, care este caracterui ei §i ce legàturi are cu ultimele evenimente internazionale ? Domnilor, trebue sa amintesc cà negocia|iunile in aceastà chestiune au inceput incà din luna Februarie, prin urmare, la o epocà in care criza din Europa Centralà nu izbucnise. Voiu adàuga
140
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
chiar cä aceste negociatiuni fuseserä preväzute din Noemvrie trecut, când s’a semnat un prim acord de pläti cu Germania. Prin urmare, initierea acestor negocieri §i cursul 1er au avut un carácter absolut normal, privind reglementarea fireascä a schimbului de märfuri íntre cele douä tari. Daca ideea însâçi a conven^iunii §i tratärii ei au fost independente de cursul evenimentelor politice, este evident, in schimb, cä izbutirea negocia|iunilor a trebuit sä aibe un efect favorabil asupra situatiunii politice generale. Cele douä pär^i contractante au tinut sä afirme exprès la începutul conven|iei, cä ele „urmäresc teluri pacifice“. O asemenea declaratiune nu poate sä nu fie socotitä ca o încercare de a asigura liniçtea çi pacea in aceastä parte a Euro pe!. Dar, inafarä de aceastä declarare, tot cuprinsul conven^iunii are un carácter exclusiv économie. latä, asa dar, un prim punct precizat.
BC
UI AS
Am auzit punändu-se in únele cercuri intrebarea, daeä in aceastä imprejurare s’a asigurat independenfa economicä a Tärii. In ce mä priveçte, domnilor, socotesc aceastä intrebare legitimä. Mai mult chiar, vä declar cä pe mine mä bucurä. De ce ? Fiindcä, intr’adevär aceastä grije vä-
14f
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
deçte vitalitatea natiunii noastre, dorica ei de vieata liberà în concertul Statelor europene. Da pot sà liniçtesc pe toatà lumea. O asemenea pro blema, a çtirbirii independentei noastre, nu s’a pus niciun moment màcar, çi nici nu se putea pune. Ca çef al Guvernului, va închipuiti uçor cà nu a? fi acceptât o asemenea discutiune. $i mai aies nu aç fi fàcut eu, dupa ce un an am luptat pentru asigurarea ordinei interne çi pentru eliminaren formatiunilor politice, care, prin acÇiuni necugetate, ar fi primejduit aceastà independenja. Aç ruga, însà, ca lucrurile sa nu fie judecate cu idei preconcepute çi nici sub obsesia unor legende interésate.
BC
UI AS
I/
CE
Noi am fàcut un acord economie leal. $i 1-am fàcut, fiindcà am gàsit noi inaine un interes. Am discutât, cum era firesc, pe un picior de egalitate çi am asigurat nevoile economiei noastre. De sigur, domnilor, cà Germania aflà çi ea, in aplicarea conven|iunii, satisfacerea unor insemnate interese. Dar aceasta este natural. Fic care din parlile contractante trebue sa gàseascà avantaje. Farà aceastà reciprocitate, nu poate
142
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
exista conven|iune viabilà. Ceea ce insà ma intereseazà pe mine este satisfacerea intereselor tàrii mele. $i, in aceastà privire, nu peate fi in coiala. In ce consta acordul ? Romania vinde in Ger mania din produsele sale agricole, forestiere $i miniere. Ea cumpàrà din Germania, in schimb, armament, macini pentru echiparea industriilor §i instalatii de utilitate publicà. Pentru ca acest schimb de màrfuri sa fie mai intens, se prevàd colaboràri tehnice si financiare, care sa ajute la desvoltarea produc^iunii noastre. Asemenea co laboràri existau deja in |arà, intre factorii de producane §i capitalul altor State.
BC
UI AS
I/
CE
Dati-mi voie sa ma opresc un moment asupra ìnràuririi pe care o a$tept, pentru economia romàneascà, din acest acord. Mai intàiu, este neìndoios cà agricultura va cunoa^te o inviorare. Pnn ìncurajarea unor culturi noui §i prin-asigurarea debu^eurilor, se va ajunge la o ameliorare a reparti|iei actuale a culturilor §i la o sporire a rentabilitàtii pàmàntului. In ce prive^te exploatàrile forestiere, avem imense domenii, pe care, din lipsà de instalatiuni, de cài de comu nicale §i de capitaluri, nu le putem pune in valoare §i materialul lemnos deperizeazà.
143
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Prin concursul tehnic financiar, prevàzut in noul acord, se va putea ajunge la valorificarea unei insemnate bogà|ii. Acela^i lucru se peate spune despre exploatàrile miniere. Prin crearea de zone libere, in vecinàtatea porturilor noastre, se va ajunge la o intensificare a vie^ii economico in aceste regiuni. Muncitorii vor gasi de lucru, materiile prime vor afla debu?eu apropiat, iar produsele industriale, ce vor intra in |arà din aceste zone, vor fi mai lettine, intru càt costui de produc|iune va fi redus. De altfel, exemplele din alte Vàri sunt concludente pentru a invedera insemnàtatea acestor zone, care au fost urmàrite de to|i economista nostri in trecut, farà a izbuti. Fireste, domnilor, cà pentru a realiza efectiv aceste foloase, va trebui $i sa muncim serios. Avantajele nu pot fi castigate farà muncà. $i, in primul rànd, va trebui sà ìntocmim, cum spune d-1 profesor lorga, un statut al economici nazionale. Va trebui sà ìntocmim un pian bine definii, pentru desvoltarea ra^ionalà §i metodicà a agriculturii noastre. Activitatea viitoare pe terenul economie nu va putea fi làsatà la voia intàmplàrii, ea va trebui astfel planificatà si Guvernul va cere Consiliului Superior Eco nomie sà elaboreze de urgen|à, cu toatà grija, aceste planuri.
144
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
In afarà de partea economica, prin acordul romàno-german, se prevàd furnituri de arma ment §i aviarie. Un credit insemnat ne este asigurat in acest scop. Cu acest prilej am ìnlesnit efectuarea livràrilor de armament, ce erau comandate la fabricele din Boemia. Dacà acesta este obiectul convengami, care sunt conditile de executare a ei ? Mai ìntài, principini de bazà este pàstrarea echilibrului schimburilor economice reciproca. In al doilea rànd, piatile din Germania in Romania §i invers, se vor face pe baza vechiului acord de plà|i, iar cursul leului va ramane neschimbat in raport cu marca. In fine, in al treilea rànd, ceea ce ne-a preocupat a fost ca, prin aceastà conven|iune, sa nu prejudiciem legàturile noastre comerciale cu celelalte State. Romania nu-§i poate limita schimbul de màrfuri la un singur Stat. O asemenea situarne, in adevàr, ar avea consecinte politico. Ce este drept, nu s’a formulat niciodatà de nicàiri o cerere de monopoi. Dar chiar farà o asemenea cerere, noi am |inut sa fie limpede exprimat, cà noua conven|iune nu poate stànjeni alte schimburi. $i astfel, in primul artieoi
145
LIB RA
RY
arn prevázut expres : „planul economie va tiñe seama de posibilitátile de desvoltare ale productiunii romàne, de necesitátile interne románe$ti §i de nevoile schimbului economie al Ro mànici cu alte |ári“.
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
Astfel libertatea noastrá de actiune este com piei asiguratá §i oferim oricánd o conventiune pe acelea^i baze, oricárei alte t&ri- De altfel, in acest moment, o comisie pune la punct la Paris únele aran jámente economice cu Franta ?i o comisie de experti englezi este anuntatá la Bucure§ti. lata, in linii man, cuprinsul conventiei eco nomice, incheiate de Guvern cu Germania, caracterul ei §i efectele utile pe care suntem in drept sá le a^teptám déla aplicarea acestei conventiuni pentru economia nationalá.
BC
UI AS
I/
Astfel, domnilor, in aceste grele imprejurári, cele mai grele pe care le-a cunoscut tara ín ultimii 25 ani, Guvernul are constiinta de a-?i fi indeplinit datoria. El a izbutit in actiunea ce-$i propusese §i a izbutit sá salvgardeze interésele tárii. Trebue sá adaug, cá aceastá actiune a fost ajutatá de opera de pacificare sufleteascá $i de
146
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ridicarea moralà ce s’a ìnfàptuit in ultimul an. Farà aceastà opera, nu §tiu care ar fi fost rezultatul. Astàzi putem privi cu mai multa lini§te la desfà^urarea evenimentelor.
RY LIB RA ITY
XIV
IVE
RS
Discursul d-Iui Armand Càlinescu, presedintele Consiliului de ministri, la primul congres al breslelor.
1 Mai 1939.
UN
Schitarea nouilor înfàptuiri muncitoreçti în cadmi regimului créât la 27 Februarie 1938.
NT RA L
Domnilor Congresiçti,
BC
UI AS
I/
CE
Am venit la acest prim congres al breslelor nu numai dintr’un sim£àmânt de dragoste çi de solicitudine pentru muncitori,—pe care d-voastre îl ve(i în^elege uçor,—dar am venit, totodata, sa simt eu însumi care este ecoul ac(iunii duse pânà azi de membrii guvernului, în cercetarea doleanjelor muncitorimii §i am venit în al treilea rând, sa în^eleg, care ar fi dolean^ele pentru viitor. (Vii aplauze). Da(i-mi voie sa va màrturisesc cât sunt de multumit în fa(a manifestatiunii la care am asistat.
148
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Am vàzut recapitulàndu-se rezumativ realizàrile de pana astàzi : imbunàtàtirea contractului de muncà, in special cu privire la concedii ; ìmbunàtà^irea legiuirii asiguràrilor, in spécial cu privire la pensiile de bàtràne^e (aplauze) ; organizarea „Muncà ?i Voie Bunà“ ; intàrirea ac(iunii de construc|iuni muncitore^ti ?i in fine, realizarea pe teren a nouei organizàri in bresle. (Aplauze). Dar mai presus de acestea, am m|eles azi aici starea de suflet a muncitorimii. Am vàzut cà in locul unei muncitorimi divizate eri, avem astàzi o muncitorime unità. (Aplauze prelungite, strigàte de bravo). In locul unei muncito rimi, care, ieri, lupta in slujba unor interese politicianiste azi avem o muncitorime care lucreazà in slujba numai a intereselor ei profesionale. (Aplauze prelungite). Am vàzut aici cà in locul unei muncitorimi, care odinioarà se làsa uneori ràtàcità de inspi razioni din afarà, astàzi avem o muncitorime mànatà §i ìnsufletità numai de sentimentul pa triota si national. (Aplauze prelungite). Am vàzut in fine o muncitorime, care in locul celei de ieri, ce ìncerca timid, in ascunzi^uri, sà-§i sàrbàtoreascà ziua, astàzi i§i consacrà ziua ei de sàrbàtoare in fa(a §i impreunà cu guvernul
149
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
tärii. (Aplauze prelungite §i indelung repetate). Nu pot sä schi|ez aceste infäptuiri §i sä prind aceastä stare de suflet, färä a le situa imediat in cadrul care le-a produs §i care le inlesne^te existen(a, adicä in cadrul noului regim, creat la 27 Februarie 1938. O voce : Träiascä Regele ! (Aplauze prelun gite §i indelung repetate, ova|iuni). Astfel ceea ce n’a putut sä realizeze pentru muncitorime vechiul regim de pretinsä demo crazie, realizeazä astäzi un regim de autoritate, dar de dragoste pentru muncitorime. (Vii aplauze). Ceea ce n’a realizat ieri o Constitu|iune ve che, a inlesnit azi o Constitu|iune nouä, a cärei tintä §i al cärei semn este, inainte de toate. munca. (Aplauze). Dar domnilor congressi, un lucru trebue sä fie bine in^eles ?i adänc säpat in mintea tuturor : toate aceste realizäri nu ar fi fost posibile, n’ar fi fost infäptuite, färä intelegerea superioarä, färä dragostea adäncä, färä indemnul de fiecare zi, färä incurajarea continuä, pe care o dädea rezolvärii problemelor muncitore^ti, iubitul nostru Su ver an Majestatea Sa Regele Ca rol al II-lea. (Aplauze prelungite, indelung re petate. Adunarea in picioare, ovaZioneazä inde lung pe Majestatea Sa Regele).
150
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Ini^iativei Lui, muncii Lui, li dateràm eu to^ii realizârile de pânâ azi, în domeniul revendicàrilor muncitoreçti. (Aplauze prelungite). Domnilor congresiçti, n’aç mârturisi pe deplin simtâmintele pe care le încerc astázi, dacá n’as sublinia un fapt care s’a produs aci çi care de sigur va avea un mare ràsunet, dincolo de aceste ziduri. Reprezentantii cei mai autoriza}! ai muncitorimii, mârturisind simtâmi-ntele lor de dragoste de \ará, grija lor de libértate si de viitorul neamului, au déclarât solemn : ín^elegem ca o ilus trare a acestor sim^âminte, sa jertfim din putinul câstigat eu greu, pentru înzestrarea oçtirii tarii. (Aplauze prelungite). Ca preçedinte de Consiliu çi ca ministru al Apârârii Nationale, sunt îndeosebi miscat de actul d-voastre çi tin sa va exprim çi mul(umirile guvernului. (Aplauze). Da, domnilor, în declara£iunea d-voastre s’a rostit instinctul acestei na^iuni, care se vrea aparata. Pentru apârarea târii, nu numai câ nu trebue sá cru^am nicio jertfâ, dar trebue sa arâtâm o veghe de fiecare clipâ. (Aplauze). Se spune câ în presa dintr’o Çarâ strâinâ, se vânturâ astázi únele revendicâri în spre România. Se spune chiar câ aceste revendicâri se
151
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
infàti^eazà ca sprijinite §i de alte puteri stràine. Asemenea agitatimi nu sunt de natura sa ìnlesneascà raporturile de bunà vecinàtate §i de amicizie, pe care le dorim noi. Asemenea me todo nu sunt de natura sa làmureascà situa^iunile. De aceea, |in sa declar hotàràt de aci, ca niciun moment, niciun reprezentant autorizat al vreunei puteri stràine nu ne-a fàcut vreo sugestie despre sacrificii ale noastre, in legàturà cu teritoriul |àrii. Nicàiri n’am vàzut §i n’am simtit o ìncurajare a unor asemenea agita^iuni. Dimpotrivà, pot afirma, cà pretutindeni politica guvernului romàn, — politicà de demnitate §i de apàrare a integrità^ tàrii, — a gàsit o deplinà ìntelegere. (Aplauze prelungite, strigàte de bravo). Mai mult chiar. Au fost frunta^i stràini cari ne-au spus cà dacà o asemenea atitudine n’am fi observat-o noi, ne-ar fi recomandat-o §i ne-ar fi sugerat-o dàn^ii. Prin urmare, ^in sà declar, ca sà nu fie nici un echivoc, cà Romania dore^te sà ìntretinà rela^iuni de bunà vecinàtate §i de amicizie cu pa rile dimprejur ; ea este gata sà lucreze pentru a ìntàri ìncà aceste relatiuni in domeniul cultu ral §i in domeniul economie. Cànd ìnsà se va schifa, de undeva, o ìncercare de atingere a te-
152
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ritoriului nostru, ea se va izbi de cea mai hotàràtà $i cea mai neclintità rezisten|a. (Aplauze prelungite ?i ìndelung repetate. Strigate : Tràiascà Armata Romàna). Aceastà politica nu e numai politica guvernului sau politica unui grup de oameni: aceasta este politica |àrii, este politica na^ionalà. (Aplauze prelungite). Am spus-o §i altàdatà, — o repet §i astàzi— generala care ne-a precedat, a avut nobila misiune de a realiza unitatea na^ionalà. Generala noastrà a ràspuns la datoria de a se sacrifica pentru pàstrarea ei. (Aplauze prelungite, stri gate de bravo). Ce este rezisten(a noastrà, a avut prilejul sa simtà toatà lumea ; to(i acei cari au vàzut elanul patriotic, cu care rezervi^tii nostri au alergat in cazàrmi, au putut sa ìn|eleagà. far acea mia care, care de pretutindeni se schi|eazà, dela cea mai modesta manifestare, pana la cea mai larga, care consta in oferta de contribute pentru apàrarea $àrii este cea mai stràlucità dovadà a stàrii noastre suflete^ti. Deunàzi la Ministerul Armatei, un |àran batràn a |inut cu tot dinadinsul sa fie primit sus. $i acolo, deslegàndu-§i o batista, a scos un bilet vechi de o mie de lei, care probabil reprezenta
153
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
economiile unei trude de mai multi ani §i timid, ìntinzànd màna spre birou, cu simplitate, a spus : „Pentru armata !“. (Vii aplauze). Aceastà manifestare anonima e un simbol al spiritului de sacrificiu al t^ranului romàn. Astàzi, infràtindu-và, venivi d-voastre, muncitorii, sa faceti o declara|iune de acclami fel. Onoare d-voastre ! In fata acestei manifestatiuni eu sunt in drept sa spun : 'fara e pregàtità suflete^te, tara astàzi e unità §i cine i§i inchipuie cà mai poate reìnvia vechile disensiuni, care sà mic^oreze curajul, energia §i puterea de muncà a na(iunii, se ìn^ealà ?i are gànduri criminale. (Aplauzt prelungite). Mai mult, pot sà va asigur cà §i pregàtirea materialà este fàcutà cu toatà grija. To^i cei cari au venit in cazàrmi sà-^i completeze instruc(iunea, sà cunoascà noul armament, s’au in ters acasà inviorati ?i cu un sentiment de mai mare siguran(à. (Vii aplauze). Fi(i incredinta(i cà obolul d-voastre va merge realmente acolo unde a fost gàndul d-voastre. In aceastà privin|à guvernul Majestà(ii Sale, care are ca primà devizà cinstea §i corectitudinea desàvàr^ità, va veghia. (Aplauze). $i acum, ìncheind pu(inele mele cuvinte in fata d-voastre, tin sà và asigur cà in ce prive^te
154
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
dolean^ele d-voastre de viitor, ìntru càt eie se vor rezema pe dreptate intru càt eie se vor ma nifesta exprima cu gàndul curat §i in ordine, vor gasi toatà solicitudinea pàrinteascà §i iubitoare a guvernului Majestà|ii Sale. (Aplauze prelungite §i indelung repetate. Ova^iuni).
AR Y IBR YL
XV
ER
SIT
Cuväntare cu privire la rezultatele noului regim la convocarea noului Parlament.
9 Mai 1939.
NT RA
Domnilor,
LU NIV
Noul regim a asigurat ordinea ?i solidaritatea nationale, a arätat solicitudine fa|ä de minoritä^ile etnice, a intronai o atmosfera de probitate. Noul Parlament, alcätuit din reprezentanfi ai diferitelor bresle, se va intruni la 7 lunie.
BC
UI AS
I/
CE
Tara comemoreazä astäzi, 100 ani dela na§terea intemeietorului Dinastiei Romane. Am rugat, in numele tuturor, pe d-1 prof. lorga, unul din contemporanii Marelui Rege si care a militat in viea|a publica sub acea domnie, sä evoce in fa|a acestei adunäri de notabili ai |ärii, figura §i rolul istorie al Regelui Ca rol I. Incät mä priveste, voiu foiosi acest prilej pentru a aminti i?i a sublinia infäptuirea recentä a Dinastiei noastre, care a contribuit la consolidarea Romànici.
156
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Se implinesc, in adevàr, astàzi, 15 Inni de cànd M. S. Regele Carol al II-lea, printr’o feli cità §i curagioasà iniziativa, a pus capàt unor mari fràmàntàri làuntrice §i a introdus un nou regina. Cred util sa arunc o scurtà privire asupra drumului stràbàtut din acest ràstimp §i sà anunt noile màsuri sub care ìnfelegem sa desvoltàm viea^a viitoare de Stat. Domnilor, nu a? putea ilustra mai elocvent starea de spirit care domnea la inceputul anului trecut, decàt aràtàndu-và cà la acea epoca se ìnregistrau peste o mie de incidente pe zi. Rapoartele oficiale ale autorità|ilor stau §i as tàzi martore pentru a testa cà dela un capàt la altul al |àrii aveam numai violente §i asasinate de cetàteni. Printr’o ac^iune hotàràtà §i stàruitoare, am izbutit incetul cu ìncetul sà calmàm spiritele, sà indepàrtàm elementele anarhice, §i sà reintronàm ordinea in Zara. Astàzi rapoartele acelora$i autoritàZi nu mai ìnregistreazà nici douà, trei incidente politice pe lunà. Al doilea aspect pe care-1 ìnfàZi?a situaZiunea de atunci, era tendila vinovatà a unor eiemente, de a semàna discordii ìntre fraZii dm diferitele provincii.
157
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Unde am fi ajuns astázi, dacá s’ar fi adàncit aceastà tendinea §i dacá -in locul ei nu am fi izbutit sa trezim sentimentul solidarita|ii nazio nale ? (Aplauze). Prin a§ezarea unor noni administratii de des centralizare locala, prin numirea in fruntea lor asocierea in ac|iunea de guvern a unui mare numàr de elemente reprezentative din diferite provincii §i mai ales prin atmosfera de incre dere reciprocà ce s’a creat, noi am izbutit sa dám o infamare din cele mai expresive unitàri noastre nazionale. O dovadà a acestei noui stari de spirit, am avut-o la 27 Februarie acest an, cànd la Alba-Iulia, la chemarea §efilor celor douà biserici creatine surori din Ardeal, mitropoli|ii Balan §i Niculescu, s’au adunat in Cetatea Unirii zeci de mii de cetàZeni, care intr'o insufle|ire neobi^nuitá au màrturisit devotamentul lor fa| de Rege §i legatura lor definiti va cu noul regim introdus in ^arà. lar acum in urmà, cànd din cauza grijilor ce ne inspirau evenimentele dinafarà, am trimis la frontiera Ardealului trupe luate din tóate regiunile 'farii, spre a vádi astfel hotárárea de aparare solidará a tuturor Romànilor in jurul Ardealului, am putut ìnregistra inca odatà unitatea sufleteascá trainic ìnchegatà a Na|iunii. (Aplauze).
158
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Un al treilea aspect pe care |in sa-1 subliniez, este politica de armonie §i de deplinä soli citadme pe care am manifestat-o fa|a de mino ritarie etnice conlocuitoare. In adevär, inca din vara trecutä §i ìnainte ca aceastä problema sä fi fost agitatä aiurea, guvernul nostru a cäutat sä defineascä regimul ce se rezerva in viea|a de Stat si particularä, cetätenilor de altä origine etnicä. In domeniul ad ministrativ, in domeniul cultural si in domeniul economie, s’au statornicit cu preciziune norme care sä ingädue sustinerea §i desvoltarea intereselor minoritätilor, in spiritul cel mai liberal, bine inteles ìntru càt aceasta este compatibil cu vieata Statului Román (aplauze). lar sub raportul politic, reprezentan|ii acestor minoritäti au venit sä conlucreze cu noi in cadrul Frontului Rena^terii Nationale. Astfel putem afirma cä nicäiri, in alte State, problema regimului minoritar nu este mai com piei §i mai liberal statornicitä. Acest fapt a fost de altminteri in repetate ránduri recunoscm färä ìnconjur, de reprezentantii cei mai autori zar ai tärilor stràine. Incàt ne prive^te, prin urmare, am introdus in acest domeniu o politicä cuminte §i atàrnà numai de singuraticii membri ai diferitelor minoritäti sä foloseascä
159
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
regimul acordat, iar nu sà-çi ia ràspunderea de a se izola prin neobservarea de atitudini de perfectà lealitate fa|à de Stat. In orice caz, noi am créât condi|iile unei nor male convietuiri çi aceasta a contribuii încà la pacificarea çi întàrirea |àrii. Voiu aminti, pentru a completa schifa pe care o încerc, asupra stàrilor din $arà, atmosfera de corectitudine çi de onestitate care domneçte astàzi în administra^ia de Stat, activitatea dina mica ce se desfàçoarà în toate sectoarele çi sentimentul de mul^umire sufleteascà a cetàtenilor cari simt prin ei însâçi enorma schimbare ce s’a petrecut în ^arâ. Voiu sublinia, în fine, prestigiul sporit de care se bucurà astàzi Româma peste hotare çi despre care am avut nenumàrate semne îmbucuràtoare. Astfel, domnilor, putem privi situa^iunea cu seninàtate deplinà. Regimai introdus la 10 Februarie 1938 a izbutit. El a dat toate rezultatele pe care le-am açteptat. El s’a consolidât. Mai mult decât atât, putem afirma ca 'J'ara, care la început a salutat acest regim eu entusiasm mai mult pentru ceea ce el repudia din trecut, astazi priveçte regimul eu încredere çi simpatie çi pentru ceea ce el s’a arâtat capabil a realiza. In asemenea condi|iuni, credem câ a sosit
160
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
momentul sä facem un pas mai departe, spre a da regimului ultima intärire. De aceea, guvernul a propus §i M. S. Regele a binevoit sä sanc|ioneze in aceastä zi aniversarä, decretul prin care se aduce legea electoralä §i se convoacä Corpul alegätorilor pentru desemnarea Reprezentan|ei Nationale. (Aplauze prelungite. Ova|ii). Parlamentul viitor se va ìntruni in ziua de 7 lunie. (Aplauze prelungite. Ova^ii). Domnilor, acest act are o covär^itoare insemnätate pentru desvoltarea viitoare a vie^ii noastre de Stat. In adevär, intocmirea unui Parla ment dupä concep^iunea nouä pe care a introdus-o Constitu^ia din Februarie 1938, insemneazä desävär^irea conturului juridic al noului regim. Fire^te, nu este necesar sä insist pentru ca oricine sä in|eleagä cä legea electoralä de astäzi nu are nicio asemänare cu cea din trecut; fire§te cä nu mai e nevoie sä spun cä alegerile de mäine nu pot sä mai de^tepte nici pe departe vreuna din deprinderile trecute §i fire^te iarä?i cä Parlamentul ce se va intruni nu se va potrivi nici ca compunere, nici ca rost, nici ca fei de lucru, cu cel din trecut. In adevär, Parlamentul de mäine va fi com pus din adunäri profesionale. Nu vor mai veni
161
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
in mijlocul lor reprezentan|i de partide, care nu mai exista çi nu se mai pot invia. Vor veni numai reprezentan^ii diferitelor bresle, întru cât ei însuçi exercità efectiv, insist asupra acestui cuvànt, efectiv, o meserie. (Aplauze prelungite). Aça dar, vor fi apárate interesele profesionale ale tuturor categoriilor, nu prin reprezentan^i improvizati, ci prin cei autentici, ieçi^i din sànul lor. Atàt la ìntocmirea listelor électorale, cât si la stabilirea dreptului de eligibilitate s’au luat tóate garan|iile ca in locul vechiului politicianism sa poatà fi promovat efectiv profesionalul. De asemenea, vechile demagogii électorale nu mai pot apare. Votul va fi uninominal si pe circumscrip|ie de |inut. Desfràul propagandei scrise çi orale este oprit. Orice candidat nu-çi poate înfa|iça decàt un scurt apel pe care-1 afiçeazâ însuçi judecátorul. Astfel nu vor mai putea aVea sor|i de succès decàt personalita^ile cunoscute prin activitatea lor, prin prestigiul câçtigat, iar nu prin amàgiri deçarte. Parlamentul de màine se va màrgini sa sus ina in adunári interesele profesionale si de Stai pe care le reprezinta. El nu va mai putea cu ri
162
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
treiera prin birourile autorita^ilor pentru a face diverse interven|iuni. E1 se va devota numai intereselor ob^te^ti. De altminteri, ve|i avea prilejul sa lua|i de ìndatà cuno?tin|á de tóate detaliile nouei legiuiri. Eu má margínese sa subliniez ìnsemnatatea politica a acestui act. Prin el se statornice?te definitiv cadrul normal inláuntrul càruia se va perfecciona continuu Regimul din Februarie 1938. Astfel, am gàsit tara fràmàntata §i divizatà adànc. Printr’o ac^iune bine chibzuità, am izbutit in 15 Inni sá creám o viea|à nona, o disci plina nouá, o moralà nouà. $i am izbutit sa facem aceastà redresare nazionale la timp pentru a da tárii putin|a sá se apere cu tóate fórjele in cea mai grea perioada a istorici. (Vii aplauze). Sa multumim lui Dumnezeu cà ne-a ajutat. Sa firn adànc recunoscàtori Marelui nostru Suveran, care prin iniziative ìntelepte, prin supravegherea $i indemnul de fiecare ceas, a creat aceastà situa|iune. Dinastia noastrà, s’a legat mai mult de destí nele neamului, prin neasemànatele servicii ce i-a adus. (Aplauze prelungite ; adunarea ovationeazà in picioart).
RY LIB RA ITY
XVI
IVE
RS
Cuvàntare la discutia Adresei de ràspuns la Mesaj. 28 lunie 1939.
UN
Comparatie intre vechiul ?i noul regim ; metoda acestuia din urma , realizàrile lui in diferitele domenii de activitate.
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
Domnule pre^edinte, domnilor deputati, urcànd astàzi treptele acestei tribune, iàrà sa vreau gàndul meu aleargà cu 14 ani in urmà, la clipa cànd am pàtruns pentru intàia cara in Parlament. Era la inceputul chiar al unei legislaturi §i luam cuvàntul in desbaterea validàrilor. Aduceam in fata Adunàrii trista poveste a violentelor, a fraudelor ?i a falsurilor pe care sub instigatia guvernului insu^i erau nevosi sa le sàvàr^eascà agenti ordinei §i chiar magistrati!. Mi-aduc aminte cà adresàndu-mà bàncii mini steriale am rezumat tabloul alegerilor prin aceste cuvinte : ,,ati reu^it sa ne umiliti ?i sa ne batjocoriti pe noi cei din opozitie, dar ati sacrificai
164
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
§i d-voasträ ceva, a|i fäcut aceasta cu pre|ul onoarei §i demnitä|ii d-voastre“. In clipa aceea s’a desfä^urat o scena care pe mine, abia intrat in Parlament, m’a impresionat adänc. Ca cànd era nevoie de o ilustrare promptä a moravurilor pe care le zugrävisem, pe bäncile Adunarli s’a deslän|uit o reac|iune violenta, care reproducea in incintä chiar imaginea scenelor din afarä. Sgomot, invective, amenin|äri in locul oricäror justificàri sau oricäror argumente. In aceasta atmosfera grea o singurä lumina i§i face loc. De aci de sus pre^edintele Adunärii, venerabilul domn Meissner, cu un accent de indignare, intervine : „A§a nu se poate discuta, trebue sä märturisi|i cä vorbitorul ne gräe$te europene^te. Asculta|i-l“. Este drept cä omul acela apar|inea aitei gene rala, el apartinea „Junimei“ de odinioarä, cu tot ce insemnase ea ca culturä, educatie aleasä, ca spirit rafinat. (Aplauze). Si este tot atàt de adevärat cä de 14 ani, in §ase legislaturi, mi-a fost dat sä fiu martor la desbateri violente §i la scene brutale, pe care nicio intervenne de felul celei a d-lui Meissner nu a mai venit §i nu a mai putut sä le fräneze.
165
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Am evocai aceastà amintire, domnilor depu taci, pentru a apropia regimul de ieri de atmo sfera calma, seninà §i de o inaltà |inutà moralà, sub care se ìncepe prima legislatura a noului regim. (Aplauze prelungite). S?i ce insemna regimul de ieri ? Se putea vorbi atunci de o reprezentan(à na|ionalà reala ? Era consultarea electoralà liberà ? Era ea conStienta ? Dar in fa|a alegàtorilor nu se prezentau per sonalità^ ci se prezentau liste care trebuiau primite sau respinse in bloc. Prin urmare fàrà nicio putin|à de discernare. Curànd dupà introducerea sistemului alegàtorii se resemnaserà màrginindu-se a se orienta nu dupà vreun candidat, ci dupà semnul distinctiv al listei. Se putea oare pretinde cà aceastà forma insemna cel pu|in preferita pentru un curent de idei ? De sigur cà asemenea preocupàri nu erau cu putin|à decàt in slabà màsurà intr’un corp electoral in care ne^tiutorii de carte decideau de cele mai multe ori. (Vii aplauze). Astfel in vechiul regim, din punctul de vedere al persoanelor, membrii Parlamentului erau in fond desemna|i prin capriciile vie|ii de cluburi, iar din punctul de vedere al cetà|enilor, afarà
166
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
de unele rare excep|ii, aleçii erau în genere produsul violen|ei la guvern, çi produsul demagogie! în opozi|ie. (Aplauze prelungite). Prin urmare reprezentan|a na^ionalà în vechiul regim era o iluzie cultivatà eu atât mai multa fatarmele, cu cât era menità sa acopere tiraniile de club. Ce este astàzi ? Ce reprezenta^i d-voastre ? In noul regim, membri! Parlamentului au o realà ìnsemnàtate personalà pentrucà ei sunt desemna|i prin scrutin uninominal. Mai mult decât atât. Alegerea fàcàndu-se pe |inut, adicà pe o circumscriptie foarte mare, se asigurà o selec^ie efectivà prin aceea cà numai personalitati de o deosebità notorietate pot ìntruni sufragii atât de numeroase. In al doilea rànd d-voastre veniti aici, reprezentànd un element activ în vieata socialà çi anume exercitiul efectiv al unei profesiuni productive. Intre reprezentantul clubului de eri çi reprezentantul profesiunii de astàzi ; ìntre candidatul strecurat aproape anonim pe listele de ieri çi candidatul care se înfàtiçeazà personal çi direct astàzi ; ìntre opinia ireproçabilâ a analfabetilor de ieri si desemnarea conçtientà a çtiutorilor de carte de astàzi, ìntre aceste clemente care separa çi definesc douà rogimuri, socotesc, domnilor deputati, cà judecata este uçoarà. (Aplauze).
167
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Regimili de ieri ne da o reprezentan|à na|ionalà fictivà, cel de astàzi ne dà o reprezentan|à na^ionalà realà. Eri datorità sistemului pe care vieata practicà il agravase incà, am vàzut un regim parla mentar lipsit de semnifica|ie §i inutil. Astàzi se a^eazà un regim care peate da roade efective. Reprezentanta na^ionalà ? Am avut, domnilor deputaci, in trecut Pariamente care pretindeau a verbi in numele demo cratici §i toate se intreceau in a flutura grija pentru muncitorime sau pentru tàrànime. Mà intreb insà cànd aceste douà categorii sociale au avut o reprezentantà realà, autenticà. (Aplauze puternice). Apàreau càte odatà doi, trei candi dati cari abia izbuteau sà se strecoare din teroarea administrativà, apàreau sporadic douà, trei sumane. A trebuit insà sà vie acest regim care sà inlesneascà intrarea in Adunàri a unui insemnat numàr de muncitori §i meseria^i au tentici. (Vii aplauze); A trebuit sà vinà acest regim, care sà facà posibilà aceastà neobi^nuit de largà reprezentare a tàrànimii. (Vii aplauze). Và màrturisesc cà simt o adevàratà màndrie cànd zàresc pe aceste bànci sàteni veniti din toate colturile tàrii, din Bucovina §i din Banat, din Basarabia, din Muntenia, din Ardeal §i dela
168
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Mare, vád aci figuri expresive §i porturi nazio nale minunate, care amintesc de legendara par ticipare a fàranilor ponta?i din divanurile adhoc. (Vii aplauze). Au fost, domnilor deputaci, de asemenea Par lamente care pretindeau a reprezenta burghezia. Dar mai ìntotdeauna comerful ?i industria erau reprezentate prin avocati. (Vii aplauze prelungite). Pentru intàia oara aceste categorii vin cu o insemnatà participare autentica in Parlament. (Vii aplauze). lata de ce spuneam cà actualul Parlament cuprinde prima reala reprezentanfà naZionalà §i iata pentru ce eu simt o deosebita mulZumire sa ma aflu in faZa unei asemenea Adunàri, a carei vieafá este asiguratá. (Vii aplauze).
BC
UI AS
I/
CE
Dar, domnilor deputali, cum am ajuns noi la aceastà situaZie ? Ce anume a determinat-o ? $i prin ce mijloace s’a edificai un nou regim ? Sa-mi daZi voie sa ma opresc un moment asupra acestei chestiuni §i sa aràt cum am inZeles eu, acest proces. Mai intaiu, domnilor deputali, vechiul regim nu a fost rásturnat. E1 a càzut singur. (Vii aplauze prelungite). Vechiul regim nu a fost isgonit, el a fost abandonat de proprii lui reprezentanfi.
169
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Este interesant de subliniat , acest aspect, fiindca el lámure?te §i pentru ce noul regim a fost salutai cu atáta elan de catre |ará pentru ce vechiul regim nu mai are nicio putida de reintoarcere. Da, domnilor deputaci, la inceputul anului trecut semnele dezagregárii erau evidente. Cum se ajunsese la aceastá decadere ? Ar fi lung sá expunem evolu^iunea urmatá. Eu socotesc cá ea poate fi rezumatá in trei puñete. Ambitile per sonale impàr|ise 'l'ara *n ?aptesprezece tabere du?mane. Lupta intre ele provocase totala dis creditare a oamenilor. lar obsesia puterii aruncase in umbra grija de interésele nazionale. (Vii aplauze prelungite). Totala neputin|á a partidelor s’a invederat in alegerile din Decemvrie 1937, cand nu s’a putut constituí o majoritate de guvernámánt. Dar tot atunci s’a invederat absenta oricárui ideal sincer, §i a oricáror ereditile politice. Coali|iile cele mai bizare au fácut sá dispara orice putin^a de orientare ideologica. (Vii aplauze prelungite). Baza insali a regimului de partid s a vaZut minata prin calcúlele márunte ale conducàtorilor. $i dacá la aceasta adáugám o imensà obo sealà a aparatului de Stat care sdruncinat permanent de nevoile de partid, i§i uitase menirea
170
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
lui scoborise insali ideea de autoritate, avena imaginea limpede a situatiunii. In acel vid ce se crease care putea fi solu|iunea? Domnilor, s’a fàcut in acel moment o ultima ìncercare. Din toate manifestatile populare se degajase incontestabil o preferirà generala pentru ideea nazionalista. Era firesc atunci sa se recurgà la o formula care sa se incadreze in aceastà tendin|à. A fost astfel adus un om a càrui valoare personalà era mai presus de orice discu^iune §i imi fac astàzi o datorie sa aduc dela aceastà tribuna un pios omagiu la tot ceea ce a fost talent, patriotism ?i stràlucire romàneascà in Octavian Goga. (Ova^iuni prelungite. Adunarea in picioare aclamà). Dar ce putea face un om in acele momente, càtà vreme el era obligat sa se mentina la vechile fàga^uri. Procesul de disolu|iune era prea ìnaintat. $i atunci am asistat la o serie de acte care dovedeau cà in sànul partidelor nu mai exista nicio putin^à de redresare pe linia marilor interese de Stat. Eie ràmàneau mai departe' la ma rmitele preocupàri de club. Astfel demagogia se deslàn^uia cu frenezie. La un moment dat, ajunsesem la càte o mie de intruniri publice pe zi ! Toate satele erau invadate. Cele mai suspecte elemento, la adàpostul libertàri individuale, se
171
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
duceau sa a^e spiritele. Incidercele sângeroase se inmul^eau. Ar fi trebuit armata întreagà sa meargà pe urmele propagandiçtilor, pentru a asigura ordinea. In vremea aceasta semnele neîncrederii se înte|eau. In câteva zile se retràsese mai multe miliarde din depozitele aflate în bànci. Cel care are onoarea a va vorbi astàzi, asuma atunci greaua sarcinà de a pâzi ordinea în ^ara. Cred, domnilor deputaci, cà niciodatà un om politic nu s’a aflat în fa|a unei mai dificile pro blème de conçtiin|à. N’am ezitat însâ. Am socotit cà o datorie de patriotism îmi impune sa informez exact pe Suveranul meu despre situala realà din Tara. Domnilor deputaci, pentru làmurirea acestui moment istorie trebue sa declar cà cele mai mici evenimente erau cunoscute, rostul lor cântàrit §i solu|iunea întrevàzutà. In mijlocul agita|iunilor, în mijlocul descurajàrii çi laçitàyi generale, un singur om era calm, hotàrît si sigur. Era Majestatea Sa Regele. (Aplauze prelungite, îndelung repetate, urale puternice ; Adunarea aplaudà în picioare). $i daeà vreodatà în istoria acestei |àri, Coroana a fost în adevàr salvatoare prin rolul de arbitra §i printr’o iniziativa curajoasà, apoi, acel roi s’a
172
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
vázut índeplinit la 10 Februarie 1938. (Aplauze prelungite). Ne gáseam, domnilor deputa|i, la margines prápastiei. In fa^a noastrá se deschidea perspec tiva rázboiului civil sau inchinarea la stráini. Si in ceasul acela Regele a salvat Tara • (Aplauze puternice si indelung repetate). S’a constituit indatá acel memorabil guvern, care reunea pe fo^tii pre?edin|i de Consiliu, avánd in frunte pe venerabilul Patriarh al Tarii. $i s’a ínceput construirea noului regim intr’un ritm §i cu o desfá^urare de energii nebánuite. Tara intreagá s’a mi$cat. A fost de ajuns un act de hotárire, pentru ca Neamul nostru sá-$i regáseascá lini^tea. lar manifestarea plebiscitará déla 24 Februarie a fost in realitate expresiunea dorinJei unánime de reinnoire §i de salvare. (Aplauze prelungite). Care a fost metoda urmatá de guvern, in aceastá nouá conjuncturá? Care au fost mijloacele lui ? S’a vorbit, domnilor deputa^i, de dictaturá. Pe mine cuvintele nu má impresioneazá. Dar, má rog, ce fel de dictaturá ? In locul toleran(ei dema gógico, care ascundea ieri satisfacerea intereselor de Stat in favoarea celor personale, noi am pus autoritatea in slujba intereselor de Stat. (Vii aplauze).
175'
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Libertatea individuala ? Foarte bine ! vrea sà çtiu cine in aceastà tara a fost ìmpiedecat sà-§i desvolte personalitatea sa, cine a fost oprit sà-çi câçtige existenfa. Prin urmare, libertatea omului, da. Dar libertatea desmàtului, libertatea de a distruge 'J'ara> aceasta niciodatà ! (Aplauze pre lungi te §i indelung repetate). Prin urmare, reìntronarea ordinei, ìntàrirea ideii de autoritate, repunerea Statuivi in drepturile lui ; iatà prima sarcinà ce se impunea noului regim. Domnilor deputaci, ceea ce caracterizeazà de asemenea, regimul nostru, ceea ce constitue particularitatea çi valoarea lui în acelaçi timp, este câ el nu a constat într’un partid nou care a învins pe cele vechi, el nu a constat nici într’o categorie socialâ sau o generafie noua care a inlocuit pe altele, aça cum s’a întâmplat în multe tari aiurea. Nu, revolufiunea noastrà a fost mai de grabà o revolute sufleteascâ, o schimbare de mentalitate, o minunatâ revizuire de conçtiin|à. (Vii aplauze). Ea a antrenat imediat toatà tara activa. De aceea ati vâzut d-voastrà în trei manifestatiuni succesive ilustrându-se acesi procès.
174
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Plebiscitul a adus peste 99 la sutá din vocile indreptáyte, in favoarea acestui regim. Inscrierile ín Frontul Rena^terii Na^ionale ultímele alegeri legislative, cu acea excepcional de mare participare la vot, au venit sá íntáreascá desávársirea procesului sufletesc. Da, domnilor, Jara s’a transformat ?i cum spuneam adineauri: Nu cu invin?i ¡?i invingátori, ci printr’o solidaritate na|ionalá. (Aplauze prelungite). Vád in actúatele Adunári, pe langa atátea figuri noui, pe tóate personalitátile care au adus o contribuye preyoasá in trecut. Astázi ralierea este generala. Sá fi existat oare undeva in vreun colt, cineva care sá-$i exprime si neincredére sau scepticism ? Nu §tiu. Poate. Va márturisesc insá, dom nilor deputay, cá acesta este un lucru care nu má preocupa aproape de fel. De altminteri, din ceasul dintái, oricine m’a intrebat ce cred des pee oarecare elemente opoziyonale, §i ce másuri a? lúa impotriva lor, am ráspuns invariabil: niciuna, cáci opoziya aceasta nu intereseazá (aplauze prelungite §i indelung repetate). $i, domnilor, nu am fácut-o din necunoa?tere a realitáyior sau afectánd un disprey Nu. Ci am spus-o pentrucá am avut convingerea cá,
175
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
intr’o revolu|iune ca aceea pe care am tràit-o noi, trebue sa ìnvingà totdeauna principini activ, iar nu negativismul. (Aplauze prelungite §i indelung repetate). In adevàr, cine ar fi putut face o mi^care contrarà ? Unii din §efii vechilor partide ? Dar ei nu au reu?it in epoca lor (mare ilaritate, aplauze). Spiritul negativ, lipsa de elan §i de vieatà i-au scufundat in timpul cànd au avut totul in mànà. $i asemenea oameni ar mai fi putut ie$i la ivealà intr’o epoca in care se cerea tocmai vitalitate, iniziativa indràzneatà ? (Aplauze). $i apoi sa se mi$te pentru ce ? Ca sa aj unga unde ? La o situa tane asemànàtoare catastrofei la care ne dusese? Prin urmare incapacitatea §i neputinta sa duca tara din nou acolo unde ea trebuia sa piarà ? Vedeti, domnilor, cà sunt lucruri impotriva firii, impotriva naturii pe care nu ai nevoie sa le combati, fiindcà se pràbu^esc singure. $i sunt manifestatiuni care sunà ca ecouri sinistre ale unor vremuri de tristetà ?i de dezolare. lata pentru ce am spus, cà in virtutea unui principiu vital, Tara merge inainte, privind cu compàtimire la putinii, cari nici màcar nu-§i pot ascunde amàràciunea unor situati), iremediabil pierdute din cauza propriilor gre?eli (aplauze prelungite §i indelung repetate).
176
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
^ara merge inainte, domnilor deputa|i, pentrucá ceea ce caracterizeazá spiritul vremii §i ceea ce noul regim a reusit sá-i dea este opti mism ul. Da, s’a mántuit cu mentalitatea aceea in care critica era dogma, in care denigrarea era prin cipal preocupare, in care descurajarea §i alarmismul paralizau resorturile suflete^ti ale na|iunii. Acum na^iunea aceasta §i-a recápátat increderea indreptá|itá in puterile ei, in meritele ei, in rolul ce are §i in viitorul sáu. (Aplauze prelungite §i indelung repetate). Ea prive^te cu o mul|umire crescándá la tot ce se realizeazá. Ea gaseóte in fiecare act o incurajare si un imbold in opera de crea|iune. Ea a reluat drumul desvoltárii nórmale. $i acesta este rezultatul noului regim. Dar, domnilor deputa^i, trebue sá amintesc indatá cá acea grava eriza interna, pe care am strábátut-o, a coincis cu semnele prevestitoare ale unor mari frámántári europene. Eram slábi^i tocmai in clipa in care peste fruntarii se adunau nori §i se ridicau probleme, care puteau pune in joc interésele románe^ti. Am spus-o §i alta data, o repet §i acum. Ce s’ar fi intámplat dacá evenimentele Internationale
177
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
ne-ar fi surprins in acea stare de divizare a fortelor ?i de depresiune sufleteascä ? Care ar fi fost posibilitätile noastre de rezisten|ä ? Oare släbiciunea noasträ nu ar fi incurajat adversitätile ? Astfel, in lumina acestor intrebäri, actul dela 10 Februarie capata o semnifica|ie isterica ?imai mare. El a avut darul ca prin ordine interna §i prin refacerea solidaritätii nationale sä punä natiunea §i Statuì romàn in mäsura de a se redresa ?i a se apära in mijlocul celor mai turburi imprejuräri internationale de ce nu am läsa o clipä modestia la o parte §i nu am spune cä poate aceastä nouä situatie a Romànici a con tribuii la echilibrul european. De altminteri acesta este sentimentul unanim. E destul sä vedem §i sä ascultäm numeroasele delegatami stràine, care au venit aci cu prilejul mai multor manifestatiuni nationale, pentru ca sä intelegem sentimentul de stimä §i de admiratiune pe care il au fatä de tara renäscutä. E deajuns sä urmärim presa din toate Statele, • pentru ca sä gäsim ecourile acelora^i impresiuni. E destul sä vedem interesul trezit de orice sol al nostru care merge in sträinätate. Hotàrit, niciodatä Romania nu s a bucurat de un a$a mare prestigiu peste botare §i trebue sä subliniez acest fapt cu o l°gitimä màndrie. 12
178
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Politica noastrà externà ? Ea este foarte limoede. Domnilor deputaci, noi am izbutit, dupà sacrificii sàngeroase acum 20 de ani sa vedem cà ni se recunosc toate teritoriile locuite de ro màni, la care aveam un drept naturai. Prin urmare, Statuì romàn a realizat atunci unitatea lui na^ionalà. Din acel moment Romània nu mai avea sa revendice nimic dincolo de hotare ; ea urma sa facà o politica de pace. Ea trebuia sa se desvolte in interior pe teren eco nomie §i social, prin punerea in valoare a bogàtiilor numeroase §i variate §i prin ìmbunàtàtirea condiliilor de traiu ale locuitorilor. Asa dar o opera lini^tità. Aceastà opera se putea realiza §i cu concursuri pa^nice din afarà. De sigur cà avutile noastre sunt rezervate misiunii noastre istorice. Dar oricànd schimburi de bunuri cu alte ^àri sunt indispensabile §i utile. In acest spirit am incheiat la un moment dat o Convenne cu Germania. Am avut prilejul sà relev in fa^a Consiliului National al Frontului, ìnsemnàtatea economicà a acestui act §i folcasele pe care suntem in drept sà le asteptàm dela el. Un singur lucru voiu repeta : guvernul este hotàrit sà aplice aceastà Conven|iune cu toatà sinceritatea §i cu toatà lealitatea. (Aplauze).
179
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Am spus de asemenea atunci, pentru a fixa semnifica|ia acelei conven|iuni, cà ea nu avea un caracter de monopoi cà eram gata sa ìncheiem asemenea acte ¡=>i cu alte State. Si in adevàr, pu|in dupà aceea, am incheiat douà conven|iuni economice de cea mai mare utilitate cu Franca §i cu Anglia. Prin urmare, a$a cum afirmasem dela ìnceput, am tratat problemele economice in toatà libertatea §i acolo unde interesele noastre proprii ne-au cerut-o. lata, domnilor deputaci, politica de pace in raporturile noastre economice cu celelalte State. In ce privesc raporturile de ordin politic, ac^iunea noastrà externà este dictatà de o singurà grijà : apàrarea fruntariilor 'J'àrii. (Aplauze prelungite). In adevàr, in ceasul in care s’a ivit o primejdie, am dus armatele noastre spre a sta de strajà la granile. (Aplauze). 'J’ara a ràspuns cu un elan exceptional la apel. De atunci ea nu a incetat o clipà de a-§i manifesta insufle|irea. Aceastà stare de spirit s’a in veder at in urmà prin acele numeroase subscrieri benevole pentru inzestrarea o$tirii. Graba §i avàntul cu care soldati au alergat sub arme in Martie §i mi^càtoarele con tribuii pentru armatà acum, sunt admirabile fenomene care ilustreazà vitalitatea poporului nostru. (Aplauze prelungite).
180
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Concentrarea armatelor ca §i intreaga atitudine a noastrà nu a ìnsemnat insà amenin^area sau bravarea nimànui. Ea s’a fàcut cu cairn, dar totodatà cu demnitate cu hotàrire. (Aplauze). Càci, ori de unde va veni primejdia, noi o vom ìnfrunta. (Aplauze puternice §i indelung repe tate ; strigate de bravo). Precum ori de unde ni se va arata o bunàvoin|à pentru atitudinea de apàrare a ^àrii, noi o vom primi cu toatà mulpimirea. (Aplauze prelungite §i repetate). Dar, domnilor deputaci, dacà politica noastrà externà se susine prin cumin(;enia ei, prin sem sul moral pe care il are §i prin ideea de dreptate ce-i stà la bazà, mà voiu gràbi sà adaug cà guvernul in^elege sà o asigure §i prin for|a noastrà. (Aplauze puternice §i indelung repe tate ; strigàte de bravo). De aceea, domnilor deputaci, pregàtirea ìnzestrarea o^tirii a fost $i ràmàne preocuparea noastrà de càpetenie. Pentru ea nu s’a precupe|it niciun sacrificiu. De altminteri, |in sà dau astàzi de aici, Jàrii, asigurarea cà in acest domeniu s’au fàcut eforturi necunoscute pànà astàzi §i cà s’au ob^inut rezultate care ne dau dreptul sà privim in finiate la desfà^urarea evenimentelor. (Aplauze prelungite §i indelung repetate ; strigàte de bravo). De sigur,
181
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
domnilor deputaci, au fost lipsuri, au fost lipsuri ínsemnate. Unele chiar s’au invederat in Martie trecut. Nu ma sfiesc sá o recunosc cu atàt mai mult cu cat aceste lipsuri sunt astázi implinite. (Aplauze prelungite §i strigate de bravo). In adevár, domnilor, s’a dus la ministerele Apàrarii Nazionale §i al Inzestrárii o ac(iune in tensa, care a imbra^at tóate domeniile. Marele Stat Major §i-a revizuit ?i pus la punct tóate lu crarne de organizare, mobilizare si rechizi|iuni. Corpul ofi(eresc a fost obiectul unei solicitudini deosebite. Prin avansári indrepta^ite, prin imbunátá(iri de soldé, prin introducerea asigurárilor s’a contribuii la ridicarea moralului ofi|erului. (Aplauze). Instruc^iunea trupei a atins astázi un nivel deosebit. Tóate cíasele au fost chemate ránd pe ránd pentru improspátarea cuno?tin(elor §i pentru deprinderea cu armamentul nou. Localurile necesare au fost completate pentru asigurarea celei mai bune dislocári a unitátilor. Numai in Ardeal sunt in curs de construye cazàrmi in valoare de un miliard §i jumatate, ceea ce de sigur va contribui §i la ìnviorarea economica a acelei provincii prin súmele ce sunt intrebuintate acolo. (Aplauze). De asemenea dotarea cu armament s a conti nuai intr’un ritm exceptional. Astázi infanteria
182
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
noastrà are arme, puçti mitraliere çi mitraliere noni. Artileria a fost dotata cu material superior de toate calibrele. S’au facut comenzi masive pentru echipament çi harnaçament. S’au continuât cu intensitate lucràrile de for tificale çi s’au facut mari progrese in dotarea avia^iei. Pentru a rezuma aceastà ac|iune, voiu spune domnilor deputaci, cà numai in acest an s’au facut angajamente de material de ràzboiuinva iare de 25 miliardo lei. (Aplauze puternice, prelungite çi ìndelung repetate ; strigate de bravo). Este cel mai mare efort pe care 1-am facut pànà astàzi. Dela 1930 pànà la Februarie 1938 s’au angajat 25 miliardo. Dela Februarie 1938 pànà la Februarie 1939, s’au angajat 11 miliardo, iar dela Februarie pànà astàzi 25 miliardo. Prin urmare, in patru luni 60% din toatà inzestrarea. (Aplauze prelungite). Regret cà din motive uçor de în^eles nu pot da detalii asupra realizàrilor in aceastà privila. Enun^area fondurilor ìntrebuin|ate este insà deaj uns spre a da fàrii sentimentul încrederii çi al securitàÇii, precum çi explica^ia sarcinilor excep^ional de grele ce a avut sa suporte. (Aplauze). Domnilor deputaci, consolidarea interna s’a urmàrit çi prin apropierea elementelor de ori-
185
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
gine etnica diferità, pe care vicisitudinile isto rie! le-au a$ezat pe pàmàntul nostru national. Càci romànii nu au fost niciodatà un popor exclusivist. Pentru ei a fost ìntotdeauna un punct de onoare sà ìngàduie libera desvoltare a oricui ?i sà concure ei ìn§i§i, prin virtuale lor §i prin puterile naturale, la cà^tigarea locului ce li se cuvine. De aceea, in acest spirit traditional regimul actual a ìn|eles sa arate bunàvoin|a elementelor etnice stràine, atàta vreme càt eie se incadrau sincer in viea|a de Stat. De altminteri, domnilor deputaci, (in sa subliniez cà problemele care intereseazà minoritàtile sunt probleme interne. Cine i§i inchipuie cà poate face din aceasta o agita|iune externà, care ar cere o sugestie sau un demers de peste botare, se ra teala asupra concepii pe care o averti despre demnitatea Statului Román. (Vii ?i prelungite aplauze ; strigàte repetate de bravo !). De asemenea socotesc cà nu este nevoie sà insist asu pra unui lucru dementar §i anume : cà in legàturà cu aceste minorità(i se pun numai pro • bleme culturale §i economice. Nu existà §i nu pot exista in aceastà privin^à probleme teritoriale. (Aplauze prelungite §i ìndelung repetate, strigàte de bravo). Pàmàntul románese este astfel locuit incàt
184
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
orice çtirbire a lui ar ìnsemna pierderea unei majorità^i româneçti (aplauze prelungite); hotarele Romànici ràmàn intangibile, atàta vreme cât un soldat român va |ine o arma în mànà. (Vii çi prelungite aplauze, strigate de bravo). In cadrul intern prin urmare guvernul a aràtat çi va continua a face sim^ità toatà solicitudinea sa pentru nevoile culturale çi economice ale minorità^ilor. $i sunt in drept sa afirm cà nicàieri tratamentul rezervat acestor categorii de cetà^eni nu a putut égala pe acela rezervat la noi. Am vàzut agitabile de presa care s’au desfàçurat in unele tari vecine, având caracter pàtimaç çi inspirât de senilmente ce nu ìnseamnà dorin|a unor raporturi de amicizie cu noi. In asemenea condili, va màrturisesc, cà nu farà interes am aflat deunàzi, tocmai in acele Parlamento, ridicàndu-se proteste vehemente ale minoritàtilor ìmpotriva tratamentelor la care sunt supuse din partea acelor guverne (aplauze) çi am apropiat acele desbateri de declara|iile fàcute de reprezentan|ii minorità^ilor dela noi, care çi-au exprimât ìntreaga multumire (aplauze). Domnilor deputaci, farà ìndoialà, asigurarea ordinei interne si a sigurantei Statului a consti tué preocuparea de càpetenie a regimului ac-
185
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
tual. Dar ar fi sá dám o imagine incompleta a lui, dacá nu am sublinia §i marea opera cons tructiva ce s’a intreprins in acest rastimp. In adevàr, s’a dus o activitate din cele mai rodnice in domeniul social §i in acela al marilor lucrári de interes public. In domeniul social : Domnilor deputaci, este de ajuns sa privici tot ce s’a realizat pentru imbunátá|irea condi^iilor de viea|a a muncitorilor nostri. Perfec|io-narea contractului de muncà, pensiile pentru bàtràne|e, construc|iunile de locuin|e, organizarea „Muncá §i Voe Buná“, tóate acestea au fost menite sa imprime regimului actual o semnifica(ie sociala. (Aplauze prelungite). In admirabila manifestale muncitoreasca de la 1 Mai acest an, §i in expozi^ia deschisa deunàzi in prezen|a atàtor delega^iuni stràine, care ?i-au exprimat admira^iunea lor pentru realiza rle fàcute intr’un timp atàt de scurt, gasim scmnele incontestabile care confirma aceastá opera. Astfel, un regim de autoritate a fost in màsura sa realizeze, in domeniul problemelor munciforesti, ceea ce nimeni nu a putut ìnfaptui in regimul demagogie democratic. (Aplauze). De asemeni, trebue sa punem in toatá lumina activitatea de ordin social intreprinsa in mijlocul
186
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
täränimii. (Aplauze prelungite). Cäminurile Cul turale, care sunt menite sä desvolte simtulsolidaritä^ii pe un plan de preocupäri sufleteçti instructive in mijlocul täränimii, au dat deja rezultate frumoase. (Aplauze). lar in Serviciul Social, créât anul trecut, este cea mai largä actiune ce s’a intrepnns vreodatä pentru ridicarea nivelului täränimii. (Aplauze). Indatorirea tuturor intelectualilor de a presta, inainte de ob^inerea diplomei de studii, o muncä in folosul tä ränimii si de a inchina astfel prima activitate din toate ramurile profesionale in folosul satelor, este o minunatä formä a solidaritätii natio nale in jurul nevoilor täränimii. (Aplauze pre lungite çi indelung repetate). Serviciul Social dobândeçte astfel o inaltä semnificatie moralä §i el institue un instrument permanent de ridicare a satelor noastre. Tot in aceastä ordine de preocupäri trebue sä insemnäm §i actiunea sanitarä. In aceastä privintä s’a fäcut un efort exceptional. Studierea amänuntitä a stärii sanitäre in mediul rural, luarea a numeroase mäsuri de igienä, crearea unui numär insemnat de bäi populäre, construirea de dispensare çi de mari spitale pentru boli sociale, vin sä se adauge la activul actualului regim in ce priveçte opera lui socialä. (Aplauze).
187
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Cât pentru lucrárile de interes public, voiu menciona domnilor deputa^i, pe de o parte ma rea re(ea de drumuri care este în curs de mo dernizare çi pentru care s’a investit peste un miliard çi pe de alta parte realizarea unei opere care stà de zeci de ani înainte în stare de proiect, farà a fi izbutit vreodatá sá aibà un început de executare çi anume silozurile. (Aplauze prelungite). Nu am nevoie sa subliniez însemnâtatea deosebità ce au aceste lucrári pentru vieaÇa noastrâ económica, pentru conditionarea grânelor, pen tru exportul lor çi pentru înlesnirea creditului agricol. Este în deaj uns sá va spun cá o prima transe de 34 de silozuri este în curs de construc^íe, cu o capacítate de 20 mii de vagoane din care cele mai multe vor fi date ín folosin^á ín toamna aceasta (aplauze), iar a doua trançe de 47 silo zuri ín capacítate de 30 mii vagoane íncep acum, avánd deja puse la îndemânâ tóate mijloacele de finan|are. (Aplauze). lata aça dar amintite, numai doua din numeroasele lucrári publice mai ínsemnate. Domnilor deputa^i, în fine cánd am íntrunít Consiliul de miniçtri pentru a prezenta programul de activitate ín legáturá cu deschiderea
188
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
Parlamentului, in expunerea ce am fácut, am spus colegilor mei: Socotesc cà tot ceea ce s’a realizat pana astázi constitue numai un inceput. Limpezirea situatici politice ?i a^ezarea unui re gina de continuitate trebue sá fie numai un mijloc. La urma urmei aceasta ar fi trebuit sá existe de mult. $i ma gàndesc unde ne-am gasi noi astázi dacá sistemul politic actual ar fi fost introdus in j;ará imediat dupá rázboiul general. (Aplauze). Ce progrese am fi realizat ? Ce desvoltare am fi dat muncii nazionale §i bogáyilor fárii? Prin urmare pacea interná este numai o baza, un mijloc de lucru. De aci inainte activitatea de guvern trebue desfá^uratá pe terenul economic. (Aplauze). Am cerut tuturor colegilor sá pregáteascá tóate lucrárile necesare pentru a ataca §i rezolva ma úle probleme economice. Domnilor deputati, |ara a suferit mult. Ea a trebuit sá facá imense sacrificii y sá indure adesea priva^iuni. O recunosc §i trebue cu toyi sá aducem un omagiu poporului nostru. (Apla uze prelungite). A fácut aceste sacrificii pentrucá era forma sub care iy aducea contribuya indispensabilá in momente istorice deosebit de primejdioase, spre a asigura existenta Statului y a Na^iunii. Poporul insá poate avea mul|umi-
189
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
rea cà de un an çi jumátate se lucreazà intens çi cinstit, cà sacrificiile lui merg acolo unde trebue. (Vii aplauze). Dar a sosit momentul ca pe làngà grijile de ìntàrirea apárárii |arii sá aibe un loc ìnsemnat in preocupárile guvernului çi grija de a satis face numeroasele interese economice ale ei. (Aplauze). Vom îndoi efortul nostru, aça dar, in aceastà direc|iune çi ìmpreunà cu d-voastrà vom afla solu^iunile cele mai mul^umitoare. Am început cu valorificarea gràului ca o màsura ce se impune mai urgent çi mai imperios. (Aplauze). Am fixât un pre(. remunerator supe rior aceluia de pe piata mondiale, pentrucà am ìn^eles sa venim in ajutor agriculturii noastre. (Aplauze). Am pus la îndemânà doua miliardo ca mijloace necesare pentru sus^inerea acestei opere çi am luat tóate másurile pentru ca pregni platit sa meargà efectiv in màna producàtorului, iar nu sa se iroseascà in màini intermediare. (Apla uze puternice ìndelung repetate). Vom continua dupa aceea cu echiparea agri culturii. Am hotárát sá procurám maçini agri cole in vara aceasta chiar pentru suma de un miliard lei (aplauze puternice) çi vom urma eu
190
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
cercetarea problemelor economica care intereseazä celelalte categorii de producätori. Astfel, d-lor deputaci, opera actualului regim va dobàndi o infamare completa. Opera poli tica, operä socialà, opera de mari luerari pu blice §i opera economica. Nu a? putea ìncheia expunerea mea farà a preciza un lucru. Domnilor deputaci, nu am examinat toatàactivitatea desfàsuratà spre a crea un titlu de merit pentru acest guvern sau pentru singuraticii lui membri. Noi, domnilor deputaci, nu re(inem pentru noi decàt faptul de a fi ìn|eles la un mo ment dat spiritul in care trebuia sa se indrumeze viea(a publica si de a fi muncit zi §i noapte in slujba intereselor de Stat. (Vii aplauze). Meritul acestei redresàri istorice revineìnsà poporului ìntreg, care a vàdit odatà mai mult minunatele sale calità(i. (Aplauze prelungite). $i revine Coroanei, care a stiut sa infrunte toate greutà(ile §i cu o energie si un mare patriotism a conceput §i a condus aceastà ac^iune màntuitoare. Noi suntem trecàtori pe aceste bànci. Po porul §i Coroana sunt permanente §i aceasta asigurä triumful definitiv al marei opere §i aceasta, ne dà lini^tea zilei de màine. (Aplauze puternice, indelung repetate; Adu-
191
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
narea ova|ioneazà in picioare; d-1 pre^edinteal Camerei dr. Al. Vaida-Voevod, membrii Guvernului to|i membrii Adunàrii felicità càlduros pe d-1 pre^edinte al Consiliului de ministri). Voci : Cerem afi?area discursului.
AR Y IBR YL SIT
XVII
LU NIV
ER
Cuvàntare la sàrbàtorirea sa de càtre Primul Parlament al Rena§terii Nazionale.
30 lunie 1939.
NT RA
Despre principine care 1-au càlàuzit in ac^iunea sa de Stai ; despre solidaritatea nazionale care trebue sà devie regulà de aci inainte.
CE
Domnilor,
BC
UI AS
I/
Cuvintele màgulitoare, pe care le-au rostit in aceastà searà trei din cei mai de seamà bàrbari de Stat ai acestei Tàri> d-nii consilieri regali Vaida, Argetoianu §i Mironescu, pe mine m’au mi^cat adànc ; iar cuvintele sincere §i loiale, pe care le-a adus reprezentantul grupàrilor etnice, pentru mine au avut o semnifica|ie : Màrturia unanimitàri popula|iei acestei 'J’àri. (Vii §i prelungite aplauze, strigate de bravo).
195
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Sunt profund mi^cat de aceste cuvinte. Sa-mi da|i voie insà sa va màrturisesc sincer ca le socotesc depa^ind ceea ce in realitate mi s’ar fi cuvenit personal, de aceea a? ìncerca sa le talmàcesc in felul meu. In cuvàntarea pe care o fàceam deunàzi la Camera — pe care a amintit-o d-1 pre^edinte Vaida, — spuneam la un moment dat : Nu re vendió pentiu guvern §i pentru mine niciun merit pentru ceea ce s’a realizat. Meritul re vine, in primul rànd poporului acesta, care a dovedit odatá mai mult ìntelepciune, cumintenie vitalitate deosebitá. Revine dupa aceea Coroanei (ova^iuni puternice), care cu bárbátie a ìnfruntat tóate greutátile, pentru a pregati o scarta noua acestui neam. lata cui revin moritele. Atunci, astfel fiind concepta mea, da^i-mi voie ca sim^imintele pe care le-am vàzut manifestàndu-se astazi din par tea tuturor, sá le interpretez ca o satisfaccio ge nerala pe care to|i o impartámose, pentru vremurile deosebite ce ae-au fost harazite prin grija M. S. Regelui Caro! al Il-lea. (Ovatiuni, urale pvelungite). dacá totu§i a|i voi ca o parte din aceste simpiminte s5 mi se adreseze mi personal, eu nu 13
194
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
le-a? lúa decát pentru ceeace in actiunea mea, poate constituí un invá^amánt ob^tesc. Da, domnilor, ín actiunea care s’a intreprins ?i care a reu^it, secretul consta — dupa credin^a mea — in trei lucruri: Este, mai intái, puterea pe care trebue sá o aibà cineva de a se despartí de interésele perso nale ?i de a se situa pe linia interèselor mari ale tárii. (Vii §i prelungite aplauze, strigate de bravo). Am fost §i eu, ca multi dintre d-voastrá, odinioará, membru ìntr’o grupare politica ; — odinioará, cánd a te indepárta déla disciplina era un act imoral, care scádea pe cineva — §i totu?i am crezut cà o datorie de con^tiin^á §i de pa triotism imi impunea aceastà despartiré. In toamna anului 1935, gruparea mea voia cu orice pret sá ia puterea. $i fiindcá puterea nu se putea da la pretenda oricui, atunci gruparea aceea a hotárit sa o ia cu for^a, adunánd multi nole, gata sá slujeascá pe oricine, in Capitala Tárii. Atunci, Domnilor, nu erau posibile decát douá lucruri : sau guvernul din vremea aceea avea sá facá un act de autoritate ?i sá impuná respect pentru ordinea in Stat ; sau gruparea aceea de
105
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN
IVE
RS
ITY
LIB RA
RY
opozitie — gruparea mea — avea sá faca vio lenta sá rástoarne ordinea în Stat. Nu s’a întâmplat niciuna, nici alta. Guvernul din vremea aceea a crezut câ mai bine decât sà impunà autoritatea, poate face apel la o alta grupare, care sá faca çi ea o demonstrare çi sa se încaiere lumea in Capitala Tárii. lar gruparea mea, în fata acestei perspective, nu a mai fàcut nicio demonstrare. Am înteles în clipa aceea ca se pot deschide zàgazurile ciocnirilor violente, aruncàrilor, eu iresponsabilitate, a unei parti din tara, împotriva celeilalte. Dar am mai înteles un lucru : câ în ceasul acela guvernul tárii abdicase dela datoria lui. (Aplauze). Çi s’a întâmplat aceasta ìntr’un mo ment, într’o conjuncturá internationalà ìn care toatà lumea tràia sub impresia rázboiului civil din Spania. Çi era cu putirà atunci ca pe acest pàmànt sá se desfàçoare, sub pretextul luptelor ideologice, rázboiul civil fratricid. Aceste ìmprejuràri pentru mine au fost sguduitoare. In clipa aceea am simtit cà ìnaintea mea se desfàçoara alte orizonturi, cà se impunea alte metode ; ìn clipa aceea am simtit divorai meu de tot ce era disciplina stràmtà, ìn slujba
196
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
unor interese màrunte egoiste. (Vii prolun ghe aplauze, strigate de bravo). M’am dus atunci in mijlocul poporului care obi^nuit mà trimitea in Parlamentul |àrii §i am fàcut o màrturisire de con^tiin^à. In cuvàntarea pe care am fàcut-o in 1936 la Curtea de Arge§, am spus: cred cà tara aceasta nu poate sa meargà nici pe extrema dreaptà, nici pe extrema stanga (aplauze prelungite) ; (ara trebue sa meargà pe un drum de echilibru sufletesc, moral §i social. (Vii §i prelungite aplauze, strigate de bravo). Si am mai spus un lucru : in clipa in care partidele guvernele renuntau la ceea ce era atributul lor esential, autoritatea, nu mai era decàt o singurà salvare : iniziativa regala. Si am spus atunci — am intrebuintat acea formula care multa vreme a fost combàtutà de unii, dar cu càt era mai combàtutà de vechile partide, cu atàt aveam sentimentul cà aveam dreptate — am spus : Regele nu poate fi un simplu pecetar al partidelor politico. (Aplauze prelungite indelung repetate, strigàte de bravo). Astfel, domnilor, in ceasul in care am fost pus in slujba |àrii procesul sufletesc era terminat. Reu^isem sà mà desleg de obligaZiile stràmte ?i sà mà ìncadrez in nevoile superioare ale vie^ii de Stat.
197
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dar, in afarà de aceasta, eu cred cà pentru a avea succes intr’o actiune de Stat, se mai cere un lucru : se cere curajul ràspunderilor cu orice rise, pana in ceasul din urmà. (Ovatiuni prelungite). Nu am luat o atitudine de circurnstan^à in momentul cànd mi s’a incrediif^at sarcina unei opere de guvern, ci ma gàseam pe o linie de cugetare, pe o linie de activitate mai veche. Incà din anul 1931, cu d-1 precediate de Consiliu din vremea aceea, d-1 Mironescu, am luat atitudine hotàrità ìmpotriva extremismului de dreapta ?i noi am fost aceia cari i-am dus in fata justitiei pentru prima oarà. (Vii §i prelungite aplauze, strigate de bravo). Dar mai tàrziu, dupà ce un mare bàrbat de Stat, o frumoasà inteligentà §i un mare talent al acestei {ari, lon Duca, càdea sub o loviturà miseleascà, in procesul fàcut asasinilor n’am ezitat sa merg §i sa spun : Ace?tia sunt vinovati, acectia trebuiesc condamnati. (Aplauze prelungite). lar cànd in urmà, in tara se desfà§ura acel alaiu cunoscut, la care nu se sfiau sà participe ?i reprezentan|i stràini, m’am suit la tribuna Camerii §i am cerut, §i am pretins guvernului sà apere demnitatea |àrii. (Vii §i prelungite aplauze. strigàte de bravo).
198
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
UN IV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
lata de ce pot spune cà in clipa cànd, anul trecut, mi s’a dat aceastà sarcinà, eu mergeam pe o linie dinainte bàtàtorità. A, domnilor ! Nu a fost, de sigur, u$or ! Nu a fost u$or, nu pentrucà primeam mii de scrisori de amenin|are, nu pentrucà nimeni din familia mea nu era crut^t. Nu aceasta, nu. Dar nu a fost u?or fiindcà, din nefericire, intregul aparat de Stat era in carenza (Aprobàri). Atunci, cea mai grea sarcinà care putea sà apese asupra unui ministra de interne, era sà asigure ordinea fàrà aparatul de Stat in mànà. (Aplauze prelungite ?i ìndelung repetate, strigàte de bravo). Am incercat totu§i, m’am silit. Incet, incet, am gàsit colaboratori. Incet, incet, s’au trezit constimele, s’au redresat spiritele ; lumina s’a fàcut ?i ac|iunea a izbutit. Domnilor, dacà din experien^a mea a§ putea da celor mai tineri un sfat, ar fi acesta : Oricàt de mari ar fi greutàtile ce-^i stau in cale, dacà crezi hotàrit in misiunea pe care o ai, dacà socote$ti cà munca ta este in serviciul tàrii §i al Coroanei, sà nu precupefe^ti nimic, sà sacrifici totul, fiindcà totdeauna triumfà o cauzà dreaptà. (Aplauze prelungite §i ìndelung repetate, stri gate de bravo).
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
Dar, domnilor, nu cred cà este^deajuns nici despàr(irea de legàturile mai inguste, nici curajul. Mai trebue un lucru : In cauzele mari, omul de Stat nu trebue sa aibà ambiai personale, (vii §i prelungite aplauze, strigate de bravo), persoana lui nu trebue sa existe. ’ Vorbea d-1 pre?edinte Vaida, cu acel sentiment pàrintesc, càruia eu totdeauna am fost atàt de sensibil, §i-mi spunea : Dee-(i Dumnezeu curaj §i in ziua cànd va veni ostracismul. Domnule pre^edinte Vaida, pentru un om care ?i-a fàcut datoria numai pentru |arà, nu existà, nu poate exista ostracizarea opiniei publice. (Aplauze prelungite §i ìndelung repetate, strigate de bravo). Con^tiin^a ìmplinirii datoriei este o mul|umire indestulàtoare. Dar sunt dator sa adaug aici un lucru : Cà dacà guvernul din care am fàcut parte §i guvernul pe care 1-am prezidat au izbutit totusi sà-?i indeplineascà misiunea, ajungànd la rezultatele pe care d-voastrà le-a|i subiliniat, aceasta se da tereste faptului cà au avut necontenit sprijinul, indemnul §i sfatul luminat al M. S. Regelui. (Ova|iuni, urale puternice). Domnilor, s’au realizat o seamà de lucruri care s’au subliniat aici §i in desbaterile Parlamentului.Eu cred insà cà aceasta este numai un
200
BC
UI AS
I/
CE
NT RA
LU NIV
ER
SIT
YL
IBR
AR Y
inceput §i marea problema este de a consolida, de a statornici definitiv ceea ce s’a a^ezat in acest an de inceput de activitate. (Aplauze prelungite). $i cine cugetà la reintoarcerea bisericu(elor se in$ealà, iar cine ìncearcà reìnvierea biselicu^elor isi pierde vremea. (Aplauze prelungite) Parlamentul acesta, cu baza de recrutare a lui, constitue o chezà^ie ; ?i mai mult decàt o chezàsie, eu socotesc cà este in interesul superior al l’àrii ca, cel pu^in pentru o generale, solidaritatea na(;ionalà sa fie regula in mijlocul natiunii romàne. (Ova(iuni prelungite). De aceea, domnilor, in fa(a acestei perspective, in care Parlamentul incepe sa aibà un rol insemnat si, trebue sa adaug indatà, prezenja, la conducerea celor douà Adunàri, a d-lui Alex. VaidaVoevod, (vii aplauze, strigate de tràiascà) §i a d-lui Const. Argetoianu (vii aplauze, strigate sa tràiascà), care au fost — trebue sà o declar aci in toatà sinceritatea — adevàra(i precursori ai regirnului de astàzi, este o garanzie cà ceea ce s’a a^ezat va dura (vii si prelungite aplauze). Mul^umindu-và din toatà inima §i exprimàndu-và toatà gratitudinea mea pentru cuvintele §i pen tru sim(imintele pe care le-a^i màrturisit in astà searà, da^i-mi voie ca, la ràndul meu, sà ridic paharul in sànàtatea acelora care garanteazà
I BIBLIOTECAI i UNIVERSITATIII
RY LIB RA ITY RS IVE
UN
IMPRIMERHLE „CURENTUL“ S. A., BUCUREÇTI
BC
UI AS
I/
CE
NT RA L
STRADA BELVEDERE Nr. 6
19 3 9
I/
UI AS
BC
SIT
ER
LU NIV
NT RA
CE
YL
IBR
AR Y