Marele dicționar geografic al României

Citation preview

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL

ROMÎ NI E I

64042, ifaralt Dicţionar Qtogfaflc,

SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÎNA F U N D A T Ă L A i$ IUNIE 1875 RECUNOSCU TĂ D R EPT IN STITU ŢIE D E U T ILITA T E PUBLICĂ, PRIN L E G E A DIN 20 FEBRU ARIE 1897

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL A

ROMINIEI ALCĂTUIT ŞI PRELUCRAT DUPĂ DICŢIONARELE PARŢIALE PE JUDEŢE DE

G EO R G E I0AN LAHOVARI PR EŞED IN TE A L ÎN A L T E I CURŢI D E COMPTURI, PR EŞED IN TE A L SO C IE TĂ Ţ II PENTRU ÎN VĂ Ţ Ă TU R A POPORULUI ROMlN, SECR ETAR G EN ER A L A L SO C IE TĂ Ţ II G EO G R A FIC E ROM lNE

ŞI

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-ŞEF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMtNE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI

V O L U M U L I.

BUCUREŞTI Ş T A B . G R A F I C J. V . S O C E C t f , S T R . B E R Z E I, 59

1898.

Maiestăţii Sale

CAROL 1, REGE AL ROMlNIEI Roma|iu de cel njaî adînc respect^ şi eternă ţecunoscinţă.

PRE-CUVINTARE «Câutatu-nî-au a plini pravila şl învăţătură luî Platon, care p o ru n c ite : Non solum nobis, sed et Patria et amicis vivendum. A decă: nu numai pentrâ folosul nostru, ce si pentru a Patrii! ceva să slujim, .şi pofta priiatinilor jos a lăsa, sa nu ne arătăm.»

Oim. Canfemyr.

monumentala operă, al căreia prim volum vede acum lumina tiparului, este rodul stăruinţelor statornice şi migăloase ale Societăţii Geografice Romîne, în timp mal bine de 15 ani de zile. In paginele imediat următoare, cititorul va putea afla istoricul lucrării între­ prinse, diferitele încercări făcute, multele greutăţi întîmpinate, precum şi planul şi disposiţiunea operei împreună cu numele modeştilor el colaboratori. Nu unul, nu douî orf zece, ei treizeci sunt aceia, cari mal mult de dragostea lucrului îmboldiţi, de cât atraşi de nişte mici şl neînsemnate premii băneşti, şi-afi închinat munca şi strădaniele lor, spre a înzestra fie-care judeţ al ţării cu dicţio­ narul satt geografic, statistie şi economic, şi a face ast-fel cu putinţă lucrarea Oomisiuneî de redacţie a Marelui Dicţionar Geografia al Bomîniel. Misiunea, aşa de bine uşurată, a acestei Comisiunî a fost mal mult de a contopi şi prelucra într’o ordine strict alfabetică şi după un plan uniform, dicţio­ narele geografice parţiale, adâogînd, prescurtînd, eliminînd şi îndreptîud, acolo unde s’a găsit de trebuinţă. Ea s’a silit, pe cît a putut, să înlăture urmările fireşti ale unei colaboraţiunl aşa diferite în timp şi'în persoane, şi să remedieze Ia lipsele inevitabile ce decurg din colaboraţiunea mal multora la una şi aceiaşi lucrare: lipse, între cari cea mal de căpetenie este Unitatea de concepţiune şi de eiecuţiune. Gomisiunea este departe de a-şî face vr’O iluziune. Ea ştie, că numai simpla bunăvoinţă nu e de ajuns, spre a crea o mare operă; că scrierea de faţă are înve­ derate lacune, erori, nepotrivelî de date şi de stil că s’ar fi putut dâ tablouri sta­ tistice mal complete, ştiinţe mal sincronistice, s’ar fi putut adăoga planurile ora-

,

VIII

şelor mat însemnate; s’ar ii putut indica prin chartă direcţiunile şi curentele rîurilor, situaţiunea geografică a localităţilor; s’ar fi putut în fine ilustra publicaţiunea cu peizajele frumoase ale naturet, cu monumentele publice, tipurile populare, resturile antice etc. Toate acestea Comisiunea le ştie, şi este cea d’întîiii ca să le recunoască; dar tot îutr’o vreme ea este încredinţată, că are în parte-I pe toţi băr­ baţii serioşi, cari ştiîi cu ce greutăţi se poate duce la capăt o lucrare de acest fel, prima încercare de Enciclopedie naţională, concepută pe un plan aşa de întins, şi care necesarmente trebue să poarte urmele unor lacune inevitabile şi unor difi­ cultăţi încă pe nedeplin învinse. Pentru asemenea lucrări enciclopedice, ce ati de scop ca să presinte la un moment dat imagina viuă şi reală a forţelor unei ţări în toate ale el manifestaţiunl, orl-ce trăgănare aduce, credem, mal multă pagubă, de căt folos. Este mal bine de a da la lumină cu un minut mal înainte, o operă, fie şi mal puţin desăvîrşită, dar re­ clamată zilnic de nevoile multiple sociale şi publice, şi făcută cu intenţiunea binevoi­ toare de a umple lacunele şi a rectifica erorile prin ediţiunl ori suplimente ulterioare,— de cît de a aştepta ani peste ani, cu speranţa de a face ceva mal bun şi mal desăvîrşit, iar la fine să nu faci nimic. M ai bine astăzi un oii, de căt mîine un boii, zice proverbul bătrînesc. Şi cînd vedem începuturile modeste ale unor opere enciclopedice devenite mal apoi celebre, cum sunt lexicoanele unul Ritter, Brockbaus ori Meyer, — sati cînd comparăm micul dicţionar topografic şi statistic al Bornăniei, de vr’o 500 pagini in-8°, al lui D. Frunzescu, publicat în 1872, cu cele 5 mari volume de căte 1000 pagini in-4°, cît are să ocupe M arde Dicţionar Geografic, cînd mal departe, admirăm condiţiunile technice de execuţiune, cari fac onoare vechiului Stabiliment grafic I.V . Socec, Societatea Geografică Romînă, credem că poate fi măndră de opera pornită din iniţiativa sa. Această operă depăşeşte cu mult cadrul obicinuit al dicţionarelor geografice publicate în alte ţări. Pe cînd acele dicţionare se reduc mal adesea la o simplă nomenclatură, opera noastră grupează într’o formă comodă şi concisă un foarte mare număr de date statistice, sociale, geografice şi istorice, etnografice şi archeologice; ea însuş este o valoare nu numai informativă, dar şi ştiin­ ţifică, din care se vor putea adăpa tot într’o vrem e: istoricul şi geograful, politicul şi economistul, filologul şi archeologul, publicistul şi biurourile administrative, în scurt orl-cine ar voi, ca să ştie sati ca să înveţe ceva asupra trecutului şi presintelul Patriei Romîne. Şi fiind că vorbim de însemnătatea Marelui Dicţionar,— dacă n’ar fi de cît simpla nomenclatură topică, care pentru prima oară se dă aci în chip aşa de com­ plet, — conţinând aproape 80000 numiri, — şi totuşi istoria, ca şi filologia, ca şi etnografia ar avea de găsit într’însa comoara cea mal preţioasă de materiale nece­ sare In deslegarea atâtor probleme. fee ştie că aceste numiri topice alcătuesc livreaua teritoriului, că gurile cari le-ah

IX

grăit pentru întîiaşl-dată aii amuţit de mult, fără să lase alte urme despre exi­ stenţa lor de căt pe ele: bătrîne numiri de rîurl şi pîrae, de văl, piscuri şi munţi, dealuri şi cămpil, de sate şi oraşe, numiri cari trăesc neîntrerupt în graiul naţiu­ ne! şi sunt atîtea mărturii despre popoarele ce ati trecut în curs de veacuri prin valea Dunării şi CarpaţI. Şi cum, apa trece petrele rămîn, multe din ele stad încă ne­ înţelese, ca şi tainiţa din care şi-aii luat obârşia. In orl-ce caz, şi pentru orl-ce alternativă, Marele Dicţionar Geografic al Romîniel, urmat poate mal tîrziti de volume suplimentare, de tabele statistice rezumative şi de uu atlas geografic, va servi drept bază temeinică pentru orl-şi-ce lucrare în viitor. Ou aşa încredinţare Oomisiunea, în numele Societăţii Geografice Romîue, cere voie şi se ’ncumetă ca să închine cu adîncă şi nemărginită recunoştinţă,

această pîrgă modestă, născută şi crescută sub nobila şi binefăcătoarea impulsiune a Aceluia, care nu este numai Augustul urzitor şi generosul protector al Instituţiunel noastre, dar este întemeietorul Regatului Romînilor. E l este Acela care, prin înţelepciunea-I bătrânească şi prin curagiu-1 bărbătesc, ne-a ’nvăţat mal bine a cunoaşte ceea-ce poate patria noastră, pentru ca să ştim ceea-ce dînsa este; şi cunoscînd mal bine ceea-ce dînsa este, s’o iubim mal mult şi să ne silim a fi şi mal vrednici şi de E L şi de dînsa. 1 3 Iartie 1898 ,

64042, Marele Dicţionar Geografic,

ir

INTRODUCERE Istoricul «Marelui Dicţionar geografic» este însuşi istoricul Societăţii noastre geografice. In anul 1875, Iunie 1 S> 0 nouă Societate şi-a văzut fiinţa în tîoăra noastră ţară. In această zi Măria Sa Domnitorul Carol, a^ pus bazele şi a- inaugurat în faţa unul număr de fruntaşi al ţării, profesori, oameni de ştiinţă, etc. constituirea Societăţii geografice romîne. Iată împrejurările în cari s’a născut Societatea noastră geografică : Era în ajunul deschidere! Unui congres geografic internaţional la Paris, -şi urma ca şi Romlnia să profite de buna-voinţa iniţiatorilor acestui congres, care ne invita a lua parte şi noi la ’dînsul şi a ne face cunoscuţi lumeî. Măria Sa Domnitorul ţinea foarte mult ca să participe şi Romînia la acel congres internaţional. Dorinţa Măriei Sale, în împrejurările de atunci avea o însemnătate politică deosebită; Alteţa S a Regală yoia să aducă o nouă contribuţie la idealul general, independenţa ţârei. Ţinea Domnitorul Carol, cu actul participăreî în concertul ştiinţific internaţional să facă ca Europa să-şi îndrepte privirile-I generoase asupra Romîniel. Şi prin d. Titu Maiorescu, pe atunci ministru de culte şi instrucţie publică, Măria Sa Domnitorul provocă o adunare pregătitoare, la care fură invitaţi a lua parte mal mulţi bărbaţi însemnaţi şi cu dorul de ţară. D. Maiorescu comunică acestei adunări cestionarul supus congresului internaţional de către Societatea geografică din Paris şi o invită a lucra din toate puterile spre a înlesni participarea Romîniel la Exposiţia internaţională a Congresului geografic de la Paris, Din nenorocire, timpul, care ne despărţia de epoca fixată pentru deschiderea congresului, era prea scurt şi s’a văzut că era imposibil a se aduna materialele necesare, pentru ca participarea noastră la exposiţiunea geografică să se poată face cu succes, în mod complet şi demn. Dacă nu puteam lua de astă dată parte la Congresul şi Exposiţia geografică internaţională din Paris, Măria Sa Domnitorul a fost de părerea, că trebuia cel puţin a ne pregăti pentru viitor; această idee a fost primită cu entusiasm de întreaga adunare şi ne aduse la aceea de a forma o Societate geo­ grafică permanentă, care şă lucreze pentru respîndirea ştiinţelor geografice în ţară şi să caute a face ţara mal mult cunoscută în străinătate. Se alese o comisiune care să elaboreze un proect de statute; proectul propus d e onor. d. Prof. V . A . Urechiă, fost ministru mal tîrzifl, s’a discutat în mal multe şedinţe pregătitoare; la 9 Iunie statutele Societăţeî se adoptară definitiv şi. la 15 Iunie, Măria Sa Domnitorul prezidă întîia şedinţă a Societăţeî geografice romîne. Societatea geografică se puse pe lucru şi începu activitatea sub cele mal frumoase prevestiri, căci încă sunt mal bine de 23 ani, de cînd ea ’şî publică Buletinul său, în care sunt cuprinse atîtea studii importante, memorii, comunicări, e tc .; şi ţine conferinţe iţrmărite de toţi cu cel maî mare interes, *

*

XII Dar lucrarea cea mal însemnată, datorită iniţiativei şi activităţii el, este fără îndoială elaborarea dicţionarelor geografice, din care s’a născut acum Marele Dicţionar geografic a l Romîniel. încă de la începutul anului 1882, conducătorii Societăţeî a avut ideea pentru redactarea unui dicţionar geografic. Ideea la început n’a fost destul de clară; între propunerea vagă şi nedeterminată de atunci şi sinteza M arelui Dicţionar aşa cum se înfăţişează azi, e o mare deosebire. Timidă la început, Societatea geografică mergea pe dibuite ca la ori-ce întreprindere. Un ches­ tionar incomplet de 19 întrebări redactat de reposatul profesor, dr. Barbu Constantinescu, membru în comitetul societăţeî, a fost împărţit prin intermediul ministerului de interne în toate comunele din ţară «în dorinţa d’a aduna ştiinţele cele mai amănunţite pentru cunoştinţa ţărei noastre». L a aceste întrebări aveaii să răspundă primarii şi învăţătorii comunelor, Iar cu aceste ştiinţe so­ cietatea avea de gînd să proceadâ la alcătuirea unui «Dicţionar comunal» pe cît se va putea mai complet. Dar în anul următor 1883, după ce societatea. geografică primise «ştiinţe» de la vr’o 2500 comune, d. George I. Lahovary, secretarul general al societăţeî, recunoaşte în raportul săii anual că «ştiinţele primite sunt departe de a fi complecte», dar speră că se vor putea complecta mai tirziă cu ştiinţele statistice şi economice ce se strîng din întregul regat de către ministerul de războia, elaborîndu-se cu chipul acesta un «Dicţionar comunal», după exemplul altor state, Belgia de exemplu. Insuficienţa ştiinţelor provenită din totala lipsă de pregătire a celor chemaţi să răspundă la chestionarul întocmit de .Societatea geografică, decide în anul următor 1884, societatea să părăsescă lu­ crarea începută şi să se îndrumeze pe altă cale. In acest scop, în şedinţa adunărel generale- din 23 Februarie 1884, prea mult stimatul nostru Vice-Preşedinte, d. General Gh. Mânu, al cărui nume îl găsim în tot-d’auna în fruntea mişcărilor culturale serioase şi cu resultate practice pentru ţară, dintr’o impulsiune generoasă şi lăudabilă dorinţă de a vedea propăşind cunoştinţele geografice ale patriei, a instituit un premiQ de 1000 lei pentru cea mai bună prelucrare a unul Dicţionar comunal al Romîniei, în care pentru fie-care comună să se dea notiţe istorice, statistice şi etimologice, pentru a fixa scrierea ortografică a numelui lor, etc. Se alege o comisiune ad-hoc compusă din d-nil: Grig. Lahovary, actualmente preşedinte la înalta Curte de casaţie, d. Anghel Demetrescu şi răposatul dr. Barbu Constantinescu, care întocmeşte urmă­ torul prospect conţinînd condiţiunile şi detaliurile acestei lucrări; acest prospect îl reproducem în extenso, de oare-ce a servit de bază tuturor dicţionarelor geografice ce s’au întocmit de atunci încoace:12 3 1. A cest Dicţionar va coprinde descrierea judeţului, plăşilor, (ocoalelor, plaiurilor), comunelor (oraşelor, tîrgurilor, satelor, cătunelor), locurilor istorice, a rîurilor, pîraielor, gîrlelor, lacurilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 2. Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiurilor se v a face pe larg arătîndu-se situaţia, hotarele (naturale sau artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţia agricolă, industriale şi comerciale, a căilor de comunicaţie, împărţirea administrativă, judiciară, militară şi bisericească, precufn şi centrurile cele mai populate şi mal productive. 3. L a descrierea fie-căreî comune (oraş, tîrg, sat safl cătun) se va d a : a) Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce l’a mal avut în vechime. b) Situaţia naturală, fixîndu-se p e rîuri şi munţi, precum şi altitudinea lor d’asupra nivelului mării, pe cît va fi posibil. c) Populaţia şi etnografia (atît pe cOmune, cît şi pe sate şi cătune, dîndu-se numărul contribuabililor, a familiilor şi a sufletelor). d) Producerea agricolă, industrială şi comercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune. e) Arătarea institutelor de cultură, de bine-facere, a fabricelor precum şi a monu­ mentelor celor mal însemnate. Numărul bisericilor şi a deservenţilor, precum şi k şcoalelor cu statistica elevilor. f ) Istoricul comunei, arătîndu-se evenimentele cele mai însemnate în istoria ţării cari s’au petrecut într’însa.

xm Pentru elaborarea acestui dicţionar s’a dat răgaz concursurilor timp de un an, adică pănă la . i Aprilie 1885. Paralel cu iniţiativa d-lul general Mânu, d George Lahovary anunţă în raportul său către adunarea generală din 10 Februarie 1885 că se lucrează la un dicţionar geografic şi istoric al Rbmîniel. In adevăr d-sa a publicat ca suplimente pe lîngă Buletinele Societăţii din 1886 şi 1887 sub titlu dc «Material adunat etc.» primele mustre spre a servi la facerea unul mare dicţionar geografic al Romîniel. L a I Aprilie 1885, data pentru cînd era fixat concursul generalului Mânu, nepresentîndu-se nici o lucrare pentru premiul de 1000 lei, concursul s’a mal prelungit încă pentru un an; cu speranţă, că cel puţin în al doilea an se va găsi rrjăcar un singur concurent, pentru o lucrare aşa de interesantă. Amînarea însă n’a avut resultatul dorit, căci nici de astă-dată nu a sosit vre-o lucrare; atunci comitetul con­ sider fnd greutăţile unul dicţionar al întregel ţări, a redus, în înţelegere cu donatorul, la două judeţe lucrarea pusă la concurs, instituind două premiurî de cîte 500 lei fie-care, pentru cea mal bună prelu­ crare a unul dicţionar geografic, topografic şi statistic a cîte un judeţ din Romînia; şi S'a pus la concurs judeţele Doljul şi Iaşi. Pentru elaborarea acestor dicţionare se dete un termen pănă la 1 Aprilie 1886 cînd iarăşY nu s’a presentat nimeni să concureze. L a 14 Maifi însă acelaşi an, d. P. Condrea, institutor în oralul Bîrlad şi membru activ al Societăţeî geografice, trimite o' lucrare întitulată: «Dicţionarul geo­ grafic al judeţului Tutova» şi însoţită de o adresă, în care zicea, că de şi lucrarea sa nu cuprinde unul din judeţele puse la concurs, totuşi â luat curagiul a se presenta cu acea lucrare, căci a crezut că ono­ rabilul donator nu a avut o predilecţiune anumită pentru acele judeţe. Comitetul a decis atunci ca sa se publice un nofi concurs pentru 31 Decembrie 1886, lăsînd la facultatea concurenţilor alegerea judeţului ce vor voi să studieze şi instituind iarăşi 2 premii de cîte 500 lei fie-care. Această măsură din urmă a dat resultate neaşteptate, căci la termenul fixat, biroul societăţeî a primit patru elaborate, cu a cărora cercetare s’a ocupat o comisiune ad-hoc. In seara de 1 Februarie 1887, în fine d. profesor Grigore Tocilescu în numele comisiune!, dete cetire plenului societăţeî rezultatele cercetărilor, într’un lung şi minuţios raport, asupra pariu manuscrise, cuprinzfnd dicţionarele geografice ale judeţelor Dorohoifi, Tecucifi, Dîmboviţa şi Tutova. Raportorul recunoscînd că de şi trei din patru lucrări afi merite egale, totuşi în vedere că nu sunt de cît două premiurî, propune : A se acorda premiul I de 500 lei autorului Dicţionarului judeţului TutoVa; a s e acorda premiul II de 500 lei autorului dicţionarului judeţului Dîmboviţa; a se tipări cu spesele societăţeî elaboratul judeţului Dorohoifi, dîndu-se autorului acestui dicţionar un număr de exemplare tipărite, care să reprezinte cel puţin jumătatea valoare! unul premifi. Desigilîndu-se apoi plicurile cu numele autorilor se proclamă ca premiaţi: I) d. Petru Condrea revisor şcolar, H) Dim. Condurăţeanu, directorul şcolel primare No. 2 din Tîrgovişte1, III) Nicu-FilipescuDubăfi din Iaşi. începutul odată făcut, societatea geografică s’a îndrumat pe o cale bună, mare şi frumoasă, mal cu seamă avînd sprijinul, mal multor bărbaţi luminaţi şi însufleţiţi de patriotismul cel mal cald. D. Dimitrie Sturdza, actualul prim-ministru, într’o scrisoare ce o adresează societăţeî geografice, oferă suma de una mie lei pentru urmărirea lucrăreî Dicţionarului Geografic acordîndu-se premii pentru cele mal bune lucrări, privitoare la două safi trei judeţe, ce se vor mal prezenta în viitor la concurs. T ot în şedinţa de la 3 Februarie 1887, D-l avocat Ion Făfu declară că şi d-sa donează societăţeî suma de lei cinci sute în aceleaşi condiţiunl şi pentru acelaş scop ca d-nil general Mânu şi Dimitrie Sturdza. Conformîndu-se dorinţei domnilor donator!,, biroul societăţeî publică un nofi Concurs instituindu-se trei premii de cîte 500 lei fie-care, pentru cel mal bun dicţionar geografic, topografic şi statistic pentru orî-care judeţ din Romînia afară de judeţele deja premiate. Condiţiunile de amănunt şi cuprindere rămîn aceleaşi, iar termenul pentru depunerea manuscriselor se fixează pănă la 1 Decembrie 1887. In acelaş timp d. Const. Poroineanu, proprietar, înstitue un premifi de 500 lei, pentru cel mal bun dicţionar geografic— dacă se va prezenta la concurs — asupra judeţului Romanaţi. Concursul a "prins; şi de astă dată biroul societăţeî a avut mulţumirea de a primi 11 lucrări pentru 9 judeţe, prezentîndu-se pentru 2 judeţe cîte 2 manuscrise.

XIV

Comisiunea însărcinată cu cercetarea elaboratelor pentru premiile «Sturdza» şi Copst. Poroineanu», compusă din D-ni! Dr. Barbu Constantinescu, Anghel Dimitrescu, N. Mihăilescu şi Gr. Tocilescu, a supus prip raportorul el, d. Tocileşcu, despre rezultatul lucrărilor sale. Cele II manuscrise prezentate cuprindeau dicţionarele judeţelor Argeş, Ialomiţa, Iaşi (2 manuscrise), Mehedinţi, Putna, Prahova (2 manuscrise), Roman, Romanaţi şi Tecucifi. Raportul comisiuneî examinatoare, într’un lung raport analitic, recomandă: Premiul I «Dimitrie Sturdza» a se acorda autorului dicţionarului judeţului A rgeş, care ş ’a silit a da societăţeî o lucrare cît mai complectă, mai metodică şi mai preţioasă asupra judeţului Argeş*, Premiul II «Dimitrie Sturdza» pentru dicţionarul Iaşi, al cărui autor semnează: Jassiorum; Premiul III «Const. Poroineanu» se va împărţi în două: jumătate se va acorda autorului dicţionarului judeţului Roman plus i se va da şi ioo exemplare din opera şa, tipărită; iar cea-)’altă jumătate cu dreptul la acelaş număr de exemplare, autorului dicţionarului jud. Romanaţi. Deşigilîndu-se plicurile, s’a găsit în acela al jud. Argeş, numele d-Iuî George I. Rahovari, secretarul general al societăţeî. Jn acelaş plic se afla şi următoarea declaraţie a d-lul Laliovari. «Declar că, dacă lucrarea mea va fi premiată, renunţ la suţna fixată ea premiu spre a se institui cu dînsa un noii premiu, în aceleaşi cpndiţiunî ca cele precedente. Bucureşti l Decembrie 1887». Prin urmare premiul I de 50a lei s’a acordat d-Iui George I. Lahovari, pentru dicţionarul judeţului A rgeş; premiul II de 500 lei d-lui Const. Chiriţă, revisor şcolar pentru dicţionarul judeţului Ia ş i; premiul IU de 250 lei d-Iuî Const. Locusteanu, actualmente profesor la gimnaziul din Caracal, pentru dicţionarul judeţului Rom anaţi; şi premiul IV de 250 lei d-lut Petru Condrea, autorul dicţionarului jud. Roman. D. Condrea a mai fost premiat în anul precedent pentru dicţionarul judeţului Tutova. Pănă acuma sunt deja şapte dicţionare premiate şi tipărite. însemnat progres, şi într'un timp atît de scurt. Pentru anul următor e instituit un nofi premiu de 500 lei, premiul «George I. Lahovari pentru cea mai bună prelucrare a unui dicţionar geografic afară de cele 7 judeţe deja premiate. Aceleaşi condiţuni ca în trecut, termenul de prezentare f Decembrie 1888. In şedinţa adunăreî generale din Martie anul următor (1889) acelaş raportor d. Gr. Tocilescu, în numele comisiuneî examinatoare dă citire raportului său asupra celor două lucrăn ce s’au prezentat ]a concursul din ăst an, dicţionarele judeţelor Brăila şi Vasluiu, conchizînd a se acorda premiul d-lui Const. Chiriţă, autorul dicţionarului Vasluiu. Cea-l-altă se respinge ca nesuficientă. Notăm că d. Chiriţă, în anul precedent a fost premiat pentru dicţ. judeţului Iaşi. Pentru anul 1889, d-nul Grigore Tocilescu oferă şi d-sa un premiu de 500 lei pentru judeţul Vlaşca, In adunarea generală din a. 1890 în urma raportului d-lui Grigore Tocilescu se premiază d. inginer Antonescu-Remuş, pentru lucrarea sa asupra judeţului Vlaşca. Cele-l-alte trei elaborate: Brăila, Mehedinţi şi Tutova se resping ca defectuoase. D. deputat Gr. Cozadini şi D. St. Hepites oferă în şedinţa 2-a a adunăreî generale din 1890 cîte S lei pentru a se premia: dicţionarele judeţelor Neamţu şi Brăila. Afară de aceste două premii, pentru anul următor, a mai rămas şi premiul «Ion petu» de SOO lei; de asemenea şi d. general G. Mânu oferă un nofi premiu de 500 lei pentru dicţionarul geografic al jud. Teleorman. Concursul din 1891 a atras 13 elaborate, din can 3 pentru judeţul Brăila, cîte 2 pentru judeţele Neamţu şi Mehedinţi şi cîte unul pentru următoarele judeţe: Teleorman, Buzău, Fălciu, Gorj, Ilfov. S'a acordat: premiul I d-lui Profesor B. Iorgulescu pentru dicţionarul judeţului Buzău; premiul II d-lul Pândele Georgescu, pentru judeţul Teleorman ; premiul III d-lui Const. I. Gheorgliiu, profesor, pentru judeţul Neamţu; premiul IV (ex aequo) 5QO Iei, a şe împărţi între d-nii: Iulian Delescu, Basil pimitrescu şi N. T . Vîlcu, autorii dicţionarelor judeţului Brăila. De asemenea se aprobă tot în adunarea generală din Martie 1891, a se acprda «îte 200 lei ca recompensă d-lor: Constantin Chiriţă (Iaşi) pentru dicţionarul judeţului Fălciu; coL Vasilifi-Năsturel pentru judeţul Gorj; -C. Alexandrescu, institutor, pentru judeţul Ilfov; N. D. Spineanu, pentru Mehedinţi. M. S. Regele ordonă na din caseta proprie, să se tipărească în două mii exemplare dicţionar judeţului Buzăfi, iar A . S. Regală Prinţul Ferdinand, institue im premifi de JOOO lei pentru judeţul

XV Bacău. Ast-fel Societatea geografică merge cu paşi mari spre scopul ce urmăreşte. Pănă acum sunt premiate şi tipărite 19 dicţionare de judeţ. Pentru 1892 societatea publică următoarele 6 concursuri: Premiul Premiul Premiile Premiul Premiul Premiul

I «Principele Ferdinand» (1000 lei) pentru dicţionarul judeţului amintit; «Mihail Balş» (500 lei) pentru dicţionarul judeţului T ecu ciu ; «Dacia Romînia» ă cîte 500 le i; «Clubul Regal» de 500 lei; «Maior Mareş» de 500 lei; «Solomon Halfon» de 500 lei.

S au prezentat 4 manuscrise pentru judeţul Bacău şi cîte unul pentru judeţele: Muscel, Covurluiu, Botoşani şi Prahova. Comisiunea examinatoare a găsit bune şi a premiat următoarele dicţionare: Judeţul Bacău, de d-na Hortensia Racoviţă; judeţul Muscel de d-nul C. Alexandrescu; judeţul Covurluiu de d-nul Moise Pacu şi judeţul Botoşani de d-niî V . I. Nădejde şi I. Ţiţu. Cele-l-alte manuscrise Comisiunea le-a eliminat dela concurs ca incomplecte. M. S. Regele cu înalta-I solicititudine pentru societatea geografică, institue pentru anul 1893 două premii de cîte 1000 lei pentru cea mal bună lucrare asupra judeţelor Putna şi Suceava; şi tot ast-fel face A . S. Regală Principele Ferdinand, pentru judeţul Dolj. Exemplele aceste frumoase venite de sus, găsesc imitatori printre membrii elitei noastre inte­ lectuale, şi manifestări de cald patriotism întîmpină Societatea geografică pretutindeni. D. A l. N. Lahovari, regretatul bărbat de stat, propune un premiu de 500 lei pentru cea mal bună lucrare asupra judeţului natal al familiei Lahovari: Vîlcea; d. Tocilescu mal dărueşte încă 500 lei pentru judeţul Constanţa, Eminenţa Sa Părintele Ghenadie, pe acea vreme Episcop de Argeş, 1000 lei pentru judeţul O lt ; tot aşa reposatul Petru Stoicescu, un premiu de IOOO lei pentru judeţul Prahova. Pentru anul 1893, sunt publicate încă 5 alte premii de cîte 500 lei pentru cele mal bune dic­ ţionare geografice asupra judeţelor Constanţa, Ialomiţa, Tecuciu, Olt, Prahova, Putna, R.-Sărat şi Tulcea. Premiul «Mihail Balş» pentru judeţul Tecuciu, rămîne de asemenea pentru acest nou concurs, de oare-ce în anul trecut nu se prezintase nici o lucrare. In total deci la sfîrşitul anului 1891 sunt 21 judeţe cu dicţionare şi numai pentru 12 ele lipsesc. In adunarea generală a societăţeî din 14 Martie 1893, obţin premii d. Const. Alexandrescu, pentru judeţul Vîlcea (500 lei); d. Serafim Ionescu, revizor şcolar, pentru judeţul Suceava (1000 lei) şi d. I. Provianu, institutor din Călăraşi pentru judeţul Ialomiţa (500 lei). Un manuscris care s’a prezintat pentru judeţul Constanţa se respinge ca defectuos. L a celel-alte premii nu s’a prezintat nici o lucrare, premiile se menţin pentru anul următor. Se înfiinţează pentru sesiunea din 1894, cînd Societatea publică următoarele concursuri: Premiul Premiul Premiul Premiul Premiul

Majestaţiî Sale Regelui , pentru judeţul Putna. «Principele Ferdinand», pentru judeţul Dolj. «Episcopul Ghenadie de Argeş», pentru judeţul Olt. «Petru Stoicescu», pentru judeţul Prahova. «Clubul Regal şi Grig. Tocilescu» (împreunate 1000 lei), pentru judeţul Constanţa.

In sesiunea aceleiaşi adunări, d. Menelas Ghermani, fost ministru, şi d. Ion C. Grădişteanu, deputat, oferă amîndoî un premiu de IOOO leî, pentru dicţionarul judeţului R.-Sărat. Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice, oferă de asemenea IOOO lei, pentru dicţionarul geografic al judeţului Tulcea. Premiul «Mihail Balş» se menţine pe anul următor pentru dicţioriarul judeţului Tecuciu. In adunarea generală din Martie 1894, d. Grig. Tocilescu, dînd seamă de lucrările intrate la concurs, propune: A se contopi cele două manuscrise prezintate pentru judeţul Dolj şi a se acorda premiul de IOOO lei d-şoarelor Ana Cumbari şi Maria Manoil şi d-lor Mihail Canianu şi Aureliu Candrea; a se acorda premiul «Episcopul de Argeş» d-lor C. Alexandrescu şi G. Sfinţescu, pentru judeţul Olt; a se acorda premiul Mihail Balş de IOOO lei d-luî Th. Ciuntu, pentru judeţul Tecuciu; şi

XVI a se acorda premiul «Ion C. Grădişteanu şi Menelas Ghermani» de iooo leî, d-luî Gr. G. Dănescu, pentru judeţul R.-Sărat. Pentru anul 1895, nu rămîn de cit numai 4 din 32 judeţe la concurs şi anume: Prahova, Putna, Tulcea şi Constanţa. Biroul a primit 3 manuscrise pentru judeţul Prahova, 2 pentru Putna şi 1 pentru Constanţa. Comisiunea examinatoare prin glasul raportorului el d. Grig. Tocilescu, propune: A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judeţul Prahova de d-şoara Paulina Brătescu( d nil C. Alexandrescu şi Ioan Moruzzi, acordînd în acelaş timp cîte un premiu de 500 leî fie-căruî concurent; a se acorda premiul M. S. Regelui d-luî Mihail Canianu şi Aureliu Candrea, autorii dicţionarului judeţului Putna; iar pentru judeţul Tulcea şi Constanţa, singurele ce mal rămînea fără dicţionare, a se publica un nou concurs. In şedinţa din 2 Martie 1896, adunarea generală ascultă raportul comisiuneî asupra unicului elaborat, un voluminos manuscris asupra judeţului Tulcea şi d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia d. Gr. G. Dănescu, autorul său. In acelaş timp pentru a termina şi cu dicţionarul Constanţa singurul judeţ ce a mal rămas, plenul societăţeî decide ca tot d. Dănescu să fie însărcinat a lucra pănă la I Ianuarie 1897 dicţionarul judeţului Constanţa, acordîndu-i-se un premiu de IOOO leî pentru aceasta. In fine în anul trecut, 1897, la adunarea generală, d. Gr. Dănescu se achită conştiincios de sar­ cina ce i s’a încredinţat, după cum se constată din raportul d-lui Tocilescu. Iată-ne deci gata cu dicţionarele geografice ale celor 32 de judeţe ale Romîniel. Opera pornită în 1886 e terminată după 12 ani de muncă stăruitoare şi neîntreruptă. Fie-care judeţ şi-a căpătat dicţionarul său; Societatea Geografică însă nu se opreşte aci. 9

*

*

In şedinţa adunării generale din 4/io Martie 1896, s a numit o comisiune compusă din d-niî George I. Lahovary, secretarul general al Societăţii, general C. Brătianu de la Institutul geografic al ar­ matei şi Gr. Tocilescu, profesor universitar, şi i s’a pus însărcinarea «să facă toate lucrările pregătitoare, «să stabilească norma cum are a se face contopirea diferitelor dicţionare parţiale, să fixeze abreviaţile «întrebuinţate, să hotărască materiile streine, care urmează a se elimina din dicţionare, în fine, să ia «toate măsurile pregătitoare pentru a face posibilă începerea tipăririi marelui Dicţionar în anul viitor». Această comisiune se şi puse imediat pe lucru. Misiunea el era însă foarte anevoioasă şi difi­ cultăţile se iviră chiar de la început. Intr’adevăr materialul din care urma a se alcătui şi prelucra marele Dicţionar Geografic, era opera a 30 şi mal bine de autori, şi se înţelege că fie-care din aceşti autori avea limba sa, metoda sa, specialitatea sa, care difereaţi foarte mult de la unul Ia altul, cu atît mal mult cu cît din aceşti 31 de autori, nici jumătate nu erau specialişti, profesori de geografie, iar ceî-l’alţî erau amatorî; ast-fel că fie­ care dedea o mal mare importanţă unei materii asupra celor-1 a lte; aşa sunt dicţionare care abnndează în detalii istorice şi arheologice, altele în date statistice; altele afl dat o mare importanţă părţii strate­ gice şi militare; iar altele afl reprodus legendele, basmele şi cîntările, care sunt legate mal de fie-care localitate în ţara noastră şi aşa înainte. Misiunea deci a comisiuniî era foarte gingaşă; ce să scoţi? Şi ce să păstrezi? Căci toate afl interesul lor special. Mal ales la noi, unde avem lipsă complectă de scrieri speciale, ca dicţionare isto­ rice, arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dicţionar pur şi simplu geografic, care s’ar re­ duce atunci la o nomenclatură de nume geografice, cum este dicţionarul reposatulul Frunzescu. L a noi, o lucrare ca aceasta, care pentru prima oară se prezintă publicului sub această formă, trebuie să aibă un caracter enciclopedic, dacă ne putem exprima ast-fel. Istoria şi geografia nu se puteafl deosebi, una se complectează prin cea-l’altă, şi ce sunt legen­ dele de cit o istorie populară poetizată de geniul naţiunelor; iar arheologia este istoria scrisă în pieatră, şi la noi pisaniile bisericilor, pomelnicile şi pietrele mormîntale, sunt pagini nestimate ale istoriei neamu­ lui nostru: de aceea cu mare sfială am forfecat partea istorică şi arheologică a dicţionarelor judeţelor.

XVII O altă dificultate şi prin urmare o lacună Inevitabilă in lucrarea de /aţă, este cestiunea împărţirii administrative a judeţelor. Lucrarea dicţionarelor geografice pe judeţe a durat vr’o zece, doi-spre-zece ani, şi în acest inter­ val s’aQ succedat 4 legi care aQ modificat fie-care întinderea plăşilor şi plaiurilor ţării. Ast-fel înainte de 1882 erau 164 plăş! şi plaiuri; la 1882 s’aQ redus plăşile în mod provizoriu ; la 1887 s’a adoptat o altă împărţire, rămîind în toată ţara 119 plăşî şi plaiuri; la 1892, o altă lege înmulţeşte plăşile şi pla­ iurile la 227 ; iar peste 4 ani, la 1896, se revine la împărţeala din 1887, adică la 119 plăşî şi plaiuri. In asemenea condiţiunî este imposibil a se face o exactă arătare de plăşî, căcî pănă la terminarea tipăririi dicţionarului, în anul 1900, este posibilă, ba chiar probabilă, o nouă sub-împărţire a judeţelor în plăşî şi plaiuri; de aceea am adoptat ca norme împărţeala ce era în vigoare în anul cînd s’au lucrat dicţionarul judeţelor. Iar în ceea ce priveşte gruparea satelor şi cătunelor în corn. rur., schimbarea fiind şi maî frecuentă, am urmat aceiaş regulă ca şi pentru plăşî. Asemenea am păstrat denumirile de hectare, fă lc î şi pogoane, ast-fel cum le-am găsit în dicţionarele parţiale, căcî pe de oparte s’ar fi îngreunat foarte mult ucrarea noastră şi prin urmare s’ar fi întîrziat cu atît şi tipărirea Dicţionarului general, dacă am fi făcut conversiunea fălcilor şi pogoanelor* în hectare; de alt-fel pentru uzul practic este maî nemerit a se păs­ tra măsurile vechi, cu care sunt încă obicinuite populaţiile rurale; iar pentru lucrări ştiinţifice, lesne se poate face conversiunea de către fie-care. T ot pentru aceste motive, am păstrat diferitele provincializme ce se întîlnesc în limbă, precum : iaz şi iezăturâ care la Moldova însemnează heleşteă, lac mic, iar iezătură este ceea ce în Muntenia numim iaz saQ canal derivat dintr’o g îrlă ; hîrtop, pălimar, ciardac, pri­ v a i şi altele, care sunt înţelese astăzi de toţi Romîniî. In privinţa datelor statistice, ne facem toate re­ zervele, şi este lesne de înţeles pentru ce. însemnătatea statisticii nu este încă pricepută la noi, căcî alt-fel nu putem înţelege fluctuaţiele la care este supusă această instituţie, atît de trebuincioasă. De aceea vedem că într’o zi serviciul se desfiinţează, şi în alta se reînfiinţează; sau se trece de la un minister la altul, fără să fie vre-o raţiune plauzibilă pentru aceste perpetue mutaţiunî şi schimbări, ast-fel că, din nenorocire, un serviciu statistic, ast-fel cum este înţeles în ţările occidentale, maî că nu există la n o î; şi datele statistice, ce bine rău să strîng, pe apucate, de către vre-un şef de serviciu maî zelos, nu pot fi serioase. Noî am căutat pe cît s’a putut a ne apropia de adevăr, dar este foarte cu greii. Ast-fel datele statistice culese de serviciul mareluî stat major diferă în proporţiunî colosale de cele culese şi publicate de Ministerul de Interne sau de Agricultură, sub care se află Direcţia statistică. In ceea ce priveşte ortografia numelor geografice, am menţinut sistemul fonetic, admis şi de Academie. L a ceea ce am ţinut maî mult, a fost a avea o ortografie uniformă, întot cursulDicţionarului şi a nu schimba de la o fasciculă la alta, ortografia numirilor geografice. Pentru Dobrogea am aplicat bine înţeles aceeaşi metodă, de şi poate une-orî ar fi trebuit să scrim alt-fel. Să sperăm că o dată cu apariţia Mareluî Dicţionar geografic se va introduce atît în cărţile didactice cît şi în actele oficiale, o ortografie simplă, raţională şi uniformă şi că nu ne vom mal întîlni cu Tîrgul- Vestei, cu Câmpul-Lung, cu Romnicu- Valcil, cu Balus-han, Budeil etc. Că nu se vor descoperi în această lucrare erori, omisiuni şi chiar date eronate, nu putem lua asupra noastră; dar cititorul să fie indulgent şi să se gîndească la toate greutăţile ceo asemenea compulsare şi compilare prezintă, şi la imensul material ce a trebuit să studiăm. De alt-fel ori cine a avut ocaziune a consulta maî des marele enciclopedii streine, bună oară pe Larousse, la Grande Encyclopedie, Brockhaus sati Meyer’s Conversations-Lexicon, geografia universală a luî Elysee Redus etc. s’a putut lesne convinge că sunt multe greşeli, cîte-odată imposibile de evitat. înainte de a încheia această prefaţă, Comisiunea ţine a aduce meritate mulţumiri la toţi acel domni şi doamne, cari ne-aQ venit în ajutor în lucrarea noastră, trimiţîndu-ne notiţe asupra unor greşeli, lacune, sati date eronate din dicţionarele parţiale, cît şi Domnilor Scarlat Cocorescu şi Mih. Canianu, cari cu mult zel şi inteligenţă ne-aQ ajutat la alcătuirea şi prelucrarea materialului «Mareluî Dicţionar geo­ grafic» şi fac cu mare scrupulozitate corecturile tipografice. *

$4049* Âtdfelt ÎXcţidriar Qeofjtqfllh

*

m

XVIII Şi acum după aproape un sfert de veac de muncă rodnică, cînd în parte s’a realizat unul din idealurile Societăţeî geografice, nu putem de cît să încheiăm cu cuvintele statornicului raportor al co­ misiuneî dicţionarelor geografice: «.N ici odată ca astă-si existenţa politică a Rotnîniei, n’a fo s t mai bine asigurată; dar în acelaşi «timp nici odată nu s’a cerut de la forţele ei proprii m ai m ult; de aceea nu este scop m ai nobil, ce «Societatea geografică poate acum să urmărească, de cît acela de a ne da bilanţul exact a l ţării, de a «arăta mijloacele sale de tot fe lu l, de a spune patriei noastre ceea-ce este, ca să poată dînsa înţelege «şi maî bine ceea-ce poate.-»

DICŢIONARELE GEOGRAFICE PARŢIALE PE JUDEŢE C A R Î A U S E R V IT L A A L C Ă T U IR E A

„MARELUI DICŢIONAR GEOGRAFIC AL ROMÎNIEI"

1. Argeş de d. George Ioan Lahovari.

17. M u s c e l .de d. C. Alessandioscu.

2. B a c ă u de d-na Hortensia Baco viţă.

18. N e a m ţu de d. C. P . Ghiorghiu.

8. B o to ş a n i de d-niî V. C. Nădejde şi I. Ţiţu.

19. O lt de d-niî C. Alessandrescu şi G. Sfin-

4. B r ă ila de d-niî I. Delescu, B. Demetrescu-

ţescu. 20. P r a h o v a de d-ra Paulina Brătescu şi d-nii

Oprea şi N. Yîlcu. 5. B u z ă u de d. B. Iorgulescu.

C. Alessandrescu şi I. Moruzzi. 21. P u tn a de d-niî Mihail Canianu şi Aureliii

6. C o n sta n ţa de d. Gr. G. Dănescu. 7. C o v u r lu iu de d. Moise Pacu.

Candrea.

8. D îm b o v iţa de d. Dim. Condurăţianu.

22. R .-S ă r a t de d. Gr. G. Dănescu

9. D o lj

23. R o m a n de d. P. Condrea.

de

d-rele Ana Cumbary

Şi Maria

Manoil şi d-nil Mihail Canianu şi Aureliii

24. R o m a n a ţi de d. C. Locusteanu.

Candrea.

25. S u c e a v a de d. Serafim Ionescu,

10. D o r o h o iti de d. N. Filipescu-Dubăti.

26. T e c u c iti de d. Th, N. Ciunra.

11. F ă lc iu de d. C. Chiriţă.

27. T e le o r m a n de d. P. Georgescu.

12. G o rj de d. Col. Vasiliti-Năsturel.

28. T u lc e a de d. Gr. G. Dănescu.

13. I a lo m iţa de d. D. Provian.

29. T u to v a de d. P. Condrea.

14. Ia ş i de d. C. Chiriţă.

30. V a s lu iu de d. C. Chiriţă.

15. I lf o v de d. C. Alessandrescu.

31. V îlc e a de d. C. Alessandrescu.

16. M e h ed in ţi de d> N- P . Spineanu.

32. V la ş c a de d. Antonesou-Remuş,

AUTORII DICŢIONARELOR GEOGRAFICE PA R ŢIA LE PE JU D E Ţ E :

A le s s a n d r e s c u C .: Ilfov, Muscel, Olt, Prahova şi Vîlcea.

Io n e s c u S e r a fim D . : Suceava. I o r g u le s c u B . : Buzău

B r ă t e s c u P a u li n a : Prahova.

L a h o v a r i G e o r g e I o a n : Argeş.

C a n d re a A u r e liii: Dolj şi Putna.

L o c u s te a n u C o n s t .: Romanaţi.

C a n ia n u M ih a il: Dolj şi Putna.

M a n o il M a r i a : Dolj.

C h iriţă C o n s ta n tin : Fălciu, Iaşi şi Vasluiu.

M o r u z z i I.: Prahova.

C iu n tu T h . N .: Tecuciu.

N ă d e jd e V . C .: Botoşani.

C o n d re a P . : Roman şi Tutova.

N ă s tu r e l-V a s iliu , C o l .: Gorj.

C o n d u ră ţia n u D im .: Dîmboviţa.

P a c u M o is e : Covurluiu.

C u m b a r y A n a : Dolj.

P r o v ia n u D . : Ialomiţa.

D ă n e s c u G r. G . : Constanţa, Rîmnicu-Sarat şi

R a c o v iţ ă H o r te n s ia : Bacau.

Tulcea.

R e m u ş - A n to n e s c u : Vlaşca.

D elesc'u I u l ia n : Braila.

S fin ţe s c u G .: Olt.

D e m e tr e s c u - O p r e a B . : Brăila.

S p in e a n u N . D . : Mehedinţi.

F ilip e s c u -D u b ă u N . : Dorohoiu.

Ţ iţ u I. : Botoşani.

G e o r g e s c u P . : Teleorman.

Vîlcn N-; Brmlq,

G h io r^ h iu C, D . : Neamţu,

PREMIILE OFERITE PENTRU DICŢIONARELE GEOGRAFICE

M ajestatea Sa Regele Carol I

......................................................................................................... L e i

2000

A . S. R . Principele F e r d in a n d ..............................................................................................................

»

2000

I. P . S. S. M itropolitul Ghenadie

...............................................................................................

»

1000

General G. M â n u ............................................................................................................................................................ Grigore G. T o c ile s c u ..............................................................................................................................................

» »

1500 1000

D im itrie A . Sturdza

..............................................................................................................................................

»

1000

Petre Stoicescu ........................................................................................................................................................................

»

1000

M in isterul Instrucţiunel p u b li c e .........................................................................................................

1000

»

C lubul R e g a l .........................................................................................................................................................................

»

1000

M ih a il B a lş ..................................................................................................................................

» 1000

Grigore C o z a d in i ............................................................................................................................................................

»

Societatea *D acia-R om înia .................................................................................................................................

»

loan Fătu

»

...............................................................................................................................................................................

Menelas Ghermani

............................................................................................................................ ■ ■ ■

»

loan C. G rădişteanu ....................................................................................................................................................

»

Solomon H a lfo n .................................................................................................................................................................

»

Ştefan H ep ites ........................................................................................................................................................................

»

George Ion L a h o v a r i ...............................................................................................................................................

»

A lexandru N . L a h o v a r i ........................................................................................................................................

»

M aior M areş

»

..................................................................................................................................................................

Constantin Poroineanu

. • • • < ■ ................................. ■ ' .................................................................

T o ta l .......................................

■M.

»

5° ° 500 5° ° 5° ° 500 5° ° 5° ° 5° ° 5° ° 5° ° 5° °

18,000

S. Regele a bine voit încă a tip ă ri cu spesele Sale, dicţionarele j u ­

deţelor B uzău ş i Suceava, ia r A . S. Principele M oştenitor a p lă tit imprimarea D icţionarelor judeţelor B acău ş i D olj.

I Z V O A R E , C A R I A U F O S T C O N S U L T A T E D E A U T O R II D IF E R IT E L O R D IC Ţ IO N A R E D E J U D E Ţ E :

A le s s a n d r e s c u C. Geografia jud. Muscel. — Geografia jud. Vîlcea. — Geografia jud. Ilfov A le x a n d r in i N. A . Studiu statistic asupra agriculturei jud. Iaşi, 1884. — Studiu statistic asupra populaţiei jud. Iaşi, 1886. Analele Academiei Romîne. A n tin e s c u Z a h a r ia , Pharul. A n to n e s c u -R e m u ş , Podul peste Dunăre şi por­ tul Constanţa. A p o s to le s c u D r. Izvoarele minerale sulfurose de la Strunga. A p o s to lid e D r. D . Apele minerale de la Cozla (Neamţu). Archiva ştiinţifică şi literara, din Iaşi. A r ic e s c u C. D . Istoria Revoluţiei de la 1831 . — Istoria Cîmpulunguluî. A s a c h i G h . Nuvele istorice a Romîniei, Iaşi, 1867. A n c r e s c u A l. Teatru de operaţiuni austro-române. A u r e lia n P . S. Ţara noastră. B a b e ş I. G. Din plaiul Peleş. B ă lc e s c u N ic. Magazin istoric. — Istoria lui Mihaiu- Viteazul. B e n g e s c o G e o r g e s , Alexandre le Bon. B ia n u D r. Higiena oraşului Bucureşti. B ilc iu r e s c u C. Mănăstirile şi Bisericile din Ro­ mînia. B o ld e s c u . Memoriul şi notiţe istorice despre şco­ lile din VlaşcaB o le a c C e sa r, Mănăstirile închinate. — Topographie de la Roumanie, 1852. — Studii archeologice asupra Romanaţuluî«Cronica Vadastrd». B r e z o ia n u T h . Geografia Romîniel. B r e z o ia n u lo a n , Vechile instituţiuni ale Romîniei. 64012. Marele Dicţionar Geografie.

B r e z o ia n u lo a n , Mănăstirile închinate. Buletinul Minist. Agriculi. Comerc. şi Industriei. Buletinul Minist. Instrucţiei Publice. Buletinul Societăţii Geografice Romîne. Buletinul Societăţii de medici şi naturalişti. C a le n d e r u D r. N . Raport de inspecţie, 1888. C a lim a h -P a p a d o p o l. Notiţa istorica asupra o­ raşului Botoşani. — Dunărea în literatura şi în tradiţiune, 1886. — Monografia asupra lui Ştefan Gheorghiţa Voevod. — Scrisori despre Tecuciu. Convorbiri literare. C a n ta c u z e n E lis e i, Notiţe statistice despre mo­ şiile din Moldova, («Buciumul» voi. I şi II). C a n te m ir P r in ţu l, Descrierea Moldovei. C a n te m ir D r. Băile de la Bălţateşti. C a rm e n S y lv a , Poveştile Peleşuluî. C a z a b a n , inginer, Harta jud. Iaşi. C h iru C on sta n tin , Canalizarea rîurilor. C o b îlc e s c u G r. Cursul de Geografie al Romîniei. — Diverse chestiuni geologice. C o d re s c u T h . Uricarul, colecţiune de documente. — «Buciumul român». — Notiţe statistice asupra moşiilor din Moldova. C o g îln ic e a n u M ih. Letopiseţile Moldovei. C o m ă n e a n u , Istoria Ţerii. C o r d e a C. V . Conferinţe asupra pescuitului. C ra p e lia n In g . Harta jud. Prahova. C re a n g ă . Harta jud. Iaşi. C r iv ă ţ N. Geografia jud. Tecuciu. D ia n u F lo r u . Note asupra instalaţiundor de la Slanic. — Salinele romîne. D r ă g h ic e s c u , M a jo r. De la Orşova la Marea-Neagra şi castele Marii de la Vama la Cetatea-Albă. IV

XXVI D r ă g h ic i M a n o la c h e , Istoria Moldovei, 1857. E n c y c lo p fe d ie (G rande), 6dit. Ladmirault. E r b ic e a n u C. Istoria Mitropoliei Moldovei. F ă t u A n a s ta s ie , Descrierea şi întrebuinţarea apei comune şi apelor minerale din Romînia. F ig u ie r L o u is . L a terre et Ies mers, 1864. F ic ş in e S c u I. V . Geografia jud. Bacau. F ilip , că p . N . Geografia militară asupra Olteniei. F o tin o D io n isie, Istoria Daciei. F r u n z e s c u D im . Dicţionarul Romîniei. (Dicţ. geografic şi statistic). G e g â P . A . Călătoria acestui misionar ungur în Moldova la 1836. G h ic a lo a n . Convorbiri economice, 1880. G o r ja n C o lo n e l, Geografia jud. Ilfov şi Prahova. G r o z ă v e s c u , Harta jud. Romanaţi (topografică), 1886. G u riţă , c ă p ita n A . Masivul Buccgilor. H a s d e u B . P . Istoria critică a Romîniei. — Columna lui Traian. — Archiva istorică a Romîniei. — Istoria toleranţei religioase în Romînia. — Cuvinte din bâtrîni. H u e -F e r n a n d e , Le petrole. H u r m u z a c h e E u d . Colecţiune de documente is­ torice. Ia n e s c u , c o l. G e o r g e M. Geografia militară a Romîniei. Ie n e s c u C. Geografia jud. Prahova. Ila r ia n P . Tezaurul de monumente istorice. Io n n e s c u G . I. (G ion), Romînia în secolul X V I I : schiţe geografice. — Călătoriile lui Carol X II. Io n e s c u Ion , (de la Brad), Descripţia jud. Dorohoiu şi Mehedinţi. Io n escu -C h eia n u , Geografia jud. Vîlcea Io n e s c u , c ă p ita n N. Geografia Olteniei. L a h o v a r i G e o r g e I. Material pentru un dic­ ţionar geografic 1886, 1887. — Oltul (conferinţă). — Dicţionarul jud. Argeş, 18b7. — Regatul Romîniei, statistică comparativă, B u ­ cureşti, 1881. — Hîrtiî vechi, publicate în «Convorbiri literare anii 1886— 1894. — Geneza oştireî româneşti, Bucureşti, 1893. L a n g e r o n , C o n te de, Memoires. L a r o u s s e P ., Dictionnaire Universel. L a u r ia n A . T re b . Magazin istoric. — Istoria Romînilor, L e s v io d a x , Istoria bisericeasca. L ic h e r d o p o l I. P . Bucureştii.

M în c iu le s c u A . (inginer), Harta jud. Covurluiu, Galaţi, 1886. M a rin i V . Disertaţiunea istoriei critice. M a rţia n , Analele statistice, anii 1861,1862 şi 1863. M e lc h is e d e c E p is c ., Cronica Huşilor şi a Epis­ copiei. — Notiţe archeologice asupra mănăstirilor din Ro­ mînia. — Papismul şi starea actuală a Msericei ortodoxe. — Notiţe istorice asupra mănăstirilor. — Lipovenismul. — Cronica Romanului şi a Episcopiei. M ih ă ile s c u N . Geografia jud. Ilfov. M ih ă ile s c u St. C. Statistica învăţământului pu­ blic şi primar. M ih a lc e a I. C. Statistica învaţamîntulul rural din jud. Ilfov. M u m u ia n u , Geografia jud. Ilfov. M u s c e le a n u P r e o t u l G r. Monumente şi inscripţiunl istorice din Romînia de peste Milcov, B u ­ cureşti, 1863. N ic o la u L a z ă r . HspiYpa'pJ) tt]? 1879. N ă d e jd e V . C. Geografia jud. Botoşani. — Harta jud. Botoşani. Notice sur la Roumanie, publicata de comisiunea română la expoziţia universala din Paris, la 1867. O b ă d ă n a r e , L a Roumaine iconomique. O d o b e s c u A I. \FsoSo xtvs'ife&ix&i;. — Scrieri literare şi ştiinţifice. — Antichităţile jud. Romanaţi, din Analele Acade­ miei, 1886. P a lla d e G . Statistica învăţământului jyrimar ur­ ban şi rural. P a lla d e V . Statistica învăţământului public. P a rte n i, Harta Romîniei. P a u l d e A le p p o , archidiaconul, Calatoria făcută în Moldova de patriarchul Macarie din Antiohia, descrisă în limba arabă. P e t r e s c u D . Geografia jud. Muscel. P e t r e s c u D . I. Buchetul. PQ ni P . Apa minerala de la Manastirea Neamţu. — Analizarea apelor de la Piatra, de la Tazlăîî şi de la Oglinzi. P o p e s c u - Z o r ile a n u D r. Apele minerale din jud. Vîlcea. P r e d e s c u D r. St. Apele minerale de la Cozla. P u m n u l A r u n e , Leptuariu Românesc, (t. I. II.

m. iv).

R a d ia n S. P . Studiu agricol asupra jud. Bacau. Ş a a b n e r -T u d u r i, D r. A l. Studiu asupra apelor minerale din jud. Neamţu.

XXVII S ă g h in e s c u V ., institutor, Geografia şi harta jud. Fălciu. Ş in ca i, Cronica Romînilor. Sinod Sf. raport pentru fixarea parohiilor urbane şi rurale din Regatul Romînid, votat în şe­ dinţele de la 8 şi 9 Decembre 1888, B u­ cureşti. S io n G . Istoria politica şi geografică a ţarii. Ş o im e s c u I. N. Istoria Romînilor din amîndouă Daciîle. — Istoria Romîna. S o u tz o , P r in c e N . Notions statistiques sur la Moldavie (Iassy, 1849). . S te fă n e s c u G r. Geologia. • S tu r d z a D. A . Exploraţiuni arheologice în Ro­ manaţi. S u lz e r , Geschichte des transalpinischen Dacien 1796. T o c ile s c u G r. G . Istoria Romînilor. — D ada înainte de Romani. — Braeăa lui Novac, conferinţă ţinută la Societatea geografică. — Raporturi asupra dtor-va mănăstiri, schituri şi biserici din ţară. — Revista pentru istorie, archeologie şi filologie. — Cursul de istorie şi epigrafie la facultatea de litere şi filosofie, (Bucureşti). U r e c h ie V . A . Operile lui Miron Costin. — Istoria Romînilor. — Istoria şcoalelor. — Studiu istoric asupra Romanaţului şi bisericilor din acest judeţ. V ă c ă r e s c u T . C. Luptele Romînilor în resbelul din 1877 - 78. V a r la m L a te ş , A rh ., Schitul Durăiî şi Muntele Ceahlău. X e n o p o l A . D . Istoria Romînilor, în 6 volume. D iv e r s e : Anaforaua din 1794 asupra întinderei tîrgului şi moşiei Botoşani, ce se află în original în arhiva primăriei de Botoşani. Calendarul pentru Romîni, 1853. Condica Episcopiei Buzău. Condica manastirei Banu şi a altor mănăstiri. Corpus inscripţionam latinarum. Curierul finandar, 1889. Datele staţiunilor meteorologice Comîndareşti şi Hîrlău. Dicţionnaire general de biographie et d’histoire, P a ­ ris, 1866.

Diferite cronici străine. Expunerea dtuaţiunei jud. Vlaşca, pe 1888. Geografia descriptiva a jud. Gorj, de mal mulţi învăţători. Geografia ţarii, de Genilie, 1838. Geografiile D-lor Gorjan, Mihaescu, Niţulescu, Ale­ xandrescu şi D-rei Dîmbeanu. Hrisoave şi acte de proprietate văzute pe la moşneni. încercări critice asupra învăţămîntului, 1887. Indicator al corn. urb. şi rur. din regatul Romîniei. Ispisoace vechi de pe la proprietari. Legea pentru organizarea autorităţilor adminis­ trative. Monitorul Oficial pe 10 ani în urmă. Recensimîntele anilor 1885— 1890 . Recensimîntul copiilor în vrăstă de şcoală din jud. Prahova ; lucrare specială de D. Frădăric Damă. Tabelele de rechiziţii. Tabelele indiănd distanţele kilometrice de la o comuna la alta înăuntrul fie-carui jud. al ţarii. Trompeta Carpaţilor, 1871. H ă r ţi: Harta drumurilor, (dresată de serviciul tecnic al jud. Bacau). Harta generala a Dunărei de la Braila la Sulina, lucrată de comisia Dunăreană la 1887. Harta geologică a ţarii, ce se publică acum. (Foile relative la Bomanaţi). Harta instrucţiei publice, publicată de Ministerul de Instrucţie, 1887. Harta Moldovei, lucrată de statul-major. Harta Romîniei, de Filipescu-Dubău. Hărţile Statului-major Austriac. Harta Ţârii-Romîneşti, lucrată de Statul-major ru­ sesc, la 1833. Harta vamală, lucrată de D. Gr. P. Olănescu, directorul vămilor din Ministerul de Finance, 1889. Harta viticola şi filoxerica, lucrată de serv. filoxeric din Ministerul de Domenii, la 1888. In fo rm a ţiu n i d e la a u to r ită ţi: Arhiva protopopid din Muscel. Arhiva Revizoratului, Dîmboviţa-Muscel. Budgetul casei comunale al urbei Giurgiu, 1883. Budgetul Eforiei Spitalelor civile, pe ultimii ani. Budgetele şi expunerea dtuaţiunei oraşului Caracal. Budgetul veniturilor şi cheltuelilor jud. Vlaşca, 1888.

XXVIII Creditul agricol din Giurgiu, lista împrumutaţilor din judeţ pe 1888. Direcţia regiei tutunurilor: lista pe comune de numărul cultivatorilor şi producţia pe întregul judeţ, pe 1888. Informaţium diverse de la Prefectură, de la Ca­ sierie, comitetul permanent, revizorat şcolar, regiment, tribunal, protopopie, credit agricol,, primărie. Ministerul cultelor şi instrucţiuni publice: lista de elevi ce aii urmat în fie-care şcoala rurală în cursul anului 1888 şi cîţi trebue după lege să urmeze cu arătare de felul şcoalel şi sta­ rea el. Ministerul de Domenii, serv. silvic : lista pădu­ rilor Statului din fie-care comuna din acest judeţ (Vlaşca). Pădurile particulare supuse regimului silvic. Ministerul de interne: Indicatorul cel mai nou de comune, contribuabili şi budgete din toate judeţele Regatului Romîniei. Mişcarea populaţiunii ţarii pe anul 1880 . Osebite cercetări locale şi culese prin D-nii învă­ ţători. Protopopia din Vlaşca: lista mişcării populaţiei pentru fie-care biserică din fie care comuna, pe anul 1888. Regimentul al V-lea de dorobanţi din Giurgiu, lista comunelor cu numărul soldaţilor din fie-care comuna. Serviciul filoxeric din Ministerul Domeniilor: lista de suprafaţa viilor ce există în fie-care comuna. Veniturile şi cheltuelUe, luate după budgetele co­ munelor. R a p o r tu r i: Raportul Comisiunil Sf. Sinod 1889. Raport general asupra pelagrei 1888 (Vlaşca). Raport general asupra stării serv. sanitar 1878. Raporturi economice ale legaţiunilor şi consula­ telor, 1888. Raportun trimise de autorităţile districtelor di­ feritelor departamente: relative la populaţiune, la serviciul sanitar, la armata, la culte şi

instrucţiune, la economia rurală a comunelor, la producţiune, la justiţie, la drumuri, la dis­ tanţele kilometrice dintre comune şi la budgete,

R e v is t e : Albina Roinîuească, (1844). Asacbi. Biserica ortodoxa. Buciumul Pietrei. Buciumul romîn. Contimpuranul. Convorbiri Literare. Curierul romîn, pe anii 1836 Poaia Romînismul. Poaia ştiinţifica literara. Vestitorul. Zimbrul, (1855).

1848.

S ta tis tic e : Statistica Prefecturel Buzău. Statistica bisericească Biserica ortodoxă Romînă . Statistica judiciara a Romîniel pe 1885— 1888. Statisticele oficiale agricole de la 1859— 1893. Statisticele oficiale, publicate de la 1859 1892Statistica populaţiunii şi vitelor date de către Comitetele permanente. Statistica recrutării contingentului 1888. Statisticele şcoalelor pe diferiţi ani. Statistica şcoalelor rurale şi urbane pe 1885 86. Statistica şcoalelor şi populaţiunii şcolare din can­ celaria revizoratulul pe 1890.

T a b lo u r i: Tablou general al comercialul Romîniel pe 1887. Tablourile economice de la Camera de Comerţ din Botoşani. Tablou de moşiile şi ecaretele domeniale, 1888. Tablou de moşiile statului pendinte de M iniste­ rul de Domenii.

PRESCURTĂRI

jud............................ P1.............................. com. sati o. . . com. rur.................. com. urb................. căt............................ dr.............................. st. < ..................... E ..............................

y ............................ N .............................. S ........................... d- j ........................ d. s........................ d. mj.................... supraf. . . . . kil........................

. . . judeţ

hect. păd. pîr. . alt. . bis. . sf. . c. f. . budg. ven. .

. . . . . . . . .

• . . .

. .

chelt. . . fam. . . . loc. . . . « . . sufl. . . contrib. 1. b. . . v. a. n. v. a. c.

.

suflete

MARELE DICŢIONAR GEOGRAFIC 5

AL ROMÎNIEI

A a r o n - V o d ă , mănăstire,) ud. Iaşi, (vezi Aroneanu, s.). A a r o n - V o d ă , sat, jud. Iaşi, (vezi Aroneanu, s.). A b a g e r , pirîil, jud. Tecucifi, izvoreşte din rîpa cu acelaş nume, curge prin centrul c. r. ValeaRea şi se varsă în partea dreaptă a rîuluî Berhecifl, în raionul acesteî comune. A b a g e r , rîpă, situată în mijlocul pădure! numită «Codri-Vladniculuî», proprietatea d-luî Constantinidi, în satul Vladnic, c. r. Valea-Rea, jud. Tecuciu. A b a g iu , pisc, c. r. Văleni, pl. Podgoria, jud. Muscel. Abazoaia, pădure, la i kil. E. de s. Măldăreşti, pendinte de c. r. Neguleşti, jud. Tecuciu. A b a z u , vale, în c. r. Băneasa, căt. Şipotele, jud. Teleorman, începe de la cişmelele căt. Şipotele, unde este gura eî, şi se întinde pănă în dreptul comunelor Bog­ dana şi Pîrlita, unde este coada el. 54048. Ilarele Dicţionar Qeogrqflc.

A b d u la h , sat, jud. Constanţa, pl. Mangalia, cătunul comunei Osman-Faca; este aşezat în par­ tea septentrională a plăşeî şi cea meridională a comunei, la 5 kil. spre S.-E. de cătunul de reşedinţă, Osman-Faca, pe am­ bele maluri ale văeî AbdulahDeresi, închis şi dominat la V . de dealul Osmancea, iar la ră­ sărit de dealul Cuan-Deresi-Bair. A re o populaţiune de 75 fam. cu 314 suflete, a căror ocupaţiune este agricultura şi creş­ terea vitelor.

acela al cătunelor lor Mametcea, Abdulah şi Musurat; se întinde din satul Mametcea şi pănă în S. satului Abdulah, trecînd prin satele Mametcea şi Abdulah pe la E. satului Osman-Faca şi prin­ tre dealurile Cuan-Deresi-Bair, Mametcea şi Tekirghiol, trecînd pe lîngă satul Abdulah cu 2 kil. mal spre răsărit. Este tăiată de drumurile comunale AbdulahMametcea, Hasi-Diiliik-Abdulah şi Hasi-DUliik-Musurat; este do­ minată de vîrfurile Echitepe şi Iuci-Iuk-Berichi.

A b d u la h -D e r e , vale, în jud. Con­ stanţa, pl. Constanţa, c. r. Hasancea, căt. Mametcea; se des­ chide din dealul Musurat, mer­ ge spre N.-V., pe lingă dealul Cuan-Deresi-Bair, şi pe lîngă mo­ vila Suci-Iuk-Berihi; e tăiată de calea comunală Abdulah-Hagidtiliik; se deschide în valea Cuan-Dere.

A b u r a m a n -A h m e t-C iflic , mo­ şie sau fermă. V ezi Ahmet-Abduraman.

A b d u la h -D e r e s i, vale, în jud. Constanţa, plăşile Constanţa şi Mangalia, pe teritoriul comu­ nelor rurale Hasancea, OsmanFaca şi Musurat şi anume pe

A b r a d u , ruinele unei vechi cetăţuî, situate lîngă satul Brăteşti, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj. A c a ir a c - B a ir , deal, pl. Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul comunei urbane Babadag; brăz­ dează partea de răsărit a plăşeî şi cea de miază-zi a comunei; are o direcţiune de la N.-V. spre S .-E .; din el îşî ia naştere pîrîul Gealtai-Dere, afluent al pî1

ACALEA

rîuluî Slava; este acoperit în mare parte cu pădurî carî aparţiA comunei Ciainurli-d.-j.; pe la poalele sale apusane trece şoseaua naţională Tulcea-Babadag-Constanţa, şi pe muchie merge drumul comunal Babadag-Ciamurli-d.-j.; poalele sale sunt acoperite de fineţe şi iz­ lazuri. A c a le a , sau Acalic, Aralici!i, os­ trov, în Dunăre, situat în dreptul comunei Deşa, pl. Cîmpuluî, jud. Dolj. A re pădure în întindere de 65 hcct., proprietatea Statului. A c a r -C u la , pirliî, pl. Isaccea, pe teritoriul comunei Balabancea şi pe al cătunului Hancearca, jud. Tulcea. El izvoreşte din poalele orientale ale dealului Amzalîi, se îndreaptă spre S., avînd o di­ recţiune de la N.-V. spre S.-E., curgînd printre dealurile Han­ cearca şi Amzalîi, şi brăzdînd partea despre miază-zi a plăşeî şi cea apusană a comunei; curge prin pădurî, eşind la luminiş nu­ mai aproape de vărsarea sa în pîrîul Taiţa, (după un curs de 4 kil.), la vre-o 800 metri maî sus de comuna Balabancea; malurile sale sunt puţin înalte, dar pe alocurea pietroase şi stîncoase. A c a r g e a , sat, jud. Constanţa, pl. Mangalia, cătunul comunei K iragi; este aşezat în partea me­ ridională a plăşeî şi cea centrală a comunei, la 3 kil. (în linie dreaptă), safl 6 kil. (pe drum) la S. de cătunul de reşedinţă Kiragi. Este situat în fundul văeî Acargea (safl Kiragi), în­ chis la apus de dealurile Acargea cu vîrful Acargea I, (107 in.) şi Mezarlîc-Bair cu vîrful Valali (102 m.), iar la răsărit de dea­ lurile Kiragi cu vîrful Ulala (103 m.) şi Acargea cu vîrful Acargea

2

II (103 m.). Suprafaţa sa este de •60 hect. din cari 2 hect. ocu­ pate de vatra satului cu 2 case. A re o populaţiune de 2 fam. cu 6 sufl., ocupîndu-se cu a­ gricultura. Pămîntul produce ovăz şi se­ cară. Satul este aşezat la poalele rîpoasesafl malurile stîncoase ale văeî cu acelaş nume; la răsărit de s. e un mic tufăriş. Prin s. trec următoarele drumuri comunale: unul de la Valali trece prin s. şi merge la Sarighiol, un altul de la Kiragi la Cadikiu, trece pe la răsărit de s., şi unul ce merge prin vale către satul K i­ ragi, spre satul Sarighiol. A c a r g e a , vale, în judeţul Con­ stanţa, plasa Mangalia, pe te­ ritoriul comunei rurale Kiragi şi anume pe acela al cătunelor sale Hoscadin şi Acargea. Este un alt nume dat văeî Kiragi. Ţine de la satul Hoscadin pănă la satul Acargea, forinînd un unghifi drept, avînd direcţia maî întîifl de la E. spre V . şi apoi şi de la S. spre N .; are o lungime de 2 llt kil. şi este situată în partea sudică a plăşeî şi cea centrală a comunei; trece prin satul Acargea şi pe la E. satului Valali, printre dealurile Acargea şi Hoscadin, este tăiată de dru­ mul comunal Sarighiol-Valali, iar pe ea drept merge drumul Hoscadin-Acargea. A c a r g e a - B a ir , deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Mangalia, pe teri­ toriul comunei rurale Kiragi, şi anume pe acela al cătunului săfl Acargea; se desface din poalele vestice ale dealului Sarighiol, se îndreaptă spre V ., cu o direc­ ţie generală de la E. spre V . şi se sfirşeşte în valea Acargea. A re o înălţime maximă de 106 metri, pe care o atinge în vîrful Sînîr-Tepe-Cadichioî; este

AC-BALCIC-UBA

tăiat cruciş de drumurile comu­ nale Cadichioî-Hoscadin-Kiragi şi Valali-Acbasi, fiind situat în partea sudică a plăşeî şi cea centrală a comunei. A c a r g e a - C e a ir , vale, în jud. Con­ stanţa, o altă numire a văeî Ciacaldere; pleacă sub numele de Dautlar-Biiiuk din dealul CeşmeCulac-Bair; se continuă sub cel de Acargea-Ceair şi în fine sub cel de Ciacal-Dere; sub al 2-lea nume brăzdează partea sudică a plăşeî Medjidia şi pe cea răsări­ teană a comunei Mamut-Cuius, printre dealurile Acargea-Bair I şi Acargea-Bair II, tăind drumul comunal Alacapî-Mamut-Cuius. E dominată de movilele CazîlgicIuk şi Acargea-Iuk. A c a r g e a - I u k , movilă, în jud. Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comunei rurale MamutCuius, în partea sudică a plăşeî şi cea răsăriteană a comunei, pe muchia dealului Ciacal-Bair; dintr’însa se desface spre ră­ sărit dealul Acargea-Bair, iar spre S. dealul Ciflic-Bair; are o înălţime de 155 in., dominînd văile Acargea, Ciacal dere şi un drum comunal Alacapî-Mainut-Cuius, ce trece pe la poalele sa le; este acoperită cu verdeaţă. Această movilă tinde să dispară, fiind-că locuitorii o ară necontenit. A c - B a lc ic - U b a , movilă, în jud. Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comunei rurale Alacapî, în partea răsăriteană a plăşeî şi cea nordică a comunei; pe o prelungire răsăriteană a dealului Docuzol-Bair; are 59 m., dominînd văile Hagi-Cabul, Kiostel şi Docuzol, satul Kiostel şi dru­ murile comunale Docuzol-Kiostel şi Hagi-Cabul-Kiostel; este de natură stîncoasă, ca şi dealul

AC-BAŞI

pe care este aşezată; e acope­ rită cu verdeaţă. A c - B a ş i, sat, jud. Constanţa, pl. Mangalia, cătun, comunei Sari­ ghiol, situat în partea meri­ dională a plăşeî şi cea centrală a comunei, pe ambele maluri ale văilor Mangaliei şi Ac-BaşiCulac, la locul lor de unire, 800 m. spre E. de cătunul de reşedinţă Sarighiol; este închis de drumul Ac-Başi la N. şi Hagilar la S. Casele sunt mici, nu tocmai frumoase şi curate, aşe­ zate fură ordine pe 5 safl 6 rîndurî ce poartă numele de uliţî. întinderea cătunului e de 399 hect., din cari 54 hect. sunt ocu­ pate de vatra şir grădinile sa­ tului. Populaţia totală e de 34 fam. cu 174 sufl., ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vitelor. A c - B a ş i, deal, ce face parte din culmea Hazaplar, din pl. Man­ galia, c. Sarighiol, căt. Ac-Başi, jud. Constanţa, se desface din dealul Casimcca, cu 6 direcţie de la N.-V. spre S.-E., mergînd printre văile Ac-Başi-Culac şi Viilor, dominînd prin'înălţimea sa de 72 m. văile de mal sus, valea Mangalia, satul Ac-Başi, drumul Cara-Omer-Mangalia şi A c -Başi -Sarighiol- Capucci, dru­ mul Hazaplar-Mangalia; e aco­ perit cu fineţe şi puţine semă­ nături. A c c a d în , sat, în pl. Isaccea, jud. Tulcea, cătun, comunei Alibeichioi; aşezat în partea sud-estică a plăşeî, şi cea d. mj. a comu­ nei, la 3 kilom. spre N.-V. de satul Alibei-Chioi, reşedinţa co­ munei, pe ambele maluri ale pîrîulul Accadîn. Numele său e turcesc; vine de la ac = curat şi cadîn=cadînă, deci tradus ar fi Cadîna curată. Dealurile, cari

3

brăzdează teritoriul săfl (în for­ ma unul triunghifl neregulat cu un perimetru de 36 kil. şi 3549 hect. supraf.), sunt: dealul Eski-Balîc şi Eni-Ormangic-Tepe la V . ; prelungiri ale dealului Ciliculul la N., Carcaman-Bair la E., şi Curu-Bair la S. Pîrîul Accadîn îl udă prin mijloc. Trec prin S., afluenţii săi Kioserelic şi valea Cişmelei în partea nor­ dică, valea Culac-Cîzlar la E. şi valea Biuîuc-Cartalîc la V . Clima e sănătoasă. Pămîntul pro­ duce puţine cereale, teritoriul fiind acoperit cu păduri întinse şi păşuni bogate. Locuitorii în 90 fam. cu 370 suflete sunt de 3 feluri: Romînî mulţi, Greci pu­ ţini, Turci şi maî puţini; Romîniî sunt veniţi din Moldova şi păstrează datinele ţăreî lor; celeTalte naţii şî-afl amestecat moravurile. Satul are o origină veche, locuit la început de Turci, astă-zî Romîniî sunt în maioritate, Turcii retrâgîndu-se după resbelul de la 1877. Drumuri co­ munale la: Alibei-Chioi, MeidanChioi, Orta-Chioi şi Dautcea. A c c a d în , pîrîă, în pl. Isaccea, jud. Tulcea, pe teritoriele co­ munelor Meidan-Chioi, AlibeiChioi (şi al cătunului acesteia, Accadîn, de la care şî-a luat şi numele). Sub numele de Valca-Cişmeleî, izvoreşte din dea­ lul Fundul-Burţeî, de pe teri­ toriul comunei Meidan-Chioi; se îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţiune generală de la N. la S., trece prin pădurî, prin satul Accadîn, de unde începe a lua numele de pîrîul Accadîn, şi după un curs de 12 kil., se varsă în pîrîul Taiţa, pe stînga, în faţa frumosului deal Consul, lîngă satul Alibei-Chioi; el brăz­ dează partea sudică a plăşeî, şi a comunei Meidan-Chioi şi pe cea apusană a comunei Alibei-

ACHANGI

Chioi. Basinul săfl, cu o supra­ faţă de 50 kil. pătr. (safl 5000 hect.), e cuprins între dea­ lurile Eski-Balîc, Eni-OrmangicTepe, Bostănăriile şi FundulBurţeî la V ., Cilicul şi CaramanBair la E. Afluenţii principali su n t: pe dr. valea Biuiuc-Cartalîc, iar pe st. valea Kioserelic, unită cu valea Culac-Cîrlar; malurile lui sunt rîpoase în ge­ neral. A c e a c o v s k i, braţ secundar al Dunărei şi în special al braţului Chilia, situat în partea răsări­ teană a judeţului Tulcea şi a plăşeî Sulina; se desface din bra­ ţul Chilia, ceva maî jos de bi­ serica lipovenească din orăşelul Vîlcov, aşezat pe malul stîng al braţului Chilia, (din districtul Vîlcov, în Basarabia), se în­ dreaptă spre răsărit, avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N.-E., şi sej deschide în mare. Are o lungime de 4 kil.; între dînsul şi braţul Serednaî, se află ostrovul Aceacovski. Adîncimea sa e de vre-o 3— 4 metri; dar gura e de multe-orf potmolită cu nisip. A c e a c o v s k i, insulă, în Basara­ bia, districtul Vîlcov, situată în partea de S.-E. a ţării şi a districtului Tulcea; e aşe­ zată în braţul Chilia, şi anume între braţele Aceacovski şi Se­ rednaî; are o formă lunguiaţă, cu o lungime de 3 kilom. şi cu o întindere de 250 hect.; apar­ ţine Rusiei; nu este productivă, fiind acoperită numai cu nisip; ea este formată de aluviunile continue ale braţului Chilia. A c h a n g i, vale, în jud. Constanţa, pl. Mangalia, pe teritoriul co muneî rurale Sarighiol; se des­ face din dealul H agilar; îndreptîndu-se spre răsărit, trece

ACHEŞULUI

în Bulgaria; prin satul Achangi din Bulgaria şi după un drum de 8 kil. se deschide în mare, brăzdînd ast-fel partea sud-estică a plăşeî şi pe cea sudică a comu­ nei; este largă mult şi acope­ rită cu păşune şi fineţe. A c h e ş u lu i (P îrîu l-), mic afluent al pîrîuluî Neagra-Broştenilor, jud. Suceava. A c h e ş u lu i (V îrfu l-), munte, în com. Broşteni, jud. Suceava. A c h im (V a le a -lu i-), vale, în c. Vispeşti, c. Văleanca, jud. Buzău, începe din coastele muntelui Istriţaşi, se scurge în valea Năianca. A c ic - S u a t, deal, în pl. Istruluî, pe teritoriul com. Casap-Chioi, jud. Tulcea. El este maî mult o prelungire sud-estică a dealu­ lui Cara-Burun, începînd des­ facerea de la vîrful Movila-luîŢ in cu ; brăzdează Nord-Estul plăşeî şi al comunei, se întinde pe lîngă balta Zmeica, lasînd spre răsărit prelungirea numită Dealul-Cale; poalele sale se ter­ mină pe nesimţite pe malurile pîrîuluî Casap-Chioi, cari sunt rîpoase, şi pe ale bălţilor Zmeica şi Sinoe; are ca înălţimi un vîrf de 65 metri, altul de 45, altul de 33 metri, altul de 29 metri, toate puncte trigonometrice de observaţie de rangul al 3-lea; este tăiat de un drum comunal ce pleacă din Casap-Chioi şi merge la nişte cîşle (pescării) pe mar­ ginea bălţeî Zmeica; este a­ coperit numai cu fineţe şi izla­ zuri şi puţine arături. A c ic -T e p e , deal, în pl. Isaccea, jud. Tulcea, pe teritoriul comu­ nei urbane Isaccea, situat în partea despre N. a plăşeî şi cea apusană a comunei; el este punc­

AC-PUNAR

4 tul culminant al dealului Muntele-luî-Hasan, căcî are o înăl­ ţime de 201 metri, şi domină asupra pîrîuluî Acic-Tepe şi a­ supra oraşului Isaccea. Partea sa superioară este stîncoasă, iar coastele şi poalele sale sunt acoperite cu pădurî de stejari; el este punct trigonometric de observaţie rangul al 3-lea; pe la poalele lui curge pîr. AcicTepe. A c ic - T e p e , pîriit, în pl. Isaccea, judeţul Tulcea, pe terito­ riul comunei urbane Isaccea; izvoreşte din pădurile Taiţeî, din poalele dealului Cocoşului, curge pe lîngă dînsul şi pe la poa­ lele dealului Muntele-luî-Hasan şi Acic-Tepe, se îndreaptă spre soare-răsare, avînd o direcţiune de la V . la E .; curge mal întîifl prin pădurî întinse şi apoi pe cîmpie şi după un curs de IO kil., merge de se varsă în balta Capaclia, formînd şi o mică mlaş­ tină la vărsarea sa. El primeşte ca afluent, pe dr. Valea-Capaclia. Este tăiat de drumu­ rile comunale Isaccea-Mănăstirea-Cocoş-Ţiganca-Taiţa şi de şoseaua naţională Tulcea -Isaccea-Măcin, între kil. 31 şi 32. A c id a v a , staţiune romană, jud. Romanaţi, la şoseaua veche, care mergea de la Romula în susul Oltului, pănă la Sarmisegetuza, şi de aci la Apulum. Tabla lui Peutinger o indică aşa\Acidava X X I V millia passuum, departe de Romula la N. Se aşează de unii (Goos) cam în faţa Slatinei la Găneasa sad la Grădişte. D. Grig. Tocilescu însă o aşează cu siguranţă la Ienuşeşti, unde a constatat ruine însemnate de castel roman şi cărămizi cu inscripţii romane. Miillenhorf foarte corect a ob­ servat identitatea originară a

dacicului dava cu tracicul dama, care se reduce la damasfsskr], dam [în veda]= casă, zend: de­ nia, locuinţă, greceşte: Stfp.oc= edificiu, 8041a = casă; latinesce: domus. Prin scăderea lui a din dava în e ajungem la deva [Se|3a], care S£[3a a dat naştere lui Se(3a, cu semnificaţie în limba tracică de oraş. De partea I-ia a cuvîntuluî Acidava nu se poate zice nimic sigur; de şi se cugetă la sanscritul accha == urs, şi atunci Acidava ar fi egal cu Bărenloch=locuinţa ursului [Tocii. «Dacia a R.» 241]. — Dru­ mul roman ce trecea prin A ci­ dava este constatat prin urmele vizibile ce ne-ati rămas şi care se continuă spre Ponte-Aluti şi maî departe în sus pănă în Tran­ silvania.

AcigOSUl, munte, în c. Broşteni, jud. Suceava. A c m o n ia , cetate dacă, menţio­ nată de Ptolemeu; unii o aşează greşit la Turnu-Severin, cores­ punde municipiului şi maî tîrziu, coloniei Drubeta. A c - P u n a r , sat, în pl. Măcin, jud. Tulcea, căt. comunei Cîrjelarî, situat înparteasud-estică a plăşeî şi în cea nordică a comunei, pe ambele maluri ale pîrîuluî AcPunar-Dere, de unde şi-a luat numele ce însemnează «fîntînă curată», şi la poalele dealului Amzalîi. Locuitorii se ocupă cu agricult. şi cu creşterea vitelor. ,Are o populaţie de 256 loc., din cari 186 sunt ortodox! şi 70 mahometanî. In sat este o geamie, nu este încă biserică romînească, nici şcoală. In acest cătun se găsesc 61 cal, 37epe, 3 armăsari, 142 bol, 141 vaci, 2 tauri, 1024 oî, 32 berbeci, 51 capre, 8 ţapi, 19 porci şi 14 scroafe (1894).

AC-PUNAR-DERE

A c - P u n a r - D e re , pîrîit, în pl. Măcin, jud. Tulcea, pe teri­ toriul comunei Cîrjelari, şi pe al cătunului Ac-Punar. El izvoreşte din poalele occidentale ale dealului Amzalîi, se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune de la N.-E. spre S.-E., trece prin mijlocul satului A c - Punar şi după un curs de 4 kilom. se varsă în pîrîul Iaila-Dere în faţa dealului Dijkadael-Bair şi a pî­ rîuluî Dom us-Culac; malurile sale sunt joase şi la vărsătura sa formează tufărişuri cu sălcii. El şî-a luat numele de la satul Ac-Punar, pe care îl udă. A c r e i, vezî Colţul-Acrel, jud. Su­ ceava. A c r id a , veche cetate \n ruine, si­ tuată aproape de vărsarea Jiuluî în Dunăre, în apropiere de c. Greceşti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj. A d a -G h io l, lac, în jud. Constan­ ţa, pl. Constanţa, pe teritoriul comunei rurale Gargalîcu şi anume pe acela al cătunului Şahman; este situat în partea răsă­ riteană a plăşeî şi cea sud-vestică a comunei, la 1 1/a kil. spre V . de satul Şahman, într’o scobi­ tură pe care o face lacul Taşăul în partea sa nordică. De sigur că acest lac făcea maî ’nainte parte din lacul Taşăul şi numai în urma vre-unuî cutremur s’a deslipit. Pe la nordul acestui lac trece drumul comunal Şahman-Taşăul. Este dominat de vîrful Şahman, care e la nord. A d a m , com. rur., jud. Tutova, pl. Corod, la 29 kil. de Bîrlad, se compune din satele ; Adam (13401.), Căueşti (2501.) şi Rusii (Steiceşti) (21 ol.), peste tot: i#6o 1., din cari 300 călu­ găriţe şl surori, 14 ovrei şi 67 ţigani. Teritoriul acestei c. este

5

udat de pîrîul Hobana, care se varsă în rîul Bîrlad şi de pîrîul Cetăţuia care unit cu pîrîul Becea se varsă în Bîrzota. C. Adam este reşedinţa subprefectureî Corod; are 5 biserici, un schit de călugăriţe (vezî mănăs­ tirea Adam), un ospiciii de alie­ naţi şi două şcoli, una de băeţî şi alta de fete. BudgetuL acestei c. pe anul 1882/83 a fost de 4170 1. 70 b. A d a m ,' sat, în jud. Tutova, pl. Corod, spre S.-E. de oraş pe pîrîul Hobana. A re 1340 loc. (din cari 186 ştiti carte). — For­ mează o comună (c. Adam) cu cătunele Steiceşti şi Căueşti. (Vezî Adam, c. r.). A d a m , sat, jud. Suceava, pl. Şomuzuluî, pendinte' de c. Preo­ ţeşti. (Vezî Adămoaia). A d a m , fîntînă, pe moşia Hilişefl-Galaţi, c. Hilişefl, pl. Coşula, jud. Dorohoiu. A d a m , mahala, în comuna Seaca, pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj. A d a m , mănăstire de călugăriţe, lîngă satul cu asemenea numire, jud. Tutova şilaE . de dînsul. A ci se lucrează şieacul. Numără 300 călugăriţe şi surori. A ici la 15 Aug. este hramul mănăstire!, la care vine multă lume. Pănă în anul 1885 era un ospiciii de alie­ naţi. înainte de anul 1836 a fost mănăstire de călugări. Origina acestei mănăstiri este cuprinsă în următoarea legendă: Pe la 1595 tm cioban, anume Adam , ridică în apropiere de s. o bisericuţă de bîrne, cu patronul tutulor sfinţilor, unde se retrase împreună cu alţi călugări şi fondă ast-fel schitul ce poartă nu­ mele săfl. Cu vreme, bisericuţa s’a distrus de Tătari, iar icoana

ADAM

Maiceî-Domnuluî a dispărut din biserică, şi numai mal tîrzifl s’a regăsit într’un copac din gră­ dina schitului. Preoţii, înconjuraţi de multă lume, mişcaţi de o asemenea minune, au ridicat sfînta icoană din grădină şi au reaşezat-o în biserica ce se reconstruise. Mulţi credincioşi afl venit să se închine Ia sfînta icoană, aducînd daruri în bani şi scu le; ast-fel s’a putut zidi o biserică mal mare, în apropiere de vechea biseri­ cuţă, în care s’a aşezat icoana. Pănă la 1836, schitul era de că­ lugări, iar în acel an s’a schim­ bat în mănăstire de maici, cum este pănă astăzi. După această tradiţie urmează, că atît mănăs­ tirea cît şi satul şi în urmă în­ treaga c. afl luat numirea de Adam , după numele ciobanului călugăr, întîiul întemeietor al bisericel şi al schitului. A d a m , moşie, în jud. Tutova, pl. Corod, c. Adam, proprietatea statului, arendată în ultimul pe­ riod cu 1. 8910 anual. A d a m ( C e t a t e a - lu i - ) , movilă mare de piatră. Turcii îl zic B i­ serica- lut-A dam, în jud. Tulcea, pl. Sulina. A d a m , pădure, în jud. Tutova, pl. Corod, c. Adam, în mărime de peste 1 36 hect., proprietatea statului. A d a m , pirîit, (vezi Hilişefl-Curt) s. c. Hilişefl, pl. Coşula, jud. Dorohoifl. A d a m (V a tr a - m ă n ă stire ! - ), moşia Statului, jud. Tutova, pl. Corod, a aparţinut schi­ tului cu acest nume, arenda a­ nuală pentru periodul 1880/85 a fost de 4800 1. Pe această moşie se află şi o pădure de 300 hect.

ADAM

A d a m , schit de maici, jud. Su­ ceava, pl. Şomuzulul, ţine de c. r. Preoţeşti. (Vezî Adămoaia). A d a m - C lis s i, sat, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia, cătunul co­ munei Enigea; situat în partea occidentală a plăşeî şi cea sudvestică a comunei, la 3 kil. (în linie dreaptă) spre V . de că­ tunul de reşedinţă, Enigea. Este situat pe ultimele ramificaţiunî sud-vestice ale dealului AdamClissi-Bair, care îl predomină prin înălţimea sa, la 2 kil. spre S. de monumentul Adam-Clissi. Suprafaţa sa este de 505 hect. dintre care 5 hect. sunt ocupate numai de vatra satului cu 57 case. Populaţiunea sa este de 62 fam. cu 266 sufl. _ocupîndu-se în special cu agricultura şi în general cu creşterea vitelor. Ma­ joritatea locuitorilor sunt Romînî. L a N.-Vestul satului se în­ tinde o păd., care este for­ mată din fagi mici, pitici, con­ stituind ast-fel mal mult un crîng. Drumul comunal Cherim-CuiusuEnigea trece prin mijlocul sa­ tului, iar cel de la Chioseler la Arabagi trece puţin pe la V. satului. De la Adam-Clissi, mal drept, pleacă încă un drum co­ munal la Talaşman. Pe teritoriul comunei se afla ruinele unei în­ semnate cetăţi romane Civitas Tropaeensium şi a două mo­ numente : Trofeul şi Mausoleul, înălţate de împăratul Traian la a. 109, d. Chr. A d a m -C lissi, deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul comunei rurale Enigea şi anume pe acela al cătunului său Adam-Clissi; trece printre văile Uzum-Culac la V . Curu-Culac şi Enigea-Alceag la E., pe sub mo­ numentul Adam-Clissi şi puţin pe la răsăritul satului cu acelaşi nume, avînd o direcţiune gene­

6

rală de la N.-V. către N.-E., şi o înălţime medie de 150 m.; pe culmea, sau maî bine zis pe par­ tea sa vestică, merge drumul comunal Adam-Clissi-MolceovaTalaşman; este situat în partea nord-vestică a plăşeî şi cea su­ dică a comunei. A d a m -C lissi. I. Monumentul tri­ um fal a l împăratului Traian. A cest monument este situat la 1 kil. spre N.-E. de Tropaeum Trajani pe muchia dea­ lului Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre N. de satul Adam-Clissi; el a fost desgropat de către d-nul Grig. Tocilescu în ultimii anî. A zî pare ca o movilă înaltă de 20 m. Construită dintr’un miez de piatră, al cărui diametru este 32 m., iar cir­ cumferinţa de 102 m. Monu­ mentul în vechime a avut un vestmînt de blocuri de piatră cioplită şi cu frize şi metope ce representafl în sculpturile lor scene din războiul Romanilor cu Dacii. Marginea superioară era crenelată cu 30 pietre, ce aveau sculptate pe ele 30 prizonieri principi daci, iar d’asupra, din mijlocul acoperişului, se ridica pe o bază sexagonală un trofeu uriaş de 12 m. înălţime, pe al cărui pieptar era representat Traian călare călcînd în picioare pre regele Decebal. Coiful şi scu­ tul trofeului nu s’au găsit; proba­ bil că au fost de metal şi au dispărut. Două grupe de cîte 3 stătu e (4 bărbaţi, 2 femei) mari se înălţau la picioarele tro­ feului. Pe una din feţele sexagonuluî era săpată inscripţiunea, pe care cu ajutorul fragmentelor descoperite, d. Tocilescu a com­ pletat-o, şi a constatat că mo­ numentul a fost ridicat de Tra­ ian în anul 108 109 şi închinat zeului Marte, răzbunătorul. De la trotuar pînă la platforma mo­

ADAM-CLISSI

numentului era o scară circulară cu 8 trepte. O parte din pietrele cari învestmîntafl edificiul că­ zuseră, din cauze necunoscute, în jurul monumentului, şi zăceau acoperite de un strat de pămînt, pe care crescuse o pădurice; altele erau risipite prin cimitire, şi pre la cişmele. Găsirea acestui Monument, precum şi a Tropaeuluî o datorăm distinsului nostru arheolog, d. Grigore Tocilescu, care după o muncă neobosită de zece anî a dezgropat o parte din gloria străbunilor jnoştri. Monumentala sa lucrare «Mo­ numentul de la Adam-Clissi», îî va constitui un titlu neperitor pentru posteritate. II. A lta ru l sau Mausoleul, înălţat de Traian. L a 200 m. spre E. de mo­ numentul triumfal, d. Tocilescu a descoperit resturile unei alte construcţiunî de formă pătrată; cele 4 ziduri ale bazei înalte 12 m., o scară cu 6 trepte, bucăţi de arhitectură, (arhitravă, frisă, soclu şi pilaştrii), şi maî multe plăci cu inscripţiunî. Aceste inscripţiunl ne arată că împăratul Traian în acelaş an 108/109 a înălţat mausoleul în «onoarea şi memoria prea vitejilor bărbaţi, cari afl murit pentru patrie». Se dă lista generalului mort şi a soldaţilor cari au perit într’o bătălie, ce probabil avusese loc nu departe de Adam-Clissi. D. Tocilescu crede, că această bă­ tălie s’a dat între Romani şi Daci pre lîngă valurile luî Traian din Dobrogea, şi că ea figurează pe unul din baso-reliefurile Columnei Traiane: anume acolo unde se reprezintă o bătălie pe lîngă 3 vqlurî, şi împăratul Traian se vede, călare urmat de garda im­ perială, că ajută pre Romanii deja înconjuraţi de barbari şi expuşi în pericol. După d. T o ­ cilescu, mormîntul avea 0 înăl-

ADAM-CLISSI

7

ţime de aproape 32 metri, cu 3 Clissi-Bair,— de unde îşî ia naş­ etajiirî, în forma rugilor (rogi, terea, — trece prin satul Adampiroi), cari sub numele de ConClissi; drumul comunal Adamsecrationes figurează une-orî pre Clissi-Molceova merge prin mij­ monedele imperiale romane, şi locul văeî, iar drumul Urluiaal căror tip a fost creat de fai­ Enigea o taie pe la mijloc. mosul mormînt al regelui asiatic Mausolus. A d a -T a r la -C u la , pîrîa, în pl. BaIII. Cetate numită în vechime: badag, jud. Tulcea pe teritoriul Municipium Tropaei, de la Con­ comunei rurale Babadag, izvostantin cel Mare încoace: Civireşte din dealul Iaila-Bair, se în­ dreaptă spre răsărit, avînd o di­ tas Tropaeensium, în secolul al recţie generală de la S.-V. la N.VI, Tropâios. E ; brăzdează partea răsăriteană L a 1 kil. de Trofeti şi Maua plăşeî şi cea de miază-noapte a soleti, se află ruinele unei ce­ comunei, curge maî întîiu prin pă­ tăţi romane, întărită cu ziduri durî şi apoi prin cîmpiă întinsă, şi şi turnuri şi avînd 4 părţi. Să­ după un curs de 2 kil. printre păturile, începute acolo de d. dealurile Iaila-Bair şi Ghel-Tepe, Tocilescu, încă din 1890 şi con­ merge de se varsă în ezerul tinuate fără întrerupere, afl dat safl balta Toprac-Chiopru, în par­ la iveală însemnate edificii, din tea de miază-zi a luî; la vărsa­ cari menţionăm: a) basilica forea s’a plantat de locuitorii rensis, b) basilica trăiană, c) ba­ din Babadag 1 hectar de viî. silica bizantină cu o critcă sub altar, şi d) basilica cimiterialis. Printre inscripţiunî şi sculpturi, A d ă m e şti, com. rur., în plasa Marginea, jud. Teleorman. E merită a fi citate: un trofefl al situată pe malul drept al rîuluî lui Constantin (2 m. 75 înalt), Vedea, pe calea judeţeană Roînălţat d’asupra porţii principale şiorf-Alexandria, la distanţă de şi inscripţia de fundaţiune a ce5 kil. de oraşul Alexandria, 32 tăţeî (an. 317), din care se vede kil. de oraşul Roşiori şi 46 kil. că oraşul lui Traian fiind dărîmat de barbari, a fost recon­ deTurnu-Măgurele. Limitele sale sunt: la N. rîul Vedea, începînd struit «de la temelii» de către din hotarul c. Nanovu apucă împăraţii Constantin şi Licinius în susul rîuluî pănă în hotarul «spre întărirea apărării graniţei comunei Buzescu; la V . c. Buimperiului». Prin săpăturile sis­ zescu, trecînd pe lîngă pădu­ tematic conduse de d. Tocilescu, rea proprietăţeî Mavrodinuluî, ese la iveală, nu numai oraşul Constantinic, dar şi ruinele celui scoborînd la S. prin Valea-Adăanterior, şi se poate spera, că meştilor şi apucînd spre E. iarăşi Adam-Clissi va deveni adevăratul pe hotarul c. Nanovu, atingînd Pompeji al Orientului. şi valea Nanovuluî şi mergînd pănă în malul rîuluî Vedea de A d a m -C lissi, vale, în jud. Con­ unde am plecat. stanţa, pl. Medjidia, pe teri­ Suprafaţa sa este de aproape toriul comunei rurale Enigea şi 2600 hect., din care 2284 ara­ bile, 150 hect. pădure tufăriş, anume pe acela al cătunului 17 hect. viî, 50 hect. izlaz, 47 săfl Adam-Clissi, situată în partea hect. fineţe, 40 grădini de zar­ sud-vestică a plăşeî şi cea meri­ zavat şi restul nisipişte formată dională a comunei, întinzîndudin revărsările rîuluî Vedea. T e­ se dealungul dealului Adam-

ADĂMEŞTI

renul este şes, întretăiat în par­ tea despre S.-E. de valea Na­ novuluî şi în partea despre V. de un mic deal acoperit cu pă­ dure. Pe valea Nanovuluî, în partea despre S., creşte trestie şi papură. Ocupaţiunea locuitorilor este numai agricultura şi creşterea vitelor. Numărul vitelor e de 1735 ca­ pete, dintre care: mînzî, armă­ sari, caî şi epe 189; vite cor­ nute mari 399; vite cornute mici 1016, porci 123 şi măgari 8. Solul destinat cultureî cerea­ lelor este destul de fertil. Cul­ tură sistematică nu se face de către locuitori, ci numai pe mo­ şia proprietăţeî. Şoseaua judeţeană Roşiorf-Alexandria, o străbate în tot lun­ gul eî, de'aproape 2 kil. precum şi diferite drumuri naturale ce duc la locurile de arătură ale locuitorilor. Populaţiunea este de 792 lo­ cuitori, din cari: 196 sunt capi de fam., locuind în 237 case. Străini sunt 6 1 : 8 Greci, 19 Bul­ gari şi 34 Unguri. Din punct de vedere finan­ ciar, c. are 185 contribuabili, din cari 108 plătesc impozitul funciar, 157 căile de comunicaţiune, 5 patente şi taxă propor­ ţională. Venitul comunei este de 2973 leî, din care 1235 zecimi comunale şi restul din accize şi altele. Numărul locuitorilor împro­ prietăriţi după legea rurală din 1864 este de 96 pe o întindere de 284 hect. In anii din urmă s’afl maî dat locuri pe moşiile Statului din judeţ la cîţî-va din locuitorii acestei comune. Comuna are o şcoală mixtă, frecuentată de 37 elevi şi 4 eleve. Carte ştiu 35 loc. Are o singură biserică, cu un preot, un pîntăreţ şi un paracliser.

ADĂMEŞTI

Cîrciumî sunt treî. Locuinţele sunt cea maî mare parte bordee. Traiul locuitorilor este neîngrijit. Frigurile bîntue comuna în toţî anii. întemeierea acesteî comune datează de pela 1836; ea nu figu­ rează maî pe nicî una din hăr­ ţile geografice, de cît sub de­ numirea de Şovăreşti; numirea oficială de Adămeşti ce poartă astăzi, i s’a dat mal în urmă; loc. din comuna şi de prin prejur îî zic însă tot Şovăreşti, pro­ babil de la şovarul ce creşte abundent în valea Nanovuluî. Comuna actuală a fost populată p e la 1839 de locuit, aduşi în silă de pe moşiile Şovăreşti şi Icoana, foaste ale Mitropoliei, dăruite oraşului Alexandria la întemeierea lui (vezi istoricul a­ cestui oraş). Vechiul sat Şovă­ reşti era situat pe coasta din st. a dealului; era foarte popu­ lat şi, prin mutarea locuitorilor în Valea-Vedei, s’a format o sin­ gură comună cu Adămeşti, care era numai un cătun. Moşia ce poartă numele de Şo­ văreşti este proprietatea doam­ nei Paulina de Kotzebue, dată fiindu-î ca dotă de către părin­ tele său, generalul Mavrus. Mulţime de măguri o încon­ joară: Măg. Chiala, Măg.-Mare, a Stupărieisau Stupinelor, a San­ dului, a Răcitului, a lui Opriş, a Pencei sau Fetelor, a Cioarei şi Măg.-Mică. Mai toate sunt situate în partea de S.-V. şi sunt continuarea măgurilor ce încep de la Dunăre (a se ve­ dea istoricul judeţului). înălţi­ mea lor variază între 12— 15 m., iar periferia lor este de 25— 30 metri. In anul 1871, această c. a fost alipită de comuna vecină Nanovul, de care a fost deslipită în 1876, formînd amîndouă comune osebite.

8

A d ă m e ş ti, vâlcea, în jud. T e ­ leorman, cunoscută mai mult sub denumirea de valea Şovăreştilor; începutul ei este la S.-E. c. Mavrodin, de unde ia direc­ ţiunea puţin spre V . şi se îm­ preună cu Valea-Nanovului, pe teritoriul comunei Adămeşti. A d ă m o a ia , sat, vezi s. PreuteştiAdămoaei, jud. Suceava. A d ă m o a ia , schit, în c. Preuteşti, jud. Suceava, numit schi­ tul Preuteşti, Brana şi Mănăstioara. Aflător în satul Brana şi pe ţărmul drept al pîrîuluî cu acest nume. înfiinţat la 17161 de Ieromonahul Mihail, ceva mai la deal, a fost mutat unde se află acum la 1792 de Ierosimonahul Kelsie. A re o biserică de lemn cu patronul Adormirea Maicei Domnului. Adăposteşte cinci călugări. Se întreţine din cele 40 fălci făcute danie din trupul moşiei Fundoaia, de Constantin şi Elena Adămescu. A d ă ş a n i, sat, în c. Avrămeni, pl. Başeu,jud. Dorohoiu, 15 kil. N. de tîrgul Săveni, reşedinţa subprefecturei. A re 123 fam. 371 suflete. Aşezările sătenilor sunt parte bune. Biserica cu patronul Sf. Ilie are I preot, I cantor, I palamar; frumuşel zidită şi încăpătoare, este făcută la 1837, de vornicul Iordachi Ciolac. Calitatea pămîntuluî este în mare parte bună şi fertilă. Sătenii împroprietăriţi au 215 hect. de loc, iar proprietarul moşiei 1891 hect. cîmp şi 14 hect. pădure. Iaz este unul nu­ mit al Ciolaculuî (v. acest nume). Pîrîul principal ce trece pe moşie este Volovăţul. Drumuri principale sînt: acel de la Avrămeni la Săveni şi acel du­ cător la Dorohoiu.

ADlNCA

A d ă ş a n iţa , pădure, pe moşia Mitocu, c. Mitocu, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. A d in e , iaz (heleşteu), de peste pl. Muntelui, jud. Bacău, IO hect. din c. Mărgineşti. Loc. scot multe peşte şi raci din acest iaz. A d in e (Iz v o r u l-), izvor, în c. r. Lapoşu, jud. Buzău, începe din păd. Brădeanca şi se uneşte cu izv. Sărat, numit şi Gîrlarece. A d in e (P u ţu l-), locuinţă izolată, jud. R.-Sărat, vezi Puţul-Adînc. A d in e , pîrîiaş, pl. Muntelui, jud. Bacău, curge pe teritoriul c. Măgireşti, izvoreşte din IazulAdînc şi 15e varsă în pîrîul Mo­ meşti. A d in e , pîrîiaş, plasa Tazlăul-desus, jud. Bacău, pe teritoriul c. Nadişa; se varsă în pîrîul Nadişa. A d in e (P îrîu l-), pîrîit, izvoreşte din dealul Holm, de pe teritoriul s. şi c. Păltinişul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu; se varsă în rîul Prut. A d în c a , com. rur., în pl. DealulDîmboviţa, jud. Dîmboviţa, la 18 kil. de Tîrgovişte. Această c. este situată mare parte pe sub coaste de dealuri şi pe văi; iar o mică parte pe linia şoselei judeţene, ce uneşte T îr­ govişte cu Ploeşti. In cuprinsul acestei comune în diferite direc­ ţiuni sunt: valea Coastei, valea Unchiaşului, valea Oancei, valea Sandului, valea Răducului, va­ lea Olarului, valea Bisericei, va­ lea Voineştilor, valea Lupului şi Piscu-Racului. Prin raionul a­ cestei comune, curge pîrîul Pîs-

a d In c a

covul, peste care sunt trei po­ duri: unul la şoseaua judeţiană şi două în altă linie comunală. Populaţia acestei comune este de 9 1 1 loc. ’romînî, ale căror case sunt aşezate pe trei uliţe: Drumul-Ploeştilor, Drumul-GuraOcniţeî şi Valea-Voineştilor. Locuitorii acestei comune se ocupă cu dogăria, fac: putini, găleţi, hărdae şi alte vase de stejar. EI se mal ocupă şi cu agricultura. In comună se cresc animale cornute; pămîntul seu produce pădure, tufăriş şi po­ rumb. In comună este o bi­ serică întreţinută de enoriaşi, o şcoală întreţinută de stat, o ju­ decătorie comunală şi un şef de garnizonă. Această comună se învecineşte spre E. cu "com. Ghirdoveni, pl. Filipeşti, jud. Prahova, precum şi cu com. Hai­ manalele şî cu mănăstirea Măr­ gineni, tot pl. Filipeşti şi jud. Prahova, de cari se desparte prin pădurî, dealuri şi văl şi cu cari se uneşte prin şoseaua ju­ deţiană Tîrgovişte-Ploeşti; spre V . se învecineşte cu com. Săcueni, de care se desparte prin cîmpie şi cu care se uneşte iarăşi prin şoseaua judeţiană; spre N. se învecineşte cu c. Gura-Ocniţeî, despărţindu-seprin pădure şi unindu-se prin dru­ muri vecinale; iar spre S. cu c. Bucşiani, despărţinduse prin cîmpie şi unindu-se iarăşi prin drum vecinal. C. Adînca are un venit de 2197 lei. Copil cu etatea de şcoală, sunt cam I4S> a(î*c^ 7 1 băeţî şi 74 fete. Localul şcoaleî este nofl, de zid şi e cu primăria la un loc. Şcoala este fondată la 1838. Ea este mixtă şi frecuentată de 30 pănă la 40 elevi şi eleve. Şcoala are 17 pogoane de pămînt. A d în c a , moşie, jud. Dîmboviţa, $4049» Marele D icţionar Geografic»

9

pl. Dealului, aparţinea Mitro­ poliei din Bucureşti, iar în urma secularizăreî averilor mănăsti­ reşti, a devenit proprietatea Statului. A d în c a , padină, în c. Floreşti, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj. A d în c a , pădure, în jud. Dîmbo­ viţa, care unită cu alta vecină, ce ţine de c. Săcueni, cuprinde peste 86,750 arii. A d în c a , trup din moşia Doagele, jud. Teleorman (vezî c. Dobroteşti). A d în c a , vale (pl. Bistriţa-d.-j., jud. Bacau), în c. Dealul-Nou. A d în c a , vale, pe moşia Dobîrceni, c. Dobîrceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani. A d în c a , vale, c. Băjeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. A d în c a , vale, c. Şuica, pl. Vedead.-j., jud. Olt. A d în c a , vale, începe din hotarul moşiei Preoţeşti, c. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, merge pa­ ralel cu Vălceaua-luî-Ionaş şi se varsă în valea Oporelul. A d în c a , vale, c. Ariceşti, pl. Pod­ goria, jud. Prahova, la poalele dealului Durduci. A d în c a , pir., se mal nume'şte şi Gomet, izvoreşte din poalele dealului Gornet, c. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova şi se varsă în pîrîul Sărăţelul pe ţăr­ mul drept, tot în raionul comunei Gornetul-Cuib. Se numeşte ast­ fel de la adîncimea ce a făcut apa în curgerea sa. S e maî nu­ meşte Gometul, pentru-că încon­ jură dealul cu acelaş nume.

a d In c a

A d în c a , pir., începe din păd. Nem­ ţeasca pe prop. Furceni, pl. Nicoleşti, jud. Tecuciu, trece prin păd. Movileanca, continuă de la N. spre S.-E . prin partea vestică a satului Silişte pănă aproape de s. Condrea, c. Umbreareşti, unde se varsă în balta satului. Această vale mal poartă şi nu­ mele de «Valea-Biţoiuluî», cu o fîntînănumită «Fîntina-Biţoiuluî» la 3 kil. în dreptul satului Podoleni. A d în c a , pir., c. u. Ocnele-Marî, pl. Ocolul, jud. Vâlcea, se varsă în rîul Săratu, care udă c. Ocnele-Marî, pe malul drept. A d în c a , vale, pe proprietatea Cacaleţi, a Eforiei Spit. civile din Bucureşti, situată în pl. Margi­ nea, jud. Vlaşca. A d în c a , vâlcea, pe moşia Doa­ gele, jud. Teleorman, începe dinspre c. Stoborăşti, se abate pe lîngă s. Merişani şi se pierde în valea Tecuciului. Serveşte ca hotar natural al maî multor moşii. A d în c a , vâlcea, în jud. Teleor­ man, între c. Nanovul şi moşia oraşului Alexandria, spre S.-V., face parte din valea Nanovuluî, însă poartă nume deosebit şi serveşte de hotar al moşiilor Alexandriei şi Mavrodin. A d în c a , vâlcea, în jud. Teleor­ man, Ia S.-E. comunei Piatra, spre c. Viişoara; se pierde în valea Călmăţuiuluî. Pe dealul ce poartă acelaşi nume sunt situate viile locuitorilor din comilnele Piatra şi Viişoara, de cît-va timp distruse şi înlocuite cu arături. A d în c a , vâlcea, în jud. Vlâşca, ce vine din sus de BîţcoVenid.-j., se varsă în valea Cleniţa în Bîţcoveni-d.-s.

ADlNCATA A d î n c a t a , com. tur., plasa Ama-

radia, jud. Dolj, la 20 kil. spre N. de Craiova şi la 9 kil. de reşedinţa plăşeî, c. Melineşti. Situată pe dealul Icleanul, pe malul drept al rîuluî Amaradia. Se mărgineşte la E. şi S.-E. cu c. Goeşti, la V . şi S.-V. cu c. Almajulşi Brădeşti, la N. cu c. Negoeşti şi la S. cu c. Goeşti. Terenul comunei este acciden­ tat de dealul Icleanul, cu o înăl­ ţime de IOO m. acoperit cu viî şi cu semănături. Terenul este compus din pămînt negru, argilos şi nisipos. Comuna este udată de rîul Amaradia, ce intră pe la E. în c. şi curge cu în­ dreptarea N.-S. Se compune din 5 căt.: Adîncata-d.-j., unde e reşedinţa comunei, Pometeşti, Popeasa, Sălciile şi Ţandăra. In comună sunt 2 biserici vechi de aproape IOO de anî, din care una este făcută de Catinca Fiscuţoaia. Cea parohială, cu hramul Şf. Nicolae în căt. Adîncata-d.-j., cea-l’altă filială în s. Pometeşti, iarăşi cu hra­ mul Sf. Nicolae. Serviciul aces­ tor biserici se face de 1 preot şi de 2 cîntăreţî. In căt. Pometeşti se află o şcoală mixtă ce funcţionează de la anul 1834, avînd un singur în­ văţător, fiind întreţinută de Stat. Populaţia comunei este de 282 c. de fam. cu 1099 sufl., din care 584 bărbaţi şi 515 femei. După felul ocupaţiuneî sun t: 670 agricultori, 8 comercianţi, 4 de profes. lib., 85 muncitori şi 32 servitori. Ştiu carte 82 bărbaţi. După legea rurală din 1864 sînt 192 loc. împroprie­ tăriţi. Case sînt 250, făcute din zid, paiante, avînd fie-care cîte o mică grădină. Două case sînt vechi, boereştî: una făcută de vistierul Bădescu, iar cea-l’altă de Manolache Fiscuţă.

10

Suprafaţa teritoriului comunal este de 3809 pog. din care 2516 pog. pămînt arabil. Moşiile de pe teritoriul com. se numesc Adîncata şi Pome­ teşti; au o întindere de 2516 pog. şi dau un venit de 49081 leî. Moşia Adîncata este dată în loturi. Moşia Pometeşti aparţine moşnenilor din acest cătun. Pădurile au o întindere de 916 pog. din care: 458 hect. tufăriş. A lte speţe su n t: cer, gîrniţă, aluni şi fagi. Afară de pămîntul arabil — pe care se seamănă grîu, porumb, orz, ovăz, cînepă şi puţin in, — se maî găsesc IOO pog. livezi de pruni, dar cari sînt împăr­ ţite pe la casele oamenilor. Locuitorii comunei se ocupă mult cu agricultura şi cu creş­ terea vitelor. Industria este pu­ ţin desvoltată, prea puţini loc. se ocupă cu creşterea gîndacilor de mătase. Se lucrează cără­ midă. Un om face 200— 400 bu­ căţi pe zi şi vinde miea cu 20 pănă la 25 leî. — O moară de aburi se află pe moşia d-luî Zamfir Ţecovicî. In comună sunt 7 cîrciumî cu boiangeriî. E î îşi desfac pro­ ductele la gara Craiova. Duc cereale, vite şi importă cele ne­ cesare pentru casă. Transportul îl fâc cu căruţele şi cu carele pe şoseaua judeţiană CraiovaAmaradia, lungă de 2 kil. Prin a­ pusul comunei pe dealul Icleanul trece un drum vechiu numit D ru­ m ul Iclean. Venitul budgetar, pe anul 1893— 94 a fost de 1. 2850.45 Chelt. afl fost de 2604.45. Numărul vitelor e de 1687 capete, din cari 519 vite cor­ nute, iooooî, 46 caîşi 182 porci. A d în c a t a , com. rur., jud. Doro­

hoiu, pl.Berhometele, formată din .satele: Adîncata şi Mitocul-Dra-

ADlNCATA

gomimel, cu reşedinţa primăriei în Adîncata. La 29 kil. de Mihăilenî, reşedinţa plăşilor Berhomete şi Coşula şi la 32 kil. de Dorohoiu. A re o populaţie de 448 fam. şi 1952 sufl.; 2 bis., cu 1 preot, 3 cîntăreţî, 1 pălămar; I şcoală cu un învăţător şi 62 elevi. Locuitorii posed 1174 hect. 40 ar. pămînt; pro­ prietarii moşiilor 902 hect. 28 ar. cîmp şi 1790 hect. 24 ar. pădure. Budgetul comunei este de leî 4220 la ven. şi de leî 4196 la chelt. V ite mari cor­ nute 618, oî 968, cal 69, porci 257 şi stupi n o . A d î n c a t a , com. rur., pl. Cîmpu,

jud. Prahova. Este situată, lîngă rîul Prahova, într’un unghiu ce-1 formează rîul Cricovul-Sărat,vărsîndu-se în Prahova, la 40 kil. departe de capitala judeţului şi la 12 kil. departe de a plăşeî. Comuna Adîncata la început a fost situată pe o coastă, mal spre răsăritul comunei. Mal tîrziu locuitorii s’au mutat lîngă valea Prahovei, care face stri­ căciuni locuinţelor lor. N ’are nici un căt. alipit. Se mal nu­ meşte de locuitorii vecini şi Răşanî. Populaţiunea comunei e de 1575 loc. (805 bărbaţi, 770 femei), în care intră şi 7 fam. de ţiganî-ferarî şi 4 fam. de bulgari, căsătoriţi cu romînce locale, ocupîndu-se cu comerţul şi grădinăria. Contribuabili Sunt 389; case de locuit 25D şi I bordeiu. In comiina e o singură bis., deservită dfe un preot. Locuitori) Se ocupă cu agri­ cultura şi 6tr creşterea vitelor. Eî desfac produsul munceî lor la Ploeşti. In comună sunt: 142 cal, 228 vaci, 9 bivoli, 649 boî, 12 capre, 1631 oî şi 245 porci. 216 loc. s’au împroprietărit

AptNCATA

11

ADlNCATA

la 1864 pe moşia Adîncata-RăArgeş, pendinte de c. r. Burăştea, Hănţeşti, Burdujeni, Mişanî, când li s ’au dat 1099 hect. neşti, (v. a. n.). tocu, Salcea şi Bucovina. Şcoala există In comună de la 1872. Localul e proprie­ A d î n c a t a , sat, în com. Adîn­ A d î n c a t a ( M a te e ş ti-) , numirea tate a comunei. Ştifl carte 79 cata, pl. Berhometele, jud. Dodată unei părţi din căt. Mierea, bărbaţi şi 6 femei. In anul 1893 rohoifl cu 327 fam. safl 1308 sufl. c. Gura-Nişcovuluî, jud. Buzăfl. a fost frecuentată de 76 băeţî şi plăcută situaţie în înfundătura şi 4 .fete, din numărul de 150 unul hîrtop, (vâlcea), adumbrit A d î n c a t a , deal, în com. Grăjcopil (80 b. 70 f.), cu vîrsta de de pădurea de pe dealurile ce-1 dana, c. Lunceni, jud. Buzăfl, şcoală. Cu întreţinerea el Statul înconjură. La 25 kil. de tîrgul acoperit de pădure şi livezi. cheltueşte 1080 lei anual. MihăilenI şi la 32 kil. de oraşul Dorohoifl. In total comuna se întinde A d în c a t a , deal, pe teritoriul com. pe o . suprafaţă de 2799 hect. Aşezările sătenilor sunt în ZeicoiA, s. Diaconeşti, pl. Am a­ din cari 900 hect. izlaz, iar res­ mare parte bune, mal multe radia, jud. Dolj, ce se lasă din tul, afară de 25 hect., pămînt cu livezi, restul cu grădine. dealul Rădineşti, jud. Gorj, de cultură. Proprietatea moşiei este a despărţind pîrîiele Adîncata şi Stupi de albine sunt vre-o 26 Statului; înainte de secularizare Viu, în tot cursul lor. în toată comuna. era a M-rel Teodoreni, din BurComerciul se exercită de 4 dujeni, închinată la Sf. Munte. A d în c a t a , fost metoh al Episc. cîrciumarl. O şosea leagă această Biserica cu patronul Sf. Du­ Buzău, în c. Gura-Nişcovuluî, c. comună cu com. Ciorani-d.-j. şi mitru, cu 1 preot, 2 cîntăreţî, Cîrlomăneşti, jud. Buzău. Ciorani-d.-s. I pălămar, este de lemn, mică Se mărgineşte la E. cu jud. şi vechie, făcută de grămada A d în c a t a , moşie, în com. Beli­ Ialomiţa, la N. cu comunele • satului. Şcoala cu I învăţător tori, jud. Teleorman, are în­ Salcia şi Ciorani, la V . cu rîul şi 62 elevi, n’are local propriii tindere de 420 hect., proprie­ al săfl. Cricovul-Sărat şi la S. cu rîul tate a d-luî Dim. D. Bildirescu. Prahova, care o desparte de Calitatea pămîntuluî maî mult Pănă în anul 1881 forma un jud. Ilfov. mediocră ca loc de pădure. singur trup cu moşia Gongul, In vechime mal tot trupul de la care a fost deslipită prin A d î n c a t a , cătun, ţine de com. acestei moşii era acoperit cu cumpărare. Belitori, din pl. Tîrgulul, jud. pădure mare, în care pe încetul Teleorman. E situat pe valea s’att făcut curăturî, în urmă lo­ A d î n c a t a sau M ie r e a , pădure a ce poartă acelaş nume, la dis­ cuinţe şi apoi sat şi locuri de Statului pe moş. Gura-Izvoruluî tanţă de 28 kil. de Turnu-Măagricultură. Sătenii1împroprietă­ din c. Cîrlomăneşti, c. Guragurele, de 16 kil. de Roşiori riţi aii 793 hect. 43 ar. pămînt; Nişcovuluî, jud. Buzăfl; are 498 şi 4 kil. de com. Belitori. Pe iar proprietatea moşiei are 615 hect. lîngă marginea lui trece calea hect. 84 ar. cîmp şi 1074 hect. judeţeană Turnu-Roşiorî şi linia . 15 ar. pădure, parte bătrînă, A d în c a t a , pîrîă, afluent al Bahferată Costeşti-Măgurele; am­ parte tînără. Intre esenţele de luiuluî, în păd. Deleni, c. Debele drumuri se împreună în arbori domină: fagul, mesteacă­ leni, pl. Coşula, jud. Botoşani. dreptul gării Troianu, situată nul şi ştejarul, iar pe piscuri la o depărtare de 1 kil. 200 începe a se ivi bradul. A d în c a t a , pîrîă, în c. Zeicoiii, m. de căt. T ot pe aci trece şi Pîraîe principale su n t: Valeas. Diaconeşti, pl. Amaradia, jud. vechiul val roman numit Tro­ Mare şi Grăniceriul. • Dolj, izvoreşte din dealul Adîn­ ianul, ale cărui urme se disting Pîeatră calcară şi gresă se gă­ cata şi se varsă pe dr. rîuluî foarte bine. Este populat nu­ seşte, dar se extrage numai Ploscuţa, în faţa satului Dia­ mai de 10 familii, care trăesc pentru trebuinţele locale. coneşti. în bordee. A ci se află şi o casă Drumuri principale su n t: acel confortabilă, care serveşte de de la Zvorăştea la Burdujeni, A d î n c a t a ( V a le a -) , pîrîă, începe conac al proprietăţii. şi acel ce duce la trecătoarea de pe cîmpia dintre moşiile Do­ de la Iţcanî. robanţul şi Băseşti, jud. Teleor­ A d în c a t a , sat, jud. Argeş, pl. Hotarele moşiei sunt c u : Zvo­ man, apucă pd lîngă comunele

Cîrligaţi şi Caravaneţi, se îm­ preună cu maî multe vâlcele neînsemnate, pe dr. şi pe st., trece apoi prin căt. Adîncata, intră pe c. Belitori, unde se împreună cu valea Gongului şi se termină în valea Uriuiuluî, în dreptul comunei Belitori, unde îşi are gura.

ADÎNCĂTURA

12

ADlNCATA

Sf. Nicolae deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. In sat sunt 9 cal, 116 boi, 6 măgari, 1 SS °Ii 73 capre. A d în c a t a - d .- j., Moşie, pl. Am a­

radia, c. Adîncata, jud. Dolj, cu o întindere de 2516 pog. arabile, şi un venit de 450811. Este proprietatea Statului.

A d în c a t a , vale, în căt. Gura-Niş-

covuluî, c. Mierea, jud. Buzău, ese din coline şi se scurge în rîul Nişcovul, între văile Nisi­ poasa şl Mierea.

A d în c a ta - d .- j., nume ce a purtat

pănă în anul 1873, comuna Adîncata, (v. a. n.), jud. Dolj. A d în c a ta - d .- j., pădure, pl. Am a­

A d în c a t a , vale, izvoreşte de la

E . comunei Vaţa, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, şi se varsă în gîrla Vetişoara, pe malul st., tot în raionul comunei Vaţa. Colteşti, pl. Olteţu-d.-s., jud. Vîlcea.

radia, c. Adîncata, jud. Dolj, în întindere de 110 */» hect., pe moşia Adîncata. Felul arborilor ce compun această pădure sun t: aluni, fagi şi gîrniţă, care pre­ domină.

A d în c a t a , vale, c.

A d în c a ta - d .- j., silişte, în c. A-

dîncata, pl. Amaradia, jud. Dolj. te­ ritoriul comunei Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt, curge către S., tale dealul Golaşul şi dă în Plapcea, pe partea st., în căt. Stănislăveşti.

reşte din coastele dealului Predealu, c. Opăriţi, pl. Teleajen, jud. Prahova, şi se varsă în pî­ rîul Sărăţelul, tot în raionul co­ munei Opăriţi.

A d în c a t a , vâlcea, brăzdează

vale, în jud. Vlaşca, care începe din păd. Cămineasca şi se scurge în apa Călniştea pe proprietatea Bila.

A d în c a ta -M ic ă ,

A d î n c ă , ( V a le a -) , pîrîă, în pla­

sa Isaccea, judeţul Tulcea, pe teritoriul comunelor Teliţa şi Parkeş; îşi ia naştere din dea­ lul Teliţa, nu departe de s. T e­ liţa, face mal întîiu un arc de cerc, cu deşchizătura spre apus şi apoi se îndreaptă spre miază­ noapte, avînd o direcţiune ge­ nerală de la S.-E. spre N .-V .; curge printre dealurile Sarica la apus şi Comorii la răsărit; brăzdează partea nordică a pl. şi a com. Teliţa şi cea apu* sană a comunei Parkeş ; după un curs de 7 kil., făcut nu­ mai prin păduri, merge de se varsă în balta Saon, trecînd prin stuferişul ce înconjoară această baltă, şi pe lîngă dealul Criglic şi mănăstirea Saon; pe o parte din albia sa merge şoseaua na ţionalăT ulcea-Isaccea, întretăiată de drumurile vicinale NicoliţelParkeş şi Teliţa-Parkeş.

A d în c a t e l, (P îr îu l-), pe moşia AA d în c a t a , vâlcea, udă teritoriul

comunei Bălăneşti din pl. Jiuld.-s., jud. Olt, şi se varsă în rîul Iminog, tot pe teritoriul a­ celei comune. A d în c a ta -d .-j., sat, pl. Amaradia,

c. Adîncata, jud. Dolj, cu 66 fam. de 133 sufl. In comună sqnt 63 case şi 2 bordee. Două din aceste case sunt vechi boereştî, una făcută de Vistierul Bădescu şi alta de ManolacheTisenţa. Copiii din această comună urmează la şcoala din satul Po­ meteşti, c. Adîncata. In vîrstâ de şcoală sunt 35 copii (21 băeţl şi 14 fete). Ştifi carte 41 loc. (37 bărbaţi şi 4 femei). A re o biserică parohială cu hramul

dîncata, c. Adîncata, pl. Berhometele, jud. Dorohoiu, izvoreşte din dealul Mitoc, alt. 470 m., formează un iaz la eşirea din satul Adîncata, primeşte pe st. pîrîul Ciacîliî şi pe dr. pîrîul Poiana-Roşie, trece prin păd. Hînţeşti şi şe varsă în pîrîul Valea-Mare (alt. 300 m.)

A d î n c ă , ( V a le a - ) , şes, în c. Luciu,

jud. Buzău, limitat de un triunghiu de movile avînd baza m-lele din s. şi m-la mare, iar vîrful constă din 3 m-le: Movilele cu cruce. E acoperit cu semănături de orz şi mult stuf. A d în c ă , ( V a le a -) , şes, în c. Fin-

A d în c a tu l, pîrîă, pe moşia Pălti­

ţeşti, jud. Buzău, acoperit cu fi­ neţe şi vil moşneneştî.

nişul, c. Păltinişul, pl.Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu,

A d î n c ă , ( V a le a - ) , vale, izvoreşte

A d în c ă , {Din-Malea.-),pîrîă, cur­

ge prin valea cu acelaş nume din c. Dobîrceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani*

din raionul c. Valea-Lungă, pl. Prahova, jud. Prahova, şi se varsă în Valea-luI-Dan, tot în râiohul c. Valea-Lungă. A d î n c ă t u r a , canal (privai), în in­

A d în c ă ,

( V a le a - ) , pîrîQ,

izvo­

sula Balta, plasa Ialomiţa-Balta,

ADÎNCĂTURA

jud. Ialomiţa, se întinde pe te­ ritoriul comunelor Dudeşti şi Fe­ teşti. loc cu izvoare, pl. Tazlăul-d.-s., jud. Bacău, de pe teritoriul c. Nadişa.

A d în c ă tu r a ,

A d în c ă ţ e a u a , vale, în jud. Olt;

îşi ia naştere din partea de N. a c. Chilia, pl. Vedea-d.-s., şi se varsă în pîrîul Ciorîca. A d în c i, ( P i s c u l - V ă e l-), frumoasă

colină acoperită cu pădurî şi viî în partea nordică a c. Pleşcoiu, jud. Buzăti. A d în c u l, vezî Pîrîul-Adînc, jud.

Putna. A d în c u l, iaz, în mărime de 4

hect. format de pîrîul Avrămeni, pe moşia Sîrbi, c. Sîrbi, plasa Başeul, jud» Dorohoiu, în partea de N. în hotar cu Avrămeni. A d în c u l, piriă, în jud. Dorohoiu,

începe din păd. Goroveiu, trece prin s« şi c. Vîrful-Cîmpuluî şi se varsă în Şiret, după ce pri­ meşte pîrîele: Humi şi Arinilor. A d în c u l, privai, în despărţirea co­

munei Gropeni, jud. Brăila, între Dunărea-vapoarelor şi Dunăreavechie; uneşte iezerul Babalîc cu privalul Lata. A d în c u lu î,(F în tîn a -),//« r f« a , pe

moşia Dimăcheni, c. Dimăcheni, pl. Coşula, jud. DorohoiO. A d ju d , (Ajud, Agiud) saQ A d ju -

sau T îr g u l- A d ju d , com. rur. situată în jud. Putna, pl. Răcăciuni, la 46° 5' 30" lati­ tudine! N. şi la 240 48' 20" lon­ gitudine E. Descrierea fizică. — Comuna Adjudul-Nou e aşezată la limita de S. a plăşeî, în st. rîuluî Trod u l- N o u

13

tuşul, în apropriere de confluenţa lui cu rîul Şiretul. Distanţa lui de capitala jude­ ţului e de 44 kil. spre N. Mărginile acestei comune sunt: la N. Adjudul-Vechiu, la S. şi V . cu rîul Trotuşul, care o des­ parte de comunele Copăceşti şi Rugineşti, la E. Şiretul care o desparte de jud. Tecuciu, la S.-E. c. Burcioaia. înălţimea Adjuduluî este de 1 1 8 m. 10 deasupra nivelului Măreî-Negre. Descrierea politică. — PopuJaţiunea comunei, după recensămîntul din 1890, e de 429 c. de fam., cu 2171 sufl., din cari: 1040 bărbaţi şi 1 131 femei. Această populaţiune se împărţea ast-fel: După starea civilă: 1197 neînsuraţî, din cari: 545 bărbaţi, 652femei; 796 însuraţi, din cari: 176 văduvi, 96 bărbaţi, 80 fe­ mei şi 2 divorţaţi (1 bărbat şi I femee). După naţionalitate: 1385 romînî, IO greci, 16 bulgari, 75 unguri, 3 ruşi, 14 germani, 3 italieni, şi 665 diferite naţiona­ lităţi. După religie : 1414 ortodox!, 109 protestanţi, 614 mozaic! şi 34 armeni. După felul ocupaţiuneî: 205 agricultori, 98 meseriaşi, 1 10 co­ mercianţi, 52 profesiuni libere şi 76 servitori. Ştifl carte 710 persoane: 423 bărbaţi, 287 femei. Numărul caselor de locuit: 481 şi 2 bordee. Mişcarea populaţiune! pe anul 1892 a fost: 25 căsătorii, 107 naşteri şi 95 morţi. Excedentul de naşteri a fost dec! de 12, adică 88,75 morţi la 100 naşteri. Cultul creştin ortodox e re­ prezentat prin 2 biserici: una parohială, cu hramul Sf. Du­ mitru, cea-l-altă filială, cu hra­

ADJUD

mul Adormirea. Cu întreţine­ rea acestora comuna cheltueşte pe an 2IOO leî. Izraeliţi! ati şi eî 2 sinagoge aci. Instrucţiunea publică se predă în 2 şcoli, din care una de băeţî şi una de fete. Cursurile lor le urmează 80 copil din cari: 51 băeţî, 29 fete, din 289 (139 băeţî, 150 fete) cu vîrsta de şcoală. Cu întreţinerea lor co­ muna cheltueşte 2846 leî anual. In anul 1884 s’a întemeiat în această comună o societate, cu numele «Solidaritatea», al cărui scop este fructificarea şi capitalizarea economiilor socie­ tarilor. Serviciul medical se face de doctorul plăşeî stabilit în co­ mună. T ot acest medic este în­ sărcinat cu căutarea bolnavilor din spitalul comunei, care are IO paturi. A cest spital e întreţinut de c. şi subvenţionat de jud. In anul 1864 s’a deschis şi o far­ macie de d-1 M. Vasarhely. Comuna numără 402 contrib., adică I la 5.40 de loc. In anul 1886 eraţi 409 contrib., iar în anul 1869 erau numai 332. • Budgetul pe anul 1893/94 era: Venituri . . . . . 34094.77 Cheltuelî . . . . 34049.44 Excedent . 45.33 Budgetul fond. drumurilor: Venituri . . . . . 7196.56 Cheltuelî . . . . 3180.— In alţi anî, budgetul de veni­ turile şi cheltuelile comunei, era: In 1885 ’86 la ven. 32380,— şi la cheltuelî 33380; în anul 1882/83 la venituri 34716.42 şi la chelt. 32414.72; iar în 1868/69 la ven. 8883. Adjudul-NoO are un biuroO de poştă şi telegraf şi o staţie de drum de fer (vezî Adjud staţie). Descrierea economică.— A g ri­ cultura.— Aşezat în lunca Tro-

ADJUD

tuşului, Adj udul are un teritoriu foarte fertil, din care cauză şi cultivarea pămîntuluî se face pe 0 scară relativ întinsă. In c. sunt: 234 cal, 179 bol, 8 bivoli, 2 măgari, 97 oî, 39 capre şi 135 porci. Industria. — In c. AdjudulNou sunt următoarele fabrici şi stabilimente industriale maî în­ semnate: 1 fabrică de frînghiî, 4 de rachiu de prune şi de tes­ covina, 4 brutării, 4 cofetării, 10 carămidăriî, 3 tăbăcăriî, 3 dogăriî, etc. Maî menţionăm prin­ tre diferiţii industriaşi: 8 fierari, 1 curelar, 20 cismari, 30 croi­ tori, etc. Comerciul se exercită de 141 persoane, din ca ri: 63 romînî, 63 israeliţî, 9 armeni, 3 germani şi 3 greci. Ca stabilimente comer­ ciale maî însemnate numărăm : 27 cîrciumî, 2 cafenele, 3 bir­ turi, 2 hoteluri, 13 lipscanii, 8 băcănii, 6 bogasierii, 2 chiristigiî, etc. Comerciul cu cereale este foarte a ctiv; 14 firme se ocupa exclusiv cu desfacerea ce­ realelor din împrejurimi. Se face bîlciu anual la 23 A ­ prilie, S August şi 26 Octombrie. Armata.— In Adjudul-Nou e reşedinţa batalionului al 2-lea a regimentului Putna, No. 10 (de infanterie), avînd în garnizoană, compania 7-a. Căîde comunicaţie.— Caile de comunicaţie ale Adjuduluî-Nou sunt: 1. şoseaua naţionala care vine din Focşani, trece podul de fer de peste Trotuş şi îna­ intează spre nordul Moldovei; 2. şoseaua vecinală lungă de 4160 m., care ’l pune în legă­ tură la N. cu Adj udul-VechiO; 3. caile ferate Adjud-T.-Ocna şi Bucureşti-Focşani-Păşcani. A . ceastă din urmă linie, traver­ sează Trotuşul pe un pod lung de 271 m. Adjudul era o staţie de cal

14

de poştă pe timpul existenţei acestui servicifl. Era aşezat în drumul ce duce de la Focşani spre Bacău la 21 kil. de poşta Bereşti. A vea 36 caî de poştă, 1 căpitan, 1 ceauş şi 9 surugii. Preţul unul cal de poştă varia, după distanţă, de la 2— 4 1, n. de poştă, fiind socotit cîte 13 b. de cal şi de kil., plus 50 b. de fie-care poştă pentru căruţă. Notiţe istorice şi arheologice. Tîrgul-Adjud a fost întemeiat de serdăreasa Ilinca Canta, pe mo­ şia D-luî Balş, în urma autorizaţiuniî obţinută prin hrisovul din 15 Februarie 1795, dat de Mihail Şuţu, Domnul Moldoviî. Locuitorii din Adj udul-Vechio, îngroziţi de desele vărsări ale Şiretului, părăsiră încetul cu în­ cetul acea localitate, strămutîndu-se în Adjudul-NoO (v. A dju­ dul-Vechiu). L a nordul acestui tîrg se află maî multe movile din vremea războaielor luî Ştefan-cel-Mare. A d ju d , stafie de dr. d. f. în jud.

Putna, pl. Răcăciunî, c. Adjud, pe linia Mărăşeşti-Bacău (pusă în circulaţie la 13 Septembrie 1872) între staţiile Pufeşti (10.9 kil.) şi Sascut (13.7 kil.) la 94 m. înălţime d’asupra nivelului mării. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 162470 L. 99 B. A d ju d u l - N o u , parohie, jud. Put­

na, pl. Răcăciunî, compusă din comunele Adjudul-Nou şi Bărcioaia. Biserica parohială, cu hra­ mul Sf. Dimitrie, se află în A d ­ judul-Nou; iar din cele filiale una în Bărcioaia, cu hramul S-ţiî Voevozî, şi alta în AdjudulNoO, cu hramul Adormirea. A d ju d u l-V e c h iu ,< w « .r « r . în jud.

Putna, pl. Răcăciunî. Descrierea fizică. — Comuna Adj udul-Vechio e aşezată pe ma­

ADJUDUL-VECHI&

lul drept al Şiretului, la o de­ părtare de 3 kil. de sub-prefectura plăşeî Răcăciunî (AdjudulNoO) şi la 47 kil. de capitala judeţului. Se mărgineşte la N. cu c. Be­ reşti, la S. cu Adjudul-NoO, la E. cu rîul Şiret, care ’l desparte de judeţul TecuciO, iar la V . cu c. Urecheşti. înălţimea acestei comune d’a­ supra nivelului măreî este de 135 metri. Descrierea politică.— Comuna Adj udul-Vechio se compune din cătunele Şişcani şi AdjudulVechiO. Primăria se află în a­ cest din urmă cătun. Populaţiunea comunei, după recensămîntul din 1890, e de 204 c. de fam. cu 814 sufl., din cari: 412 bărbaţi şi 402 femei. Această populaţie se împărţia ast-fel: După starea civilă: 450 neîn­ suraţi: 237 bărbaţi şi 213 fe­ mei; 320 însuraţi; 43 văduvi (14 bărbaţi şi 29 femei) şi un divorţat (1 bărbat). Sunt toţi ro­ mînî şi creştinî-ortodoxî. După felul ocupaţiuniî, sunt: 230 agricultorî, 2 meseriaşi, 3 comer­ cianţi, S profesiuni libere şi 5 servitori. Ştifl carte 34 persoane: 32 bărbaţi şi 2 femei. Numărul caselor de locuit 123, 1 han, 2 cîrciumî, 1 moară. Mişcarea populaţiune! în anul 1892 a fost: 8 căsătorii, 29 naş teri, 33 morţi. Excedentul de morţi a fost deci de 4, ceea ce revine la 134 morţi la 100 naş­ teri. Cultul creştin-ortodox e re­ prezentat prin 2 biserici: una parohială cu hramul Sf. Nico­ lae, în cătunul Adjudul-VechiO; cea-l’altă filială, în căt< Şişcani. Pentru întreţinerea bisericeî pa­ rohiale, comuna prevede în bud­ getul eî 43 s leî anual.

ADJUDUL-VECHlO

Şcoală nu se află în comună. Copil în vîrstă de a urma la şcoală sunt 1 1 1 : 60 băeţî şi 51 fete. Numărul contrib. e de 171, adecă I la 4,76 loc. In anul 1886 erau 132 contrib., iar în 1869 erau numai 120. Budgetul comunei pe anul fi­ nanciar 1893/94 era următorul: Venituri . . . . 3470.13 Cheltuelî . . . . 3430.74 Excedent . . 39-39 Budg. fondurilor drumurilor: Venituri . . . . 242.50 Cheltuelî . . . . 242.50 Vitele- aflate pe teritoriul co­ munei sunt, după ultima numă­ rătoare, 168 bol, 207 vaci, 26 cal, 644 ol, 3 capre şi 77 porci. Industria şi comerciul. — In­ dustria Adjudulul-Vechiu se re­ duce la cea casnică. Comerciul de asemenea e prea puţin dez­ voltat. El se exercită în cîte-va circiume, unde e în acelaş timp şi debit de tutun. Ca piaţă de comerciu servă tîrgul Adjud. Căi de comunicaţie. — Pe lîngă şoseaua vecinală care pune în legătură Adjudul-Vechiu la S. cu căt. Şişcani, cele-l-alte căi de comunicaţie ale Adjuduluî-Vechiu sunt şoselele co­ munale care-1 leagă la S. cu Adjudul-Nou (lungimea 4.160 m.), la N. cu com. Bereşti, paralel cu linia ferată, iar la V . cu com. Urecheşti, traversînd şo­ seaua naţională. Notiţe istorice.— Cea maî vfeche menţiune despre Adjud ne întîmpină în convenţiunea comer­ cială din 1433 între Domnul mol­ dovenesc Iliaş şi Saşii din Tran­ silvania. Originalul se află în arhivul naţional din Sibiu (Tab. Sax. No. 67), iar o copie în «Exercitationes diplomaticae» de Eder (Hermannstadt, 1802, mss. în bibliot. evanghelică din Bra­ şov 26, b, în 4). Iată pasagiul:

15

ADJUDUL-VECHltî

«cum dicti Cives [Cibinienses] ac marul cronicei despre Ţara universi alii mercatores dictorum Moldovenească», scrisă în limba Sedium [Saxonicalium] ant alter polonă în anul 1566 şi publicată împreună cu traducerea romî­ evrum quandoqunque cum eorum venalibus seu mercibus terram nească în Letopiseţele lui Kodominii noştri [Moldaviensis] gălniceanu, voi. III, p. 4 7 1 —485. subintravernit, extunc «in oppido «Powiat Hadziowski» e forma nostro E gyd halma computatis polonă în care ne dă cronicarul eorum rebus venalibus de quanumele districtului Agludulul libet marca dent quatuor grossos (Letopis., III, p. 484). Adjudul a continuat să for­ monetae terrae nostrae protributo.» meze un judeţ aparte şi în se­ D. Haşdeu susţine că numele colul al XVII-lea, judecind după un document din 1631 în care primitiv al acestui orăşel era un anume Popa Pavel, se zice «Movila lui Agîud-Egydhalma», a fi din judeţul Adj udului (vezi iar Adjud n’a r fid e cît o formă «Arhiva istorică a României», romînească a lui Egyd, «Aetom. I, partea I-a, p. 106). gidius», un nume greco-latin, In descrierea Moldovei şi a care în veacul de mijloc se obicînuia mult în Ungaria. (Etyţărel RomîneştI făcută de cro­ mologicuin magnumRomaniae», nicarul Miron Costin în 1684, voi. I, p. 513). în versuri polone, cîntul al 3-lea, Din aşezămîntul comercial al se pomeneşte de tîrguşorul A d ­ lui Ştefan cel Mare, din 1460, jud ca localitate mal însemnată reese că Adjudul era pe acea în judeţul Putna. («Arhiva», vreme un punct comercial pen­ tomul I, partea I-a, p. 171). tru transitul postavurilor din In timpul lui Cantemir, A d ­ Polonia prin Moldova spre Mun­ judul îşi pierduse din însem­ tenia. Iată şi pasagiul în care nătatea lui, judecind după des­ se vorbeşte de acest orăşel: crierea ce o face acest principe în scrisoarea Moldovei. « . . . a kto povezetti sukuo «do Basarab daţi imet na goDe atunci tîrguşorul a scă­ «lovnom mytfe u SocavS ot pătat din ce în ce mal mult, pănă la sfîrşitul veacului al «grivnu tri groşi a u RomaXVIII-lea, cînd o mare parte «nova trugu i u BacovS i u din locuitori, îngroziţi probabil «Azuda i u Putnolu i u Vaslui de pagubele ce căşunau con­ «i u Berlade i u Tekuciotvoza «k zlati.. . tinuu vărsările Şiretului se stră­ « . . . . cine va duce postavuri mutară mal spre miază-zi cu vr’o 3 kil., în localitatea numită «în Basarabia, va plăti vamă în «Suceava de grivnă trei groşi; de atunci Adjudul-Nou (v. a. n.). «iar în tîrgul Romanului, în «Bacău, în Adjud, în Putna, în A d ju d u l - V e c h i u , sat, în com. «Vasluiu, în Bîrlad şi în Tecuciu cu acelaş nume, jud. Putna, pl. «de car 2 galbeni. . . (Arhiva Răcăciunî. Aşezat pe malul drept «istorică a României», tom. II, al Şiretului, la 3 kil. spre N. de com. Adjudul-Nofl. A c i e P- 173.) reşedinţa primăriei. A re o bi­ In a doua jumătate a seco­ serică parohială cu hramul Sf. lului al XVT-lea, Adjudul forma Nicolae, cu întreţinerea căreia un district a parte şi era unul com. cheltueşte 435 lei anual. din cele 24 districte ale Mol Şcoală n’are. Copil în vîrstă de a doveî. Aceasta o ştim din «Su­

ADJUDUL-VE CHlţj

frecuenta şcoala sunt 79 (43 băeţî, 36 fete). Comunicata în acest sat se face prin şoselele vecinale şi comunale, care’l pun în legătură la S. cu satul Şişcani şi cu com. Adjudul-Noti, la N. cu com. Bereşti, iar la V . cu Drecheşti. Pentru cele-l-alte date, a se vedea com. Adjudul-Vechiti.

10

ADUNAŢI-DE-GIORMANE

moşie, în c. Mizil, jud. Buzăti. (Vezî Istău).

A d u n a t -I s t ă u ,

A d u n a ţi, sat, jud. Argeş, pl. Gălăşeşti, pendinte de c. r. Bîrlogi. (V. acest nume). A d u n a ţ i safl A d u n a ţ i- N e g r a ş i, sat, cu IOO loc., jud. Argeş, plasa Gălăşeşti, face parte din Negraşi. (V. acest nume).

A d ju d u l - V e c h i u , moşie a Sta­

tului în jud. Putna, pl. Ră­ căciunî, com. Adjudul-Vechiti, fostă proprietatea mănăstire! Mera. Ea se mărgineşte de toate părţile cu proprietăţile foaste a d-luî A l. Balş, afară despre partea de răsărit, unde se uneşte cu Lespezile. A fost arendată împreună cu această din urmă moşie, care e aşezată dincolo de Şiret în judeţul Tecuciti, pe periodul 1880— 85 cu 19000 leî anual; iar pe periodul 1885— 95 cu 16500 leî anual. parohie, în jud. Putna, pl. Răcăciunî, for­ mată din com. cu acelaş nume, avînd ca singură bis. cea pa­ rohială, cu hramul Sf. Nicolae, în căt. Adjudul-Noti.

A d ju d u l-V e c h iu ,

A d u n a ţ i, cătun, c.

Cazaci, jud. Dîmboviţa. (Vezî Cazaci).

A d u n a ţ i, cătun, c. Pietroşiţa,jud.

Dîmboviţa. (Vezî acest nume). A d u n a ţ i, vechia cătun, pe care-1

formaţi actualii locuitori aî cătu­ nului Grădinari, pl. Sabaru, jud. Ilfov, situat pe malul drept al rîuluî Argeş. (V ezî Grădinari). cătun, face parte din c. Bucovul-Adunaţi din pl. şi jud. Teleormanului, are 130 loc. şi 34 contribuabili.

A d u n a ţ i,

ru­

A d u n a ţ i - C o p ă c e n i , cătun, jud.

rală, pl. Glavacioc, jud. Vlaşca.

Vlaşca, pendinte de comuna cu acelaş nume, situat pe malul drept al rîuluî Argeş, departe de Bucureşti 22 kil., de Giurgiu 53 kil. (V. c. Adunaţi-Copăceni). Este proprietatea d-luî Pe­ trovicî-Armis. Supraf. totală a moşiei este de 1143 hect. 71 are; s’a dat la 122 loc. foşti clăcaşî în 1864 461 hect. 5 1 ari, rămîne 682 hect. 20 ari. Din acestea sunt 60 hect. 42 arii păd., şi 158 hect. 22 arii viî, care produc vin bun. In acest cătun este o şcoală comunală, şi o biserică cu hramul Adormirea Maicii Dom­ nului cu 2 preoţi şi 2 dascăli. (V. c. Adunaţi-Copăceni).

A d u n a ţi-B u te ş ti,

comună

(Vezî Buteşti-Adunaţi). A d u n a ţ i-C o p ă c e n i, com. rurală,

A d ju d u l- V e c h iu , pădure a Sta­

tului, jud. Putna, pl. Răcăciunî, pe teritoriul comunei cu acelaş nume. A re o întindere de 8 hectare. A d o m ir e a s a , deal, la N.-V. c.

Stăneşti, pl. Cerna-d.-j., jud. V îl­ cea, din care izvoreşte valea cu acelaş nume şi care se varsă în rîul Cerna. A d o m ir e a s a , vale, jud. Vîlcea. A d r u m a , pisc de deal, pe mo­

şia Horodiştea, comuna Horodiştea, pl. Prutul-d.-j., jud. D o­ rohoiu.

1176 hect. 50 are pu vie. Pro­ duce vin bun care se vinde la Bucureşti sub numirea de vin de Copăceni. Există o şcoală comunală mixtă cu 4 clase şi cu un învă­ ţător; casa este de zid dăruită de fostul proprietar al moşiei, d. Petrovicî-Armis. In 1888 a urmat la şcoală 63 băeţî, 22 fete. In această comună sunt 3 bi­ serici, din care 2 în AdunaţiCopăceni şi una în Pîrlita, Bi­ serica parohială este în A d u­ naţi cu hramul Adormirea, cu 4 preoţi şi 6 cîntăreţî. In 1888 eraţi vite: 280 bol şi vaci, 50 cal, 720 oî, 130 porci. Depinde această comună de Reg. 5 de dorobanţi cu reşe­ dinţa în Giurgiu, de batal. 2, comp. 8 cu reşedinţa în Călugăreni. Sunt 8 cîrciume. Case de proprietar şi de arendaş cu pătule şi magazii îndestulătoare. Bîlcifl la 15 August.

compusă din cătunele AdunaţiCopăceni, Bereşti şi Pîrlita, si­ tuată pe malul drept al rîuluî Argeş în plasa Cîlniştea, jud. Vlaşca, departe de Bucureşti de 22 kil., de Giurgiu de 42 kil., de reşedinţa plăşeî Ghim­ paţi de 24 kilom. se află şo­ sea comunală de 2 kil. pănă dă în şoseaua naţională GiurgiuBucureşti. In 1887 a fost populaţie 21 1 contribuabili cu 632 fam. safl 2567 suflete. Venitul comunal în 1888 a fost 5217 1., chelt. 3392 leî. In 1888 s ’a cultivat de către 279 loc. din c. suprafaţa de

A d u n a ţ i - d e - G io r m a n e ,

com.

rur. în pl. Jiul-d.-j. jud. Dolj, la

ADUNAŢI-DE-GIORMANE

20 kil. S.-E. de Craiova şi la 23 kilom. departe de reşedinţa plăşeî, Căciulăteşti. Comuna este situată pe şesul din stînga Jiuluî şi pe primul platou ce se înalţă peste şesul acestui rîu, la o depărtare de 2 kil. de apa Jiuluî; platoul acesta poartă numele comuneî. Se învecineşte la răsărit cu c. Giorocul-Mare, la apus cu c. Foişorul, de care se desparte prin rîul Jiul, la nord cu co­ munele Secuiul şi Ghindeni, pl. Ocolul şi la Sud cu c. Rojiştea. Terenul comuneîprezintă cîteva ondulaţiunî, carî plecînd din apa Jiuluî se ridică spre răsărit, avînd icî şi colo forma unuî amfiteatru. Intre aceste ondu­ laţiunî vom cita : Dealul-Bălţilor, pe care se află aşezat că­ tunul Adunaţi, Dealul-Modruzuluî, care formează Valea-Modruzuluî (loc arat), Dealul-Viilor, cultivat, Dealul-Eleşteuluî plan­ tat cu viî. Intre aceste două din urmă, se află Valea-Drosuluî, cultivată. In partea de S. a comuneî, în centrul căt. Adunaţi-de-Giormane, legate între ele printr’un pîrîu lung ca de 200 m., şi care le face Să comunice una cu alta, se află nişte bălţî; ele au o supraf. ca de 200— 300 pog. A pa lor de prisos se lasă în cel din urmă şes al Jiuluî, preumblîndu-se aci în toate direcţiunile, formînd maî multe băltace, smîrcurî şi pîrîiaşe numite Jieţe, carî în dreptul căt. Bratovoeşti merg de se varsă în Jiu. Toate aceste «Jieţe» sînt pline cu peşte, sau acoperite cu stuh, trestie, zăvoaie, papură, etc. Din bălţile Giormane se scoate anual 5000— 6000 kgr. peşte : crap, ştiucă, cosace, belbiţe, etc. Comuna este udată : 1. pe la miază-noapte de Jiu, care după ce formează linia despărţitoare către apus, ge îndreptează spre 54042. Marele Dicţionar Geografic.

17

miază-zi, pentru a ajunge maî curînd Ia Bechet, unde se varsă în Dunăre. 2. de Pîrîul-Gioroculuî, izvoreşte din c. Cacaleţul din Romanaţî, trece prin c. GioroculMare şi pătrunde prin miază-zi în raionul acesteî comune, in­ tră în păd. Statului Bratovoeşti şi după ce cutreeră păd. în toate direcţiunile, formează la hotarul către Rojiştea, balta Ochiul, apoî intră în c. Rojiştea şi se în­ dreptează de se varsă în Jifi; 3. dejieţul, care se aliment, din bălţile Giormane, din debordările Jiuluî şi din micî izvoare ce le întîlneşte în cursul său, curge pe la poalele satuluî şi pe la picioarele primului platou, merge către miază-zi pănă la marginea pădureî Statului Bratovoeşti; aci după ce formează maî multe bălţî cu stuhurî, trestie, etc. se îndreptează spre Jiu. 4. de PîrîulMorilor, care une-orî primeşte prisosul bălţilor Giormane, mer­ ge în c. Rojiştea şi se varsă aci în balta Strîmba. Jiul are vad în dreptul acesteî comune; pîraiele au toate poduri pe teri­ toriul acesteî comune. Istoricul Comunei. — I.uînd fie-care cătun în parte, despre căt. Bratovoeşti se spune că acum 150 de anî în urmă, tră­ iau pe acest loc treî sau patru familiî, care îşî petreceau vîeaţa maî mult în marea pădure a Statului numită Bratovoeşti; în această pădure atît aceştî lo­ cuitori cît şi alţi din comunele vecine se ascundeau în timpurile nepacînice; maî pe urmă se sta­ biliră cu totul în cătun; între aceştia se spune că se afla unul cu numele de Bratu, de unde apoi a derivat numele cătunului. Cătunul Giormane, ce se crede a fi existat maî înainte de anul 4743, îşî, trage numele (se pre­ supune) de la o veche familie de germani. Căt. Adunaţi-de-

ADUNAŢI-DE-GIORMANE

Giormane s’a numit ast-fel fiind format din locuitori din cătu­ nele de maî sus, dar maî mult din Giormane. Cătunele ce com­ pun azi comuna sunt aceleaşi, adică: Bratovoeşti, care este căt. de reşedinţă, Adunaţi-deGiormane şi Giormanele. Mult timp s’a numit Bratovoeşti, după numele cătunului de reşedinţă. A fost unită cu comuna Gio­ rocul-Mare, avînd reşedinţa în Giorocul. In fie-care căt. se află cîte o bis.: a) Biserica din Bratovoeşti serbează hramul Sf. V o evo zî; este zidită la anul 1856 cu aju­ torul Principelui G. Bibescu şi cu al locuitorilor satuluî. b) Biserica din căt. Adunaţide-Giormane, ca hramul Sf. Ni­ colae zidită pe la 1840 de C. Ghiurba, G. Giormăneanu, D. Bădosu şi alţi locuitori; pe lîngă această bis. se află şi cimitirul satuluî, fiind la I kil. depăr­ tare. c) Biserica din căt. Giorma­ nele cu hramul Sf. Nicolae, zi­ dită la anul 1753 de C. Poenaru, proprietar aci. Toate bi­ sericile sînt de zid. Doi preoţi oficiază la cele treî bis. succesiv, fiind ajutaţi de treî dascăli. Fie-care bis. are cîte o proprietate de 17 pog. arabile, date după legea din 1864. In com. se află o şcoală, în căt. Bratovoeşti, care funcţionează din anul 1869. Este întreţinută de stat şi de com. şi are o pro­ prietate de 17V2 pogoane. Populaţia comuneî pe cătune în anul 1893 a fost: Adunaţi-de-Giormane 787 su­ flete, Bratovoeşti 807 suflete şi Giormanele 596 suflete: în to­ tal 2190 suflete. Această populaţie locueşte în 52 case şi 310 bordee. 8

ADUNAŢI-DE-GIORMANE

După legea din 1864 sunt 221 împămînteniţî, iar după cea din 1889 sunt 69 însurăţel. Media naşterilor pe cel 3 anî din urmă 70, a morţilor 69. Populaţiunea este staţionară. Frigurile bîntuesc mult co­ muna. Case sunt 52 în toată com.; iar bordee 310. Suprafaţa teritoriului comunal este cam de 14 mii pog. din care 8048 pog. arabile, 800 pog. fîneaţă, IOOO islaz, 2000 loc şi teren sterp, 2000 pog. pădure. Moşia Bratovoeşti, cu puţurile, aparţine Statului, înainte se nu­ mea şi Manăstiricea, din cauză că aparţinea mănăstire! Horezul. Arendată, de la 1893— 98, cu 42150 le! anual. Suprafaţa vîndută este de 1618 hect. 7955 m. p. Supra­ faţa rămasă este ca la 5433181. Restul moşie! este al d-luî Costache Dumba şi al loc., cu un venit de 71481 leî. Statul are pădurea Bratovo­ eşti de 800 hect., care a apar­ ţinut familie! Brîncoveanu. Tot în Bratovoeşti este şi acea a d-luî Costache Dumba ce a apar­ ţinut socruluî său Emanoil; supr. este de 75 hect. compusă din stejar care predomină, frasin, ulm, alun, jugastru şi corn. Viile, de 65 hect., se găsesc pe moşia locuitorilor MoşneniBratovoeşteni; produc vin roşu. Pe moşia Statului sunt 3 mor! de apă (pe apa Giorocul). Stîne sînt pe proprietatea Statului şi a d-luî Dumba, car! produc cam la 6000 kgr. brînză. Se găsesc 2 căldări pentru fabricarea ţuiceî din tescovină; se fabrică şi cărămidă. Se lucrează de către femeî ţesături de bum­ bac, in, cînepă, borangic, etc. Schimbul îl fac cu oraşul Craiova şi cu schela Bechet, unde duc producte agricole, ani­

ADUNAŢI-SÎRBENI

J8

male domestice şi de unde im­ portă unelte de muncă, îmbrăcă­ minte, precum: stambă, basmale, postav, asemenea şi încălţăminte. Transportul îl fac cu carele pe şoseaua naţională CraiovaBechet, ce străbate comuna pe o întindere de 8 kil. Cîrciumî sunt 5, şi anume 2 în Adunaţi-de-Giormane, 2 în Bratovoeşti şi una în Giormanele. Comercianţi sînt 8. Budgetul comuneî pe exer­ ciţiul 1893— 94 este de 3239 ven. şi de 2900,42 chelt. Animale: vite cornute 400, o! 1480, cal 180, porci 120 şi ca­ pre 84.

bălţî se scoate anual pănă la 5000 kg. peşte. A d u n a ţ i - d e - G i o r m a n e , platou,

pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj, c. Adunaţi-de-Giormane pe care este aşezată Coinuha cu acelaş nume. A d u n a ţ i-M o ş t e n l, cătun, format

nuinaî din moştenî, alipit de cătunul Căldărarul, al comuneî Strîmbehî, din pl. şi jud. Tele­ ormanului. A re 391 loc. şi 48 contribuabili. A d u n a ţi-N e g r a ş î,

V. Acfunaţi,

jud. Argeş. (Prako viţel), sat, face parte din c. t. bcina, plaiul Peleş, jud. Praiiovâ. In sat sunt 8$ case, 2 cîrciumî Şi 2 mori. Populaţiunea este de ^.24 suflete. Vite în cătun sunt: 6 cal, 96 t o i şi vaci, 227 oî, 7 capre şi 68 porcî.

A d u n a ţi-P r o v iţe l, A d u n a ţ i - d e - G i o r m a n e , sat, pl.

Jiul-de-jos, comuna Adunaţi-deGiormane, judeţul Dolj, cu 787 suflete, (469 bărbaţi şi 318 fe­ meî). Este situat la 2 kil. spre nord de Bratovoeşti. In comună suni 10 case construite din cărămidă şi 90 bordee, con­ struite din pămînt bătut în­ grădit cu nuele. Copiii din a­ ceastă comună urmează la şcoala mixtă din satul Bratovoeşti (aceiaşî comună) ce se găseşte la 0 distanţă de 2 kil. de satul Adunaţi-de-Giormane şi sînt în număr de 11 băeţî. In vîrstă de şcoală sunt 59 copil (38 băeţî şi 21 fete). Ştiu carte 27 bărbaţi şi 2 femeî. In acest sat este o biserică de zid, fondată la anul 1840 de Dumitru Ştirbeiu şi Dumitru Ghimpa; are 1 preot şi 1 cîntăreţ şi ser­ bează hramul Sfinţilor Arhan­ gheli Mihail şi Gavril (8 Noembrie). In centrul satuluî A du­ naţi sunt două bălţî numite Bălţile-Giormanului, cari comu­ nică între ele printr’un mic pîrîu, ce se scurge în Jiu. Su­ prafaţa fie-căreî bălţî este cam de 50 pog. şi adîncimea va­ riază între 4— 5 m. Din aceste

A d u n a ţ i- P u r c ă r e n I , (vezî

Pur-

căreni, jud. Muscel). A d u n a ţ i-S îr b e n I , com. rur., pl.

Glavacioc.jucL Vlaşca, situată pe ambele coaste ale văfeî Jirhovuluî, departe de Bucureşti cu 42 kil., de Giurgiu Cu 76 kil. şi de reşediilţa plăşeî, Obedenî, cu 23 kil. Această proprietate era a d-luî dr. Carazisu; azi este în p ose­ sia moştenitorilor luî Spîridon Gazoti. Cu un venit anual de 100O0 leî. A re suprafaţă totală de 1230 h ect.; s’ati împroprietărit 90 loc. la 1864, ati luat 326 hect., remîne 904 hect. Dîn acestea este păd. 160 hect. A re o biserică $1 un preot cu 2 cîntăreţî, cu hramul Sf. Ni­ colae. Este o şcoală mixtă cu 3 cla­ se, cii Im învăţător; îâ aceasta

^PPNAŢI-TEIULUl

au urmat în 1888, băeţî 77, fete Ij5. In 1887 s’a cultivat 940 hect. cu diferite cereale. In 1887 venitul comunal era de leî 2655, chelt. 2388 leî. In acelaş an au fost 133 contrjb. cu 465 fam. sau 708 su­ flete. Odinioarş se cultiva mult tu­ tun, azî nu se maî cultivi). Pămîntul acesteî moşiî este argilos, sărac, conţine multă apă şi ples­ neşte la călduri mari; se pro­ duce ipilt ovăz. Această comună depinde de Jleg. 28 de dorobanţjf,€u reşe­ dinţa în Găeşti. Prin comună trece şoseaua co­ munală, care duce la şoseaua ju­ deţeană ce merge pe valea Drimbovniculuî. Sunt 3 cîrciumî. Locuitorii sunt puţin munci­ tori, caseţe lor sunt făcute de gard învelite cu coceni; prea puţine din ele sunt învelite cu şindrilă. Vite marî sunt: 406 bol şi vaci, 2570 oî şi capre, 800 porci. Acest s. s’a numit AdunaţiSîrbenI după numirea moşneni­ lor SîrbenI de alături, căci s. acesta a fost o adunătură de săteni veniţi aci înainte de 1802; satul s’a mărit sub protecţia ve­ chiului proprietar dr. Carazisu, care, ca doctor aţ principelui B. Ştirbqî, a putut să adune pe aceasţă proprietate sătenii circumvecinî, ce fugeau de pe pro­ prietăţile alăturate. Bîlciu la 21 Mal şi ţa 8 Sep­ tembrie. A d u n a ţi-T e iu lu î, com. r., în par­ tea de N.-V, a plăşeî Dumbrava, jud. Mehedinţi, la distanţă de 42 bjţ. de reşedinţa judeţului, este situat pe culmea Brîgleseî şi văile Brăiloîu ce comunică cu valea Albuleştilor, şi Romanul

t9

spre Bucşoreni. Formează co­ muna cu cătunul Brîgleasa avînd reşedinţa în s. Adunaţi -Teiului. Numărul contribuabilor este de 116, cu 508 loc. în 171 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor; eî posedă 19 pluguri, 30 care cu bol, S căruţe şi n 8 stupi. A re o biserică cu un preot şi doî cîntăreţî. Budgetul comuneî este de 1179 1. la ven., şi de 640 1. la chelt. Vite su n t: 340 vite marî cornute, 21 cal, 150 oî şi 196 rîraătorî. Această c. se mărgi­ neşte: la răsărit cu c. Rucşoreni; la apus cu c. Bălţaţi-d.-s.; la miază-noapte cu c. Plopi, avînd o supraf. de IOO hect. pămînt. Locuitorii acesteî comune, parte sunt moşneni, şi parte împro­ prietăriţi după legea rurală din 1864. Prin această c. trece şo­ seaua judeţeană Turnu-SeverinPumbrava-Dolj, din care se ra­ mifică două şosele comunale ce o leagă cu com. vecine PodulGrosuluî şi Bălţaţi-d.-s. A d u n a tu l, vezî Nişcovul-Adunat, jud. Buzău.

Ceair, Cula-Ceair şi Chior-Dere; are o direcţiune generală de la S. la N.-V., fiind situat în par­ tea sud-estică a plăşeî SilistraNouă şi a comuneî Bairam-Dede şi în partea apusană a plăşeî Mangalia şi a comuneî CaraOmer. A fin işu l, munte, în c. Broşteni, jud. Suceava. A fin iş u lu î (C o asta-), numire dată părţeî de N. a mănăst. Feţele din com. Valea-Musceluluî, jud. Buzău; e acoperită de păd. şi afine. A fin işu lu î (P îr îu l-), mic pîrîă, afl. al pîr. Chirii din c. Broşteni, jud. Suceava. A fin a ta , sat, face parte din c. r. Rusăneşti, pl. Cerna-d--j-, jud. Vîlcea. Aci este şi reşedinţa coţnuneî. A re o populaţie de 212 loc. (95 bărbaţi şi 117 femeî). Copil în vîrstă de şcoală 13 (8 băeţî şi 5 fete). Este o bis. de lemn reparată la anul 1827. Ctitorii şi anul fondăreî nu se cunosc. Cade în centrul comuneî şi este udat de rîul Cerna şi de pîrţul Afînata.

A fig h in e a .zW f, în jud. Constanţa, plăşile Silistra-Nouă şi Manga­ lia, pe teritoriul comunelor ru­ rale Bairam-Dede şi Cara-Omer; A fin a ta , deal, c. Rusăneşti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. se desface din ramurile nordestice ale dealului Bair-Iuiuk şi din cele nord-vestice ale dealu­ A fîn a ta , pîrîă, se varsă în rîul Cerna, pe teritoriul comunei Ru­ lui Caraomer îndreptîndu-sespre săneşti, pl. Cerna-d.-j., jud. V îl­ miază-noapte; mal întîiu cu nu­ cea, după ce udă satul cu ace­ mele de Dere-Chioi, apoi Alibilaş nume. E l isvoreşte din coas­ Chioi, apoi Caşla şi în fine Afighinea, trecînd prin satele Alibitele comunei. Chioi, Caşla şi Bairam-Dede; mergînd printre dealurile Bai­ A frim e şti, cătun de moşneni, în ram-Dede, Curu-Bair, Sara-Bair c. Malul din pl. şi jud. Teleor­ şi Alibi-Chioi ţa V . şi dealurile man, situat pe valea Cotmeni, Mezarlîc-Bair, Mezarlîc rşi Alibiare 150 loc. şi 25 contrib. Qiioi la răsărit; primeşte pe par­ tea dr- văile Chiogherciu-Punar- A ftiţi, lac, pe moşia Statului Vo-

AFUMAŢI

rona, c. Poiana-Lungă, pl. Şiret, jud. Botoşani. A fu m a ţi, com. r., pl. Băileşti, jud. Dolj, la o depărtare de 45 kil. spre S.-V. de oraşul Craiova, şi de II kil. de reşedinţa plă­ şeî, care este Băileşti; situată pe şesul Dunărei. Se învecineşte la N. cu comu­ nele Intorsura şi Siliştea-Crucea, la S. cu c. Coveiu şi c. Catanele, la E. cu c. Urzicuţa şi la V. cu c. Boureni. Comuna este cu totul şeasă, prezintă însă cîte-va movile şi anume: două la miază-zi numită una Movila-Turculuî şi cea-I’altă Movila-Desculţanilor. Treî mo­ vile Ia miază-noapte: Movila-Brăzdata, Movila-Molieî şi Movilacu-Ştir. O movilă Ia răsărit nu­ mită Movila-Boilor şi una în căt. Amzuleşti, numită MovilaBercevilor. In comuna Afumaţi sunt treî bălţî: I. Alăturea de s. Afumaţi, începe din restul teritoriului acestuî sat şi se scurge în pîrîul Baboaia din c. Urzicuţa; această baltă se numeşte Brăzdata. II. Sărăceaua în S. pe limita către c. Catanele, are o supraf. de io pog. III. Balta Izvoarele. In cîte-şî trele bălţi se găsesc peşti, dar foarte mici. Istoric. După cum spun bătrîniî din comună, această com. (Amzuleşti) şi-a luat numele de Ia un anume păstor Amza, care, venind cu turma sa aici, a pus începutul satuluî, ce s’a numit Amzuleşti. Maî tîrziti Amzuleşti a fost despărţită în două de către proprietarii locali, dînd satelor nouă formate numele de Amzuleşti-d.-s., şi Amzuleşti-d.-j. Maî tîrziti primul sat a luat numele de Afumaţi. Numele a­ cesta de Afumaţi se crede, că vine de Ia un zapciu ce venise să înscrie pe loc. la darea Iiu-

20

delor şi despre care spun să­ tenii, că a fost afumat în casa unuia din locuitorii satuluî. Innainte de anul 1885, c. A fu­ maţi avea ca căt. alipit c. ve­ cină Boureni. A z i se compune, după cum se vede de maî sus, din două cătune: Amzuleşti şi Afumaţi, care este şi cătunul de reşedinţă. In comună se află o biserică, care nu se ştie de cine este fondată; dar se cunosc reedificatoriî săi (de la 1861— 1863) carî sunt: foştii proprietari lo­ cali Iancu Teodor Iota, Stăncuţa Paianu, Vasile Stânei, fost arendaş şi maî mulţi săteni. In a doua intrare a bisericeî se găseşte următoarea inscripţie: «ziditu-s’a aceasta sfîntă şi dum­ nezeiască biserică, unde se prăznueşte hramul Sf. cuvios Sava, Sfintei cuvioase Paraşchiva, Sf. loan Botezătorul şi Sf. Erarh Nicolae, acum din nou pe ho­ tarul d-Iuî Dinu Teodor Iota — Amzuleşti d. s. — unde fiind aIergătorî şi stăruitori din început şi pănă în sfîrşit cu alergătura, cu dare de bani şi altele, Pre­ otul Ilie Amzulescu, Iancu I. Iota, Vasile Stânei, arendaşul Amzuleştilor-d.-s., Cocoana Stăncuţa Păianu, proprietăreasa Amzuleştilor-d.-j., Floarea Popos, etc. (urmează numele încă a 36 Ioc. săteni), ajutînd şi toţi Ioc. dintr’aceste două cătune: Am ­ zuleşti şi Afumaţi şi alţi pra­ voslavnici creştini de prin oraşe şi sate, unde înfrumuseţîndu-se şi cu zugrăveală, după cum se vede,— cu bine cuvîntarea prea Sf.-sale, D. D. Calinic, episcopul Rîmniculuî-Nouluî-Severin. — In zilele prea înălţatului nostru Domn Alexandru loan Cuza, întîiul Domnitor al PrincipateIor-Unite Valachia şi Moldova la leatul 1863, Octombrie 16.» In serviciul bisericeî se află

AFUMAŢI

un preot şi 2 cîntăreţî. Biserica are o proprietate de 17 pogoane arabile, date după legea rurala din 1864. In cătunul Afumaţi se află o şcoală mixtă construită de co­ mună. Funcţionează din vechi timpuri, şi pe la anul 1863 a fost aşezată pe baze maî temei­ nice. Este întreţinută de Stat şi comună; localul e în bună stare; frecuentată de 56 băeţî şi 6 fete. Totalul populaţiune! din c. este de 264 fam. cu 1153 sufl. din care 584 bărbaţi şi 569 fe­ mei. După starea civilă, sînt: 608 neînsuraţi (310 bărbaţi şi 298 femeî), 528 însuraţi şi 17 văduvi (io bărbaţi şl 6 femeî) Ştifl carte 69 bărbaţi şi 8 fe mei. După felul ocupaţiuneî sunt: 880 agricultori, 4 meseriaşi, 9 comercianţi şi 3 cu profesiuni libere. Media anuală â naşterilor este de 4.25, iar a morţilor de 3.25. Bolile ce bîntue comuna sunt: frigurile palustre. După legea rurală din 1864 sunt 13 S loc., iar după legea din 1879 sunt 7 însurăţel împroprie­ tăriţi. In c. se găsesc! 173 case şi 79 bordee, din care în A fu­ maţi: 88 case de pămînt bătut, 20 de gard şi 5 de zid ; total 113 case. In cătunul Amzuleşti 46 case de pămînt bătut, 3 de iid, 12 de gard şi una de paiante. Bordee sînt 44 în Afumaţi şi 35 în Amzuleşti. Numai 29 case afl pe lîngă ele cîte o grădina. Suprafaţa teritoriului comunal este de 6993 pogoane, din ca ri: Pămînt arabil 6257 pogoane? Fîneţe 293 pogoane; Islaz 140 pogoane; Lac şi teren sterp 55 pogoane; Pădure 1 7 1 pogoane. Moşiile de pe teritoriul co­ munal se numesc: 1. Afumaţi,

AFUMAŢI

2) Amzuleşti, şi aparţin d-lor pro­ prietari Constantin C. Paianu, Traian Djuvara, Theodor B. Davidescu, Pache F . Iota, precum şi d-neî Lucia Demetriades. Tn trecut aparţineau d-lor C. Paianu şi Theodor Iota. Suprafaţa lor este de 2581 pogoane; ven. de 96000 leî. Se seamănă pe ele grîfl, po­ rumb, orz şi meiu. O branişte de 85 hect. 70 ari se află pe moşia d-lor Constantin C. Paianu, Tra­ ian Djuvara şi a doamnei Lucia Demetriades, în căt. Amzuleşti. Această branişte este împărţită între proprietarii sus numiţi şi cîţî-va locuitori din Amzuleşti. Lemnele ce compun pădurea sunt: Gorunul, salba-nîoale, etc. Viile de 38^2 hect. aparţin locuitorilor săteni şi produc vin de calitate mijlocie. In comuna Afumaţi se găsesc 10 industriaşi şi anume: în Afu­ maţi: un cojocar şi cinci fierari ţigani; în Amzuleşti: 1 cojocar, 1 cizmar şi 2 ferarî. In' cătunul Afumaţi sunt 4 cîrciumî, iar în căt. Amzuleşti 2. Comercianţi în toată comuna sunt 14, din care 6 cîrciumari, iar restul comercianţi de grîne. Locuitorii îşî desfac productele la schelele Calafat şi Bistreţ, şi rare-orî la Craiova. In schimbul grînelor se im­ portă din Craiova scîndurî pen­ tru îngrăditul curţilor, mare cam titate de unelte agricole, căruţe, îmbrăcăminte, lemnărie şi fierărie pentru construcţia caselor, bordeelor, magaziilor. Locuitorii se duc la cele 4 bîlciurî anuale din Băileşti, unde cumpără vite pen­ tru plugărie, precum şi cele pen­ tru industria casnică. La Bistreţ se duc pe drumul comunal ve­ cina! Afumaţi-Bistreţ, ce duce la schela, care se află la o mică depărtare de Bistreţ pe mar­ ginea Dunărei. La Calafat se

21 duc pe şoseaua comunală vecinală Afumaţi-Boureni-Maglavit sau pe calea jud. Craiova-Calafat. L a Craiova se duc pe drumul vecinal-comunal Afumaţi-Intorsura-Radovan. Comuna mal este străbătută de calea ferată Craiova-Calafat, la o mică depărtare de căt. de reşedinţă. Afară de căile mal sus numite c. mal este străbătută de calea veciuală comunală Urzicuţa-Afumaţi-Bourenî ce trece de-alungul şi prin centrul cătunului de re­ şedinţă Afum aţi; această cale are o lungime de 4 kil. Venitul comuneî pe 1893— 94 a fost de leî 4294.50, iar cheltuelile de leî 3968.47. Vite cornute sunt 200, oî 180, porci 14. A fu m a ţi, com. rur., pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov, situată la N.-E. de Bu­ cureşti, pe malul st. al văieî Păsăruica, distanţă de 16 kil. de Bucureşti, lîngă păd. Grădiştea. Se compune din satele: Afu­ maţi şi Boltaşi, cu o populaţie de 1667 loc. carî trăesc în 322 case. Suprafaţa totală a comuneî e de 4157 hect. arabile. Proprie­ tarii, fraţii M. şi N. Dumba, afl 3075 hect. arab., şi loc. 1082 ' hect. arab. Proprietarii cultivă 2400 hect. arab. (150 rezervate pentru islaz, 525 hect. arab. păd.). Locuitorii cultivă tot terenul fără să re­ zerve locuri de islaz. Comuna numără 301 contrib. şi are un budg. de 6681 leî la ven. şi 6126 la chelt. In anul 1885 erafl 274 contrib. Dintre loc. 358 sunt plugari. Ocupaţia lor de căpetenie e a­ gricultura, creşterea vitelor şi cultura livezilor; 38 afl diferite meserii. Arătura se face cu 256 plu­

AFUMAŢI

guri: 239 cu boî şi 17 cu cal. Locuitorii au 347 care şi că­ ruţe : 308 cu boî şi 39 cu cal. Viea se cultivă pe o suprafaţă de 50 arii. Comerciul se face de 10 cîrciumarf şi 1 hangifl. A re o şcoală mixtă cu care Statul şi comuna cheltuesc a­ nual 2734 leî, împreună cu mi­ cile alocaţiunî ale comuneî pen­ tru întreţinerea eî. Obicinuit se frecuentă de 23 băeţî şi 9 fete. Numărul vitelor e de 1258 vite m ari: 181 caî şi epe, 5 ar­ măsari, 580 boî, 91 vaci, 47 vi­ ţel, 9 tauri, 71 bivoli şi 274 bi­ voliţe şi de 4428 vite mici: 123 capre, 4163 oî, 142 rîmătorî. A re un heleştefl şi 3 maşini de treerat cu aburi. Dintre locuitori 243 sînt îm­ proprietăriţi şi 164 neîmproprietăriţî. In comună sunt 49 streini de ambe-sexe. Această comună este în le­ gătură cu Colintina şi DascălulCreaţa prin şosele vicinale. Despre înfiinţarea acesteî co­ mune găsim din spusa celor bătrînî următoarele: In partea de N.-E. a comuneî Afumaţi era satul Nona, pe pro­ prietatea boeruluî Nona, lîngă vâlceaua Nona, numită azî va­ lea Strahova. Alături era satul Sacşori, numit si Frumuşica, pe proprietatea unei cocoane, nu­ mită Frumuşica. Boeruluî Nona, proprietar pe atunci a unei bucăţi de moşie, pe care era satul Nona, fiind silit de Ipsilante, (care avea şi el aci mal multe trupuri de mo­ şie) a-î vinde moşioara ce o a­ vea, pe un preţ de nimic, boe­ ruluî Nona i-ar fi scăpat din gură vorbele: «mal bine aş da-o de pomană de cît pe nimic.» Ipsilante nu pierde ocazia şi în prezenţa martorilor, carî afl auzit pe boerul Nona, face ac-

AFUMAŢI

tele de danie şi devine proprie­ tarul aceleî moşii. In urma a­ cestora boerul Nona a fugit, nu se ştie unde. Joiţa, o fată crescută de su­ flet de Ipsilante, a primit din partea acestuia, ca zestre, o parte din moşie despre răsărit, ce se întindea pănă la Moara-Domnească şi Şindrilita de azi, dar i-a răscumpărat-o generalul Mavru, proprietarul moşiei MoaraDomnească. A g a Alecu Schina, devenind ginerile lui Ipsilante, căci a luat în căsătorie pe fiica sa Maria, a primit de zestre moşia Afu­ maţi, alcătuită din mal multe trupuri, cu satele mal sus nu­ mite şi satul de la Podul-Ianculuî, compus din cîte-va familii de Bulgari. Cu aceştia şi cu Romîniî din satele pomenite maî sus, A g a Schina a format satul Afumaţi, după cum se vede azi. In urma acestora, între anii 1828— 29, Schina mal aşează în s. Afumaţi alte familii de Bul­ gari aduse de generalul Kisseleff de peste Dunăre. Schina a avut proces cu generalul Mavru pentru cotropirea părţeî de mo­ şie dată de Ipsilante ca zestre Joiţeî, însă Schina a perdut pro­ cesul. A f u m a ţ i, sat, pl. Băileşti,

com. Afumaţi, jud. Dolj, cu 840 sufl. (414 bărbaţi şi 426 femeî). In acest sat sunt 113 case şi 44 bordee; 88 case sunt făcute din pămînt bătut, 5 sunt de cără­ midă şi 20 de gard. Numai 29 case au gradina lor. In sat sunt 606 caj, 1000 boî şi vaci, 19 bivoli, 1700 oî, 7 capre şi 302 porci. Şcoala din acest sat este mixtă şi a fost frecuentată de 30 băeţî şi 3 fete din Afumaţi şi de 17 băeţî şi 3 fete din satul Amzuleşti, com. Afumaţi.

AFUNjĂCIOR)

____________ _____________ Construirea localului şcoaleî a costat 4390 lei, din care judeţul a dat 1965 leî şi 71 bani, jar restul de 2424 leî l-a dat com. Şcoala funcţionează din timpuri maî v e ch i; are I singur învă­ ţător. In sat e o bis. parohială cu hramul Sf. Nicolae, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. A fu m a ţi, sat, din c. r. cu acelaş nume (v. a. n.) plasa Dîmboviţa, jud. Ilfov, situat ’pe malul stîng al văieî Pasărea. Biserica cu hramul A dor­ mirea, deservită de 3 preoţi şi 2 cîntăreţî, a fost zidită de un Cantacuzino, la a. 7144 (1636) şi restaurată în urmă de Ipsilante. A ci Şerban Cantacuzino a zidit o fabrică de postav. Da anul 1530, sub Domnia luî Radu de la Afumaţi, se dete, pe cîmpia din juruj acestui sat, o vestită bătălie între Romînî şi Turci, carî intraseră în ţara spre a aşeza în scaunul domniei pe Mehemet-Bey. Alexandru Moruzzi Voevod (1795) a făcut o fabrică de hîrtie la Afumaţi, şi «cînd ’î afl venit mazilie, zice Dionisie Eclesiarcul, afl pus-o în spinarea mitropoliei de ’î afl dat sumă de pungi de bani geremea, zicînd că mitropoliei ’î este de trebuinţă să facă hîrtie de ti" pografie».

A f u m a ţ i, sat vechia, în jud. V îl­

cea, locul de naştere al luî RaduV odă de la Afumaţi. A f u m a ţ i , cătun, (tîrlă), în plasa

Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, pe teritorul comuneî Ţăndăreî. A f u m a ţ i , căt. al c. Surduleşti cjin

plasa şi jud. Teleorman. Se con­ sideră ca o mahala a s. şi nu e trecută osebit. A f u m a ţ i, staţiune de cjr. d. f. în

jud- Dolj, pl. Balta, c. Afumaţi, pe linia Craiova-Calafat (pusă în circulaţie la 1 Dec. 1895) între staţia Portoreşti (10 kil.) şi staţia Băileşti (14 kil.) la 53.84 m. înălţime d’asupra nivelului măreî. Venitul acesteî staţii pe anuj 1896 a fost de 18070 1. 45 b. A f u m a ţ i, deal, spre N.-p. de c.

Urşi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. cu direcţia dela N. spre S. în Iun gime de 2 kilom. şi jum. Pe el se cultivă tot felul de cereale şi servă şi de islaz. A f u m a ţ i, fort, în jurul Bucureşti­

lor, jud. Ilfov. A f u m a ţ i, loc izolat, în coprinsul

c. cu acelaşi nume, jud. Ilfov. Cade spre V . de vatra satuluî. A f u m a ţi, numire vechie, a căt.

A f u m a ţ i, sat, face parte din c.

r. Urşi, pl. Oltul-de-sus, jud. Olt. A re o pop. de 300 loc. Este situat pe dealul Afumaţi. A ci e o biserica zidită pe la anul 1870. A f u m a ţ i, ral, în jud. Tutova, pl.

Pereschiv, com. Chilieni, pe pîrîul Micul-Pereschiv, la nord de satul Chilieni. Are 147 loc. şi 37 case. In acest număr intră şi pop. căt. Rotăria.

Bujoreşti din c. Antoneşti, jud. Teleorman, care se maî păs­ trează şi ăstăzî printre locuitori. A f u m a ţ i, silişte, pl. Băileşti, jud.

Dolj. c. Boureni. A fu n ţă c io a r a , sau Semeşeasca (Crăciuneasca), moşie în c. Bol­ deşti, s. Grădiştea, jud. Buzău, are 450 hect. arături şi islaz. A f u m ă c i o r i ( S iliş te a -), fost sat

a f u r is iţ i

în c. Boldeşti, jud. Buzău, situat pe siliştea Grădişte!; în urma invaziunilor ruseşti din 1808 s’a risipit; după 1828 loc. întorcîndu-se, s’au stabilit în c. Gră­ diştea al c. Boldeşti. Din această cauză, c. Grădiştea poartă nu­ mele de Grădiştea-Afumăciorî. A fu r is iţi, cătun, în partea de S.

a comuneî Scorţarul-Nou, jud. Brăila, pe muchia ce separă lunca Buzăului de platoul nordic al judeţului, lîngă drumul dintre Roman şi Constandineşti şi la patru kil. spre S. de ScorţarulNou. Vatra satuluî este de 4 hect. avînd 9 case cu 1 1 c. de fam. sau 49 sufl. Animale sunt: 24 caî, 74 vite cornute, 120 oî şi 10 rîmătorî. A fu r is iţi, movile, situate

una la S. şi alta la S.-V. cătunului cu acelaş nume din c. ScorţarulNotl, jud. Brăila.

A g a d e s - b e n i s i , (v. Valea-Albă),

sat în c. Uscaţi, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. A g a ftO n , jud. Buzău, vezî Agaton. A g a f t o n , sat, în partea de S.-V.

a comuneî Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani, are întindere de i6r hect. şi populaţie de 67 fam. cu 267 sufl., 67 contrib. Avînd 51 vite cornute, 7 caî, 20 ponei, 250 'de stupi. In sat se află o cîrciumâ, un comer­ ciant şi 2 meseriaşi. Satul se zice că s’aă format din stolnicii servitori aî mănăs­ tire! Agafton, cu care se înve­ cinează. A g a f t o n , deal, în partea de Nord

a mănăstire! Agafton, jud. Bo­ toşani. A g a f t o n , mănăstire de călugăriţe,

23

AGAriA

situată în pădure, la E. de sa­ neî urbane Măcin; este aşezat tul Agafton, jud. Botoşani. Sunt în partea apusanâ a plăşeî, şi 2 bis. fcu 3 preoţi, 1 diacon şi în partea nordică a comuneî; 124 călugăriţe din carî 53 ştiu el este maî mult o prelungire carte. împrejurul mănăstire! este orientală a dealului Orliga (din rezervată o întindere de 171 com. Jijila), şi se întinde dehect. pămînt pentru cultură. alungul grindului Somova şi a Legenda spune că sunt maî gîrliţeî Coticeruluî; are o înăl­ mult de 100 anî, cînd pe locul ţime de la 80— 101 metri; are mănăstire! era pădure, un că­ o direcţie de la N.-V. spre lugăr, numit Agafton, de la S.-E.; din el îşi la naştere foasta mănăstirea Doamnei, popîrîul Valea-Popeî (afluent al gorîndu-se în pădure auzi di’n pîrîuluî Jijila); el comunică cu tr’un frasin un glas îngeresc, şi dealul Sărâria de la răsăritul întorcîndu-se la aî Săi, spuse cele său, iar prin valea care le uneşte auzite. In urmă vre-o ciţî-va că­ merge şoseaua judeţeană Măcinlugăr! au tăiat frasinul şi arbori! Isaccea-Tulcea, şi drumul comu­ vecin! şi au clădit o bisericuţă nal Măcin-Jijila; este întretă­ de lemn pe locul frasinului şi iat de cîte-va văl rîpoase; lacîte-va chilii împrejur. poalele sale despre gîrliţa Co­ Călugării însă n’au putut sta ticeruluî se întind viile oraşului mult timp aici, căcî se zice că Macin, iar creasta şi cele-l’alte au fost alungaţi de Olăreasa din poale sînt acoperite cu păşuni, familia Pisoschi, care s’a călu­ fineţuri şi glazuri. gărit şi a adus în locul călugă­ rilor, călugăriţe de pe la mă­ A g a p e , deal, numit ast-fel după năstirile vecine, iar ea a devenit numele unul vechiu locuitor ră­ stariţă. zeş. Se află pe teritoriul satuluî in anul 1844 s’a mal clădit Oţeleni, c. Oţeleni, pl. Mijlocul, o bis. cu hramul Pogorîrea sf. jud. Fălciu. Duh, cu bani adunaţi din mi­ lostenie; iar în 1889 s’ati re­ A g a p i a , V. Petricani-Agapieî, jud. parat şi zugrăvit din nou. Neamţu. Aerul sănătos şi poziţiunea frumoasă a acesteî localităţi A g a p i a , sat, c. Filiorul, pl. Mijatrag mulţi Vizitatori în timpul locul-d.-s., jud. Neamţu, aşezat vereî. în strîmtoarea celor două ca­ pete ale munţilor Măgura (MunA g a f t o n , pădure a Statului, jud. celul), formate către răsărit-m.Botoşani împrejurul mănăstire! noapte de Dealul-Mare, iar către Agafton, în întindere de vre-o S. i e muntele Ciardacul, pe 20 hect.; compusă din părţile . moşia cu a sa numire, la 3$ kil. numite: Mlada, Runcul şi Hudepărtare de oraşul Piatra. Se măria. mărgineşte la N. cu s. VînătoriNeamţu, la V . cu mănăst. Secul A g a i a , loc de isvoare, pl. Munte­ şi Sihăstria, de cari se desparte lui, jud. Bacău, în apropiere de prin munţi! Ciungi, Arşiţa, Mă­ căt. Agăşul, de unde obîrşeşte gura şi Dealul-Mare; la S. cil s. pîrîul Agăşul. Filiorul, de carî se desparte prin muntele Ciardacul; şi la E. cu A g a n im , deal, în plasa Măcîn, s. Cehlăeşti, de care se des­ jud. Tulceâ, pe teritoriul comu­ parte prin linie cohvenţională.

AGAPIA

24

pia, moşia Graşi şi A p a Neam­ ţului; deci, părere maî vrednică de admis este că Petru-Voevod a reedificat numai sau a zidit din nou această mănăstire, pe urmele şi locul unde fără în­ doială a existat vre-o locuinţă monahală. (V. Piatra-luî-Aron). b) Agapia-din- Vale, lîngă cur­ sul apel (v. Agapia, pîrîu), şi în mijlocul văieî formate de ra­ mura Măgureî, s’a zidit cu mult mal tîrziu de cea-l’altă (adică după 57 de ani, la Iunie 1642), de către Hatmanul Gavril, fra­ tele luî Vasile Vodă, şi soţia lui Kneagina Liliana, după cum se vede de pe inscripţiunea pusă deasupra bisericeî. Din odoare sfinte însemnăm: o evanghelie în limba slavonă, îmbrăcată în argint, dată de ctitora Kneagina Liliana, la a­ nul 7154. Un aer de atlas roşiu, cusut numai în fir de aur, co­ roanele sfinţilor înconjurate cu p ietre; deasupra este cusută cina cea de taină, iar împrejur următoarea inscripţiune în limba slavonă: «Luînd pîine în sfintele A g a p ia , mănăstire de călugăriţe, şi prea cinstitele şi fără de pri­ jud. Neamţu, situată în cuprin­ hană ale sale mîinl, mulţumind sul curbătureî munţilor Măgura, puţin mal către apusul satuluî şi bine-cuvîntînd, a sfinţit frînAgapia; posedă două biserici gînd şi dete sfinţilor şi apostolilor m arî: săi zicînd: luaţi şi mîncaţl, aa) Agapia-din-Deal (numită şi cesta-î trupul meu, pentru ertarea Agapia-Vechie),cu hramul Minu­ păcatelor. Io Ştefan Voevod.» nea Sf. Arhangheli, construită O bedernîţă de atlas, cusută cu în fundacul despre miază-noapte sfinţi şi cu mărgăritare, scrisă a munţilor Dealul-Mare şi Mă­ împrejur cu litere de fir în limba gura, precum şi a păd. Agapia, slavonă, că e făcută de Ştefandupă cum se zice la 1585 (7093) Voevod, la Episcopia Rădăude Petru al IV-lea supra-numit ţuluî. O icoană, Maica Domnu­ Şchiopul. lui, peste tot cu argint, vre-o Această dată însă nu poate cîte-va sălbî de monede antice fi tocmai cea adevărată şi cea de aur la gît, diademă şi alte mal vechie, de oare-ce mănăsti­ bijuterii. O cruce mare de ar­ rea păstrează documente cu mult gint poleită cu aur, dată de mal anterioare acelui an (7093), Vistierul Iordachi Miclescu la precum şi un hrisov al luî Bog1813. O poală la Maica Dom­ dan-Voevod, prin care la 7077 nului, de catifea roşie, cusută (1569), dărueşte mănăstire! A g a ­ cu fir de aur, foarte bogată, dă­ A re o populaţiune de 240 fam. cari se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Această localitate este vestită pentru ţesăturile de şieac de tot felul (roşiu, cafeniii, alb, etc.), foarte fin lucrate; asemenea pen­ tru ciorapii împletiţi din lînă albă ţigae, carî sunt foarte mult căutaţi în comerciu; tot aici se maî lucrează mohairul, o mătasă fină, din care se fac camelaucele (adică ştergarul cu care se îmbrobod maicele, şi învelitura ce se vede la călugări şi arhierei, pusă peste potcap şi atîrnînd pe spate). Numărul ţesă­ toarelor călugăriţe, pentru şieac, e de 18. Afară de acestea, fe. meile din sat lucrează foarte mult un fel de ţesătură numită catrinţă. In acest s. se află două şcoli : una de băeţî, populată cu 68 de elevi (băeţî) şi alta de fete, po­ pulată de 99 eleve, dintre carî numai 24 au urmat în tot cur­ sul anuluî.

AGAPIA

ruită de D. M. Atanasie Roset, etc. Din acareturi cităm : Moşii: 1. Geaşi, cu cătunul Bălăşeni, din jud. Neamţu, dată de Bogdan-Voevod şi D-na luî Maria, la IO Maiu 7077 (1560). 2. Munţii şi Siliştea, din jud. Neamţu, dePetru-Voevod-Şchiopul, la 7095. 3. Pindeşti din jud. Roman, de Petru-Voevod la 7095. 4. Tîrgul-Nou, din jud. Neam­ ţu, de Ieştion Uşmel la 7099. 5. Satul Filiorul şi Cehlăeşti, din jud. Neamţu, de Irimia Movilă-Voevod la 7111» ase­ menea. 6. Moşia Icuşeni, din judeţul Iaşi. 7. Vicoleni, din jud Fălciu, tot de Irimia Movilă. 8. Negreşti, din jud. Roman, de Logofătul Lupu Stoicea, la 7111. 8. Pustiana, din jud. Bacău, de Doamna Liliana la 7155. 10. Cornăuţi, din ţinutul Hotin, de Safta, fiica Hatmanului Gavril, la 7176. 11. Comarna, din jud. Iaşi, de Ilieş Alexandru-Voevod la 7185. 12. Chipereşti, din jud. Iaşi, de Ionaş Petrişor (de la 1863 această moşie a fost dată cu embatic la Sf. Spiridon din Iaşi). 13. Rălăneşti, din jud. Te* cuciu, luată schimb de Egum. Germano, de la Teodor Cantacuzen pentru moşia Goşmani. 14. Boiştea, cu o bucată de loc, din jud. Neamţu, de Arch. Chedeon. 15. Piriţi-de-Rotovăeşti şi Ingăreşti cătunul, de Arhiepisco­ pul Silvestru. 16. Poiana-luî-Ureche, din jud. Neamţu, de loan Th. CalimahVoevod. 17. O bucată de loc în Foc­ şani, cu bis. Sf. Dumitru, de Şetrarul Vicol.

AGAPIA

18. Jumătate din moşia Broş­ teni, din jud. Botoşani, de schim. Asineta Ştirbăţoaia, la 1836. 19. Biserica Cuvioasa Paraschiva din Iaşi, de Vornicul V a­ sile R osset; etc. Podgorii (viî): 20. L a Nicoreşti, 12 pogoane de vie, date de Catinca Bogdăneasa. 21. L a Ştifeşti, 12 pog., de logofătul Gheorghiţă Sturdza. 22. L a DrăgăşenI, 3 pogoane, de Efrem şi Ioana. 23. L a Cruci, 12 pogoane, de Constantin Bucă. 24. L a Vişanî, 10 pogoane, de Lăscărache Rosset, Biv vel Vistiernic. 25. LaUrsoifl, 3 pogoane, de Elenca Palade. 26. L a Cotnari, 3 pogoane, de Scărlat Gr. Radu. 27. L a Cotnari, 12 pog., de polcov. Vas. Neagu, la 1856; etc. 28. Case: Maî multe dughene în Iaşi. Mănăstirea Agapia prin poziţiunea eî pitorească, frumoasă şi strategică în acelaş timp, fiind împrejmuită de trei părţi cu munţi acoperiţi cu imense pă­ durî de brazi, dar maî cu seamă prin multele bogăţii şi venituri ce poseda, de multe ori şi-a a­ tras privirile diferiţilor năvăli­ tori, şi în multe rîndurî a fost ocupată şi prădată de oşti. De una din acele ocupări scrie I. Neculcea că s’a întîmplat în al 6-lea an al Domniei lui C. Cante­ mir (între 1689— 1693), năvălind Leşii, cu craiul lor Sobieski, în ţară; iar la întoarcere a lăsat oşti în cetatea Neamţului, Suceava, Secul, mănăstirea Armenească, Agapia, Cîmpu-Lung şi Hangul (v. «Vieaţa lui C. Cantemir» de I. Neculcea). De altele iată ur­ mătoarea mărturie: «Adică Ieromonahul Egumen Teofan, cu tot soborul de la sf. mănăstire Agapia, scriem noi âiOi). ilarei» Dicţionar Geografie,

25

toţi mărturisind cu acest zapis al nostru, fiind sf. mănăstire Agapia lipsită, şi de multe oşti străine stricată, şi noi ne-avînd de unde să dăm, să putem a ne şindrili sf. mănăstire scos’am un satvînzător, anume Şorcani, ce sunt la ţinutul Orheiului, cu vatra de sat şi cu vecinii, şi cu locuri de heleştefl şi cu sandnic într’apa Nistrului, ca să se afle cine-va să ne facă plată pe acel sat, să ne putem ridica nevoile noastre. Aflatu-s’afl dumnealui Duca, marele vistiernic şi ne-afl făcut nouă plata deplin pe acel sat, carele scrie mai sus Şor­ cani, la ţinutul Orheiului, drept 800 de lei bătuţi gata, şi ne-a făcut dumnealui deplin plata în mînele noastre, de’naintea pă­ rintelui Episcopului Serafim de Huşi. Şi noi tij, pentru mai multă credinţă, am iscălit, şi pecetea sf. mănăstiri noi am pus ca să se ştie. Ghenar 7181» (1673). (V. asemenea Tîrgul-Neamţu). Mănăstirea Agapia a servit de azil monahilor (călugări), pănă la 1803 ; în acest timp însă mitropolitul Veniamin Costachi, vâzînd reaua întocmire, precum mai cu seamă şi unele fapte din vieaţa particulară a unor monahi, i-a strămutat pe toţi (15 cîţi erafl), dîndu-I sub ascultarea e­ gumenilor de la alte mănăstiri (Neamţul, Rîşca), iar în locul lor, tot pentru corecţiune, a stră­ mutat călugăriţele care populaţi schitele: Prepodoamna din ca­ pitala Iaşi; Socola de lîngă Iaşi; Vînătorii, din jos de oraşul Pia­ tra; Gîrcina, aproape de Piatra (v. Hrisov. A . Moruzzi, 1803), dîndu-le stariţă pe schim. Nazaria, care, retrăgîndu-se la Văratic, făcu loc maicei Elisabeta Cos­ tachi (sora mitr. Veniamin). L a 1815 (luna Maifl), prin o scrisoare a patriarhului de Constantinopol, Evhetes, iscălită şi

AGAPIA

de alţi 15 patriarhi, s’a dobîndit ertarea păcatelor şi binecuvîntarea călugărilor strămu­ taţi. (V. Uric. II, p. 224). L a 1821, în timpul revoluţiei, a ars mănăstirea, iar parte din călugăriţe s’aii retras, împreună cu stariţa Elisabeta, pănă după potolirea rezmeriţei, peste hotar în Bucovina. L a 1834, murind stariţa Eli­ sabeta Costachi, s’a zidit schitul cu hramul Naşterea Domnului, cu 1000 galbeni lăsaţi prin tes­ tament de dînsa pentru acest scop. L a 1844, s’a aşezat cu încu­ viinţarea lui Mihail Sturdza V oe­ vod, de către mitrop. Meletie, un aşezămînt povăţuitor (regulam.). Numărul călugăriţelor la stră­ mutare era foarte restrîns; cu timpul însă a sporit, aşa că la 1872 erafl 490. Astă-zl sunt 355 de maice şi 6i- de surori. îna­ inte cea mal mare parte erafl din clasa bogată, safl mal bine zis, a aristocraţiei moldoveneşti. Mănăstirea Agapia a fost în­ chinată Mitropoliei Moldovei, starea 2-a. A g a p ia , moşie, în jud. Neamţu,

dăruită (împreună cu munţii) mănăstirel Agapia, prin hriso­ vul din 24 August 7093 (1585), de Petru IV Şchiopul şi mărită mal tîrzifl prin diferite alte donaţiunl (v. Agapia, mănăstire). Se megieşeşte cu moşiile Bălţăteşti, Filioara, Văraticul şiTopoliţa-Secăluşeşti. De la secula­ rizare, aparţine, cu veniturile el, statului. A g a p ia , pădure, în jud. Neamţu,

situată pe moşia cu aceiaşi nu­ mire; are o întindere de 1726 hect. safl 3640 pog. E pusă în exploatare. A g a p i a , pîrîu, în jud. Neamţu,

cu apă foarte limpede (căreia călătorii îl zic şi lacrima virgi­ nei), izvoreşte din înfundătura ramurilor munţilor Măgura, c. Filiorul, plasa de Sus-Mijlocul, puţin mal către apus de mănăs­ tirea Agapia-din-vale; curge a­ proape în linie dreaptă spre ră­ sărit, udînd mănăstirea Agapia (pe partea despre miază-zi a eî) şi satul Agapia (pe partea des­ pre miază-noapte) în dreptul că­ ruia eşind din strîmtoarea mun­ ţilor, primeşte pîrîul Filiorul (pe dreapta), traversează apoi şo­ seaua judeţiană Piatra-Neamţu între kil. 32— 35, vărsîndu-se în pîrîul Topoliţa (pe dr.), în faţa satuluî Topoliţa şi a şoselei co­ munale vecinale, ce duce din c. Crăcăoani prin satele Ghindăoani-Topoliţa-Humuleşti, după un curs de 13 kil. socotit din vîrful obîrşieî sale. mănăstire de călugăriţe, în jud. Neamţu, (v. Agapia-din-deal, mănăstire).

AGĂPIOAIA

26

AGAPIA-VECHIE

maî citeşte: «Florica . . . 7245» (1737). L a uşa intrăreî se văd resturi dintr’o inscripţie, deve­ nită indescifrabilă. Tradiţia zice că acea inscripţie, dacă se citea de la dreapta spre stînga, arăta locul unde se afla ascunsă o mare comoară; iar de la stînga spre dreapta, arăta pe fonda­ tori. Comoara s’a găsit în 1865, de nişte călători austro-ungarî, într’o grotă, ce era săpată sub biserică şi a cărei gură era as­ tupată cu o mare piatră. Sta­ riţa de la Sf. George conservă şi acum lada în care a fost păstra­ tă comoara. E probabil că aci să fi fost unul din cazurile despre care vorbeşte Şincai în a sa cronică. (Cronica, voi. III, pag. 53- Ed. II). Din obiectele sacre ale aces­ teî biserici n’a ajuns pănă la noî de cît o icoană, care se află la părăsitul schit Fundăturile.

Pluton şi Dolheşti din aceeaşi com. (Pipirig). Populaţiunea sa se ridică la 104 sufl. safl 18 fam., cari se o­ cupă maî cu seamă cu creşterea vitelor. Terenurile acestui sat fiind de formaţiune muntoasă şi impro­ prii agricultureî, locuitorii şî-au angajat pămînturî pentru culti­ vare, în afară de raionul com., adică tocmai prin com. Păstrăveni, Timişeşti, etc. Numărul contribuabililor 18. Numărul vitelor se urcă la 831 capete, dintre carî: 22 boî, 14 vaci, 700 oî, 20 caî, 30 rîmătorî şi 45 vite mici cornute (viţel, junei, etc.). A g ă p ie n i, deal, lîngă satul cu a

sa numire în jud. N eam ţu; se detaşează din ram. Cotnărelul, îndreptîndu-se în direcţ. N.-S.-E. Locuitorii îl zic Agăpchieni.

A g a p ia -V e c h ie ,

A g a t o n , ruine de bis. săpată in

stînca m. Crucea-Spătaruluî, în faţa fostului schit de maici Sf. George, jud. Buzău. A re 5 m. lungime şi 4 lăţime. Partea de stîncă, care acopere altarul, stă încă, iar aceea care acopere res­ tul, s’a dărâmat. Strănile sunt să­ pate în piatră, ale căror urme se văd numai la păretele drept. In altar, d’asupra proscomidieî, se poate citi încă această in­ scripţie: «Pomenirea Neagoe Basarab. «Pomenirea arhiepiscopului Dosifteifl. «Pomenirea monahiei T eo­ dora. «Ponenirea monahului A g a ­ ton.» Pe fereastra de E. a altarului se găseşte o inscripţie posterioară fondăreî bis., din care se

A g a u a , cătun,

pendinte de co­ muna Stăncuţa, plasa Balta, ju­ deţul Brăila, situat pe malul ve­ rigei Stoeneşti. Se învecineşte la E. cu Dunărea-Vechie, la V . cu ezerul Zatna. A re 100 su­ flete, 22 familii. A cest cătun a suferit multe prădăciunî din par­ tea Cerchezilor, în timpul răz­ boiului dintre Ruşi şi Turci, de la 1877.

pîrîă, în c. Pipirig, pl. de Sus-Mijlocul; izvoreşte din ramurele munţilor Cotnărelul, în partea hotarului jud. Suceava, curge prin satul cu a sa nu­ mire în jud. Neamţu, paralel cu drumul natural ce uneşte acea localitate cu satul Cujbeni, şi se varsă pe partea stîngă a pîr. Ozana.

A g ă p ie n i,

pîrîu, în plaiul Rîmnic, jud. R.-Sărat, izvoreşte din culmea Cîmpulungeanca, vîrful Goicel, udă com. Valea-Sălcieî în partea de apus, de la V . la E., şi se varsă în nul Cîlnăul, pe dreapta luî, mal jos de cătunul Valea-Sălcieî, după un curs cam de 6 '/a kil.

A g ă p io a la ,

A g ă p ie n i, sat, în com. Pipirig, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam­ ţu ; este aşezat între culmile despre E. al muntelui Cotnărelul şi a ramurelor carî se de­ taşează din muntele Hălanca (Halesia), şi munţii mărginaşi jud. Suceava, pe moşia statului Munţii. Vatra satuluî are o întindere de 14 hect., 30 arii; cu margi­ nea teritoriului săfl formează ho­ tarul jud. Suceava, megieşindu-se cu satele Tărăţeni, Cujbeni,

A g ă p i o a l a , vale, în plaiul Rîmnic,

com. Valea-Sălcieî, jud. R.-Să­ rat, în partea de apus a eî, pe fundul căreia curge pîrîul A g ă ­ pioala.

AGAPIOASA A g ă p i o a s a (ungureşte Gyepecze-

patak), pîrîă, jud. Bacăfl, pl. Muntelui, c. Brusturoasa, care vine din Ardeal, curge de la N. la S. pe graniţă, unde se în­ carcă cu pîrîiaşul Lupul şi se scurge d’a st. în pîrîul Sulţa, după un curs de 3100 m.

27

d’a st. în Trotuş, avînd o lun­ gime de 9 kil. A g ă ş u l , vale, jud. Bacăfl, plasa

Muntelui, c. Agăşul, pe terito­ riul satului cu acelaşi nume, în care curge pîrîul ce-Y poartă numele.

A g ă r i c i o a e i ( V a le a -) , v. Popeş­

A g e m le r , com. rur., puţin însem­

tilor (Valea-), com. Micleşti, pl. Crasna, jud. Vasluifl.

nată, aşezată în partea centrală a jud. Constanţa, la 42 kil. spre V . de oraşul Constanţa, capi­ tala districtului, şi în partea nor­ dică aplăşiî Mangalia, la 35 kil. spre N.-V. de orăşelul Manga­ lia, reşedinţa eî. Se mărgineşte la miază-noapte cu comunele: Copadin (pl. Con­ stanţa şi Biulbiul (pl. Medjidia), la miază-zi cu com. Enghez, la răsărit cu com. Osmancea şi la apus cu comunele Kazil-Murad şi Carabacî (pl. Medjidia). Relieful solului e accidentat de culmea Enghez cu ramifica­ ţiile sa le ; principalele dealuri carî o brăzdează su n t: CulacBair cu vîrful Sofular (128 m.), la S.-V., Chedreanu (130 metri), prin interior; Uzun-Bair cu vîr­ ful Caugagi (150 m.), la N.V e s t ; Arabi-Iuk-Bair cu vîrful Arabi-Iuiuk (137 metri), ArabiAlciala (128 m.) şi CiobanisaBair, cu vîrful Copadin (123 m.) la N .; Edil-Chioi-Tepe (130 m.) la S - E .; toate aceste dealuri sunt acoperite de fineţe şi se­ mănături. Movile sunt puţine şi fără însemnătate, fiind mici şi tinzînd a dispare. Hidrografia este maî slab re­ prezentată ca orografia, căcî ape curgătoare în adevăratul sens al cuvîntuluî nu există, ci numai nişte văl carî conţin apă toamna şi primăvara după to­ pirea zăpezilor; această uscă­ ciune trebue atribuită lipsei de pădurî, carî întreţin umezeala. Principalele văl sunt: Sofular, ce

pîrîă, plasa Muntelui, jud. Bacăfl, care curge prin c. Comăneşti şi se varsă în rîul Trotuşul.

A g ă s t in ,

A g ă ş u l, com. rur., pl. Muntelui,

jud. Bacăfl, la o distanţă de 80 kil. de cap. jud.; înfiinţată în 5 Februarie 1893, cu cătunele Cotumba, Agăşul, Sulţa şi Goioasa, ce ţineaţi mal înainte de c. Brusturoasa. A g ă ş u l, sat, pl.

Muntelui, jud. Bacăfl, al com. Agăşul, situat de-a st. Trotoşuluî, şi pe pîrîul cu acelaşi nume, la poalele mun­ telui Pietrosul şi la o depărtare de 4237 m. de căt. Sulţa. A re 4 cîrciumî, 1 moară şi 4 ferăstraîe. Capi de fam. sunt 69, suflete 378. Animale su n t: 19 caî, 246 vite cornute, 49 porci şi 81 capre. In vechime era re­ numit pentru fabricarea brînzeturilor. moşie, jud. Bacăfl, pl. Muntelui, c. Agăşul, aproxim. de ISIS0 hect., proprietar Eug. Ghica. Pe această moşie se află pădurea Pietrosul. A ci sunt 5 ferăstraîe care dafl multă che­ restea de brad şi molift.

A g ă ş u l,

pîrîă, jud. Bacăfl, pl. Muntelui, c. Agăşul, care izvo­ reşte din locul numit Agaia, de pe muntele Pietrosul; se varsă

A g ă ş u l,

AGEMLER

trece prin satul Sofular la V., Musur-Cuiuk la S.-V., adiacentă pe stînga, Chiorcui pe dr. la N.V ., Agemler ce trece prin sa­ tele Agemler şi Ciobanisa, şi valea Canara-Dere la răsărit. Suprafaţa totală a com. este de 1985 hect. din carî 72 hect. ocupate de vatra satului cu grădinele şi cu 66 case, restul de 1913 hect. împărţit între stat cu proprietarii carî afl 1553 h. şi locuitorii ce posedă 360 hect. Clima com. este excesivă, nefiind adăpostită nici de dealuri, nici de pădurî; verile sunt ar­ zătoare şi ernile aspre; vîntul de N.-E. predomină; maladiile o bîntue d e s; ploae in cantitate ‘ puţină. Cătunele carî o compun sunt treî: Agemler, reşedinţa, în par­ tea răsăriteană, pe valea Agem ­ ler, între dealurile CiobanisaBair la N., Edil-Chioi la S .; Cio­ banisa, în partea centrală, la IOO m. spre N.-V. de precedentul, reşedinţa, pe văile Agemler şi Canara-Dere^ între dealurile Cio­ banisa la N. şi Chedreanu, la miază-zi; Sofular în partea sudvestică a comuneî, la 4 kilom. spre S.-V. de reşedinţă, pe va­ lea Sofular între dealurile CularBair la apus, Chedreanu la N. şi Casicci la E. Aspectul lor n’are nimic caracteristic. Populaţiunea com. este urmă­ toarea : 74 fam. cu 353 sufl., împărţită ast-fel: După sex: 189 bărbaţi, 164 femeî. După stare civilă: 205 ne­ căsătoriţi, 144 căsătoriţi şi 4 văduvi. După instrucţie: 5 Ştiti carte, 348 nu ştiu. După cetăţenie: 280 cetăţeni romînî, 73 supuşi străini. După religie : 15 ortodox!, 79 catolici şi luterani, 259 mahometanî.

28

AGEMLER

După ocupaţiune : 73 agric. şi meseriaşi, 1 comerciant. După avere: împroprietăriţi 29, neîmproprietăriţi 45. Comuna n’are şcoală, nici bi­ serică, locuitorii merg la satele învecinate, ca Osmanfacî; sunt însă 2 geamii în cătunele Agem ­ ler şi Ciobanisa. Ocupaţiile locuitorilor sunt: Agricultura, fiind în com. 73 plugari, cari au 34 pluguri (cu bol 24, cu cal 10), 47 care şi căruţe (18 cu bol, 29 cu caî), şi 1 maşină de secerat. Creşterea vitelor, avînd com. 7597 capete de vite, din c a r î: 153 caî, 139 bol, 10 măgari, 7260 oî, 35 porci. Comerciul e puţin activ, se face prin gara Medjidia la 38 kil. spre N.-V., şi constă în import de manufactură, instru­ mente agricole, vin, şi în ex­ port de cereale, vite (oî), lînă, brînzeturî, etc. Budgetul com. e de 2761 1. la venituri, 1358 1. la cheltuelî. Căî de comunicaţie ale com. su n t: drumul mare CopadinOsmancea pe la răsărit, şi căî comunale sau vecinale la satele învecinate ca : 1. spre Osmancea direct, 2. Mangalia prin Osmancea, 3. Agemler, 4. spre Enghez direct, 5. spre Sofular direct, 6. Copadin direct. A g e m le r , sat, în jud. Constanţa,

pl. Mangalia, căt. de reşedinţă al comuneî Agemler; situat în partea vestică a plăşiî şi cea răsăriteană a comuneî, la 1 1 * kil. spre V . de c. Osmancea şi foarte aproape de căt. Ciobanisa. Este aşezat în valea Canîra-Dere, şi este închis de dealurile Ciobanisa-Bair din spre N., EdilChioi-Tepe din spre E., şi Che­ dreanu din spre S.-V. A re o supraf. de 850 hect., dintre care 35 hect. arab.; are 40 case.

Populaţiunea compusă din Bul­ gari şi Turci, este de 38 fam. cu 206 sufl.; se ocupă aproape numai cu creşterea vitelor. Din Agemler pleacă următoarele dru­ muri : unul spre răsărit la Osmancea; unul spre S. care se* desface în două ducînd la So­ fular şi la C asîcci; altul spre V . la Beşoul şi altul spre N.-V. la Copadin. A g e n ţie , de supraveghere, în pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe teritoriul com. r. Malcociu. E situată în partea nordică a pl. şi a comunei, la 4 kil. spre N. de s. Malcociu, şi la 3 kil. spre N.-V. de căt. Perislava; este aşezat în dreptul milei cu No. 44, de unde braţul Sulina se desparte de braţul Sf. Gheorghe, în faţa unei mici insuleţe mlăş­ tinoase (de 10 hect.); este înte­ meiată de comisiuneaDunăreană, pentru a supraveghia navigaţiunea braţelor Sulina şi Sf. Gheor­ ghe; la apus de dînsa, pe ma­ lul st. al braţului Sf. Gheorghe se află o ridicătură de 4 metri înălţime, acoperită cu verdeaţă şi care e punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea. A g h i (Ia zu l-), numire dată unei părţi din moşia Smeeni, jud. Buzău. A g h i (Ia zu l-), vad, peste rîul Călmăţuiul, în c. Smeeni, jud. Bu­ zău, lîngă care se află şi o în­ semnată movilă cu acelaşi nume. A g i a , baltă, pl. Cîmpul,

c. Ciuperceni, jud. Dolj, spre S. de Buicliu. întindere de aproape 15 hect. Nu are scurgere. sat, în jud. Constanţa, pl. Constanţa, căt. comuneî T e ­ chir-Ghiol ; situat în partea S.-V. a plăşiî şi a comuneî, la 3 kil.

A g ig e a ,

AGI-GHIOL

spre N.-E. de căt. de reşedinţă Techir-Ghiol; este aşezat la 1 1/a kil. departe de mare în partea şi extremitatea S.-V. a locului Agiagea-Ghiol, la deschiderea văilor Iuntacan-Dere S. şi N. şi este închis la N. de dealul Lazmahale, la V . de dealul Telegraf-Tepesi-Bair şi la S. de dealul A gigea cu movilele TuzlaIuk (39 metri) şi Cum-Tepe (35 metri). Populaţiunea sa, care este compusă din Sîrbi şi Turci, se ocupă aproape numai cu pes­ căria. Şoseaua judeţeană Constanţa-Techir-Ghiol trece prin s. şi din s. mal pleacă drumuri comunale la Lazmahale şi la Hasi-Diuluk. A g i g e a , baltă, în jud. Constanţa,

pl. Constanţa, pe teritoriul co­ munei r. Techir-Ghiol şi anume pe acela al cătunului său Agigea, de unde i-a venit şi numele de Agigea-Ghiol; este situat în par­ tea S.-E. a plăşiî şi cea răsă­ riteană a comunei, la N.-E. şi în marginea satului A gigea şi la 2 1 2 kil, spre S.-E. de s. Laz­ mahale. Este la marginea măreî, însă nu comunică cu ea, şi este înconjurată de toate părţile de aceste dealuri; Dealul-DenisIalasî-Bair la Nord, TelegrafTepesi-Bair la V ., şi A gigea la S. şi în ea se deschid văile Iuntacan-Dere I spre N. şi Iunta­ can-Dere II spre S. In partea vestică este acoperită cu stuf. Din ea se extrage foarte mult peşte. A re 75 hect. întindere. A g i-G h io l, com. rur. situată în partea răsăriteană a judeţului şi sudică a plăşiî Tulcea, la 15 kil. spre S.-E. de oraşul Tulcea. Numele său e turcesc şi e luat de la lacul din apropiere, numit Agi-Ghiol şi care e sărat şi amar (agi = amar, ghiol = lac). Se mărgineşte la N. cu ora-

AGI-GHIOL

şui Tulcea, la S. cu lacul Razim, la V . cu com. Cataloi şi Congaz, la E. cu com. Sari-Ghiol. Relieful solului este acciden­ tat; ca dealuri avem: dealurile Ciatal-Tepe, Iamalac (218 m.) la N.-E.; Deşli-Cairac (164 m.) la N .-V .; Orta-Bair, Căuşul-Mare, Dealul-cu-Cunună, Pietrosul şi Dealul-cu-PomI la V . şi S.-V.; ele sunt acoperite cu livezi şi semănături; movili sunt nume­ roase ; între ele distingem: Movila-Hotaruluî, Ciobanilor şi Toximiul (115 m.) artificiale şi acoperite cu verdeaţă. Ape sunt foarte puţine: ValeaTulceî de la N. la S. trece prin sat şi se varsă în lacul AgiGhiol; Valea-Cazangia la S.-V . Bălţi sun t: Razelm la S. şi E . ; Agi-Ghiol lîngă comună, amar şi sărat, şi ale cărui ape de curînd au început a fi întrebu­ inţate ca băl. Clima în general e sănătoasă; vînturile de N.-E. şi de la mare suflă des; ploaie puţină, mala­ diile sunt rari. Cătunele carî o compun sunt: Agi-Ghiol la N., reşedinţa, lîngă lacul Agi-Ghiol, Sabandgia, la 5 kil. spre S .; lîngă lacul Razelm. întinderea comunei este de peste 3100 hect., din carî 215 hect. vetrele celor 2 sate, 1850 hect. ale locuitorilor, restul al statului. Populaţia este amestecată; elementele predominante sunt Romîniî şi Bulgarii. Sunt 365 familii cu 2078 sufl., din ca rî: Romînl295 fam. cu 1702 Sufl.; Bulgari 66 fam. cu 339 sufl.; 33 Greci şi Ovrei. Calitatea pămîntulul este bună. Ocupaţiunile locuitorilor sunt: agricultura, 240 plugari cu 188 pluguri. Vitele sunt în număr de 3212 capete, din care 480 boi, 318 vaci, 512 cai şi epe, 1231 oi, 180 capre, 445 rîmă-

20

torf. Comerciul e activ şi constă în import de coloniale şi în ex­ port de cereale şi vite; sunt 8 comercianţi. Veniturile sunt de 1785 lei, iar cheltuelile de 1620 lei; cu un excedent în plus de 165 lei. Căi comunale sunt acele care duc la comunele învecinate, la Tulcea, Sari-Ghiol, Cataloi, Zebil, Beştepe. Biserici sunt 2, una în AgiGhiol cu hramul Sf. Voevozi, alta în căt. Sabandgia tot cu hramul Sf. Voevozi; au cîte 10 hect.; la fie-care e cîte 1 preot şi 1 cîntăreţ. Şcoli sunt 3, 1 de băeţî, alta de fete în Agi-Ghiol, şi a 3-a mixtă în Sabandgia, fie-care cu cîte 1 învăţător. A g i-G h io l, sat, înpl. Tulcea, jud. Tulcea, cătunul de reşedinţă al comuneî Agi-Ghiol, situat în par­ tea nordică, lîngă lacul AgiGhiol de la care şi-a luat numele, întinderea satului e de 160 hect. Populaţia e de 276 fam. cu 1576 sufl., din cari 1234 Romîni, 334 Bulgari; se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. A g i-G h io l, lac însemnat, în plisa Tulcea, jud. Tulcea, pe terito­ riul com. rur. Agi-Ghiol, situat în partea sudică a plăşiî şi în cea sud-estică a com.; el este format de lacul Razelm sau Razim şi este alimentat tot de el, aşa că secînd Razelmul une­ ori seacă şi A gi-gliiol; are o formă lunguiaţă, cu o lungime de 3 ' j kil. şi o lărgime medic de 800 m., cu o întindere de 2 Vi kil. (sau 250 hect.); une-ori seacă foarte mult şi se reduce întinderea la jum ătate; partea sudică aparţine cătunului Sabangea; pe malul apusan al luî, şi pe la poalele dealului Pietro­ sul, merge drumul com. Agi-

AGI-GHIOL

Ghiol-Sabangea, iar cel răsări­ tean este limita între comunele Agi-Ghiol şi Sari-Ghiol. In partea nordică, el primeşte Valea-Tulcel, unită cu valea Agi-Ghiol. Malu­ rile sale sunt în general înalte; apa sa este sărată, amară, şi pe fundul lui nomolul este ames­ tecat cu sare şi cu iod în foarte mare cantitate, aşa că sunt de o putere excepţională şi, după mărturisirea unui doctor, ele ar fi mai tari ca cele de la LaculSărat din judeţul Brăila. Băile acestea sunt cunoscute numai în jud. Tulcea, şi de aci chiar vin numai 50 — 60 familii; nefiind stabiliment balnear, vizita­ torii stau în satul Agi-Ghiol şi apoi, peste zi, ori li se aduce acasă apa, curăţită de noroiu, cu care fac băi calde de iod, ori se duc de 2 ori pe zi la lac, fac băi reci, se ung cu no­ roiul iodo-sărat, îl lasă de se usucă pe dînşii cît-va timp, apoi intră în lac de se curăţă de el. Numele său vine de la două cuvinte turceşti: agi = amar şi ghiol = lac, deci tradus ar fi Lacul-amar. A g i-G h io l, pîrîu, în pl. Tulcea, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Agi-Ghiol; este formată din două mici pîrîiaşe, ce izvorăsc, unul din dealul Uzum-Bair, şi altul din Dealul-Mare, se unesc la poalele dealului Deşli-Caira, se îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţiune generală de la N.V . spre S.-E., brăzdează partea de miază-zi a plăşiî şi a com. Malcoci, pe cea răsăriteană a com. Cataloi şi pe cea centrală a com. Agi-Ghiol, şi după ce tre­ ce poalele dealului Căuşul-Mare şi DealuluI-cu-Cununa, merge de se varsă, după un curs de 7 kilom., în pîrîul Valea-Tulcel, de dreapta, chiar în interiorul satului A gi Ghiol. Pe valea sa

80

AGIOGLU

merg două drumuri comunale: Cataloi - A g i - Ghiol şi Malcoci Agi-Ghiol; malurile sale sunt joase şi acoperite cu verdeaţă.

com. Tâmăşeni. Venitul com. este de 2078 1. anual; iar cheltuelile de 2059 1. In com. sunt 157 caî, 68 boî, 790 oî şi 202 porci.

A g i o g l u ( I a z u l-lu î-) , iaz, află­

tor din sus de satul Orţeşti, c. Drăgăneşti, jud. Suceava, ocupă o suprafaţă de 1200 m. p. din moşia Giuleşti. Conţine p eşte: caracuda, ştiucă, clean, etc. şi raci. A g i o g l u ( L u n c a - lu î- ) , luncă de

răchită, în şesul Moldovei, moşia Giuleşti, din com. Drăgăneşti, jud. Suceava, în suprafaţă de S 6 fald. ( M o a r a - l u î - ) , moară, pusă în mişcare de apa Iazului cu acest nume, jud. Suceava; aduce venit net 1500 1. anual.

A g io g lu

A g iu d , A ju d , jud. Putna, vezî Adjud. sat ş i cojh. rur., în pl. Moldova, jud. Roman, spre N.-N.-E. de oraşul Roman. Este alcătuită numai dintr’un singur sat, Agiudeni. Este asezata pe şesul Şiretului, într’o poziţiune joasă, din care cauză adese-orî, cînd rîul Şiretul vine mare, este supusă inundaţiunilor. Este la o depărtare de 10 kil. de oraşul Roman şi de 13 kil. de Elisabeta-Doamna, reşe­ dinţa plăşiî, şi e legată cu amîndouă prin şosele. A re o popu­ laţiune de 249 c. de fam. (184 contrib.) cu 885 loc. din carî 2 ştiQ carte; sunt 255 case. Din aceştia 175 c. de fam. (563 1.) sunt Unguri şi 2 fam. Ovrei. Se cultivă mult cartofii cu carî se face comercifl. Sunt 957 vite cornute marî. A re o biserică, catolică, de zid, făcută la 1881 şi întreţinută în bună stare. For­ mează o circomscripţie fiscală cu

A g iu d e n i,

A g iu d e n i, moşie, în pl. Moldova,

jud Roman, c. Agiudeni, lîngă satul cu asemenea numire. A ­ ceastă moşie era din vechime a mănăstire! Treî-Sfetitelor (TreîErarhl) din Iaşi şi maî pe urmă a şcoalelor, iar acum e vîndută de veci de stat cu 235,100 1.

AHMED-ORMAN A g u d u ( L i s c e ş t i- ) , cătun, al c.

Verneşti, jud. Buzăfl, 160 loc. şi 30 case. A vea întinse livezi de duzi pănă în anul 1863 şi o dezvoltată cultură a viermilor de mătasă, ceea ce a contribuit la schimbarea vechiului săfl nume Lisceşti. A g u z i l o r ( D e a lu l- ) , pisc de deal,

pl. Siretul-d.-j., jud. Bacăfl, c. Părincea, care se înalţă lîngă s. Părincea. A h m e d ( P r u n d u l- lu î- ) , insulă,

sat, în com. Vadurile, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat pe malul drept al rîuluî Bistriţa. Terenurile sale sunt în­ clinate spre S.-V. şi păturile sale conţin formaţiuni cu sare, greziurî vîrstate cu pături sub­ ţiri de conglomerate, etc. Populaţiunea acestui sat se urcă la cifra de 244 sufl., safl 74 c. de fam., carî trăesc în 73 de ca se ', repartizîndu-î pe catego­ rii, avem după se x : 114 băr­ baţi, 130 fem eî; după starea civilă: 11 8 necăsătoriţi, IOO că­ sătoriţi, 26 văduvi; 5 ştifl carte, 239 nu ştifl. Locuitorii se îndeletnicesc cu agricultura şi cu plutăria. Numărul vitelor este de 190.

A g îr c ia ,

A g î r c i a , pîrîă, spre marginea c.

Doamna, pl. Piatra-Muntele; izvoreste din munţii Doamnei (ra­ mura Cernegureî), în partea lor despre N., curge în jud. Neam­ ţu, pe lîngă satul cu a sa nu­ mire, străbătîndu-1 printre două culmi de deal şi se varsă între localităţile Cazaci şi Agîrcia pe dreapta rîuluî Bistriţa. A g r ilo r ( V a le a -) , vale, în plasa

Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, pe teritoriul satelor Stelnica şi Mal­ tezi, are lungimea de 500 m. şi adîncimea nu trece de 8 m.

în Dunăre, în dreptul satuluî Gîrcovul, din pl. Balta-Oltu-d.-j., jud. Romanaţi, compusă din 3 bucăţi, numite: Surla, Cătina şi Gîrcovul, pe care se află şi o pădure de aproape 160 hect. ( M o v il a - lu l- ) , movilă, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul com. rurale Calfa, este situată în partea nord-est a plăşiî şi cea nordică a com-> la 2 kil. maî spre N.-V. de s. C alfa; este aşezată pe culmea dealului Ceemşi-Cubair, la ex­ tremitatea sa de S . ', avînd o înălţime de 223 metri, domină satul Calfa, valea Chior-Dere, valea Topolog-Dere, precum şi drumurile comunale Calfa-Orumbei, Calfa-Făgăraşul-Nofl şi Rahman-Topolog; este acoperită cu verdeaţă.

A hm ed

A h m e d - A b d u r a h m a n ( C if lic - ) ,

moşie, în jud. Constanţa, pl. Hîr­ şova, pe terit. c. r. Ostrov şi a­ nume pe acela al căt. săfl Ahmed-Aigăr de unde şi-a luat şi numele. A re aproape 100 hec­ tare şi se învecineşte cu ciflicul Taş-Burun, care este la apusul eî; la S. se mărgineşte cu valea Roşt-Dere, iar la N. cu dealul Sînar-T aştepesi. A h m e d - O r m a n , pădure, în pl.

AHMUDIA

Isaccea, jud. Tulcea, pe terito­ riul com. r. Orta-Chioi, situată în partea de miază-zi a plăşiî şi a comunei; ea se întinde la poalele răsăritene ale dealului Cîzlar-Bair şi cele nordice ale dealului Ghiobilche-Bair; este străbătută de la N. la S. de dru­ mul com. Atxnagea-Orta-Chioi; iar pe la poalele ex nordice trece drum. judeţian Babadag-Măcin; ea are o întindere de peste 200 hect., din care 60 hect. aparţin satului Orta-Chioi; esenţele prin­ cipale sunt: stejarul şi fagul. Numele el vine de la cuvintele turceşti: Ahmed, nume propriu şi Orman = pădure; deci tra­ dus ar fi : Pădurea-luî-Ahmed. A h m u d ia , cât., de vre-o 12 case, situat în partea nordică a plăşiî Sulina, jud. Tulcea, şi cea cen­ trală a com. Sfiştofca, pe dru­ mul ce uneşte Sfiştofca cu Periprava; locul d’imprejurul său e acoperit cu nisip, şi poartă numele de Hasmacul-cel-Mare; la început populaţia era maho­ medană ; în urma războiului de la 1877, s’au retras, şi Lipoveni pescari, în număr de 13 familii cu 52 suflete, atK ocupat acest sat. A ig ă r - A h m e d , sat, în jud. Con­ stanţa, pl. Hîrşova, căt. comu­ nei Ostrov, este aşezat în par­ tea de N.-V. a plăşiî şi cea ră­ săriteană a comunei, la 6 1/» kil. spre răsărit de căt. şi reşedinţa Ostrov. Este situat pe valea AigărAhmed, la nordul pîr. AigărAhmed, închis de dealul Sînîrtaş-Tepesi din spre N. Pămîntul produce mal mult grîu şi ovăz. Pe la răsăritul acestei comune trece pîrîul Coium-Punar care vine din jud. Tulcea şi care se varsă în pîrîul Aigăr-Ahmed. Prin sat trec drumurile comu­

81

nale, unul de la Ostrov trece prin sat şi merge la Coium-Punar, altul pleacă la Orum-Bei şi altul la Făgăraşul-Nou. Locui­ torii se ocupă mal mult cu a­ gricultura. A ig ă r - A h m e d , vale însemnata, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul com. rur. Orum-Bei şi Ostrov; se desface din poa­ lele sudice ale dealului Ghiolgic-Bair, sub numele de Valea. Orumbeilor; trece prin partea sudică a satului Orum-Bei, avînd o direcţiune de la N.-E. către S.-V.; la vîrful Arman-Tepe îşi schimbă numele în Valea-PingaDere, urmînd aceeaşi direcţiune pănă în dreptul satului Făgă­ raşul-Nou, de unde îşi schimbă şi direcţiunea şi numele, trece pe la răsăritul cifliculuî Ali-Murtazi şi pe la nordul satului Fă­ găraşul-Nou. De aci ia direc­ ţiunea spre N.-V. şi numele de Aigăr-Ahmed (numele văieî) şi merge cu această nouă direc­ ţiune şi cu acest nume, pănă la satul Aigăr-Ahmed, de unde ia numele de Dereaua-Roşt şi di­ recţiunea spre apus, trecînd pe la sudul cifliculuî Taş-Burun pe la sudul ruinelor Taş-Burun şi pe la nordul dealului Roşt, şi se varsă în Dunăre la 1 kil. spre N. de Movila-Popeî, după un drum de aproape 25 kilom. Prin această vale curge un pîrîu destul de însemnat, care poartă acelaşi nume de Aigăr-Ahmed. Malurile sale sunt în general rîpoase şi foarte înalte, din cauza terenului care este foarte moale şi pe care îl roade pîrîul mereu. Este situat în partea nord-vest. a plăşiî, cea centrală a comuneî Ostrovul şi cea nord-vestică a comuneî Orum-Bei. Malurile sale pe alocurea sunt pline cu bu­ căţi de păduri de o întindere mal mult sau mal puţin mare.

AI-ORMANULUI

A i-O rm a n , sat, în plasa Măcin, jud. Tulcea, căt. com. CoiumPunar, aşezat pe rîul Ai-Orman (Pădurea-Ursuluî, pe turceşte), la 4 kil. spre N.-V. de reşedinţă; are o întindere de 550 hectare, din carî 40 hect. vatra satuluî, şi o populaţie de 88 familii cu 444 suflete, îngrijitori de vite. A i-O rm a n u lu ! (V a le a -), pîtîii, în plasa Măcin, judeţul Tul cea, în partea de miază-zi a plăşiî; xnaî poartă şi numele de Picineaga, de la comuna Picineaga, pe care o u d ă ; este for mat, la izvorul său, de două pîrîîaşe: Valea-Cîrjilar, ce izvo­ răşte din dealul Ghiolgic-Bair şi Valea-Capreî ce ese din dealul Taşlic-Bair. Valea-Cîrjilar isvoreşte chiar din jud. Constanţa, dar intră îndată în jud. Tulcea; aceste două iniei pîrîîaşe se unesc nu departe de izvorul lor şi se îndreaptă maî întîl spre N.-V., trec pe la două kil. spre S. de com. Cîrjilar şi la 2 kil. spre N. de satul Canat-Calfa, (al co­ munei Coium-Punar), despărţind tot-de-odată şi teritoriul acestor două comune, se îndreaptă apoi spre N., trece pe lîngă satul Ai-Orman, de la care şî-a luat şi numele, pe la două kil. spre V . de căt. Hasanlar (al comuneî Cîrjilar), se îndreaptă apoi spre V.-N.-V., direcţie ce o ţine pănă la vărsarea sa în Dunăre; udă com. Picineaga la miază-noapte, şi merge de se varsă în Dunăre pe dreapta el, puţin maî sus de comuna Picineaga. Cursul său este maî bine de 25 kil. de lung şi prin aceasta este socotit printre principalele şi puţinele rîurl ale plăşiî Măcin şi chiar ale jud.Tulcea; el este repede aproape de izvorul săQ, facînd 21li m. pe secundă şi maî la vale de s. Ai-Orman îşi micşurează iuţeala, făcînd 1 m. şi maî

AITAN-DERE

puţin chiar pe secundă, trece prin pădurî pănă la s. Ai-Orman şi de aci pănă la vărsare numaî pe cîmpie întinsă ; malurile sunt în general rîpoase. Basinul săQ este cuprins în partea despre N., (dacă cuprin­ dem într’însul şi pe acela al rîuluî Cerna, cu care se uneşte la gura sa) între o linie, ce de la gura sa trece prin mlaştina din faţă, şi pe culmile dealurilor Bujor, Priopcea, Piatra-Ascuţită, Megina, Daiaman-Bair, Almalia, David, Amzalîi, Ciubucluc-Bair, Taşlic-Bair, Topolog la miază­ noapte, şi la miază-zi între dea­ lurile Ghiologic-Bair, Canat-Calfa, Ghiun-Ghiurmeş şi MovilaCazacilor. Suprafaţa sa este de 220 kil. p. (sau 22000 hect.), cuprinzînd două părţî din cincî ale plăşiî Măcin cu teritoriile comunelor: Picineaga, CoiumPunar, Cîrjilar, Cerna, Satul-Nou. Afluenţii săî ceî maî însem­ naţi sunt pe dreapta: valea Canat-Calfa şi alte maî multe mici văl repezi, ce pleacă din dealurile Ghiun-Ghiurmeş şi Ca­ nat-Calfa; iar pe stînga valea Cîrjilar, valea Hormular şi pîrîul Cerna, cel maî însemnat, unit cu Valea-Ulmuluî, valea Megina şi valea Iaila. Fiind maî în totd’auna cu apă, el fertilizează lo­ curile pe unde trece, dîndu-le o rodnicie, ce rar se întîlneşte în această plasă. A ita n -D e r e , vale însemnată, în jud. Constanţa, plăşile Constanţa şi Mangalia, pe teritoriul comu­ nelor rurale Tekirghiol şi Mu­ surat, se desface din poalele apusaneale dealului Tekirghiol, se îndreptează spre miază-zi, avînd o direcţiune de la N. către S., făcînd ast-fel hotar între pl. Constanţa şi Mangalia; brăz­ dează partea sudică a plăşiî Constanţa, partea nOrd-vestică

ALACAPÎ

32

a plăşiî Mangalia, partea apusană a comuneî Tekirghiol şi partea nordică a comuneî şi a satuluî Musurat; are o lungime de 4 ‘/a kil.; este tăiata de dru­ mul Tekirghiol-Musurat şi Abdulah-T ekirghiol. A i v a l i k - B a i r , deal, în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă, com. Regep-Cuiusu; se desface din dealul Cara-Peretlic-Artasi, se în­ dreaptă spre răsărit printre văile Regep-Cuiusu şi Calaigi-Ceair, într’o direcţie generală de la S.-V. spre N.-V., brăzdînd partea de la miază-zi a plăşiî şi pe cea nordică a comuneî; satul Regep-Cuiusul e aşezat la poa­ lele sale sudice; pe muchia sa trece şi hotarul Dobrogeî spre Bulgaria; el stă în legătură cu dealurile Sînîr-Iol-Bair şi UzumMese-Sîrti; are 120 m. înălţime; este acoperit cu fineţuri şi pă­ durî, între care însemnăm pă­ durea Catana. A jiu d e n i, numire ce se maî dă

sat. Agiudeni, din jud. Roman. A la c a p î, sau A l a c a p

sau A l a -

c a p o , com. rur., din jud. Con­

stanţa, pl. Medjidia; situată în partea centrală a judeţului, la 24 kil. spre apus de oraşul Con­ stanţa, capitala districtului, şi în partea răsăriteană a plăşiî, la 12 kil. spre răsărit de orăşelul Me­ djidia, reşedinţa eî, pe valea Carasu. Se mărgineşte la răsărit cu c. Omurcea, pl. Constanţa, la miază-noapte cu c. Caratai, la miază-zi cu c. Murfatlar; plasa Constanţa şi la apus cu c. Bul­ bul şi oraşul Medjidia. Relieful solului este în gene­ ral destul de accidentat de cul­ mile: Medjidia, Docuzolşi EndeeCara-Chioi. Principalele dealuri carî brăzdează comuna su n t:

Docuzol-Bair cu vîrful Docuzol (108 m.) la N.-V. de satul D ocuzol; Docuzol-Bair, alt deal cu acelaşi nume la răsărit de s. (cu vîrful Chiostel II 58 m .); Hagi-Cabul cu vîrful Ac-BalcicUba (59 m.) la N .; e prelungit prin interiorul comuneî cu dealul Chiostel cu vîrful Chiostel I, (76 m .); dealul Medjidia (90 m.) la apus; Cara-Acic-Bair (1122 m.) tot la apu s; dealul Tasli Bair cu vîrful Alcapo (83 m.) la răsărit; dealul Gherme-Bair (79 m.) tot la S.-E.; dealul Sis-Tîrlă (58 m.) la răsărit, Horoslar-Bair (52 m.) la N .-E .; şi dealul Şancal (56 m.) la N. Aceste dealuri sunt acoperite maî toate cu semănături şi fineţuri. Movilele sunt numeroase şi au servit ca puncte de orientare; principa­ lele sunt chiar vîrfurile dealu­ rilor amintite maî sus; ele sunt raspîndite în toate părţile J la ele maî adăogăm movila CaraChioi (31 m.) la răsărit de satul Alacapî, dominîndu-1, precum şi valea sa. Hidrografia este reprezintată numaî prin văl, carî au apă nu­ maî primăvara şi după ploile de toamnă ; principalele sunt i va­ lea Carasu sau Medjidia prin mijlocul comuneî, venind de la S.-E. spre N.-V. ; ea poartă di­ ferite sub-numirî pe unde trece; aşa, ia numele de valea Caracuius-Dere pănă la s. Alacapî, de unde iapecel de valea Alacapî, şi în urmă pe cel de Carasu sau Meg id ia ; ea este largă şi malurile au amfiteatru; în ea se deschid văile Alacapo ce curge sub nu­ mele de Horoslar-Ceair, de la E. spre V . ; valea Carataialceac, valea Chiostel unită cu valea Hagi-Cabul, toate pe dreapta; pîrîul Docuzol cu malurile mlă­ ştinoase, unit cu valea DocuzolCeair pe dr. se varsă în balta Medjidia saO Carasu; balta Ca-

ALACAPÎ

rasu cu vre-o cîte-va insule se prelungeşte puţin şi pe terito­ riul comuneî spre V .; e acope­ rită cu stuf. Clima comuneî este riguroasă, cu verî călduroase şi ernî fri­ guroase, fiind expusă vîntuluî dominant de răsărit; rare-orf vînturile aduc ploî prin aceste regiunî, totuşî clima e destul de sănătoasă. Cătunele carî compun comuna sunt: Alacapî, reşedinţa, spre S.-E., în valea Carasu, la întîlnirea eî cu valea Horoslar-Alceac; Chiostel în partea cen­ trală, la 6 lla kil. spre N.-V. de reşedinţă, în valea Chiostel, nu departe de balta Carasu; Do­ cuzol spre N., la io kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe pîrîul Do­ cuzol, între cele două dealuri Docuzol; maî avem apoi tîrlele luî Căciulă şi Manase-Ieciu la 1/s kil. spre N.-E. de s. Docu­ zol, tot pe pîrîul Docuzol. Instrucţiunea e reprezentată prin i şcoală mixtă de băeţî şi fete, cu io hect. pămînt, avînd i învăţător cu 69 elevi înscrişi (40 băeţî şi 29 fete), promovaţi 37 elevi; şcoala e în cât. Do­ cuzol. Sunt şi 2 şcoli musulmane alipite de geamiile din cătunele Alacapî şi Chiostel. Cultulreligios se exercită într’o bis. creştină, cu hramul Sf. Dumi­ tru, avînd 10 hect. pămînt de la stat, cu 1 preot, 1 paracliser şi 1 cîntăreţ; maî sunt 3 geamii, în fie-care căt. cîte una, avînd cîte 10 h. pămînt şi cîte 1 hoge. Populaţiunea comuneî este de 318 fam. cu 1551 sufl., împăr­ ţită în modul cum urmează: După sex: bărbaţi 830, fe­ meî 721, total 1551. După stare civilă: necăsăto­ riţi 932, căsătoriţi 580, văduvi 38, divorţaţi 1. După instrucţie: ştifl carte 51, nu ştifl 1500. 64042. Marele Dicţionar Geografic.

33

După cetăţenie: supuşi streini 7, cetăţeni romîn! 1544. După religie: creştini orto­ dox! 1142, mahometanî 409. După ocupaţiune: agricultor! 259, comercianţi 8, industriaşi n’are, alte profesii 43, total 310. împroprietăriţi 667, neîmproprietăriţî 11, total 678. Contribuabili 310. Suprafaţa comuneî e de 10113 hect., din carî 68 hect. ocupate de vetrele satelor cu 311 case, 9225 hect. ale locuitorilor, şi 820 hect. ale statului cu pro­ prietarii. Ocupaţiunile locuitorilor sunt: Agricultura, fiind în c. 259 plugari cu 161 pluguri, avînd şi 25 maşini de secerat, 4 maşini de bătut porumb, 134 grape de fier, 176 care cu boî, 57 căruţe cu caî, 142 puţuri, (1 în cîmp) şi 1 pod plutitor (în Docuzol). Industria este cea domestică, simplă; mal e în comună o moară de vînt (în Chiostel). Creşterea vitelor este iarăşi o ocupaţie principală; sunt în comună 9 armăsari, 263 caî, 339 epe, i i i mînzî (total 813); 7 tauri, 775 boî, 661 vaci, 391 viţel (total 1835); 7 măgari; 597 berbeci, 6220 oî, 2588 miel (total9405); 18 capre; 268porcî; maî toate se exportă. Comerciul este făcut de 8 co­ mercianţi, (7 cărciumarî, 1 bă­ can) ; e destul activ, se importă maşini agricole, unelte de lucru, manufacturi şi se exportă ce­ reale, (orz, ovăz, secară, po­ rumb), vite, lînă, brînzeturî; gara cea maî apropiată este Murfatlar, la 5 kil. Budgetul e de în 5162 leî la ven. şL 3989 1. la ehelt., cu un excedent de 1173 1., sunt 310 contrib. Căî de comunicaţie sun t: c. f. Constanţa-Cernavodă, prin va­ lea Carasu, trece pe la 500 m.

alacap!

spre V . de s., care n’are staţie safl haltă; drumul judeţean Medjidia-Cara-Murat, trecînd prin s. D ocuzol; drumuri comunale ce uneafl cătunele între ele ca: Caratai-Murfatlar, Tortanan prin Docuzol, Biulbiul prin MurfatTurc, Medjidia direct, Constanţa prin Murfatlar, Omuscea-Hasancea. Prin comună., la V . şi E. de s. Alacapî trec valul de piatră şi cel de pămînt ale luî Traian, (vezî la judeţ). A la c a p î, sat, în jud. Constanţa,

pl. Medjidia, căt. de reşedinţă al comuneî A lacapî; este aşezat în partea răsăriteană a plăşiî şi • cea estică a comuneî, pe valea Alacapî şi Carasu; este încon­ jurat de dealurile Caraucic-Bair la V . (73 in.), Horoslar-Bair (31 m. cu movila Cara-Chioi) la E. şi Tasli-Bair (83 m.) cu movila Alacapî. A re o supraf. de 2834 hectare, din carî 26 hectare o­ cupate de vatra satuluî cu 86 case. Populaţia sa e de 80 familii cu 279 sufl., ocupîndu-se cu a­ gricultura şi cu creşterea vite­ lor. La V . de sat trece c. f. Constanţa-Cernavoda şi un val al luî Traian, iar la N.-E. alt val al luî Traian. A la c a p î, movilă însemnată, în jud.

Constanţa, pl. Medjidia, com. şi căt. Alacapî, pe muchia dea­ lului Tasli-Bair, la 1 l/a kil. de sat, cu 83 m. înălţime, dominînd satul şi valea Alacapî, va­ lea Carasu, calea ferată; deci un punct strategic important. A la c a p î, vale, în jud. Constanţa

pl. Medjidia, în c. şi căt. A la­ capî, vine din dealul HoroslarBair, se îndreaptă spre apus, trece prin satul Alacapî, printre dealurile Tasli-Bair şi Horoslar5

ALAII-BAIR

Bair, şi se deşchide în valea Carasu; e tăiată de valul mare de pămînt al luî Traian. A la h - B a i r , deal, în judeţul Con­

stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul com. Taş-Punar şi anume pe acela al căt. Băltăgeşti; se întinde pe la nord-estul satuluî Băltăgeşti printre văile SatişDere şi Saragea-Dere, avînd o direcţiune generală de la S.-V. către N .-E.; are o înălţime maxi­ mă de 204 m. pe care o ajunge în vîrful său Saragea-Tepe. Este situat în partea septentrională a plăşiî şi a com .; văile sale sunt stîncoase şi prăpăstioase. A la p e ţu l, canal, în insula Balta, pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, teritoriul comuneî Borduşeani; alimentează lacul Alapeţul. A la p e ţu l, lac, în insula Balta, pl.

Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, te­ ritoriul com. Borduşeani; este a­ limentat prin canalul cu acelaşi nume. mic aflttent al pîrîuluî Sabasa, jud. Suceava.

A lă u t a ,

sat, în judeţul Neamţu. (V. Izvorul-Alb).

A l b ( I z v o r u l- ) ,

A lb , pîrîH, (v. Cracăul-Alb), pîrîu,

în com. Crăcăoani, pl. PiatraMuntele, jud. Neamţu.

34

A lb (P îrîu l-), pîrîu, în c. Uscaţi, pl. de Sus-Mijlocul, (v. ValeaAlbă, pîrîu), curge în judeţul Neamţu. Din inscripţiunea ce se află la mănăstirea Războieni se vede, că locul unde s’a dat războiul între Turci şi Ştefan-cel-Mare pe atunci se numea Pîrîul-Alb. Pîrîul-Alb a dat numirea văieî prin care el curge: Valea-Albă. Prin ur­ mare Vornicul Ureche greşeşte, cînd dă a înţelege că ValeaAlbă s’ar fi numit, pentru-că poiana unde a fost bătălia, s’ar fi nălbit de trupurile celor pie­ riţi (Letop. tom. I. pag. 151). Pe valea pîrîuluî pe care inscrip­ ţia îl numeşte Pîrîul-Alb, în de­ părtare de o oră de la satul Războieni, spre răsărit, lîngă s. Tupilaţi, se află o cătună răzeşească, care şi astăzi se numeşte Valea-Albă (v. mănăstirea Răz­ boieni).

rul-Alb), în com. Buhalniţa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. A lb (P îrîu l-), pîrîu, în comuna Hangul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, izvoreşte din partea apusană a muntelui Tablei (ra­ mura Ceahlăului); curge spre S.-V., formînd în parte hotarul Transilvaniei, pănă la vărsarea sa în pîr. Pîntec.

guţa, Ulmul şi Rotunda, în par­ tea de S.-E. a com. Stănileşti, pl. Prutul, jud. Fălciu. A lb a , deal, numit şi dealul ValeaAlbieî, în c. r. Văgiuleşti, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. A lb a , deal, în plasa Oraş şi în partea de miază-noapte a com. Odobeasca, jud. R.-Sărat, aco­ perit cu fineţe şi izlazuri. A lb a , fîntînâ, pe moşia-Havîrna, com. Havîrna, pl. Prutul-de-s., jud. Dorohoiu. A lb a , fîntînâ, pe moşia Pomîrla, com. Pomîrla, pl. Prutul-de-s., jud. Dorohoiu. A lb a , pădure, pl. Muntelui, jud. Bacău, în com. Dărmăneşti.

A l b (P îr îu l-), pîrîu, în com. Vînă-

A lb a , pîrîu în c. r. Imoasa, pl. Motrul-de-sus, jud. Mehedinţi, trece în hotarul Corcoveî.

tori-Neamţu, pl.de Sus-Mijlocul, izvoreşte din munţii MăguraSihleî, curge spre N. în jud. Neamţu; trecînd pe la schitul Săhăstria, în dreptul căruia se uneşte cu Pîrîul-Negru. Numirea sa provine din pricină că scurgîndu-se pe terenuri friabile de calcar, apele sale duc pu Iberea lor albă în mare depărtare (v. Pîrîul-Negru).

A lb a , pîrîu, începe din moşia d-luî Viişoreanu, com. Coloneşti, pl. Vedea-de-j., jud. Oltul, curge de la N. la S. distanţă cam 300 m., apoi face o întorsătură iar la N. şi alta la S., şi se uneşte cu gîrla Gruiul-Mare, tot în ra­ ionul com. Coloneşti. Se numeşte Alba, pentru-că pămîntul pe unde trece este alb.

A l b ( I s v o r u l-) , ramură de munţi A lb ( I z v o r u l-) , pîrîu, (v. Izvo-

ALBA

(v. Isvorul-Alb, jud. Neamţu). A lb a , sat, în com. Hudeşti-Mari, pl. Prutul-de-sus, jud. Dorohoiti, cu 273 fam., 1215 suflete. Aşezările sătenilor sunt maî mult bune. Sătenii împroprietă­ riţi au 408 hect., 18 arii pămînt. A l b a , v. Războieni, jud. Neamţu. A lb a ,

baltă, între bălţile Lun-

A lb a , pîrîu, pe teritoriul comuneî Răcoasa, jud. Putna, plasa Zăbrâuţi, cel maî mare afluent al Şuşiţei; e format din 3 pîraje: Alba, Limpejioara şi Pîrîul-Vo­ lanului; se varsă în Şuşiţa, între satele Răcoasa şi Gogoiul. A lb a , pîrîU, înpl. Oraş, c. Odobea­ sca, izvoreşte din jud. R.-Sărat, dealul Alba, se îndreptează de la N. spre S., udînd com. în partea de miază-noapte şi se varsă în

ALBA

rîul Rîmna, maî sus de cătunul Mahriul, după un curs de 7 kil.

35

A lb ă ( P ia tr a -) , colină, în com. Trestia, jud. Buzăfl, pe care o desparte de cort. Pîrscovul.

A lb a , rîpă, com. Văleni-de-Munte,

jud. Prahova. A lb a , vale, în com. rur. Văgiuleşti, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. A lb a , vale, în com. rur. Inoasa,

plasa Motrul-d.-s., judeţul Mehe­ dinţi. A lb a , vale, (v. Valea-Albă), jud.

Neamţu.

A l b ă ( P ia tr a -) safl R u p tu r ile , iz­

vor, în com. Odăile, jud. Buzău, începe din c. Piatra-Albă şi se scurge în Murătoarea Posobeştilor. A l b ă ( R îp a -), colină, în c. Mîn-

zăleşti, jud. Buzăfl, fâcînd hotar despre c. Măneşti. Este formată din pămînturî albe; are puţin islaz pe poale.

A l b a , vale, izvoreşte de la V . de A l b ă ( R îp a -) safl R u p t u r a , co­

comuna Predealu, plaiul Peleşul, judeţul Prahova, de Sub poalele muntelui Caraiman, cur­ ge de la V . spre E. şi se varsă în rîul Prahova, pe ţărmul dr., în dreptul căt. Buşteni.

A l b ă (R îp a -), colină, în c. Vis-

A lb a , vale neînsemnată, în plasa

peşti, căt. Văleanca, jud. Buzăfl, formată din pămînturî albe.

Oraş, c. Odobeasca, jud. R.-Să­ rat, în partea de miază-noapte a eî, pe fundul căreea curge pîrîiaşul Alba. com. rur., jud. R.-Sărat. (V. Balta-Albă).

A l b ă ( B a lt a -) ,

lină, în c. Lapoşul, jud. Buzăfl, acoperită de humă şi puţină verdeaţă.

A l b ă ( R u p tu r a -) , colină, în c.

Pănătăul, căt. Diculeşti, jud. Bu­ zăfl, acoperită cu pădure. colină, în c. Beceni, căt. Gura-Oci, jud. Bu­ zăfl; islaz de vite.

A lb ă , (v. Valea-Albă), loc izolat,

în com. Cîrligi, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu.

A l b e (P ie tr e le -) , munte, în com.

Gura-Teghi, căt. Lunca-Vasculuî, jud. Buzăfl, face hotar des­ pre com. Nehoiaş. A l b e ( P ie tr e le -) , sorginte de ape

A l b ă ( M o v ila -) , movilă, în pl.

Borcea, jud. Ialomiţa, spre N. de satul Călăraşi-Vechî. A l b ă ( V a le a -) , vale, pe care este

aşezată c. Bucovăţ, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj. şi în care se află cetatea Jidova. (V. a. n.). cătun al com. Odăile, jud. Buzăfl, situat între izv. Fosobeasea şi Gortea. Are 230 loC. şt 34 case.

A l b ă ( P ia tr a -) ,

hectare (175 rămîn sterpe, 75 islaz şi 200 hect. pădure). Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Populaţia luî e de 46 loc. Numărul vitelor marî e de I02, şi a celor mici de 573. A lb e a s c ă , sat, cu 13 fam., jud.

Argeş, pl. Piteşti, face parte din com. rur. Gălăşeşti. (Vezî acest nume). A lb e a s c ă , movilă artificială,

în pl. Grădiştea, com. Cîineni, jud. R.-Sărat, lîngă cătunul Plăsoiu; pe dînsa sunt două crucî de piatră. Din bătrînl se spune ca nişte ciobani călătorind cu tur­ mele lor prin această plasă, şi po­ posind aci, afl fost surprinşi de o furtună", unul din eî fiind trăs­ nit, ceî-lalţî îl îngroparâ, îl ri­ dicară această movilă deasupra mormîntuluî, precum şi două crucî de piatră; el numindu-se Albuleşti sau Albeşti, şi mo­ vila a fost numită de popor A l­ bească.

A l b e ( P ie tr e le -) ,

A l b ă ( M o v ila - ) , movilă, judeţul

Brăila. (V. Bordeiul-Verde).

ALBELE

miner., în care predomină sulful, în C. Gura-Teghi, căt. Lunca-Vasculuî, jud. Buzăfl. Nu se poate utiliza din cauza depărtăreî şi a sălbăticiei locului. A lb e a n u l, sat, din com. rur. Pîr-

lita-Săruleşti (v. a. n.), pl. Negoeşti, jud. Ilfov, aşezat în nişte locuri smîrcoase, spre V . de Pîrlita. Are o suprafaţă de 900 heCt., proprietate a D-lul Mănciulescu, din cari se cultiva 450

A l b e i (D e a lu l-), deal, se întinde

la N. c. Oşeşti, pl. Stemnic, jud. Vasluiu, despărţind teritoriul a* cesteî com. de acel al comuneî Buda-Rafaila. sat, plasa Tazlăul d.-j., jud. Bacăfl al com. Bărsăneşti, situat în valea pîrîuluî Albelor, la o depărtare de 710a in. de satul Bărsăneşti (şcoală). In anul 1891, din acest cătun, a ur­ inat numaî 2 băeţî la şcoală, din 22 copil în vîrstă de şcoala. A re o biserică de ritul ortodox, clădită pe la 1863 de călugă­ rul Ioachim; este deservită de 2 cîntăreţî şi de preoţii satelor de prin prejur. Cîrciumî are 2. Capi de fam. sunt 93, sufl. 303. Animale sunt: 11 caî, 214 vite cornute, 5 porci.

A lb e le ,

86

A LB E L E

A lb e le , lac, în pl. Ialomiţa-Balta,

jud. Ialomiţa, se întinde pe te­ ritoriul com. Cocargea şi Dudeşti. A lb e le , moşie, plasa Tazlăul-d.-j.,

jud. Bacăfl, din com. Bărsă­ neşti, care avea părţi răzeşeştl. Despre această moşie Th. Codrescu, ne dă următoarele date*. (Buciumul Romîn, anul I, 1875, pag- 34)«In această moşie erau răzeşi şi Postelnicul Costache Ciocîrlie cu al lui, cari la anul 1840 s’afl judecatpentru împresurarea păr­ ţilor lor din acel hotar cu casa răposatului Hatman Constantin Paladi; afl părţi şi sfintele mă­ năstiri Berzunţul, Răducanul, Bisericani şi alţi mal mulţi răzeşi şi părtaşi în e a ; avea sat cu o biserică, un preot, doi dascăli, trei nevolnici, două vădane, pa­ tru slujbaşi volnici, pe lîngă moşiile Brătila, Poiana-Berzunţul şi altele cu un număr de IO loc.» A lb e le , trup de moşie,

nelocuit, proprietate a statului, pendinte de com. Tangîrul, pl. Călnişteî, jud. Vlaşca; se arendează îm­ preună cu Tangîrul şi Mirăul pe preţul de 14700 lei pe fie­ care an. Albele are cu dînsa şi trupurile Manaful şi Şialiul. A ci este o pădure cu suprafaţa de 400 hect. Depinde de ocolul silvic Ghimpaţi. In 1882 s’a împroprietărit un număr de 19 loc. însurăţel, luînd suprafaţa de 250 hect.

A lb e le , munte, situat Ia hotarul

Transilvaniei, în prelungirea m. Pietrăria şi Straja, pe cuprin­ sul com. Călugăreni, pl. PiatraMuntele, jud. Neamţu. A re o înălţime de 1600 m. Se mal nu­ meşte Obcina-Albilor. A lb e lo r (P îr îu l-), pîrîu, pl. Taz-

lăul-d.-j., judeţul Bacăfl, care izvoreşte din muntele Pravila, curge prin com. Bărsăneşti şi se varsă la s. Poiana, din com. Tîrgul-Valea-Rea, d’a dreapta Tazlăulul-Mare, după ce s’a în­ cărcat cu apele pîrîiaşuluî Preluca. sat, jud. Argeş, pl. Oltul, pendinte de com. rur. Launele-d.-j., (v. acest nume).

A lb e n e ş ti,

A LBEN I

Prin comună trec şoselele: Zorleşti - A lbeni, Bengeşti - A l beni; rîul Gilortul şi pîrîul Călnicul. sat, plasa Bistriţa-d.-j., jud. Bacăfl, al c. Valea-Seaca. Se găseşte situat lîngă satul Valea-Sacă (şcoală). A re 59 capi de fam. şi 2 1 1 sufl. Sunt 105 vite cornute şi 35 porci.

A lb e n i,

A lb e n i, cătun, judeţul Gorj, face A lb e n i, com. rur., din pl. Am a­

radia, jud. Gorj, situată la S. plăşiî, pe văile Cîlniculuî şi Gilortulul, precum şi pe dealul Pruneştilor, la o distanţă de 25 kilom. de capitala judeţului. Se limitează la N. cu com. Bengeşti şi Negoeşti, la S. cu com. Barzeiul-de Gilort, la răsărit cu com. Barzeiul-de-Pădure şi la a­ pus cu com. Bobu. Această com. se compune din căt. Albeni, Mirosloveni şi Pruneşti. întinderea sa este de aproape 2000 hectare, din cari 1500 ale loc., carî în cea maî mare parte sunt moşneni, iar restul ale proprietăţeî; din această su­ prafaţă: 335 hect. sunt pădure, 998 hect. arături, 44 viî, 623 păşune şi livezi. A re o popula­ ţie de 320 fam., 1896 sufl., sunt 285 contribuabili. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura, creşterea vitelor, cultura viilor şi a livezilor de pruni. In această com. sunt 4 bi­ serici, dintre carî una de peste 500 anî, deservită de 3 preoţi, 3 cîntăreţî; sunt 7 mori, 18 fîntînl, 3 cîrciumî. Locuitorii po­ sed 57 pluguri, 130 care cu bol, I căruţă cu caî, 1116 vite mari cornute, 89 caî, 9 bivoli, 968 oî, 489 porci, 337 capre. Venitul com. este de 1393 ^•33 b. şi cheltuelile sunt de 1332 1. 44 b.

parte din com. Albeni (v. acest nume); e situat între rîul Cîlnicul şi Gilort şi chiar la confluenţa lor. A re 150 fam. cu i m sufl., 134 contrib.; 2 biserici, cu 1 preot şi 1 cîntăreţ. Suprafaţa sa totală e cam de 1350 hect. A re 7 fintînî. Locuitorii posed 512 vite marî cornute, 33 caî, 380 oî, 182 capre, 213 rîmătorî şi 9 bivoli. Maî posed 74 care cu bol, 35 pluguri şi 17 stupi. Notiţe Istorice. In interiorul acesteî comune, pe platoul nu­ mit Cîmpul-Mare, se află maî multe movile, în carî s’afl găsit ghiulele de tunuri, de unde ere-, dinţa că ele ar fi servit ca fortificaţiunî în timpul unor rez­ bele petrecute acolo în trecut; iar pe şesul ce se întinde pa­ ralel cu rîul Gilort, spre apusul comuneî, se află o ruină, ridi­ cată peste 2 metri d’asupra so­ lului şi în diametru de peste 20 metri, construită din pietre şi cărămidă cu var, aci s’au gă­ sit oseminte de om şi diferite obiecte de fier, precum: arme vechi, roate de căruţe, etc. De la această ruină spre S., para­ lel cu Gilortul, se află sub sol o cale aşternută cu pietre, pe lîngă cari se află sfărămăturî de pietre şi cărămizi; acestea atestă că ruina, ar fi fost un monument, de la care pleca acea

ALBENI

cale spre S., pe ale cărei laturi se vede că ar fi existat locuinţe omeneşti. Nu se ştie timpul existenţei acestora; se zice însă că acolo ar fi fost un oraş, poate chiar din timpul Roma­ nilor. A lb e n i, moşie, plasa Bistriţa-d.-j., jud. Bacăfl, din c. Valea-Seacă, parte a sătenilor şi parte a pro­ prietarului. A lb e n i, pisc de deal, plasa Bistriţa-d.-j., jud. Bacăfl, c. ValeaSeacă, de lîngă s. Valea-Seacă, secţia Albeni. A lb e n i, vale, plasa Bistriţa-d.-j., jud. Bacăfl, c. Valea-Seacă, care se înclină spre pîrîul Valea-Sacă. A lb e rt, deal, plasa Trotuş, jud. Bacăfl, situat în apropiere de Grozeşti; aci se găseşte sare la supraf. pămîntuluî. A lb e r t , pădure, (plasa Trotuş, jud.

Bacăfl), din c. Grozeşti. A lb e ş ti, com. rur., în pl. Cîmpuluî, jud. Buzăfl, situată la S.-E. de oraşul Buzăfl şi la o distanţă de 22 kil. de dînsul, pe ambele ma­ luri ale rîuluî Călmăţuiul. Limi­ tele sale su n t: L a N., începînd din movila Ciovliculuî, se măr­ gineşte cu hotarul moşiei Bentu (com. Tăbărăşti), Mînzul şi Căldăruşea (com. Cilibia), se întin­ de pănă în pîlcul de pădure Tufele-Lupaşcu, de unde se lasă în jos, limitîndu-se spre E. cu Movila-Popii şi moşia Ţuguiatul, pănă dă în hota­ rul moşiei Meteleul-Lipănesc ; la S. merge cît-va tot pe ho­ tarul moşiei Lipăneasca, apoi o ia pe hotarul moşiei Rotunda-Mitropolieî (com. Brădeanu), atinge puţin moşia MărgineanuVăleanca şi se urcă în sus, li­

37

mitîndu-se spre Vest cu hotarul moşiei Brădeanu şi Smeieni, pănă dă în albia Călmăţuiuluî, trece rîul şi o ia pe hotarul moşiei Maxenul-Vîrtoapele pănă în movila Ciovliculuî. Suprafaţa sa este de 5940 hect. din care 4669 arabile, 389 pădurî, 173 fîneaţă, 625 izlaz şi 84 loc sterp. Proprietăţi maî însemnate, a­ fară de pămîntul posedat de loc., sunt: Albeşti safl Cacaleţi, Cotuna safl Călţuna, Udaţi-Mînzu safl Sălcianca, Udaţi-Mînzu safl Rasideasca, Udaţi-Marî safl Niculeasca, Văleanca cu TufeleCotuneî şi Albeşti-Statuluî. Te­ renul e şes, accidentat puţin de malurile Călmăţuiuluî; pă­ mîntul e fertil şi accesibil tu­ turor culturilor, maî cu seamă porumbului şi orzului; se maî cultivă: grîfl, secară, meifl şi rar rapiţă, precum şi plante din mica cultură, în specie cînepa. E bogată în vite, care ser­ vesc nu numaî pentru muncă, dar şi pentru comerţ. Sunt 609 boî, 468 vaci, 214 viţel, 9 bi­ voli, 280 caî, 208 epe, 22 mînzî, 2870 oî, 2 capre, 5 asinî şi 235 porci. Stupi 31. Industria e limitată numaî la trebuinţele casnice şi în cîtva la cultura viermilor de mă­ tase. Cultura albinelor e negli­ jată, fiind numaî 31 stupi. Are o moară cu aburi şi 4 stîne: 2 pe moşia Albeşti şi 2 pe mo­ şia Udaţi-Marî. Com. e pusă în contact cu Buzăfl prin Şoseaua Albeşti-Buzăfl, prin Ţinteşti, pre­ cum şi cu diferite com. circumvecine, fie prin drumuri natu­ rale, fie prin căi vecinale-com. Transportul productelor se face prin gara Cilibia. Această com. e formată din cătunele Albeşti, Călţunaşul, Cotuna, Udaţi şi Lucieni. Popula­

ALBEŞTI

ţia sa este de 1580 loc. din ca rî: bărbaţi însuraţi 344, neînsuraţî 37, văduvi 6, băeţî 379; iar femeî măritate 344, văduve 32, fete 438, care trăesc în 310 case. Străini sun t: 2 greci şi 1 izraelit Meseriaşi su n t: 5 fie­ rari, 1 maşinist şi 4 dulgheri. Media naşterilor e de 57, a dece­ selor de 29, a căsătoriilor de 9. Populaţia creşte deci cu o me­ die anuală de 28 sufl. Sunt 292 contribuabili, din carî 18 comercianţi, 17 romîn! şi 1 străin. Stabilimente sunt 17. Venitul caselor 1920 L, taxa proporţională 96 leî. Venitul fonciar: 93240 1. Darea căilor de comunicaţie 1752 1.; paten- . tă S97-SO; fonciera 1. 5367.60. Total fiscal 1. 7717.10, perce­ perea leî 771.71, judeţene leî 2045.62; drumuri leî 857.21; comunale 1. 2045.62; comerciale 1. 49.45. Total general 1. 13486 bani 81. Budgetul com. e de 5110 leî. Com. are o şcoală de băeţî în comuna Albeşti frecuentată de 35 elevi. Carte ştiu 126 locuitori. A re 2 biserici în că­ tunele Albeşti şi U d a ţi: Sf. Ni­ colae şi Sf. Dumitru, cu 2 pre­ oţi, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Cîrciumî sunt 10. Casele lo­ cuitorilor sunt curate şi 'con­ struite cu oare-care îngrijire. Aspectul com. e plăcut, clima sănătoasă, dar expusă vînturilor şi adesea secetei. In pădurea Albeşti, situată puţin mal la S. de com. A l­ beşti, a fost în 1808 o crîncenă luptă între Turci şi Ruşi. Fortificaţiunile ridicate în pădure se văd şi astă-zî. A lb e şti, com. rur., în partea de S. a pl. Crasna, jud. Fălcifl, for­ mată din satele: Albeşti, GuraAlbeşti şi tîrguşorul Docolina; la o distanţă de 26 kil. de ca­

ALBEŞTI

pitala judeţului, cu o populaţiune de 433 fam. sau 1906 sufl. din care 422 contribuabili. Intre loc. sunt vr’ o 20 fam. evrei, stabiliţi în tîrguşorul Docolina. Pe partea de V . a com. trece calea naţională şi calea ferată Vasluiti-Bîrlad, şi rîul Bîrlad pe hotar. Are I şcoală şi 2 biserici cu 2 preoţi şi 2 cîntăieţî. V it e : 1247 vite cornute, 168 caî, 458 oî şi 566 porci. A lb e ş ti, com. rur., în plasa Ialo-

miţa-Balta, jud. Ialomiţa, este situată pe partea dreaptă a rîu­ luî Ialomiţa, între com. Poiana şi Mărulieni şi se întinde din rîul Ialomiţa, pe cîmpia Bărăgan, pănă maî spre S. de linia fe­ rată Bucureşti-Feteşti, pe o su­ prafaţă de 94^0 hect., din carî 50 hect. pădure. Pe teritoriul com. se află patru m oşii: Bueşti, proprietate a statului, cu 4500 hect., fostă pendinte de mănăstirea Cernica, arendată pe periodul 1883— 1893 cu su­ ma de 40100 leî", Albeşti cu 3700 Tiectare, Batalu cu 850 hect., şi Zamfiroaia cu 400 h. sunt proprietăţi particulare. După legea rurală din 1864 sunt împroprietăriţi pe terito­ riul comuneî 120 loc.; 214 se găsesc fără proprietăţi* Com. este formată din satele : Albeşti, Bueşti, Batalu şi Socoalele, cu reşedinţa primăriei şi a judecătoriei în satul A l­ beşti. Populaţiunea în 1890 era de 2561 loc. cu 530 capi de fam. şi 2031 membri de fam., sau 1300 bărbaţi şi 1261 femeî. După naţionalitate: 2552 Romînl, S Greci, 2 Bulgari şi 2 Germani. După religiune: 2559 creştini ortodox! şi 2 catolici. După profesiune: 638 agricul­

38

tori, 6 meseriaşi, 17 comercianţi, 9 profesiuni libere, 20 munci­ tori şi 20 servitori. Cu ştiinţă de carte se găsesc 129 per­ soane, iar 2432 nu ştiu a scrie şi citi. V it e : 560 caî, 400 boî, 2800 oî şi 750 porci. Budgetul la veni­ turi era de 7806 1. şi la cheltuelî de 6787 1. Instrucţiunea în com. se predă în 5 şcoale, din carî o şcoală de băeţî şi una de fete se află în satul Albeşti, o şcoală de băeţî şi una de fete în satul Bueşti şi o şcoală mixtă în Socoale, avînd 3 învăţători şi 2 învăţătoare. Sunt două biserici cu cîte patru preoţi şi patru cîntăreţî, plătiţi de comună cu 620 leî anual. Pe la capătul de S. al teri­ toriului com. trece calea ferată Bucureşti-F eteşti. A lb e ş ti, com. rur., pl. Dîmboviţa,

judeţul Muscel, 7 kil. departe de Câmpulung. Este situată pe malul stîng al rîuluî Bratia şi pe valea numită «Strigoiul». Se compune din 2 cătune: Albeşti şi Cîndeşti, avînd o po­ pulaţie de 894 loc. (462 bărbaţi şi 432 femeî) cu 217 c. de fam., carî trăesc în 217 case. A ci a fost înainte vreme re­ şedinţa plaiului Nucşoara. Această comună se mărgi­ neşte la E. cu com. Voineşti, la V . cu com. Nucşoara, la S. cu com. Godeni şi la N. cu munţii comuneî Nucşoara, ne maî fiind în această direcţiune nici o comună pănă la hotarul Transilvaniei. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura; mare parte sunt pie­ trari, dogari şi scîndurarî. E î afl pentru trebuinţele lor casnice: 460 boî, 330 vaci, 16 tauri, 158 viţel, 1640 oî şi ber­ beci, 284 capre şi 205 porci.

ALBEŞTI

Budgetul comuneî se urcă la 1917 1. ven. şi 1824 1. chelt. In jurul comuneî se află li­ vezi, fineţe şi păd. acoperite cu fag, mesteacăn, anin, plop, etc. A re treî munţi: Boldul, Voivoda, Obîrşa, carî aparţin numai acesteî com une; în toţi se află stîne, unde se fabrică brînză. Rîul Brătioara (v. a. n.) trece pe la E. de căt. Cîndeşti şi Bratia pe marginea de V . a eî. Pe rîul Brătioara sunt în raio­ nul comuneî 4 ferăstrae şi I moară; iar pe Bratia sunt 13 ferăstrae şi I moară. In aceste ferăstrae se tae lemne de brad. In căt. Albeşti loc. sunt moş­ neni şi posedă pămîntul prin moştenire, din moşî-strămoşî; iar cel din Căt. Cîndeşti s’au împroprietărit, în anul 1864, pe proprietatea statului, Berevoeşti. Comuna se întinde pe o supra­ faţă de 690 hectare. Printr’însa trece şoseaua comunală, care stă în legătură cu oraşul Cîmpulung. Bîlciu la 15 August. A re o bis. fondată de loc. comuneî, deservită de 2 preoţi şi X cîntăreţ; o şcoală mixtă. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte 1404 1. anual. In raionul comunei sunt 3 iz­ voare cu apă minerală, carî con­ ţin mult iod, şi 14 cariere de piatră, din care se exploatează o piatră de o structură groso lână, dar cu bobul foarte strîns, în cît formează o piatră excelentă pentru construcţii şi chiar pen­ tru sculptură. Cu acest calcar numulitic dela Albeşti s’a con­ struit la început, şi s’a restaurat chiar acum în urmă, celebra mănăstire Curtea-de-Argeş. Pia­ tra de Albeşti serveşte azi la construcţii de poduri şi alte edi­ ficii. L a aceste cariere lucrează peste IOO lucrători, Italieni în cea maî mare parte. Carierele de piatră de la Al-

ALBEŞTI

beşti erau cunoscute şi exploa­ tate încă din vechime; ast-fel se ştie că mănăstirea Curţii-deArgeş, a fost clădită de Neagoe Basarab (la începutul secolului alXVI-lea) cu piatră din Albeşti. In Condica Visteriei, 1694 (e­ diţia. Aricescu), pag. 39, citim: «23‘/a taleri s’au dat pietrarilor de la Albeşti pentru nişte pietre ce au tăiat de treaba caselor Domneşti. . . » Pe locul numit Plaiul-Bisericei se zice, că a fost aşezat în vechime s. Albeşti. L a Si­ liştea, loc izolat, se crede că a existat un sat, pe care l’ar fi dărâmat Tătarii. A tît la PlaiulBisericil, cît şi la Silişte, se văd ruine de biserici. A lb e şti, com. rur., pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, compusă din 5 cătune: Linia-Mare, Crăciuneşti, Mihăeşti, Valea-Vaî-de-Eî şi ValeaSeci. Este situată pe Dealul-Mare şi Dealul-Mihăeşti şi pe văile: Vai-de-Eî şi Gugu. A re o populaţiune de 1684 loc. (868 bărbaţi, 816 femei); 400 c. de fam., 380 contrib.; sunt 372 case de locuit. In comună sunt două bis. (Ia Gura-Seci şi Vai-de-Ei) deser­ vite de 3 preoţi, plătiţi de com. Ocupaţiunea de căpetenie a locuitorilor e agricultura. Sunt şi 2 rotari şi 10 dulgheri. Eî desfac produsulmuncei lor laDrăgăşani, Cîmpul-Mare şi Dobrotinetul. Locuitorii sunt moşneni, afară de 4, carî s’au împroprietărit la 1864, pe moşia Lereasca, dîndu-li-se IO hectare. Ei au 30 cai şi epe, 1027 oi, 314 porci. Suprafaţa comunei e de 2900 hect. Şcoala datează cam de 5 5 ani. Cu întreţinerea ei, statul chel­ tueşte anual 1080 lei. Ştiu carte 40 bărbaţi şi L femee.

39

Cînd recolta e bună, se fabrică aci în termen mijlociu 1000 d. 1. ţuică şi 800 d. 1. vin. Pămîntul nu e prielnic la toată cultura. Sunt în comună cam 140 meri, 80 peri, 300 duzi, IOO cireşi, 5000 pruni. Comerciul se face de 6 cîrciumari. Veniturile comunei se urcă la suma de 5132 lei Şi chelt. la 5100 leî. O singură şosea ’î înlesneşte comunicaţia cu c. Cornăţelul. Gîrlele Seaca şi Vai-de-Ei udă c. Albeşti dela N. la S. Se mărgineşte cu comunele: Cornăţelul, Vai-de-Eî, Poborul, Rădeşti, Ibăneşti şi Urluiasca. Această comună s’a înfiinţat pe la anul 1700, din loc. veniţi de peste Olt, maî ales din Vîl­ cea şi Romanaţi, pădurile şi văile de aci servindu-le de ascunză­ tori, în vremuri de nevoi. A lb e şti, com. rur., în pl. Tîrgului, jud. Teleorman, situată pe Valea-Vezel, la punctul unde se împreună această vale cu ValeaBurdei sau a Zbîrglezei, la dis­ tanţă de 13 kilom. de Roşiori, 21 de Alexandria şi 44 de re­ şedinţă. Limitele sale sunt: la N. comunele Dulceanca şi MeriGoala, începînd din hotarul celei d’întîiu, luînd direcţiunea spre V ., printre vîlcelele care formează hotarul com. Meri-Goala, de aci spre S. îl formează albia Vezei şi pîrîul Bărăcea care o separă de com. Peretul, sue la deal spre E. pe hotarul moşiei Părul-Rotund, de unde apoi se înjugă iarăşi cu hotarul Dulcencei spre N. Comuna este aşezată într’o poziţiune foarte frumoasă, pe deal, dominînd toată lunca Vezei spre Alexandria şi Roşiori. In partea despre apus, pe dealul numit al lui Panait, în depăr­ tare ca de 1 kil. de comună, se

ALBEŞTI

văd şi astăzi urmele unei întărituri, ocolită cu şanţ, lungă ca de 60 m. şi înaltă de vre-o 3 m., pe lîngă care, cu ocaziunea arăturilor, se găsesc fragmente de cărămidă, vîrfuri de săgeţi şi alte unelte de războiu. Suprafaţa sa este de 1120 hect., din care 570 arabile, 15 pădure, 80 fineţe şi livezi şi 55 vii. Locuitorii împroprietăriţi după legea rurală sunt în nu­ măr de 117, pe o întindere de SSO hect. Numărul vitelor: 84 cai, 423 vite cornute mari, 1235 vite cornute mici şi 92 porci. Căi de comunicaţie a re : şo­ seaua vecinală, care o pune în legătură cu comunele Dulceanca şi Nenciuleşti. Populaţiunea este de 974 sufl. din care 168 capi de fam., 27 neînsuraţi şi 7 văduvi. Numărul caselor este de 272. Comuna are 208 contrib., din care 129 plătesc impozitul funciar, 167 căile de comuni­ caţie, 2 patenta şi taxa propor­ ţională. Venitul anual al com. este de 1705 lei, din care 586 zecimi comunale şi restul din accize şi alte venituri. Biserica are un preot şi un cîntăreţ. A lb e ş ti, sat, din partea de N. a com. Buimăceni, pl. Jijia, jud. Botoşani, situat pe ţărmul stîng al Jijiei. Moşia se întinde pe valea Jijiei şi dealurile din dreapta în stînga Jijiei, parte cîmp, parte pădure ; are o suprafaţă de 3493 hect. La suprafaţa satului Albeşti, se numără şi suprafaţa cătunului Capul-Pădurei din c. Buimăceni. Are o populaţie de 266 fam. cu 889 sufl.; are o biserică de lemn cu 1 preot şi 2 cîntăreţî şi o moară de apă. In acest cătun sunt 538 vaci şi boi, 134 cai

ALBEŞTI

mari şi mici, 2096 ol, 140 porci şi 80 stupi. Sunt 5 circiume, 7 comercianţi şi 3 meseriaşi. A lb e ş ti, sat, pl. Ocolul, comuna

Şimnicul, jud. Dolj, cu 457 sufl., 227 bărbaţi şi 228 femei, are 93 case şi 16 bordee. Este si­ tuat pe malul sting al Amaradieî, la 3400 m. spre S.-V. de Şimnicul-d.-s. In sat este o şcoală al cărui local este construit din cărămidă din fondurile comunei; funcţionează din 1889, avînd un singur învăţător. Ştiu carte 3 bărbaţi şi 2 femei. In sat este o biserică fondată de locuitori, cu hramul SfinţilVoevozI, deservită de un preot şi un cîntăreţ. Locuitorii posedă 25 caî, 105 boî şi vaci, 4 bivoli, 104 oî, 75 capre. A lb e ş ti, sat, în pkrtea de N. a

com. Albeşti, pl. Crasna, jud. Fălciu, situat pe valea pîrîuluî Straşijic; este reşedinţa comunei. A re o şcoală înfiinţată în anul 1868, 2 biserici cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; una din ele are o vechime de 200 anî, iar acea de la cimitir e făcută în 1875. Proprietatea moşiei este a lo­ cuitorilor vechi răzeşi, care se ocupă şi cu lucrarea viilor şi a livezilor. A lb e ş ti, sat, în pl. Ialomiţa-Balta,

jud. Ialomiţa, pendinte de com. cu acelaşi nume, este situat dea-lungul coastei de N. a Bă­ răganului pe malul drept şi la depărtare de I kil. de rîul Ialo­ miţa. Pe teritoriul satuluî sunt 3700 hect. pămînt arabil şi 50 pădure. In acest sat se află reşed. pri­ măriei com. Albeşti şi a judec, comun., o bis. la care servesc 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Instruc­ ţiunea se predă în 2 şcoli pri­

40

mare rurale, 1 de băeţî cu I în­ văţător retribuit de stat şi com. şi I de fete cu I învăţătoare retribuită de comună. Localul şcoaleî este construit de com., a costat 5000 1.; serveşte atît şcoaleî de băeţî cît şi celei de fete. In sat se află o moară cu aburî. A lb e ş t i cu S c o r ţ e ş t i, sat, în c.

Brăeşti, plasa Cîrligătura, jud. Iaşi; e aşezat pe valea pîrîuluî Ciorbolea (v. a. c .); e format din două răzăşiî vechi, al că­ rora teritoriu s’a alipit în urmă la moşia Brăeşti (v. Brăeşti, s.), cu care astă-zl formează un sin­ gur trup. A re o populaţie de 68 fam., cu 276 loc. Romînî, între carî, parte sunt de origine Ruşi ro­ manizaţi; o bisericuţă de lemn aproape ruinată, care ar avea o vechime de aproape peste 200 anî, de oare-ce se găseşte o carte donată eî de la 1706. In partea despre V . de la bi­ serică, cam la 500 m., sunt trei pietre marî cu inscripţii slavone nedescifrabile. A tît după inscripţiunî, cît şi după poziţiunea pie­ trelor şi după oasele ce se gă­ sesc în pămînt se presupune că ar fi fost din vechime un ci­ mitir. In marginea despre S. a sa­ tului se află o velniţă de fa­ bricat rachiu. Numărul vitelor se urcă la 1296 capete, din c a r i: 443 vite marî cornute, 17 caî, 801 oî şi 35 rîmătorî. A lb e şti, sat, face parte din c. r. cu acelaşi nume, j ud. Muscel. A re o populaţie de 694 loc., carî se ocupă, pe lîngă agricultura, şi cu pietrăria, dogăria şi scîndurăria. Rîul ‘Bratia udă partea de V .

ALBEŞTI

a acestui cătun, care se întinde pe o suprafaţă de 680 hectare pămînt, pe care locuitorii îl po­ sedă din moşl-strămoşl. A ci este reşedinţa primăriei. A re o şcoală, condusă de un învăţător norraalist şi o biserică. (V. c. r. Albeşti). A lb e ş t i, sat, în partea de N.-V.

a satului Pietreşti, plasa Stemnic, jud. Vasluiu, situat pe o rîpă a dealului Albeşti; are o suprafaţă de 400 hect., şi o po­ pulaţie de 70 fam. sau 326 sufl.; Biserica a fost zidită de obştea locuit, la 1737. Numărul vitelor e de 204 vite marî cornute, 80 oî, 10 capre, 40 caî, 40 porci şi 50 stupi. A lb e ş ti, staţie de dr. de f. în jud.

Prahova, pl. Cricovul, com. Albeşti-Paleologu, pe linia PloeştiBuzău (pusă în circulaţie la 13 Sept. 1872), între staţiile Valea-Călugărească (5.9 kil.) şi Inoteşti(9>2 kil.), la 112.58 m. înăl­ ţime d’asupra nivelului mării. Venitul acesteî staţii pe anul 1986, a fost de 82458 1. 72 b. A lb e ş t i-C a c a le ţ i, cătun

de re­ şedinţă al c. Albeşti, jud. Bu­ zău. A re 77° l° c- carî trăesc în 156 case. Maî însemnat are casele proprietăţeî, aparţinînd familiei Vernescu.

A lb e ş ti, cătun al com. Trestioara,

jud. Buzău, 20 loc. şi 8 case. deal, face hotar între comunele Idriciu şi Albeşti, pl. Crasna, jud. Fălciu.

A lb e ş ti,

A lb e ş ti, deal, în raionul com. A l­

beşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultivă 3 hect. şi 75 arii vie. A lb e ş ti, deal, se întinde spre E.

ALBEŞTI

ii

de satul Albeşti, com. Cnetreşti, pl. Stemnic, jud. Vasluifl.

care s’afl arendat, pe periodul 1888— 93, cu 560 leî anual.

A lb e ş ti, moşie, c. Albeşti, pl. A l­

A lb e ş ti, pădure în pl. Dumbrava,

beşti, jud. Buzăfl, proprietatea Eforieî Spitalelor Civile din Bucu­ reşti; are o arendă anuală (x886) de 5000 leî.

com. r. Cosovăţul, jud. Mehe­ dinţi; are o suprafaţă de 2300 hect., proprietatea statului. A lb e ş ti, poştă, judeţul Prahova,

A lb e ş ti, din c. Albeşti, moşie, în

com. şi căt. Albeşti, jud. Buzăfl, proprietatea statului, pendinte de Sf. George-Nofl. A re 748 h. din care 642 arabile, 86 islaz şi 29 fîneaţă. In localitate e cu­ noscută maî mult sub numele de Unguriul. A lb e ş t i- C a c a le ţ i, moşie, în com.

Albeşti, cătunul Albeşti, judeţul Buzăfl, are 1412 hect. din care 1050 arabil, 92 pădure, 220 islaz şi 50 sărăturî şi sterpe. A lb e ş ti, moşie, pe teritoriul com.

Şimnicul, jud. Dolj, pl. Ocolul. A fost proprietatea şcoaleî Obedeanu din Craiova, dar acum e a statului. A fost arendată pen­ tru periodul 1879/1884 cu 3477 leî, 50 b. anual. A lb e ş ti, moşie, în com.

cu ace­ laşi nume, jud. Teleorman, avînd întindere de 570 hectare. Făcea parte din trupurile mo­ şiei Peretul, de care a fost des­ părţită în 1892 prin vînzare.

A lb e ş ti, moşie, în plasa Ocolul,

jud. Vîlcea, proprietate a mă­ năstire! Dintr’un-Lemn, care a devenit proprietatea statului în urma secularizăreî averilor mă­ năstireşti (1864). A lb e ş ti, V a le a -O r b u lu i, L i v e -

staţie de cal de poştă, pe cînd funcţiona acest servicifl în ţară, la 17 kil. departe de Ploeşti şi la 18 kil. de Mizil. Poşta A l­ beşti avea 40 cal, un căpitan, un ceauş (chihaia) şi 10 surugii. Preţul unul cal de poştă şi de kil. era de 13 b. şi se maî plă­ tea cîte 50 bani de fie-care poştă pentru căruţă (1868). A lb e ş t i- B r ă t e ş t i, com. rur., jud.

Argeş, pl. Argeş, la 10 kil. de reşedinţa plăşiî (Curtea-de-Ar­ geş) şi la 35 kilom. de Piteşti. Se compune din satele: Alb.Pămînteni (350 loc.), Alb.-Ungureni (360 loc.), Brăteşti (346 loc.) şi Dobraţi (354 loc.), peste tot 292 contribuabili cu 1410 loc. din carî 22 Ţigani, pe rîul Argeş în -apropiere de oraşul Curtea-de-Argeş. Sunt 4 biserici deservite de 5 preoţi, 3 cîntă­ reţî şi 2 paracliseri, o şcoală mixtă şi 5 cîrciumî. In această comună se mal află casele foş­ tilor proprietari, una zidită de Dr. Marsil (1830) şi alta de Şte­ fan Burchi (1859). Budgetul com. pe anul 1882— 83 a fost de 1885 leî, iar pe anul 1887— 88 de 2523 leî la venituri şi de 2111 leî la cheltuelî. Numărul vitelor în întreaga com. afl fost în 1887 de 3529 capete, din care 916 boî şi vaci, 84 caî, 1888 oî, 120 capre şi 521 rîmătorî.

d e a - d in -P ie t r a r i şi G r in d e a -

moşit ale statului, foste pendinţî de schitul Dintr’unLemn, situate în com. Pietrarid.-s., plasa Ocolul, jud. Vîlcea, nu,

$ 4 0 4 #.

ila r e le D icţion a r Geografic.

com. rur., pl. Crjcov, jud. Prahova, situată pe loc şes, lîngă rîul Cricovul-Sărat, la 20 kil. departe de capi­

A lb e ş t i- d e -M u r ,

ALb e ş t I-p a l e Ql o g O

tala judeţului şi la 7 kil. de a plăşiî. Se compune din 2 cătune: Albeşti-de-Mur şi Vadul-Păruluî, cu o populaţiune de 1082 loc. (545 bărbaţi şi 537 femeî), în care intră şi 3 fam. de Ţigani fierari; 250 c. de fam. şi 197 contribuabili. In comună sunt două biserici; una la Albeşti-Mur, prefăcută în 1892, cu hramul Sf. Voevozi şi alta in Vadul-Păruluî cu hra­ mul Sf. Hie. Locuitorii se ocupă numaî cu agricultura. Produsul munceî îl desfac în oraşul Ploeşti. E î afl 77 caî şi epe, 63 vaci, 1454 oî, afară de boii trebuincioşî la munca cîmpuluî. Locuitorii s’afl împroprietărit în 1864 pe moşiile numite Poinăreanca, Mărgineanca şi VadulPăruluî. ' Şcoală nu este în comună. Ştifl carte 40 bărbaţi şi nici o femee. Copil în vîrstă de şcoală sunt 116 (60 băeţî şi 56 fete). Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1255 hect. Comerciul se exercită în co­ mună de 5 cîrciumarî. Veniturile se urcă la cifra de 9421 leî şi cheltuelile la 3565 anual. A lb e ş t i- d e -M u r , sat, face parte

din com. rur. cu acelaşi nume, pl. Cricov, jud. Prahova. In sat sunt 95 case şi o circiumă. Po­ pulaţiunea este de 410 locuitori. Sătenii au 12 caî, 150 boî, 4 bivoli, 668 oî şi 62 porci. com. rur., pl. Cricovul, jud. Prahova, nu­ mită ast-fel după numele vechi­ lor proprietari. Se crede că da­ tează de vre-o 115 anî. Este situată pe loc şes, lîngă rîul Cricovul-Sărat, la 20 kil. departe de capitala judeţului şi

A lb e ş t i- P a l e o lo g u ,

6

a l b e ş t i -p ă m In t e n i

42

ALBINA

lui, jud. Buzău, formată din 4 Comerciul se exercită în co­ la 4 kil. de a plăşiî. N’are nicî corpuri: Albeşti din c. Albeşti, mună de 5 cîrciumarî. un cătun alipit. Unguriu (Ojeasca), Măgura din Veniturile comunei se urcă la Populaţiunea comuneî e de com. Măgura şi Beilicu din co­ 2590 lei anual şi cheltuelile la 811 loc. (358 bărbaţî şi 45 3 fem.), muna Săgeata. Se arendează îm­ 2472 lei. în care intră şi 5 familii de Ţ i­ preună. Comuna e străbătută de şo­ gani fierari şi 1 Grec. seaua naţională Ploeşti-Buzău şi Capi de familie sunt 174; con­ de şoseaua judeţ. Urlaţi-Urziceni. A lb e ş t i - Z i li ş t e a , moşie, în c. Matribuabili 141; case de locuit Se mărgineşte la N, cu căt. xenu, jud. Buzău, pendinte de 172 şi 6 cîrciumî. Valea-Mieilor (com. Valea-CăluBanul, fostă proprietate a sta­ In comună e o singură bise­ gărească), la S. cu căt. Cioceni, tului şi acum vîndută în 122 lo­ rică, fondată la anul 1799 şi re­ la E. cu com. Urlaţi şi cătunele turi. Ea face un singur corp cu parată la 1892. A re următoarea moşia Vîrtoapele-Banuluî, avînd Loloiasca şi Măgula şi la V . cu inscripţie: Cu vrerea tataluî şi a împreună 603 hect. V ezî Macomunele Valea-Călugărească şi fiului şi cu ajutorul Sfintuluî Duh, xenu-Virtoapele. Albeşti-de-Mur. s’au început această sfîntă şi Dumnezeiască biserică în satul Albeşti, ce se prăznueşte cu hra­ A lb e ş t i- P ă m în t e n i, sat, pe rîul A lb ia , loc, numit ast-fel pe unde curge rîul Motru în c. r. Vămul Adormirea Precisteî şi a Argeş, jud. şi pl. Argeş, pen­ guleşti, pl. Văilor, jud. Mehe­ dinte de c. r. Albeşti-Brăteşti, sfinţilor doftori Cosma şi Damian dinţi. . (v. a. n.), are IOO fam. cu 350 şi s’au ostenit cu toată chel­ tuiala Dumnealui Barbu Văcăsufl. şi o bis. cu hramul A dor­ A lb ia , mu?ite, formează hotar în­ mire!, deservită de doi preoţi, rescu Voevod şi soţia sa Stanca tre c. Borca, jud. Suceava, şi şi cu fiii Ileana, Alexandru, în un cîntăreţ şi un paracliser. Transilvania. zilele Domnului nostru Ion A le­ xandru Constantin Moruzzi V oe­ A lb e ş t i - S f o a r a , moşie a statului, vod. Sfîrşit, şi luî Dumnezeu în com. căt. Albeşti, jud. Buzău, A lb ia n u , localitate sărată, în c. Spineşti, Dealul-Poeneî, judeţul laudă, 1799 August 11». pendinte de episcopie (primitiv Bis. e deservită de 1 preot. de mănăstirea Berea); are 173 Putna, pl. Vrancea. hect. din care 81 arabile, 72 is­ Locuitorii se ocupă numaî cu agricultura. Eî desfac produsul A lb ie , locuinţă izolată, în plasa laz şi 20 fineaţă. munceî lor la Ploeşti, gara A l­ Oraşului, com. Odobeasca, jud. beşti şi Urlaţi. A u 11 caî, 34 A lb e ş t i- T u f e le , moşie a statu­ R.-Sărat, pe rîul R îm n a; azî e epe, 130 vaci, 5 bivoli, 791 oî, lui, jud. Buzău, pendinte de e­ un mic han. 245 porci, afară de boii trepiscopie formată din două sfor!: buincioşî la munca cîmpuluî. una a mănăstirel Banu şi alta A lb ie , numire vechie, dată com. 113 loc. s’au împroprietărit a mănăstire! Bradu, din care şi căt. Odobeasca, jud. R.-Sărat, cauză se numeşte. şi Brădeanca. pe moşia Albeşti-Paleologu, la după forma şi situaţia lor pe anul 1864, dîndu-li-se 471 hect. A re 740 hect. din care 705 ara­ albia rîuluî Rîmna, care o udă pămînt. bile, iar restul fineaţă şi poenî. prin mijloc. Şcoala datează în comună de Vîndută proprietarului Cacale42 anî. Localul e proprietatea ţilor, cu care a încorporat’o şi A lb iil o r ( P î r î u l - ) , m ic afluent comuneî. Cu întreţinerea şcoaleî a trecut’o de la c. Brădeanu la al pîrîuluî Borca, jud. Suceava. statul cheltueşte anual 1566 1. c. Albeşti. Comuna se întinde pe o su­ A lb in , izvor, pl. Tazlăul-d.-s., jud. prafaţă de 1471 hectare. Vin şi A lb e ş t i- U n g u r e n i, sat, pe rîul Bacău, lîngă satul Ludaşî, care ţuică nu se fabrică aci; stupi Argeş, jud. şi pl. Argeş, pen­ dă naştere pîrîiaşuluî Vărăria. cu albine sunt 41. dinte de c. r. Albeşti-Brăteşti, Terenul cultivabil e prielnic are 360 loc. şi o bis., cu hra­ A lb in a , sat, pendinte de com. r. la toată cultura. In termen me­ mul Sfinţii îngeri, deservită de Degeraţi, din plasa Ocolul-d.-j., diu produce: 14700 hectol. gnu, un preot şi un cîntăreţ. jud. Mehedinţi, situat pe mar­ 210 hectol. orz, 12600 hectol. ginea şosele! Prunişori-Degeraţi. porumb. A lb e ş t i- U n g u r iu , moşie a statu­ Oameni! din acest sat se ocupă

ALBINA

cu apicultura; afl peste stupî.

43

ioo

sătişor, în partea de V . a com. Armăşoaia, pl. Racova, jud. Vasluifl, încon­ jurat de toate părţile cu dea­ luri. A re 8 case şi 8 fam.

A lb i n a - B r u s t u r a ,

A lb in a , pisc, pe creasta şirului de

dealuri ce brăzdează şi încon­ jură com. Costeşti, pl. Horez, jud. Vîlcea. Acest şir de dea­ luri se prelungeşte pe toată par­ tea de E. a com., în stînga rîu­ luî Costeşti. A lb in a , vale, în com.

A lb in a , deal, în c. r. Degeraţi,

pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi. A lb in a , deal, la V . de com. Bîrzeşti, pl. Argeşelul, jud. Mus­ cel. S ’a numit ast-fel de la va­ lea Albina.

rur. Costeni-Covrigî, pl. Văilor, jud. Me­ hedinţi.

A lb in a , pîr., în raionul com. Bîr-

zeşti, pl. Argeşelul, jud. Muscel; izvoreşte din com. Vultureşti, aceeaşi plasă, şi se varsă în rîul Argeşel, la com. Voroveni. Udă coastele de V . ale dealului cu acelaşi nume.

ALBOTA

cea, numit ast-fel pentru că este foarte aproape de albia Oltului, bătînd apa chiar în el. A l- B is e r i c e i, lac, zis şi Şipotul,

la N. de căt. Broaştele, com. Cîmpina, plaiul şi jud. Prahova. A lb iş e n ilo r (P îr îu l-), pîrîlaş, în

com. Calul-Iapa, jud. Neamţu, pl. Piatra-Muntele, izvorăşte din ramura despre S. a muntelui Cernegura, curge paralel cu pî rîul Dunăre şi se varsă pe stîn­ ga pîrîuluî Calul.

A lb in a , insulă în Dunăre, în drep­ tul satuluî Chiseletul, jud. Ilfov.

veni, pl. Argeşelul, jud. Muscel, spre V . de Dealul-Păunex.

A lb iţa , sat, în com. Drînceni, pl. Podoleni, jud. Fălciu, situat în şes, pe malul Prutului, spre S. de tîrguşorul Drînceni, pe o su­ prafaţă de 96 hect. şi cu o po pulaţie de 15 fam. şi 66 sufl., locuitori răzeşî.

A lb in a , insulă în Dunăre, în faţa satuluî Surlari, proprietatea sta­ tului, jud. Ilfov.

A lb in a , v îr f de munte, în judeţul

A lb îe a , numire ce se da în seco­

Argeş, pl. Loviştea, pe frontiera despre Transilvania.

A lb in a , lac, în pl. Borcea, jud. Ialomiţa, teritoriul com. Gîldăfl.

A lb in a ri, cătun, al com. Păltineni, jud. Buzăfl; 60 loc. şi 16 case.

lul al 17-lea pîrîuluî Albuia din jud. Roman. Aceasta se con­ stată dintr’un document de la 1615 Martie 24, unde se găseşte trecut cu acest nume.

A lb in a , loc izolat, com. Beleţi, pl. Podgoria, jud. Muscel.

A lb in a r i (M o ş n e n i-), păd. par­

A lb o t a , com. rur., din jud. A r ­

A lb in a , insulă pe Dunăre, în pl.

Borcea, jud. Ialomiţa, în drep­ tul com. Ciocăneşti-Sîrbi.

A lb in a , vale, în faţa com. Voro­

A lb in a , locuinţă izolată, în jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Praja. ( O s t r o v u l) , pădure a statului, în întindere de 175 h., în jud. Ilfov. (V. Şanalul-Dunăreî, pădure).

A lb in a

ticulară supusă regimului silvic încă din anul 1883, pe moşia Moşneni-Albinari, pendinte de com. Ariceşti, pl. Podgoria, jud. Prahova. A lb in a r i- C u r m ă tu r a , deal, pe

care e situată com. Ariceşti, pl. Podgoria, jud. Prahova. A lb in a t a , izvor, pl. Tazlaul-d.-j.,

A lb in a , pîrîu, (v. Valea-Albinel), com. Boţeşti, plasa Crasna, jud. Fălcifl.

jud. Bacăfl, de pe teritoriul co­ muneî Tîrgul-Valea-Rea. A lb in e le , loc izolat, com. Surpa-

A lb in a , pichet pe Dunăre, No. 22, jud. Ilfov.

tele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea. A lb io r i ( P ia tr a -) , loc izolat, la

A lb in a , pisc, com. Mădulari, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

I kil. spre S. de vatra satuluî Călineşti, plasa Cozia, jud. V îl­

geş, pl. Piteşti, la 14 kil. de c. r. Bascovul-Fleşti (reşedinţa sub­ prefecturi) şi la 24 kil. de Pi teşti. Pe deal se află resturile unul castel roman. Se compune din 3 c ă t.: Morleveşti (69 fam. cu 200 loc.), Moşneni-Alboteşti (59 fam. cu 150 loc.) şi Albota d.-s. (38 fam. cu 150 loc.); are în tot prin urmare 166 fam. cu 143 contribuabili, sau 500 loc. din carî 4 fam. cu 16 loc. Ţiganî şi o fam. de Grecî. In apropiere de com. curge rîul Teleorman. Com. Albota se în­ vecineşte la N. cu com. Braduld.-j,; la S. cu com. rur. Muşc e l; la E. cu com. rur. Hinţeşti şi la V . cu com. rur. PodulBroşteni. Com. are 2 biserici

vechî făcute de loc., o şcoală rurală şi 4 cîrciumî. Budgetul com. Albota pe anul 1882— 83 a fost la venituri de 1078 1. 29 b. şi la cheltuelî de 1069 1., iar pe anul 1887— 88 de 1973 1. la venituri şi de 1511 1. la cheltuelî. Numărul vitelor în c. era în 1887 de 1499 capete, din care 422 boî şi vacî, 26 caî, 947 oî, 23 capre şi 107 rîmătorî. A lb o t a , vezî Valea-Orbulul, jud.

Vîlcea.

L a N.-V. de Albota, pe dea­ lul Stîrculuî, între Şerbăneşti şi căt. Jarcaleţi, se văd încă rui­ nele casei proprietarului Caracostea, prădată şi distrusă de Turci, la 1821, în timpul za­ verei. Maî mulţi locuitori din com. Şerbăneşti, afirmă că au vă­ zut, la mulţi consăteni, diferite monede romane de argint, de mărimea unei piese de 2 leî, cu efigia luî Traian sau vre­ unul general roman, precum şi monede de aramă din seco­ lul al 17-lea.

A lb o t a , sătişor, în partea despre

N., a com. Roşcani, pl. Turia, jud. Iaşi, cu o suprafaţă de 259 hect. şi o populaţie de 3 fam. cu 9 locuitori. Numărul vitelor e de 57 ca­ pete, din carî : 46 vite marî cor­ nute, 4 caî şi 7 rîmătorî. A lb o t a , deal, situat la S.-V. de

com. Fiorul, pl. Mijlocul, jud. Olt. A re direcţiunea N.-V. către S.-E. şi merge paralel cu dealul Stîrcul. Printre ele curge pîrîul Florişorul. L a S., în marginea Vedeî, se află pădurea Albota (v. a. n.) malul drept al Călmăţuiuluî, din com. Lacurezi, jud. Brăila, la 3 */a kil. spre N.V . de satul Lacurezi. A ci a fost tîrla Albota de la loc. cărei tîrle şi-a luat numele satul Slujitori-Alboteşti. Locuitorii erau slujitori sau călăraşi la isprăvnicia din Focşani.

moşie, în întin­ dere de 600 pogoane, din care 200 pogoane pădure, jud. A r ­ geş, pl. Piteşti, proprietatea sta­ tului, fostă pendinte de schitul Tutana; este arendată împreună cu vatra schitului Tutana şi cu trupul Alimăneşti, pe periodul 1883 — 93, cu 24308 1. 70 b. anual.

A lb o t a -d e - J o s ,

A lb o t a - d e - S u s , sat, pe apa T e ­

leormanului, jud. Argeş, plasa Piteşti, pendinte de com. rur. Albota, (v. a. n.); are 38 fam. cu 150 loc., şi o biserică. In acest sat este reşed. Primăriei.

A lb o t a , lac, pe

A lb o t a , pădure, cu întindere de

400 — 450 hect. Se află la N.E. teritoriului com. Şerbăneştid.-j., plasa Şerbăneşti, jud. Olt. In marginea de E. a pădureî, pe matca Vedeî, mîncîndu-se malul, s’a văzut urme de zidă­ rii foarte vechî.

ALBU

U

ALBOTA

A l b o t e ş t i , silişte,

pl. Muntelui, jud. Bacău, în partea de N.-E. a tîrguluî Moineşti. Se văd şi ur­ mele uneî biserici. moşie, pl. Bistriţa-d.-s., judeţul Bacău, pe com. Spineni, care avea părţi răzăşeştî: «în care moşie aveau parte şi Paharnicul Ioniţă Iuraşcu , zestre de pe cocoana d-sale Ilinca şi Gh. Tătarul avea 271 stînjenî, şi nepoatele sale Catinca şi Marghioala Băncilescu ; dumnealui Stolnicul Alecu Dumitriu avea 130 stînjenî; erau şi alţî maî mulţi răzeşi în ea, pe lîngă moşiile Stînceşti, Sprinceni, Călineşti şi a lte le ; fără sat». (.Buciumul Romîn, Th. Codrescu. Anul I, 1875, p. 36).

A lb o te ş ti-P e le tiu c i,

A lb u , deal, în c. r. Incoasa, pl. Motru-d.-s., jud. Mehedinţi, pe care se află poiana Solzeî. A lb u , localitate, în pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi, cunoscută sub numele de Hanul-Albuluî, pen­ dinte de c. r. Pavăţul. A lb u , pîrîă, pl. Tazlăul-d.-j., jud. Bacău, care curge pe teritoriul c. Tîrgul-Valea-Rea şi se varsă în rîul Tazlăul, pe stînga.

A l b o t a - d e - S u s , moşie, în întin­

dere de 920 pogoane, din care 500 pogoane pădure, jud. A r ­ geş, pl. Piteşti, proprietatea sta­ tului, fostă pendinte de schitul Tutana. A lb o t e ş t i,

A lb u , pîrîă, izvoreşte din c. Co­ coţi, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehe­ dinţi, udă teritoriul comunfeî Co­ coţi, Izvorelul, Plopi, Podul-Grosulul, unde ia numirea de Valea-Vîrtopuluî, apoî, maî jos de Drîncea.

A lb o t e ş t i , şes, pl. Muntelui, jud.

A lb u sau P îr îu l- A lb , pîrîă, ce curge pe teritoriul comuneî Vi-, zantia, jud. Putna, pl. Zăbrăuţi; se varsă în Vizantia-Mare. Are izvoare de păcură şi de apă sulfuroasă.

Bacău, pe care se află satul Rusăieşti, din com. Podurile.

A lb u , vale, numită şi valea Al-

moşie, pl. Muntelui, jud. Bacău, din com. Podurile, cu o întindere aproximativ de 300 hect., împărţită între săteni şi proprietari. Aceştia stăpînesc partea cea mal mare.

ALBU

buluî, jud. Mehedinţi, pe unde curge pîrîul Albu, şi loc cultivabil foarte fertil; ţine de te­ ritoriul comunelor Cocoţi şi Isvorelul. A lb u (C a lu l-), jud. Buzău, vezî

45

stînga de pîrîul Pricopul şi a­ cesta pe stînga pe pîrîul Stăniţa şi pe pîrîul Călugăriţa, după care apoi se varsă în rîul Şiret de a stînga la S. de satul Ro­ tunda. Se numia maî înainte şi Albîea.

Calul-Alb.

ALCEAC-CULAC-PUNAR

Argeşelul. Ocupă partea de V. a comuneî. A re o populaţie de 48 loc. (28 bărbaţi şi 20 femeî) şi nu­ maî 12 case. Numele săfl vine, se crede, de la un cioban Albu, care a avut stînă pe acest loc.

A lb u le ş ti, com. rur. în partea de A lb u ( M a lu l-), căt. al c. Valea

Muscelului, jud. Buzău; 140 loc. şi 37 case; e reşedinţa comuneî. A lb u ( M a lu l-), culme, în com.

Mlăjetul, jud. Buzău, c. ValeaLupuluî, proprietate a moşne­ nilor Tănăseşti, din c. Păltineni. colină, în com. Pîclele, jud. Buzău, pe moşia statului Sforile-Banuluî; face ho­ tar despre c. Trestioara.

A lb u (M a lu l-),

A lb u (M a lu l-), colină, în c. Va-

lea-Musceluluî, jud. Buzău, for­ mată din gips ; produce foarte multe alune. A lb u ( M a lu l-) , mănăstire, în cat.

Pănătăul, com. Begu, jud. Buzău. A lb u (M a lu l-), o frumoasă rete-

zătură de munte în c. Trestia, jud. Buzăfl, acoperită de pă­ dure şi islaz. A lb u e î ( V a le a -) , vale, în plasa

Siretul-d.-s., jud. Roman, prin care curge pîrîul Albuia. Această vale este cea maî mare din pl. Siretul-d.-s.

pîrîu mare, ce curge prin com. Băra şi Doljeşti, pl. Si­ retul-d.-s., jud. Roman. Isvoreşte aproape de marginea de N.-E. a judeţului, la E. de satul Hîndreşti. Curge de la NordEst către Sud-Vest şi primeşte pe dreapta pîrîul Buhoanca, iar pe stînga pîrîul Velniţei, şi pîrîul Poenele-d.-j., mărit pe

A lb u ia ,

N.-E. a plăşiî Dumbrava, jud. Mehedinţi, la distanţa de 53 kil. de la reşedinţa judeţului. Este situată pe valea Bîcleşiuluî-Albuleşti, pe margineastîngă a pîrîuluî ce vine de la Bîcleş, şi poartă numele de valea Bîcleşiuluî, valea Albuleştilor la Piria matca văieî Piria, intrînd în jud. Dolj ia numirea de Valealuî-Petru. Este formată din treî cătune şi anume: Padina spre miază-zi, Dealul-Mare spre apus şi Mărceni spre răsărit; avînd peste tot 242 contrib. cu 1190 loc. în 33S case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. E î afl un pă­ mînt fertil care le poate produce de la 800 şi pănă la 1000 oca grîfl. A ci statul posedă maî multe hectare de pămînt, parte cultivabile, parte acoperite cu pă­ dure. Locuitorii posedă 74 plu­ guri, 148 care cu boî, 23 căruţe şi 96 stupi. Are o biserică cu un preot şi 2 cîntăreţî; are o şc. cu 1 învăţ, frecuentată de 44 elevi şi 3 eleve. Budg. com. este de 2121 leî la venit, şi cu 1027 leî la chelt. Numărul vitelor în această com. este de 888 v. m. c., 60 caî, 318 oî şi 641 rîmătorî. Prin această comună, trece şoseaua comunală Plopi-Bălţaţi, Albuleşti-Piria.

A lb u le ş t i, deal, în com. rur. A l

buleşti, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi. A lb u le ş ti, vale, în com. rur. A l

buleşti, pl. Dumbrava, jud,. Me hedinţi.

tîrlâ sau sătişor, la nor­ dul moşiei Liscoteanca Eforiei,' din com. Filiu, jud. Brăila, ca la 3 kil. spre S. de satul Bordeiu-Verde, înfiinţată de familia sătenilor Albuleţ. Vatra acestor tîrle este de 3 hect., are 7 case şi populaţia de 7 c. de familie sau 27 de suflete. Vitele sunt: 16 caî, 4 cornute, 240 oî şi 5 porci.

A lb u le ţ,

A lb u lu i, vezî Fîntîna-Albuluî, jud.

Neamţu. A lb u l u i ( V a le a -) , vale, în plaiul

Vulcan, jud. Gorj, spre N.-E. de com. Topeşti. Pleacă de la N.-E. spre S.-V. din dosul deal. Ciunca, pe o întindere de 2 kil. pănă sub dealul Streaua, unde dă în Valea-Ciureşului, lasînd la V . dealul Streaua şi la E. dea­ lul Ciunca. A lb u te le , numire, ce se dă unei

părţi din com. rur. Beleţi, pl. Podgoria, jud. Muscel.

pîrîu, în pl. Babadag, jud. Tulcea, pe te­ ritoriul comuneî Nalbant şi al cătunelor Trestenic şi Nalbant. El izvoreşte dintr’o prelungire orientală a dealului Cilicul, se

A lc e a c -C u la c -P u n a r , A lb u le ş ti, sat, face parte din com.

rur. Bîrzeşti (v. a. n.) pl. A rge­ şelul, jud. Muscel. Este despărţit de cel-alt cătun (Bîrzeşti) cu care formează com. Bîrzeşti, prin rîul j

ALCEAC-DERE

îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţiune generală de la N.V . spre S.-E., brăzdînd partea nordică a plăşiî şi răsăriteană a comuneî; el curge printre dea­ lurile Biuiuc-Cara-Tepe şi Chiuciuc-Cara-Tepe de o parte; CociTepe şi Sarî-Tepe de altă parte spre răsărit; el are un curs de IO kil., şi după acest mers nu­ maî prin cîmpie, merge de se varsă în pîrîul Teliţa, pe dreapta, la 2 kil. maî jos de satul Nal­ bant. Numele se maî prescur­ tează, rămînînd numaî ValeaAlceac-Punar.

46

de unde începe pîrîiaşul cu acelaşî nume. A ld a m a ş , p irîil, plasa Muntelui,

judeţul Bacău, curge prin co­ muna Brusturoasa, şi se varsă în dreapta Trotuşuluî, după ce servă ca hotar despre Ardeal. A ld e a , deal, pl. Tazlăul-d.-s., jud.

Bacău, de pe teritoriul com. Bucşeşti, despărţind Tazlăul-Sărat, de pîrîul Cerna. A ld e a , poiană, în c. r. Albuleşti,

pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

A lc e a c - D e r e , vale, în jud. Con­

A ld e a n u , pisc, pl. Tazlăul-d.-s.,

stanţa, pl Constanţa, pe teritoriul com. rur. Cara-Harman şi anume pe acela al căt. său Cavargic. Se întinde de la N.-E. către S.-V., trece prin satul Cavargic şi apoi se deschide în apa Casîmcea. Este coprinsă între Cara-Tepe (165 m.) la E. şi Aliculac-Bair (114 m.) la V . şi este străbătută de maî multe drumuri comunale.

jud. Bacău, din dealul Aldea, c. Bucşeşti.

cătun, (v. Aneşti), jud. Mehedinţi.

A lc e ş t i ,

A lc i u c - D e r e , vale, în jud. Con­

stanţa, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Hazaplar şi anume pe acela al cătunului său Carachioi. Se întinde de la N. către S. d’alungul şi pe la vestul dea­ lului Cogea-Sirt-Bair. Este tăiată de drumul comunal CarachioiGheringek. Este continuată la N. de valea Kiivan-Alceak. deal, plasa Muntelui, jud. Bacău, com. Brusturoasa, situat lîngă pasul Ghimeş, în dreapta rîuluî Trotuş. Pe clina luî se află clădirile carantinei şi ale vămet ungureşti.

A ld a m a ş ,

A ld a m a ş , izvor, plasa Muntelui,

jud. Bacău, com. Brusturoasa,

A ld e î, deal şi loc izolat în raio­

nul comuneî Rădeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. A ld e n i, com. rur., în pl. Slănic,

jud. Buzău, situată pe ambele maluri ale rîuluî Slănic, la o distanţă de 23 kil. de oraşul Buzău. Limitele sale sunt: la E., începe din colina Virful-Marei care o desparte de căt. Blăjani, mergînd pe pl. acesteî coline pănă în hotarul moşiei Zărneşti (căt. Cernăteşti); la S. continuă pe menţionatul hotar pănă trece rîul Slănic, din sus de căt. Căldăruşa (com. Cernăteşti), apoî în linie dr., o ia pe hotarul mo­ şieî Manasia, pănă dă în munc. Pleşcoilor; la V ., continuă pe pl. munceluluî Pleşcoilor pănă în muntele Moara-de-Vînt şi se lasă pe pl. acestuî munte pănă în hotarul moşiei Băeşti; la N., continuă puţin pe zisul hotar, apoî se diriges pre viea Băeştilor, trece rîul Slănic, lîngă căt. Ciurciurele (com. Băeşti), urci muntele Ciuciureluluî prin viile locuitorilor, atinge vatra cătun. Băeşti şi ajunge în Vîrful-Mare.

ALDENI

Suprafaţa comuneî este de 1498 hect., din care 781 ara­ bile, 164 păd., 156 fineaţă, 198 izlaz, 4 livezi, 57 viî şi 138 loc sterp. Afară de pămîntul locui­ torilor are proprietăţi maî în­ semnate : Aldeni, Dăscăleşti, Manasia şi Podeni. Terenul e accidentat, prezentînd o mulţime de coline şi văî, totuşi se cul­ tivă: grîfl, porumb, orz şi plante din mica cultură. Numărul vitelor este de 204 boî, 36 vacî, 8 viţel, 9 caî, 12 epe, 4 mînzî, $00 oî, 68 capre şi 93 porcî. Stupî IS. Industria e limitată la trebuinţele casnice, avînd numaî o moară de apă. Comerţul constă în desfacerea lemnelor, ţuiceî şi vinului. A re un tîrg la 27 Iulie. Cea maî im­ portantă cale de comunicaţie este şoseaua judeţiană BuzăuLopătari, prin Sapoca. Comuna e formată din. 3 că tune: Aldeni sau Dăscăleşti, Ma­ nasia şi Podeni. Populaţia este de 670 loc. din carî 148 bărbaţi însuraţi, 13 neînsuraţî, 4 văduvi, 1 divorţat şi 192 băeţî, iar fiemeî măritate 148, văduve 18, fete 146. E î trăesc în 153 case, Streini sunt 3 grecî. Meseriaş este 1 cojocar. Media naşterilor e de 28, a deceselor de 20 şi a căsătoriilor de 8. Populaţia creşte cu o medie anuală de 8 suflete. Din punct de vedere financiar c. are 132 contrib., din carî comercianţi, 6Rom înîşi 1 strein. Stabilimente 1. Venitul caselor 600, taxa proporţională 12. V e nitul fonciar e de 30146; darea căilor de comunicaţiune 792, patente 85.58, fonciera 1905.56, taxa spirtuoaselor 196.31. Total fiscal, 2979.45. Percep. 278.31; judeţene 554.23; drum. 199.11 comunale 554.23; comerciale 6.42; total general 4571.75 Budgetul comuneîestede941.72

47

A LD EN I-D A SCĂLEŞT 1

—

A re o şcoală în c. Aldeni, frequentată de 32 elevi şi I elevă. Carte ştifl 77 1. A re o bis. Sf. George, cu I preot, I cîntăreţ şi 1 paracliser; o cir­ ciumă şi un bun local de pri­ mărie. Construcţii mal însem­ nate sunt casele proprietarilor. După tradiţia locală, o mare parte din teritoriul acestei com. a fost în vechime proprietatea unuia Aldea, de unde numele de Aldeni, maî tîrziti l’a cum­ părat dascălul Vasile, de la care ’şl-a luat numele de Dăscăleşti. In timpul lui Mateifl Basarab, această com. exista. T ot după tradiţie, se zice, că aci ar fi fost un sat tătăresc; într’adever, vechile ruine după malul dr. al Slăniculul (în faţa primărie!) şi un vechifl puţ, Pu­ ţul-Tătarului, pare a confirma tradiţia. căt. de re­ şedinţă al c. Aldeni, jud. Bu­ zăfl, situat pe malul stîng al r. Slănic, are 270 loc. şi 66 case.

A ld e n i-D ă s c ă le ş ti,

cuprinde 122 case, cu 104 con­ trib., 121 fam. şi 491 sufl. L o­ cuitorii de aici sunt toţi Romînl răzeşi. Mal înainte cu cîţl-va ani, Aldeşti constituiafl com. aparte, de care atîrnafi şi sătişoarele Şipotele şi Pănăşeşti. In acest sat' e o biserică, ce posedă 8 fălci de pămînt, pro­ venit de la sătişorul Pănăşeşti j Aldeşti, bisericeşte fac parte din parohia Prodăneşti, cu un preot ajutor şi 2 cîntăreţî. A se­ menea e o şcoală mixtă. (V. Be­ reşti, com.). A ld e ş ti, sat, face parte din com.

rur. Oteşti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Cade în partea de S. a comunei. Are o populaţie de 154 loc. A ld e ş ti, sat,

în pl. Siretul-d.-j., jud. Roman, com. Onişcani, spre N.-V. de micul tîrgşor Onişcani şi la 1 kil. depărtare de el. Are 17 capi de fam., 17 contrib., 53 loc., din carî 4 ştifl carte şi 18 case. Sunt 76 vite cornute mari.

A ld e n i, colină, în 6. Vintilă-Vodă,

căt. Sîrbeşti, jud. Buzăfl, aco­ perită de semănături. statului, în circumscripţia comunei cu ace­ laşi nume, jud. Buzăfl, pl. Slă­ nic, are o pădure ca de 200 po­ goane.

A ld e ş ti, mahala, în com. r. Sa-

marineşti, plasa Motru-d.-s., jud. Mehedinţi.

A ld e n i, proprietatea

A ld e ş ti, sat, pe pîrîul Şîmnicul,

jud. Argeş, pl. Topolog, a fost alipit de com. rur. Budeşti, iar în urmă s’a alipit de c. r. Blidari, are 53 fam. şi o bise­ rică cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, cu un preot şi un cîntăreţ. A ld e ş ti, sat, în com. Bereşti, pl.

Horincea, jud. Covurluifl, aşezat în partea N.-E. a comunei, la depărtare de vr’o 4 'kil* de ea;

-------- -

------------- '

A LEO R -

-------

şoseaua Caracal-Craiova, aproa­ pe şi în partea de N. a com. Zănoaga, pl. Ocolul, jud. Ro­ manaţi. A ld iî, pîrîit, în plaiul Rîmnic, com,

Chiojdeni,( jud. R.-Sărat, izvo­ reşte din dealul Cătăuţ, udă co­ muna în partea de miază-zi şi răsărit şi se varsă în R.-Sărat, la răsărit de căt. Chiojdeni-MarI, după un curs repede de 2 ’/j kil.; face întru cît-va hotarul între com. Chiojdeni şi Dumitreşti. AXdumireasa.,pădure particulară, supusă regimului silvic, aparţinînd de com. Găgeni, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. A le c u l u i (S a tu l-), sătuc, alipit de

căt. Aliceni, din c. Zilişteanca, jud. Buzăfl. (V. Aliceni). drum, vezi Tîrnauca, sat, pl. Herţa, jud. Dorohoifl.

A le i a - T e i l o r ,

A le o n t e , insulă pe

Dunăre, în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, în dreptul com. Borduşeani şi spre V . de insula Balaban, are lungimea de 3 kil. şi este aco­ perită cu pădure de salcie şi păşuni.

A ld e ş ti, mahala, din com. Brea-

za-d.-s., pl. şi jud. Prahova. A ld e ş ti, moşie, în pl. Siretul-d.-j.,

jud. Roman, comuna Onişcani. Această moşie aparţine^ între anii 1840— 1850, împreună cu moşiile Sohodolul, Ruptura şi Cîrlegi, Vornicului Alecu Catargiu.

A le o n t e , pădure, în insula cu a-

celaşl nume, în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, are 60 hect. de salcie. A le o n t e , pichet de

frontieră, pe Dunăre, în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, în insula cu ace­ laşi nume.

A ld e ş ti, numire vechie, a unuia

A le o n u l, deal, cu vil şi pădure,

din trupurile de moşie, pe care s’a înfiinţat oraşul Alexandria, jud. Teleorman.

în com. rur. Batoţi, plasa Blahniţa, jud. Mehedinţi.

Aleor, A ld iî (M ă g tir a -) , măgura, lîngă

munte,

jud. Suceava.

în com. Broşteni^

4$

ALES A le s , numire vechie, a căt. Caier,

din com. Buda, jud. R.-Sărat.

apă, pl. Jiul-d.-j., com. Roziştea, jud. Dolj, care se pierde în pă­ mînt.

A le ş i, locuinţă izolată, pl. Dîm­ A l e ş t e u ( H e le ş te u ) , lac, pl. O­

boviţa, jud. Ilfov. A le ş i, locuinţă izolată, pl. Sna-

gov, jud. Ilfov.

colul, com. Coşoveni-d.-s., jud. Dolj, în N.-N.-E. com. Coşo­ veni-d.-s., lung de 150 stj. şi lat de 50 stj.

A le ş i-C io c ă n e ş t i, sat, face parte

din com. rur. Ciocăneşti (v. a. n.), pl. Snagov, jud. Ilfov. Se întinde pe o suprafaţă de 3597 hect. cu o populaţie de 252 loc. D-l VI. Ghica, proprietar, are 2662 hect., din carî cultivă 944, 80 rămîn sterpe, 484 rezervate pentru islaz şi 1154 pădure. L o ­ cuitorii au 935 hect., pe carî le cultivă, afară de 59 carî rămîn sterpe. Numărul vitelor marî e de 206 şi al celor micî de 148. Comerciul se face de 1 cîrciumar. A ci este un frumos palat al D-luî VI. Ghica, aşezat pe deal, înconjurat de grădini şi movile bine îngrijite, pe la poalele că­ ruia curge Ciorogîrla.

A le ş t e u l ( H e le ş t e u l) , moara de

apă, pl. Jiul-d.-j., com. Sadova, jud. Dolj, pe moşia Domeniu­ lui Coroanei. A l e v r a , un iaz, al morilor din pl.

Oraşului, com. Vîrtişcoiu, jud. R.-Sărat, ese din rîul Milcov, de pe dreapta luî, la apus de căt. Rotăreşti, trece prin acest căt., şi se varsă tot în Milcov la răsărit de el (cătun); şî-a luat numele de la un fost proprie­ tar, Alevra. A l e x a , pădure, pe moşia Plopeni,

jud. Botoşani, com. Satu-Burdujeni, pl. Şiret. A l e x a , rîpă, pe moşia Mogoşeşti,

A le ş i - d e - T e î , sat, jud. Argeş, pl.

com. Buda, pl. Herţa, jud. D o­ rohoiu.

Gălăşeşti, pendinte de com. r. Tei. (V. a. n.).

A l e x a n d r a , izvor, pl. Siretul-d.-j.,

A le ş i - P a s ă r e a , sat, pl. Dîmbo­

jud. Bacăă, de pe teritoriul c. Gioseni.

viţa, jud. Ilfov, face parte din com. r. Pantelimonul-Dobroeşti (v. a. n.). Cade spre N. de Pantelimon. A re o suprafaţă de 1120 hect., din carî proprieta­ rul, D-l C. C. Stefănescu are 1060 hect. şi locuitorii 60, pe carî le cultivă, fără să rezerve locurî de fineţe. Populaţia satuluî e de 50 loc. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Numărul vitelor marî e de 32 şi a celor micî de 37. A le ş t e u

( H e le ş t e u ) ,

izvor de

A l e x a n d r e i ( R îp a -) , rîpă

stîncoasă, pl. Siretul-d.-j., jud. Ba­ cău, de la Gioseni.

A l e x a n d r e s c u ( L a c u l - l u l- ) , be­

leşteU însemnat, în com. VadulSoreştilor, căt. Clociţi, jud. Bu­ zăU, conţine mult peşte. A le x a n d r i, sat,

în pl. Fundul, jud. Roman, c. Ciutureşti, spre N.-V. de satul Ciutureşti şi a­ lăturea cu dînsul de care este separat prin un mic pîrîiaş. Este aşezat pe o mică pantă. A re

ALEXANDRIA

46 capi de fam., 35 contribuab., 186 loc., din carî 4 ştiU carte şi 42 case. Sunt 100 vite cor­ nute marî. A cest sat este în­ fiinţat în anul 1878, prin îm­ proprietărirea noilor însurăţel şi numit ast-fel în onoarea poe­ tului V . Alexandri. A le x a n d r ia , com. urb. în jud. T e ­ leorman, reşedinţa pl. Marginea şi pănă în 1892 a plăşilor unite Călmăţuiu-Marginea; e situată pe lunca rîuluî V edea şi înconju­ rată de toate părţile de dealuri. Rîul V edea curge în partea des­ pre E. a oraşului. Distanţa aces.tuî oraş de la Zimnicea este de 39- kil., de la T.-Măgurele de 46; de la Roşiori 32, iar de la Giurgiu de 63 kil. Suprafaţa oraşului este de 244 hect. 3209; stradele sunt drepte şi foarte largî, iar întinderea ce i s’a dat la formarea luî este maî mare de cît a fost trebu­ inţă pănă acum, multe locurî fiind rămase încă virane. A cest oraş este punct de intersecţiune al maî multor dru­ m uri: I. a căeî naţionale T Alexandria-Vităneşti; 2. al căilor judeţene Alexandria-Giur giQ,Roşiori-Zimnicea, şi al drumuri­ lor mixte de la Piteşti la Zim­ nicea. Linia ferată Roşiori-Alexandria s’a inaugurat în Septembre 1895 ; iar linia ferată Alexan dria-Zimnicea este încă în construcţiune. Afară de moşie, care este de 2500 hect. arabile, oraşul maî posedă pădurea Bomboreasca în întindere de 70 hect. şi o branişte de 50 hect. la margi­ nea despre N.-E. a oraşului, unde este locul de petrecere al locui­ torilor în timpul verii. Dealurile înconjurătoare ale oraşului sunt acoperite cu bo­ gate plantaţiunî de viî, a căror

a l e x a n d r ia

întindere se urcă la 753 hect. Vinul ce ele produc este de o calitate excelentă, însă nu se poate conserva vara. Producţiunea vinului acestor viî atinge în unii ani suma de 30000 hect.; totuşi nu este suficientă pentru consumaţiunea locală, ci se mal introduc în oraş vinuri şi din alte părţi ale ţării. Populaţiunea este de 11503 sufl., 5546 c. de fam. şi 2110 contribuabili. După naţionalităţi sunt: 9774 Romînî, 928 Sîrbi, 685 Bulgari, 26 Greci, 59 Evrei, 8 Germani şi 12 Austro-ungarî. După confesiuni, 11413 ortodoxl, 2 catolici, 8 protestanţi şi 59 mozaici. Numărul vitelor: 10051 ca­ pete, din cari 1552 cal, 64 mă­ gari, 2772 vite cornute marî, 4673 vite cornute mici şi 1041 porci. Siguranţa publică în oraş este încredinţată unul poliţai, ajutat de un comisar-director cu trei comisari şi alţi agenţi poliţie­ neşti inferiori. Oraşul e împăr­ ţit în trei despărţiri: coloarea de roşu, de galben şi de al­ bastru. Cheltuelile întreţinerel poliţiei sunt în sarcina com. Administraţiunea com. este con­ dusă de consiliul com., compus din 15 membri, avînd ca dele­ gaţi pe primar şi două ajutoare. Pentru instrucţiunea publică sunt trei şcoale primare de băeţl cu o populaţiune de 364 elevi; două şcoale de fete cu 137 eleve şi un gimnazifl clasic cu patru clase şi 116 elevi. In Alexandria este reşedinţă de judecătorie de ocol, reşe­ dinţa circumscripţiunel 11 fis­ cale şi a batalionului al II-lea din regimentul 20 dorobanţi; are şi un oficifl telegrafo-postal şi telefonic, al cărui venit pe exerciţiul 1896 — 97 a fost în total de 47012 1. 30 b. şi anume 5 i 042.

Marele Dicţionar Geografic.

40

246 1. din telefon, 13390 1. 50 b. din telegraf şi 33375 1. 80 b. din poştă. Spitalul comunal-judeţean are 25 paturi cu un medic şi un sub-chirurg. A re două pieţe marî, una pentru cereale, unde populaţiunea rurală din satele de prin prejur şi din judeţul Vlaşca vine în fie-ce Vineri aşî desface productele şi a se aproviziona cu cele trebuincioa­ se şi o altă piaţă unde este concentrată vînzarea tutulor ar­ ticolelor de îndestulare zilnică. Ca construcţiunl mal însemnate are trei oteluri: Theodoru, Iacovache şi Paspale (cu o sală de spectacole). Dintre edificiile publice se poate cita catedrala Sf. Alexan­ dru, o clădire măreaţă, înce­ pută în anul 1875, dar ne­ terminată încă. Localurile pri­ măriei, şcoalelor publice şi a altor autorităţi lasă mult de dorit. Oraşul Alexandria prezintă o deosebită importanţă prin în­ semnatul număr de prăvălii şi prin comerciul întins ce face cu locuitorii satelor de prin pre­ jur, după valea Vedeî, a Teleor­ manului şi din jud. Vlaşca. In anii 1853 şi 1854 Alexan­ dria suferi şi ea, cu întreaga ţară, greutăţile ocupaţiunilor străine. A ci îşi avea stabilite armata rusă, depositele de apro­ vizionare, spitalele, etc. In timpul resbelulul pentru independenţă din 1877, acest oraş a fost un centru însemnat de aprovizionare a trupelor ru. seştl, şi cînd aceste trupe fuseră învinse, în luna August, acel an, în faţa Plevnel, de oş­ tirile lui Osman-Paşa, spaima se răspîndise şi printre popu­ laţiunea din Alexandria, care în­ cepuse a părăsi oraşul, apucîncf calea către munţi. împăratul Alexandru al II-lea, marele duce

ALEXANDRIA

Nicolae şi Ţareviciul îşi stabi­ liră pentru scurt timp cartierul general în Alexandria şi de aci au trecut la moşia Dracea. Cu ocaziunea săpăturilor ce s'afl făcut împrejurul Alexan­ driei, în interes arheologic, s’au găsit diferite produse de olărie, pe carî d-l Tocilescu le atribue epocel pre-romane; aseme­ nea s’au găsit şi fragmente de diferite unelte. Pe lîngă Alexan­ dria, d. Tocilescu a constatat şi existenţa a două valuri de pămînt, cari plecaţi dela Olt şi mergeafl spre Frasin, la N. de Giurgifl. Pentru comerciul de cereale, care a luat mare avînt de vre-o 15 ani, s’au construit în oraş mulţime de magazii; desfacerea cerealelor se făcea prin portul Zimnicea; de la construcţiunea liniei ferate Costeşti-Măgurele, mare parte din producte se trans­ portaţi la Roşiori, pe unde se aduceaţi o parte din mărfurile destinate comerciulul local, iar o altă parte din mărfuri se a­ ducea tot pe la Zimnicea, din cauza eftinătăţil transportului pe apă; dar de la inaugurarea ramurel de linie ferată RoşioriAlexandria (Septembrie 1895), transporturile se fac numai pe această cale. Cea mal mare parte din lo­ cuitori se ocupă numai cu agri­ cultura, învoindu-se în dijmă, atît pe domeniul oraşului, cît şi pe alte moşii învecinate. Budgetul comunei pe anul fi­ nanciar 1890— 1891 a fost la venituri de lei 252411 şi la cheltuell tot atît; în interval de 5 ani, veniturile afl sporit. Comuna şi orăşenii trag un venit însemnat din bîlciul anual de la Rusalii, care se ţine pe dealul de d’asupra Vedeî, la mar­ ginea oraşului, lîngă şoseaua Alexandria-Giurgiu şi unde sunt 7

ALEXANDRIA

construite gherete pentru co­ mercianţi. A cest bîlciu începe în Dumineca după înălţare şi ţine pănă după Rusalii, întoc­ mai ca şi tîrgul moşilor în Bu­ cureşti. Bîlciul Alexandriei este ve­ chiul şi istoricul bîlciu al Mavrodinuluî, care la anul 1879, din cauza deselor neînţelegeri ce se iveau pe fie-care an între comercianţi şi reprezentanţii pro­ prietăţeî Mavrodinuluî, a fost strămutat pe teritoriul comuneî Alexandria, în condiţiunî satis­ făcătoare şi avantagioase pen­ tru comercianţi şi comună. In privinţa industriei, Alexan­ dria posedă : 1 moară cu aburi, 1 tipografie, 4 brutării, 2 fabrici de lumînărî, 2 ateliere mecanice pentru reparatul maşinelor agri­ cole; apoî vin diferite coj ocării, ateliere de confecţionat haine ţă­ răneşti, cizmării, căruţaşi şi alte meserii de maî mică importanţă. In anul 1875 s’a înfiinţat în Alexandria o societate econo­ mică Teleormanul ,a l cărei ca­ pital trece astăzi de 600.000 şi aduce însemnate servicii agri­ cultorilor, comercianţilor şi oră­ şenilor din localitate. Istoricul. întemeierea acestui oraş datează de la anul 1834, după cum rezultă din statutele coprinse în hrisovul Domnito­ rului Alexandru Ghica. El a fost populat de către loc. veniţi din oraşele Zimnicea şi tîrgul Ma­ vrodinuluî. Comercianţii şi me­ seriaşii din aceste localităţi, neputîndu-şî exercita liberi comer­ ciul lor, au jăluit generalului Kiseleff, arătîndu-î că, fiind su­ puşi la taxe grele către pro­ prietari, precum şi la clacă, sunt hotărîţî să-şî cumpere o moşie şi să întemeeze un oraş. Incuragiaţî în proiectul lor, cumpărară moşia Brezoaia din jud. Ilfov şi făcură în urmă schimb

50

cu Mitropolia, care poseda aci, unde este astăzi Alexandria, maî multe trupuri de moşie. Se dete comuneî numirea ce poartă, după numele Domnitorului de atunci, Alexandru Ghica. Moşia Mitropoliei avea patru trupuri, după cum se vede şi în hrisov: Văcăianca, Aldeşti, Văcăreşteanca şi Negrească. Pe terito­ riul acesteî moşii se aflau pe atunci, două sate: Bîcîeni pe malul dr. al V edeî şi Mitropolia, pe coasta văeî Nanovuluî. Amîndouă aceste sate s’au contopit în urmă cu oraşul cel nou, în care a şi venit, maî tîrziu, o mare mulţime de Bulgari de pe la Şiştov, în urma focului de la 1837, care a distrus acest oraş, precum şi un număr de loc. din Zimnicea. Colonia bulgară sta­ bilită în Alexandria a avut pănă în anul 1875 o vieaţă proprie a sa. A tît în viaţa socială cît şi în cea publică, Bulgarii din a­ cest oraş formau un element deosebit în mijlocul populaţiune! romîne. In şcoalele lor şi în gimnaziul ce întreţineau, prele­ gerile se făceau în limba bul­ gară şi cea romînă era facul­ tativă. Oficiul divin prin bis. tot în limba bulgară se făcea. Immulţindu-se numărul şcoalelor romîne şi înlăturîndu-se, după 1875, limba bulgară, graţie apoî şi relaţiunilor de înrudire şi a­ facerilor de comerciu şi de in­ terese, procesul asimilaţiunil a urmat treptat şi, cu toate că populaţiunea rurală este încă înapoiată în instrucţiune, ur­ mează şi ea treptat curentul acesteî asimilaţiunî cu populaţiu­ nea romînă.

ALEXENI

de staţia Buzeşti de 9.5 kil. Staţie finală; la 42.88 m. înăl­ ţime d’asupra nivelului mării. Venitul acesteî staţii pe anul 1896 a fost de 215.363 1. 75 b. A l e x a n d r o a i a , p îrîă , plasa

Siretul-d. j., jud. Bacău, care se varsă în dr. Răcătăuluî, com. Răcătău.

A l e x a n d r o a i a , pîrîă,

plasa Siretul-d.-j., jud. BacăQ, ese din izvorul Alexandra şi se varsă în Şiret pe st., după ce udă com. Gioseni.

A l e x a n d r u , movilă, spre S. de

s. Romîneşti, c. Movileni, plasa Copoii, jud. Iaşi; serveşte de hotar între moşiile Romîneşti şi Tăuteşti; e artificială şi are o vechime necunoscută. A l e x e , cătun, la sudul satuluî Na-

zîru, jud. Brăila, din com. cu acelaşi nume. A cest căt. unit cu căt. Jipa, formează sătişorul Pătrana. (V. a. n.) A l e x e ( P îr îu l-lu î-) , mic afluent,

al Cotîrgaşuluî, jud. Suceava. A l e x e ( P o ia n a - lu i- ) , poiană, si­

tuată pe loc boeresc în cuprin­ sul pădure! Negreşti, com. Dobreni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu. A l e x e a n c a , pădure, în pl. Cîm-

puluî, jud. Ialomiţa, teritoriul comuneî Alexeni, este formată din maî multe trupuri, avînd o supraf. de 60 hect. cu esenţă de stejar, salcie, plop, ulm, anin şi jugastru.

A le x a n d r i a , staţie de dr. d. fier,

A le x e n i, com. m r., în pl. Cîin-

în jud. Teleorman, pl. Marginea, com. Alexandria, pe linia Ro­ şiori-Alexandria (pusă în cir­ culaţie la 2 Dec. 1895). Departe

puluî, jud. Ialomiţa, este situată pe partea st. a rîuluî Ialomiţa şi a pîrîuluî Sărata, între comu­ nele Manasia şi Broşteni-nol.

ALEXENI

51

ALGHIA

Teritoriul comuneî are supraf. dascăli, retribuiţi din fondurile veşti, plasa Olteţul-d.-s., judeţul de 8100 hect., din care a treia comuneî cu suma de 780 leî. Vîlcea. parte este acoperit cu păd. şi Prin com. trece calea jude­ coprinde treî moşiî aparţinînd ţeană Slobozia-Urziceni. A le x e ş t i, mahala^ din com. Slă­ particularilor şi purtînd numi­ veşti, pl. Olteţul-d.-s., judeţul rile proprietarilor actuali. După A le x e n i, sat, în plasa Cîmpuluî, Vîlcea. legea rurală din 1 864, sunt îm­ jud. Ialomiţa, pendinte de com. proprietăriţi pe acele moşiî 208 cu acelaşi nume, este situat de-a- A le x ie n i, cătun, al com. Slăveşti locuitori. din plaiul Vulcan, jud. Gorj) lungul malului stîng al rîuluî Ia­ Comuna se compune din sa­ prin el trece şoseaua comunală lomiţa, maî jos de confluenţa tele Alexeni şi Pupăzeni, avînd Ştefaneşti-Vălari. rîuluî Sărata cu rîul Ialomiţa. reşedinţa primăriei şi a judecă­ Se învecineşte la V . cu satul Situat pe şes spre N. de c. toriei în Alexeni. şi la 12 kil. depărtare de T.-Jiu, Pupăzeni, de care este lipit, şi Populaţia, după recensimînla E. cu satul Broşteni-Noî, ce are o suprafaţă de aproape 1000 tul din 1890, constă din 1583 se afli în depărtare de 2 kil. hect., din carî 210 hect. pădure, loc., cu 376 c. de fam. şi 1207 180 arabile, 167 livezi şi pruni, A ici se află reşedinţa primă­ membri de fam., sau 804 bărbaţi 3 vie şi 440 izlaz. riei şi a judecătoriei comunale, şi 779 femeî. După naţionali­ are 1 şcoală de băeţî şi 1 de Are 26 pluguri, 16 care cu tate: 1565 Romînî, 7 Greci, 7 bol şi vaci, 1 cu caî, 4 mori fete, cu 1 învăţător şi 1 învă­ Bulgari şi 4 Germani. După reliţătoare, precum şi 1 biserică la pe apa Şuşiţa, care trece în a­ giune, sunt: 1579 creştini orto­ care serveşte 1 preot şi 1 cîn­ propiere de acest cătun şi 6 fîntînî. tăreţ. dox! şi 4 catolici. După profe­ A re o populaţie de 75 fam., siuni: 397 agricultori, 17 me­ Pe marginea de N. a satului, 60 contribuabili, 259 sufl. seriaşi, 19 comercianţi, 6 pro­ pe deal, trece calea judeţeană Produce aproximativ 500 hec­ Slob ozia-U rziceni. fesiuni libere, 36 muncitorii şi tolitri porumb, 10 hect. fasole, IS servitori. Din aceştia ştiu 10 decalitri vin, 40 hectol. grîu, carte 77 persoane, iar 1506 nu A le x e ş t i, sat, în partea de E. a 10 decal. ţuică şi 3 kgr. cînepă. com. Borăşti, pl. Funduri, jud. ştiu. Numărul vitelor este de 150 Vasluiu, aşezat pe dealul cu a­ Populaţia, în 1887, se ridica vite marî cornute, 292 oî, 96 semenea numire. A re o supra­ la 2085 loc., care se compunea rîmătorî şi 6 caî. faţă de 429 hect. şi o populaţie din 425 bărbaţi, 385 femeî şi A re o biserică cu 1 cîntăreţ de 6 fam. sau 20 sufl. 1275 copil, sau 350 fam. Ro­ şi 1 şcoală. mînî, 15 fam. Ţigani şi 6 fam. Greci. Numărul contrib. era 288, A le x e ş t i, cătun, pendinte de c. rur. Pîclele, din jud. Buzău, pla­ A l e x o a e l ( F în tîn â -) , pe moşia din carî 9 făceau comerţ cu Hilişeul-Gafencu, com. Hilişeu, iul Pîrscovul, cu 100 loc., în a­ producte, băuturi, etc., iar ceîpl. Coşula, jud. Dorohoiu. propiere de rîul Buzău, are o l’alţî se ocupau cu agricultura. biserică. (1882). Vite: 300 cal, 460 boî, 3000 A lg h i a , baltă, în com. Cristeşti, oî, 30 capre şi 1500 porci. jud. Botoşani, formată de pîrîul A le x e ş t i, deal, formează margi­ Budgetul comuneî era la ven. Alghia. nea despre E. a com. Borăşti, de 55^4 leî şi la cheltuelî de pl. Funduri, jud. Vasluiu, pe 4252 leî. coastele luî se află puţine pă­ A lg h i a , deal, în partea de S. a Instrucţiunea în com. se predă com. Cristeşti, pl. Coşula, jud. durî şi două viî, iar cam pe la în două şcoli, una de băeţî cu Botoşani. mijloc, unde-î maî ridicat, sunt un învăţător retribuit de stat şi două movile, una înaltă de vr’o com. şi una de fete cu o învă­ 50 m. şi alta de 40, de o ve­ A lg h ia , pîrîă, jud. Botoşani, iz­ ţătoare retribuită numaî de com. voreşte din dealurile pădure! chime necunoscută. Localul de şcoală, construit de Unguroaia, curge pe pămîntul De pe vîrful lor se vede într’o com. este în bună stare şi ser­ locuitorilor din Cristeşti, com. depărtare foarte mare. veşte pentru amîndouă şcoalele. Cristeşti, formează în cursul In com. sunt două bis. la săfl balta Alghia şi se varsă în carî servesc doi preoţi şi doi A le x e ş t i, deal, la E. com. Slă­

62

ALGHIANU

safl A lb ia n u , pîrîă, ce udă teritoriul com. Poianca, jud. Putna, pl. Vrancea; se var­ să în Putna.

fiind oî. Pămîntul produce pu­ ţin ovăz şi maî puţin grîfl. Prin sat trece şoseaua judeţeană Molceova-Medjidia. Se află la sudul bălţeî Carasu, la 2 kilom. spre S. şi este dominat de vîrful Ca­ ra-Iuc.

A lg îiu l, munte, plaiul Dîmboviţa,

A l i - B e i - C h i o i , com. rur., din jud.

pîrîul Unguroaia, comuna Cris­ teşti, pl. Coşula. A lg h ia n u

jud. Muscel, cu rime impozantă. păduros, iar pe şuni ce nutresc me de vite.

vîrful de o mă­ Pe coaste este culme cu pă­ numeroase tur­

A lg o i o a s a , rîpă stîncoasă, plasa

Muntelui, jud. Bacăfl, pe teri­ toriul com. Brusturoasa. A li - B e i - C e a i r - B a i r , deal, în jud.

Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comunelor Medjidia şi Cocargea; se întinde între balta Carasu şi valea Biringi-Medjidia-Dere de la vîrful Cara-Iuc şi pănă la marginea occidentală a oraşului Medjidia, este stră­ bătut de şoseaua judeţeană Molceova-Medjidia şi este situat în partea meridională a plăşiî şi cea occidentală a comuneî Med­ jidia. A li - B e i - C e a i r , sat, în jud. Con­

stanţa, pl. Medjidia, căt. com. Cocargea; este situat în partea de miază-zi a plăşiî şi cea de răsărit a comunei la 3 */« kil. spre V . şi puţin spre S. de oraşul Medjidia. Este situat în ValeaBiringi-Medjidia-Dere, închis la N. de dealul Alibei-Ceair-Bair, la V . de valea Iuci-Culac, iar la S. de dealul Congas-Bair. Suprafaţa sa este de 1448 hect. din carî 6 hect. le-a ocu­ pat vatra satului cu 18 case. A re o populaţiune de 24 fam. cu 1 17 sufl., în cea maî mare parte Romînl, ocupîndu-se pu­ ţin cu agricultura şi maî mult cu creşterea vitelor, majoritatea

Tulcea, pl. Isaccea, situată în partea centrală a judeţului, la 30 kil. spre S.-V. de oraşul Tulcea, capitala judeţului şi în partea sudică a plăşiî, la 28 kil. spre miază-zi de oraşul Isaccea, reşedinţa plăşiî. Dealurile, carî brăzdează a­ ceastă comună, sunt: Eni-Ormangic-Tepe (259 m.) şi EschiBalîc (265 m.) la apu s; Consul (329 m.) cu prelungirile sale, la miază-zi; Stamuni-Culac (221 m.) şi Carcaman-Bair (170 m.) la ră­ sărit ; Curu-Bair (242 m.), MuniBair, Mişaco-Bair, Gîr-Bair, Caracuş, Sersencula, Delictaş şi Chiricicaral prin interiorul co­ muneî; natura acestor dealuri este pietroasă în general, şi a­ coperite cu puţină iarbă, afară de vre-o cîte-va acoperite cu pădurî. Movile sunt d o u ă: Pătraşcu (170 m.) şi alta de 15 m., naturale şi acoperite cu ver­ deaţă. Rîurile şi pîraiele ce udă a­ ceastă comună sunt: R îulTaiţa, ce o udă la miază-zi puţin; pî­ rîul Accadîn format din ValeaCişmeleî, unită cu Valea-Chioserelic şi primind ca afluenţi: Valea-Culac-Cîzlar, pe stînga şi Valea-Buiuc-Cartalîc, pe dreap­ ta ; apoî o neînsemnată Derea (pîrîfl) a satuluî Ali-Beikioi; pîrîul Accadîn este afluent al rîuluî Taiţa, dar atît el cît şi cele-l-alte puţine-orî au apă în albia lor; cît despre văl ele sunt tot-d’auna goale. O baltă are comuna, situată în partea despre răsărit, aparţinînd statului; acoperită cu

ALI-BEI-CHIOT

stuf în cea maî mare parte, şi al cărei venit statul îl arendează. Clima comuneî este sănătoasă, cu aer curat; vîntul predomi­ nant este cel despre răsărit; ploile sunt rari, maî cu seamă vara; boalele ce bîntue comuna sunt tifosul provenit din răceală, iar la copil vărsatul, frigurile, pojarul, sunt frecuente. Cătunele, carî compun com. sunt două: Ali-Bei-Chioi, reşe­ dinţa, aşezat spre S.-E., nu de­ parte de pîrîul Teliţa; Accadîn spre centrul comuneî, pe pîrîul Accadîn, la 3 kil. spre N.-V. de cătunul de reşedinţă. Se mărgineşte la miază-zi cu cătunele Cineli (al com. Başkioi) şi Dautcea (al com. Ortakioi) de care se desparte prin rîul Taiţa şi dealul Consul; la ră­ sărit cu com. Nalbant şi cătunul eî Trestenic, de care se des­ parte prin dealul Carcaman-Bair; la miază-noapte cu comunele Teliţa şi Meidan-Chioi; iar la apus cu com. Balabancea, de care se desparte prin dealul Ormangic-Tepe şi Eschi-Balîc. Suprafaţa comuneî este de 1570 hect., din carî 118 hect. ocupate de vatra satelor (celor două); iar din rest 490 hect. a­ parţin locuitorilor şi 962 hect. statului. Suprafaţa totală e 4030 hectare. Populaţiunea com. este com­ pusă din Romînl, Greci şi Turci. Sunt 245 fam. cu 922 suflete; copil în vîrstă de şcoală 78 (42 băeţî, 36 fete); însuraţi sunt 208; neînsuraţî 22 ; văduvi şi văduve 25. Obiceiurile lor sunt greceşti, amestecate cu cele turceşti. îm­ brăcămintea lor constă din sucmane de lină lucrată şi văpsită în casă, flanele, pantaloni largi, căciuli de piele de oaie, pălării. L a Turci, pantalonii de la ge­ nunchi în jos sunt strimţi, spin­ tecaţi de la pulpă în jos şi îna-

ALI-BEI-CHIOI

inte; în cap poartă cealma. Romîniî din cătunul de reşedinţă sunt puţini şi se poartă nem­ ţeşte, cel din cătunul Accadîn sunt mulţi, veniţi din Moldova şi poartă costumul naţional mol­ dovenesc. Calitatea pămîntutuî: este un pămînt argilos, amestecat cu puţină humă. Se seamănă: grîtt, orz, secară, meifl şi păpuşoi; inului şi rapiţeî le-ar prii, dar locuitorii nu le seamănă. Pă­ durile ocupă 2000 hect., iz­ lazul 460 hect., aparţinînd pe din două statului şi locuitorilor. Ocupaţiunile locuitorilor sunt: Agricultura, avînd n o pluguri; creşterea vitelor, comuna posedînd : 3406 capete, din carî 280 boî şi vaci, 400 caî şi e p e ; 1500 oî şi berbeci, 900 capre şi ţapi, 26 bivoli şi bivoliţe, 300 porci. Industria e reprezentată printr’o moară cu aburi, pentru faină şi griş. Comerţul constă în importul lucrurilor trebuin­ cioase şi în exportul de vite şi cereale; sunt în comună treî comercianţi, cîrciumarî. A li -B e i-C h io i, sat, în jud. Con­

stanţa, pl. Mangalia, căt. comuneî Cara-Omer, este aşezat în partea sud-vestică a plăşiî şi puţin cam centrală a comunei, la 6 kil. spre N. de căt. de reşedinţă, Cara-Omer. Este situat în ValeaCîşleî safl Ali-Bei-Chioi, închis la răsărit de dealul Mezarlîc, iar la apus de dealul Sarî-Bair şi Alibi-Chioi. Suprafaţa sa este de 720 hect., din care 1 hect. este o­ cupat de vatra satuluî cu 4 case. A re o populaţie de 5 fam. cu 30 sufl., ocupîndu-se în cea maî mare parte cu creşterea vitelor şi maî cu seamă cu a oilor. Prin sat trec drumurile comu­ nale : Calfa-Chioi-Cara-Omer ; Mamuzli-Ghiuvenli. A cest sat s’a

53

format în urma distrugere! ve­ chiului s. Ali-Bei-Chioi, de către Cerchezi, însă s’a aşezat maî la N.-V. de vechile urme, păstrînd numele vechiului sat. Este do­ minat de movila Ali-Bei-Chioi, care este la nord-estul săfl şi are o înălţime de 163 metri; movilă artificială ce a servit de punct de observaţiune. A l i - B e i- C h io i, sat, în pl. Isac-

cea, jud. Tulcea, com. Ali-BeiChioi ; este aşezat în partea SudEstică a plăşiî, şi în cea de miază-zi a comuneî, la 3 kil. spre S.-E. de s. Accadîn; este căt. de reşedinţă al comuneî. Teri­ toriul săfl are forma a două tra­ peze neregulate, cu un perime­ tru de 33 kil. de lungime şi cu o întindere de 1500 hect. din carî 70 hect. ocupate de vatra satuluî; are ca dealuri: Consul la S.; Stamuni-Culac şi Pătraşcu la răsărit, Curu-Bair la Nord; Eschi-Balîc la apus. Rîul Taiţa ’l udă la miază-zi, cu afluenţii s ă i: pîrîul Accadîn prin mij­ loc, dereaua Ali-Bei-Chioi la ră­ sărit ; clima e sănătoasă, expusă vîntuluî de E .; are o populaţiune compusă din Greci şi Romînî: ISS fam. cu 558 sufl. Pămîntul este roditor, dar adese-orî seceta bîntueşte; se cultivă porumb, meifl şi grîfl. Are o şcoală la care vin şi copil din s. Accadîn, o bis. veche. L a miază-zi dru­ mul judeţean Măcin-Babadag, şi drumurile comunale, la comunele învecinateMeidan-Chioi.Nalban t, Orta-Chioi-Teliţa. Este fundaţia 1833 de nişte loc. din satele în­ vecinate, plecaţi de frica impo­ zitelor. Obiceiurile populaţiune! sunt greceşti, majoritatea fiind Greci, amestecate cu obiceiuri turceşti; Romîniî se poartă ca şi în ţara transdanubiană, de oare-ce sunt veniţi de curînd. Budgetul, constă în 3000 leî

ALI-BEI-CHIOI

ven. şi chelt., ce se strîng din contribuţii, acsizurî, amenzi, obor comunal, mori, marcatul măsu­ rilor; totuşi ven. sunt întrecute de chelt.; com. are 210 contrib. Căî de comunicaţie sunt: ca­ lea judeţeană Babadag-Măcin, ce trece pe la S., apoî drumuri co­ munale ce duc din Ali-Bei-Chioi la satele Cineli, Balabancea, Accadîn-Meidan-Chioi, CocoşTeliţa, Trestenic-Frecăţeî-Tulc e a ; Nalbant-Cataloi. Comuna are o singură şcoală, cu un învăţător, fundată în 1884 de obştia loc. O singură bis. are com., fundată în 1859 de loc., cu un preot şi un cîntăreţ; slujba se face în limba greacă, ceea-ce ar trebui îndreptat. Istoric. Satul este fundat în 1833 de loc.: Burlacu Ştefan, Dumitru Ivanciu, Gumei Ilie, Ivanciu Dobre, Nicolae Peiciu, Panait Tănase, Stoian şi Văleanu Ilie. Cîntecelepoporane sunt gre­ ceşti cu intonaţiunî jalnice, din pricina suferinţelor jugului oto­ man ; versurile sunt plăcute, dar neînţelese, de oare-ce sunt ames­ tecate cu grecizme şi turcizme; ele cuprind episoade din lupta de la Sevastopol, jafurile Cer­ chezilor şi gonirealorde Ruşi, etc. A li - B e i- C h io i, deal, în jud. Con­

stanţa, pl. Mangalia, pe terito­ riul com. rur. Cara-Omer şi a­ nume la hotarul cătunelor sale Mamuzli şi Ali-Bei-Chioi; este continuarea dealului MezarlîcBair şi se îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţiune gene­ rală de la N. spre S . ; se întinde de-a-lungul şi la apusul văilor Cîsla, Ali-Bei-ChioişiDere-Chioi, cu o înălţime medie de 160 m., fiind acoperit maî numaî cu pă­ şuni şi pe alocurea cîte-va pe­ tece de semănături. Este situat între partea S.-V. a plăşiî şi a comuneî.

ALI-fiEI-CHIOI A l i - B e i - C h i o i , ruine, în jud. Con­

stanţa, pl. Mangalia, pe terito­ riul com. rur. Cara-Omer; sunt ruinele unul sat distrus de nă­ vălirile Cerchezilor şi Bazabuzucilor. N ’a maî rămas de cît nişte dărîmăturî, însă un alt sat cu acelaşî nume s’a construit la i */a kil. spre N.-V. de ruine. A li b o c a - S u h a t u , g îrlă , în plasa

Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Chilia-Vechie; se des­ face din lacul Baciu, ia o direc­ ţiune spre N., formează lacul Ţ ih a c ; de aci se îndreaptă tot spre răsărit, primeşte în sine pe partea dreaptă, vărsăturile pîraîelor ce nasc din lacurile Pepurnicul, Pesceanul şi Cimpoaia; brăzdează partea apusană a plă­ şiî şi sudică a comuneî, după un curs lung de vre-o 14 kil., merge de se varsă în balta Ghiolu-Batacu, pe care o pune în comunicaţie ast-fel cu bălţile Postar, Ţihac, Baciu, CostinCiuc şi Costin; printr’o gîrliţă, ea comunică cu gîrla Iacob-Suh a t; ambele sale malurî sunt a­ coperite pănă în depărtări ne­ măsurate cu stufuri întinse. A lic e n i, cătun, al com. Zilişteanca,

jud. Buzău, situat împreună cu com. Sudiţiî pe moşia Slobozia, din care cauză poartă şi nu­ mele Slobozia; are un bun teren agricol pe malul drept al rîuluî Cîlnău. Populaţia sa e de 480 loc. şi 100 case. A l i c u l a c - B a i r , deal, în jud. Con­

stanţa, pl. Constanţa, pe teri­ toriul com. Cara-Harman şi a­ nume pe acela al cătunului său Cavargic. Este coprins între va­ lea Aliculac-Derea, Alciac-Derea şi pîrîul Casimcea, avînd o di­ recţiune generală de la E. către V . A re o înălţime de 114 m. dominînd văile sus numite şi

54 sa tu l C a v a r g ic în a p ro p ie r e a c ă ­ ru ia s e află. A l i - C u l a c - D e r e , pîrîă, în foasta

plasă a Istruluî, jud. Tulcea, pe teritoriul com. Cogealac, îşî ia naştere din dealul Caşcalac-Bair, din poalele luî despre miază-zi, se îndreaptă spre soare-apune, avînd o direcţiune de la N.-E. spre S.-V., ese din jud. Tulcea, intră în plasa Constanţa, a jud. Constanţa, pe teritoriul comuneî Şeremet, trece pe la poalele dea­ lului Ali-Culac-Bair, unde pri­ meşte ca afluent pe dreapta, apa Ali-Culac, şi după un curs de 8 kil. tot prin cîmpiî merge de se varsă în pîrîul Casimcea, pe stînga luî, la I kil. maî jos de satul Şeremet; malurile sale în jud. Tulcea sunt joase, iar în Constanţa sunt rîpoase. A l i - C u l a c - D e r e , vale, în jud. Con­

stanţa, pl. Constanţa, pe teri­ toriul com. rur. Pazarlî şi anume pe acela al căt. său Şeremet. îşî ia naştere din dealul Caşcalîc-Bair (Tulcea), se îndreaptă spre S. avînd o direcţiune ge­ nerală de la N. către S.-V., face hotarul între comunele Cara-Harman şi Pazarlî, trece pe la ră­ săritul satuluî Şeremet şi apoî se deschide în apa Casimcea. Prin mijlocul acesteî văî curge mica apă Ali-Culac. A l i - F a c h î , sat, în foasta plasă a

Istruluî, azî Babadag, jud. Tul­ cea, căt. com. Casimcea, situat în partea nordică a comuneî, pe malul drept al pîrîuluî Casimcea sau Taşăul, la 4 kil. spre N. de reşedinţă. întinderea e de 970 hect., din care 18 hect. va­ tra satuluî; populaţiunea în ma­ joritate musulmană şi se ocupă cu creşterea vitelor. A l i - F a c h i , deal, în foasta plasă a

AL1MAN

Istruluî, azî Babadag, jud. T ul­ cea, pe teritoriul com. Casimcea şi al căt. Ali-Fachî, care i-a dat şi numele, el este o prelungire occidentală a dealului CiarîcCairac, se întinde de la N.-E. la S.-V., de-a-lungul pîrîuluî Suflaru, izvorul pîrîuluî Casimcea, făcîndu-î malurile înalte, pie­ troase şi stîncoase, fiind şi el prin multe locurî stîncos; are vîrfurî înalte de 312 m., altul de 281 m., ambele puncte tri­ gonometrice de observaţie de rangul al 3-lea. L a poalele sale despre miază-zi se află ruinele Saxan-Culeî; prelungindu-seprin dealul Saxan-Cula; iar la poalele despre apus se află aşezată o parte din satul Ali-Fachî; el este întretăiat de drumurile comu­ nale : Casimcea-Caildere, Casimcea-Caildere-Eschibaba, Ali-Fachî-Caildere. In partea răsărit, este acoperit cu vre-o 120 hect. pădure, iar restul este coprins numaî cu păşuni şi puţine fineţe. A li m a n , com. rur., jud. Constanţa,

pl. Silistra-Nouă. Se găseşte aşezată în partea apusană a judeţului la 77 kil. spre V . de oraşul Constanţa, capitala districtului, şi în cea nord-estică a plăşiî, la 46 kil. spre N.-E. de orăşelul Ostrov, reşedinţa ocolului; comune în vecinate cu dînsa sunt: Mîrleanu la 5 kil. spre N.-V., Beilicu la 9 kil. spre S.-V., Rasova la 10 kil. spre N.-E., Cuzgun la 11 kil. spre S.-V., Caraulîc la 13 kil. spre S.-V. Forma hotarului său este ne­ regulată, seamănă cu aceea a unul corn sau un dreptunghiu alungit, lungimea luî este de 35 kil., îar întinderea sa totală este 241I» kil. p. Se mărgineşte la miază-noapte cu com. rur. Rasova din plasa Medjidia, de care se desparte

ALIMAN

prin gîrla Veriga; Ia răsărit tot cu această comună, despărţinduse prin balta Vederoasa cu pre­ lungirile eî Limpezişu, Sarpu şi Valea-Polucci, la miază-zi cu co­ muna rurală Beilicu, de care se separă prin dealul Chior-Buius ; iar la apus cu comuna rurală Mîrleanu, despărţindu-le dealul Zbreia. Relieful soluluî este în gene­ ral puţin accidentat. Dealurile: Polucci (80 m.) la S., ChiorBuius (i 2 1 m.) la S.-V., Zbreia ( i i 5 m.) la N.-V., se găsesc pe hotare şi trimet pe teritoriul comuneî numaî ramurî şi pre­ lungiri; prin interiorul comuneî avem dealul Catiţa (94 m.) ce domină satul Aliman; ele sunt acoperite cu semănături şi fi­ neţe. Movilele sunt puţin nume­ roase, printre cele 7 ce are co­ muna, însemnăm: Movila-Săpata (105 m.) la V . de sat, dominîndu-1 şi Comoara (115 m.) la N. lîngă ruinile satuluî Muzait. Apa, care udă comuna, este Dunărea, sau maî bine zis braţul Veriga la miază-noapte, formînd ostrovul Huzun-Ada, acoperit cu pietriş şi nisip şi a căreî ju­ mătate răsăriteană aparţine coînuneî şi închizînd între dînsa şi balta Vederoasa o întindere de teren (100 hect.), acoperit cu iarbă bună pentru păşunî. Văile sunt: Polucci-Ceair sau Urluia la hotar Tiitultic-Ceair la S. şi S.-E. ce se deschide ca şi cea precedentă în balta Sarpu sau Vederoasa, trecînd şi prin sat; valea Catiţa la miază-noap­ te, prin interiorul comuneî, deschizîndu-se în balta Vederoasa. Bălţî n’avem pe teritoriul co­ muneî, avem însă la hotar, balta Vederoasa cu prelungirile eî su­ dice, Limpezişu şi Sarpu, acope­ rite cu stuf şi insule plutitoare (a se vedea cuvîntul Vederoasa);. malul lor apusan din spre co­

55

mună este înalt şi stîncos, maî cu seamă lîngă sat şi la colţul sud-estic. Clima comuneî, vara, de şi tem­ perată prin apropierea Dunăriî şi a bălţilor, iarna în schimb este aspră; vîntul de N.-E. şi visco­ lele o bîntue maî tot timpul în lunile geroase; ploae cade în destulă cantitate, frigurile bîn­ tue comuna din pricina exalaţiunilor nesănătoase ale băl­ ţilor înconjurătoare. Suprafaţa comuneî este de 2448 hect., din carî 105 hect. ocupate de vatra satuluî cu grădinî şi cu 125 case, restul de 2343 hect. aparţine tot locui­ torilor. Comuna este formată dintr’un singur cătun, reşedinţa Aliman, aşezat în partea răsăriteană a comuneî, pe o poziţie frumoasă, înaltă pe malul bălţeî Vederoasa; casele sunt micî, neregulate şi uliţele sunt întortochiate. Populaţiunea totală e de 203 familiî cu 575 suflete (300 bărbaţî, 275 femeî). După starea civilă: căsătoriţî 322, dintre carî : 175 bărb.şi 147 femeî. Necăsătoriţi 224, dintre carî : 112 bărbaţî şi 112 femeî. Văduvî 28, dintre carî: 12 băr­ baţî şi 16 femeî. Divorţat 1 bărbat. După instrucţie: carî ştiu a seri şi citi 91, din carî: 83 băr­ baţî şi 8 femeî. Carî nu ştiu 484, din carî: 217 bărbaţî şi 267 femeî. După cetăţenie: ce­ tăţeni Romînî 567, din ca rî: 300 bărbaţî şi 275 femeî. După re­ ligie, ortodoxî 575, din carî: 300 bărbaţî şi 275 femeî. După profesii: agricultori 192, indus­ triaşi 2, comercianţi 6, diferite profesii 3, total 203. După a­ vere: 192 împroprietăriţi, decî toţî. Contribuabili 203. In ceea-ce priveşte calitatea păinîntuluî, coin. din cele 2448

ALIMAN

hect. are 167 hect. pămînt ne­ productiv (case, bălţî şi dru­ muri) şi 2281 hect. loc produc­ tiv, din carî: 2012 hect. loc cultivabil, 10 hect. loc necultivabil, 108 hect. loc izlaz, 46 hect. loc viî, 105 hect. loc pă­ dure. Ocupaţiunile locuitorilor sunt: Agricultura: fiind în coin. 129 plugari, carî au 73 pluguri, 6 care cu boî, 124 căruţe cu caî, 1 trior. Pescuitul se face maî ales în balta Vederoasa. Creşterea vi­ telor, avînd com. 3602 capete de vite, din carî: 155 caî, 597 boî, 2 măgari, 2560 oî, 150 capre, 130 poreî. Industria e cea maî simplă, domestică; sunt în comună 6 industriaşi (fierari, tăbăcarî) şi 6 mori de vînt. Co­ merciul se face prin gara Cerna-Voda, la 28 kil. spre N .-E .; constă în import de manufac­ tură, unelte agricole, şi cu ex­ portul de cereale, vite, lînă, etc. Budgetul se compune din ve­ nituri de 2077 leî şi cheltuelile sunt de 1593 leî, rămînînd decî un excedent în plus de 482 1.; sunt 103 contribuabili. Căî de comunicaţie sunt reprezentate numaî prin două comunale şi vecinale ce duc la satele apro­ piate ca la Mîrleanu, Rasova, Polucci. Biserică este una sin­ gură în comună, cu hramul Ador­ mirea-Maiciî-Domnuluî (la 15 August). Zidită şi întreţinută de comună, cu 1 preot, 1 paracliser şi 1 cîntăreţ, ■ are şi 10 hect. păm. de la stat. Şcoală este una mixtă rurală, înfiinţată de stat cu 1 învăţător şi 95 elevi înscrişi, din ca rî: 48 băeţî şl 48 fete; maî are şi 10 hect. păm. de la stat. A lim a n , deal, în pl. Rîînnic, jud. R.-Sărat, se desface din culmea Cîinpulungeanca, brăzdează par­ tea de apus a comuneî Valea-

ALIMANUL

56

S.-E., lîngă Călmăţuiu, cam în mijlocul Boianuluî, în locul nu­ mit azî Vîrtopul. Intr’o zi de Paşte, năvălind Turcii fără veste, pe cînd lumea era încă în bis., A li m a n u l, deal, la E. com. Vlăsatul fu prădat şi lumea măce­ deşti, plasa Ocolul, jud. Vîlcea. lărită. Cîţî au putut scăpa s’au Separă această com. de oraşul ascuns într’o păd. din apropiere Rîmnicu-Vîlcea. lîngă tîrla unul cioban bogat, după unii Turc, numit A ii sau A li m a n u l, trup din moşia Sta­ Aliman. Noul s. s’a numit apoî tului Bogdana-Nenciuleşti, pe Alimăneşti. care s’au împroprietărit în anul Afară de treî fam. de Ţigani, 1880 un număr de 36 însurăţei 1 Bulgar, 2 Greci şi X Ungur, şi s’a maî vîndut în urmă şi în toţî loc. sunt Romînl şi singura loturi locuitorilor. Este situat în lor ocupaţiune e agricultura. Me­ partea de E. a comuneî Bog­ seriaşi sunt numaî: 2 cojocari, dana spre moşia Ulmeni, jud. 1 abagiu, 3 rotari, 3 cizmari Teleorman, iar casele de locu­ Romînl şi cîţî-va fierari şi timinţă ale însurăţeilor s’au clădit plarî străini. E î desfac produc­ la capul din spre E. al comuneî tele lor la Slatina, Caracal şi Bogdana, unde formează ca un T urnu-Măgurele. cătun osebit. Teritoriul comuneî se întinde A lim a n u l, plaiu, pendinte de com. pe o supraf. de 1750 hect. L o ­ Drăgoeşti, jud. Gorj, are o înăl­ cuitorii în majoritate sunt moş­ neni. Numaî 15 s’au împroprie­ ţime aproximativă de 400 m. tărit după legea rurală din 1864. V ara servă de păşune vitelor. Producţiunea agricolă e me­ A li m a n u l sau A lim a n -M ir t a ţ i, diocră, din cauza solului argilos şi a relei culturi. Recoltele sunt insulă, în Dunăre, în faţa sa­ maî des bîntuite de mană şi tuluî Bistreţu, plasa Balta, jud. secetă. Dolj, este proprietatea Statului. Locuitorii posedă: 180 boî, 95 vaci, 13 bivoli, 120 caî şi A lim a n u l - M i r t a ţ i , insulă, în epe, 2000 oî, 55 capre. Dunăre, pl. Băileşti, c. Bistreţu, In raionul comuneî sunt 2 bi­ jud. Dolj, este proprietatea Sta­ serici: una vechie, aproape rui­ tului. nată, clădită pe la anul 1780 şi alta nouă, deservite de treî A lim ă n e ş t i, com. iur., pl. Jiulpreoţi plătiţi din budgetul co­ d.-s., jud. Olt, situată pe coasta muneî şi din ven. cultului. In şi culmea dealului din st. Imicom. maî e şi o moară cu aburi. noguluî, la o distanţă de 25 kil. Şcoala s’a înfiinţat p e la 1880, de capitala jud. şi la 5 kil. de însă a funcţionat cu multe şi reşedinţa plăşiî. lungî întreruperi, pănă la 1889, N ’are nici un căt. alipit şi o de cînd s’a. desfiinţat, neavînd populaţiune de 1560 loc. (795 local. Ştiu carte IOO bărbaţî şi bărbaţî şi 765 femeî), 350 con­ 10 femeî. tribuabili, 300 capi de fam., 250 Băuturi spirtoase nu se fa­ case şi 50 bordee de locuit. O legendă spune, că cu 300 de brică în com .; viile însă, carî ocupă o întindere de 63 hect., anî şi maî bine, satul acesta era produc 175 hectol. vin. aşezat cu vre-o 3 kil. maî spre Sălciei, şi se sfirşeşte lîngă rîul Cîlnău; el este acoperit cu fi­ neţe şi imaş.

ALIMĂNEŞTI

Gîndacî de mătase se cultivă în mică cantitate; stupi sunt foarte puţini. Cînepa şi inul, de şi ar isbuti foarte bine, fiindu-le solul destul de favorabil, sunt puţin cultivate. Comerciul se face de 5 cîrciumarî. Veniturile şi chelt. comuneî, după ultimul budget se ridică la suma de 4700 leî anual. Comuna n’are de cît o şosea în interiorul său, care o leagă la N.-V. cu Izvoarele. L a E. şi S. se întinde cîmpia Boianuluî cu ţarinile locuitorilor, pe care sunt aşezate maî multe măguri şi lacuri: Măgura-Vişeî şi LaculTurculuî, Măgura cu-Cruce, Măgura-luî-Cioc, lacul Speteza, etc. Se limitează la N. cu căt. Vîlcelele, com. Bărcăneşti, la N.-V. alipită cu com. Izvoarele; la E. se întinde cîmpia Boia­ nuluî pănă în Călmăţuiu. deal, judeţul Olt, format de malul stîng al pîrîu­ luî Iminogul, pe care e situată comuna cu acest nume, plasa Jiul-d.-s. A cest deal formează jnarginea de N.-V. a platoului numit Cîmpia-Boianuluî.

A li m ă n e ş t i,

A lim ă n e ş t i, deal, în raionul com.

Alimăneşti, plasa Jiul-d.*s., jud. Olt, pe care se cultivă 45 hec­ tare vie. A lim ă n e ş t i, deal, situat în par­

tea de E. a com. Izvoarele, pl. Jiul-d.-s., jud. Olt, pe stînga Iminoguluî, formează un şir cu Bădia la N. şi Părvăneasa la S. Se numeşte ast-fel, fiind-că pe el este aşezată comuna cu acest nume. A lim ă n e ş t i, moşie, proprietatea

statului, în jud. Argeş, pl. Topologul, pendinte de schitul Tu­ tana. Această moşie împreună

a l im ă n k ş t i -c i o f r In g e n i

cu Albota-d.-j. şi Albota-d.-s., afl fost arendate pentru perio­ dul 1882— 83 cu 1. 26035 anual; iar pe periodul 1883— 93 cu 24308 1. 70 b. anual. A lim ă n e şti-C io frîn g e n i, com. r., pe rîul Topologul, la vr’o 8 kil. de com. rur. Tigveni, reşedinţa sub-prefecturiî şi 27 kil. de Pi­ teşti, jud. Argeş, pl. Topologul, se compune din următoarele sa­ te : Alimăneşti-d.-s., Brădiţeşti, Burluşi, Ciofrîngeni -Pămînteni, Ciofrîngeni-Ungureni, Duculeşti, Ghibeşti, Lacurile, Piatra, Scheiu şi Schitul-Mateî, avînd peste tot 587 fam. cu 2352 sufl., 7 bis., în Burluşi, Ciofrîngeni, Ducu­ leşti, Ghibeşti, Lacurile, Piatra şi Schitul-Mateî, 1 şcoală pri­ mară rurală şi 3 cîrciumî. Bud­ getul com. pe anul 1882— 83 a fost de 2608 1. 24 b. la venit, şi de 2001 1. la chelt. Prin com. trece şoseaua Piteşti-Curtea-deArgeş-Rîmnicul-Vîlceî. După o publicaţie oficială din 1887, această com. numără 417 con­ tribuabili şi are un budget de 5729 1. la venit, şi de 5634 la chelt. In com. era în 1887 un număr de 1167 capete vite marî, 1080 boî, 87 vacî şi caî şi 1593 capete vite mărunte, 575 oî, 206 capre şi 815 rîmătorî. A lim ă n eşti-d .-j., sat, din judeţul Argeş. (V. satul Găbrieni). A lim ă n eşti-d .-s., sat, pe apa Topologuluî, jud. Argeş, pl. Topo­ logul, face parte din com. rur. Alimăneşti-Ciofrîngeni. (V. acest nume). A lim ă n e ş ti-P o e n a r i, com. rur., pe apa Topologuluî, jud. Argeş, pl. Topologul, la 13 kil. de com. rur. Tigveni, reşedinţa plăşiî şi la 22 Tril. de Piteşti, se com­ pune din satele: Găureşti, Gă­ 54042. Marele Dicţionar Geografic.

57

brieni (Alimăneşti-d.-j.), Ioneşti, Poenari (Moara din Silişte) şi Tomuleşti, avînd în tot 246 con­ trib. cu 1239 loc., din carî 15 Ţigani. In com. sunt 4 biserici, în Găureşti, Găbrieni, Ioneşti şi Poenari, şi 2 şcoli primare ru­ rale. Budgetul comuneî pe anul 1882— 83 a fost de 1897 1. 72 b. la ven. şi de 1290 la chelt., iar pe anul 1887-88, a fost de 3037 1. la ven. şi de 2896 la chelt. In întreaga com. erafl în 1887 un număr de 839 capete vite marî, 811 boî şi vacî, 28 caî şi 488 capete vite mărunte, 50 oî, 30 capre şi 408 rîmătorî. A lim p e şti, com. rur., din pl. Amaradia, jud. Gorj, situată în partea-î de răsărit, pe ambele maluri ale rîuluî Olteţul, la o distanţă de 40 kil. de capitala judeţului, limitată la S. cu Corşorul, la N. cu com. Sîrbeşti, la E. cu com. Miloştea din jud. Vîlcea şi la V . cu c. Zorleşti. Se compune din 2 cătune: Alimpeşti şi Bereşti. A re o suprafaţă de aproape 400 hect., posesiunea loc. care sunt moşneni; din această su­ prafaţă 20 hect. pădure, 7 hect. vie, 100 hect. arătură, iar res­ tul de 273 h. livezi şi păşune. Locuitorii posedă 20 pluguri, 39 care cu boî, 1 căruţă cu caî, 452 vite marî cornute, 5 caî, 10 capre, 43 porci, 178 oî, 2 morî şi 1 cîrciumă. A re o populaţie de 123 fam. cu 500 sufl., din carî 110 con­ tribuabili, 20 soldaţi dorobanţi cu schimbul. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura, creşterea vitelor, culti­ varea livezilor de pruni, etc. Prin comună trece rîul Olte­ ţul, ale cărui maluri, cel după dreapta se chiamă Dealul-Muereî, iar cel după stînga, DealulTîrîeî.

ALIOR

T ot prin comună trece şi şo­ seaua vecinală Polovraci-Corşorul. In com. sunt 3 morî, 12 fîntînî şi 75 stupi. Venitul comuneî este de leî 776, iar chelt. de 1. 713. In com. sunt 2 bis., 1 preot şi 2 cîntăreţî. A lim p e şti, cătun, jud. Gorj, face parte din com. Alimpeşti (v. a. n.), este situat pe ambele ma­ luri ale Olteţuluî. A re o suprafaţă de 340 hect., calitatea pămîntuluî este me­ diocră. A re 79 familii cu 268 sufl., din carî 73 contrib. Locuitorii posedă 16 pluguri, 34 care cu boî, 376 vite marî cornute, 3 caî, 116 oî, 6 capre, 32 rîmătorî. Ca drumuri de comunicaţie sun t: şoseaua comunală AlunuPoenari, ce trece prin mijlocul cătunului, apoî un alt drum de comunicaţie ce trece peste Dealul-Muereî, şi care din cînd în cînd se transformă în şosea, poartă numele de şoseaua veci­ nală Albeni-Zorleşti; maî sunt şi alte poteci de cal şi de pi­ cior, ce leagă acest cătun cu maî multe sate din jud. Vîlcea. In acest cătun se maî găsesc: 2 morî, 4 fîntînî şi 1 cîrciumă. Cătunul maî posedă şi 1 bis. cu 1 preot şi 1 cîntăreţ. A li-M u rta z î-C iflic , moşie, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe te­ ritoriul com. rur. Orumbeî şi a­ nume pe acela al satuluî Făgăraşul-Nofl; are 80 hect. dintre carî cea maî mare parte sunt cultivabile, iar restul păşuni; prin această moşie trece dru­ mul Orumbeî-Făgăraşul-Nou. A ii Or, baltă, pe moşia Băluşeni, com. Fîntînele, pl. Şiret, jud. 8

ALI-PAŞA

Botoşani, cu o suprafaţă de 7 h e c t.; e bogată în peşti. A li- P a ş a (T e re n u l-lu i-), o în­ tindere de pămînt în suprafaţă de 120 hect., situat în jud. Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul com. rur. Lipniţa şi pe acela al căt. său Coşlugea, în partea de miază-zi a căt. lîngă valea Almalîculul, dominat la miază-zi de movila Caragea (149 m.), iar la miază-noapte de mo­ vila Coşlugea (119 m.), este a­ coperit cu tufărişuri, livezi şi în colţul nordic, cu cîte-va crîng u rî; şi-a luat numele de la fostul eî proprietar Ali-Paşa, care locuia în satul Coşlugea. A lis ta r i, fîn tîn â , pe moşia Puţureni, com. Coţuşca, pl. Prutuld.-j., jud. Dorohoiu. A lîn g e le , G io s e tu l şi M u s c h ia , pădurî particulare, supuse regi­ mului silvic, pendinte de com. Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. A lm a ju l, com. rar.,în p l. Jiul-d.-s., jud. Dolj, la o depărtare de 15 kil. spre N.-V. de Craiova şi la 15 kil. depărtare de reşe­ dinţa plăşiî, FiliaşI. Situată pe şesul şi pe dealul numit Almajul. Se mărgineşte la N.-V. cu co­ muna Coţofeni-din-Dos, de care se desparte prin pîrîul Almajul, la S. se învecineşte cu com. Işalniţa, de care se desparte printr’o linie convenţională; la V . cu com. Mihăiţa, de care se desparte prin rîul Jiul, iar la E. cu comunele Adîncata, Goeşti, Mălăeşti şi Izvorul. Terenul comunei este acci­ dentat de dealul Almajul cu o înălţime de 94 m. aproximativ şi două movile înalte de 6 m., des­ pre cari bătrîniî spun că serviaO de streje în timpul războaelor.

58

Comuna este udată de rîul Jiul, ce o desparte de comunele Coţofeni-din-Dos şi Mihăiţa, avînd în comună, direcţiunea NV.SE. In această comună, Jiul primeşte pîrîul Almajul, care ia naştere din Valea-Meteuluî şi care se varsă în rîul Jiul, lîngă hotarul dintre comunele Coţofeni-din-Faţă şi Almajul, are a­ cest pîrîu direcţiunea N. spre S .; pe pîrîul Almajul sunt în această comună două p o d eţe: unul lîngă şoseaua naţională şi altul lîngă cea vecinală. In cu­ prinsul comuneî pe rîul Jiul sunt două vaduri de poduri umblă­ toare. Comuna se compune din trei cătune: Almajul-Birnici, care este cătunul de reşedinţă, AlmajulMoşneni şi Şitoaia. In comună sunt treî biserici şi anume: Una parohială în căt. AlmajulBirnici, fondată de clucerul Bar­ bu Pasnare la anul 1789, cu hramul Mart. Barbu. Una în că­ tunul Şitoaia, fundată în anul 1819 de Dimitrie MedelnicerulSocoteanu, serbează hramul Sf. Dumitru; alta se află în cătunul Almajul-Moşneni, fundată la anul 1865 de moşneni. D oi preoţi şi treî cîntăreţî slu­ jesc cu rîndul la cele treî bi­ serici. Cele două d’întîiu sunt de zid în bună stare, iar a treia aproape în ruină. L a fie-care se găseşte scrisă pe piatra de d’asupra uşeî din tindă, data fondăreî, asemenea şi numele fondatorilor. Bisericile din Almajul-Birnici şi Şitoaia au fie-care cîte o pro­ prietate de 17 pogoane arabile, date în urma lege! rurale de la 1864. In comuna Almajul, în cătu­ nul de reşedinţă, se află o şcoală mixtă, care funcţionează de la

ALMAJUL

1834 şi este întreţinută de stat. Localul construit din zid cu cheltuiala comuneî (4000 1.) este în bună stare. Populaţiunea comuneî este de 2125 loc. (1058 bărbaţî, 1067 femei). După legea rurală din 1864, sunt 318 împamînteniţî. Popu­ laţia com. e bîntuită de friguri. In comună se găsesc 457 case şi 4 bordee. Maî toate sunt con­ struite din zid şi numaî cîte-va sunt de bîme şi de nu ele; fie­ care are grădină. In cătunul de reşedinţă se află o casă boerească zidită în anul 1786, de Dincă Almăjanu. Suprafaţa teritoriului comunal este de 4270 pogoane, dintre cari 3740 pogoane pămînt arab., 240 fineţe, 560 izlaz, 5 pog. lac, 175 pog. pădure. Moşiile de pe teritoriul comu­ nal sunt: Almajul-Birnici, Alm a­ jul-Moşneni şi Şitoaia. Altă-dată aparţineau d-lor Dincă Alm ă­ janu, Iancu Socoteanu, Nicolae Dobriceanu şi moşnenilor. A zî aparţin moşnenilor, d-neî Elena Conduratu, d-luî C. N. Mihail, d-neî Elena Sefendache. Venitul întreg al acestor moşiî este de 75000 de leî. Pe pămîntul arabil se sea­ mănă grîu, porumb, orz, ovăz, meiu, rapiţă, fasole şi cartofi. Pădurea Moşneni în întindere de 60 hect. aparţine moşnenilor. Pădurea Şitoaia de 27 l/» hect. aparţine d-luî C. N. Mihail. Pă­ durile sunt compuse din cer, gîrniţă, stejar, salcie, plop, etc. Se lucrează şi cărămidă. Locuitorii îşî desfac produc­ tele lor în oraşul Craiova, unde duc grîne şi zarzavat şi de unde aduc obiecte pentru casă. Trans­ portă productele cu carele cu boî, iar proprietarii cu trenul, ce are staţia la com. Coţofeni, la 2 kil. departe de Almajul.

ALMAJUL

Căile ce străbat com. sunt: calea ferată, calea naţională ce merge paralel cu calea ferată şi cu Jiul; are în comună o lun­ gime de 3 1/a kil.; calea vecinală ce duce de la com. Coţofenid.-s. la comuna Işalniţa, are o lungime în comună de 2 kil., calea comunală lungă de 5 kil. Cîrciumî sunt io şi anum e: 4 în căt. Almaj’ul-Birnici, 3 în Almaj’ul-Moşneni, 3 în Şitoaia. Comercianţi sunt 10, toţi cîrciumarl. Vite cornute 286, ol 167, cal 71. A lm a ju l, deal, pe teritoriul com. Izvorul, jud. Dolj, pl* Ocolul. A lm a ju l, pădure, pe teritoriul com. Melineşti, jud. Dolj, plasa Amaradia, s. Almăjelul, în în­ tindere de aproape 200 hect., aparţinînd moşnenilor. A lm a ju l, pîrîu, pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. Dolj, ia naştere din văile Meteulul, com. Brădeşti, pl. Jiul-d.-s. şi se varsă în st. rîuluî Jiul, lîngă hotarul dintre com. Coţofeni-din-Faţă şi com. Almajul. Pe acest pîrîu, ce curge în direcţiunea de la N.-S., sunt două podeţe stătătoare, unul lîngă şoseaua naţională şi altul lîngă şoseaua vecinală. A lm a ju l, pîrîil, c. Coţofeni-dinFaţă, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., ce se scurge în st. Jiuluî pe hota­ rul dintre com. Almajul şi com. Coţofeni-din-Faţă. A lm a ju l, şes, pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. Dolj, pe care este situată com. Almajul. A lm a ju l-B ir n ic i, sat,- în c. Al-

maju, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., situat pe malul st. al pîrîuluî |

59

Almajul. A re o populaţie de 273 fam. cu 1179 sufl. Este reşe­ dinţa primăriei. In acest s. sunt 359 case şi 1 bordeiu; dintre care una boerească, zidită la 1786 de boerul Dincă Almăjanu. Şcoala funcţionează din anul 1834, este întreţinută de Stat, care a chelt. 4000 1. pen­ tru construirea eî, localul fiind de zid. Ştiu carte 46 bărbaţî şi 2 femei. In sat este o biserică, fondată de clucerul Barbu Pasnare la 1789» care şi azî este în bună stare, are 1 preot şi un cîntăreţ şi serbează hramul Mar­ tirului Barbu. Cîrciumî sunt 4. înainte de construirea liniei ferate, cînd călătoria de la Cra­ iova la T.-Severin se făcea cu diligenţa, era aci prima staţie şi avea o căpetănie de poştă cu 32 caî. A lm a ju l-B ir n ic i, moşie, judeţul

Dolj, pe teritoriul satuluî cu acelaşi nume, aparţinînd d-neî Elena Conduratu. Fusese mal ’nainte proprietatea lui Dincă Almăjanu. A lm a ju l-M o ş n e n i ( B o g e a ) , sat,

pl. Jiul-d.-s., com. Almajul, jud. Dolj, cu 709 sufl., 365 bărbaţî şi 341 femeî, are 147 case, con­ struite maî toate din zid, afară de cîte-va, ce sunt construite din gard cu pămînt bătut. A ­ proape fie-care casă are grădina el. Copiii din acest sat urmează la şcoala mixtă din s. AlmajulBirnici ce este la o distanţă de 500 m. Ştiu carte 44 bărbaţî şi 1 femee. In sat este o biserică fondată în anul 1865 de moş­ nenii, Preotul Stăvărache, Şte­ fan Lumînăraru şi Alexandru Barbu; aproape în ruină; are un cîntăreţ şi se serveşte de pre­ otul bisericeî Almajul-Birnici. Cîrciumî sunt trei şi comer­ cianţi tot trei.

ALMALl-CULAC A lm a ju l - M o ş n e n i, pădure, pl.

Jiul-d.-s., com. Almajul, s. A l­ majul-Moşneni, jud. Dolj, în în­ tindere de 60 hectare, aparţine moşnenilor. Lemnul ce se gă­ seşte este: cer, gîrniţă, salcie, plop şi stejar, care predomină. ( D e a lu l-) , deal, pe teritoriul com. Almajul, s. A l­ majul-Moşneni, jud. Dolj. E a­ coperit cu fineţe.

A lm a ju lu i

deal înalt, în pl. Isaccea, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneî Balabancea şi al căt. Hancearca, este situat în par­ tea sudică a plăşiî şi cea apu­ sană a comunei; el este punctul culminant al Dealuluî-Ţiganceî, şi prin înălţimea sa, care este de 375 metri, fiind şi punct trigonometric de observaţie, ran­ gul al 3-lea, este pus în rîndul celor mal înalte piscuri din pl. Isaccea şi chiar jud. Tulcea; dominînd asupra satelor Han­ cearca şi Ţiganca-Taiţa (ale co­ muneî Balabancea); de la poa­ lele sale orientale izvoresc pîraiele Sarap-Dere şi Cărbunăria, afluenţi al pîrîuluî Taiţa, iar din poalele apusane izvoreşte pîrîul Valea-Megina, afluent al pîrîuluî Cerna. Pe la poalele sale trece şi drumul comunal Cerna-Hancearca-Ţiganca. El este acoperit peste tot numai cu păduri.

A lm a lia ,

movilă însem­ nată, în jud. Constanţa, pl. Si­ listra-Nouă, pe teritoriul comu­ nei rurale Lipniţa şi anume pe acela al cătunului său Coşlugea; este aşezată pe muchia dealului Coşlugea, în partea de miază­ noapte a plăşiî şi cea centrală a comuneî, are o înălţime de 133 m., este acoperită cu verdeaţă, fost punct trigonometric de ob­ servaţie gradul 3-lea şi domină prin înălţimea sa, s. Lipniţa, de

A l m a l î - C u la c ,

ALMALÎ-CULAC

care e despărţit prin o distanţă de i 1 a kil., valea Almalîculuî ce pleacă chiar din poalele sale nordice, drumul judeţian EzeChioi-Lipniţa şi drumul comunal Lipniţa-Coşlugea; la rîndul său e dominată de movila Caragia (149 m.); tot printr'însa trece şi hotarul dintre satele Lipniţa şi Coşlugea. Terenul, pe care e aşezată această movile este pre­ sărat cu alte movile, între carî avem movilele: Curdeli, VeliChioi, Caragia, etc. A lm a l î - C u l a c , vale, în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul comuneî rurale Lipniţa şi anume pe acela al căt. său Coşlugea; se desface din poalele răsăritene ale dealuluî Coşlugea, se îndreaptă spre răsărit, pe la poalele nord. ale dealuluî UzumBair şi după un drum de 4 Va kil., după ce a brăzdat partea de miază-noapte a plăşiî şi pe cea de N.-V. a comuneî şi a căt., merge de se deschide în valea Coşlugea pe dr., ceva maî sus de deschiderea acesteia în ezerul Oltina; malurile sale sunt pre­ sărate cu tufărişuri; printr’însa merge şi drumul comunal Coşlugea-Satul-Nofl. A lm a lîu l, cont. rur., în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă. Este aşezată în partea apusană a ju­ deţului, la 124 kil. spre V . de oraşul Constanţa, capitala dis­ trictului şi în cea apusană a plăşiî, la S kil. spre V . de oră­ şelul Ostrov, reşedinţa eî; co­ munele învecinate cu dînsa sunt: Eze-Chioi la 7 kil. spre S.-E., Bugeacul la 8 kil. spre N.-E., oraşul Silistra din Bulgaria la 7 kil. spre N.-E. Se mărgineşte la miază-noapte cu eoni. urb. Ostrovul, de care se desparte prin dealurile Ieralcea-Bair, Trîncoviţaşi Cărămida;

60

la răsărit cu com. Gîrliţa, sepa­ rată prin ezerul Gîrliţa, la miază-zi cu Bulgaria, despărţită prin valea Rege-Deresi-Ceair, dealul Şaimeşelic-Bair şi cu com. EzeChioi, despărţită prin valea Canara-Ceair. Relieful solului e destul de accidentat şi anume de culmile: Ostrovul la miază-noapte, repre­ zentată prin dealurile IeralceaBair, cu vîrful Almalîul, 134 m. la N.-V., dealul Trîncoviţa, 92 m. la N., Cărămida 78 m. la E. şi de culmea Almalîul la centru şi miază-zi reprezentată prin dea­ lurile Sarî-Meşea-Bair I, II, III, (102, 93, 84 m.) prin interior şi apus; Belezlichi-Sîrti, 114 m. la S. Aceste dealuri sunt acope­ rite în cea maî mare parte cu păşuni şi semănături. IeralceaBair are pe dînsul, pe coamă, ruine de forturi turceşti, ca Arab-Tabia II şi Gabroviţa, iar la poalele estice sunt sădite viî ce dau un vin bun, viî carî de alt-fel se maî găsesc şi la poa­ lele nord-estice ale Sarî-MeşeaBair I, Sarî-Meşea-Bair II şi Belezlichi-Sîrtî, sunt acoperite cu arbori izolaţi şi tufărişuri ce sunt resturi din întinsele pădurî de odinioară. Movilele sunt puţine, însă au avut o importanţă oare­ care, servind ca puncte de ob­ servaţie şi dese-orî întărite spre a servi ca puncte de apărare ale Turcilor contra Ruşilor; prin­ cipalele sunt Arabei, 102 m., ce are lîngă ea fortul Arab-Tabia şi pichetul romîn No. 3, Ga­ broviţa 115 m., astă-zî acope­ rite cu verdeaţă. Hidrografîa este reprezentată prin pîrîul Almalîul, ce pleaca din dealul Ieral-Ceea-Bair, se în­ dreaptă maî întîiu spre N.-E., trecînd prin satul Almalîu, apoî spre S.-V. şi se varsă în lacul Gîrliţa, în partea luî apusană, după ce a brăzdat nordul co­

ALMALÎUL

muneî ; malurile luî sunt în ge­ neral înalte şi rîpoase, iar valea sa poarlă şi numele de BeilicCeair. Intr’însul se deschid pe stînga, valea Trîncoviţa, la locul numit Cişmeaua-Ostrovenilor, iar pe dreapta Iaguda-Ceair şi pî­ rîul Pampur-Ghiolgiu ce vine din Bulgaria; alte văî maî sunt: Rege-Deresi-Ceairla N.-V. de hotarul spre Bulgaria, de la înce­ put şi pănă la Ibraiin-Paşa-Cişme, valea Curu-Canara la S., ce se deschide în lacul Gîrliţa. Lacul Gîrliţa udă comuna la răsărit; malurile luî sunt în general înalte şi stîncoase; într’însul sunt buni peşti ce se consumă în localitate. Clima com. este sănătoasă; ploae cade în cantitate potri­ vită, ceea ce face ca pămîntul să fie destul de fertil. Comuna este formată dintr’un cătun: Almalîul, mare şi frumos, aşezat pe ambele maluri ale pirîuluî Almalîul şi pe 3— 4 văî micî ce se deschid îa el; închis la N. de dealul Ieral-Ceea-Bair şi Trîncoviţa, la V . de movilele Gabroviţa şi Almalîul, iar la S. de Sari-Meşea-Bair II. Este un sat bogat, cu case marî, frumoase, bine îngrijite şi aşezate în ordine pe treî uliţî paralele cu pîrîul şi vre-o 12 transversale; fie-care căsuţă are grădiniţa eî; la apus sunt viî întinse, ca şi la răsărit, iar numeroasele (25) morî de vînt înveselesc şi maî mult as­ pectul său. Suprafaţa comuneî este de 24 kil. p. sau 3422 hect. sau 7000 pogoane, din carî 60 hect. ocu• pate de vatra satuluî cu grădi­ nile locuitorilor, avînd 285 case, decî un sat mare; restul îm­ părţit între locuitori, carî au 2745 hect. şi statul cu proprietarii ce posedă 17 hect. Populaţiunea totală a com. este de 15 9 O sufl., care se îm­ parte după cum urmează: după

ALMALlUL

sex: 801 bărbaţî, 789 femeî, 357 capî de familiî, 1230 alte persoane, total 1590; după stare civilă: necăsătoriţi, 444 bărbaţî 434 femeî, total 878 ; căsătoriţi: 326 bărbaţî, 326 femeî, total 652; văduvi: 31 bărbaţi şi 29 femeî, total 60; după instrucţie: ştiu carte 223 bărbaţî, 52 femeî, total 275; nu ştiu 579 bărbaţî, 737 femeî, total 1315; după ce­ tăţenie: cetăţeni Romînl 801 bărbaţî, 789 femeî; după religie: ortodox!, 801 bărbaţî, 789 femeî; după ocupaţie, 344 agricultori, 5 comercianţi, 1 industriaş, 7 alte profesii, total 357; contri­ buabili 357; după avere: 304 împroprietăriţi, 40 neîmproprietăriţî, total 344. In privinţa calităţeî pămîntuluî, suprafaţa com. se împarte ast-fel: 660 hect. teren nepro­ ductiv, 2752 hect. teren pro­ ductiv, din carî 2172 hect. teren cultivabil (2162 hect. al locui­ torilor), 16 hect. teren necultivabil (al locuitorilor), 415 hect. teren izlaz (tot al locuitorilor), 159 hect. teren vil (din cari 152 ale locuitorilor). Ocupaţiunile locuitorilor sunt: agricultura, cu 344 plugari cari au 164 pluguri, 100 care cu bol, 193 căruţe cu cal, 5 ma­ şini de secerat, 3 trioare, 5 ma­ şini de vînturat, cultivarea viei, a celor 159 hect.; creşterea vi­ telor, posedînd com. 6308 capete de vite, din carî: 353 cal, 846 bol, 12 bivoli, 5060 ol, 14 ca­ pre, 22 p orci; sunt şi 24 puţuri (din cari 17 prin sate, 7 pe cîmp), şi 3 poduri stătătoare pe rîul Almalîul. Industria este cea simpla, casnică; sunt în comună: 7 morî cu apă şi 2 morî de vînt. Comerciul e destul de activ şi constă în importul manufac­ turilor, uneltelor agricole şi în exportul vinului, cerealelor, vi­

01

telor; sunt 5 comercianţi, toţi cîrciumarî. Comerciul se faceprin oraşul Ostrov, lipsind cale fe­ rată, care să treacă prin com. Budgetul comuneî e de 6366 leî la venit, şi de 3518 leî la chelt., rămînînddecî un excedentînplus de 2847 leî. Căile de comunicaţie sunt: un drum mare OstrovCuzgun ce trece pe la răsărit de sat şi din care se desface o ra­ mură spre s a t ; apoî drumuri vecinale la Eze-Chioi şi Gîrliţa, Bugeac, Silistra bulgară. Bise­ rică este una singură, înfiinţată şi întreţinută cu 10 hect. pă­ mînt de la stat, cu hramul Inălţarea-Domnuluî şi avînd ca deservenţî 2 preoţi şi 1 cîntăreţ. Şcoală este una, rurală mixtă, întreţinută de stat cu 1 învăţă­ tor şi o învăţătoare, cu 68 elev! înscrişi. A lm a lîu l, pîrîu, jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, udînd terito­ riile comunelor Almalîul, Ostrov şi Eze-Chioi. Izvoreşte din poa­ lele răsăritene ale dealuluî Topci-Olu-Sîrtî, se îndreaptă maî tîrziti spre N.-E., pănă la satul Almalîul, de aci spre răsărit pănă la locul numit CişmeauaOstrovenilor, de unde se dirige spre S.-E., pănă Ia vărsarea sa în ezerul Gîrliţa. Curge printre dealurile Ieralcea-Bair, Trînco­ viţa, Caranvizi la N. şi SarîMeşea-Bair la S. Lungimea luî e de 12 kil., avînd în tot-d’auna apă ce curge printre nişte maluri înalte şi rîpoase; valea ^ sa maî poartă numele şi de Beilic-Ceair. Basinul său care are o întindere de 15 kil. pătr. sau 1500 hect., e coprins între dealurile: Seracea-Bair, Iapce-Bair, Caranvizi la N., Topci-Olu-Sîrtî la V ., Belezlichi-Sîrtî la S., ezerul Gîrliţa la E., coprinzînd colţul N.-V. al plăşiî Silistra-Nouă, şi în spe­

ALMAŞUL

cial partea sudică a comunei ur­ bane Ostrov, toată comuna A l­ malîul, care e aşezată pe ambele maluri ale sale şi partea nor­ dică a comuneî Eze-Chioi. Aflu­ enţii săî sun t: pe partea dreaptă văile Gabroviţa, Iaguda-Ceair şi pîrîul Pampur-Ghiolgiu-Ceair, iar pe stînga, valea Trîncoviţa. Pe valea sa merg drumurile comu­ nale ce duc de la Almalîuî, la comunele Eze-Chioi şi oraşul Os­ trov. A lm a r e , deal şi punct trigono­

metric de observaţie, în judeţul Romanaţi. A lm a ş u l, sat, în c. Dobreni, pl.

Piatra-Muntele, jud. Neamţu, a­ şezat pe valea pîrîuluî cu a sa numire, cum şi pe coastele dea­ lurilor Almaşul, Bisericeî, Hîrcul, Morilor, Cierilor, etc. Este format din două trupuri: Cotuna-d.-j. şi Cotuna-d.-s., carî la un loc posedă 96 de case în carî trăesc 396 sufl., sau 96 capi de familii romîne şi o fam. evre­ iască. Dintre aceştiasunt 128 băr­ baţî, 204 femeî; 199 necăsăto­ riţi, 153 căsătoriţi, 33 văduvî, 1 divorţat şi 7 nevolnici; din aceştia numaî 26 posedă cunoş­ tinţă de carte. Sătenii se ocupă cu agricul­ tura şi creşterea vitelor, dar maî cu osebire cu negoţul poamelor (fructelor), de care e îmbelşugat acest s a t; puţin! se ocupă şi cu exploatarea pădurilor vecinaşe. In sat se află 2 biserici cu 2 preoţi şi 2 eclisiarhî; o şcoală comunală cu o populaţiune de 47 elev!; o moară situată la marginea Cierilor şi care apar­ ţine proprietăţi!; 2 cîrciumî; o clădire cu 6 odă! ce servă de locuinţă arendaşului; 5 ferăstrae (v. Almaşul, moşie). Sunt 3 ro­ tari, 3 fierar!, 1 stoler. Numărul contribuabililor, 49.

ALMAŞUL

Comunicaţiunea cu satele ve­ cine se face prin drumul ce dă în şoseaua judeţeană PiatraNeamţu, în dreptul kil. 7. Numărul vitelor se urcă la 4S4 capete, dintre carî: 40 boî, 42 vacî, 280 oî, io caî, 25 rî­ mătorî, 30 viţeî, 16 juncî, I taur. Se povesteşte, că în apropiere odinioară ar fi fost o crîncenă bătălie între Romînî şi Ungurî. A lm a ş u l, deal, lîngă s. cu aceaşî

numire, serveşte de loc cultivabil sătenilor, fiind situat pe par­ tea lor, şi de hotar despre Ne­ greşti, în jud. Neamţu. A lm a ş u l, moşie, în com. Dobreni,

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, este alcătuită din treî trupurî: Almaşul, Horinţeşti şi Roşcani, carî împreună se mărginesc cu : moşia Dobreni, la E . ; cu Sărata-Balauruluî, la S .-E .; cu Gîrcina, la S . ; cu Cuejdiul, la S .-V .; cu pîrîul şi dealul Cuejdiuluî, la V .; cu Crăcăoani, Poiana-Almaşuluî, Negreşti şi Dolheşti, la N. Suprafaţa totală împreună cu trupurile şi vatra satuluî A l­ maşul, e de 1677 hect. 54 ariî (1178 falei); iar numaî a tru­ pului Almaşul e de 314 hect. 60 ariî (220 falei), dintre carî 207 hect. aparţin posesieî, iar restul de 107 hect., locuitorilor. Teritoriul moşieî e acciden­ tat de dealurile: Almaşul, Bi­ sericeî, Runculuî, Curmăturile, Tălăşmanul, Fericile, Lacurile, Cosmenilor, Cierilor, Ţiganca etc., carî în mare parte sunt a­ coperite cu pădurî, presărate cu poenî şi poeniţe, ce poartă a­ desea numirile dealurilor, orî numirile: Poiana-Varniţeî, împu­ ţitelor, Lăzurca, etc. Pîrîiaşele carî străbat terenu­ rile acesteî moşiî sunt: Alm a­ şul, Mărineseî, Runculuî, Pîrîul-luî-Barcan, Molidului, Po-

62

loboacelor, Ponorului, Dosuri­ le, etc. Pătura cultivabilă (supra-solul) nu este tocmai priincioasă agricultureî; plantele ce se cultivă, şi mal cu osebire porumbul, reu­ şesc greii, din care pricină se şi cultivă mal mult prin grădini, iar fîneţele ocupă partea cea maî însemnată a cultureî, şi se deoSibesc în fîneţele posesieî, cunoscute sub numirile speciale d e : fînaţul Vătavuluî, fin. din pîr. Hîrculuî, fin. din Mesteceni, fin. din Podiş, fin. de la FîntînaAlbuluî, fin. de la Roşcanî, fin, de la Poarta-Ţarineî, fin. din Hîrtoape, etc., şi fin. locuitorilor : fin. de la Păr, fin. de la Nuci, fin. de lîngă Arini-luî-David-Balmuş, fin. de la Spinî, fin. de la Gh. I. Neculaî, etc. Pentru exploatatul pădurilor sunt S ferăstrae, purtate cu apă, aşezate la 1 1 a oră depărtare de satul Almaşul, cunoscute sub numirile: ferăstrăul N°. 1 al luî I. N. a Sultanei, N°. 2 ferăst. de la Cioancă, Nc. 3 ferăst. de la Rafailă, N°. 4 ferăst. de la Molid (acesta din 1887 se poartă prin ajutorul uneî locomobile, de un timp însă nu maî func­ ţionează), N°. S ferăst de la fa­ brică, care a fost ars şi acum se face din nou. A lm a ş u l, pîrîu, în jud. Neamţu, izvoreşte dintre o ramificaţiune a dealuluî Tarniţa şi Muncelul, în spre marginea despre apus a com. Dobreni, plasa PiatraMuntele, curge în direcţiunea S.-E., trecînd pe la schitul şi s. Almaşul, pănă în dreptul kil. 7 al şoselei naţionale judeţene Piatra-Neamţu, de unde se ridică către N.-E., traversînd şoseaua judeţiană Dobreni-Roznov, pe la sudul s. Dobreni, în faţa că­ ruia primind şi apele pîr. Negueşti (de a st.), se varsă în

ALMAJELUL

pîr. Cracăul, ducînd cu sine şi următoarele pîrîaşe : Dosurile unit cu Călugăriţa, Pîrîul-Mărinesă, Pîrîul-Hîrcuiul, Pîrîul-Runculuî, Pîrîul-luî-Barcan, Pîrîul-Moliduluî, Pîrîul -Poloboacelor, Pîrîul-Ponoruluî, etc., (v. a. n.). In prundul dus de curentul acestui pîrîu se găsesc bolovani marî de grez carpatic vechio, carî coprind cristale marî de pirită cubică; asemenea, bolo­ vani de calcar silicios, cu cris­ tale micî de acelaşi mineral (pi­ rită), însă în cătime maî mică; cum şi bolovani plini de numulite, din carî se arată fiinţa tărîmuluî eocen, în sus spre obîrşia pîrîuluî. Cu toate acestea, minere de fier, prin localitate şi împrejurime, nu se pot găsi, după cum .s’a fost crezut de către mulţi, carî au cercetat a­ ceastă regiune. A lm a ş u l, schit de călugăriţe, si­

tuat în cătunul-d.-s. al s. Alma­ şul, în com. Dobreni, pl. PiatraMuntele, jud. Neam ţu; este zi­ dit de către Lupu Balş şi Mo nahul Rafail. L a început, se zice, era des tinat pentru azilul călugărilor, şi se întreţinea din milostenii, nefiind subvenţionat; astăzi însă este populat de 20 călugăriţe avînd drept stariţă pe maica Suzana Ştefănescu, sora fostului Episcop de Roman, Melchisedec. Serviciul divin este săvîrşit de către preoţii schitului Horaiţa, ce se rînduesc săptămînal. A lm a ş u lu î, sat, vezî Poiana Al-

maşuluî, în com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. A lm ă je lu l, com. rur., aşezată în

partea de N. a plăşiî Cîmpul, jud. Mehedinţi. Se mărgineşte la răsărit, cu com. Dobra, la

ALMĂJELUL

63

ALUNELE

miază-zi cu com. Vlădaia, la apus şi din bîrne. Copiii din acest A lt ic io a r e le , pîrîu, izvoreşte din cu com. Corlăţelul şi la miază­ sat urmează la şcoala mixtă din poalele pădurel Clăbucetul, şi se noapte cu com. Slaşoma. Situată com. Melineşti, ce este la o de­ varsă în rîul Teleajenelul, în ra­ pe cîmpie, la distanţă de 46 kil. părtare de 5376 m. Ştifl carte ionul com. Măneciul-Ungureni, de reşedinţa judeţului, formează 5 bărbaţi şi 1 femee. plaiul Teleajenul, judeţul Pra­ com. singură, avînd 386 contrib. hova. cu 1800 loc. în 402 case. Ocu- A lm ă je lu l, cîmpie, în com. rur. paţiunea loc. este agricultura Almăjel, pl. Cîinpul, jud. Me­ A lt o a e ( L a - ) , loc izolat şi punct şi creşterea vitelor. E l posedă hedinţi. de hotar în com. Valea-Musce142 pluguri, 192 care, 16 căruţe luluî, jud. Buzău. cu cal avînd şi 105 stupi. A lm ă je lu l, colină, pe teritoriul Are o bis. cu 2 preoţi şi 2 satuluî cu acelaşi nume, coin. A l t o a e ( L a - ) , loc izolat şi punct cîntăreţî, o şcoală cu un învă­ Filiaşi, jud. Dolj, pl. Jiul d.-s., de hotar în com. Măneşti, jud. ţător, frecuentată de 29 elevi şi la poalele căruia e valea A l­ Buzăfl, pe plaiul Bercioae. 3 eleve. măjelul. Budgetul comunei este de A lt o a e le , poiană, în păd. statu­ 4520 1. la ven. şi de 1893 lei A lm ă je lu l, deal mare, în c. r. lui Barbu din com. Grăjdana, la chelt. Numărul vitelor este Almăjelul, pl. Cîmpul, jud. Me­ jud. Buzăfl. de 1152 vite mari cornute, 51 hedinţi ; este acoperit cu viî, ce caî, 450 oî şi 504 rîmătorî. produc vinul renumit de A l­ A l t o i ( L a - ) , loc izolat, acoperit Prin această com. trece şo­ măjel. de livezi, în com. Măgura, jud. seaua comunală Ragova-VînjulBuzăfl. Mare-C orlăţelul-Almăj elul. A lm ă je lu l, pîrîu, izvoreşte din In partea de V. a comuneî dealul Fratoştiţa, udă s. Almă­ A lt u -C u c e i, trup de pădure, a Almkjelul se află dealul numit jelul, jud. Dolj, pe st., curge statului, în întindere de 25 hect., Dealul - Brîncoveanuluî, zis asparalel cu valea Jiuluî şi merge formînd, împreună cu trupul tă-zî şi Dosul-Gropilor, unde se apoi de se varsă în st. acestui Căţetul, pădurea Căţetul, situată rîfl, în faţa satuluî Petruleţul. văd urme de o zidărie veche. în com. Dozeşti, pl. Cerna-d.-j., Relativ la acest deal şi zidării jud. Vîlcea. vechî, se povesteşte, de bătrînî A lm ă je lu l, vale, pe teritoriul co­ muneî Filiaşi, s. Almăjelul, jud. A lţ a t u l, movilă, pe moşia Ştiudin com. Almăjelul, Vlădaia şi Dolj,.plasa Jiul-d.-s., pe care e beieni, comuna Ştiubeieni, plasa Corlăţelul, o legendă despre fa­ Başefl, jud. Dorohoifl. situat satul Almăjelul. milia domnitoare Brîncoveanu. A lm ă je lu l, sat, pl. Jiul-d.-s., com.

A lt a r u l, loc unde a fost capela

Filiaşi, jud. Dolj, aşezat pe va­ lea Almăjelul în st. rîuluî Jifl, la 4 kil. spre E de Filiaşi. Po­ pulaţiunea e de 27 fam. cu 106 sufl., 55 bărbaţî şi 51 femeî. Are 25 de case. Copiii din a­ cest sat urmează la şcolile din Filiaşi, ce sunt la o depărtare de 7 1a kil. Ştifl carte 10 băr­ baţî şi 3 femeî.

militară în tabăra de la Furceni, la 6 kil. S.-V. de oraşul Tecucifl.

A lm ă je lu l safl A lm a ju l, sat, pl.

Amaradia, com. Melineşti, jud. Dolj, cu 19 fam. şi 85 sufl.; 45 bărbaţî şi 40 femeî. E situată la 5 kil. spre S.-V. de Melineşti. Are 24 case construite din zid

A lt a r u l, pădurice, în plasa Mar-

ginea-d.-s., jud. R.-Sărat, la ră­ sărit de şoseaua naţională; azî este exploatată. A lt ă m u ş u l, munte, plaiul Dîmbo­

viţa, jud. Muscel, formează linia de despărţire între rîul Dîmbo­ viţa şi rîul Argeşelul, împreună cu munţii Draxinul, Măra, Ţefelega, Preajma, Muntişorul, Că­ pitanul, Plăişorul, Pravăţulşi Mateiaşul.

vie f i teren de arătură, în dealul Oltului, si­ tuată în com. Prundeni, plasa 01tul-d.-j.,jud. Vîlcea, foste pen­ dinte de Episcopia Rîmniculuî; proprietăţi ale statului.

A -lu î-C r is to iu ,

A l u n a safl A lu n u l,

pîrîu, pe te­

ritoriul com. Străoani-d.-s., jud. Putna, izvoreşte din dealurile Varniţeî, udă satul Vam iţa maî jos de care se varsă în Şusiţa. A lu n e le , deal, situat pe locul să­

tenilor în fundacul din susul satuluî Negreşti, com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu; servă de teren cultivabil.

ALUNENI

nume vechifl al cătu­ nului Slămneşti, com. MiereaBimlci, pl. Amaradia, judeţul Dolj.

A lu n e n i,

( V a le a - c u - ) , p îr., izvo­ reşte din raionul com. ValeaLungă, plaiul şi jud. Prahova, se varsă în Valea-luî-Dan, tot în raionul coin. Valea-Lungă.

A lu n i

A lu n iş e lu l, vâlcea, izvoreşte de la

estul com. Păroşi, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt, udă cătunul Mijlocul, şi se varsă în stînga CUngrişoareî, tot în raionul comuneî Păroşi. A lu n iş u l, com. rur., pl. Vedead.-s., jud. Olt, compusă din treî cătune: Alunişul-d-s., Alunişuld.-j. şi Dealul-Gruiuluî. îşî trage numele de la pîrîul Alunişul. Este situată pe malul rîuluî Vedea, la 36 kil. departe de capitala judeţului şi la 5 kil. de a plăşiî. A re o populaţie de 990 loc. (526 bărbaţî şi 464 femeî), 270 capî de fam., 240 contrib. în 301 case de locuit. In comună sunt două biserici (la Alunişul-d.-s. şi la Alunişuld.-j.), deservite de treî preoţî. Locuitorii se ocupă numaî cu agricultura şi cultura prunilor. E î desfac produsul munceî lor la Slatina, Piteşti şi gara Corbu. Locuitorii din căt. Alunişuld.-s. şi Dealul-Gruiuluî sunt moş­ neni, iar cel din Alunişul-d.-j. s’au împroprietărit la 1864 pe 175 hect., împărţite la 46 loc. Sunt în com. 35 caî şi epe, 420 boî, 150 vacî, 1000 oî şi 240 porci. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 1600 hect. Cu întreţinerea şcoaleî statul cheltueşte anual 1404 leî. Ştiu carte 150 bărbaţî şi 11 femeî.

64

ALUNIŞUL

In termen mijlociii se fabrică A lu n iş u l, g îrlă , străbate comuna în com. 6000 decal. ţuică. Strîmbeni, plasa Vărbilăul, jud. Inul şi cînepa se cultivă prea Prahova, de la N. la S., se puţin. uneşte cu gîrla Bertea şi împre­ ună îşî continuă drumul pe mo­ Sunt în com. 50 meri, 130 perl, 200 cireşi, 80 nuci. Un şia Stefeşti. hect. livede dă 2 care fin. Comerciul se face de patru A lu n işu l, izvor de ape minerale, cîrciumarî. în com. Colţi, jud. Buzăfl, căt. Venitul comuneî se urcă la Alunişul; conţine sulf şi mag2040 1. şi cheltuelile la 2035 1. nesie. Nu se poate utiliza din O şosea înlesneşte comuni­ cauza depărtăreî, greutăţeî dru­ caţia cu comunele Făgeţelul şi mului şi a singurătăţeî poziţiuneî. Spineni, precum şi şoseaua veci­ nală care înlesneşte comunicaţia A lu n işu l, izvor, în com. Colţi, cu Poborul şi Profa. jud. Buzăfl, căt. Alunişul, începe E udată de rîurile: Vedea, din Poiana-Corduneî şi se scur­ Alunişul, Papcica şi Budusluge în izvorul Valea-Bouluî. In veşti. albia sa se găseşte adesea mult Se mărgineşte cu comunele: chilibar. Profa, Spineni, Urşi şi Făgeţelul. Se crede că această comună A lu n işu l, la n ţ de munţi, în pl. datează din timpul luî NeagoeVrancea, jud. Putna, servă de Basarab. hotar între jud. Putna şi R.-Sărat. A lu n işu l, sat, face parte din com. r. Strîmbeni, pl. Vărbilău, jud. Prahova. A lu n işu l, cătun, al com. Colţi, jud. Buzăfl, situat pe malul dr. al izvorului Alunişul, are 130 loc. şi 29 case. E renumit prin chilibar şi biserica săpată în corpul unei stîncî. A lu n iş u l, cătuti, comuna Pietrari,

jud. Dîmboviţa, (v. a. n.). cîmpie, vezî DealulPorcilor, deal, jud. Vîlcea.

A lu n iş u l,

A lu n iş u l, moşie, fostă a statului, în comuna Valea-Teanculuî, jud. Buzăfl, are 10 hect. păd., fineaţă şi vie. Egumenii Greci aî mă­ năstire! Banul, de care depin­ dea, ridicaseră vinul de aici la un mare renume. A lu n iş u l, moşie, jud. Muscel, pro­ prietate a statului; aparţinea Mi­ tropoliei din Bucureşti. In anul 1878, venitul acesteî moşiî era de 1812 1., şi a fost ipotecată pentru asigurarea biletelor ipo­ tecare emise după legea din 1877. Pentru periodul 1881— 86 arenda a scăzut la 1450 I. anual..

A lu n iş u l, deal, în com. Brădăţe-

lul, judeţul Suceava, de sub care izvoreşte pîrîul cu acest nume. A lu n işu l, la S. şi nişul, pe apă pe 363 m.

deal, în jud. Tecucifl, paralel cu valea Alu­ care o alimentează cu timpuri ploioase ; alt.

A lu n iş u l, trup din moşia statului

Corbi, pe care s’afl împroprie­ tărit locuitorii din căt. Secătu­ rile, comuna şi plaiul Nucşoara, jud. Muscel.

A lunişul, munte, pe creasta că­ ruia trece hotarul între c. Broş­ teni, din jud. Suceava şi Buco-

ALUNIŞUL vin a,

a v în d

Go 13 4 7 .5

m.

a ltitu ­

d in e d ’a su p r a n ivelu lu i m âriî.

A lu n işu l, pădure, în întindere de 1390 hect., proprietate a statu­ lui, jud. Muscel. Face parte din marea pădure Corbi, plaiul Nuc­ şoara, formată din 10 trupuri: Plăişorul, Preotesele, Bîndea, Zănoaga, Papăul, Rusu, Plătica, Alunişul, Pădurile şi Crîngul, avînd toate o întindere de 17530 hect. A lu n iş u l, pîrîă, izvoreşte de pe

teritoriul com. Făgeţelul, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt, şi se varsă în rîul Vedea, în raionul com. Alunişul. A lu n iş u l, pîrîă, jud. Suceava, a­

fluente al Şomuzuluî-Mare, 1340 m. lungime. A lu n iş u l şi H e r o a ia , proprietăţi

ale statului, jud. Muscel, pen­ dinte de Mitropolia din Bucu­ reşti, cari s’au arendat pe pe­ riodul 1886— 96 cu 1485 I. a­ nual. ramură de munţi în prelungirea către E. a ramureî Porfir, perpendiculară pe întinsa şiră a Tarcăuluî, începînd de la nodul ce-1 formează cu ramura Nechituluî, în partea despre N.V . a schitului Nechitul, către obîrşia pîrîuluî Mălina, (afluent din dreapta rîuluî Iapa) pănă în malul drept al rîuluî Bistriţa, mărginit pe sub coastele sale despre S.-E. paralel, de pîrîul Măstăcănoasa, iar din coastele sale de către N., se detaşează într’o altă ramură numită a Neguleştilor. Este acoperit cu pădurî, în carî predomină arborii de alun, de la cari se pare că şi-a luat chiar şi numirea. In toată întinderea sa străbate teritoriul com. Mes-

A lu n işu l,

640J& Ifa reU JHcţtonar

Qeogrqflc*

tacăn, din pl. Bistriţa, judeţul Neamţu. A lu n iş u l, fost schit de călugări

în com. Colţi, jud. Buzăfl, căt. Alunişul, pendinte de Episcopia Buzăfl. Biserica e săpată în cor­ pul unei imense stîncî de pia­ tră. N’are inscripţiunî. Tradiţia îî atribue o vechime de peste IOOO de anî. Are o legendă identică cu a schitului Nămăeşti, din judeţul M uscel: «Un cioban, care păştea turma aci, aude în somn o voce, care îî ordonă să sape în coasta stînceî; el se supune, şi după puţină muncă găseşte o icoană aMaiciîDomnuluî. Locuitorii se alar­ mează, măresc deschizătura şi-î dau forma unei biserici, unde depun acea icoană, care se con­ servă şi astă-zî». T ot în această stîncă sunt săpate şi două chi­ lii. A zî servă ca biserică de mir locuitorilor din Alunişul.

ALUNUL

împroprietărit după legea din 1864. Aci e o bis. zidită la a­ nul 1810 de Preda Iepure, Bar­ bu Anghel şi Cîrstea-cel-Negru şi reparată la anul 1877. A lu n iş u l-d e -s u s , sat, face parte

din com. r. Alunişul (v. a. n.), pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po­ pulaţie de 576 loc. Locuitorii acestuî căt. sunt moşneni. A ici e o bis. zidită la anul 1887 de enoriaşi. A lu n iş u l-M lă je tu l./ ă a fc r f’ a sta­

tului, în comunele Colţi şi Mlăjetul, pe moşia Mlăjetul şi A lu­ nişul, jud. Buzăfl, pendinte de Episc. Buzăfl. E formată din trupurile Alunişul, Faţa-Mare, Fîniişul, Ocolul-Bordeiuluî-Saveî, Poiana-Corduneî şi Valea-cuBordeele, constituind un corp de 627 hect. A lu n iş u lu î, vezî Poiana-Alunişu-

luî, jud. Suceava. A lu n iş u l, fost schit, în căt. Alu­

nişul, com. Strîmbeni, pl. Vărbilăfl, jud. Prahova. vale, com. Frînceşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea.

A lu n iş u lu î (V îr fu l-), colină, în

com. Blăjani, jud. Buzăfl, aco­ perită de pădurî, viî şi arături.

A lu n iş u l,

vale, com. Şirineasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea.

A lu n iş u l,

(P îr îu l-), pîrîă, în com. Bogdăneşti, jud. Suceava, avînd lungimea cursului de 3000 m., împreună cu Pîrîul-Plopilor formează pîrîul Moişa.

A lu n iş u lu î

A lu n iş u l-B ă lă n e ş t i, pădure, în

com. Bălăneşti, jud. Buzău, pe moşia Cozieni-Tihuleşti, proprie­ tate a statului, pendinte de E ­ piscopie. E formată din trupu­ rile Alunişul, Bîrza, Cozieni, Făcăianca, Moşească, Tălpiciu şi Teişul, formînd împreună un corp de 4 1® hect.

A lu n iş u lu î ( V a le a -) , vale, situ­

ată la S. de tîrguşorul Stănişeşti, jud. Tecuciu, merge în di­ recţia E.-V. pănă în valea Dobrotforuluî, în raionul com. Stănişeşti; alt. la obîrşie 355 m. şi la vărsătură 190 m. A lu n u l, com. rur., plasa Olteţul-

A lu n iş u l-d e -jo s , sat, face parte

din com. r. Alunişul, pl. Vedead.-s., jud. Olt. Are o populaţie de 257 loc. Locuitorii acestui cătun s’afl

d.-s., jud. Vîlcea, compusă din 3 cătune: Alunul, Igoiul şi Bodeşti. Este situată pe valea rîuluî Olteţul, Ia 60 kil. departe de 9

ALUNUL

capitala judeţului şi la 25 kil. de Horez, reşedinţa plăşiî. înainte vreme, c ă t Alunul forma o sin­ gură com. şi ţinea de judeţul Gorj; căt. Igoiul forma o sin­ gura com. şi căt. Bodeşti apar­ ţinea de com. Mateeşti. A re o populaţie de 1294 loc. (649 bărbaţi şi 645 femeî); 267 capi de fam., 263 contribuabili; în 285 case. In toată com. sunt 6 biserici. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura, pîetrăria, dulgheria şi rotăria. E î desfac produsul munceî lor la Craiova şi Tîrgul-Horez. Locuitorii sunt moşneni; 15 s’au împroprietărit la 1864, cînd li s’au dat 33 hect. pămînt. E î au 45 caî, 258 boî, 195 vacî, 25 capre şi 270 oî. Pe rîul Olteţul sunt 5 morî în raionul comuneî. In căt. Igoiul sunt maî multe carierî de piatră. L a locul nu­ mit «Gherghinoaia» se află în pămînt o materie combustibilă sau cărbuni de pămînt, care ma­ terie e în ardere continuă de la 1886, pănă acum (1892). Se g ă ­ sesc în pămînt straturi de scoici şi melci. S ’au găsit şi măsele de mastodonţi, picioare de ele­ fanţi petrificate. Şcoala datează în com. de 22 anî. Localul e bun şi apar­ ţine comuneî. Ştiu carte 174 băr­ baţi şi 2 femeî. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte anual 1080 leî, iar comuna 15 leî. Femeile cultivă prea puţini gîndacî de mătase. Stupi cu al­ bine sunt vr’o 15. In termen mijlociu se fabrică 1500 decal. ţuică. Toată comuna se întinde pe 750 hect. pămînt. Terenul cultivabil produce 2500hectol. porumb şi 90 hectol. grîu. Aproximativ sunt în com. ca la 150 meri, 70 perl, 190

ALUNULUI (MOVILELE-)

G0

nuci; iar livezile dau ca la 300 care de fîn. Veniturile comuneî se urcă la 1384 1. şi cheltuelile maî la aceiaşi sumă. E brăzdată de dealurile: Ma­ teeşti, Turceşti şi Berbeşti, cari o separă de comunele cu acelaşi nume şi de dealurile: Colibilor, Seciuluî, Ciocanele, Corşoruluî, Brînzan, Roşul şi Tutunaruluî; e udată de văile: Căcata, Corne­ tului, Pietroasa, Lacului, Roşia şi Aninoasa, afară de rîul Ol­ teţul, care o străbate de la N. spre S. Se mărgineşte cu comunele: Mateeşti, Turceşti, Berbeşti, Slă­ veşti, Colteşti şi jud. Gorj. A lu n u l, sat, face parte din com. rur. cu acelaşi nume, plasa Ol­ teţul-d.-s., jud. Vîlcea. A re o populaţie de 561 loc. (287 băr­ baţî şi 274 femeî); iar ca po­ pulaţie şcolară are 50 copil (29 băeţî şi 21 fete). A ci e reşedinţaprimărieî şi şcoala comunei. In raionul acestui căt. sunt 3 bis.: una în Cornet, cu hra­ mul Cuvioasa-Paraschiva fon­ dată la anul 1838 de VI. Deconesi, I. Roşea, ş. a .; una în Roşia cu hramul Sf. Dumitru, fondată la anul 1803 de Pos­ telnicul Constantin; şi alta în Poduri cu hramul Sf. Nicolae fondată de D. Suţoiu. Cătunul Alunul forma în vechime o sin­ gură com. şi ţinea de judeţul Gorj, apoî s’a unit cu cătunul Igoiul şi Bodeşti şi astă-zî for­ mează împreună com. Alunul. A lu n u l, deal, pe teritoriul satuluî Mînjeşti, com. Mogoşeşti, plasa Stavnic, jud. Iaşi, numit ast-fel de la pădurea de aluni ce se află pe el. A lu n u l, deal, la V . comuneî Slă­ veşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea.

A lu n u l, deal, la S.-E. com. A lu ­

nul, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea, pe care se cultivă 31 hect. vie. A lu n u l, pîrîu, în c. r. Cloşani, pl. Cloşani, jud. Mehedinţi. A lu n u l, p îrîu, pe teritoriul com.

Păuleşti, jud. Putna, pl. Vrancea, izvoreşte din Muntişor şi se varsă în dreapta Cozieî. A lu n u l, p îrîu, în plasa Oraşului,

com. Andreaşi, jud. R.-Sărat, izvoreşte din vîrful Alunului, udă comuna în partea de ră­ sărit şi miază-zi, şi merge de se varsă în rîul Rîmnicelul; are un curs repede şi prăpăstios, şi nu s’a putut face morî pe dînsul. A lu n u l, trup de pădure a statu­

lui, în întindere de 125 hect., formînd, împreună cu trupurile Padina-Seacă, Pîraele, MăguraAlbu, Muntele-Neteda şi Dosul, pădurea Costeşti, situată în co­ muna Costeşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. A lu n u l, vale,

în plasa Oraşului, jud. R.-Sărat, în partea de mia­ ză-zi a comuneî Andreaşi; e închisă între Dealul-Furului şi Vîrful-Alunului, iar prin fundul eî curge torentul A lu n u l; este una din cele maî frumoase văî din partea locului, mărginită fiind de munţi înalţi acoperiţi cu pădurî.

A lu n u l, vale, în com. rur. Balo-

d.-j., plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi. A lu n u lu i ( P o ia n a - ) , deal, în pl.

Oraşului, jud. R.-Sărat. (V ezî Poiana-Alunului).

Alunului (Movilele-), două mo­ v ile ,

în plasa Borcea, judeţu

ALUNULUI (CULMEA-)

Ialomiţa, spre N. de satul Pie­ troiul. A lu n u lu i ( C u lm e a -) , şir de dea­

luri, înpl. Oraşului, jud.R.-Sărat, se desface din vîrful Alunului, in­ tră în plaiul Rîmnic, face hotarul între acest plaifl şî plasa Marginea-de-sus, se scoboară apoi printre rîurile Milcov, R.-Sărat şi Slimnic, despărţind basinurile lor; trimete spre dreapta ramificaţiunile: Dealul-Lung, Dealul-Peletic, Dealul-Tinos şi Dealul-Costandoifi, printre afluenţii rîuluî Rîmna, apoîDealul-Streaja şi Dealul-Nucilor, printre aflu­ enţii Slimniculuî. Vîrful princi­ pal din această culme este Alu­ nul, cu o înălţime cam de 5 50 m., care se află pe teritoriul com. Andreaşi; are pădurî şi păşuni întinse; înainte a fost punct tri­ gonometric de observaţie, care a servit statului major austriac, la facerea hărţiî ţăriî Romîneştî. A lu ta , vezî Oltul. A lv ă n e ş ti, vale, în judeţul Con­

stanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul comuneî Topalu, se desface din poalele nord-vestice ale dealuluî Olacu şi după un drum de vre-o S kil. se deschide în Dunăre; are o direcţie de la N.-E. spre S.-V. Brăzdează partea sud-vesticâ a plăşiî şi cea sudică a com.; este tăiată de drumul comuneî T opalu-Boazgicu. A lz a s , locumţâ izolată, (v. Aţa,

pichet), jud. Neamţu. A m ar,

pîrîu, curge prin satul

Mîndreşti, com. Puţeni, plasa Nicoreşti, jud. Tecucifl, şi se varsă în pîrîul Gerul. A m a r a , com rur., în plasa Gră­

diştea, lîngă lacul Amara, jud. R.-Sărat.

67

Şi-a luat numele de la lacul Amara, lîngă care e aşezată. Istoric. Mai înainte se numia Slobozia-Amară, probabil de la permisia dată locuitorilor ca să-şî facă locuinţele lor aci. Pănă la anul 1864, ţinea de Amara şi căt. Maraloifl, care a­ cum e trecut la comuna Cîineni, şi copiii din Maraloifl, veneafl la şcoala din Amara. Este aşezată în partea de miază-zi a judeţului, la 25 kil. spre S.-E. de oraşul R.-Sărat, şi în partea de apus a plăşiî Grădiştea, la 8 kilom. spre V . de Gradiştea-de-sus, reşedinţa plăşiî. Comunele cele maî a­ propiate de dînsa sunt: Slobozia-Galbenul la 7 kilom., BaltaAlbă la 7 kilom., Cîineni la 8 kilom., Ghergheasa la 8 kilom., Drog la 9 kilom., Gradiştea-dejo sla 10 kilom. şi Vişani la 15 kilom. Se mărgineşte la miază-noapte cu comuna Balta-Albă, de care se desparte prin nişte dealuri ce închid la S. lacul Balta-Albă; la miază-zi cu cătunele Stăvăreşti şi Plăşoiul (ale com. Cîi­ neni), despărţită prin valea pî­ rîuluî Viroaga; la răsărit cu com. Gradiştea-d.-s., cu căt. Maraloifl (al com. Cîineni) şi rîul Buzăfl; iar la apus cu comuna Gher­ gheasa. Amara este o com. de cîmp şi decî n’are dealuri importante pe teritoriul eî, afară de malu­ rile pîrîuluî V iroaga; iar ca văî este Valea-Viroageî. Rîurile sunt micî şi fără însem­ nătate ; principalul este Viroaga, care udă com. în partea de apus şi Valea-Sălcieî, care se varsă în Viroaga pe teritoriul com. la S.. de căt. Amara; rîul Buzăfl se află la 5 kil. spre miază-zi de comună. Pe lîngă c. este marea baltă Amara, cu vre-o 600 hect. suprafaţă şi care se întinde şi

AMARA

în comunele Cîineni şi Gradiştead.-s. şi primeşte în sine pîrîul V i­ roaga. In comună sunt şi 34 puţuri, cu o adîncime de la 8— 10 metri. Clima comuneî este tempe­ rată şi sănătoasă; iarna însă su­ pusă răceleî vîntuluî de răsărit. Comuna nu maî are alt cat., de cît cel de reşedinţă. Suprafaţa comuneî este de 2858 hect., din carî 38 hect. ocupate de vatra satuluî, 564 hect. proprietatea locuitorilor şi 1494 hect. ale statuluî. Ca su­ prafaţă, comuna este a 9-a din plasă. Populaţiunea com. în anul 1892 era de 164 familiî, carî coprindeafl 612 sufl., din carî 311 bărbaţî şi 301 femeî, aflîndu-se SS cu ştiinţă de carte, şi restul (557) fără ştiinţă de carte; după religie şi naţionali­ tate: 602 Romînî şi 10 streinî, după starea civilă: 299 căsăto­ riţi, 313 necăsătoriţi şi 26 vă­ duvi. Ca populaţie, comuna e a 12-a din plasă. Portul locuitorilor este comun întregeî plăşî. (A se vedea la plasa Grădiştea). In comună e o singură bise­ rică, zidită în anul 1819 de un egumen de la schitul Rogoz şi cu ajutorul locuitorilor Ioniţă şi Gheorghe Brînduşi, reparată de locuitori în 1844; are un preot şi un cîntăreţ. Comuna are o singură şcoală mixtă, fundată în 1882 de co­ mună, cu 1 învăţător. Şcoala e de nuele cu vălătuci, avînd ca pămînt vre-o 8 hect., 6872 centiarii. Calitatea pămîntului este me­ diocră, fiind compus din humă şi argilă. In privinţa culturii, cele 2820 hect. ale comunei se divid ast-fel: 2498 hect. pămînt arabil, 137 hect. imaş şi 185 hect. pădure.

AMARA

Ocupaţiunile locuitorilor sunt: agricultura, avînd pentru aceasta 90 pluguri şi o maşină de treerat; creşterea vitelor, fiind în com. 1859 capete, din cari 332 boî, 233 vacî, 145 caî, 123 epe, 926 oî, S capre, 95 rimătorî. In­ dustria în această com. e simplă, fiind cea domestică. Comerciul comuneî constă în importarea lucrurilor necesare pentru între­ ţinere, construcţiunî şi lucruri manufacturale; şi în exportarea cerealelor, vitelor şi peştelui, pe care locuitorii îl scot din balta Am ara şi rîul Buzău. Transpor­ tul se face prin gara Făureî (jud. Brăila), la 17 kil. spre miază­ zi. In com. sunt 8 comercianţi (S Romînl, 2 Armeni, 1 Evreu, din carî 3 sunt cîrciumarl. Căile de comunicaţie sunt ur­ mătoarele: Şoseaua comunală ce vine de la com. Ghergheasa şi trece printr’însa, spre a se duce la Gradiştea-d.-j.; drumul spre V işani; şoseaua spre BaltaA lbă şi B oldul; drumul spre Slobozia-Galbenu şi Drog. Budgetul. Comuna are 132 contribuabili; 2666 lei 42 b. la venituri şi 2288 lei 27 b. la cheltuelî. A m a r a , sat, în pl. Ialomiţa-Balta,

jud. Ialomiţa, pendinte de com. Slobozia, este situată pe partea de V . şi în apropiere de lacul Amara, de la care şi-a luat nu­ mirea. A cest sat este înfiinţat de cîţî-va anî şi are 190 fam. Ro­ mînl. A ici este o şcoală mixtă cu un învăţător retribuit de com. Locuitorii satuluî se ocupă cu plugăria şi vara închiriază locuinţele vizitatorilor lacului A nftra. A m a r a , baltă mare, în pl. Gră­

diştea, lîngă com. Amara, jud.

fi8

R.-Sărat, la 27 kilom. de R.Sărat şi la 3 kil. de rîul Bu­ zăfl, de care e despărţită prin malurile luî înalte. A re o întin­ dere de 600 h ect.; se întinde şi pe teritoriul com. Cîineni. Din întinderea sa, 400 hect. a­ parţin statului şi sunt date cu arendă. Ven. eî este de IOOOO 1. Intr’însa se găseşte: crap, ca­ racudă şi albişoară, în mare can­ titate, care se vinde în R.-Să­ rat, Ploeşti, Buzăfl şi chiar în Bucureşti. A p a bălţii este sărată; ar putea deveni chiar apă me­ dicinală bună, dacă s’ar putea banaliza apele dulci, carî se varsă într’însa, dîndu-li-se acestora o scurgere în rîul Buzăfl. Nu este supusă uscăciunii ca Balta-Al­ bă, de oare-ce are izvoare in­ terioare, pe lîngă pîrîul de vară, Viroaga. Pe malurile sale, maî cu seamă cel despre apus, creşte multă trestie şi rogoz, din care ţăranii fac rogojini, pentru eî şi pentru export. A m a r a , deal, pe moşia Amara,

AMARA

S o d i f l ........................... 20.5970 Oxid de magnesiu. . 10.8570 » » calciu . . . 0.7160 Sesquioxid de fer Potasiu iicdctcrminato Lithiu Materii organice A ceste substanţe se pot grupa în modul următor: Clorur de sodifl. 34749 Sulfat de » . 18-935 » » magnesifl. 27.330 Carbonat de calcifl. 1.278 » » magnesiu. 3.669 Această analisă este făcuta numaî apel, nu şi nămolului la­ cului. Apa, precum şi nămolul aces­ tui lac, de şi nu sunt bine cu­ noscute de medici şi prin ur­ mare nici recomandate, şi de şi nu s’a făcut nici o instalare pen­ tru luare de băî, totuşi locui­ torii judeţului, din propria lor iniţiativă întrebuinţează cu suc­ ces apa şi nămolul lacului. Su­ ferinzii, carî fac băî în acest lac, închiriază locuinţe în satele Slo­ bozia, Am ara şi Slobozia-Nouă.

c. Movileni, pl. Copou, jud. Iaşi. A m a r a , moşie, pe teritoriul com. A m a r a ( L a -) , han, în pl. Gră­

diştea, com. Amara, jud. R.-Să­ rat, pe drumul dintre Amara şi Balta-Albă, la 4 kilom. spre miază-noapte de Amara.

Movileni, pl. Copou, jud, Iaşi, formează un trup cu moşia Buţuluc, din com. Păuşeşti, plasa Cîrligătura, (v. Buţuluc). In a­ ceastă localitate nu sunt de cît două case şi o moară cu vapori.

A m a r a , tas, v. Budăiul, pîrîu, c.

Movileni, pl. Copoii, jud. Iaşi. A m a r a , lac, cu apă minerală, în

pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, este situat spre N.-V., la 5 kil. de satul Slobozia şi între satele Am ara şi Slobozia-Nouă. Analiza acestui lac este a­ ceasta: Anhydridă silicică . . 0.0033 » sulfurică. . 28.8870 Clor. . . . . . . 21.0870 Anhydridă carbon. | , x x ' v nedeterminate » borică J

A m a r a , moşie a statului,

în pl. Grădiştea, în com. Amara, jud. R.-Sărat, are o întindere de 1679 hect., din carî 1394 hect. loc arabil, IOO hect. imaş şi 185 h. pădure.

A m a r a , pădure a statului, în pl.

Grădiştea, com. Amara, judeţul R.-Sărat, în întindere de 185 hectare; esenţa dominantă de lemn este salcia. A m a r a , p îrîă, izvoreşte

din pă-

AMARA

69

durea Chircia şi se varsă în la­ cul Dracşani, com. Dracşani, pl. Meletin, jud. Botoşani. A m ara,

pîrîu, v. pîrîul Budăiul,

com. Movileni, pl. Copou, jud. Iaşi. A m a r a d ia , plasă, jud. Dolj, nu­

mită ast-fel de la rîul Amaradia ce trece prin ea în direcţiunea N.-V. spre S.-V. Forma sa se poate asemăna cu un paralelogram lungit de la N.-V. spre S.-E. Se mărgineşte la N. cu parte din jud. Gorj, începînd din dr. comuneî V ălen i; la E. cu jud. Vîlcea, pănă în dreptul comuneî Căpreni din această plasă. L a S. se mărgineşte cu pl. Ocolul din acest judeţ. L a E. cu jud. Vîlcea, de la com. Văleni la N. pănă în drep­ tul comuneî Bîzgărăi, Romanaţi. L a V . se mărgineşte cu pl. Jiul-d.-s., din dreptul com. Că­ preni pănă la com. Mălăeasa, din pl. Ocolul, despărţindu-se pe o mică întindere prin rîul Amaradia. In privinţa reliefului, pl. Amaradia se poate împărţi în două regiunî: regiunea dealu­ rilor la E. şi regiunea văilor la V .; ambele regiunî se întind în direcţiunea N.-V.-S,-E. Dealurile ce accidentează această plasa sunt: Dealul-Muieriî, ce se lasă din culmea Zănoaga, din jud. Gorj, trece pe teritoriul acesteî plăşî, printre valea rîuluî Plosca, la V . şi limita către jud. V îl­ cea, pănă la izvorul rîuluî Giamartaluiul; de aci pănă în li­ mita de S. a plăşiî este strîns între văile rîuluî Amaradia la V . şi a rîuluî Giamartaluiul la E. Către S., şi anume din punctul unde rîul Giamartaluiul trece în jud. Romanaţi, Dealul-Mueriî se continuă prin dealul Floreşti.

Din Dealul-Mueriî, se lasă spre E. Dealul-Murgaşuluî, ce merge de la N.-V. spre S.-E., avînd la V . valea Giamartaluiuluî, iar la E. valea rîuluî Frătilă. A tît dea­ lul cît şi văile se prelungesc pe teritoriul jud. Romanaţi. Pe li­ mita către pl. Jiul-d.-s., se în­ tinde dealul Icleanul, ce este o prelungire a dealurilor Andreeştilor şi Prigoriei din culmea Zănoaga, jud. Gorj. A cest deal se continuă prin Dealul-Mare, ce desparte valea rîuluî Ama­ radia de valea pîrîuluî Almăjel, pl. Jiul-d.-s. T ot din dealul Icleanul se lasă dealul Chicioareî, ce desparte micî afluenţi din dr. Amaradieî de alte pîrîîaşe ce se varsă di­ rect în Jiu. Terenul terţiar constitue solul întregeî plăşî. Pe teritoriul acesteî plăşî cur­ ge rîul Amaradia ce intră în această pl. pe la com. Căpreni; rîul curge pe teritoriul acesteî plăşî de la N.-V. spre S.-E., lăsînd în dreapta sa, comunele: Căpreni, Sloina, Valea-Bouluî, Bodăeşti, Melineşti, Goodeni, Negoe.şti; iar în st. comunele: •Căpreni, Mierea-Birnici, Negoeşti şi Adîncata. Din dreptul comuneî Adîncatase îndreptează spre S. curgînd puţin pe limita către pl. Jiul-d.-s. Rîul Amaradia primeşte rîul Plosca pe stînga ce vine din com. Grădiştea, jud. Gorj, udă comunele Zăicoitl, Tălpaşi şi Amărăşti, cu direcţiunea N.-S., dealungul Dealuluî-Mueriî şi se varsă în Amaradia la s. Amărăşti. Pe dr. Plosca se încarcă cu maî mulţî afluenţî, între care se numără Ploscuţa (vezî cuv. Ploscuţa) pe dreapta. A tît Amaradia, cît şi Plosca, primesc pe ambele malurî aflu­ enţî, ce curg prin văî strimte la izvor şi largî cu cît se a-

AMARADIA

propie de vărsarea lor în aceste rîurî. Această plasă maî ţine şi de basinul rîuluî Olt şi anume de afluenţiî săî din dr. Olteţuluî numiţi Frăţilă şi Giamartaluiul, carî trec în jud. Romanaţi. Plasa Amaradia din punctul de vedere administrativ e for­ mată din 18 comune şi anume: Adîncata, Amărăşti, Balota, Bo­ dăeşti, Bulzeşti, Căpreni, Goo­ deni, Goeşti, Melineşti, MiereaBirnici, Murgaşiu, Negoeşti, Slăvuţa, Stoina, Tălpaşi, ValeaBouluî, Veleşti, Zeicoiu. Reşe­ dinţa sub-prefectureî este în c. Melineşti. Populaţia plăşiî Amaradia e de 6131 c. de fam., cu 24984 sufl., din care 12617 bărbaţî şi 12367 femeî. După starea civilă, populaţiu­ nea se împarte în: neînsuraţî 13021: bărbaţî 6787, femeî 6234; insuraţî 10480: bărbaţî 5240, femeî 5240; văduvi 1471: băr­ baţî 603, femeî 868; divorţaţi 12: bărbaţî 8, femeî 4. După naţionalităţi, sunt: Romînî 24933, Sîrbi 23, Unguri 14, Evrei 12, Greci 2. După felul ocupaţiuneî, loc. se împart în : agricultori 18206, muncitori 888, servitori 260, comercianţi 85, prof. liberale 84, meseriaşi 82. După instrucţiune sunt: cu ştiinţă de carte 1721: bărbaţî 1567, femeî 154; fără ştiinţă de carte 23263: bărbaţî 11050, fe­ meî 12213; la 1000 loc. ştiu carte 69: bărbaţî 63, femeî 6. Biserici sunt 55, din care 21 parohiale şi 34 filiale, deservite de 22 preoţi parohi şi de 6 preoţi supranumerarî şi de 51 cîntăreţî. Şcolî sunt 1 7 : 2 % de băeţî, 2 de fete şi 13 mixte, cu 15 învă­ ţători şi 2 învăţătoare. Au urmat la şcoală, în anul 1892— 93,

AMARADIA

453 copiî: băeţî 399 şi 54 fete. A u vîrstă pentru a urma la şcoală 3356: 1798 băieţi şi 1558 fete. Juriile comunale judecă pri­ cini micî; ţin de judecătoria ocoluluî Jiul-d.-s., cu reşedinţa în Filiaşi. Numărul vitelor e de 43968 capete, anume: caî 284, epe 541, armăsari 25, mînzî 104. Vite cornute: boî 6415, vacî 3700, viţeî 1355, taurî 784, bi­ voli 27, bivoliţe 21. O î şi mieî 19007, berbeci 3397Porci 1551, scroafe 1465, vieri 5111 purcel de lapte 1597. Capre 2463, ţapi 185, iezî 446. Măgari 6, catîrî 14. Cu comerciul se ocupă atît străinii cît şi indigenii. L a Cruşeţ şi Negoeşti se fac bîlciurî anuale. Comerciul îl fac maî mult cu oraşul Craiova, unde se duc cu carele şi cu căruţele pe şoseaua naţională Craiova-TîrguJiu. D e asemenea se duc pe la bîlciurile ce se ţin în comunele maî sus numite ; vînd maî mult cereale, vite, cărămidă, lemne, etc. Căile de comunicaţie'ce stră­ bat plasa Amaradia sunt: calea jud. Craiova-Tîrgu-Jiu, cu două poduri pe rîul Amaradia, unul la Adîncata şi unul între Stoina şi Căpreni; căî comunale neşoseluite şi anume: Murgaşi-Veleşti prin com. Balota, de unde are un ambraşament spre Bulzeşti. Gaia-d.-j. de pe această linie este unită cu Goeşti printr’un drum, care, de la Mătăeşti din pl. Ocolul, duce la Negoeşti, la Goodeni, etc. Un drum proectat duce de la Bodăeşti, de lîngă Amaradia, la Fratoştiţa, din pl. Jiul-d.-s. înainte de 1892, pl. Amaradia era unită cu pl. Ocol. Pl. Amaradia-Ocol coprindea comunele: Mălăeşti, Goeşti, Adîncata, Ne­

70

goeşti, Amăreşti, Mierea-Birnici, Slăvuţa, Zeicoiu, Tîlpaşiu, Veleşti, Balota, Bulzeşti, Murgaşiu, Goodeni, Melineşti, Bodăeşti, Valea-Bouluî, Cruşeţu, Stoina şi Căpreni. In jurul oraşului Cra­ iova de asemenea erau: Izvorul, Motoci, Mischi, Gherceşti, Pieleşti, Şimnicul, Işalniţa, Breasta, Cernelele, Bucovăţul, Balta-Verd e , Podari, L ivezile, G lodul, Preajba, Malul-Mare, Săcuiu, Ghindeni, Coşoveni şi Cărcea, toate în număr de 40 ce com­ puneau plăşile unite AmaradiaOcol, cu reşedinţa sub-prefectureî în Melineşti. Localităţi istorice în această pl. su n t: Putineiul, com. MiereaBirnici, urtde s’a dat bătălia dintre Mihaiu-Viteazul şi Tătarii. In jurul comuneî Goeşti, căt. Muereni, se văd ruinele uneî cetăţî romane, numită de Joc. Cetatea-Mueriî. plasă, este situata în partea de E. a jud. Gorj. Această pl., pănă la 1883, forma plasă singură, dar d e atuncî s’a unit cu plaiul Novaci şi for­ mează o singură plasă sub de­ numirea plasa Novaci-Amaradia cu reşedinţa în căt. Hirişeşti, din plaiul Novaci, aparţinînd com. Novaci. Numirea de Amaradia şî-a luat’o de la rîul Amaradia, care ia naştere din această plasă, din punctul de bifurcaţie al dealu­ rilor Prigoria şi Muerea. Se mărgineşte la N. cu plaiul Novaci cu care se atinge prin comunele: Ciuperceni, BumbeştiPiţicu, Ciocadia, Bîrzeşti şi Sîrbeşti. L a V . cu comunele: Voiteşti, Bălăneşti, Pisteşti-din-Vale şi Pisteşti-din-Deal, Budieni şi Şasa din plasa Ocolul. L a S. cu plasa Gilort prin comunele: Curteana, Rogojeni, Pietreştid.-s., Pîrîul, Licuriciu, Adunaţi

A m a r a d ia ,

AMARADIA

şi Saca. L a E. cu judeţul R.Vîlceî. Relieful solului acesteî plăşî este, spre V . în partea rîurilor Blahniţa şi Gilortu, mai mult şes, iar în partea de E. deluros. Dealurile ce străbat această plasă sunt: Pleşa, al Jiuluî, Săcelul, Zorleşti, Prigoria şi Dea­ lul-Mueriî. Cel maî renumit platou din această plasă este: Cîmpul-Mare, ce se ridică între basinurile Blahniţa şi Gilortu, sp re N. de Tîrgul-Cărbuneşti. (A se vedea la com. Albeni). Clima acesteî plăşî este tem­ perată. Plasa Amaradia are o supra­ faţă de 41800 hect. din carî 6025 hect. pădure, iar restul arătură, dealuri, văî, livezî şi viî. Solul Amaradieî este puţin productiv; izlazurile şi fîneţele sunt cele maî întinse; produce cu toate acestea tot felul de cereale. Rîurile ce străbat această pl. su n t: Gilortu, care este Cel maî voluminos, apoi v in : Ciocadia, Blahniţa, Galbenul, (Baia - deFier), Cîlnicu şi Amaradia. Şoselele din această pl. sunt următoarele: 1. Şoseaua judeţeană T.-JiuVîlcea, care intră în această plasă maî la V . puţin de com. Copăcioasa şi trece pe la Scoar­ ţa, unde se desparte în două: o ramură apucă spre S ., iar alta merge spre Vîlcea şi trece pe la Colibaşi, Bengeşti-d.-mj., prin apropiere de Ciocadia, prin Cîrligeî, Piţicu, Zupeşti, Poenari, Ciuperceni, de unde apoî intră în Vîlcea. 2. Şoseaua judeţeană T.-JiuScoarţa-Dolj, în această plasă este aceiaşi, pănă la Scoarţa, de aci apucă spre S. şi trece în apropiere de com. Pojogeni, apoî trece prin Pietreşti-d.-s.,

a m a r a d ia

71

de unde puţin mai la S. intră mai la S. intră în plasa Gi­ în plasa Gilortu. lortu. Şosele vicinale în această pl. In plasă este judecătorie de sun t: ocol cu reşedinţa în Pietreşti1. Şoseaua vecinală, care plea­ d.-s. că din com. Ohaba, trece prin Este reşedinţa companiei a VII Glodeni şi Bîsnegi de unde intră din reg. 18 dorobanţi. în plasa Ocolul. Locuri istorice sunt în com. 2. Şoseaua vecinală, care vine A lben i: Cîmpul-Mare şi în com. despre Surupaţî, intră în această Bîrzeiu-de-Pădure, locul numit plasă maî la N. puţin de com. Siliştea. Maghereşti-din-Deal, trece pe la Plasa are 25 comune: această comună, pe la Săcel, Glodeni, Maghereşti-din-Deal, Săcelul, Cîrligel, Sîrbeşti, Alim­ de unde apoî merge de dă în şoseaua judeţeană Ţ.-Jiu-Vîlcea. peşti, Corşorul, Zorleşti, Roşia3. Şoseaua vecinală ce vine d.-j., Prigoria, Negoeşti, Bengeşti-d.-j., Bobu, Scoarţa, Code la Ciocadia şi intră în această păcioasa, Pojogeni, Ştefâneşti, plasă mai la S. puţin de această Bîrzeiu-de-Gilortu, Bîrzeiu-de-Pă­ comună şi merge de dă în şo­ seaua judeţeană T.-Jiu-Vîlcea. dure, Poiana-Seciurile, Pojarul4. Şoseaua vecinală ce vine d.-s., Pojarul-d.-j., Pietreşti-d.-s., Albeni şi Cărbuneşti. despre Pietreşti-d.-s., pl. Gilortu, intră în această plasă maî la N. Ca centre de desfaceri co­ puţin de Pietreşti-d.-s. şi trece merciale în această plasă sunt: pe la comunele: Ştefâneşti, CoPietreşti-d.-s. şi Tîrgul - Cărbu­ neşti. jani, Clinicul, Albeni, unde se In această plasă sunt 22 de desparte în două ramuri; una şcoli cu 1003 elevi înscrişi, din merge de dă în şoseaua jude­ cari urmează cursurile 816 elevi ţeană T.-Jiu-Vîlcea, iar alta trece şi 20 eleve. pe la Călugăreasa, Negoeşti, Poiana, Pojarul-d.-s. şi Pojaruld.-j., de unde apoi intră în pl. A m a r a d ia , rîu, izvoreşte din c. Seciurile, plasa Amaradia, jud. Gilortu. Gorj, dintre dealurile Prigoria Şosele comunale în această şi Mueriî, bifurcaţiuni ale culmii plasă sunt: Zănoaga, curge de la N. la S. 1. Şoseaua comunală, care in­ udînd comunele Pojarul-d.-s. şi tră din plasa Novaci în această Pojarul-d.-j., Logreşti-Moşneni, plasă la comuna Piţicu şi trece Logreşti-Birnici, Tîndăleşti, Colpe la Zorleşti, Roşia-d.-s. şi Roţeşti, Busuioci, Hurezani-d.-s. şi şia-d.-j., Seciurile şi Poiana. Pegreni din judeţul Gorj) după 2. Şoseaua comunală, care care intră în jud. Dolj, pe la pleacă din comuna Poenari; a­ com. Căpreni. De aci îşi schimbă ceastă şosea trece prin Poenadirecţia către S.-E. pănă la S. rile, Sîrbeşti, Bereşti, Alimpeşti, de com. Goeşti, unde din nou Nicoreşti, Corşiorul şi Peticia, de îşi schimbă direcţia către S.-V. unde intră în Vîlcea. descriind un arc de cerc pănă 3. Şoseaua comunală, care în dreptul satului Troca, com. pleacă din şoseaua vecinală CoCernelile, unde se aruncă în stîn­ jani-Albeni, de la com. Cîlnicu ga Jiului. şi trece prin Bîrzeiu-de-Gilortu, In curgerea sa în jud. Doljiu, Lujeleşti, Comăneşti-d.-j., Bîrudă pl. Amaradia pe la mijloc, zeiu-de-Pădure, de unde puţin

AMARADIA

şi parte din plasa Ocolul, tre­ cînd pe la cătunele Ulmetul, Cruşeţul, Mierea-Birnici, Spineni; Negoeşti, Pometeşti, Adîncatad.-j., Măjăeşti, Mileşti-d.-j., Floreşti şi Albeşti. Volumul apelor sale, în par­ tea de sus este puţin abundent, din cauza fundului nisipos care face ca apa să se filtreze în pamînt; în josul cursului său însă, începe a-şi mări volumul prin apele fce primeşte de la deose­ bite izvoare. Fundul Amaradiei către sorginte e nisipos, iar în plasa Gilortului este nămolos pe toată întinderea sa, de aceea nu există pe dînsa mori ori fe­ răstrae, din cauză că în vreme de ploi aruncă prunduri şi dis­ truge tot ce s’ar găsi pe dînsa. Amaradia primeşte ca afluenţi în jud. Dolj: a) In dreapta: pîraiele Plo­ pul, com. Căpreni; Boul, Bouşorul, Mierea, com. Valea-Boului; şi Muerişul, com. Melineşti. b) In stînga: pîraiele Amărăzuia, com. Căpreni; Văluţa, satul Cruşeţul; Valea-Mare, sa­ tul Mierea; rîul Plosca, com. Amăreşti. Lărgimea medie a albiei sale nu trece peste 15 m., iar adîncimea variază de la 1 m. la 2 m. maximum. D e şi seacă cîte o dată în timpul verii, totuşi în cursul său inferior nu se poate trece prin vad, din cauză că fundul albiei este mlăştinos. Şapte poduri se găsesc pe Amaradia, din care 3 în judeţul Dolj şi 4 în jud. Gotj : 1. Podul drumului de fier în dreptul cătunului Troaca, lung de 110 m., cu tablier metalic, la 25 kil. de Bucureşti, între Craiova şi Işalniţa; 2. Podul drumului de fier în­ tre staţiile Copăcioasa şi T.-Jiu cu 2 deschideri de 15 metri fie-care;

AMARADIA

3. Intre aceleaşi staţii pod cu tablier metalic cu o singură des­ chizătură de 15 m etri; 4. L a kil. 348 un pod cu o singură deschidere de 15 m .; 5. L a kil. 348 metri 912 tot asemenea *, 6. A l -joselel naţionale Craiova-T.-Severin, la satul Işalniţa; 7. A l şoselei judeţene, care leagă Craiova cu nordul jude­ ţului la Negoeşti. 8. L a comuna Logreşti-Moşneni, jud. Gorj. A m a r a d ia , pîrîit,

izvoreşte din muntele Pleşea, jud. Gorj, udă plaiul Novaci şi plasa Ocolul, curge de la N. la S. prin căt. Stăneşti, trece pe la E. de c. Muşeteşti, sub numele de apa Muşeteşti, udă comunele Ohaba şi Glodeni, îşi îndreaptă apoî cursul spre S.-V. pe la S. co­ munei Voeteşti; aci primeşte în dreapta pîrîul Văleni ce izvo­ reşte din poalele plaiului Sclivia şi care adună apele pîraielor Valea-GruiuluI, Inoasa şi Pîrîul-celMare ; din Voiteştî, pîrîul Am a­ radia intră în com. Bălăneşti, străbate această comună în lun­ gul eî şi intră în com. Budieni, de aci intră în com. Pietreştide-Vârsăturî, mergînd a se vărsa în Jiti, în jos de com. Iaşi.

A m a r a d ia - d e - A p u s , locuinţă i­

zolată, în pl. Amaradia, jude­ ţul Dolj. pe moşia Cristineşti, com. Ibăneşti, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.

A m a r a d i e î ( V a le a - ) ,

A m a r u l, com. rur., în jud. Buzău,

pl. Tohani, la distanţă de ora­ şul Buzău de 33 kil., situată în­ jurai lacului Amarul. Limitele sale sun t: la N., Coada-Amaraluî, Valea-Drăgunel şi mal multe pietre care o desparte de com.

72

Găgeni-Vintileanca; la E., rîul Sărata, care o desparte de c. Cioranca şi hotarul moşiei Măr­ gineni, zis trei movile, care o desparte de com. Mihăileşti; la S., hotarele moşiei GlodeanulSărat, Boldeşti, zis şi Moara-Birăuluî, Znagovul şi Afumăcioara; la V ., pîrîul Istău, care o des­ parte de moşia Fulga, jud. Pra­ hova. Suprafaţa sa este de 6680 h., din cari 4990 arabile, 280 fîneaţă, 743 islaz şi 667 lacul Am a­ rul şi teren sterp. Proprietăţi mal însemnate coprinse în teritoriul acestei comune, sun t: Bârbuleanca, a statului, Amarul, dat îr. loturi, Ciura, Sinaia (a Eforiei Spital.), Dulbanul, Movileanca, Scorţianca, Miroşi, Săuleasca şi Creţuleasca. Terenul său e un vast şes întrerupt de movile şi maî cu seamă de cîte-va ape stagnante, care formează lacuri, smîrcurî şi tufăriş. Cultura prin­ cipală e orzul şi porumbul, apoî secara şi grîul. Ca industrie are 0 moară de aburi şi o stînă pe moşia Scorţeanca. Face comerţ cu cereale, pe care le desface la gara Mizil, cu care e legată prin şoseaua vecinală Mizil-Cotorca prin Casota, precum şi cu alte dramuri naturale, din care mal însemnat e dramul Amaralul. V ite are: 810 bol, 402 vaci, 230 viţel, 4 bivoli, 210 cal, 250 epe, 50 mînzl, 1754 ol, 7 capre. 1 asin şi 410 porci. Comuna e formată din cătu­ nele : Amarai, Dulbanul, (SatulNou), Miroşi, Movileanca, Scor­ ţeanca şi Sinaia. Populaţia e de 1690 loc., din cari bărbaţi în­ suraţi 359, neînsuraţi 3, văduvi 12, băeţî 449; femei măritate 359, văduve 41, fete 467. E l trăesc în 388 case. Străini sunt 4 Austro-Ungarî. Meseriaşi sunt: I lemnar, 1 cizmar şi 2 fierari.

AMARUL

Media naşterilor e de 66.3 ; a morţilor de 48, a căsătoriilor de 18. Populaţia creşte cu o medie anuală de 23 suflete. Din punct de vedere finan­ ciar. comuna are 3 11 contribua­ bili, din care 27 comercianţi Romînl. Stabilimente 13. Veni­ tul caselor 4800. T axa propor­ ţională 120; ven. fonciar 151344; darea căilor de comunicaţie 1866; patente 664.15; fonciera 12070.44. Total fiscal 14600.59. Perceperea -1460.05 ; judeţene 3120.50; dramuri 1385.65 ; co­ munale 3120.50; comerc. 50.25. Total general 23737.54. Budge­ tul comunei e de 4420.91. A re 2 şcoli în com. Amarul şi Miroşi cu un număr regulat de 80 elevi. Carte ştiă 127 loc. A re 2 bis. în com. Am arai şi Miroşi, avînd ambele aceiaşi pa­ troni: Sf. Nicolae şi Sf. Demetra. Catedrala este Sf. Nicolae din c. Amarul. Preoţi sunt 2, cîntăreţî 2, paracliseri 2. Nu­ mărul cîrciumilor e de 10. Ca­ sele sunt ordinare. Comuna şl-a luat naştere, cam pe la anul 1840, în urmă­ toarele împrejurări: călugări­ ţele de la mănăstirea Ţigăneşti, proprietare ale moşiei Amarai, au început să dea locuri de casă oamenilor de serviciu al mânăstirel, pe această moşie. Proprie­ tarii vecini, suferind de lipsa braţelor, le-au imitat.Aşa: Const. Scorţianu, în anul 1842, a dă­ ruit locuri de casă orl-căral muntean, ce s’ar stabili pe mo­ şia sa Scorţianca. Bănică Cărbunescu a dăruit pe moşia Mo­ vileanca. Dănică Colibăşianu, a­ rendaş al Eforiei Spitalelor, a stabilit mal mulţi loc. pe moşia Eforiei, Sinaia. Zinca Drăgulineasca a vîndut moşia Miroşi mal multor locuitori clăcaşl în 1056, dînd naştere căt. Miroşi, singurul care era populat mal

AMARUL (SUDIŢI)

d’inainte, sub numele de Băjenari-Creţuluî. Se crede, că prin teritoriul acesteî com. ar trebui să treacă Valul-luî-Traian, ale căruî urme, D-l Schuchardt, în 1885, le-a constatat pănă în apropiere. In valea Dulbanuluî se găsesc multe hîrburî de pămînt, pe carî loc. le atribue* Tătarilor. (S u d iţi), cătun de re­ şedinţă, al com. Amarul, judeţul Buzăfi, situat pe ţărmul de E. al lac. Amarul. A re 610 loc, carî trăesc în 145 case. Printre bătrînî se maî păstrează numele Sudiţi, ce-1 purta acest sat, pe cînd era supus mănăstire! Ţ i­ găneşti.

A m aru l

deal, formează malul stîng _al pîrîulujf Galben, prin dreptul com. Cîrligeî, pl. NovaciAmaradia, jud. G orj; maî la vale se numeşte Ghionoiul.

A m a r u l,

A m a r u l, lac însemnat,

în com. Amarul; conţine mult peşte. E format din apa ce se adună în şanţul şoselei, din vărsăturile pîrîuluî Istău şi ale văeî Drăguna. El se scurge sub formă de viroage şi dă, maî la vale, naş­ tere lacului Boldeşti. Capul său de N. poartă numele de CotulAmaruluî, iar cel de S. CoadaAmaruluî.

A m a r u l, moşie a statului, în com.

Amarul, jud. Buzău, pendinte de Ţigăneşti; are 600 hect., din carî: 450 arabile, IOO izlaz, 26 fîneaţă şi restul sterp. Acum e încorporată cu moşia Glodeanul-Sărat, cu care se aren­ dează împreună. A m a r u l, moşie, com. Amarul, jud.

Buzău, pl. Tohani, pendinte de mănăstirea Sinaia, din jud. Pra­ Marti* JHeţionar Geografic.

78 hova, proprietatea Eforiei spita­ lelor civile din Bucureşti; are o arendă anuală de 5244 leî. vechie numire a căt. Sinaia, comuna Amarul, jud. Buzăfi.

A m a r u l,

drum vechiU, jud. BuzăQ, ce pune în comunicaţie comunele Amarul şi Baba-Ana cu jud. Prahova. El formează hotarul între maî multe moşiî.

A m a r u lu i

(D r u m u l-) ,

A m a r u lu i ( M o v ila -) , movilă în­

semnată, pe moşia Amarul, jud. Buzău. vale, în pl. Borcea, jud. Ialomiţa, lîngă satul RoseţiVolnaşi şi canalul Borcea.

A m azaua,

A m ă c s in e ş t i, moşie nelocuită în

plasa Siretul-d.-s., jud. Roman, com. Gădinţi. com. rur., pl. Am a­ radia, jud. Dolj, la 34 kilom. de Craiova şi la 5 kil. de re­ şedinţa plăşiî, com. Melineşti. Situată pe loc şes de ambele maluri ale rîuluî Plosca, şi pe costişea dealuluî Golumbul la V. şi Mueriî la F.. Comuna Amărăşti se mărgi­ neşte la N. cu com. Tălpaşiul, .la S. cu com. Godeni, la V . cu com. Mierea-Birnici, iar la E. cu com. Veleşti. Limita liniei de N. către com. Tălpaşiul în­ cepe din dealul Golumbul şi ţi- < ne pănă la rîul Giamartaluiul. Limita linieî de V . merge pe dealul Golumbul şi dealul Periul, pănă în Valea-Tarniţeî. Limita linieî de S. ţine din li­ mita Veleştilor pănă în rîul Amaradia. Terenul comuneî este acci­ dentat la E. de Dealul-Mueriî din care se lasă Dealul-Inalt; la |

A m ă r ă ş ti,

AMĂRĂŞTI

V. se află dealul Golumbuluî ce se continuă prin Dealul-Periuluî. Aceste dealuri sunt cam de 200 m. înălţime; sunt acoperite de pădurî, tufărişuri şi puţine viî. Intre aceste dealuri se găsesc maî multe văî, între care se nu­ mără Valea-Bălăci ului, ValeaPeriuluî, valea Tătuleşti, valea Balcanul, valea Amărăşti, va­ lea Apostul, Valea-cu-Meri, toate la E .; la V . avem valea Golum­ buluî, Valea-Seacă, Valea-Plo­ pului, valea Aria, valea Maimanul, valea Cătuleşti. Comuna este udată de rîul Amaradia ce udă o mică parte din teritoriul acesteî comune, trece la S. în comuna Godeni, după ce a tăiat şoseua Melineştilor. T ot prin această com. curge rîul Plosca, ce vine de la N. din c. Tălpăşoiul, merge de la N.-S. între dealul Golumbuluî şi Dealul-Mueriî şi se varsă la Amaradia, chiar pe limita de S. a acesteî comune. Plosca are maî multe vaduri şi un pod între cătunele Făcaşi şi Plopul. Pe Amaradia se află un pod la Gura-Ploşteî. Rîul Giamartaluiuluî face puţin limita către comuna Veleşti. A cest rîO are un vad între comunele ce le desparte. Din dealurile Go­ lumbuluî şi Mueriî, se lasă micî pîrîiaşe intermitente ce curg pe văile cu acelaşi nume; ast-fel pe stînga primeşte Pîrîul-Balaciuluî, Valea-Pîrîuluî, valea Că­ tuleşti, pîrîul Baicanul, pîrîul Valea-cu-Meri. In dreapta rîul Plosca primeşte Pîrîul - Golum­ buluî, pîrîul Valea-Seacă, pîrîul Plopul, pîrîul Maimanul. Comuna a fost înfiinţată la anul 1832. Cătunul de reşedinţă este Fărcaşiul. Se compune din cinci căt. şi anume: I. Amărăşti cu ma­ halale Amărăşti, Băicanul, Plotogi şi Fărcăşanca. 2. Cătunul

10

AMARĂŞTI

Fărcaşiul cu mahalale Fărcaşiul, Petrăcheşti sau Golăşei şi Plo­ pul. 3. Căt. Golumbul cu ma­ halale Golumbeni-Moşneni sau Golumbelul. 4. Căt. Băicanul, şi 5. Căt. Golumbeiul. In comună sunt 5 bis., din cari 2 sunt dărîmate şi nu mal funcţionează. Nu se ştie bine de cine sunt fond ate; reedificatoril însă sunt loc. comunei. Cea din căt. Golumbul, mahalaua Go­ lumbul, a fost zidită la leatul 1816. Cele-l’alte 2 existente, a­ dică I din mahalaua Plopul, iar cea-l’altă din Amărăşti, sunt fă­ cute din bîrne. Doi preoţi şi 4 cîntăreţî oficiează succesiv la cele 3 bis. existente. Biserica din căt. Amărăşti şi cea din Golumbul au pămînt arabil, dat după legea rurală din 1864. Se află o şcoală mixtă în căt. Fărcaşiul cu I învăţător; şcoala funcţionează de la anul 1840. Este întreţinută atît de Stat cît şi de com. Şcoala nu are local propriu, căcî cel ce îl construise com. s’a dărîmat cu totul. Cel închiriat de com. este de bîrne şi acoperit cu tablă. In anul şcolar 1892-1893, şcoala a fost frecuentată de 34 copil. Populaţia comuneî este de 1368 sufl., adică 715 bărbaţî şi 653 femei. După legea rurală din 1864 sunt 198 împămînteniţî. Casele sunt făcute din bîrne şi din zid. Cele maî multe case au grădină. Suprafaţa teritoriului comunal este de 17361 pog., din care: 8680 pogoane pămînt arabil; 2170 pogoane fineţe 52170 izlaz; 4340 pogdane pădure. Moşiile de pe teritoriul comu­ nal se numesc Amărăşti, Fărcaşi şi Golumbul; au o supraf. de 8680 pogoane şi dau un ve­ nit de- 18684 lel ; aparţin d-lor M. M. Leoveanu, Mihail Mărăs-

74

cu, Grigore I. Columbeanu şi clăcaşilor. Se seamănă pe ele grîii, po­ rumb, orz, etc. Pădurile sunt: Pădurea statului, Golumbul, în întindere de 490 hect. Pădurea d-luî Leoveanu, numită Am ă­ răşti, în întindere de 600 hect. Pădurea d-luî M. Mărăscu tot în Amărăşti cu o suprafaţă de 630 hect. Pădurea moşnenilor Fărcăşenî şi Golumbenî, de 450 hectare. In trecut, toate pădurile erau proprietatea Bibeştilor şi a Mi­ tropoliei. Sunt compuse din fag, jugastru, corn, plop, cer, gîrniţă, etc. Predomină gîrniţa şi cerul. Viile, cu o mică întindere, a­ parţin loc. pe a căror proprie­ tate se găsesc. Produc vin alb de bună calitate. Livezile de pruni aveau înainte o întindere maî mare, dar din cauza uscăciune! au rămas ca la 10 hect. O moară de aburise găseşte pe proprietatea d-luî Columbeanu. Se lucrează cărămidă. Un om face pănă la 200 bucăţi pe zi. In com. sunt 3 cîrciumî: 1 în Amărăşti, I în Fărcaşiul şi 1 în Golumbul. Comercianţi sunt 3, cîrciumarî. Locuitori! se duc rare-orî cu productele la Cra­ iova. Se ţine la Rusalii un bîlciu pe proprietatea d-luî Mărăscu şi se numeşte bîlciul de la GuraPloştei. Prin com. trece o cale vicinală, ce o uneşte cu com. Tălpaşiul. Diferite poteci şerpuesc pe dealuri şi pe văl. Venitul budgetar pe 1893— 94 a fost de 3243 1. 43 b. Cheltuelile budgetare au fost de 26^7 1., 89 b. Vite cornute 515, ol 937, porc! 170, capre 220, caî 45. A m ă r ă ş ti, com.rur., pl. Oltul-d.-j.,

AMĂRĂŞTI

jud. Vîlcea, compusă din 5 căt.: Amărăşti, Palanga, Guşoeni, Pa­ dina şi Verdea. Îşî trage numi­ rea de la nişte fugar! veniţi de la Amârăşti-de-Cîmp. Data nu se cunoaşte. Este situată pe pîraiele Pesceana, Aninoasa, Verdea, Nemoiul şi Nevropiţa; la 64 kil. departe de reşedihţa judeţului şi la 16 kil. de a subprefectureî. A re o popul, de 1630 locuit. (810 bărb. şi 820 fem.), în care intră şi 6 familii de Ţigan! ; 356 cap! de familie; 267 con­ tribuabili în 400 case. In comună sunt 4 biserici: 2 în căt. Amărăşti, una în căt. Palanga şi una în căt. Padina, carî se întreţin cu ajutorul eno­ riaşilor. Locuitori! se ocupă parte cu agricultura şi viticultura, parte cu dulgheria. Vinurile le desfac maî la toate oraşele din Oltenia şi Muntenia. In comună sunt 24 cal, 288 boî, 121 vacî, 2 bivoli, 779 oî. Locuitori! sunt moşneni. Ştiu carte 79 bărbaţi şi 5 fe­ meî. Cu întreţinerea şcoaleî sta­ tul cheltueşte anual 1080 lei şi comuna 50 leî. Ţuică se fabrică în termen mijlociu 1000 decal. Comuna, cu izlaz cu tot, are cam 1401 hect. A ci sunt, cu aproximaţie, 569 meri, 560 per!, 679 nuc!, 465 cireş!; iar live­ zile dau pănă la 400 care de fin. Venitul comuneî se urcă la 1813 lei anual şi cheltuelile la 1324 leî. Şoseaua comunală de la N. la S. înlesneşte comunicaţia în­ tre com. Glăvile şi Nemoiul. E brăzdată de dealurile: Pa­ langa, Padina, Câmpul-Teiulul, Drumul-Oilor, Aninoasa, PoianaLungă, Dealul-Mare, Brozba şi Dealul-Verde! şi udată de vîlcelele: Nemoiul, Năvropita, Ce-

AMĂRĂŞTI

tăţeaua, Aninoasa şi Verdea. L a V . este moşia statului nu­ mită Episcopia. Şe mărgineşte la N. cu com. Glăvile, la S. cu com. Nemoiul, la E. cu com. Orleşti şi Zăvideni şi la V . cu com. Zăvoeni şi Guşoeni. A m ă ră şti, sat, pl. Amaradia, com. Amărăşti, jud. Gorj, situată la confluenţa pîrîuluî Plosca cu rîul Amaradia, la 5 kil. spre N.-E. de Melineşti. A re 585 suflete, 310 bărbaţî şi 275 femeî. Locuesc în 145 case construite parte din drueţî (bîrne nedungite) şi parte din zid. Copiii din acest sat urmează la şcoala mixtă din satul Fărcaşiul, com. Am ă­ răşti, ce este la depărtare de 3554 m. Ştiu carte 23 locuitori dintre carî şi 2 femei. In sat este o biserică parohială con­ struită de enoriaşii satuluî, din bîrne, avînd hramul AdormireaMaiceî-Domnuluî. A re proprie­ tate de 17 pogoane arabile după legea rurală din 1864. A re 1 cîntăreţ şi se deserveşte de preo­ tul bisericilor din satele Fărca­ şiul şi Golumbeiul, pl. Amara­ dia, com. Am ărăşti. Cîrciumî sunt 2. sat, face parte din com. rur. cu acelaşi nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. A re o pop. de 502 loc. (250 bărb. şi 252 fem.). A ci e reşedinţa com. Copil în vrăsta de şcoală, 91 (47 băeţî, 44 fete). A re 2 bise­ rici: una fondată de locuitorii comuneî la 1886 şi alta veche, fondată tot de locuitori.

A m ă r ă ş ti,

A m ă r ă ş ti, deal, în raionul com.

Amărăşti, jud. Vîlcea, pe care se cultivă 202 hect. vie. A m ă r ă ş ti, locuinţă izolată, plasa

Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

75 A m ă r ă ş ti, mahala, pl. Amaradia,

AMĂRĂŞTI-DE-SţJS

aburi şi 3 biserici: S-ţiî V oi­ vozi, clădită la 1657 de mona­ hul Visarion; Sf. Nicolae, din 1675 şi Sf. loan din 1865, cu A m ă r ă ş ti, vale, plasa Amaradia, 3 preoţi şi 6 cîntăreţî. com. Amărăşti, satul Amărăşti, împrejurul satuluî se află trei jud. Dolj. măguri mari şi una mică din vremile vechi, de cînd cu jidoviî A m ă r ă ş ti, pichet de graniţă, pe şi uriaşiî, şi se mal poate ob­ Dunăre, pl. Balta-Oltul-d.-j., ju­ serva urme de sălişte de sat în deţul Romanaţi, în dreptul co­ treî locurî: la Săliştea-Amărăşmuneî Potelul şi insulei Ibra, în tilor, Pisculuî şi Polovinele safl faţa satuluî Ostrov, din Bul­ Bucinişul, unde se găsesc olăriî garia. şi cărămizî marî de A n tina,, şi monede vechî de argint şi aur, A m ă r ă ş ti- d e -J o s , com. rur. în suliţe, pietre de rîşniţă, cioburi partea de V . a plăşiî Balta-Oltulde oale groase şi alte scule de d.-j., judeţul Romanaţi, formată la oamenii de demult. Satele numaî din satul cu aceiaşi nu­ Amărăşti sunt înfiinţate de vre­ mire; se mărgineşte la S. cu un Amar safl Amărăscu (Amă­ moşia domenială Sadova (Dolj), răşti, familie nobilă în Oltenia). la răsărit cu com. Bucinişul, la Posteritatea unul Am ar-Am ă­ N. cu com. Avărăşti-d.-s. (Gorăşti! îl întîmpinăm printre a­ dinelul), şi la apus cu Dobrocel boerî, pe carî la 1719 jî gă­ sise în Dolj administraţia A u s­ teşti; e departe de Caracal de triacă, Drăgan A ., Dumitraşcu 22 kil. spre S.-V., iar de Co­ rabia de 32 kil. spre N.-V. T e­ • A ., Ilie A . şi Const. Amărăscu. renul pe care e aşezat satul este Eî afl fundat cîte un sat pe şes, şi spre S.-E. se află Măguproprietăţile lor, numai în Ol­ ra-cu-Viţă, punct triangular, cu tenia, de aceea Amărăşti nu 125 m. înălţime d’asupra nive­ sunt de cît peste Olt, în Romîlului mării. nia-Mică. (Hasdefl, M agn. Etymologicum Romanice). A re 3492 locuitori, din cari 1795 bărbaţî şi 1699 femeî, 744 . capî de familie, 1619 căsătoriţi A m ă r ă ş t i- d e -S u s , numele oficial al unei com. r. în partea de‘N.-V. şi 1875 necăsăt., 276 cu ştiinţă a plăşiî Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro­ de carte. Din cele 744 de famanaţi, căcî în vorbirea comună miliî, sunt 8 de Ţiganî, 2 de se numeşte Godenelul. Se com­ Grecî, 2 de Sîrbi şi 1 de Bul­ pune numaî din satul cu această gari, iar restul de Romînî. Popu­ numire. Se mărgineşte la N. cu laţiunea, robustă şi muncitoare, Dvorsca, la V . cu Dobreşti, la se distinge prin un port special; S. cu Amărăşti-d.-j. şi la E. cu se ocupă cu agricultura. In 1887 nişte cîmpiî întinse, la extremi­ afl fost vite marî 1968, vite micî tatea cărora e com. Rotunda. 2525, porcî 359, etc. Casele Satul e aşezat pe teren şes, şi sunt maî toate bordee în pă­ e departe de Caracal de 2 1 kil. mînt. Budgetul com. pe 1886-87 spre S .-V .; iar de Corabia de a fost de 5914 1. la venituri şi 34 kil. spre N.-V. 5878 1. la cheltuelî; contrib. sunt După numirea comună a sa­ 418. A re o şcoală primară mix­ tului, în partea locului este şi o tă de gradul II cu 1 învăţător. horă, «Alunei din Godinei» (vezi Sunt 15 cîrciumî, o moară jde com. Amărăşti, satul Amărăşti, jud. Dolj.

AMĂRĂZUIA

muzica în Hasdeu, M agn. Etym. Romanice), A re o populaţie de 1299 sufl., din carî 642 bărbaţî, 657 fe­ meî, 354 c. de fam.; 609 că­ sătoriţi şi 689 necăsătoriţi; 188 carî ştiu citi şi 1111 carî nu ştiu; şi 239 contrib. Ocupaţia locuitorilor e agricultura şi creş­ terea vitelor. In 1887 au fost vite mari 1420, vite mici 1107 şi 500 rîmătorî. A re 7 cîrciumî; casele lo­ cuitorilor sunt cele mal multe bordee de pămînt. Budgetul comunei pe 1886-87 a fost de 3232 la venit, şi 3177 lei la chelt. A re o şcoală primară mixtă de gradul II cu I învăţător şi 2 bis.: Sf. Nicolae (1843) şi S-ţiî Voivozi (1872), cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. In cuprinsul comunei se află ruinele unul sat vechiu numit Polovinele, unde se găsesc cup­ toare şi cărămizi mari de Antina, şi maî e o tabără, Bucinişul, unde s’a găsit suliţe, arcuri de fier, etc. Iar în nişte gropi şi şan­ ţuri din localitatea Baştelele s’a găsit unelte de fier şi olăriî. Spre răsărit se află o măgură, Săpata. Prin aceste aşezăminte vechî, de care se spune că au fost sate cu biserici şi care s’au stricat de Turci şi Tătari, prin aceste ruine, se găsesc încă mo­ nede romane. sau A m ă r ă z o a i a , p îrîil, izvoreşte aproape de co­ muna Piscoiu, pl. Gilortul, jud. Goij, din Dealul-Mueriî. Curge de la N. la S.-V., tre­ cînd pe la Piscoiu, Hurezanid.-j., Cordeşti şi Băceşti, din jud. Gorj, de unde intră apoî în jud. Dolj, pl. Amaradia, udînd căt. Bulzeşti şi Băloşani şi merge de se varsă, în stînga Amaradiel, maî jos de Căpreni-d.-j.

A m ă r ă z u ia

70

Afluenţii săi sunt pîraiele Horga şi Judele. A m ă r ă z u i a , pîrîil, udă extremi­

tatea com. Grădiştea, pl. Olteţuld.-s., jud. V îlcea; formează li­ mita între această comună şi comuna Tina şi se varsă în rîul Amaradia din Goij. A m ă r ă z u i a , vale, în pl. Gilortu-

luî, jud. Goij, pleacă din com. Piscoiu, de la N. spreS., şi dintre Artanul şi Tăndăleşti, ambele ramificări din Dealul-Mueriî. Această vale îşi ia numirea după rîul cu acelaşi nume ce o străbate de-a lungul său; pe dînsa se află situate comunele: Piscoiu, Horezeni-d.-j., Cordeşti şi Băceşti.

AMUTLU-CULAC

dealuluî Arman-Tepe, la hotarul judeţului Constanţa cu judeţul Tulcea, în partea de răsărit a plăşiî şi a comuneî. A re 80 hect., dintre carî jumătate sunt cultivabile, iar restul păşun6 şi fineţe. A m o r n i, deal, pl. Jiul-d-s., com.

Salcia, jud. Dolj, la poalele co­ muneî Salcia, cu înălţime de aproape 100 m.; este acoperit cu pădurî şi viî. A m o r n i, vale, pl. Jiul-de-s., jud.

Dolj, com. Salcia, pe care este situată comuna Salcia. A m o r ţ it u l, jud. Putna, una din

cele zece barierî ale Focşanilor, situată la N . oraşului. A m o r ţ itu l, jud. Putna, mahala

A m b r o z e , fîn tin ă , pe moşia Şi-

poteni, com. Cordăreni, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. A m e d i a - T a b i a , fo rt,

de cate­ goria II, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul co­ munei urbane Ostrovul, aşezat într’o poziţiune foarte favorabilă între valea Regederesi-Ceair şi dealul Ieral-Ceea-Bair, aproape de hotarul comuneî Almalîu, pe drumul ce duce de la A l­ malîu la Silistra; de aci pănă la frontiera Bulgariei nu este de cît un kilom., iar pănă la A l­ malîu sunt 3 kil. Este secon­ dam! fortului Arab-Tabia, aşezat la un kil. maî spre N.-V. şi este secondat de către fortul ArabTabia, aşezat la un kil. maî spre S.-E. El este apărat de o com­ panie a rcg. 34 de infanterie, care este cu sediul în Constanţa.

A m e t - A g i - A b d u r a h m a n , mo­

şie, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul com. r. Şiriul şi a­ nume pe acela al căt. Terzi-Chioi. .Este aşezat la poalele apusene ale

în Focşani, despărţirea IlI-a. A m o r ţ it u l , jud.

Putna, şes dc 75 hect. la marginea de N. a Focşanilor; sădit cu viî.

deal însemnat, în jud. Constanţa, pl. Constanţa, pe teritoriul com. rur. Cara-Mura t; situat în partea centrală şi apusană a plăşiî şi cea centrală şi sudică a comuneî. Se întinde de la sudul satuluî Cara-Murat, se îndreaptă spre S. şi se sfirşeşte în valea Cioban-Dere. A re o înălţime maximă de 104 m., pe care o atinge în vîrful Cara-Murat-Iuk; maî are un vîrf înalt de 103 m. anume CaraMurat-Tepe şi care este în opo­ ziţie cu cel-lalt, căci pe cînd Cara-Murat-Tepe este aproape de extremitatea sudică, cel-lalt este la cea-laltă extremitate. De-alungul acestui deal merge şo­ seaua judeţeană Cara-Murat-Canara.

A m u t-B a ir ,

Amutlu-Culac,

p îr îil, în pl. Ba­ badag, jud. Tulcea, pe terito-

a m u t r iu m

riul comunei Ciucurova, izvo­ reşte din dealul Periclic, se în­ dreptează spre miază-noapte, avînd o direcţiune de la S.-V. la N.-E., brâzdînd partea apu­ sană a plăşiî şi a comunei; el curge numai prin păduri; malu­ rile sale sunt înalte şi pietroase. Totuşi pe albia sa merge dru­ mul vecinal Ciucurova-Hagi-Omer. După un curs de 3 kil. lungime, merge de se uneşte cu pîrîul Cai-Culac şi amîndouă unite merg de se varsă în pî­ rîul Baş-Punar (sati Slava ru­ sească) pe partea dreaptă.

Amutrium, veche cetate romană, pl. Jiul-d.-s., com. Răcari, jud. Dolj, (vezi com. Răcari).

77 prin partea orientală a satului şi merge la Toprai-Sari; de la Biuiuc trece un drum prin cen­ trul satului şi duce la Pervelei; un altul de la Edil-Chioi duce la Gherengic. Satul este încon­ jurat de o mulţime de movile; ast-fel la N. este Eschi-Iuc, la V . Meragi-Iuc, la E. Ufac-Iucler şi Pînar-Iuc. în partea sudvestică, pe marginea drumului Mustafaci, se află cimitirul tur­ cesc. Suprafaţa sa este de 1400 hect., din cari 40 le ocupă va­ tra satului cu 63 case. Popula­ ţiunea este d e ^ l fam. cu 260 suflete, cari se ocupă cu agri­ cultura. A m z a c e a - B a i r , ^«/însemnat, în

A m z a , cătun, în plasa Ialomiţa-

Balta, jud. Ialomiţa, pendinte de com. Ciulniţa; este situat la V. şi în apropiere de satul Ciul­ niţa. Teritoriul satului are su­ prafaţa de 2000 hect. şi este proprietate particulară, pentru care se plăteşte foncieră 852 1. A m z a , pădure, pl. Jiul-d.-j., com.

Grindeni, satul Ostroveni, jud. Dolj, pe moşia Ostroveni, în întindere de 7 hect. A m z a c e a , sat, în jud. Constanţa,

pl. Mangalia; căt. comunei EdilChioi, fiind situat în partea sep­ tentrională a plăşiî şi cea me­ ridională a comunei, la unirea văeî Muratan cu valea KiuvanAlceac; este închis între dea­ lurile Amzacca-Bair la N. şi Cogea-Sirt-Bair la S.-E. Casele acestui sat sunt foarte răsleţite şi aşeejate neregulat; numai în partea sa nord-vestică sunt ceva mal adunate la un loc, formînd un grup a parte. Aci locuesc Turci, Tătari şi Sîrbi. Prin. sat trec următoarele dru­ muri comunale: Cara-Chioi trece

jud. Constanţa, plasa Mangalia, pe teritoriul com. rur. Edil-Chioi şi anume pe acela al căt. său Amzacea. Se întinde pe la nordul satului Amzacea şi este încon­ jurat de văile Amzacea-Dere, Sînar-Dere şi Muratan, avînd o direcţie generală de la V . spre E. Are o înălţime medie de 95 de in. cu o movilă mal însem­ nată, numită Eski-Iuc. Este si­ tuat în partea centrală a com. şi cea septentrională a plăşiî. Este acoperit numai cu verdeaţă, pe care o pasc vitele locuitorilor Amzacenl. A m z a c e a - D e r e , vale, în judeţul

Constanţa, pl. Mangalia, pe te­ ritoriul com. rur. Edil-Chioi şi anume pe acela al satului său Amzacea. Se desface din dealul Meragi-Bair îndreptîndu-se spre apus; se uneşte cu valea SînarDere, merge printre dealurile Amzacea-Bair şi Cerchez-IucBair, trece pe la nordul satului Amzacea şi pe la sudul vîrfulul Balabanar-Tepe şi se continuă cu valea Cealic-cu-Ceair; este tăiată de şoseaua judeţeană Am-

AMZALll

zacea-Uzunlar şi de drumul Amzacea-Osmancea. A m z a l i , sat, jud. Constanţa, pl.

Medjidia, căt. comunei MamutCuiusu ; este situat în partea centrală a pl. şi cea nordică a com., la 12 kil. spre N. de căt. de reşedinţă Mamut-Cuiusu. Este aşezat pe valea Ghiaur-Amzalî, la 3 kil. maî spre S. de balta Carasu şi este închis din spre V . de dealurile Armutlu-Bair şi Uduamel-Bair, din spre S. de dealul Amzalîl-Bair, iar din spre E. de dealul Cara-Durac-Bair şi este dominat mal ales de vîrful Hosu-Iuc din dealul Amzali-Bair. Suprafaţa sa este de 2106 hect., dintre care 17 hect. sunt ocupate de vatra satului cu IO case. Populaţiunea, care este com­ pusă numai din Turci, este dc IO familii cu 50 suflete, ocupîndu-se cu agricultura. Drumul comunal Ivranes-Beilicul trece prin sudul satului. A m z a li-B a ir , deal, în jud. Con stanţa, pl. Medjidia, com. Ma­ mut-Cuiusu, căt. Amzali. Se în­ tinde pe la sudul satului Amzalîl şi printre văile Ghiaur-Amzalîl Dermen-Culac şi PesceraCeair, avînd o direcţiune gene­ rală de la apus spre răsărit. A re o înălţime maximă de 127 m., pe care o atinge în vîrful său Hosu-Iuc. Este acoperit cu păşune. A m z a lîi, deal, în pl. Isaccea, jud.

Tulcea, pe teritoriul comunei Balabancea şi pe a^ela al. căt. Hancearca şi Balabancea. El se desface din dealul David, se îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţiune de la N.-V. la S.-E.; brăzdează partea apusană a pl. servindu-I chiar de hotar către pl. Măcin şi partea S.-V. a com.

AMZE-SAISI

Balabancea, despărţind’o decom. Cerna (din pl. Măcin). E l se în­ tinde printre pîr. Taiţa şi Cerna, lăsînd spre răsărit dealul Carapcea, spre miază-zi alt deal Carapcea, spre apus dealul Cer­ na, din el izvoreşte pîrîul Arcarcula; şi pe la poalele sale occidentale curge rîul Cerna. A re ca înălţime un pisc de 330 m., un altul stîncos de 250 m., un altul, dealul Cerna de 242 m. şi altul, dealul Sut-Bair de 165 metri, toate puncte trigo­ nometrice de observaţie rangul al 3-lea. Este acoperit în mare parte cu păduri, pe coaste tu­ fărişuri şi pe la poale păşuni întinse. A m z e - S a i s i , deal, în desfiinţată

pl. a Istruluî, azi Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul com. CasapChioi; el este mal mult o pre­ lungire a dealului Caranasuf. A re o direcţiune generală de la V . spre E . ; brăzdează partea su­ dică a com .; ultimele sale co­ line se întind şi dispar pe ma­ lurile pîrîuluî Casap - Chioi, ce sunt cam rîpoase şi pe malul băl­ ţii Sinoe şi a prelungirii aces­ teia, numită balta Sinoaia. Ca înălţime are un vîrf de 30 m. şi o ridicătură de 5 m. pe malul bălţii Sinoaia, ambele puncte tri­ gonometrice de observaţie de rangul al 3-lea. Este acoperit în cea mal mare parte cu arături şi prea puţine fineţe. A m z u le ş t i, sat, pl. Băileşti, com.

Afumaţi, jud. Dolj, despre care bătrînil spun că-şl trage numele de la un păstor Amza, care aşecjîndu-se cu turma aci, a pus temelia satului, căruia de atunci în colo i s’a cjis Amzuleşti. A re 508 suflete: 233 bărb. şi 275 fem. Copiii din acest sat ur­ mează la şcoala mixtă din sa­ tul Afumaţi, ce este la IOOO m.

78

AN ADOL-CHIOI

depărtare de satul Amzuleşti. Cu vîrstă de şcoală sunt 29 băeţl şi 40 fete. Ştifl carte 5 1 bărb. şi 3 fem. Pe limita acestui sat cu satul Afumaţi, pl. Băileşti, este o biserică. In sat sunt 46 case de pămînt bătut, 3 de zid, 12 de gard şi 1 de paiente. Se mal află 100 cal, 200 bol şi vaci, 167 ol şi 300 porci. In Amzuleşti se găsesc 2 ciz­ mari, 2 fierari, 1 cojocar. Sunt 2 cîrciumî în sat.

plasa Negoeşti, jud. Ilfov, com. Vasilaţi. izvor de apă mi­ nerală, în valea rîuluî Olăneşti, jud. Vîlcea, avînd ca substanţe fix e : Bicarbonat de magnesie, de calce şi sodă (în mare cantitate), iodur de magnesie şi iodure al­ caline (concentrate), clorur de sodiu (concentrat), clorur de calce, sulfat de calce şi sulfat de sodă (în mare cantitate), silicate, fosfate şi oxid de aluminiu.

A n a -D a v ila ,

A m z u le ş t i , branişte, pl. Băileşti,

com. Afumaţi, satul Amzuleşti, jud. Dolj, în întindere de 85 hect. şi 70 arii, pe moşia d-lor Constantin C. Paianu, Trajan Djuvara şi Luca Dtmetriadis. Predomină gorunul. moşie, pl. Băileşti, com. Afumaţi, satul Amzuleşti, jud. Dolj, cu 2581 pogoane ara­ bile; aduce venit anual de peste 60.000 lei; aparţine d-lor C. C. Paianu, Trajan Djuvara, T eo­ dor B. Davidescu. Aparţinea în vechime lui C . Paianu şi lui Teodor Iota.

A m z u le ş t i,

nume, ce purta în vechime com. Afumaţi, pl. Băi­ leşti, jud. Dolj.

A m z u le ş ti,

A m z u le ş t i , fost sat, pl. Băileşti,

com. Boureni, jud. Dolj. A m z u le ş t i- d e - J o s , nume, ce pur­

ta în vechime satul Amzuleşti, pl. Băileşti, com. Afumaţi, jud. Dolj. A m z u l e ş t i - d e - S u s , nume, ce pur­

ta în vechime satul Afumaţi, pl. Băileşti, jud. Dolj. A n a ( B a b a - ) , jud. Buzăă,

vezi

Baba-Ana. Ana

(B a b a -),

locuinţă izolată,

A n a d o l - C h io l, sat important, în

jud. Constanţa, pl. Constanţa, căt. comunei Palazul-Mare; este situat în partea răsăriteană a plăşiî şi cea merdională a com., la 4 kil. spre S.-V. de căt. de reşedinţă Palazul, la 23 kil. spre S.-E. de reşedinţa plăşiî, com. Caramurat şi la 2 kil. spre N.-V. de oraşul Constanţa, nu departe de iazul Tăbăcăria. Este închis la S. şi V . de pietrosul deal al Constanţei, iar la N. şi E. de dealul Anadol-Chiol. A re o în­ tindere totală de 2015 hect., din cari 91 hect. ocupate de locuinţele şi grădinile locuito­ rilor cu 130 case. Populaţia întreagă este de 1 12 fam. cu 531 sufl., în maioritate Turci şi Tătari, cari se ocupă cu agricultura puţin, mal mult cu creşterea vitelor, aci se face un important tîrg de vite în primele zile ale lui Septembre, unde se vînd o mulţime de vite din toate părţile jud., fie pen­ tru comunele carî n’ati vite în destul, fie pentru comerţul ex­ terior al Constanţei. Pămîntul produce orz, ovăz şi secară ; griul reuşeşte puţin, tot aşa şi cele-I-alte plante. Prin sat trece însemnatul drum naţional Constanţa-Babadag-Tulcea; alte dru­ muri cari pleacă din sat sunt spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha-

ANADOL-CHIOI

sancea şi Horoslar. Un scriitor grec, d. Papadopolu Vretos a presupus că aci ar fi fost ora­ şul Toinis; de sigur însă că Tomis trebue aşezată pe locul Con­ stanţei de azi. A n a d o l-C h io i, deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Constanţa, comuna Palazul-Mare, căt. Anadol-Chiol; se desface din dealul Constan­ ţei, se întinde spre răsărit, printre lacul Siut-Ghiol, iazul Tăbăcăria şi Iazul-Mare, făcîndu-î acestui din urmă ţărmul înalt şi pietros; e presărat cu movile ca TabiaTepe, lîngă satul Anadol-Chiol. Pe un cot al săfl este aşezat satul; pe muchia lui trece dru­ mul Constanţa-Tulcea, acoperit cu semănături şi la poale cu grădini de zarzavat ce alimen­ tează oraşul Constanţa. A n a lo a g e , vale, în partea de N.

a comuneî Vutcani, pl. Mijlocul, jud. Fâlcifl.

70

lea Milcovuluî, întrepropriet. Colfeasca-Văcăreascaşi Obedeanca, din pl. Glavacioc, jud. Vlaşca. A n d o lin a , vale, în plasa Borcea,

jud. Ialomiţa, teritoriul comuneî Vărăşti. Această vale, începînd din lacul Boianul, are direcţia spre N.-E,, în lungime de doî kil., după care se îndreaptă spre E., unde are adîncimea cea maî mare, purtînd numirea de Batalurile; de aci se îndreptează spre N., desfăcîndu-se în maî multe ramuri, carî micşorînduse din ce în ce, se pierd. baltă, pl. Siretul-d.-s., jud. Bacăfl, formată de Şiret, în dreptul com. Buhoci.

Andona,

A n d o n ia , moşie, în jud. Tutova,

pl. Tîrgul, com. Vindere!, pro­ prietatea statului, arendată îm­ preună cu moşia Tihueşti în ulti­ mul period cu 2728 leî anual. A n d o n ia , pădure, în jud. Tutova,

A n a lo g u l, sat, pendinte de com.

Coloneşti (v. a. n.), pl. Stănişeşti, judeţul Tecucifl. Situat în partea dr. a rîuluî Zeletin, la o distanţă de 8 kil. N.-V. de tîr­ guşorul Coloneşti, reşedinţa co­ muneî. A cest sat a avut maî mulţi loc. “ astăzi nu are de cît 4 c. de fam. cu 23 suflete, 3 fam. de Ţigani şi 1 romînă. Ţiganii se ocupă cu facerea lingurilor, de aceea se numesc «lingurari». E î sunt împroprie­ tăriţi. A n a lo g u l, deal, la V . satuluî Ana­

logul, hotar între jud. Tecuciu şi Tutova, alt. 437 m. A n a lo g u l, murite, pl.

Muntelui, jud. Bacăfl, de pe teritoriul com. Podurile.

A n c u ţ e î( P o d u l- ) , pod, peste va­

pl. Tîrgul, com. Vindere!, în mă­ rime de S hect., proprietatea statului. A n d r ă ş e a s c a , pădure, în pl. Ia-

lomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, pe teritoriul comuneî Andrăşeşti; are suprafaţa de 220 hect. cu următoarele esenţe: ulm, salcie, plop şi stejar. A n d r ă ş e ş ti, com. rur., în pl. Ia-

lomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, este situată pe partea st. a rîuluî Iaa a fost un tîrg mare şi sc crede, ca aci a fost chiar scaunul Domniei primuluî des­ călecător al Moldovei, DragoşVodă. Descreşterea sa începu după mutarea autorităţilor la Suceava. Uniî cronicari cred, ca începutul cetăţii Baia a fost pus de nişte o la ri: «Aşişderea şi tîrgul Baia l-au descălicat nişte olari s a ş î; Olari e săseşte se chiamă Baia». (N. Costin. Letop. I, pag. 84 şi Apendice I, p. 379)- Oraşul exista însă maî înainte de descălecarea luî Dragoş, după cum arată o geo­ grafie ruseasca, anterioară anu­ lui 1347 şi se crede, că aci, şi anume la Bogata, ar fi fost mine exploatate de Romanî ( Istoria Rom. de A . D. Xenopol, voi. I, pag. 244). Din «Notiţa asupia minelor adresată la 1832, Maiu 31, Gu­ vernului provizoriu rusesc, ce administra atuncî Moldova, de către directorul şcoaleî de arte, Mihailic de Hodocin, extragem următoarele: «Netăgăduite do­ vezi ale exploataţieî minelor se înfaţişaza la Baia, pe rîul Mol­ dova, din următoarele date şi argumente : I. Pentru că Romanii după numele anticeî politii Baia, a­ şezată lîngă Neapole, unde sunt ape minerale şi metaluri, la colonizaţia lor în Galia au numit asemenea loc Baiona şi în Da­ cia pe acest temeiu au dat nu­ mele de Baia la toate locurile unde au aflat asemenea pro­

198

ducte. De aceia, în Ungaria şi în Transilvania, maî toate mi­ nele se chiamă Banja (Baia), după care Romîniî au numit moneta: banî, precum Italienii de astazî o numesc în chipul următor: Bajocco. 2. Baia, în Moldova, a fost, în epoca vechie, politic însem­ nată şi locuită de Unguri şi Saşî Transilvani, cari nu puteau fi alta de cît mineri. Aceasta se adeverează din ruinele află­ toare astăzî la Baia, din bisericele şi mormintele săseştî, din cari, acel cu inscripţia din anul 1652, este al unuî Lupu Bănariul, adica lucrător de bani; de asemenea au fost şi aproa­ pele sat Şasea, locuit de mineri Saşî. Se pare încă, că ei au dat numele lor şi tîrguluî Neamţu... ( Uricarul» de T . Codrescu, voi. VIII, pag. 25). In prima hartă geografică a Romîniel de Iacov Essler şi George U belin, publicata în 1513: Tabula moderna Sarmatiae sive Hungariae, Poloniae, Russiae, Prussiae et Valachiae. E. Ptolemeo A r g e n t: 1513 , Baia este omisa ( A r ­ hiva istorica de B. P. Haşdeu, I, pagina 178— 179)Oraşul Baia a fost locuit de mulţî Saşî. De asemenea în­ tâlnim în Moldova Baia, încă de prin veacul XV-lea, ca lo­ cuită de Saşi . (A. D. Xenopol, Ist. Rom.» II, pag. 233). Maî multe documente pomenesc de Saşiî din Baia. Aşa, în 1453, Alexandru Vodă hărăzeşte mă­ năstire! Probota intre a lte le ... « . . . şi î-am dat, cu voia Şoltuzuluî şi Purgarilor de la Baia, ca de la moara lor sa aibă a lua manastirea noastră pe tot anul cîte 12 coloade (măsuri) de orz şi 4 coloade de grîu fara nicî o zăbavă; iară dacă Saşii din Baia vor calea vre-o

BAIA

dată aeeî ruble B. P.

această tocmeala, atuncî Saşî ne vor plăti 60 de argint...» («Arh. Ist.» dc Haşdeu, I, p. 102).

La 1407, Alexandru-ccl Bun regulează taxele vamale pentru mărfurile de import şi export: «. .. iară pentru exportaţiunea postavurilor la Bistriţa, în Un­ garia, se va plaţi, în Suceava, de la I grivnă pană la 3 groşî, în Baia, de la I grivnă pănă la 1 1 i groşî, la Moldaviţa ase­ menea şi la întoarcere din Un­ garia, cu marfa de acolo, sc va plaţi de la un tarhat în Molda­ viţa pănă la 2 groşi, în Baia asemenea . Cumpătând vite sau cîrlanî în Bacau sau în tîrgul luî Ro man sau în Baia, sau în Neamţu, sau în alte oraşe ale noastre, la locul cumparătureî se va da vam ă: de la I vită I groş, asemenea de la 10 oî sau de la 10 porcî, sau dc la 100 pieî de miel; de la 100 piei de bou pănă la I O groşî; de la 100 piei crude pănă la 2 groşî . Importaţiunea jderilor ungu­ reşti e liberă, platindu-se vamă de la 1 grivnă în Baia pănă la 1 1 2 groşî,. .. din care jderi liber este a se vinde numaî după ce noi ne vom alege cît ne va trebui. . . ( Arh. Ist.» de B. P. Haşdeu, I, p. 130 132). Printr’un hrisov al luî Ştefan Vodă, din 31 August 1458, se dă ceară de la toate crîşmele din Baia, mănăstire! Mol­ daviţa. (it în timpuri, la drumul mare.

sat, în com. Tazlăul, pl. Bistriţa, jud. Neamţu, situat la 40 kil. 500 m. depărtare de oraşul Piatra, în drumul şoselei judeţene Dobreni-Moineşti (la al 48 kil. 500 m .); cu margi­ nile sale formează hotarul des­ pre judeţul Bacău. A re o populaţie de 235 lo­ cuitori, care se îndeletniceşte cu agricultura şi creşterea vitelor.

B a lc a n i,

BALCANI

In acest sat se află o bise­ rică cu i preot şi 2 dascăli. înainte de secularizarea ave­ rilor mănăstireşti, acest sat îm­ preună cu moşia cu aceeaşi nu­ mire, aparţinea mănăstire! T az­ lăul. B a lc a n i, moşie, situată la capă­

tul despre S. al com. Tazlăul, al plăşiî Bistriţa şi al jude­ ţului Neamţu, între moşiile mă­ năstirilor Tazlăul şi Frumoasa, formînd, cu marginile sale des­ pre miază-zi, hotarul despre ju­ deţul Bacău. înainte de secula­ rizare atîrna de mănăstirea Tazlaul, închinată sf. Mormînt; iar asta-zî aparţine statului. Are sat. B a lc a n i, vale, la S. de comuna

Moldoveni, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi, pe care curge une-orî o mica apâşoara rupta din Olt; e străbătută de şoseaua Stoeneşti-Izlaz. B a lc a n u l, deal, în com. Baleni,

pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, spre E., lîngă drumul mare. E aco­ perit cu pădure.

213

laţie de 34 fam. sau 188 loc.; are o biserică. Sunt în sat 202 vite marî cornute, 68o oî, l capră, 30 caî şi 62 rîmătorî. B â lc iu l, pîrîU,

izvoreşte din sa­ tul Bâlciul, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, curge prin Valea-Ursuluî şi se varsă în pî­ rîul cu asemenea numire.

B â lc iu l, v. Focşoaia, podiş, com.

Miroslava, plasa Stavnicul, jud. Iaşi.

B a lc e c , insulă, în Dunăre, jud.

Dolj, numită în vechime Breasta. B a lc ic - I u c , movilă, în jud. Cons­

tanţa, pl. Mangalia, com. Sari­ ghiol, căt. H agilar; situată în partea de S. a plăşiî şi a comuneî; cu o înălţime de ioo m.; fost punct trigonometric de observaţiune de rangul al I I ; acoperită cu verdeaţă. B â lc iu l, sat, în centrul com. Mi-

roslava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi; situat pe valea dintre dealurile Nucul şi Bâlciul; cu o popu­

trează de la satul Urluia şi pănă la satul Polucci, de unde ia pe cel de Polucci-Ceair, pănă la vărsarea sa în iezerul Vede roasa (Sarpul) Sub numele de Băldîrnac-Ceair brăzdează, în di­ recţiunea S.-E. spre Nord Vest, partea apusană a plăşiî Med­ jidia, jud. Constanţa, şi pe cea nordică a comuneî Enige, şi pri­ meşte ca adiacente, pe dreapta, văile Uzum-Culac şi LusutunarCeair, iar pe stînga văile Nastratin-Culac şi Cara-Aci-Abea; prin ea merge calea PolucciUrluia.

B a l d a r a n - I u c - B a i r , deal, în jud.

Constanţa, pl. Mangalia, pe te­ ritoriul com. rurale Biuiuc-Tatlîgeac; se desface din dealul Tauşan-Bair şi se îndreaptă spre miază-zi, avînd o direcţie de la Nord spre S u d ; merge printre văile Arnăut-Bostan-Dere şi Biujiuc-Dere; nu este tocmai aşa de înalt, are înălţimea marină numaî de 63 m., cu toate acestea domină valea Mangea-Bunar şi comuna Biuiuc-Tatlîgeac; brăz­ dează partea răsăriteană a plăşiî şi cea nordică a comunei; este acoperit cu semănături şi păşune.

B a lc a n u l, podiş, în com. Băleni,

pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, în direcţie spre Puţicnioaia.

BALDOVINEŞTI

B a ld a r a n - I u iu c , movilă, în jud.

Constanţa, pl. Mangalia, la ho­ tarul comunelor rurale Tuzla şi Toprai-Sari, pe culmea dealuluî Tauşan-Bair, servă ca punct tri­ gonometric de I-ul grad, avînd o înălţime de 70 metri. Este vîr­ ful cel mal înalt al dealului Tau­ şan-Bair şi domină prin înăl­ ţimea sa com. Tuzla, văile Arnăut-Bostan-Dere, Diujiuk-Derea, dealurile Tauşan-Bair, Baldarîn-Iuc-Bair şi Dermen-Bair, precum şi drumurile Tuzla-Pevelei, Tuzla-Buiuc-Tatlîgeac şi Tuzla-Cârli-Chioi. un alt nume al văii Urluia, nume ce-1 păs­

B a ld îr n a c -C e a ir ,

B a ld o v in e ş t i, com. rur., în partea

de V . a plăşiî 01teţul-01tul-d.-s., jud. Romanaţi; e situată pe un teren înalt şi se compune din satele: Baldovineşti (505 locuit.), Gubandrul (43 S locuit.), Tărbeşti (117 locuit.), înşiruite spre apus către hotarul judeţului şi din satul Pietrosul (350 locuit.) pe ţărmul stîng al Olteţului. E departe de Caracal de 37 kil., iar de Balş de 6 kil. La su­ dul său se află Dealul-Chiliel cu 188 m. altitudine d’asupra nive­ lului măreî. Are o populaţie de 1407 su­ flete, din cari 724 bărbaţi şi 683 femei; 329 capi de familie; 610 căsătoriţi şi 796 necăsăto riţî; 81 ştiindcarte şi 287 contrib. Locuitorii, toţi Romînî, se ocupă cu agricultura. In 1887 s’a cul­ tivat 310 hect. grîfl; 420 po rumb; 30 ovăz şi 20 hect. vii; iar vite mari au fost 1647, vite mici 1806 şi rîmătorî 352. Are 8 cîrciumî. Budgetul co muneî pe 1886— 87 a fost de 2717 lei la venit şi 2665 lei la cheltuelî. Are o şcoală primară mixtă de gradul II cu un învăţător, în care au urmat 18 elevi din 58 copii (40 b. şi 18 f.) în vîrstă de şcoală.

BALDOVINEŞTI

Are treî biserici: Sf. Nicolae (i 86o), Intrarea în Biserică (1864) şi Sf. Ilie, cu 2 preoţi şi 6 cîntăreţî. sat, jud. Brăila, com. Cazasul, pe muchia dea­ luluî cu acelaşî nume, la 3 x/2 kil. spre N. de satul Cazasul. E situat pe o întindere, de la E. spre V . de 3 kil. cu viî şi 88 case prin ele. Cu 4 cîrciumî. A re o populaţiune de IOO capî de fam. sau 387 sufl., din carî 196 bărbaţî şi 190 femeî, 168 căsătoriţi, 216 necăsătoriţi, 57 ştifl carte. Animale sunt: 280 caî, 780 vite cornute, 1670 oî şi 80 rîmătorî.

B a ld o v in e ş t i,

deal, jud. Brăila, care se întinde de la E. spre V., în partea de N. a plăşiî Vădeni, separînd lunca Şiretului de platoul nordic al judeţului. Poar­ tă acest nume de la satul Pis­ cul din com. Izlazul, ca la 3 kil. spre N. de oraşul Brăila. Merge spre V., traversînd comunele: Izlazul, Cazasul, Nazîrul şi CotulLung pănă dincolo de vadul Malacov. Pe această muchie se află multe viî şi case, pe o întin­ dere de 789 hect. în com. Ca­ zasul, 73 hect. în comuna Na­ zîrul, 10 hect. în com. CotulLung şi pe o lungime de 4 kil. în com. Izlazul.

BALGIULUI (DEALUL-)

214

Pănă acum cîţî-va anî se ve­ deau împrejurul bisericeî urme de locuinţe, care acum att dis­ părut cu totul, arîndu-se p ă ­ mîntul de către arendaşi, pro­ prietari şi locuitorî. B a l d o v in e ş t i, numire

ce purta maî înainte Ciolăneşti-din-Deal, din pl. Teleorman, judeţul T e ­ leorman, astăzî moşia Statuluî.

B a l d o v i n e ş t i - C i o l ă n e ş t i , pă­

dure a Statuluî, în plasa Tele­ orman, jud. Teleorman, cu o întindere de aproape 300 hect. B a ld o v in u l, loc, în comuna rur.

Cireşul, plaiul Cerna, jud. Me­ hedinţi.

B a ld o v in e ş t i,

B a l d o v in u l , pîrîiaş, afluent

al pîrîuluî Ursoaia (v. a. n.) co­ muna Mateeşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea. vale, în com. Finţeşti, judeţul Buzău, renumită printr’o sorgintă de apă sulfu­ roasă, ce se scurge într’însa.

B a l d o v in u l ,

B a le a ,

R o m a n i,

B r ă d u le ţu l

şi L u d e a s a , păduri particu­ lare, supuse regimului silvic, a­ flate pe moşia Romani, com. Rîmeşti, plasa Horezul, judeţul Vîlcea. B ă l e a s a , com. rur., în partea de

B a ld o v in e ş t i, fostă mănăstire pe

vremuri, în jud. Teleorman, a cărei biserică se vede şi astăzî în partea de N. a Ciolăneştilordin-Deal, în cea maî complectă ruină. Biserica este cu totul izo­ lată. Zidăria eî pare a fi fost solidă. Imprejuru-î se crede, c ’a fost aşezat maî înainte satul Ciolăneşti. Mănăstirea se afirmă, că a fost zidită de un oare-care Baldovin, de la care îşî trage şi numele.

V . a pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, aproape de hotarul Doljului, situată pe ovalenumită Băleasa. Se compune din satul Băleasa, 942 suflete, şi cătunul Strîmba, 170 suflete, Satul se maî numea şi Selişteni. E de­ parte de Caracal de 40 kil., iar de Balş de 9 kil. . A re o populaţie de 1112 lo­ cuitorî, toţî Romînî, din carî: 578 bărbaţî şi 534 femeî, 242 capî de familie; 501 căsătoriţi

şi 6 11 necăsătoriţi; 3 5 carî ştii! carte şi 1077 carî nu ştiu şi 203 contribuabili. Locuitorii se ocupă cu agricultura şi creşte­ rea vitelor. In 1887, au fost vite marî 372, vite micî 450 şi rîmătorî 150. A re 4 cîrciumî. Budgetul co­ muneî pe 1886/87 a f°st de 3450 leî la venit şi 3405 ldla cheltuelî. Şcoală nu este; iar biserici sunt 2: S-ţiî Apostoli (1878) şi Buna-Vestire, în Strîmba (1856), cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. B a l g i u l , sat, în jud.

Constanţa, plasa Hîrşova, cătunul Eni-Şarai; situat în partea centrală a plăşiî şi a comunei, la I */a kil. spre răsărit de cătunul de re­ şedinţă Eni-Şarai. E aşezat în va­ lea Balgiul, pe malul drept al pîrîuluî Haidar, fiind dominat la Nord de către dealul Bal­ giul şi la Sud de către dealul Capugiuluî cu vîrful său Capugiul-Iuc, care are o înălţime de 1 1 5 metri şi este la I x/» kil. spre Sud de sat. Suprafaţa sa este de 1065 hect., dintre care 20 hect. sunt ocupate de vatra satuluî şi de grădini. Popula­ ţiunea, a cărei maioritate este formată de Bulgari şi Turci este de 35 familiî, cu 161 suflete. Şoseaua judeţeană Babadag (Tulcea)-Hîrşova trece prin partea sudică a satuluî. Drumuri co­ munale pleacă la Karapelit, la Garlici şi la Eni-Şarai.

B a l g i u l - M a r e , lac,

în insula Balta, teritoriul comuneî Du­ deşti, plasa Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa.

B a l g i u l - M i c , lac, în insula Bal­

ta, teritoriul comuneî Dudeşti, plasa Ialomiţa-Balta, judeţul Ia­ lomiţa. B a l g i u l u î ( D e a lu l-) , deal, în ju-

bALUUTUL

deţul Constanţa, plasa Hîrşova, pe teritoriul comuneî rurale EniŞarai şi anume pe acela al că­ tunului său Balgiul. Se întinde de la Nord-Estul satuluî Balgiul, din şesul Porumbiştea, pănă la pîrîul Haidar, cu o direcţie de la N.-V. către S.-E. Este situat în partea centrală a plăşiî şi a comunei şi este acoperit cu semănăturî. B a lh u tu l, lac, în jud. RîmniculSărat, plasa Marginea-d.-j., co­ muna Măxineni, în partea de răsărit, format de revărsările Şiretului; produce caracudă ce se consumă în comună.

215 B a l i c ă ! (P îr îu l-), pîrîil, judeţul

Vasluiu; izvoreşte de sub dea­ lul cu asemenea numire, trece pe teritoriul satelor Golgofta şi Ivăneşti, şi se varsă în pî­ rîul Racova, în partea de NordEst a satuluî Ivăneşti, aproape de podul Racoveî. B a l i g a , sat, în partea de Vest a

com. Todireşti, pl. Fundurile, jud. Vasluiu, situat între două dealuri, pe o întindere de 4 hect. şi cu o populaţie de 28 familiî sau 112 suflete. Locui­ torii posedă 74 vite marî cor­ nute, 81 oî, S caî şi 10 rîmătorî. B a l i! ( P ic io r u l-) , ramificaţie, din

B ali, baltă, în jud. Dolj,

plasa Cîmpul, la N.-V. com. D essa ; are o suprafaţă de 3 hect.

movilă, în jud. Con­ stanţa, partea sudică a plăşiî Mangalia, comuna Caraomer; are o înălţime de 182 metri şi domină valea Dere-Chioi şi dea­ lul Bair-Iuiuc.

B a l i- I u c ,

B a l i c a , ia z, în jud.

Dorohoiu. (Vezî Brăeşti, sat şi com., plasa Coşula).

B a lic a , pădure, plasa Trotuşul,

jud. Bacău, pe teritoriul comu­ neî Bogdăneşti. B a lic a , pădure, pl. Tazlăul-d.-j.,

jud. Bacău, pe teritoriul comu­ neî Tîrgul-Valea-Rea. B a lic a , pîrtiaş, plasa Trotuşul,

jud. Bacău, care se varsă d’a dreapta Oituzului, după ce stră­ bate comuna Bogdăneşti. B a lic a , pîrîiaş, pl. Tazlăul-d.-j.,

judeţul Bacău, ce izvoreşte din pădurea cu acelaşî nume şi se varsă în pîrîul Valea-Rea, la Gîrţariul.

muntele Curul-Munteluî, jude­ ţul Buzău, ce se prelungeşte pănă la întîlnirea pîrîuluî Siriul cu rîul Buzău. In poalele sale este izvorul sulfuros termal, nu­ mit Lunca-fară-Zăpadă. şes, pe margi­ nea rîuluî Slănicul, în comuna Mînzăleşti, jud. Buzău.

B a liî (L u n ca -),

B a lin te ş ti, com. rur., în pl. Ho-

rincea, jud. Covurluiu, aşezată pe valea Chineja, la depărtare de 75 kil. de la Galaţi; se măr­ gineşte la N. cu teritoriul co­ muneî Bereşti, la N.-E. cu com. Slivna, la S. cu Băneasa şi la V . cu Jorăşti; e udată de pîrîul Chineja, de pîrîiaşul Cioinagi şi de Iazul-Miclesculuî sau Chişteala-Vechie. Această comună e formată din patru cătune carî, în ordine N.-S., sunt: Cioinagi, Balinteşti (reşedinţa), Ghibărţeni şi Pochişcani. Dintre cătune, cele d’intîî sunt depărtate de reşe­ dinţa comunală cu vr’o 800 m., iar Pochişcani cu 2 kil. Sătenii de aici sunt foşti clă­ caşî împroprietăriţi. In întreaga comună se găsesc 165 case, lo­

BA LIN TEŞTI

cuind în ele 137 contribuabili sau 169 familii cu 700 suflete, din carî 343 bărbaţî, 357 femeî, 359 necăsătoriţi, 309 căsătoriţi, 32 văduvi, 80 cu ştiinţă de carte. Străini sunt 2 familii de Evrei cu 10 suflete. Comuna Balinteşti este cea mai mică în privirea populaţiei din tot jud. Covurluiu. Suprafaţa teritoriului acestei comune este de 5146 hect., din carî 4547 lh hect. aparţin proprietăţei mari şi restul săteni lor. Proprietatea mare e împăr­ ţită în patru moşii cu acelaşî nume ca al cătunelor. Plugăria şi creşterea vitelor e ocupaţia principală a locuitori­ lor. Producţia totală agricolă e de 25911 hectolitri pe an; re­ colta mijlocie 3— 4 chile pe hec­ tar ; pluguri sunt 70, din cari 20 sistematice. Cîrciumî sunt 5. Fe­ meile lucrează cînepă, lînă şi cultivă viermi de mătase. Vite sunt: 5 tauri, 388 boi, 355 vaci, 124 viţel şi 26 caî. Veniturile comunale se urcă la 3119 lei 4° b. pe an şi chel­ tuelile la 2653 leî. Dările directe către stat, judeţ, comună şi ca­ mera de comerciu sunt de 6874 leî 16 banî. Sunt două biserici în această comună: Sf. Gheorghe în Ba­ linteşti, construită din bîrne în 1828; înălţarea-Domnului în Ghibărţeni, zidită în 1843 de răposatul Manolache C îrjă; întîia posedă pămînt rural (812 falei), a doua este întreţinqtă de proprietarul respectiv. După noua alcătuire parohială, com. Balinteşti formează o parohie cu catedrala Sf. Gheorghe; 1 preot paroh şi 3 cîntăreţî. Şcoală este una singură, mixtă, cu 52 elevî înscrişi, din carî ur­ mează regulat 42 ; se învaţă în ea şi facerea pălăriilor de p ae; de la 1 8 7 9 a dat 8 absolvenţi,

BALINTEŞTI

21G

Hotarele moşiei sunt cu : Ştiubeieni, Vorniceni şi Tătărăşeni.

car! s’au dedat parte plugărieî, parte meseriilor; şcoala n’are pămînt. Prin Balinteşti trece calea vecinală-comunală spre Bereşti, pe o întindere de 4 kil., şi linia fe­ rată Galaţi-Bîrlad.

B a lis te r a , localitate, în jud. Pra­ hova, pe albia rîuluî Prahova, com. Crivina.pl. Crivina, de unde locuitorii scot şi cară pietriş.

B a lin te ş ti, satul principal şi re­

B a l iţ a , vale, în jud. Prahova; iz­

şedinţa comuneî cu acelaşî nu­ me, pl. Horincea, jud. Covurluiu; cu 108 case; are o biserică şi o şcoală. (V. Balinteşti com.).

voreşte de la E. de com. Cor­ nul, plaiul Prahova, curge spre S.-V. şi se varsă în rîul Pra­ hova, în raionul căt. Cîmpiniţa şi a oraşului Cîinpina. I s’a dat acest nume, pentru că la înce­ put a fost făcută de un locuitor anume Băluţă. Se zice că apa ce cădea după dealuri îneca gră­ dina acestui om. El ca să împedice aceasta, a făcut un şanţ prin grădina luî şi l’a dus pănă în rîul Cîmpiniţa, ca ast-fel apa ce venea de pe dealuri să se scurgă în rîu. Cu timpul însă s'a format o vâlcea, ce acum e foarte mare.

B a lin te ş ti, moşie particulară de

321 hect., în comuna cu acelaşî nume, jud. Covurluiu. sat, în jud. Dorohoiu, din vechime Balincea, în com. Havîrna, pl. Prutul-d.-s., cu 109 fain., 393 sufl. şi bună situaţie. Aşezările sătenilor sunt mare parte bune, restul mijlociî, multe cu livezuî, puţine grădine; iar a stăpînuluî moşieî, casă mică de vălătucî, cu heiurî modeste, livezue tînărâ şi grădină de le­ gume. Moşia a fost din vechime a mănăstirei Voroneţul, din Bu­ covina, dăruită de Ştefan-Vodă-cel-Mare, la 5 Aprilie 1457, şi se stăpîni pănă la 1785, cînd s'a vîndut. Biserica, cu patronul Sf. Ni­ colae, cu un preot, 1 cîntăreţ şi 1 palamar, este de zid, făcută din ordinul Vistiernicului Nico­ lae Rosetti-Roznovanul, fost pro­ prietar. Calitatea pămîntuluî este bună, e productiv şi fertil. Sătenii împroprietăriţi posedă 183 hect. 31 ari pămînt şi 1360 hect. 50 ari sunt ale proprietăţeî. Başeul, ce curge pe hotar, e singurul pîrîfi maî principal ce trece prin sat. Drumuri sunt: de la Rădăuţi spre Botoşani; de la Herţa la Săveni şi spre Dorohoiu.

B a lin ţi,

B a l m ă j u l , munte, în plaiul Clo­

şani, jud. Mehedinţi, acoperit cu pădurî de brazi, din care se fabrică şindrilă pentru aco­ peritul caselor.

BALOSINEŞTI

34 capi de familie, 40 contrib,, 153 loc., din cari 2 ştiu carte şi 37 case. Populaţiunea este toată romînă. Sunt 248 capete de vite marî. Despre acest sat se vorbeşte într’un document de la 13 Ia­ nuarie 1586, dat din Roman. El purta şi atunci ca şi acum tot numele de Balomireşti. Tot de acest sat aminteşte şi un do­ cument de la 1615, Martie 24, dat din Iaşi, prin care maî mulţi boerî mărturisesc despre lega­ litatea achiziţiunei teritoriale ale mareluî comis Demitriu Goia. («Arh. Ist.» t. I, p. 158). B a l o m ir e ş t i, moşie, în jud. Ro­

man, pl. Siretul-d.-s., coin. Bîra; parte era răzăşească, iar parte depindea mai înainte de mănăs­ tirea Bărboiul din Iaşi, care era supusă mănăstirei Golia şi a­ ceasta închinată la Sf. Munte Vatopedion. B a l o m ir u l, vâlcea,

în jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.; se varsă în Cungrea-Mare, pe ţărmul stîng, în raionul com. Ciomăgeşti.

izvoreşte din muntele Balmăjul şi se varsă în apa Cerna în jud. Mehedinţi; conţine mult peşte şi anume păstrăvi

B a l o m ir u l, vâlcea,

în jud. Olt, care se formează pe teritoriul com. Perieţi, plasa Jiul-d.-s., în partea de apu s; curge către S., trece pe teritoriul com. Mier­ leşti şi se varsă în Iminog.

B a l o m i r e a s c a sau M a r ia n c a ,

B a lo s in a , pîrîă; izvoreşte'de prin

B a l m ă ju l , pîrîu,

moşie, com. Teiul, jud. Argeş, pl. Gălăşeşti, proprietatea Efo­ riei spitalelor civile din Bucu­ reşti ; are o arendă anuală de 800 leî. B a lo m ir e ş t i, sat, în jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Bîra, pe malul stîng al pîrîuluî Albuia, la o depărtare de 1 kil. de tîrgu­ şorul Bîra şi spre N.-V. de el. Este aşezat pe platoul Bîra. Are

porniturile satului Ciorteşti, co­ muna Ciorteşti, pl. Crasna, jud. Vasluifl, şi unindu-se cu pîrîul Şerbeşti, ce izvoreşte din pădu­ rea Şerbeşti, curge spre apus de satul Şerbeşti şi se varsă în pîrîul Vaslueţul, Ia podul de la Taraşi (Gura-Şerbeşti). B a lo s in e ş ti, v. Săcăreşti, sat, din

com. Băiceni, pl. Bahluiu, ju­ deţul Iaşi.

BALOSINl/L

B alo sin u l, lac, în com. Cătina, căt. Motruna, jud. Buzăfl, pe culmea munteluî Balosinul; i se zice şi Lacul-din-Vîrf. B alo sin u l, moşie, în com. ValeaMusceluluT, jud. Buzău. V. (Hotarul-Sibiesc). B a lo sin u l, moşie, în com. Nanovul, jud. Teleorman, proprie­ tate a d-luî C. Atanasiu. B a lo sin u l, munte însemnat şi punct trigonometric, între comu­ nele Cătina, Pătîrlagi şi ValeaMusceluluî, jud. Buzău, pe carî le desparte. B alo sin u l, numire vechie de com.

rur., ce era situată în apropiere de com. actuală Nanovul, jud. Teleorman, pe marginea Vedeî, spre N.-E., unde se vede o mă­ gură mare, d’asupra căreia se găsea încă acum vre-o treî-zecî de anî o cruce de piatră albă, înaltă ca de 3 m. şi de o ju­ mătate m. groasă, avînd pe dînsa o inscripţiune cu litere chirilice, pe care nimenî nu s’a interesat a o copia. B a lo sin u l, pădtire, în com. Că­

tina, căt. Motruna, jud. Buzău; face un corp cu sforile: Faţăcu-Goruni şi Gorunişul, de 250 hect. Se numeşte-de obiceifi Pădurea-Cătineî.

217

izvor, în com. Cătina, căt. Motruna, jud. Bu­ zăfl, ese din muntele Vîrful Stîneî şi dă în rîul Bîsca-Chiojduluî, puţin mai la vale de Balosinul-Mare.

B a lo s in u l-M ic ,

B a lo s in u l-M ic , pădure

moşnenească, în com. Cătina, jud. Bu­ zău, care face un corp cu sforile: Grădinile-Lungî, Gorunişul, Tîrla Cîrlanilor şi Vîrful-Stîneî.

B a lo s in u lu î (V a le a -) , izvor, în

com. Valea-Musceluluî, jud. Bu­ zăfl; ese din muntele Balosinul şi, după ce primeşte maî multe izvoraşe, se varsă în pîrîul V a­ lea-Musceluluî, sub numele de Maloteasa; conţine sulf.

Pătîrlagi şi Valea-Muscelului, jud. Buzăfl, de 1140 hect., pro­ prietatea moşnenilor din ambele comune. Face un singur corp cu sforile: Brăduleţul, Plaiulcu-Plopi şi Slemnea. B a lo s in u l-M a r e , izvor, în com.

Cătina, căt. Motruna, jud. Bu­ zăfl; ese din muntele Vîrful-Stîneî şi dă în rîul Bisca-Chiojduluî.

de 8 băeţî, iar al fetelor de 2. Cu vîrstă de şcoală sunt 13 băeţî şi 10 fete. Ştiu carte 9 bărbaţî şi 1 femee. In sat este o bise­ rică de lemn, avînd ca patron Naşterea Maicei Domnului. Ca proprietate, biserica are 8 12 hect. pămînt rural. Cîrciumă este una singură. Comunicaţiunea în acest căt. se face prin şoseaua comunală, care o leagă la N.-E. cu Bul­ zeşti, iar la S.-V. cu şoseaua ju­ deţeană Craiova-Căpreni, trecînd pe un pod de lemn peste Amaradia. B a lo ş a n i, baltă, jud. Dolj, plasa

Amaradia, comuna Căpreni; se scurge pe dreapta rîuluî Ama­ radia; într’însa se găseşte peşte.

B a l o ş (S c h itu l-lu î-), sat, în co­

muna Rădeni, pl. Coşula, jud. Botoşani, în partea de V., aproa­ pe de pîr. Bahluiul, în pădure. Numele îî vine de la schitul Baloş, acum desfiinţat. A re o populaţie de 24 fam. cu 70 suflete, locuitorî Ţigani lingurari, carî n’afl pămînt pro­ prietate a lor, ci numaî o şe­ dere vremelnică, ocupîndu - se parte cu lucrarea pămîntuluî, parte cu rotăria şi lingurăria; populaţia variază din an în an. Se află 14 vite cornute, 11 caî marî şi micî, 20 porci. (V. Baloşul, schit). B a lo ş a n i, sat, jud. Dolj, pl. A-

B a lo sin u l, pădure, în comunele

BALO.ŞII VÎRFUL-)

maradia, com. Căpreni, situat pe malul drept al pîrîuluî Ama­ radia, la 4500 m. Est de Căpreni-d.-j., de care se desparte prin o prelungire a dealuluî Tindăreşti din jud. G orj; cu 204 sufl., 104 bărbaţî şi ioo femeî. Copiiî din acest sat urmează la şcoala de băeţî şi la cea de fete din satul Căpreni-d.-s., com. Că­ preni. Numărul şcolarilor din a­ cest sat, pe anul 1892— 93, a fost

B a lo ş a n i, deal, jud. Dolj, plasa

Amaradia, comuna Căpreni, pe care este situată com. Căpreni. A re o înălţime de aproape 500 m. şi este acoperit cu păduri şi fîneţe. Se lasă din dealul Icleanul, jud. Gorj. B a lo ş a n i, pădure, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Căpreni. B a lo ş a n i, pisc, jud. Dolj, plasa

Amaradia, comuna Căpreni, pe dealul Baloşani. B a l o ş e n i safl D u m b r a v a , secţie

din satul Cîmpeni, pl. Siretuld.-s., jud. Bacău, com. Săcuieni. deal, în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi; ţine de terito­ riul comunelor Baia-de Aramă şi Ponoarela.

B a lo ş i,

B a l o ş ii ( V îr fu l-), colină, în co­

muna Gura-Nişcovuluî, căt. Săseniî-Vechî, jud. Buzău; e aco perită cu pădurî şi vie. Are un puţ cu apă renumită prin acele locurî. 28

(H6H* Marele D icţion a r Geogra io.

15AL0.ŞUL

deal, jud. Tecuciu, la N.-V. de satul Sălcuţa; pe dînsul se află pădurea cu acelaşî nume.

B a lo ş u l,

la locuitorî şi uneî cete de moş­ neni. B a l o t a , parohie, formată din com.

B a lo ş u l, munte, în com. Cislăul,

jud. Buzău, acoperit de pădu­ rea Cislăul. B a lo ş u l, pădure, jud. TecuciO, la

N.-V. de satul Sălcuţa, comuna Valea-Rea. Baloşul este denu­ mirea populară a numelui Balş.

Balota şi din căt. Balota-d.-s., pendinte de comuna Veleşti, în jud. Dolj. In parohie sunt 328 familiî, cu 1332 de suflete. Are 4 biserici, treî de zid şi una de lemn, deservite de 2 preoţi cu 4 cîntăreţî. B a l o t a , pădure, jud. Dolj, plasa

B a lo ş u l, poiană, în jurul schitu­

lui Baloş, jud. Botoşani. B a lo ş u l, schit, acum desfiinţat;

este situat pe moşia Vlădeni, com. Rădeni, pl. Coşula, jud. Botoşani, în pădure, sub nişte prăpăstii în formă de terase, pe coasta de S. a dealuluî Holm. A fost schit de călugăriţe; astă-zî însă nu se găseşte de cît biserica aproape de ruină; iar prin-prejur, în poiană, se văd ruinî de case şi beciuri, ceea ce denotă că a fost locuinţe. Nu se poate şti anul fondăreî, dar s’a desfiinţat, se zice, de vre-o 30— 40 anî în urmă, din cauza unor intrigi între proprietarul moşiei şi stariţa, iar catapeteas­ ma şi podoabele dinăuntru s’au adus la bis. din satul Rădeni. B a lo t a , staţie de drum de fier,

jud. Mehedinţi. (Vezî Palota). B a lo t a , deal, în pl. Ocolul-d.-j.,

jud. Mehedinţi; ţine de terito­ riul comuneî Zegaia. De la a­ cest deal şî-a luat numele sta­ ţiunea c. f. r. Vîrciorova-Bucureşti-Palota, numite de Nemţi, Palota», în loc de Balota. B a lo ta , moşie a statuluî, jud. Dolj, pl. Amaradia, comuna Veleşti, satul Balota-d.-s., arendată dc la 1893 98 pe 1200 lei anual. Pe arc.v t,". moşi" sunt 3 loturi date

1:AL Oii* ASA

218

Amaradia, com. Veleşti, satul Balota-d.-s., în întindere de 500 de hect.; aparţine statuluî; este amenajată. Lemnul care predo­ mină este gîrniţa. Face parte din ocolul Bucovăţ, circumscrip­ ţia X V II silvică. B a l o t a , trup de pădure, a statu­

luî, în întindere de IOO hect., în jud. Prahova, pendinte de co­ munele Băteşti şi Pucheni, pl. Crivina, care împreună cu tru­ purile: Bodîrlanul (263 hect.), Văcăria (25 hect.) şi Pucheni (150 hect.), formează pădurea Gura-Crivăţului. B a l o t a , pisc, com. Robeşti, plasa

Cozia, jud. Vîlcea. B a l o t a , vîrf, al culmei Paringul,

în jud. Vîlcea. De aci se detaşeză culmea Paringul de culmea Polovraci, care serveşte de linie despărţitoare între apele Olteţuluî şi Cerneî, pănă la conflu­ enţa lor. B a l o t a - d e - J o s , sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Balota, situat în stînga pîrîuluî Giamartaluiul la 6 kil. N.-V. de Murgaşul şi la 11 kil. N.-E. de Negoeşti, cu 265 bărbaţi şi 213 femeî, total 478 de suflete. Locuesc în 110 case, construite parte de zid şi parte din bîrne. In sat nu este şcoală; copii urmează la şcoala

mijită din satul Buşteni. Numi rul şcolarilor este de 14 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 45 bâeţt şi 25 fete. Ştiu carte 8 locuitorî. In sat este o biserică de zid, cu hramul Sf. Voevozî, deservită de 1 preot paroh şi de 1 cîntăreţ. Ca proprietate, biserica posedă 8l a hect. pămînt rural. Comunicaţia în acest cătun se face prin şoseaua vecinală, care-1 pune în legătură, la N.-V. cu Batota-d.-s., iar la Sud-Est cu Gaia-d.-s. B a l o t a - d e - J o s , pădure, judeţul

Dolj, pl. Amaradia, com. Ba­ lota, satul Balota-d.-j. sat, jud. Dolj, plasa Amaradia, com. Veleşti, aşezat în S. comuneî Veleşti, pe malul stîng al pîrîuluî Giamartaluiul, la 5680 metri de com. de reşedinţă. A re 197 suflete; 95 bărbaţî şi 102 femeî, şi 80 case maî toate construite din bîrne. Copii din acest sat ur­ mează la şcoala mixtă din sa­ tul Veleşti, ce este la o depăr­ tare de 5680 metri. Numărul şcolarilor, pe anul 1892— 93, s’a urcat la 16 băeţî; cu vîrstă de şcoală sunt 26 bă­ eţî şi 12 fete. Ştiu carte 20 bărbaţî. In sat este o biserică de zid, fondată la 1782 de Caluda; ser­ bează hramul Sfinţilor Arhan­ gheli Mihail şi Gavril. A re 8 hect. proprietate, 1 cîntăreţ şi se ser­ veşte de preotul satelor Veleşti şi Rupturile, pl. Amaradia, com. Veleşti. O singură cîrciumă. Comunicaţia în acest cătun se face prin şosele vecinale şi comunale, carî îl pun în legă­ tură, la N. cu Veleşti, la S.-E. cu Balota-d.-j. şi la Vest cu Spineni.

B a lo ta -d e -S u s ,

B a l o t e a s a , sat, în jud. Dîmbo-

219

balo teşti

viţa, plasa Cobia, cătunul co­ muneî Pietroaia. B a lo te ş ti, com. rur., pl. Znago-

vul, jud. Ilfov; cade spre N. de Bucureşti, la distanţă de 25 kil. de acest oraş, între valea Pociovaliştea şi pădurea Vlădiceasca. Se compune din satele: Ba­ loteşti, Cacaleţi, Preoţeşti, Popeşti-Petreşti şi Săftica, cu 891 locuitori, carî trăesc în 206 case şi 3 bordeie. Suprafaţa totală a comuneî e de 3563 hect. Proprietarii au 2953 hect. şi locuitorii 610 hect. Proprietarii au în raionul co­ muneî 1590 hect. pădure şi 112 hect. rezervate pentru izlaz. L o ­ cuitorii cultivă tot terenul, re­ zervînd pentru fîneţe 30 hect. In comună sunt 5 biserici, de fie-care cătun cîte una, de­ servite de S preoţi. A re o şcoală mixtă; o maşină de treerat cu aburi, 1 pod stătător şi 4 heleştaie. Comerciul se face de 9 cîrciumari şi 1 hangiu. Comuna numără 185 contri­ buabili, cu un budget de 4474 Ici la venituri şi 4413 lei la cheltuelî. In anul 1885 erau 186 contribuabili. Dintre locuitori, 206 sunt plu­ gari şi 6 au diferite profesiuni. Ocupaţia lor de căpetenie e a­ gricultura şi creşterea vitelor. Arătura se face cu 107 plu­ guri: 95 cu boî şi 12 cu caî. Locuitorii au 161 care şi că­ ruţe: 139 cu boî şi 22 cu caî. Nutaărul vitelor e de 751 vite mari: 140 caî şi epe, 370 boi, 173 vacî şi viţei, 18 tauri, 50 bivoli şi bivoliţe, şi de 1658 vite micî: 121 capre, 154 porci,

In comună s’au stabilit 15 străini.

Baloteşti,

com. rur., aşezata în partea de Nord a plăşiî Oco­ lul-d.-s., jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 15 kil. de oraşul Turnul-Severin, situată pe valea rîu­ luî Topolniţa, formează comuna cu cătuna Pîrlagele, avînd re­ şedinţa în Baloteşti. Se mărgi­ neşte : la răsărit cu comunele Bălvăneşti şi Bobaiţa; la Sud şi Vest cu comuna Jidoştiţa şi la Nord cu comuna Godeanul; iar la Sud şi Est cu comuna Izvorul-Bîrgeî. Are 135- contri­ buabili cu 900 locuitori, în 142 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vi­ telor. Calitatea pămîntulul este maî mult pietroasă, afară de Valea-Topolniţeî, care este fer­ tilă. Loc. posedă: 28 pluguri, 44 care cu bol, 4 căruţe cu caî şi 96 stupi. Com. are 2 biserici cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; 1 şcoală cu 1 învăţ., frecuentată de 42 elevi şi 2 eleve. Are şi o cîrciumă. Budgetul comuneî coprinde: la venituri 2425 leî şi la chel­ tuelî 1173 lei. Vite sunt: 264 vite mari cor­ nute, 14 caî, 270 ol şi 160 rîmătorî. Prin această comună trece şo­ seaua vecinală Turnul-SeverinHalînga-Balta-Baia-de-Aramă. Pe teritoriul comunei Balo­ teşti, se află ruinele Grădeţul şi Martalogi. Dealurile maî principale în această comună sunt: Grădeţul Roşea, Cleinicul-Mare, CleiniculMic, Curila, Şfirleacul, Corneanul şi Cioaca-Turculuî. Iar văile mal principale sunt: Valea-Ştirbiţei la poala-Grădeţuluî şi Valea-Topolniţeî.

1383 oî.

împroprietăriţi sunt 115 locui­ torî şi neîmproprietăriţi 107.

B a lo te ş ti (C a ca le ţi), sat, plasa Znagov, jud. Ilfov, face parte

BALOTEŞTI

din com. rur. Baloteşti (v. a. n.). Cade spre S. de Preoţeşti şi are aceeaşi poziţie topografică ca Preoţeşti. Spre E. este un loc mult zmîrcos, numit Ghioca. A re o biserică vechie, cu hra­ mul Sfîntul Niculae, care s’a reedificat de curînd de pro­ prietarul moşiei, d-nul loan N. Lahovari. Biserica e deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. In co­ mună este 1 heleşteu. Şcoala, mixtă, e frecuentată de 29 elevi şi 4 eleve. Cu întreţinerea aces­ teî şcoli, statul şi comuna chel tuesc anual 2004 lei. Localul e oferit gratuit de d. Lahovari. Comerciul se face de 3 cîrciuman. Populaţia e de 408 locuitori, dintre cari 9 străini. întinderea satului e de 1082 hect., avînd d. Lahovari 820 hect. şi loc. 262 hect. In corpul moşiei sunt 440 hect. pădure. Pentru izlaz se rezervă 50 hect. Locuitorii cultivă tot pămîntul. In sat sunt case marî boereştî şi un parc foarte frumos. B a lo te şti, sat, în com. Diocheţi, plasa Şuşiţa, jud. Putna, situat pe pîrîul Zăbrăuţi. In ce pri veşte populaţiunea şi cele-l-alte date statistice ale acestuî sat, a se vedea comuna Diocheţi. Cît priveşte numele de Balo­ teşti, pe care-1 poartă satul, el cată să fie fundat de un a nume Balota. Numele de Ba Iotă ne întîmpină des în hri­ soavele vechi din Muntenia şi Moldova. Aşa, la 1431, Alexandru-cel-Bun hărăzeşte un sat lui Balotă şi lui Oancea (Uîanitzki, «Materiaitaly dlîa isorii», pag. 34, op. Haşdeu, «Etymologicum» II, 2379— 2380). B a lo te şti, moşie a statului, pe teritoriul comuneî Diocheţi, pl. Şuşiţa, jud. Putna, fostă pro-

220

BALOTEŞTI

prietate a mănăstire? Mera. A fost arendată pe periodul 187686 cu S91O leî anual. B a lo t e ş t i, pădure mare, pusa a­

cum în exploatare; ţine de te­ ritoriul comuneî Baloteşti, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi. B a l o t e ş t i ( M e r a pădure, apar­

ţinînd moşie? stat. Baloteşti, jud. Putna. Are o întind, de 1640 falcî şi e împărţită în 11 cantoane sau trupuri: 1. Berea-Baloteşti de 1220 falcî; 2. 19 pămînturî de 60 falcî; 3. 5 pumîntun de 20 falcî; 4. 3 pămînturî de 14 falcî; 5. 2 pămînturî de 12 falcî; 6. 1 pămînt de 8 falei; 7. Hlisele de la Clipiceşti de 90 falcî; 8. V ă ­ leni de 150 falcî; 9. Voloşcani de 33 fălci; 10. Nistoreşti de 1 falce şi 11. Răcoasa de 32 falcî. B a lo t ile , lac, în insula Balta, ju­

deţul Ialomiţa, teritoriul com. Dichiseni, pl. Borcea. B a lo t in a , Lvor, în jud. Prahova;

udă com. Sirna, pl. Tîrgşorul şi se varsa în rîul Prahova. B a lş , com. rur. şi reşedinţa subpre-

fectureî, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi. Maî de mult se numea Vulpeanca. Se compune din satele: Balş (1500 loc.). Gorgănaşul (200 loc.), Spineni (200 loc.) şi Maineşti (121 loc). E situata pe un teren şes, pe malul drept al Olteţuluî, acolo unde valea acestuî rîu capătă extensia cea maî mare, şi a­ proape de varsarea pîrîuluî Fră­ ţia în Olteţul. E depărtata de Caracal de 32 kil. şi de Bu­ cureşti de 210 kil. L a Nord se află Dealul Chiliei, punct triangulat cu 188 m. înălţime d’asupra nivelului marii, iar spre E. se afla Dealul-Suruluî, cu aceeaşi altitudine.

Balş este un tîrgu.şor frumos, străbătut de linia ferată şi şo­ seaua naţională Bucureşti-Vîrciorova; are clădiri frumoase şi comerciul este viu. Sunt 26 sta­ bilimente comerc'ale. L a im­ portanţa acesteî comune contribue şi poziţiunca sa favorabilă în valea fertila a Olteţuluî. In Balş este: reşedinţa medi­ cului plăşiî, reşedinţa uneî com­ panii din reg. 19 de dorobanţi, care are cazarma s a ; un biurou telegrafo poştal al cărui venit pe anul financiar 189697 a fost de 7418 lei 90 banî; un spital ru ral; o fabrica de spirt şi drojdii de bere. Budgetul comuneî pe 1886 şi 1887 a fost de 16423 leî la ve­ nituri şi 16044 le? la cheltuelî. A re o populaţie de 2021 locui­ torî, maî toţi Romînî, din carî: 1025 bărbaţî şi 996 femeî; 514 capî de familie; 969 căsătoriţî şi 1047 necăsătoriţi; 315 cu ştiinţă de carte şi 1706 fără ştiinţă de carte; şi 439 de con­ tribuabili. Vite marî sunt 1127, vite micî 3600 şi rîmătorî 450. A re o şcoala primară de fete de gradul I şi alta de băeţî de gradul I ; cu cîte 3 profesori. Au urmat şcoala 86 băeţî şi 24 fete, din 155 ( n o băeţî şi 45 fete) copiî în stare a o urma. In Balş sunt 3 biserici: Sf. Dumitru (1760— 7268), începută din temelie de protopopul R. Cazănescu şi terminată de Ştcf. Trapezunda, vel ban al scau nulul Craiovcî; Cuvioasa Paraschiva (1824) şi S ţiî Voivozi (1810) cu 3 preoţi şi 6 cîntăreţî. In apropiere de Balş se afla şi casele de pe proprietatea Mirila a d-luî G. Chiţu din Craiova. deal, în plasa Olteţul-Oltul d.-s., judeţul Romanaţi, în­ tre rîul Tesluiul şi Olteţul ;

B a lş ,

BALŞ-SLAT1NA

este un deal populat şi desco­ perit. Dealul-Balşuluî este escarpat şi acoperit cu pădurî în partea despre Slatina şi foarte dulce înclinat şi descoperit în piutea opusă. Direcţiunea coa­ melor sale îl face să aiba oare care importanţă, din punctul de vedere militar, maî cu seamă cînd o armată s’ar retrage de bună-voe sau silită, către Sla­ tina, servind de poziţiune de post-gardă. Dealul Balş este un deal se­ cundar, căcî nu serveşte de linie despărţitoare de afluenţi direcţi aî Dunăreî, ci el desparte apele unor afluenţi secundari aî Du­ năreî, ca Olteţul şi Tesluiul care îşî dau apele lor Dunărei prin mijlocirea Oltului. B a l ş , pădure, jud. Tecuciu, laV.

de tîrguşorul Iveşti; are o în­ tindere de 30 fâlcî; aparţine d-lui M. B alş; poarta şi numele de Livada-Balş. B a l ş , pîrîiaş,

jud. Tecuciu, în partea de E. a com. BurdusadJ curge spre V. şi se varsă în pîrîul Deleni, com. Burdusaci.

B a l ş , pod, pe apa Olteţuluî, în jud.

Romanaţi, arendat cu 3300 leî pe an, aşezat lîngă com. Balş. B a l ş , schit, în judeţul Romanaţi,

lîngă satul cu aceeaşi numire B a lş , staţie de dr.

d. f., judeţul Romanaţi, pl. Oltul-d.-s., comBalş, pe linia Slatina-Craiova, pusa în circulaţie la 5 Ianuarie 1875. Se află între staţiile Piatra-Olt (13 kil.) şi Peleşti (16,1 kil.). înălţimea d'asupra nive­ lului marii de 122.76 m. Veni­ tul acesteî staţii, pe anul 1896, a fost de 95224 leî 92 bani.

B a l ş - S l a t in a , şosea naţională, în

BALŞANUL

jud. Romanaţi, foarte bine con­ struită (12 m. lărgime). Porneşte din centrul oraşului Slatina cu kil. 185 (de la Bucureşti), trece cele doua braţe ale Oltului, pe 2 po­ duri de fier, urcă malul Oltului, laşa în dreapta căt. Găneasa, străbate sat. Corneşul, unde se întretae cu şoseaua Rîmnic-Corabia (kil. 194), trece rîul Cor­ neşul şi urcă Dealul-Sarulul, pe a cărui coastă se află kil. 200, situat în mijlocul pădure!Mirila; de la kil. 201, calea începe a scoborî către Balş, trece rîul Bechetul (Burluiul); la kil. 202 unde se termină padurea, urcă un mic deal şi scoboară din nou; lasă în dreapta satul Mirila ca la 800 in.; aci să întretae cu şoseaua judeţeană din valea Olteţuluî, a­ proape de kil. 205; trece pe lîngă satul Teişul, traversează rîul Pengea, pe pod de lemn lung de 30 m., lasă în stînga staţia Balş ca la 600 metri şi cu kil. 209 intră în comuna Balş, trece rîul Olteţul, pe pod de lemn de 64 m.; iar la kil. 211 ese din Balş, traversează calea ferată şi urcă pe cuhnea dealuluî Balş, unde se află kil. 212 ; la kil. 213 trece din nou calea ferată, urcaadevăratacreasta a dealului Balş (kil. 215); iar de la kil. 219 începe a sco­ borî în valea Teslui, trece rîul (16 m.), şi, pe lîngă staţia Pieleşti, se îndreaptă spre Craiova. B a lş a n u l, vale, în jud. Dolj, pl.

Băileşti, care trece prin satul Băileşti. B a lta , plasă, în jud.

Braila, si­ tuată în partea de S.-E. a ju­ deţului ; se întinde pe toată par­ tea sud-estică a platoului jude­ ţului şi pe lunca Dunărei. Tere­ nul său ocupă şi mare parte din Balta-Dunăriî, dintre DunăreaVapoarelor şi Dunărea-Vechie.

221

Această plasă se numeşte ast­ fel pentru că cea mal mare pai te din teritoriul sau este situat pe luncă şi baltă. Se mărgineşte la N. cu plasa Vădeni; la E. cu Dobrogea, de care se desparte prin Dunărea-Vechie; la Sud cu plasa Călmăţuiul şi jud. Ialo­ miţa; la Vest cu plasa Ianca şi cu plasa Călmăţuiul. Este formată din comunele : 1. Berteşti-d.-s., cu satele: Berteşti-d.-s. şi Gnra-Calmaţuiuluî şi tîrlele: Otmîtul, Păpurei, Cotul-Gîrleî, Nedeicul şi Buste. 2. Berteşti-d.-j. cu satele: Berteşti-d.-j., Gura-Gîrluţel, Polizeşti şi tîrlele: Iapa şi Dinişor. 3. Bordeiul-Verde cu satele: Bordeiul-Verde, Druica, Crestezul, Mototoleşti, Spinul, Vlad şi Colţi ca. 4. Ciacîrul cu satul Ciacîrul. 5. Filiul cu satele : Filiul (Budişteanca), Iarba-Dulce, Liscoteanca (Cărămidari), Liscoteanca, Satnoeni şi Albuleţul. 6. Gropeni cu satul Gropeni şi tîrlele: Gingărăşoaia, Pravăţul, Delea şi Noroaele. 7. însurăţei cu satele: însu­ răţei şi Carag.ca. 8. Lacurezi cu satele: Lacu­ rezi şi Padina (Fîntînelele). 9. Mihaiu - Bravul cu satele: Mihaiu-Bravul şi Cucuta. 10. Osman cu satele: Osman, Moroteşti,Movila-VămeI şi Imina. 11. Pîrlita cu satul Pîrlita. 12. Stăncuţa cu satele: Stăncuţa, Stanca, Podari, CornulMalulul şi tîrlele: Băndoiul, Maraşi, Stoineştî şi Agaua. 13. Valea-Cînepeî cu satul Valea-Cînepeî şi tîrla Coceni. 14. Vizirul cu satele: Vizirul Grozeşti, Giurgeni, Bajani, Tim­ pul, Tîrlele, Ţăcaul şi Cojo­ cari. Această plasă are o supra­ faţă de 157170 hectare, din care 14OOOO pentru semănături, iar

BALTA

restul pentru izlaz, vii şi gră­ dini cu zarzavat. Pămîntul este mal puţin pro­ ductiv ca în plăşile Vadeni, Ianca şi Călmăţuiul, din cauza că este mal nisipos. Această plasă este străbătută de muchia platoului de nord, ce vine din plasa Vădeni; şi merge spre sud, traversînd comunele : Gropeni, Ciacîrul, Vizirul şi Stăn­ cuţa, pănă ce dă în lunca Cal măţuiulul. Muchia platoului de sud vine din jud. Ialomiţa, mergînd spre N., trece prin satul Mihaiu-Bra­ vul, pe la V. satelor Berteştid.-s. şi Berteşti-d.-j. pănă la că­ tunul Podari, din comuna Stăn cuţa, de unde ia direcţia spre Vest. De aci pănă la satul Lacul-Rezi, ia numire de Şuviţa. De la Lacul-Rezi continuă tot spre Vest trecînd prin satele : însurăţei, Caragica, Zăvoaia, Dudescul, Scărlăteşti, Fleaşca, Jugureanul, Ulmul şi Ruşeţul. In partea de E. se află lunca Dunăreî formată de cele două braţe: Dunărea-Vechie şi Dunărea-Vapoarelor. Pe această luncă se formează maî multe canalurî, privalurî şi iezere, dintre care cele maî principale sun t: Canalurile: Manuşoaia, Vîl ciul, Cremene, Paşca, Stupariţa, Lata şi Minoaia. Privalurile: al Satului, Armineasa, Gingărăşoaia, Scheuca, Dobrişan, Băndoiul, Zatna, V ăr­ sătură, Strîmba, Veriga-Stoeneşti, Mucuroaia, etc. Iezerele: Şerban, Lunguieţul, Trufaşi,Ulmul, Peştele, Huturele, Rotundul, Pietroiul, Bustea, Noeanul, etc. Această plasă, pe platoul de Nord, are inaî multe lacuri, mal toate cu apă sărată şi avînd aceeaşi compoziţie ca Lacul-Sărat, de lîngă Brăila. Apele curgătoare din plasa

BALTA

sunt: Dunărea-Vapoarelor şi Dunărea-Vechie, care se despart din jud. Ialomiţa şi curg spre N., una spre V . pe lîngă satele Berteşti, Stăncuţa, Ciacîrul şi Gropeni, iar alta, pe sub poalele munţilor din Dobrogea, spre E. Comunicaţia în această plasă se face pe şoseaua judeţeană Braila-Calaraşi, care începe din oraşul Brăila şi merge pănă Ia satul Vizirul. Asemenea comu­ nicaţia se mai face şi pe dru­ muri vecinale precum: drumul Brăila-Piua-Petreî, care intră în pl. Ia com. Gropeni, trece prin satele Gropeni şi Ciacîrul, de unde ţine tot muchia platou­ lui pănă Ia Arama, unde co­ boară muchia, continuînd pe IunJ:a Dunărei, trece Călmăţuiul lîngă cătunul Podari, apoî urcă platoul jud. de S. şi, trecînd prin satul Mihaiu-Bravul, intră în ju­ deţul Ialomiţa, Ia satul Luciul. In această plasă sunt puţine viî, iar păduri de tufă este nu­ mai una între comunele: Pîrlita, Lacul-Rezi şi Berteşti-d.-j., nu­ mită Viişoara. In schimb pe balta dintre Dunărea - Vapoarelor şi Dunărea-Vechie, în ostroavele şi pe privalurile din com. : Gro­ peni, Ciacîrul, Stăncuţa, Ber­ teşti-d.-j. şi Berteşti-d.-s., sunt mai multe pădurî de salcie, ră­ chită şi plop. Pămîntul produce tot felul de cereale. Iată recolta anului 1889— 90: 351376 hectare, care au pro­ dus : grîu 21228 hectol.; secară 10327; orz 246510; porumb 65550; ovăz 33527; mei 31148; cartofî 19200; fasole 51400; linte 4400; fin 190000 kilograme. Industria în această plasa este puţin dezvoltată. Locuitorii din comunele de pe lîngă Dunăre fac coşuri de nuiele şi rogojini de papură. In cea maî mare parte din şcoale s’a introdus îm-

222 pletitul paiului, alpapureî şi al nuielelor, fiind înfiinţat în com. Vizirul un atelier pe lîngă şcoală, în scop ca învăţătorii să capete cunoştinţî în ce priveşte lucrul manual. Populaţiunea plăşiî se com­ pune din 4380 capî de familie, sau 19660 locuitori, din cari 1896 ştiu carte şi 17764 nu ştiu. Sunt 3022 contribuabili, 153 patentări Romînî şi 16 străini. Casa de economie numără 280 librete de economie, cu 34000 Iei. In plasă sunt 1990 de să­ teni împroprietăriţi după legea din 1878; iar 1160 sunt neîmproprietăriţî. In plasă sunt 14 biserici, cu 18 preoţi, 19 paracliseri şi 18 cîntăreţî. Şcoale sunt: 12 de băeţî, cu 680 elevi; 11 şcoli de fete cu 2150 eleve; 3 şcoale mixte, cu 90 elevi şi eleve. Animale în plasă sunt: 27323 vite cornute, din carî 10900 boî, 12000 vaci, 270 tauri, 3820 vi­ ţel, 12 bivoli, 9250 cai, 70 mă­ gari, 52920 oî, 6890 rîmătorî şi 140 de capre. B a lt a , plasă, în jud. Dolj, numită ast-fel de Ia numeroasele bălţi ce se găsesc de-alungul Dunării în această plasă. Situată pe malul stîng al Du­ nării şi pe cel drept al Jiuluî. Se mărgineşte Ia N. cu plasa Jiul-d.-mj., de care se desparte prin o linie convenţională, dusă din JiO, pănă în Deznăţuiul, de Ia E. Ia V . L a S. se mărgineşte cu Dunarea, din dreptul comu­ neî Cîrna păna în malul drept al Jiuluî. L a E. se mărgineşte cu pl. Jiul-d.-j., de care se desparte prin Jiu, din dreptul com. Padea pănă în Dunăre. L a V . se mărgineşte cu pl. Băileşti, de care se desparte prin rîul Deznăţuiul, de Ia com. Ce­

BALTA

ratul pănă Ia com. Cîrna, iar de aci este limita convenţională ce taie balta Bistreţul şi ajunge pănă în Dunăre. Terenul acesteî plăşî este în general şes, afară de cîte-va dea­ luri micî, cu o înălţime cam de 15 m., ce formează malul drept al Jiuluî. Ast-fel se numără dea­ lul Comoşteni şi Dealul-Viilor. Movile sunt foarte numeroase, ridicate de oameni, parte în zi­ lele noastre, iar cele maî multe în timpurile vechi. Intre acestea se numără Movila-Ostri, ce e înălţată de pe timpul Romanilor; iar maî jos, pe şesul Chischilău, se găseşte un şanţ adînc în care se află risipituri de cărămidă antică sfă­ râmată şi potmolită de nămolul Jiului; acest şanţ s’a numit Cetăţuia. A p oî avem Movila-Mare, Movila-Turcului, Măgura-Lupu­ lui, Mo vi la-Văii, toate în co­ muna N edeia; Măgurelele, Caravanul, Creminea, etc. în GoiceaMică; Tîrnova, Picioruşul, Tur­ tită, Măgura-Ostri şi altele multe. (V. comunele din această pl.). Această plasă este udată de Dunăre in S., care formează li­ mita despărţitoare către Bul­ garia ; de Jiu la E., care o des­ parte de pl. Jiul-d.-j. şi care for­ mează Ia Zăval o cascadă de 2 m. înălţime; de Deznăţuiul, care în mare parte o desparte de pl. Băileşti şi care se scurge pe te­ ritoriul acesteî plăşî în balta Ne­ deia. Această baltă se scurge şi ea Ia rîndul eî în Dunăre, precum şi în Jiu. (V. Jiul şi Dez­ năţuiul). In întreaga plasă se găsesc o mulţime de bălţî, între care se numără Gighera, BaltaCîrneî, Sglavocinul, etc. In Du­ năre, în faţa acesteî plăşî, se găsesc numeroase insule, între carî se numără insula Copaniţa ca maî însemnată. (V. cursul flu­ viului Dunărea şi comunele din

BALTA

această plasă, situate la Du­ năre). Această plasă cuprinde 16 co­ mune şi anume: Bîrca, Bîrza, Cîrna, Comoşteni, Gîngiova, Gighera, Giurgiţa, Goicea-Mare, Goicea-Mică, Greceşti, HorezulPoenari, Măceşul-d.-s., Măceşuld.-j., Nedeia, Valea-Stanciuluî şi Zăvalul. înainte de 1892, pl. Balta cu­ prindea comunele Ghidecinul, Rastul, Negoiul, Catanele, Bistreţul, Plosca, Coveiul, Băileşti, Afumaţi, Urzicuţa, Siliştea-Cruceî, Cioroiaşul, Intorsura, Lipovul, Calopărul, Segîrcea, Cerătul, Giurgiţa, Bîrca, Goicea-Mare, Goicea-Mică, Cîrna, Măceşul-d.s., Măceşul-d.-j., Gighera şi Ne­ deia, toate în număr de 26, ce compuneau pl. Balta cu reşe­ dinţa sub-prefefctureî în comuna Bîrca. Plasa este străbătută de ur­ mătoarele căî de comunicaţie: calea judeţeană Craiova-Bîrca; calea comunală Segîrcea - Gi­ ghera, Gighera-Bechet prin Zăval şi Comoşteni; calea comu­ nală Bîrca-Greceşti, Bîrca-Cîrna; Goicea-Gîngiovul, Goicea-Gighera, prin Măceşul-d.-j. şi Nedeia; calea judeţeană Bîrca-Bistreţul şi o mulţime de alte căî comu­ nale ce unesc comunele acesteî plăşî cu cele din plăşile vecine şi între ele. Reşedinţa sub-prefectureî este în com. Măceşul-d.-s. B a lta , fostă plasă separată, de la

1834 pănă la 1883, în jud. Ialo­ miţa. In 1883 s ’a unit cu pl. Ia­ lomiţa, formîndu-se plasa Ialo­ miţa- Balta. Cu noua reorga­ nizare administrativă, care s’a pus în aplicare la 1892, s’a reîn­ fiinţat plasa Balta şi prin decisiunea luată de consiliul general al judeţului, în şedinţa din 21 Iunie 1892, reşedinţa sub-pre­

223

fectureî acesteî plăşî s ’a hotarît în satul Piua-Petrei şi pl. co­ prinde comunele: Cegani, Borduşani, Făcăeni, Găiţa, Vlădeni, Chioara, Piua-Petreî, Giurgeni, Luciul, Gura-Ialomiţeî, Hagieni, Ţîndăreiu şi Murgeanca. B a lta , plasă desfiinţată, care co­ prindea partea de S.-V. a jud. Romanaţi; îşî trage numele de la imensa baltă Potelul; se com­ punea din 26 com. rur.; avea populaţie de peste 30,000 locui­ torî şi avea ca reşedinţă a subprefectureî com. rur. Obîrşia. Observînd pe o hartă, se vede că limita, ce separa această pl. de pl. Oltul-d.-j., e acum formată de linia ferată Corabia-Caracal. Ea s’a contopit cu pl. Oltul-d.-j., cînd subprefectura s’a mutat la Corabia pentru ambele plăşî în­ trunite. Cultura pămîntulul în plasa Balta se face după metoadele cele maî noî, şi apropierea de Dunăre şi porturi favorizează mult agricultura şi îndeamnă pe locuitori a se ocupa temeinic de ea. B a lt a , com. rur., aşezată în cen­ trul plaiului Cerna, jud. Mehe­ dinţi, la distanţă de 40 kil. de oraşul Turnul-Severin. Formează comună cu satul Sfodea, avînd şi mahalalele Opriţeasca, Aniţeasca şi Lăzăreasca. Este si­ tuată pe valea Topolniţeî, avînd o suprafaţă de 1650 hect. Se mărgineşte: la răsărit cu satul Runcşorul al comuneî Dîlma, la miază-zi cu comuna Marga, la apus cu comuna Cireşul şi la miază-noapte cu comunele Gornoviţa şi Prejna; avînd peste tot 174 contrib. cu 865 loc. în 202 case. Ocupaţiunea locui­ torilor este agricultura şi creş­ terea vitelor. Calitatea pămîntuluî este, pe valea Topolniţeî,

BALTA

fertilă, iar pe dealuri mijlocie. Loc. posedă: 24pluguri, 49 care cu boî, 11 căruţe cu caî şi 452 stupi. Com. are 2 bis., cu 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală cu 1 învăţător, frecuentată de 36 elevî şi 2 eleve. Are şi 3 cîrciumî. Budgetul comuneî coprinde: la ven. 1242 leî, şi Ia chelt. 914 leî. Vite în această comună sun t: 392 vite marî cornute, 30 caî, 603 oî, 360 rîmătorî şi 200 capre. In comuna Balta este reşe­ dinţa plaiului Cerna. Prin aceas­ tă comună trece şoseaua ve­ cinală H alînga-B alta-B aia-deAramă. Dealurile maî principale din această comună sunt: Perişorul, Bordea şi Cornetul-Bobic; iar văile maî principale sunt: Coşuştea şi Balta. Pe teritoriul acesteî comune, cu ocaziunea facere! unuî puţ, s’a descoperit în pămînt căr­ buni întocmai ca ceî de la Bah­ na. T ot aci se află, pe ValeaBelţeî, un izvor cu pucioasă. L a apus de comuna Balta, în locul numit Ponorălul, se afla morminte foarte vechî, ruinele unuî templu, şi alte pietre ce au servit că fundament de case. Pe aci se văd şi urmele unuî drum vechiu, care duce pe vale spre Carpaţî. Se spune că în vechime a existat aci un sat, care era în legătură cu alte sate de peste Carpaţî, prin acel drum vechiu (?) L a răsărit de comuna Balta, în locul numit Criva, în mijlocul unei pădurî seculare, se află morminte cu crucî de piatră. L a miază-zi de comuna Balta, în locul numit Nătămcuia, a fost hanul luî Tudor Vladimirescu, carele a avut legături de comerciu cu Nicolae Zoican, de oare-ce Tudor a stat ca vătaf de plaiu maî mulţi anî în satul Balta,

224

BALTA

Se povesteşte despre slugerul Tudor, că era un om religios, şi că pedepsea aspru pe ceî ce nu veneau la biserică în zile de sărbătoare. A şa că odată, în ziua de Sf. Gheorghe, cel maî nota­ bil locuitor din comuna Balta, Aniţescu, fiind-că n’a venit la biserică, după terminarea servi­ ciului divin, din porunca slugeruluî Tudor, a fost adus şi bă­ gat cu capul şi cu mîinile în jug. Această pedeapsă o aplica tuturor locuitorilor de sub administraţiunea sa, de cîte-orî nu-î ascultau poruncile. cîmpie, în com. rurală Balta, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi.

B a lt a ,

B a lt a , colină, jud. Dolj, pl. Jiul-

zuri, vidre, etc., şi pasări c a : lebede, babiţe, (pelicani), căli­ fari, cocori, gîşte şi raţe săl­ batice, becaţe, grauri, etc. Stupii cu albine se cultivat! înainte pe aicî în mare număr. Pe această insulă, intre satele Feteşti şi Cernavoda, este acum calea ferată, care prin podurile de pe Dunăre şi Borcea, leagă capitala ţăriî cu Marea-Neagră.

B a l t a , vale, în com. rur. Balta,

plaiul Cerna, jud. Mehedinţi. B a l t a , vale, pe teritoriul comu­

neî Colacul, pl. Vrancea, jud. Putna, situată jos lîngă rîul Putna, între Tichirişul şi Cola­ cul. A re un pămînt nisipos şi fertil. B a l t a , vâlcea, în jud. Ilfov. (Vezî

Ursoaia). B a l t a , lac, în com. Grabicina, jud.

Buzău; ia naştere din izvoa­ rele ce es din Vîrful-Coci şi se varsă în izvorul Grabicinei. B a l t a , lac,

în hotarul comuneî rurale Balta, din plaiul Cerna, jud. Mehedinţi, care se maî nu­ meşte şi Balta-Bălţei; e format de rîul Topolniţa.

d.-s., comuna Filiaşi, satul Balta. B a l t a , lac, în jud. Prahova, la N. B a lt a , deal, pe teritoriul satuluî

B A L T A -A L B Ă

Andrieşeni, com. Epureni, pl. Turia, jud. Iaşi.

de com. Balta-Doamneî, plasa Cîmpul, cu sorgintea tot în co­ mună.

B a l t a , insulă, în jud. Ialomiţa,

B a l t a , moşie, în jud. Dolj, plasa

situată între Dunăre şi Borcea; se întinde în plăşile Borcea şi Ialomiţa-Balta, din dreptul ora­ şului Călăraşi pănă în dreptul satuluî Piua-Petreî. Este cea maî mare insulă a Romîniel, avînd lungimea de 90 kil. Lăţimea cea mal mare este de 15 kil. între satele Feteşti şi Cernavoda din judeţul Constanţa. Insula este compusă din două părţi, despărţite prin canalul Rîul nu­ mit şi Gura-Balii, în dreptul sa­ tuluî Şocariciul. Pe această insulă se află multe pădurî de salcie şi plop; pă­ şuni bogate, unde se nutresc zeci de mii de vite; bălţî pli­ ne cu stufuri; lacuri şi canalurî (privale), carî dafl marî can­ tităţi de peşte. Este foarte bo­ gată în vînaturî: căprioare, ie­ puri, mistreţi, vulpî, lupî, vie­

Jiul-d.-s., comuna Filiaşi; apar­ ţine baronului Elie de Glflnek. B a l t a , pădure, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-s., comuna Filiaşi, satul Balta; este amenajată şi are 917 hectare suprafaţă. Esenţe: alun, fag, frasin şi ulm. B a l t a , pichet de graniţă, pe mar­

ginea Dunăriî, în jud. Mehe­ dinţi, numit şi pichetul BaltaŞleauluî. B a l t a , fo st pichet de graniţă, în

plaiul Cerna, jud. Mehedinţi. B a l t a , pîrîu, în com. rur. Balta,

plaiul Cerna, jud. Mehedinţi. B a l t a , pîrîil, pe teritoriul comu­

neî Pădureni, plasa Şuşiţa, jud. Putna, ce se varsă în Şiret.

com. rur., în jud. R . -Sărat, pl. Grădiştea, pe pîrîul Viroaga-Bălţeî-Albe. Şî-a luat numele de la lacul Balta-Albă, lîngă care este a­ şezat. Este situată în partea de miază-zi a judeţului, la 22 kil. spre S. -E. de oraşul Rîmnicul-Sărat, şi în partea de mijloc a plăşiî, la 8 kil. spre N.-V. de Gradiştea-d.-s., reşedinţa plăşiî. Co­ mune învecinate su n t: Amara şi Slobozia-Galbenul la 7 kil., Gineni şi Ghergheasa la 8 kil., Drogul la 9 'kil. Se mărgineşte la N.-V. cu Boldul, la N.-E. cu Vîlcelele, la S.-E. cu lacul Balta şi la S.V . cu Ghergheasa. Este o comună de cîmp; nu are dealuri, ci numai malurile pîrîuluî Viroaga, şi icî-colea cî­ te-va movile risipite. Pîrîul Viroaga o udă la mia­ ză-zi şi apus, formînd 2 micî ia­ zuri ; Sărata o udă mai la S -; iar Vărsătura-Bălţeî-Albe între ele amîndouă; Hîrcîn trece prim tr'însa. Sunt în com. 31 puţuri (7 15 m. adîncime). Clima comuneî este variabilă, vara cu călduri marî şi iarna cu frig şi viscole aduse de Crivăţ; de alt-fel nu tocmai sănătoasă din pricina mlaştinilor. A re un singur cătun, cel de reşedinţă. Suprafaţa comuneî e de 1466

B a l t a - A lb ă ,

BA LTA-ALBĂ

hect., din carî 666 hect. ale lo­ cuitorilor (40 hect. vatra comu­ neî) şi 800 ale proprietăţeî pri­ vate. Populaţia e de 157 fam., cu 650 sufl.; după sex: 318 băr­ baţî, 332 fem eî; după starea ci­ vilă: 397 căsătoriţî, 328 necă­ sătoriţi, 25 văd u vî; după cul­ tură: 90 ştifl carte; toţî sunt Romînî ortodoxî.

Are o biserică cu hramul A ­ dormirea - Maiciî - Domnului, zi­ dită în 1867, de loan Bălăcea nu, cu soţia sa Angheluşa şi mama luî; are 17 pogoane şi 150 Iei venit; are 1 preot, 1 dascăl, 1 paracliser. Are o şcoală mixtă, fundată în 1882, de comună, de Con­ stantin Paloşanu, cu 1 învăţător şi 30 elevi înscrişi. Calitateapămîntului e mijlocie, fiind nisipos şi mult clisos. Co­ muna are 1291 hect. arabile şi 175 hect. imaş. Ocupaţiile locuitorilor sun t: agricultura şi creşterea vitelor. Loc. au: 351 boi, 230 vacî, 160 caî, 120 epe, IOOO oi, 91 rîmă­ torî. Industria e începătoare; iar comerţul constă în importul de braşovenii, coloniale, spirtoase şi export de cereale. Transpor­ tul se face prin gara Rîmnicul Sărat. Sunt S cîrciumarî în comună. Sunt drumuri vecinale spre Ghergheasa, spre Amara şi un drum ce dă în şoseaua jude­ ţeană Rîmnic-Brăila. Comuna are 128 contribuabili. Veniturile sunt: 2000 leî; chelt.: 1845 Iei, contribuţiunile sunt în suma de 5420 Iei, 60 banî. B a lta -A lb ă , sat, în jud.

R.-Să­ rat, pl. Grădiştea, căt. de reşe­ dinţă al comuneî Gradiştea-d.-s. şi tot-de-odată şi reşedinţa plăşiî. Este aşezat în partea de NordVest a comuneî, pe malul ră­ B4W4. Mm m Oiefionar Geografic,

225

săritean al Baltei-AIbe. Are o întindere de 135 hect. şi o po­ pulaţie de 128 familiî, cu 580 suflete ; 120 contribuabili; 70 ştiutori de carte; toţî Romînî ortodoxî. Are o biserică şi o şcoală a comuneî. Aci e şi sta­ bilimentul balnear. (Vezî BaltaAlbă, băl). B a l t a - A l b ă , lac, în jud.

R.-Să­ rat, plasa Grădiştea, com. Gra­ diştea-d.-s., proprietate a statu­ lui, în întindere de 1000 hect., cu un venit de 27610 leî, producînd crap, obleţî, ce se vînd şi se consumă în Buzău, Plo­ eşti, Rîmnicul-Sărat şi în loca­ litate.

Dăm aci o descripţiune a Balteî-AIbe, făcută de poetul V. Alexandri în 1847, şi luată din nuvela sa: «24 ore Ia BaltaAlbă», publicată în «Romînia literară», din anul 1855 : «Peste jumătate de ceas am sosit într’un sat, alcătuit din bordee acoperite cu stuh şi coronate cu cuiburi de cocostîrci. Forma bizară a acelor locuinţe, prin carî se înalţă o mulţime de cumpenî de fintînî, ca nişte gîturî de cucoare uriaşe ; urletul cîinilor, ce aleargă pe sub gar­ duri, ciocănitul berzelor, carî îşî dau capul pe spate, la razele Iuniî şi într’un cuvînt ameste­ cul acela de umbră şi lumină, care da lucrurilor o privire fan­ tastică, mă făcură să mă cred în altă lume. . . . Cînd mă trezii însă din acea uimire plăcută, mă văzui singur în mijlocul uneî pieţe neregu­ late şi plină de spini. . . . Un ceas întreg am umblat ca o nălucă printre gardurile satului, cînd sărind peste o vacă culcată în mijlocul uliţii, cînd trezind vre-un cocoş adormit, care săria speriat de pe gard

B A L T A -A L B Ă

pe casă, cînd împiedicîndu-mă de jugul unui car lăsat în drum, cînd ferindu-mă de a pica într’o fîntînă. . . . Dar în zadar, nicî una din acele case nu avea în­ făţişarea de tractir şi după o lungă preumblare rămăseî încre­ dinţat, că acea ce căutam nu se afla în Balta-Albă. . . Dimineaţă pe la 8 ceasurî mă treziî într’un vuet înfrico­ şat, într’o harhabae infernala de sunete de clopote, de tro­ pot de caî, şi răcnete de oa menî. Ce putea fi acel zgo mot ? . . . . Casele ardeau safl o bandă de sălbatici duşmani daseră năvală în sat ? . Ju­ mătate speriat şi buimăcit de somn, eşiî iute afară cu pisto­ lul în mînă, dar în Ioc de cele ce gîndiam, văzul plin de mi­ rare vre-o treî-zecî de trăsurî de toată forma, brişte, braşovence, carete, căleşti, toate în­ hămate de cîte patru, şase sau opt caî, şi toate îndreptîndu-se în fuga mare către o baltă ce sticlea departe la razele soareluî. A cea baltă era izvorul minu­ nilor, de care auzisem vorbind la Brăila, cu atîta entuziasm. Şi asta nu trebue să vă mire. Inchipuiţi-vă, a doua zi o mul­ ţime de caleştî europeneşti, pline de figurî europeneşti şi de tualete tot europeneşti. Nu puteam crede că eram treaz, şi mă credeam a fi faţă Ia o fantasmagorie nepricepută, fan­ tasmagorie cu atît maî curioasă, că-mi înfăţişa tot soiul de contrasturî, precum baloane de Viena cu înhămăturî necunoscute pe Ia noî, pălării de Franţa cu işlice orientale, frace cu anteriurî, tualete pariziene cu costumurî străine şi orientale. Mai adăugaţi Ia acestea pocnetele şi răcnetele poştaşilor, mişcarea a treî-zecî trăsuri, ce se întreceau

B A L T A -A L B Ă

pe cîmp, mulţimea cailor înhă­ maţi la dînsele, clopoţeii ce su­ nau la gîtul lor......................... Mă pornii în urma trăsurilor... Pe marginea unei bălţî late zăriî de o dată un soiu de tîrg, ce nu era tîrg, un soiu de bîlciu, ce nu era bîlciu, adunătură extra-ordinară şi o înşirare de cor­ turi, de căsuţe de scîndurî, de viziuinî, făcute cu rogojini, de braşovence, de caî, de boî, de oamenî, carî formau de departe una din priveliştele cele maî ori­ ginale de pe faţa pămîntulul. Lîngă o cutie de scîndurî, unde bogatul trăgea ciubuc, se clă­ tina de vînt o şatră de ţolurî, în care săracul se pîrlea la soare. Aproape de aceasta se ridica o cuşcă de rogojini lipită de o braşoveancă, ce slujea de odaie de dormit. Mai încolo un car mare acoperit de un lăicer, fi­ gura ca un pat cu două rîndurî, căci la rîndul de sus, adică în car, stau grămădiţi o femeie cu treî copiî, iar la rîndul de jos, adică sub car, găzduia bărbatul împreună cu un cîine. . . . înaintam ca o maşină printre acele minuni, oprindu-mă cîte o dată speriat în preajma unor trupuri de oameni, lungite goale, 'p e marginea drumului, şi mînjite cu glod din cap pănă în picioare; acei nenorociţi erau pătimaşi, ce într’adins se mînjeau cu glodul din baltă, ca cu alifia cea maî vindecătoare. Balta era plină de scaldăton şi vuia de răcnete şi de rîsete. Toţî din toate părţile, bărbaţi şi femei, veneau de se aruncau în apă, la un loc, cu o nepă­ sare vrednică de timpurile cele mai nevinovate a lumei, şi cu o veselie, ce mă îndemnă şi pe mine să iau o baie .

226

B A L T A -» U a

aceasta: pîraiele Hărcăul şi Să­ rata, venind marî în maî mulţi anî d’arîndul, au umplut dumbrava, ce se afla la răsărit de com. BaltaA lbă; apele scăzînd, dumbrava a rămas, ast-fel se explică pen­ tru ce ea pe fie-care an scade cu cîte puţin, dar scade, neavînd izvoare interne; la început era puţin sărată, dar evaporîndu se apa, sarea s’a depus în sedimente. Chiar pe maluri se poate vedea, pănă la oare-care depărtare de lac, depozite de sare, aratînd locul pănă unde se întindea. Ea nu are scurgere, de unde şi numele eî de baltă. Un miros de ouă clocite este semnul caracteristic al acestei ape; totuşi nu se strică nici apa, nicî aerul d’imprejur, din pri­ cina marei cantităţi de sare ce conţine, care e un puternic anti­ septic, precum şi din neconte­ nita primenire a aerului de d’asupra, de vînt.

deal, în partea de S.-V. a satuluî Băiceni, comuna Curteşti, pl. Tîrgul, judeţul Bo­ toşani.

B a lta -A r s ă ,

B a l t a - A r s ă , lăcuşor, în mijlocul

pădureî Cîrjoaea, din satul Cîrjoaea, com. Băiceni, plasa Bah­ luiul, jud. Iaşi; poartă această numire din cauză, că acolo ar fi ars un număr de arbori; iar pe locul ars, strîngîndu-se apă, s’a format lăcuşorul. în jud. Dorohoiu. (Vezî Humeni, pîrîil, com. Di­ măcheni, pl. Coşula).

B a lta -A r s ă ,

B a l t a - A lb ă , în jud. R.-Sarat, o

parte din lacul Balta-Albă, re­ zervată pentru băî, pe malul că ruia se afla şi un stabiliment balnear. Pătimaşii ce vin aci, se scalda într’însa, ba o beau chiar, după o destilare prealabilă. Ea este buna pentru boalele de piele, reumatism, rachitism, viermi in­ testinali. Un litru de apa de a­ ceasta conţine: 270.0000 părţi clorură de natrium, 23.0115 părţî sulfură de natrium, 19.0185 acid carbonic, 6.0321 clorură de mag­ nesiu, şi 5.0218 părţi clorură de calce. B a lta -A n d r e i-H o a n c ă ,

baltă,

aproape de satul Roşcani, pe moşia Fîntînelele, com. Fîntîne­ lele, pl. Şiretul, jud. Botoşani, cu o suprafaţă de 2 hect. B a l t a - A r s ă , sat, situat în pădu­

Formaţiunea Balteî-Albe este

Băiceni, comuna Curteşti, plasa Tîrgul, jud. Botoşani. Numele său vine de la o baltă fără apă, cu stuh şi loziî, care a fost arsă. A cest cătun este locuit de 16 familii Ţigani lingurari, cu 70 suflete, ocupîndu-se cu lucra­ rea pămîntulul şi cu lingurăria.

rea moşiei Băiceni, spre V . de

deal, jud. Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul co­ muneî urbane Babadag; este mai mult o prelungire sud-estică a dealuluî Choium-Baba; se în­ tinde spre miază-zi, avînd o di­ recţie generală de la N.-V. spre S.-E .; brăzdează partea răsări­ teană a plăşiî şi cea dc miază­ zi a comuneî; se întinde dealungul pîrîuluî Valea-Nucilor, se leagă cu dealul de la miază­ zi numit Bairac; din poalele sale sudice izvoreşte pîrîul CialiuChioi, afluent al pîrîuluî Mil-VelAlciac; ajunge pănă la o înăl­ ţime de 280 m .; e punct trigono­ metric de observaţie de rangul al 3-lea; pe la poalele’ sale ori­ entale şi pe malurile pîrîuluî Valea-Nucilor, merge drumul ve­ cinal Babadag-Canlî-Bugeac; este acoperit în totalitate numaî cu pădurî.

B a lta -B a ir ,

b a l t a -b ă d a l a n u l u i

Balta-Bâdălanuluî, moşie a sta­ tuluî, foastă pendinte de Mitro­ polia Moldovei, aflătoare lîngă Galaţi, în partea sud-estică, şi aparţinînd comuneî Şiviţa, pl. Prutul, jud. Covurluifl. Această moşie are baltă de pescuire şi pămînt cultivabil. E arendată cu 52000 leî pe an.

Balta-Bisericei, şes în judeţul Fălciu, în partea de S.-E. a co­ muneî Răşeşti, pl. Podoleni. In vechime se aflau aici cîte-va case şi o biserică, carî formau un mic sătişor numit Răşeşti. Urmele bisericeî se constată prin locul cimitirului, unde se văd şi astă-zi mormintele şi pie­ trele de pe ele.

Balta-Brateşul, moşie a statului, foasta pendinte de Mitropolia Moldovei, în com. Şiviţa, plasa Prutul, jud. Covurluiu, formată din 1500 hect. baltă cu peşte şi stuf, 3375 hect. arabile şi 314' 3 hectare pădure; arenda: 96000 lei pe an.

227

Şiretul, jud. Botoşani; are o su­ prafaţă de 2 hect. B a l t a - C o t u l u i, iaz, pl. Bistriţa

B a l t a - d i n - S a t , baltă, jud. Dolj,

B a l t a - c u - A r i n i , lac mocirlos, în

pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul, for mată din ploi.

suprafaţă de 10— 15 prăjini, pe Dealul-Rotărieî, din com. ValeaGloduluî, jud. Suceava. B a l t a - c u - F r a s i n u l , mahala, în

pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi; ţine de teritoriul comunei Strehaia. B a l t a - c u - P e ş t e , mlaştină, în par­

tea de S. a moşiei Căzărmăreşti, comuna Cucoreni, plasa Tîrgul, jud. Botoşani, formată din iz­ voare. baltă, judeţul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floreşti, lîngă care se varsa Valea-Lungă, pe st. Gilortuluî.

B a lta -c u -P e ş te ,

B a l t a - c u - S ă l c i i l e , balta, judeţul

B a lta -C a ilo r ,

B a lta -C io c a n u lu i, baltă, în par­

tea de E. a comunei Popăuţi, pl. Tîrgul, jud. Botoşani, pe moşia statului. A re izvor propriu. B a lta -C iu n g u lu î, baltă, în com.

rurală Gogoşul, plasa Blahniţa, jud. Mehedinţi. baltă, în jud. Dorohoiu, formată din vărsarea Şiretului, pe teritoriul comuneî Zamostia, plasa Coşula.

B a lta -C îm p u lu l,

f i a l t a - c u - S t u f , lac, în com. Tă-

băreşti, jud. Buzău; se formează din izvoare, ce vin de prin co­ muna Ţinteşti şi se scurge în lacul Bentul. B a l t a - c u - S t u f , lac, în com. Lu­

ciul, jud. Buzău, divizat în BaltaMare şi Balta-Mică; îşi ia naş­ tere de la Cotul-Ţiganulul, din comuna Tabăreşti; adesea seacă vara. B a l t a - c u - Ş t i u c ă , baltă, la S.-E.

de com. Dăbuleni, plasa BaltaOltul-d.-j., jud. Romanaţi. B a l t a - d in - M ijl o c , este una din

B a lta - C o jo c a r u lu i, baltă, si­ tuată pe şesul Şiretului, moşia Fîntînelele, com. Fîntînelele, pl.

de 15 m., în jud. Constanţa, plasa Constanţa, com. Cara-Harman, are în cursu-I două mici insule şi străbate nisipul Cara-Harman.

d.-j., jud. Bacău, de pe terito­ riul com. Răcăciuni.

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Roziştea. baltă, în judeţul Fălciu, pe şesul Jijiei, comuna Isaia, pl. Podoleni, formata din vărsarea Jijiei.

B A L T A -D O A M N E I

ramificaţiunile lacului Sinoe. Ramificaţiunea meridională, în for­ mă de gîrlă, lungă de 8 kil., largă

com. rur., în jud. Prahova, plasa Cîmpul. A ­ nul înfiinţărei nu se cunoaşte ; se ştie însă pozitiv, că s’a for­ mat din oameni veniţi aci de la munte. Este situată pe ţărmul stîng al rîuluî Ialomiţa, avînd la N. lacul numit Balta; se află la 27 kil. departe de capitala jude­ ţului şi la 11 kil. de reşedinţa plăşiî. Se compune din 3 cătune: Balta-Doamnel, Lacul-Turcului şi Curcubeul, avînd o populaţiune de 1273 locuitori, din cari 645 bărbaţi şi 628 femeî, în care in­ tră şi 12 familii Ţigani, cari se ocupa cu carămidaria şi vioara. Capi de familie sunt 273, con­ tribuabili 241, case de locuit 262 şi bordee 2. In comună sunt 2 biserici: una în cătunul Lacul-Turculuî, fondată la anul 1871 şi a doua în Balta-Doamnel, cu următoa­ rea inscripţie: Acest sfînt şi Dumnezeesc locaş, prin îndem­ nul şi ajutorul tutulor locuito­ rilor comunei, s’a început din temelie la anul 1883, Iulie 1, în zilele Prea S. Mitropolit Pri­ mat al Romîniel Calinic şi ale Majestaţei Sale Regelui Carol I, Reginei ELizabeta, proprietar al Domeniului Coroanei Gherghiţa, care prin d. Administra­ tor loan Kalinderu a ajutat mult la lucrarea acestui sfînt locaş, precum asemenea şi cu ajutorul d-lui I. Macedon, arendaşul mo­ şiei Gherghiţă, şi s’a terminat în anul 1888, Martie 10, în zi-

B a lta -D o a m n e i,

228

BALTA.DOAMNEI

lele Prea S. S. Mitropolitului Iosif Primatul Romîniel, de A r­ hitect Calistrat monacul din mă­ năstirea Caldaruşani şi de sub­ semnatul zugrav Costache Popescu din Mizil . Aceste biserici sunt deservite de doi preoţi. Locuitorii acestei comune se ocupă mai mult cu agricultura şi puţin cu olaria. Ei desfac pro­ dusul muncei agricole la Ploeşti, iar olăria la Slobozia şi Bucu­ reşti. Locuitorii s’au împroprietă­ rit după legea rurala din 1864, pe moşia statului, cînd li s’a dat 560 hect. pămînt. Ei au 152 caî, 481 vaci, 2236 oî, 5 bivoli, 27 capre, 143 porci. Carte a început să se înveţe aci de la anul 1862. Adminis­ traţia Domenielor Coroanei, din ordinul M. S. Regelui, a con­ struit aci un local propriu pen­ tru şcoală, care s’a frecuentat, în anul 1892— 1893, de 43 co­ piî, din numărul de 151 copiî, 87 băeţî şi 64 fete, în vîrstă de şcoala. Cu întreţinerea şcoalei, statul cheltueşte anual 1080 leî. Ştiu carte 104 barbaţî şi 6 femeî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 613 hect. A ci nu se fabrică nicî vin, nicî ţuica. Gîndacii de mătase se cultivă în mica cantitate. Stupi cu albine sunt vr’o 65. Pămîntul e prielnic la toată cultura. Dintre pomii roditori sunt: 32 meri, 13 peri, 248 duzi, 19 cireşi, 62 nuci, 347 prunî. Comerciul se exercită în co­ mună de 4 cîrciumarî. Bugetul comuneî se urcă la suma de 4000 leî anual. O şosea îî înlesneşte comu­ nicaţia cu. comunele Gorgota şi Ţigăneşti. E străbătută de rîul Ialomiţa la S., şi de rîul Prahova la N.

T ot în partea de Nord e lacul numit Balta. Se mărgineşte la N. cu rîul Prahova; la sud cu judeţul Il­ fov, de care se desparte prin rîul Ialomiţa; la E. cu comuna Gherghiţă şi la V. cu comuna Potigraful. B a l t a - D o a m n e î, sat, în jud. Pra­

hova, care face parte din com. rur. cu acelaşi nume, pl. Cîm­ pul. Numele său se crede a veni de la lacul cu acelaşi nume, ce se găseşte aci şi de la doamna Stanca, soţia luî Mihaifl-Bravul, fostă proprietara a acestei moşii.

BALTA-LUI-Fht.IUŢĂ

cul-Ganeî, din satul Frumuşele, com. Păuşeşti, plasa Cîrligâtura, jud. Iaşi. B a lt a - J u d e lu î, baltă, în judeţul

Romanaţi, aproape de schitul Hotărani, plasa Ocolul, unde afl fost cărămidariile Romanilor, şi unde s’a găsit chiar cuptoa­ rele lof. B a l t a - L a t ă , baltă, în jud. Do­

rohoiu, formată din pîrîul Si­ liştea, pe teritoriul comunei Tu­ reatca, plasa Berhomete; maî primeşte şi pîrîul Pietrosul; se scurge în Molniţa.

B a l t a - D o a m n e i , baltă, numită

B a l t a - L a t ă , baltă, formată din

şi Balta Prisăcii, în judeţul Su­ ceava, cu o suprafaţă de 4 pră­ jini şi destul de adînca, pe coasta dealuluî Peter, şi în care, se zice, că s’ar fi înecat o Doamnă ur­ mărită de Turcî sau Tatari.

varsarea rîuluî Jijia, între sa­ tele Luceni-Băcăloaieî şi Luceni-Sturzoaieî, din com. Stîncă, pl. Braniştea, jud. Iaşi.

B a l t a - D r a c ilo r , baltă, din com.

Storeşti, plasa Coşula, judeţul Botoşani, aşezata în pădure, şi numita ast-fel, se zice, din cauză ca oamenii nu se pot apropia de dînsa ca să’şî adape vitele, fiindu-î malurile foarte mocir­ loase. B a l t a - D r a c u lu î, balta, în jud.

Dorohoiu, în pădurea Hudeşti, comuna Hudeşti-Man, pl. Prutul-d.-s. baltă, plasa Tazlaul d.-j., jud. Bacau, bogată în peşti, situată în comuna Gro­ pile.

B a lta -fă r ă -F u n d ,

B a l t a - F ie r u lu î, vale, în comuna

Săscioara, plasa Mijlocul, jude­ ţul Vîlcea.

B a l t a - L u c ă î , baltă, pe moşia şi

com. Fîntînelele, pl. Şiretul, ju deţul Botoşani. B a l t a - l u î - A s a n a c h e , suburbie,

în Focşani, despărţirea IV, nu­ mită ast-fel de la o baltă mică, cu aceiaşi numire. balta, în com. rur. Burila-Mică, pl. Bah­ niţa, jud. Mehedinţi.

B a l t a - lu î - C ă c iu la n ,

B a l t a - l u î - D i n c ă , baltă, pe mo­

şia şi com. Fîntînelele, pl. Şiretul, judeţul Botoşani; are 1 hectar suprafaţă. B a l t a - l u î - D o h a t c u , balta, în ju

deţul Dorohoifl, în suprafaţă de un hectar, formată din varsarea Prutului, lîngă Rădăuţi, plasa Prutul-d.-j. B a l t a - lu I - F e li u ţ ă , baltă, pe mo­

pădure, numită după o baltă ce este în mijlo­ cul eî; se află pe dealul Pis­

B a lta -G a n e î,

şia şi com. Fîntînelele, pl. Şi­ retul, jud. Botoşani; are 1 hect. întindere.

229

b a l t a -l u i -iia im

Balta-luî-Haim, baltă, în jud. Dorohoiu, satul Ivăncăuţi, com. Rădăuţi, pl. Prutul-d.-j. Balta-luî-Minciună, iaz, în va­ lea cu acelaşî nume, pe moşia tîrguluî Hîrlău, jud. Botoşani.

este mănăstirea şi satul Bălteni; iar spre Nord mănăstirea Ţigă­ neşti. A re 3 izvoare principale: unul la N. de Ciocănari, altul între Periş şi Ciocănari şi altul spre E. de Periş. baltă, formată din debordarea apelor Siretuluî, jud. Botoşani, pe moşia şi com. Fîn­ tînelele, pl. Şiretul; are o supra­ faţă de 17 hect.; e bogată în peşte.

B a lta -M a r e ,

Balta-luî-Minciună, vale, pe moşia Hîrlaul, în partea de Est a com. Hîrlăul, jud. Botoşani.

Balta-lui-Pică, baltă, jud. Dolj, pl.Jiul-d. j., com. Bechetul, ce se formează din revărsările rîuluî Jiul.

Balta-luî-Şoarec, baltă, în jud. Dorohoiu, la Vest de satul Mileanca, com. cu asemenea nu­ mire.

Balta-Lungă, numele unuî sat, ce a existat maî înainte de a se forma com. Crîngeni, judeţul Teleorman. După ce s’a desfiinţat, satul şi locuitoriî s’au risipit, parte din eî au trecut la com. Beciul din jud. Olt, parte au format noul sat Crîngeni.

B a l t a - M a r e , baltă, în jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile, cu o suprafaţa de 15 hect.; are peşte.

baltă mare, la N. jud. Ilfov. Se întinde între E. pădureî Radu-Vodă şi V. pă­ dure! Ţigăneşti. Are o formă lungăreaţă şerpuită, cu un cap la S. şi altul la N. şi se varsă în rîul Ialomiţa la S. de căt. Lupăria-Sărăcinească.pl. Znagovul. Se maî numeşte lacul Ţigă­ neşti. Pe malul drept al lacului

B a lta -M a ic ilo r ,

suprafaţă de peste 18 hect., în com. rur. Gogoşi, pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi. B a l t a - M a r e , băltoacă, spre Est

de satul Lunca, din com. Păs câni, jud. Suceava, avînd o su prafaţa de 298 m. p. B a l t a - M a r e , baltă, în com. Bal-

teni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. ce serveşte de comunicaţie laculuî Sinoe cu Marea-Neagră, în jud. Constanţa, partea de răsărit a plăşiî Con­ stanţa şi a comunei Cara-Har man ; are 9 kil. lungime ; e Iar gă de 15 m .; se deschide în mare împreună cu Balta-din-M:j loc, cu care se uneşte, la locul numit Gura-Buazuluî, 6 kil. spre S.-E. de satul Cara-Harman.

B a l t a - M a r e , baltă, în jud. Dolj,

pl. Balta, com. Măceşul-d.-j., cu o suprafaţă de 70 p o g .; comu­ nică în partea de E. cu balta Nedeiul, prin gîrla Craioviţa şi se întinde spre Vest în moşia Cîrna, sub numele de BaltaCîrnei. baltă, în jud. Do­ rohoiu, pe moşia Suharăul, com. Suharăul, pl. Prutul-d.-s.

B a lta -M a r e ,

B a lt a - L u n g ă , baltă, pe şesul Şi­

retului, formată din debordarea apelor, pe moşia şi com. Fîn­ tînelele, pl. Şiretul, jud. Boto­ şani; cu o supraf. de 13 hect.

B a l t a - M a r e , baltă, care ocupă o

B a l t a - M a r e , gîrlă,

baltă, formată din revărsările Prutuluî pe moşia şi com. Ostopceni, pl. Ştefaneşti, jud. Botoşani; are mult peşte.

B a lta -M a r e ,

B a lta - L u n g ă , baltă, pl. Tazlaul-

d.-j., jud. Bacău, pe teritoriul com. Gropile.

B A L T A -N E A G R A

B a lt a - M a r i c h iî , balta, în

com. rur. Gogoşi, pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi.

B a l t a - M e d e a n u lu î, ţes, în jud.

Fălciu; se întinde spre N. de satul şi comuna Răşeşti, plasa Podoleni; pe acest şes se află o baltă. B a l t a - M i c ă , baltă, jud. Dorohoiu,

pe moşia Suharăul, comuna cu asemenea numire, pl. Prutul-d.-s.

baltă, în judeţul Fălciu. (V. Simineşti, şes, com. Vetrişoaia, pl. Prutul).

B a lT a -M ic ă , baltă, în com. rur.

B a l t a - M a r e , baltă, în jud. Iaşi ;

Gogoşi, pl. Blahniţa, jud. Me­ hedinţi.

B a lta -M a r e ,

se întinde de la N., pe şesul Prutuluî, spre S., prin comuna Hermeziul, pe lîngă satele Probota şi Cîrniceni, din pl. Turia şi continuă pe şesul Jijieî, pană aproape de rîul Jijiia. B a l t a - M a r e , baltă, în com. rur.

Burila-Mică, plasa Blahniţa, jud. Mehedinţi.

sat, face parte din com. rur. Micşuneşti Greci (v. a. n.), pl. Mostiştea, jud. Ilfov. Este situat spre V. de Micşuneşti-Marî, pe ţărmul drept al rîuluî Ialomiţa şi la E. de pă durea cu acelaşî nume. Suprafaţa totală a satuluî e de 95 hect., cu o populaţie de

B a lta -N e a g r ă ,

B A L T A -N E A G R A

129 loc., Romîni, carî se ocupă cu agricultura şi creşterea vi­ telor. T o t terenul aparţine loc. Vite mari sunt 98 şi vite mici 114. Comerciul se face de 1 cîrciumar. B a l t a - N e a g r ă , baltă, în judeţul

Ilfov, plasa Mostiştea, lîngă sa­ tul cu acelaşi nume. B a l t a - N e a g r ă , pădure, a statuluî,

în întindere de 75 hect., pen­ dinte de com. Micşuneşti-Greci, pl. Mostiştea, jud. Ilfov. B a l t a - N e a g r ă , ţarină, pe şesul

stîng al Şiretului, în com. Dolhasca, judeţul Suceava, despre care se spune, că maî nainte forma o mlaştină mare, în care s’ar fi înecat atîţia Turci, în cît locul a crescut, s’a scurs şi a devenit cultivabil. B a l t a - N i c u lu î , baltă, în jud. Fal-

ciu, pe şesul dintre Pruteţ şi Prut, la Gîrla-Vladicăi, lîngă sa­ tul Broscoşeşti, com. Stănileşti, plasa Prutul. B a l t a - N o u ă , lac, pe moşia Cos-

meşti, com. Şoldăneşti, jud. Su­ ceava, în suprafaţa de 75 prăjini. B a l t a - N o u ă , lac, în suprafaţa de

4 prăjini, pe şesul Şiretului, în com. Stolniceni-Prajescu, jud. Suceava. B a l t a - N o u ă , mlaştină, acoperită

de stuf şi rogoz, în com. Les­ pezile, jud. Suceava. B a l t a - N o u ă , moşie nelocuită, în

jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Cîrligi. B a l t a - O a r b e i , baltă, în pl. Mo-

trul-d.-j., jud. Mehedinţi; ţine de teritoriul com. rur. Strehaia.

230 B a l t a - O d ă e l , baltă, în jud. Doro­

hoiu, la V . de satul Mileanca, plasa Başeul, formată de pîrîul Goleanca. B a l t a - O l t u l - d e - J o s , plasă, în

partea de S. a jud. Romanaţi; se numeşte ast-fel, pentru că e formată din desfiinţatele plăşî: Balta şi Oltul-d.-j. Vechia plasă Balta, se numise aşa, de la mul­ tele bălţî ce coprindea, între care maî mare e Potelul; avea reşe­ dinţa subprefectureî la Obîrşia. Plasa Oltu-d.-j., era aşa numită, pentru că era situată lîngă cur­ sul cel maî de jos al Oltului, în jud. Romanaţi avea subprefectura la Izlaz. Din jud. Romanaţi, ce are forma unui paralelogram, îm­ părţit în trei plăşî, prin 2 liniî paralele la bază (Dunărea), pl. Balta-Oltul-d.-j. ocupă porţiunea de lîngă Dunăre în partea de jos a Oltului. Această plasa are la răsărit un hotar natural, rîul Oltul, care o desparte de jud. Teleor­ man; în partea S. e despărţită de Bulgaria, prin fi. Dunărea; la V . se învecineşte cu pl. Jiuld.-j. (Dolj); la N. cu pl. Ocolul (Romanaţi), avînd în aceste din urmă 2 părţi hotare artificiale determinate prin împărţirea ad­ ministrativă a comunelor. Aproape de gara Vlădila se tae al 44° grad de latitudine bo­ reală, cu al 22 grad de longit. orientală. Plasa Balta-Oltu-d.-j. este cea maî mare din jud. Ro­ manaţi, maî mare chiar de cît cele 2 luate împreună. A re o lăţime de 22 kil. socotită pe linia ferată şi o lungime de a­ proape 54 kil. socotită pe şo­ seaua ce merge din Dăbulenî pănă la Izlaz, prin satele de pe marginea Dunării. Suprafaţa sa este de 170,849 hect., din 333,660 cît are întreg

B A LT A -O LT U L-D E -JO S

judeţul, şi face parte din re­ giunea şesuluî. înclinarea tere­ nului, spre Dunăre, e maî mică ca în regiunea dealurilor, abia este superioară unuî metru pe kil.; aşa Caracal e departe de Corabia de 42 kil, şi diferenţa de nivel s’a constatat a fi nu­ maî de 52 — SS m., ast-fel s’a determinat, cu toată exactitatea posibilă, că înclinarea generală a solului în această regiune nu este maî mare de l m.03 pe kil. Ca altitudine observăm, că cele maî înalte puncte nu ating cifra 140 m. d’asupra nivelului mării, dar nici nu se scoboară maî jos de 20 m. Gura Oltului are 19 m. d’asupra nivelului mării, Iz­ laz 57, Seliştioara 53 m., Cora­ bia 83 m., Ascuţita-cu-Colţ de la Grojdibodul 6o m., Măguracu-Viţă de la Amărăşti 125 m.şi Măgura-Panciî de la Marotinulde-jos 138 m. Teritoriul acestei plăşî se p6te împărţi natural în 3 regiuni: a Dunării, a Oltului, şi colţul du­ nelor sau al nisipurilor, la N.-V. cu o fâşie de sate în mijlocDealurile sunt rari şi micî, în cît şesul domină în toată plasa cu micî ondulaţiunî de teren. 1 Măgurele şi movilele sunt nu­ meroase şi stafl înşirate paralel şi de-alungul ţărmului septen­ trional al Dunărei, în grupe de 3, 4, S, pănă la 16. Ele afl ser­ vit fie ca puncte de observaţie, fie ca morminte oamenilor de' demult safl din epoca romană, căci ele aparţin tutulor popoa­ relor, care afl locuit pe pămîn­ tul Dacieî, începînd chiar din epoca de piatră. In plasa Balta-Oltul-d.-j. sunt bălţile Glodul şi Vultoarea la S. de Dăbuleni, imensa baltă Potelul, care e înconjurată de 7 C0‘ mune, şi care, pe o insulă din mijloc, maî are o baltă, Plomîni. Potelul comunică cu Dunărea

BA LT A-O L T U L -D E -JO S

prin gîrla Celeiul, care se ter­ mină la Izlaz. Insule, maî principale sunt, începînd din spre D o lj: Domniţa Bălaşa, Păpădia-Mare, PăpădiaMică, Ibra, Potelul, Dragovei, Ciulniţa, Chichinetele, Corabia, Prundul-lui-Ahmed, Barda-Plo­ pii, Calnovăţul, Renea, Izlaz, Chi­ chinetele, etc. Terenul quaternar constitue solul întregeî plăşî. L a Corabia are 0 grosime de io m. şi ma­ terialul scos din 4 cariere ser­ vă la întreţinerea şoselelor din apropieie. Terenurile quaternare se continuă prin Vădastra, Vădastriţa, Obîrşia, Bucinişul, Amărăşti, etc. Se mai disting cîmpiile întinse de nisip, cu dea­ luri şi coline, formate din nisi­ pul adus de Jiu şi transportat de vînturi pănă la Celariul, Soreni şi Grojdibodul. Clima e plăcută, aerul sănă­ tos, iar vînturile aceleaşi ca ale întregeî părţi dunărene din ţară. Plasa Balta-Oltul-d.-j. e for­ mată din 40 de comune rurale şi anume: Amărăşti-d.-s., Amărăşti-d.-j., Apele-Viî, Brastavăţul, Bucinişul, Celariul, Celeiul, Cilieni, Cruşovul, Dăbuleni, Dobreşti, Gîrcovul, Ghizdăveşti, Giuvaraşti, Grădinile, Grojdibo­ dul, Gura-Padineî, Hotarul, Ian­ ca, Izliceni, Izlazul, Jieni (Co­ lul), Marotinul-d.-j., Marotinuld.-s., Moldoveni, Obîrşia, Orlea, Poetul, Potlogeni, Rotunda, Rusăneşti-d.-j., Seliştioara, Joreni, Studina, Tia-mare, Urzica, Vădastra, Vădăstriţa, Vişina şi Zvorsca, avînd ca reşedinţă asubprefecturei com. urb. Corabia, port la Dunăre şi staţiune de cale ferată. Are o populaţie de 62,505 loc., ceea ce vine cîte 5 !/s pog. de fie-care loc. Din aceştia sunt 31,908 bărbaţî şi 30,597 femeî; după religiune sunt 62,502 or­

231

todoxî şi 3 catolici; după na­ ţionalitate 61,459 Romînî, 25 Greci, 12 Bulgari, 5 Sîrbi, 2 Germani, 1 Austro-Ungar şi 1 T u rc; are 12,000 familiî şi 11,639 de contribuabili. In 1888 au fost 3191 născuţi (1545 bărb. şi 1646 fem.), 3239 morţî (2080 bărb. şi 1159 fem.) şi 1332 de căsă­ toriţi. Case de locuit sunt 1757 şi bordee în pămînt sunt 11,148; sunt 297 cîrciumî şi alte stabili­ mente comerciale, 282 cazane de făcut rachifl, 6 mori cu aburi, 2 cu caî şi 69 pe apă. Bisericeşte se administrează de protoiereul din Caracal. Are 55 bisericî cu 77 preoţî, 81 cîntăreţî şi 16 paracliseri. Are 37 de şcoale: 25 de băeţî, 2 de fete şi 10 mixte, cu 44 învăţători, unde au urmat 1255 elevî (1158 băeţî şi 97 fete); iar în Corabia se află o şcoală urbană de fete cu 2 institutoare. Afară de juriile comunale, carî judecă pricini maî micî, este în această plasă şi o judecătorie de ocol la Corabia, pendinte de tribunalul din Caracal. Maî îna­ inte de a se contopi cele două plăşî, era o judecătorie la Izlaz şi alta la Obîrşia. In Corabia se află şi spitalul de plasă, cu un medic, un subchirurg şi 4 infirmieri, cu 10 paturi; aci e reşedinţa medicu­ lui de ocol şi a unei moaşe; are şi o farmacie. Este un singur biurou telegrafo-poştal, la Corabia, afară de ale căilor ferate, de unde se expediază poşta rurală, de 3 orî pe săptămînă; în comunele ru­ rale, primarii împart corespon­ denţa după destinaţie. In această plasă sunt 51 de proprietari marî şi 14,840 pro­ prietari micî. In ceea ce priveşte calitatea pămîntulul, avem: 94131 hect.

B A L T A -O L T U L -D E -JO S

pămînt arabil; 10781 hect. izlaz de păşune; 3916 hect. livezi de fîn; 267 hect. livezi de pruni; 200 hect. grădinăriî; 5563 hect. cu viî; 4041 hect. pădurî, şi 43 helestae şi bălţî pe o supra­ faţă de 5367 hect. Vite marî su n t: 7496 caî, 8069 epe, 400 armăsari, 15843 boî, 14.859 vacî, 288 tauri, 1586 bi­ voli, 1624 bivoliţe, 50 catîrî, 164 asini, 97.561 oî, 251 capre, 33-913 rîmătorî. Cu comerciul se ocupă nu­ maî străinii şi în special cu co merciul de cereale, Grecii stabiUţl în Corabia şi Caracal. L a Corabia se desface mulţimea productelor. Foarte puţine co­ mune de apus transportă ce­ realele şi la Bechet, de unde sunt pornite la Brăila şi Galaţi. Bîlciurî la: Dăbuleni, Izbiceni, Cruşovul, Studina, etcj Plasa e străbătută de la N. la S. de o cale ferata şi de o şosea. Linia ferată se termină la debarcaderul portului Corabia şi are 2 staţiuni: Corabia şi Vişina; intră în aceasta plasă de la com. Studina şi are 26 kilom. O şosea, venind din Bechet, trece prin Dăbuleni, se conti­ nuă prin toate satele de lîngă balta Potelul, trece prin Cora­ bia şi Izlaz şi duce la T.-Magurele; alta pleacă din Izlaz şi sue prin comunele de pe lîngă Olt pănă la Stoeneşti. Afară de aceste şosele şi de aceea, care trece prin Rede, Dobroteşti şi merge la Bechet, o mulţime de alte drumuri na­ turale înlesnesc transporturile. Dunărea, hotarul de S. al plăşiî, fiind şi al ţării, este păzit de dorobanţi, în următoarele pi­ chete de graniţă : Blana, Silvestrul, Amărăşti, Broasca, Mîrcioica, Despărţirea, Culmiţa, Gră­ diştea, Dragovei, Orlea, Celeiul,

U A L 1A -fL ( JlJU L U I

al portului Corabia, Seliştioara, Gîrcovul, Plopii, Seliştea, V er­ dea, Izlaz şi Gîrla. B a l t a - P l o p u l u l , judeţul Buzău.

(Vezî Plopuluî (Balta-), sau Cucuteni Pîrscoveni). B a l t a - P o p i l, baltă, pe moşia şi

comuna Fîntînelele, plasa Şi­ retul, jud. Botoşani; are întin­ dere de i hectar. B a lt a - P o p i l, baltă, formată din

vărsarea Jijiei, în satul Icuşeni, com. Stîncă, pl. Braniştea, ju deţul Iaşi. B a l t a - P o p i l, lac, în suprafaţă de

prăjini, în satul Miteşti, co­ muna Miroslăve.şti, judeţul Su­ ceava.

baţî şi 25 femeî. Are 7 contri­ buabili. Vatra satului ocupă su­ prafaţa de 6 fald şi 40 pră­ jini. (Despre moşie vezi Siliş­ tea). împroprietăriţi după legea din 1864 sunt: 2 fruntaşi şi 8 mijlocaşi, stăpînind 23 falcî şi 45 prăjini. Biserica şi şcoala din Ştirbăţ serveşte şi acestui sat. Drumuri principale sun t: la Ştirbăţ 2000 metri şi la Budăi tot 2000 metri. Se spune, că acest sat ar fi fost format de nişte calici din Galiţ'a, veniţi pe timpul unei foamete. Unii dintre oameni ştiu şi a­ cum încă leşeşte şi ruseşte.

IOO

B a l t a - P o p i l, lac, adesea sec, pe

şesul Şiretului, teritoriul com. Stolniceni, jud. Suceava.

baltă, plasa Trotuşul, jud. Bacau, comuna Hîrja, formata de apele, ce se adună la poalele munteluî Păl­ tiniş.

B a lta -P o r c u lu l,

B a l t a - P o r c u lu i, p ir naş,

faţă de o falce, pe şesul Şire­ tului, moşia Cosmeşti, comuna Stolniceni, jud. Suceava.

plasa Trotuş, jud. Bacău, com. Hîrja, care izvoreşte din balta cu acelaşî nume şi se varsa în Pîrîul-Dobruluî.

B a l t a - P o p i l, schele, pe Bistriţa,

B a l t a - P o r c u lu l , pîrîu mic, aflu­

în comuna Mădeiul, judeţul Su­ ceava.

ent al Sucevei, în judeţul Su­ ceava.

B a l t a - P o r c u l u l , sat, în judeţul

B a l t a - P r i s ă c i l , v. Balta Doam­

B a l t a - P o p i l, mlaştină, în supra­

Suceava, numit în partea sudică La-Ruşî, iar în cea nordică Bălteni. Şi maî nainte se numea Valea-Porculuî, (v. docum., din 1663, în «Uricar.» de T . Codr., voi. X, p. 158). E aflător pe mo­ şia şi în com. Siliştea, pl. Şomuzul. îşî trage numele de la o baltă existentă în partea nu­ mita Balteni, care altă-dată se zice, că era scăldătoarea mistre­ ţilor. Aşezat pe albia pîrîuluî cu acelaşi nume, numără 17 case, populate cu 17 capi de familie, sau 57 suflete, din carî 32 băr­

U A L T A -R O G OJINA

23-2

nei, jud. Suceava.

unde se uneşte cu Milcovul. Că­ tunul are o populaţie de 342 suflete, cari locuesc în 76 case. A re o biserică filială, cu hramul Adormirea. Şcoala nu se află în sat. Copiî în vîrstă de a o frecuenta, sunt 18, din carî unii urmează cursurile şcoaleî din Făureî, situată la o depărtare de 6 kil. de sat. B a l t a - R a ţ e l , mic lac, de 20 pră­

jim, în pădurea Lupăria, din comuna Valea-Glodulul, jud. Su­ ceava, unde se găsesc multe raţe sălbatice. loc mlăştinos, ju­ deţul Tecuciu, în raionul corn. Cosmeşti, pl. Nicoreşti, în jos de podul Cosmeşti.

B a lta -R a ţe l,

B a l t a - R a ţ e l , pîrîu, judeţul Dolj,

plasa Jiul-d.-s., comuna Ţînţăren i; ese din coasta dealuluî Floreşti, curge de la E.-V. pe teritoriul comuneî Floreşti, apoî pătrunde pe moşia Ţînţareni şi, în dreptul satuluî Picu, se varsă pe malul stîng al rîuluî Jiul. Are peşte. Lungimea acestui pîrîu este de 8 kil. B a l t a - R ă d ă c i n e î , baltă, în jud.

Fălciu, pe şesul dintre l'ruteţ şi Prut, la Gîrla-Vlădicai, lîngă sa­ tul Broscăşeşti, com. Stanileşti, plasa Prutul.

B a l t a - P a iu l u l, baltă, în judeţul

B a l t a - R ă d ă c i n e î , baltă, în jud.

Dorohoiu, pe moşia Vîrful Cîmpuluî, plasa Berhometeie, for­ mata din varsarea Şiretului.

Fălciu, în partea de N. a Dealuluî-Roşu, în şesul Jijiei, com. Bazga, plasa Podoleni.

B a l t a - R a ţ e l , cătun, în comuna

B a l t a - R e c e , lac, în com. rurală

Făureî, plasa Şuşiţa, jud. Putna, situat pe gîrla din partea dreaptă a Putneî, chiar în locul unde se varsă în Putna. De la BaltaRaţel, Putna se coteşte, parăsindu-şî cursul spre răsărit, apucînd spre S. pănă la Răstoaca,

Cernaia, plasa Motrul d .j., jud. Mehedinţi. B a l t a - R o g o j i n a , loc şes, judeţul

Dolj, pl. Amaradia, com. Nego­ eşti, pe care se întinde comuna Negoeşti.

B A LTA-R O ŞIE

233

Balta-Roşie, baltă, în jud. D o­ rohoiu, pe şesul Prutuluî, în de­ părtare de I kil. de la mar­ ginea pădureî, pe teritoriul sa­ tuluî Horbova, com. Mamorniţa, plasa Herţa.

Balta-Rujeî, mocirlă, în pădu­ rea comuneî Tătăruşî, judeţul Suceava.

Balta-Rusului, baltă, în judeţul Fălciu, între Pruteţ şi Prut, în partea de V est a satuluî Con­ drea, comuna Lunca-Banuluî, plasa Prutul. B a lta -S te ja r u lu i, şes,

în jude­ ţul Fălciu, în partea de V est a com. Sălăgeni, plasa Podoleni, lîngă rîul Jijiea; cu o suprafaţă de 15 hectare.

B a lta -T e iu lu i, baltă, plasa Bis­

triţa-d.-j., jud. Bacău, la margi­ nea pădureî Fîntînâ - Bodiî, din com. Răcăciuni. B a lta - Ţ ig a n u lu î, baltă, pe mo­

şia şi com. Fîntînelele, pl. Şi­ retul, jud. Botoşani. B a lta - T u r c u lu i, baltă, în partea

de Nord a comuneî Costineşti, jflasa Tîrgul, jud. Botoşani. B a lta - T u r c u lu i,

( M o v il a - d e -

la-), movilă, în partea de N. a

satuluî Dolina, com. Costineşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. B a lta -U r s u lu i, deal, plasa Bis­

triţa-d.-s., jud. Bacăfl, comuna Mărgineni-Munteni. B a lta -V e r d e , com. rur., în jud.

Dolj, plasa Ocolul, aşezată pe malul stîng al Jiuluî, la o de­ părtare de S kil. de Craiova. Se învecineşte la Est cu co­ muna Preajba; la V est cu co­ munele Cernelele şi Bucovăţul, US9i. Marele Dicţionar Qeagrqflo.

de care se desparte prin Jifl; la N. cu oraşul Craiova şi la S. cu comuna Podari. Limita de N. începe de lîngă casele consu­ lului nemţesc, merge drept spre V., trece Valea-Feteî, sue dea­ lul Popoveni, trece pe lîngă ba­ riera Bechetuluî, de aci merge spre N.-V., peste balta Geanoglu şi se îndreptează spre V. pănă la bariera Bucovăţuluî. L i­ mita de S. începe din punctul numit Zalhanaua-luî-Sterie, pe malul stîng al Jiuluî, merge spre S.-E., pănă la cătunul Mofleni; de aci se îndreptează drept spre E. pănă la cătunul Popoveni, de aci o ia spre S.-E. pănă la podul de fier Jitianu, al căieî ferate Craiova-Calafat, iar de aci spre E. trece pe lîngă că­ tunul Balta-Verde pănă la punc­ tul Cornetul unde se termină. Limita de E. începe din punc­ tul caselor consulului nemţesc, merge drept spre E. în plaiul viilor, la măgura de la Beucea, de aci se îndreptează spre Sud, pănă în Valea-cu-Corniî; ia în lungul săfl această vale, drept spre V . şi după 400 metri se îndreptează spre S., trece ValeaBuduroaielor, de la Nordul sa­ tuluî Preajba; de aci se îndrep­ tează spre V . pe drumul Făcăilor, coteşte spre stînga, tre­ cînd calea judeţiană CraiovaBechet, iar de aci ţinteşte spre capătul de E. al linieî de Sud în punctul numit Cornetul. L i­ mita de V . începe din bariera Bucovăţuluî, merge drept spre S., pănă la lunca Moflenilor; de aci o ia spre S.-V. şi dă drept în Jifl, în punctul numit Zalha­ naua-luî-Sterie, capătul de Vest al linieî de Sud. Terenul comuneî este şes şi băltos, din care cauză şi com. s’a numit Balta. In mare parte însă, comuna este acoperită cu nisipuri.

B A L T A -V E R D E

Comuna este udată : I. de rîul Jiul, care atinge teritoriul acesteî comune din punctul numit Zalhanaua-luî-Sterie, trece pe lîngă cătunele Mofleni, Popoveni, Bra­ niştea şi Balta-Verde, pănă în punctul numit Cornetul; 2. de pîrîul Cîrcea, ce izvoreşte din dea­ lul Cîrcea, merge spre S.-V. şi se împreună cu pîrîul Făcăilor, pe care se. află două morî nu­ mite Făcăî, merge drept spre S. şi se varsă în lacul Bîzdîna, care la rîndul săfl se scurge în Jifl; 3. de pîrîul Şerca, care-şî are izvorul în bălţile Gcanoglu de lîngă oraşul Craiova; de la V . merge spre E. prin Nordul cătunului Popoveni şi se varsă în Balta-Mănăstireî-Jitia; 4. de pîrîul Popoveni, care pleacă din Balta-Popiî, trece prin Vestul cătunului Popoveni şi dă în Jifl. Peste Jifl se află podul numit Bucovăţul, în marginea cătunului Mofleni; tot peste Jifl, podul de fier numit Jitianul, în partea de S. a cătunului Braniştea. Intre cătunul Mofleni şi Craiova se află un pod peste pîrîul Şerca; tot pe Şerca se află unul între Cra­ iova şi cătunul Braniştea şi unul între căt. Popoveni şi Craiova. Peste pîrîul Făcăî se află un pod în dreptul Morilor. In comună se găsesc urmă­ toarele lacuri: Bîzdîna la E. de căt. Balta-Verde; are scurgere în Jifl. Balta-Mănăstireî-Jitia, împre­ jurul mănăstirei Jitia şi a cătu­ nului Braniştea, se varsă în Jifl, la Estul cătunului Balta-Verde. Balta-Popiî, la Nord de căt. Po­ poveni, se scurge în Jifl pe la Vestul cătunului Popoveni. Bal­ ta-de - la-Fîntîna-Hanului-Chintesculuî, se scurge în pîrîul Şer­ ca. Balta-Braniştea, ce înconjură căt. Braniştea. Această baltă conţine puţină apă, cîte-va ochiurî şi pe întinderea sa creşte papură şi trestie. Lăţimea sa 80

BALTA-VERDE

este de IOO metri, iar lungimea, care are forma unul arc de cerc, este de 2 kil. aproximativ. Comuna s’a înfiinţat la anul 1864. Se compune azi din 4 că­ tune: Balta-Verde, Braniştea, Po­ poveni şi Mofleni. Cătunul de re­ şedinţă este Braniştea. Altă-dată a avut reşedinţa în căt. BaltaVerde, pănă la anul 1891, cînd, construindu-se un local nou pen­ tru primăria din Braniştea, s’au mutat autorităţile, unde se află astă-zT. Faţă de căt. de reşe­ dinţă, ast-fel sunt situate celel-alte trei: căt. Popoveni este spre N.-E. de căt. de reşedinţă, căt. Balta-Verde spre S.-E. şi cat. Mofleni la V. Pe la anul 1876, com. Balta Verde era unită cu com. Po­ dari, avînd reşedinţa în Podari. In com. Balta-Verde se gă sesc două mănăstiri: i.în cat. Mofleni, numită Bocovăţul V e­ chiu, reparată de stat la anul 1873 ; în serviciul mănăstirei se află I preot, 1 cîntăreţ şi 1 pa­ racliser. 2. Mănăstirea Jitia, în Braniştea, fondată la anul 1572 de către Constantin Basarab; a fost reedificată la anul 1651 şi reparată la 1853 de către că­ lugări. In jurul mănăstirei Jitia se văd ruinele chiflelor ce a­ parţineau mănăstire!. In mănăs­ tire se găsesc inscripţii, dar care nu aii putut fi descifrate bine de către locuitori. In ser­ viciul mănăstirei suht 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi un paracliser. Lîngă mănăstirea Jitia, căt. Braniştea, se văd două movile de pămînt, în care, după spusa bătrînilor, se găsesc osemintele multor sol­ daţi Ruşi. In comună se află o singură biserică, în căt. Popoveni, fon­ dată la anul 1854 de obştia lo­ cuitorilor şi reedificată de co­ mună la anul 1892; are I preot şi X cîntăreţ.

234

Comuna este străbătută de un drum vechiu, numit Drumul-Săreî, care plecînd din jud. V îl­ cea, de la Ocna, atinge terito­ riul acestei comune în punctul Casele-Consululuî-Nemţesc; de aci merge spre S., trece prin partea de N .-V . a cătunului Balta-Verde, şi apoî merge ca la 200 metri spre V., unde dă în şoseaua judeţeană CraiovaCalafat, în dreptul podului de fier. In cătunul Braniştea se află o şcoală mixtă, la care urmează şcolarii din toată comuna; ea funcţionează din anul 1849 şi e întreţinută de stat şi comună. Şcoala are o ţarină de 8xa hect. Localul în zidărie e în bună stare; are un singur învăţător. Totalul populaţiunel din co­ mună este 1263 sufl., ast-fel îm­ părţite: Balta-Verde 320 suflete, Braniştea 202, Popoveni 403 şi Mofleni 338. După legea rurală din 1864 sunt 162 locuitorî înpămînte niţî. După legea din 1879 sunt 9 însurăţel împroprietăriţi. Po­ pulaţiunea creste în medie de 6° o pe fie-care cătun. Boalele ce bîntuesc maî mult comuna sunt: frigurile, scarlatina şi an­ ghina. Portul locuitorilor este naţional. Femeile poartă vara şorţuri-fuste, pe cap cîrpe albe de bumbac, iar iarna fuste de lînă groase, scurteicî, etc. Băr­ baţii poarta cămaşî lungi, haine de dimie albă şi cojoace frumos brodate. In toata comuna se găsesc 285 case şi 16 bordee. Suprafaţa întregului teritoriu comunal este de 1850 hect. sau 3700 pogoane, din care : pămînt arabil 780 hect., fineaţă 550 hect., izlaz 300 hect., lac şi te­ ren sterp 55 hect., pădure 165 hect. In comună se află două moşii:

B A L T A -V E R D E

moşia numită Balta-Verde, ce azî aparţine statului, iar înainte aparţinea mănăstirei Jitia; moşia locuitorilor împroprietăriţi, la un loc cu a diferiţilor proprietari din oraşul Craiova; împreună daţi un venit de 44450 leî. Deosebit, moşia Balta-Verde dă un venit de 14400 leî. Alăturî de căt. Mofleni, de am­ bele părţi ale şosele! judeţene Craiova-Bucovăţ, se află lunca statuluî numită Mofleni, cu o în­ tindere de 65 hect. In cătunele Balta-Verde şi Braniştea se află zăvoaele cu aceleaşi numirî, ce aparţin locuitorilor, avînd o su­ prafaţă de 100 hect. In căt. Po­ poveni se află un zăvoiu de cîteva hect., ce aparţine statuluî. Pădurile sunt compuse din ste­ jar, cer, arţar, frasin, com; predomină stejarul. Viile, în întindere de 100 hect, aparţin locuitorilor şi se găsesc pe moşia statului Balta-Verde şi în Podari; produc vin roş de calitate inferioară. Locuitorii acestei comune se ocupă mult cu agricultura. Plu­ gurile şi uneltele de muncă vechî au fost înlocuite prin cele per­ fecţionate. A tît pe moşia sta­ tului cît şi pe proprietatea lo­ cuitorilor se seamănă: grîu, po­ rumb, orz, cînepă şi ovăz. Comuna Balta-Verde este una din comunele, în care industria este mal dezvoltată, mal ales că este aşezată în apropiere de oraşul Craiova. Ast-fel, în comună, în satul Mifleni, se află o mică fabrică de cărămidărie. Un om lucrează pănă la 600 bucăţi pe zi şi le vinde cu 35— 45 lei mi ea de cără­ midă arsă. Mal în toată comuna se găsesc cazane de aramă, pen­ tru fabricarea rachiului de prune. Lîngă cătunul Braniştea, la marginea Jiuluî, se află o mică fabrică de clei, în care se scoate

f a l t a -v e r d e

235

BALTA-VIE

cleiul din cărnurile luate de pe Venitul comunei pe 1893— 94 Intre satul Balta-Verde şi sa piei de vite. a fost de 5488 lei, 21 bani şi tul Braniştea, este mănăstirea In cătunul Mofleni, alături cu cheltuelile de 5268 lei. Jitianul. podul Bucovăţuluî, se află o Prin partea de N.-V. a satului lăptărie model, care dă brînză B a l t a - V e r d e , com. rur., în plasa Balta-Verde, trece Drumul-Sărel albă, caşcaval şi unt de bună Blahniţa, jud. Mehedinţi, la di­ care de aci mal merge cu vre-o calitate. stanţă de 40 kil. de oraşul Tur200 m. spre V . unde dă în şo­ Pe moşia statului Balta-Verde nul-Severin, situată pe cîmpie, seaua judeţeană Craiova-Calafat, sunt două mori de apă, pe pî­ formează comună singură, avînd la podul de fler. In acest sat rîul Făcăî, la conacul moşiei. 155 contribuabili, cu 820 loc. în sunt 2 cîrciumî. In comuna Balta-Verde sunt 181 case. Ocupaţiunea locuito­ 9 meseriaşi, din cari 2 croitori de rilor este agricultura şi creşterea B a l t a - V e r d e , baltă, în jud. Dolj, haine, în cătunul Balta-Verde ; vitelor. Calitatea pămîntulul este situata în partea de E. a co­ 2 croitori şi i cizmar în Bra­ de mijloc. Loc. posedă: 18 plu­ munei Balta-Verde, pl. Ocolul. niştea; 2 croitori în Popoveni; guri, 38 care cu bol şi 9 căruţe un croitor şi un cizmar în Mo­ cu cal. A re o biserică cu 1 B a lta -V e r d e , baltă, în comuna preot şi 2 cîntăreţî; în comu­ fleni. rurală Balta-Verde, pl. Blahniţa, In comună se găsesc 19 co­ nă e o cîrciumă. Budgetul co­ jud. Mehedinţi. mercianţi, dintre carî 2 cîrciumunei coprinde: la venituri 2340 marî în Balta-Verde; 5 cîrciumarî lei şi la cheltuelî 988 lei. Nu­ B a l t a - V e r d e , islaz, jud. Dolj, şi 2 băcani la cele 5 cîrciumî mărul vitelor în comună e de 238 pl. Ocolul, com. Balta Verde, şi cele două băcănii din cătunul vite mari cornute, 27 cal, 206 satul Balta-Verde, în întindere ol şi 200 rîmătorî. Braniştea; un cîrciumar în că­ de 500 hectare. O şosea comunală o leagă tunul Popoveni; iar în Mofleni cu comunele Jiana şi Flămînda, B a l t a - V e r d e , luncă a statului, 8 cîrciumarî, la cele 8 cîrciumî unde se împreună cu şoseaua, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Balta ce se găsesc în acest din urmă ce vine de la Gruia şi mer­ Verde, satul Balta-Verde, pe cătun. moşia statului. A re întindere de ge la Turnul-Severin. In a­ Locuitorii îşi desfac produc­ 65 hect., şi se găseşte alături ceastă comună se află o cîmpie tele ce constă din grîu, orz, de satul Mofleni, com. Balta frumoasă, ce se întinde şi pe ovăz, meiu, lapte dulce, iaurt Verde, de ambele părţi ale teritoriul comunelor vecine, şi şi unt în mare cantitate, în o­ şoselei judeţene Craiova - Bucare poartă numele de Cîmpiaraşul Craiova. EI importă cele covăţ. Deciulul. necesarii pentru consumaţia zil­ A re o şcoală mixtă. nică şi îmbrăcăminte. B a l t a - V e r d e , moşie a statului, Linia ferată Craiova-Calafat jud. Dolj, plasa Ocolul, comu­ trece între cătunele Braniştea B a l t a - V e r d e , sat, jud. Dolj, pl. na Balta-Verde, satul Balta-Ver Ocolul, com. Balta-Verde, este şi Balta-Verde. Şoseaua jude­ de, arendată de la 1893 98 cu situat pe malul drept al Jiului, ţeană Craiova-Calafat, lungă, pe 12400 lei an. înainte aparţinea la 5 kil. de Craiovaj e situat în teritoriul comunei Balta-Verde, mănăstirei Jitia. Pe pîrîul Făcai, S.-Estul comunei Balta-Verde. de 4 kil., trece printre cătunele de pe această moşie, sunt 2 mori Are 130 suflete, 148 bărbaţi şi zise mal sus. Calea judeţeană de apă. 172 femei. Locuesc în 73 case Craiova-Bucovăţ, lungă în co­ şi 13 bordee; dintre cari, 43 mună de 4 kil., trece prin că­ sunt de zid şi 30 de paiante. B a l t a - V e r d e , zăvoiîl, jud. Dolj, tunul Mofleni. Drumul comunal plasa Ocolul, com. Balta Verde, Copiii din acest sat, urmează Popoveni-Craiova, căile vecinale satul Balta-Verde; aparţine lo­ la şcoala mixtă din satul Bra­ Popoveni-Braniştea şi Branişteacuitorilor. niştea, ce este la o depărtare de Balta-Verde, precum şi Mofleni1500 m. Numărul şcolarilor pe Braniştea, ce unesc cătunul de 1892— 93 se urcă la 12 băeţî şi B a l t a - V i e , baltă, jud. Dolj, pl. reşedinţă cu cătunele vecine, Jiul-d.-j., com. Grindeni; cu o 5 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt trece prin comună. suprafaţă de 2 hect. şi cu a48 băeţî şi 6 fete. Ştiu carte Miliţieni în comună sunt 127, dîncime de 2 m. 47 bărbaţi şi 4 femei. rezervişti 24.

B a l t a c u l , gîrliţă, în jud. Prahova;

izvoreşte din com. Filipeştţ-dePadure, pl. Filipeşti; trece prin fîneţe, curge spre S. şi se varsă în gîrla Roşioara. B a l t a c u l, riu, începe din rîul Pâl-

tinaşul; udă moşiile: Pueni, Prundul, din jud. Ilfov, şi se varsă în rîul Podului - Zisu ; avînd o direcţiune dela N.-E. şi o lun­ gime de 4 kil. B a l t a g u l , deal, se întinde în par­

tea de Nord a satului Deleşti din com. Pietreşti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. B a lt in u lu î (G r u iu l-). (Vezî Gru-

iul Baltinuluî, jud. Neamţu). B a l ţ a t u l , moşie,

a Statului, în com. Hanul-Conachi, pl. Şiretul, jud. Covurluiu; arendă 19.112 leî pe an.

B a lţ a ţ i,

pîrîu, curge pe teritoriul

comunei Ştioborănii, pl. Crasna, jud. Vasluiu, pe sub poalele dea­ lului Lieştii şi se varsă în pîrîul Crasna. B a lţo î, vale, în com. Milostea, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea. B a lu l,

pîrîil, în jud. Gorj, la N.

comuneî N ovaci; izvoreşte din muntele Balul, Austro-Ungaria, şi se varsă în Lotru. B a lu ş e ş t i,

BANII (MUCIIIA-CU-4)

238

BALTACUL

pîrîu, ce curge prin

jud. Roman, pl. Fundul, com. Băluşeşti, izvoreşte de la Est de satul Mesteacănul; curge de la nord-est spre sud-vest; trece prin satul Băluşeşti şi la vest de satul Iucşeştiî-d.-j.; se varsă în pîr. Ciolacul, pe dreapta. După pacea de la Passarovitz, la anul 1718, dintre Austria şi Turcia, aceasta

B a n a t u l- O lt e n ie î.

din urmă cedă celei d’întîiu Banatul-Oltenieî sau ValachiaMică, adică toată ţara d ’adreptul Oltului (coprinzînd cele cinci ju d eţe: Mehedinţi, Gorj, Vîlcea, Romanaţi şi Dolj), Domn alţărei fiind loan Mavrocordat, fratele lui Nicolae Mavrocordat, Dom­ nul Moldovei. L a anul 1739, la încheierea păcii de la Belgrad, între aceleaşi două puteri, Olte­ nia fu retrocedată Turciei şi reîncorporată cu Ţara-Romînească; ast-fel stătu Oltenia, sub scep­ trul Habsburgilor, un timp de 21 de anî. Astă-zi încă se mai vor­ beşte în Valachia-Mică, despre Nemţii cu coada . Asupra acesteî epoce, s’afl publicat în timpul din urmă, o sumă de documente de mare interes, cu­ lese de Hurmuzachi şi editate de Academia Romînă.

nul 1896, a fost de 39.864 la 60 bani. B a n c a , fîntînâ, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-j., com. Dămianul, pe lîngă care trece hotarul de N. către comuna Căciulăteşti, pl. Jiul-d.-j. B a n c e a , pădure, pl. Bistriţa-d.-j.,

jud. Bacău, pe teritoriul com. Faraoani. vale, pl. Bistriţa-d.-j., jud. Bacău, pe teritoriul com. Faraoani.

B ancea,

B a n c i l a , localitate,

în jud. Pra­ hova, com. Mărgineni d.-j., pl, Filipeşti.

B a n c i u l u l ( V a le a -) , vale, în pl.

Cîmpul, jud. Ialomiţa, terito­ riul com. Ştefâneşti, desparte jud. Ialomiţa de jud. Ilfov.

B a n c a , sat, în jud. Tutova, pl.

Tîrgul, pe pîrîul Recea. Are 629 locuitorî, din cari 65 ştiu carte; 150 case. Formează com. Banca cu cătunele Ghermăneşti şi Fedeşti. In toată comuna sunt 1499 loc., din carî: 81 ştiu carte; 256 contrib.; 355 case. Se cul­ tivă vie, pe o suprafaţă de 44 hect. Comerciul se face de 17 persoane, din cari 11 Romînî, 6 Evrei, în 17 stabilimente. Are o şcoala primara de băeţî, o staţie de drum de fer şi un oficifl postai, sucursală a celui din Zorleni. Sunt în com. 3 bi­ serici. Venit, comunei sunt în suma de 10,298 lei, 54 bani. B a n c a , staţie de dr. d. {., jud.

Tutova, pl. Tîrgul, com. Banca, pe linia Bîrlad-Vasluiu, pusă în circulaţie la 13 Noemvrie 1886. Se află între staţiile Zorleni 9.2 kil. şi Roşieşti 11.2 kil. înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării 69,97'". Venitul acestei staţii, pe a-

B a n c o g h i c i u l , deal, în jud. Făl­

ciu, în partea de V est a com. Vutcani, plasa Mijlocul. B a n c u l , lac mic, în jud. Brăila,

la i l a kil. spre N.-V. de satul Vădeni; comunică spre V. cu viroagele Sireţelul. B a n c u l u i ( M o v ila - ) , movilă, în

jud. Brăila, la 4 kil. spre Est de satul Mihaiu-Bravul, pe lunca Dunării. proprietate a statuluî, pendinte de mănăstirea Cîmpulung, în jud. Muscel. S ’a aren­ dat pe periodul 1885-95 cu 520 lei anual.

B andea,

B a n d r a b u r a , loc cu izvoare, pl.

Siretul-d.-s., jud. Bacău, de unde obîrşeşte pîrîul Blidariul, din com. Mărăşti. B a n i i ( M u c h ia - c u - ) , muchie, în

com. Cislăul, căt. Bărăşti, jud.

b a n iţ a

BuzăQ? continuaţie din muntele Gîlma- Se zice, că aci ar fi fost îngropată o mare comoară, dar nu se ştie cine a găsit-o. B aniţa, iezer mic, \n jud. Brăila, între pîrîul Gîrluţa şi Iezerul Gîrla-Mare din comuna Berteştiî-d.-s. B aniţa, numire, dată unei părţî, ca de 40 hect. din pădurea sta­ tuluî Găvaneşti-Cotul-Ciorii, de pe moşia Găvăneşti-Priviţi, jud. Buzău. B a n iţă ( M o v ila - lu î- ) , movilă, în

com. Padina, jud. Buzăfl, numită ast-fel după un mocan, Niţă Ba­ niţă, ce-şî avea tîrla aci. B an iu l, cătun, al comunei Cala-

părul d.-s., în judeţul Gorj, în partea despre N.-E. a comuneî şi la o depărtare cam de 5 kil., este situat în Valea-Racilor şi are o suprafaţă de 65 hect., din care 4 hect. pădure şi 36 hect. cultură, fineţe şi păşune, pro­ prietate a D-lor C. Saidac şi I. Scafeş; 18 hect. cultură, cu 2 hect. vie şi 5 hect. pruni sunt ale locuitorilor. t Are o populaţie de 14 fami­ liî, cu 56 suflete, din carî 12 con­ tribuabili, ocupîndu-se cu mun­ ca cîmpuluî şi creşterea vitelor. Locuitorii posedă 4 pluguri, 7 care cu boî, 6 stupi, 39 vite marî cornute, 2 cai, 59 01 şi 9 rîmătorî. Pe marginea despre V . a a­ cestui cătun curge pîrîul Jil ţul-Mic. Cătunul e traversat de şo­ seaua comunală, ce vine despre N. şi care îl leagă în acea parte cu căt. Baniul al comunei Raci; la S.-V. îl leagă cu comuna sa Calaparul. In acest cătun sunt 2 puţuri Şi I fîntînă.

287 B a n iu l, cătun al comuneî Raci,

din pl. Jiul, jud. Gorj, situat în partea despre S. şi la 2 kil. de­ parte de comună. Numirea, se zice, îî vine de la un vechiu Ban, ce ar fi locuit în acea lo­ calitate. Este situat în Valea-Ra­ cilor şi are o suprafaţă de 25 hect., din carî, 4 hect. pădure, 7 hect. loc de cultura, fineţe şi păşune, proprietate a d-lui Leo­ veanu ; 12 hect. arabile şi 2 hect. pruni sunt ale locuito­ rilor. Are o populaţie de 30 fam. cu 200 sufl., din carî 25 con­ tribuabili. Locuitorii posedă 4 pluguri, 6 care cu boî, 2 stupi, 28 vite mari cornute, 4 caî, 38 oî şi 27 rîmătorî. Cătunul e străbătut de şo­ seaua comunala, ce vine despre N. din com. Raci şi se îndreaptă spre S., legîndu-1 cu căt. Baniul-d.-j., ce aparţine comuneî Calapărul-d.-s. • Pe marginea despre V . a a­ cestui cătun curge pîrîul JilţulMic, pe care se găseşte un facău cu I alergător. In cătun se află I biserica, făcută de locuitorî, la anul 1820; cu un preot şi 2 cîntăreţî. In cătun se mai găseşte 2 puţuri şi I fîntînă.

BANUL

desfiinţat. Nu există de cît bi­ serica de zid, la care merg lo­ cuitorii din satele Dudaşi şi Ba­ noviceni din Severin, fiind în apropiere de dînsa, şi ca foşti locuitorî al satuluî Banoviţa. Aci se pretinde a fi fost locuinţa Banilor Severinului. Se pretinde iarăşi, că Banoveţi sau Banoviţeni nu puteau să fie de cît oamenii de încredere aî Banilor, cărora le a fost dăruită moşia; ei au luat numele de Banoveţi, adica oameni aî Banilor. B a n t a ş a , vezî Ghida, deal, în jud.

Roman. B a n u l, vezî

Căcarazeni, sat, în

jud. Iaşi. B a n u l, insula, în Dunăre, cu 36

hect. pădure; depinde de com. Celeiul, jud. Romanaţi. B a n u l, loc de izvoare,

pl. Tro tuşul, jud. Bacău, pe teritoriul comuneî Mănăstirea-Caşinul, de unde îşî are obîrşia pîrîiaşul Calasaul-Mic.

loc izolat pe Berheciu, jud. Tecuciu, în raionul comu neî Gohorul, unde a fost iazul şi moara numite a Banului.

B a n u l,

B a n o v , cătun, pendinte de co­

B a n u l, mănăstire de călugări, în

muna Cătunul, plasa Neajlovul, jud. Vlaşca. I s’a dat numele după proprietarul moşiei, Pol­ covnicul Banov, care din oştirea ruseasca a trecut în serviciul oştirii romîneşti, sub administra­ ţia generalului Kisseleff.

oraşul Buzău, jud. Buzău, fon dată în 1571, de vornicul An dronic, care a înzestrat-o cu mai multe moşiî. In anul 1722, jupîneasa Adriana, văduva vor­ nicului Şerban Cantacuzino, o rezidi, însă maî ’nainte de a o termina, se remărită cu marele postelnic loan Stamos, care, pen tru cauza fanariotică, în frontis­ piciul ce-1 pune bisericeî, dă uitărei pe primul fondator şi în înţelegere cu Nicolae Mavro cordat, Domnul ţăreî, printr’un hrisov din 1722, o închină mă

B a n o v ic e n i, mahala, în partea

de răsărit a oraşului T.-Severin, formată din locuitorii satuluî Banoviţa, strămutaţi în Severin. B a n o v iţ a , fost sat, în pl. Oco­

lul-d.-s., jud. Mehedinţi, astă-zî

BANUL

măstireî Duşca, de Ia Tricale, eparhia Larisa. Cu această ocaziune, biserica, pe lîngă pripia eî donaţiune, pe lîngă da­ rurile făcute de Mihaiu-Viteazul şi de alţi Domni, a mai primit o parte din averea bisericeî Broş­ teni, precum şi maî multe moşiî dăruite din nou, în cît ajunse a fi una din cele maî avute ale ţareî. După secularizare a deve­ nit biserică de mir, şi în 1884 a fost restaurată de Ministerul Cultelor. Inscripţiunea după frontispi­ ciu este aceasta: «Sfînta şi Dumnezeiasca biserica aceasta, al caruia hram Buna-Vestire a Născă­ toarei de D-zeu se prăznueşte, ne^induse de cine s’a zidit întîiu şi fărimînduse, D-eT Adriana, care a fost jupăneasa luî Ştefan Cantacuzino vornic, după moar­ tea D-luî, îndemnîndu-se din Dumneze­ iască rîvnă, a zidit-o din temelie şi a Infrumuseţat-n cu zugrăveală pe dinăuntru în zilele răposatului Domn loan Constan­ tin Voevod; după aceea, din voia luî D-zeu, casătorindu-sc cu Dl. Ion Stamos, marc postelnic, cu D-luî d’impreună, cu ttmplă, cu odăjdii şi cu alte odoare o au Imp d bit, cu chilii primprejur o au În­ temeiat şi cu alte dobitoace şi venituri o au Înzestrat, ajutorind-o cu hrisoave şi cu milî domneşti, acum în zilele prea înălţatului şi prea înţeleptului Domn loan INicolae Alexandru Voevod şi o au în­ chinat la Sf. mănăstire, ce se numeşte Duşca. unde se prăznueşte Blagoveşteriiile, spre vecinica pomenire a D-lor şi a părinţilor, fiind cursul anilor de la Christos : 1722; iar de la Adam: 7230». Dipticul: «Pomelnicul fericiţilor ctitori ai Sf. Mănăstiri Banul din oraşul Buzău, făcuta întîiu de Andronic vistierul, fiind cursul anilor de la A dam : 7079, iar de la Christos: 1571». «Domni: Mircca, Alexandru, Michael, Alexandru, Gabriel, Radu, Alexandru, Lcon, Mateiu, Nicolae, Michaiu, Constan­ tin, Grigore, Mateiu, Constantin, Michacl, Alexandru şi Constantin. «Arhierei: Ştefan şi Efrem. «Ctitori: Andronic, Adriana, Şerban, Udriste, Muşea, Calotă, Mile, etc. «Aceste numirî ctitorieştî le am adu­ nat, ce am putut găsi prin hrisoavele şi zapisele de cumpărători şi danii, ce are Sf. Mănăstire, j i am scris aîcî din po­

238

BANULUI (DRUMULQ

runca Sf. sale părintelui chiar Iacob Egumcnul ca în veci să pomenească. A ­ nul 1832»,

giu, la Turnu, pe care le luase Turcii

«P. S. La acest pomelnic s'a avut în vedere şi cel vechiu al mănăstire!».

ban; din care cauză hotarele acestor lo­ curi se numesc ale Banului».

Dintre obiectele sacre, aflate în această biserică cu oare-care importanţă istorică, vom men­ ţiona : a) O icoană foarte vechie şi de o frumoasă pictură, reprezentînd pe Maica Domnuluî, că­ reia i se dă şi puterea de a face minuni. Elena Doamna, so­ ţia Iul Constantin Brîncoveanu, fugind în Buzău, puse să o îm­ brace cu argint, în anul 1697 ; în anul 1819 vel stolnicul A le­ xandru Văcărescu a poleit-o cu aur. Icoana are această in­ scripţie : «Această sfîntă icoana s’a ferecat dc Uina lui Constantin Ni olac V cvod Ba­ sarab, egumen Paisic, la 7205, iar acum s’a prefăcut şi poleit de D-lui vel Stol­ nicul Alexandru Vacarescu . . . egumen Iosif archimandrit. . . Christos 1819».

b) O evanghelie dăruită de Adriana, în 1716 şi ferecată cu aur, cu inscripţia: «Aceasta sfînta evanghelie e făcuta de roaba luî Dumnezeu Adriana, jupîncasa luî Şerban C ustantin v rnicul. 1716 .

de la Ţara-Romînească, în comisiunea de delimitare a luat parte şi un mare

Biserica Banul, posedînd cîteva proprietăţi cu acest nume, precum: Odaia-Banuluî, MovilaBanuluî, etc., de Ia proprietăţi e probabil, că a trecut numele şi Ia biserică. Totuşi într’un hri­ sov al Iul Constantin Brînco­ veanu, din anul 1710, dat moş­ nenilor Moceşti, se vorbeşte de Enache, Banul de Ia Moceşti şi într’altul de V odă Banul (?) de Ia Buzău. Poate, că acest Vodă Banul să fi dat numele şi bi­ sericeî. B a n u l , sfoară de moşie, jud. Te-

cuciti, în raionul comunei Gohor, fosta proprietate unul boer, Ba­ nul ; merge din apa Berheciuluî pănă în muchia dealului GohorIreasca. In partea de V., pe Berheciu, a fost un iaz cu moară; astă-zî nu se văd de cît oare­ care urm e; locul poartă însă nu­ mele de iazul şi moara Banului. B a n u l, numire prescurtată, dată

căt. Sjmileasca-Banului, sati CăNumirea Banu ce se da arămidăria, din com. Simileasca, cesteî biserici e inexplicabilă, jud. Buzăti. de oare-ce nici unul din ctitorii ei n’a fost ban. Dintr’un hri­ B a n u l, vale, numită şi Valea-Basov al luî Mihaiu-Viteazul din nuluî, în com. rur. Bala-d.-j., 1 594i prin care da voe călugă­ plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi. rilor acestei mănăstiri să facă o moară pe apa Buzăului, re­ B a n u l - F r î n c u , numire, dată de zultă, ca pe atunci era cunos­ locuitorii unei părţi din moşia cută sub numele de Buna-Ves­ Doamna-Bălaşa, din com. Mitire. Intr’un hrisov al luî A le­ hăileşti, jud. Buzău. xandru Iliaş din 7137 (1629), se numeşte biserica luî Andro- B a n u l u i ( D e a lu l- ) , deal, în com. nie Vistierul cu hramul BlagoStăneşti, pl. Oltul-d.-j., judeţul veştenieî. Numirea dar de Banu Vîlcea. e de maî tîrziu. Şincaî în a sa cronică scrie : B a n u l u i ( D r u m u l-), drum vechiu pe hotarul domeniului Giurgiu, «In anul 154.6, C da Vornicul orînduiud sa se puie hotare : la Braila, la Giur­ judeţul Vlaşca, ales Ia 1546

BANULUI (HlRBOCA-)

239

cu ocazia delimitării domeniului despre vecinătăţile de către N. Drumul s’a făcut de către Mircea-Vodă-Ciobanul, împreună cu Marele-Ban, de la care a rămas numele de Drumul-Banuluî.

in com. şi căt. Ruşiavăţul, jud. Buzăfl, peste care e drumul la muntele Bîidea; maî poartă nu­ mirile de Colţul-Pietreî şi de Piatra-luî-Vîlcu.

com. Vadul-Soreşti, jud. Buzău. (V. Hîrboca sau Blestematele). B a n u lu i ( I z v o r u l- ) , izvor, în jud.

Prahova; curge din muntele Că­ lugărul, com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul; ia direcţia N.-E. şi se varsă în Bîsca-Fără-Cale, tot în raionul com. Star-Chiojdul. B a n u lu i ( M ă g u r a -) , măgură, în

(S fo r ile -) , moşie, în com. Cilibia, jud. Buzău. (V. Movila-Oaei, v. Cilibia şi ŞtubeulMoşiilor).

B a n u lu i

(S tu p in a -), izvor, în com. Odăile, jud. Buzău. (V. Stupinele).

B a n u lu i B a n u l u i ( P îc le le -) , pădure a sta­

B a n u lu i ( H îr b o c a -) , moşie, în

BARACUL

tuluî, pe moşia Pîclele-cu-Sforile, din com. Pîclele; face un corp cu sforile de pădure: Glodul, Bădiloaia, Călugărul şi MalulSpart, din com. Căneşti; are 198 hect. B a n u l u i (P îr îu l-), pîrîu,

izvo­ reşte de la Fîntîna-Popiî, din Dealul-Brătenilor, pe teritoriul comuneî Dîngeni, jud. Botoşani; curge pe lîngă satul Dîngeni şi se varsă în Jij:a.

B a n u lu i ( S tu p in a -), loc izolat,

în com. Pîrscovul, jud. Buzău; formează hotar despre comuna Trestia. B a n u lu i ( V a le a -) , numire v&cYâs,

a căt. Zapodia, din com. Trestia, jud. Buzău. B a n u l u i ( V a le a -) , cătun, al co­

com. Putineiul, jud. Teleorman, ridicată pe timpul războaielor luî Mihaiu-Viteazul cu Turcii.

B a n u lu i (P o d u l-), pod vechiu,

pe şoseaua naţională Buzău-Ploeşti, în com. Stîlpul, jud. Buzău, între pădurile Crîngul şi BaltaPlopuluî.

B a n u lu i ( V a le a -) , numire, dată

moşie, în com. Zmeeni, jud. Buzău. (V. Moisica). ( B ă d e n i-

B a n u lu i ( P o ia n a -) , poiană, com.

B a n u l u i ( V ă lc ic a - ) , valcea, jud.

M iluiţi) cătun, al comuneî Cio-

Slănicul, plaiul Vărbilăul, jud. Prahova.

Tecuciu; începe din mijlocul sfoareî de moşie Banul şi con­ tinuă spre E. în raionul com. Gohor.

B a n u lu i

( M o is ic a -) ,

B a n u lu i ( M o v ila - ) ,

ranca, jud. Buzău; 390 locuiton şi 98 case.

B a n u l u i (S ă r a ta -) , pădure a sta­

movilă în­ semnată, în com. Cioranca, jud. Buzău; face tot de o dată ho­ tar între moşiile Bădeni-Miluiţi şi Corneasca.

B a n u lu i ( M o v ila - ) ,

B a n u lu i ( M o v ila -) , moşie, în co­

muna Cioranca, jud. Buzău. (V. Bădeni-Miluiţi).

tuluî, pe moşia Sărata-Bugheni, din com. Gura-Săraţeî, jud. Bu­ zău ; are 401 hect. B a n u lu i ( S fo a r a -), numire, dată

pădureî Glodul, din com. Căneşti, cătunele Glodul şi Petcari, jud. Buzău; face parte din corpul de pădure Pîclele-Banuluî; are 27 hect.

B a n u lu i ( O d a ia -) , cătun, al com.

Simileasca, jud. Buzău ; are 220 loc. şi 44 case. B a n u lu i ( O d a ia - ) , pădure, a sta

tulul, pe moşia Negrească, din com. Simileasca, jud. Buzău; I90 hect. B a n u lu i ( P ia tr a -) , pisc stîncos,

B a n u lu i (S fo rile-), moşie a sta­

tului, pendinte de mănăstirea Banul, în com. Pîclele, jud. Bu­ zău ; are 830 hectare, afară de peste 100 hect. pădurea PîcleleBanuluî, şi 1 1 hect. vie, restul e loc de arătură, de fineaţă şi loc sterp. Acum e vîndută şi des­ părţită în 3 părţi.

muneî Bălăneşti, jud. Buzău; are 120 loc. şi 20 case.

uneî părţi din moşia statuluî Tituleşti-Cozieni, din com. Bă­ lăneşti, jud. Buzău.

B a r a c a , lac, în judeţul R.-Sărat,

plaiul Rîmnicul, com. Chiojdeni, aşezat în partea de miază-zi a comuneî, pe o poiană din cul­ mea Cătăuţuluî; produce ştiucă, caracudă măruntă, ce se vinde şi se consumă în localitate. B a r a c e ş t i, în jud. Prahova, nu­

mire, ce se maî dă căt. Cosmina d.-j., plaiul Vărbilăul. B a r a c u l , movilă, în jud. Brăila,

la un kil. spre V . de satul Du­ descu ; servă de hotar între co­ munele Dudescu şi Slujitorif-Albuleşti. B a r a c u l , vale, judeţul Vlaşca,

BARAICTARUJL-BIANCA

ce ese pe proprietatea Vişina, merge pe la Vadul-Stanchiî, prin Corbi-Mari şi dă în Neajlov, pe această din urmă proprietate. B a r a i c t a r u l - B i a n c a , în judeţul

Prahova, proprietate a Eforiei spitalelor civile din Bucureşti, fostă pendinte de mănăstirea Brebul, com. Drăgăneşti, plasa Cîmpul, în întindere de 1352 liect., toate arabile şi fineaţă; a­ rendată pe periodul 188S— 93 cu 20.768 leî anual. B a r a i c t a r u l - B r e b u l , sat, în jud.

Prahova; face parte din comuna rurală Drăgăneşti, pl. Cîmpul. A ci este o biserică clădită în a­ nul 1852, de un călugăr, pe cînd moşia aparţinea de mănăstirea Brebul. B a r a n c a , loc izolat, în jud. D o­

rohoiu, între rîul Prut şi pă­ durea Hudeşti, pl. Prutul-d.-s. A icî se află nişte coşere ale proprietăţeî moşiei şi un pichet pe frontieră.

240

varsă în rîul Şiret, ce trece prin marginea comuneî. B a r a n c a , şes, în jud. Dorohoiu;

se întinde între pîrîul şi pădu­ rea Baranceî, de pe teritoriul comuneî Zamostia, pl. Berho­ meteie. B a r a n c a -H e r ţ e i, sat, în judeţul

Dorohoiu, pe moşia Herţa, co­ muna Movila, pl. Herţa, cu 60 fam. 300 sufl. Aşezările săteni­ lor sunt parte bune cu livezi. Sătenii nu sunt împroprie­ tăriţi. Moşia are 524 hect. 14 ariî cîmp şi 57 hect. 28 ar. pă­ dure mică. Pîrîul ce curge pe moşie este Pietrişul. Piatră de zidărie se strînge numaî pentru trebuinţele locale. Hotarele moşiei su n t: Tîrnauca, Herţa şi Pilipăuţi. B a r a n g a , canal, în insula Balta, jud. Ialomiţa, plasa Borcea, pe teritoriul comuneî Cocargea. B a r a n u l, vale, jud. Vlaşca, ce

B a r a n c a , movilă, în judeţul Ro­

manaţi.

îî zice şi Crevedia; vine din Pietreşti şi moşia Vadul-Stanchiî.

B a r a n c a , pădure, în jud. Doro­

B a r a t c a , loc izolat, în comuna

hoiu, pe moşia Zamostia, com. cu asemenea numire, pl. Ber­ hometeie ; se întinde din hotarul Bucovinei pănă aproape de sat, pe o suprafaţă de 1030 hect., şi este situată atît pe deal cît şi pe şesul Şiretului; cu maî multe esenţe de lemn, între carî domină stejarul.

Bîrgăoani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, situată pe partea dreaptă a şoselei Piatra-Bozieni, între 23— 24 kil. Sunt aci vre-o 3 case numaî, cărora locuitorii le zic curte, cu toată aparenţa ce au de a fi mai mult nişte hambare pentru păstratul grînelor.

B a r a n c a , p îiîil,

în jud. Doro­ hoiu, ia naştere din izvoarele: Cojocarul şiRăuţul, de pe moşia Zamostia, comune cu asemenea numire, pl. Berhometeie, şi după ce primeşte în cursul său pîraele: Humăria, Stejeritul, Trifan, Sorohănenilor şi Putrida, se

BARAŢI

despre răsărit al iazului Bălăneşti. B a r a t u l , pădure,

supusă regi­ mului silvic, pe moşia MunteleBaratul comuna Lereşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, în în­ tindere aproximativă de 500 hect., cu un masiv des compus din fagî, plopî şi mesteacănî şi spre vîrf puţinî molifţî. Este si­ tuată în regiune muntoasă, cu pante repezi, din carî se scurg pîraie. Se învecineşte la Nord cu Văcarea, la Sud cu Bojorîta, la Est cu Rîul-Tîrguluî şi la V. cu Boldul.

B a r a ţ ii, sat, pl. Bistriţa-d.-j., jud.

Bacău, al com. Osebiţi-Mărgi­ neni, aşezat aproape de Bacău, îşî trage numele probabil de la cuvîntul bărat, denumire ce se da superiorului mănăstire! ca­ tolice din Bacău, provenind sau de la borat=frate pe ungureşte, sau de la Beratul turcesc ce se acorda preoţilor catolici aşezaţî în ţările noastre, care a­ veau proprietăţi nu departe în tîrguşorul Trebeş. Aceste pro­ prietăţi au trecut în stăpînirea bisericii catolice din Iaşî. (V. Episcop. Melchisedec, «Papismul şi biserica Ortodoxă în regatul Romîniel», p. 28). In a­ cest cătun se află o biserică ca­ tolică foarte vechie, care este deservită de un preot din Ba­ cău. Numărul capilor de familie este de 90 şi a sufletelor de 350. Sunt 2 cîrciumî. Animale se găsesc: 5 caî, 152 vite cor­ nute şi 44 porci.

B a r a t c a , pîrîiaş, ce izvoreşte din

podişele despre sudul satului Bîr­ găoani, com. Bîrgăoani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, curge în direcţiune sudică, traversînd şoseaua judeţiană Piatra-Bozieni, între al 22— 23 kil., şi se varsă pe partea stîngă şi în capătul

B a r a ţi, deal, pl. Bistriţa-d.-j., jud.

Bacău, com Osebiţi-Mărgineni. B a r a ţi, moşie, plasa Bistriţa-d.-j.,

jud. Bacău, com. Osebiţi-Măr­ gineni, de 234 fâlcî. Despre a­ ceastă moşie, Th. Codrescu («Bu*

b arasca

riumul romîn», pagina 186), se exprimă ast-fel: «moşie a bise­ riceî catolice din Iaşi. A re sat cu o biserică, un dascăl, un mazil, un căpităier, patru vădane, 11 slujbaşi volnici; pe lîngă mo­ şiile Mărgineni, Călugăra şi al­ tele, cu un număr de 44 lo­ cuitori».

Barasca, vâlcea, în jud. Olt; iz­ voreşte de pe teritoriul comuneî Cornăţelul, pl. Oltul-d.-s., şi se varsă în Valea-Guguluî, pe ţăr­ mul stîng, tot în raionul com. Cornăţelul. B a r b a - A lb ă , baltă, jud. Dolj, pl. Cîmpul, com. Poiana. B a r b a -L a tă , mo, ilă, în judeţul Brăila, la S. de Slujitori-Alboteşti, plasa Călmăţuiul; la 4 5 kil. de această comună. B a r b ă -R a s ă , privai, în judeţul Brăila, în circumscripţia Chiscani, între Dunărea-Vapoarelor şi Dunărea-Vechie. B arbu , mănăstire de călugăriţe, în com. Grăjdana, jud. Buzău, cătunul Miluiţi, situată pe un răsfăţat platofl, „umbrit la S.-E. de păduroase coline, iar la N.V. scăldat de încreţitele unde ale rîuluî Nişcovul. A fost fon­ dată la 1662 de Barbu V e l... şi Soţia saDespa. Maî în urmă a fost închinată Sf. Mormînt şi a fost metoh al mănăstire! Văcăreşti. După secularizare a devenit bi­ serică de mir. In anul 1871 schi­ tul de maicî Sf. Gheorge, din com. Boziorul, fiind ameninţat de izvoare, care maî în urmă la şi dărîmat, Episcopul Dio­ nisie a mutat călugăriţele de la Sf. Gheorge la Barbu şi aşa a devenit iar schit, servind totde-odată şi locuitorilor din că­ tunul Leiculeşti.

*

64094 Marele Dicţionar Qeogrojic,

241

B a r b u , movilă, în com. Caragelele, pe moşia Ţuguiatul, jud. Buzău.

BAROANELE

mire, a căt. Leiculeşti, com. Tisaul, jud. Buzău. ( V a le a - ) , vechie nu­ mire, a căt. Bărbunceşti, com. Grăjdana, jud. Buzău.

B a r b u lu î

B a r b u , pîrîlaş, pl. Trotuşul, jud. Bacău; curge pe teritoriul com. Bogdana şi se varsă în pîrîul cu acelaşî nume.

B a r b u l u î ( V a le a -) , vale, com.Po

peşti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B a r b u , pădure, a statuluî, pe moşia Bădeni-Miluiţi, jud. Bu zău ; are 954 h e c t, precum şi cîte-va locurî arabile, în com. Grajdana.

B a r b u l u î ( V a le a -) , vale, pe pro

prietatea Pueni, plasa Marginea, jud. Vlaşca. B a r b u l u î ( V î r f u l - ) , munte,

B a r b u ,poiană, pl. Jiul-d.-s., com. Floreşti, jud. Dolj. B a r b u ( L a c u l- lu i- ) , baltă în­ tinsă, în jud. Olt, pe teritoriul comuneî Şerbăneşti-d.-s., pl. Şer­ băneşti. B a r b u (M o v ila - lu i-), măgură, spre răsărit de com. Vişina, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi.

în com. Mlăjetul, jud. Buzău, în tre rîul Bîsca-Rosilei, Valea Stănileî şi V alea-Largă; are mai multe ramificaţii, acoperite cu păduri seculare.

B a r c a c iu l , pădure, a statuluî, în

întindere de 253 hect., situată în com. Vaideeni, pl. Horezul, jud. Vîlcea. B a r c a n , deal, la V . com. Buneşti,

B a r b u l - M irce a , cîmp, în plasa Dumbrava, jud. Mehedinţi, com. rur. Bălţaţi-d.-j. B a r b u lu î (D ea lu l-), deal, com. Hîrtieşti, pl. Argeşelul, jud.Muscel. • B a r b u lu î (P îrîu l-), pîrîil, udă com. Cireaşovul, de la N. la S., face mai multe zig-zagurî, se îm­ preună cu pîraiele Porcul şi Cirea­ şovul şi se varsă în rîul Olt, în raionul comuneî Cireaşovul, pl. Oltul-d.-j., din care izvoreşte. B a r b u lu î (R ed a-), vechie numire a moşiei Scheiul din com. Gherăseni, jud. Buzău. B a r b u lu î (Stu pina-), loc izolat în com. Tisăul, căt. Leiculeşti, jud. Buzău. B a r b u lu î (S tu pin a-), vechie nu­

pl. Ocolul, jud. Vîlcea. Numele luî vine de la un om, Barcan, ce se stabilise aci şi unde a trăit toată viaţa. B a r o a n e l e , sat, face parte din com.

rur. Păuseşti-Otăsăul, pl. Oco­ lul, jud. Vîlcea. Are, împreună cu Văleni, o populaţie de 517 loc. (276 bărbaţî şi 241 femeî). Cade în partea de N.-E. a co­ muneî şi este udat de rîul Otăsăul. Are o şcoală frecuentată de 17 copiî (9 băeţî şi 8 fete), la o distanţă de 2 kil. de cătunul Ursereşti. Locuitori! săî s’au îm­ proprietărit în anul 1864, pe 136 hect. pămînt, pe moşia sta­ tuluî Bai canele. B a r o a n e le , pădurice, a statuluî,

în întindere de 6 hect., pendinte de com. Păuseşti-Otăsăul, plasa Ocolul, jud. Vîlcea. Aparţine schitului Dintr’un-Lemn. 81

BARCEA B a r c e a , com. rur., jud. Tecuciu,

pl. Bîrlad. Compusă din 5 că­ tune: Barcea-Nouă, Barcea-Vechie, Dorăşti, Drăgăneşti şi Po­ doleni. Este situată pe loc şes, Valea-Bîrladuluî, la 9 kil. departe de capitala jud. şi 8 la kil. de a plăşiî. A re o populaţie de 1818 suflete cu 480 familii, din cari 459 bărbaţî, 450 femeî căsăto­ riţi, 30 bărbaţî şi 25 femeî necăsătoriţî, 15 bărbaţî şi 10 fe meî văduvi, 490 băeţî şi 358 fete. Ei locuesc în 502 case, fă­ cute de gard. Numărul naşterilor pe anul 1893 94 a fost de 78, iar a de­ ceselor 81. Populaţia a descres­ cut deci în acel an cu 3°/o. Suprafaţa întregeî com. este de 13994 hect., din care 6292 hect. pămînt arabil, 280 fîneţe, 2745 hect. izlaz, 375.7 hect. pă­ durî, 920 hect. loc sterp şi 51 hect. viî. Moşiile de pe teritoriul com. sunt: Drăgăneşti, Dorăşti, Bar­ cea şi Podoleni. Terenul acesteî comune nu este accidentat; prezintă un sin­ gur deal : Dealul-Podolenilor, care are o înălţime de 50 m. A cest deal este acoperit cu pă­ durî şi viî. In comună se află 12 Evreî. Meseriaşi sunt: 4 fierari, 11 lem­ nari, I cizmar şi 2Q cîrciumarî. Industria e mărginită la tre­ buinţele casnice. In satul Dră­ găneşti se află o moară de apă cu turbină, arendată d-lui Tache Anastasiu. T ot aci se află şi un iaz sistematic. Bud­ getul com. este de 8.337 leî. Nu­ mărul contribuabililor 425. Comuna are 2 şcoli: una în cătunul Barcea-Vechie şi alta în căt. Drăgăneşti, ambele mixte. Cea din Barcea datează de la 1865, iar cea din Drăgăneşti, de la 1879. Ambele sunt întreţinute de comună; au cîte 17 hect. şi 16

242

ariî pămînt arabil. Localul din cătunul Barcea-Vechie este con­ struit de comună în anul 1891, de zid, în stare bună; cel din Drăgăneşti este închiriat. Şcoala din Barcea e frecuen­ tată de 60 copiî (58 băeţî şi 2 fete); are 1 învăţător; cea din Drăgăneşti are 25 copiî(22 băeţî şi 3 fete), o învăţătoare. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 149 (70 băeţî şi 79 fete). Ştiu carte IIO bărbaţî şi 8 femeî. In comună sunt 3 biserici, deservite de 3 preoţî şi 3 cîntareţî. Locuitorî împroprietăriţi după legea din 1864 sunt 364, iar după legea din 1879 sunt 170. Miliţieni sunt 100, rezervişti 40. In comună se află 2 caldărî de rachiu, una în Barcea şi alta în Podoleni, care pro­ duc anual 150 vedre de rachiu, făcut din tescovină şi drojdie. Locuitoriî îşi desfac produc­ tele în oraşul Tecuciu şi în tîr­ gul Iveşti. Transportul produc­ telor îl fac cu carele cu boi pe şoseaua naţională. Căî de comunicaţie sun t: Ca­ lea ferată Tecuciu-Iveşti, care trece prin partea de răsărit a satelor: Drăgăneşti, Dorăşti şi Barcea Nouă; trece peste un pod de fier apa Bîrladuluî în satul Drăgăneşti şi peste un al­ tul la N. de Barcea Corozelul; pe dînsa e staţia Halta-Barcea, la o depărtare de Dorăşti de 500 in. Şoseaua naţională TecuciuGalaţi, care trece prin satele Drăgăneşti, Dorăşti şi BarceaNouă, pe o lungime de 10 kil., avînd un pod de fier pe Bîrlad, înainte de a intra în Drăgăneşti şi altul peste Corozel, între D o­ răşti şi Barcea. Şoseaua Barcea-Movileni, care începe din şoseaua naţională, tre­ ce prin Barcea Vechie, trece Bîrladul prin un vad, dă în satul

BARCEA

Podoleni, se ridică pe la aşa zi­ sul Dealul-Hrube şi ajunge în Movileni; are o întindere de 8 kil. Şoseaua Podoleni-Umbrăreşti, pe o întindere de 3 kil. Şoseaua Barcea-Cudabli pe o întindere de 12 kil. şi căile na­ turale Drăgăneşti-Matca, în lun­ gime de 11 kil., Drăgăneşti-Cudabli, de 15 kil. Locuitoriî au: 810 boî, 544 vacî, 12 taurî, 161 caî, 103 epe, 21 armăsari, 6 asinî, 6 bivolî 4750 oî, aceste împărţite în 7 stînî, 3 pe moşia Dorăşti şi 4 pe moşia Drăgăneşti, care pro­ duc anual 14000 ocale brînză. In com. sunt şi 160 stupî. Limitele com. sunt la N. oraşuluî Tecuciu, despărţit prin o linie convenţională, care începe din hotarul moşieî Movileni, merge spre E., trece Bîrladul pe lîngă moşia Cernicari, pănă la hotarul moşieî Cudabli. La Sudul comunei Umbrăreşti, care începînd prin o linie de învoiala, din moşia Movileni, trece Bîrla­ dul pe lîngămoşia Umbrăreşti, şi ţine pănă în moşia Cudabli, jud. Covurluiu. L a Est com. Cudabli, care formează şi hotarul judeţu­ lui, mergînd spre Nord pănă în hotarul moşieî Puţeni. La Vest com. Movileni, despărţită prin o linie, care începe din comuna Umbrăreşti, merge spre N. pe lîngă Movileni, pănă în hotarul moşieî Sturdza, care aparţinea oraşului Tecuciu. Com. este străbătută de nul Bîrlad care trece prin partea de V . a satuluî Drăgăneşti, des­ parte satul Barcea-Veche de Po­ doleni şi în urmă trece în com. Umbrăreşti. Maî este udată şi de pîrîul Corozelul, care vine de la Nord spre Vest, trece calea ferată, şoseaua naţională, desparte satul Dorăşti de Barcea-Nouă, intră în Barcea-Vechie şi se varsă în

barcea

243

Baltă. A cest pîrîu este periculos fără voie». Şi ridicîndu-se cu oas­ primă vara şi în timpuri ploioase, tea sa au mers grabnic spre căci vine foarte repede, rupînd Iaşi, iar Tom şaVodă cu Vor­ podurile şi stricînd tot ce gă­ nicul Moţoc, cu Spancioc şi V e­ seşte în cale. veriţă au fugit în Polonia laLiov, Com. de la anul 1874— 76 a unde Regele Polonieî trimise pe .fost unită cu satul Matca şi ma­ hatmanul Crasinski şi le-au tă­ halaua Cernicari, care astă-zî iat capetele la toţî, căcî Lapuşţine de Tecuciu. De la acest neanul cerea extrădarea lor. (Lean s’a separat. Matca a făcut top. t. I, pag. 219 şi 220). o comună a parte, iar Cernicari a trecut la Tecuciu. Comuna se B a r c e a , moşie, în com. cu ace­ numea, pe acea vreme Cerni­ laşî nume, jud. Tecuciu, pro­ cari. prietatea statului; are3152 hect. Ca fapt istoric putem men­ pămînt arabil, aducînd un ve­ ţiona următoarea întîmplare: L a nit de 39000 leî. înainte apar­ anul 1564, Alexandru Lăpuşneaţinea înănăstireî Dancu (Iaşi). nu venea despre Galaţi, pentru a 2-a oară Domn al Moldovei. El B a r c e a , pădure, judeţul TecuciO, poposeşte la N. de satul Drăproprietatea statuluî, în partea de E. a satului Barcea. Are o în­ ganeşti, în localitatea numită Dumbrava - Drăgăneştilor. Lătindere de 90 fălci, cu trupurile: Dealul de 60 fălci, străbătută puşneanul intrase în Moldova de Valea-Băşicuţeî, Valea-Rocu 7 mii de Spahii şi cu 3 mii bilor, Valea-Arcaciul şi Lunca oaste de strînsură, avînd şi po­ de 30 falei, la S. de sat. runcă de la Sultan să ceară de la Hanul Tătarilor ajutor. El mergea avînd alături pe V or­ B a r c e a , staţie de drum de fer, jud. Tecuciu, plasa Bîrlad-Ninicul Bogdan, amîndol călări coreşti, com. Barcea, pe linia pe armăsari turceşti. Ajunşi la Bărboşi-Tecuciu, pusă în circula­ Drăgăneşti îi întîmpinară boeriî ţie la 13 Septembrie 1892. Se luî Tomşa-Vodă: .Vornicul Moaflă între staţiile: Iveşti 9.5 kil. ţoc, Postelnicul Veveriţă, Spă­ şi Tecuciu 8.5 kil. înălţimea d’a­ tarul Spancioc şi Vistiernicul supra nivelului măriî de 31.59 Stroicî. Eî se închinară luî Lăpuşkil. Venitul acesteî staţii pe a­ neanul, dar nu-î sărutară poala, nul 1896 a fost de 20.768 leî după cum era obiceiul. Bine aţî şi 35 banî. venit boerî!» le zise Lăpuşneanul. Să fiî Măria ta sănătos!» răspunseră el. «Am auzit de bîn- B a r c e a - N o u ă , sat, judeţul T e­ cuciu, face parte din comuna tuirile ţăreî», zise Lăpuşneanul, Barcea. Situat pe ambele laturi «şi am venit să o mîntui». Să nu ale şoseleî naţionale Tecuciubănueşti Măria ta , zise Moţoc, Galaţi. A icî e reşedinţa comu­ «Ţara este liniştită, pentru aceea nei. Are o populaţiune de 55 obştia ne-a trimis să-ţi spunem, capî de familie, cu 246 suflete, că norodul nu te vrea, nicî te carî locuesc în 54. case. Ştifl iubeşte şi Măria ta să te întorci carte 18 bărbaţi şi 3 femei. Co­ înapoi . Lăpuşneanul răspunse : merciul se face de 2 cîrciumarî. «De nu mă iubesc eî, eu îî iu­ Acest sat a fost înfiinţat în anul besc pre dînşiî; şi de nu mă 1881, în urma inundaţiilor fă­ vrea ţara, eu o voifl pe dînsa; şi cute de Bîrlad. Locuitorii de voiu tot merge ori cu voie, orî

BARGILELE

aici afl venit din satele de prin prejur, care au fost inundate. B a r c e a - V e c h i e , sat, judeţul T e­

cuciu, face parte din com. Bar cea. Situat pe malul stîng al rîuluî Bîrlad. Are o populaţiune de 150 capî de familie cu 564 suflete, locuind în 149 case. Ştiu carte 43 bărbaţi şi 3 femeî. Co merciul îl fac 4 cîrciumarî şi 2 băcani. Are o şcoală mixtă cu un învăţător. A ici se află bise­ rica cu hramul Sfinţil-Voivozi. Această biserică s’a zidit în 1796; la 1846 s’a reparat de Iancu Malaxa şi aşa a durat pană la 1882, cînd focul a dis trus-o, ramîind numai zidăria. L a 1884 s’a refăcut. ( V a le a - ) , izvor, în com. Căneşti, jud. Buzău, căt. Pacurile; ese din munţii Umbră relul şi se scurge în pîrîul Să raţelul-Berciî; conţine multă sare în disoluţiune.

B a r c h e z iî

B a r o u l, deal, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Heleştieni. B a r o u l, poiană, com. Ulmetul, pl.

Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B a r c u l- M a r e , baltă, în jud. Făl­

ciu, în partea nordică a com. Lunca-Banuluî, pl. Prutul, la S. de satul Focşa. B a r c u l - U r l a t u , baltă, în judeţul

Fălciu, în partea de N.-E. a com. Lunca Banului, pl. Prutul, între satele Focşa şi Condrea. B a r d a - P lo p i i, insulă, în Dunăre,

între comunele Gîrcovul şi Izla zul din jud. Romanaţi. B a r g ile le , deal, situat între ra­

mura Petru-Vodă şi Domesnicul, com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlo­ cul, jud. Neamţu.

BARGILELE B a r g i le le , pîrîiaş, ce

izvoreşte dintre ramurile munţilor ce se întind către S.-E. de satul Dolheşti, com. Pipirigul, pl. de SusMijlocul, jud. Neamţu; curge în direcţiune spre S., păna la sa­ tul Coroiul, com. Călugăreni, pl. Piatra-Muntele, unde unindu-se cu pîrîul acelui sat, numit Co­ roiul şi cu pîrîul Bulatan, for­ mează Pîrîul-Larguluî.

244

teni, jud. Suceava. Izvoreşte de sub Băda, curge de la S.-V. spre N.-E.; udă teritoriul co. munel pe o întindere de 11 kil. şi, după ce a învîrtit un fierăs­ trău, se varsă în Bistriţa.

ca la 12 kil. spre N. de satul Suţeşti şi de ţărmul stîng al rîuluî Buzău, pe muchia dea­ luluî Suliganul; servă de ho­ tar între Suţeşti şi RîmniculSarat.

B a r z a , coastă, com. Mădulari, pl.

Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B a r z a , pisc, în jud. Olt, la Est

d.-s., jud. Buzău; are 4 loc. şi 1 casă.

de com. Ciomăgeşti, pl. Oltuld.-s. Serveşte parte pentru cul­ tură, parte pentru păşunarea vi­ telor.

în com. Sibiciul-d.-s., jud. Buzău, ese din coastele malurilor ve­ cine şi se scurge în rîul Buzău, face hotar despre com. Mlăjetul. B a r o n , pîrîil, pl. Znagovul, jud.

Ilfov ; se varsa în balta Znago­ vul, la N. de com. Tîncabeşti.

B a r la n u l, izvor şi localitate, în

jud. Prahova, comuna Poseşti, pl. Teleajenul.

In marginea acestuî cătun, despre rîul Vedea, curge pîrîul Barza, care se varsă în Vedea.

B a r o ia n u l, căt. al com. Sibiciul-

B a r o i a n u l u î ( I z v o r u l-) , izvor, B a r i c iu l, movilă, în jud. Braila,

BASA'CAN

B a r o n , vale, jud. Ilfov, prin care

B a r z a , pîrîil, jud. Teleorman, ce

se varsă la poalele cătunului cu acelaşî nume, în rîul Vedea, străbătînd şi prin pădurea statuluî cu acelaşi nume. Cursul lui începe mai sus de cOm. Mozăceni, şi are ca afluent pîrîîaşul Merişul, care începe din dreptul com. Stoboreşti.

trece pîrîul cu acelaşî nume. B a r z a , trup, din moşiile moşte­

B a m a , sat, judeţul Tecuciu ; face

B a r o s e ş ti, cătun, în jud. Olt, pen­

parte din com. Godineşti, pl. Berheciu; aşezat la N. com. şi la N. jud., formînd hotarul; des­ părţit de jud. Bacău prin Dealul-Frunteştilor; e Ia distanţa de io kil. şi 800 m. de reşe­ dinţa comunei; are o populaţie de 17 capi de fam. cu 70 sufl., locuind în 15 case.

dinte de com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul, situat în partea de Est a comunei, în imediată apro­ piere de com. Sineşti, pe coasta dealuluî stîng al Plapceî. Are 225 locuitorî, mal toţî moşneni.

huciu de pădure, situat pe Pîrîul-luî-Stahie, în comuna Calul-Iapa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu.

nitor din căt. Burdea-Căldararul, pendinte de com. Strîmbeni, jud. Teleorman. II maî zice şi Adu naţi-Moşteni. B a r z a , vâlcea, începe de la Nord-

B a r o s u l, vale, în com. rur. Pru-

Vestul com. Stoboreşti, jud. Te­ leorman, şi urmează cursul pîrîului cu acelaşî nume.

nişori, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me­ hedinţi.

B a r z a - S t o b o r e ş t i , moşie, a sta­

B arn a,

direcţia S.-E., în com. Diţeşti, plasa Filipeşti. Pe dealuri sunt plantaţi vii, pruni, nuci şi meri.

tuluî, în pl. Teleormanului, jud. Teleorman. Cea maî mare parte din această moşie a fost vîn­ dută în loturi sătenilor de prin comunele învecinate.

B a r z a , sat, în apropiere de Olt,

B a s a , munte, în com. Corbi, plaiul

cu IOO fain., jud. Argeş, plasa Topologul; face parte din com. rur. Budeşti. (V. a. n.)

Nucşoara, jud. Muşcel. Vîrful său poartă acelaşi nume.

B a r t o s u l, deal, jud. Prahova, cu

B a m a , vale, numită şi Valea-Bar-

neî, în com. rur. Dobra, plasa Cîmpul, jud. Mehedinţi. B a m a r i , v. Gura-Barnarului, jud.

Suceava.

B a s a c a n , munte, jud. Bacău, pl. B a r z a , cătun, la Sud de com. Sto-

B a m a r i , munte, în com. Broşteni,

jud. Suceava, avînd 1704 m. alt. d’asupra nivelului mării. B a r n a r u l, pîrîu, în com. Broş­

boreşti, din pl. Teleormanului, jud. Teleorman. Este situat pe proprietatea statului numită Barza-Stoboreşti. Are o populaţiune de 210 sufl., din carî 49 contrib.

Trotuşul, pe teritoriul com. Dof­ tana. B a s a c a n , pădure, jud. Bacău, pl.

Trotuşul, pe teritoriul com. Dof­ tana.

b a sa m a c

Basamac, ehşteU, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Preajba, în dreptul căruia se împreună Valea-Varzăriilor cu Valea-luUonică, com. Preajba. B asarab , cîmpie, în jud. Vîlcea. (Vezî Tîrsa). B a sa ra b , iaz, cu o suprafaţă de 20 hectare, pe moşia Ripiceni, comuna Movila-Ruptă, judeţul Botoşani. B a sa rab a , sat, pe moşia cu acelaşî nume, din comuna Preu­ teşti, plasa Şomuzul, jud. Su­ ceava. Uniî spun, că primul descălicător al satuluî ar fi fost un cioban venit din Basarabia, de unde şi numele satuluî. Aşezat pe pîrîul Duruitoarea, din dreapta Şomuzuluî-Mare, nu­ mără 165 case populate cu 170 capi de familie safl 680 suflete, din carî 387 bărbaţî şi 383 fem. Din aceştia sunt 27 străini. Are 149 contribuabili. Vatra satului ocupă suprafaţa de 20 fălci şi 25 prăjini. Intre proprietarii vechî aî mo­ şiei se ţin minte Alecu Forăscu, de la care a trecut la Smaranda Rosetti-Balănescu, care o vîndu doctorului A . Greceanu, de la care a fost cumpărată de actua­ lul proprietar A l. Grig. Bonache. Moşia e în întindere de 1300 falcî, din care 610 fălci cultivabile, 600 falcî pădure şi 90 falcî necultivate. împroprie­ tăriţi după legea din 1864 sunt 42 mijloc, şi 48 codaşi, stăpînind 266 fălci şi 75 prăjini. A r e : o biserică cu patronfil Sf. Andrei, zidită la 1836 de A. Forăscu, împroprietărită la 1864, cu 8' î fălci loc de cul­ tură, deservită fiind de un preot Şi un cîntăreţ; o şcoală rurală mixtă înfiinţată la 1879, cu un

245

învăţător plătit de stat, frecu­ entată de 48 elevi. Numărul copiilor între 7— 12 ani din raza şcoaleî e de 86 băeţî şi 69 fete. Drumuri principale sunt: la Preuteşti (3500 m.) şi la Dolheşti-Marî (5000 m.). Pe la 1843, «Basaraba, la ţi­ nutul Sucevei, ocolul Şomuzuluî, moşie cu părţi şi a domniei sale Postelnicului Alecu Botez, zes­ tre de pe cucoana d-sale Ralu, născută Başotă, şi a clironomilor luî Săndulache Lăpuşneanu, Negoiţa Radu şi alţii. Are sat cu o biserică, 2 preoţi, 2 das­ căli, 13 nevolnici, 8 vădane, 11 slujbaşi volnici, 2 E vreî; pe lîngă moşiile Platoneşti sau Manoli, Arghiri, Preuteşti şi altele, cu un număr de 45 locuitori. («Bucium. Rom.», an. I-ifl, pa­ gina 226). B a s a r a b i, com. rur., jud. Dolj,

pl. Cîmpul, la 84 kil. de Cra­ iova şi la 4 kil. de Calafat, care este reşedinţa plăşiî. E situată pe malul stîng al Du­ nării în faţa comunelor: Coşova, Stanotu aul, Cuţova şi Chirimbec. Se învecineşte la N. cu comuna Poiana ; la S. cu Du­ nărea de asupra nivelului căreia terenul comuneî are o înălţime medie de 7 m .; la apus cu co­ muna Calafat; la răsărit cu că­ tunul Golenţi. Comuna este udată la S. de Dunăre. In mijlocul ei se află o baltă numită Comani, plină cu peşti; această baltă se scurge în Dunăre. Comuna s’a format în anul 1880, în urma împroprietăririlor făcute după legea rurală din 1879. Se compune dintr’un singur cătun numit Basarabi. Se găsesc în comună urmele unei cetăţi numită Hunia-Lun-

BASARAKT

gă, ce se crede a fi făcută de Germani. De asemenea atît în apusul cît şi în răsăritul comuneî se găsesc tabii, şanţuri vechî. Are o biserică fondată de că­ tre locuitorî. In tinda bisericeî se găsesc scrise numele locui­ torilor, carî au fost delegaţi pen­ tru strîngerea de pe la săteni. In serviciul bisericeî se află un preot şi doî cîntăreţî. Biserica are o proprietate de 17 po­ goane arabile. In comună se află o şcoală mixtă, ce funcţionează din anul 1884; este întreţinută de co­ mună; are o proprietate de 8 h ect.; iar în vatra satuluî are 1 hectar. In anul 1892 93, a fost frecuentată de 59 băeţî şi 4 fete. In etate de şcoală sunt 158 loc. Ştiu carte 85, a­ dică 78 bărbaţi şi 7 femeî. Populaţia comuneî este de 958 suflete, din care 477 bărbaţî şi 481 femeî. Media morţilor este de 43, iar a naşterilor de 52. Case sunt în număr de 200, făcute din pămînt bătut, au şi grădină. Bordee sunt 29. Suprafaţa comuneî este de 5635 P°g- din care 4975 pogpămînt arabil, 300 fîneaţa, 180 izlaz, 50 lac şi teren sterp. Moşia se numeşte Comani; a parţine statuluî; are o supr. de 4975 pog. şi este arendată de la 1884— 1894 cu 47000 leî anual. Suprafaţa vîndută e de 1427 hect. 2589 m.; suprafaţa rămasă: 394 hect. 0395 m. A zî s’a dat în loturî locuitorilor Improprie tariţi. Se seamănă pe dînsa grîu, porumb, orz, meî, fasole, cînepă, in, etc. Viile de 520 pog. aparţin lo cuitorilor; produceau vin roş, dar acum sunt distruse de fi loxeră. In comună sunt două mori de vite; 5 fierari, 2 rotari, 2

BASARABI

lemnari, 3 cîrciumî şi 4 comer­ cianţi. Locuitoriî îşî desfac produc­ tele la Calafat, unde se duc pe şoseaua judeţeană Craiova-Ca­ lafat. In schimbul cerealelor im­ portă blane, cuie şi cele nece­ sare pentru casă. Cu vitele se duc la bîlciurî. L a 4 kil. departe de comună trece calea ferată, avînd staţie la Golenţi şi Poiana; şi şoseaua jud. Craiova-Calafat. O potecă duce din sat la Dunăre. Venitul pe 1893— 94 a fost de lei 2131,38 ; iar cheltuelile de lei 1847,35. Vite cornute sunt 214, cai 16, oî 48. ' B a s a r a b i, sat, pendinte de com.

rur. cu acelaşî nume, jud. Dolj, pl. Cîmpul, situat la 4 kil. N.-E. de Calafat. Populaţiunea e de 85 familii cu 346 suflete. A re o biserică parohială cu hramul Sf. Niculae, de zid, de­ servită de 1 preot paroh cu 2 cîntăreţî. In sat se află o şcoală mixtă, r.eavînd însă localul eî propriii. Copii în vîrstă de şcoală sunt în număr de 151, 81 băeţî şi 70 fete, din carî numaî 56, 49 băeţî şi 7 fete urmează re­ gulat. Comunicaţia în acest cătun se face prin şoseaua judeţeană Craiova-Calafat, care-1 pune în legătură la N.-E. cu satul Go­ lenţi şi la S.-V. cu com. urbană Calafat. B a s a r a b i, staţie de dr. d. f.,jud.

Suceava, pl. Şomuzul, com. Preo­ ţeşti, pe linia Dolhasca-Fălticeni, pusă în circulaţie la 10 Octomvrie, 1887. Se află între staţiile Dolhasca, 13 kil. şi Fălticeni, 11,5 kil. înălţimea d’asupra ni­ velului marii de 238,6im. Veni­

BASCOVUL (POŞTA.)

246

tul acesteî staţii pe anul 1896, a fost de 8595 leî. B a s a r a b i a , iaz, în suprafaţă de

18— 20 fălci, în com. Preuteşti, jud. Suceava, format de Somuzul-Mare. L a iezătura sa este o moară a proprietăţii. B a s a r a b ia , pădure de fag pe mo­

şia cu acelaşi nume, în jud. Su­ ceava. B a s a r a b i l o r ( M ă g u r a - ) , mă­

gură, la Est com. Slobozia-Mîndra, dinpl. Călmăţuiul, jud. T e­ leorman. B a s c o v e l e , com. rur., pe apa cu

acelaşî nume, jud. şi pl. Argeş, la 19 kil. de Curtea-de-Argeş, reşedinţa plăşiî şi la 1 1 kil. de Piteşti, se compune din 13 sate şi anume : Buneşti, Buzoeşti, Cioreşti, Dragoleşti, Graj­ durile, Linteşti, Bascovele, Ne­ goeşti, Pieleşti, (reşedinţa pri-' măriei), Sanduleşti, Urşoaia, Valea-Porculuî, Vîrloveni şi Zamfireşti, avînd peste tot 300 fa­ miliî cu 1465 suflete, din cari 10 familiî cu 38 suflete, Ţigani. In com. sunt 4 biserici, din care una este schitul Bascovul; cele-lalte treî sunt în satele Grajdurile, Linteşti şi Pieleşti; o şcoală pri­ mară rurală şi o cîrciumă. Bud­ getul com. pe anul 1882— 83 a fost de 2364 leî 07 banî la ve­ nituri, şi de 2363 leî la cheltueli. După o publicaţie oficială din 1887, aceasta com. numără 233 contribuabili şi are un bud­ get de 3258 leî la venituri şi de 2944 lei la cheltuelî. Numărul vitelor era în 1887 de 690 capete vite m arî: 640 boî şi vacî, 50 caî, şi 934 vite mărunte: 468 oî, 466 rîmătorî.

Piteşti; face parte din com. rur. Drăganul-Bascovelul, (v. a. n.); are o biserică cu hramul ToţiSfinţiî, cu un preot şi un cîn­ tăreţ. B a s c o v u l , sat, pe apa cu acelaşî

nume, jud. Argeş, plasa Piteşti, pendinte de com. rur. Băbana. (V. a. n.). sau B a ş c o v u l , sat, pendinte de com. rur. Pietroaia, plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, situat pe o gîrlă a pîrîuluî Poi, la 2 kil. spre N.-E. de Pietroaia, unde e reşedinţa comuneî. Populaţiunea e de 95 familiî, cu 445 suflete. A re o biserică parohiala cu hramul Sf. Nicolae, deservită de un preot paroh cu un cîntăreţ. Ca proprietate, biserica posedă 812 hect. pămînt rural, plus un venit de 60 leî anual. Satul e lipsit de şcoală. Copii în vîrstă de a o firecuenta sunt 40; 17 băeţî şi 23 fete. Comunicaţia cu acest cătun e foarte dificilă din cauza tere­ nului accidentat, pe care se află aşezat. Spre a ajunge la Pie­ troaia, locuitoriî din Bascov sunt nevoiţi a trece dealul, care des­ parte aceste două cătune.

B ascovu l

B a s c o v u l , moşie particulară, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Pietroaia; aparţine sătenilor. B a s c o v u l , pădure particulară,

jud. Dolj, plasa Dumbrava d. s., com. Pietroaia, pe moşia Basco­ vul; aparţine sătenilor. B a s c o v u l , pîrîu, din jud. Argeş;

trece pe la satul şi pe la schi­ tul cu acelaşî nume, şi se varsă în rîul Argeş la N. de oraşul Piteşti.

B a s c o v e l u l, sat, pe apaBascovul,

cu 28 fam., în jud. Argeş, pl.

B a s c o v u l ( P o ş t a - ) , jud. Argeş,

247

B A SCO VU L

pl. Piteşti, întiia poştă pe drumul vechiQ al poştei de la Piteşti la Rîmnicul-Vîlceî. Cele-l’alte poşte eraQ: Topologul, Cocorul şi Rîmnicul. Poşta Bascovul avea (1850) un număr de 36 caî.

Bascovul sau Bascovele (Schi­ tul-), cu hramul Intrarea-în-Biserică, întemeiat de Şerban-Vodâ-Cantacuzino, în jud. şi plasa Argeş, com. rur. Bascovele, în sa­ tul Bascovul; este schit de maici; avea mai nainte 20 de călugăriţe; astăzî este redus la biserică de mir, şi pentru întreţinerea ser­ viciului divin, este înscris, în budgetul Ministerului Cultelor, o sumă de 1070 leî; are doî preoţi, un cîntăreţ şi un para­ cliser.

Bascovul-Fleşti,

pe apa Bascovul, la 15 kil. de Pi­ teşti, jud. Argeş, pl. Piteşti; se compune din 10 sate şi cătune, anume: Brăileni-Animoasa, Florea, Glîmbocul-Fleşti, Mica, Păiseşti, Rotăreşti, Soreşti, Stejaretul, Uiasca şi Valea-Ursuluî, avînd peste tot 480 case, cu 270 fam. şi 1685 sufl. In com. sunt: 2 biserici, una în Gura-Bascovuluî şi alta în Fleşti, deser­ vite de doî preoţi, doi cîntăreţî şi un paracliser; o şcoală primară rurală; IO circiume. Budgetul comuneî pe anul 1882— 83 a fost de 2475 1. 96 b. la veni­ turi şi de 1774 1. la cheltuelî. După o recentă publicaţie o­ ficială, această comună numără 255 contrib. şi are un budget de 3978 leî la ven. şi de 3361 leî la chelt. Numărul vitelor în anul 1887 era de 2754 capete vite marî: 2712 boi şi vacî, 42 caî şi 305 vite mărunte: 60 oî, 35 capre şi 210 rîmătorî.

B a s ta ,

com. ru r .,

deal, în jud. Fălciu, în

partea de E. a com. Ivăneşti, pl. Prutul. ( I a z u l - l u î - ) , iaz, se află la marginea de E. a satu­ luî Moara-Grecilor, com. Munteni-d.-s., pl. Crasna, jud. V as­ luiu ; numit ast-fel după numele proprietarului. Este bogat în peşte şi stuh; are şi o moară de apă pe el.

B a sta ch i

B a ş - C u l a c , vale, numele sub care

valea Tortoman II se deschide din dealul Paspala-Bair, pe te­ ritoriul comuneî Carol, cătunul Dorobanţul, plasa Constanţa, jud. Constanţa; în partea ves' tică a plăşiî, şi cea apusană a comuneî; se află între dealurile Biuiuc-Bair şi Bilarlar şi este dominată de movilele PaspalaIuiuc şi Biuiuc-Iuc pe dreapta, Dere-Chioi pe stînga; prin ea merge un drum comunal, Dorobanţul-Dere-Chioi. B a ş - C h io i, com. rur. din judeţul

Tulcea, pl. Babadag, aşezată în partea centrală a judeţului, la 29 kil. spre S.-V. de oraşul Tulcea, reşedinţa judeţului, şi în partea apusană a plăşiî, la 20 kil. spre N.-V. de oraşul Babadag, reşedinţa plăşiî. Numele său turcesc vine de la baş = boer şi chioi = sat; la început a fost Paşa-Chioi şi prin corecţiune a devenit BaşChioi. Hotarul amănunţit al com. este următorul: Plecînd din vîr­ ful dealuluî Consulul, se dirige în­ tr’o direcţie generală spre miază­ zi, coboară dealul Consulul, pă­ şeşte peste dealul Dautcea, pen­ tru a tăia valea Musafir-Culac, trece peste muchia dealuluî IasiOrman, taie valea Bac-Ceiuş, pentru a urca dealul Bac-Ceiuş, şi vîrful Sivri-Tepe ; se îndreaptă spreS. E., taieValea-Jidineî, urcă

BAŞ-CHIOI

Dealul-Jidineî, în vîrful cu acelaşî nume; de aci o ia spre răsărit oprindu-se într’un vîrf al dealuluî Taşlî-Bair; de unde se îndreaptă spre N.-E., pe la poalele dea­ luluî Taşlî-Bair şi Uzum-Bair, pănă dă în drumul comunal Armutli-Ciucurova, pe care îl ur­ mează puţin, pănă la poalele dealuluî Pietrosul, de unde se îndreaptă spre miază-noapte şi dă în valea Rîuluî-Taiţa, lîngă satul Baş-Chioi; de aci o ia spre N.-E., taie valea Ormangi Cula, pe la poalele dealului Ghel Tepe, taie valea pîrîuluî Teliţa, la confluenţa cu valea Alceac Punar şi urcă dealul Sari Tepe, în vîrful Eşil-Tepe; de aci se îndreaptă spre N., pe muchia dealului Sarî-Tepe, pănă în vîr­ ful cu acelaşî nume, de unde o ia spre apus, taie valea AlceacPunar, pîrîul Taiţa, urcă şi co­ boară dealul Ghel-Tepe, urcă dealul Stamuni-Culac, din vîrful căruia se îndreaptă spre apus sau maî bine zis spre S.-V., taie pîrîul Taiţa, la confluenţa luî cu pîrîul Accadîn, urcă dea­ lul Consulul şi ajungem de unde am plecat. Forma teritoriului este în general aceea a unuî pă­ trat sinuat; lungimea perime­ trului de 47 k il.; iar întinderea totală a interiorului este de 4677 hectare. Com. se învecineşte la miază­ noapte cu com. Nalbant; la N.-V. cu com. Ali-bei-Chioi; la apus cu cătunul Dautcea (al comuneî Orta-Chioi) şi cu comuna A t­ magea ; la miază-zi cu comuna Ciucurova şi cătunul Slava Cer chezească (al comuneî (Slava Rusească); la răsărit cu comu na Armutli şi cu cătunul Ha gilar (al comuneî Congaz). Dealurile carî o brăzdează sunt numeroase, unele de pia tră, altele acoperite cu pădurî şi v iî; maî însemnate sunt: Sari-

BAŞ-CHIOI

Tepe (Usturoios) cu vîrfurile Eşil-Tepe (54 m.) şi Sarî-Tepe (72 m.), la N.-E.; Ghel-Tepe (134 m.) la miază-noapte; Pie­ trosul la S .-E .; Stamuni-Culac (521 m.) la N .-V.; Consulul, cu 2 vîrfurl (de 329 şi 315 m.), Tatar-Bai (Dealul-Tătaruluî), Da­ utcea (260 m ), Iasi-Orman (276 m.), Echili-Orman, Cîz-Bair(Dealul-Fetiî), Canara-Ceair (Dealulcu Piatră-Roşie), la apus; dea­ lurile Bac-Ciauş, cu vîrful Sivri-Tepe (236 m.), Parcea-Daa (deal cu o bucată de pădure), Curt-Bair (Dealul-Lupuluî), Chereş-Bair (deal de var), Sarî-Misilic (deal cu tufe roşii), OrtaBurun (Nasul-Tovarăşuluî), Sa­ ra Masa-Lîc (Dealul-Usturoios), Mara (Dealul-Găurosul), dealul Pariti (Dealul-Paralelor), Sipilgean (Dealul-Izvoruluî-de-Viaţă), la Sud şi Sud-Vest. Colinele sunt acoperite cu păşuni; ele sun t: Accadîn (Cadîna-Albă), Uzum-Cairac (Colina-Lunga), Begen (Colina-Gîndaculuî), Caraul (Deal-de-Pază), Tatar-Bair (Colina-Tătaruluî), situate toate în par­ tea apusană a comuneî; movilele sunt toate naturale, ele su n t: Eşil-Tepe (Movila-Verde), SarîTepe, la N .-E .; Ghel-Tepe, (Mo­ vila- Goala), Camanlî - Vraişte, (Movila-cu-Prundiş), Tauşan-Tepe, (Movila-Iepurelui), Sivri-Tepe, (Movila-Ascuţita), la S. şi V ., Nalbant la N. Rîurile şi pîraiele carî o udă sunt destule, însă maî toate sunt nişte văî, carî n’au apă de cît primăvara, la topirea zăpezii. Taiţa o udă prin mijloc; aflu­ enţii saî de pe stînga o udă la N., iar cele de pe partea dreaptă udă comuna la S., aşa avem: văile Sipilgean, Baş-Chioi, for­ mată din valea Musafir-Culac, continuaţie a văilor Ghiubelca şi Canara-Ceair, unită cu valea Bac-Ceiuş, primeşte pe dreapta

248

valea Jidini, care udă com. la a­ pus; valea Ormangi-Culac şi pîrîul Nalbant sau Teliţa la ră­ sărit. Maî avem apoî văile Ciu­ curova la S.-V.; Armutli (Valea-Păruluî) la apus, văile Begen (Valea-Gîndaculuî), şi Cineli (Decoraţia-luî-Ali) tot la apus ; Zibileanul (Valea-Pomenii), la N .; Domus-Culac (Izvorul-Porculuî) tot la apus; Moldovanschicula (Valea - Moldoveanului), Giambaş-Coanlîc (Prisaca-Giambaşuluî), Cartal-Cula (Valea-Vulturuluî), Ai-Cula (Valea-Ursului), Cara-Cula (Valea-Neagră), şi CuruGiadina (Valea-Uscata), brăz­ dează partea apusana a comu­ neî, mai cu seamă colţul S.-V.; malurile lor sunt înalte, altele joase ca al pîrîuluî Taiţa. La­ curi nu sunt în comună. Clima comuneî este sănătoasă; aerul viu şi rece ; vînturile pi edominatoare sunt cele de mia­ za-noapte şi miaza-zi; ploi po­ trivite, rare-orî seceta; boalele ce bîntue comuna sunt: gîlci, diaree, tuse ordinara şi convul­ sivă, une-orî anghină difterică. Cătunele cari o formează sunt: I. Baş-Chioi, (Satul-Paşeî), cătu­ nul de reşedinţă, aşezat pe ma­ lul stîng al rîuluî Taiţa, şi la poalele orientale ale dealuluî Tatar-Bair, în partea răsăriteană a comuneî; 2. Cineli în partea apusană a comunei, pe malul drept al rîuluî Taiţa, şi la poa­ lele estice ale dealului Consulul. întinderea totală a comuneî este de 4677 hect., din cari 627 hect. ale Statuluî, restul de 4050 hect. ale locuitorilor; din aceste 50 hect. sunt ocupate de vetrele celor două sate. Populaţia în întreaga comună este toată bulgărească, însă vor­ besc romîneşte cea maî mare parte; sunt 348 familiî cu 1677 suflete, 606 bărbaţî, 623 femeî; 279 copiî în vîrstă de şcoală,

BAŞ-CHIOI

141 băeţî, 138 fete; 903 însu­ raţi, 553 neînsuraţî, 12 văduvi; 372 contribuabili. Moravurile şi obiceiurile lor se apropie de cele ale noastre, numaî în îm­ brăcăminte diferă de Romînî; aşa, în loc de iţarî sau panta­ loni, poartă ciacşin turceşti, se încing peste mijloc cu brîu de lîn ă ; au ilice, zăbune, cojoa­ ce, imurluce (sumane); în cap poartă şi vara şi iarna căciuli • în picioare poartă opinci în ge­ neral, cizme şi ghete rar. Fe­ meile umblă cu picioarele goale şi vara şi iarna, numai Dumi­ neca şi sărbătoarea pun papuci şi pantofi; poartă fuste de lînă, bete cu ciucuri, scurteici, ili­ ce ; pe cap se îmbrobodesc cu tulpane, barişe de diferite cu­ lori, după ce fac mai întîiu un conciu, peste care pun un fes turcesc, mic şi rotat şi peste acesta se acoperă; de fesuri atîrnă nisce baerî cu parale tur­ ceşti ce sunt legate sub băr­ bie ; la gît poartă salbe de lefţî şi mahmudele. Este o şcoală în cătunul de reşedinţă, Baş-Chioi, fundată în 1880 de obştia locuitorilor, cu 10 hect. pămînt, 2 învăţători, 90 elevî înscrişi, în 1893—94, 70 băeţî, 20 fete. Este o biserică cu hramul Adormirea-Maicii-Domnului; a fost făcută în anul 1844 de obştia locuitorilor; are 7 hect. pe care le închiriază cu 70 leî, şi io hect., pe care le cultivă preotul pentru sine; bis. e de­ servită de I preot şi I cîntăreţ; slujba o fac în limba bulgară. Pămîntul este în general argilos, puţin calcaros şi arinos; dealurile sunt mal toate pie­ troase şi acoperite cu păduri. Din cele 4677 hect. ale comunei, 3760 hect. sunt locuri arabile, 292 hect. pădure, 61 hect. fî­ neţe, 291 hect, izlaz, 273 hect.

BAŞ-CHIOI

teren neproductiv; aparţin lo­ cuitorilor, afară de păduri şi locurile neproductive ce aparţin statului. Se seamănă în comună: po­ rumb, grîu, orz, ovăz, meiu, dughie, borciag; cînepă şî in mal puţin. Sunt 326 agricultori, carî au 253 pluguri de fier, 1 maşină de secerat şi 3 de vînturat, 373 bol) 185 vaci, 74 bivoli şi bi­ voliţe, 423 cal, 251 epe, 9 mă­ gari, 6317 ol, 113 capre, 465 porci. Sunt în com. 2 mori de vînt, 2 mori de apă ce mal au şi cîte o piuă fie-care. Sunt 12 meseriaşi: 7 croitori, 2 fierari, 2 lemnari şi I cojocar. Comer­ ţul este foarte a ctiv ; sunt 4 co­ mercianţi : 1 manufacturar şi 3 cîrciumarî. Com. exportă ce­ reale şi vinuri în valoare de 100.000 lei, şi importă articole de băcănie şi manufactură, în va­ loare de peste 100.000 leî. Budgetul: Veniturile sunt de 5692 lei, 22 bani. Cheltuelile sunt de 5422 leî, 3° bani, rămînînd un escedent de 275 leî, 90 bani. Contribuabili sunt 348. Căile de comunicaţie sunt: Drumul judeţean Babadag-Măcin, ce trece prin comună, şi drumurile comunale, ce duc, de la cătunul de reşedinţă, la că­ tunul Cineli, la com. Ali-BeiChioi, la comuna Nalbant, la comuna Armutli, la com. Ciu­ curova, şi spre Satul-Nofl-Babadag; din acestea 2 sunt pie­ truite, cele ce duc la Babadag, cele-l-alte sunt naturale. Istoric. Despre această co­ mună, din bătrîm se spune, că a fost întemeiată de Bulgarii, carî au venit din Basarabia, între anii 1828— 1830 şi s’afl aşezat prin­ tre Turcii ce locuiafl aci pe acea vreme. Turcii, văzînd, că numă­ rul Creştinilor creşte din ce în ce, s’au ridicat şi afl plecat în ilurtlt JJtelionar QtogralUs,

249

alte sate locuite de coreligio­ narii lor. Ca povestiri asupra celor-l-alte locurî, n’avem de cît asupra văii Bac-Ceiş, anume că pe valea aceasta a fost un sat turcesc, al cărei locuitori erau scutiţi de toate datoriile şi dă­ rile către Stat. guvernul oto­ man dîndu-le pămînt de muncă gratis, aceasta în schimbul unei victorii ce el repurtaseră asu­ pra Creştinilor; el a fost des­ fiinţat probabil de vre-o emi graţie. B a ş - C h io i, sat, în jud. Tulcea,

plasa Babadag, cătunul comu­ nei Baş-Chioi, situat în partea apusană a plăşiî şi în cea nordestică a comuneî, a cărei reşe­ dinţă este, pe malul drept al pîrîuluî Taiţa şi la poalele ori­ entale ale dealului Tatar-Bair ; numele său este turcesc; se numea în vechime Paş - Chioi, Satul-Paşeî. Se mărgineşte la miază noapte cu comuna Nal­ bant, la miază-zi cu cătunul Slava-Cerchezească, al com. SlavaRusească, la apus cu cătunul Cineli şi comuna Atmagea, iar la răsărit cu comuna Armutli şi cătunul Hagilar al comunei Congaz. Dealurile, care brăz­ dează teritoriul săfl, sunt: SariTepe la N ord-Est; Ghel-Tepe la Nord ; Tatar-Bair, Dautcea, Echil-Orman, Iaşi-Orman la a­ p u s; Bac-Ceiuş cu vîrful SivriTepe la Sud-V .; Jidini, Pelitul şi Pietrosul, la miază-zi. Rîul Taiţa îl udă prin mijloc; pîra­ iele Ormangi-Culac şi Teliţa, la răsărit; valea Baş-Chioi prin mij­ loc ; văile Musafir-Culac şi BacCeiş la apus. întinderea sa este de 3797 hectare, din care 37 hectare compun vatra satuluî. Populaţia, toată bulgară, este de 272 familii cu 1297 suflete. Are biserica şi şcoala comunei. Pă­ mîntul pe aci este productiv;

BAS-PUNAR

se cultivă porumb, meiu, giîu, etc. Industria casnică şi comerţul sunt active. Drumuri comunale îl unesc cu cătunul Cineli, cu co­ munele Nalbant, Atmagea, Cincurova, Babadag.

Baş-Chioi,

pîrîu însemnat, în jud. Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul comuneî Baş-Chioi, şi al celor două cătune ale sale Baş-Chioi şi Cineli; este for­ mat din două pîraie: valea BacCiauş, ce izvoreşte din dealul Bac-Ciauş şi valea Jidini, ce izvo­ reşte din dealul Jidini; se unesc amîndouă la poalele dealului Sivri-Tepe şi, sub numele de Baş-Chioi, merge de se varsă în pîrîul Taiţa, ceva maî la a­ pus de satul Baş-Chioi. Curge printre dealurile Bac-Ciauş, TasiOrman, Cîz-Bair şi Cuzu Bair de o parte, la apus, şi dealurile Jidini, Pelitul şi Cuzul-Mare la răsărit. Cursul săfl este lung de 8 kil. şi brăzdează partea apu sană a comuneî şi a plăşiî. Pri­ meşte ca afluent maî însemnat pe dreapta, pîrîul Musafir-Cu­ lac. Pe valea sa merge dru­ mul comunal Baş-Chioi-Ciucurova, şi pe aceea a pîrîuluî Mu­ safir-Culac merge drumul veci nai Atinagea-Baş-Chioi.

Baş-Punar,

sat, în jud. Cons tanţa, pl. Silistra Nouă, căt. co­ muneî Hairam-Chioi. Este situat în partea S.-E. a plăşiî şi cea răsăriteană a comuneî, la 6 kil. spre N.-E. de cătunul de reşe­ dinţă, Hairam-Chioi şi la 2 12 kil. spre N.-V. de cătunul BairamDede. Este aşezat pe valea BaşPunar, într’un loc unde valea devine puţin maî largă şi unde malurile el sunt maî puţin înalte şi mai puţin stîncoase. Este în­ chis la răsărit de dealul Baş Punar-Bair; la N.-V. de dealul Ceşme-Bair; la V . de dealul

82

BAŞ-PUNAR

Tuzla-Mezarlîc-Bair şi la S.-V. de dealul Cialî-Perde, cu vîrful său Cialî-Perde, de 176 m. Suprafaţa sa este de 1381 hect., dintre care 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluî şi de grădini, cu 27 case. Populaţiunea sa, compusă maî numai din Turci, este de 16 familiî, cu 78 suflete, ocupîndu-se maî mult cu agricultura. Pămîntul produce grîfl şi ovăz, în cantitate şi calitate destul de satisfăcătoare. Casele sunt în general micî, şi înconjurate fie­ care de cîte o curte destul de mare cu cîte o grădină. Drumuri comunale pleaca la Demircea, la Bairam Dede, la Cozîl-Murad, la Becter şi la Malcoci, mergînd fie care în direcţiuni opuse, în­ tocmai ca nişte raze, care pleacă dintr’un centru al unei circum­ ferinţe.

Baş-Punar, sat,

în judeţul Cons­ tanţa, pl. Mangalia, căt. comu­ neî Gheringec, situat în partea centrală a plăşiî şi cea meridio­ nala a comuneî, la 3 kil. spre S.-E. de căt. Copucei şi la 9 kil. spre S.-V. de căt. Gherin­ gec, reşedinţa comuneî, pe ma­ lul nordic al lacului Mangalia, la locul unde se deschide ValeaViilor, pe drumul Mangalia-CaraOmer. A re 1025 hect. întindere, din care 125 hect. ocupate de vatra vechiului sat. Cel actual e mult maî mic. A re o popu­ laţie numaî de 7 familiî cu 30 suflete, ce se ocupă cu agricul­ tura.

Baş-Punar,

sat, în jud. Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul co­ munei Slava-Rusească. E situat în partea apusană a plăşiî şi cea vestică a comuneî, la 10 kil. spre apus de cătunul de reşe­ dinţă, Slava-Rusească, pe malul st. al văii Slava Rusească, la poa­

250

lele sudice ale dealuluî Ciucu­ rova. Numele său este turcesc şi vine de la baş = cap, pu­ nar = fîntînă; tradus ar fi Capul-Fîntîneî, nume ce a luat şi pîrîul Slava, la izvorul luî. Ho­ tarul său începe din dealul BaşPunar, se îndreaptă spre răsă­ rit, taie valea Chirişliva, urcă dea­ lul Ciucurova, se îndreaptă apoî spre S.-E., pe muchia luî, pănă în dreptul căt. Slava-Cercheză, de aci spre S.-V., pe muchia dea­ luluî Ibrişiorul, pană da în pî­ rîul Slava-Rusă, de unde o ia spre apus, taie valea Ericli-Culac, şi urcă dealul Periclic, pănă la limita judeţului, pe care o urmează spre N., unde ajunge în dealul Baş-Punar, de unde am plecat. Forma sa este neregu­ lată; are 32 kil. lungime, pe o întindere de 1838 hect. Dealu­ rile ce-1 brăzdează sunt: BaşPunar, Periclic, la apus; Dolama la sud ; Ibrişorul la răsărit (241 m.); Ciucurova (335 m.) la miază-noapte; toate sunt a­ coperite cu pădurî. Rîul SlavaRusească, ce izvoreşte sub nu­ mele de Baş-Punar, îl udă prin mijloc. Pe lîngă sat trec aflu­ enţii ^săî: Chirişliva la N.-V., Cai-Culac unit cu Amutlu-Culac, la S.-E. şi Ericli-Culac la S. întinderea cătunului e de 1838 hect., din cari 30 hect. ocupate de vatra satuluî, 460 hect. ale locuitorilor, 1348 hect. ale sta­ tuluî. Populaţia cătunului este rusească; venită de curînd, a adoptat moravurile şi îmbrăcă­ mintea romînească. Sunt 63 fa­ miliî cu 45 S suflete, din cari 283 bărbaţî, 172 femeî; 60 copiî de şcoală; 10 însuraţi, 14 neînsuraţî, 7 văduvi; contribuabili sunt 45. A re o- şcoală mixtă fundată în 1893 de loc. Este o biserică cu hramul Sf. Metodiu şi Ciril, zidită în 1886 de loc., deservită de un preot romîn şi

BAŞ-PUNAR

un cîntăreţ rus. Pămîntul locului este negru şi pietros; din el 1250 hect. sunt pădurî, 606 hect. loc cultivabil. Locuitorii au 52 pluguri, 260 boî, 320 caî, 195 oî, 35 capre, 120 porci; 3 mon de apă. Budgetul este de 1700 leî la venituri şi 1600 leî la chel­ tuelî. Drumuri sunt cele comu­ nale ce duc la cătunul de reşe­ dinţă Slava-Rusească, la com. Ciucurova, la cătunul Slava-Cer­ cheză, la com. Topologul, din jud. Constanţa, la com. Atma­ gea. Cerchezii au locuit aci mai înainte de războiul de la, 1877-78;' la 1879 Cerchezii au plecat şi atuncî au venit Romîniî ce azî sunt în număr de 4 familiî cu 21 sufl. şi Ruşii, cari mai înainte locuiati în satul Teche, ceva maî jos de el, pe pîrîul Slava.

Baş - Punar,

deal, în judeţul Constanţa, plasa Hîrşova, pe te­ ritoriul comuneî Topologul; face parte din culmea dealurilor Babadaguluî şi e situat în partea răsăriteană a plăşiî şi a comu­ neî. Pe muchia lui trece şi ho­ tarul despărţitor între cele 2 ju­ deţe Tulcea şi Constanţa. Plea­ că din nodul central SultanBair, şi se îndreaptă spre S.-E., printre văile Baş-Punar şi Chirişlivoi. A re 294 m. înălţime şi este acoperit cu pădurî întinse.

Baş-Punar,

pîrîil, în jud. Tul­ cea, pl. Babadag şi Constanţa, pl. Hîrşova. Izvoreşte din dea­ lul Sultan-Bair, din jud. Cons­ tanţa, dar intră repede în ju­ deţul Tulcea, se îndreaptă spre răsărit, avînd o direcţie generală de la N .-V . spre S .-E ., curge pe la poalele dealuluî Baş-Punar, pănă la satul Baş-Punar, de unde începe să poarte nunlele de Slava-Rusească. Curge numaî prin pădurî, prin locuri de toată fru­ museţea. Pe valea sa merge pi-

251

BAŞ-PUNAR

torescul drum com. de la Topolog (Constanţa) Ia Baş-Punar (Tulcea). Primeşte ca afluenţi la pîr. Amutlu-Culac unit cu ChaiCulac. Lungimea sa e de 8 kil. Cursul său este foarte repede. B a ş-P u n a r, vale, jud. Constanţa, plăşile Silistra-Nouă şi Manga­ lia, pe teritoriul com. rur. CaraOmer şi Cazil-Murad, din plase Mangalia, şi Bairam-Dede şi Haram-Chioi, din pl. Silistra-Nouă. Este una din principalele braţe care formează valea Urluia. Se deschide din poalele nordice ale dealului Cara-Omer, sub numele de Dere-Chioi; se dirige spre miază-noapte, avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V.; ia apoi numele de Ali-Bei-Chioi, trecînd prin satul Ali-Bei-Chioi, în urmă pe acela de Afighinea, intrînd în pl. SilistrarNouă, unde trece prin satul Bairam-Dede, de unde ia numele de Baş-Punar; străbate satul cu acelaşi nume; intră din noii în pl. Mangalia şi se uneşte cu valea Borungea, lîn­ gă satul Becter, al com. CazîlMurad. A re o lungime de 15 kil. Dealurile printre care ea merge sunt: Buiuc-Bair, AliBei-Chioi, Sarî-Bair, Curu-Bair, Bairam-Dede, Cialî-Perde, Mezarlîc-Bair şi Cişme-Bair pe stîn­ ga; Iuci-Ghiolgiu-Bair, Ali-BeiChioi-Bair, Mezarlîc, Chazîl-Murad-Bair, Mezarlîc-Bar şi Baş-Punar-Bair pe dreapta. Ea are apă numaî primă-vara, după topirea zăpezilor şi toamna după ploi. Prin ea merge drumul comunal Becter-Baş -Punar-Bairam -DedeAli-Bei-Chio i-Car a-0 mer.

Baş-Punar,

mică vale, în jud. Constanţa, pl. Mangalia, com. Gheringec, căt. Baş-Punar. Vine din dealul Copucei, trece pe la răsărit de satul Baş-Punar şi se deschide în lacul Mangalia.

Baş-Punar-Bair,

deal, în jud. Constanţa, plăşile Silistra-Nouă şi Mangalia, pe com. HairamChioi, căt. Baş-Punar, de la carî ŞÎ-a luat şi numele, şi com. CazîlMerand, căt. Terziveli. Se des­ face din dealul Mezarlîc-Bair, a vînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V. printrevăile BaşPunar, Cazîmerad-Ceair şi Bo­ rungea. A re 167 m. înălţime, dominînd satul şi valea Baş-Punar. E de natură stîncoasă; acoperit cu tufărişuri şi fîneţe.

Baş-Punar-Sîrtî, deal însemnat, în jud. Constanţa, pl. SilistraNouă, pe teritoriul comunelor rur. Para-Chioi, Dobromirul-dinVale,Caranlîc. Se desface din cul­ mea Sari-Iol-Bair, din care face parte de la vîrful numit C alaigi; se întinde spre răsărit, avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N.-E., brăzdînd partea cen­ trală a plăşiî, pe cea sudică a com. Caranlîc, cea nord-vestică a com. Dobromirul, şi pe cea sud-estică a com. Para-Chioi; se ridică la 187 m. cu vîrful Ba­ zirgian ; domină văile BabuciCulac, Cuiugiuc-Culac şi drumul judeţan Lipniţa-Dobromir; este acoperit cu fîneţe şi livezi.

Başa,

jud. Brăila, numirea ce se dă de locuitorî satului Filipeşti. Se zice, că un turc numit Başa, pe timpul raialei, ţinea suhat şi avea tîrlă aci.

Başeul,

plasă, în partea de S.-E. a judeţului Dorohoiu. Şi-a luat numirea de la pîrîul Başeul. Terenul pl. este mărginit: laN. cu pl. Prutul-d.-j., de care se des­ parte prin hotarul moşiilor: Balinti, Drăguşeni-Nichiteni, Avră­ meni, Adăşăni şi Liveni-Mitro­ poliei, din astă pl., despre moşi­ ile : Tătărăşani, Cordăreni, Puţureni, Ichimeni, Ghereni şi Mi­

BAŞEUL

tocul, din pl. Prutul-d.-j.; la S. cu jud. Botoşani, de care se desparte prin cursul Jijiei, înce­ pînd de la vărsarea Ibăneseî în ea, pe moşia Borzeşti şi pănă la hotarul moşieî Plopeni-Jianul; apoî prin hotarul moşieî acesteia, a Ştiubeienilor, Vlăsineştilor şi Hăneştilor, pănă la pîrîul Başeulul; la Est cu Basarabia, de care se desparte prin cursul Prutului, începînd de la vărsarea pîrîuluî Ghereni, dintre moşiile Mitocul şi Săveni! - Mitropoliei, continuînd pănă la vărsarea pîrîului din jos de satul Boldişo rul; de acolo cu jud. Botoşani, de care se desparte prin hota rul moşiilor Zahoreni şi Baro lea, pănă la malul pîrîuluî Ba şeul; la V est cu plasa Coşula, de care se desparte prin hota rul moşiei Borzeşti din astă pl., despre moşia Tăuteşti din acea plasa, începînd de la vărsarea Ibăneseî în Jijia şi apoi hota­ rul moşiei Vorniceni din astă plasă, despre moşia Vlădeni din acea plasă, iar de acolo înainte cu plasa Prutul d.-s. de care se desparte prin hotarul moşiilor Cordăreni şi Şipoteni din acea plasă, de moşiile: Ştiubeieni şi Balinţi din astă plasă. Teritoriul plăşiî este de 61063 hect. 79 arii, din carî 655 hect. 94 arii sunt pădure şi 60407 hect. 85 arii cîmp curat. Din acestea, 8715 hect. 76 ariî sunt proprietatea locuitorilor foşti clă caşî, împroprietăriţi după legea din 1864. Dealurile se întind printre val largi şi mănoase, ce sunt rîurate de pîraie. Ridicătura cea mare este Geamănul de peste Baro lea, pe a căreia movilă este pusă piramida geodezică, corespunză toare cu acele de pe Darabani şi Ibăneşti, necesară la ridicarea planului topografic. Solul, în general, este de bună

BAŞEUL

calitate, avînd baza de nisip şi lut, cu destulă pătură de hu­ mă, şi formează un pămînt ve­ getal mănos şi fertil, afară de puţinele părţi ce sunt maî pu­ ţin fertile. Pădurî cresc pe o întindere de 655 hect, 95 ariî. Apele sunt îndestulătoare tre­ buinţelor, atît de acele stătă­ toare, ca iazurile, cît şi de acele curgătoare, ca pîraiele. Dintre 64 iazuri acum existente, pe deo­ sebite moşii, mai principale sunt: Monastireanul, de 315 hect., pe Ştiubeieni; Roznovanul, de 115 hect., pe Hăneşti; Ursul, de 71 hect., pe Plopeni-Jianul; Velniceriul, de 57 hect., pe OdaiaBozia; Fleondora, de 43 hect., pe Fleondora; al Racilor, d e 35 hectare, pe Vorniceni; al Ciolaculuî, de 30 hectare, pe Adaşani; Podrigăi, de 22 hectare, pe Drăguşeni; al Manolesei, de 14 hectare, pe Domoşani; al Să tulului, de 7 hectare, pe Podri. ga. Cele maî principale pîraie sunt: Başeul, începător de pe Cristineşti, se varsă în Prut la Ostopceni; Bodeasa, începător de pe Puţureni, se varsă în Başeu la S îrb i; Bodronul, în­ cepător de pe Horodiştea şi Păltinişul, unindu-şî ramurele pe Bivol, se varsă în Prut, la Voloneţul-Stroici; Ibăneasa, înce­ pător de pe Ibăneşti, se varsă în Jijia, pe Borzeşti, drept Epureni din judeţul Botoşani; No­ vacul, începător de pe LiveniMitropolieî, se varsă în Volovaţul la H riţeni; Podriga, în­ cepător de pe Conceşti, se varsă în Başefi, lîngă SăveniîVolovăţul, începător de pe Păl­ tinişul, se varsă în Prut la laturea din sus a Boldişorului. Rî­ urî sunt două: Prutul, începă­ tor din Carp^ţii Galiţieî, intră în ţara pe la Cotul-Boian şi se varsă în Dunăre; Jijia, începă­

252

tor de pe Hilişeul-Curt, se varsă în Prut la Scoposeni, în jud. Fălciu. In pl. sunt 4542 fam. safi 17285 suflete. Din aceştia sunt: 18 preoţi, 1 diacon, 28 cîntăreţî, 2 1 pălimarî, 8 învăţători şi res­ tul sunt: proprietari, profesio­ nişti, meseriaşi, comercianţi ; masa însă sunt agricultori şi vi­ ticultori, Romînî; o mică parte sunt streini. Sunt 18 biserici în plasă. întreţinerea bisericelor în ge­ nere se face de comune, iar a unora de proprietarii de moşii. Aproape fie-care comună are cîte o şcoală, afară de Bîrzeşti şi Vlasineşti; sunt 8 şcoli, cu 8 învăţători şi 485 şcolari; din aceste 6 sunt mixte, 1 de băeţî şi 1 de fete în Săveni. întreţi­ nerea lor se face de comune şi de stat. Reşedinţa sub prefectureî se află în Săveni. Actuala plasa (1890) este îm­ părţita în 9 comune rurale şi a­ nume: 1. Avrămeni, cu satele: A daşeni, Avrămeni, Barolea şi Zahoreni. 2. Borzeşti, cu satele: Plopeni-Marî, Borzeşti, PlopeniMici, Podul-Stamatel, Tauteşti şi Vicoleni. 3. Drăguşeni, cu satele: Drăguşeni-d.-s., Drăguşeni-d.j., Ichimeni, Nichiteni şi Podriga. 4. Manoleasa, cu satele: Boldul-Rizaşi, Domoşani-Hriţeni, Domoşani Manoleasa,Fleondora, Hriţeni-Pancu, Hriţeni-Stroici, Livenii -VechI-Metropoliel, Stînca-Livenii-Noi, Stroici, Şerpeniţa, Tescureni-Bagiurea, Tescureni-Timuş, V olovăţul-Iacovachi, Volovăţul-Stroicî. 5. Săveni, cu satele : Săveni, Săveni-Tîrg şi Bozieni. 6. Sîrbi, cu satele: Hăneşti, Sîrbi şi Glodoaia.

BAŞEUL

7. Ştiubeieni, cu satele: Chişcăreni, Cotul-Negru, Ibăneasa, Odaia-Bozia, Petriceni şi Ştiu­ beieni. 8. Vlăsineşti, cu satul Vlăsineşti. 9. Vorniceni, cu satul Vor­ niceni. Veniturile comunelor din a­ ceastă plasă s’afl ridicat, în a­ nul 1889, la 75255 lei, 60 banî şi cheltuelile la 65195 leî, 77 banî; iar în 1890 veniturile au fost de 79258 lei, 98 bam şi cheltuelile de 61044 leî, 42 banî. S’au aflat în plasă în anul 1889: 10448 vite mari cornute, 28841 oî, 75 capre, 2680 cai, 3914 porci, 12 catîrî şi 1121 stupi.

Başeul, sat,

în jud. Dorohoiu, pe moşia Hudeşti-Marî, pl. Prutul d.-s., cu o populaţie de 96 fam. cu 459 suflete. Sătenii împro­ prietăriţi au 280 hect. 69 ar. pămînt.

Başeul, pîrîil,

izvoreşte din pă­ durea de pe Cristineşti, comuna Ibăneşti, plasa Prulul-d. s., jude­ ţul Dorohoiu, curge în jos pe la Hudeşti-Marî, Havîrna, Ştiu­ beieni, Vlăsineşti pănă la Haneşti, de unde intră în jud. Bo­ toşani, mai sus de satul Brăteni, străbate comuna Brăteni, satele Ştefaneşti şi Bobuleşti.şise varsă în Prut, în dreptul satuluî Ostopceni, com. Ostopceni, pl. Ştefâneşti. Este mărginit cu dealuri pănă ce ajunge pe teritoriul corni neî satul Ştefaneşti, de aicea intră pe întinsul şes al Başeuluî şi Prutuluî, prin care şerpueştepănă la vărsarea sa. In jud. Botoşani, Başeul trece pe lîngă satele: Brăteni-Slobozia, Silişcani, Ratoş-Apostol în dreap­ ta şi Mihălăşeni, Odaiâ-Moscovieî, (Odaia-Silişcani-Răzaşi, Ne-

253

başeu l

grescu), Păun şi Năstase în stîn­ ga, toate în comuna Brăteni; trece apoî pe lîngă satul şi tîr­ gul Ştefâneşti şi în fine pe lîngă Bobuleşti, în dreapta. Primeşte pe stînga pîraiele: Hodoroaia, Sărata, Popoaia, carî vin din văile cu aceleaşî nume. B aşeu l, vale, prin care curge pî­ rîul Başeul şi pe care sunt aşe­ zate satele comuneî Brăteni, jud. Botoşani'; este acoperită de imaşurî şi fineţe. B a ş e u lu i (Ş esu l-), şes, care în­ cepe din gura văiî Popoaia şi a pîrîuluî Popoaia, se întinde pănă în marginea satuluî Ştefâneşti, tîrgul Ştefâneşti, satul Bobuleşti, jud. Botoşani, şi pănă în Prut; are o întindere foarte mare şi e ocupat de imaşurî, unde se cresc o mulţime de vite. Pe marginea Prutuluî sunt pă­ durî de salcie şi plop, şi maî multe gîrle şi bălţî formate din revărsările Prutuluî şi Başeuluî, foarte bogate în peşte. In această parte, Prutul are şesul cel maî jos, care adese-orî e inundat de Prut şi de Başefl, care îl acoperă cu apă, de sea­ mănă cu un lac foarte mare, maî ales primăvara.

Başta,

sat, în jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Săcueni, pe malul drept al rîuluî Şiretul, a­ proape de vărsarea pîr. ValeaNeagră în el şi spre S.-E. de sa­ tul Săcueni şi la o depărtare de 3 kil. de el. Este aşezat pe şes într’un loc jos şi mlăştinos. Are 47 capî de fam., 48 con­ tribuabili, 194 locuitorî, locuind în 39 case. Populaţiunea este numai romînă. Sunt 83 capete de vite marî. Locuitoriî a­ cestui sat, din cauza inundaţiunilor, la care sunt supuşî în tim­ purile ploioase, au început a se

muta puţin maî spre N., tot pe malul drept al rîuluî Şiretul, formind un alt sat, tot cu numele de Başta.

BAT1NUL

ză-zi a plăşiî şi a comuneî. Este format de gîrla Aliboca-Suhatul. A re o întindere de 20 hec­ tare, înconjurate cu stuf. Conţine peşte puţin, dar bun şi căutat.

Başturea,

movilă, în jud. Brăila, la 3 kil. spre sudul satuluî Ca­ zasul, aproape de calea ferată Brăila-Buzău.

Batacla-Başa,

deal, în judeţul Constanţa, pl. Hîrşova, pe teri­ toriul comuneî rurale Tătar şi anume pe acela al cătunului Doerani, şi jud. Tulcea, pl. Is­ truluî, pe teritoriul com. Cia­ murli-d.-s. Se desface din dealul Periclic, îndreptîndu-se spre mia­ ză-zi cu o direcţiune de la N. spre V . După un drum de 1 1 2 kil. ese din jud. Constanţa şi intră în jud. Tulcea, întinzîndu-se pană la cătunul Hagi-Omer. Are o înălţime de 350 m., iar la locul de unde se desface din vîrful Doerani, are înălţimea de 391 m. Este acoperit cu puţine păduri.

Batacla-Dere,

vale însemnată, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul comunelor rurale Şiriul şi Ghizdăreşti, şi anume pe acela al cătunelor Capugi şi Tichileşti. Este un afluent al văiî Talaşman-Culac, deschizîndu-se în această vale tocmai în dreptul sat. Tichileşti. Malul său de N. este cu mult maî înalt şi maî rîpos de cît cel de S. Are o direc­ ţiune de la răsărit spre apus, ţinînd de la satul Capugi pană la satul Tichileşti, şi avînd o lungime de 5 kil. Brăzdează par­ tea V . a.plăşiî, cea E. a comu­ neî Ghizdăreşti şi cea V . a co­ muneî Şiriul. Este acoperita nu­ maî cu păşuni.

Batalul, sat,

în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, pendinte de co­ muna Albeşti, situat pe malul drept al rîuluî Ialomiţa, pe lîngă lacul Batalul, după care satul poartă numele. Teritoriul satu­ luî are o suprafaţă de 800 hect. şi este proprietate particulară. A icî se află 24 familiî Romînî şi I familie Grecî. Şcoala şi biserica din satul Albeşti servesc şi locuitorilor din Batalul.

Batalul,

cătun, în pl. IalomiţaBalta, com. Cosîmbeşti, judeţul Ialomiţa.

Batalul,

lac, în pl. Ialomiţa-Bal ta, jud. Ialomiţa, pendinte de comuna A lbeşti; lîngă satul Ba­ talul.

Bataluri,

movilă, plasa Olteniţa, jud. Ilfov. (Vezi Gumelniţa).

Batalurile,

vezi Andolina, vale, jud. Ialomiţa.

Batea, fîntînă,

com. Drăgăşani, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea.

Bateşti

şi Pucheni, moşiî ale statului, în jud. Prahova, pen dinte de mănăstirile Znagovul şi Ţigăneşti şi carî pe periodul 1883— 93 s’au arendat cu 26000 leî anual, in plus lei 960 plată de pădurari.

Batia,

sat, în jud. O lt; face par te din com. rur. Vultureşti, pl. Oltul-d.-s.

Batacul,

lac, în jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. urb. Chilia Vechie, în partea de mia­

Batinul, ostrov, cu

pădure de sal cie, în suprafaţă de 340 hect.,

situat ps domeniul Giurgiului; depinde de ocolul silvic Giurgifl, jud. Vlaşca.

Batireşti, loc izolat, com.

Glăvile, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

Batogele,

iaz, în jud. Suceava, în suprafaţă de i 1 2 fălci, din josul satului Ruginoasa; este format de pîrîul Dumbrăviţa.

Batogul,

comună rurală, jude­ ţul Brăila, plasa Ianca, aşezată în partea de S.-S.-E. a lacu­ lui Batogul şi la N. de pîrîul Călmăţuiul, în depărtare de 1 kil. Com. este aşezată într’o lo­ calitate baltoasă, din care cauză locuitorii suferă adesea de frigurî. Se învecineşte la Est cu Io­ neşti, la S. şi S.-E. cu Slobozia, Cireşul şi Călmăţuiul şi la N. cu Filipeşti. Suprafaţa comuneî e de 6162 hect. şi are forma unul poligon neregulat; e compusă din moşiile Batogul şi Colţica. Populaţia e de 862 sufl., din carî 176 capî de familie, 121 cari ştiu şi 741 cari nu ştiu carte; contribuabili sunt 126, patentări 8, toţi Romînl. Veni­ tul comunei e de 3443 1. 85 b. şi chelt. 3412 1. 87 b. Sunt 76 săteni împroprietăriţi şi 61 neîmproprietăriţî. Sunt 4 debite. Vite sunt: 543 bol, 410 vaci, 19 tauri, 223 viţel, 452 caî, 2757 oî, 329 rîmătorî. Suhatul vitelor e de 872 hectare. Co­ muna are o biserică, zidită la 1852, cu cheltuiala locuitorilor; are 1 preot, un cîntăreţ şi 1 paracliser; cu patronul Sf. Ni­ colae. In com. se află un cimitir a­ fară din comună spre Nord, 1 şcoală mixtă, înfiinţată la 1852, cu 24 elevi şi 4 eleve; o moară de aburî.

BATOŢI

254

BAT1REŞTI

Drumuri: la Brăila spre N.-E. pe lîngă lacul Batogul, prin Bor­ deiul-Verde şi Silistrarul, 52 kil.; la Berleşti spre N .; la Filipeşti, 15 kil.; la Buzău spre V . prin tîrla Mocanul şi com. Strîmbul şi apoî în jud. Buzăfl; la Slobozia-Cireş spre S.-V., traversînd calea ferată Făureî-Fete şti pe la cantonul 8, distanţă 8 k il.; la Dudescu spre S., prin proprie­ tatea locuitorilor peste Călmăţuifl drept la Dudescu, 5 k il.; la Slujitorii-Alboteşti spre S.-E., apucînd spre dreapta pe hota­ rul Batoguluî cu Ioneşti, trece Călmăţuiul pe podul din dreptul Filiuluî, apoî viroaga Puturosul, d’aci direct la Slujitorii-Albo­ teşti, 10 kil., la Vizirul spre E. prin Ioneşti, tîrla Lişcoteanca direct la Vizirul, distanţă 21 kil. Comuna s’a înfiinţat la 1824. Pănă la 1837 s’a numit Ciurari, după meseria unora din locui­ torî. Numele de Batogul îl poar­ tă de la 1837 încoace şi pro­ babil, că vine mai mult de la Batog, peşte preparat din cra­ pul ce se scotea în acel timp dintr’o surpătură formată în mal de apa Călmăţuiuluî spre S.-V. de comună, la distanţă de 3— 4 kil., unde se află o moară.

Batogul,

sat, în jud. Brăila, la S. com. cu acelaşî nume, pe vâl­ ceaua ce traversă această com. şi la 52 kil. spre S.-V. de oraşul Braila. Se crede că acest sat s’a înfiinţat la 1835 de călu­ gării ce administrau moşia mă­ năstirească. Numit ast-fel după numele familiei săteanului Ba­ tog. Vatra satuluî e de 67 hect., avînd 101 case şi 4 cîrciumî, 2 mori de vînt, 1 moară de abun şi o prăvălie. Populaţia satuluî se compune din 123 capî de familie safl 602 locuitorî, din cari 296 bărbaţî şi 306 femei ; 226 căsătoriţi şi

361 necăsătoriţi; 113 carî ştifl carte şi 489 carî nu ştiu. Ani­ male sunt: 239 caî, 565 vite cor­ nute, 2000 oî şi 170 rîmătorî.

Batogul,

sa*, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., cătunul com. Valea-Raţeî. E aşezat în partea de miază-zi a comuneî, pe rîul Cîlnăul, la 500 metri spre Sud de cătunul de reşedinţă, Valea-Ra­ ţeî, şi are o întindere de 22 hect., şi o populaţie de 32 fa­ milii, care cuprind 106 suflete, din carî 20 contribuabili.

Batogul,

cătun, în pl. IalomiţaBalta, com. Sudiţi, jud. Ialomiţa.

Batogul,

lac, în jud. Brăila, si­ tuat la N. de com. Batogul, pl. Ianca, în depărtare de 1 1 g kil. A re o suprafaţă de 90 hect. A p a conţine substanţe mineraleLocuitoriî bolnavi de reuma­ tism şi boale de pele, fac băi şi se însănătoşează; asemenea se vindecă prin scăldare şi vitele a­ tinse de rîe şi boale de picioare*

Batogul,

moşie, în jud. Brăila, pendinte de com. cu acelaşî nu­ me, pl. Ianca; aparţine Eforiei spitalelor civile; are 3600 hect cu venit de 26374 leî ; 1800 hect. aparţin moştenitorilor Pi­ loţi şi aduce un venit de 10898 leî anual.

Batogul,

vale, com. Ederile, pl. Filipeşti, jud. Prahova; se varsă în rîul Cricovul.

Batoţi,

com. rur., în plasa Blah­ niţa, jud. Mehedinţi, la distanţă de 31 kil. de oraşul Turnul-Severin, situată la poalele dea­ luluî Aleonul şi pe marginea Du­ năreî. Se mărgineşte : la răsă­ rit cu moşia statuluî Rogova, pe care se află situate comu­ nele R og j va şi Scăpăul, des-

BATOŢI-MOŞNENl

255

părţită de acestea prin şoseaua pentru paza frontierei, se află vecinală Simian-Stîrmina-Gruia; nişte zidării vechî, asemenea ce­ la miază-zi cu comuna Deveselor de la Severin, de lîngă pi­ lul; la apus cu satul Vranceaciorul podului luî Traian. Lo­ de-Devesel şi la miază-noapte cu cul, unde se afla aceste ruine, regatul sîrbesc, de care se des­ se numeşte, de locuitoriî co­ parte prin Dunăre. Formează munelor vecine, Cetatea. L a a­ comună cu cătunele: Atîrnaţi, ceste ruine se vede venind, des­ Securicea, Ostrovul-Corbuluî şi pre Sud, un drum vechifl, aş­ Batoţi-Moşneni. A re 208 contri­ ternut cu cărămidă, ce adesea buabili, din 1050 locuitorî, locu­ se găseşte în pămînt, de către ind în 251 case. locuitorî, cînd fac arături cu Ocupaţiunea locuitorilor este plugurile. Drumul acesta se nu­ agricultura şi creşterea vitelor; meşte de locuitori drumul cetăparte dintr’înşiî se ocupă şi cu ţel. O asemenea zidire se vede pescuitul peştelui din Dunăre. şi pe malul opus al Dunărei în Pămîntul este parte bun şi parte partea sîrbească. In partea de nisipos, dar productiv. Locuito­ Est a cătunului Batoţi-Moşneni rii posedă 52 pluguri, IOO care se află un deal înalt, al cărui cu boi, 16 căruţe cu caî şi 46 vîrf se numeşte de locuitorî Cetăţuia. Aci în vîrf se află nişte stupi. In această comună sunt 3 bi­ redute în partea de Sud. Des­ serici, deservite de 3 preoţi şi pre aceste redute, bătrîniî po­ 4 cîntăreţî; o şcoală cu 1 în­ vestesc, că avînd războiu Turcii cu Muscalii, Turcii se aflau avăţător, plătit de judeţ, frecuenşezaţî în partea dreaptă a Du­ ta tl de 28 elevi. năreî, pe o cîmpie şeasă; iar Budgetul comuneî coprinde Muscalii pe locul Cetăţuia. Inla venituri 6410 lei, iar la chelcingîndu-se luptă între dînşiî, tuell 2534 lei. Sunt în comună Turcii au fost atît de groaznic 671 vite mari cornute, 36 cal, bătuţi, în cît cadavrele ce au 401 oî şi 270 rîmătorî. Această lăsat pe urmă ar fi servit de comună este legată de şoseaua hrană corbilor. vecinală Turnul-Severin-HinovaDe aceea satul de aci ar fi Gruia, printr’o şosea comunală. luat numele de Corbova; iar Locuitoriî comunei rurale Ba­ insula din Dunăre numele de toţi, ca să vină mal repede la Ostrovul-Corbuluî. oraşul Turnul-Severin, trec Du­ La Cetăţuia se găsesc ghiu­ nărea pe teritoriul regatului sîr­ lele şi monede vechi în pămînt. besc, sub dealul ce vine de la Pe teritoriul comunei Batoţi Podvîrsca spre Vîrbiţ şi ce se în­ s’a găsit o serie de obiecte de tinde pănă în D unăre; el co­ bronz, carî, după părerea dom­ boară la Cladova, pe unde iarăşi nului N. Densuşianu, ar fi din trec Dunărea la Turnul-Severin. epoca de bronz. Această trecere o fac fără nicî o greutate, de oare-ce se găsesc mal mulţî în legături de B a t o ţ i - M o ş n e n i , cătun, în pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi; ţine rudenie cu locuitoriî regatului de com. rur. Batoţi. Sîrbesc, carî prin aceste locuri sunt toţi Romînî. In partea de V est a comunei, Batoţi, pichet de graniţă, pe mar­ ginea Dunărei, pe teritoriul com. pe marginea Dunărei, unde ac­ Batoţi, jud. Mehedinţi. tualmente se află pichetul No. 7,

BAZANULUÎ (VALEA-)

| Batovul,

cîmp, numit şi CîmpulBatovului, în com. rur. Iablaniţa, plasa Dumbrava, jud. Mehe­ dinţi.

Baur,

movilă, în plasa IalomiţaBalta, jud. Ialomiţa, lîngă satul Luciul. Legenda spune că poar­ tă numele unui general rus, care îşi concentrase trupele pe aci în­ tr’un războiţi ce Ruşiî au pur­ tat contra Turcilor, şi de pe mo­ vilă observa poziţiunile turceşti de la Hîrşova.

Bazaci, mic afluent, al Şomuzuluî Mic, trece prin com. Pleşeşti, jud. Suceava.

Bazan-Cauşan,

moşie particu­ lară, de 858 hect., în com. Be reşti, pl. Horincea, jud. Covur­ luiu.

Baza nul, podiş,

spre N. de va­ lea cu acelaşî nume, jud. Co­ vurluiu, la zarea dealului de E., formînd hotarul între comunele Bereşti, Prodăneşti, Bereşti-Merea de o parte şi Slivna de alta. De aice, acelaşî podiş continuă între com. Slivna, Prodăneşti, Slivna - Găneşti şi Slivna-Cavadineşti, formînd un fel de semi­ cerc în fundul văilor Slivna şi Bazanul.

Bazanuluî (Pădurea-), pădure, aflătoare pe dealul răsăritean al vlieî cu acelaşi nume, în com. Bereşti, pl. Horincea, jud. Covurluifl; aparţine răzăşilor din Merea şi Bereşti.

Bazanuluî (Valea-), vale, în

cu­ prinsul com. Bereşti, pl. Horin­ cea, jud. Covurluiu. Această vale începe din pădurea particulară cu acelaşî nume şi e seacă pănă aproape de satul Merea, din aceeaşi comună; de aci izvo­ reşte pîrîiaşul Merea, care dă

BAZARGIAN

numele său şi văiî ce se pre­ lungeşte în jos.

Bazargian,

sat, jud. Constanţa. (V. Bazirgian).

Bazatul,

pădure, jud. Tecuciu, la V . de satul Mindreşti, în raionul com. Puţeni, plasa Nicoreşti.

Bazdavan,

lac, format de GîrlaBoliî, com. Ciumeşti, jud. Muscel.

Bazga,

com. rur., jud. Fălciu, în partea de N.-V. a plăşiî Podolenî, la 34 kil. de Huşi. Se măr­ gineşte la N. cu comunele Covazna şi Cozia; la S. cu Răducăneni; la Est cu rîul Jijia şi la V . cu jud. Vasluiu. Este for­ mată din satele Bazga şi Roşul, care formează un trup de moşie, în suprafaţă cam de 2150 hect. şi cu o populaţie de 343 familiî, 1064 suflete, din carî 202 con­ trib. Locuitoriî, afară de agri­ cultură, se ocupă şi cu cultura viilor şi a livezilor. Viî sunt pe o întindere de 70 hect.; şi 270 hect. sunt pă­ dure. Budgetul comuneî e de 2381 lei şi 26 banî la venituri şi de 2057 leî la cheltuelî. Sunt în com. 772 vite cor­ nute, 1 15 caî, 1102 oî şi 108 porcî.

Bazga, sat, în jud. Fălciu,

în com. Bazga, pl. Podoleni, pe valea pîrîuluî Bazga. E aşezat pe o co­ lină, în faţa căruia la S. se înal­ ţă Dealul-Gorguluî, acoperit cu vii, livezi şi păduri. L a V . este Dealul-Ursoaeî, acoperit cu viî şi livezi; la N., nu tocmai departe, Dealul-O fulul, al cărui vîrf poar­ tă denumirea de Doî-Leî; între S. şi E. se înalţă dealul Beş­ leagă, acoperit cu viî şi livezi; iar spre E. se află tîrguşorul Răducăneni.

2.')15

Pe marginea satuluî, despre E., trece şoseaua judeţeană, care suie dealul spre Cozia către jud. Iaşi. Suprafaţa vetrei satuluî este de 49 hect., cu 15 hect. împre­ jurul satuluî pentru păşunat. Populaţia este de 275 familii, 803 suflete, din carî 145 con­ tribuabili. Aici e reşedinţa co­ muneî. In partea de S. a să­ tulul, la poalele dealuluî des­ pre V ., se întinde grădina cu livadă şi casele frumoase ale proprietăţeî, pe din faţa cărora trece şoseaua judeţană. In cen­ trul satului se află o biserică de lemn, cu hramul Sfinţiî-Voevozî, la care serveşte I preot cu 2 dăscăli. Această biserică a fost întîiu la Unghiul-Gradei, mişia Bohotinului, pe malul Jijieî, de unde s’a adus la Ro­ şu şi în fine s’a strămutat la Bazga. T ot în sat se află două cîrciume; o moară de aburi şi o velniţă (povarnă) cu două căl­ dări mici pentru fabricat rachiu din drojdii, tescovină şi prune. Prin mijlocul satuluî curge pî­ rîul ce vine din fundul Bazgăî. Producţiunea viilor şi a live­ zilor este abundentă. Poziţiunea locului este delu­ roasă. La distanţă de 500 me­ tri spre S. se află tîrguşorul Răducăneni. Iată legenda despre numirea şi înfiinţarea satuluî: Numele satului de Bazga, ar veni de la o fata, numita Ba»a, fiica Raboaei, ce-şî avea locuinţa I11 cetăţuia de de-asupra satuluî Moşua, ce purta numele de CetăţuiarDoamnei. Se zice că moşia, pe care se află asta-zî satul Bazga, a fost data de Raboaea, ca zestre fetei sale Basa, la măritişul eî cu un fiu al luî Noorescu, care era proprietar al unuî vechiu sat, ce se afla In partea de Vest a Bazgai. întrupate la un loc, moşiile au luat numirea de Bazga. Se maî povesteşte, ca Noorescu avea pe lingă dînsul un viteaz numit Iouiţa, care adesea se lupta cu Tătariî şi-î res­

EAZIRGIAN pingea, cînd făceau tncălcărî pe proprie­ tatea sa. Sub poalele dealuluî Mitocul, se află o piatră vechie, cu inscripţie nediscifrabilă, despre care se zice că ea aminte te locul unde loniţă Viteazul a fost ucis cu arcul de către un Tatar, căruî, tăiudu-i capul, l-a luat ca semn. de învingerea luî, iar corpul i s’a ingropat unde-î semnul pîetreî. Aceasta piatra, se zice, e aşezata de loan Cornila, cumnatul lui Iouiţa Vi­ teazul. O alta versiune este, ca Iouiţă Viteazul, de şi, a fost însăgetat, însă rezistlud du­ rerilor s’a retras la cetaţula Doamnei Ra­ boaea, deasupra Moşuei, unde a ,i murit

Bazga,

pîrîil, în jud. Fălciu; iz­ voreşte din Fundul-Bazgăî, com. cu asemene numire, pl. Podo­ leni; curge prin mijlocul satuluî şi se varsă în pîrîul Fundul-Bohotinuluî.

Bazirgian sau Bazargian, sat,în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, căt. comuneî Enişenlia, situat în partea răsăriteană a plăşiî şi cea nordică a comuneî, la 9 kil. spre V . de satul Enişenlia, reşedinţa comuneî, pe ambele maluri ale văii Derinea-Ceair (sau Beilicul), la poalele răsăritene ale dealuluî Ciucur-Cuir şi cele apusene ale dealuluî Bazargian. A re case frumoase. întinderea sa totală este de 401 hect., din cari 102 hect. ocupate de vatra şi gră­ dinile satuluî. Populaţia întreagă e de 58 familiî, cu 291 suflete, ce se o­ cupă cu creşterea vitelor.

Bazirgian,

deal, în judeţul Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă, com. Enişenlia, căt. Bazirgian. Se des­ face din dealul Cara-Amat-Bair, se întinde spre apus în direcţi­ unea de N.-V., prin partea estică a plăşiî, şi cea nordică a co­ muneî, printre văile DerineaCeair (safl Beilicul) şi adiacenta sa Migeletul. L a poalele sale vestice e aşezat satul Bazirgian, pe care-1 domină prin înălţimea

BAZIRGIAN

sa de 1 1 2 m. Este de natură stîncoasă, făcînd malurile văieî Beilicul înalte şi pietroase. E tăiat de drumul comunal Bazirgian-Cara-Amet. Este acope­ rit cu păduri, tufărişuri şi crîngurl. B a zirg ia n , vale mică, în judeţul Constanţa, plasa Silistra-Nouă, com. Enişenlia, căt. Bazirgian. Se desface din dealul CaveleBurun, merge prin dealul TailiSîrti şi Mezarlîc-Bair, prin tu­ fărişuri şi păduri, şi după un drum de 4 kil. se deschide în valea Derinea-Ceair, lîngă satul Bazirgian. Printr’însa merge un drum vecinal ce duce de la Ba­ zirgian la Teche-Chioi.

Bazirgian,

v îr f de deal, în ju­ deţul Constanţa, plasa SilistraNouă, pe teritoriul comunei ru­ rale Dobromirul-din-Vale, situat în partea centrală a plăşiî şi cea septentrională a comunei, la 3 kil. spre N. de satul Dobromiruldin-Vale, pe una din ramificaţiile dealului Baş-Punar-Sîrtî. Este punct strategic important, căci domină prin înălţimea sa, care e de 187 m., valea Urluia, a­ diacenta sa Babuci-Culac, sa­ tele Dobromirul-din-Vale şi Dobromirul-din-Deal, drumul jude­ ţean Ostrov-Hazarlîc-Enişenlia, cel comunal Pari-Chioi-Bazir­ gian. Este acoperit cu livezi şi tufărişuri, resturi din întinse pă­ duri arse şi distruse.

B ă b a d e a , pădure, pe moşia T ă­

tăreşti, din pl. Teleorman, jud. Teleorman: are o întindere de 80 hect.; se află între comunele Izvorul-d.-j. din jud. Argeş, Bucovul-Adunaţi şi Rîca, din jud. Teleorman. B ă b a iţa , cont. rur., compusă din

cătunele Călugăriţa şi Băbaiţa, K4494. ilartlt Dicţionar Oui/raftc.

257

pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca, si­ tuată pe coasta stîngă a văii Cleniţa. Este departe de Giurgiu de 54 kil., de Obedeni, reşe­ dinţa plăşiî, de 30 kil., de Bu­ cureşti de 72 kil., de Alexandria de 40 kil. In 1887 se aflau în comună 302 familii, cu 427 contribuabili, din 2078 suflete. Venitul comunal pe 1886 era de 1. 13750, iar cheltuelile de 1. 12041; în 1887 venitul era de 1- I37S°> iar chelt. de 2495 1.; în 1888 venitul era de 1. 10096 şi cheltuelile de 8153 1. S ’a cultivat în 1887 în această comună suprafaţa de 1900 hect. cu diferite cereale. In comună se află o şcoală mixtă de gradul al 2-lea, con­ dusă de un învăţător; localul este sub acelaşi acoperiş cu al primăriei. In 1887 au fost înscrişi la şcoală 21 băeţî şi 4 fete, din 56 băeţî şi 24 fete în vîrstă de şcoală; în 1888 au urmat nu­ mai 29 băeţî şi 3 fete, din 63 băeţî şi 42 fete, ce trebuiau după lege să urmeze. In întreaga comună sunt 2 biserici: una în Călugăriţa, alta în Băbaiţa, cu 3 preoţi şi 3 cîn­ tăreţî. In 1887 s’a oficiat la am­ bele biserici 69 botezuri, 19 că­ sătorii şi 41 înmormîntărl; în 1888 la aceleaşi biserici s’a ofi­ ciat 80 botezuri, 24 căsătorii şi 55 înmormîntărl. Impozitul total al comunei a fost pentru 1888 de lei 1882. In 1888 s’a împrumutat la creditul agricol din Giurgiu un număr de 42 loc. din această comună cu lei 5083. Aci se cultivă tot felul de grîne: porumb, rapiţă; se cul­ tivă prea puţin ovăz şi meiu. Nu sunt de loc pometurl. Este şi pădure în suprafaţă de 71 hect., compusă din trei trupuri.

băbanX

Cătunele sunt depărtate între ele cu 3 kil. şi sunt unite prin şoseaua, ce duce pe valea Cle­ niţa, la Frăsinet. In această comună se aflau în anul 1888: 696 bol şi vaci, 20 bivoli, 205 cal, 2085 ol, 10 rî­ mătorî, 2 măgari. Locuitorii sunt harnici, au case bune, făcute de gard, lipite cu pămînt şi învelite cu coceni, puţine din ele sunt acoperite cu şindrilă. Sunt case, pătule şi magazii îndestulătoare, pen­ tru arendaş.

Băbaiţa,

cătun, pendinte de co muna cu acelaşi nume, situat pe coasta stîngă a apel Cleniţa, în marginea plăşiî Glavaciocul, jud. Vlaşca, despre plasa Călniştea. Proprietatea moştenitorilor co­ lonelului Grig. Locusteanu. Suprafaţa întregeî moşii este de 4910 hect., estimată de cre­ ditul fonciar din Bucureşti, lei 676000. S’au împroprietărit la 1864: fruntaşi 48, mijlocaşi 87, pălmaşi 35, în total 170; au luat 780 hect. Arenda anuală este 42000 1. L a această proprietate se află trei petece de pădure şi anume: Găunosul, cu suprafaţa de 40 hect.; Bîlocul, cu suprafaţa de 16 hect. şi Braniştea, cu supra­ faţa de 15 h ect.; în total 71 hectare. Este o biserică cu 2 preoţi şi 2 dascăli. Şcoala în acest cătun este la un loc cu primăria. Aci este un mic heleşted pentru adăpat vi­ tele.

Băbana,

com. rur., jud. Argeş, pl. Piteşti. L a 8 kil. de com. rur. Bascovul-Fleştii, reşedinţa subprefecturi!, şi la 8 kil. de Piteşti. Se compune din satele: Băbana, Băncileşti, Bascovul,

88

258

BĂBANA

Crîngul-Răfl şi Pleşeşti, avînd peste tot 109 contribuabili, din 587 locuitorî; 2 biserici deser­ vite de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri; o şcoală primară rurală şi o cîrciumă. Budgetul comuneî pe anul 1982/83 a fost de 1139 1- 94 b. la venituri şi de 1119 1. la cheltuelî, iar pe anul 1887/88 a fost de 1364 leî la venituri şi de 975 leî la cheltuelî. Pe teritoriul comuneî curg pîraiele Bascovul şi Cotmeniţa. In comună erau în 1887 261 capete de vite marî (236 boî şi vacî, 25 caî) şi 240 ca­ pete de vite mărunte (140 oî, 30 capre şi 70 rîmătorî).

Băbana,

sat, pe apa Cotmeniţa, jud. Argeş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. cu acelaşi nume; are 45 de familiî cu 275 lo c.; o biserică cu hramul Adormi­ rea, deservită de 1 preot, 1 cîn­ tăreţ .şi 1 paracliser; o şcoală primară rurală. In acest sat este reşedinţa comuneî rurale Bă­ bana.

Băbeanca,

deal, în jud. R.-Să­ rat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Bă­ beni; se desface din Dealul-Babeî, brăzdează partea de apus a comuneî; acoperit cu pădurî.

Băbeanca,

sfoară de moşie, în com. Tohani, jud. Buzăfl, des­ părţită în două: Băbeanca-Bagdat, 80 hect., maî toate v ie ; Băbeanca-Pliniceanul, 40 hect., a­ rabile şi vie.

Băbeanul,

moşie, în com. T o ­ hani,' căt. Tohăneanca, jud. Bu­ zău, de 130 hect., toate arabile.

Băbeanul,

două trupuri de pădtne particulară supusă regi­ mului silvic, în întindere de 250 hect., proprietatea d-luî Băbeanu, pendinte de comunele Salcia şi Sîngerul, pl. Podgoria, jud. Pra­ hova.

Băbeasa,

lac, în pl. Borcea, jud. Ialomiţa, spre E. şi în apro­ piere de satul Cacomeanca.

Băbeni, Băbanul

sau Măguricea, po­ iană, la S. comuneî Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vîlcea, unde se zice că ar fi fost în vechime o biserică tătărească.

Băbanul,

rîpă, situată pe malul drept al Jiuluî, între satele GuraMotruluî şi Bîlta, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.

Băbanuluî (Izvorul-),

izvor, în jud. Prahova; curge de la N. comuneî Sîngerul, pl. Pod­ goria, şi se varsă în rîul Crico­ vul, tot în raionul comuneî Sîn­ gerul.

Băbănoaia,

loc, pe dealul des­ pre E. al comuneî Viişoara, în drumul spre Suhaia, jud. T e­ leorman.

com. rur., în jud. R.-Să­ rat, plasa Rîmnicul-d.-s., pe rîul Rîmnicul-Sărat. Şî-a luat numele de la pădu­ rea statuluî Baba. Este aşezată în partea de a­ pus a judeţului, la 11 kil. spre V . de oraşul R.-Sărat, şi în par­ tea de răsărit a plăşiî Rîmni­ cul-d.-s. şi la 7 kil. spre N.-V. de com. Sgîrciţi, reşedinţa plăşiî. Comunele învecinate de Băbeni sun t: Jideni la 3 kil., Deduleşti la 4 kil., Slobozia la 9 kil., Buda la 9 kil., Pardoşi la 10 kil., Dănuleşti la 10 kil. Este o comună din regiunea dealurilor. Dealurile, carî brăz­ dează comuna, sunt: MuchiaPuşcaşuluî la apus, Ţîfna tot la apus, Dealul-Vulturuluî la mia­ ză-noapte, Poiana-Mălaiuluî la apus, Vînturoasa în centru, Baba

BĂBENI

la S.-V., Băbeanca în ţnijloc, Huiul la apus. Rîurile carî udă com. sunt: R.-Sărat la răsărit, de la N.-V. la S.-E., Baba la miază-noapte, Recea la apus, Ţiganul la mia­ ză-zi, Bălţatul la miază-zi. Sunt în com. 12 puţurî. Se mărgineşte la miază-noapte cu com. Jideni, de care se des­ parte prin rîul R.-Sărat; la apus cu com. Grebănul, de care se desparte prin pîrîul Oreavul; la N.-V. cu com. Deduleşti, de care se desparte prin pîrîul Deduleştilor; la miază-zi cu comuna Sgîrciţi, de care se desparte prin dealul Vîntureasa. Clima comuneî este sănătoasă, vara răcoroasă, iarna temperată, neexpusă vîntuluî la răsărit, a­ dăpostită fiind de Dealul-Coţatculuî. Cătunele, carî compun această com., sunt: Băbeni, cătunul de reşedinţă, la miază-noapte, pe rîul R.-Sărat; Drăgheşti, la S., la 500 m., tot pe rîul Rîmnicul, Răduceşti, şi maî spre S., la 1 kil., tot pe rîul Rîmnicul. Suprafaţa comunele d e 2547 hect., din carî 110 hect. ocu­ pate de vatra comuneî, 1097 hect. ale locuitorilor, 450 ale proprietăţii private. Populaţia comuneî se com­ pune din 260 familiî, carî cu­ prind 1034 suflete; după sex: 533 bărbaţî, 494 femeî; după starea civilă: 521 căsătoriţi, 416 necăsătoriţi, 67 văduvî; după cultură: 50 ştifl carte, 984 nu ştifl; după naţionalităţi: 3 străini, restul Romînî. In comună sunt 2 biserici: 1. Una cu hramul înălţarea Dom­ nului, în cătunul Băbeni, zidită în anul 1703, în timpul luî Con­ stantin Brîncoveanu, a soţiei sale Doamna Maria, şi a Epis­ copului de Buzău Daniil, de către Dotie sin Nică; s’a zu-

băbeni

grăvit de Jupîn Negoiţă Dedulescu şi familia sa, cu ajutorul arhimandritului Nictare, în anul 1718. 2. Biserica din căt. Drăgheşti, cu hramul AdormireaMaiciî-Domnuluî, zidită în 1747, a cărei pisanie o dăm aci: «Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiu­ lui, şi cu darul Sfîntuluî Duh, s’au început această sfîntă şi Dumnezeiască biserică, şi s’au zidit din temelie şi s’au înfru­ museţat de Dumneaei Jupîneasa Maria Visteria, soţie a răposa­ tului de veci, loan Dedulescu şi de fiul Dumnealor Neculal, în zilele prea înălţatului Domn Constantin Mavrocordat şi a E ­ piscopului de Buzăfi, chir Metodie, cinstindu-se hramul bise­ riceî aceştia, întru cinstea şi mărirea prea Sfinteî de Dum­ nezeu născătoare şi pururea F e­ cioarei Maria şi a Sfîntuluî şi de minunî făcător Neculae Miralechiu, leat 1747». Cea d’întîiu biserică posedă o moară, do­ nată cu un venit de 800 leî, iar a doua s& îngrijeşte de lo­ cuitorî. Comuna are o şcoală de băeţî, fondată de nişte călugări, cu 1 învăţător şi 36 elevî. Pămîntul este mărunţos, cli­ sos şi nisipos. Sunt 250 hect. loc arabil, 200 hect. imaş, 200 hect. pădure, 40 hect. viî, 207 hect. fîneţe, 200 hect. nepro­ ductiv. Locuitoriî posedă 62 plugurî; Io66capete de vite, din carî 282 boî, 58 vacî, 15 cai, 23 epe, 437 01, 66 capre şi 183 rîmăton. Industria loc. e simplă; se ocupă cu olăria. Sunt 6 comer­ cianţi, din carî 4 cîrciumarî. Transportul cerealelor se face prin gara Rîmnicul-Sarat, la 10 kil. spre S.-E. Şoseaua ce vine de la Rîm­ nicul Sărat-Sgîrciţi, trece prin comună; o alta duce la Dedu­

259

leşti, Buda-Jitia; a alta apucă spre Jideni-Slobozia, Plăineşti; şi o a patra spre Greabăn şi Putrida. Sunt 207 contribuabili. V e­ niturile sunt de 2521 leî 78 banî, iar cheltuelile se ridică la suma de 2500 leî, 62 banî. Contribuţiunile locuitorilor sunt de 4624 leî 42 b. Cele 2 biserici sunt zidite de peste un secol şi jum ă­ tate. Ca familii însemnate este aceea a Deduleştilor, de ori­ gină din com. Deduleşti, carî posedau moşii şi în aceasta co­ mună şi a căror evlavie se manifestă des prin ridicări de biserici şi înzestrarea lor cu moşiî şi alte venituri. B ă b e n i, com. rur., pl. Oltul-d.-s.,

jud. Vîlcea, compusă din 5 că­ tune : Băbeni-Ungurenî, BăbeniRomîm, Valea-Mare, Valea-Rîioasă şi Bonciul. Comuna trebue să se fi înfiinţat înainte de a­ nul 1573, căcî iacă ce găsim într’un memorandum, despre fa­ cerea unuî iaz de moara din apa Bistriţei, memorandum pu­ blicat de d. B. P. Haşdeu în Cuvinte din Bătrîm , p. 23: «Adica eu Evtemic Egumenul ot Bis­ triţa, cum sa se ştie că am cheltuit pre iazul de la moara de Băbeni, In zilele luî Alexandru Vodă, aspri gata 3800 şi 10 vaci grase şi 10 oî şi 12 rimatori graşî şi 4 bivoli şi 200 de oboroace de grîu şi alte bucate multe mincătoarc ; decî l’am făcut eu cu multă trudă şi os­ teneală şi am plătit tot cu slînjenul de au sapat piintreg de In apa Bistriţei, de unde se începe iazul pana din josul metohului ; iara fără c'am plătit am mun­ cit mult şi cu oameniî mănastireî, ca să fie sfintei mănăstiri de hrană; iar cine se vor amesteca într'acest iaz, să fie proclet de 318 părinţi şi de tot saborul sfinteî mănăstiri; şi care egumenî nu vor să ţie acest iaz, să le fie păraşe de ju­ decata maica precesta ; şi l'am sf rşit luna Decembrie 21, leatul 7082 ( l 573)»-

Este situată pe valea Oltului

BĂBENI

şi pe rîul Bistriţa, la 20 kil. de reşedinţa judeţului şi la 18 kil. de a subprefectureî. Maî de obiceiu locuitoriî co­ munelor vecine numesc această comună Ungureni. Are o populaţiune de 1460 locuitorî: 799 bărbaţî şi 661 fe­ meî, în care intră şi 20 familiî de Ţigani; 290 capî de familie. Locuiesc în 279 de case şi 4 bordeie. In comună sunt 3 biserici: a) la Băbeni-Ungureni, fondată în anul 1864; b) la Băbeni-Romîni, zidită în anul 1832 şi c) la Valea-Mare, zidită în anul 1821, de clucerul loan Lahovari. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura. Ceî din Băbeni-Ungu­ renî se ocupă cu creşterea oi­ lor, avînd maî fie-care locuitor cîte un ciopor de oî, de la care obţin brînză şi lînă, cu care fac comerţ. Meşteşugari sunt 12. Eî desfac produsul munceî lor la bîlciul din Rîureni. In comună sunt 160 caî, 200 boî, 600 vacî, 20 capre şi maî bine de 2000 oî. Pe un braţ al rîuluî Bistriţa sunt 3 mori în comună. Locuitoriî, în număr de 185, s’au împroprietărit la anul 1864, pe moşia statuluîBistriţa-Băbeni, cînd li s’au dat 742 hectare pămînt. Şcoala datează de 52 de anî. Clădirea e bună; e proprietatea comuneî. Se frecuentă de 34 copiî, 24 băeţî şi 10 fete, din numărul de 174, 98 băeţî şi 76 fete, în vîrstă de şcoala. Este dotată cu 8 ll% hectare pămînt. Ştiu carte 570 bărbaţî şi 30 fe­ meî. Cu întreţinerea şcoaleî sta tul cheltueşte anual 2592 leî, iar comuna 35 leî. Stupi cu albine sunt 90, carî dau 47 kilog. miere şi 24 kilog. ceară. Comuna, cu izlaz cu tot, are

BĂBENI

3450 hectare. Ţuică se fabrică pănă la 1300 decalitri anual. In partea de Est a comunei trece şoseaua numită a Oltului, iar din comună pleacă la Horez, în partea de N.-V., o altă şosea care trece prin Frînceşti, Genuneni, Floreşti, etc. Veniturile comunei se urcă la 3921 leî şi cheltuelile la 3190 leî anual. Moşia Băbeni s’a vîndut în loturi şi a fost cumpărată de 105 locuitorî.

260 B ă b e n i, sat, în jud. R.-Sărat, pl.

Rîmnicul-d.-s., cătunul de reşe­ dinţă al comuneî Băbeni. Şi-a luat numele de la dealul şi moşia Băbeni. Este aşezat în partea de răsărita comuneî, pe malul drept al rîuluî Rîmnicul-Sărat. Are o întindere de vre-o 460 hect., cu o populaţie de 134 familiî, cu 525 loc.; 130 contribuabili; 40 carî ştiu carte. Are o biserică cu I preot şi 2 cîntăreţî; şcoala e a comuneî.

B Ă B E N I-U N G U R E N I

Buzău Daniil şi luî Constantin Brîncoveanul, de Dotie sinNică; s’a zugrăvit de Jupîn Negoiţă Dedulescu şi familia sa, cu a­ jutorul arhimandritului Nictare, în 1718. B ă b e n i, moşie a statuluî, pendinte

de mănăstirea Bistriţa, situată în com. Băbeni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea, care, pe periodul 1888— 93, s’a arendat cu 6655 leî anual, afară de 319 hect. parcelate în loturi la locuitorî.

B ă b e n i, sat, face parte din com. B ă b e n i, com. rur., pl. Olteţul-d.-j.,

jud. Vîlcea, formată din 3 cătu­ ne : Băbeni, Rudari şi Bîrzani. Este situată pe văile Olteţul şi Cerna şi pe dealul Băbeni, la 25 kil. departe de reşedinţa judeţuluî şi la 5 kil. de a subprefecturiî. A re o populaţie de 705 loc. (365 bărbaţî şi 340 femeî); 200 capî de familie; 140 contribua­ bili. Locuiesc în 200 case. In comună sunt 2 biserici. Cea din Bîrzani este ruinată şi ctitor are pe Mateiu Bîrzanu, iar cea din Băbeni s’a zidit la anul 1812 de boerul Băbeanu. Sunt în comună 50 meşteşu­ gari : dulgheri, rotari, croitori şi albierî. Eî desfac produsul munceî maî la toate bîlciurile din Oltenia. Locuitoriî au: 30 caî, 140 boî, 60 vacî, 106 capre, 220 01 şi 250 porci. Locuitoriî sunt parte moşneni, parte împroprietăriţi la 1864, pe moşiile maî multor particulari. Ştiu carte 40 bărb. şi 7 fem. Ţuică se fabrică în mică can­ titate. Livezile dau ca la 300 care de fin. E brăzdată de dealurile: Surpatul, Lungul, Poiana-cu-Frasinul, etc. Veniturile comuneî se urcă la 1 1 3 1 leî şi cheltuelile la aceeaşî sumă.

rur. Băbeni, plasa Olteţul-d.-j., jud. Vîlcea. Are o populaţie de 290 loc. (150 bărb. şi 140 fem.). Aci e reşedinţa comunei. Are o biserică zidită la 1812 de boeriî Băbeni. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 59 (38 băeţî şi 21 fete). B ă b e n i, staţie de drum

de fier, jud. Vîlcea, pl. Ocolul, comuna Băbeni, pe linia Drăgăşani-R.Vîlceî, pusă în circulaţie la 20 Iunie, 1887. Se află între staţiile Slăviteşti (3.2 kil.) şi Govora (8.5 kil.). înălţimea d’asupra ni­ velului mării de 197.35 m- V e ­ nitul acesteî staţii pe anul 1896 a fost de 52.279 leî 59 banî. Loloeşti, comuna Popînzeleşti, plasa Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Roma­ naţi, situat în stînga Tesluiuluî, aproape de unde acest rîu intră în pl. Ocolul; are 162 de lo­ cuitori.

B ă b e n i, pădure, în jud. R.-Sărat,

pl. Rîmnicul-d.-s., comuna Bă­ beni, pe dealul Baba, ţinînd de circumscripţia V il-a silvică, 0colul Băbeni. Are o întindere de 900 hect., din carî 300 hect. sunt proprietate particulară şi 600 ale statuluî. Are ca esenţe de lemne: fag, jugastru, gorun şi teiu. B ă b e n i, pădure, particulară şi a

statuluî, fostă pendinte de mă­ năstirea Bistriţa, situată în com. Băbeni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîl­ cea, în întindere de 64 hect E formată din trupurile: Ebraia, 25 hect., Putreda, IO hect., Ză­ voiul, 9 hect. şi Puntul-Bistriţa, 20 hect.

B ă b e n i, alt nume al căt.

B ă b e n i- R o m în î , sat, face parte

Băbeni, pl. Olteţul-d.-j., judeţul Vîlcea, pe care se cultiva 11 hect. şi 50 ariî de vie.

din com. rur. Băbeni, (v. a. n.) pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea. S’a numit Romîni, spre a se deo­ sebi de Ungureni, populat cu Romînî emigraţi din Transilva­ nia. Are o populaţie de 500 lo­ cuitorî (270 bărbaţî şi 230 femei). A ci e o biserică, fondata la anul 1832. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 67 (34 băeţî şi 33 fete).

B ă b e n i, mănăstire, în judeţul R.-

B ă b e n i - U n g n r e n î , sat, face par­

Sarat, plasa Rîmnicul-d.-s., co­ muna Băbeni, fundată în anul 1703, în timpul Episcopului de

te din com. rur. Băbeni, (v. a. n.) pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea. Are o populaţie de 600 locui-

B ă b e n i, deal, în raionul comuneî

băbeşti

torî, 340 bărbaţi şi 260 femeîLocuitoriî acestuî sat au emi­ grat din Transilvania şi de aceeapoartă numele de Ungureni. Aci e o biserică fondată la 1864 de locuitorî precum şi o şco­ ală. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 77, 45 băeţî şi 32 fete, din carî urmează 18, 13 băeţî şi 5 fete. B ăbeşti, moşie, în com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam­ ţu, situată la extremitatea des­ pre N.-V. a judeţului, între mo­ şiile Pluton, Pipirigul ş. a. A fost pendinte de Mănăstirea-Neamţuluî şi închinată Mi­ tropoliei din Iaşi, starea I-a ; as­ tă-zî aparţine statuluî. A re sat. B ă b ic e n i, com- rur., în partea de

Vest a plăşiî StefSneşti, jud. Bo­ toşani, formată din satele: Bă­ biceni, Bîrsăneşti, Broşteni şi Guranda. A re o suprafaţă de 4971 hect., din cari 4464 ale proprietarilor şi 507 hect. ale locuitorilor. Teritoriul comuneî este deluros, iar natura pămîntulul Iutos, negru safl galben, ocupat cu semănături, fîneţe şi imaşurî; iar în partea de N.-V. acoperit cu pădurî, carî au o întindere de 556 hect.; sunt şi 14 hect. viî, carî produc 150 hectol. vin. Are o populaţiune de 972 su­ flete sau 284 familii, locuind în 274 ca se; sunt 263 contrib. Locuitoriî sunt Romînî şi se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. Sunt 481 boî şi vacî, 105 caî, 2024 01, 313 rîmătorî şi 223 stupi cu albine. Sunt 2 morî, una de apă şi una de abur. Prin aceasta comună trece şo­ seaua judeţeană pietruită Botoşani-Şţefăneşti. A re 2 biserici cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; 1 şcoală a statului

201

cu 1 învăţător, 57 băeţî şi 15 fete. Budgetul comuneî e de 6645 leî la venituri şi de 6246 leî şi 30 banî la cheltuelî. B ă b ic e n i, sat, în partea de Sud

a com. Băbiceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani, aşezat pe valea şi partea dreaptă a pîrîuluî Corogea. Moşia are întindere de 1199 hectare şi o populaţie de 145 familiî, safl 375 suflete, din carî 185 bărbaţî şi 190 femeî, locui­ tori Romînî şi cîţi-va Evreî. A ici este reşedinţa comuneî. Are 1 biserică, cu 1 preot şi 2 cîntăreţî şi o şcoală mixtă cu 1 învăţător, 57 elevî şi 15 eleve.

BĂBOEŞTI

muneî pe 1886— 87 a fost de 4275 1. la ven. şi 4087 1. la chelt. Aci se fac 2 bîlciurî, pe pro­ prietatea statuluî, unul la 20 Iulie şi altul la 26 Octombrie; ambele ţin cîte 3 zile şi se fac din timpul lui Tudor Vladimirescu (1817). Maî multe măgurî înconjură satul şi aproape de Olt se ob­ servă nişte ruine, de sigur ro­ mane. T ot pe aci trecea dru­ mul roman, care venea de la Iz­ laz şi, trecînd prin Antina, a­ jungea la Drubetis. B ă b ic iu l, movilă şi punct trigo­

nometric de observare, la apus de comună cu aceeaşi numire, în jud. Romanaţi. B ă b ic iu l-d e -J o s , cătun al comu

B ă b ic e n i, deal, în com. Şoldă-

neşti, pl. Miletinul, jud. Boto­ şani. B ă b ic iu l, com. rur., în pl. Oco­

lul, jud. Romanaţi, situată lîngă Olt, spre S.-E. de Caracal la o depărtare de 18 kil. Se compune din satele Băbiciul-Moştenesc, Băbiciul-Episcopesc (Băbiciul d .-j. şi Băbiciul - d. • s.) şi din Preajba-de-Cîmp. Altitudinea te­ renului este de IOO m. d’asu­ pra nivelului mării. Are o populaţie de 1646 lo­ cuitorî, din carî 864 bărbaţî şi 782 femeî; 342 capi de familie; 766 căsătoriţi, 880 necăsătoriţi; 54 cu ştiinţă de carte şi 1592 fără ştiinţă de carte; 339 con­ tribuabili, toţî Romînî. Singurul mijloc, prin care lo­ cuitoriî îşî capătă traiul, este a­ gricultura. Vite marî afl fost, în 1887, 1488, vite mici 3583 şi porci 269. A re 8 cîrciumî şi 2 biserici: Sf. Dumitru (1808) şi S-ţiî Voi­ vozi (1846), cu 2 preoţi şi 4 cîntareţî. Şcoală este. Budgetul co­

neî Băbiciul, pl. Ocolul, judeţul Romanaţi. Se numeşte şi Babiciul-Episcopesc. cătun al co muneî Băbiciul, pl. Ocolul, jud. Romanaţi. Se numeşte şi Babi ciul-Moştenesc.

B ă b ic iu l - d e - S u s ,

B ă b o c , loc, pl. Tazlăul-d.-j., jud.

Bacău, com. Drăgugeşti, subt o costişă de deal de lîngă satul Drăgugeşti. B ă b o e ş t i, com rur., jud. Argeş,

pl. Loviştea. L a 22 kil. dc re şedinţa subprefecturi!, com. rur. Şuiei, şi la 51 kil. de Piteşti. Sc compune din 4 sate şi anume: Băboeşti, Dăeşti, Păcală şi Sîmbotinul, avînd peste tot 210 fam. cu 1105 sufl- Tn comună sunt: 2 biserici, în Băboeşti şi în Sîmbotinul; o şcoală primară rurală şi 2 cîrciumî. Budgetul com. pe anul 1882— 83 a fost de 920 1. la venit şi de 865 1- la chelt. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 190 contribuabili şi are un bud

BĂBOEŞTI

get de 2030 leî la venituri şi de 1755 lei la cheltuelî. Numărul vitelor în 1887 era de 374 capete vite marî, 325 bol şi vaci, 42 cal, 7 bivoli şi 615 vite mărunte, 430 ol, 50 ca­ pre şi 135 rîmătorî. B ă b o e ş t i, sat, jud. Argeş, plasa

Loviştea; face parte din com. rur. cu acelaşi nume. Aici este reşedinţa primăriei. In sat este o biserică, cu hra­ mul Sf. Nicolae, avînd un preot ' şi un cîntăreţ.

262 B ă b u ş a , sat, În jud. Roman, pl.

Fundul, com. Băceşti, spre S.V . de tîrguşorul Băceşti şi la o depărtare de 2 kil. de el. Este pe pîr. Băbuşa. A re 57 capî de familie, 84 contrib., 223 loc., din carî 10 ştifl carte şi 57 case. Populaţiunea este toată romînă, afară de o singură familie evre­ iască. Sunt 127 capete vite marî. A re o biserică de lemn. A cest sat este aproape de jur-împrejur înconjurat de dealuri foarte înalte.

şiei cu această numire, comuna Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, judeţul Neamţu. Este aşezat pe partea stîngă a pîraielor Pipiri­ gul şi Mînzatul, între ramurile muntoase ce se detaşează din Hălauca, marginea jud. Suceava. Terenurile sa]e se deschid că­ tre răsărit spre valea Pipirigului şi sunt împrejmuite cu pădurî în exploatare. Vatra satului are o suprafaţă de 42 hect. 90 arii. Populaţiu­ nea se ridică la 502 sufl. sau 95 familii din 22 văduvi, 6 ne­ volnici, un Evreu. Contribuabili sunt 95. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor; dar fiind-că în aceste părţi solul este cu desavîrşire improductiv, eî au angajat locurî de cultură în alte comune mărginaşe şi chiar afară din hotarul judeţului. In sat se află: o biserică de lemn, cu un preot şi un eclisiarh ; o piuă pentru făcutul sucmanilor; o moară de apă cu o piatra; un fierăstrău sistematic pentru exploatarea pădurilor. Numărul vitelor se urcă la 2069 capete, din cari: 104 bol, 40 vaci, 1800 de 01, 30 cal, 35 rîmătorî şi 60 vite micî cornute (viţel, junei, etc.).

boerî din ţara de jos, la nunta lui Ion Paladi, şi afl făcut jurămînt cu toţii ca, sprijiniţi de Constantin Brîncoveanul, să se ducă la Poartă şi să stărue să scoată din domnie pe CantemirVodă şi să pună în locu-I pe unul, Vornicul V elicico; pla­ nul lor a fost descoperit Dom­ nului. B ă c a n u l , vezi Tîntava-Bălăşoaia,

pl. Sabarul, jud. Ilfov. B ă c a n u l u i ( C o tu l-), numire dată

B ă b u ş a , pîrîă, ce udă jud. Ro­ B ă b o e ş t i, sat, în cuprinsul mo­

BĂCEASCA

man, pl. Fundul, com. Băceşti. Curge de la S. spre N., trece pe lîngă satul Băbuşa şi, la N.V. de acest sat, se varsă în rîul Bîrlad de-a dreapta. Valea sa este mărginită de dealuri foarte înalte. B ă b u ţ a , sat, în jud. Tutova, pl.

Tutova, com. Tuleşti, spre N. de satul Tuleşti. A re 49 lo­ cuitorî, din carî 2 ştiu carte ; 14 case.

unei părţi din crivina aflată pe malul drept al rîuluî Buzăfl, jud. Buzăfl, pe moşia Tăbăreşti, din com. Tăbăreşti; are 30 hect. movilă, în jud. Brăila, la 5 kil. spre S.V . de satul Surdila-Greci.

B ă c a n u lu i

( M o v ila - ) ,

( S f o a r a -) , moşie, în com. Lipia, jud. Buzăfl; face parte din corpul moşiei moşneneştf Bănceşti.

B ă c a n u lu i

B ă c ă l ă u l safl M a r in e ş ti, loc, în B ă c a n i, sat, în jud. Tutova, pl. Si-

mila, spre N. de Bîrlad, aproape de confluenţa pîr. Bogdana cu Simila. A re 245 loc., din can 33 ştiu carte şi 58 case. For­ mează o comună (com. Băcani) cu cătunele: Drujeşti, Susăni şi Vulpăseşti. In întreaga com. sunt 897 locuitori, din can 69 ştiu carte, 175 contrib. şi 233 case. Se cultivă viea pe o supraf. de 13.25 hect. Cu comerciul se ocupă 17 locuitori, din can 15 Romîm şi 2 Evrei, cu 9 ştab. comerciale, din carî 2 cîrciumî. A re o şcoală primară de băeţî şi un oficiu poştal rural, sucur­ sală a celui din Zorleni. In co­ mună sunt 2 biserici. Aici, la anul 1692, în timpul domniei lui Constantin Cantemir, s’au strîns fiii lui Gavriliţă cu mulţi alţi

jud. Bacău pl. Trotuşul, com Căiuţul, lîngă satul Căiuţul. B ă c ă r a n i , mahala, face parte din

com. rur. Vîrleni, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. B ă c ă r a n i l o r ( V a le a -) , vale, spre

E. comunei Vîrleni, pl. Cernad.-j., jud. Vîlcea. B ă c e a s c a , sat,

face parte din com. rur. Băileşti (v. a. n.), pl. Rîurile, jud. Muscel. Numele îî vine de la gîrla Băceasca. A re o populaţie de 169 loc.^ 90 bărbaţî şi 79 femei, cu 39 capi de familie.

B ă c e a s c a , gîrlă,

izvoreşte din Dealul-d.-s., com. Bălileşti, pl. Rîurile, jud. Muscel, merge către

b ă cea sca

S.-E. şi se varsă în rîul Bratia, în raionul acesteî comune. B ă c e a s c a , pădure, 40 hect. fag

şi stejar, etatea de la 160— 200 anî. Aparţine de com. Bălileşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. E la 5 kil. departe de gara Stîlpeni. Arboriî au aci o înălţime de la 20— 25 metri. B ă ce n i, cătun, al comuneî Gura-

Aninoaseî, jud. Buzău; are 170 locuitori şi 43 case. cătun, pendinte de co­ muna Ursoaia, plasa Mijlocul, judeţul Olt, situat pe luncă, în dreapta gîrleî Plapcea şi sub surpătura Golaşul. Are aproape 90 locuitorî, din care 14 împroprietăriţi după le­ gea rurală, şi ceî-l’alţî moşneni. Eî posedă 40 boî, 10 vacî, 12 caî, 145 oî şi 20 porcî.

B ă c e n i,

B ă c e ş ti, com. rur., la S. de co­

muna Cordeşti, plasa Giloţtuluî, jud. Gorj. Se mărgineşte la N. cu comuna Cordeşti', la S. cu cătunul Bâloşani, pendinte de comuna Căpreni, jud. D o lj; la V. cu comuna P egen i; la Est cu comuna Zeicoiul, din jude­ ţul Dolj. A ci e şi limita S.-E. ajudeţuluî Gorj cu judeţul Dolj. Numirea de Băceşti se zice că-î vine de la un baciu, ce în ve­ chime se afla cu oile în aceste localităţi. Comuna se compune din cătunele: Băceşti şi Mahala­ lele, Dealul-Vâratic şi DealulLeuluî. E situată pe şes şi coastă, pe malul stîng al pîrîuluî Amara­ dia. Are o suprafaţă cam de 700 hect., din care 200 hectare pădure, 250 hect. arabile, 200 hect. fîneţe, 21 hect. vie şi 29 hect. livezî de prunî. Produce cam 1070 hectolitri porumb, 170 hectolitri grîu, 80 hectolitri fa­

263

sole, 700 kgr. lînă, 11000 kgr. fîn, 860 decalitri vin, 380 decalitri ţuică. Locuitoriî sunt moşnenî. Po­ pulaţia e de 226 familiî, 676 su­ flete, din carî 210 contribuabili. Budgetul comuneî este de leî II39> banî 18, la venituri şi de leî 1040, banî 94, la cheltuelî. Locuitoriî poseda 30 pluguri, 70 care cu boî, 403 vite marî cor­ nute, 13 cai, 604 oi, 32 capre şi 243 rîmătorî. Şoseaua vecinală, care merge spre comunele Cordeşti, Hurezani-d.-j. şi Piscoiul, străbate a­ ceastă comună. In comună sunt 12 fintînî şi 4 puţuri. Şcoala primară de băeţî, fon­ dată la anul 1856, e frecuentată astăzî de 43 elevi şi 2 eleve, din 67 înscrişi. Comuna are şi I biserică de zid, făcută pe la anul 1866, de Dincă Gulie. Intre hotarele comunelor Bă­ ceşti şi Cordeşti, se află rui­ nele uneî vechî biserici de lemn; oamenii bătrîni spun, că aci în vechime ar fi fost un schit de călugări. B ă c e ş ti, com. rur., în jud. Ro­

man, plasa Fundul, la extremi­ tatea de Sud-Est a judeţului, pe rîul Bîrlad şi spre Sud-Est de oraşul Roman, la o depăr­ tare de 30 kil. de oraş şi de 28 kil. de reşedinţa plăşiî. T e ­ ritoriul acesteî com. este foarte accidentat. Formează o comună cu cătunele: Atreia-Parte, Bă­ buşa, tîrguşorul Băceşti, satul Băceşti şi Păltinişul, cu reşe­ dinţa comunei în tîrguşorul Bă­ ceşti. Are 437 capi de familie, 5 IO contribuabili, 1638 locuitorî, din carî 225 ştiu carte; 430 case. Această populaţiune este în cea mal mare parte romînă, a­ fară de 109 familii Evrei. In­

BĂ CEŞ1I

tri această comună se face iar­ maroc saptămînal Dumineca şi 2 iarmaroace anuale la 9 Mar­ tie şl 8 Septembrie. Se lucrează roate, căruţe, boloboace şi fierul. Sunt 920 vite mari. Are o şcoală primară de băeţî (mixtă pănă la 15 Sept. 1887) care în cursul a­ nului şcolar 1886— 87, a fost frecuentată de 37 elevi, 25 bă­ eţî şi 12 fete, din 40 înscrişi, 27 băeţî şi 13 fete, cu un lo­ cal bun şi o şcoală de fete, în­ fiinţată în anul 1887, Septembrie 15, pentru a doua oară. Are o biserică de zid. Formează cu com. Bozieni şi Oniceni o cir­ cumscripţie fiscală. Venitul a­ nual al acestei comune este de 10141 leî, iar cheltuelile sunt de 9669 lei. Este legată cu ora­ şul Roman prin şosea. B ă c e ş ti, tîrg uşor, în jud. Roman,

pl. Fundul, com. Băceşti, la ex­ tremitatea de S.-E. şi a com. Băceşti şi a jud. Roman, pe ma­ lul stîng al rîuluî Bîrlad şi la o depărtare de 30 kil. 500 m. de oraşul Roman şi de 28 kil de reşedinţa plăşiî. Este aşezat pe şes. Este reşedinţa com. Bă­ ceşti. Are 229 cap. de fam., 510 contrib., 930 loc. din cari 210 ştiu carte şi 230 case. Această populaţiune este compusă din 108 fam. Evrei şi restul Romînî. Mulţi din locuitorii acestui tîrguşor se ocupă cu comerciul. Se lucrează căruţe ordinare, roa­ te, poloboace şi fierul. Se face iarmaroc săptămînal Dumineca şi 2 iarmaroace anuale: la 9 Martie şi 8 Septembrie. Sunt 239 vite mari. A re o şcoală primară de băeţî (mixtă pănă la 15 Sept. 1887), care în cur­ sul anului şcolar 1886'— 87 a fost frecuentată de 37 elevi, 25 băeţî, 12 fete, din 40 în­ scrişi, 27 băeţî, 13 fete, cu un bun local, şi o şcoală de fete,

204

BĂ CEŞTI

înfiinţată la 15 Septembrie 1887, pentru a doua oară. A re o bi­ serică de zid. Este legat cu ora­ şul Roman prin şosea. Poziţiunea acestuî tîrguşor, la extre­ mitatea judeţului, pe şoseaua ju­ deţeană Roman-Vasluitl, îl face ca să fie cel mat mare şi cel maî comercial dintre toate tîrguşoarele din judeţ. A icî a fost maî înainte reşedinţa pl. Fun­ dul, dar s'a mutat, fiind-că era prea departe de centrul plăşiî.

vite cornute mari. Este legat cu tîrguşorul Băceşti şi oraşul Roman prin şosea.

face cu multă anevoinţă, din pricina natureî terenurilor şi a drumului aproape impracticabil.

B ă c e ş t i, silişte, jud. Dolj, plasa

B ă c i o a i a , deal, în jud. Neamţu,

Jiul-d.-s., com. Filiaşi.

în prelungirea către apus a mun­ teluî Cozia. (V.Băcioaia, carieră).

B ă c h i i ( P is c u l- ) , pisc, în comuna

Bădeni-Păinîntenî, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. B ă c il ă , vale, în jud. Vîlcea. (Vezî

Dăroaia).

reşedinţa comuneî cu acelaşî nume, din pl. Gilortuluî, jud. Gorj. E situat pe şes, pe partea stîngă a pîrîuluî Ainărăzuia. A re o suprafaţă de 376 hect., din carî IOO hect. pădure, 150 hect. arabile, 11 hect. vie, 10 hect. fineţe şi 15 hect. li­ vezi de prunî. Locuitoriî sunt moşneni. Sunt 168 familiî, cu 486 suflete, din care 160 contribuabili, toţî Ro­ mînî şi ocupîndu-se cu agricul­ tura şi creşterea vitelor. Locui­ toriî posedă 17 pluguri, 40 care cu boî, 303 vite mari cornute, 9 caî, 400 oî, 20 capre şi 150 rî­ mătorî. Prin cătun trece o şosea ve­ cinală, ce vine din căt. Băloşaniî, jud. Dolj, străbătîndu-1 în partea despre V . In cătun sunt 7 fintînî şi 3 puţuri. A re: 1 biserică de zid, 1 şcoală şi nişte ruine despre ca­ re s’a vorbit la descrierea co­ muneî.

B ă c io iu l, sat, face parte din com.

B ă c e ş ti, sat, în jud. Roman, pl.

B ă c io a ia , carieră de piatră, în

Fundul, com. Băceşti, spre N. de tîrguşorul Băceşti, formînd o continuitate de case cu acesta. Este aşezat pe şes. A re 114 capî de familie, 85 contribuabili, 319 locuitori, din carî 4 ştiu carte, şi 104 case. Populaţiunea este numaî romînă. Sunt 378

jud. Neamţu, situată în dealul cu a sa numire, ramura mun­ ţilor Cozleî, intre culmile Borzogheanul şi Cîrlomanul. Se află pusă în comunicaţiune cu oraşul Piatra prin drumul ce duce pe lîngă biserica Valea-Vieî. Trans­ portul materialului exploatat se

B ă c e ş t i, sat,

BĂDĂRĂI

rurală Corbeasca, pl. Berheciul, jud. TecuciO. Situat pe coasta dealului numit Livadă. L a o distanţă de 3 kil. şi 150 m. departe de reşedinţa comuneî. Sat numaî de Ţigani, numiţi, de locuitoriî din apropiere, U r­ sari. A re o populaţie de 112 capî de familie, cu 412 suflete. De curînd statuia dat cîte 10 prăjini pămînt arabil fie-căruî cap de familie; în total 17 fălci. Locuinţele lor sunt, parte bor­ dee şi parte case micî de gard. Numaî iarna stau acasă, iar vara lasă vre-un bătrîn sau vre-o bătrînă în sat, iar ceî-lalţî umblă din sat în sat, ca nomazii, lucrînd diferite unelte de fier, sau tocmindu-se la munca cîinpuluî, sau umblînd pe la diferite pe­ treceri prin sate, parte din eî fiind lăutari. B ă c io iu l, numire dată unei părţi

din căt. Băbeţul, coin. Pănătăul, jud. Buzău.

B ă c i o a i a , pădure, în partea de

Est a comuneî Poiana-Cîrnuluî, pl. Crasna, jud. Vasluiu, la ho­ tarul cu satul Co marna, din ju­ deţul Iaşi. B ă c i o i u lu l ( F în t în â -) , fîntînă,

în cătunul Piatra, com. BădeniUngurenî, plaiul Dîmboviţa, ju­ deţul Muscel. B ă c le ş t i, sat, în jud. Tutova, pl.

Pereschivul, comuna Şendreşti, spre Sud de satul Şendreşti A re loc. 264, din carî 2 ştiu carte; 112 case. B ă d a , parte din satul Cozăneşti,

jud. Suceava. B ă d a , munte, în coin. Dorna, ju­

deţul Suceava, parte acoperit de pădure, parte cu păşuni şi finaţurî. B ă d ă r ă i, sat, în partea de N. a

com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iaşi, marginea despre judeţul Botoşani. Se numea din vechime Iugani (Lungani); însă, maî în urmă, şi-a luat numele de Bă­ dărăi de la o familie de răzeşi aşezată aicî. A re o populaţie de 51 familiî sau 157 locuitorî şi o biserică. Prin sat trece şoseaua jude­ ţeană Iaşi-Botoşani Proprietatea satuluî este răzăşească. A re puţină pădure, viî şi livezi. Numărul vitelor este de 285 capete, din carî: 175 vite marî cornute, 33 caî, 40 oî şi 37 rîmătorî.

B Ă D Ă RĂ I

B ăd ărăi, sat, face parte din co­ muna rurală Ciomăgeşti, plasa Oltul-d.-s., jud. Olt. A re o po­ pulaţie de 156 locuitori. B ă d ă ră i, ponor, în jud. Dorohoifl,

în partea de V est a dealului Holmul, com. Vorniceni, plasa Başeul. B ă d e a n u l, locuinţă izolată, în ju­

deţul Tutova, pl. Pereschiv. sfoară de moşie, în com. Pietroasa-d.-s., jud. Buzăfl, a moşnenilor Bădeni; are 103 hect., din cari 50 pădure. Vezi Bădeni-Pisculeni.

B ă d e a n u l,

B ă d ă e î ( O p c in a - ) , munte, în com.

Broşteni, jud. Suceava, acopeTit de pădure şi păşuni.

265

3 cîntăreţî şi 3 eclesiarhi; două şcoli cu 2 învăţători şi 90 şco­ lari, din carî 66 băeţî şi 24 fete ; o moară de apă şi două cu vapor. Prin mijlocul comunei trece şoseaua mixtă Tîrgul-FrumosHîrlăfl. Budgetul ei este de 10222 leî, 20 bani la venituri şi de 10122 leî, 61 banî la cheltuelî. Numărul vitelor din întreaga comună se urcă la 8616 capete, din cari 2319 vite mari cornute, 188 cai, 5416 oi şi 693 rîmători. B ă d e n i, sat, cu 30 fam., judeţul

Argeş, pl. Oltul, face parte din com. rur. Dănicei. (V. a. n.). vezî Frăţileşti, sat, în jud. Ialomiţa.

B ă d e n i,

B ă d e n i, sat, în centrul comunei B ă d e ! ( V îr f u l- ) , vîrf, în jud. Su­

ceava, înalt de 1400 m. deâsupra nivelului mării. Formează hotar între comunele Broşteni şi Dorna. B ă d e n i, com. rur.,

în marginea despre N.-V. a plăşiî Bahluiul, jud. Iaşi. Aşezarea ei se pre­ zintă sub două forme : ca parte deluroasă şi ca parte cîmpeană. Partea deluroasă începe din ma­ lul drept ai rîuluî Bahluiul, con­ tinuă spre S.-V. şi este formată din satele: Scobinţi, Feteşti, Zagavia, Sticlăria şi parte din Bă­ deni, avînd dealurile acoperite cu pădurî, vii şi livezi; iar par­ tea cîmpeană, începe din malul stîng al rîuluî Bahluiul, continuă spre N.-E. şi este formată din satele: Lupăria, Petroşiţa şi parte din Bădeni, prezintînd pe su­ prafaţă deluşoare şi podişe, a­ coperite cu fîneţe, imaşe şi a­ rături. Suprafaţa comunei este de 9734 hect., cu o populaţie de 609 fam. safl 2860 locuitori. Are patru biserici, cu 3 preoţi, H lV i. 1toni* Dicţionar QmgrttUo,

Bădeni, pl. Bahluiul, jud. Iaşi, situat pe ambele malliri ale rîu­ luî Bahluiul, între dealurile Bi­ sericeî şi al Hatei, pe o întin­ dere de 506 hect. Are o po­ pulaţie de 133 familii, safl 636 locuitori, Romînî, carî se ocupă cu agricultura şi creşterea vi­ telor. Are o biserică zidită în anul 1845, de către fostul proprietar Paşcanu, cu 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 eclesiarh; o şcoală înfiin­ ţată în anul 1881, frecuentată de 37 elevî; o moară cu vapor şi una de apă, pentru măcinat faină de grîfl şi pâpuşoifl, şi două poduri marî de lemn peste apa rîuluî Bahluiul. Moşia este proprietate privată. Numărul vitelor este de 1145 capete, din cari 411 vite mari cornute, 56 cai, 457 oi şi 221 rîmătorî.

BĂDENI

238 bărbaţi şi 230 femei, cu 117 capi de familie. Prin mij­ locul satului trece Valea-Bădenilor. Aci este o biserică, zidită de Stancifl Băcioifl şi reedificată mai tîrziu, deservită de 1 preot şi 1 dascăl. Lîngă cătunul Bădeni este Colţul-Bufniţei, munte. B ă d e n i, căttin, comuna Runcul,

plaiul Dîmboviţa, jud. Dîmbo­ viţa. (V. Runcul). sau S e c a r a - P r ib o iu l, cătun, pendinte de comuna Zădăriciul, pl. Neajlovul, judeţul V la şca ; proprietatea Eforiei spi­ talelor civile din Bucureşti; si­ tuată pe coasta stîngă a văeî Neajlovuluî. Are venit anual 1500 lei. Su­ prafaţa totală a moşieî este de 750 hect. S'afl împroprietărit, la 1864, 40 locuitori pe 130 hec­ tare. Din acestea, 542 hectare sunt acoperite cu pădure şi 78 hect. sunt loc de cultură. Pădurea se compune din Pri­ boiul 382 hect. şi Bădeni 160 hectare. Prin acest cătun trece şoseaua judeţeană ce duce pe valea Neajlovulul, atît către Bucureşti, pe la Malul-Spart, cît şi către Giur­ giu, pe la Obedeni. (V. com. Zădăriciul).

B ădeni

B ă d e n i, frumoasă colină, în com.

Breaza, căt. Bădeni, jud. Buzău, acoperită cu viî. B ă d e n i, moşie, în com. Breaza,

căt. Bădeni, jud. Buzău, pro­ prietate în devălmăşie a moş­ nenilor Popeşti. (V. Popeşti).

B ă d e n i, sat, face parte din com.

B ă d e n i, moşie, în com. Pietroa-

rur. Bădeni-Pâmînteni, judeţul Muscel. Are o populaţie de 468 loc.,

sa-d.-s, judeţul Buzăfl; are 530 hect. arături, fineaţă şi teren din care se scoate piatră de 81

BĂDENI

construcţii. Proprietatea e di­ vizată între moşnenii, cari po­ sedă 203 hect. şi familia A le­ xandrescu, care are 327 hect. B ă d e n i, pădure, în comuna Pie-

troasa-d.-s., jud. Buzăfl;are 106 hect., proprietate a moşnenilor şi a fam. Alexandrescu. B ă d e n i, pichet de graniţă, în jud.

Dîmboviţa, despre Transilvania; dă pe la muntele Mioarele. moşie a statu­ lui, jud. Buzăfl, compusă din sfo­ rile împrăştiate: Urzeşti, Bugheni, Glaveşul sau Limpezişul, Miroşi, Lipia, un loc de vie în Carlomăneşti şi un loc înfundat la Zoreşti, toate odinioară ale schitului Barbu, ce depindea dc mănăstirea Văcăreşti. Terenul arabil, ca 1230 hect., parte s’a dat însurăţeilor, parte s’a vîndut şi parte încă îl posedă statul împreună cu pădurea Barbul şi tînăra pădure Lăstarul-MiluiţiBarbul, aflate pe teritoriul aces­ tei moşii, din comunele Cioran­ ca, Clondirul, Lipia, Şarînga şi Valea-TeanculuT.

B ă d e n i- M ilu iţ i,

B ă d e n i- m ilu iţ i, numire, ce o mai

poartă moşia Bărbuleanca, din com. Amarul, jud. Buzău. B ă d e n i- M iu le ş ti, pădure a sta­

tului, pendinte de comuna Vrăneşti, pl. Podgoria, jud. Muscel, în întindere de 22 hect. B ă d e n i- P ă m în t e n i, com.

rur., plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, la E. de Cîmpulung şi la 12 kil. departe de acest oraş. Este situată pe ambele maluri ale rîu­ luî Dîmboviţa şi pe văile Bă­ deni şi Stoeneasca. Are o populaţie de 1349 lo­ cuitorî (682 bărbaţi şi 721 fe­ meî) .cu 245 capî de familie.

2(50

Se mărgineşte la N. cu comuna Bădeni-Ungurenî, la S. cu com. Cetăţeni-din-Deal, la E. cu jud. Dîmboviţa şi la V . cu oraşul Cîmpulung. Se compune din 3 cătune: Stoeneşti, Bădeni şi Coteneşti. Inainte-vreme purta numele de Stoeneşti şi chiar azî se uzită maî mult Stoeneşti de cît Bă­ deni. S ’a numit Bădeni-Pămîntenî spre deosebire de Bădeni-Ungureni. Este format din Romîniî veniţi aci din Transilvania, că­ rora le zice în porecle şi Un­ gureni. Locuitoriî se maî ocupă cu creşterea vitelor, facerea şi trans­ portul cherestelei, al varuluî şi manufacturelor ca: pănurăalbă şi neagră de lînă, pînză, plocade, procoviţe, scoarţe, etc. Produsul oilor (lîna şi brînza) se consumă parte în casă, parte se vinde. In jurul comuneî sunt livezi cu fîneţe, muscele, grădini cu pruni, dealuri cu păşunî de vite, păduri compuse din fag, stejar, mesteacăn, jugastru, şi la munţi brazi. In raionul comuneî sunt 7 munţi: Priseaca, Făgeţelul, Geabelea, Vîjea, Tîncava, Ţîbra, Gruiul-Ursului. Rîul Dîmboviţa udă comuna de la N. spre S. dimpreună cu văile Stoeneasca şi Bădenilor. In comună sunt 9 ferăstraie, 4 mori şi I piuă, Locuitoriî sunt parte moşneni, parte s’au împroprietărit la 1864, pe moşiile d-lor G. Ştefanescu, D. Cristescu şi d-nei Zoe Cornăţeanu. Parte din locuitorî cultivă stupi cu albine. Porumbul se cultivă pe 30 hect. şi ţuica se fabrică pănă la 5000 decalitri. Budgetul comuneî pe anul 1889— 90 a fost de 2734 leî la venit, şi de 2732 leî la chelt.

B Ă D E N I-l’IE T K O A SA

In munţii despre care am vor­ bit maî sus, şi care formează un fel de semicerc în partea de N.-E. şi S. a comuneî, se fa­ brică, în intervalul de la 15 Maifl pănă la 15 August, caşul. Comuna are 3 bisericî: la Stoe­ neşti, Bădeni şi Coteneşti, de­ servite de 3 preoţi şi 4 cîntăreţî. Şcoala de băeţî, cu întreţi­ nerea căreea statul cheltueşte anual 1512 leî, se frecuentă de 53 băeţî, din 181 în vîrstă de şcoală. In căt. Stoeneşti, pen­ dinte tot de această comună, este şi o şcoală de fete, frecuen­ tată de 27 eleve, din 95 în e­ tate de şcoală. Localul şcoaleî de băeţî serveşte întregeî co­ mune. Localul şcoaleî de fete din cătunul Slobozia s’a oferit gratuit de d-l C. Runcescu, în­ văţător. Cu şcoala de fete, sta­ tul cheltueşte anual 1404 leî. Comuna înscrie anual în bud­ getul săfl pentru şcoală 180 lei şi pentru cult 420 leî. Localul şcoaleî s’a clădit la anul 1856. Ştifl carte 131 bărbaţî şi 21 femeî. Istoria spune că, la anul 1595, Mihaifl-Viteazul aci s’a retras, în urma rezbelului dela Călugărenî şi a aşteptat ajutor de la Batori, Domnul Transilvaniei (vezî Stoe­ neşti). In cătunul Stoeneşti se află munţi de piatră calcaroasă, foarte bună, pentru fabricarea varuluî. Tot în Stoeneşti este şi Glodul, izvor cu apă mine­ rală (v. a. n.), bună pentru vin­ decarea guşaţilor. B ă d e n i - P i e t r o a s a , moşie a sta­

tului, în com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzăfl, căt. Ochiul-Bouluî, pen­ dinte de mănăstirea Bradul. Are 800 hect., din care 702 pădure. B ă d e n i - P i e t r o a s a , moşie a sta­

tuluî, în com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzăfl, reunită cu sforile Ur-

b ă d e n i -p i s c u l e n !

zeasca sau Cătina; are aproape 300 hect. arături, fineaţă şi ca­ riere de piatră. Depinde de Episcopia Buzăului şi de mă­ năstirea Bradul.

Bădeni - Pisculenî, pădure, în com. Tisăul, jud. Buzău, căt. Pisculeni. A re 850 hect., din care 100 curături. E compusă din sfo­ rile : Vilara, Negreşti, Bădeanul, Geneşti, Moldoveni, Ivaşcul, Alexandreşti, Turculeasa şi Popeşti. Se posedă de fam. Alexandrescu în tovărăşie cu alţi moşneni.

Bădeni - Popeşti, căt., al com. Breaza, jud. Buzău; are 480 1. şi 98 case; e renumit prin viile sale.

Bădeni-Popeşti, moşie, în com. Clondirul, jud. Buzău, face un corp cu Cătinele de 330 hect., parte arabile, parte izlaz. B ă d e n i- S lo b o z ia , pădure a sta­

tului, în întindere de 2000 hect., pendinte de com. Bădeni-Ungureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, formată din 4 trupuri: Dealul-Pietreî, 200 hect., ValeaStoeneşti, 600 hect., Plaiul-Bădeni, 800 hect., şi Faţa-Satuluî, 400 hect. B ă d e n i- S lo b o z ia , proprietate a

statului, pendinte de mănăstirea Cîmpulung, în jud. Muscel. Pe periodul 1885— 95 s’a arendat anual cu 3000 Iei. com. rur., plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, situata pe ambele ţărmuri ale rîuluî Dîmboviţa, care o străbate de la N. spre S. şi la distanţă de 14 kil. de oraşul Cîmpulung. Este reşedinţa subprefecturei şi a judecătoriei de ocol. Şi-a luat numele de la cătunul vecin Bădeni şi s ’a numit Un­

B ă d e n i - U n g u r e n i,

267

gureni, pentru-că locuitorii săi au fost Romînî veniţi din Tran­ silvania, carora li s’a zis în deriziune Ungureni. Are o po­ pulaţie de 672 locuitorî, 321 băr­ baţi Şi 3 S1 femeî, cu 122 capi de familie. Se compune din 3 cătune : Slobozia, Piatra şi Lunca-Gîrteî, şi se mărgineşte la N. cu Dragoslavele, la S. cu BadeniPăminteni, la E. cu jud. Dîm­ boviţa şi la V . cu oraşul Cîm­ pulung şi com. Valea-Mare. Locuitorii se ocupa cu creş­ terea vitelor. Lîna şi brînza oilor, parte se întrebuinţează pentru casă, parte se vinde nelucrată sau lucrată ca haine: plocade, săricî, procoviţe, etc. In jurul comuneî sunt pădurî de fag, plop, mesteacăn, anin, ulm, alun, paltin, jugastru şi pu­ ţin stejar. Grădinî cu prunî sunt puţine. Este un singur munte, Runcul. Rîul Dîmboviţa udă comuna în tot lungul sau de la N. spre S., şi primeşte pe dreapta, în cercul com., Valea-Mateiaşului şi pe stîngă Valea-Runculuî. Pe apa rîuluî Dîmboviţa este o dîrstă, 2 morî şi 2 ferăstrae. Locuitorii comuneî au fost clăcaşî şi s’au împroprietărit pe moşia statului Bădeni-Slobozia, pendinte de mănăstirea Cîmpu­ lung şi pe a d-luî Costea loan. Pe teritoriul comuneî, la Mateiaşul, în cătunul Piatra, trece şoseaua naţională CîmpulungFrontieră şi şoseaua judeţeană Tîrgovişte-Rucăr. Un pod de lemn, făcut în anul trecut, lea­ gă com. Bădeni-Ungurenî cu Bădeni-Pămîntenî. Stupi cu albine se cultivă de cîţî-va locuitorî şi produc anual 20 kil. mere şi 8 kil. ceară. Porumbul se cultivă pe 50 hect. Ţuică se produce, cînd se fac prune, ca la 1200 decalitri.

BĂDENI-UNGURENÎ

In comună este o singură bi­ serică, fondată de Logofătul N. Stefanescu, în cătunul Slobozia, pe pisania căreea se citeşte ur­ mătoarea inscripţiune: «Acest sfînt lăcaş s’a zidit din temelie de mine, robul luî Dumnezeu Nicolae Stefânescu, biv-vel treti logofatu Moldovi, cu toată a mea cheltuială,- întru cinstea şi slava Adormireî Maici Dom­ nului şi a Sf. Erarh Nicolae, prin îndemnarea şi buna sfătuire a bunului meu duhovni­ cesc părinte Chirie Filaret Scri­ ban, egumenu mănăstire! Cîm­ pulung, de care sunt crescut, săvîrşindu-se spre vecînica po­ menire a neamului meu, cum şi a maî sus pomenitului meQ pă­ rinte la anul 1831, August 15; la 1869 s’a reparat de locuitoriî satuluî.» Această biserică este deservită de 1 preot şi de 1 cîn­ tăreţ. Budgetul comuneî prezintă pe anul 1889— 90, la venituri, suma de 977 leî şi la cheltuelî 973 lei. Şcoala, cu întreţinerea căreea, statul cheltueşte anual 1296 lei, se frecuentă de 45 băeţî şi 9 fete, din numărul de 130 copiî cu etatea de la 6 — 12 anî, 60 băeţî şi 70 fete. Localul şcoaleî s’a clădit la anul 1860. Sunt 76 bărbaţî, carî ştiu car­ te şi 26 femeî, în total 102; iar fără ştiinţă de carte sunt 245 bărbaţî şi 325 femeî, în total 570; 15% dintr’înşiî ştiu decî carte. Com. contrrbue pentru şcoală cu 91 leî anual, lemne, părţi la copiî, plata servitorului, re­ paraţii şi material didactic, şi pentru biserică cu 90 lei. . In comună sunt cîte-va izvoa­ re cu apă minerală, dar neana­ lizate ; iar la locul numit Run­ cul se află un izvor, de unde iafl oamenii apă de leac, bună pentru vindecat paraliziile, zic

BĂDENILOR (PLAIUL-)

eî. In comună este o fabrică de var. «Jumătate din satul Bădeni, (scrie răp. C. D. Aricescu) cu clăcaşî, cu munţiî şi cu tot ve­ nitul lor, l’a cumpărat Mateiu Basarab, de la unul, Coman Inăşcăul şi de la fraţiî luî, cărora fusese dăruit de către Alexan­ dru Vodă la anul 7132 (1624), Iunie 24. După cumpărătoare, Mateiu a orînduit ca toate dăjdiile, ce acest sat da la Domnie, sub numirea de birul talerului, de mierea cu ceară, de găleată, oerit, etc., să rămîie pe seama mănăstire! Câmpulungului; iar locuitoriî astor sate se judecau de judecătorii (ispravnicii) puşi de către mănăstire. Toate a­ cestea le adeverează hrisoavele din condica mănăstire!.» B a d e n i lo r ( P la iu l-) , plaiu, com.

Badeni-Pămîntenî, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. B ă d e n i l o r ( V a le a -) , vale, izvo­

reşte din munţiî Geabelea şi Vîjea, trece prin mijlocul satuluî Bădeni, plaiul Dîmboviţa, în jud. Muscel, şi se varsă în rîul Dîm­ boviţa. Pe această vale sunt 9 ferăstrae şi 2 morî. B ă d e ş t i, com. rur., pl. Nucşoara,

jud. Muscel, la S.-V. de Cîm­ pulung, 25 kil. departe de a­ cest oraş. Este situată pe ma­ lul stîng al rîuluî Doamna. N’are nicî un cătun alipit. Această comună cade pe mo­ şia statuluî cu aceea fi numire şi a fost proprietatea luî Nico­ lae Basarab Voevod, care, la a­ nul 1352, prin hrisov o dărueşte mănăstire! Cîmpulung, precum o dovedeşte pisania după pia­ tra mormîntală a acestuî Domn, piatră, care astă-zî nu se maî găseşte, fiind poate astupată sau strămutată din loc.

268

Se mărgineşte la N. cu com. Domneşti, la S. cu com. Retevoeşti, la E. cu comunele A n i­ noasa şi Vlădeşti şi la V . cu com. Petroşani, de care se des­ parte prin rîul Doamna. Are o populaţie de 849 loc., din carî 25 Ţigani, 449 femeî şi 400 bărbaţî, cu 150 capî de familie, carî trăesc în 159 case. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura, creşterea vitelor şi lem­ năria, numaî de brad pentru Şiţă. Comuna numără 145 contri­ buabili. Avea la 1885 un bud­ get de 1130 lei la venituri şi i i i o lei la cheltuelî. A zî veni­ tul comuneî se urcă la 1165 1venituri şi cheltuelile la 1102 1. Rîul Doamna trece pe la V. comuneî. In el se varsă pî­ raiele: Căminiţoaia la N., Voineagul şi Urzicarul în centru şi Valea-Seacă la S. Aceste pîraie străbat comuna de la E. spre V. Din rîul Doamna se formează un iaz aproape în tot lungul comuneî, pe care se află o moară. Intre iaz şi rîul Doamna se află o insulă acoperită cu pădurî de anini, sălcii şi richită. Pentru înlesnirea comunicaţiei, între co­ muna Bădeşti şi Petroşani, peste rîul Doamna şi iaz, s’a instalat o punte mare de lemn. Comuna are 565 hect. locurî de arătură, fineţe şi izlaz. L o ­ cuitoriî au căpătat pămînt după legea din 1864, cînd s’au îm­ proprietărit 112 locuitorî. Moşia, fostă a statului, în în­ tindere de 225 hect., s’a vîndut în loturi, la anul 1888, sătenilor din Bădeşti, Domneşti, Petroşani, etc. L a nordul comuneî sunt fru­ moase livezi şi ţarine, maî ales între pîraiele Căminiţoaia şi Voineagul; iar la Sud este izlazul comuneî. In comună este o singură bi­

^BĂDEŞTÎ

serică vechie, de lemn, fondată de nişte călugări, deservită de 2 preoţi şi 1 cîntăreţ. Are o şcoală, care s’a înfiinţat la anul 1883, condusă de un în­ văţător normalist, frecuentată de 45 copiî, din 62 înscrişi. Cu în­ treţinerea eî, statul cheltueşte 1242 leî anual. Ştifl carte 69 bărbaţî şi 30 femeî. In comună sunt 2 izvoare cu apă feruginoasă, numite de lo­ cuitorî ape de leac. Porumbul se cultivă pe 215 hect. şi pru­ nele dau anual pănă la 300 decalitri ţuică. Stupi sunt 40, carî dafl 160 kg. miere. B ă d e ş t i, sat, face parte din co­

muna rurală Vrăneşti, pl. Pod­ goria, jud. Muscel. B ă d e ş t i, cătun, în com. rur. Menţiî-

din-Faţă, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi. B ă d e ş t i, cătun, pendinte de com.

Mozăceni, din pl. Teleorman, jud. Teleorman. E situat pe valea Cotmeni, în depărtare ca de 4 kil. de comuna Mozăceni şi la 3 1a kil. de com. Tufeni. Are 265 locuitorî, din cari 54 con­ tribuabili. B ă d e ş t i, deal, în com. rur. Stre-

haia, pl. Motrul-d.-j., jud. Me­ hedinţi. B ă d e ş t i, deal, în com. Vrăneşti,

pl. Podgoria, jud. Muscel. B ă d e ş t i, moşie, în pl. Teleorma­

nului, com. Mozăceni, jud. Te­ leorman. Purta în vechime nu­ mirea de Mihăieasca, ce se mal aude şi astăzî. Această moşie forma un singur trup cu o altă sfoară de moşie, situată în par­ tea dreaptă a rîuluî Cotmeana, şi căreea îî zicea Dîmboviţa. Erafl ale mănăstire! Mihaifl-Vodă.

269

b ă d e şt i

Bădeşti, pădure a statului, în în­ tindere de 400 hect., pendinte de com. Bădeşti, pl. Nucşoara, jud. Muscel.

Olt. Are o populaţiune de 170 locuitorî. Cade în partea de N. a comuneî şi este situat pe Dealul-Ciureştilor.

Bădeşti, pădure, situată în lunca

B ă d i c e a , deal, în partea de S.-

Vedeî, jud. Teleorman, aproape de cătunul cu acelaşi nume. In această pădure se varsă rîul Cotmeana în Vedea.

E. a comuneî Vaţa, pl. Vedead.-s., jud. Olt, lung de 700 m., pe care se cultivă orz, ovăz, se­ cară, puţine viî şi în special prunî.

BĂDILA

lioane. Pe ultimul period, arenda anuală a scăzut la 243 lei şi 36 banî. B ă d ic e s c u l, deal, pe

Bădeşti, fo st pichet de graniţă, în pl. Cloşani, jud. Mehedinţi.

Bădeşti, proprietate a statuluî, în jud. Muscel, pendinte de mă­ năstirea Cîmpulung; s’a arendat pe periodul 1888— 93 cu 7000 lei anual. Această moşie s’a vîndut de veeî în 1889. B ă d ia , deal, acoperit cu pădure,

în partea de N.-E. a com. Iz­ voarele, pl. Siul-d.-s., jud. Olt. de băut, situată pe valea Iminoguluî, la poalele dealuluî cu acest nume, despre teritoriul comunei Izvoarele, pl. Siul-d.-s., jud. Olt.

( L a c u l-) , lac, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Mărşani, cu suprafaţă de i 1 1 hect.

B ă d ic e ilo r

B ă d ic e n i, sat, cu 440 sufl. pe

nume, situat la Nord-Estul co­ munei Izvoarele, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. B ă d ia , v îrf de deal, com. Breaza-

d.-s., pl. Prahova, jud. Prahova. B ă d ic a , ruine de mănăstire, pe

un deal înalt, în jud. Dîmboviţa, în forma de triunghiu de pira­ mida, în comuna Cucuteni, căt. Vilcana d.-s. Vizitatoriî băilor iodo-salifere din Vîlcana, în ex cursiunile ce le fac la Pietrari şi Rîul-Alb, trec maî tot-d'auna pe sub înaltul deal, ce conţine ruinele mănăstire! Bădica. B ă d ic e a , sat; face parte din com.

rur. Vaţa, pl. Vedea-d.-s., jud.

B ă d ic u l , izvor, în comuna Mîn-

zălejti, judeţul Buzăfl, cătunul Gura-Bădiculuî, începe din Dealul-Bădiculuî şi se varsă în pîrîul Şghiabul. B ă d ic u l, moşie moşnenească, în

comuna Mînzăleşti, căt. GuraBădiculuî, judeţul Buzău ; are 80 hectare.

apa Vilsanul, jud. Argeş, plasa A rg e ş; face parte din com. rur. Malureni-Bădicenî. A icî este re­ şedinţa primăriei, şi o biserica cu hramul Intrarea-în-Biserică, deservită de un preot şi un cîn­ tăreţ. Are o şcoală primară ru­ rala.

B ă d ic u lu l (D o s u l-), loc izolat,

B ă d ic e n i, schit mic, cu hramul

în comuna Mînzăleşti, judeţul Buzău, căt. Gura-Bădiculuî.

B ă d ia , fîntînă

B ă d ia , pădure, pe dealul cu acest

care este situată comuna Podeni-Vechî, plasa Podgoria, jud. Prahova.

Sf. Nicolae, în jud. Argeş, pl. Argeş, lîngă satul cu acelaşi nu­ me. Este redus la biserică de mir, deservită de un preot, un cîntăreţ şi un paracliser şi între­ ţinută de comună. B ă d ic e n i, moşie, cu o întindere

de 556 pogoane, din care 5°° pogoane pădure, jud. şi pl. A r­ geş, proprietatea statuluî; are o arendă anuala (1877— 1887J de 312 lei.

Bădiceni-Păuleasca, moşie, cu o întindere de 695 pogoane, ju­ deţul Argeş, plasa Argeş, pro­ prietatea Statului, pendinte de Schitul-Buhga; are şi 650 po­ goane pădure. L a 1877 avea un venit anual de 799 leî şi 35 banî şi a fost ipotecată împre­ ună cu alte moşiî ale statuluî pentru asigurarea biletelor ipo­ tecare, emise în suma de 27 mi­

B ă d ic u l u l ( D e a lu l-) , colină, în

comuna Mînzăleşti, jud. Buzău, cătunul Gura-Bădiculuî, acope­ rită de pădure şi izlaz.

B ă d ic u l u l ( G u r a -) , cătun, al co­

muneî Mînzăleşti, jud. Buzău, situat pe malul stîng al pîrîuluî Şghiabul, într'o frumoasă strîmptoare; are 270 locuitorî şi 43 case. De dînsul e alipit şi cătunaşul Beşli. B ă d ila , moşie, în comuna Pîrsco-

vul, cătunul Bădila, jud. Buzău ; are 2500 hect., din care 1000 le posedă locuitoriî, iar restul de 1500 formează 8 sfori cu suprafeţe diferite. B ă d ila , pîrîil, în jud. R.-Sărat,

plaiul Rîmnic; izvoreşte din dea Iul Dănuleşti, udă com. Danu Ieşti, în partea de miază-noapte şi se varsă în rîul Rîmnicul-Sa rat, în faţa cătunului Deduleşti. B ă d ila , podgorii de v il însem­

nate, în jud. Tulcea, pl. Isac-

270

BĂDILA

cea, pe teritoriul comuneî ur­ bane Isaccea, situate în valea cu acelaşî nume, dintre dealu­ rile Breazul şi Ţugulea, în par­ tea nordică a plăşiî şi cea de miază-zi a comuneî. L a 2 kil. spre apus se află mănăstirea Cocoşul, care posedă 14 hect. dintr’însa şi locuitoriî din Isaccea, carî posedă restul. Are o întindere de 110 hectare şi pro­ duce 4550 decalitri de vin, ne­ gru maî cu seamă. Drumul co­ munal Isaccea-Balabancea trece pe lîngă ea. B ă d i la , vale, în comuna Gura-

Nişcovuluî, căt. Săveni-Vechi, jud. Buzău. B ă d i la - B le s t e m a t e l e , cătun, al

com. Pîrscovul, jud. Buzăfl, cu 3 sub-diviziunî: Bădila, Bălanul şi Valea-Săriî; cu 700 locuitorî şi 138 case. V ezî Blestematele. B ă d i la - B le s t e m a t e l e , moşie, în

comuna Pîrscovul, judeţul Bu­ zău, căt. Bădila; are 550 hect., din care 380 pădure, restul li­ vezi, fineaţă şi arăturî. B ă d ilo a ia , numire, datăuneî părţi din pădurea statuluî Pîclele-Banului, jud. Buzăfl, ce se întinde în com. Căneşti, cătunul Gonţeşti', are" 52 hectare. B ă d iţe ş ti, sat, jud. Argeş, plasa

Topologul, pendinte de com. rur. Alimăneşti-Ciofrîngeni.

Slăveşti, plasa Olteţul-d.-s., ju­ deţul Vîlcea. B ă d iu ţi, sat, în comuna şi satul

Ştefâneşti, pe moşia Ştefaneşti, jud. Botoşani, pe malul drept al pîrîuluî Başeul, în marginea de Sud-Est a tîrguluî Ştefâneşti, ca mahala sau suburbie. Are o suprafaţă de 250 hect., pămînt al locuitorilor împroprie­ tăriţi la 1864 şi o populaţie de IOO familiî sau 419 suflete, din carî 44 contribuabili. Locuitoriî sunt toţî Romînî şi se ocupă cu agricultura şi creş­ terea vitelor ', sunt harnici şi buni gospodari, au case bune şi gră­ dini împrejmuite cu garduri. Locuitorii posedă 122 vite cornute, 18 cai marî şi mici, 336 01, 89 porci şi 125 stupi. In com. este o biserică cu 1 preot şi 2 cîntăreţî. Legenda atribue întemeerea acestui sat lui Ştefan Stîrcea, vechilul luî Const. Palade, ca­ rele la anul 1704, cînd satul se afla împrăştiat pe şesul Prutu­ luî l’ar fi mutat aici. In partea de E st a satului, peste pîrîul Başeul, se află un pod de piatră foarte vechiu şi care, spune legenda, ar fi fă­ cut de Ştefan-cel-Mare.

BĂDULEŞTI

Nehoiaşul, jud. Buzău, căt. Bă­ dîrlegiul, are aproape 80 hect. B ă d u c a , pisc, pe

dealul Şirea, comuna Dobrotinetul, plasa Ol­ tul-d.-j., jud. Olt.

B ă d u l e a s a , sat,

face parte din com. rur. Fundeni-Gherasi (v. a. n.), pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov. Suprafaţa totală a satuluî e de 320 hect. cu o populaţie de 59 loc. Proprietatea este a d lui N. I. Gherasi, din care cultivă 220 hect.; restul este pădure. Comerciul se face de I cîrciumar. Numărul vitelor marî e de 45 şi al celor micî de 433.

cătun, pendinte de com. Băneasa, din plasa Căl­ măţuiuluî, jud. Teleorman. Este situat pe deal, pe partea dreaptă a soseliî Turnul-Măgurele-Ro­ şiori, pe cît timp com. Băneasa este pe partea stîngă, în vale. Populaţiunea e de 295 suflete, din carî 68 contribuabili. Are o biserică, deservită de un preot şi 1 cîntăreţ. In anul 1890 s’a înfiinţat o şcoală mixtă, care a fost frecuentată de 15 elevî. Cîrciumî are treî.

B ă d u le a s a ,

moşie, în comuna Vişpeşti, jud. Buzău, despărţită în 3 sfori: Băduleasca, Cîrjeneasca şi N ărteasca; 720 hect. viî, arăturî, fineaţă şi pădure; proprietate în devălmăşie a moş­ nenilor Vişpeşti.

B ă d u le a s c a , B ă d iv a n i, sat, numit în locali­

tate şi Băzăvani; ţine de com. rur. Horeşti, plasa Văilor, jud. Mehedinţi, şi este situat la S.E. de comuna Horeşti; are 220 loc., şi 40 case.

B ă d iţe ş ti, sat, ţine de com. rur.

Zăgaia, din plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi; este situat pe dealul Zăgaia. B ă d iţi, vâlcea, pe teritoriul co­ muneî Drăghiciul, plasa Rîurile, jud. Muscel.

cătun, al comunei Nehoiaşul, jud. Buzău, divizat în Bădîrlegiul-Mic şi BadîrlegiulMare, situat pe malul stîng al rîuluî Buzău, în faţa gurii pî­ rîuluî Nehoiul; are 260 locui­ torî şi 54 case.

mahala, din com. rur.

B ă d îr le g iu l, pădure, în comuna

B ă d iţo i,

B ă d îr le g iu l,

B ă d u l e a s c a , pădure, în comuna

Vişpeşti, jud. Buzău, pe moşia Băduleasca; are 180 hectare. B ă d u le ş t i, com. rur., plasa Co-

bia, jud. Dîmboviţa. Este aşe­ zată pe cîmpie şi în partea de Nord se învecineşte cu douădea-“ lurî înalte. Aceste dealuri încă

JtĂDULEŞTI

din vechime poartă numirea de: Dealul-Mi tu şi Unchiaşul-Mihaiu. Comuna se desparte de aceste dealuri prin pîrîul Potopul. In comună sunt 854 locuitorî. Păîiiîntul produce porumb mult. Vite sunt puţine. Pe deal este multă pădure. Sunt două bise­ rici în comună, întreţinute de enoriaşi şi o şcoală, întreţinută de stat. In Băduleşti este o mare moară de aburi şi una de apă. Comuna se învecineşte la răsă­ rit cu Găeşti şi Gura-Foiî; spre apus cu Valea-Mare, unindu-se cu cîte trele aceste comune prin şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti; spre miază-noapte se în­ vecineşte cu dealurile ; spre miază-zi cu com. Crîngurile, cu care se uneşte prin şoseaua comunală. Şcoala este frecuentată de 34 pănă la 40 copiî de ambe sexe. Comuna are un yenit de 1874 lei şi are cam 200 de contri­ buabili. B ă d u le şti, sat,

face parte din com. rur. Rîjleţul-Govora, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o po­ pulaţie de 210 locuitorii.

B ă d u le şti, moşie, în

com. Finţeşti, jud. Buzău. A re 650 hect., din carî 230 pădure, restul vii, arăturî şi fîneţe. Proprietate moşnenească.

B ă d u le şti, moşie,

în com. Gâgeni-Vintileanca, căt. Săhătenid.-s., jud. Buzău. A re 180 hect. arăturî, vii şi înecuri. Maî îna­ inte facea un corp cu moşia Ţăndăroaia.

moşie moşnenească, în com. şi căt. Tisăul, jud. Bu­ zău. Are 60 hect., din cari 49 pădure, restul arăturî şi livezi. Face un corp cu sforile de mo­ şiî: Bunii, Glogoveanul, Răii şi Sarul.

B ă d u le ş ti,

271 B ă d u le ş ti, pădure, în com. T i­

săul, jud. Buzăfl. Are 52 hect., din carî 4 hect. arăturî, 1 12 hect. livezi şi 4 hect. izlaz. trup de pă­ dure, a statuluî, în întindere de 325 hect., formînd pădurea Dăeşti, situată în comuna Popeşti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, îm­ preună cu trupurile: Firijba, Valea-Marculuî, Valea-Caluluî şi Brătgşanca.

B ă i a s a ( S c h itu l-) ,

B ă i a s c a , izvor, în com. Aldeni,

jud. Buzău. Ese din muntele Vîrful-Mare şi se scurge în rîul Slănicul. B ă e ş t i, com. rur., plasa Olteţul-

d.-s., jud. Vîlcea, compusa din 3 cătune: Turburea, Dobricea şi Străchineşti. Este situată pe dealul Tur­ burea, pe pîrîul Dobricea, pe o parte din dealul Gruiul şi pe rîul Olteţul, la 50 kil. departe de capitala judeţului şi la 4 kil. de a subprefectureî. L a început această comună se compunea numaî din 2 că­ tu n e: Dobricea şi Turburea. Maî pe urmă s’a unit şi cătunul Străchineşti, care înainte singur forma o comună. Are o populaţie de 771 lo­ cuitori, din cari 212 capî de fa­ milie, 180 contribuabili; locuiesc în 212 case. In comună sunt 3 biserici: una în Turburea, care surpîndu-se din cauza unuî cutremur, a fost rezidită de locuitorî', alta în Dobricea, biserică veche de lemn, unde se află şi cimitirul comuneî; iar la Străchineşti este fostul schit Străchineşti, care s’a închis din cauză că e ruinat. Maioritatea locuitorilor se o­ cupă cu agricultura, viticultura şi arboricultura. Pu.ţinî cu tîmplăria. Meşteşugari sunt 38. Pe

liAhŞTI

rîul Olteţul sunt 3 mori, în drep­ tul comunei, şi, pe pîr. Dobri­ cea, este una care umblă numai cînd plouă şi vine mai mare pîrîul. Locuitoriî toţi sunt moşneni. Copiî în vîrstă de şcoală sunt i i i , băeţî 61 şi fete 50. Cu în­ treţinerea şcoaleî statul chel tueşte anual 1080 leî. Ştiu carte 60 bărbaţî şi 1 femee. Stupi cu albine sunt vr’o 20. Ţuică se fabrică puţină. Vatra satului are 50 hect. Cu izlaz cu tot, loc arabil şi pădure, pămîntul ocupat de co mună, se urcă la 320 hect. Venitul comunei se urcă a­ nual la 1769 leî şi cheltuelile la 937 lei. Comuna e brăzdată de piscul Măgura, cultivat cu v il; dealul Gruiul, Colina - Străchineştilor, Turburea, Piscul - Martologuluî şi Dealul-Mălăeştilor. Este udată de văile: Dobricea, a Găletari lor, Iordache, a Martologuluî, a Turburel şi a Viei, şi de rîul Olteţul, care o udă în partea de V . Se mărgineşte cu comunele: Părăuşani, Roşiile, Romaneşti, Grădiştea, Obislavul şi Zgubea. L a N.-V. se află moşia statului numită Budoiul. B ă e ş t i, com. rur., în plaiul Slă­

nicul, jud. Buzău, situată pe am­ bele maluri ale rîuluî Slănicul, la o distanţă de oraş de 26 kilo­ metri. Limitele: la N., înce­ pînd din muntele Balaurul, se lasă în jos pe poalele sale, trece rîul Slănicul şi merge pe ho* tarul pădureî Drăghiciul pănă în moşia Balaurul; la E. se în­ vecineşte cu moşia Balaurul şi pădurea Bagdat, com. Blăjani; la S., începe din pădurea Bag­ dat, de la Valea-Nucului, şi merge în linie dreaptă peste co line pănă în muchia Ciuciure-

liĂEŞTI

lor, de unde se lasă în jos, trece rîul Slănicul şi se urcă drept în muntele Moata-de-Vînt; la V ., începe din muntele Moara-de-Vînt şi pe culmea muchiei Pîclelor merge pănă în muntele Balaurul. Suprafaţa sa este de 1297 hect., din care: 584 arabile, 145 pădure, 155 fineaţă, 158 izlaz, 5 livezi, 41 vii şi 149 sterp. Proprietăţi inaî însemnate su n t: Balaurul, Băeşti, Ciuciurele şi Poponeţul, ale moşnenilor Bă­ eşti şi Merei, şi parte particu­ lare. Terenul e accidentat şi pu­ ţin fertil; totuşi se cultivă: po­ rumb, grîu şi plante din mica cultură. Calitatea vinului e in­ ferioară. Industria şi comerciul se mărginesc la trebuinţele cas­ nice. Căile de comunicaţie sunt anevoioase. In cătunul Poponeţi este o moară pe rîul Slănicul. Numărul vitelor este de: 130 boî, 48 vaci, 26 viţel, 13 caî, 20 epe, io mînzî, 800 ol, 51 capre şi 80 porci. Comuna e formată din 3 că­ tune > Băeşti, Ciuciurele şi Po­ poneţi. Populaţia sa este de 600 locuitori, din carî: bărbaţî în­ suraţi 125, neinsuraţî 18, vă­ duvi 6, băeţî 149; iar femeî mă­ ritate 125, văduve 16, fete 161. Case sunt 126. Străini nu sunt. Media naşterilor e de 23, a de­ ceselor de 18, a căsătoriilor de 6. Populaţia creşte cu o medie anuală de 5 suflete. Comuna are 119 contribua­ bili, din carî 6 comercianţi, Ro­ mînî. Stabilimente comerciale sunt 2. Budgetul comuneî e de I I 57 lei, 46 bani. Carte ştifl 43 locuitorî. Bi­ serică este una, în căt. Băeşti, cu hramul Sf. Voevozi, deser­ vită de I preot şi 1 cîntăreţ. Numirea şî-o datoreşte veche! cete de moşnenî, Băeştiî.

272 B ă e ş t i, cătun al comuneî Băeşti,

jud. Buzăfl; are 290 locuitorî şi 58 case.

BĂHMĂŞENl

pe drumul spre comunele Obileşti şi Mârtineşti. B ă g ă n a u a , şi U r s e ş ti, pădure,

B ă e ş t i, deal, în raionul comuneî

cu acelaşî nume, jud. Vîlcea, pe care se cultivă 10 hect. 50 ariî vie. B ă e ş t i, deal, comuna Romaneşti,

pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B ă e ş t i, moşie, în comumwBăeşti,

jud. Buzău, de 132 hect., aparţinînd maî multor proprietari. B ă e ş t i, moşie, a moşnenilor Bă­

eşti, în com. Băeşti, jud. Buzău; are aproape 350 hect. semănă­ turi, fineaţă şi izlaz, puţine viî şi livezi.

jud. R.-Sărat, plasa Marginead.-j. (Vezî Urseşti). B ă g ă u l , sat, în jud. Fălciu, aşe­

zat între două dealuri marî nu­ mite Moiseî şi Zgureî. Face parte din com. Oţeleni, pl. Mijlocul şi se află la distanţă de 3 19 kil. de satul de îeşedinţă. Are o suprafaţă de 27 hectare şi o populaţiune de 11 familii cu 38 suflete, din carî 11 contri­ buabili. Locuitoriî sunt răzeşi. Prin mijlocul satuluî trece pî­ rîul Moiseî. Pe moşie se află 4 hect. de pădure şi 5 de vie, A re numirea de la poziţiunea sa, fiind vîrît într’o rîpă.

B ă e ş t i , pădure particulară, supusă

regimului silvic, aparţine de co­ muna Băeşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea. vale, izvoreşte din pă­ durea Grădiştea, şi se varsă în Rîul-Tirguluî pe malul sting, după ce udă comuna SchitulGoleşti, pl Rîurile, jud. Muscel.

B ă e ş t i,

B ă g e ş t i , sat, judeţul Argeş, pl.

Oltul, cu 140 lo c.; face parte din com. rur. Uda-d.-j. Are o biserică cu hramul Buna-Vestire, servită de un preot şi un cîntăreţ.

B ă e ş t i, vale, ce se varsă în gîrla

moşie, în comuna Pîrscovul, jud. Buzăfl, căt. Bă­ dila, avînd 203, hect., din carî 105 pădure.

Vărbilăul, com. Vărbilăul, jud. Prahova.

B ă g n e n i, numire, ce se dă unei

pîrîă, izvoreşte din dealul Glodul, udă centrul co­ munei Câlineşti, plaiul Cozia, jud. Vîlcea, şi se varsă în Rîul-Olt, în dreptul Ostrovuluî-Bisericeî. Se zice că numele său ar veni de la faptul, că venind mare, s’ar fi înecat în el un băeţel. A re de afluent pîrîul Suşula.

B ă e ţ e l u l,

locuinţă izolată, în jud. R.-Sărat, plasa Marginead.-j., comuna Slobozia-Ciorăşti, spre răsărit de ea. A zî e han

B ăgănaua,

B ă g iu le a s a ,

părţi din comuna Vlădeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. B ă h m ă ş e n i, moşie, jud. Bacăfl,

pl. Tazlăul-d.-s.* com. Băhmă­ şeni, cu o întindere de 600 hect. Despre aceasta, T . Codrescu («Buciumul Romîn», pag. 86) se exprimă ast-fel: « . . . a luî Aga Dimitrie Strat. A re sat, patru bejenarî-hrisovoliţî, trei nevol­ nici, opt vădane, opt slujbaşîvolnicl, un vătav, doî Evreî; pe lîngă moşiile Cîmpeni, So­ lonţul, Borzeşti şi altele, cu un număr de 38 locuitorî».

BĂHNAŞENI

Băhnăşeni, com. rur., judeţul Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., situata în valea pîrîuluî Solonţul, a pîrîiaşuluî Borzeşti şi aceea a rîu­ luî Tazlăul-Mare. Este alcătuită de S cătune: Băhnăşeni, reşe­ dinţa, Borzeşti, Pîrjolul, Tărîţa sau Gura-Solonţul şi Cîmpeni. Băhnăşeni fac parte din o­ colul Tazlăul-d.-s., încă de pe la 1803. Moşia Cîmpeni a apar­ ţinut mănăstirei Agapia, din jud. Neamţu ; iar moşia Băhnă­ şeni, maî întîiu Banuluî C. Miclescu (Condica Liuzilor, în «Uricarul luî Codrescu) şi maî apoi a trecut în proprietatea luî A ga Dimitrie Strat. Comuna se mărgineşte la N. cu comunele Schitul-Frumoasa şi Băseşti; la E. cu comuna Scorţeni; la S. cu comunele A r ­ deoani şi Leontineşti şi la V. cu com. Solonţul. Teritoriul său este brăzdat de Dealul-Cornuluî, al-Tărîţeî şi altele. A re o şcoală mixtă, care func­ ţionează din 1884, în satul Băh­ năşeni, întreţinută de comună, în foarte rea stare, într’un local aparţinînd comuneî. In 1891, şcoala a fost frecuentată de 9 copiî, dintre carî o fată. In a­ nul 1879 s’a dat şcoaleî 6 fălcî şi 40 prăjini pămînt în ţarină. Se găsesc în com. 4 biserici ortodoxe, cu 2 preoţî şi 6 cîntă­ reţî, şi una catolică; 485 case de locuit, rare în satul Băhnăşeni şi adunate în cele-lalte sate, şi 6 cîrciumî. Sunt 489 capî de familie, cu 1717 suflete, dintre care 1716 Romînî şi 1 Grec, toţî de pro­ tecţiune romînă. După felul ocupaţiuneî se deosebesc în : 390 agricultori, 19 meseriaşi, 5 in­ dustriaşi, 7 comercianţi, 15 pro­ fesiuni libere, 166 muncitori şi 20 servitori. Ştifl carte 145 loc., dintre carî 7 femeî; nu ştifl carte 1572> dintre carî 830 femeî. W 9». Marti» JHoltomr QtoyrajU.

273

BAHNIŞOARA

Contribuabili, după noul reţiul 1891— 92, are la venituri censămînt, sunt 304. După legea 5760 leî, 20 bani şi la cheltuelî rurală din 1864, s’au dat la 197 4640 leî, 06 banî. locuitorî, 608 falei şi 29 prăjini Teritoriul comuneî este stră­ pămînt. L a 1879, s’au împro­ bătut de linia vecinală Calea-Tăprietărit în satele Cîmpeni şi rîţeî, care, unind satele acestei Pîrjolul, 6 însurăţei, dîndu li-se comune, duce la satul Gura15 fălci pămînt. Solonţuluî sau Tărîţa, punînd Teritoriul comunei are o în­ în comunicare satul de reşe tindere de peste 2000 hectare. dinţă cu Leontineşti, Ardeoani Proprietar mare este Vasile Laşi Schitul Frumoasa. zu; are o moşie de 815 hect. Distanţele: la Bacău, capitala ce-î dă un venit aproximativ de districtului, 36 kil., la Scorţeni, 14700 leî. Statul are moşia Tirreşedinţa plăşiî, 10 k il.; la co­ jolul-Cîmpeni ce dă un venit de muna Moineşti, 13 k il.; la co peste 23000 leî şi pădurile Pîrmuna Schitul-Frumoasa, 22 kil.; jolul-Cîmpeni, Băhnăşeni, cari la comuna Băseşti, 15 k il.; la ocupă o suprafaţă de 600 hect. com. Scorţeni, 10 kil.; la com. Societatea romînă de petrol po­ Ardeoani, 7 kilom.; la comuna sedă 128,40 hect., ce dau un ve­ Leontineşti, 15 kil,; la comuna nit de 2100 leî. Totalul impozi­ Solonţul, 4 kil. telor este de 881 lei. In această comună sunt 4 fa­ B ă h n ă ş e n i, din vechime Pleşeşti, bricî de gaz. Păcura, care abundă sat, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d. s., în teritoriul ei, se găseşte maî reşedinţa comuneî cu acelaşî cu seamă la Cîmpeni, Pîrjolul nume, situat pe apa Solonţul. şl Tărîţa; ea este galbenă des» Are o şcoală mixtă şi o bise­ chisă şi se scoate din 23 pu­ rică ortodoxă, clădită de A g a ţuri de 50 stînjenî adîncime, Dimitrie Strat şi deservită de 1 dînd fie-care cîte 6 vedre pe preot şi 2 cîntăreţî. Sunt 2 cîr­ săptămînă. A u fost odinioară ciumî. Capî de familie sunt 105; puţuri carî, adîncî numaî de 38 suflete, 339. Animale se numără : stînjenî, dedeau 3000 vedre pe 15 caî, 226 vite cornute, 35 porci săptămînă fie-care, adică de 100 şi 5 capre. Pe teritoriul acestuî de orî maî mult de cît cele ac­ sat se găsesc 20 puţuri de pă tuale. Densitatea păcurei de aci cură. variază între 50° şi 52° B. Viile ocupă 1.50 hectare, care B ă h n ă ş e n i, pădure, jud. Bacău, la 1890, afl produs 2 hectolitri pl. Tazlăul d.-s., în comuna cu acelaşi nume. Are o întindere vin negru şi 20.50 hectolitri vin alb. După controalele diviziei de aproape 100 h ect.; este fo filoxerice (1891) viea lucrătoare ioasă, conţinînd şi puţin brad şi este supusă regimului silvic. are 3 hectare, cea nelucrătoare 1 2 hectar. Totalul pămînturilor de cul­ B ă h n iş o a r a , sat, în jud. Neamţu, care pănă la 1875, aparţinuse tură este de 555.92 hect. com. Siliştea, din pl. Bistriţa. Animale sunt: 67 caî, 965 De la acel an însă, prin anu­ vite cornute, 15 5 porci, 97 ca­ mită lege, a trecut ca anexă la pre şi 1138 oî, carî aparţin la com. Bahna, jud. Roman. 40 proprietari şi cari, la 1891, au dat 2027 kgr. lînă ţurcană. Budgetul comuneî, pe exerci­ B ă h n iş o a r a , sat, în jud. Roman, 85

com. Bahna, plasa Siretul-d.-j., spre S.-V. de satul Bahna, în mărginea judeţului, la o depăr­ tare de i kil. 500 m. de satul Bahna. Este aşezat pe coasta despre est a unuî deal. A re 85 capî de familie, 88 contrib., 308 loc., din care I ştie carte şi 68 case. Populaţiunea este numaî romînă. Sunt 238 capete vite mari. A cest sat ţinea mal înain­ tea de com. Siliştea, jud.Neamţu. B ă h n iş o a r a , pîrîiaş, în jud. Ne­

amţu, spre mărginea despre V . a plăşiî de Sus-Mijlocul; izvo­ reşte din ramura dealurilor Mes­ teacănul, către răsăritul satuluî Ghigoeşti; curge în direcţiune sudică, traversînd şoseaua jude­ ţeană Piatra-Bozienî, între kil. 18-19; se varsă în pîrîiaşul de scursoare al iazului Trudeşti, ce vine situat maî către apus şi este în legătură cu iazul, în care se varsă pîrîul Bahniţa. Dolj, plasa Amaradia, comuna Am ărăşti, cu 230 suflete, 111 bărbaţi şi 114 femeî. Case sunt 99, con­ struite în mare parte din bîrne. Copiiî din acest sat urmează la şcoala mixtă din satul Fărcaşul, com. Amărăşti. Numărul şcola­ rilor este de 5 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 19 copiî. Ştifl carte IO bărbaţi. Este o bise­ rică construită din bîrne.

Iaşi. Se întinde de la N. spre S., de-a dreapta rîuluî Bahluiul şi de-a stînga pîrîuluî Bahlueţul. T ot teritoriul eî este accidentat, prezintînd dealuri acoperite cu păduri, văl şi podişe. E formată din satele: Băiceni, Dădeşti, Cucuteni, Zbiereni, Săcăreşti, Balosineşti, Cîrjoaia, Băr­ băteşti şi Coasta-Măgureî, ce se întind pe o suprafaţă de 7500 hect. Populaţia este de 505 fa­ miliî safl 2258 locuitorî Romînl, cari se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor şi parte din eî cu cultura viilor şi a livezilor. A re : 6 bisericî, cu 6 preoţî, 8 cîntăreţî şi 6 eclesiarhî; 3 şcolî cu 3 învăţători şi 96 şcolari, 65 băeţî şi 31 fete; 6 morî de apă. Budgetul comuneî este de 11897 leî, 87 banî la venituri, şi de I I 803 leî, 80 bani la chelt. Numărul vitelor este de 3925 capete, din ca rî: 1305 vite mari cornute, 183 caî, 2093 ol şi 344 rîmătorî.

B ă ic a n u l, sat, jud.

B ă i c a n u l, vale, jud. Dolj, plasa

Amaradia, com. Amărăşti, sa­ tul Băicanul. B ă ic a n u l, vale, izvoreşte din dea­

lurile de V . ale comunei Urşi, plasa Oltul-d.-s., jud. Olt, şi se varsă în gîrla Cungrişoara, tot în raionul comunei Urşi.

sat, situat pe coasta dealului Basaraboaia, în centrul comuneî Curteşti, plasa Tîr­ gul, jud. Botoşani. A re o întin­ dere de 1055 hect. şi o popu­ laţiune de 126 familiî, cu 497 suflete, din carî 100 contrib. A re o biserică, clădităîn 1848, deservită de un preot şi doî cîntăreţî. In privinţa întemeierel satuluî, se povesteşte, din bătrînî, că ceî d’întîî locuitorî ar fi venit aicî din Basarabia, pentru care şi numele satului era odinioară Basarabi, schimbîndu-se în urmă în Băiceni, după numele unei familiî bogate, Băiceniî. In acest sat se găsesc 115 vite cornute, vacî şi boî, 14 caî marî şi micî, 30 porcî şi 30 stupî. Se află o cîrciumă.

B ă ic e n i,

B ă ic e n i, com. rur., în partea des­

pre S.-E. a plăşiî Bahluiul, jud.

BĂI COASA

274

BĂHNIŞOARA

B ă ic e n i, sat, şi reşedinţa comunei

Băiceni, din plasa Bahluiul, jud. Iaşi. Şi-a luat numirea, spune legenda, de la o baie de banî, ce se zice că era din vechime în această localitate. E situat în valea dealurilor de la Treî. Movile, pe o suprafaţă de 1037 hect. (din carî 56 sunt pădure). A re o populaţie de 73 fam. safl 398 locuitori de origină ro­ mînă, carî se ocupă cu agri­ cultură, creşterea vitelor, cultura viilor şi a livezilor. A re o bi­ serică de lemn, care servea în trecut de schit călugăresc; cu 1 preot, I cîntăreţ şi I eclesiarc, o şcoală, înfiinţată în anul 1883, frecuentată de 20 elevi. In partea despre apus a sa­ tuluî, la poalele dealuluî Cetă­ ţuia, se află o fîntînă cu apă sulfuroasă. (V. Puturoasa, apă minerală). Moşia Băiceni este. proprie­ tatea comuneî Iaşi, cedată de către Stat, d'impreună cu alte moşiî, în preţul a IO milioane leî datorite comunei. Numărul vitelor este de 616 capete, din carî 178 vite marî cornute, 54 cal, 314 oî şi 70 rîmătorî. B ă ic e n i, moşie nelocuită, în jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Heleştieni, în hotar cu satul Băiceni, din jud. Iaşi. B ă ic e n i, pădure, în întindere de

140 hect. pe moşia Băiceni, co­ muna Curteşti, plasa Tîrgul, ju­ deţul Botoşani. B ă ic e n i, pisc de deal, jud. Bacăflj

pl. Siretul-d.-s., situat pe limita com. Odobeşti, spre jud. Tutova.

pîrîu, jud. Dolj, pl. Amaradia, com.Tălpaşi, pedreapta rîuluî Plosca; ese din Dealul-Nistoiului, de pq teritoriul satuluî Nistoiul, comuna Tălpaşi,

B ă ic o a s a ,

BĂICOltj

B ăicoiu , com. rur., plasa Fili­ peşti, jud. Prahova, înfiinţată, după cum spun bătrîniî, de Con­ stantin Ghica. Se ştie pozitiv că moşia a fost proprietatea luî Mihaifl Viteazul şi că acesta a dat-o moşnenilor Ploeştenî în schimbul moşieî lor, căcî aci, la Ploeştî, Mihaifl Vodă hotărîse să înfiinţeze oraş din satul moş­ tenesc al Ploeştilor. Este situată pe malul rîuluî Prahova, la 17 kil. departe de capitala judeţului şi la 16 kil. de reşedinţa plăşiî. La început a fost situată în partea de N., unde astă-zî este livada boerească şi cu timpul s’a mutat aci. Se compune din 4 cătune: Băicoifl, Cotoiul, Tufeni şi Găgeni, avînd o populaţiune de 3257 loc. (1619 bărbaţî şi 1638 femeî), în care intră şi 6 familiî de Ţigani. Capî de familie sunt 797; contribuabili 782. In comună sunt două bise­ rici, ambele în Băicoiu, una cu hramul S-ţiî împăraţi, fondată de proprietara Principesa Cleopatra Trubetzkoi, între aniî 1838— 1845; şi a doua cu hra­ mul Sf. Nicolae şi Antonie, purtînd numele de Biserica-Hagica, fondată de locuitorî, în anul 1872, neposedînd nicî o in­ scripţie. Ambele biserici sunt deser­ vite de treî preoţi. Ocupaţiunea de căpetenie a locuitorilor e agricultura. Parte din eî se maî ocupă cu chirigeria. Meşteşugari sunt 3S: dul­ gheri, dogari şi cizmari. E î des­ fac produsul munceî lor în o­ raşul Ploeşti. Constantin Ghica, biv-vel lo­ gofăt de Ţara-d.-j., proprietarul moşieî, a obţinut la 5 Maifl 1792, de la Vodă Mihaifl Şuţu, carte Domnească de slobozenie «ca

275

să facă tîrg pe moşia dumnealui Băicoifl, odată pe săptămînă, pentru alişverişul locuitorilor părţii locului şi pentru oareşi­ care folos al d-luî . In comună sunt 85 caî şi epe, 1067 boî, 182 vacî, 15 bivoli, 3 capre, 1773 oî, 850 porcî. Locuitoriî s’afl împroprietărit la anul 1864, în număr de 600, pe moşia Principesei Cleopatra Trubetzkoi, cînd li s’afl dat 1600 hect. pămînt. Şcoala există în comună de la anul 1856. Localul e pro­ prietatea comuneî. Carte regu­ lat a început să se înveţe de la 1870. In anul şcolar 1892— 93, şcoala s’a frecuentat de 102 copiî (81 băeţî şi 21 fete), din numărul de 257 copiî (129 băeţî şi 128 fete) cu vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte anual 4378 leî. Ştifl carte 410 bărbaţî şi 20 femeî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 2400 hect. In raionul comuneî, pe moşia proprietarului, este un izvor de apă minerală, care coprinde iod, pucioasă, fier şi sare. Din con­ statările făcute, această apă e foarte bună contra reumatismu­ lui şi pelagrei. Sunt în comună maî multe puţuri de păcură. Exploatatorii lor şî-afl pierdut aci capitalurile, căcî săpînd la deschiderea gu­ rilor de puţuri afl dat de sare şi afl fost nevoiţi să înceteze ori-ce lucrare, căcî pănă la o adîncime de 40 metri afl găsit straturi nestrăbătute de sare. Aceste locurî poartă numele de saramuri. Ţuică se fabrică în comună pănă la 2493 hectolitri, iar vin prea puţin. Pămîntul e puţin prielnic cultureî. Comerciul se exercită în co­ mună de 11 cîrciumarî.

BĂlCOîO

Budgetul comuneî se urcă la 6000 leî. Afară de micile şosele din interiorul comuneî, una spre E., şi alta spre V . pun în comuni­ caţie comuna Băicoiu cu comu nele Ţintea şi Floreşti. In partea de N. a comuneî e movila numită a Caprei. Se mărgineşte la N. cu com. Scorţeni, la S. cu oraşul Ploeşti, la E. cu com. Ţintea şi la V . cu Floreşti şi Nedelea. Notiţe istorice. Se ştie, că Ia anul 1831, Iordache şi Farmache, capii Arnăuţilor, carî se aflatt peste Olt, fură chemaţi la Bu­ cureşti de Caimacanî, ca, îm­ preună cu Sava, să păzească capitala. Ceata luî Iordache şi a luî Farmache se despărţi Ia Slatina în două grupe: una se îndţeptă spre Bucureşti, pe la Piteşti şi Găeşti; cea-l-altă, tot Ia Bucu reşti, pe la Talpa şi Vadul-Lat. Aceste două grupe de Arnăuţî comiseră în drumul lor jafuri, prădînd chiar biserici. Din Găeşti, Arnăuţiî se în­ dreptară spre Tîrgovişte, unde cerură cu sila dela ispravnici banî şi proviant; ispravnicii fu­ giră noaptea călări peste dea­ luri, oprindu-se în Băicoifl. Duca, comandantul corpului de oştire din Ploeşti, primind din partea luî Ipsilante poruncă să vie la Tîrgovişte, în drumul săfl tăbărî la Băicoifl, lăsînd strejî la Ploeşti, Cîmpina şi Mărgineni. Generalul Constantin Ghica, unul dintre emigraţii din 1822, murind departe de ţara luî, cor pul săfl a fost adus şi înmormîntat la moşia sa Băicoifl. Aci e palatul decedatei Prin cipese Cleopatra Trubetzkoi, în conjurat de o grădină foarte fru moaşă. Răposatul Cesar Boliac întreprinzînd o călătorie în anul 1845

27«

BĂTCOlO

a ajuns pănă la Băicoiu, şi-şî scrie impresiile în următorii tertpenî: «Prinţeasa Trubetzkoi, care ne-a o­ prit patru zile in castelul său din Baicoiu, ne-a făcut să vedem şi cea mai larga horă ce îşî poate cine-va închipui, de cele maî frumoase ţărăncuţe, fete şi neveste tinere, cu camăşî largî de borangic, cu mărămî albe pe cap sau cu cununî de florî pe cosiţe, toate albe, toate rumene, toate cu ochiî negri, jucînd o horă graţioasă».

A icî la Băicoiu, a fost în a­ nul 1859, sub Domnitorul Cuza, cea întîiu tabără a oştirilor R o­ mîneşti, (Moldoveni şi Munteni), sub comanda generalului I. Florescu. B ă ic o iu , sat, face parte din com.

rur. cu acelaşî nume, pl. Fili­ peşti, jud. Prahova. A re o po­ pulaţiune de 2511 loc., 1258 b. şi 1255 f. A ci e reşedinţa co­ muneî. B ă i c o i u , staţie de dr. d. f., jud.

Prahova, pl. Filipeşti, com. Flo­ reşti, pe linia Ploeşti-Predeal, pu­ să în circulaţie la 10 Iunie 1879. Se află între staţiile Buda (11.7 kil.) şi Cîmpina (14 kil.). înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării, 313,63 m. Venitul acesteî staţii, pe anul 1896, a fost de S5977 leî, 21 banî.

dinţa subprefectureî, şi la 20 kil. de Piteşti. Se compune din 3 sate : Băiculeşti, Măniceşti şi Zigoneni, avînd în tot 196 con­ tribuabili din 1063 loc. In co­ mună sunt trei biserici, cîte una în fie-care sat, două şcoli pri­ mare rurale şi 6 cîrciumî. Bud­ getul com. pe anul 1882— 83 a fost de 1879 1. 74 b. la veni­ turi şi de 1785 1. la cheltuelî; iar pe anul 1887— 88 a fost de 4083 1. la venituri şi de 4106 1. la cheltuelî. Prin com. aceasta trece şoseaua Piteşti-Curtea-deArgeş. Numărul vitelor afost în 1887, de 1097 capete vite mari: 1025 boî şi vacî, 72 caî, şi 1094 vite mărunte: 180 oî, 108 capre şi 806 rîmătorî. sat, cu 327 loc., pe apa Argeşului, jud. şi pl. A r ­ geş. Face parte din com. rur. cu acelaşî nume. Are o biserică cu hramul S-ţii îngeri, deservită de un preot şi un cîntăreţ.

B ă ic u l e ş t i,

B ă i c u ş ( M o a r a -lu l-) , loc izolat,

în com. Mlajetul, căt. Intre-Sibicee, jud. Buzău, unde se află maî multe izvoare cu ape mi­ nerale, în care predomină pu­ cioasa. îşî iafl începutul în apro­ piere de Piatra-Lăstunuluî şi se scurg în Vajea-Colţilor.

B ă ic o iu , cîmpie, în com. rur. A l­

buleşti, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi.

B ă i c u ş ( P o d u l-lu l-) , loc izolat

în faimoasa fineaţă Rosila, din com. Gura-Teghiî, jud. Buzău.

B ă i c o i u , deal, com. Băicoiu, pl.

Filipeşti, jud. Prahova, pe care se cultivă 6 ‘ a hect. vie. vale, în com. rur. A l­ buleşti, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi.

B ă ic o iu ,

şi B ă i l a - M i c ă , dealuri, în raionul comuneî Budişteni, plasa Podgoria, judeţul Muscel, printre carî trece un mic pîrîiaş, numit Pietroasa.

B ă ila - M a re

pădure, în jud. Bacău, plasa Trotuşul, com. Tîrgul-Ocna, proprietatea d-luî Botezatu. Este foioasă (fag şi ste­

B ă ile -N a s ta s a c h e , B ă ic u le ş t i, com. rur., pe rîul A r ­

geş, jud. şi pl. Argeş, la 10 kil. de Curtea-de-Argeş, reşe­

BA.ILEŞTI

jar). A re o întindere de 14 hect. şi este supusă regimului silvic. B ă i l e - T ă t a r i l o r , loc izolat, com.

Teişani, pl. Teleajenul, jud. Pra­ hova. B ă ile a s a , munte, în jud. Gorj, la

N. comuneî Aninişul, situat în­ tre munţiî Rotunda şi FlorileAlbe. îşî ia origina din gîtul Pleşea şi se termină la dealul Gi­ lortul. Este acoperit mai mult cu pădure. B ă il e ş t i, plasă, în jud. Dolj, nu­

mită ast-fel de la com. Băileşti, reşedinţa acesteî plăşî. Forma eî se poate asemăna cu un pătrat. Situată pe malul stîng al Du* nării şi pe malul drept al rîuluî Dăsnăţuiul. Limitele sunt la N. pl. Dumbrava-d.-j. şi Jiul-d.-mj. Limita către plasa Dumbrava-d.-j. este formată de o linie convenţio­ nală, ce începe din dreptul com. Galicea pănă la com. Perişorul, de unde, pănă la com. Cerătul, se mărgineşte cu pl. Jiul-d.-mj. Limita de S. este formată de Dunăre, începînd din dreptul com. Ghidiciul şi pănă în drep­ tul com. Cîrna, pl. Balta. Li­ mita de V . este convenţională, despărţi nd această plasă de pl. Cîmpul. A re direcţiunea de la N.-S., începînd din com. Galicea pănă în Dunăre. Limita de E. este formată de rîul Dăsnaţuiul, începînd din dreptul com. Intorsura, pănă la com. Giurgiţa, pl. Balta, către pl. Jiuld.-mj. ; iar de la com. Giurgiţa şi pănă la com. Plosca for­ mează limita despărţitoare către pl. Balta. De la Plosca în jos o linie convenţională, mergînd spre S. pănă la Dunăre, des­ parte pl. Băileşti de pl. Balta, tăind balta Bistreţul.

BĂILEŞTI

In Dunăre, în dreptul acesteî plăşî este insula Galenul. Terenul acesteî plăşî este în genere şes, afară de micî dea­ luri ce se găsesc prin colţul N.-V., unde se află dealul Smărdăceţiul, ce stă în legătură cu dealurile Vîrtopul şi Rudarul, continuaţiunî ale dealuluî Radovan. Cu cît ne lăsăm spre S., cu atîta terenul este maî şes şi cînd ajungem în regiunea şe­ sului Dunăriî, dăm de regiunî joase şi băltoase. De-alungul ţărmului stîng, -se găsesc o mul­ ţime de movile, cari afl servit ca puncte de observaţiune în timpul războaielor de la 1818— 1828 şi 1877. In com. Bistreţul găsim movila Caravanul; în Ne­ goiul : Coteiosul, Cîrstiî şi Zavelca," în Plosca: măgurele Popiciul şi Strîmtura. Această plasă este udată în partea de S. de fluviul Dunărea, care o desparte de Bulgaria. L a N. şi de alungul Dunărei se în­ tind, ca şi în pl. Cîmpul, dune dintre carî maî mari, sunt cele din com. Rastul şi Bistreţul. Pe limita de E., către plăşile Jiuld.-mj. şi Balta, curge rîul Dăsnăţuiul, cu direcţia N.-S., care, din dreptul com. Plosca, se în­ dreptează spre E. pentru a se vărsa în balta Nedeia, pl. Balta. Bălţî sunt: Rastul, Bistreţul sau Călugărul, la 4 kil. departe de Dunăre, Cilieni, Coteiul, Renea, Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In balta Renea se scurge gîrla Po­ rumbul. Această plasă coprinde 15 com. şi anume: Afumaţi, Băi­ leşti, Bistreţul, Boureni, Catanele, Cioroiaşul, Coveiul, Galicea, Galiciuîca, Giubega, Ne­ goiul, Plosca, Rastul, SilişteaCruceî, Urzicuţa. Comerciul se face cu Craiova şi cu schela Calafat, unde loc. duc cereale şi vite, şi de unde aduc

277

articole de manufactura, articole coloniale, lemnării pentiu construcţiunî. Prin această plasă trece ca­ lea - ferată Craiova - Calafat, ce trece prin com. Urzicuţa-Afu­ maţi, satul Boureni şi com. Băi­ leşti. Calea judeţeană CraiovaCalafat trece prin această plasă prin com. Giubega şi Galicea. Calea judeţeană Craiova-Bistreţul trece prin Vestul com. Plosca şi se termină la com. Bis­ treţul. Din com. Băileşti pornesc o mulţime de căî comunale spre comunele vecine, precum: calea vecinală Băileşti-Giubega, prin Galiciuîca; calea vecinală Băileşti-Plosca, prin com. Coveiul, Catanele şi Bistreţul; calea ve­ cinală Baileşti-Rastul; calea ve­ cinală Baileşti-Negoiul; calea ve­ cinală Băileşti-Giurgiţa, prin com. Afumaţi-Urzicuţa; calea vecinala Urzicuţa-Giubega, prin com. Si­ liştea-Cruceî, Cioroiaşul, Gali­ ciuîca şi Giubega. B ă ile şti, com. rur., în jud. Dolj, pl. Băileşti, S'tuată la 57 kil. S.-V. de Craiova şi la 32 kil. N .-E . de Calafat, longitudine orient. 2I°,2‘, latitudine boreala 4 4 J,2, 15", pe loc şes, avînd în mijlocul său o balta. Se limi­ tează la N.-V. şi V. cu com. Galicea-Mare, la S.-V. cu com. Seaca, la S. cu comunele Ras­ tul şi N egoiul; la S.-E. cu com. Coveiul şi la E. cu com. Bou­ reni, la N.-E. şi N. cu com. Siliştea-Cruceî. Către toate aceste comune limitele sunt convenţio­ nale. Limita de N. şi V., for mată de teritoriul com. Galicea-Mare, începe de la N., din drumul Băileşti-Craiova, merge drept spre V. pană la MăguraCilieni de unde făcînd un unghiu de ioo°, şi apucînd spre S.-V. face o mica eşitura spre V. şi

BĂII FŞTI

merge de se atinge de teritoriul cătunuluî Seaca, printr'un mic colţ. Aci face un unghiu de 85 gr. şi apucă spre E., limitîndu se cu com. Rastul, pănă la crîngul Bobinţaruluî, de aci spre N. E. pănă la măgurele Coteiul şi Ne­ goiul, apoî spreN.-N.-V. cu com. Boureni şi cu com. Coveiul şi la N.-V. cu com. Siliştea-Crucei. In această comună e reşe dinţa plăşiî Băileşti. Terenul eî este cu totul şes. In S.-E. comunei se află o mi­ că grămădire de nisipuri aduse de vînturî, căreea se caută a i se pune stavilă prin plantaţii de salcîmî. Pe la mijloc e stră bătută de valea Balsanul. In centrul comuneî, cu direc ţiunea de la V.-E., se află o baltă numită Cilieni, în formă de pot coava, ce ia naştere de la ho tarul moşieî despre V., traver sează comuna de la V. la E., se pierde în partea de S.-E. a mo şieî şi reapare pe moşia vecină, Coveiul. Suprafaţa acesteî bălţî, plină une-orî cu pe?ti, este de 33 de hect. Comuna a fost înfiinţată a cum 200 de anî de doi fraţî Brăteştî, proprietari aicî. Maî tîrziu a fost risipită din cauza războaielor, dînd naştere la două cătune : Siliştea şi Băileşti. Aces te două cătune s’au contopit într’o singură comună, numită Băileşti, aşezată după regulă, dc către Vodă Ştirbeiu, pe locul ca tunului Siliştea, pe la anul 1832. Comuna s’a populat repede cu locuitoriî de prin satele vecine, pentru că aci erau scutiţi de serviciul armatei. A zî comuna se compune dintr'un singur că tun numit Băileşti; în vechime se compunea din cătunele Siliş­ tea şi Băileşti, ale căror urme se văd spre S. E. de comună. In com. sunt 3 biserici, fon date de locuitorî, cu ajutorul

BĂILEŞTI

proprietarului şi al carităţii pu­ blice : I. Biserica Sf. Apostoli, în­ cepută la anul 1842 şi termi­ nată la 1844. 2. Biserica Sf. Ni­ colae, începută la anul 1851 şi terminată la 1853. 3. Biserica Adormirea Maiciî-Domnuluî, în­ cepută la 1885 şi terminată la anul 1887. Toate sunt făcute de zid. Din punctul de vedere bisericesc, aceste locaşuri sfinte sunt împărţite în două parohii: a) parohia bisericeî S f Nico­ lae, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; şi b) parohia, bisericelor S f Apostoli şi Adormi­ rea, deservite de 3 preoţi şi 2 cîntăreţî. In tinda bisericeî S f Apostoli se găseşte inscripţia : • Leatul 1844 Iunie 20, s'a isprăvii dc zugrăvit. Zugrav D. Postclnicu Barbu*.

In tinda bisericeî S f Nicolae de-asupra uşeî se găseşte scris: «Această Sf. biserică s’a zidit din te­ melie, la anul 1853, cu cheltuiala şi os­ teneala locuitorilor din astă comună, iar la anul 1874 fiind stricată, s'a reparat prin stăruinţa şi îngrijirea preotului Petre Dumitrescu, fiind epitropi Iota Boiangiu şi Pctcu Iota. 1874, Iunie 17».

In biserica Adormirea MaiceîDomnuluî, pe frontispiciul bi­ sericeî, la dreapta şi la stînga intrăreî, pe două lespezi de mar­ moră, cu litere marî aurite se află scris : «Această sfîntă biserică, care s'a În­ ceput a clădi In 1885, Iulie 8, de către aceşti ctitori şi toţî fraţii nourii Băileştcni şi comunele vecine, între care cti­ tori d’intliu Măria Sa Principele Ale­ xandru Barbu Ştirbeiu şi repausata Ma­ ria, soţia Sa şi pentru fiii şi fiicele Mă­ riei Sale: Barbu, Iorgu, Eliza, Elena, Zoc, Maria, Alexandrina şi Ioana, Dum­ nezeu sa-1 fericească pentru ajutonil lo­ calului acesta. Adam Maier, Maria Maier cu ctitorii. Preda Teodorescu şi fami­ lia sa, garant lucrarci acesteî sfinte bi­ serici. Florca Rusu din comuna Goi­ cea-Mare. Planul făcut de către ingine­ rul R. Litorezek, executat de către ar-

278 chitcctul Dimitrie Ştefan Macedoneanul şi fiul său Alexandru Dumitrescu, Duca Ştefan, fratele arhitectului şi s'a termi­ nat la anul 1887, Septembrie 5- Ctito­ rii, al cărora numi maî jos arătate sunt, au stăruit si îngrijit cu alergătura şi cu privegherea pentru ridicarea din temelie a acesteî sfinte zidiri, pe la această sfîntă clădire, spre binele şi fericirea vieţeî lor si spre mîntuirea si odihnirea sufletelor repausaţilor părinţi, fraţi şi aî lor» (ur­ mează apoî numele locuitorilor).

In anul 1828, la 14 Septem­ brie, s’a dat aci vestita luptă între Ruşî şi Turci, în care nu­ maî 4200 soldaţi Ruşî între cari erau şi pandurii Romînî aî slugeruluî Solomon, sub comanda generalului rus Gheismar, în­ vinseră armata Turcilor, com­ pusă din 26000 de oameni. Ruşii au fost victorioşi şi au luat Turcilor şi 24 de steaguri. T ot în Băileşti a fost stabilit cuartierul general al diviziune! III, în războiul romîno-ruso-turc din anul 1877— 78. Aci staţio­ nau în permanenţă regimentele II şi V II de linie, al IX-lea de dorobanţi şi un batalion din re­ gimentul XI de dorobanţi, ba­ teria V I din regimentul III şi bateriile I, 3 şi 6 din regimen­ tul IV de artilerie şi un escadron din regimentul V călăraşi. In comuna Băileşti sunt două şcoli, una de băeţî şi una de fete. Şcoala de băeţî funcţio­ nează din 1840, cea de fete din 1877; sunt întreţinute de stat şi de comună. Localul construit de zid e în bună stare. Şcoala de băeţî are 2 învăţători, şcoala de fete I învăţătoare. Au fost frecuentate în termen mediu de 162 elevî, din 239 înscrişi. In vîrstă de şcoală sunt 610 băeţî şi 427 fete. Ştiu carte 1423 locuitori, din carî 1173 bărbaţî şi 250 femeî. Totalul locuitorilor în comună este de 6507, din carî, 3253 băr­ baţî şi 3193 femeî.

BĂTLEŞTI

Din aceştia, 6 1 sunt străini de naţiune: Austriac!, Bulgari şi Sîrbi. După legea din anul 1864, sunt 739 locuitorî împămînteniţî. După legea din 1879 sunt 22 însurăţel. Populaţiunea acesteî comune se adăposteşte în 1332 case şi 60 bordeie; casele sunt făcute parte din paiante, parte de zid, parte din gard lipit cu lut. Suprafaţa întregului teritoriu comunal este de 12130 hect., din care: 11272 hect. pămînt arabil, 22 hect. fîneţe, 750 hect. izlaz, 33 lac şi teren sterp, 52 lla hect. pădure. In com. Băileşti se află două moşiî. Una numită Băileşti, cu o suprafaţă de 7228 hectare, dă un venit anual de 300000 pănă la 400000 lei, cînd recol­ tele sunt bune. A zî moşia Băi­ leşti aparţine Principelui Ale­ xandru B. Ştirbeiu. Se zice că ar fi aparţinut celor doî fraţî Brăteşti, carî au pus începutul co­ muneî ; de la aceştia ar fi trecut în stăpînirea'luî Constantin Vodă-Brîncoveanul; apoî, prin suc­ cesiune, familiei Bibescu şi în fine pe urmă în familia Ştirbeiu. Cea-l’altă moşie aparţine locuito­ rilor. A re o suprafaţă de 4044 hect. pămînt arabil şi dă un venit de 161760 leî. Se seamănă pe aceste două m oşiî: grîu, po­ rumb, orz, ovăz, meiu, rapiţă şi cînepă. In S.-E. comuneî este o plan­ taţie, în întindere de 40 hect., situată pe moşia proprietarului. Spre S.-V. se află crîngul nu­ mit Brobinţarul, cu o suprafaţă de 121/a hect. Plantaţiile sunt compuse din stejari, plopi, sălcii şi salcăm î; aceştia din urmă predomină. In Brobinţar, pre­ domină arbustul ale căruî fructe se numesc brobinţe şi care ser­ vesc la vopsitul stofelor. Viile au o întindere de 300

270

b ă il e ş t i

hect. Se găsesc pe moşia pro­ prietarului, dar aparţin locuito­ rilor. Pe moşia proprietarului se află o moară cu aburi, sistem per­ fecţionat, unde se fabrică dife­ rite calităţi de faină, griş, etc. De asemenea şi locuitoriî au cîte-va mori cu vite. Se găsesc în comună ateliere de tîmplărie şi de fierărie. Locuitoriî lucrează: funii, saci, coşuri pentru casă şi rogojini pe o scară maî în­ tinsă. De asemenea se fabrică de către locuitorî ţigle şi cără­ midă. In comuna Băileşti se găsesc 35 meseriaşi şi anume: fierari, tîmplarî, cizmari, cojocari, croi­ tori, tinichigii, dogari şi băr­ bieri. Sunt 93 comercianţi, din­ tre carî 6 sunt străini. Cîrciumî sunt 22 în comună, iar băcă­ nii 4. Locuitoriî exportă produc­ tele prin portul Calafat, schelele Rastul, Negoiul şi Bistreţul. In comună se ţin 4 bîlciurî pe an şi anume: la 9 Martie, la Sf. Gheorghe, la Sf. Petru şi la •14 Septembrie. T reî se ţin cam în E. comuneî pe moşia pro­ prietarului şi unul la S.-V., pe moşia locuitorilor. Productele sei transportă cu carul, pe şo­ seaua judeţeană Craiova-Calafat. Pe teritoriul acesteî com. trece calea ferată Craiova-Calafat, avînd ca staţie Băileşti, la V* kil. de comună. Căile ce străbat comuna sunt: Calea vecinală ce duce spre N. la Craiova, lungă de 4 l/a kil. în com. Băileşti. Calea vecinală ce duce spre V est la Calafat, lungă de 5 kil. Calea vecinală ce duce spre S.-V. la PoianaLungă de 9 kil. în Băileşti şi care este neşoseluită. Calea vecinală ce duce spre S. la com. Rastul, lungă de 6 kil.’, în com. nu este în întregime şoseluită. Calea ve­ cinală ce duce spre E. la Bou­

reni, lungă de 4*2 kilom., şo­ seluită. Contribuabili sunt 1243 loc. Venitul comuneî pe 189394 a fost de 16.486 Iei, 34 banî, şi cheltuelile de 15.190 leî, 73 banî. Vite cornute 900, oî 280, caî 140, porci 85. In Băileşti se află un spital rural construit de stat, funcţionînd de la 11 Noembrie 1890, cu 30 de paturi. Mişcarea populaţiunei, în acest spital în cur­ sul anului 1892, a fost de 677 bolnavi, 465 bărbaţî, 147 femeî şi 65 copiî, dintre carî 34 băeţî şi 31 fete; consultaţiunî gratuite s’au dat la 4648 bărbaţî şi 3712 femeî.

BA1MACULUI (VALEA-)

bescu şi în fine în a Principelui Alexandru B. Ştirbeiu.

Băimacul,

sat, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s., al comuneî rurale Obîrşia, situat la poalele dea­ luluî Băimacul şi pe pîrîiaşele Mîrza şi Glodul. Biserica este clădită la 1873, de către locui­ torî; are 2 cîntăreţî. Capî de fam. sunt 151 şi sufl. 551. A ­ nimale se găsesc: 31 caî, 393 vite cornute, 181 porci şi 14 capre. Locuitoriî răzeşi au case curate, cu grădini bine împrej­ muite.

Băimacul,

deal, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s., situat între comu­ nele Obîrşia şi Gloduri.

B ă ile ş ti, staţie de dr. d. f., jud.

Dolj, pl. Balta, com. Băileşti, pe linia Craiova-Calafat, pusă în circulaţie la 1 Decembrie, 1895. Se află între staţiunile Afumaţi (14,2 kil.) şi Moţăţei (12,8 kil.). înălţimea d’asupra nivelului mă­ rii de 59,67 m. Venitul acesteî staţii pe anul 1896, a fost de 42.997 1., 20 b. B ă ile ş ti, sat, jud. Dolj, pl. Băi­

leşti, comuna Băileşti, reşedinţa plăşiî Băileşti, este reşedinţa subprefectureî şi a primăriei. (Vezî comuna cu acelaşî nume). baltă, pe teritoriul co­ muneî cu aceeaşi numire, plasa Băileşti, jud. Dolj.

B ă ile ş ti,

B ă ile şti, moşie, jud. Dolj, plasa Băileşti, com. Băileşti, în întin­ dere de 7228 hect., aduce ve­ nit anual de peste 300.000 leî. Aparţine Principelui Alexan­ dru B. Ştirbeiu. Se crede că ar fi aparţinut fraţilor Brăteşti, carî au pus începutul comuneî; de la aceştia ar fi trecut în pose­ siunea luî Constantin-Vodă-Brîn’coveanul, apoî în a fraţilor Bi­

Băimacul,

moşie, jud. Bacăti, pl. Siretul-d.-s., comuna Obîr­ şia, cu o întindere de 491 fălci, aparţinînd locuitorilor răzeşi. . Despre dînsa, Th. Codrescu se exprimă ast-fel: « . . . moşie cu părţi şi răzăşească, în care are parte Dumnealui Pitarul Mihalachi Eni, care la 1844 maî cum­ pără, de la Vasile şi Ion Roman, 10 st. de acolo, cîte 44 leî stînjenul şi alţi stînjenî, de la Ioniţă şi Anton Ciupercă; este răzeş şi Gheorghe Ursul şi alţi maî mulţî răzeşi şi părtaşi în ea. A re sat, cu o biserică, un preot, doî dascăli, un privileŞit, treî nevolnici, una Vădană; pe lîngă moşiile Răcătăul, Vladnicul şi altele, cu un număr de 30 locuitorî». («Buciumul Ro­ mîn», pagina 88).

Băimacul, pîrîiaş,

jud. BacăQ, pl. Siretul-d.-s., com. Obîrşia i udă moşia cu acelaşî nume şi se Varsă în pîrîul Berheciul.

Băimaculu! (Valea-),

vale, ju­ deţul Bacău, pl. Siretul-d.-s., în com. Obîrşia.

280

B Ă IO A S A

Băioasa,

baltă, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Căiuţul, de pe teritoriul satuluî Căiuţ.

Băişescul, munte, în comuna

Mă­ lini, jud. Suceava, avînd înălţi­ mea de 1346 metri.

Băjani,

sătişor, în jud. Brăila, la N.-E. de com. Silistrarul, lîngă drumul de fier Brăila-Buzău, la 5 kil. de com. Silistrarul, spre N.-E. Suprafaţa vetrei satului e de 8 hect., avînd 16 case. Po­ pulaţiunea e de 17 capî de fa­ milie, sau 87 suflete, din ca ri: 36 bărbaţî, 51 femeî, 34 căsă­ toriţi, 53 necăsătoriţi. Animale sunt: 40 caî, 130 vite cornute, 480 ol şi 20 rîmătorî.

Se crede, că numele îl vine de la băjenie, căcî, se zice, că aci s ’au ascuns locuitoriî, în timpul zaverei, de frica Turcilor şi Zavergiilor.

Băjănieî (Drumul-),

drum la E. com. Vlaici, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, care merge paralel cu comuna, servindu-I de limită cu jud. Argeş. Se povesteşte, că pe acest drum treceau o dată locuitoriî Vlăsceni, pentru a se ascunde în munţî, de frica Tur­ cilor şi că aşa de multe erau carele lor, în cît steteau băjenite pe acest drum, de unde, se cre­ de, i s’a dat numele de drumul Băjăniî. Direcţia acestuî drum este de la S. spre N.

Băjani,

sătişor, în jud. Brăila, la 6 kil. spre S.-E. de satul V i­ zirul, pe muchia platoului de N. de pe lunca Dunării, înfiinţat de familia sătenilor, numită Băjaniî. Populaţia: 52 capi de fa­ milie, sau 212 locuitorî, din carî: 108 bărbaţî şi 104 fem eî; 89 căsătoriţi, 1 18 necăsătoriţi; 32, cari ştiu şi 209, cari nu ştiu carte. Animale sunt: 109 cal, 307 vite cornute, 740 oî şi 36 rîmătorî.

Băjeasca,

pădure, supusă regi­ mului silvic, în com. Băjeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel, în întin­ dere de 2220 hect., compusă din stejar, fag, carpen* plop şi mes­ teacăn.

Băjenari-Clondirul,

numire ve­ chie, a căt. Clondirul, jud. Buzău.

Băjenari-Creţul, numire

vechie, a căt. Miroşi, din com. Amarul, jud. Buzău.

B ă j a n i , al com. Scurteşti, jud. Buzău; 150 locuitori; 29 case.

Băjani,

moşie, în com. Scurteşti, căt. Băjani, jud. Buzău; are 356 hect., mal toate arabile.

Băj enari - Haralampie,

numi­ re vechie, a căt. Atîrnaţi din com. Clondirul, jud. Buzău, numit şi Moşia-Pitaruluî-Haralainpie.

Băjenarilor (Izvorul-), Băjănieî (Dealul-),

deal, com. Făgeţelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Se maî numeşte şi CoastaCiorîceî. Cade la E. de comună. Pe acest deal este situat o parte din căt. Ciorîca. Servă locuito­ rilor, parte pentru agricultură, parte pentru păşunatul vitelor. E paralel cu rîul Vedea şi gîrla Ciorîca şi are o lungime de 30 kil.

izvor, în com. Pănătăul, jud. Buzău, căt. Corcoianul; începe din Muchia-Predvălii şi se scurge în V alea-Pănătăuluî.

Băjenarilor (Valea-),

vale, în com. Bălăneşti, jud. Buzău, căt. Cozieni.

Băjeneşti,

sat, cu 44 loc-, jud.

BĂJEŞTI

Argeş, pl. P iteşti; face parte din com. rur. Slătioarele.

Băjenia, surpătură,

com. Popeşti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

Băj eseu,

movilă, situată la N.V . de com. Pîrlita, plasa Balta, jud. Brăila, la 2 kil. depărtare.

Băjeşti, com. rur.,

pl. Rîurile, jud. Muscel, la S.-V. de Cîmpulung, 34 kil. departe de acest oraş. Numele-î vine de la un vechili proprietar, Băjescu. N ’are nid un cătun alipit. Este aşezată pe ţărmul drept al rîuluî Bratia şi are o popu­ laţie de 833 locuitorî, 411 băr­ baţî şi 422 femeî, cu 152 capî de familie, carî trăesc în 184 case. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor. Numărul contribuabililor ede 154. In anul 1886, venitul co­ muneî era de 1305 leî şi chel­ tuelile de 1264 leî. Astă-zî, 1889­ 90, venitul se urcă la 1635 leî şi cheltuelile la 945 leî. Rîul Bratia udă această co­ mună în partea de E. şi gîrla Biji în partea de N. Pe Bratia e o moară vechie şi o povarnă. Comuna se întinde pe o supra­ faţă de 445 hect. Locuitoriî, în număr de 1 1 8, s’au împroprie­ tărit pe moşia d-luî Barbu Beiu. In raionul comuneî este o bi­ serică vechie, zidită de Mareş Beiu şi deservită de 2 preoţi şi 1 cîntăreţ. Şcoala, care datează de la 1871, se frecuentă de 33 elevî şi eleve, din numărul de 93, în vîrstă de la 6— 12 ani. Ştifi carte, 134 bărbaţî şi 26 femeî. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte 1242 leî anual. In ju­ rul acesteî comune sunt livezi, dealuri şi pădurî. Porumbul se cultivă pe 264 hectare. Izlazul

b ă je ş t i

comunei e stăpînit de loc. în indiviziune. Prunele dau în ter­ men mijlociu 7856 decalitri ţuică. Loc. posedă 436 boî şi vacî, IO caî, 150 rîmătorî, 80 capre şi 276 oî. B ăjeşti, sat, plasa Dealul -Dîm­ boviţa, cătunul comuneî Văcă­ reşti, jud. Dîmboviţa. B ă jeşti, cătun, (tîrlă), în pl. Ia­ lomiţa Balta, jud. Ialomiţa, teri­ toriul com. Ciulniţa. B ă la ia , sat, jud. Bacău, plasa Siretul-d.-s., al comuneî Mărăşti, situat la poalele dealuluî Mă­ gura, în stînga pîrîuluî Duna văţul, la o depărtare de 1425 m. de cătunul Măreşti-d.-s. (şcoală). Capî de familie sunt 86, suflete 396. Animale sunt: 18 caî, 188 vite marî cornute, 81 porci şi 13 capre. B ă la ia , iezer, în jud. Brăila, si­ tuat între Armeneasa şi Dunăre; comunică la N, cu cătunul Bălăiţa şi cu Brateşul. B ă la ia , iezer, situat lîngă ostro­ vul Iapa, în jud. Brăila, la S.-V. de'iezerul Gîsca. B ă la ia , izvor, în com. Măgura, jud. Buzăfl, cătunul Ciuta. în­ cepe de la Mangal, pădurea Pîclenceî.şise scurge în rîulBuzău. B ă la ia , japse, în judeţul Brăila, începe din Filipoiu, în partea dreaptă, merge spre Sud şi dă în Gemene. B ă la ia , localitate izolată, în jud. Brăila, situată la întîlnirea Du­ nării cu Vîlciul, în dreptul co­ munei Gropeni, plasa Balta.

281

de 354 hect., din can 260 ara­ bile, 75 fineaţă şi 20 pădure. B ă la ia - P o p e ş ti, cătun, al comu­ neî Gherăseni, jud. Buzău; are 60 locuitorî şi 12 case; de dîn­ sul e alipit şi catunasul Trestianca. B ă la ia - T r e s tia n c a , moşie, în co­ muna Gherăseni, judeţul Buzău, cătunul Balaia, de 500 hect., din carî 350 arabile, restul pădure, fineaţă, stuf şi băltiş. B ă la n , vezî Cotul-lui-Balan, sat, în jud. Roman, plasa Fundul, comuna Iucşeşti. B ă la n (D ealu l-lu î-), deal, jud. Bacău, plasa Şiretul d.-j., situat pe teritoriul com. Răcătăul. B ă la n (D ealu l-lu î-), deal, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-j.. comuna Gioseni, care face o vale numită Valea-luî-Tache. B ă la n (D e a lu l - l u i -), numit şi Gura-Cireşului, deal, situat în partea de Nord a com. Sineşti, plasa Mijlocul, jud. Olt. A re di­ recţiunea Nord-Sud şi se întinde pănă la Potcoava, pe o distanţă de 6 kil. E acoperit cu semănă­ turi şi păduri. B ă la n (L a cu l-lu l-), com. rur., jud. R.-Sărat. (Vezî Lacul-luîBălan). B ă la n (L a cu l-lu l-), lac, în jud. R.-Sărat, plasa Marginea-d.-j., pomiina Lacul-luî-Bălan, numit ast-fel de la un fost proprietar al său, loan Bălanul. Se află în partea de apus a com. Produce caracudă măruntă şi ştiucă, ce se vinde şi se consumă în lo­ calitate.

B ă la ia - L ip i e n e a s c a , moşie, în

comuna Gherăseni, jud. Buzău,

B ă la n (P iscu l-lu l-), vîrf, în se-

BALAN I

micercul de munţi, ce înconjoară com, Valea-Musceluluî, jud. Bu­ zăfl; face hotar despre comuna Mlăjetul. B ă la n (P îrîu l-lu i-), pîrîă, în ju­ deţul R.-Sărat, plasa Marginea d.-j., comuna Obileşti. Este for mat de izvoare de pe teritoriul comuneî. Udă com. prin mijloc, trece prin cătunul de reşedinţă şi se varsă pe partea dreapta a rîuluî R.-Sărat. B ă la n ( P u ţu l - lui-), loc izolat, în com. Grăjdana, jud. Buzău, în padurea Miluiţi. Este hotarul locurilor date împroprietăriţilor din 1864. B ă la n i, cătun, aparţinînd coinu neî Slobozia, din plasa Ocolul, jud. Gorj. Este situat pe dealul Poiata, pe o suprafaţă cain de 125 hect., din cari 50 hect. ara bile, 30 hect. pădure, 43 hect. fineţe, izlaz şi livezi cu pruni şi 2 hect. vie, producînd aproxi mativ 200 hectolitri fasole, IOO decalitri vin şi JOO kgr. cî ne()ă. A re o populaţie de 27 familii, cu 120 suflete, din carî 20 con­ tribuabili. Locuitorii posedă 10 pluguri, 20 care cu boi, 40 vite marî cornute, 70 oî, 30 capre, 50 rîmătorî. Prin acest cătun trece apa Cernădia. Cătunul are 1 moară şi 2 fintînî. A re şi 1 biserică de zid, de servită de 1 preot şi î cîntăreţ. B ă la n i, cătun, aparţinînd comu neî Pociovaliştea, din plasa No vaci, jud. Gorj, spre răsărit de rîul Gilort şi la Sud de coin. Novaci. A re o suprafaţă de 250 hect. Se produce aproximativ 212 hectolitri porumb, 157 kgr. fasole, 67 decalitri ţuică, 75 kgr. 8U

H H 14, M w ili viefim m r Gici/ra/w.

282

BĂ LA N I

lînă, ioo kgr. cînepă, 22000 kgr. fîn, 52 hectolitri grîu. A re o populaţiune de 11 fa­ miliî, cu 41 suflete, din carî IO contribuabili. Locuitoriî posedă 5 pluguri, io care cu boî, 60 vite marî cornute, 5 caî, 50 oî, 30 capre, 30 porci. A cest cătun, parte e proprie­ tatea sătenilor moşneni, iar parte e proprietate particulară. Săte­ nii maî au şi munţiî Mohorul şi Iezerul ce sunt parte acoperiţi cu pădure, iar parte pleşuvi.

Bălani,

deal, al cătunului Bălani, ce aparţine comunei Sloboziadin plasa Ocolul, jud. Gorj, situat la N. cătunului. Este prelungi­ rea dealului Cuca. A re o formă piramidală. Pe el sunt viile şi livezile cu pruni ale locuitorilor.

Bălani,

deal, numit şi Dealul-Bălanilor, în com. rur. Drăgoteşti, plasa Văilor, jud. Mehedinţi.

Bălanul,

sat vechiu, în jud. T e ­ leorman, care a existat pănă a­ proape de punerea în aplicare a lege! rurale din 1864, situat pe valea Orbească, pe malul stîng al Vedeî. Locuitorii acestuî sat s’au împărţit în urmă pe la co­ munele Orbeasca-d.-j. şi Orbeasca-d.-s. Aci se ţinea pănă acum vre-o 50 de anî şi un tîrg anual.

ca ramificaţiunî spre E., în lun­ gul comuneî Lăpuşata, în jud. Vîlcea, dealurile: Bereşti, Săruleşti şi Lăpuşoiu. A ceste 3 dea­ luri traversează comuna de la V . la E.

Bălanul,

catial, în jud. Tulcea, pl. Măcin, pe teritoriul comuneî Turcoaia. Se desface din Du­ năre, la vre-o 4 kil. maî jos de com. Pucineaga, ia maî întîiu o direcţie spre răsărit, şi apoî, fă­ cînd un mare arc de cerc, mer­ ge de se scurge, după un curs de 6 kil., în iezerul Turcoaia, în partea luî răsăriteană. E l brăz­ dează partea apusană a plăşiî şi sudică a comuneî, servind maî în tot cursul său ca limită între comunele Turcoaia şi Satul-Nou. Comunică cu gîrla Apa-Noroioasă, prin canalul Redeluia. O altă scurgere a sa merge de se pierde în stuful, care pe toată lungimea îl înconjoară. iaz, în partea de N.-E. a comuneî Todireni, plasa Jijia, jud. Botoşani.

pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Trotuşul, care ese din CoastaPetrişuluî şi se varsă în stînga Slăniculuî.

Bălanul,

vale, pe proprietatea Stăneşti; dă în valea Pirjolea, pl. Marginea, jud. Vlaşca.

Bălanul-de-Jos, loc izolat, pl. Ne­ goeşti, c. Gurbăneşti, jud. Ilfov.

Bălanul-de-Sus,

loc izolat, pl. Negoeşti, com. Gurbăneşti, jud. Ilfov.

Bălanului (Movila-), movilă,

în jud. Brăila, la I 1/* kil. spreS.-? V . de satul Ruşeţul.

Bălanului (Movila-),

movilă, la N.-E. de com. Dăbuleni, jud. Romanaţi, aproape de hotarul moşiei Sadova.

Bălanului (Valea-),

şes, în co­ muna Glodeanul-Sărat, jud. Bu­ zău, acoperit de semănături.

Bălanul,

lac mic, în jud. Brăila, la 3 kil. spre N.-E. de satul Ciacîrul, pe hotarul comunelor Ciacîrul şi Gropeni.

Bălaşa,

pădure, în pl. IalomiţaBalta, jud. Ialomiţa, comuna 0 grada, A re o supraf. de 35 hect; cu esenţă numaî stejar.

Bălanul,

lac, în pl. Borcea, com. Tonea, jud. Ialomiţa.

Bălanul,

ostrov, cu pădure de salcie, pe domeniul Giurgiului, în suprafaţa de 50 hect. Depinde de ocolul silvic Giurgiu, jud. Vlaşca.

Bălanul,

B ă la n u l, deal, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, spre S. de satul Oniceni.

Bălanul,

şir de dealuri, avînd

Bălanul,

Bălanul,

deal, jud. Bacău, plasa Tăzlăul-d.-j., pe teritoriul cătu­ nului Bălăneasa. Face parte din şirul dealurilor dintre TazlăulMare şi Şiretul.

Bălanul,

Tazlău, după ce udă satul Bălcani.

Bălanul,

Bălanul,

sub-divizie, a căt. Bă­ dila, com. Pîrscovul, jud. Buzău.

BĂLAŞI

pisc de deal, la E. de satul Mîndreşti, com. Puţeni, pl. Nicoreşti, jud. Tecuciu. pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Băsăşti. Izvo­ reşte din Gleva şi se varsă în

Bălaşa,

vâlcea, la Nord-Vestul oraşuluî Roşiori, jud. Teleorman. Se desparte în două ramuri: una spre com. Băseşti, cea-l-altă spre comunele Măgureni sau Cio­ canul şi Măldăeni. I se maî zice şi Valea-Ocăriî.

Bălaşa (Domniţa-),

insulă, în Dunăre, în dreptul com. Dăbu­ leni, şi alături de hotarul dintre Dolj şi Romanaţi.

Bălaşi, fîntînă,

în com. Slănicuî, plaiul Nucşoara, jud. Muscel.

balaurul

B ă la u ru l, cîmp, numit’ şi CîmpulBălauruluî, în com. rur. Iablăniţa, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi. B ă la u ru l, deal, numit şi DealulBalauruluî, în Com. rur. PădinaMare, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi. sat, jud. Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bîr­ lad pe pîrîiaşul Bălăbăneşti. For­ mează singură o comună. Are 1350 loc., din carî 342 ştiu carte, cu 300 contrib.; 349 case. Se cultivă pe o scară întinsă viermii de mătasă. Se cultivă viea pe o supraf. de 158 hect., din carî 950 hect. nelucrătoare. L i­ vezi cu pruni sunt pe o supraf. de 8 hect. Comerciul se face de 15 oameni, toţi Romînl, în 15 stabilimente comerciale, din carî 8 cîrciumî. Are o şcoală primară de băeţî şi una de fete. In com. sunt 2 biserici. Drumul judeţean Bîrlad-Galaţi trece prin acest sat. Contribuţiunile directe ale locui­ torilor din această com. ating cifra de 8177 1. 96 b. Teritoriul comunei este deluros. Pe unul din dealurile acesteî comune se găsesc carieri de prund, cele maî bune din judeţ.

B ă lă b ă n e ş ti,

Bălăbăneşti,

pîrîiaş, ce curge prin jud. Tutova, pl. Corod, comuna Bălăbăneşti şi se varsă în pîrîul Jeracăţ, de a stînga.

Bălăceana,

pîrîă, în jud. Su­ ceava, mic afluent al Suhăî-Micî.

283

Suprafaţa totală a satuluî e de 1090 hect. cu o populaţie de S41 loc. Proprietarul, d-l Eft. Diamandescu, are 850 hect. şi locuitorii 240 hect. In sat e o biserică, cu hramul Adormirea, deservită de I preot şi I cîntăreţ.

Bălăceanca,

moşie, pe care, la anul 1864 s’afl împroprietărit parte din locuitorii comunei Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Bălăceanca,

pădure, în plasa Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, co­ muna Balaciurile. Are o supra­ faţă de 150 hect. cu esenţele: stejar, ulm, salcie şi plop.

Bălăceanu,

com. rur., în jud. R.-Sărat, plasa Rîmnicul-d.-j., pe pîrîul Valea-Bouluî. Este aşezată în partea de miază-zi a judeţului, la 17 kil. spre S. de oraşul R.-Sărat, şi în mijlocul plăşiî Rîmnicul-d.-j., a cărei reşedinţă este. Comu­ nele învecinate sunt: Galbenul la 4 kil., Socariciul la 5 kil., Ghergheasa la 6 kil., SloboziaGalbenul şi Costieni-d.-j. la 7 kil., Sălcioara la 8 kil., Costieni-Marî la IO kil., Drogul şi Jîrlaul la II kil. Se mărgineşte la miază-noapte cu com. Sălcioara, de care se des­ parte prin pîrîul Colacul-de-Piatră, la răsărit cu comuna Gher­ gheasa, la miază-zi cu comuna Slobozia-Galbenu, şi la apus cu comunele Socariciul şi CostieniM arî.

Bălăceanca,

sat, pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov, la E. de Glina-Gherman, situat pe malul drept al rîuluî Dîmboviţa. L a N. e în­ conjurat de dealuri; iaz la E .; pămîntul e băltos. De aci rîul Dîmboviţa coteşte spre S. Acest sat face parte din com. rurală Bobeşti-Bălăceanca.

Este o comună de cîmp, a­ şezată pe malurile unei văi; dealuri nu are. Printr’însa trece pîrîul Balăceanu, care este o parte din pîrîul Valea-Bouluî, şi care for­ mează la nordul comunei heleş­ teul Bălăceanu. Acest pîrîu se varsă în lacul Jîrlăul. In co­

BĂLĂCEAN U

mună sunt 120 puţuri (6— IO m. adîncime) şi 2 fintînî. Suprafaţa comuneî este de 3000 hect., din carî 2000 hect. ale locuitorilor. Din acestea 20 hect. sunt ocupate de vatra co­ muneî, şi 1000 hect. sunt ale proprietăţeî private. Populaţia comunei este de 326 fam., carî cuprind 1361 su­ flete; după sex su n t: 689 bărb., 672 femeî; după starea civilă: 346 căsătoriţi, 983 necăsătoriţi, 32 văduvi; după cultură: 76 ştifl carte, 1285 nu ştiu; toţi sunt Romînl ortodoxî. Comuna are o biserică cu hramul Sf. Dumitru, fondată în anul 1861 de către locuitorî, în timpul luî Alexandru Cuza. Are un venit de 610 leî şi 52 po­ goane pămînt; e deservită de 2 preoţi, 1 cîntăreţ şi 1 para­ cliser. In comună este o şcoală mixtă, fondată în 1892, de preoteasa Dumitru Ene. Are I învăţător, 154 elevi înscrişi (93 băeţî şi 61 fete). Calitatea pămîntulul este bu­ nă. Cele 3000 hect. se divid ast­ fel : 2750 hect. pămînt arabil, 205 hect. imaş, 25 hect. fineţe, 20 hect. neproductiv (vatra co­ muneî). Locuitoriî au 250 pluguri şi 0 maşină de secerat; 3189 ca pete de vite, din carî 679 boî, 406 vaci, 340 caî, 178 epe, 1307 oî, 279 rîmătorî. Industria este simplă, cea domestică; în com. se află I cojocar, 2 plăpămari, 1 tîmplar. Comerciul este destul de activ, constînd în importul de lucrurile necesare pentru traifl şi instrumente agricole, şi în ex portul de cereale şi vite. Trans portul productelor se face prin staţia Joiţa, la o depărtare de 12 kil. spre apus. In comună sunt 12 comercianţi, din cari II Romînî, I Evreu. Din aceştia

284

BĂ LĂ CEA N U

2 sunt băcani, 9 cîrciumarî şi 1 marchidan. Căile de comunicaţie su n t: Drumul ce vine de la RîmniculSărat-Socariciul, şi care se duce spre Făureî, trecînd prin comu­ nele Slobozia-Galbenul, Galbe­ nul, Jirboiul şi Nisipuri; acel ce merge spre Gherghesa -BaltaA lbă; un altul spre SălcioaraBoldul-Nicoleşti; şi al patrulea spre Pîrliţi, jud. Buzău. Comuna are 352 contribua­ bili ; veniturile sunt de 534-8 leî, 97 banî; iar cheltuelile de 5290 leî, 5 banî; contribuţiunile co­ muneî se ridică la 8648 leî şi 75 banî.

Bălăceanu,

deal, jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-s., de pe marginea comuneî Buda, spre com. Buhuş, jud. Neamţu.

Bălăceanu,

lac, în jud. R.-Să­ rat, plasa Rîmnicul-d.-j., com. Bălăceanu, format din pîrîul cu acelaşî nume, în partea de mia­ ză-noapte a comuneî. Are 12 pogoane întindere, cu 300 leî venit anual. Din el se scoate crap, caracudă şi albişoară, ce se consumă maî mult în localitate.

Bălăcelul,

pîrîiaş, jud. Teleor­ man, format din izvoarele dea­ lurilor din dreptul cătunului Căţeleşti, carî împreunîndu-se cu alte ape, împrejurul com. Bălăci, formează un mic eleşteu, numit Hodorogul, care se varsă în pîrîul Burdea.

Bălăcelul,

vâlcea, urmează cur­ sul pîrîuluî cu acelaşî nume, jud. Teleorman.

Bălăceni,

parte din com. Rîpile, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j.; era numită în vechime Bălăceni. Aci se afla o cetate pe dreapta T ro­ tuşuluî, ale cărei urme se văd încă şi azî. Poporul zice, că a­ ceste întăriri afl fost făcute în • timpul războiului dintre A us­ triac! şi Turci, pe cînd cătanele nemţeşti purtafl «părul făcut coadă, întocmai ca femeile. Popo­ rul i-a numit Nemţii cu coadă.»

Bălăceni,

în vechime numele co­ munei Moţăţeî, pl. Cîmpul, jud. Dolj.

B ă lă c e n i, moşie, jud. Dolj, pl. Cîmpul, com. Moţăţeî.

Bălăcenii (Vîrful-), munte, în ju­ Bălăceanu,///'/-?,

în jud. R.-Să­ rat, pl. Rîmnicul-d.-j., o altă nu­ mire a pîrîuluî Valea-Bouluî; trece prin comuna Bălăceanu. V ezî Valea-Bouluî.

Bălăceanului (Valea-),

vale, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul com. rur. GroapaCiobanuluî, căt. Cadi-Cîşla. Se desface puţin maî la Est de Treî-Movile, îndreptîndu-se spre N., cu o direcţiune generală de la S.-E. către N.-V. şi după un drum de 2 */a kil., se deschide în Valea-Cîşleî, care sub numele de Valea-Bentuluî, se varsă în balta Hazarlîc-Ghiol.

deţul Suceava, com. Mălini. B ă lă c e ş ti, com. rur., din pl. Oco­ lul, jud. Gorj, spre S. şi la 23 kil. departe de oraşul T.-Jifl. Se compune din 2 cătune : Vîrţnl şi Bălăceşti. Numirea se zice, că o are de la un fost Ban al Craioveî, numit Bălăceanul, care a avut şi proprietate aci. Este si­ tuat pe loc şes şi la V . com. Cîrbeşti, în partea dreapta a rîuluî Jiul, în apropiere de Bi­ striţa. Are o suprafaţă de 1367 hect., din carî 42 hect. pădure, 112 hect. imaş şi vatra satuluî, 50 hect. fineaţă şi 1162 hect. cultură.

BĂLĂCEŞTI

A re o populaţie de 969 suflete, în 242 familî, din carî 23 Ţigani; 150 contribuabili. Veniturile co­ muneî sunt de leî 1208, banî 54, iar cheltuelile de leî 1204, banî 59. Locuitoriî posedă 20 plu­ guri, 56 care cu boî, 2 căruţe cu caî, 114 vite marî cornute, 10 caî, 49 porci şi 15 oî. Prin comună trece şoseaua comunală, care o pune în legă­ tură la N.-V. cu comunele Şomăneşti şi Stejereî, şi la S.-V. cu com. Roşia. In comună se găsesc 6 pu­ ţuri şi 4 cişmele. Comuna are o şcoală, frccuentată de 25 elevî. In comună sunt 3 biserici, deservite de 2 preoţi şi 4 cîn­ tăreţî. Spre S.-V. de cătunul Vîrţul, pe malul stîng al rîuluî Tismana, se găsesc ruinele unei cetăţi, care ocupă o suprafaţă aproape de 2 hect. Zidurile, carî formafl laturile, se văd şi acum, şi în cele maî multe locurî îşî con­ servă înălţimea de 3— 4 metri. Construcţia a fost făcută din cărămidă. Pe lîngă zid, în partea din afară, pare a fi avut şi şanţ; întrarea şi eşirea în cetate, era prin'două porţi opuse, ale căror urme se maî pot vedea şi as­ tă-zî; întîia aşezată spre mia­ ză - noapte, iar cea-l’altă spre miază-zi, ambele în direcţia rîu­ luî Tismana.

Bălăceşti,

jud. Dolj. (Vezî Bolâceşti-Iordăcheni.)

Bălăceşti,

cătun, al com. Bălă­ ceşti, jud. Gorj. Este situat pe loc şes, la V . comuneî Cîrbeşti, în partea dreapta a rîuluî Jiul, în a­ propiere de Bistriţa. A re o su­ prafaţă de 800 hect., din can 42 hect. pădure, 112 hect. pă­ şune, 50 hect., fîneţe şi 596 hect. arătură.

BĂLĂCEŞTI

Loc. posedă 12 plugurî, 30 care cu boî şi vacî, 2 căruţe cu caî, 72 vite marî cornute, 6 caî, 25 porcî, 15 oî. Are o populaţie de 600 su­ flete, din carî 88 contribuabili. Are o şcoală frecuentată de 25 elevî. Are 2 biserici de lemn, fon­ date de locuitori, în anul 1790 şi deservite de 1 preot şi 2 cîn­ tăreţî.

Bălăceşti,

vale, în com. Bălă­ ceşti, pl. Ocolul, jud. Gorj, pe care e situat căt. Vîrţul. Această vale începe de la N. şi se ter­ mină în albia Jiului. E limitata pe partea dreaptă de dealul Vîrţul.

Bălăceştilor (Dealul-),

deal, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Argetoaia, satul Bălăceşti-Iordăcheşti, de 200 m. Este acoperit cu viî şi se lasă din dealul Poroieni, jud. Mehedinţi. •

Bălăciţa,

com. rur., aşezată în partea de S. a plăşiî Dumbrava, jud. Mehedinţi, la distanţă de 62 kil. de oraşul Turnul-Severin. Situată pe cîmpie şi micî dea­ luri, formează comună singură, avînd 4 mahalale, şi anume: Ma­ halaua Mîţuleştilor, Grăureştilor, Florcştilor şi Popeştilor. A re 261 contrib. din 1316 loc., în 352 case. Se mărgineşte la răsărit cu com. Cleanovul, la apus cu comuna Dobra, la miază-zi cu comuna Prisăceaua şi la miază­ noapte cu comuna Gvardeniţa. Locuitoriî posedă 41 pluguri, 73 care cu boî, 16 căruţe cu caî şi 116 stupi. Comuna are o bi­ serică cu 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală cu un învăţător, fre­ cuentată de 43 elevî şi 3 eleve şi 3 cîrciumî. Budgetul comu­ nei coprinde: la venituri 6704 leî şi la chelt. 1141 leî. Numă­

285

rul vitelor este de 538 vite marî cornute, 47 caî, 439 01 şi 496 rîmătorî. Prin această comună trece şoseauaTurnul-Severin-Rogova-Corlăţelul-Bălăciţa, împreu nindu-se aci cu acela care vine de la Bîcleşul-Gvardeniţa. Prin aceasta comună trece şi Brazda sau Valul-luî-Traian, ce vine de la Dobra şi merge la Cleanov. Partea de miază-noapte a co­ muneî Bălăciţa este udată de rîurile Desnăţuiul-Mare şi Desnăţuiul-mic; iar în partea de miază-zi este udată de Rîul-Vaduluî. Dealuri maî însemnate sunt: dealul Gvardeniţa şi dea­ lul Bălăciţa, între care se for­ mează valea numita Valea-Mare. In marginea comuneî se află Lacul-Roşu. Aci se face în fie-care an, la sfîrşitul luî Martie, un bîlciu însemnat. Com. Balăciţa, înainte de 1864, purta numele de Porcareaţa, de la porcăriile ce erau înfiinţate în acest loc, şi figura ca cat. la adevărata com. Balăciţa, care astă-zî se numeşte Gvardeniţa, în loc de Bălăciţa.

Bălăciţa,

deal, în com. rur. Bă­ lăciţa, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi.

BALĂNEASA

lui Dumitreşti d. s ., din comu na Dumitreşti, plaiul Rîmnicul, jud. R.-Sărat.

Bălălăă sau Iazul-Morilor, ia

, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmni cui, com. Dumitreşti. Se des face din rîul Motnaul, trece prin căt. Dumitreşti-d. s. unde sunt 2 morî şi se aruncă tot în rîul Motnăul.

Bălălău,

lac, în jud. R. Sărat, plaiul Rîmnicul, comuna Dumi treşti, în cătunul de reşedinţă.

Bălălău,

munte, în jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Doftana, si tuat maî sus de muntele Dră coaia, de-a stînga Trotuşuluî.

Bălăneasa,

sat, pl. Tazlăul d j., com. Tîrgul-Valea-Rea, jud. Ba cău, situat pe pîrîul cu acelaşî nume, de-a stînga Tazlăuluî Ma re, la o depărtare de 2 kilom. de şcoala din tîrg. Are o bise rică ortodoxă, cu 2 cîntăreţî, ri dicată la 1855 de defunctul G. Condopolo, şi una catolică, ri­ dicată de locuitori, la 1860. Cîrciumî sunt 3. Capi de fa milie sunt 99 cu 402 suflete. Animale su n t: 35 caî, 222 vite cornute, 25 porci, 5 capre.

Bălăcuţa,

izvor, ia naştere din partea de N. şi V. a cătunului Balaca, com. Scăeni, pl. Pod­ goria, jud. Prahova, de unde luînd o direcţie dreaptă, spre S., se varsă în Iazul-Feteî. Nu­ mirea şi-a luat-o de la cătunul Balaca.

Bălăneasa,

deal, plasa Tazlăul d.-s., comuna Tîrgul-Valea Rea, jud. Bacău, pe teritoriul satuluî Bălăneasa. Face parte din şira dealurilor, ce desparte Tazlăul Mare de Şiret.

Bălăneasa, deal, Bălăiţa,

pîrîiaş, pl. Siretul-d. j., jud. Bacău, care îşî are izvoa­ rele pe teritoriul comuneî Ma răşti, în padurea Godovanul şi se varsă în pîrîul Berheciu, după ce udă satul Valea.

B ă lă lă i, numire vechie, a cătunu­

pl. Siretul-d. j., jud. Bacău, pe teritoriul satuluî Leca sau Ungureni, din c. Lcca.

Bălăneasa,

iaz, pe moşia Fîntî nelele, com. Fîntînelele, pl. Sire tul, jud. Botoşani. Are o su prafaţă de 2 hect. Este format din izvoare şi micî pîraie.

286

BĂLĂNEASA

Bălăneasa,

moşie, cu pădure în exploatare, pl. Tazlăul-d.-j., co­ muna Tîrgul-Valea-Rea, judeţul Bacău. A re o întindere de 364 hect., cu un venit anual de leî 10.900. Proprietatea d-lor Dumi­ tru şi Panait Condopolo. «Această moşie cu părţi şi răzăşeaşcă, în care moşie are parte şi d-luî Costachi Roset, Sf. mănăstire Berzunţul, închi­ nată la Sf. Munte Atos, în jos; iar din răzeşi sunt şi Ion Radul, Dumitru Apostică, Neculaî Stîngaciul şi alţi maî mulţî răzeşi şi părtaşi în ea. A re un sat cu 0 biserică, I preot, 2 dascăli, 1 privilegiat, 4 mazili, 2 nevol­ nici; pe lîngă moşiile Poiana, Orăşa-Mare şi altele, cu un nu­ măr de 35 locuitorî.» (Th. Co­ drescu, «BuciumulRom.», p. 89).

Bălăneasa, pădure,

situată între satele Ghionoaia şi Tăvădăreşti, com. Vultureni, plasa Berheciu, jud. Tecuciu.

pl. Tazlăul-d.-j. şi com. Drăguşani, jud. Putna, pl. Răcăciunî. Dintr’însul izvoreşte pîrîul Drăguşani.

Bălănelul,

pisc de deal, pl. Tazlăul-d.-j., jud. Bacăfl, din cul­ mea Ciortolomuluî.

Bălăneni,

loc izolat, pl. Nego­ eşti, com. Preasna-Nouă, jude­ ţul Ilfov.

Bălănesculul (Nucul-), loc izo­ lat, în com. Bălăneşti, judeţul Buzăfl.

Bălănesculul (Odaia-), locuinţă izolată, în plasa Marginea-d.-s., com. Obileşti, jud. R.-Sărat, a­ şezată în partea de miază-zi, pe moşia Bălănesculul. A zi e han pe drumul către comunele: Mărtineşti, Voetin şi Bogza.

Bălănesculul (Tufele-),

loc izo­ lat, în com. Bălăneşti, judeţul Buzăfl.

Bălăneasa,

pădure, pl. Tazlăuld.-j., com. Tîrgul-Valea-Rea, jud. Bacău, proprietatea fraţilor Con­ dopolo. Este populată de fagî, ulmi, stejari şi carpeni. A re o în­ tindere de 443 hect. şi este su­ pusă regimuluî silvic.

Bălăneasa,

piria, plasa Tazlăuld.-j., comuna Tîrgul-Valea-Rea, jud. Bacău, care izvoreşte din muntele Ouşorul, curge de la E. spre V . şi se varsă de-a stînga Tazlăuluî-Mare.

Bălăneasa,

pîrîă, plasa Siretuld.-j., com. Leca, jud. Bacău; obîrşeşte de sub dealul cu acelaşî nume, se încarcă cu pîrîiaşul Velniţa şi se varsă în pî­ rîul Răcătăul.

Bălănelul,

deal, situat între co­ muna Gropile, din jud. Bacau,

Bălăneşti,

com. rur., în plaiul Pîrscovul, judeţul Buzăfl, situată pe ambele maluri ale pîrîuluî Sărăţelul - Bălăneştilor, la distanţă de oraş de 43 kilometri. Limitele sale sunt: la Nord, începe de la Blidărî şi merge la Crucea -luî- Chiriţă ; se lasă în gura Ulmetuluî, urcă pe ma­ lul Lazului, pănă în Vîrful-Boşoveiuluî şi merge pe plaiuri pănă în Vîrful-Junculul, despre comuna Boziorul; la V est în­ cepe din Vîrful-Junculuî, merge prin Vîrful -Tisei, Predealului, Cosmeî, Vîrful - cu - Argelele şi ajunge în vîrful Pănătăuluî, des­ pre comunele Sibiciul-d.-s., şi Pănătăul; la Sud, începînd din Vîrful-Pănătăulul, se lasă pe ho­ tarul moşiei Moşeşti, cătunul Pie­ trarul, pe care merge pănă în izvorul Murătoarea-Posobeştilor,

BĂLĂNEŞTI

despre comuna Trestia; la Est, începe din izvorul Murătoarea, urcă pe malul Zăpodieî şi merge peste coline, pănă în Blidări. Suprafaţa sa este de 2900 hect., din care 386 arabile, 976 pădure; 381 fineaţă, 398 izlaz, 186 livezi, 5 viî şi 568 sterp. Proprietăţi maî însemnate sunt: Bălăneşti, Mărculeasca, Moşeas­ că şi Tihuleşti-Cozienî, parte ale statuluî, parte în devălmăşie ale cetelor de moşnenî: Moşeşti, Mărculeşti, descendinţî din Popa Neagu şi Bălăneşti, descendinţî din moşiî lo r: Drăguşinul şi Ţin­ tea, la carî se mal pot adăuga: Gr. Coloescu şi G. Mărculescu, avînd părţi marî din proprieta­ tea moşnenească. Teritoriul acesteî comune, fiind muntos, nu permite altă cultură, de cît acea a porumbului. Industria e redusă la trebuinţele domestice şi în cît-va aplicată la ţesături, ob­ iecte de lemnărie şi maî cu sea­ mă rotărie şi fabricarea ţuicaf. A re 5 tîrgurî: la Moşî, 25 Martie, 23 Aprilie, 15 August şi 8 No1 embrie, ce se ţin în fie-care an şi cînd se desfac ţuică şi vite. Pe apa Sărăţeluluî are 6 mori de măcinat porumbul, din care 2 sunt ale statuluî; o stînă pe moşia Tihuleşti, tot a statuluî. Căî de comunicaţie n’are de cît albia rîuluî Sărăţelul-Bălăneşti­ lor, care în timp de iarnă şi maî cu seamă, pe timpul ploios, îm­ piedică orl-ce transport. Vite are: 447 boî, 175 vacî, 43 viţel, 26 caî, 21 epe, IO mînzî, 1250 oî, 107 capre şi 280 pord. Stupi sunt 88. Această com. e formată din cătunele : Bălăneşti, Berceşti, Bodromireşti, Cocîrceni-Cozieni, Faţa-luî-N an, Mărculeşti, Tur­ burea, Valea-Epeî şi VaLea-Banuluî, avînd o populaţie de 2050 locuitorî, din carî: bărbaţî în­ suraţi 462, neînsuraţi 23, vă-

b ă lă n eşt i

duvî 28, divorţaţi 5, băeţî 486; femeî măritate 462, văduve 87, fete 497. Are 521 case. Stră­ ini sunt: 6 Ungurî şi 2 Grecî. Meseriaşi sunt: 7 lemnari, 1 tîmplar, 16 rotari, 1 fierar, 1 boiangiu şi 2 cizmari, la cari s’ar mai putea adăuga un mare număr de ţărani, cari trăesc din cioplitul lemnelor pentru case, doage şi roate. Media naşterilor e de 72, a deceselor de 60, a căsă­ toriilor de 11. Populaţia creşte cu o medie anuală de 12 suflete. Din punct de vedere financiar, comuna are 384 contribuabili, din carî 27 comercianţi Romînî. Stabilimente 10. Budgetul co­ muneî e de 3060 Iei şi 46 banî. Comuna are o şcoală în că­ tunul Cozieni, cu o populaţie de 55 elevî şi 3 eleve. Carte ştiu 209 locuitorî. Are 4 bise­ rici : Cozieni-d.-j., vechifl schit şi metoh al Episcopiei de Buzău, cu hramul Sf. Treime; Cozienid.-s., cu hramul Adormirea Maicei-Domnului; Bălăneşti cu Sf. Voevozi şi Cocîrceni cu Sf. Teo­ dor şi Buna-Vestire. Biserica ca­ tedrală este Sf. Voivozi. Preoţi sunt 5, cîntăreţî 4 şi paracliseri 4- Cîrciumî are 5< Casele loc. sunt în genere bune şi curate. In timp de invaziunî, teritoriul acesteî comune, maî cu seamă Valea-Băjenarilor şi Vîrful-Stînei, au servit multora ca un sigur azil. Numele pare a fi luat de la un Bălănescu, căcî ne întîmpină des numirile : NucuI-Bălăn eseului, Tufele-Bălănesculuî, etc.

Bălăneşti,

com. rur., în partea de la N.-E. a plăşiî Ocolul, jud. Gorj, situată pe malul drept al pîrîuluî Amaradia. E formată din 4 cătune: Bălăneşti,Pişteşti, unde este şi reşedinţa, numit şi Pişteşti-din-Vale, cătunul Toropi şi cătunul Viezuri. Se mărgineşte

28Î

la N. cu com. Voeteşti, la Vest cu com. Vădeni şi Curtişoara, la S. cu com. Petreşti, cătunul Drăgoeni, şi comuna Budieni, şi la Est cu comuna Glodeni, cătunul Băsnegi. Are o întin­ dere de 2000 hectare, din carî 260 hect. arabile, 315 hect. fî­ neţe, 122 hect. vie, 1100 hect. pădure, 180 hect. izlaz şi pomet şi 23 hect. vatra satului, a bisericeî, a casei comuneî şi a şcoaleî. A re o populaţiune de 572 familii, cu 1136 suflete, din cari 564 contribuabili, toţi Romînî ocupîndu-se cu agricultura, creş­ terea vitelor, sădirea viei, plan­ tarea pomilor roditori şi lem­ năria simplă. Locuitorii posedă : 64 pluguri, 133 care cu boi, 12 căruţe cu caî, 500 vite mari cornute, 30 caî, 1430 oi, 310 rîmătorî şi 50 stupi de albine. Apele ce udă această com. sunt: Amaradia, care vine din comuna Voeteşti; Slaştiul, care izvoreşte la picioarele dealurilor Caloianul şi Tereţelul. Căile de comunicaţie sun t: şoseaua judeţeană, care vine de la T.-Jiu, atinge partea de Sud a comuneî şi trece la Est; şo­ seaua comunală, care o străbate în toată întinderea ei, viind din şoseaua judeţeană şi o pune în legătură cu comunele vecine, prin şoseaua vecinală BălăneştiGlodeni şi Bălăneşti-Voeteşti; mai sunt şi alte drumuri ordi­ nare şi poteci, care o pun în le­ gătură cu comunele şi cătunele învecinate. In comună se găsesc 10 pu­ ţuri şi 17 fintînî. A re 6 biserici, între carî 3 sunt de zid, slujite de 3 preoţi. Una este parohială, care este fondată de locuitori, în anul 1882. Cele-l’alte cinci sunt fon­ date : cea din cătunul Toropi, la anul 1845; cea din Pişteşti,

BĂ LĂN EŞTI

Ia 1864. Aci inai este una de lemn, cu data fondărei necunos cută. In cătunul Bălăneşti mai este încă una de lemn, cu data fondare! de asemenea necunos cută; reparată la ânul 1887. In cătunul Viezuri, fondată la anul 1850, de d. Grigore Săftoiul. Comuna are un local de pri mărie şi o şcoală publică, fon dată de locuitori, în anul 1887 şi frecuentată de 39 elevi şi 3 eleve, din 48 înscrişi. B ă lă n e şti, com. rur., plasa Siuld.-s., jud. Olt, situată pe valea Iminogului, pe pîrîul Coteniţa, şi malul Oltului, la 23 kil. de­ parte de capitala judeţului şi la 7 kil. de reşedinţa plăşiî. Se compune din 2 cătune: Bălăneşti şi Malul-Roşu, cu o po­ pulaţiune de 1450 locuitori, 828 bărbaţi şi 622 femei; 314 capi de familie; 294 contribuabili, lo­ cuind în 175 case, 130 bordee. Afară de 2 familii Ţigane, 2 Bul­ gari, 4 Germani şi .j^ r e c , toţi locuitorii sunt Romînî. Se spune, că această comună s’a întemeiat pe la anul 1795, mai întîiu pe valea Oltului, în locul numit Izlaz, de către nişte locuitori veniţi aci de peste Olt, dela Recica, Grojdibodul, Cora­ bia, etc. şi aşezaţi pe pămîntul unuiproprietar anume Bălănescu, dela care s’a şi numit Bălăneşti. Maî tîrziu, comuna fiind aşezată în drumul mare Turnul-Măgu rele-Slatina, din cauza năvăliri­ lor, s’a mutat pe locul unde se află azi. Mai tîrziti s’a întemeiat şi căt. Malul-Roşu, pe malul Ol tulul, de către un proprietar nu­ mit Dinu Bălănescu; numele şi l’a luat de la un mal de pă­ mînt roşu, care e în apropiere şi azi acoperit cu vii. Mai toţi locuitorii se ocupă cu agricultura, viticultura şi creş­ terea vitelor. Industriaşi s u n t:

2S8

B Ă LĂ N EŞT I

2 cizmarij 2 fierari şi 2 dul­ gheri. Solul, afară de cîte-va părţi cam nisipoase, pe valea Iminoguluî şi a Oltului, e fertil. Se cultivă tot felul de cereale şi puţină cînepă şi in. Cultura al­ binelor e neglijată*, nu sunt de cît vr’o 40 stupi. Pămîntul de muncă are o întindere de 1200 hect. arabile şi 8 de fineţe. Viile se întind pe o suprafaţă cam de 65 hect., iar pe valea Oltu­ lui se află Zăvoiul, aproape 50 hect. arabile de întindere. Li­ vezile dau aproape 20 care de fin. Cultura gîndacilor de mătase produce ca la 40 klg. gogoşi. Aceste producte se desfac mal ales la tîrgurile din Slatina şi Caracal. Locuitorii, în număr de 250, s’au împroprietărit după legea rurală din 1864. EI au 110 cal, 740 bol, 130 vaci, 20 bivoli, 1680 01, 6 capre şi 140 porci. In comună e o biserică de­ servită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţl, plătiţi de comună. Biserica e situată în Bălăneşti, fondată de Pan. Const. Izvoranu, pe la a­ nul 1820. Şcoala e înfiinţată cam de la 1857, dar mal regulat funcţio­ nează de la 1867. Clădirea e proprietatea comunei şi e în bu­ rtă stare. S ’a frecuentat în anul 1892— 93 de 24 copil, 23 băeţl şi I fată, din numărul de 208 copil, 110 băeţî, 98 fete, în etate de şcoală. Cu întreţinerea ei, statul cheltueşte anual 1242 lei. Ştiu carte 238 bărbaţî şi 23 femeî. Comerciul se exercită de 6 cîrciumarî. Se maî face şi bîlciu de 2 orî pe an, la înălţare şi Sf. Maria-Mare. Veniturile comunei pe ultimul exerciţiu se urcă la .2440 lei şi cheltuelile la 2181 leî anual.

Şoşeaua judeţeană leagă co­ muna la N. cu com. Coteana şi la S. cu Viişoara. Teritoriul său e udat de la N. la S. de apele: Oltul, Iminogul şi Coteniţa, cum şi de vâlceaua Adîncata. Pe te­ ritoriul el se află 2 măguri în­ semnate: Măgura Mare şi Măgura-Bălăneştilor. Se mărgineşte la N. cu com. Coteana, la E. cu Izvoarele, la S. cu Mărunţei, la S.-V. cu V ii­ şoara şi la V . cu rîul Oltul. Ca fapt istoric se povesteşte numai, că pe la anul 1821, tre­ cînd pe aci pandurii lui Tudor, cari apucaseră drumul pe rîul Iminog în sus, au jăfuit pe pro­ prietarul Dinu Bălăcescu, şi î-au făcut marî stricăciuni.

Bălăneşti,

sat, com. Curteni, pl. Crasna, jud. Fălciu.

B A LA N LŞT I

Comunicaţiunea cu locurile ve­ cine se face prin un drum na­ tural, ce dă în şoseaua judeţeană Piatra-Bozieni, între 22— 23 kil.; şi un altul, ce trece prin satul Hîrtop-Ghilăeşti,

Bălăneşti, sat,

face parte din co­ muna cu acelaşî nume, din pl. Siul-d.-s., jud. Olt. A re 1280 lo­ cuitori şi e situat în partea de E. a comunei pe valea Iminogulul şi pîrîul Coteniţa. E re­ şedinţa comunei şi are o bise­ rică zidită la 1820 şi reparată la 1888. Vechil săi ctiton au fost Pan. Constantin Izvoranul şi soţia sa Safta; poartă hra­ mul S-ţiî împăraţi Constantin şi Elena şi a Sf. NErarh Nicolae. Ca populaţie şcolară are 194 copil, 102 băeţî, 92 fete, din cari urmează la şcoală ,24, 23 băeţî şi 1 fată.

Bălăneşti,

sat, în comuna Bărgăoani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, situat în dreapta şo­ selei judeţene Piatra-Bozieni; formează colţul despre Nord al careului, alcătuit de satul Hîrtop la V., satul Ghilăeşti spre S., şi satul Dîrloaca către E. Terenurile sale plane, sunt continuare a văilor, ce se des­ făşoară de la N.-S. şi V.-E. a comunei, prezintînd şi multe lo­ curî mlăştioase. Suprafaţa totală e de 950 hect. Populaţiunea e de 300 su­ flete, sau 69 fam., dintre cari 67 fam. romîneşti şi 2 fam. evreeşti, 13 văduve şi 8 nevolnici. Loc. se ocupă cu agricultura. Numărul contribuabililor 150. In acest sat se află o bise­ rică, fără preot, ci numai cu 1 eclesiarh. Numărul vitelor se urcă la 360 capete, dintre cari: 40 bol, 100 vacî, 110 01, 50 rîmătorî, 20 cai şi epe şi 30 vite mici cor­ nute.

Bălăneşti,

sat, în jud. R.-Sărat, plasa Marginea-d.-s., cătunul co­ munei Lacul-lui-Bălean, aşezat pe pîrîul Bălăneşti, la apusul co­ muneî. V ezî Cocoşari.

Bălăneşti,

sat, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, cătunul comunei Dumitreşti. Numit aşa după nu­ mele familiei de răzaşî, Bălă­ neşti, ce au locuit şi locuesc aci. E aşezat în partea de miază­ noapte a comunei, lîngă cătunul de reşedinţă.

Bălăneşti, sat, face parte din com. Vultureni, plasa Berheciu, jud, Tecuciu. Aşezat pe valea cu acelaşl nume, e străbătut de pîrîul Bălăneşti. L a o distanţă de 2 kil. şi 200 m. departe de Vul­ tureni. A re o populaţie de 17 capî de familie, cu 97 suflete, locuind în 15 case. Comerciul îl face un cîrciumar. A ici se află o biserică, cu hramul Adorrnirea-Maiceî-Domnuluî, care a ser-

289

bă lă n eşti

vit ca schit de călugări; în urmă a devenit biserică de mir. Nu se ştie precis data fundăreî, găsim însă scris pe biserică data 7267=1759- L a 1834 s’a re­ parat. sat, face parte din com. Giurgioana, pl. Zeletin, jud. Tecuciu. Aşezat pe dealul cu acelaşî nume, la o depărtare de reşedinţa comuneî de 1 kil. şi 240 m. A re o populaţie de 42 capî de familie, cu 165 suflete, locuind în 39 case. A icî se află o şcoală mixtă, care datează de Ia 1870 şi se frecuentă de 48 băeţî, din numărul de 109 copiî, 73 băeţî şi 36 fete. Comerciul se face de un cîrciumar. Locuitoriî sunt împroprietăriţî după legea rurală.

B ă lă n e ş ti,

Bălăneşti,

căt., în jud. Brăila, la E. de satul Urleasca, pe malul drept al văiî Ianca, în faţa Movilei-Vămeî, înfiinţat la 1859. Suprafaţa vetreî satuluî este de S hect., avînd 14 case. Popula­ ţiunea e de 16 capî de familie sau 83 locuitorî, din carî 47 băr­ baţi şi 36 femeî, 30 căsătoriţî şi 53 necăsătoriţî. Ştiu carte 2 loc. şi nu ştiu 63. Animale sunt: 63 caî, 202 vite cornute, 57 oî şi 42 rîmătorî.

Bălăneşti,

căt. de reşedinţă, al com. Bălăneşti, jud. Buzău; 350 locuitori şi 94 case. Are subdivizia Tihuleşti.

Bălăneşti, cătun, al com. Bălanul, jud. Gorj. A re o întindere de 500 hect., din carî 50 hect. ara­ bile, 60 hect. fîneţe, 27 hect. vie, 50 hect. izlaz Şi pomet, 297 hect. pădure şi 5 hect. vatra satului. A r e o p o p u la ţiu n e d e 199 fa ­ m iliî, cu 5 5 1 su fle te . L o c u ito r iî p o se d ă 10 p lu g u r î, 45 ca re cu W H , Hârtie Dicţionar Qeograjic,

boi şi 5 căruţe cu cai, 190 vite marî cornute, 16 caî, 630 01, 90 rîmătorî şi 20 stupî cu albine. Apele, ce udă căt., s’au des­ cris la comuna sa. Caile de co­ municaţie asemenea. In Bălăneşti sunt 4 puţurî şi 6 fîntîin. Biserici sunt 2, slujite de 1 preot paroh şi 1 cîntăreţ. Una este de lemn, vechie, şi una de zid.

Bălăneşti,

cătun, aparţine de com. Urbeasca-Horezul, pl. Ho­ rezul, jud. Vîlcea. In acest cătun se vede un iz­ vor cu apă de pucioasă. Aci este o biserică fondată, după cum spune tradiţia, de un arhiereu, cu numele de Şte­ fan, de origină din com. Rîmeşti, pl. Horezul, născut dintr’o fa­ milie foarte vechie, numită Naneş. Descendenţi din această familie se maî găsesc şi astă zî, trăind în com. Horezul. Acest arhiereu, se zice, că a fost Episcop, ba chiar Mitro­ polit al Ungro-Vlahieî şi că fă­ cînd nişte greşeli marî contra canoanelor bisericeşti, a fost ras pe jumătate şi izgonit din scau­ nul episcopal. El a venit la lo­ cul său natal şi drept ispăşirea păcatelor, dispunînd şi de mij­ loace, a pus temelia acestei bi­ serici. Data fondăreî, se spune, a fi pe la anul 1496. Ea este construită dintr’un fel de pia­ tră foarte tare şi foarte poroasă, numită sigă şi care, combi­ nată cu var şi nisip, s’a oţelit în deajuns, spre a fi putut să reziste. A stat maî mulţî am în parăginire, în cît, după cum spun moşiî, trăitori astăzi, au pomenit crescuţi pe partea de d’asupra bolţeî eî plopi înalţi de la 4— 5 metri. A fost re­ parată de maî multe o ri; ul­ tima dată la anul 1855-

BĂ LĂN EŞTI

Bălăneşti,

deal, în com. Tohani, jud. Buzău, acoperit cu viî, cari produc un vin cu oare-care reputaţiune.

Bălăneşti,

deal, pe teritoriul sa­ tuluî Hilişeul, com. cu aseme nea numire, pl. Coşula, jud. Do rohoiu.

Bălăneşti,

deal, în raionul com. Bălăneşti, pl. Siul d.-s., jud. Olt, pe care se cultivă 55 hect. 50 ariî vie.

Bălăneşti,

deal, satul Bălăneşti, com. Giurgioana, jud. Tecuciu. Se întinde în direcţia N. S.

Bălăneşti,

deal, la V . comuneî Romani, plasa Horezul, judeţul Vîlcea.

Bălăneşti,

iaz, jud. Neamţu, si tuat la răsăritul satului cu aşa numire, com. Bărgăoani, plasa de Sus-Mijlocul. Este format din scursoarea bălţilor ce se întind către apusul său, provenite din pîrîiaşele Trudeşti, Ghigoeşti, Bălnişoara, Bahniţa şi altele, ce se scobor din podişele şi dea­ lurile despre V . a com. Băr­ găoani. In spre capătul său des pre E. maî este alimentat de apele pîrîiaşuluî Baranta. Constantin Negruzzi în seri soarea I-a: «Preumblare», asea mănă acest iaz cu fîntînâ Ipo creneî, unde se scăldaţi Muzele, din pricină, că în satul Bălă neşti, locuia pe atuncî fabulistul A . Donicî.

Bălăneşti,

mahala, face parte din comuna Găneşti, pl. Mij­ locul, jud. Vîlcea.

Bălăneşti,

măgură, p e te rito riu l

co m u n e i B ă lă n eşti,

p la s a S iu l

d -s., ju d . O lt, cam la ju m ă ta te d is ta n ţa în tre

a c e a s tă

co m u n ă

87

290

BĂ LĂN EŞTI

şi Coteana. Nu se ştie, dacă e naturală sau artificială. Are o circonferinţă la bază de 124 metri şi o înălţime ca de 1,50 metri. Se presupune, că a servit drept hotar între aceste două comune. B ă l ă n e ş t i , moşie

moşnenească, în comuna Bălăneşti, jud. BuzăuA re 1220 hect., din care 4 1 5 pădure, formată din sforile: Teişul, Valea-Epeî şi Bîrza, iar restul fineaţă, izlaz şi livezi de pruni.

B ă lă n e ş t i, moşie, în jud. Tutova,

plasa Tîrgul, coin. Vinderei, pe ambele maluri a pîrîuluî Jevarăţ, proprietatea statului, aren­ dată, în ultimul period, cu 3480 lei anual. B ă lă n e ş t i, vezi Pomîrla, pădure,

în jud. Dorohoiu. B ă lă n e ş t i, pădure, în jud.

T u­ tova, pl. Tîrgul, com. Vinderei, de 13 hect., proprietatea sta­ tului.

B ă lă n e ş t i, pîrîu,

în jud. R.-Sărat, plasa Marginea-d.-s., com. Lacul-lui-Bălan, izvoreşte din dealul Costandoiu, trece prin cătunul Bălăneşti şi se varsă în rîul Rîmna.

( S f o r i l e - ) , numire, dată unei părţi din moşia sta­ tuluî Tihuleşti-Cozieni, din com. Bălăneşti, jud. Buzău.

B ă lă n e ş ti

moşie, în comuna şi căt. Tohani, jud. Buzău, are 670 hect., din care 10 arabile, 512 vil, restul izlaz şi sterp. Pe această moşie e dealul Bălăneşti, cu renumitele vil ale locuitorilor din Tohani.

B ă l ă n e ş t i- D u ş m ă n e ş t i,

rîu, ce-I se mal zice şi Rîul-Rîmeştilor, iz­ voreşte din vîrful muntelui Ro­ man, proprietate a mal multor moşneni din plaiul Horezul. Cur­ ge spre S. în jud. Vîlcea', udă partea de N.-E. a comunei; se întîlneşte cu Luncavăciorul, a­ proape de vatra comunei Ho­ rezul şi se varsă în Luncavăţ, Vezi cuvintele: Horezul şi Trăistan.

B ă l ă n e ş t il o r ( R îu l-) ,

B ă l ă n e ş t i l o r ( S ă r ă ţ e lu l-) , rîu,

jud. Buzău, vezi Sărăţelul. B ă l ă n i c ă , cătun, (tîrlă), în plasa

Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, co­ muna Andrăşeşti. B ă lă n o a i a , baltă, situată în jud.

Tecuciu, la V . de satul Homocea, com. Homocea. movilă vechie, pe cîmpia Burnazuluî, jud. Vlaşca.

B ă lă n o a ia , B ă lă n e ş t i, pîrîu, curge prin sa­

tul cu acelaşi nume, com. Vultureni, jud. Tecuciu, şi se varsă în Berheciu. B ă lă n e ş t i, pîrîu,

ce curge prin jud. Tutova, pl. Tîrgul, com. Vinderei, prin valea cu aseme­ nea numire şi se varsă în dreapta pîrîiaşului Jevarăţ.

B ă lă n e ş ti, vie, în coin. Tohan,

jhd. Buzău, pe dealul Bălăneşti, de 90 hect.

B ă l ă n o a i a , com.

rur., compusă din cătunele: Bălănoaia, Coşoveni, Nazîrul, Onceşti, Turbatul, Cantemirul şi Ruica sau Buciumeni, situată în lunca Dunării, pl. Marginea, jud. Vlaşca; de­ parte de Giurgiu de 10 kil. şi de Stăneşti, reşedinţa plăşiî, de 7 kil. In 1888 avea 362 familiî, cu 579 contribuabili, sau 2130 sufl. Venitul comunal în 1888 era

B Ă L A N O A IA

de 11848 şi cheltuelile de 8097 leî, 62 banî. In comuna întreagă sunt 4 biserici; una, în căt. Bălănoaia, clădită la 1845 de proprietara moşiei Bălănoaia, Epitropia Sf. Spiridon-Nou dinBucureşti, după stăruinţa fostului arendaş Polihronie ', a doua, în cătunul TurbatuJ, zidită la 1862, de locui­ tori ; a treia, în Onceşti, la 1856; a patra, în satul Cantemir, fă­ cută de locuitori, la 1888. Ele sunt deservite de 5 preoţi şi 6 cîntăreţî şi ţin de parohia Bălă­ noaia. A re o şcoală mixtă cu două clase, condusă de o învăţătoare; şcoala a fost frecuentată în 1888, de 22 băeţî şi 2 fete. A ci se află părticele de pă­ dure de pe proprietatea Bălă­ noaia : partea de la apus a sa­ tuluî Bălănoaia a statuluî, pă­ durea de la cătunul Cantemir şi pădurea de la Turbatul şi Onceasca. S ’a găsit într’o carieră de pie­ triş mal multe oseminte de fo­ sile. In 1888 erau în comună: 570 bol şi vacî, 155 bivoli, 620 cal, 2000 oî, 35 capre, 11 asini şi 340 rîmătorî. Depărtarea cea mal mare a unuia din cătunele, ce constitue această comună, de Giurgiu, este de 13 kil., şi cea mal apropiată d e 7 k il.

cătun, pendinte de com. Bălănoaia, pl. Marginea, judeţul Vlaşca, situat pe lunca Giurgiului, sub Dealul-Dunăriî. Proprietate a Sf. Spiridon-Nott din Bucureşti. A re venit anual 18000 leî.

B ă lă n o a ia ,

S u p r a f. m o şie i e s te d e I i 5° h e c t. L a 1864 s ’au îm p ro p rietă­ r it 7 5 lo c u ito r î, fo şti clă ca şî, cu 2 15 h e c t. A r e o b is e ric ă zid ită la 1845

b ă l ă n o a ia

de Epitropie, după stăruinţele vechiului arendaş Polihronie, cu hramul Sf. Gheorghe. L a această biserică servesc 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Maî jos de satul Bălănoaia, trece vechiul Drum-al-Banuluî, hotar dintre domeniul Giurgiului şi această moşie. A cest drum a fost şoseluit de armata rusească, la 1878, cu ocazia războiului cu Turcii. A cest cătun este departe de Giurgiu cu 8 kil. B ă lă n o a ia , movilă vechie, pe do­

meniul Giurgiului, jud. Vlaşca. B ă lă n o a ia , jud. Vlaşca, petic de

pădure, de stejar, în supra­ faţă de 50 hect., alături de satul Bălănoaia, de la care şi-a luat numele. B ă lă r ie i, vale, vezî Curmătura-

Bălărieî, jud. Suceava. B ă lă rii, com. rur., compusă din cătunele Curuieni-d.-j. sau Gorneni, Curuieni-d.-s., Chiţia şi Stîlpul, situate în pl. Cîlnişteî, jud. Vlaşca, pe platoul d’între Neajlovul şi Cîlniştea. Distanţa de Giurgiu e de 40 kil., iar de Ghimpaţi, reşedinţa plăşiî, de 6 kil. şi 30 kil. de Bucureşti. In 1887 erau aci 266 familiî, cu 236 contribuabili. Venitul comunal în 1887 era de leî 3750, cheltuelî 3128 leî. Are o şcoală mixtă cu 4 clase, condusă de un învăţător şi la care, în 1888, au urmat 41 băeţî şi 4 fete. In această comună sunt 2 bi­ serici, una în Bălării, alta în Gormeni sau Curuieni, la ambele servesc 2 preoţi şi 4 dascăli, ţine de parohia Bălării. Distanţa cea maî mare între cătunele, ce ţine de această parohie, este de l i kil. In com. sunt 6 cîrciumî.

291

B ă lă r ii, cătun, pendinte de com. Bălării, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca, proprietatea d-luî G. Vernescu. In acest cătun sunt 215 loc., împroprietăriţi la 1864, pe o su­ prafaţă de 675 hect. A ci este o biserică, cu hramul S f Voivozi, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî, la care în 1888 s’au oficiat 43 botezuri, 12 căsătorii şi 25 înmormîntărl. Prin acest sat trece şoseaua judeţeană, ce duce la Bucureşti. A ci este localul şcoaleî şi al primăriei. Proprietarul are case cu gră­ dină şi eleşteurî frumoase. Sunt case de arendaşi cu han mare, magaziî şi pătule îndestulătoare. A ci este lacul şi măgura Grădiştoiul. (Vezî com. Bălării). B ă lă r ii, cătun, pendinte de com. Arsache, pl. Marginea, judeţul Vlaşca, situat pe proprietatea Parapani. Fostă a mănăstireî Radu-Vodă, pe la 1828. Suprafaţa acestuî trup, îna­ inte de a se contopi cu Parapani, era de 1520 hect. Este situat pe malul Dunăriî, între Arsache şi Pîetroşani, departe de Giurgiu de 24 kil. Printr’acest cătun trece şoseaua, care merge din Giurgiu la Zimnicea. In Bălării este o bis. cu hra­ mul Sf. Petru, zidită la 1868, de locuitoriî; are un preot şi 2 cîn­ tăreţî, In 1888 s’au oficiat aci 21 botezuri, 4 căsătoriî şi 8 înmormîntărî. Locuitorî împroprietăriţi în a­ cest cătun, în 1864, au fost 120, carî au luat supraf. de 360 hect. Aci, în vechime era o cetăţuie, de o oare-care însemnă­ tate. B ă lă rii, vâlcea, ce vine din pro­ prietatea Letca-Vechie şi dă în Neajlov, în com. Bălăriî, jude­ ţul Vlaşca.

BĂ LĂŞEŞTI

B ă lă ş a n i, judeţul Dolj. (Vezi Bă loşani). B ă lă ş e n i, moşie, în jud. Neamţu, fără sat, situată pe lîngă moşia Maneşti, în com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. A făcut parte din terenurile, carî alcătuiau des­ fiinţată com. Boiştea. înainte de secularizarea averilor mănăsti­ reşti, a fost proprietatea mănăs tireî Agapia şi închinată Mitro­ poliei din Iaşi, starea II; astă-zî aparţine statuluî. I se mai zice şi Graşi. B ă lă ş e ş ti, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, spre S.-E. de Bîr Iad, la 15 kil. de acest oraş. Are 730 loc., din carî 52 ştifl carte; 205 case. Formează o com., Bălăşeşti, cu căt. Pupezeni. In toată com. sunt: 1051 loc., din carî 125 ştiu carte; 215 con­ tribuabili; 286 case. Se cultivă via pe o supraf. de 67,50 hect. şi prunii pe o suprafaţă de 3 hect. Comerciu se face de 15 oameni, din carî 12 Romînî şi 3 străinî, în 12 stabilimente co­ merciale, din cari 8 cîrciumî. A r e : o moară cu vapori; o şcoală primară de băeţî; 2 bi­ serici. Contribuţiunile directe a locuitorilor acesteî comune, sunt de 13199 1., 49 b. B ă lă ş e ş ti, baltă mică, în judeţul Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comuneî Pisica şi pe al cătunului săfl Azaclîu, aşezată în partea nord-estică a plăşiî, şi sud ves tică a comuneî. Este formată de o vărsare anterioară a Dunăriî; dar acum nu maî comunică cu ea. E înconjurată de toate păr­ ţile numaî cu stuf şi în apro­ pierea-! de toate părţile, se ridică Grindul-Lăţimel, al Vălcanuluî şi al Oalelor. E aproape să dispară, de oare-ce a început de mult să sece.

B Ă L Ă Ş O IU L

B ă lă ş o iu l, ogaş, numit şi Ogaşul-

Bălăşoiului, în com. rur. AdunaţiTeiului, pl. Dumbrava, judeţul Mehedinţi.

292

S. a com. Cornetul, pl. Saba rul, jud. Ilfov, în întindere a proximativă ca de 4 hect. B ă l c a n i , sat, plasa Tazlăul-d.-s.,

B ă lă ş o iu l, vale, com. Deleni, pl.

Oltul-d.-j., jud. Olt. baltă, în jud. Fălcifl, numită şi Podul-Oprei, în întin dere de 15 hect., pe teritoriul comunei Buneşti, pl. Crasna, în partea de V . E bogată în peşte.

B ă l ă t ă u l,

deal, la V . comuneî Crăeşti, jud. Tecuciu, formînd limita comunei. Continuă spre S. cu dealul Beneşti şi Crăeşti pănă la Gura-Craeştilor. A re o lungime de 4 kil.

B ă lă t e ş t i,

com. Băsăşti, jud. Bacău, aşezat de-a stînga pîr. Coman, la S. de s. Băcani, care ţine de com. T az­ lăul, jud. Neamţu, şi la o depăr­ tare de 4300 m. de satul Bă­ săşti (şcoală). A re o cîrciumă. Capi de familie sunt 55; suflete 114. Animale sunt: 4 cai, 90 vite mari cornute, 5 porci şi o capră. A re o moară de apă şi un fierăstrău. B ă l c a n i , deal, pl. Tazlăul-d.-s.,

jud. Bacău, îmbrăcat cu păduri, situat la N. comunei Băsăşti.

BĂLCEŞTI

Valea-Bălceasca, avînd peste tot 200 familii, cu 774 suflete. In comună sunt 3 biserici: în Băl­ ceşti , Gîltofani şi Valea-Băl­ ceasca; o şcoală primară ru­ rală. Budgetul comunei pe anul 1882— 83 a fost de 1767 leî, 60 banî la venituri şi de 1732 lei la cheltuelî. A icî este reşedin­ ţa judecătoriei de ocol Olt-Topolog. In 1887, această comună număra 183 contribuabili şi avea un budget de 4621 leî la veni­ turi şi de 4346 leî la cheltuelî. Numărul vitelor în 1887 era de 248 capete vite marî, 211 boî şi vacî, 37 cai şi de 132 vite mărunte, 75 oi, 7 capre şi 150 rîmătorî. B ă l c e ş t i , com. rur., plasa Olte-

B ă l ă u r e l u l ( B a la u r u l-m ic ) , co­

B ă l c a n i , moşie, pl. Tazlăul-d.-s.,

lină, în com. Cărpiniştea, jud. Buzău, acoperită de fineaţă şi arături.

com. Băsăşti, jud. Bacău, nu­ mită şi Balcani-Borseşti. A re o întindere de 301 hect. şi aduce un venit de 3400 1. anual. Pro­ prietatea d-neî Ecaterina Gheorghiu.

B ă lă u r e lu l, moşie, în com. Car-

piniştea, căt. Izvorul-Dulce, jud. Buzău ; face un corp cu moşia Izvorul-Dulce. B ă lă u z u l, pîrîil, în jud. R.-Sărat,

pl. Rîmnicul-d.-s., com. Racoviţen i; izvoreşte din dealul Hîrboaca, udă partea de apus a co­ muneî, şi merge de se varsă în rîul Cîlnăul, mai jos de căt. Nisipeni, al comunei Racoviţeni. Valea sa e frumoasă şi malurile sunt acoperite cu bogate semă­ nături în timpul verei. B ă l b ă i t o a r e a , loc între muntele

Zmeuratul şi Plaiul-Icoanei, com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. B ă l b o c a , şes, jud. Bacău, plasa

Siretul-d.-j., com. Mileşti, aco­ perit cu păşune. B ă l e , lac. cu peşte, în partea de

B ă l c a n i , pădure, pl. Tazlăul-d.-s.,

com. Băsăşti, jud. Bacău, cu o întindere de IOO hect. Proprie­ tatea d-nei Ecaterina Gheorghiu. Esenţa, care predomină printre arboriî acesteî pădurî, este bra­ dul. Această pădure este su­ pusă regimului silvic. B ă l c a n i , pîrîiaş, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-s., com. Băsăşti; iz­ voreşte din com. Tazlăul, jude­ ţul Neamţu; curge de la N.-V. spre S.-V. şi se varsă în T az­ lăul-Mare. B ă l c e ş t i, com. rur., pe apa T o ­

pologul, jud. Argeş, pl. Topo­ logul, la 20 kil. de Tigveni, re­ şedinţa subprefecturei, şi la 20 kil. de Piteşti. Se compune din satele: Bălceşti, Gîltofani, LiniaHanului, Măzărarul, Rotăreşti şi

ţul-d.-j., jud. Vîlcea. N ’are nici un cătun alipit. Se numeşte ast­ fel de la un bîlciu ce se ţinea în vechime în această localitate. Este situată pe valea Peşteanei, Dealul-Bălceştilor şi Obrejia-Olteţuluî, la 75 kil. departe de capitala judeţului şi la 40 kil. de a sub-prefecturei. A re o populaţie de 1079 lo­ cuitori (SS6 bărbaţî şi 523 femei) în care intră 4 familiî de Ţigani şi 3 de Bulgari; 269 capî de familie. In comună sunt 3 biserici una, cu hramul Sfinţiî-Ingeri, fondată la anul 1885 ; o alta, cu hramul Adormirea-MaiceiDomnuluî, fondată la anul 1871 şi a treia, cu hramul Sf. Gheor­ ghe, fondată la anul 1864. A ci locuitorii se ocupă cu olăria, dulgheria, rotăria, tîmplăria şi boiangeria, cizmăria şi cojocăria. Comerciul e destul de dezvoltat, din cauză, că aci se face regulat un tîrg săptămînal. Locuitorii desfac produsul muncei lor, atît la Craiova, Drăgăşani, Rîureni, cît şi la tîrgul săptămînal.

B Ă LCE ŞT I

293

Comuna are aproximativ 30 miliei Bălceştilor şi aci s’a năs­ caî, 700 boî, 800 vacî, peste cut, la 1819, marele nostru isto­ 300 capre şi peste 3000 oî. ric Nic. Bălcescu. In sat este Pe apa Olteţuluî, în raionul o biserică vechie, cu hramul A ­ comuneî, este o singură moară. dormirea, avînd doî preoţî, un Locuitoriî sunt moşneni, afară cîntăreţ şi un paracliser, şi case de 41, carî s’au împroprietărit marî boereştî, zidite la 1828, de la anul 1864. răposatul Iancu Bălcescu. Şcoala datează în comună de la 1848. Localul e proprietatea co­ B ă lc e ş t i, cătun, alipit com. Cîrmuneî. Se frecuentă de 37 copiî ligeî, din plasa Novaci-Amara(29 băeţî şi 8 fete) din numărul radia, jud. Gorj. Este situat pe de 129 (68 băeţî şi 61 fete), malul drept al Gilortuluî, între în vîrstă de şcoală. Ştifl carte cătunele Bengeşti, Ciocadia, Pi155 bărbaţî şi 5 femeî. Cu între­ ţicul şi Pereşti. Are o suprafaţă ţinerea şcoaleî, statul cheltueşte de 840 hectare. anual 1 5661., iar comuna 106 lei. Cu o populaţie de 60 familiî, Locuitoriî cultivă gîndacî de 285 suflete, din carî 67 contri­ mătase, dar numaî pentru tre­ buabili. Loc. posedă 8 plugurî, buinţele lor. In toată comuna 20 care cu boî, 2 căruţe cu caî, abia sunt vr’o 40 stupi cu al­ 242 vite marî cornute, 41 caî, bine. 223 oî, 8 capre, 64 rîmătorî, 5 Ţuică se fabrică pe an cam bivoli şi 30 stupi. 2500 decalitri. Vatra satuluî are Cătunul are o biserică, ser­ 390 hect., iar cu izlaz cu tot se vită de I preot şi I cîntăreţ; întinde pe o suprafaţă de peste 2 cîrciumî. 2000 hect. Prin comună trece şoseaua B ă lc e ş t i, deal, în raionul comu­ judeţeană, care merge spre Cra­ neî Bălceşti, plasa Olteţul-d.-j., iova, trece prin comunele din judeţul Vîlcea, pe care se cul­ jud. D o lj: Bulzeşti, Murgaşul, tivă 35 hect. vie. Mătoci, Floreşti şi Craiova. Aci se întîlnesc şoselele: Cerneî, 01- B ă lc e ş t i, pădure particulară, su­ teţului, Peşteaneî şi drumurile pusă regimului silvic, pendinte vecinale de pe Şasa şi din co­ de comuna Bălceşti, plasa Ol­ muna Goruneşti. teţul-d.-j., jud. Vîlcea. Veniturile anuale ale comuneî se urcă la 5917 leî şi cheltuelile B ă l e i! ( V a le a -) , vale, în com. la 5051 leî. Gura-Nişcovuluî, jud. Buzăfl, că­ tunul Săseni-Vechî; curge numaî E brăzdată d e : Dealul-Bălceşdupă ploî. tilor, Ulicioiul, Piscul-luî-Baboifl şi Piscul-Ulicioiuluî şi udată de pîraiele: Aninoasa, Mijlociul, Mă- B ă l c i l o r (D e a lu l-) , colină, în comuna Vintilă-Vodă, judeţul dulăreasa, Răchiţa, Blidereasa Buzăfl, cătunul Sîrbeşti, acope­ şi Stupineana, şi de rîurile Ol­ rită de pădurî şi arăturî. teţul, Cerna şi Peşteana. B ă lc e ş ti, sat pe apa Topologuluî, judeţul Argeş, plasa Topologul. Are 278 locuitorî şi face parte din comuna cu acelaşî nume. In acest sat este leagănul fa­

situată în jud. Dolj, la 2 kil. de Dunăre, la S.-E. de căt. Desa, pl. Cîmpuluî.

B Ă L D IM Ă N E A S C A

prietatea Onceşti Cosoveni, pl. Marginea, jud. Vlaşca. B ă l c o a i a , pîrîil, curge prin co

muna Epureni, plasa Prutul, ju deţul Fălciu, şi, în sus de locul numit Gura-Văiî, se uneşte cu pîrîul Cîrţa. B ă lc o iu l, insulă, judeţul Dolj, în

Dunăre, situată în dreptul ora şuluî Calafat. B ă l c o i u l , pîrîil, în judeţul Bacău ;

izvoreşte din poalele munteluî Runcul şi, după ce face hotar între comunele Bogdăneşti şi Grozeşti, se varsă d’a dreapta Oituzului. B ă l c u ţ a , sat, în comuna rurală

Sascut, plasa Răcăciuni, judeţul Putna, situat pe pîrîul cu ace Iaşi nume. Populaţia e de 486 suflete, cari locuesc în 129 case. Satul n’are nici biserică, nicî şcoală. Din 1 17 copiî: 69 băeţî, 48 fete, urmează 30 băeţî Ia singura şcoală din comună, află­ toare la Sascut. (Vezi Sascutul). B ă l c u ţ a , pîrîil, pe teritoriul co­

munei Sascut, plasa Răcăciuni, judeţul Putna, ce se varsă în Şiret, maî jos de satul cu ace­ laşi nume. ( M ă g u r a -) , mă­ gură, judeţul Dolj, plasa Jiul de-Mijloc, com. Lipovul, s. Li povul-d.-s. (Vezî Grindul Balda).

B ă l d ă lu iu l u î

moşie a statuluî, în judeţul Olt, fostă pendinte de mănăstirea Sărindarul, şi care pc periodul 1887— 97 s’a arendat cu 2750 lei anual.

B ă ld e a s c a ,

B ă l c iu c a , baltă,

B â lc iu lu i (V a le a -), vale, pe pro­

vale, în judeţul Vîlcea. (Vezi Bodi).

B ă ld i,

B ă l d im ă n e a s c a , moşie, în com.

B Ă L D IM Ă N E A S C A

Beceni, judeţul Buzău, cătunul Oileşti. (Vezî Beldimăneasa). B ă l d i m ă n e a s c a , vale, în com.

Mînzăleşti, jud. Buzău, cătunul Săreni; se scurge în valea Poiana-Ascunsă. B ă l e a c a , cătun, pendinte de co­

muna Naipul, plasa Cîlniştea, judeţul Vlaşca. B ă l e a n c a , numire, ce se maî dă

moşieî Hînsarul, din comuna Boziorul, cătunul Nucul, judeţul Buzău. B ă le a n u l, plasa Sabarul, judeţul

Ilfov. loc).

(Vezî Bolintinul-de-mij­

deal, în comuna ru­ rală Samarineşti, plasa Motruld.-s., jud. Mehedinţi.

B ă le a n u l,

B ă l e a n u l - M o ş t e n i , jud. Ilfov.

(Vezi Bolintinul-din-Deal). B ă le a s a , cătun, aparţinînd com.

Negreni, din plasa Gilortul, ju­ deţul Gorj. Este situat parte pe şes, parte pe coastă şi pe malul drept al pîrîuluî Negreana. A re o suprafaţă de 206 hectare, din carî 50 hect. pădure, 40 hect. arabile, 98 hect. fîneţe, 9 hect. vie, 7 hect. livezi de prunî şi 2 hect. izlaz. A re o populaţie de 43 familiî, între carî 2 familiî Ţiganî. Nu­ mără 180 suflete; 20 contribua­ bili. Locuitoriî sunt moşneni, şi posedă 9 pluguri, ro care cu boî, 90 vite marî cornute, 2 caî, I io oî, 5 capre şi 40 rîmă­ torî. Pîrîul Negreana udă acest cătun şi şoseaua judeţeană Craiova-Pietreşti-d.-s., trece prin el. B ă le n i, com. rur., în pl. Zimbrul,

jud. Covurluiu, la depărtare de

204

50 kil. de Galaţi. E udată de pîraiele Suhuluiul-Sec şi Suhuluiul-cu-Apă. Se mărgineşte la E. cu satul Puţichioaia, com. Bujor, la Vest cu Cudalbi, la Nord cu Vîrlezi şi la Sud cu Cuca. A re două cătune r Băleni, re­ şedinţa şi Zăgancea, această din urmă situată ceva maî jos şi în partea nord-vestică a celeî d ’intîî. Locuitoriî sunt Romînî, foştî clăcaşî împroprietăriţi la 1864, afară de vr’o 20 lucrători străini, în serviciul proprietăţeî marî şi de 2 familiî de Armeni comer­ cianţi, cu 12 suflete. In ambele cătune se află 387 case, locuite de 336 contribuabili, familiî fiind 392 cu 1.747 suflete, din carî 914 bărbaţî, 833 femeî; 891 ne­ căsătoriţi, 707 căsătoriţi, 149 văduvi; 121 cu ştiinţă de carte, 1.626 fără. întinderea teritoriului acesteî comune se socoate la 8065 hect., specificate după întrebuin­ ţare ast-fel: 5741 hect. arabile, 776 imaş, 858 pădure, 321 fî­ neţe, 114 viî, 51 vatra satuluî şi restul pămînt netrebnic. Din teritorifl, 1278 hect. aparţine sătenilor, iar ce a -1-altă parte proprietăţeî marî, formată din două moşiî cu acelaşî nume ca şi satele. Se seamănă în com. Băleni, cu deosebire: grîu, secară, orz, ovăz, păring şi popuşoî. Recol­ ta mijlocie pe hectar e de 4 chile. Numărul total al vitelor e de 5.594 capete, şi anume : boî 677, vacî 404, juncî 54, junce 8, mînzaţî 124, mînzate 145, viţei 151 ; caî 85, epe 187; ber­ beci 102, oî şi capre 3.654. Circiume sunt 8, prăvălii cu alte mărfuri 2; maşini agricole 5, pluguri sistematice 40. Este şi o moară cu vapor a proprie­ tarului moşieî Băleni, domnul

BĂLEN I

G. M. Cantacuzino, înfiinţată în 1864, şi care macină ^nual3456 hectol. Veniturile comuneî se urcă la 7897 leî pe an, iar cheltuelile la 7697. In această comună, şi anume în reşedinţa eî, este o singuiă biserică, cu hramul Sf. Arhan­ gheli (Voevozî), zidită între aniî 1870, Iunie I, şi 1871, Noembrie 14, care are ca înzestrare 17 fâlcî pămînt. După întocmi­ rea sinodală din 1888, com. Bă­ leni formează o parohie; e de­ servită de un preot paroh, 1 preot ajutor şi 2 cîntăreţî. A re o şcoală mixtă, înfiinţată în anul 1 864, frecuentată de 58 elevî. B ă l e n i sau B u le n i, sat, jud. Ba­

cău, pl. Tazlăul-d.-s., al com. Bucşeşti, situat pe dealul Buda şi pe valea superioară a Cernuluî, la o depărtare de 800 m. de satul Bucşeşti (şcoală). Are o cîrciumă. Capî de familie sunt 31, suflete 95. Animale se nu­ mără : 8 caî, 35 vite cornute, II porci şi 31 capre. B ă l e n i, satul principal şi reşedinţa

com. Băleni, pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, situat pe o colină cu poziţie frumoasă. A re 322 con­ tribuabili ; 378 familiî cu 1699 suflete. A re o biserică şi o şcoală. mahala, în pl. Motruld.-s., jud. Mehedinţi, com. rur. Samarineşti.

B ă le n i,

B ă le n i, mahala,

în com. Crai­ nici, plaiul Cloşani, jud. Mehe­ dinţi.

B ă le n i, moşie particulară, de vr'o 4000 hect., în cuprinsul com. Băleni, plasa Zimbrul, jud- Co­ vurluiu.

BĂLENI________________________________

B ăleni, pădure, în comuna cu acelaşî nume, jud. Covurluiu. B ălen i, şes întins, în comuna cu

acelaşî nume, în direcţia dru­ mului spre Pechea, jud. Co­ vurluiu. B ălen i, vale, jud. Bacău, pl. Taz­

lăul-d.-s., pe teritoriul com. Buc­ şeşti. B ă len i, vale,

în com. rur. Sa­ marineşti, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

drum ve­ cinal însemnat, jud. Covurluiu, ce trece prin dealul Poleitul, străbătînd punctele: Băleni, Cuca, Polobocul, Mogoş, Poleitul, Ghibanul, Tătarca, Traian, Bacalbaşa şi Galaţi.

B ă l e n i- C u c a -G a la ţ i,

B ă le n i-M o tr o g a n î, pl. Sabarul,

jud. Ilfov. (VezîDomneşti-d.-s.). B ă le n i-R o m în î, com. rur., plasa

Ialomiţa, judeţul Dîmboviţa. A ­ ceastă comună este situată pe cîmpie. A re un mare lac, ce se compune din treî heleştae, din care se scoate mulţî peşti, raci şi scoici. Cîmpiile şi ridicăturile de pămînt sau vîlcelele din jurul său poartă numele ur­ mătoare : Dealul-Pleşia, ValeaBabiî, Valea-Lupuluî, Valea-cuEpurî, Cîmpia-Ciovlica, CîmpiaMaluluî, Lunca-Mare şi Moviladin-Poiana-Frumoasă. Această comună are o populaţie de 1625 locuitorî, Romînî, împărţiţi pe cinci uliţe: Uliţa-Bisericeî, UliţaRosetti, Uliţa-Valter-Mărăcineanu,Uliţa-Carol I şi Uliţa-Emancipată. Băleni are în raionul său rîul Ialomiţa, ce curge în par­ tea de răsărit a comuneî şi pîrîul Pîscovul saii Măreşti (vezî Adînca). Com. produce tot felul de cereale şi din animale are oî

295

şi vite cornute. In Băleni-Romînî este: o moară de apă, o mare fa­ brică de făină şi o fabrică de spirt, care exportă în străină­ tate. Prin Băleni trece şoseaua judeţeană Tîrgovişte-Butimanul. Această com. se învecineşte la răsărit cu com. Măreşti-Mărceşti, de care se desparte prin Ialo­ miţa, la apus cu Băleni-Sîrbî, la miază-noapte cu Bucşiani şi Hăbeni şi la miază-zi cu com. Cornăţelul, de care se desparte prin pădure. Are o biserică şi o şcoală. Şcoala este mixtă şi are un învăţător. Localul este bun, clădit anume pentru şcoală, de zid, spaţios şi higienic, şi cu primăria la un loc. Şcoala este frecuentată de 50— 55 copiî de ambele sexe. In comună sunt peste 69 băeţî şi 40 fete cu etatea de şcoală, Comuna are un venit de 8090 leî şi vre-o 370 contribuabili. Şcoala n’are pămînt. B ă le n i-S îrb î, com. rur., în jud. Dîmboviţa, vecină şi aproape lipită de Băleni-Romînî. Este si­ tuată tot pe cîmpie. Are o po­ pulaţie de 1563 locuitorî, mai toţî de origină slavă, stabiliţi aci din timpurile vechî. In com. este o biserică şi o şcoală. L a Băleni se face un mare tîrg a­ nual, în ziua de 24 Iunie, adică la Drăgaică. Şcoala din Băleni-Sîr­ bî este mixtă şi are un învăţător. Localul şcoaleî este nou, mare şi bun, construit în 1885, clădit anume pentru şcoală, şi cu pri­ măria la un loc. Şcoala este în­ fiinţată la 1859. Ea este frecuen­ tată de 68— 75 elevî de ambele sexe. In comună suntpreste 109 copiî cu etatea de şcoală. Co­ muna are un venit de 3128 leî şi vr’o 276 contribuabili. Şcoala n’are pămînt. B ă le s c u l, munte, în com. Goi-

H A LEŞTI

deşti, jud. Buzău, situat aproape de frontieră, între rîul Bîsca Mică şi pîrîul Cilianoş. Pănă în 1888 aparţinea Transilvaniei; în urma delimităreî a fost alipit de jud. Buzăă. B ă l e s c u l , munte, în jud. Gorj, la

N. com. Baia-d.-fier, proprieta­ tea statuluî; este acoperit cu pădure. B ă le s c u ţ u l, munte, în com. Goi

deşti, ramificaţie din muntele Bălescu, jud. Buzău; e acoperit de pădure. B ă le ş ti, com. rur., din pl. Ocolul,

jud. Gorj, situată pe şes spre S.-V. de com. Slobozia, la o depărtare de 5 kil. de T.-Jiu. Se compune din cătunele Bă­ leşti şi Rasova. A re o supra­ faţă de 753 hectare, din carî: 449 hect. arabile, 202 hect. pă dure, 2 hect. vie, 100 hect. li­ vezi cu pruni şi fîneţe. Are o populaţie de 332 fa­ miliî cu 1446 suflete, din Carî 277 contribuabili. Venitul co­ muneî este de 1466 leî 12 b. cheltuelile de 1286 leî IO baril. Locuitoriî posedă 90 pluguri, 160 care cu boî, î i căruţe cu caî, 18 stupî, 650 vite marî cor­ nute, 280 oî, 22 capre, 12 caî şi 648 rîmătorî. Apele ce udă comuna sunt: Jiul, Şuşiţa, Iazul şi Poloaga. Comunicaţia se face prin ca­ lea judeţeană Tîrgul-Jifi-Severin şi prin şoseaua comunală, ce merge prin cătune. In comună se găsesc fo pu ţurî, 2 fîntînî şi I moară. Comuna are o şcoală frecu­ entată de 42 elevî şi I elevă, din 49 înscrişî. A re 7 biserici, din care 6 vechî de lemn şi I de zid, toate făcute de locuitorî şi servite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî.

296

H A LEŞT I

B ă le ş ti, cont. rur., în jud. R.-Să­ rat, pl. Marginea-d.-j., lîngă balta Lacul-Negru. Şî-a luat numele de la moşia Băleşti. Este aşezată în partea de mij­ loc a judeţului, la 18 kil. spre E. de oraşul R.-Sărat, şi în par­ tea apusană a plăşiî, la 24 kil. spre S.-V. de com. Măicăneşti, reşedinţa plăşiî. Comunele în­ vecinate su n t: Ciorăşti şi Slobozia-Mihălceni la 7 kil., Mărtineşti la II kil., Pueşti şi Măcrina la 4 kil., Bogza la 9 kil., Sihlea la 12 kil. Se mărgineşte la miază-noapte cu com. Bogza, la apus cu Voetinul, la răsărit cu Ciorăşti şi Slobozia-Mihălceni, la miază-zi cu comunele Nicoleşti şi Pueşti. Este o comună de cîm p; n’are dealuri. Rîurile, carî o udă, sunt: Slimnicul şi Coţatcul, spre miază­ noapte, carî se varsă în LaculNegru, ce se află la răsăritul comuneî', Heleşteul-cu-Baltă la miază-zi, care se varsă tot în Lacul-Negru. Sunt în comună I IO puţuri. Comuna are un singur căt., cel de reşedinţă. Suprafaţa comuneî este de 3600 hect., din cari IOO hect. vatra comuneî, IOOO hect. ale locuitorilor, 2500 hect. ale pro­ prietăţii private. Populaţia comuneî este de 302 familiî, cu 1167 suflete. După sex sunt: 592 bărbaţî, 575 fe­ meî; după starea civilă: 530 căsătoriţi, 600 necăsătoriţi, 37 văduvî; toţî sunt Romînî orto­ doxî. Comuna are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae şi Buna-Vestire^ fundată în 1830 de A le­ xandru Ghica, căruia i se maî zicea şi Căciulă-Mare şi reparată în 1882; în 1883 s’a zugrăvit şi s’a sfinţit de Inocenţie, Epis­

H A LEŞT I

copul de Buzău; are 34 po­ goane pămînt: e deservită de 2 preoţi, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser. In comună este o şcoală mix­ tă, fundată în 1874 de comună; are I învăţător şi 62 elevî, din carî 2 fete. Calitatea pămîntulul este me­ diocră; marepartedin teren fiind acoperit cu mlaştini. In privinţa culturii sunt: 2296 hect. loc a­ rabil, I I 54 hect. imaş, 20 hect. pădure, 30 hect. fîneţe. Locuitoriî a u : 420 pluguri, 1 moară cu aburi, 1 maşină de secerat; 2888 capete de vite, din carî: 918 boî, 481 vacî, 165 caî, 2 măgari, 508 oî, 487 rîmătorî. Industria este cea do­ mestică. Comuna are 5 potco­ vari, 3 măcelari, 1 brutar, 1 bogasier. Comerciul este activ şi constă în importul de colo­ niale , vestminte, instrumente agricole şi în exportul de vite şi cereale. Transportul produc­ telor se face prin staţia Sihlea, la 12 kil. spre N.-V. In comună sunt 9 comercianţi Romînî, din carî 5 cîrciumarî. Căile de comunicaţie sunt drumurile vecinale: spre Rîmnicul-Sărat, Mărtineşti, BogzaSihlea-PJăineşti, Ciorăşti, Slobozia-Mihălceni şi spre Voetin. Comuna are 301 contribua­ bili. Veniturile sunt de 1155 5 leî, 97 banî, iar cheltuelile de 11489 leî, 37 banî. Contribuţiunile sunt de 16054 leî, 09 banî. C a lo c is to r ic e s te b a lta N e ­ g ru , în se m n a tă p e n tru îm p ă c a re a lu î

R a d u -c e l-F ru m o s ,

M u n ten iei, D om nul

cu

D om nul

hectare, proprietatea răzeşilor. A re o populaţie de T20 familiî, sau 450 suflete, din carî 12 fa­ milii de Ţigani şi 2 de Evreî. Prin mijlocul satuluî trece pîrîul cu acelaşî nume. Numărul vitelor e de 380 vite marî cornute, 32 caî, 550 oî şi 150 rîmătorî. A re o biserică făcută de lemn. Se spune, că pămîntul răzăşesc din bătrînî, se împărţea în două răzăşiî: una a unuî răzaş Diina şi alta a unuia Picioroaga; partea de pămînt a luî Dima se numea Domneşti, iar a luî Pi­ cioroaga, Băleşti. A ceste răzăşiî s’au micşorat, prin uzurpare, de către călugării mănăstirei Fîstid. B ă le ş t i , cătun, făcînd parte din

comuna Băleşti, plasa Ocolul, jud. Gorj. A re o suprafaţă de 600 hect., din cari 150 hectare pădure, 369 hectare arabile, 1 hectar vie, 80 hectare livezi cu pruni şi fîneţe. A re o populaţie de 213 fa­ milii, cu 917 suflete, între carî 180 contribuabili. Locuitoriî au 60 pluguri, IOO care cu boî, 2 căruţe cu caî, IO stupi cu albine, 500 vite marî cornute, 8 caî, 200 o î, 12 capre şi 548 rî­ mătorî. Com. are o şcoală frecuentată de 42 elevî şi I elevă, cu I învăţător. A re 5 biserici vechi de lemn şi I de zid, servite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. In cătun se găsesc 60 puţuri şi 2 fîntînî.

Ş tefan -ce l-M a re,

M o ld o v e i,

ca m

p e la

a n u l 14 7 9 .

de satul Cozmeşti, din comuna Cozmeşti, pl. Stemnicul, jud. V as­ luiu, situat pe dealul şi valea Poiana, pe o întindere de 344

B ă l e ş t i , deal, în partea de Sud

a comunei Cozmeşti, pl. Stem­ nicul, jud. Vasluiu.

B ă le ş t i , sat, spre Sud-V est

B ă le ş t i , locuinţă izolată, judeţul

Dolj, plasa Amaradia, situată în stînga rîuluî Amărăzuia, la Sud de satul Bulzeşti.

297

băleşti

B ăleşti, pădure, în jud. R .-S ă ­ rat, plasa Marginea-d.-s., com. Băleşti. A re 40 hect. cu esenţă salcie. B ăleşti, pîrîu, izvoreşte din va­ lea Poiana, din partea de V est a satuluî Băleşti, comuna Coz­ meşti, pl. Stemnicul, jud. V as­ luiu, curge prin mijlocul satului şi se varsă în dreapta pîrîuluî Fîstîca. B ă lh a c , deal, pe moşia Hîrtopul,

com. Şoldăneşti, jud. Suceava. B ă lic io a s a , pîrîil, pe teritoriul

comuneî Răcoasa, pl. Zăbrăuţi, jud. Putna, ce se varsă în stînga Şuşiţeî. numire, dată moşiei Datcoiul, din comuna Tohani, jud. Buzău.

B ă lig e lu l,

B ă lig o a s a , culme, judeţul Buzău,

care începe din Muchia-Deleni şi merge de se uneşte cu Muchia-Bodiî, din com. Beciul. B ă lig o a s a , vale, jud. Buzău, ce

îşî ia începutul din Muchia-Deleni, comuna Grabicina, stră­ bate comuna Beciul şi dă în Sărăţelul-Berciî, ?n comuna şi cătunul Policiori. B ă lig o a s ă ( T o c ila - ) , moşie, în

com. Beciul, judeţulBuzău. V ezî Tocila-Băligoşi. B ă lig o ş i, sat, în jud. Brăila. Vezî

Slobozia-Cireşiul. B ă lig o ş i, cătun, al comuneî Be­

ciul, jud. Buzău. A re 280 locui­ torî şi 56 case. B ă lig o ş i, moşie, de 2400 hectare,

proprietatea Doamneî Eliza Rahtivan, în judeţul Brăila; se maî numeşte şi Slobozia-Cireşiul. 54884, M artie D icţionar

Geografie,

B ă lig o ş i, moşie, în comuna B e­

ciul, judeţul Buzău, cătunul Bă­ ligoşi. A re aproape 1000 hect., din care 200 arabile, restul pă­ dure, izlaz, fineaţă şi sterp. B ă l ile a s c a , pădure, supusă regi­

mului silvic, comuna Bălileşti, plasa Rîurile, judeţul Muscel, în întindere de 1500 hectare, compusă din: stejar, fag, car­ pen, mesteacăn şi jugastru. com. rur., pl. Rîurile, jud. Muscel, la S.-V. de Cîm­ pulung, la 25 kil. departe de acest oraş. Este situată pe am­ bele maluri ale rîuluî Bratia. Se mărgineşte Ia N. cu com. Goleşti, la S. cu com. Băjeşti, la E. cu com. Stîlpeni. Numele şi ’l trage dela pri­ mul proprietar, numit Bălilă, care s’a stabilit aci, pe moşia ce-î s’a dat de Domn, în urma unor servicii aduse ţăreî. Acest pro­ prietar a adus din diferite părţi maî mulţî loc., de şi-au făcut case; iar locuitoriî din comunele limitrofe numeau această adu­ nare Grupa-luî-Balilă. Se compune din 4 cătune: Bălileşti, Romîneşti, Valea-Mare şi Băceasca şi are o populaţie de 956 locuitorî, 499 bărbaţî şi 4S7 femeî, cu 229 capî de fa­ milie, carî trăesc în 210 case. Locuitoriî din această comună, afară de munca cîmpuluî, se mal ocupă cu fabricarea ţuiceî şi lu­ crarea lemnului ce se exploa­ tează din pădurile comuneî. Eî au 173 vacî, 223 boî, 275 ca­ pre, 171 porcî, 31 caî, 86 oî. Comuna numără 200 contrib. Venitul eî în 1889— 90, se urca la 1526 1. şi cheltuelile la 1520 1. In jurul comuneî sunt livezi de fineţe şi mai cu seamă de pruni. In această comună se găsesc două seriî de dealuri: una către

B ă lile ş ti,

B Ă L IL E Ş T I

V ., prelungirea culmei de munţi şi dealuri, ce merg printre rîul Doamna, de o parte, şi rîul Bra­ tia de alta; şi altă serie, către E., prelungire a culmei de munţi şi dealuri, ce merge pe de o parte printre rîul Bratia, iar pe de alta printre rîul Bughia şi Rîul-Tîrguluî. Această serie din urmă se termină pe teritoriul co­ muneî într’o cîmpie foarte în­ tinsă, avînd un pămînt propriii pentru orî-ce cultură; iar ceal’altă serie de V . merge maî departe către S., prin comuna Băjeşti, şi se termină în comu­ na Piscani; pe la poalele eî trece rîul Bratia unit cu rîul Tîrgul. Ambele seriî de dealuri sunt acoperite cu o mulţime de pă­ durî de fag, stejar, carpen, plop, din care locuitorii fac şindrilă pentru acoperămintele caselor, anini, paltini şi frasini. Rîul Bratia străbate comuna în tot lungul ei şi primeşte pe stînga gîrlele Valea-Mare şi Valea-Popiî şi de dreapta gîrlele Bă­ ceasca, Valea-Satuluî şi ValeaCiureî. Pe rîul Bratia, în raio­ nul comunei, sunt 2 morî şi 2 ferăstrae, proprietăţi ale d lor Ştefan Stîlpeanu şi loan Cătă nescu. Ambele fîerăstrae taie tot felul de lemne şi produc anual o cantitate de peste 3800 blănî, ce se întrebuinţează în comună, sau se exportă la tîrgul săptă­ mînal din Piteşti. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 809 hect. Moşia e a locuitorilor, din moşî-strămoşi. Proprietari marî sunt d-niî: Şte­ fan Stîlpeanu, I. Cătănescu, Făgeţeanu, George şi Grigore Arsenescu. Şoselele din această comună sunt: a) şoseaua comunală, ce vine de la S. din com. Băjeşti, trece prin cătunul Bălileşti, pe la marginea cătunului Băceasca 88

■ Bă l i l e ş t i

şi merge maî departe spre N. în com. G oleşti; b) şoseaua co­ munală, ce vine de la E. din com. Stîlpeni, trece prin cătu­ nele Romîneşti şi Valea-Mare şi dă în şoseaua, care merge la comuna Goleşti. Ambele şosele sunt legate între ele prin o a treia ce pune în legătură cătu­ nele Bălileşti şi Romîneşti, că­ tune, ce sunt despărţite prin rîul Bratia. In comună sunt 2 biserici şi o şcoală mixtă. Comerciul se face de 4 hangii. B ă lile ş t i, sat, cu 55 familii, jud.

Argeş, pl. Topologul, face parte din com. rur. Tigveni. A re o bi­ serică cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de un preot şi un cîntăreţ. B ă lile ş ti, sat, face parte din com.

rur. cu acelaşi nume, jud. Mus­ cel. Este situat pe malul drept al rîuluî Bratia. Populaţia lui e de 349 lo­ cuitori, 181 bărbaţi şi 169 fe­ mei, cu 77 capî de familie. A ci e reşedinţa comunei. Are o biserică, clădită la anul 1767 de locuitoriî comunei, cari, în timpul de faţă, ca şi în tre­ cut, formează o epitropie pen­ tru întreţinerea el. Ea este de­ servită de I preot şi I dascăl. Şcoala, cu întreţinerea căreea statul cheltueşte anual 1080 lei, se frecuentă de 48 copil, din numărul de 105 băeţî şi 82 fete, cu etate de la 6— 12 anî. Şcoala s’a înfiinţat pe la anul 1846, de un bătrîn învăţător, care, pen­ tru silinţele ce-şl da, de a răspîndi lumina în sat, era recom­ pensat de locuitorii comunei cu o mică retribuţiune. Ştiu carte 108 bărbaţi şi 32 femei. Satul e udat de la E. spre V . de Valea Ciurel şi Valea-Sa-

208

tulul, carî se varsă, pe ţărmul drept, în rîul Bratia. Comerciul se face de 2 hangii. B ă lile ş ti, moşie. (V. Bălteni). B ă lin e ş t i, sat, în com. Zamostia,

pl. Berhometeie, jud. Dorohoiu, pe malul Şiretului, cu 111 fam. şi 437 sufl. Aşezările sătenilor, în parte, bunişoare cu grădine şi livezul. Proprietatea moşieî, acum este a statului, iar înain­ tea secularizărel, era a mănăs­ tire! Văraticul, iar din vechime a Marelui Logofăt loan Tăutu. Sătenii împroprietăriţi afl 438 hect. 21 arii în a lor dispoziţie; iar statul 443 hect. 95 arii cîmp şi 455 hect. 23 arii pădure tînără, cu multe esenţe, în care pre­ domină fagul şi stejarul. Pămîn­ tul este bun şi fertil. Se găseşte piatră, atît de cea calcarică cît şi de cea sfiicioasă. A ici să află o biserică cu hra­ mul Sf. Nicolae, cu 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 pălăinar; care biserică, după cronice şi inscrip­ ţie, este făcută la 1511, de ve­ chiul proprietar al moşiei, Marele Logofăt loan Tăutu. (Vezi Bălineşti-Biserica). Pîrîfi principal este Verichia, ce trece peste moşie. Drumuri principale sunt: spre Grăneşti, spre Zamostia şi spre Mihăileni. Hotarele moşiei: Botoşaniţa, Ruşi-Ciomărtan, Bucovina şi rîul Şiretul. biserică. A cest monument interesant al Moldovei, din satul Bălineşti, comuna Zamostia, plasa Berho­ meteie, jud. Dorohoifl, memorizază o epocă foarte distinsă în istorie. Logofătul Miron Costin şi Prinţul Dimitrie Cantemir, în scrierile lor zic că: «diplomatul Moldovei, Marele-Logofăt loan

B ă lin e ş t i ( B is e r ic a - ) ,

BĂLINEŞTI (BISERICA-)

Tăutu, după ce a încheiat trac­ tatul de capitularea ţărel cu Poarta Otomană la 1511, trimes de Bogdan Ştefan V odă; cu banii ce dusese peşcheş şi pe cari Sultanul i-afl dăruit lui, de îndată a făcut în Constantinopol palatul numit Bogdan-Seraifl, în care era şi capela cu patronul Sf. Nicolae, iar la moşia sa, Bă­ lineşti, din ţinutul Sucevei, a desăvîrşit biserica cu patronul Sf. Nicolae». Vornicul Urechie, în cronica sa spune, că: «Bogdan Ştefan Vodă, feciorul lui Ştefan-celMare, trimes-a la împărăţia Tur­ cilor, pe Tăutu, Logofătul-celMare, cu slujitori şi pedestrime Darabani, de a dus birul zece pungi de bani şi s’a închi­ nat cu ţara, la Sultanul Soleiman. Iar împărăţia, de bucurie mare cu dragoste i-au primit şi a dăruit toţi banii TăutululLogofâtuluI-celuI-Mare, şi i-afl adus în ţară şi s ’a apucat cu acel bani de a zidit o biserică în satul Bălineşti, pe Şiret, în ţi­ nutul Sucevei, care trăieşte şi astăzi». («Let.» t. I, pag. 179). Această biserică, construită pe dealul de pe laturea dreaptă a Şiretului, este, în afară, de formă lungăreaţă; cu fundurile poligonale; e temelia de piatră, înaltă de un metru de la su­ prafaţa terenului, cu două rînduri de pietre cioplite în par­ tea superioară; pereţii de cără­ midă mare şi ta re ; cimentul, cu muruială calcarică ce formează un bloc în to ta l; colţurile toate, de jos pănă sus, de piatră mare cioplită, precum şi brîul de sub streaşină de jur împrejur; feres­ trele şi uşile încadrate cu piatră mare, sculptată în ciubuce; ten­ cuiala în genere a dispărut, zi­ dul e pretutindene gol, conţinînd în trupul săfl, din loc în loc, olane zmălţuite, simetric aşezate,

b ă l iş o a r a

pe a cărora funduri, în bas-relief, se vede marca Moldovei, adică’. Zimbrul, Steaua, doî Delfinî şi o Femeie. In lăuntrul bisericeî se vede, că pereţiî au fost peste tot zugrăviţî, cu chipurile sfinţilor şi tablouri sacre. Pe partea din dreapta a pereteluî despărţitor coruluî de amvon, sunt zugră­ vite portretele Logofătului loan Tăutu, a soţiei sale Margareta şi ale fiilor: Pătraşcu, loan şi Anastasia, în superbul costum veneţian, brodat cu aur, cum se vede la portretele şi a altor lo­ gofeţi marî, ce ar lăsa a se crede, că aşa era uniforma demnităţeî ce ocupau : cingătoarea cu paftale în pietre scumpe, de a­ supra mantia măreaţă, cu mînecele despicate şi gulerul de sa­ mur, iar pe cap tocul, cu brodărie de aur în arcade. Pardoseala, în peristil, are zece morminte, pe de-asupra cu les­ pezi, de pe carî cu greu se pot descifra acum inscripţiunile sla­ vone. Tradiţia poporană arată: că sub biserică ar fi o tainiţă mare, boltită, ce ar conţine multe o­ doare, a căreea intrare prin predania, era cunoscută în vechime numaî unuî bătrîn, carele muri, fără a maî spune la cine - va secretul. Find biserica deterio­ rată, de vandalizmul păgînilor, carî împunseră cu suliţa icoa­ nele, s’a reparat în parte la zi­ dire şi catapiteazmă, de către boerul Jignicer Irimia Bahrinescu din Bucovina, proprietar al mo­ şieî, la anul 1763. Inscripţia pe piatră, aşezată în peretele din afară al bisericeî şi cu caractere slavone, este in­ descifrabilă. Abia s’ar putea cu­ noaşte: 6 Decern. 7007 (1499). Eruditul şi neobositul scrii­ tor, Episcopul Melhisedec de la Roman, prin cartea s a : «Notiţe

299

istorice şi arheologice, adunate de la 48 mănăstiri şi biserici antice din Moldova , tipărită în 1885, la pag. 292— 295, arată inscripţiile epitafice, care afl fost copiate de pictorul Rucevschi la 1882 şi depuse la Academia Romînă şi carî ar fi acestea: 1. «Acesta este mormîntul Panului loan Tautu-Mare-Logofăt al Domnului Ştefan cel Mare, răposat la anul (7008) 1500, Septembrie 28». 2. Epitaful lui Teodor, fiul Marelui Logofăt loan T ău tu : «Pan loan Tăutu-Logofăt, înfrumuseţă acest mormînt fiului său Teodor, carele s’a mutat la vecinicul locaş, în anul 7002 (1494), Septembrie 20». 3. Epitaful lui Petru, fiu tot al Marelui Logofăt T ău tu: «Pan loan Tăutu Logofăt în­ frumuseţa acest mormînt fiului său Petru, carele s’a mutat la vecinicul locaş, în anul 7002, Septembrie 20». 4. Epitaful unei kneaghine, tot din familia Log. Tăutu : «Acest mormînt înfrumuseţa Dragolă Tăutulovici, maicei sale Kneaghinei Măriei, care s’a mu­ tat la vecînicele locaşuri, în a­ nul 7007 (1499), Martie 23». 5. Epitaful pe mormîntul so­ ţiei Logofătului Tăutu: «Acest mormînt este al roa­ bei luî Dumnezeu Măriei, Kneaghineî panului Tăutul-Logofat, care s’a mutat la vecinicul locaş în anul (7008) 1500, Septembrie 29». 6. Epitaful Kneaghinei Ange. linei, soţia lui Drăgan T ăutul: «Acest mormînt înfrumuseţă Drăgan Tăutul-Logofăt, Knea­ ghinei sale Angelinei, care s’a mutat la vecinicul locaş în anul 7125 (1617), Maî 30». Despre Drăgan Tăutul să face menţiune în hrisovul lui Irimia Movilă, din anul 1606, pentru

BĂLOA1A

închinarea mănăstirei Golia. El figurează acolo ca scriitor al uriculuî. 7. Epitaful unei fete a Logo fătului Tăutu: «Acest mormînt este al roa bei luî Dumnezeii Vasilica, fata Tăutului-Logofăt, care a răpo sat în anul (7003) 1495, luna Septembrie 18, vecmica pome nire. II făcu şi înfrumuseţă loan Tăutul Logofăt». B ă l iş o a r a , moşit,

în com. Cos teşti, jud. Buzău, căt. Budişteni, de 160 hect., din care 15 pă dure; e împărţită în două sfori, de cîte 80 hect.

moşie, în com. Costeşti, jud. Buzău, căt. Budişteni; are 80 hect. arabile. V ezî Budişteni.

B ă l iş o a r a - G lo d e n i,

deal. (Vezî Tătăreni, deal, din com. Telejna, pl. Mij­ locul, jud. Vasluiu).

B ă liţe n i,

B ă liţe ş ti, sat, în jud. Tutova, pl.

Tutova, com. Hălăreşti. B ă lîie l (D e a lu l-) , deal, jud. Ba

cău, pl. Şiretul d. j., pe teritoriul tîrguluî Gloduri. B ă lm ă e ş ti, fo st sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Adîncata şi azî silişte. pădure, în jud. Fălciu, pe o suprafaţă de 18*» hect., în partea de N. a com. Sălăgeni, pl. Podoleni.

B ă lm u g e a s c a ,

B ă l o a ia , lac, în com.

Goideşti, jud. Buzău, căt. Ivaneţul. Maî înainte avea apă; acum e stufăriş.

B ă l o a i a , moşie, în comuna Goi*

deşti, jud. Buzău, căt. Ivaneţul, de 140 hect.; moşnenească \ pă dure şi arăturî.

BĂLOASA B ă i o a s a , deal, la poalele căruia

este situat căt. Slătioarele din com. Ocnele-Marî, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

800

laţiune şcolară are 54 copiî, 28 băeţî şi 26 fete. B ă l ş io a r a , deal, com. Mădulari,

pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. B ă i o a s a , pirul, pe teritoriul com.

Năruja, pl. Vrancea, jud. Putna; izvoreşte din muntele Sboina şi se varsă în Năruja.

B ă l ş io a r a , vale, com. Lungeşti,

pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. B ă lş io a r a , vale, ce udă partea de

B ă lo iu l, sat, jud. Argeş, pl. Ol­

tul, pendinte de com. rur. Stoileşti. B ă lo i u l, deal, la poalele căruia

se află situată com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s., jud. Vîlcea.

E. a dealuluî cu acelaşî nume, com. Mădulari, în jud. Vîlcea. Numirea sa vine de la o baltă sau băltişioară ce a fost înainte vreme acolo şi apoî a devenit vale. B ă lş o iu l, sat, face parte din com.

B ă lo iu l, pădure, de stejar, în su­

prafaţă de 16 hect., situată pe proprietatea Băbaiţa, pl. Glava­ ciocul, jud. Vlaşca. B ă lo iu l, petic de pădure, de 15

hect., pe proprietatea Băbaiţa, pil. Glavaciocul, jud. Vlaşca.

rur. Găneşti, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. B ă lta n i, vale, jud. Dolj, pl. Dăs-

năţuiul-d.-s., com. Carpeni, prin care curge pîrîul Carpeni, aflat pe rîpa stîngă a rîuluî Dăsnăţuiul.

( D e a lu l-) , deal, în pl. Vrancea, jud. Putna; are mult ghips, care încă nu e exploatat în mod sistematic; femeile, după ce-1 ard, îl disolvă în apă şi-l întrebuinţează la spoitul caselor; cojocarii se servesc de el la al­ bitul pieilor.

B ă lt a n u l, lac, în com. rur. Imoa­

B ă l o ş i lo r (P îr îu l-), pîrîtt, pe te­

B ă l t a n a , mahala, în pl. Motrul-

ritoriul plaşii Gîrlele, jud. Putna, ce izvoreşte din Măgura şi se varsă în Putna.

d.-j., jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Bîltanele.

B ă lo s

sa, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehe­ dinţi. B ă lt a ş i, fost pichet de graniţă, pe

marginea Dunării, în pl. Cîm­ pul, jud. Mehedinţi, teritoriul com. rur. Pristolul.

B ă l t ă c a c i u l , în partea de Est a B ă lş ic u ţ a , petic

de pădure, pe proprietatea Zăverteni, în supra­ faţă de 200 hect., pendinte de Zăverteni-Ghimpenî, din ocolul silvic Cîrtojan, jud. Vlaşca.

comuneî Brezoaia, plasa Znagov, judeţul Ilfov, loc foarte mocirlos, aşezat pe ambele ma­ luri ale rîuluî Ilfovăţul. B ă l t ă g e a s c a , localitate, în jude­

sat, face parte din com. rur. Mădulari, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea. A re o popu­ laţiune de 287 locuitorî, 138 bărbaţi şi 149 fem eî; ca popu­

B ă lş io a r a ,

ţul Fălciu, undea fost satul cu asemenea nume. (Vezi Podişul, deal, com. Băşeşti, pl. Mijlocul). B ă l t ă g e ş t i, sat, în judeţul Con- •

BĂLTĂREŢUL

stanţa, plasa Medjidia, cătunul comuneî Taş-Punar, situat în partea nord-vestică a plăşiî şi a comuneî, la 8 ‘/a kil. spre N. de cătunul de reşedinţă, TaşPunar. Este aşezat pe valea Satîş - Dere sau Boazgicu - Dere, fiind închis la V est de dealul Zovol-Bair, cu vîrful săfl ZovolIuiuc, care are 112 metri; iar la N ord-E st de dealul AlahBair, cu vîrful său Saragea-Iuiuc, care are 204 metri. Su­ prafaţa sa este de 4287 hec­ tare, din care 17 hectare sunt ocupate de vatra satuluî şi de grădini. Populaţiunea sa, com­ pusă maî mult din Romînî şi Bulgari, este de 57 familiî, cu 250 suflete, ocupîndu-se cu creş­ terea vitelor şi cu agricultura. Pămîntul produce tot felul de cereale, dar maî ales porumb şi grîti. Drumuri comunale: unul pleacă spre Nord şi se rami­ fică în două ramuri, una ducînd la satul Capugi şi alta la Ti­ chileşti ; două drumuri pleacă la Boazgicul, unul la Taş-Pu­ nar, altul la Chior-Cesme, altul la Saragea şi în fine, un altul la Satîs-Chioi. vale, în partea de Est a comuneî Viltoteşti, plasa Mijlocul, jud. Fălciu.

B ă ltă g e ş ti,

B ă l t ă r e a ţ a , parte din moşia ora­

şului Alexandria, judeţul Tele­ orman, unde se află o moară de măcinat pe rîul Vedea. B ă l t ă r e ţ i ( P o ş t e a - ) , cătun, al co­

muneî Clondirul, judeţul Buzău; 360 locuitorî şi 76 case. sat, face parte din comuna Cosmeşti, plasa Nicoreşti, jud. Tecuciu. E aşezat pe partea stîngă a Şiretului, la o depărtate de I kil. de reşedinţa comunei. A re o populaţiune de

B ă l t ă r e ţ u l,

BĂLTĂREŢUL (CU POIANA-DRACINA)

66 capî de familie, cu 304 su­ flete, locuind în 62 case. Se numeşte ast-fel, pentru că este aşezat pe un loc băltos, dm care canyg este des inundat de Şiret. B ă ltă r e ţu l (cu P o i a n a - D r a c i na), moşia statuluî, jud. Dolj, pl.

Dracina- d.-s., comuna Ţiul, a­ rendată de la 1887— 97 cu 1606 leî anual. Suprafaţa moşieî vîn­ dută celor 50 locuitori, în 1885, este de aproape 470 pogoane. B ă ltă r e ţu l şi D r a c in u l, p ă ş i­

rea statuluî, judeţul Dolj, plasa Dracina-d.-s., comuna Ţiul. Se găseşte pe moşia statuluî Băl­ tăreţul şi Poiana- Dracina. Are o întindere de 170 hectare. Lem­ nul, care predomină, este cerul şi gîrniţa; se maî găsesc: fagî, carpeni, frasini, aluni, jugaştri şi arţari. B ă ltă r e ţu lu i ( I z v o r u l- ) , izvor,

în comuna Grabicina, jud. Bu­ zăfl. începe de la Vîrful-Cociî şi se scurge în apa Grabicina. B ă ltă r ia , iaz, pe moşia Dolina,

comuna Costineşti, plasa Tîrgul, jud. Botoşani. B ăltău l, bahnă, de-asupra satuluî Ţoleşti, judeţul Suceava; obîrşia pîrîuluî Păltinişul. B ă lte a n c a , lac, între mănăstirea

Ţigăneşti şi lacul Cocioc, care înconjură cătunul Bălteni la N.E. şi Sud, plasa Znagov, jude­ ţul Ilfov. B ă lte a n u ( V a le a - l u i - ) , vâlcea,

pe teritoriul comuneî Bălţaţi, pl. Mijlocul, judeţul Olt. Curge către E. şi dă în Negrişoara, pe partea dreaptă, în com. Birci. B ă lte a n u l, sat, în partea de Sud

a comuneî Lunca-Banuluî, plasa

301

Prutul, judeţul Fălcifl, situat pe coasta dealuluî Prutul, de a dreapta Pruteţuluî. Şi-a luat nu­ mirea de la un bătrîn pescar, numit Bălteanul, care s’a aşe­ zat în această localitate cel întîifl, în urmă cu vr'o 50 de anî, cînd nu era înfiinţat satul. Are o suprafaţă cam de 1000 hect. şi o populaţiune de 10 familii, cu 37 suflete, din carî 7 contri­ buabili. Moşia este proprietate particulară. B ă lte n i, com. rur., din plasa Jiu­ luî, judeţul Gorj, situată pe par­ tea stîngă a Jiuluî şi de-a-lungul şoselei naţionale Filiaşi-Pietroşani, la Sud de Vlăduleni; formează singură comuna. Are o suprafaţă de 721 hect. din carî 225 hect. pădure, 45 hect. izlaz, 100 hect. fineţe, 351 hect. arabile. Numirea se zice că o are din vechime, de la un diacon nu­ mit Baltă. Locuitoriî posedă 37 pluguri, 144 care cu boî, 9 căruţe cu caî, 865 oî şi capre, 170 porci. Venitul com. este de 1103 leî, banî 09, :ar cheltuelile tot de 1103 leî, banî 09. Comunicaţia în comună se face prin calea naţională FiliaşiPietroşani, care o pune în co­ municaţie la N. cu Vlăduleni, iar la Sud cu Peştiana. Are o populaţie de 872 su­ flete, cu 169 familiî, din cari 22 Ţigani; are 190 contribuabili. Are o şcoală frecuentată de 29 elevî şi 1 elevă, din 32 în­ scrişi. Are 2 biserici, I de zid, fon­ dată la 1812 de locuitori şi alta de lemn, fondată la anul 1821, de Barbu Pănescu. In comună se maî găseşte 1 moară de măcinat, pe apa Jiu­ luî, a d-luî Dincă Skileru, şi 2 cîrciumî.

BĂLTENI B ă lte n i, com. rur., pl. Siul-d.-s.,

jud. Olt, situată pe amîndouă ma lurile ale gîrleî Iminogul, care o străbate de la N. către S., la 12 kil. departe de capitala ju deţului şi la 16 kil. de a plăşiî. Se desparte în două linii: Bărbuleşti şi Ghindeşti. Are o populaţie de 1642 lo­ cuitori (831 bărbaţî şi 811 fe­ meî), din carî 325 capî de fa­ milie şi tot atîţî contribuabili, locuind în 323 case şi 2 bordeie. T oţî sunt Romînî şi se ocupă numaî cu agricultura, afară de 3 Ţigani fierari, 1 Bulgar braşo­ vean, 1 Ungur tîmplar şi 1 Austriac mecanic. Comuna e foarte vechie; maî înainte a fost unită cu Perieţi. Nu se ştie data înfiinţării eî. Legenda spune, că şî-a luat nu­ mirea de la o vale numită Băl ţaţa, ce se întinde în partea de N. a comuneî şi pe care, în ve­ chime, se vedea adesea-orî umblînd o căprioară bălţată. Pri­ mii eî locuitori sunt şi ctitori aî bisericeî. După numele lor sunt numite şi mahalalele co­ muneî. L a 1864, s’afl împroprietărit 86 locuitorî pe 95 hect. pămînt. Locuitoriî afl: 179 caî şi epe, 716 boî, 36 vacî, 1054 oî şi 86 rîmătorî. In raionul comuneî se află o biserică fondată de maî mulţî locuitorî. S ’a reparat la 1872. Este deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî, plătiţî din fondurile comuneî. Şcoala datează aci de la 1828 şi a funcţionat cu întreruperi. Localul actual s’a înfiinţat, de comună, la 1889, la un loc cu primăria. Se frecuentă de 13 copiî, din numărul de 175, în vîrstă dc şcoală. Cu întreţinerea eî, statul cheltueşte anual 1080 leî. Ştifl carte 163 bărbaţî şi 2 femei.

BĂLTENI

802

BĂLTENI SAfj TĂTĂRANI

Comerciul se face de 5 cîrParte din locuitorî sunt moş­ lui Mihaiu-Viteazul (1595-1599), ciumari. neni, parte împroprietăriţi la împreună cu alte sate şi cătune din apropiere, Mavrodin şi Boan1864 cu 44 hect., pe moşia Băl­ A ci e şi o moară cu aburi. teni, a statuluî. ga. Această comună este legată Budgetul comunei, pe ultimul cu cele vecine prin şosele co­ an financiar, era de 2908 lei la Copil în vîrstă d ’a frecuenta munale şi se învecineşte cu Bilvenituri şi de 2838 lei la chelşcoala sunt 43 (28 băeţî şi 15 tuelî. ciureşti spre răsărit, cu Conţeşti fete). Ştiu carte 30 bărbaţî şi spre apus, cu Ghergani spre Pămîntul e prea puţin acci­ 1 femeie. dentat şi de bună calitate. O şosea vecinală înlesneşte miază-zi şi cu Cornăţelul spre miază-noapte. O şosea comunală leagă co­ comunicaţia între această co­ muna Bălteni cu Slatina la V . mună şi comunele Ulmetul şi B ă lte n i, sat, în partea de Sud Pojogi. şi alta la S. o leagă cu Perieţi a comunei Hermeziul, pl. Turia, Este brăzdată de dealurile: şi toate cele-l’alte comtine si­ jud. Iaşi, situat pe coasta dea­ Meiul, Piscul-Inalt, Găvanele şi tuate pe valea Iminoguluî. ' lului Bădălaş. A re o populaţie Cernelele şi udată de văile: Ie­ Vâlcelele mai însemnate, care de 86 familii safl 347 locuitorî. purele, Ocolitura, Găvanele şi strabat teritoriul comuneisunt: A re o biserică zidită din piatră Rîul-Cerna. In jurul comuneî Vălceaua-Mică, Vălceaua-cu-Lala 1841, deservită de 1 preot şi 2 sunt lacurile: Cărămida, Balta, cul-cu-Cărbune, spre V .-, ValeaTreaptul şi Padinile. cîntăreţî, şi o velniţă pentru fa­ Iminoguluî, care o traversează bricarea rachiului. prin mijloc; Valea-Iniveluluî şi Vediţa spre E., servind şi de B ă l t e n i ( M o m a ia ) , sat, cu 160 Prin mijlocul satului trece şo­ loc., jud. Argeş, pl. Topologul, seaua judeţeană Iaşi-Botoşani. hotar. Toate aceste vâlcele îşî face parte din com. rur. Tigveni. iau naştere de la N. comunei şi Numărul vitelor e de 717 ca­ A ci este o biserică vechie, fă­ se varsa în Iminog maî la S. el. pete, din carî: 267 vite marî cor­ cută de Ioniţă Bălteanu, avînd Se învecineşte la N. cu com. nute, 371 ol, 35 cal şi 44 rî­ hramul S-ţiî îngeri şi deservită Priseaca, la V . cu Turia, la E. mătorî. de un preot şi un cîntăreţ. cu Potcoava şi la S. cu Perieţi. B ă lt e n i, sat, face parte din co­ muna rurală Cociocul, pl. ZnaB ă lte n i, com. rur., pl. Cerna-d.-s., B ă lt e n i, com. rur., plasa Ialomiţa, jud. Vîlcea, compusă din 4 ma­ jud. Dîmboviţa. A stăzî Bălteni gov, jud. Ilfov. Cade la N. de Cocioc, între pădurea Radu-Vohalale. Se numeşte ast-fel, fiind­ este reşedinţă de com. rurală că este aşezată între două bălţi: dă, Valea-Sticlărieî şi pădurea şi formează o comună cu cătu­ Balta-Mare şi Balta-Treaptuluî. Ţigăneşti. nele Călugăreni şi Stăneşti şi are o populaţie în total de 844 Este situată pe valea rîuluî A re o suprafaţă de 1838 hect., Cerna, la 60 kil. departe de locuitori Romînî. Această co­ cu o populaţie de 248 locui-' reşedinţa judeţului şi la 30 kil. torî. Domeniului Coroanei apar­ mună este situată pe cîmpie şi cje a sub-prefectureî. prin coprinsul el curg rîurile IIţin 1640 hect. şi locuitorilor 198 A re o populaţiune de 390 fovelul şi Colentina, avînd două hect. Pe Domeniul Coroana se loc. (190 bărbaţî şi 200 femeî), podurî: unul pe rîul Ilfovel şi cultivă 50 hect. (6 izlaz şi 1584 în care intră şi 3 familii de Ţ i­ unul pe rîul Colentina. In com. pădure). Locuitoriî cultivă tot gani; 120 capi de familie; 125 sunt două biserici; o şcoală, în­ terenul. contribuabili; locuesc în 120 ca­ fiinţată în anul 1889, mixtă, fre­ A re o biserică cu hramul Sf. se. In comună sunt 2 biserici. cuentată de 40— 55 elevî de Nicolae, deservită de 1 preot Locuitorii se ocupă mal mult ambe-sexe, avînd un învăţător. şi 2 cîntăreţî. cu agricultura. E l desfac pro­ Localul şcoaleî este cu al primă­ Numărul vitelor marî e de dusul munceî lor la : Craiova, riei la un loc. In com. sunt peste 150 şi al celor mici de 158. Rîmnic, T.-Horezul, Gînguleşti 80 copil de ambe-sexe în vîrstă Comerciul se face de 3 cîr şi Rîureni. de şcoală. Comuna are un ve­ ciumarî. In comună sunt: 13 cal, 378 nit anUal de 2950 lei şi cam boi, 127 vaci, 130 ol, 18 capre vre-o 250 contribuabili. Cătunul B ă l t e n i sau T ă t ă r a n i , sat, face şi 150 porci. Pe rîul Cerna, în Stăneşti a fost teatrul luptelor parte din com. rurală Mihăeşti, raionul comunei, e o moară. dintre Romînl şi Turci pe timpul plasa Oltul-d.-s., jud. Vîlcea,

303

UALTKNI

Are o populaţie de 187 loc. (95 barbaţî şi 92 femeî). Cade în partea de S. a comuneî, pe malul Oltului şi pe ambele ma­ luri ale văieî Arsanca. Pămîntul săti, maî ales spre Olt, este foarte băltos şi din această cauză i s’a dat numele de Bălteni. Ca populaţiune şcolară are 29 copiî (11 băeţî şi 18 fete). Este la 3 kil. departe de că­ tunul Mihăeşti, unde este şcoala. B ălteni, vezî Slobozia, pl. Saba­ rul, jud. Ilfov. B ălteni, cătun, pendinte de co­ muna Beciul, plasa Siul-d.-j., jud. Olt, situat sub malul Ol­ tului, în stînga Siuluî şi la N. de cătunul Beciul. A re o po­ pulaţiune de 298 loc., din cari 80 sunt împroprietăriţi după le­ gea rurală. A re forma unuî am­ fiteatru, la poalele căruia se în­ tind viî, pănă în malul Siuluî. Locuitoriî ţin de parohia din cătunul Beciul, cu care se află în nemijlocită apropiere. A ci e localul de şcoală. B ă lte n i, vechie numire a făt. Co-

gov, jud. Ilfov şi se prelungeşte spre E., pănă în dreptul căt. Ciolpani, de unde se întoarce către S. şi apoî către V ., for­ mînd cu chipul acesta o mică peninsulă, pe care se află situată mănăstirea Ţigăneşti. B ă lte n i, loc izolat, com. Bălteni,

pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B ă lte n i, mahala, face parte din

com. rurală Foleşti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vîlcea. Cade în centrul comuneî, lîngă rîul Bis­ triţa. B ă lte n i, împreună cu sforile Bă­

lileşti şi Ciupagul, moşie, jud. Argeş, pl. Topologul, proprie­ tatea statuluî. A re o întindere de 1373 pogoane, din carî 630 pogoane pădure, şi un venit a­ nual (1876— 1886) de 7015 leî 78 banî. moşie a statuluî, pen­ dinte de mănăstirea Horezul, si­ tuată în com. Bălteni, jud. V îl­ cea. S ’a arendat, împreună cu trupurile ce-î aparţin, cu 1600 leî anual.

B ă lt e n i,

tuciori, jud. Buzău. B ă lt e n i, pădure a statuluî, fostă B ă lte n i, staţie de dr. d. fi, jud.

Vasluiti, pl. Fundul, căt. Brodocul, pe linia Vasluiu-Iaşi, pusă în circulaţie la 1 Maiti 1892. Se află între staţiile Vasluiu, 9.7 kil., şi Bîrzeşti, 7.5 kil. înăl­ ţimea d'asupra nivelului mării de 94.62m. Venitul acesteî staţii pe anul 1896 a fost de 17162 leî, 45 b.

pendinte de mănăstirea Hore­ zul, situată în com. Pojogi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, în în­ tindere de 96 hect., formată din trupurile: Cărămida, 20 hect., Găvanele, 20 hect., Valea-Ocolitureî, 35 hect., şi Valea-Iepureluî, 21 hect.

B ălten i, lac, ce -şî ia naştere din sus de com. Cociocul, pL Zna-

B ă lte n i, vezî Balta Porcului, jud.

Suceava. B ă lt e n i-C a p u l- R ă d e n î, sat, în

partea despre N. a com. Brodocul, pl. Stemnicul, jud. Vas luiu, pe o întindere de 151 hect. A re o populaţie de 35 familiî sati 168 suflete. Numărul vitelor e de: 78 vite mari cornute, 171 oî, 18 caî, 45 rîmătorî; sunt şi 40 stupi. B ă l t e n i - D e l e n i , sat,

în partea de N.-V. a com. Brodocul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu, situat pe dealul cu asemenea numire, pe o întindere de 144 hect. Are o populaţie de 37 familiî sau 167 suflete. A re o biserică zidită la 1844, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

sat, în partea de V . a com. Brodocul, plasa Stem­ nicul, jud. Vasluiu, situat parte pe coasta dealuluî cu asemenea numire şi parte pe şes, pe o su­ prafaţă de 1543 hect., din cari 320 hect. pădure, proprietatea statuluî. A re o populaţie de 132 familiî sau 560 suflete, din carî 2 familiî de Evreî. A re o şcoală întreţinută de comună, înfiinţată la 1877 şi frecuentată de 37 elevî. Prin acest sat curg rîul Bîr­ lad şi pîrîul Stemnicul.

B ă lte n i-R îp î,

insulă, spre V . de balta Greaca, formată de bra­ ţele Giambracul şi Mocăneasca, jud. Ilfov. V ezî Greaca, baltă.

B ă ltin a ş u l,

B ă lte n i, fost schit, lîngă căt. Băl­

teni, în jud. Ilfov. B ă lten i, deal, se întinde la Estul com. Laza, din plasa Racova şi satuluî Bălteni, din com. Brodoc, pl. Stemnicul, jud. Vasluiti.

b a l t is o a k a

B ă lte n i, vale,

în com. Bălteni, din pl. Jiuluî, jud. Gorj. Vine de la N., din spre Vlăduleni şi se termină la extremitatea sa­ tuluî. Este formată de DealulSuliţeî.

( M o v il a - d in -), movilă, pe Dealul-Băltişuluî, în pl. Cîinpuluî, jud. Ialomiţa, com. Jilavele.

B ă ltiş

B ă lt iş o a r a , cătun, al com. Run

cui, plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat pe şes, spre N. de co­ mună. A re o suprafaţă cam de

B Ă L T IŞ U L

700 hect., din carî 155 hect. a­ rabile, 354 hect. pădure, 26 hect. vie şi 55 hect. livezi şi prun!. A re o populaţie de 70 familii cu 379 suflete, din car! 58 contribuabili. Locuitori! posedă 20 pluguri, 50 care cu boî şi vacî, 2 căruţe, 10 stupi, 250 vite mari cornute, 345 oî, 240 capre, 16 caî şi 200 rîmătorî. Cătunul e străbătut de şo­ seaua comunală. Teritoriul luî e udat de apa Sohodolul, pe care sunt 4 morî şi 1 pivă şi de apa Băltişoara. A re şi 1 cuptor pentru fa­ cerea varului; 6 fintînî. Intr’acest cătun este I bise­ rică făcută de locuitorî şi deser­ vită de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

304

Viforîta, care pe periodul 1888­ 93, s’a arendat cu 6600 leî a­ nual. B ă l t iţ a , pîrîă, mic afluent al pî­

rîuluî Borca, jud. Suceava. B ă l t iţ a - S t a r iţ a , moşie a statuluî,

pe care, la 1864, s’afl împroprie­ tărit locuitoriî comuneî Măneşti, pl. Tîrgşor, jud. Prahova. B ă ltîc , vale, pe proprietatea Răzmireşti, a Eforiei Spitalelor Ci­ vile din Bucureşti, pl. Marginea, jud. Vlaşca. B ă ltîc, vale, pe proprietatea Trestenicul, plasa Marginea, judeţul Vlaşca.

B A LŢ A Ţ ţ

Ruşi. A re o biserică ridicată în anul 1858 de defunctul I. Giuşcă şi la care serveşte preotul din com. Dealul-Nofl; o cîrciumă. Capî de familie sunt 24, cu 79 suflete. B ă l ţ a t a , deal, plasa Bistriţa-d.-j.,

com. Ruşi, jud. Bacău. B ă l ţ a t a , movilă, jud. Bacăfl, pl.

Bistriţa-d.-j., pe teritoriul comu­ neî Ruşi. B ă l ţ a t a , pîrîă, jud. Bacăfl, plasa

Bistriţa-d.-j., care udă satul cu acelaşî nume şi se scurge dea dreapta Şiretului, după ce udă satul Bălţata. B ă l ţ a t a , vale, cdm. Beleţi, plasa

B ă ltiş u l, sat, face parte din com.

B ă l t o a i c a , deal, în comuna rur.

rur. Ocina, pl. Peleşul, jud. Pra­ hova.

Clean ovul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

lac, în jud, R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-j., com. Nisipuri. Este formată de revărsările la­ cului Jirlafl sau D ro g ; în timpul ploilor, e acoperit cu stuf, din care se fac rogojini.

B ă l ţ a t a , sat, pl. Oltului, judeţul

B ă ltiş u l,

B ă ltiş u l, vale, com. Ocina, plaiul

Peleşul, jud. Prahova. (D e a lu l-) , deal, în pl. Cîmpuluî, com. Jilavele, jud. Ialomiţa.

B ă lt iş u lu î

B ă lt iţ a , sat, pl. Ialomiţa, căt. co­

A rg e ş; face parte din com. rur. Cuca. A re 100 suflete. B ă l ţ a t u l , deal, în com. Albeşti,

în faţa comuneî Peretul, judeţul Teleorman, dincolo de Vedea, pe ţărmul stîng al acestuî rîfl, şi pe prelungirea dealuluî, care se întinde între comunele Meri, Albeşti, pănă la Mavrodin. B ă l ţ a t u l , măgură, în balta

Suhaia, în dreptul comuneî V ii­ şoara, jud. Teleorman.

muneî Frasinul, jud. Dîmboviţa. pe teritoriul co­ muneî Vulturul, jud. Putna.

B ă lt iţ a , loc izolat, în com. Goi-

deşti, jud. Buzău, în apropiere de rîul Bîsca-Mică.

com. Valea-Seacă, jud. Bacăfl, situat pe pîrîul cu acelaşî nume, la o depărtare de 3 kil. de satul Valea-Seacă. A re 10 capî de fa­ milie, cu 37 suflete. sat, plasa Bistriţa-d.-j., com. Ruşi, jud. Bacăfl, situat pe pîrîul cu acelaşî nume, la o depărtare de 16 kil. de satul

B ă lţa ta , B ă lt iţ a , moşie a statuluî, comuna

Măneşti, pl. Tîrgşor, jud. Pra­ hova, pendinte de mănăstirea

B ă l ţ a t a , vâlcea, pe teritoriul co­

muneî Bălţaţi, plasa Mijlocul, jud. O lt; are direcţiunea N.-E. şi dă în Plapcea, pe dreapta eî. Legenda spune, că şî-a luat nu­ mele de la un urs bălţat, ce ar fi locuit aci în vechime. poiană fru­ moasă, în munte, numită şi BaltaCerbuluî, în plaiul Cerna, jud. M ehedinţi; însemnată pentru multele certuri ce se întîmplă între locuitoriî austriac!, cu lo­ cuitoriî d’imprejur, pentru pose­ darea acestuî teritorifl.

B ă l ţ a t a - C o r b u lu i,

com. rur., pl. Mijlocul, jud. Olt, situată pe rîul Plapcea, la 20 kil. departe de capitala judeţului şi la 10 kil. de reşe­ dinţa plăşiî. Se compune din 3 cătune: Mărgineni, Slobozia şi Bălţaţi cu o populaţiune de 1379 cuitorî, 657 bărbaţî, 722 femeî, 334 capî de familie şi contrib. Comuna e vechie. Date certe despre înfiinţarea eî nu sunt.

B ă l ţ a ţ i, B ă l ţ a t a , sat, plasa Bistriţa-d.-j.,

B ă lt iţ a , baltă,

Podgoria, jud. Muscel.

BĂLŢAŢI

Se dovedeşte din nişte zapise vechî, că comuna a fost locuită numai de moşneni. Locuitoriî, între carî se află şi 5 familiî Ţigani, se ocupă nu­ maî cu plugăria şi desfac pro­ ductele lor la Slatina şi gara Potcoava. Maioritatea, maî ales ceî din Mărgineni, sunt moş­ neni. împroprietăriţi sunt 88, pe 348 hect. din moşia Schitul Sopotul, fostă metoh a Episcopiei de Argeş. Ei posedă 280 caî, 60 epe, 280 boî, 200 vacî, IO ca­ pre, 1800 oî şi 60 porci. Teritoriul comuneî ocupă o supraf. de 2.200 h ect » In raionul comuneî sunt 5 bi­ serici, din carî: 3 în Mărgineni, I în Slobozia şi 1 în Bălţaţi, deservite de 4 preoţi, plătiţi cu cîte 80 leî anual, din budgetul comunei şi de locuitorî, prin di­ ferite învoelî particulare. Carte a început a se învăţa aci de la 1816; şcoala s'a înfi­ inţat cam de 50 anî şi a func ţionat cu multe şi dese întreru­ peri. Regulat funcţionează de la 1886. Se frecuentă de 13 copiî, toţî băeţî, din numărul de 175, 103 băeţî, 72 fete, cu vîrstă de şcoală. întreţinerea eî costă pe stat, 1080 leî anual. Ştiu carte 40 bărbaţî şi nicî o femeie. Comerciul se face de către 5 cîrciumarî. Budgetul comuneî, pe ultimul an financiar, prezintă la venituri 3037 leî şi la cheltuelî 2098 lei. O şosea vecinală, care trece prin mijlocul comuneî, o leagă la N.-V. cu com. Mogoşeşti, la N.-E. cu Negreni, prin şoseaua naţională, şi la S. cu Potcoava. Teritoriul comuneî e udat în partea de V ., de gîrla Plapcea, care curge de la N. la S. şi pri­ meşte următoarele vâlcele: Băl­ ţata, Popeşti şi Mogoşeasca, pe dreapta; iar pe stînga: PlapceaMică şi Valea-Cornilor, Valea54594. Marele Dicţionar Geografic*

805

Scoculuî şi Valea Diculuî. In par tea de E. şi de S.-E. curge pîrîul Negrişoara, care primeşte pe dreapta, Valea-Popiî şi Balteanul. L a N. se ridică, de o parte şi de alta a gîrleî Plapcea, două dealuri: Mogoşeşti la N.-V. şi Piscani la N.-E. In acest deal, cu direcţiunea N.-S., se află pis cui Iepurele. L a E. se prelungeşte, de la N. la S., Dealul Grecilor, care limitează coin. Bălţaţi de com. Birci. Se limitează la N. cu com. Mogoşeşti şi Scorniceşti, la E. cu Birci, la S. cu Potcoava şi la V . cu coin. Turia, căt. V a lea-Mare. B ă lţa ţi, com. rur., în jud. R. Sa rat, plasa Rîmnicul-d.-s., pe ma Iul drept al rîuluî R.-Sărat. Şi-a luat numele de la moşia Balţaţi. Este aşezată în partea apu­ sană a judeţului, la 2 kil. spre Sud-Est de oraşul R.-Sărat şi în partea răsăriteană a plăşiî, la 6 kil. spre Sud-Est de com. Sgîrciţi, reşedinţa plăşiî. Co­ munele învecinate sunt: Obi­ diţi la 5 kil., Jideni la 7 kil., Grebănul la 8 kil., Costieni-Marî şi Costieni-d.-j. la 9 kil., Ştubeiul şi Socariciul la IO kil. Se mărgineşte la miază-noapte cu oraşul R.-Sărat, de care se desparte prin rîul Rîmnicul; la răsărit cu Obidiţi; la miază - zi cu comunele Sălcioara, CostieniMarî şi Costieni-d.-j.; la apus cu căt. Dărîmaţi, al com. Sgîrciţi. Este o comună de cîmp; nu are dealuri; are însă 2 şiruri de movile departe una de altă de I '/a kil., pe drumul spre Costieni. Rîurile carî o udă sunt: R.Sărat la miază - noapte ; Iazul Morilor, ce trece prin mijlocul comunii. A re 3 puţuri, 20 pănă

B A L Ţ A J'I

la 30 metri adîncime; apa se mai aduce şi din rîul Rîmnic. Cătunele, carî compun com., sunt: Bălţaţi, căt. de reşedinţă, la apus, pe rîul R .-Sărat; Ru­ bla, la 2 kil. spre răsărit, pe Iazul-Morilor, divizat în două: Rubla Mare şi Rubla Mică. Suprafaţa comuneî este de 3440 hectare, din cari 40 hect. ocupate de vatra comunii, 1900 hect. ale locuitorilor, 1500 hect. ale particularilor. Populaţia comuneî este de 737 familii, carî coprind 1985 su flete; după sex sunt: 737 bărb., 715 femeî; după starea civilă: 730 căsătoriţi, 1240 necăsăto riţî, 15 văduvi; 112 ştiu carte; toţî sunt Romînî ortodoxî. Com. are 2 biserici: I. Una în cătunul Bălţaţi, cu hramul Sf. Gheorghe, zidită în 1865 de preotul Ştefan Roşescu, familia sa şi cu ajutorul locuitorilor; are 17 pogoane pămînt arabil şi e deservită de I preot, I cîn­ tăreţ şi I paracliser; 2. Biserica din cătunul Rubla, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, fondată în anul 1867, tot de preotul Şte fan Roşescu şi cu ajutorul lo­ cuitorilor; are 17 pogoane pă mînt arabil; este deservită de I preot, I cîntăreţ şi 1 paracliser. In com. este o şcoală mixtă, fondată în anul 1854 de sta t; are I învăţător şi 56 elevi înscrişi. Calitatea pămîntulul este bună. ^300 hect. sunt loc arabil, 1100 hect. imaş. Locuitoriî posedă: 215 plu­ guri; 450 boî, 149 vacî, 75 caî, 32 epe, 1500 oî şi 30 rîmătorî. Industria este simplă, cea do­ mestică. In comună sunt : 4 tîmplarî; 7 morî de măcinat, 2 cu aburi şi 5 pe apă. Transpor­ tul se face prin gara R.-Sărat la 3 kil. spre Nord Vest. In co­ mună sunt 13 comercianţi Ro mîm, toţî cîrciumarî. 80

BĂLŢAŢI

Căile de comunicaţie su n t: i. Şoseaua, ce vine din oraşul Rîmnicul-Sărat, trece prin co­ mună şi se îndreaptă spre FăureT, judeţul Buzău, trecînd prin comunele Costieni - Marî, Bălăteanul, Galbenul, Jirlăul - Nisi­ puri; 2. Şoseaua, ce duce spre Sălcioara, G hergheasa-Am ara; 3. Spre staţia Joiţa ; 4. Spre co­ munele Obidiţi, Măcrina, Nicoleşti, Ciorăşti; şi 5. Spre Sgîrciţi. Budgetul. Comuna are 258 contribuabili. Veniturile sunt de 4500 leî, 65 banî, iar chel­ tuelile sunt de 3923 leî, 14 banî. Contribuţiunile comuneî sunt de 11.671 leî, 17 banî. B ă lţa ţi, com. mir., în plasa T îr­ guluî, jud. Teleorman, la extre­ mitatea despre V est a plăşiî. Este situată între două văî, a Vedeî şi a Bratcovuluî. Se mărgineşte la Est cu co­ muna Cucueţi, la V est cu co­ muna Socetul (Neaga), la Nord cu comuna Dideşti, de care este separată prin Lunca-Vedeî, şi la Sud cu hotarul com. Mihăeşti, din jud. Oltul. De pe dealurile, peste care este situată, domină tot şesul de pe Lunca-Vedeî, pe care se află în­ şirate comunele: Cucueţi, Scrioaştea, Papa şi oraşul Roşiori. Se compune din 3 cătune: Bălţaţi, reşedinţa, Bratcovul şi Gresia. Cătunul Bălţaţi este aşezat pe malul drept al rîuluî V e d e a ; cătunul Bratcovul pe Valea-Bratcovuluî, de unde şi-a luat şi numirea; iar cătunul Gresia pe lunca dintre Vedea şi Bratcov, la o depărtare de 2V2 kilome­ tri, spre Sud-Est. întinderea comuneî, împreună cu a moşiilor aflate pe dînsa, este de aproape 3500 hectare, d ’impreună cu pămîntul delimi­ tat locuitorilor, în anul 1864.

306

Proprietarii principali sun t : moştenitorii Anton Puricescu cu 800 hect. pămînt arabil şi 150 hectare pădure ; d-na Zoe Izvoranu cu 533 hectare arabile şi 180 hectare pădure; d. ge­ neral E. Arion cu 252 hectare arabile şi 45 hectare pădure; d. dr. M. Tocitu cu 296 hec­ tare arabile, cumpărate de la stat. Locuitoriî împroprietăriţi sunt: în Bălţaţi, 174 pe 720 hectare; în Bratcov, 132 locui­ torî pe 430 hectare, iar în Gre­ sia, 31 locuitorî avînd 107 hec­ tare arabile şi IO Va hectare viî. Terenul este fertil; numaî o mică parte este mlăştinoasă şi cu prundiş, pe Valea-Vedeî. Numărul vitelor din comună şi cătun este de 5029 capete, din carî 1011 vite marî cornute, 219 caî, 12 măgarî, 3328 oî, 20 capre şi 399 porci. Budgetul com. în anul 1890 a fost de 8591 leî, 69 banî la venituri şi de 6504 lei, 60 bani la cheltuelî. A re: o şcoală, care a fost fre­ cuentată de 21 elevî; două bi­ serici, una în comuna Bălţaţi şi alta în cât. Bratcovul cu şase deservenţî, adică cîte un preot, un cîntăreţ şi cîte un eclesiarc de fie-care. Comuna Bălţaţi are şosele ve­ cinale spre toate cătunele eî, precum şi spre com. Socetul, de care nu este despărţită de cît printr’o mică distanţă de cîţî-va metri, ast-fel că un necunoscă­ tor al localităţii ar crede că So­ cetul şi Bălţaţi sunt una şi aceeaşî comună. Din căt. Gresia, o ramură ca de 3 kil. duce în şoseaua jude­ ţeană Roşiori-Urlueni şi RoşioriStrîmbeni. La marginea despre apus a Bălţaţilor reapar urmele Drumuluî-luî-Traian, care începe de la com. Flămînda; acest drum însă

BALŢAŢI

nu se maî vede de cît pe dis­ tanţă de cîte-va sute de metri şi, îndată ce trece în jud. Olt, dispare cu desăvîrşire. Spre N. de căt. Gresia se află o măgură mare, scobită la mij­ loc, în privinţa căreea locuitoriî povestesc legenda luî Maiaş Purcăraş. A cest Maiaş Purcăraş era un uriaş, care, de pe înălţimea măgureî, sprijinit în ciomagul său, sărea tocmai la Nicopole, unde îşî avea iubita şi de unde se înapoia la măgură, sprijinit tot în ciomag. Măgura-luî-Maiaş-Purcăraş are înălţime ca de 3 metri, iar peri­ feria eî este ca de 40 m. Satul Bălţaţi ca şi căt. Gresia sunt foarte vechî. Sub domnia luî Nicolae Mavrocordat făcea parte din pl. Mijlocul. In descrierea Valahieî, făcută de Nicolae Lazărîn anul 1789, îl vedem trecut sub numirea de Bălţeşti, din eroare de pronun­ ţare, de sigur, şi pus în aceeaşi plasă cu sat. Dideşti, care este în apropiere. Căt. Gresia pare a fi şi mal ve­ chiu ca sat. Bălţaţi; se zice că pe timpul luî Mihaifl Viteazul, oştile eroului îşî ascuţeafl aci săbiile pe gresii. La marginea acestuî cătun se văd încă urmele unei întărituri de pămînt, care are for­ ma unul drept-unghifl; lungimea eî este de 90 metri şi lăţimea de 70 metri; din toate părţile se poate vedea că a fost ocolită cu un şanţ de pămînt, care acum s’a astupat. Intrarea întăritureî se vede încă spre miază-zi. Prin preajmă şi în interior s’afl gă­ sit, în multe rîndurî, unelte de război fl şi monete. împrejurul satuluî erafl, în se­ colul trecut, pădurî seculare. Băl­ ţaţi, ca şi alte sate de prin prejur afl fost, în maî multe rîndurî, părăsite de locuitorî, în

BĂLŢAŢI

timpii învaziunilor străine; apoi s’afl repopulat cu locuitorî ve­ niţi din diferite localităţi ale ţării şi mal ales de la munte şi de peste Olt. Parte din locuitorî s’afl refugiat aci de la Dunăre, din jud. Vlaşca.

807

Mare, în partea de S. a comu­ neî. E reşedinţa comuneî şi are o biserică zidită la 1890 de lo­ cuitorî. B ă lţa ţ i, sub-divizie a cat. Mierea,

din com. Gura Nişcovuluî, jud. Buzău.

B ă lţa ţi, sat, în jud. R.-Sărat, pl.

Rîmnicul-d.-j., căt. de reşedinţă al comunei Bălţaţi. Şî-a luat nu­ mele de la moşia cu acelaşi nu­ me. Este aşezat în partea de a­ pus a comunei, pe malul drept al rîuluî R.-Sărat, la o mică de­ părtare de oraşul R.-Sărat. Are o întindere cam de 48 h e c t.; 419 capi de familii, cu 1095 su­ flete, din carî 145 contrib.; are o biserică, cu 1 preot, 1 cîntă­ reţ şi o şcoală. B ă lţa ţi, sat, în partea de S.-E.

a com. Ştioborăni, pl. Crasna, jud. Vasluifl. Şî-a luat numele de la o familie de locuitorî ve­ niţi din satul Bălţaţi, jud. Falcifl, care s’a stabilit aici. E si­ tuat la poalele Dealulul-Lieştilor, pe o întindere de 1569 hect., din care 429 hect. pădure şi 897 hect. loc de cultură, fîneţe, imaş, sunt ale proprietăţeî; iar 243 h. sunt ale locuitorilor, carî sunt în număr de 130 fam. safl 650 sufl. Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vite­ lor. Loc. posedă 42 pluguri şi 30 care cu bol; precum şi 20 stupi cu albine. A r e : o biserică cu 2 dascăli, făcută la 173Si de fostul pro­ prietar V e is a ; o moară cu ab u n ; 2 circiume; 1 iaz. Numărul vitelor e de 588 ca­ pete, din carî: 266 vite marî cornute, 32 cai, 250 oî şi 40 rîmătorî. B ă lţa ţi, cătun, pendinte de com. cu acest nume, pl. Mijlocul, jud* Olt, sityiat pe st. gîrleî Plapcea-

B ă lţa ţ i, deal, numit şi Dealul Băl

ţaţilor, în judeţul Mehedinţi, pe care sunt aşezate cele 2 comune: Bălţaţi-d.-j. şi Balţaţi-d.-s. B ă lţa ţi, mic izvor, în com. Be-

leţi, pl. Podgoria, jud. Muscel, din care locuitorii iau apă, bună de leac, zic eî. B ă lţa ţ i, moşie, situată în comuna

cu acelaşi nume, din plasa Tîr­ guluî, jud. Teleorman; are o în­ tindere de aproape 150 hect. şi aparţine la diferiţi proprietarii. B ă lţ a ţ i, pichet vechiu, cu No. 34,

către hotarul Moldovei, în apro­ piere de oraşul Focşani, în jud. R.-Sărat, pl. Oraşului, com. Vîrtescoi, pe malul stîng al rîuluî Milcovul. B ă lţa ţ i-d e -J o s , com. rur., în pl.

Dumbrava, jud. Mehedinţi, la distanţă de 49 kil. de oraşul Turnu-Severin; este situată pe vale şi dealuri, avînd o supraf. de 3000 hect. cu o populaţiune de 218 contrib., din 1100 locui­ torî, locuind în 320 case. Se mărgineşte: la E. cu co­ muna Albuleşti, la S. cu com. Bîcleşul, la Vest cu com. Bălţaţi-d.-s. şi la N. cu proprietatea statului Strehaia. Formează co­ mună cu cătunele: Higiuf, Ursoaia şi mahalalele: Dealul-Mare, Faţa şi Golineasa. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntulul este bună. Locuitorii posedă: 56 pluguri,

BĂLŢAŢI DE MIJLOC

120 care cu bol, 16 căruţe cu cal şi 108 stupi. A re 2 biserici cu 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; o şcoală cu 1 învă ţător, frecuentată de 30 elevî. Budgetul comunei coprinde: la venituri 1444 lei şi la chelt. X141 lei. Numărul vitelor în a ceastă comună este de: 800 vite marî cornute, 56 cai, 416 ol şi 401 rîmătorî. Prin această comună trece şo şeaua comunală Brîgleasa Băl ţaţi-Albuleşti-Piria. Dealuri mal principale în a ceastă com. sunt: Dealul Mare, pe care se află situată maha laua Dealul Mare şi la ale cărui poale se află mahalaua Ursoaia; Dealul Higiulul, la ale cărui poa le se află mahalaua Golineasa; Bresnicioara; Steaja. Văile mal principale su n t: Valea-Mare, Valea-Higiulul, V a lea-Golineseî, Valea Bresnicioa rel şi Valea-Stejeî. B ă l ţ a ţ i- d e - S u s , com. rur., în pl.

Dumbrava, jud. Mehedinţi, la o distanţă de 46 kil. de oraşul Turnul-Severin, situată pe Dea Iul Bălţaţilor. Formează comună cu satul Guira. A re 153 contri­ buabili din 965 locuitori, locuind în 193 case. Ocupaţiunea locui torilor este agricultura şi creş terea vitelor. Calitatea pămîn tulul este foarte bună. Loc. po sed ă: 34 pluguri, 71 care cu bol şi l i căruţe cu cal; 46 stupi. In com. sunt: 2 biserici deser vite de 2 preoţf şi 4 cîntăreţî. Budgetul comunei coprinde, la venituri 947 lei şi la cheltuelî 781 Iei. Numărul vitelor este de : 526 vite mari cornute, 216 oî, 36 cai şi 216 rîmătorî. Această comună este situată pe şoseaua Brîgleasa-Balţaţi-Albuleşti. B ă l ţ a ţ i - d e - M ijlo c , fo s t cătun,

în com. rur. Bălţaţi, pl. Dum-

b ă l ţ a ţ i -v a r z a r i

brava, jud. Mehedinţi; acum este alipit com. rur. Bălţaţi. B ă l ţ a ţ i - V ă r z a r i , mahala, în com.

rur. Bălţaţi, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi. hotar de pămînt, în com. rur. Glogova, plaiul Clo­ şani, jud. Mehedinţi.

B ă lţa tu l,

com. rur., în jud. Neamţu, numită ast-fel de la satul de reşedinţă al eî. Ocupă partea despre Sud şi centrul al celor două extremităţi ale plăşiî de Sus-Mijlocul. E aşezată în dru­ mul şoselei naţionale judeţene Piatra-Neamţu, la 28 kil. depăr­ tare de oraşul Piatra, pe dea­ lurile şi văile dintre pîraiele V ă ­ raticul şi Cracăul. Se mărgineşte la S .-E . cu pămînturile com. Crăcăoani, la N.-V. cu comunele Buhalniţa, Hangul, Filiorul şi la N. E. cu Grumăzeşti. Este formată din satele şi că­ tunele : Bălţăteşti, Mitocul-luîBalan, Valea-Ariniî şi Valea-Sea­ că. A re o populaţiune de 2179 suflete, dintre ca ri: 465 capi de familie, sau 2135 suflete a­ flătoare faţă în com. şi 17 ab­ sente, la facerea recensămîntului populaţiei; după sex su n t: 1091 bărbaţî, 1061 femeî; după sta­ rea civilă: 1108 necăsătoriţi, 915 căsătoriţi, 128 văduvî, 1 divor­ ţat; în raport cu instrucţiunea: 146 ştiu carte, 2006 nu ştiu; după vîrstă: 573 copii sunt de sex bărbătesc, 503 copiî de sex femeesc; după naţionalităţi: 50 sunt străini. Locuitori se ocupă cu agricultura, cu creşterea vi­ telor şi cu comerciul. Dintre locuitoriî împroprietă­ riţi, în 1864, sunt astăzî: 142 carî ocupă singuri locurile lor, 238 din ceî cari ocupa locurî ca urmaşi, 2 stăpînesc locurile altora şi 74, carî de şi însuraţi

B ă lţ ă t e ş t i,

808

şi lucrători de pămînt, însă nu au nicî un fel de proprietate. Solul se cultivă pe o întin­ dere de 1428 hect. 93 ariî. Imaşul (suhatul) are o întin­ dere de 237 hect., nutrind 3236 capete de vite. In această comună sunt 3 biserici, în bună stare, întreţi­ nute de comună, din fondul de 700 leî, deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. Venitul fonciar a­ nual al pămînturilor, ce apar­ ţin acestor biserici, se urcă la suma de 990 leî. O şcoală, cu un învăţător, este întreţinută de stat. Budgetul comunei este de 6861 leî la venituri şi 6825 leî şi 26 banî la cheltuelî. Comunicaţiunea cu satele ve­ cine se face prin şoseaua ju­ deţeană Piatra-Neamţu, precum şi prin drumurile comunale, ce dau în această şosea de la di­ ferite sate. Budgetul drumurilor este de 746 lei, 26 banî la venituri şi 740 leî la cheltuelî. B ă l ţ ă t e ş t i, sat, în com. Bălţăteşti,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam­ ţu, aşezat la 470 metri d ’asupra nivelului marii, în drumul şo­ selei judeţene Piatra Neamţu, la o depărtate de 28 kil. de Pia­ tra, de 10 kil. de Neamţu şi 38 kil. de gara Păşcani. Se numeşte ast-fel de la mul tele locurî mlăştinoase, provenite din bogatele surse ale izvoare­ lor, cari se afla pe cuprinde­ rea sa. Terenurile sale sunt acciden­ tale, satul fiind împrejmuit din toate părţile cu dealuri, carî se deschid în partea de către N., prezintînd, în formaţiunea lor geologica, pături carî aparţin grupei terţiare şi probabil şi sis­ temului miocen. S ’au găsit cal­ care şi greziurî, prezintînd cris­

B Ă LŢĂ TEŞTl

tale romboidale, ce sunt cris­ tale de granat, precum şi ghips roşiatic caracteristic, şi ghips salifer. Cu siguranţă însă, nu se poate preciza anume căruî sis­ tem aparţin, de oare-ce nu s’au găsit fosile. (Vezî «Anuarul geo­ logic», III, 1888). Populaţiunea acestuî sat se urcă la 340 locuitorî, carî se ocupă, pe timpul vereî, foarte mult, cu comerciul productelor animale, a păsărilor, etc. agri­ cultura şi prea puţin cu indus­ tria şi comerciul propriu zis. In acest sat se află reşe­ dinţa comuneî, 1 biserică de piatră deservită de 1 preot şi 2 eclisiarhî; o şcoală, cu o po­ pulaţiune de 60 elevî. A ci e sta­ ţiune balneară, cu 5 oteluri marî, carî cuprind peste 80 de ca­ mere ; o farmacie; staţiune telegrafică-poştală. In sat sunt 5 ro­ tari, între carî şi 1 strungar; 1 bărbier, etc. Bălţăteşti, împreună cu satul Mînjeşti, au fost daţî danie de Barnovski şi Vasile-Vodă, mă­ năstirei Hangul; iar maî tîrziu a fost întărită acea danie prin hrisovul luî Neculai-Vodă-Ma­ vrocordat la 1715 Şi s'au închi­ nat, împreună cu mănăstirea Hangul, Patriarhiei de Alexan­ dria. (Vezî Mînjeşti, moşie). Asemenea se spune, că acest sat, împreună cu moşiile Bălţă­ teşti, Buhalniţa, Mînjeşti şi Cracăoani, ar fi alcătuit, în vre­ muri, un cnezat. staţie balneara, în jud. Neamţu, lîngă satul cu aceeaşî numire, pe partea dreaptă a pîrîuluî Sărata. Izvoarele minerale din această localitate sunt cunoscute din timpuri vechî; bătrîniî poves­ tesc că le afl găsit sub formă de fintînî, pe care le numeau Fîntînele-de-Slatină-K^a, numire

B ă lţă te ş ti,

BĂLŢĂTEŞTI

309

ce se păstrează şi pănă astăzî Maî tîrziti băile s’au dat în printre locuitorî. antrepriză particulară. Ceî d’întîiti, carî ati început La 1870 stabilimentul de pri­ să Ie cerceteze, să Ie îngrijească mire a vizitatorilor era compus şi să Ie cureţe, ati fost Principiî dintr’o clădire de lemn, cu 24 Cantacuzin (din familia Cneji­ de odăî, în formă de potcoavă; lor), veniţî din Rusia, unde trăiavînd pe lîngă dînsele şase bu­ răpănă atuncî, spre a se stabili cătării şi şase cabine pentru aicî. Ei Ie-ati îngrădit, ati deschis feredee. Tratamentul boalelor izvoarele şi ati clădit în apropiere se făcea ordinar, după prescrip2 barace marî, unde ati aşezat căzi, ţiunea arendaşului, care pe a­ pentru scăldarea lor şi a vizi­ cele vremurî era un Evreti. tatorilor, ce Ie veneati ca oaspeţî La 1878 s’ati cumpărat de Ia pe timpul vereî (1810). Principele D. Ştirbeiu, de d-I dr. D. Cantemir care a făcut, prin a­ Nu trecu mult şi se vesti în ţară de efectele bine-cuvîntate jutorul d-Iuî dr. Konya, o ultimă ale Slatineî-Rele de la Bălţăteşti. analiză amănunţită, schimbînd Vizitatorii pătimaşi sporeaţi pe tot-odată şi numirile izvoarelor: fie-care an şi se stabileaţi prin No. 1, Carol I; No. 2, Indepen­ sat şi Vecinătate, unde căraţi denţa: No. 3, Elisabeta; şi No. apa cu vasele. 4, Cuza-Vodă (20 Octombrie Pe atuncî eraţi numaî treî 1885). Rezultatele acestei ana­ lize sunt: fintînî de slatină (saramură): i. Olga, 2. Elena, 3. Gheorghe 1. Izvorul Carol I : A pa este sati Fîntîna-Cneazuluî. Izvorul limpede, cu un gust sarat-amar al patrulea s’a descoperit maî şi cu o reacţiune oare-cum aci­ tîrziu. da. Temperatura apeî, Ia 20 Octombrie 1883, era de 7 0 Cea d’întîiii analiză a apelor C. Greutatea specifică: 12206. acestea s’a făcut pe la anul In 1000 grame de a p ă : Clor 1839, de către dr. I. Cihac şi 143,7023, brom, 0,0661, anhi' provizoruIFranz Humpel, cu care dridă sulfurica 6,8096, anhidridă ocazie s’a văzut că conţin: acrime carbonică 0,1052, anhidridă sicarbonică, idro-sulfurică şi idroIicică 0,0064, soda 130,5079^0clorică; apoî sodă, magnezie, potasăo,i576, calciti 0,5265, mag­ tasă, calce, fier şi iod. Izvorulnezie 0,2828, protoxid de fier Cneazului era cel maî îmbelşugat, 0,0099, urme de iod. Grupînd dînd peste 100 de oca de apă între dînsele aceste substanţe pe minut; temperatura apeî era în combinaţiunile, în care se află de 140 sub presiunea atmosfe­ probabil, în apă, avem urmă­ rică de 240. O a doua analiză, şi mai com­ torul rezultat: Clorură de na­ trium 237,143 5, bromurademagplectă de cît cea-l’altă, s’a făcut nezie 0,0761, sulfat de potasă la 1856, de dr. Stenner. Cu a0,2913, sulfat de calciti 1,2789, această ocazie s’ a constatat, că sulfat de magnezie 23,3911, sul­ boalele, carî eraţi combătute cu fat de natriu 10,7111, carbo­ succes prin băi, sunt: Poala albă, nat de fier 0,0130, carbonat de guturaiul încuibat, umflătura magnezie 0,0368, fosfat de alu­ ghindurilor şi alte boale scrofuminiu 0,0064, substanţă orga­ loase, reumatizmul cronic, pete­ nică 0,0166; suma substanţelor le, picingine, noduri, beşicuţe, fixe: 272,9957. Acid carbonic bube, Iimbricî, trînjî şi felurite combinat cu carbonaţi siţnpli boli nervoase.

•BĂLŢĂTEŞTI

în bicarbonaţî 0,0383, acid car bonicliber 0,3561; sumatotalăa părţilor constitutive: 263,3901. Părţî constitutive nepondera bile: iod şi litiu. 2. Izvorul-Elisabeta: A cest iz vor se află Ia cîţî-va paşî dc Izvorul-Carol I. Proprietăţile sale fizice şi chimice sunt aceleaşi, cu deosebire în cantitatea săru rilor. Temperatura, Ia 20 Oc tombrie 1884, a fost de 6,50C., iar greutatea specifică: 1,2033. A naliza cantitativă: Clor 128,4962, brom 0,0652, anhidridă sulfurată 2,6480, anhidridă siIicicăo,oo75, sodă 116,0105, potasă 0,1706, calciu 0,1426, magnezie 0,3153, protoxid de fier 0,0054. Grupîn du-Ie, avem următorul rezultat: Clorură de natriu 211,9861, bromură de magnezie 0,0749, sulfat de potasă 0,3153, sulfat de cal citi 0,8419, sulfat de magnezie 22,6036, sulfat de natriu 8,0814, carbonat de fier 0,0072, carbo­ nat de magnezie o, 1132, fosfor de aluminiu 0,0258, acid sili cic 0,0075, substanţe organi ce 0,0194; suma părţilor fixe 244.0763. Acid carbonic com binat cu carbonaţi simpli în bi carbonat 0,0620, acid carbonic liber 0,3031 ; suma totală a păr ţilor constitutive 244,4414. Părţî constitutive neponderabile: iod, litiu şi acid sulfidric. 3. Izvorul-Cuza Vodă: Acest izvor se află aproape de celeI’alte două. EI se întrebuinţca ză ca medicament intern- Apa este sărată, în săruri minerale, limpede, cu un gust sărat amar. Reacţiunea apeî este neutră. Temperatura, la 20 Octombrie 1884, era 7 U. Greutatea speci cifică: 1,0148, Analiza cantita tivă: Clor 8,7323, brom 0,0094, anhidridă sulfurică 2,1743, anhi dridă carbonică 0,5527, anhidri­ dă silicică 0,0319, sodă 8,1602, potasă 0,1254, calciti 0.4976,

BĂLŢĂTEŞTI

BĂLUŞ-SILVESTRI

810

magnezie 0,5900, protoxid de 0,060 gr., apă de cristalizaţiune fier 0,0015. Grupînd între dîn­ 54.49° g r -; total 99 gr. 980%. sele aceste substanţe, dau: clo­ Astă-zî staţiunea balneară Băl­ rură de natriu 14,4060, sulţăteşti merge pe cale propăşifură de magnezie 0,0108, sul­ toare sub toate raporturile. (Vezî fat de potasă 0,2318, sulfat de dr. A l. Şaabner-Tuduri: «Stu­ calciu 1,1902, sulfat de mag­ diu asupra apelor minerale din nezie 1,0023, sulfat de natriu judeţul Neamţu», 1890. A se­ 1,2125, carbonat de fier 0,0024, menea dr. Cantemir: «Băile mi­ carbonat de magnezie 0,5199, nerale de la Bălţăteşti», 1884; acid salicilic 0,0319, substanţe idem «Asachi», revistă, Piatra, organice 0,0362 ; suma părţilor 1884, No. 3, etc.). fixe 18,640. Acid carbonic com­ binat în bicarbonat 0,2732, acid B ă l ţ ă t e ş t i, moşie, în jud. Neamţu, carbonic liber 0,0053 >suma păr­ situată între moşiile Văraticul, ţilor în total 1,8,9225. Părţî ne­ Crăcăoani, Hangul ş. a. A fost ponderabile: stronţiu, litiu şi iod. proprietatea vistierului Ilie Can­ 4. Izvorul Independenţa, a- tacuzin, apoî maî tîrziu a cnea­ vînd multă analogie cu izvorul zului Gh. Cantacuzin şi acuma Carol I, a fost analizat numaî a Principelui Ştirbeiu. A re sat. calitativ. Din analizele expuse, rezultă, B ă lţ ă t e ş t i, moşie, din com. Bră­ că aceste ape minerale trebuesc eşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi, clasate în clasa apelor cloruratepe care este înfiinţat satul nou, sodice, şi maî rees următoa­ Valea-Oilor. A re o întindere de rele concluziunî: 1. că aproape 862 hect., pămînt foarte roditor. a patra parte din apă, consistă Această moşie este proprieta­ în clorur de sodiu; 2. caracte­ tea statului. ristic pentru apa sărată din Băl­ ţăteşti, este marea lor bogăţie B ă lţ ă t e ş t i, pîrîiaş, c. Bălţăteşti,pl. în sulfate, ceea-ce contribue mult de Sus-mijlocul, jud. Neamţu. la valoarea lor terapeutică. în­ trebuinţarea practică a acestor B ă lţ ă ţ a n u l, cătun, ţine de com. ape poate servi: a) la inhalarur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. ţiunî şi pulverizaţiunî; b) la băî Mehedinţi. gradate: calde şi re c î; c) pen­ tru băut este numaî acea din izvo­ B ă l ţ ă ţ e i, deal, spre apus, în co­ rul Cuza-Vodă. muna Băleni, pl. Zimbrul, jud. Din apele minerale de la Băl­ Covurluiu, între pîraiele Suhuţăteşti se extrage prin evapoluiul-Sec şi Suhuluiul-cu-Apă. raţiune, o sare de coloare albăcenuşie, numită sare minerală de B ă lţ ă ţ e i, vale, corespunzătoare Bălţăteşti, care servă pentru băî, dealului cu acelaşi nume, în co­ şi afară de aceasta o sare cris­ muna Băleni, pl. Zimbrul, jud, talizată, cu un gust amar-sărat Covurluiu. şi cu efecte purgative excelente, numită: sare aternială de Bălţă­ B ă lţe ş t i, sat, face parte din com. teşti. A fost analizată de d-nul rur. Podeni-Vechî, pl. Podgoria, dr. Bernarth şi a prezintat ur­ jud. Prahova. A re o biserică mătoarea compoziţie : sulfat de vechie, făcută de locuitorî. Anul sodiu43,550 gr., clorură de sodiu fondărei şi ctitorii nu-î se cu­ 0,880 gr., carbonat de sodiu nosc.

A cest sat înainte de a se uni cu Podeni-Vechî, forma o com cu cătunul Izeşti, şi se numea de locuitorî: Cireşeanca, Si­ naia, Polini şi Piscupia. B ă l ţ i l e - d i n - T o d i r e ş t i , mlaştină,

în jud. Suceava, pe şesul drept al pîrîuluî Suha-Mică. pîrîă, în com. rur. Cleanovul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

B ă lţo ic a n ,

B ă lş iţ a , vale şi mic piria, cuig

pe lîngă com. Cîmpeni, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţî. O mulţime de alte văi se pierd în valea Balşiţa, iar de-o parte şi de cea-l-altă se ridică dealul de S. al Balşului. Valea se termină în Valea-Olteţuluî, la com. Vîrtina. B ă l u r a , deal, situat la S. de sa­

tul Godineşti-d.-j., com. Godineşti, pl. Berheciu, jud. Tecuciu. B a l u ş sau B a l o ş ,

sat, jud. Ba­ cău, plasa Siretul-d.-s., al com. Odobeşti, situat d’a stînga pî­ rîuluî Odobeşti, la o depărtare de 2700 m. de satul Odobeşti. In apropiere de acest sat se prădau odinioară de tîlhari, că­ lătorii, ce străbăteau şoseaua Bacău-Bîrlad. In sat sunt 32 capi de familie şi 134 suflete. Ani­ male sunt: 10 caî, 134 vite cor­ nute şi 24 porci.

B ă l u ş , deal, jud. Bacău, pl. Si-

retul-d.-s., din com. Berbenceni. deal, pe teritoriul satului Iazul-Nou, din com. Şipotele, pl. Bahluiu, jud. Iaşi. Numit ast-fel, se zice, după numele unui hoţ, ce-şi avea lo­ cuinţa pe el.

B ă lu ş ( D e a lu l- lu î- ) ,

B ă l u ş - S i lv e s t r i, moşie, jud. Ba-

: B Ă I .U Ş A ___________________________________________

cău, pl. Siretul-d.-j., din com. Odobeşti, cu o întindere de 294 fălci.

Băluşa, nutne, ce maî poartă sa­ tul Baluş, jud. Bacău.

Băluşca, pădure a statuluî, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Jideni. Face parte din cir­ cumscripţia V il-a silvică, ocolul Băbeni. Se întinde pe DealulCoţatculuî. Esenţele principale sunt: fag, jugastru şi frasin. în­ tinderea pădureî este de 200 hectare. situată în partea de S. a plăşiî Tîrguluî, jud. Botoşani; se întinde pe un teritoriu deluros şi acoperit parte cu pădure. Comuna se compune din sa­ tele : Băluşeni (Zosin), Buzeni, Coşuleni, Stănceni, T ocileni, T ijlbureni şi Zeiceşti. Suprafaţa comuneî e de 8296 hectare. A re o populaţie de 879 familiî sau 3200 suflete, avînd 618 contribuabili. Pămîntul este maî mult argilos, avînd coloarea brună-cenuşie şi în unele părţî roşiatică; este însă de calitate bună şi ro­ ditor. întinderea locurilor cultivate e de 2783 hectare. In partea de V est şi Sud-V. a comuneî sunt pădurî de ste­ jar, carî se exploatează şi au o întindere de 243 hectare. Comuna e străbătută de pî­ raiele Sicna şi Teişoara şi are 2 iazuri marî : iazul Stănceni şi iazul Băluşeni sau Zosin, din carî se scoate mult peşte, stuh şi papură; sunt şi 3 iazuri maî micî. A re 2 morî de apă, cu maî multe pietre, la cele două iazuri marî.

311

762 vacî, 218 caî, 1984 porci, 2310 oî, 11 capre şi 9 bivoli; 220 stupî. Prin partea de Nord a co­ muneî trece calea judeţeană pie­ truită, Botoşani-Ştefăneşti; ase­ menea prin partea de Vest e străbătută de calea naţională Botoşani-Hîrlău. Budgetul comuneî e de 13445 leî la veniturî şi 11649 lei la cheltuelî. Sunt 6 bisericî cu 4 preoţî şi 9 cîntăreţî; 2 şcoli cu 2 învăţătorî, 120 băeţî şi 20 fete ; 13 circiume. Sunt 14 comerci­ anţi şi 22 meseriaşi.

B ă lu şe n i, com. rur.,

Numărul vitelor e de: 782 boî,

B ă lu ş e n i (Z o sin ), sat, în partea

de Sud a comunei Băluşeni, pl. Tîrguluî, jud. Botoşani, aşezat pe coasta dealului Zosin, în dreapta pîrîuluî Sicna, Moşia are o su­ prafaţă de 2373 hect. şi o po­ pulaţie de 210 familii cu 795 suflete, avînd 162 contribuabili. Spre Nord de sat, pe valea pîrîuluî Sicna, se află iazul Bă­ luşeni, sau Zosin, bogat în peşte, stuh şi papură; are o moară de apă; spre Est de iaz se află grădini de zarzavaturi, cultivate de Bulgari, carî vin aicî în toţî aniî şi fac comerţ de legume pe piaţa oraşului Botoşani; eî întrebuinţează apă din iazul Bă­ luşeni, pentru irigaţiune cu un sistem de roţi marî purtate de caî. A icî este reşedinţa primă­ riei comuneî Băluşeni. A re o biserică cu 1 preot şi 2 cîntă­ reţî şi 1 şcoală, cu un învăţător, frecuentată de 7° şcolari. Numărul vitelor este de: 510 vite cornute, 58 caî man şi micî, 730 oî, 11 capre, 3 bivoli, 591 porci, 70 stupî cu albine. Sunt 8 meseriaşi, 3 comerci­ anţi; 2 cîrciumî. B ă lu ş e n i-S t a m a te le , sat, în par­

tea de Nord a comuneî Fîntî­

BALLŞEŞTI

nelele, plasa Şiretul, judeţul Bo toşani, aşezat pe loc şes. Are o suprafaţă de 938 hect. şi o populaţie de 281 familiî sati 1446 suflete şi 300 contrib. Locuito­ riî sunt parte Romînî şi parte Ruşî; sunt şi cîte-va familiî de Evreî. Locuitoriî se ocupă cu a­ gricultura şi cu creşterea vitelor. Pe moşie se află o mică pă dure de stejari de 13 hectare, şi cîte-va lunci, pădurî de ră­ chită, la Şiret. Se află şi o moară de apă pe gîrla morii; un lac numit Plisa; şi bălţile : Alior, Iliasca şi Trestioasa, bo gate în peşte. In acest sat se află o bise­ rică, cu un preot şi doî cîntă r e ţî; o şcoală, a comuneî, cu un învăţător şi 49 şcolari. In sat se găsesc: 471 vite cornute, 50 cai marî şi micî, 1351 oî, 8 capre, i i i porci şi 275 stupi. Se află doî comercianţi; 11 me seriaşî; o cîrciumă. B ă lu ş e n ilo r

( I a z u l - ) sau Z o ­

sin, iaz mare, pe valea Sic nei, în partea de Nord a satu luî Băluşeni-Zosin, comuna Bă­ luşeni, pl. Tîrguluî, jud. Boto şani. A re o întindere de IOOhec­ tare ; din acest iaz se scoate mult peşte şi mult stuh şi papură; are o moară de apă, sistem noQ. B ă lu ş e ş ti, com. rur., în jud. Ro­

man, plasa Fundul, spre S.- E. de oraşul Roman şi la o de­ părtare de 13 kil. de el, şi de 9 kil. şi 500 metri de reşedinţa plăşiî. Teritoriul acesteî comune este foarte accidentat şi dru murile în rea stare. E formată din satele : Băluşeşti, Mestea căni şi Tabăra, cu reşedinţa co­ muneî în satul Băluşeşti. A re 255 capî de familie, 240 con­ tribuabili, 1098 locuitori, din carî 25 ştiu carte; 281 case. Popul» acestei com. este com-

BĂLUŞEŞTI

pusă din Romînî şi Unguri. Un­ gurii sunt 107 familiî, 470 loc. Maî sunt şi 2 fam. de Evrei. Se lucrează puţin olăria. Sunt 622 capete vite marî. A re 2 biserici: una ortodoxă, de lemn, şi una catolică, de zid. A re o şcoală primară mixtă, înfiinţată în anul 1886, şi care a fost frecuentată în anul 1886— 87 de 45 elevi, 44 băeţî şi 1 fată. Această comună ţine de cir­ cumscripţia fiscală Bătrîneşti. Veniturile anuale al com. este de 3228 leî şi cheltuelile de 3228 lei. B ă lu ş e ş t i, sat, în

com. Dochia, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, aşezat pe podişele, ce se întind în curbătura dealurilor Mărgi­ neni. Se mărgineşte la V est cu satul Dochia, de care se des­ parte prin culmea dealuluî Măr­ gineni ; la Est cu satul Itrineşti; la Nord cu hotarul comuneî Bărgăoani. In acest sat sunt 25 de case, populate de 20 de familiî, sau 51 de bărbaţî, 52 femeî, dintre carî: 56 necăsătoriţi, 36 căsă­ toriţi şi 11 văduvi, toţî răzeşî rămaşi aicî, în urma împroprietăreî locuitorilor la Dochia. Posedă: o biserică cu I preot şi I dascăl; un fîerar şi un rotar. Numărul vitelor se urcă la 55 capete: 18 bol, 22 vaci, 6 caî, 5 rîmătorî şi 4 junei.

B ă lu ş e ş t i, sat,

în jud. Roman, pl. Fundul, com. Băluşeşti, pe malul drept a pîrîuluî Băluşeşti, spre S.-E. de oraşul Roman şi la o depărtare de 13 kil. de el şi de 9 kil. 500 m. de reşedinţa plăşiî. Este aşezată pe coasta despre S. a dealului Băluşeşti. Este reşedinţa com. Băluşeşti. A re 213 capî de familii, 193 con­ tribuabili, 890 locuitori, din cari 24 ştifl carte; 234 case. Din

312

aceştia, 107 familiî, 470 locui­ tori, sunt Ungurî şi 2 familiî Evreî. Se lucrează puţin olăria. Sunt 591 capî vite marî. A re 0 biserică ortodoxă, de lemn şi una catolică de zid. Formează împreună cu satele: Călugăreni, Mîgla, Negri, Poiana-luî-Iuraşc, Recea, Roşiori şi Ruşi din jud. Roman, precum şi cu satele Bog­ dăneşti, Buhociu, Prăjeşti şi Satul-Nou, din jud. Bacău, o paro­ hie catolică, cu reşedinţa preo­ tului în satul Prăjeşti, jud. Bacău. A re o şcoală primară mixtă, în­ fiinţată în anul 1886 şi care a fost frecuentată în anul şcolar 1886— 87 de 45 elevî, 44 băeţî, 1 fete. Este legat de oraşul Ro­ man prin şosea. Se mal numeşte şi Băluşeşti-Boereştî.

BĂLUŢA B ă l u ş e ş t i - T o d ire ş ti, sat, pe mo­

şeşti, sat, în jud. Roman, plasa Fundul.

şia Ruginoasa, com. Văscani, pl. Siretul-d.-s., jud. Suceava. Se crede că-şî trage numele de la nişte pădurari fugiţi de la familia Băluş (Balş) şi adăpos­ tiţi aci. E aşezat pe ambele coaste ale dealuluî Ciumalul. Numără 1 18 case, populate cu 156 capî de familie, sau 515 suflete, din carî 252 bărbaţî şi 263 femei. Din aceştia sunt 5 Evreî. A re 124 contribuabili. Va­ tra satuluî ocupă suprafaţa de 53 fălci şi 32 prăjinî. Despre mo­ şie, vezî Ruginoasa. împroprie­ tăriţi, după legile din 1864 şi 1878, sunt 29 fruntaşi, 60 mij­ locaşi şi 95 codaşi, stăpînind 356 fâlcî şi 70 prăjinî. A re o biserică de lemn, lipo­ venească, 5— 6 familiî dintre să­ teni fiind lipoveni împroprietă­ riţi aci. Şcoala din Todireşti ser­ vă şi acestuî sat. Drumuri principale sunt: la Bîdiliţa, 2010 m., la Stroeşti, 2 kil., la Hărmăneşti, 4 kil. metri şi jum. Pe la 1850, «Băluşeşti, la ţinu­ tul Sucevei, ocolul Şiretului, moşie a dumi-sale Logofătului Costache Sturdza. A re un sat cu doî nevolnici, două vădane, un vătav. Pe lîngă moşiile: Criveşti, Ruginoasa şi altele, cu un număr de 15 locuitorî». («Bu­ ciumul Romîn», anul I, 1875, pag. 142.).

B ă lu ş e ş t i-M ic i, sat, în jud. Ro­

B ă l u ş u lu î ( D e a lu l-) , deal, situat

man, pl. Siretul-d.-s., com. Dagîţa, spre S.-E. de satul Dagîţa şi la o depărtare de vr’o 3 kil. de el. A re 24 capi de familii, 24 contribuabili, 126 locuitori, dintre cari II ştiu carte şi 37 case. Populaţia este romînă, a­ fară de o familie Evrei. A cest sat ţinea pănă la 1 Aprilie 1887, de desfiinţată com. Vovrieşti, care s’a alipit la com. Dagîţa.

la E. de satul Burdusaci, în jud. Tecucifi. Se află pe lîngă satele: Deleni şi Burdusaci. Merge pănă în drumul ce duce la Bîrlad, unde începe Dealul-Bucşeî, for­ mînd hotarul spre judeţul Tu­ tova.

B ă lu ş e ş t i, deal, în jud. Roman,

pl. Fundul, com. Băluşeşti, pe coasta căruia este aşezat satul Băluşeşti. A cest deal face parte din şirul dealurilor din stînga Şiretului. B ă lu ş e ş t i, moşie, în jud. Roman,

pl. Fundul, com. Băluşeşti. A ­ vea parte aicî maî înainte, pe la 1840, şi mănăstirea Neam­ ţului, care era închinată sf. Mi­ tropolii, starea I-iu. B ă l u ş e ş t i - B o e r e ş t î , vezi Bălu­

B ă l u ţ a , cătun, în com. rur. Po-

noarele, plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi. A re 30 familii.

băluţa

313

Băluţa, lac, în com. Pănătăul, căt. Plăişorul, jud. Buzăfl.

Băluţoiul, p îrîu ; izvoreşte din dealul Izvoarele, com. Zăvideni, pl. Oltul-d.-s. şi se varsă în rîul Oltul, în jud. Vîlcea.

Bănăguiul, rîu, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-mj., com. Intorsura, pe dreapta pîrîuluî Dăsnăţuiul.

Bănănăi, sat, pe Argeş. A re 45 fâlcî. Face parte din com. rur. Prundul, (vezî acest nume), jud. Argeş, pl. Piteşti. B ă n ă re şti, sat, cu 149 fam., jud.

Argeş, plasa Piteşti. Face parte din com. rur. Săpata-d.-j.

Proprietatea moşiei este a Epitropieî Sf. Spiridon din Iaşi. Sătenii împroprietăriţi posedă 211 hect. 23 ariî pămînt; iar proprietatea moşieî are 587 hect. 16 arii cîmp şi 85 hect. 92 ariî pădure. Pîrîul, ce trece prin moşie, se numeşte Sanihăul. Drumul principal e cel jude­ ţean Herţa-Mamorniţa. Moşia se învecineşte cu : Hreaţ ca, Molniţa, Prutul şi Sanihăul. B ă n c e ş ti, sat, în jud. Tutova, pl.

Tutova, comuna Voineşti, spre S.-E. de satul Voineşti. Are 136 loc., din cari 9 ştifl carte; 33 case. B ă n c e ş t i, deal, pe teritoriul com.

B ă n ă ţe n i, numire vechie, a cătu­

nului Gîngiova, jud. Dolj.

Băneasa, plasa Prutul, jud. C o­ vurluiu. începe din Valea-Băneasa şi merge spre Jorăşti.

B ă n c e a s c a ( D r ă g a ic a - V e c h e ) ,

căt. al com. Simileasca, judeţul Buzău, cu 560 loc. în 116 case. B ă n c e a s c a ( lo r g u le a s c a - ) , mo­

şie, în com. Simileasca, judeţul Buzău, căt. Bănceasca; fostă pro­ prietate a statuluî; pendinte de Episcopie; 1090 hect., din care 390 s ’a dat locuitorilor, iar 700 s’afl vîndut. Aceasta are ca 500 hect. arabile, mare parte gră­ dini de zarzavat, 140 fineaţă şi 60 crivină; renumită pentru vî nat şi maî cu seamă pentru : be caţe, sitari, etc. Pe această mo­ şie s’a cultivat şi orez.

B ă n c e ş t i, moşie moşnenească, în

com. Lipia, jud. Buzăfl, are ca 600 hect. arăturî, viî, livezî şi pădurî. Se sub-divide în urmă­ toarele sfori: Buduceşti, Băni cioi, Gogălniceanca, Glodeni, Piroceşti, Pistreşti, Măculeşti^ şi Ioan-Băcanul. B ă n c e ş ti, sfoară de moşie, în com. Valea-Teanculuî, jud. Buzău, avînd 70 hect. arăturî şi vie. B ă n c ila , numire, dată uneî părţî din pădurea statuluî Vintilă V o­ dă, jud. Buzăfl.

Bănceasca-Crivina./ăafar*’, pe

B ă n c ilă , numele unuî căt., care a

moşia Bănceasca, jud. Buzăfl. (Vezî Bănceasca).

aparţinut comuneî Boloteşti, pl. Gîrlele, jud. Putna. E situat, pe Putna, la un kil. departe de sa­ tul Baloteşti.

Bănceni,

sat, în comuna Mamorniţa, pl. Herţa, jud. Dorohoifl, cu 67 familiî safl 272 suflete. Poziţiă plăcută. Aşezările săte­ nilor sunt parte bune, multe afl livezî, restul grădinî. Morel* Dicţionar Qtografie*

( V a l e a - l u î - ) , vâlcea, care se formează pe teritoriul comuneî Milcovul, pl. Siul-d. s., jud. Olt şi dă în rîul Oltul.

B ă n c i lă

BANEASA B ă n c ile a s c a , pădure, pe terito­

riul comuneî Baloteşti, pl. Gîr­ lele, jud. Putna, aparţinînd ră zeşilor de căt. Băncilă. Are o întindere de 29 hect. B ă n c ile ş ti, cătun, jud. Argeş, pl.

Piteşti. Face parte din com. rur. Băbana. Are 8 fam. B ă n d o iu l, pădure, în jud. Brăila, situată în pl. Balta. Se mărgi­ neşte din toate părţile de Cîinpul-Bălţeî. Suprafaţa este de 1 hect.; esenţă ; salcie. B ă n d o iu l, privai, în jud. Brăila;

începe din Vîlciu, maî jos de cătunul cu acelaşî nume ; se în­ dreaptă către N. şi se varsă în japşa Rogozul. B ă n d o iu l, tîrlă, în jud. Brăila, pendinte de com. Stăncuţa, pl. Balta; pe malul drept al Vîlciuluî, unde începe gura Verigeî-Băndoiuluî; cu 88 sufl., 16 familiî. B ă n e a s a , com. rur., în pl. Prutul, jud. Covurluiu, pe valea Chine jei, la 64 kilom. de Galaţi; se mărgineşte la N. cu com. Ba­ linteşti, la E. cu Vlădeşti (căt. Roşcani), la S. cu Bujor (cât. Moscu) şi la V . cu Jorăşti. Comuna aceasta, propriu zis, n’are cătun, ci numaî nişte sim­ ple mahalale, odinioară deose­ bite, azî aproape împreunate, carî poartă numele de Băneasa, Bucşeneasca, Fulgereşti şi, puţin maî în sus, Slobozia-Băneasa. A ceasta din urmă, e singura re cunoscută oficial ca cătun. Locuitoriî de aicî, şi anume din mahalaua Băneasa şi parte din Fulgereşti, sunt răzeşî, iar cei din Bucşeneasca şi SI. Bă­ neasa, foştî clăcaşî; capî de fa­ milie 345, cu 1557 suflete, din carî 625 bărbaţi, 630 femeî, 654 necăsătoriţi, 523 căsătoriţi, 78 40

BĂNEASA

văduvi, 243 ştiu carte, 1012 nu; străini nu sunt, de cît doî Evreî, ce ţin prăvălii de băcănie şi mă­ runţişuri Teritoriul este accidentat maî mult; sunt dealuri, rîpl şi văî, prea puţin loc şe s; suprafaţa sa e de 3748 hect., din cari treî părţî arabile, 53 hect. pădurî, 715 imaş, 57 fîneţe, 60*2 vil. In va­ tra satuluî sunt pădurî şi lunci de salcie. Proprietăţeî marî a­ parţin 1591 hect. 24 ariî, îm­ părţite la trei moşiî: Slobozia-Băneasa, Boereasca şi Bucşeneasca. (V. a. n.). Numărul total al vitelor din com. Băneasa e de 2135 capete, şi anume: 580 boî, 260 vacî, 70 mînzaţî, 8 mînzate, 185 vi­ ţel, 8 cal şi epe, 700 ol şi miel, 30 berbeci, 50 ţapi şi capre, şi 100 rîmătorî. Cîrciumî sunt 4, şi prăvălii de alte mărfuri 2; morî de vînt 4, ce produc anual cîte 150— 200 leî; sunt: o maşină agricolă şi pluguri sistematice 10. Se cultivă în mare parte : cînepa, inul şi gîndaciî de mătasă ; albinele puţin. Veniturile comunei se ridică la 6931 leî pe an, iar cheltuie Iile la 3519; dările directe în total se cifrează la 7160 1., 16 b. Biserici sunt 4 : Buna-Vestire, în mahalaua de jos Băneasa, zidi­ tă la 1814; Sf. Atanasie şi Chirii, despre care, legenda spune, că ar fi existînd din 1790, în Bucşe­ neasca ; Prea-Cuvioasa-Paraschiva, în Fulgereşti, din 1844; Şi Sf. Gheorghe, în SI.-Băneasa, din 1803. Dintre acestea, Sf. Gheorghe şi Sf. Atanasie şi Chi­ rii sunt închise, fiind ruinate. Toată comuna Băneasa formează 0 parohie, cu catedrala Buna­ Vestire, deservită de 1 paroh, 1 preot ajutor şi 4 cîntăreţî. A re o şcoală mixtă, frecuen tată de 45 elevî, din 75 înscrişi.

314

Prin Băneasa, pe o întindere de 5 kil., trece calea vecinală Bujor-Bereşti; asemenea, căî vecinale-comunale maî micî sunt: spre Jorăşti la V . de 7 kil., şi spre Roşcani la E. de 5 kil. Pe aicî trece şi linia ferată Galaţi-Bîrlad. Legenda spune, că numele de Băneasa ar veni de la soţia unuî Ban, căreea îi zicea Bănoaia saii Băneasa; probabil, că era pro­ prietara vre-uneî moşii de aici. Se maî povesteşte din bătrînl, că în Băneasa ar fi existat în vechime un tîrg mare. Povesti­ rea aceasta se întemeiază pe faptul, că cu ocazia săpăturilor făcute, s'au găsit urme de cără­ mizi, oale, etc., de formă ve­ chie. B ă n e a s a , com. rur., la extremi­

tatea de N.-E. a plăşiî Călmă­ ţuiul, jud. Teleorman, pe valea Călmăţuiuluî, în partea stîngă, la vr’o trei kil. de com. Puti­ neiu. Este situată între dealurile acelei văî şi între şoseaua ju ­ deţeană Turnul-Roşiorî şi com. Salcia. A re trei cătune: Bădu­ leasa, Şipotele şi Iamandinul. Jumătate com. Băneasa este situată pe deal şi jumătate pe şes ; cătunele Iamandinul şi Şi­ potele se află situate pe o altă vîlcea, numită a Şipotelor, tot pe partea stîngă a Călmăţuiuluî, la o depărtare de 4 kilometri, în partea opusă despre E. a com. Băneasa; iar cătunul Bă­ duleasa, pe coasta dealuluî Şi­ potelor. Comuna Băneasa se înveci­ neşte la N. cu cîmpia moşieî Belitorî, la S. şi S.-V. cu cătunul Cîrlomanul, din com: Putineiu şi moşia Putineiu, la E. cu moşia Belitori şi la V . cu com. Salcia. Cătunele Iamandinul, Şipotele şi Băduleasa se învecinesc la S. cu com. Putineiu, Ia N. cu mo­

BĂNEASA

şia Belitori, la E. cu com. Bog­ dana şi la V . cu com. Băneasa, de care aparţin. Comuna Băneasa este udată în partea de V . şi S.-V. de pî­ rîul Călmăţuiul şi este aşezată în­ tr’o poziţie foarte frumoasă, pe coasta dealului. Cătunele Şipo­ tele şi Iamandinul, de asemenea sunt aşezate pe valea cu ace­ laşî nume, formînd ca o grădină naturală, înconjurată mal de toa­ te părţile de dealuri, pe care sunt plantate viî. Populaţia comuneî, dimpreună cu a cătunelor, este de 1446 suflete, din carî 421 capî de fa­ milie şi 270 contribuabili. Numărul vitelor din comună şi cătune este de 5797 capete, din carî 1112 vite mari cornute, 446 caî, 3750 vite micî cornute şi 491 porci. Budgetul acesteî comune este de leî 3761.70 la venit, şi 37S9-8o la cheltuelî. A re două şcolî, una în com. Băneasa şi alta în cătunul Bă­ duleasa; cea din Băneasa, cu un număr de 20 elevî, şi cea din Băduleasa, cu un număr de 15 elevi. Aceste şcolî sunt dotate cu cîte 8'/2 hect. de pămînt arabil. A re două biserici, una în com. Băneasa, şi alta în câtunul Băduleasa, cu trei preoţi şi treî cîntăreţî. Comuna Băneasa se leagă cu gara şi comuna Salcia prin o şosea vecinală, împietrită pe o întindere de 21/a kilometri. Calea judeţeană trece pe deal, între comuna Băneasa şi cătu­ nul Băduleasa. De la fie-care din acestea pleacă cîte o ramură de şosea vecinală, care se împre­ ună cu şoseaua judeţeană. 0 altă şosea spre Putineiu, după ce străbate cătunul Cirloman, ese tot în şoseaua judeţeană. Drumul-luî-Traian trece prin partea de V est a cătunului Bă

, BANEASA

duleasa, venind despre Putineiu, şi luînd direcţiunea către cătu­ nul Adîncata, din comuna Be­

315

s a format în urma împroprie­ tărire! însurăţeilor din anul 1879.

B ă n e a s a , com. rur., jud. Vlaşca, litori, Pe coamele dealurilor comu­ compusă din cătunul Băneasaneî Băneasa, sunt mulţime de . Sf.-George, Băneasa-Hagiului măgurî, din care unele ad mare sad Angelo, Băneasa-Brailoiu, importanţă istorică. Ast-fel este azî a d-lui Rizu, situata pe ma­ Măgura-Colunuluî sad a Străi­ lul drept al Dunării, avînd, în jos, balta cu acelaşî nume. nului, în care s’ad găsit dife­ Suprafaţa tuturor acestor pro­ rite monete ; măgura Poşîrlia; prietăţi este de 5238 hectare, Măgura-Serafimuluî, spre com. din care s’a dat în 1864, la 140 Belitori, şi altele. locuitorî, foşti clăcaşî, suprafaţa Din poalele dealuluî Şipote­ 802 hectare. le, curg abundente izvoare de Venitul întreg al acestor mo apă, carî, după ce udă livezile, şiî, în care întră şi satul Gosmerg de se scurg în Călmăţuid, tinul, este de 52000 lei. formînd un teren mlăştinos. In 1888, se aflau 177 contri­ Dealurile, pe carî sunt aşe­ buabili, 245 familiî, cu 860 su zate aceste cătune, poartă ace­ flete. leaşi numirî, ca şi cătunele. Venitul comunal, pe 1886, era Teritoriul, pe care se află a­ de 4272 leî, iar cheltuelile de şezată comuna cu cătunele şi 3489 leî. In 1887, venitul co­ moşiile ce-î aparţin, ocupă o munal era de 3470 ; iar cheltu­ întindere de peste 4900 hectare elile de 3178 leî. şi se împarte ast-fel: comuna S ’a cultivat, în 1887, în în­ Băneasa cu moşiile eî 2050 hec­ treaga com., suprafaţa de 1500 tare; cătunele Iamandinul, Şi­ hect. S ’a produs maî mult grîu, potele şi Băduleasa 1845 hec­ porumb, puţină rapiţă, ovăz şi tare. Locuitoriî împroprietăriţi meiu. sunt: din Băneasa 153 pe 601 . Se lucrează rogojini din pa­ hectare, în cătunul Băduleasa pura, ce se află pe baltă; ele 53 pe 225 hectare, în cătunul se vînd la Giurgiu, Alexandria Şipotele 32 pe 125 hect. şi în şi Bucureşti. cătunul Iamandinul 38 pe 190 In această comună se află o hectare. biserică, pe proprietatea d-luî Pe moşia statuluî ŞipoteleRizu, la care oficiază un preot Băduleasa ad fost împroprietă­ şi doî cîntăreţî; depinde de pa­ riţi, la anul 1879, un mare nu­ rohia Frasinul. In 1888 s’au ofi­ măr de însurăţei, şi vînzarea în ciat 38 botezuri, 8 căsătorii şi loturi a continuat şi în aniî din 22 înmormîntărl. urmă. Viile din această comună Este o şcoală mixtă, cu 2 şi din cătune, ocupă o întindere clase, bine construită, la care ad de 92l/a hectare. urmat, în 1888: băeţî 36, fete 14. Terenul este de o bună ca­ In 1888 era cultivată o su­ litate ; pe dînsul sunt livezî în­ prafaţă de 63 hect., 25 ariî cu tinse, precum şi izlazuri bune vie. Produce vin bun. pentru paşunat. Este un petic de pădure, a sta­ Moşia statuluî Şipotele a fost tuluî, în suprafaţă de 69 hec­ a mănăstirei Vieroşul, iar Bă­ tare, depinde de ocolul silvic duleasa a mănăstire! SchitulGiurgiu. Pe marginea satuluî Trivalea. Cătunul Iamandinul

BANEASA

trece şoseaua judeţeană, ce duce la Giurgiu. Asemenea trece şo şeaua, ce duce la staţia Băneasa; drumul de fier Giurgiu-Bucuresti. De Bucureşti este departe cu 53 kil., de Giurgiu cu 19 kil., iar^ de Stăneşti, reşedinţa plăşiî Marginea, cu 22 kil. Prin com. maî trece şoseaua judeţeană, care duce la Pruntul-Comeni, unde ese din judeţ şi întră în Ilfov. Pe proprietăţile, ce depind de această com. se află Lacul-Roşu; se maî află lacurile CoţofanaMare şi Coţofana-Mică; Moarta, o viroagă ce desparte proprie tatea Rizu, de domeniul Giur giu; Cracul-Domnesc, o viroagă, ce ese din Moarta şi dă în Du­ năre; Comasca, o altă viroagă, ce ese din Dunăre, în creşterea ei şi dă iarăşi în Dunăre, după ce s’a unit cu Cacova. In com. sunt 6 cîrciumî. In comună sunt de asemenea şi 5 pichete de păzit grînele. B ă n e a s a , satul, sad maî bine zis,

mahalaua principală din comuna cu acelaşî nume, pl. Prutul, jud. Covurluiu. (Vezî Băneasa, com.). B ă n e a s a , sat, plasa Dîmboviţa,

judeţul Ilfov. Face parte din co­ muna rurală Băneasa Herăstrău. Este situat la Nord de Bucu­ reşti, pe malul stîng al rîuluî Colentina şi pe calea naţională Bucureşti-Ploeşti, distanţă 5 kil. de Bucureşti. Este proprietatea principesei Helene de Montes quieu. A fost proprietatea familiei Brîncoveanu. Are o frumoasă pădure, care servă ca loc de preumblare, locuitorilor din Bu cureşti. In timpul luî Vodă-Su ţu, aparţinea boeruluî Nicolae Văcărescu (Cocoşatul). L a l8 2 l, Tudor puse sentinele la Bă neasa, pentru a împiedica fuga boerilor.

BĂNEASA

Numele săfl, Băneasa, se datoreşte principesei Băneasa Zoe Brîncoveanu, care întemeiă a­ cest cătun, pe la anul 1839. Biserica, despre care vorbim mal jos, este fondată de Enăchiţă Văcărescu. Lîngă biserică se află ruinele măreţe ale pala­ tului, fostului Domnitor George Bibescu, început la anul 1848 şi rămas neterminat în urma eve­ nimentelor întîmplate în acel an şi a abdicării Prinţului Bibescu. Suprafaţa totală a satului e de 695 hect., aparţinînd princi­ pesei de Courval, din cari se cultivă 180 hect., 350 pădure şi 165 rezervate pentru izlaz.împre­ ună cu Damăroaia şi Grefoacele, are 571 loc., cu 126 contrib. Aci este reşedinţa primăriei. Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. In sat sunt două şcoale: una de băeţî şi alta de fete, frecuentate de 28 elevî şi 15 eleve. Cu ambele, statul şi com. cheltuesc anual 6016 lei. Localul şcoaleî este în bune condlţiunî. B ă n e a s a , sat, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni, spre N. de satul Giurgeni şi la 3 kil. 500 m. de el. A re 9 capî de familie, 8 contribuabili, 88 locuitorî, din cari I ştie carte. In sat sunt 10 case. Locuitoriî afl 24 ca­ pete vite marî. Satul se maî numeşte şi Slobozia-Săcăleni. B ă n e a s a , cătun, pendinte de co­ muna Mihăileşti, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca. B ă n e a s a , staţie de drum de fier, judeţul Vlaşca, pl. Marginea, comuna Băneasa, pe linia Bucureşti-Giurgiu, pusă în circu­ laţie la 1 Noembrie 1869. Se află între staţiile Comana (18,1 kil.) şi Frăţeşti (12.4 kil.). înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării

810

e de 84,18 m. Venitul acesteî staţii, pe anul 1896, a fost de 21677 2 5 banî. B ă n e a s a , baltă, în jud. Vlaşca, ce ţine de comuna cu acelaşî nume. E situată pe proprietăţile statuluî şi a d-luî Angelo, am­ bele cu acelaşi nume; şi în jo ­ sul Giurgiului. Provine din văr­ sătura Dunării. Din ea se scot cantităţi mari de peşte şi raci. B ă n e a s a , deal, corespondentul văieî cu acelaşî nume, din jud. Covurluiu. B ă n e a s a , fîntînă, com. Tina, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. B ă n e a s a , lac, format de rîul Co­ lentina, pe lîngă satul cu ace­ laşî nume, în jud. Ilfov. B ă n e a s a , moşie nelocuită, în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, co­ muna Poiana; cu suprafaţa de 1500 hect., din carî 110 hect. pădure, pentru care se plăteşte foncieră 300 lei anual. B ă n e a s a , moşie, situată la S. de satul Condrăcheşti, pl. Berhe­ ciul, jud. Tecucifl. B ă n e a s a , pădure, în pl. IalomiţaBalta, jud. Ialomiţa, pe ţărmul drept al rîuluî Ialomiţa, terito­ riul comuneî Poiana; are supra­ faţa de 110 hect. B ă n e a s a , pădure particulară, pe moşia Băneasa, com. Băneasa, jud. Ilfov, în întindere de 200 hect. Pojţiunea de pădure, din interiorul linieî ferate a forturi­ lor, este supusă regimului silvic. B ă n e a s a , pădure, supusă regi­ mului silvic, comuna Glîmbocelul, plasa Podgoria, judeţul Muscel, avînd împreună cu tru-

BANEASA-HERĂSTRĂtf

purile Golească, Dinuleasa, Cîlceasca, Tomeasca, Ghorăsoaia, Chiriceasca şi Chiţeasca, o în­ tindere de 13SO hect. Pădurea e compusă din : stejar, fag, car­ pen, jugastru, plop şi frasin. B ă n e a s a , pădure, pe muntele cu acelaşi nume, supusă regimului silvic, comuna Albeşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. E în în­ tindere aproximativă de 450 hect., cu vegetaţiunea activă. Masivul e rar, avînd ca esenţă principală, fag şi puţin molift. Vîrstă el variază între 40 şi IOO ani. Se învecineşte la N. cu pă­ durea Jupîneşti, la S. cu statul, la E. cu pădurea Cernatul, la V . cu muntele Papăul. B ă n e a s a , petic de pădure, de 60 hect. pe proprietatea statuluî cu acelaşi nume. E pendinte de ocolul Giurgiu, jud. Vlaşca. B ă n e a s a , vale, care începe din teritoriul com. Bereşti, pl. Ho­ rincea, jud. Covurluifl, şi se ter­ mină la satul Băneasa, com. omoA nimă, de la care şi-a luat riumele. B ă n e a s a - H e r ă s t r ă u , com. rur., pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov, situată la N. de Bucureşti, pe ţărmul stîng al rîuluî Colentina şi pe calea naţională Bucureşti-Ploeşti, la S kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Bă neasa, Dămăroaia, Grefoacele Floreasca, Herăstrăul şi Pipera, cu o populaţie de 2333 locui­ torî, cari trăesc în 565 case. Suprafaţa totală a comuneî e de 3363 hect. Proprietarii au 2580 hectare, din carî cultivă 1560 hect., 4 7 ° rezervate pentru izlaz şi 550 hect. pădure; iar locuitorii au 783 hect., pe cari le cultivă, fără să , aibă locurî sterpe safl de izlaz.

b a n e a sc a .

Comuna are 246 contribuabili, cu un budget de 14.399 k î la venituri şi 11.716 leî la chelt. Dintre locuitorî, 219 sunt plu, garf, 12 industriaşi, 58 au di­ ferite profesiuni. Ocupaţia lor de căpetenie e agricultura şi Creşterea vitelor. Arătura se face cu 133 plu­ guri : 131 cu boî şi 2 cu cal. L o­ cuitoriî g.fl 210 care şi căruţe: 149 cu boî şi 61 cu caî. Comerciul se face de 17 cîr­ ciumarî. In comună sunt 958 vite marî, din carî: 186 caî şi epe, 2 ar­ măsari, 264 boî, 191 vacî, 40 viţel, 13 tauri, 76 bivoli şi 186 bivoliţe’, şi 1365 vite micî, din carî: 1254 oî, 2 capre şi 109 rîmătorî. împroprietăriţi sunt 140 loc. şi neîmproprietăriţî 166. S’au stabilit în comună 22 străini. Această comună este a­ şezată între Bucureşti şi forturi. B ă n e a s c a , pîrîil,

izvoreşte din dealul Cărbunele şi se varsă în rîul Argeşelul, în raionul comu­ neî Boteni, pl. Argeşelul, jud. Muscel.

izvor, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Coşoveni-d.-j.

B ă n e s e le ,

B ă n e s e le , pîrîil, jud. Dolj, plasa

Ocolul, com. Malul-Mare ’, izvo­ reşte în apropiere de comuna Coşoveni-d.-s. şi se varsă în bal­ ta Nicola (vezî Nicola), pe teri­ toriul comuneî Malul-Mare. com. rur., plaiul Pra­ hova, jud. Prahova, situată pe loc şes şi pe dealuri, aproape de rîul Doftana. Această com. se mărgineşte la E. cu comuna Telega, la V . cu rîurile Prahova şi Doftana, la N. cu com. Telega, iar la S. cu moşia Bobolia.

B ă n e şti,

817

Terenul comuneî este acci­ dentat de piscurile: Piscul cuStîna, Măgura şi de valea, nu­ mită Valea-Rea. Această com. este udată de rîul Doftana, pe care se află un pod, ce aparţine jumătate acesteî comune şi jumătate căt. Slo­ bozia. Com. a fost fondată de loc. Căt. de reşedinţă este Urleta. Se compune din 2 cătune: Urleta şi Băneşti. In aniî 1875 şi 76 cuprindea şi cătunele Bobolia şi Slobozia, pendinte azi de com. Poiana. Pe teritoriul acesteî co­ mune se află siliştea Băneşti. (V. Băneşti, silişte). Sunt două biserici, una în căt. Urleta şi alta în căt. Bă­ neşti. Cea din Urleta a fost fon­ dată la 1843— 44; azî este rui­ nată. Cea din Băneşti a fost zi­ dită la 1865— 66. Sunt doî pre­ oţi şi doî cîntăreţî. Fie-care are cîte 17 pogoane, date după le­ gea rurală din 1874. Cea din Urleta are hramul Sf. Voevozi, iar cea din Băneşti, Adormirea Maiceî Domnului. In cătunul Băneşti se află o şcoală mixtă, cc funcţionează de la 1859 şi este întreţinută de stat şi de comună. Are un în­ văţător. Localul de zid este în bună stare. A fost frecuentată de 94 băeţî şi 4 fete. Ştifl carte 30 în Urleta şi 40 în Băneşti. Populaţia comuneî este de 1433 sufl., din care: în Urleta sunt 104 bărbaţî, 94 femeî, 129 neînsuraţî, 9 văduvi şi 113 fete; în căt. Băneşti sunt 209 băr­ baţî, 220 femeî, 295 neînsuraţî, 14 văduvi, 242 fete. După legea rurală din 1864 sunt 218 îm­ proprietăriţi. După legea din 1879, sunt 3 S însurăţel, precum şi 118 cumpărători aî moşieî statuluî Băneşti-Urleta. In cat. Urleta sunt 150 case. In Băneşti sunt 202 case. Unele

PĂNEŞTI

case sunt de zid, altele de nu ele şi paiantă. Toate afl grădină. In comună su n t: 543 boî, 199 vacî, 115 viţel, 140 caî, S epe, 657 01, 20 capre şi 23 p orci; 40 stupî cu albine. Suprafaţa întregului teritorifl comunal este de 1122 hect., din care 669 hect. pămînt arabil, 354 hect. fineaţă şi 99 hect. pă duri tufăriş. Moşia din com. se numeşte Urleta-Băneşti; aparţinea statu­ luî, care a dat-o în loturi micî locuitorilor. Se seamănă grîu, porumb şi ovăz. Pădurile afl 99 hect., aparţin locuitorilor şi se compun din tufă, aluni, plopi şi mesteacăn!. Se găsesc 7 hect. viî, care aparţin la II locuitorî. Se află în comună cîte-va vel niţe, unde se fabrică rachifl de prune. In căt. Urleta sunt 6 me­ seriaşi, iar în Băneşti sunt 10. In Urleta sunt două cîrciumî, iar în Băneşti sunt treî. Comer­ cianţi sunt cinci, toţî cîrciumarî. Locuitoriî îşî transportă pro duetele Ia Ploeşti şi prin comu nele, în care se ţin bîlciurî. Trans portul îl fac cu carele, pe şo­ seaua naţională şi pe şoseluţe, carî afl în comună o lungime de 9 kilometri. Contribuabili sunt 376. B ă n e şti, sat, jud. Argeş, pl. To pologul; face parte din com. rur. Urlueşti-Băbeni. (V. a. n.). B ă n e şti, sat, cu 410 loc., jude ţul Argeş, pl. Oltului; face par te din com. rur. Stoiceni Pleşoifl. (V. a. n.). B ă n e ş ti, sat, în centrul comuneî Fîntînelele, pl. Şiretul, jud. Bo toşani, pe şesul Şiretului. Are o suprafaţă de 595 hect. şi o po pulaţie de 127 familiî, safl 405 suflete. In acest sat e o luncă de salcie şi plop la Şiret ’, în

BĂNEŞTI

sat e o moară de apă, la iazul Văduleţ. A re I biserică deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Numărul vi­ telor: 1 1 8 vite cornute, 28 caî marî şi micî, 160 oî şi 5 1 porci; 95 stupî. In localitate sunt 9 meseriaşî şi 3 comercianţi; 2 circiume. B ă n e ş ti, sat de reşedinţă, a co­

muneî Băneşti, pl. Prahova, jud. Prahova; cu 980 lo c.; 202 case; I biserică şi I şcoală; 3 cîr­ ciumî. B ă n e ş ti, sat, face parte din com.

Crăeşti, jud. Tecuciu. E situat în partea de V . a comuneî, pe valea cu acelaşî nume, la o de­ părtare de reşedinţa comuneî de 4 kil. şi 300 m. A re o populaţie de 96 capî de familie cu 253 suflete, locu­ ind în 92 case. Ştiu carte 18 bărbaţî şi 4 femeî. A ci este o şcoală, care s’a în­ fiinţat în anul 1892, întreţinută de comună. Se frecuentă de 51 copiî, 49 băeţî şi 2 fete, din nu­ mărul de 65, în vîrstă de şcoală. A re o biserică cu hramul S-ţiî Voevozî, făcută de locuitorî la anul 1872. Locuitoriî spun, că satul are o vechime de 300 anî.

BĂRĂCEA

318

aparţinuse Băneseî Smaranda / Crupenski.

de 586 locuitorî, 306 bărbaţî şi 280 femeî. Populaţia şcolară e de 77 copiî.

B ă n e ş t i, silişte, pe teritoriul co­

muneî Băneşti, plaiul Prahova, jud. Prahova, numită şi LuncaŞiliştea, situată pe malul Pra­ hovei, spre S. de confluenţa, eî cu Doftana. Se spune, că aci era, înainte de venirea Tătarilor, sa­ tul Băneşti; şi se povesteşte că în ziua de Vinerea-Mare (Sf. Paraschiva), cînd sătenii jucaţi hora, de o dată s’au pomenit cu un potop de Tătari, care ’î-au măcelărit pe toţî, afară de 4 familiî, care au stat ascunse în gîrlă, sub stufuri, 4 zile; iar după plecarea Tătarilor, acele 4 familiî au fondat actualul sat Băneşti. B ă n e t u lu i

( D e a lu l - B u m b a -

sat, jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din com. tur. Drăguteşti-Săpunari.

B ă n u t e ş t i,

B ă n u ţ ă , deal, situat la V . de co­

muna Priseaca, pl. Oltul d.-j., jud. Olt, cu direcţia de la N. la S. şi cu o lungime de 1500 metri. B ă n u ţ u l, deal, în com. Roşia, pl.

Jiul, judeţul Gorj. începe dela N. comuneî, din cătunul Rogojelul şi se termină în şoseaua comuneî, la locul numit ValeaRoşieî. Pe acest deal se află plantaţii de viî şi prunî, pe coaste; iar creasta e acopeiită cu pă­ dure.

ru l-), colină, în com. Mînzăleşti,

jud. Buzău, căt. Săreni; e aco­ perită de tufăriş şi fineaţă. movilă, în plasa Cîmpuluî, comuna Bărbuleşti, jud. Ialomiţa.

B ă r a n g i, sat, cu 82 suflete, jud

Argeş, pl. O ltul; face parte din com. rur. Cremenari-Moşnenî.

B ă n ic ă ,

B ă r a n u l , cîmpie, în comuna rur.

Dedoviţa, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

B ă n i c ă ( V ă lc e a u a - lu l - ) , vâlcea,

com. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea.

deal, în jud. Fălciu, pe care se află viî. (V. Buneşti, comună, pl. Crasna).

B ă r a r iu l,

B ă n i c e ş t i , trup de pădure, a sta­

deal, comuna Băneşti, plaiul Prahova, jud. Prahova, pe care se cultivă 2 1 2 hect. vie.

B ă n e ş t i,

B ă n e ş ti, moşie, pe teritoriul com.

Băneşti, pl. Prahova, jud. Pra­ hova, cu o întindere de 557*2 hect., fostă proprietatea statuluî, iar acum dată în loturî locuito­ rilor. Se seamănă pe ea: porumb, ovăz şi grîu.

tuluî, situat în comuna Cîrstăneşti, plaiul Horezul, jud. V îl­ cea; în întindere de 32 hec­ tare, formînd împreună cu tru­ pul Penca, pădurea Cuceşti. numire, dată unei părţî din moşia Bănceşti, a moş­ nenilor din Lipia, jud. Buzău.

B ă n ic io a ia ,

B ă r a s c a , izvor, în com. Cislăul,

jud. Buzăfl. Ese din munţii Gîlma şi Seciul şi se varsă în IazulBuzăuluî, la Popa-Moise. In timp de ploae, e foarte violent şi a­ duce marî pagube locuitorilor, înecînd lunca Cislăuluî. B ă r a t u l , munte, în com. rur. Le-

d.-s., plaiul Horezul, jud. Vîlcea.

reşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Mus­ cel, situat la confluenţa rîuluî Tîrgul cu rîul Rîuşorul.

B ă n ţ e ş t i, sat, face parte din com.

B ă r ă c e a , pîrîiaş, pl. Trotuşul, co­

B ă n o a ia , vale, comuna Foleşti-

B ă n e ş t i, moşie, în jud. Neamţu,

fără sat, cu părţî şi răzâşească; este situată pe lîngă moşia Cos­ tişa, în plasa Bistriţa. O parte

rur. Mădulari, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. A re o populaţiune ,

muna Caşinul, jud. Bacăfl; izvo­ reşte din două fintînî de pe te-

HĂRACEA

ritoriul cătunului Caşinul şi se varsă de partea stîngă a pinu­ lui Caşinul.

Bărăcea, pîrîu, udă com. Poseşti, pl. Teleajenul, jud. Prahova; se varsă în pîrîul Zeletinul şi îm­ preună cu acesta, în rîul Bîsca.

Bărăcea, pîrîil, izvoreşte din pă­ durea Drăgăneşti-Ţigănia, din pl. Tîrguluî, jud. Teleorman, şi se varsă în rîul Vedea, în drep­ tul comuneî Peretul. A re pietriş foarte abundent (prund; şi ser­ veşte ca hotar al maî multor moşiî. B ă r ă c e lu l, movilă, în jud. Brăila,

la S. movile! Baracul. B ă r ă g a n u l, cîmp întins, în mij­

locul jud. Ialomiţa; face parte din plăşile Borcea şi IalomiţaBalta şi este cîmpul cel maî mare şi maî productiv al Romîniel. ' Poartă numirea de Bărăganul, din rîul Ialomiţa spre S. pină în Valea-Rusuluî, Valea-Vişineî şi Coasta-de-S.; iar de la E., din canalul Borcea, spre V . pănă în Valea-Culcaţilor şi valea DorMărunt, avînd o suprafaţă (apro­ ximativ) de 250.500 hect. Bărăganul este un cîmp în­ clinat de la N. spre S .-E . şi formează o continuare a cîmpiilor din jud. Ilfov şi pl. Cîmpuluî. E întreruptă la N. de rîul Ialomiţa, la E. de Borcea şi la S. de C oasta-d e-S . înălţimea de la nivelul Mâriî-Negre este în partea de N\, în dreptul sa­ tuluî Slobozia, 62 m. 60; în mijloc, la gara Ciulniţa, 54 m. 85 î la gara Siliştea, 51 m. 25. Acest cîmp a fost mult timp un pustiii, presărat de movile şi acoperit de plante anuale, a că­ ror înălţime serveaţi de ascun­ zătoare fiarelor sălbatece, şi pe suprafaţa căruia se întretăiau

319

drumuri, carî duceau de la sa­ tele de pe Borcea, la cele de pe rîul Ialomiţa; iar din distanţă în distanţă se aflau locuinţe izo­ late, carî serveau călătorilor ca locurî de adăpost. In unele tim­ puri ale anului, Bărăganul era cutreerat de vînătorî de dro­ pii, carî mergeafl în căruţe aco­ perite cu coviltire, ce serveau de ascunzătoare, singurul mijloc spre a se apropia de acele pă­ sări. Maî tîrzîfl, acest cîmp a în­ ceput a servi pentru păşunatul vitelor, formindu-se pentru acest scop, din loc în loc, tîrle şi ast­ fel pustiul a început a fi locuit, împrejurul acelor tîrle a înce­ put a se semăna cereale în mi­ că cantitate, a căror frumoasă reuşită a atras plugari din sa­ tele de pe lîngă Borcea, rîul Ialomiţa, din alte judeţe şi chiar din Transilvania. Aceşti plugari, făcînd bordeie şi case mici de nuele lipite şi acoperite cu pae, au format cătune, purtînd nu­ mirea de tîrle; iar dînşiî au luat numirea de tîrlaşî, numire care se dă şi astă-zî plugarilor, carî cultivă acest cîmp. Acum, pe Bărăganul, se află o mulţime de tîrle, carî prezintă aspectul unor sate şi plugarii locuiesc pe aicî vara şi adesea şi iarna, aproa­ pe părăsind locuinţele ce le aveafl prin sate. Pătura de pămînt pentru cul­ tură a Bărăganului, este formată de un strat negru argilo-nisipos, amestecat cu substanţe organi­ ce. In partea de E. predomină nisipul. A trecut prin două fa­ ze distincte, adică, maî întîifl neexploatarea pe un timp ce nu se poate preciza şi apoî păşu­ natul, carî sunt condiţiunile cele maî avantagioase, pentru ca un pămînt agricol să fie cît de pro­ ductiv. Statul posedă pe Bărăgan 21

BĂRĂGANUL

moşiî, carî aduc un venit, ce din an în an se măreşte. A ces­ te proprietăţi s u n t: Petroiul, Călăraşi, Stelnica-Pîrţani, Blagodeasca, Buciumeni-Frăţileştî, Bobul sau Cornoaica, Cărăreni sau Hagieni, Fundul-Crăsani, Jegălia sau Deleanca, Bueşti, Fe­ teşti, Plersîca-Borduşelul, Dichiseni, Trîmşeani cu trupurile, Ber leşti-Popeştî, Ceacul, Găiţa, Călăraşi-Vechi, Sudiţi şi Pisculeasca. Eforia spitalelor civile po­ sedă 4 moşii: Călăraşi-Lichireştî, Dudeşti, Popeni şi Stolnica. Pe cîmpul Bărăganului, statul a plantat, după toate cerinţele ştiinţei, pe moşia Trîmşeani, 250 hect. pădure de salcîmî; ase­ menea plantaţie, pe o întindere de 500 hect., s’a făcut pe teri­ toriul com. Jegălia şi în curînd se vor mai planta 1000 hect. pe teritoriul com. Hagieni. Cele două pădurî d’întîiO sunt în dez voi tare, ceea ce dovedeşte că terenul şi clima Bărăganului este favorabilă salcîmulul. In curînd se va face încercare de a se împăduri acest cîmp şi cu stejar. A p e curgătoare şi lacuri lip sesc cu desăvîrşire pe Bără­ gan ; chiar apa de băut nu se poate procura în unele p ărţi; iar într'altele se scoate cu bur duful tras de vite de la o adîncime de 25-30 metri; ceea ce a făcut ca să se prevadă acum cîţî-va ani în budgetul statului, suma de 100.000 lei, spre a se fade studii pentru construirea de puţuri arteziene. Pentru ca Bărăganul să fie locuit într’un mod stabil, este neapărată trebuinţă de un sis tem de canale de irigaţiune şi prin aceasta, pe pustiul de altă dată, vor înflori sate şi oraşe marî şi bogate. Bărăganul este străbătut de treî căi ferate: Budureşti Feteşti cu staţiile Dîlga Mare, Gliim-

BĂRĂGANUL

păţi, Ciulniţa, Mărculeşti şi Ele­ na; Călăraşi-Slobozia, cu staţiile Siliştea şi Ciulniţa şi calea fe­ rată Feteşti -Făurei, avînd pe Bărăgan staţia Hagieni. Afară de calea judeţeană Că­ lăraşi-Slobozia, cu şosea neîmpîetrită, cele-l’alte căî de pe Bă­ răgan sunt drumuri primitive. Istoria spune, că Bărăganul a fost adesea loc de refugiu şi luptă al popoarelor, carî au trecut sau au ocupat ţara pen­ tru un timp oare-care; aşa, în anul 335 înainte de era creş­ tină, Alexandru-cel-Mare, re­ gele Macedoniei, trecînd într’o noapte Dunărea, pe la Silistra, a surprins pe Geţi, carî s’au închis maî întîiu într’o cetate de lemn, ce era construită de eî, la depărtare de treî sferturi de ceas de Dunăre ; dar, neputînd rezista, luară fuga pe cal, cu fe­ meî, cu copiî şi tot ce aveaţi şi se năpustiră pe cîmpul Bără­ ganului. L a 597 după Christos, Petru, fratele luî Priscu, general Bizan­ tin, trecu Dunărea pe la Transmarisca (Turtucaia); ucide în luptă pe Pirogost, voevodul Sla­ vilor, înaintează în contra aces­ tora, carî populau în mare desime locurile din partea de jos a rîu­ luî Ialomiţa, însă, rătăcind treî zile pe cîmpul Bărăganului, a fost silit a se retrage. L a 1398, sultanul Baiazet, su­ pranumit şi Fulgerul, intrînd în ţară, trecînd Dunărea pe la Si­ listra, pradă şi ucide tot ce întîlneşte în cale ; iar Mircea-celMare, cu 3000 Romînî, se în­ tăreşte în pădurile dese, ce ţârmuiau cîmpul Bărăganului, unde - armata turcă îşî făcea mişcările, şi după mai multe hărţuelî, la Rovine, bătu pe Turci şi îî sili a se retrage peste Dunăre. Prin multe judeţe ale ţării, poporul romîn, dă numire de

320

bărăgan, orî-căruî loc sau cîmp maî întins şi păstrează în limbă maî multe zicătorî, c a : «Strigă ca pe Bărăgan; merge ca pe Bărăgan; pare că se află pe Bă­ răgan», etc.

BĂRĂŞTI

şi ţine pănă la satul ValeaMare. B ă r ă g ă n o î u , loc izolat, com. Pur-

căreni, plasa Rîul-Doamneî, jud. Muscel.

B ă r ă g a n u l,

numire, pe care a purtat-o satul Mihaiu-Viteazul, judeţul Ialomiţa, şi care se maî păstrează de populaţiune.

B ă r ă n e ş t i,

B ă r ă g a n u l , deal, la N. comuneî

B ă r ă n e ş ti,

Dobriceni, plasa Ocolul, jud. Vîlcea.

sat, face parte din comuna rurală Rîjleţul-Vieroşul, plasa Vedea-d.-s., judeţul Olt. A re o populaţiune de 128 loc.

moşie nelocuită, în jud. Roman, plasa Fundul, co­ muna Băluşeşti.

pe teritoriul comuneî Leiceşti, plaiul Nuc­ şoara, jud. Muscel.

B ă r ă n e ş t i l o r ( P is c u l- ) , pisc, co­

moşie nelocuită, a statuluî, în plasa Borcea, jud. Ialomiţa, fostă pendinte de mă­ năstirea Cernica. A re suprafaţa de 900 hect., din carî 20 hect. pădure, şi este arendată pe pe­ riodul 1888— 1893, cu suma de 15000 leî anual.

B ă r ă n o a i a , deal, judeţul Bacăti,

B ă r ă g a n u l , luncă,

B ă r ă g a n u l,

B ă r ă g a n u l , poiană, com. Raco­

viţa, plasa Rîul-Doamneî, jud. Muscel.

muna Rîjleţul-Vieroşul, plasa Ve dea-d.-s., jud. Olt.

plasa Tazlăul-d.-s., din comuna Băsăşti. B ă r ă ţ u l , vâlcea, în plasa Tele­

orman, judeţul Teleorman, în­ cepe din pădurea Cornetul a­ proape de comuna Ciolăneştidin-Deal şi se pierde în valea Tinoasa, în dreptul comuneî Gărăgăul. B ă r ă s c u l , cişmea, judeţul Dolj,

B ă r ă g a n u l , pisc, la V . de com.

Ciomăgeşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Serveşte parte pentru cul­ tură, parte pentru păşunarea vi­ telor. B ă r ă g a n u l, vale, com. Racoviţa, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel. vale, izvoreşte din culmea Scărişoara, com. Foleştid.-j., plaiul Horezul, jud. Vîlcea, şi se varsă în rîul Bistriţa, tot în raionul comuneî.

B ă r ă g a n u l,

B ă r ă g a n u l u i ( V a le a -) , vale, în

plasa Borcea, judeţul Ialomiţa. Se întinde de lîngă saţul Fău­ reî, comuna Ulmul, spre N.-E.

plasa Jiul-d.-s., lostiţa.

comuna Bra-

B ă r ă ş t i, sat, face parte din co­

muna rurală Bărăşti - de - Vede, plasa Vedea-d.-s., judeţul Olt A ci e reşedinţa comunei. Cade în centrul comuneî şi are o po­ pulaţiune de 80 locuitorî. Este situat lîngă rîul Vediţa. B ă r ă ş t i , sat, face parte din com.

rur. Maldărul, plasa Vedea-d.-j., jud. Olt. A re o populaţiune de 40 familiî. A c i e o biserică în ruină. Anul fondării şi ctitorii nu i-se cunosc, pentru că in­ scripţia de d’asupra uşeî s’a şters.

BĂRĂŞTI

321

Bărăşti, sat, în judeţul R.-Sărat, plasa Rîmnicul-d.-s., cătunul co­ muneî Sgîrciţi, aşezat în partea de miază-zi a comuneî; este sat format de curînd; are o întin­ dere cam de 910 hectare. Bărăşti, sat, pe moşia spitalului Stamate, din Fălticeni, şi a luî Const. Mîrza, din com. Ciumuleşti, plasa Moldova, judeţul Su­ ceava. E aşezat pe şesul stîng al Moldovei. Partea de N. poartă numele de Bărăşti-Mîrza, iar cea de Sud Bărăşti-Ganea. Numără 101 case, populate cu 117 capi de familie, sau 441 suflete, din carî 220 bărbaţî şi 221 femSî; din aceştia sunt 13 izraeliţî. Are 121 contribuabili. In acest sat sunt 2 cîrciumî şi 4 morişte, pe apa Şomuzuluî-Băeî. Vatra sa­ tuluî ocupă suprafaţa de 3 fălci >şi 35 prăjinî. Aşezările locuito­ rilor sunt bunicele. Maî înainte de Mîrzeşti, a fost proprietar al moşieî, Nicolae Beldiceanu, care o cumpărase de la Constantin Ganea. Ambele moşiî au întinderea de 360 fălci, din carî 260 falcî loc de cultură, 4 fălcî pădure, 30 falcî fînaţ şi 60 fălcî loc ne­ productiv. împroprietăriţi, după legea din 1864, sunt 9 fruntaşî, IO pălmaşi şi 22 codaşi, stăpînind 64 fălci şi 35 prăjini. Biserica şi şcoala din Ciumuleşti- Ganea serveşte şi acestui v sat. Drumurile principale sun t: la Fălticeni 16 kil. şi la Dră­ guşeni 11 kil. La 1803: «Bărăsci, a lui Ioniţă Iamandi, avea 100 liuzî plătind bir 1344 leî», («Uricarul», de T. Codrescu VII, p. 250). In «Statistica moşiilor din Mol­ dova», a luî E. C., publicată în «Buciumul Romîn», 1875— 77, citim : «Calna, Costeşti şi Be­ reşti, toate într’un hotar, la ţi­ nutul Sucevei; moşie cu părţî M arţii Dirţtonnr Qeoyrujlc.

şi răzăşească, în care moşie au parte şi d-lor comisul Costache Ganea, Fraţii Morţuneşti, d-lor Constantin Hîrlescu, Iconomul Eftimie Stamate şi alţii; pe lîn­ gă moşiile: Cămîrzani, Ciomuleşti şi altele, fără sat». («Buc. Rom.», An. II, p. 94). T ot în «Buciumul Romîn», anul I, p. 237, în aceeaşi sta­ tistică, malcitim '.«Bereşti, Calna şi Costeşti, toate într’un hotar, la ţinutul Sucevei, moşie cu părţî şi răzeşească, pentru care moşie la 1841, d-luî comisul Cos­ tache Ganea se judecă la divan, pentru de a se trage linii pe hartă despărţitoare de părţile d -lo r-sa le fraţii Morţuneşti şi Constantin Hîrlescu. cu părţile ce au acolo. Are parte şi Sf. Sa Iconumul Iftimi Stamate şi alţi maî mulţi răzeşi şi părtaşi în e a ; pe lîngă moşiile Boroaia, Bogdăneşti şi altele, fără sat». B ă r ă ş ti, cătun, al comuneî Cis­

lăul, judeţul Buzău; 460 locui­ torî şi 106 case.

BĂRĂŞTI-DE-VEDE

350 boî, 160 vacî, 20 caî şi epe, 1700 oî şi 175 porci. Locuitoriî sunt moşneni. Co­ muna se întinde pe o supra­ faţă de 900 hect. In raionul comuneî sunt 3 bi­ serici : la Lăzăreşti, Veţeni şi Boroeşti, deservite de 3 preoţi, plătiţi de locuitorî şi comună. Terenul cultivabil produce cam 3000 chile porumb, 4000 chile grîu, 800 ovăz şi prea pu­ ţin orz. Pămîntul nu e prielnic la toată cultura. Sunt în comună 470 pomî ro­ ditori. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Veniturile comuneî se ridică la 1969 lei anual şi cheltuelile la aceeaşi sumă. Se mărgineşte cu comuna Bărăşti-de-Vedc la Est, Spineni la Vest, Mereni la Nord şi Vlaici la Sud. Terenul său e delos şi rîpos. Se leagă spre Nord cu comuna Mereni, prin o şosea comunală şi spre Sud cu Vlaici. B ă r ă ş t i -d e -V e d e , com. rur., pl.

B ă r ă ş ti, pădure a statuluî, în co­

muna Cislăul, jud. Buzău, ca de IOOO hect.; face parte din ma­ rele corp Cislăul cu trupurile. B ă r ă ş ti-d e -C e p tu r i, comună ru­

rală, plasa Vedea-d.-s., judeţul Olt, situată şi foarte răspîndită pe dealurile şi văile rîurilorVediţa, Ceptura şi Eiul, cam la 40 kil. depărtare de capitala judeţului şi la 4 kil. de a plăşiî. Se compune din 6 cătune: Lăzăreşti, Prodani, Mărunţei,Vîrşeşti, Boroeşti şi Veţeni, cu o populaţiune de 850 locuitorî, în care intră şi 3 familiî de Ţ i­ gani; 280 capî de familie; 200 contribuabili, locuind in 245 case. Locuitoriî se ocupă numaî cu agricultura. Produsul munceî îl desfac în oraşul Piteşti. Eî au

Vedea-d.-s., judeţul Olt, situată d’alungul rîuluî Vediţa, la 56 kil. departe de capitala judeţu­ lui şi la 8 kil. de a plăşiî. Se compune din 8 cătune: Motoeşti, Mogoşeşti, Blegi, Bă­ răşti, Chirci, Păvăloiul, Cîrsteşti şi Pleşeşti; cu o populaţie de 2420 locuitorî, 1008 bărbaţî şi 1412 femeî; 450 capî de fami­ lie; 318 contribuabili, locuind în 450 case. Reşedinţa comuneî e în căt. Bărăşti. După cum se spune, această comună pare a fi înfiinţată, cam pe la anul 1800. Afară de agricultură, 40 lo­ cuitorî, se maî ocupă cu cojocăria şi cizmăria. Produsul mun­ ceî îl desfac la Piteşti. Toţî locuitoriî sunt moşneni. ii

BĂRĂŞTI-DOMIREŞTI

E î a u : 8o caî, 480 boî, 100 vacî, 80 capre, 600 oî, 400 porci şi 60 iepe. Comuna, cu izlaz cu tot, are 1500 hect. In raionul comuneî sunt 3 biserici: la Moţoeşti, Blegi şi Pleşeşti, deservite de 3 preoţî, plătiţi din fondurile comuneî. Şcoala funcţionează, regulat, de la 1879. Localul s’a clădit la anul 1847 şi este proprietatea comuneî. Se frecuentă de 14 copiî, 13 băeţî şi 1 fată, din nu­ mărul de 200 copiî, 146 băeţî şi 54 fete, în vîrstă de şcoală. Ştiu carte 600 bărbaţî. Cu în­ treţinerea şcoaleî, statul cheltu­ eşte anual 1080 leî. In termen mijlociu, se fabrică anual pănă la 480 hectol. ţuică; iar viile dau pănă la 32 hecto­ litri vin. Inul şi cînepa se cul­ tivă, maî puţin însă. Terenul cultivat produce în termen mijlociu 6000 chile po­ rumb, SS°° chile grîu, 3000 chile orz şi 200 chile meiu. Pămîntul e favorabil tutulor cerealelor. Dintre pomî roditori, se gă­ sesc a c i: 2000 merî, 780 perî, 6500 duzi, 14740 cireşî, 1000 nucî. Livezile dau 300 care de fîn. Comerciul se face de 3 cîr­ ciumarî. Veniturile comuneî, după ul­ timul budget, se urcă la 1476 leî şi cheltuelile la 1366 leî. O şosea comunală o pune în comunicaţie la N. cu com. Vaţa şi la S. cu com. Vlaici. E brăzdată de dealul Gruiul, ce face limita între această comună şi com. Bărăşti-de-Cepturî, cu care se învecineşte la V . şi de dealul Guineştilor, care este si­ tuat între căt. Bărăşti şi Moţo­ eşti. Direcţia lor e de la N. la S. şi pe ele se cultivă diferite cereale. E udată de apele: Vediţa, Ză-

322

gaşul, Mărghia şi Runcul şi de văile: Ulmul-Mare, Ulmul-Mic, Strîmba-Mare şi Strîmba-Mică. Rîul Vediţa face în dreptul şcoaleî, o mare ocolitură spre E. şi apoî revine iarăşi la cursul de maî înainte. Se mărgineşte la N. cu com. Vaţa, la S. cu com. Vlaici, la E. cu jud. Argeş şi la V . cu com. Bărăşti-de-Cepturî. B ă r ă ş t i -D o m i r e ş t i, pădure în­

semnată, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Sgîrciţi. A dat numele său şi satuluî, ce se formează acuma. Face parte din circumscripţia V II silvică, oco­ lul Băbeni. A re o întindere de 191 hect., din carî, 16 proprie­ tatea statuluî şi 175 aparţin par­ ticularilor. Esenţele principale sunt: stejarul şi ulmul. B ă r ă ş t i - G a n e a , v. Bărăşti, jud.

BĂRBĂLEN1

40 prăjim şi la 1879 s’au îm­ proprietărit încă 8 însurăţel cu 24 falcî. A re o biserică, zidită de Ico­ nomul Iftimie Stamate, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. Şcoala din Boroaia-Rîşcăî servă şi acestuî sat. Intre 1841 — 1843 : «Bărăşti, la ţinutul Sucevei, ocolul Moldovei, moşie a Sf. Sale Iconom. Iftimie Stamate. A re sat cu o biserică, un preot, 2 dascăli, un privile­ giat, 3 nevolnici, 12 vădane, 7 slujbaşi volnici, un vătaf, 4 Ji­ dovi ; pe lîngă moşiile Boroaia, Giuleşti, Orţeşti şi altele, cu un număr de 40 locuitorî». Şi iarăşi: «Bărăşti, la ţinutul Suceava, o­ colul Moldovei, moşie a Sf. Mă­ năstiri Rîşca, închinată Sf. Mi­ tropolii, starea I-a, pe lîngă mo­ şia Boroaia şi altele, fără sat». («Buciumul Romîn», An. I, 1875, pag. 225 şi 334).

Suceava. B ă r b a c a r i u , baltă, pe teritoriul B ă r ă ş t i - M î r z a , v. Bărăşti, jud.

Suceava.

com. Păltinişul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu ; este formată din vărsarea Prutuluî.

B ă r ă ş t i -P o p iî, sat, pe moşia cu

acelaşî nume, din com. Boroaia, pl. Moldova-d.-j./ jud. Suceava. Aşezat pe şesul dintre pîrîul Rîşca şi Moldova; numără 66 case, populate cu 71 capî de fam., sau 295 sufl., din carî 135 bărbaţî şi 160 femeî. Din aceştia sunt 7 izraeliţi. A re 60 contrib. Vatra satuluî ocupă suprafaţade S fălcî şi 62Va prăjinî. A şe­ zările locuitorilor sunt de mijloc. Moşhf e proprietatea spitalului Stamate, din Fălticeni, cumpă­ rată fiind de decedatul proprie­ tar Iconomul Iftimie Stamate, de la mănăstirea Rîşca. E în întin­ dere de 190 falcî, din carî 140 cultivabile şi 50 falcî prundiş nefolositor. împroprietăriţi la 1864 sunt 3 1 pălmaşi, stăpînind 77 falcî şi

deal, situat la E. de com. Pîrlita, în jud. Brăila, în apropiere şi în drumul spre Stăn­ cuţa.

B ă r b a t u l,

( V a le a - ) , vale, în com. Pleşcoiul, jud. Buzău ] începedelamuntele Moara-de-Vînt şi dă în valea Hotărască.

B ă r b a tu lu i

B ă r b ă c u ţ i , delişor, pe teritoriul

satuluî Mitocul, din com. pipo­ tele, pl. Bahluiuf, jud. Iaşi. B ă r b ă l ă u l , vale, la S.

de satul Belciuneasa, com. Crăeşti, plasa Stăniseşti, jud. Tecuciu.

sat, cu 20 fam. şi 100 suflete, jud. Argeş, pl. Ol­ tul, pendinte de com. rur. Lău-

B ă r b ă le n i,

BĂRBĂLOTEŞTI

nele-d.-s. A re o biserică cu hra­ mul Adormirea, cu un preot şi un cîntăreţ.

Bărbăloteşti, sat, cu 200 loc., jud. şi pl. Argeş ; face parte din com. rur. Cerbureni-Iaşi. A re o biserică cu hramul înălţarea, avînd un preot şi un cîntăreţ.

Bărbărigeni, sa t; face parte din com. rur. Cermegeşti, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea. A re o popu­ laţie de 240 locuitori, 100 băr­ baţi şi 140 femeî. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 40, 18 băeţî şi 22 fete, din cari urmează numaî 3. E la distanţă de 600 metri de Chiriceşti, re­ şedinţa comunei. Aci e o bis. Anul fondăreî şi ctitorii, nu se cunosc. B ă r b ă te a s c a , sat, jud. Argeş, pl.

Oltul, pendinte de com. rur. Băr­ băteşti. (V. a. n.). sat, în plasa Cîmpului, jud. Ialomiţa, pendinte de com. Axintele. Este situat pe lunca şi sub coasta rîuluî Ialo­ miţa, la un kil. de rîul Ialomiţa. Numirea vechie a acestuî sat era Mărăcineanca, luată după numele unuî fost proprietar al moşiei. Populaţia este de 60 fam. de Romînl, 3 fam. de Grecî şi una de Unguri. Biserica şi şcoala din A xin ­ tele servesc şi locuitorilor din Bărbătescu.

B ă r b ă te s c u ,

B ă rb ă te s c u . (V. Coasta-Bărbăteştilor, jud. Suceava). B ă rb ă teşti, com. rur., jud. A r ­ geş, pl. Oltului, la 34 kil. de reşedinţa subprefecturi!, com. rur. Tigveni şi la 3 kil. de Pi­ teşti. Se compune din satele Băr­ băteşti, Bărbăteasca, Brînzeşti,

828

Cătuşea, Cioceşti, Linia-Ţigani, Piculeşti şi Redeşti, avînd peste tot 125 contrib., din 654 loc., în care intră 44 fam. de Ţigani. A r e : o biserică veche făcută de locuitorî; o şcoală primară ru­ rală; o cîrciumă. Budgetul co­ muneî, pe anul 1882— 83, a fost de 931 leî, 38 banî la venituri şi de 869 lei la chelt.; iar pe anul 1887— 88 a fost de 2245 leî la venituri şi de 2007 lei la chelt. Numărul vitelor era în a­ nul 1887 de 315 capete vite marî: 300 boî şi vacî, 15 cai şi de 415 vite mărunte: 200 01, 15 capre şi 200 rîmătorî. Această comună se mal numeşte şi Bărbăteşti-Cotmeneî.

BĂRBĂTEŞTI

de şoseaua judeţeană T.JiulFiliaşi ce vine de la N. legînd o cu comuna Pîrîul Boia. L a E. se leagă prin calea vecinală cu Vierşani, traversînd linia ferată lîngă gara Bărbăteşti; la V . cu Ţicleni printr’un drum de care, peste deal. In marginea de E. a satului este staţia Bărbăteşti a căiei ferate T. Jiul-Filiaşi. Comuna are 2 cişmele de zid, 22 puţuri cu cumpănă şi 8 iz voare acoperite; 41 stupi. A re 3 biserici, una zidită la 1849, alta în 1866, iar cea de a treia în 1882; toate făcute de locuitori şi deservite de I preot şi 2 cîntăreţî. B ă r b ă t e ş t i, com. rur., pl. Hore

B ă r b ă t e ş t i, com. rur., în partea

de Sud a comunei Pîrîul-Boia, pl. Gilortul, jud. Gorj, spre S.V . şi la o distanţă de 37 kil. de oraşul T.-Jiul. Se compune din cătunele: Bărbăteşti, Socul şi Curteana. E situată pe Dealul-Bărbăteştilor şi malul drept al Gilortuluî. A re o suprafaţă cam de 1560 hect., din carî 128 hect. arabile, 20 hect. vie, 30 hect. livezî de pruni, restul pă­ dure, fîneţe şi tufăriş, proprie­ tate a d-luî maior Gr. Călinescu. Produce anual cam: 1230 hec­ tolitri porumb, 50 hectolitri grîti, 2000 decalitri vin şi 6000 deca litri ţuică. A re o populaţie de 467 fa­ milii, cu 2190 suflete, din cari 337 contribuabili. Locuitorii po­ sedă 50 pluguri, 1 17 care cu boi, I căruţă cu cai, 576 vite mari cornute, 742 oi, 341 capre, 574 rîmătorî şi 60 cal. Venitul co­ munei este de 1568 leî, 34 bani, iar cheltuelile sunt de 1577 ^ei> 89 banî. Rîul Gilortul trece prin mij­ locul hotarului. A ci este podul de fier al căiei ferate T.-JiulFiliaşi. Comuna este traversată

zul, jud. Vîlcea. N ’are nici un cătun alipit. După cum spun bătrînii, numirea de Bărbăteşti i s’a dat după numele strămo şuiul lor Bărbăteanul, care s’a stabilit cel d’întîfl aci. Este situată pe rîul Otăsăul, între dealurile Dobriceni şi Cos teşti, la 27 kil. departe de re şedinţa judeţului şi la 20 kil. de a sub-prefectureî. A re o populaţiune de 1597 locuitori (797 bărbaţi şi 800 fe­ meî), în care intră şi 6 familie de Ţigani; 471 capi de familie, cu 360 contribuabili şi 376 case. In comună sunt 6 biserici (împreună şi cu Schitul Pătrun­ sa) : Biserica Ernaticul, cu hra­ mul Buna-Vestire, care este pa rohială, fondată la anul 1780, de: Iosif Eromonahul, popa N. Gorovoiu, Samoil Eromonahul, e tc .; biserica Mierleşti, făcută, în anul 1776, de kir Macarie Eromonahul şi a lţii; biserica Vătăşeasca, fondată de Ştefan Vătaful, la anul 1679, cu hramul Sf. Nicolae, în zilele lui Ştefan Voevod Cantacuzino. Despre cele-l’alte nu se cunoaşte nici anul fondării, nici ctitorii.

BĂRBĂTEŞTI

324

A re 150 loc. şi o biserică, cu Pe lîngă agricultură, locui­ hramul Cuvioasa-Paraschiva, cu toriî se mal ocupă: 4 cu tunun preot şi un cîntăreţ. In a­ plăria, 6 cu rotăria, 2 cu dulcest sat este reşedinţa primărieî. gheria, 2 cu cojocăria şi 6 cu oEste şi o şcoală primară ru­ lăria. E î desfac produsele munrală. ceî lor, la : Craiova, Caracal, Sla­ tina şi în jud. Teleorman.* In comună sunt: 6 4 boi, 390 B ă r b ă t e ş t i, sat, în partea despre apus a com. Băiceni, pl. Bah­ vacî, 240 caî, 2060 oî, 350 ca­ luiul, jud. Iaşi, situat pe coasta pre, 400porcî; în total 3504. dealuluî cu asemenea numire, In raionul comuneî sunt 12 pe lîngă care trece pîrîul Bah­ morî. lueţul. A re o populaţie de 25 Locuitoriî toţî sunt moşnenî. familiî, cu 111 locuitorî. De această comună aparţin mun­ A cest sat este întrupat în ţii Piatra şi Albul (Buila). moşia Cucuteni. Pe teritoriul comuneî se gă­ Numărul vitelor este de 269 seşte un fel de piatră, numită capete, din carî: 74 vite marî trand, şi un alt fel, din care se cornute, 5 cai, 165 oî şi 25 rî­ fabrică var. mătorî. Şcoala există în comună, de la anul 1845. Actualul local s’a clădit în 1889. Clădirea e bună; B ă r b ă t e ş t i, cătun, în jud. Gorj, reşedinţa comunei, situat pe ma­ e proprietatea comuneî. Este fre­ lul drept al Gilortuluî şi sub cuentată de 13 băeţî, din nu­ dealul cu acelaşî nume. A re o mărul de 160 copiî, 79 băeţî suprafaţă cam de 700 hect., din şi 81 fete, în vîrstă de şcoala. care 51 hect. cultură, 6 vie, 15 Ştiu carte 178 barbaţî şi 8 femeî. livezî de pruni; restul pădure, Cu întreţinerea şcoaleî, statul fîneţe şi tufăriş. Pămîntul, pe cheltueşte anual 1512 leî, iar vale, e fertil şi produce anual comuna 70 lei. cam 500 hect. porumb, 10 hect. Cînd aniî sunt productivi, se grîu, 600 decal. vin, 300 decal. fabrică pănă la 3000 decalitri ţuică. ţuica. A re o populaţie de 171 fa­ Toată comuna are 750 hect. miliî, cu 660 suflete, din carî pămînt. 117 contribuabilî. Locuitoriî po­ Dintre cereale, se cultivă aci, sedă 18 plugurî, 60 care cu boî, numai porumbul. 1 căruţă, 216 vite mari cornu­ O şosea comunala leagă a te, 267 oî, 117 capre, 229 rî­ ceastă com. cu Dobriceni, spre mătorî şi 16 caî. E. şi Bodeşti, spre S. Veniturile şi cheltuelile co Rîul Gilortul udă acest cătun munei se urcă la 1730 leî. de la N. la S. Comuna este udată de rîul Cătunul e traversat de şo­ Otăsăul şi de următoarele v ă i: seaua judeţeană T.-Jiul-Craiova, Dîngaţi, Pătrunsa, Vătăşeasca, ce-1 leagă la N. cu Socul, iar la Bradul, Ponorul, Negoeşti şi S. cu Pietreşti-d.-j., la E. cu com. Găina. Vierşani, prin cale vecinală. Cătunul are 12 puţurî cu cum B ă r b ă t e ş t i sau B ă r b ă t e ş t i pănă şi 2 cişmele de zid. C o tm e n e i, sat, judeţul Argeş, Are 1 biserică, făcută la anul plasa O ltuluî; face parte din 1866, de locuitori; deservită de comuna rur. cu acelaşî nume. 1 preot şi 2 cîntăreţî.

BĂRBĂTEŞTILOR (CULMEA-1) B ă r b ă t e ş t i , staţie de dr. d. f.,

jud. Gorj, pl. Gilort, căt. Băr­ băteşti, pe linia Filiaşî-TîrgulJiuluî, pusă în circulaţie la 16 Ianuarie 1888. Se află între sta­ ţiile Bibeşti, 10,4 kil. şi Cărbuneşti, 9.6 kil. înălţimea d’asupra nivelului măriî de 174,32“ Venitul acesteî staţiî, pe anul 1896, a fost de 20.955 leî. B ă r b ă t e ş t i, deal, în comuna cu

acelaşî nume, jud. Gorj. Are di­ recţiunea N.-S., fiind o prelun­ gire a dealuluî Socul. Se ter­ mină la S., lîngă com. Săuleşti, în Valea-Gilortuluî. B ă r b ă t e ş t i, deal, în jud. Iaşi, pe

coasta căruia e situat satul cu asemenea numire, din com. Băi­ ceni, pl. Bahluiul. B ă r b ă t e ş t i, deal,

în raionul co­ muneî cu acelaşî nume, pl. Horezul, jud. Vîlcea, pe care se cultivă 50 ariî vie.

B ă r b ă t e ş t i, loc izolat, în comuna

Bodeşti, plaiul Horezul, judeţul Vîlcea. moşie nelocuită, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni.

B ă r b ă t e ş t i,

B ă r b ă t e ş t i - C o tm e n e i, sat, în

jud. Argeş. (V. satul Bărbăteşti). B ă r b ă t e ş t i l o r ( C u lm e a -), culme

de munte, în jud. Vîlcea; por­ neşte d in ' culmea Vînturariţa. Această culme desparte mun­ tele Vînturariţa de Piciorul-Motruluî, separînd rîul Otăsăul de Govora (Bîrsescu) şi se termină în apropiere de Olt. L a S. de com. Bărbăteşti, a­ ceastă culme întră în regiunea dealurilor şi poartă numele de Dealul-Bîrseştilor, Bîrlogul, Curăturile şi altele.

bărbeşti

8-25

B ărbeşti, cătun, al com. Ştirbeiul, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Ro­ manaţi, situat pe stînga Olte­ ţuluî. Are 300 locuitorî, toţî Ro­ mînî, cu 80 de familiî. A re o biserică, S-ţiî V oevozî(i8so), cu un preot şi 2 cîntăreţî.

la 1844. S ’a reparat în 1874. Locuitorii î-au donat 12 stîn­ jenî de pămînt arabil. L a dis­ tanţa de 100 m. de biserică, se află un rîmnic cu peşte, care se numeşte Rîmnicul-luî-PopaIosup.

B ă rb eşti, în jud. Roman, numi­ re, ce se da maî de mult sa­ tului, Brănişteni-d.-j., pe moşia, care era a cronicarului Miron Costin.

B ă rb o iu l, com. rur., în pl. Dum­ brava, jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 68 kil., de oraşul Tur­ nul-Severin. Este situată pe faţa dealuluî, numit al Lupeştilor; cu poziţiune frumoasă, fiind udat în partea de S. de pîrîul nu­ mit Valea-Corzuluî. Maî e bră­ zdat şi de ogaşele Ochioiuluî spre apus, Bărboiului şi Cepoeştilor. Formează comună singură, mărginîndu-se: la răsărit cu co­ muna Ţiul, pendinte de jud. Dolj; la apus cu com. Greceşti; la miază-noapte cu com. Secul, prin cătunul Ţiuleni, şi la mia­ ză-zi cu com. Gogoşi, de jiid. Dolj. A re 189 contribuabili, cu IOOO locuitorî, în 328 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntulul e foarte bună. Loc. posedă 42 pluguri, 77 care cu boî, 15 căruţe cu caî şi 60 stupî. In com. e o bise­ rică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Budgetul comuneî coprinde: la venituri suma de 1079 leî, iar la cheltuelî 942 lei. Numă­ rul vitelor este de: 563 vite marî cornute, 47 caî, 436 oî şi 401 rîmătorî. Prin această comună trece şoseaua comunală BîcleşulCorzul-Bărboiul.

B ă rb e şti, în jud. Roman. (Vezî Bîrleşti). B ă rb e şti, hlizâ de moşie, în jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Brănişteni-d.-j. B ă rb ic iu l, deal, acoperit de pă­ şuni, lîngă satul Stroeşti, din com. Văscani, jud. Suceava. B ă rb ie ru l, privai, în jud. Brăila, situat în ostrovul Iapa. începe din partea dreapta a Mănuşoaieî; traversează pădurea Vulpasul şi dă spre N. în iezerul Vulpasul. B ă rb în ţa , d e a l; vezî Tatărăni, deal în com. Teleajna, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu. B ă r b o a s a , sat; face parte din com. Onceşti, pl. Stănişeşti, jud. Tecuciu. Situat pe coasta dea­ lului Stîrcul. A re o popula­ ţie de 85 capi de familie, cu 288 suflete, în 83 case. Co­ piî în vîrstă de şcoală 50, 29 băeţî şi 21 fete. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. A icî se află o biserică, cu hramul Na­ şterea Maiceî Domnului, zidită de Popa Iosif, sau Iosup. A doua s’a făcut de locuitorî, în 1818, după cum se vede din inscripţia, ce a avut de-asupra u?eî, şi care s’a pus greşit şi la actuala biserică, care s’a făcut

B ă r b o iu l, deal, la V . de com. Călugăreni, pl. Cricovul, jude ţul Prahova. B ă r b o iu l, g îrlă; izvoreşte din partea de N.-E. a com. Călugarenir pl. Cricovul, jud. Pra­

B Ă RB O ŞI

hova; curge spre S., face maî multe zigzaguri şi intră în com. Vadul-Săpat, pl. Cricovul. B ă r b o iu l, ogaş, boiul, din jud. Dumbrava; se Valea-Corzuluî

în com. rur. Băr­ Mehedinţi, plasa scurge în pîrîul şi trece în Dolj. «

B ă r b o s u l, trup de moşie, a sta tulul, în jud. Olt. B ă r b o ş i, sat, în com. Fileşti, pl. Şiretul, jud. Covurluiu, în apro­ pierea găreî cu acelaşî nume. A re 57 fam. cu 182 suflete. Are biserică şi o şcoală. B ă r b o ş i, com. rur., în partea de N. a plăşiî Mijlocul, jud. Fălcifl ; formată din satele Bărboşi şi Tăetura-Bărboşi, carî împreună, formează o singură moşie, pro­ prietatea Domniţei Elena Cuza. întinderea comunei e de peste 2000 hect., şi cu o populaţie de IOO fam., cu 293 sufl. şi 79 contribuabili. A re o biserică; o curte boe rească. Prin com. trec 3 pîrîaie: Moi sie, Jzvorul şi Pruna. Pădure se află în supraf. cam de 474 hect. Budgetul comuneî cuprinde la venituri 2371 leî, 35 banî, şi la cheltuele 2110 leî, 24 banî. Vite marî cornute 310, 162 oî, 44 caî şi 55 porci. B ă r b o ş i, sat, în comuna Bărboşi, pl. Mijlocul, jud. Fălciu, şi care împreună cu satul TăeturaBăr boşi, formează o singură moşie, fostă proprietate a fam. Cuza. Se află situat între două dealuri, sub pădurea Bărboşi. Din întin derea moşieî (V. Bărboşi, com.) vatra satuluî cuprinde 53 hect., iar .locuitorii împroprietăriţi cam 476’ 2 hect. pămînt. Numărul locuitorilor e de: 90 fam., cu 253 sufl. şi 74 contrib.

B Ă R B O ŞI

826

B ă r b o ş i, numire, ce se da în ve­

fi fost odinioară a luî Miron Costin; părerea însă este cu desăvîrşire eronată, de oare-ce e numaî o asemănare de nume; adevăraţii Bărboşi aî lui Miron Costin se numesc astă-zî Brănişteni. D e aici l’a răpit Dumitraşco Macrin, vătavul de păhărniceî, împreună cu lefegii, şi l-a dus la Roman. Acum nu mal aparţine jud. Neam ţu; de cînd cu o delimitare a hotaru­ lui între judeţe, a trecut la ju­ deţul Roman.

chime satului Brănişteni-d.-j. din pl. Siretul-d.-j., jud. Roman.

B ă r b o ş i, pădure de salcie, în ju­

A icî se află: primăria, palatul fostuluî Domnitor Cuza, şi bise­ rica, deservită de un dascăl şi făcută în anul 1797. Prin sat trec pîraiele: Moisie şi Izvorul. In acest sat s’a născut A le­ xandru loan I. Cuza, Domni­ torul Romînieî. B ă r b o ş i, (vezi Dobroseşti), plasa

Znagovul, jud. Ilfov.

B ă r b o ş i, staţie de dr. d. f., jud.

Covurluiu, pl. Şiretul, com. Fileşti, pe linia Brăila-Galaţi, pusă în circulaţie la 13 Septembrie 1872. Se află între staţiile V ă­ deni (8,1 kil.) şi Galaţi (12 kil.). înălţimea d’asupra nivelului mă­ rii 7,4 m. Venitul acesteî staţii, pe anul 1896, a fost de 63.410 leî, 50 banî. B ă r b o ş i, deal, în jud. F ălciu; se

întinde între comunele: Bărboşi şi Mălăeşti, pl. Mijlocul, pănă la satul Poşta-Elanulul, de unde formează ramura despre ValeaRădiuluî, care se prelungeşte pănă la marginea de Sud, spre com. Urdeşti. B ă r b o ş i, deal, în jud. Fălciti, pe

teritoriul satuluî Ghermăneşti, com. cu asemenea nume, plasa Podoleni; în partea de Sud. moşie particulară, de 560 hect., în com. Fileşti, pl. Şiretul, jud. Covurluiu.

B ă r b o ş i,

B ă r b o ş i, moşie, în jud. Neamţu,

fără sat, aşezată între moşiile Rădiul, Muncelul, ş. a. în plasa Bistriţa. Aparţine casei răposa tulul vornic Sandu Crupenski. Se zice, că această moşie ar

deţul Brăila, ca de 2 hect. în cotul format de rîul Şiretul, din faţa gărei cu acelaşi nume, din jud. Covurluiu. B ă r b o ş i ( P o d u l-d e -la -) ,^ W , pe

Şiret, lîngă staţia dr. d. f. de la Bărboşi, jud. Covurluiu, care pănă la construirea linieî ferate Mărăşeşti-Buzăfl, după războiul din 1877/78, era cheia comuni­ caţiilor dintre Moldova şi Mun­ tenia. Din punctul de vedere militar, rolul acestui pod a fost m are: cine dintre beligeranţi avea stăpînirea lui, era sigur de mersul înainte al trupelor sale. D e aci provenea, că întîia preocupare, ce aii avut-o totd’auna, mal ales Ruşii, în răz­ boaiele lor contra Turciei, a fost d’a-şl asigura trecătoarea pe a­ cest pod. Astă-zî, de şi impor­ tanţa strategică a podului de la Bărboşi a mal scăzut, totuşi ea este încă destul de mare, fie din punctul de vedere militar, fie economic, fiind-că leagă comu­ nicaţia de uscat între Galaţi şi Brăila şi între Brăila cu Moldova. Podul acesta este tubular, de fier, de 246 m. lung, sprijinit pe 10 arcade; opt dintre ele afl cîte 19 m. de deschidere, şi cele două din mijloc, au o lun­ gime de 47 m.

BĂRBULEANCA

B ă r b o ş i - G a l a ţ i , variantă de li­

nie ferată, menită a scurta cu 7 kil. curba dintre Bărboşi şi Galaţi, care e de 19 kil., pe cînd distanţa directă între Galaţi-Bărboşi e numaî de 5 kil. Această variantă, lungă de 4 kil., serveşte şi spre a depărta linia ferată de malul Brateşuluî, supus într'una năruire!. Deviaţia, de la linia principală, începe de la distanţa de 6 ‘/a kil. de la staţia Bărboşi şi dă în ea la I Va kil. de staţia Galaţi. Intra­ rea în oraş se face printr’un tu­ nel din nordul Galaţilor (VadulUnguruluî), în lungime de 767 m. L a fie-care cap al tunelului este cîte o adîncime pănă la 18 m., iar ca lungime cea despre Bărboşi are 1357 m. şi cea des­ pre Galaţi 474, reprezintînd amîndouă un cub de pămînt de aproape 100000 metri cubl. Această variantă, construită în 1882, nu s’a putut întrebuinţa de îndată, din cauză că talazu­ rile tăieturilor tunelului, s’au sur­ pat maî înainte. In 1890 s’aii făcut nouă lucrări de îmbunătă­ ţiri şi rectificare, după carî s’a şi dat tunelul, circulaţiei. B ă r b o ş i - G h e r m ă n e ş t î , moşie a

statului, în jud. Ilfov, pendinte de mănăstirea Căldăruşani; s’a arendat, pe periodul 1885-95, cu 7000 lei anual. B ă r b u l e a n c a , numire, ce se mal

dăpărţelde moşie Bădeni-Miluiţi, din com. Clondirul, jud. Buzău. B ă r b u l e a n c a , sfoară de moşie,

în com. Merei, jud. Buzău, pro­ prietate a statuluî, pendinte de mănăstirea Barbul. A re 30 hect. arătură şi vil, e ruptă din tru­ pul moşieî Poporul-Lipia. (Veri Pangratia). B ă r b u l e a n c a , numire, ce se maî

B Ă R B U LEA N CA

dă moşieî Sălcioara din com. Smeeni, jud. Buzău. B ă rb u le a n c a , moşie, în comuna Amarul, căt. Miroşi, jud. Buzău, fostă proprietate a statuluî. Are 654 hect., din carî 580 arabile, 52 izlaz şi restul sterp. B â r b u le a s c a , moşie, în com. şi căt. Largul, jud. Buzău. Are 500 hect., mare parte arabile. B ă r b u le s c u l, movila, în judeţul

Brăila, Ia 1 kil., spre N. de sa­ tul Deduleşti, pe hotarul de V. al com. Ianca, pe muchia Buzeeluluî, pănă unde se întinde comuna Cîineni, din judeţul R.Sărat. B ă rb u le şti, com. rur., în plasa

Cîmpuluî, jud. Ialomiţa, pe par­ tea stîngă a rîuluî Ialomiţa. T e­ ritoriul acesteî comune are o suprafaţă de 3300 hect., din carî 610 hectare pădure. Se întinde din rîul Ialomiţa, spre N., tre­ cînd peste pîrîul Sărata, pănă în teritoriul satuluî Cotorca, învecinîndu-se cu comunele: Urziceni, Armăşeşti, Jilavele, Mol­ doveni şi Coşereni. Cuprinde treî moşiî, aparţi­ nînd la treî proprietari, şi după legea rurală din 1864, sunt îm­ proprietăriţi I i i locuitorî şi neîmproprietăriţî au maî rămas 49. Se compune din satele: Băr­ buleşti, Poşta şi Ursari, cu re­ şedinţa primăriei şi a judecăto­ riei comunale, în Bărbuleşti. După recensemîntul din anul 1890, pppulaţia comuneî este de 1736 loc., din carî 369 capî de familie, cu 1367 suflete, sau 808 bărbaţî şi 856 femeî. După naţionalitate sunt: 1730 Romînî şi 6 Bulgari, toţî de religiune creştină-ortodoxă. După profe­ siuni: 342 agricultori, 2 mese­ riaşi, 4 comercianţi, 70 munci­

327

tori şi 10 servitori. Din aceştia, 45 persoane ştifl carte. După statistica din 1887, po­ pulaţia comuneî era de 177 fa­ milii Romînî, 93 familiî Ţigani şi 4 familii Austro-Ungarî, sau 1323 locuitorî, din carî 339 bărbaţî, 358 femeî şi 626 co­ piî. Numărul contribuabililor era de 211, din carî 6 se ocu­ pau cu comerciul de băuturi, producte, etc., iar ceî-l’alţî cu agricultura, avînd cultivate: 425 hect. grîfl, 170 hect. orz, 52 hect. ovăz, 116 hect. secară, 77o hect. porumb, 39 hect. fa­ sole, 8 hect. zarzavat, 170 hect. fîneţe şi 56 hect. bostănăriî. Vite sunt: 576 boî, 137 caî, 7 bivoli, 11 asini, 344 rîmătorî şi 1375 oî. Venitul comuneî în 1887-88 era de 3555 leî şi cheltuelile de 4244 leî. Instrucţiunea populaţiei se predă într’o şcoală mixtă de un învăţător, retribuit de comună, la 20 elevî şi 4 eleve. Pentru cultul religios se află o biserică, Ia care serveşte un preot şi 2 dascăli, plătiţi din budgetul comuneî. Pe teritoriul comuneî, în par­ tea de E., trece calea naţională, şosea împietrită, Bucureşti-Urziceni. B ă r b u le ş ti, sat, în plasa

Cîmpulul, judeţul Ialomiţa, pendinte de comuna cu acelaşî nume. Este situat pe un mic grind, pe ma­ lul drept al pîrîuluî Sărata, în­ tre acest pîrîu şi rîul Ialomiţa şi spre Vest de Urzicenî. A ici este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comuneî Băr­ buleşti. Populaţia satuluî constă din 124 familiî Romînî, 93 familiî Ţigani şi 4 Austro-Ungarî. Se află o şcoală mixtă, cu un învăţător, retribuit de comună

BĂRBULEŢUL

şi cu o populaţie de 32 elevî şi 5 eleve. Biserica satuluî este constru­ ită la 1815, dată care se con­ servă în inscripţia d’asupra in­ trării şi este deservită de 1 preot şi doî dascăli. Sunt în sat: 428 boî, 121 caî, 3 bivoli, 1090 oî, 2 capre, 9 asinî şi 250 porci. B ă r b u le ş ti. (Vezî Mateeşti). B ă r b u le ş ti, mahala, din comuna

Bălteni, plasa Siul-d.-s., judeţul Olt, numită ast-fel după numele unuia din primii fondatori aî comuneî Barbu-Ghindea. B ă r b u le ţu l, com. rur., în jude­ ţul Dîmboviţa, plaiul DîmboviţaIalomiţa; se compune din maî multe văî, uliţe safl cătunaşe, precum: Ghemeleul, V a le a -T i­ sei, Centrul şi altele, cu o po­ pulaţie de 1 121 locuitorî Romînî. Această comună este situată pe dealuri şi pe văî, carî se numesc: Cetăţuia, Ghemeleul, Vîrful-Iacovuluî, Vîrful - Comani, VîrfulRîuluî, Gorganul, Mărul - Pădu­ reţ, Omul-Mort, Burenul, Saula şi Vîrful-Teiului. Prin raionul acesteî comune curg pîraiele: Valea-Tiseî, Valea-Bărbuleţuluî şi Valea-Runcu, avînd un pod peste Valea-Tiseî şi un pod pe Valea - Runculuî. Apoî maî are comuna şi două lacuri: LaculSpătăroiul şi Lacul-Purcelica. In raionul acesteî comune, pe dea­ lul numit Cetăţuia, este un izvor cu apă minerală cu gust de pu­ cioasă. In Bărbuleţ este o bi­ serică, întreţinută de enoriaşi şi o şcoală întreţinută de stat. Ca industrie, este o moară de apă. Bărbuleţul se învecineşte, spre răsărit cu comuna Rîul-Alb, de care se desparte prin dealuri pline de pădurî şi cu care se uneşte prin şoseaua comunală;

348

BĂR3UNCEASCA

spre apus se învecineşte cu co­ muna Gemenea, din judeţul Dîm­ boviţa şi Micloşani, din judeţul Muscel, de carî se desparte ia­ răşi prin dealuri, acoperite cu pădurî, unindu-se cu Micloşani, prin şoseaua comunală, iar cu Gemenea prin drum practic neşoseluit; spre miază-noapte se învecineşte cu comuna Pucheni, judeţul Muscel, despărţindu - se prin dealuri, văî şi păduri şi unindu-se prin drum practic; iar spre miază-zi se învecineşte cu comuna Pietrari, de care se des­ parte iarăşi prin dealuri, văî şi pădurî, dar cu care se leagă printr’o frumoasă şosea vecinală, Şcoala din Bărbuleţ este înfi­ inţată în 18 8 4 -18 8 5 ; e mixtă cu un învăţător şi e frecuentată de 50 — 61 de elevî şi eleve. Comuna are un venit de 1298 leî şi peste 250 contribuabili.

B ă r b u r e a u a , vale, comuna Stoe­

neşti, plasa Ocolul, judeţul V îl­ cea. Se varsă în rîul Cerna, tot în raionul acesteî comune. B ă r b u r e a u a , vale, comuna De-

joiul, plasa Cerna-d.-j., judeţul Vîlcea; izvoreşte din Dealul-Scoroşul, creşte maî cu deosebire din ploi şi se varsă în rîul Cerna. B ă r b u s a , v îr f de munte, în dreap­

ta rîuluî Argeş, judeţul Argeş, plasa Loviştea. B ă r b u ş a , vechie suburbie, a ora­

şului Cîmpulung, jud. Muscel. moşie, fără sat, în judeţul Neamţu, comuna Rădiul, plasa Bistriţa; aşezată între mo­ şiile Rădiul, Polobocul, ş. a. Se stăpîneşte de către clironomiî reposatuluî Sandu Crupenski.

B ă r b u ş e n i,

B ă r b u n c e a s c a , vale, în comuna

Grăjdana, jud. Buzău; ese din pădurea Bărbunceşti şi dă în Nişcovul. B ă r b u n c e ş t i, cătini, al comuneî

Grăjdana, jud. B uzău; are 60 locuitorî şi io case; sub-divizia Glodeneni.

B ă r b u ş o r , pîrîil, în judeţul R.-

Sărat, plasa Rîmnicul-d.-s., co­ muna Pardoşi; izvoreşte din dea­ lul Ernatica; udă partea de miază-zi a comuneî şi merge de se varsă, după un curs de 5 kil., în rîul Cîlnău, pe partea stîngă a luî, maî jos de cătunul Costomirul.

B ă r b u n c e ş t i, moşie, în comuna

Grăjdana, judeţul Buzău, cătu­ nul Bărbunceşti; proprietate a statuluî, pendinte de Episcopie. Are 17 hectare arabile, din carî 11 s’au dat locuitorilor.

BĂRCANELE

B ă r c a , (vezî Valea-Mare), pădure

a statuluî, în jud. Olt. cătun, pendinte de com. Gruiul, plaiul Novaci, jud. Gorj, în partea de E. a comu­ neî ; situat pe Valea-Pîrîuluî, nu­ mit Valea-Gruiuluî; are o su­ prafaţă cam de 105 hect., din cari 40 hect. arabile, 25 hect. fineţe, 7 hect. pomet, 2 hect. vie, 16 hect. pădure, 11 hect. izlaz şi 4 hect. vatra satuluî. Produce anual cam 80 hectol. porumb, 350 kgr. grîu, 350 de­ cal. rachiu, 70 decal. vin şi 50 kgr. lînă. A re o populaţie de 60 fami­ lii, cu 158 suflete, între carî 30 contribuabili. Locuitoriî posedă 5 pluguri, 10 care cu boî, 142 vite mari cornute, 13 caî, 154 oî, 27 rîmătorî şi 30 capre. Cătunul maî are 2 puţuri. A re şi 1 biserică de lemn, deservită de preotul din com. Gruiul.

B ă r c a c iu l,

(vezî Muntele-Vâleanul-şi-Bărcaciul), moşiî ale sta­ tuluî.

B ă r c a c iu l,

B ă r c a c i u l u i ( G u r a -) , numire ve­

chie, a cătunului Pometeşti, din com. Adîncata, pl. Amaradia, jud. Dolj.

B ă r c a , sat, face parte din com.

rur. Turia, plasa Oltul-d.-j., ju­ deţul Olt. Are o populaţiune de 225 locuitorî. A ci e o bise­ rică, fondată la anul 1882, de locuitori.

B ă r c a n u l , ieser, în jud. Brăila, în

balta com. Tichileşti, între pri­ valul Porcul şi Filipoiul; comu­ nică cu privalul Porcul, în par­ tea de N.-V.

B ă r b u n c e ş t i -Z a p o d i a , pădure

a statului, în comuna Grăjdana, judeţul Buzău, căt. Bărbunceşti, pendinte de Episcpie; are 251 hectare.

B ă r c a , moşie a statuluî,

în ju­ deţul Olt, fostă pendinte de mă­ năstirea Plumbuita, care pe pe­ riodul 1886— 96, s’a arendat cu 6500 leî, anual.

B ă r b u n ţ a , pîrîil, ce udă terito­

riul comuneî Colacul, pl. Vran­ cea, jud. Putna, şi se varsă în Putna.

B ă r c a n a , pîrîiaş, în

partea de N. a com. Răchitoasa; curge prin jud. Tecuciu, spre S.-E. şi se varsă în Zeletin.

B ă r c a n e l e , moşie a statuluî, si­ B ă r c a , pădure, în pl. Ialomiţa-

Balta, jud. Ialomiţa, lîngă satul Fundul-Crăsani.

tuată în com. Păuşeşti-OtăsăQ, plasa Ocolul, jud. Vîlcea, fostă pendinte de schitul Dintr’un

bă r căn ea sca

329

Lemn. S ’a arendat pe periodul 1888-93, cu 638 leî anual. B ă r c ă n e a s c a sau B u c ş ia n i-d e Sus, cătun. (Vezî com. Bucşiani-d.-s.) B ărcăn eşti, com. rur., în pl. Cîmpuluî, jud. Ialomiţa; este situată pe partea dreaptă a rîuluî Ia­ lomiţa, între comunele ElizaStoeneştî şi Speteni. Teritoriul comuneî se întinde din rîul Ialomiţa, spre S., coprinzînd lunca, coasta rîuluî şi cîmpul şes, pănă în teritoriul sa­ tuluî Vlăiculeşti şi are supra­ faţa de 1875 hect., din carî 175 hect. pădure, aparţinînd la doî proprietari. După legea rurală din 1864, sunt împroprietăriţi, 192 locuitorî şi neîmproprietăriţî 13. Se compune dintr’un singur sat, situat la marginea de S. a luncii şi d’alungul coastei rîuluî Ialomiţa, în vecinătatea satelor Speteni şi Eliza-Stoeneştî. A icî este reşedinţa primăriei şi a ju­ decătoriei comunale. După recensimîntul din anul 1890, populaţia comunei constă din 1727 locuitorî, cu 428 capî de familie şi 1299 membri de familie, sau 859 bărbaţî şi 868 femei. După naţionalitate sunt : 1703 Romînî, 15 Bulgari, 1 Grec şi 8 alte naţionalităţi. După re­ ligie se află: 1718 Creştini orto­ doxî, 6 Catolici şi 3 Mosaicî. După profesiuni se află: 447 agricultori, 5 meseriaşi, 10 co­ mercianţi, s profesiuni libere, 5 muncitori şi 25 servitori. Din aceştia, 195 ştia carte şi 1532 nu ştiu. După statistica din 1887, po­ pulaţia comuneî consta din 370 familiî Romînî, 4 familii Ţigani, 1 familie Greci, 1 familie Izrae­ liţi, 2 familiî Germani şi I fa­ milie Unguri, sau 1504locuitorî,

tyW*. Jfo'W* D icţio n a r

Q tograjic,

BĂRCĂNEŞTI

compuşi din 354 bărbaţî, 373 Locuitorii se ocupă cu agri­ femeî şi 777 copii. Numărul con­ cultura şi parte cu zidăria. In tribuabililor era 256, din cari comună sunt 40 cai, 65 vaci, 33 se ocupau cu comerciul de 130 boî, 40 rîmătorî şi 2 bivoli. băuturi, producte, vite, etc., iar S ’au împroprietărit, la 1864, ceM’alţî cu plugăria, avînd cul­ după legea rurală, 91 locuitori. tivate : 566 hect. grîtt, 55 hect. Şcoala s’a înfiinţat la anul orz, 150 hect. ovăz, 60 hect. se­ 1890. Localul e proprietatea d-lui cară, 450 hect. porumb, 75 hect. Scarlat Bărcănescu şi s’a fremeiu, 200 hect. fasole, 5 hect. cuentat, în anul şcolar 1892-93, viî, S hect. zarzavat, 30 hect. de 43 băeţî şi 2 fete. Cu între­ bostănăriî şi 15 hect. pomi ro­ ţinerea şcoaleî, statul cheltueşte ditori. anual 1080 lei. V ite: 385 caî, 408 boî, 3480 Comuna se întinde pe o su­ 01, 43 capre, 8 bivoli şi 585 prafaţă de 327 hect. pămînt de porci. muncă şi izlaz. Vin şi ţuică nu Venitul comunei, în 1887-88, se fabrică. se urca la 3918 leî şi cheltue­ Comerciul se exercită îq co­ lile la 4701 leî. mună de 2 cîrciumarî. Instrucţiunea se predă într’o P’aci trece şoseaua naţională şcoală primară mixtă, de un în­ Bucureşti-PIoeşti. văţător, retribuit de stat şi co­ In marginea comunei este eleşteul Tătărani, din care ese mună, la 62 elevî şi 43 eleve. mai multe izvoare, ce se varsă Localul şcoaleî este în bună în rîul Prahova. stare şi este construit de co­ mună. Aicî se află o biserică, cu un B ă rc ă n e şti,- com. rur., pl. Siuld.-s., jud. Olt, situată pe valea preot şi doî dascăli, plătiţi de şi amîndouă malurile Iminoguluî, comună, cu suma de ^.80 leî. la 22 kil., departe de capitala judeţului, flind şi reşedinţa plăşiî. B ă r c ă n e ş ti, com. rur., pl. CriSe compune din 4 cătune: vina, jud. Prahova. Bărcăneşti, Greci, Vîlcelele-d.-s., Dintr’un document de la PeVîlcelele-d.-j. Cu o populaţiune tru-Vodă, nepotul lui Mirceade 3324 loc., 1680 bărbaţî, 1644 Vodă, din anul 1567, se vede femeî, din cari 769 capî de fam. că Petru-Vodă întăreşte, logofă­ şi 820 contrib., cu 580 case de tului Coresi, cumpărătoarea mo­ locuit şi 50 bordeie. şiei Bărcăneşti, de la un oare­ Afară de 14 familii de Ţigani, care Manea şi 5 răzoare de mo­ parte fierari, parte lăutari, toţî şie, de la un Avrut, din Ploeşti. loc. sunt Romînî, şi se ocupă Nu se ştie, dacă pe acea vre­ excluziv cu plugăria. me a existat sat. Data înfiinţărel comunei, nu N ’are nici un cătun alipit. Are se ştie. Bătrînil povestesc, că o populaţiune de 502 locuitori; primii fondatori, ar fi parte po­ 105 capî de familie, 94 contri­ posiţi aci din Oltenia, parte buabili şi 127 case de locuit. descins din părţile muntoase ale In comună e o singură bise­ Munteniei. Se crede, a fi foarte rică, cu hramul Adormirea Maivechie. ceî Domnului, fondată, la anul S ’au împroprietărit, după le­ 1838, de Scarlat Bărcănescu, gea rurală, din 1864, 506 loc., proprietarul moşieî, deservită de dîndu-li-se 1518 hect. Ei au: 700 un singur preot. 42

UARCĂNEŞTI

330

ridică cîte-va dealuri neînsem­ cai şi epe, 800 boî, 300 vacî, nate, cu direcţiunea dela N. la 50 capre, 5000 01 şi 1400 rî­ Sud. Unele sunt cultivabile, iar mătorî. altele sunt acoperite cu pădurî Comuna se întinde pe o su­ şi fîneţe. Dincolo de aceste dea­ prafaţă de 5450 hect, luri, spre E., se întinde CîmpiaSunt patru biserici, adică în fie-care cătun cîte una. Cea mai Boianuluî. Afară de Valea-Iminoguluî, vechie e cea din căt. Greci, zi­ dită la anul 1819, de răposatul teritoriul acesteî comune e tra­ Draghiceanu şi Elena. Ele sunt versat de următoarele pîraie : deservite de 6 preoţi, 8 cîntă­ Cernatul, Valea-Caluluî, Valeareţî şi paracliseri, plătiţi din bud­ luî-Ispas, Valea-luî-Meilă spre E. getul comuneî şi de locuitorî. , şi Liza, Valea-Ciobanuluî, VaŞcoala datează aci cam de pe lea-Grecilor, Valea-Ustruceî, Ţ i­ la anul 1857, şi a funcţionat cu ganca, Rudăreasa, Tomirul-Mare întreruperi. Actualmente sunt şi Tomirul-Mic, spre V . Toate se două: una în căt. Bărcăneşti, varsă în rîul Iminogul. înfiinţată de vr’o 7 anî, şi alta Pămîntul acesteî com. e maî mult şes, maî ales spre E., în în căt. GcecU proprietate, a d-lor Cîmpia-Boianuluî, unde e maî fraţi Kalinderu, înfiinţată de 3 anî. Amîndouă clădirile sunt mult argilos şi puţin fertil; în cele-l'alte părţî, e puţin acciden­ bune. Ele sunt frecuentate de tat şi maî prielnic cultureî ce­ 45 elevî, din numărul de 323, în vîrstă de şcoală. Cu întreţi­ realelor. Comuna se învecineşte la N. nerea lor, statul cheltueşte anual, 2268 leî. Ştiu carte 200 bărbaţî cu Mierleşti, la E. cu Şerbăneşti, şi 15 femeî. ia S. cu Izvoarele şi la V . cu Coteana. Cultura albinelor numără cam 143 stupî. Cînepa şi inul sunt B ă r c ă n e ş t i, sat, în jud. Neamţu, puţin cultivate. aşezat pe coastele dealuluî PiComerciul se exercită de 9 clăul (Ţiclăul), spre S.-V. de sa­ cîrciumarî. In comună, pe lîngă tul Cîndeşti, în căt. Cîndeşti, pl. alte mici stabilimente, se află şi Bistriţa; cu partea sa de către o moară de aburi. Sud formează hotarul jud. Bacău. Budgetul comuneî, pe ultimul A re o întindere de 414 hect. exerciţiu, prezintă la ven. suma de leî 3015 şi la cheltuelî 2713 Cu o populaţie de 548 sufl., sau lei anual. 300 fam., 10 văduve şi 16 ne­ Comuna e străbătută de şo­ volnici. Toţî sunt Romînî, şi seaua judeţeană: Slatina-Roşiori, se ocupă cu exploatarea păinînprin căt. Greci, dela V . la E. tuluî, cu plutăria şi cu industria primitivă. şi de şoseaua comunală MierleştiIzvoarele, care o traversează de Terenurile, carî alcătuesc cu­ a lungul, pe Valea-Iminoguluî, prinsul său, sunt maî mult mun­ dela N. la S. toase şi deluroase, prezintînd în Pe teritoriul acesteî comune, formaţiunea lor depozite calcaîn partea de N.-V. trece Brazroase, din care se extrage varul, da-luî Novac. In partea de N., de o calitate mijlocie. Locurile pe malul drept al Iminoguluî, pentru agricultură sunt restrînse, în căt. Greci, se află schitul aşa că semănăturile, sunt repre­ Greci, azi mal mult. ruinat. In zentate de abia prin: 71 hect. dreapta şi stînga Iminoguluî, se 61 ariî de grîu, 8 hect. 88 ariî

BĂRCĂNEŞTI

de secară, şi aproape la nemică alte culturi. In acest sat se află: o bise­ rică, cu un preot şi 2 dascăli, întreţinuţi din fondurile comu­ nale; 2 vărăriî, 4 rotâriî, 1 fie­ rărie. Numărul vitelor se urcă la 472 capete, dintre carî: 50 boî, IOO vacî, 200 oî, 12 caî, 50 rî­ mătorî şi 60 vite micî cor­ nute. Comunicaţiunea, cu satele ve­ cine, se face prin un drum na­ tural, care duce prin satul Cîn­ deşti. B ă r c ă n e ş ti, sat, numit şi Covec, face parte din comuna cu acest nume, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. A re o populaţiune de 650 loc. E reşedinţa comuneî şi posedă o biserică fondată la anul 1843 şi o şcoală, zidită de comună. Intr’însul sunt So locuitorî, îm­ proprietăriţi, după legea rurală, pe 456 hect. din moşia d-luî A lex. Izvoranu. Locuit, posedă: 124 boî, 160 vacî, 30 caî, 800 oî şi 356 rîmătorî. B ă r c ă n e ş ti, sat; face parte din com. rur. Stănceşti, pl. Cernad.-j., jud. Vîlcea. A re o popu­ laţie de 281 loc., 139 bărbaţî şi 142 femeî. Cade în partea de S. a co­ muneî, aproape de rîul Cerna. A ci e o bis., aproape ruinată. Co­ piî în vîrstă de şcoală sunt 16, 8 băeţî şi '8 fete. E la distanţă de 3 kil. de căt. Mijlocul, unde e şcoala. B ă r c ă n e ş t i, sat, în com. rur Goruneşti, pl. Olteţul-d.-j., jud. Vîlcea. B ă r c ă n e ş t i sati B u cşian i-d eS u s, cătun, pendinte de com. Bucşiani, jud. Vlaşca. (Vezî Bucşiani-d.-s.).

331

B Ă R CĂ N EŞT I

B ă r c ă n e ş t i , deal, în raionul co­

munei Bărcăneşti, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, pe care se cultivă 3 hect. vie. B ărcăn eşti, pădure, jud. Bacău, plasa Bistriţa-d.-s., din comuna Valea-luî-Ion. B ă rc ă n e ştilo r ( D e a lu l-) , deal, în comuna Stăneşti, pl. Cernad.-j., jud. Vîlcea. B ă r c h i! ( V îlc e a u a - ) , vîlcea, în­

tre comuna Cetăţeni-din-Deal şi Cetăţcni-din-Vale, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. B ă r c u ţa , loc izolat, în jud. Dolj,

pe teritoriul comuneî Bărca, pl. Balta. E situat pe malul stîng al Desnăţuiuluî, la I x/a kil., la S. de Bărca. Aci, se văd urme de ziduri foarte vechî. gîrlâ, în judeţul Fălciu. (V. Simineşti, comuna Vetrişoaia, pl. Prutul).

B ărd ăn oasa,

B ă r d ă n o a s a , luncă,

în judeţul Fălciu. (V. Simineşti, şes, com. Vetrişoaia, pl. Prutul). numire, dată unei sfori de moşie, proprietate a moşnenilor Lereşti, din comuna Cătina, jud. Buzău.

B ărd easca,

B ă rd u lca , cătun, numit şi ValeaPerilor, în pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi; ţine de comuna rur. Tîmna. B ă re a n a , sat, face parte din co­ muna Răchitoasa, din jud. T e­ cuciu. Situat la N. comuneî, pe coasta dealului Răchitoasa, la o depărtare de 4 kil. 890 m., de reşedinţa comuneî. Are o po­ pulaţiune de 65 capî de familie, cu 268 suflete. T oţî locuitoriî sunt Ţigani. E î sunt improprie^

tăriţî la 1864, cînd s’a format şi satul. Mare parte din eî sunt desrobiţî de la Răchitoasa. L o cuinţele sunt, parte case de gard, şi parte bordee. Loc. se ocupă cu lemnăria şi creşterea vitelor. In partea de E. a sa­ tului, trece rîul Zeletin şi şo şeaua, care duce la Coloneşti. B ă r e ş ti, sat, pe valea Băreasca,

jud. Argeş, pl. Loviştea; are 44 familiî şi face parte din comuna rur. Cicaneşti. cătun, al com. Morunglavul, plasa Olteţul Oltul d. s., jud. Romanaţi; situat pe ţărmul stîng al rîuleţuluî Burluiul, Ia poalele dealuluî Cocoreşti şi Se­ cilor. Are 80 de familiî şi 380 locuitorî, o biserică, Sf. Nicolae (1844), cu un preot şi 2 cîn­ tăreţî.

B ă r e ş ti,

B ă r g ă o a n i, com. rur., în judeţul

Neamţu, partea despre S.-E. a plăşiî de Sus-Mijlocul, aşezată pe valea, ce se întinde la vre-o 6 kil. mai către apus de tîrgul Bozieni, în direcţiunea N.-S., de comuna Talpa, pe o lărgime maî bine de 2 kil., cum şi pe podişele, ce se scobor, de sub poa­ lele dealurilor: Certieni, Mestea­ căn şi Mărgineni. Se mărgineşte la E. cu ju­ deţul Roman, comuna Bozieni şi com. Budeşti-Ghicăî; la S. cu com. Mărgineni; la V . cu o mică parte din com. Dochia, cu com. Şerbeşti şi Dragomireşti; iar la N. cu com. Talpa. Este formată din satele: Bă­ lăneşti, Bărgăoani, Breaza, Cer­ tieni, Dîrloaca, Ghilăeşti, Maximeşti, Vlădiceni şi locul izolat Baratca; cu o suprafaţă cam de 7160 de hect. Are o popula­ ţiune de 2405 locuitorî, safl 639 familiî, din cari 1205 bărbaţî, 1200 femeî; copiî, 591 băeţî şi

B ÎR G Ă O A N I

541 fete. După starea civilă: 1185 necăsătoriţi, 1058 căsă toriţî, 154 văduvi, 57 nevolnici, 8 divorţaţi. După instrucţiune: 147 ştiu carte şi 2258 nu ştiu carte. După naţionalitate : 7 fa miliî Evrei şi 156 Unguri. Dintre locuitoriî improprie tăriţî, în 1864, sunt astăzî: 12^ carî stăpînesc înşi şî locurile lor; 205, ca urmaşi; 2 locurî rămase pe seama comuneî; 107 loc. carî de şi însuraţi şi cultivatori de pămînt, dar nu au nicî un soiu de proprietate. Cea mai mare parte a popu laţiuneî se ocupă cu agricultura, şi cu creşterea vitelor. Solul este productiv, însă se cultivă numaî pe o întindere de 2119 hect., şi anume: 560 hect. grîO, 17 1 hect. ovăz, 845 hect. porumb, 15 hect. cînepă, 12 hect. fasole, 390 hect. orz, 16 hect. livezî artificiale şi IIO hect. fîneţe naturale. Imaşul are o întindere de IOO hect. 20 ariî şi nutreşte 3121 capete de vite, dintre carî: 404 boî, 784 vacî, 1100 de oî, 299 rîmătorî, 212 cai - epe şi 322 vite marî cornute. Budgetul comuneî este de 6844 leî, la venituri şi 5713 leî, la cheltuelî. Numărul contribua bililor, 807. In această comună sunt 7 biserici ortodoxe, dintre carî: 2 în stare de reparaţiune, deser­ vite de 3 preoţi şi 5 eclesiarhî, plătiţi din fondurile comunale, cu 480 lei. Are o biserică cato lică, fără preot localnic; 2 şcolî; 4 morî de apă; o fierărie şi 4 rotăriî. Comunicaţiunea, cu Satele ve cine, se face prin şoseaua ju deţeană Piatra Bozieni, care par curge comuna, prin mijlocul său, de la apus către răsărit; prin şoseaua, care începe de la locul numit Baratca (între al 23 24

BARGĂtj

leii. al şoselei precedente) şi duce spre nordul văeî prin satele Băr găoani, Breaza şi T a lp a ; prin şo­ seaua, ce se ramifică de la nor dul satului Bărgăoani şi trece prin satele Crăeşti şi Borniş la Dragomireşti, precum şi prin alte drumuri mărginaşe şi na turale, dintre diferitele localităţi. Fondul drumurilor e de 1630 lei, 40 bani, la venituri şi 1090 lei, la cheltuelî.

832

şi S cîrciumî. Budgetul comuneî, pe anul 1882-83, a fost de leî 1653, banî 59, la venituri şi de 1476 leî la cheltuelî. Numărul vitelor, în 1887, era de 713 capete vite marî: 585 boi şi vacî, 1 1 8 caî, 4 bivoli, 6 asini, şi de 2365 vite mărunte: 2257 01 şi 108 rîmătorî. B ă r lu iu l, sat, face parte din co­ muna rur. Ciumagi, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea.

B ă r g ă u , pîrîil, afluent al pîrîuluî Boura, din com. Cristeşti, jud. Suceava. Este format de pîraiele Teilor şi Sodomenilor. Lungimea cursului său e de 1450 metri.

B ă r lu iu l, vale, care îşî are sor­ gintea la locul numit La-F întîna-Seacă, com. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, şi se varsă în rîul Cerna.

B ă r g ă u , pisc de deal, în jud. Su­ ceava, de-asupra satuluî Boureni.

B ă r n ă r e lu l, munte, în comuna Broşteni, jud. Suceava.

B ă r la n i, deal, în com. rur. Balad.-j., plaiul Cloşani, jud. Mehe­ dinţi.

B ă r n ă r e lu l, pîrîu, în com. Broş­ teni, jud. Suceava; izvoreşte de sub Băda, curge de la V. la E., udă teritoriul com. pe o lun­ gime de IO kil., şi, după ce învîrteşte o moară, se varsă în Bistriţa, în dreptul satuluî Cru­ cea. Drept Gura-Bărnăreluluî se află aruncat un pod peste Bis­ triţa, pod făcut de M. S. R e­ gele şi care leagă satul Crucea cu Dorna.

B ă r lă d e a n u l- V a s ile , pichet ve­ chiu, cu No. 89, către hotarul Moldoveî, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j., com. Corbul, în partea de apus a comuneî. B ă r lă le ş ti, sat, în plasa Tîrgul, com. Iepureni, jud. Tutova, spre S. de satul Iepureni. A re 436 locuitorî şi 106 case. B ă r lo g i, sat şi com. rur., pe apa Drîmbovnicul, un afluent al Neaj­ lovuluî, jud. Argeş, plasa Galăşeşti. L a 12 kil. de com. rur. Costeşti, reşedinţa subprefecturei şi la 47 kil de Piteşti. Se compune din satele: Bârlogul şi Leşile, avînd peste tot 215 contribuabili, cu 922 loc., din can j 6 Greci şi 14 Ţigani. In comună este o biserică vechie, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de 2 preoţî şi 1 cîn­ tăreţ. O şcoală primara rurală

B ă r o a ia , deal, plasa Amaradia, com. Căpreni, jud. D o lj; e aco­ perit cu fineţe. B ă r o a ia , mină de aramă, în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi. Ţine de hotarul com. rur. Mărăşeşţi. E si­ tuată pe valea apeî Brebina, spre apus de com. Mărăşeşţi, în apropiere de com. Obîrşia. Gura mineî începe din vâlceaua Băroaia, şi continuă pe sub dea­ lul numit Cracul-Manei, unde îşî are răsuflătorile. Maî jos, pe Valea-Rîuluî, cum se numeşte în localitate apa Bre­

b ă r o iu l .

bina, se vede şi astă-zi locul unde au fost instalate fabricile pentru extragerea metalului. De asemenea se văd şi conductele; săpate în piatră, prin care se adu bea apa la cuşniţă. (V. Cuşniţa, vale, şi Cracul-Maneî). B ă r o a ia , privai, în jud. Brăila; uneşte iezerul Tituloaia, din co-* muna Vizirul, cu canalul Vîlciul. B ă r o iu l, sat, face parte din com. rur. Tetoiul, pl. Mijlocul, jud. Yîlcea. A re o populaţie de 133 locuitorî, 75 bărbaţî şi 58 femeî. Ca populaţie şcolară are 19 co­ piî, 12 băeţî şi 7 fete. B ă r o iu l, g îrlă însemnată, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teri­ toriul comunelor Hîrşova, Cio­ banul, Gîrlici, Sarai, Dăeni şi Ostrov. Este un canal al Du­ năriî, prin care se scurge o în­ semnată cantitate de apă, cînd fluviul a crescut prea mult. Se desface din Dunăre, de lîngă ma­ halaua Varoşi, a oraşului Hîr­ şova, se îndreaptă spre miază-' noapte, avînd o direcţie generală de la S.-V. spre N.-E., aproape paralel cu Dunărea-Vechie; for­ mează şi alimentează cu apă bălţile Gîrluţa şi Groapa-Ciobanuluî pe stînga, Cioroiul şi Hazarlîc-Ghiol pe dreapta, lărgindu-se ea însăşi în formă de baltă la Nord de satul Gîrlici; după un drum de 35 kil. se descinde iar în Dunăre, la 2V2 kil. maî în sus de satul Ostrov, în drep­ tul Movileî-Popiî. Lărgimea me­ die e de IO— 20 m. şi adîncimea de 1 — 6 m. In ea, pe dreapta, se deschid văile : V iilo r, Gîrlici, Berteşti, Topîrseiul, Pînga şi Moşul. Dealungul său merge drumul judeţean Hîrşova-Măcin. Intre ea şi Dunăre se întinde stuf presărat cu bălţî. Dealurile! Ciobanul, Caraula, Gîrliciului,

BÂ RSA NU L

Viilor, Dăenilor, Moşului şi Roşti ridică întru cît-va malul său drept, pe care se află aşezate satele Ciobanul, Gîrlici şi Dăeni. B ârsanul, loc de izvoare, judeţul Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe muntele Brăteşti; loc de unde îşî ia obîrşia psrîul Bîrsăneşti. B ă rse scu , rîu. (V. Cacova). B ărseşti, com. rur., pl. Vrancea, jud. Putna, situat pe ambele maluri ale Putneî. In dreapta rîuluî, sub dealul numit Dum­ brava, e situat satul Bărseşti, iar în faţa acestuia, pe malul stîng, e satul Topeşti, aşezat par­ te sub dealul Curmături şi par­ te pe Muchia-Petrimanuluî. Distanţa de capitala judeţului e de 53 kil. Mărginile comuneî su n t: la N.-V. Negrileşti, la S. Seineşti, Ia S.-V. Păuleşti, la E. Colacul şi Valea-Săreî, la S.-E. JoianaAceastă comună se compune din cătunele Bărseşti şi Topeşti, avînd reşedinţa în cel d’întîiu. Populaţiunea acesteî comune, după recensămîntul din 1890, e de 236 capî de familie, cu IIOI suflete, din carî: 568 bărbaţî şi 533 femeî. După starea civilă sunt: 561 neînsuraţî, din carî 320 bărbaţî şi 241 femeî, şi 457 însuraţi, 82 văduvi, din carî 20 bărbaţî, 62 femeî şi 1 divorţat. După naţi­ onalitate sunt: 1007 Romînî şi 4 Unguri. După religie: 1097 ortodoxî şi 4 catolici. După fe­ lul ocupaţiuneî: 229 agricultori, 2 industriaşi, 4 comercianţi, 3 profesiuni libere, 80 muncitori şi 30 servitori. Ştiu carte 31 persoane, din cari 27 bărbaţî $i 4 femeî. Case de locuit sunt 272. Cultul creştin-ortodox e re­ prezentat prin 2 biserici: una

833

parohială, în satul Bărseşti, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, cea1-altă filiala, cu hramul SfinţiiVoevozî. Comuna numără 207 contrib. In anul 1886 erau 212 contrib.; iar în anul 1869 numaî 186. Budgetul comunei pe anul fi­ nanciar 1893 94 era următo­ rul: venituri 2342 leî, 13 banî, chelt. 2338 leî, 27 bani. Podişul întins de pe malul Putneî, în care sunt ţarinele să­ tenilor, are un pămînt fertil, ne­ gru la suprafaţă şi aşezat pe un strat argilos galben. Com. are 0 întindere de 2300 hect., din carî: 150 hect. cultivabile, 500 hect. livezî de fin, 1400 hect. izlaz şi restul viî şi pădurî. Numărul cultivatorilor a fost în anul 1893— 94, de 218. Instrumentele agricole, de carî dispun cultivatorii din comuna Bărseşti, sunt: 35 pluguri de lemn, şi o moară de apă. Vitele aflate pe teritoriul co­ muneî sunt, după ultima numă­ rătoare, 4347 capete, din carî: 244 boî, 252 vacî, 55 caî, 3600 oî, 50 capre şi 146 rîmătorî. In anul I093 se aflau în co­ mună 140 stupî de albine. Sunt 4 cîrciumî şi 4 fabricî de rachiu. Comunicaţia în această co­ mună se face prin căî vecinale şi comunale, care o leagă de Tichiriş (14 kil.), de Spineşti, Poiana şi Negrileşti. B ă r s e ş ti, sal, cu 120 fam., jud.

Argeş, pl. Topologul; face parte din com. rur. Cepari-Bărseşti. Are o biserică, cu hramul Intîmpinarea Domnului, deservită de 1 preot, I cîntăreţ şi I para cliser. Are o şcoală primară ru­ rală.

Bărseşti,

sat, în com. cu acelaşî nume, pl. Vrancea, jud. Putna. ^

B Ă R S0 1 U L

E situat pe malul drept al Putneî, sub dealul numit Dumbrava. Aci e reşedinţa comuneî. Locuitoriî se ocupă maî toţî cu cultivarea pămîntulul. Are o biserică parohială, cu hramul Cuvioasa Paraschiva. com. rur., pe apa Oltului, jud. Argeş, pl. Topologul, la 36 kil. de reşe­ dinţa plăşiî, com. rur. Tigveni, şi la 31 kil. de Piteşti. Comuna se compune din 4 s a te : Băr­ seşti - de - Olt, Bercioiul, Găltofani şi Ruda, avînd peste tot 215 contrib., cu 796 Ioc., din care 30 Ţigani. In comună sunt 3 biserici, în Bărseşti-de-Olt, Bercioiul şi Ruda. Are o şcoală primară rurală şi 4 cîrciumî. Bud getul com. pe anul 1882 83 a fost de 1914 leî, 46 banî la ve­ nituri, şi de 1773 leî la chelt.; iar pe anul 1887 88 a fost de 3178 lei la ven. şi de 2639 leî la chelt. Numărul vitelor a fost în anul 1887 de 465 capete vi te m arî: 420 boî şi vaci, 40 cai, 5 bivoli şi de 21 o vite mărunte: 50 oî, IO capre şi 150 rîmătorî.

B ă r s e ş t i-B e r c io iu l,

B ă r s e ş t i- d e - O lt , sat, cu 314 lo­

cuitorî, jud. Argeş, pl. Topolo­ gul ; face parte din com. rur. Bărseşti-Bercioiul. Are o biserică cu hramul Adormirea, deservită de I preot şi I cîntăreţ. B ă r s o iu l, com. rur., jud. Argeş,

pl. Oltului, la 39 kil. de reşe dinţa plăşiî, Tigveni şi la 28 kil* de Piteşti. Se compune din că tunele: Bărsoiul, Linia-Dealuluî, Linia Mijlocului şi Tîmplari, a' vînd peste tot 223 contribua bih, din 854 locuitorî. Comuna are treî biserici şi o şcoală pri­ mară rurală. Budgetul comuneî pe anul 1882 83, a fost de 1218 lei, 40 banî la venituri, şi de 1 198 leî, la cheltuelî; iar pe a

834

B Ă R S O IL L

nul 1887— 88 a fost de 4040 leî la veniturî şi de 3889 lei la cheltuelî. Numărul vitelor era în anul 1887 de 344 vite mari, (332 boi şi vacî, 2 bivoli şi 10 caî), şi de 538 vite mărunte, (308 oî, 20 capre şi 210 rîmătorî).

B ă r ă z u ţ u l , (ung. Bardocz-patak)

pîrîiaş, pl. Muntelui, com. Dăr măneşti, jud. Bacău. Vine din Transilvania, intră în ţară la Vălcica-Capreî, se încarcă cu pîrîiaşul Nemira, de unde rămînc pe graniţă 7 kil., pănă ce sc varsă d’a dreapta în Uz, cur gînd de la S. spre N.

B ă r s o iu l, sat, cu 200 suflete, ju­

deţul Argeş, pl. Oltului; face parte din com. rur. cu acelaşî nume. A re o biserică cu hra mul Sf. Nicolae, cu un preot şi un cîntăreţ, şi o şcoală primara rurală. In acest sat este reşe­ dinţa comunei. B ă r t ă lu ş u l, sat, în jud. Tutova,

pl. Paraschiv, com. Şendreşti, spre E. de satul Şendreşti. Are 264 loc. şi 112 case. Această populaţiune e socotită cu aceea din Băcleşti şi Valea-Caseî.

B ă r z ă v o a i a , cătun,

în pl. Ialomiţa-Balta, comuna Larga, jud. •Ialomiţa.

B ă r z u i c a , cătun, al com. Bîrza,

pl. Olteţul-Oltul-d.-j., judeţul Ro­ manaţi. Se maî numeşte şi Seleşte. E situat spre răsărit de Bîrza, se învecineşte la E. cu comuna Brăneţul. A re 69 locuitorî. Altitudinea terenuluî d’asupra nivelului mă­ rii este de 13 m. B ă r z u le ş t i, sat, pl. Bistriţa-d.-j.,

B ă r t ă lu ş u l, sat, în jud. Tutova,

pl. Tutova, com. Pueşti. A re 416 loc. şi 91 case. Maî înainte satul se numea Mocani. B ă r t ă lu ş u l, sat, în jud. Tutova,

pl. Tutova, com. Pueşti, spre S.-V. de tîrguşorul Pueşti. A re 235 loc. şi 60 case. Maî de mult satul se numea Lingurari. B ă r t ă ş e ş t i, sat, jud.

Bacău, pl. Siretul-d.-j., al com. Boteşti, si­ tuat pe dealul Rahova, d’a stîn­ ga pîrîuluî Răcătăul, la o de­ părtare de 2300 metri de satul Boteşti. A re o cîrciumă. Capî de familie sunt 43 cu 157 sufl. Animale sunt: 3 caî, 50 vite cornute şi 6 capre.

B ă r u iu l, lac, în plasa Borcea, comuna Dichiseni, judeţul Ialo­ miţa.

comuna Dealul-Nou. E situat d’a dreapta pîrîuluî Turluiul, maî la vale de satul Iazul. Satul nu­ mără 13 capî de familie şi 32 suflete. Animale sunt: 5 caî, 18 vite cornute, 10 porcî şi 2 capre. moşie, jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-j., comuna Dealul-Nou, cu o întindere de 56 falcî.

B ă r z u le ş t i- C o m a n ,

B ă s ă r ă b o a i a , deal, pe teritoriul

satuluî Băiceni, com. Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. Şi-a luat numele de la cea întîiu fa­ milie, venită, se zice, din Ba sarabia, care .s’a aşezat pe locul satuluî Băiceni. A cest deal sc prelungeşte pe teritoriul satului Orăşeni, sub numele de Dealul Viei şi înaintează şi pe teritoriul comunei Cristeşti, sub numele dc Muchia-Miletinuluî.

B ă r v ă r e a ţ a , baltă, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., com. Mihăiţa.

B ă s ă ş ti,

com. rur., jud. Bacău,

B Ă SĂ ŞT I

pl. Tazlăul-d.-s., situată în valea de sus a rîuluî Tazlăul-Mare. Este alcătuită din 5 cătune: Bă­ săşti, reşedinţa, Hăineala, Ludaşi, Timăreşti şi Bălcani. Bălcani, dimpreună cu mă4 năstirea Tazlăul, în condica Liuzilor, se găsesc făcînd parte din judeţul Bacău; în urmă au fost trecute în jud. Neamţu, rămînînd numaî o parte din Băl­ cani în jud. Bacău («Buciumul Romîn» şi «Statistica» din 1875). T ot în acele timpuri, Băsăşti se găseau, alcătuind o comună cu Schitul-Frumoasa; azi sunt deslipite. Băsăşti avea o t moşie apar­ ţinînd parte Spătarului Spiridon Pândele, iar parte răzăşească, cu 7 Evreî, etc. («Buciumul Romîn», anul I, p. 227). In «Chestionarul arheologic» al d-luî Odobescu, de la Acade­ mia romînă, se vorbeşte de dealul Runcul-Feteî şi de locul numit Chilia din acestă comună. Teritoriul comuneî se înve­ cineşte la N. cu comuna Taz­ lăul (jud. Neamţu); la N.-E, cu comuna şi căt. Valea-luî-Ion şi Blăgeştî, la S.-E. cu teritoriul comuneî Băhnăşeni şi la V . cu com. Schitul-Frumoasa. Rîul Tazlăul-Mare străbate de la N.-V. spre S.-E. comuna, lă­ sînd satele Bălcani şi Ludaşi pe dreapta, iar pe stînga satul Băsăşti. L a E. se întind dealurile Bă­ săşti, Dumca şi Jghiabul, cîte-şî trele din seria dealurilor, care despart Tazlăul-Mare de Bistri­ ţa ; la N. se află dealul Bălcani, iar la S. dealul Bărănoaia. Toate îmbrăcate cu pădurî. A re o şcoală mixtă, care func­ ţionează din 1866, în satul Bă­ săşti; e întreţinută de comună, într’un local în stare bunicică, în valoare de 2400 leî, dăruit pentru tot-d’a-una comuneî. La

BĂRĂŞTI

1891, şcoala a fost frecuentată de 17 copiî, dintre care 2 fete. Se găsesc: 2 biserici, una în Băsăşti şi alta în Ludaşi, cu un preot şi 3 cîntăreţî; 453 case de locuit, dese în Băsăşti şi Hăineala, rari în cele-l’alte; 10 cîrciumî. Populaţiunea numără 461 capî de familie, cu 1544 suflete, din­ tre carî 1536 Romîni şi 8 Evreî, de protecţiune austriacă. După felul ocupaţiuneî se deosebesc în 680 agricultori, 20 meseriaşi, 9 comercianţi, 13 profesiuni li­ bere, 300 muncitori şi 25 ser­ vitori. Ştiu carte 126, dintre carî 10 femeî; nu ştiu carte 1418, dintre carî 748 femeî. Sunt 279 contribuabili. După legea rurală, din 1864, la 192 locuitori s’au dat 639 falcî pă­ mînt în împroprietărire. Teritoriul comuneî are întin­ dere de peste 5000 hect. Pădu­ rile Dumca, Jgheabul, Bălcani, Băsăşti, Pîrîul-Codruluî, Cornul, Piciorul-Şarpeluî şi BrusturoasaCăsoasa, ocupă o suprafaţă de 4000 hectare. Intre proprietari sun t: Epis­ copul de Buzău, Dionisie Climescu, care are o moşie de a­ proape 292 hect., cu un venit a­ nual de 3465 leî, si Ecaterina Gheorghiu, care are o moşie de 301 hect., cu un venit anual de 3400 leî. După controalele diviziei filoxerice (1891), viea lucrătoare ocupă 36 hect. Animale sunt: 70 caî, 844 vite cornute, 147 porcî, 23 ca­ pre şi 1006 oî. Stupî de albine sunt 104. Totalul pămînturilor de cul­ tură este de 824 hectare. Budgetul comuneî pe exerci­ ţiul 1891-92 avea la venituri leî 9140, banî 78, şi la cheltuelî leî 4968, banî 57. Teritoriul comuneî este stră­

335

bătut de calea vecinală: BasăştiCîmpeni-Gura-Şolonţul Scorţeni, şi de căî comunale, care leagă satele între ele. Distanţele : la Bacău, capitala districtului, 39 kil.; la com. Moi­ neşti, 21 kil.; la com. Valea-luiIon 74 kil.; Ia com. Blageşti 69 k il.; la com. Băhnăşeni 5 k il.; la com. Schitul-Frumoasa 11 kil.; şi la Scorţeni, reşedinţa plăşiî, 8 kilometri. B ă s ă ş ti, com. rur., în partea de

H A SA ŞT I

Budgetul la venituri e de 3553 leî, iar la cheltuelî de 3154 leî, 65 banî. Vite marî cornute sunt 608, caî 80, oî 683 şi porci 285. B ă s ă ş ti, sat, jud. Bacău, pl. Taz

lăul-d.-s., reşedinţa comunei cu acelaşî nume. Băsăşti erau îm părţiţî în : Băsăşti Boiereşti, Bă săşti-d.-s. şi Băsăşti-d.j. (Stati stica din 1875). Situat pe dea Iul din stînga Tazlăuluî-Mare. Are o şcoală mixtă, o biserică cu I preot şi 1 cîntăreţ, zidită de locuitori, şi 5 cîrciumî. Capî de familie sunt 162, şi suflete S38. Animale se numără: 32 caî, 297 vite marî cornute, 64 porcî şi 14 capre.

S.-V. a plăşiî Mijlocul, jud. Făl­ ciu, situată pe două dealuri, nu­ mite Podişul şi Dealul-Viilor, cari afl direcţiunea de laN . spre S. Este formată numai din satul Băşăşti. Prin mijlocul său, în partea de jos, se deschide o scurgere a pîrîuluî Manole, ce vine din B ă s ă ş ti, sat, îfijud. Fălciu. (Vezî partea de N. a dealului Podişul. Băşeşti, com. rur., pl. Mijlocul). Suprafaţa teritoriului comuneî e de 2145 hect., din cari 433 B ă s ă ş t i, deal, jud. Bacău, plasa hect. pădure. A re o populaţie Tazlăul-d.-s., din partea estică de 252 familii, cu 928 suflete şi a comuneî cu acelaşi nume ; face 256 contribuabili. parte din şirul dealurilor, care Locuitoriî din vechime au fost desparte Tazlăul de Bistriţa. moşnenî însă cu timpul au pier­ dut moşia şi documentele, fi- B ă s ă ş t i, moşie, jud. Bacău, pl. indu-le, se zice, răpite de către Tazlăul-d.-s., com. Băsăşti, cu o proprietarii megieşi. întindere de 800 fâlcî. Pe această Această moşie, maî tîrziu, a moşie se află un izvor de ape venit în proprietatea Domniţei clorhidrice. Despre această mo­ Natalia Ghica, fiica fostului şie, Th. Codrescu, se exprimă Domnitor Grigorie Al. Ghicaast-fel : ( Buciumul Romîn», pa gina 227) are la venituri 5910 leî şi la cheltuelî 5852 leî; iar al dru­

527 murilor la venit 307 leî şi la cheltuelî 300 leî. In comună sunt 40 caî, 60 boî, 70 vacî, 1911 oî şi 419 porcî. E udată de Bistriţa cu aflu­ enţii s ă î : Chiri acul, Cobuzul, Borca, Leonte, Tărîţeni şi T o­ pliţa. Munţiî ceî maî însemnaţi din comună sunt: Budacul, In­ tre- Borcî (1634), Migovanul (I499), Gemeni (1434), Ortoaia (1562), Slopăţul (1689), ArşiţaRea (1269), Bîtca - Stejarului (1350), etc. Moşia face parte din Dome­ niul Coroanei. Are o suprafaţă de 17861 hect., din carî 1128 pădure şi 6583 cultivabil. L a 1864 şi 1878 s’aQ împro­ prietărit 13 fruntaşi, 70 mijlo­ caşi şi 35 codaşi, stăpînind 441 fâlcî. Locurile maî însemnate din comună sunt: Apele minerale de la Borca; frumoasa vedere de pe Budacul; marile cascade, (peste iom.) dela Cheile-Borceî Pe coasta munteluî Intre-Borcî, la o înălţime de 1700 m., se află un mic lăcu=or cu apă bîhlită încărcată de pucioasă şi de un gust neplăcut. Locu­ itoriî au îngrădit acest lac, a căruia suprafaţă e cam de 87 m. p. iar adîncimea de '/s m. La 1803 «Borca-Sociî a mă­ năstirii Slatina, avea 37 liuzî plă­ tind bir 664 leî pe an». («Uri­ carul», d eT . Codrescu, VII, pag. 255)Intre 1843 — 1845 «Borca i Socea la ţinutul Sucevei, ocol. Munteluî, moşie a Sf. Mitropo­ lii starea I. Are sat cu o bise­ rică, 2 preoţî, 2 dascăli, 15 ne­ volnici, 10 vădane, 7 slujbaşi volnici, un vătav, un jidov; pe lîngă moşiile: Hangul, Sabasa, Pîrîul-Cîrjeî şi altele, cu un nu­ măr de 70 locuitorî». («Bucium. Rom.», An. I, pag. 369).

BORCA

B o r c a , sat, pe Domeniul Coroa­

nei, jud. Suceava, formînd sin­ gur o comună. Aşezat pe ţăr­ mul drept al Bistriţeî, e străbă­ tut de pîrîul, de Ia care şî-a luat numele cum şi de pîraele Chiriac, Cobuzul, Leonte, Tărî­ ţeni şi Topliţa. Numără 193 case, populate cu 208 capî de fam. sau 838 su­ flete, din carî 438 bărbaţî şi 400 femeî (8 străinî Izraeliţi). A re 214 contribuabî. — Vatra satuluî ocupă o suprafaţă de 290 fălcî 66 prj. şi 34 stj. In Borca sunt 2 bisericî: una vechie de lemn, clădită de locuitorî la 1830, în care nu se maî oficiază; a doua de zid, cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel, zidită în 1891 de Adminis­ traţia Domeniilor Coroanei şi în­ zestrată cu toate cele necesare. Această biserică e servită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Este o şcoală rurală de băeţî, cu un în­ văţător plătit de Stat, înfiinţată la 1859» avînd local proprio, res­ taurat cu totul la 1885 de admi­ nistraţia Dom. Coroanei, care a şi înzestrat-o cu un atelier de tîmplărieşi strungărie, cu tot mo­ bilierul şi aparatele didactice necesare, bibliotecă, cheltuind pentru această şcoală 8000 leî. E frecuentată de 35 şcolari şi împroprietărită cu 6 fălcî finaţ, în vîrful unuî munte, care n’aduce de cît 40 — 60 leî anual, fiind peste putinţă a se face vre-o cultură şi neputîndu-se scoborî nicî finul de acolo. Şcoală rurala de fete are o învăţătoare plătită de S ta t; s’a înfiinţată la 1890; are un local nou clădit şi înzestrat de aceeaşî-administraţie, cheltuinduse şi pentru aceasta 8000 leî. E frecuentată de 25— 30 eleve. Drumurile principale sun t: la Mădeiul (15°° m-) Ş* la Sabasa (250 m.)

628

BORCA

B o r c a , sat, din

com. rur. Zgubea, plasa Olteţu-d.s., jud. V îl­ cea. izvor de apă minerală, la 4 kil. de gura Borceî, pe pîrîfl în sus, jud. Suceava. Pînă la izvor calea e îngustă şi abia se poate duce cineva cu căruţa pînă acolo. Izvoreşte din o stîn­ că, de sub poalele muntelui Bu­ dacul, aflătoare pe ţărmul stîng al pîrîuluî Borca. A p a acestuî izvor, luată proaspătă, este lim­ pede, fără floare şi miros şi de un gust foarte plăcut, acru şi cam sărat. Astupată bine, se păs­ trează neschimbată mult tim p; iar lăsată destupată se răsuflă, pierzînd acrimea carbonică, care fuge sub formă de bulbuceî şi lasă o aşezătură roşiatică de oxid de fier. Cînd temperatura atmosferei e de 170, a apeî e de 60. Greutatea specifică este de i,ooo4. Izvorul dă 60 litrurî într’o oră. In 16 uncii de a­ ceastă apă, părţî compacte se află: 25.215 carbonat de natriu, 0.5 00 protoxid de fier, 1.3 oo car­ bonat de magnezie, 3.150 car­ bonat de var, 1.100 pămînt de cremene (silice), O.035 răşină, 7.500 sare, O.270 se risipesc prin lucrare=39,ooo. In IOO palmace cubice de apă se află 140 de acid carbo­ nic. Amestecînd cu această apă vin bun, mixtura aceasta ia în­ dată o coloare roşie închisă şi produce o fierbere spumoasă, care se sporeşte, dacă se pune zahăr pisat. A cest izvor se află într’o vale strimtă, înconjurată cu munţî, unde razele soarelui se arată tîrziu. Această apă se poate în­ trebuinţa ca băutură şi în băî. Chipul întrebuinţăreî şi boalele la care poate fi aplicată, sunt cele ale apelor feruginoase în genere.

BORCEA

Ceva maî sus de acest izvor (10 m.) se văd ruinele caselor de piatră, ce serveau de băî Domnitorului Mihail Sturdza.

B orca,

B o r c a , p în ă , jud. Suceava.

Iz­ voreşte de sub Grinţieşul-Mare, despărţind acest munte de Cristişorul, curge de la V . spre E., udă teritoriul comunei, căreia i-a dat numele, pe o lungime de peste 12 kilom. şi după ce a învîrtit 2 piue, 2 morî, un fierăstrău şi a format un hait, merge de se aruncă în Bistriţa, în dreptul satuluî. In cursul său formează maî multe cascade, dintre carî două la Chel, în înălţime una de peste IO m. şi a doua de 5.50 m. Pe albia Borceî se află un canal al comp. Goetz, pe care se dau butucii, în lungime de peste 8 kil. A p a Borceî se deosibeşte, prin frumuseţea, limpezimea şi colo­ ritul eî albăstruiu, de a tuturor pîraielor din jud. Suceava. A re de afluenţi din dreapta: PîrîulCurmătureî, al-Tableî, al-Albii­ lor, Stegioara-Mică, Pîrîul-Mare, Zgheabul, Pîrîul-Dcrdiî, Bolătăul, al-Cîrjenilor, Buşmeiuluî, Secul, al-Burcutuluî-din-Dos, ZgcabulSăbăşenilor, Pîrîul-Ilieştilor, alRunculuî, al-Ursuluî, ZgheabulPietrenilor şi Bâhliţa; iar din stînga: al-Zgheabuluî, ZgheabulHornuluî, al-Stînelor, al-Şîragurilor, Pîrîul-Rău, Borcuţa, at-Borcutuluî - din - Faţă, al - Budaculuî, Zaharia, Stigioara, Slopăţul (6 kil), Cocăzişul, Secul şi Fundoaia.

B o r c a n u l, lac mare pe proprie­

tatea Bucşiani-d.-s., pl. Neajlo­ vuluî, jud. Vlaşca. B o r c ă n e ş t i, sat, în plaiul Cerna,

c. r. Ilovăţul, jud. Mehedinţi. B o r c ă n e ş t i,

sat,

jud.

Mehe­

dinţi, în plaiul Cerna, c. r. Ilovăţul. B o r c ă n e ş t i, vechie numire, a căt.

Cîlţesci, din c. Gura-Sărăţiî, jud. Buzău. B o r c ă n e ş t i, deal,

în c. r. flovăţul, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi, situat spre apus de com.

B o r c ă ş iu l , munte înalt, între mun­

ţiî Iezerul şi Oticul, aproape de locul, unde izvoreşte rîul Dîm­ boviţa, în jud. Muscel. B o r c e a , plasă, în jud. Ialomiţa,

situată în partea de S. a jude­ ţuluî. Şî-a luat numirea după Borcea, care o udă şi care este cel maî mare braţ al Dunărei. Pănă la 1832, judeţul se afla împărţit în şapte plăşî şi plasa Borcea se compunea din pl. Ciocăneştilor, pendinte pănă atuncî de jud. Ilfov şi pl. Lichireşti, care ţinea de acest judeţ. Plasa Borcea se mărgineşte la N. cu plăşile Cîmpul şi IalomiţaBalta, avînd ca limită capătul de S. al moşiilor din acele plăşî şi carî moşiî se întind maî spre S. de linia ferată Bucureşti-Feteşti. Limita despre S. şi E. o formează D unărea; iar limita despre V ., care desparte plasa de jud. Ilfov, trece prin valea Argova, lacul Mostiştea, şi merge spre S. pănă în Dunăre, lîngă pichetul Intre-Grivale, din jude­ ţul Ilfov. Terenul acesteî plăşî este puţin accidentat şi coprinde treî părţî: partea băltoasă, care o formează lunca Dunăreî şi a Borceî; te­ rasa sati partea ce se află între lacul Călăraşi, braţul Borcea şi coasta de S. a Bărăganului şi în fine, cîmpia sau partea de S. a Bărăganului, coprinsă între li­ mita de N. a plăşeî Borcea şi coasta de S. a Bărăganului.

BORCEA

Prin această plasă curge Du­ nărea, care o udă de la apus, din dreptul satuluî Ulmul, spre răsărit, pănă în dreptul satuluî Dudeşti din pl. Ialomiţa-Balta. Dunărea formează în această plasă,braţele: Borcea, Gura-Baliî, «Botul, Căcîna, etc. şi lacurile maî principale: Sticlinul, Boia­ nul, Gălăţuiul, Călăraşi şi Je­ gălia. In această plasă se află o co­ mună urbană şi 19 comune ru­ rale, formate din 45 sate, şi a­ nume: 1. Călăraşi, oraş, capitala ju­ deţuluî şi reşedinţa sub-prefecturiî plăşeî Borcea. 2. Tonea cu satele: Cadîna, Roseţi-Clăcaşî, Gambeta şi T o­ nea. ' 3. Roseţi- Volnaşl, format din­ tr’un singur sat. 4. Dichiseai cu satele: Coslogeni, Satnoeni şi Dichiseni. 5. Şocariciul cu satele: Holtina şi Şocariciul. 6. Jegălia cu satele: Beilicul şi Jegălia. 7. G îld ă u lcu satele: Mîrleanul şi Gîldăul. 8. Petroiul, format dintr'un singur sat. 9. Cocargea cu satele: Buliga şi Cocargea. 10. Călăraşi-Vechi, format dintr’un singur sat. 11. Ceacul, format dintrun singur sat. 12. Cacomeanca, format din­ tr’un singur sat. 13. Rasa cu satele: Bogata, Cuneşti, Glavacioaca, Vaidomir, “L efter şi Rasa. r 14. Ciocăneşti-Sîrbi, format dintr’un singur sat. 15. Ciocăneşti-Mărginenl, for­ mat din satele: Ciocăneşti-Pămîntenî, Găunoşi şi CiocăneştiMărginenî. 16. Vărăşti, format dintr’un singur sat. 55213, M arele IH cţion ar Geografic*

620 17. Ulmul, format din satele: Nenciuleşti, Boşneagul, Făurei şi Ulmul. 18. Plevna, format din satele: Valea-Rusuluî şi Valea-Mare. 19. Lupşani, cu satele: V a­ lea-Seacă, Hoinari şi Lupşani. 20< MihaiU- Viteazul cu satele: Crucea-Giurchi, Furciturile, Valea-luî-Ichim şi Mihaifl-Viteazul. După recensămîntul din 1890, populaţiunea plăşeî, fără a ora­ şului Călăraşi, este de 32347 locuitorî, cu 7414 capî de fam. şi 24933 membrii de familie. Sunt 16707 bărbaţî şi 15640 femeî. După profesiuni se află: 8667 agricultori, 116 meseriaşî, 17 industriaşi, 237 comercianţi, 102 de profesiuni libere, 554 muncitori şi 543 servitori. Din aceştia 3442 ştifl carte şi 28905 nu ştifl. Pămîntul de cultură al plăşeî este de două calităţi: pămînt negru argilo-nisipos, pe cîmpul Bărăgan şi terasă, care produce cu abundenţă grîfl, porumb, orz, meifl, fasole, etc. şi pămînt aluvian, în insula Balta şi pe lunca Dunărei, a cărui producţiune este slabă şi adesea nimicită din cauza inundaţiunilor. In partea de V . a plăşeî sunt pădurî de stejar şi în insula Balta şi pe lunca Dunăreî, întinse pădurî de salcie şi plop, precum şi mult stuf; asemenea se mal află păşiunl întinse, pe carî se nutresc turme de oî, cirezi de vite, herghelii de cai şi turme de porcî. Nu­ mărul vitelor din plasă era în 1887 de 99310 capete; în 1888 se găseafl 112364 capete. Comerciul principal al plăşeî se face cu cereale, carî se ex­ portă prin portul Călăraşi şi prin micile schele de pe Bor­ cea; comerciul cu vite se face atît în interiorul cît şi afară din ţară. Micul comercifl cu manu­ facturi, coloniale, băuturî, etc. se

BORCEA

face în fie-care comună. In o­ raşul Călăraşi este în fie-care an, de la 1— 10 Septembrie, un mare bîlcifl cu vite şi manufac­ turi şi, la 9 Martie, un bîlcifl numaî cu vite. Căi de comunicaţie su n t: căile navigabile: Dunărea şi Bor­ cea; calea ferată Ciulniţa-Călăraşi. cu ramura Călăraşi-Port; şoseaua judeţeană Călăraşi-Roseţi-Volnaşi şi şoseaua judeţeană Călăraşi-Slobozia. Venitul comunelor din plasă e de 108019 lei şi cheltuelile din 103457 lei. In Călăraşi este un spital ju­ deţean cu 50 paturi, pus sub în­ grijirea unuî medic şi a unuî sub-chirurg. Instrucţiunea în plasă, afară de oraş, se preda, în 1887* în 30 şcoale primare rurale, la 1288 elevî şi 375 eleve, de 31 învă­ ţători şi învăţătoare, din carî 13 erafl retribuiţi de stat şi 17 de comune.şi judeţ. Pentru cultul religios se află 35 biserici, cu 108 deservenţî. Statul posedă în această plasă 22 de proprietăţi şi anum e: Cuneşti safl Rizeanca, Jegălia, Făurei, Găunoşi, Vărăşti, Ciocă­ neşti (Mihaifl-Vodă), Ciocăneşti (Mărgineni), Dichiseni, Trîmşani cu trupurile, Bogata, Ceacul safl Valea-Plopuluî, Lupşani, Ulmul, Călâraşi-Vechî, Coslogeni, Cureşti, Călăraşi (Mărcuţa), Petro­ iul, bărăganul, Cuneşti (RaduVodă), Culcaţi (Nucetul) şi Cul­ caţi (Răzvan). Eforia Spitalelor civile din Bucureşti posedă moşia CălăraşiLichireştî. cel mai mare braţ a l Dunărei, judeţul Ialomiţa, plă­ şile Borcea şl Ialomiţa-Balta. L a două kil. spre E. de Si­ listra şi din dreptul oraşului Că­ lăraşi, spre S. şi în depărtare de

B orcea,

07

BORCEA

6 kil., Dunărea se desparte în două braţe: unul, cel maî mare îşî urmează cursul spre E., conservînd numirea fluviului; iar altul maî mic, numit Borcea, curge spre N. şi N.-E., făcînd micî cotituri pănă în marginea Oraşului Călăraşi, unde formează spre E . un unghiu drept. După ce primeşte aci canalul Jirlăul, prin care curge lacul Că­ lăraşi în Borcea, acesta curge spre E. pănă în dreptul satuluî Măgureni, unde se desparte în două ramuri, apoî în treî ramuri, formînd insula Trîmşani. De aci Borcea curge spre N.-E., apoî spre N., făcînd un mare arc, pănă se varsă iarăşi în Du­ năre. Intre satele Şocariciul şi Bei­ licul, Borcea primeşte alt braţ al Dunăreî, numit Gura-Baliî şi Rîul, care taie insula Balta în două părţî. Din dreptul satuluî Cocargea şi pănă la satul Du­ deşti, Borcea se desparte în două ramuri, formînd ostrovul Roşul. Punctul, de unde Borcea îşî ia curgere, se numeşte GuraBorceî-d.-s., iar punctul unde se uneşte iarăşi cu Dunărea, se nu­ meşte Gura-Borceî-d.-j. Lungimea Borceî este aproape de ioo k il; lăţimea variază în­ tre 80— 150 m ; iar adîncimea, de la Gura-Borceî-d.-s. pănă la satul Şocariciul, variază de la I— 4 metri, cînd apele sunt scă­ zute şi de la Şocariciul pănă la Gura-Borceî-d.-j., variază de la 5— 8 metri, iarăşi cînd apele sunt scăzute. Nivelul Borceî, ca şi al D u­ năreî, are ca limită în creşterea şi descreşterea apeî 7.015 m. Cînd apele sunt în creştere, Borcea este navigabilă, pentru vase de orî-ce capacităţi, de la Gura-Borceî-d.-s. pănă la satul Măgureni, unde se desparte în

630

două ram uri, formînd insula Trîmşani. De la satul Şocariciul, unde Borcea se uneşte cu Rîul, pănă la Gura-Borceî-d.-j., este navigabilă în tot timpul anului. Malul stîng al Borceî este do­ minat de cîmpul Bărăganului. Pe ţărmul acestuî braţ se află por­ tul Călăraşi şi 16 comune, carî sunt micî schele. Malul drept îl formează insula Balta, care maî adesea este inundat, din care cauză pe aci nu se află nici un sat. Au început a se face lucrări de dragare a canalului Borcea. Prin această primă lucrare şi prin ducerea apeî, în dreptul satuluî Măgureni, pe un singnr canal, Borcea devine navigabilă în tot timpul, pe toată lungimea sa şi comunele de pe malul acesteî ape vor deveni porturi importante. Peste acest braţ, lîngă satul Feteşti, plasa Ialomiţa-Balta, se află un pod, care are picioarele de piatră şi suprastructure de fler, în lungimea de 42 metri. Se maî află două viaducte, unul de 400 metri şi altul de 150 m. A cest pod, împreună cu marele pod de peste Dunăre, servesc pentru a pune în comunicaţie ţara cu cele două judeţe ale. sale, din dreapta Dunăreî.

BORCICA

şi Dunărea-Vechie. Comunică cu privalul Scurtul la S. plasă (desfiintată),a jud. Ialomiţa (1892). Acea­ stă plasă coprindea comunele: Ceacul, Cacomeanca, Ruşi, Cio­ căneşti - Mărgineni, CiocăneştiSîrbî, Vărăşti, Ulmul, Plevna, Mihaiu-Viteazul şi Lupşani şi are reşedinţa subprefecturi în satul Ciocăneşti-Mărginenî.

B o r c e a -d e -S u s ,

B o r c e a - d e - J o s , plasă

(desfiin­ ţată), ajud. Ialomiţa(l 892). Acea­ stă plasă coprindea comunele: Tonea, Roseţi - Volnaşl, Dichi­ seni, Şocariciul, Jegălia, Găldăul, Pietroiul, C ocargea, Dudeşti, Feteşti şi Stelnica şi are reşe­ dinţa subprefectureî în satul Şocariciul.

B o r c e a s c a , moşie nelocuită, jud.

Ialomiţa, în plasa Ialomiţa-Balta, com. Perieţi, cu o suprafaţă de 600 hect., din caii 19 hect băltiş, pe lunca rîuluî Ialomiţa. sau B o r ş e i (V a le a -), vale, ce se întinde din satul Davidoaia, com. Corlăteni, pl. Co­ şula, jud. Dorohoiu, trece spre Sud, pe moşia Corlăteni, unde se împreună cu valea şi şesul Jijieî. Pe ea se află iazul cu a­ semenea numire.

B orceî

B o r c e a , staţie de drum de fier,

jud. Ialomiţa, plasa Balta, com. Feteşti, pe linia Feteşti-Constanţa, pusă în circulaţie la 26 Septembrie 1896. Se află între staţiile Feteşti (7.6 kil.) şi Du­ năre (7.6 kil.). înălţimea d’a­ supra nivelului mării de 17.07 m. Venitul acesteî staţii pe a­ nul 1896, a fost de 8836 leî, 85 banî. B o r c e a , iezer mic, jud.

Brăila, la N .-E . bălţii din comuna Chişcani, între privalul Scurtul

B o r c e ş t i , moşie, Borceşti i Oglin­

deşti, la ţinutul Sucevei, pe la 1843— 45 era moşie cu părţî, în care au părţî Sf. mănăstire Probota, închinată Sf. Mormînt, Sf. mănăstire a Neamţului, închi­ nată Sfinteî Mitropolii, starea I, pe lîngă moşiile Oglindeşti, Săveşti şi altele, fără sat («Buciu­ mul Romîn», an. I, pag. 37°)Astăzî se află în comuna Dră­ găneşti, jud. Suceava. B o r c i c a , privai, jud.

Ialomiţa,

BORCIÎ (FlNTÎNA-)

în plasa Borcea, pe teritoriul co­ munei Călăraşi-Vechî. ( F în t în â -) , fînthiă, co­ muna Văleni, plasa Podgoria; jud. Muscel.

B o rc ii

B o rcii ( I z v o r u l- ) , izvor, jude-

Puzău, com. Păltineni; începe din Valea-Munteluî-Nehoiul şi peste Blidari dă în rîul Buzău. B o rc ilă ; vezî B u r la , sat, în co­ muna Gorbăneşti, pl. Miletinul, jud. Botoşani. B o rcilă , fes, pe valea Sicneî, co­ muna Zlătinoaia, plasa Miletitinul, judeţul Botoşani, produc­ tiv în fineţe şi păşiune. B o rc ile n i, sat, aşezat pe coastă de deal, la partea de Nord a comuneî Şoldăneşti, plasa Mi­ letinul, jud. Botoşani. Şi-a luat numele de la vechiul proprie­ tar, Gheorghe Borcilă. Are o în­ tindere de 286 hectare şi o po­ pulaţie de 33 familii-, sau T43 suflete.

531

jură toată partea despre Sud a comunelor Mogoşeşti şi Ciu­ rea, în forma uneî linii curbe; este maî peste tot acoperit cu pădurî. Din acest deal se des­ fac alte ramificări, ce străbat tot teritoriul comuneî Ciurea în diferite direcţiuni, numite: Piscul-Bordeî,al-Caluluî,Poiana-Cailor, Pripoarele, Mesteacănul, Coloneaţa, Palanca, Cazacul, Perjul, Todirel, Popa-Vasile, Lopeţile, Şapte-Teî, Lunca, Vodă, Prisăcile, Oiţa, Niţălea, Stejăruşul, Rîsetele, Bîrsani, Vărăţicelul,Şanta şi Piciorul-Bordeî.

a satuluî Borosăşti şi a tîrguluî Rateşul-Epureanuluî, din comuna Bodeşti, plasa Mijlocul, judeţul Vasluiu. Acest deal face hotar între judeţele Vasluiu şi Iaşi. B o r d e a , drum, jud. Iaşi, ce trece

B ordea, trup de sat, în com. Bo­

deşti-Precisteî, plasa Piatra-Mun­ tele, judeţul Neamţu.

B o r d e a , hîrtop, în comuna Şipo­

( P îr îu l-d in -fa ţ a -) ,

pîrîil, mic afluent al pîrîuluî Borca, jud. Suceava. B o r c u tu lu i (P îrîu l-d in -su su l-),

pîrîu, mic afluent al pîrîuluî Borca, jud. Suceava. B o rc u ţa , mic ajluetit, al pîrîuluî

Borca, jud. Suceava. B o rd ea, sat.. (Vezî F o c ş a , sat, ju­

deţul Fălciu).

tele, plasa Bahluiul, jud. Iaşi. B o rd e a , deal; se întinde din co­

muna Negoeşti, plasa Stavnicul, jud. Iaşi, spre Nord-Est; încon­

Podgoria, jud. Prahova. Vezî Tisa, moşie a statuluî. B o r d e a , pădure a statuluî, în ju­

deţul Prahova, care împreună dul-luî-Stan, de mează pădurea

plasa Cricovul, cu trupul Fund151 hect., for­ Tisa.

B o r d e a , pisc, ce se înalţă pe cul­

mea dealuluî Bordea, com. Mo­ goşeşti, plasa Stavnicul, judeţul Iaşi. Se zice că numele i s’a dat de la un haiduc, care, pe la 1730, prăda şi ucidea pe Turcî, Grecî şi Tătari, ce treceau spre Iaşi. (Vezî Bordea, drum).

B o r d e a , deal, în partea de N.

de la Nord la Sud peste dealul-Bordiî şi prin Pădurea-Bordiî de la Iaşi spre Vasluiu, printre comunele Mogoşeşti, din plasa Stavnicul şi Ciurea din plasa Co­ drul. Acesta era din vechime dru­ mul principal care lega comunica­ ţia ţăreî de sus cu ţara de jos a Moldovei, spre capitală. Pe a­ cest drum veneau hordele tur­ ceşti şi tătăreşti la Iaşi şi tot pe acolea se aţineau la pîndă hai­ ducii codrilor, vînînd pe Turcî, Tătari şi Grecî. Era mare pe­ ricol călătoria pe acest drum în acele timpuri. Vitejia şi în­ drăzneala haiducilor ce ţineau potecile ati rămas proverbiale. Şi astăzî există în popor zicătoarea «ca la Bordea» sati «nu-î la Bordea».

B o r c u tu lu i

BORDEELE

B o rd e a , trup de pădure a sta­ tuluî, com. Apostolache, plasa

B o r d e a , vale, în jud. Buzăti, co­

muna Vişpeşti, cătunul Văleanca; începe din muntele Istriţa, se scurge în Valea-Putineiuluî şi ambele unite, în pîrîul Tisăul. sat, jud. R .-Să­ rat, plasa Rîmnicul-d.-j., cătu­ nul com. Obileşti, aşezat spre Vest, pe pîrîul Bălanul, la IOO metri spre Vest de cătunul de reşedinţă, Obileşti. Are 1500 hect., şi o populaţie de 169 familiî, cu 753 suflete, din carî 225 contribuabili; 50 ştiu carte; toţî sunt Romînî ortodoxî. Are o biserică.

B ord easca,

B o r d e a s c a , pădure, în jud. R.-

Sărat, pl. Marginea-d.-j., comuna Obileşti, căt. Bordeasca. Are 16 hect. pădure, fag, plop şi alun. B o r d e e ( L a -) , loc izolat, în ju­

deţul Buzău, com. Măgura, în pădurea statuluî Ungureni. B o r d e e ( L a -) , pisc, în jud. Bu­

zău, com. Monteorul, pe hota­ rul moşieî Sărata-Banul, acope­ rit cu pădure. B o r d e e le , sat; face parte din co­

muna rurală Ileana-Sulimanul,

532

BORDEELE

muntele Gărunta, între pîraiele plasa Mostiştea, jud. Ilfov. Se Şulţa şi Ciobănaşul. întinde pe o suprafaţă de 856 hect. şi are o populaţiune de 193 B o r d e ia s a , iezer; jud. Brăila, si­ locuitorî. D. I. C. Papadopolu are 790 tuat în partea sudică a ostro­ vului Corotişca. Se uneşte prin hcct. şi locuitoriî 66 hect. japşa sa cu Dimuleasa. Proprietarul cultivă 590 hec­ tare, avînd 200 izlaz. Locuitoriî cultivă tot terenul. A re 2 heleştae; I maşină de treerat cu aburî, I moară cu aburî, 2 podurî stătătoare. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor marî este de 260 şi al celor micî de 517.

(P îr îu l-) , pîrîu, udă comuna Cireşul, plasa Cernad.-s. şi se varsă în rîul Cerna, tot în raionul comuneî Cireşul, jud. Vîlcea.

B o r d e il o r

B o r d e e le , deal, în com. rur. Or-

cătunul Slobozia, comuna Bădeni-Ungureni, plaiul Dîmboviţa, judeţul Muscel.

zişti, plaiul Cloşani, judeţul Me­ hedinţi.

B o r d e iu l, deal, pe teritoriul sa­

vale, care limitează proprietatea Baciul de proprie­ tatea Mîrşia, jud. Vlaşca. începe din moşia Baciul şi dă în ValeaMilcovuluî.

B o r d e e le ,

( V a le a -c u -) , vale, în jud. Buzău, com. Colţi, cătunul Alunişul, acoperită cu o sfoară ca de 30 hect. pădure, făcînd parte din pădurea statuluî Alu­ nişul, Se scurge în Valea-Bo­ uluî. In timp de ploaie e foarte violentă şi aduce marî bolo­ vani.

B o r d e i u ( L a -), poiană,

tuluî şi comunei Păltinişul, Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. B o r d e iu l, mică insulă, în Dunăre,

în apropiere de com. rur. Cri­ vina , plasa Blahniţa, judeţul Mehedinţi.

B o r d e e le

( M a h a l a u a - ) , ma­ hala, în partea despre NordEst a oraşului Piatra, judeţul Neamţu.

B o r d e e lo r

B o r d e iu l, deal cultivabil, în mar­

ginea satuluî Bîdiliţa, jud. Su­ ceava. B o r d e iu l-d e - S a r e , localitate, în

com. Podeni-Noî, pl. Podgoria, jud. Prahova, numită şi Măgura, unde se găseşte multă sare. B o r d e iu l-T îlh a r u lu i, loc izolat,

în com. Curteşti, pl. Tîrgul, ju­ deţul Botoşani. B o r d e iu l - T u r c u l u î, deal, jude­

B o r d e e lo r

( P o ia n a - ) , poiană,

în pădurea Runcul, com. Siliş­ tea, plasa Bistriţa, jud. Neamţu. Are o suprafaţă de 60 stîn­ jenî. B o r d e l ( C u lm e a -) , culme, plasa

Munteluî, com. Brusturoasa, care începe în muntele Şolintar pe graniţă şi se curmă pănă în

ţul Mehedinţi. (Vezi com. rur. Lumnicul). com. rur., pl. Balta, jud. Brăila, aşezată pe şes. Se învecineşte la S.-E. cu Vizirul, la V . cu Ioneşti-Berleşti, la N.-V. cu Perişorul, la N.-E. cu Urleasca şi la S. cu Filiul. A re forma unuî poligon

B o r d e iu l-V e r d e ,

BORDEIUL-VERDE

neregulat. Suprafaţa com. e de 9890 hect. Populaţia e de 1328 sufl., din carî 3 18 capî de familie. Ştiu carte 204 persoane, nu ştifl 1124. Contrib. sunt 206. Ve­ nitul comuneî este de 5584 leî şi chelt.de 5531 leî. Săteni din 1864 împroprietăriţi sunt 107 şi neîmproprietăriţî 60, Are 4 de­ bite şi 6 cîrciumî. Producţia totală 637380 hectol., din carî: 1390 grîu, 29700 orz. 4200 porumb, 2090 ovăz. Vite marî cornute: 2271, din carî: boî 1053, vacî 816, taurî 50, viţel 332, bivoli 20; caî 701, măgari 15, oî 5169, rîmătorî 469 şi ca­ pre 4. Suhatul vitelor are 1958 hect. Comuna are o biserică, zidită la 1869 de locuitorî, deservită de I preot, I cîntăreţ şi 2 pa­ racliseri, cu patronul Sf. Dumi­ tru. Cimitirul e situat la sudul comuneî. A re 2 şcoale: una de băeţî şl alta de fete, prima înfiinţată la 1863, are 41 elevî şi a doua la 1879, 34 fete. In co­ mună se află o moara de abun şi I de vînt. Drumuri: la gara Ianca spre N.-V.; la Perişor spre N.-V.; la Brăila spre N.E. prin cătunele Borta-Enceî şl Silistrarul, 40 kil.; la Vizirul spre S.-E., prin tîrlele Groseni, 14 kil.; la Filiul, spre S.-E., spre Movila-Olaruluî, 9 kil., la Batogul, spre S.-V., prin tîrlele Filiul, 12 k il.; la Berleşti spre V ., pe la Crucea şi PuţuLBoiî. In interiorul comuneî sunt 13 strade şi frumoase plantaţiunî. Comuna e înfiinţată pe la 1860, de către Ion Avram şi alţiî; iar numele provine de la un bordeifl acoperit cu iarbă, ce era în drumul mare de la BrăilaBucureşti. Călătorii, ce poposeau aci, îî ziceau «La Bordeiul-Ver­ de». Spre E. de com. la 5 În­ depărtare, se află un loc unde altă dată, se zice, că a fost o

b o r d e l u l -v e r d e

cetăţuie făcută de Ruşî la 1821. Dintr’însa bombardau raiaua V i­ zirului, ce ţinea de Turcî; se văd şi azî şanţurile cetăţuieî. B o rd e iu l-V e r d e , sat, în judeţul Brăila, partea de E. a comuneî cu acelaşî nume, la 40 kil. spre S.-V. de oraşul Brăila. S ’a înfi­ inţat pe la 1858 şi-î s’a dat a­ cest nume, după un bordeiu ce se afla pe movila din drumul Filiul şi pe care vara creştea iarbă. Suprafaţa satuluî este de 79 hect. Sunt 193 case, 7 cîrciumî, o moară de vînt, o moară de aburî, o lipscănie; 7 stupî cu albine. Are o şcoală de băeţî, înfiin­ ţată la 1864, întreţinută de stat şifrecuentatăde6s elevî; precum şi o şcoală de fete, înfiinţată la 1879, frecuentată de 42 eleve, întreţinută de comună. Ambele şcoale au un local bun de zid. Biserica zidită de locuitorî la 1870, este deservită de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri. Po­ pulaţiunea satuluî este de 223 capî de familie, cu 906 suflete, din carî 461 bărbaţî şi 455 fe­ mei; 399 căsătoriţi şi 507 ne­ căsătoriţi; 291 ştiu carte şi 615 nu ştiu. In sat sunt: 1229 vite marî cornute, 417 caî, 10 asini, 3096 oî, 4 capre şi 275 rîmătorî. B o rd e iu lu i ( D e a lu l-) , deal, ju­

deţul Tecuciu, situat pe ţărmul stîng al rîuluî Bîrlad, com. Ţi­ găneşti, pl. Nicoreşti. Merge în direcţia N.-S. şi se întinde pănă în Valea-Stupineî. ( V a le a - ) , vale, în jud. Buzău, com. Gura-Nişco­ vuluî, căt. Săseni-Noî; maî totd’auna seacă.

B o rd eiu lu i

B o rd e iu lu i

( V a le a -) , vale, co­

583

muna Sîngerul, pl. Podgoria, ju­ deţul Prahova. ( V a le a -) , vale, si­ tuată pe malul stîng al Bîrladuluî, pe lîngă dealul cu acest nume; continuă spre S. pănă aproape de Ungureni, com. Ţigăneşti, pl. Nicoreşti, jud. Tecuciu.

B o r d e iu lu i

B o r d e iu lu i ( V ă lc e a o a - ) , vâlcea,

situată în partea de E. a com. Brebul, pl. şi jud. Prahova. B o rd e n i, com. rur., plaiul şi ju­

deţul Prahova. Circulă legenda printre locuitoriî bătrînî, că a­ cest sat s’a înfiinţat încă din timpul luî Negru-Vodă, de unul din ostaşii acestuia, rămas aci în urma uneî bătălii ce RaduNegru a avut cu Tătarii. Urme de bordeie tătăreşti se cunosc şi astă-zî prin pădudurea statuluî Misleanca sau Cocorăşti-Misliî, în apropriere de această comună. Numele de Bordeni şi l’a luat, se zice, de la bordeiul primului locuitor, adică al ostaşului lui Negru, stabilit pentru prima-oara aci, şi a primit cu timpul numele, în loc de La-Bordeiu, Bordeiul, pe acela de La-Bordeni, Bor­ deni. Comuna Bordeni este situată pe ambele ţirmurî ale gîrlelor Runcul şi Mislea, ce curg printr’însa, la 25 kil. departe de ca­ pitala judeţuluî şi la 13 kil. de reşedinţa plăşeî. Se compune din 3 cătune: Bordeni-Marî, Sîrca şi BordeniMicî, cu o populaţiune de 1318 locuitorî, 640 bărbaţî şi 678 fe­ mei ; sunt 302 capî de familie, 272 contribuabili şi 310 case de locuit. In comună sunt două bise­ ricî: una în căt. Bordeni-Marî, avînd următoarea inscripţie: «Cu vrerea Tatălui şi cu a Fiului şi

BORDENI

cu ajutorul sfintului Duh, ziditu-s’a din temelie această sfîntă biserică de dumnealui Pitarul Sterie Bordeanu şi de dumnealui Logofătul loan Bordeanu, fraţi buni şi cu al altor pravoslavnici creştini, în zilele Prea lumina­ tului nostru Domn Ion Alexan­ dru Dumitru Ghica Voevod şi în zilele Prea Osfinţitului nostru Mitropolit K yr Neofit, în leatu 1841, Octombrie în 26». Cea 'de a doua biserică s’a fondat de enoriaşî, cam de vr’o 100 anî. S’a reparat acum 60 anî, precum şi la 1881. Maî toţî locuitorii se ocupa cu agricultura. Meşteşugari sunt: 4 dulgheri, 4 cizmari, 2 rotari, 2 zidari. Eî desfac produsul muncel lor la oraşul Ploeşti. Toţî locuitoriî sunt moşneni. Eî au 260 caî şi 30 epe, 150 vacî, 106 capre, 40 01 şi 273 porcî, afară de boii trebuincioşi la munca cîmpuluî. Şcoala există în comună de 44 am. S’a frecuentat de 25 copii (22 b. 3 f.), din numărul de 242 copii (119 b. 123 f.), cu vîrstă de şcoala. Cu întreţinerea şcoalei, statul cheltueşte anual 1404 lei. Ştiu carte 25 bărbaţi şi 5 femei. Toata comuna se întinde pe o suprafaţă de 1750 hect. Ţuică se fabrică cam 200 hectol. anual. Pămîntul nu e prielnic la toată cultura. Terenul cultivabil pro­ duce 327 hectol. porumb, 1985 hectol. ovăz, singurele cereale ce se cultivă aci. Dintre pomi roditori sunt: 1600 meri, 1300 peri, 60 duzi, 100 cireşi, 800 nuci, 60.000 pruni, 200 vişini. Livezile dau cam 100 care de fin. Comerciul se exercită în com. de 3 cîrciumarî. Veniturile comunei se urcă la suma de J900 lei şi cheltuelile la 4490 lei.

BORDENI

Comuna are şoselele: BordeniCocorăşti-Mislea, Bordeni-Scorţeni, Bordeni-Băicoifl şi Ţintea, carî o pun în legătură cu co­ munele : Cocorăşti-Misliî, Scor­ ţeni, Băicoiu şi Ţintea. Prin com. sunt stradele: Căzăneşti, Vităneşti, a Primăriei, a Dealuluî, Mislenceî, Băzgani, Buzeşti şi Sîrca. E brăzdată de dealurile: Cimpoitorul, Poiana-Picioareî şi Vîrful-Dealuluî, toate trele acopeperite cu viî, acum filoxerate, şi cu pomî roditori, toate si­ tuate în partea de N. a com. T ot în partea de N. a com. sunt dealurile: Vîrful-Maneî, DivanulUrsuluî şi Vîrful-Iconiţeî, aco­ perite cu pădurî. Estrăbătută de gîrlele: Runcul, Valea-Seacă, Sărata, Val ea-Leurda şi Valea-Negri. Se mărgineşte cu comunele: Cozminele la N., Cocorăşti-Misliî la E., Băicoiu şi Ţintea la S. şi Scorţeni la V . B o r d e n i, deal, com. Bordeni, pla­

iul şi jud. Prahova, pe care se cultivă 45 hect. vie. B o r d e n i-M a r î, sat; face parte din

com. rur. Bordeni, pl. jud. Pra­ hova. A re o populaţie de 913 loc. (450 b. 463 f.). înainte vre­ me purta numele de DoftăneţulMare. B o r d e n i -M ic î, sat; face parte din

com. rurală Bordeni, plasa şi jud. Prahova. A re o populaţie de 258 locuitorî (120 b. 138 f.) Locuitoriî maî numesc acest că­ tun şi Marginea. înainte vreme se numea Doftăneţul-Mic. B o r d e ş t i, com. rur. în pl. Mar-

ginea-d.-s., jud. R.-Sărat, la poa­ lele Dealuluî-Bordeştilor. Este aşezată în partea de mij­ loc a jud., la 23 kil. spre N.V . de oraşul R.-Sărat, şi în

BORDEŞTI

584

partea apusană a plăşeî, la 8 kil. spre N.-V. de com. Plăineşti, reşedinţa plăşeî.— Comune înve­ cinate su n t: Dragosloveni la 5 kil., Tămboeşti la 6 kil., Laculluî-Băban la 8 kil., Urecheşti la 9 kil., Dumitreşti la 7 kil. Se mărgineşte la N. cu căt. Gura-Caliţii (comuna Lacul-luiBăban), de care este despărţit prin dealul Costandoifl; la mia­ ză-zi cu Plăineşti şi cu Tîmboeşti, de care este despărţit prin Dealul-Tîmboeştilor; la ră­ sărit cu Dragosloveni, de care este despărţit prin rîul Rîmni­ cul ; la apus cu Dumitreşti, de care este despărţit prin dealul Turculeţul. Este din regiunea dealurilor, brăzdată fiind de ramificaţiile dealurilor Streja şi Nuci, la V . Rîurile carî o udă sunt Rîmna, la răsărit, de la N.-V. la S.-E., şi cu afluenţii săî Ciuciurele şi Pîrîul-Bordeştilor. Sunt şi 15 puţuri (6— 8 m. ad.), 10 fîntlnî (1— 5 m. ad.), şi 1 cişmea. Cătune alte nu maî are, afară de cel de reşedinţă. Suprafaţa comuneî este de 1055 hect.: 20 hect. vatra co­ muneî, 500 hect. ale locuitorilor, 600 hect. ale Statuluî, 30 hect. ale Eforiei Spitalelor civile. Populaţia e de 218 familiî, cu 917 suflete; 478 bărbaţî, 439 femeî; 180 căsătoriţi, 724 ne­ căsătoriţi şi 13 văduvî; 140 ştifl carte. A re o biserică foarte vechie, fundată, se zice, de o familie domnească (vezî Bordeşti, schit), cu hramul «Adormirea-MaiciîDomnuluî», cu 180 leî venit, şi deservită de 1 preot, 1 cîn­ tăreţ, 1 paracliser. Comuna are o şcoală de băeţî, fundată în 1860 de com.; are 1 învăţător şi cu 56 elevî înscrişi. Calitatea pămîntulul este bu­ nicică, terenul fiind negru-clisos.

Com. are 60 hect. arabile, 600 hect. pădure, 360 hect. viî, 30 hect. fîneţe, 5 hect. nepro­ ductive. In com. sunt 26 plugurî; 550 capete de vite, din carî: 178 boî, 41 vacî, 61 caî, 6 epe şi 263 rîmătorî. Se cultivă viea. Se fa­ brică vin şi rachiu de tesco­ vină. Transportul se face prin gara Gugeştiî la 9 kil. spre ră­ sărit. Sunt 46 comercianţi. Căile de comunicaţie sunt dru­ murile vecinale: spre Dumitreşti) spre Dragosloveni-Plămeşti-gara Gugeşti; spre Lacul-luî-Băleanu; spre Slobozia-Rîmnicul-Sărat, Comuna are 198 contribua­ bili. Veniturile sunt de 4690 leî 40 banî, iar cheltuelile de 4462 leî. Pe cînd proprietarii boerî aveafl dreptul de a face table de capitaţie pentru clăcaşiî din mo­ şie, iar com. se compunea din clăcaşî şi moşneni, ea se des­ părţise în două: cea de clăcaşî, Bordeştiî-d.-s., cea de moşneni, Bordeştiî-d.-j.; maî tîrzifl vă­ zînd că e nefolositoare această despărţire, s’afl unit iarăşîîntr’un trup. sat, jud. R.-Sărat, în plasa Marginea-d.-s., cătunul co­ muneî Tîmboeşti, numit ast-fel pentru că odată făcea parte din comuna Bordeşti. Se mal nu­ meşte şi Bordeşti-d.-j., în opo­ ziţie cu comuna sus-numită, a căreî poziţie e înaltă. E aşezată în partea • de apus, la poalele Dealuluî-Nucilor, pe rîul Slîm­ nicul, la 700 metri spre Vest de cătunul de reşedinţă. Are o întindere de 10 hect. Popula­ ţiunea e socotită în aceea a că­ tunuluî de reşedinţă, Tîmboeşti. (V. a. n.).

B o r d e ş ti,

B o r d e ş t i, moşie, jud. R.-Sărat,

în pl. Marginea-d.-s., pendinte

b o rd eşti

de comuna Bordeşti. Şe întinde la apusul comunei. Vezi Bu­ deşti, comună.

Bordeşti, pădure, jud. R.-Sărat, în pl. Marginea-d.-s., comuna Bordeşti, aşezată în partea de apus a eî, pe Dealul-Nucilor. Depinde de circumscripţia VII silvică, ocolul Vărzăreşti. Are o întindere cam de IOOO hect. E situată pe moşia Bordeşti; aparţine statului. Esenţe prin­ cipale sunt: stejar (60%), fag, plop, teifl, ulm, frasin şi carpen. Exploatarea este cam grea, lo­ curile fiind rele şi transportul a­ nevoios. ♦ Bordeşti, pîrîU, în pl. Marginead.-s., judeţul R.-Sărat; izvoreşte din dealul Trăistenilor, udă co­ muna în partea de răsărit, tre­ ce prin cătunul de reşedinţă şi merge de se varsă în rîul Rîmna, pe dreapta luî. Valea luî este strimtă şi taie în două co­ muna.

535

HORDUŞEANI-MARl

ţin minte, ca fiind văzute, patru din chilii şi o casă în curtea bisericeî, împrejmuită cu zid, din care cea maţ mare parte există şi astăzi. Acelaşî Domn a mal făcut şi biserica catedrală din R.-Sărat, şi biserica ce a fost la Măxineni. B o r d e ş ti-d e -J o s , sat, jud. Rîm­

nicul-Sărat, în plasa Marginead.-s., parte din comuna Bor­ deşti, şi în care erafl numaî moş­ neni. sat, în şedeafl numaî clăcaşî. Acum deşti-d.-s. şi Bordeşti-d.-j. mează comuna Bordeşti, R.-Sărat.

B o r d e ş t i-d e -S u s ,

care Borfor­ jud.

B o r d u l, munte, al comuneî Do-

briţa, jud. Gorj. Pe acest munte, în partea de N. se află pădure de brazi, în întindere de 5 hect. şi păduri de fag, de aproape aceeaşi întindere. B o r d u ş e a n i, com. rur., jud. Ia­

B o rd eşti, schit, jud. R.-Sărat, în plasa Marginea-d.-s., în comuna Bordeşti. L a intrarea în dreapta sunt zugrăviţi, ţinînd în mînî biserica, următorii: Jupîn Mănăilă Voevod, Jupîniţa Maria, Răducan, Şerban, loan (fii), şi Chiajna, Maria (fiice); iar în po­ melnicul bisericeî sunt pomeniţi, după spusa preotului, următo­ rii: Constantin, Maria, Mănăilă, Maria, Mira, Chiajna Păuna, Stana, Aniţa, Ştefan şi Rada. Din bătrîjnl se spune că e foarte vechie, făcută de un Domn, care s’a fi adăpostit într’un bordeifl, Cine ştie de ce împrejurări tur­ burătoare în ţară, şi după aceea venind cu Doamna şi copiii săi, afl zidit o biserică, înzestrînd-o cu cele trebuincioase. Aci la în­ ceput a fost schit de călugări, cu numirea Bordeşti. Chiar se

lomiţa, în plasa Ialomiţa-Balta, situată între comunele Făcăeni şi Cegani. Teritoriul comuneî se întinde din Dunăre spre V., coprinzînd o parte din insula Balta şi par­ te din Bărăgan, pănă în terito­ riul comunei Hagieni, avînd su­ prafaţa de 15000 hect., din carî 10500 se află în insula Balta. Coprinde trei moşiî, aparţinînd particularilor. După legea rura­ lă din 1864, sunt împroprietăriţi 128 locuitorî; ne împroprietă­ riţi mal sunt 131 loc. Se compune din satele: Borduşeani-Marf, Borduşeani-Micî şi Săteni şi din cătunele: Grindul-Pietriî şi Movila-Cabălul, avînd reşedinţa primăriei şi a ju­ decătoriei comunale în satul Borduşeani-Marî. Populaţia comuneî este de

1057 locuitori, cu 363 capî de familii şi 1294 membri de fa­ milie: 855 bărbaţî şi 803 femei. Sunt 1471 Romînî, 7 Greci, 1 Sîrb, 1 Ungur, 2 Ruşî şi 173 de alte naţionalităţi; 1483 sunt creştini ortodoxî, 1 catolic şi 175 de diferite alte religium. După profesiuni sunt: 394 agricultorf, 15 meseriaşî, 14 co­ mercianţi, 6 de profesiuni libere, 197 muncitori şi 51 servitori; 247 loc. ştiu carte. Numărul contribuabililor era în 1887 de 216, din carî 15 Ro­ mînî şi 10 de alte naţionalităţi. Loc. se ocupă cu comerciul de producte, vite şi băuturi, iar ceî1-alţî cu plugăria. Afl cultivate: 500 hect. grîu, 600 hect. orz, 750 hect. ovăz, 250 hect. se­ cară, 540 hect. porumb, 300 hect. meifl, 75 hect. fasole, 5 hect. linte, 5 hect. vii şi 500 hect. fîneţe. Vite : 1620 boî, 700 caî, 7700 ol, 10 capre, 15 asini, 195 bi­ voli şi 1300 porcî. Budgetul comunei în 1887-88 la venituri era de de 4010 lei şi la cheltuelî de 1424 lei. Instrucţiunea se predă în două şcolî primare mixte, la 49 elevi şi 27 eleve, de doi învăţători, din carî unul retribuit de stat şi comună, iar cel-l-alt numai de comună. Aici se află două biserici, la cari servesc doi preoţi şi trei cîntăreţî, plătiţi de comună, cu suma anuală de 492 lei. B o r d u ş e a n i-M a r î, sat, în plasa

Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna Borduşeani, jud. Ialomiţa; este situat pe ţărmul stîng şi în apropiere de Borcea, care continuă rupe din terenul ce formează vatra satului, aşa că locuitorii sunt nevoiţi, din aceas tă cauză, a-şl strămuta locuin­ ţele din ce în ce mal departe

B O R D U Ş E A N I-M IC I

de ţărm. Satul se învecineşte la S. cu Cegani şi la N. cu Borduşeani-Micî. A icî este reşedinţa primăriei. Populaţia se compune din 120 familii de Romînî, io familiî de Ţigani, 2 familiî de Grecî şi 18 familiî de Lipoveni. Biserica este zidită în 1850 şi are doî preoţî şi doî cîntăreţî. Este o şcoală mixtă, cu un învăţător retribuit de stat. V ite sunt: 800 boî, 250 caî, 1500 oî, 10 capre, 120 bivoli, 8 asini şi 800 porcî. B o r d u ş e a n i- M i c î, sat, în plasa

Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna Borduşeani, jud. Ialomiţa; este situat pe ţărmul stîng al Borceî şi spre nord în apropiere de satul Borduşeani-Marî. Acest sat este acum cu totul părăsit, din cauză că apa Borceî rupe din vatra satuluî, din care pri­ cină locuitoriî parte s’afl retras în alte sate, parte în satul Să­ teni. Se află 20 familii de Romînî şi 1 familie de Ţigani. E o biserică departe de ţăr­ mul Borceî, zidită de către pro­ prietarul moşieî. V ite: 700 boî, 400 caî, 6200 oî, 50 bivoli, 2 asinî şi 400 rî­ mătorî. com. r u r , în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, si­ tuată pe partea dreaptă a rîu­ luî Ialomiţa între comunele Marsilieni şi Raşi. Teri tortul comuneî se întinde din rîul Ialomiţa spre Sud, pînă maî jos de linia căeî ferate Bucureşti-Feteşti, pe o suprafaţă de 7000 hect. şi coprinde două moşiî: Orezi, proprietate partiticulară, şi Piersica safl Bordu­ şelele, cu trupul Piscul-Carapanuluî, proprietate a statuluî, foastă pendinte de mănăstirile

B o r d u ş e le le ,

536

Văcăreşti şi Radu-Vodă şi aren­ dată pe periodul 1892— 1893 cu suma de 32.050 leî. După legea rurală din anul 1864, sunt împroprietăriţi 147 locuitorî, neîmproprietăriţî se maî află 141. Comuna se compune din sa­ tele: Borduşelul-Mare, Borduşelul-Mic, Piersica şi Orezi, avînd reşedinţa primăriei şi a judecă­ toriei comunale în' BorduşelulMare. Populaţiunea este de 1550 lo­ cuitorî, cu 307 capî de familie, şi 1243 membri de familie, 767 bărbaţî şi 783 femeî. Sunt 1548 Romînî şi 2 Grecî, de religiune creştină ortodoxă. După profe­ siuni sun t: 397 agricultori, 9 meseriaşî, 7 comercianţi, 7 pro­ fesiuni libere, 36 muncitori şi 29 servitori; 165 loc. ştifl carte. Numărul contribuabililor în 1887 era de 196, din carî 5 Romînî şi 4 străinî, carî se ocupafl cu comerciul de băuturi şi producte, iar ceî-l’alţî cu a­ gricultura. V ite : 405 caî, 610 boî, 2000 oî, 5 capre, 2 bivolî, 5 asinî şi 450 rîmătorî. Venitul comuneî se urca în 1887— 1888 la 4193 leî şi chel­ tuelile dc 5107 leî. Instrucţiunea se predă în 3 şcolî primare mixte, de 3 învă­ ţători, din carî unul este retri­ buit de stat şi comună, iar ceî l’alţî numaî de comună. Sunt treî bisericî, la carî ser­ vesc 3 preoţî şi 3 cîntăreţî; co­ muna are prevăzut pentru cult suma anuală de 420 leî. B o r d u ş e lu l- M a r e , sat, în plasa

Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna Borduşelele, jud. Ialomiţa; este situat la 2 llt kil. de rîul Ialomiţa, pe ţărmul drept, sub coasta cîmpuluî Bărăganul. Acest sat este acum lipit de satul Borduşelul-Mic, cu care

BO RDUş q

a ia

împreună poartă numirea Bor­ duşelele. Se învecineşte la Est efl satul Marsilieni safl DîlgaMare şi la V est cu satul Piersica. A icî este reşedinţa primărid. Populaţia satuluî este de 130 familiî de Romînî şi 3 familiî de Ţigani. Instrucţiunea se predă într’o şcoală mixtă, la 49 elevî şi 2 eleve, de un învăţător, retribuit de stat şi de comună. Este o biserică zidită la 1856, la care servesc 1 preot şi 1 cîntăreţ. V ite : 175 caî, 250 boî, 700 oî, 5 capre, 160 rîmătorî şi 3 asinî. sat, în plasa Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna Borduşelele, jud. Ialomiţa; este situat la 2 ln kil. de rîul Ialomiţa, pc ţărmul drept, sub coasta cîmpuluî Bărăganul. Este lipit acum de satul BorduşelulMare, cu care împreună poartă numirea de Borduşelele. Biserica şi şcoala din Bordu­ şelul-Mare servesc şi locuitori­ lor acestuî sat.

B o r d u ş e l u l- M iC ,

B o r d u ş e n i, sub

divizie a. căt. Coiteasca, din com. Săgeata, jud. Buzăfl.

B o r d u ş e ş t i- M ă g u le a s a , vechie

numire a păd. Argeşianu, din com. Tisăul, jud. Buzăfl. Vezî Argeşianu. B o r d u ş o a i a , moşie în jud. Buzăfl,

com. rur. Mlăjetul, căt. ValeaSibiciuluT, cu 200 hect. maî toată pietriş şi izlaz ; e proprietate moşnenească. B o r d u ş o a ia , munte, stîncos, în

com. rur. Mlăjetul, situaţia gura Văeî-Sibiciuluî, jud. Buzăfl.1 B o r d u ş o a ia , sorginte de apă mi-

boreţul

nerală, în jud. Buzăfl, com. rur. Mlăjetul, căt. Valea-Sibiciulul. Ese din Dealul-Gornetuluî şi se scurge în Valea-Sibiciulux, la stin­ gă. Conţine fier, sulf şi carbon în abondenţă ; însă nu se poate utiliza, din cauza dificultăţeî dru­ mului, precum şi a depărtărel localităţel.

Boreţul,

vale, ce se varsă în rîul Doamna, în raionul comunei Stăneşti, plaiul Nucşoara, jud. Muscel.

Boreţul, vâlcea,

ce izvoreşte din Dealul-Tomeştilor, teritoriul co­ munei Buzeşti, pl. Mijlocul, jud. Olt; curge către S.-V., trece prin căt. Spălăţei şi se varsă în Vedea, pe stînga el. (P îr îia ş u l-) , p î­ rîiaş, în com. Mastacănul, plasa Bistriţa, jud. Neamţu.

B o r g h e z u lu î

com. rur., în centrul plăşeî Bistriţa, jud. Neamţu, a­ şezată pe podişele ce se ridică spre apusul şi în dreapta rîu­ luî Bistriţa, cum şi spre răsă­ rit de dealurile Nechidulul, Scau­ nele şi Căţinul. Se mărgineşte la nord cu com. Mastacănul, de care se des­ parte (în parte) prin ultimele coaste ale dealului Drăganul; la răsărit cu rîul Bistriţa, care o desparte de terenurile com. Zăneşti şi de o mică porţiune din com. Podoleni; la sud cu com. Rădiul, iar la apus cu parte din pămînturile com. Tazlăul şi parte din com. Mastacănul. Este udată de apele pîraielor: Nechidulul, Nechizelulul şi Po­ dului. împreună cu satele: Borleşti, Ruseni, Puriceni, din care se alcătueşte, această comună are o suprafaţă de 4686 hectare şi o populaţiune de 1798 suflete,

B o rleşti,

66213. Marele D icţionar Geografic,

537

dintre cari 410 însuraţi, 140 neînsuraţî, 113 văduvi, 36 vă­ duve ; 296 copil de sex bărbă­ tesc, 316 copil de sex femeesc, 102 nevolnici şi 21 străini. Dintre locuitorii împroprietă­ riţi în 1864, sunt astă-zî: 177 carî posedă înşişi locurile lor, 115 ca urmaşi, unul care stăpî­ neşte locul altuia; 3 locuri sunt rămase pe seama comunei; 59 de persoane sunt cari n’au încă nici un soifl de proprietate. Principala ocupaţiune a lo­ cuitorilor Romînl e agricultura şi plutăria; a străinilor comer­ ciul. Terenurile sunt productive, cultivîndu-se pe o întindere de 891 hect. 68 arii, şi anume: 191 hect. grîu, 46 hect. secară, 51 hect. 11 arii hrişcă, 424 hect. 97 arii porumb, 157 hect. 60 arii ovăz, 2 hect. meiu, 10 hect. cînepă, 2 hect. cartofi, 25 hect. fasole, 2 hect. mazăre. Suhaturile afl o întindere de hect., nutrind un număr de 2275 capete de vite: 468 bol, 213 vaci, 1050 ol, 75 caî şi epe, 322 rîmătorî, 147 viţel şi junei. In această comună se află: o şcoală, cu un învăţător plătit de către stat; 2 biserici avînd 7 servitori: 3 preoţi, 4 dascăli, întreţinuţi de comună. Venitul fondai- anual al pămînturilor bisericeşti se urcă la 890 lei. In com. sunt 7 mori de apă. Budgetul e de 5°94 leI> 64 bani la venituri şi 5032 lei, 28 bani la cheltuelî. Numărul con­ tribuabililor e de 393. Comunicaţia cu satele vecine se face prin: şoseaua judeţeană Roznov-Tazlăul, care străbate comuna prin parcea sa nordică; un drum comunal, ce duce din marginea despre V . a comunei la Neguleşti; alt drum, ce duce spre N. în satul Mastacănul; un drum, ce duce în com. Rădiul.

BORLEŞTI *

B o r le ş t i, sat, pe rîul Argeş, jud.

Argeş, pl. Piteşti, cu 74 fami­ liî, 300 locuitori. A re o biserică vechie, cu hramul Sf. Nicolae, avînd un preot şi un cîntăreţ. A cest sat face parte din com. rur. Borleşti-Vărzari. sat, jud. Neamţu, si­ tuat pe Valea - Nechidulul, în drumul Dobreni-Tazlăul, la al 30-lea kil., departe de satul Roz­ nov cu 8 kil. şi de Piatra cu 21 kilometri. S e mărgineşte spre E. cu pă­ durea Căţinul şi satul Puriceni; spre V. cu satele Şovoia şi Mastacăul; spre N. cu satul Mas­ tacănul; spre S., în parte, cu sa­ tul Valea-Nechidulul. Are o suprafaţă de 3034 hect. şi o populaţiune de 1292 su­ flete, safl 292 familii. Contribuabili sunt 299. Este reşedinţa comunei. Are o biserică, la care servesc 2 preoţi şi 2 eclesiarcl; o şcoală, cu o populaţiune de 82 elevi; 5 morî de apă. Numărul vitelor e de 988 ca­ pete: 588 boî, 103 vaci, 270 ol, 31 caî şi epe, 127 rîmătorî, 79 viţel şi junei. Numirea vechie: Nechitul şi Borileşti.

B o r le ş t i,

moşie, cu părţi răzăşeştl, situată între moşiile Ne­ greşti şi Dumbrăvile, în com. Borleşti, pl. Bistriţa, jud. Neam­ ţu. N ’are sat. In ea a avut par­ te şi vornicul Iordache Catargiu. Numire vechie: Gligoaia.

B o r le ş ti,

B o r le ş t i, moşie, pe care e aşezat

satul Borleşti, din plasa Bistri­ ţa, judeţul Neamţu. Este si­ tuat între moşiile Polobocul, Mastacănul şi Tauri. Arendată, aduce un venit anual de 27000 lei. Arendaşul posedă IOO de bol jugarî, IOO vaci, 14 bivoli, 40

68

BORLEŞTI

caî, 40 porcî, 800 oî, 20 plugurî de fier şi 10 harabale. înainte de secularizarea ave­ rilor, o parte din această moşie aparţinea mănăstirei Tazlăul şi a fost închinată Sf. Mormînt; altă parte, a luî Gr. Ursărescu, a fost cumpărată de veeî de căpi­ tanul Sava Leuştean. Numire vechie: Nechitul. B o r le ş t i, pădure, în com. cu a-

ceiaşî numire, pl. Bistriţa, jud. Neamţu, arendată cu suma de 1053 leî, 97 banî, pe an.

638

com. Cumiaşi, cu case foarte rare. Capî de familie sunt 12, suflete 34. Animale se numără: 4 caî, 12 vite cornute şi 6 porcî. Distanţa la reşedinţă, unde e şcoala, este de 4 kil. B o r l i i ( D e a lu l-) , sat, cu 50 lo­

cuitorî, jud. Argeş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. Samara. B o r n a c iu l, surpăturâ, com. Bîr­

logul, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. numire dată de ţărani moşieî Broşteni, din com. Amarul, jud. Buzău.

B orn ăceasca,

B o r le ş t i- M it o c u l , pădure, jud.

Neamţu, arendată cu 4031 leî, pe an; e situată în prelungirea pădureî Borleşti. B o r l e ş t i - V ă r z a r i , com. rur., pe

rîul Argeş, jud. Argeş, pl. Pi­ teşti, la 9 kil. de Băscovul-Fleşti, reşedinţa sub-prefectureî, şi la l i kil. de Piteşti. Se com­ pune din satele Borleşti şi Vărzari, avînd împreună 110 fami­ liî, cu 524 locuitorî, din care 21 locuitorî Ţiganî. In com. su n t: două bisericî, cu doî preoţî şi doî cîntăreţî, una făcută de Radu Vărzaru şi alta de ju­ pîn Pavel Rătescu, pe la înce­ putul secolului; o şcoală pri­ mară rurală/, 5 cîrciume. Bud­ getul com. pe anul 1882-83 a fost de 1099 leî la venituri şi de 1076 leî la cheltuelî. Această comună numără 89 contribuabili şi are un budget de 1640 leî la venituri şi de 1329 leî la cheltuelî. Numărul vitelor era în 1887 de 405 vite m arî: 390 boî şi vacî, 2 bivoli şi 13 cai, şi 365 vite mărunte: 150 oî, 67 capre şi 148 rîmătorî. B o r lia n a , safl B u r le a n u l, în ve­

chime Borleşti şi Burleşti, sat, jud. BacăO, plasa Bistriţa-d.-s.,

B o r n i, fîntînă,

I

com. Roeşti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

B o r n iş u l, sat, în com. Dragomi-

reşti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, aşezat în crucişul dru­ murilor, ce vin de la satul Dragomireşti către satul Crămeşti, com. Talpa, şi de la satul Mas­ tacănul la satul Hlăpeşti, spre marginea de E. a comuneî. Se mărgineşte la E. cu com. Talpa, de care se desparte prin dealul cu a sa numire şi prin Dealul-Uscaţilor; la S. cu că­ tunul Mastacănul; la V . cu sa­ tul Dragomireşti; la N. cu Us­ caţi, de care se desparte prin limite convenţionale. A re o populaţiune de vr’o 50 locuitorî, carî se îndeletni­ cesc cu agricultura, exploatarea pădurilor şi prea puţin cu creş­ terea specială a vitelor. Numărul vitelor se urcă la 170 capete. Numirea vechie: Arămoaia. B o r o a ia , com. rur., în plasa Mol-

dova-d.-j., jud. Suceava, spre S. şi la o depărtare de 14 kil. de Fălticeni. Se mărgineşte la E. cu com. Drăgăneşti şi Ciumuleşti, despărţindu-se de dînsele

BOROAIA

prin rîul Moldova şi semne con­ venţionale ; la V . cu com. Bog­ dăneşti, avînd ca hotar pîrîul Chilineasa, la S. cu com. Dră­ găneşti şi judeţul Neamţu, de care se desparte prin pîraiele Tîrzia şi Bîtca-Scăunelelor; la N. cu comuna Fîntîna-Mare, de care se desparte prin pîrîul Rîşca. Are forma unuî trapez regulat, ale căruî laturi paralele sunt formate de rîul Moldova şi culmea munţilor, înclinat fiind spre N.-E. E compusă din sa­ tele : Boroaia-Rîşceî, Bărăşti, Groşi, Moişa şi Tîrzia, cu reşe­ dinţa în Boroaia-Rîşceî. E populată cu 903 capî de familie, în totul 3523 suflete, 1765 bărbaţî şi 1758 femeî, din carî 113 Izraeliţî. Contri­ buabili sunt 1026. In toată co­ muna sunt: 1 stoler, 4 cismarî, 2 cojocari, 3 boiangii, 17 dul­ gheri, 1 tinichigiu, 1 croitor, 12 dogari, 7 fierari, 3 olari, 9 bă­ cani, 11 cîrciumarî şi 1 pitar. Se află în comună o moară în Bărăşti, cu 4 pietre, şi o piuă pe pîrîul Rîşca, proprietăţi ale spitalului judeţean Stamati. Are 5 biserici, în satele Boroaia-Rîş­ ceî, Bărăşti, Moişa, Groşi şi Tîr­ zia, deservite de 5 preoţî şi 10 cîntăreţî şi 2 şcoale rurale mixte, frecuentate de peste 110 elevî. Numărul copiilor între 7 — 12 anî din toată comuna, e de 204 băeţî şi 143 fete. Budgetul comunei, pe anul 1892— 1893, are la venituri leî 7730 şi la cheltuelî 7707 lei, bani 83 ; al drumurilor 5214 leî la venit şi 4004 lei la cheltuelî. In comună sunt 149 caî, 693 boî, 656 vacî, 1446 oî, 6 capre şi 550 porcî. Altitudinea comu­ nei de la nivelul măreî este de 355 metri. E udată de Moldova şi de pîraele Rîşca, Seaca, Chilineasa şi Tîrzia.

boroaia

Moşia este parte proprietatea Statuluî, iar Bărăşti şi BoroaiaNeamţuluî sunt particulare. Su­ prafaţa teritorială a comunei e de 5064 hect., din care 1200 pădure, 2933 hect. lanurî şi fî­ neţe şi 931 hect. sterp. Maî mult de llt parte din teritoriul co­ muneî este muntos; restul, afară de moşiile Bărăşti şi BoroaiaNeamţuluî, carî sunt maî mă­ noase, e neprielnic agricultureî. Puţin grîu se seamănă şi rar se întîmplă de se culege o recoltă bună. Ţarinele cultivate cu po­ rumb se îngraşe. A lte semănă­ turi cu care se îndeletnicesc lo­ cuitoriî su n t: ovăzul, hrişcă şi, pentru casă numaî, cartofî, bob, mazăre şi fasole. Pe lîngă plugărie, uniî dintre locuitorî se ocupă şi cu fabricatul şindrileî (draniţeî). Pădurile comuneî sunt numaî nişte huceagurî de carpen, mes­ teacăn, lozie, salcie, foarte puţin brad şi fag. Principalele căî de comunicaţiune sun t: şoseaua judeţeană Dumbrăviţa - Tîrgul - Neamţu (1 kil.); cea vecino-comunală dintre Boroaia - Bogdăneşti (4 kil.) şi cea comunală Boroaia - RîşceîMoişa 4V2 kil. Pe la 1843— 45, «Boroaia cu cătunele: Tîrzia, Groşi, Poiana, Slătioara, Muntele-Hălăuca şi altele, la ţinutul Sucevei, ocolul Munteluî, moşie a Sf. Mitropolii, starea I. Are sat, cu o biserică, deservită de 2 preoţî, 2 diaconi şi 2 dascăli, 11 năvolnicî, 18 slujbaşi vol­ nici, 17 vădane, 3 jidovi; pe lîngă moşiile Baia, Borăşti, Orţeşti-cu-Boroaia-Neamţuluî şi al­ tele, cu un număr de 182 lo­ cuitori.» («Buciumul Romîn», a­ nul I, p. 370).

Boroaia,

deal, în partea de Est a com. Buda, plasa Stănişeşti, jud. Tecuciu,

539

Boroaia-Neamţului,

sat, în co­ muna Boroaia, jud. Suceava, z:s şi Nemţeni, numit ast- fel de oare-ce moşia a fost a mănăs­ tire! Neamţu, Aşezat între pî­ raiele Suca şi Rîşca, numără 89 case, populate cu 94 capî de familie, sau 397 suflete, din carî 186 bărbaţî şi 211 femei. Din aceştia sunt 96 Izraeliţî. Are 78 contribuabili. Vatra satuluî ocupă 9 fâlcî. Moşia, proprieta­ tea d-neî Clara Eug. Singurof, ' e în întindere de 170 falcî, din care 100 fălcî cultivabile şi 70 fîneţ. împroprietăriţi, după le­ gea din 1864, sunt 28 mijlocaşi şi 27 codaşi, slăpînind 179 fălci şi 40 prăjinî; la 1879 s’au maî împroprietărit 4 însurăţel, cu 12 fălcî. Biserica şi şcoala din Boroaia-Rîşce! servă şi acestuî sat.

B o r o a ia -R îş c e i, sat, în com. Bo­

roaia, jud. Suceava, numit ast­ fel pentru că altă-dată aparţi­ nea mănăstire! Rîşca. Este re­ şedinţa comuneî. Aşezat pe va­ lea pîrîuluî Seaca şi pe şesul dintre Seaca şi Rîşca, numără 373 case, populate cu 436 capî de familie sau 1622 suflete, din carî 831 bărbaţî şi 791 femeî; din aceştia 28 bărbaţî şi 4 fe­ meî sunt Izraeliţî. Are 600 contri­ buabili. Vatra satuluî ocupă su­ prafaţa de 47 falcî, 65 prăjinî. Parte din moşie e vîndută de curînd în loturi şi parte a rămas statuluî. împroprietăriţi la 1864 sunt 37 fruntaşi, 126 mijlocaşi şi 95 codaşi, stăpînind 945 fălcî; la 1879 s’au împroprietărit 44 însurăţel cu 132 fâlcî şi în 1889 s’au vîndut 106 loturi micî a 5 hectare. A r e : o biserică, clădită de lo­ cuitorî la 1808, cu lemnul de pe loc, cu patronii Sf. Petru şi Sf. Maria, deservită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî; o şcoală rurală mixtă, cu un învăţător plătit de

BOROGHINEŞTI

stat, înfiinţată la 1858; are un local de zid; e frecuentată dc 70 şcolari. Se crede că satul nu e mai vechiu ca de 130 anî. Bătrî niî spun că moşiî lor au venit din Ardeal şi că mulţî dintre eî s’au botezat în urmă; decî, mulţî dintre primii descălică torî ai Boroaeî au fost Saşî, ca şî la Baia şi la Şasea. Drumurile principale sunt : şoseaua comunală de-a-lungul satuluî, 4 k il.; la Bogdăneşti, S kil. B o r o b ă n e ş t i, sat, în jud. şi pl.

Argeşului. (Vezî Dealul - Boro­ băneşti). B o r o d a , pîrîiaş,

jud. Neamţu, ce izvoreşte din dealul Minteana, ramura Balaurul; curge în spre dealul satuluî Gîrcina, pe teri­ toriul comuneî Gîrcina, plasa Piatra-Muntele; se varsă de a stînga pîrîuluî Cuejdiul.

B o r o d e ş t i, sat, în jud. Tutova,

plasa Corodul, com. Pochi-Dia, spre Nord de satul Pochi - Dia, pe pîrîul Bîrzota. A ci se cultiva tutunul. B o r o e ş ti, sat; face parte din co­

muna rurală Bărăşti-de-Cepturî, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. E situat pe dealul dintre Ceptura şi Eiul. Are o biserică, fondată la anul 1831., de Dumitru Popescu. B o r o e ş ti, sat; face parte din co­

muna rurală Mireşti, plasa Vedea-d.-j., jud. Olt. sat; ţine de com. rur. Peri, plasa Ocolul-d.-j., judeţul Mehedinţi; e compus din Borogi din-Dos şi Borogi-din-Faţă.

B orogea,

B o r o g h in e ş ti, sat, cu 185 locui-

B0R0GI-D1N-D0S

torî, jud. şi plasa A rgeş; face parte din com. rur. CorbureniIaşi. A re o biserică cu hramul Sf. îngeri, deservită de un preot şi un cîntăreţ. B o r o g i - d i n - D o s , mahala, în co­

muna rurală Peri, plasa Ocoluld.-j., jud. Mehedinţi. B o r o g i - d i n - F a ţ ă , mahala, în co­

muna rurală Peri, plasa Ocoluld.-j., jud. Mehedinţi. B o r o i u l , pîrîă; ia

naştere din balta Şarlăul, com. Păşcani, ju­ deţul Suceava, şi se varsă în pîrîul Iermolia.

B o r o l e a , sat, jud. Dorohoiu, pe

moşia cu asemenea numire, co­ muna Avrămeni, plasa Başeul; are 109 familiî, cu 278 suflete. Proprietatea moşieî este a maî multor răzeşi, avînd fie­ care părţile lor deosebite. Bise­ rica, cu patronul Sfîntul Gheor­ ghe, deservită de I preot, I cîntăreţ şi I pălămar, este de zid solid, făcută, în 1848, de fos­ tul proprietar Gheorghe Marcu, după spusa poporului şi însemnă­ rile ce sunt, căcî inscripţie n’are. Calitatea pămîntulul, în mare parte este bună. Sătenii împro­ prietăriţi au 57 hect., 50 ariî; iar proprietarii moşieî au 1461 hect., 88 ariî cîmp şi 143 hect. 75 ariî pădure de stejar tînără. Iazuri sunt 4, între carî maî mare este acela numit IazulMarculuî, avînd suprafaţa de I hectar şi 13 ariî. Pe teritoriul acestuî sat este dealul Geamănul. Hotarele moşieî sunt: Sîrbi, Hăneşti, S ărata, Zahoreni şi Flondora. B o r o le ş t i, mahala, în com. rur.

Greci, plasa Motrul-d.-j. judeţul Mehedinţi.

640

B o r o n g e a , movilă, în jud. Cons­

tanţa, pl. Medjidia, pe teritoriul comuneî Kioseler şi anume pe acela al cătunuluî Borongea. Face parte din dealul MezarlîcBorongea-Bair, al căruî vîrf cul­ minant este, şi are o înălţime de 164 metri. Prin înălţimea sa do­ mină toate dealurile, care sunt împrejur şi anume: MuuzuarlikiBair, Muuzuarliki-Alceac, CuruGiugiuc-Bair, Mezarlîc-Borongea care se află la o depărtare de 2 '/a kil. de movilă. Pe la S. movilei trece drumul de la Co­ padin la Ghiol-Punar. B o r o n g e a , vale, din jud. Cons­

tanţa, plăşile Mangalia, Medjidia şi Silistra-Nouă, pe carî le des­ parte. Este una din principalele ramuri ce formează valea Urluia. Se desface sub numele de SînîrDere din poalele vestice ale dea­ luluî Meragi-Bair şi se îndreaptă spre apus, avînd o direcţie ge­ nerală de la E. spre V. Maî are şi următoarele numirî: AmzaceaDere,Cealîc-Cum-Ceair, Agemler, Sofular, Cultimes. Trece prin 14 sate, cari suntaşezate cînd pe ma­ lurile sale, cînd în vale ; acestea sunt: Edil-Chioi,Osmancea,Cio­ banisa, Agemler, Sofular, Merdevenli-Punar, Beşoul, Caugagi, Carabaia, Kertic-Punar, Terziveli, Bechter, Kioseler şi în fine Borongea. L a 4 kil. spre E., se uneşte cu valea Demircea, pen­ tru a forma împreună valea Ur­ luia. Văile adiacente ale sale sunt: Paşa-Conac-Dere, CanaraDere,Kioreni,Arabil-Aceala,Colceac-Alcea, pe dreapta; KivanAlceac,Cadmuler-Alceac,BiuiucEnghez, Carasuluc, Kiucine-Enghez, Musur-Cuiuc, MangaciCeair, unită cu Culac-Deair, Merdeven-Ceair, Cazîl-Murad-Ceair, Baş - Punar (sau Afighinea) şi Crîcic-Ceair, pe stînga. Totali­ tatea acestor văî ocupă o în­

BOROSEN1

tindere de 48.000 hect. în par­ tea sudică a jud. cu teritoriul co­ munelor: Edil-Chioi, Osmancea, Agemler, Enghez, Cavaclar, Cazîl Murad (pl. Mangalia), Cara­ baia, Kioseler (pl. Medjidia), Bai­ ram-Dede, Hairan-Chioi (pl. Si­ listra-Nouă). B o r o s ă ş t i , sat, în partea de N.

a com. Bodeşti, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu. Este situat între dealurile: Poiana, Leselor, Livezilor şi Viei. Curg prin mijlocul satuluî pîraele Furniceasa şi Mîrzoaia. Are o suprafaţă de 2664 hect., loc de cultură, fînaţ, imaş, care sunt ale proprietăţeî şi 2 15 hect., în care intră 28 hect. pădure, ale lo­ cuitorilor. Aceştia posedă 20 plugurî şi 30 care cu boî, 6 plugurî şi 6 căruţe cu caî, pre­ cum şi 40 stupî cu albine. Sa­ tul are o populaţie de 93 fam. sau 390 suflete, din cart 78 fa­ miliî sunt de Romînî, 1 1 de Ţi­ gani şi 4 de Evreî. In sat se află o biserică, fă­ cută de vechiul proprietar, Manolache Costache Epureanu, pe la 1824, deservită de 1 preot şi 2 eclesiarcî. In pădurea Borosăşti se află o mică şi vechie bisericu­ ţă, numită Schitul-Borosăşti; aid în vechime locuiau călugări; astă-zî însă e maî mult o ruină. Satul Borosăşti forma pînă la 1881 com. Borosăşti, însă de atuncî s’a alipit la satul Bodeşti, unde e şi reşedinţa. Moşia este proprietatea Epitrop. Spit. Sf. Spiridon, din Iaşi. Vite sunt: 268 vite marî cor­ nute, 49 caî, 465 oî, 3 capre şi 32 rîmătorî. B o r o s ă ş ti, tîrguşor. (V. Rateşul-

Epureanu, com. Bodeşti, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu). B o r o s e n i, sat, pe moşia Ringhi-

BOROSEŞTI

Ieşti, pl. Ştefaneşti, jud. Boto­ şani, situat lîngă Prut, la vărsa­ rea pîrîuluî Corogea, într’un loc rîpos, numit Ponoara. A cest sat e întemeiat pe la anul 1865, de proprietarul moşieî, care dădu voe la maî mulţî Ţiganî-lingurarî să-şî facă bordee de locuit. Nume le îî vine de la cuvîntul baros, cio­ canul cel greu cu care lucrează fierarii. Are o populaţie de 42 fa­ miliî, sau 161 suflete, Ţigani şi parte Romînî, cari se ocupă cu lucrarea pămîntulul, iar în timpul ernei cu facerea lingu­ rilor şi coveţilor (albii) de lemn, pe care le lucrează din lemnul pădureî, de lîngă Prut. înainte de anul 1864, erau aici 3 mori de apă pe Prut, din cari astă-zi se mai văd urme în apele Prutului. Numărul vitelor este de 60 vite cornute, 8 caî mari şi micî şi 12 porcî. sat; face parte din com. rur. Şuteşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. A re o populaţie dc 222 locuitori (109 b. şi 113 f’.'); şi o populaţie şcolară de 37 copii. Aci e o biserică, cu hramul Sf. Voevozî, din leatul 7330 (1822). Pe perete, în dreapta uşeî, sunt ctitorii: Vasile Erodiaconul, Marica Diaconeasa, Constantin, Rada, Mateiu Erodiaconul şi Sanda Diaconeasa. Locuitoriî spun că această bi­ serică s’a ars de Turcî la anul 1821 şi s’a reconstruit de eno­ riaşi la anul 1823.

B o r o s e ş ti,

Boroseşti,

deal, la V . comunei Şuteşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

Borosoaia,

sat, în partea deN . a com. Cepleniţa, pl. Bahluiul, jud. Iaşi, în hotarul despre jud. Botoşani, la o distantă de 20 kil. de satul de reşedinţă a com. Are o populaţiune de 20 familii, sau 74 locuitorî.

641

Numărul vitelor este de 144 capete, din carî: 155 vite marî cornute, 15 cai şi 14 rîmătorî. B o r o s o a ia , deal, lîngă satul Bo­

rosoaia, din com. Cepleniţa, pl. Bahluiul, jud. Iaşi. B o r o ş te n i, cătun al com. Peşti­

şani, în partea de N.-E. a a­ cestei comune, jud. Goij, si­ tuat pe şes şi pe dealul cu acelaşi nume. Are o suprafaţă de 421 hect., din cari 130 hect. pădure, 90 hect. arabile, 170 hect. fîneţe, 25 hect. izlaz şi 6 hect. vie. Produce în termen mijlociu 640 hectol. porumb, 16 hectol. fasole, 30 decal. vin, 400 kgr. brînză, 900 kgr. lînă, 2400 kgr. cînepă şi 96,000 kgr. fin. Pămîntul e puţin fertil. A re o populaţie de 103 fa­ miliî, (din carî 3 de Ţigani), cu 480 suflete; 109 contribuabili. Locuitoriî posedă 14 plugurî, 3 căruţe cu cai, 42 care cu boi, 304 vite mari cornute, 40 cai, 440 oî, 140 capre, 115 rîmă­ torî şi 15 stupi. Prin cătun trece şoseaua co­ munală, care îl leagă la V . cu com. Topeşti, iar la S.-E. cu cătunul vecin, Peştişani. In cătun se găseşte 1 moară, pe apa Boroştina, şi 6 puţuri. Are 1 biserică de lemn, fon­ dată, la 1832, de Egumenul Şte­ fan Arhimandritul.

BORŞANI

Dealurile-Borşenilor (din ramura dealurilor Uscaţi). Cu mărginele sale formează hotarul comunei despre Talpa. Se mărgineşte cu satul Uscaţi (trupul Drămeşti) şi cu satul Totoeşti, iar din com. Talpa cu satul Tăetura (căreia îi mai zice şi Tăetura-Borşeni), A re o populaţie de 60 fa­ milii răzăşeştl, cari se ocupă cu agricultura şi exploatarea pă­ durilor. Comunicaţiunea cu satele ve­ cine, se face prin şoseaua jude­ ţiană Girovul-Tupîlaţi, precum şi prin drumuri naturale, ce duc la cătunele Marginea şi Tăetura. B o r ş , lac, jud. Tecuciu, situat la

E. de satul Corodul, lîngă Drumul-Puţurilor, com. Corodul. B o r ş a , sat, din com. Roşcani, pl.

Turia, jud. Iaşi, situat pe valea şi malul stîng al rîuluî Jijia, pe o suprafaţă de 1863 hectare. A re o populaţie de 117 fam., sau 510 locuitori Romînî. Este cel maî întins şi maî populat sat din comună. A re o biserică, cu 1 preot şi 1 cîntăreţ, şi o şcoală, înfiinţată în anul 1865, frecuentată de 35 elevi. Proprietatea satului aparţine Epitropieî Spitalului Sf. Spiri don din Iaşi. Numărul vitelor e de 1412 capete, din cari: 677 vite mari cornute, 539 oi, 78 cai şi 118 rîmătorî.

B o r o v ă ţ u l, pîrîil, jud. Mehedinţi,

în plasa Ocolul-d.-s.; curge prin teritoriul com. rur. Vîrciorova şi se varsă în Dunăre. B o r o z a n , mic afluent al Sascei-

Marî, în com. Şasea, judeţul Su­ ceava. B o r s e ş ti, sat, în com. Uscaţi, pl.

de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, situat între pîrîul Valea-Albă şi

B o r ş a n i, com. rur., în plasa Ră­

căciuni, jud. Putna, formată din satul cu acelaşi nume. Comuna Borşani este aşezată pe ambele laturi ale pîrîuluî Bîl­ ca, nu departe de unde acest pîrîu dă în Trotuş. Distanţa comuneî Borşani de sub-prefectura plăşeî, AdjudulNou, e de 20 kil., iar de capi­ tala judeţului, de 64 kil.

BORŞANI

642

Mărginile acesteT.com. sunt: Instrumentele agricole de care la N. rîul Trotuşul, la S. Bîlca dispun cultivatorii sunt: 10 plu­ şi Coţofeneşti, la E. Cornăţelul, gurî de lemn şi 36 de fier. iar la V . judeţul BacăO. Vite aflătoare în com. sunt, Populaţiunea comuneî, după după ultima numărătoare, 913, cel din urmă recensamînt, e d e : din carî: 97 boi, 107 vacî, 120 139 capî de familiî, cu 551 su­ caî, 451 oî, 98 capre şi 40 porcî. flete, din cari: 274 barbaţi şi In anul 1892 s’a produs în 278 femei. Această populaţiune comună, de către 28 stupî de se împărţea ast-fel: albine, 18 kgr. miere, şi 10 kgr. După starea civilă: 274 ne­ ceară. însuraţi, din cari 144 bărbaţî; Cultura viţel în acelaşi an a 240 însuraţi şi 37 văduvi. După fost de 7100 leî, producîndu-se naţionalitate: 5 51 Romînî. După în total 420 hectolitri vin. religie: 551 creştini-ortodoxî. Comuna Borşani e aşezată în După felul ocupaţiunei: 512 a­ apropiere de şoseaua şi de linia gricultori, 1 meseriaş, 2 comer­ ferată Adjud-Tîrgul-Ocna, care cianţi, 10 de profesiuni libere şi 9 îî serveşte ca mijloc de comuservitori. ŞtiO carte 37 (36 băr­ nicaţiune. baţî şi 1 femee). Numărul ca­ O şosea comunală leagă Bor­ selor de locuit e de 128. Miş­ şani de Coţofăneşti. carea populaţiunii în anul 1892 a fost: 9 căsătorii, 27 naşteri B o r ş a n i, parohie, în comuna cu şi 39 morţî. acelaşi nume, formată dintr’o E o biserică parohială, cu biserică parohială, cu hramul hramul Pogorîrea-Sf.-Duh, cu în­ Pogorîrea-Sf.-Duh, în satul Bor­ treţinerea căreia comuna chel­ şani, jud. Putna. Cu întreţine­ tueşte 100 leî anual. rea ei, comuna cheltueşte 100 Comuna n’are şcoală. Copiî lei anual. cu vîrstă de scoală sunt 90, din carî 52 băeţî şi 38 fe te ; B o r ş a n i, trup de pădure, pe te­ din aceştia numaî 14 copii ur­ ritoriul comunei cu acelaşî nu­ mează la şcolile învecinate. me, plasa Răcăciuni, jud. Putna. Numărul contribuabililor e de Face parte din moşia statuluî 113, adică 1 la 487 locuitorî. Bîlca-Păuneşti. întinderea eî, îm­ In anul 1886 erafl 104 contri­ preună cu trupul de pădure buabili; în anul 1889 erafl 185. Bîlca, e de 1480 fălcî. Budgetul comunei, pe anul fi­ nanciar 1893/94, a fost la veni­ B o r ş a n i, coastă, comuna Tîrleşti, turi de 2558 leî, 27 banî şi la plaiul Teleajenul, judeţul Pra­ cheltuelî de 2693 leî, 43 banî. hova. In alţi ani budgetul de ve­ niturile şi cheltuelile com. era: B o r ş a r u l, pîrîu, pe teritoriul co­ In 1885— 86 la venituri 1777 munei Paltinul, plasa Vrancea, lei şi la cheltuelî 1777 leî; iar jud. Putna; se varsă în Zăbala. în 1868— 69 la venituri 4115 1. Teritoriul comunei e acoperit B o r ş e n i. V ezî Tăetura, sat, în în mare parte cu livezi de pomî comuna Talpa, pl. de Sus-Mijroditori şi mai ales de pruni. locul, jud. Neamţu. Numărulcultivatorilor,îni882, a fost de 132. S’a semănat 400 B o r ş e n i. V ezî Borseşti, judeţul de hectare. Neamţu.

BORTENI B o r ş e r e ş ti, cătun, jud. Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, com. Stelnica. deal, în com, Uscaţi, plasa de Sus-Mijlocul, judeţul Neamţu. E situat spre hotarul comunei Talpa, în prelungirea dealurilor Uscaţi.

B o r ş e ş ti,

B o r ş e ş ti, pădure, situată pe coas­

ta dealului cu a sa numire, în com. Uscaţi, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. B o r ş e ş t i.

V.

Borseşti, judeţul

Neamţu. B o r ş e ş t i- T o t o e ş t i, moşie cupărţî

şi răzeşească. E situată pe lîngă moşiile Negoeşti (pe Valea-Albă), Bornişul şi Uscaţi, în com. Us­ caţi, plasa de Sus-Mijlocul, ju­ deţul Neamţu. Are sat. Printre răzeşi sunt familiî de origină foarte vechie; aşa se gă­ sesc din neamul Neculesc, Teofânesc, Neguresc, Oţesc, Licuresc, Hoţesc ; cum şi din familia răposatului Gh. Negulicî, care la 1840, maî cumpără un stînjen de răzeşie de la Ilie Bîrgăoanul. B o r t ă ( P îr îu l-lu !-) , mic afluent

al Bistriţeî, în comuna Broşteni, jud. Suceava. B o r t ă ( P îr îu l- lu î- ) , mic afluent

al Moldovei, în com. Uideşti, jud. Suceava. B o r t e n i, deal, pe teritoriul co­

munei Păltinişul, plasa Prutuld.-j., jud. Dorohoifl.

Borteni, pîrîu, jud. Dorohoifl, nu­ mit şi Hergheligieni; izvoreşte din Dealul-Mare, curge de la S. spre N. şi trecînd pe lîngă satul Proboteşti, com. Tîrnauca, plasa Herţa, se varsă în pîrîul Pietrosul.

bo r ten i

B o r te n i, vale, lîngă dealul cu a­

semenea numire, pe teritoriul satuluî Păltinişul, comuna Păl­ tinişul, plasa Prutul-d.-j,, judeţul Dorohoiu.

543

com. Fierbinţi, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca. B o r u g i î (D e a lu l-) , deal, în com.

rur. Prunişorul, pl. Ocolul-d.-j,, jud. Mehedinţi.

B o r t ic ă ( F în tîn a -lu î-) , izvor în

com. Cristeşti, jud. Suceava. B o r t ic ă ( P îr îu l-lu î-) , pîrîil; iz­

voreşte din Fîntîna-luî-Bortică, com. Cristeşti, jud. Suceava, şi se varsă în Boura, la Podul-luîAnghel (500 m.)

B o r u l, căt, al com. Grăjdana, ju­

deţul Buzău, cu 140 locuitori şi 37 case. B o r u l, deal, com. Pleşoiul, plasa

Mijlocul, jud. Vîlcea. mahala, din com. rur. Pleşoiul, plasa Mijlocul, judeţul Vîlcea.

B o r u l,

deal, pe moşia Lupeni, com. Hudeşti-Marî, plasa Prutul-d.-s-, jud. Dorohoiu. A ­ coperit cu pădure. Şi-a luat nu­ mirea de la movila cu aseme­ nea numire, aflată de-asupră-î.

B o rto a sa ,

B o r u l , pădure particulară, supusă

regimului silvic, aparţinînd co­ muneî Părăuşani, plasa Mijlocul, jud. Vîlcea.

B o r t o a s a , movilă, pe Dealul-Viei,

com. Mănăstireni, plasa Tîrgul, jud. Botoşani. B o r t o a s a , movilă, pe

teritoriul satuluî Hilişeul-luî-Gafencu, co­ muna Hudeşti, pl. Coşula, ju­ deţul Dorohoiu.

movilă. V . Movila Mare, com. Broscăuţi, pl. Co­ şula, jud. Dorohoiu.

B o rto a sa ,

movilă. Vezî ŞirulMovilelor, com. Brăeşti, plasa Coşula, jud. Dorohoiu.

B o rto a sa ,

B o ru l, pădure particulară, supusă

regimului silvic, aparţinînd comaneî Pleşoiul, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. B o r u l, pădure particulară, supusă

regimului silvic, aparţinînd de com. Pîrîeni-d.-mj., pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. B o r u l, vale, în com. Grăjdana,

jud. Buzău; începe din pădurea Miluiţi şi se scurge în rîul Nişcovul, lîngă căt. Borul. ( D e a lu l-), deal; brăz­ dează partea de V. a comuneî Roşiile, pl. Cerna-d.-j., judeţul Vîlcea, avînd direcţia de la N. spre S.

BORVISUL

mult, aceste locurî fiind pustii, s’a prins aci un bour, şi că de aceea, maî tîrziu, poporul a numit valea ast-fel. deal, îu jud. Tul­ cea, pl. Măcin, pe teritoriul co­ muneî Cîrjelar, şi pe al celor două cătune ale sale Cîrjelar şi Hasanlar. Pare la primul as­ pect a fi izolat, însă văzut maî de aproape, se vede că stă în legătură cu dealul Taşlîc-Bair, fiind maî mult o prelungire oc­ cidentală a acestuia. Se întinde spre apus, avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V., şi se întinde printre pîrîul AiOrman şi afluenţii săî valea Homurlar şi valea Cîrjelar, afluenţi aî pîrîuluî Ai-Orman. La poa­ lele luî nord - estice se întinde o parte din satul Hasanlar, al comuneî Cîrjelar. De natură pie­ troasă, face ca malurile pîrîurilor de maî sus să fit înalte şi stîncoase. Este acoperit în par­ tea superioară cu p ădu rî; pe coaste şi pe la poale sunt fi­ neţe şi izlazuri; numaî prin văî şi pe malurile pîrîurilor sunt cîte-va livezî.

B o r u n -B a ir ,

B o r u n u l, gîrlă, jud. Vlaşca,

ce curge pe proprietatea Găojani şi dă în Dunăre, tot pe acea proprietate. L a gura eî se află un pichet.

B o r u lu i B o r to a s a , movilă. Vezî Bodeasa,

deal, com. Avrămeni, pl. Ba­ şeul, jud. Dorohoiu. ■

Bortoasa,

movilă, în pădurea de pe dealul cu asemenea numire, pe moşia Lupeni, com. HudeştiMarî, pl. Prutul-d.-s., jud. Do­ rohoiu.

Borţoaica,

petic de pădure de stejar, pe proprietatea Vatra-Mănăstireî-Glavâciocul, pendinte de

( V a le a -) , v a le ; izvo­ reşte de la E. de com. Ceraşul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, curge spre S.-V. şi se varsă in rîul Drajna, tot în raionul co­ muneî Ceraşul, după ce udă cătunul cu acelaşî nume. Se zice că, în timpul de de­

ostrov, cu pădure de salcie, în suprafaţă de 26 hect., situat pe domeniul Giurgiu; ţine de ocolul silvic Giurgiu, jude­ ţul Vlaşca.

B o r u n u l,

B o r u lu i

B o r u s u l, numire,

ce se maî dă căt. Independenţa, din comuna Gherghiţă, pl. Cîmpul, judeţul Prahova.

B o r v is u l, izvor, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-j., com. Gropile, care

BORVISUL

curge din muntele Ruptura, nu departe de gara Oneşti. B o r v i s u l sau B o r g h is u l , izvor,

jud. Bacău, plasa Trotuşul, din com. Tîrgul-Trntuşul, care curge din muntele cu acelaş nume. B o r v i s u l sau B o r g h is u l , munte,

jud. Bacău, plasa Trotuşul, co­ muna Tîrgul-Trotuşul, lîngă sa­ tul Slănicul. baltă, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Rîpile, pe teritoriul cătunuluî Borzeşti.

B orzean ca,

644

pii, din ceî 38 în vîrstă de şcoală. Are 2 biserici, dintre cari una în secţia Borzeşti-Clăcaşî, clădită de Stefan-cel-Mare la 1493, de­ servită de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî. Pe zidul bisericeî se află o inscripţiune în limba slavonă, tradusă de răposatul Episcop de Roman, Melhisedec: «Eu Ştefan Voevod, cu mila luî Dum­ nezeu, Domnul Ţârei Moldovei, şi cu prea iubitul său fiu Alexandru, am zidit acest templu care este la Borzeşti pe Trotuş, Adormirea-Prea-S-teî-Născătoarede-Dumnezeu, întru rugă sie-şî şi spre pomenirea răposaţilor intru santitatea strămoşilor şi părinţilor, în al 38-lea an al Domniei».

B o r z e i ( D e a lu l-) , deal, judeţul

Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., comuna Rîpile, pe teritoriul cătunuluî Borzeşti. com. rur., în pl. Ba­ şeul, jud. Dorohoiu, formată din satele: Borzeşti, Plopeni-Jianu, Podul-Stamateî şi Vicoleni, cu reşedinţa primăriei în PiopeniJianu, sau Plopeni-Mari. L a 14 kil. de Săveni, reşedinţa plăşilor Başeul şi Prutul-d.-j. şi la 23 kil. de Dorohoiu. Are o populaţie de 280 familii cu 1250 suflete. Are 0 biserică, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 pălămar. Pămîntul sătesc este de 393 hect. 16 arii; 5057 hect. 13 arii pămînt sunt proprietăreştî, cu 1 iaz şi 4 po­ goane vie. Budgetul comunei a fost, în anul 1889-90, la venituri de leî 4092 şi la cheltuelî de leî 3992.

B o r z e ş ti,

B o r z e ş t i , sat, jud. Bacău, plasa

Tazlăul-d.-j., al comuneî Rîpile, compus din 2 secţii: BorzeştiClăcaşî şi Borzeşti-Răzeşi, sau Crucea-de-Piatră, situat d’adrepta Trotuşuluî, dincolo de calea ferată şi şoseaua Bacău-Focşani, la o depărtare de 4650 m. de satul Rîpile. Din acest cătun, la 1891, au urmat numaî cîţî-va co­

Această inscripţie adevereşte că moşia Borzeşti a fost pro­ prietatea lui Bogdan-Vodă, tatăl luî Ştefan-cel-Mare, care şi a­ cesta o avea de la strămoşii săî. Uniî spun că Ştefan ar fi ridicat-o în urma uneî victorii re­ purtată asupra Tătarilor. O altă legendă spune că Ştefan ca copil se juca odată cu alţi băeţî din sat de-a rezbelul; pe Ştefan îl ale­ sese craiu; băeţiî formară două tabere, tabăra romînă şi cea ini­ mică; după bătălie, şi se înţe­ lege după victoria armatei ro­ mîne, aduseră legat la picioa­ rele craiului Ştefan, pc coman­ dantul armatei inimice, făcut prizonier; acesta fu judecat şi con­ damnat să moară prin ştreang. Pe dîmbul unde se petrecea jocul copiilor, era un nuc bătrîn, ce-şî întindea groasele luî crengi umbroase. De una din acele crengi, băeţiî acăţară, în glumă, pe camaradul lor. Iată însă că dintr’un tufiş sare un epure apucînd la va le ; copiii se reped şi uită în ardoarea lor pe con­ damnat. Cînd se întorc sub nuc, care le fu spaima lor? Ca­ maradul lor era mort. Se zice că în urmă, Voevodul Ştefan, în amintirea acestui episod al

BORZEŞTI

tinereţe! sale şi spre a ispăşi păcatul comis, a ridicat pe acel dîmb, în locul nucului, biserica din Borzeşti. Această legendă, povestită de răposatul D. Dimitriu Dinga, dintr’o vechie fa­ milie băştinaşă de Băcăuani, pare a fi probabilă, căci aci, unde s’a şi născut, a copilărit marele Domn. «In Borzeşti s’a născut Ştefancel-Mare la 1436, din tatăl săQ Bogdan, fiul mal mic al luî Alexandru-Cel-Bun şi mama sa Maria, numită şi Oltea, fiind-că se trăgea din familia Caloianu de peste Olt». (Tocilescu, «(Is­ toria Romînilor», pag. 139). Bi­ serica este rău întreţinută; zi­ durile £Î sunt crăpate. O altă biserică este în secţia BorzeştiRăzeşti sau Crucea-de-Piatră, înălţată de locuitorî la 1809. In curtea acesteî biserici se află ţ> cruce de p'-atră, care a şi dat numele secţiei. Cîrciumî sunt 3, 2 în Cruceade-Piatră şi I în Borzeşti-Clă­ caşî. Capî de fam. sunt 94, sufl. 313. Animale sunt: 18 caî, 140 vite cornute, şi 34 porcî. A ci se află un han mare, chiar în dreptul şoselei, şi casele vechî ale răposatului Vprnic Vasile A ­ lexandri. din vechime Borzeştiluî-Maris, sat, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s. al com. Băhnăşeni, situat în valea pîrîiaşuluî cu acest nume, la N. de satul Băhnăşeiii şi la o distanţă de 2 kil. de şcoală.. • A re o biserică ortodoxă, clă­ dită la 1850 de locuitori; 1 cîr­ ciumă/ Capî de familiî sunt 63, su­ flete 195. Animale se numără: 27 caî, 151 vite cornute, 40 porci şi 91 capre.

B o r z e ş ti,

B o r z e ş t i , sat, în

com. cu ase­ menea numire, pl. Başeul, jud.

borzeşti

Dorohoiu, cu 98 familii şi 542 suflete. Proprietatea moşieî acum este a familie! V . B altă; iar din ve­ chime a fost a mănăstire! Dragomirna, pănă la 1785, cînd s’a vîndut. Calitatea pămîntulul este bună în cea maî mare parte. Săteni! împroprietăriţi au 64 hect. 69 ar. pămînt, iar pro­ prietarul moşieî are 796 hect. 38 ar. cîmp. ‘ Apele ce trec pe moşie sunt Jijiea şi Ibăneasa. Hotarele sunt cu : Plopeni-Jianu, Tăuteşti şi Vicoleni. B o r z e ş ti, moşie, jud. Bacău, pl.

Trotuşul, despre care Th. Co­ drescu, («Buc. Romîn», p. 373) ne spune : «Borzeşti! răzeşi, sau Discuiţii şi Pătrăşcaniî, la ţinu­ tul Bacăului, ocolul Trotuşuluî, moşie cu părţî -şi răzăşească, din care moşie, la 1841, d. Ma­ tei Popa, vinde 5 stînjenî d-sale Pitarului Ştefan Codreanu, cu preţul de 42 galbeni; din răzeşi maî sunt şi Căpitanul Constan­ tin Paladi, Ion Popa şi alţi maî mulţî răzeşi şi părtaşi în ea. Are sat, cu 3 nevolnici, 3 vădane; pe lîngă moşiile Borzăştiî, Gro­ pile şi altele, cu un număr de 25 locuitorî». B o r z e ş ti, moşie, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-s., în com.Băhmăşeniî, care ocupă o suprafaţă de 340 fălci. Despre această moşie Th. Codrescu scrie : «Borzeşti! luî Maris, Prăjăştiî, Măzănăeştiî şi altele, la ţinutul Bacăului, oco­ lul Tazlăul-d.-s., moşie cu părţî şi răzăşească, în care moşie au părţî d-lor Căpitanul Constan­ tin Maris, Luca Maris şi alţii. Are sat, cu 2 priviligiaţî, 2 ma­ zili, 5 nevolnici, o vădană; pe lîngă moşiile Solonţiî, Cucueţi! şi altele, cu un număr de 25 loc.» U U t, Marti» XHcffonar Qtografl»,

545

BOSCOTENI

B o r z e ş t i , moşie, jud. Bacău, pl.

B o r z o g h e a n , platoil, jud. Neam­

Tazlăul-d.-j., din com. Rîpile, de 380 hectare, proprietatea d-luî G. Em. Bogdan care ia un venit de 17.000 leî. Despre aceasta Th. Codrescu ne dă următoarele no­ ţiuni istorice: «moşie a d-sale Vornicului Vasile Alexandri, iară maî înainte a fost a răposatu­ lui Vornic Stefănică Roset, cu carele la 1840, D-eî Sărdăreasa Anica Gorgos aii avut judecată pentru părţî din ea. Are sat cu o biserică, 2 preoţî, 2 das­ căli, 2 scutiţi, 2 bejenarî hrisovoliţî, 3 mazili, 3 nevolnici, 4 vădane, 5 slujbaş! volnici, 1 vătav; pe lîngă moşiile BorzeştiîRăzeşî, Bogdana, Boiştea şi al­ tele; cu un număr de 25 lo‘ cuitorî.»

ţu, ce se întinde sub poalele despre apus a munteluî Cozia şi a servit pentru aşezatul lagărului soldaţilor pe timpul concentră­ rilor.

B o r z e ş ti, pădure, jud. Bacău, pl.

Tazlăul d.-s , com. Băhnăşeni a moşieî cu acelaşî nume. Este foioasă şi are o întindere de 15 fălcî. B o r z e ş ti, pîrîiaş, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-s., com. Băhnăşeni, care se scurge d’a stînga Tazlăuluî-Mare, lîngă satul Pustiana. B o r z e ş ti-C lă c a ş î. V ezî Borzeşti,

din com. Rîpile, jud. Bacău. B o r z e ş t i - R ă z e ş i . V ezî Borzeşti,

din com. Rîpile, jud. Bacău. B o r z o a ia , pod, peste Pîrîul-Ioa-

neî, în satul Stînceşti, com. Cur­ teşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. culme muntoasă, în partea vestică a munteluî Cozia, jud. Neamţu. Legenda spune că pe acest deal s’a spînzurat popa Ghiţă, care n’a reuşit în atentatul a­ supra vieţeî luî Petru-Rareş (v. Valea-Viei).

B orzoghean ,

B o r z o g h e a n , pîrîiaş, jud. Neam­

ţu, ce izvoreşte dîn partea ves­ tică a rainureî muntelui Cozia, curge în direcţiune S.-V., tre­ cînd prin mahalaua Valea-Vieî, (partea despre miază-noapte a oraşului Piatra) şi pe platoul cu a sa numire, vărsîndu-se pe stînga rîuluî Bistriţa, între al 57— 58 kil. al şoseleî mixte ce duce spre com. Doamna. B o s c a , cătun alipit comuneî Frăn-

ceşti, din plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat în partea de S. a comuneî, pe şes. Are o supra­ faţa de 357 hect., din carî 80 hect. pădure, 118 hect. arabile, 120 hect. fîneţe, 38 hect. izlaz şi 1 hect. livede de prunî. Pă­ mîntul e puţin fertil. Locuitoriî sunt moşneni. Sunt 60 de familiî, 266 suflete, din carî 48 contribuabili. Locuitoriî posedă 18 plugurî, 26 care cu boî şi vacî; 190 vite marî cor­ nute, 14 caî, 310 oî, 58 capre, 170 rîmătorî şi 7 stupî. Prin acest cătun trece şoseaua comunală ce vine din Frănceşti, şi care o pune în legătură cu comuna vecină Brădiceni. Cătunul are 2 morî pe apa Bistriţa şi 6 puţuri. Aci e o biserică de lemn, fon­ dată la anul 1823; preoţî şi cîntăreţî n’are ; serviciul se face de preotul din comuna Frăn­ ceşti. B o s c o t e n i , sat, în partea de E.

a comuneî Rădeni, pl. Coşula, jud. Botoşani, pe moşia Rădeni. Este udat de pîrîul Boscoteni. Satul are o suprafaţă de 29

BOSCOTENI

hect. şi o populaţiune de 32 familii sau IOO suflete. Se zice că acest sat ar fi fost proprietatea unuî răzeş, care l’a vîndut şi că maî pe urmă, s’a alipit la Rădeni. B o s c o t e n i, deal, jud. Roman, în

pl. Siretul-d.-s., com. Heleştieni, spre Vest de satul Heleştieni. B o s c o te n i, moşie, fără sat, în pl.

Siretul-d.-j., jud. Suceava. «Boscoteniî şi Oncenil, la ţinutul Su­ cevei, ocolul Şiretului, moşie a casei răposatului Alecu Sturdza pe lîngă moşiile: Vlădeni!, Purcileştil i Stolniceni! Prăjesculul şi altele, fără sat» ( Buciumul Romîn», an. I, p. 373). B o s c o t e n i, pîrîti, care trece prin

satul Boscoteni, com. Rădeni, plasa Coşula, jud. Botoşani. B o s c o t e n i, podiş,

pe teritoriul satului Boscoteni, com. Rădeni, pl. Coşula, jud. Botoşani.

B o s c u l e a s a , deal, jud. Neamţu,

în ramura dealurilor numite aSiliştel, situate către hotarul des­ pre jud. Roman. B o s c u l e a s a , pîrîiaş, jud. Neam­

ţu. Izvoreşte din dealurile Siliş­ te!, în apropiere de satul Mo­ cani, teritoriul comunei Costişa, pl. Bistriţa, curge în direcţiune N.-S., paralel cu drumul de comunicaţiune al satelor BuhuşulCiolpanul-Mocani-Runcul, pănă în dreptul căt. Bodeşti-Buhuşoarele, pe teritoriul com. Buhuşul; iar de acolo se îndreaptă mal mult către V . prin partea des­ pre miază-noapte a tîrguşoruluî Buhuş, vărsîndu se de-a stînga pîrîuluî Orbicul, în unghiul for­ mat de cele două şosele ce purced din faţa Ratoşulul-celMare.

516 B o s e l c e ş t i, sat; face parte

din com. rur. Telega, pl. şi jud. Prahova.

B o s ia , com. rur., în mijlocul plă­

şeî Braniştea, jud. Iaşi, situată pe şesul Prutului, al Jijiei şi pe coastele dealului Minzăteşti. E formată din satele : Bosia, Marh on da, Mînzăteşti, Bereşti şi Ungheni, pe o suprafaţă de 1964 hect. A re o populaţie de 264 familii, sau 1376 locuitori, Ro­ mînl, cari se ocupă cu agricul­ tura şi creşterea vitelor, iar în timpul ernel fac rogojini şi coş­ ciuge. Mare parte din teritoriul acestei comune este mlăştinos din cauza inundărel Prutului şi a Jijiei. Are trei biserici, cu 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 2 eclesiarcî; o şcoală; o moară de aburi. Budgetul e de 6717 lei, 73 bani la venituri şi de 6607 leî, 68 bani la cheltuelî. Numărul vitelor se urcă la 6247 capete, din cari: 1377 vite mari cornute, 4247 oî, 172 caî cal şi 451 rîmătorî. B o s ia , sat, pe moşia cu aseme­

nea numire, în com. Şendriceni, pl. Coşula, jud. Dorohoifl, cu 10 familii, 40 suflete. Proprietatea moşiei este a D-lul Gh. Gherghel. Sătenii înproprietăriţî, fiind puţini clăcaşî la aplicarea legel, afl 23 hect.; iar proprietarul mo­ şiei 270 hect. 25 arii cîmp şi 28 hect. şi 75 arii pădure. Se mal află o livadă cu arbori fructierl şi 4 pogoane vie. Trec pe moşie trei pîraie: Buhaiul, Strahova şi Ghilinţa. Drumuri principale: acel de la Lozna ce duce la Dorohoifl, şi acel de la Sauceniţa-Horlăteni, ce merge la Mihăileni. Hotarele sunt cu: ToloacaTîrguluî-Dorohoifl, Cobîla, Stra­ hova, Lozna şi Şendreni-d.-j.

BOSNEA B o s ia , sat, în com. Bosia, plasa

Braniştea, jud. Iaşi, pe malul drept al rîuluî Jijia, cu o supra­ faţă de 1096 hect. şi o popu­ laţie de 106 familii, safl 632 lo­ cuitorî, Romînl, carî se ocupă cu agricultura şi creşterea vite­ lor. In timpul ernel fac rogo­ jini şi coşciuge, din papura ce o strîng de pe bălţî. Este reşedinţa comunei. Are o biserică, zidită în 1858, cu 1 preot, i cîntăreţ şi 1 eclesiarh; o şcoală, înfiinţată la 1867, fre­ cuentată de 23 elevi. Numărul vitelor este de 3658 capete, din carî: 610 vite marî cornute, 2770 oî, 84 cal şi 194 rîmătorî. B o s in c e n i, sat, în partea de N.

a comunei Uriceni, pl. Coşula, jud. Botoşani, situat pe o co­ lină, în stînga pîrîuluî Miletinul. A re o populaţiune de 53 fami­ lii safl 208 suflete. A re o biserică zidită la anul 1842, cu materialul din biserica desfiinţatulul sat Piciorogani, de­ servită de 1 preot şi 2 cîntăreţî, şi o şcoală mixtă întreţinută de judeţ şi comună, avînd 1 învă­ ţător şi frecuentată de 47 băeţî şi 2 fete. Satul s’a înfiinţat la 1830 şi numele l'a şi luat de la locui­ toriî ce l’afl populat, numiţi Bo. sincenî, veniţi de la satul Bosancea, din Bucovina. Numărul vitelor este de 391 vite cornute, 26 cal marî şi mici şi 406 01. Sunt 2 cîrciume. B o s n e a , deal, în com. rur. Văgiu-

lescu, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. B o s n e a , vale,

în com. Vişpeşti, jud. Buzăfl; începe din coastele muntelui Istriţa şi se scurge în valea Năeanca.

B o s n e a , vale,

în com. rur. Vă-

bo stan ele

647

giulescu, plasa Văilor, jud. Me­ hedinţi.

coperite cu verdeaţă. Malurile sale sunt în general înalte.

Bostanele, deal, jud. Dolj, pl.

Bostănăriei (Dealul-), deal, la

Jiul-d.-j., com. Sadova.

E. de satul Răchitoasa, com. Răchitoasa, jud. Tecucifl.

Bostanul. (Vezî Lacul, pîrîil, în com. Sîrca, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi).

Bostanul, pîrîoaş, ce izvoreşte din ramura munţilor cu aceeaşi numire, jud. Neamţu, străbate teritoriul com. Călugăreni, cam către hotarul despre com. Ga­ lul, în direcţiune vestică, vărsîndu-se pe dreapta rîuluî Bis­ triţa, în cotitura ce acesta face între satele Tapoliceni şi Roseni.

Bostanul, ramură de dealurî, ce se întinde spre marginea satu­ lui Poiana-Larguluî, către N.-V. în direcţiune paralelă în spre obîrşia Pîrîuluî - Largului, jud. Neamţu, străbătînd teritoriul co­ muneî Călugăreni. Cu extremi­ tatea sa superioară formează marginea despărţitoare a com. Galul, unde se şi uneşte cu ra­ mura munţilor Pîrvul.

Bostanelor (Valea-), pîrîil, to­ rent repede, din jud. Tulcea, pl. Măcin, pe teritoriul comu­ neî Jîjila. îşî ia naştere din poa­ lele orientale ale culmei de dea­ lurî numite Pricopanul; se în­ dreaptă spre miază-noapte, avînd o direcţiune generală de la S.-V. la N.-E. Cursul săfl descrie un arc de cerc, trece prin pădurea satului Jîjila, pe la poalele dealuluî Piscul-Dascăluluî, şi după un curs de 4 kil. merge de se varsă în Valea-Jîjileî, în partea stîngă. Brăzdează partea centrală a plăşeî şî sud-răsăriteană a co­ munei. Curge maî întîifl prin pă­ durî şi apoi printre dealurî a-

Bostănăriilor (Dealul-), deal, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te­ ritoriul comuneî Meidan-Chioi. Este o prelungire spre miază-zi a dealului Fundul-Burţii; se în­ tinde spre S., avînd o direcţi­ une generală de la N. spre miază-zi. Brăzdează partea sudică a plăşeî. Se întinde printre pîr. Meidan-Chioi şi Valea-Cişmelei, safl pîrîul Accadîn, afluenţi ai pîrîuluî Taiţa. Se prelungeşte la miază-zi cu dealul Eni-Or­ mangic-Tepe. Are o înălţime de 271 metri, prin care domină asupra satuluî Meidan-Chioi, ce este aşezat la poalele sale oc­ cidentale. E punct trigonome­ tric de observaţie de rangul al 3-lea. Pe la poalele sale şi pe muchia lui, troc drumurile co­ munale Meidan - Chioi - T eliţa , Meidan-Chioi-Cocoşul, MeidanChioi-Trestenicul şi MeidanChioi-Accadîn. Este acoperit numaî cu semănături şi pă­ şuni.

Bostăneşti, sat; face parte din

BOŞOTENI

Bostucana, colină, jud. Buzăfl, com. Pîclele, cătunul Joseni, a­ coperită de pădurea moşnenilor.

Boşneagul, sat, în plasa Bor­ cea, pendinte de comuna Ul­ mul, jud. Ialomiţa, situat pe par­ tea de E. a lacului Mostiştea, spre S., la 2 kil. de satul de reşedinţă, Ulmul, şi la 4 kil. spre V . de satul Vărăşti. Populaţiunea satuluî este for­ mată din 180 familiî Romînî, 2 familiî Grecî şi 5 familii Ţigani. A re o biserică clădită, la 185 5, deservită de 2 preoţî şi 2 cîn­ tăreţî, şi o şcoală primară mixtă, cu un învăţător retribuit de co­ mună. Vite sunt: 370 caî, 260 boî, 650 oî, 15 capre, 4 asinî, 68 bivoli şi 320 rîmătorî. Intemeerea acestuî sat se atribue anul Turc, venit aci din Bosnia, pe la începutul acestui secol. Stabilindu-se el maî în­ tîifl pe locul, pe care este acest sat, cu încetul afl venit de s’afl stabilit aci şi alţi Turcî, Bulgari şi Armenî; iar satul a primit ijumirea de Bosniacul, care cu tim­ pul s’a transformat în Boşnea­ gul. Cu începerea războiului în­ tre Ruşî şi Turcî, cea maî mare parte din locuitorî afl părăsit satul, retrăgîndu-se peste Du­ năre ; în urmă s’a populat cu Romînî, veniţi de prin alte sate de prin Bulgaria.

com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecucifl. Situat pe o vale, la E. comuneî. A re o populaţie dc 12 capi de familiî, cu 30 suflete.

Boşoteanul, deal, jud. Bacăfl, pl.

Bostăneşti, pîrîil, jud. Suceava;

Tazlăul-d.-j., com. Boşoteni, pe teritoriul satuluî Boşoteni.

izvoreşte din satul Hereşti şi se varsă în pîrîul Staniştea, între Hereşti şi Christeşti, avînd lun­ gime de 400 m-

Bostinari, sat, cu 25 familiî, ju­ deţul Argeş, pl. Oltul; face parte din com. rur. Vitomireşti-Trepteni.

Boşoteni, com. rur., jud. Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-j., situată pe deal şi în valea rîuluî TazlăulMare. Este alcătuită din 2 că­ tune: Enăcheşti, reşedinţa, pe malul Nadişeî, şi Boşoteni, pe o ridicătură. In Condica Liuzilor găsim mo-

BOŞOTENI

şia Boşoteni, aparţinînd medelniceruluî Mihalache Rafailă; iar în Statisca din 1874 comuna maî avea şi cătunele: Vidraşcul, atuncî reşedinţă, Iazul şi Boşo­ teni împărţit în două: BoşoteniRăzeşî şi Boşoteni-Particularî. Teritoriul său se mărgineşte cu al com. Bereşti la Vest, cu al com. Nadişa la Nord, cu al com. Dealul-Nou la Est şi cu al com. Sănduleni la Sud. Afară de Tazlăul-Mare'şi de pîrîul Nadişa, maî este udată de pîrîiaşul Fînatul şi brăzdată de dealurile Boşoteanul şi Călinişul. In partea despre V est a co­ muneî, pe un loc şes şi pe ma­ lul Tazlăuluî, se află o movilă de vre-o 5— 6 stînjenî, care se crede a fi făcută din vremuri foarte vechî. In spre Est se află patru grop i; aicî se zice că bătrîniî îşî ascundeau femeile, co­ piii şi averile, în timpul luptelor cu păgîniî. împrejurul acestor gropî s’au găsit săgeţi de fier ruginite. Şcoala s’a înfiinţat de curînd în cătunul Enăcheşti. Bisericî sunt 3 : 2 ortodoxe, una în Enăcheşti şi alta în Boşoteni, de­ servite de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî şi una catolică în Enăcheşti, Sunt 315 case de locuit şi 3 cîrciumî. Populaţiunea numără 361 capî de familie, cu 864 suflete: băr­ baţî 438, femeî 426. După na­ ţionalitate su n t: 820 Romînî, 42 Ungurî şi 2 Izraeliţî, toţî de protecţiune romînă. După felul ocupaţiuneî, se deosibesc : 730 agricultori, 1 meseriaş, 2 comercianţî, 4 de profesiuni li­ bere, 12 servitori. Ştiu a citi şi scrie 34, din carî 12 femeî, nu ştiu carte 830, din carî 414 fe­ meî. Contribuabilî, după noul recensămînt, sunt 160. După legea rurală din 1864, s’au îm­

648

proprietărit 22 locuitorî cu 67 falcî pămînt. Teritoriul comuneî are o în­ tindere de 5450 hect. Pădurile Călinişul şi Vărzărişul, ocupă 383 hect. Proprietari marî sunt: T . R a­ failă, care are o moşie ce dă 4000 leî; I. Tăzlăoanul şi G. Simionescu, cu cîte o moşie. Viile ocupă o suprafaţă de 7 hectare şi în 1890 au dat 280 hectolitri vin alb. Totalul pămînturilor de cul­ tură este de 788 hectare. Animale sunt : 37 caî, 505 vite cornute, 63 porcî, 160 oî, carî aparţin la 7 proprietari şi carî în 1891, au dat 220 kgr. lînă ţurcană. Budgetul comuneî, pe exerci­ ţiul 1891 — 1892, are la venituri leî 1893 şi la cheltuelî leî 1429, banî 33. Com. este străbătută de calea judeţeană Sănduleni-Ardeoani. Distanţele: la Bacău, capitala districtului, 27 kil. ; la TîrgulOcna, 40 k il.; la com. Bereşti, 3 k il.; la com. Sănduleni, 6 kil.; la com. Nadişa, 4 k il.; la com. Dealul-Nou, 36 k il.; la com. Tîrgul-Valea-Rea, reşedinţa plă­ şeî, 10 kil.

Boşoteni, com. rur., pl. Ocolul,

BOŞOTENT-DE-SUS

Budgetul comuneî pe 1886/87 a fost de 2579 leî la venituri şi 2559 leî la cheltuelî. Ocupaţia locuitorilor e agri­ cultura şi creşterea vitelor. Vite marî sunt 793, vite micî cornute 1394 şi porcî 339. A re 6 circiume. Şcoală nu este. Are o biserică Sf. Nico­ lae, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî.

Boşoteni, sat, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-j., al comuneî cu ace­ laşî nume, situat pe un podiş de pe stînga Tazlăuluî. Are o biserică ortodoxă, clădită la 1869, de Căminarul Toma Rafailă, de­ servită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Capî de familie sunt 142, suflete 248. Animale su n t: 8 caî, 148 vite marî cornute şi 18 porcî.

Boşoteni, moşie, judeţul Bacău, plasa Tazlăul-d.-j., care a apar­ ţinut răzeşilor, urmaşî ai luî Boe rescu, care o căpătă de la Alexandru-cel-Bun. Despre aceasta Th. Codrescu ne spune: «în moşie are parte d-neî Cucoana Elencu, soţia răposatului Cămi­ narul Toma Rafailă, născută Ro­ set ; iar din răzeşi sunt şi Ilinca, fata lui Berilă Simion Berilă şi Pintilie Berilă şi alţi răzeşi; are sat cu o biserică, deservită de 1 preot, 2 dascăli, 1 privile­ giat, 13 mazili, 3 nevolnici, 5 vădane, 10 slujbaşi volnici, 1 vătaf, 1 jidov; pe lîngă moşiile Nadişa, Turluiul, Stroieşti, Teţ­ cani, Bereşti, Verşeşti şi alte­ le; cu un număr de 55 locui­ tori» .

jud. Romanaţi, situat în dreapta apeî Tesluiuluî şi străbătută de o şosea vecinală. E departe de Caracal de 18 kil. şi se com­ pune din satele: Boşoteni, 794 locuitorî, cu cătunul Romînă, Belcineanca, Urieni, Viişoarad.-j. şi Argintoeni. Altitudinea terenului d’asupra niveluluî mă­ rii este de 160 metri. Are I Boşoteni-de-Jos, cătun, al co­ 1SS contribuabilî, 200 capî de muneî Boşoteni, plasa" Ocolul, familie şi o populaţie de 794 judeţul Romanaţi. locuitorî, din carî 406 bărbaţî, 388 femeî; 374 căsătoriţi şi 420 Boşoteni-de-Sus, cătun, al co­ necăsătoriţi; 40 ştiu carte şi 754 munei Boşoteni, plasa Ocolul, nu ştiu. judeţul Romanaţi.

feOŞOVEIUL

549

Boşoveiul, numire ce se maî dă

Boştina, pîrîil mic, jud. Mehe­

muntelui Vîrful-Epeî, dintre co­ munele Colţi şi Bălăneşti, jud. Buzăfl.

dinţi, pl. Qcolul-de-Sus, com. rur. Malovăţul.

Bota, deal, jud. Bacăfl, pl. Siretul-

jud. Ialomiţa. Este situat lîngă calea judeţeană Slobozia-Urzi ceni, spre-N.-V., la 2 kil. de satul de reşedinţă şi la S., lîngă lacul cu apă minerală, Fundata sau Sărata. Se maî numeşte şi Coştei. A cest sat este la 300 metri spre V . de satul Brătescu, aşa că şcoala de aci serveşte şi lo­ cuitorilor din Botarul. Populaţiunea satului se com­ pune din 20 familiî de Romînî, carî se ocupă cu plugăria şi vara îşî închiriază locuinţele vizi­ tatorilor, băilor laculuî Fundata.

d.-j., situat la N. de com. Pă­ rincea, în spre com. Leca.

Botaruluî (Piscul-), pisc, pe

Boşuni, locuinţă izolată, aproape Boşoveiul, numire dată uneîpărţi din pădurea Boziorul, a moş­ nenilor din com. Boziorul, jud. Buzăfl.

Boşoveiuluî (Vîrful-), munte, în jud. Buzăfl, com. Colţi, for­ mat în mare parte din stîncî; servă ca limită între comunele Colţi, Bălăneşti şi Boziorul.

Boşteni, sat, numit şi Buşteni, pe moşia şi în comuna Păşcani, plasa Siretul-d.-j., jud. Suceava, trăgîndu-şî numele probabil de la buştenii rămaşi în urma tăereî pădureî aflătoare pe acest loc la înfiinţarea satuluî. Aşezat pe dealurile Boşteni şi Pietrişul, (Ţara-din-Deal) şi străbătut de Pîrîul-Ocoalelor, numără 122 case, populate cu 140 capî de familie, safl 538 suflete, din carî 257 bărbaţî şi 281 femeî. Are 120 contribuabilî. V a ­ tra satuluî ocupă 16 falcî. Pen­ tru alimentarea satuluî cu apă, sunt 41 fîntînî. (Despre moşie, vezî Păşcani). împroprietăriţi la 1864 sunt: 80 fruntaşi, 60 mijlocaşi şi 40 codaşi, stăpînind 157 fâlcî şi 25 prăjinî. Biserica din Sodomeni servă şi acestui sat. Are o şcoală comunală ru­ rală mixtă, cu un învăţător, în­ fiinţată la 1883 şi frecuentată de 30 elevî şi posedînd 12 pră­ jini loc în vatra satuluî. Copiî între 7— 12 anî din cercul şcoa­ leî sunt 88 băeţî şi 85 fete. Drumurile principale sunt: la Păşcani 5 kil. şi la Sodomeni 200 metri.

de Dunaie, în jud. Ilfov.

Bota, sat, jud. Bacăfl, pl. Siretuld.-j. al comuneî Leca, situat pe coasta dealuluî Bota, la o depărtare de 1200 m. de Un­ gureni. Are 26 capi de familie şi 136 suflete. Animale sunt: 63 vite cornute şi 2 porcî.

Bota, pădure, jud. Bacăfl, plasa Siretul-d.-j., com. Părincea, pe dealul cu acelaşi nume şi din care izvoreşte pîrîiaşul Zlătari.

moşia Meri, din plasa Tîrguluî, jud. Teleorman, la N.-V.; este semn de hotar între moşia Dră­ găneşti, a statuluî şi moşia Meri.

Botasca, vale, jud. Bacău, plasa Bota-Mare. munte, în jud. Buzăfl

Bistriţa-d.-s., ce se întinde prin comunele Valea lui-Ion şi Blă geşti.

pe frontieră, între muntele BotaMică şi Poiana-din-Cale şi pî­ raiele Crăsniţa şi Arţagul. E aco­ perit cu pădure.

Botaşniţa, secţie, jud. Bacăfl, pl.

Bota-Mică, munte, pe frontieră,

Trotuşul, com. Bogdana, a satu­ luî Gîrbovanul.

între Tabla-Cheeî şi muntele Bota-Mare.

Botcelor (Dealul-), deal, în

Bota-Pufului, munte, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tirgul-Trotuşul, din culmea Slăniculuî, situat la E . de Şandrul-Mare.

Botanul, cătunaş, al com. GuraAninoaseî, jud. Buzău; are 20 locuitorî şi 5 case.

partea de Sud-Vest a comuneî Bobuleşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.

Botcelor (Valea-), vale, între Dealul-Botcelor şi dealul Cap talan, în com. Bobuleşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani.

Boţea, lac mic, jud. Brăila, la Botanul, munte, înjud. Buzău, com. Gura-Aninoasei. Punct tri­ gonometric, cu înălţimea de 780 metri. In localitate poartă nu­ mele de Momîia-Neamţuluî. Are multă sare.

1 kil. spre Sud de satul Gro­ peni, pe lunca dreaptă a Du­ năreî; comunică la N. cu lacul Gagiana, printr’un privai.

Boţea, pisc, comuna Mădulari, plasa Cerna-d.-j., jud Vîlcea.

Boşteni, deal, pe care se află parte din satul cu acelaşî nume, jud. Suceava.

BOTEANUL

Botarul, sat, în plasa IalomiţaBalta, pendinte de com. Perieţi,

Boteanul, munte, spre N.-E. de

BOTEANUL

muntele Găinaţul, ale căruî poale le udă rîul Dîmboviţa, judeţul Muscel.

Boteanul, pădure, supusă regi­ mului silvic, în raionul comuneî Rucărul, plasa Dîmboviţa, jud. Muscel.

Botele, cătunaş, al comuneî Păltineni, jud. Buzăfl, cu 240 lo­ cuitorî şi 53 case.

Boteni, com. rur., pl. Argeşelul, jud. Muscel, la Sud de Cîmpu­ lung, 15 kil. departe de acest oraş. L a Nord se mărgineşte cu comuna Măţăul, la Sud cu comuna Hîrtieşti, la E. cu co­ muna Văleni şi la V est cu co­ muna Jugurul. Se compune din 7 cătune: Pămînteni, Gogorani, Vîrtopol, Cîmpşorul, Bălăbăni, Linia şi Luncani. A re o populaţie de 1563 lo­ cuitorî, din carî 796 bărbaţî şi 767 femeî; 351 capî de familiî, carî trăesc în 348 case. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Argeşelul. Locuitorii comuneî se ocupă cu agricultura şi creşterea vi­ telor; puţini din ei se îndelet­ nicesc cu comerciul. Parte se ocupă cu cojocăria, tîmplăria şi lemnăria groasă. Ei cresc vite cornute. In jurul comunei sunt livezî de fîneţe, de pruni, din carî se fabrică o ţuică de cea maî bună calitate. Sunt 2 dealuri: Păducelul şi Goargăşul, pe cari se află păduri de stejar, fag, mes­ teacăn, anin, plop şi alun. Stupii cu albine produc anual 500— 600 kgr. miere şi cam 120 kgr. ceară. Prunele produc în termen mediii pănă la 12000 decalitri ţuică. Rîul Argeşelul udă această comună de la Nord spre Sud.

550

In el se varsă văile: Iuda, Bă­ neasca, Bolatul, GrecL Vănoaia, Ulmeni şi Gogoraşca. Pe rîul Argeşelul, în raionul comunei, sunt 6 morî şi I fierăstrăfl, care taie lemne de fag. Cea mai mare parte din lo­ cuitorî sunt moşneni din moşistrămoşi; a treia parte s’afl împroprietărit, la 1864, pe mo­ şiile d-lor G. Vlădescu, Dinică Vlădescu, I. Beştelei, I. G. Vişoifl, A l. Vlădescu, Anica Dîmboviceanca, Mateifl Prisiceanu, şi pe proprietatea moşnenilor Ilincă Purcăreţ, Niţă Mitu şi Pr. D. Bădescu. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1578 hect. şi numără 246 contribuabilî. Venitul co­ munei se urcă (1889— 1890) la 2705 lei anual şi cheltuelile la 2122 leî. In comună sunt micî izvoare cu apă feruginoasă, şi altele cu gustul şi mirosul pucioasei, şi cărbuni de pămînt în mare can­ titate, dar cari nu se exploa­ tează. Straturi de asemenea cărbuni se văd în diverse locurî ale co­ muneî, unde se presupune a fi în marî cantităţi. In partea de Nord a comuneî, pe ţărmul stîng al rîuluî A rg e­ şelul, cam la 5 kil., este locuinţa izolată Siliştea, unde se zice că ar fi existat o comună, pe care afl devastat-o Tătarii într’o zi de sărbătoare, pe cînd locuitoriî erafl la petrecere. In comună afl fost două bi­ sericî mici, din cari una nu maî funcţionează, ci serveşte de ca­ meră mortuară a cimitirului; iar cea-l-altă, după cum se vede în hrisoave, s’a zidit de doamna Paraschiva Vlădescu, şi e acum o ruină. Acum de curînd s’a zidit o altă biserică frumoasă şi spa­ ţioasă. Şcoala, cu doî învăţători, se

b o t e şt i

frecuentă de 60 elevî şi 1 elevă, din numărul de 66 băeţî şi 69 fete, în vîrstă de şcoală. Cu în­ treţinerea ei, statul cheltueşte anual 2484 lei. Ştifl carte 95 bărbaţî şi 12 femeî.

Boteni, sat, pl. Bolintinul, jud. Dîmboviţa, cătunul comuneî Cor­ netul. A re o moară de apă, una de aburî, o fabrică de făină şi spirt.

Boteni, sat; face parte din com. rur. Hagieşti-Măriuţa, pl. Mos­ tiştea, jud. Ilfov, situat la N. de Hagieşti. Se întinde pe o suprafaţă de 979 hect. cu o populaţie de 271 locuitori. D-l A l. Popescu are 800 hect. şi locuitoriî 179 hect. Proprietarii cultivă 400 hect., IOO sunt sterpe, 50 izlaz şi 250 pădure. Locuitorii rezervă pen­ tru izlaz 9 hect. A re o biserică, cu hramul S-ţiî V o e v o zi; 1 hcleştefl; 1 pod stătător. Comerciul se face de I cîrciumar. Numărul vitelor marî e de 425 şi al celor micî de 473. S ’afl stabilit în sat 3 străini.

Boteni safl Naipul, cătun, în pl. Cîlnişteî, jud. Vlaşca. (V. Naipul).

Botesculuî (Odaia-), locuinţă izolată, jud. R.-Sarat, pl. Mar­ ginea-d.-s., com. Mărtineşti, în partea de răsărit; aziehan pe drumul Gulianca.

Boteşti, com. rur., jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., aşezată în va­ lea rîuluî Răcătăul. Se compune din 4 cătune: Boteşti safl Dea­ lul - Mare (reşedinţa), Viforeni, Bărtăşeşti şi Iapa. Cătunul Viforeni era alcătuit

bo teşti

în vechime din 3 secţii: Viforeni-d.-j. (Viforeni-Brăescu), V i­ foreni (Viforeni-Capşeî) şi V i­ foreni-Răzeşi, carî, după cum se vede în Condica Liuzilor («Uricarul» de Codrescu, voi. VII, pag. 313) făceaţi parte din ju­ deţul Tecuciu. Din această comună mat fă­ cea parte şi satul Varniţa, care azi este alipit comunei vecine Leca. Se mărgineşte Ia N. cu com. Săcuieni, Ia E. şi S. cu com. L e­ ca şi Ia V . cu com. Buhociul. A re o şcoală mixtă, care func­ ţionează din anul 1889, în sa­ tul Boteşti, întreţinută fiind de comună. In anul 1891, şcoala a fost frecuentată de 18 copil, dintre carî 6 fete. Biserici sunt 3 : una în Bo­ teşti şi 2 în Viforeni, cu un preot şi 3 cîntăreţî. Se numără 338 case de locuit şi 4 cîr­ ciumî. Populaţiunea este de 342 capî de familie, cu 1206 suflete, din­ tre carî 1155 Romînl, 28 Izrae­ liţi şi 23 Unguri, toţî de pro­ tecţiune romînă. După felul ocupaţiuneî se deosibesc: 864 agricultorî, 2 de profesiuni libere, 80 muncitori şi 60 servitori. Ştifl a citi şi scrie 26; nu ştifl carte 1180. Contribuabilî, după rtcensămîntul pentru periodul 1891 — 1896, sunt 328. După legea ru­ rală din 1864, s’afl împroprietă­ rit 78 locuitori, cu 229 fălci şi 40 prăjinî, în ţarină. Teritoriul comuneî are o în­ tindere de 4662 hectare. L o­ cuitoriî posedă 1302 hectare pă­ mînt. Proprietari mari sunt: 1. Dim. I. L e c c a : are 1640 hect., cu un venit de 29.354 lei; 2. Iunius I. Lecca: are 1320 hect., cu un venit de 23.760 Iei; 3. C. I. C ap şa: are 364 hect. afendate pentru 4200 Iei pe an ;

551 4. clironomii def. Iancu Capşa afl 196 hect. ce dafl 5500 Iei. Pădurile ocupă 1170 hect., şi sunt: Dealul-Mare şi Viforeni, împărţite ambele între maî mulţi proprietari. Viile ocupă 19 hect., carî în 1890 afl dat 16 hectol. vin ne­ gru şi 668 hectol. vin alb. Totalul pămînturilor de cul­ tură este de 1072 hect. Animale sunt: caî 102, vite cornute 655, porci 59, capre 22 şi oî 552, carî aparţin la 10 proprietari şi carî în 1891 afl dat 860 kg. lînă amestecată. Stupî de albine sunt 130, carî în 1890 afl dat 390 kg. miere şi 43 kg. ceară. Budgetul comuneî, pe exerci­ ţiul 1890 — 91, are Ia venituri Iei 3045 şi la cheltuelî Iei 2675, bani 84. Comuna este străbătută de calea judeţeană Valea-RăcătăulBoteşti, lungă de 21 kil. Distanţele: Ia Bacăfl, capi­ tala districtului, 17 k il.; Ia Pă­ rincea, reşedinţa plăşeî, 7 k il.; Ia com. Săcuieni 6 k il.; Ia com. Leca 7 k il.; Ia com. Buhociul 12 kil.

Boteşti, com. rur., jud. Roman, în pl. Moldova, pe malul stîng al rîuluî Moldova, spre nord de oraşul Roman şi Ia o depărtare de 22 kil. de el şi de 23 kil. de reşedinţa plăşeî. Este alcă­ tuită din satele: Boteşti, Barticeşti şi Nisporeşti (Zapodia), cu reşedinţa com. în satul Boteşti. A re 435 capi de familii, 385 contribuabilî, 1561 locuitori, din cari 29 ştifl carte şi 380 case. Populaţiunea este romînă, afară de 120 capi de familii (480 locui­ tori) Unguri şi 6 familiî de Evreî. Sunt 720 capete de vite marî. Sunt 3 biserici, una ortodoxă şi 2 catolice. A re o şcoală primară mixtă, care în anul şcolar 1886—

B O TEŞTI

87, a fost frecuentată de 28 eIevî (24 băeţî, 4 fete), din 28 înscrişi (24 băeţî, 4 fete). V e ­ nitul anual al comunei este de leî 2463 şi cheltuelile de leî 2460. Este legată cu oraşul Ro­ man prin şoseaua naţională.

Boteşti safl Dealul-Mare, sat, jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., al comunei cu acelaşî nume. Este situat pe Dealul-Mare, în dreapta pinului Răcătăul. A re o şcoală şi o biserică clădită de Maria G. Lecca şi o cîrciumă. Capi de familie sunt 119 şi suflete 417. Animale se numără: 58 cal, 265 vite cornute, 33 porci şi 10 capre.

Boteşti, sat, în com. rur. Pă­ ţeşti, plasa Gîrlele, jud. Putna. Este cel maî însemnat din sa­ tele care formează comuna şi e proprietatea răzeşilor. A re o biserică parohială, cu hramul Sf. Ilie. A re 2 şcoli, din cari 1 de băeţî şi 1 de fete. Cea de băeţî, construită de comună, e frecuen­ tată de 23 băeţî, din 34 cu vîrstă şcoală. Şcoala de fete e fre­ cuentată de 18 fete, din 30 cu vîrstă de şcoală. Vidraşcu, familie moldoveană răzăşească, se trage de aci şi a fost ridicată Ia boerie de Scar­ lat Calimah.

Boteşti, sat, jud. R.-Sărat, în pl. Marginea-d.-j., cătunul comuneî Malurile. Şi-a luat numele de Ia un fost proprietar, Botescu. E a­ şezat în partea de răsărit, a co­ muneî, pe pîrîul Leica, Ia 5 kilo­ metri spre Est de cătunul de reşedinţă, Malurile. A re o întin­ dere de 14 hect., şi o populaţie de 35 familii, cu 154 locuitori, 35 contribuabili; 9 ştifl carte.

Boteşti, sat, în jud. Roman, pl,

BOTEŞTI

Moldova, com. Boteşti, pe ma­ lul stîng al rîuluî Moldova, spre N.-N.-V. de oraşul Roman şi la o depărtare de 22 kil. de el şi de 23 kil. de reşedinţa plăşeî. Este reşedinţa comuneî Boteşti. Are 142 capî de fam., 126 con­ tribuabilî şi 525 loc., din carî 20 ştiu carte şi 116 case. Po­ pulaţia este numaî romînă, afară de 1 fam. de Evreî. Sunt 129 vite marî cornute. Se face iarmaroc anual la 14 Septembrie. Are o bis. de lemn şi o şcoală pri­ mara mixtă, care în 1886— 87 a fost frecuentată de 28 elevî. Este legat cu oraşul Roman prin şosea naţională. A cest sat, cu moşia înconjură­ toare, aparţinea, înainte de 1840, Vornicului Alecu Ghica, fiul L o ­ gofătului Grigore Ghica. S ’a vîn­ dut la 1840, cu 12000 galbeni, Serdarului Vasile loan şi A găî Dimitrie Stan.

Boteşti, sat, pe moşia Horodniceni, din com. Brăduleţul, plasa Moldova-d.-s., jud. Suceava. A ­ şezat pe dealul şi valea cu acelaşî nume, la 3650 m. de Horodniceni şi lîngă hotarul Bu­ covinei, numără 131 case, popu­ late cu 138 capî de fam. sau 574 sufl., 299 bărbaţî şi 275 fe­ meî, din carî 12 străinî. Are 150 contrib. Vatra satuluî ocupă 13 falcî şi 60 prăjinî. Locuitoriî se ocupă cu plugăria. A re o bise­ rică, cu patronul Sf. Gheorghe, clădită din lemn la 1801, de lo­ cuitorî, deservită de preotul din Horodniceni şi de 2 cîntăreţî. Are 0 şcoală rurală mixtă, înfiinţată în anul 1892, cu un învăţător, plătit de stat şi frecuentată de 40 elevî. împroprietăriţi la 1864 sunt 1 fruntaş, 18 mijlocaşi, 58 co­ daşi şi 11 loc. cu cîte i2*/2 pră­ jinî, stăpînind 236 fălcî şi 20 prăjinî.

552

Drumurî sunt: la Cornul-Lunciî (8 kil.) şi la Horodniceni (3650 metri), L a 1863, «Boteşti, a clirosuluî din Bucovina, aveau 23 liuzî, plătind 376 leî bir anual. («Uricarul», de Th. Codrescu, voi. VII, pag. 252).

Boteşti, cătunaş, al com. Pănă­

BOT1Î (VALEA-)

Boteşti, vechiu pichet, cu No. 71, jud. R.-Sărat, în pl. Marginead.-j., către hotarul Moldovei, în com. Malurile. A zî e han pe drumul către Măicăneşti.

Boteşti, pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-j., care udă satul cu acelaşî nume şi se varsă în Ră­ cătăul.

tăul, jud. Buzău, cu 60 locuitorî şi 12 case. A re sub-divizia Mă­ răcini.

Boteşti, vale, din satul Boteşti,

Boteşti, deal, pe care stă satul

Boteşti-Slobozia, sat, în plasa

cu acest nume, jud. Suceava.

com. Brădăţelul, jud. Suceava.

Marginea-d.-j., jud. R.-Sarat. V. Slobozia-Botescu.

Boteşti, moşie, jud. Bacău, plasa Siretul-d.-j., numită şi DealulMare, pe Răcătăul, despre care Th. Codrescu ne spune: «mo­ şie în care au parte clironomiî răposatei Păhărniceseî MariaLeca, d-luî A g a Costache Lupu şi Banul Dimitrie Lupu, care cum­ pără vr’o cîţî-va stînjenî de la C. Boboc, din bătrînul Mălina, fatalul Ştefan, Comisarul Teodor Brăescu tij din bătrînul Merişca, Baronul austricescVladislavBoscan, Stolniceasa Ruxandra Neguroaia; iar din răzeşi sunt şi Alex. Făinaru, postelnicii A le­ xandru şi Costachi Bibi ri,Enache Bibiri din bătrînul Toma, Dumitrachi şi Ilie Bibireşti, din bă­ trînul Şandru şi Fătu, Vasile Dopu, etc., şi alţi mulţî răzeşi şi părtaşi în ea; pe lîngă moşiile Un­ gureni, Obîrşia şi altele; fără sat».

Boteşti, parohie, formată din o parte din com. Păţeşti, satele Boteşti şi Păţeşti, jud. Putna. A re 2 bisericî: cea parohială, cu hramul Sf. Ilie, în B oteşti; cea-l-altă, filială, cu hramul Sf. Gheorghe, în Păţeşti.

Botez (Codrul-luî-), pădure, de diverse esenţe, în com. Ciumuleşti, jud. Suceava.

Botezatul, iaz. V . pîrîul Rogoza-Bujor, com. Oţeleni, pl. Mij­ locul, jud. Fălciu.

Botezeşti, pădure, pe teritoriul com. Copălăul, pl. Coşula, jud. Botoşani.

Botezului (Dealul-), deal, si­ tuat în raionul com. Coloneşti, pl. Stănişeşti, judeţul Tecuciu, ramificat din Zarea-Dobrotforuluî.

Botianca, vie întinsă, situată în jud. Tecuciu, raionul com. Va­ lea-Rea, între satele Năneşti şi Galbeni. Poartă acest nume de la un călugăr, care a fost pro­ prietarul e î ; astăzî este pro­ prietatea d-luî Constantinidi.

Botica, iezer, jud. Brăila, la su­ dul laculuî Boţea, din comuna Gropeni.

Boţii (Valea-), cătun, al com. Boteşti, pădure de stejar, lîngă satul cu acest nume, com. Brădăţelul, jud. Suceava.

Gura-Sărăţiî, jud. Buzău, cu 790 loc. şi 215 case, şi cu multe crame de viî.

B0T1Î (VlRFUL-)

B o ţii (Vîrful-), colină, în jude­ ţul Buzău, comuna Valea-Muscelului, pe hotarul despre Pă­ tîrlagi. B o tişo ru l, p rivai jud. Ialomiţa, în pl. Borcea, teritoriul comu­ neî Ciocăneşti-Mărgineni. B o t iţ a , numire ce se maî dă muntelui Bota-Mică, jud. Buzăfl. B otiţa, pichet de vară, la fron­ tieră, judeţul Buzăfl, în poalele munteluî Bota-Mică, între piche­ tele Cheia şi Poiana-din-Cale.

B53

cu hramul Sf. Nicolae, ce maî înainte a fost de lemn, iar a­ cum s’a reînceput reclădirea eî de zid în anul 1871, în zilele înălţime! sale Domnului Romînieî Carol I, cu bine-cuvîntarea Sfinţiei Sale Părinteluî Episcop al Rîmniculuî, Noul Severin, Enochenţie Piţulescu şi s’afl făcut, şi s’au înfrumuseţat precum se vede prin osîrdia şi cheltueala maî multor alergători a Dom­ nilor : Preotul Radu Smărăndoiu, Ilie I. Smărăndoiu, etc.»

Botorani, deal, în com. Măciuca,

pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. B o to a c a , movilă, în partea de S. a satuluî Cerneşti, com. Zlă­ Botoroaga safl Tîrnava - detunoaia, plasa Miletinul, judeţul Sus, comună, în plasa Cîlniştea, Botoşani. jud. Vlaşca. (Vezî Tîrnava-d.-s.) B o to aia, izvor, jud. Tecucifl, ce îşî ia naştere din rîpa cu ace­ laşî nume, curge printre satele Valea-Rea şi Călimăneasa şi se varsă în partea stîngă a rîuluî Zeletinul, la puntul unde se află hanul Tănăsoaia.

Botoseşti, deal, pl. Dumbrava-d.s., com. Seaca, jud. Dolj, din care se lasă dealurile Covrea şi Velica. Are o înălţime de 50 m. şi este acoperit cu pădurî.

Botosul, loc izolat, în com. Bu­

a moşieî Todireni, com. Todi­ reni, pl. Jijia, jud. Botoşani.

halniţa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat pe malul stîng al rîuluî Bistriţa, lîngă gura pî­ rîuluî cu a sa numire.

Botoaia, rîpă, situată între satele

Botosul, ramură de munţi, ce se

Călimăneasa şi Valea-Rea, pl. Zeletin, jud. Tecuciu.

întinde paralel cu malul stîng al rîuluî Bistriţa, jud. Neamţu, în direcţiune N.-S., de la cmcişătura ramureî Potoci şi Pă­ rul (com. Buhalniţa), pănă la Poiana-Cărbunaruluî, în jos, fă­ cînd legătură cu ramificaţia mun­ teluî Cozmiţă, de pe teritoriul com. Pîngăraţi.

Botoaia, movilă, în partea de E.

Botoaeî (Dealul-), deal, pe te­ ritoriul satuluî Vînătorî - Silişcani; se întinde spre S. de Vînători, com. Gorbăneşti, plasa Miletinul, jud. Botoşani.

Botorani, sat; face parte din com. rur. Măciuca, pl. Cernad.-j., jud. Vîlcea. A re o popu­ laţie de 546 locuitorî. A ci este o biserică cu următoarea in­ scripţie : «Această sfîntă şi Dumneze­ iască biserică, ce se prăznueşte S6218. Marele D icţionar Geografic,

Botosul, pîrîiaş, jud. Neamţu, ce izvoreşte din ramificaţiunea către V . a nodului format de către ramurile de munţî: Potoci, Botosul şi Părul. Se varsă în rîul Bistriţa, în partea despre S. a satuluî Potoci.

BOTOŞANI

Botoşani, judeţ, numit ast-fel du­ pă capitala sa. Face parte din Nordul Moldovei, formînd o parte din hotarul ţăreî şi la E. şi la V. Judeţul Botoşani, este coprins între 230, 50', 34" (gara Iţcani) şi 25°,oo',i2" (satul Dumeşti, com. Rînghileşti), longitudine orientală (meridianul Paris) şi 47°, 20', 26" (oraşul Hîrlăfl) şi 470, 50', 47" (satul Boldul, plasa Başeul, din judeţul Do­ rohoifl, pe Prut) latitudine bo­ reală. Judeţul Botoşani se întinde pe Valea-Prutulul,pe dealurile dintre Prut şi Jijia, pe Valea-Başeuluî şi a Jîjieî, pe valea şi dealurile Sicneî, pe valea Miletinuluî şi a Bah­ luiuluî şi dealurile dintre aceste rîurî, pe valea Şiretului şi a Su­ cevei şi dealurile ce mărginesc Şiretul pe dreapta şi pe stînga şi care se prelungesc din dea­ lurile Bucovinei. L a N., acest judeţ se măr­ gineşte cu jud. Dorohoifl, unde începe linia de hotar de pe ma­ lul drept al Prutuluî, din mar­ ginea satuluî Boldul, jud. Doro­ hoifl, care hotar merge în di­ recţia S.-V., pănă în valea Başeuluî, maî în jos de satul Hă­ neşti (Dorohoifl) ; de aicî tot linia de hotar se continuă spre V., pănă în Jijia (rîfl) la N. de satul Iacobeni-Costeni, comuna Ungureni, judeţul Botoşani; de aicî hotarul îl formează rîul Ji­ jia, pănă la satul Călngăfeni, com. Mănăstireni, de unde iarăşi o linie de hotar, mergînd spre V ., apoî spre S. şi iarăşi spre S.-V. ajunge în rîul Şiret, tre­ cînd pe la N.-V. de satele Cotărgaci, Costineşti şi satul Bucecea pănă în Şiret; de la Şiret linia de hotar, trecînd peste rîu maî spre N. de satul Grigoreşti, com. Călineşti - Botoşani, a­ pucă direcţia de V . şi ajunge 70

BOTOŞANI

în hotarul Bucovinei, spre S. de satul Mitocul, jud. Dorohoiu. L a V . se mărgineşte cu Buco­ vina, despărţit printr’o linie dc hotar, care merge de la Mitoc spre S. pănă în rîul Suceava mai în jos de Iţcani; de aici ho­ tarul îl face rîul Suceava, care merge spre S.-E. pănă la văr­ sarea sa în Şiret. L a S. se măr­ gineşte cu jud. Suceava şi jud. Iaşi, începînd de la gura Suce­ vei. Şiretul formează hotarul pănă spre N. de gura Dolhasca; de aicî micul pîrîu Turbata fa­ ce hotar natural, de unde în­ cepe o linie de hotar prin co­ drii Deleni, în direcţia S.-E. pă­ nă în rîul Bahluiul, la satul Pîr­ covaci; de aicî Bahluiul face hotar natural trecînd pe lîngă Hîrlău; de la Hîrlău, maî în jos de oraş, începe linia de ho­ tar, ce merge spre E., apoî face un unghifl mergînd spre N. şi N.-V. pe la fundul moşiilor Hirlăul şi Deleni pănă în rîul Miletin la satul Prăjeni, com. Lătăi-Botoşani; de la Prăjeni, linia se îndreaptă spre E., trecînd pe la N. de satul Plugurile, din jud. Iaşi, pănă în văile Recea şi Ruptura, pe moşia Răuseni, com. Comăndăreşti, jud. Boto­ şani, de unde linia de hotar, făcînd maî multe curbe şi linii drepte, merge spre E. şi N.-E., ajunge în Jijia, la marginea sa­ tului Drăgăneşti, jud. Iaşi, de unde Jijia formează hotar natu­ ral pănă la marginea satuluî Pogoreşti, com. Comăndăreşti din jud. Botoşani; de aicî, linia de hotar, ţinînd aproape direcţia N.-E. ajunge în Prut, lîngă sa­ tul Durneşti, com. Rînghileşti, jud. Botoşani, L a E. se măr­ gineşte cu rîul Prutul, începînd de la Durneşti pănă la margi­ nea de S. a satuluî Boldul, jud. Dorohoiu. Suprafaţa judeţuluî Botoşani

564

este de 285,579 hect., sau de 2855 kil. pătr. Forma acestuî judeţ, este aceia a unuî exagon neregulat, înfăţişarea sa naturală este ur­ mătoarea : două văî marî, prin care curg rîurile Prutul şi Şiretul, apoî şase văî maî micî, prin carî curg rîurile Başeul, Jijia, Sicna, Miletinul, Bahluiul şi Suceava, la V est de Şiret, despărţite fiind prin şase şiruri de dea­ lurî, carî sunt o continuare a dealurilor din Bucovina; au, în genere, toate direcţiunea N. V . spre S.-E. şi trec în judeţul Iaşi, pentru a se continua cu alte dealurî, sau a se pierde în văile rîurilor ce le despărţesc. în­ clinaţi unea solului cea maî mare, este de la V. spre E., apoî vine înclinaţiunea de laNord la S.; amîndouă combinate dau direcţia apelor de la N.-V. spre S.-E. Ast-fel, pentru a ne face o idee exactă de diferinţele de nivel, să luăm şesul Şiretului, care se află în partea de V. a jud. şi şesul Prutuluî, care îl mărgineşte la E. şi să comparăm cotele cîtor-va puncte, socotite de asu­ pra nivelului Măriî-Negre. Aşa, s’a constatat că la Grigoreşti, din com. Călineşti, şesul Sire- tuluî are o înălţime de 249 m., pe cînd la confluenţa Volovăţuluî cu Prutul, lîngă satul Boldul, jud. Dorohoiu, sunt numaî 95 m., o diferenţă decî de 154 m., de şi acest din urmă punct, Boldul, e situat pe un paralel cu vre-o 20 kil. maî spre N. de cît pa­ ralelul ce trece prin Grigoreşti; apoî la Lespezile jud. Suceava avem 206 m., iar la Bădărîi, jud. Iaşi, lîngă Durneşti pe Prut, numaî 54 m. A ltă vale tot atît de apăsată este valea Bahluiuluî, cari la Podul-Iloaieî, jud. Iaşi, abia are 39 m., iar la Hîrlău, jud. Botoşani întrece peste 50 pănă la 55 m-

BOTOŞANI

Pămîntul jud. Botoşani este maî mult deluros şi face parte din sistemul general al dealuri­ lor dintre Prut şi Şiret. In pri­ vinţa caracterului fizic general se disting treî regiunî: a) Regiunea pădurilor safi re­ giunea dealurilor Şiretului şi Bahluiuluî, carî coprinde toată partea între valea Sicneî şi a Şi­ retului la V ., compusă din dea­ lurî înalte, repezi şi pietroase, maî ales spre S., acoperite în cea maî mare parte cu pădurî, viî şi livezî; natura pămîntuluî e aci pietros şi argilo-calcaroasă. b) Regiunea de cîmp, care coprinde toată partea dintre va­ lea Sicneî şi Prutul, compusă şi aceasta din dealurî, văî puţine şi înguste, dar maî ales podişe întinse, cu pădurî şi viî puţine; ocupată însă cu semănături în­ tinse, fineţuri şi imaşurî; na­ tura pămîntuluî e aci argilo-nisipoasă. c) Regiunea dintre Şiret şi Suceava, cuprinsă între aceste două rîurî, în general cu dealurî micî, dar avînd şesurî întinse pe valea Şiretului şi Sucevei; na­ tura pămîntuluî e aci nisipoasă. Dealurile ce străbat acest ju­ deţ, sunt ramificări din lanţul dealurilor, carî se întind din Car­ paţî, între Şiret şi Prut. Acest sistem de dealurî se împarte, prin valea şi rîul Jijia, în două ramuri : una, a dealurilor din stingă Jijiei şi a Prutuluî şi alta din dreapta Jijiei pănă în Şiret. Ramura din stînga Jîjieî, se continuă din jud. Dorohoifl, in­ tră în acest judeţ împărţită în alte două ramuri maî micî, prin valea şi pîrîul Başeul carî merg, cea din stînga pe lîngă Prut şi se termină la satul Stîncă, comŞtefăneşti, iar cea din dreapta Başeuluî, merge mărginind Jijia, împărţită şi ea în maî multe coline prin părac şi văî şi trece

BOTOŞANI

în jud. Iaşi. Toate aceste ra­ muri ocupă întreg terenul plă­ cilor Jijia şi Ştefăneşti. Ramura dealurilor dintre Jijia şi Şiret se împarte iarăşi în două ramuri prin valea şi pîrîul Sicna. Ramura din stînga Sicneî şi a Jijiei, este întretăiată de maî multe văl şi pîrae şi formează maî multe culmi: culmea dintre pîrîul Sicneî şi pîrîul Ursoaia, care se prelungeşte pănă lîn­ gă iezerul Drăcşanî; pe capătul acestei culmi este tîrgul Suliţa. Culmea dintre pîrîul Ursoaia şi Dristia se prelungeşte pănă la satul Todireni, la vărsarea Sicneî în Jijia, fiind împărţită şi aceasta în alte două culmi pe pîrîul Cozancea, care se varsă la satul Cerneşti în Sicna. A ci găsim mal multe dealurî înalte, precum: Dealul-Mare, Ţu­ guiata şi Băbiceni. Culmea dintre pîrîul Dristea şi Jijia se prelungeşte pănă la satul Truşeşti. Toate aceste culmi ocupă parte din plasa Tîrguluî şi aproape întreg teritorul plăşeî Miletinul. Ramura dintre Sicna şi Şiretul se prelungeşte spre S. şi S.-E., desfacîndu-se în maî multe culmi spre Şiret sau Sicna pănă a­ proape de satul Cristeşti la iz­ vorul Miletinuluî, de unde se desparte o ramură, care merge întreMiletin şi Sicna, apoî spre Jijia, şi se termină în jud. Iaşi la văr­ sarea Miletinuluî în Jijia. Din ramura din dreapta Miletinuluî se desfac maî multe culmi spre Şiret, între păraele Vorona şi Turbata, culmi acoperite cu pă­ durî. Spre S. de Miletin, între acest pîrîu şi Bahluiul, se rid'că o culme, cea maî înaltă, din întreg masivul dealurilor jud. Botoşani, pietroasă, repede şi acoperită cu pădurî foarte mari şi care se în­

655

tinde de la N.-V. spre S., sub nu­ mele de dealul Ţencuşa, Cerbătoarea, Pietrăria şi Deleni pănă la Bahluiu lîngă Hîrlăul. Toate culmile dintre Sicna şi Şiret, ocupă parte din terito­ rul plăşeî Tîrguluî, plăşeî Şiretul şi întreaga plaşă Coşula, aco­ perite cu semănături, dar şi cu multe păduri şi vil. In dreapta Şiretului se întind nişte culmî puţin înalte, cari sunt cele de pe urmă ramificaţiunî ale dealurilor dintre Şiret şi Suceava. Aproape pe toate dealurile marî şi micî, din coprinsul ju­ deţuluî, se văd semănate nenu­ mărate movili. Unele din ele, si­ tuate pe vîrfurile celor mal înalte dealuri, pot servi ca puncte de observaţie, de unde vederea poate îmbrăţişa regiuni întregi. Astă-zî servesc ca puncte geo­ dezice şi topografice. Origina lor este foarte depăr­ tată; nu se cunoaşte vechimea nicî a uneia; se poate susţine prin analogie, ca şi pentru toate movilele din restul ţărei, că cele mal multe au fost ridicate de popoarele ce au locuit înaintea noastră şi de barbarii, ce s’au strecurat pe aici şi cari, după mărturiile istoriei, la moartea regilor lor şi chiar căpitanilor mari, le facea o movilă cît mai mare drept mormînt, în carî îî îngropa dimpreună cu toate odoarele lor, sacrificînd în urmă pe aceste morminte robii, fe­ meile şi caii lor. Mal tîrziu, după spusele le­ gendelor, movilele au servit ca puncte de observaţie şi de sem­ nale pentru a vesti intrarea în ţară a năvălitorilor străini. T ot legendele mal spun că pe vîr­ furile mal multor movili, se aflau bătuţi în pămînt stîlpi sau catargurî, pe carî îî înveleau cu paie, îî ungeau cu păcură Şi cînd .

BOTOŞANI

trebuinţa cerea le dedea foc pen­ tru a prevesti pe locuitorii din partea locului că vin năvălitorii şi că e vremea de a se retrage. Două văî marî străbat jud. în direcţia N. V . spre S. E. şi anume: Valea-Prutuluî la E. şi Valea-Siretuluî la V . Mai în­ tinsă este Valea-Siretuluî, care se întinde toată pe teritoriul ju­ deţului, pe cînd Valea-Prutuluî are partea sa dreaptă numaî pe teritorul jud. şi aceasta pe unele locuri este foarte îngustă, de oare-ce Prutul lasă şesul în stînga şi curge foarte apropiat de dealurile din dreapta. A lte văî sunt: Valea-Başeuluî, care de la satul Stanca, co­ muna Satul-Ştefâneşti, se con­ fundă cu şesul Prutuluî, pînă la satul Băscăceni, com. Ostop­ ceni, unde Başeul confluează cu Prutul. Valea Corogea, îngustă, are mal multe iazuri; prin ea curge rîul Corogea. Valea Jijiei este cea mal lungă vale din ju d e ţ; prin ea curge rîul Jijia, care străbate întreaga pl. a Jijiei în tot lungul eî. Văile Dristea şi Sicna, în drea­ pta Jijiei, sunt străbătute de pîraele cu acelaşi nume. Valea Sicna are o mulţime de iazuri mari, precum ; iazul Stăuceni, Iazul-luî-Zosin şi iezerul Drăc şani,lîngă Suliţa. Cu valea Sic na, corespund în stînga şi văile Teişoara, Strîmbul şi Cazancea. Valea-Miletinuluî străbate în treaga plasă Coşula; e destul de largă; are în dreapta Valea Scînteeî, Dodolea şi Modruzul; iar în stînga Valea-Prăjanuluî, Novaci şi Recea. Valea-Bahluiuluî, îngustă şi mărginită de aproape cu dea­ luri pâduroase nu se lărgeşte de cît în jos de Hîrlăti, după ce trece în judeţul Iaşi, unde şesul este foarte întins.

BOTOŞANI

Valea - Şiretului şi valea şi şesul Sucevei, spre frontiera des­ pre Bucovina, sunt cele maî frumoase văî. Jud. Botoşani este'udat de do­ uă rîurî m arî: Prutul şi Şiretul, de 5 rîurî micî: Başeul, Jijia, Sic­ na, Miletinul şi Suceava, de maî multe pîrae şi pîrîiaşe, de i lac, alDracşanilor, şi vre-o 70 de iazuri. Direcţiunea generală a apelor este de la N.-V. spre S.-E. şi prea puţine pîrae curg de la N. la S. Făcînd acum descripţiunea apelor, în ordinea aşezăreî lor naturală, de la Est spre Vest, avem : a) Prutul, care udă toată par­ tea despre E. a judeţuluî, de la satul Răpiceni, maî în jos de Boldul, pănă la satul Durneşti, făcînd în această parte şi hota­ rul despre Basarabia. El este cel maî mare rîu din jud. Bo­ toşani, alimentând cu apa nece­ sară toate satele de pe malul său drept şi punînd în mişcare maî multe morî de apă, al căror număr, mic astăzî, era destul de mare altă dată. Prutul, curgînd foarte apro­ piat de malul său drept, nu lasă în această parte a malului său destul de înalt pe unele părţî, de cît poteci şi puţine vaduri, pe unde locuitoriî se folosesc de apa sa. Apele Prutuluî, orî cît de marî ar fi, nu trec peste mal nicî odată în această parte, afară numaî de la satul Stîncă pănă la Ostopceni, unde şesul fiind jos, se confundă cu şesul Başeuluî şi se acopere de apă, cînd se fac revărsările, carî fac acest şes să devie fertil în produţiunea erbeî trebuitoare numeroaselor vite ce se cresc în aceste părţî. In tot lungul acestuî şes, şi pe malul Prutuluî, se află o pă­ dure de răchită şi plop şi maî

650

multe gîrle şi bălţî, care între­ ţinute cu apă prin revărsările Prutuluî şi Başeuluî, produc peşte şi papură multă. Prutul primeşte în dreapta, Başeul, care udă teritoriul co­ munelor Brăteni, Ştefăneşti, Bo­ buleşti şi Ostopceni şi formează în cursul său cîte-va iazurî, pu­ nînd în mişcare şi cîte-va morî. Corogea curge prin ValeaCorogea, formează maî multe iazurî şi se varsă în Prut, maî în jos de Rînghileşti. b) Jijia curge de la N.-V. spre S.-E. în tot lungul plăşeî Jijia, venind din judeţul Doro­ hoiu. întreţine numeroase sate cu apele sale, atît pe dreapta cît şi pe stînga sa. Udă şesul prin care curge şi care e bogat în fîneţe şi imaşurî, care nutresc numeroase turme de vite. For­ mează maî multe gîrle şi iazurî şi pune în mişcare maî multe morî de apă. Jijia e bogată în peşte şi raci gustoşi, cu care locuitoriî se lirăneso maî tot tim­ pul anului. Jijia primeşte în dreapta pîrîiaşul Dristea, care curge prin comuna Truşeşti şi Sicna şi cu care confluează la satul T odi­ reni. Sicna udă plasa Tîrguluî şi plasa Miletinuluî, formînd în cursul săfl maî multe iazurî marî. Trece şi prin iezerul Drăcşani. Este bogată în peşte şi raci; iar apele sale pun în mişcare maî multe morî de apă. Şesul Sicneî se lărgeşte, maî cu sea mă după ce ese din iezerul Drăcşani pănă la Todireni. Acest şes e destul de întins şi ocupat de imaşurî şi fîneţe. Sicna pri­ meşte în stînga maî multe pî­ raie, precum : Teişoara, Ur­ soaia şi Cozancea. Miletinul curge de la V . spre S.-E., udînd plasa Coşula şi tre­ cînd prin comunele: Cristeşti, Coşula, Copălăul, Uriceni şi

BOTOŞANI

Lătăi; trece în judeţul Iaşi şi se varsă în Jijia. In timp de secetă, apele sale sunt micî, dar în timp de re­ vărsări, apele sale acoperă şesul care este destul de bogat în fineţuri şi imaşurî. Miletinul pri meşte maî multe pîraie, precum: în dreapta Oneaga, Bahna, Tul­ burea, Scînteia, Dodolea şi Modruzul; iar în stînga primeşte, Prăjanul, Novaci şi Recea. Bahluiul şi Humosul curg prin pădurea Deleni şi, unindu-se, trec pe lîngă Hîrlăfl în jude­ ţul Iaşi. c) Şiretul este al doilea rîfl mare din judeţul Botoşani; udă partea de V est a judeţuluî, nu­ mită pl. Şiretului şi curge prin comunele Salcea, Dumbrăveni şi Fîntînelele pe dreapta, şi Călineşti, Brehueşti, Corni, PoianaLungă şi Tudora pe stînga. înconjurat de pădurî pe am­ bele sale ţărmuri, el curge prin şesul larg, peste care de multe orî îşî revarsă apele sale. Nu­ meroasele bălţî şi gîrle ce se află pe lîngă ţărm, se umplu în tim­ pul revărsărilor cu apă şi peşti. Terenul şesului săfl este de na­ tură nisipos şi prieşte de minune cultureî ovăzului şi cartofilor. Fîneţele şi imaşul cresc în a­ bundenţă. Morî de apă se gă­ sesc multe pe vadurile şi gîr­ lele Şiretului. A cest rîfl pri­ meşte pe dreapta maî multe pîraie, c a : Verona, Turbata şi Sireţelul; iar în stînga primeşte Suceava. Rîul Suceava vine din Bucovina, de la Nord-Vest spre S.-E., şi formează hotarul natu­ ral al judeţuluî Botoşani şi al ţăreî despre Bucovina, curgînd pe lîngă comunele Burdujeni, Dumbrăveni şi Fîntînelele şi se varsă în Şiret maî în jos de Roşcani, sat, în com. Fîntînelele, din plasa Şiretul. Valea Sucevei este una din

botoşani

cele maî romantice văî, foarte populată şi destul de bogată. Afară de acestea, maî sunt şi alte, ape care alimentează te­ ritoriul judeţuluî Botoşani şi a­ cestea sunt iazurile, între care vom enumăra: iezerul Drăcşani, care ocupă locul întîiu prin mă­ rimea sa. Situat în pl. Miletin, lîngă tîrguşorul Suliţa, el se întinde, în sensul direcţiune! văeî Sicna, de la N.-V. spre S.E., pe o lungime de vre-o 7 kil.; lăţimea sa variază între 400 metri pănă la 1 kil. E bogat în trestie şi papură, asemenea şi în peşte. Pe apele acestuî iezer trăesc o mulţime de pă­ sări de apă, sălbatice. Maî sunt iazurile de pe valea Sicneî, precum: iazul de la Răchiţi, de la Stăuceni, de la Zosin. In comuna Truşeşti este Iazul-Mare, iazul Ciolpani, iazul Lunca; în comuna Feredieni ia­ zurile Leahul şi Nacu; în com. Lătăi, iazul de la Valea-Rea, Movila - Părului şi Hranaciul; în comuna Cristeşti, Lipoveni şi Tofăneasca; în comuna Fîn­ tînelele este iazul Văduleţul. In privinţa formaţiune! geo­ logice, terenul judeţuluî Boto­ şani coprinde două regiunî bine deosebite. Intîia regiune, care coprinde aproape întreg judeţul, este for­ mată din tărîmurile quaternare sau diluvium, în care se pot deo­ sebi 3 straturi. Diluvium vînăţ, depozit amestecat cu pietre rosto • golite, numit humă, se găseşte în puţine localităţi şi se găseşte la baza stratului diluvium galben; se poate observa pe coastele dea­ lurilor în fundul rîpelor adîncî; pe coasta dealuluî Pogoreşti, din comuna Comîndăreşti, la Feredieni, în rîpa Cerbătoarea şi în alte părţî, maî ales prin rîpî şi ponoare. Diluvium gal­

557

ben este al 2-lea strat; compus din argilă - silicioasă în mare parte, se găseşte pe întinderi maî marî; acest strat are o grosime pănă la 50 m. şi chiar maî mult şi se găseşte eşit la suprafaţă în regiunea pădurilor, în plasa Coşula maî cu seamă, şi pe coasta dealurilor repezi şi rîpoase, în diferitele părţî ale judeţuluî, pe care stratul negru nu s’a putut fixa fiind mînat de apă. Asemenea coline şi maî ales acelea expuse spre Sud, sunt poziţiunile cele maî bune pentru cultura viilor. Diluvium negru, numit şi pă­ mîntul negru, are, grosime ce arare-orî trece peste un metru. Acest strat coprinde materii or­ ganice în mare cantitate şi for­ mează terenurile cele maî pro­ ductive ; ocupă cea maî mare întindere din teritoriul judeţu­ luî şi se află pe stratul gal­ ben. Acest strat în diferite combinaţiuni, ca argilo-nisipos, argilo-calcaros şi nisipo-argilos, o­ cupă toată regiunea numită a­ gricolă sau cîmpeană. Pe văile şi şesurile rîurilor are o grosime cu mult maî mare, din cauza depozitelor făcute de ape. A doua regiune geologică e fozmată din terenurile terţiare; se compune din argilă, nisipuri, greziurî şi calcare. Maî bine reprezentate se află în pl. C o­ şula, prin dealul Ţencuşa, Cer­ bătoarea şi Pietrăria, unde pia­ tra şi greziurile se văd eşite la suprafaţă pe marî întinderi, şi de unde se şi exploatează: pre­ cum în comunele Deleni, Storeşti şi Slobozia-Secătura. De ase­ menea terenuri se maî găsesc în comunele Burdujeni, Brehu­ eşti şi Dumbrăveni, din pl. Şire­ tului, unde se găsesc însemnate cariere de piatră. Pe malul Pru­ tuluî în plasa Ştefaneşti, la sa­ tele Stîncă şi Lehneşti, se văd

BOTOŞANI

stîncî la suprafaţa pămîntuluî, cum şi în apă, de piatră calcaroasă, care se taie şi se pune în varniţe, pentru a fabrica va­ rul, cu care se face un coinerciu foarte însemnat în Ştefăneşti. Clima în general este sănă­ toasă. Regiunea cîmpeană este mai călduroasă vara şi maî ex­ pusă vînturilor de la N. şi E. fiind lipsită de pădurî şi înclinată chiar spre asprul vînt, crivăţul. Regiunea pădurilor este maî ră­ coroasă vara şi maî puţin ex­ pusă vînturilor aspre ; maî cu seamă în centrele de popula­ ţiune aşezate în văî şi la poa­ lele pădurilor în general, cli­ ma este uscată. In văile lungî şi întinse toamna şi primăvara clima este maî mult umedă. Pentru a caracteriza maî bine clima judeţuluî Botoşani, dăin aci datele staţiune! meteorolo­ gice de al 2-lea ordin din co­ muna Comîndăreşti şi datele staţiunilor udometrice din Hîrlău şi Ştefăneşti, pe aniî 1888, 1889 şi 1890, staţii înfiinţate de Institutul Meteorologic din Bucureşti: Staţiunea Meteorologică din Co­ mîndăreşti. Long. de la Greenwich 20° 51' E. Latitudine . . . .4 8 ° 30' N. Altitudine de-asupra nivelului Măriî-Negre 105 m. Temperatura aerului. Medii lunare pe 1889 şi 1890 deduse ămMax. -\- Min.-\- Sa-\- 8p. 1889 st. n. 1890st. II. Ianuarie . . • — 9°3 — i u9 — 6*7 Februarie . • — 4°4 - f i °7 Martie . . . . — o u9 Aprilie. . . .— io°s + u °9 Maî . . . . . 17.0 + 15.5 + 16.6 Iunie. . . . • I9 °S Iulie . . . . . 23°0 21.4 August . . • 2 I u3 22.6 Septembrie . 13.2 14.9 Octombrie. . 12.3 + 8-7 Noembrie . . + 4.9 + 5-2 Decembrie. • — 5-8 - 8.3 Mijlocia an. p. 1889 = + 8°44 » » » 1890 = + 8°35

658

Direcţiunea zntvuluî ţ i tăria lui. Totnlurl _ penlru Direcţiuni 1888 18S 9 18n 0 3miT N a b ă t. de orî 63 39 124 226 N E » » » 4 37 38 79 E » » » 48 123 84 255 SE » » » 21 123 223 367 S » » » 23 144 73 240 SV » » » 3 23 20 46 V » » » 87 100 74 261 N V » » » 18 156 222 396 Liniş. » » > 161 193 144 498 Vîntul dominant este cel de la N.-V. şi opusul său, de la S.-E. Ploaia şi zăpada. Comîndăreşti Hîrlău 1R88

Ianuarie Febr. Martie Aprilie Maî Iunie Iulie August Septem. Octom. Noem. Decern. Total.

1889

14.2 20.6 23.6 38.6 11.8 31.0 47-5 45-o 53-6 32.3 27.7 78.3 34-3 17.1 88.5 7 5-3 14.1 63-9 27.9 98.4 3-4 34-i 25.5 18.3

1890

1890

27.7

32.4 6.7 27.1 0.0 71.0 I I 3-3 154.8 35-5 91.9 35-6 25.5 29.9 47-9 44.2 42.7 37-o 49.6 12.7 16.6 3-9 39-5 2.7 61.8

372.i; >552.9 -,443-8, 566.1

¥

O O

comunele 1.415 hcct. ; bisericele 2.423 h e c t.; şcoalele 1.617 h e c t.; proprietarii marî posedă 221.827 hect.; răzeşii posedă 3.032 h ect.; sătenii împroprie­ tăriţi, de la 1864 pănă astăzî, 46.490 hect. D ela 2000 h. în sus, prop.sunt26 » 1500— 2000 » » IO » 1000 — 1500 » » 25 » 500 — 1000 » » 14 » 9 » 300 — 400 » » 11 > 200— 300 » » 22 » 150 — 200 » » 10 » 100— 150 » » 25 » 7 5 — IOO , „ 5 » 50— 75 » » 11 » 25— 50 » » 24 » 10— 25 » » 68 » 5— IO » » 4.484 Cu mal puţin de 5 h. » » 11.566 Instrumentele şi maşinele agricole care au servit la munca cîmpuluî în anul 1890 : 7280 care de cărat greutăţi şi recolta cîmpuluî; 1414 harabale, 4457 pluguri de lemn ale sătenilor; 2990 pluguri de fler ale proprietarilor; 2 pluguri cu abur pe moşia Rînghileşti; 3097 grape de fler; 54 maşini de aIes sămînţa; 96 maşinî 1de semănat; 76 maşinî de treerat cu abur; 21 maşinî cu abur de bătut porumbul. Cea maî mare întindere a ju­ deţului e ocupată cu cultura ce­ realelor, a imaşelor şi a fîneţelor. întinderea aproximativă a cul­ tureî cerealelor, legumelor, tu­ berculelor şi plantelor oleioase a fost în anul 1889 1890 urtoarea : cultura porumbului, pe o întindere de 42408 hect, a griului, de 39323 hect., a orzu­ lui, de 10005 hect., a rapiţel, de 6267 hect., a ovăzului, de 5187 hect., a secarei, de 2.130 hect., a cartofilor de 877 hect, a fasolei, de 469 hect., a. hrişcă! tn

Proprietatea în judeţul Boto­ şani este împărţită ast-fel: pro­ prietarii marî ocupă întinderea cea maî mare. Unele moşiî se exploatează bine şi sunt înzes­ trate cu clădirî frumoase şi con­ strucţii agricole bine făcute, iar în jurul proprietăţilor sunt sădiţi copacî şi vii. A lte proprietăţi din contra, şi aceste sunt cele arendate, de care se găsesc multe, se exploatează din punc­ tul de vedere numaî al cîştigului imediat. Statul posedă multe pro­ prietăţi, toate arendate. In pri­ vinţa cultureî, de şi sunt date arendaşilor instrucţiuni de către Minister, totuşi se cultivă du­ pă obiceiu. Răzeşii sau vechil moşneni, ale căror proprietăţi sunt cele mai vechi, moşii în­ tinse odinioară, au fost cu tim­ pul încălcate, rupte bucată cu bucată, pănă ce s’au redus la nişte petice de pămînt. Locu­ rile de pe lîngă case şi chiar multe de la cîmp, unii le au să­ dit cu pomi roditori şi vil. Ţăranii împroprietăriţi prin legea de la 1864 şi de la 1894 încoace, sunt ceî maî mici pro­ prietari şi ceî de pe urmă. Pu­ ţinul pămînt ce-1 au, îl cultivă în mod rutinar; casele de lo­ cuinţă şi împrejmuirile la unii sunt în bune condiţiunl şi înfrumuseţite cu grădini de pomî şi legume. Judeţul Botoşani are o întinde­ rea de 285,579 hect., din care în anul 1889 s’a lucrat 107,959 hect.; restul de 177,620 hect. coprinde teritoriul necultivabil cum şi pămîntul lăsat ca pîrloagă pentru anul viitor. In judeţul Botoşani, în anul 1889, au fost 38 proprietari şi 66 arendaşi. Iată datele statistice relative la repartizarea proprietăţeî în general: Statul posedă 8.775 h e c t.;

0 0 1

Cea maî înaltă temperatură, 1889-1890, la 13 Iulie 1889=-)38.1. Cea maî scăzută temperatură, 1889-1890, la 18 Ianuarie 1889 = — 29.8. Diferenţa extremilor este 67 °g. Gradele sunt date după ter­ mometrul Celsius şi termome­ trele sunt aşezate la aer liber, şi la umbră, sub un apărător de 2 m. d’asupra soluluî cu iarbă. Presiunea atmosferică (redu­ să la 0 grade). Media anului 1889 . . = 7 6 1.3 » » 1890 . . = 762.4 Cea maî înaltă preş., 1889-1890, la 28 Decembrie 1889, 785.3. Cea maî scăzută presiune, 1889-1890, la 24Noembrie 1890, 737-6. Diferenţa extremilor . . 47.6.

BOTOŞANI

3

BOTOŞANI

BOTOŞANI

de 312 hect., a cînepeî de 236 hect., a mazereî, de 184 hect., a trifoiului de 56 hect., a meiului de 32 hect., a linte! de 29 hect., a bobului de 10 hect., a anisonuluî de 36 hect., a nohotuluî de 2 hect. Producţiunea cerealelor a fost în 1889 următoarea: 927396 hectol. porumb, 625912 hectol. grîfl, 196404 hectol. orz, 92154 hectol. ovăz, 26102 hectol. se­ cară, 93634 hectol. rapiţă, 2711 hectol. hrişcă. Producţiunea plantelor oleioasea fost: 5253 hectol. cînepă, 87 hectol. in, 264 hectol. meifl, 42100 kgr. an ison. Producţiunea cartofilor, de 4764723 kgr. Producţiunea trifoiului, de 285 hectolitri. Producţiunea legumelor în 1889 a fost: 629147 kgr. fa­ sole, 257206 kgr. mazăre, 76436 kgr. linte, 210 kgr. bob, 24 hectol. nohot. Viile afl întinderea de 650 hectare şi afl produs în 1889 16800 hectare. Viile cele maî însemnate se găsesc în oraşul Botoşani, în Ştefaneşti, Hîrlăul, Storeşti şi Coşula. L a munca cîmpuluî afl luat parte în 1889 21066 bărbaţî, 12594 femeî şi 9310 copiî. Pe lîngă agricultura este cultura vitelor care face bogăţia judeţuluî. Numărul capetelor d6 vite ce se cresc pe întinsele imaşe şi.fîneţe din jud. Boto­ şani, este de 192573, din carî 71990 ale proprietarilor şi ale arendaşilor, iar 120583 ale lo­ cuitorilor. Numărul vitelor pe categorii, atît ale proprietarilor cît şi ale sătenilor, su n t: Vitele proprietarilor şi aren­ daşilor: 198 buhai, 46 bivolî, 73 bivoliţe, 10283 boî, 5342 vacî, 2109 viţel, 164 armăsari,

659

1226 caî, 2 catîrî, 14 măgari» 5467 porcî, 42124 oî şi berbeci, 403 capre, 902 epe, 405 mînji, 1S25 gonitorî, 1228 gonitoare, 278 străjnicî 202 străjnice. Vitele sătenilor: 100 buhai, 1 1 bivolî, 70 bivoliţe, 16011 boî, 13105 vacî, 7445 viţel, 357 ar­ măsari, 3714 caî, 1 catîr, 10999 porcî, 56778 oî şi berbeci, 2823 epe, 3405 mînjî, 3415 gonitorî, 2823 gonitoare, 6S1 străjnicî şi 560 străjnice. Productul oilor este de445825 kgr. caş şi 216313 kgr. lînă. Cultura albinelor este puţin întinsă. 11.324 stupî afl pro­ dus 23079 kgr. miere şi 8688 kgr. ceară. Cultura vermilor de mătase este aproape cu totul neînsem­ nată în jud. Botoşani. Cultura llvezilorproduce foarte multe fructe alese şi frumoase şi care se găsesc în abundenţă în toate comunele. Livezile artificiale sunt pe o întindere de 350 hect. şi afl pro­ dus în anul 1889 peste 376410 kgr. fructe; iar livezile naturale sunt pe o întindere de 19948 hectare şi afl produs aproape 5725009 kgr. fructe. Pădurile, resurse foarte bogate pentru proprietari, satisfac cele maî marî trebuinţe ale locuitorilor din judeţ; din ele se scot tot felul de lemne pentru construcţiunî şi foc, cu deosebire din pă­ durile din plăşile Coşula, Şire­ tul şi parte din pl. Miletin. Pă­ durile, de pe luncile Prutuluî şi ale Şiretului bogate în loz, ră­ chită safl salcie şi plop, dafl nu­ iele pentru garduri şi alte tre­ buinţe. întinderea totală a pădurilor este de 27234 hect., din care: 5001 hect. fag, 4343 hect. car­ pen, 6219 hectare stejar, 2390 hect. ulm, 754 hect. frasin, 11S hect. paltin, 46S hectare răchită,

BOTOŞANI

341 hect. salcie, 2468 hect. plop, 541 hect. alun, 185 hect. mes­ teacăn, 3763 hect. teifl, 20 hect. sorb, ete. In pădurî se află: căprioare, porcî sălbatici, lupî, jderi, epun, etc. Rasele vitelor sunt cele local­ nice, ast-fel: vitele albe sunt de rasă moldovenească. Uniî din cultivatorii marî afl vite de rasă elveţiană şi olandeză. Oile sunt de treî rase bine deosebite, şi anume : ţurcane, cu corpul bine făcut şi cu lîna lungă şi aspră, stogomane, cu lîna amestecată cu peri groşî şi lungî şi altele cu perî mol, scurţi si delicaţi, şi oile ţigăî cu lîna lungă, creaţă şi mlădioasă. Cele două rase de la început formează maioritatea oilor, pe cînd rasa din urmă este foarte puţin respîndită. Din dealurî şi ape (pîraie) se scoate piatră calcară pentru var, piatră de moară, piatră pentru zidiri şi şosele, nisip şi prundiş. Cele maî principale carieri de piatră din jud. Botoşani su n t: L a Slobozia-Secătura, 2 carieri; la Flămînzî, 2 carieri; la Deleni, 1 carieră; la Storeşti, 1 ca­ rieră; toate acestea în pl. Co­ şula ; la Salcea e 1 carieră şi la Dumbrăveni 2 cariere. Apele ce se întind pe teri­ toriul judeţuluî Botoşani, pe lîngă că alimentează satele, şesurile şi cîmpurile, cu apa ne­ cesară, înlesnind vegetaţiunea plantelor şi creşterea vitelor, satisfac şi alte trebuinţî ale vie­ ţuire! locuitorilor, producînd pe­ şti, racî şi scoicî pentru hrană, stuh pentru foc şi pentru aco­ peritul caselor şi a ocoalelor, papură, din care se fac rogo­ jini, cosciuge şi se întrebuin­ ţează şi la butnărie. Sunt 136 de iazuri, de unde se poate pes­ cui aproape I37000kgr. peşte

BOTOŞANI

şi unde se poate găsi 750 hect. stuh şi 530 hect. papură. In privinţa industriei, jud. Bo­ toşani este bine reprezentat, graţie sistemului protecţionist şi, nevoie!, ce se simte de a dez­ volta şi la noî această ramură importantă a bogăţiei sociale. In primul loc este morăritul, şi din pricina bunel calităţi a griului ce se produce pe cîmpiile jud., şi prin perfecţionarea morilor, carî sunt instalate după cele mal noul sisteme, au dat un avînt mare fabricaţiuneî de făinuri. Ast-fel este recunoscută în toată ţara şi chiar în străinătate, reputaţiunea fainei din Botoşani. Numărul morilor din judeţul şi oraşul Botoşani este de 84 morî de apă, 3 morî cu cal, 26 morî cu vapor şi 3 morî de vînt, între care morile cu aburi din Botoşani ocupă primul loc. S’a măcinat, în cursul anului 1889, 12669565 kgr. faină de grîQ şi 2137600 kgr. faină de porumb. Velniţele au funcţionat în nu­ măr de 6 şi aii produs 368000 hectolitri spirt. L a aceste velniţe s’a îngrăşat peste IOOO vite. In acest judeţ se maî înseamnă şi următoarele fabricî: 2 fabricî de bere, 7 fabricî de săpun, 2 fabricî de oţet, I fabrică de vacs, 7 fabrică de perii, 3 fabricî de site, 4 fabricî de lumînărî de seu, 1 fabrică de sticle, la Sto­ reşti, maî multe fabricî de blă­ nării şi cojocăriî, 16 fabricî de oale, maî multe fabricî de că­ rămidă, fabricî de păstrămurî, prin care oraşul Botoşani este vestit în toată ţara, 1 şcoală de meserii cu 4 secţiuni: ciobotăria, croitoria, lemnăria şi fierăria şi 4 tipografii. Sunt în jud.: 15 bancheri, 190 băcani, 5 braşoveni, 21 bru­ tari, 40 birjari, 20 boiangii, 9 bragagii, 32 bărbieri, 24 brîn-

560

zarî, 6 argintari, 6 alămarî, 5 armurieri, 5 abagerî, 6 agenţi de asigurare, 3 architecţî, 42 avocaţi, 8 case de schimb, 8 comercianţi de manufacturi, 25 comercianţi de grîne, 19 de lînă, 37 de vite, 2 de seurl, 5 de mobile, 5 de gaz, 56 de făină, 10 de saci, 591 cîrciumarî, 8 cafegii, 15 comercianţi de porţe­ lan, 3 comercianţi de haine gata, 3 comercianţi de oase, 11 ceasor­ nicari, 9 caretaşî, 5 ceaprăzarî, 14 curelarî, 92 croitori de dame, 82 croitori de bărbaţî, 37 ca­ sapi, 3 cîrnăţarî, 53 cărăuşi, 18 covalî, 18 comisionari, 337 ciobotarî, 212 cîntăreţî la bisericî, 7 ciurarî, 1 căldărar, 7 cofetari, 9 covrigari, 211 debitanţî de tutun 4 droghiştî, 1 cuţitar, 15 dubălarî, 4 dogari, 2 dentişti, 20 doctori în medicină, 3 doc­ tori veterinari, 7 diaconi, 3 de­ pozitari de lemne de foc, 9 de­ pozitari de lemne de trebuinţă, 151 dulgheri, 7 farmacişti, 7 frînghierî, 49 fierari şi potco­ vari, 2 fotografi, 14 galantar!, 1 săpător de metal (graveur), 4 săpător! în lemn (graveur), 19 hangii, 12 chiristigiî, 99 harabagiî, 9 chirurgi, 4 librari, 32 lipscani, 3 legători de cărţi, 5 ingineri, 214 lăutari, 50 maşiniştî, 16 mindirigii, 11 moaşe, 15 morari, 7 pescari, 22 pălărierî, 7 otelierî, 42 olari, 108 profesori (învăţători şi institu­ tori), 131 preoţi^ 34 precupeţi, 200 rotari, 4 rabini, 11 şepcarî, 7 sipetarî, 37 sacagii, 86 sam­ sari, 103 stoleri, 3 strungari, 4 tipografi, 32 tîmplarî, 26 ti­ nichigii, 12 telalî, 1 tocilar, 4 tapiţeri, 21 vărarî, 1 vărsător în metal, 96 zidari, 23 zugravi, 42 zarzavagii. Afară de aceştia maî sunt 1384 funcţionari la diferitele au­ torităţi şi 3990 servitori şi ser­ vitoare.

BOTOŞANI

In judeţ este: o societate de economie şi împrumut, o soc. comercială, o soc. de bine-facere, o soc. filantropică, o so­ cietate de ajutor mutual, 8 mar gaziî cu fierărie, 7 magazii cu articole de modă. Sunt în ju­ deţ I4T bisericî. Industria manuală, precum: împletitul pălăriilor dc paie, îm­ pletitura lozilor, din care se fac : panere, coşercî, scaune, etc. frîngheria, a început de un timp a se introduce în maî multe din şcoale rurale, dar a prins rădăcini în primul loc în şcoa­ lele din Bucecea, Dumbrăveni, în al doilea loc în şcoalele din tîrgul Ştefăneşti, din Corni, din Burdujeni - tîrg şi altele, frînghieria la şcoala din Sfînta-Maria, com. Rînghileşti. Industria casnică, ca lucrul cînepeî, inului, lîneî, bumbacu­ lui, din care se fabrică: pînze, ţoale, sumane, scoarţe, şaiacurî, devine din zi în zi maî rară, din cauză că agricultura, în acest judeţ foarte căutată ocupă şi braţele femeilor de la ţară. In raport cu industria rurală, cea urbană a luat o dezvoltare maî întinsă. Este o şcoală de me­ serii în Botoşani, ateliere de croitorie, ciobotorie, stofărie, frînghierie, fierărie, tinichigerie, fabricî de bere, băuturi gazoa­ se şi altele. Articolele cu care se face cel maî întins comerţ sunt cerea­ lele şi vitele. Dintre cereale su n t: griul, secara, porumbul, orzul şi ovăzul; apoî rapiţa şi altele. Dintre v ite : boî, vacî, oî, caî, rîmătorî. Se vînd piei, lînă, brînză, lemne, fructe, legu­ me, ete.. Pentru 1888 exportul pentru judeţul Botoşani a fost evaluat la 18,ooofooo le(; iar importul la peste 3,000,000 leî Desfacerea productelor pentru

BOTOŞANI

străinătate se face maî ales pe piaţa oraşului Botoşani; pen­ tru comerciul mic din judeţ sunt tîrgurile din Hîrlău, Ştefăneşti, Bucecea, Burdujeni, Suliţa şi Frumuşica. Iarmaroacele înlesnesc mult comerciul şi se ţin în anumite zile ale săptămîneî în tîrgurile enumărate. Maî important este iarmarocul ce se face în Boto­ şani de la i — 15 Septembrie, în fie-care an. Comerciul este inaT întreg în mîna E vreilor; RoinîniT se în­ deletnicesc mal mult cu pro­ ducţiunea. Pentru înlesnirea comunica­ ţiei sunt 4 feluri de drumuri: 1. Calea ferată: a) Linia prin­ cipală Bucureşti-Burdujeni, care străbate judeţul Botoşani în par­ tea de Vest, şi care linie leagă ţara şi judeţul cu Bucovina. Pe astă cale avem de însemnat 2 g ă ri: Vereşti şi Burdujeni, unde se fac încărcările şi descărcă­ rile. b) Din linia principală, şi anume de la gara Vereşti, pleacă o linie secundară la Botoşani, (oraş) avînd pe această cale încă două gări: Bucecea-Tîrg şi Le­ orda. c) De la Leorda pleacă o altă ramură secundară la Doro­ hoifl şi d) o altă ramură de o importanţă foarte mare pentru a­ gricultori, ramura Dorohoifl-Iaşi, pe valea Jijiei, trecînd prin mij­ locul jud. Botoşani. 2. Calea Naţională. Ramura de şosea pietruită, ce se prelun­ geşte de-alungul ţăreî, începînd de la Mihăileni, jud. Dorohoifl, intră în jud. Botoşani la tîrgu­ şorul Bucecea, trece apoi prin comunele Cucoreni, Curteşti, o­ raşul Botoşani, apoi prin co­ munele Băluşeni, Cristeşti, Co­ şula, Copălăul, P'lămînzi, Frumuşica-Storeşti, Hîrlăfl, şi de aici în jud. Iaşi la Tîrgul-Frumos; are o întindere de 81 kil. tts io , Martlt Dicţionar Qtot/rajlo,

661

3. Căi Judeţene. Din oraşul Botoşani pleacă 4 căi judeţene: Una din Boto­ şani spre V., prin comunele Curteşti, Brehueşti, Dumbră­ veni, Salcea, la Burdujeni. A ­ ceastă cale are o întindere de 38 kil. 800 m .; a doua pleacă tot din Botoşani spre Sud-V., prin com. Curteşti, Poiana-Lungă, la Liteni-Marginea, jud. Suceava; are o întindere de 42 k il.; a treia pleacă de la Botoşani spre E., trece prin comunele Bălu­ şeni, Şoldăneşti, Truşeşti, Bobiceni, Durneşti, la Tîrgul Ştefâneşti; are o lungime de 46 k il.; alta, ce pleacă din Ştefaneşti, prin comunele Bobuleşti, Ostop­ ceni, Rănghileşti şi trece în judeţul Iaşi, are o lungime de 24 kil. O ramură ce pleacă din Tîrgul Bucecea pe şesul Şiretu­ lui, trece în judeţul Iaşi, avînd o întindere de 10 kil.; în fine, calea judeţeană ce pleacă tot din Botoşani, spre N.-E., trece prin comunele Monăstireni, sa­ tele Onţeni, Ungureni şi se duce în judeţul Dorohoifl, la Săveni; are o lungime de 20 k il.; mal este calea naţională, care pleacă din Botoşani la Rădăuţi. 4. Şoselele vecinale, cari plea­ că din ramurile enumerate în diferite direcţiuni: Hîrlăfl-Dolhasca spre Şiret; Talpa-Suliţa; Rănghileşti-Albeşti, etc. Judeţul Botoşani este împăr­ ţit în 6 plăşî, care, în ordinea aşezăreî lor naturale de la E. spre V., sunt ast-fel dispuse: 1. Pl. Ştefăneşti, cu 10 co­ mune, compuse din 38 sate şi un tîrg. 2. Pl. Jijia, cu 6 comune, avînd 35 sate. 3. Pl. Miletinul, cu 5 comune, avînd 32 sate şi un tîrg. 4. Pl. Tîrguluî, cu 8 comune, avînd 45 sate şi un oraş. 5. Pl. Coşula, cu 12 comune,

BOTOŞANI

avînd 29 sate, un oraş şi un tîrguşor. 6) Pl. Şiretul, cu 11 comune, avînd 42 sate şi 2 tîrgurl. Numărul locuitorilor, ce trăesc în jud. Botoşani, este de 30418 familii, safl 150218 suflete, din cari: 24417 familii, safl 115062 suflete trăesc în sate şi în tîrguşoare; iar 6001 familii, safl 35156 de suflete în oraşele B o­ toşani şi Hîrlăfl. Din numărul total al locuito­ rilor, 41158 sunt bărbaţi, 45808 femei şi 63252 copiî. Dupăstareacivilă sunt: 54422 căsătoriţi, 85613 necăsătoriţi şi 10183 văduvi. După religiunî: 121623 orto­ doxî, 23958 izraeliţi, 981 lipo­ veni, 2758 catolici, 144 gregorienl şi 754 de diferite alte religiunî. După naţionalit. su n t: 109019 Romînl, 23958 Izraeliţi, 2356 Ţigani, 2148 Armeni, 1419 Ruşi şi Lipoveni, 1711 Germani, 147 Poloni, 48 Bulgari, 44 Unguri, 34 Grecî, 22 Francezi şi 11 Ita­ lieni. Cu ştiinţă de carte sunt 11609 şi fără ştiinţă 138609. Numărul naşterilor, în anul 1889, afl fost de 5315 şi al mor­ ţilor de 4664. Judeţul are un budget de 200760 leî, la venituri, şi 187079 lei, la cheltuelî. Budgetul dru­ murilor e de 148505 leî, 36 banî la venituri şi 145489 lei, 14 bani la cheltuelî. Se cheltueşte suina de 35048 lei pentru întreţinerea a 29 şcoli rurale şi 2 şcoli de meserii la Corni şi Ştefăneşti. Budgetele comunelor rurale şi urbane pe anul 1888— 89 erafl de 1231763 lei, 72 bani la ve­ nituri, şi 1211705 lei, 37 bani la cheltuelî. Serviciul sanitar în judeţul Botoşani se face de medicul pri-

71

BOTOŞANI

mar al judeţului, ajutat de 4 me­ dici de plăşî, 4 vaccinatorî, 8 moaşe plătite de judeţ şi 10 plă­ tite de com une; 2 medicî sunt veterinari, 1 al judeţuluî şi 1 al zonei preventive, cu reşedinţa în tîrguşorul Ştefăneşti şi 3 medicî de spitale. Este un consiliu de higienă, cu reşedinţa în oraşul Botoşani. Pentru căutarea bolnavilor sunt 5 spitale : un spital în Bo­ toşani, unul în Hîrlău, şi spi­ talele din Tîrgul-Ştefaneşti şi Burdujeni sunt întreţinute de ju­ deţ ; maî este şi un ospiciu în oraşul Botoşani. Pe lîngă micile farmacii din fie-care spital, se maî află 4 în oraşul Botoşani, 1 în Hîrlău, 1 în Burdujeni şi 1 în Ştefaneşti. Farmacii portative sunt pe la fie-care comună. Afară de medicul de judeţ, se maî află un medic primar al oraşuluî Botoşani, 3 medicî şi 4 moaşe ale despărţirilor, pentru serviciul populaţiei sărace', a­ fară de aceştia maî sunt me­ dicii spitalelor din oraş, precum şi ceî particulari, în număr de 20. In oraşul Botoşani este un a­ rest preventiv, întreţinut de ju­ deţ şi în care au fost în 1890 40 de deţinuţi. Locuitoriî judeţuluî sunt în cea maî mare parte ortodoxî. Sunt 141 bisericî ortodoxe, 4 cimitire şi un paraclis, cu 350 deservenţî şi anume : 131 pre­ oţî, 7 diaconi, 122 cîntăreţî şi 90 eclesiarhî. Afară de acestea maî sunt: 1 biserică catolică, 2 armene, 2 lipoveneşti, 4 sinagoge marî evreeştî şi 64 maî micî. Bisericile ortodoxe aparţin e­ parhiei mitropoliei de Iaşi. Ca­ pul administraţiuneî bisericeşti în judeţ este protoereul. Bisericile se întreţin parte de stat şi parte, maî multe, de

662

comune; foarte puţine de epitropiî şi particulari. Mănăstirile din judeţ sun t: Vorona, Agaftonul, Coşula, Teodireni şi Popăuţi ; apoi schitu­ rile: Cozancea, Lacurile şi Săhăstria. Instrucţiunea primară nu este destul de respîndită prin toate satele; cu toate acestea, numă­ rul şcoalelor publice de toate gradele din întregul judeţ (numărîndu-se şi acele din oraşe) se urcă la 107. Dintre şcoalele publice, 93 sunt rurale, 2 şcoli de meserii, 10 şcoli primare urbane şi 2 secundare şi anume: liceul «Lauriân» şi externatul secundar de fete. Şcoale rurale întreţinute de stat sunt 49, de judeţ 29, coprinzînd şi cele 2 de meserii; 17 sunt întieţinute de co nune. După felul lor su n t: 22 de băeţî, 10 de fete şi 65 mixte. Şcoale urbane sunt 5 de băeţî şi S de fete. Personalul didactic se com­ pune din 78 învăţători, 17 învă­ ţătoare, 18 institutori şi 15 in­ stitutoare. Şcoalele primare rurale au fost frecuentate în 1890 de 3877 co­ pil, din cari 3247 băeţî şi 630 fete; cele urbane au fost frecu­ entate de 1575 copii, din carî 923 băeţî şi 652 fete. Costul instrucţiune! primare urbane şi rurale din jud. Boto­ şani este de 2615 79 leî, 06 bani, din carî 126627 le* învăţămîntul primar urban şi 134952 leî, 06 bani, învăţămîntul primar rural. Statul cheltueşte 109785 leî cu şcoalele urbane şi 58980 leî cu şcoalele rurale ; judeţul chel­ tueşte cu şcoalele întreţinute de el, suma de leî 27350, la care s’a maî adaus leî 7698 şcoalele de meserii, cum şi două şcolî

BOTOŞANI

din nou înfiinţate; comunele cheltuesc 65098 leî, 06 banî, din cari comunele urbane cheltuesc suma de 16642 leî, iar cele ru­ rale 48456 leî, 06 bani. Notiţe istorice. înainte cu mult se numea ţinutul Hîrlăulul, nu ţinut al Botoşanilor, de aceea cronica cea vechie a Moldovei, scrisă de călugării de la mănăs­ tirea Putna, între anii 1466 şi 1552, nu numeşte între cele 24 de ţinuturi, din care se alcătuia atunci Moldova, ţinutul Boto­ şani, ci ţinutul Hîrlău. (Vezî «Ar­ hiva Istorică», voi. III, p. 14). Descrierea Moldovei de Mi­ ron Costin, la 1684, nu pune între cele 29 ţinuturi, din care se compunea Moldova, ţinutul Botoşani, ci zice : «Ţinutul Hîr­ lău, cu tîrgurile Cotnari şi Boto­ şani». (Vezî «Arhiva Istorică», voi. I, partea I, pag. 172). V odă Cantemir la 1710, în «Descrierea Moldovei», nu pune între cele 23 ţinuturi ale Mol­ dovei ţinutul Botoşani, ci zice şi e l : «Tîrgul Hîrlău, tîrgul Cot­ nari şi tîrgul Botoşani din ţi­ nutul Hîrlău». («Descrierea Mol­ dovei», cap. IV, pag. 34, ed. 1861, Iaşi). Hrisovul luî Grigore Ghica, din 28 Septembrie 7238(1730), dat luî Toader Calimah, vor­ nicul din Cîmpulung,pentru satul Stănceşti, zice : «Satul Stănceşti de la ocolul Botoşanilor»; dar hrisovul luî Constantin Mihail Racoviţă, din 28 Iulie 7259 (1751), dat de Ianache Calimah, fiul celui de maî sus, tot pentru Stănceşti, zice : «Satul Stănceşti de la ţinutul Botoşanilor». (Vezi «Columna luî Traian», No. 10 — 12, pag. 630— 632, din Decem­ brie, 1882), şi divanul Veliţilor boerî din Moldova, în răspun­ surile date generalului rus, ba­ ronul Elmpt, la 17691 despre sta­ rea Moldovei, z ic e : «Ţinutul

BOTOŞANI (ORAŞ)

Botoşani, din ţinutul Hîrlău are un tîrg, Botoşani». (Vezî «Ar­ hiva Romînă», din Iaşi, tom. I, pag. 143, 1860). Din acestea se poate zice, că judeţul Botoşani s’a înfiinţat în­ tre aniî 1730— 1751. Filipide la 1790 şi Fotino la 1800, descriind Moldova şi ţi­ nuturile eî, numesc şi ţinutul Botoşani şi ţinutul Hîrlău. Fo­ tino zice : «Ţinutul Botoşani este mic şi venitul său este al dom­ niei ; el are un oraş cu acelaşî nume (Botoşani), care vine în al doilea rang după Iaşi şi este oraş de comerciu al doilea după Galaţi». Sub portretul luî Scarlat Ca­ limah, din fruntea condiceî sale civile, tipărită la 1816, în Iaşi, se vede pecetea cea mare a domnieî Moldovei, în jurul că­ reia stau mărcile celor 16 ţi­ nuturi Moldoveneşti şi între arcestea se găseşte şi marca ţi­ nutului Botoşani şi aceea a ţi­ nutului Hîrlău. Ţinutul Hîrlău a avut fiinţă pănă la 12 Februarie 1834, cînd căzu din toată însertinătatea sa, ţinutul Botoşanilor luînd toată jurisdicţiunea şi a ţinutului HîrlăQ. B o to ş a n i, oraş, comună urbană,

este capitala judeţuluî Botoşani. Oraşul Botoşani este aşezat în centrul plăşeî Tîrguluî, pe un platou întins şi înclinat spre Vest, care face parte din cul­ mea dealurilor ce se prelungeşte între Şiret şi Sicna. Este unul din oraşele din vechime ale Mol­ dovei. Se află la 47°4S'20" la­ titudine boreală şi 24018*40" lon­ gitudine estică. Poziţiunea acestuî oraş este foarte frumoasă, fiind înconjurat de pădurî şi v iî; mahalalele sale suntîmpodobite cu grădinipline cu arbori şi sunt din cele maî

563

atrăgătoare. Aerul e sănătos şi clima temperată. Acest oraş se împarte în 4 despărţiri: despărţirea I vine în partea de Nord-Vest a oraşului; a Il-a vine în partea despre S.V . ; a IlI-a vine în partea des­ pre Sud-Est şi în fine, a IV-a vine în partea despre Nord-Est. Fie-care din aceste despărţiri se împarte în maî multe mahalale şi strade. Oraşul Botoşani, actualmente ocupă o suprafaţă de 643 hect. sau 450 fălcî, afară de carî o­ raşul Botoşani maî are un imaş, pe care pasc vitele tîrgoveţilor, după anaforaua din 1794, cum şi nişte locurî ale oraşului; toate sunt în suprafaţă de 1215 hect. Populaţiunea oraşului este de 5268 familiî, cu 31024 suflete, din carî: 9509 bărbaţî, 15409 femeî şi 6106 copiî. Numărul contribuabililor este de 5610. După starea civilă, popula­ ţiunea oraşului Botoşani se împarteîn: 12293 căsătoriţi, 10508 necăsătoriţi, 2036 văduvi, 199 divorţaţi şi 6078 copiî. In anul 1885 au fost 1286 naşteri şi 1093 morţî. Populaţia oraşului după na­ ţio îalităţî: 13402 Romînî, 14415 Izraeliţî, 1910 Armenî, 476 Ger­ mani, 12 Francezi, 597 Ruşî şi Lipoveni, 6 Italienî, 106 Polo­ nezi, 18 Greci. 26 Unguri, 42 Bulgari şi 14 Ţigani. După religiunî: 14922 Orto­ doxî, 13402 Mozaici, 1973 Ca­ tolici, 347 Lipoveni şi 381 de alte religiunî. Ştiu carte 10896; nu ştiu 20128. Ocupaţiunea maiorităţiî locui­ torilor este comerciul şi indus­ tria. Centrul oraşului este po­ pulat maî mult cu comercianţi şi industriaşi, iar mahalagiii se ocupă maî mult cu agricultura şi cu creşterea vitelor.

BOTOŞANI (ORAŞ)

Numărul vitelor din comună este de 3050, din carî: 6 buhai, 3 bivoli, 32 bivoliţe, 100 boî, 314 vacî, 259 viţei, 18 armă­ sari, 342 caî, 346 rîmătorî, I250 berbeci şi 01, 82 ţapi, capre şi ezî, 98 epe, 87 mînzî, 60 gonitori, 36 gonitoare, 35 strîjnicî şi 15 strîjnice. Productul oilor aflătoare în Botoşani este de vr’o 900 kgr. caş şi 3740 kgr. lînă. In oraşul Botoşani se găsesc 146 stupî, carî produc anual 876 kgr. miere şi 73 kgr. de ceară. Numărul arborilor fructiferi din Botoşani e de peste 72boo. Cu fructele se face un negoţ întins. Comerciul constă: în cumpă­ rare de producte agricole şi vite şi desfacerea în părţi micî pen­ tru localitate şi în cantităţi tnarî pentru export | în cumpărarea de mărfuri străine : în lipscăniî, băcănii, fierării şi altele, care se desfac pentru trebuinţele oră­ şenilor şi ale locuitorilor din judeţ. In oraşul Botoşani sunt vr’o 800 patentări, care număr vari­ ază în cursul fie-căreî luni. Sunt 3 pieţe: piaţa TîrguluîVechiu pentru legume, fructe, etc., toată asfaltată; o piaţă fru­ moasă, piaţa Sf. Gheorghe, unde se află o hală numai pentru car­ ne ; o a treia piaţă, a TîrguluîVitelor, piaţă mare, unde se fac vînzărî şi cumpărări de vite, fin, etc. Pentru lemne de foc sunt depozite pe maî multe strade, iar lemne de construcţiunî se pot găsi pe piaţa Tîrguluî-Vitelor şi pe un maidan mic, pe strada Găreî. Pentru înlesnirea negoţului de vite, se fac iarmaroace săptămînaleîn toate Miercurile, pe piaţa Tîrgul-Vitelor. Iarmarocul anual este acel de 15 zile, din

BOTOŞANI (ORAŞ)

Septembrie, de la i — 15 ale acesteî luni. Industria mare este reprezen­ tată prin următoarele fabricî: 7 fabricî de săpun, 7 fabrici de frînghiî, 3 fabricî de perii de tot felul, 2 fabricî de teracotă, 1 fabrică de vax, 4 fabricî de luminări de seu, 4 morî de abur pentru fabricarea făineî, 7 fa­ bricî de carne conservată, (carî şi-au făcut o specialitate din ghiudemul lor), 14 dubălăriî, I fabrică de mobile şi 3 fabricî de site. Morile de vapor macină pe an 12140000 kgr. faină de grîu şi 855285 kgr. făină de păpuşoiu. In Botoşani sunt: 15 ban­ cheri, 8 case de schimb, 44 bă­ cani, 5 braşoveni, 16 blănari, 21 brutari, 40 birjari, 20 boiangii, 32 bărbieri, 24 brînzarî, 8 co­ mercianţi de manufactură, 305 cîrciumarî, 25 comercianţi de grîne, 19 de lînă, 37 de vite, 2 de seurî, 5 de gaz, 56 de fă­ ină, 10 de saci, 7 pescari, 10 cafegii, 5 vînzătorî de haine gata, 5 comercianţi de oase şi 1 de maţe, 11 chiristigiî, 11 ceasorni­ cari, 6 argintari, 5 alămarî, 11 caretaşî, 14 curelarî, 5 abagii, 20 aftălărcarî, 90 zidari, 92 croitori de femeî, 82 croitori de băr­ baţî, 27 lipscani, 22 pielarî, 14 magazii de fierării, 7 otelierî, 19 hangii, 31 debitanţî de tutun, 15 vînzătorî de porţelănărie şi sticlă, 11 restaurante, 21 vărarî, 13 pînzarî, 22 olari, 25 pălărierî, 3 fotografi, 6 legătorî de cărţî, 25 dogari, 33 tîmplarî, 23 zugravi, 14 mindirigii, 42 co­ jocari, 37 sacagii, 17 harabagiî, 53 cărăuşi, 29 rotari, 76 sam­ sari, 5 chirurgi, 183 ciobotarî, 5 ingineri, 5 architecţî, 45 pro­ fesori, 18 doctori în medicină, 5 doctori veterinari, 49 zarza­ vagii, 20 tinichigii, 67 stoleri,

50-t

3 strungari, 30 dulgheri, 68 lău­ tari, 37 avocaţi, 4 moaşe, 5 de­ pozite de lemne de foc, 34 pre­ cupeţi, 3 cofetari, 2 covrigari, 12 telalî; sunt 72 pensionari, 1345 servitori şi 385 funcţionari. Negreşit că sunt şi maî multe calfe de fie-care branşă de co­ merţ sau industrie. A cest oraş este legat cu ju­ deţele vecine prin linia de cale fierată : Botoşani - Vereşti - Bur­ dujeni şi Botoşani - Leorda-Dorohoiu; pr'n calea naţională cu laşul, prin şosele judeţene cu Fălticeni şi Dorohoiu. Are o staţiune mare de cale fierată. Stradele oraşului sunt bine pietruite, cu trptuare asfaltate şi sunt în genere curate şi bine luminate. întinderea slradelor e de 96 kil., din care 60 kil. pie­ truite. Se află o sucursală a Bănceî naţionale, o sucursală a credi­ tului agricol, o casă de econo­ mie şi împrumut. Veniturile comuneî sunt de 473940 leî, iar cheltuelile de 473612 leî; budgetul dramuri­ lor e de 338199 leî la venituri şi 330600 leî la cheltuelî. Serviciul sanitar al oraşului se face de un medic-primar, 3 medicî secundari, 4 moaşe, 1 medic veterinar şi 2 vaccinatorî. In Botoşani sunt 13 bisericî, şi anume: Adormirea-MaiceîDomnuluî (Ospenia), S-ţiî V o e­ vozî Mihail şi Gavril, Sf. Spiri­ don, Sf. Gheorghe, Sf. Ion, Sf. Nicolae, Intrarea-în-Biserică (Vovidenia), S-ţiî Treî-Ierarhî, Sf. Dimitrie, Intîmpinarea-Domnuluî (Rosset), Sf. Ilie, CuvioasaParaschiva şi Pogorîrea-DuhuluîSfînt(Dumineca-Mare). Maî sunt 2 bisericî armene, 1 biserică ca­ tolică, 2 lipoveneşti; Evreii ati 4 sinagoge marî şi 68 m icî;

BOTOŞANI (ORAŞ)

sunt 5 cimitire, din carî: 2 orto­ doxe, 1 armean, 1 lipovenesc şi I evreesc. In Botoşani sunt 28 preoţi, 3 diaconi, 28 cîntăreţî şi 13 pa­ racliseri ; 3 preoţî armeni, 1 preot catolic şi 2 rabini. Numărul şcoalelor publice în Botoşani este de 8, din carî: 4 şcolî de băeţî şi 4 de fete. Numărul institutorilor este de 14 şi al institutoarelor de 13. Populaţiunea şcoalelor de băeţî este de 880 elevî, iar a şcoale­ lor de fete de 646 eleve. Şcoale secundare sunt: Liceul «Laurian», externatul secundar de fete şi şcoala de meserii, cu 4 secţiuni. Intre şcoalele private sunt de însemnat: Şcoala Romîno-Ar­ meană, de fete şi şcoala RomînăIzraelită, de băeţî. Intre institutele de bine-facere sunt de însemnat: Spitalul mare, dependent de Sf. Spiridon din Iaşi; ospiciul comunal, întreţinut de comuna Botoşani; spitalul izraelit; 3 so­ cietăţi de bine-facere. Sunt 4 farmacii şi 4 drogherii. Zidirile publice mal însemnate sunt: Palatul administrativ, unde sunt următoarele autorităţi: Pri­ măria, prefectura, comitetul per­ manent şi, într’o sală spaţioasă din rîndul al II-lea, curtea cu ju­ raţi. A cest palat a fost zidit de I. Başotă. Tribunalul, poliţia, casieria, biuroul telegrafo-postal, 2 jude­ cătorii de pace, cazarma reg. 16 de dorobanţi, cazarma reg. II de călăraşi şi cazarma reg. 8 de artilerie. Intre clădirile de şcolî sunt: Liceul, 2 şcolî de fete şi 2 de băeţî. Acestea sunt clădiri a­ nume pentru şcoală, întrunind toate condiţiunile. Grădini publice sunt: Gră­ dina primăriei, în jurul palatului

B O T O ŞA N I (O RAŞ)

comunal, grădina Belvedere pe Bulevard şi una în partea de S.-E. a oraşului. In Botoşani sunt următoarele societăţi: O societate comer­ cială, 3 societăţi de bine-facere şi sucursalele de la 6 societăţi de asigurare. Sunt următoarele cluburi: clubul liberal, clubul conservator, clubul comercial şi cel de lectură. Sunt 4 tipografii, 3 librării şi 3 fotografii. Intrarea -şi eşirea din oraş se face prin 10 barierl şi anume: Bariera Suliţei, Răchiţi, Rădăuţi (Lipsea), Popăuţi, Dorohoiu, Baisa, Mănăstirea-Doamneî, Cur­ teşti, Iaşi şi Teascul. Notiţe istorice. Oraşul Boto­ şani, se crede, a fost din vechi­ me unul din oraşele de frunte ale Moldovei, pentru poziţiunea şi comerciul său ; geogfaful Malte-Brun, care scria pe la 1810, zice: «Botochani, viile tres commerfante*. L a 1856, Cezar Boliac scria că Botoşani sunt: «une viile trls importante, et par sa population, qui est de 20000 habitants et par son commerce avec la Bucovine et la Gallicie». In vechime, Botoşani se numea Tîrgul-Botăş, cum dovedeşte ve­ chea sa pecetie municipală, ce ni s’a păstrat pe o carte a tîrgoveţilor de Botoşani, cu data din 5 August 1670, despre ju ­ decata Vornicilor de Botoşani, Gheorghiţă Logofătul şi Dumi­ traşcu Vistiernicul ^ precurmătoare prigonire! dintre Apostol Traistă şi Căldăruşe, pentru un loc de casă ce l’a avut Traistă în mijlocul tîrguluî şi care carte se păstrează în original în ar­ hiva statului din Bucureşti. Pe acea carte, pecetia tîrguluî are ca marcă un păun cu coada în­ tinsă, şi împrejur, după o cruce, o inscripţie cu litere slavoneşti.

503

Marca judeţuluî este o coasă> închipuind bogăţia fîneţelor, iar marca oraşului un păun cu coada întinsă. Epoca fondaţiunei acestuî o­ raş nu se ştie cu siguranţă; însă după actele vechî şi după leto­ piseţele ce le avem, oraşul Bo­ toşani din timpuri depărtate îşî are începuturile, de cel puţin 5 secole, ci cam de pe la 1400. Cronicarul Grigore Urechie, referindu-se la letopiseţul cel vechiu moldovenesc, care coprindea vi­ eaţa domnilor Moldovei de la Dragoş pănă la Petru Şchiopul, zice: scrie letopiseţul nostru, că în anul 6947 Noembrîe 28, intrat-a în ţară oastea tătărască, de a prădat şi a ars pănă la Botoşani, şi a ars şi tîrgul Bo­ toşani. Anul 6947 (1439) . (V. «Letopiseţul Moldovei , tom. I, pag. 110, ed. Iaşi, 1852). Se maî poate susţine fiinţa oraşulul Botoşani lai40l ,într’ade­ văr : Alexandru-cel-Bun la anul 1401 a organizat ierarhia bise­ ricească şi politiceasca a ţărei şi după cum ne încredinţează cronicarul Grigore Urechie şi Ştefan Logofătul, care repro­ duce cuvintele lui Urechie des pre Alexandru-cel-Bun, adaugă: Dat-au eparhiei Sf. Mitropolii aceste ţinuturi: Suceava, Neam ţul, Tîrgul-Iaşi cu ţinutul, şi Orheiul, Hirlăul cu Botoşani şi Cîr­ ligătura». (Vezî «Trompeta Carpaţilor din 1871, Martie, No. 899— 904). S ’a susţinut că oraşul Boto­ şani şî-ar trage numele de la hauul Tătarilor Batos-Kan, care a năvălit şi a prădat, la 1240, Polonia, Moldova, Valahia, Tran­ silvania, Serbia, etc., şi s’ar fi stabilit în Botoşani. («Dicţ. to­ pografic» de Frunzescu şi alţiî). Aceasta nu se poate admite. Maî sigur este că Botoşani şi-a luat numele de la unul, Bo-

BOTOŞANI (ORAŞ)

tăş, Botoş safi Botă an, care de sigur că a fost proprietarul acestei localităţi şi întemeetorul tîrguluî numit Tîrgul Botăş. Se ştie că în vechime nu era neam boeresc în Moldova, care să nu-si aibă numele său împrumutat sa­ tuluî, pe care Pa făcut el întîifi, fiind dăruit de Domnii vechi al ţărei pentru vitejia safi slujbele sale. ( Descrierea Moldovei , p. 107, Capit. XIII, de Dim. Cantem;r). Un uric de la Ştefan-cel-Mare, din 6996 (1487) Octombre 16, şi care se păstrează în actele Episcopiei de Roman, dovedeşte vechimea familiei Botăş în Mol­ dova. Această familie Botăş, Botoşan, care a lăsat numele săfi tîrguluî Botoşani, a fost o familie de frunte în Moldova. Doamna lui Eremia Movilă V oe­ vod (1595) era născută Botăşan şi a avut un frate, pe boerul Botăşan, care la 1610 a fost pus în ţeapă de Ştefan Vodă Tomşa. ( Tezaur de monumente istorice», tom. II, pag. 24, Bu­ cureşti, 1863). Numele de Botăş este cuvînt vechiu moldovenesc; Botăş, va să zică, în Moldova, viţă de vie sădită de un an. Această familie, după cum se vede, era din Maramureş, căcî istoricul Samuil Budina Labacens, în istoria cucerirei cetăţeî Sziget, capitala Maramureşului, la 29 August 1566, de către Soleiman, ne spune că între vi­ tejii ce au căzut în luptă era şi Petre Botoş, voevodul pedestrimei maramurăşene. Tîrgul Botoşani a fost prădat şi ars de mai multe orî, la I439 de Tătari; la 1505, la 1509 şi la 1529 de Poloni; la 1650 de Tătari şi Cazaci. L a 1500 oraşul Botoşani suferi mult din cauza bătăliei lui Ştefan-cel-Mare în contra lui Albrecht, regele Polo

BOTOŞANI (ORAŞ')

niei. (Voi. I, din «Letopiseţ», pagina 4 7— 294). Tîrgul Botoşani făcea parte în vechime din ţinutul Hirlâului. In zilele Domnului Moldo­ vei Petru Şchiopul (1570, 1581, 1584), Botoşani făcea parte tot din ţinutul Hîrlăulul, cum do­ vedeşte preţiosul «Catastih dă cisle de ţărani de la toate ţi­ nuturi şi curteni şi vătăjî şi neamişi şi popi», scris de însuşi Domnul ţărei, care se găseşte în original în Arhiva Academiei Romîne şi în care Catastih se zice «ţinutul Hîrlău cu ocolul Boto­ şani». In urma cădere! Hîrlăului, s’a ridicat Botoşani şi aceasta se datoreşte poziţiune! oraşului Bo­ toşani şi însemnătăţei negoţului său. Un uric al Domnului Mol­ dovei, Petru Şchiopul, dat în Iaşi, la 8 Ianuarie 1579 şi adre­ sat neguţătorilor mari şi mici de la Liow şi din cele-l’alte părţi ale Crăiei Leşeşti, în pri­ vinţa iarmaroacelor şi a vămei aşezate în Moldova, zice: «Dom­ nia mea a convocat pe toţî ne­ guţătorii noştri moldovinaţi şi pe boeriî de ţară, întrebîndu-i despre starea cea dintru înce­ put a comerţului nostru inter­ naţional, şi ni-au răspuns, cum că cel maî vechiu iarmaroc în Moldova a fost acel care se ţine în Botoşani.» A cest uric l’a pu­ blicat d-l Hăşdăfl în anul 1862, în «Arhiva Istorică», tomul I, partea I, pag. 172— 174. Din toate acestea şi din condica L o­ gofătului Ştefan, din 1401, leto­ piseţul vechiu moldovenesc din 1439 şi uricul luî Petru Şchio­ pul din 1579, dovedesc că tîr­ gul Botoşani şi însemnătatea comerciului său datează din vremile cele de mult ale Moldovei. După vechile hrisoave, Boto­ şani au zi de tîrg Miercurea şi 8 iarmaroace pe a n ; 1 Ianua­

666

rie, 2 Februarie, 18 Maifl, 15 Iulie, 6 August, 18 Septembrie, 14 Octombrie şi 6 Decembrie. (Vezî iarmaroacele şi tîrgurile din Moldova, în «Calendarul pentru Romîni», Iaşi, 1853). Dezobry şi Bachelet scriu : n-Botoczany, commerce de vins avec VAllemagne. Foires trbs-importantes». (Vezi «Dictionnaire g£n£ral de biographie et d’histoire», tom. I, din 1866, Paris). Foarte de demult, tîrgul Bo­ toşani şi cu împrejurimile sale, făcea parte din apanagiul Dom­ niei Moldovei, care se alcătuia din veniturile Botoşanilor, din veniturile tîrguluî Chişinăfl, din dările Ţiganilor domneşti şi din venitul vămilor. («Descrierea Moldovei», de Cantemir, capi­ tolul IV). T ot Cantemir, la 1708, zice: «Tîrgul Botoşani, ale căruia ve­ nituri, împreună cu ale părţilor luî cele din împrejur, le trage la sine Doamna, pentru a căror strîngere este orînduit de către dînsa un cămăraş al Doamnei». («DescriereaMoldovei», cap. IV, pag. 34). Din veniturile Boto­ şanilor, la 1799, se dase miluire unora mănăstiri sărace cu hri­ sov domnesc. («Letop. Mold.», tom. I). Oraşul Botoşani a fost ca a­ panaj al Doamnei pănă la anul 1819, sau pănă la 1830; în ac­ tele vechi se numea tîrgul Doam­ nei (Vezî«Descrierea Moldovei , Cantemir, Cap. XII, pag. 214). Pe la 1498, un număr ca de 70000 Turcî au trecut prin Valahia contra Rusiei, pe la fi­ nele luiNoembrie.au prădat Podolia, Galiţia şi alte părţi, dar, coprinşi de frig, vr'o 40000 au pierit, iar cei-l’alţi afl scăpat cu marî greutăţi în M oldova; aicî afl fost bătuţi grozav de Ştefancel-Mare, la Botoşani, în cît de abia un număr de 10000 afl pu­

BOTOŞANI (ORAŞ)

tut a se întoarce înapoi acasă. (Şincaî, tom. II, din 1853). L a anul 7006 (1498), Ştefancel-Mare, pentru a pedepsi pe Poloni, pentru încălcările lor, a intrat cu armata sa în ţara le­ şească, arse şi prădă tot, şi }ntorcîndu-se înapoi, a adus robi ca vr’o 100000, pe cari îî aşeză ca locuitori în Moldova. Dar nu mult timp după aceasta, adică la 7008 (1500), Albrecht voi să-şi răzbune pe Ştefan-cel-Mare, şi în luna lui Martie trecu în Moldova, prădînd tot ce-î eşea înainte pănă la Botoşani; aicî Ştefan le eşi înainte şi în ziua de 11 Martie 1500, armata polonă a fost bătută cumplit şi aproape desfiinţată. Bătălia a avut loc la Botoşani. Mare parte din armata luî Albrecht fu luată de Ştefan ca prizonieră. Pe prizo­ nieri îi puse la plug şi ară Dum­ brava-Roşie la Botoşani, spre pomenire, ca «să nu se maî acolisească Leşil de Moldova», cum zice loan Niculcea, cronicarul Moldovei. Dumbrava s’a numit roşie, căcî s’a udat cu sîngele Leşilor. («Letop. Mold.», voi. II). L a 7012 (1504), Polonii, co­ mandaţi de Neculai Camenski, palatinul Cracoviei, cu 60000 călăreţi, călcă Moldova, arzînd şi bătînd tîrguri, holde de oraşe, prădă Hîrlăul, Ştefăneşti şi Bo­ toşani. Bogdan, fiul luî Ştefancel-Mare, se repede cu oastea sa din Suceava şi, după mai multe lupte, Moldovenii sunt bă­ tuţi la 4 Octombrie. L a 23 Ianuarie 1510, se împacă Bog­ dan cu Sigismund, regele Un­ gariei şi se închee tractatul de pace de la Cameniţa. (Vezi «Cro­ nica» luî Şincaî). L a 1560, Dimitrie Vişnovietzki veni cu oaste căzăcească şi po­ lonă în contra lui Despot-Vodă la Botoşani.Dar oastealuiTomşa bate şi risipeşte pe Cazaci şi

BO TO ŞAN I (ORAŞ)

-- -

t

Poloni la Vercicani, din ţinutul Botoşani şi prinde pe Peasovski, iarVişnovietzkineputînd fugi.se ascunde într’o căpiţă de fîn, la marginea tîrguluî Botoşani; aci fu găsit şi dus legat la Tomşa în tîrgul Botoşani, de unde fu pornit îndată peşcheş la Sultan. ( Letopiseţul Moldovei», tom. I). Prin Botoşani, la 1663, Dom­ nul Valahieî, Gr. Ghica, fugind în Polonia, în Botoşani, şi-a pier­ dut o pereche de desagi cu gal­ beni ; aceşti banî au fost pierduţi de cămăraşul său Iştoc şi au fost găsiţi d e jo ra Vornicul de Botoşani. («Letop. Mold.», tom. m şi IV). L a 1684, luna Decembrie, a venit la Botoşani, cu armata sa, Ştefan-Petriceicu-Voevod, eşind din Polonia şi venind pentru a doua oară Domn în Moldova. In Botoşani, hatmanul Cuniţchi, cu toată puterea căzăcească, o­ cupase oraşul şi stabilise aici cartierul său general. De la Bo­ toşani, Petriceicu a plecat cu armată de Cazaci şi Poloni, con­ tra luî D uca-V oevod, Domnul Moldovei, pe care Jl’a prins în ziua de 23 Decembrie, chiar în curţile sale de la moşia sa Dom­ neşti, din jud. Putna. («Letop. Moldovei», tom. II şi III). L a 1691, Sobieski, regele Po­ loniei, veni în Moldova cu o oaste puternică, în timpul luî Constantin - Cantemir - Voevod. Drumul său a fost prin Boto­ şani; a mers pănă la TîrgulFrumos şi d’acolo s ’a întors îna­ poi din cauza drumului g re u ; mal bine de jumătate din ar­ mata sa a murit de fr ig ; a­ ceasta a fost pe la 2 Noembrie. («Letop. Mold.», tom. II). L a 1711, Mihaiu Racoviţă Voe­ vod s’a fost înţeles cu Petru I al Rusiei, că dacă regele Carol XII al Suediei, care se afla la Bender, va intra în Iaşi, atuncî

567

Ruşii să trimeată un corp de armată la Iaşi şi să-l prindă pe Carol XII şi cu această ocazie să treacă Mihaiu Vodă Racoviţă, cu casa sa cu tot, la Ruşî. Pre­ gătirile acestea Racoviţă le fă­ cea la Botoşani; aicî se gătea în taină, îşî făcea potcoave la caî şi căruţe. Pe acea vreme DomnulValahieî.C. Brîncovcanu şi cu boeriî Moldoveni nemul­ ţumiţi, carî fugiseră în Valahia, denunţară Turcilor planul Dom ­ nului Moldovei şi Mihaiu Raco­ viţă fu prins de Ali-Bei, fu pus în fiare, fu dus la Ţarigrad şi închis la şeapte turnuri. (Vezî «Letop. Moldovei», tom. II). L a anul 1616, între Cotnari şi Botoşani, s’a desfăşurat, pe la finele luî August, una din dra­ mele cele maî cumplite ale is­ toriei Moldovei şi Poloniei. Aicî s’a risipit pentru veci casa luî Eremia Movilă, Voevodul Mol­ dovei ; aicî, la Drăcşani, s’a ro­ bit de Turcî şi Tătari, coman­ daţi de Sknider-Paşa, după maî multe crîncene bătălii, întreaga familie a luî Eremia Movilă. Tot aicî s’a pus sfîrşit, prin nimici­ rea casei luî Eremia Movilă, ace­ lor lupte groaznice şi sîngeroase dintre Moldovenii, partizani Movileştilor uniţi cu Polonii, con­ tra Moldovenilor uniţi cu Ştefan-Tomşa, cu Turcii, Tătarii, Muntenii şi Transilvănenii. In aceste lupte a căzut atîta lume, în cît Kobierzicki, descriind a­ ceste bătălii, zice că Moldova devenise mormîntul Poloniei. La toate acestea, după Miron Cos­ tin, ar fi fost Elizaveta Doamna cauza acestor lupte atît de ne­ norocite, atît pentru Moldoveni cît şi pentru Poloni. («Letop. Moldovei», tom. I). Grigore Ghica, Domnul Mol­ dovei, din porunca Sultanului, a stat în Botoşani 10 zile cu ar­ mata sa de 7000 de oameni, a-

____________ BO TO ŞA N I ORAŞ)

şteptînd pe Mustafa, paşa de Hotin, ca să plece împreună în contra luî A dăl - Gherei. («Le­ top. Mold. , tomul III, pagina 151, 156; tom. II, pag. 464). La 1788 izbucni rezbelul în­ tre Rusia şi Turcia. Austria, care era aliată Rusiei, trimese un corp de 20000 de oameni în Bu­ covina, sub comanda Principe­ lui Coburg. L a 9 Februarie se începură operaţiunile. Principele Coburg intră cu armata sa în Moldova şi ocupă Botoşani. Rez­ belul a urmat şi în fine pacea se încheiă la Iaşi, la 29 Decem­ brie 1790 şi armatele Austro. Ruseşti deşertară Moldova şi Valahia. («Ist. Romînilor» de A . Treb. Laurian, Bucureşti, 1869). L a anul 1821, în timpul eterieî greceştî, boeriî carî n’au voit a face cauză comună cu eteriştiî, au pribegit parte în Rusia şi parte în Bucovina, unde nu veneau eteriştii de frica Nem­ ţilor. L a Botoşani se găsea is­ pravnic stolnicul Gr. Rizu, cu doi comandirî aî eteriştilor, că­ pitan Bălaşu şi căpitan Pantazi Spiru şi cu 100 mavroforî cu arnăuţî pentru paza oraşului. Boeriî Moldoveni, nevoind a face cauză comună cu Ipsilanti şi cerînd de la Turci ajutor şi reîntoarcerea vechilor drepturi ale ţărei, ţineau în judeţul D o­ rohoiu, într’un cătun al Zvorişteî, întîlnirî tainice şi se puneau la cale a ridica satele şi a porni în contra eteriştilor. Căminarul Ştefânache Gherghel şi pahar­ nicul Gavril Istrat, pornindu-se de la Zvorîştea, au ridicat locui­ toriî, în număr de aproape treî mii, toţî bine înarmaţi, avînd steaguri, ce fluturau pe lănci, făcute din bucăţi de materie roşie, semn de războiu şi de moarte. Aflînd Botoşăneniî de apro­ pierea luî Gherghel şi a lui Is-

BOTOŞANI ORAŞ)

trat, cu atîta popor, se înar­ mară şi eî, şi mergînd la Isprăvnicie, au luat administraţia din mîna Rizulul, izgonindu-1 din tîrg şi punînd prefect pe Petru Vîrnav, care a pus străjl la toate drumurile, spre a apăra oraşul contra eteriştilor; iar eteriştiî s’au făcut nevăzuţi din Botoşani. Gherghel şi cu Istrati, cu oa­ menii lor, ajungînd către moşia Stănceşti, au tăbărît pe şesurile Şiretului, stînd în aşteptare 3 zile, pentru a le veni hrană şi povăţuirî de mers înainte din Botoşani, unde erafl adunaţi bo­ eriî din toate satele. Dar nepri­ mind nicî o înlesnire, oamenii s’au împrăştiat fie-care pe la ca­ sele lor, fără a face alt-ceva, de cît slobozirea Botoşanilor şi alungarea eteriştilor. («Istoria Moldovei», tom. II, Iaşi 1857, de Manolache Drăghicî). In Botoşani se află maî multe monumente religioase, de în­ semnătate istorică, precum : 1. Mănăstirea Sf. Nicolae (Mă­ năstirea Popăuţi, după numele moşieî, pe care se află situată proprietatea mănăstirei, astă-zî a statuluî, spre bariera Dorohoiuluî, în dosul găreî). Biserica e înaltă, de piatră, cu arcuri şi bolţi, ca toate mănăstirile zi­ dite de Ştefan-cel-Mare. Pe peretele bisericeî, alăturea de unde a fost uşa cea vechie, este inscripţia slavonească, pe piatră, a luî Ştefan-cel-M are, doveditoare că această biserică a fost zidită la aniî 7004 (1496). Iată acea inscripţie: « Io Şte­ fan Voevod, cu mila luî Dum­ nezeii Domnul ţărei Moldoveî, fiul luî Bogdan-Voevod, a zidit acest hram în numele celui în­ tre sfinţi, Părintelui nostru Arhierarh şi făcătorul de minuni Nicolae, la anul 7004, iar al Dom­ niei sale în al patru zecelea an, luna Septembrie 30.»

568

In biserică, la dreapta, este portretul lui Ştefan-cel-Mare, zu­ grăvit în uleifl, pe care este scris: «Ştefan-cel-Mare Domn şi Irofl al Moldovei, care a domnit la anul 1458 pănă la 1504 Iu­ lie 2, am zidit această mănăs­ tire precum se vede, la anul 7004 Septembrie 30». Iar la stîn­ ga este scris: «Acest chip s’a fă­ cut la anul 1827, Februarie 4». L a 7559,Vodă-Constantin-Racoviţă, văzînd că nu face copiî, se hotărî să dea parte din ave­ rea sa la vre-o mănăstire; iată ce zice cronicarul Moldovei, Spă­ tarul I. Canta : «Era o biserică de piatră în Popăuţi, la Boto­ şani, făcută de Ştefan-Voevod cel bătrîn. Constantin V odă i-a dat toate moşiile tăti-nă-săfl luî Mihaifl-Vodă». («Letop. Mold.», tomul III). 2. Biserica Sf. Gheorghe, care se află situată chiar în mijlocul oraşului. De asupra uşeî se ci­ teşte următoarea inscripţiune în slavoneşte: «Elena Despotana, doamna luî Petru Voevod, a zidit acest hram în numele sfîntuluî mareluî mucenic Gheorghe, în tîrgul Botoşanilor, în zilele domnului Io Ştefan Voevod. Şi l’a săvîrşit la aniî 7049 Octom­ brie. («Letop. Mold.», voi. I şi II). Doamna Elena Despotana, e soţia a doua a luî Petru Ra­ reş şi fiica luî Despot, craiul Sîrbesc. («Letop. Mold.», voi. I, pag. 148). Această biserică a fost începută a se zidi la anul 1541, cînd trăia soţul el Petru Vodă Rareş, care a murit la 1546 şi s’a sfirşit în zilele fiu­ lui său Ştefan Voevod, care a domnit de la 1551 — 1553. 3. Biserica Uspenia (Adormirea-Maiceî - Domnului). Această biserică a fost zidită la anul 7060 (1552), de Doamna Elena Des­ potana. Iată inscripţia: «Cu voia tatălui şi cu ajutorul fiului şi cu

BOTOŞANI (ORAŞ)

plinirea sfîntuluî Duh. Iată efl roaba Dumnezeului miefl Dom­ nul Isus Christos, Elena Despo­ tana, doamna luî Petru Voevod, fiica lui loan Despot Ţarul, cu de bună voia mea şi cu bun cuget, am zidit acest hram în nu­ mele Uspenieî (Adormireî) prea sfinteî stăpîneî noastre Născătoareî-de-Dumnezeu şi pururea Fe­ cioarei Maria. Şi s’afl săvîrşit la anul 7060 August 15». Biserica a fost înnoită de Mi­ hail Racoviţă Voevod, la anul 7233 (1725). Această biserică se maî numeşte şi biserica dom­ nească a Uspenieî şi biserica Doamnei. (Hrisovul luî Alexan­ dru Moruzzi Voevod la 1806 în «Uricar», tom. II). In această biserică se găseşte un ceaslov tipărit la anul 1731, Iulie 4, în tipografia sfinteî Epis­ copii de Rîmnic. A cest triod este cumpărat din venitul dughenilor şi s’a dat la Biserica Albă, ce este hramul Adormireî-Maiceî-Domnuluî (Maica Pre­ cista), ca să fie pomană, de Theo­ dor Stihi. De aci se vede că biserica Uspenia se maî numea în vechime şi Biserica Albă. In oraşul Botoşani, mal sunt şi alte bisericî vechi, dar cu mult maî moderne ca acelea enumărate mal sus. Data înfiinţăreî acestor biserici, precum şi orl-ce alte lămuriri, se găsesc în vechile hrisoave domneşti, ce sunt în primăria de Botoşani şi care afl fost păstrate de d. Th. Pisoski, nepotul răposatului Tudorache Pisoski, unul din ve­ chilii tîrguluî Botoşani, pe la anul 1844. In Botoşani a fost în vechime 0 şcoală domnească, care luase lo mare dezvoltare. Iată în priIvinţa eî şi hrisoavele următoare: De la 7267 (1759), Decem­ brie 20, hrisov de la loan Th. Calimah Voevod, pentru înfiin-

BOTOŞANI (ORAŞ)

569

ţarea uneî şcolî domneştî în tîr­ statua de bronz a poetului Mi­ gul Botoşani pentru învăţătura hail Eminescu, statuă făcută şi copiilor. In acest hrisov se hoadusă în oraş prin stăruinţa stu­ tăreşte şi leafa dascălului şcoa­ denţilor universitari din ţară. A ­ leî şi tot aicî titlu eşte pe isprav­ ceastă statuă s’a aşezat pe piaţa nicul de Botoşani, «Vornic de şcoaleî No. I de băeţî, zisă Botoşani». («Uricarul», tom. II). piaţa Marchian. De la 1793, Septembrie 30, hrisov de la Mihail C. Suţu Voe­ B o to ş a n i, staţie de drum de fier, vod, prin care închină biserica jud. Botoşani, plasa Tîrgul, co­ Uspenieî, la şcoala din Botoşani, muna Botoşani, pe linia Vereştidînd toate veniturile acesteî bi­ Botoşani, pusă în circulaţie la sericî, adică dughenî şi orî-ce I Noembrie 1871. Departe de ar maî avea, pentru întreţinerea staţia Leorda de 15.4 kil. înăl­ şcoaleî şi a bisericeî. Spre a­ ţimea d’asupra nivelului mării jutor, V odă Suţu maî dărueşte de 139 m. Venitul acesteî sta­ acesteî şcolî din Botoşani, 12 ţii pe anul 1896 a fost de leî scutelnicî. («Uricarul >, tom. II). 639321, banî 47. Din 1796, Fevruarie 15, hri­ sov de la Alexandru loan Ca­ B o to ş a n iţ a ( T a c u l - ) , sat, pe limah Voevod, care întăreşte cele moşia cu asemenea numire, co­ coprinse în hrisovul din 1793 muna Grămeşti, plasa Berho­ a luî Vodă Suţu. («Uricarul», meteie, jud. Dorohoiu; aşezat tomul II). parte pe costişă şi parte pe De la 1806, August 17, hri şes, între nişte gîrle; are 45 fa­ sov de la Alexandru Constan­ miliî şi 185 suflete. Proprieta­ tin Moruzzi Voevod, prin care tea moşieî a fost din vechime hărăzeşte şcoaleî din Botoşani, a mănăstirei Putna, din Buco­ vina. L a 1785 s’a vîndut par­ 870 lei pe an, ca să se dea das­ călilor elineştî şi moldoveneşti, tea ce a rămas în Moldova, păstrîndu-se numaî partea rămasă aşezaţî spre învăţătura publicăm peste venitul bisericeî domneştî în Bucovina, care are aceeaşi nu­ mire şi care a format pănă la a Uspenieî, care este legat la anexarea Bucovinei un singur şcoalele acestea. Şi fiind-că ve­ nitul Botoşanilor este al Doam­ trup. Sătenii împroprietăriţi au 104 nei, să se dea din acest venit hectare, iar proprietarul moşieî al Doamneî la şcoala din Bo­ are 152 hect. cîmp şi 35 hect. toşani, cîte 300 leî pe an. («Uri­ pădure tînără. carul», tom. II). Pîrîul ce trece pe moşie se Oraşul Botoşani a fost prada numeşte Verichia. maî multor focurî, care în dife­ Drumurî principale sunt: a­ rite vremî au consumat multe cele ce duc la Grămeşti, la Bă­ case şi chiar părţî întregi ale tîrguluî, dar din toate, cel maî lineşti şi Rudeşti. Satul se învecinează cu Băli­ mare a fost incendiul din 3 Iunie neşti, Bucovina, Rudeşti şi Gră­ 1888, care a consumat partea cea maî frumoasă şi principală a omeşti. raşuluî, cum şi biserica Uspenia, catedrala. Urmele acestuî incen­ B o to şa n iţa , deal, în jud. Doro­ hoiu ; începe din Bucovina, din diu se văd şi astăzi. poalele Carpaţilor, trece prin In anul 1890, Septembrie 8, satul Botoşaniţa, com. Grămeşti, în oraşul Botoşani, s’a aşezat Hm. Uartk BIcftomr Gtogn/U.

BOTOŞEŞTI

plasa Berhometeie, apoi prin co­ muna Zamostia, plasa Coşula. Culmea lui serveşte de hotar despre Bucovina. B o to ş e ş ti, com. rur., în pl. Dum­

brava, jud. Mehedinţi, la o dis­ tanţă de 65 kil. de oraşul Tur­ nul-Severin ; formează comună cu cătunele: P aia-din-D os şi Paia-din-Faţă. Este situată la limita de Est a judeţuluî, pe o vale frumoasă, înconjurată de toate părţile cu cîmpiî întinse, acoperite cu semănături, pădurî şi micî dumbrăvi. Se mărgineşte : la E. cu co­ munele Gogoşul şi Gogoşiţade-Doij; la V . cu Băcleşul, Corzul şi Bălăciţa; la N. cu Gre­ ceşti şi Rusul şi la S. cu Cleanovul-de-Mehedinţî şi Seaca-de-

Dolj. Are 355 de contribuabilî, din 1800 locuitorî, locuind în 350 de case. Ocupaţiunea locuitori­ lor este agricultura şi creşterea vitelor. Eî posedă: 81 plugurî, 156 care cu boî şi 38 căruţe cu caî. A re o biserică, deservită de 2 preoţî şi un cîntăreţ, o şcoală cu un învăţător, frecuentată de 20 elevî şi 2 eleve. Sunt 2 cîrciumî. Numărul vitelor este de 1246 vite marî cornute, 79 caî, 1500 oî şi 408 rîmătorî. Prin această comună trece şo­ seaua Gvardeniţa-Paia-din-DosBotoşeşti. A re şi alte şosele, care o leagă cu comunele ve­ cine. Prin comună trece pîrîul ce vine de la Bălăciţa, despărţind ast-fel comuna în 2 părţî, trece la căt. Gogoşiţa-de-Dolj, se în­ dreaptă spre Jiu, în care se varsă la Breasta. In partea de E. a comune se află o ridicătură de pămînt, în formă de piramidă, care după spusele bătrînilor, este făcută 72

botşXn i

de haiducul Grozea, spre a se apăra de haiducul Micu. In par­ tea de N.-E. a acesteî ridicături de pămînt se află o vale fru­ moasă, avînd cîte-va izvoare cu apă curată, precum şi frumoase tufişuri, care poartă numele de Valea-Miculuî. In faţă sunt ridicăturî de pămînt. Spre S. se află nişte poenî întinse şi încon­ jurate cu pădurî, carî se numesc Poenele-Grozeî. Această ridicătură de pămînt poartă numele de Cetate şi împrejurul eî se gă­ sesc, în timpul munceî, de că­ tre locuitorî, pietre, diferite o­ biecte de fier şi alte lucruri.

570

punct, adică cu iS kil. maî sus de Galbeni (Valea - Seacă), văr­ sarea eî de azî. Acum încă se cunosc albiile ambelor ape, pe carî ţăranii le numesc acum Matca-Veche.

pe de hotarul com. Cotnari, pl. Bahluiul, jud. Iaşi, despre ju­ deţul Suceava. Se numeşte ast­ fel de la mangalul (cărbuni de lemn) ce se făcea acolo în tim­ purile vechî.

peste 179 copiî de ambele sexe cu etatea de şcoală. Comuna are un venit de 1880 leî. Sunt 400 contribuabilî. Boteşti se învevineşte la E. cu cătunul Sturzeni, ce face parte din com. Priboiul, de care se desparte prin dealurî acoperite cu pădurî ; la V . cu comuna Bîrzeşti, din plasa Argeşului, ju­ deţul Muscel ; la N. cu co­ muna V ălen i; şi la S. cu co­ muna Dobreşti, ambele tot din jud. Muscel.

B o t u l - N e g r e î , deal, în comuna

B o ţ e ş t i, com. rur., în partea de

Tazlăul, plasa Bistriţa, judeţul Neamţu.

N.-V. a plăşeî Crasna, judeţul Fălciu. E mărginită la N. cu ju­ deţul Vasluifl ; la S. cu com. Tăbălăeşti ; la E. cu comunele Brădiceşti şi. Avereşti şi la V. cu com. Gugeşti. Poziţiunea te­ ritoriului săfl este variată, prezentînd diferite văî, dealurî şi dîmburî. Este formată din sa­ tele : Boţeşti şi Porţişeni, pe o suprafaţă de 45 51 hect. Are o populaţiune de 243 familiî, 1020 suflete, din carî 214 contribua­ bilî. A re 3 bisericî, deservite de I preot şi o şcoală. Budgetul : 2800 leî la veni­ turi şi tot atîta la cheltuelî. V it e : 639 vite marî comute, 94 caî, 1845 oî şi 309 porcî.

B o t u l - M ă n g ă l ă r i e i , deal, aproa­

B o t ş a n i, munte, în com. Pîngă-

raţi, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat către V . mănăs­ tire! Pîngăraţi. Păturile sale con­ ţin fîer-peatră (fer-limoneux, mi­ neral de fer d’alluvions) ce se compune din fier, oxid, pămînt, apă şi acid fosforic.

B o t u l - O s t r o v u l u i , pichet de gra­

niţă, pe malul Dunăreî, judeţul Mehedinţi. B o t u n ilo r (P îr îu l-) , pîrîil, jud.

Bacău, plasa Bistriţa-d.-s., de pe teritoriul comuneî Valea-luîIoan.

B o t u l, braţ curgător al Dunăreî,

în plasa Borcea, jud. Ialomiţa; curge spre Nord pe teritoriul comuneî Ciocăneşti - Mărgineni, trece în comuna Ciocăneşti-Sîrbî, unde se uneşte cu Căcîna, gît al laculuî Boianul; apoî merge Spre E. şi N .-E ., trecînd pe lîngă satul Rasa şi se varsă în lacul Călăraşi. B o t u l- C a lu lu î, deal,

bogat în imaşe ; se întinde spre V . de satul Potîngeni, com. Movileni, pl. Copoul, jud. Iaşi.

B o t u l - D e a lu l u î , loc, jud. Bacăd,

plasa Bistriţa-d.-j., com. Letea, de pe moşia Şerbăneşti, situat aproape în linia poduluî de fier de pe Bistriţa, construit din nou şi a poduluî Şiretului. Este pro­ babil, şi credinţa populară a­ testă aceasta, că Bistriţa se vărsa mal înainte în Şiret, în acest

BOŢEŞTI

B o ţ e ş t i, comună rurală, în plasa

Dîmboviţa - D ealul, situată în marginea apusană a judeţuluî Dîmboviţa, între văî şi dealurî. In jurul acesteî comune sunt numaî dealurî acoperite cu pă­ durî şi livezî de fîn. Prin mij­ locul comuneî curge un pîrîiaş spre Sud, mergînd a se vărsa în Argeş. Această comună se compune din treî cătune: Cîndeşti-dinDeal, cu 323 locuitorî, Boteşti, cu 776 locuitorî şi Greci, cu 416 locuitorî. Peste tot comuna Bo­ ţeşti are 1515 locuitorî, toţî Romînî. A ci sunt opt morî de apă şi un fierăstrău de tăiat scîndurî. In comună sunt treî bisericî şi o şcoală. Şcoala este m ixtă; a fost frecuentată, în 1890, de 30 elevî şi eleve şi are un în­ văţător. In toată comuna sunt

B o ţe ş ti, sat, în com. Boţeşti, pl.

Crasna, jud. Fălcifl, situat pe valea Boţeştilor, pe o suprafaţă de 2933 hect. şi cu o popula­ ţie de 170 familiî, 700 syflete, din carî 154 contribuabilî. Este reşedinţa comuneî. A re o şcoală, frecuentată de 35 elevî şi o biserică. D. Alexandru Negruzzi a în­ fiinţat, în anul 1883, pe această moşie, o fabrică de teracotă, în • care funcţionali 20 lucrători; în anul 1889 a încetat de a maî funcţiona, din cauza relelor dru-

571

bo ţeşti

muri, care faceau dificilă trans­ portarea produselor fabricel. Moşia Boţeşti este mărită în teritoriu cu 1164 hect., prin ali­ pirea părţilor de moşiî Plopi şi Roşiori, foaste ale Vornicului Scarlat Rosetti, anexate la pro­ prietatea d-luî Negruzzi, prin că­ sătorie. B oţeşti, sat, în com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, judeţul Neamţu; este situat pe valea Cracăuluî, între satele Girovul, Turtureşti şi Doina, formînd cu marginile sale hotarul despre V est al comu­ neî, despărţitor de comunele Doamna şi Căciuleşti. A re o populaţiune de 217 su­ flete, sau 55 capî de familie, carî trăesc în 59 de case. A ­ ceastă populaţiune se împartedupăsex, în : 109 bărbaţî şi 108 femeî; după starea civilă în : IO 6 necăsătoriţi, 96 căsătoriţi, 13 văduvi şi 2 divorţaţi; 21 ştiu carte, 196 nu ştiu. Locuitoriî se ocupă cu agricultura. Comunicaţiunea cu satele ve­ cine se face prin un drum, care dă în dreptul kil. 8 al şoseleî Dobreni-Roznov; prin un drum care dă la satul Doina, prin şo­ seaua judeţeană D obreni-Roz­ nov. B o ţeşti, deal, în partea

despre Est a satuluî Horleşti - Domni­ ţei, din comuna Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Iaşi. Se întinde de la Nord, din locul numit Voloaia, spre Sud şi unindu-se cu Dealul-Lunganilor, comuna • Voineşti, formează la Est şesul Coranului.

B o ţeşti, moşie, situată pe lîngă

moşiile Lăleşti, Girovul, Slobo­ zia-Avereşti, în com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, judeţul Neamţu. Are sat. Arenda anuală e de l i 100 leî.

înainte de secularizarea ave­ rilor mănăstireşti, această mo­ şie a fost proprietatea mănăs­ tire! Rîşca t şi închinată Mitro­ poliei de Iaşi, starea I. Astăzî aparţine statuluî.

BOUL

marî cornute, 20 caî, 120 oî şi 14 rîmătorî. B o ţ o a i a , deal,

se întinde prin centrul com. Bereasa, plasa Mij­ locul, judeţul Vasluiu, în direc­ ţiune de la Nord spre Sud.

B o ţe ş ti, pădure, pe cuprinsul mo­

şieî cu a sa numire, judeţul Neamţu ; are o întindere de vr’o 33 pogoane. B o ţe ş ti, pîrîă,

izvoreşte din Livada-Schituluî, de pe partea de moşit. Porceşeni, com. Boţeşti, pl. Crasna, jud. Fălciu; curge prin Valea-Boţeştilor, formată de dealurile: Gugul, Blăgeşti şi Drăgulina şi după ce tormează pe moşie iazul numit Blăgeşti, se varsă în pîrîul Crasna.

B o ţ o l e l ( P îr îia ş u l-) vpîrîiaş, spre

hotarul satuluî Almaşul, com. Dobreni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu; se varsă în pîrîul Almaşul. B o ţ u l u i ( D e a lu l-) , v îr f de deal,

jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Drăgugeşti. movilă, si­ tuată pe Valea-Geruluî, în spre S. de com. Cudalbi, plasa Zim­ brul, jud. Covurluiu.

B o ţ u l u i ( M o v ila -) ,

B o ţîr la n , cătun, în com. rur. Vul­

turul, plasa Bilieşti, jud. Putna. E situat la I V* kil. de Vulturul-d.-j., cătunul de reşedinţă al comuneî. Din punctul de vedere eclesiastic satul face parte din parohia Vadul-Roşea, cu bise­ rica filială cu hramul Sf. Nîcolae. Şcoală nu se află în sat. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 44, din carî 23 băeţî şi 21 fete. B o ţ o a ia , sat, în partea de Vest

a com. Bereasa, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe dealul numit al Boţoaeî, pe o supra­ faţă de 829 hect., din carî 686 hect. sunt ale proprietarului C o­ lonelul de marină Emanuel A l. Koslinsky, iar 143 hect. sunt ale locuitorilor. Locuitoriî po­ sedă 16 plugurî şi 14 care cu boî şi 5 căruţe cu ca î; 28 stupî. A re o populaţie de 24 familiî sau 93 suflete, între carî 4 Evreî şi IO Ţigani. A re o biserică făcută de ob­ ştia locuitorilor, cu I cîntăreţ. Se află 2 iazurî. Numărul vitelor e de 65 vite

B o ţu lu i (P îr îu l-), pîrîiaş, jude­

ţul Bacăd, plasa Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul comuneî Drăgu­ geşti. B o u l, cătun, în com.

rur. Pău­ neşti, plasa Şuşiţa, jud. Putna. E situat pe pîrîul Caregna, maî sus de Păuneşti cu 3 kil. A re o biserică, cu hramul Sf. Nico­ lae. Şcoală nu se află în sat. Copiî în vîrstă de a o frecuenta sunt 47, 25 băeţî şi 22 fete.

B o u l, deal, jud. Bacău, pl. Taz-

lăul-d.-s., de pe teritoriul co­ muneî Scorţeni. B o u l, deal, în jud. Gorj, pl. Gi­

lortului, proprietate a locuitori­ lor din Piscoiul, Horezani-d.-j., Cordeşti şî Băceşti. El este o ramificaţiune din Dealul-Muereî şi are o direcţiune de la N.-E. spre S.-V., formînd partea des­ pre E. a văeî Amarazuia. Acestuî deal îî se maî zice şi Artanul.

BOUL

B o u l, deal,

ramificare a Dealu­ lui - Mare, de a dreapta pîrîu­ luî Şacovăţul, pe hotarul despre Sud al satuluî Goeşti, com. Sîrca, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi.

672 partea de V . e poteca ce duce la hotar. Din acest munte se ramifică dealul Cuiul-Popii, ce cade spre E., proprietate a sta­ tuluî, pe care se află brădet, pădure de fag şi păşune de vite.

B o u l, deal, lîngă satul Calul, în

com. Calul-Iapa, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu; prezintă te­ renuri arabile. ramură de dealuri mun­ toase, în com. Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu, detaşîndu-se din grupa Ceahlăului, în partea sa despre E s t ; se în­ tinde în direcţiune aproape per­ pendiculară, pe cursul rîuluî Bi striţa, în faţa satuluî Potoci, aplecîndu-se apoî paralel cu a­ cesta pănă la satul Cîrnul - Buhalniţeî. Este mărginită şi cu­ prinsă între rîul Bistriţa la Est, plasa Bouluî la V est şi plasa Izvorul-Munteluî la Sud-Vest.

B o u l,

B o u l , munte, în jud.

Mehedinţi, plaiul Cloşani, la hotarul dintre judeţul Mehedinţi şi Gorj. Cea maî mare parte dintr’însul apar­ ţine judeţuluî Gorj.

B o u l, pîrîu, izvoreşte din raionul

com. Măneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, şi se varsă în rîul Teleajenul, pe ma­ lul său drept,’ tot în raionul co­ muneî Măneciul-Ungureni. B o u l, pîrîu, pe teritoriul comu­ neî Soveja, plasa Zăbrăuţi, ju­ deţul Putna.

Vieroşul, trece prin com. Izvo­ rul şi la com. Gura-Bouluî, pl. Vedea-d,-s., jud. Olt, se varsă în gîrla Vediţa, la locul numit Colintina. B o u l, loc de izvoare, jud. Bacăfl,

B o u l, privai, jud. Brăila, începe

plasa Tazlăul-d.-s., de pe teri­ toriul satuluî Grigoreni.

din Dunărea-Veche şi după ce trece prin tîrlele cu acelaşî nume, dă în iezerul Cîrneciul la S.-V.

B o u l, movilă, în jud. Brăila, mar­

ginea de V . a satuluî Ianca movilă, jud. Brăila, la S. satuluî Ulmul.

B o u l,

B o u l, movilă, jud. Brăila, situată

la Nord de com. Chichineţul şi formînd hotar de moşie între com. Chichineţul şi Ciocile.

B o u l - d e - S u s , sat, judeţul Dolj,

plasa Amaradia, comuna Va­ lea-Bouluî, grămadă, cu reşe­ dinţa primăriei. A re o populaţie de 473 suflete, 239 bărbaţî şi 234 femeî. Locuesc în 113 case. In sat este o şcoală mixtă, cu care s’au cheltuit 4229 leî, 70 banî. Funcţionează din a­ nul 1890, fiind întreţinută de stat şi de comună. A fost fre­ cuentată în anul şcolar 1892_ 1893 de 44 băeţî şi 2 fete, 12 băeţî şi 2 fete din Boul-d.-s., 9 băeţî din Bouşorul, 7 din Urda, 10 din Mierea - Moşneni şi 6 din Cruşeţul. Cu vîrstă de şcoală sunt 28 băeţî şi 24 fete. Ştifl carte 25 locuitorî. Şcoala are un singur învăţă­ tor. In sat este o mănăstire zi­ dită şi reparată de enoriaşii sa­ tuluî. Are 2 preoţî şi 2 cîntă­ reţî.

B o u l, pîrîu, izvoreşte de la locul

numit Iazul-Draculuî, de pe te­ ritoriul comuneî Poeneşti, udă partea de Est a satuluî Broş­ teni, din com. Ivăneşti, pl. Ra­ cova, jud. Vasluiu şi se varsă în pîrîul Racova, aproape de satul Hîrşoveni.

B o u l, gîrlă, izvoreşte din com.

B O U L -R Q şu

B o u l, tîrle, jud. Brăila, pendinte

de com. Vizirul, situate pe ma­ lul stîng al Dunăreî - Vechî, la confluenţa privaluluî Boul cu Dunărea. (Pentru populaţiune, vezî cuvîntul Ţacăul). Sama­ rineşti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

B o u l - L e g a t ( P i s c u l - c u - ) , co­

lină, în com. Grăjdana, cătunul Bărbunceşti, jud. Buzăfl. B o u l - R o ş u , sat, face parte din

com. Corbiţa, plasa Zeletinul, jud. Tecuciu. Este situat pe un deal înalt, care poartă acelaşî nume, departe de reşedinţa co­ muneî de 7 kil. şi 680 metri. A re o populaţiune de 138 suflete, cu 32 capî de familie, locuind în 30 case. Locuitoriî sunt clăcaşî. B o u l - R o ş u , deal, jud. Tecucifl,

situat în raionul com. Muncelul, avînd o înălţime de 200 metri şi o întindere de 143 5 hectare.

B o u l, vale, în com. rur.

B o u l-R o ş u ,

deal, situat în ra­ ionul com. Corbiţa, plasa Zele­ tinul, jud. Tecucifl.

B o u l, vâlcea, pe teritoriul comu­

B o u l - R o ş u , deal, la V . de sa­

neî Milcovul, plasa Siul-d.-s., jud. O lt ; se varsă în Olt.

tul Căuia-d.-j., com. Neguleşti, pl. Berheciu],*jud. Tecucifl.

B o u l, munte, din jud. Gorj, pla­

iul Vulcan, spre N. de muntele Gruiul-Negru, cu o întindere a­ proximativă de 1500 hect. In

B O U L -R O Ş U

B o u l- R o ş u , iaz, pe teritoriul co­

573

B O U L U I (P O IA N A -)

muneî Băbiceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani.

deţul Brăila, între iezerul Ulmul şi Dunărea-Veche din despăr­ ţirea Gropeni.

B o u l- R o ş u , movilă, jud. Brăila,

B o u lu i ( I z v o r u l-) , cătun, al co­

la 2 V» kil. spre S. de satul Silistarul, pe drumul de la Moroteşti.

muneî Vintilă-Vodă, judeţul Bu­ zău, cu 200 locuitorî şi 46 case. B o u lu i (I z v o r u l-) , izvor, în ju­

B o u l- R o ş u , movilă, jud. Brăila,

la 9 kil. spre V . de satul Mi­ haiu-Bravul, aproape de hotarul din spre Cioara-Doiceşti.

deţul Buzău, com. Vintilă-Vodă; începe din Bisoca şi se scurge în rîul Slănicul.

B o u lu i (P îr îu l-) , pîrîă, judeţul

Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-s., co­ muna Scorţeni, care curge prin satele Scorţeni şi Grigoreni. îşî are obîrşia în locul numit al Boului, şi, după ce se încarcă cu pîrîiaşele Dragomireasa şi Sîrboaia, se varsă d’a stînga Tazlăului-Mare. A cest pîrîfi şi-a luat numele, după zisele legendei, de la un bofl sălbatic ce se ascunsese într’o măgură.

B o u lu i ( M ă g u r a -) , măgură, ju­

sat, cu 125 locuitorî, judeţul A rgeşk plasa O ltul; face parte din com. rur. DrăguţeştiSăpunari.

B o u le n i,

pe rîul Teleajenul, com. Măne­ ciul-Ungureni, plasa Teleajenul, jud. Prahova.

deţul Bacău, din plasa Tazlăuld.-s., com. Scorţeni, unde, după zisele legendei locale, se încui­ base un bou sălbatic. Ea este situată pe teritoriul satuluî Pustiana. Se zice că boul ar fi fost omorît de Maghiari, spre a putea scoate aurul ce s’ar fi aflat în măgură.

B o u lu i ( D e a lu l- ) , deal, judeţul

B o u l u i ( M ă g u r a -) , măgură, ju­

B o u lu i ( P îr îu l-) , mic afluent al

Dolj, pl. Amaradia, com. V a ­ lea-Bouluî, pe care este situată com. şi din care ese pîrîul Boul, ce se scurge pe rîpa dreaptă a rîuluî Amaradia.

deţul Dolj, pl. Băileşti, comuna Siliştea-Cruceî.

Bogatei, lung de 800 m., jud. Suceava.

B o u l u i (M o c ir la -), mocirlă în­

B o u lu i (P îr îia ş u l-) , pîrîiaş, în

semnată, între comunele Ghe­ răseni şi Zmeeni, pe moşia Să­ rata, judeţul Buzău.

comuna Buhalniţa, plasa PiatraMuntele, jud. Neamţu; este for­ mat din două izvoare, unul ce ese dintre ramura Furciturile (grupa munteluî Ceahlăul), în partea despre Est, şi altul din­ tre extremitatea despre V est a ramure! (culmeî) numită Boul şi a ramure! precedente. Stră­ bate teritoriul comuneî în di­ recţiune V.- N.-E., vărsîndu-se pe dreapta rîuluî Bistriţa, la lo­ cul unde şoseaua mixtă PiatraPrisăcani trece rîul pe această parte, în dreptul kil. 91, ceva maî în josul satuluî Secul-Buhalniţeî.

B o u le ţ u lu i ( P o ia n a - ) , poiană,

B o u lu i ( D e a lu l- ) , deal,

se în­ tinde pe teritoriul comuneî Să­ veni, plasa Başeul, jud. Doro­ hoiu, paralel cu pîrîul Başeul.

B o u lu i (M o c ir la -) , mocirlă, în

com. Vişpeşti, judeţul Buzău.

B o u lu i ( D e a lu l-) , deal, prelun­

B o u lu i ( O c h iu l-), lac, în com.

girea Dealuluî-Vaceî, din com. Şasea, jud. Suceava; formează hotar între Şasea şi Baia.

Mihăileşti, cătunul Mărgineanul, jud. Buzău; se scurge în rîul Slănicul.

B o u lu i ( D e a lu l-) , deal, în com.

Miroslăveşti, jud. Suceava; este cultivabil. B o u lu i ( D e a lu l- ) , v îr f al mun­

teluî Monteorul (lanţul Alunişul), plasa Vrancea, jud. Putna, des­ părţit de muntele Furul prin pî­ rîul Valea-Bouluî. B o u lu i ( I e z e r u l-) , iezer mic, ju­

B o u lu i

( O c h iu l-)

( U r g o a ia ) ,

cătun, al com. Pietroasa-d.-j., ju­ deţul Buzău, cu 240 locuitori şi 55 case. A re o însemnată ca­ rieră de piatră. De aci începe urcuşul pe vîrful munteluî Istriţa.

B o u l u i (P îr îu l-), judeţul Bacău,

pl. Trotuşul, din com. Grozeşti. B o u l u i (P îr îu l-), pîrîă, judeţul

Dolj, plasa Amaradia, com. V a ­ lea-Bouluî ; ese. din dealul Chicoralul şi se varsă în dreptul rîuluî Amaradia, în com. Meli­ neşti, la punctul Spineni.

B o u l u i ( P o ia n a - ) , vale, în jud. B o u lu i (P is c u l-), colină, în ju­

deţul Buzăii, comuna Măgura, cătunul Unguriul, în pădurea statuluî.

Buzăfl, com. Vintilă-V odă, că­ tunul Sîrbeşti; începe de la Bo­ dineşti şi se scurge în rîul Slă­ nicul. Pe malurile sale se găseşte

B O U L U I (P O IA N A - )

574

B o u l u i ( P o ia n a - ) , poiană, la N.

din Dealul-Bouluî şi vîrful Monteorul şi se varsă în Zăbala, despărţind muntele Furul de Dea­ lul-Bouluî.

de com. Comarnicul, pl. Peleşul, jud. Prahova.

B o u l u i ( V a le a -) , pîrîu, în plasa

multă lignită, de o calitate su­ perioară.

B o u l u i ( V a le a -) , sat, jud. Pra­

hova. (Vezî Valea-Bouluî). B o u l u i ( V a le a -) , cătun, al com.

Colţi, jud. Buzău, cu 200 lo­ cuitori şi 49 case. B o u l u i ( V a le a -) , colină, în jud.

Buzău, com. Mărunţişul, cătunul Valea-Seaca. Din poalele coline­ lor se începe o vale cu acelaşî nume, care, în timp de ploaie, se scurge în Buzău. B o u l u i ( V a le a -) , vale, în com.

Vintilă-Vodă, cătunul Sîrbeşti, judeţul Buzăfl; se scurge în rîul Slănicul. B o u l u i ( V a le a ) , vale, în comuna

Colţi, jud. Buzăfl; izvoreşte din pădurea Alunişul şi se scurge în Valea - Sibiciuluî, puţin maî sus de cătunul Intre-Sibicile. E renumită pentru chihlibarul ce se găseşte în albia sa. B o u lu i ( V a le a -) , vale, între dea­

lurile Boul şi al Găinăriei, pe teritoriul com. Săveni,. pl. Ba­ şeul, jud. Dorohoifl. B o u l u i ( V a le a -) , vale, udă te­

ritoriul căt. Goruna, com. Cocorăşti-Misli, pl. Vărbilăul, jud. Prahova şi se varsă în valea Burduza.

Rîmnicul-d.-j., jud. R.-Sărat; iz­ voreşte de pe teritoriul comu­ neî Racoviţeni, plasa Rîmniculd.-s., se îndreptează spre Est, trece prin com. Costieni-Marî, unde primeşte pîraiele Grebăni şi Orzăneasoa, apoî prin comu­ nele «Socariciul, Bălăceanul, Slobozia-Galbenul şi Galbenul, purtînd pe alocurea şi numele co­ munelor pe unde trece, de pildă: pîrîul Costieni, Bălăceanul, etc. Se varsă în balta Jîrlăul safl Dro­ gul, safl Văceni, după un curs de maî bine de 28 kil. Malurile sale sunt acoperite cu semănături. B o u lu i ( V a le a -) , pîrîil, în jude­

ţul R. - Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Bisoca. Izvoreşte din pis­ cul Vîrful-Mare, udă partea de N. a comuneî şi se varsă în rîul R.-Sărat, pe dreapta luî.

luî cu acest nume, din com. Ui­ deşti, jud. Suceava. B o u r a , pîrîu, în

com. Uideşti, jud. Suceava, mic afluent al p: rîuluî Ţoleştilor.

B o u r a , afluent al pîrîuluî Plato-

niţa, jud. Suceava; face hotar între Manolea, Arghira şi Dolheşti. B o u r a - F i r ţ i g i , pîrîiaş, în com.

Hangul; pl. Piatra-Muntele, jud. N eam ţu; izvoreşte din munţiî grupei Ceahlăuluî, dintre ramu­ rile Răpciunele şi Obcina-Verde (Fîrţigi), vărsîndu-se pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa, lîngă satul cu a sa numire şi în faţa gureî pîrîuluî Hangul. B o u r a - F î r ţ i g i , ramură detmmţi,

în grupa Ceahlăuluî. Vezî Ob­ cina-Verde, jud. Neamţu.

B o u l u i ( V â lc e a u a - ) , vălcea, iz­

voreşte de la N.-V. de comuna Comarnicul, plaiul Peleşul, jude­ ţul Prahova, şi se varsă în rîul Prahova, pe malul drept, tot în raionul com. Comarnicul. B o u l u i ( V â lc e a u a - ) , (Vezî Văl-

ceaua-Porcilor), deal, continuare a munţilor Arnota şi Buila din jud. Vîlcea. B o u r a , deal, în com. Udeşti, ju­

B o u lu i ( V a le a -) , vale, com. Mă­

gureni, plasa Filipeşti, judeţul Prahova.

B o u r a , pîrîu, în com. Cristeşti,

pe te­ ritoriul comuneî Nerejul, plasa Vrancea, jud. Putna. Izvoreşte

A re de afluenţi : Pîrîul-luî; Bortică (500 m etri), Bărgăul (1450 m.) şi Surda (1250 m.). B o u r a , localitate, la gura pîrîu­

deţul Suceava, parte cultivabil, parte acoperit de pădure de carpen.

B o u lu i ( V a le a -) , pîrîă,

BO URENI

jud. Suceava; izvoreşte din Fîntîna-Tîlharuluî, udă satul Bou­ reni şi se varsă în Moldova, (5620 m.).

deal, în co­ muna Dolheşti, jud. Suceava, e cultivabil.

B o u r e î ( D e a lu l-) ,

B o u r e n i, com. rur.,

în pl. Băi­ leşti, jud. Dolj, situată în par­ tea-! de centru, Ia 58 kil. S.-V. de Craiova şi la 8 kil. E. de­ parte de reşedinţa plăşeî Băi­ leşti. Situată pe şesul numit Bou­ reni. Se învecineşte la E. cu com. Afumaţi, la V . cu com. Băileşti, la N. cu com. Siliştea-Cruceî, $i la S. cu com. Coveiul. De a­ ceste comune se desparte prin hotarele moşiilor respective. Terenul comuneî este cu to­ tul şes; nu se găseşte de cît o mică movilă numită Vivoranul.

bo u r en i

Pănă la anul 1885 a făcut parte ca cătun din com. Afu­ maţi. A zî se compune dintr’un singur cătun, cu reşedinţa în el, numit Boureni. Pănă la 1864 cuprindea cătunele Amzuleşti şi Afumaţi. In comună se află o biserică, ce serbează hram la Sf. Nico­ lae şi la mucenicul Haralambie. A fost zidită la anul 1885 de obştea locuitorilor. Are 1 preot şi 2 cîntăreţî. In comună se află şi o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1886, întreţinută fiind de com. Şcoala are un singur învăţător. Loca­ lul este nou, construit, la anul 1890, din cărămidă. In anul şcolar 1892— 1893 a fost frecuentată de 43 băeţî. Au vîrstă de şcoală 135 copiî. Ştiu carte 70 bărbaţî şi 3 femeî. Populaţia com. este de 1149 suflete, din care 558 bărbaţî şi 591 femeî. După legea rurală din 1864 sunt 2 împămînteniţî; după cea din 1879 sunt 16 în­ surăţei. Case sunt 170. Bordee 30. Suprafaţa comuneî este de 1950 hect., din care 1900 ara­ bile, 50 izlaz. Moşiile, numite la un loc Boureni, sunt împărţite între cetele de moşneni Bourenî, epitropia Zoe Brîncoveanu, d. C. Vasilescu şi d. Petre Guran ; au în total o întindere de 195° hect. arabile, cu un venit de 59160 leî. Moşia epitropieî a­ parţinea înainte familiei Brîn­ coveanu. Se seamănă pe e le : grîu, porumb, orz, ovăz, meiu şi puţină rapiţă. Viile de 40 hect. se găsesc pe moşia moşnenilor; dau vin roşu. Se găsesc în com. doî fierari şi un brutar. Vite cornute sunt 148, 01 119, porcî 18 şi caî 9. Locuitoriî îşî desfac produc­

575

tele la schelele Bistreţul sau la Calafat; eî duc cereale şi im­ portă lemne de construcţie şi cele necesarii pentru casă.Transportul îl fac cu carele pe calea comunală ce duce la Băileşti şi la Afumaţi, avînd o lungime de 15 kil. de la Afumaţi pănă la Băileşti. In comună se găsesc 4 cîrciumî şi 4 comercianţi. Contribuabilî sunt 248. Venitul pe anul 1893— 94 a fost de 2847 leî. Cheltuelile au fost de 2340 leî. B o u r e n i, sat, pe moşia şi în co­

muna Cristeşti, jud. Suceava. Aşezat pe dealurile Surda, GuraSurdeî, Bărgăul şi Căpăţîna. E străbătut de pîraiele : Surda, Boura şi Bărgăul. Numără 160 case, populate cu 182 capî de familie sau 740 suflete, din carî 370 bărbaţî şi 370 femeî, (7 străini). Are 128 contribuabilî. In sat e o cîrciumă. Vatra satuluî ocupă supra­ faţa de 8— 10 fălcî. împroprietăriţi la 1864 sunt 63, din carî 2 fruntaşi, 26 mij­ locaşi şi 35 codaşi, stăpînind 169 fălcî şi 22 prăjini. Drumurî principale sunt: la Păşcani 12 kil. şi la Soci 3 kil. Schitul Boureni servă de bi­ serică satuluî. Vechimea satuluî reese din următoarea legendă, pe care o găsim în «Letopiseţ, ţărei», tom. I, p- 83— 84: «Să se fi îndemnat Dragoş, zice, cu oare cîţî de aî săi din Maramureş şi au venit peste munţî în chip de vînătoare şi au găsit o fiară şi gonindu-o cu dulăi pănă la apa Moldova, şi obosită fiind fiara, au prins-o în apa Moldovei, la locul ce se chiamă Boureni. Este o poveste latinească de zice: nu se pune

BOURENI

nume în dar. Fiara aceasta ce-î zic bour, poate că a fost zim­ bru şi pe numele fiarei se nu­ meşte locul acel Boureni...». L a 1803, Iunie 26, «răzeşii de pe moşia Boureni.de la ţinutul Sucevei se judecă pentru moşie cu vist. Grigore Sturdza». In acelaşî an Boureni-Răzăşeştî nu­ mărau 20 liuzî, plătind 280 leî bir pe an. («Uricar.» de T . Co­ drescu, voi. VI, p. 247 şi VII, p. 248). Pe la 1850 «Boureni cu morile Zavuluî şi Dobruleşti, la ţinutul Sucevei, ocolul Şire­ tului, e moşie a fostului Domn Mihail Sturdza. A re sat cu o bi­ serică, deservită de 2 preoţî, 1 diacon, 2 dascăli, 1 privilegiat, 2 mazili, 5 nevolnici, 11 vă­ dane, 1 slujbaş volnic, 1 vătaf, şi 4 jidovi ; pe lîngă moşiile Miroslăveşti, Cristeşti şi altele, cu un număr de 20 loc. («Buc. Rom.», an. I, p. 378).

Boureni,

schit, lîngă satul cu a­ cest nume din com. Cristeşti, jud. Suceava, adăpostind 4 că­ lugări. Se crede că înfiinţarea acestuî schit se datoreşte luî Dragoş, descălicătorul Moldovei. Pe stratul clopotului celui mic se vede data 1352, care poate însă să fie scrisă în urmă, pe cel mijlociu 1804, iar pe cel mare se distinge: «X: R : PHIXOBA» şi anul «1865». Se maî spune că schitul a fost restaurat pe la 1610 de că­ tre Andrieş Munteanu, care l'a înzestrat cu 70 fălcî pămînt de cultură, cu care, pe la 1817, şi-ar fi mărit moşia familia Sturdza, dînd schitului în schimb cîte o subvenţie anuală. Tradiţia maî spune că rătăcind un că­ lugăr prin pădurile seculare de prin împrejurimi, s’a întîlnit cu un pădurar, care îî spuse că aude în fie-care zi tocînd prin acel loc şi căutînd a urmări lo-

cui de unde vine toaca nu maî aude nimic. Ambii se hotăresc să facă un schit, căcî poate că aşa e voia Domnului, şi îşî dau pe faţă averea, ce consta din cîte ioo lei de fie-care. Dar, pe cînd se apucaseră de lucru, sosi şi D ragoş-V od ă, care a. flîndu-le hotărîrea, îl ajută cu banî, aduse meşteri şi schitul lor atîta de dorit, se făcu. Bise­ ricuţa e de lemn.

comunei Tîrnauca, pl. Herţa, jud. Dorohoiu. munte, în com. Bogdă­ neşti, jud. Suceava, avînd ca piscuri principale: Arşiţa, Pis­ cul Îul-Leţ şi Rusul. Este aco­ perit de pădure de brad şi fag.

B o u r u l,

acoperit de pă­ dure, de d’asupra satului cu a­ cest nume, jud. Suceava, al că­ ruî cel mal înalt pisc e Bărgăul.

ramură de munţi, pe moşia Tarcăul, pl. Piatra-Mun­ tele, judeţul Neamţu, situată în spre hotarul Transilvaniei, în prelungirea către V . a ramurel Crucea-Roşie, între cursul pîrî­ uluî A ţa la N. şi muntele Bîtcade-Piatră la S.

B o u r e n i, moşie, jud. Dolj, plasa

B o u r u l u i ( D e a lu l-) , deal, jud.

Băileşti, com. Boureni, în întin­ dere aproximativă de 1900 pog. arabile; aparţine familiei Zoe Brîncoveanu; se găsesc pe dîn­ sa cete de moşneni. Aduce ve­ nit anual de 59160 leî. Intr’însa maî au parte şi d-niî C. Vasilescu şi P. Guran.

Tecuciu, la S. de satul Puteni, avînd la E. Valea-Ţarneî, care formează limita judeţuluî Co­ vurluiu.

B o u r e n i, deal,

B o u r e n i, pădure,

de diferite e­ senţe, acoperind dealul Bou­ reni, jud. Suceava.

B o u r e n i, şes, jud. Dolj, pl. Băi­

leşti, com. Boureni, pe care e situată com. Boureni. B o u r e n i, vâlcea, jud. Suceava. B o u r e n i, pădure

a statuluî, în întindere de 200 hect., pendinte de com. Nucşoara, plaiul Nuc­ şoara, jud. Muscel.

B o u r u l,

B o u ş o r i, sat, în partea de S.-E.

de satul Soleşti, com. Soleşti, pl. Crasna, jud. Vasluiu, aşezat parte pe coasta apusană a dea­ luluî Nedia şi parte pe coasta de E. a dealuluî Onaca. Chiar prin mijlocul satului curge Pîrîul-Bouşorilor. A re o suprafaţă de 427 hect., din cari 318 hect. pămînt arabil, 86 hect. finaţ, 14 hect. imaş, 5 hect. pădure şi 4 hect. vil. Cu o populaţiune de 132 familii, sau 455 suflete, din carî 2 sunt Evreî, ceM’alţî Romînl, răzeşi, ocupîndu-se în genere cu lucrarea pămîntulul. In sat este o biserică făcută de locuitorî în anul 1842. Spre V . de sat este o moară de vînt.

B o u r u l, v îr f de deal, jud. Bacău,

pl. Tazlăul-d.-j., din com. Dră­ gugeşti. B o u r u l, v îr f de deal, jud. Bacău,

pl. Tazlăul-d.-s., din com. Bă­ săşti.

voreşte, com. Soleşti, pl. Crasna, jud. Vasluiu. Curge prin mijlo­ cul satuluî, ia direcţiunea spre S. şi se varsă în pîrîul Ştioborăni. B o u ş o r ilo r ( V a le a -) , vale, în­

cepe din satul Bouşori, de unde şi-a luat şi numele ; se întinde spre S., printre dealurile Ne­ dia şi Onaca din com. Soleşti, pl. Crasna, jud. Vasluifl. B o u ş o r u l, sat, jud. Dolj,

plasa Amaradia, com. Valea - Boului, situat pe malul drept al Amaradieî, la 2 kil. spre E. de Bould.-s., unde e reşedinţa comund. A re 346 suflete, 179 bărbaţî şi 167 fem. Locuesc în 80 de case. Copiî din sat urmează la şcoala mixtă din satul Boul-d.-s., ce este la o depărtare de 1 kilom. Afl urmat regulat la şcoală 9 băeţî şi 25 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt 24 băeţî. Ştifl carte 16 locuitori. In sat este o bi­ serică zidită de enoriaşi. Comunicaţia în acest cătun se face prin şoseaua judeţeană, care leagă Craiova de N. ju­ deţuluî.

B o u ş o r u l, pîrîil, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Valea - Boului, format din ploi şi izvoare; curge prin satul Bouşorul. B o u ş o r u l, vale, com. Faţa, pl.

Vedea-d.-s., jud. Olt. Se varsă în gîrla Boul, în raionul comu­ neî Faţa. B o u ş o r u lu ! ( D e a lu l-) , deal, ju­

B o u ş o r i, deal, care împreună cu

dealul Rădiul, face limita în par­ tea de N. între comunele F e ­ reşti şi Dăneşti, plasa Mijlocul, judeţul Vasluiu.

deţul Dolj, pl. Amaradia, com. Valea-Bouluî, pe care este aşe­ zată com. Valea-Bouluî şi din care ese pîrîul Bouşorul.

Boza, B o u ş o r i, pîrîil, numit ast-fel de

Bourul. (Vezî Tîrnauca), pădurea

BOZA

670

BOURENI

la satul Bouşori, de unde şi iz­

pîrîil, pe teritoriul comu­ neî Valea-Săreî, plasa Vrancea, jud. Putna, ce se varsă în Putna.

BOZDOC

B o z d o c , afca/, în jud. Brăila, la S. satuluî Ulmul. B o z d o c , vale, jud. Brăila, lîngă dealul cu acelaşî nume.

577

Vite marî cornute sunt 868, caî 125, oî 3002, porcî 216.

BOZIENI

de locuitori din judeţul Buzăă, în număr de 250 familiî, dar, la anul 1865, cea maî mare parte dintr’înşiî s’au retras în vechile lor sate, spre a se împroprie­ tări după legea rurală din 1864, aici nerecunoscîndu-li-se dreptul de a fi împroprietăriţî.

B d z ia , sat, în partea de N. a com. Bozia, pl. Prutul, judeţul Fălciu, aşezat pe platoul Dea­ B o z e n i, vechie- numire a satuluî lului-Bisericeî, la distanţă cam Săteni, com. Borduşeni, plasa de 5— 6 Jdl. de rîul Prut. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa. A re o suprafaţă de 7568 hect. şi o populaţie de 103 familiî, B o z ia n c a , piria, ce udă judeţul B o z g ă e l e î ( V a l e a - ) , vale, în ju­ cu 423 suflete şi IOO contribua­ Roman, pl. Fundul, com. Bozi­ deţul BuzăQ, com. Măgura, că­ bilî. Locuitoriî se ocupă cu a­ eni. Izvoreşte din marginea de tunul Scriptoarea; începe de la N. a pl. Fundul, la S. de satul gricultura, creşterea vitelor şi Scriptoarea şi se scurge în rîul Săcăleni. Curge de la N.-V. că­ pescăria. V il sunt pe o întindere Buzăul. tre S. - E., udă satele : Vadul, de 8 hect. Spre Prut, pe şes, Bozieni şi Cuci şi se varsă în se află 2 bălţî m arî; prin sat B o z i ( V a l e a - c u - ) , vale, în ju­ rîul Bîrlad de a stînga, la V . trec 2 pîrîîaşe ; spre V . sunt deţul Ialomiţa, pl. Borcea, co­ de tîrguşorul Băceşti. 3 iazuri; iar spre S. o movilă muna Cacomeanca. numită Cetăţuia. Este reşedinţa comunei; are B o z ia n c a (P a rte -d in -), moşie B o z ia , com. rur., în partea de a statuluî, în jud. Roman, pl. o şcoală înfiinţată în 1869 şi o S.-E. a pl. Prutul, jud. Fălcifl, Fundul, com. Bozieni, arendată biserică, deservită de 1 preot, mărginită la N. cu com. Bere-cu 22100 leî anual (1887). făcută în 1859. zeni, la S. cu com. Rînzeşti, judeţulTutova, la E. cu rîul Prutul B o z ia ,baltă. (VeziBerezeni, baltă, B o z ie n i, com. rur., în capătul despre E. al judeţuluî Neamţu, şi com. Fălciu şi la V . cu co­ jud. Fălciu). şi despre S.-E. al plăşeî de Susmuna Găgeşti. Este formată din M ijlocul; se mărgineşte către satele : Bozia, Bogdăneşti şi O- B o z ia n a , iaz, din com. GropN.-V. cu jud. Roman, satele Cîrdaia-Bogdana. A re o suprafaţă niţa, plasa Copoul, judeţul Iaşi. ligul, Dulceşti, Brănişteni, David cam de 10257 hectare şi o po­ Poartă numele unul locuitor, care, şi Văleni, de carî în parte se pulaţie de 180 familiî, 720 su­ în anul 1837, oprind scurgerea desparte prin pîrîul Breţcanilor; flete din carî 150 contribuabilî. maî multor pîrîîaşe de ploaie la V . se mărgineşte cu satele A re o şcoală, precum şi 2 bi­ prin o iezătură, a făcut acest Certieni şi Bărgăoani, comuna sericî deservite de 2 preoţi şi 4 mic iaz, ce serveşte pentru a­ Bărgăoani; la S. cu com. Budascăl!. dăpatul vitelor. deşti-Ghicăî. In partea de E. a com. se Terenurile sale sunt acciden­ întinde şesul Prutului, pe o su­ B o z ia n a , vale, jud. Iaşi, în par­ tate, cu înclinaţiune generală de prafaţă cam de 5721 hect., din tea de N. a com. Gropniţa, pl. la V . către E., întrerupte pe acari ca la 3000 sunt acoperite Copoul; se numeşte ast-fel de locurea de dealurî, ce se ridică, de gîrle şi bălţî, iar restul de la iazul Boziana. spre N.: în cline repezi, cu sui­ fîneţe şi lunci. şuri anevoioase, carî ating înăl­ Din bălţî se scoate mult peşte, B o z ia n c a , sat, în pl. Cîmpuluî, ţimea de 290 m., acoperite fi­ pendinte de com. Gîrbovi; este cu care se face un întins şi mă­ ind coastele lor cu pădurî de situat spre V . şi în apropiere nos comerţ. fag, carpen şi în parte cu alude satul de reşedinţă. Afară de şesul Prutului, co­ nişurî; spre V . : în povîrnişurî Populaţiunea satuluî este de muna e brăzdată în partea de mari trăgănate, maî micî de cît 31 familiî Romînî, 2 familiî Un­ V., de la N. la S., de dealurî, precedentele, formate din prunguri şi I familie Grecî; în to­ printre carî curg maî multe pîdişurfşi presărate cu gropi, potal 168 locuitori. rîiaşe şi iazuri. ene cultivabile şi păduri (huVite sunt: 64 cal, J35 Budgetul la venituri este de ciurf); iar spre E. : în dealuri 3960 leî, iar la cheltuelî de 250 ol şi 193 Porcîstîpcoase, cu inclinaţiunî drepte, A cest sat s’a înfiinţat,înl833> 2961 leî. 6G6S0. ila re i» JH cţionar Geografic*

78

578

BOZIENI

mal mult goale, în care se gă­ sesc cariere de piatră şi de var. Comuna Bozieni este formată d in : Bozieni, tîrg, şi Ruginoasa, sat, cu o suprafaţă de 2437 hec­ tare (1706 fâlcî, 45 prăjinî, 10 stînjenî), dintre carî actualmente sunt cultivate numaî 745 hect., 39 ariî, atingînd în aniî din urmă maximul pănă la 1432 hectare, 852 m. p. (1000 falcî), împreună cu fîneţele şi imaşele vitelor. Pădurile ocupă o întindere de 392 hect., 3528 m. p. (290 fălcî). Locurile mlăştinoase, în care se coprind cele 5 iazurî ce are comuna, începînd de la izvorul pîrîuluî Ciorîni, în susul podu­ luî de pe şoseaua Piatra-Roman şi mergînd în jos pe valea Erzucan, pănă sub culmele mun­ teluî Stan, au o întindere de 10 hect., 6739 m. p., (7 fălcî, 36 prăjinî, 11 stînjenî pătraţi); restul terenurilor e ocupat de sate, tîrguşor, lunci, văî şi locurî necultivate. Populaţiunea comuneî este de 1542 suflete, sau 347 de fami­ liî, din ca rî: 766 bărbaţî, 776 femeî; 837 necăsătoriţi, 608 că­ sătoriţi, 93 văduvî, 4 divorţaţi; 107 cu ştiinţă de carte, 1435 fără ştiinţă de carte; sunt 276 străinî. Dintre locuitoriî împroprietă­ riţi în anul 1864 sunt astă-zî: 56 carî stăpînesc înşi-şî locurile lor, 71 ca urmaşî şi 72 carî, de şi însuraţi şi cultivatori de pă­ mînt, n’afl nicî un fel de pro­ prietate. Ocupaţiunea de căpitenie a locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Ceî din Bozi­ eni şi maî cu osebire străinii, se îndeletnicesc cu comerţul şi industria. Cea maî mare parte a solu­ lui acesteî comune, este format din terenuri nouă, rămase pro­ prii agricultureî după tăerea pă- .

durilor, aşa că relativ sunt roadnice şi fără îngrăşăminte. Cultura albinelor a fost odi-, nioară înfloritoare ; astă-zî însă e decăzută, aşa că de-abia se maî găsesc în toată comuna 40— 50 de stupi. • In această comună se a flă : două bisericî, cu 6 deservenţî (venitul fonciar anual al pămînturilor bisericeşti se urcă la suma de 816 leî); o şcoală, cu un în­ văţător plătit de stat. Se maî află 3 mori de apă, un cazan pentru fabricatul rachiului de drojdie, o pitărie, 5 ateliere de croitorie, un atelier de ciobotărie, un atelier de stolerie pen­ tru obiecte de lux, un tîmplar, un rotar, 6 lipscăniî şi maî multe circiume. Budgetul comuneî e de 5866 leî la venituri şi de 5767 leî la cheltuelî. Comunicaţia cu satele vecine se face: prin un drum ce duce de la satul Bozieni la Talpa prin şoseaua Piatra-Roman, care tra­ versează com. prin mijlocul e î ; prin drumurile Bozieni - Ruginoasa-Homiceni (com. Talpa) şi Bozieni-Budeşti-Ghicăi. tîrguşor, aşezat în par­ tea din centru şi cam spre S. a com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, pe ambele laturi ale drumului judeţean Pia­ tra-Roman, la 27 kil. spre E. de Piatra şi la 18 kil. în spre V . de oraşul Roman. Este în­ temeiat la 1840, de proprietarul moşieî de pe atuncî, logofătul Lupu Balş. împreună cu vatra satuluî, Bo­ zieni are o întindere de 18 hect. 61 ariî (12 fălcî, 45 prăjinî, 16 stînjenî) şi o populaţiune de a­ proximativ IOOO suflete, dintre cari' ceî maî mulţî sunt Evreî, apoî Romînî, Grecî, Nemţi şi alte naţionalităţi, carî se ocupă

B o z ie n i,

B O Z IEN I

cu comerţul, industria şi prea puţin cu agricultura. In spre S., paralel cu tîrgu­ şorul, se află curtea proprietăţii, clădire vechie, de pe la înce­ putul veacului, aşezată în mij­ locul uneî livezî, ce are o în­ tindere de 27 hect., 2360 m. p., acoperită cu arbori fructiferi, a căror fructe dau un venit anual de la 500 — 600 leî. Spre N., pe valea Cioranilor, se află o altă zidire mare, cu case de locuit, făcute din zid, dar în stare dărăpănată, numită velniţă; împrejurul acestora se întinde o livadă de vr’o 3 hect. In tîrguşorul Bozieni se află o biserică zidită de Teodor Balş pe locul proprietăţii; o primărie făcută în 1876; un cfficiti poştal, cu serviciu zilnic. Pănă la 1883 a fost şi o şcoală primară, cu învăţător plătit de stat, avînd şi o subvenţie de 200 leî din partea comuneî. Pe lîngă acestea maî sunt: 5 ateliere de croitorie (3 pen­ tru bărbaţî, 2 pentru femei); un atelier de ciobotărie; un a­ telier de strungărie (stolerie); 2 fierării sistematice, dintre carî una execută şi lucrări de caretăşie (harabale, căruţe, etc.); o căsăpie; un cazan pentru fa­ bricatul rachiului de drojdie; 14 băcănii, 16 lipscăniî, maî multe circiume şi o pitărie. com. rur., în pl. Fun­ dul, jud. Roman, spre S.-E. de oraşul Roman, pe pîrîul Bozi­ anca, la o depărtare de 25 kil. de Roman şi de 23 de reşe­ dinţa plăşeî. Este formată din satele: Bozieni, Buda, Crăeşti. Cuci - Iucşa (Bozieni - Răzeşi) şi Vada, cu reşedinţa com. în sa­ tul Bozieni. A re 364 capî de familie, 497 contribuabili, 160O locuitorî, din carî 58 ştiu carte; 372 case. Sunt 1283 capete

B o z ie n i,

ROZTENT

vite marî. A re 3 bisericî: două de lemn şi uha de zid. Venitul anual al comuneî este de leî 3300, iar cheltuelile de leî 3278. Teritoriul acesteî comune este accidentat. Drumul, ce leagă co­ muna cu oraşul, este rău şi a­ nevoios. B o zien i, sat, pe moşia Săveni, în partea de E. a tîrguluî din com. Săveni^ plasa Başeul, jud. Dorohoiu. A re 50 familiî, cu 150 suflete. Se află alăturea cu satul şi mahalaua tîrguluî Săveni. Să­ tenii împroprietăriţî au Iioh ect. B o zien i, sat, în com. Bozieni, plasa de Sus-Mijlocul, judeţul Neamţu, lîngă tîrguşorul cu acelaşî nume, cu care aproape se identifică. A re o vechime Insă mult maî mare de cît Bozieni-Tîrg. B o zien i, sat} în jud. Roman, pl. Fundul, com. Bozieni, spre S.E. de oraşul Roman, pe pîrîul Bozianca. Este situat la o de­ părtare de 25 kil. de oraşul Ro­ man şi de 23 kil. de reşedinţa plăşeî. Este reşedinţa com. Bo­ zieni. A re 74 capî de familie, 161 contribuabilî, 318 locuitorî, din carî 12 ştiu carte; 78 case. Populaţiunea este romînă, afară numaî de I familie de Evreî. Sunt 343 capete vite marî. Are o biserică de lemn. Acest sat era cunoscut maî înainte sub două numirî : o parte se nu­ mea Bozieni - Răzeşî şi o alta Bozieni-Fundăcesculuî. dea/, pe teritoriul satu­ luî Bozieni, com. Săveni, plasa Başeul, jud. Dorohoiu; se pre­ lungeşte de la V . spre E.

B o z ie n i,

deal, în com. Mărgineni, plasa de S u s1 Mijlocul, judeţul Neamţu. Serveşte de loc ara­

B o z ie n i,

570

bil. Locuitoriî de prin prejurime presupun că aicî odinioară ar fi fost vre-un sat oare-care, de vreme ce găsesc urme de moluz de case, cînd dau cu braz­ dele plugului maî afund. B o zien i, deal, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Bozieni. B o z ie n i-B ă b u ş a , pădure mică, proprietatea statuluî, jud. Ro­ man, pl. Fundul, com. Bozieni, în întindere de 13 hectare. B o z ie n i-F u n d ă c e s c u lu î, parte din satul Bozieni, pl. Fundul, jud. Roman. B o z ie n i - R ă z e şi, parte din sa­ tul Bozieni, pl. Fundul, judeţul Roman. B o z ii (D ea lu l-), deal, judeţul Brăila, la S. satului Ulmul. B o zii (P iscu l-), pisc, spre N. de com. Dumitreşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. B o z ii (V a le a -), vale, jud. Brăila, lîngă dealul cu acelaşi nume. B o z io r u l, com. rur., în plaiul Pîrscov, jud. Buzău, situată pe am­ bele maluri ale rîuluî SărăţelulBălăneştilor, departe de Buzău de 48 kil. Limitele sale sunt: la E., începe din muntele Dîhna, ho­ tar între comunele Pîrscovul, O ­ dăile, Bălăneşti şi Boziorul şi merge urcîndu-se spre N., pe lîngă cătunul Posobeşti, prin cul­ mea Socetului, pănă în izvorul Iu g a ; trece pe la Piatra-Albă, despre com. Odăile, urcă pe malul Breazii şi de aci în Coclinul, de Unde se lasă drept în matca Sărăţelulul- Bălăneşti, merge pe matca Sărăţelulul pănă la Moara-CălUgărească, cătunul Fişici; de aci se abate pe izvo­

BOZIORUL

rul Găvanului, pănă ajunge în poiana Şoimara, se lasă pe iz­ vorul Pîrscovelul, pe care merge pănă în Valea-Cireşului, de unde se dirige spre Poiana - cu - Lapoşî, păd. Nucul în linie dreaptă în Vîrful Mesteacănului, la Cur­ mătură ; de aci ia pe drumul Fulgerişului, ajunge la Copaciulcu-treî-giumînărî, urcă pe mu­ chea Tănăsoiului în vîrful Ciopîrtaculuî, de unde iar în linie dreaptă ajunge la Brusturl-Hînsaruluî; la N., din Brusturi-Hînsaruluî se lasă pe izvorul Hînsarul; la V., din izvor, merge în jos la Crucea de pe muntele Preseaca, apoi pe plaiul Alunişului, urcă la muntele Martiria, de unde se îndreaptă în lacul Samarului, urcă în Vîrful-Măţăriî şi ajunge în muchea MusceluluiCărăimănescu; apoi, peste ValeaMesteacănuluî şi Vîrful-Buşoveiuluî, sue în muntele Vîrfut-Juncului; la S., din Vîrful-Juncului, se lasă în jos, sue apoi în Vîrful-Lazului, de unde coboară pe Valea-Ursului, pănă în rîul Sărăţelul-Bălăneştî, urcă pe Blidări, pe la Crucea-lui-Chiriţă, pănă ajunge în piscul Zapodiei; merge pe plaiti pănă la Făgeţelul, de unde se dirige în muntele Dîlma.’ Acest hotar dă com. forma unui triunghiO, avînd drept bază munţii Vîrful-Junculuî şi Dîlma, iar drept vîrf (la N.) CurmăturaMesteacănuluî. Suprafaţa sa este de 6597 hect., din care 374 arabile (curăturî), 4126 pădure, 532 fineaţă, 247 izlaz, 108 livezî, 7 vie şi 1203 sterp. Proprietăţi mai în­ semnate sunt: Sf.Gheorghe-Nou, Vatra-Schituluî-Găvanele, Ulmetul, CodrOl-Stînea-Leului (ale statuluî); Hînsarul, Goteşul şi Nucul, formînd cîte trele corpul zis Cantacuzinoaica (particulare) şi Vîrful Banuluî, Poenile, Gor­ netul, Vîrful-Samaruluî, Cbrnea-

6PQ

BOZIORUL

nul, Dîlma, Stînciulea, etc. (ale Inoşnenilor), afară de pămîntul dat locuitorilor împroprietăriţi. Cetele de moşneni, cari posedă, sunt: Bozioreni, Scăeni şi Posobeşti, descendinţî dintr’un vechio moş Poşobel. Aspectul comunei este foarte muntos, iar munţii, dacă nu se disting prin mărime, aO în schimb aci sălbăticie înfiorătoare, aci fru­ museţi romantice. Cea mal mare parte sunt stîncoşl, iar stînCile mal toate transformate în peş­ teri, din cari unele aO servit ca biserici, iar altele ca ascunză­ tori. Văile şi izvoarele, ce stră­ bat acest teritoriu, sunt nenu­ mărate. Terenul e impropriO agriculturel, dar e avut în sub­ stanţe minerale, mal cu seamă în fier, sare şi o mulţime de izvoare minerale, în care predo­ mină sulful. Mulţimea pădurilor . a dat naştere unei mici indus­ trii de lemnărie; mal cu seamă se lucrează bine butoiaşe cu doage de nuele pentru ţuică. A re 8 mori,- din cari 3 ale sta­ tului şi 2 stîn e: la Sf. Gheorghe şi la Lacuri. Comerţ maî nu există; se ţin însă următoarele tîrgurl anuale, l a : 20 Iulie (2 zile), 6 August şi 26 Octombrie. Căi de comunicaţie n’are altele de cît Valea-Sărăţelulul-Bălăneşti. Vite sunt: 252 bol, 1 13 vaci, 92 viţel, 27 cal, 28 iepe, 11 mînjl, 1750 ol, 104 capre şi 320 porci. Stupi sunt 157. Această comună e cea mal numeroasă în cătune: Boziorul, Buduila, Corneanul, Dunceşti, Fişici, Gîrla, Găvanele, Geambaşul, Gorîni, Gornetul, Gresia, Nucul, Piatra, Posobeşti, Ras­ tul, Rîul, Scăeni, Sf. Gheorghe, Ulmetul, Valea-Ştefanulul şi Văvălugi (21) care se concentră în 3 mal importante: Boziorul, Po­ sobeşti şi Scăeni. Populaţia e de 2270 locuitori, din cari băr­

baţî însuraţi 454, neînsuraţî 53, văduvi 32, băeţî 567 ; iar femei măritate 454, văduve 81, fete 629; loc. trăesc în 566 case. Meseriaşi su n t: 3 fierari, 12 lem­ nari, 24 butnari, 4 rotari, I zi­ dar, I cizmar, I cojocar şi I brutar. Media naşterilor este de 41, a deceselor de 35, a căsă­ toriilor de 8. Comuna are 333 contribua­ bilî, din cari IO comercianţi Ro­ mînl. Budgetul comuneî este de 2128 lei. A re o şcoală, în cătunul Bo­ ziorul, frecuentată de 40 elevi şi S eleve. Carte ştiu 187 locuitori. Sunt 2 cîrciumî. A re 7 biserici, deservite de 3 preoţî şi 7 cîn­ tăreţî. Catedrala e cea cu hra­ mul Sf. Maria, din cătunul Bo­ ziorul. Cele 7 biserici sunt î n : Boziorul, Posobeşti, Scăeni,Văvălugi, Rîul, Vornici şi SchitulGăvanele, afară de cele pără­ site safl în ruine, din care maî însemnate su n t: Fundăturile, Sf. Gheorghe, Agatonul, carî încă mal atragpe călătorii curioşi de a vedea şi admira frumuseţea poziţiunilor, în care ah fost zidite. Nu mal puţin demne de văzut sunt peşterile: Iosif, DionisieTorcătorul, Piatra-Găurită, Crucea-Spătaruluî, etc. Munţiî aces­ teî comune, fiind în mare parte formaţi din stîncî calcaroase, ah permis cu înlesnire a se săpa într’înşiî o mulţime de grote. Aceste peşteri au servit mult mal tîrziu loc de azil Romîni­ lor, cari în timp de invazii îşi găseau scăparea într'însele şi cari, drept recunoştinţă, în pie­ tatea lor, le transformau în bi­ sericuţe. cătun de reşedinţă al com. Boziorul, jud. Buzăfl, cu 120 locuitori şi 25 case ; de dîn­ sul se alipesc comunele Gîrla, Rastul, Geambaşul şi Ulmetul.

B o z io r u l,

BRABEŢI

moşie moşnenească, în, com. Boziorul, jud. Buzăfl; are 380 hect. curături, livezî, fineaţă şi pădurea Boziorul, care for­ mează, împreună cu Poenile şi Vîrful - Banului, un corp de 86 hectare.

B o z io r u l,

munte stîn­ cos, în com. Boziorul, jud. Bu­ zăfl, acoperit la poale, parte cu fineaţă, parte cu pădure.

B o z i o r u l u l (V îr fu l-) ,

cătun (tîriă), în jud. Ia­ lomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, co­ muna Bora.

B o z iu l,

movilă, în com. Caragele, jud. Buzăfl.

B o z iu lu l ( M o v ila -) ,

movilă, în jude­ ţul Constanţa, partea de E. a plăşeî Constanţa şi cea de S. a com. Techir-Ghiol, pe muchea dealului Agigea, cu o înălţime de 48 m., dominînd satul Td3^ chir-Ghiol, lîngă care se află va­ lea Iuntacan-Dere şi drumul ju­ deţean Constanţa - Mangalia. E acoperită cu verdeaţă.

B o z lu ta c -I u c ,

trup de pă­ dure, pe teritoriul comuneî Nă­ ruja, pl. Vrancea, jud. Putna. întinderea lui, împreună cu tru­ purile de pădure Fundul-Reghiulul, Hajma, Lapoşul şi Secă­ tura, este de 5400 falei. Este proprietatea locuitorilor din co­ muna Năruja.

B o z u l (M u n te le -) ,

sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Locustepi, situat la 4 kil. S.-V. de Dăneţi, undee reşedinţa com., cu 712 suflete, 400 bărbaţî şi 312 femei. Lo­ cuesc în 15 case de zid şi 165 bordee săpate în pămînt. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1890. Are o învăţătoare. Este întreţinută de comună. In 1892— 93 a fost

B r a b e ţi,

brabeţi

frecuentată de 65 copiî din Bra­ beţi şi 6 din Locusteni. Cu vîr­ stă de şcoală, sunt 115 copiî. In sat este o biserică, fon­ dată în 1845 de Protoereul Con­ stantin Sachelarie şi alţî locui­ tori. Este de zid şi serbează hramul Cuvioasa Paraschiva. Comunicaţia în acest cătun se face prin şosele vecinale şi comunale, care îl pun în legă­ tură la N. cu Locusteni, la S. cu Damianu, iar la Sud-Vest cuRaeţul. sat, în com. rur. Horăşti, pl. Văilor, jud. Mehedinţi.

B r a b e ţi,

cătun, în jud. Teleor­ man, com. Malul, plasa Teleor­ manului. A re o populaţiune dc 198 suflete şi 37 contribuabilî.

B r a b e ţi,

moşie particulară, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Locus­ teni, satul Brabeţi.

B r a b e ţi,

com. rur., plasa Dum­ brava-d.-s., jud. Dolj, situată în partea de la centru, la 31 kil. V . de Craiova, şi la 9 kil. de reşedinţa pl., com. Şopotul. E situată pe ambele maluri ale pîrîuluî Bogdănelul, pe valea nu­ mită Brabova. Se mărgineşte la N. cu com. Şopotul, la S. cu com. Răchita, la E. cu com. Pietroaia, la V . cu com. Seaca. Limita linieî de N. pleacă din Drumul-Cernatuluî, merge spre N. cam 100 m., de unde se în­ toarce spre V . şi se termină la poarta ţarinei către Seaca. Limita linieî de Sud începe de la poarta ţarinei Răchita, merge în linie dreaptă spre N., pănă ce dă în Drumul-Cerna­ tuluî. Limita linieî de V . pleacă de la poarta ţarinei Seaca şi merge pănă la poarta ţarinei ce duce la Pădure.

B rabova,

581

Comuna este udată de rîul Bogdănelul, care împreună cu Valea-Repede, se varsă în pîrîul Răchita, afluente al Obedeanuluî. Pîrîul Bogdănelul primeşte pe stînga, chiar la eşirea sa din comună, pîrîul Pleana. Pe Bra­ bova se află un pod de lemn; are două vaduri în dreptul acesteî comune. Se spune că comuna a fost înfiinţată de un proprietar, care fiind singur pe moşia sa foarte păduroasă, ar fi adunat oameni din comunele vecine, dîndu-le loc şi ajutoare pentru a se sta­ bili pe proprietatea sa. Pe a­ tunci comuna se compunea din 4 cătune şi anume : Brabovad.-j., Brabova-d.-s., Răchita şi Urdiniţa. A zî se compune din 3 cătune şi anume : Brabovad.-j., care este cătunul de reşe­ dinţă, Brabova-d.-s. şi Urdiniţa. In comună se află o biserică de zid, cu hramul Inălţarea-Domnuliiî, zidită la anul 1885 de lo­ cuitoriî comunei. Are un preot şi un cîntăreţ. Populaţia comuneî e de 1254 suflete, din cari 975 bărbaţi şi 879 femei. După legea rurală din 1864 sunt 254 locuitorî împămînteniţî. Case sunt în număr de 420, făcute de bîrne, paiante safl că­ rămidă. In Brabova-d.-j. sunt 3 case marî boereştî ; două ale răposatului Braboveanu şi una a lui Barbu Izvoranu. Toate ca­ sele afl grădini. Suprafaţa teritoriului comu­ nal este de 4800 pogoane, din carî: 4600 pog. pămînt arabil, •300 pog. fineaţă, 350 pog. iz­ laz, 60 pog. loc sterp, şi 190 pog. pădure. Pădurea numită Padina, cu Cetatea safl Movila (căt. Bra­ bova-d.-j.), aparţine d-luî G. Iz­ voranu ; are o întindere de 140 pogoane. Pădurea Brabova, în

BRABOVA

cătunul Brabova-d.-j., cu o su­ prafaţă de 50 pog., aparţine fra­ ţilor Geblescu. Sunt compuse din: ceri, jugaş­ tri, carpeni, fagi, frasini, gîrniţe, ulmi, etc. Moşia de pe teritoriul comu­ nal se numeşte Brabova ; are un venit de IOOOOO lei anual, şi aparţine proprietarilor : G. Izvoranu, T . N. Izvoranu, G. Constantin şi fraţilor Geblescu, cumpărată de la răposatul Bra­ boveanu. Viile, în întindere de 25 po­ goane, aparţin locuitorilor şi pro­ prietarilor ; se găsesc situate pe proprietăţi şi pe împămîntenirl; ele dafl vin roşu. Cariere de piatră se găsesc în cătunul Brabova-d.-j. ; ele se exploatează în folosul şose­ lelor comunale. In comună se găsesc clădiri, în care se fabrică pănă la 50 decalitri ţuică sati rachiti. Mulţi locuitorî lucrează saci de cînepă, iar femeile ţese pînză, pe care o vînd. Se găseşte în comună un atelier de fierărie. Pc moşia Brabova se găsesc trei stîn e: două ce aparţin d-lul G. B. Izvoranu, iar una d-lul T . N. Izvoranu; se fabrică anual pănă la 1203 kgr. brînză. Vite cornute 271, ol 149 şi cal 28. In comună sunt 3 circiume: 2 în cătunul Brabova şi I în cătunul Urdiniţa. Comercianţi sunt 4. Locuitoriî îşi desfac produc­ tele la Craiova şi la- schela Ce­ tatea. Transportul produselor îl fac cu carele trase de bol safl cu căruţele, pe calea comunală ce plecînd din această com., trece pe la com. Pleşoaia şi Breasta, pănă ajunge la Craiova, avînd direcţiunea V.-E. Afară- de această cale comu-

BRABOVA

nală, com. Brabova maî este străbătută de o cale comunală ce o leagă cu Pietroaia la E., cu Şopotul la N.-E. cu Moşna şi Gogoşitul la V . Contribuabili sunt 372. In comună se văd urmele a două vechî cetăţî, avînd forma a două movile, zidite fiind din cărămidă de diferite mărimi. In cătunul Brabova-d.-j. se află o şcoală mixtă, cu un în­ văţător, ce funcţionează din a­ nul 1888; este întreţinută de stat. In anul şcolar 1892— 93 a fost frecuentată de 70 băeţî. Venitul budgetar pe exerci­ ţiul 1893— 94 este de 2547 leî, banî 83, iar cheltuelile sunt de 2078 leî, 53 banî. Căile de comunicaţie ale co­ muneî sunt şoselele comunale, care o leagă la E. de Pietroaia, la N.-E. de Şopotul, iar la V . de Moşna şi Gogoşiţa. mahala, judeţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca.

B rabova,

vale, jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., com. Brabova, pe care este situată comuna Brabova.

582

15 bărbaţî. In sat este o bise­ rică, făcută din spesele comu­ neî Ia 1885. Serbează hramul la înălţarea - Domnului. A re I preot şi 1 cîntăreţ. Comunicaţia în acest cătun se face prin şoseaua vecinală, care îl leagă la N. de Urdiniţa şi prin şoseaua comunală, care îl pune în legătură la N.-E. cu Pietroaia, iar la V . cu Moşna. silişte, judeţul Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co­ muna Brabova.

B r a b o v a -d e -J o s ,

sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Bra­ bova, împrăştiat, cu 62 suflete, 36 bărbaţî şi 26 femeî. Locu­ esc în 16 case. Copiiî din sat urmează la şcoala mixtă din sa­ tul B ra b o va -d .-j. In anul şco­ lar 1892— 93 au urmat la şcoală 8 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 14 băeţî şi 2 fete.

B r a b o v a -d e -S u s ,

silişte, jude­ ţul Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., com. Brabova.

B r a b o v a -d e -S u s ,

BRADtJL

ciumî. Capî de familie se gă­ sesc 70 şi suflete 204. Animale sunt : 12 caî, 96 vite cornute şi 33 porcî. A cest cătun se află la o depărtare de 2300 m. de reşedinţa comuneî, unde se gă­ seşte şcoala. sat, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, pe malul stîng al rîuluî Şiret, situat spre N.-V. de satul Negri şi la 1 kil. de el. Este aşezat pe dealul nu­ mit Stînca-Braduluî. A re 20 capî de familie, 22 contribuabili, 84 locuitorî, din carî 2 ştiu carte ţ 26 case. Populaţiunea este nu­ maî romînă. Sunt 57 vite marî. A re o biserică de lemn, care maî înainte era schit. A ici a fost o şcoală practică de agricul­ tură înfiinţată, în 1870, de Ion Ionescu de la Brad, dar care astă-zî este desfiinţată. A icî este îngropat agronomul şi economis­ tul Ion Ionescu (de la Brad), născut la anul 1818 şi încetat din vîeaţă la 17 Decembrie, a­ nul 1891.

B r a d u l,

sub-divizie a cătunuluî Măgura, din com. Măgura, ju­ deţul Buzău.

B r a d u l,

B rabova,

(In-), loc izolat, în com. Măgura, în pădurea statuluî, ju­ deţul Buzău.

B rad

sub-divizie a cătunuluî Valea-Rea, din com. Tisăul, ju­ deţul Buzău.

B r a d u l,

sat, jud. Dolj, plasa Djmbrava-d.-s., comuna Brabova. A re 725 suflete, 391 bărbaţî şi 334 femeî. Locuesc în 240 case. Sunt 3 case marî boereştî, 2 zidite de răposatul proprietar Constantin Braboveanu, alta de Barbu Izvoranu. In sat este o şcoală mixtă, ce func­ ţionează din 16 Octombrie 1888, şi e întreţinută de stat. A fost frecuentată în 1892— 93 de 70 băeţî, din carî 34 băeţî din Bra­ bova-d.-j., 24 băeţî din satul Ur­ diniţa şi 8 băeţî din Brabovad.-s. Cu vîrstă de şcoală sunt 46 băeţî şi 20 fete. Ştiu carte

B r a b o v a -d e -J o s ,

sat, cu 78 familiî şi 320 locuitorî, jud. Argeş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. Bradul-Geamăna; are o biserică cu hramul Buna-Vestire, deservită de un preot, un cîntăreţ şi un paracliser.

B r a d u l,

baltă, în jud. Bacău, pl. Siretul-d.-j., com. Tămaşi, din stînga Şiretului, avînd scurgere spre acest rîu.

B r a d u l,

baltă, în jud. Bacău, pl. Siretul-d.-j., com. Tămaşi, care primeşte apele pîr. Racova.

sat, cu 68 locuitori, ju­ deţul Argeş, pl. L oviştea; faoe parte din com. rur. Racoviţa.

B r a d u l,

sat, în jud. Bacău, com. Şerbeşti, pl. Bistriţa-d.-s., aşezat pe coasta dealuluî din stînga Bistriţei. A re o biserică zidită de locuitorî la 1866; 2 cîr­

B r a d u l,

B r a d u l,

B r a d u l,

deal, în jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-s., com. Şerbeşti.

B r a d u l, deal, în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., la N.-V. de Dealul-

b r a d u l

Cruce!, situat pe teritoriul co­ muneî Schitul-Frumoasa. izvor, în com. Măgura, jud. Buzăfl; ese de sub muntele Ciolanul şi se scurge în rîul Buzău.

B r a d u l,

loc izolat, în jurul co­ muneî Bujoreni, plaiul Cozia, jud. Vîlcea.

B r a d u l,

mănăstire, frumoasă prin trecutul său, în com. Tisăul, ju­ deţul Buzău, pe malul stîng al rîuluî Nişcovul şi aproape [de vărsătura Văeî-Haleşuluî, situată pe un răsfăţat şi strategic pla­ tou, cu o poziţie tare şi vederi admirabile, maî cu seamă în partea de N.-V. Din datele a­ flate aci nu se poate constata timpul fondărel şi primii el fon­ datori. Frontespiciul de la in­ trare, în mare parte, este rupt şi şters, abia se maî citesc cuvintele: . . . . şi fala a sfîntuluî şi ma­ reluî m............ Dimitrie miroton i t , vd. Pentru sufle­ tul şi ................ a părinţilor şi ale noastre să fie pomenire. Io Mateiu Voevod leat (715 o) 1642 ». In mijlocul bisericeî, sub policandru, e o rozetă de piatră în­ conjurată de o coroană, în care e săp at: «S’a mutat oasele fe­ riciţilor ctitori . . . . » Restul şters, din cauza vechimeî şi a călcărel cu picioarele. Pictura, de şi reînoită în 1844, a repro­ dus exact, după atestaţiunea bă­ trînuluî preot şi a altor oameni locali, pe vechii ctitori. Pictorul fiind slab, figurile nu mal pre­ zintă interes, ci numaî numele lor. Biserica e ţinută de jupîn Radu vel comis şi soţia sa jupîneasa Sofica. Alăturea se vede: Mihalcea vel comis, (probabil Cîndescu). Pe peretele stîng se Văd : jupîneasa Neaga, jupîn Moise vel Spătarul, jupîneasa

B r a d u l,

583

Stanca, soţia lui Moise, etc. Dip­ ticul conţine următoarele nume: Mihalcea, Petru, Radu, Sofica, Moise, Neaga, Grăjdana, (poate fondatoarea mănăs tiriî Gr ăj dana, care este în apropiere), Despa, Moise, Despina, Bălaşa, Chris­ tea, Mateiu, Braţul, Stanca, Fătul, Alexe, Dedu, Grigore şi Arhie­ reul Agapie (egumen grec). Bi­ serica e de o mărime mijlocie, în stilul bizantin, însă nu numaî vechimea, dar şi stilul, arată o epocă anterioară luî Mateiu Ba­ sarab. De jur împrejur e încon­ jurată de o cetate, ale căruî zi­ duri groase de 0,85 c. m. for­ mează un patrulater cu lungimea fie cărui perete de la 50 — 60 metri. In faţă sunt 2 turnuri, din care cel din colţul stîng (des­ pre rîul Nişcov) este maî înalt şi cu mici ferestruî, pe unde se putea vedea departe şi da cu armele ; cel din colţul stîng, spre munte, servea ca clopotniţă, dar se putea întrebuinţaşi pentru apărare. Pereţii cetăţii sunt zi­ diţi întocmai ca aî bisericeî dom­ neştî din Curtea-de-A rgeş, a­ dică piatra încadrată în 2 — 3 rîndurl de cărămidă. Porţile feunt marî, de lemn, îmbrăcate în plăci groase de .fier, în care se văd urme de gloanţe şi ghiulele, ceea ce probează că aci s’au dat maî multe lupte. Cert este că aci a fost luptă la anul 1821, în­ tre Turcî şi Eteriştiî, carî se refugiaseră înăuntru. După tra­ diţie, aci se fortificau şi ţineau lupte contra Domnilor ţării, boeriî din Buzău. In anul 1689, cînd Nemţii afl ocupat ţara, Constantin Brîncoveanu s’a re­ tras în Buzău, iar pe Doamna sa, împreună cu alte jupînese le au aşezat în această mănăs­ tire. (Vezî istoricul judeţuluî). D-na Maria (Elena ?), drept mul­ ţumire că a scăpat, între alte. fapte de pietate, a dăruit aces­

BRADUL (BERCAO

teî biserici cărţile rituale, din carî unele se conservă şi astă-zî (Evanghelia din 1693). Proprie­ tăţile mal însemnate ale aces­ tei mănăstiri au fost : Tufele, Brădeanul, Bradul şi Berea, Bă­ deni safl Pietroasa, PietroasaBădenî, etc. Mal tîrzifl a fost închinată mănăstirei Molivdokepasti din Pogoniana. Cu se­ cularizarea a devenit biserică de mir, şi servă locuitorilor din cătunele Valea-Rea şi Haleşul. In casele mănăstire!, de şi în ruine, s’a instalat şcoala şi pri­ măria comunei Tisăul. L a sp a­ tele zidului de N.-V. se află ci­ mitirul comuneî. Printre cru­ cile de aci se disting J de o în­ semnată mărime şi foarte vechî, (poate în memoria celor căzuţi în lupta de la 1821). Piatra fiind nisipoasă, s’a măcinat de timp şi inscripţiunile afl devenit ne­ lizibile. Acum s’au scos. moşie, jud. Bacăfl, plasa Bistriţa-d.-s., com. Şerbeşti; de 161 fâlcî.

B r a d u l,

pădure a statuluî, în co­ muna Lapoşul, cătunele Pietri­ cica şi Lapoşul, jud. Buzăfl; face parte din marea pădure BradulBerca | are singură 530 hect.

B r a d u l,

numire ce se mal dă pădureî Pietricica - Bădeni, din com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzăfl.

B r a d u l,

schit, com. Cheia, pla­ iul Cozia, cătunul Gurguiata, ju­ deţul Vîlcea, fondat de Eromo­ nahul Sava la anul 7292 (1784)1 avînd hramul Naşterea Sf. loan Botezătorul.

B r a d u l,

parte din pădu­ rea statului Bradul - Berea cu Sforile. Bradul-Berca se află în com. Tisăul, câtunul Haleşul, jud. Buzău, şi are 760 hect.

B r a d u l-B e r c a ,

BRADUL (BERCA-CU-SFORILE-)

584

B r a d u l (B e r c a -c u -S fo r ile ) ,/ r t-

rîul Argeş, com. Argeş, pl. Pi­ teşti, la 10 kil. de com. rur. Bascovul-Fleşti, reşedinţa subprefectureî şi la 23 kil. de Pi­ teşti. Se compune din sa tele: Bradul (78 familiî), Geamăna (76 familiî) şi Vătăşeşti (76 fa­ miliî), peste tot 230 familiî, cu 1273 suflete. In com. sunt 3 bisericî, deservite de 3 preoţî, 3 cîntăreţî şi 1 paracliser; o şcoală primară rurală şi 4 cir­ ciume. Budgetul comuneî pe a­ nul financiar 1882 — 83 a fost de 1985 leî la venituri şi de 1885 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 187 contribuabilî şi are un bud­ get de 2081 leî la venituri şi de 1517 leî la cheltuelî. Numărul vitelor în anul 1887 era de 190 vite mari, (260 boî şi vacî, 30 caî), şi 100 capete vite mărunte, (60 oî şi capre şi 40 rîmătorî).

dure a statuluî, pendinte de mă­ năstirea Bradul, în comunele T i­ săul, Lappşul şi Pietroasa-d.-j., jud. Buzăfl. A re 3508 hect., mare parte seculară; e formată din sforile : Bradul, Bradul - Berea, Doiceasca safl Nărteasca, Proşca, Gliza, Apşoarele, sforile Strejeni, Faţa-Inaltă, Prăjească, Pie­ tricica, Lapoşul şi Glodul. A rc şi teren arabil, cu 570 hectare( care se întinde pe teritoriul co­ muneî Clondirul. B rad u l

( V a tr a - M ă n ă s tir e !-),

moşie a statuluî, pendinte mănăstirea Bradul, în com. săul, judeţul Buzăfl. A re ca hect., din care 50 arabile, fineaţă, 40 izlaz şi 4 vite.

de T i­ 120 20

com. rur., pe apa Drîmbovnicu, jud. Argeş, plasa Piteşti, la 18 kil. de com. rur. Bascovul - Fleşti, reşedinţa subprefectureî şi la 24 kil. de Pi­ teşti. Se compune din satele: Toroveşti, Cotorceni, Obleşti, Tufeşti, Rotuleşti şi Bradul-d.-j., avînd peste 220 familiî, cu 850 suflete, din care 5. familiî de Ţigani. In com. este o biserică cu hramul Toţî-Sfinţiî, deservită de treî preoţî, un cîntăreţ şi un paracliser; o şcoală primară ru­ rală şi 2 cîrciumî. Budgetul com. pe anul financiar 1882— 83 a fost de 990 leî, 12 banî la ve­ nituri şi de 966 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887) această comună numără 141 contribuabilî şi are un bud­ get de 1675 leî la venituri şi de 1429 leî la cheltuelî. In anul 1887 se aflaţi în co­ mună 586 vite marî (555 boî şi vacî, 31 caî) şi 1660 vite mă­ runte (1500 oî, 10 capre şi 150 porcî).

B r a d u l-d e -J o s ,

pădurî, ale statuluî, în întindere de 2000 hect., pendinte de comuna Olăneşti, plaiul Cozia, judeţul V îl­ cea.

com. rur., pe

ramurile munţilor Pialra-Roşie, com. Bistricioara, plasa PiatraMuntele ; curge în spre S.-E, traversînd şoseaua mixtă Bis­ tricioara-Prisăcani, între al m pănă la 122 kil. şi se varsă pe partea stîngă a pîrîuluî Bis­ tricioara, puţin maî către E. de pichetul Ruteculuî. pîrîil, aflu­ ent al Negrişoareî, în comuna Broşteni, jud. Suceava.

B r a d u lu i ( P îr îu l-) ,

mic afluent al Negrişoareî, în com. ŞarulDorneî, jud. Suceava.

B r a d u l u i ( P îr î u l - ) ,

( P î r î u l - ) , pîrîă, mic afluent al pîrîuluî Neagra-Şaru­ luî, jud. Suceava; izvoreşte din muntele Ciribuc (1000 metri).

B r a d u lu i

platoil, pe teritoriul satuluî Valea-Caselor, din comuna Lipova, pl. Racova, jud. Vasluifl.

B r a d u lu i ( P la to u l-) ,

B r a d u l şi E z e r u l ,

izvor, în com. Nehoiaşul, jud. Buzăfl; ese din muntele Şirului ^i se scurge în rîul Buzăfl, în faţa munteluî T ehărăul.

B r a d u lu i ( I z v o r u l-) ,

pisc de deal, situat pe dealul Dădeştilor, co­ muna Vultureni, pl. Berhecifl, jud. Tecucifl.

B r a d u lu i ( P is c u l-),

( S f o a r a - ) , moşie, în comuna şi cătunul Tisăul, jud. Buzăfl, proprietate moşnenească şi a fraţilor Alexandrescu; are 253 hect., din care 230 pădure şi 23 fineaţă.

B r a d u lu i

deal, în ju­ deţul Roman, pl. Fundul, com. Negri, spre N. de satul Călineşti. Este pietros şi la poalele luî curge rîul Şiret. Pe acest deal este situat satul Bradul. A re viî.

B r a d u lu i ( S tîn c ă -) ,

izvor, în co­ muna Măneşti, cătunul Reghineşti, judeţul Buzăfl; începe din moşia Mavra şi se scurge în rîul Slănic.

B r a d u lu i (V a le a -) ,

pîrîil, jude­ ţul Bacăfl, pl. Trotuşul, comuna Tîrgul-Trotuş ; ese din muntele Cireşoaia şi se varsă d’a stînga Slăniculuî.

B r a d u lu i (P îr îu l-),

pîrîil, pe te­ ritoriul plăşeî Vrancea, judeţul Putna. îşî ia naştere din Dealul-

B r a d u lu i ( V a le a -) ,

pîrîiaş, judeţul Neamţu; izvoreşte dintre

B r a d u lu i B r a d u l-G e a m ă n a ,

BRADULUI (VALEA-^

( P îr î i a ş u l - ) ,

BRADULUI (VALEA-)

Bodeştilor şi se varsă în dreapta | Putneî, între Poiana şi Bîrseşti. B r a d u lu i (V a le a -), vale, com. Mihăeşti, pl.Rîurile, jud. Muscel. B r a d u lu i (V a le a -), vale, izvo­ reşte de la N. com. Nucşoara, plaiul Nucşoara, judeţul Muscel, şi se varsă în Valea-Morii. In tim­ pul vereî, cînd sunt călduri marî, această vale este aproape seacă. B ra d u lu i (V a le a -), vale, izvo­ reşte de la S. de com. Comar­ nic, pl. Peleşul, jud. Prahova, curge de la E. spre S.-V. şi se varsă în rîul Prahova, pe ma­ lul stîng, spre N. de comuna Breaza-d.-s. B r a d u lu i ( V a le a - ) ,. vale, udă cătunul Nistoreşti, com. Breazad.-s., pl. şi jud. Prahova; are direcţia de la E. spre V . către rîul Prahova. Curge numaî în timpuri ploioase. B ra d u lu i (V a le a -), vale, izvo­ reşte din dealul Costeştilor, pla­ iul Horezul şi se varsă în rîul Otăsăul, la S. comuneî Bărbă­ teşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. B ra d u lu i (V îrfu l-) , munte, în comuna Goideşti, judeţul Buzău, între Penteleu şi Chilmiziul. B ra d u lu i (V îrfu l-), pădure, în . com. Vipereşti, jud. Buzău, de 400 hect., proprietate moşnenească. B ra d u lu i (V îrfu l-), pisc, în şi­ rul de munţî Predealul - Buzău­ lui, jud. Buzău; face hotar în­ tre comunele Vipereşti şi Tisăul; are 663 metri înălţime şi a ser­ vit ca punct trigonometric; maî tot e acoperit de pădure. B rad u ri, pisc d e munte, judeSSaCO. H a n ţe D icţionar Geografic.

f’85

ţul Neamţu, către hotarul jud. Suceava, la E. munteluî Albele, în comuna Gaiul, plasa PiatraMuntele. B r a d u r i, pîrîiaş foarte mic, în jud. Neamţu, com. Galu, plasa Piatra-Muntele; se numeşte ast­ fel după muntele din care izvo­ reşte; se varsă pe partea stîngă a rîuluî Bistriţa. B r a g a , izvor, în com. Mînzăleşti, judeţul Buzău; ese din muntele Măceşul şi pe la capul de N. al muntelui Brazeul se scurge în pîrîul Sturdza. B r a g a , pădure, în com. VintilăVodă, cătunul Schei, jud. Bu­ zău; are 27 hectare şi face un corp cu Fundul-Săreî, Plopul şi Posteiul. B r a g a , vale, în comuna VintilăVodă, căt. Schei, jud. Buzău; se scurge în Valea - Pecenega; apa sa e tot-d’a-una turbure. B r a g a d ir u l, com. rur., la extre­ mitatea de N.-E. a plăşeî Mar­ ginea, jud. Teleorman, situată în partea stîngă a rîuluî Vedea, pe dealurile ce se întind spre jud. Vlaşca şi în special pe dea­ lul numit Gorganul. Se înveci­ neşte la N. cu com. Conţeşti. la S. cu com. Bujorul din jud. Vlaşca şi cu fluviul Dunărea; la E. cu cîmpia Burnazuluî, care se întinde în jud. Vlaşca şi la V . cu hotarele moşiilor Năstu­ relul şi Frumoasa. Suprafaţa comunei şi a mo­ şiilor de pe dînsa este de a­ proape 14000 hectare, din carî 4000 pămînt arabil, 3000 hect. izlazuri şi suhaturi, 2000 hect. pădure şi zăvoaie şi 4500 hect. baltă. Locuitoriî împroprietăriţi la 1864 sunt în număr de 375 pe 1563 hect. V il sunt în în­

BRAGADIRUL

tindere de 214 hect., ale locui­ torilor şi proprietăţii. Moşia Bra­ gadirul este una din acelea pe care agricultura se face în mod sistematic şi cu multă îngrijire. Pe lîngă cultura cerealelor, creş­ terea vitelor ocupă loc însem­ nat. Din balta numită Scăeşti se scot mari cantităţi de peşte; ea se alimentează din apele Du­ nării, carî intră prin canalul Pa­ sărea. L a extremitatea de S. a comunei se află un teren mlăş­ tinos, numit Vetrigea, în dreptul satuluî bulgăresc de peste Du­ năre Vardinul şi a rîuluî Iantra din Bulgaria. Vastul domenifl al Bragadiruluî, d’impreună cu balta şi pădu­ rea, este proprietatea fraţilor Mi­ hail şi Niculae Dumba din Viena. Populaţiunea comunei este de 2636 suflete, din carî 678 capi de familie şi 388 contribuabili. Numărul vitelor din comună este de 10704, din cari 835 cal, 2039 vite mari cornute, 6394 vite mici cornute şi 1486 porci. Producţiunea agricolă a fost de: 11000 hect. grîti, 820 orz şi ovă£, 400 rapiţă, 12500 porumb şi 4000 fasole. Budgetul comunei este de lei 12174, banî 56 la venituri şl de lei 9106, banî 87 la cheltuelî. A re două şcoale, cu doi în­ văţători, 54 elevî şi 8 eleve; ambele şcolî se găsesc instalate într’un singur local, dăruit de proprietate. Are o singură bi­ serică Cu doi preoţi şi doi cîn­ tăreţî ; o moară de aburî şi 5 cîrciumî. Locuinţa proprietăţii este de un stil elegant, cu gră­ dină foarte frumoasă. Căile de comunicaţiuile ale comunei sunt: spre com. Con­ ţeşti, la com. Năsturelul şi la cele-l’alte comune de prin prejur, prin drumuri vecinale. Comuna Bragadirul, în for­ maţiunea et actuală, nu pare a 74

BRAGADIRUL

fi vechie. Este probabil că a­ ceastă comună a fost formată din satele Gorganul, Cătuneasca şi Scăeşti, care le vedem figurînd în Nomenclatura satelor din jumătatea secolului X VIII şi cari astăzi nu mal există, Satul Scă­ eşti a rămas numai cu numele, nefiind populat. A ci se află as­ tăzi magaziile proprietăţii Bra­ gadirul, precum şi cătunele unde se vînează peştele din balta Scăeştilor. Satul Bragadirul se gă­ seşte însă trecut în «Istoria» lui Fotino, la începutul secolului al XlX-lea. B r a g a d i r u l , sat, face parte din

com. rur. Străini-Dobreni, plasa Sabarul, jud. Ilfov. Este situat spre S. de Bucureşti, pe malul stîng al rîuluî Sabarul. Se întinde pe o suprafaţă de 680 h e c t.; are o populaţie de 1392 locuitori. Proprietatea aproape întreagă este a locuitorilor, de oare-ce d. M. Gheorghin are numai vr’o 28 hectare. A re o biserică cu hramul A ­ dormirea, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Comerciul se face de 8 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor mari este de 780 şi al celor mici de 1120. S’au stabilit în sat 28 străini. B r a g a d i r u l, sat, face parte din

com. rur. Bragadirul - Bulgarul, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si­ tuat la S.-V. de Bucureşti, pe ambele maluri ale rîuluî Ciorogîrla. Prin mijlocul săfl trece calea judeţeană Bucureşti-Alexandria. Se întinde pe o suprafaţă de 679 hect., cn o populaţiune de 763 locuitorî. Din teritoriul satului, 67 5 hect. aparţin d-lul Marihescu - Bragadiru, din cari cultivă 597 hect., £ 75 izlaz, 2 vie, I pădure. Lo-

586

BRAGĂ-BUNĂ

cuitoriî au 304 hect., din cari B r a g a d i r u l , fo r t, în jurul Bucu­ 12 hect. rămîn sterpe. reştilor, jud. Ilfov. A re o biserică cu hramul Sf. Dumitru, deservită de I preot B r a g a d i r u l - B u l g a r u l , com. rur., şi 2 cîntăreţî, o şcoală mixtă, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situată frecuentată de 29 elevi şi 5 e­ la S.-V. de Bucureşti, pe am­ leve, sub un acoperămînt cu pri­ bele maluri ale rîuluî Ciorogîrla, măria, construită de d. Măriaproape de îmbucătura acestui nescu-Bragadiru, cu întreţine­ rîu cu rîul Răstoaca, 11 kil. de­ rea căreia jndeţul şi comuna parte de Bucureşti. cheltuesc anual 1480 leî. Se compune din satele: Bra­ A ci este reşedinţa primăriei, gadirul, Bulgarul şi Cornetulpe apa Ciorogîrla. Glogoveanul. A re o populaţie de A re 2 poduri stătătoare, o 1061 locuitori, cari trăesc în moară cu apă, o mare fabrică 187 case. de spirt, una din cele d’intîiu Se întinde pe o suprafaţă de în ţară, atît prin mărimea el, 1318 hectare. cît şi prin producţia spirtului, Proprietarii: d-l Dim. Marinescu care se face un mare comercu-Bragadiru şi d-na Elena Miciu, atît în ţară cît şi în străină­ clescu, afl 857 hect. şi locuito­ tate. riî 461 hect. Proprietarii cultivă In această fabrică s’a între­ 734 hect., 118 izlaz, 2 vie şi buinţat în anul 1895 — 96 ur­ 3 pădure. Locuitorii cultivă tot mătoarele materii prime : popămîntul, afară de 18 hect. carî rumb4590,300kgr.,grîu 724,000 rămîn sterpe. kgr., diverse 916,400 kgr., fă­ Comuna numără 183 contri­ ină de secară 302,100 kgr. buabili, A re un budget de 4746 Pe lîngă fabrică, d. Marinesculei la venituri şi 4468 lei la Bragadiru ţine adesea un în­ cheltuelî. In anul 1885 erau 163 semnat număr de vite, mal ales contribuabili. bol şi vaci pentru îngrăşat, din In comună este o singură bi­ materiile ce rămîn de la fabri­ serică, la Bragadirul, deservită carea spirtului. de I p re o t; o şcoală m ixtă; I Intre Bragadirul şi Cornetul, moară cu apă, 1 fabrică de spirt; pe locul numit La-Cocenişte, este 2 poduri stătătoare. fabrica de faină, tot a d-luî MaNumărul vitelor mari este de rinescu-Bragadiru, care s’a con­ 468 : 77 cal şi epe, 7 armăsari, struit pe ruinele alteia vechi. 287 bol, 83 vaci şi viţel, 3 ta­ A p a se adnce prin turbine, din urî şi 11 bivoliţe, şi de 1412 Ciorogîrla. vite mici: 187 rîraători, 1225 ol. Comerciul se face de I -cîrDintre locuitori, 179 sunt plu­ gari, 5 industriaşi, 114 diferite ciumar şi I hangiu. profesiuni. Arătura se face cu Numărul vitelor mari este de 315 şi al celor mici de 1209. 155 pluguri: 134-cu caî, 2r cu S’au stabilit în sat 28 străini. bol. Locuitorii au 157 care şi Moşia Bragadirul a fost pro­ căruţe: 132 cu bol şi 25 cu cal. prietatea răposatului Colonel Ni­ Comerciul se face de 2 cîr­ colae Em. Lahovari, de la moş­ ciumarî şi I hangiu. tenitorii căruia a cumpărat’o în S ’au stabilit în comună 28 urmă D. MarinescU, care a adăostrăini. gat numele moşii la numele 'său. B r a g ă - B u n ă , tîrlă, jud. Brăila,

b r a h a r iu l

pe malul drept al privaluluî Dimuleasa, din com. Gropeni, ca la 2 kil. de unde privalul Dimuleasa se uneşte cu Stupariţa.

Brahariul,

pisc. (Vezî Dolheni, deal, com. Idriciul, pl. Crasna, jud. Fălcifl).

B ra ia , privai, jud. Brăila; începe

din Băndoiu şi se varsă în Ţermuroiu, spre S. B ra in a , sat, în comuna Indepen­

denţa, pl. Şiretul, jud. Covurluiu, în partea de N. şi aproape de reşedinţa comunală. De acest sat sunt alipiţi şi parte din ve­ chii locuitorî aî foasteî cătune megieşe Peneul, desfiinţată azî, din cauza inundaţiilor Şiretului. Braina numără 38 familii, cu 177 suflete; are o biserică. Teritoriul ce aparţine acestuî sat e în în­ tindere de 642 hect. şi 11 arii.

Braloştiţa,

com. rur., în pl. Jiuld.-s., jud. Dolj, situată în par­ tea de S.-V. la 34 kil. N.-V. de Craiova şi la IO kil. de reşe­ dinţa plăşeî, comuna Filiaşi. Situatăpe locul şes, numit Bra­ loştiţa, la E. pe valea Racoviţa, pe dealul Corbul şi Cotina, pe dealurile Braloştiţa, Spaiongiul şi Hunia. Se învecineşte la N. cu com. Filiaşi şi Răcari, de care se des­ parte prin rîul Jiul; la S. cu Sal­ cia (com.), de care se desparte prin pădure ; la E. cu com. Tatomireşti, despărţită prin Jiu l; iar la V . cu comuna Argetoaia, despărţită de asemenea prin pă­ dure. Limita liniei de N. este formată de J iu l; limita liniei de S. eăte formată de dealurile Cor­ bului, Vlăicoaia şi Braloştiţa. Terenul comunei este acci­ dentat de dealurile: Spaiongiuluî, cu o înălţime de 350 metri şi acoperit cu semănături; de

687

Dealul-Dracului la Nord de pre­ cedentul, şi care ca şi dînsul se sfîrşeşte pe teritoriul acestei com .; de dealul Hunia, cu pla­ toul său acoperit cu pădurî şi care are o înălţime de 250 m.;de dealurile Vlăicoaia şi Vîlceaua la S. comuneî, cari se leagă cu dealul Scăeşti spre V . şi se con­ tinuă prin dealurile Măeagul, Bra­ loştiţa şi Corbului. In comună se află balta Rup­ tura, acoperită cu papură. începe din N. comunei şi merge spre E. în apa Jiului; are în jurul său zăvoiu de nuele. Fîntînî sunt în număr de 3: Fîntînâ - lui - Lopată, CişmeauaMezoiului şi Cişmeaua-de-la-Bărăscu. Comuna este udată de pîrîul Racoviţa, care izvoreşte a­ proape de limita comuneî A r­ getoaia, merge de la V.-E. pănă în dreptul cătunuluî Racoviţa, de unde se îndreptează spre N. pănă în dreptul cătunului Bra­ loştiţa, de unde o ia iar spre E., trece de se scurge în balta Ruptura, care la rîndul său se scurge în Jiu. Pe pîrîul Raco­ viţa se găsesc podeţe în drep­ tul cătunelor Ciocanele, Corbul, Cotina şi Braloştiţa. Jiul se re­ varsă adesea-orf, rupînd pode­ ţele. înainte comuna se compunea din 4 cătune şi anume : Bra­ loştiţa, Ciocanele, Cotina şi O­ chişorul. A zî se compune din 7 cătune şi anume : Braloştiţa, care este cătunul de reşedinţă, Cotina, Ciocanele, Corbul, FaţaRacoviţei, Ochişorul şi Turcoveşti. In comună se află o biserică, fondată de Constantin Argeto­ ianu. In tinda bisericeî se află urmă­ toarea inscripţiune : «Această sfîntă şi Dumnezeiască biserică s’a făcut din temelie, cu cheltu­ iala d-lui C. Argetoianu, biv-vel-

BRALOŞTIŢA

pitar, nepot de frate al d-lui Mihalache Cantacuzino, bivelspătar, în zilele prea S. S. Sale Episcopului Rîmnicului-NouluiSeverin şi al M. S. Voevodul Domnitor Scarlat loan Ghica». Biserica este de zid î serbează hramul Sf. Voivozi. A re 1 preot şi 2 cîntăreţî. După legea ru­ rală din 1864, are o proprietate de 17 pog., precum şi 10 lei venit din budgetul comunei. Ruina numită Schitul se cre­ de a fi făcută de haiduci, pentru a se apăra. In cătunul Braloştiţa se află o şcoală mixtă cu un singur în­ văţător, ce funcţionează din 1860 şi este întreţinută de stat şi de comună. Localul, de zid, e în bună stare. Numărul locuitorilor din a­ ceastă comună e de 1672, 811 bărbaţi şi 861 femei, ce locu-. esc în 392 case şi 2 bordee. După legea rurală din 1864 sunt 278 locuitorî împămînteniţi. Locuitoriî Se ocupă mult cu agricultura şi cu creşterea vite­ lor marî şi micî. Suprafaţa comunei este de 2400 hect., din care 1750 hect. arabile, 60 fineaţă, 250 loc sterp şi 260 pădure. Moşia Ciocanele aparţine pro­ prietarului, N. Săulescu, restul e al locuitorilor, dat la 1864. Se seamănă grîu, porumb, rapiţă şi in. Pădurî: Ciocanele, de 30hect., pe proprietatea d-lui Săulescu; Turcoveşti, 200 hect., Ochişorul, 30 hect., aparţin Principelui G. Ghica, d-lor N. Săulescu şi lo­ cotenent Anastasescti. Pădurile sunt compuse din stejar, fag, cer, etc. ‘ Viile în întindere de 74 x/a hect. aparţin locuitorilor; dau vin roşu de calitate mijlocie. Locuitorii ati cazane, în cari fabrică rachiu de tescovină şi

BRALOŞTIŢA

ţuică; anual se face ca la vr’o 600 decalitri. Se lucrează de mulţi locuitorî rogojini şi coşuri de nuele pentru casă. In comună sunt cinci cîrciumî, din care una în Ochişorul, una în Faţa-Racoviţeî, 2 în Bralo­ ştiţa şi una în Turcoveşti. Pro­ ductele se desfac la Craiova, Filiaşi şi Răcari. Comuna este străbătută de o cale vecinală, ce duce la Scăeşti, lungă de 4 k il.; de o alta ce duce la Filiaşi, pe o lungime de IO kil.; de o cale vecinală ce duce la Răcari şi e lungă de 5 kil. Spre Salcia duce o altă cale lungă de 4 kil. Spre Argetoaia e o cale vecinală, lungă de 8 kil. Contribuabilî sunt 414. Venitul budgetar pe 1893-94 a fost de 1830 1. Chelt. 1625 1.

B r a lo ş t iţ a , şes, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-s., com. Braloştiţa, pe care este situată comuna Braloştiţa. B r a n (Vezî Odaia-Bran), sat, com.

Golăeşti, pl. Braniştea, jud. Iaşi. cătun, pendinte de com. Măgura, pe proprietatea Lâceanca, plasa Cîlniştea, jud. Vlaşca. (Vezi com. Măgura). In cătun sunt 130 familiî în partea de V . a comuneî Mă­ gura - Lăceanca, situată pe un loc şes în valea Cleniţa. A ci se află o biserică, zidită la 1846, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî; în 1888 s’afl ofi­ ciat a c i: 22 botezuri, 3 căsă­ torii şi 15 înmormîntărl. Sunt 2 cîrciumî.

B ran ,

B r a n , deal, jud. Gorj, prelungire B r a l o ş t i ţ a , sat, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-s., com. Braloştiţa, situat în dreapta Jiuluî, la IO kil. spre S. de Filiaşi, cu reşedinţa pri­ măriei. A re 527 suflete, 252 bărbaţî şi 275 femei. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează de la 1866. Şcoala este între­ ţinută de stat şi de comună. Localul este în bună stare. In anul 1892— 93 a fost frecuen­ tată de 44 băeţî şi 4 fete, şi a­ nume: din Braloştiţa 13 băeţî şi 2 fete, din Ochişorul 12 bă­ eţî, din Cotina 6 băeţî, din Tur­ coveşti 7 băeţî, din Corbul 2 băeţî, din Faţa-Racoviţeî 4 bă­ eţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 72 copil. Ştifl carte 62 locuitorî. Comunicaţia se face prin şo­ sele vecinale şi comunale, care pun în legătură satul la S. cu Sfîrcea, la N.-V. cu Cotina, iar la V . cu Faţa-Racoviţeî. B r a lo ş t iţa , deal, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-s., com. Braloştiţa, în S. comunei. Maî este cunoscut şi sub numele de Vlăicoaia.

BRANA

688

a culmei Moldovişuluî; se se­ pară de acesta la comuna Copăcioasa; se interpune între rîul Jiul şi Gilort. Din acest deal ia naştere apa Cioiana, care se var­ să în Jifl. movilă, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, spre N. de s. Gheorghe-Lazăr, com. Bucul.

B ran ,

movilă, în jud. Ialomiţa, pl. Cîmpuluî, spre N. de satul Alexeni.

B ran ,

B r a n , pădure de salcie, în jurul

privaluluî Bran, jud. Brăila. B r a n , pădure, com. Golăeşti, pl.

Braniştea, jud. Iaşi.

cea, pl. Măcin, pe teritoriul co­ munelor Văcăreni şi Jijila. îşî ia naştere din Dealul-Cărărilor, şi anume de la vîrful numit Movilele-Săpate, pe teritoriul co­ munei Văcăreni; curge spre mia­ ză-zi, avînd o direcţiune gene­ rală de la N.-E. spre S.-V.; trece pe la poalele Dealuluî-Cărărilor, taie şoseaua naţională TulceaIsaccea-Măcin, intră în com. Ji­ jila, curge pe la poalele movi­ lei Fusul şi ale Dealulul-Milcovuluî, şi, după un curs de a­ proape 3 kil., merge de se varsă în valea Jijileî, pe partea dreaptă, puţin mal sus de satul Jijila, în faţa vărsătureî pîrîuluî ValeaLargă. Pe la gura sa sunt şi puţine viî. Malurile sale sunt în general joase. Brăzdează partea nordică a plăşeî şi a comuna Jijila şi pe cea sudică a comu­ neî Văcăreni. B r a n a , sat, numit şi Mănăstioara,

pe moşia cu acelaşî nume din com. Preuteşti, jud. Suceava. Aşezat pe ţărmurile pîrîuluî Bra­ na, are 44 case, cu 53 capi de familie, safl 213 suflete, din cari 66 bărbaţî şi 147 femeî. Contri­ buabili sunt 48. Vatra satuluî ocupă o suprafaţă de 7 fălcî şi 74 prj. Moşia, proprietatea sta­ tului, e în întindere de 1 1 5 fălcî, din carî 108 fălci cultivabile şi 7 fălci sterpe. împroprietă­ riţi la 1862 sunt: 2 fruntaşi, 21 mijlocaşi şi 5 codaşi, avînd 108 fălci şi 2 prj. Schitul şi şcoala din Preuteşti servă şi acestuî sat.

B r a n , privai, jud. Brăila, între ca­

B r a n a , piria, în com. Preuteşti,

nalul Cremenea şi Vîlciul, pe te­ ritoriul com. Stăncuţa. Are direc­ ţia de la N. spre S. şi uneşte priva­ lul Coităneasa cu privalul Muta.

pl. Şomuzul, jud. Suceava. Iz­ voreşte din Pădurea-Hîrtjopuluî şi după 4 kil. se varsă în Şomuzul-Mare.

piria, de pu­ ţină însemnătate, în jud. T u l­

B r a n a , schit, (v. Adămoaia), jud.

B r a n ( V a le a -lu î-) ,

Suceava.

B R A N C IO C

aşa numesc locuitori! cîmpia întinsă dintre rîul Prar hova şi comunele Ţintea şi Băi­ coiu, jud. Prahova, care este foarte productivă în cereale. Pe această cîmpie se văd o mul­ ţime de movile.

B r a n c io c ;

trup de moşie a statuluî, jud. Prahova, pe care la 1864 s’au împroprie­ tărit parte din locuitoriî comu­ neî Băteşti, din pl. Crivina.

B r a n c io c (P o ie n ile -) ,

B r a n c u lu î ( V a le a - ) , vale, care

trece pe la sud de com. Brîncoveni şi pe care curge un mic pîrîu, care, unindu-se cu Jugălia, se varsă în Olteţul, spre răsă­ rit de com. Cioroiul, pl. OlteţulOltul-d.-s., jud. Romanaţi. Cuvîntul Brancul este o formă maî scurtată a numelui de familie al Brîncovenilor. B r a n g a , deal şi punct trigonome­

tric de observaţie, în cuprinsul comunei Giurgiţa, pl. Balta, ju­ deţul Dolj. A re o înălţime de 86 m. B r a n iş te a , plasă, jud.

Iaşi, în partea despre răsărit a judeţu­ lui, situată parte pe podişul dea­ luluî a căruia coastă despre E. formează valea prin care curge rîurile Jijia şi Prutul, iar parte pe întinsul şes al Prutuluî. Se prelungeşte de la N., din mar­ ginea plăşeî Turia, din punctul Cornul-luî-Sas, spre S., de-alungul Prutului pănă din jos de satul Măcăreşti, în marginea ju­ deţului Fălciu, la satul ColţulCornel. Se mărgineşte la N. cu plasa Turia, la V . cu pl. Copoul şi oraşul Iaşi, la S. cu pl. Codrul şi o parte a jud. Fălciu, iar la E. cu Basarabia, de care se des­ parte prin rîul Prutul. Este formată din comunele:

589

1. Sculeni, cu satele: Sculeni (tîrguşor), Frăsuleni, Sorea şi Şendreni, la nordul plăşeî. 2. Stîncă, cu satele: Stîncă, Cîrpiţi, Luceni, Luceni-Băcăloael, Luceni-Sturzoaeî, Icuşeni şi Cotul-lui-Ivan, în jos de Scu­ leni. 3. Golăeşti, cu satele: Golă­ eşti, Podul-Jijiei, Odaia-Bran, Bob, Petreşti, Medeleni, Chişărăi şi Lăzăreni, în jos de com. Stîncă. 4. Bozia, cu satele: Bozia, Marhonda, Bereşti, Ungheni şi M înzăteşti, în jos de comuna Golăeşti. 5- Holboca, cu satele: Holboca, Dancul, Valea-Lungă, Ru­ seni-Vechî, Ruseni-Noi şi Coada-Stîncei, la mijlocul plăşeî. 6. Ţuţora, cu satele: Ţuţora, Cristeşti, Oprişe%}-d.-s., Oprişeni-d.-j. şi Chipereşti, în jos de com. Holboca. 7. Prisăcani, cu satele: P ri­ săcani şi Moreni, în jos de co­ muna Ţuţora. 8. Costuleni, cu satele: Cos­ tu leni şi Măcăreşti, la sudul plăşeî. întinderea teritoriului este de 34404 hect. Aerul e umed şi nesănătos, din cauza bălţilor ce se for­ mează prin debordările apelor Prutuluî şi Jijieî, cît şi din cauza malului rămas după vărsături. Pămîntul este argilos pe şesurî, nisipos pe malul rîurilor şi mal mult negru pe podişe. Teritoriul acesteî plăşî este singurul care are cea mal mare întindere de şes şi numaî în par­ tea sa despre V . se prelungeşte un şir de deal, ce formează cul­ mea sau malul drept al şesului Prutului; această culme se în­ tretae în 2 puncte, la intrarea rîu­ rilor Jijia şi Bahluiul în acest şes. Culmea întretăiată nu este de cît capetele dealurilor Turia

BRANIŞTEA

şi Bahluiul, carî se sfîrşesc în şesul Prutuluî, precum şi con­ tinuarea dealuluî ce se află din a dreapta rîuluî Bahluiul, care se ramifică în judeţele Vasluiu şi Fălciu, formînd şi hotarul ju­ deţuluî. înălţimile acestor dealurî se numesc: Stîncă, Icuşeni, Golă­ eşti, Chişărăi, Bobeica, Spînzuratul, Coada-Stînceî, Ruseni,Mîn­ zăteşti, Cristeşti, Chipereşti, Mocra, Costuleni, Rotari, LimbaG ogăi, Marcociul şi R angul; toate sunt de-a dreapta rîuluî Jijia. Apele, ce udă teritoriul plă­ şeî, de la un capăt la cel-l’alt, sunt rîurile: Prutul şi Jijia, şi, în marginea despre S., Bahlu­ iul, care face şi hotarul între plasa Codrul pănă la confluenţa lui cu rîul Jijia. Aceste rîurî, în cursul lor, ati format o mul­ ţime de bălţî şi gîrle, pe cari le întreţin cu apă din vărsările lor. Intre cele mal însemnate gîrle şi bălţî sun t: lanţul, Gavriloaia, Sorea, Ochişorul, Cărăşelul, Tieva, Cotoman, Vulturul, BaltaLată, Roşcana, Balta-Popeî, Răstoaia, Strîmba, Opinca, Buzduva, Ciobîrcea, Durducul, Ochiul, Lozia, al-Giudeluî, Popescu, Păpuceasa, Cularea, Rădiul, Mar­ honda, Răgoaza, Lunga, Fulge­ rul, Dragostina, Gîrliţa, Voduleţul, Vladnicul, Harnetul, Ţiga­ nul, Coşcodana, Olanul, Biciuşca, Ciobîrcul, Bradul, Stuhoasa, Ghila, Lipoveanca, Malul - Gol, Rămăşiţa, Bulatăul, Cadeul, Mîndra, Cocoraţa şi Puricele. In partea despre Vest, de a dreapta rîurilor Jijia şi Bahlu­ iul, se scurg cîte-va pîraie, for­ mate din izvoarele dealurilor, şi anume: Covaşa, Valea-Lungă şi Covacna. Producţiunea cea maî mare a pămîntulul este recolta finului, ce se face în abundenţă, pe şe-

BRANIŞTEA

sul Prutului. Cultura cerealelor este mal mică, din cauza inundaţiunilor. Cu toate acestea, to­ tuşi, din 34404 hectare cît este întinderea plăşeî, se cultivă 7029 hectare ; 66 hectare sunt cu­ prinse de viî şi 2836 hect. a­ coperite cu pădurî, dinţre carî: 1056 hect. proprietate particu­ lară şi 1780 hectare proprieta­ tea statuluî; restul de 24473 hect. pămînt este cuprins de imaşe, fîneţe, ape; mlaştini şi locurile pentru aşezarea satelor. Numărul vitelor e de 34809 capete, din carî: 12204 vite marî cornute, 16898 oî, 5 capre, 12 bivolî, 1783 caî şi 3906 rîmătorî. Industria se mărgineşte la treî morî de apă, treî de aburî şi patru de v în t; la industria cas­ nică, ce n’a dispărut încă cu totul şi la micî industrii manu­ ale, precum : facerea rogojinilor şi coşciugelor, în satele Prisă­ cani şi Bozia ; împletirea pălă­ riilor1 de paie, prin unele şcolî, şi împletirea lozieî, din care se fa c : panere, coşercî, scaune, etc. maî cu seamă în şcoala din tîr­ guşorul Sculeni. Comunicaţiunea cu oraşul Iaşi şi plăşile vecine se face prin cinci drumurî marî şi anum e: 1. Calea fierată, ce pleacă de la oraşul Iaşi spre E. în cur­ mezişul plăşeî, prin marginea co­ munelor : Holboca, Ţuţora şi Bozia pănă la satul Ungheni, pe malul Prutuluî, unde se leagă cu calea fierată Ungheni - Ruşi, prin un pod mare de fier. Co­ municaţia se face prin staţiile Cristeşti şi Ungheni. 2. Şoseaua naţională, ce plea­ că tot din oraşul Iaşi spre S., alăturea cu drumul-de-fîer, pănă dincolo de satul Vlădiceni, de unde se depărtează calea fierată, cotind spre N.-E. pe partea stîn­ gă a rîuluî Bahluiul *, iar şoseaua se prelungeşte de a dreapta rîu­

590

luî pănă la satul Chipereşti şi, trecînd apa Jijiei, merge drept în malul Prutuluî, în marginea de sus a satuluî Ţuţora. 3. De şoseaua naţională IaşiŢuţora se leagă şoseaua jude­ ţeană de la satul Tomeşti, plasa Codrul şi continuă pănă ce in­ tră în plăSă Braniştea, în mar­ ginea despre S., trecînd prin com. Costuleni, de unde se leagă cu jud. FălciU. 4. Şoseaua mixtă, ce pleacă din tîrguşorul Sculeni, în direc­ ţia N.-V. a plăşeî şi la satul Popricani, în marginea despre E., se leagă cu şoseaua judeţeană Iaşi-Botoşani. 5. Drumul vechiu al Braniş­ te!, care începe din marginea de N. a plăşeî şi se prelungeşte trecînd prin toate comunele, pănă în marginea de S., spre jud. Fălciu. Populaţia acesteî plăşî este de 9611 familiî, sati I i 873 su­ flete, din carî: 6079 bărbaţî şi *5794 femeî. După naţionalitate sunt: 10998 Romînî, 854 Evreî, 8 Unguri, 5 Ruşî, 4 Germani, 3 Grecî şi 2 Turcî. Romîniî se ocupă cu lucra­ rea pămîntuluî şi Creşterea vi­ telor; Evreii fac comerţ, iar cell’alţî străinî sunt în diferite ser­ vicii pe la moşii. In privinţa administrativă, pl. Braniştea este împărţită îrt opt comune, formate din 39 sate şi un tîrguşor. Reşedinţa sub-prefectureî e în satul Ungheni, com. Bozia. In privinţa judecătorească, ea cade în jurisdicţia ocolului Turia. Numărul bisericilor este de 24, deservite de 18 preoţî, 14 cîntăreţî şi 17 eclesiarhî. Numărul şcoalelor este de 10, cu 11 învăţători şi avînd o po­ pulaţie şcolară de 390 elevî şi 4$ eleve.

BRANIŞTEA B r a n iş t e a , cont. rur,, pl. Şiretul,

jud. Covurluiti, la 18 kil. spre V est de Galaţi şi la 3 kil. de malul Şiretului. Se mărgineşte la N. cu con*. Hanul-Conachi şi cătunul Coştache-Negri (com. Tuluceşti), la E. cu căt. Smîrdan (com. Fileşti), la S. cu rîul Şiret (com. Cotu-Lung, jud. Brăila) şi căt. Serdarul (Fileşti), la V . cu c. Independenţa şi parte din Ha­ nul-Conachi, Această com. este una dintre cele mai bine condiţiopate ale jud. Covurluiti. Prin ea trece drumul de fier ce merge spre Roman (gara Şerbeşti) şi şoseaua naţională Galaţi-Tecuciti. Apele ce udă com. Braniştea, afară de Şiret, sunt pîrîiaşele: Loz ova, Bîrlăzelul şi Greaca, precum şi balta Lozova. Numă­ rul cătunelor ce o formează e de 4, şi anume: Braniştea, (re­ şedinţa), Traian, Şerb eşti-Vechî şi Lozova; cea maî depărtata de reşedinţă 6 Şerbeşti-Vechî, la o distanţă de 41/a kil. Locui­ toriî din Braniştea şi ŞerbeştiVechî sunt foşti clăcaşî, împro­ prietăriţi la 1864; cel din Tra­ ian şi Lozova foştii însurăţei, îm­ proprietăriţi la 1879. Numărul total al caselor e de 353! con­ tribuabili sunt 247; familii 348, cu 1423 suflete, din carî bărbaţî 713, femeî 710, necăsătoriţi876, căsătoriţi 492, văduvi 54, di­ vorţat 1. Ştiti carte 258, nu ştiti 1165. întinderea teritoriului comu neî Braniştea se calculează la 1 1 6 5 5 hect., din carii 6478 a­ rabile, 2017 imaş, 2793 fîneţe, 383 pădure, 109 vii, 150 bălţî şi eleştaie, restul locurî sterpe. Din pămînt, 764# hect. 785° m. p. aparţin proprietăţeî marî, reprezentată prin trei moşii par­ ticulare, numite Şerbeşti-Vechî, Izgon şi Traian, precum şi două ale statuluî, cu numele! Braniştea

b r a n iş t e a

şi Ţipeşti-Şerbeştî; restul e al sătenilor. Se cultivă aicî tot felul de ce­ reale. Pe teritoriul Branişte!, în deosebi pe lunca Şiretului de jpe taoşia Izgon, se produc fîheţe multe şi de bună calitate; de aicî se alimentează cu fîn întreaga piaţă a Galaţilor. Vite sunt: 15 taurî, 870 boî, 736 vacî, 172 junei, Iicjjunce, 147 gonitorî, 121 gonitoare, 176 mînZaţî, 164 mînzate, 123 viţeî, 2 armăsar!, I I I epe, 222 caî, 45 mîtlzî, 6 asinî, 4 catîrî, 189 berbecî, 3768 oî, £3 capre, 36 purceî, 68 scroafe, 19 vieri şi 50 porcî. Pe lîngă plugărie şi creşterea vitelor, locuitoriî din com. Bra­ niştea se ocupă cu facerea de haragî şi rogojini, precum şi cu tăiatul stufului. Plugurî de fler au maî toţî locuitoriî. Fe­ meile cultivă puţin Vîermiî de mă tas ă ; ele lucrează apoî maî toate obiectele casnice şi chiar îmbrăcămintea necesară. Iâ a­ ceastă com. se lucrează de fe­ meî scoarţe frumoase, chilimuri, perine şi alte obiecte casnice, cu mult gust şi îndemânare. Veniturile ordinare comunale se ridică la 12716 leî, 61 banî, iar cheltuelile la 12421 leî, 98 banî; veniturile drumurilor sunt de 827 leî, 26 banî, şi cheltue­ lile de 644 leî, 20 banî. Contri­ buţiile directe sunt de 11908 leî 40 banî. Bisericî sunt 3 : S-ţiî Voevozî, în satul Braniştea (Şerbeştî), con­ struită de stat în 1863 ; Naşterea-Maiciî-Domnuluîîn Lozova; a 3-a la Traian. Cîte trele bi­ sericî au pămînt rural; cea din Braniştea 25 J/s fălcî, iar cele-l-alte două cîte 8 1/a falcî. După noua alcătuire sinodală, com. Braniştea împreună cu căt. Costache-Negri (com. Tuluceşti) constitue o parohie, cu catedrala

691

S-ţiî Voevozî, cu 1 preot paroh şi 5 cîntăreţî. Şcolî sunt 2 : una de băeţî şi una de fete, amîndouă în re­ şedinţa comunală; şcoala de băeţî există din 1858; e frecuen­ tată de 69 elevî din 72 înscrişi, urmînd cursul întreg de la 1879 numai vre-o 25 elevî; cea de fete, înfiinţată în 1883, este fre­ cuentată de 19 eleve, din 39 în­ scrise. L a gura bălţeî Lozova s’au găsit rămăşiţele unuî pod de piatră, cu stîlpî de stejar, de dată vechie necunoscută. Piatra de aici s’a pus la şoseaua na­ ţională, ce trece prin apropiere; o lespede de o piatră maî mare de la acest pod este la biserica din Braniştea. B r a n iş te a , com. rur., în plasa

Bolintinul, judeţul Dîmboviţa. Această comună este situată spre S. de Tîrgovişte, în apro­ piere de gara Titu, pe malul drept al rîuluî Dîmboviţa şi pe o cîmpie frumoasă şi rodnică. In raionul acesteî comune se află un heleşteu. Ea se compune din treî cătune: Braniştea, Seveşti şi Podul-Rizeî, cu o popu­ laţie în total de 2584 locuitorî Romîni. Această comună pro­ duce cereale multe; are treî bi­ sericî şi o şcoală. Şcoala este mixtă, cu un învăţător, salariat de stat. Ea este frecuentată de 31— 55 elevî şi eleve. In toată comuna sunt peste 234 copiî de ambe sexe cu etatea de şcoală, adică ca la 137 băeţî şi 97 fete. Şcoala are 17 pogoane pămînt. Localul este anume clădit pen­ tru şcoală, în 1885, de zid, cu două camere, bun. Comuna are un venit de 4033 leî şi peste 460 contribuabili. In raionul com. se formează un pîrîiaş cu numele Băerelul, care mal la vale poartă numele de Baiul. In coprinsul

BRANIŞTEA

acestei comune este un mare pod peste Dîmboviţa şi un po­ deţ pe Băerelul. Braniştea se învecineşte spre E. cu comuna Conţeşti, pl. Ialomiţa, despăr­ ţindu-se de dînsa prin rîul Dîm­ boviţa şi unindu-se cu ea prin drum practic ; spre V . cu com. Produleşti; spre N. cu comuna Bolovani, de care se desparte prin Dîmboviţa şi se uneşte prin şoseaua comunală şi p o d ; iar spre Sud cu com. Cornetul, unindu-se cu dînsa prin şosea. Din gara Titu pănă în Brani­ ştea nu este maî mult de un kil., mergînd spre Nord Lîngă gară sunt hanuri, cari ţin de Brani­ ştea. B r a n iş t e a , com. rur., în pl. Cîm­

pul, jud. Mehedinţi, la distanţă de 58 kil. de T.-Severin, situată pe valea întinsă şi joasă ce se întinde la V . pănă în pădurea comunei Pătulele. Formează co­ muna cu cătunul Goanţa, de care este despărţită prin rîul Drincea. A re 330 contribuabilî din 2000 locuitori ; 361 case. Ocupaţiunea locuitorilor este a­ gricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitorii posedă: 106 pluguri, 219 care cu boi, 60 căruţe cu c a î; au 82 stupi. In com. sunt 2 biserici, deservite de 2 pre­ oţi şi 4 cîntăreţî; o şcoală, cu 1 învăţător, frecuentată de 21 elevî. Sunt 2 cîrciumî. Budgetul comunei este de 9382 lei. Nu­ mărul vitelor este de 1314 vite marî cornute, 131 cai, 814 oi şi 408 rîmătorî. Prin această comună trece şoseaua Punghina-Cearîngul-Braniştea-Cuşmirul. In partea despre E. a umil mic platou,se află un şanţvechiu, numit Redutele-Turco-Ruseşti, fiind-că aci s’ar fi bătut cînd-va Turcii cu Ruşii*

BRANIŞTEA B r a n iş t e a , com. rur., pl. Margi­

nea, jud. Vlaşca, situată în lunca Dunăreî, pe domeniul Giurgiu. Se arendează odată cu do­ meniul Giurgiu. In 1887 se aflau IIO contri­ buabilî din 579 suflete. Venitul comunal în 1886 era de leî 4633, iar cheltuelile de leî 4340; în 188/ venitul de leî 2989, iar cheltuelile de leî 2517. S ’a arat în această comună, în 1887, suprafaţa de 800 hect. cu diferite cereale. In 1864 s’au împroprietărit 95 ocuitorî, foşti clăcaşî, pe o su­ prafaţă de 386 hectare; iar în 1882 s ’a împroprietărit 8 locui­ torî însurăţel pe 5 5 h ect.; în to­ tal 103 locuitorî, pe o suprafaţă de 441 hect. Pădurea de stejar, ce este în apropierea satuluî, are o supra­ faţă de 90 hect. Este situată Ia N ord -V est de oraşul Giur­ giu, departe de IO kil. de a­ cesta, iar de Stăneşti, reşedinţa plăşeî, de 16 kil. A ci este o biserică zidită la a­ nul 1865, cu hramul AdormireaMaiciî - Domnului, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî; în 1888 s’au oficiat aci 99 botezuri, 16 căsătoriî şi 69 înmormîntărî. Bi­ serica depinde de parohia Oinacul. In această comună se află o şcoală comunală mixtă, cu două clase; aci a urmat, în 1888, 22 băeţî, din 47 băeţî şi 36 fete, cîţî au vîrstă de şcoală. In 1888 se afla în această comună 6 hect., 50, ariî cu vie. In apropiere este gîrla Comasca, la E. satuluî. Se maî află şi gîrlele Repe­ dea şi Sfredelul. In com. sunt 2 cîrciumî. Loc. au 320 boî, 140 bivolî, 10 cal, 240 rîmătorî şi 360 oî. B r a n i ş t e a , sat, ce-î zice şi Şer­

592

beşti, reşedinţa comuneî Bra­ niştea, pl. Şiretul, jud. Covur­ luiu. întinderea moşieî, ce apar­ ţine acestuî sat, e de 8687 hect. A re 260 case, 3 50 familiî, cu 1044 suflete; o biserică şi 2 şcolî, I de fete şi I de băeţî. A icî e staţia Şerbeşti a variantei b'nieî fîerate Şerbeşti-Hanul-Conachi. (Vezî Braniştea, com.). B r a n iş t e a , sat, pl. Ocolul, com.

Balta-Verde, jud. Dolj, situat pe Jiu, la S kil. S. de Craiova. L a N. satuluî se află balta cu aceeaşi numire. A ci e reşedinţa comuneî. A re o populaţie de 202 sufl., 102 bărbaţîşi IOO femeî, locuind în 52 case şi 2 bordee. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţio­ nează din anul 1849; este în­ treţinută de stat şi com ună; are I învăţător şi 8 l/s hect. proprie­ tate. Localul şcoaleî este făcut de comună şi e în bună stare. In anul 1892— 93 a fost frecuen­ tată de 44 băeţî şi 3 fete: 12 băeţî şi I fată din satul BaltaVerde, 7 băeţî şi 2 fete din Bra­ niştea şi 25 băeţî din satul Po­ poveni. Ştiu carte 38 bărbaţî şi 6 femeî. In sat este mănăs­ tirea Jitia, fondată în 1572 de Constantin Basarab, reediflcată în 1651 şi reparată de călugări în 1853. In jurul acesteî mănăs­ tiri se văd ruinele vechilor chi­ lii. In năuntrul mănăstire! se gă­ sesc inscripţiunî, carî, din cauza vechime!, nu se pot descifra. A re 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Pînă la 1864 a avut maî multe moşiî, carî, de la a­ ceastă dată, au trecut la stat. Lîngă această mănăstire sunt 2 movile marî, cu oseminte ale soldaţilor Ruşî.

BRANIŞTEA

cam la I '/a kil. depărtare. Are 494 sufl., 272 bărbaţî şi 225 femeî, locuind în 13 case şi 121 bordee. Copiii din sat urmează la şcoala din Dăneşti, ce este la o depărtare de 600 m. Ştiu carte 22 bărbaţî şi 2 femeî. In, sat este o biserică făcută de Stăvărache Cojocarul din Cra­ iova, împreună cu alţi săteni. Este construită din cărămidă şi are ca patron pe Sf. Nicolae. B r a n i ş t e a , sat, jud. Neamţu. (V.

Pîngărăciorul-Bisericani, sat, în com. Pîngăraţi, pl Piatra-Mun­ tele). B r a n iş t e a , sat, jud. Prahova; face

parte din com. rur. Haimana­ lele, pl. Filipeşti. A cest sat se maî numea Rîpa. B r a n iş t e a , sat, face parte din co­

muna Buciumeni, pl. Nicoreşti, jud. Tecuciu. E situat la o dis­ tanţă de 6 kilom. 200 m. de reşedinţa com. A re o populaţie de 15 capî de fam., din 42 sufl. B r a n iş t e a , cătun, în plaiul Cerna,

jud. Mehedinţi. Ţine de com. rur. Gornoviţa. B r a n iş t e a , cătun, pendinte de co­

muna Corbul, pl. Mijlocul, jud. Olt. Situat în partea de N. a comuneî, în stînga gîrleî Ve­ diţa, aproape de vâlceaua Berendeiu, are 520 locuitorî şi o biserică, clădită la 1888. S ’a numit ast-fel după pădurile (bra­ nişti) carî acopereau în vechime aceste locurî. B r a n iş t e a , numire, ce se maî dă

căt. Negoeşti, com. Negoeşti, pl. Tîrgşorul, jud. Prahova.

B r a n iş t e a , sat, pl. Jiul-d.-j., com.

Locusteni, jud. Dolj. E situat la V . de satul de reşedinţă Dăneţi,

B r a n iş t e a , baltă, jud. Dolj, pl.

Ocolul, comuna Balta-Verde J se

BRANIŞTEA

varsă în rîul Jiul pe la Estul sa­ tuluî Balta-Verde.

603

B r a n iş te a , mahala, în com. rur. Bîcleşul, plasa Dumbrava, Jud. Mehedinţi.

B r a n iş t e a , baltă, jud. Dolj, pl.

Ocolul, com. Balta-Verde, ce în­ conjoară satul Braniştea de treî părţî. Are puţină apă, cîte-va ochiurî şi pe întinderea sa creş­ te papură şi trestie. A re for­ ma unuî arc de cerc, fiind lungă de 2 kil. aproximativ şi lată de ioo m. Adîncimea nu trece de io cent. baltă cu peşte, jud. Mehedinţi, în satul OstrovulMare, din pl. Blahniţa, com. rur. Gogoşul.

B r a n iş te a ,

B r a n iş te a , baltă, în com. Fun­

deni, pl. Bîrlad, jud. Tecuciu, lîngă viile cu acelaşî nume, pro­ prietatea d-luî Verofta. B r a n iş te a , colină, în căt. Pănă-

tăul, acoperită de cătină, judeţul Buzău. B r a n iş te a , deal, în com. rur. Bî­

cleşul, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi. B r a n iş te a , deal cu viî în

com. rur. Oprişorul, pl. Cîmpul, jud. Mehedinţi.

B r a n iş te a , deal, în plaiul Cerna,

jud. Mehedinţi, satul Nadanova, com. rur. Buşeşti. deal, în raionul co­ muneî Vultureşti, pl. Argeşelul, jtfd. Muscel.

B r a n iş te a ,

B r a n iş te a , izla z, jud. Dolj, pl.

Ocolul, com. Balta-Verde, lîngă satul Popoveni. B r a n iş te a , lac, jud. Dolj, plasa

r Ocolul, comuna Coşoveni-d.-s., lung de 160 stj. şi lat de 50 stj.; este situat la N. comuneî.

B ra n işte a , moşie particulară, ju­ deţul Dolj, plasa Jiul-d.-j., com. Locusteni, satul Braniştea. B r a n iş te a , moşie, în jud. Neamţu, plasa Braniştea, situată pe lîngă moşiile : Polobocul, Muncelul, Giurcani, Grozeşti şi Motocani. înainte de secularizarea ave­ rilor mănăstireşti, aparţinea mănăstireî Bistriţa, fiind închinată Sfînt.-Mormînt. Doveditor des­ pre aceasta, este următorul hri­ sov : «Cu mila luî D-zcu, Noî Mihail Şuţul, Woevod Domnul Ţării Moldovei, se face ştire cu acest hrisov al domniei melc că prin jalba ce ne-au dat cu moşia sa Kir Zaharia Archimapdrit şi Egumen al sf. Mănăstire a Bistriţei dc la ţinutul Neamţului, că este închinată la Sf. Mor­ mînt, au arătat că pc moşia mănăstire! ce se numeşte Branişte dintru început fiind numaî codrul, luminaţi! domn! aceî din vechî vrînd a ajuta mănăstirea, pentru ca să poată avea folosul cuviin­ cios de pc dînsa, iau făcut prin dom­ neşti hrisoave privilegiul hotărîtor, ca tot codrul din cuprinsul hotarelor aces­ tor moşiî să-l aibă mănăstirea în apă­ rare, nefiind volnic nimene a intra întrînsul nicî pentru tăere de cherestc, nicî pentru păşunare, cum nicî pentru altă orî-ce fără ştirea şi fără voia mă­ năstire!. Dc la o vreme încă din obicînuinţă împotriva hotărlrcî acelor hri­ soave, făcîndu-se început dc a călca co­ drul de către uniî şi alţiî, fără să poată mănăstirea a-1 avea în apărare, au ajuDS în cca maî de istov împuţinate şi întrJo stare ca aceea, în cît însuşi trebuinţă ce o arc mănăstirea dc pari, nuclc şi cherestele nu o poate împlini de cît cu multă nevoie şi greutate, asupra căreia arătări ne-au făcut cerere cu multă ru­ găminte, ca dnpă hrisovul luminatului domn Procatohuluî nostru Scarlat Calimach Woevod, ce s'au dat mănăstire! spre a avea codrul iarăşi în apărare, să i se întărească şi de către noî aceasta hotărîre, pentru ca prin aceasta să poată veni codrul în stare, să nu rămîie mă­ năstirea de istov lipsită de pădure. Dcc! după jalba ce ne-au dat încrcdin^îndu-ue

BRANIŞTEA domnia mea asupra arătărilor cuvioşieî sale, pentru starea cea proastă în care a venit codrul de pc mo.ia sa aceasta şi văzînd şi hrisoavele vechî ce aii ară­ tat dc privilegiul ce l’au avut din vechî mănăstirea pentru apărarea acesteî moşiî şi a codrului dc pe dinsa, precum şi hrisovul s'au dat de la luminatul domn Procatohul nostru, din leat 1818, Febru­ arie 28, întăritor privilegiului acestuia, nu am trecut cu vederea rugămintea ce ne-au făcut, ci iată prin acest al nostru domnesc hrisov hotărîm şi cu statornicie asemenea îî întărim acest privilegiu, ca nimeni fără ştire şi fără voia mănăstire! să nu fie volnic a intra în codrul sau dc pc moşia Braniştea, şi a tăia vre-un fel dc cherestea sau pari, nucle şi ori­ ce altă, avînd slobodă voe mănăstirea dc a-şî păzi codrul în aparatură spre a-1 aduce în stare, ferindu-1 despre orî-cc călcare. Şi fiind-că mănăstirea, de pc mo­ şia sa această Branişte, după starea în care dintru început s'au aflat, nu a pu­ tut şi nicî poate să aibă altă folosinţă dc cît cca a fireştilor cî productorî, pen­ tru care luminaţii domni accî din vechî iau şi făcut privilegiul de a le avea în apărare şi în ocrotire despre alţiî şi în­ suşi luminatul domn Procatohul nostru ÎI întăreşte prin hrisovul pomenit acest privilegiu, hotărîm şi noî asemenea ca -nimeni să nu fie volnic, fără ştirea şi fără învoire cu mănăstirea, a intra pe numita moşie ca să păşuneze vite, sau să pcscucască, sau să vluczc, sau să sc atingă în orî-care alt chip de fireştile eî producturî, precum maî ales de a strlnge hcmciul, dc a culege alune şi alte ca aceste în carî rcazimă maî cu dcadinsul venitul eî, avînd slobodă voie mănăstirea şi păzitorii săi de a prinde pc acel ce vor obraznici împotriva hotărîreî aceştia fără ştirea şi fără voia mă­ năstire! şi de-aî zălogi spre veghere şi părăsire. Deosebit !î întărim domnia mea şi miluirea ce-î s'a făcut de către lumi­ natul domn Procatohul nostru împotriva păgubireî carî o au avut mănăstirea cu cheltuiala codrului său în facerea dc cherestele cerşute după vreme cu po­ runci gospod, ca pentru două mii oî cc va avea mănăstirea drepte ale sale, să nu fie supărată cu dare de analogon pen­ tru mubaiaua împărătească, să scutească şi zeci liude oameni straiul aduşi din alte părţî de locurî de peste hotar fără bir şi fără nicî ud amestec în pămîntul acesta, carî adeveriţi fiind prin mărtu­ ria dregătorilor de margine şi cercetîndu-se şi de către visterie spre încredin­ ţare că sunt străin! precum se hotăreşte

75 tm u u , i l u n l t Jth llm iu r liti’i/failc,

BRANIŞTEA sa rămîie apăraţi şi scutiţi de birul visteriel şi de toate havălele şi angariile. Poruncim dar domnia mea D-lor Isprav­ nicilor aî ţinuturilor, i slujbaşilor, saiţu şi tuturor altor zapciî, să aveţi a urma Întocmai şi desăvîrşit după hotărîrea hri­ sovului acestuia ăl domniei mele. Iară prea luminaţii domni fraţiî noştri!, carî din Pronia cerească se vor orîndui în urma noastră oblînduitoriî pămîntuluî acestuia, poftim nu numai să nu stră* mute acest privilegiu şi miluire, ci mal vîrtos să întărească şi să înstatornicească, pentru a domnielor sale vecinică laudă şi pomenire. S’au scris hrisovul acesta la scaunul domniei mele în oraşul lari, întru cea d’intîiu domnie a noastră la Moldovia, în anul al doilea. L a leatul 1821, Ghenar 30. N oî Mihail Şuţul Woevoda. Neculaî Roset vel Visternic (procitoh)».

Această moşie, de la secula­ rizarea averilor mănăstireşti, a trecut în stăpînirea statuluî. Numire vechie : Tazlăul-Frumos. B r a n iş t e a , moşie, în jud. Neam­

ţu, com. Pîngăraţi, pl. PiatraMuntele, situată în înprejurimea satuluî Pîngărăciorul. L a 7028 (1510). Ştefan Voevod-cel-Tînăr a dăruit această moşie mănăstireî Bisericanî. B r a n iş t e a , mic &pădure, 35 hect.,

pe fosta moşie a statuluî Măr­ gineanul - Sărata, din com. Mihăileşti, jud. Buzău. B r a n iş t e a , pădure mare, cu o în­

tindere de aproape 50 hect., pe proprietatea statului numită Gîlmeele, căt. Călineşti, com. Po­ iana, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. Are maî ales lemne de stejar de o grosime de la 0,50— 0,60 m. în diametru.

B r a n iş t e a , pădure de stejar, pe

domeniul Giurgiu, pl. Marginea, jud. Vlaşca, în suprafaţă de 60 hect., alături cu Oinacul; depin­ de de ocolul silvic Giurgiu. B r a n iş t e a , pădure de stejar, pe

proprietatea Băbaiţa, jud. V laş­ ca, în suprafaţă de 15 h e c t.; aparţine moştenitorilor colone­ lului Locusteanu.

proprietatea Cîrtojani, în supra­ faţă de 686 hect.j pendinte de ocolul’ silvic Cîrtojani, judeţul Vlaşca.

şes, jud. Fălciu, pe întindere de 600 hect.’, se află în partea de N.-E. a com. Co­ zia, pl. Podoleni, de a dreapta rîuluî Jijia.

B r a n iş t e a ,

B r a n iş te a , vale, în com. Băleni,

pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, în­ tre dealul Valea-Rea şi Cudalbi. B r a n iş t e a , vale, a pîrîuluî cu a­

cest nume, jud. Suceava. B r a n iş t e a , pîrîu, jud. Suceava,

ce-şî are obîrşia din rîmnicul din grădina proprietăţii Horod­ niceni, care, după un curs de 2500 m., după ce a format Iazul-Mare, se aruncă în Şomuzul Mare. B r a n iş t e a , pîrîă, mic afluent al

pîrîuluî Sabasa, jud. Suceava.

B r a n iş t e a , vie, în com. Fundeni,

pl. Bîrlad, jud. Tecuciu, cu o suprafaţă de 28 hect. şi 62 arii, proprietatea d-lui Verona. B r a n iş t e a , zăvoiă, jud. Dolj, pl.

Ocolul, comuna Balta-Verde, aparţinînd locuitorilor. Arbori: plopi, anini şi sălcii, cari pre­ domină.

B r a n iş t e a , plaiu cu v iî, judeţul

Dolj, plasa Băileşti, com. Cio­ roiaşul.

B r a n iş t e a -lu î-S t ă n ilă , pădure a

B r a n iş t e a . V ezi Berevoeşti, pro­

statuluî, în întindere de 19 hect, pendinte de com. Seaca, plasa Şerbăneşti, jud. Olt.

prietate a statului, în judeţul Muscel.

B r a n iş t e a - Ţ i p e ş t i - Ş e r b e ş t i ,

B r a n iş t e a , poiană,

mic platou, situat în capul de N.-E. al teri­ toriului com. Perieţi, plasa Jiuld.-s., jud. Olt, pe malul drept al vîlcelei Vediţa. S ’a numit ast­ fel, pentru-că în apropiere, mai la S., se află braniştea sau pă­ durea numită Crîngul-Cerbului, care, poate că altă dată, să se fi întins şi pănă aci.

B r a n iş t e a , silişte, jud. Bacău, pl.

Muntelui, com. Podurile, a sec­ ţiei Brăneşti. ţarină, în jud. Făl­ ciu, partea de E. a satului şi comuna Stănileşti, plasa Pru­ tul, pe şesul dintre Pruteţ şi Prut. Pe dînsul se cultivă ce­ reale.

B r a n iş t e a , B r a n iş t e a , petic de pădure, pe

BRASTAVĂŢUL

594

moşie a statului, din carea s'a dat şi foştilor clăcaşî din com. Braniştea, pl. Şiretul, jud. Covur­ luiu. Partea rămasă azi are o întindere de 5.698 hect. şi 7.850 m. p., din cari 486 hect. pădure arenda anuală e de 75-000 lei. B r a n iţa , deal, la V . de satul Ne­

guleşti, com. cu acelaşi nume, pl. Berheciu, jud. Tecuciu. B r a n u lu î

( G îr la -) , g îrlă , jud.

Teleorman, în com. Lisca, for­ mată parte din izvoare, parte din scursorile bălţii, cînd apele sunt marî. com. rur., în mij­ locul plăşiî Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi, situată aproape de şoseaua şi linia fierată Corabia-

B r a s ta v ă ţu l,

b r a ş l o v iţ a

595

Caracal şi de gara Vişina. Se Dealurilor - Crăcăoanelor, în a­ învecineşte la S. cu Vădastra, propriere de satul Ghindăoani. la N. cu Cruşovul şi la V . cu Se numeşte ast-fel după numirea Obîrşia. E departe de Caracal pădurii, prin care trece. Curge de 22 kil. şi de Corabia de 16 kil. în direcţiune spre N. şi se var­ E formată numai din satul cu să în pîrîul Văratecul. acelaşi nume. A re 405 contribuabili, 560 B r a ş o v e a n c a , vechie numire a capi de familie, din o populaţie căt. Găgeni-d.-s., din com. Vinde 2031 locuitori, din cari 1032 tileanca, jud. Buzău. bărbaţi, 999 fem ei; 926 căsă­ toriţi, 1 105 necăsătoriţi^ 86 ştiti B r a ş o v n iţ a , sat, din com. Su­ carte şi 1945 nu ştifl.. huleţul, pl. Fundurile, jud. V as­ Budgetul comunei pe 1886/87 luiu. Şi-a luat numele de la un a fost de 1846 leî la venituri şi Braşovan, care a venit întîia 1796 lei la cheltuelî. Ocupaţia dată pe acest loc, de la Siliş­ locuitorilor e agricultura şi creş­ tea, din satul Găureni; se află terea vitelor. In 1887 s’a cul­ la S.-E. de Suhuleţul, situat pe tivat 1775 hect. cu grîu, 1775 vîrful dealuluî Braşovniţa. hect. cu porumb, 20 cu ovăz, A re o suprafaţă de 72 hect. 40 cu orz şi 5 cu viî. V ite mari şi o populaţie de 13 familii sau au fost, în 1887, 1767, vite mici 40 suflete. 3476 şi 660 rîmătorî. A cest sat s’a înfiinţat, de o­ A re 9 circiume şi o şcoală dată cu satul Găureni, de lo­ primară cu un învăţător, în cuitorii refugiaţi din Siliştea. care au urmat 18 elevî, din 95 Cu vr’o jumătate secol îna­ copil, 55 băeţî şi 40 fete, în inte, satul era maî mare, însă stare a o urma. A re o biserică, locuitoriî încetul cu încetul, s’aii Sf. Nicolae (1863), cu 3 preoţî tot strămutat în Găureni. si. 2 cîntăreţî. La Brastavăţul sunt ruine an­ B r a ş o v n iţ a , deal, ce se întinde la Est de satul Găureni, din com. tice, poate romane; spre răsărit Suhuleţul, pl. Fundurile, jud. se află şi drumul de piatră ce Vasluiu. se atribue luî Traian, şi o ce­ tate cu oseminte spre N., în dru­ mul Caracalului. Resturile ce B r a ş o v n iţ a , vale, formată de pre­ lungirea coastei dealului Bra­ s’au aflat: cărămizi, pietre şi şovniţa, com. Suhuleţul, plasa alte unelte, au aparţinut poate Fundurile, jud. Vasluiu; se află unei staţiuni de poştă pe dru­ spre S.-E. de satul Găureni. mul de la Malva la Romula.

Braşloviţa,

lac, în pl. Borcea, insula Balta, comuna Dichiseni, jud. Ialomiţa.

Braşovana - Mare,

pădure, si­ tuată în jud. Neamţu, marginea satului Ghindăoani, com. Crăcăoani, pl. Piatra-Muntele.

Braşovana-Mare,

pîrîiaş, jud. Neamţu; izvoreşte din culmile

B r a ş o v u lu i ( I z v o r u l-) , izvor, în

com. Vipereşti, jud. Buzău. Ese de la Poiana-Braşovulul şi pe lîngă căt. Predeşti se scurge în rîul Buzău. B r a ş o v u l u i ( P o ia n a - ) , întins şi

răsfăţat platoîl, în com. Vipe­ reşti, între munţiî Vîrful-Braduluî şi Fîntîna-Hoţilor, numit ast­ fel pentru că maî înainte era

BRATCOVUL

staţiunea unde se depuneau măr­ furile ce se aduceai) din Bra­ şov, pe albia rîuluî Buzăfl. De aci ele erafl distribuite: unele pentru Buzăfl şi Brăila, iar al­ tele luai) drumul prin Cislăfl, Buda, la Mizil şi Găgeni şi de aci se împrăştiat) în partea de S.-V. a ţărei. T ot pe aci, în a­ nul 1661, Domnul Grigore Ghica, din ordinul Sultanului, şl-a tre­ cut oştile în Transilvania, con­ tra luî I. Chemeni. (Şincaî, Cro­ nica, ed. II, voi. III, pag. 142). B r a ta , livede, situată în hotarul comunei Bădeni-Pămîntenî, pla­ iul Dîmboviţa, jud. Muscel. B r a t c a , baltă, formată

din gîr­ liţa Piva, pe valea Oltului, te­ ritoriul comuneî Beciul, pl. Siuld.-j., jud. Olt, la V . de cătunul Bălteni.

B r a t c i, p isc şi pîrîă, în comuna

Bădeni-Pămîntenî, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. B r a t c o v u l , cătun, face parte din

com. Bălţaţi, pl. Tîrguluî, jud. Teleorman. Este aşezat pe coas­ tă, în partea văeî cu acelaşi nume. Populaţiunea este de 350 su­ flete, din carî 61 contribuabili. A re o biserică, cu un preot şi un cîntăreţ. B r a t c o v u l , pîrîă, jud.

Teleor­ man, în partea de V . a judeţu­ lui. începutul lui este din drep­ tul com. Văleni, de pe cîmpia Boianuluî, din jud. O lt; după ce trece de acest judeţ, mal jos de com. Socetul, străbate teritoriul comunelor Bălţaţi, Măldăieni şi Măgureni, se abate pe la mar­ ginea de S. a oraşului Roşiori şi se varsă în rîul Vedea, în dreptul comuneî Meri-Goala. V a ­ ra este mal tot-de-a-una sec şi

BRATCOVUL

nu curge de cît la topirea ză­ pezii şi pe timpuri ploioase, cînd vine destul de mare. B r a t c o v u l, vale, jud. Teleorman,

urmează întocmai cursul pîrîu­ luî cu acelaşi num e; se pierde mai jos de comuna Roşiori, de unde rîul începe a curge pe loc şes. B r a t c u l u î ( D e a lu l-) , deal, brăz­

dează partea de V . a comunei Roşiile, pl. Cerna-d.-j., jud. V îl­ cea, avînd direcţia de la N. laS. B r a t e ş u l, sat, jud. Brăila, pe ma­

lul de S.-E. al lacului cu ace­ laşî nume, la 3 kil. spre N.-V. de satul Surdila-Găiseanca, nu­ mit ast-fel după locuitoriî veniţi aci de pe marginea lacului din jud. Covurluiti. Suprafaţa satuluî e de 30 hect., cu 45 case, două cîrciume şi o fierărie. A re o bi­ serică, zidită la 1889 de către proprietarul moşiei, d. Vasile Mareş. A re o şcoală mixtă, înfiin­ ţată la 1889, întreţinută de co­ mună şi judeţ şi frecuentată de 23 elevi şi 5 eleve, avînd un local frumos, construit tot de d. Mareş. Populaţia este de 54 capi de familie, sau 234 suflete. V i­ te In sat sunt: 130 cal, 240 vite cornute, 40 ol, 4 capre şi 60 porcî. cătun, în plaiul Clo­ şani, judeţul Mehedinţi; ţine de com. rur. Bala-d.-s.

B r a t e ş u l,

B r a t e ş u l, lac, situat între satele

Brateşul şi Surdila-Greci, jud. Brăila, pe o întindere de 1 kil. pătrat. Este tăiat în două de hotarul com. Surdila-Greci. B r a t e ş u l, lac, lîngă Galaţi, în par­

tea S.-E., cel mai mare lac al jud. Covurluiu şi chiar al Ro­ mîniel întregi, proprietatea sta­

506

tului, atîrnînd din punctul de vedere administrativ de com. Şiviţa, pl. Prutul. A cest lac e format din vărsăturile gureî Pru­ tuluî şi ale Dunărei. Lungimea sa e de 13 kil., lăţimea maximă de 10 kil., iar minimă de 200 metri. Brateşul are în el peşti şi raci în mare cîtime; aseme­ nea bălţile ce-1 înconjoară sunt pline de stuf şi papură. Brateşul e cunoscut istoriceşte de pe la 1088 după Christos; s’a numit în vechime Ozolimna (Şincaî, p. 209). Numele de Bra­ teşul, după Dimitrie Cantemir («Descriptio Moldaviae»), vine de la vechiul Brythologi; mal proba­ bil însă, cum susţine d. locotenent-colonel de flotilă M. Drăghicescu în lucrarea sa «Dună­ rea şi Coastele Măreî-Negre», p. 172, Brateşul şi-ar trage nu­ mele de la Brataci, numire ce Italienii comercianţi i-ar fi putut da în timpul şederel lor la Du­ năre, pe la începutul milienulul actual, în vederea marel canti­ tăţi de broaşte ce conţinea. Locul ocupat de Brateş e un vechiu şi lung golf marin, scurtat cu timpul prin aluvioanele depuse la gură de Prut. Bara, ne desparte acest lac de Dunăre, este de o natură ce arată destul de lămurit şederea mărel în aceste regiunî; ea este de o formaţie nouă. După soco­ tinţa unora, Brateşul tinde a se astupa, din cauza depoziţiunilor apelor Prutului şi ale Du­ năreî. Intre Brateş şi partea din vale a oraşului Galaţi, trece şoseaua naţională numită Calea-Prutulul, care serveşte şi ca zăgaz, în caz de Inundare. Ceairul Brateşuluî, din partea despre oraş, are un pămînt foarte bun pen­ tru cărămidă. B r a t e ş u l; moşie, de 1990 h e c t,

BRATIA

la V . com. Surdila-Găiseanca, jud. Brăila, proprietatea d. M. Mareş. B r a t e ş u l, pichet, pe graniţa Tran­

silvaniei, jud. Neamţu, situat în­ tre pichetul Crucea-Roşie şi pi­ chetul Bîtca-Lazaroi. B r a t e ş u l , pîrîă,, în com. rur. Crai­

nici, plaiul Cloşani, jud. Mehe­ dinţi ; se varsă în pîrîul Crainică. Se numeşte maî jos, Iupca. B r a t e ş u l, pîrîu, în com. rur. Bu­

şeşti, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi. B r a t e ş u l , pîrîiaş, numit şi Brato-

şul, jud. Neamţu, com. Pîngăraţi, pl. Piatra-Muntele; izvoreşte din munţiî Transilvaniei mărginaşi, intrînd în judeţ pri’ntre munţii Bîtca - de - Piatră, în stînga, şi coastele muntelui Meleg-havaş, în dreapta, pe la punctul cotat 840 m. cu ocaziunea delimitării hotarului dintre jud. Neamţu şi Transilvania. Curge în direcţiune V.-E., străbătînd teritoriul mo­ şiei Tarcăul, aproape la egală depărtare între culmele CruceaRoşie şi Brateşul, pănă la văr­ sarea sa pe stînga pîrîuluî Tar­ căul, în dreptul locuinţei izolate Brateşul. B r a t e ş u l, vale, în com. rur. Bu­

şeşti, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi. B r a t e ş u l ( T r u p u l- ) , jud.

Pra­ hova, moşie a statuluî, pendinte de biserica Sărindarul, care pe periodul 1887— 97 s’a arendat cu 5000 lei anual. In trecut se arenda cu moşia Postîrnacul, din jud. Dîmboviţa.

B r a t ia , sat, pe rîul cu acelaşi nu­

me, jud. Argeş, pl. Oltul. Are 140 locuitori şi face parte din

b r a t ia

com. rur. Ciomăgeşti. A re o şcoală primară rurală. B r a tia , sat, face parte din com.

Berevoeşti-Pămîntenî, plaiul Nuc­ şoara, jud. M iscel. Este situat pe ambele maluri ale rîuluî Bra­ tia şi ale pîrîuluî-luî-Meilă, pe o culme înaltă. Şî-a luat numele de la rîul Bratia. A re o populaţie de 56 locui­ torî, 29 bărbaţî şi 27 femeî, cu 13 capî de familie. ce-î maî zice şi BratiaMare şi Sora, rîă ; izvoreşte de sub muntele E zerjl-M are, din sus de munţiî Şeţul şi Danciul, plaiul Nucşoara, jud. Muscel, merge către S., udînd comunele: Albeşti, Berevoeşti-Ungurenî, Berevoeşti-Pămîntenî, Aninoasa, Vlădeşti, Goleşti, Bălileşti şi Bă­ jeşti şi se varsă în rîul Tîrguluî, din jos de Băjeşti, la locul nu­ mit «Intîlniturî», pl. Rîurile. Din sus de com. Albeşti se uneşte cu rîul Brătioara.

B r a tia ,

B r a tia - B u g h e a , plasă desfiin­

ţată, din jud. Muscel, care co­ prindea, pe la începutul seco­ lului XVIII, toate comunele de la Aninoasa pănă la Băjeşti, şi de aci în sus pănă la Poenari, împreună cu Godeni, Furnicoşi şi Capul-Pisculuî. B r a t ia - d in -D e a l, sat, cu 46 fa­

miliî, jud. Argeş, plasa Oltului; face parte din com. rur. Cremenari-Flămînda; are o biserică cu hramul Sfinţil-VoevozI, cu I preot, I cîntăreţ şi I paracliser. Are o şcoală primară rurală. B ra tia -d in -V a le , sat, cu 26 fam., jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din c. rur. Cremenari-Flămînda. B ra tia -M a re , vezî Bratia, rîu, în jud. Muscel.

BRATOVOEŞTI

597

B r a t ia - M ic ă , vezi Brătioara, ju­

deţul Muscel. mahala, în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi. Ţine de com. rur. Negoeşti.

B r a t ilo v e n i,

B r a t il o v u l , sat, în plaiul Cloşani,

jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Mărăşeşţi; este aşezat pe malul stîng al rîuluî Brebina. Locuitorii din acest sat, sunt în maioritate Unguri şi se o­ cupă cu creşterea vitelor şi în special a oilor, pe care le în­ treţin în timp de iarnă la cîmp în partea de miază-zi a judeţului Mehedinţi, iar în timpul verei în munţiî Mehedinţilor şi Gorjuluî.

lei 14972.04; 13839.25. B ra to ce a

1892-1893,

lei

( F r u n te a -lu î-V a s e î

şi Ş te v ia ) , trupuri de pădure ale statuluî, în întindere de 275 hect., situate în plaiul Prahova, jud. Prahova. B r a t o c e a , Z ă n o a g a şi B a b e ­ ş u l (M u n ţii-), m oşii ale sta­ tului, jud. Prahova, pendinte de mănăstirea Znagovul, carî pe periodul 1888-93 s’aii arendat cu 2800 leî anual. B r a t o v o e ş t i , nume, ce purta în

vechime comuna Adunaţi-deGiormane, din pl. Jiul-d.-j., ju­ deţul Dolj.

B r a t ilo v u l, vale, ce vine din ca­

B r a t o v o e ş ti, sat, jud. Argeş, pl.

pul moşiilor Roata şi Baciul, trece prin Purani şi Cîrtojani, dă în Valea-Lungă în trupul Raciul, jud. Vlaşca.

Loviştea; face parte din com. rur. Titeşti-Bratovoeşti. A re 333 loc. şi o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de I preot şi I cîntăreţ.

B r a t iv o e ş ti, sat, în com. rur. Co­

măneşti, plaiul Cloşani, judeţul Mehedinţi. B r a t o c e a , munte, la N. de com.

Măneciul-Ungureni, plasa Telea­ jenul, jud. Prahova, udat de pî­ raiele Bratocea şi Cheia. B r a t o c e a , pîrîă, jud. Prahova;

izvoreşte dintre munţii Bebeşul şi Ţigăile; curge de la N. către S.-E. şi se varsă în rîul Telea­ jenul, pe malul drept, în raionul drept, al comuneî Măneciul-Un­ gureni, pl. Teleajenul. B r a t o c e a , punct vam al ş i tre­

cătoare în Transilvania, plaiul Peleşul, jud. Prahova. A re două sucursale : Bîsca-Rozilei şi Lopătari, din jud. Buzău. Venitul aces­ tei vămi, fără sucursale, a fost pe aniî: 1884-85, leî 6688.13; 1890-91, lei 18171.07; 1891-92,

B r a t o v o e ş t i , sat, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-j., com. Adunaţi-de-Gior­ mane, cu reşedinţa primăriei. Situat la 20 kil. S. de Craiova, din partea de V. L a o mică dis­ tanţă de cătun curge rîul Jiul. Are 807 loc., 537 bărbaţi şi 270 femei. Locuesc în 9 case şi 145 bordee. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1879. Este întreţinută de stat şi de comună. In anul şcolar 1892-93 a fost frecuentată de 57 băeţî şi 4 fete, 11 băeţî din Adunaţi şi IO din Giormanele, sate în com. Adunaţi-de-Giormane. Ştifl carte 49 bărbaţî şi 8 femei. In sat este o biserică fondată la 1856 de Principele Gh. Bi­ bescu şi locuitorii comuneî, cu hramul Sf. Nicolae. Şcoala are 17 pog. proprie­ tate. Prin acest sat trece şoseaua

BRATOVOEŞTI

judeţeană a Bechetului. A lte şosele vecinale îl leagă de satele Giormanele şi Adunaţi-de-Giormane. L a S. cătunului se află balta cu aceeaşi numire. B r a t o v o e ş t i , pădure particulară,

în întindere de 75 hect., plasa Jiul-d.-j., jud. Dolj. Aparţine d-luî Constantin Dumba. Intr’însa pre­ domină stejarul; se maî găseşte cer, frasin, jugastru şi alun. B r a t o v o e ş t i , pădure a statuluî,

în întindere de 800 hect., pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj. Aparţinea în vechime familiei Brîncoveanu .şi apoî mănăstire! Horezul. Se compune din ceri, jugaştri, fra­ sini, ulmi, aluni, corni şi din ste­ jari; aceştia din urmă predomină. B r a t o v o e ş t i - c u - P u ţ u r i l e , moşie

a statuluî, pl. Jiul-d.-j., satul Bratovoeşti, com. Adunaţi-deGiormane, jud. Dolj, arendată de la 1893-98, cu 42150 lei anual. Suprafaţa sa este de 544 hect., afară de pămîntul dat în loturi, care se ridică la 1618 hect. îna­ inte de 1864, aparţinea mănăs­ tire! Horezul, care se şi chema Mănăstireasca. Îî fusese închinată în parte la anul 72 I7 (1709) de către călugărul Nichifor. Prin hrisovul luî Constantin Brîncoveanu, din an. 72 19 (17 13), moşia Bratovoeşti e citată prin­ tre moşiile şi cele-l-alte averi cumpărate de părintele egumen loan de la Horezul, pe care le-a dăruit toate acestei mănăstiri. B r a t u ia , com. rur., jud. Goij, în

partea de S.-E. şi la 9 kil. de oraşul T.-Jiul; ea formează sin­ gură comuna; e situată pe dea­ lurî şi văî; are o suprafaţă cam de 2500 hect., din carî: 400 hect. arabile, 300 hect. livezî de prunî, IO hect. ine, iar restul pă­

B98

dure, tufăriş şi fîneaţă; mare par­ te din pămînt este neproductiv. A r e o p o p u la ţie d e 282 fa m i­ liî, cu 1 1 4 7 su flete, d in c a r î 220 c o n trib u a b ili.

Locuitoriî posedă 130 plugurî, 1 căruţă cu caî, 110 care cu boî, 658 vite marî cornute, 834 oî, 91 capre, 420 rîmătorî, 15 caî şi 31 stupî. Comuna e străbătută de o şosea comunală, ce o pune în legătură spre N.-V. cu oraşul T.-Jiul, spre E. cu Ţicleni; la S. se leagă printr’un drum de car cu Răşina. Comuna are I şcoală frecu­ entată de 42 elevî din 45 în­ scrişi. Posedă în interior 40 izvoare aboperite. A re 2 bisericî deservite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî. Venitul comuneî este de 1553 leî, banî 98, iar cheltuelile de 1459 leî, banî 76. Locuitoriî din Bratuia se o­ cupă cu agricultura, dogăria, creşterea vitelor şi lucrul lem­ nului. Comuna e înconjurată de o mare şi frumoasă pădure de stejar. B r a ţ u l , loc de izvoare, pl. Tazlăul-

d.-j., com. Bărsăneşti, jud. Ba­ căti, pe teritoriul satuluî Bră­ teşti. B r a ţ u l u i ( F a ţ a - ) , munte, în c o ­

BRAZDA-LUI-TRAIAN

borăşti şi moşia Tufeni, în par­ tea despre N. a celei d’intîiu. B r a ţ u l u i ( M o v ila -) , movilă, în

com. Caragele, jud. Buzăti. canal, care se des­ parte din canalul Lata, maî jos de satul Chiscani, jud. Brăila; curge între canalul Lata şi Stupariţa, desfăcîndu-se în două. o parte se uneşte cu Stupariţa şi alta maî la vale se uneşte ia­ răşi cu Lata, maî jos de cătunul Vărsătura.

B ra tu şc a ,

B r a t u ş c a , ostrov, jud. Brăila, co­

prins între ramificaţiunile Du­ năreî, la V . de ostrovul Filipoiul şi în dreptul căt. Vărsătura. B r a t u ş c a , pădure de salcie, si­

tuată în pl. Vădeni, jud. Brăila. Se mărgineşte în toate părţile cu Dunărea. A re suprafaţa de 20 hect. B r a v i ţ a , cătun, comuna Ocnele-

Marî, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. B r a z d a , iaz, pe

hotarul moşieî Blîndeşti, la S. de satul Şetrăreni, com. Cîrniceni, pl. Turia, jud. Iaşi.

B r a z d a , movilă, jud.

Brăila, la 3 kil. spre N.-E. de satul Vi­ zirul, aproape de şoseaua BrăilaCălăraşi.

m u n a G u r a -T e g h iî, ju d . B u ză u , a c o p e r it cu fîn e a ţă .

B r a z d a , pădure, situată

izvor, în com. Chiojdul-din-Bîsca, jud. Buzăă; ese din muntele Monteorul şi dă în rîul Şiriul, cur­ gînd printr’ o încîntătoare vale ce poartă acelaşî nume.

B r a z d a -lu î-N o v a c ,

B r a ţu lu i

( I z v o r u l- ) ,

pe te­ ritoriul comuneî Tîmpeni, plasa Şerbeşti, jud. Olt, în partea de N. S’a numit ast-fel fiind-că printr’însa trece Brazda luî-Novac. val. (Vezî

Limes). măgură, jud. Teleorman şi semn de hotar între moşia statuluî Barza-Sto-

B r a ţu lu i

( M ă g u r a -) ,

B r a z d a - l u î - T r a i a n , drum. Vezî

Lim es. Se află în judeţul Dolj,

b r a z d a -t r a i a n u l u î

plasa Dum brava-d.-s., comuna Terpezita, şi trece prin mijlocul satuluî. B r a z d a - T r a i a n u lu i , drum,. Vezî

Limes. Se află în judeţul Dolj, plasa Dum brava-d.-s., comuna Carpeni, şi trece pe la S. co­ muneî, servind ca hotar către moşia Călugărei. B r a z e u l, munte mare, de 1229

m. înălţime, în com. Lopătari, jud. Buzău, puţin maî la N.-V. de cătunul Bustea; are fîneaţă şi izlaz al moşnenilor devălmaşî. A servit ca punct trigonometric. B r a z e u lu î ( I z v o r u l- ) , izvor, în

com. L op ătari; ese din mun­ tele Brazeul, se uneşte cu izvo­ rul Smoleanul şi ambele unite dau în rîul Slănicul, puţin maî jos de cătunul Clajna. B r a z e u lu î ( P ic h e t u l- ) , pichet de

iarnă, în poalele de S. ale mun­ teluî Brazeul, unde se retrag mi­ litarii din pichetele de vară Balaban şi Giurgiu. B r a z e u lu î (Ş ip o tu l-), izvor aş, ce

curge în poalele munteluî Bra­ zeul şi care servă de limită în­ tre comunele Lopătari şi Mîn­ zăleşti, jud. Buzău, despre că­ tunul Bustea. B r a z i, com. rur., plasa Crivina,

jud. Prahova, situată pe valea rîuluî Leantul, la 9 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 7 kil. de reşedinţa plăşeî. S ’a numit Brazi din vechime de la nişte brazî foarte marî ce s’au aflat în partea de V f a comuneî. Se compune din două cătune: Brazi-d.-s. şi Brazi-d.-j.* cu o po­ pulaţiune de 600 locuitorî; capî de familie sunt 143; contribuabilî 137; case de locuit 166.

599

In comună e o singură bise­ rică, deservită de 1 preot. Locuitoriî se ocupă mal mult cu agricultura şi cu olăria. Aci se fabrică vase de pămînt fru­ moase, care se pun în comerţ sub numele de «Olăriî de Brazî». Produsul munceî se desface mal ales la oraşul Ploeşti. 118 locuitorî s’au împroprie­ tărit la anul 1864, cînd li s’au dat 297 hect. pămînt pe moşia Brazi. E î au 82 caî, 182 boi, IOI vacî, 10 bivolî, 61 oî şi 101 porcî. In raionul comuneî, pe apa Leantul, sunt 2 morî de mă­ cinat. Şcoala există în comună de la 1889. Anul trecut s’a frecuentat de 42 copiî, 34 băeţî şi 8 fete, din numărul de 122 co­ piî, 54 băeţî şi 68 fete, cu vîrsta legiuită. Cu întreţinerea şcoa­ leî statul cheltueşte anual 1080 leî. Ştiu carte 6 bărbaţî şi I fe­ meie. Terenul cultivabil este puţin productiv. Un hectar produce cu aproximaţie cam 7 hectoliui. Stupi cu albine sunt 60. Pomî roditori sunt prea pu­ ţini. Livezile dau 18 care cu fîn. Comerciul se exercită în co­ mună de 2 cîrciumarî. Budgetul comunei se ridică la suma de 3500leî anual. Chel­ tuelile reprezintă aceeaşi sumă. Prin Brazi trec treî şosele ve­ cinale : Tătărani-Brazi, Brazi-Pisculeşti şi Brazi-Băteşti. Se mărgineşte cu comunele: Pisculeşti, Băteşti, Tătărani şi Tinosul. B r a z i, schit de călugări, în plasa

Zăbrăuţi, jud. Putna, situat pe coasta dreaptă a rîpeî Hăuliţa, care desparte schitul de tîrgul Panciul, (Schitul Brazi). L a cîteva minute maî sus de Brazi se

BRAZI

află schitul Sf. loan. L a Sf. loan este schit de maici. Schitul Brazi s’a înfiinţat de un călugăr, numit Dimitrie, care a murit şi a fost îngropat aci în 1842. Părintele Dimitrie a venit într’aceste locurî din Su­ ceava, p e la 1812, fiind frate, şi s’a călugărit la mănăstirea Bog­ dana, unde s’a făcut preot şi e­ gumen. Părăsind Bogdana, pă­ rintele Dimitrie a venit aicî la Brazi şi plăcîndu-î locul, a fă­ cut o bisericuţă şi un schit. După aceea, la 1834, a făcut o bise­ rică de piatră şi chiliile de pia­ tră şi cu două rîndurî, de la deal şi de la vale de biserică, un beciu ca de 4000 de vedre şi alte acareturi. T ot acest pă­ rinte a înfiinţat şi schitul Sf. loan, schitul Maşinoaele, de că­ lugări, pe apa Zăbrăuţi şi schi­ tul Trotuşanul, de călugăriţe. Schitul Brazi s’a înzestrat cu viî şi cu pămînturî, parte cum­ părate de părintele Dimitrie şi parte dăruite de Creştini. Secularizîndu-se bunurile mănăstireşti, s’a desfiinţat şi schitul; rămîind călugării fără de nicî un ajutor, s'au împrăştiat. Moşia, care a aparţinut schitului s’a arendat, pe periodul 1880— 1885, afară de viile şi hlisele vîndute de veeî, cu 3000 leî anuaL Pe pe­ riodul 1885— 95 această moşie, afară de trupul Şendreni, din jud. Covurluiu, s’a arendat cu 550 leî anual. B r a z i, staţie de drum de fier, ju­

deţul Prahova, plasa Cîmpul, cătunul Brazi, pe linia BucureştiPloeşti, pusă în circulaţie la 13 Septembrie 1872. Se află între staţiile Prahova (6,6 kil.) şi Ploeşti (7,6 kil.). înălţimea d’a­ supra nivelului mării de 128,78 m. Venitul acesteî staţii, pe a­ nul 1896, a fost de 38865 leîj 20 banî.

BRAZI (SCHITUL-) B r a z i ( S c h it u l-) , moşie a statu­

luî. (Vezî Brazi, jud. Putna). B r a z i- d e - J o s , sat, jud. Prahova;

face parte din com. rur. Brazi, pl. Crivina. A re o populaţie de 325 locuitori, 153 bărbaţî şi 172 femeî. A ci e reşedinţa comuneî. B r a z i - d e - S u s , sat, face parte din

com. rur. Brazi, pl. Crivina, ju­ deţul Prahova. A re o popula­ ţiune de 275 locuitorî, 14 1 băr­ baţî şi 134 femeî. B r a z i l o r ( I z v o r u l- ) , izvor, în co­

muna Vipereşti, cătunul Predeşti, jud. Buzău; începe din Slănic şi se scurge în rîul Buzău. ( V a le a -) , pădure, în com. Vipereşti, jud. Buzău; face un corp cu Valea-Roşiorilor.

B r a z ilo r

B r ă c a c e a , jud. Prahova, numire

vechie, a com. Păcureţi, pl. Pod­ goria. B r ă c a c e a , vale, com. Surani, pl.

Podgoria, jud. Prahova, care se varsă în gîrla Sărata, pe malul drept, tot în raionul com. Su­ rani. Această vale e acoperită cu livezî şi pădure. B r ă c a n , deal, com. Priseaca, pl.

Oltul-d.-j., jud. Olt. poiană, la S. de com. Priseaca, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

B răcan ,

B r ă c e v a , loc, jud. Mehedinţi, la

împreunarea şoseleî Crăgueşti cu şoseaua judeţeană Severin-Tîrgul-Jiul. B r ă c in a r i, măgură, jud. Teleor­

man, la N.-E. comuneî Viişoara, spre com. Găuriciul. B r ă d ă ţ e lu l, com. rur., la N. plă­

şeî Moldova-d.-s., jud. Suceava,

600

la 22 kil. de Fălticeni. Se în­ vecineşte la E. cu com- Rădăşeni, la N.-V. cu Bucovina, de care se desparte prin ŞomuzulMare şi la S. cu Şasea. A re forma unuî poligon ne­ regulat, prezintînd maî multe ondulaţiunî înclinate de la N.-E. spre S.-E. (albia Şomuzuluî Ma­ re). Compusă din satele: Bră­ dăţelul, Horodniceni, Răbîia, Bo­ teşti, Rotopăneşti şi Mihăeşti, cu reşedinţa în Horodniceni. Pă­ nă la 1886 forma două com. a parte: Horodniceni şi Rotopă­ neşti. E populată cu 860 capî de familiî, din 3350 suflete, 1680 bărbaţî şi 1670 femei, din carî 99 străinî. Contribuabilî sunt 932. A re 4 bisericî, cu 4 preo­ ţî şi 8 cîntăreţî, şi 2 şcoale ru­ rale mixte, frecuentate de 100 elevî. Copiî între 7 — 12 anî sunt 181 băeţî şi 207 fete. In totă comuna sunt: 5 moriştepe Brădăţel şi una pe ŞomuzulMare, 6 cîrciume, 6 dughene, 5 ciobotari, 5 stoleri, 20 rotari, 6 fierari, un cojocar, un sticlar şi un mindirigiu. Budgetul comuneî, pe anul 1892-93, are la venituri 8414.50 leî şi la cheltuelî 8001.90; iar al drumurilor 2322 leî la veni­ turi şi 1646 leî la cheltuelî. In comună sunt: 264 caî, 745 boî, 500 vacî, 2300 oî, IO ca­ pre, 370 porcî şi 250 stupî. Altitudinea de la nivelul mării variază între 401— 500 m. Este udată de pîraele: Şomuzul-Mare, Brădăţelul, Rîbîia, Braniştea, Prodana, Valea-luî-Gherghel, Valea-luî-Pavel, Ghilitoarea, Trifan, Alunişul, Topchilele, Matieşti şi Humăria. Moşia e proprietatea moşte­ nitorilor Marchizei de Bedmar şi aî d-luî Grigore Goilav. (V. Ho­ rodniceni şi Rotopăneşti, sate). Suprafaţa teritorială a comu­

BRĂDĂŢELUL

neî e de 6642.97 hect., din carî 1166.93 pădure, 3442.09 ţarine, 1782.90 fîneţe, 130.90 vetre de sate şi 120.15 sterp. Locuitoriî împroprietăriţi la 1864, sunt: I fruntaş, 110 mij­ locaşi, 326 codaşi şi 74 cu cîte 12 1/a pij. loc de casă, stăpînind 1528 fălci şi 37 prj. In com. Brădăţelul se face în fie-care an cam aceeaşi cultură’; fie-care casă de gospodar îşî are livada de meri, peri, cireşi, vişini, perjî, etc., al căror produs lo­ cuitorii îl vînd prin tîrgurile Făl­ ticeni, Botoşani, Roman şi Iaşi. Două dealurî cu vederi frumoase sunt Dealul-Cruceî şi Ferdinand. Afară de acestea, ca localităţi demne de văzut, maî sunt: Brădeţelul şi biserica din Horod­ niceni. B r ă d ă ţ e l u l, sat, pe moşia Ho­

rodniceni, din comuna cu ace­ laşî nume, jud. Suceava, aşezat pe ambele maluri ale pîrîuluî Brădăţelul, spre S. şi la 2 1/* kil. de Horodniceni. A re 90 case populate cu 102 capî de familie din 390 sufl., 203 bărbaţî şi 193 femeî, din carî 11 străinî şi 125 contribuabilî. Vatra satuluî ocupă IO fălcî şi 75 prj- Şi e foarte accidentată, aşa că nu o dată, în urma ploi­ lor, s’aii văzut case cu loc cu tot lunecînd spre pîrîu. împroprietăriţi la 1864 sunt: 12 mijlocaşi, 48 codaşi şi IO cu cîte 12 1k prj. loc de casă, stă­ pînind 159 fălcî şi 75 prj. Bise­ rica şi şcoala din Horodniceni slujesc şi acestuî sat. Drumurî principale sunt '• la Rotopăneşti, I lla kil. şi la Ho­ rodniceni, 3 kil. B r ă d ă ţ e l u l, pădure de stejar, îm­

pestriţată cu mesteacăn şi puţini carpeni şi brazî, pe moşia Ho­ rodniceni, jud. Suceava.

brădăţelul

B r ă d ă ţe lu l, pîrîil, pl. Trotuşul, ju­ deţul Bacău, care izvoreşte din Fundul-Ursoael, com. Dofteana, şi se varsă, de-a stînga, în Trotuş. B r ă d e ţe lu l, pîrîil, jud. Suceava. Izvoreşte din Bahna-Boteştilor, din Hăţei şi Humărie. După un curs de 8 kil., în care a format 2 iezişoare şi a învîrtit 5 mori, se varsă în Şomuzul-Mare. A re de tributari din dreapta pîraele: Humăriel, Hăţei, Matieşti, Prodana şi Valea-luI-Pavel; iar din stînga pîraele: Răbîia, Valea-luI-Gherghel şl Ghilitoarea. Conţine mulţi păstrăvi. B r ă d ă ţe lu l, două rimnice, în pă­ durea şi com. cu acelaşi nume, jud. Suceava. «Brădăţelul», zice cunoscutul nuvelist, d. N. Gane, în nuvela sa «Fluerul lui Şte­ fan», «este o grădină eşită din sînul naturel, în care nimic n’a lucrat mîna omenească, este un colţişor uitat, necunoscut în ţara noastră, pe care călătorul nu-1 vizitează, pe care poeţii nu l-au cîntat încă, dar care nu înce­ tează de a fi maî puţin desfă­ tător de cît toate acele locuri ce au inspirat păn’ acum lira bar­ zilor noştri naţionali. «Brădăţelul are acea însuşire rară, că, orî de cîte orî îl vel vizita, întipăririle ce-ţî lasă sunt tot atît de vil, ca şi cum l ai vizita pentru întîia oară. El vor­ beşte nu numai ochilor, ci şi sufletului. Inchipuiţî-vă, în mij­ locul uneî pădurî întinse, un lac limpede, în care se văd jucîndu-se păstrăvii; apoi, cascade şi izvoare la fie-care pas, un muşchii! răcoros, care se întinde fca un covor verde pe pămînt; piscuri cu figuri capricioase; în­ tr’un cuvînt tot ce poate na­ tura produce mal frumos, mal drăgălaş, adunat într’un singur loc, ca şi cum Dumnezeu ar fi tttiB . MartU Dicfimar Giogra/tc,

601

voit să facă din Brădăţel un mic paradis pămîntesc. «Cînd vil acolo, o dulce sim­ ţire te cuprinde la vederea acestel naturi, ce pare a fi îm­ brăcată în hainele el de sărbă­ toare şi multă, multă vreme după ce aî părăsit acest loc, încîntat, îţi rămîne încă întipă­ rită în inimă tăcerea misterioasă a Brădăţelulul». (Voi. I., p. 48). B r ă d e a n c a , moşie întinsă în co­

muna Brădeanul, jud. Buzău, pe care proprietarul el a îm­ părţit-o în trei şi a dăruit o parte Mitropoliei (Rotunda-Mitropolieî), alta Eforiei Spitale­ lor (Rotunda-Şopîrliga), iar a treia mănăstirei Ghighiul (Ghighianca). (V. aceste numirî.) B r ă d e a n c a , (parte din Verneşti),

moşie a statuluî, în com. Ver­ neşti, jud. Buzău, şi puţin în comuna Simileasca, pendinte de Episcopie. Are 210 hect., din carî 40 crivină, numită Produleasa; din teritoriul acesteî moşiî se abate o parte din rîul Bu­ zău (Iazul-Morilor), care udă partea de N.-E. a oraşului Buzău. B r ă d e a n c a , moşie, în com. Mizil,

jud. Buzăfl. A re ca 160 hect. arabile; este alipită moşiei Fefelei. B r ă d e a n c a , moşie, numită şi Bră-

deanul-cu-Tufele-Albeşti, saflTufele-Brădeanul, în comuna Bră­ deanul, jud. Buzăfl. (V. AlbeştiTufele). B r ă d e a n c a ( L a p o ş u l) , pădure

a statului, făcînd parte din ma­ rele corp Bradul-cu-Sforile, în com. Lapoşul, căt. Brădeanul, jud. Buzăfl. A re 194 hect. B r ă d e a n c a safl J îr lă u l, pădure,

în pl. Rîmnicul-d.-j., com. Jîr­

BRĂDEANUL

lăul, jud. R.-Sărat. Face parte din circumscripţia V II silvică, ocolul Băbeni; are o întindere de 200 hect., avînd ca esenţă salcie. B r ă d e a n c a safl B r ă d e a n u l, sub-

divizie a căt. Lapoşul, din com. Lapoşul, jud. Buzăfl, situată pe partea stîngă a izvorului Sărata. B r ă d e a n u l, com. rur., în plasa

Cîmpuluî, judeţul Buzăfl, situată pe un întins şes şi la o distanţă de Buzăfl de 27 Va kil. Limitele sale sun t: la N. hotarul moşieî Moisica, com. Smeeni, pănă în hotarul moşieî Brădeanca; la E. hotarul moşieî Albeşti, pănă dă în pămîntul locuitorilor din co­ muna Pogoanele; la S., începe din hotarul moşiei Cotuna, pe care merge puţin, apoî o ia pe hotarul moşiei Meteleul - Lipănescu şi continuă pe dînsele pănăîn hotarul moşiei Frecăţeanca, com. Glodeanul-Siliştea; la V ., urcă din hotarul Frecăţenciî, pe la capetele moşiilor Cîrligul, Casota şi Glodeanul-Sărat, face un unghifl, înclinînd spre N.-E., pe hotarul inoşiel Mărgineanul, com. Mihăileşti, dă în hotarul moşieî Cioranca, apoî în hota­ rul moşieî Sălcioara şi de aci în hotarul moşiei Moisica. Fi­ ind-că hotarul moşiei Brebeanca, din comuna Gherăseni, intră foarte mult, printr’o limbă în­ gustă de pămînt, în teritoriul comuneî Brădeanul, pănă în a­ propiere de moşia Mărgineanul, printre moşiile Cioranca şi Săl­ cioara, Izolează cu totul cătu­ nul Şopîrliga de corpul comu­ nei Brădeanul, de care ţine a­ cest cătun. Suprafaţa acestei comune e de 3922 hect., din carî 34^0 arabile, 116 pădure, 254 izlaz şi 72 sterp. Proprietăţi mal în­ semnate sunt: Rotunda - Mitro­ poliei, fostă a statuluî, parte

70

BRĂDEANUL

dată însurăţeilor, parte vîndută în loturi; Rotunda-Şopîrliga (E­ forie), Brădeanca-Tufele-Albeşti, încorporată cu Cacaleţi, din co­ muna Albeşti, şi Ghighianca. T e ­ ritoriul acesteî comune prezintă un vast şes, întrerupt de cîteva păduri şi movile. E fertil şi produce mulţămitor: grîu, po­ rumb, orz, meiu, etc., precum şi plante din mica cultură. Co­ merţul şi industria constă în desfacerea cerealelor şi în fabri­ carea obiectelor economiei do­ mestice. Drept căî de comunica­ ţie are maî multe drumurî natu­ rale, carî pun comuna în contact cu gara Cilibia şi alte comune circumvecine. Vite are: 342 boî, 343 vacî, 145 viţel, 217 caî, 219 epe, 3 7 mînjî, 2100 oî, 1 asin şi 511 porcî. Stupî sunt 52. Comuna e formată din cătu­ nele Brădeanul, Rotunda şi Şopîrliga, avînd peste tot 1280 lo­ cuitorî, din cari: bărbaţî însu­ raţi 268, neînsuraţî 42, văduvi 18, băeţî 330', iar femeî mări­ tate 268, văduve 29, fete 325. Case sunt 271. Străinî sunt 2 Greci.Meseriaşî sunt: 2 dulgheri, 2 cizmari, 5 fierari şi I maşi­ nist. Comuna are 230 contribuabili, din cari II comercianţi romînî şi I străin. Stabilimente comer­ ciale sunt 12. Budgetul comu­ nei -este de 3176 leî, 32 bani. Comuna are o şcoală, în că­ tunul Brădeanul, frecuentată de 61 elevi şi 9 eleve. Carte ştiu 98 locuitorî. A re 2 bisericî, în cătunele Brădeanul şi Rotunda, cu un preot şi 2 cîntăreţî. Ca­ tedrala e Sf. Gheorghe. Cîrciumî sunt 3. Comuna datează cam de pe la 1831. Mai înainte de această dată nu exista aci de cît ţin mic sat, Rotunda. B r ă d e a n u l, cătun de reşedinţă

602

al comunei Brădeanul, judeţul Buzău, cu 1000 locuitorî şi 211 case. B răd ean u l

( T u fe le - A lb e ş ti) ,

pădure a statului, pe moşia T u­ fele-Albeşti, jud. Buzău; are ca 90 hectare. B r ă d e ş t i, com. rur., în pl. Jiul-

d.-s., jud. Dolj, în partea-î de S.-E., la 22 kil. N.-V. de Cra­ iova şi la 13 kil. de reşedinţa plăşeî, Filiaşi. Situată pe loc şes, afară de cătunele Brădeni-din-Dos şi Meteul, pe care le desparte un deal, numit Valea-Rea (înălţ. 300 m.). Se învecineşte la N. cu com. Braloştiţa, la S. cu com. Coţo­ feni-din-Dos ; la V . cu comuna Tatomireşti, iar la E. cu com. Adîncata. Comuna este accidentată de dealul din N. comunei, numit Valea-Rea, cu direcţiune de la V . la E. Este udată de rîul Jiul, care curge chiar prin S. comunei, pa­ ralel cu calea fierată; precum şi de pîrîul Almăjelul. Peste Jiu se află un pod umblător. Comuna a fost înfiinţată de către Vornicul Brădescu, de la care a şi luat numele de Bră­ deşti. Se compune din 4 cătune şi anume: Brădeşti-din-Dos, care este şi cătunul de reşedinţă, Brădeşti-d.-s., Brădeşti - d.-j. şi Meteul. In com. Brădeşti se află trei bisericî: una fondată la anul 1751 de Vornicul Brădescu, ginerile luî C. Buzescu ; alta în Brădeşti-d.-s., zidită de către Ion Moscu, la anul 1825; a 3-a, în Brădeşti-d.-j., s'a fondat la anul 1850 de către I. Aman. In ser­ viciul fie-căreî biserici este un preot şi 2 cîntăreţî. După legea rurală din 1864, fie-care biserică are o proprietate de 17 pogoane.

B R Ă D E ŞT I

In com. Brădeşti se află două crucî : una ridicată la anul 1672 la moartea unul general Buzescu, iar cea-l'altă la anul 1751. Se zice că prin Valea-Rea, pe sub pămînt, se află un tunel ce duce la Brădeşti-din-Dos. Prin acest tunel umblau făcătorii de rele, cînd erau urmăriţi de po­ teră, pe timpul lui Mihaiu-Vi­ teazul. In vîrful unuî deal se află o piatră de 1 1/2 stînjenî lungime şi 1/a stînjen lăţime, din înălţimea căreia se spune că potera observa pe făcătorii de rele. Mulţi locuitorî s'au încer­ cat să dea piatra la o parte, dar nu au putut, fiind prea grea D-l Laurian descrie ast-fel cetatea de la Brădeşti: «Aicî, din sus de sat, dc laturea de către miază-zi a aşa numitei Valea-Rea, lingă ripa Jiuluî, aflarăm o cetate de pă­ mînt oblungă, înconjurată cu un şanţ adlnc de 2 stînjenî/ de părţile opuse rîu­ luî. Şanţul de către răsărit are o lungime de 230 paşi, cel de către N.-E. de 100. In punctul In care se unesc aceste două liniî se vede poarta cetăţii şi in capul din sus se văd urme de un vechiu druiă de piatră, care venind din albia rîuluî, trece pe culmea australă a Valeî-Rele şi are foarte mare asemănare cu drumul ce duce de la Celei la Reşca. Domnul Bră­ descu, proprietarul locului, ne spuse că In ţinutul acesta s’au aflat maî multe obiecte antice şi ne arată intre altele o mare că­ rămidă romană, maî multe monede ro­ mane şi o săgeată de fier. După spusa luî, s’ar maî fi aflat aci monede vechî cu un diametru de 4 degete, două lănci de fler, dintre care una trăgea 3 oca, şi un inel de diamante, care l’a vîndut d-luî M. Ghica pentru 150 galbeni».

Această cetate se crede a fi Pelendova, pe care unii o aşează la Craiova, alţiî la Pierleşti, dar care maî probabil este aceasta din comuna Brădeşti. In comuna Brădeşti se află 0 şcoală mixtă, în cătunul Brădeşti-d.-s., înfiinţată în an. 1865, şi întreţinută de stat. Localul este în bună stare. Şcoala are 1 învăţător şi a fost frecuentată

BRĂDEŞTI

în anul şcolar 1892-93 de 65 băeţî şi 2 fete, ast-fel împărţiţi pe cătune : In căt. Brădeşti-d.-j. 8 băeţî şi 1 fată; în Brădeşti-d.-s. 23 băeţî; în Brădeşti-din-Dos 14; în căt. Meteul 20 băeţî şi 1 fată. In vîrstă de şcoală sunt 112 băeţî şi 62 fete, în cele 4 că­ tune. Ştiu carte în comună 182 loc., din carî 140 bărbaţî şi 42 femeî. In cele 4 cătune sunt 1089 bărbaţi şi 996 femeî locuind în 509 case şi 14 bordee. După legea rurală din 1864 sunt 387 împroprietăriţi. Suprafaţa teritoriului comunal este de 920 hect., din carî 620 hect. pămînt arabil, 250 hect. fîneaţă, 50 hect. izlaz. Pădurile se numesc Meteul şi Brădeşti-d.-j.; aparţin proprieta­ rului şi locuitorilor. V iî se găsesc pe proprietatea locuitorilor; dau un vin roşu şi bun. Femeile ţese pînză de in şi de cînepă. Locuitoriî îşî desfac productele la oraşul Craiova, unde se duc cu carul sau cu drumul de fîer ce trece prin co­ mună, avînd staţie la 5 kil. de­ parte de sat. Comercianţi sunt 7 străinî şi I Romîn. Contribuabilî sunt 387. Venitul comuneî pe exerci­ ţiul 1893-94 a fost de leî 3362.85 şi cheltuelile de leî 3058.68. Vite cornute sunt 240, 01140, capre 46 şi porcî 70. Comuna e străbătută de şo­ seaua naţională Craiova-T.-Severin şi de calea fîerată Bucu­ reşti-Vîrciorova, între staţiile Coţofeni şi Răcari. Şosele comu­ nale o pun în legătură cu comu­ nele Almajul şi Melineşti. In> apropiere de comună se află o mică cetăţuie, numită Abradul, ale cărei şanţuri sunt

608

pline cu ziduri vechi. (Vezi Abradul). B r ă d e ş ti, sat, în pl. Tîrgul, ju­ deţul Tutova, spre S.-E. de o­ raş, aşezat pe coasta dealului Brădeşti. Formează singur o com. (co­ muna Brădeşti). A re 872 locui­ torî, din carî 68 ştiu carte, 128 contribuabilî; 240 case. Viea ocupă o suprafaţă de 15 hec­ tare. Se lucrează mult olăria. Comerciul se face de 5 oameni, toţî Romînî, avînd 8 stabilimente comerciale, din carî 4 cîrciumî. In sat e o biserică. Contribuţiu­ nile directe ale locuitorilor aces­ teî comune ating cifra de 2866 leî, 34 banî.

BRĂPEŞTI-DE-SUS

bărbaţî şi 232 femeî. Locuesc în 144 case. Copiiî din sat ur­ mează la şcoala mixtă din sa­ tul Brădeşti-d.-s., ce e la 1 ^ kilom. depărtare. Cu vîrstă de şcoală sunt 34 băeţî şi 15 fete. Ştiti carte 15 bărbaţî şi 3 femeî. In sat este o biserică constru­ ită, în 1751, de Vornicul Bră­ descu, ginerile luî C. Buzescu. E deservită de preotul ce slu­ jeşte la bisericile din Brădeştid.-s. şi Brădeşti-din-Dos. A re 17 pogoane ca proprietate. Pe aci trece şoseaua naţio­ nală Craiova-T.-Severin şi linia fîerată Bucureşti-Vîrciorova. B r ă d e ş t i - d e - J o s , pădure, jud.

Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Bră­ deşti.

B r ă d e ş ti, parte din satul Lun­

geşti. (Vezi Lungeşti, sat, jude­ ţul Tutova). B ră d e şti, deal, în jud. Tutova, pl. Tîrgul, comuua Brădeşti. B r ă d e ş ti, pădure, jud. Dolj, pl.

Amaradia, c. Negoeşti, pe Dealul-Brădeştilor, în întindere de 1600 pogoane. Au într’însa par­ te fraţiî C. şi L . Paciurea. B r ă d e şti, pisc, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Negoeşti, în cul­ mea Brădeşti, prin care trece hotarul de Sud spre comuna Adîncata. B ră d e şti, pîrîă, jud. Dolj, ce-şî ia naştere din bifurcaţia DealuluîMare cu dealul Fratoştiţa, udă satele Meteul şi Brădeşti-dinDos şi merge de se varsă în stînga Jiului. B ră d e şti-d e -J o s, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., reşedinţa primăriei com. Brădeşti, situat în stînga Jiuluî, la 22 kil. N.-V. de Cra­ iova. A re 532 suflete: 300

B r ă d e ş t i- d e - S u s , sat, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s., com. Brădeşti, si­ tuat în stînga rîuluî Jiul, la 400 m. N. de Brădeşti-d.-j., unde e reşedinţa comuneî. A re 615 su­ flete, 315 bărbaţî şi 300 femeî. Locuesc în 160 case. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 13 Noembrie 1865 şi e în­ treţinută de stat. A re 87 hect. do­ naţie. Localul, construit din noii, este în bună stare. Cu el s’aii cheltuit I IO O leî. A re un sin­ gur învăţător. In anul 1892— 93, şcoala a fost frecuentată de 65 băeţî şi 2 fete şi anume din: Brădeşti-d.-s. 23 băeţî şi o fa tă ; Brădeşti-d.-j. 8 b ăeţî; Brădeştidin-Dos 14 băeţî; şi din satul Meteul 20 băeţî şi o fată. Cu vîrstă de şcoala sunt 40 băeţî şi 19 fete. Ştiti carte 48 băr­ baţî şi 12 femei. In sat este o biserică fondată la 1825 de I. Moscu. Preotul deserveşte şi bisericile din Brădeşti-d.-j. şi Bră­ deşti-din-Dos. Biserica are 17 pogoane proprietate. Cătunul e legat de Brădeştid.-j. prin şoseaua naţională, care

BRĂDEŞTI-DIN-DOS

leagă Craiova de T urnul-Se­ verin. B r ă d e ş t i - d i n - D o s , numit odi­

nioară Brădeşti-Bătrînî, sat, pen­ dinte de com. rur. Brădeşti, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj. E situat pe pîrîul Brădeşti, la 5 kil. E. de Brădeşti-d.-j., unde e reşedinţa comuneî şi de care se desparte prin o prelungire a DealuluîMare. A re 556 suflete: 276 băr­ baţî şi 280 femeî. Locuesc în 120 case. Copiiî din sat urmează la şcoala mixtă din satul Brădeşti-d.-s., ce este la 3 kil. de­ părtare. In anul 1892— 93 afl urmat 14 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 18 băeţî şi IO fete. Ştifl carte 24 bărbaţî şi 9 femeî. In sat este o biserică fondată în '1850, de I. Aman. Are 17 pogoane proprietate şi e deser­ vită de preotul bisericilor din Brădeşti-d.-j. şi Brădeşti-d.-s. In acest sat răspunde un tunel, ce pleacă din Valea-Rea, deal în co­ muna Brădeşti. Prin acest tunel sub-teran umblafl făcătorii de rele, cînd erafl urmăriţî de potere, pe timpul luî Mihaifl-Viteazul. Comunicaţia în acest cătun se face prin şoseaua comunală care merge paralel cu pîrîul Brădeşti, şi leagă satul la N. cu cătu­ nele Almăjelul şi Meteul, iar la S. cu Almajul-Moşneni. B r ă d e ş t ilo r ( C u lm e a -) , culme,

jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Negoeşti, în partea de V . a com., cu înălţime de IOO m. a­ proximativ. Se găseşte pădure pe dînsa. B r ă d e t e ( P ia tr a -d in t r e - ) , stîn­

că, în com. Chiojdul-din-Bîsca, jud. Buzău, de unde începe a se ridica seria de munţî Şiriul. B r ă d e t u l, com. rur., în pl. Văile,

jud. Mehedinţi. Formează comu­

604

nă cu satele: Brădetul-d.-j. şi Obârşia, mahala, avînd reşedinţa în satul Brădetul-d.-s. Se măr­ gineşte spre miază-noapte cu com. Ciuperceni, cătunul Strîm­ ba al com. Hodorasca, cătunul Pinoasa al com. Stejereî, carî toate ţin de jud. Gorj şi sunt despărţite de Brădetul prin dea­ lul Bujorescu. Spre răsărit se mărgineşte cu com. Temişaneî din G orj; spre miază-zi cu com. Mătăsari şi spre V . cu com. Runcurelul, amîndouă din Me­ hedinţi. E situată pe o mică vâl­ cea, a dealului Bujorescu, şi la distanţă de 51 kil. de oraşul Turnul-Severin. A re 118 con­ tribuabilî, din 794 locuitori, ce lo­ cuesc în 139 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura, creş­ terea vitelor şi maî cu seamă cul­ tura pomilor fructiferi, carî fac podoaba şi frumuseţea văilor şi dealurilor acesteî comune. Cali­ tatea pămîntuluî este de mijloc. Locuitoriî posedă: 21 pluguri, 42 care cu boî, 4 căruţe cu caî şi 46 stupi. Com. are 3 bise­ ricî, deservite de un preot şi doî cîntăreţî. Budgetul comuneî coprinde la venituri 829 leî şi la cheltuelî 672 leî. Dealurile maî prin­ cipale din această comună sunt: Dealul-Bujoresculuî, ce intră în teritoriul comuneî în partea de N. şi se continuă spre S., lă­ sînd maî multe ramiflcaţiunî şi Dealul-Buncureluluî în partea de V . Văile maî principale sunt: Valea-Obărşieî, Valea-Largă şi Valea-Hîrgheî. Pîrîîaşe sunt: pî­ rîul Jilţul, ce izvoreşte de sub coasta dealuluî numit Cuca, cur­ ge spre miază-zi, primind în sine pîraiele celor-l-alte văî şi trecînd spre com. Mătăsari, pe care o udă. Prin această comună trece şoseaua Plostina - Miculeşti - Mă­ tăsari - Brădetul - Hodorasca de Gorj.

BRĂDETUL

Pe un vîrf de deal se află aşa numitul «Lacul Şarpelui». De la acel lac porneşte spre munte, un şanţ, numit de locuitorî Ogaşul Şarpelui», care merge spre V ., trecînd în judeţul Goij, la com. Ciuperceni. B r ă d e t u l, sat şi

com. rur., pe apa Vălsana, jud. şi pl. Arge­ şul, la 20 kil. de Curtea-de-Ar­ geş, reşedinţa subprefecturi!, şi la 45 kil. de Piteşti. Nu maî are nicî un cătun alipit şi numără 100 fam. cu 549 sufl., din carî 4 fam. cu 20 sufl. Ţiganî. Co­ muna are 1 biserică, cu hramul Inălţarea-Domnuluî, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; 1 şcoală primară rurală şi I cîrciumă. Budgetul comuneî, pe anul finan­ ciar 1882-83, a fost de 1079 leî, 24 banî la Venituri, şi de 1055 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887) această comună are 85 contribuabilî şi un budget de 998 leî la venituri şi de 969 leî la cheltuelî. Numărul vitelor era în 1887 de 446 capete vite marî (400 boî şi vacî, 40 cal şi 6 măgari) şi 1620 vite mărunte (1500 oî, 40 capre, 80 rîmătorî).

B r ă d e t u l, sat, face parte din com.

rur. Ceraşul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. A re o populaţie de IIO loc., 62 bărbaţî şi 58 fe­ meî. Este situat la poalele dea­ luluî Stejărelul şi cade în par­ tea de E. a comuneî. E udat de gîrla cu acelaşî nume. B r ă d e t u l, deal, jud. Mehedinţi,

numit şi Dealul-Brădetuluî, în com. rur. Godeanfll, plaiul Cer­ na. A c i se află un cimitir ro­ man, B r ă d e t u l, g îrlă , jud.

Prahova; izvoreşte din Muntele-Călugăru-

BRĂDETUL

luî, com. Star-Chiojdul, pl. T e­ leajenul ; curge de la N.-V. spre S.-E. j udă valea cu acelaşî nume, apucă apoî spre S.-V. şi se varsă în gîrla Chiojdul, tot în raionul com. Star-Chiojdul. A re drept afluent Izvorul-Caluluî.

605

dusă la biserică de mir între­ ţinută de comună.

B r ă d e ţ iî, deal, în com. rur. Ho-

B r ă d e t u l, vale, numită şi Valea-

B r ă d ic e n i, com. rur., în partea

Brădetului, în com. rur. Ilovăţul, plaiul Cerna, jud. Mehedinţi.

de E. a comunei Peştişani, pla­ iul Vulcanul, jud. Gorj, şi în direcţiune spre V . la 22 kil. de oraşul T.-Jiul, compusă din că­ tunele Brădiceni şi Drăgoeşti. Situată pe şes, pe o suprafaţă de 1160 hect., din care 275 hect. pădure, 375 hect. arabile, 225 hect. fineţe, 161 hect. izlaz, 89 hect. viî, 35 hect. livezî de prunî. A re o populaţie de 267 fa­ miliî, din carî 3 familiî Bulgari şi 8 fam. Ţiganî, în tot sunt 1270 suflete; 215 contribuabili. L o­ cuitoriî sunt moşneni şi posedă 75 plugurî, 7 căruţe cu caî, 155 care cu boî şi vacî, 620 vite marî cornute, 45 caî, 1200 oî, 800 capre, 650 rîmătorî şi 65 stupî. Venitul comuneî este de leî 862, banî 66, şi cheltuelile de leî 856, hani 25. Prin această comună trece şo­ seaua comunală, care o leagă spre V . cu com. Peştişani, iar spre N, cu com. Frînceşti. Comuna posedă 3 morî pe apa Bistriţa, 12 puţuri şi 5 iz­ voare. A re o şcoală, fondată la anul 1844, şi frecuentată astăzi de 60 de elevî, din 65 înscrişi. A re 4 bisericî, 3 de lemn şi 1 de zid, deservite de 3 preoţi şi 4 cîntăreţî. A ci este reşedinţa subprefec­ turi! plaiului Vulcanul-Ocolul. A ci e I biurou-telegrafic cu ser­ viciu de poştă rurală. In Brădiceni se face, pe tim­ pul de iarnă, în fie-care Dumi­ necă, tîrg ordinar pentru măr­ furi, iar la 8 Septembre al fie­ cărui an se face un bîlcifl, cu deosebire pentru vindere de vase şi, care de transport.

luncă, acoperită de brazî şi arini, situată pe terito­ riul com. Mănăstirea-Caşinul, ju­ deţul Bacău.

vale, care trece prin cătunul Brădetul, com. Ceraşul, pl. Teleajenul, jud. Prahova şi se varsă în rîul Drajna, tot în com. Ceraşul.

B r ă d e t u l, moşie, cu o întindere

B r ă d e tu l, vale,judeţul Prahova;

de 4240 pog., jud. şi pl. Arge­ şul, proprietatea statuluî, fostă pendinte de Episcopia de A r ­ geş ; are o arendă anuală de 4749 leî, 50 banf. Pe această proprietate se află o povarnă, o moară şi un he­ răstrău pe apa Vălsanuluî.

izvoreşte din Clăbucet şi se var­ să în rîul Teleajenul, pe malul stîng, în raionul com. MăneciulUngureni, plaiul Teleajenul.

B r ă d e t u l, B r ă d e tu l,

B r ă d e tu l, moşie, în com. Chioj­

dul-din-Bîsca, jud. Buzău, pe care e situat căt. Bogzeni şi parte din cătunul Chiojdul-dinBîsca. Formează împreună cu sforile Smăchinişul şi Plescioara un corp de 479 hect. Proprie­ tari sunt moşneniî .şi Izbăşoii.

vâlcea, com. Teşila, pl. Peleşul, jud. Prahova; curge de la V . spre E. şi se varsă în rîul Doftana, pe malul drept, tot în com. Teşila.

B r ă d e t u l,

B r ă d e t u l, vale, izvoreşte din pla­

iul com. Cacova şi se varsă în rîul Rîmnicul, în raionul com. Păuşeşti-Măglaşi, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. sat, în com. rur. Brădetul, plasa Văilor, jud. Mehedinţi.

B r ă d e t u l-d e -J o s , B r ă d e tu l, munte, în com. Chioj-

dul-din-Bîsca, jud. Buzău. Se în­ tinde în formă de semi-cerc de la S. spre N., pe marginea rîu­ luî Bîsca, începînd de la Izvorul-Spătărescului pănă la împre­ unarea Bîsdilor, avînd la N. o frumoasă culme : Vîrful-Brădetului; servă întru cît-va şi ca hotar între judeţele Buzău şi Prahova.

sat, şi reşe­ dinţa com. rur. Brădetul, din plasa Văile, jud. Mehedinţi.

B r â d e t u l- d e -S u s ,

B r ă d e t u lu î ( F u n d u l-) , pădure,

pe moşia Brădetul, din com. Chiojdul, jud. Buzău, 52 hect. vale, co­ muna Chiojdul-Mare, jud. Pra­ hova, ce desparte în două com. Brădetul, jud. Buzău, aî căreî locuitorî de pe malul stîng plătesc dările în comuna BîscaChiojduluî, fiind-că sforile lor de moşiî se întind în judeţul Buzău.

B r ă d e t u lu î ( V a le a -) , B r ă d e tu l, pădure, supusă regi­

mului silvic, com. Rucărul, jud. Muscel. B r ă d e tu l, schit, în jud. Argeşul,

pl. Argeşul, lîngă satul cu ace­ laşi nume, fost metoc al Epis­ copiei de Argeş şi astă-zî re­

BRĂDICENI

răşti, pl. Văilor, jud. Mehedinţi.

BRĂDICENT

Se zice că această comună datează de maî bine de 300 anî, şi că odinioară a fost ocu­ pată şi locuită de Ungurî. Se văd şi astăzî pe aproape urme de zidurî. B r ă d ic e n i, cătun al comuneî cu

acelaşî nume, din plaiul Vulca­ nul, jud. Gorj, situat în partea de E. a comuneî Peştişani, pe şes. A re o suprafaţă de 660 hect., din care 160 hect. pădure, 222 hect. arabile, 115 hect. fîneţe, 91 hect. izlaz, 49 hect. viî, 20 hect. livezî de prunî. A re o populaţie de 150 fa­ miliî, din carî 3 familiî de Bulgarî şi 4 de Ţigani, cu 720 suflete, din carî 125 contribuabilî. L o ­ cuitoriî sunt moşneni şi posedă 40 plugurî, 7 căruţe cu caî, 85 care cu boî şi vacî, 330 vite marî cornute, 30 caî, 1145 oî, 300 capre, 29 5 rîmătorî şi 42 stupî. Prin acest cătun trece şo­ seaua comunală care îl leagă spre V . cu comuna Peştişani, şi spre N.-V., prin drumurî or­ dinare, cu com. Frînceşti. In Brădiceni este 1 moară pe apa Bistriţa, 7 puţurî şi 2 iz­ voare. A re 1 biserică de zid, fondată la anul 1829 şi 2 bisericî de lemn, reedificate la anul 1824, deservite de 2 preoţî şi 2 cîn­ tăreţî. B r ă d ic e n i, deal, în partea de E.

a comuneî Brădiceni, plaiul V ul­ canul, jud. Gorj. A re o supra­ faţă aproximativă de 125 hect.; se prelungeşte de la N. la S . ; este acoperit de pădure; apar­ ţine locuitorilor din com. Bră­ diceni. B r ă d ic e ş ti, com. rur., în judeţul

Fălciu, partea de N.-V. a pl. Crasna, mărginită la N. cu com. Dolheşti, la S. cu Boţeşti, la

606

E, cu Boţeşti şi la V . cu jud. Vasluiu. Este formată din satele • Brădiceşti şi Tălpăgeni, avînd o suprafaţă cam de 2960 hect. şi o populaţie de 320 fam. cu 1237 suflete, din carî 228 con­ tribuabilî. In comună este o biserică şi o şcoală. Prin -mij­ locul comuneî trece pîrîul Bră­ diceşti. Venitul eî e de 2200 leî. Vite sunt: 481 capete marî vite cornute, 78 caî, 2000 oî şi 42 porcî. B r ă d ic e ş t i , sat, în jud.

Fălciu, com. cu asemenea numire, pl. Crasna, cu 309 familiî, 1200 su­ flete, şi 220 contribuabilî. Numele acestuî sat vine de la un vechiu proprietar nu­ mit Bradiciu, care a trăit pe acest loc încă înainte de anul 1432. Aceasta se vede dintr’un uric vechiu slavon, scris pe per­ gament, ce se păstrează între documentele Brădiceştilor şi care este dat în Vasluiu la anul 6940 (1432) de fraţiî Domnii Ilie şi Ştefan, fiii luî Alexandru-celBun şi prin care uric se zice, că . . . . «pentru credinţa şi slujbele cu dreptate aduse Domniei de fraţii Pan-Moise-Dvomicul de gloată şi fratele luî PanTudor Spătariul, îî miluim cu satul Bră­ diceşti, pe Crasna, unde a fost Albu şi Bradiciul şi altul din Pustia*.

Brădiceşti rămăind a luî T u­ dor, el, ne-avînd copiî, l’a dat nepoţilor, strănepoţilor şi răstrănepoţilor — şi din neam în neam s’a stăpînit de eî. A cest document dovedeşte decî, că satul Brădiceşti este foarte vechiu şi că numirea o poartă de la Bradiciul, vechiul proprietar. (Melchisedec «Cron. Huşilor».) Proprietatea moşieî este a statuluî, căcî răzeşiî, uniî prin vînzare, alţiî prin daniî către schitul Brădiceşti de pe această

BRĂDICEŞTI

moşie, au făcut ca întreaga pro­ prietate să fie a schitului; după secularizare, a devenit proprie­ tatea Statuluî. B r ă d ic e ş t i , schit, pe teritoriul co­

muneî Brădiceşti, pl. Crasna, jud. Fălciu, situat în pădure, pe locul numit Siliştea-Brădiceşti, cam la 600 metri departe de sat. A cest schit s’a înfiinţat la 1692 de Varlam, Episcopul de Huşî. Este o mică bise­ ricuţă de lemn, ce există şi astăzî închinată Buneî-Vestirî-aMaiciî-Domnuluî, şi care acum serveşte ca biserică de mir pen­ tru sat. A cest schit purta în vechime numirea de Bradul şi numaî după ce toată moşia satuluî a trecut în proprietatea sa, prin daniî şi cumpărături a părţilor răzăşeştî s’a numit Brădiceşti. Episcopul Varlam, silindu-se prin toate chipurile să îmbogă­ ţească schitul său, n’a cruţat nicî un mijloc pentru a acapara pămînturile cîtor-va sate din prejur, precum: Brădiceşti, Dol­ heşti, Buneşti, Boteni, Gugeşti, Armăşeni, etc. Varlam, la apropierea sfîrşituluî vieţeî sale, a instituit pro­ prietar al schitului Brădiceşti, pe Vornicul Gavril Miclescu, sustrăgînd cu chipul acesta a­ verea mănastireî. Mitropolitul ţăreî de pe atuncî, convocînd pe Episcop!, desfiinţează testamen­ tul şi hotăreşte în 17 13* ca sc^ ' tul Brădiceşti înfiinţat de Var lam prin puterea autorităţii şi a mijloacelor Episcopiei de Huşi, să fie pentru tot-d’a-una un me­ toc al Episcopiei. L a 1740, acest schit a fost prădat de Tătari, carî au luat pănă şi hrisoavele, atît ale schi’tuluî cît şi ale Episcopiei, ce erau asigurate aicî. L a 1756, s’a reparat schitul

BRĂDIŞORUL

de către Episcopul Ionachentie şi Mateiu Ghica-Vodă; apoî a fost închinat Episcopiei şi în urmă desfiinţat.' B r ă d iş o r u l, sat, jud. Argeşul, plaiul Loviştea; face parte din com. rur. Berislăveşti. B ră d itu l, sau U r z ic a , munte, jud. Bacău, pl. Trotuşul, din com. Mănăstirea-Caşinul. B ră d iţe lu l, pisc de munte, jud. Neamţu, lîngă satul Vînători, com. Vînători-Neamţul, pl. deSus-Mijlocul. A re o înălţime de 375 m. deasupra niveluluî teres­ tru. B ră d iţe lu l, pîrîiaş foarte mic, ce izvoreşte din culmea munteluî Murgiocul şi se varsă în pî­ rîul Calul, com. Calul-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. B ră d iţe lu l, pîrîiaş, în jud. Neam­ ţu, com. Buhalniţa, pl. PiatraMuntele. Izvoreşte dintre furciturile despre miază-zi a mun­ ţilor Giurca. Curge în direcţiune S.-V., străbătînd, aproape de văr­ sarea sa pe stînga rîuluî Bis­ triţa, şoseaua mixtă Piatra-Prisăcani, între kil. 78 şi 79. B r ă d u le a n a , pîrîu, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. MănăstireaCaşinul, care izvoreşte din mun­ tele Corbul şi se varsă d’a stîn­ ga pîrîuluî Curiţa. B r ă d u le a s a , pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Caşinul, ce se varsă în pîrîul Curiţa, pe dreapta.

607

lea-Musceluluî, jud. Buzău; ese de la Plaiul - cu-Plopî, se scur­ ge în izvorul Leurdişul şi cu ţ i împreună dă în pîrîul ValeaMusceluluî. B r ă d u le ţu l, izvor, în com. Cal­ vini, jud. Buzău; ese din mun­ ţiî Poenari şi se scurge în rîul Bîsca-Chiojduluî, lîngă căt. Ţoca, formînd hotarul despre com. Mărunţişul. B ră d u le ţu l, pădure moşnenească, în com. Valea-Muscelului, jud. Buzău, constituind, împreună cu sforile Plaiul-cu-Plopi şi Slemnea, pădurea Balosinul. B r ă d u le ţu l,pădure, în com. Cal­ vini, căt. Bîsceni-d.-j., jud. Bu­ zău ; are 30 hect., proprietate moşnenească. B ră d u le ţu l, vâlcea; izvoreşte din malul numit Chiciora, com. V ă­ leni, pl. Argeşelul, jud. Muscel. Se împreună în centrul comu­ neî cu vâlcelele: Săroaia, Mus­ celul şi Lespezile şi se varsă în rîul Dîmboviţa, la E. de com. Lăicăi-Runceasa. In timpuri se­ cetoase seacă cu desăvîrşire. B ră d u le ţu l, R o m a n i, B o le a şi L u d e a s a , păduri particulare, supuse regimului silvic. Se află pe moşia Romani, aparţinînd de com. Rîmeşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. B r ă e a s c a , izvor, în com. Brăeşti, jud. Buzău; începe din poalele munteluî Dîlma, trece prin căt. Boziorul şi dă în Sărăţelul-Bălăneştilor, în com. Brăeşti.

B r ă d u le a ţa , pîrîiaş, jud. Bacău, plasa Trotuşul, com. Bogdana, care se varsă d’a stînga Căiuţuluî-Mic.

B r ă e a s c a , moşie, în com. Brăeşti, pe muntele Arsenia, jud. Bu­ zău. (Vezi Arsenia, moşie.)

B ră d u le ţu l, izvor, în com. V a ­

B r ă e a s c a ( B r ă e a s c a - T a i ni -

BRĂEŞTI

ţa), pădure, în com. Brăeşti, jud. Buzăfl; are 250 hect. Se numeşte şi Poenăreasa. B r ă e a s c a , pîrîu, jud. Dorohoifl, începător de pe Văculeşti, pl. Coşula, şi se varsă în pîrîul Sihna, la Cotîrgaci, jud. Botpşani. B r ă e a s c a , numire dată rîuluî Să­ răţelul - Bălăneştilor, cînd trece prin teritoriul com. Brăeşti, jud. Buzăfl. B r ă e ş ti, com. rur., în jud. Buzăfl, plaiul Pîrscov, situată pe am­ bele maluri ale rîuluî SărăţelulBălăneştilor, la distanţă de oraş de 57 Va kil. Limite la N., în­ cepe de la Surduci (PietreleMarî), şi merge pe hotarul mo­ şiei Goideasca, pănă dă în al­ bia Sărăţelulul-Goideasca, se lasă pe Sărăţel în jos, pănă la guraizvoruluîCălugărul, la dreap­ ta Sărăţeluluî, la Ciuciurul - Or­ bului, urcă în vîrful muntele A r­ senia, de unde apoî se lasă în Curmătura-Nuculuî; de aci mer­ ge în Stîlpiî-Tainiţeî şi, peste muchî, se lasă în Pîrscovel (Iz­ vorul-Dulce), se lasă pe izvor în jos pe hotarul moşiei Pinul, pănă dă iar în Sărăţel; la S., începînd din Sărăţel, merge pe coline, pe lîngă Valea-Macriî, pănă la Gaura-luî Mocan; la E., din Gaura-luî-Mocan, ia pe mo­ şia Valea-Fîntîneî şi peste pla­ iuri merge pănă în marginea căt. Budeşti, com. Trestioara, de unde se dirige în Surduci. Suprafaţa sa este de 2,530 hect., din care 386 arabile, multe curăturî, 756 pădure, 265 fî­ neaţă, 550 izlaz, 34 livezî, 4 vie şi 535 sterp. Proprietăţi maî în­ semnate sunt: Pinul, Brăeasca şi Ruginoasa, (ale celor 2 cete de moşneni, Brăeşti şi Ruginoşani) şi Brăeasca-Tainiţa. Terenul e foarte accidentat

BRĂEŞTÎ

prin munţî, dealurî şi văî. A gri­ cultura se mărgineşte numaî la cultura porumbului şi a livezi­ lor de prunî. In schimb însă e foarte bogată în substanţe mi­ nerale, maî cu seamă în sare, care, în muntele Pinul, 6 pusă sub pază; totuşî blocuri marî rupîndu-se din munte, parte se fărîmă şi dau pe apa Pinului, parte se întrebuinţează de locui­ torî. Gips se află în abundenţă. A re izvoarele sulfuroase: Pinul şi Mirăul, precum şi pe avuta în fier, Valea-Ruginoaseî. Indus­ tria e mărginită la trebuinţele domestice şi în cît-va la lu­ crarea lemnului. Pentru măci­ nat sunt 8 morî. A re 3 tîrgurî la 8 Septembrie, 14 Octom­ brie şi 8 Noembrie. Comuni­ caţia principală se face pe al­ bia rîuluî Sărăţelul-Bălăneştilor. Vite are: 464 boî, 270 vacî, 112 viţei, 18 caî, 32 epe, 12 mînjî, 2200 oi, 368 capre, 273 porcî, 3 bivolî şi 6 bivoliţe. — Stupî sunt 215. Comuna e formată din căt. Brăeşti, Pinul şi Ruginoasa, cu 1500 locuitorî, din carî: băr­ baţi însuraţi 296, neînsuraţî 35, văduvi 3 1 , băeţî 385; femeî măritate 296, văduve 59, fete 398. E î trăesc în 348 case. Străinî sunt 8 Austro-Ungarî. Meşteşugari speciali nu sunt, afară de locuitoriî carî se înde­ letnicesc cu cioplirea lemnelor, precum şi de cîţî-va Ţigani, carî, în timpul verii, locuesc în pă­ durea Tainiţei, ca să fabrice ob­ iecte de rudărie şi cărbuni. Comuna a r e : 279 contribua­ bilî, din carî 1 8 comercianţi Ro­ mînî şi 2 străinî. Stabilimen­ te comerciale sunt 9. Budgetul comuneî e de 2514 leî, 29 banî. In Brăeşti sunt 3 bisericî, din care mai însemnată e schi­ tul Pinul, care a fost mult timp biserică de călugări şi metoc

008

al Episcopiei de Buzău. Cate­ drala e cea cu hramul Sf. Pa­ raschiva. Preoţî sunt 2, cîntă­ reţî 3 şi paracliseri 2. Cîrciumî sunt 7. In vechime, cea maî însem­ nată proprietară a acestor lo­ curi a fost Mîntoaia, care pose­ da moşiile: Pinul, Găvanele, Valea-Fîntîneî, Odăile şi Brăeşti. Dintr’un act de măsurătoare din 1812, rezultă că ea a dat mo­ şia Pinul, Episcopiei; Găvanele, schitului Găvanele; Valea-Fîntîneî, schitului Poiana-Măruluî; Odăile, le a dat de zestre luî Tătaru, care, parte a vîndut-o luî Manolescu, parte locuitorilor, carî s’au stabilit aci şi au dat naştere satuluî Odăile. Mîntoaia s’a retras la moşia Brăteasca, unde a adus locuitorî din Tran­ silvania, carî au dat naştere sa­ tului Brăeşti. Ruginoasa e că­ tunul cel maî vechiu al acesteî comune. B r ă e ş ti, cont. rur., în partea de

Nord-Est a plăşeî Coşula, jud. Dorohoiu, la 28 kil. de Mihăileni, reşedinţa plăşilor Co­ şula şi Berhometeie, şi la 12 kil. de Dorohoiu, formată din sa­ tele : Brăeşti, Busuioceni sau Poiana, Popeni-Vîrnav, Prăşteşti şi Valea-Popeî, cu reşedinţa pri­ măriei în Brăeşti, avînd o po­ pulaţie de 490 fam. şi 2163 su­ flete. In această com. sunt 5 bi­ sericî, deservite de 2 preoţî, 5 cîntăreţî şi 4 pălămarî; o şcoală cu I învăţător şi 60 elevî. Pâmîntul, în întindere de 1156 hect. 46 ariî, este pămînt sătesc; 2845 hect. sunt pămîntul proprietăţeî cîmp şi 766 hect. 17 arii pă­ dure. Pe teritoriul com. sunt 14 iazurî şi 12 pogoane vie. Budgetul a fost în anul 1890­ 91 de leî 45 35 la venituri şi de leî 4592 la cheltuelî. Vite albe marî cornute sunt

BRĂEŞTI

778, 01 1581, capi-e 9, caî 92, porcî 78 ; stupî sunt 50. B r ă e ş t i, cont. rur., în partea des­

pre apus a plăşeî Cîrligătura, jud. Iaşi, între comunele Buznea şi Sîrca, aşezată parte pe podişele şi şeşurile de-a-dreapta şi din stînga pîrailor Sîrca şi Bah­ lueţul, iar parte pe dealurile şi luncile ce se desfac din DealulMare. Este formată din satele: Brăeşti, Cristeşti, Buda-Albeşti cu Scorţeşti, Prigoreni, Gugea, Valea-Oilor şi Făcuţi, pe o în­ tindere cam de 10442 hect. şi cu o populaţie de 627 fam. sau 2910 locuitorî Romînî (q mică parte Ţigani ursari), carî se ocupă cu agricultura, creşterea vitelor şi transportul lemnelor. A re patru bisericî, deservite de 3 preoţî, 3 cîntăreţî şi 2 eclesiarcî; două şcolî, cu 2 învă­ ţători şi 84 elevî (75 băeţî şi 9 fete); două morî de apă şi una de aburî. Budgetul comuneî este de 13299 leî, 47 banî la cheltuelî, iar la venituri de 14693 leî. Numărul vitelor este de 7724, din carî: 2614 vite marî cor­ nute, 13 1 caî, 4386 oî şi 593 rîmătorî. B r ă e ş ti, sat, jud. Dorohoiu, pe

moşia cu asemenea numire, în partea de N.-E. a com. Brăeşti, pl. Coşula, cu o populaţie de 301 fam.; 1328 sufl. Aşezările sătenilor unele sunt bune, al­ tele rele; multe au livezuî, şi grădinî în carî se seamănă hanos. Proprietatea moşieî e a D-lor A . Curţi C. Gheleme, loan Danu şi Garabet Ciolac. Bisericî sunt 2, deservite de 1 preot, 4 cîntăreţî şi 2 pălămarî. O bi­ serică e de zid, mare, cu 2 pa­ troane, Sf. Ilie şi Sf. Nicojae; începută a se face la 1813, de răposatul Ştefan Gherghel; s’a

BRĂEŞTI

_____________________________ _6C9___________________________

isprăvit şi gătit în totul la Moldovei. Vistiernicul Danu, ca 1839 de răposatul Ilie Gherghel. consilier domnesc, subscrie, îm­ A doua biserică este de lemn, preună cu alţi veliţi boerî de tencuită, cu patronul Adormireacredinţă, uricul scris în Huşi Maiciî-D om nulul. Are două in­ de Vasile Buzdugan, la 15 Maifl scripţii: una slavonă, prin care * 5 4 6 (7 °5 4 ) i prin care Petru se arată că biserica aceasta a Rareş-Vodă, dărueşte Mitropofost făcută de boierul Miron Golieî-de-Jos, din tîrgul Roman, roveî, proprietarul moşieî pe la jumătate sat la Olteneşti, pe Bîr­ 1790; iată a doua inscripţie, rolad. (Cron. Rom. Melchisedec, t. mînească: învecinat la Nord cu pămîntul şcoaleî, la E. cu apa pîrîuluî Bră­ tuleţul, la Sud cu parcela 118 şi la V . cu parcelele 116 şi 167. Pe acest loc se află nişte case şi o moară în ruine. A cest teren a fost pendinte de mănăstirea Văraticul; astă-zî aparţine statuluî, care îl aren­ dează separat, orî întrupat cu moşia Topoliţa-Săcăluşeşti. B r ă t u le ţ u l, pîrîiaş, jud. Neamţu,

pe teritoriul com. Humuleşti; se varsă în pîrîul Topoliţa.

B r ă t u le ş ti, sat, face parte din

com. rur. Cermegeşti, pl. Cer­ na-d.-s., jud. Vîlcea. A re o po­ pulaţiune de 323 locuitorî (150 bărbaţi şi 173 femeî). Copiî în vîrstă de şcoală sunt 26 (12 fete). Este la distanţă de kil. de Chiriceşti, reşedinţa comunei. A ci este o biserică. Anul fondărel şi ctitorii nu-I se cu­ nosc.

B r ă t u le ţu l, trup de moşie, jude­

ţul Neamţu, a mănăstire! Vă­ raticul, fostă închinată Mitropo­ liei din Iaşi, starea IV-a, iar a­ cum aparţiind statuluî. Este si­ tuată pe lîngă moşiile Bălţă­ teşti, Topoliţa, Săcăluşeşti, ş a., în com. Humuleşti, pl. De-SusMijlocul. baltă, jud. Dolj, pl. Băileşti, comuna Afumaţi, în N. com. Se scurge în pîrîul Băboaia, pe teritoriul com. Urzicuţa, pl. Băileşti.

B r ă z d a ta ,

moşie, jud. Bacăfl, pl. Munteluî, com. Dărmăneşti, care este stăpînită de Eugenifl Ghica.

B r ă t u le ş ti,

BRĂZDATA

B r ă z d a t a , movilă, jud. Dolj, pl.

Băileşti, com. Afumaţi, la N. co­ muneî. B r ă z d a t a , movilă, jud. Dolj, pl.

Băileşti, com. Siliştea-Cruceî. B r ă z iş o r i, deal, în judeţul Mehe­

dinţi, plaiul Cloşani, în comuna rurală Comăneşti; începe de la Tarniţă, formînd culmea Motruluî în comunele: Negoeşti, Comă­ neşti, Glogova, şi se termină la Cătune, comună în pl. Motruld.-s. Cea maî mare înălţime a sa este de aproape 400 metri. Peste acest deal trece şoseaua vecinală ce se ramifică din şo­ seaua judeţeană Severin-Gorj spre Floreşti-Baia-de-Aramă. B r e a b ă n u l, pîrîiaş, în jud. Ba­

cău, pl. Munteluî, com.Văsieşti, care se scurge în UrminişulMare. B r e a s ta , cont. rur., ce face parte

din pl. Dumbrava-d.-s., judeţul Dolj, la o depărtare de 7 kil. N.-V. de Craiova şi la 21 kil. departe de reşedinţa plăşeî, care este comuna rurală Şopotul. Se învecineşte la E. cu com. Cernelele, de care se desparte prin rîul Jiul; la V . cu comuna Pleşoiul şi cu com. Predeşti; la N. cu com. Mihăiţa; iar la S. cu com. Bucovăţul. Limita de N. începe de asupra căt. Cromna, mergînd printre moşia d-luî Tache Guran şi a d-neî M. Paţa, despărţită prin valea Moreni, pănă la rîul Jiul. Limita de sus începe din punctul Tropotanele, merge drept spre E. pănă în Jifl. Limita de E. este formată de rîul Jiul, care merge maî în­ tîiu spre S., apoî formează un cot spre V ., udînd com. Breasta şi în fine se lasă iarăşî spre S. Limita de V . începe de la S., formează limita moşiilor d-lor

-635

proprietari: maior Marcu, S. Ge­ blescu şi G. Mateiu, mergînd a­ proape în linie dreaptă pănă în punctul de la Nord d’asupra Cromneî. Terenul acesteî comune este puţin accidentat, avînd urmă­ toarele dealurî: Dealul-Morenilor, Obedinul, Dealul-Văcarilor şi Dealul-Creţeştilor, cu cîte o înălţime aproximativă de 40 pănă la 50 metri, fiind acope­ rite cu iarbă pentru nutreţul vitelor. Cursul de apă ce udă terito­ riul comunal este Jiul. Peste Jiu se află un pod în dreptul acesteî com. Jiul primeşte pe teritoriul acesteî com., lîngă podul Breasta, pîr. Obedeanul pe dreapta, care la rîndul său, se încarcă tot pe dreapta cu gîrla Breasta ce-şî are izvorul pe teritoriul acesteî comune şi curge în direcţiunea V.-E. Primă-vara cînd se topesc zăpezile şi toamna, după ploile cele marî, Jiul se revarsă. Maî de mult com. coprindea două că t.: Obedinul şi Breasta. Apoî s’au maî adăugat încă două: Cruţeşti şi Curuia. Azî, comuna se compune din patru cătune, anume: Breasta, care este şi că­ tunul de reşedinţă, Cruţeşti, Cu­ ruia şi Obedinul. L a aceste cătune s’au maî a­ daus mahalalele; Tescăteneşti la căt. Breasta. Tropotanele la căt. CuruiaCotul-luî-Tretie şi Cotul-R o­ bit la cătunul Obedinul. Cromna dimpreună .cu Mo­ reni, la cătunul Cruţeşti. In această comună sunt două bisericî: una în cătunul Cruţeşti cu patronul Sf. Maria, fondată la anul 1784, de către Mariţa BengeascaStolniceasa; cea-l’altă în cătunul Obedinul; la ce an şi de cine e făcută, nu se ştie; nicî nu este încă zugrăvită. Am ­ bele sunt aproape ruinate şi

BREASTA

prima numaî este deschisă, iar în a doua nu se maî oficiază slujba, fiind cu totul dărîmată. In serviciul bisericeî din Cru­ ţeşti sunt I preot şi 2 cîntăreţî. Fie-care are cîte o proprietate de 17 pogoane. T ot aci se află mănăstirea Creţeşti, azî ruinată şi care, se zice, că în timpurî îndepărtate ar fi fost făcută de haiducî. In cătunul Breasta se află o singură şcoală, mixtă, ce funcţi­ onează din I838, fiind întreţi­ nută de stat şi de comună. L o ­ calul, construit de zid, este în bună stare. Şcoala are un sin­ gur învăţător. A fost frecuen­ tată în anul şcolar 1892— 1893 de 76 băeţî şi 4 fete. In vîrstă de şcoală sunt 97 băeţî şi 21 fete. Totalul locuitorilor carî ştiu carte, afară de copiiî ce urmează la şcoală, este de 63, dintre carî 3 femeî. Sunt în toată comuna 1164 suflete, din carî 606 bărbaţî şi 556 femeî, locuind în 335 case. După legea rurală din 1864 sunt 281 împămînteniţî. Se gă­ sesc patru case marî boereştî, una făcută de Costică Oteteleşanu, alta de Gane, a treia de Toma Strîmbeanu şi a patra de Dimitrie Paţa. A treia este veche de 50 de anî, iar a patra de 80 de anî. Suprafaţa teritoriului comuneî este de 9027 hectare, din care 3803 pămînt arabil, fîneaţă 415, izlaz 207, lac şi teren sterp 10 hect., pădure 4890 hectare. Moşiî: a d-luî Constantin Vrăbiescu, cu un venit de 20000 le î; a d-luî Lică NedelcoVicî cu un venit tot de 20000. Această moşie se numeşte Creţeşti. Moşia Breasta, cu un venit de 30000 leî, aparţine d-luî general Iancu Argetoianu. A ceste treî moşiî aparţineau fraţilor Haralambie. Moşia d-luî loan P. Roşu,

BREASTA

care aduce un venit de iooo leî, aparţinea d-luî Nae Paliu; această moşie se numea Cotulluî-Tretie. Moşia luî Mitiţă Anastasescu, cu un venit de 4000 leî, a aparţinut d-luî Tudor Amzulescu. Moşia d-neî Maria Paţa, în că­ tunul Moreni, se numeşte Moreni; are un venit* de 800 leî. Moşia d-luî maior Ciurea are un venit de 6000 leî. Se seamănă pe ele grîu, porumb, orz, ovăz, rapiţă, secară şi meiu. Moşia statuluî numită Dosul-Sandeî a fost arendată de la 1887— 97; arenda este de 320 leî anual. Pădurea Creţeşti aparţine d-lor Constantin Vrăbiescu, pe o în­ tindere de 1400 hect. şi d-luî Lică Nedelcovicî, pe o întindere de 1260 hect. A ceste două pă­ durî aparţineau înainte fraţilor Haralambie. Pădurea Breasta, ce aparţine azî generalului loan A r ­ getoianu, iar înainte d-lor Hara­ lambie, are o întindere de 2000 hectare. Zăvoaie: Cotul-lul-Tretie, ce a­ parţine statuluî şi are o supraf. de 40 hect.; a d-luî loan P. Roşu, cu o întindere de 10 hect., ce aparţine d-luî Nae Paliu; zăvoiul Moreni, ce aparţine d-neî Maria Paţa şi are o suprafaţă de 180 hect. Zăvoaele sunt compuse din sălcii şi plopî, iar cele-l’alte pădurî se compun din gîrniţă, care predomină, din cer şi stejar. V iî se găsesc cam pe 1 5 hect., pe moşia d-luî general A rg e­ toianu ; fie-care locuitor are cîte 1k sau I hect. de vie, care dau vin roşu albicios, de oare­ ce culeg strugurii amestecaţi. Pe moşia d-luî general loan Argetoianu se află o moară cu aburî. Locuitoriî îşî transportă pro­ ductele la oraşul Craiova. Transportul îl fac cu carele pe: şoseaua judeţeană Craiova-

636

Corzul, ce trece prin Breasta pe lîngă mahalaua Cromna, avînd pe teritoriul acesteî comune o lungime de 6 kil.; şoseaua co­ munală Breasta - Cleanov, pe o întindere de 7 kil. în comună; calea naturală Breasta-Predeşti, cu o lungime de 5 kil. în co­ mună; calea naturală BreastaTerpeziţa, cu o lungime de 10 kil. în comună. In com. se află 6 cîrciumî şi anume: 2 în cătunul Obedinul, 2 în mahalaua Cromna şi 2 în căt. Breasta. Comercianţi sunt 8, cîrciumarî. Venitul pe exerciţiul anuluî 1893— 94 a fost de 7042 leî, 5 banî. Cheltuelile de 5728 1., 59 b. Depărtarea comuneî Breasta de comunele vecine: Depărt. la com. Cernelele e de 3 kil., la Predeşti 10 kil., la Bucovăţul II kil. şi la Şopotul 21 kil. Vite cornute 415, 01 480 şi capre 280. B r e a s t a , sat, pendinte de com.

rur. Breasta, plasa Dumbravad.-s., jud. Dolj, situat aproape de confluenţa pîrîuluî Obedeanul cu Jiul la 7 kil. N.-V. de Cra­ iova. In această parte Jiul are o lărgime de 167 m. şi o adîn­ cime de I m. 83. A ci e reşe­ dinţa comuneî. Populaţiunea luî e de 120 fa­ miliî, cu 471 suflete, locuind în 128 case. Satul este lipsit de biserică. A re o şcoală mixtă, înfiinţată în anul 1834, şi frecuentată din acest sat de 17 copiî, 15 băeţî şi 2 fete, din 55, 34 băeţî şi 21 fete, cîţî sunt în vîrstă de şcoală. Afară de şoseaua naţională Craiova-Severin, care trece prin Breasta, legînd-o la N.-V. cu Rasnicul, iar la E. cu Cerne­

BREAZA

lele, căile de comunicaţie ale acestuî cătun maî sunt şoselele comunale, care îl pun în legă­ tură cu Leamna, Pleşoiul şi Pre­ deşti. B r e a s t a , baltă, în plasa Cîmpul,

judeţul Mehedinţi. B r e a s t a , pîrîu, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-s., com. Breasta, pe dreapta rîuluî Obedeanul. B r e a s t a , silişte, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-s., com. Breasta. B r e a z ( M a lu l-) , mal, în com.

Boziorul, cătunul Posobeşti, ju­ deţul Buzău, acoperit de pădure şi fîneaţă. com. rur., în jud. Bu­ zău, plasa Tohani, situată sub coastele şi ramificaţiile de N.V . ale munteluî Istriţa, la o dis­ tanţă de Buzău de 26 kilom. Limitele sale s u n t: la N. rîul Nişcovul, din dreptul cătunuluî Pisculeni (c. Tisăul), pănă unde dă izvorul Tisa în Nişcovul; la V ., începe din gura izvorului Tisa, mergînd pe dînsul în sus pănă la sorgintea sa, în muntele Istriţa; de aci merge puţin spre E. şi se lasă pe valea Gura-Va* duluî (hotar despre com. Vispeşti), apoî, prin viile luî Saegiu, dă în hotarul moşieî Ţîndărica (com. Vintileanca); la S., din hotarul Ţîndărichiî, face o linie frîntă si apucă pe hotarul moşieî moşnenilor Găgeni, zisă Tomşani, pănă dă în hotarul mo­ şieî statuluî Sf. Gheorghe şi de aci în hotarul moşieî Poşta (co­ muna Pietroasa-d.-s.); la E. mer­ ge urcîndu-se pe hotarul moşieî Poşta prin coasta Ghinoiuluî, viile Bercarul, Măţiona, PiatraDărîmată, apoi intră în pădure, pe la capul coastei Lespezile, dă în izvorul Stîrcul, la capul

B reaza,

BREAZA

coastei Luminile şi de aci, pe izvor în jos, merge în rîul Niş­ covul, în dreptul cătunuluî Pisculeni. Suprafaţa sa e de 6075 hect., din care 1852 arabile, 1987 pă­ dure, 238 fîneaţă, 532 izlaz, 2 livezî, 782 viî şi 682 sterp. Pro­ prietăţi maî însemnate sunt Istriţa-d.-j. şi Sf. Gheorghe, ale sta­ tuluî şi Bădeni, Lupeneasca, Piţigoiasca şi Pruneasca ale ce­ telor de moşneni: Popeşti, Lupeneşti, Piţigoeşti şi Pruneşti. Terenul e accidentat de multe coline şi dealurî, carî îî dau un aspect plăcut. Cultura cerealelor se face pe o suprafaţă întinsă şi sistematică, dar produsul prin­ cipal e vinul. Pămîntul e bogat în substanţe minerale şi maî cu seamă în piatră de construcţiunî, care se scoate din coas­ tele Istriţeî. Industrie n’are a­ fară de o moară mecanică, pe moşia statuluî Istriţa-d.-j., o căşărie şi 2 stînî. Comerţul con­ stă în desfacerea cerealelor şi maî cu seamă a vinului. A re un tîrg anual la Ispas. Căî de comunicaţie sunt: şo­ seaua com. Tohani-Gura-Nişcovuluî (Drumul-Dealuluî) şi Brea­ za, şosea naţională, precum şi un drum natural peste plaiurile Istriţeî, pe albia rîuluî Nişcovul. Comuna e formată din cătu­ nele : Breaza, Bădeni, Drăgăiceşti, Dorobanţi şi Greceanca, cu o populaţie de 2610 locui­ torî, din carî: bărbaţî însuraţî 561, neînsuraţî 27, văduvi 73, băeţî 647 ; iar femeî măritate 561, văduve 64, fete 677. Eî trăesc în 606 case. Străinî sunt 4 Austro - Ungari. Meşteşugari sunt : 5 fierari, 28 lemnari, 2 rotarî, 8 croitori, 4 cizmari, 1 maşinist, 3 cojocari, 40 but­ nari şi 35 pietrari. Comuna a re ; 486 contribua­ bilî, din carî 43 comercianţi

BREAZA SAtf BOBINA

637

Romînî. Stabilimente sunt 15 Budgetul comuneî e de 5412 leî, banî 40. Comuna are o şcoală, în că­ tunul Breaza, cu o populaţie re­ gulată de 65 elevî şi 3 eleve. Carte ştifl 156 locuitorî. A re 3 bisericî, deservite de 2 preoţî, 3 cîntăreţî şi 2 paracliseri. Ca­ tedrala e cea cu hramul Ador­ mire!. Cîrciumî are 9. In vechime Breaza forma un singur sat cu V işpeşti; la 1862 a devenit sat independent şi în 1864, comună. Cătunele Drăgăiceşti, şi apoî Dorobanţi, sunt for­ mate în mare parte din însurăţel.

Bodeşti-Precisteî, com. BodeştiPrecisteî, plasa Piatra-Muntele. deal, jud. Neamţu, cu terenuri arabile, lîngă satul Ne­ greşti, com. Dobreni, plasa deSus-Mijlocul.

B reaza,

B r e a z a , iaz, judeţul Neamţu, în

marginea despre N.-V. a satu­ lui cu a sa numire. Se întinde cu capătul despre E. pănă în şoseaua comunală Bărgăoani Talpa. Este format din cursu­ rile apelor unite Bahniţa şi Cer­ tieni, ce vin de pe ambele la­ turi ale satuluî Bărgăoani.

B r e a z a , sat, aşezat pe valea ce

B r e a z a , moşie, în com. şi cătu­

se află la E. dealurilor Giaţăuluî şi Uscaţi, în spre hota­ rul jud. Roman, în capătul des­ pre N. al com. Bărgăoani şi des­ pre E. al plăşeî de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. . Se mărgineşste la E. cu sa­ tul Hom iceni; la V . cu satele Bornişul şi Crăeşti; la N. cu sa­ tul Talpa ; iar la S. cu satul Bărgăoani. Suprafaţa terenurilor sale e de vre-o 320 hect. Are o popu­ laţiune de 12 familiî, cu 76 su­ flete, din carî 19 Unguri, carî se ocupă cu agricultura. Numă­ rul contribuabililor este de 15. Numărul vitelor se urcă la IOO capete, dintre carî: 6 boî, 40 vacî, 20 porcî, 14 caî şi 20 vite micî cornute.

nul Breaza, judeţul Buzăfl. A re 1630 hect., din care 30 arabile, 640 pădure, 62 livezî, 610 viî, restul izlaz şi sterp. Proprietatea e a moşnenilor Piţigoeşti, Lubeneşti şi Pruneşti. B r e a z a , pîrîu, judeţul Neamţu.

(Vezî Bernevica, iaz, comuna Talpa, pl. de Sus-Mijlocul). B r e a z a , pîrîiaş, jud. Neamţu, la

hotarul satuluî Bodeşti-Precisteî despre satul Oşlobeni şi cătu­ nul Dumbrăvile. Se numeşte ast­ fel după numirea dealuluî din care ia naştere. Se varsă în pîrîul Cracăul, după un curs ne­ însemnat. B r e a z a , mic pîrîu, afluent al pî­

rîuluî Sabasa, jud. Suceava. cătun de reşedinţă, al com. Breaza, judeţul Buzăfl, cu 1200 locuitorî şi 284 case. A re aspectul unuî tîrguşor.

B reaza,

B r e a z a , frumos şi pietros deal,

com. Breaza, jud. Buzăfl, aco­ perit de viî.

B r e a z a , jud. Prahova, fostă vamă

a ţărei încă din timpul domniei luî Alexandru-Vodă-Ghica. A ­ cest Domn a mutat vama de la Cîmpina la Breaza şi de aci la Predeal, în anul 1834. safl B o b in a , viroagă, în judeţul Vlaşca. (Vezî Brebina).

B reaza B r e a z a , deal, jud. Neamţu, cu

terenuri cultivabile, lîngă satul

BREAZA-DE-JOS

B r e a z a - d e - J o s , cont. rur., pla­

iul şi jud. Prahova, situată pe muntele Gurga şi pe valea rîu­ luî Prahova, la 40 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 6 kil. de reşedinţa plaiuluî. In privinţa anuluî înfiinţăreî comuneî nu se ştie nimic; iar în ce priveşte numele eî, locui­ toriî spun următoarele : «In tim­ pii de demult, pe cînd în a­ ceastă localitate nu se afla ni­ meni, a poposit aci un păstor cu turma sa de oî. Plăcîndu-î poziţiunea şi avînd păşune în de ajuns, şi-a făcut o mică colibă şi s’a hotărît a rămîne aci pen­ tru tot-d’a-una. Intr’o dimineaţă, soţia păstorului punînd pe foc laptele muls de la oî, spre a-1 închega, adoarme în jurul fo­ cului; laptele se umflă, dă în foc şi atinge şi pe păstoriţă pe obraz, o frige şi’î lasă nişte Semne pe faţă. Păstorii din ve­ cinătate, văzînd pe această păs­ toriţă cu semne pe obraz, i-a zis Breaza şi de la această po­ reclă a rămas numele localităţeî de Breaza. Alţiî spun că a­ cea păstoriţă avea pete marî albe din naştere.» Com. se compune din 5 cătu­ ne : Breaza-d.-j., Podul-Vadului, Valea-Lungă, Valea-Tîrseî şi Fri­ coasa, avînd o populaţiune de 3143 locuitorî, 1523 bărbaţî, 1620 femeî, fiind 642 capî de fa­ milie, 520 contribuabilî. E î lo­ cuesc în 682 case. In comună sunt două bise­ ricî: la Breaza-d.-j., fondată în anul 1830, şi la Podul-Vaduluî, fondată în 1818, deservite de 3 preoţî. Afară de agricultură, care este prea restrînsă din cauza locurilor muntoase, locuitoriî se maî ocupă cu şindrilăria, do­ găria, fabricarea varuluî negru şi alb, facerea rachiului de prune şi creşterea vitelor. E î desfac

638

produsul munceî lor la tîrgul săptămînal din Ploeşti. Locuitoriî, în număr de 423, s’au împroprietărit după legea rurală din 1864, cînd li s’au dat 1469 hect. pămînt în moşia Prin­ cipesei Zoe Brîncoveanu. E î au 400 boî, 100 caî, 354 vacî, 1500 oî, 60 capre şi 326 porcî. In raionul comuneî, pe rîul Prahova, sunt două morî, o piuă şi o fabrică de postav. Carte a început să se înveţe aci, de la anul 1856. Este o şcoală de băeţî şi una de fete, care s’au frecuentat de 140 co­ piî (124 băeţî şi 16 fete), din numărul de 523 copiî (265 băeţî 258 fete), cu vîrstă legiuită. Cu întreţinerea şcoalelor, statul chel­ tueşte anual 2088 leî. Localul e proprietatea comuneî. Ştiu carte 360 bărbaţî şi 46 femeî. In comună sunt ape minerale, carî conţin pucioasă, iod şi sare. Ele izvoresc din poalele mun­ teluî Gurga. înainte de anul 1834, a fost în cătunul PodulVaduluî un stabilimefft de băî. Ţuica, ce se fabrică în com., variază între 240-250 hectol. Comuna posedă cariere de piatră, localităţi cu sare, păzite de gardieni puşî de stat, şi chiar cărbuni de pămînt. Stupî cu albine sunt 184. Pămîntul e destul de prielnic cultureî; cu toate acestea nu se cultivă de cît porumb. Din­ tre pomî sunt: 240 merî, 175 peri, 24 duzi, 210 cireşî, 390 nucî. Livezile dau 560 care de fin. Comerciul se exercită în co­ mună de 8 cîrciumarî. Veniturile comuneî se urcă la suma de 8875 leî anual şi cheltuelile la suma de 4371 leî. Şoselele din comună su n t: şo­ seaua naţională Ploeşti-Predeal, ce trece prin centrul comuneî

BREAZA-DE-SUS

şi şoselele comunale ce înles­ nesc comunicaţia cu comunele Breaza-de-sus, Ocina şi Proviţa. E brăzdată de dealurile: Vîrful-Gurgiî, Vîrful-Djculuî şi Vîrful-Comănaculuî, toate în partea de V . a comunei şi cu direcţia de la N. spre S. Parte din aceste dealurî sunt acoperite cu prunî, nuci, al ini, e tc .; iar parte ser­ vesc pentru păşune. Afară de rîul Prahova, co­ muna Breaza-de-jos mal este străbătută de vă ile : Cacoveî, Cîmpuluî, Nisipului, Sunătoarea. Se mărgineşte la N. cu com. Breaza-d.-s.; la S. cu comunele: Proviţa, Poiana şi Cornu; la E. cu rîul Prahova; la V . cu parte din com. Breaza-d.-s. şi com. Ocina. B r e a z a - d e - J o s , sat, face parte

din com. rur. cu acelaşî nume, plaiul şi jud. Prahova. A ci e reşedinţa comuneî. A re o pop. de 1201 loc. (580 b. 621 f.) A re o bis. cu hramul Sf, Gheorghe, fondată la anul 1830, cu următoarea inscripţie: «A­ ceastă sfîntă şi Dumnezeiască biserică, ce se prăznueşte cu hramul Sf. Gheorghe, adăugîndu-se şi Sf. Impăraţî, s’a zidit din temelie în zilele Prea înăl­ ţatului Nostru Domn Grigorie Dimitrie Ghica Voevod, cu os­ teneala şi cheltuiala Dumnealui Slugernicul Nicolae Saegiu, şi maî pe urmă împodobindu-se, după cum se cade, prin aler­ gătura Părintelui Stoica Duhov­ nicul sin Popa Stoica, la 1830, Iulie 23». B r e a z a - d e - S u s , com. rur., plaiul

şi jud. Prahova. Inscripţia bis. Sf. Nicolae dovedeşte că este o com. veche. A ci, pănă la anul 1834, a fost Vama care azî e în comuna Predealul, pl. Peleşul.

BREAZA-DE-SUS

In acei timpi, în această com. se afla sub-prefectura plaiului. Este situată pe albia rîuluî Prahova şi pe coastele munţi­ lor Nistoreşti, Surdeşti, Vrăbieşti şi la poalele dealului Tali, la 42 kil. departe de capitala judeţului şi la 8 kil. de reşe­ dinţa plaiului. Se compune din 4 cătune: Breaza de-sus, Gura-Beliel, Nis­ toreşti şi Surdeşti, cu o pop. de 2814 locuitorî (1410 bărbaţî, 1404 femei), afară de 50 familiî de Ţigani, fierari şi vioriştl. Capi de fam. sunt 676; contri­ buabili 526; case de locuit 620. In comună sunt două b is.: una în căt. Breaza-d.-s., cu ur­ mătoarea inscripţie: «Această sfîntă şi Dumnezeiască biserică ce se cinsteşte hramul sf. Ni­ colae şi s’au zidit din temelie şi s’au înfrumuseţat cu zugră­ veala după cum se vede, în zi­ lele prea înălţatului Domn Ion Alexandru Ipsilant Voevod de robii luî Dumnezeu: Popa Ivan Duhomnicu ot Breaza, presbito Stanca isin ihă Popa Mihaiu, Nicolae Frîncu, Istrate Rada, Radu Moldoveanu, Simioana, Radu, Anghela, Noembrie 15, 1777*. A ltă biserică e în limita de N. a căt. Breaza-d.-s., cu hra­ mul Sf. împăraţi, fondată în a­ nul 1884 de enoriaşi. Această bis. s’a zidit în locul altei bi­ serici mai vechî. Ambele biserici sunt deservite de 3 preoţi. Cultura cerealelor fiind cu totul restrînsă, locuitorii se o­ cupă mal mult cu şindrilăria, dogăria, dulgheria şi rotăria. Meşteşugari sunt 350. E i des­ fac produsul muncel lor la Plo­ eşti. Despre Paşti, la Moşi, eî merg cu carele cu doniţl şi le desfac în marele bîlciu al Mo­ şilor din Bucureşti.

639

Locuitoriî, în număr de 403, s’au împroprietărit la 1864, cînd li s’au dat 1405 hect., pe mo­ şia Brîncoveneasca. Ei au 147 caî, 75 epe, 417 vaci, 85 capre, 1120 oi şi 564 porci. In raionul comunei, pe rîul Prahova, sunt 2 mori. Carte a început să se înveţe aci, dela 1850. (Dascălul se plă­ tea pe acel timp de locuitori prin contribuţiunl). Şcoală în re­ gulă s’a înfiinţat la 1864. L o ­ calul e proprietatea comunei. Şcoala e deservită de 3 învăţă­ tori, cu întreţinerea căreia sta­ tul cheltueşte anual 3888 lei. Se frecuentă de n o copii (94 bă­ eţî, 16 fete), din numărul de 504 copii (262 băeţî, 242 fete), cu vîrstă legiuită. Ştiu carte 400 bărbaţi şi 80 femeî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 2288 hect. Ţuică "se fabrică în termen mediu ca la 5150 decalitri. L a Gura-Belil este o carieră de unde se extrage humă, care se amestecă cu piatră de prund şi se fabrică var hidraulic foarte bun. Fabrica, fosta proprietate a fraţilor Davidescu, e construită azi pe acţiuni. A cest var, consta­ tat prin analiza şi încercările fă­ cute la laboratorul de chimie al şcoaleî de poduri şi şosele din Bucureşti, se poate întrebuinţa, în foarte multe cazuri, în locul cimentului. Stupi cu albine sunt 20. Din­ tre pomi roditori sunt prea pu­ ţini. Livezile dau 2278 care fin. Comerciul se exercită de 18 cîrciumarî. Veniturile comunei se urcă la 12.000 lei. Cheltuelile reprezintă aceeaşi sumă. Şosele prin comună sunt: şo­ seaua naţională Ploeşti-Predeal şi şoselele Breaza-Ocina, BreazaTalea, şi alte şosele comunale. Ele înlesnesc comunicaţia în­

BREAZA-DE-SUS

tre comunele: Breaza, Comar­ nicul, Ocina, etc. E brăzdată de dealurile: Vîrful-Cetăţei, Muchia-Inaltă, VîrfulStîncei, Vîrful-Stîneî, Vîrful-Pietrişului, Simoiul, Bădia, DealulBisroculuî, Slatina, Văcăreaţa, Dealul-Surdeştilor, Coada-Feţeî, Muchia-Popei, Muri, Dealul-Opreştilor, al-Zăpozieî, Zănoaga, etc. Afară de rîul Prahova, com. mai este străbătută de vă ile: Temniculuî, Văcăreaţa, Bradu­ lui, Smeurătul, Plopişul, Motroşoaia, Valea-Cîmpului, care for­ mează cascada Vîjiitoarea, Proviţa, Valea-Tîrseî, a-Lazului, Că­ runtei, Racheriţa, etc. Se mărgineşte la N. şi N,-E. cu com. Comarnicul; la S. şi S.-V. cu Breaza-d.-j.; la E. cu com. Cornul; la V . şi N.-V. cu comunele Ocina şi Talea. L a 1821, Boeriî din Bucureşti aflînd despre venirea lui Ipsi­ lante, care plecase din Iaşi, fu­ giră spre Braşov, împreună cu consulii din Bucureşti. Ipsilante, aflînd la Mizil des­ pre aceasta, dete o proclamaţie către boerî prin care le arată că nu tocmai ei trebue să dea poporului asemenea triste exem­ ple. O dată cu această procla­ maţie, Ipsilante trimise cîţi-va eterişti, sub comanda unui cre­ dincios al său, a întoarce pe boeriî fugari, pe care îi ajunse la Breaza; însă pentru respectul către consuli, trimişii nu cute­ zară a-i sili să se întoarcă. In această comună, proprie­ tate a Prinţului Bibescu, se află palatul său, cu o frumoasă gră­ dină şi un eleştefl. A ci petrecea verile Prinţul George Bibescu, cît timp a fost pe tron. Se ştie că locuitorii de aici joacă o horă care se chia­ mă o.ca la Breaza» pe care străi­ nii, care vizitau pe Prinţul Bi-

640

BREAZA-DE-SUS

bescu, o numiseră «la Calabraise» crezînd că este un danţ din Calabria. O inscripţie, după un clopot al bisericeî Sf. Nicolae, dove­ deşte că prin anul 1808, această moşie nu ţinea de casa Brîncovenească. «Acest clopot s’au făcut cu cheltuiala d-luî Jupîn Costică Diamandi Saegiu, la a­ nul 1808. Biserica din Breaza se află pe moşia frateluî d-luî Sărdaruluî Nicolae Saegiu». sat, jud. Pra­ hova, face parte din com. rur. cu acelaşî nume. A re o popu­ laţiune de 1725 locuitorî, 859 bărbaţî, 866 femeî, şi este reşe­ dinţa comuneî. Este aşezat pe un platou în­ tins, numit Cîmpul-Brezeî, în­ tr’o frumoasă poziţiune. A ci sunt 2 bisericî. Partea de E. a co­ muneî o udă rîul Prahova.

B r e a z a -d e -S u s ,

B r e a z a - T a l e a , plaiu, com. Brea-

za-d.-s., pl. şi jud. Prahova. Din acest plaiu şi muntele Surdeşti, de la localitatea numită CheiaProviţeî, izvoreşte rîul Proviţa. B r e a z u l , deal, începe din partea

de S. a satuluî Hodora, din va­ lea numită Băjenăreasa, de pe teritoriul com. Brăeşti, pl. Cîr­ ligătura, jud. Iaşi. Se prelun­ geşte spre N., înălţîndu-se din ce în ce, pănă în faţa satuluî Hodora, com. Cotnari, pl. Bah­ luiul. Aicî, formînd un arc, se întoarce puţin cam spre S.-E., lăsîndu-şî poalele în şesul Bah­ luiuluî, despre satul Ulmi din com. Belceşti, pl. Bahluiul. Po­ dişul acestuî deal este foarte întins şi produce tot felul de cereale. B r e a z u l , partea de N. a dealului

Copoul, din com. Copoul, jud. Iaşi. Este acoperit cu pădurî.

A cest loc era însemnat în tre­ cut ca punct haiducesc. Pe coas­ ta dealuluî despre S., care e acoperită cu viî, sunt două fîntînî cu apă minerală conţinînd sulfat de magnezie. Una din fîntînî se află în viea d-luî Colo­ nel Pascu şi alta în viea d-luî Paraschivescu Naiman. deal, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comu­ nelor rurale Balabancea, Teliţa şi pe al com. urb. Isaccea. Se desface din Dealul-Cocoşuluî, se îndreaptă spre soare-răsare, avînd o direcţiune generală de la N.-V. spre S.-E., descriind un semi-cerc, cu convexitatea spre Isaccea. El se întinde prin­ tre pîrîul Pîrlita, afluent al pî­ rîuluî Taiţa, ce-şî ia naştere din poalele sale de miază-zi şi va­ lea Capaclia, afluenţă a bălţiî Capaclia. Se continuă spre mia­ ză-zi cu dealul Piatra - Roşie; la poalele sale despre miază­ noapte se află aşezată mănăs­ tirea Cocoşul, şi pe cele răsări­ tene se găsesc viile Bădila, ce produc vin foarte preţuit în ju­ deţ. Pe sub poalele sale trec două drumurî comunale, amîndouă plecînd de la Isaccea şi ducînd la Ţiganca-Taiţa. Este acoperit cu pădurî întinse şi bogate.

B r e a z u l,

BREBENI

( F în t în â -) , fîntînă, în com. Băjeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel.

B r e a z u lu i

( M o v ila - ) , movilă natiralăînjud. Tulcea, pl. Măcin, pe teritoriul com. Picineaga, aşezată în partea de S.-V. a plăşeî şi de E. a com., la vre-o 4 kil. spre E. de satul Picineaga. Pe la picioarele eî se întretaie calea judeţeană Ostrovul-SatulNou, cu drumul, comunal Picineaga-Hasanlar-Omurlar. Tot pe creasta eî trece şi hotarul din­ tre comuna Picineaga şi Cîr­ jelar. A re o înălţime de 49 m. Este punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea şi prin înălţimea sa domină asu­ pra văilor Ai-Orman şi Cerna şi asupra satuluî Picineaga. Este acoperită numai cu verdeaţă.

B r e a z u lu i

B r e b e a n c a , cătun, al com. Ghe­

răseni, jud. Buzău, cu 20 loc. şi 5 case. B r e b e a n c a , moşie, în com. Ghe­

răseni, jud. Buzău. V ezî Şopîrliga-Brebul. B r e b e g i , mahala, în pl. Motrul-

d.-s., jud. Mehedinţi, com. rur. Ploştina.

ţine de

B r e b e n e ş t i, sat, face parte B r e a z u l , loc izolat, în com. Tău-

teşti, pl. Copoul, jud. Iaşi, la sorgintea pîrîuluî Breazul, între dealurile Mîrzeşti, Copoul şi Hîrtopul-Rufenî. A icî se află şi o cîrciumă. B r e a z u l , pîrîu, izvoreşte din gî-

tul Breazul ce leagă dealul Mîr­ zeşti cu dealul Copoul; curge spre V ., pe valea dintre aceste dealurî şi, din jos de satul Rădiul-luî-Tatar, din com. Tăuteşti, plasa Copoul, jud. Iaşi, se varsă în pîrîul Rădiul.

din com. rur. Poenari; pl. Argeşu­ lui, jud. Muscel.

B r e b e n e t u l , vâlcea, udă partea

de N. a com. Coteana, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. Se formează din vâlcelele Jidul şi Lupa, ce-şî iau naştere pe teritoriul acestei com. şi se varsă în Dîrjov, la S. de Brebeni-Romînî. B r e b e n i, deal, situat pe

terito­ riul com. Coteana, jud. Olt, in partea de V . Se întinde între văile Oboga şi Dîrjovul, înce-

BREBENI-ROMÎNÎ

pînd de la N» pe teritoriul co­ muneî Turia, pănă la PisculCazacilor, unde se împreună cele două văî şi dau în Olt. A cest deal are un pămînt fer­ til şi e acoperit cu semănături. Şi-a luat numele de la cele două cătune: Brebeni-Sîrbî şi Brebeni-Romînî, situate la poa­ lele luî, pe valea Dîrjovuluî.

641

în zilele Domnitorului G. D. Bi­ bescu şi cu bine-cuvîntarea prea sfinţitului Episcop de Argeş, Ilarion. Sfînta biserică s’a făcut cu cheltuiala d-luî RăducanuSimonide şi cu stăruinţa d-luî Alexandru Hagi George, carî împinşi de Dumnezeire şi din divin zel creştinesc, afl făcut sacrificii spre lungă aducere a­ minte. Anul 1845, Octombrie.»

B r e b e n i- R o m în î, cât., face parte

din com. rur. Coteana, plasa Siul-d.-s., judeţul Olt, situat pe valea şi malul stîng al Dîrjovuluî, unde acesta se împreună cu Bre­ benelul, la IO kil. spre N.-V. de Coteana, reşedinţa com. şi lîngă şoseaua judeţeană Slatina-Turnul-Măgurele. A re 0 populaţie de i i o locuitori, din carî 31 împroprietăriţi, după legea din 1864, cu 105 hect. din moşia d-luî Răducanu-Simonide, Eî po­ sedă: 88 boî, 285 vacî, 61 caî, 49S oî şi 105 porcî. Numirea şi-a luat-o de la valea Brebenelul, carer dă în Dîijov, lîngă acest cătun. Spre a se distinge de ceî-l’alţî Brebeni, locuiţi de Bulgari, s’a numit Brebeni-Romînî. sat, face parte din com. rur. Coteana, plasa Siul-d.-s.* judeţul Olt. E situat pe valea şi malul stîng al Dîrjo­ vuluî, lîngă şoseaua judeţeană Slatina-Turnu-Măgurele şi la 8 kil. spre N. de Coteana, reşe­ dinţa comuneî. A re o populaţiune de 865 loc., maî toţî Bulgari, din carî 97 sunt împroprietăriţi după legea rurală cu 362 hect. din moşia d-luî Răducanu-Simonide. E i posedă: 83 boi, 120 vaci, 64 bivolî, 30 bivoliţe, 22 cai, 645 oî, 17 capre şi 176 porcî. A ci se află o biserică cu ur­ mătoarea înscripţiune: «Această sfîntă biserică, ridicată din baze,

B r e b e n i-S îr b î,

e s e u Harţi» Dicţionar Qtogrnflo.

B r e b e n ilo r ( B a lta -) , baltă, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Murta, în care se varsă pîrîul Giorocelul, în stînga rîuluî Jiul. B r e b e n u l, z/ă/^4, jfld. Teleorman

prin care curge un pîrîiaş, pe teritoriul comuneî Papa, din pl. Tîrguluî. începe din dreptul co­ muneî Papa, din spre E., pe lîngă rîul Vedea, trece pe sub rusca Nemţilor şi se termină lîngă apa Rotundul, în pădurea Drăgăneştilor. B r e b e ş u l, sat, jud. Dolj,

plasa Jiul-d.-s., com. Argetoaia, situat la o depărtare de 3 kil. de Argetoaia-d.-s., unde e reşedinţa comuneî. Populaţia e de 131 de suflete, 74 femeî şi $7 băr­ baţi. Locuesc în 40 de case şi S bordee. sat, cu 61 case, în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi; ţine de pom. rur. Orzeşti. Este situat pe ambele laturi ale şo­ seleî ce duce de la Baia-deAramă la Orzeşti-Cloşani, fiind aşezat pe dealul numit DealulBrebineî.

B r e b in a ,

deal, jud. Mehedinţi, pe care este aşezat satul cu acelaşî nume, şi carP este în parte acoperit cu păduri.

B r e b in a ,

B r e b in a , rin, în plaiul Cloşani,

judeţul Mehedinţi. Izvoreşte din

BREBUL

poatele muntelui Piatra-lui-Stan, din hotarul comunei rurale Obîr­ şia; udă această comună şi com. Mărăşeşţi, sub numele de ApaRîului; iar de la Dealul-Braţilor spre Titerleşti - Brebina, ia nu­ mele de Apa-Brebineî, curgînd spre răsărit. L a satul Tarniţa, lîngă Rîpa-Roşie, se împreună cu apa Bulba, ce vine de la Baiade-Aramă şi amîndouă se varsă în apa Motruluî la satul ApaNeagră, ce ţine de com. rur. Ne­ goeşti. B r e b in a safl

B r e a z a , viroagă cu apă, ramură a apei Călnişte, situată pe proprietatea Tangî­ rul, jud. Vlaşca.

B r e b in a r i, sat, jud.

Mehedinţi, ce se mai numeşte şi Floreşti. (Vezî com. rur. Floreşti.)

B r e b u l, com. ruf., plaiul şi jud.

Prahova. Se crede că, şi-a luat numele de Brebul de la nişte flori numite Brebeni safl Brebe­ nel, ce creşteau pe cîmpul unde astă-zî se află comuna. Este situată pe un platofl în formă triunghiulară, între rîurile Doftana şi Lupa, ce se unesc la vîrful triunghiului, în partea de S., formînd limita naturală între Brebul şi Telega. De aci pănă la Ploeşti sunt 50 kil. şi pănă la Cîmpina 9 kil. Se compune din 4 cătune: Brebul - Mănăstire!, Brebul - Me­ gieşesc, numit şi Siliştea, Petriceaua şi Podul - Cheia. A re o populaţiune de 3272 locuitori, 1550 bărbaţî, 1722 femeî, în plus 25 familiî de Ţigani, carî se o­ cupă cu fierăria, munca cîmpu­ luî şi cîntecul cu vioara. In comună sunt 751 capi de familie; 693 contribuabili; 640 case de locuit. Cojnuna are 2 bisericî: una mănăstirea Brebul, şi a doua în

81

642

BREBUL

căt. Petriceaua, fondată la anul 1855 de obştea locuitorilor. A m ­ bele bisericî sunt deservite de S preoţî, treî plătiţî de Eforia Spitalelor Civile şi doî de co­ mună. Bătrîniî spun că în tim­ pul învaziunilor Turceşti, oa­ menii se închideau în zidurile mănăstirei şi băteafl cu armele în duşmani din turnurile ce erau fixate în diferite direcţii. Afară de agricultură, o parte din locuitori, 38 se mai ocupă cu croitoria şi pietrăria. Eî des­ fac produsul muncei lor în ora­ şul Cîmpina. Parte din locuitorî sunt moş­ neni; 350 s’au împroprietărit la 1864, pe moşiile d-lui Dobrogeanu şi Eforiei, cînd li s’au dat 1282 hect. E i au în total 6480 vite marî şi micî. In raionul comuneî, pe rîul Doftana, sunt 6 mori. Şcoală există în comună de 40 ani. Localul, construcţiune nouă, e proprietatea comunei. S’a frecuentat în anul 1892 de 81 copii, din numărul de 666 copii, 398 băeţî, 268 fete, cu vîrstă de şcoală. Statul chel­ tueşte cu întreţinerea şcoaleî 1566 lei. In căt. Petriceaua mai funcţionează o şcoală cu un în­ văţător. Ştiu carte 250 bărbaţi şi 25 femei. In comună se află un izvor cu apă sărată, sulfuroasă şi feruginoasă, cu o temperatură foarte rece, bună pentru vindecarea reumatizmuluî şi altor boale. Cînd timpul e prielnic se face aci pănă la 15000 decal. ţuică. Stupi cu albine sunt 437. Pă­ mîntul e prielnic numai la cul­ tura porumbului şi a ovăzului. Dintre pomî roditori sunt : 970 meri, 713 peri, 825 cireşi şi 725 nuci. Livezile dau 2000 care fin. Comerciul se exercită în co­ mună de 9 cîrciumarî.

Budgetul comunei prezintă la venituri suma de 8077 lei şi la cheltuelî 7726 lei anual. Şoseaua vecinală Brebul-Telega, îî înlesneşte comunicaţia cu comunele Brebul, Telega şi Cîmpina. E brăzdată de muntele Ne­ mernicul la N., şi de vîrfurile: Rotunda, Plopişul şi Găina. Rîpi are: Gîlma-Rîsii şi Rîpa-Corbului. E străbătută de văile: Rea, Grecilor, Bordeiului, Căprari­ lor, Purcarului şi Turca. Se mărgineşte cu comunele: Teşila, Bertea, Strîmbeni, T e­ lega, Cîmpina şi Sotrile.

Brebul,

cât. al com. Lopătari, jud. Buzău, cu 200 locuitori şi 42 case.

Brebul, baltă

cu peşte, jud. Dolj, pl. Cîmpul, com. Ghidiciul.

Brebul,

keleşteii, în spatele mă­ năstirei Brebul, pl. şi jud. Pra­ hova. Acest heleşteu are o su­ prafaţă de 4 hectare. Se zice că s’a format prin scufundarea terenului. Este foarte adînc şi pare a fi fost în vechime o mină de sare. A p a sa e sărată.

Brebul,

izvor violent, în co­ muna Lopătari, jud. Buzăfl. în­ cepe din vîrful muntelui Brazeul şi prin com. Brebul, se scurge în rîul Slănic; cursul său e re­ pede ; în timp de ploae volumul apei creşte considerabil şi izvo­ rul cară bolovani imenşi.

B r e b u l (Ţogoia), izvor, în co­ muna Tisăul, căt. Pisculeni, ju­ deţul Buzătk. Ese din vatra că­ tunului şi se scurge în rîul Nişcovul.

Brebul,

mănăstire, jud. Prahova, fondată la anul 1650 de Ma­

BREBUL

teifl Basarab Voevod şi soţia sa Doamna Elena, după cum se vede din următoarea inscripţie: «Eu, cel întru Hristos Dumne­ zeii bine credinciosul şi bine cinstitorul şi drept slăvitul Ma­ teiu Basarab Voevod, cu mila lui Dumnezeu Principe şi Dom­ nitor a toată ţara Ungro-Vlahiei, împreună cu soţia mea Doamna Elena, am poftit cu zel şi cu bună voinţă a Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvîrşirea Prea sfintului şi de viaţă făcătorului Spirit, a înălţa acest sfînt, a tot cinstit şi Dumnezeesc hram, întru slava şi lauda celui în Treime lăudatului Dum­ nezeu, care mi-a dat viaţă, sufletare şi toate bunătăţile sale pămînteşti, ca prin rugăciunile sale dintr’însa, să se înduplece a ne da împărăţia sa cerească, şi întru cinstea şi pomenirea a tot cinstitorilor şi fără de Cor­ puri ale sale slugi patru Taxiarhî, Arhistratigul Mihail şi Gavriil, Uzii şi Rafail şi a tutulor puterilor sale cele fără de corpuri, în zilele de Dumnezeu datei mele Domnii şi din dreapta noastră, de Dumnezeu nouă dă­ ruite averi, am înălţat-o chiar din temelia eî, începîndu-se a se zidi la 27 zile din luna Ia­ nuarie, anul 7 *58 (1650), Pe timpul celui d’întîifl Egumen, Chir Vasile Ieromonahul. Exe­ cutor fiind acestei lucrări jupînul Mogoşiul Căpitan şi jupînul Antonie Postelnic». L a 1843 s’a zugrăvit din nou, de Arhimandritul Teodor Cernicanul şi s’a reparat casele. Această mănăstire este situ• ată pe un şes ce se întinde de la malul Doftanei pănă la poalele unor munţi spre R . Aci, Doam­ na Elena, soţia lui Mateiu Voe­ vod, căuta adăpostire în timpul războiului lui Mateifl cu Vasile Lupu.

BREBUL

Poziţiunea mănăstire! este din­ tre cele maî frumoase. A re de jur împrejur un zid înalt de 6 ‘/a m. şi cu o periferie de 265 m. L a spatele eî este un lac foarte adînc, ce pare a fi fost în vechime o mină de sare. A ­ ceastă sursă este cea analizată chimiceşte de Dr. Davila, şi care, după declaraţia sa, conţine sare, pucioasă şi puţin fier. Biserica a rămas ca biserică de mir şi serveşte locuitorilor din Brebul. Se întreţine de E ­ foria Spitalelor Civile din Bucu­ reşti, şi se administrează de un preot-îngrijitor. Poziţia loculuî, apa cea bună de băut şi aerul cel curat, au făcut ca această mănăstire să fie aleasă ca loc de recreaţiune (un fel de sanatorium), pe tim­ pul vacanţelor de vară pentru elevele din Azilul Elena Doam­ na. In acest scop s’au construit maî multe pavilioane.

643

te din com. rur. Brebul, pl. şi jud. Prahova. Se maî numeşte de sătenî şi Malul-Lupuluî. A re o populaţiune de 1403 locuitorî (700 bărbaţî, 703 femeî).

Brecacia,

ţarină, în partea de S.-E. a căt. Cuibul, com. Gornetu-Cuib, pl. Podgoria, judeţul Prahova, pe care se cultivă nu­ maî porumb. Numele său vine de la Brecăceanu, unul din ceî 9 moşî, carî au fondat cătunul Cuibul.

Bregoloiul,

ostrov, jud. Brăila, între canalul Vîlciul şi privalele Zatna, Mucuroaia şi Brezoiasa.

Brehanacea,

colină, în com. Be­ ceni, jud. Buzău, acoperită de izlaz.

Brehnacea,

deal, (v. Şurăneştilor, Dealul-), jud. Vasluiu.

Brehoaia, Brebul,

munte, în plaiul Dîmbo­ viţa, jud. Dîmboviţa, între ju­ deţele Dîmboviţa şi Muscel, lîngă satul cu acelaşî nume.

Brebul,

pădure, proprietate a Eforieî Spitalelor Civile din Bu­ cureşti, pendinte de com. Bre­ bul, plaiul şi jud. Prahova, a­ rendată pe periodul 1889— 91 cu 4550 leî anual.

Brebul-Megieşesc, sat, face par­ te din com. rur. Brebul, plaiul şi judeţul Prahova. Se maî nu­ meşte de locuitorî şi Siliştea. A re o populaţie de 1050 locui­ torî (500 bărbaţî, 550 femei). Se numeşte ast-fel pentru-că lo­ cuitoriî săî sunt moşnenî sau megieş!. Vîlceaua Valea-Rea desparte acest cătun de Podul-Cheiî.

Brebul-Mănăstireî,sat, face par­

vale, în partea de V. a dealuluî cu acelaşî nume. Din cînd în cînd, avînd apă, se varsă în Ger, com. Călmăţuiul, jud. Tecuciu.

Brehoaia,

vale, în partea de V . a pîrîuluî Ger, com. Călmăţuiul, pl. Bîrlad, jud. Tecucifl. Se în­ tinde în direcţia N.-S.

Brehueşti,

com. rur., situată în centrul plăşeî Şiretul, jud. Boto­ şani, de o parte şi de alta a rîuluî Şiret. Comuna se compune din sa­ tele Brehueşti, Bursucam, Corocăeşti, Hancea, Hriţcani, Huţani, Mîndreşti şi Vlădeni. A re o su­ prafaţă de 763S hect. şi o pop. de 1358 familiî safl 5374 sufl., din carî 1503 contribuabili. Locuitoriî sunt Romînî şi Ruşî; sunt şi cîte-va familiî de Evreî şi Nemţi. Pămîntul e de calitate bună,

BREHUEŞTI

variind în pămînt negru vege­ tal şi nisipos, maî cu seamă pe luncile Şiretului. întinderea locurilor cultivate, în 1890 a fost 3078 hect. A re 989 hectare pădure, carî parte se exploatează sistematic. Sunt situate parte pe dealurî, parte pe şesul Şiretului. Numărul vitelor e de 1964 boî şi vacî, 385 caî, 624 porcî 3445 oî; 218 stupî, carî afl produs 218 kgr. ceară şi 880 kgr. miere. Comuna e udată prin mijloc de rîul Şiretul şi maî de multe pîrae, gîrle şi vărsături din Şiret. Sunt 3 iazurî şi maî multe bălţî, toate ape bogate în peşte. Sunt 2 morî de apă la iazurî şi 2 morî de aburî Sunt în comună 1 carieră de piatră şi 2 de nisip safl prunt pentru şosele. Brehueşti e străbătută de şo­ seaua naţională ce merge pe şesul din stînga Şiretului şi de calea judeţeană Botoşani-Burdujeni, pietruite şi în bună stare. Budgetul comuneî are la ve­ nituri 14066 leî, 53 banî şi la cheltuelî 14022, leî 30 banî. A re 7 bisericî, deservite de 5 preoţî şi 12 cîntăreţî şi 4 şcolî cu 3 învăţători, I învăţă­ toare, 177 şcolari şi 13 şcolă­ riţe. Legenda spune că în vechime cea maî mare parte din terito­ riul comuneî era acoperit cu pă­ dure şi că în locul satelor de astă-zî erafl schituri de călugări şi de călugăriţe.

Brehueşti,

sat, aşezat pe coastă de deal şi parte pe vale, în par­ tea de E. a comuneî Brehueşti, pl. Şiretul, jud. Botoşani. A re o suprafaţă de 1658 hect. şi o populaţie de 418 familiî safl 1350 suflete, din carî 400 con­ tribuabilî. Pămîntul este ocupat parte

644

BREHUEŞTI

cu semănături şi parte cu pă­ dure. A re i iaz şi i moară de apă, 1 carieră de piatră pentru fîntîni şi case şi I carieră pentru prund de şosele. A ci este reşedinţa comunei Brehueşti. Este o biserică făcută de lo­ cuitori, deservită de i preot şi 2 cîntăreţî şi I şcoală mixtă cu I învăţător şi 40 şcolari. Sunt 470 vite cornute, 50 cai m ă rişi mici, 1128 de oi, 1000 mâscurî Şi 60 stupi cu albine. In sat sunt 6 meseriaşi, 2 comer­ cianţi; 2 circiume.

Brehueşti,

iaz, în satul Brehu­ eşti, com. Brehueşti, pl. Şiretul, jud. Botoşani.

Bresnicioara,

deal, în com. rur. Bălţaţi-d.-j., pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

4186 lei la venituri şi de 3047 lei la cheltuelî. Vite sunt: 2016 vite mari cornute, IOI cai, 6 1 1 oi, 35 capre şi 511 rîmătorî. Această comună este legată cu comunele vecine prin şosele co­ munale, şi mai ales prin o şo­ sea cu comuna Strehaia, şosea care se leagă şi de şoseaua na­ ţională Vîrciorova-Bucureşti. Dealurile mai principale din această comună, sunt: DealulLeoţi, Albuleşti, Piscul-Inalt şi Piscul-Crucei. Văile mai princi­ pale sunt: Valea-Bresniţei, pe unde curge şi pîrîul Bresniţa, care se varsă în Motrul; văile, Gliganul, Pîrlita şi Higiul. Se povesteşte de locuitori, că între satul Bresniţa şi Pîrlita în vechime, ar fi existat, un oraş, care a fost ars. D e aci vine numele de Pîrlita, dat satului ce face parte din comună.

Bresniţa, Bresnicioara,

vale, în com. rur. Balţaţi-d.-j., pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Bresniţa,

cont. rur., în pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 59 kil. de oraşul Tur­ nul-Severin. Este situată pe va­ le. Formează comună cu satele Higiul şi Pîrlita. Se mărgineşte: la V . cu com. Rucşoreni, la N. Cu comuna Strehaia, la E. cu com. Socoleşti şi la S. cu com. Albuleşti. A re 404 contribua­ bili, din 1296 locuitori; 539 case. Ocupaţiunea locuitorilor este a­ gricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitoriî posedă: 108 plugurî, 200 care cu boi, 42 căruţe cu cai şi 116 stupi. A re 2 biserici, deservite de 2 preoţi şi 4 cîn­ tăreţî; o şcoală, cu un învăţă­ tor, frecuentată de 29 elevi; o cîrciumă. Budgetul comunei este de

com. rur., în pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 7 kil. de oraşul Se­ verin, şi situată la poalele mun­ telui Vărănicul. Formează comună cu satul Magheriul, din nou format. A re 175 contribuabili; 900 case. Ocu­ paţiunea locuitorilor este agri­ cultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitorii posedă: 60 pluguri, 114 care cu boi, 6 căruţe cu cai; 246 stupi. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală cu un învăţător, frecuentată de 37 elevi şi 3 eleve. A re 2 ha­ nuri. Budgetul comunei coprin­ de la venituri 3712 lei şi la cheltuelî 1293 lei. Loc. pose­ dă: 1106 vite mari cornute, 40 caî, 911 oi, 260 capre şi 204 rî­ mătorî. Com. Bresniţa se măr­ gineşte : la răsărit cu Halînga şi Dudaşii- Simianului, la miază-zi cu oraşul Turnul-Severin,

BRESNIŢA

la apus cu Gura-Văii şi la N. cu com. Jidoştiţa. Este aşezată pe şoseaua ce duce de la Severin prin bariera Bresniţa, la Magheriul-BresniţaJidoştiţa, etc. Dealurile mai principale din această comună su n t: Văranicul (600 m. înălţime), care con­ ţine multă marmoră, din care o parte se exploatează, prin cele două cariere : CurcheaMare şi Curchea-Mică, ce apar­ ţin comunei Schela - Cladovei; Cerătul, Trestenicul, Buliga şi Jercovăţul, acoperite cu vii. Pîraele mai principale din a­ ceastă comună, sunt: Bresniţa, numită în vechime Bresnicoara, iar acum pe unele locuri Crihala, iar pe altele Bresnicoara; izvoreşte din locurile numite Hududoiul şi Pitulata. Locuitoriî spun că în vechime acest pîrîiaş ar fi avut un curs de apă mai mare, şi că pe dîn­ sul s’ar fi aflat chiar morî. Pîrîul Craioviţa, care se for­ mează din mai multe izvoare, merge de la V . spre S.-E., şi se împreună şi cu Pîrîul-de-laValea-Fîntînei ce vine de la o cişmea a cărei apă se aseamă­ nă mult cu apa de la fîntînele din partea de V . a oraşului Se­ verin. Se zice că Romanii ar fi captat izvoarele din Valea-Fîntînei şi ogaşul Budilovăţul, în vechime ogaşul Craioviţa, şi că le ar fi adus în Severin, la ciş­ melele din partea de V . a ora­ şului. Din valea Pitulata, care şi-a luat numele de Pitulata de la apa cea multă şi bună, ce s’a pitulat (ascuns) în pămînt, tot de Romani s’ar fi adus apa în Severin, la cişmelele din mijlo­ cul oraşului, de lîngă biserica Adormirea-Maicii-Domnului. Pîrîul Jidoştiţa, numit şi Mat­ ca, vine pănă în Lunca-Bresniţii, apoi, ocolind muntele Vărănicul,

BRESNIŢA

se varsă in Dunăre, la satul Gura-Văiî. Pîrîiaşele Zapul şi Sărăturile, cu apă sărată, ce lasă la suprafaţă un fel de depozit sărat, numit de localnic! spumă sărată. In dreptul satuluî Magheriul, spre Braniţa, a fost o cişmea romană, din care locuitori! din Bresniţa ad luat cărămizi de le-au pus în sobele ce ad fă­ cut în casele lor şi care se gă­ sesc şi astăzî în zid. Aceste cără­ mizi âu aceeaşi mărime şi for­ mă, ca şi cărămizile din picio­ rul poduluî lui Traian. Prin com. Bresniţa trece şi drumul roman, ce duce de la piciorul poduluî lui Traian, pe lunca Severinuluî, pe lîngă Crihala şi satul Bresniţa, în munte şi peste munte, la Sarmisegetuza.

645

Breţa,

vale, com. rur. Cernaia, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi.

Breţcani,

sat, pl. Moldova, com. Cîrligul, jud. Roman, spre V . de satul Cîrligul şi la o depărtare de 1 kil. de el. Este aşezat pe vale. A re 37 capi de fam., 18 contrib., 144 loc., din carî 23 ştiu carte; 33 case. Populaţia este numai romînă. Sunt 70 de vite marî.

Breţcani, pîrîiaş,

jud. Roman şi Neamţu, plasa de Sus-Mijlocul. Izvoreşte din jud. Roman, puţin mal la N. de satul Breţcani, trece prin com. Cîrligul, curgînd despre N.-E. şi formînd hotarul com. despre jud. Roman, pe o lungime de 250 m. Se varsă în Gîrla-Iazurilor din Bozieni.

Bresniţa,

carieră de piatră de marmoră, în pl. Ocolul-d.-s , ju­ deţul Mehedinţi; ţine de com. rur. Bresniţa; se arendează de către stat.

Bresniţa,

deal, în com. rur. A l­ buleşti, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi, acoperit cu pădurî.

Brevilele,

pădure, pendinte de comuna Ceacărul, pl. Balta, jud. Brăila. Se mărgineşte la E. cu Dunărea-Măcinuluî şiîncele-l’alte părţî cu Balta. Supraf. I hect.; esenţă: salcie.

Brezăul,

munte, jud. Buzău. V .

Brazeul.

Bresniţa,

moşie, jud. Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s., proprietate a sta­ tului, ca de 50000 pogoane; se întinde pănă la graniţa Un­ gurească.

Brezeanca, moşie,

com. GăgeniVintileanca, căt. Săhăteni, jud. Buzău. Proprietari fraţii Brezenl. A re 820 hect., din care 457 a­ rabile, 152 fîneaţă şi restul izlaz.

Bresniţa, pîrîu,

numit Crihala şi Bresnicioara, în pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi. Izvoreşte din ho­ tarul comunei Bresniţa şi se varsă în rîul Topolniţa, în dreptul satului Banoviţa.

Brezeanca, moşie, com.

GăgeniVintileanca, jud. Buzău, a moş­ nenilor Brezenl. A re 257 hect., din carî 154 hect. arăturî şi 103 hect., parte fîneaţă, parte luncă.

Bresniţa,

B r e z e ş t i, sat, jud. Argeş, plasa Oltul; face parte din com. rur. Măcăi.

Breţa,

Breziî (Piscul-), deal,

vale, în com. rur. Bres­ niţa, pl. Motrul-d.-j., jud. Me­ hedinţi. mahala, com. rur. Cernaia, pl. Motrul-d.-j., jud. Me­ hedinţi.

la N. de com. Bîrzeşti, pl. Argeşelul, ju­ deţul Muscel.

BREZOAIA

Breziî (Piscul-),

deal, în plaiul Rîmnicul, com. Dănuleşti, jud. R.-Sărat. Se desface din culmea Dănuleştilor, brăzdează partea de V . a comunei. Este acoperit cu pădurî.

Brezila,

deal. V . Dealul-Mare, com. Sîrca, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi.

Brezila, pîrîu,

izvoreşte din dea­ lul Brezila, satul Goeşti, com. Sîrca, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi, şi se varsă în pîrîul Bocniţa, din com. Sineşti.

Brezila,

şes, din jos de satul Storneşti, com. Sineşti, pl. Cîr­ ligătura, jud. Iaşi.

Brezoaia,

com. rur., pl. Znagov, jud. Ilfov, la V . de Bucureşti, lîngă rîul Dîmboviţa, 28 kil. de­ parte de Bucureşti. Stă în le­ gătură cu căt. Cosoba şi Tărtăşeşti prin şoselele vecinale. Se compune din satele: Bre­ zoaia, Cămăraşul, Căscioarele şi Drugăneasca, cu o populaţie de 1322 locuitorî, carî trăesc în 324 case. Suprafaţa totală a comunei este de 2518 hect. D-l G. D. Vernescu şi Anas­ tasie Gavarof au 1750 hect. şi locuitorii 768 hect. Proprietarii cultivă 1072 hect., (rezervate pentru izlaz 247 hect. şi pădure 431 hect.) Locuitoriî cultivă tot terenul fără să rezerve locurî de izlaz. In comună sunt 3 biserici: la Brezoaia, Cămăraşul şi Dru­ găneasca, deservite de 3 preoţî, şi o şcoală mixtă, construită din fondurile judeţului, în anul 1886. Comuna numără 297 contri­ buabili. A re un budget de 3997 lei la venituri şi 3991 lei la cheltuelî. In anul 1885 erau 231 contribuabilî.

fi46

BREZOAIA

Dintre locuitorî, 324 sunt plu­ gari, 16 industriaşi şi 38 au di­ ferite profesiuni. Arătura se face cu 71 plu­ gurî: 50 cu boî şi 21 cu caî. Locuitoriî au 172 care şi că­ ruţe: 124 cu boî şi 48 cu caî. In comună sunt 6 podurî stă­ tătoare şi 1 heleşteu. Comerciul se face de 3 cîr­ ciumarî şi 1 hangiu. împroprietăriţi sunt 224 locui­ torî şi neîmproprietăriţî 158. Numărul vitelor marî e de 841 (144 caî şi epe, 291 boî, 334 vacî şi viţeî, 68 taurî şi 4 bivoliţe) şi al celor micî de 1742 (107 porcî şi 1635 oî). S ’au stabilit în comună 10 străinî.

Brezoaia (Brezoaia-Bibescu-

dormirea, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 17 elevî şi 4 eleve. Localul s a construit de judeţ în anul 1886. Cu şcoala, statul şi com. cheltuesc anual 2027 leî. A ci se fac trei tîrgurî anuale, de obiecte şi băuturî spirtoase: la 23 Aprilie, 15 August şi 8 Septembrie. A re 2 podurî stătătoare. Comerţul se face de 1 cîrciumar şi 1 hangiu. Numărul vitelor marî e de 546 (144 caî şi epe. 334 vacî şi viţeî, 68 tauri) şi al celor micî de 1755 (13 capre, 107 porcî şi 1635 oî).

Brezoaia,

rîpă, situată între sa­ tele Bogheşti-d.-j. şi Chiţcani, jud. Tecuciu. Merge în direcţia E.-V. şi se varsă în Zeletinul, în raionul com. Bogheşti, plasa Zeletinul.

luî), sat, pl. Znagov, judeţul Ilfov. Face parte din com. rur. cu acelaşî nume, la N.-V. de Bucureşti. Este situat pe ţăr­ murile rîuluî Dîmboviţa. Brezoaia, vale, la E. comuneî A ci este reşedinţa primăriei. Poiana-Secuirile, pl. Amaradia, Această moşie a aparţinut fa­ jud. Gorj, formată pe clina de miliei Bibescu, de aceea înainteV . a Dealuluî-Muereî. vreme se numea Brezoaia-Bibesculuî. Pănă la anul 1859 era Brezoaia-Bibesculuî, jud. Ilfov. în posesiunea Sfinteî Mitropolii. V ezî Brezoaia. De la acest an a fost dată, îm­ preună cu pădurea, colonelu­ Brezoaia-Cămăraşului, plasa lui Nicolae Bibescu, în schim­ Znagov, jud. Ilfov. V ezî Cămă­ bul moşieî Columb, din judeţul raşul. Dolj. Se arenda atuncî cu 21000 leî vechî, şi valora 12000 B r e z o ia s a , pădure, jud. Brăila. Se galbeni. A zî e proprietatea d-luî mărgineşte la E. cu privalul cu G. D. Vemescu. acelaşî nume; la V . şi S. cu Suprafaţa totală a satuluî e Cîmpul-Bălţiî; la N. cu iezerul de 1387 hect. Ulmul. Suprafaţa sa e de 10 hect., cu esenţă: salcie. D-l G. D. Vemescu are 986 hect. şi locuitoriî 401 hect. Proprietarul cultivă 761 hect. Brezoiasa, privai, jud. Brăila; şi rezervă pentru izlaz 175 hect. uneşte partea de S.-E. a ieze­ şi 50 pădure. Locuitoriî cultivă rului Ulmul, începînd din Băn­ tot pămîntul, fără să aibă lo­ doiul şi trecînd pe lîngă iezerul curî de izlaz. Vulpaşul. Populaţia luî e de 720 loc. A re o biserică, cu hramul A- , Brezoilor (Culmea-), ramifica-

BREZOIUL

ţiune din Muntele Robul, care se întinde în jud. Vîlcea, între rîul Puscoiul şi rîul Brezoiul, avînd ca piscuri: muntele Murgaşul şi Muntele-luî-Popovicî.

Brezoiul,

com. rur., pl. Cozia jud. Vîlcea. N ’are nicî un cătun alipit. Se crede că şi-a luat nu­ mele de la Breazul, fondatorul său, care era frate cu Mălai şi Voinea, întemeetoriî satelor Mălaia şi Voineasa, ce sunt limi­ trofe cu Brezoiul. Se crede că coloniile romane ar fi fondat aci o cetate. Este situată într’o poziţie foarte romantică, pe valea rîuluî Lotrul, în dreapta, cam la 3 kil. de locul unde se varsă în rîul Oltul. A re o populaţie de 741 lo­ cuitorî (431 bărbaţî şi 310 fe­ meî), în care intră şi 3 familiî de Ţigani şi maî multe familiî de Italienî ambulanţi, carî lu­ crează la fîerăstraele d-luî- G. Stagni. Capî de familie sunt 130; contribuabilî 150; case 150. A re o biserică, fondată de Episcopul Iosif al Argeşului la 1780; s’a reparat la 1864, cînds’a nimicit orî-ce inscripţie veche. Sătenii moşneni se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor micî. Fruntaşii maî exploatează pădurile moşteneşti din prqur. In comună sunt 20 caî, 50 boî, 85 vacî, 1262 oî, 638 capre şi 68 porcî. A ci sunt treî morî, cu un ve­ nit anual de 100 leî fie-care. Fîerăstraele d-luî Giovani Stagni aduc un venit de 26000 leî. Se face mare comerciu de lemne de brad, care cu plutele se coboară pe Olt la vale. De această com. ţin munţiî: Plaiul-luî-Stan, Purcariul şi Pie­ troasa, în care sunt 2 stîne. Şcoala datează de la 1830. Se frecuentă de 37 copiî (21

BREZOIUL

băeţî şi 16 fete), din numărul de 62 (30 băeţî, 32 fete), în vîrstă de şcoală. Ştiti carte 50 bărbaţî şi 14 femeî. Cu întreţi­ nerea şcoaleî statul cheltueşte anual 1188 leî. Se spune că la locul unde Lotrul se varsă în Olt ar fi fost o ciocnire între Turcî şi eteriştî la 1821. Sunt în com. vr’o 20 stupî. Se fabrică pînă la 1500 decal. ţuică. Locurî cultivabile are 44 hect. şi fineţe naturale 53 hect. In această comună se cultivă numaî porumb, a cărei pro­ ducţie nu este nicî o dată în cantitate suficientă pentru ali­ mentarea sătenilor, din cauză că locurile sunt pietroase. In com. Brezoiul e o şosea vecinală, care o uneşte cu com. Măi aia şiVoineasa şi care merge pe lîngă Lotru. Prin partea de E. a comuneî trece calea naţio­ nală C or baia-RÎ mnicul-Rîul-V aduluî. Venitul comuneî e de 1965 leî anual şi cheltuielile de 1400 leî. Dispune de un capital con­ semnat de 1349 leî. Se mărgineşte la N. cu com. Călineşti, la S. cu com. Călimăneşti, la. E. cu rîul Oltul şi la V . cu cătunul Siliştea, pen­ dinte de com. Mălaia. Este udată de văile: DosulCurţiî, Valea-Neagră (la S.-E.), Valea-Şindrileî, în capul comu­ neî spre E., Gruiul-luî-Ovan, Valea-Dăneseî, Foarfecă, etc.

647

prietatea Răsuceni, a d-lor Ge­ neral Zefcari şi Filipescu.

BRlGLEŞTI

Brighi,

numire, ce se da maî înainte satuluî Hociungi, din pl. Siretul-d.-j.

Brezoiul,

pisc, com. Şerbăneşti, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea.

Brezuica,

cătun, al com. Gostavăţul, pl. Ocolul, jud. Romanaţi, situat lîngă Olt, la S. de Gostavăţul, 15 kil. departe de Ca­ racal. A re 220 locuitorî, 55 fa­ miliî ; o biserică, Sf. Nicolae, (1869), deservită de un preot şi doî cîntăreţî.

Briboiul

sau Secarul, petic de loc cu pădure de Stejar, în pl. Neajlovul, jud. Vlaşca. Supra­ faţa e de 382 hect. E situat pe proprietatea Ef. Spit. Civile din Bucureşti. I se maî zice şi Bă­ deni.

Brioşti,

numire ce maî poartă căt. Purcăreşti, din com. PopeştiPalanga, pl. Teleormanului, jud. Teleorman.

Briota,

v îr f al culmeî Paringul, jud. Vîlcea. De aci culmea Pa­ ringul se desparte de culmea A r ­ nota, care se îndreptează către S.-E., separînd rîul Bistriţa de apa Costeştilor. T o t din mun­ tele Briota maî pleacă culmea Cheia.

Briozăul,

numire, dată de locui­ torii din com. Mînzăleşti, mun­ teluî Brazeul, din jud. Buzăfl.

Bristavăţul, Bricea,

baltă, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, jud. Dolj, în întindere de 2 pog.

mahala, pl. Ocoluld.-s., jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Malovăţul.

Brişcariul, Briceag (La-),

locuinţă izolată, pl. Rîmnjcul-d.-j., com. Slobozia-GalbenuI, pe pîr. Apa-Costeiul, la S. com. şi la hotarul jud. R.-Sărat, către Buzăfl. A zî e han pe drumul la Buzăfl.

Briceata, japse,

jud. Brăila, si­ tuată la S. de iezerul L up oiul; dă în lacul Gemenile.

Briciul,

coastă ripoasă, jud. Ialo­ miţa, plasa Ialomiţa-Balta, com. Stelnica. Este formată de cur­ sul braţului Borcea.

pod, pe şoseaua co­ munală Deleni-Hîrlăul, jud. Bo­ toşani.

Brişcărieî (Dealul-),

deal, si­ tuat în raionul com. Coloneşti, pl. Stănişeşti, jud. Tecucifl, ra­ mificaţie din dealul Zarea-Tutoveî.

Brîgleasa,

sat, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Adunaţi-Teiuluî. Este situat în partea de S. a comunei şi la 1 1li kil. departe de reşedinţa eî.

Brîgleasa, Brezoiul,

deal, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Grozeşti, for­ mînd hotar între Romînia şi Transilvania. Este situat în­ tre pîrîul Oituzul şi pîrîul Pes­ carul.

Brezoiul, heleşteu, în jud. Vlaşca, pe valea Tîrnava, situat pe •pro­

Brieşti,

trup de moşie, a moşne­ nilor din căt. Cetatea, pl. Tîr­ guluî, jud. Teleorman.

deal, în com. rur. Adunaţi-Tduluî, plasa Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Brîgleasa, Brieştilor (Măgura-), măgură, căt. Cetatea, com. Antoneşti, jud. Teleorman. Este situată la hotarul de la N. despre com. Rădoeşti.

vale, com. rur. A du­ naţi-Teiuluî, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Brîgleşti, pîrîil, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia. Curge prin satul Moa­

BRlGLEŞTI

ra-CîmpuI-Crucei, prin valea Brî­ gleşti.

Brîgleşti,

vale, pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia, satul Moara-CîmpulCruceî, prin care curge pîrîul Brîgleşti.

Brînceni,

com. rur., în pl. Mar­ ginea, jud. Teleorman, pe lunca Vedeî. E situată la distanţă de 11 kil. de oraşul Alexandria, la 26 kil. de Zimnicea şi la 46 kil. în linie dreaptă de T.-Măgurele, oraşul de reşedinţă al judeţuluî. Suprafaţa comuneî, cu a mo­ şiilor aflate pe dînsa, este de 7000 hect., din carî 150 hect. pădure şi 130 hect. viî. Limitele acesteî comune sunt: L a N.-E. Valea-cu-Socul şi Măgura-Ciumată, spre drumul Zimniceî; spre S.-E. Măgura-luî-Burcea-Ciobanul şi Piscul-de-la-Gura-Scroafeî. Din spre moşia Cervenia este Măgura-Cotorgiî şi Valea-luî-Moş-Toader-Creţu. L a N.-V. este Valea-Găuriciuluî, apoî Valea-Doamneî şi mai multe vâl­ cele, carî servesc ca hotare na­ turale între comunele Beiul, Storobăneasa şi Zmîrdioasa. In partea de S. a comuneî se află un lac, care se numeşte Lacul-Rece. Populaţiunea comuneî este de 1338 suflete, din carî 222 con­ tribuabilî şi 215 capî de fami­ lie. Supuşi străinî su n t: 3 Un­ guri şi 5 Evreî. Locuitoriî se îndeletnicesc nu­ maî cu agricultura. Numărul vitelor este de 2461 capete, din carî 276 caî, 691 vite marî cornute, 1446 vite micî cornute şi 75 porcî. Osebit de cereale, viile din a­ ceastă comună produc vinuri de bună calitate, ce se desfac în o­ raşele Alexandria, Zimnicea şi în niaf multe comune din jud. Vlaşca, Jumătate din viile co­

648

muneî sunt cultivate cu drept de otaşniţă. Căile de comunicaţiune ale acesteî comune sunt: calea ju­ deţeană Alexandria - Zimnicea, care o străbate prin mijlocul eî şi calea vecinală la com. Găuriciul. Calea judeţeană o pune în le­ gătură cu com. Ţigăneşti la N., la o depărtare de 2 x/a kil. şi cu comuna Zmîrdioasa la S., la o depărtare de 3 x/a kil. Veniturile comuneî sunt de 5315 leî şi 85 banî, iar chel­ tuelile de 5043 leî şi 54 banî. In com. e o şcoală mixtă cu 32 elevî şi 14 eleve; de aseme­ nea şi o biserică, care e deser­ vită de doî preoţî şi doî cîn­ tăreţî. Moşia Brînceni este proprie­ tatea d-luî George Vem escu. Ea se întinde maî departe, în co­ munele Găuriciul şi Zmîrdioasa. Maî înainte a fost a răposatului maior A . Mişa Anastasievicî. Com. Brînceni este vechie. Ea figurează în nomenclatura sate­ lor a luî Dionisie Fotino şi se vede trecută în pl. Margine!, împrejurul acesteî comune maî erau altă dată două sate: Fundăţeni şi Bujoreni, pe carî le găsim menţionate de acelaşî scrii­ tor. Ele au dispărut, sau, ceea ce e maî probabil, locuitoriî lor s’au strămutat parte în comuna Brînceni, parte în satele Găuri­ ciul şi Zmîrdioasa.

Brîncoveanca,

moşie, pe care la 1864, s’au împroprietărit par­ te din locuitoriî comuneî VadulSăpat, pl. Cricovul, judeţul Pra­ hova.

Brîncoveanca, numire,

ce purta maî înainte moşia Elisabeta, din pl. Călmăţuiuluî, jud. Teleorman.

Brîncoveanca,

pădure, de 70 pogoane, împreunată cu acelea

BRÎNCOVENI

de pe moşia Căluiul, lîngă satul Căluiul, pl. Olteţul-Oltul-d.-j., ju­ deţul Romanaţi.

Brîncoveanul, deal,

numit actu­ almente şi Dosul-Gropilor, în com. rur. Almăjelul, pl. Cîmpul, jud. Mehedinţi.

Brîncoveni,

com. rur., pl. 01teţul-01tul-d.-s., jud. Romanaţi, situată sub coasta dealului Care mărgineşte Valea-Oltuluî, lîngă a­ pa Cernelele, aproape de şoseaua şi calea fierată Corabia-R.-Vîlcea, 21 kil. departe de Caracal şi 17 kil. departe de Balş. Se compune din Brîncoveni (1250 loc.), Mărgeni (280 loc.), Ociogi (60 loc.) şi Văleni (280 loc.). L a căt. Mărgeni, altitudinea te­ renului d’asupra nivelului mării este de 114 m., lîngă albia Ol­ tului. A re 340 de contrib., 458 capî de familie şi o populaţie de 1870 de loc., din carî: 950 bărbaţî, 920 femeî; 781 căsăto­ riţi şi 1087 necăsătoriţi; 21 ştiu carte şi 1849 nu ştiu. Budgetul comuneî pe 1886/87 a fost de 4852 leî la venituri şi 4693 la cheltuelî. Ocupaţia locuitorilor este a­ gricultura şi creşterea vitelor. Vite mari sunt 1121, vite micî cornute 273 şi porcî 363A re 11 cîrciumî. In comună se află un ospiciu de infirmi in­ stalat la mănăstire, pus sub în­ grijirea unuî medic secundar şi care posedă o mică farmacie. Este o cazarmă. A fost reşedinţă de sub-prefectură maî înainte de a se uni plăşile din Nord. Aci se fac 2 bîlciuri: la 9 Martie şi la 29 Iunie; bîlciurile ţin (iite treî zile, funcţionează de mult şi sunt proprietate particulară; se face comerţ cu vite şi articole ale industriei domestice. A re o şcoală primară de gra-

B R ÎN CO VEN I

dul I, cu un învăţător, la care au urmat în 1890, 40 de elevî (27 băeţî şi 13 fete), din 40 copiî în vîrstă de şcoală. A re 4 bisericî: una în Mărgeni, Sf. Gheorghe (1866), în Văleni, Sf. Nicolae (1818), în Brîncoveni, Sf. Nicolae (1634) mănăstirea Adormirea-Maiciî-Domnuluî (1632), zidită de Mateiu Basarab şi alta mal mică lîngă mănăstire, zidită de Constantin Brîncoveanu la 1700 (la cimitir). L a bisericî ser­ vesc S preoţî şi 7 cîntăreţî. Comuna este vechie şi-şî are numele de la familia Brîncovenilor, care a avut leagănul său aci, după cum se poate vedea chiar din ruinele caselor în spre V . de sat. In com. Brîncoveni, spre V ., e un drum de piatră, cu di­ recţie de la Dunăre spre munte; se cunoaşte bine pe unele lo­ curî, pe altele e acoperit de pă­ mînt şi tăiat de şoseaua naţională-Corabia-Rîmnic. A cest drum se atribue luî Traian, iar alţiî îl atribue «Domnului de Roauă». In spre satele Greci şi Şopîrliţa, spre S., se întinde Brazdaluî-NovaC. Spre E. de satul Brîncoveni, pe un deal ce a fost închis cu zid de cărămidă ca o cetăţuie, se află ruinele caselor familiei Brîncovenilor, care coprindeau vre-o 3 pogoane. Lîngă aceste ruine se află bi­ serica din sat, zidită la 1634 (7142), înăuntrul căreia se văd zu­ grăviţi ctitorii în costumele lor vechî. Spre S. de satul Brîncoveni, sub un mare deal, se află mănăs­ tirea Brîncoveni, cu hramul Adormirea-Maicii-Domnuluî, fostă mă­ năstire de călugări închinată, dar pe care Mateiu Basarab o desînchină (1639). Era compusă din 2 bisericî. Cea maî mare e făcută de Moşul luî M. Basarab, reînoită iie so , Marele Dicţionar Geografic.

649

de M. Basarabia 7140 (1632) şi refăcută în starea de azî de Const. Brîncoveanul la 1699. înăuntrul eî se află un mormînt cu 2 in­ scripţii în piatră. Aci repauzează Fapa Postelnicu Brîncoveanul cu soţia sa Stanca Cantacuzino, pă­ rinţii luî Const. Brîncoveanul. Altă bis. maî mică e făcută la 1700 de Const. Brîncoveanul, şi servă la cimitir. Pe pereţi sunt zugrăviţi maî mulţî membri din această ilus­ tră familie, care ocupase de maî multe orî tronul ţăreî. L a mă­ năstire sunt maî multe obiecte de valoare, de aur şi argint, precum şi cărţî bisericeşti vechî. Const. Brîncoveanul, ca restautorul cel mai nou şi înfrumuseţătorul acestor locaşe, e tre­ cut cel întîiu în pomelnice.

Brîncoveni,

ospiciii de infirmi, în com. rur. cu aceiaşi numire, înfiinţat în anul 1885, în chiar încăperile mănăstire! Brîncoveni. Se întreţin în acest ospiciu 45 de infirmi. Se înscrie în bud­ getul Ministerului de Interne o sumă anuală de aproape 30000 lei pentru personalul medical şi administrativ şi pentru în­ treţinerea infirmilor.

b r In z e a

Brînduşi, loc izolat,

comuna Poenărei, plaiul Nucşoara, judeţul Muscel.

Brînza,

munte, în jud. Neamţu, ramura munţilor Cozia, situat pe teritoriul com. Gîrcina, pl. Piatra-Muntele, în prelungirea dealurilor Corlatele.

Brînza, podiş,

în com. Boroaia, jud. Suceava, sub poalele dea­ luluî Lupul, între pîraele Rîşca şi Saca. E acoperit de ţarine şi fineţuri.

Brînzan,

deal, la V . comuneî Alunul, plasa Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea.

Brînzari,

sat, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., cătunul com. Lacul-lui-Balean, aşezat în par­ tea de E. a comunei, pe pîrîul Bălăneşti.

Brînză-Roşie,

vale, pe terito­ riul satuluî Fîntînele, comuna Şipotele, pl. Bahluiul, judeţul Iaşi.

Brînzăneşti,

mahala, jud. Dolj, pl. D.-d.-s., com. Pleşoiul.

Brînzăniî, Brînduşa,

vale, numită şi ValeaBrînduşeî în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi; ţine de teritoriul com. urbane Baia-de-Aramă.

Brînduşele,

munte, în jud. Dîm­ boviţa, plaiul Ialomiţa, în sus de Moroeni, în partea dreaptă spre matca apel Ialomiţa. A cest munte împreună cu munţiî: Blana, Piscul-Brazi, Măgurele, Cocora, Dîleanul, Dichiul, Plaiul-Domnesc, Lăpticul, Plaiul-Mirceî, Nucetul, Oboarele, Surlea, Vînturişul şi Zănoaga, sunt acoperiţi cu pădurî, carî au o suprafaţă aproape de 10000 hect.

sat, în plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Ponoarele.

Brînzea, iezer,

jud. Brăila, situat în ostrovul Cistia la E. de ieze­ rul Străchianul şi la V . de IezefulMare.

Brînzea, munte,

în jud. Buzăfl, com. gura-Teghiî, pe malul stîng al rîuluî Bîsca-Rozilei, în apro­ piere de stabilimentul Bîsca. A re izlaz, păşuni şi o frumoasă poziţiune.

Brînzea,

privalj jud. Brăila, si­ tuat în ostrovul Cistia. Dă din 82

BRlNZEANCA

650

Dunărea-Vechie în iezerul său, spre V .

tar, Mihaifl Musceleanu. (Vezî Mihălăchioaia.)

B r î n z e a n c a , pădure, a statuluî,

B r î n z e a s c a - M o ş n e n e a s c ă , mo­

jud. Ilfov, în întindere de 952 hectare. (Vezî Căldăruşani, pă­ dure).

şie, în jud. Buzăfl, com. GuraSărăţiî (proprietari moşnenii Nen­ ciuleşti) ; are 186 hect. pădure şi viî.

carieră însemnată de piatră, în jud. Buzău, com. Gura-Sărăţiî, pe moşiaBrînzeascaDănescul. Piatra, care se extrage de aci, se deosebeşte prin du­ ritatea eî, din care cauză se întrebuinţează cu succes în lu­ crări de rezistenţă, precum scări, borduri de trotuare, etc.

B r în z e a s c a ,

moşie, în jud. Bu­ zău, com. Gura-Sărăţiî, numită şi Bengeasca, după numele pro­ prietarei, D-na Olga C. Bengescu, n. Lahovari.

B r în z e a s c a ,

B r î n z e a s c a , ( J u g a -U r s u l) , mo­

şie întinsă, în jud. Buzău, com. gura-Sărăţiî, care s’a subdivizat în patru corpuri: a) BrînzeascaDănescul, via de la Eleşteu (Verneasca), b) Brînzeasca-Mihălăchioaia sau Sărăţeanca; c) Brînzeasca - Musceleanu ; şi d) Brînzeasca Moşneni. a statuluî, în jud. Ilfov. (Vezî Lipia-Bojdani, moşie).

pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, com. Feteşti. B r î n z i î (D e a lu l-), deal, în jud.

Neamţu, com. Căciuleşti, plasa Piatra-Muntele. Se desface din ramura dealurilor Balaurul. Pre­ zintă terenuri cultivabile.

şie, în jud. Buzăfl, com. GuraSărăţiî, subdivizată în maî multe sfori, cu viî, pădure şi puţine arăturî.

B r î n z i î (D e a lu l-), deal, situat la

B r în z e n i, sătişor, în jud. Neam­

B r î n z i î ( V îr fu l-) , munte, în jud.

ţu, com. Călugăreni, pl. PiatraMuntele. Este aşezat pe valea pîrîiaşuluî numit Largul, între sa­ tele Poiana-Larguluî şi Coroiul. A re o populaţiune de 133 lo­ cuitorî safl 35 familiî. Sunt 62 bărbaţî, 71 fem eî; 68 necăsă­ toriţi, 57 căsătoriţi, 8 văduvi. Loc. se îndeletnicesc mult cu plutăria.

Buzăfl, comuna Calvini, gol şi stîncos. A re ca ramificaţie: Coasta-Brînziî.

B r în z e n i, loc izolat, jud. Neam­

ţu, pe stînga pîrîuluî Largul, în drumul ce duce de la satul Poia­ na-Larguluî, către satul Coroiul, com. Călugăreni, plasa PiatraMuntele. Aparţine cătunuluî cu aceeaşi numire. B r în z e n i, vechie numire a mo­

B r î n z e a s c a , vale, la E. de com.

şieî Jegălia, supranumită şi Deleanca, în pl. Borcea, jud. Ia­ lomiţa.

Ceptura, pl. Cricovul, jud. Pra­ hova.

B r în z e ş t i, sat, jud. Argeş, plasa

B r î n z e a s c a - D ă n e s c u l, moşie, în

Oltul, pendinte de com. rur. Bărbăteşti. B r în z e ş ti, subdivizie a cât. Nen­

ciuleşti, com. Gura-Sărăţiî, jud. Buzăfl.

B r î n z e a s c a - M i h ă l ă c h i d i a (S ă-

B r în z e ş t i, izvor de ape minerale

moşie, în jud. Bu­ zăfl, com. Gura-Sărăţiî, numită ast-fel după un vechifl proprie­

în jud. Buzăfl, com. Bălăneşti, căt. Turbărea; conţine fier şi pucioasă.

r ă ţia n c a ) ,

B r în z e ş u l, lac, în jud. Ialomiţa,

B r î n z e a s c a - M u s c e l e a n u l, mo­

B r î n z e a s c a , moşie,

jud. Buzău, com. Gura-Sărăţiî, avînd 250 hect., cea maî mare parte pădurea şi via Eleşteul safl Verneasca.

BROASCA

S.-E. de satul Dealul-Perjuluî, com. Onceşti, plasa Stănişeşti, jud. Tecucifl.

B r î n z o a e î ( F în t în e le -) , izvoare,

în com. Stolniceni, jud. Sucea­ va ; formează un pîrîiaş ce dă în pîrîul Hurmuzul. B r o a s c a , cătun, al com. Nehoia­

şul, jud. Buzăfl, situat pe malul drept al rîuluî Buzăfl, în faţa gurii Căşoaceî; are 220 locuitorî şi 46 case. B r o a s c a , cătun, pendinte de co­

muna Ologi, din plasa Câlmăţuiuluî, jud. Teleorman. Poartă şi numirea de Secara, care este maî uzitată. B r o a s c a , parte din com. Dăbu­

leni, jud. Romanaţi. Se înveci­ neşte cu com. Ianca spre E. B r o a s c a , iezer, jud. Brăila, situat

în ostrovul Bregoloiul, spre V. de Lupoiul. Se uneşte prin scur­ sura sa cu Băndoiul. izvor, în jud. Buzăfl, com. Nehoiaşul, ese din muntele Monteorul şi dă în Buzăfl, în căt. Broasca.

B roasca,

B r o a s c a , localitate, coprinsă în­

BROASCA

tre scursura Broaştei şi privalul Mitrofanul, în partea stîngă a Băndoiuluî, jud. Brăila.

651

judeţul Iaşi, pe un iaz.

BROSCARI

care se află

B r o a ş t e l e , cătun, B r o a s c a , pădure, jud. Gorj, si­

tuată parte pe deal, parte pe vale, la V . de marginea comu­ neî Pîrîul, pl. Vulcanul. A re o întindere de 350 hect. şi este proprietatea moştenitorilor Hagiade.

aparţine de com. urb. Cîmpina, plaiul şi jud. Prahova. A re o populaţie de 154 loc., 89 bărbaţî şi 65 femeî.

crîng, jud. Dolj, pl. Băileşti, com. Negoiul.

B r o b in ţ a r iu l,

crîng, jud. Dolj, pl. Băileşti, com. Băileşti, de 1 2 şi jum. hect.

B r o b in ţa r iu l, B r o a s c a , pădure, jud. Ialomiţa,

în pl. Cîmpuluî, com. Jilavele, formată din maî multe trupuri, pe o întindere de 250 hect., cu esenţe: stejar, salcie şi plop, avînd etatea 5 anî.

B r o b o jiţi, plasa Sabarul, jude­ ţul Ilfov. (Vezî Ileana). B r o d o c u l , com. rur., în partea

B r o a s c a , pichet de graniţă, pe

Dunăre, situat la S. de balta Potelul, în dreptul comuneî Po­ telul, între pichetele Amăreşti şi Mircioica, din judeţul Roma­ naţi. B r o a s c a , tîrla unuî moşnean din

Sătnoeni, judeţul Brăila, numit Broasca, la 9 kil. spre E. de satul Vizirul, la hotarul comuneî Vizirul, despre Sătnoeni, pe mu­ chea platoului nordic de lîngă Călmăţuiu. B r o a ş t e i ( G îr la - ) , g îrlă , pe pro­

prietatea Parapani, com. Arsa­ che, jud. Vlaşca; se varsă în apa Cama. B r o a ş t e i ( L a R îp a -) , loc izolat,

în jud. Buzău, com. Măgura, în mărginea pădureî statuluî. movilă, jud. Brăila, pe valea Ghioneşti, aproape de calea fîerată BrăilaBuzău, la N. com. Surdila-Găi­ seanca şi ca la 3 l/a kil. spre N. de comună.

B r o a ş t e lo r ( M o v ila - ) ,

B r o a ş te i ( V a le a - ) , vale, din co­

muna Şipotele, plasa Bahluiul,

de S. a plăşeî Stemnicul, jud. Vasluiu, la distanţă de 5 kil. de oraşul Vasluiu, de 29 kil. de Negreşti, reşedinţa plăşeî. E situată pe ambele părţî ale rîuluî Bîrladul. Este formată din satele: Bro­ docul, Bălteni-Rîpile, Bălteni-Delenî, Bălteni-Capul-Rădenî, Mărăşeni, Ştefan-cel-Mare şi ValeaTîrguluî,pe o întindere de 5933 hect., din carî 672 hect. pădure. A re o populaţie de 458 fami­ liî sau 1972 suflete, între carî 14 Evreî. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura, creşterea vitelor şi parte cu cultura viilor. In com. sunt 3 bisericî, deservite de 4 preoţî şi 4 cîntăreţî; 2 şcolî, cu 2 în­ văţători; 7 cîrciumî. Comerţul se face de 5 Romînî şi 5 străinî. Budgetul comuneî e de 3937 leî, 50 b. la venituri şi de 3840 leî, 52 b. la cheltuelî. Vite su n t: 897 vite marî cor­ nute, 2020 oî, i i i caî, 3 capre şi 66 rîmătorî. B r o d o c u l , sat, care în vechime se

numia Mustereţul. Se află în par­ tea de S. a com. Brodocul, pl, Stemnicul, jud. Vasluiu, situat pe

lîealul-Brodoculuî, pe o întin­ dere de 1387 hect., din carî 250 hect. pădure. Are o populaţie de 135 fam., sau 516 suflete. Prin acest sat trece rîul Bîrladul şi şoseaua judeţeană VasluiuNegreşti. — A icî este reşedinţa comuneî. A re o şcoală, înfiinţată în anul 1875, frecuentată de 25-30 elevî; o biserică, zidită la anul 1862, deservită de 2 preoţî şi 1 cîntăreţ. Numărul vitelor marî cornute e de 120; sunt 300 oî, 33 caî şi 19 mascuri. B r o d o c u l u î ( D e a lu l-) , deal, pe

care se află situat satul cu asemenea numire, jud. Vasluiu. Se prelungeşte pe partea dreaptă a pîrîuluî Stemnicul. B r o d u l, baltă, în com. Prisăcani,

pl. Braniştea, jud. Iaşi. B r o s c a r i, com. rur., în jud. Me­

hedinţi, pl. Ocolul-d.-j., la dis­ tanţă de 22 kil. de oraşul TurnulSeverin, situatăpe deal. Formează com. singură, avînd 223 contrib., cu 1200 locuitorî, locuind în 243 case. Broscari este pro­ prietatea bisericeî sf. Treimi din Craiova şi a locuitorilor. L o­ cuitoriî acesteî comune posedă 71 plugurî, 140 care cu boî şi 14 căruţe cu cai. Com. are o bise­ rică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî ; o şcoală, cu 1 învă­ ţător, frecuentată de 19 elevî. Budgetul comuneî coprinde la venituri 5884 leî şi la chel­ tuelî 3811 leî. Numărul vitelor în această comună este de: 840 vite marî cornute, 40 caî, IOOO oî şi 264 rîmătorî. Prin această comună trece şo­ seaua T urnul-Severin-Bistriţa-Izvorul-Aneştilor-Broscari. Ea se leagă şi de şoseaua RogovaHinova-T urnul-Severin.

BROSCARI

Pe partea de S. a acesteî comune trece Valul-iuî-Traian sau, după cum se numeşte în localitate, Brazda-luî-Novac sau Iorgovan, venind despre Seve­ rin şi mergînd înainte spre pă­ durea Vîrciorova, la N.-V. de Poroiniţa. B r o s c a r i , sat, pendinte de com.

Potcoava, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe malul stîng al gîrleî Plapcea. A re o populaţiune de 304 locuitorî.

662

V . a comuneî, jud. Teleorman; îî maî zice şi Resfiraţi. B r o s c ă r ia , pîrîu,

izvoreşte din comuna Cristeşti, curge pe teri­ toriul cătunuluî Orăşeni, comuna Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Boto­ şani, formează iazul Broscăria şi se varsă în pîrîul Hliboci, în comuna Curteşti.

B r o s c ă r ia , suburbie, în Roşiori-

de-Vede, jud. Teleorman, în partea din vale a oraşului.

B r o s c a r i , deal cu vii, în plasa

B r o s c ă r i i lo r ( M o v ila -) , movilă,

Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Broscari; dă un vin bun, numit vin de Bros­ cari.

în pl. Cîmpuluî, comuna Jilavele, jud. Ialomiţa.

B r o s c a r u l, baltă, formată de văr­

săturile Prutuluî, în com. Rogojeni, pl. Horincea, jud. Co­ vurluiu. B r o s c a r u l u i ( M u c h ia -) , colină,

în jud. Buzău, com. Colţi, căt. Colţi-d.-j., e goală şi formată numaî din pietriş. B r o s c a r u lu i ( P u ţ u l-) , loc izolat,

jud. Buzău, între com. Robeşti şi Tîrcovul; servă de hotar. B r o s c ă r e a s a , pădure, în judeţul

Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, com. Pribegi. B r o s c ă r ia , fo rt, în jurul Bucu­

reştilor, jud. Ilfov. B r o s c ă r ia , iaz, format de pîrîul

Broscăria, com. Curteşti, plasa Tîrgul, jud. Botoşani. B r o s c ă r ia , lac, în pl. Ialomiţa-

Balta, insula Balta, com. Du­ deşti, jud. Ialomiţa.

B r o s c ă r i i l o r ( P îr îu l- ) , pîrîu, pe

moşia Stînceni. Se varsă în ia­ zul Stînceni, com. Băluşeni, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. B r o s c ă u ţ i, com, rur., jud. Doro­

hoiu, în partea de N. a plăşeî Coşula, la 25 kil. de Mihăileni, reşedinţa plăşilor Coşula şi Ber­ hometeie şi la 3 kil. de Dorohoiu, formată din satele: Broscăuţi, Slobozia şi Trestiana, cu re­ şedinţa primăriei în Broscăuţi. A re o populaţie de: 709 fam. şi 2637 suflete. A re 3 bisericî, deservite de 2 preoţi, 4 cîntă­ reţî şi 2 paracliseri; o scoală cu 1 învăţător, frecuentată de 80 elevî. A re 1885 hect. 44 ariî pămînt sătesc şi 6136 hect. 55 ariî partea proprietăţeî moşielor cîmp şi 107 hect. 46 ariî pădure; 10 iazurî şi 20 pog. vie. Budgetul a fost, în 1889— 90, la venituri de leî 7626, şi la cheltuelî de leî 7445, iar în 1890— 91, la venituri de leî 6148 şi la cheltuelî de leî 5932. Vite marî albe cornute sunt 1160, oî 2114, capre 9, cal 114 şi porcî 601; stupî 120.

B r o s c ă r ia , numire a uneî părţî

din satul Belitori, în partea de

B r o s c ă u ţ i, sat, în jud. Dorohoiu,

BROSCAUŢI

numit din vechime Răscăuţi, pe moşia cu asemenea numire, pl. Coşula. Cu o populaţie de 514 familiî şi 1879 suflete. Aşezările sătenilor sunt maî multe bune, cu livezuî şi cu gră­ dini; iar a stăpînuluî moşieî sunt case zidite cu un rînd, cu heiurile lor. In vechime a fost casă mare cu două rîndurî, bine regulată şi îngrijită, pe cînd lo­ cuia acolo răposatul Vornic Constantin Plagino, cu familia; dar trecîndu-se amîndoî din viaţă, moşia s’a dat în posesie de către erezî şi prin complectă neîngrijire a început a se strica, pînă ce în urmă s’a ruinat. Lîngă aceste case era o întinsă gră­ dină de 71 hect. 60 ariî, care cuprindea: 30 pogoane vie şi livadă, cu bune şi distinse spe­ cii de fructierî, cu drumurî regu­ late în toate direcţiile, cu arbori pe ambele latu ri; prin părcanele dintre drumurî erau plan­ taţie de diferiţi pomî şi mulţî aguzî, table pentru legume, şi, din loc în loc, gazoane cu forme felurite, frumoase flori şi arbori exotici; două sere (florării) marî erau pentru flori, lămîî, por­ tocale şi ananaşî; toate aceste se aflau bine îngrijite şi între­ ţinute prin oameni speciali. Pre­ umblarea în ea era liberă în zile hotărîte, cînd veneau vizi­ tatori în număr mare de la Do­ rohoiu. Proprietatea moşieî acum este a D-luî Alecu C. Plagino. Bisericî sunt 2, deservite de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 pălămar; una este mică, vechie, cu pa­ tronul Adormirea-Maiciî-Domnuluî, făcută de săteni la I791 > inscripţie n’are; a doua este mare, bine zidită, cu patronul Sf. Constantin şi Elena, făcută la 1859 de actualul proprietar, în memoria răposaţilor săî pă­ rinţi, prin îngrijirea posesorului

BROSCOŞEŞTI

de atuncî, Adam Haretu. In par­ tea sudică a bisericeî este mo­ numentul de marmoră^ prea fru­ mos lucrat, pus pe mormîntul răposatului Vornic C. Plagino. In sat se află o şcoală frecuen­ tată de 80 şcolari, avînd un local bun, făcut în 1867. Calitatea pămîntuluî este bună şi fertilă. Sătenii împroprietăriţi afl 1234 hectare 96 ariî; pro­ prietarul 2844 hectare 15 ariî cîmp. Iazurî sunt 5, din carî maî mare este acel numit Mos­ calul, în suprafaţă de 15 hect. J a r iî; toate afl peşti frumoşi. Pîraiele principale, ce trec pe moşie, sunt: Zahorna, Ghilauca, Carasul. Pe dînsa trece şi rîul Jijia. Drum urî: acel de la Doro­ hoifl ce trece prin sat, şi de la Moara - Pietrei se desparte în două: unul apucă spre N. către Cordăreni, Vorniceni şi Săveni, şi unul apucă spre E. către Carasa, Corlăteni, Vlădeni şi Ji­ jia în jos ; acel de la Dorohoifl ce duce Ia Dimăcheni şi PodulStam ati; acel ce duce la şo­ seaua Leorda-Dorohoifl. Hotarele sunt cu: Văculeşti, Carasa, Dumeni, Liveni, Trestiana, Dorohoifl, Horlăceni, Cobîla, Sauceniţa şi Prelipca. B r o s c o ş e ş t i, sat, în jud. Fălcifl,

partea de S.-E. ă. com. Stănileşti, pl. Prutul, la distanţă cam de 8 kil. de satul de reşedinţă, situat pe şes, între Pruteţul şi Prutul, pe o suprafaţă de 450 hect. A re o populaţie de 36 familiî, 146 suflete şi 30 con­ tribuabilî, carî se ocupă şi cu pescăria. Proprietatea e răzăşie vechie a locuitorilor. B r o ş t e a n c a , cătun, în pl. Tîrgu­

luî, jud. Teleorm an; ţine de co­ muna Bogdana. A re o popula­ ţiune de 632 sufl., din carî 122

653

contribuabili. A cest cătun forma comună osebită, pănă în anul 1885, cînd a fost alipit la co­ muna Bogdana, prin legea din 7 Februarie 1885. B r o ş t e n i safl B r o ş t e n i-R o s a n l,

com. rur., în apropiere de rîul Teleorman, jud. Argeş, pl. Cot­ meana, la 22 kil. de com. rur. Costeşti, reşedinţa sub-prefec­ tureî şi la 28 kil. de Piteşti. E formată din satele: Broşteni (130 fam.), Lăceni (40 fam.) şi Pîrvul-Roşu ( n o fam.). In toată com. sunt 280 fam., cu 900 su­ flete. Com. are 3 bisericî, cîte una în fie-care sat, deservite de 4 preoţî, 3 cîntăreţî şi 3 para­ cliseri ; 2 şcolî primare rurale; 2 circiume. Budgetul com. pe anul financiar 1882— 83 a fost de 265 8 lei, 3 banî la venituri şi de 2607 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această com. numără 293 contrib. şi are un budget de 3046 lei la venit şi de 2603 leî la cheltuelî. Numărul vitelor era în 1887 de 776 capete vite marî (400 boi, 320 vaci, 30 cal, 6 bivolî) şi de 970 vite mărunte (750 ol, 20 capre şi -200 rîmătorî). In căt. Pîrvul-Roşu se află o însemnată baltă, numită Negoveneasa, care conţine mult peşte. com. rur., pl. Cobia, jud. Dîmboviţa. Această com. este situată spre S.-S.-V. de Tîr­ govişte, aproape de şoseaua ju­ deţeană Tîrgovişte-Găeşti-Vlaş­ ca, pe ambele maluri ale rîuluî Neajlovul şi tocmai la marginea de S. a judeţuluî. Comuna Bro­ şteni se compune din două că­ tune: Broşteni-d.-s. şi Broştenid.-j. A re o populaţie de 586 locuitorî Romînî. Este aşezată pe cîmpie. Produce cereale multe şi puţine vite. A re o moa­

B r o ş te n i,

BROŞTENI

ră de aburî, o biserică întreţi­ nută de enoriaşi şi o şcoală în­ treţinută de stat. Şcoala are 3 pog. pămînt. In com. sunt vr’o 57 copiî în vîrstă de şcoală. Co­ muna are 1545 leî venit şi vr’o 120 contribuabilî. Broşteni se învecineşte spre V . cu căt. Ragul, com. Pietreşti, de care se desparte prin Neaj­ lovul; spre S. cu căt. Vultureanca, com. Morteni, de care se desparte prin pădure; spre N. cu căt. Pietreşti, com. Greci, de care se .desparte iarăşî prin rîul Neajlovul; iar spre E. cu com. Vişina din jud. Vlaşca, de care se desparte prin cîmpie. Se leagă cu comunele vecine prin şosele vecino-comunale. B r o ş t e n i , com. rur., din pl. Jiuluî,

jud. Gorj, în partea de N. a comuneî Brăneşti, în direcţiune S. şi la 50 kil. departe de o­ raşul T.-Jiul. Se compune din că­ tunele Broşteni şi Ceplea. Este situată pe loc şes şi lîngă lan­ ţul de înălţimi din stîngal rîuluî Jiul. A re o supraf. de 1400 hect., din carî 410 hect. pădure şi 740 hect. locurî de cultură, fî­ neţe şi păşune, ale proprietari­ lor, iar 217 hect. ale locuito­ rilor, cu 9 hect. viî şi 24 hect. prunî. A re o populaţie de 194 fa­ milii, dintre carî 5 fam. de Ţ i­ gani; 899 suflete,'din cari 178 contribuabilî. Locuitorii posedă 36 plugurî, 86 care cu boi, 6 căruţe cu caî, 360 vite marî cornute, 39 caî, 749 oi, 122 capre, 179 rî­ mătorî şi 18 stupi. Venitul comunei este de lei 1416, banî 15, iar cheltuelile de lei 1166, bani 68. Prin această comună trece şo­ seaua Filiaşi-T.-Jiul, ce o pune în legătură la N. cu com, Izvoa­

BROŞTENI

rele, iar la S. cu com. Brăneşti. In com. este I moară pe apa Jiului cu 4 alergători; 2 cîrciumî, 2 puţuri şi 2 fintînî. A re i primărie; i şcoală, fre­ cuentată de 33 elevi din 35 înscrişi; 2 bisericî; fără preoţi, cu un cîntăreţ. B r o ş t e n i, com. ru r, în pl. Mo-

trul-d.-s., jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 36 kil. de oraşul Tur­ nul-Severin, şi situată parte pe cîmpia albiei Motrului, parte pe dealuri. Formează comună cu cătu­ nele: Boaca, Căpăţîneşti, Conduleşti, Găleata şi Orbeni, avînd peste tot 138 contribuabilî, din 700 loc., locuind în 141 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vi­ telor. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitorii din această co­ mună posedă: 20 plugurî, 50 care cu boi, 20 căruţe cu cai şi 121 stupi. Com. are 4 bisericî, deservite de 3 preoţi şi 4 cîntăreţî; o şcoală cu un învăţător, frecuentată de 30 elevi şi 3 eleve. Are şi 2 cîr­ ciumî. Bugetul comunei coprinde la venituri 1748 leî, iar la cheltuelî 1506 lei. Numărul vitelor în această com. este de : 500 vite marî cornute, 46 cai, 400 oi, 22 ca­ pre şi 620 rîmătorî. Prin această com. trece şo­ seaua judeţeană Turnul-SeverinBujorescu-Tîrgul-Jiul, carî, la Broşteni, se încrucişează cu şo­ seaua vecinală Baia-de-AramăBroşteni-Strehaia. Broşteni este reşedinţa sub-prefectureî. Se mărgineşte la E. cu co­ munele Horăşti, Tirioiul şi Sa­ marineşti; la S. cu com. Lupşca; spre V . cu comuna Floreşti; spre N. cu com. Ploştina. Apele curgătoare, ce udă a­

654

ceastă comună, sunt: Motrul şi Peşteana. A re şi 2 bălţi: BaltaOrbenilor şi Balta - lui - Gican. Văile principale sunt: ValeaLocii, Valea-Bochii, Valea-Găleţeişi Valea-Mică. Dealurile sunt: Locea, Berbecele, Vezurul şi Cucul, acoperite parte cu pă­ dure, parte cu vii şi locurî de muncă. B r o ş te n i, com. rur., în pl. Ora­

şul, jud. R.-Sărat, pe malul drept al rîuluî Milcovul. Este aşezată în Nordul jud., la 48 kil. de oraşul R.-Sărat, şi în partea nordică a plăşeî, la 7 kil. spre N.-Vest de Coteşti, reşedinţa plăşeî. Comunele în­ vecinate su n t: Cîmpineanca la 4 kil., Faraoanele la 6 kil., A n ­ dreaşi la 9 kil., Odobasca la 7 kil. Se mărgineşte la N. cu com. Odobeşti, Mera (jud. Putna) de care se desparte prin rîul Mil­ covul, la E. cu Cîmpineanca, la S. cu Faraoanele şi Odobasca, şi la V est cu Andreaşi. Este o com. din regiunea munţilor. L a V . şi S. se întinde Culmea-Scorusuluî, Chicioara şi Deleanul; la E., dealurile Caprei şi Teiusul; la centru: Hoja, Pri­ veghiul, Găvanul şi Broşteanul. Rîurile sunt numeroase : Mil­ covul la N. şi cu afluenţii săî: Vulcăneasa, Valea-Largă, ValeaRea, Pituluşa şi Badea de la S. la N. Sunt 13 puţuri (10— 80 m. adîncime), 34 fintînî (1 — iom . adîncime). Cătunele carî compun com. sunt: Broşteni, reşedinţa, la E., Pituluşa la 2 kil., spre V ., V a ­ lea-Rea la 3 kil. şi Vulcăneasa la 4 kil., tot spre V . Suprafaţa este de 7385 hect., din cari 3750 hect. ale locuito­ rilor (240 hect. vatra satelor) şi 3630 hect. ale proprietăţii pri­ vate.

BROŞTENI

Populaţia e de 375 familii, cu 1571 suflete, din carî 801 băr­ baţî, 775 femei; 706 căsătoriţi, 794 necăsătoriţi, 71 văduvi; 100 ştiu carte. Bisericî sunt 4 : Una în căt. Broşteni, cu hramul Sf. Gheor­ ghe; n’are inscripţii; din bă­ trîni se spune că e fundată de mănăstirea Sf. loan din Foc­ şani ; e deservită de un preot şi 2 cîntăreţî, întreţinută de com. Biserica din căt. Pituluşa, cu hramul Sf. Gheorghe, n’are in­ scripţii; are un venit de 100 lei. Biserica din căt. Valea-Rea, cu hramul Sf. Gheorghe, n’are in­ scripţii ; se zice că s’a fundat în 1784; are 200 lei venit. La ele serveşte preotul din Broşteni saif Mera (jud. Putna). Sunt 2 şcoli mixte, una în Broşteni şi alta în Vulcăneasa, una fundată în 1877 de com., alta în 1890 de proprietarul C. Suţu; au 2 învăţători cu 72 co­ piî înscrişi (din carî 14 fete). Calitatea pămîntuluî este me­ diocră, fiind în mare partepietros. Com. are: 381 hect. arabile, 325 hect. imaş, 5 7 5 5 hect. pădurî, 189 hect. vii, 550 hect. fineţe, 180 hect. neproductiv. In com. sunt 45 pluguri; 1784 capete de vite, din carî 762 boi, 215 vaci, 26 cai, 35 epe, 523 oi, 129 capre şi 94 rîmători. S u n t: 3 potcovari, 2 timplarî, 11 măcelari. Sunt 5 mori pe apă. Transportul se face prin staţia Odobeşti (judeţul Putna), la 3 kil. spre N. In co­ mună sunt 22 comercianţi (3 străini), din carî 7 cîrciumarî. Căi de comunicaţie sunt dru­ murile vecinale: spre Odobeşti; spre Vîrteşcoi-Cîmpineanca-Focşani; spre Odobasca, DealulLung; spre Coteşti-Plăineşti Rîmnicul-Sărat. Comuna are 375 contribua­ bilî. Veniturile sunt de 10234 leî

BROŞTENI

30 bani, iar cheltuelile de 10161 lei 13 banî. B r o ş t e n i , com. rur., pl. Siretul-

d.-j., jud. Roman, spre S.-V. de oraşul Roman şi la o depărtare de 20 kil. de el şi de 19 de reşedinţa plăşeî. E compusă din satele: Broşteni, Ţuţcani-dinDeal şi Ţuţcani-din-Vale, cu re­ şedinţa comuneî în satul Broş­ teni. A re 194 capi de familie, 186 contrib., 714 loc., din carî 38 ştifl carte', 171 case. Po­ pulaţia este romînă, afară de 1 familie evree. Sunt 703 capete vite mari. In com. sunt 3 bi­ serici, 2 de vălătuci şi 1 de lemn. Venitul anual este de leî 1646, banî 3, iar cheltuelile de 1626 1. Este legată prin şosea cu Roman. B r o ş te n i, com. rur., pl. Muntele,

jud. Suceava, spre V . şi la 76 kil. de Fălticeni. Se mărgineşte la E. cu com. Mădeiul şi Mă­ lini, hotărnicindu-se prin Bistriţa şi o linie ce porneşte din pîrîul Căţeluşa şi trece peste munţiî Comoara, Opcina-Goeî, Goia, pe lîngă Muntele-Lung şi pănă în Opcina-Rea; la V . cu co­ munele Dorna, Şarul-Dorniî şi Neagra-Şaruluî, despărţindu-se prin o linie ce porneşte de la Cheile-Negreî-Broştenilor, trece pe la Piatra-luî-Ciubuc, PiatraAlbă, scoboară în pîrîul Scoru­ şul, apoi apucă pe Negrişoara în sus pănă la Gura-Toplicioareî, urcă pe acest pîrîfl pănă în Opcina-Raţei, Opcina-Mihăileţuluî, Şarul, Bîtca-Opcioareî, OpcinaBădeî, pe la Prislop, Bogolin şi pănă ce scoboară în Bistriţa după gîtul de la Colţul-Acrei; la S. cu Mădeiul, Borca şi Tran­ silvania, limitîndu-se prin Bis­ triţa şi Neagra-Broştenilor; la N. cu Bucovina, hotărnicită prin Bistriţa pănă la gura PîrîuluîArămeî, urcînd pănă sub vîrful

655

Rarăuluî, se întoarce pe după Todicescu pe la munţiî: Căpăţîna, Scoruşul, Tarniţele, Clifele, Alunişul, Grebenele şi pănă în Opcina-Rea. Lungimea hotaru­ lui e de 138 kil. A re forma unuî poligon destul de neregulat, înclinat de ambele părţî N.-E. şi S.-V. spre albia Bistriţeî. E com­ pusă din satele: Cotîrgaşul cu Poiana-Cotîrgaşuluî, Lungeni cu Cotul-Hăleaseî, Broşteni cu Hărăoaia, Neagra cu Poiana-Vinuluî, Holdiţa, Holda-cu-Barnar, Căboaia, Crucea, Lunga, Cojoci şi Chirii, cu reşedinţa în Broş­ teni,' care e şi reşedinţa subprefectureî plaiului. E populată cu 680 capîde fam., cu 2872 sufl. (1432 bărbaţî şi 1440 femeî), din carî 145 Izrae­ liţî. Contribuabili sunt 677. A re un schit, Rarăul, şi 5 bisericî deservite de 3 preoţî şi 12 cîn­ tăreţî ; I şcoală rurală de băeţî, 1 de fete şi • 1 mixtă, frecuentate de 140 elevî şi eleve. Nu­ mărul copiilor în vîrstă de şcoală este de 159 băeţî şi 151 fete, însă e peste putinţă să frecuente toţî şcoalele din cauza prea ma­ re! depărtări dintre sate, şi a drumurilor cu totul rele şi ac­ cidentate. Şcoala are 3 învăţă­ tori plătiţi de stat şi subvenţio­ naţi din casa particulară a M. S. Regelui. Budgetul comunei pe anul 1892— 93 are la venituri 14730 lei şi la cheltuelî 14689; iar al drumurilor 3092 lei, 30 bani la venituri şi 2900 lei la cheltuelî. In toată comuna sunt 648 caî, 744 bol, 1242 vaci, 10927 ol, 2 capre şi 602 porci. Caprele s’afl nimicit pentru că stricafl pă­ durea. Altitudinea comunei la nivelul mării ajunge în vîrful Pietrosuluî-Bogolin 1749 m- Vîrful-Rarăuluî, ce cade în Buco­ vina, ceva mal sus de hotarul comunei, are 2008 m. E udată

BROŞ1ENI

de rîul Bistriţa cu afluenţii ei. Cel mal însemnaţi munţi aî co­ munei sun t: Pietrosul-Bogolin (I749-4m.),Grinţieşul(i739.Sm.), Scăricica (1716.5 m.), Barnarul (1704.3 m.), Pietrosul (1704 m.), Căboaia (1638.8 m.), Tunzăria (1630.3m.), Ialovjiţa (1616.3 m-)» Tomnaticul (1604 m.), Gruiul (1563.5 m.),Bîtca-Raţeî(i 531 m.), Muntele-Verde (1530 m.), Pietrele-Albe (1488.9 m.), Tarni­ ţele (1479.5 m.), Vîrful-Buzeî (I4II-3 m-)> Scoruşi (J396.1 m.), Căpăţîna (1383.4 m.), Grebenele (1370.5 m.), Clifele (1367.ini.), Scoruşi-Frontiereî (1352.2 m.), Alunişul (1347.3 m.), Măzănariul (I 339-9 m-)> Vîrful-Goeî (1298.4 m.), Opcina-Rea (1295.7 m.), Bîtca-luI-Tîrsînă (1263 m.), Pleşul-Broşteni (1205.1 m.) şi Bît­ ca-Popii (608.2 m). Numai cul­ mea munţilor e stîncoasă safl acoperită de păşuni; în colo sunt pădurî şi codri nestrăbătuţi, de brad şi molift. De la 1877 moşia a devenit proprietatea M. S. Regelui, cum­ părată de la familia A . Balş, pe preţul de 2500000 lei. Supra­ faţa moşiei e de 44000 hectare, din ca re : 34000 hect. pădure, 1500 hect. fînaţ, 3000 hect. pă­ şuni şi 5500 hect. sterpe. Veni­ tul anual al moşiei e de 400000 lei, iar cheltuelele de 225000. Cu diversele instalaţiunî fo­ restiere s’afl cheltuit, de la 1877 încoace, 300000 lei. Cu scoalele şi bisericele a cheltuit M. S. Regele 400000 leî. Moşia a­ vea 7 fierăstrae cu 17 juguri, carî acum s’afl desfiinţat, vînzîndu-se toată producţiunea. Din 200 hect. pădure ce se tae a­ nual ese! 1745 plute butuci şi 450 ghile marî safl 45000 metri cubici, la carî se mal adaogă IOO plute de cioplitură. In comună sunt trei schele : Hărăoaia, Lungeni şi Cotîrgaşi,

BROŞTENI

Locuitori! împroprietăriţi la 1864sunt: 57 fruntaşi, 168 mij­ locaş! şi 163 codaşi, stăpînind 1393 fălcî; afară de carî maî sunt 121 săteni ce au primit danie cîte 10 prăjinî loc de casă, 50— 60 fălcî de fie-care sat, de la fostul proprietar, ca despă­ gubire pentru rîpî, ponoare, etc., carî fac în total 1910 fălcî şi 52 prăjinî. Locuitoriî se ocupă puţin cu plugăria şi maî mult cu lucrul lemnului şi creşterea vitelor. Să­ teanul harnic are ce munci şi ce cîştiga, plătindu-i-se ziua cu braţele de la 1.50— 2 leî, iar cu carul 2— 3 leî. De lucru gă­ sesc orî cînd, vara ca şi iarna. Principala uneltă de muncă e toporul, de care săteanul nu se desparte nicî o dată, servin. du-î la vreme de nevoe şi ca armă de apărare, contra fiarelor. Sunt în toată comuna numaî 40 care şi vre-o 50 plugurî primi­ tive. In comună sunt 11 morişte, în care se macină aproximativ 7780 hectol. porumb. Făina de grîu se cumpără, numaî pe la zile marî, de pe la dughene. Pe pîrîul Barnarul se fabrică varul necesar pentru întreaga comu­ nă. Uni! săteni însă îşî spoesc casele cu un fel de lut albicios şi luciu, numit mal. Maî sunt în comună: 3 fabricî de caş­ caval, 6 fierării, 4 brutării, 2 căsăpii, în care se taie anual pănă la 250 vacî şi 500 miei, — un cizmar, un croitor şi 2 boiangii izraeliţî, — 6 cîrciumî, 4 dughene, 5 debite de tutun. Pădurile comuneî, carî altă dată gemeau de vînat, acum sînt cutreierate maî mult de sălbătăciunî, ca : urşi, lupi şi vulpi. Se maî găsesc însă: că­ prioare, epurî, dar cerbi nu, pen­ tru că vînatul fiind interzis s’au îmulţit carnivorele, iar vînatul

656

cel’l-alt s’a retras pe alte mo­ şiî. Apele conţin p eşte: păs­ trăvi, lostuţe, mrene, boiştenî, behliţî, cleanî, svîrlugî, grindele, sglăvocî, lipenî şi midhaî. Se găsesc în comună 192 stupî, ce produc anual pănă la 400 kgr. miere şi 294 kgr. ceară. Munţiî conţin în sinul lor mi­ nerale, ca: pucioasă, fier, aramă, piatră de var; dar aceste produse au rămas încă ne-exploatate. Sunt în comună 4 izvoare de pucioasă: unul lîngă Lungeni, altul pe pîrîul Holdiţa, al 3-a pe pîrîul Pusdra şi al 4-a pe pîrîul Cotîrgaşul. Se maî găsesc 2 izvoare de burcut (borviz): unul pe Negrişoara, la Mîrcă, şi secundul pe Neagra, la Poia­ na-Vinului. Ca localităţi demne de vizitat sunt: Rarăul-cu-Pietrele-Doamneî, Cheile-Bistriţeî, instalaţiile forestiere de la Barnari, Văcăria. cu însemnatele fabricaţiunî de brînzeturî, Vîrful-Barnaruluî, al Grinţieşuluî şi Tarniţele. Pia­ tra- Zimbrului şi Groapa - Volintirilor. L a Pietrele-Doamneî şi la Tarniţă se găseşte în abun­ denţă frumoasa floare numită de noî floarea Reginei şi floare albă de munte (Edelweiss.) Pe pîrîul Negrişoara, la 17 kil. depărtare de Broşteni, se ob­ servă urmele uneî fabricî de fier, fostă— se zice— a unuî bogătaş, Conache. Pe la 1850, «Broşteni, Holda, Holdiţa, la ţinutul Sucevei, Ocolul-Munteluî, moşie a d-sale L o ­ gofătului A . Balş. A re sat cu 2 preoţî, 4 dascăli, un privilegiat, 11 bejenarî hrisovoliţî, 16 ne­ volnici, 12 vădane, 12 slujbaşi volnici, s jidovi; pe lîngă mo­ şiile Păltinişul, Cotîrgaşi şi al­ tele, cu un număr de 230 lo­ cuitorî.» («Bucium. Romîn.» An. I, pag. 476.)

BROŞTENI

com. rur., plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, compusă din 4 cătune: Veţelul, Şerbă­ neşti, Pocheşti şi Gătejei. E situată pe valea rîuluî Cerna, la 40 kil. de capitala jud. şi la 20 kil. de a sub-prefectureî. A re o populaţiune de 1474 locuitorî (748 bărbaţî şi 726 fe­ mei), în care intră şi 16 fam de Ţigani, rudari, căldărarf şi fîerarî. Capî de familie sunt 583 ; contribuabilî 520 ; case de lo­ cuit 625 şi bordeie 16. In comună sunt patru bise­ ricî, în fie-care cătun cîte una In Veţelul, fondată la anul 1849 de Ion Orleanul, Ion Verdeş şi a lţiî; în cătunul Pocheşti, fondată la 1848; a treia în căt. Şerbăneşti, fondată la 1857 şi a patra, în căt. Gătejei, fondată la 1885. Maioritatea locuitorilor se o­ cupă cu lucrarea pămîntuluî şi cu creşterea vitelor. Parte din eî, în timpul verei, părăsesc com. spre a căuta de lucru în jude­ ţele de cîmp. Printre eî sunt şi cîţî-va industriaşi. Produsele muncel le desfac pe la Drăgăşani, Craiova şi bîlciurile anuale ce se ţin de treî orî în com. (24 Februarie, 14 Octombrie şi Sîmbăta Moşilor) şi la cele vecine, ca Măldăreşti şi Slăviteşti. Sunt în comună: 170 cal, 300 boî, 220 vacî, 215 capre şi 120 oî. Pe rîul Cerna, în raionul co­ muneî, sunt 2 morî. Locuitoriî sunt parte moş­ neni, parte clăcaşî. 1 2 0 s’au îm­ proprietărit la 1864 pe 265 hect. luate din moşiile d-lor Ion Orleanu, Nae şi Ştefan Veţeleanu şi N ae Copăceanu. Şcoala există din vechime, însă numaî de la 1883 a trecut pe seama statuluî. Pănă atuncî s’a întreţinut de locuitorî. Lo­ calul şcoaleî e donat de d-ra

B r o ş t e n i,

BROŞTENI

Ecaterina Marinescu. Se fre­ cuentă de 13 copil (13 băeţî toţî) din numărul de 164 (101 băeţî şi 63 fete) în vîrstă de şcoală. Ştiu carte 250 bărbaţî şi 9 femeî. Cu întreţinerea şcoa­ leî statul cheltueşte anual 1080 leî. Stupî cu albine sunt ioo, carî dau pînă la 40 kilogr. ceară şi 20 kilogr. miere. Se fabrică pănă la 4000 de­ calitri ţuică. Vatra satuluî are 23 hect.; în total sunt 800 h e c t pămînt. Şoseaua comunală îî înles­ neşte comunicaţia cu com. Lăpuşata la S. şi Copăceni la N. Veniturile com. se ridică la suma de 1600 leî anual şi chel­ tuelile la aceeaşi sumă. E brăzdată de dealurile: Moduia, Ţugulea, Trestia, Şasa şi Bucur, şi udată de văile: ValeaMare, Trestia, Hotărasa, Negrită şi Valea-Muereî, şi de rîul Cer­ na, care udă com. în partea de E. şi în care se varsă văile arătate. Se mărgineşte la N. cu com. Copăceni, la S. cu com. Lăpuşata, la E. cu dealul Moduia şi la V . cu dealul Ţugulea. B r o ş t e n i, sat, cu 130 fam., jud.

Argeşul, pl. Cotmeana; face parte din com. rur. Broşteni-Rosanî. A ci este reşedinţa primăriei. In acest sat este o biserică cu hramul Toţî-Şfinţiî, deservită de un preot, un cîntăreţ şi un paracliser. A re o şcoală, primară rurală. B r o ş te n i, sat, în partea de

N. a com. Băbiceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani, aşezat pe un po­ diş. A re o suprafaţă de 594 hectare şi o populaţie de 81 fam. sau 241 suflete, din carî 69 contribuabili. Numărul vitelor este de 187 vite cornute, 34 ttSSO. Uareh l>lc/(onar Qngnfle,

657

caî, 1062 de oî, 10 capre, 146 porcî; şi 70 stupî. B r o ş te n i, sat, jud. Dîmboviţa, pl.

Bolintinul, cătunul comuneî Pro­ duleşti. B r o ş te n i, cătun, al comuneî Broş­

teni, din pl. Jiuluî, jud. Gorj. Este situat pe partea stîngă a Jiuluî. A re o suprafaţă de 800 hect., între carî 260 pădure, 515 hect., arătură, fîneaţă şi păşune, 5 hect. vil şi 20 hect. livezî cu prunî. Produce anual, în termenî de mijloc, 4185 hectol. porumb, 2740 hectol. grîu, 15 hectol. fasole, 3 hectol. sămînţă de cî­ nepă şi in, 256 decal. vin şi 1800 decal. ţuică. A re o populaţie de 140 fam., între carî una de Ţigani, cu 700 suflete, 130 contribuabilî. L o­ cuitoriî se ocupă cu munca cîmpuluî şi creşterea vitelor. Eî posedă 23 plugurî, 60 care cu boî, 3 căruţe cu caî, 284 vite marî cornute, 28 caî, 575 oî, 89 capre, 109 rîmătorî şi 10 stupî. In cătun se găseşte 1 moară, pe apa Jiuluî, cu 4 alergători; 2 cîrciumî, 2 puţul! şi 1 fîntînă. A re 1 primărie; 1 şcoală, în­ fiinţată la anul 1874 şi frecuen­ tată de 33 elevî. In cătun e o biserică de zid făcută de răposatul Zamfir C. Broşteanu, la anul 1848, fără preot, cu un cîntăreţ. B r o ş te n i, sat, din com. Epureni,

pl. Turia, jud. Iaşi, situat pe şesul şi malul stîng al rîuluî Jîjia, cu o suprafaţă de 671 hect. şi o populaţie de 22 fam. sau 89 locuitorî Romînî, carî se ocupă cu lucrarea pămîn­ tuluî şi creşterea vitelor. Sunt 37 vite marî cornute, 16 oî, 9 caî şi 10 rîmătorî.

BROŞTENI B r o ş t e n i, sat, face parte din co­

muna rur. Aninoasa, pl. Rîu­ rile, jud. Muscel, situată între nul Bratia şi rîul Slănicul, In partea de N,-E. are 2 ză­ voaie de anini. Populaţia luî e de 150 locui­ torî (69 bărbaţî şi 81 femeî) cu 33 capî de familie. B r o ş t e n i, sat, pe moşia şi în co­

muna cu acelaşî nume, jud. Su­ ceava, numit în partea E., din spre primărie, şi Hărăoaia. A şe­ zat pe ţărmul stîng al Bistriţeî, la 47® 14' 20" latitudine bo­ reală şi la 23° 21' 10" longi­ tudine or. A re 100 case, cu 100 capî de familie sau 407 suflete, 200 bărbaţî şi 207 femeî. Din aceştia 40 sunt străinî, şi aanume: 8 Elveţieni, 8 Austriac!, 4 Unguri şi restul Izraeliţî. Are IOO contribuabilî. In acest sat este 1 cîrciumă, 2 dughene, 1 cafenea, 1 stoler şi 1 cojocar. Vatra satuluî ocupă o suprafaţă aproximativă de 18 fălcî. îm­ proprietăriţi la 1864 sunt: 4 fruntaşi, 14 mijlocaşi şi 18 co­ daşi, stăpînind 123 fălcî, afară de ceî cu cîte 10 pxj. Aşezările locuitorilor sunt bune. In Broş­ teni sunt 2 bisericî: 1 vechie, cu hramul Sf. Nicolae, clădită cu vre-o IOO anî în urmă, din lemnul de pe loc, de cine nu se ştie, în care nu se maî ofi­ ciază, şi alta nouă, avînd acelaşî hram, zidită la 1865 de fostul proprietar A . Balş, ajutat de lo ­ cuitorî şi restaurată la 1886 de către M. S. Regele, care a în­ zestrat-o cu odăjdii şi toate cele necesare. E deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî şi împroprietărită cu 8 1/a fălcî. A re 1 şcoală ru­ rală de băeţî, cu I învăţător plă­ tit de stat, frecuentată de 70 elevî şi 1 şcoală rurală de fete, înfiinţată la anul 1892, cu o în­ văţătoare plătită tot de stat.

83

BROŞTENI

Şcoala de băeţî a fost înfiinţată la 1865, funcţionînd pănă acum ca şcoală mixtă. Ambii învăţă­ tori sunt subvenţionaţi şi din caseta particulară a M. S. Re­ gelui. Şcoalele au localuri pro­ prii din cele maî frumoase, cons­ truite tot cu spesele M. S. Re­ gelui. Şcoala de fete efrecuentată de 40 eleve. In sat, sunt în vîr­ stă de şcoală, 85 băeţî şi 84 fete. In Broşteni e reşedinţa subprefectureî plăşeî Muntele, a ju­ decători eî ocolului, a unei com­ panii de infanterie, a medicului şi moaşei de plasă. A re un o­ ficiu telegrafo-poştal. Drumurile principale sun t: la Mădeiu, 8 kil.; la Dîrmoxa, 17 kil.; la Holda, 3 kil. In dreptul Broştenilor este un pod stătă­ tor, construit de administraţia moşiei M. S. Regelui. L a 1803 «Broşteni-Holda, a clirosului din Bucovina aveau 80 liuzî plătind 1404 leî bir pe an». («Uricariul», de Th. Co­ drescu, voi. VII, p. 255). B r o ş te n i, sat, pe moşiile Drăgu­

şeni şi Cristeşti, în com. Dră­ guşeni, jud. Suceava. Numără 116 case, populate cu n o capi de fam. sau 482 suflete, din cari 266 bărbaţî şi 216 femei. Contrib. sunt 80. Vatra satuluî ocupă 40 falei. Moşia se împarte între trei specii de proprietari: răzeşască, a Drăguşenilor şi a Cristeştilor, şi e în întindere de 280 fălcî, din care: 200 cultivabile, 60 fi­ neţe, 20 prundiş şi loc nepro­ ductiv. împroprietăriţi la 1864 sunt 14 mijlocaşi şi 29 codaşi, stăpînind 128 fălcî. A re o biserică vechie de zid cu patronul Adormirea-MaiceîDomnulul, despre care se spune că altă dată ar fi fost schit de călugări, cu o inscripţie slavonească. E deservită de un preot

658

şi 2 cîntăreţî. Şcoala din Dră­ guşeni servă şi acestui sat. Tradiţia spune că Ştefan-Vodă-cel-Mare, pornit laun războia, pe care l-a avut la vale (poate la Războeni), a poposit cu oşti­ rea pe locul numit Holmul. Broşteanu, un păzitor al iazului din apropiere, veni înaintea lui Vodă, aducîndu-1 plocon un buhaiu gras şi, întrebîndu-1 Vodă ce mulţumită i-ar putea da, el ceru pămîntul din jurul iazului şi schitul (astă-zi biserica sa­ tului). Dorinţa i se îndeplini şi ast-fel se puse începutul satului. B r o ş t e n i, sat, jud. Suceava, pe

Şomuzul-Mare, ne-existent astă­ zi. Din «Hotarnica moşiilor Şoldăneşti, Broşteni şi Pădureni, sate întregi tot într’un hotar ce sunt la ţinutul Sucevei, ale lui Nicolae Başotă vel visternic,» făcută la 17 II, Iulie 5, pe tim­ pul lui Mihail Racoviţă Voevod, reesecă satul Broşteni «cu loc de moară» nu era alt de cît actuala mahala a Broscăriei din Fălti­ ceni, iar Pădureni era pe dea­ lul de peste pîrîul Buciumeni. («Uricariul» XVII, p. 214). Un alt hrisov privitor la a­ cest sat es^e următorul: «Iată Domnia mea am dat şi am întărit slugilor noastre, lui Dumitraşcu şi frăţine-său luî Toader şi surorilor lor Candachiel şi Tudoscăî şi Angheluşăi şi Tofaneî fiilor a lui Pătraşcu Logofăt, dreapta ocina lor, da­ nie şi miluire, cumpărătură o silişte anume Broşteni pe Şomuzul-Mare, cu loc de moară în pîrîul satului, ce-i în ţinutul Su­ cevei din drept diresul lor ce l-au de la Constantin Vodă, care acest sat au fost drept domnesc şi lipit cu ascultarea către ocolul Sucevei. Iar Pă­ traşcu Logofăt au dat patru cai buni preţuiţi drept 200 galbeni

BROŞTENI

ungureşti şi încă a mai dat ş! bani 150 galbeni ungureşti, îr trebuinţa ţărei. «Drept aceea să le fie lor şi de la noi dan ie...» etc. «Domnul a poruncit... Scris în Iaşi de Borleanu Diacu din leat 7128 (1620) Martie 13, pe timpul lui Gaspar Voevod.» («Uricariul», de Teodor Co­ drescu, voi. X VII, p. 11). B r o ş t e n i, sat, jud. R.-Sărat, în

pl. Oraşul, căt. de reşedinţă al com. Broşteni, aşezat spre E., pe rîul Milcovul. A re 700 hect, cu 82 familii, 391 locuitori, 90 contrib.; 36 ştiu carte; 2 sunt străinî. A re o bis. şi o şcoală. B r o ş t e n i, sat, jud. Roman, în pl.

Siretul-d.-j., spre S.-V: de ora­ şul Roman şi la o depărtare de 20 kil. de el şi de 19 kil. de reşedinţa plăşeî. Este aşezat pe şes. A re 100 capi de fam., 96 contrib., 404 loc., din carî 27 ştiu ca rte ; 89 case. Populaţia este romînă. Sunt 419 vite mari cornute. A re o biserică de vă­ lătuci. Este legată de Roman prin şosea. Este reşedinţa co­ munei Broşteni. B r o ş t e n i, cătun, al com. Căluiul,

pl. 01teţul-01tul-d.-s., jud. Ro­ manaţi. Situat pe stînga apei Căluiul, are 254 loc. şi o bise­ rică, Sf. Nicolae (1834), deser­ vită de I preot şi 2 cîntăreţî. B r o ş t e n i, sat, al comuneî Peri-

Rîioşî, în pl. Tîrguluî, jud. Te­ leorman. A re o populaţiune de 396 suflete şi 73 contribuabili. Satul Broşteni este foarte ve­ chia. Se vede trecut şi în ca tagrafia satelor din 1741, cu ocaziunea reformei Domnitorului ţării Constantin Mavrocordat In timpul maî din urmă a stat ca comună deosebită şi apoi a

BROŞTENI

BROŞTENI

659

fost întrunită cu comuna PeriRîioşî.

Vîlcea, pe care se cultivă 9 hect. 50 ariî vie.

sat, în com. Ivăneşti, pl. Racova, jud. Vasluifl, aşe­ zat pe un platofl, Ia E. de sa­ tul Huşeni, pe o întindere de 588 hect. A re o populaţie de 46 fam. safl 233 suflete, locui­ tori Romînî, ocupîndu-se cu a­ gricultura şi creşterea vitelor. E î posedă 3 plugurî şi 3 care cu boî, 2 plugurî şi 2 căruţe cu caî, precum şi 100 stupî cu albine. A re o biserică făcută Ia 1807, de Banul Nicolae Sion, şi care biserică s’a părăsit în urma unuî foc, ce i-a ars acoperămîntul; are şi o cîrciumă. Numărul vitelor e d e : 263 vite mari cornute, 2 bivolî, 220 oî, 14 caî şi 25 rîmătorî.

B r o ş te n i, iaz, lîngă satul cu a­

B r o ş te n i,

B r o ş te n i, veche biserică, în su­

burbia Broşteni, a oraşului Bu­ zăfl, jud. Buzăfl. După tradiţie, ea ar fi de prin secolul X V , dar n’are nicî o inscripţie cu care să-i se poată constata vechimea; fiind reparată de maî multe orî, i s’a scos frontispiciul. Pe garni­ tura de piatră a uneî ferestre din dreapta, se citeşte: €Să se ştie, precum că a lucrat Albu». In ori­ ce caz e maî vechie de cît Epis­ copia şi a trebuit să fie schit de călugări, după cum se poate con­ stata din ruinele chiliilor carî o înconjurafl, precum şi din că­ rămizile ce se scot din mor­ minte, purtînd nume şi insigne, ce se obişnuesc a se pune Ia capul călugărilor, cînd mor. Tra­ diţia adaogă, că multe din ave­ rile acestuî schit şi chiar icoana miraculoasă, afl fost luate de Mavrocordat şi date mănăstireî Banul.

cest nume, din comuna Drăgu­ şeni, jud. Suceava, în suprafaţă de un hectar, şi înconjurat de mlaştini periculoase. B r o ş te n i, iaz, în întindere de 1

hect., spre S. de satul Lipovă­ ţul, pl. Crasna, jud. Vasluifl.

B r o ş t e n i - P it u lu ş a , pădure, jud.

R.-Sărat, plasa Oraşul, comuna Broşteni. A re o întindere de 5755 hectare; esenţe principale: ste­ jar, fag, alun şi plop. B r o ş te n i, pădure particulară, su­

B r o ş te n i, loc izolat, în judeţul

Neamţu, comuna Şerbeşti, pl. Piatra-Muntele, situată în drep­ tul kil. 14 al şoseleî judeţene Roman-Piatra, în stînga pîrîuluî Broşteni. Este aci o singură casă, care odinioară a fost un ratuş, iar astă-zî servă drept hambare. B r o ş t e n i, localitate, în com. urb.

Ocnele-Marî, pl. Ocolul, judeţul Vîlcea, care a primit, se vede, acest nume din cauză că sunt acolo bălţî cu broaşte. B r o ş te n i, moşie, jud. Argeş, pl.

Cotmeana, proprietatea statului. A re şi 680 pogoane pădure. L a 1877 avea o arendă de 735 leî 9 b. şi a fost atunci ipotecată împreună cu alte moşiî pentru asigurarea biletelor ipotecare în sumă de 27 milioane. Pe periodul 1883— 88 arenda acesteî moşii a scăzut Ia 200 leî. In timpul din urmă, această proprietate s’a înstrăinat de stat.

pusă regimului silvic, aparţi­ nînd de comuna Broşteni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

pîrîu, jud. Fălciu, for­ mat din pîrîiaşele, Drăslavăţul, Ochiul, Schitul şi Zavati. Curge prin partea de S. a oraşului Huşi, mahalaua Broşteni, şi în partea de E. a oraşului. Unin­ du-se cu Rîeşti, formează pîrîul Huşi.

B r o ş t e n i,

B r o ş te n i, pîrîia ş, jud.

Neamţu. Izvoreşte dintre ramurile despre Est ale dealurilor din comuna Şerbeşti, pl. Piatra-Muntele, în spre Sudul sistemului numit Stînca-de-Ia-Şerbeşti; curge în direcţiunea Nord-Sud, traversînd şos. judeţeană Piatra-Bozieni, în­ tre al 13— 14 kil., pănă aproape de marginea nordică a com. Dochia, unde se uneşte cu PîrîuI-LacuIuî; de aci curge în jos sub numele de Căluiul.

pîrîu, jud. Suceava, începe din iezerul satuluî cu a­ cest nume, din com. Drăguşeni, trece în com. Cristeşti, luînd numele de Leţcani (de Ia desfiinţatul sat) şi se varsă în Mol­ dova. Se spune că în vechime era mult maî mare, că conţinea mulţî raci, din care cauză i se maî zicea şi Pîrîul-Racilor. Lungimea sa e de 3500 m. A re de tributar pîr. Stroescul.

B r o ş t e n i, B r o ş t e n i ( B o r n ă c e a ş c a ) , raz^zV,

în jud. Buzăfl, comuna Amarul, cătunul Miroşi, fostă proprietate a statuluî. (Vezî Bărbuleanca). B ro şte n i

( V a t r a -M ă n ă s t ir e î-

C ă lu iu l), moşie a statuluî, în jud. Romanaţi, cu o arendă a­ nuală de 10050 leî pe 1887/88-

B r o ş te n i, deal, în raionul comu-

neî Broşteni, pl. Cerna-d.-s., jud.

pl. Cîmpuluî, comuna BroşteniNoi, formată din mai multe trupurî, cu suprafaţa 600 hect. şi cu esenţe: stejar, salcie, plop ulm şi arţar.

Broşteni,

p ă d u re,

jud. Ialomiţa,

BROŞTENI

660

B r o ş t e n i, pîrîă, izvoreşte din pă­

durea statuluî, de sub DealulSucevenilor şi în mijlocul satu­ luî Lipovăţul, pl. Crasna, jud. Vasluiu, în dreptul bisericeî, se varsă în Pîrîul-Butnaruluî. B r o ş t e n i , mic platou, com. Broş­

teni, căt. Broşteni, jud. R.-Să­ rat, de 6 hect. întindere, şi care se termină cu piscul Găvanul. silişte, pe lîngă sa­ tul Tonţi, com. Drăgăneşti, jud. Suceava, unde N. Beldiceanu a făcut biserica «Broşteni la ţinu­ tul Suceveî, o silişte a d-sale Sărdaruluî Nicolae Beldiceanu, care moşie la 1847 o scoate la mezat spre a o vinde de veeî. («Buciumul Rom.», anul I, p.

B r o ş te n i,

477)B r o ş t e n i, numită şi C o lo a r e a d e - V e r d e , suburbie a oraşului

Huşi, judeţul Fălciu. Tradiţiunea, despre numirea acesteî lo­ calităţi, zice că locul fiind mlăş­ tinos şi cu multe broaşte, oră­ căitul lor asurzitor a provocat numirea locului de Broşteni. Această mahala din vechime forma sat a parte, tot cu nu­ mirea de Broşteni, care sat a fost dăruit Episcopiei de Huşi de Domnul Irimia Movilă. B r o ş t e n i , suburbie a oraşului Bu­

zău, jud. Buzău, în partea de N.-E., între rîul Buzău şi IazulMorilor, locuit în mare parte de Bulgari, stabiliţi aci în 1806, carî cultivă întinse grădini de zarzavat. sat, jud. Su­ ceava. (Vezî Lungeni).

B r o ş t e n i-d e -J o s ,

B r o ş t e n i-d e -S u s , sat. (V. Broş­

teni, comună, jud. Suceava). B r o ş t e n i - N o i , com. rur.,

plasa

Cîmpuluî, judeţul Ialomiţa, si­ tuată pe partea stîngă a rîuluî Ialomiţa. Teritoriul săfl se în­ tinde din albia rîuluî Ialomiţa spre N., între comunele Malul şi Alexeni, pe o suprafaţă de 1850 hect. pămînt arabil şi 150 hect. pădure. împroprietăriţi după legea ru­ rală din 1864 sunt 226 locuitori şi neîmproprietăriţi se maî află 36 locuitorî. Se compune dintr’un singur sat, situat pe o mică coastă, pe malul stîng, în depărtare de 2 kil. de rîul Ialomiţa. Maî înainte satul era chiar pe mar­ ginea rîuluî Ialomiţa, pe un te­ ren jos, care era supus la dese inundaţiunî, din care cauză s’ a strămutat maî spre N., pe un loc maî ridicat. Numirea de Broşteni-Noî s’a dat pentru a se deosebi de alt sat maî vechiu, Broşteni-Vechî, pendinte de co­ muna Malul. In această com. se află reşe­ dinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Populaţiunea com. este de 1262 locuitorî, cu 37S capî de familiî şi 887 membrii de fam., sau 641 bărbaţi şi 621 femeî. După naţionalitate sunt: 1217 Romînî, 14 Grecî, 1 Sîrb, 3 A r ­ menî şi 27 Unguri. După re­ ligie: 1239 creştini ortodoxî, 20 catolici şi 8 armenî. După profesiuni: 383 agricultori, 40 meseriaşî, r industriaş, 8 co­ mercianţi, S profesiuni libere, 63 muncitori şi 182 servitori. Din aceştia, 210 ştiu carte şi 1052 nu ştiu. V ite: 647 boi, 252 caî, 702 oî, 18 capre, 10 bivolî şi 242 porcî. Budgetul com. din 1887-1888 avea la venituri 4631 lei şi la cheltuelî, 4316 lei. Se află o şcoală primară mixtă cu 32 elevî şi 5 eleve şi cu un

BROŞTENILOR (IAZUL-)

învăţător retribuit de stat şi comună. Localul şcoaleî este de zid, construit de proprietarul moşiei. Este o biserică, deservită de un preot şi un cîntăreţ, plătiţi de com. cu suma anuală de 300 1. In com. este un mare stabi­ liment, situat la un kil. de com. pe lunca Ialomiţeî, în care se fabricează spirt şi se macină grîu. Rîul Ialomiţa, în dreptul com., curge prin maî multe ca­ nale artificiale, pe care se află patru morî de măcinat. Prin com, trece calea jude­ ţeană Slobozia-Urziceni. cătun, comuna Bela, plaiul Ialomiţa, jud. Dîm­ boviţa. (Vezî Bela).

B r o ş te n i-N o î,

B r o ş t e n i - V e c h î , sat, În jud. Ia­

lomiţa, pl. Cîmpuluî, pendinte de com. Malul. Este situat pe o mică muchie de deal, pe ma­ lul stîng, la I Va kil. de rîul Ia­ lomiţa, la 4 Va kil. de satul de reşedinţă, Malul, şi la I kil. spre V . de satul Broşteni-Noî. Maî înainte satul era situat pe marginea rîuluî Ialomiţa, pe un loc supus inundaţiilor, din care cauză s’a strămutat maî spre N., pe un loc maî ridicat. Populaţiunea constă din 84 familiî Romînî şi I familie Ţi­ gani. In sat se află o biserică, con­ struită la 1885, deservită de un preot şi un cîntăreţ, precum şi o şcoală primară mixtă, cu un învăţător retribuit de comună. Prin sat trece calea judeţeană Slobozia-Urziceni. B r o ş t e n i lo r ( D e a lu l- ) , deal, pe

teritoriul satelor Băbiceni şi Broştenilor, com. Băbiceni, jud. Botoşani. B r o ş te n ilo r

( I a z u l-) ,

iaz, în

BROŞTINUL

661

cătuna Broşteni, com. Băbiceni, jud. Botoşani. B r o ş t in u l, deal,

la E . comuneî Măldăreşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea.

B r o ş t in u l, loc izolat, com. Ote-

şani, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. lac, în jud. Ialomiţa, pl. Cîmpuluî, lîngă satul Slătioarele, com. Jilavele.

B r o t ă c e i,

B r o t ă n e a s a , lac, pe moşia Bă­

seşti, jud. Teleorman, din plasa Călmăţuiuluî. B r o z b a , deal, în com. Amărăşti,

pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

poalele piscului Arşiţa; urmează direcţiunea spre E., formează hotar între com. Drăgăneşti şi Răuceşti din jud. Neamţu, pe o întindere de 1200 m., trece prin­ tre dealurile Ţiganul de-a stîn­ ga şi Crucea de-a dreapta, stră­ bate satul, care-i poartă numele, şi după ce a primit pîraiele Lăzeî, Marcului şi Pîrîuţul şi a o­ colit pe din sus de satul Săveşti, apucă spre S.-E., întră în comuna Drăguşeni şi se varsă în Rîşca, avînd o lungime totală 11200 m. . valea pîrîuluî cu a­ cest nume, formată de dealurile Brusturi şi Lebedei, jud. Su­ ceava. Pe această vale e tăbărît satul Brusturi.

B r u s tu r a ,

B r o z b a , vale, în com. Zmeurătul,

pl. Ocolul, jud. Vîlcea. B r u d u l, m ic afluent, al pîrîuluî

Horaiţa, din com. Ciumuleşti, jud. Suceava.

pîrîu, în com. rur. Văgiuleşti, pl. Văilor, jud. Me­ hedinţi.

B r u m a r u l,

trup din moşia Slă­ veşti, din pl. Teleormanului, jud. Teleorman.

B r u m e ş t i,

B r u s t u r a ta , vale, jud. Bacău, pl.

Siretul-d.-s., com. Buhociul, si­ tuată d’a stînga Şiretului.

pîrîu, ju­ deţul Prahova, izvoreşte de la Vîrtej, de lîngă Nebuna, curge de la V . spre E. şi se varsă în rîul Teleajenul, pe malul drept, în raionul comuna Măneciul-Ulmenl, pl. Teleajenul.

B r u s t u r e ilo r (P îr îu l-),

B r u s tu r e tu l, loc de fîn eţe, com.

BRUSTURI

mire. Pe gîrla sa se găseşte multă piatră, iar pe mai toată în­ tinderea văeî, cresc mulţî bru­ sturi. D e aci vine numele de Brustureţul ce s’a dat atît pîrîuluî cît şi văeî. B r u s t u r e ţu l, poiană, com. Cetă-

ţeni-din-Deal, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. şes, numit ast-fel după pîrîul Brustureţul, ce cur­ ge prin mijlocul săfl. Se întin­ de spre S. de satul Mironeasa, com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, şi spre V . de şesul Urşiţa, între dealurile Mironeasa şi Raclariul.

B r u s t u r e ţ u l,

B r u s t u r e ţu l, vale,

din comuna Mironeasa, plasa Stavnicul, jud. Iaşi, între dealurile Mironeasa şi Raclariul; are numele de la pîrîul Brustureţul, ce curge de-a lungul eî; începe din pădurea Negruzzi şi se termină aproape de satul Mironeasa, în şesul Brustureţul.

B r u s t u r e ţu l, pădure particulară,

supusă regimului silvic, aflată pe moşia Frunzarea-Brustureţi, aparţinînd de com. Bîrseşti, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

Buneşti, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. B r u s c a r u l,

pîrîu, judeţul Gorj,

curge din N. cătunuluî Roşiad.-j., din plasa Amaradia, din Dealul-Muereî, şi se varsă în pîrîul Calnicul, la com. Prigoria.

pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni; curge pe teritoriul satuluî Horgeşti şi se varsă în pîrîul Ră­ cătăul.

B r u s t u r a . V . Albina, sat, plasa

Racova, jud. Vasluiu. B ru stu ra ,

pîrîu, în com. Drăgă­

neşti, jud. Suceava, numit ast­ fel de la mulţimea brusturilor, o plantă cu frunza lată numită şi lipan şi captalan, ce cresc pe malurile luî. Izvoreşte de sub muntele Pleşul şi anume de sub

sat răzeşesc, în com. Drăgăneşti, din pl. Moldova-d.-j., jud. Suceava, spre S. şi la 22 kil. de Fălticeni. Aşezat pe al­ biile pîraielor Brustura şi Pîrîu­ ţul, începînd din şoseaua jude­ ţeană Dumbrăviţa - Neamţu şi continuîndu-se în susul văilor acestor pîraie şi pe coastele dea­ lurilor Frasinul, Brusturi, Moţocul, Crucea şi Ţiganul, pănă unde Pîrîul-Lăzeî se varsă în Brustura. Numără 181 case, po­ pulate cu 209 capi de fam. sau 759 sufl., (370 bărbaţî şi 389 femeî), din c a rî: 294 căsăto-

B r u s tu r i, B r u s tu r e ţu l, pîrîiaş, jud. Bacău,

B r u s tu r e ţu l, pîrîu, izvoreşte din­

tre dealurile Raclariul şi Mironeasa, com. Mironeasa, pl. Stav­ nicul, jud. Iaşi; curge de la N. spre S., prin valea Brustureţul, despărţind satul Mironeasa în două părţî şi nu departe intră în şesul Urşiţa, unde se şi var­ să în pîrîul cu asemenea nu­

BRUSTURI

riţî, 405 necăsătoriţi, 48 vă­ duvi, 12 divorţaţi. Cu ştiinţă de carte sunt 62. Mal toţi sunt plugari. Vatra satului ocupă 20 fălci şi 75 prăjini. E cel mal vechiu sat din comună. Răzăşiî n’au urice, dar susţin că moşia le-a fost dată de Marele Ştefan, în urma luptei de la Războeni, localitate nu departe de aci. Pănă la 1878 forma comună a­ parte cu Săveşti şi Şoimăreşti. A re o biserică de lemn, cu pa­ tronul Sf. Voivozi, a căria te­ melie nu se ştie cînd s’a pus, dar care a fost reconstruită de răzăşî la 1745; e deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. Este o şcoală rurală mixtă, înfiinţată la 1865, cu un învăţător plătit de stat, frecuentată de 30 şcolari. In ra­ ionul şcoaleî sunt 188 copiî între 7— 12 anî. Drumurile principale sun t: la Neamţu (8 kil.), la PoianaPrisăceî (2356 m.), la Drăgăneşti (3800 m.), la Săveşti (2500 m.) şi la Puricei, judeţul Neamţu (1500 m.) Parte din moşie e proprietate răzăşească, în întindere de 491 falcî, iar partea numită Frasinul, a d-neî Polixenia Demola, în su­ prafaţă de 265 fălcî, aducîndu-î un venit anual de 605 lei. împroprietăriţi la 1864 sunt 141 locuitorî, stăpînind 206 fălcî şi 20 pij. Ca familiî băştinaşe răzăşeştî sunt: Moţoc, descendentă, se zice, din Marele Vornic Moţoc al luî Lăpuşneanul. Această fa­ milie avea altă dată proprietăţi întinse şi în Basarabia. Un oare­ care Toma Moţoc, neavînd copiî, dărui moşiile Răuceşti şi O g­ linzi, din jud. Neamţu, mănăs­ tire! Secul, moşiî ce acum au devenit proprietăţile statuluî. O altă familie e acea a luî Frunzetti, de origină italiană, al că­ rei strămoş se crede că a fost

662

BRUSTUROASA

adus de însuşi Stefan-cel-Mare. B r u s t u r iş ( P e - ) , loc izolat, în Nişte neamuri de aî acestora jfld. Buzăfl, com. Colţi, între că­ au şi astă-zi proprietăţi în Ba­ tunele Camburul şi Muscelulsarabia. Cărăimănesc, acoperit cu renu­ Se povesteşte că pe timpul mitele fîneţe ale moşnenilor din com. Sibiciul-d.-s. eteriel (1821), trecînd Turcii de la mănăstirea Secul spre Rîşca şi Slatina, poposiră aci prefâ- B r u s t u r iş u l, cătun al com. Valea-Musceluluî, jud. Buzăfl; are cînd biserica în grajd. De a100 loc. şi 25 case. tuncî se păstrează încă o icoa­ nă a Fecioarei Măriei tăiată la faţă de hangerul turcesc. B r u s tu r iş u l, izvor, în jud. Buzăfl, com. Colţi; începe de la MusPe la 1850 «Brusturi, la ţi­ nutul Sucevei, ocolul Moldovei, celul-Cărăimănescu şi de la Mo­ moşie cu părţî şi răzăşească, în ţară şi dă în Valea-Alunişuluî, care moşie are parte şi d-luî care, după ce primeşte acest aSpătarul loan Botez, 100 stînfluent, ia numele de Valea-Sijeni, cumpăraţi de comisul Enabiciului. chiAdam , cu preţ de 810 gal­ beni şi d-luî serdarul Gavril Ha­ B r u s t u r iş u l, numire dată una giul ; iar din răzăşi sunt şi loan părţî, ca de 260 hect., din pă­ Moţoc, Negoiţă Radu, Dimitradurea statuluî Mlăjetul, judeţul chi Moţoc, Polcovnicul Vasile Buzăfl, ce se întinde spre căt. Pîntea, Grigore Gafencu, IordaIntre-Sibicele. chi Stîngu, Costachi Rafailă, Ior­ dache Borş. A re parte încă şi B r u s t u r iş u l, sorginte de apă sf. Mănăstire a Neamţului; sunt minerală, în com. Mlăjetul, că­ şi alţi răzăşi şi părtaşi mai mulţî tunul Intre-Sibicee. Conţine fier, sulf şi clorure de sodiu. Nu în ea. A re sat cu o biserică, 2 preoţî, 2 dascăli, un diacon, 10 se poate utiliza din cauza deprivilegiaţi, 2 mazîlî, 10 nevol­ părtăreî şi sălbăticiei locului. nici, 21 vădane, 2 vătăjei, un jidov; pe lîngă moşiile Oglinzi, B r u s t u r o a s a , com. rur., judeţul Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-s., aşezată Săveşti, Poiana-Prisăciî, Şoimă­ în colţul de N.-V. al judeţuluî. reşti şi altele, cu un număr de Este alcătuită din 5 cătune: 75 locuitorî.» («Bucium. Rom.», an. I, pag. 517.) Palanca, Ciugheşul, Ciobănuşul, Brusturoasa (reşedinţa) şi Bele­ ghetul, înşirate de o parte şi B r u stu r i, deal, jud. Mehedinţi, de alta a rîuluî Trotuşul, de la şi loc de muncă, în pl. Cloşani, Ghimeş în josul apeî. înainte ţine de hotarul satuluî Padeşul, din com. rur. Negoeşti. de toamna anuluî 1893— 1894, această com. cuprindea şi că­ tunele: Agăşul, Cotumba, GoB r u s tu r i, unul dintre dealurile, pe care stă satul cu acest nume, ioasa şi Şulţa, care formează de jud. Suceava. atuncî o com. separată, Agăşul. Numele acesteî com., după B r u s t u r i ( V a le a - c u - ) , izvor, în legendele locale, ar deriva de jud. Buzăfl, com. Grăjdana; ese la un anume Brustur, care, cu din pădureaJVIiluiţi şi dă în Vaun prieten ai săfl, Ţară-Lungă, lea-Neagră, apoî ambele în rîul şi-afl făcut primele case în locul Nişcovul. satului de reşedinţă.

BRUSTUROASA

In locul numit Gardul-de-Piatră, se văd urme de întăriri fă­ cute de Ruşî la 1848, la un loc foarte strimt şi între munţî. In luptele luî Ştefan-cel-Mare cu Mateiu Corvin, armatele unuia şi altuia treceau pe aci în A r ­ deal şi înapoî. Com. are o şcoală mixtă, în satul Brustureasa, înfiinţată în 1 86"S şi întreţinută de stat, în stare bună, construită în anul 1879 de com., cu 10 prăjinî pămînt în vatra satuluî. Maî este o altă şcoală, în cătunul Şulţa, azi alipită de com. A g ă ­ şul, înfiinţată în 1889, întreţi­ nută de com., cu 6 prăjinî pă­ mînt în vatra satuluî. In anul 1891 şcolile au fost frecuentate de 61 copiî, dintre care 13 fete. In com. se găsesc 5 biserici ortodoxe, cîte una în satele: Brusturoasa, Palanca, Cotumba, Goioasa şi Şulţa, deservite de 3 preoţi şi 9 cîntăreţî, şi o bi­ serică catolică în satul Ciughieşul. Aceste treî din urmă sunt ali­ pite de com. Agăşul. Sunt 918 case de locuit, dese în toate cătunele, afară de Ciughieşul şi Guioasa, unde sunt rari, şi 40 de cîrciumî. ■ Populaţiunea, dimpreună cu a cătunelor din com. Agăşul, nu­ mără 952 capi de familie, cu 4504 suflete: bărbaţî 2276 şi femeî 2228. După naţionalitate se deosebesc în : 4023 Romînl, 4 Germani, 378 Unguri şi 98 Izraeliţi,1 dintre care 4499 de protecţiune romînă şi 5 ger­ mană. După felul ocupaţiuneî se împarte în 653 agricultori, 134 meseriaşi, 65 industriaşi, 63 co­ mercianţi, 24 profesiuni libere, I.23 muncitori şî 204 servitori. Ştiu carte 80 de persoane. Con­ tribuabili, după noul recensămînt, sunt 907. După legea ru­ rală din 1864, s’afl dat la 477 locuitori 1608 fălci de pămînt.

663

BUAZUL-MARE

Teritoriul comuneî, dimpreună 3S387i bani 74, şi la cheltuelî cu al com. Agăşul, are o întin­ leî 29296, banî 67. dere aproximativă de 50224 hect. Teritoriul com. este străbătut Proprietari mari su n t: Dde calea judeţeană Palanca-CoGhica (venit de 21800 lei), Eug. măneşti. Ghica (venit de 8400 lei), N. Distanţele: la Bacăfl, capitala Ghica (venit de 70300 lei) şi districtului, 85 kil,; la comuna prinţul A l. B. Ştirbeifl (venit de Moineşti, reşedinţa plăşeî, 37 54650 lei), după soţia sa năs­ kil. şi la comuna Comăneşti 3 1 cută Ghica; aceste moşiî ocupă kilometri. o suprafaţă de aproape 45000 hect. Numai pădurile Cărunta, B r u s t u r o a s a , sat, jud. Bacăfl, pl. Pietrosul, Cotumbele, Apa-HăuMunteluî, reşedinţa com. cu ace­ şul după aceste moşiî, pădurî laşi nume, situat în stînga rîuluî seculare, afl o întindere de 38900 Trotuşul, puţin maî sus de con­ hect. Pămînt arabil este puţin, fluenţa sa cu Camînca. Satul fiind locurile strimte; dar cali­ cuprinde trei părţi: Brusturoasa, tatea celui care există este Comînca şi Cuchinişul. A re o foarte bună. Fîneţele sunt bune şcoală mixtă; o biserică orto­ şi multe. Totalul impozitelor doxă, construită din piatră în este de 9255 leî. 1872 de locuitori, deservită de Pe teritoriul acestei comune 1 preot şi 2 cîntăreţî; 11 cîr­ sunt două izvoare de ape mi­ ciumî. Capi de fam. sunt 249, nerale, care conţin iod şi pu­ sufl. 1218. Animale se numără: cioasă. 115 caî, 886 vite cornute, 164 In com, se găsesc : 50 fierăs­ porcî şi 74 capre. Pe teritoriul trae de apă, 4 piue de bătut acestuî cătun se află 14 fieressumane, I morişcă de apă pen­ traie de apă şi 4 mori de apă. tru fârîmat scoarţe de brad şi II morî de apă. B r u s t u r o a s a , moşie, jud. Bacăfl, Afară de fierăstraie vechî se pl. Munteluî, com. Brusturoasa, fabrică dulapi şi piue pentru pendinte de cătunul cu acelaşi sumane. Compania Gotz a sta­ nume, cu o întindere aproxi­ bilit la Palanca fierăstraie siste­ mativă de 11000 hect., cu un matice, conduse de aburî, care venit de 54650 lei. Proprietar afl suferit marî pierderi din Prinţul A l. Ştirbeifl. cauza inundărilor în 1893. Totalul pămînturilor de cul­ B r u s t u r o a s a - C ă s o a s a , pădure, tură este de 2626 hect. jud. Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-s., în Animale sunt: 323 caî, 3085 comuna Băsăşti, cu o suprafaţă vite cornute, 518 porcî, 482 de aproape 500 hectare, pro­ capre (statistica din 1890) şi prietatea răzeşilor din comună. 6493 ol, care aparţin la 131 pro­ In această pădure domină bradul. prietari şi care, în 1891, afl dat Este supusă regimului silvic. 56 kgr. lînă ţigae, 8610 lînă ţurcană, 25 kgr. lînă amestecată B r u s t u r o s u l, v îr f de deal, jud. şi 978 kgr. lînă miţă. Stupî de Bacăfl, pl. Siretul-d.-s., din şi­ albine sunt 382, care, în 1890, rul colinelor de pe stînga Şire­ afl dat 1516 kgr. miere şi i o n tului. kgr. ceară. Budgetul com., pe exerciţiul B u a z u l - M a r e , baltă, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, îq 1891— 92, are la venituri lei

întindere de 21 pogoane. A re scurgere printr’un canal în Jiu.

Buazul-Mic,

baltă, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Grindeni, în întindere de 14V* pogoane. Se scurge printr’un canal în rîul Jiul.

Buazuluî (Gura-),

o comunicaţiune sudică a laculuî Sinoe cu Marea-Neagră. Se deschide în mare, la 5 kil. spre S.-E. de satul Caraharman, pl. Constanţa, ju­ deţul Constanţa.

Buboşi,

deal, jud. Mehedinţi, şi punct bun de observaţiune pe marginea Dunăreî, în pl. Ocolul.

Buburuzi,

numire vechie, a sa­ tuluî Ivăneşti, jud. Fălciu.

Buca, fîn tîn ă ,

com. Valea-Mare, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel, recunoscută de popor ca izvor de leac. Legenda spune că în vechime un mut păşuna vitele pe acea vale cu maî mulţî păs­ tori şi fiindu-î sete a băut apă dintr’o urmă de vacă şi s’a po­ menit vorbind. D e atuncî, pe acel loc s’au făcut fintînî şi s’au ridicat crucî, considerîndu-se sfînt. Astă-zî chiar, în ziua de Izvorul-Tămăduireî, vin suferinzi şi iau apă.

Buca, loc izolat, com.

Ciomăgeşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Bucă (Dealul-luî-), deal,

pe mo­ şia Dumeni, com. Cordăreni, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.

Bucă (Movila-luî-),

movilă, în com. Săgeata, pe moşia Săgeatad.-j., jud. Buzău.

Bucătarului (Gîrla-), g îrlă ,

pe şesul Jijieî, com. Bohotinul, pl. Podoleni, jud. Fălciu, formată

BUCECEA

664

BUAZUL-MIC

din apa Jijieî, şi numită ast-fel, se zice, după meseria de bucă­ tar a unuî rob, căruia proprietarul îî dăruise lîngă această gîrlă o porţie de pămînt.

Bucăţica, privai,

situat la E. de Gura-Gîrluţeî. începe din Mănuşoaia şi dă în iezerul Vărsă­ tura, jud. Brăila.

Bucecea,

tîrguşor, com. rur., sitiiată în partea de N.-E. a plăşeî Siretuluî şi în mijlocul comunei Călineşti, judeţul Botoşani, la 47°46'4o" latitudine boreală şi la 24°7'oo" longitudine orientală, pe un podiş, care are o supra­ faţă de 136 hectare, din carî 14 hectare locul tîrguluî şi 121 hectare imaş. A re o populaţie de 335 familiî sau 1385 suflete, carî locuesc în 300 case, cu 280 contribuabilî. După naţionalitate, locuitoriî se împart: 385 Romînî şi 1000 E vrei; ştiu carte 289. E situat la 25 kil. spre N.-V. de Botoşani, măsurat pe calea fierată. Tîrgul e străbătut prin mijloc de calea naţională Botoşani-Mihăileni, iar pe marginea de S. trece calea fierată Botoşani-Vereşti, avînd staţie la Bucecea. A ici este reşedinţa sub-pre­ fectureî plăşeî Şiretul, a judecă­ torului ocolului Şiretul şi reşe­ dinţa primăriei comuneî. A re o biserică, fondată de lo­ cuitorî la 1888, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Evreii au 2 sinagoge. Este 1 şcoală de băeţî şi 1 de fete, întreţinute de stat, cu 2 învăţători şi 2 învăţătoare, fiind frecuentate de 78 elevi si 66 eleve; 2 învăţă­ tori sunt plătiţi de comună; un birou telegrafo-poştal. Locuitoriî se ocupă maî mult cu comerciul şi meşteşugurile, maî ales E vreii; iar Romîniî cu

agricultura pe moşiile vecine; sunt 26 cîrciume, 9 băcănii, 5 lipscăniî, 5 brutării, 2 boiangii. Industria-constă în croitorie, ciz­ mărie, fierărie şi lemnărie; sunt 8 meseriaşî Romînî, 56 Izraeliţî şi 7 străinî. In Bucecea se face tîrg săp­ tămînal în fie-care Duminică. Numărul vitelor e de: 7 boî şi vacî, 75 caî, 197 porcî, 15 ca­ pre şi 352 oî. Budgetul comuneî are la ve­ nituri 20547 leî, 69 banî şi la cheltuelî 20004 leî 12 banî. Tîrgul Bucecea s’a înfiinţat la anul 1828, pe timpul Dom­ niei luî Ion Sturdza, de către Dimitrie Ralet, ca îmbunătăţire pe moşie. A cest tîrg cu moşia, a fost lăsat de Dumitru Ralet statuluî pentru şcolî.

Bucecea,

sat, în partea de N.E. de tîrgul Bucecea, jud. Bo­ toşani. A cest sat este aşezat pe o coastă de deal şi aparţine comuneî Călineşti, pl. Şiretul. A re o suprafaţă de 1080 hect. E proprietatea statuluî. A re o populaţiune de 284 familii, sau 1272 suflete. E compus din două părţî: satul vechiu sad locuitoriî împroprietăriţi la 1864 şi satul nod. format la 1879 cu împro­ prietărirea însurăţeilor. Acest că­ tun numără 191 contribuabilî. In acest sat e reşedinţa pri­ măriei comuneî Călineşti. A re o biserică reînoită de locuitorî la 1864 şi deserv/tă de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Şcoală nu este, dar copiii frecuentă şcoalele din tîrgul Bucecea. Se povesteşte că, de maî bine de 250 de anî, se afla la văr­ sarea pîrîiaşuluî Şiretul în Şiret, un sat, numit Vălceşti, pe care Turcit l’au ars, iar locuitorii ad fugit în pădurile ce se aflau pe locul satuluî Bucecea, unde în

BUCECEA

urmă s’au şi stabilit, formînd un nou sat. Urmele satuluî vechiu abia se pot cunoaşte. Numărul vitelor este de: 471 vite cornute, 103 cal marî şi micî, 1180 de oî, 213 porcî şi 129 stupî. In acest sat se află l i me­ seriaşî şi 3 comercianţi; 3 cîr­ ciumî.

Bucecea,

staţie de dr.-d.-f., jud. Botoşani, pl. Şiretul, căt. Căli­ neşti, pe linia Vereşti-Botoşani, pusă în circulaţie la I Noem­ brie 1871. Se află între staţiile Vereşti 18.9 kil. şi Leorda 9.8 kil. înălţimea d’asupra nivelului mării de 2 54’“,04. Venitul ace­ stei staţii pe anul 1896, a fost de 79678 lei, 3 banî.

Bucecea,

deal, vine din com. Costineşti, jud. Botoşani, merge în direcţie de la N. spre S.-E., trecînd prin partea de N. a sa­ telor Bucecea şi Călineşti şi se termină în com. Brehueşti.

Bucecea,

p îrîu, izvoreşte din pă­ durea Bohoghina, com. Bucecea, jud. Botoşani, curge prin valea Leorda şi se varsă în pîrîul D o­ lina, com. Costineşti, pl. Tîrgul.

Bucegi,

masiv muntos, jud. Pra­ hova, coprins între rîul Ialomi­ ţa la V ., rîul Prahova la E., catena Carpaţilor la N. şi Torentul-Izvoarelor la S. Pănă la satul Izvoarele, aceas­ tă catenă are o înfăţişare atît de deosebită de cele-l-alte şi este atît de Impunătoare, în cît, la prima vedere, pare a forma un masiv cu totul singular, în mulţimea de moşoroaie ce-1 în­ conjură. Privi ţî din valea Ialomiţeî, Bucegi se văd pătraţi pe lîngă coastele de lîngă muchie, de o mulţime de tufişe de jnepî. Po­ 6&620, M arti* i H o ţ i a w Gtogra/U,

BUCEŞTI

665

porul numeşte huciu, huceag şi buceag, un păduriş des şi jos, prin care nu se poate străbate de cît cu greu. Cu putinţă e ca cuvîntul de Buceag, luat la plural, să fi dat naştere vorbeî ce serveşte să denumească toată seria de înălţimi, ce se înfăţi­ şează privire!, acoperităcu jnepî. Din toţi munţii Carpaţilor, Bucegi sunt cei mal înalţi; ei par a fi nodul catenei; piscu­ rile aci întrec toate altitudi nea de 2000 metri, şi în multe locurî zăpada nu se topeşte de loc. începînd de laTorentul-Izvoarelor, se înlănţueşte spre N. o serie de piscuri, unele maî mari şi maî mîndre ca altele. In marginea sudică stă izo­ lat Vîrfuhcu-Dor, 2288 m.; du­ pă el vin în ordinea următoare: Furnica, 2334 m.; Piatra-Arsă, 2110 m.; Jepul-Mare, 2195 m.; puţin în stînga spre valea Ialom iţei: Babele, 2060 m .; apoî iar pe muchea principală: Caraimanul, 2495 m.; Coştila, 2250 m.; Colţul-Obîrşiei, 2250 m.; şi în fine, mal înalt ca toţi, pe linia de frontieră, Omul, care are 2508 metri d’asupra nive­ lului Măriî-Negre. Pe ambele cline ale acestui şir de munţi curg în vale to­ rente şi izvoare, ce sunt adu­ nate de Prahova şi Ialomiţa. In multe locurî zăpada, vecinică, servă de izvor torentelor ce curg pe poalele masivului. Apele Cerboaica, Jepi şi Izvoa­ rele n’au altă sorginte. Clina despre partea Ialomiţeî este cu totul nelocuită; cea des­ pre a Prahovei are satele: Iz­ voarele, Poiana-Ţapuluî, Buşte­ ni, şi ca oraş Sinaia. Peste tot locul, de-alungul muchiei masivului, se află că­ rări de cal, ce pun în legătură ambele văi. Pe clinele mal re­

pezi sunt numaî poteci de cio­ bani. Escursiunile pe Bucegi sunt foarte pitoreşti; farmecul ne­ aşteptatului şi continua schim­ bare a decorului despăgubesc cu prisosinţă pe călător de greu­ tăţile drumului. T oţi munţii din Bucegi se deosebesc unul de altul şi pe fie-care colţ safl pisc, călătorul întîlneşte alte perspective, alte efecte de lumină. Un răsărit de soare, privit după vîrful Costilei, plăteşte în­ sutit osteneala de a-1 urca. Din punctul de vedere geo­ logic, treî grupe alcătuesc ma­ sivul Bucegilor: grupa secon­ dară, terţiară şi quaternară. Toată muchea Bucegilor, în­ cepînd de la colţul Bucşoaei, pănă la Jepi-Mici, este alcătuită de roce arenacee, în care do­ mină conglomeratele polilitice, compuse din granit, gneiss, micaşist, porfir, etc. L a Culmea-Babelor, la ColţulObîrşiei şi pe Şeaua-Omulul se observă conglomerate numulitice, marne şi pudinge. Impo­ zante blocuri eratice sunt răspîndite peste tot masivuL

Bucelor (Dealul-), deal,

în par­ tea de N.-E. a moşieî Albeşti, com. Buimăceni, pl. Jijia, jud. Botoşani.

Buceşti,

com. rur., pl. Bîrlad, ju­ deţul Tecucifl, compusă din 4 cătune: Blăjeri-d.-j., Buceşti, Diecheni şi Vultureni. E situat pe malul stîng al rîuluî Bîrlad, la o depărtare de 23 kil. de capi­ tala jud. şi de 3 kil. departe de a plăşeî. Comuna, la început, a fost pe valea cuprinsă între satele Lieşti şi Vultureni, şi între rîul Bîrlad şi gîrla Bîrloviţa, pănă în anul 1881, cînd, cu ocazia revărsărei 84

BUCEŞTI

celei marî a Şiretului şi a Bîrla­ duluî, s’a strămutat pe deal, în­ tre calea fîerată Iveşti-HanulConachi la E. şi rîul Bîrlad la V . Prin mijloc este străbătută de şoseaua naţională TecuciuGalaţi. A re o populaţie de 2675 su­ flete, în care intră 11 Grecî, 3 Ruşî, 17 Evreî, cu 693 capî de fam., plătind contribuţie 634 lo­ cuitori. Sunt 693 case. In com. se află 2 bisericî, una în Buceşti, de zid, făcută de lo­ cuitorî în 1890, şi a doua în Vultureni, demnă de a fi vă­ zută, începută la 1890 şi ter­ minată în 1893. Locuitoriî au 1200 boî, 665 vacî, 7 taurî, 427 caî, 177 epe, 430 01 şi 12 capre. In com. se află o moară cu aburi, din cele maî sistematice. Locuitorii, parte sunt răzeşi, parte împroprietăriţi în 1864 şi 1879. In comună sunţ 2 şcolî: una, în Buceşti, datează din 1864. Localul e de gard în stare bună, proprietatea com. A 2-a este în satul Vultureni', datează din a­ nul 1865. Se frecuentă de 208 copiî (190 băeţî şi 18 fete), din numărul de copiî (196 băeţî şi 180 fete) in vîistă de şcoală. Ştiu carte 334 bărb. şi 46 fem. Rachiul se fabrică pe o scară întinsă, de tescovină, drojdie şi prune. Budgetul se urcă la suma de 11849 leî şi 16 bani. Suprafaţaîntregeî comune este de 3847 hect., din caii 364 hect. sunt ocupate de sat. Este străbătută prin mijloc de şoseaua naţională Iveşti-Galaţi, care uneşte Iveşti-BuceştiLieşti şi, prin pădurea Hanul-Conachi, trece în com. Tudor-Vladimirescu şi de aici în comuna Vameşul, jud. Covurluiu.

Buceşti,

BUCIEŞUL

666

sat, face parte din co­

muna Buceşti, pl. Bîrlad, jud. Tecuciu. A re o populaţie de 321 capi de fam., cu 1177 sufl. A ici se află reşedinţa com. Este situat pe un loc ridicat şi şes, între calea fîerată (E.), rîul Bîr­ lad (V.) şi străbătut de şoseaua naţională prin mijloc, direcţia N.-S. Satul, pănă la 1881, a fost pe vale, şi din cauza deselor inun­ daţii s’a strămutat pe deal; aici el ne prezintă un aspect frumos, avînd străzi drepte, cu case bine făcute şi acoperite cu tablă. Satul pe vale a avut 2 bise­ ricî, care maî există şi astăzi, dar sunt ruinate. Biserica cu hramul S-ţiî V oi­ vozi, care era în sat, a fost fă­ cută de locuitorî', nu se cu­ noaşte anul fondărei. Biserica cu hramul Adormirea-Maiciî-Domnuluî, aşezată pe malul girlei Bîrloviţa, este fă­ cută de locuitori în anul 1830. Pe clopot se află data 1811 ; după spusele bătrînilor clopo­ tele au fost luate de la o altă biserică maî vechie. Biserica din deal s’a zidit de locuitorî în 1889, Martie 20. Situată în mijlocul satuluî, lîngă şoseaua naţională, e foarte fru­ moasă şi ca exterior şi în lăuntru. Locuitoriî sunt vechî răzeşi. Un uric al luî Ştefan-cel-Mare, anul 7003 (1495)) ne arată cum Ştefan-cel-Mare dărueşte luî Văsoî jumătate silişte pe Bîrlad, anume Fundeni, partea de jos. A icî nu este vorba de satul Fundeni, ce cade maî la S . ; ci de unghiul ce-1 face Bîrladul cu Şiretul, unde a fost satele Lieşti şi Buceşti. Din acest act se vede că satul e foarte vechiu. Legenda spune că îşî trage numele de la un om numit Bucică. Originalul Uriculuî se află în stăpînirea săteanului Vasile I.

Dumitru. E scris pe pergament în limba slavonă.

Bucharul,

movilă, pe teritoriul com. Obileşti-Vechî, pl. Nego­ eşti, jud. Ilfov. A re o înălţime de 14 m. şi s’a numit ast-fel, pentru-că de la delimitarea pămînturilor, la anul 1864, pămîn­ tul unuî locuitor, numit Bucharu, a venit tocmai pe această mo­ vilă.

Bucheazgoaia, deal,

acoperit cu vii şi pometurî, com. Filipeştide-Pădure, pl. Filipeşti, judeţul Prahova.

Buchila,

sat, pl. Bistriţa-d.-j., ju• deţul Bacău, aproape de satul Valea-Seacă, situat aproape de obîrşia pîrîuluî Bălţata. A re o cîrciumă. Capî de familie sunt 109, sufl. 498. Animale se nu­ mără: 40 caî, 195 vite cornute, 60 porcî şi 18 capre.

Buchilaşi,

sat, face parte din com. rur. Rîfovul, pl. Crivina, jud. Prahova. A re o populaţie de 70 loc. (32 b. şi 38 f.).Este situat pe ţărmul drept al rîuluî Teleajenul.

Bucică,

deal, la V . com. Laloşul, pl. Olteţul-d.-j., judeţul Vîl­ cea.

Bucieşul,

pîrîiaş, pl. Trotuşul, jud. Bacău, care îşî are obîrşia de la locul numit Măguricea, din poalele munteluî Hărăncelul Mare. Curge pe teritoriul com. Mănăstirea-Caşinul şi se varsă în pîrîul Caşinul pe stînga.

Bucieşul,

vale, jud. Bacău, plTrotuşul, pe teritoriul comuneî Mănăstirea-Caşinul.

Bucieşul,

v îrf de munte, judeţul Bacău, pl. Trotuşul, com. MS-

BUC1NA

năstirea-Caşinul, -situat aproape de hotarul spre Ardeal.

Bucile-Curului,

loc, numit ast­ fel, în com. rur. Pâdina-Mică, din pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi, format din Brazda-luî-Iorgovan.

numit Coverca. A re de tribu­ tar Pîrîul-Negru.

Bucinişul,

comună rurală, înfiin­ ţată, în plasa Balta-Oltul-d.-j., judeţul Romanaţi, situată între Amărăşti-d.-j. şi Obîrşia, pe un teren şes. Se învecineşte spre V . cu moşia Sadova (Dolj). Se află la 24 kil. departe de Caracal şi la 21 de Corabia; t formată nu­ maî din satul cu acest nume. A l­ titudinea terenului d’asupra nive­ lului mării Cste de 125 m. pe Măgura-cu-Viţă. Com. are 218 contrib., 200 capî de fam. şi o populaţie de 1000 loc. Budgetul comuneî pe 1886— 87 a fost de 1396 leî la venituri şi 1212 leî la cheltuielî. Locuitoriî se ocupă cu agricul­ tura şi creşterea vitelor. In 1887 s’au cultivat 799 hect. cu grîu şi 799 hect. cu porumb. Vite marî sunt 530, vite micî 400 şi rîmă­ torî 251. A re o biserică cu hramul Adormirea-Maiciî-Domnuluî zi­ dită în 1886 deservită de un preot şi 2 cîntăreţî; 6 cîrciumî.

Bucinişul,

munte, jud. Suceava, între Dorna, Şarul-Dorneî, Nea­ gra-Şaruluî şi Transilvania, nu­ mit ast-fel de la valea îngustă în forma unuî bucium ce-1 des­ parte de Muntele-Tăetureî. Are 1536 metri.

Bucinişul, pîrîă,

în com. ŞarulDorneî, jud. Suceava, izvoreşte din muntele cu acest nume şi se varsă în Călimânel, la locul

V ezî Podoleni, sat, în comuna Podoleni, plasa Bistriţa, judeţul Neamţu.

Buciştea,

pîrîă, între moşia Rîioasa şi parte din moşia Izbiceni, din jud. Romanaţi, care moşie se întinde şi în judeţul Teleorman.

Ba cina,

deal, în com. rur. Jidostiţa, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

BUCIUMENI

667

Buciuleşti,

ruină izolată, şi a­ proape cu desăvîrşire dărăpă­ nată, a uneî bisericî, situată pe malul stîng al rîuluî Bistriţa, în dreptul satuluî Tauri-d.-j., pe cuprinsul com. Podoleni, plasa Bistriţa, jud. Neamţu. Odinioară aicî a fost un sat, care, împreună cu moşia din prejmuire, se numea Buciuleşti şi aparţinea luî Gheorghe Ştefan (fost Domn al Moldovei), avînd un castel mare, în care numitul Domn închidea pe boeriî duş­ mani aî s ă î; ast-fel se poves­ teşte că, prinzînd pe fraţiî Toma Vornicul Cantacuzino şi pe Iordachi Cantacuzino, împreună cu Doamna Iul Vasile Lupu V oe­ vod, i-ah închis aicî şi multă groază le făcea umblînd noap­ tea cu luntrea pe Bistriţa de-î speria că-î va răsturna în apă; şi le-au luat tot ce-au avu t: sate, haine, odoare, bucate şi banî gata, 90 de miî de galbeni de aur ungureşti. T ot aicî Ştefan a voit să ne­ cinstească pe Doamna luî Vasile V o d ă ; dar ea l’a batjocorit straşnic pentru murdarele-î pofte; în acest timp a omorît cu marî şi grele munci pe Alexandru Paharnicul, pe Ienachi Comisul, feciorii luî Gavril Hatmanul şi nepoţii luî Vasile Vodă. (Vezî «Letopiseţul» M. Cogălniceanu). Maî tîrziu acel sat s’a năruit de puhoaele Bistriţeî, iar loc. s’au strămutat sub coasta dea­ luluî de lîngă satul Podoleni.

Buciuleşti-Luncaşi, trup de sat.

Buciumaş,

deal, în jud. Fălciu. In partea de S., pe culmea aces­ tuî deal, în hotarul moşieî Bo­ zia, se află o movilă cu ase­ menea numire. Se prelungeşte din comuna Berezeni, între dea­ lurile Saca şi Copăceana, terminîndu-se pe teritoriul satuluî Bozia, pl. Prutul, la iazul Co­ păceana.

Buciumeni,

com. rur., pl. Nico­ reşti, jud. Tecuciu, compusă din 6 cătune: Argea, Braniştea, Bu­ ciumeni, Hînţeşti, Tecucelul-Sec şi Vizureşti. E situată pe pîrîul Tecucelul, la o depărtare de 23 kil. de capi­ tala judeţuluî şi 8 kil. depărtare de reşedinţa plăşeî. A re o populaţie de 637 capî de fam. sati 2396 suflete. In comună se află 5 bisericî: în Buciumeni, Braniştea, Hîn­ ţeşti, Tecucelul-Sec şi Vizureşti, deservite de 3 preoţî şi 5 cîn­ tăreţî. In această comună se află 2 şcolî: 1 în Buciumeni şi a 2-a în Vizureşti. Cea din Buciu­ meni datează din anul 1865 ; este în local propriu, în stare bună. Se frecuentă de 47 copii (35 băeţî şi 12 fete) din numă­ rul de 123 copiî (64 băeţî şi 59 fete). Şcoala din Vizureşti datează tot din 1865. Se frecuentă de 42 copiî (40 băeţî şi 2 fete) din numărul de 148 (81 băeţî şi 67 fete). Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor. Eî au: 480 boî, 365 porcî, 181 caî, 24 epe, 20 capre şi 535 oî. Budgetul comuneî se urcă la suma de 7625 leî. Este brăzdată de Dealul-Cu-

cueţilor, acoperit de pădure. In mijlocul pădureî se află mănăs­ tirile Buciumeni şi Sihastru. E străbătută de pîrîul Tecucelul, care izvoreşte din raionul acestei comune. Şoseaua judeţeană Tecucifi trece prin centrul comunei şi duce la Ploscuţeni. Se leagă cu un drum natural cu satul Poiana. Se mărgineşte la N. cu com. Ploscuţeni şi Brăhăşeşti, la S. cu com. Nicoreşti, la E. cu com. Ţepul şi Brăhăşeşti şi la V . cu com. Poiana, Nicoreşti şi parte cu rîul Şiretul.

Buciumeni,

sat, face parte din com. rur. Herăşti-Buciumenî, pl. Negoeşti, jud. Ilfov. Este si­ tuat la N .-E . de Herăşti, pe malul drept al rîuluî Dîmboviţa. Partea de E. a satului e mo­ cirloasă. In timpul războiului din anul 1877, divizia IV-a, coman­ dată de D-l general Mânu, a o­ cupat acest sat. A ci, la I595> a fost o bătălie însemnată cu Turcii. Se întinde pe o suprafaţă de 1764 hect. şi are o populaţie de 505 locuitori. D-l C. D. Maratea are 1500 hect. şi locuitorii 264 hect. Proprietarul cultivă 1290 hect. (121 sterpe, 80 izlaz, 9 pădure). Locuitorii cultivă tot terenul. A re o biserică cu hramul Adormirea, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ, şi o şcoală mixtă, frecuentată de 19 elevî şi eleve, cu întreţinerea căreea comuna cheltueşte anual 1360 leî. Comerciul se face de 2 cîrcîumarl şi I hangiu. Numărul vitelor mari e de 314, şi al celor mici de 191. S ’aii stabilit în sat 7 străinî.

Buciumeni,

sat, pl. Znagovul, jud. Ilfo v; face parte din com. rur. Bucoveni. Cade la N.-V.

BUCIUMENI

668

BUCIUMENI

de Bucureşti, pe malul stîng al rîuluî Colentina. Calea fîerată Bucureşti-Ploeştî trece prin mijlo­ cul comunei; iar calea judeţeană Bucureşti-Tîrgoviştea se lasă în partea de E. In partea de S. pămîntul e puţin smîrcos. Stă în legătură cu Buftea prin o şo­ sea vecinală. ' A ci este reşedinţa subprefecturel plăşeî Znagovul. A re o biserică cu hramul S-ţiî împăraţi Constantin şi Elena, deservită de I preot şi 2 cîn­ tăreţî. Populaţia luî e de 523 sufl. Suprafaţa totală a satuluî e de 1130 hect. D-l A l. Costescu are "800 hect. şi locuitoriî 330. Proprietarul cultivă 380 hect. (S rămîn sterpe, 65 izlaz, 350 pădure). Locuitorii cultivă 310 hect. (20 rămîn sterpe). A re o moară cu apă, 1 pod stătător şi I heleşteu. Comerciul se face de 3 cîr­ ciumarî şi I hangiu. Numărul vitelor marî e de 361 (54 caî şi epe, 2 armăsari, 176 boî, 129 vacî şi viţei) şi al celor mici de 108 (68 porci şi 40 oî).

Buciumeni,

sat, format din 2 mahalale: Buciumeni-d.-s.-şi-d.-j.; face parte din com. rur. Gea­ măna, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. A re 2 bisericî: una în Buciumeni-d.-j., zidită la anul 1825 de Dinu Băiaşul, şi a doua în Buciumeni-d.-s., zidită la an. 1702, de un anume Barbu.

Buciumeni,

sat, pl. Siretul-d.-s., com. Galbeni, jud. Roman, pe malul stîng al pîrîuluî Galbeni, spre N. de satul Galbeni şi chiar lîngă dînsul. A re 96 capi de fa­ miliî, 95 contribuabili, 356 loc., din carî 16 ştiu carte; 92 case. Populaţiunea este numaî romînă. Sunt 237 vite marî. A re o bi­

serică de lemn. Mai este cu­ noscut sub numele de Buciumeni-Precistel, fiind că acest sat era al bisericeî PrecistaMare din Roman, pendinte de Sf. Spiridon din Iaşi.

Buciumeni,

sat râzâşesc, pe mo­ şia cu acelaşî nume, din com. Oprişeni, jud. Suceava şi aşezat pe ambele ţărmuri ale pîrîuluî că­ ruia î-a dat numele. Numără 45 case, populate cu 44 capi de fa­ milii sau 205 sufl. (102 bărbaţi şi 103 femei). Contribuabili sunt 67. Vatra satului ocupă 78 fălci. Locuitoriî sunt plugari şi gos­ podari bunişorî. A re o biserică de lemn, cu patronul Sf. Gheor­ ghe, clădită, nu se ştie cînd, de Protopopul Andreiu şi locuitorul Mighiula şi restaurată de răzăşi la 1824. E deservită de preotul şi cîntăreţul din Oprişeni. Şcoala rurală din Oprişeni servă şi acestuî sat. Moşia, proprietatea locuitori­ lor, are suprafaţă de 108 fălci, maî mult ocupată de vatra sa­ tului. Vechimea şi hotarnica acestui sat se constată din următorul hrisov, al căruî original e aflător astă-zî în stăpînirea răzăşulul Vasile D iaconu: «Noî Alexandra Voevod, Bojio Milostio Gospodar zemli MoldavSCOl.

«Facem Înştiinţare ca această carte a noastră, cine pe dtnsa va căata, sau citindu-se luî va auzi, pentru acest ade­ vărat Popa Iuga, ce au slujit nouă cu credinţă, pentru care noî văzînd a luî dreaptă şi credincioasă slujbă către noî, l-am miluit pe dînsul cu deosebita mila noastră, şi î-am dat luî Intra al nostru pămînt an sat aproape de Baia, anume Buciumeni, ca să-î fie luî uric cu tot ve­ nitul luî şi fratelui său Nanuluî şi fe­ ciorilor luî, şi nepoţilor lor, şi străne­ poţilor lor, şi a tot neamul lor, neruşuit nicî o dată în veeî. Iar hotarul acelui sat se Începe de la movila ce este pe deal, drumul în jos la stejarul gros, iar

BUCIUMENI

669

de la stejar pănă la ptriu, iar de la pîrfu la sfîrşitul Hvorostieî, iar de la sfîr­ şitul Hvorostieî pănă la drumul ce merge de la Stan la Baia. — Decî drumul ce merge pănă la pîrîul la Rădăşeni pe lingă Staniga, decî cade pe din sus la alt pîrîu, de acolo la stejarul ce este pe deal, de acolo pîrîul în sus, de la un stejar la alt .stejar, iar de acolo la Lozăî şi de acolo iarăşî la drumul ce mer­ ge la Baia, pănă în hotarul Băiî, de ar colo cîmpul pănă în hotarul Dracşăî şi de acolo iarăşî la stejar la movila mare. Aceasta este tot hotarul luî şi spre a­ ceasta este credinţa Domnieî mele de maî sus scrisă Alexandru Voevod şi cre­ dinţa iubitului fiului Domnieî mele Ilieş Voevod şi credinţa tuturor boerilor noş­ tri a marî şi micî, iar după a noastră viaţă cine va fi Domn pămîntuluî din fiiî noştri sau din neamul nostru, sau pe cine Dumnezeu va alege să fie Domn să nu strice a noastră danie, ci să în­ tărească lor, de vreme ce şi noî am dat luî, pentru a luî dreaptă şi credincioasă slujbă şi pentru maî mare intăritură a tuturor celor de maî sus scrise, am po­ runcit slugeî noastre credinciosului Neagoe Gramaticului, să scrie şi să lege pe­ cetea noastră, către această carte a noas­ tră. «S'au scris în Suceava la anul G932 (1424), Februarie 16. (L. P.) «S'au tîlmăcit de pe ispisocul sîrbesc de Gheorghe Evloghie Dascălul, la 1785, Iunie 9.»

L a 1803 «Liuzi! ot Buciumeniî răzăşeştî erafl numaî şease, plătind 24 leî bir anual.» («Uri­ cariul» de T . Codrescu, voi. VII, pag. 254 şi voi. VI, pag. I.) Pe Ia 1850 «Buciumeni! şi Stăinţeniî, Ia ţinutul Suceveî, o­ colul Şomuzuluî, moşie cu părţî şi a d-sale Logofătului Dimitrie Cantacuzin Păşcanu; afl şi al­ ţiî parte în ea. A re sat, cu o bi­ serică, 2 preoţî, un diacon, 6 nevolnici, 2 dascăli, I privile­ giat, 25 mazîlî, 6 vădane. Pe lîngă moşiile Oprişeni, Fălticeni, Rădăşeni şi altele, cu un număr de 35 Ioc.» («Bucium. Rom.», an. I, 5 19-)

Buciumeni,

sat, jud. Tecucifl;

face parte din com. cu acelaşi nume; se află situat pe valea Tecuceluluî. A icî se află reşe­ dinţa comuneî. A re o populaţie de 487 suflete, din carî 132 capî de familie. A re o şcoală. In sat este o biserică, cu hra­ mul S-ţiî Voevozî, zidită Ia anul 1858 şi reparată în 1862 şi 1886 de locuitori. Satul e răzăşesc. D. Papadopolu-Calimah credea că-şî trage numele de la Bucium, Mare Vornic al Ţăriî-d.-j. (1460-1488).

Buciumeni,

cătun, plaiul Ialo­ miţa, com. Ţîţa, jud. Dîmboviţa.

BUCIUMENI-FRĂŢILEŞTI

ticeni, lormîuu lazuI-Iuî-CIopoţel, trece întie g şi cimitirul Tîmpeşti, pe lîngă Şoldăneşti, şi se varsă în Şomuzul-Mare. Lun­ gimea cursului săfl e de 7 kil. Peste acest rîfl sunt aruncate două podurî de piatră: unul la bariera Tîmpeşti, al şoseleî na­ ţionale Roman-Fălticeni-Buneşti* Suceava şi altul al şoseleî ju­ deţene Fălticeni-Dolhasca, con­ struit cu cheltuiala luî Başotă (v. Şoldăneşti), pe timpul isprăvnicieî Iul Alecu Drăguşanul, în 1830-1835. A re de tributari din dreapta Schinigeni şi Pîrîul-Ciuriî, iar din stînga Pîrîiaşul-Tîrguluî.

Buciumeni,

cătun, în pl. Ialomiţa-Balta, pe cîmpul Bărăganul, teritoriul com. Poiana, jud. Ia­ lomiţa.

Buciumeni

safl Beiul, cătun, pendinte de com. Chiriacul, pl. Marginea, jud. Vlaşca. (V. com. Chiriacul şi căt. Beiul).

Buciumeni safl Ruica-Buciumeni, cătun, pendinte de com. Bălănoaia, plasa Marginea, jud. Vlaşca. (V. căt. Ruica şi com. Bălănoaia).

Buciumeni, pădure,

în pl. Ialomiţa-Balta, com. Ţindărei, jud. Ialomiţa; formează cu pădurea Strachina un trup de 150 hect., cu esenţe stejari, ulmi, salcie şi plopi.

Buciumeni,

pădure a statuluî, în jud. Tecucifl, raionul com. Buciumeni; are o suprafaţă de 120 fălcî.

Buciumeni, pîrîu,

în com. Şoldăneşti, jud. Suceava. Izvoreşte din dealul Schinigeni, de d’asupra şatuluî cu acelaşî nume, pe care îl străbate. Curge pe marginea apusană a oraşului Făl­

Buciumeni,

schit de maici, si­ tuat în mijlocul pădureî Buciumenilor, jud. Tecucifl. Un drum, ce se desparte din şoseaua ju­ deţeană, duce Ia schit. înainte schitul era populat de maî multe călugăriţe; astăzî nu se* găsesc de cît vre-o cîte-va. Biserica a fost făcută din lemn în anul 1700, după cum se vede din o inscripţie. Fondatorul este Serdariul Manolache Radovicî; în urmă s’a refăcut de mănă­ stirea Răchitoasa, de care de­ pindea. In 1884 s ’a reparat şi zugrăvit de Stoica Ioniţă.

Buciumeni (Hotarul-), pădure, pe teritoriul comunelor Cucova şi Valea-Seacă, pl. Răcăciuni, jud. Putna. A re o întindere de 523 fălcî şi aparţine locuitorilor din comunele Cucova, Scurta şi Valea-Seacă.

Buciumeni-FrăţileştI, moşie ne­ locuită, în pl. Ialomiţa-Balta, ju­ deţul Ialomiţa, teritoriul comu­ neî Ograda. Este proprietate a statuluî şi, pănă la secularizarea mănăstirilor închinate, depindea de biserica Sărindar din Bucu­ reşti.

BUCIUMENILOR (DEALUL-)

A re suprafaţa de 1500 hect., din carî: 53 hect. pădure şi 50 hect. parte din locul Strachina şi, pe periodul 1888— 1893, a fost arendată cu 17250 leî.

BUCIUMI SAtt PAŞCUL

670

Numărul vitelor se urcă la 1736 capete, din carî: 1405 vite marî cornute, IOI oî, I capră, 224 caî şi 346 rîmătorî.

treţinută de comună, înfiinţată de la 1878. Numărul vitelor este de 464 capete, din carî: 326 vite marî cornute, 72 caî şi 64 rîmătorî.

Buciumi, Buciumenilor (Dealul-),

deal, situat la E. de satul cu acelaşî nume, com. Buciumeni, judeţul Tecuciu.

Buciumenilor (Valea-),

vale, situată în raionul comuneî Bu­ ciumeni, pl. Nicoreşti, jud. T e­ cuciu.

Buciumi,

com. rur., judeţul Iaşi. Şî-a luat numele de la satul Bu­ ciumi. E aşezată pe dealurile: Păunul, Repedea şi Pietrăria, şi pe văile formate din aceste dea­ lurî, întinzîndu-se din marginea de S. a oraşuluî Iaşi spre cen­ trul plăşeî Codrul. Este formată din satele: Bu­ ciumi (Valea-Cozmoaia), P ău­ nul, Bîrnova cu Pietrăria, Socola (tîrguşor) şi Vlădiceni. A re o întindere de 8689 hect. şi o po­ pulaţie de454fam. sau 2287 sufl. Comuna este maî toată o pod­ gorie mare. Se face comerţ în­ semnat cu vinurî şi fructe. A re cariere de piatră şi vărăriî. Prin mijlocul eî trece şoseaua naţională Iaşi-Vasluiu, iar prin partea despre N.-E. calea fîerată Iaşi-Ungheni. In comună se află două mă­ năstiri, un schit, un mitoc şi 4 bisericî, deservite de 12 preoţi, 2 diaconi, 8 cîntăreţî şi 8 eclesiarhi; două şcolî de băeţî, cu 3 învăţători, una de fete cu I învăţătoare. Populaţia şcolară este de 135 elevî: 85 băeţî, 51 fete. Maî este o şcoală de butnărie şi rotărie, precum şi o moară de aburî. Budgetul este de 25257 leî, 87 banî la venituri şi de 22794 leî, 31 banî la cheltuelî.

sat, jud. Bacăfl, plasa Trotuşul, al comuneî Oneşti, si­ tuat pe pîrîul cu acelaşî nume, d’a dreapta căeî Caşinuluî. Are 0 şcoală de băeţî. Bisericî sunt 2, ortodoxe, deservite de I preot şi 3 cîntăreţî şi clădite de săteni la 1845. Cîrciumî sunt 3. Capî de familie se găsesc 321, sufl. 1258. Animale sunt: 47 caî, 472 vite cornute, 255 porcî şi 24 capre.

Buciumi,

sat, în com. Buciumi, pl. Codrul, jud. Iaşi. Se zice că şi-ar fi luat numele de la instru­ mentul bucium, cu care din ve­ chime se serveafl străjile, ce erafl puse pe înălţimile dealurilor, spre a vesti pe locuitoriî din vale despre aproprierea urdiilor tă­ tăreşti şi turceşti, carî veneafl pe drumul Vasluiului spre Iaşi, capitala ţăreî. Pe marginea de N.-E. a sa­ tuluî trece şoseaua naţională Taşi-Vasluifl, care îl desparte de satul Socola. Suprafaţa teritoriului e de 1193 hect. A re o populaţie de 91 fam. safl 483 locuitorî, ocupîndu-se, afară de agricultură şi creşterea vitelor, cu scoaterea pietrei de prin cariere şi trans­ portul eî pe la diferite localităţi, precum şi cu cultura viilor şi livezilor, carî produc vinurî bune şi fructe alese. A re o biserică zidită la 1772 de loan Teodor Calimah, de­ servită de I preot, I cîntăreţ şi 1 eclesiarh; un mitoc al călu­ gărilor din Sf.-Munte, întreţinut cu cheltuiala lo r ; două şcolî, una de fete cu 42 eleve, înfiin­ ţată în 1868 şi una de butnărie şi rotărie, cu 10 elevî interni, în­

Buciumi,

sat, jud. Roman, pl. Fundul, com. Chili, spre S. de satul Chili şi la o depărtare de 5 kil. de el. Este aşezat pe coasta unuî deal ce priveşte spre V . A re 268 capî de fam., 153 contrib., 665 loc., din carî 14 ştifl ca rte ; 168 case. Po­ pulaţia este romînă, afară de 3 fam. Evreî. In vechime se numea Glodeni. Satul exista înainte de 1546, căcî într’un document de la Petru Rareş, care poartă a­ ceastă dată, se zice că acest Domn schimbă o jumătate din satul Glodeni, pe care o cum­ părase cu 240 zloţi tătăreşti, pen­ tru o jumătate din satul Căpeşti, pe care apoî o face danie Mi­ tropoliei din tîrgul Romanului.

Buciumi, deal,

jud. Bacăfl, plasa Trotuşul, de pe teritoriul comu­ neî Oneşti.

Buciumi,

deal, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, de pe teritoriul co­ muneî Mănăstirea-Caşinul.

Buciumi,

măgură, jud. Mehe­ dinţi, pl. Blahniţa, lîngă com. Gogoşi, numit şi Locul-Buciumuluî.

Buciumi

safl Paşcul, moşie, pl. Trotuşul, com. Oneşti, jud. Ba­ căfl, despre care Th. Codrescu («Buciumul Romîn», p. 520) ne relatează: «moşie cu părţî şi ră­ zăşească, în care are parte şi d-luî Hatmanul Alecu A sla n ; din răzeşi sunt Mateî şi Ion Po­ pa, din satul Borzeşti, Grigorie sin Ştefan Pintilie şi alţi maî mulţî răzeşi şi părtaşi în ea. Are un sat, cu 3 bisericî, 5 preoţî,

UUCIUMI

6 dascăli, 2 mazili, 18 nevol­ nici, 7 vădane, 3 slujbaşi vol­ nici, I vătav; pe lîngă moşiile Oneşti, Răcăuţi şi altele, cu un număr de 130 loc.» B u c iu m i, pădure, pl. Trotuşul, com. Oneşti, jud. Bacău. Este proprietatea lui Alecu Iuraşcu. Este populată de fagi, stejari şi plopi. A re o întindere de 38 hect. şi este supusă regimului silvic. B u c iu m i, pîrîiaş, pl. Trotuşul, com. Oneşti, jud. Bacău; îşî are obîrşia de la locul numit Dăs­ căliţa. Curge pe teritoriul căt. Răcăuţnl şi se varsă în pîrîul Răcăuţi. B u c iu m i- P r e c is te i. (Vezî Bu­ ciumi, sat, com. Galbeni, plasa Siretul-d.-j., jud. Roman). B u c iu m u l, cătun, pendinte de com. Cîrtojani-d.-j., pl. Glava­ ciocul, jud. Vlaşca, departe de Bucureşti de 5o kil. şi de Giur­ giu de 60 kil. Suprafaţa totală a moşieî este de 400 hect. In 1864 s’au dat Ia 40 locui­ torî împroprietăriţi o suprafaţă de 120 hect. Pe această pro­ prietate este Valea-Ulmuluî. A ci este 1 cîrciumă. • B u c iu m u l, colină, în com. Vin­ tilă-Vodă, căt. Sîrbeşti, jud. Bu­ zău, acoperită cu pădurî, ară­ turi şi izlaz. B u c iu m u l, deal, jud. Dolj., pl. Dumbrava-d.-s., com. Şopotul, la N. satuluî Şopotul, vine din con;. Raznicul; are o înălţime de 40 m.; este acoperit cu viî. B u c iu m u l, măgură, în pl. Blah­ niţa, jud. Mehedinţi; ţine de con; rur. Deveselul.

671

B u c iu m u l, munte, laN . comunei Fometeşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. A ci se fabrică brînză. B u c iu m u l, numire dată unei părţi din pădurea statuluî Vintilă-Vo­ dă, jud. Buzău. B u c iu m u l, pădure, în com. rur. Scăpăul, jud. Mehedinţi; ţine de pl. Blahniţa. B u c iu m u l, pădure, în pl. Blah­ niţa, judeţul Mehedinţi, com. rur. Rogova. B u c iu m u l, pîrîfi, pl. Dumbravad.-s., com. Şopotul, jud. D o lj; ese din dealul Buciumul, curge prin Valea-Buciumuluî şi se varsă în pîrîul Şopotul, pe teritoriul com. Şopotul. B u c iu m u l (M unţii-),pădurepar­ ticulară, supusă regimului silvic, aflată pe moşia Munţil-Buciumul, pendinte de comuna Fo­ meteşti, plaiul Horezul, judeţul Vîlcea. B u c iu m u lu i (M ă g u r a -), mă­ gură, pe moşia statului BeiulS-ta-Ecaterina, jud. Teleorman, în partea de S.-E. a moşiei, spre hotar. B u c iu m u lu i (V a le a -), vale, în jud. Buzău, com. Vintilă-Vodă, cătunul Sîrbeşti; se scurge în Valea-Bouluî. B u c iu m u lu i (V a le a -), vale, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Şopotul, prin care curge pîrîul Buciumul. B u c iu n a , deal, în com. Bîrzeşti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. (Vezî Ludeşti-Budăiul, deal). B u c o v ă ţu l, com. rur., din pl. Jiulde-Mijloc, jud. Dolj, la 4 kil.

BUCOVĂŢUL

V . de Craiova şi la 76 kil. de­ parte de Segîrcea, reşedinţa plăşeî. Comuna este situată pe malul drept al rîuluî Jiul şi pe dealul Bucovăţul şi Valea-Albă, în care se găseşte Cetatea-Jidovel. Limitele comuneî suntla N .: comuna Cernelile şi Craiova, pl. Ocolul; la S. cu com. Vîrvoru ; la V . cu com. Terpeziţa şi la E, cu com. Balta-Verde. Comuna are dealurile: Bucovăţul, Cosacul, acoperite cu păşune şi cu o înălţime aproape de 50 m., apoi dealul Palilula, înalt de a­ proape 40 m. şi acoperit cu vil şi păduri. Comuna este udată prin E. el de rîul Jiul ce curge în di­ recţiunea de la N.-S. A re un pod în această comună. Se zice că comuna Bucovăţul datează din 1827, cînd a fost înfiinţată de familiile Cuţuleşti, Pegeni şi Pandureşti. Către 1875 coprindea satul Mofleni, pendinte azi de com. Balta-Verde. Astă-zî 5 sate com­ pun comuna. Ele sunt: Bucovăţul, sat de reşedinţă, Cîrligul, Leamna-d.-j., Palilula şi Sărbătoarea. In comună estă o mănăstire şi o biserică. Mănăstirea este de zid, fondată la 1573 de Pîrvu Cluceriu, Arhimandritul Chrisantie şi Serdarul Băluţă Băicănoiu. Este deservită de 2 preoţî şi 1 cîntăreţ. A avut mal multe proprietăţi, care, prin se­ cularizare, aQ trecut la stat. Biserica se află în satul Pa­ lilula şi este de zid. Anul fondărel este 1864. Ceî d’intîiu ctitori au fost Agiu-Ţecu şi Stanciu Barbu. Este întreţinută de comEste deservită de 1 preot, 1 cîn­ tăreţ şi are, după legea rurală din 1864, 17 pog. arabile şi 2 pog. vie. Serbează hramul la Mucenica-Varvara, 4 Dec. In satul Bucovăţul este o şcoală

BUCOVĂŢUL

mixtă ce funcţionează din l866, fiind întreţinută de comună. L o ­ calul construit din zid, este în stare bună. Are I învăţător. In anul şco­ lar 1892— 93 a fost frecuentată de 61 copiî. Din Cîrligul şi Sărbătoarea nu pot urma copiî la şcoală din cauza prea mare! depărtări de 5 şi 7 kil. Populaţia comuneî se urcă la 3587 suflete, din carî 1905 băr­ baţî şi 1682 femeî, locuind în 1173 case şi 61 bordee. Suprafaţa comuneî este de 6365 pogoane, din carî 5045 pogoane arabile, 700 pogoane pădure, 520 pogoane izlaz şi 100 pogoane fineaţă. Moşiîsunt: Bucovăţul şi Leamna, ce aparţin statuluî, şi afl fost arendate de la 1893— 98 cu 3700 leî; moşiile Cîrligul, Palilula şi Sărbătoarea, ce aparţin săte­ nilor. Pădurî sunt în întindere aproximativă de 700 pog. şi se gă­ sesc pe moşiile Bucovăţul, Leamna şi Cîrligul. Sunt amenajate. Felul arborilor ce compun pă­ durea sunt: ceri, stejari, gîrniţe şi gorunî. In Bucovăţ este o tăbăcărie a statuluî în localul fostului pe­ nitenciar, pentru care e înscris în budgetul ministerului de răz­ boiţi o sumă de 23350 leî. Cîrciumî sunt 7, din care 3 în Bucovăţ, şi câte 1 de fie-care sat. Comercianţi sunt 7. Prin comună trece şoseaua ju­ deţeană : Craiova - Cetatea, şi calea comunală spre com. Podari şi Predeşti. Contribuabilî sunt 450. Venitul comuneî pe anul 1892­ 93 a fost de 5008 leî şi 62 b. Cheltuelile comuneî pe anul 1892-93 afl fost de 4083 leî şi 65 banî. V ite cornute sunt 1246, oî 3783, porcî 218 şi caî 250.

672

Bucovăţul,

sat, jud. Dolj, plasa Jiul-de-Mijloc, aşezat pe malul drept al Jiuluî. A ci Jiul are o lărgime de 137 m. şi o adîn­ cime de 3.75, cea maî mare adîncime a Tiuluî-de-Mijloc, Satul e situat la 4 kil. V . de Craiova. E reşedinţa primăriei. A re 1113 suflete, 649 bărbaţî şi 464 femeî. Locuesc în 300 case şi 24 bor­ dee. In sat este o şcoală mixtă ce funcţionează din 1864, fiind întreţinută de comună. A re 17 pogoane proprietate; un învă­ ţător. In anul 1892— 93 a fost frecuentată de 61 copiî: din Bu­ covăţ, 42 băeţî şi 5 fete; din Palilula, 6 băeţî şi 2 fete; din Leamna-d.-j. 6 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 80 copiî. Ştifl carte IOO bărbaţî şi 20 femeî. In sat este mănăstirea Bucovăţul-Nofl. Comunicaţiunea în acest că­ tun se face prin şosele vecinale şi comunale, care îl leagă de cătuneleLeamna, Criva şi Mofleni.

Bucovăţul,

mănăstire, situată la 4 kil. la S.-V. de Craiova, pe malul drept al Jiuluî, puţin maî jos de vărsarea pîrîuluî Leamna în Jifl, jud. Dolj. Ea este una din cele maî vechî şi avute mă­ năstiri din ţară; anul 1170, pus pe pisania de la uşă, nu poate fi luat în serios. Cine a fost primul fundator nu se cunoaşte, dar se vede că, ca şi alte mănăstiri, a stat maî multă vreme părăsită şi s’a re­ zidit maî tîrzifl din noii. După o pisanie ce a existat la 1838, se zice că această mănăstire s’a înălţat şi s’a ridicat din teme­ lie cu toată osteneala şi cheltueala robului luîD-zefl, jupîn Şte­ fan Clucerul şi a fiului săfl jupîn Pîrvu Clucerul, în zilele MărieîSale Alexandru Vodă, fiul luî M irceaYodă, Octombrie 3, anul 7081 (1573).

BUCOVĂŢUL

Cu toate acestea se găsesc daniî făcute mănăstire! înaintea acestuî an. A şa la 1568 i se face o danie de Petru Vodă Şchiopul şi în zilele luî Radu V odă Călugărul (1495 — 1508) jupîneasa Dobra dărueşte mă­ năstire! jumătate din satul Zmărdăşteţi, ceea-ce dovedeşte că mă­ năstirea există din vechime şi că Ştefan Clucerul şi fiul săfl Pîrvu Clucerul afl rezidit-o numaî. Clucerul Ştefan a înzestrat mănăstirea cu satele Bucovăţul, Cornăţelul, Săcuiul, Vlăcăneşti şi cu cea-l-laltă jumătate din Zmărdăşteţi. L a anul "JllJ (1609) mănăs­ tirea a fost înzestrată de Banul Armega, împreună cu fiul săfl Drosul Postelnicul şi cu nora-sa Rada, cu moşiile Drăgoaia, Gabrova, Maraesul, Bărbeşti, Zembuşeşti şi Muşeteşti închinîndu-î şi mănăstirea Roboaia cu toate moşule şi Ţiganii săî pe metoh, precum şi moşia Balomireşti. Astă-zî n’a maî rămas din mănăstirea ast-fel restaurată de cît biserica zidită în cărămidă netencuită, mică, însă foarte in­ teresantă. Dar nicî biserica nu se maî află în starea eî primi­ tivă. Surpîndu-se malul, a că­ zut clopotniţa, care era frumos zidită, ca numaî la puţine bise ricî din ţara noastră. Ajungînd mănăstirea cametoh sub ascultarea Horezuluî, ea a fost reîntemeiată de călugării grecî prin Chrisant Horezeanul sub numele de Bucovăţul-Nofl, pe cel-l-alt mal al Jiuluî, la loc maî adăpostit, fflcîndu-i-se şi o îngrăditură, iar biserica cea ve­ chie, a fost reparată cu cheltueala unuî ţăran, anume Sandu. Architectura eî e de un stil minunat; temelia pănă la soclu 6 zidită cu cărămidă romană scoasă din ruinele uneî cetăţi alăturea cu dînsa, de unde maî

BUCOVĂŢUL

scot şi azî locuitoriî asemenea cărămidă. Clopotul cel mare, de o apa­ renţă foarte vechie, are pe el următoarea inscripţie abia des­ cifrată : «Domin mânuit in aeternum.» «D. C. R. I. S. 70, u. eroum.» Astă-zî, în casele mănăstireî, este instalat un penitenciar pu­ blic, aî căruî deţinuţi au fost în anul 1892 în număr de 368, repartizaţi ast-fel: corecţionali 227 şi recluzionari 141, carî aveau să facă 129058 zile de arest. Deţinuţii sunt întrebuin­ ţaţi în fabrica de tăbăcărie, per­ mutată în 1883 de la Mărgineni şi lucrează sub administraţia ministerului de războiu pentru încălţăminte şi echipamente. Media anuală de piei lucrate este de la 12 18000 piei de vaci (toval) şi 4— 6000 piei de boî americani (pentru talpă).

Bucovăţul, munte, în

pl. Ocoluld.-s., jud. Mehedinţi, la frontiera ţării cu Banatul-Temişoareî.

Bucovăţul,

ocol silvic, făcînd parte din circumscripţia XVII, inspecţiunea V I silvică; are re­ şedinţa în Craiova, jud. Dolj. Pădurile cuprinse în acest ocol sunt: Golumbul, Balota, Murgaşiul, Părşani-Robăneştî, BaltaVerde, Bucovăţul, Leamna-Pietroaia, Opritura-Crivei, Zăvoiul, Dosul-Sandei, Lazul - Slătioara, Gogoşul şi Gogoşiţa, Seaca-dePădure şi Ştirbeiu.

niţă, în pl. Ocolul, jud. Mehe­ dinţi, pe muntele Bucovăţul.

Bucovăţul,

vale, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Bucovăţul, cu o înălţime de 50 m., acoperită de păşune.

Bucovăţul şi Leamna, moşie a statului, jud. Dolj, pl. Jiul-d.Mijloc, com. Bucovăţul, aren­ dată de la 1893— 98 cu 1500 leî anual. Moşia Bucovăţul este vîndută, iar Leamna esclusă. Pe această moşie sunt date 320 po­ goane în loturi.

Bucovăţul-Nou,

mănăstire, ju­ deţul Dolj, pl. Jiul-d.-Mijloc, co­ muna Bucovăţul, zidită de A r ­ himandritul Hrisante, Horezeanu, Paron Chicerul şi Mitropolitul Neofit. Este deservită de 2 preoţi şi 1 cîntăreţ. Serbează hramul Sf. Niculae.

Bucovăţul-Vechiu,

mănăstire, jud. Dolj, pl. Ocolul, comuna Balta-Verde, reparată de stat în 1873. A re un preot şi un cîntăreţ.

Bucovelul,

gîrlă, izvoreşte din dealurile Ştirbeţuluî, trece prin partea de E. a com. Bucovul, pl. Cricovul, jud. Prahova, şi se varsă în Teleajen.

B u c o v e lu lu î (Valea-), vale, co­ muna Hîrsa, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Bucoveni, Bucovăţul, pădure a statului, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna Bucovăţul, pe moşia Bucovăţul. Felul arborilor: cer, stejar şi gîrniţă. Face parte din ocolul Bucovăţul, circumscripţia X V II silvică.

Bucovăţul, 6G620.

BUCOVICIORUL

673

fost pichet de gra­

iCarcU Dicţionar Geograftot

com. rur., pl. Znago­ vul, jud. Ilfov, situată la N.-V. de Bucureşti, lîngă rîul Colin­ tina, pe şoseaua judeţeană Bucureşti-Tîrgoviştea, 21 kil. de­ parte de Bucureşti. Se compune din satele: Atîr­ naţi, Buftea, Flămînzeni, Buciu­ meni, Chitila, Mogoşoaia şi O­ dăile, cu 3157 locuitorî, care

trăesc în 653 case şi 5 bordeie. Suprafaţa total a comunei e de 8385 hect. Proprietarii: principele A l. B. Ştirbey, A l. Costescu, BancaRomîniei şi d-l. I. Dunca, au 6260 hect. şi locuit. 2125 hect. Proprietarii cultivă în total 2700 h ect.; 96 rămîn sterpe, 208 sunt izlaz, I vie şi 3255 pădure. L o ­ cuitorii cultivă 2014 hect., restul rămîn sterpe. In com. sunt 4 bisericî, la Atîrnaţi, Flămînzeni, Buciumeni şi Mogoşoaia, deservite de 4 preoţî; 4 şcoale, frecuentate de 48 elevi şi 26 eleve. Comuna numără 614 contri­ buabili. A re un budget de 2 151 5 lei la venituri şi 20602 la chel­ tuelî. In anul 1885 erau 535 contribuabilî. Dintre locuitori, 708 sunt plu­ gari, 5 industriaşi, 70 au dife­ rite profesiuni. Arătura se face cu 197 pluguri: 189 cu boi şi 8 cu caî. Locuitoriî au 250 care şi căruţe: 192 cu boi şi 58 cu cal. In com. sunt: 2 mori cu apă, 4 maşini de treierat cu aburi, 5 poduri stătătoare şi 3 heleş­ taie. Comerţul se face de 18 cîrciumarî şi 4 hangii. împroprietăriţi sunt 520 loc. şi neîmproprietăriţi 284. Numărul vitelor mari e de 1852, dintre cari: 365 caî şi epe, 13 armăsari, 852 boî, 554 vaci şi viţei, 8 tauri, 27 bivoli şi 33 bivoliţe, şi al celor mici de 2616: 481 porci şi 2135 oi. S ’au stabilit în comună 74 străini.

Bucoviciorul,

sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vella, si­ tuat la 1500 m. N.-E. de Gubancea, cu 505 suflete, 305 băr­ baţi şi 290 femei. Locuesc în 141 case şi 5 bordee. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţio85

BUCOVICIORUL

nează din 1884; este întreţinută de stat. Localul şcoaleî este în­ chiriat. A re 8 hect. şi 52 arii proprietate şi un singur învăţă­ tor. In 1892— 93 a fost frecuen­ tată de 34 copii, 3 băeţî din satul Cetăţuia şi 31 din Bucoviciorul. Cu vîrstă de şcoală sunt 59 copiî. Ştiu să se iscălească 46 locuitorii, şi să scrie şi să citească 20 locuitori. In sat este o biserică, cu patronul SfinţiîVoevozî, fondată de proprietara, S. Rooschoschi. După legea din 1864, are 8 pog. şi jum. arabile proprietate. Bucoviciorul este a­ şezat pe dealul Burdiosul. Comunicaţia se face prin şo­ sele comunale şi vecinale care-I leagă Ia S.-E. cu Vella şi Ia S.V . cu Gubancea, peste DealulMare.

Bucoviciorul,

deal, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Glodul.

Bucoviciorul,

moşie particulară, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vella, satul Bucoviciorul.

Bucovina,

deal, jud. Fălciu, pe care se zice că, din vechime, a existat sat înfiinţat de nişte lo­ cuitori Bucovineni, fugiţî din Bucovina; maî în urmă dispărînd locuitoriî s’a desfiinţat şi satul. Se află situat între dealurile: Deasa şi DealuI-de-Mijloc, în par­ tea de E. a com. Rusca, plasa Prutul.

Bucovul,

com. rur., pl. Cricovul, judeţul Prahova, Ia 440, 58^ 30 grade latitudine nordică şi 23°, 45 longitudine estică. Această comună este foarte vechie. Pe Ia 1503 a fost în relaţiunî comerciale cu Braşovul, şi a fost capitala judeţului Să­ cueni, desfiinţat în anul 1847. Că această comună datează de prin secolul al XHI-Iea, nu e

674

nici o îndoială, căci în ValeaOrlei există o biserică, cu hra­ mul Sf. Nicolae, care are In­ scripţia: «Făcută Ia anul 1396 de cocoana Ţinea Mărăcineanca, şi în care este înmormîntată Doam­ na Stanca a Domnului Constan­ tin Nicolae Voevod, moartă Ia anul 1756.» In pădurile Bucovului Ia a­ nul 1600 Mihaifl Viteazul fu în­ vins de Poloni şi Moldoveni şi s’a retras Ia Tîrgşor. Ipsilante plecînd din Iaşi spre Bucureşti şi sosind Ia 12 Mar­ tie 1821 în B u co v, trecu în revistă regimentul luî D u c a , compus din 800 soldaţi, şi al luî Caravia, compus din 300, cum şi coloanele Iui Gripari şi Colocotroni; escluse din aceste corpuri pe vagabonzi, din cauza neorînduelilor ce făceau, dînd caii lor Ia alţi. L a Bucov, Tzalacoff fu numit adjutant al ba­ talionului sacru. Com. Bucovul este situată pe malul stîng al rîuluî Teleajenul, pe iazul ce trece prin centrul său şi pe pîrîul Bucovelul, Ia 6 kil. departe de capitala jude­ ţului şi Ia 21 kil. de a plăşiî. L a Bucov este o mare fabrică de spirt şi mai multe morî sis­ tematice de făină. Comuna se compune din două cătune: Bucovul şi Valea-Orlei, avînd o populaţiune de 1126 locuitori, 575 bărbaţî, 551 fe­ mei, în plus 54 familii de Ţ i­ gani, cari se ocupă cu fierăria; 12 Evreî, pe Ia fabricile de spirt; 14 Bulgari, cari se ocupă cu grădinăria; 8 Greci, din care doi arendaşi şi 6 muncitori; 2 Italienî şi 9 Unguri Ia fabrici. Capi de familie sunt 312; contribuabili 459; case de lo­ cuit 418. In comună sunt treî biserici: una în cătunul de reşedinţă Bu­ covul şi două în căt. Valea-Orlei.

BUCOVUL

Biserica din Bucovul are hra­ mul Sf. Treime, şi inscripţia: «Această sfîntă şi Dumnezească biserică, cu hramul Sf. loan şi Sf. Troiţă, fiind din vechime zi­ dită de d. Mateifl Mărgineanu Filipescu V el Agă, Ia anul 1679 şi Ia 1802, Octombrie 14 din pricina întîmplărei ce s’a făcut de marele cutremur cu totul s’a stricat şi ca să nu se piarză această pomenire a neamului mefl şi a mea, ca de acum îna­ inte să se pomenească, din te­ melie m’am apucat cu toată osîrdia, am prefâcut’o, înfrumuseţîndu-se după cum se vede, ca să fie spre pomenirea neamului mefl, ctitor Constantin Filipescu Vistier, în zilele Prea înălţatului Domnului Nostru Ion Constan­ tin Ipsilante Voevod, în anii de Ia Cristos 1804, Septem­ brie 13». Biserica din Chiţorani s’a zi­ dit Ia anul 1797 de Paharnicul Constantin Cantacuzino şi soţia sa Smaranda, în zilele luî Ale­ xandru Ipsilante, Mitropolit fiind Dosifieifl. Biserica din Valea-Orlei s’a zidit Ia anul 1396 (?) de cocoana Ţinea Mărăcineanca. Aceste bisericî sunt deservite de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 pa­ racliser. Locuitoriî, pe lîngă agricul­ tură, se maî ocupă cu trans­ portul fâinei şi lemnelor de foc. Meşteşugari sunt: 4 rotari, 34 fierari şi I cismar. Ei desfac pro­ dusul muncel lor Ia Ploeşti. Locuitorii, în număr de 211, s’afl împroprietărit Ia 1 864, cînd Ii s’afl dat 519 hect. pe moşia Bucovul, fostă a boeruluî din Di­ van, Banul Filipescu, şi aceasta se constată din «Cartea de suhat» dată de Mihail Şuţu Voe­ vod Ia 17 Noembrie 179L *n coprinderea următoare. «Dumnea-Voastră Ispravnicilor otsud.

BUCOVUL

Saac pentru locuitorii otsatulPIopeni, într’acel judeţ, cum că hra­ na lor şi a vitelor lor o fac pe mo­ şia dumnealui ce se numeşte Bu­ covul, fără de a avea vre-un fo­ los de la dînşiî, pentru care vă poruncim Domnia mea să adu­ ceţi pe acel locuitori înaintea Dumnea -Voastră şi să Ie daţi poruncă ca orî să se aşeze cu omul Dumnealui Banului Fili­ pescu, ca să dea suhatul cela ce este obijnuit, safl să clăcuiască, etc». Afară de vitele trebuincioase muncel, în comună maî sun t: 34 caî, 14 epe, 113 vacî, 9 bi­ voli, 49 capre, 985 oî şi 291 porcî. In raionul comuneî, pe iaz, sunt 4 morî de măcinat mălaifl. Şcoala există în comună de 24 anî. Localul e proprietatea comuneî. S’a frecuentat în a­ nul şcolar 1892— 93 de 97 copiî (S 2 băeţî, 27 fete), din numărul de 301 copiî (154 băeţî, 147 fete), cu vîrstă legiuită. Şcoala e deservită de doî învăţători, cu întreţinerea cărora statul chel­ tueşte 2808 leî anual. Ştifl carte 194 bărbaţî şî 64 femei. întreg teritoriul comuneî este de 2466 hect. pămînt. Ţuică se fabrică în termen medifl cam 1960 decal. pe an. Stupî cu albine sunt 92. Pămîntul e prielnic Ia toată cultura, afară de cel deluros, care prieşte foarte mult viei. T e­ renul cultivabil a produs în a­ nul trecut 2188 hectol. grîfl, 714 hectol. ovăz, 97 hectol. meifl şi 2080 hectol. porumb. Dintre pomî roditori sun t: 890 meri, 314 peri, 97 duzi, etc. Livezile dafl aproximativ 120.000 kilgr. fin pe an. Comerciul se exercită în co­ mună de 8 cîrciumarî. Budgetul comuneî pe anul 1894— 95 prezintă Ia venituri

675

suma de 12084 leî şi la chel­ tuelî 7890 leî. In comună sunt două şosele: şoseaua naţională Ploeşti-Buzăfl şi şoseaua judeţeană Bucovul-VăIeni. E brăzdată de dealurile Bighilin şi Chiţorani şi străbătută de gîrlele: Iazul, abătut din rîul Teleajenul, care trece prin mijlocul comuneî; Bucovelul, care trece prin partea de E. a comuneî, şi de Valea-Orleî şi Valea-Caluluî. Se mărgineşte Ia N. cu co­ munele. Scăeni şi Pleaşa; Ia E. cu cătunele Valea-Popiî şi Rachieri, Ia V . cu rîul Teleajenul.

Bucovul,

sat, face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Cri­ covul, jud. Prahova. A ci e re­ şedinţa comuneî.

Bucovul,

moşie, pe care Ia 1864 s’afl împroprietărit locuitorii din com. Bucovul, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Bucovul,

moşie a statuluî, fostă a mănăstire! Pasărea. Este si­ tuată în jud. Teleorman, com. Bucovul-Adunaţi, şi se întinde Ia N. şi E., între valea Bucovuluî şi com. Izvorul-d.-j., din judeţul Argeş, precum şi spre o parte din moşia T ătărăşti; Ia S.-V. se învecineşte cu moşia Rîca.

Bucovul,

pădure, pe moşia Tătărăşti-d.-s., din pl. Teleorman, întinderea eî este de 342 h ect.; are lemne de diferite esenţe; este situată între comunele Rîca, Popeşti şi Tătărăşti. Se povesteşte că în această pădure a fost un puţ, Ia vâl­ ceaua numită a luî Ochî-AIbî, în care, pe timpul Zaverei, s’a îne­ cat o mulţime de oameni de groaza Turcilor, cari afl sur­ prins lumea tocmaî Ia horă. Loc.

BUCOVUL-ADUNAŢI

voind a se ascunde în puţ, parte s’afl înecat, parte afl fost omorîţî.

Bucovul,

vale, în jud. Teleor­ man, prin care curge pîrîul cu acelaşî nume. începutul eî este în jud. Argeş, mal sus de com. Izvorul-d.-s.; trece prin comu­ nele Bucovul-Adunaţi şi Rîca, străbate prin pădurea Bucovu­ luî, pe lîngă comuna Tătărăştid.-s., apoî se ramifică în cîte-va vâlcele carî poartă diferite nu­ mirî. Gura acesteî văî este în­ tre comunele Udypul şi Tătărăşti-d.-j., unde dă în valea T e­ leormanului.

Bucovul-Adunaţi,

com. rur., în pl. Teleormanului, jud. Teleor­ man, situată pe valea Bucovu­ luî, Ia depărtare de 66 kil. de oraşul Alexandria, 45 kil. de Roşiori şi 94 de Ia reşedinţa ju­ deţului. Vecinătăţile sale sunt: com. Izvorul-de-sus din jud. Argeş Ia N., comuna Strîmbeni Ia V ., com. Rîca Ia S. (cătunul RîcaNouă); iar Ia E. are rîul Teleor­ man, în dreptul căt. Purcăreni, de Ia com. Popeşti-Palanga. A re două cătune: Bucovul, reşedinţa, Adunaţi-şi-Betegi, ca­ re şi acesta este situat tot pe valea Bucovuluî, în aceiaşi linie. Suprafaţa comuneî, cu a moşii­ lor de pe dînsa, este de 1298 hect. Din acestea, 300 hect. a­ parţin locuitorilor; 198 hect., din carî 12 pădure, sunt ale d-Iuî loan Chitu şi restul de 800 hect., din carî 250 pădure, sunt moşie arabilă a statuluî, moşie care face parte din trupul întreg numit Burdea-Căldărarul-a-Mi­ tropoliei. Populaţiunea este de 634 su­ flete, 157 contribuabilî, din carî 291 suflete şi 60 contribuabilî în cătunul Betegi.

BUCŞA

Numărul vitelor este de 2438 capete: 154 caî, 354 vite cornute marî, 1781 vite cornute micî şi 149 porcî. Singura ocupaţiune a locui­ torilor este agricultura. Pămîn­ tul nu este însă fertil şi pe tim­ puri ploioase apele băltesc, iar cînd este secetă, vegetaţiunea nu poate rezista ca în alte părţî, ci se usucă. Cu toate astea se cultivă şi aci toate cerealele obicînuite, dar maî ales orzul şi ovăzul. Căile de comunicaţiune ale comuneî sunt: la com. Rîca, prin căt. Rîca-Nouă, şi la com. Popeşti-Palanga prin şosele ve­ cinale. T ot asemenea şi la ho­ tarul judeţuluî pănă în com. Izvorul-de-jos. Veniturile comuneî sunt de 2742 leî, 96 banî, iar cheltue­ lile de leî 2686, banî 98. A re o şcoală mixtă, cu un în­ văţător, care este frecuentată de 20 — 30 elevî. Biserica are un preot şi doî cîntăreţî.

Bucşa,

sat, face parte din com. Burdusaci, pl. Stănişeşti, jud. Tecuciu. E aşezat pe coasta dealuluî cu acelaşî nume, la S.-E. comuneî. A re o populaţiune de 26 Cc-pî de familie şi 105 su­ flete. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 14 băeţî şi 13 fete. Locuitoriî sunt răzeşî. Satul este străbătut de un drum ce se ridică pe Dealul Buc­ şei şi trece în jud. Tutova.

Bucşa,

deal cultivabil, în com. Liteni, jud. Suceava.

Bucşa,

deal, jud. Tecuciu. Este o continuare a dealuluî Băluşuluî, la E. de satul Burdusaci, formînd limita jud. Tutova.

Bucşa,

moşie de 416 hect. la S.V . comuneî Cioara-Radu-Vodă,

676

proprietatea Brăila.

statuluî, judeţul

Bucşa,

moşie nelocuită, în plasa Ialomiţa-Balta, com. Murgeanca, jud. Ialomiţa. Este proprieta­ tea statuluî; înainte de seculari­ zare aparţinea mănăstire! Plum­ buita. A re o suprafaţă de 380 hect. A fost arendată pe pe­ riodul 1883— 1893 cu suma de 4000 leî.

Bucşa, pîrîiaş,

jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., care curge pe te­ ritoriul satuluî Bucşeşti. Izvo­ reşte din localitatea numită Izvorul-Fîntîneî şi se varsă în pî­ rîul Cernul.

BUCŞEŞTI

Bucşana,

vale, jud. Gorj, care îşî ia naştere la E. de cătunul Cîrligei; maî tot timpul anuluî are un torent care poartă acelaş nume şi care se varsă în apa Galbenul (Baia • de - fier), la E. cătunuluî Pereşti unde se şi ter­ mină valea.

Bucşăneasca,

sat, în comuna Băneasa, plasa Prutul, judeţul Covurluiu, cu vr’o 35 familii; nu­ mele îî vine de la Bucşenescu, fostul proprietar al moşieî.

Bucşăneasca,

moşie particulară de 194 hect., în com. Băneasa, pl. Prutul, jud. Covurluiu.

Bucşăneşti, Bucşa, pîrîu,

jud. Suceava, ce vine din dealul cu acelaş nume, străbate satul Liteni şi, după ce a primit din stînga pe Humăria, se varsă în Suceava. (1200 m.).

Bucşa,

vale, judeţul Tecuciu, la S.-V. de satul cu acest nume, com. Burdusaci. Se întinde în­ tre satele Bucşa şi Burdusaci, la N. pînă în Zeletin, iar la S. pănă în com. Motoşeni.

Bucşana,

cătun, din com. Pri­ goria, pl. Amaradia, jud. Gorj, situat la E. comuneî pe valea Zorleşti. A re o suprafaţă de 1350 hect. şi produce anual cam: 872 hectol. porumb, 512 kgr. fasole, 104 decal. vin, 93 decalitri ţuică, 190 kgr. lînă, 153000 kgr. fîn şi 865 hectol. grîu. A re o populaţie de 100 fa­ miliî, 600 suflete, din carî 32 contribuabilî. Locuitoriî posedă 10 plugurî, 29 care cu boî, 183 vite marî cornute, 17 caî, 127 oî, 39 capre, 57 rîmătorî. In cătun este o biserică, de­ servită de 1 preot şi un cîn­ tăreţ.

sat, pe rîul Argeş, cu 413 loc., jud. Argeş, plasa Loviştea; face parte din com. rur. Corbeni. A re o biserică cu hramul Adormirea, deservită de un preot şi un cîntăreţ.

Bucşeneşti,

numire ce se maî dă satuluî Hîrtieşti, com. Ţiţeşti, pl. Rîul-Doamneî, judeţul Muscel.

Bucşeşti,

com. rur., pl. Tazlăuld.-s., jud. Bacău, aşezată în va­ lea pîrîuluî Cernul, de-a dreapta Tazlăuluî-Mare. Este alcătuită din 6 cătune: Bucşeşti, reşe­ dinţa, Cernul, Cornitul, Băleni, Turluianul şi Lereni. In «Condica Liuzilor» (1803) găsim Bucşeşti, moşie rezăşească, iar în «Buciumul Romîn», pag. 521, o găsim tot rezăşească cu sat şi biserică, pe lîngă moşiile Cornitul, Cernul, Leoteşti, Vă­ leni şi Turluianul. L a 1873 era compusă din cătunele: Bucşeşti (primărie), Cernul, Cornitul, Slobozia-Cernul, Turluianul şi Vă­ leni. Teritoriul com. se mărgineşte cu al comunelor Leontineşti şi Ajdeoani la N., cu al com. Be-

BUCŞEŞTI

reşti la E., cu al com. Berzun­ ţul la S. şi cu al com. Popurile la V . Pîrîul-Cernuluî udă com. de la V . spre E., curgînd prin­ tre dealurile păduroase: Treaţa, Cernitul, Bolovanul, Cornitul, Buda, Turluianul şi Stoianul. A re o şcoală mixtă în Bucşeneşti, întreţinută de comună. In anul 1891 şcoala a fost fre­ cuentată de 16 copiî, dintre carî 2 fete. In com. sunt 4 bisericî orto­ d o xe: 2 în Bucşeşti, I în Cor­ nitul şi I în Cernul, deservite de 3 preoţî şi 6 cîntăreţî; 9 cîrciumî. Populaţiunea numără 513 capî de familie, cu 2015 suflete, din­ tre carî 989 bărbaţî şi 1026 fe meî. După naţionalitate sunt: Romînî 1857, Ungurî 130, Iz­ raeliţî 28, toţî de protecţiune romînă. După felul ocupaţiuneî se deosibesc: 600 agricultori, 12 meseriaşî, 9 comercianţi, 21 profesiuni libere, 300 muncitori, 73 servitori. Ştiu carte 236, din­ tre carî 16 femeî. Contribuabilî, după noul receusămînt, sunt 187. După le­ gea rurală din 1864, s’au dat la 78 locuitori 246 fălcî. Teritoriul com. are o întin­ dere de peste 7000 hect. Pă­ durile ocupă o suprafaţă de peste 2700 hect. Proprietari sunt: Col. Leonida Iarca (venit 6650 leî); Gr. Săcară (venit 1570 leî); D. Eftasiade (venit 1300 leî); D. De diu (venit 1300 leî) şi Anica Moldovan (venit de I IOO leî). Totalul impozitelor este de 673 leî şi 50 bani. In această com. sunt 6 morî. Viile ocupă 151/a hect., din­ tre care g sk hect. lucrătoare, iar 5 8/* hect. nelucrătoare. Totalul pămînturilor de cul­ tură este de 1014,4 hect. Animale se numără: 89 caî,

BUCŞIANI

677

1203 vite cornute, 403 porcî, 185 capre şi 1128 oi, care dau 1671 kilogr. lînă ţurcană; 21 stupi de albine, care dau 12 kilogr. miere şi 8 kilogr. ceară Budgetul com. pe exerciţiul 1891— 92 are la venituri leî 6325,bani07, şi la cheltuelî 6420 leî. Teritoriul com. este străbă­ tut de linia vecinală TeţcaniBucşeşti-Podurile. Distanţele: la Bacău, capitala districtului, 42 k il.; la comuna Moineşti 8 kil.; la com. Podu­ rile 4 kil.; la com. Bereşti 8 k il.; la com. Ardeoani 9 k il.; la comuna Berzunţul 7 kil.; la com. Scorţeni, reşedinţa plăşiî, 18 kil.

Bucşeşti,

sat, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., reşedinţa com. cu acelaş nume, situat pe pîrîiaşul Buşea. A re o şcoală mixtă; 2 biserici ortodoxe, clădite de lo­ cuitorî: una la 1839 şi alta la 1858, deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; 4 cîrciumî. Capi de familie sunt 229, din 949 suflete. Animale se numără: 26 cai, 461 vite cornute, 151 porcî şi 48 capre.

Bucşeşti,

moşie, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Bucşeşti, des­ pre care Th. Codrescu, «Buciu­ mul Romîn», pag. 520, ne spune: «moşie în care avînd parte 120 stînjenî şi d-lui Gavriil Neculau, la 1840, îi scoate în mezat spre a-î vinde de v e c i; din ră­ zeşi sunt şi preotul A lex. Dospinescu, Neculaî Turculeţul, Manolachi Stratulat, polcovnicul Alex. Chiriac etc. A re sat cu o biserică, 2 preoţî, 2 dascăli, 20 mazili, 8 nevolnici, 18 vă­ dane, 2 jid o vi; pe lîngă moşiile Cornitul, Cernul-Leorteşti, V ă ­ leni, Turluianul şi altele, cu un număr de 120 locuitori.»

Bucşiani,

com. rur., pl. Dealul, judeţul Dîmboviţa. Această co­ mună este situată sub un deal, pe malul stîng al Ialomiţeî, spre S.-E. de Tîrgovişte, la o distan­ ţă de 15 kil. In partea de N.E. comuna se învecineşte cu dea­ lurile: Conţeasca, Cruţul şi Săpunari, acoperite parte cu vii şi parte cu păd-ire. Bucşiani se udă spre V . de rîul Ialomiţa, iar prin centru şi spre E. cu pîraiele Pîşcovul şi Căcăcioasa. In raionul comunei sunt 6 po­ deţe pe pîraiele numite; peste Ialomiţa însă nici unul. Această comună se compune din trei cătune: Bucşiani propriu zis, Habeni-Bucşiani şi Adînca, cu o populaţie în total de 1046 locuitori Romîni. In comună se produce po­ rumb, puţin vin. Din pămînt se scoate piatră de var. Sunt mai multe velniţe de făcut ţuică şi o moară de apă. A ci sunt două biserici şi o şcoală, întreţinută de stat. Şcoala din Bucşiani este mixtă, cu un învăţător, frecuentată de 70— 90 elevî şi eleve şi avînd S clase complecte. In comună sunt 200 copii de ambe sexe cu etatea de şcoală. Localul este de zid, avînd treî camere. Co­ muna are un venit de peste 4000 lei şi vr’o 350 contrib. Bucşiani se învecineşte la Est cu com. Haimanalele din jude­ ţul Prahova, de care se desparte prin deal, pădure şi pîrîul Cri­ văţul sau Valea-Neagră; la V . cu com. Hăbeni, de care se des­ parte prin Ialomiţa; la N. cu com. Adînca şi Săcueni şi la S. cu căt. Răţoaia, de care se des­ parte prin movile de hotărnicie şi cu Băleni de care se desparte prin Ialomiţa. Bucşiani se leagă prin şosea comuno-vecinală nu­ maî cu Adînca, iar cu cele-l’alte prin drumurî practice.

BUCŞIANI

Bucşiani, com. rur.,

compusă din cătunele Bucşiani-d.-s., Osebiţi sau Bucşiani-d.-j. şi Podişorul sau Bucşiani-Moştenî, pl. Neajlovuluî, jud. Vlaşca. In 1887 se aflau în această co­ mună 198 contrib. sau 225 fa­ milii cu 1172 suflete. Venitul comunal pe anul 1886 era de leî 13973, iar cheltuelile de 13926 leî. In 1887, venitul comunal era de 3888 leî, iar cheltuelile de 3041 leî. In 1887 s’a cultivat în această comună o suprafaţă de 1520 hect. cu diferite cereale. Comuna este situată pe ma­ lul stîng al Neajlovuluî, departe de Bucureşti de 32 kil., de Giur­ giu de 56 kil. şi de Obedeni, reşedinţa plăşiî, de 2 kil. In 1887 s’a cultivat în această comună de către 115 locuitorî suprafaţa de 39 hect., 15 are de tutun, care au produs 5016 kilogr. de tutun în valoare de leî 3042. In comună se află două şcoale: una de fete şi alta de băeţî, construite de zid, în bună stare, conduse de un învăţător şi o învăţătoare; în 1888 au urmat 35 băeţî şi 9 fete, din 61 băeţî şi 52 fete în vîrstă de şcoală. In cătunele din această co­ mună sunt două bisericî, deser­ vite de 1 preot şi 3 cîntăreţî; depind de parohia Bucşiani. A ci se află o moară, pe apa Neajlovuluî, zisă Moara-Frăsinenilor. In comună sunt 392 boî şi vacî, 106 caî, 2703 oî şi capre, 395 rîmătorî. Eforia spitalelor civile din Bu­ cureşti are aci o pădure de şleau de 422 hect.

Bucşiani-de-Jos

sau Osebiţi, sat, pendinte de com. Bucşiani, pl. Neajlovul, jud. Vlaşca, pro­ prietate a Eforiei spitalelor ci­

678

vile din Bucureşti. Se arendează o-dată cu Bucşiani-d.-s. A ci este o biserică, cu hra­ mul Sf. Nicolae, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. In sat este o şcoală. Sunt 2 cîrciumî. Populaţia acestuî căt an e de 102 familiî. Alături este o movilă mare, care se numeşte Frăsineni.

Bucşiani-de-Sus sau Bărcă­ neasca, cu mahalaua Cătuneni, sat, pendinte de comuna Bucşiani, pl. Neajlovul, judeţul Vlaşca, proprietatea Eforiei Spi­ talelor civile din Bucureşti. Se arendează cu Bucşiani-d.-j. pe suma de leî 3796. Suprafaţa totală a moşieî este de 836 hect. In 1864 s’au dat la 60 locuitorî foşti clăcaşî su­ prafaţa de 210 hect. In acest cătun este o biserică fără preot, cu un cîntăreţ. Sunt 2 cîrciumî.

Bucşoiul,

munte, înalt de 2477 metri d’asupra nivelului MărilNegre. Serveşte de limită între judeţele Dîmboviţa şi Prahova. Este situat la N. de muntele Omul şi la N.-E. de muntele Morarul.

Bucul,

com. rur., în pl. IalomiţaBalta, judeţul Ialomiţa, situată pe partea stîngă a rîuluî Ialo­ miţa, între comunele Slobozia şi Ograda. Teritoriul comuneî se întinde din rîul Ialomiţa, spre N., pănă în moşiile Iazul şi Smirna, pe o suprafaţă de 14645 hect., din carî 725 hect. pădure. Statul posedă moşia Bucul-Mătăseşti cu trupul Cornăţelele, de pe te­ ritoriul comunei Cosîmbeşti, cu întindere de 10,500 hect., fostă pendinte de mănăstirea Cotroceni, de lîngă Bucureşti, şi

BUCUL

acum arendată cu suma de 135000 lei. După legea rurală din 1864, sunt împroprietăriţi pe această moşie 94 locuitorî. Se compune din satele: Bucul şi George-Lazăr, din cătunele (tîrlele): Iezerul, Căşeria, CapulMoşieî şi Ioneşti, cu reşedinţa primăriei şi a judecătoriei co­ munale în Bucul. Populaţiunea comunei este de 2285 locuitorî, cu 509 capî de familie şi 1776 membrii de fa­ milie sau 1143 bărbaţî şi 1142' femeî. După naţionalităţi sunt: 2267 Romînî, 8 Grecî, 1 Bulgar, 3 Unguri şi 6 de alte naţionalităţi. După religiune: 2278 creştini ortodoxî, 3 catolici şi 4 mozaici. După profesiuni: 520 agricul­ tori, 6 meseriaşi, 16 comercianţi, 5 profesiuni libere, 97 muncitori şi 46 servitori. Din aceştia 236 ştiu carte şi 2049 nu ştiu (1890). V ite sunt: 1047 cai, 1164 boi, 1409 vaci, 4015 oî şi 408 porcî. Venitul comuneî în 1887— 88 se urca la 4546 leî şi cheltuelile la 6248 leî. Instrucţiunea se predă, în două şcolî mixte, la 52 elevî şi 28 e­ leve, de un învăţător, retribuit de stat şi de comună şi o în­ văţătoare, retribuită de comună. Localul şcoaleî din satul Bucul este construit în acest scop de comună. Bisericî sunt două, deservite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî.

Bucul,

sat, jud. Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, pendinte de com. cu acelaşî nume, situat pe ţăr­ mul stîng şi în lungul cursu­ lui rîuluî Ialomiţa. Pe la începutul acestuî secol satul se afla spre S.-V., la 2 kil. de cel actual, pe lunca rîu­ luî Ialomiţa, unde se maî văd şi acum urme şi despre care se păs­

BUCUL

679

trează legenda că ar fi fost fon. dat de o colonie de tătari, după a căror căpetenie şî-a luat şi satul numirea. In urmă s’a maî numit şi Bucul-Mătăseşti, numire pe care o maî are astă-zî moşia, pentru că aicî se cultivau mulţî gîndacî de mătase, carî dau mă­ tase de o bună calitate. A icî este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Populaţia constă din i io fa­ miliî Romînî, 6 familiî Ţigani şi 2 familiî Grecî. Se află o şcoală mixtă, cu i învăţător retribuit de stat şi comună. Localul şcoaleî este construit în acest scop de com. Biserica satuluî este clădită în 1820 şi este deservită de un preot şi douî cîntăreţî. Vite sunt: 360 caî, 296 boî, 6000 vacî, 2600 oî şi 193 porcî.

Bucul,

lac, în jud. Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, situat spre V. şi în apropiere de satul Bucul. Are o suprafaţa ca de 300 hect., şi con­ ţine mult peşte. A cest lac maî poartă numirea de Iezerul sau Iezerul-de-Ia-Bucul.

Bucul, pădure,

jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, pe ţărmul stîng al rîuluî Ialomiţa, lîngă satul Bucul. A re o întindere de IOO hect. cu esenţe de ştejar şi plop.

Bucur,

deal, în comuna Broş­ teni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

Bucur,

loc izolat, în com. Giu­ leşti, plasa Cerna-d.-j., judeţul Vîlcea.

Bucur,

măgură, numită şi Mă­ gura-luî - Bucur, în jud. Mehe­ dinţi, plasa Cîmpul, pe terito­ riul com. rur. Pristolul.

B u c u r , jud. Putna. moara-lui-Bucur).

(Vezî Co-

Bucur (Movila-Iul-),

movilă, în jud. BuzăO, com. şi cătunul Săgeata, pe moşia Săgeata.

Bucur (Muntele-Reghiul-lui-), pădure, pe teritoriul com. Herăstrăul, pl. Vrancea, jud. Putna. A re o întindere de 1400 hect. şi e stăpînită de locuitoriî din Herăstrău în indiviziune.

Bucur (Secătura-Iuî-),

v îr f al muntelui Lapoşul, în pl. Vran­ cea, jud. Putna.

Bucur-Ceauşul,

loc izolat, jud. Buzău, comuna Sibiciul-d.-s.

Bucura,

com. rur., în pl. Blah­ niţa, jud. Mehedinţi, la distanţă de 26 kil. de oraşul Turnu-Severin. Este situată la poalele plaiuluî Oreviţa, pe loc şes, şi formează comună cu satul Viaşul, numit şi Smîrdăşteţul. Se măr­ gineşte: la E. cu com. Corlă­ ţelul ; la S. cu cătunul său Viaşul şi comuna Pătulele; spre V . cu com. Vînjuleţul; iar spre N. cu com. Vînjul-Mare. A re 186 con­ tribuabilî, din 986 locuitorî, lo­ cuind în 211 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este des­ tul de bună. Locuitorî posedă : 49 plugurî, 80 care cu boî şi 14 căruţe cu caî. In comună sunt 2 bisericî, deservite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî; o şcoală, cu I învăţător, frecuentată de 20 elevî şi 2 eleve ; o cîrciumă. Budgetul comuneî Bucura co­ prinde : la venituri 4387 leî şi la cheltuelî 2317 leî. Numărul vitelor în această comună este de: 500 vite marî cornute, 31 caî, 400 01 şi 205 rîmătorî. Prin comuna Bucura trece şo­ seaua Severin - Hinora -RogovaVînj ul-Mare-Bucura, etc.

BUCURA

Prin această comună trece pîrîul Blahniţa, ce vine despre com. rur. Vînjul-Mare şi trece în com. rur. Pătulele, formînd pe teritoriul comuneî Bucura o baltă mare cu stufuri, care se numeşte Balta-Viaşuluî. Numele de Bucura ar fi luat de la o fată numită Bucura, în îm­ prejurările următoare: «Trecînd prin acest loc un convoiu dc robi, ce se duceau spre Dunăre şi o­ prind să poposească în locurile acestei comune, căpetenia care conducea convo­ iul dc robi, fiind atras de frumuseţea fe­ tei Bucura, voia a ramîne în aceste locuri cu dînsa. Ea însă i-a pretins a face o plimbare prin pădurea cca marc din îm­ prejurime, şi pc cînd eî făceau aceasta plimbare în pădure, ea i-a zmuls han­ gerul dc la brîu şi i l'a împlîutat în pept omorîndu-1 pe loc. S'a întors îndata la prizonieri, carora taindu-le legaturile, îî libera, liberînd şi pc un tînăr a­ nume Rujcan cu care tînara fata trăise bine din copilărie. Ceata acestor robi s'a stabilit în acest loc şi a format un mic sat, căruia î-a dat numele de Bucura, după numele liberatoarei lor, neputîndu-se întoarce îndărăt din cauza mulţi­ lor barbari, cari î-ar fi întîlnit în calc şi l-ar fi robit din nou. Tînarul Ruj'can s'a căsătorit cu Bucura spunîndu-î ca el voeşte a deveni în viitor domnul şi stăpînitorul drumului acestuia, pe toata întinderea acoperită cu păduri, j'urîud că ia asupră-şî sarcina de a omorî pc toţî carî ar trece cu prizonieri prin a­ ceste locurî, şi va libera pe prizonieri. De atuncî şi pănă asta-zî drumul acela poartă numele de «Drumul-luî-Rujcau» iar cu robiî liberaţi de Rujcan s’a po­ pulat satul Bucura*.

O altă tradiţie este următoa­ rea : «Locul acesta, împreună cu domeniul dimprejur, era al unuî boer mare venit des­ pre soare apune. Aceste avea o femeie tînără şi frumoasă, numită Juninca, poreclita mai pe urmă Bucura, (gură mica). După moartea bărbatului eî, ramase singură stăpînă peste domeniu. Intîmplîndu-se atuncî să iasă poruncă împărătească ca locuitoriî acestuî loc să părăsească locurile lor, să treacă Dunărea dincolo şi să se aşeze acolo, stăpîna locului acestuia n'a voit să-şî părăsească domeniul său, ci a dat voe la ceî cc Vor Voi să ramlc în ţara

BUCURA sa se stabilească pe moşia eî. Mulţî dintre ceî ce n’au ascultat de porunca împărătească s'au stabilit pe domeniul accsteî femeî. Eî, spre a se putea apăra contra tilharilor care-î jefuiau, s’au retras în partea loculuî, maî spre S. de actuala comună, într’un loc maî dosnic, cu pă­ dure şi stuf de bălţi; şi dînsa cu ast-fel de oameni adunaţi, a format un sat că­ ruia î-a dat numele de Bucura. Azî lo­ cul acesta se numeşte de locuitoriî co­ muneî Bucura: « B u c u ra -Vechie sau Bătrîna».

B u c u r a , pădure, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Blahniţa; ţine de teri­ toriul com. rur. Bucura şi este proprietate a statuluî. B u c u r a , vale, în jud. BuzăQ, co­ muna Vintilă-Vodă, căt. Sîrbeş­ ti ; se scurge în Valea-Bouluî. B u c u r a - B ă tr în ă , loc, pe care a fost aşezată în vechime com. rur. Bucura, din pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi. B u c u r e a s a , cătun, al comuneî Petreşti-d.-Vărsături, pl. Ocolul, jud. Goij. Este situat pe loc şes, la S.-E. de reşedinţa comuneî sale. A re o întindere de 500 hect., din carî 150 hect. arabile, 70 hect. fîneţe, 175 hect. pă­ dure, izlaz şi pomet şi 5 hect. vatra satuluî. A re o populaţie de 46 familii, 258 suflete, din carî 42 contribua­ bili, toţî Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vitelor. Locuitorii posedă IO pluguri, 20 care cu boi, 240 vite marî cornute, 3 caî, 290 oi, şi 34 rî­ mătorî. A re o biserică de lemn, de­ servită de I preot şi 1 cîntăreţ. In cătun se găseşte I puţ şi 3 fintînî. B u c u r e ş ti ( B u c u r e ş c î, fr. B u c a re s t), capitala Regatului şi capitala judeţuluî Ilfov, cel maî mare ca teritoriO, cel maî po­

680

pulat şi cel mal însemnat oraş din ţară. Topografia. — Situaţiunea. — Oraşul Bucureşti este situat pe ambele maluri ale rîuluî Dîm­ boviţa, parte pe şes, parte pe coline, la 440, 25', 39" latitu­ dine nordică şi la 26°, 6', 12” longitudine estică de la Greenwich, la o distanţă de 382 kil. E. de Vîrciorova, de 483 kil. S.-V. de Dorohoiu, de 75 kil. N. de GiurgiO şi de 230 kil. N.-V. de Constanţa Se află la 2495 kil. de Paris, la 2269 kil. de Roma, la 825 kil. de Constantinopole, la 889 kil. de Buda­ Pesta, la 1 167 kil. de Viena şi la 1842 kil. de Berlin. (Aceste cifre sunt socotite aproximativ, pe calea ferată şi via Predeal, a­ fară, de distanţa la Constantino pole, socotită pe via Constanţa). Lim itele. — Oraşul Bucureşti are ca limite: la N. com. Bă­ neasa; la N.-E. com. Colentina; la E. comunele Pantelimon-Dobroeşti şi Dudeşti; la S. com. Jilava; la S.-V. comuna Măgu­ rele; la V . comunele Militari şi Roşul. Altitudinea. — Bucureşti se află aşezat pe un plan mal mult orizontal, a cărui înălţime asu­ pra nivelului mării variază în diferite puncte ale oraşului. Punc­ tul cel mal jos este la bariera Călăraşilor, 77™,24, iar înălţi­ mea cea maî mare este de 105“ , pe platoul Cotrocenilor. Media diferitelor înălţimi, în cifre ro­ tunde, este de 83“ d’asupra ni­ velului mării. R eliefu l solului. — Solul pe care se află situat oraşul Bu­ cureşti face parte dintr’un în­ tins şi monoton şes, mărginit spre S.-V. de vechiul mal drept al rîuluî Dîmboviţa, care ia nume­ le de Dealul-Cotrocenilor, Dealul-Spireî, Dealul-Filaretuluî şi Dealul-Văcăreştilor; spre N.-E.

BUCUREŞTI

de şirul de bălţî formate de apa Colentineî şi carî sunt: Mogo­ şoaia, Băneasa, Herăstrăul, Floreasca, Teiul, Colentina, Fun­ deni, Mărcuţa şi Pantelimonul; spre N.-V. şi S.-E. şesul acesta n’are limite naturale bine carac­ terizate ; orî-cum îî putem atri­ bui o formă oblongă, cu di­ mensiunea cea maî mare în di­ recţiunea N.-V. — S.-E. Hidrografia vechiului Bucu­ reşti. — A p a Dîmboviţei nu a curs în tot-de-una prin matca cea canalizată pe care i-o ve­ dem astă-zî şi nicî prin aceia pe care i-o cunoşteam înainte de 1882. L a Arhivele statuluî, actele Mitropoliei şi ale prea bogatei Mănăstiri a luî Radu-Vodă ne spun că în timpul lui MateiuV odă Basarab, la 1636, se ştia din bătrîni că fusese o matcă vechie, pe care Dîmboviţa o pă­ răsise de mult. Iutr’o ceartă ce se iscase în­ tre Sava, fiul luî Negre din V ă­ căreşti şi Bucureşteniî din prejurul Raduluî-Vodă, citim că lo­ curile acestor bătrîni locuitorî aî oraşului fuseseră hotărîte încă din timpurile luî Mircea-VodăCiobanul. Pe atuncî tot de matca ve­ chie a Dîmboviţei se vorbeşte. Care e limita urmată de a­ ceastă vechie matcă ? Cînd şi în urma cărora preschimbări cozmice a părăsit Dîmboviţa vechia matcă, pentru a intra într’aceia ce-î cunoscurăm pănă la anul 1882? Iată două întrebări la carî ne este astăzî peste putinţă a răs­ punde. Ştim numaî, că din se­ colul X V I, şi pănă în vremurile noastre, bălţile cele numeroase, situate pe malul drept al Dîm­ boviţei, precum şi gîrliţele carî, din dreapta şi din stînga veneaO, înăuntrul Bucureştilor, să

BUCUREŞTI

se verse în Dîmboviţă, au dis­ părut una cîte una. A zî, nimeni nu-şî maî aduce a­ minte de Bucureştioara, o gîrliţă, care pleca din balta Icoanei, tre­ cea prin străvechia mahala a Săpunarilor, prin mahalaua Scaunelor-Vechî, prin Pescăria-Vechie, tăia Podul-Tîrguluî-de-Afară, lua cam prin strada Radu-Calomfirescu, cobora peste Podul-Verguluî, prin valea din spre strada Mircea-Vodă spre Olteni, o cotea Ia dreapta prin strada Cerbului şi se vărsa în Dîmboviţa, în ma­ halaua Popescului, maî sus de Jigniţa Domnească. Documente din 1609 şi din 1681 certifică, împreună cu tradiţiunea orală, existenţa acesteî gîrliţe, numită Bucureştioara, atît de iubită de săpunaril, mă­ celarii şi pescarii secolelor tre­ cute. Tradiţiunea, nu însă şi docu­ mentele, ne spune că Bucureş­ tioara, eşind din lacul Icoanei şi venind pănă la spatele actua­ lului spital Colţea, acolo unde în secolul trecut se afla LaculŞuţului, sau Balta-de-la-Carvasara, se despărţea în două; o parte, cea despre care vorbirăm, apuca spre Podul-Tîrguluî-deAfară, iar cea-l-altă parte cotea la dreapta, spre S.-V., da prin Tîrgul-Cuculuî, cobora pe la Bărăţie, prin uliţa Boiangiilor şi, pe lîngă zidurile Curţei-Vechi, se vărsa în Dîmboviţă la Bazaca. Tradiţiunea nu ne spune cum se numea acest rîuşor, care trebue să fi trecut pe la jumătatea stradei Decebal, de oare-ce în Octombrie 1 896, cînd s’au făcut săpături pe acea stradă, s’a vă­ zut la cîţi-va metri adîncime, că pe acolo fusese pat de rîu. O a treia gîrliţă, de a căreia existenţă ne vorbesc documen­ tele şi care era alimentată de ttest) lia n te JJtcflonar aeograjti

681

bălţile din dreapta Dîmboviţei, de la Mihaiu-Vodă la vale, se nu­ mea Dîmbovicioara. Dacă aceas­ tă gîrliţă se vărsa la CapulPoduluî-Turnuluî sau aiurea, do­ cumentele nu ne-o spun hotărît, In ori-ce caz Dîmbovicioara era p ’alocurea hotar pentru proprie­ tăţile Mitropoliei. Tradiţiunea pomeneşte de actuala stradă a Artei ca vechie matcă a dispă­ rutei Dîmbovicioare. Mai fost-au şi alte gîrliţe ? Do­ cumentele tac şi nu ne mai dau amănunte de cît în privinţa u­ nui pîrîu fără nume, care, pro­ babil, curgea de-a stînga Dîm­ boviţei, de la E., dincolo de Să­ rindar, ceva maî la vale de Vadul-Cailor, pîrîu al Tabacilor cari, înainte 1668, lucrau pe ma­ lul stîng al Dîmboviţei, de la Zlătari pănă mai sus de Să­ rindar. Să nu uităm a spune, înainte de a părăsi micile gîrliţe bucureştene, afluente ale Dîmboviţei, că Bucureştioara trecea în ma­ halaua Săpunarilor pe lîngă Drumul-Tîrgovişteî, pe care la 1681 Şerban Cantacuzino îl numeşte Drum ul cel vechia a l Tirgoviştel. Pe lîngă bălţile şi lacurile cari îî înconjoară la N. şi E., ca la­ curile Mogoşoaia, Băneasa, He­ răstrău, Floreasca, lacul Teilor, al Colentinel, al Fundenilor, al Mărcuţeî şi al Pantelimonului, Bucureşti aveau pe malul drept al rîuluî lor o mulţime de la­ curi, carî se ţineau şir, din Gro­ zăveşti şi pănă la heleşteul luî Şerban-Vodă, de sub dealul Filaretulul, trecînd prin Postăvari, pe unde era un lac mare, în care se spălau postavurile bucureştene. Să nu uităm lacul Dudesculul, balta de lîngă ŢigăniaMitropoliel şi lacul Antimulul. Lacul de lîngă locul luî DuraNeguţătorul, de care vorbesc

BUCUREŞTI

documentele brîncoveneştl, de­ vine în secolul al XVIII-lea la­ cul Cişmegiulul. Lacuri au fost şi maî multe, dar cu vremea afl dispărut. Bună­ oară, la 1586, Mihnea-Voda, fiul lui Alexandru-Vodă, vor­ beşte de Lacul-Adînc, pe care mama lui, Ecaterina-Doamna, îl cumpărase ca să-l dea bisericeî Vorniceşti-Caplea, adică Sf. Niculae, mai tîrzifl Mănăstirea Mi­ haifl-Vodă şi pentru care lac a­ vusese ceartă cu Dobromir Ba­ nul şi cu fiul lui, Mihail Postel­ nicul. Toate aceste lacuri, alimen­ tate de apele Dîmboviţei, creşteafl şi se revărsaţi ca şi rîul, cînd Dîmboviţa venea mare. Drept acestea vedem la 1685 pe Şerban-Vodă Cantacuzino fă­ cînd în sus de Moara-Mitropoliel, întărituri şi iaz de pămînt, pentru a micşora probabil can­ titatea apelor ce năvăleafl asu­ pra Bucureştilor. Podoaba cea adevărată a Dîm­ boviţei bucureştene erafl morile, a căror vechime trebue să fie tot atît de mare ca şi a ora­ şului. Noî nu le putem urmări de cît din secolul al XVI-lea. Cea mai vechie moară pe Dîm­ boviţa, înăuntrul Bucureştilor, la doi paşi aproape de Curtea Domnească, este moara de la Ciutărie, pe care Dobromir Ba­ nul o făcuse, safl mai bine o reparase şi apoi, mult mai îna­ inte de 1587, o dedese călugă­ rilor de la mănăstirea Sfinteî Troiţe a luî Alexandru-Vodă. O numim cea maî vechie, din punctul de vedere al documen­ tării, căci, fără îndoială, multe altele afl fost mai vechi. Mănăstirile afl fost cele mai bogate proprietare de morî pe Dîmboviţa. Radu-Vodă, MihaifiVodă, S-tul Sava, Cotroceni, Văcăreşti şi cine ştie cîte alte 8Q

BUCUREŞTI

bisericî şi mănăstiri bucureştene aveau mori foarte căutate şi foarte bănoase, situate pe am­ bele maluri ale Dîmboviţei. Ţineau la dînsele foarte, căci erau maî bănoase de cît orl-ce. Egumenii preferaţi ca drept cre­ dincioşii să închine mănăstirilor lor o moară pe Dîmboviţa în Bucureşti, de cît orî-ce moşie, chiar din districtele cele maî mănoase ale ţărei. Diaconul Paul din Aleppo, în povestirea călătoriei patriarhului Macarius, admiră şi înalţă pănă la ceruri moara luî ConstantinVodă-Şerban de la D obreni; îî numără pietrele, arată cum cade făina în saci, spune că ve­ nitul î-e de o mie de scuzi veneţianî şi sfîrşeşte prin a zice, suspinînd: «maî bine moara a­ ceasta o închina Principele scau­ nului nostru al Antiohieî, de cît mănăstirile şi moşiile ce a închinat». Moara de la Foişor, din Bu­ cureşti, cu casă, cîrciumă şi pivniţî, producea Egumenului de la Radu-Vodă, la 1818, bună su­ mă de parale, adică 24000 de taleri pe an. Nu odată Dîmboviţa s’a re­ vărsat şi a inundat Bucureşti. Sunt maî multe mărturii de do­ cumente şi cărţi, din carî se vede că pentru timp de patrucincî zile, Bucureşti îşî schim­ baţi adevarata lor fire. Lumea era silită să umble cu bărci şi să se urce pe acoperişul case­ lor. Multe pagube facea şi multe poduri rupea şi case dărîma. In schimb, într’alte rîndurî, Dîmboviţa seca în cît nu mai venea apa de cît ca o făşioară s’o san cu piciorul. L a 1794, Iunie, Epistatul de la Şanţuri, ca să meargă bine două morî ale luî, acolo la şanţuri, abate toată Dîmboviţa din matca cea care o ducea la Bucureşti, şi

682

Bucureşteniî văd cu groază că apa Dîmboviţei a secat cu desăvîrşire. Podurile peste Dîmboviţa bucureşteană n’au fost numeroase. Mănăstirile cele bogate întreţi­ neau cîte-va dintr’însele, Dom­ nia pe cele maî multe şi pe alocurea boeriî şi mahalagiii de pe malul gîrle! contribuiau după putere pentru a face peste gîrlă podurî şi podeţe, de reparaţiunea cărora ne vorbesc cîte odată documentele, şi pe carî Dîmbo­ viţa, îndată ce venea ceva maî mare, le lua cu totul. In faţa Curţii domneştî, tre­ cînd dincolo, pe malul drept al Dîmboviţei, spre Livedea Dom­ nească la dreapta, şi spre Prund şi Baia Mitropoliei la stînga, iar drept înainte spre mahalaua Ca­ licilor, actuala cale a Rahoveî, era un pod care se numea din vechime Podul de la Turn, de oare ce la Poarta de sus a Cur­ ţii Domneştî, era un turn de apărare. Podul de la Gorganî, Podul A găi Iane,' Podul Turcului, Po­ dul Cilibiuluî, Podul de la ca­ feneaua Beilicului şi apoî podişte prin curţile boereşti, ale căror proprietăţi se întindeau pe ambele maluri ale gîrlei, — iată tot ce ne spun documen­ tele despre mijloacele Bucureş­ tilor de a trece gîrla pănă la finele secolului al XVIII-lea. Hidrografici actualului Bu­ cureşti. — Şesul, pe care se află situat Bucureşti, este tăiat în direcţiunea dimensiune! sale celei mai mari de rîul Dîmbo­ viţa, care nu-i împarte lărgimea în părţî egale; ci, din potrivă, trece mult maî aproape de li­ mita sud-vestică, de cît de cea nord-estică a acestuî şes. V a­ lea, pe care şi-a săpat-o Dîm­ boviţa în acest şes, are ca mal drept seria de dealuri menţio­

BUCUREŞTI

nată maî sus, ca limită sudvestică ; iar malul ei stîng este limitat de o linie, care pleacă de la punctul de întîlnire al liniei ferate de juncţiune (gara de Nord şi gara Filaret) cu ca­ lea Zinca Golească, trece şi din vale de cazarma Malmaison, prin calea Plevneî, pănă la în­ tâlnirea acesteia cu strada Ştirbeiu-Vodă, pe din vale de Co­ mandamentul corpului de armată, şi apoî pe la întâlnirea stradeî Luterane cu strada Fîntînei ; de aci pe la grădina Episco­ piei, de a lungul căeî Victo­ riei şi stradeî Biserica Măgureanu, apoî în spre strada Carol I, strada Şelari, de a lungul stradei Lipscani, stradeî Decebal şi căeî Văcăreşti, pănă la în­ tâlnirea acesteea cu calea Călă­ raşilor ; în fine se continuă pe la întâlnirea stradeî Spaniole cu strada Negru-Vodă,de aci în sus şi de alungul căeî Văcăreşti pănă la întâlnirea acesteia cu strada Traian; apoi de alun­ gul stradeî Laboratori, pănă la întâlnirea ei cu strada Foişorul şi de a lungul acesteia pănă la întîlnirea eî cu strada Grădina­ rilor. In fundul acesteî văî, destul de largă, Dîmboviţa şî-a schim­ bat dese-orî matca, şerpuind cînd către malul drept, cînd că­ tre cel stîng şi dînd ast-fel naş­ tere unei albii umplute cu alu­ viuni moderne, pe care este si­ tuată partea cea mai de jos a oraşului, care este în acelaşî timp cea mai vechie şi cea maî puţin întinsă, dar care a fost altă-dată cea maî populată. Par­ tea aceasta a trebuit să fie trep­ tat abandonată de locuitori, din cauza insaJubrităţei solului şi a deselor inundaţiuni la care era supusă, şi oraşul s’a întins de preferinţă spre E. şi spre N.-E. Rîul Dîmboviţa intră în oraş

BUCUREŞTI

pe sub calea Zinca Golească şi ese afară la vr’o 640 de metri mal la vale de podul din dreptul Abatorului. Lungimea eî în in­ teriorul capitalei e de 7 kilo­ metri, lărgimea de 7 metri, iar volumul de apă, în termen de mijloc, este de 3600 metri cub! pe secundă. înainte de canali­ zare, rîul Dîmboviţa străbătea coloarea de Verde, trecea pe lîngă Grădina-cu-Caî, colina Sf. Ilie şi pe lîngă grădina Cişmegiul. In dreptul stradeî Dom­ niţa Anastasia se apropia de coloarea de Roşu, pe care o mărginea lîngă palatul Brîncovenesc. După ce făcea o coti­ tură mare, înconjurînd piaţa Ghica-Vodă şi spitalul Brîncovenesc, eşia din coloarea de Roşu, încrucişînd strada Şer­ ban-Vodă, nu departe de pala­ tul Bibescu-Vodă. De aci încolo mărginea coloarea de Roşu de cea de Albastru, f>ănă la în­ fundătura Bonjuriştilor. In co­ loarea de Albastru, curgea pe lîngă fostul ospiciu Maternitatea (azî şcoală de băeţî şi de fete) şi biserica Radu-Vodă şi eşia afară din oraş la 640 m. maî de­ parte de podul din dreptul Aba­ torului. Adevărul este că vechia mat­ că a Dîmboviţei nu s’a schim­ bat în mod radical cu ocaziunea canalizăreî, însă, prin să­ parea malurilor eî, suburbiile: Izvorul, Arhimandritul, MihaiuVodă, Sf. Elefterie şi Gorganul au scăpat de necontenitele inundaţiunî la carî erau expuse, cînd ploua maî mult şi cînd se to­ pea zăpada. L a 1865 s’a făcut primul în­ ceput de canalizare a Dîmbo­ viţei ; fiind făcut în mod nepo­ trivit n’a reuşit. Cursul apeî este lin din cauza că albia eî n’are clină suficientă. L a 1880 s’au început marile

683

lucrări de canalizare. Regularea şi adîncirea albiei a transfor­ mat Dîmboviţa într’un rîu cu­ rat şi s’a înlăturat bălţile şi băltoagele din unele suburbii măr­ ginaşe ale Bucureştilor. Ea, fiind canalizată, are cheiuri frumoase, plantate cu arbori, şi pe carî s’aQ clădit mulţime de edificii. In curînd cea maî frumoasă par­ te a oraşului va fi, poate, che­ iul Dîmboviţei. In Bucureşti, peste Dîmboviţa, azî, sunt 12 poduri: 5 de fier şi 7 de piatră. A pă de băut în oraş se distribue din Dîmboviţa, luată din acest rîu de la localitatea nu­ mită Arcuda, în sus de Bucu­ reşti, filtrată acolo şi adusă prin canal de beton în rezervoriul de la Cotroceni, de unde se distribue în tot oraşul. (Vezî § A li­ mentarea oraşului cu apă). In Bucureşti sunt două lacuri micî. Unul în Grădina Cismegiuluî, în mărime de I hec­ tar e legat de Dîmboviţa prin un canal suteran, în lungime de 2 kilom. Lacul din CismegiG e căptuşit d’a întregul cu un strat de beton şi poate fi desecat ori-cînd, în timpul cel mai scurt. A re pe el cîte-va co­ loane ţîşnitoare şi înstalaţiunî pentru aşa numitele fintînî lu­ minoase. Pe o mică insulă a luî se află înstalaţiunile necesare pentru producerea de lumină electrică. Lumea — mal ales co­ piii — se distrează umblînd pe el cu bărci micî, iar în timpul erneî, cînd îngheaţă, se organi­ zează patinagiu. Cel-l-alt lac e cel din Gră­ dina Botanică (Cotroceni), mai mic de cît lacul din CismegiQ. Lacul de pe locul unde e azî situată Grădina Icoanei, a fost desecat în timpuri recente, din motive de salubritate publică. Constituţiunea geologică. —

BUCUREŞTI

Considerat din punctul de ve­ dere geologic, terenul Bucureş­ tilor este un deluviO cenuşiQ. Aspectul cenuşiu al deluviulul provine din descompunerea plan­ telor ce au vegetat pe el şi cari au dat naştere stratului de hu­ mus, ce s’a încorporat cu te­ renul gălbui. Pe la Cotroceni, pămîntul este argilos şi margos, aproape impermeabil ; de aci încolo vine un strat de nisip, apoî maî jos strate de argilă şi nisip, cari alternează. Stratul de argilă impermeabilă formează baza rezervoriulul inferior al a­ pelor Bucureştilor. Din apa a­ flată d ’asupra acestuî strat se alimentează puţurile din inte­ riorul oraşului. Adîncimea aces­ tor puţuri variază între 2 m. (Gramont) şi 15 m. (strada Butari). Cu acest pietriş se termină seria stratelor carî compun sis­ temul deluvic, gros de peste 10 m. (1 m.— 4 m. loss, 5— 7 m. nisip şi pietriş), format, după cum se vede, la partea supe­ rioară din loss (partea de d’a­ supra este în general mai roş­ cată, sub care vine un alt loss maî mult galben), iar la partea inferioară, din deluviul sur (ni­ sip şi sub dînsul pietriş) şi aşe­ zat, în stratificaţiune puţin dis­ cordantă, pe o argilă vînătă, care nu poate fi de cît o ar­ gilă terţiară. Această structură geologică a solului Bucureştilor se poate vedea în diferitele gropi de ni­ sip de prin împrejurul oraşului, mai ales în partea luî nordică. In aceste gropi, după ce se desveleşte pămîntul de solul ara­ bil, care se dă la o parte, se sapă lossul, care, curăţit de concreţiunile margoase şi ameste­ cat cu puţin nisip, servă la fabricaţiunea cărămizilor şi la fa­ cerea aşa numitului bazalt arti­

684

BUCUREŞTI

ficial. T ot lossul, maî ales cel de pe văî, amestecat în parte cu argila inferioară, servă la fabricaţiunea altor cerame, cum sunt cărămizile de sobă, ola­ nele de coşurî, etc. De sub loss se scoate nisipul, care, curăţit de pietriş, servă la construcţiunî de zidărie, safl, necurăţit şi ames­ tecat cu pietrişul inferior, la di­ verse lucrări de pavare. In nisipul acestor gropi se găsesc din cînd în cînd resturi de mamifere antedeluviane, din carî multe sunt depuse în Mu­ zeul de Istorie Naturală. T o t aceiaşi structură geolo­ gică s’a putut constata cu ocaziunea diferitelor săpaturi exe­ cutate atît în oraş, cînd pentru rectificarea Dîmboviţei (i 881), cînd pentru canalizare (1883) şi aducere de apă filtrată (1888), cît şi prin împrejurul oraşului. Printre aceste ultime săpături (la o adîncime de 254 m.) se poate cita perforarea (1865— 1870) platoului Cotrocenilor, în locul unde astă-zî este rezervoriul de apă filtrată, pentru fa­ cerea unuî puţ artezian, lucrare părăsită acum de mult, precum şi tăerea mal multor maluri cu ocaziunea construire! liniei fe­ rate de juncţiune, între gara de Nord şi gara Filaret (1872). Compoziţiunea solului. — In urma unei analize a terenului Bucureştilor, compoziţia solului s’a stabilit în următorul m od: Carbonat de calce . 0,860 S i l i c e ........................64,852 A r g i l ă ........................ 22,500 Materii organice . . 3,120 A pă igroscopică. . 8,040 Diferenţa în minus . 0,628 Total 100,000 Din analiza aceasta reese că elementul predominant este silicea. A pă igroscopică este de 8,040 °/o, decî pămîntul Bucu­

reştilor este uscat; materiile or­ ganice sunt în cantitate respec­ tabilă. A şa dar, putem zice că so­ lul oraşului, din cauza abondenţel de materii organice ce conţine, are proprietatea de a absoarbe o mare cantitate de căldură; aceste matern, sub înrîurirea căldureî absorbite, fer­ mentează şi se descompun. Solul capitalei fiind de co­ loarea cenuşie, reflectă puţin ra­ zele luminel şi ale căldureî, şi în fine solul capitalei nu este um ed: ploaia trece prin acest pămînt în proporţie de 28° 0. D ’aci decurge logic că una din cauzele ordinare, care dafl naştere diferitelor boale ce bîntue capitala, se datoreşte în mare parte înfecţiuneî solului. Flora. — Flora circumbucureşteană este flora regiunel cîmpiilor. Pădurile de tufă, tufan, stejar, amestecate cu carpen, frasin, jugastru, arţar, ulm, păr sălbatec, măr pădureţ, etc., cari acum 40 de anî se ţineaţi lanţ în toate direcţiunile, afl început acum să dispară mal cu totul, nerămînînd de cît, icl-colo, cîte-va petice de locuri împădurite. Pe lacurile formate de apa Colentineî şi situate în partea es.ică a oraşului cresc o mul­ ţime de plante acuatice comune. Clhna f i meteorologia. — Cele mal vechi observaţiunî meteo­ rologice ce se cunosc pentru Bucureşti, sunt acelea făcute de constructorul de instrumente Friedrich Wilhelm Koch. Ob­ servaţiunile sale barometrice şi termometrice, din cursul anuluî 1843, afl fost publicate în cu­ noscuta lucrare a lui I. F. Neugebaur: «Beschreibung der Moldau und Walachei». Opticianul Koch a continuat şi în urmă a face observaţiunî me­ teorologice, carî afl fost publi­

BUCUREŞTI

cate, pe apucate şi în mod cu totul necomplect, în unele ziare carî apăreaţi pe atunci în ca­ pitală. Nici odată însă aceste observaţiunî nu afl fost reunite la un loc, spre a se trage dintr’însele o oare-care concluziune. Judecînd însă după ob­ servaţiunile publicate în menţio­ nata lucrare a lui Neugebaur, este foarte lesne de a se con­ chide că observaţiunile în ches­ tiune erafl făcute într’un chip cu totul rudimentar şi că n’ar fi putut da nici o idee asupra climei Bucureştilor. Observaţiunile făcute de d-rul Barasch şi carî îmbrăţoşează o perioadă de 6 ani, de la 1857­ 1862, sunt cele dintîifl observa­ ţiunî meteorologice asupra Bu­ cureştilor, publicate într’o formă care Ie poate face întru cît-va utilizabile. Din nenorocire, aceste observaţiunî nu se raportează de cît la temperatura aerului şi chiar nicî dînsele n’afl fost exe­ cutate cu toată regularitatea cerută. D e la 1863— 1869, observa­ ţiunile meteorologice afl fost fă­ cute la Spitalul Militar (actual­ mente palatul corpului II de armată, din strada Ştirbeiu-Vodă), de către Lesmann, sub con­ ducerea doctorului Davila. Cu începerea anului 1871, obser­ vaţiunile meteorologice afl fost făcute la şcoala de agricultură de la Herăstrăfl, sub conducerea d-luî P. S. Aurelian. Cu începerea anului 1889 şi pănă în prezent observaţiunile s au făcut Ia Institutul Meteoro­ logic de la Filaret, sub direcţia d-luî St. Hepites. C lim a. — Bucureşti ne fiind adăpostit nici de departe nici de aproape mal de nimic, atît spre E. cît şi spre V ., este lă­ sat în voia Crivăţului şi a Aus­ trului. Din această cauză, unită

BUCUREŞTI

cu altele, rezultă că Bucureşti are o climă variabilă. Crivăţul, plecînd din munţii Uralî, străbate vastele stepe ale Rusiei şi vine pănă la noi fără săîntîmpine vr’un obstacol. După cum locurile pe unde trece sunt calde saă reci, tot ast-fel vine şi Crivăţul. Une-ori bate foarte lin, mai cu seamă vara, producînd o răcoreală plăcută, alte­ ori însă devine un adevărat agent destructiv. Iarna Crivăţul bate cu atîta furie, în cît des­ copere multe case, cum s’a întîmplat în mai multe rînduri, bună­ oară în anul 1878 cu cazarma Malmaison, mai apoi în urmă cu hala Ghica-Vodă şi recent de tot — acum vr’o doi ani — ca mai multe clădiri publice ş: private. Zăpada care cade în timpul iernei este spulberată de Crivăţ, în cît circulaţia pe strade de­ vine grea. Stradele ce aii di­ recţia N .- E . - E. (Bulevardul, etc.) remîn aproape fără zăpadă; iar în cele cu alte direcţiuni, unde este adăpost, zăpada formează nişte adevărate mormane şi a­ meninţă a astupa uşile şi fe­ restrele caselor mai joase. In ultimii cîţî-va ani, ce e drep­ tul, n’am avut zăpezi atît de mari. Austrul bate şi el destul de tare. Primă-vara suflă cîte odată foarte rece, probabil din cauza zăpezei din Carpaţî, de unde îşi ia naştere. Fiind-că diferenţa între maxi­ mul şi minimul căldureî şi a frigului este mare, se poate zice că clima oraşului nostru este excesivă, In adevăr avem călduri ca în localităţile cele maî meridionale ale Europei şi geruri ca ale Rusiei şi Sue­ diei. Din punctul de vedere climatologic, anul 1896, la Bucureşti,

685

a fost caracterizat printr’o tem­ peratură anuală de i o 0,9, cu aproape un grad mai ridicat de cît valoarea normală 10°,o, prin­ tr’o răceală simţitoare a luneî Aprilie, printr’o căldură extra­ ordinară de înaltă în cîte-va zile de la începutul lui August, prin­ tr’o lună Octombrie excepţional de călduroasă şi frumoasă şi în fine prin precipitaţiuni atmos­ ferice în mică cantitate. Tempe­ raturile sunt luate după termo­ metrul Celsius. In mijlociu temperatura iernei a diferit foarte puţin de aceia a unei an normal. Foarte puţine au fost zilele, în care termome­ trul, în acest anotimp, s’a coborît maî jos de — 15° şi nicî într’una nu s’a înregistrat nici cel puţin — 200, pe cîtă vreme, ştiut este că în capitală am avut deja temperaturi cari s’au coborît pănă la — 30°,SCu toate că lunile Aprilie şi Maiu att fost mai reci de cît valorile normale, temperatura mijlocie a primă-verei, a diferit foarte puţin de cea normală, din cauza temperaturei relativ ridicată a luneî Martie. Vara a fost călduroasă, maî ales în cursul luneî August, cînd s’a observat temperaturi mai înalte de cît ori-cînd, + 40°,8. Toamna a fost şi dînsa foarte călduroasă, căci a întrecut cu 2°,5 temperatura sa normală. Toate lunile cari compun acest anotimp au fost mai călduroase ca de obiceiu. In deosebi luna Octombrie a fost excepţional de caldă. Temperaturile extreme cari au fost atinse la Bucureşti, în cur­ sul anului 1896, au fost + 40°,8 la 7 August şi — 17°>6 la 4 Decembrie, ceia ce dă o am­ plitudine termometrică totală de 58°,4M e te o r o lo g ie . — Lipsa de

BUCUREŞTI

ploi din cursul anului 1896 s'a tradus printr’o micşorare simţi­ toare în gradul de umezeală al aerului. Umezeala relativă a sa a avut o mijlocie anuală egală cu 6 4 ° ' o , care este cu 8o° o mai mică de cît valoarea normală pentru Bucureşti. Mijlocia anuală a presiunei at­ mosferice la Bucureşti, 755,1, a fost egală cu valoarea sa nor­ mală. Direcţiunea dominantă a vîntului, în cursul anuluî 1896, a fost, ca în tot-d’a-una, aceia de la N.-E. Crivăţul a suflat în timp de 2043 de ore, mai mult cu 280 de ore ca în alt an nor­ mal. Una din cauzele cari au con­ tribuit ca temperatura anului în 1896 să fie maî ridicată de cît valoarea normală, este ne­ greşit şi durata, mai lungă ca de obiceiu, în care soarele a strălucit asupra capitalei. In cursul unui an normal, soarele străluceşte aci în timp de 2173 de ore, adică 40 °/o din totalul posibil de strălucire. In anul 1896 soarele a strălucit 2435 de ore, adică 55 0o din totalul posibil şi prin urmare 262 de ore maî mult de cît într’un an normal. In perioada ultimilor 12 anî, nu a fost de cît anul 1892 în care totalul de strălu­ cire a întrecut cu 20 de ore pe acela din anul în care ne ocu­ păm. Se pare că valoarea de 550o din totalul posibil de strălucire, nu este departe de maximum în care soarele poate fi vizibil în capitala ţăreî. Anul 1896 a fost în general secetos la Bucureşti s’a strîns în cursul său un total de 470,8 mm. de apă, provenită din ploaie sau zăpadă. Cantitatea precipitaţiunilor at­ mosferice în Bucureşti,470,8 mm., din cursul anuluî de care ne o-

BUCUREŞTI

cupăm, a fost cu 147 mm. in­ ferioară cantităţii normale. Din perioada de 3 1 de anî, de cînd posedăm în această localitate observaţiunî udometrice, nu au fost de cît 4 am, în carî totalurile anuale ale precipitaţiunilor atmosferice au fost maî micî de cît acum. In mijlociu, pentru Bucureşti, grosimea stra­ tului de apă evaporată, mă­ surată cu udometru, este de 577,8 mm. după observaţiunile celor din urmă II anî, 1885— 1895. In anul 1896, cantitatea de apă evaporată a fost de 719,2 mm., aproape egală cu cea din anul precedent; ea a întrecut prin urmare cu 141,4 mm. va­ loarea normală. Ca şi temperatura anuală a ae­ rului, temperatura, la suprafaţa solului şi la diverse adîncimî, a fost maî mare de cît valorile normale. Cu începere de la 8 Ianuarie şi pănă la IO Februarie, precum şi în ultimele 7 zile din această din urmă lună, solul la adîncimea de 30 cm., a fost înghe­ ţat. Acesta este tot timpul în care, în cursul iernei, solul a fost îngheţat la această adîncime. In Decembrie 1896, la adîncimea de 30 cm., temperatura nu s’a coborît nicî într’o zi pănă la îngheţ. Cultura solului. — Din supra­ faţa Bucureştilor, două-treimî din întindirea totală este acoperită de o plantaţiune bogată şi va­ riată (20 kil. pătraţi sunt Aco­ periţi cu diferite culturi). Legumele se cultivă în mare cantitate chiar în interiorul oraşuluî. începînd de la cazarma Malmaison, pe sub coasta Cotrocenilor şi pănă la gara Filaret, sunt o mulţime de grădini ocu­ pate maî numaî de legume. Cele dintîiu verdeţurî şi legume

686

ce es primăvara, sunt numaî din aceste grădinî. Viile ocupă cea maî mare pai-te din pămîntul destinat cul­ turilor. De la Cotroceni spre Filaret şi pănă la Mărcuţa, Bu­ cureşti sunt înconjuraţi numaî de viî. Strugurii produşi, fiind apătoşî, nu sunt buni pentru vin, ci se vînd numaî ca stru­ guri de masă. Din prejurul Bucureştilor, a­ proape de bariere, tot cîmpul este cultivat de cereale, prea puţin este ocupat de pădurî. Fortificaţiile. — Bucureşti e înconjurat de 18 forturi şi 18 bateriî intermediare, a căror linie, aproape circulară, se în­ tinde din apa Sabaruluî pănă la Pasărea, tăind pădurile Mogo­ şoaia, Tunari, Ştefăneşti, A fu­ maţi, Pantelimon, între Sabar şi Dîmboviţa; restul linieî trece în lucie cîmpie. Forturile Bucu­ reştilor iau numele satelor din apropiere: Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Tunari, Ştefaneşti, A ­ fumaţi, Pantelimon, Cernica, Că­ ţelul, Leordeni, Popeşti, Ber­ ceni, Jilava, Broscării, Măgurele, Bragadirul, Domneşti şi Chiajna. Forturile Bucureştilor corespund la tipuri deosebite, după valoa­ rea sectorului de atac. Arm a­ mentul lor constă în obuziere, mortiere şi tunuri cu tragere repede, toate adăpostite sub cu­ pole; tirul în ambrasură e pro­ scris ; tirul în barbetă se poate utiliza prin afete înălţate; arti­ leria de calibru mijlociu însă, căreia i se asigură cea maî mare mobilitate şi intensitate de tir prin manevre pe raiuri şi înmul­ ţirea bateriilor intermediare, este elementul esenţial pentru apă­ rarea intervalelor. O cale ferată dosită prin plantaţiunî, permite a executa transporturi de trupe şi material, pentru a acumula cele maî marî mijloace de rezistenţă

BUCUREŞTI

acolo unde s’ar pronunţa lucră­ rile de asediu. Circumferinţa forturilor cetăţii Bucureşti mă­ soară aproape 70 kil., iar tere­ nul cuprins e de 310— 320 kil. pătraţî. O ast-fel de organizare face din Bucureşti una din cetă­ ţile moderne cele maî tari, putînd după împrejurări servi: ca bază de operaţiuni, pivot de manevră sati ca cetate de re­ fugiu. Valoarea strategică a acesteî cetăţi este din toate punc­ tele de vedere comparabilă cu aceea a regiunelor fortificate, a căror blocare ermetică, după ge­ neralul Brialmont, din armata belgiană, ar cere un corp de ar­ mată pentru io kil. circumferinţă. Brialmont, care a întocmit proectul organizării planului Bucu­ reşti, apreciază că pentru ca apă­ rarea Romîniei să fie complectă, ar trebui a se crea un cap de pod pe Şiret, unul pe Du­ năre, unul pe Olt şi 3 sau 4 forturi de oprire pe principa­ lele drumurî ale Carpaţilor. Proectul acesta a primit un în­ ceput de executare prin orga­ nizarea liniei Focşani-NămăloasaGalaţi. Fortificaţiile Bucureştilor au început în anul 1885 şi azi sunt terminate şi echipate. Ele au cos­ tat aproape 250000000 leî. Bucureşti adm inistrativ. — în ­ tinderea vechiului Bucureşti. — De la finele secolului al XIV-lea, Mircea -V odă - cel • Bătrîn făcuse în Bucureşti, după cum rezul­ tă dintr’un hrisov, publicat de d. profesor Gr. Tocilescu, un castel sau Curte domnească, a cărei biserică avea să se nu­ mească mai tîrziu Curtea-Vechie (biserica de azi din strada Ca­ rol, cu hramul Buna-Vestire). L a 1460 Radu-cel-Frumos o face reşedinţă domnească. Pela 1560 oraşul acestase întindea numai pe clina malului stîng al Dîmbovi-

BUCUREŞTI

ţel şi de-abia merită numele de tîrguleţ. E pozitiv, că în acea epocă, Curtea domnească, orî forma marginea sudică a oraşului, orî era în apropiere de această mar­ gine, căcî Constantin Căpita­ nul zice că Alexandru-Vodă, al doilea fiu al luî Mircea-VodăCiobanul şi al Chiajneî, a zidit la 1575» adică la 7 anî după suirea sa pe tron, «Mănăstirea Radu-Vodă, din jos de Bucu­ reşti», ceea ce însemnează că Radu-Vodă nicî nu se socotea în Bucureşti. Pe acea vreme, Dealul-Miriopolieî era plantat cu viî, iar pe malul din faţa Curţiî-Vechî era Livada domnească şi alături maidanurile Calicilor. In timpul luî Mateiu-Basarab, biserica Sărindar (azî squarul cu acelaşî nume din Calea V ic­ toriei) era la marginea oraşului. A ltă margine era la Biserica-cuSfinţî. Despre cele-l-alte margini ale Bucureştilor din acea epocă, nu avem alte date; putem însă pre­ supune că oraşul nu trecuse încă pe malul drept al Dîm­ boviţei şi că nu se întindea prea mult maî sus de CurteaVechie. In zilele luî Mavrogheni, Bu­ cureşti se întindea din capul suburbiei Oborul-Vechiu, trecea prin dosul Sf. Vineri, răspun­ dea la Beilic, pe la spatele Jigniţeî; de acolo pe lîngă altarul Sf. Spiridon, ocolind DealulMitropolieî, pe dinaintea bise­ riceî Antim, se îndrepta spre S-ţiî Apostolî, răspundea în Gor­ gan la Sf. Ilie, se încovoia cam pe unde astăzî este grădina Episcopieî, de acolo tot înainte pe la Icoana şi Popa-Rusu se încheia lîngă Biserica-cu-Sfinţî. A vea o suprafaţă de IO— 12 kil. pătr. şi 20— 25000 suflete.

687

Spre patru părţi ale lumeî se întindeau în Bucureşti patru strade lungî şi întortochiate, şi anume: Podul-Braşovuluî, care de la Constantin Brîncoveanu începuse a se numi Podul-Mogoşoaiei (după moşia domnească Mogoşoaia); Podul Tîrguluî-deAfară, care mergea la O b o r; Podul-Beilicului şi Podul-Cali­ cilor. Aceste pariu liniî se tăiau în cruce la Curtea-Vechie, centrul Bucureştilor. Aceste patru strade marî, cu uliţa Tîrgovişte!, cu a Herăstrăului, cu Podul-de-Pămînt şi cu Drumul-Vitanuluî, lăsau între dînsele goluri ocu­ pate de grădini, de livezi, viî şi maidanurî. Lipsa unui plan. — Nici chiar astăzî încă oraşul Bucureşti n’are un plan topografic regulat şi complect. S ’a ridicat, în 1844, prin baro­ nul Barozin, un plan topografic general al oraşului, complect şi cu toată îngrijirea voită. Acest plan însă neţinîndu-se la curent, el reprezintă alt-ceva de cît Bu­ cureşti de astăzi şi nu poate avea de cît o utilitate istorică. In 1870, s’a însărcinat d-nul Barcley cu facerea unul nou plan al oraşului. In lipsă însă a unul caiet de sarcine bine definit, d. Barcley s’a mărginit a copia planul Barozin, a introduce întru acesta, în mod imperfect, unele din transformările ce primise oraşul şi a prezintă o lucrare care n’a putut servi la nimic. Cu toate acestea, necesitatea unul plan era atît de simţită, în cît Administraţiunea comunală din i876reluă cestiunea şi, crezînd a putea profita de un în­ semnat număr de planuri spe­ ciale, neracordate între dînsele, ce poseda pentru diferite strade, însărcină pe d. Guilloux, pe atuncî director general al căilor

BUCUREŞTI

fierate romîne, de a ridica pla nul axelor stradelor oraşului, un fel de «canevas», pe care să se aşeze apoî, de serviciile oraşului, planurile speciale de strade ce se poseda şi să se complecteze treptat lucrarea. Dar nicî sistemul acesta nu reuşi, pentru că ceea ce se nunumeşte «axele Denize», după numele geometrului, pe care d. Guilloux îl însărcinase cu lu­ crarea, ne fiind reperate pe teren inri’un mod fix, ele n’au mal putut fi reconstruite, nici chiar puţin timp după stabilirea lor. S ’a dovedit chiar că riiangulaţiunea care servise de bază axelor Denize era eronată. Lipsa unul plaiji general al oraşului a avut funeste conse­ cinţe pentru lucrările edilitare ale Bucureştilor, căci nicî o «sistemaţiune» a acestor lucrări neputînd fi întocmită, s’a proiec­ tat, în urma unor studii par­ ţiale, deschideri sau alinieri de strade şi pieţe, pentru a se re­ veni în urmă asupră-le, din cauză că traseurile admise nu se pu­ teau racorda cu stradele înve­ cinate; s’a clădit după nişte alinieri asupra căror a trebuit a se reveni şi a se supune ast­ fel la retragere construcţiunî pentru cari c j puţin timp mal înainte Primăria chiar fixase alinierea; s’a anexat la proprie­ tăţile private, pentru aliniere, terenuri pe sub cari exista ca­ nale de scurgere sau conducte de apă orî gaz; iar pavagiile, trotuarele, stîlpil de lampe, etc. sunt înri’o perpetuă prefacere sau mutare, pentru a se pune în concordanţă cu prea mobilele alinieri şi nivelemente ale stra­ delor. Ridicarea p lanulu i topogra­ fic. — Starea aceasta de lucrări nu se mal putea tolera. Pentru remedierea situaţiunil, Adminis-

BUCUREŞTI

traţiunea comunală a profitat de împrejurarea că Marele Stat major al Armatei era ţinut a ridica planul Capitalei pentru trebuinţele complectăriî cartel ţărei şi a încheiat cu acest in­ stitut convenţiunea pentru fa­ cerea planului topografic al Bu­ cureştilor. Lucrarea s’a contractat cu 390.000 leî şi este prevăzută a se termina la Aprilie 1899. Se face sub conducerea gene­ ralului Const. Brătianu, sub-şeful Statuluî Major, Director al In­ stitutului Geografic al Armatei şi unul din colaboratorii «Ma­ relui Dicţionar Geografic». Planul e raportat la meridian, paralelă şi nivelul mării. E l se întinde peste toată suprafaţa comunei limitată de noua eî rază şi reprezintă figu­ ratul oraşului în proecţiunea luî orizontală, relieful terenului, indicîndu-se prin cote şi curbe de nivel. S ’a ridicat şi figurat pe plan toate clădirile, cu exactul lor contur şi limitele de proprietate, locurile virane, grădinile, gro­ pile, movilele, etc.; toate căile, stradele, fundăturile, pieţele, cu indicaţiunea orî-căreî instalaţiunî fixe ce ar fi pe ele, cum : pavagii, pomî, stîlpî, guri de ca­ nale, lampe, etc. Nivelementul se face pe toate stradele şi se fixează prin 500 de repere, aşezate in zidurile monumentelor publice. M ărginirea razei oraşului. — In legătură cu planul, şi maî importantă poate de cît dînsul, este mărginirea razei oraşului. Bucureşti pănă acum treî anî n’aveau margini; oraşul se întin­ dea în unele direcţiuni, pănă la ultima locuinţă ce i-a plăcut cui-va să zidească pe vre una din căile ce conduc în oraş. Consecinţa acesteî situaţiunî

688

era că densitatea populaţiunii, ra­ portul între numărul lopuitorilor şi suprafaţa ocjpată, descreştea pe măsură ce se anexa de fapt oraşului nouă teritorii şi, cu aaceastă descreştere, descreşteau şi mijloacele sale financiare. Căcî, deşi, în cifră absolută, budge­ tul capitalei se sporea aproape din an în an, cota-parte de cheltuelî disponibilă pentru în­ grijirea unităţii de suprafaţă a oraşului se micşora în pro porţiune cu exageraţiunea cu care se întindea această supra­ faţă. Deja în 4 Februarie 1798 — ne o arată cronicele — Vodă Hangeri a dat «pitac» autori­ tăţilor în drept «să întocmească gardurile din jurul Bucureşti­ lor». . . .; să oprească zidirea de case peste hotarul oraşului, iar la 12 Maiu acelaşî an, Marele Vornic al «obştirilor» obţinu autorizaţiunea domnească casă revizuiască hotarele Bucureşti­ lor şi să «nu se maî poată în­ tinde oraşul». Regulamentul organic recu­ noaşte că «întinderea oraşului Bucureşti fiind mult maî mare de cît numărul populaţiunii», dis­ pune ca «de acum înainte(1832), va fi poprit fie-căruia de a face orî-ce zidire sau clădire afară din cuprinsul cel de acum al oraşului, ale căruî semne sunt cele următoare» (aproximativ şoselele înconjurătoare ale ora­ şului pănă în 1894). Cu abrogarea Regulamentului Organic, abrogîndu-se şi această legiuire, fără a se fi înlocuit pănă în 1894 prin vre-o altă, întinderea oraşului peste şose­ lele înconjurătoare s’a urmat progresiv, fără putinţa vre-uneî împiedicări. In aniî din urmă, sub administraţiunea Primarului Cimpineanu, o convenţiune fu înche­

BUCUREŞTI

iată cu Ministerul de Rezbel, după care acesta se îndatora ca să înconjoare Capitala cu şanţ, dincolo de care să nu se maî poată clădi, zona fiind de­ clarată sub servitutea militară. Din cauză însă de schimbări în Administraţiunea comunală, a­ ceastă convenţiune nu primi nici un început de execuţiune, aşa că cestiunea mărginire! oraşului rămase transmisă Administraţiuniî din 1894, cu toată gravi­ tatea crescîndă a consecinţelor. P eriferia din 1894. — In anul 1894 periferia oraşului Bucureşti era formată ast-fel (de şi clădi­ rile din stradele mărginaşe con­ tinuat! a se întinde la infinit): L a Nord, de şoseaua Basarabilor (1580 m.), care merge de la capul căeî Griviţa pănă la capul căeî V ictorii; de şoseaua Bonaparte (1200 m.), care merge de la capul căei Victorii pănă la capul căeî Dorobanţilor; şi şoseaua Ştefan-cel-Mare (2400 m.), care merge de la capul căeî Dorobanţilor pănă în calea Mo­ şilor. L a Est era formată de şoseaua Mihaifl-Bravul (4600 m.), care pleacă din calea Moşilor pănă la Vitan. L a Vest de Calea Zinca Go­ lească (2400 m.), care pleacă de la gara Cotroceni şi se ter­ mină la şoseaua Basarab; de şoseaua Pandurilor (1840 m.), care pleacă de la gara DealulSpireî pănă la Cotroceni; de şo­ seaua de Cintură (1000 m.), care pleacă de la capul căeî Rahova pănă în şoseaua Pandurilor. L a Sud, periferia oraşului era formată de strada Viilor (1800 m.), de o linie dreaptă ideală, care pleca de la întîlnirea acesteî strade cu şoseaua Văcăreştilor, trecea pe din sus de Abatoriii şi se termina la întîlnirea căeî Vitanuluî cu şo-

BUCUREŞTI

şeaua Mihaiu-Bravul, lungă de 3250 metri. Periferia cea nouă. — In anul 1894, autoritatea comunală ţinînd cont de diferitele dificul­ tăţi administrative, despre carî am vorbit mai sus, a stabilit prin lege zona oraşului, aşa că teritoriul comunei Bucureşti are azî următoarele limite fixe: ki­ lometrul 5 de pe şoseaua Kiselef; intrarea grădineî Herăstrăul-Vechiu; extremitatea de N. a gropilor Floreasca; lacul Colentinel (la Teiu); malurile Colentinei; podul de la Zalhana; malul drept al Colentinei şi al lacului Fundeni, pănă în rîpa de la Fabrica de oţet a lui Niculae; strada Căţelul, pănă la gropile lui Christea; penitenciarul V ă ­ căreşti; şoseaua Văcăreşti; ki­ lometrul J° de pe calea Rah ovei; cimitirul Ghencea; Pirotecnia; Moara lui Macedon; cimitirul Pomenirea (sf. Vineri). îm părţirea terenului. — In privinţa întindere! terenului, Bu­ cureşti cuprindea pănă în 1894 trei ocoale, cari sunt ca trei cercuri concentrice. Insă limita Bucureştilor nefiind determinată, ei se întin­ deau, de la marginea ocolului II, la înfinit. A fost dar vorba de a se limita acest al trei­ lea ocol şi marginea lui s’a pus mult mai încoace de la ultimele clădiri de la extremi­ tăţile oraşului. Pănă la această limită se întinde Bucureşti pro­ priu zis. Peste acest al III-lea ocol, s’a făcut un al IV-lea, care se întinde pănă peste ultimele clădiri de pe părţile mărginaşe ale oraşului. A cest al IV-lea ocol e o zonă mai mult rurală, o zonă rezer­ vată plantaţiunilor şi fabricilor. Puterile administraţiunii Bucu­ reştilor se întind pănă la li­ mitele acestuî ocol şi reglemen­ HBIQ. ilarele Dicţionar Gecgra/to,

689

tele municipale, care sunt acolo în vigoare, tind să dea acesteî regiunî caracterul rural. Marginea exterioară a oco­ lului al III-lea se stabileşte ast­ fel : şoseaua Bonaparte; şoseaua Ştefan-cel-Mare; strada Vapo­ rului ; strada Sf. Dumitru; strada Zidurilor; şoseaua Moşilor pănă în şoseaua Pantelimon; strada Rotarilor; strada Chioşcului pă­ nă în bulevardul Pake-Protopopescu; şoseaua Mihaifl-Bravul; calea Raionului; calea Dudeşti; şoseaua Vitanului; strada Foi­ şorul ; A batoriul; strada Livedea-cu-Duzi; strada Gîrliţa pre­ lungită; strada Fraţilor; strada Morilor pănă la şcoala CuzaV odă; strada Lînăriei pănă în prelungirea stradeî Şerban-Vodă, intersecţia stradeî 11 Iunie cu bulevardul Neatîrnării; coasta dealuluî Filaret pănă în bule­ vardul Maria; calea Viilor; calea Rahoveî din Viile pănă în stra­ da Sabinelor; strada Sabinelor, calea 13 Septembre; strada Pui­ şorului ; strada Izv o r; strada Carol Davila; strada Sălciilor; splaiul drept al Dîmboviţei; po­ dul Cotroceni; strada Franc­ masonă ; şoseaua Plevneî; şo­ seaua Basarab; şoseaua Gro­ zăveşti ; şoseaua Filantropia; strada Cişmeaua K iselef; şo­ seaua Kiselef pănă în şoseaua Bonaparte. Proprietăţile ce se află pe mar­ ginea exterioară a stradelor sau şoselelor carî stabilesc marginea ocolului al III-lea, sunt privite ca făcînd parte din acel ocol, fără însă a se întrupa în oco­ lul al III-lea, prin această dis­ poziţie, de cît cel mult pănă la IOO metri, în profunzime, din acele proprietăţi. Suprafaţa oraşului înainte de 1894..— Din mica cetate de o­ dinioară, neînsemnată atît ca în­ tindere cît şi ca populaţie, în­

BUCUREŞTI

conjurată de păduri şi băltoace, treptat-treptat s’a dezvoltat ora­ şul de azî. Dezvoltarea s’a fă­ cut repede în ultimii 50 de anî, mai cu seamă. Perimetrul oraşului Bucureşti, după vechea zonă, e de 28,174 kil., iar după zona cea nouă ar fi ca de vr’o 55 kil. Suprafaţa oraşului coprinsă, după zona cea vechie, între şo­ selele : Basarabilor, Bonaparte, Ştefan-cel-Mare, Mihaiu-Bravul, Văcăreşti, Viilor, Doamnei, Pan­ durilor şi Grozăveşti, este apro­ ximativ de 32 o hect. Diametrul oraşului, cotat în­ tre şoselele înconjurătoare, este de 7 kil. Suprafaţa totală a oraşului e sub-împărţită ast-fel: 4236000 m. p. edificii şi curţi, 360692 m. p. grădini pentru flori, 4129270 m. p. sădiri şi pometuri, 3001522 m. p. terenuri pentru legume, 12118122 m. p. sădiri de vii, 2892213 m. p. terenuri virane şi 25l 5%30 m. p. strade şi pieţe publice. Din această suprafaţă, partea construită, după statistica anu­ luî 1878, a fost de 4236000 m. p.; suprafaţa construită de atuncî pănă la anul 1895 este necunoscută chiar pentru A u ­ toritatea comunală; suprafaţa construită în anul 1895 a fost de 96473 m. p.; iar în anul 1896 a fost de 124241 m. p. teren. întinderea oraşului. — Din a­ ceste date vedem deja că în­ tinderea teritoriului Bucureştilor este mare. In general vorbind, putem zice că una din trei părţi abia este ocupată de case, curţi, strade şi pieţe. învederat că această mare .în­ tindere teritorială are avantagiul de a da ventilaţiunea cuvenită curţilor şi stradelor, asemenea înlesneşte accesul liber razelor 87

BUCUREŞTI

soarelui, două condiţiunî nece­ sare pentru igiena oraşului. Dacă vom compara Bucureşti cu capitala Francieî, vom vedea că Parisul, cu o suprafaţă de 7802 hect., are aproape 2 mi­ lioane de locuitori, pe cînd ca­ pitala Romîniel, cu 5000 hect., posedă o populaţiune de 232009 locuitorî (recensămîntul din a­ nul 1894), ceea ce revine Ia 130 m. p. de locuitor, pe cînd în Viena, de fie-care locuitor nu e de cît 36 m. p., Ia Paris 35 şi Ia Buda-Pesta 65. Deci rezultă că pe actuala suprafaţă a Bu­ cureştilor ar putea locui maî bine de un milion de locui­ tori. Aspectul general. — O impresiune plăcută face marea de ver­ deaţă, cultivată şi necultivată, din imensele grădini private şi publice, care bate Ia ochi călă­ torului, cu deosebire Ia intrarea în oraş prin gara Filaret. Cu totul alt-fel e impresiunea ace­ luia care intră în oraş prin gara de N ord ; prin acest punct Bucureşti face impresiunea unul oraş mare, care acum e pe cale de a-şî schimba faţa. Unele părţî au caracterul unuî oraş modern-, iar altele reamintesc vechile tim­ puri de restrişte, cînd proprie­ tarii nu se puteau gîndi Ia con­ struirea unor locuinţe solide. Ca­ lea Victoriei, stradele Lipscani, Carol, Şelari, Colţeî, Smîrdan, etc., sunt prevăzute cu pavagiî bune şi trotuare moderne; pre­ tutindeni firme comerciale, o circulaţie vie, mulţime de tră­ suri elegante, trase de caî aprigî. Pompoasele edificii de pe bulevardele Elisabeta şi Carol, dovedesc că Bucureşti în viito­ rul cel maî apropiat vor putea rivaliza, în aspectul lor, cu o­ raşele marî din Occident, maî ales dacă bulevardele şi căile proectate se vor duce la înde­

690

plinire. Aspectul oraşului e în parte condiţionat şi de cursul Dîmboviţei; cheiurile Dîmbovi­ ţei sunt înzestrate azî numaî cu puţine zidiri moderne, dar au un frumos viitor şi vor de­ veni de sigur un cuartier de frunte. Singurul păcat al Dîm­ boviţei e că nu are apă cît ar trebui s’o aibă un rîu care stră­ bate capitala unuî regat. Părţile maî externe ale ora­ şului, numite şi mahalale, oferă un tablou puţin încîntător; case vechî, cu ferestre microscopi­ ce, d’inaintea lor o curte maî mică saO maî mare, strade co­ tite şi nepavate; toate acestea sunt energice îndemnuri pentru administraţia Bucureştilor de a continua fără întrerupere gigan­ tica lucrare a modernizăreî oraşuluî. îm părţirea administrativă.— In privinţa administrativă, în­ tregul teritoriu al oraşului Bu­ cureşti e împărţit în cinci co­ lori, sub-împărţite şi ele în secţii; şi anume: 1. Coloarea de Roşu, circum­ scripţia sau ocolul I, cuprinde centrul oraşului şi constitue un nerv însemnat de viaţă şi acti­ vitate a Bucureştilor. A ci se află grămădite o parte din autorită­ ţile maî principale ale oraşului. Ca strade însemnate în această coloare, remarcăm: căile Şer­ ban-Vodă şi Rahova. 2. Coloarea de Verde, cir­ cumscripţia sau ocolul II, cu­ prinde Vestul şi Nord-Vestul oraşuluî şi se întinde de Ia coloa­ rea de Roşu, spre N.-V., între calea Victoriei şi calea Raho­ veî. In această coloare însem­ năm : calea Cotroceni, calea Plevneî şi calea Griviţeî. 3. Coloarea de Albastru, cir­ cumscripţia sau ocolul III, cu­ prinde Sudul oraşului şi se în­ tinde dela coloarea de Roşu spre

BUCUREŞTI

S., între calea Rahoveî şi ca­ lea Dudeşti. In această coloare e concentrat cuartierul evreesc. Stradă principală: calea Văcă­ reşti. 4. Coloarea de Negru, cir­ cumscripţia sau ocolul IV, cu­ prinde Estul oraşului şi se în­ tinde de Ia coloarea de Roşu spre E., între calea Dudeşti şi ca­ lea Moşilor. In această coloare, afară de calea Moşilor, maî în­ semnăm căile Ianculuî şi Călă­ raşilor. 5- Coloarea de Galben, cir­ cumscripţia sau ocolul V , cu­ prinde partea de N. a oraşului şi se întinde de Ia coloarea de Roşu, spre N., între calea Mo­ şilor şi calea Victoriei. Cel maî frumos şi sănătos cuartier al oraşuluî. însemnăm în această coloare strade maî principale: calea Victoriei, şoseaua Kise­ lef, calea Dorobanţilor, str. Ro­ mană, Icoanei, etc. N um ărul stradelor. — După investigaţiunile făcute de Primă­ ria capitalei, s’a putut afla că Bucureşti posedă peste 1000 de căî, strade, stradele, intrări, aIee şi fundături; din acest nu­ măr au fost recensate abia 807 căî, strade, etc., remănînd decî peste 200 de stradele şi fundături mărginaşe nerecensate. Mare parte însă din aceste stradele n’au numiri, iar casele n’afl fost numerotate nicî odată, aşa că recensarea lor va fi foarte ane­ voioasă. In 1789 Bucureşti avea 88 de mahalale. A zî sunt în Bucureşti: 652 Strade cu planuri ridicate, 625 » aliniate, 219 » nivelate, 520 » decretate, * 307 » numerotate, 392 » nomenclaturate, 403 » pichetate. Din acestea, după felul lor, se

BUCUREŞTI

subdivid în: Strade 700; Bu­ levarde 15; Căî 18; Şosele 20; Fundături 60; Intrări 10; Pieţe 10; Stradele 6; Pasagiî 6 ; Alee 4; Drumuri 4 ; Squarurî 2; Cîmpiî 12; Sătuce şi Cătune 7 (a­ cestea în Coloarea de Negru). Toate aceste strade Sunt în lungime de 226 kil. Panorama stradelor vechiului Bucureşti. — Privind din DealulMitropolieî spre Crucea Slobo­ zia din calea Şerban-Vodă, mo­ nument ridicat în memoria bă­ tăliei dintre Leon-Vodă şi boe­ riî pribegi, carî hotărîseră să nu maî sufere pe Grecî, se zărea ascunsă printre copacî biserica sf. Atanasie, zisă Bucur. Aceas­ tă biserică, cu turla eî rotundă ca o ciupercă, cu streaşină eşită, afundată pe acea vreme între arbori seculari, semăna cu un copil sub o umbrelă, rezemat la tulpina unuî stejar frumos. Maî la dreapta, printre cren­ gile copacilor, în vîrful uneî turle de şindrilă neagră, cu muşchii! pe dînsa, se zărea crucea Biserîceî Oltenilor, templu mo­ dest, dar care ne aduce aminte lupta eroică a celor 24 tovarăşi aî luî Himariotu, căzînd unul după altul, pănă la ceî doî din urmă, carî făcîndu-şî drum cu iataganul printre 2000 de Turcî, Tătari şi Zaporojanî, s’au dus să moară, pentru liberarea patriei lor, la Misolonghi. Urmînd cu ochiul tot înainte, peste Tigniţă, trecînd de sf. V i­ neri spre Scaune, se vedea foi­ şorul de foc, o capo-d’operă de dulgherie, un fel de scara pisiceî, formată de o mulţime de bîrne rezemate unele pe altele, printre carî se vedea ca prin­ tr’un grătar Biserica- cu -Sfinţi, aşa numită, pentru că pe din a­ fară, de jur împrejur, erau zu­ grăviţi învăţaţii antichităţii. In mijlocul oraşului, între Cur-

691

tea-Vechie şi Colţea, era Tîrgulcel-Mare. Negustorii vindeau în nişte şandramale. Dincolo de tîrg, prin Lucaciu, pe la Udricani, în Batiştea şi spre Vergu, erau în toate păr­ ţile livezî, grădini şi maidanurî, cîte-va case cu două-treî odăi, a căror înălţime, cu înveliş cu tot, nu trecea de 2 stînjenî de la pămînt, aruncate pe cîmp, fără nicî o orînduială, fără nicî o aliniere. Astă-zî Grădina Bresliî, PitarMoşu, Livedea Gospod, Grădina Deşliuluî, curţile, fînăriile şi grădinele mănăstireşti şi boereştî, s’au transformat în suburbii şi strade frumoase şi populate. Filaretul era pentru Bucureştean un loc de pelerinagifl. A ­ colo bătrîni! conduceai! copiii în preumblare. A pa din Cişmeaua Filaretuluî era un izvor de sănătate şi bo­ găţie. Vara, cîmpia era acope­ rită de lucrătoare, fete şi ne­ veste, meştere, calfe şi ucenice, carî limpezeai! testemelurî în fîntînă. Prin Iunie, maidanurile de pe malul gîrle! erau pline de femeî adunate pilcuri în jurul căldă­ rilor, din care trăgeai! mătasa de pe gogoşi. Sub Radu-Vodă era aşezată breasla Tăbăcarilor. Uliţa Işlicarilor s’a numit cîtva timp uliţa Franceză şi astă-zi poartă numele de strada Carol I. Strada Covaci de azi se nu­ mea Poarta-de-Fier sau Poartade-Sus, cuartier de meseriaşi;str. Şelari, Poarta-de-Jos sau Poarta-Mică; Piaţa Sf. Anton se nu­ mea Puşcăria, căcî aci era în­ chisoarea. Mahalaua Boteanului e strada Clemenţei de azi, ma­ hala liniştită şi retrasă; maha­ laua Ancuţa e Vergul actual; mahalaua Arhimandritului, Sf. A p osto li; mahalaua Golesculuî

BUCUREŞTI

reprezintă stradele de azî de sub Mitropolie. In mahalaua Golescului era cuartierul boeresc. In str. Scaunelor erai! scaunele mă­ celarilor; în str. General Florescu, erai! pescăriile. (Pentru detalii maî ample a se vedea § Istoria Bucureştilor). Centrele de a zi m al princi­ p ale. — Ca şi în vechime, cen­ trul de activitate şi mişcare co­ mercială din Bucureşti, azi e tot în părţile dintre bisericuţa lui Bucur şi Piaţa Sf. Gheorghe. Aci e centrul legăturilor sale cu pro­ vincia. Din piaţa Sf. Gheorghe, se desface, în primul rînd, str. Lip­ scani, care se întretae şi se lea­ gă cu stradele Şelari, Smîrdan, Carol I, cele mai frecuentate strade, cu cele mai frumoase magazinurî de manufactură, de articole de modă şi lux, de îm­ brăcăminte şi încălţăminte. Una în alta vin apoî, stradele: Doam­ nei, Decebal, Covaci, Gabro­ veni, Bărăţieî şi Colţea, de ase­ menea mult frecuentate. E cuar­ tierul marelui comercifl, al ca­ selor de comision, al caselor de bancă şi al zarafiilor, al depozi­ telor mari de manufactură şi coloniale. T ot din piaţa Sf. Gheorghe, se desface una din cele mai lungî, plină de activitate şi mai în fier­ bere stradă din Bucureşti. E vorba de calea Moşilor, peste 3 kil. de lungă, care duce la Obor, centrul comerciului de grîne şi cereale. Prin şoseaua Mihaifl-Bravul, în care se termină calea Moşilor, e stabilită comu­ nicaţia Bucureştilor cu Brăila, prin şoseaua judeţeană. Strada Lipscani se leagă în­ dată cu calea Victoriei, fru­ moasă, şi plină de viaţă, bentrul activităţei şi al mişcăreî. Totul e concentrat a c i: magagazinurî frumoase, luxoase şi bo-

BUCUREŞTI

gate de tot soiul; hotelurile, res­ taurantele şi localurile de con­ sumaţie de primul rang; mare arteră de viaţă de capitală din Occident, calea Victoriei, e punctul de gravitate al Bucu­ reştilor. Imediat, din această ra­ mură de viaţă, intrăm în fru­ moasa şosea Kiselef, un fel de Champs Elysdes din Paris sau Prater din Viena, al capitalei Re­ gatului. E locul de recreaţie al Bucureştenilor. Cu şoseaua K i­ selef se termină, în partea aceas­ ta (N.), Bucureşti şi îmediat dăm în şoseaua Naţională, care duce la Ploeşti. Din calea Victoriei se des­ face în spre N.-V. calea Griviţeî, care duce la gara de Nord şi care e în legătură cu şoselele în spre Piteşti şi Tîrgovişte. Pe calea Griviţeî se află depozite însemnate de var, ciment, că­ rămizi, marmoră, etc. precum şi depozite principale de cherestea. Nu departe de strada L ip ­ scani, prin stradele Covaci şi Smîrdan, e calea Rahoveî, pe malul drept al Dîmboviţei, cuar­ tier foarte activ. Palatul de Jus­ tiţie, cu toate instanţele jude­ cătoreşti, se află în această stra­ dă, care duce la Alexandria (S.V.) prin o şosea judeţeană. Calea Şerban-Vodă, care duce la Giurgiu şi calea Văcăreşti, care comunică cu Olteniţa (S.-E). sunt de asemenea centre prin­ cipale şi populate. Vine apoî piaţa Sf. Anton, cu halele, cu ma aziile şi cu furni­ carul eî pitoresc şi permanent, de cum se face ziuă şi pănă în adîncul nopţeî. Hrana Bucureş­ tilor e concentrată a c i; cele necesare traiului se aduc şi se desfac aci pe toată întinderea capitalei. Din piaţa Sf. Gheorghe dăm apoî în strada Colţeî, unde se află spitalul cu acelaşî nume, în

692

stradele Teilor, Polonă şi în ca­ lea Dorobanţilor, strade princi­ pale, populate. Calea Dudeşti, între calea Mo­ şilor şi calea Văcăreşti, cuartier sărac şi locuit în mare parte de Evreî, de asemenea şi calea 13 Septembrie sunt unele din cele mal lungî artere de comunicaţie din Bucureşti. Aceasta e mal mult locuită de populaţia mun­ citoare şi de mahalagii. E car­ tierul militar; arsenalul şi cazarmele principale din Bucu­ reşti sunt în această parte. O stradă lungă, aproape de 4 kil., e şi strada Traian, care începe din calea Văcăreşti, pe ţărmul stîng al Dîmboviţei, şi după ce tae calea Dudeşti, ca­ lea Călăraşilor, Bulevardele Protopopescu şi Ferdinand, dă în calea Moşilor. In fine, o altă stradă, lungă de 2 */a kil., e stra­ da Romană, care începe din ca­ lea Victoriei şi se termină în calea Moşilor. O importanţă cu totul deo­ sebită, din maî multe puncte de vedere, au cheiurile Dîmbovi­ ţei, cari tae colorile de Verde, Roşu şi Albastru. Intr’un vii­ tor apropiat aceste părţî vor lua o dezvoltare însemnată în mersul vieţeî bucureştene. Bulevardele — aceste artere de aer şi purificare, cum se pronunţă un cunoscut higienist francez — marile bulevarde sunt demne a nu fi trecute cu ve­ derea. Ele ating şi tae toate colorile din Bucureşti, exceptînd coloarea de Albastru. Din parcul reşedinţei princiare de la Cotroceni, porneşte bulevardul Independenţei, şi de la podul peste Dîmboviţa ia numele de bulevardul Elisabeta; din calea Victoriei, continuă sub numele de bulevardul Academiei; iar de la strada Colţeî ia numele de bulevardul Carol I şi, în

BUCUREŞTI

dreptul elipsei a II, se desparte în două ramuri, cu care se închee la extremitatea oraşului; una poartă numele bulevardul Ferdinand, alta bulevardul PakeProtopopescu, după numele ră­ posatului primar, care l’a creat. D e asemenea maî însemnăm : bulevardul Maria, terminat nu de mult şi care trece în drep­ tul colinei de la Mitropolie, lîngă Piaţa-Mare şi lîngă Spita­ lul Brîncovenesc. Bulevardul Neatîrnăreî în spre V ., care porneşte din întretăietura căeî Rahova şi cheiul drept al Dîmboviţei. Bulevardul Colţeî, (netermi­ nat) porneşte din piaţa Sfîntuluî Gheorghe şi răspunde la şo­ seaua Kiselef; acest bulevard va fi în curînd unul din cele maî frumoase şi sănătoase cuartiere din Bucureşti. Expropierile pentru bulevardul Colţeî au cos­ tat comuna suma de peste pa­ tru milioane leî. Mai însemnăm bulevardele: Municipal (pe o distanţă de 2 kil.), Nordului, Dosul-Găreî, Domni­ ţei, Tăbăcarî (care duce la Abatorifl), Schitul-Măgureanu, etc. Nomenclatura stradelor. — Stradele Bucureştilor au fost nu­ mite după bisericî, după mese­ riaşii cari le locuiau, după nu­ mele unor persoane însemnate; altele maî în urmă după eveni­ mente politice ce s’au desfăşu­ rat în lungul timpului, precum şi multe după fantezia edililor după vremuri. A şa avem, după meserii şi bresle: Agricultori, Blănari, Boiangi, Bragagiului, Brutarul, Butaşilor, Căldărari, Călăreţilor, Călugărilor, Cărămi­ darilor, Căruţaşilor, Covaci, Chiristigiilor, Dogari, Dulgheri, Făinari, Făunari, Fierarului, Găitanilor, Ghiocilor, Grădinarilor, Lăptarilor, Lăutarilor, Măcela­ rilor, Mămulari, Măturări, Mă-

BUCUREŞTI

tăsari, Negustori, Olari, Oţetari, Pînzari, Pescari, Pielari, Plugari, Potcovari, Poteraşi, Precupeţi, Rotari, Spoitori, Sticlari, Strun­ gari, Şepcari, Tăbăcari, Zida­ ri. etc. Strade cu numele după naţii, în Bucureşti, avem următoarele: Armenească, Doî Sîrbi, Izrae­ lită, Italiană, Luterană, Olteni, Polonă, Romană, Sîrbească, Spa­ niolă, Turcului, Ţiganilor, Un­ gureni, etc. După personalităţi însemnate romîne, marcante, istorice sau după Domnitori romînî, avem în Bucureşti următoarele strade: Aristia, Barnuţiu, Basarabilor, Bibescu-Vodă, Bozianu, Brîncoveanu, Brătianu, Brezo­ ianu, Buzeşti, Calomfirescu, Cîm pineanu, Cantemir, Carol I, Ca­ rol Davila, Cuza-Vodă, Doamna Elena, Domniţa Anastasia, Dimi­ trie Ghica, Eminescu, Elisabeta, Ferdinand, General Florescu, G hica-Vodă, Goleşti, Heliade, Heliade Rădulescu, Jianu, Lazăr, Leon tVodă, Mateiu - Basarab, Princesa Maria, Mihaiu-Bravul, Mihaiu-Vodă, Mihnea, MirceaVodă, Năsturel, Negru-Vodă, Nifon, Petraşcu-Vodă, Radu-Vodă, Rosetti, Şerban-Vodă, ŞtirbeiuVodă, Ştefan-cel-Mare, Tunsului, Tudor Vladimirescu, Ţepeş-Vodă, Valter Mărăcineanu, etc. După date istorice sunt stra­ dele: i i Februarie, ' i i Iunie, io Maiu şi 13 Septembrie. Strade după localităţi isto­ rice: Griviţa, Plevna, Rahova, Sevastopol, Smîrdan; strade după amintiri militare: Călă­ raşi, Dorobanţilor, Victoriei, Mi­ litari, Căzârmeî, Tunari, Tunu­ lui, Trofeelor. După bisericî sunt stradele: Sf. Anton, Sf. Apostoli, Sf. Cons­ tantin, Sf. Dimitrie, Sf. Ecate­ rina, Sf. Elefterie, Sf. Gheorghe, Sf. Ilie, Sf. Ion, Sf. Ionică, Sf.

693

Nicolae, Sf. Maria, Sf. Spiridon, Sf. Ştefan, Sf. Vasile, Sf. V i­ neri, Sf. Voevozî, Sfinţilor, etc. Animale domestice şi sălba­ tice: Căprioara, Cerbul, Epuriî, Leopardul, Leul, Lupul, Mieii, Mistreţul, Rinocerul, Taurul şi Tigrul. Păsări: Aquila, Cocoşii, Co­ lumbele, Corbul, Filomela, Grau­ rii, Lebăda, Mierliţa, Păunii, Şoimul, Turturelele şi Vulturul. Insectelor, amfibiî, etc.: Albi­ ne, Amfibiî, Fluturi, Gîndaci, Gogoşile, Vespari şi Vespea. Arbori, plante şi flori: Bra­ dul, Camelia, Cedri, Cireşile, Crinul, Duzi, Florile, Gutuile, Micşunelele, Pârul, Plantele, Pomul-Verde, Rozele, Sălciile, Sal­ câmul, Siminocul, Salcia, Tei, Trifoiul, Viţeî, Verdeţeî, V io­ relele şi Vişinii. Culori: Albă, Albişoară, Rumeoară şi Verde. Puncte cardinale: Nordul, Oc­ cidentul şi Orientul. Nume de femeî: Angela, A u­ relia, Dobroteasa, Valeria, etc. Anotimpuri şi elemente fi­ reşti : Austrului, Ernel, Meteoru­ lui, Norilor, Primăvereî, T oamneî, Cometa, Luneî, Semiluneî, Soare­ lui, Stelei, Timpului, Crepuscu­ lul, Umbrei, Vîntuluî, Verei, Zefirului, Zorilor, etc. Zeii, personalităţile şi locali­ tăţile mitologice şi istorice, contribuesc de asemenea în mare parte la nomenclatura strade­ lor bucureştene: Apolon, Apolodor, Blanduzieî, Bonaparte, Brutus, Campoduceluî, Ceres, Ci­ clopi, Columb, Coriolan, Decebal, Diana, Eldorado, Eliseu, Erodiada, Esculap, Franclin, Guttenberg, Hiramul, Jupiter, Labirint, Licurg, Lucifer, Mucius Scaevola, Mercur, Minerva, Minotaur, Morfeu, Muzele, Neptun, Nerva-Traian, Numa-Pompiliu, Olimp, Orfeu, Pallas, Pitagora, Phoenix,

BUCUREŞTI

Rea Silvia, Regilus, Romulus, Remus, Sabinelor, Saul, Seneca, Silvia, Solon, Saturn, Silfidele, Sirenele, Termopile, Uranus, Vespasian, Venera, Vesta, V ul­ can, Virgiliu, Zînelor, etc. A lte nume, ce nu se pot trece în categoriile precedente: A r­ moniei, Artei, Bonjurişti, Hi­ merei, Comediei, Constelaţiei, Credinţei, Dimineţeî, Discordiei, Dorului, Furiilor, Memoriei, Gînduluî, Graţioasei, Inocenţei, Jantilă, Lirei, Melodiei, Modestiei, Parfumului, Prudenţei, Suferin­ da, Suvenir, Zborului, etc. Stradele cele m alfrum oase.— Intre cele maî frumoase şi cu­ rate strade din Bucureşti, cu clădiri monumentale, cu ali­ nierea dreaptă, cu situaţie higienică şi priincioasă, cu im­ primarea caracterului modern şi occidental, putem cita în pri­ mul rînd bulevardele din cen­ trul oraşului, precum şi noul bule­ vard al Colţeî, apoî căile; V ic­ toriei, Dorobanţilor şi o parte din Călăraşilor; şoseaua Kise­ lef; alea Carmen Sylva; în fine stradele: Batiştea, Carageorgevicî, Colţea, Corabia, Eldorado, Dionisie!, Franclin, Imperială, LucacI, Lumineî, Luterană, Mercur, Mircea-Vodă, Negus­ tori, Polonă, Poşta-Vechie, Pri­ măvereî, Regală, Romană, Ro­ tari, Sărindar, Scaunelor, Sculptureî, Sf. Spiridon, Ştirbeiu-Vodă, Popa-Tatu, etc. Pieţe.— Ca pieţe maî marî nu avem de însemnat în Bucureşti de cît următoarele: Piaţa Sf. Gheorghe, centru de munci­ tori cu ziua; Piaţa Sfîntuluî Anton; Piaţa Teatrului, fru­ moasă, staţie principală a bir­ jelor cu muscali; piaţa Amzeî, unde se află şi hala cu acelaşi nume; Piaţa Episcopiei, unde e şi grădina cu acelaşi nume, în faţa Ateneului; Piaţa Gri-

BUCUREŞTI

viţeî, unde se află de asemenea o hală; Piaţa-Mare, cea maî mare, unde se află hala GhicaV od ă; Piaţa Mitropolieî sau Bibescu-Vodă; Piaţa Florilor, unde se vînd florî şi seminţe; Valter Mărăcineanu ; Piaţeta din Calea Dudeşti (colţ cu strada Traian); piaţa în mărime de 117 m. dia­ metru, unde se împreună Bu­ levardul Colţeî cu stradele Ro­ mană, Cometa şi Primăvereî, etc. Afară de aceste pieţe, maî însemnăm două squarurî, din care cel maî bine situat este squarul Sărindar, pe locul fosteî bisericî cu acelaşî nume, numit şi Squarul-Păceî. Pe bulevarde maî cu seamă, cîte-va ronduri şi elipse; cel maî important rond este acela care împreună Calea Victoriei cu Bulevardul Colţeî, rond în diametru de 124 m. B arierile.— Punctele prin carî se poate pătrunde în oraş sunt numeroase, de şi nu există de cît următoarele 27 de bariere: Herăstrăul, M îndritul, BarieraNouă\ M oşii, Colentina I, Co­ lentina II, Pantelimon I, Pan­ telimon II, Iancu, Mărcuţa, Că­ lăraşi, Dudeşti, Zalhanaua, Vitanul, Văcăreşti, Piscul, Beiu, Rahova, Spirea I, Spirea II, Cotroceni, Plevna, G riviţa I, Griviţa II, Christea, Mavrogheni, Victoria (Mogoşoaia), la cari se află agenţî de accize şi de percepere de taxe pentru intrare în oraş. In anul 1852 n’au fost de cît 13 bariere. Căi de intrare. — Se intră cu trăsura în oraş prin următoarele 19 căî principale, carî sunt ar­ terele maî însemnate prin care el se pune în comunicaţie cu ţara. Acestea sunt: Calea Vic­ toriei, Strada Buzeştilor, Calea G riviţel, Calea Plevneî, Calea Cotrocenilor, Calea 13 Septem­

604

brie, Calea Rahoveî, Calea Şer­ ban- Vodă, Calea Piscului, Ca­ lea Văcăreştilor, Calea Vitanului, Calea Dudeşti, Calea Raionului, Calea Călăraşilor, Calea Iattcului, Calea M oşilor, Strada Zeilor, Strada Polonă şi Calea Dorobanţilor. Populaţia. — N um ărul locuitori­ lor. — Recensămîntul, făcut de primăria capitalei în anul 1894, stabileşte numărul total al populaţiuneî capitalei la 232.000 loc., din carî 120561 bărbaţî (5 2°/o) şi 111448 femeî (47 0/0). îna­ inte cu 200 anî aproape, la 1710, după cum arată Del Chiaro, Bucureşti n’aveau de cît o po­ pulaţie de 50000 locuitorî. In 1842, numărul locuitorilor ora­ şului Bucureşti — după cum a­ rată un anuar publicat pe acele vremuri — era de 80000. Din numărul de 232000, în 1894, căsătoriţi au fost 81447; necăsătoriţi 129403; văduvi şi văduve 18877; divorţaţi şi di­ vorţate 2282. F e lu l populaţiei. — După protecţiunî, populaţia se împărţea în: Cetăţeni romînî 83176 bărb., 72438 fem.; străinî supuşi 20272 bărb., 2 1209 fem .', fără protec­ ţiune 17 11 3 bărb., 17801 fem. După instrucţiune: Ştiu carte 70324 bărbaţî şi 43789 femeî; nu ştiu carte 50237 bărbaţî, 67659 femeî. După religiune : Ortodoxî sunt 167598, cato­ lici şi protestanţi 32296, mozaici 31251, mahomedani 413 ; de di­ ferite alte religiunî 451. In numărul ortodoxilor intră: Romîniî, Grecii, Armenii, Ruşii, Bulgarii şi Sîrbiî. In numărul Catolicilor şi Protestanţilor intră de asemenea şi Anglicanii şi Reformaţii. In rubrica religiunilor «diferite» intră şi secta Lipovenilor, din carî se recru­ tează birjarii, numiţi «muscali» ;

BUCUREŞTI

de asemenea maî e şi o sectă mică de anabaptiştî; în ultimul timp a început a se manifesta un mic şi restrîns număr de liberî-cugetătorî. Sosiţi ş i plecaţi. — In cursul anuluî 1897 au sosit la diferitele hoteluri din Bucureşti 29386 pasageri, din carî 4161 din străi­ nătate, restul din ţară. S ’au eliberat în acelaşî an 5281 de paşpoarte la poliţia ca­ pitalei. După protecţiuni. — Din nu­ mărul total au fost după statistica din 1889 (la recensămîntul din 1894 nu s’a notat în detaliu po­ pulaţiunea bucureşteană), supuşi următoarelor naţionalităţi: Austro-Ungaria, 2î l 63*, Ger­ mania, 3068 ; T urcia (Macedoneni şi Albanezi), 2251; Grecia, 1839; Franţa, 667; Italia, 593 ; Rusia, 579; Bulgaria, 5 11 -> Elveţia, 287 ', Serbia, 245 ; Belgia, 78 ; Anglia, 67.. După statistica din 1878, se găseau în Bucureşti familii de: Evreî, 6242; Unguri, 4713; Germani şi Austriac!, 3236; Slavi, 2694; Grecî, 882; Fran­ cezi, 337; Italieni 2 0 i; Turcî, 66; Englezi, 48. N atalitate ş i mortalitate. — In anul 1896 s’au născut în Bucureşti 8112 copiî, din carî 5845 ortodoxî, 604 catolici, 327 protestanţi, 1330 mozaici; au fost 61 naşteri gemene. Au murit în acest interval 6665, din carî 5203 ortodoxî, 561 catolici, 221 protestanţi, 638 izraeliţî; din ceî morţî au fost 3685 bărbaţî şi 2480 fem. Comparînd natalitatea din Bu­ cureşti cu acea a oraşelor marî din Europa, vom avea la IOOO locuitorî pe anul 1896: Varşovia, 4 1.7 ; Buda-Pesta, 37.9 ; Leipzig, 36.7 ; Bucureşti, 34.9 ; Petersburgul, 33.7 ; Viena, 32.6; Londra, 30.6; Berlinul,

BUCUREŞTI

27.4; Parisul, 24.5; L y o n u l,' 19.4. Mortalitatea Bucureştilor faţă de aceea a oraşelor marî eu­ ropene e la 1000 locuitorî, pe anul 1896: Lisabona, 33.0; Petersburgul, 31.0; Viena, 22.0; Bucureşti, 28.7; Parisul, 20.0; Berlinul, 18.0; Hamburgul, 17.0. Copiî născuţî morţî în 1896 au fost de 453, din carî 258 băeţî şi 195 fete. M ortalitatea după vrăstă. — Trecînd acum la etatea persoa­ nelor decedate în curgerea anu­ luî 1896, vedem că au murit: De la naştere pănă la o lună băeţî 324, fete 252; de la o lună pănă la 1 an băeţî 692, fete 621 ; de la 2 anî pănă la 5 anî băeţî 441, fete 446; de la 6 anî pănă la IO anî băeţî 104, fete 92; de la 11 anî pănă la 15 ani băeţî 56, fete 67 ; totalul copiilor 1617 băeţî şi 1498 fete. De la 16-20 ani b. 125 f. 119 * » 21-25 » » 188 » 114 » » 26-30 » » 137 » i i 5 » » 31-35 » » 145 » 95 » » 36-40 » » 219 » 114 » » 41-45 » » 196 > 77 » » 46-50 » » 177 » 107 » » 51-55 » » 149 » 97 » » 56-60 » » 205 * 155 » » 61-70 » » 259 » 212 » » 173 » 165 » » 71-80 » » 68 » 93 » » 81-90 » » 91-100 » » 19 » 15 6 » Peste 100 anî » » 4 Vrăstă necunosc. » 2 » — Total general 3685 » 2980 A şa dar din totalul de 6665 persoane decedate, copii! de la naştere pănă la 15 ani au dat un număr de 3115 morţi, ceea ce face 46,73 #/0 la ioo de morţî. Pentru a se înlătura pe cît posibil mortalitatea noilor năs­ cuţî şi a veni în ajutorul popu­ laţiune! sărace din capitală s’au

695

înfiinţat două leagăne (creches) şi anume: «Materna» şi «Eli­ sabeta». U ltim ii 17 ani. — In cursul anilor de la 1880— 1896, s’au născut în Bucureşti 114614 su­ flete şi anume: Ortodoxî . . . . 84231 C a to lic !............. 95 57 Protestanţi . . . 4450 A r m e n î............. 103 Lipovenî............. 3 Mahomedan! , . 8 M o z a ic î................15893 Necunoscuţi . . 269 In acest interval au murit 100445 Şi anume : O rtod o xî. 79385 Catolic! . . 8134 3067 Protestanţi. A rm en î. . . 144 Lipovenî . . 3 144 Mahomedan! 8709 M ozaici. . . D iverşi. . • • . . 859 Populaţia Bucureştilor a erescut în următorul mod: 1879 . • • 180635 1880 . . . 183675 1881 . - • 186765 1882 . • • 189907 1883 . • • I93i °3 1884 . • • 196353 1885 . . • 199656 1886 . . • 203015 1887 . • • 206431 1888 , • • 209905 1889 . . • 213437 1890 . • • 217028 1891 . • • 220580 1892 . 1 • 224374 1893 • • * 228170 1894 . • • 232009 1895 , * • 235912 1896 . . • 239882 După calculele făcute la direcţia statisticei municipale, po­ pulaţia oraşului Bucureşti se va îndoi în 41 de anî, fără a so­ coti imigraţiunile de tot felul. Căsătorii. — In cursul anu­ luî 1896 s ’au celebrat 1506 că­

BUCUREŞTI

sătorii, adică 6.3 la 1000 lo­ cuitorî. După religiune, căsătoî au fo s t: Ortodoxe . . . IIOI Catolice . . . . 122 Protestante . . 56 Mozaice . . ,. . 227 Căsătoriile, după etate, din a­ nul 1896 se îm part: îrî de 18 anî 1 > » 20 27 > » 25 » 287 » 30 » 450 ► » 35 » 392 ► » 40 » 170 » 50 » 137 > » 60 35 Peste 60 7 Total 1506 Căsătoriţi după instrucţiune: Bărbaţi carî ştiu carte 1278 » » nu » » 228 Femeî » ştiti carte 995 » » nu » » 511 In următoarele oraşe, la IOOO locuitorî, se fac căsătorii: Bucureşti . . . 6.3 Copenhaga. . . 8.3 B e r l i n ............. 9.7 P a r i s ................ 11.5 D re sd a ............. 19.1 Divorţuri. — Divorţaţi în 1896 au fost: 124 bărbaţî şi 124 femeî, din carî: ortodoxî 108 bărbaţi şi 109 femei; mozaici 13 şi 13; catolici 3 bărbaţi şi 1 femee. După felul ocupaţiuneî au fost: Proprietari de case şi rentieri, 7; proprietari de moşiî, 2 ; industriaşî sau fabricanţi (stăpînî), 5; lucrători industriaşi, 5 ; meseriaşî stăpînî, 16; calfe, ucenicî la meseriaşi, 1; comercianţi (stăpînî), Î5; persoane în serviciu la comercianţi, 2; funcţionari la stat, comună, etc., 38 ; militari, 5; profesiuni libere şi intelectuale, 9; servitori, 3; al­ tele, 4; necunoscute, 2 ; fără nici o ocupaţie, 10; muncitorii dc pămînt n’ati avut de înre-

696

BUCUREŞTI

NJ vo to

gistrat nicî un divorţ în anul 1896. Cauzele deceselor. — Cauzele deceselor în 1 896 ni se prezin­ tă în următorul mod : Boale infecţioase . . . 1650 » ale sistemul, nerv. 772 » » apar. resp. . 1252 » » » circul. . 351 » » digestiv . . 913 » » genit. urin. . 202 De accidente şi moarte vio­ lentă 158. Tuberculoza. — Din toate boalele tuberculoza sub toate for­ mele sale este una din boalele carî dă o mortalitate foarte mare în capitala Romîniel. Aproape a S-a parte din numărul total al deceselor pe fie-care an se datoreşte acesteî boale contagi­ oase şi infecţioase. Numărul deceselor cauzate de această boală groaznică în anul 1896 a fost de HOO, iar com­ parativ cu cincî anî anteriori ni se înfăţoşează în următorul mod: 803 1891 . 910 1892 . 832 1893 . 865 1894 . 1895 . 959 IIOO 1896 . Procentul mortalităţii generale de tuberculoză pentru a­ nul 1896 a fost decî de l8°/o din numărul total al deceselor, iar mortalitatea la IOOO locui­ torî de tuberculoză a fost de 4 .13% . Mortalitatea de tuber­ culoză s’a manifestat ast-fel în anul 1896 în cele 5 colori ale oraşului: Roşu . . . . * 80 Galben . . Negru. . . . 221 Albastru . . I96 Verde . . • 311 In total. . IIOO După cît se vede mortalitatea de tuberculoză se -măreşte în

capitală într’un mod deşi lent, dar totuşi foarte simţitor. Vrăstă la care tuberculoza ucide un maî mare număr de victime pentru capitală este de la IO anî pănă la 40. Pe profesiuni, mortalitatea de tuberculoză se împarte în anul 1896 în următorul mod : aren­ daşi, 2; bărbieri, 7; cizmari, 24; cojocari, 4; croitori, croitorese, 137; comercianţi, 73 ; dulgheri, tîmplarf, tapiţeri, 39; farmacişti, 2; iară profesie, 361; funcţio­ nari, 60; legătorf de cărţî, 2 ; pantofari, 7; măcelari, 8; me­ canici, fierari, 15; muncitori cu mîinile, 171; militari, 22; lucră­ tori la regia tutunurilor, 10; lu­ crători la fabrica de chibrituri, 2; pensionari, 5; precupeţi, 10; profesiuni libere, 8; profesori, io ; rentieri, 6; salahori de zi­ dari, 4; samsari, 4; şcolari, 19; servitori, 50; spălătorese, 7 ; tinichigii, 7; zidari, 9; zugravi, 7. Casele. — Acum 100 de ani.— In Bucureşti, palaturile Dom­ neşti, mănăstirile şi casele boereşti, s’au prefăcut în cenuşe şi în ruină, de cîte treî şi pa­ tru orî pe secol, fără să lase măcar urme de existenţa şi de mărimea lor. Unde se maî pomeneşte as­ tă-zî de palatul Cur Lea- Veche, de casele Vistierului Dan, de ale Văcăreştilor, de ale Dudeştilor, de palatul Domnesc din dealul Spirei, care, şase ani după ter­ minarea lui, era prefăcut într’o măreaţă ruină, luînd apoi numele de Curtea-Arsă. Pe linia meridională a oraşului, printre pomî şi printre turle, erau hanurile cele marî: Şer­ ban-Vodă, Constantin-Vodă, sf. Gheorghe, etc., curţi marî pă­ trate cu ziduri înalte şi tari de jur împrejur; cu porţi groase de stejar căptuşite cu fier, le­ gate în piroane, şine şi lanţuri.

BUCUREŞTI

In mijlocul curţii, biserica oco­ lită de case tari de zid, com­ partimente' unele lîngă altele, cu uşi de fier, cu odăi, toate cu ferestrele şi cu uşile pe un prid­ vor, care ocolea hanul dintr’un capăt pănă în altul. Ihtr’acele ziduri se refugiau creştinii, într’acele pivniţe şi boite îşi închideati giuvaerurile, şalurile, argintăria şi baniî în timp de răzmeriţă, de băjenie, de foc şi sabie. Locuitoriî Bu­ cureştilor găseaţi scăpare pen­ tru eî şi averile lor la picioa­ rele altaruluî şi la tăria zidu­ rilor. Casele boerilor celor mari e­ rau cele maî multe aproape de malul gîrleî. începînd din susul Dîmboviţei era casa luî Pană Filipescu, maî la vale venea că­ minul Cantacuzineştilor pănă la casele Colfesculuî, pe ruinele căror s’a ridicat mal în urmă casa logofătului Dinicu Golescu, palatul regal de azi. T ot pe mu­ chia dealului, pe apă la vale, eraţi casele lui Constantin Creţulescu, mai în jos casele ba­ nului Scarlat Ghica din Gorgan. Peste gîrlă, în dreptul Zlătarului, unde este prefectura de Ilfov, era casa banului Dumitru Ghica şi din jos de Sfintu loan era casa Văcăreseului, chiar în lo­ cul unde este casa Baronului Beiu şi mergea pănă în zidul bisericeî Măgureanu. Dincolo de sfîntul Spiridon era casa luî Manolache Brînco­ veanu şi peste gîrlă, pe malul drept, casa Dudesculuî. Maî jos, sub dealul Mitropoliei, venea casa luî Nicolae Brîncoveanul, al căreia cuprins se întindea pe sub poalele dealuluî pănă în zidurile sfinteî Ecaterine şi ale Bălăceanului. A ci s’au succedat oaspeţi de toate mărimile şi de toate nea­ murile. Această casă a fost de

BUCUREŞTI

zece orî, una după alta, palat, cazarmă, spital şi ruină, de zece orî zidită şi rezidită, pustiită, restaurată şi părăsită. A adă­ postit pe Caragea cînd a ars palatul Domnesc din dealul Spi­ rei ; acolo a descălecat Domnul Tudor, cînd a, intrat cu pan­ durii în Bucureşti. A fost reşedinţa ortaleî tur­ ceşti în timpul luî Kehaia-Bey şi lui Pasvantoglu. Prefăcută din ruină, şi transformată de Vodă Bibescu în palat domnesc, a ser­ vit de cuartier lui Omer-Paşa, ge­ neralilor ruşi şi nemţi, soldaţilor şi bolnavilor a tot felul de oştiri. L a stînga, spre răsărit, în par­ tea tîrguluî, prin prejurul Colţeî, erau casele Bărcănesculuî (ve­ chia Poştă), ale Căndesculuî, ale Cîmpineanuluî (Eforia Spitalelor Civile de azî), ale lui Racoviţă şi ale Băleanuluî (Casa Gobl). L a stînga, pe Podul Mbgoşoaieî, au fost casele Văcăreştilor (azi casa Prager); casele Damari (Hotel de France); Casele Meitani (Poliţia); locul Colfesculuî (Palatul Regal).; livedea Văcăreş­ tilor (Atheneul romîn). De la Casele Băleanuluî şi ale Bărcănesculuî se întindeau pivniţî şi ganguri suterane pănă la palatul de azi al Societăţeî de asigurare «Naţionala» din str. Doamnei. Aceste suterane mer­ geau pănă la Curtea V echie şi serveau de ascunzători în vre­ murile trecute. L a Biserica Oltenilor se is­ prăvea oraşul şi începea o pă­ dure deasă. Casele boereştî, acum IOO de ani, erau de ziduri tari ca de ce­ tate, în cîte patru şi şase că­ rămizi, cu odăi multe şi marî, cu pivniţe adîncl şi boltite, cu învelitoarea de şindrilă şi Înal­ tă aproape de doi metri cît casa, ca să nu ţie zapada şi să se poată scurge spa mal lesne. 65620. ilarele D icţionar Geografic.

697

Curtea caselor era înconju­ rată de zid bolovânit, înalt şi gros, poartă cu boltă, cu uşi de stejar ferecate, cu foişor d’asu­ pra, unde păzea ziua şi noaptea Arnăuţiî. Fie-care casă mare avea bi­ serică în curte sau în corpul casei, la un colţ. Familia Dudesculul era pe acea vreme cea mal bogată din ţară. Coprinsul lor în Bucureşti începea de lîn­ gă sfinţii Apostoli şi mergea pănă în podul Calicilor, aproape de Antim; cuprindea mal tot spaţiul dintre gîrlă şi dealul Spi­ rei. A zî nu se maî găseşte nicî cea maî mică urmă din acea mă­ rire, nicî în ziduri, nici în picior de om. Cu vornicul Nicolae Du­ descu, nepot al lui Antioh Cantemir şi unchiu despre mamă poetului Iancu Văcărescu, s’a stins şi numele şi colosala a­ vere a Dudeştilor. A u fost ingineri şi arhitecţi: în 1832 Harţei «Arhitectonul»; «Căpitan de inginex'I» Blaremberg, însărcinat cu facerea de case, caldarîm, şosele şi îndrep­ tate de uliţî; în 1843 inginerii Moritz von Ott şi Vilacros. A ­ cesta din, urmă a zidit vechiul ospel comunal, de pe piaţa Sf. Anton, care a ars deja de multă vreme. Spre memorie publicăm aci tfextul pietrei comemorative ce s'a pus la fundaţia ospeluluî comunal: Alexandru Dimitrie Chica Vopvod | Intru prea fericitele sale zile | S’ a clă­ dit această Casă a oraşului | După pla­ nul arhitectonuluî său | Xavic Vilacros | De meşterul Andrei Stamate | Prin osirdia Presidentuluî Sfatului Orăşănesc | D-luî paharnic şi cavaleru | Comite Scar­ lat Roset l şi a mădularilor acestui sfat | D-lor Serdar Pîrvu Asan | Boeruluî de neam Teodor Balabun | Neguţătorului loan Uiad | Şi Secretarului acestui Sfat | D-luî Pitarului Constantin Pencovicî | In piaţa Grigore Ghica Voevod | La a­ nul 1842 Septembrie 6 | Bucureşti |

Casele de azi. — Casele din

BUCUREŞTI

Bucureşti, cele din stradele cen­ trale, sunt în maioritate case nouă; ele sunt construite de zid de cărămidă; ornamenta­ ţia faţadelor nu lasă de do­ rit, iar stilul construcţiilor este diferit; găsim de toate felurile, maî cu seamă însă: cele maureştl, rococo, renaştere, roman, elveţian; în timpul din urmă s'a început a se amesteca în arhi­ tectură şi motive naţionale ro­ mîne. Construcţia caselor în Bucu­ reşti a luat în ultimii anî pro­ porţii mari, mal cu seamă că şi Creditul Urban face posibil şi celor cu capitaluri mici a-şî a­ vea casele lor. Nu mai departe de cît în ultimii doi ani s’a ce­ rut autorizaţii de la primărie pentru construcţia a 10,000 de case nouă. Mal toate locurile virane de pe bulevarde se umplu de case. Casele din mahalale sunt mici, maî vechî sau maî nouă, fie­ care cu cîte o curte întinsă şi grădină. Incet-incet pătrunde şi la mahala dorinţa de construc­ ţii nouă. Cu cît mergem în spre păr­ ţile excentrice, casele se răresc şi cele în fiinţă sunt case — mal mult bordee — în felul caselor de la ţară. In ce priveşte scumpetea chi­ riilor, aceasta se datoreşte, nu uneî rente exagerate a proprie­ tăţii clădite, ci modului, plăcut de sigur, dar puţin economic, de a dispune locuinţa. In ge­ neral se voeşţe ca ea să aibă o curte şi, de se poate, o gră­ dină proprie; să fie degajată de orl-ce altă clădire vecină şi ca ornamentaţiunea, în exces pe din afară, să fie bogată în in­ terior. Toate aceste exigenţe scumpesc costul clădirel şi chel­ tuiala întreţinerel, şi, prin ur­ mare, şi chiria, mal cu seamă 88

BUCUREŞTI

dacă locuinţa ast - fel dispusă se reduce la un apartament de 3 — 4 camere. Dacă clasa populaţiunii care plăteşte 800— 1500 leî chirie pe an, rar poate avea la Bucureşti, pentru o asemenea chirie, o lo­ cuinţă de 3 — 4 camere igienice şi încăpătoare; miciî comercian­ ţi, meseriaşî şi maî cu seamă lu­ crătorii au de regulă rele şi strimte locuinţe pentru 3— 400 leî chirie. N um ărul caselor. — In cele 807 strade recensate s’au con­ statat 31067 case, sau corpuri de edificii locuibile, din carî 26256 cu partere, 922 cu sub­ sol» 3>353 cu un cat> 464 cu două caturi, 65 cu maî multe caturî; cele cu un cat, bine în­ ţeles, sunt edificii cu partere şi un cat d’asupra. Comparînd cifrele recensămîntuluî caselor din anul 1897 cu rezultatele recensămîntelor an­ terioare, vom vedea că: In anul 1840 erau 12000 case; în anul 1859 case cu venit erau 14120; în 1876 proprietăţi su­ puse la foncieră 12968; în 1878 case 20323. L a anul 1878 casele recen­ sate se împărţeau în: case cu parter, 18641; case cu 2 caturî, 1616; case cu 3 caturî, 60; case cu 4 caturî, 5; case cu 5 caturi, 1 (Hotel Fieski); case cu locu­ inţa sub pămînt (bordee), 6973. Aşa dar vedem că, de la 1878 şi pănă la 1896, capitala a cîştigat peste 10000 de construcţiunî şi a pierdut un număr con­ siderabil de locuinţe neigienice, precum sunt cele sub pămînt. Din cele 31067 de case, sunt ocupate d e : autorităţi, clădiri publice şi institute de cultură, 294; case de bancă, 40; marchidăniî şi fierării, 85; manu­ factură, 264; giuvaergeriî, 63; croitorii, hăinării, 206; farmacii

698

şi drogherii, 44; magazine de încălţăminte şi ateliere, 220; magazine de mobile, 23 ; cafe­ nele, cofetării, 109; restaurante, 133; cîrciumî, 1817; berării, 32; tipografiî-litografiî, 27; fotografii, 9; brutării, 90; măcelării fără ha­ le, 77; magazii de lemne, 121; di­ ferite magazii, 2474; florării, 13; fabricî, uzine, 87; hoteluri (fără hanuri), 27; librării, 16. Restul sunt case de locuit. In anul 1896 s’au ridicat ur­ mătoarele clădiri în capitală : case cu 1 cat, 1154; cu 2 ca­ turî, 242; cu 3 caturî, 32; cu 4 caturî, 10; grajduri, 4 1; ma­ gazii, 65. M işcarea imobilelor. — In a­ nul 1896, 1519 Romînî şi 284 străinî au vîndut proprietăţile lo r ; printre cumpărători au fost 1468 Romînî şi 332 străinî. Ipotecile contractate în 1896 s’aQ urcat la suma de 261442081. Imobilele vîndute s’au urcat la suma de 14708884 leî. Statul posedă în Bucureşti 21 case de locuit, 36 prăvălii şi 7 locurî virane, carî aduc un venit de 150000 leî anual. Pavagiul-— Istoricul.— Călătorii străinî cîţî au vizitat în diferite timpuri capitala noastră, imprimîndu-şî impresiunile de călăto­ rie, precum şi datele ce le po­ sedăm în această privinţă, ne spun că în Bucureşti nu exista acum două secole nicî On fel de pavagiu. Maî tîrziu însă, po­ dul Mogoşoaieî, podul Calicilor, podul Beilicului, podul Tîrguluîde-Afară, ne aduc aminte de un fel de pardosire. Acesta consista în bîrne de lemn, a căror lun­ gime era cît lărgimea stradelor respective. Aceste bîrne erau puse transversal în tot lungul stradeî şi fixate prin scoabe de fler. De aci datează numirea de pod, dată stradelor aşternute cu acest sistem.

BUCUREŞTI

E adevărat că acest sistem de pardosire, data din nainte de 1806 căcî Dionisie Eclesiarhul (în «Tezaurul de monumente istori­ ce») vorbind despre focul care în acest an a consumat 5— 600 case, zice că Vodă-Constantin-Ipsilante a dat în urma focului, mare ajutor orăşenilor, înlesnindu-i la facerea caselor celor arse şi po­ runcise să se facă casele drept la rînd, să iasă uliţele drepte nu şuvăite şi casele una maî afară şi alta maî înăuntru ca maî înainte, de astupa una pe alta, şi s’au făcut pănă la un an maî frumos oraşul tîrguluî cu uliţe drepte şi Măria, sa a făcut toate po­ durile ce arsese şi cele ce erau vechî şi putrede le-au prefăcut». Prin 1815, zice loan Ghica în «Scrisorile» sale către Alexandri, «unde se pomenea trotuar sau bulevard pe acel timp». Prin anul 1825 aceste podurî de lemn maî existau încă; erau aruncate pe rigole şi erau pline de noroiu. A bia prin anul 1828, subVodă-Grigore Ghica, stradele Bucureştiuluî au început să se pa­ veze în mod sistematic cu pia­ tră. Pavagiul se numea caldarîm. Profesorul francez Bechamps, care a fost pe acele vremuri în Bucureşti, într’un articol («Re­ vista Nouă», anul VII, No. 3), publică, sub titlul «Suvenire per­ sonale», date importante despre Bucureşti. In urma punere! în aplicare a Regulamentului Organic s’a în­ ceput pavarea Bucureştilor cu bolovanî de rîu, de la centru spre periferie. In anul 1842, un oare-care Voina Ianoş şî-a adus din străi­ nătate o maşină de bătut taracî cu care se servea la facerea po­ duluî pe stradele Bucureştilor. In anul 1864— 65, sub CuzaVodă, s’a dat în întreprindere

BUCUREŞTI

facerea de pavagiî pe toată întin­ derea Podului Mogoşoaieî, pănă la bariera Kiselef, cu piatră cu­ bică, făcîndu-se şi cele dintîifl trotuare. De atunci afl continuat lu­ crările de pavare sub diferitele administraţiunl comunale. După recensămîntul căilor de comunicaţie, făcut în anul 1878, adică acum 18 ani, suprafaţa totală a stradelor de 2515830 m. p. se împărţea din punctul de vedere al felului pavagiulul după următorul m od: 108141,00 m. p. suprafaţă pa­ vată sistematic; 1398462,00 m. p. suprafaţa pavată cu bolovani; 302004.00 m. p. suprafaţă pa­ vată şoseluită; 712203,00 m. p. suprafaţă nepavată. L a această datăBucureşti aveafl 636 căi de comunicaţie, anume : 27 căi, 548 strade, 56 stradele, 3 pasagil, 2 intrări, în plus 40 de înfundături, avînd toate o lungime de 231 kil. şi pavate nici pe jumătate. Situaţia actuală. — Iată situa­ ţia pavagiilor la finele anuluî 1897: Bordure de trotuare, 247436.61 m. 1.; trotuare de bolovani, 240537,45 m. p .; trotuare de les­ pezi, 30035.20 m. p .; trotuare de bazalt, 490547.26 m. p . ; trotuare de asfalt, 47975.00 m. p .; trotuare cu nisip, 26780.00 m. p. ; şoseluirl cu macadam, 651923.00 m. p .; pavagiî cu bo­ lovani, 1454620.52 m. p .; pavagil cu piatră cioplită diversă, 116594.61 m. p.; pavagiî cu piatră cioplită Turcoaia, 189656.00 m. p .; pavagiî cu piatră cioplită Quenast, 134352.00; pavagiî cu bazalt, 10221.60 m. p.; pavagiî cu lemn, 2803.06 m. p. L a finele anului 1898, toată Calea Victoriei, de la Episcopie, pănă la cheiul Dîmboviţa, a în­ ceput a se pava cu lemn.

699

Costul pavărel. — Pavarea Bu­ cureştilor a costat comunei, în ultimele treî decenii, peste 29 de milioane lei şi cu toate acestea, la finele anului 1896, din 1000 de strade, cîte sunt în Bucu­ reşti se maî găseaţi 39 strade nepavate de loc şi 56 strade cu pavagiî de bolovani, foarte in­ comode pentru circulaţiune. Cau­ za acestei inferiorităţi este mica importanţă ce afl la Bucureşti alocaţiunile pentru pavagiî. Pe cînd la Paris se cheltueşte cu căile de comunicaţiune cîte lei 8.87 pe an şi cap din popu­ laţiune, la Viena lei 7 .1 1, la Buda-Pesta lei 4.06, la Bucu­ reşti nu cheltuim de cît 3.83, pe aceste unităţi. Dacă la infe­ rioritatea comparativă a cheltuelilor se mal adaugă şi faptul special Bucureştilor, a unei ex­ cesive desvoltărî de lungimi de strade, în raport cu populaţiu­ nea, se va vedea uşor pentru ce pardosirea căilor noastre de comunicaţiune este inferioară de cît în alte oraşe din Europa. Iluminatul. — In trecut. — A ­ cum o sută de ani şi chiar la începutul secolului nostru, de altminteri ca în restul Europei, stradele Bucureştilor erafl total­ mente lipsite de lumină; de fe­ linare nicî nu se pomenea; în­ dată ce s’a făcut noaptea, o tă­ cere adîncă se întindea asupra Bucureştilor. Nimeni nu umbla noaptea. Rar pe podurile cele mari ale Mogoşoaieî, Calicilor, TîrguluI-de-Afară şi Beilicului şi prin uliţele boereştl, ca maha­ laua Arhimandritului (S-ţii Apostolî) şi mahalaua Golesculul (sub Mitropolie), rar se vedea eşind din curţile Dudeştilor, Goleştilor, Brîncovenilor, Fălcoienilor, Obedenilor, Grecenilor, cîte o butcă, safl caleaşcă, pre­ cedată de doi Ţigani, cu masalale. Prin cele-l’alte mahalale nu

BUCUREŞTI

se auzea în întunericul adînc de cît strigătele: «cine-I acolo?» ale străjarilor safl răspîntiaşilor, iar în vremuri de primejdie, de be­ jenie, de ciumă şi războiţi, stri­ gătele patrulelor, ale caraulelor formate din mahalagii, carî cîte IO— 15 cutreerafl mahalaua. Incet-încet a început a se ilu­ mina şi în Bucureşti stradele; mal întîifl cu lumînărî de seu din distanţă în distanţă; apoi fură întroduse lămpile cu untde-lemn, uleifl de rapiţă. Din ordinul Vornici el, în 1830, s’afl aşezat felinare în maî multe stra­ de. Se ardea unt-de-lemn; în total erafl 955 de felinare, chel­ tuind Casa Maghistratulul cu ilu­ minatul oraşului 199881 leî vechi şi 20 parale. Mal tîrziti uleiul a fost înlocuit cu petroleul şi în 1871 a fost întrodus gazul aeriform. Ilum inatul de a zi.— Ilumina­ tul actual al oraşului nu stă în raport cu suma ce se cheltueşte; Bucureşti e departe de a fi bine iluminat, iar cauza acestei infe­ riorităţi constă, în prima mînă, în întindere exagerată a oraşu­ lui, în scumpetea gazului şi apoî în starea inferioară a materialului de lămpi cu care se face ilu­ minatul părţilor excentrice. Ilu­ minatul public se efectuează în Bucureşti prin gaz aerian, elec­ tricitate, uleifl mineral dens şi petrolefl. Cu gaz aeriform se iluminează centrul oraşului. El a fost introdus în anul 1871 de o societate belgiană care a obţinut concesiunea iluminărel, pe care o exercită şi azî încă. Cu petro­ lefl şi uleifl mineral dens se ilu­ minează părţile excentrice, iar cu Jelectricitate bulevardele de la Cotroceni, pănă la bulevardele Ferdinand şiProtopopescu-Pake; noul bulevard al Colţeî, Şoseaua Kiselef, Cişmegiul, Uzina hidrau­ lică, Abatoriul, Teatrul Naţional,

BUCUREŞTI

Palatul Regal, Spitalul Colţeî; cîte-va fabricî, ateliere şi case particulare, teatre, băî, pasagiî. O companie germană de elec­ tricitate a obţinut concesiunea iluminăreî a cîtor-va părţî cen­ trale a oraşului, fie-care pe în­ tinderea uneî raze de 150 m. Se maî luminează, dar puţin de tot, cu acetylenă şi cu lămpi de alcool. L a sfîrşitul anuluî 1897, si­ tuaţia iluminatului capitalei a fost ast-fel repărţită: a) Cu gaz aerian. Lanterne pătrate de aramă pe zid 1059; lanterne cu console pe stîlp, 2032; lanterne rotunde de a­ ramă pe candelabru, 701; lan­ terne pătrate pe grilagiu, 28; lanterne rotunde pe grilagiu, 119 ; candelabre cu maî multe lanterne, 42; candelabre cu o singură lanternă cu maî multe becuri, 32; lanterne suspen­ date, 7; globuri pe braţe, 9; be­ curi la pisuare, 19; becuri la ceasoarnice, 6. Pentru îmbunătăţirea ilumina­ tului prin gaz a stradelor cen­ trale s’a dispus a se aplica pe cele maî multe lămpi becul Auer, la altele reflectorul parabolic. b) Cu petroleU. Lanterne pă­ trate de aramă, cu console pe stîlp, 25; lanterne rotunde de aramă pe candelabru, 1; lan­ terne model 1897 pe stîlp, 249; lanterne de fîer model nou pe stîlp, 975; glob 1846 cu con­ solă: pe stîlpî, 1810, pe ziduri, 37, pe arbori, 5 ; lanterne pă­ trate de fîer, cu console pe stilpî, 4 ; pe ziduri, 110. c) Cu uleiU m ineral dens. Lan­ terne bronzate, cu console pe stîlp, 467 ; pe zid, 1. d) Cu electricitate. Lampe cu arc voltaic de 10 Ampere pe bulevardul Carol şi Elisabeta, 66; pe şoseaua Mogoşoaia, 32; în Cişmegiu, 20; pe bulevardul

700

Colţea, 28; la Uzina Idraulică, 6 ; la Abatoriu, 4; lampe incan­ descente de 10 lumini la A b a­ toriu, 140; la Uzina idraulică, 40. Recapitulînd, găsim că în 1897 au ars lampe: Cu gaz aeriform, 4055; cu petroleu, 3216; cu uleiu mine­ ral dens, 468; cu electricitate, 336; în total: 8075 lampe. Costul ilum inatului. — Canti­ tatea de gaz consumată în anul 1896 pentru iluminatul oraşului a fost de 183949 metri cu b î; cantitatea de petrol consumată a fost de 297931 kilogr. L un­ gimea reţelei de tuburi, care pleacă de la uzina de la Filaret şi luminează stradele, grădinile şi pieţele, trece peste 150 kil. Pentru comună, costul ilumi­ natului este ast-fel repartizat: Gaz aerian, 434634 leî, din cari în lămpi cu becul Auer, 4316 leî; cu uleiu mineral dens, 36040; cu petrol, 162191 leî; cu electricitate, 34000 le î; în total leî 665,865. Alim entarea cu apă a Bucureş­ tilor. — Indicaţiunile cele m al

vechi. — Cea maî vechie indicaţiune despre modul alimentăreî oraşului cu apă, o găsim în Del Chiar o. L a 1710, Del Chiaro, care a stat multă vreme la Curtea luî Constantin - Vodă - Brîncoveanul, ne spune că fintînî în timpul luî n’au fost în Bucureşti; nu­ mărul puţurilor era mic, dar că «le acque de la Dimbovitza sono leggiere e salubri»: apele Dîm­ boviţei sunt uşoare şi sănătoase. Bucureşteniî, într’adevăr, se mulţumeau în sec. al XVIII-lea cu apa Dîmboviţei, bătută poate şi atuncî cu piatră acră; dacă nu s’ar fi mulţumit, ar fi făcut ciş­ mele cu apă adusă de departe, cum au făcut-o în secolul ur­ mător. Ştiinţa «curgere! şi scurgere!

BUCUREŞTI

apelor» cum se zicea acum o sută de anî la Bucureşti, cu alte cuvinte captaţiunea apelor din izvor şi aducerea lor pe tuburi la marî depărtări, se cunoştea foarte bine în sec. al XVII-lea. Brîncoveanul, ne spune Şincaî, aduse Focşănenilor apă pe sco­ curi, de la o depărtare de două ceasuri cale pănă în Focşani. In sec. al XVIII-lea însă, face­ rea de cişmele preocupă pe mulţî din Beii fanarioţi. Se cunoaşte hrisovul din 1 Octombrie 1779 al luî Alexandru-Vodă-Ipsilante, carO ne spu­ ne că, pe vremuri «zlotoase», apa Dîmboviţei venind foarte tur­ bure şi cu multe necurăţenii, Domnul a hotărît să aducă apă de izvor, «de departe şi cu multă cheltuială». Ipsilante face decî două cişmele: una în uliţa Bo­ iangiilor şi alta lîngă Mănăstirea Sărindarului. Dumitru Suilgi-Başa, un fel de mare Cişmigiu, este însăr­ cinat cu supraveghiarea curge­ re! şi scurgere! apelor. A u fost şi alţi Cişmigiî şi paznici aî Cişmelelor. Maî toţî steteau în mahalaua Stejarului, unde în tim­ pul luî Brîncoveanu se afla Şipotul-Fîntînelor. Domnii fanarioţi aî secolului XVIII-lea, şî-au adus apă de fîn­ tînă pentru băut în foaie şi în sacale, uniT de la Pantelimon, alţiî de la Filaret. De cişmele însă se foloseau mult Bucureşteniî. De aceea pen­ tru folosul Obştiei, după Alexandru-Vodă-Ipsilante, MihaiflVodă-Şuţu, prin cartea sa din 3 Noembrie 1784, întăreşte şi complectă hotărîrile luî Ipsilante. Maî tîrziu Nicolae-Vodă-Mavrogheni dă, pentru întreţinerea ciş­ melelor cu apă de la Creţuleşti, Crevedia şi Giuleşti, veniturile vînzăriî oerituluî, dijmărituluî şi vinăriciuluî, maî adăugînd şi 15

BUCUREŞTI

scUtelnicî. E l numea aceasta: facerea casei cişmelelor. Uliţele din Tîrgul-din-Năuntru şi Podul-Mogoşoaieî au cişmele pe carî le folosesc cu multă plă­ cere. Bucureşteniî de prin alte mahalale rîvnesc la dînşiî şi, după multe stăruinţe, ceî din Batiştea, ceî din Răzvan şi ceî de la Biserica-cu-Sfinţî au obţinut şi eî cişmele. Reaua scurgere a apelor da naştere la multe procese în faţa Divanuluî. Se făceaţi aşa numite lagumurî sau case de ape, de unde, apoî, pe sub podurile de lemn ale uliţelor, prin şanţul de la mijloc, li se da drumul să curgă de vale la Dîmbo­ viţa. Lucrau la curgerea şi scur­ gerea apelor, la facerea şi cură ţirea şanţurilor, vinovaţii, adică puşcăriaşii, sub direcţiunea cişmigiilor şi suilgiilor, carî se pri­ cepeau să măsoare cantitatea de apă ce se consuma în Bucureşti, precum şi măsurile de apă cu care se va înavuţi oraşul «dacă, pe lîngă apele de la Creţuleşti şi Giuleşti, se vor maî aduce şi apele de Ja Crevedia». Din cînd în cînd se maî des­ copere şi cîte o cişmea nouă, adică un izvor de apă bună de băut. A şa bună-oară, în timpul epidemiei de la sfîrşitul seco­ lului al XVIII-lea, Curtea lui Moruzzi retrăgîndu-se la Cotro­ ceni, Beizadelele Dumitru, Ni­ colae şi Gheorghe, feciorii Be­ iului, făceaţi plimbări prin pă­ durea Mănăstirii. Intr’o zi, el găsiră o cişmea cu apă foarte bună. Domnul se bucură mult, şi dete un hrisov ca să nemu­ rească acest noroc al luminatelor Beizadele şi porunci să fie nu­ mit acel izvor, Cişmeaua-Beizadelelor. Cu timpul, acest izvor de­ veni un loc de petrecere pentru Bucureştenî.

701

Apele Dîmboviţei, apele ciş­ melelor, ale gîrliţelor, ale lacu­ rilor, ale puţurilor şi ale fintînelor, pe lîngă carî se mal a­ dăugau şi apele ploilor, făcuseră, încă de la începutul secolului al XVIII-lea pe Domnî să se îngri­ jească cît maî de aproape de hidraulica Bucureştilor. In anul 1785, un oare-care Inghiulgi, propuse Sfatului po­ liţiei de Bucureşti, să aducă prin burlane apă de la Crevedia pănă în marginea Bucureştilor, — pen­ tru care cerea suma de 32772 lei vechî. In acest scop Mihail ŞuţuVoevod învită pe boerî să sta­ bilească cît avea să dea fie-care breaslă. De cînd populaţiunea oraşu­ lui se înmulţise şi pe cît posi­ bil într’un oraş deschis ca Bu­ cureşti, bunul traiu crescuse, cestiunea «curgere! şi scurgere!» apelor deveni una din cele de că petenie. Pentru întreţinerea ca­ nalelor de sub podeala poduluî Mogoşoaieî, podului Tîrguluî-deAfară, podului Calicilor, podu­ lui Beilicului, în care canalurî se vărsau toate apele de scur­ gere ale uliţelor şi ale ulicioa­ relor bucureştene, pentru nive­ lare, cotire, aducere, curăţire, era un corp întreg de slujitori, anume podari. Organizaţi aproa­ pe milităreşte, comandaţi de Ma­ rele Cişmigiu, care depindea de Spătar şi de A gă, podarii, îm­ brăcaţi într’un fel de capoate galbene şi cu topoare în mîinî, îşi aveaii locul hotărît în toate alaiurile domneştî. In Ianuarie 1845, Domnitorul Gheorghe Bibescu porunceşte înfiinţarea fîntînelor în Bucureşti. Proectul a fost întocmit de d. Marsillon, inginer, care pro­ puse facerea fîntînelor în două chipuri: unul prin aducere de apă din izvoare în cătăţime măr­

BUCUREŞTI

ginită, numaî la 1200000 oca în curs de 24 ceasuri şi cu chel­ tuială până la 81160 galbeni,— şi altul prin luarea apeî din rîul Dîmboviţei, cu maşină cu foc în cătăţime de 3000000 oca în curs de 24 ceasuri şi cu cheltuială de 41286 galbeni. Sfatul Administrativ însă, în vederea scădere! cheltuelei, a dat precădere înfiinţărei numaî acelor fintînî cu luarea apel din Dîmboviţă. Pentru preîntimpinarea cheltuelilor, s’a luat suma de 12468 galbeni, care a rămas din cea hotărîtă pentru ridicarea mo­ numentului generalului Kiselef, — şi pe care generalul a «afierosit-o la un lucru folositor lo­ cuitorilor Bucureştenî». Cu această sumă s’a cumpă­ rat din Paris două maşini idraulice cu aburî, cu strecurătorile cele trebuincioase precum şi urloaele pentru toată întinderea uliţei Mogoşoaieî. In 1846, fîntînele capitalei att fost inaugurate cu mare solem­ nitate, cînd şi V odă Bibescu pronunţă un discurs. Cu această ocaziune s’a bătut şi o medalie comemorativă. In anul 1875, d. general Mâ­ nu, pe atunci primar al capi­ talei, însărcină pe d. Guilloux cu studiul alimentărei cu apă a Bucureştilor. D. Guilloux găsi d î cuviinţă că apa trebue luată din Dîmboviţa, dar insistă mult asupra punctului de unde tre­ bue luată apa. Pănă în anul 1882, alimenta­ rea cu apă a Bucureştilor se fă­ cea în acelaşî mod ca în trecut. Dîmboviţa, puţurile şi fîntînele erau vecinicele furnisoare a cantităţeî necesare de apă. Lucru­ rile neputînd însă merge maî de­ parte tot ast-fel, s’a recurs la alimentarea oraşului, tot cu apă de Dîmboviţă, dar canălizîndu-

BUCUREŞTI

se acest rîu în mod sistematic şi după un plan. Canalizarea Dîmboviţei. — Sistemul prin care se alimentea­ ză actualmente oraşul este: Se limpezeşte apa luată din Dîmboviţa, prin decantarea eî în treî marî basine săpate lîngă acest rîfl, la Arcuda, distanţă de 18 kil. în sus de Bucureşti; se strecoară apoî prin filtre ori­ zontale de nisip, aşezate puţin maî jos de basinele de decan­ tare şi, ast-fel filtrată, apa se lasă a curge cu pantă naturală, printr’un conduct zidit, pănă în rezervoriul subteran de pe pla­ toul Cotrocenilor. Dintr’acest rezervorifl, apa poate curge, prin­ tr’o canalizaţiune de fontă, în orî-ce punct al oraşului care s’ar găsi situat la un nivel in­ ferior aceluia al rezervoriuluî de la Cotroceni. Spre a se putea alimenta şi părţile oraşului carî sunt mal sus ca Cotroceni, cum şi pentru a da apeî puterea d’a se ridica în caturile de sus ale clădirilor, orî d’a ţîşni de la faţa soluluî, apa din rezervoriul de la Cotroceni, înainte d’a se dis­ tribui, se împinge cu presiune, prin pompele stabilimentului idro - electric de la Grozăveşti, în reţeaua de distribuţiune din oraş şi într’un rezervorifl înalt de compensaţiune, stabilit la Iancu. Cu acest sistem se voia a se filtra, aduce şi împărţi, în oraş, pănă la 40000 m. c. apă pe zi, cît s’a socotit trebuincios consumaţiuniî. A cest sistem de alimentare cu apă e întocmit după proectele prezentate în 1882 de in­ ginerii elveţianî Culman şi Bflrkly-Ziegler. Cantitatea apel. — Media anflală a cantităţii de apă distri­ buită pe zi în cursul anuluî 1896 a fost de 28800 m. c. Dintr’aceastâ cantitate se apreciază că

702

15000 m. c. pe zi au fost în­ trebuinţate pentru diversele ser­ vicii municipale, iar restul de 13800 m. c. s’ar fi distribuit pentru trebuinţele locuitorilor. Costul lucrărilor pentru a­ limentarea oraşului cu apă din Dîmboviţă se cifrează în total, pănă la finele an. 1896 ast-fel: basine de decantare şi filtre, 1456409 lei; apeduct, 1241211 leî; rezervoriul de la Cotroceni, 497859 lei; stabilimentul idrau lic de la Grozăveşti, 839706 leî; canalizaţiunea de distribuire, 3390714 lei; rezervoriul de la Iancu, 140000 lei; adică în total suma de lei 7565901. Amortizat în timp de 40 anî cu un interes de 5 °/o, acest total de 7565901, reprezintă o cheltuială de 441092 lei. Dacă la acest amortisment adăugăm şi cheltuelile de întreţinere, per­ sonal şi material, în suma de leî 143680, rezultă că alimen­ tarea oraşului cu apă a costat în anul 1897 suma de leî 635592, suma care, repărţită la cantitatea de apă distribuită în medifl pe an, ridică preţul metrului cub de apă distribuită la 5.5 banî. Distribuţia apel. — L a înce­ putul anului 1898, apa a fost distribuită în capitală prin o re­ ţea de conducte în lungime de 162684 m. De asemenea au fost: guri de apă, 899; fîntînî ţîşnitoare, 22; basine ţîşnitoare, 34 şi coloane de apă, 21. Puţuri ţ i fin tîn î. — Afară de apa Dîmboviţei, cu care se ali­ mentează locuitoriî din centrul capitalei, se mal scoate apă din 1310 puţuri, maî cu seamă în mahalalele oraşului şi în păr­ ţile excentrice; a unora este bună de băut, a altora este săl­ cie. Afară de aceste puţuri, se maî află şi cîte-va fîntînî cu apă foarte bună, dar în cantitate nesuflcientă; cele maî princi­

BUCUREŞTI

pale fîntînî sunt cele de la: He­ răstrău, Azilul Elena Doamna, a Brîncoveneseî, cele de la Fi­ laret, etc. Sistem e nouă de alimentare.— Chiar de la început apele cap­ tate de la Bîcu pentru alimenta­ rea oraşului n’au dat satisfâcţiune aşteptărilor consumatorilor. In regiunea Dîmboviţei unde s’a hotărît captarea, apele acestuî rîu fiind prea încărcate cu argilă în cea maî mare parte a anuluî, ele nu se lasă a fi fil­ trate suficient prin filtre ori­ zontale cu nisip, pentru că ma­ rea cantitate de argilă ce con­ ţine apa, împiedică formaţiunea, pe suprafaţa filtrului, a acelei membrane filtrante, care asi­ gură o suficientă clarificare. Dacă la acest mod nefavorabil de a fi al apeî însăşi, se a­ daugă şi imperfecţiunea siste­ mului de filtre adoptat, cum şi insuficienţa suprafeţei lor, se vede uşor pentru ce instalaţiunile de la Bîcu n’afl putut corespunde scopului pentru care afl fost făcute şi nici nu vor putea aduce sensibile ameliorări calităţii apeî, orî-carî ar fi îm­ bunătăţirile parţiale ce s’ar căuta a li se face. In acest scop, administraţia comunală din 1898 cît şi cea de azî, afl început a face cerce­ tări nouă; în Iulie 1898, Primă­ ria se pronunţă în favoarea pro­ punere! de a se capta apele sute­ rane de la Bateria 1B/u a fortificaţiunilor, care cade la Bragadiru. Toate lucrările vor costa leî 4378000. Canalele de scurgere. — Istori­ cul. — Construcţiunea de canale de scurgere a început în Bucu­ reşti la 1847. S ’a construit la acea dată două canale : unul, început din strada Bazaca, cu devărsare în Dîm­ boviţa, care şerpuia atuncî între

BUCUREŞTI

actuala hală şi extremitatea de V est a stradeî Bazaca, deservia această stradelă, piaţa Sf. A n ­ ton şi Calea-Moşilor, pănă la biserica Sfinţilor, pentru a cu­ lege de aci apele meteorice ce se strîngeau în depresiunea de nivel ce exista la capul despre Moşî al stradeî Armeneşti; al­ tul, cu devărsare iarăşî în Dîm­ boviţa la Podul de Piatră, ac­ tualul Pod Rahova, se ridica pe strada Smîrdan, traversa Lips­ canii! e, pentru a veni în strada Doamnei, lîngă Poştă, spre a primi apele ce se acumulau într’acest punct jos al oraşului. Ambele aceste canale erau de tipul Emmery, cu secţiune drept­ unghiulară, acoperită cu o boltă în centru. Construcţiunea era făcută în piatră cioplită. Maî tîrziu, prin anul 1864 şi următorii, sub Cuza-Vodă, s’a construit canale ovoide de că­ rămidă, pe strada Carol şi V ic­ toria pănă la barieră şi prin 1 870 un asemenea canal pe stra­ dele Bărăţieî şi Colţeî pănă în strada Pensionatul. In 1873 s’a construit canale pe stradele Cozma şi Pensionatul. Pe această din urmă stradă, în faţa proprietăţeî Boerescu, un inginer din serviciul munici­ pal construi, pentru prima oară în Bucureşti, de sigur şi în ţară, sub administraţiunea primarului Scarlat Creţulescu, o bucată de vre-o 100 metri lungime de ca­ nal monolit în beton de ciment. Proba aceasta satisfâcînd tu­ turor exigenţelor, a făcut epocă în istoria canalizării Bucureşti­ lor, căcî, dovedind toate avantagiile ce betonul are, în lucră­ rile idraulice, asupra zidăriei de cărămidă, toate canalele din Bu­ cureşti, de la această epocă în­ coace, se construiră esclusiv în beton. Paralel cu aceste progrese în

70B

modul de construcţiune al ca­ nalelor, necesitatea acestor eva­ cuatori simţindu-se din zi în zi maî mare, primăria însărcină, în 1881, pe inginerul elveţian Biirkly-Ziegler cu studiul şi execuţiunea uneî reţele complecte de canale de vre-o 40 kil. dez­ voltare. Era poate atuncî ocaziunea ca primăria să-şî proecteze în­ treaga sa reţea de canale, ră mănînd apoî ca să o complecteze treptat. Din nenorocire admini­ straţiunea scăpă această ocaziune, aşa că însemnata reţea a luî Biirkly, de şi concepută cu o oare-care vedere generală, nu-şî încorpora într’un mod in­ tim nicî canalele ce existau îna­ intea execuţiuniî eî, nicî nu im­ puse, printr’un proect general, condiţiunile cărora avea să se supună lucrările ulterioare de canalizaţiune, pentru a forma un complex dotat de unitatea necesară. Situaţia actuală. — Lucrările de canalizare, ce treptat au ur­ mat acesteî epoce, de şi stu­ diate izolat, fără spiritul de uni­ tate ce trebue să domnească în asemenea lucrări, au sporit to­ tuşi reţeaua de evacuare a ora­ şului la dezvoltare şi ea se ri­ dică ia o întindere de 109535 m. 1., din carî: 68052 m. 1. colectoare şi ca­ nale vizitabile şi 41783 m. 1. ca­ nale nevizitabile, circulare, cu 2000 de guri de scurgere. Oraşul însă nu profită, după cum ar trebui şi putea, de a­ ceste canale, de oare-ce, din lip­ sa de apă şi orî-carî adaptări speciale ce ar trebui făcute ve­ chilor canale, nu se efectuează peste tot deşertarea latrinelor la canal. In adevăr, din cele 2737 le­ gături de proprietăţi cu cana­ lul public ce exista la finele luî

BUCUREŞTI

1896, numaî 161 din aceste le­ gături pun hasnalele în scur­ gere la canal şi încă cu o scur­ gere incomplectă, de oare-ce ad­ ministraţiunea nu admite pănă acum de regulă de cît «Siste­ mul devizor», care nu este de cît o ficţiune sanitară. Numaî cînd oraşul va putea vărsa în canale, peste apa uzată rezultând din distribuţiunea apeî potabile, alţi 30 — 40000 m. c. apă pe zi, numaî atunci se va putea obţine prin canale a ­ cel mare resultat igienic cunos­ cut sub numele de «totul la ca­ nal». In condiţiunile actualei stări de lucruri, reţeaua de canaliza­ ţiune de scurgere a oraşului se angmentează pe fi6-ce an. Salubritatea capitalei. — Servi­ ciul salubrităţii, înfiinţat ca atare prin budgetul anual 1893— 94, e parte integrantă a serviciului de podurî şi şosele şi este me­ nit a asigura curăţenia oraşului, care, în general vorbind, este sa­ tisfăcătoare. Serviciului salubrităţii apar­ ţin treî secţiuni: 1. secţiunea gunoaielor particulare, 2. sec­ ţiunea canalelor şi 3. secţiunea grajdurilor primăriei şi atelie­ relor. Prima secţiune cuprinde cu­ răţitul şi stropitul stradelor şi evacuarea gunoaielor particu­ lare şi publice; a doua cuprinde: a) construcţia şi întreţinerea ca­ nalelor publice şi accesoriilor lor pentru evacuarea apelor din ploi şi zăpezi, b) autorizaţia de construcţii de canale la parti­ culari pentru evacuarea acelo­ raşi ape, a celor menajere şi in­ dustriale, c) evacuarea prin ca­ nal cu sistem divizionar a latri­ nelor publice, d) curăţitul latri­ nelor particulare prin serviciul zis barometric; a treia cuprinde: a) administraţia grajdurilor şi

BUCUREŞTI

furagiilor, b) atelierele de reparaţiunî cu diferite ramurî, ca potcovărie, ferărie, lemnărie, văpsitorie şi curelărie. Costul.— Menţinerea curăţirii în oraş devine un serviciu cu atît maî greu, cu cît el este în­ sărcinat cu recolta şi transpor­ tul, contra uneî taxe de abona­ ment, şi a gunoaielor menajere ce se strîng prin locuinţele pri­ vate. Escesivele călduri din cli­ ma noastră care reclamă răcorirea artificială a stradelor printr’o largă stropire a lor, cum şi ridicarea marilor canti­ tăţi de zăpadă ce cade adesea, sporesc încă şi maî mult impor­ tanţa serviciului curăţireî ora­ şului. Administraţiunea comunală are înscris în budget pentru serviciul curăţireî oraşului 27000 leî pentru personal, 529050 leî pentru lucrători şi 303000 pen­ tru material. Dacă din totalul de 859050 ce se cheltueşte pentru curăţirea oraşului, scădem 250000 leî cît se încasează, în cifre rotunde, pentru ridicarea gunoaielor par­ tic u la ^ rezultă că oraşul face cu curăţirea publică o cheltu­ ială anuală de 609050. Repărţită la cele 232000 suflete ce trăesc în Bucureşti, cheltuiala curăţireî oraşului revine la 2,62 pe an de cap din populaţiune. După «Statistica internaţio­ nală a oraşelor marî», Parisul cheltueşte cîte 3.18 pe an de cap de populaţiune, pentru cu­ răţitul său, Viena 4.15, Buda­ pesta 1.69. M ăturatul ş i stropitul. — Din punctul de vedere al măturatuluî şi stropitului, oraşul se îm­ parte în 22 de secţiuni, din cari 15 în incinta şoselelor încon­ jurătoare şi 7 în afară de a­ ceastă incintă, fie-care din aceste secţiuni fiind date în îngrijirea

704

unui supraveghetor cu ajutorul său şi avînd numărul necesar de măturători, cotige, furgoane şi perii mecanice şi sacale în unele secţiuni. Stradele celor 15 secţiuni din interiorul şoselelor înconjurătoa­ re se curăţă prin lucrători şi material ce se află cantonat pe întinderi desemnate de strade, pe carî le mătură normal în fie­ care zi în ocolul I, la două zile odată în ocolul al II-lea şi la trei zile odată în ocolul al III-lea. Secţiunile afară din şoselele înconjurătoare se îngrijesc prin cete de lucrători, cari le curăţă în grupuri, la intervale deter­ minate, dar maî rari. Supraveghetorii secţiunilor de curăţire sunt însărcinaţi şi cu facerea abonamentelor pentru ridicarea gunoaielor din pro­ prietăţile private, cum şi cu con­ trolul acestui serviciu. Transportulgunoaielor ş i ar­ derea gunoaielor. — Gunoaiele rezultînd din măturatul strade­ lor sau din proprietăţile pri­ vate se transportă din gropile din partea escentrică a oraşu­ lui, parte direct prin trăsurile serviciului, parte prin interme­ diul uneî linii Decauville care, încărcîndu-le din rampa de gu­ noaie de la Radu-Vodă, le trans­ portă în vagonete trase de caî pănă în Valea-Plîngereî, unde sq depun pentru aplanarea acesteî marî mlaştine. In termen mediu se strînge pe zi, în Bu­ cureşti, 28a de tone gunoiu. In pursul anuluî trecut, s’au înstalat în strada Ţărănilor nişte crematorii pentru arderea gu­ noaielor. Aceste cuptoare costă pe comună 70,000 leî. O altă staţiune crematorie e la Tunari, unde sunt instalate de asemene^ nişte cuptoare, în care se ard 70 de tone gunoaie pe zi.

BUCUREŞTI

O a treia rampă de gunoaie, proectată în «Gropile Neptun», n’a putut fi construită încă, din cauză că numai în timpul din urmă s’a putut face expropierile acestor gropi. Ridicarea zăpezii. — Nu e mult de cînd zăpada, cînd că­ dea în mari cantităţi, era o a­ devărată calamitate pentru circulaţiune în Bucureşti, cu toate însemnatele sume ce Primăria era obligată a cheltui pentru ri­ dicarea şi transportul ei. Curăţirea se face acum cu nişte pluguri trase de doî cal şi zăpada se aruncă în canale şi în cîte-va trape construite pe podurile de pe Dîmboviţă. Mă­ surile acestea au făcut ca cură­ ţirea zăpezeî să coste anul tre­ cut 22,000 lei. întinderea liniilor de tramvai pe un mare număr de strade principale din oraş, obligă a­ ceste întreprinderi de transport d’a curaţi zăpada îndată ce cade. Stradele cele maî principale din centru şi luai cu seamă bu­ levardele, au, la cîte 2 5— 30 de metri distanţă, instalate vespasiene. Grădinile publice sunt de asemenea prevăzute cu vespasiene. Numărul lor în total se urcă la 500 în toată capitala. Numărul latrinelor publice se urcă âzî la 15. Cazarma măturătorilor. — Pentru locuinţa măturătorilor carî n’au familie, există cazarma de măturători de lîngă rampa de gunoaie de la Radu-Vodă, cum şi o instalaţiune cu ace­ laşi scop ce s’a făcut la graj­ durile de la Cuibul-cu-Barză. G rajduri ş i A teliere.— Graj­ durile şi atelierele serviciului curăţire!, situate la Cuibul-cuBarză, formează un vast şi impprtant stabiliment, în care se întreţin ceî 350 de caî aî ser' viciului şi se depozitează, re­

BUCUREŞTI

pară şi construeşte variatul ma­ terial destinat curăţireî oraşului. Ocupînd o mare suprafaţă de teren, grajdurile şi atelierele sunt prevăzute cu şase pavi­ lioane de grajduri, infirmerie de cal, potcovărie, basin pen­ tru scăldatul cailor, manegiti, parcuri de reproducţiune şi ma­ gazii de furagie, numeroase re­ mize pentru trăsuri şi aparate de desinfecţiune, de extracţiunî barometrice şi de incendiu, ma­ gazii de materiale prime şi obi­ ecte fabricate, ateliere de fieră­ rie cu motoare mecanice, diverse maşine-scule, căniţărie, tapiţărie şi vopsitorie; cazarmă şi can­ tină pentru 150 de lucrători, clădire de administraţiune, la­ borator de veterinărie, post de telegraf şi telefon, etc. Grajdurile comunale sunt ţi­ nute într’o perfectă curăţenie; pavagie bune şi plantaţiunî nu­ meroase complectează salubri­ tatea. Asistenţa publică.— / » trecut. — Asistenţa în trecut, şi mal a­ les cea medicală, negreşit că nu avea mijloacele de care dis­ pune azî. Doar în mănăstiri se practica de monahi un fel de medicină empirică, ca în celel’alte ţări. In Bucureşti însemnăm pe la 1789 abia un spital şi un azil de copiî orfani. După cum se constată din dosarele primăriei, pe la 1830, breasla bragagiilor din Bucu­ reşti afecta anual un fond din veniturile eî, pentru azilul co­ piilor orfani. Situaţia actuală.— In timpul ultimilor 80 de anî s’a făcut pro­ grese însemnate. Avem spitale numeroase, instalate în clădiri moderne, cu tot confortul igie­ nic, ospicii de tot soiul, azi­ luri pentru ceî bătrîni şi in­ capabili, într’un cuvînt avem o asistenţă publică şi privată, fSSiQ. Marele Dicţionar Ueofrafia

705

demnă de o capitală de re­ gat. Toţî concură la reuşita eî: comuna, statul, comunită­ ţile diferitelor colonii; epitropiile şi eforiile din iniţiativă privată fac tot ce pot în limita mijloacelor de carî dispun. Asistenţa publică comunală.— Asistenţa publică este în Bu­ cureşti dintre cele maî întinse. Deşi comuna nu posedă un ser­ viciu public bine organizat pen­ tru îngrijirea tuturor săracilor, eaîmparteînsăajutoare în natură şi ban! în tot decursul anului şi mal cu seamă în ajunul săr­ bătorilor. In anul 1896, medicii comu­ nali aii căutat 15501 bolnavi Romînî şi 1338 bolnavi străinî. Ordonanţe gratuite aii fost 8767, în valoare de leî 16000. Primăria dispune de următoa­ rele instituţiunî de binefacere: Ospiciul comunal Zerlendi, în­ temeiat din iniţiativă privată de bancherul Cristofi Zerlendi şi pus sub administraţia directă a primăriei, a adăpostit, în cur­ sul anuluî 1896, 40 de in­ firmi. Azilul de noapte făcut din produsul maî multor serbări po­ pulare şi din diferite donaţiunî particulare. Acest azil e pus sub dependinţa primăriei şi ad­ ministrat de ea. Azilul e cons­ truit pe cheiul Dîmboviţei; e o clădire bună, igienică, spaţioasă şi care aduce servicii reale populaţiuneî sărace. Primăria a înfiinţat şi între­ ţine şi o ospătârie populară, ală­ turea de azilul de noapte, care de asemenea a umplut o lacună însemnată simţită de mult. Cu suma minimă de 25 de bani (clasai) şi IO banî (clasaII) cine-va poate avea un prînz mo­ dest, dar hrănitor. In timpul de la I Ianuarie pănă la 31 Decembrie 1897 ati

BUCUREŞTI

fost adăpostiţi în azil un nu­ măr de 7241 bărbaţi şi 1245 fe­ meî, sati în total 8486, din carî: 7803 Romînî, 174 Izraeliţî, 72 Germani, 92 Maghiari, 63 Ita­ lienî, 33 Sîrbî, 49 Bulgari, 44 Grecî, 28 Polonezi, 25 Macedodenl, 55 Francezi, 19 Armenî şi 38 Ruşî. Ospătăria populară a fost vi­ zitată în acelaşi interval de timp de un număr de 85922 persoa­ ne de diferite naţionalităţi. Pentru întreţinerea azilului de noapte şi ospătărieî populare, comuna cheltueşte sume însem­ nate în raport cu mijloacele de care dispune; ast-fel în budge. tul pe anul 1897 este alocată în acest scop o sumă de 39880 lei. Comuna a încasat de la ospătărie, în timp de un an, a­ dică de la I Ianuarie la 31 De­ cembrie 1897, suma de 14610 leî 80 banî. In azilul de noapte toţî ceî săraci şi lipsiţi de locuinţă, fie de orî-ce naţionalitate, pot găsi adăpost treî nopţi în cursul uneî luni, în care timp li se dă aş­ ternut, bae sistematică şi hrană. In anul 1897 încetînd din viaţă filantropul Evloghie Gheorghief, a lăsat prin testamentul săti, în deplină proprietate, moşiile sale Viişoara şi Coteniţa, din dis­ trictul Olt, Primăriei Bucureşti şi «Societăţeîpentru învăţătura po­ porului romîn , şi anume a lăsat primăriei două din treî părţî din aceste moşii cu însărcinare de a întrebuinţa venitul în sporirea şi ameliorarea azilului de noapte, iar cea-l’altă treime din acele moşiî s’a lăsat societăţeî menţio­ nate, cu obligaţiune d’a întrebu­ inţa venitul pentru întreţinerea şi dezvoltarea şcoaleî pentru învă­ ţătura poporului romîn. A tît pri­ măria cît şi societatea s'au pus în posesiunea moşiilor şi aii luat deja măsuri pentru arendarea lor. 89

BUCUREŞTI

Un alt serviciu al primăriei, e Serviciul copiilor găsiţi şi or­ fani, care în anul 1897 a îngrijit 172 băeţî şi fete. Primăria plă­ teşte la 316 doici pentru creş­ terea copiilor găsiţi. Un număr de 135 copiî, avînd etatea de 7 anî, frecuentă pe contul primă­ riei şcoalele primare. Primăria posedă şi întreţine Un institut vaccinogen. In el s’au vaccinat şi revaccinat în 1897, 38224 persoane. Intre stabilimentele de asisten­ ţă publică comunală se numără şi Băile populare de pe piaţa Bibescu-Vodă, deschise în 1896; în aceste băî populaţiunea să­ racă poate face cu 10 banî o bae rece în basin cu duşe şi cu 20 banî o bae caldă cu d uşe; în anul 1897 au fost frecuentate de 58947 de persoane. Subvenţiuni. — Enumerăm aci sumele pe anul 1897 pănă la 1898 ce primăria le a acordat pentru subvenţiuni, ajutoare şi întreţineri de stabilimente de a­ sistenţă publică, e tc .: ajutoare de cărţî elevilor săraci, 4500 leî; subvenţiuni pentru doî stu­ denţi carî îşî faC studiile în străinătate, 2706 leî; idem pen­ tru societatea «învăţătura po­ porului Romîn», 3000 leî; idem pentru societatea «Grădina de copiî», IOOO leî; idem societă­ ţii «Unirea constructorilor Ro­ mînî» pentru şcoala de adulţi, 1000 leî; subvenţiune societăţeî pentru ajutorul elevilor săracî, 1500 leî; idem comitetului in­ stituit pentru a veni în ajutorul incendiaţilor şi inundaţilor, IOOO leî; ajutoare de subsistenţă la săracî, în banî sau în natură, cheltuelî pentru serbărî de bine­ facere şi altele, 20000 leî; aju­ toare de înmormîntărl la săracî şi alte diferite cheltuelî de înmormîntare, 1000 leî; întreţi­ neri de infirmî şi neputincioşi

700

în spitale, 10000 leî; ajutoare pentru măritat fete sărace din procentele Capitalului depus de M. S. Regina, 350 leî; pen­ tru întreţinerea azilului de noap­ te şi ospătărieî populare, 31000 leî; pentru întreţinerea băilor po­ pulare, 11500 leî; pentru între­ ţinerea azilului Protopopul Tu­ dor Economul, 5000 leî; pentru măritatul a 4 fete sărace din fondul Protopopul Tudor Economu, 4000 leî; pentru întreţi­ nerea şcoaleî profesionale Pro­ topopul T . Economul şi orfelina­ tul Maria Turnescu, 33110 le î ; medicamente pentru săracî şi copii găsiţi, 16000 leî; subvenţi­ une Eforiei Spitalelor Civile pen­ tru alienaţi, 30000, leî; pentru serviciul copiilor găsiţi, vestmin­ te, îmbrăcăminte, colete, etc., 11300 leî; pentru întreţinerea ospiciuluî comunal Zerlendi, 21700 leî; subvenţiune Eforiei Spitalelor Civile pentru căutarea femeilor prostituate, 18000. Casa comunală maî serveşte o sumă de 2000 leî pe an pen­ tru îmbunătăţirea rasei cailor în Romînia, precum şi o subven­ ţiune de 55500 leî pe an Tea­ trului Naţional. Pe lîngă suma de 20000 leî pentru ajutoare de subsistenţă Ia săraci, s’a simţit trebuinţă să se maî acorde încă două cre­ dite de cîte 5000 leî în anul trecut. Din suma de 30000 cît şi din sumele vărsate la Primărie din subscripţii pentru săracî, s’au distribuit în cursul anuluî şi cu ocaziunea sărbătorilor Paşteluî şi Crăciunului 41119 leî, din care leî 370TO în banîr restul de 4109 leî ca ajutoare în na­ tură, adică în lemne pentru în­ călzit. S’a împărţit 50 stînjenî cubici lemne divizaţi în 300 grămezî, împărtăşindu-se ast-fel un nu­

BUCUREŞTI

măr de 300 săracî cu Kiîte J/e din un stînjen cubic şi cîte 2 leî pentru transportul lemnelor la domiciliu. Afară de aceşti 50 stînjenî lemne s ’a maî distribuit la încă 10 săracî cîte 200 kil. lemne tâeţe, plătindu-se şi tran­ sportul lor Ia domiciliul celui a­ jutat*Asistenţa publica privată. — A fără de asistenţa publică mu­ nicipală, maţ există în Bucu­ reşti şi o mulţime de institute filantropice speciale, înfiinţate cu fonduri lăsate de Domnii ţăreî, precum şi de particulari, şi ad­ ministrate de eforii şi de comi­ tete speciale. Aceste institute de caritate sunt: 1. E f o r i a S p i t a l e l o r Ci­ v i l e . Intîiul spital în Bucureşti se datoreşte spătarului Mihail Cantacuzino, care, zidind bise­ rica Colţea şi înzestrîndu-o cu maî multe moşiî, o îndatoră a face şi. întreţine două spitale pentru bolnavi şi a le întreţine cu doctori şi farmacii. Maî tîrzifi Grigorie-Mateifl-Ghica-Voe­ vod intemeiă spitalul Panteli­ mon înzestrîndu-1 cu mai jnulte moşiî, cu obligaţie a s e între­ ţine un spital pentru bolnavi, altul pentru răniţi şl altul pen­ tru ciumaţi la Schitul sf. Visarion. L a 1796 «bîntuindu-se ţara de năprasnica boală a ciumei», Alexandru -Vodă - Moruzzi «prin sfatul şi alegerea obşteî, zidi un spital pentru ciumaţi şi molip­ siţi la Dudeşti pe marginea Dîm­ boviţei» şi pentru întreţinerea acestuî spital îî închina treî din mănăstirile slobode ale ţăreî, anume l Tismana, Cozia şi Cîmpul-Lung. Mai tîrziu, la 1808, Divanul ţăreî sub preşedenţia luî «Gavriil Mitropolitul şi Exarhul prea sfîntuluî şi îndrep­ tătorului Sinod a toată Roşia» revoacă această închinare şi hotăreşte: «pentru a nu rămînea>şi

BUCUREŞTI

zidirea numitului spital i bise­ rică de acolo la derăpănare şi pustiere . . . . . ca la cisla ce este pusă pe mănăstiri de dau pe fie-Care an pentru şcolî, să se facă adăugirea acesteî tre­ buinţe,* care prin părinţi arhierei să se dea la dregerea acestui spi­ tal, unde se va strica, i la plata simbriei preotului, i la paznicii acestui spital şi la trebuincioasa cheltuială a bisericii de acolo». Fie-care spital îşi avea epitropia lui separată pănă la anul 1847, sub Domnia lui BibescuVodă, cînd, pentru motivul că au acelaşi scop filantropic, ob­ şteasca adunare a regulamentat să fie o singură Epitropie sau Eforie, în capul căreia vedem pe logofătul Mihail Racoviţă, lo­ gofătul Constantin Herescu şi lo­ gofătul Scarlat Ghica, sub preşedenţia Mitropolitului Primat. L a donaţiile făcute de spă­ tarul Cantacuzino şi de GrigorieMateiu-Ghica-Vodă, au venit a se adăuga o mulţime de donaţii particulare şi la rîndul său gu­ vernul a pus la dispoziţia aces­ tor' aşezăminte 12 mănăstiri şi schituri cu toate proprietăţile lor: mănăstirea Găiseni (Dîm­ boviţa), mănăstirile Sinaia, Poia­ na (Prahova), schiturile Fedeleşoiu, Berislăveşti (Argeş), Măxineni (Brăila), Brebu, Lespezile (Prahova), Cornetul, Şerbăneşti şi Titiriciu (Vîlcea). Actualmente, Eforia Spitalelor Civile posedă 132 proprietăţi în ld> judeţe, din carî 74 moşiî, cu o întindere de 204784 hect., din care 82 pădurî în întindere de 36890 hect., 57 arii. Valoa­ rea terenurilor e preţuită între 1 80 şi SOO lei hect.; valoarea to­ tală la 61,564,185 leî. Adăugind cîte 300 lei de hect. de pădure, pentru valoarea lemnelor, suma se urcă la 78,631,335 lei. Venitul anual, la acest capital d.e 78 mi­

707

lioane, a fost de 4 Va milioane. Afară de aceste proprietăţi mai posedă şi mai multe imobile ur­ bane, între carî vechiul ei local administrativ precum şi un sta­ biliment de băi şi un teatru (cu mai multe prăvălii) în Bucureşti şi un stabiliment de hidroterapie la Sinaia. Această instituţie de bine-facere posedă în capitală 7 marî spitale, avînd fie-care şi cîte un dispensariu de consultaţii gra­ tuite. In primul rînd vine spitalul Colţea. Spitalul Colţea s’a fondat la 1715 de Spătarul Mihail Can­ tacuzino şi avea la început 24 pa­ turi pentru bolnavii de ambele sexe. Invazia muscălească din anul 1806 dezorganiză pentru cît-va timp acest spital, prefâcîndu-1 într’un spital militar ru­ sesc şi reducîndu-se paturile su­ ferinzilor civili. Astă-zî are 300 paturi, clinici medicale, chirurgicale şi oftalmologice, şcoală practică şi mu­ zeu de anatomie, laborator de chimie şi farmacie. Cu începere din Octombrie 1 898 s’a înfiinţat pe lîngă acest spital şi o secţie pentru consul­ taţiile gratuite medicale şi chi­ rurgicale. De asemenea s’a mă­ rit serviciul de oculistică, pre­ cum şi cel de sifiliografie şi der­ matologie, unde s’a făcut o nouă sală de operaţie chirurgicală. Numele de Colţea vine de la boierul Căndescu, numit şi Col­ ţea, socrul luî Mihail Canta­ cuzino. In privinţa acestui spital, Gri­ gorie-Vodă-Ghica zice în hri­ sovul său de la 7244 (I73^) «aci îi^ oraşul Bucureşti s’a mai făcut un spital de bolnavi, la mănăstirea ce se numeşte a Colţeî, de repauzatul şi creşti­ nescul boier Mihail Cantacu­

BUCUREŞTI

zino, biv V el spătar; dar nu de bolnavi ce pătimesc de alte boale trupeşti şi de boala ciu­ mei, ci numaî de bolnavi de cei cu răni şi buboşi». Pănă în anul 1888 a fost în faţa spitalului Colţea aşa numi­ tul Turnul Colţeî. E l a fost dă­ râmat de administraţia comu­ nală în acel an. (Vezi § Cultele). Un alt spital al Eforiei e spi­ talul Pantelimon, care s’a fon­ dat la anul 7243 (1735) de Grigorie-Ghica-Voevod, în curtea mănăstirei cu acelaşî nume, în­ temeiată de Vornicul Cerni ca. In 1847 spitalul Pantelimon servea numaî pentru boale cronice. In hrisovul din 12 Octombrie, ace­ laşi an, se spune, vorbind des­ pre mănăstirea Pantelimon « .... şi spitalul să fie pentru săraci, însă nu numai de bolnavi de aceia ce ar pătimi de alte boale trupeşti, ci şi de bolnavi de boala ciumei». Actualmente clă­ direa de la Pantelimon servă mai mult de azil pentru cei infirmi. A l 3-lea spital al Eforiei e spi­ talul Filantropia, care s’a fun­ dat de generalul Cotuzof, Băleanu şi mai mulţî mahalagii. A l patrulea spital al Eforiei e spitalul de naştere M aterni­ tatea, care s’a fundat la 1839 şi s’a reconstruit din nou acum cîţi-va ani; la acest spital e a­ taşat un alt spital, acel al co­ piilor noti născuţi. Eforia mal are Spitalul de copiî şi spitalul Colentina care s’a fundat la 1864. Afară de aceste spitalurî din capitală, Eforia întreţine şi un spital la Ploeşti, cu 40 paturi şi un spital la Cocoş (Dîmbo­ viţa) cu 15 paturi. Toate aceste spitalurî se admi­ nistrează de o eforie, compusă din trei membri, numiţi de gu­ vern şi sub privegherea minis­ terului de Interne. Un regula-

BUCUREŞTI

ment de administraţie, din 8 Iunie 1868, regulează în amă­ nunte funcţionarea acestuî aşezămînt. Budgetul Eforieî Spita­ lelor Civile se votează anual de Camera legiuitoare, iar dările sale de seamă anuale se cerce­ tează de înalta Curte de Compturi. Eforia întreţine şi un ospiciu de alienaţi, Mârcuţa, într’ o clădire vechie, dâr în condiţiunî bune, cu 320 paturi. Statul şi comuna Bucureşti acordă subvenţiuni acestuî âşezămînt. In 1896 s’ati căutat aci 319 bărb. şi 191 fem. In anul 1896 s’a tratat în spitalele şi ospiciile dependinţe de Eforia Spitalelor C ivile, 17740 bolnavi. A ceşti bolnavi au fost distribuiţi în spitalele următoare: Spitalul Colţea, 3931 bolnavi; Filantropia, 4965; Colentina, 2789; de Copiî, 2064; Pante­ limon, 572; Maternitatea (fe­ meî), 1583; Maternitatea (copil născuţi), 1301; Mărcuţa, 535. Total 17740. După protecţiune au fo st: Romînî 14504 şi străini 3236. In anul 1896 s’a prezintat la consultaţiunî cu medicamente gratuite un număr de 138002 bolnavi, din cari 61699 bărbaţi, 52565 femeî, 13396 băeţî şi 10342 fete. După protecţiune au fo st: Romînî, 92886; străinî, 45116; iar dilpă religiune: creştini ortodoxl, 52356; creştini de alte rituri, 44824; mahometanl 292; izraeliţî, 40530. In Bucureşti spitalele Efo­ rieî aii 40 medicî, din cari 15 medici primari, 16 secundari, 4 însărcinaţi cu consultaţii gra­ tuite şi 2 cu serviciul de boli infecţioase asistaţi de 40 de in­ terni; aii 25 farmacişti şi 5 moaşe. 2. E p i t r O p i a S p i t a l u l u i

708

B r î n c o v e n e s c , care se admi­ nistrează de o epitropie sepa­ rată, condusă de descendinţiî familiei Brîncoveanu; s’a fun­ dat de Băneasa Safta Brînco­ veanca, «numaî pentru bolnavii şi ticăloşii carî ar peri de foame pe drumurî» în anul 1834, iar spitalul s’a inaugurat la 18 O c­ tombrie 1838, printr’un discurs ţinut de Băneasa Săftica. L a început spitalul Brînco­ venesc avea 60 paturi, carî se întreţineau din venitul moşiilor lăsate în judeţele Dolj şi Ro­ manaţi. A zî aşezămintele Brîncoveneşti dispun de o avere care aduce un venit anual de 1200000 lei. Pentru construcţia acesteî zi­ diri s’a cumpărat de generoasa donatoare locul de lîngă bise­ rica «Domniţa Balaşa» ai căreia ctitoare era. In jurul acesteî bisericî după cum se dovedeşte din testamen­ tul Banului Brîncoveanu, tipă­ rit la 1838 — deja existau chilii pentru adăpostirea celor nepu­ tincioşi. In partea despre E. s’a clădit, la 1889, tot din ve­ niturile lăsate de această gene­ roasă familie, un frumos local ce servă ca spital, alături cu vechiul spital Brîncovenesc, zi­ dit la anul 1857. In total, în spitalul Brîncovenesc, sunt azî 240 de paturi. In partea dreaptă a bisericii este «Azilul Domniţa Balaşa», cu 81 paturi pentru femei In­ firme şi în fundul curţiî este şcoala primară de băeţî «Dom­ niţa Bălaşa», fondată la anul 1871. Spitalul Brîncovenesc are 14 medici, din cari 5 primari, 7 se­ cundari, 1 medic chimist, 1 pen­ tru consultaţiile gratuite, asis­ taţi de 9 interni; are 4 farma­ cişti. In curgerea anului 1896 s’aii

BUCUREŞTI

tratat în spitalul Brîncovenesc un număr de 3295 de bolnavi (1789 bărbaţî, 1054 femei şi 354 copiî). 3, E f o r i a s p i t a l u l u i Xen o c r a t , fondată în anul 1881, de repauzatul Dr. Kiriazi. între­ ţine un spital cu 30 paturi. In anul trecut s’au căutat 500 bol­ navi şi s’au dat 1200 consultaţii gratuite la 1200 bolnavi ambu­ lanţi. E maî mult spital al colo­ niei greceşti din capitală. 4. E f o r i a s p i t a l u l u i C a ­ r i t a s , a Izraeliţilor. Spitalul Caritas e încăpător şi mobilat pentru 50 paturi; din lipsă însă de venituri toate pa­ turile nu pot fi ocupate. In a­ nul 1897 s’aQ cheltuit 19000 lei pe cînd veniturile pozitive nu sunt de cît lei 1450 din cu­ poane. Restul se adună din cotiZaţiunî voluntare, baluri şi o­ frande. Eforia actuală a organizat o loterie care a produs un bene­ ficiu de 34000 lei ca fond al spitalului, ceea ce reprezintă încă un venit pozitiv de lei 1700 pe an. Cu toate sforţările comi­ tetului, venitul pozitiv este nu­ maî de lei 3150, pe cînd chel­ tuelile, pentru un număr restrîns de paturi, sunt de lei 19000. In afară de aceste spitaluri m a i e ; S p i t a l u l M i l i t a r C en ­ tral, instituţiune model, în care sunt puse în practică principiile moderne ale construcţiunil de spitale; se compune din 6 pa­ vilioane de bolnavi, din 5 pa­ vilioane anexe pentru adminis­ traţie, băî, laboratoriî, compania sanitară, etc. şi este destinat a primi în timp de pace 326, în timp de războiţi 560 bolnavi. In anul trecut au fost căutaţi 7000 bolnavi. E întreţinut de stat. In c a s a de s ă n ă t a t e (din str. Teilor).unde se primesc cu plată

BUCUREŞTI

bolnavi de orî ce soifl, cu i i paturi, se poate interna şi de la 2— 3 alienaţi. Mai este încă o casă de să­ nătate privată (în str. Sf. Ionică) cu 5 paturi pentru boale chi­ rurgicale şi ginocologice. Pentru căutarea alienaţilor se se află în Bucureşti în afară de Mărcuţa şi Ospiciul C a r i t a t e a , întreprindere particulară în, str. Plantelor, a prof. Dr. Sutzu, în condiţiunî bune, cu 50 paturi; în 1896 au fost internaţi 44 băr­ baţî şi 29 femeî. In acest insti­ tut şî-a petrecut poetul Eminescu, ultimul an al vieţeî sale; tot aci a şi murit. Se maî află un D e p o z i t de a l i e n a ţ i al Prefectureî poliţiei capitalei în care, în 1896, au fost internaţi 149 (92 bărbaţî şi 57 femeî). In curînd Bucureşti vor fi în­ zestraţi cu un ospiciu de alienaţi model, confortabil, clădit de Efo­ ria Spitalelor Civile şi subven­ ţionate de guvern cu 700000 leî. In Bucureşti mal sunt diferite clinice particulare, în număr de 4, unele cu plată, altele gratis; ele sunt: P o l i c l i n i c a (din str, Afm enească); P o l i c l i n i c a «Eli sabet a» de la Institutul Su­ rorilor de caritate; P o l i c l i n i c a (din str. Sfinţilor) şi P o l i c l i n i c a « F r a t e r n i t a t e a - Z i o n » , clinică izraelită. A zilu ri. — In afară de azilul de noapte comunal şi acel în­ treţinut de aşezămintele Brîncoveneştî (vezi maî sus), în Bucu­ reşti sunt mal multe aziluri din iniţiativă privată, pentru oploşirea celor fără mijloace, a bătrînilor şi a bătrînelor, bolnavi, infirmi şi incapabili de a se maî hrăni prin propriile lor mijloace. Ast-fel de aziluri sunt în nu­ măr de 10 şi anume: Elena Oteteleşeanu, pentru 20 femei infirme; Zoe Stătineanu,

709

pentru IO femeî bătrîne; Pro­ topopul Tudor, pentru 22 femeî bătrîne; Sf. Vineri, pentru 40 bătrîni infirmi; Arhiereul Calist, pentru 6 femeî; Elena Dju­ vara, pentru 4 femeî; Sultana Anghelo, pentru 2 femeî; Hotsch (germ.), pentru 26 bărbaţî şi fe­ meî ; Elisabeteu (izraelit), cu 44 paturi pentru bărbaţî; Comuni­ tatea izraelită spaniolă, cu 16 paturi pentru femeî. De vr’o 2 anî s’a înfiinţat în capitală şi două institute pentru creşterea copiilor, aşa numitele leagăne (creches), unul «Mater­ na» şi cel-lalt «Elisabeta». A m ­ bele sunt din iniţiativa privată, sunt puse sub patronagiul unor comitete din societatea bucureşteană şi se întreţin din cotizaţiunî benevole, din serbări şi baluri. I n s t i t u t u l E l i s a b e t a , al Surorilor de caritate, fondat în anul 1879 şi pus sub patrona­ giul M. S. Regina Elisabeta; are misiunea- de a îngriji şi veghia pe bolnavi, particulari, în schimbul uneî plăţi micî sau de cele maî multe orî, fără nicî un salariu. Din cele de maî sus, rezultă că în capitală sunt la dispozi­ ţia bolnavilor şi infirmilor un nu­ măr de 1304 paturi, şi anumeîn: Ospiciile comunale (Azilul de noapte şi Ospiciul Zerlendi) 184 paturi; Eforia Spitalelor Civile 665 Epitropia Aşezămintelor Brîncoveneştî 321; Eforia Xenocrat 30; Eforia Caritas 50; Casa de sănătate 1 1 ; Institutul Cari­ tatea (Sutzu) 50; In cele IO aziluri particulare 177* Societăţi filantropice. -— In Bu­ cureşti, numărul societăţilor par­ ticulare filantropice se urcă Ia aproape 150', maî fie-care breaslă de activitate îşi are societatea eî. Dăm aci cele maî însemnate, atît ca vechime, cît şi ca fonduri:

BUCUREŞTI

Crucea Roşie, pentru îngrijirea răniţilor în caz de războiţi. Dis­ pune de fonduri însemnate. în ­ fiinţată din 1876. Se întreţine din donaţiunî, ofrande şi ba­ luri publice date de ofiţerii di­ feritelor garnizoane. Comitetul pentru incendiaţi ş i inundaţi, sub preŞidenţia Mi­ tropolitului Primat, al primului Ministru şi al Primarului Capi­ talei. Acordă ajutoare în caz de sinistre. Dispune de fonduri în­ semnate. Providenţa, societate romînească de ajutor la familiile scă­ pătate. Se întreţine din Cotizaţiunî, baluri şi serbări. Patro­ nată de un comitet de doamne sub patronagiul M. S. Reginei. Obolul, societate romînă pen­ tru ajutorarea copiilor sărmani. Sub patronagiul unuî comitet de doamne. Organizează baluri foar­ te mult căutate şi producătoare. Societatea funcţionarilor pu­ blici, fondată în anul 1882; a­ jutor reciproc. In anul 1895 a dat ajutoare în sumă de 141000 leî. Dispune de un fond de I milion şi jumătate leî. A emis o loterie de 500000 leî, pentru a-şî clădi un local al eî propriii. Numără peste 4000 de membrii. Ajutorul, societatea clerului romîn, fondată în 1877. Scopul eî este de a ajuta pe clericii lip­ siţi de mijloace, a răspîndl idei morale şi religioase. A re o a­ vere de vr’o 90000 leî şi nu­ mără 220 de membrii. Ion Cucuzel, societatea cîntăreţilor bisericeşti, fondată în 1888, în scop filanttopic. D is­ pune de o avere de 17500 leî şi numără 350 membrii; D e la înfiinţarea eî pănă azi a acordat ajutoare în sumă de leî 8000. Gutenberg, societate de aju­ tor reciproc a lucrătorilor tipo­ grafi. A fost înfiinţată în anul 1858. Scopul: ajutorarea mem­

BUCUREŞTI

brilor, a văduvelor şi a orfani­ lor. Fondul societăţeî se urcă la suma de 46000 le i; numărul membrilor 400. M ielu l de aur, societate filan­ tropică fondată în anul 1870; acordă membrilor ajutoare pen­ tru înmormîntărî. Fond social 10000 leî; numărul memb. 125 Speranţa, societate filantro­ pică şi înzestrătoare; numără 200 membri; cu un capital de 22000 leî. Unirea lucrătorilor construc­ tori romîni, fondată în 1873. Scopul eî: Stabilirea solidarităţii între lucrătorii constructori ro­ mîni, formarea maeştrilor, aju­ torarea infirmilor şi a bătrînilor. Numărul membrilor trece de 300. Posedă un local proprio, în valoare de 90000 l e î ; dis­ pune şi de un capital de 10000 leî în numerar. Societatea comercianţilor de băuturi spirtoase, fondată în anul 1879. Distribue în toţî aniî cărţî la copiî săracî şi dă ajutor membrilor săi lipsiţi de mijloace şi bolnavi. Dispune de un fond de 120000 leî. Numărul membrilor se urcă la 380. Dă de 2 orî pe an serbări populare şi baluri. P eleşul ş i V îrfu l cu Dor, a micilor funcţionari, fondată în 1885 ; ajutor reciproc în caz de boală a membrilor. Averea societăţel se urcă la suma de lei 120000. Peste 3000 de funcţio­ nari inferiori (odăiaşî, portari, intendenţi de la diferite auto­ rităţi) compun această socie­ tate. Societatea lucrătorilor în fie r ş i lemn, înfiinţată în 1887; are 250 membri, în maioritate ro­ mîni; ajutor în caz de boală, schilodire şi moarte. Capital so­ cial 18000 leî. Salvatorul, societatea femei­ lor sărace, fondată în 1886; scop filantropic, ajutor pentru înmor­

710

mîntărî, ajutor medical şi pentru măritarea membrelor sale mi­ nore. De la înfiinţarea eî pănă azî a dat ajutor de înmormîntare la peste 200 de membre şi a măritat 50 de membre mi­ nore. Dispune de un însemnat capital; numărul membrelor se urcă la vr o 3000. M ina ş i Pădurea, societatea meseriaşilor mecanici, fondată în anul 1888 în scop filantro­ pic ; ajutor în caz de boală şi de moarte. A dat ajutor de la în­ fiinţare pănă azî la 70 de mem­ brii. Dispune de un capital de 20.000 leî; are 550 membrii. Societatea funcţionarilor co­ merciali, Nu există de cît de vr’o 7 anî. Numără 500 mem­ brii, toţî împiegaţî la biurourf, prăvălii, etc. Prosperitatea, societatea lău­ tarilor. Fondul societăţeî se ur­ că la suma de leî 10.000; are 150 membriî activî. Fulgerul, societatea birjarilor din capitală; ajutor reciproc. 25.000 leî e averea societăţeî, care are 1200 membriî. Societatea internaţională a chelnerilor, înfiinţată în 1880. Scop filantropic şi ajutoare. Nu­ mărul membrilor ş.e urcă la I50, iar capitalul la 27.000 leî. Societatea curelarilor, înfiin­ ţată în 1886. Capital social leî 10.000. Societatea lucrătorilor tîmplari, fondată în anul 1890; a­ jutor reciproc în caz de boală, accidente şi moarte. Capital so­ cial 5000 leî. 100 de membriî. Armonia, societate de ajutor reciproc şi bine-facere, fondată în anul 1892. Ajutor în caz de boală, moarte, pensiuni viagere la membriî infirmi. Numărul membrilor se ridică la 350, iar capitalul societăţeî e de 45.000 leî. Umanitatea, societate filantro­

BUCUREŞTI

pică. E înfiinţată de curînd şi nu dispune de cît de un capi­ tal mic. Numărul membrilor 180. Şi-a schimbat numele în Cre­ dinţa. Societatea ju nelor lucrătoare, pentru ajutorul copiilor sermanî. Societatea bucătăriei popo­ rane, pentru ajutorarea elevilor sărmanî. Inocenţa, societate pentru a­ jutorarea fetelor sermane Ia mă­ ritiş. Numărul membrelor 70. Egalitatea, .societatţ filantro­ pică romînească, înfiinţată în a­ nul 1886^ are 1600 membriî; cu un capital de 27000 leî. Bucur, societatea croitorilor romînî. Deşteptarea, societatea vînzătorilor de ziare; 100membriî; capital social 4000 leî. Clubul gastronomic, societate de chelneri. înfiinţarea eî e re­ centă. Numără 50 membriî. Se însărcinează a găsi ocupaţiunî membrilor eî fără lucru. TibişoiU, societate filantropică romînească, fondată de maî mul­ te doamne din societate. îngri­ jeşte de copiii săracî. Se nu­ meşte TibişoiO, după numele ce­ lui d'întîiu copil crescut şi în­ grijit de această societate. Loja masonică, societate ma­ sonică, care şî-a pierdut din strălucirea-î de odinioară. Scop filantropic. M istria, ramură francmaso­ nică. Maî mult soc. de ajutor mutual. C o m u n ă Draus, societatea ro­ mînilor transilvăneni din acea comună şi din împrejurimi. în­ fiinţată în anul 1891; are 75 membri şi membre. Scopul: a­ jutorarea şcolarilor săracî tran­ silvăneni. Capital social 3000 leî. Comuna Caţa, societate com­ pusă din Romînî transilvăneni "din această comună. înfiinţată în 1893; are 80 membriî. Sco-

BUCUREŞTI

pulî ajutorarea şcolarilor din sus zisa comună. Capital 50001. D acia Traiană, societate na­ ţională a Romînilor de dincolo, (bărbaţî şi femeî) carî ocupă di­ ferite servicii (servitori, portarî, etc.) în capitală. Existenţa eî durează numai de vr’o 4 anî. Capital mic. Scop filantropic. F r a ţiî Romînî, societate na­ ţională a Romînilor de dincolo (bărbaţî şi femeî), cari ocupă diferite servicii în familiile din capitală (bone, servitori, etc.). înfiinţarea ei nu datează de cît de vr’o 2 anî. Ajutor în caz de boală şi de moarte. Germania, societate pentru ajutorare în caz de boală a mem­ brilor săracî aî coloniei ger­ mane. Erster Bukarester FrauenVerein, societate de dame ger­ mane, fondată în 1864. Anker, societate germană de ajutor în caz de boală. Einladung, societate germa­ nă, filantropică. Vereinigung der Reichs-Deutschen, fondată în 1892, cu scop de a ţine strînşî într’un mâ­ nu nchiQ pe toţî Germanii din provincie şi a-î ajuta în caz de nevoe. Bukarester Deutscher Unterstiitzungs Verein, fondată în 1863 de membrii Coloniei ger­ mane, în scop filantropic. Internationaler Frauen Ve­ rein, societate germană de dame pentru dare de ajutor. H ilfs-V erein, societate aus­ triacă, sub preşedenţia legaţiuneî aUstriace dirl capitală. Fondată în 1886. In tifnp de IO anî a împărţit ajutoare la mai mulţî Compatrioţi peste 50-000 ^ A reîmpâtriat pe mai mulţi Austriaci bătrîni, bolnavi şi neno­ rociţi» Bukaresti M agyar T&rsulat, societate ungară, care există de

711 mai mulţî ani; scopul: umanitar şi filantropic. Transilvania, societatea Sa­ şilor din Ardeal; scop filantro­ pic şi ajutor mutual. înfiinţată în anul 1887. Capital social peste 12000 lei. Numărul mem­ brilor atinge cifra de 250. De la înfiinţare a acordat a­ jutoare aproape 10000 lei mem­ brilor ei pauperi. Bukarester Polen- Verein, so­ cietate poloneză de ajutor re­ ciproc. Societe de bienfaisance entre Franţais, fondată în 1852, în scop filantropic. Distribue aju­ toare şi pensiuni la membrii ei. Cu un capital de 25000 l e î ; 130 membriî. Bukarest, societate internaţio­ nală, compusă din Germani şi E l­ veţieni. Scopul eî e filantropia. Societe Suisse, societatea El­ veţienilor din capitală, fondată în I861. Ajutor mutual. Acordă ajutoare băneşti la membrii ei. Dispune de un capital de 14000 lei. Membri 140. Societatea belgiană, cu scop filantropico-cultural. Nu numără de cît vr’o 40 membrii. Societatea italiană, a coloniei italiane, culturală şi filantropică, Zvomost, societate slovacă, scop filantropic. Squipetari, societate albaneză de ajutor reciproc. Clubul ceho-slovac, clubul ita­ lian, sunt două societăţi noul, cu scop filantropic. Elisabeteul, societate de bine­ facere, din ale cărei fonduri se întreţine azilul izraelit cu ace­ laşi nume. Iacob Lobel, societate pentru ajutorarea studenţilor izraeliţi în străinătate. Congregaţiunea tem plului co­ rul, fondaţiune pentru ajutora­ rea şi măritarea fetelor sărmane izraelite.

BUCUREŞTI

Doctor Barasch, societate culturală-filantropică. M albiş Neurim , societate iz­ raelită pentru îmbrăcămintea co­ piilor săraci, fără distincţiune de religie, naţionalitate şi sex. In toţî anii îmbracă, pe toamnă, 4 0 - 5 0 copii. Existenţa ei nu datează de cît de 8 ani. Ghemulath Chasudim, socie­ tate izraelită de bine-facere; îm­ prumută bani fără dobîndă. Se întreţine numaî din cotizaţiile membrilor ei. Şomer Izrael, societate filan­ tropică izraelită. Fondată în 1889; fond social 2500 lei. Membrii 70. Ezra Bezaroth, societate de ajutor mutual a Izraeliţilor din Bucureşti. M or ia, societate izraelită de filantropie. Organizează serate şi baluri. Edmond Rothschild, societate izraelită. Scop filantropic şi cul­ tural. întreţine o şcoală de băeţî. Capital disponibil 1000 lei. 80 membri. C u ltu l : a) Bisericile ortodoxe. — Istoricul. — Istoricul monumen­ telor religioase: biserici, schituri, şi mănăstiri din Bucureşti stă în strînsă legătură cu istoria oraşului însuşi. Dacă ar fi să dăm crezămînt uneî tradiţiuni pusă în legătură cu o inscripţiune plăsmuită, biserica mănăstire! Sărindar ar fi clădirea religi­ oasă cea maî vechiă; ea ar data adică de pe Ia 1369, cînd,— în urma victoriei cîştigate de co­ rniţele Dragomir, pârcălabul ce­ tăţii Dîmboviţa, contra lui Lu­ dovic, regele Ungariei, — Vladislav Basarab cir fi clădit o biserică pe locul bătăliei. Sigur este că la jumătatea secolului al 16-lea exista în Bucureşti biserica domnească şi că era si­ tuată la Gheced, adică la trecătoarea Dîmboviţei numită şi Cur­

BUCUREŞTI

tea Vechie. Cu timpul şi cu întin­ derea oraşului, necesităţile cultu­ lui au reclamat înfiinţarea de bi­ sericî al cărora număr se urca în timpul luî Mihaiu Viteazul la 22, al luî Mateiu Basarab la 40, pe la finele secolului al XVII-lea la 50, iar la începutul secolului ac­ tual la vr’o 200. Cea maî mare parte dintre ele erau micî, neîncăpătoare, vechî şi maî mult în ruină. Erau ridicate de persoane private sau de enorii sărace, carî nu pu­ teau suporta cheltuelî marî ce necesitează ridicarea de monu­ mente. Nicî că acest soiu de bisericî putea să susţie o com­ paraţie cu cele făcute de Dom­ nitorii ţăreî, şi de boeriî ceî bogaţi,— bisericî ce trăesc încă şi azî. Fiind clădite fără plan şi din materiale eftine, cea maî mare parte din lemn, negreşit că nu putură să reziste vreme! şi una cîte una se dărîmă încet, fără a maî fi reparată sau restaurată; aşa că azî, din numărul cel mare de 200, nu au rămas în Bucu­ reşti de cît 114 bisericî orto­ doxe, în carî se oficiază servi­ ciul divin. Intre cele rămase maî sunt încă cîte-va carî vor avea maî de vreme sau maî tîrziu aceeaşi soartă ca şi cele cu carî se complecta numărul de 200. In ce priveşte planurile edi­ ficiilor bisericelor ortodoxe din Bucureşti, ele prezintă treî tipuri: tipul Carr6, reprodus la prea pu­ ţine lucrări, şi care se apropie de formele adoptate în genere în Grecia, la muntele Athos, în Bulgaria, e tc .", tipul mixt, com­ binat cu planul Carr6, este de sigur plan de tip vechiu reli­ gios ; în fine planul în cruce cu boltă la altar, în semicerc în năuntru şi rond sau poligonal pe din afară. A cest din urmă tip este mal rar.

712

Stilul bisericilor din Bucureşti îu general aparţine stilului bi­ zantin cu micî modificaţiunî în amănunte Toate bisericile din Bucu­ reşti sunt grupate în două plăşî: plasa de sus şi plasa de jos, avînd fie-care cîte un revizor eclesiastic şi despărţite prin linia formată de Calea Moşilor unită cu Calea Rahoveî. In Bucureşti este scaunul Mi­ tropoliei Ungro-Vlahieî. Este re­ şedinţa Eparhiei Sf. Mitropolii, care cuprinde ju deţele: Ilfov, Vlaşca, Teleorman, Prahova, Dîmboviţa, Ialomiţa şi Muscel. Sf. Sinod îşî are de aseme­ nea reşedinţa în Bucureşti. După noua lege pentru re­ organizarea clerului, cele 114 bisericî formează 71 de parohii, deservite de 251 preoţî, 20 dia­ coni, 168 cîntăreţî şi n o pa­ racliseri. Cea maî mare parte din bi­ sericile ortodoxe au resursele lor; sunt şi întreţinute de stat şi de comună. Statul acordă anual acestor bisericî suma de leî 137833, iar comuna 110687 leî. Comuna întreţine şi cinci co­ ruri. Iată cele 114 bisericî din ca­ pitală în ordine alfabetică: Biserica A lbă (Postăvari), cu hramul Sf. Nicolae. (Vezî bise­ rica Mihaiu-Vodă). Venitul eî e . de 5382 leî şi cheltuelile de 3078 leî. Dispune d’un capital de 2500 leî. E deservită de 2 preoţî, 1 cîn­ tăreţ şi 4 paracliseri. Are ca fi­ liale bisericile Antim şi SchitulMaicilor. Tradiţiunea spune că înaintea acesteî bisericî s’a o­ prit M ihaiu-Vodă, cînd, prins fiind de către Alexandru-Vodă, era dus ca să fie omorît; că el a intrat în biserică şi s’a rugat ferbinte la icoana Sf. Nicolae,

BUCUREŞTI

făgăduind sfintuluî că, dacă va scăpa de moarte, îî va ridica o mănăstire, cea-ce a şi făcut, du­ pă ce s’a urcat pe tron, zidind la 1598 mănăstirea Mihaiu-Vo­ dă, cu hramul Sf, Nicolae, în Bucureşti. Biserica A lbă (PopaDîrvaş) (Calea Victoriei), cu hramul Sf. Nicolae, zidită la 1827 de Niculae Trăsnea. A re veniturile eî proprii de 17700 leî. Dispune de un capital de 14000 leî. E deservită de 2 preoţî, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. E biserică parohială, fără nicî o filială. Biserica A lexe, cu hramul Sf. Gheorghe, s’a zidit la anul 1812 de A lexe Arnăutul şi s’a reînoit la anul 1845. A re 90 eno­ riaşi şi după noua împărţire eclesiastică e biserică parohială. Venitul eî e de 2891 leî şi cheltuelile de 2638. Primăria îî acordă o subvenţie anuală de 600 leî. N ’are nicî un capital. E deservită de un preot pa­ roh, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica Am zei, cu hramul Sf. Nicolae, întemeiată pe la jumă­ tatea secolului trecut de către Am za Cojocarul, în mijlocul pă­ dureî ce exista pe atuncî; re­ clădită apoî în anul 1810 de Nic. şi Dim. Dărăscu. A re veniturile eî proprii în suma de leî 24070. E deser­ vită de 2 preoţî, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi I paracliser. E bi­ serică parohială, cu filiala Sf. Ion-Moldovent, Biserica Am zeî fiind vechie şi ameninţînd ruină, epitropia a hotărît dărîmarea actualei clă­ diri şi construirea uneî alte bi­ sericî, după un proiect întoc­ mit de architectul Săvulescu. Costul construcţiuneî, după deviz, împreună cu zugrăvitul şi mobilierul necesar, se urcă la

BUCUREŞTI

suma de 180000 leî aproxima­ tiv; biserica dispune de un fond de circa 90000, iar pentru neaj ungere a cerut facerea unuî îm­ prumut de 100000 leî la Cre­ ditul Funciar Rural, afectînd ca hipotecă moşia Creţul, proprie­ tatea bisericeî. Biserica Antim , cu hramul Duminica -Tutulor-Sfinţilor, maî înainte vreme a fost mănăstire de călugări, zidită de Mitropo­ litul Antim al II-lea, la anul 1715, în zilele luî Ştefan-Vodă-Can­ tacuzino şi maî tîrziu s’a făcut metoh al Episcopiei de Argeş. Această biserică este situată pe strada Justiţiei, într’un cuar­ tier maî depărtat de centru. Ea este spaţioasă şi falnică şi ca plan şi ca execuţie arhitecto­ nică şi poate fi considerată ca unui din cele maî elegante mo­ dele de arhitectură byzantină din Bucureşti. Sculpturile, foar­ te măestrite, cu care Antim o împodobise, ca şi coloanele de piatră ale peristiluluî, sunt azî depuse la Muzeul Naţional. L a uşă, în lăuntrul bisericeî, pe zid, se află portretele luî Ştefan Can­ tacuzino şi Mitropolitului Antim, foarte frumos făcute şi bine con­ servate. Pe vremea eterieî Greceştî (1821), această mănăstire fu în­ tărită de Căminarul Sava, după ordinul Căîmăcămieî Ţăreî şi ser­ vi ca loc de retragere familiilor ce maî rămăseseră în Bucureşti. Biserica Antim a fost restau­ rată în anul 1863 de guvern şi redusă la biserică de mir, pen­ tru a căreia întreţinere se în­ scrie anual în budgetul statuluî o sumă de 3300 leî. Vechile lo­ cuinţe ale călugărilor servesc de locuinţe Episcopilor de Argeş şi Rîmnic. Mult timp a fost înstalat la metohul acesteî bisericî primul Se­ minar romîn, acum sem. central. S ie » 0 . ila rei» DielUm ar Geografie,

713

După numele bisericeî s’a nu­ mit întregul cuartier din partea locului: mahalaua Antimuluî. In curtea bisericeî este un mic izvor de apă feruginoasă. E filiala bisericeî parohiale Alba-Postăvarî şi e deservită de 2 preoţî, 1 diacon, 1 cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Apostol, cu hramul Sf. împăraţi, are de ctitor pe Con­ stantin Potoceanu şi soţia sa Maria (1765). Venitul eî e de 2850 leî şi cheltuelile de 1855 leî. Subven­ ţie de la stat: 1250 leî. Dispune d’un capital de leî 11400. Depinde de biserica pa­ rohială Dobroteasa şi e deser­ vită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser. Biserica S f. Apostoli, cu hra­ mul Sf. Apostoli Petru şi Pavel, a fost mănăstire închinata la mănăstirea grecească Stavronichita din muntele Athos. Această mănăstire avea două metoace şi şease moşiî cu un venit anual (la anul 1860) de 206600 leî vechî. Nu se cunoaşte care a fost primul întemeietor al acesteî mănăstiri; tot ce se ştie însă este că pe la începutul veacului al XVII-lea exista pe locul bi­ sericeî actuale o mică bisericuţă de lemn, pe care Mateifl Basa­ rab a înlocuit-o maî tîrzifl cu o biserică de zid, care este cea în fiinţă şi astă-zî. Ştefan Can­ tacuzino a reparat-o şi zugră­ vit-o. In socotelile acesteî mănăstiri pe anul 1736, găsim veniturile acelui an de 1176 leî, iar la cheltuelî găsim o sumă de 60 leî, trimişi la muntele Athos. A zî e redusă la biserică de mir, pentru a căreia întreţinere sta­ tul înscrie în bugetul săfl o sumă anuală de 7928 leî. Depinde de parohia bisericeî

BUCUREŞTI

Mihaifl-Vodă şi e deservită de 2 preoţî, 1 diacon, I cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Bărbâtescul-NoU (Fi­ laret), cu hramul Schimbarea-laFaţă,s’a clădit la anul 1796, de Udrea Pavel şi Stanca, în tim­ pul Mitropolitului Grigore. A re ISO de enoriaşi. Statul o sub­ venţionează cu 3000 de leî. For­ mează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntă­ reţî şi 1 paracliser. In cursul anuluî 1897 s’a fă­ cut un zid de beton în jurul bisericeî, pentru că ameninţa ruină; de asemenea s’a în­ cins întreaga clădire cu cingă­ toare de fier şi s’a restaurat şi zugrăveala internă. Biserica Bărbătescul- Vechili, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zi­ dit la anul 1818, de Manda Şe­ lăreasa, Nicolae Gabroveanu şi alţiî. A re 250 enoriaşi. Statul chel­ tueşte cu întreţinerea eî 2794 leî anual; are venituri proprii 1171 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. Biserica Batiştea, cu hramul Adormirea Sf. Ana, are de cti­ tor pe vătaful Manciu (1764). E filiala bisericeî parohiale Ene. Venitul eî e de 8160 leî şi chel­ tuelile de 6069 leî. E deservită de 2 preoţî, 1 cîntăreţ şi I paracliser. Pisapia bisericeî Batişteî ne a­ minteşte ceva despre Baptiste Veleli, acel Italian de origină, venit din Candia, şi devenit per­ sonagiii puternic la Curtea luî Radu-Mihnea şi a urmaşilor a­ cestuia. După dînsul e de pre­ supus c’a fost numit întregul suburbiei Batiştea. Biserica Bradu-Boteanu, cu hramul Sf. Gheorghe, are de cti­ tor pe Mihul (1790). Venitul eî 90

BUCUREŞTI

e de 1710 leî. Comuna îî dă o subvenţie de 555 leî. Dispune d’un capital de 9000 leî. E deservită de I preot, I cîntăreţ şi I paracliser. Formează parohie cu biserica principală Pitar-Moşu. Biserica Brezoianu, cu hramul Sf. Treime, are de ctitorî pe Mihail Mărăcineanul şi Ştefan Mănăilă, V el Clucer (173 S)- V e ­ nitul eî e de 2517 leî şi chel­ tuelile reprezintă aceiaşî sumă. Comuna îî acordă anual o sub­ venţie de 1645 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de I preot, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Broşteni, cu hramul Sf. Nicolae şi Adormirea-Maiceî Domnului, s’a zidit la an îl 1843 de Paraschiva Iofciu. A re o enoriaşî şie biserică, parohială; are ca filială pe Radu-Vodă. Venitul eî anual se ridică la 7046 leî şi cheltuelile la 5725 leî. Dispune d’un capital de 4000 leî. E deservită de doî preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biseiica Bucur, cu hramul Atanasie şi Chirii. Biserica e situată pe o movilă, în apro­ piere de rîul Dîmboviţa. A fost ridicată maî întîiu de lemn, după tradiţiune de Bucur Ciobanul şi zidită de cărămidă de Mircea Basarab la 1416. Legenda spune că biserica e zidită chiar pe lo­ cul unde a fost maî înainte co­ liba luî Bucur. In curgerea vremeî, bisericuţa aceasta a fost de maî multe orî restaurată şi schim­ bată. A zî biserica este mică, ca de 9 metri în lungime şi 5 în lăr­ gime. Este albă pe din afară şi pe din lăuntru. D ’asupra are un turnuleţ mic, în formă de cupolă, care răspunde în bise­ rică. Dinainteî are un balcon pe stîlpî de lemn.

714

In timpurî recente s’a pus un acoperămînt de tinichea şi i s’a introdus modificări esenţiale. Ea se administrează de în­ grijitorul bisericeî Radu-Vodă, căreia i-a servit drept biserică a cimitirului. Biserica Caimata, cu hramul Adormirea; avea de ctitor pe jupîn Nicolae Ceauşul în 1732. Această biserică, care era cea maî săracă dintre bisericî, şi în stare de ruină, în cît ameninţa să cadă, s’a dărîmat în anul 1892, pentru a face loc prelungireî bulevardului Carol, iar în locul unde a fost altarul s’a pus spre amintire o cruce. Icoa­ nele, tîmpla şi argintăria, s’au des­ tinat pentru nouile bisericî ce se clădesc la cimitire. Biserica Cărămidari-de-Jos, cu hramul Sf. Gheorghe, s’a zidit de neamul Herăştilor, la anul 17 11 şi s’a restaurat de enoriaşî la 1848. Venitul eî e de 1743 leî şi cheltuelile de 1695. Comuna îî vine în ajutor cu 1760 leî a­ nual. Formează însăşi parohie. E deservită de I preot, 2 cîntă­ reţî şi un paracliser. Biserica Cârămidari-de-Sus, cu hramul Buna Vestire, -are de ctitor pe Dumitru Arhimandritul (1848). Venitul eî e de 1526 leî. D'spune de un capital de 2500 leî. Statul îî acordă o subvenţie pe an de 1760 leî. Depinde de bi­ serica parohială Cotroceni şi e deservită de 2 preoţî, 1 cîntă­ reţ şi I paracliser. Biserica Ceauş-Radu, cu hra­ mul Sf. Nicolae, are de ctitor pe Ceauş Radu şi a fost zidită în anul 1781. Venitul eî e de 5650 leî şi cheltuelile de 1986 leî. Dispune de un câpital de 11000 leî. Formează singură parohie

BUCUREŞTI

şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica Cişmeaua - Mavrogheni, cu hramul Izvorul-Tămăduireî, are de ctitor pe Nic. P. Mavrogheni-Vodă (1775). Veni­ tul eî e de 3315 leî şi cheltue­ lile de 3265 leî. Statul îî dă o subvenţie de 730 leî anual. For­ mează singură o parohie. E deservită de 3 preoţî, 2 cîntă­ reţî şi un paracliser. Biserica Colţea, cu hramul Sfinţii Treî-Erarhî. S'a zidit de spătarul Mihail Cantacuzino, la anul 1715. Peristilul e făcut în coloane, împreună cu alte clă­ diri înpreajmă, alcătuind Spita­ lul Colţea. D ’asuprâ fostei porţi de la intrare se aflâ vestitul Turn, clădit în pa ru colţuri din care o parte se dărîmase de cutre­ murul de la 1802, şi care de cîţî-va anî s’a dărîmat de tot de Primărie. A cest turn fusese construit de soldaţii luî Carol al XH-lea, regele Suediei, cînd a­ cest rege se întorcea din Ba­ sarabia prin ţara Romînească, în urma înfrîngeriî ce încercase la Pultava. Asupra Turnului Colţeî, Sulzer ne a lăsat o descriere plină de interes, pe care o reprodu­ cem a c i: «Mănăstirea Colţea este sin­ gura clădire din Romînia care are d’asupra intrăreî, sau d’a­ supra poarteî celei marî a zidu­ rilor sale de împrejmuire, un turn foarte înalt şi clădit în patru colţuri sau unghiuri după stilul german; la catul de jos, tocmai d’asupra porţeî, se află zugrăviţi, de fie-care parte, cîte un soldat cu puşca pe umerî, ca de gardă şi în montură nem­ ţească, precum era moda la Nemţi la începutul acestuî secol şi încă în cel din urmă rezbel T urco-Austriac. «. . . . E prea lesne de ere-

BUCUREŞTI

zut că acest turn să fi fost zidit de soldaţii Suedezi, refugiaţi în urma înfrîngereî de la Pultava in Bucureşti, cari, siliţi de ne­ cesitate, să fi fost întrebuinţaţi ca meşteri şi lucrători la edifi­ carea acestui turn». Statua spătarului se află în faţa bisericeî care e în aceiaşi curte cu marele spital Colţea. E întreţinută de Eforia Spitale­ lor Civile. Biserica S f. Constantin, cu hramul Sfinţiî-Impăraţî, înfiin­ ţată în anul 1785 de Const. Bilcescu şi C. Beşleagă. A re o subvenţie de la stat de 1500 leî, Depinde de biserica paro­ hială Sf. Ilie (Gorgani) şi e de­ servită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Cotroceni, fostă mă­ năstire, cu hramul Adormirea, s’a zidit, de Şerban-Vodă-Cantacuzino şi Maria Doamna, la 1675, împreună cu palatul săd, care servi in atîtea rîndurî de reşedinţă de vară Domnitorilor ţăreî, iar astă-zî, minunat res­ taurat, servă de reşedinţă pem tru A A . L L . RR. principele Fer­ dinand şi principesa Maria. (V. § Rezidenţe Regale). Un călător italian, Domenico Sestini, pietre cînd în ţară mal multă vreme, înainte de anul 1781, ne spune, în cartea sa: «Viaggio dl Constantinopoli a B îkaresti, Roma, 1794» că «Şerban Cantacuzino, fiind ur­ mărit de vrăjmaşii luî, se as­ cunse (se cotroci, cum se zicea pe atuncî) în pădurea care se afla pe acea vreme pe malurile Dîmboviţei, făgăduind lui Dum­ nezeu să zidească în acel loc o mănăstire, dacă va scăpa cu vieaţă de vrăjmaşi, ceia ce şi făcu cînd se alese domn.» Ea încercă mal multe prefaceri, pănă să ajungă în starea actuală. In iarna anului 1719, mănăs­

715 tirea Cotroceni se aprinse, arzînd tot învelişul şi al caselor şi al chiliilor. L a 1821, tabăra lui Tudor stabilită la Cotroceni a săpat şanţuri şi meterezurî în jurul mănăstire!, ale căror urme se văd şi azi, spre partea unde este Azilul Elena Doamna. In 1863, Alexandru Cuza a aşezat aci marele lagăr, în ve­ derea căruia s’a construit maî multe cazarme. In 1896, Septembrie, Regele Carol a trecut, pe platoul de la Cotroceni, în revistă armata, în onoarea împăratului Francisc Iosef I al Austriei. O tîmplă de lemn, minunat lucrată, cum şi alte preţioase odoare ale acesteî mănăstiri se află depuse la Muzeul Naţional din Bucureşti. Cu întreţinerea acestei bise­ ricî statul cheltueşte anual 7928 lei. Formează parohie cu filiala el din Cărămidari. E deservită de 3 preoţi, 1 diacon, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. In jurul palatului Princiar se află: Azilul Elena - Doamna ; Institutul de Botanică; Grădina Botanică; Cazarma de geniu, situată lîngă poligonul de la Cotroceni, alăturea cu linia fe­ rată Gara-de-Nord— Filaret. Acească cazarmă e ocupată de regimentul 1 de geniu; ea se compune din trei clădiri prin­ cipale, carî afl costat peste 400000 lei. Biserica Creţulescu, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, a fost zidită la anul 7231 (1722), de banul Iordache Creţulescu şi de soţia sa Domniţa Safta, fiica lui Constantin-Vodă Brîn­ coveanul. Ea a fost mal tîrziti (1815) restaurată de Constantin Creţulescu, vel Ban; şi în tim­ puri maîrecente (1860) s’a repa­ rat, cînd a fost zugrăvită de

BUCUREŞTI

pictorul Tătărescu, tot de mem­ brii familiei Creţulescu. Ca cti­ tori găsim zugrăviţi în biserică pe dreapta: 1. Iordake Creţu­ lescu, vel dvornic; 2. Safta, soţia lui şi fiica lui ConstantinVodă Brîncoveanul; 3. Constan­ tin Basarab Brîncoveanul-Vodă; 4. Maria Doamna, soţia lui; 5. Părvu Creţulescu, tatăl lui Ior­ dake şi 6. Vişa Creţuleasca, mama lui Iordake, iar pe stînga : 1. Constantin Creţulescu, vel Ban (cel ce a restaurat biserica la 1815); 2. Istrate Creţulescu, vel dvornic; 3. Ecaterina, vor­ niceasa Ştirbeifl, sora luî Istrate; 4. Toma Creţulescu, vel logo­ făt; 5. Alexandru Creţulescu, vel logofăt, şi 6. Constandin Cre­ ţulescu, vel paharnic. In năuntrul bisericeî spre stînga se află în­ gropat marele dvornic Barbu Ştirbeifl, repauzat la 1813. Bi­ serica Creţulescu a fost înzes­ trată cu moşii de către chiar întemeietorii el şi de urmaşii lor şi i s’a alipit ca metoh bise­ rica Plăviceni, din jud. Olt. L a 1863, cu ocazia seculari­ zării averilor mănăstireşti, s’a secularizat şi averea acestei bi­ serici ; mal în urmă (186$), după plîngerea adresată Domnitoru­ lui de către D. Nicolae Creţu­ lescu, u iul din epitropî, Măria Sa Cuza-Vodă, dete un decret cu da a de 6 Noembrie 1865, prin care se restituia averea bisericeî şi se recunoştea familiei Creţuleştilor dreptul de a admi­ nistra atît această biserică din Bucureşti cît şi metohul el Plă­ viceni, din jud. Olt. Actualmente eforia bisericeî Creţulescu po­ sedă şase moşiî, avînd o în­ tindere totală de 10850 po­ goane, din care 930 pogoane pădure, cu un venit anual de 101240 leî. Afară de aceste pro­ prietăţi, biserica mâl posedă un imobil în Bucureşti, cunoscut

BUCUREŞTI

sub numele de Hanul Creţu­ lescu, care aduce un venit a­ nual de aproape 46000 leî. V e ­ niturile acesteî bisericî se între­ buinţează pentru întreţinerea bi­ sericilor din Bucureşti şi Plăviceni şi în facerî-de-bine, maî ales în stipendii studenţilor fără mijloace. Biserica Creţulescu este una din cele maî bine întreţi­ nute din capitală; posedă orna­ mente, vestminte şi odoare din cele maî frumoase din Bucu­ reşti ; serviciul divin e frumos şi corul bisericeî se bucură de o reputaţie bine meritată; a­ ceasta cum şi poziţiunea cen­ trală a bisericeî, face ca ea să fie frecuentată mal ales de aris­ tocraţia capitalei şi să slujească de preferinţă pentru benedicţiunile nupţiale. Legaţiunea rusească îşî serbează serbările naţionale şi serbătorile religioase. For­ mează singură o parohie. Biserica Curtea- Veche, aşe­ zată în piaţa Sf. Anton, cu hra­ mul Buna-Vestire, s’a zidit de Mircea Ciobanul. L a 1714, Şte­ fan Cantacuzino a înfrumuse­ ţat-o şi a dotat-o cu odoare bo­ gate. In această biserică se săvîrşea pănă mult timp încoace un­ gerea domnilor ţărei. Curtea-Veche este numită ast­ fel pentru că acolo a fost CurteaDomnească, cînd domnii locu­ iau în Bucureşti. Astă-zî biserica se adminis­ trează de un preot îngrijitor; pentru întreţinerea eî statul chel­ tueşte anual leî 12040. Palatul domnesc cu cele 2 bi­ serici: Biserica-de-Jos, cu hramul Buna-Vestire şi Biserica-d.-s., cu hramul Sf. Ion Botezătorul, din carî azi a rămas numai biserica sub numirea de Curtea-Veche, a existat pînă la 1718, pînd, prin­ tr’un incendiu, s’a prefăcut în ruine. Curtea Domnească, în

716

care se afla aceste clădiri, co­ prindea tot teritoriul dintre albia Dîmboviţei, strada numită Şe­ lari, strada Gabroveni şi strada Calpacci (şepcarî). Ea avea două porţi pe Dîmboviţă: una pe calea Rahoveî, numită Poartadin-Sus, iar cea-l’altă pe calea Şerban-Vodă, numită Poartadin-Jos. Pivniţele de sub palat aveau osebite eşiri, din care una răsufla tocmai spre răspîntia în apropiere de Bărăţia de azi. Ruinele palatului domnesc erau tocmai pe pămîntul ocupat azi de clădirile Pencovicî, iar ale paraclisului, ai cărui păreţi (ar­ cade) încă în picioare la 1825, păstrau figurile coconilor şi dom­ niţelor pe dînsele, se coprindeau d’a stînga porţilor acestei curţi. A re o subvenţie de la stat de 10350 lei. E deservită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi I paracliser. Formează parohie cu princi­ pala Sf. Gheorghe-Nou. Biserica Delea-Nouă, cu hra­ mul Buna-Vestire, s’a clădit la anul 1798 de Nicolae-Inimă-Rea. L a 1875 s’a reparat din nou şi radical de Calist Arhiereul. A re 120 enoriaşî. Venitul ei propriu se ridică la 868 lei anual. Nu dispune de nici un capital. Statul îi dă O subvenţie de 4000 lei pe an. Formează singură o parohie, fiind deservită de 2 preoţi, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. Biserica D e lea- Veche, cu hra­ mul Sf. Treime, s’a clădit la a­ nul 1773 de preotul Bălaşu. Are 30 enoriaşî. Venitul eî se ridică la suma de 2775 leî anual şi cheltuelile la 2060 leî. Statul îi dă o sub­ venţie de 2320 lei. Dispune d’un capital de 32708 lei. Formează singură parohie şi e deservită de I preot, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser.

BUCUREŞTI

Biserica Dobroteasa, cu hra­ mul Buna-Vestire, s’a zidit la anul 1730 de vel Vistiernic Const. Năsturel. Acum, în urmă, s’a reclădit din fondurile pro­ prii ale bisericeî, în aşa fel că este una din cele mai marî şi frumoase biserici din Bucureşti (stilul bis. Domniţa-Bălaşa). Are 250 enoriaşi. Venitul ei anual se ridică la 5160 lei şi cheltuelile la 1772 leî. Statul îî acordă o subvenţie de 3300 leî anual. Dispune d’un capital de 16406 lei. Formează parohie cu biserica filială Apostol şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. Biserica-Doamnei, cu hramul Intrarea-în-Biserică, s’a zidit de Maria, Doamna luî Şerban-Vo­ dă Cantacuzino, la anul 1683. Constantin Brîncoveanu a făcut să se construiască turnul şi tin­ da bisericeî, care s’a zugrăvit şi s’a înfrumuseţat cu o tâmplă. Statul cheltueşte cu întreţi­ nerea eî 3710 leî anual. E deservită de 3 preoţî, I dia­ con, I cîntăreţ şi I paracliser. E filiala bisericeî parohiale Sf. Nicolae (Şelari). Biserica Domniţa-Bălaşa, cu hramul Inălţarea-Domnuluî, s’a fundat la anul 1751 de Dom­ niţa Bălaşa, fiica luî Const. Brîncoveanul-Basarab. L a 1831, s’a reparat de Banul Grigore Brîncoveanul, iar la a­ nul 1838, ruinîndu-se din cauza cutremurului, s’a ridicat din te­ melie şi împodobit de Băneasa Safta Brîncoveanca, care zidi şi spitalul de alături. L a 1882, s’a reconstruit de Epitropia Aşezămintelor Brîncoveneşti, de care se şi întreţine. Este, se poate zice cu drept cuvînt, cea,, mai frumoasă biserică din Bucureşti. E lucrată în stil bizantin. Planurile de restaurare

BUCUREŞTI

au fost întocmite de arhitecţii Orăscu şi Beneş, iar lucrarea s’a executat sub direcţiunea d-lul Fr. Hartmann. Decoraţiunea ex­ terioară e bogată şi simplă în acelaşi timp; pereţii sunt lucraţi în cărămidă roşie, netencuită. Biserica se înalţă pitoresc în mijlocul uneî grădini din cele mal frumoase şi bine îngrijite. Cu o cupolă mare la mijloc, cu alte patru cupole mal micî la colţuri, Domniţa-Bălaşa oferă ochiuluî o plăcută privelişte. In interior, pereţii bisericeî sunt împodobiţi într’un mod luxos cu lucrări de stucatură, sculp­ tură, pictură, toate executate de maeştri abili. In curtea acesteî bisericî se află o şcoală primară de băeţî, un azil pentru bătrîne, şi, la spa­ tele eî, Spitalul Brîncovenesc. Biserica S f. Dumitru, (din str. Carol), cu hramul Sf. Dumitru, zidită în anul 1798 de Episcopii Const. Gherasim şi Chesarie din Buzău. Interiorul bisericeî e zu­ grăvit de răposatul pictor Szatmary, fost elev al Şcoaleî de bele-arte romîne. Biserica e de­ servită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi 1 paracliser. Comuna îî a­ cordă- o subvenţie anuală de 3240 leî. E filială la biserica parohială Zlătari. Biserica S f. Dumitru (Colen­ tina) cu hramul Sf. Dumitru, s’a zidită în anul 1840, de A l. Popescu. A re venit propriu 970 leî, iar comuna îl dă o subven­ ţie de 1550 lei. Formează sin­ gură parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. In cursul anului 1897 s’a rezugrăvit interiorul eî şi s’a con­ struit din nou tîmpla. Biserica S f. Ecaterina, cu acelaşîhram, a fost întemeiată că­ tre începutul veacului al XVH-lea de Pană Vistierul. O luptă avu

717

loc sub poalele dealuluî de lîn­ gă mănăstirea lui Pană Vistie­ rul, Sf. Ecaterina de azî, în­ tre Leon-Vodă şi boeriî pribegî (1632) cu A g a Mateifl în cap. Şincaî, vorbind de această lup­ tă, zice: «Oastea lui Leon-Vo­ dă s’a tăbărit lîngă mănăstirea lui Pană Vistierul, la calea care duce către Giurgiu, iar oastea lui Mateifl a trecut Dealul-Vii­ lor (Dealul - Mitropoliei), unde batîndu-se orbeşte mal pe ur­ mă a biruit oastea lui Leon-Vodă». Mal tîrzifl (1775), Doamna Ecaterina, soţia lui Alexandru Ipsilant - Vodă, afl hărăzit mă­ năstirii un han zidit de dînsa în apropiere chiar de mănăs­ tire. Această mănăstire era în­ chinată la muntele Sinaî şi a­ vea la epoca secularizării cinci moşii cu un venit anual de peste 200000 lei vechi. După secu­ larizare, mănăstirea s’a redus la biserică de mir şi pentru între­ ţinerea cultului divin se înscrie în tot anul, în budgetul minis­ terului de culte, o sumă de 15275 leî noî, din care mare parte este pentru întreţinerea corului. In timpii din urmă, clădirile din prejurul bisericii s’afl dăruit de Stat «Societăţii pentru învăţă­ tura poporului Romîn» şi acolo se află înstalată Şcoală normală a societăţii, la care este alipită o şcoală primară şi o grădină de copil. Biserica are 80 de enoriaşî şi formează singură o parohie. E deservită de 3 preoţî, 1 dia­ con, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica S f. Elefterie, cu hra­ mul Sf. Elefterie, are de ctitor pe Maxim Cupeţul (1704). Veni­ tul el e de 3100 lei. Dispune de un capital de 1800 lei. For­ mează parohie cu principala: Sf. Gheorghe (Francmasonă). E de­ servită de 3 preoţî, 1 cîntăreţ şi I paracliser.

BUCUREŞTI

In vechime, biserica Sf. Elef­ terie era ocolită de apele Dîm­ boviţei carî formafl o insulă fru­ moasă prin poziţiunea eî. V iî şi livezî cu pometurî erafl pre­ tutindeni. «E o localitate nepretuiţă», spune Sulzer în Car­ tea sa asupra Munteniei. Dom­ niţa lui Ipsilante nu găsea nicăerl mai mare plăcere de cît în aceste locurî retrase, şi «a­ desea remînea acolo pănă la miezul-nopţeî, cînd strălucea luna». In faţa insulei Sf. Elefterie, pe un braţ al Dîmboviţei, era situată casa Marelui Vornic F i­ lipescu. Marele vornic dete aci un bal în onoarea lui Ipsilante, cu foc de artificii. Biserica S f. Elisabeta, de la Azilul Elena Doamna, înfiinţată de M. S. Regina Elisabeta în anul 1870. E mal mult pentru serviciul elevelor de la Azil. E întreţinută de stat. La serviciul divin participă şi elevele Azilului cîntînd co­ ruri religioase. Biserica E nil, cu hramul Sf. Nicolae, are de ctitor pe Doam­ na Maria Mihaifl-Vodă (1683). Venitul el proprifl e de 12046 leî şi cheltuelile de 12043 leî. N’are nicî o subvenţie. E bi­ serică parohială cu filialele Ba­ tiştea şi Sf. Nicolae (Dintr’o-zi). E deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Biserica Flăm înda, cu hramul Sfînta Treime, s’a zidit la anul 1766 de Dimitrie Istrati Vor­ nicul. A re 150 enoriaşî. Venitul eî proprifl se ridică la 5031 leî a‘ nual şi cheltuelile la 3020. Sta­ tul îî dă o subvenţie de 2000 leî. Dispune d’un capital de 646 leî. Formează singură parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntă­ reţî şi 1 paracliser. Biserica Foişorul, cu hramul Naşterea-Maiceî-Domnului, s’a

BUCUREŞTI

zidit la anul 1745 de Doamna Smaranda, soţia luî Nicolae A ­ lexandru Mavrocordat. A fost închinată metoh la mănăstirea Radu-Vodă. L a 1849 s’a repa­ rat de Moş Şerban şi enoriaşi. Această biserică este situată pe un deal, în faţa Văcăreştilor, pe lîngă care trece rîul Dîm­ boviţa. Pănă la canalizare locul din jurul eî era băltos. A zî e ocupat de grădinî de zarzava­ turi. Numirea de Foişorul îî vine de la un turn ce era aci şi de unde se observa asupra oraşului. A re 280 enoriaşî. Venitul eî se ri­ dică la leî 1157 (propriu), iar sta­ tul îî dă o subvenţie de 2600 leî anual; cheltuelî: leî 960. Dis­ pune d’un capital de 8275 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Biserica Ghencea (Lupeşti), cu hramul Sf. Treime, zidită la 1820 de Enache Bornuzescu. Formează singură o parohie. Are ca - venit anual 2044 leî venit propriu şi 1500 leî subvenţie de la stat. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica S f. Gheorghe-Capra, cu hramul Sf. Gheorghe, zidită la 1869. Formează singură o parohie şi e subvenţionată de stat cu suma de 775 leî, avînd venit propriu 2400 leî. E de­ servită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica S f. Gheorghe (Franc­ masonă), cu hramul Sf. Gheor­ ghe. A re venit anual propriu 2745 leî. Formează parohie cu filiala Sf. Elefterie şi e deservită de I preot, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. Biserica S f. Gheorghe- VechiU, cu hramul Martirul Gheorghe, Mucenicul Mina şi Cuviosul Antonie, s’a zidit din temelie de Jupîn Nedelcu V el Vornic la anul 1492. Servea drept Mi­

718

tropolie pe timpul luî MihaiuViteazul, dar Sinan Paşa o pre­ făcu în giamie. L a anul 1724, s’a reparat de Iamandi Dragul; pe la finele se­ colului trecut, se afla aci insta­ lată şcoala sloven ească şi ro­ mînească. L a 1847, în urmă groaznicului foc din Bucureşti, prefăcîndu-se în cenuşe cu toată zestrea eî, s’a reînoit şi înfru­ museţat de enoriaşî. Acum în urmă, s’a reedificat de protoereul Tudor Economul. Pictura acesteî bisericî este una din cele maî bine reuşite în stil orien­ tal. A re 200 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 1 1000 leî, iar cheltuelile la 8811 leî. Formează singură o parohie. E deservită de 3 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Biserica S f. Gheorghe-Noit, cu hramul Sf. Gheorghe, fostă mă­ năstire, existentă deja pe tim­ pul luî Mateiu - Basarab, apoî reclădită, s’a început la anul 1698 şi s’a terminat de Constan­ tin Brîncoveanul la anul 1709. E înconjurată de o frumoasă grădină, care servă ca loc de preumblare pentru cuartierele din vecinătate. Ca odoare vechî a r e : două repide cu inscripţia: «dat de Io Constantin Basarab, mănăstire! Sf. Gheorghe». In lăuntrul bisericeî sunt por­ tretele luî Constantin Brînco­ veanul şi al Patriarhului Avram de la Ierusalim. T ot aci este mormîntul luî Grigorie Brînco­ veanul, cu familia luî. Această biserică se întreţine de stat, care cheltueşte anual cu întreţinerea eî 12040 leî. E deservită de 2 preoţî, 1 diacon, 2 paracliseri şi I cîn­ tăreţ. Formează parohie cu filialele Răzvan şi Curtea-Vechie. Biserica Gorganul, cu hramul

BUCUREŞTI

Sf. Ilie, are de ctitor pe Gh. Caragea, paharnicul Hrisoscoleu şi alţiî (1819). Venitul eî e de 4391 leî. Dispune de un capi­ tal de 1000 leî. Formează o parohie cu filia­ lele Sf. Constantin şi SchitulMăgureanu. E deservită de I preot, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Biserica Grecilor, întemeiată de Ghiorma Banul în timpul luî Mihaiu-Viteazul; azî e dărîmată; pe locul eî s’a construit palatul Societăţii «Dacia-Romînia.» Biserica H agi-Dina, fost maî înainte schit de maici, întemeiat de Timotea Monahia, ce s’a nu­ mit şi Hagi-Dina, după jumă­ tatea secolului al XVIII-lea; cu hramul Buna-Vestire. Biserica H agiu, cu hramul Cu­ vioasa Paraschiva, Sf. Voevozî Mihail şi Gavril şi AdormireaMaiceî-Domnuluî, s’a zidit la a­ nul 1750, de Misail Monahul, fost logofăt de taină şi s’a ree­ dificat la anul 1872. A re 172 enoriaşî. Venitul eî e de 5200 leî şi cheltuelî de 4888 leî. N’are nicî un capital. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I -paracliser. Biserica Iancu-NoU, cu hra­ mul Sf. Nicolae, zidită în anul 1873 de Stanciu Ivan. A re ve­ nit propriu 786 leî şi subven­ ţie de la stat 2500 leî. Formea­ ză singură o parohie şi e deser­ vită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Iancu- VechiU, cu hra­ mul Adormirea-Maiceî-Doronuluî, s’a zidit la 1771 de Gheor­ ghe Măcelarul. A re 280 eno­ riaşî. Venitul eî se ridică la 151S leî anual şi cheltuelile la 2016 leî. Statul îî acordă o subvenţie de 2800 leî anual. Formează singură o parohie

BUCUREŞTI

'

şi e deservită de I preot, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Biserica Icoana, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, zi­ dită în anul 1776 de Mihail şi Panaît Băbeanul. Ca venit are fondul eî propriu de 3208 leî şi fondul Văcărescu de 18200 leî. Formează singură o parohie. E deservită de 3 preoţî, 1 dia­ con, 2 cîntăreţî şi I paracliser. In curtea acesteî bisericî se află un paraclis, întreţinut de familia Darvari. A cest paraclis e deservit de 4— 5 călugări, veniţî de la muntele Athos. Tot aci e şi metohul mănăstire! de la Athos. In curtea acesteî Biserice este îngropat polcovnicul loan Odobescu. Biserica S f. Ilie (Rahova), bi­ serică parohială, cu 2 filiale. Are un venit anual propriu de 46000 leî, cu care sumă se întreţin şi filialele. E deservită de 3 preoţî, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica S f. loan-cel-M are (Prediticî), cu hramul Sf. loan, s’a zidit şi înzestrat de Andreiu Vistierul, încă din zilele luî Mihnea-Vodă, fiul luî AlexandruVodă, la anul 7086 (1578), apoî a avut ca ctitor pe gine­ rele său Preda Banul Buzescu). Ea s’a reparat de Const. Brîncoveanul-Vodă, la anul 1703. Cu întreţinerea eî statul chel­ tuia anual 79281., comuna 14401., biserica neavînd vr’un alt venit. In curtea acesteî bisericî era un frumos monument de mar­ moră, aşezat pe mormîntul luî Ion A lex. Văcărescu, unul di.i poeţiî renaştere! naţionale, năs­ cut la anul 1792 şi mort la 1863. Era pănă maî dăunăzî filia­ lă la biserica parohială Zlătari. Astă-zî a fost dărîmată pănă în temeliî, pentru a se cîştiga te­ renul necesar edificiului Caseî de Depuneri şi Consemnaţiunî.

710

Biserica S f. loan Moldoveanul, cu hramul Sf. Ioan-Gură-de-Aur; are de ctitor pe Marele Medelnicer Dumitrache Dărăscul. E zidită în anul 1795. A re un venit de 11T39 leî. E deservită de preoţii bise­ riceî Amza. Biserica Sf. Ioan-Moşl, cu hra­ mul Sf. loan, are de ctitor pe loan Grădinarul şi Stan Jimblarul (1808). Venitul eî e de 2326 leî şi cheltuelile de 1864 leî. Comuna îîd ă 2165 leî subvenţie anuală. Formează si ,1gură parohie. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica S f. loan-NoU, (GuraPieţeî), numită în vechime bi­ serica Aganiţiî, cu hramul Sf. loan, are de ctitor pe Ioanichie Ieromonahul (1814). Venitul eî e de 6059 leî şi cheltuelile de 4213. Dispune d’un capital de 1600 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Izvorul-NoU (Verde), cu hramul Izvorul-Tămăduireî, s’a zidit la anul 1823 de Petre Iorgangi, Ion Gardi-Başa, Toma Protopopescu şi Penciulescu. La 1875 s’a reparat de enoriaşî. A re 200 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 920 leî anual şi cheltuelile la 800. Statul îî dă o subvenţie de 2445 leî. Dis­ pune d’un capital de 1300 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliserBiserica Izvorul- Tămâduirel, cu acelaşî hram, zidită în 1799 de Vodă-Mavrogheni, la capul poduluî Mogoşoaeî şi împodo­ bită împrejur cu chioşcuri fru­ moase, ape de izvor, care cur­ geau din fîntînî, havuzuri, şi alte înfrumuseţări astă-zî dispărute. A re venit propriu 4OQO leî pe an. Depinde de biserica pa­

BUCUREŞTI

rohială din Mihaiu-Vodă şi e deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Kalinderu, (HanulColţei) cu hramul Sf. Ilie; zidită la 1841 de Lazăr Kalinderu. E întreţinută din fondul familieî K a ­ linderu. Pănă acum 3 anî purta numele Hanul-Colţeî, dar con­ siliul comunal al Capitale!, luînd în consideraţie că acest nume este nepotrivit pentru o bise­ rică, a dispus ca biserica Sf. Ilie să poarte numele ctitorului. Biserica din Livada- Văcăres­ eului, Fostă pe locul ocupat de grădina Episcopiei. Biserica Lucacl, cu hramul Sf. Nicolae, s'a zidit la anul 1842 de Anghel Hagi-Pandele şi C. Atanasiu. A ci este mormîntul luî Anton Pan, mort la anul 1854. A re 80 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 7611 leî anual şi chel­ tuelile la 5377 lei. Dispune de un capital de 1615 leî. Formează o parohie cu filia­ lele Vergu şi Udricani. E de­ servită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Schitul-M aicilor, depinde de parohia Bisericeî-Albe (Postă­ vari) şi are ca venit 1845 leî, subvenţie de la stat. E deser­ vită de I preot, I cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Manea-Brutaru, cu hramul Adormirea, are de ctitor pe Manea Brutaru (1777). Venitul eî e de 2287 lei şi cheltuelile de 1824 leî. A re o subvenţie de 1200 leî din par­ tea statului. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Manea-Cavafu, cu hramul Sf. Treime, s’a zidit la anul l8 xţ de Manea Cavafu, staroste de caVaft, şi Hagi Iorga. A re 200 epOriaşîr Venitul eî

BUCUREŞTI

se ridică la 1423 leî anual; statul îî acordă anual o sub­ venţie de 2400 leî. Formează singură parohie şi e deservită de 3 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Biserica Măgureanu, cu hra­ mul Schimbarea - la - Faţă, s’a făcut din lemn de Şerban-Vodă; iar la 1763 s’a zidit şi înfrumu­ seţat de Pîrvu Cantacuzino. Bi­ serica Măgureanu a fost dărîmată de autoritatea comunală în anul 1897 pentru că ame­ ninţa a cădea. A vea resurse proprii de 4210 leî, iar statul cheltuia cu întreţinerea eî 1808 leî anual. Era deservită de I preot, I cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Măntuleasa, cu hra­ mul Sf. Voevozî, s’a zidit la anul 1732 de jupîn Manta Precupeţul şi soţia sa Stanca. A re 50 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 1420 leî. Statul îî dă o subvenţie de 2000 leî. E filială parohiei Negustori. E de­ servită de I preot, I cîntăreţ şi I paracliser. Biserica M ikaiă- Vodă, aşe­ zată pe dealul Spirei, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit de MihaiuVodă la anul 1595Legenda ne spune că era în ziua de Sf. Nicolae cînd Armăşeiî duceau pe Mihaiu la de­ capitare, după porunca luî A le­ xandrii, Domnul ţăreî. Trecînd pe lîngă Biserica A lbă din Pos­ tăvari s’a rugat de armăşeî să-l lase a se închina puţin. Era tocmai în timpul liturghiei. Mi­ haiu intră în biserică, se roagă fierbinte la icoana Sf. Nicolae şi a făgăduit că de va scăpa cu viaţă îî va ridica o mănăstire, ceia ce a şi făcut. In casele acesteî bisericî se află Arhiva statuluî. Către finele secolului al XVIIIlea se afla un palat domnesc şi o curte de justiţie (divan)

720

între Dealul Spirei şi mănăsti­ rea Mihaiu-Vodă. Ambele aceste edificii au fost prefăcite în cenuşe la începutul anuluî 1813, printr’un incendiu, de aceia pănă azî păstrează numirea de CurteaArsă. In anul 1876 biserica a fost restaurată. In vecinătatea mănăstire! Mi­ haiu-Vodă, pe Dealul-Spireî, A ­ lexandru Ipsilante îşî ridică un palat în mijlocul viilor şi a grădinelor cu care era acoperit dealul. E biserică parohială şi are ca filiale bisericile: Sf. Apostoli, Sf. Spiridon-Vechiu şi IzvorulTămăduireî (din Verde). A re venit anual 13SOO leî, subvenţie de la stat. E deser­ vită de 3 preoţî, I diacon, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Mitropolia. L a 1656, Constandin Şerban Basarab zidi mă­ năstirea cu hramul Sf. Constandin şi Elena, pe care Radu Leon o zugrăvi, iar Constandin Brîncoveanul o făcu mitropolie, cum e pănă în ziua de astă-zî. Mitropolia a fost ridicată sub privigherea mareluî logofăt Du­ descu. Ea seamănă pe din lăuntru cu biserica de la Curtea de A rg e ş; este de cărămidă; în tindă are 12 stîlpî, fie-care dintr’o bucată rotundă de piatră, de asupra 4 marî cupole, şi dinafară o galerie (tindă) largă. Constandin Şerban o învelise cu plumb de o greutate ce se zice că trecea peste 40OOO ocale. Publicăm aci hrisovul, dat de Leon-Vodă, cu privire la zu­ grăvirea bisericeî mitropolitane: • Intru Christos Dumnezeu bine-credinciosul şi bine-cinstitorul şi de Christos iubitorul şi însuşi ţiitorul lo Radul Leon Voevod cu darul luî Dumnezeu stăpînitorul şi Domn a toată ţara Ungrovlachieî. «Dat'am Domnia mea acest cinstit hrisov al Domniei mele sfinteî şi Dum-

BUCUREŞTI nezeeşteî Mitropolii de aicî din Bucu­ reşti şi cinstitului părinteluî nostru kyr Theodosie Archiepiscop i Mitropolit a toată ţara Romînească şi tuturor Călu­ gărilor cîţî vor fi locuitorî Intr'această sfîntă Mitropolie care sfîntă Mitropolie iaste zidită şi înălţată de creştinul Cons­ tandin Şerban Voevod şi au fost rămas nezugrăvită. Iară după ce ne învrednici şi pre noî mult milostivul Dumnezeu stăplnul a tot ţiitorul a fi Domn şi biruitoriu acestuî ciustit scaun al Domnieî Ţăreî Romîneşti, iară Domnia mea cu ajutorul luî Dumnezeu, ce e în Troiţă slăvit şi cu îndemnarea sfîntului şi slă­ vi tulul sflntul împărat Constandin, Elenf, care iaste hramul sfiuteî Mitropolii, apucatu-m'am Domnia mea cu toată voia pentru tot găndul inimeî Domnieî mele şi cu toată osteneala şi cheltuiala Dom­ nieî mele o am zugrăvit şi o am înfrumu­ seţat cu toată podoaba precum se cade bisericeî ca să mă chiăm şi Domnia mea Ctitor aceşteî sfinte Mitropolii pentru vecinica pomenirea Domnieî mele şi a reposaţilor părinţilor Domnieî mele să ne fie pomenit în veeî. După aceea văzînd Domnia mea această sfîntă Mitropolie cum i se cuvine a fi sfîntă Mitropolie, socotit'am Domnia mea din preună cu cinstitul şi iubitoriul de Dumnezeu pă­ rintele nostru kyr Theodosie Mitropoli­ tul şi cu cinstiţii şi prea cuvioşiî Epis­ copii Serafim de la Rîmnic i Gregorieî de la Buzău, şi Egumenii de la prea sfintele lavre şi cu toţî cinstiţii diregătoriî Domnieî mele de o am tocmit Dom­ nia mea şi o am aşezat ca să fie sfîntă Mitropolie ţăreî cum iaste şi cea din Tîrgovişte să fie de cinstea şi de rugă­ ciunea cinstiţilor şi iubitorilor de Dum­ nezeu părinţi pre carele ar dărui Dum­ nezeu cu darul Arhieresc a fi Arhie­ reu şi Vlădică ţăreî. Iară după aceea venit-au părintele Anania Episcopul de la Sinaia, decî fiind Mănăstirea luî Fauă care iaste hramul sfînta Ecaterina şi fiind aceasta Mănăstire a luî Fană în­ chinată metoch Mănăstire! Sinaia, iară părintele Anania Episcopul, el au ridi­ cat pîră, zicând cum iaste această sfîntă Mitropolie pre locul Mănăstire! luî Pană şi au avut pîră de faţă înaintea Dom­ nieî mele la Divan cu cinstitul părintele nostru K yr Theodosie Mitropolitul. Intr'aceea Domnia mea am căutat şi am ju­ decat den preună cu toţî cinstiţii diregătoriî Domnieî mele şi am trimis Dom­ nia mea den Divan pre toţî cinstiţi! boiariî ceî marî aî Divanului Domniei meale de mers de aii căutat şi au ade­ vărat cum au aflat pe direptate cu su-

BUCUREŞTI fletul lor, locul ştiutei Mitropolit care iaste sfinta Mitropolie şi cu cît iaate împregiurul sfinteî Mitropolii, cu care loc u’au fost avut Mauastirea luî Fană, cc se zice slîuta Catriua, nici o treabă. Aşa au adevarat top boiarii Domnieî mcalc După aceea l-au şi hotarît şi l-au împetrit de către Mauăstirea luî Fană şi dc toate părţile. Insă să se ştie şi hotarele sfinteî Mitropolit: den pcatră de jos care s’au pus în colţul gardului Mănăstire! luî Fană pre cale în sus pre lingă nuci, de la capul poduluî Turcului şi de acolea pre uliţă în sus pănă în peatră deu uliţă derept Mitropolia şi de acolea pc lîngă crucea DOamiieî Mircioae, pre calc în sus păuă în peatra derept caiet, şi dc acolea prea cale pănă subt deal în gura văiî şi de acolea pre lîngă puţul Calici­ lor în jos prea lîngă lac pre subt deal pănă în drumul Giurgiului la stîlpul de pcatră, al Armeanului şi capul Troianu­ lui, lîngă heleşteul luî Şerban Voevod, şi de acolea pre drum în jos pre oraş, pănă în peatra derept căramidcî şi pănă în peatra derept cruce! răposatului pă­ rintele Domnieî mele Io Leon Voevod, şi de acolea curmeziş derept la peatra de subt deal în colţul gardului Mănăstire! luî Fană şi de acolea în sus la deal la peatra de lingă poarta Mitropoliei şi dc acolea pre deal în jos pe lîngă gardul Mănăstirei luî Fană pănă iar In peatra de către Freda Vornicul de unde se în­ cepe hotarul sfinteî Mitropolii. Aşa au ales şi hotorît şi au împetrit toţî cin­ stiţii boiarii Domnieî mele precum scrie maî sus şi au rămas părintele Anania Episcopul de leage şi de judecată ca să ţie sfînta Mitropolie acest loc cu bună pacej Iară de s'ar maî scula niscariî că­ lugări Grecî dc la Mănăstirea luî Fană cu niscariî cărţî, să nu se crează. Aşijderea i am adaoS Domnia mea, acestei sfinte mitropolii tot dealul cu viile care au fost deal Domnesc de s’au luat vinăriciu Domnesc, însă nu se ştie den ho­ tarul Mitropoliei den sus den gura văiî pănă în hotarul de jos, în drumul Giur­ giului, la stîlpul de peatră. Acest deal să fie tot al sfinteî Mitropolii, să aibă a luare vinăriciu de la tot omul cine va avea vii pre acest deal, verî să fie boiariu, verî slujitori, verî oraşeanî, de la toţî să ia vinăricifi den io veadre I veadră. Iară vinăriceariî să n’aibă nicî o treabă nicî o amestecătură nicî cu părpărul nicî cu nimic; ci să fie tot pe seama sfinteî Mitropolii de întărire; iară Domnieî mele şi răposaţilor parinţiloT Domnieî mele vecinică pomeană, şi îu urma Domnieî mele prea care Domnul

SSGit). Uur.lt Ji ici lunar Ueoyn, lu,

721 va milui Dumnezeu cu Domnia a fi Domnşibiruitoriu ţăreî Romîneşti, ori den inima plodului Domnieî mele, ori deu ruda noastra sau despre paceatc e noas­ tre, sau dintr'alt neam, încă îl rog cu numele luî Dumnezeu ce e în Troiţa slăvit şi pentru sfîntul împărat Constan­ din, Eleni să aibă a cinsti şi a înoi şi a întări acest hrisov al Domnieî mele, pe tocmeala cum scrie maî sus, pre a­ cela Domnul Dumnezeu să’l cinstească şi să'l miluiască ÎDtru Domnia luî şi la acel veac sufletul luî: iara carele Domn nu va cinsti nicî va înoi, nicî va întări acest hrisov al Domniei meale, ci va - călca şi va stiica şi va sparge, Domnul Dumnezeu aicî să spargă trupul luî şi sufletul luî să fie calcat subt piciorelc Satanei; să iasă osîndit dinaintea feaţeî Domnului ducîndu-1 intru cinste cu Iuda şi cu Aria la un loc. Proclet ana­ tema şi afurisit să fie de (318) sfinţi părinţi dc la Nikcia. Iată şi martori am aşezat Domnia mea: George vel Ban al Craioveî, Mareş vel Vor., Radul vel Log., Ianache vel N ist, Şerban vel Spat., Neagoe vel Cluc., Miha

BUCUREŞTI

pe lîngă palatul metropolitan, localul camerei deputaţilor. Mitropolia este catedrala Bu­ cureştilor ; aicî se celebrează ceremoniile oficiale; într’însa Ca­ rol I a fost încoronat, la 1881, Rege al Romîniel. E una din cele maî bogate bisericî din Bucureşti; odoarele eîsunt vechî şi artistic lucrate. A ci se găsesc moaştele Sf. Dumitru, carî sunt aşezate într’un sicriu de argint cu capac de sticlă. Ele aii fost aduse în 1774. (Vezî § Scutul Bucureştilor). Pentru mitropolia din Bucu­ reşti statul cheltueşte anual, cu plată de personal, material şi chel­ tuelî de reprezintare 100876 leî. Biserica Negustori, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit la anul 1716 cu ajutorul luî Simion Axente. A re 40 de enoriaşî. Venitul eî e de 2106 leî şi statul îî acordă o subvenţie a­ nuală de 250O leî. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 pa­ racliser. E biserică parohială şi are pe Măntuleasa ca filială. Biserica S f. N icolae D int/oZ i, cu hramul Sf. Nicolae, la început a fost făcută din lemn. Doamna Maria a luî Constandin Brîncoveanul, la anul 1702, a făcut-o de zid. L a anul 1825 arse şi la 1827 se repară cu ajutorul luî V odă Grigore Ghica şi altor bine-făcători. Venitul eî e de 6196 leî. N ’are nicî o subvenţie. E deservită de I preot, I cîntăreţ şi I pa­ racliser. Depinde de biserica parohială Ene. Biserica S f. Nicolae (Duşu­ mea), zidită în anul 1847 de coiporaţia constructorilor. A re venit propriu 1765 leî şi o subvenţie de la stat de 1620 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. 91

BUCUREŞTI

In cursul anului 1897 bise­ rica a fost zugrăvită. Biserica S f. N icolae (Popescu saii Jigniţa), cu hramul Sf. Ni­ colae, s’a zidit la anul 1722 de Gheorghe, căpitan de lefegii şi soacra sa Chiţa Portăreasa. L a 1851 s’a reparat de enorie. A re 250 enoriaşî. Venitul eî e de 3950 leî şi cheltuelile de 3030 leî. Dispune de un capi­ tal de 5120 leî. Formează pa­ rohie cu biserica Olteni de care depinde şi e deservită de I preot, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser. Biserica S f. N icolae (Şelari), sau din Lipscani, cum îî zicea în vechime. Fondată în anul 1744 de Vornicul Şerban Can­ tacuzino sin Drâghicî Spătarul şi de Iorga Stama Postelnicul, ambii soţi ai Andreaneî Fălcoianca. Are avere proprie 16105 leî. Nicî statul, nicî comuna nu-î acordă subvenţie. Dispune de un capital de 23000 leî. E deservită de 2 preoţî, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi I para­ cliser. E biserică parohială, avînd ca filiale Doamna şi Sărindarul. L a 1870, prin munificenţa Re­ gelui Carol, primi o transfor­ mare radicală. Biserica S f. N icolae - Sîrbi (de-Sus) cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit la anul 1692 de Vasile Potoceanu şi Sanda, soţia luî. A re 25 enoriaşî. Venitul eî e de 7200 leî şi cheltuelile de 4465 leî. Dispune de un capital de 4500 leî. Depinde de parohia bisericeî Olteni şi e deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 pa­ racliser. Biserica S f. N icolae (Tabacul), cu hramul Sf. Nicolae, zidită de Dima Tabacul şi Popa Cozma, în anul 1710. A re venit propriu 625 leî anual, iar ca subvenţie din partea comuneî are 2155 leî.

722

Formează singură o parohie. Biserica Oborul-NoU, cu hra­ mul Sf. Vasile, zidită la anul 1853 de Vasile Sărăţeanu. For­ mează singură o parohie. A re venit propriu 650 leî pe an, iar statul îî dă o subvenţie de 2800 leî. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Oborul - Vechia, cu hramul Ioachim şi Ana, s’a zi­ dit la anul 1678 de Grigorie Mi­ tropolitul, iar la 1850 s’a re­ parat de Goţe Bogasierul. Are 150 enoriaşî. Venitul eî este de 1322 leî. Statul îî acordă sub­ venţie 1200 leî anual. Formează singură o parohie şi e deservită de 1 preot, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Biserica O lari, cu hramul A ­ dormirea - Maiceî-Domnului, s’a zidit la anul 1758 de Dumitraş­ cu Racoviţă, vel Vistier. Are 90 enoriaşî. Venitul eî e de 4155 leî a­ nual şi cheltuelile de 4002 leî. Dispune d’un capital de 17200 leî. Formează singură o paro­ hie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Olteni, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, s’a zidit de Nicolae, protopopul Bu­ cureştilor şi Costache Vătaful la anul 1721. După aceasta, la 1865, s’a reparat de mahalagii. Are 50 enoriaşî. Următorul fapt istoric s’a pe­ trecut în această biserică : Chehaia-Beî, la 1821, avea cuartierul în casa luî Beiu, calea V ic­ toriei, în faţa stradeî Carol (azî casa Prager). Căminarul Sava, tras în cursă a fost împuşcat chiar în camera luî Chehaia-Beî; după care apoî a urmat o teri­ bilă încăerare între Turcii luî Chehaia şi Arnăuţiî căpitanului Sava. In curs de treî ore multe capete creştine au căzut sub pa­ loşul păgînilor.

BUCUREŞTI

V r’o 30 din arnăuţiî luî Sa­ va, în frunte cu Anastasie Himari o tu, terorizaţi de acest mă­ cel, spre a-şî scăpa viaţa, se în­ chiseră în turla bisericeî Olteni, str. Olteni, şi aci ţinură o zi şi 0 noapte o luptă crîncenă cu 200 Turcî, avînd şi 2 tunuri. Arnăuţiî descărcaţi armele asu­ pra lor şi-î seceraţi. In sfîrşit, Turcii reuşesc să dea foc bise­ riceî. Atuncî Arnăuţiî eşiră cu iataganele în mîinî şi măcelăriră pe Turcî, pănă ce căzură sleiţi de putere. Venitul eî e de 7265 leî. E biserică parohială şi are ca fi­ liale bisericile: Sf. Nicolae-Sîrbi, Sf. Nicolae-Popescu şi BraduStaicu. E deservită de 1 preot, 1 diacon, 1 cîntăreţ şi 1 para­ cliser. Biserica Oţetari, cu hramul Sfinţii Voevozî, are de ctitori pe Mărgărit Starostea şi Nic. Cupeţu (1681). Venitul eî e de 1878 leî şi cheltuelile sunt în aceeaşi sumă. Nu dispune de nicî un capital. Com. îî acordă o subvenţie anuală de 1550 leî. Formează parohie cu biseri­ cile filiale Sfinţilor şi Scaunelor. E deservită de 1 preot, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Biserica Pantelimon, cu hra­ mul Sf. Pantelimon, are de cti­ tor pe preotul loan (1790). Venitul eî e de 1856 leî şi statul îî acordă o subvenţie de 1700 leî. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Formează singură o parohie. Biserica Pitar-M oşul, cu hra­ mul Adormirea-Maiceî-Domnu­ luî, are de ctitor pe Moş Sîrbulşi Popa Ivaşcu (1795). In cur­ sul anuluî 1898 această biserică a fost restaurată. Zugrăvirea in­ terioară şi exterioară a biseri­ ceî e făcută de artistul Elsner. Venitul eî e de 2418 lei şi chel-

BUCUREŞTI

tuelile de 1768. Comuna îî dă o subvenţie de 1680 leî. Nu dis­ pune de nicî un capital. E deservită de I preot, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Formează parohie cu filiala Bradu-Boteanul. Biserica Popa-Chiţu, cu hra­ mul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, are de ctitori pe preoţii S. Muşat, Stoica şi D. Dobre (1813). Venitul eî e de 2790 leî. Dis­ pune d’un capital de 1500 leî. Comuna îî acordă o subvenţie de 2200 leî anual. E deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Biserica Precupeţiî- Vechi, cu hramul Duminica-Tuturor-Sfin­ ţilor, are de ctitor pe Ieromo­ nahul Gheorghe (1783). Venitul eî e de 1161 leî. Co­ muna îî vine în ajutor cu 2500 leî anual. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Formează singură o parohie. Biserica Prundul, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit la anul 1724 de Erarh Teofan Ieromo­ nahul. A re 30 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 12720 leî şi chel­ tuelile la 7310 leî. Dispune d’un capital de 32000 leî. E pendinte de biserica pa­ rohială Sf. Ilie (Rahova) şi e deservită de preoţii de la a­ ceastă biserică. Biserica Radu- Vodă, fostă mă­ năstire, întemeiată de Alexandru-Vodă, fiul luî Mircea Cioba­ nul, la 1568; cu hramul S f Tro­ iţa. In 1595, Sinan Paşa intrînd în Bucureşti, după înfrîngerea ce a suferit la Călugăreni, o în­ conjură cu bastioane şi fortificaţii, şi aşeză într’însa iarbă de puşcă, căreia îî dete apoî foc la apro­ pierea luî Mihaiu-Vodă Viteazul. Este în forma uneî bolţi care se reazămă pe patru stîlpî. Radu-Mihnea, în 1614, reclă­

723

deşte mănăstirea din tem elii; este înmormîntat într’însa. Mor­ mîntul luî se vede acolo pănă astăzî. In 1625 o zugrăveşte fiul său Alexandru. ’ Relativ la această biserică, Diaconul Paul d’Aleppo ne dă următoarele notiţe: «Noî vizitarăm mănăstireapurtînd numele Treimeî, una din clădirile celui din urmă Radzivil Voivoda (Radu-Vodă) care domni în timpul său peste Mol­ dova şi Valachia. Această mă­ năstire e şi dînsa la o lăture a oraşului, pe un tărăm înalt, în­ conjurat de rîu şi de apă stă­ tătoare şi în timpul creştereî a­ pelor nu se poate ajunge la dînsa de cît pe un pod de lemn. E o frumoasă zidire, de un as­ pect prea plăcut; biserica îî e mare şi spaţioasă, foarte u­ şoară, mult ornamentată şi a­ coperită peste tot cu picturi. L a partea’î despre miază-zi e locul mormintelor Prinţilor, şi bolţile lor de marmură albă sunt împodobite cu văluri de stofe ţesute cu fir; sunt făcute în forma uneî cule, (cupolă) care se reazămă pe patru stîlpî de bronz; portretele răposaţilor sunt zugrăvite pe pereţi. Aci noî servirăm liturgia şi orînduirăm preoţî şi diaconi. Această mănăstire e supusă la mănăsti­ rea Iberisko (Iviruluî) adică mă­ năstirea Giorgienilor de la sfîntul Munte şi e locuită de un Egumen grec şi de călugări grecî, carî se schimbă la fie­ care treî anî». De maî multe orî restaurată, ea şî-a pierdut stilul primitiv. E filiala bisericeî Sf. Nicolae (Broşteni) şi e deservită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi I paracliser. Statul cheltueşte cu întreţinerea eî 3200 leî anual. In jurul ei se construeşte acum edificiul Semi­ narului Central.

BUCUREŞTI

Biserica Răzvan, situată pe calea Moşilor, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî; s’a zidit la 1706 de Constantin-Vodă şi Maria Doamna. Maî tîrziu s’a reparat de Enache Văcărescu, vel Agă. In urma ardereî bisericii la 1847, în ziua de Paşti, a dispărut orî-ce inscripţie «şi data fondăreî bisericii şi pe fondatori, zice Preotul Musceleanul, ’î am luat după pomelnicul cel vechiu». Biserica se întreţine de stat, care cheltueşte pentru întreţine­ rea eî 4738 leî anual. Depinde de biserica parohială Sf. Gheorghe-Nou. E deservită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi 1 paracliser. Biserica Sărindarul, acum dă­ râmată. Unii istorici susţin că această biserică s’a zidit la a­ nul ’ 1362 de Vladislav Basa­ rab, Ban al Severinuluî, duce de Făgăraş şi se numea biserica Coconilor; alţii susţin că s’a zi­ dit la 1354 de doî fraţi maî marî aî luî Mircea Basarab, «pen­ tru ca să aibă casă de rugă­ ciune şi adăpost cînd veneau la vînătoare prin aceste locuri a­ coperite cu păduri măreţe». Ceeace este sigur şi rezultă din măr. turiî documentale, este că deja înainte de Maieiu-Basarab exista biserica Sărindarul, aşa că trebue să considerăm ca poveste cele ce se spun că: L a anul 1654, Mateiii-Basarab mergînd la Constantinopole, spre a fi uns ca Domn ar fi măr­ turisit Patriarhului că a ucis pe Papa Vornicul Greceanu, cumna­ tul său, pentru-că ’î era potrivnic la Domnie şi Patriarhul ’î dădu ertare cu condiţia d’a zidi 40 bisericî. Mateiu întorcîndu-se în ţară, în cursul maî multor anî, zidi 39 bisericî şi a 40-a fu bi­ serica Sărindarul. Cu aceasta Ma­ teiu ar fi împlinit canonul şi ’i

BUCUREŞTI

ar fi pus numele Sărindarul, care însemnează patru-zecî, de la cuvîntul grecesc: aapăvSa. Ea a fost închinată sfintelor locurî la mănăstirea numită Twv Harăpoiv. Cutremurul cel mare deteriorînd-o cu desăvîrşire a fost reedificată la anul 1802, de către credincioşii neamurilor Cocorăştî, Filipeşti, Ghici, Cîmpinenî, Grecenî şi alţî pioşî creştini. Ca o­ doare vechî avea: un epitaf de toată frumuseţea, două icoane vechî, făcătoare de minuni, îm­ brăcate cu argint, ce se presu­ pune a fi date de către Mateiu-Basarab, un disc de argint de la poetul Văcărescu, o poală purtînd vulturul şi zimbrul cu steaua, luna şi semi-luna şi o e­ vanghelie îmbrăcată cu argint dăruită în 1694, luna Februa­ rie de Marele Vistier Şerban Greceanu. Această Evanghelie a fost lucrată în Veneţia; are inscripţiune romînească în relief pe ea. Toate aceste obiecte se află azî la Mitropolie, aduse aci în anul 1895 cu ocazia dârîmăreî bisericeî Sărindarul. Era una din cele maî bogate bisericî din Bucureşti. L a 1843, avea venit de la moşiî 36000 de galbeni. Pe locul eî s’a făcut un squar. Se întreţinea de stat, care în­ scria anual, pentru întreţinerea eî, în budgetul său, 11100 leî. Biserica S f. Sava, (azî desfi­ inţată), cu hramul Sf. Sava, s’a rezidit de Constantin-Vodă la a­ nul 1704; se află menţionată deja în timpul luî Mateiu Basarab ; Şer­ ban Cantacuzino fundează în­ tr’însa cea d’întîiu şcoală ro­ mînească, şcoală care dăinueşte pănă în timpii maî din coace. Intr’însa a dat lecţiunî Gheorghe Lazăr şi discipolul său I. Heliade-Rădulescu. T o t aci se afla şi o tipografie. Era clădită pe

724

locul unde astă-zî este statua de bronz a luî Mihaiu-Viteazul, în faţa Universităţii. S’a dărîmat acum 25 de anî. In această biserică, la 1820, Tudor Vladimirescu se leagă prin jurămînt cu căpitan Ior­ dache pentru reuşita cauzei na­ ţionale. Biserica Scaunele, cu hramul Adormirea, s'a zidit la anul 16 11 de Atanasie de la Tîrnova. V e ­ nitul eî e de 1379 leî şi chel­ tuelile de 1335 leî. Dispune d’un capital de 2512 leî. Co­ muna ’î vine în ajutor cu 1330 leî anual. Depinde de biserica parohială din Oţetari. E deservită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi I paracliser. Biserica Schitul-Măgureanu, cu hramul Sf. Visarion, are de ctitor pe Constantin Văcărescu, vel Logofăt (1756) în zilele luî Mihail-Racoviţă-V odă. Venitul eî este de 4210 leî şi cheltuelile de 2720 leiDispune d’un capital de 4500 leî. Depinde de parohia bise­ riceî Sf. Ilie (Gorgani) şi este de­ servită de I preot, I cîntăreţ şi 1 paracliser. Paraclisul Şerban-Vodă (Be­ iu), la cimitirul cu acelaşî nume, cu hramul înălţarea, s’a zidit la anul 1840 de Dimitrie Beiu. A fost zugrăvit apoî de cu­ noscuţii pictori de pe vreme: Lecca, Barbu Stănescu Şi Mi­ hail Popp. Maî tîrziu acest paraclis fu dărâmat şi înlocuit cu o bise­ rică mare şi frumoasă şi zugră­ vită de pictori Romînî. Biserica-cu-Sfinţî, cu hramul Intrarea-în-Biserică, s’a numit ast-fel pentru-că pe din afară de jur împrejur erau zugrăviţi în­ văţaţii antichităţeî. Pănă la radi­ cala eî reparare se citea numele unora din eî: Filosoful Thales, Hermes, Aristot, Platon, Stoi­

BUCUREŞTI

cul Zenon, Sybila Persica, Sybila Cumea. In cursul anuluî 1897 s’a rezugrăvit interiorul eî şi, s’a restaurat sibilele de la exterior. Daniil, Mitropolitul UngroVlahieî, este ctitorul acestuî sfînt locaş (1728). A ci a fost în­ fiinţată pe la 1770 de către A le­ xandru Ipsilante «orfanotrofia» sau azilul pentru orfani. C u în­ treţinerea bisericeî statul chel­ tueşte anual 5938 leî. Depinde de parohia Oţetari. E deservită de 2 preoţî, 1 cîntăreţ şi I paracb'ser. Biserica Silivestrul, cu hra­ mul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, are de ctitor pe Pirvan, Stan­ ca, Ilie Stamatin şi alţii (1760). Venitul eî de 19144 leî şi chel­ tuelile de 18345. Dispune de un capital de 134200 leî. E deservită de 3 preoţî, I dia­ con, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Formează singură o parohie. Biserica Slobozia, cu hramul Naşterea-Domnuluî, s’a zidit la 1666 de Vodă Radu Leon Ma­ vrocordat şi s’a restaurat la anul 1744 de jupîn Constandin vel Vistier. In curtea eî se află crucea luî Leon-Vodă din 1632, cu in­ scripţiune pe dînsa săpată, vor­ bind de războiul din anul 1631 dintre Leon şi Mateiu Basarab. Inscripţiunea cruce! despre care vorbim precisează exact data acestuî râzboiu: «In numele tatălui ţi al fiului ţi al sfîntuluî Duh. Adecă eu robul luî Dum­ nezeu Io Leon Voevod, feciorul luî Ştefau Voevod, ridicat-am această cinstită cruce în numele sfîntuluî Georgie pen­ tru să se pomenească de războiul ce am avut într’acest loc cu pribegiî, cînd au venit de preste munte asupra Domnieî mele în anul 7139 (1631) în luna luî August, Marţi. Milostivul Dumnezeu, cu rugăciunea sfîntul Georgie, supusu’î au subt sabia Domnieî m,ele şi ’î am biruit şi cîţî au căzut în bătae zac subt a­ ceastă movilă; iar crucea s’a ridicat în

BUCUREŞTI luna Fevruarie, 20, anul 7140, iar d e la Christos 1632.»

Pe altă latură a cruce! se vede inscripţiunea următoare, adăogată maî tîrziu: «Puternicul Dumnezeu nivredniciud pre noî, lo Radul Voevod, cu Domnia ţăreî Romîneşti în leatul 7173, iar de la Christos 1666, văzuiu această cinstită cruce făcută de părintele meu Io Leon Voevod, şi afltndu-se stricată, domnia mea o înnoui, şi făcuiu şi sfînta biserică în numele Sfîntuluî mucenic, mareluî Sfînt Dimitrie.»

Biserica are 70 enoriaşî. V e­ nitul eî este de 36544 leî şi cheltuelile de 17380 leî. Dispune d’un capital de 143000 leî. E singura biserică din Bucureşti care are cel maî mare capital. Formează singură parohie şi e deservită de 3 preoţî, I diacon, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Dealul-Spirea, (sau Spirea-Vechie-din-D eal), mă­ năstire întemeiată de doctorul Spirea Cristofi, cam pe la sfîr­ şitul jumătăţeî întîiu din veacul trecut. Această mănăstire era închi­ nată de fundatorul său să fie metoh Mitropolie! din Bucureşti. Maî tîrziu însă, pe la 1776, mi­ tropolitul Grigorie a închinat a­ cest metoh mănăstire! Grigoriu dela muntele Athos. Această în­ chinare a fost întărită şi prin hrisovul luî Alex. Ipsilante-Vodă, la anul 1777. Mănăstirea Dealul-Spirea po­ seda înainte de secularizarea a­ verilor mănăstireşti două moşiî cu un venit de 124000 1. vechî. Astă-zî este redusă la biserică de mir, şi pentru întreţinerea eî se înscrie anual, în budgetul sta­ tuluî, 5939 leî. Mănăstirea a dat numele său unuî întreg cuartier al capitalei, suburbia Dealul-Spireî, care se împarte în Spirea-Vechie şi Spirea-Nouă. Astă-zî formează singură pa­

725

rohie. Are ca venit anual 3400 leî (subvenţie). E deservită de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Spirea-Nouă, cu hra­ mul Adormirea, s’a zidit de enoriaşî (1800). Venitul eî e de 1316 leî. Comuna îi vine în a­ jutor cu 2610 leî anual. For­ mează singură parohie. E deser­ vită de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica S f. Spiridon-NoU, cu hramul Sf. Spiridon, s’a zidit de Domnitorul Scarlat Ghica, la anul 1767. L a anul 1858 s’a rezidit din temelie şi era cea maî măreaţă şi cea maî fru­ moasă biserică din capitală. In urma reparaţiuneî din aniî din urmă i s’a schimbat turlele din faţă, aşa că şî-a pîerdut cu to­ tul stilul vechiu. In orî-ce caz rămîne una din bisericile marî şi demnă de văzut ale capitalei. Biserica pare şi maî mare şi maî înaltă, prin faptul că se înalţă între mulţimele de case mărunte ale mahalalelor din prejur. Biserica S f. Spiridon- Vechia, cu hramul Sf. Spiridon, s’a zi­ dit de Constantin Mavrocordat Voevod la anul 1747. Statul îî dă o subvenţie de 1820 leî. Depinde de parohia bisericeî Mihaiu-Vodă şi e deservită de I jîreot, 1 cîntăreţ şi I para­ cliser. Biserica Staicu (Bradu), cu hramul Intrarea-în-Biserică, s’a zidit de Staicu Cîrciumarul, la anul 1740. L a anul 1809 s’a reparat de Apostol Velicu şi maî în urmă, dărîmîndu-se, s’a reparat la 1875 de enoriaşî. Are 100 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 2450 leîanual, dinpreună cu subvenţia statuluî, iar cheltuelile la 1797 leî. Dispune d’un capital de 3500

BUCUREŞTI

leî. Depinde de parohia bise­ riceî Olteni şi e deservită de I preot, 1 cîntăreţ şi 1 para­ cliser. Biserica Stavropoleos, cu hra­ mul Sfinţii Voevozî şi Sf. Athanasie a fost mănăstire. S ’a zidit în anul 1722 din temelie de către Ioanichie Arhiereul cu toate împrejurimile eî, şi a fost închinată mănăstire! Gura de la Episcopia Pogoniani şi înzes­ trată cu moşii şi acareturi. Această danie a luî Ioani­ chie se întăreşte cu hrisovul luî Constandin-Vodă, scris în anul 1737 (7245)In vechime avea han. Acum e dispărut. Biserica Stavropoleos are mare valoare artistică; este edi­ ficiul cel maî interesant al ca­ pitale! din punctul de vedere al artei. Clădită în stilul bizan­ tin, armonioasă în proporţiunea formelor architectonice, e bogată în sculpturi de o mare fineţe. Sunt de remarcat maî cu seamă sculpturile sale policromice în piatră de o frumuseţe rară. Actualmente se studiază res­ taurarea eî, de şi clădirea cea nouă a Poştelor i-a astupat fa­ ţada cu desăvîrşire. Cu întreţinerea eî statul chel­ tueşte anual 3440 leî. E deser­ vită de 2 preoţî, I cîntăreţ şi I paracliser. Depinde de biserica parohială Zlătari. Biserica S f. Ştefan, cu hra­ mul Sf. Ştefan, are de ctitor pe Ştefan Voevod şi Tudora Doamna (1758). Cu întreţinerea eî statul chel­ tueşte 1650 leî; resurse proprii are 3030 leî. Formează singură o parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Stejarul, cu hramul Inălţarea-Sfinteî-Crucî, a fost din vechime (1717) de lemn; s’a zi­

BUCUREŞTI

dit de Maxim Arhiereul (a se vedea crucea cea mică poleită din altar) într’o pădure lîngă un foarte vechiu stejar. Iar la 1764 s’a zidit din temelie de nişte brutari în zilele luî Const. Mihail Racoviţă Voevod. L a uşă are ascunzători în zid. A re o icoană a hramului, îmbrăcată în argint poleit de către ră­ posatul Ban Grigore sin Con­ stantin Filipescu. In 1894 a fost restaurată de arhitectul Gottereau cu spesele M. S. Re­ gelui. Biserica Stejarul e întreţinută de Administraţia Domeniilor Co­ roanei. Micii Principi Carol şi Elisabeta sunt conduşi adesea să asiste la serviciul divin ce se celebrează aci. • Biserica Stelea, fostă mănăs­ tire, zidită de Stelea Spătarul, arsă de Sinan-Paşa, făcută scaun de Mitropolie cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, de către Alexandru-Vodă-Iliaş; era si­ tuată lîngă biserica Sf. Vineri şi depindea de mănăstirea Ra­ du-Vodă. L a 1847 a ars, iar azi s ’a desfiinţat pănă în te­ melie. Biserica de la TeiU. Prin în­ tinderea dată razei oraşului, de legea pentru mărginirea capi­ talei, încorporîndu-se Bucureştiulul terenuri cari maî înainte aparţineau altor comune vecine, s’a simţit necesitatea de a se în­ fiinţa o biserică în partea din­ tre oraş şi cătunul Teiu. Mal mulţî locuitorî din acea parte au luat iniţiativa pentru înfiinţarea bisericeî strîngînd în acest scop ajutoare in banî şi materiale de la persoane pioase, şi dobîndind autorizarea Mitro­ poliei şi a Ministerului Cultelor, au început construcţiunea chiar în vara anuluî 1888. Clădirea s ’a terminat aproape de roşu şi lucrările s’au oprit

726

aci, isprăvindu-se materialele şi baniî adunaţi. Biserica Tirchileşti (Dichiu), cu hramul Adormirea -MaiceîDomnulul, zidită în anul 1773 de Călugărul Dichiu şi Moş Tirchilă. A re ca venit propriu leî 4678. E deservită de 2 preoţî, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Formează parohie cu filialele Popa-Chiţu şi Popa-Rusu. Biserica Ttrcâ (Vitanu), cu hramul Inălţarea-Domnuluî, s’a zidit la anul 1820 de Tîrcă Răducanu-Poenaru, soţia sa Natalia şi familia Efrosineî Păucescu. A re 60 enoriaşî. Biserica S f. Treime (Cruceade-Piatră), cu hramul Sf. Treime, s’a zidit de jupîn Panu Bivo­ larul, Christ. Marcu şi Petcu, la anul 1804. A re venit propriu 815 leî, iar statul îî dă o sub­ venţie de 2350 leî. Este o biserică frumoasă. A re 300 enoriaşi. Formează singură parohie şi e deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi I para­ cliser. Biserica Udricani, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit la anul 1734 de Clucerul Udricanu. Are 25 enoriaşî. Statul cheltueşte cu întreţi­ nerea el 3230 leî anual. Face parte din parohia bise­ riceî Lucacî. Biserica Văcăreşti, în trecut mănăstirea Văcăreşti. L a S.-E. de Bucureşti, situată pe o înăl­ ţime care domină maî toată Ca­ pitala, a fost întemeiată în aniî 1722— 1724 de Nicolae-VodăMavrocordat; iar în ziua Sf. Treime 1724, s’a sfinţit cu mare pompă, «faţă fiind Vodă cu toţi Arhiereii şi Egumenii, cu toţi boeriî şi negustorii şi cu alţi oameni din toată cetatea». Ni­ colae Mavrocordat a şi înzes­ trat mănăstirea «cu foarte multe

BUCUREŞTI

venituri şi i-a dăruit şi biblio­ teca sa cea frumoasă şi cu afu­ risenie a lăsat ca din veniturile mănăstiri) în toţi aniî să se dea bani săracilor, robilor, bolnavi­ lor şi fetelor de boerî scăpătaţi, ca să se poată mărita», şi a maî dăruit şi două mănăstiri pămîntene, Tînganul din Ilfov şi Drăgăneşti-de-Ruşî din Teleorman cu toate moşiile şi avuturile lor şi a închinat toate aceste treî mănăstiri la patriarhia din Ieru­ salim. Mal tîrziu, Alexandru Ip­ silante la anul 1775 şi loan Caragea la anul 1813 au reînoit prin hrisoave domneşti această închinare. L a 1731 murind Ni­ colae Mavrocordat după 12 anî de domnie a fost îngropat în interiorul bisericeî ce fundase. Mănăstirea Văcăreşti sub dom­ nii fanarioţi şi sub ceî d’întîiu Domni pămîntenî, le servea ca prima reşedinţă, înainte de a intra în Bucureşti, cînd se în­ torceau de la Ţarigrad, unde luau învestitura. «De acolo (de la Olteniţa) vine Domnul cu toată suita sa la mănăstirea Vă­ căreşti, în marginea Bucureşti­ lor, unde stă cîte-va zile pănă să se pregătească alaiul ţării... în ziua însemnată, începe parada de la mănăstirea Văcăreşti. In anul 1848, după intrarea tru­ pelor turceşti în Bucureşti, FuadPaşa strînse la cuartierul său general pe toţi boeriî şi cetă­ ţenii carî luaseră parte la revo­ luţie şi-î internă în mănăstirea Văcăreşti. După puţine zile, cel maî mulţî fură puşi în libertate, iar ceî-l-alţî, care erau maî com­ promişi, fură trimişi în Turcia, de unde trecură în Franţa. L a epoca secularizării averi­ lor mănăstireşti, mănăstirea Vă­ căreşti, împreună cu metoacele sale poseda două-zeci de moşiî cu venit anual de aproape 800000 leî vechî. Actualmente mănăsti­

BUCUREŞTI

rea Văcăreşti este transformată într’un penitenciar central, iar pentru întreţinerea bisericeî şi a serviciului divin se înscrie a­ nual în budgetul Ministerului Cultelor o sumă de ioooo leî. Penitenciarul de aci e un pe­ nitenciar central de clasa I, în­ fiinţat în încăperile mănăstirii, în anul 1864 de Mirfistru Cogălniceanu; în anii următori 1868, 1869, 1870 şi 1871, s’au repa­ rat şi s’au mărit încăperile mă­ năstirii, ast-fel că se poată corăspunde la noua lor destinaţie. L a 1872 s ’a instalat în acest penitenciar un atelier de cartonaj şi legătorie de cărţî şi în aniî din urmă un atelier de croi­ torie, în care, ca abaoa fabri­ cată în penitenciarul de la Cozia (Vîlcea) să confecţionează îm­ brăcămintea de iarnă a aresta­ ţilor. Pentru administraţia peni­ tenciarului Văcăreşti, compusă din un director, un grefier comptabil, un registrator-arhivar, un copist, medic, sub-chirurg, te­ legrafist şi preot, se înscrie a­ nual în budgetul Ministerului de Interne o sumă de 15000 leî; iar pentru personalul ate­ lierelor, maestru, ajutor şi comptabil o sumă de 6000 leî. Mişcarea populaţiune! peni­ tenciarului Văcăreşti, pe anul 1897 a fost de 3263 deţinuţi şi anume: Pentru crime 62; pentru delicte 2507; pentru accidente 163; pentru vagabondagiu 531. Din aceştia 1271 deţinuţi au fost locuitorî aî capitalei (776 Romînî şi 495 străinî). Crimele au fost îndoite în acelaşî an ca în anul prece­ dent (33)Din numărul total au fost: 1277 bărbaţî şi 94 femeî; recidiviştl 4 ; Romînl 776 ; Grecî 65 ; Bulgari 50 ; Sîrbi 64; Un­ guri 81; Italienî 30; Evreî 129; Diferiţi 76.

727

După profesiune: 128 prod. de Industrii alimentare; n o zi­ dari; 569 agricultori: 63 ta­ baci ; 103 servitori; 24 profe­ siuni intelectuale; 52 funcţio­ nari publici; 30 Impiegaţi par­ ticulari; 32 proprietari şi ren­ tieri ; 71 comercianţi şi ban­ cheri ; 1 5 militari. Penitenciarul Văcăreşti, este mal ales prin aceasta celebru, că el servind pentru internarea condamnaţilor politici şi ceî în materie de presă, a deţinut ast­ fel mulţi bărbaţi onorabili şi fruntaşi din ceî ce au jucat şi joacă un rol politic în ţara noa­ stră. Biserica S f. Vasile, cu hra­ mul Sf. Vasile, are de ctitor pe căminarul Toma (1845). Dispune de un capital d e9500 leî şi are venit propriu anual 1 1 76 le î; comuna îî dă o sub­ venţie de 2195 leî. E deservită de I preot, 2 cîn­ tăreţî şi I paracliser. Formează singură o parohie. Biserica Vergu, cu hramul Sf. Dimitrie, numită în vechime «a Doamnei Ancuţiî», s’a zidit Ia anul 1725 de Vergu VartoIomeiu şi Ancuţa Doamna. Unii susţin că s’ar fi zidit Ia anul 1725 de Mitropolitul Daniil. A re 40 enoriaşî. Venitul eî se ridică la 4600 leî anual şi cheltuelile Ia 4063 leî. Depinde de parohia biseri­ ceî Lucacî şi e deservită de I preot, 2 cîntăreţî şi-1 paracliser. Biserica S f. Vinerl-Mare (Herasca), cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, s’a zidit Ia anul 1645 de jupîn Nicolae A g a şi soţia sa Ioana. L a 1839 s’a reparat de Arhiereul Ioanichie Stratoni. E una din bisericile din Bucu­ reşti care are venit mare, peste 141000 lei anual. Dispune d’un capital de 65000 leî. E deservită de 4 preoţi, I

BUCUREŞTI

diacon, 2 cîntăreţî şi 1 para­ cliser. In curtea acesteî bisericî se află azilul Turnescu şi Proto­ popul Tudor. T ot aci pe timpul luî Alexandru Ipsilante (1775) exista un spital. Biserica S f. Vinerl-Nouâ, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, zi­ dită în anul 1854 de Nec. Eftimiu. A re venitul eî propriu de 5335 le* Pe an. Formează sin­ gură o parohie şi e deservită de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 pa­ racliser. Biserica Visarion, cu hramul Sf. Visarion, are de ctitor pe Protopopul Petre şi Anton Bechianul (1797). A ci se afla Ia în­ ceputul secolului un spital de ciumaţi. Venitul eî e de 1536 leî şi cheltuelile de 1445 Iei. A re sub­ venţie de Ia comună 2190 leî. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Formează singură o parohie. Biserica Vlădica, cu hramul Sf. Nicolae, s’a zidit Ia anul 1848 de Velciu şi Marghioala Arim. Are 400 enoriaşî. Venitul el se ridică Ia 5816 Iei anual şi cheltuelile Ia 5062 Iei. Statul îî dă o subvenţie de 6000 Iei. Dispune d ’un capital de 3658 leî. Formează singură o paro­ hie şi e deservită de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser. Biserica S f. Voevozi, cu hra­ mul Sf. Voevozi, are de ctitor pe Stoianu Petre Băcanul şi D u ­ mitru BlănarjI (1817). A re sub­ venţie de Ia stat 2500 leî. Venit propriu 985 leî. Formează sin­ gură o parohie şi e deservită de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi I paracliser. Biserica Zlătari, cu hramul Naşterea-Maiceî- Domnului. S ’a rezidit din temelie, de fami­ lia Cantacuzino, la anul 1637.

BUCUREŞTI

L a anul 1850, fiind ruinată, s’a restaurat din nofl în zilele luî Barbu Dim. Ştirbeifl, de A r ­ hiereul Calisti’at Livis, egume­ nul de atuncî al acesteî sfinte bisericî. Biserica e spaţioasă şi fru­ moasă, lucrată în stil bizantin. E una din bisericile cele maî bogate din Bucureşti. Intre al­ tele sunt două policandre de aramă turceasca argintuite, pre­ cum şi o colivitră. Din biserica Zlătari, porneşte în toţî aniî în ziua Bobotezeî procesiunea pen­ tru serbarea Botezuluî. Pentru întreţinerea eî statul înscrie anual în budgetul său 12928 leî. E biserică parohială şi are ca filiale alte treî bisericî şi anu­ me : Sf. Ion-Mare, Sf. Dumitru (str. Carol) şi Stavropoleos. Biserica Zlătari e deservită de 4 preoţî, 2 cîntăreţî şi I pa­ racliser. b) Cele-l-alte culte.— Biserica Armenească are un venit de 27000 leî anual, deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracli­ ser. E biserica enorieî armeneşti. Epitropia acestuî aşezămînt' în­ treţine o şcoală primară şi ad­ ministrează şi cimitirul comunităţeî. Capela bulgară, cu hramul Sf. Chirii şi Metodifl, înfiinţată în 1869 de S. S. Panait Pogodini. E întreţinută de colonia bulgară din capitală. Arhidiocesa Romano-Catolică din Bucureşti îşî are limitele restrînse în Regatul Romînieî, şi se întinde dincoace de Dunăre, de la părţile occidentale ale re­ gatului pănă la Milcov şi Brăila, adică peste întreaga Muntenia safl Valahie, iar dincolo de Du­ năre peste întreaga Dobrogie. Biserica catolică romană, a căreia obşte s’a înfiinţat la a­ nul 1666; s’a făcut prada fo­

728

cului la 1798 şi s’a zidit iarăşî din nofl la 1812. A tît biserica cît şi enoria eî se hucură de maî multe privilegii, hărăzite prin maî multe hrisoave ale ce­ lor după vremuri Doranî aî ţăreî. Nu aşa însă a fost în totd’auna. Pe vremea luî Şerban Can­ tacuzino soseşte în Bucureşti un misionar italian pentru a face proseliţî printre boierii ţăreî. Starea catolicilor pe acea vreme nu era tocmai înfloritoare. Iată ce scrie misionarul în chestiune: «In Bucureşti unde e scaunul Principelui, sunt cîţî-va soldaţi catolici, dar săracî; sunt treî neguţitorf Chiprovăţianî şi un scriitor Polac. A fost o biseri­ cuţă, dar a căzut; efl eram âtuncî acolo şi am adunat de la săracii Chiprovăţianî, maî mult de 3QO leî, dintre care a dat banul Năsturel Romîn 20, Prin­ cipele Grigore Ghica 40. Am început a zidi, am dat banî pe cărămizi; şi am adus cărămizi; acest principe era Spătar; a a­ runcat baniî şi le-a luat pen­ tru sine. Am dat din nofl banî, dar era alte zidiri, n’am putut să cer toate cărămizile; am pus fundamentele şi am înaintat zi­ dul pănă la brîfl ; nu mi-afl dat cărămizi, ba afl venit de la Curte şi mi-afl luat şi varul şi nisipul şi aşa cu toate că am plătit baniî pentru materiale şi am plătit şi zidarilor, biserica a rămas ne­ zidită» . Arhidiocesa Romano-Catolică din Bucureşti numără 2 comu­ nităţi, cunoscute sub numele de Institutul-Santa-Maria, şi stabi­ lite în strada Pitar-Moşu şi Fîntîneî. Arhidiocesa Catolică din Bucureşti, se administrează de către un Episcop titular de Antipatris şi administrator. Bisericile catolice din Bucu­ reşti sunt:

BUCUREŞTI

Catedrala S f. Io s if situată pe strada Fîntîneî, biserică de rangul întîifl, una din monumen­ tele de podoabă ale capitalei. Este făcută în 1883, prin îngri­ jirea Monseniorului Paoli, de cu­ noscutul arhitect vienez Schmidt. E executată în stilul doric cel maî pur. E o zidire spaţioasă, de o corectitudine arhitectonică fără reproş. A ci se află şi se­ minarul Arhiepiscopal. Biserica parohială Bărăţia, biserică maî vechie rămasă de la Franciscani, reedificată sub Şte­ fan V odă - Cantacuzino, (1700). p e l Chiaro ne spune că acest Domnitor îî dăduse voe de a a­ duna materiale pentru reedificarea bisericeî Franciscanilor cu condiţiunea numaî să nu înalţe prea mult turnul ca să nu dea în ochi Turcilor», zice Engel. Situată în strada cu acelaşî nume în apropiere de strada Lipscani. In str. Pitar-Moşu, pe lîngă ca­ pela domnişoarelor engleze e şi un pensionat de fete. Cultul ca­ tolic din Bucureşti e deservit afară de Episcopul titular şi de 15 preoţî. Asemenea mal sunt în Bucureşti şi cîte-va capele: Capela Arhiepiscopală, Capela institutului Santa-Maria, Capela Seminarului Arhiepiscopal, etc. Biserica protestantă. — Sultzer crede că a existat o biserică de acest rit încă din timpul luî Constantin-Vodă-Brîncoveanul; dar inscripţiunile de pe mor­ mintele nobililor protestanţi a­ flate la fîntînă Boului pe care se bazează, puteafl fi posteri­ oare, adică ale nobililor refu­ giaţi în Turcia cu Iosif Racotzi care muri la 1738. Abia pe la 1726 găsim o colonie de pro­ testanţi fără biserică, pănă la 1741, cînd George Ghica îî a­ cordă voia de a zidi o capelă pe locul cumpărat de dînsa în Mahalaua Stejarului, lîngă Ciş-

BUCUREŞTI

megifl. De atuncî peripeţiile acesteî colonii fură diferite; proţegiată de Constantin Racoviţă (I7S3)t Constantin Mavrocordat (1756) se opune la terminarea bisericeî ce ea începuse a-şî clădi cu fonduri adunate maî mult din Suedia, Prusia şi Danemarca; Scarlat Ghica îî ia şi privile­ giile acordate de predecesorii lu î; dar prin stăruinţa ambasadoruluî suedez din Constantinopole, Alexandru Ipsilante (1774) înapoiază privilegiile şi biserica se termină. Mavrogheni (1787) persecută pe toţî supuşiî ger­ mani; Nemţiî din ţară suferiră robia şi încarcerarea şi cînd prin­ cipele de Coburg intră în Bu­ cureşti (1779) biserica protes­ tantă servea de grajd turcesc. P e aci înainte, cultul protestant fu maî bine tratat. Alexandru Moruzzi şi apoî Caragea preînoiră şi întăriră privilegiile a­ cordate de predecesorii lo r ; dar, sub acesta din urmă, comunitatatea se desbină în luteranî-evangelişti sub protecţiunea Sue­ diei şi apoî a Prusiei, şi în calviniştî - unguri carî, protegiaţî de Austria, clădiră, alături de biserica luterană o capelă în care se slujea în limba ungurească. Biserica protestantă a fost multă vreme fără altar. Clădirea actuală, nu e de cît din anul 1821, din vremea luî Sutzu-Voevod. Oficiul parohial al comunităţeî protestante-evangelice din Bucureşti se administrează de cătrţ doî parohî coordinaţi aleşî pastori din partea comunităţeî Bucureştilor. In Bucureşti sunt treî comunităţi protestante : una Germano-Evangelică, una Ungaro-Calvină şi una Anglicană, carî nu au nicî o legătură între dînsele. Cele 2 bisericî ale lor, simple, lucrate în stil gotic, sunt în str. $6620. Mnt'de l Ufiom tr (ioig)c'lr.

729

Luterană, unde au şi o şcoală primară de ambele-sexe. Cultul evangelico-protestant se oficiază de 5 pastori. A lte secte protestante, ca anabaptiştii, au oratorie private. Ungurii şi Germanii frecuentează biserica Bărăţieî. Francezii preferă Capela de la Santa-Maria, Italienii, Catedrala Episcopală. Grecii, pănă acum cîţî-va anî, aveafl biserica lor, Hanul Colţeî, azî Kalinderu, unde se şi oficia în greceşte. A zî biserica Kalin­ deru e romînească şi oficiul di­ vin se face tot în romîneşte. Comunitatea izraelită.— Izrae­ liţii sunt de două feluri: aşa zişii leşeşti (Sefardi) carî vorbesc jargonul german stricat şi ceî spanioli (Askenazi) carî vorbesc un jargon stricat spaniol. Cul­ tul lor se face deosebit, fiind şi comunităţile deosebite. Comunitatea izraeliţilor de rit spaniol din Bucureşti are două sinagoge: una, Sinagoga cea mare, situată în strada NegruV odă; a doua sinagogă, Şalom, situată în strada Spaniolă. Aceste sinagoge se adminis­ trează separat, prin anume sta­ tute , păstrîndu-şî autonomia. Izraeliţii Sefardi afl 2 templurî, 2 sinagoge marî şi 31 case de rugăciuni maî micî. Cel maî fru­ mos templu izraelit este acela situat pe str. Sf. Vineri. El a fost clădit după modelurile sinagogelor marî din Pesta şi Viena. Secte. — Există şi în Bucu­ reşti o sectă de lipovenî (scopiţî) din care es ceî maî buni vizitii (birjari) şi carî îşî ser­ bează cultul lor în zilele de săr­ bători mai marî, la cîte unul din eî, unde se adună cîte 10— 15 la-o-l-altă. Cimitirile. — Pănă la anul 1867 erafl în Bucureşti 109 cimitire, toate în năuntrul barierelor, adi­

BUCUREŞTI

că maî la fie-care biserică cîte un cimitir, cum era uzul pe acele vremuri. In 1876, autoritatea co­ munală, din diferite motive igie­ nice, de alt-fel întemeiate, a dis­ pus ca să nu se mai permită nicî o înmormîntare în raionul oraşului. Totuşi, deosebit de ci­ mitirele din afară oraşului, în­ fiinţate atunci, autoritatea maî permise a se înmormînta şi în curţile a patru biserici particu­ lare, situate în stradele din a­ propierea periferiei oraşului, şi anume: Izvorul-dintre-Viî, pe şo­ seaua Dudeşti, lîngă Cioplea; Tîrca, pe Calea Vitanuluî; Sf. Nicolae, afară de bariera Ianculuî şi Sf. Dumitru-Nofl, de pe şoseaua Colentinei. De la 1880, se retrase şi a­ ceastă permisiune tolerantă, aşa că azi capitala dispune numai de 17 cimitire şi anume: 6 de rit ortodox: ŞerbanVodă (Beiu), Sf. Vineri - Nouă, Sf. Gheorghe-Capra, ReînviereaColentina, Pomenirea - Ghencea de pe Calea 13 Septembrie şi Izvorul -dintre-Viî, pe şoseaua Dudeşti, lîngă Cioplea. De la 1 Ianuarie 1897— la 31 Decembrie acelaşî an, s’a înmormîntat în cele 6 cimitire or­ todoxe 4629 de cadavre şi a­ nume, în: Cimitirul Şerban-Vodă . 530 » Pomenirea . .1 5 6 0 » Sf. Vineri . . 613 » Reînvierea . . 1090 » Izvorul-dintre-Viî 75 » Sf. Gheorghe Capra 85 1 catolic lîngă Şerban-Vodă. 2 protestante : unul al comu­ nităţeî Evangelice pe şoseaua ’ Filantropiei şi altul al comuni­ tăţeî Calvine, aproape, de cimi­ tirul comunal Sf. Vineri. 1 armenesc pe şoseaua Mărcuţeî. 2 izraelite: unul al Izraeliţilor Ieşi aproape de cimitirul evan92

BUCUREŞTI

gelic şi altul al Izraeliţilor spa­ nioli pe dealul Filaretuluî. Pentru înmormîntarea Maho­ medanilor s’a destinat un loc anume din cimitirul comunal Sf. Vineri-Nouă, de oare-ce vechiul cimitir otoman din str. Mecetul, (suburbia Agifl) nu se află în condiţiunile lege! sanitare. Cimitirile morţilor de rit neortodox sunt înfiinţate de comu­ nităţile respective. Maî e un cimitir militar, ală­ turi de cimitirul Şerban-Vodă. Un cimitir pentru ceî decedaţi în penitenciarul Văcăreşti, între cimitirul militar şi cel catolic. Cimitirul Eforiei Spitalelor Ci­ vile se găseşte afară din raza oraşului, aproape de Mărcuţa. Cimitirul Spitalului Brîncove­ nesc se află lîngă bariera Filaret. L a fie-care cimitir sunt înfiin­ ţate osuare şi camere mortuare sistematice. Un număr oare-care de cada­ vre ale Creştinilor evlavioşi se înmormîntează şi la mănăstirile din jurul Bucureştilor: Pasărea, Cernica, Ţigăneşti, Ciorogîrla şi Căldăruşani. Instrucţiunea. — Istoricul. — Şerban-Vodă-Cantacuzino (1679­ 1688) a făcut pentru întîia oară o şcoală grecească în Bucureşti la mănăstirea Sf. Sava (pe bule­ vardul de azî al Academiei). Sub Const. Mavrocordat, egumenul mănăstire! şi oameni! săî, din porunca acestuî Domn, au fost siliţi să se mute la mănăstirea Văcăreşti. O altă şcoală de pe vremuri era şcoala slovenească la biserica cea vechie de la Sf. Gheorghe. Se preda filosofia şi literile. In secolul al XVIII-lea şcolile se mâî înmulţiră în Bucureşti cu două : una la Udricanî şi alta la Colţea, unde se învăţa sloveneşte şi romîneşte. L a începutul sec. al XlX-lea,

730

găsim la şcoala grecească ca dascăl! pe vestiţi!: Lambru, Co­ mită, Vardalah şi Neofit. Eî pre­ dau între altele elevilor lor Phedon de Socrate şi M etafizica luî Aristotele. Chiosea, bătrîn cu anteriu lung, cu cauc de şal vărgat pe cap, era dascălul copiilor de la şcoala din Udricanî; el îî în­ văţa să citească şi să scrie. De la Chiosea eşeafl diecî de visterie şi calem gii; de la al de el au în­ văţat să scrie romîneşte: Logo­ fătul Greceanu, Văcăreşti!, A n ­ ton Pan, Petrache Nănescu, N. Alexandrescu, Paris Momuleanu, Efrosin Poteca, Eliade, Marin Serghiescu şi alţiî. Şcoala de la Udricanî era sub albastrul cerului, pe prispa bi­ sericeî, unde, cînd ploua, copiii se ghemuiafl în odaia ţîrcovniculuî, jos pe cărămizi sau în clopotniţă; citeau şi scriau pe genunchi şi pe brîncî. Plata acestor dascăli era ne­ însemnată de to t; cel maî bine plătit dintre toţî avea cîte 20 de parale de copil pe lună şi mal avea şi de la biserică tain de mălaifl, de fasole şi de lemne. Din aceste şcolî îşî recrutau bisericile preoţii şi cîntăreţiî. L a anul 1817, se începe la Sf. Sava cea d’întîiu şcoală ro­ mînească sub direcţiunea luî Gheorghe Lazăr. Mare parte din copiii de la Udricanî, Sf. Gheor­ ghe, Colţea şi de la toate bise­ ricile unde învăţau, au aler­ gat la Sf. Sava, cu Petrache Poenaru, Efrosin Poteca, Simion Marcovicî, şi alţi mulţî tineri din şcoala grecească. L a 1823, Eliade Rădulescu succede, la direcţia şcoaleî de la Sf. Sava, luî Gheorghe Lazăr. L a 1828, şcoalele se închid şi Sf. Sava este transformat în ca­ zarmă şi spital pentru armata de ocupaţiune (rusească).

BUCUREŞTI

L a 1830 şcoalele se redes­ chid în hanul Şerban-Vodă (zi­ dit de Şerban-Vodă-Cantacuzino) pe locul unde azî e clădită Banca Naţională. T ot în acelaşî an, Vaillant deschise şcoală lîngă Stavropo­ leos, unde feciorii de boerî în­ văţau franţuzeşte. Tranziţiunea de la şcoala grecească la cea franţuzească începuse încă de mult, din timpul revoluţiei fran­ ceze cu Ricordon, Colţon, Mondoville, etc., tot nobili emigraţi. L a 1831, după încetarea ho­ lerei, şcoala se mută iar de la Şerban-Vodă în casele Sf. Sava, reparate de Eforia şcoalelor, com­ pusă din : A l. Filipescu (Vulpe), Bălăceanu şi Barbu Ştirbeiu. L a 1832, şcoalele din Mun­ tenia se reorganizară pentru pri­ ma oară, creîndu-se pe lîngă Sf. Sava şi un internat. In acest an afl frecuentat şcoalele din Bu­ cureşti 1300 băeţî, din carî 800 urmau şcoala centrală şi cla­ sele umanitare din Sf. Sava. In anul 1847, Vodă-Bibescu reorganiză şcoalele din ţară şi atuncî înfiinţă în Bucureşti un pensionat de fete. A cest pen­ sionat se întreţinea din priso­ sul venitului mănăstire! Sf. Spiridon-Nofl. Fundatorul acesteî mănăstiri a lăsat prin testament, ca din prisosul venitului aces­ teî mănăstiri să se înzestreze un număr de fete pe tot anul, «o bună creştere fiind o zes­ tre morală cu mult maî folosi­ toare de cît puţina dare în banî», Domnitorul hotăreşte ca din fon­ dul venitului să se întocmească un pensionat de fete pe locul acesteî mănăstiri safl în altă parte, şi din venitul Sf. Spiridon să se dea pe tot anul pentru tre­ buinţa acestuî pensionat cîte leî vechî 40000 (15000 leî noî). In acest institut, Domnitorul hotărî a ţinea şi 12 fete de

BUCUREŞTI

părinţi, «carî vor fi făcut slujbe înseninătoare statuluî şi se vor afla a fi scăpătaţi», adăugind din visteria statuluî o sumă de leî vechî 500000 (187000 leî noî). T ot în anul 1847, Vodă-Bibescu infiinţează un colegii! fran­ cez în locul şcoaleî romîneştî, iar colegiul romînesc de la Sf. Sava îl permută la Radu-Vodă. Maî mulţî profesori francezi, în­ tre carî şi Monty, fură aduşi din Paris, şi intrarea lor la Acade­ mia lui Bibescu fusese îngăduită de guvernul Regelui LudovicFilip. Liceul francez avea de scop să micşoreze plecarea ti­ nerilor romînî în Franţa şi să-I ţie în ţară, dîndu-li-se, pe lîngă cele-l-alte învăţături, şi o edu­ caţie naţională. Intr’un ziar de pe acea vreme — Curierul Romînesc, al luî Elia­ de— găsim în Septembiie 1836, că şcoala de la Sf. Sava a fost vi­ zitată de Saint-Marc de Girardin. In 1836 erai! două pensionate de fete — poate primele — în Bucureşti, unul ţinut de doam­ nele Combles şi de Bonnay, şi altul ţinut de d-na Vaillant. Cos­ tul uneî eleve era de 60 gal­ beni pe an. L a 3 Iulie 1838 s’a făcut de Vodă Ghica, cu mare pompă, împărţirea premiilor la colegiul Sf. Sava. L a 1848, oştirile ruso-tur­ ceşti intrînd în ţară, colegiul de la Sf. Sava se închide pănă în toamna anuluî 1850, în care in­ terval vechea şcoală serveşte de spital pentru oştirea rusească. După 1850, Colegiul din Bu­ cureşti s’a instalat la Măgureanu, în casele dăruite statuluî de Mi­ tropolitul Neofit, pe malul stîng al rîuluî Dîmboviţa, cam pe locul unde era pavilionul în care în ziua de Bobotează se oficia sfinţirea apei. De la această dată şi în spe­

731

cial după 1860, şcoala romî­ nească, maî ales în Bucureşti, îşî ia un mare avînt. Se înfiin­ ţează facultăţile de ştiinţe, litere şi filozofie, drept, medicină, teo­ logie, şcoala de bele-arte, liceie şi gimnazii, şcoala de podurî şi şosele, de medicină veterinară, şcolî normale, şcolî militare, şcolî comerciale, şcolî profesionale, institute pedagogice, şcoala de agricultură şi silvicultură, şcoala de farmacie, seminariî, se înze­ cesc şcolile primare de băeţî şi fete, se înmulţesc pensionatele particulare de băeţî şi fete, se crează şcolî confesionale; în fine şcoala în toate direcţiunile îşî ia un mare zbor şi se insta­ lează în clădiri proprii, în pa­ late construite de stat saii de comună. In 1847, la Colegiul naţional de la Sf. Sava, clasele primare erai! frecuentate de 487 elevî, din carî 238 examinaţi de ceî 3 profesori carî predai! cursurile. La anul 1860, în Bucureşti erau numaî 5 şcolî primare de băeţî, cîte una pe coloare, şi fie-care avea numaî 3 institutori. Toate aceste şcolî erai! fre­ cuentate de 1207 elevî, reparti­ zaţi ast-fel: 259 elevi la şcoala din Roşu, 312 la şcoala din Verde, 227 la şcoala din Galben, 195 la şcoala din Negru şi 214 la şcoala din Albastru. Situaţia actuală. — Treptat numărul şcoalelor de fete şi băeţî a crescut şi la finele anu­ luî şcolar 1896— 97 funcţionau în Bucureşti 82 şcoli primare publice, din cari 41 de băeţî, 30 de fete şi 12 mixte, cu 170 institutori şi 150 institutoare. Afară de aceste şcoli primare, mal funcţiona şi un număr de şcoli froebeliane. Invăţămîntul prim ar. — Re­ zultatul numeric al recensămîntuluî copiilor în vîrstă de şcoală,

BUCUREŞTI

făcut în Aprilie 1897, este ur­ mătorul: 18645, din carî 9964 băeţî şi 8681 fete, din cari: Romînî 13832 (7510 băeţî şi 6342 fete). Străinî 4793 (2454 bă­ eţî, 2339 fete). Din numărul total, ai! fost înscrişi la cele 82 şcolî primare 13861 copiî; aQ fost prezenţi la examene 11422 copiî; aii fost promovaţi 8201 copii, din carî 1568 aii absolvit şcoala. Şcolile de băeţî, în număr de 32, ai! fost frecuentate în anul 1897— 98 de următorul număr de elevî: No. 1. General G. Adrian 185 2. Ioniţă P o p . . , 198 3- I. Genilie . . . 230 » 4- Caimata. . , . 189 5- D. Bolintineanu . 245 » 6. P. Poenaru. . . 194 » 7- En. Văcărescu. . 218 » 8. A lex. Orăscu . . 231 » 9- C. A . Rosetti. . 251 » IO. A . T . Laurian. . 273 » 11. Dora D ’Istria . . 365 » 12. D. Poenărescu. . 245 13- C. Bozianu. . . 192 » 14. Const. A ristia. . 244 » iS. Calist Arhiereul . 246 » 16. G. Şincai . . . 256 » 17- G. Costaforu . . 242 18. Aaron Florian. . 3°4 » 19. I. Heliade-Rădul. 272 » 20. Gen. N. Golescu. 234 21. Petru Maior . . 157 » 22. Efr. Poteca . . 210 23- V . Alexandri . . 238 » 24. Cuza-Vodă . . . 177 25- S. Marcovicî . . 243 26. Ion Maiorescu. . 236 291 27. 226 28. » 29. 77 318 3°» 3 i- Bul. F. col. negru. 128 32- Bul. Dosul-Găreî. 114 Şcolile de fete (cu cele mixte) poartă următoarele numirî şi aQ fost frecuentate în anul 1897— 1898, de următorul număr de eleve:

BUCUREŞTI

No. » » » » » »

* » »

»

» > » » » » » » »

141 1. C. Codreanu . 2. A . T . Laurian. . 172 3. Carmen Sylva. • 74 4. Domn. Maria . . 170 5. Iancu Zalomit. . 146 6. P. Poenara. . • 134 7. Dora d’Istria . . 211 8. A lexe Marin . . 282 9. Gen. G. Adrian . 140 10. En. Văcărescu. . 168 11. I. Genilie . . . 236 12. C. A . R o setti. . 128 13. Efros. Poteca. . 149 14. Ştefan Golescu . 191 15. Const. Negruzzi . 82 16. Gh. Hill. . . . 213 17. V . Boerescu . . 206 18. Episc. Buzău . . ” 5 19. M. Cogălniceanu . 197 20. A l. V . Ghica . . 201 21. Casa Rogalsky • 57 22. Dr. Georgescu . 91 2 3 ............................. . 118 24. Gen. Florescu. . 216 25............................. . 149 26............................. . 195 2 7............................. • 235 28. Dim. Ia r c a . . • 45 29. Dim. Ghica . . 212 30. Mitrop. Nifon . . 88 31. B. Catargiu. . . 68 32............................. . 41 33............................. . 91

» » 34............................. • 35 » 35............................. • 79 Şcoala divizionară mixtă No. 36, 40; şcoala mixtă din galben, 39; şcoala de fete, calea Griviţeî 192, 170; şcoala de fete, bulevardul Dosul- Găreî, 114 ; şcoala primară rurală de fete, Şerban-Vodă, 55; şcoala mixtă, şoseaua Mihaiu-Bravul, 30; şcoala rurală de fete Nicolae Ionescu, 121; şcoala ra­ fală mixtă, strada Bozianu No. 3, 132; şcoala rurală Colentina II, 41; şcoala Floreasca, 42. Şcolî primare particulare în­ semnăm în Bucureşti: Institutul S -ta M aria, catolic, înfiinţat în 1852 de Monseniorul Angelo

732

de Parsi, Mitropolit catolic, curs primar şi secundar. Institutul Sf. Io s if, catolic (sucursala preced.), înfiinţat în 1880. Scoli izraelite: Şcoala primară a iz r a e liţ i­ lo r S p a n io li, înfiinţată în 1830. Şcoala iz r a e lit ă de băeţî «Iacob şi Caroiina Lobel» (în­ fiinţată în anul 1873); cea de fete Fraternitatea - Zion. A m ­ bele şcoli sunt frecuentate de IOOO elevî, din carî 600 băeţî şi 400 fete. Budgetul de chel­ tuelî al anuluî şcolar 1897 - 98 a fost de leî 36700, pe cînd venitu­ rile pozitive au fost de leî 5000, vărsaţi de congregaţiunea Tem­ plului Coral şi de leî 1200 subvenţiune anuală, plătită tot de congregaţiune, din budgetul săfl propriu. Restul de 30500 leî se acoperă din venituri oca­ zionale, precum baluri, ofrande, înscrieri, etc. Şcoala primară H a lfo n , în­ fiinţată în 1879. Şcoala C ultu ra.A ceastăşcoa­ lă este clădită pe terenul co­ munităţii, în curtea cimitirului vechiu. A fost frecuentată în 1897 de 128 şcolari. Budgetul de cheltuelî a fost de leî 9000, pe cînd veniturile pozitive nu au fost de cît de leî 1440 din cupoane şi de leî 1700 din o gabelă, iar restul de 5860 s’a acope­ rit din înscrieri, cotizaţiunî, o frande, etc. Şcoala M oria. Localul este luat cu chirie. Elevî 200. Bud­ getul de cheltuelî leî 10000. V e ­ niturile sunt din ofrande, cotiza­ ţiunî, înscrieri, serbări, etc. Şcoala de băeţî V o in ţa . A ­ ceastă şcoală a funcţionat în sinagoga din calea Moşilor şi în urma uneî inspecţiunî din partea Ministerului de Culte a fost închisă. In curtea sinagoge! aflîndu-se un teren liber, comi­

BUCUREŞTI

tetul acelei şcolî îşî propune a clădi un local, pentru care scop dispune numaî de 8000 leî. Şcoala de băeţî R e ş e s duas. Această şcoală a fost închisă din lipsă de mijloace pentru a o întreţine. Colonia franceză are de ase­ menea o şcoală, pusă sub pri­ vegherea Legaţiuneî. Colonia italiană are 2 şcolî primare, carî se întreţin de co­ munitate. De asemenea şi colonia A l­ baneză are o şcoală primară, care se întreţine din fondurile societăţeî «Dritta». Epitropia bisericeî armeneşti întreţine şi ea o şcoală primară. Raportînd cifra absolvenţilor la populaţiunea oraşului, vom avea 6.5 0o absolvenţi cu şcoală primară la 1000 de locuitorî. In şcoalele primare private de băeţî şi fete, în număr de 39, populaţiunea şcolară a fost compusă, în curgerea anuluî 1897 — 98, din 2669 copiî, din carî 949 băeţî şi 1720 fete. Şcolile secundare.— Şcolile se­ cundare publice, în anul 1897— 98, au fost în număr de 6, din care 4 licee clasice şi 2 gimnazii. In aceste şcoli au funcţionat în cursul anuluî 1897 un număr de 150 profesori şi maeştri. Populaţiunea şcolară din învătămîntul Secundar public de băeţî se ridica la 3895 elevî înscrişi, din carî 3296 prezenţi la examen, 2347 promovaţi şi 949 repetenţi. In şcolile secundare publice de fete au funcţionat 80 profesori şi maeştri, iar populaţia şcolară a fost de 1418 eleve înscrise. Şcolile secundare private (19) au avut în acest an 1359 elevi, din carî 612 băeţî şi 747 feteŞcolile publice secundare, su n t: Liceul Sf. S a v a , instalat în-

BUCUREŞTI

tr’un frumos local în strada Fîntîneî, care satisface pe deplin cerinţelor higienice. L a 1860 gim­ naziul Sf. Sava cu 8 clase, avea 26 profesori şi 3 elevî. A zî în liceul Sf. Sava, predau cursu­ rile 33 profesori. Are un inter­ nat cu 47 bursieri şi 56 solvenţi. De asemenea are 3 clase divi­ zionare. Statul cheltueşte cu a­ cest liceu aproape 200000 leî anual. Liceul M a teifl-B a sa ra b , la 1860, funcţiona cu 4 clase şi a­ vea 7 profesori cu 159 studenţi. L a 1865 s’a transformat în li­ ceu. Astăzî liceul Mateiu-Basarab ■ *segăseşte instalat în casele cum­ părate de la reposatul A . Treb. Laurian (Lucacî). Liceul MateiuBasarab are 30 profesori, cu o divizionară; un internat cu 45 bursieri şi 35 solvenţî. In bud­ getul statuluî, acest liceu e tre­ cut la cheltuelî cu suma de 173477 leî. A re aparate, instrumeute şi di­ ferite colecţiunî ştiinţifice. Liceul L a z ă r , la 1860, func­ ţiona cu 4 clase şi avea 7 pro­ fesori cu 140 studenţi. In anul şcolar 1890— 91 s’a transformat în licefl şi a căpătat azî un fru­ mos local pe bulevardul Elisa­ beta. Maî înainte se afla insta­ lat în curtea bisericeî Sf. Gheor­ ghe. Predafl cursurile 30 pro­ fesori; are o divizionară; statul cheltueşte pentru el suma de lei 132000 anual. Liceul M ih a iu - B r a v u l cu 20 profesori; 125000 leî chel­ tuelî anuale. Gimnaziul C a n te m ir-V o d ă , înfiinţat la 1865, a funcţionat nu­ maî cu 2 clase pănă în toamna 1877, cînd s’a complectat cu clasa III a şi IV-a. A re şi 3 clase di­ vizionare; 20 profesori; 86000 leî cheltuelî pe an. Gimnaziul Ş in c a î, fondat în 1892. A re o clasă divizionară;

738

14 profesori; statul chelcueşte cu acest gimnaziu suma de leî 63000 anual. Dintre cele particulare: Liceul Sf. G h e o rg h e , de băeţî, fondat pe acţiuni. Institutul B o rk a fost înfiin­ ţat în 1850. E d u c a ţiu nea rom înă(M anliu), fondat în 1878 de D-na Eliza Manlifl. Institutul de Domnişoare Ma­ ria G a c k s ta tte r , înfiinţat în 1842 de d-na Iulia Manalotti. S em in aru l C a to lic , înfiinţat în 1873 de Arhiepiscopul cato­ lic Ignaţiu Paoli. Institutul S c h e w it z - T h ie r rin, fondat în 1847 de Anton Schewitz. In cursul anuluî 1898 s’a în­ fiinţat în capitală şi un gimna­ zii! izraelit. Universitatea din Bucureşti. — Istoricul. — Universitatea din Bu­ cureşti a fost înfiinţată în Iulie 1864 sub Domnitorul Principatelor-Unite Alexandru loan I Cuza, fiind ministru al Invăţămîntuluî public şi al Cultelor răposatul Dimitrie Bolintineanu. Fireşte că şi cu mult înainte de 1864 se predafl în Bucureşti unele cirsuri izolate de învăţămîntul superior. Ne mărginim aci a menţiona cîte-va date menite a lega însăşi înfiinţarea Universităţeî cu epoca imediat precedentă. După ce Gheorghe Lazăr, a­ jutat şi apoî continuat de şco­ larul său loan Eliade-Rădulescu, începe (1816 pănă la Martie 1821), în vechea şcoală de la Sf. Sava, învăţămîntul romînesc na ţional, în accepţiunea modernă a cuvîntuluî (tot la 1816 se în­ fiinţează prima catedră de drept, ocupată de marele Clucer Nes* tor), şi după o întrerupere de zece anî a şcoalelor, aflăm la 1832 'pe Petrache Poenaru în­

BUCUREŞTI

sărcinat cu reinstalarea şcoaleî Ia Sf. Sava (în locul ocupat as­ tăzî de edificiul Universităţii) şi vedem un program de studii, aprobat de Eforii: Barbu D. Ştir­ beiu, Ştefan Bălăceanu şi Alexan­ dru Filipescu (Vulpe), în care se cuprind şi cursuri de învăţămînt superior: dreptul roman predat de Constantin Moroii!, dreptul civil romînesc de Ştefan Ferechide, dreptul comercial de Alecu Racoviţă. La aceste se adaugă în aniî următori pănă la 1847, între altele: dreptul cri­ minal şi procedura sau dreptul judecătoresc , predate de Con­ stantin Brăiloifl. Cursurile ţineau patru anî, după care se dedea un examen riguros şi se da di­ plome de capacitate. In anul şcolar 1845— 1846 numărul stu­ denţilor la toate aceste cursuri superioare a fost de 36. Pe lîngă colegiul dela Sf. Sa­ va, Bibescu-Vodă organiză prin lege o facultate pentru învăţa­ rea legilor acestor ţări Î11 com­ paraţie cu legiurile romane. Cur­ surile ţineau doî anî. După o nouă întrerupere de 3 anî, în urma revoluţiei de Ia 1848, Domnitorul Barbu D. Ştir­ beifl redeschide şcoalele şi înfiin­ ţează o şcoală de podurî şi şo­ sele pentru inginerî-conductorî. Insă în anul şcolar 1857— 1858, după raportul directorului Eforiei şcoalelor George Costa foru, se predau la Sf. Sava, în afară de cele 8 clase gimnaziale, numaî următoarele cursuri su­ perioare: «Cursul de legi , anul I : dreptul Roman — profesor C. Bozianu, anul III: dreptul co­ mercial — profesor V . Boerescu, şi «Cursul de Inginerie civilă», anul I: mecanica şi geometria analitică — profesor Em. Con­ stantinescu, geometria descripti­ vă — profesor A l, Orăscu; a­ nul II: principii de arhitectură

BUCUREŞTI

— profesor A l. Orăscu ; meca­ nica — Em. Constantinescu; a­ plicarea geometriei descriptive — profesor Gr. Joranu. L a cur­ surile juridice urmează 15 stu­ denţi, la cele de inginerie 16. In anul şcolar următor, 1858— 1859, după raportul directoru­ lui şcoalelor Vasile Boerescu, sunt la Ingineria civilă numai doî profesori, Em. Constanti­ nescu şi A l. Orăscu, cu 7 stu­ denţi. In 1859— 1860 instrucţiunea superioară are la Ingineria ci­ vilă 3 profesori, dar studenţii aQ trecut toţî la Şcoala de sil­ vicultură şi de mine; Facultatea de drept are 4 profesori şi 42 de auditori. In 1861— 1862 Facultatea de drept are 5 profesori şi 37 de studenţi, Ingineria civilă are numai 2 profesori şi 10 studenţi. F oştii profesori. — Iată nu­ mele foştilor profesori aî Universităţei din Bucureşti de la înfiin­ ţarea eî în 1864 : L a facultatea de d rept:—Boe­ rescu Vas., Bozianu Const., Costaforu George, Şendrea Al., Vioreanu Paul. L a Facultatea de litere şi filosofie: — Cernătescu Petre, Florian Aaron, Laurian Aug. Treb., Maiorescu loan, Marsillac Ulysse de, Răceanu Const., Zalomit loan. L a Facultatea de ştiinţe: — Angelescu Ilie, Bacaloglu Em., Esarcu Const., Fălcoianu loan, Ferrerati C. L a Facultatea de medicină: — Atanasovicî George, Capşa Şte­ fan, Davila Carol, Măcescu Ştef., Marcovici Al., Obedenaru Georgiad, Polizu G., Proticî P., SergiQ Dim., Severin Em., Turnescu Nic., Vlădescu Vas. I. şi Veleanu Ştefan. Prim ele diplome. — In Fe­ bruarie 1865 se proclamă la

734

noua Universitate cel d’întîî li­ cenţiat în drep-, Ştefan M. Şoimescu. A l doilea licenţiat era Gr. Păucescu, al treilea Emanoil Protopopescu-Pake. In Septembrie 1868 se pro­ clamă ceî d’întîî 3 licenţiaţi ai facultăţii de litere, şi anume: Di­ mitrie A . Laurian, C. Leonardescu şi Mih. Străjan. T ot în anul şcolar 1868— 1869 es ceî d’întîî 3 licenţiaţi de la Facul­ tatea de ştiinţe: Cristea Popescu, Gr. A . Demetrescu şi Floru Dianu. In 1869 Noembrie 12, este invitat doctorul Nicolae Turnescu, care se numeşte provivizoriQ şi Decan, să se întru­ nească cu profesorii Carol Da­ vila, Gheorghe Polizu, Ştefan Capşa, Alexandru Marcovici, George Alexeanu şi Mihail Obedenaru-Georgiad, spre a or­ ganiza Facultatea de medicină. In Decembrie acelaşî an se nu­ mesc, pe lîngă aceştia, doctorii Iulius Teodori, Petru Proticî, George Atanasovicî, Mihail Se­ verin şi Iacob Felix, profesori la noua Facultate. In Ianuarie 1870 li se adaugă şi Dr. Zaharia Petrescu. In 1869, Decembrie 14, s’a făcut inaugurarea Universităţii de Bucureşti complectată cu cele 4 facultăţi. In 1875, Ianuarie 21, se daQ cele d’întîi diplome de doctori aî Facultăţii de medicină din Bucureşti d-lor Cornelius Bucholtzer şi Friederich Schmidt, în urma examenelor depuse în No­ embrie 1873. A l treilea doctor al acesteî Facultăţi a fost loan Stavroff, în MaiQ 1874. In 1884, Noembrie 4. Deschi­ derea solemnă a Facultăţii de Teologie, înfiinţată prin decisiune ministerială la începutul lui Octombrie 1884. In 1889, Octombrie, se pro­

BUCUREŞTI

clamă ceî d’întîî dpi licenţiaţi aî Facultăţii de Teologie, loan Po­ pescu şi George G. Vîntu. L ista rectorilor. — De la în­ fiinţare, Universitatea a avut pe următorii 6 rectori: George Costaforu (1864— 2 Martie 1871); Vas. Boerescu (Martie 1871— MaiQ 1871); loan Zalomit (MaiQ 1871 — 1 MaiQ 1885); Alexandru Orăscu (Maiu 1885— Octombrie 1892); Titu Maiorescu (1 Noembrie 1892— 189S) I Grig- Ştefânescu (de la 1895 pănă azi). Actualul corp profesoral al Universităţii se compune din : 9 profesori la facultatea de teo­ logie; 10 profesori ordinari, 4 profesori onorari şi 1 suplinitor la facultatea de drept; 11 pro­ fesori şi 2 conferenţiari la facul­ tatea de literş şi filosofie; 15 profesori ordinari, 2 profesori suplinitori şi doî conferenţiari la facultatea de ştiinţe; 28 profe­ sori la facultatea de medicină; 12 profesori la şcoala normală superioară; 8 profesori la şcoala superioară de farmacie. In total 88 profesori de toate gradele. Frecuenţa Universităţei.— T>& la înfiinţarea eî pănă azî, Uni­ versitatea din Bucureşti a fost frecuentată (dăm cifrele din 10 în 10 ani): In 1864— 65 (anul înfiinţăreî) de 90 studenţi la drept; 21 la litere; 12 la ştiinţe; facultăţile de teologie şi medicină n’aQ fost încă înfiinţate. In 1874— 75, de 41 studenţi la drept; 12 la litere; 10 la ştiinţe şi 108 la medicină (în anul şcolar 1869— 70 s’a înfiin­ ţat şi facultatea de medicină). In 1884— 85, de 76 studenţi la drept; 27 la litere; $7 ^a ştiinţe; 41 la teologie (în acest an s’a înfiinţat facultatea de teo­ logie) şi 249 la medicină.

BUCUREŞTI

In 1894— 95, de 519 studenţi la drept; 264 la litere; 230 la ştiinţe; 84 la teologie şi 337 la medicină. In anul 1897— 98, Universi­ tatea a fost frecuentată de 815 studenţi la drept; 394 la litere; 380 la ştiinţe; 148 la teologie şi 404 la medicină. Num ărul diplomelor. — Uni­ versitatea din Bucureşti de la înfiinţarea el pănă azi a elibe­ rat următoarele diplome: Doctori în medicină 400 Licenţiaţi în litere 150 » » drept 908 » » ştiinţe 146 » » teologie 35 » » farmacie 294 Statistica studenţilor înscrişi. — In anul şcolar 1897— 98 au fost înscrişi: L a facultatea de teologie 148 studenţi, toţî Romînî ortodoxî, dintre cari 2 şi la facultatea de litere. L a facultatea de drept 815, dintre carî25o înscrişi şi la litere, 67 şi la ştiinţe, 48 şi la medicină. In numărul de 815 sunt 4 stu­ dente. După naţionalitate sunt 767 Romînî, dintre cari 41 Tran­ silvăneni, 20 Macedoneni; 1 Fran­ cez, 1 Italian, 2 Grecî, 2 A r­ menî şi 1 Polonez. L a facultatea de litere şi filosofie 394, dintre carî 250 în­ scrişi şi la drept, 23 şi la ştiinţe, 6 şi la medicină, 2 şi la teologie. In numărul de 394 sunt 86 stu­ dente. După naţionalitate sunt 368 Romînî, dintre cari 26 Tran­ silvăneni, 11 Macedoneni, 2 Basarabenî; 18 Izraeliţî, 4 Ger­ mani, 1 Englez, 1 Italian şi 1 Austriac. L a facultatea de ştiinţe 380, dintre carî 67 înscrişi şi la drept, 25 şi la litere, 15 şi la medicină. In numărul de 380 sunt 57 stu­ dente. După naţionalitate sunt 355 Romînî, dintre carî 8 Tran­

735

silvăneni, 2 Macedoneni, 4 Basarabenl; 19 Izraeliţî, 1 Austriac, 2 Francezi, 1 Elveţian, 1 En­ glez şi 1 Polonez. L a facultatea de medicină 404, dintre carî 42 înscrişi şi la drept, 6 şi la litere, 15 şi la ştiinţe. In numărul de 404 sunt 21 stu­ dente. După naţionalitate sunt 271 Romînî, 14 Transilvăneni, 10 Macedoneni, 3 Basarabenî; 115 Izraeliţî, 15 Germani, 7 Bul­ gari, 1 Francez, 1 Armean, 1 Rus, 1 Belgian şi 1 Austriac. Numărul total al înscrierilor la Universitatea din Bucureşti în anul şcolar 1897— 98, a fost prin urmare de 2141 (în anul precedent 1937), iar numărul persoanelor înscrise, deducînd înscrierile la maî multe facul­ tăţi, a fost de 1736 (în anul precedent de 1680), dintre carî 168 studente (în anul prece­ dent 118). Acest număr de 1736 se îm­ parte după naţionalitate în : 1557 Romînî, dintre carî 63 Transil­ văneni, 33 Macedoneni, 14 Ba­ sarabenî; 145 Izraeliţî, 10 Ger­ mani, 7 Bulgari, 3 Francezi, 3 Armenî, 2 Grecî, 1 Elveţian, 2 Polonezi, 1 Rus, 1 Italian, 1 En­ glez, 2 Austriac! şi 1 Belgian. Din acest număr, în cursul ultimului an, Universitatea a de­ cernat titluri de doctori şi li­ cenţiaţi, la: 9 teologi, 81 avocaţl, 27 profesori şi 32 me­ dicî. Institute ş i clinice. — Pe lîn­ gă Universitatea din Bucureşti funcţionează: 2 Seminariî: 1 pentru istorie antică şi epigrafie; al 2-lea de limbele slavice. 12 Laboratoril: de fisică mo­ leculară , acustică şi optică; — de gravitate, căldură şi electri­ citate ; — de chimie anorga­ nică ; — de chimie organi­ că; — de chimie medicală; —

BUCUREŞTI

de botanică medicală; — de anatomie cu sală de disecţie; — de fisiologie; — de istologie; — de farmacologie ; — de chimie analitică;— de chimie farmaceutică. 1 Cabinet de geologie şi petrografie. 7 Institute de: fiziologie; — de botanică; — de chirurgie; — de bactereologie ; — de ana­ tomie topografică şi chirurgi­ ca lă ;— de chimie şi analise;— de gynecologie. 10 Clinice: I-tîia clinica medi­ cală; — a Il-a clinică medicală;— prima clinică chirurgicală; — a doua clinică chirurgicală; — cli­ nica infantilă; — clinica obstetricală; — clinica oftalmologică; — clinica dermatologică şi sifili­ tică; — clinica de medicină le­ gală ; — clinica mentală. 1 Muzefl de anatomie. 1 Curs de bandage. Budgetul Universităţii. — Su­ ma totală actuală a alocaţiuneî anuale pentru Universitatea din Bucureşti, este de 1297932 lei, fiind cuprinse în această sumă şi cheltuelile pentru toate in­ stitutele, laboratoriile, cabinetele, clinicele, seminariile şi şcoala normală superioară. Donaţiunile fă cu te Universi­ tăţii din Bucureşti. — Fondul H i l l e l din anul 1869, cu un capital primitiv de 100000 lei, se află sporit în Iunie 1897 la suma de 275000 lei în rentă amort. 5 °/o, din al cărei venit se dau burse şi premii la studenţi. Fondul B e n i i şi B a i ci, din anul 1878, cu capitaluri primi­ tive de 1000 ruble şi 1000 fio­ rini austriacl, se află sporit în Iunie 1897 la suma nominală de 8000 lei în rentă amort. 50/0, din al cărei venit se dau cărţi la studenţi. Fondul I o s e f H a l f o n , din anul 1895, cu un capital pri-

BUCUREŞTI

înitiv ele 20000 leî în titluri fondare urbane Bucureşti, se află sporit în Iulie 1897 la s una jde 22100 leî. Fondul T u r n e s c u , din anul 1891, avea un capital nominal de 90000 leî în titluri fonciare rurale, din al căror venit se tri­ metea un doctor al Facultăţii de medicină din Bucureşti, spre a-şî complecta studiile la Paris. Insă prin o nouă dispoziţie a donatoarei, fondul Turnescu a fost trecut la F o n d a ţ i u n e a U ni v e r s i t a r ă£/v s»*V-•vi'Vo'-i1’’"' -*'-'' -'V

%f! v s 'r %-Lx -'■ •-■: ' *•• r .

•35k•^: 4 ^

'

şg **'V^* V;Vţ^ M W '■?v

-••,»>*?»’ vv'L iV .vV ^i.»’,» ,.* v'.vf.yr---.* . - - v » «■

’-r/^'*'

•• 3 A'.’-î'.--’> 'v :-•'. • *>.r:' .V*. -r :•"£.*>:%■'»•#* Vj •.»>S *■»>’r . V ^ . ^ v ju >mU 5C** : *t • ' . *

vv.

WRh?M$:

>'v;£' *>>'-*>

W w îîW ?

i i i m

m

H

i

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL

R O MÎ N I E I

>t, 6 ) Mm ele Dirflo ni ftetymiic

Ini. //

1

SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÎNĂ FU N DATA L A

15 IU N IE l8 ; s

RECUNOSCUTĂ DREPT INSTITUŢIE DE UTILITATE PUBLICĂ, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL

ROMÎNIEI ALCĂTUIT ŞI PRELUCRAT DUPĂ DICŢIONARELE PARŢIALE PE JUDEŢE

GEORGE I0AN LAHOVARI PREŞEDINTE AL ÎNALTEI CURŢI DE COMPTURI, PREŞEDINTE A L SOCIETĂŢII PENTRU ÎNVĂŢĂTURA POPORULUI ROMlN, SECRETAR GENERAL AL SOCIETĂŢII GEOGRAFICE ROMlNE

ŞI

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-ŞEF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÎNE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI

V O L U M U L II.

BUCUREŞTI ŞTAB. GRAFIC J. V. SOCECtT, STR. BERZEI, 59 1899.

MARELE DICŢIONAR GEOGRAFIC 9

AL ROMÎNIEI

Bucureşti (urmare). —Edilitate.— Organizaţia administrativă. — înainte de secolul al XlX-lea, Bucureşti era administrat de un consiliâ comunal, compus din un gîudeţ şi 12 pîrgarî, aleşî de po­ porul oraşului. Pe la începutul acestui secol Bucureşti era admi­ nistrat de un consiliâ comunal o parte ales şi o parte numit de stăpînire. El se numea Casa Maghistratului saâ Cinstitul sfat orăşenesc a l Politiei Bucureşti. El se compunea din 5 membri, din cari unul-era prezident; avea ca funcţionari auxiliari: 1 secre­ tar, 1 ajutor, 1 casier, 1 regis­ trator, S cinovnici, 1 tist cu 6 dorobanţi, 1 odăiaş şi 1 rîndaş. Acesta era tot personalul comu­ nal, aşa cum îl găsim în dosa­ rele Primăriei de Bucureşti. Sfatul orăşenesc se întrunea de 3 ori pe săptămînă: Marţea, Joia şi Sîmbăta şi lucra cîte 6 ore pe zi. A zi Bucureşti se administrea­ ză de un consiliâ comunal, ales de cele două colegii electorale, compus din 31 consilieri, din cari unul e primar şi 2 ajutoare; cu un personal numeros de func­

ţionari, arhitecţi, ingineri, geo­ metri, desenatori, picheri, paz­ nici, gardianî şi sergenţi, toţi numiţi de consiliâ. Următoarele 9 servicii com­ pun azi administraţia Bucureş­ tilor. I. Direcţia lucrărilor tecnice: a) Direcţia; b) Serviciul alinierilor; c) » studiilor; d) » planului; e) » bunurilor; f) » apelor; g) » poduri-şos.; h) » salubrităţel. II. Direcţia administrativă. III. » acciselor. IV. » comptabilităţei. V. » sanitară. VI. Serv. casieriei centrale. VII. Secretariatul general. VIII. Economatul general. IX. Oficiul stărel civile. Dăm aci lista diferitelor Sfa­ turi orăşeneşti din Bucureşti, cu începere de la anul 1831 : 1831. — Căminarul Iorgu Bibescu (mai tîrziâ Domnitorul Munteniei), căminarul Pavel şi Chir Ghiţă Opranu. 1833. — Hatmanul Mihail Du-

mitrescu, clucerul Grigore Grădişteanu, Chir Iancu Chiriţă Bălăceanu şi căminarul Alex. Ghica. 1834. — Hagi Mihaifl Filipescu, căminarul Alexandru Ghica, clu­ cerul Grigore Grădişteanu, stol­ nicul Stanciâ, Scarlat Petrovici, Dimitrie Dedu şi Christofor Mustacov. 1835. — Constantin Costache Şuţu, Constantin Costache Bucă, stolnicul Ioniţă Drăgănescu, serdarul Anagnosti,Christodor Mustacov, Nicolae Teodor şi Vameşu Iordache. 1836. — Postelnicul Costache Şuţu, serdarul Xenocrat, serdarul Fănuţă, medelnicerul Cos­ tache Creţeanu, Christodor Mustacov, Mărgărit IvanovicI, Pas­ cale Gazoti, postelnicul Alexan­ dru Ghica, Anastase Polizu şi Mihalache Ionescu. 1837. — Căminarul Ştefan Ogrăzeanu, polcovnicul Ioan Cîmpineanu, Anastasie Polizu, ser­ darul Ştefan Ioan, postelnicul Manolache Băleanu, Christodor Mustacov şi Pascale Gazoti. 1838. — Ion Scarlat, Ion Bacaloglu, slugerul Spirache Cojescu, A g a Ion Filipescu, clu­

BUCUREŞTI

cerul Gr. Cantacuzino, Mărgărit IvanovicI, paharnicul Ion Rosetti, Nedelea Ion Mitescu şi Lazăr Calenderoglu. 1839. — A galan cu Bălăceanu, clucerul Alecu Ghica, slugerul Spirache Cojescu, Lazăr Calen­ deroglu, serdarul Anasti, Ion Serafim şi George Bălan. 1840. — Slugerul Tomiţa, Atanasie Dumitriu, Anghel H. Pândele, căminarul Dumitru Belu, căminarul Pavel şi paharnicul Alexandru Ghica. 1841. — Paharnicul Scarlat Rosetti, serdarul Pîrvu Asan, serdarul Alecu Izvoranu, Ion Ilie, Christache H. Paraschiva şi Teodor Balaban. 1842. — Marele postelnic Ion Filipescu, paharnicul D. Ghica, Asan Ion Cămineanu, paharni­ cul Ion Mitică, Ion Polizu şi Mărgărit Ivanovicî. 1843. — Maior Teodor Popescu, serdarul Barbu Prisiceanu, Lazăr Calenderoglu şi Ion Ioanidi. Supleanţi: Serdarul Ion Arion şi Ion Eftimiu. 1844. — Vistierul Costache Belu, maior D. Popescu, cluce­ rul Ion Mihăescu, serdarul Geor­ ge Papa şi Lazăr Calendero­ glu. Supleanţi: Stan Gheorghiu şi Dimitrie Economu. 1845. — Vornicul Ion Oteteleşanu, clucerul Costache Petrescu, paharnicul MihalachePencovicl, pitarul Lazăr Calendero­ glu şi Dumitru Ivanovicî. Supleanţi: Enache Iancu şi Ion Minovicî. 1847. — Polcovnicul Scarlat Creţulescu, pitarul Mihalache Băscoveanu, clucerul Iancu Dinu, paharnicul Nicolae Lahovari şi pitarul Lazăr Calenderoglu. Supleanţi: Pitarul Ianovicî şi Ion Triandafil. 1848. — Scarlat Creţulescu

6

(pănă la Iunie); Constantin Cre­ ţulescu (Iunie— August) ; Dim. Polizu (August — Octombrie); Constantul Lenş (Octombrie— Decembrie). 1849. — Constantin Lenş (la începutul anului) ; A g a Dimitrie Fălcoianu; Paharnicul Nicolae Lahovari, Răducanu Simonidi şi Ion Bacaloglu. Supleanţi: Nicolae Gherman şi Ion Triandafil. 1851. — Marele logofăt Iordache Bărcănescu, paharnicul Cos­ tache Cîrlova, Atanasie Christea Manta, Costache Bălăcescu şi Lazăr Gherasim. Supleanţi: Serdarul Nicolae Herişescu şi Ion Bacaloglu. 1853. — Marele logofăt Gri­ gore Obedeanu, paharnicul E v­ ghenie Predescu, serdarul Ion Creţeanu şi Nicolae Herişescu. Supleanţi : Pitarul Enache Trandafir şi Răducanu Sinonidi. 1855. — A g a Constantin Ioan Filipescu, clucerul Simeon Marcovicî, Alecu Dumitrescu, ser­ darul Nicolae Herişescu şi Cos­ tache Păltineanu. Supleanţi: Pitarul Teodor Sfetescu şi Ion Ioanid. 1856. — Ştefan H. Pândele, Panait Ionescu, Ion Polizu, clu­ cerul Ion Dinu, aleşi pentru a se complecta lipsurile a 4 mem­ bri demisionaţi. 1857. — Prinţul Dimitrie Ghi­ ca, serdarul VasilachePaapa, Ion Polizu, serdarul Costache Iliescu şi Avram Gheorghiu. Supleanţi : Panait Ionescu şi pitarul Ion Penescu. 1859. — Prinţul Dimitrie Ghi­ ca, Ion Brătianu, Vasile Paapa, Tudor Arcon, Ghiţă Gherasi, Pa­ nait Ionescu şi Costache Iliescu. 1860. — Vasile Constantinescu, Anton Arion, Alexandru Orăs cu. Aceste trei persoane s’au a­ les în locul demisionaţilor G. Gherasi, P. Ionescu şi C. Iliescu.

BUCUREŞTI

1861. — Anton Arion, Dimi­ trie Brătianu, Dimitriq Berindeid, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi­ ca, George H. Anghel. 1866. — Dimitrie Brătianu, Dr. P. Iatropolu, Grigore L a ­ hovari, Simeon Mihăilescu, Gri­ gore Cantacuzino, Anton Arion, Constantin Panaiot, Constantin Ciocîrlan, Nicolae Blaremberg, Grigore Serurie, Dimitrie Culoglu, Pană Buescu, Iordache Hagi Anghel, Radu Ioan, Corneliu Lapati, Vasile Toncoviceanu, din cari era Primar Di­ mitrie Brătianu. Ca ajutori sunt: Simeon Mi­ hăilescu, Gr. Lahovari, Anton I. Arion, Dr. Panait Iatropolu, Gr. C. Cantacuzino şi Costa­ che Panaiot. A demisionat Dr. Iatropolu şi s’a înlocuit cu C. Ciocîrlan; a demisionat C. Cio­ cîrlan ; şi s’a numit Gr. P. Se­ rurie; a demisionat C. Panaiot şi s’a numit Dem. Culoglu. S ’a reînoit pe jumătate nu­ mărul membrilor şi trăgîndu-se la sorţi a eşit Radu Ionescu, Dimitrie Brătianu, Anton I. Arion şi Dr. Iatropolu în locul cărora s’a ales precum şi în lo­ cul altor 6 ce erad demisionaţi mal înainte: Dimitrie Brătianu, Anton Arion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot, S. Mihăilescu, Vasile Constan­ tin, Barbu Protopopescu, Nico­ lae Pancu, Iancu Stefănescu şi Veniamin Hernia. Dim. Brătianu fiind Primar, ia­ ră ajutori S. Mihălescu, Anton I. A x io n , Corneliu L a p a ti, Gri­ gore C. Cantacuzino, Costache Panaiot şi Veniamin Hernia. 1867. — D. Brătianu, demisionînd din calitatea de Primar, a fost numit în locul lui C. Pa­ naiot, iar în locul acestuia s’a numit ajutor pe Serurie Gr. 1868. S ’a făcut alegerea din nod a Consiliului Comunal şi

BUCUREŞTI

rezultatul a fost: Dr. P. Iatro­ polu Primar, N. Manolescu, P. Buescu, Gr. Serurie, S. R. Bechianu, V . Constantin şi V . Her­ nia. 1869. — S ’a disolvat Consi­ liul şi s’a înlocuit cu o comi­ sie interimară compusă din P. Dimancea, T . Christescu, Cornfeliu Lapati, E. Predescu, Stamati Atanasiu, P. Christu, I. G. Mânu, T . Rădulescu, P. A ta­ nasiu, Anghel Solacolu şi C. Panaiot. Din comisia Interimară au de­ misionat Petru T . Chrisiu, E. Predescu şi C. Panaiot şi s’au numit în locul lor Dimitrie Teoharidi, Anton Stoianovicî şi Ghiţă Dimitriadi, 1869.—3 S ’au făcut alegeri şi au eşit G. G. Cantacuzino Primar, iară ajutoare P. Grădişteanu, Dr. Daniilescu, C. Aninoşeanu, Menelas Germani, R. Dumitriu şi Nae Răduleanu. L a 25 Ianuarie 1870, s’a fă­ cut o nouă alegere şi s’a con­ firmat Primar Eftimie Diamandescu, în locul lui G. Canta­ cuzino demisionat. 1871. — S ’a făcut o nouă ale­ gere şi s’a ales: Scarlat Creţu­ lescu Primar, Graf. Sc. Rosetti, Dr. Daniilopoiu, General B. Vlădoianu, Const. Racotă, Nicu Racoviţă şi Ion I. PallăB. Vlădoianu s’a numit în urmă Primar în locul Ş. Creţu­ lescu. 1873. — C. Brăiloiu a fost numit Primar în locul Genera­ lului Vlădoianu, iar ajutori N. C. Tătăranu, C. Văleanu, Teodor M. Galiţa, Dr. Daniilopoiu şi C. N. Racotă. L a 2 Septembrie 1873 Genera­ lul Vlădoianu s’a numit Primar în locul lui C. Brăiloiu, demisionat. 1874. — S ’a făcut alegere pen­ tru întregul Consiliu şi la 2 Oc­ tombrie s’a confirmat alegerea,

7 nymindu-se Primar Colonel G. Mânu, iar ajutoare C. D. Athanasiu, Gr. Triandafil şi V . Paapa. 1877. A demisionat întregul Consiliu; s’a făcut convocare şi în ziua de 14 Maiu, au fost aleşi şi numiţi: C. A . Rosetti primar, iar Dimitrie Giani, Ion ProcopieDumitrescu şi Nicolae Fie va, ajutoare. 1878. Expirînd termenul Con­ siliului, s’a făcut alegere şi a fost numit Primar Dem. Cariagdi, iar ajutoare N. Fleva, I. Pr.-Dumitrescu şi Grig. Serurie. 1883. S’a făcut alegere pen­ tru întregul consiliu şi s’a ales : Dimitrie Cariagdi Primar, Gr. Serurie, N. Manolescu, P. Bu­ escu, V . Hernia, Colonel Barozi şi Anton Mavrus ajutoare. L a 5 Noembrie 1883 s’a di­ solvat Consiliul comunal şi s’a numit Comisiunea interimară compusă din : M. Torok, Dr. Sergiu, N. Hagi-Stoica, Spiru Haret, Şte­ fan Petrescu, C. Dănescu şi Gr. Vulturescu. 1884. S ’a constituit noul Consiliu comunal compus d in : N. Fleva Primar, şi Gr. Cer­ chez, I. Dobrovicî, Gr. Capeleanu, D. Ionescu, C. Dănescu şi St. Petrescu, ajutoare. L a 4 Noembrie 1884 s’a fă­ cut alegere pentru jumătate din număriil membrilor eşiţî la sorţi, în urma căreia procedîndu-se la alegerea sorţilor a eşit N. Fle­ va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer­ chez, Constantinescu Al., Dobrovicl I., Petrescu Ştefan şi Vlădescu Al. L a 19 Iunie 1886 s’a ales Pri­ mar N. Manolescu în locul N. Fleva. L a Noembrie 1886 s’au făcut din nou alegeri de Consilieri şi rezultatul a fost: I. Cîmpineanu, Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi­

BUCUREŞTI

bicescu, Gr. Serurie, I. Dobrovicî, St. Petrescu şi Gh. Petrovicî ajutoare. 1888. — S’a disolvat Consiliul şi s’a compus o Comisia interi­ mară din Em. Protopopescu-Pake, Ioan Alexandrescu, Dr. Demetrescu-Severeanu, Chr. Cerlenti, Dem. Naumescu, Sava Vasiliti, Ion N. Lahovari şi Efrem Germani. L a 21 Maiu 1888 s’a făcut alegerea Consiliului şi rezultatul a fo st: Em. Protopopescu-Pake, Primar, A l. Rioşeanu, N. Vrăbiescu, Efrem Germani şi Leonida Paciurea, ajutoare. 1892. Primar Grigore T ri­ andafil. 1893. Primar P. Orbescu. 1894. Primar N. Filipescu; Ajutoare: . A l. Ciurcu, I. A . Brătesca; Membrii: Alexandru Th., Arion C. C., Balanolu I. P., Bălăşanu Al., Bălteanu Enifl, Colţescu I., Cosăcescu N., Dobrescu N. G., Dumitrescu Mirea E., Eftimiu G. M., Florian G., Gerassy N. I., Hagi Pantele D., Ioachimescu D., Ionescu Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu Victor, Nicolescu Luca P., Obedenaru I., Căpitan, Popovicî Andrei, Roşu D., Rusescu Ruse, Severeanu C. Dr., Şoimescu N. N., Tomescu N. Dr., Velescu Ştefan, Zamfirescu Thoma. 1895. Primar, C. F. Robescu; Ajutoare: G. Bursan şi Anghel Solacolu; Membrii: Alexandriu Chr., Assan G., Bibicescu I. G., Bolintineanu C. St., Chiriţescu Al., Christescu C., Di: mitrescu Procopie I., Dobrescu D. T., Eustaţiu D., Fănuţă Ath. Maior, Hernia V., Ionescu D. M., Ionescu N. blănaru, Melisianu N., Miclescu Al., Micşunescu Gr., Musceleanu Iosef, Păltineanu Barbu, Petrescu D., Petrini Galaţi Dr., Roseti Vintilă D., Solacolu C. Gr., Stă-

BUCUREŞTI

nescu D., Sterie Niţă, Vanic Anton. Finanţele comunei. — In anul 1832 budgetul comunei Bucu­ reşti prezintă la venituri suma de lei noi 218641 şi la cheltuell suma de 194814 1. n. Pe anul 1859 prezintă la ve­ nituri 474268 1. n. şi la cheltuell 445730 1. n. De la anul 1866 afl mers tot crescînd atît veniturile cît şi cheltuelile comunei; următorul tabel va da o idee exactă cum a crescut budgetul în ultimii 32 de ani: Venituri Cheltuelî 1. v. 1866.— 7161564 6828266 1867.— 4268706 7474982 1868.— 3000000 3306091 lei noi 1869.— 3417210 3819818 1870.— 3150501 3419352 1871.— 3211727 3122727 1872.— 4756529 4697482 6620430 1S73.— 5632800 1874.— 5443634 6321507 4781325 I&75-— 6106365 1876.— 6136515 6127781 5816639 5816268 ** 77— 1878.— 6175623 6169997 6678455 **79 — 6728455 f88o.— 6471081 6448413 1881.— 7788916 7784700 1882.— 6276360 6265630 1883— 6434924 6406583 1884.— 8094660 7879180 1885.— 7719660 7660312 1886.— 7807820 7807820 1887.— 7539920 7519920 1888.— 7889350 7889350 1889.— 9755000 9755000 1890.— 9625464 9623186 1891.— 10479431 10673807 1892.— 10511014 i ° 5939i 3 12318620 ** 93 — 12203050 12616993 ** 94 — 12515313 12833639 ** 95 — 12546059 1896.— 13148226 12345084 13528843 ** 97 — 13758153 1898.— 15458313 15660093 Din suma de 7161564 1. v.

8 la Venituri şi 6828266 1. v. la cheltuelî, cum era budgetul co­ munei Bucureşti în anul 1866, s’a urcat pentru anul 1898 la venituri 15458313 lei noi şi la cheltuelî 15660093 lei noi. Datoria comunei Bucureşti se urca în Ianuarie 1866 la suma de 2300729 lei vechi, 30 parale. A z i — după 32 ani — Primăria Bucureşti are contractate datorii în suma de 99255000 "lei noi, din cari pănă la 1 Martie 1897 a amortizat suma de 11200000 lei. Această sumă e împărţită în 7 împrumuturi, pe cari are a le achita treptat pănă la anul 1945, plătind o dobîndă la ele de 4, 4 1» şi 5% . Ultimul budget. — Iată în de­ taliu ultimul budget al comu­ nei Bucureşti pe anul 1898: I. Venituri ordinare: venituri directe, lei 1441100; venituri indirecte (accise), lei 7874700; venituri din bunuri comunale, lei 679500; venituri din ser­ vicii comunale, lei 1204500; subvenţiunl, lei 561252; contribuţiunî pentru drumuri 1650000 lei. II. Venituri extra-ordinare: Venituri cu destinaţie specială, lei 424058, bani 40; diferite venituri, lei 176000; din exce­ dentul eserciţiuluî 1896— 97, lei 1447203, bani 43 *, total, lei 15458313. bani 83. III. Cheltuelî: Datoria publică, lei 5624320, bani 80; retribuţiunea primarului şi ajutoarelor, lei 45000; secretariatul^general, lei 204200; direcţia administrativăs lei 2268616, bani 10; direcţia sanitară, lei 500884, bani 80; lucrările tecnlce, lei 4027482; oficiul stăreî civile, lei 43020; direcţia contabilităţei, lei 424855, bani 80; servi­ ciul accizelor, lei 696140; ca­ sieria centrală, lei 47760; lu­ crări extra-ordinare, lei 1447203, I

BUCUREŞTI

bani 43; deschideri de credite, lei 128830, bani 90. Total lei 15458313. bani 83. Iată cum se repartizează ve­ niturile şi cheltuelile budgetului pe anul 1898: # Natura veniturilor. — Veni­ turi directe: zecimi comunale a­ supra contribuţiunilor către stat şi proprietăţilor particulare, lei 850000; taxa birjelor, căruţelor, tramwaie, tram-care, etc., lei 342000; taxa de cal, livrele, servitori şi insigne, lei 130000; taxa libretelor de la servitori, lei 40000; taxa pompelor fune­ bre, lei 16000; taxa balurilor, spectacolelor, panoramelor, etc., lei 53000; taxa biletelor de vînzarea vitelor, lei 10100. Venituri indirecte (accise): taxa asupra băuturilor şi lichi­ delor, 1613898300; taxa asupra comestibilelor, lei 1780300; taxa asupra combustibilelor, 1.992800; taxa asupra materialelor de con­ strucţie, lei 344600; taxa asu­ pra furagielor, lei 211000; taxa asupra diferitelor altor obiecte, lei 85200; taxa de intrare în o­ raş, lei 465000; taxa de magasinaj, lei 44000; taxa din vîn­ zarea vitelor, lei 30000; taxa chibriturilor şi cărţilor de joc, lei 20000; produsul vînzărei o­ biectelor confiscate, lei 1000; amenzi din contrabande, 1. 2500. Venituri din bunuri comunale: chiriile diferitelor proprietăţi ale comunei, lei 460000; chiria pen­ tru afişări de anunciuri, lei 1000; chiriile din tîrgul Moşilor, lei 90000; chiria de la podul Vitan, lei 30000; produsul vînză­ rei terenurilor de la cimitire, lei 90000. Venituri din servicii comu­ nale: abonamente la serviciul a­ pelor, lei 525000; abonamente la serviciul curăţirel gunoaelor, lei 180000 *, marcatul măsurilor, lei 80000; coticul vaselor, lei

B U C U R E ŞT I

2000; măsuratul cerealelor la Obor, lei 2500; cîntăritul la Moşi şi Abator, lei 3000; curăţitul la­ trinelor, leî 15000; bilete de legitimaţie, leî 8000; estracte de pe actele stăreî civile, leî 6000; foile dotale, leî 25000; produsul din ţaxa tăereî vitelor, leî 240000; permisiuni de clă­ diri, leî 90000; produs din vizite şi condicuţe pentru supraveghe­ rea prostituţiuneî, 1. 20000; pro­ dus de la băile populare, 1. 8000. Subvenţiunî: subvenţia pen­ tru întreţinerea grădineî Cişmegiu, leî 6000; subvenţia pentru întreţinerea sergenţilor de oraş, leî 417600; subvenţia pentru a­ jutoare bisericelor sărace, leî 137652. Contribuţiunî pentru drumuri: prestaţii comunale, leî 370000; taxa 4°/o asupra proprietăţilor din coprinsul comunei, 1. 935000; subvenţia pentru întreţinerea căi­ lor naţionale, leî 145000; sub­ venţia pentru întreţinerea şose­ lelor care cad în sarcina sta­ tului (conform legeî pentru măr­ ginirea oraşului Bucureşti), leî 200000. Venituri extra-ordinare. — Donaţiunî şi venituri cu destinaţiunî speciale: a) Fondul dăruit de «M. S. Regina», capital nominal 7000 leî, procente 5 % la acest capi­ tal, pentru măritatul fetelor să­ race, leî 350. b) Fondul «Androcle şi Aretia Fotino» capital nominal leî 20000, procente 5 °/o la acest capital, pentru întreţinerea A zi­ lului de noapte, leî 1000. c) Fondul «contesa Zoe Ro­ setti», pentru facerea unei opere de bine-facere în memoria sa, leî 127963, bani 90. d) Fondul «Al. Andonescu», capital nominal 10500 leî, pro­ cente la acest capital, pentru cumpărarea de cărţi şi îmbră­ 66760 Marele Dicflonar Geografic • f o l • I I •

B U C U R E ŞT I

9

căminte la copil săraci şi pentru întreţinerea Azilului de noapte. e) Fondul «Cutti», chiria ca­ selor lăsate Comunei pentru a se împărţi la săraci ca ajutoare de înmormîntărî, leî 1235. f ) Fondul «Avramidis», ca­ pital nominal 3000 leî, procente 5% la capital, pentru a se îm­ părţi la săraci, leî 150. g ) Fondul «Arhiereul Valerian-Rîmniceanu», capital nomi­ nal 1000 leî, procente 5 °/o la capital, pentru a se împărţi la săraci, leî 50. . h) Fondul «Panady», capital nominal 4000 fl. v. a., partea ce revine Comunei din procen­ tele acestui capital pentru a se întrebuinţa în folosul copiilor or­ fani, leî 355. i) Fondul «Maior Cioranu», chiria caselor lăsate comunei pentru burse şi înzestrărî de fete, leî 2100. j ) Fondul «Protopopul Tudor Economul», capital nominal leî 260000 şi «Maria Turnescu», capital nominal 100000 leî, pro­ centele la acest capital pentru fundaţiunea Protopopul Tudor şi Maria Turnescu, leî 18000. k) Fondul «Episcopul Inocentie Kiţulescu», două zecimi din venitul acestui legat pentru a se împărţi Ospătărieî popu­ lare, leî 2415. l) Fondul «Evlogie Gheorhieff»: arenda moşielor Coteniţa şi Viişoara, însă: 2/s cuve­ nite Comunei conform testamen­ tului, 7600 leî; Vs Societăţii pen­ tru învăţătura Poporului Romîn, 3800 le î; în total 11400 leî. m) Diferite: pentru întreţine­ rea mormîntuluî familiei Ec. Vasiliad, procente la capitalul no­ minal de 2000 leî depus. Idem pentru întreţinerea mor­ mîntuluî poetului Eminescu, pro­ cente la capitalul nominal de 1000 leî depus.

Produs din mîncărî la Ospătăria populară, leî 10000; dife­ rite donaţii pentru săraci, Azi­ lul de noapte şi Ospătăria po­ pulară, leî 18000. Fondul dăruit comunei de Co­ mitetul Romîn al Expoziţiuneî din Paris pentru întemeierea uneî exposiţiunî permanente în capitală, capitalul nominal al e­ fectelor de leî 41500 (din care efecte în valoare nominală de 38500, fondul dăruit) plus pro­ cente, leî 50000. De la societăţile de tramvaie, pentru curăţitul gunoaelor de pe liniile tramvaielor, lei 29652, bani 20. Sume depuse de particulari pentru instalări de conducte de apă, 40000. Subvenţiunea de la Camera de Comercifi pentru întreţinerea Şcoaleî comerciale de gr. I, leî 3989, bani 30. Diferitele venituri: Venituri din amenzi de contravenţiunî, leî 20000. Venituri din amenzi de la an­ treprenori, leî 5000. Procente la capitalul consem­ nat, leî 5000. Diferitele venfturî de la cimi­ tire, leî 15000. Venituri întîmplătoare, leî

l 30000. Cheltuelî. — Cheltuelile cele mal principale ale comunei sunt: Anuităţile diferitelor datorii pu­ blice (7 împrum.) 56245 20.8Q lei. Personalul central şi adminis­ trativ 345060 lei. Chirii pentru şcoalele insta­ late în localuri particulare, lei 55000Subvenţii celor două leagăne pentru copii orfani, 3000 lei. Subvenţie Teatrului Naţional, 55500 lei. Subvenţii bisericelor sărace, 178000 leî. Subvenţii corurilor ce funcţio-

2

BUCUREŞTI

nează la bisericele întreţinute de comună 34200 lei. Poliţia administraţivă, 10615 20 leî. Serviciul pompierilor, 186000 lei. Premiul com. Bucureşti, pen­ tru îmbunătăţirea rasei cailor, 2000 leî. Direcţia sanitară, 294480 lei. Eforiei Spitalelor Civile pen­ tru alienaţi, 30000 lei. Serviciul copiilor găsiţi, 9900 lei. Fondul de epizootie, 66254.80 lei. Laboratoriul chimico - bactereologic municipal, 10000 lei. Retribuţiunea personalului lu­ crărilor tecnice, lei 297120. Retribuţiunea lucrătorilor tecnicl, lei 1038840. Imprimate, cărţi, jurnale, re­ chizite de biuroti pentru toate serviciile tecnice, afară de ser­ viciul planului, leî 4000. Material pentru reproducţiune de desemnurî şi scrieri, impri­ mate pentru toate serviciile tec­ nice, afară de serviciul planu­ lui, lei 5000. întreţinerea şi reparaţiunea clădirilor şi telefoanelor de la Arcuda-Brezoaia, a basinelor şi filtrelor de la Arcuda, a ape­ ductului şi accesoriile lui, nisip pentru exploatarea filtrelor, a­ parate pentru constatarea şi în­ registrarea calităţeî şi cantităţel de apă, leî 35000. Consolidarea digurilor şi în­ treţinerea canalului Dîmboviţei şi accesoriile lui, de la Brezoaia pănă laVitan, şi despotmolirea acestui canal, cu deosebire în oraş, între căderea de apă de la Grozăveşti şi Abator, leî 30000. întreţinerea clădirel, turbine­ lor, pompelor, a rezervoarelor de la Cotroceni, a canalizaţiunel de distribuţiunea apel în oraş,

10 a fîntînelor, basinelor şi coloa­ nelor de apă, aparate pentru măsurarea debitului de apă în conducte, unsoare, stupă, com­ bustibil şi material divers pen­ tru exploatarea uzinei hidro-electrice, mici schimbări în canalizaţiunile de apă existente, leî 83000. InstalaţiunI de noul conducte pe diferite strade, leî 30000. InstalaţiunI de conducte par­ ticulare, lei 40000. Iluminatul ordinar al oraşului cu electricitate, gaz aerian, pe­ trol şi uleifl mineral dens, -un­ soare, stupă, combustibil şi ma­ terial divers pentru exploatarea uzinei electrice, întreţinerea maşinelor, lampelor şi liniilor des tinate iluminatului public cu e­ lectricitate, plata diurnelor pen­ tru verificarea puterii luminătoa­ re a gazului, leî 670000. Iluminatul prin electricitate al abatoriulul, combustibil, unsoare, stupă şi material divers, saQ transformarea complectă a sis­ temului de iluminat, lei 25000. Nisip, pietriş, bolovani, pavele de Turcoaia şi transportul lor, astfalt, basalt, scule şi maşine pentru întreţinerea şi transfor­ marea actualelor pavage, şosele şi trotuare cum şi pavage nouă ca încercare, leî 550000. întreţinerea, în comptul statu­ lui, a căilor naţionale din zona Capitalei după noua rază, per­ sonal şi material, leî 200000. întreţinerea şi complectarea plantaţiunilor de pe strade şi a băncilor publice, leî 5000. Material şi aparate pentru în­ treţinerea şi curăţitul canalelor, transformarea recipientelor şi îmbunătăţiri în genere, 1. 20000. întreţinerea, transformarea şi complectarea materialului de mă­ turat, stropit şi ridicat gunoaele: perii, foraşe, cărucioare, tuburi de gumă, mături mecanice, sa­

BUCUREŞTI

cale, stropitoare, pluguri de ză­ padă, cotige, furgoane, trăsuri, sănii, hamuri, cum şi orî-ce alt material similar, lei 60000. întreţinerea gărilor de gunoae, facere şi întreţinere de linii pen­ tru ele, lei 10000. Lucrători şi căruţe suplimen­ tare pentru ridicarea zăpezel, sumele disponibile ale alocaţiunel putîndu-se întrebuinţa şi la ameliorări diverse ale serviciului, din cari pănă la 30000 pentru cumpărarea de cal, lei 50000. Nutrimentul cailor, 1. 170000. Iluminatul localurilor comu­ nale, leî 30000. întreţinerea orologiilor publi­ ce, telefoanelor, telegrafelor, so­ neriilor şi complectarea lor, lei 6000. Fond pentru împrejmuiri, din care IOOOO lei pentru împrej­ muirea Manutanţei, lei 16000. îmbunătăţiri la clădirile ospiciulul Zerlendi, lei IOOOO. Modificarea, transformarea şi îmbunătăţirea interiorului halei Amza, lei 30000. Unelte, seminţe, răsaduri, ar­ buştii, tutori, pietriş arat şi altele, pentru întreţinerea grădinilor, a plantaţiunilor şi a noilor construcţiunl. întreţinerea taluzelor Dîmboviţei şi splaieţe, lei 15000. ConstrucţiunI din noii şi îm­ bunătăţiri la cimitirul ŞerbanVodă, lei 65558. Fond pentru serbări naţio­ nale şi decoraţiunl publice, în care intră şi serbarea de la Bo­ botează, lei 20000. Fond pentru decorarea pavi­ lionului de la Moşi, precum şi diplome industriaşilor şi comer­ cianţilor, lei 5000. Fond pentru facerea unei o­ pere de bine-facere în memoria Contesei Zoe Rosetti, conform transacţiunel încheiată cu suc­ cesorii săi, lei 127963, bani 90. întreţinerea construcţiunilor

BUCUREŞTI

din cimitire, cum şi noi adause, leî ioooo. D iferite cheltuelî. — Impozite pentru imobilele Comunei, lei 40000. Remize serviciilor de perce­ pere, agenţilor de constatarea abonamentelor la serviciul gunoaelor particulare, şi a trei avocaţî însărcinaţi cu procesele de contravenţiunl, socotit avo­ caţilor de la 10— 15 °/o din înca­ sări, pentru fie-care, lei 160000. Misiuni, diurne, indemnizaţiunl de transport şi altele, gratificaţiunl cameriştilor şi doro­ banţilor, lei 40000. Diurnele membrilor comisiunilor de recensemînt, rechiziţil şi recrutare, lei 14000. Cheltuelî extra-ordinare. — Pentru alimentarea fondului ridicărel unui monument în a­ mintirea eroilor Independenţei, lei 70000. Pentru a veni în ajutorul co­ mitetului pentru ridicarea mo­ numentului I. C. Brătianu, lei 50000. Construcţiunea unei hale de pasări, legume, zarzavat, ouă, lapte şi brînzeturî, lîngă hala Ghica, lei 130000. Complectări şi adause la hala Griviţa, lei 80000. Pentru pavarea cu lemn a calei Victoria, spre bulevardul Elisabeta şi strada Fîntînel, leî 150000. Construcţiunea unei şcoale în culoarea de Verde, leî 100000. Idem în culoarea de Alba­ stru, lei 90000. Fond pentru terminarea şcoalel Ferdinand, lei 46203, b. 43. Subvenţie Şcoaleî pentru în­ văţătura poporului romîn, lei IOOOO.

Construcţiunî de canalurî de scurgere din nofl şi transfor­ mări, leî 120000. Reparaţiunî, transformări şi

11 îmbunătăţiri la filtrele de la Bîcu, lei 46000. Construcţiunî de trotuare, lei 40000. Complectări şi adause la întrepozite, leî 250000. Cumpărarea parcului Băneasa, îmbunătăţiri şi lucrări referitoare, lei 65000. Construcţiunî de pavage, tro­ tuare şi îmbunătăţiri pe şoseaua Filaret-Belu, leî 200000. Fond pentru ridicarea planu­ lui oraşului, prin Statul-major al armatei, lei 201780. Num ărulfuncţionarilor comu­ nali.— L a primăria de Bucureşti erau la începutul anului 1898: L a secretariat 11 persoane; la biuroul statistic 5 ; la arhiva centrală şi registratura generală 13; la intendenţă 40; la direcţia administrativă 3 ; la biuroul cul­ telor, instrucţiunel şi asistenţei publice 10; la biuroul licitaţiilor 4; la azilul de noapte şi ospătăria populară 12; la băile po­ pulare 6; la cimitirele comu­ nale 40; la poliţia comunală 71; la serviciul contencios 16; la şcoala profesională «Tudor Eco­ nomul» 17; la biuroul verificăreî măsurilor 11; la poliţia ad­ ministrativă 117; sergenţi de o­ raş sunt 1240; la biuroul de servitori 24; la serviciul sani­ tar 56; la serviciul veterinar 28; la serviciul copiilor găsiţî 335 (din cari 330 moaşe); la os­ piciul comunal «Zerlendi» 20; la laboratoriul chimico-bactereologic municipal 9; la serviciul central tecnic 5 ; la serviciul stu­ diilor tecnice 14; la serviciul a­ pelor 10; la serviciul de poduri şi şosele 10; la serviciul alinie­ rilor 16; la serviciul bunurilor 12; la secţiunea bunurilor pri­ vate 7 ; la secţiunea captăreî a­ pelor 18 (afară de lucrătorii su­ plimentari cu ziua); la secţiunea distribuţiuneî apeî şi iluminatu­

BUCUREŞTI

lui electric 4 1; la secţiunea pavagiilor 244 (afară de lucrătorii suplimentari cu ziua); Ia secţia plantaţiunilor 16; la secţia canalurilor 45 ; pentru măturatul, stropitul şi ridicatul gunoaelor 567; pentru latrine 36; la secţia ' grajdurilor şi atelierelor 76; la atelierele comunale 3 1; la gră­ dini şi cimitire 45 ; la serviciul stărel civile 22; la comptabilitate 45; la serviciul accizelor (central, inspecţiune, gări, ram­ pă, fabricile de bere, oţet, stearină, făină) 96; la bariere 48; la guarda accizelor 379; la ca­ sierie 32. In total funcţionari diverşi plătiţî de comuna Bu­ cureşti sunt în număr de 3903. Primăria plăteşte ajutoare la 72 funcţionari fără drept de pensiune, celor infirmî şi vădu­ velor, o sumă de 50000 leî pe an; mal plăteşte la 107 func­ ţionari, cu drept de pensiune, o sumă de 210000 leî. Serviciul măsurilor ţ i greu­ tăţilor metrice. — Pe lîngă Pri­ măria Capitalei e ataşat un ser­ vicii! pentru verificarea măsuri­ lor metrice. A cest servicii! a fost condus în 1897 de un verificator-şef şi de 5 ajutoare de verificator. Fie­ care ajutor are în sarcina sa inspecţiunea uneî culori, fiind însoţit de un dorobanţ care trebue să aducă la biuroti măsu­ rile confiscate de la diferiţi co­ mercianţi. Serviciul interior de adminis­ traţie, precum: corespondenţa, verificarea măsurilor şi greută­ ţilor noi, ce urmează a fi puse în comerciii, se îndeplineşte de şeful-verificator, ajutat de unul din ajutoriî-verificatorî de ser­ vicii! săptămînal în biuroti numai dimineaţa, iar după amiazî, de la 2— 5 ore, acest ajutor-verificator face serviciul la vama Filaret, liberînd certificate de im­

BUCUREŞTI

port comercianţilor carî intro­ duc măsuri în capitală. Iată numărul verificărilor e­ fectuate în cel din urmă 4 ani: 1893— 94, 74987; 1894— 95, 93141:1895— 96,124285;! 896— 97. 137609. Serviciul san itar. — Serviciul igienei publice, al poliţiei sani­ tare şi veterinare, depinde de primăria oraşului, sub controlul ministerului de interne (al di­ recţiunii generale a serviciului sanitar). A cest serviciii se com­ pune din I medic-şef, cu perso­ nalul de cancelarie; 14 medici comunali, însărcinaţi cu căuta­ rea gratuită a bolnavilor săraci, cu privegherea sanitară a şcoalelor, cu prevenirea boalelor infecţioase şi cu alte lucrări de poliţie sanitară, cu îngrijirea me­ dicală a copiilor găsiţi, a infir­ milor din ospiciul comunal; I veterinar primar şi 4 veterinari comunali, însărcinaţi cu poliţia veterinară, cu serviciul abatoriulul şi al oborului de vite, cu privegherea alimentelor de ori­ gine animală din comercifl, cu cultivarea de vaccin animal; 2 chim işti municipali; 6 vaccinato ri; 9 moaşe comunale; 6 agenţî sanitari, însărcinaţi cu pri­ vegherea salubrităţii publice şi cu dezinfectarea; I mecanic pen­ tru aparatele de dezinfectare; I revizor al copiilor găsiţi; 1 comisar sanitar. Ca autoritate consultativă, în chestiuni sani­ tare, funcţionează, pe lîngă pri­ mar şi consiliul comunal, un consiliu de igienă publică al oraşulul, compus din primar, ca preşedinte, din medicul-şef, ca vice-preşedinte, din 16 medici, I arhitect, I inginer, I farma­ cist, 4 veterinari şi 1 secretar. Primăria a mărit în acest an (1898) laboratoriul său, adăogîndu-î şi o secţie bactereologică

12

şi de analize. Anual se fac 1200— 1500 expertize. N um ărul medicilor. — L a 31 Decembrie 1897 erau în capi­ tală : 228 doctori în medi­ cină ; 22 medici veterinari; 11 dentişti cl. I ; 5 dentişti cl. I I ; 32 farmacişti dirigenţî; 26 far­ macişti ; 50 asistenţi în farma­ cie; 27 elevi în farmacie; 151 moaşe; 9 vaccinatorî; 137 subchirurgl; 14 droghiştî. Ghiaţa. — Serviciul sanitar a dat o ordonanţă prin care o­ preşte ridicarea şi întrebuinţa­ rea ghieţeî provenită din toate lacurile din interiorul oraşului şi din lacurile Valea-Plîngeriî, Ghencea, Colentina, de la Zalhana, din fîntîna Brîncovenesiî, Ciurel, din căt. Bîrzeî (com. Dudeşti), Ciorogîrla, din rîul Dîmbo­ viţa, de la com. Roşu în jos, în tot parcursul el prin capitală şi pănă dincolo de Vitan, cu 5 kil. la vale; toate lacurile din apropie­ rea Vitanulul, carî se alimen­ tează cu apa Dîmboviţei; prr valul situat între str. Mărţişor şi şoseaua V ăcăreşti; lacul de pe cîmpia Gănescu din şoseaua Viilor; lacul dintre liniile ferate Giurgiu şi joncţiunea FilaretGara-de-Nord, situat în dosul fabrice! Mandrea; lacul Stiffler de pe şoseaua Doamnei, în drep­ tul str. Coriolan. Este permisă introducerea şi vînzarea în oraş a ghieţeî care se va constata că provine din următoarele eleştae, cari se vor fi curăţit înainte de a se forma ghiaţa pe ele şi anume: lacul Cişmegiu, eleştaele Floreasca, Fierăstrăul, Teil-Doamneî, PopaToma, Mogoşoaia, Pasărea, Brăneşti, Fundeni-Doamnel, Fundeni-Gherasi, rîul Dîmboviţa de la com. Roşu în sus, Ciorogîrla de la Bragadiru în sus, rîul Brebina de lîngă c. Domneşti-d.-s. Toţi proprietarii şi arenda­

BUCUREŞTI

torii eleştaelor a căror ghiaţă este admisă în capitală, sunt obligaţî ca în fie-care an, spre toamnă, să cureţe eleştaele şi să libereze, celor cari cumpără ghia­ ţă, certificate liberate de Primă­ ria locală, constatătoare că ghia­ ţa provine din aceste eleştae şi că aQ fost crrăţite înainte de îngheţ. Aceste certificate se pre­ zintă Primăriei capitalei (servi­ ciul sanitar), care, pe baza lor, a­ cordă autorizaţiunl de intrare în oraş; căruţele cari nu sunt în­ soţite de un asemenea certificat cu viză, se resping la barieră. Băl. — In Bucureşti sunt 9 băl sistematice de aburi, de pu­ tină, cu basin, hydroterapie, masagiu, inhalaţiunl, etc. Afară de acestea mal este la fie-care spi­ tal cîte o bae. După calculele făcute — luînd ca bază cifrele de la diferitele băl — se poate considera că 1 4 din locuitorii Bucureştilor frecuentă localurile de băl calde. In timpul verel, mahalagiii şi lucrătorii! se scaldă în Dîmboviţă. Siguranţa publică. — Prefec­ tura P oliţiei. — Siguranţa pu­ blică în capitală se exercită de Prefectura Poliţiei. Din acest punct de vedere Bucureşti se împart în 5 inspectorate şi în 50 secţiuni, avînd următorul per­ sonal: 1 Prefect de poliţie, 1 comisar-director, 2 comisarî-inspectorî clasa I, 3 comisarî-inspectorî clasa II, 50 comisari de secţie din cari IO de clasa I şi 40 de clasa I I ; I comisar clasa II special pe lingă Banca Naţională, I comisar clasa II, special Palatului Justiţiei, 5 co­ misari speciali de siguranţă cla­ sa I I ; 6 comisari speciali de urmărire clasa II (cîte unul pe lîngă fie-care judecătorie de pace din capitală); I comisar special clasa II la gara de N o rd ; 5° sub-comisarl clasa I, 5 sub*co­

BUCUREŞTI

misari speciali clasa I de sigu­ ranţa; 100 sub-comisarî clasa II, IO sub-comisarî clasa II (spe­ ciali de siguranţă). Osebit de aceştia sunt maî mulţi agenţi secreţi. Pe lîngă Prefectura Poliţiei e ataşat un atelier fotografic, un biuroti antropometric, un biuroti telegrafo-poştal şi un arest. Osebit de subvenţia de lei 1074240 ce o acordă comuna pazei oraşului, în budgetul Mi­ nisterului de interne se maî pre­ vede o sumă de 517320 leî; deci siguranţa oraşului costă în total 1591560 leî. Biuroul de servitori. — T ot pe lîngă Prefectura Poliţiei capita­ lei funcţionează, conform legeî a­ supra servitorilor, un biuroti de servitori. Osebit, tot pentru plasări de servitori precum şi pentru bone, guvernante, doici, etc., s’a per­ mis de maî mult timp funcţio­ narea a’ mal multor biurourî par­ ticulare, de oare-ce s’a consta­ tat că singur biuroul de pe lîngă Prefectură nu putea satisface cererile multiple ce, i se pre­ zintă ti. Activitatea biurouluî de ser­ vitori în anul 1897 a fost ur­ mătoarea : S ’a liberat 5506 condicuţe din noti, pentru care s’a încasat şi s’a vărsat la casa comunală în total 16518 leî. S ’ati vizat 1709 condicuţe vechi, încasîndu-se taxe în to­ tal de 1709 leî. Pentru funcţionarea acestui biuroti de servitori, Primăria în acest an a cheltuit 21600 lei salarii pentru personal şi 4000 imprimate, registre, condicuţe, combustibil şi alte materiale ne­ cesare. Corpul sergenţilor de oraş. — Legea comunală dispune că Co­ muna este datoare a procura

13

mijloacele pentru paza şi sigu­ ranţa publică în comună. Conform obligaţiunilor impuse prin lege, Primăria a întreţinut în anul 1897 corpul sergenţilor de oraş, plătind şi salariul a IIO sub-comisarî de clasa II-a. Acest corp e sub conducerea Prefectureî Poliţiei. Pentru acoperirea cheltuelilor necesare în această privinţă, Pri­ măria a prevăzut în anul 1897, în budgetul respectiv, suma de 1074240 leî, din cari 1029240 leî pentru plată de personal, iar restul de 45000 leî pentru ma­ terial, chirie de cazarme, medi­ camente, etc. Statul a venit în ajutorul co­ munei în anul 1897, oferindu-î o subvenţiune de 417600 lei. Efectivul batalionului de si­ guranţă publică în 1897 a fost de 17 ofiţeri şi 1228 oameni de trupă. întreg corpul acesta a fost împărţit în 5 companii după cu­ lorile Capitalei, fie-care compa­ nie formîndu-se din trei schim­ buri, ast-fel că un om în timp de 24 ore face numai 8 ore în post şi I oră la cazarmă pen­ tru teorie. împărţirea celor 1228 oameni pentru serviciti este: 356 la schimbul I-iti, 294 la schimbul al II-lea şi 578 la schimbul de noapte. Sergenţii de stradă se recru­ tează din cel carî ati făcut ar­ mată şi cu ştiinţă de carte. Corpul are ateliere proprii pentru croitorie şi cizmărie, în carî se lucrează: mantale, tunici, pelerine, bluze, cizme, etc.; lucră­ torii sunt luaţi dintre sergenţii carî cunosc aceste meşteşuguri. Atelierele funcţionează pănă ce termină confecţionarea coman­ de! anuale, apoi contingentul lucrătorilor se micşorează, menţinîndu-se în ateliere, pentru re­

BUCUREŞTI

paraţii, 5 oameni la croitorie şi cîte un om de companie pen­ tru reparaţia cizmelor. Poliţia comunală. — Pentru păzirea curăţeniei în oraş şi controlul în hale a cărnurilor şi a alimentelor, Primăria are un ser­ viciu de poliţie special, întreţi­ nut de ea şi sub direcţiunea el, compus din următorul personal: I şef de poliţie; 3 comisarî-inspectorî, din care unul ajutor al şefului poliţiei; 6 comisari cl. I ; 22 comisari cl. II; 30 can­ tonieri; 4 portari cl. I; 5 por­ tari cl. II. T o t poliţiei comunale ÎI in­ cumbă datoria de a inspecta starea sanitară a capitalei (la­ trine, locuinţe insalubre), a ob­ serva hrana şi băutura ce se o­ feră locuitorilor oraşului. In anul 1897, Poliţia comunală a inspectat 168 case, a făcut să se evacueze 109 case, a dărîmat 83 case; de asemenea a dărîmat şi 91 latrine. A rezolvat şi a dat o soluţiune la 12577 hîrtiî, cari sunt repartizate în următoarele ca­ tegorii: 127 cărţi de judecată, executate; 2345 cercetări cerute de serviciul tecnic, opriri de lu­ crări, cereri de reparaţii etc.; 2348 cercetări relative la dispen­ se de armată, taxe şcolare, livrete de tutun, e tc .; 715 publicaţiunl de licitaţii şi contracte de în­ chiriere; 2321 corespondenţe cu autorităţile administrative prin direcţiuni; 2494 procese de contravenţie simple ; 2217 procese-verbale pentru defectul eclerajului. Paza barierelor. — Pentru paza barierelor, e organizat un serviciti al accizelor, care se compune din următorul perso­ nal : I comandant; 3 ofiţeri; 8 aghiota'iţî; I furier; 16 ser­ genţi majori; 320 guarzi; 1 şef al grajdurilor; iorîndaşî; I ar­

BUCUREŞTI

murier; i talonar; 2 croitori; 2 cameriştî; 2 potcovari; 9 vi­ zitii. Scutul

oraşului

BUCUREŞTI

H

Bucureşti. —

Scutul Bucureştilor în vechime a fost Buna-Vestire, după hra­ mul bisericeî Curtea-Vechie. Un document inedit ce se află în păstrarea d-lul V . A . Urechiă, emanat de la Dragotă, giudeţul (Primarul) oraşului din 1670, are pe el aplicat sigiliul rotund, cu Buna-Vestire la mijloc, şi de jur inscripţiunea oraşului Bucureşti. Scutul oraşului Bucureşti, ast­ fel cum este azi, a fost stabilit în principiu printr’un decret al fostului Domnitor Alexandru Ioan I, din 7 Decembrie 1864. Dăm aci în extenso o copie exactă după acel decret, pe care-I găsim publicat în M onitorul 0 fic ia l al Principatelor Unite Romînej No. 2771, decret plin, cum se vede, de erori contra ştiinţei eraldice: Alexandru Ioan I, Cu mila lui Dumnezeu şi vo­ inţa Naţională, Domn Principatelor-Unite Rom îne; L a toţi de faţă şi viitori să­ nătate: Asupra raportului Ministrului Nostru, Secretar de Stat la D e­ partamentul de interne, A g ri­ cultură şi Lucrări publice; Văzînd chibzuirea Consiliului comunei Bucureşti, asupra ar­ melor ce ar urma să se adopte pentru Bucureşti; Am decretat şi decretăm ce urmează: Art. I. Armele comunei Bu­ cureşti se vor compune în mo­ dul următor: Un scut cu sfîntul marele martir Demetriu (patronul ora­ şului) naturale, pe cîmp de azur, surmontat de o coroană murale şi terminat de o eşarpă trico­ loră, avînd de tenenţiă, la dex-

tra, un păstor cu un căine, în suvenirea origine! tradiţionale a oraşului (Bucur păstorul, fun­ datorul Bucureştilor) şi la senestra un herald cu armele ţâ­ rei sub coroana Domnească, ca semn de oraş capitale. A rt. II. Şi cel din urmă. Mi­ nistrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, Agricultură şi Lucrări publice, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestui Decret. Dat în Bucureşti la 7 D e­ cembrie 1864. Alexandru Ion. M in is t r u d e S t a t l a D e p a r ­ ta m e n tu l d e In te rn e , A g r i­ c u lt u r ă ş l L u c r ă r i p u b lic e *

Af. Cogăîniceanu.

No. 1740. De atunci acest ecusson a fost modificat prin omiterea păs­ torului şi a cîineluf şi prin a­ dausul devizei: Patria ş i drep­ tu l meii. După un proiect pregătit şi prezentat de d. Ştefan Greceanu, fost senator, mult cunoscător în ale eraldicel, scutul Capitalei Bucureşti ar fi a se hotărî în modul următor: Scut de zmalţ lăzuriu (albas­ tru, dazur) încastrat cu Sf. D i­ mitrie Basaraboff, ţinînd crucea în dextra şi suliţa în senestra, toate d’auriu (dor). Coroană murală. Deviza: «Patria şi dreptul meu» d’auriu (dor), pe ghiurghiuliu (gueules). Se ştie că în biserica Mitro­ poliei se păstrează într’un si­ criu de argint masiv moaştele Sf. Dumitru Basaraboff, devenit patronul Bucureştilor de la a­ ducerea moaştelor sale din Bul­ garia de către generalul rus Solticoff, din ordinul împără­ tesei Ecaterina. Aşezarea sfîntulul în biserica Mitropoliei s’a făcut la 13 Iulie 1774, sub dom­ nia lui Vodă Ipsilante.

P a za o ra ş u lu i. ■— Corpul pom­ pierilor din Bucureşti face parte din Reg. al 2-lea de A rti­ lerie şi se compune din 3 ba­ terii destinate pentru stingerea incendiurilor. Fie-care baterie are ca efectiv 150 oameni şi 50 cal, cu pompe şi aparate trebuincioase. Din întregul e­ fectiv al acestor baterii, 150 oameni s ant însărcinaţi esclusiv cu serviciul de incendii si o­ bligaţi a eşi la toate focurile ce s’ar ivi. E l sunt împărţiţi actualmente la următoarele pos­ tări principale, avînd locaş pro­ priii : a) Postul de la Prefectura Poliţiei Capitalei. b) Pentru coloarea de galben, postul de pe şoseaua Bonaparte, colţ cu str. Cometa. c) Pentru coloarea de verde, postul de pe bulevardul Inde­ pendenţei. d) Pentru coloarea de albas­ tru, postul de pe cheiul Dîm­ boviţei, la Radu-Vodă. e) Pentru coloarea de negru, postul de pe bulevardul Ferdinand, la rezervoriul de apă. Corpul este înzestrat şi ope­ rează cu aparate din cele mal moderne şi mal perfecţionate. Pentru serviciile ce pompierii aduc locuitorilor Capitalei, Pri­ măria plăteşte statului, sub titlul de subvenţiune, suma de lei 186000 pe an. Bateriile de rezervă sunt la Cazarma Malmezon, unde fac servicii! de artilerie şi sunt scoase numai la incendii mari. Deosebit de aceasta mal sunt afectaţi pentru diferite localuri publice 20 oameni cu 7 pompe şi 7 sacale mici. T um ul de observaţie. — Inainte-vreme ca turn de observaţie în Capitală servea Turnul Colţeî, dar acum e foişorul clădit anume pe bulevardul Ferdinand,

BUCUREŞTI

în înălţime de 45 metri. In in­ teriorul săfl, foişorul de foc are, în partea-i de sus, un rezervorifl pentru apă, cu un volum de 1000 m. c. A cest rezervoriu servă ca regulator pentru re­ ţeaua de conducte a alimentăreî oraşului cu apă. Num ărul incendiilor. — In anul 1897 s’afl întîmplat în capitală 91 de incendii, din carî cele maî multe în lunile de vară, Iulie (18) şi August (io) şi cele maî puţine în Mar­ tie şi Iunie (cîte 4). Reşedinţe regale. — P alatul regal din Calea Victoriei e o clădire vastă, fără pretenţiunî mari arhitectonice. A fost clădit în 1815 de Constantin Golescu, supra numit Dinicu, pe locul unor case mari ce aparţineau unul boier, Colfescu, despre care tradiţiunea spune că ar fi îne­ cat pe Mitropolitul Antim în Dunăre. Intrînd în proprietatea statului, o parte a Palatului servi ca locuinţă tuturor Domnitorilor ce s’afl succedat de atunci, iar o parte servi pentru serviciile administrative. In acest Palat, Domnitorul Alexandru Ion I Cuza abdică în II Februarie 1866 şi la 10 Maifl, acelaş an, Domnitorul Carol fu primit ca Suveran al Romînieî. Palatul regal se compune azi din trei corpuri de clădiri. In starea-î primitivă, Palatul regal nu avea de cît aripa din stînga. Aripa dreaptă şi o parte din mijloc afl fost construite între anii 1882— 85. Treptattreptat s’a adus mal multe îm­ bunătăţiri şi înfrumuseţări. In aripa stîngă se află apar­ tamentele particulare ale M. S. Regelui, cabinetul săfl de lucru compus din trei camere, în carî se remarcă mobilierul foarte fru­ mos şi artistic executat în ate­ lierul de ebenisterie, ataşat pe

15 lîngă Administraţiunea Curţeî regale. Maî multe tablouri semnate de Titien, P. Veronese, Bramantino, Luca Cranach, Antonello da Missina, etc. împodo­ besc interiorul acestor trei ca­ mere. T ot aci se găsesc colecţiunî de diferite arme vechi, emailiî, faianţe italiane şi ger­ mane, diferite bronzuri, etc. Biblioteca, instalată în vechia sală a tronului, e o piesă impu­ nătoare prin bogăţia mobilelor sale artistice, a plafonului săfl şi a vitrailurilor sale. Biblioteca nu­ mără peste 20000 de voi. cu cu­ prins militai’ şi istoric; arta şi literatura modernă, precum şi ştiinţele sunt bine reprezentate. De remarcat sunt maî multe ediţii de lux «elzeviriene», vechi şi rare. Inscripţii pe tapiţerii, dis­ puse în «cartuşe» printre friza care înconjoară sala, amintesc faptele maî însemnate ale dom­ niei M. S. Regelui Carol I. Biblioteca e precedată de un mare salon circular în stilul re­ naştere! italiane. Mal multe ta­ blouri de preţ decorează acest salon; între cele maî principale se pot cita cele ale lui Greco, Zuccaro, Sebastian del Piombo, etc. E de semnalat de ase­ menea în acest salon şi o mo­ bilă «empire», care a aparţinut lui Napoleon I, o capodoperă din acea epocă, cu decoraţiunî de camee, de mozaicuri şi cu aplicaţiunî de bronz, fin ciselate. Din acest salon, la stînga, dai în maî multe saloane, între cari se află un salon de au­ dienţă, o sală de biliard, un sa­ lon de gobelinuri, etc. Din coridor se poate intra, prin o sală în stil mauresc, în care se află una din cele maî frumoase marine, datorită lui Aiwasowsky, în sera, care des­

BUCUREŞTI

parte apartamentele M. S. Re­ ginei de ale M. S. Regelui. Apartamentele Reginei se compun din o mare sală de mu­ zică, în care sunt de observat ta­ blourile: Lupta dintre Hercule ş i Centaurul, de Ribera; E xta zu l S-tei Magdalene, de Antolinez; Estera ţ i Aman, de Rembrandt; un Buchet, de Breughel; un por­ tret al lui Gluck, de Greuze; portretul unul Cardinal, deVelasquez; o Madonă, de Ikens; o Sfîntă Fam ilie, de dei Rossi, etc. Din sala de muzică se pă­ trunde în salonul de audienţe şi în bibliotecă, amîndouă mo­ bilate cu multă artă. Mal multe bibelouri rare şi bronzuri vechi împodobesc aceste saloane. E de remarcat aci în mod special frumosul biurofl lucrat în ivorifl, argint, aur şi pietre scumpe, opera lui Froment Meurice, ce s’a oferit M. S. Reginei, de că­ tre femeile romîne, cu ocsziunea nunţeî de argint; de ase­ menea nu trebue de trecut cu ve­ derea statueta reprezintînd Cu­ getarea desfăcîndu-se din ma­ terie, operă graţioasă a sculpto­ rului francez Boucher. Biblioteca M. S. Reginei cu­ prinde maî cu seamă opere cu conţinut literar, între altele operile Carmen Sylvel (originale şi traduceri în toate limbele) ocupă mal multe rafturi. In apropierea acestor tref sa­ loane se află şi atelierul de pic­ tură al Reginei, plin de obiecte de artă, bibelouri, busturî, etc. Mal multe tablouri moderne semnate de Bendzur, Lecomte de Nouy, Grigorescu, Simonide, etc. complectează podoaba ate­ lierului. In corpul central — construit în 1883 de arhitectul Gottereau — se află apartamentele de recepţie. Intrarea se face prin o uşă centrală. L a stînga se a-

BUCUREŞTI

flă o mare sală de masă care e legată cj salonul de aştep­ tare şi cu sala de fumat. Din vestibulul corpului cen­ tral, o scară de marmoră duce în etagiul I-iu. Un plafon lucrat de pictorul vienez Veith, se află de asupra scăreî şi represintă Apoteoza Romîniei. Scara de marmoră dă într’un vestibul tapeţat cu mătasă roşie, şi foarte elegant. De remar­ cat aci grupul de marmoră, lu­ crat de sculptorul Carol Storck, reprezintînd pe Regina Elisabeta îngrijind un dorobanţ ră­ nit în timpul războiului din 1877— 78. A cest grup a fost oferit Reginei de corpul ofiţe­ resc, în semn de înalt omagia, dupărăzboiulindependenţeî. T ot aci se află busturile MM. L L . lucrate de sculptorul Hegel; două portrete mari reprezintînd pe MM. L L . în ţinută de ce­ remonie, lucrate de pictorul Jean Lecomte de N ouy; tabloul cel mare lucrat de pictorul polonez Tadeu Adjukevicz, reprezintînd revista cea mare a trupelor în August 1896, în faţa împăra­ tului Francisc Iosif al Austriei. Din acest vestibul se intră în sala cea mare de serbări, în stil Ludovic al XlV-lea, în fun­ dul căreia se află sala tronului, ornată în stil bizantin. Tronul, lucrare bogată de sculptură, e de lemn, reproducînd motive deco­ rative ale catedralei de la Argeş. In vitrinele din stînga tro­ nului se află coroana regală a Romîneî, turnată în oţel, din tunurile luate de la Turci în timpul războiului romîno-rusoturc, precum şi coroana Re­ ginei, simplă de aur. T ot în acest corp de clădire se află un salon în stilul Ludo­ vic al XVI-lea, un salon în stil Maria Teresa, o sală a bufe tulul în stil «empire» şi un salon

16 Ludovic al XlV-lea,. tus-patru mobilate elegant şi artistic de casa Damon din Paris. Palatul regal din Calea V ic­ toriei cuprinde în total peste 116 camere şi saloane, osebit de vestibuluri şi coridoare. In parter, la dreapta, se află administraţia Prefecturei Pala­ tului şi cancelaria regală. Palatul servă Suveranului nu­ mai ca reşedinţă de iarnă; vara curtea e stabilită la Sinaia. (Vezi acest cuvînt). Palatul e iluminat cu electricitate. Maî multe depen­ dinţe vaste se află în dosul lui. Cotroceni. — Palatul de la Cotroceni e un castel zidit cu g u st; servea acum IO ani ca re­ şedinţă regală pentru Suveran primă-vara şi toamna. A zi e re­ şedinţa pereche! princiare. Reşedinţa de la Cotroceni a fost refăcută în anul 1893 sub direcţia arhitectului Gottereau, pe locul arhondaricului mănăs­ tire! Cotroceni, de la care a rămas numai biserica. Cu coloanele veche! mănăs­ tiri s’a făcut o galerie deschisă, ca loc de preumblare. De desubtul castelului sunt pivniţe vechi, foarte spaţioase şi cu bolţi înalte. L a intrare se află un mare vestibul, care cuprinde amîndouă etagiele; fundul galeriei e lucrat a jo u r; la stînga se de­ taşează o mare scară de mar­ moră care duce direct în sala de recepţiune şi în cabinetul de lucru al Prinţului. T ot sus e şi salonul de recepţie al Princeseî, precum şi sala mare de masă. L a dreapta vestibulului se află o mare scară de stejar, frumos lucrată, care duce la etagiul superior, unde se află instalate apartamentele private, camerele de culcare, toaletă, băl, garde­ robă, etc. Apartamentul Micilor Prin­

BUCUREŞTI

cipi se află în etajul al II-lea; de aci se desfăşoară una din cele maî frumoase vederi asu­ pra Bucureştilor. Parcul din jurul rezidenţei e cel maî frumos din Bucureşti; situaţia Iul e în amfiteatru. A ci se află mormîntul princeseî Ma­ ria, fiica MM. L L . Regele şi Regina. Palatul de la Cotroceni e lucrat în stilul vilelor şi cu­ prinde peste 50 de camere. Grajdurile sunt încăpătoare pentru 30 de cai. Iluminatul se face cu electri citate. Justiţia. — Ochire generală.— Cele maî vechi instituţiuni juri­ dice în Bucureşti, ca şi în res­ tul Ţăril-Romîneştî, afl fost de trei grade, pănă la începutul se­ colului al XVTII-lea. a) Vechii mari căpitani, cu puteri considerabile administra­ tive şi judecătoreşti. Constan­ tin Mavrocordat a înfiinţat, în locul lor, ispravnicii, separînd puterea militară de cea admi­ nistrativă şi judiciară. In fie-care judeţ erafl doi ispravnici, cari judecai! împreună safl separaţi. Alexandru Ipsilante înfiin­ ţează cîte un judecător de ju­ deţ. T ot dînsul înfiinţează în Bucureşti departamente competiate a judeca locuitorii capi­ talei, din cari departamentul de 7 şi cel de 8, cari formai! două secţii ale aceluiaşi tribunal. Pe acea vreme nu exista tribunal de comerţ ca instanţă aparte. b) A l doilea grad de instanţă judecătorească în Bucureşti era Divanul veliţilor boeri, care avea însărcinarea să judece ape­ lurile în contra primei instanţe. Se compunea din Mitropoliţî, Episcop!, Banul cel Mare, Marii Vornici, Logofeţii şi Vistierul cel mare. c) A l treilea grad de instanţă

BUCUREŞTI

judecătorească era înaltul Di­ van, care se compunea din persoanele enumerate la instanţa de gradul al II-lea şi din boeriî mal mici. înaltul Divan era pre­ zidat de însuşi Domnitorul ţâ­ rei şi judeca hotărîrile pricinelor înfăţişate la Divanul veli­ ţilor boerl. Ast-fel a fost justiţia pănă la 1831. In acest an întroducîndu-se Regulamentul organic, in­ stanţele judecătoreştii s’aă modi­ ficat şi anume în două juris­ dicţii : ordinare şi extraordinare. In cele extraordinare găsim: 4) Judecătoriile de îiitîiul grad, adică judecătoriile ordinare de judeţ, carî judecai! şi afacerile comerciale. In anul 1863 s’a în­ fiinţat în Bucureşti un tribunal special de comerţ. b) A l doilea grad, cuprindea judecătoriile de apel, carî ju­ decai! hotărîrile pronunţate de instanţele de întîiul grad. In Bucureşti, această instanţă se co.mpunea din 5 membri, 3 numiţi de Domn şi 2 aleşi de negustori. c) înaltul Divan, ca mal sus. De la 1865 încoace justiţia a primit diferite organizaţiunl, între cari vom cita cele maî principale: înfiinţarea de jude­ cătorii comunale, de judecătorii de pace (de ocoale), de tribu­ nale, de curţi de apel şi de Curte de Casaţie. Starea actuală. — A zi în Bu­ cureşti sunt următoarele instanţe judecătoreşti: a) Şase judecătorii de ocol; b) Tribunal cu 5 secţii şi anume: 3 civile-corecţionale, 1 comercială şi l de notariat. c) ( Curte de apel cu 3 secţii. d) înalta Curte de Casaţie cu două secţii. Ministerul public e reprezen­ ta1: printr’un parchet la tribu­ nal, cu S cabinete, la carî ofi66700, AlQiet$ JJutlonar Geografic, Voi, //•

17

ciază S procurori (din carî 1 prim-procuror), 5 judecători de instrucţie; printr’un parchet la Curtea de apel, la care oficiază * 4 procurori (din carî 1 procu­ ror general); printr’un parchet la înalta Curte de Casaţie, re­ prezentat prin 2 procurori (din Carî unul procuror-general). Pe lîngă tribunal şi Curtea de apel e ataşat un corp de por­ tărel compus din un personal de 30 funcţionari. Baroul. -— In Bucureşti afl fost înscrişi în barofl, la sfîrşitul anulul 1897, un număr de 388 avocaţi, din carî 38 stagiari. Avocaţii afl un consilifl de dis­ ciplină, prezidat de un decan. In Bucureşti apar 3 ziare ju­ ridice şi 2 buletine oficiale de jurisprudenţă. Bucureşti m ilitar. — Cazarme şi stabilimente militare aflate în raza oraşului în anul 1898 sunt în număr de 30 şi anume: a) Stabilimente de servicii mi­ litare mal principale sunt: 1. P alatul Corpului a l 2-lea de armată, situat în strada Ştirbeifl-Vodă, construitîn anul 1894 pe ruinele vechiului spital mi­ litar, incendiat în anul 1.890. Aci sunt instalate următoarele ser­ vicii militare: Serviciile Comandamentului Corpului 2-lea de armată, sub comanda generalului de divizie Heracle Arion, comandant al corpului al 2-lea de armată. Serviciile comandamentului D iv izii a ţ-a de infanterie, sub comanda Generalului de bri­ gadă Alexandru Carcăleţeanu, comandantul Diviziei a 4-a de infanterie. Comandantul brigadel a 8-a de infanterie, Sub comanda Ge­ neralului de brigadă A . S. R. Prinţului moştenitor Ferdinand, comandantul brigadel a 8 -a de infanterie.

BUCUREŞTI

Comandantul brigadel a 2-a de artilerie, sub comanda Ge­ neralului de brigadă G. Macarovicl, comandantul brigadel a 2-a de artilerie. Comandantul brigadel a 2-a de cavalerie, sub comanda Co­ lonelului Gr. Zossima, coman­ dantul brigadel a 2-a de cava­ lerie. Instanţele ju stiţiei m ilitare, ale corpului al 2-lea de armată şi ale armatei, Serviciile comandamentului cetăţel Bucureşti, sub comanda Generalului de brigadă M ih. Pastia, guvernatorul cetăţel Bu­ cureşti. M arele Stat-Major a l arma­ tei, sub comanda Generalului de Divizie C. Barozzi, şeful Statuluî-Major General al armatei. Institutul Geografic a l arma­ tei, sub direcţia Generalului de brigadă C. Brătiatiu, sub-şeful Statului-Major General al ar­ matei. Comajidamentul P ieţei Bu­ cureşti. Depozitul central de impri­ mate al Ministerului de războifl. Escadronulal 2-lea de escortă, care se află aşezat sub direcţia Statuluî-Major General. In grădina din faţă a acestui vast palat militar se află insta­ lat bustul decedatului General de divizie Alexandru Cemat, co­ mandant şef al armatei romîne la asediul Plevneî în Bulgaria pentru războiul de independenţă naţională din 1877— 1878. 2. Observatorul astronomic a l armatei, situat pe colina Filaretul, în strada Piscului, cu un pâvilon al primului meridian ce trece prin Bucureşti, construit în 1895 ; iară în proiect pentru a se construi încă alte două pa­ vilioane: acela al primului ver­ tical şi pentru ecuatorial astro­ nomic.

8

BUCUREŞTI

A cest stabiliment ştiinţific este o anexă a Institutului geografic al armatei, însărcinat special cu redacţia şi reţinerea în curent a harţei regatului. In acest scop, Institutul Geografic coprinde în sine şease servicii: geodezia, astronomia, topografia, nivelmentul geometric şi reproducerea cartografică a harţei ţării şi a planurilor de toată natura ne­ cesare armatei şi serviciurilor publice. — Numai personalul de direcţie face parte din cadrele serviciului; operatori technicî în număr de 70 sunt ofiţeri de toate armele detaşaţi timporal de la corpurile de trupă; iar pentru partea artistică a lucrărilor se angajază, după trebuinţă, lucră torî civili. Pănă acum s’a ridicat pe te­ ren şi s’a publicat 8472600 hectare din cuprinsul ţăreî care în total este de 13287600 hect.; rămîn ast-fel de ridicat încă la 481500Q, în partea din ţară cu­ noscută sub numirea de Olte­ nia pănă în valea Dîmboviţei. 3. Spitalul m ilitar central, situat pe strada Fracmasonilor, e o construcţiune model, în care sunt puse în practică principiile modeme ale construcţiuniî de spitale. Se compune din 8 pavi­ lioane de bolnavi, din 5 pavi­ lioane anexe pentru administra­ ţie, băl, laboratoril, compania sanitară, etc. şi este destinat a primi în timp de pace 326, în timp de războiu 560 de bol­ navi. In spital fac serviciu 17 doctori militari, 15 farmacişti şi un număr variabil de interni doctoranzi şi studenţi în medi­ cină. 4. M inisterul de războiţi, o­ cupă o vastă clădire, proprie­ tate particulară (casa Ioanide) aşezată pe Bulevardul Carol. A ­ ceastă administraţie centrală a războiului e împărţită în şeapte

18

BUCUREŞTI

direcţiuni, sub conducerea Ge­ 4. Şcoala de administraţie, neralului de divizie Anton Beclădită în curtea Manutanţei rendei, actualul Ministru de răz­ centrale a armatei, cu douî ani boiţi (1898). de studii, e destinată a forma b) Stabilimente de învăţămînt oficerl de administraţie compm ilitar.— In afară de şcoalele re­ tabilî în bani şi materie, pentru gimentare, organizate la fie-care trupele* de infanterie, cavalerie corp de trupă, pentru formarea şi alte servicii militare. gradelor inferioare şi instruirea A ci sunt admişi elevii şcole­ soldaţilor, în Bucureşti sunt încă lor de fiî de militari şi prin şi Şcoale m ilitare speciale, pen­ concurs absolvenţi! din şcoatru formarea oficerilor şi spe­ lele comerciale şi liceele statului cializarea acestora pe arme şi precum şi sub-oficerî de toate servicii, şi anum e: armele. 1. Şcoala de oficerl, situată în 5. Şcoala de guarzi de arti­ dealul Spirei, pe strada Isvorul, lerie, clădită în curtea şcoaleî cu doul ani de studii, e desti­ speciale de artilerie şi geniti, cu nată a da oficerl de toate ar­ douî anî de studii, e destinată mele. A ci sunt admişi absol­ a forma oficerl guarzi de arti­ venţii şcoalelor militare de fii lerie şi geniti comptabill în bani de militari din Iaşi şi Craiova. şi în materie. A ci sunt admişi şi prin concurs: absolvenţii şcoa elevi tineri în condiţiunile pre­ leî militare de sub-oficerî de la văzute şi pentru şcoala de ad­ Bistriţa şi absolvenţii liceelor. ministraţie. Această şcoală e a2. Şcoala specială de arti­ sezată sub direcţia Şcoaleî de lerie ş i geniil, situată pe calea artilerie şi geniti. Griviţa, cu patru anî de studiu, 6. Şcoala m ilitară de m edi­ e destinată a forma oficerl pen­ cină, stabilită lîngă spitalul mi­ tru artilerie şi geniti. Aci, sunt litar central, cu cinci anî de stu­ admişi prin concurs absolven­ dii, ca şi facultatea, de medi­ ţii şcolelor de fiî de militari şi cină, e destinată a forma me­ absolvenţii liceelor Statului cu dici militari. In această şcoală, aptitudine pentru matematici. cunoscută şi sub numirea de Cel dintîiu doî anî de studiu Institutul m edico-m ilitar, sunt constitue învăţămîntul militar şi admişi elevi din şCoalele de fii politecnic; iară pentru ceî din de militan şi absolvenţii licee­ urmă doui anî, elevii sunt avan­ lor sau studenţii la facultatea saţi sub-locotenenţî şi urmează de medicină. Elevii sunt însăr­ învăţămentul de aplicaţiunî mi cinaţi a face şi serviciul de in­ litare speciale de artilerie şi ge­ terni la spitalul militar. niu. 7. Şcoala de arte grafice, Ia 3. Şcoala superioră de răz­ Institulul Geografic; Şcoala de boia, situată pe strada Colţea, m eserii Ia Arsenalul armatei şi în vechia cazarmă a Jandarmi­ Şcoala de artificieri, la Pyrolor călări, cu douî anî de studii, tecnia armatei, sunt create în e destinată a forma oficerl pen­ scopul de a admite tineri ab­ tru serviciul de Stat-major. Aci solvenţi din clasele primăre pen­ sunt admişi prin concurs oficerl tru a-î forma ca maeştri şi lu­ de toate armele pănă la gradul crători pentru atelierele militare de căpitan. Are cel puţin cîte ale armatei şi pen’ru stabili­ 20 oficerl elevi în fie-care an mentele publice. de studiu. 8. Un cîmp de tragere per-

BUCUREŞTI

manent este organizat pe pla­ toul Cotroceni. A cest cîmp este organizat pentru toate liniile mai principale de ochire. El po­ sedă toate instalaţiunile nece­ sare pentru ca corpurile de trupă din garnizoană să fie servite fără întrerupere în mersul in­ strucţiunii lor. 9. Tabere m ilitare perma­ nente sunt organizate pentru infanterie pe platoul Cotroceni. Ele aparţin regimentelor de infanterie din garnizoană. Aci primesc instrucţiunea lor tru­ pele în chestiune primăvara şi toamna. c) Stabilimente de construcţiu n l ş i fabricaţiiinl m ilitare mai principale sunt: 1. Arsenalul de construcţii a l armatei, situat în strada Mihaiu-Vodă, pe Dealul-Spireî, pe ruinele unde altă dată în ve­ chime era un palat Domnesc. Acesta arzînd, localitatea a păs­ trat mult timp numele de Cur­ tea-A rsă. Chiliile rămase din acest incendiu au fost utilizate ca temniţă (închisoare) a ora­ şului pănă la strămutarea ei în mănăstirea Văcăreşti. Bise­ rica Domnească a fost atunci transformată de Turci în geamie. Acum nu se maî vede nimic din aceste resturi ale trecutului unde pompierii oraşului s’au ilustrat prin eroica lor ciocnire cu Turcii, ce năvăliseră în ţară sub cuvînt de a potoli mişca­ rea naţională din 1848. U11 stabiliment militar de construc­ ţiunî s’a ridicat pe această lo­ calitate, destinat să fabrice şi să repare armatura şi materia­ lul de războiu al armatei; să formeze lucrători de artilerie şi armurieri necesari corpurilor, precum şi a face studiile şi experienţele chimicale de toată natura. A ci se păstrează arma­ tura şi materialul de, rezervă

19

al armatei. El depinde direct de Ministerul de războiu şi de In­ spectoratul General de artilerie. Este legat prin cale ferată cu liniile statului şi împărţit în trei părţi: a) Direcţiunea Generală, Ser­ viciul tecnic pentru studii şi informaţiuni, Comptabilitatca, Ca­ sieria; b) Lemnăria, Debitul şi prepararea lemnelor, TîmplarI şi modele, Rotăria, Ferăria, Căldărăria, Mecanica, Incheere (mon­ tare), Topitorie, Proectile şi fo­ coase, Armurăria, Vopsitoria, întreţinerea uneltelor şi maşinelor, Nichelagiu ; c) Depozite: pentru materiale prime, pentru materiale confecţionate, pentru maşini, scule, instrumente de precizie, muzeu şi cazarmare, recepţia materialelor. Personalul superior al acestui aşezămînt se compune din: 1 Director militar, Colonel; 1 Sub-Director, Loct. Colonel; 1 Maior, şeful atelierelor; 5 Că­ pitani; 2 Locotenenţi; 9 Guarzi; 302 Soldaţi; 1 Inginer şef ci­ vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatori. Personalul civil al lucrătorilor variază după lucrări şi în mediu numărul lucrătorilor este de 500; pe timpul cînd lucrările sunt mai active numărul lucrătorilor trece peste 800. 2. Pirotechnia armatei de­ pinde asemenea de Direcţiunea Artileriei. Ea a fost construită în anul 1868. Este situată în Ca­ lea Cotroceni, îii apropiere de palatul princiar. Se compune de o cazarmă pentru lucrători mi­ litari şi de o serie de ateliere pentru facerea cartuşelor şi alte muniţiuni de rezbel, faceri de arţjficii, etc. Din aceste cele mai principale sunt: Turnătoria de gloanţe, atelierul de facerea tu­ burilor de cartuşe în hîrtie şi alt atelier de încărcare şi împa­ chetare, magazinul de iarbă, ma­

BUCUREŞTI

gazinul de depozit provizoriu de cartuşe şi muniţiuni. T ot stabilimentul este încon­ jurat de un şanţ şi de un pa­ rapet. Fie-care atelier este sepa­ rat printr’o traversă sprijinită în pămînt, spre a opri, pe cît este posibil, efectul unei eventuale ex­ plozii făcute la unul din ate­ liere. Personalul acestui atelier se compune d in : 1 Locot.-Colonel, Director; 1 Maior, Sub-Director; 4 Căpitani, şefi de ateliere; 1 Locotenent, ajutor; 5 Guarzi, ajutori; 238 Soldaţi. 3. A telierul de confecţiunl m ilitare, situat pe platoul Cotrocenilor e destinat a confec­ ţiona îmbrăcămintea, echipamen­ tul şi materialul de campament al armatei. 4. Manutanţa centrală a ar­ matei, situată la Malmaison pe strada Manutanţei, e desti­ nat a fabrica pîinea garnizoa­ nei Bucureşti şi toate speciile de conserve alimentare ale ar­ matei, pentru campanie. 5. Depozitul de furagiU ş i de lemne a l Corpului a l 2-lea de armată, situat pe platoul Cotrocenilor, e destinat a procura furagiul şi lemnele trebuincioase garnizoanei Bucureşti. 5. Depozite de arme ş i ma­ gazine de pulbere, de cartuşe, sunt situate pe mai multe pante, lîngă platoul Cotrocenilor, pro­ tejate de paratonere sistematice. 6. Fabrica de pulbere fă r ă fu m , creată în 1896 la Dudeşti, lîngă Bucureşti, se află aseme­ nea, ca toate stabilimentele de construcţiunî şi confecţiunl, sub direcţia imediată a Ministerului ' de războiu. d) Cazarme maî principale pentru trupe sunt: 1. Cazarma Cuza, în dealul Spirei, construită în 1862, a cos­

BUCUREŞTI

tat 150000 lei; are 183 încă­ peri. A rsă în parte în 1897, s’a re­ parat. E ocupată de regimentul Mihaifl-Viteazul No. 6 şi de ba­ talionul 6 de vînătorî, detaşat timporal din divizia activă a Dobrogeî pentru serviciul gar­ nizoanei Bucureşti. 2. Cazarma vînătorilor, în dealul Spirei, la E. de cazarma Cuza, construită în anul 1886, a costat 290000 le i; are 74 ca­ mere şi e ocupată de batalio­ nul 2 de vînătorî. 3. Cazarma dorobanţilor, si­ tuată pe strada Francmasonilor, în dreptul spitalului militar, con­ struită în 1886, a costat 365000 lei. Ea e ocupată de regimen­ tul Ilfov No. 21. 4. Cazarma S f. Gheorghe, cunoscută şi sub numirea de Cazarma Malmaison, după nu­ mele localităţel, este cea mal vastă cazarmă din Bucureşti; e si­ tuată în partea vestică a oraşu­ lui, pe şoseaua Manutanţei. Con­ struită în 1846, în sistemul Vauban, are 483 camere şi a cos­ tat 1120000 leî. Ea a fost in­ cendiată în 1861. Actualmente e ocupată de regimentul 4 ro­ şiori, şi de reg. 2, 6 şi 10 de artilerie. 5. Cazarma Alexandria, în dealul Spirei, alături de Arsenal, s’a construit în 1863, costînd 343000 leî. Ea e ocupată de batal. I de vînătorî şi de compa­ niile de meseriaşi militari ale Arsenalului. Cazarma poartă nu­ mele de Alexandria, după nu­ mele fondatorului micei cazărmi, ce se află construită în curte încă din anul 1846, Domnul Alexandru-Ghica-Vodă. Aci s’a întîmplat ultima fază a ciocnire! pompierilor cu Turcii la 1848, cînd santinela care păzea te­ zaurul regim. I infanterie a re­ fuzat să o predea la somaţia

20

Turcilor, carî l-au omorît după o luptă eroică. 6. Cazarma jandarm ilor că­ lări, fosta cazarmă a călăraşilor, de construcţie modernă, situată în calea Plevneî, este ocupată de divizionul jandarmilor călări, format de 2 escadroane. 7. Cazarma jandarm ilor pedeştri, situată pe calea Victoriei, în curtea prefecturel oraşului, în fosta casă Baron Meitani. E o­ cupată de o companie a jan­ darmilor pedeştri forte de 274 oameni. 8. Cazarma călăraşilor, si­ tuată pe platoul Cotrocenilor, construită în anul 1899, e ocu­ pată de regimentul No. 3 de că­ lăraşi. 9. Cazarma escadronulul tre­ nului, situată pe platoul Cotro­ cenilor e ocupată de trenul cor­ pului al 2-lea de armată. 10. Cazarma geniului, situată Ia vestul oraşului, pe platoul Cotrocenilor, compusă din trei mari pavilioane, pentru trupă şi servicii, şi mal multe corpuri de clădire pentru conservatul materialului de războiu şi in­ strucţiune. E înconjurată de un parc frumos şi posedă un po­ ligon pentru lucrările de vară. S ’a construit în 1875; însă a primit de atunci ameliorări suc­ cesive şi importante. Este re­ şedinţa regimentului 1 de geniu, compus din 13 companii şi e legată cu căile ferate ale sta­ tului printr’o linie exploatată de trupele de geniu, deservind marile stabilimente militare de pe platoul Cotrocenilor. închisoarea m ilitară, construcţiune modernă, coprinde două corpuri de clădire, aşezate în faţa arsenalului, pe strada Mihaid-Vodă. Cim itirul m ilitar. — Lîngă cimitirul Şerban-Vodă se află un cimitir propriu pentru militari.

BUCUREŞTI

Pom pierii. — Legea impune com. Bucureşti întreţinerea de pompieri, pentru care cheltuieşte anual 1860001. Serviciul de pom­ pieri este încredinţat unei com­ panii, împărţită în 5 secţii, care fa­ ce parte din Regimentul 2 de ar­ tilerie. Comanda companiei este încredinţată unul căpitan, avînd 5 oficieri, comandanţi al secţii­ lor. Efectivul e de 247 oameni şi 100 cal. Fie-care secţiune are cazarma sa proprie, pe diferite puncte ale oraşului. Contingentul anual. — Rezul­ tatul operaţiunelor de recrutare a contingentului pe 1897 pe culori: Roşu, înscrişi 506, perm. 302, căi. 3, dorob. 18. Galben, în­ scrişi 479, perm. 292, căi. 1, dorob. 23. Verde, înscrişi 664 perm. 376, căi. 2, dorob. 36. Albastru, înscrişi353, perm. 177, căi. 2, dorob. 13. Negru, în­ scrişi 520, perm. 289, căi. 4, do­ rob. 16. Total, înscrişi 2522, perm. 1436, căi. 12, dorob. 106. Invăţăm întul m ilitar. — Miş­ carea învăţămîntulul militar din Bucureşti pe anul 1897: Şcoala superioară de războiu, cu un personal de comanda­ ment de 5 ; cu 31 profesori şi 30 elevi, din carî 19 absol­ venţi. Şcoala de aplicaţie, cu 36 elevî, din carî 45 absolvenţi. Şcoala de artilerie f i geniti, cu 85 de elevi, din cari 27 ab­ solvenţi. Şcoala de guarzi, cu 9 elevi, A ceste trei şcoli afl avut un personal comun şi anume: per­ sonalul de comandament 26, 23 profesori titulari şi 10 ajutori. Şcoala de ojicerl, cu un per­ sonal de comandament de 26, profesori 20; elevi 270, din carî 101 absolvenţi. Şcoala m ilitară de adminis­ traţie, cu un personal de co­

21

BUCUREŞTI

mandament de 8; 13 profesori; elev! 39. Forţa garnizoanei. — Iată un tablofl de forţa trupe! şi a ofi­ ţerilor garnizonel Bucureşti pe anul 1898: Rcg. 6 Mibaiu-Viteazul of. 41 sold. » 4 Ilfov No. 21 » 44 » » » 1 geniu » Batal. 2 vînătorî » 13 * Rcg. 2 artilerie » 3° » » 6 artilerie » 22 » 10 artilerie » 24 » » 4 roşiori » 32 » » 3 călăraşi » 22 » Divizionul jandarmi 3 16 » Escadronul 2 tren » 4 » Comp. jandarmi 1 5 » » arsenalului » 3 » » piiotcchnicl » 3 » » 2-a administraţie » 6 » » 2-a subsistenţă » 2 » » 2-a sanitara » 3 » depozitelor » 7 » Depoz. de mun. de răzb. » 4 » Corp. 2 arm., stat major » 4 » Intendenţa corp. 2 arm. » 7 » Brigada de cavalerie » 1 » • de artilerie > 3 » Serv. san. al corp. II arm. > 4 » » de geniu > > > 3 Divizia 4-a infanterie » 7 » Consiliul de războiu » 4 » Consiliul de revizie » 1 » Şcoala de războiu » 34 » Comandam, cetăţii Buc. » 7 » Instit gcogr. al armatei > 74 » » Ministerul de războiu » — Şcoala mii. de art şi gen. » 4 » » » de adminstr. > 4 » Spitalul milit. central > 3i » Atei. central de confecţie > 6 » lnspcct. jandarm, rur. » 4 » Şcoala de ofiţeri » 23 » Internatul medico-milit. » 4 » Comandam, pieţei Buc. » 6 » Depozitul de furage » 3 »

907

774 1422 424 42/ 269

257 573 259 249 162

274 245 220 171 282

35 i 89 70

5 — 1 2 1 —

4 2 1

35 2

3° —

264 16

7 2 60

438 70 2 2

In Bucureşti se află stabiliţi 13 general! în activitate, 7 în re­ tragere şi 114. oficieri superiori. Autorităţi publice. — Autorităţi romîne. — In Bucureşti îş! afl sediul toate autorităţile centrale şi superioare, între cari cităm pe cele maî principale: Casa civilă R egală; Casa mi­ litară aJU. S. R egelui; Casa ci­ vilă a M. S. Reginei; Admini­

straţia Domeniilor Coroanei; Sfîntul Sinod; Cancelaria Mi­ tropoliei ; Consiliul Miniştrilor; înalta Curte de Compturi ; Ministerul de interne (Admi­ nistraţia centrală, Direcţiunea generală â. serviciului sanitar, Direcţiunea penitenciarelor); Di­ recţiunea generală a telegrafelor şi poştelor, Imprimeria statului, Prefectura poliţiei capitalei şi Prefectura judeţului Ilfov; Primă­ ria; Ministerul afacerilor străi­ ne; Ministerul de finanţe; Di­ recţiunea contribuţiunilor direc­ te, Direcţiunea vămilor, Direc­ ţiunea comptabilităţii generale a statului, Casieria centrală a te­ zaurului, ^Direcţiunea generală a monopolurilor statului, Manufac­ tura de tutun; Fabrica de chi­ brituri; Direcţiunea generală a creditelor agricole; Casieria generalădellfov; Monetăriastatului şi fabrica de timbre; Casa de de­ puneri, consemnaţiuni şi econo­ mie ; Ministerul lucrărilor pu­ blice (Administraţia centrală); Căile ferate romîne; Serviciile idraulice ale porturilor fluviale şi maritime, Serviciul de studii şi construcţiunî de căi ferate, Serviciul lucrărilor noul, Servi­ ciul docurilor şi podurilor şi Serviciul maritim, Şcoala de po­ durişi şosele); Ministerul agriculturei, industriei, comerciulul şi domeniilor (Administraţia cen­ trală, Direcţiunea domeniilor şi pădurilor statului, Direcţiunea statisticei, Serviciul de arhitec­ tură, Serviciul minelor, apelor minerale, staţiunilor balneare şi carierelor); Şcoala superioară de medicină veterinară, Şcoala cen­ trală de agricultură (Herăstrău); Staţia agronomică; Şcoala de arte şi meserii; Şcolile comer­ ciale de I-iul şi II-lea grad ; Bur­ sa şi Camera de comerciu; In­ stitutul Meteorologic; Ministerul de justiţie (Administraţia cen­

BUCUREŞTI

trală, Direcţia personalului şi a comptabilităţii, Direcţia judici­ ară), înalta curte de casaţie, Curţile de apel, Tribunalele de Ilfov,Judecătoriile de pace; Mi­ nisterul de războiu (Administra­ ţia centrală, Marele stat major, Direcţia I. infanterie, D. II. ca­ valerie, D. III. artilerie, D. IV. geniu, D. V . geniu, D. VI. sa­ nitară, D. VII. intendenţa, D. VIII. control), Institutul geo­ grafic, Casa de dotaţie a oastei; Ministerul cultelor şi instrucţi­ unii publice (Administraţia cen­ trală, Direcţiunea învăţămîntulul primar şi normal, Direcţiunea învăţămîntulul secundar şi su­ perior, Divizia comptabilităţii, Serviciul construcţiunilor şi con­ tenciosului). Pe lîngă Ministerul Instrucţi-. unei publice, şi sub a sa admi­ nistraţie, funcţionează casa şcoalelor care administrează 33 de fondaţiuni cu un capital de 2121897 lei. Din acest fond se cheltueşte pentru clădiri şcolare, burse, subvenţii, stipendii, etc. M isiuni străine. — In Bucu­ reşti sunt reprezintate urmă­ toarele state: Anglia şi Austro-Ungaria,sunt reprezintate prin cîte o legaţiune şi cîte un consulat; Belgia e reprezintată prin o legaţiune; Bulgaria are o agenţie diplo­ matică; Elveţia are un consulat general; Franţa şi Germania su it reprezintate prin cîte o le­ gaţiune şi cîte un consulat; Grecia e reprezintată jprintr’un ministru plenipotenţiar, dar în lipsa acestuia secretarul legaţiuneî ruseşti reprezintă interesele supuşilor eleni; Italia prin o legaţiune şi un consulat; Olanda şi Rusia prin cîte o legaţiune şi cîte un consulat; Serbia numai prin o legaţiune; Statele-Unite prin un consulat general; Tur­ cia prin o legaţiune şi consulat.

BUCUREŞTI O telu ri. — înainte cu o sută

de ani, lumea străină de oraş se servea de aşa numitele ha­ nuri, cari serveau şi ca adăpost călătorilor şi, mal cu seamă, ca magazii pentru mărfuri. Hanu­ rile Bucureştilor au dispărut mal toate azi. Pe vremea lui Serban-Vodă, Bucureşti dacă nu era un oraş european, cel puţin avea o ori­ ginalitate învederată : arhitec­ tura religioasă ca şi cea civilă erau expresiunea timpului şi toa­ te zidirile se presintafl cu co­ loarea epocel. Pănă aci însă comerciul, bazat pe siguranţă şi încredere, nu prinsese rădăcină într’un oraş atît de expus ca Bucureşti. Şerban-Vodă pentru a-1 încuraja, întroduce tipul edi­ ficiilor comerciale despre carî vorbim : Hanurile. Reproducînd pănă la oare-care fidelitate ti­ pul arhitectureî monastice din Italia, clădirea are forma unul pătrat coprinzînd în zidurile eî solide un spaţii! foarte întins. In mijlocul săfl, o curte de aceeaşl formă servea pentru adăpostirea caravanelor. Toate încăperile de jos, destinate sto­ felor preţioase, blănilor, aureturilor şi în general producte­ lor industriei Orientului şi Euro­ pei, erai! boltite şi, prin solidi­ tatea lor, apărate de foc şi de spiritul de răpire al timpului. Sus erai! alte încăperi pentru lo­ cuinţe, şi toată clădirea era în­ conjurată de galerii cu arcade pentru înlesnirea comunicaţiei. Acesta fu tipul hanurilor, ade­ vărate fortăreţe ale comerciuluî, care adesea serviră chiar pen­ tru asigurarea averilor şi vieţel orăşenilor. Tunusli spune că în Bucu­ reşti, la începutul acestui secol, erafl următoarele mănăstiri cu hanuri: Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-

22

ţea, Radu-Vodă, Mihaifl-Vodă, Sf. Ion, Sărindarul, Stavropoleos, Pogonianis, Zlătari, Arhi­ mandritul, Bis. Tutulor-Sfinţilor, Sf. Spiridon-Vechili, Sf. Spiridon-Nofl, Colţea, Şerban-Vodă, Domniţa Bălaşa, Hagiica, Sf. Tănase, Foişorul şi Biserica Curţii. Din toate acestea azî n’afl ră­ mas nimic. In schimb avem otelurî mari şi elegante, carî pot concura în toate privinţele cu o­ telurile cele mal mari din Occi­ dent. In Bucureşti sunt azi 27 oteluri, afară de 90 mici ha­ nuri, tot un fel de oteluri şi neavînd nici o asemănare cu ve­ chile hanuri. Afară de oteluri, mal sunt în Bucureşti 133 de restauran­ te; 109 cafenele şi cofetării; 32 berării şi 1817 circiume. Istoria Bucureştilor.— Bucureş­ ti, odinioară capitala Ţăreî-Romîneştî, astăzi capitala Regatu­ lui Romîniel. Numele acestui oraş vine de la un Bucur, care a avut, în vremuri bătrîne, proprietăţi pe malurile de aci ale Dîmboviţei şi pe colinele din apropiere. Că acest Bucur ar fi fost un du­ ce al Daciei Australe cu numele de Hilarius, care pe slavoneşte se zice Bucur, cum scria A . Treb. Laurian în «Coup d’oeil sur l’histoire des Roumains (1846); că numele de Bucureşti vine de la verbul «mă bucur», cum afirmă Kogălniceanu în a sa «Histoire de la Dacie; că acest Bucur safl Radu era un fiu al unul Laiotă-Vodă, cum pretindea D. Pelimon în nuvela sa Bucur; că un neam de oa­ meni anume Bukurli sau Bukuri a fundat Bucureşti, cum credea Fuelek von Wittinghausen, — toate acestea noi nu le ştim is­ toriceşte, şi nici un document autentic nu ne vorbeşte despre dînsele.

BUCUREŞTI

Străinii afl scris şi pronunţat numele oraşului Bucureşti în mii şi în mii de feluri. Buneoară, din anul 1500 şi pănă în vremurile noastre, el afl scris: Bokoresch, Bocorest, Bocerestya, Bukuresch, Bocoresti, Bukureszti, Bukaresztach, Bukoryschia, Bogrest, Bochioresti, Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bukoreszcie, etc. etc. Cînd cu săpăturile de la Arcuda, s’au găsit multe topoare de silex şi alte obiecte ale o­ m îluî din epoca preistorică. Lîngă safl în Bucureşti a fost deci o staţiune preistorică (Tocilescu). In epoca ante-romană, malu­ rile Dîmboviţei şi colinele vecine afl fost locuite. Urne cinerare, oseminte omeneşti calcinate, resturi de arme şi costume, săbii, obiecte de argint, arată că locurile pe carî s’afl ridicat maî tîrzid Bucureşti afl fost lo­ cuite. Cărămizile romane, găsite la Pantelimon şi provenind din cas­ telele cari apărau faimosul T ro­ ian, adică «vallim» ce începea de la Giurgifl, pe atunci Sexanta Prista şi mergea pe la Bucu­ reşti la N. spre Carpaţl, prin Prahova (unde şi azî i se mal văd urmele), ne vorbesc de Bu­ cureşti din epoca romană ca punct cel puţin de trecătoare şi, deci, locuit (Tocilescu). Troianul, adică acest «vallum» din epoca romană, a rămas în fiinţă pănă la fi iele secolului al XVIMea chiar prin Bucureşti. In Ocolnica locurilor Mitropo­ liei, coprinsă în hrisovul luî Radu-Vodă-Leon din 4 Iunie 1668 (Arhive: «Condica Mitro­ poliei» No. 2), e vorba de «ca­ pul Troianului, lîngă heleşteul luî Şerban-V odă (GrammontSuter) pe la stîlpul de piatră al Armeanului».

BUCUREŞTI

De la 274 şî pănă la venirea SlaVilor, prin invaziunile con­ tinue ale Goţilor, Hunilor, Ge­ pizilor şî Avarilor, s*a şters pănă *şi amintirea uşoarelor aşe­ zăminte romane. Intre secolii V şi VIII, locul Bucureştilot face parte din Sla­ vonia dunăreană, care se în­ tindea de la Brăila prin Buzău pănă la Tîrgovişte, şi de la Tirgoviştea prin Bucureşti la Olteniţa sau Călăraşi pe Du­ năre iarăşi pănă la Brăila. Atuncî se botezară rîurile şi lo­ calităţile, buneoară Dîmboviţa (foaie de stejar), Ialomiţa (stear­ pă), Prahova, Ilfov, Cricov (Has­ deu). Dîmboviţa, foaie de stejar, arată poate întinderea nemăr­ ginită a pădurilor cari se aflau în Ilfov şi în deosebi împreju­ rul Bucureştilor. Intr'adevăr, încă din epoca romană, de pe timpurile luî Măriţi, propretorul Curione, a­ juns la fruntariele Daciei, se sperie de întunecimea codrilor (Hasdeu). Şi de atunci pănă în secolul nostru, pănă la 1821, pădurile au persistat împrejurul Bucu­ reştilor. «De eşiaî din biserica Oltenilor spre E. dai în pă­ dure», — zicea un fnemorialist al luî Tudor Vladimirescu. Printre cele 570 de păduri mari ale Ţărei-Romîneştî, Fotino citează pe ale Ilfovului printre cele mai mari. In se­ colul al XVIII-lea, Sulzer po­ meneşte de pădurea de la Sf. Elefterie, Sestini de pădurea Cotrocenilor pe care o numeşte «un vasto bosco» ; del Chiaro nu uită pădurile dintre Bucu­ reşti şi Tîrgovişte. In marele hrisov al Cotrocenilor, ŞerbanVodă Cantacuzino ne vorbeşte de marea pădure a Grozăveştilor, din care o parte a fost

23 curăţită de dînsul ca să facă loc de Sat.

L a 1640, Baksici, un misio­ nar catolic, zice în povestirea călătoriei sale: «poţi merge o zi fără să eşî din pădure» prin prejurul Bucureştilor. Paul din Aleppo, în călătoriile Patriarcului Macarius, vorbeşte de a­ semenea de pădurile cele dese ale Bucureştilor. Intre Bucu­ reşti şi Dunăre, zice un alt că­ lător, sunt locuri păduroase şi nepracticabile «tecta et învia loca inter Danubium et Bocherestium». — N. Iorga). Dacă nu documentele, cel puţin tradiţiunea vorbeşte la 1354 de pă­ durile cele măreţe ale Bucureş­ tilor. Să nu uităm cele ce ni se spun prin tradiţiune orală de cei bătrînî în privinţa marilor păduri Vlăsia, Rîioasa, Cocio­ cul, Lupeşti, Broşteni. Sat, cătun, trecătoare pe dru­ mul cel vechiu al Romanilor de la Giurgiu în sus spre Carpaţî, Bucureşti, după invaziunea ul­ timă şi grozavă a Tătarilor de la 1243— 1245, trebue să fi în­ ceput a se constitui. Radu-Negru, cel de la 1245, al lui Fotino, fondează Bucu­ reşti, cum a fundat Piteşti, A r­ geşul, Tîrgovişte. Unde sunt documentele? Ceia ce e sigur prin însăşi firea lucrurilor e faptul urmă- . tor: Giurgiul, colonie genoveză, cu un comerciu de o însemnă­ tate neîntrecută în istoria pri­ milor BaSarabi ai Munteniei, prin relaţiunile sale cu cetatea foarte comerciantă a Braşovu­ lui, Giurgiul pe unde ave oare să îşi ducă mărfurile, dacă nu pe lîngă vechiul vallum al Ro­ manilor, pe lîngă urmele ve­ cinelor Castella, pe unde locu­ rile de drumuri nu erau tocmai «învia et tecta?».

BUCUREŞTI

Fiinţa Bucureştilof- din suta a două-spre-zecea şi a trel-sprezecea este legată de avîntul comercial al Giurgiului, după cum mai tîrziu soarta cetăţii dunărene a Genovezilor va fi legată de soarta Bucureştilor. Cronicile muntene, scriitorii străini, citaţi de d. Hasdeu în «Istoria Critică», Gebhardi, Filtisch, Luccari, afirmă că NegruVodă a fundat Bucureşti. Care Negru-Vodă? Cel de la 1185? cel de la 1340? cel de la 1370! Negru-Vodă a făcut la Bucu­ reşti, zice Luccari, «şî nişte uşoare fortificaţiuni de cără­ midă». La anul 1362, ne spune d. Hasdeu, Vladislav-Vodă zideşte la Bucureşti o biserică, aceia a Sărindarului, numită şi a Co­ conilor. A lţii susţin că biserica Coconilor ar fi fost zidită mai înainte, la 1354, de doi fraţi mai mari (?) ai lui Mircea Basarab, pentru ca să aibă casă de rugăciune şi de adăpost, cînd veneau la vînătoare prin aceste locuri acoperite cu păduri mă­ reţe. Ceea-ce este sigur, se re­ duce la aceea, că biserica Să­ rindar nu poate fi o fundaţiune a lui Vladislav Basarab; cel pu­ ţin inscripţiunea, pe care se sprijină părerea contrarie, este plăsmuită. După Şincai, la 1370, Bucu­ reşti sunt cetatea Dîmboviţei. Dragomir, castelanul de Dîm­ boviţa, este bătut de Nicolae, Voevodul Ardealului, în apro­ pierea Bucureştilor, şi apoi şi el bate cumplit pe Nicolae, cînd acesta trece îndărăt munţii în Ardeal. Romînii aveau pe atunci, în dreapta Ialomiţei, spre Bureşti, multe cetăţuici şi tărimi. Fotino, Kogălniceanu, Cesar Bolliac şi atîţia alţii ne spun că Mircea-cel-Bătrîn, biruitorul lui Baiazid-Ilderim, a z i d i t ă -

BUCUREŞTI

cureşti de bucurie, pentru că gonise oştile duşmane în urma unei bătălii fericite pentru dînsul. Şi mal adaug scriitorii a­ ceştia că Mircea a zidit CurteaVechiă; că a hotărît ca iarna Domnii să şeadă la Bucureşti, iar vara la Tîrgovişte; că a făcut palate, biserici şi întă­ riri, etc. — Documente cari să învedereze şi să sprijine aceste afirmaţiunl, nu există. Că Bucureşti existau, nu în­ cape nici urmă de îndoială. Că Mircea-cel-Bătrîn i-a făcut capi­ tala a doua a ţării la 1383,— lucrul cere şi poate va cere multă vreme încă să fie docu mentat. D. Tocilescu posedă un do­ cument dat din cetăţuia Bucu­ reştilor la anul 1401 de Mir­ cea-cel-Bătrîn pentru o danie făcută în ţara Făgăraşului. Secolul al XV-lea este pentru Bucureşti începutul însemnătăţii sale. De la 1460, prima dată autentică din documente, Dom­ nii locuesc în dese rîndurl în Bucureşti şi dau dintr’înşiî multe hrisoave, aflătoare la arhivele statului şi la Academia Romînă. Radu-cel-Frumos şi-l alege capitală după cererea Turcilor, pentru ca Domnul Ţărel să fie la doi paşi de cetatea Giurgiu­ lui, cea stăpînită atunci de Turci. L a 1473 Bucureşti sunt, în cronicarii munteni şi moldoveni . şi în scriitorii străini, maî des numiţi Cetatea Dîmboviţei. Dlugoş zice Cetatea Dumbroviţei. Cetatea are palat — Curtea-Vechiă — şi întărituri. Palatul şi cetatea Bucureştilor sunt coprinse de Ştefan-cel-Mare al Moldovei la 24 Noembre 1473 după bătălia de la Cursul-Apeî. Bucureşti erau pe atunci, zice Matthias Corvin, regele Unga­ riei către Papa de la Roma, «arx quae in regno illo et arte

24

et natura munitior erat» (1476, Decembre 8). In colecţiunea Esarcu, tot Matthias Corvin numeşte Bucureşti «castrum fortissimum illius terrae». însemnătatea oraşului creşte într’una. L a finea secolului al XV-lea şi la începutul secolului al X V I - lea Bucureşti sunt de o potrivă cu Tîrgoviştea. S ’au tăiat pădurile, s’afl secat bălţile cele mari şi zidirile afl început să se înmul­ ţească, maî cu seamă în partea nord-estică a oraşului. L a 1506 găsim hrisoave date din minunatul scaun al Bucu­ reştilor; la 1514 din vechiul oraş al Bucureştilor; la 1516 din catedrala minunată cetate a Bucureştilor. Comerciul său ca Braşovul de la 1500 încoace merge în fruntea celor-l’alte relaţiunî co­ merciale ale oraşelor şi orăşele­ lor romîne cu bogata şi harnica cetate a Coroanei. Tîrgoviştea e lăsată la o parte în tot decursul sec. al XVI-lea. Turcii doresc cu patimă această părăsire a Tîrgoviştel. Pentru că a ţinut prea mult la dînsa, Petru Cercel pierde domnia. Luptele pentru tron, şi în prima şi în a doua jumătate a secolu­ lui al XVI-lea, sunt date pe lîngă Bucureşti. Dăneşti şi Drăculeşti, Craioveşti şi Slătineni, Buzoieni şi Mehedinţeni, toţi vlăstare ne­ numărate din puternicul trunchiu al Bas arabilor, între el, sau cu Ungurii, sau cu Turcii, se bat cînd la Văcăreşti din jos de Bucureşti, cînd la Clejani, cînd la Popeşti din jos de Bucureşti, cînd la Periş, la Măneşti (Buf­ tea), etc. Trei din două-zecî de bătălii ale lui Radu de la Afumaţl sunt date la Bucureşti. Mircea-Vodă Ciobanul (1546­ 1554 Şi I 558-i S59) zideşte, safl, mult mal probabil, preface bi­

BUCUREŞTI

serica de sus a Curţel-DomneştI (azi Curtea-Vechiă) şi piăreşte palatul, — un adevărat castel în conjurat cu puternice ziduri şi care se întindea pe locul coprins azi între Calea Moşilor şi stra­ dele Pînzariîj Covacii, Şelarii, Carol şi capul Căleî ŞerbanVodă, mergînd însă atît de mult pănă în Dîmboviţa, în cît unii călători din secolul al XVII-lea credeau că o parte din clădi­ rile domneşti erafl puse pe rîfl. Curtea Domnească de atunci a coprins două biserici, biserica de sus (azî Curtea-Vechiă), bi­ serica de jos (unde azi este Cruceâ de pe piaţa, Sfîntuluî Anton), palatul domnesc, jinde poate atunci se găsiafl şi casele despre Doamna şi în fine puş­ căria. Curtea avea două porţi: poarta de sus, care se afla la răscru­ cile de astăzi ale stradeî Carol cu Şelari şi Calea Rahovel, şi care era poartă de cetate, în­ tărită cu turnuri şi foişoare. Turnuri erafl încă şi la poarta de jos, care da în Calea ŞerbanVodă, şi la zidurile din spatele palatului domnesc, în spre stra­ da Bărăţieî, care se numia «la Locul unde se frînge fierul» şi Puţul Turnului. Pe colina care se înălţa între strada Patria, Calea Văcăreşti şi Jicniţă erafl Viile Domneşti. Pe lîngă cele douS biserici domneşti să mal cităm în secolul al XVI-lea, ca locaşuri sfinte în Bucureşti, biserica zidită la 1552 a Sf. G heorghe-Vechifl; mă­ năstirea Spătarului Stelea, în­ conjurată de viile Stelei (din Stelea în strada Calomfirescu) şi pe lîngă care trecea drumul cel mare, care ducea la Sîrbî; bisericuţa de lemn a Bălăcenilor safl biserica de jurămînt (Sf. Dimitrie); biserica Arhimandritu­ lui, numită în secolul al XVI-lea

BUCUREŞTI

mănăstirea Trînovuluî, pe lingă podul Cilibiuluî, iar acum sfinţii Apostoli; biserica Sf. Ioan-celMare, zidită de Andrei Vistie­ rul, socrul lui Preda Banul Buzescu, în timpul iul Mihnea-Vodă (Casa de Depuneri); biserica Ghiormeî Bănui, zisă maţ tîrziă a Grecilor (în faţa Bănceî, pa­ latul D acia); biserica Sărinda­ rului sau a Coconilor; biserica Sf. Nicolae a Vorniceseî Caplea (Mihaiu-Vodă); bisericuţa lui Alexandru- Vodă, făcută pe o colină afară din Bucureşti, la miază-zi pe lîngă Dîmboviţa care, cînd se revărsa, înconjura co­ lina cu apele şi era pod ca să mergi la biserică (Radu-Vodă); înfine, mănăstirea Sf, Savă (Sta­ tua luî Mihaiu-Viteazul). Intre 1560 şi 1593, Bucu­ reşti se bucură de oare-care li­ nişte şi, deci, cresc foarte re­ pede. Judeţiî — jud. Gherghipa, buneoară, cu cel douî - sprezecl pîrgarî, îngrijesc de buna stare a obşte! şi a oraşului. Mi­ nunatul oraş, cum îl pumesc documentele tipipuluî, are un tîrg numit Tîrgul-dip-năuptru, pe lîngă Curtea-Dompească; are un tîrg _numit Tîrgul-de-sus, pe uli­ ţa cea mare (cam Lipscani) şi up tîrg numit Tîrgul-de- afară. Cînd s’a înfiinţat Tîrgul-Cuculuî (între Ştradele Colţea, Sfinţii, Pescăria-Vechiă şi Sf, GheorgheNou), nu se ştie. Documen tele însă spun că aci în TîrgulCuculuî era Sărăria Domnească. Din Tîrgul-Cuculuî, sosind din lacul Icoanei, venia o gîrliţă care, trecîpd prin uliţa Boian­ giilor, se vărsa în Dîmboviţă la Băzaca. Numele nu i se cu­ noaşte. O altă gîrliţă, Bucureştioara, trecea prin PescăriaVechiă şi se vărsa în Dîmbo­ viţa tocmai la Jicniţă, urmînd o cale bine cunoscută astă - zî. O a treia gîrliţă, Dîmboviciga60700 Alarelo Dicţionar Gtografio. Voi. 11.

25

ra, pomenjtă de documente, ve­ nia cam fiespre Gorgpni şi se vărsa în Dîmboviţă carp pe la Palatul-de-Justiţia, lîngă Livedea-Domnească, trecînd prin ca­ pul Podului Calicilor. Am spus că Curtea-Dojnnească era în secolul al XVI-lea în­ tărită şi aparată ca 9 cetăţuie. T ot la această epocă vr’o cîţî-va din marii boieri al Ţăreî, din trufaşii Păneştî safl Drăculeştî, pe lîngă cetăţuiele de case ce aveau pe }a moşii, mal aveau şi în Bucureşti case mari şi în­ tărite, curţi bolovănite şi case de piatră, cum zio cronicarii. Istoria şi documentele pomenesc de casa Vistierului Dan, funda­ torul mănăstire! Mărcuţa, casă în care descinse Emirul trămis să omoare pe Mihaiu-Viteazul şi care casă Mihaiu o bătu cu tu­ nuri din patru părţi, cînd omorî pe Emir şi pe Tyrcl. După tradiţiune, casa Vistierului Dan se afla spre viile mănăstire! Stelea, pe locul coprips azi între stra­ dele Mina, Stelea, Călăraşi şi Domniţei, loc mal tîrziu iarăşi celebru în fastele istoriei bucureştene prin pasele bogatului ne­ guţător Băltăreţul. Cu domnia războinică şi vi­ foroasă a luî Mihaiu-Viteazul în­ cepe pentru Bucureşti o epocă de grea cumpănă şi de groznice nenorociri. După Calugăreni, Ungurii din armata luî Mihaiu, care se retră­ gea la munte ca să aştepte pe Sigismund, principele Transilva­ niei, Ungurii se abat pe la Bucu­ reşti şi’l pradă cumplit, sub cuvînt că tot aveau să '1 pradeze şi să ’l jăfuiească Turcii. Sinan Pa­ şa coprinde capitala, întăreşte bi­ serica de pe colină a lui Alexandru-Vodă, întăreşte Curtea-Domnească, ridică în diferite locuri bastioane pentru cîte 15 tunuri şl face şi un şanţ de care Va

BUCUREŞTI

voi să se folosească mal tîrziu Radu-Vodă Şerban. Aceste fortificaţiunî, din carî semne şi ur­ me rămîn lîngă mănăstirea Raduluî-Vodă sub numele de Pa­ lanca lui Sinan Paşa, pănă la fi­ nea secol, al XVII-lea,— aceste fortificaţiunî ale Bucureştilor fac atunci mare sgomot la popoa­ rele creştine : Polonii ţin să ştie în ce consistă aceste fortifica­ ţiunî ; Maximilian, arhiducele Austriei, vorbeşte despre ele EIectoruluî de Brandenburg. Mul­ tă vreme s’a vorbit la Bucu­ reşti de tunurile cele mari ale Turcilor şi de cămilele luî Sinan-Paşa, cari, cu zecimele cu­ treierai! stradele Bucureştilor, pustii, goale, nenorocite, de vre­ me ce locuitorii de mult fugi­ seră din oraş. Cînd se retrase, Sinan dărîmă o parte din lu­ crările lui strategice şi aprinse tot ce putea să arză. Piccolomini voi se fortifice din nou Bu­ cureşti. Părerea sa fu părăsită; evenimentele se urmafl cu o răpeziciune uimitoare, şi bieta ca­ tedrală cetatş a Bucureştilor, cum zic bătrînil dascăli romînl de la şcoala romînească de la Sf. Gheorghe-VechiQ, safl scăunala cetate a Bucureştilor, su­ fere crunt toate grozăveniele răz­ boiului. De la 1600 şi pănă la 1632, Bucureşti înoetează de a maî fi «minunata cetate» a Bucureşti­ lor. Intîiu Moldovenii lui SimeonMovilă şi al doilea Polonii lui Ioan Potooki de Potok sfîrşesc cu jafurile şi cu focurile ceea eş nu isprăviseră Ungurii lui Mihaiu şi Turcii Iul Sinan. De plecau Moldovenii şi Polonii ca să se lupte într'alte părţi ale Ţării, fie în contra viteazului Udrea Băleanul, fie în contra Buzeştilor, Turcii de la GiurgiQ se răpezeau în Bucureşti. Si iar jaf, iar pîrjol, iar ruine I

4

BUCUREŞTI

Intr’un rînd, Radu-Vodă Şerban s’apucă se fortifice Bucu­ reşti din nou, dar nu stărui în hotărîrea sa. Luptele nu-I dau pas. A lte nenorociri şi grozăvii mal suferiră Bucureşti Ia 1611, cu sălbaticii ostaşi al lui Bătory Găbor. Nu se mal cunoştea ni­ mic. Mănăstirile, casele boieri­ lor, podurile, tot dărîmate. Curtea-Domnească era o ruină. Harlay, un trămis francez, scriind către unul din secretarii de stat al afacerilor străine din Paris, zice la 1619: «m’am oprit cinci zile la Curtea Domnului (GavrilVodă Movilă); «elle est bien miserable». Sub Radu Mihnea şi fiul său Alexandru-Vodă Coconul, Bucu­ reşti încep să respire mal li­ niştit. Se repară, mărindu-se foarte, fosta bisericuţă a lui Alexandru-Vodă şi devine mă­ năstirea Sf. Troiţa a luî RaduV od ă; se fac oare-carl reparaţiunî Cur ţel-Domneşti. Oraşul continuă a se întinde spre N. şi spre E. încep procesele de proprietate; egumenii mănăsti­ rilor Mihaiu-Vodă, Sărindari, bi­ serica Sf. Gheorghe-Vechiu, bi­ serica Grecilor, mănăstirea luî Pană Vistierul (Sf. Ecaterina) se ceartă cu cel carî voiesc să clădească prăvălii, case, povernl, pescării, tăbăcării pe în­ tinsele locuri virane ce, ziceau egumenii, aparţineau acelor sfinte locaşuri. Documentele vorbesc într’aceste timpuri (1630— 1636) de vechia matcă a Dîmboviţei; — ceea ce arată că Dîmboviţa a avut trei matce: una dinainte de Mateiu-Basarab, alta de la Mateiu-Basarab şi pănă la 1880 şi în fine a treia, după canali­ zare, care este cea actuală. Sub Mateiu-Basarab, ambasa­ dorii creştini din Constantinopole consideră Bucureşti ca me­

26

tropolă a Ţăril-RomîneştI. Mateiu-Vodă de asemenea o nu­ meşte capitală. La 1640 BacsicI ne spune că Bucureşti aă 12000 de case, 1OOOOO de locuitori şi 100 de biserici şi mănăstiri; că palatul Domnului are zidurile înconjurătoare, p’alocurea dărî­ mate şi că, între dărîmăturî, sunt făcute garduri de lemn. Peste opt anî însă, la 1648, Paul din Aleppo ne spune că Curtea-Domnească e frumoasă, elegantă şi încîntătoare. O reparase MateiuBasarab. Revolta Seimenilor şi Doro­ banţilor cufundă iarăşi capitala cu jale şi în nenorocire. Casele boierilor sunt jăfuite, arse, dă­ rîmate. Neliniştea continuă sub Constantin-Vodă Şerban, care totuşi zideşte la 1654 mănăsti­ rea cu hramul Sfinţilor Constan­ tin şi Elena şi care va deveni Mitropolia Ţării sub Radu-Vo­ dă Leon. Necazurile merg crescînd sub Mihnea III, atunci cînd cele trei principate, Muntenia, Moldova şi Transilvania, ascultînd de îndemnurile înşelătoare ale Vienel şi Veneţiei, voiau, nici mal mult, nici maî puţin, să gonească pe Turci din Eu­ ropa. Stradele Bucureştilor sunt înroşite de sîngele Turcilor, tă­ iaţi la 1659 din ordinul lui Mih­ nea III. L a 1660 vine ciuma, flagelul teribil care s’a năpustit de atîtea ori asupra Bucureştilor şi în se­ colul al XVI-lea şi în secolele ur­ mătoare. De altmintrell, condiţiunile igienice ale oraşului erau mal mult de cît potrivite, pen­ tru ca ciuma şi alte boale mo­ lipsitoare să se încuibe pentru multă vreme în Bucureşti. T a­ bacii se aflau atunci (1668) pe Dîmboviţa din faţa Zlătarilor în sus pe gîrlă, pănă în Sărindar. Fost-au Zlătăril bariera a oraşulul în timpul lui Mateiu-Ba­

BUCUREŞTI

sarab ? Cestiunea rămîne de do­ cumentat. OrI-cum ar fi, Sărin­ darul era însă afară din Bucu­ reşti, pănă cînd Mateiu-Basarab dede rudei sale Elena Radu-Vo­ dă Şerban, măritată după Con­ stantin Postelnicul Cantacuzino, locurile coprinse între Zlătari şi Sărindar, locuri pe cari Can­ tacuzino şi soţia sa le împărţiră la unii din cel dol-spre-zece copil ce avură (6 băeţl şi 6 fete). L a 1676, ciuma fu teribilă. Domnul Ţării, Duca-Vodă, în­ grozit, părăseşte Bucureşti şi se retrage la Cocoreşti Caplel, în casele de acolo ale lui Vlad Comisul Cocorescul. Fug isprav­ nicii dintr’acest an al scaunului Bucureştilor: Badea vel Vornic Balaceanu, Radu vel Logofăt Creţulescu, Hrizea vel Vistier şi Constantin vel A g ă Brîncoveanul; fug boierii, fug negu­ ţătorii, fuge «prostimea». Bucu­ reşti rămîn pustii. In anul următor 1678, ciuma dispare; Duca se apucă se re­ pare Curtea-Domnească, punînd ispravnic la această lucrare pe Şerban Spătarul Cantacuzino, maî tîrziO Domn. In luptele şi procesele fai­ moase ale Ghiculeştilor şi Cantacuzineştiilor, Bucureştenil lua­ seră parte mare ţinînd cînd cu unii, cînd cu alţii. La suirea pe tron a puternicului Şerban-Vo­ dă Cantacuzino, Bucureştenil sunt atît de veseli, în cît cel ce nu aveau vin, beau apă de bucurie, că le-a venit Domn bun şi că s’a sfîrşit cu certurile şi cu necazurile. Nu se sfîrşise însă cu bătăile celor vinovaţi, boerl, căpitani, slujitori, tîrgoveţî. Stâl­ pii înfipţi înăuntru şî ’n afară la Puşcăria Domnească şi de carî se legau vinovaţii pentru bătaie sunt şi în scrierile cronicarilor şi în memoria bătrînilor Bucu-

BUCUREŞTI

reştenl. Cîţî nu fură atunci daţi prin tîrg cu nasul tăiat? Şerban-Vodă este, pare-se, cel d’întîiu care se îngrijeşte de re­ vărsările Dîmboviţei şi face la 1685 primul iaz de pămînt care se afla pe lîngă moara existentă de la 1629 şi care era proprieta­ tea Mitropolii (Morile Vlădichiî?) Domnia, Mănăstirile MihaiuVodă, Radu-Vodă, Sf. Sava, Gorgani, preoţii de la bisericele Domneşti de sus şi de jos, Mi­ tropolia şi vr’o cîţî-va boieri mari aveau, din sec. al XVI-lea dacă nu din sec. al XV-lea, numeroase mori pe malurile Dîmboviţei. La finele sec. al XVII-lea încep multe mori să fie dărîmate, pen­ tru că pricinuiau înecuri cum­ plite, cînd venia Dîmboviţa mare. Biserica Sf. Nicolae-din-Prund (1682) e clădită pe întinsul prund al Dîmboviţei, care se întindea pe tot ce este astăzi loc al A ­ şezămintelor Brîncoveneştî (gră­ dina, biserica, asilul, şcoala, spi­ talele). T ot acolo, mal la vale, pe Dîmboviţă era Baia Mitropo­ liei încă din secolul al XVT-lea, şi casele lui Preda Vornicul Brîncoveanul (cam hala de peşte). De la Zlătari în sus spre Să­ rindar, Bucureşti cresc mereti în timpul luî Şerban Cantacu­ zino, pe clinul vestic de a stîn­ ga Dîmboviţei. Egumenul de la Sărindar va protesta mal tîrziu în timpul Brîncoveanulul în con­ tra încălcărilor ce se comit pe pămîntul mănăstire!, pe lîngă la­ cul luî Dura Neguţătorul (Cişmegiul). Uliţa mare (cam Lipscani), exis­ tentă încă din secolul al XVI-lea, eşia din Tîrgul-de-sus spre bi­ sericuţa de lemn a luî Colţea Clucerul, nu încă reclădită de Mihaiu Spătarul Cantacuzino; u­ liţa lăsa la dreapta biserica lui Antonie-Vodă şi a Dragomanu­ lui Panait Nicusios, pe care Brîn-

27

coveanul avea s o facă mare şi frumoasă mănăstire cu hramul Sf. Gheorghe-Nou; de la bise­ rica aceasta a luî Antonie-Vo­ dă, spre N., veniau întîiu Tîr­ gul-Cuculuî cu Sărăria Dom­ nească, apoi la dreapta spre N. Pescăria Vechiă pe lîngă gîrliţă Bucureştioara şi apoi Scaunele Vechi de carne cu întinse o­ boare, şi apoi mahalaua Săpunarilor, existentă, probabil, tot din sec. al XVI-lea şi făcută pe locurile boierilor Creţuleştî. Pe lîngă această mahala tre­ cea din vremuri bătrîne drumul, numit în documentele secolului al XVII-lea cel vechiu al Tîrgoviştel şi care, de este sau nu este tot una cu drumul Braşo­ vului, documentele nu spun. La Podul-Tîrguluî-de-Afară, bariera era la Sfinţi, adică la bi­ serica cu Sibilele. Podul-luI-Ştefan-Vodă, care va deveni tocmai sub Alexandru Ipsilante (1774— 1784) PodulBeiliculul era foarte scurt, de vreme ce biserica Banului Dumitrache (Sf. Spiridon-Nou al Ghiculeştilor) era şi în secolul al XVIII-lea afară din Bucureşti. La stînga de podul luî ŞerbanVodă era drumul Giurgiului, după cum, în capul Podului Ca­ licilor, pe lîngă viile Mitropoliei şi ale mănăstire! Mihaiu-Vodă era drumul Mehedinţilor. Spre S., pădurile şi bălţile Broştenilor, uliţa cea mare care ducea la Sîrbî, mahalaua boierilor Po­ peşti, mahalaua Oltenilor, şi la vale, pe colină, Jigniţa-Dom­ nească, în care Brîncoveanul va avea' la 1695 una sută de mii de chile de grîu. In fine, mal la vale, nenumăratele proprietăţi ale prea bogatei mănăstiri Ra­ du-Vodă, viile orăşeneşti şi ale mănăstirilor Radu-Vodă şi Sf-ta Ecaterina, adică mănăstirea lui Pană Vistierul.

BUCUREŞTI

Ciumă la 1689. Brîncoveanul taie după 1690 podul Mogoşoaieî, prin locurile Cantacuzineştilor, şi în deosebi printr’ale lui Şerban-Vodă Cantacuzino, din mahalaua pope! luî Ivaşco. T ot el zideşte hanul Constantin Vodă pe locurile luî Constantin A ga Bălăceanul (Palatul Poştei), han mare, dar care nu a între­ cut faimosul şi istoricul han, clădit de Şerban-Vodă Canta­ cuzino în faţa bisericel Grecilor sau a Ghiormil Banul. Brînco­ veanul repară foarte frumos Curtea Domnească şi biserica despre Doamna tot la CurteaVechiă, maî zideşte tot aci o casă pentru musafiri şi încă din temelie două rîndurî de case brîncoveneştî pe vechiele lo­ curi ale Brîncovenilor. Peste Dîmboviţa, îa faţa Curţel Domneşti, Podul Calicilor începe să fie locuit de boerî. In sfinţii Apostoli (mănăstirea Arhimandritului sau a Trînovuluî) era de la începutul se­ colului, leagănul Cantacuzineştilor, la podul Cilibiuluî. Calicii bucureştenî fug la deal spre viile Mitropoliei şi ale luî MihaiflVodă, dincolo de Puţul Cali­ cilor şi spre drumul Mehedin­ ţilor. In mahalaua de azi a Steja­ rului, existentă în timpul Brîncoveanuluî (1694) începuse să se clădească pe la Şipotul Fîntînelor şi ’n spre Fîntîna Bou­ lui, pe unde erau păduri şi iar păduri. La 1700, în tîrgul dinăuntru pe lîngă zidurile Curţeî Dom­ neşti, prin uliţele Boiangiilor, Mărgelarilor, Abagiilor, Bărbie­ rilor, Lăcătuşilor, Fierarilor, Căldărarilor, Şepcarilor, Şăidacarilor (Şelarilor), comerciul e cît se poate de animat. Lordul Paget, ambasadorul Angliei, care veni în Bucureşti la 1702 şi fu

BUCUREŞTI

primit cu mari onoruri de BrînCoveaflul, trebue să fi admirat activitatea Bucureştenilor din Tîrgul-din-năuntru. L a 1714, călătorul francez L a Motraye constată mărimea Curţei Domneşti. Bucureşti BrîncoVeanuluî sunt un oraş fericit, pentru că fuseseră mal mulţi ânî de-a rîhdul un oraş liniş­ tit. Cu Fanarioţii vin şi nenoro­ cirile Bucureştilor. L a 1717, foamete teribilă; în toate dimineţele se găsiau Oameni morţi de foame pe stra­ dele Bucureştilor. L a 1718 arde Curtea Domnească, ard tlrgul, mănăstiri, case boiereşti, şi apoi Vine ciumă. Sub NiColae Mavrocordat naş­ te mahalaua Foişorului (1724), după numele faimosului foişor făcut de el lingă biserica zi­ dită de Doamna Smaranda, so­ ţia lui. L a 1735, via şi grădina Domnească continuă a exista pe colina dintre stradele Patria, Văcăreşti şi Şerban-Vodă. Ca­ pul viei spre răsărit era pe la Casele Camăraşuluî Assan (stra­ da Lazăr), lingă mahalaua A g a Niţă, care dă în mahalaua Lu. cacilor, existentă încă din vre­ mea Brîncoveanulul (1692). Anul 1738 a rămas de po­ mină şi de groază in istoria Bucureştilor. L a 31 Maiu, un cutremur groaznic face să crape în multe locuri Curtea Dom­ nească, dărimă Case şi biserici, sperie întreaga ţară; spre BuzeU crapă pămîntul, înghite fe­ mei, azvirlă nisip. S’a simţit cutremurul pănă în Ungaria şi în Serbia. L a Noembre, Turcii jefuesC oraşul şi fac Mitropolia mecet, de se închinau Turcii într'însa, zice cronicarul, şi în fine pentru ca şirul să fie com­ plect, iată şi ciuma care seceră *33000 de oameni, i 233 pre­

28

oţi, i 3 arhierei», zice o Hotă a unui contimporan. De aci înainte şi pănă la 1 800 Bucureşti se preschimbă la fie­ care cinci sau şease ani din cauza focurilor celor dese carî, fie iarna, fie vara, bîntuiau într’un mod îngrozitor. Casele a­ coperite cu şiţe pe cari soarele le râscocea cumplit, alte case toate de lemn dib temelie pănă în vîrf, samarele prăvăliilor din Tîrgul-din-năuntru, din Tîrgulde-sus, din Tîrgul Cucului se aprindeau şi ardeati numai dintr’o scînteie. L a 1766, Noembre 2, se aprind prăvăliile Herâsculul din Tîrgul Cucului şi arde, fireşte, tot tîrgul. Scarlat-Vodă Ghica vine să vâdă focul, ră­ ceşte şi moare la 2 Decembre în casele Brîncoveanulul. O altă notă caracteristică a acestor vremuri mai sunt şi re­ voltele Bucureştenilor, foarte dese atunci cînd Beii fanarioţi Sau Domnii Romînî fanariotizaţî, ca bunioară, Ştefan-Vodă Racoviţă, făceau să ajungă cu­ ţitul la os în carnea saO răb­ darea orăşenilor. L a minut se repeZiati la clopotniţele biseri­ celor şl îndată, ca într-un con­ cert detunător, clopotele înce­ peau să bălăngăne. Prăvăliile se închideau, se adunau bres­ lele cu starosti lor şi plecaţi, ori la Mitropolie să ia pe sus pe Mitropolit, ori la vr’un mare boier pâmîntean Cu milă de obşte şi cu toţi, în buluc mare, vor­ bind, strigînd, protestînd, venlau la Curtea Domnească. Fa­ nariotul, galben de spaimă, des­ fiinţa birul Sau scotea din be­ ciurile Curţel, din puşcăriă, din turnul de pe Poarta de sus, saii de sub spătăriă pe boierul saii pe neguţătorul închis pe ne­ drept. L a 1764, Ştefan-Vodă Raco­ viţă închide de odată pe Du-

BUCUREŞTI

deşti, Cantacuzineşti, Pană Fi­ lipescu, Pantazi Cîmpineanu, Gri­ gore Bâleanu, Ion Bălăceanu şi alţii. Orăşenii ţineaţi la aceşti boieri pămîntenî: la minut, deci, clopotele, strigăte, zarva ca de obiceiii, închid prăvăliile şi se reped la Curte. Racoviţă rezistă; se încinge luptă sdravănă între Arnăuţil şi Turcii Domniei şi între locuitorii Capitalei. A r ­ mata birueşte; boierii rămîn în­ chişi încă pentru cîtă-va vreme. Suferinţele Capitalei cresc şi mai mult cu începerea războiu­ lui turco-rus de la 1769-1774. Curtea-Vechiă crapă şi se dărîmă inereii. Primirea căpete­ niilor militare ruseşti, exiginţele Turcilor, nesăturata lăcobiie a oştirilor Caterinei II sle­ iesc cu desăvîrşire puterea şi avuţiile nenorociţilor Bucureştenl. Pacea faimoasă de la CuciUc-Cainargi începe să se ne­ gocieze întîiti la Bucureşti, în Curtea Domnească cea vechiă, — s’a trătăluit muchelemeaua pănă la veleatul 1773 luna Martie, zicd cronicarul. D jp ă pace, la I August 1774, Bucureşteniî aud în oraşul lor, ei, cei d’intîiu în ţările romîne, vorbindu-se despre ideia independinţei patriei, gonirea func­ ţionarilor greci, plătirea numai a unui tribut CÎt cel din timpul luî Mahomet IV. Peste o sută şi mal bine de ani, strănepoţii Bucureştenilor de la 1774 aveaţi să vadă realisîndu-se complect independinţa patriei romîne (Gion). L a 177S, vechiul palat care servise de locuinţă Domnilor înainte de I473, străvechia şi lege îdara Curte - Domnească e părăsită de Domnii fanarioţi. Alexandru Ipsilanti începe la Martie 1775 Curtea-Domnească ot Mihaiu-Vodă, în viile bogatei mănăstiri Mihaiu-Vodă, şi 0 sfîr-

BUCUREŞTI

şeşte la Noembrie 1776. In tim­ pul clădire! rtouluî palat, Dom­ nul şedea în casele luî Nicolae Brîncoveanul. T ot atuncî Ijpsilanti face şi chioşcul de la Herăstrău, după moda turcească. Ceva maî tîrzift, Mitropolitul Filaret făcu chioşcul de la cişmelele Filaretuluî, chioşc minunat pe care Mitropolitul Dosithie Filitis îl împodobi cu colonete de o rară frumuseţe. T ot in anul 1775 ese la modă poetica pădure de la Sf. Elefterie, plimbarea numită la Cişmeaua-Beizadelelor, în pă­ durea Cotrocenilor, iar în ma­ halaua Fîntîna-Bouluî, dincolo de viile boierilor Creţuleşti, spre Cuibul-cu-Barză, plimbarea nu­ mită «la Cârciuma din pădure». T ot sub Alexandru Ipsilanti se fac şi cele două chioşcuri de la mănăstirea Cotrocenilor, chioşcuri carî, împreună cu ca­ sele Egumenului, alcătuiesc lo­ cuinţa de vară a Domnului fa­ nariot. Se fac biserici şi bisericuţe în tot decursul sec. al XVIII-lea. Data cînd a început să se po­ dească cu lemne diferitele uliţe mari şi cele patru poduri ale oraşului, nu se Cunoaşte. A pa Dîmboviţei e bună de băut, dar se mai aducea pe olane şi apele de la Creţuleşti, jpentru fîntînî, ale căror Ioduri âe cunoaşte. Bucurfeşti se întind merefl din cauza mulţimei enorme de Greci, Arnăuţî, Bulgari, Unguri, Nemţi, carî vin de prin Turcia şi de prin alte locuri şi se aciolează aci. Comerciul creşte din ce în ce mai mult. încă de la pacea de la Passarovitz (1718) se fă­ cuseră oare-cari încercări ca Dunărea să devină un mare drum comercial. Mai tîrziu, cu teamă şi cu mii de precauţiuni, neguţătorii romîni şi greci ai Bucureştilor se pun în relaţiuni

29

din ce în ce mai numeroase cu Viena şi cu Lipsea, părăsind uşor de tot, — ca să nu simţă Turcii, — Constantinopolea de unde înainte aduceau totul. Braşovul însă continuă a fi marele comisionar al Ţârel-Romîneştî, şi mâi cu Seamă al Bu­ cureştilor; unde uliţa Braşove­ nilor era una din cele mai vii şi mai active, dar drumul Bra­ şovului, cunoscut încă din se­ colul al XVI-leâ arată vechimea relaţiunilor Bucureştilor cu industrioasa cetate a Coroanei. Brîncoveanul numia în secolul al XVII-lea pe neguţătorul bra­ şovean Dumitru N ona: «priete­ nul iubit al Domniei mele.» Trecerile dese ale călătorilor streini prin Bucureşti la Con* stantinopole, sau dirt capitala Sultanilor Spre Viena şi Apus, spre Iaşi şi Petersburg aruncau într’una şi fără cumpăt idei noul, lucruri noul, obiceiuri noui. Bucureştenii, cu admirabilul lor spirit de pricepere şi asimilare, prindeau totul şi se folosiau de toate. Să nu uităm limba fraheeză, incomparabilul instrument al ci­ vilizaţi unei occidentale şi uni­ versale. Grecii o aduseră puţin cu secretarii lor francezi, iar Ruşii la 1769— 1774 & aduseră mult şi pentru tot-d’auna în ţă­ rile romîne. Ei nil ştiau gre­ ceşte, Romînii nu ştieau ruseşte. L'.iară limba franceză ca să se înţeleagă, şi făcură aceasta spre cel mai mare bine al viitorului Romîniei. In timpul luî MavrogheniVodă, Bucureşti ferb în viforul războaielor. S’ar fi crezut că Beiul de la Bucureşti voia să coprindă Constantinopole. De la Mihaiu-Viteazul şi de la pri­ mul Grigore-Vodă Ghica (1660­ 1664 şi 1672 —1674), Bucureşteniî nu mai văzuseră defilînd

BUCUREŞTI

cu steaguri, cu tunuri, cu puşti, lănci şi alte arme, atîtâ mulţime de ostaşi frumos îmbrăcaţi. Un dezertor germati învăţă pe Ostaşi să facă muştră, şi un călugăr francez, răspopit, învăţă pd ărtileriştl să tragă cu tunul. Bu­ cureşti vedeaii acum epoca apelpisiţilor cu MaVrOgheni. Peste trel-patru anî vine epoca sanchiuloţilor. RevOluţiufiea fran­ ceză resună adînc la Bucureşti prin Grecii şî Romînii carî se reîntorc de la Paris, beţi de declamaţiunile sonore ale revo­ luţionarilor din Paris. Boierii şi negustori citesc pe îhtrecute gazeturile, cu toate popririle Beiului şi cu toate anatemele Mitropolitului în contra scrie­ rilor revoluţionare şi în Contra operilor luî Musiu de Voîter, cum zicea Ienâchiţă VăcărCscu. Să hu uităm pe Nemţii cu Coadă (perucă) Cari vin în Bu­ cureşti cu Prinţ Cobor (Coburg), şi apoi pe Ruşi! lui Suvârov. Bucureşti coprindeau atunci «în desfătatele sale sînurî», zice un martor ocular, «limbele a multor neamuri». Uliţele resunau de cîntecele revoluţionare ale Parisului şi de bătăile, tîrnuelile şi ghionturile extraordi­ nare dintre Nemţii lui Cobor şi Ruşii luî Suvarov. Contrastele, mai mult de cît curioase, carî au fost în toate timpurile Una din notele carac­ teristice ale vieţei oraşului Bu­ cureşti de cînd el există, Con­ trastele se văzură la finele se­ colului al XVIII-lea poate mai violente de cît ori şi cînd. Erau boieri cari discutaţi cu Emile Gaudin, consulul Republice! franceze din Bucureşti, priheipiele coprinse în «lefi DroltS de l’homme» ; eî trămiteaQ luî Na­ poleon Bonaparte o suplică stă­ ruitoare Ca să facă şi ţară lor republică, Cum făcuse republica

BUCUREŞTI

batavă, republica ligurică şi alte republici. Şi maî erau boieri carî făceau curte lui Alexandru Moruzi care se uita şaşiu, silindu-se şi el să se uite tot şaşiu ca Beiul fanariot. Curtea-Vechiă se dărimă cu totul. Curtea-Nouă de dealul Spi­ rei arsese, căci Moruzi la 1795 ordonă se fiă reparată, iar Mihail Şuţu şezuse la 1791 la mă­ năstirea Sf. Sava. L a sfîrşitul se­ colului (1798), Hangerliu vinde la mezat în bucăţi tot locul Curţel-Domneştî. Ast-fel dispare, cu secolul tre­ cut, faimosul palat, vechia CurteDomnească a Bucureştilor care, cel puţin din timpul lui Ştefancel-Mare şi Radu-cel-Frumos, fu­ sese cunoscută de toţi Romînii, cîntată în poesiele noastre po­ pulare, descrisă de toţi călă­ torii, — martor elocinte în tăce­ rea-! vorbitoare, martor de pia­ tră şi de cărămidă al tuturor evenimentelor mari din istoria nostră naţională. Cu anul 1800 începe istoria Bu­ cureştilor contimporani. D e la 1800 şi pînă la 1822 oraşul trece printr’atîta încer­ cări încăt nu odată, nu de două, nu de nouă, ci de nouă-zecl şi nouă de ori, Bucureşteniî cre­ deau că a sunat ceasul din ur­ mă al oraşului lor. De cîte ori, într’aceştî neno­ rociţi două zeci şi doi de ani, nu s’au văzut orăşeni! cu mic, cu mare, cu adevărat de la V lă­ dică pînă la opincă, părăsind capitala şi apucînd drumul Cîmpulunguluî sau al Cîmpinel ca să treacă la Braşov. CîţI din Bucureştenî nu ple­ cau cu hotărirea de a nu se mal întoarce, şi căţl nu căutară se 'şl vîndă tot şi se plece pentru tot-dauna într’alte ţări, în Italia, în Francia, şi Germania. Relele ÎI înteţiau şi’I bîntuiau cu atîta

30

grozăvie în cît altă speranţa nu mal aveau de cît în fugă fără gînd de întoarcere. Ruşii cu cnutul; Turcii cu ia­ taganele ; hoardele nediscipli nate ale lui Pazvantoglu care de atîtea ori deteră să viă şi din fericire nu veniră; Manafil lui Ibrahim - Paşa, Cîrjaliî şi, după aceştia, ţinîndu-se în şir, cutremurile, focurile, ciuma şi holera chinuiră pe rînd oraşul iubit al lui Radu-cel-Frumos. Bucureşti au suferit de la 1800 şi pănă la 1822, cît nu suferiseră nici o­ dată de la 1460, de cînd avem primele documente date de Dom­ nii Ţărel dintr’înşiî. Şi cu toate acestea, îndată după aşedarea lucrurilor şi du­ pă venirea lai Grigore-Vodă Ghi­ ca la Domniă, capitala Ţării Romîneştl iea un sbor din ce în ce maî puternic şi care pănă astă-zi nu s’a mal oprit. Fie-care an, de 76 anî încoa­ ce, a fost însemnat de veselul oraş cu cîte o cruce albă, în semn de bucuriă. De la Gri­ gore-V od ă Ghica, de cînd în­ cepe pavarea cu piatră de rîtt a unora din stradele Bucureşti­ lor, pănă atunci podite cu urşi şi cu bîrne, şi de cînd se pun primele felinare pe podul Mogoşoaiel, şi pănă azi, cînd avem strade pavate cu lemn şi lumi­ nate cu electricitate, Bucureşti au propăşit într’una. Civilizaţiunea Apusului a întrat toată în Bucureşti. GrigoreVodă-Ghica, Regulamentul Or­ ganic, Alexandru- Ghica, Bibescu-Vodă,Stirbeiu-Vodă, Caimăcămia, Cuza-Vodă, au lucrat pe întrecute se-î dea cît mal mult posibil o fisionomiă europeană. Chiar dinainte de 1821, ar­ hitecţi italian! clădesc primele case mari ale Bucureştilor. Fo­ curile parţiale sau generale (ca cel din Marte 1847) contribuiră

BUCUREŞTI

enorm de mult la aliniarea strad elo r; cutremurile, foarte dese în prima jumătate a secolului nostru, avură de efecte zidirea unor case mal igienice. Pănă şi răul fu folosit spre bine. Sfatul orăşenesc, însărcinat după regulamentul organic, cu de aproape băgarea de seamă a intereselor oraşului, începu lu­ crările cari continuă şi astăzi. In diferitele aliniate ale aces­ tui articol, s’a arătat ce sunt, ce produc, ce consumă Bucu­ reşti la finitul secol, al XTX-lea. Ne mărginim a constata aci că, din toate capitalele Europei, exceptînd Berlinul, de la războ­ iul franco-german încoace, nu este nici una care să fi întrecut cu lucrările de estindere, de Im­ populare, de împodobire, într’un timp atît de scurt, capitala Re­ gatului Romîniel. După unirea şi după mutarea tuturor înaltelor diregătoril şi aşezăminte la Bucureşti, avîntul fu mare; după războiul Inde­ pendenţei însă el deveni colo­ sal. Bucureşti din 1898 nu sunt de loc Bucureşti din 1868 şi după spusa unul bătrîn Bucureştean din Ceauş-Radu «dacă s’ar scula tata din mormînt şi ar vedea în locul maidanelor şi pădurilor de la Ceauş-Radu, ca­ sele cele mari şi stradele cele frumoase, el ar jura că ăsta nu mal sunt Bucureşti lui de odi­ nioară». Intr’adevăr, calculul s ’a mal făcut. Un loc mare pe actuala Calea Victoriei, un loc mare de puteai osteni calul încurîndu-1 pe dînsul, se închiria la 1798 de mănăstirile proprietare (Znagovul, Căldăruşani şi Ţigă­ neşti) pe cîte 5 — 6 oca de lu­ minări de ceară, pe care chi­ riaşul le aducea la hramul mă­ năstire!. Azî, un metru pătrat de pe Podul Mogoşoaiel, adică

BUCUREŞTI

de pe Calea Victoriei, produce într’anumite puncte proprieta­ rului săfl suma de leî una sută (Gion). Intr’astfel de proporţie au crescut şi s’au dezvoltat Bucu­ reşti în timp de 76 de ani. Menirea luî e : tot înainte ! Flagele, cutremure, incendii, boli.

— Asupra Bucureştilor au trecut de nenumărate ori biciul cum­ plit al flagelului şi sabia nemi­ loasă a vrăjmaşului. T ot soiul de răzmeriţe, nenumărate cutre­ mure, incendii dese, boli la fie­ care deceniu, foamete groaznică, ocupaţiunî diferite, revoluţiunî sîngeroase, au fost partea aces­ tui mult încercat oraş. Vom înregistra aci în ordi­ nea cronologică cele maî mari nenorociri ce au dat peste Bu­ cureşti, începînd cu secolul al X V III-lea: In vara anului 1706, Bucu­ reşti fu bîntuit de ciumă şi epi­ demia seceră grozav printre orăşenî. Engel spune că aceasta fu cauza pentru care Constantin Brîncoveanu părăsi oraşul mal de timpuriu, instalîndu-se la ţară. In 1718 şi 1719, sub Nicolae Mavrocordat, Bucureşti — ca şi toată ţara — fu bîntuită de foa­ mete şi ciumă; o mare parte din populaţie fu secerată. Fo­ tino zice că în toate dimineţile se găseau pe uliţe oameni morţi de foame. L a 1719, sub Const. Mavro­ cordat, focul arse maî tot oraşul. T ot în anul 1719, în luna Fe­ bruarie, s’a aprins mănăstirea Cotroceni şi a ars tot învelişul caselor şi al chiliilor. T ot atunci, spune Cronica lui Radu Popescu, «Dacia», dintr’o casă mică şi proastă ce s’a a­ prins, a fost atîta foc în cît mergînd asupra Curţel Domneşti, a ars toate casele, scăpînd numai cele boltite, şi trecînd focul şi

81

peste curte a mers pănă la mar­ gine, arzînd tîrgul, mănăstirele şi casele boereştî. In 1738, în a IlI-a domnie a lui Constantin Mavrocordat, ciu­ ma seceră din nou Bucureşti; «au murit atunci (în ţară) de ciumă oameni 30000, i preoţi 223, i 3 arhierei». In 1764, avem de înregistrat revolta boerilor în contra luî Ştefan-Vodă Racoviţă. Orăşenii se ridică, trag clopotele şi cer împuţinarea dărilor. Domnitorul ÎI împrăştie cu armata. In 1769, sub Grigore GhiCa III Voevod, intră volintiril ruşi sub comanda luî Nazarie. Po­ porul se uneşte cu el şi încep a măcelări pe Turci; chiar Dom­ nul e prins şi trimes la Petersburg. L a 1770, Ruşii intră din nou în capitală. Turcii sunt bătuţi la Văcăreşti de principele Repnin. In 2 Noembrie 1793, în tim­ p il nopţeî, a fost un mare cu­ tremur de pămînt, care ruină cea maî mare parte din clădi­ rile vechi. De asemenea ciuma şi foa­ metea făcură multe victime în acest an. L a 15 Maiu 1801, sub Mihail Suţu, de frica Cirjaliilor lui Pazvantoglu, mal toată popu­ laţia capitalei fugi; 70000 lo­ cuitori luară calea Braşovului. In 1802 Octombrie 14, sub Constantin Ipsilante, un cutre­ mur înspăimîntător aduse prin zguduirile sale ruina capitalei. Curtea Domnească suferi şi Dom­ nitorul trebui să fie găzduit la mănăstirea Văcăreşti. Turnul Colţeî asemenea suferi mult pe urmele acestui cutremur; partea superioară a fost stricată cu desăvîrşire. înălţimea acestui turn, a fost de 48 metri, iar pătratul de la bază avea 38 metri. L a 28 August 1804, Bucu­

BUCUREŞTI

reşti devin prada focului şi ard în mare parte. Reproducem aci nota interesantă a unul contim­ poran asupra acestui trist eve­ niment: «Duminecă la 8 cea­ suri ziua, tîrgul, buricul Bucu­ reştilor, arzînd toate prăvăliile, i hanul Sf. Gheorghe, i hanul Şerban-Vodă pănă în zidul ha­ nului Colţii, şi la vale hanul luî Mihaiu-Vodă, Sărăria vechiă cu tîrgul Cucului, şi la vale pănă în casele luî Castrişie. Fiind fo­ cul pănă la opt ceasuri din noapte, dînd însă puţinică ploae s’a şi potolit. Poate vor fi fost la 2000 prăvălii cu case mari şi mici şi boite, şcl. Domnind Constantin Alexandru Ipsilante Vodă». Aşa dar cutremurul de la 1802 şi focul de la 1804, schimbară foarte mult vechia fizionomiă a oraşului. La anul 1806 un foc năpraznic a consumat 5— 600 case şi prăvălii din Bucureşti. In urma focului, Const. Vodă Ipsilante a dat mare ajutor bănesc oră­ şenilor, înlesnindn-I la facerea caselor celor arse şi dînd po­ runcă să se facă casele la rînd, ca uliţele să iasă drepte. L a 1812, în noaptea instalăreî pe tron a Domnitorului Caragea(i2 Decembrie), alt in­ cendiu în Bucureşti. A ars pă­ nă în temelie palatul domnesc din Dealul Spirei. Curtea a fost nevoită a se muta în casa Ba­ nului Ghica, în faţa Sărindaru­ lui, care începea de la casa Slătineanu pănă în casa luî Tache Ghica (fost Hotel Hugues, azî hotel Paris din Calea Victoriei); iar în dos se întindea pănă în strada Academiei, unde e biserica Sf. Nicolae. In ziua de 13 Decembrie 1812, se iveşte ciuma în Bucureşti, a­ dusă din Constantinopole de că­ tre oamenii curţii luî Caragea. Ciuma din yremea lui Caragea

BUCUREŞTI

a rămas vestită; nici odată a­ cest flagel n’a făcut atîtea vic­ time ca atunci. Mureau cîte 300 de oameni pe zi în Bucureşti. Contagiunea era primejdioasă şi violenţa flagelului atît de pu­ ternică, că un om lovit de ciumă era privit că mort şi pă­ răsit. Se instalase cîte un lazaret provizoriii la Cioplea şi la Dudeşti. Boierii şi neguţătorii cu dare de mînă fugiră din Bucureşti, oraşul se pustiise şi se auzea numai vaetele şi gemetele celor bolnavi şi în agonie. Abia după un an, boala a înce­ put a se domoli şi lumea a se readuna în oraş. Revoluţia Iul Tudor din 1821, băgă spaima între locuitorii oraşulul. Aricescu ne spune că atunci boierii mari şi mici şi toţi lo­ cuitorii oraşului, îngroziţi de ve­ nirea luî Tudor şi Ipsilante, fu­ giră din oraş spre a se ascunde unii pe ţa mănăstirile din ju­ rul Bucureştilor, alţii pe la moşii, alţii pe la oraşele de sub munţi, alţii se refugiară în Austria. Prăvălile negustorilor şi casele boerilor erau închise, pîinea şi carnea lipseau, bani nu se mal găseau, capitala părea pustie, pe Strade se vedeau numai vaga­ bonzi.

L a 1831 Bucureşti sunt bîntuiţî de holeră; afl murit 2169 de oameni în Bucureşti, şi anu­ me d in : Vopseaua galbenă, 580; verde, 522; roşie, 161; albastră, 418 ; neagră, 488. In 1837, Bucureşti, în urma unor ploi torenţiale şi neîntre­ rupte, sunt inundaţi. In 1838 s’a întîmplaţ un vio­ lent cutremur, cutremur care s ’a întins peste toată ţara. Vodă-Ghica 4 adus, imediat după nenorqcire, pe un învăţat

32

geolog, prof. Schiiller din Saxonia care a studiat structura geologică a ţărel cît şi cauzele probabile ale cutremurului. In 1847 avem de notat cel mal mare incendiu, de care a fost bîntuit Bucureştiul. In noaptea de Paşte, 23 Mar­ tie, a izbucnit un groaznic foc, arzînd părţile cele mal popu­ late ale oraşului. Focul a con­ tinuat şi a doua zi. Era într’o flacără: Vergu, LucacI, UdricanI şi Pelea. Afl ars 13 mahalale şi următoarele biserici: Sf. Dumitru, bişerica Domnească din Curtea-Veche, Sf. Anton, Bărăţia, Sf. Gheorghe Vechifl, Sf. Gheorghe-Nofl, Sf. Mina din mahalaua Stelea, V er­ gu, UdricanI, LucacI, CeauşRadu şi Sf. Ştefan. Spaima şi sărăcia fu mare printre locuitori. Veni la faţa locului Domnitorul Bibescu şi mîngăiă pe cel atît de grefl în­ cercaţi. In acea zi se convocă un mare sfat la Curte, la care luară parte, sub preşidenţia Domnito­ rului Bibescu, Mitropolitul şi cu sfatul extraordinar. In urma acestei consfătuiri, Vodă Bibescu porunci a se da din casele obşteşti următoarele sum e: Mitropolia şi Episcopiile, a patra parte din venitul lor pe un an, ceea ce făcea aproxi­ mativ suţna de 500000 le i; Casa Centrală, suma ce va rămîne disponibilă după întîmpinarea cheltuelilor hotărîte pentru ca­ sele făcătoare de bine, aproxi­ mativ 200000 lei ; Mănăstitirile închinate, îndoită zeciujală din venitul lor pe un an, 700000 lei; Casa visteriel din § rezervei, 300000 leî; leafa pe o lună a tutulor amploiaţilor civili şi militari de la 300 leî în sus, 300000 lei; din rezerva

BUCUREŞTI

caselor magistraturilor tuturor oraşelor Principatului, 200000 lei. In total 2200000 lei. Aceste sume fură împărţite la cel atinşi de nenorocire, pentru a’şl re­ clădi casele. Domnitorul Bibescu a dat din casa sa particulară o sumă de 200000 lei, în afară de 30000 fr. daţi mal tîrzifl. Sultanul Abdul-Medjid a trimes daruri în bani, de asemenea şi împăratul Rusiei. Darurile lor se urcară la suma de 100000 leî. In acelaşi timp Vodă-Bibescu făcu apel la populaţiunea ţăreî spre a veni în ajutorul incendia­ ţilor, numind o comisiune, pen­ tru a primi subscripţiile, com­ pusă: pentru partea boerească din Logofeţii Emanoil Băleanu, Ioan Filipescu şi Clucerul G. MarcovicI; jar pentru partea neguţătorească de Clucerul Opran, Hilel Manoach, Pitarul M. Califaru, Cerlenti, Xanto şi Ioan Ghermani, T ot în acest scop s’a numit o comisie de catagrafie care să adune «ştiinţele cele mal temei­ nice şi nepărtinitoare» de toţi aceia cari afl fost bîntuiţî de grozavul foc. In acelaşi timp, Domnitorul Bibescu aflînd că unii neguţă­ tori de materialurî de clădiri vor a specula cu nenorocirea obştiel, a dat ordin ca nimeni să nu ridice preţurile materia­ lelor, căci alt-fel îl va pedepsi aspru «căci nici o pravilă nu iartă asta». De asemenea lucrătorii n’afl fost îngăduiţi a urca preţurile de muncă. Incet-încet toate cuartierele s’afl rezidit şi reparat, afară de bisericile Sf. Mina, din mahalaua Stelea şi Sf. Anton, din piaţă. In 1854 a fost de asemenea o epidemie de holeră. In 186$ şi 1873, Bucureşti au

BUCUREŞTI

33

maî fost iarăşî bîntuiţî de a­ ceastă boală. L a 1892, Octombrie în 2, a fost un cutremur, care a durat 30 secunde. împrejurimile

Bucureştilor. —

Satele. — In imediata împreju­ rime a Bucureştilor se numără: La N. Băneasa, sat, în apro­ pierea căruia se află un hipo­ drom al societăţeî Jockey-Club. In Aprilie şi Septembrie, maî cu seamă în zilele de Duminică, se fac aci alergări de caî cu premii. E foarte vizitat în zilele de curse, cînd se pune la dis­ poziţia vizitatorilor trenuri spe­ ciale. Primăria este pe cale a cumpăra pădurea de la Bâneasa pentru a o transforma în parc municipal public. De Băneasa ţin şi satele: Herăstrăul, Plumbuita, Floreasca şi Teiul, locuri unde vin Bucureşteniî, maî cu seamă în zilele de serbători, să petreacă. Aceste sa­ te sunt situate pe lîngă heleştae, din cari se pescuesc raci şi peşti. In Sulzer găsim următoarea descriere a Herăstrăului, aşa cum a fost în vechime: «La Herăstrău (care poartă această numire după un herăs­ trău mecanic ce era aşezat acolo), Domnitorul Alexandru Ipsilante a ordonat a se construi aproa­ pe de lac (heleşteu) o casă de petrecere de lemn în gustul turcesc care servă cu atît maî bine de plimbare obicinuită nobilimei Bucureştilor, cu cît de­ părtarea ei este de abia o oră de suburbiile acestei reşedinţe princiare. Heleşteul de lîngă a­ ceastă casă de plăcere e întins, foarte limpede şi are în mijloc o mică insulă împrejurul căreia Doamna, însoţită de damele curţeî, obicinueşte a se preumbla într'o şaică sau luntre mare, şi în resunetul melodiilor turceşti, care plac cu deosebire şi mişcă 6670 . J / a ele DU{lonui' Geografie, Voi, U

inima Grecilor şi maî ales a sexului frumos al acestei na­ ţiuni». Ceva mai la N. de Băneasa se află situat satul Grefoaicele, fosta proprietate a d-lui avocat Aristid Pascal. Moşia Grefoaicele a fost împărţită de proprietarul ei în loturi mici, pe cari le-a vîndut cu uşurinţă de plată la diferiţi locuitori din Bucureşti, căutînd cu modul acesta a fonda un orăşel nou de lucrători, Bucureşti-Noî, în genul celor din jurul Vienei şi al Parisului. Au în­ ceput deja a se clădi case, vile cu grădini spaţioase. Pentru ca lucrările să meargă maî repede s’a constituit o societate finan­ ciară cooperativă, care a şi în­ ceput operaţiunile ei. L a N.-E. e Colentina, unde e şi spitalul cu acelaşi nume; Mărcuţa, unde e ospiciul de ne­ buni şi Pantelimonul, unde e un ospiciu de infirmi. L a S.-E., vine Văcăreşti, unde se află închisoarea cu acelaşi nume (Vezi § Criminalitatea). L a S. Măgurele, proprietatea familiei Oteteleşanu, o locali­ tate ceva maî depărtată de Ca­ pitală, care odinioară era foar­ te vizitată pentru parcul ei i­ mens şi bine îngrijit, în mijlo­ cul căruia se află un lac, pe care se puteau face preumblări cu barca. Astă-zi fiind donată A ca­ demiei Romîne, aceasta a insta­ lat acolo un institut de fete, întreţinut din fondul donatorilor. L a V . vin localităţile Ciure­ lul, Crîngaşi, Ţigănia, Chiajna, etc. M âtiăstirl. — In jurul Bucu­ reştilor se află maî multe mă­ năstiri, şi anume: Mănăstirea Cernica la Est este depărtată de o oră de Bu­ cureşti. Ea se află aşezată pe două insule din lacul Colen­ tina. Mănăstirea Cernica a fost

BUCUREŞTI

fundată de marele Vornic Cer­ nica Ştirbeiu şi s’a populat în scurt timp; astă-zî este una din cele maî mari chinovii de călugări ale ţăreî romîneştî şi locul de înmormîntare pentru creştinii maî evlavioşî din ca­ pitală. Intre bisericile sf. Gheorghe şi sf. Nicolae se află un heleşteu. Depărtare de o oră de la a­ ceastă mănăstire şi două de Bucureşti se află la N.-E. mă­ năstirea Pasărea, chinovie de că­ lugăriţe. Mănăstirea Pasărea se află situată pe lacul Pasăreî. Ea a fost zidită la anul 1813 de Timoteî, Arhimandritul Cernicăi. Monahele de aci se îndeletni­ cesc pe lîngă cele bisericeşti şi cu lucrul mîinelor, făcînd mohairurî şi diferite pînzeturî. Mănăstirea Ţigăneşti, se află situată la N. de Bucureşti şi la o distanţă de trei ore. Mănăs­ tirea Ţigăneşti e una din cele maî mari chinovii din ţară. A ­ şezată pe o limbă de pămînt intrată în lacul Bălteni, are în faţă o pădure deasă. Poziţiune frumoasă. Ea a fost fun­ dată la anul 1812 de stariţul mă­ năstire! Căldăruşani, Dosoteiu şi cu ajutorul d-lor Radu Golescu, G. Florescu şi alţii. Maî înainte-vreme această mănăstire era locuită de monahi şi avea o mică biserică de lemn de bîrne, care a dus-o la satul Amarul, de lîngă Mizil, unde există şi azî. Acum mănăstirea este locuită de maici, care pe lîngă servi­ ciul bisericesc se maî îndeletni­ cesc şi cu lucrul de mînă, fă­ cînd covoare, pînzeturf, etc. Depărtare de patru ore de Capitală, la Nord, se află mă­ năstirea de monahi Căldăruşanî, aşezată pe o limbă de pă­ mînt intrată în lacul Căldăru­ şani ce se formează la întîlnirea cu pădurea Vlăsieî. Ea era

6

BUCUREŞTI

pănă în timpul luî Mateiu-Ba­ sarab un loc de schivnici e şi de scăpare al Romînilor din satele învecinate; pe atunci a­ vea numai o mică bisericuţă şi cîţî-va pustnici. La anul 1638, Matei u Basarab, după un războiu ce a avut cu Vasile Lupu, din care a eşit învingător, a fundat biserica şi cetatea. Mănăstirea s’a populat şi a fost în maî multe rîndurî un loc de adăpost pentru po­ pulaţia Bucureşti ului. Situaţia acestei mănăstiri este pitorească. In vechime era situată pe o in­ sulă formată de un lac, apoi în­ conjurată de vestita pădure a Vlăsieî, aşa că mănăstirea de şi e cîmpeană, cu toate acestea rivalizează cu cele de munte prin poziţiune. Aci a fost alt-dată un focar de literatură romînească. Grigorie Mitropolitul, înainte de alegere trăia în această mă­ năstire ca simplu Diacon, ocupîndu-se cu traducerea de cărţi bisericeşti în limba naţională. Mănăstirea Samurcăşeşti se află în comuna Ciorogîrla-Dîrvari în apropiere numai de o oră de Capitală. L a spatele mă­ năstire! trece rîul Ciorogîrla. Ea a fost fundată la anul 1808 de către Vornicul Constantin Samurcaş şi soţia sa Zinca. Se află aci acum ca stariţă monaha Sofia Eliade-Rădulescu, fiica luî Eliade-Rădulescu. Mănăstirile acestea sunt vizi­ tate mult de Bucureştenî, maî cu seamă în timpul vere!. Bibliografie. — C. Aleasandreseu, Dicţionar geografic al jud. Ilfov, 1892. G. Assan, Ccstiunca iluminatuluica­ pitule!, IS94. Joseph Bauschcr (soulTleur), Almanach du Thcatrc de Bucarest, pour le nouvel an 1S35. Mihail Belador, Istoria Teatrului, 1896. Bcrindciu, Bucureşti, publicat în «Re­ vista romînă», 1862.

BUCUREŞTI

34 M. M. Berthelot, etc., La Grande Enciclopedie, (articolul Bucureşti). Gheorghe Bibescu, Domnia lu t B i­ bescu, 1894. Const. St. Bilciurescu, Guide de B u­ carest, 1897. (Col. Vlad. Blarcmberg), Anuarul Principatului Ţării RomîneştI, 1842 (par­ tea relativă la Bucureşti). Brockhaus , Kouversatious - Lexikou, 1S93. (Articolul Bucureşti). Carmen Sylva, Bucarest (în «Les Capitales du mondc»). N. St. Cucu, Proect pentru distribu­ ţia apel iu oraş, 1887. N. Cuţarida, Pluti iu relief al ora­ şului Bucureşti, 1897. Depozitul dc rezbel, Planul împre­ jurim ilor Bucureşti, (fără dată). Dr. Cornelii! Diaconovich, Oraşul B u­ cureşti, articol retipărit din «Enciclope­ dia romînă», 1S9S. Dim. Fnmzeseu, Dicţionar topografic şi statistic al RontinicT, 1S72. Carol G >bl, Anuarul Bucureştilor

Grigore I. Lahovari, Cite-va etimolo­ g ii geografice romine, în «Buletinul So­ cietăţii geografice romîne» 18S6. Picrrc Larousse, Grand Dictionnaire universel du XlX-m e Silele, (articolul Bucureşti). E. Lcvasscur, L'Eurofe, (moins la France), 1890. Ion P. Licherdopol, Bucureşti, 1SS9. Meyer» Kouvcrsutious-Lcxikou, 1894, (articolul Bucureşti). Ministerul financclor, Budget general de venituri ş i cheltuelî pe exerciţiul 1S9S— 99. Gh. Moeeanu, Memoriile mele, 1895. (Partea relativă la sport). M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al oraşului Bucureşti, 1S95. Preotul Grig. Museeleanu, Monumen­ tele străbunilor, 1873. Papadopol-Calimah, Istoria foudărel oraşului Bucureşti, 1SS2. Major D. Papazoglu, Calendar pe auul i S 6 . (A. D . Xenopol, «Istor. Rom.>, Voi. III, p. 492). L a 1803 «Buneşti, a Slugeruluî Fotache Ciure, avea 12 liUzî plătind 116 leî bir anual >. («Uricarul» de Codrescu, voi. VII, p. 253).

B u n e ş t i, sat, face patte din com.

BUNEŞTI

rur. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. B u n e ş t i, deal, în raionul comu­

nei Buneşti, pl. Ocolul, judeţul Vîlcea, pe care se cultivă 23 hect. vie. B u n e ş ti, las, pe frontieră, în sa­

tul Buneşti, jud. Suceava, for­ mat de pîrîul cu acelaşi nume.

dinte de com. Buneşti, pl. Oco­ lul, jud. Vîlcea, în întindere de 455 hect., formată din trupu­ rile : Feroagele-Dealul-Miri (302 hect.) şi Turtureaua (153 hect.) B u n e ş ti, pîrîu, numit

şi PîrîulGraniţeî, în c. Pleşeşti, jud. Su­ ceava. Mic afluent al ŞomuzuluîMare. A re de tributari p e : Podeni, Pîrîul-Buneî şi Pîrîul-Vîrnavuluî.

B u n e ş ti, moşie, jud. Argeş, com.

Urlu eşti, pl. Topologul; e com­ pusă din trupurile Urlueşti şi Valea-Babiî. Este proprietate a Eforiei Spitalelor Civile din Bu­ cureşti, fostă pendinte de mă­ năstirea Găiseni. A re o întin­ dere totală de 2364 pog.; pro­ duce o arendă anuală de 4850 1. Siretul-d.-s., jud. Bacău, despre care Th. Codrescu în «Buciumul Romîn», pag. S6r, ne spune că: «ţinea parte sf. mănăstiri Precista şi Răducanul din Tîrgul-Ocna, su­ pusă sf. mănăstiri Treî-Sfetitele din Iaşi, închinată Sf. Munte în jos; şi o parte de Sf. mănăstire Tazlăul, închinată Sf. Mormînt; pe lîngă moşiile Radomireşti, Prăjeşti şi altele, fără sat».

B u n e ş t i, vale, jud. Vîlcea,

for­ mată din Valea-Prunilor-luî-Din şi de izvorul de sub muntele Corbului. Se varsă în r. Govora.

B u n g e l a t u l, loc, acoperit cu pă­

duri, jud. Mehedinţi, pl. Blahniţa; ţine de com. rur. Deveselul.

B u n e ş ti, moşie, pl.

B u n g e n i, sat, în plasa şi jud. T u­

tova, com. Plopana, spre S. de tîrguşorul Plopana. A re 335 loc. şi 66 case. Populaţia aceasta e socotită împreună cu acea din Bungeni-Lingurarî şi Vlădia. Se maî numeşte şi Bungeni-Marî.

pl. Ocolul, jud. Vîlcea, proprietate a Eforiei Spi­ talelor Civile din Bucureşti, fostă pendinte de schitul Titireciul, în întindere de 223 pog., în plus 15 pog. suprafaţă împădurită. S ’a arendat pe periodul 1886— 1891, cu 900 leî anual.

Tutova, com. Plopana, proprie­ tate a statului, arendată în ul­ timul period cu 1660 leî anual.

B u n g e ş t i, deal, pe

moşia cu a sa numire, în com. Şerbeşti, pl. Piatra-Muntele, judeţul Neamţu; servă de loc cultivabil.

B u n g e ş t i, moşie, cu părţi şi ră-

zăşească, fără sat, în com. Şer­ beşti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. A format un trup cu moşiile Ghigoeşti şi Trudeşti. Se află situată pe lîngă moşiile Şerbeşti-Canteî, Ghigoeşti, Mînjeşti. L a 1847, un răzaş, Gri­ gore Mancăş, vinde de veci două pămînturî de acolo Logo­ fătului Petrache Roset Bălănescu. B u n g e ş t i, pîrîiaş, izvoreşte din

dealul cu a sa numire, comuna Şerbeşti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu şi se varsă în pîrîul Căluşul. B u n g e t u l, sat, jud.

Dîmboviţa, pl. Dealul, cătunul com. Văcă­ reşti. A re un lac.

comuna Gheoroiu, pl. Olteţul-d.-j., jud. Vîlqea.

B u n g e t u l, pădure,

în com. rur. Deveselul, plasa Blahniţa, jud. Mehedinţi.

B u n g e n i, pădure, în pl. şi jud.

Tutova, com. Plopana, pe moşia cu acelaşi nume, în întindere de 120 hect. Se găsesc cariere de piatră de var, pe aci se şi fa­ brica var maî înainte.

B u n e ş t i, moşie,

B u n g e n i- L in g u r a r î, sat, în pl.

şl jud. Tutova, com. Plopana, spre V . de satul Bungeni, de care se ţine. E locuit numai de Ţigani, pentru care se maî nu­ meşte şi Bungeni-Ţiganî. B u n g e n i- M a r î, jud. Tutovâ. (V.

B u n e ş t i, pădure a statului, pen­

jud. Tutova. (V. Bungeni-Lingurarî).

B u n g e n i- Ţ i g a n î,

B u n g e t u l, deal, B u n g e n i, moşie, în plasa şi jud.

B u n e ş ti, moşie a statului, pen­

dinte de Episcopia Rîmniculuî, situată în com. Buneşti, pl. O­ colul, jud. Vîlcea. S ’a arendat pe periodul 1888— 93 cu 2260 leî anual.

BUNGETUL

75

Bungeni, sat).

B u n g e t u l, pădure, tăiată în anul

1892, în întindere de 75 hect., situată, la S.-V., pe teritoriul com. Şerbăneşti-d.-j., pl. Şer­ băneşti, jud. Olt. Lîngă această pădure se cu­ nosc urmele unei zidării vechi, de care se spune că a fost un conac turcesc, unde foştii su­ zerani adunau yiţele luate de dijmă sau jefuite de la locui­ tori.

Bungetul,

p isc, com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

76

BUN GHERO A IA

B u n g h e r o a ia , vale, com. Stăneşti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. B u n g h i, sat, în judeţul Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Pînceşti, spre V. de satul Pînceşti şi la o depărtare de 3 kil. de el. A re: 49 capi de familii, 37 con­ tribuabili, 184 locuitori, din carî 2 ştiu carte; 52 case. Sunt 37 ca­ pete de vite marî. B u n i, moşie moşnenească, în jud.

Buzăti, com. Finţeşti, şi parte în Tisăul, a moşnenilor d’avălmaşî, ca de 750 hect., din care 290 pădure, restul puţină ară­ tură şi mare parte vil. B u n i, pădure, în jud. Buzău, com. Tisăul, cătunul Glodul; face parte din moşia Băduleşti, a moşneni­ lor d'avălmaşî. B u r a g a , munte, la hotarul satu­

lui Bistricioara, com. cu aceeaşi numire, pl. Piatra-Muntele, jud. Neam ţu; face parte din grupa Grinţeşuluî. B u r c a , sat, pe teritoriul comunei

Vidra, pl. Vrancea, jud. Putna. A re o biserică, cu hramul A ­ dormirea. Şcoală nu se află în sat. Din 30 copil (16 băeţî şi 14 fete) cîţî afl vîrstă de şcoală, urmează 13 (8 băeţî şi 5 fete) la şcoala din Vidra. B u r c ă ( M o a r a -lu i-) , vâlcea, pe

teritoriul căt. Ungurei, comuna Tătuleşti, pl. Şerbăneşti, jud. Olt, cu direcţiunea V .-E .; dă în Dorofeifl. Se numeşte ast-fel, fiind-că aci avea moară de boî proprietarul Călin Burcă. Se mal numeşte şi valea Căcâlăul. B u r c e ş ti, vâlcea,

comuna Cior­ teşti, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea.

B u r c h e ş t ilo r (M a lu l-),

colină,

în jud. Buzău, com. Ruşiavăţul, cătunul Tega, în apropiere de lacul Cîrnul. Aci, în 1821, s’a dat o crîncenă luptă între Turci şi Eteriştî. B u r c h i, poiană, com. Izvoarele,

plaiul Teleajenul, jud. Prahova, numită ast-fel de la un om, Burchi, ce poseda această po­ iană. B u r c i, loc izolat,

în partea de N.-V. a tîrguluî Ştefăneşti, jud. Botoşani, unde, pe ţărmul drept al Başeuluî, este un mic deal acoperit cu gropi şi ridicături de. pămînt, care se observă şi pe vale şi despre care legenda spune că sunt întărituri făcute cu ocazia unul războiu cu Turcii.

B u r c i o a i a sail B i r c io a ia , com.

rur. în plasa Răcăciuni, jud. Putna. Comuna Burcioaia este situ­ ată la locul, unde se împreună Trotuşul cu Şiretul. Distanţa el de reşedinţa subprefecturel e de 3 kil., iar de capitala judeţului de 42 kil. Mărginile acestei comune sunt: la N. comuna A d j udul-Vechia, la N.-E. Adjudul-Nofl, la E. şi S. rîul Trotuşul, care o des­ parte de Rugineşti şi Domneşti, iar la V . Şiretul, care o des­ parte de judeţul Tecuciti. Populaţiunea comunei, după cel din urmărecensămînt, a fost de 96 capi de familie, cu 347 suflete, din care 207 bărbaţi şi 167 femei. Această populaţiune se îm­ părţea ast-fel: După stare civilă: 203 neînsuraţî (124 bărbaţi, 79 femei), 140 însuraţi, 31 văduvi (13 băr­ baţi, 18 femei). După naţionalitate: 372 Ro­ mînî şi 2 Greci, După religie: 374 ortodoxl.

BURCIOAIA S A C BI r CTOATA ------------------------------- 1----------

După felul ocupaţiunel: 123 agricultorî,2 comercianţi, 4 cu pro­ fesiuni libere şi 8 servitori. Ştiti carte 17 persoane (15 bărbaţi şi 2 femei). Numărul caselor de locuit era în 1892 de 99. Mişcarea populaţiune! în anul 1892 a fo s t: 4 căsătorii, 12 naşteri şi 13 morţi. A re o biserică filială, cu hra­ mul S-ţiî Voivozi. Şcoală nu se află în comună. Din 50 copil (23 băeţî, 27 fete) cu vîrstă de şcoală, urmează 7 băieţi la şcoala din comuna învecinată. Numărul contribuabililor e de 94, ceea ce revine: 1 la 3.98 de locuitori. In anul 1886 erau numai 80 de contribuabili. Budgetul comunei pe anul fi­ nanciar 1893— 94 era următo­ rul: venituri 1090.30, cheltuelî 1075.90. Comuna Burcioaia, fiind aşe­ zată între Şiret şi Trotuş, aceste ape mănîncă malurile şi micşo­ rează pămîntul cultivabil. Cea mal mare parte a teri­ toriului comunei e formată din imaş şi prundîş. Numărul cultivatorilor a fost în anul 1892 de 84, cari posedă 40 pluguri de lemn şi 1 de fier. Vite aflătoare pe teritoriul comunei au fost, după ultima nu­ mărătoare, 441, din cari: 80 bol, IOO vaci, 31 cal, 150 ol şi 80 porci. In acelaşi an se aflau în co­ mună 50 stupi de albine, cari afl produs 20 kilgr. miere şi IO kilgr. ceară. Kilogramul de miere s’a vîndut cu un leu, iar cel de ceară cu 4 lei. Valoarea totală a mierel şi cerel produse a fost de 70 lei. Se află o circiumă ţinută de I Romîn. Burcioaia e legată prim şo^

BURCIULEA SA

sele comunale de Şişcani şi Adjudul-Vechifl la N, şi de com. Domneşti la S., peste apa Trotuşului. O altă şosea conduce la Adjudul-Nofl şi la staţiunea căei ferate din această din urmă localitate. B u r c iu le a s a , vale, izvoreşte din

moşia Preoţeşti, com. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. O lt; curge tot pe această moşie spre E. şi se varsă în gîrla Tesluiul. B u r c u le a s a , com. rur., judeţul

Olt. (V. Seaca-Belciugata). B u r c u t u lu î (P îr îu l-). (V. Pîrîul-

luî-Mîndrilă, jud. Suceava). B u r d ă le ş ti, sat, face parte di.i

com. rur. Guşoeni, plasa Oltuld.-j., jud. Vîlcea. Are o popu­ laţiune de 1 16 locuitori, din carî 60 bărbaţi şi 56 femeî; iar ca populaţie şcolară are 25 copii, 10 băeţî şi 15 fete. E departe de 3 kil. de cătunul Spîrleni, unde e şcoala. B u r d e a , staţie de dr. d. f., jud.

Argeş, pl. Cotmeana-Gălăşeşti, com. Găujani, pe linia CosteştiRoşiori, pusă în circulaţie la 1 Ia­ nuarie 1897. Se află între staţiile Costeşti (13.4 kil.) şi Miroşi (14.0 kil.). înălţimea d’asupra nivelului mării de 203m,)18. V e­ nitul acestei staţii pe anul 1897 a fost de 52519 lei, 21 banî. B u r d e a , cîmpie întinsă, la Nordul

judeţului Teleorman. Se întinde între Valea-Cotmenii şi ValeaCîinelui şi continuă pe o mare întindere şi în judeţul Argeş, pl. Cotmeana. E întreruptă nu­ mai de Valea-Tecuciuluî şi Valea-Burdei. T erenul acestei cîmpii este sărăcăcios; cînd plouă prea mult, apele băltesc şi cînd e se­ cetă, pămîntul crapă. Se cul­

BURDUCEASCA

77 tivă pe dînsa mai mult orz şi ovăz.

nea înainte de secularizare Mi­ tropoliei. Astăzi face parte din teritoriul comunei Strîmbeni.

B u r d e a , loc izolat, în com. Co­

teşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. B u r d e a , pîrîil, în jud. Teleorman,

străbate o mare parte a judeţu lui, prin plăşile Teleorman şi Tîrgul, de la N. spre S.-E., curgînd prin valea cu acelaşi nume. B u r d e a , vale,

începe din com. Şerboeni, jud. Argeş, de unde continuă în jud. Teleorman, în­ tre comunele Urlueni şi Strîmbeni ; străbate maî bine de jumătate judeţul prin cele două plăşi: Teleormanul şi Tîrgul; pri­ meşte în albia pîrîuluî săfl apele din diferite alte văi, izvoare şi pîrîiaşe; în dreptul comunei Strîmbeni se împreună cu valea numită a Borţii, care începe tot din jud. Argeş şi de aci îna­ inte îşi schimbă şi numele de Burdea luînd şi pe acela de Zbîrgleaza. Ast-fel, împreunată şi lărgită, valea şi pîrîul Burdea îşi continuă drumul în pl. Tîrguluî, prin dreptul com. Drăgăşani, de unde îşi urmează cur­ sul pe lîngă comunele Drăgăneşti, Meri-Goala şi Dulceanca. Mai la vale de com. Albeşti se pierde în Valea-Vedeî, unde se varsă şi pîrîul. Atît valea cît şi pîrîul ei, de la punctul Beuca şi pănă la Albeşti, poartă nu­ mirea cînd de Burdea, cînd de Zbîrgleaza. Pîrîul seacă une-orî vara cu desăvîrşire la unele puncte.

B u r d e a n c a , cîmpie întinsă cu li­

vezi şi arături, pe teritoriul co­ munei Crăciunei-d.-s., pl. Siuld.-j., jud. Olt, situată la Nordul comunei. B u r d e a n c a , vâlcea, judeţul Olt,

care se formează pe teritoriul com. Crăciunei-d.-s., pl. Siul-d.-s., străbate cîmpia cu acest nume şi dă în Călmăţuiul. B u r d e ş ti, sat, cu 318 sufl., jud.

Argeş, pl. Gălăşeşti; face parte din com. rur. Cerşanile. B u r d u h o s u l, deal, în com. Bră-

dăţelul, jud. Suceava, parte a­ coperit de pădure bătrînă de stejar, mesteacăn şi carpen şi parte cultivabil. deal, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe care este situat satul Bucoviciorul. Are o înălţime de aproa­ pe 100 m. şi este acoperit cu păduri.

B u r d io s u l,

B u r d io s u l, pădure a statului, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, satul Bucoviciorul, în în­ tindere de 30 hect. E senţe: ceri, stejari, ulmi, plopi, frasini şi mai mult gîrniţe. sat, jud. Dîmboviţa, pl. Cobia, căt. şi com. Cuparul.

B u rd u ca,

B u r d u c e a s c a , moşie, în judeţul

B u rd e a -C ă ld ă r a ru l, moşie a sta­ tului, în pl. Teleormanului, ju­ deţul Teleorman, formată din mal multe trupuri. întinderea ei este de 2356 hect., din cari 250 pădure. Parte din moşie este destinată a se vinde locui­ torilor în loturi. Moşia aparţi­

Buzăfl, com. Cernăteşti; are 354 hect., din care 160 arabile, restul izlaz şi pădure. B u r d u c e a s c a , sfoară de moşie,

în jud. Buzăfl, com. Vispeşti, a moşnenilor Burduceşti; are 27 hectare.

BURDUCEASCA

sfoară de moşie, a moşnenilor, jud. Buzău, com. Lipia; face parte din trupul Bănceşti.

B u rd u ceasca,

loc izolat, în jud. Buzău, com. Tisăul, cătunul Valea-Caprei.

B u r d u c i-C r u c e a ,

( L a c u l - ) , lac, în jud. Teleorman, situat într'o vâlcea din com. Crîngeni, unde este o fîntînă, căreia îî zice Fîntîna-cu-Burduful.

78 Budgetul comunei are la ve­ nituri 8430 leî şi 79 bani şi la cheltuelî 6506 leî. Sunt 3 biserici, cu 4 preoţi şi 6 cîntăreţî; 1 şcoală de băeţi, cu 1 învăţător şi 96 şcolari; 1 şcoală de fete cu 1 învăţă­ toare şi 54 şcolăriţe, ambele întreţinute de judeţ.

B u r d u f u lu i

B u r d u ja n i, cătun, jud. Brăila, la

N. com. Urleasca, pe malul de V . al văeî Ian ca, în faţa satului Traian la 5 kil. depărtare de el. S ’a înfiinţat la 1859 de familia Burdujan. Vatra satului e de 6 hect., avînd 22 case; popu­ laţia e de 25 capi de familie, sau 121 suflete, din cari 54 băr­ baţi, 68 femei, 50 căsătoriţi, 71 necăsătoriţi; 7 ştiu carte şi 114 nu ştiu. Animale sunt: 87 caî, 270 vite cornute, 760 oî şi 70 rîmători. B u r d u je n i- S a t , comună rurală,

situată în partea de V . a plă­ şeî Şiretul, jud. Botoşani. Se în­ tinde pe şesul Sucevei şi dea­ lurile ce mărginesc acest rîu în stînga. E formată din satele: Burdujeni, Feteşti, Mereni, Plopeni, PriUpca şi Tisăuţi. A re o suprafaţă de 1859 hect. şi o po­ pulaţie de 939 familii, sau 3001 suflete. Pămîntul comunei e argilonisipos şi parte calcaros; este productiv. Sunt 118 hect. păduri, carî se exploatează sistematic. Vite sunt: 574 boi şi vaci, 48 cai, 400 porci şi 1104 oi. Co­ muna e străbătută de calea Ae­ rată Paşcani-Iţcani şi de şoseaua judeţeană Botoşani-Burdujeni,

B u r d u je n i- T îr g , tîrguşor, situat

în partea de V . a plăşeî Şire­ tul, jud. Botoşani, pe vale, în stînga rîuluî Suceava, la mar­ ginea ţărei despre Bucovina, la 470 40' 40" latudine boreală şi Ia 230 58' 00" longitudine estică. Teritoriul tîrgulul are o su­ prafaţă de 984 hect., din cari vre-o 809 hect. moşia statului şi 175 hect. imaşul şi locul tîr­ gulul. A re o populaţie de 486 familii, safl 1960 suflete, din cari 939 bărbaţi şi 1021 femei, lo­ cuind în 340 case. După naţionalităţi sunt: 456 Romînî şi 1477 Evrei. (!) Tîrgul este proprietatea locui­ torilor, răscumpărat de la stat, conform legeî; în vechime se crede a fi fost proprietate a Movileştilor. Depărtarea tîrguluî de Bo­ toşani e de 5 8 kil. pe calea Ae­ rată. E străbătut de o şosea pietru­ ită, întreţinută de judeţ, care pune comuna în legătură cu oraşul Botoşani şi cele-l-alte co­ mune vecine şi de calea Ae­ rată Paşcani-Iţcani. Locuitorii se ocupă: Evreii maî cu seamă cu comerciul şi meşteşugurile, iar Romînii cu lucrarea pămîntului. Vite sunt: 146 boi, 135 vaci, 166 cai, 118 porci şi 60 oî. Sunt în Burdujeni 108 comer­ cianţi şi 137 meseriaşi; 200 cir­ ciume. Este 1 moară de apă şi 1

BURDUJENI

de abur, 1 fabrică de rachiu de drojdii, 1 fabrică pe pîslărie, 1 fabrică de luminări de săfl şi 1 fabrică de luminări de ceară. Se face tîrg săptămînal în fie­ care Duminică. Este 1 biserică deservită de 2 preoţi şi 3 cîntăreţî. Această biserică a fost mănăstire de că­ lugări; astă-zî este transformată în biserică de mir. S ’a zidit de Theodor Movilă, de unde şi nu­ mele mănăstirel, de Theodoreni, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Sunt 2 şcoli, una de băeţî şi una de fete, cu 2 învăţători şi 2 învăţătoare, avînd 105 elevi şi 90 eleve. Şcoala de băeţî este înteme­ iată de la 1856, in localul hără­ zit de Ilie Morarifl, Romîn tran­ silvănean. Budgetul comunei, în 1889/90, avea la venituri 24050 lei şi la cheltuelî 23920 lei. In acelaşi an erafl 412 contribuabili. Numele tîrguluî, după legendă, se crede a fi luat de la nu­ mele unui cioban, numit Burdujo. Despre locul Burdujenilor, ia­ răşi se povesteşte, că satul era situat maî spre V ., însă din pri­ cina unui războiu, locuitorii spe­ riaţi, s’afl retras în pădurea ce era pe locul tîrguluî şi al satului, împrejurul mănăstire! Theodo­ reni şi s’afl stabilit acolo. Des­ pre locul vechifl, se spune că acolo a existat un sat mare cu biserică şi curţi şi că dacă s’ar săpa în pămînt s’ar găsi beciuri; pietre multe se văd şi astă-zi, Ca dovadă, se zice, că s’a găsit pe acel loc un sigilifl şi o pia­ tră cu inscripţii, cari s ’afl în­ credinţat fostului egumen al mă­ năstirel, anume Sofronie ; dar nu se ştie ce a făcut acesta cu ele. B u r d u je n i, sat, în com. Burdu-

BURDUJENI

jeni-Sat, jud. Botoşani, formînd mahalaua Tîrgului-Burdujeni; e situat pe moşia statului Burdu­ jeni, A re o suprafaţă de 809 hect. şi o populaţie de 1385 suflete, toţi locuitori Romînî, safl 404 familii, cu 212 contri­ buabili. A re o biserică, deser­ vită de 2 preoţi şi 2 dascăli. Este reşedinţa primăriei din comună. Are 3 meseriaşi, 6 co­ mercianţi, 2 fabrici şi 4 cir­ ciume. Vite sunt: 196 vite cornute, 8 cai mari şi mici, 498 oi, 50 mascuri şi 90 stupi cu albine. B u r d u je n i, staţie de dr. d. f.,

jud. Botoşani, pl. Şiretul, Burdujeni-Sat, com. pe linia PăşcaniBurdujeni. Se află între staţiile Vereşti (14.8 kil.), şi Iţcani (1.6 kil.). înălţimea d’asupra nivelului mării de 268m,)40. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 1311928 leî, 58 banî. mahala, face parte din satul Unguri, comuna Găiceana, pl. Berheciul, jud. Tecucifl.

B u r d u je n i,

B u r d u je n i, pîrîu, trece pe lîngă

Tîrgul-Burdujeni, jud. Botoşani; izvoreşte din pădurea Burdu­ jeni şi se varsă în rîul Suceava, după ce formează un mic iaz, pe care se află o moară de apă. B u r d u le a , cătun (tîrlă), în plasa

Borcea, pe cîmpul Bărăgan, pen­ dinte de comuna Tonea, jud, Ialomiţa. B u r d u lo iu l, vale, la S.-V. com.

Ulmul, jud. Brăila, avînd malu­ rile ridicate, ca la 4 kil. spre S.-V. de satul Ulmul. B u r d u n , gîrlâ, curge din iazul

Bălăneasa, pe moşia Fîntinelele, com. Fîntînelele, jud, Botoşani,

79

şi se varsă în gîrla Săpata, tot pe moşia Fîntînelele. B u r d u n o a ia (C o tu l-), parte din

şesul Şiretului, în comuna Dol­ hasca, jud. Suceava. B u r d u r e ş ti, moşie, nelocuită, în

jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Boghicea. B u r d u s a c i, com. rur., pl. Stăni­

BURDUŞOAIA

partea de V . a Zeletinului şi prin centrul com.; din şosea se des­ fac maî multe drumuri, cari merg la Satele din această comună. E brăzdată de dealurile : Dealul-Mare prin centru, care se întinde pănă în faţa Burdusacilor; de dealurile Oprişeştilor, Hăghiacul, Sohodunul şi Băluşului. E străbătută de văile : Zeleti­ nului, prin mijlocul com., Gu­ noaia, între Dealul-Mare şi Opri­ şeşti, Sohodunului, Bucşei, rîul Zeletinul şi de alte mici pîraie. Se mărgineşte la N. cu com. Răchitoasa, la S. cu com. Motoşeni, la E. cu com. Crăeşti şi la V . cu jud. Tutova.

şeşti, jud. Tecucifl, la 66 kil. departe de capitala jud. şi la 18 kil. de reşedinţa plăşeî. Comuna este aşezată pe am­ bele laturi ale pîrîuluî Zeletin. Se compune din 7 cătune: Buc­ şa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Haghiac, Oprişeşti şi Tochilele. Are o populaţie de 339 capi B u r d u s a c i, sat, face parte din com. Burdusaci, jud. Tecucifl. de familie, din 1251 suflete. Situat pe coasta de V . a dea­ In com. sunt 4 biserici: în lului Băluş, este străbătut de rîpa Burdusaci una şi în Oprişeşti Deleni şi de pîrîul Stucheni. Aci trei, deservite de 2 preoţi şi 4 este reşedinţa comunei. A re o cîntăreţî. Şcoala datează de 25 populaţie de 116 capi de fa­ ani. Se frecuentă de 49 copii, milie, din 432 suflete. T ot aci 43 băeţî şi 6 fete, din numărul este şcoala care se frecuentă de de 196 copii, 104 băeţî şi 92 59 copii, 56 băeţî şi 3 fete. fete. Ştifl carte 48 bărbaţi şi Este străbătut de drumul ce 8 femei. duce în jud. Tutova la Bîrlad, Locuitorii se ocupă cu agri­ şi de altele mai mici care duc la cultura şi creşterea vitelor. Ei satele: Bucşa, Deleni şi Tochile. aQ: 500 boî, 624 vaci, 44 caî, Are o biserică, cu hramul Sf. 36 epe, 635 oî, 345 porci şi Nicolae, deservită de I preot şi 20 capre. 2 cîntăreţî. Este făcută, de ob­ întinderea terenului cultivaştea satului, la 1814. S ’a repa­ bil este de 16504 hect., reparrat şi astă-zi se găseşte în bună tizîndu-se ast-fel: 156 hect. gria, stare, întreţinîndu-se de locuitori. 55 hect. secară, 584 hect. po­ rumb, 320 hect. orz, 21 hect. ovăz, II hect. meia, 3 hect. B u r d u ş a n i, pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov. (Vezi Pasărea). cînepă, 22 hect. fineţe. Loc. aa 1 14 stupi; 4 mori de vînt, cari sunt aşezate pe Dealul - Măre, B u r d u ş e i, localitate, în comuna Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud. la E. de satul Oprişeşti. Sunt Prahova, unde gîrla Drajna, în aci 2 iazuri cu peşte. cursul săfl, formează un mare Budgetul se urcă la suma de zigzag. 3398 lei 02 bani. In com. sunt j 398 contribuabili. Com. este străbătută de şose­ B u r d u ş o a ia , jud. Buzăfl. (Vezi Borduşoaia). aua judeţeană, care merge prin

BURDUZA B u r d u z a , vale, udă teritoriul căt.

Goruna, com. Cocoreşti -Mizli, plaiul Vărbilăul, jud. Prahova, şi, după ce primeşte văile: Uncheaşuluî, Boului şi Hoţului, se varsă în apa Cosmina.

BURII^-MICA

80

B u r g h in e ş ti, moară, în com. Ră­

dăşeni, jud. Suceava. B u r h a la , vale însemnată, în jud.

Buzăfl, comuna Gura-Aninoasei. (Vezi Comăneasca). B u r ia ş u l, jud. Ilfov.

(Vezi Vă-

sat, face parte din com. rur. Fata, pl. Vedea-d.-s., jud Olt. A re o populaţiune de 186 locuitori.

B u r ic e lu l u î ( M a lu l-) , colină, în

B u r g h e le a , pîrîu, judeţul Fălcifl,

jud. Buzăfl, com. Cernăteşti, a­ coperită cu livezi.

B u r e ţ e ş t i,

izvoreşte din partea de N. a com. Oţeleni, pl. Mijlocul; curge prin partea de V . a satului Oţe­ leni şi, din jos de sat, în ŞesulMariei, se varsă în pîrîul Rogoza.

leni-Buriaşul).

B u r ic e n i, loc, în com.

rur. Maroseşti, plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi, unde se văd şanţuri şi zgură de aramă.

B u r ic e ş t i, vale, com. Ştefăneşti, B u r g h e le a , vale.

pl. Rîul-Doamnei, jud. Muscel.

(Vezi ValeaBurghelei, com. Oţeleni, plasa Mijlocul, jud. Fălcifl).

B u r ic io i, poiană, com. Ştefăne­

B u r g h e le ş t i , sat, din com. Ta-

şti, plasa Rîul-Doamnei, judeţul Muscel.

nacul, pl. Crasna, jud. Vasluifl, aşezat pe coasta dealului Merieni, spre S. de satul Tanacul, reşedinţa comunei, la o distanţă de 232 metri. Are o suprafaţă de 572 hect., din cari 14 hect. vil şi livezi, iar restul locuri de arătură, fîneţ şi imaş. Are o po­ pulaţie de 41 fam., sau 124 su­ flete, ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vitelor. Loc. posedă 25 pluguri, 30 care cu boi şi 40 stupi de albine. In sat este o biserică clădită din lemn, în anul 1819; e deser­ vită de 1 preot şi 1 eclesiarc. Numărul vitelor e de 300 ca­ pete, din cari 161 vite marî cor­ nute, 150 oi, 20 cai şi 70 rîmătorî. B u r g h in e ş ti, localitate, din com.

Rădăşeni, judeţul Suceava, află­ toare în jurul moreî cu acest nume, de pe pîrîul Brădăţelul, aproape de gura acestuia. Aci se află şi o circiumă.

B u r ic iu l, vale, în com. rur. Şu-

şiţa, plasa Motrul-d.-j., judeţul Mehedinţi. B u r id a v a , cetate romană, în apro­

piere de com. Călimăneşti, pl. Cozia, judeţul Vîlcea. P’aci tre­ cea Drumul-lui-Traian, şi d’aci se îndrepta pe malul stîng al Oltului, com. Jiblea, jud. A r ­ geş ; mergea pănă la Cîineni; de aci trecea iarăşi pe dreapta şi, prin trecătoarea Turnul - Roşu, mergea la Sarmizegetuza, capi­ tala Daciei.

B u r il a - M a r e , com. rur.,

în pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 38 kil. de oraşul Turnul-Severin. Este situată pe loc şes şi în apropiere de fluviul Du­ nărea. Formează com. cu satul Izvorul-Frumos, avînd 293 con­ tribuabili, din 156O loc. ce locuesc în 366 case. Ocupaţiunea loc. este agricultura şi creşte­ rea vitelor. Calitatea pămîntului este bună şi în unele locuri ni­ sipoasă. Loc. p osed ă: 3 ţ pluguri, 74 care cu boi, 18 căruţe cu caî şi 40 stupi. A re 3 biserici, deservite de 1 preot şi 3 cîntăreţî; o şcoală, cu 1 învăţător, frecuentată de 25 elevi. Budgetul comunei coprinde la venituri 6486 lei şi la cheltueli 2908 lei. Numărul vitelor în această com. este de 1296: 444 vite mari cornute, 42 cai, 510 oî şi 300 rîmătorî. In căt. Izvorul-Frumoş se află mai multe izvoare cu apă bună, unde locuitorii au făcut 22 fîntîni învelite. A p a de la aceste fîntînî adunîndu-se serveşte la punerea în mişcare a mai mul­ tor mori pănă la vărsarea sa în Dunăre. Prin această comună trece şo­ seaua Severin-Hinova-ScăpăulDeveselul-Burila-Mare-Ţigăneşti. Pe teritoriul acestei comune se văd urmele unui drum ro­ man ce vine despre Dunăre,

B u r ie n iş u l, pîrîu, judeţul Bacăfl,

B u r i l a - M i c ă , com. rur„ în jud.

pl. Muntelui, com. Brusturoasa, care izvoreşte din culmea Ciudomir şi se varsă în Trotuş, d’a dreapta.

Mehedinţi, pl. Blahniţa, situată pe loc şes. Formează com. cu satul Mileni şi 2 mahalale, avînd 169 contrib., cu 790 loc., locu­ ind în 182 case. Ocupaţiunea locuitorilor e ste : agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pă­ mîntului este bună. Loc. posedă: 39 pluguri, 80 care cu boi şi

B u r ih o a ia , baltă, lîngă satul Roş-

cani, com. Fîntînelele, pl. Şire­ tul, jud. Botoşani; are o supra­ faţă de 2 hectare.

BURILA-M ICĂ

81

9 căruţe cu caî. A re 2 bisericî, deservite de i preot şi 3 cîn­ tăreţî; o şcoală, cu 1 învăţător, frecuentată de 20 elevî şi o elevă. Budgetul comuneî coprinde la venituri 1926 leî şi la cheltuelî 1138 leî. Numărul vitelor în această com. este de 914: 480 vite marî cornute, 22 caî, 212 oî şi 200 rîmătorî. Comuna Burila-Mică se măr­ gineşte: spre E. cu com. JianaMare şi Jiana-Vechiă; spre S. cu Gogoşi şi fluviul Dunărea; spre V . cu com. Ţigănaşi si spre N. cu comunele: Burila-Mare şi Deveselul. Pe teritoriul acesteî comune se afla maî multe bălţî, dintre cari maî principale sunt: Baltalui-Căciulan, Balta-Mare, BaltaJuviţa. Pe proprietatea statuluî din această comună, la locul numit Podul-luî-Sitau, se văd nişte ridicăturî de pămînt, în formă de parapete şi înconju­ rate cu arbori seculari, iar pe marginea lor, Balta-Juviţa for­ mează nişte mlaştini întinse unde cine-va nu poate pătrunde de cît pe podul din acel loc. Spre S. de aceasta se află un loc jos, care se numeşte Valea-Rea, în care se revarsă Dunărea cînd e mare, lăsînd o mulţime de peşte, atît în acest loc, cît şi în păr ţile din împrejurime. Comuna aceasta este legată cu comuna Deveselul printr’o şosea, iar cu cele l’alte comune prin drumuri. B u rila -M ic ă , pădure, în judeţul Mehedinţi, pl. Blahniţa; ţine de teritoriul com. cu acelaşi nume. B u riu lu i-M u c h ia (L a P ă tr ă n o aia), colină, în jud. Buzău, com. Ruşiavăţul, căt. T ega; p o­ seda păcură îii abundenţă, care a începu să se extragă siste­ matic din anul 1882. 5G76 . M o ,

0/

U i

fm uui 0 oyva I c . V o i, J I

.

B u r la , sat, în partea de N. a co-, muneî Gorbăneşti, pl. Miletinul, jud. Botoşani, pe pîrîul Burla. Numele îî vine de la un vechifl proprietar. A re o suprafaţă de 48 5 hect. şi o populaţie de 22 familiî, safl 100 suflete, din carî 15 con­ tribuabili. Numărul vitelor e de 116: 40 vite marî cornute, 6 caî, 60 oî şi 10 mascuri. Sunt aci 2 comercianţi; 1 cir­ ciumă. B u r la , pîrîă, izvoreşte din Valea-Grajdiuluî, în partea de N. a com. Gorbăneşti, jud. Boto­ şani, curge prin satul Burla, se uneşte cu pîrîul Drislea şi se varsă în Jijia. B u r la -M a r e , ramură a Dealuluî-Mare, dintre Şesul-Prutuluî şi Valea-Paruluî, com. Măstăcani, pl. Prutul, judeţul Covur­ luiu. B u r la c i, sat, în pl. şi jud. T u­ tova, com. Miceşti, pe pîr. Studineţul, spre S. de satul Mi­ ceşti. A re 85 locuitori, din cari 9 ştifl carte; 22 case. B u r la c u l, cruce, situată la N. de cem. Surdila-Găiseanca, judeţul Brăila. B u r la c u l, movilă, jud. Brăila, pe viroaga Buzăelul-Sec, din com. Ianca, la 6 kil. spre N.-V. de comună. B u r la c u l, popină mare, judeţul Brăila, la V . movilei Burlacul, pe lunca Buzăului; servă de ho­ tar între com. Ianca şi Cîineni din jud. Rîmnicul-Sărat. B u r la c u l, şchele, pe rîul Bistri­ ţa, proprietatea com. urb. Pia­ tra, jud. Neamţu.

BU RLEŞTI SAU BO RLEŞTI

B u r la c u l, vale, izvoreşte de la N. de com. Salcia, pl. Podgoria, jud. Prahova; se împreună în raza comuneî cu izvoarele: Ciuciurul, Bîlcilor, Păcurei, Oancei, Stupina-Popeî, Cîinele şi Vul­ pea şi formează gîrla Salcia. Această vale e acoperită cu pădure. B u r la c u lu i (Izv o ru l-), sorginte mică de ape minerale, în jud. Buzăfl, com. Nehoiaşul, sub ra­ mificaţiile muntelui Cumpenile; e avută în pucioasă şi fier. B u r la c u lu i ( M o v ila -) , movilă,

pe teritoriul com. Obileşti - V e ­ chi, plasa Negoeşti, jud. Ilfov. Are o înălţime de vr’o 15 m. Datează, se zice, de la anul 1802 şi a fost ridicată în comună de un om burlac şi foarte bogat. Pe dînsa s’a pus de către acesta două crucî. B u r la n ilo r (P o ia n a -), poiană, com. Broşteni, pl. Cema-d.-s., jud. Vîlcea. B u rlă n e şti, sat, jud. Dîmboviţa, plaiul Dîmboviţa-Ialomiţa, căt. com. Voineşti. B u r le a , colină, în jud. Buzăfl, com. Trestioara, între căt. Veghiuri şi Criveleşti, formată din pietriş şi pămînt alb. B u r le a , izvor, în judeţul Buzăfl, com. Trestioara; începe de la colina Burlea şi se scurge în izvorul Mocearul. B u r le a s c a , vâlcea, în jud. T e ­ leorman ; străbate o parte din com. Doagele safl Dobroteşti. B u rle ş ti safl B o rle şti, jud. Ba­ cău, pl. Bistriţa-d.-s., com. G u ­ maşi, nume vechiit al satuluî Borliana, despre care d. Hasdefl,

11

BURLIŞTEA SAC BERBECARUL

în «Etymologicum Magnum Romaniae», tom. III, p. 2293, ci­ tează următorul hrisov din 1633, aflător în Arhiva statului din Bu­ cureşti: «Io, Alexandru IlieaşVodă . . . scriem Domnia mea tutulor slugilor Domniei mele cîţl veţi umbla cu slujbele Dom­ niei mele la ţinutul Bacăului; dămu-vă ştire daca veţi vedea cartea Domnii meale, iar voi să aveţi a lăsa foarte în pace de toate angheriile (birurile) satul Burleşti, numai să aibă el a-şl plăti cisla lor cît vor hi scrişl la catastiv în vistieariul Dom­ niei meale, nici iliş să nu dee, nici sulgiu, nici unt, nici ceară, nici lup, nici o angherie cîte sunt pre alţi mişei (supuşi) al Domniei meale, pentru căci Dom­ nia meal-am lăsat să ţie strajă pre apa Tazlăulul - celui - Mare, cum ţin şi alte străjl, şi de toate să le ţie în samă de cîte să ţin, şi nime întru nimic să nu-î în­ vălui ască preste cartea Dom ­ niei meale... Iaşi, 7141. Martie 15». Din acest document, d. Has­ deu conchide că chiar după ce Bacăul ’n’a maî fost oraş de gra­ niţă cu vamă, judeţul tot a ră­ mas organizat milităreşte, cu sate scutite de dări şi însărci­ nate a ţinea streajă. B u r liş te a sau B e r b e c a r u l, vâl­ cea, jud. Teleorman, prin care curge un pîrîiaş ; începe din dreptul comunei Surduleşti, din pl. Teleormanului, trece pe lîn­ gă com. Zîmbreasca ; dc aci o ia pe lîngă căt. Plopi şi se termină în apropiere de com. Drăgşănei, unde pîrîul se varsă în Burdea. B u r lu g u l, sat, face parte din co­ muna Motoşeni, jud. Tecuciu. Situat pe valea cu acelaşi nu­ me, în partea de E. a com. şi la I kil. 920 m. departe de reşedinţa eî.

82

A re o populaţie de 25 capi de familie cu 97 suflete. Copil în vîrstă de şcoală sunt 18, IO băeţî şi 8 fete. B u rlu g u l, deal, la E. de satul cu acelaşi nume, com. Moto­ şeni, jud. Tecuciu. B u r lu g u l, pîrîu, în raionul co­ muneî Motoşeni, jud. Tecucifl, izvoreşte din dealul Praja, mer­ ge spre V . pănă la intrarea în satul cu acelaşi nume, şi apoi spre S.-V., pănă la confluenţa sa cu Zeletinul. B u r lu iu l (B e c h e tu l), rîă şi vale, în judeţul Romanaţi, afluent pe stînga al Olteţulul; izvoreşte din Dealul-Sarulul şi curge pa­ ralel cu acest deal, pănă la văr­ sarea sa în Olteţul, aproape de com. Pîrscoveni. Are foarte pu­ ţină apă; însă nu seacă vara. Din cauza adîncimel albiei sale şi naturel fundului săfl, nu se poate trece de cît pe pod. Dea­ lurile de pe marginile sale sunt acoperite, în dreptul com. Căluiul, cu păduri marî. B u rlu şi, sat, cu 55 familii, în jud. Argeş, pl. Topologul. Vezi Ciofrăgeni-Pămîntenl. B u r n a ia , vale, în jud. Teleor­ man, plasa Tîrguluî, prin care curge un pîrîfl ; îî maî zice şi V alea-GîrbaciuluI. B u r n a z u l safl B o r n a z u l, cîm­ pie întinsă, în partea de S.-E. a jud. Teleorman şi în judeţul Vlaşca, între comunele Conţeşti şi Bragadirul, pănă în dealurile Dunărei. Partea ce cade în jud. Teleorman, este de o întindere numai de cîţî-va kil.; cea maî mare parte se întinde în jud. Vlaşca, unde continuă la Vest, pănă la com. Cacaleţi şi de aci

BURNEŞTI

coboară pe la Grosul, Chiriac şi Trestenicul, la S.-V., pănă la com. Stăneşti. In hărţile geogra­ fice ale Statuluî-major austriac numirea acestei văl este greşit trecută: i se zice Pernaz. Greşala făcută de cei străini de toponi­ mia noastră a fost reprodusă maî pe toate hărţile tipărite în urmă în ţară şi chiar în manu­ alele de geografie a ţării, desti­ nate şcoalelor primare şi secun­ dare. Această cîmpie se aseamănă cu bărăganele din jud. Brăila şi Ialomiţa. Pe dînsa nu se văd păduri; sate sunt puţine şi la mare depărtare unele de altele; din distanţă în distanţă se văd măguri marî, despre care se zice că ar fi fost posturi de pază din epoca Romanilor ; dintre aces­ tea cele mal principale sunt: măgura Bălănoaia, măgura To­ porul şi măgura Cacaleţi. B u r n a z u l, vale, în jud. Vlaşca, ce vine din Gogoşari-Noî, din cîmpul Burnazulul, trece pe pro­ prietăţile Ciochina, Cerneveni, se coboară prin Gogoşari-VechI, şi se varsă în Dunăre, între sa­ tele Slobozia şi Malul. B u r n a z u lu l (M o v ila -), movilă, în jud. Buzăfl, com. Luciul, fn apropiere de Caragele. B u rn e ş ti, sat, face parte din com. rur. Schitul-Goleşti, plasa Rîurile, jud. Muscel. Işî trage numele de la valea cu acelaşi nume. A re o populaţie de 102 locuitori, din carî 19 capi de fa­ milie. Se desparte de căt. Lăzăreşti prin Rîul-Tîrgului. B u rn e ş ti, vale, izvoreşte de pe teritoriul pădure! Grădiştea, pro­ prietate a statului, şi se varsă în Rîul-Tîrgului, pe malul stîng, după ce udă com. Schitul-Go-

BURSUCAN (ODAIA-)

Ieşti, plasa Rîurile, în judeţul Muscel. B u r s u c a n (O d a ia -), jud. Tu­ tova. V ezi Odaia-Bursucan. B u rs u c a n i, com. rur., în jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, la frontiera nord-vestică a judeţului, depăr­ tare de 72 kil. de Galaţi. Situată într’o poziţie frumoasă, pe o culme de deal, la o înălţime de aproape 80 metri d’asupra ni­ velului mării; e înconjurată cu păduri. Această comună se măr­ gineşte la N. cu teritoriul com. Bălăbăneşti, la £. cu com. Rădeşti şi la V . cu com. Adam, toate trei din judeţul Tutova, iar la Sud cu teritoriul comu­ neî T.-Drăguşeni şi Crăeşti din jud. Covurluiti. Se poate zice dar că com. Bursucani are for­ ma unei peninsule intrate în jud. Tutova în trei direcţiuni, ţinîndu-se de Covurluiu numai în partea sudică. Prin mijlocul Bursucanilor tre­ ce pîrîul Suhuluiul-Sec. Această com. are două cătune-: Bursu­ cani, reşedinţa şi Zimbrul safl Schitul-Zimbrul, acesta în direc­ ţiune maî nordică şi la o de­ părtare de 1 kilometru de cel dintîifl. Locuitorii din Bursu­ cani sunt răzăşî, cel din Zimbru foşti clăcaşî, toţi Romînî. In întreaga comună sunt 190 case; 121 contribuabili; 187 familii sati 618 suflete, din carî 317 bărbaţi, 301 femei; 274 necăsă­ toriţi, 308 căsătoriţi, 36 văduvi; 113 ştifl carte, 505 nu. Pămîntul acestei comune e nisipos şi calcaros; întinderea sa totală e de vrio 1800 hect., din cari 900 arabile, 750 pă­ dure, 45 imaş, 91 vil, 6 fîneaţă, 1 şi jum. grădinăriî, 12 livezi şi restul vatra satului şi pămînt netrebnic. 483 hect. aparţin proprietăţeî marî şi 1317 pro-

88

BURSUCI

prietăţeîmicî (sătenilor); proprie­ lea judeţeană) dintre Galaţi şi tatea mare e reprezintată prin Bîrlad,— satului i se dădu mai moşia particulară Zimbrul; în întîifl numele de Bursuc, apoi Bursucani o parte este a statului. de Bursucani. Producţia agricolă totală se cifrează la 5900 hectolitri ce­ B u r s u c a n i, sat, reşedinţa com. reale, din carî 2500secară, 2000 cu acelaşi nume, pl. Zimbrul, porumb, 700 grîfl, 500 orz şi jud. Covurluiti, cu 170 case ; 200 ovăz. Un folos maî simţi­ 134 familii, safl 849 suflete; o tor afl locuitorii de aîcî din biserică şi o şcoală. (V. Bursu­ cultura viilor, livezilor şi a grăcani, com.). dinelor lor. Producţia vinicolă se calculează la 12000 vedre, de B u r s u c a n ilo r (D e a lu l-) , deal, calitate destul de bună. aflător în com. cu acelaşi nume, V ite sunt: 200 boî, 200 vaci, jud. Covurluiti. 50 cal, 150 capre, 200 oî şi 400 porci. B u r s u c a n ilo r ( V a le a -) , vale, co­ respondentă dealului cu aceeaşi In com. Bursucani sunt 3 cîr­ numire, jud. Covurluiti. ciumî şi o mică prăvălie cu alte mărfuri *, se află aici şi 6 ca­ zane de fabricat rachifl de droj­ B u r s u c ă n ia , deal, jud. Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-s., com. Schituldie ; meseriaşi sunt 3 cizmari şi Frumoasa, pe teritoriul satului 3 stoleri. Schitul-Frumoasa. Veniturile comunale se ridică la 2347 leî şi cheltuelile la 2327 B u r s u c ă r ia , deal, spre S.-E. de leî, 27 bani. com. Ivăneşti, pl. Racova, jud. Biserici sunt 2: Sf. Arhangheli Vasluifl. (Voivozi), în Bursucani şi Sf. Gheorghe, în Zimbrul, ambele construite de pe la 1825; nici B u r s u c ă r ia , pădure seculară, în jud. Buzăfl, com. Boziorul, căt. una din biserici n’are pămînt; Nucul; face un corp cu Hînsarul după întocmirea sinodală a pa­ şi Stîlpi-Tainiţel. (Vezi Nucul). rohiilor, comuna Bursucani formînd o parohie, cu catedrala Sf. Arhangheli, e deservită de B u r s u c ă r ia , pisc al dealului Homiţa, din com. Cristeşti, jud. I preot paroh şi 3 cîntăreţî. Suceava. Şcoală este una singură, mixtă, fără pămînt, cu 50 elevi înscrişi. Prin această comună trece B u r s u c e n i, sat, pe ţărmul drept al Şiretului, jud. Botoşani, în pe o întindere de 7 kil. calea partea de S.-V. a com. Brehu­ judeţeană Galaţi-Bîrlad. eşti, pl. Şiretul. A re o suprafaţă După legendă, Bursucani şi-ar de 1046 hect. şi o populaţiune. fi avînd existenţa de pe la mij­ de 157 familii safl 680 suflete, locul veacului trecut, şi origina din cari 183 contribuabili. numelui săfl se explică de local­ A re o biserică, făcută de lo­ nici ast-fel: pe aici, fiind păduri cuitori, deservită de 1 preot şi marî, între animalele sălbatice, 1 cîntăreţ; o şcoală mixtă a ju­ se încuibase mai mulţi bursuci; deţului, cu 1 învăţător şi 40 adunîndu-se în partea locului, şcolari. din diferite puncte oamenii, şi fâcîndu-şl case de sălăşluire, — căci pe aici e drumul mare (ca­ B u r s u c i, sat, în pl. Tîrgul, com.

BURSUCI

Iepureni, jud. Tutova, spre S.-V. de satul Iepureni. A re 375 lo­ cuitori (din cari 11 ştiu carte) şi 98 case. B u r s u c i, ruine de mănăstire-, în satul cu asemenea numire, jud. Tutova. A ici s’a fost bejănit Vornicul Lupu Costaki, la anul 1711, în timpul războiului RusoTurc. B u r s u c u l, deal, în partea de E. a com. Slobozia-Secătura, jud. Botoşani, numit ast-fel de la vizuinile de bursuci ce se află săpate în coastele sale. B u r s u c u l, deal, în com. Brăteni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani. B u r s u c u l, deal însemnat, în jud. R.-Sărat, pl. Oraşul, com. Andreaşi, lîngă Milcov, în partea de V est a com. şi la hotarul plaiului Rîmnicul; este acoperit cu păduri. B u r s u c u l, deal, începe din coama dealului Bordea, ce desparte jud. Iaşi de jud. Vasluiii, se prelungeşte de la N. prin com. Tăcuta, unde de la satul T ă­ cuta, formînd limita de la E. a com. Mirceşti, ia numirea de Bursucul, apoi, prelungindu-se spre S. se termină în valea tirguşoruluî Codăeşti. Pe inclinaţiunea sa estică se află satul Dumasca, din com.Dobrovăţjl, jud. Vasluiu. B u r s u c u l, izvor, jud. Buzău. (V. Izvorul-Marchitanuluî). B u r s u c u l, vale, în pl. IalomiţaBalta, com. Hagieni, jud. Ialo­ miţa, este situată lîngă viile lo­ cuitorilor satului Hagieni. B u r s u c u lu i (G rin d u l-), grind sau loc ridicat de-asupra stu­

84

fului înconjurător, în jud. Tulcea, pl. Sulitia, pe teritoriul com. Sf. Gheorghe (sau Caterlez), a­ şezată pe malul Mărel-Negre, în partea de E. a plăşeî şi S. a com., în faţa farului Cater­ lez ; se continuă la S. cu grin­ dul Mocirla. A re o întindere de 40 hect. necultivate; pe-el se află âşezată cîşla Olinca, B u r s u c u lu i (L a -P o ia n a -) , vechiu pichet cu No. 7, jud. R.-Sărat, către hotarul Moldovei, în plasa Oraşului, com. Andreaşi, spre S. la poalele dealului Bur­ sucul şi pe pîrîul Bursucul.

BURTOAICA

B u r ta , sat, face parte din com, rur. Oteşani, plaiul Horezul, ju­ deţul Vîlcea. A re o populaţiune de 372 locuitori, 179 bărbaţi şi 193 femei. A ci e o biserică, cu hramul Buna-Vestire, fondată de Talin şi Radu, Greci veniţi din Rumelia. S ’a reparat la a­ nul 1850 de Ion Prodescu. B u r ta - E n c e î, cătun, în judeţul Brăila, la S. com. Urleasca.unde Valea-Encel schimbă direcţiu­ nea de la S. spre N., formînd o burtă ca la 7 kilometri spre S. de satul Urleasca. A cest căt. este înfiinţat de la 1838. V a­ tra satului este de 6 hect., avînd 28 case şi o circiumă. Po­ pulaţia e de 26 capi de fami­ lie sau III locuitori, 60 bărb. şi SI femei; 5 1 sunt căsătoriţi, 60 necăsătoriţi. Animale sunt: 66 caî, 1 IO vite cornute, 218 oî şi 25 rîmătorî.

B u r s u c u lu i (M o v ila -), movilă însemnată, în jud. şipl.Tulcea, pe teritoriul com. Sari-Chioi, aşe­ zată în partea de S. a pl. şi a com., la 1 kil. spre S. de satul Sari-Chioi, lîngă grădinele sa­ tului. Este o movilă naturală, avînd o înălţime de 31 metri de asupra nivelului lacului Razelm, de care e într’o depăr­ tare de mal puţin de I kil. E punct trigonometric de obser­ vaţie de rangul al 3-lea. Prin înălţimea sa domină asupra văii Sabangia, care curge pe la poa­ lele sale occidentale, asupra sa­ tului Sari-Chioi şi asupra unei părţi însemnate din lacul Razelm. E acoperită cu verdeaţă.

B u r t e ş tilo r ( P iscu l-), pisc, com. Rîjleţul - Vieroş, pl. Vedea d.-s., jud. Olt.

B u r s u c u lu i (V a le a -), pîrîu, în jud. R.-Sărat, pl. Oraşului, com. Andreaşi; izvoreşte din DealulBursuculuî, udă partea de S. a com. şi se varsă în rîul Milcov, pe dreapta lui.

B u rtiş u l, i vor, în judeţul Buzăti, com. Mînzăleşti, căt. Bîşteni; în­ cepe din Lacul de-la Poiană şi dă în rîul Slănicul.

B u rs u n a r u l, mic afluent al pî­ rîuluî Suha-Mare, în com. Mă­ lini, jud. Suceava. B u r s u n a r u lu i (V îrfu l-), munte, în comuna Mălini, judeţul Su­ ceava.

B u r ţii (P isc u l-), pisc, ce se lasă din Dealul - Olteţului, în partea de E. a com. Zătreni, pl. Mij­ locul, judeţul Vîlcea. B u r ţii (V a le a -), vale, com. Vulcăneşti, plaiul Vărbilăul, jude­ ţul Prahova.

B u r t o a ic a , deal, în judeţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca, peste care trece de a curmezi­ şul, limita de E. către com. Brabova. Are o înălţime aproxima­ tivă de 35 m. şi este acoperit cu pădure şi puţine locuri ara­ bile.

BURTOAICA

Burtoaica,

pîrîu, se varsă în gîrla Geamănă-Mare, în raionul com. Rîjleţul-Vieroş, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt, de unde iz­ voreşte.

sat este legat cu oraşul Roman prin şosea şi aparţinea, împre­ ună cu moşia înconjurătoare, mă­ năstire! Bărboiul din Iaşi, care era închinată mănăstirel Golia.

B urtO l, pisc, la N. de com. Ţiţeşti, pl. Rîul-Doamneî, judeţul Muscel.

Burueneşti,

Burtucala,

Burueneşti (Rădiul-),

tîrlă, situată la N.-E. de com. Mihaifi-Bravul, judeţul Brăila, la o distanţă de 3 kil. de dînsa.

Burueneşti,

sat, în partea de N.-V. a com. Bivolari, pl. T u­ ria, jud. Iaşi, situat la poalele dealului Turia, numit şi al Caradaneî, la distanţă de 2 kil. de malul Prutului. Acest sat în vechime se numea Silineşti; maî în urmă a luat numele de Bu­ rueneşti, de la familia răzăşească Burueană al căreia descendenţi sunt şi astăzi. Are o populaţie de 29 familii, sau 83 locuitori, Romînî răzeşi, cari se ocupă cu agricultura. In sat e o biserică vechiă, ce se află în ruine, iar pe malul Prutului o mică pădurice. Proprietatea moşiei aparţine răzeşilor. Numărul vitelor este de 301 capete, din cari: 125 vite mari cornute, 24 cal, 131 ol şi 21 rîmătorî.

cătun, în jud. Bu­ zăti, com. Pătîrlâgi; are 10 lo­ cuitor! şi 4 case.

pădure mică, proprietatea statului, în judeţul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljeşti, în întindere de 10 hect. Această pădure apar­ ţine mănăstire! Bărboiul din Iaşi, închinată mănăstire! Golia.

sat, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljeşti, pe malul stîng al rîuluî Şiret, spre S. de satul Doljeşti şi la o depărtare de 2*1 kil. de el. Are 219 capi de familie, 246 contrib., 971 locuitori, din cari 4 ştiu carte; 234 case. Populaţiunea este compusă numai din Un­ guri. Sunt 450 vite mari cor­ nute. Are o biserică catolică de zid făcută în 1875. Ţine de pa­ rohia catolică Agiudeni. Acest

luiu, situat sub poalele dealului Buscata. Are o populaţie de 15 fam. sau 88 suflete. Numărul vitelor este de 64: 40 vite marî cornute, 12 capre, 4 cal şi 8 rîmătorî.

Buscata,

deal, în partea de S.E. a satului Iezerelul, din com. Coşeşti, pl. Racova, jud. Vasluiu. Formează linia despărţitoare în­ tre plasa Racova şi pl. Tutova din jud. Tutova. Se întinde de la N.-V. spre S.-E.

Busculeşti,

sat, jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din com. rur. Drăguţeşti-Săpunarî.

Burun-Sîrtî,

deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se desface din dealul Hagi-DuracSîrtî, de la vîrful Ese-Chioi; se întinde spre S., avînd o direc­ ţiune generală de la S.-V. spre N.-E., mergînd printre văile Curul-Canara şi Ciuciuc - ChessenCeair, şi iezerul Girliţa, brăzdînd partea de V . a plăşeî şi cea de N. a comuneî; prelungirile nor­ dice se termină pe malul sudic al iezerului Gîrliţă, făcîndu - le înalte şi rîpoase; au o înălţime de 140 m. Acest deal este tăiat de drumul Almalîul - Gîrliţă şi Ese-Chioi-Gîrliţa. Este acoperit cu păduri şi tufărişuri.

Busaga, Burueneşti,

BUSTEA

85

baltă, situată la E. co­ muneî Ciacîrul, pl. Balta, jud. Brăila.

Busaguţa,

baltă, situată la N.V . de balta Busaga, ce este la E. com. Ciacîrul, pl. Balta, ju­ deţul Brăila.

Busienişul, pîrîu, jud.

Bacău, pl. Muntelui, com. Brusturoasa; iz­ voreşte din muntele Preutesele şi se varsă d’a stînga Trotuşuluî.

Bustea, deal,

în com. Rădiul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu, pe a cărui coastă de E. se află satul Bahnariul, iar pe cea de V. vil şi o pădurice.

Bustea,

iezer mare, compus din 2 iezere: Bustea-Mare şi Bustea-Mică, între canalul Vîlciul şi japşa Strîinbul, din comuna Berteşti-d.-s., jud. Brăila.

Bustea,

pădure de salcie, pen­ dinte de moşia Berteşti, plasa Balta, jud. Brăila. Se mărgi­ neşte la E. cu cîmpul şi iezerul Bustea, la V . şi S. cu canalul Vîlciul şi la N. cu cîmpul. Su­ prafaţa sa e de 15 hect.

Bustea,

privai, jud. Brăila, care uneşte iezerul Bustea, în partea de E., cu canalul Vîlciul.

Buşea,

com. rur., pl. Şerbăneşti, jud. Olt. (Vezi Mihăeşti-d.-j).

Buscata,

sat, la S.-V. de satul Ivăneşti, pl. Racova, jud. Vas­

Bustea,

tîrlă, în jud. Brăila, pă­ durea Bustea. compusă din mal multe bordee, locuite de Ţigani! lingurar!.

BUSTOINA

B u s to in a , moară de apă, jude ţul Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Giorocul-Mare, pe pîrîul GioroculMare. B u s u ia c a . (V. Păşeam, sat, jud. Covurluifl). B u s u io a c a , vale, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Văsieşti, de pe teritoriul satului Viermeşti. B u s u io c e n i, sat, pe moşia Bră­ eşti, com. Brăeşti, pl. Coşula, jud. Dorohoifl. A re 47 fam., 213 sufl. Aşezările sătenilor sunt maî mult bune, cu livezuî şi grădine. Biserica, cu 2 patroane, Sf. Mihail şi Gavriil şi NaştereaMaiceî-Domnuluî, este de lemn şi mică, avînd următoarea in­ scripţie : «Ctitorii Sf. locaşului acestuia, robii luî D-zefl Emandi şi Ecaterina, să fie pomeniţi cu fiii lor şi tot neamul lor în veci. Amin. 1801, Maifl în 18 zile.» Servi­ torii bisericeî sunt: 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 pălămar. Sătenii împroprietăriţi au 99 hect., 53 ariî pămînt. B u s u io c e n i, deal, se prelungeşte din com. Vîrful-Cîmpuluî, prin com. Brăeşti, pl. CoşuJa, jude­ ţul Dorohoiu, pe moşiile: BuS'iioceni, Poiana şi Prăşteşti şi se lasă în jud. Botoşani spre Leorda. B u s u io c iu l, com. rur., din plasa Gilortulul, în partea despre S. a comuneî Colţeşti, jud. Gorj. Se mărgineşte la S. cu com. Hurezani-d.-s., la N. cu Colţeşti, la E. cu comunele Hurezani-d.-j. şi Piscoiul şi la V . cu Negreni. Formează singură comună. E situată pe Valea-Amaradieî şi pe malul stîng al acestei ape. A re o suprafaţă de 400 hect., din carî 53 hect. pădure, 140

86

hect. arabile, 131 hect. fineţe, 32 hect. vie, 21 hect. livezi de pruni şi 22 izlaz. A re o populaţie de 99 fam., cu 390 sufl., din carî 85 con­ tribuabili, toţi Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vitelor. Eî sunt parte moşneni şi parte împroprietăriţi după le­ gea rurală. Locuitorii posedă 15 pluguri, 47 care cu boî, 2 că­ ruţe cu cal, 166 vite marî cor­ nute, 7 caî, 203 oî şi 77 rî­ mătorî. Comuna e străbătută în par­ tea despre V . de o şosea vecinală ce se desface din şoseaua judeţeană Craiova-Petreşti-d.-s. Comuna are 1 bis. de lemn prefăcută de locuitori la anul 1869, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Venitul este de lei 632, bani 35, iar cheltuelile de leî 534, banî 50. B u s u io c u l, deal, jud. Bacăfl, pl. Muntelui, com. Văsieşti, situat lîngă muntele Tarniţa. B u s u io c u l, deal, în com. rur. Roşinaţa, pl. Văilor, jud. Me­ hedinţi. B u s u io c u l, hîrtop, pe teritoriul satului Oneşti, com. Şipotele, pl. Bahluiul, jud. Iaşi. B u s u io c u l, lac, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul, com. Jitia, în par­ tea de V . a comuneî, pe o po­ iană din dealul Roşu. Conţine crap şi caracudă măruntă, care se vinde şi se consumă în lo­ calitate. B u s u io c u l, munte, peste care trece hotarul între Dorna şi Broşteni, jud. Suceava. B u s u io c u l, pîrîu, jud. Bacăfl, pl. Muntelui, com. Văsieşti, care

BUSUL

obîrşeşte într’o baltă mare, nu­ mită Tarniţa şi se varsă d’a stînga Trotuşuluî, după ce udă satul Viermeşti. B u s u io c u l, vale, la S. de satul Ocheni, com. Condrăcheşti, pl. Berheciul, jud. Tecucifl.

Busuiucenilor (Drumul-), drum, în com. Costineşti, plasa Tîrgul j î , jud. Botoşani. B u s u l, com. rur., în plasa Dum­ brava, jud. Mehedinţi, la dis­ tanţă de 60 kil. de oraşul Turnu-Severin. Este situată pe vale şi formează comună cu satul Gropanele şi mahalalele Busuleţul, Milicioaia, Drăgan şi Gră­ diştea, mărginindu-se la E. cu com. Greceşti, la S. cu com. Butoseşti, la V . cu com. Stănceşti şi la N. cu com. Smadoviţa şi avînd peste tot 233 con­ tribuabili, din 1200 locuitori, lo­ cuind în 306 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este destul de bună. Loc. posedă: 51 pluguri, n o care cu boî, 22 căruţe cu caî şi 40 stupi. A re două biserici, deservite de 2 preoţi şi 4 cîn­ tăreţî. Budgetul comuneî co­ prinde la venituri suma de 1307 leî, iar la cheltuelî 1042 leî. Numărul vitelor în această comună este de 1602: 760 vite marî cornute, 48 caî, 394 oî şi 400 rîmătorî. Prin această comună trece şo­ seaua Bîcleşul - Corzul - Busul Bărboiul. Dealuri maî principale în această comună sunt: Dealul-Gropanelor, al-Busuluî, al-Dorobanţuluî şi Paiul. V ăl maî principale sun t: Valea-Gropanelor, a-Busuleţuluî, aBusului şi a-Teişuluî; iar pîraie principale sunt : Pîrîul-Gropanelor, al-Busuleţuluî, ce curg

BUSUL

spre com. Secul şi Pîrîul-Busului, cu al-Teişuluî, carî, unite, curg spre com. Greceşti.

Busul,

deal, în com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Busul,

pîrîu, în com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Busul,

vale, în com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Busuleţul,

mahala, în com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi.

Busuleţul,

pîrîil, în com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi.

Busuleţul,

vale, în com. rur. Bu­ sul, pl. Dumbrava, jud. Mehe­ dinţi.

Buşa,

fes întins, în raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Buşaga,

sat, pe rîul Argeş, jud. şi pl. Argeş, pendinte de com. urb. Curtea-de-Argeş.

Buşeşti, com

rur., în plaiul Cerna, jud. Mehedinţi, situată pe par­ tea stîngă a rîuluî Coşuştea, pe dealuri ce intră în regiunea munţilor. Hotarul acestei co­ mune are o întindere cam de 2000 pogoane. Pămîntul, privit în mod general, nu e roditor de cît pe valea Coşuşteî, în ho­ tarul satului Nadanova. Formează comună cu satul Nadanova, care altă dată a fost reşedinţa sub-prefectureî plaiu­ lui Cloşani şi cu cătunul Cor­ netul, avînd peste tot 760 loc., din cari 150 contribuabili. Are 150 case. Ocupaţiunea locuito­ rilor este agricultura şi creşte­ rea vitelor. Locuitorii posedă:

87

X9 pluguri, 41 care cu boi şi 3 căruţe cu cai. In com. sunt 2 biserici, deservite de 3 preoţişi 4 cîntăreţî; o şcoală, cu 1 în­ văţător, frecuentată de 38 elevi; 1 circiumă. Budgetul comuneî este de 1179 lei la venituri şi de 766 lei la cheltuelî. Numărul vitelor în com. ede: 878 vite mari cornute, 300 ca­ pre, 700 oi, 40 cai şi 280 rî­ mătorî. Pîraiele maî pincipale sunt: apa Buşeşti, ce curge pe Valea-Baseştilor, spre E., intră în com. Bala-d.-s.; pîrîul Bratoşul şi Sohodolul, cari curg prin văile cu acelaşi nume şi se varsă în apa Coşuştea; Valea-Morii ce se varsă în apa Proiteştilor. Văile prin­ cipale sunt*: Valea-Buseştilor, valea Bratoşul, valea Sohodolului, Valea-Morii, Valea-Rahoveî şi valea Nadanova, pe unde curge şi pîrîul Nadanova. In centrul comunei se află un lac cu numele de Lacul-fâră-Fund. Dealurile principale sun t: Suliţa, Faţa-Vieî, Porcul, Gorunul, Scau­ nele, Cornetul-Mare, Faţa-Mare, Poloamele, Cornetul - Mare - de - * Nadanova, Vîrful-Cerboanei, Cuţuiul-Fluerea, Creanga şi Bra­ niştea. Se povesteşte de locuitori, că în timpul năvălire! barbarilor, în comuna Buşeşti, nefiind alte locuri, pe unde să pătrundă străi­ nii, de cît cele două v ă l: Sohodo­ lul şi Bratoşul, cari şi acestea sunt foarte strimte şi prăpăstioase, loc. îndată ce auzeau că vine vre-o limbă străină peste ei, alergaţi cu toţii şi puneaţi în calea lor arbori uriaşi, fâcînd mari gră­ mezi, ast-fel că închidea dru­ mul străinilor de a intra în sa­ tul lor, şi de multe ori aruncaţi cu bolovani asupra lor şi-î omora. Această tradiţie se raportă poate la luptele Romînilor cu Ungurii din timpul lui Alexandru Basarab şi Mircea-cel-Bătrîn, mai

BUŞTENARI

ales că în cătunul Gheorghieştide-Proiteşti se găsesc ca şi la Mărăşeşti, morminte cu nume ungureşti. Se poate, ca numele cătunului Gheorghieşti să vină de la satul Gherghiţă, cunoscut pe acele vremuri. Prin această comună trece şo­ seaua vecinală Turnul-SeverinHalînga - Balta - Nadanova - Baiade-Aramă. Buşeşti se mărgineşte: la E. cu com. Ponoarele şi Bala-d.-s.; la S. cu Cerna şi Dîlma; la V. cu Babele şi Gornoviţa; la N. cu Turbata şi Proiteşti.

Buşmeiul-Mare, munte, jud. Su­ ceava, între com. Borca şi jud. Neamţu, avînd 1617.6 m. alti­ tudinea d’asupra nivelului mării.

Buşmeiulul (Pîrîul-),

mic afluent al pîrîuluî Borca, judeţul Suceava.

Buştele,

cătun, al com. Mînzăleşti, jud. Buzăti; are 120 loc. şi 24 case; situat pe un frumos platoti între pîrîiaşul Sghiabul şi izvorul Ruginosul.

Buştele,

izvor mineral, în jud. Buzăti, com. Mînzăleşti, căt. Buştele; conţine fier, sulf şi carbon; îşi ia naştere în poalele mun­ telui Brazeul şi se scurge în Valea-Ruginoasei. In apropiere, la locul numit la Lutul-Roşu, se găseşte ocru de o coloare roşie.

Buştele,

moşie, în jud. Buzăti, com. Mînzăleşti, căt. Buştele; are 150 hect. fineaţă, izlaz, pie­ triş şi puţină arătură.

Buştenari, com. hova, tează toate

sat, face parte din rur. Telega, plaiul Pra­ jud. Prahova; se exploa­ aci ţiţeiti şi se distilează derivatele sale.

BUŞTENETUf,

Buşt&netul,

deal, în com. Jupîneşti, pl. Rîul-Doamneî, jud. Mus­ cel, între valea Purcăreaţa şi judeţ îl Argeş.

Buşteni,

sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Balota, reşedinţa comuneî. A re 294 de suflete, 159 bărbaţi şi 135 femei. Satul e lipsit de biserică şi de şcoală. Copiii din sat ur­ mează la şcoala mixtă din satul Gaia. Cu vîrstă de şcoală sunt 12 copil. Ştiu carte 8 locuitori.

Buşteni,

sat, face parte din com. rur. Predealul, plaiul Peleşul, jud. Prahova. A cest căt. datează de la începutul acestui secol. Aci, în timpul vereî, se adăpostesc sute de vizitatori. Pănă la anul 1864, căt. Buşteni ţinea de co­ muna Sinaia. De la aceasta dată s’a deslipit de Sinaia, împre­ ună cu Predealul, Azuga şi Poiana-Ţapuluî şi au format com. Predealul, care se întinde de la hotarul ţăreî pănă în apa Peleşuluî şi din vîrful Bucegilor pănă în vîrful Unghiei şi a şirului de munţi din părţile Doftaneî. Este situat pe malul drept al rîuluî Prahova şi pe malul văi­ lor: Jepi, Paltenul şi Valea-Albă. Intre construcţiunile de la Buş­ teni găsim: Biserica-Domnească, Presbiteriul şi Şcoala, toate zi­ dite cu cheltuiala M. S. Rege­ lui Carol I, prin Administraţia Domeniilor Coroanei; Gara, Fa­ brica de hîrtie, hotelul Buşteni şi maî multe case ţărăneşti mo­ del, care afl aspectul unor mici vile. Biserica din Buşteni, una din cele maî frumoase biserici din ţară, construită cu cheltuiala Regelui, s’a tîrnosit la 8 Sep­ tembrie 1889, în prezenţa M. S. Regelui, a A . S. R. Principelui Ferdinand, asistaţi de înaltul

BUŞTENI

88

Cler, miniştri, autorităţile jude­ ţene şi comunale. D ’asupra uşeî s'a pus urmă­ toarea inscripţiune săpată în piatră: «In numele Tatălui, al Fiului şi al Sfintuluî Duh, al unul Dumnezeii în treime m ărit; Noi credincioşii şi de Christos iubitori Carol I, şi Elisaveta, Rege şi Regină a Romînieî, ri­ dicat'am din temelie această sfîntă şi Dumnezeească biserică şi înzestrat’o-am cu toate cele de trebuinţă, puindu-î hramul Naşterea-prea-Sfintei -Născătoarea-de-Dumnezeu-şi - pururea - fecioareî-Maria, spre a ne fi nouă de vecinică pomenire. Şi s’a sfinţit de către Mitro­ politul Ungro - Vlahieî, Primat al Romînieî, Iosif, faţă fiind Noi şi al Nostru de Christos iubitor Moştenitor, Principele Ferdinand, şi sfetnicii şi cre­ dincioşii noştri şi enoriaşii şi tot poporul din loc, în anii de la întruparea Mîntuitoruluî şi Domnului Nostru Christos 1889, luna luî Septembrie, în 8 zile ; iar al Domniei Noastre în această de Dumnezeii păzită Ţară-Romînească, două-zecî şi patrulea an . Şcoala din Buşteni s’a înfiin­ ţat la anul 1865. Localul ac­ tual s’a construit din fondurile Casei Regale şi s’a inaugurat la anul 1887. A re două săli de învăţămînt, una pentru bi­ bliotecă, atelier de meserii şi 4 camere pentru învăţător. A fost frecuentată în anul 1892 de 60 elevi şi 30 eleve. Are 2 învă­ ţători, cu întreţinerea cărora sta­ tul cheltueşte anual 2484 leî. In Buşteni este o fabrică de hîrtie, una din cele mai marî şi maî importante întreprinderi industriale din valea Prahovei. Clădită pe moşia Jepi, u ide rîul cu acest nume se varsă în

Prahova, fabrica de hîrtie este proprietatea fraţilor Carol şi S. Schiel. Piatra fundamentală a clădi­ rilor acestei făbricî s’a pus pe la mijlocul luî Aprilie 1882 şi în Octombrie acelaşi an, terminîndu-se instalaţiunea, s’a înce­ put maî întîiu fabricaţiunea hîrtieî de mucava. O jumătate an maî tîrziu, în Martie 1883, s’a montat prima maşină pentru fa­ bricaţiunea hîrtieî de împache­ tat. L a 1886, montîndu-se cu nouă maşini, s’a început fabrica­ rea hîrtieî de paie; iar la 1891, fabrica de la Buşteni a început să producă şi hîrtie pentru ti­ par şi scris. Fabrica, iluminată cu elec­ tricitate, este pusă în mişcare prin 7 turbine de apă, cu o pu­ tere totală de 500 caî. In a­ ceastă fabrică se ocupă în per­ manenţă 250 lucrători, dintre carî: 187 Romînî, 35 Unguri, 15 Saşi, 8 Poloni şi 5 Italieni. T ot în Buşteni este şi o fa­ brică de var hidraulic, care pro­ duce anual cam 300 vagoane de var. Poziţiunea cătunului Buşteni e îneîntătoare. Este închis la V . de munţii Jepi, Caraimanul, Omul şi Costilele; la E. şi N. de munţi acoperiţi cu păduri de brazi şi la S. are valea Pra­ hovei ce se lărgeşte spre Si­ naia. Maî multe hotele, avînd şi restaurante, sunt puse la dis­ poziţia celor ce vizitează această staţiune. Multe case ţărăneşti, în formă de vile, se închiriază în timpul vereî de bucureştenî.

Buşteni,

staţie de dr. d. f., jud. Prahova, pl. Azuga, căt. Pra­ hova, pe linia Ploeş i Predeal. Se află între staţiile Sinaia (7.6 kil.) şi Azuga (3.7 kil.). înălţi­ mea d’asupra nivelului mării de

b u ş t il a

89

88om.68. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 99553 lei, 25 bani.

B u ta , lac, în plasa Borcea, in­ sula Balta, com. Gîldăul, jud. Ialomiţa; este format din re­ vărsările braţului Borcea.

___________________________ BUTCULEŞŢI

deţul Vîlcea. A re o populaţie de 265 locuitori, 148 bărbaţi şi 117 femei. Ca populaţie şcolară are 45 copil.

Buştila,

loc, jud. Dolj, pl. Balta, com. Cîrna, unde este pod pe rîul Dăsnăţuiul.

Buştiucul. (V.

Slobozia, sat, com. Fîntînele, pl. Şiretul, jud. B o­ toşani).

Buşumeiul,

cătun, în com. Călugăreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat pe partea dreap­ tă a rîuluî Bistriţa. Populaţiunea sa e de 58 loc., sau 1 5 familii, din carî 24 băr­ baţi şi 34 femei.

Buşumeiul,

pîrîiaş, în com. Călugăreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu; izvoreşte din spre ca­ pătul de N.-E. al ramureî Munţilor-Prislopuluî; se varsă pe dr. rîuluî Bistriţa, între localităţile numite Stejarul şi Buşumeiul.

Buta,(Aleşii-din-Teiu sau Olăneasca), sat, cu 133 sufl., jud. Argeş, pl. Gălâşeşti; face parte din com. rur. Teiul.

Buta, pădure,

în plasa Borcea, insula Balta, com. Gîldăul, jud. Ialomiţa, cu o suprafaţă de 60 hect.; esenţă: salcie şi plop.

cătun, pendinte de comuna Şerbăneşti-d.-s., pl. Şerbăneşti. jud. Olt, reşedinţa comuneî, si­ tuat pe dreapta şoselei judeţene, la gura văeî cu acelaşi nume, spre S. de Şerbăneşti-d.-s. Are o populaţie de 380 locuitori, din carî 42 sunt împroprietăriţi după legea rurală. Eî posedă 80 boî, 50 vaci, 60 caî, 850 oî şi 116 porci. A re o biserică, deservită de preotul din Şerbăneşti, plătit de comună.

Buta,

braţ, în plasa Borcea, in­ sula Balta, coţn. Gîldăul, jud. Ialomiţa; alimentează lacul cu acelaşi nume. l/di cl J> i(to «1 Geogra/le

I ol 11.

lac, numit şi Lacul-Butaruluî, în com. rur. Almăjelul, pl. Cîmpuluî, jud. Mehedinţi.

Butăreşti, Buta-cu-Gura-Văieî,

trup de pădure, a statului, în întindere de 1413 hect., care, împreună cu trupul Călimăneşti, formea­ ză pădurea Călimăneşti, judeţul Vîlcea.

Buta-Mare,

vale, ce se formează la V. de căt. Buta, în Boianul, teritoriul comuneî Şerbăneşti-d.s., pl. Şerbăneşti, jud. Olt; cur­ ge de la N.-V. către S.-E. şi se varsă în Dorofeifl, la S. de Şerbăneşti-d.-j. Locuitorii bătrînî afirmă că aci a fost, la 1821, o luptă în­ tre Turci şi Volintiriî lui Ipsi­ lante. Grecii fiind bătuţi şi ur­ măriţi, fugiră peste Olt, către R.-Vîlcea, iar Turcii se întoar­ seră jefuind ţara.

Buta-Mică, vâlcea, ce se formează Buta,

Butariul,

la S.-V. în Boianul, pe terito­ riul cOmuneî Şerbăneşti-d.-j., pl. Şerbăneşti, jud. O lt ; curge de la N.-V. către S.-E., paralel cu Buta-Mare, şi se varsă în gîrla Dorofeiul.

Butanul,

vâlcea, com. Zătreni, plasa Mijlocul, jud. Vîlcea.

Butanului, (Dealul-)

deal, ju­ deţul Dolj, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnicî, înalt de aproape 300 m. Este acoperit cu livezi de pruni, vil şi cu pădure mă­ runtă.

Butari,

sat, face parte din com. rur. Guşoeni, pl. Oltul-d.-j-, ju­

mahala, în com. rur. Almăjelul, pl. Cîmpul, jud. Me­ hedinţi.

Butculeşti,

com. rur., în plasa Tîrguluî, judeţul Teleorman, si­ tuată pe partea dreaptă a văeî Tinoasa. Are un cătun, SîrbiSfinţeştî, căruia îî maî zice şi Butculeşti-d.-j. safl Moşteni. A ­ cest cătun se află parte pe coastă, parte în vâlceaua numită Păuceasca, ce vine despre com. Săceni. Reşedinţa comuneî este în Butculeşti-d.-s. Se învecineşte la N. cu com. Săceni, la S. cu com. Sfinţeşti (căt. Răteasca), la E. cu com. Vîrtoapele-d.-s. şi la V. cu căt. Drăgşani de la com. Drăgşenei. Suprafaţa comuneî, dimpreună cu a moşiilor aflate pe dînsa şi cu pămîntul dat locuitorilor după legea rurală, este de aproape 3500 hect. Din acestea, 1750 hect. pămînt arabil şi 745 hect. pădure aparţin d-luî N. Butculescu. In cătunul Sîrbi-Sfinţeştî sunt peste 300 hect. pămînt a­ rabil, şi vre-o 30 hect. pădure, aparţinînd la diferiţi moşneni. Locuitori împroprietăriţi după legea rurală, sunt în număr de 182, pe o întindere de 576 hect. Sunt 3 hect. livezi cu pruni. Pămîntul moşiilor este fertil. Populaţiunea comuneî şi a că­ tunului este de 1067 sufl., din carî 272 capi de familie şi 180 contribuabili. Populaţiunea unei părţi din cătunul Sîrbi-Sfinţeştî este de origină bulgară; ea îşi păstrea­ 12

BUTCULEŞTI-DE-JOS

ză încă limba, portul şi obiceiu­ rile. Restul populaţiune! acestui cătun este compus din Romînî, maî toţi proprietari moşteni. Numărul vitelor în comună şi cătun este de 4278 capete, din carî: 734 vite marî cornute, 243 cai, 19 măgari, 3017 oî, 23 ca­ pre şi 262 porcî. Venitul comuneî este de leî 2730 şi cheltuelile de 2718. Are o şcoală, cu un învăţător şi 87 elevi; două biserici, una în Butculeşti şi alta în Sîrbi-Sfinţeştî, avînd fie-care cîte un preot, un cîntăreţ şi un paracliser. Cu com. Săceni la N. şi cu com. Sfinţeşti la S.-V. se leagă prin căî vecinale. Ocupaţiunea locuitorilor este numai agricultura.

Butculeşti-de-Jos sau SîrbiSfinţeştî, cătun, în pl. Tîrgului, com. Bute îleşti, jud. T e­ leorman. A re o populaţiune de 450 sufl., din carî 154 capî de familie; 93 contribuabili.

Butea.

(V. Poiana-Hotarele, jud. Vîlcea).

Butea,

sat, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Miclăuşani, pe malul stîng al rîuluî Şiret, aşe­ zat pe o poziţie înaltă, spre S. de satul Miclăuşani şi la o de­ părtare de 2 kil. de el. Este reşedinţa comunei Miclăuşani şi satul cel mai populat din toată comuna. A r e : 380 capî de familii, 391 contribuabili, 1744 loc., din cari 20 ştiu carte; 420 case. Această populaţie este socotită împreună cu acea din satul Liţca. T oţi loc. din a­ cest sat, 368 capî de fam. sau 1472 loc., sunt Unguri. Se lu­ crează rotăria, dulgheria, butnăria şi cojocăria. Are o biseri­ că de zid. Formează cu satele Caracaşi, Fărcăşeni, Răchiteni

90

şi Scheea o parohie catolică. Este legat cu oraşul Roman prin şosea.

Buteanul,

v îr f de munte, d in

p la iu l L o v iş te a , ju d . A r g e ş .

BUTEŞTI SAU ADUNAŢI-BUTEŞTÎ

o şosea judeţeană ce duce pe Va­ lea Glavaciocul la Letca-Nouă. Sunt 4 cîrciumî. Se face bîlciu în toate Du­ minicile şi la Dumineca Tomeî, Sf. Petru şi Sf. Dumitru, se ţine tîrg cu obor de vite.

Buteasca (Măgura-), cătun, pen­ dinte de com. Măgura, proprie­ tate a statului, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca, situată pe apa văeî Cleniţa, la extremitatea vestică a judeţului, despre Teleorman. Aci este o biserică deservită de X preot şi 2 cîntăreţî, pen­ dinte de parohia Măgura-Lăceanca. V ezi com. Măgura.

Buteasca-de-Jos ceni, com. rur.,

sau Ciuper­ compusă din cătunele Buteasca-d.-j. şi Buteasca-Moştenî, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca. Este situată la N.-V. judeţului, pe platoul dintre Cle­ niţa şi Glavacioc. S ’a numit ast­ fel, spre a se deosebi de Buteasca-d.-s. sau Adunaţi-Buteştî. In 1888 se afla în această com. 208 contribuabili, din 1096 suflete. Veniturile comunale în anul 1897 erau de 3489, iar cheltuelile de 2237 leî. In 1887 s’a cultivat aci o su­ prafaţă de 2105 hectare cu di­ ferite cereale. In comună se află o şcoală comunală mixtă, cu cinci clase, la care, în 1888, au urmat 30 băeţî şi o fată. Este o biserică vechiă cu hra­ mul Sf. Dumitru, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; depinde de parohia Cozmeşti. In 1888 se aflau în com . 604 b o î şi v a c i, 35 ca î, 389 o î şi 270 rîm ă torî. Comuna este departe de Bu­ cureşti de SO kil., de Giur­ giu de 65 kil., iar de reşed. plăşeî, Obedeni, de 22 kil. Este

Buteasca-de-Jos,

cătun, pen­ dinte de comuna Buteasca-d.-j., plasa Glavaciocul, jud. Vlaşca. Venit anual 16000 leî. Are o suprafaţă de 1450 hect. L a 1864 s’afl împroprietărit IOO locuitori pe o suprafaţă de 400 hect. Moşia e evaluată de Creditul fonciar rural din Bucureşti, la suma de 350000 leî. Aci este o şcoală comunală şi 2 cîrciumî. (Vezî Buteascad.-j., com.).

Buteasca - Moşteni, cătun,

pen­ dinte de com. Buteasca-d.-j., proprietatea moştenilor, alături cu Buteasca-d.-j., în jud. Vlaşca. Suprafaţa totală a moşiei e de 1200 hect. Sunt 120 contribuabili. Are o biserică de zid, a co­ munei, făcută la 1856.

Buteştisafl Adunaţi-Buteştî (se maî numeşte şi Siliştea), com. rur., pl. Glavaciocul, jud. Vlaş­ ca, fostă a mănăstirel Comana. A re o suprafaţă de 1310 hect. Venitul anual al moşiei este de 13000 leî. Evaluată de Cre­ ditul funciar rural din Bucureşti, la suma de 350000 leî. Este situată pe platoul din­ tre apele Cleniţa şi Cîlniştea, la N.-V. judeţului. In comună se află 177 con­ tribuabili, din 826 suflete. Venitul comunal este de 2655 leî, iar cheltuelile de 2388 lei. Se cultivă 850 hect. cu dife­ rite cereale. Se cresc gogoşi de mătasă.

BUTEŞTI

Este o şcoală mixtă, cu 4 clase, frecuentată de 21 băeţî şi 3 fete. Se află în comună o biserică, care ţine de parohia Purani, şi la care serveşte un preot şi doi cîntăreţî. Numărul vitelor este de 1169: 302 boî şi vacî, 37 caî, 520 oî, şi 310 rîmătorî. Sunt 3 cîrciumî. Este departe de Bucureşti de 59 kil., de Giurgifl de 70 kil., iar de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 24 kil., o şosea jude­ ţeană duce la Pueni.

Buteşti,

sat, jud. şi pl. Argeş, pendinte de com. rur. ZărneştiCacaleţî; are 28 de familiî.

Buteşti,

cătun, pendinte de com. Purani-d.-s. safl aî Mitropoliei, pl. Glavaciocul, jud.Vlaşca, situat pe coastele apeî Glavaciocul. In acest cătun este o bise­ rică, deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. Pe teritoriul luî este un petic de pădure al statului, pendinte de ocolul silvic Ghimpaţi. (Vezî comuna Purani).

Butilă (Valea-lui-),

vale, la N. com. Mădulari, plasa Cerna, ju­ deţul Vîlcea, lîngă pîrîul Stăiculeşti.

Butimanul,

sat, jud. Dîmboviţa, pl. Ialomiţa, căt. şi com. Că­ tunul.

Butimanul,

sat, plasa Znagovul, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Butimanul-Luceanca. Cade la extremitatea judeţului de Nord-Vest. Aci este reşedinţa primăriei. Are o şcoală mixtă, frecuentată de 19 elevi şi 1 elevă, cu între­ ţinerea căreia statul şi comuna cheltuesc anual 1388 leî. Lo­

91

calul s’a construit de judeţ în anul 1887 ; s’a cheltuit cu zi­ direa luî 6460 leî. Suprafaţa totală a satului e de 247 hect. Are o populaţie de 267 locuitori, din carî 230 Ro­ mînî şi 37 Ţigani de meserie muncitori de pămînt şi parte lăutari, toţi creştini ortodox!. D. St. Iorgulescu areiso hect., din carî cultivă 110 hect., 5 rămîn sterpe, 20 sunt izlaz şi 15 pădure. Locuitorii cultivă tot pă­ mîntul, afară de 9 hect. cari rămîn sterpe. Comerciul se face de 1 cîrciumar. Numărul vitelor marî este de 164 şi al celor mici de 225. A re o povarnă şi un pod stă­ tător. A cest sat s’a înfiinţat la anul 1790, după cum spun locuito­ rii, în urma victoriei cîştigate de armatele austro-ruseştî, în contra Turcilor, la Focşani şi Mărtineşti, pe Rîmnic. In timpul acestui războiţi, lo­ cuitorii, fugiţi de frica oştilor străine, precum şi de foamete şi angarale, s’afl pitit în pădu­ rea din aceste locuri, unde se ocupat) cu facerea de buţî, de unde şi satul s’a numit Butima­ nul (?) Aceşti pribegi afl fost aduşî de Clucerul State, fostul proprietar al moşiei, în acest loc. Acesta le-a dat pămînt pentru hrană şi ajutor de case, înfiinţînd acest cătun. Este situat pe loc şes, d’asu­ pra văeî Luicăneasca. A re o biserică, clădită la anul 1836 de preotul Constantin Mirodot, în unire cu locuitorii, la care servesc 2 preoţi şi 2 cîn­ tăreţî.

BUTIŞOAIEI (VALEA-)

Dîmboviţa, 32 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Bu­ timanul, Linia-Luceanca, Luceanca, Păşcăneanca, Sterianul-d.-s., Sterianul-d.-mj. şi Sterianul-d.-j., cu o populaţie de 1226 locui­ tori, carî trăesc în 276 case. Suprafaţa totală a satului e de 2342 hect. Proprietarii: D-niî St. Iorgu­ lescu, A . Vanicu, B. Rătescu, P. Vlahuţi, C. Presan şi I. Goruneanu, afl 1728 hect. şi locui­ torii 614 hect. Proprietarii cultivă în total 834 hect.; 25 rămîn sterpe; 168 sunt izlaz, 695 pădure şi 2 vie. Locuitorii cultivă 574 hect. şi 40 rămîn sterpe. Comuna are 246 contribuabili; budgetul e de 3792 leî la veni­ turi şi 3932 leî la cheltuelî. In comună sunt două biserici, la Butimanul şi laLuceanca, de­ servite de 2 p reoţi; o şcoală mixtă. Numărul vitelor marî e de 920 (163 cal şi epe, 403 boî, 306 vacî şi viţel, 18 tauri, 30 bivoli şi bivoliţe) şi de 1228 vite mici (22 capre, 304 porci şi 902 oî.) Dintre locuitori, 245 sunt plu­ gari, 7 industriaşi şi 25 afl di­ ferite profesiuni. Arătura se face cu 76 pluguri: 64 cu boî şi 12 cu caî. Locuitorii afl 202 care şi căruţe: 156 cu boî şi 46 cu caî. Locuitori împroprietăriţi sunt 156 şi neîmproprietăriţî 129. Comerciul se face de 8 cîrciumarî. In Butimannl este: 1 povarnă, 1 maşină de treerat cu aburi, 1 pod stătător şi 1 heleştefl. Stabiliţi sunt 16 străini.

Butimanul-Luceanca,

comună rurală, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situată la N.-V. de Bucureşti, la extremitatea jud., spre jud.

Butişoaieî (Valea-), vale,

plasa Jiul-d.-s., com. Floreşti, judeţul Dolj.

BUTJŞOARA

92

B u tiş o a r a , fo s t sat, pl. Băileşti, com. Urzicuţa, jud. Dolj.

1886— 87 de 30 elevî, din 55 înscrişi.

B u tn a r iu l, mic afluent al pîrîu­ luî Suha-Mare, com. Mălini, jud. Suceava.

B u tn ă re şti, pîrîil, curge prin ju­ deţul Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Bogzeşti şi Săcueni. Izvo­ reşte din satul Climeşti (Ghirva), jud. Neamţu. Curge de la N.V . către S.-E., intră în acest judeţ pe la satul Giuleşti, udă satele: Giuleşti, Butnăreşti şi Cocoşi, şi la satul Săcueni se uneşte cu pîrîul Poarca, cu care se varsă apoi în pîrîul ValeaNeagră de-a dreapta şi la Est de satul Mirceşti, comuna Să­ cueni.

B u tn a r iu l, pîrîil, izvoreşte din pădurea, statului, de sub dealul Sucevenilor, din partea de S.; curge spre V .( pe valea Lipovăţul, prin mijlocul satului Lipovăţul, pl. Crasna, jud. VasluiQ, şi, de la un loc, coteşte spre N. pănă în marginea satului, de unde apucă spre E., alăturea cu drumul spre VasluiQ; după un curs de aproape 9 kil. se varsă pe dreapta nulul Bîrlad, aproape de satul Gura-Muntenilor, primind în cursul săQ pîraiele : Broşteni, Bodea, Corbul, Timofteiu şi Spătarul. B u tn a r iu l (V îrfu l-), munte, în com. Mălini, jud. Suceava. B u tn a r u l, pădure, în judeţul BuzăQ, comuna Pîrscovul, cătunul Bădila, în întindere de 200 hec­ tare. B u tn ă r a ş u l, deal, acoperit de ţarine, în com. Dolheşti, jude­ ţul Suceava. B u tn ă r a ş u lu î (P îrîu l-), mic afluent al Şomuzuluî-Mare, în com. Dolheşti, jud. Suceava. B u tn ă r e ş ti, sat, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Bogzeşti, la o depărtare de 3 kil. de el, pe pîrîul Butnăreşti. Este reşe­ dinţa comuneî Bogzeşti. A re 150 capî de familie, saQ 503 sufl., din carî 76 contribuabili; 122 case. Populaţia este romînă, a­ fară de 5 fam. Evreî. Sunt 250 capete vite marî. Are o biserică de zid şi o şcoală mixtă, care a fost frecuentată în anul şcolar

B u tn ă r iţa , munte, în com. Mă­ lini, jud. Suceava. B u tn ă r iţa , pisc, alDealuluî-Mare, com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi. B u tn ă r iţa , vale, din com. Miro­ neasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi. (V. Urşita, vale). B u tn ă r iţe î (P îrîu l-), mic afluent, al pîrîuluî Suha-Mică, în com. Mălini, jud. Suceava. B u to e şti, cotn. rur., aşezată în par­ tea de răsărit a pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi, la distanţă de 64kil.de oraşul Turnul-Severin, situată în lunca Motruluî. Buto­ eşti altă dată eraQ despărţiţi în două părţi: Butoeşti-d.-s. şiButoeşti-d.-j. Are 122 contribuabili,din 620 locuitori, locuind în 155 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vi­ telor. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitorii posedă: 24 pluguri, 51 care cu boî, II că­ ruţe cu caî şi 60 stupi. A re o biserică, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, cu I învăţător, frecuentată de 36 elevi şi 2 eleve. Are 2 cîrciumî.

BUTOIUL

Budgetul comunei coprinde la venituri 2012 leî, iar la cheltuelî 1430 leî. Numărul vitelor este de 1244: 406 vite marî cor­ nute, 28 cal, 360 oî şi 450 rî­ mătorî. Pe teritoriul com. se află o pădure mare seculară. Prin Butoeşti trece şoseaua na­ ţională Vîrciorova-Turnul-Severin-Craiova-Bucureşti. B u to e ş ti, staţie de dr. d. f., jud. Mehedinţi, pl. Motrul-d.-j., com. Butoeşti, pe linia Craiova-T.-Severin. Se află între staţiile Fi. liaşi (13.I kil.) şi Strehaia (1 1.I kil.). înălţimea d’asupra nivelu­ lui mării de n 6 m.S9. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 47467 lqî, 36 banî. B u to i ( L a - C r u c e a - lui-), loc izolat, în jud. BuzăQ, comuna Gura-Teghiî, pe plaiul muntelui Bradul. B u to ia n u lu l (D e a lu l-), deal, în com. Goleşti-Badeî, pl. Podgoria, jud. Muscel. B u to ia s c a , pădure, în jud. Bu­ zăQ, com. Gura-Sărăţei, cătunul Nenciuleşti; are 40 hect. (Vezi Brînzeasca). B u to iu l, com. rur., pl. DîmboviţaDealul, jud. Dîmboviţa. Această com. este situată pe valea Bu­ toiul, între dealul Dîrmocteanulf Dealul-Cobiî,Dealul-Ceruluî,Deahil-Moţiî, şi Dealul-cu-Pădurile şi este udată de apele: Butoiul, Mare, Butoiul - Sec, Puturoasa, Valea-Dadiî şi Izvorica, peste cari sunt două poduri mari, două mal mici şi cinci podeţe. Butoiul se compune din trei cătune: Butoiul-d.-s., Butoiul-d.-j. şi Valea-Dadiî, cu 995 locuitori RomînL Această comuni nu produce maî nimic, de oare-ce mal tot pămîntul peste 3500

93

b u t o iu l

hect., este acoperit cu păduri, pentru care şi locuitorii se o­ cupă maî mult cu lemnăria. Pe apa Butoiuluî-Mare sunt 6 mori. In com. este o biserică întreţinută de enoriaşi şi o mă­ năstire întreţinută de stat. Bu­ toiul se învecineşte la E. cu com. Lucieni şi Dragomireşti, de care se desparte prin păduri marî*, la V . cu Ludeşti şi Hulubeşti, despărţindu-se iarăşi prin păduri; la N. cu hotarele moş­ nenilor Ludeşti, despărţindu-se tot prin păduri; la Sud se învecineşte cu comuna ValeaCaselor şi Cobia, despărţindu-se numai de Valea-Caselorprintr’o mică cîmpie de luncă. In com. Butoiul este o şcoală clădită de locuitori. Mal toţi locuitorii din cătu­ nul Butoiul-d.-j. sunt de origină Ţigani, şi se ocupă cu diferite meserii; eî sunt: lăutari, fierari, lemnari, croitori, etc.

Butoiul,

cătun, al com. Pîrşcoveni, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, situat pe stînga 01teţuluî, aproape de gura apel Burluiul, la S. de Dealul-Saruluî. Are 50 de familii şi 243 locuitori. A re o biserică Adormirea-Maiceî-Domnuluî, zidită la 1881, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî.

Butoiul, baltă, jud. Dolj,

pl. Cîm­

pul, com. Piscul.

Butoiul,

mănăstire, în com. cu acelaşi nume, jud. Dîmboviţa. Mănăstirea Butoiul s’a fondat de Vornicul Udriste şi de L o­ gofătul Dragomir de la Băneşti, pe timpul luî Mircea-cel-Bătrîn. Fondatorii aii înzestrat-o cu maî multe moşii, anume: Butoiul, Rogoazele - din - Celeeni, Davi deşti, Răstoaca, Vlăduţa şi Celeiul, jumătate cu balta, pre-

cum şi cu mal multe sălaşe de Ţigani. In osebite rîndurî a fost re­ parată şi adăugită prin evlavia altor Romînî, precum: de Radu Voevod, prin închinarea moşiei Tătuleşti; de căpitanul Mihaiii şijupîneasa luîDragna, prin a­ dausul din moşia Pătroaia; de Banul Spahiu, cu o parte din Vîlsăneşti; de călugărul Sava, care i-a făcut danie moşia sa Lăreşti-de-Munte. Această mănăstire a fost în­ chinată la Sf. Ştefan de la Meteora în Turcia.

Butoiului (Iezerul-), lac,

plasa Ialomiţa-Balta, insula Balta, co­ muna Gaiţa, jud. Ialomiţa.

Butul (Turnul-),

stîncă tîcloasă pe vîrful Ceahlăului, jud. Neamţu, numită ast-fel de la forma eî ci­ lindrică. Legenda atribueşte exis­ tenţa sa următoarei întîmplărî: Pe vremea luî Alexandru-celBun, trăia un ostaş dintre cel mal vestiţi şi viteji, care se numea Butu. E l era logodnicul Anei, fiica luî Alexandru-Vodă, cînd fu trimes departe de ţara luî cu 400 de călăreţi Romînî pentru a da ajutor Polonilor în lupta cu Teutonii, unde el muri sub zidurile cetăţii Marienburg. Ana află, mal tîrzifl, de aceasta şi, nemîngăiată de moartea lo­ godnicului eî, căreia îî jurase credinţă pănă la moarte şi văzînd că tatăl eî voeşte s’o mă­ rite după un boer din ţară, şi apoi după nişte boerî poloni, s’a sfătuit cu Helgea, o mare vrăjitoare de pe timpurile ace­ lea, care i-a făgăduit să-î scoată pe logodnicul săfl din mormînt şi să-l aducă la dînsa. Şi într’adevăr, zice balada, în noaptea nunţii, vrăjitoarea, prin farme­ cele eî, aduse pe Butul strigo­ iul, care îndemnă pe Ana să

BUTUfcAKILOR (DEALUL-)

plece cu el. Ea se înduplecă la rugăminţile iubitului eî logod­ nic şi amîndol plecară călare pe calul strigoifl al lui Butu către ţări îndepărtate. Ajungînd la Piatra-Teiuluî,,, (tot.- în, judeţul Neamţu), unde era locaşul dra­ cilor, calul poticni şi Ana a trebuit, după jpovaţa luî Butu, să arunce cruciuliţa şi mătăniile ce le avea dăruite de un sihastru; dar tocmai cînd calul zbura peste munţi şi era cît pe ce să treacă şi piscul Ceahlăului, co­ coşul a cîntat şi atunci se auzi o detunătură straşnică, care zgu­ dui tot muntele, iar Butul cu calul şi logodnica luî fură pre­ făcuţi în stînca care se vede şi astăzi.

Butuc (La-),

mocirlă, pe mo­ şia Baia, jud. Suceava.

Butucari,

sat, jud. Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-j., al comuneî Ber­ zunţul, situat în apropiere de satul Berzunţul şi pe pîrîiaşul Butucari. A re o biserică cato­ lică clădită la 1831 de locuitori. Circiumă este una. Capî de fa­ milie sunt 67, din 218 suflete. Animale se numără: 14 cal, 316 vite marî cornute, 24 porci şi 22 capre.

Butucari,

pîrîiaş, judeţul Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-j., com. Berzun­ ţul, care curge din dealul Piatra-Albă, prin satele Berzunţul şi Butcari şi se varsă în pîrîul Berzunţul-Mare, după ce se în­ carcă cu pîrîiaşele Dragomirul şi Puşcaşiul.

Butucari,

vale, în jud. Bacăfl, pl. Tăzlăul-d.-j., com Berzunţul, prin care curge pîrîul cu ace­ laşi nume.

Butucarilor (Dealul-),

în jud. Bacăfl, plasa Tăzlăul-d.-j., deal,

BUTUCARIUL

de pe teritoriul comuneî Ber­ zunţul.

Butucariul,

deal, în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., comuneî SănduIeni, pe teritoriul satului Sănduleni.

Butucăraşul, pîrîu,

în jud. Ba­ cău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Sănduleni, care curge prin satul Sănduleni şi se varsă d’a stînga Tazlăuluî-Mare. In valea luî se găseşte mult gips şi de o cali­ tate bună.

Butucăria,

sat, în partea de N.V . a com .Telejna.pl. Mijlocul, jud. Vasluiu, situat pe o aşezâtură a culmei dealului cu a­ semenea numire, pe o supra­ faţă de 157 hect., din carî 128 hect. pădure şi 4 hect. vie. Are o populaţiune de 50 familii sau 255 suflete, Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creşterea vite­ lor. Loc. posedă: 10 plugurî şi 30 care cu boî, precum şi 100 stupi de albine. A re o biserică, făcută de lo­ cuitori în anul 1854, deservită de 1 preot şi 1 eclesiarc. Satul Butucăria este proprie­ tate vechiă a locuitorilor răzeşî, de la străbunii lor, ce o aveau de pe timpul marelui Domnitor Ştefan, în urma bătăliei cu Tur­ cii de Ia Valea-Racoveî. Părţile de pămînt de pe mo­ şia acestui sat se numesc: Childeşti, Micăseşti, Tărăceni şi Bencheşti. Numărul vitelor e de 419 : 65 vite mari cornute, 300 oî, 14 cai şi 40 rîmătorî.

Butucăria,

deal, spre V . de dea­ lul Chioara. Pe coasta şi cul­ mea acestui deal e aşezat sa­ tul Butucăria, din com. Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu. El se întinde spre S., şi, în marginea

BUTUCUL-LUPULUI

94

pădureî din satul Telejna-d.-j., se desparte în două: partea de deal despre E. ia numirea de Dealul-lui-Topor, care se ter­ mină spre S. de satul Telejna; ramura a doua se întinde spre V . de Dealul-Toporului, luînd numirea de Dealul-Telejnei, pe a cărui coastă şi culme e situat satul Telejna-d.-s. Această ra­ mură se întinde spre S. şi a­ proape de satul Ciofeni se des­ parte în două. Puţin maî la vale, între aceste două ramificări, este situat satul Ciofeni. Rami­ ficarea despre Est se termină din jos de Ciofeni, lîngă pîrîul Telejna; cea despre V est se prelungeşte pănă aproape de rîul Bîrlad, luînd numirea de Capul-Dealuluî, în comuna Zăpodeni. Pe aceste dealuri se face cul­ tură întinsă de cereale, iar pe culmea dealului de Ia Butucă­ ria şi pănă la Ciofeni se află păduri.

rea-Vapoarelor şi canalul Vîlciul, din com. Ciacîrul.

Butuci,

o tuată pe lui, Ia S. Movileni,

parte din pădurea si­ malul stîng al Şiretu­ de Movileni-d.-j., com. jud. Tecucifl.

Butuci (Crucea-de-la-),

cruce de piatră, lîngă balta Butuci, jud. R.-Sărat.

Butuci (Lacul-cu-),

lac, în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, insula Bal­ ta, alimentat de braţul Bîtlan şi de alte braţe maî micî.

Butucilor (Gîrla-),

pîrîiaş, în jud. Neamţu, com. Pîngăraţi, pl. Piatra-Muntele; izvoreşte din munţiî Bîtca-Cailor, ramura Tarcăuluî; curge îndreptat către S.-V. pe cuprinsul moşieî Tarcăul, vărsîndu-se în josul loculuî izolat numit Brateşul, pe partea dreaptă a rîuluî Tarcăul.

Butucoasa, Butuceanca (Butucele),

mo­ şie, în jud. Prahova, com. Sîngeru l; intră puţin în jud. Buzău în com. Lapoşul şi desparte că­ tunul Lapoşul de cătunul Lăpoşelul.

Butuci,

sat, face parte din com. rur. Sîngerul, pl. Podgoria, judPrahova. Are o populaţie de 118 loc., 57 bărbaţî şi 61 femeî. Aci e o biserică fondată la anul 1893 de Mihail I. Băbeanu.

lac, în pl. Borcea, insula Balta, comuna Şocariciul, jud Ialomiţa.

Butucoasa,

lac, în pl. IalomiţaBalta, insula Balta, com. Borduşani, jud. Ialomiţa.

Butucoasa,pichet vechiu,

cu No. 12, către Moldova, jud. R.-Să­ rat, pl. Oraşul, com. Andreaşi, lîngă rîul Milcovul, şi la gura pîrîuluî Butucoasa.

Butucoasa, pîrîu, Butuci,

baltă, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j., Ia Sudul com. Măicăneşti, formată din revăr­ sările rîuluî Rîmnicul-Sărat; din ea ia naştere pîrîul Puturoasa, afluent al Buzăului; malurile sale sunt acoperite cu stuf şi trestii.

în jud. R.-Sărat, pl. Oraşului, com. Andre­ aşi; izvoreşte din culmea Sco­ ruşului; se varsă în rîul Milco­ vul, pe dreapta lui.

Butucul,

deal cu vil, în jud. Me­ hedinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Cătunele.

Butuci,

iezer, jud. Brăila, la N. iezerului Iorguleasa, între Dună­

Butucul-Lupului, v îr f demunte,

buturugari

jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, pe teritoriul com. Hîrja.

Numărul vitelor marî e de 198 şi al celor mici de 341.

B u tu r u g a r i, cătun, pendinte de com. Uzunul, din pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca, situată pe o mică vâlcea, la partea de S. a mo­ şiei Uzunul. Acest sat a început a se strînge la 1864. Proprie­ tarii moşiei Uzunul, cari p’atuncî erafl fraţii Dimitru din Giurgifl, în scop ca să populeze moşia şi să o transforme din starea păduroasă în care se afla, după ce afl tăiat pădurea în acea parte, afl dat la orî-ce locuitor venea să se aşeze acolo cîte un po­ gon pămînt, fără bani, şi i-afl în­ găduit să scoată buturugi, cu condiţiune ca rodul celor d’întîl 3 ani să aparţie acelor ce ar fi scos buturugile. De aci oamenii, cari la început se ocupaficuscosul buturugilor, afl luat numirea de Buturugari, dînduse această numire şi micei vâl­ cele, pe care se aşezase satul. A zi sunt aci aşezate 50 case şi bordee.

B u tu r u g i (L a-), loc de arătură, în pădurea Ţintea-Mărgineanca, jud. Prahova.

Buturugari,

vale, în proprieta­ tea Uzunul, jud. Vlaşca. Şi-a luat numirea de la 1864, de cînd s’afl aşezat locuitorii acolo. (Vezi Buturugari, cătun).

Buturugeni,

sat, face parte din com. rur. Prisiceni-Buturugeni, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si­ tuată la N. de Bucureşti, între rîul Argeş şi limita jud. despre Vlaşca. Aci este reşedinţa primăriei. Se întinde pe o suprafaţă de 512 hect. Are o populaţie de 305 locuitori. D-l G. Enescu are 343 hect. şi locuitorii 169 hect. Proprietarul cultivă 123 hect.; So sunt izlaz, 170 pădure. L o ­ cuitorii cultivă tot terenul. Comerciul se face de 2 cîrciumarl.

BUZATA

95

B u ţi, deal, com. Rîjleţul-Govora, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

capete, din carî: 122 vite marî cornute, 13 cal şi 43 rîmătorî.

Buţulucul,

pîrîil, care izvoreşte de pe moşia Serafineşti, com. Corni, curge prin com. PoianaLungă, pl. Şiretul, jud. Boto­ şani, se uneşte cu pîrîul Topliţa şi se varsă în iazul Clo­ poţelul.

Buţi,

lac, la E. comuneî Săs­ cioara, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea.

B u ţi, movilă, jud. Brăila, la S.-V. com. Osmanul, numită şi Mo­ vila-de-la-P u ţ, ca la 4 kil. de satul Osmanul.

Buza,

pădure, în jud. Mehedinţi, pl. Dumbrava; ţine de teritoriul comuneî rurale Piria.

Buza-Bogolinuluî, munte, peste care trece hotarul între Dorna şi Broşteni, jud. Suceava.

Buţi,

vale, izvoreşte din comuna Coteşti şi se varsă în rîul Tîrgul, pe malul drept, după ce udă partea de Nord a com.SchitulGoleşti, plasa Rîurile, judeţul Muscel.

Buţilor (Drumul-), drum, pleacă dintre com. Gîrcovul şi Giuvăreşti, străbate toată pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanaţi, în di­ recţie spre N. şi ajunge la Ca­ racal, după 45 kil. Ocupă mij­ locul între traseul liniei fierate şi cursul Oltului şi este, pe un lung curs, paralel cu aceste 2 linii. B u ţu lu c u l, sat, în partea nor­ dică a com. Păuşeşti, pl. Cîrli­ gătura, jud. Iaşi, lîngă satul Romîneşti, din com. Movileni, pl. Copoul, la distanţă de 14 kil. de reşedinţa comuneî. .Despre acest sat legenda spune că mal înainte era locuit de hoţi, carî aveafl ascunzători în pămînt. Acest sat, împreună cu Amara, de pe teritoriul com. Movileni, pl. Copoul, formează un trup de moşie (V. Amara, moşie), cu o suprafaţă de 2145 hect. şi cu o populaţie de 23 familii, safl 900 suflete. Numărul vitelor este de 178

Buza-Pisculuî,

deal, la 5 kil. spre N. de com. Recea, plasa Horezul, jud. Vîlcea.

B u z a -P la iu lu î, loc, unde a fost moară şi circiumă, pe apa Motrul - Sec, proprietatea D-luî I. D. Spineanu, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Clo­ şani. Din acest loc începe plaiul cel mare ce duce la munţii Oslea şi Pietrele-Albe, trecătoare peste graniţă în imperiul aus­ triac. (Vezi Oslea, plaifl).

Buza-Şărbeî,

unul dintre piscu­ rile muntelui Pietrele-RoşiI, în com. Neagra - Şaruluî, jud. Su­ ceava.

Buza-Toplicioarei, munte, între comunele Dorna, Şarul-Dorniî şi Broşteni, jud. Suceava. B u z a t (Ia zu l-), gîrlă, jud. R.Sărat, ce se desface din pîrîul Motnăul, udă com. Dumitreşti, plaiul Rîmnicul şi se aruncă ia­ răşi în Motnăfl; are trei mori pe dînsul.

Buzata,

sat,

face parte din com.

BUZATA

rur. Apostolache, pl. Podgoria, jud. Prahova. A re o populaţie de 94 locuitori, 39 bărbaţi, 55 femei. Locuitorii săi s’au împro­ prietărit la anul 1864.

Buzata,

rîă, izvoreşte din pădu­ rile statului, din dealul Măstăneşti, com. Apostolache, plasa Podgoria, judeţul Prahova; for­ mează limita de V . între căt. Buzata şi com. Podeni-Noî, şi se varsă în rîul Cricovul-Sărat, între com. Apostolache şi Podeni-Noî. Curge de la Nord la Sud.

Buzatul,

numire vechiă, a cătu­ nului Muceşti, com. Buda, jud. R.-Sărat.

Buzatul,

lac, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, comuna Buda, cătunul Muceşti; produce ca­ racudă măruntă, ce se consu­ mă în localitate.

Buzatul, vale,

comuna GornetulCuib, plasa Podgoria, jud. Pra­ hova. Izvoreşte de sub VîrfulDoruluî, în partea de N.-V. a căt. Bogdăneşti. In cursul său formează o frumoasă cascadă. Işî trage numele de la un lo­ cuitor, Ioniţă Buzatu, care a fost în vechime posesorul ace­ stui loc.

Buzatului (Măgura-), măgură, jud. Dolj, pl. Băileşti, com. Galicea-Mare, pe lîngă care trece limita de E. către com. Galiciuica.

Buzatului (Măgura-), măgură, jud. Dolj, pl. Cîmpul, comuna Desa.

Buzatului (Pădurea-),

pădure, pe moşia statului Merişani, din pl. Teleormanului, judeţul Teleorţnan. Are o întindere ca de

96

300 hect., cu arbori de diferite esenţe.

Buzaţi,

moşie, fără sat, situată spre E. satului Timişeşti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, în­ tre moşiile Preoţeşti, Plăeşti, T i­ mişeşti, din jud. Neamţu, Unguraşi, Stănislăveşti-Oţeleştî şi Boureni, din jud. Suceava. A fost proprietatea mănăsti­ re! Neamţu şi închinată Mitro­ polie! de Iaşi, starea I-a. Pe cu­ prinsul său se află o singură casă mare, în care au locuit nişte călugări, pe timpul cînd aici erau văcăriile şi tîrlele de oî ale _ mănăstire!. Astăzi clădirea este aproape dărăpănată şi locuită de călugării carî ţin grădinărit pe trupul moşiei. Suprafaţa moşiei Buzaţi e de 429 hect.

Buzăelul, pirîa,

în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-j.; izvoreşte de pe teritoriul comuneî Sălcioara, o udă în partea de V ., primeşte pîrîul Valea-de-la-Humă şi se varsă în pîrîul Valea-Sălcieî, lîngă locul Treî-Movile.

Buzăelul,

pîrîil, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j.; izvoreşte de pe teritoriul comuneî Gulianca, trece prin cătunul A ­ riciul, primeşte pîrîul Puturoasa, ce trece prin cătunul Gulianca şi se varsă în rîul Buzău, pe stînga luî.

Buzăeni, vale, în

pl. Borcea, teri­ toriul com. Ceacul, jud. Ialomiţa.

Buzăul, judeţ,

numit ast-fel după rîul Buzăul, care îl udă în tot lungul său, situat în partea cen­ trală şi nordică a ţăreî, întinzîndu-se între 230 44' şi 24° 56' longitudine orientală şi între • 44° Şi 45 Şi 47 latitudine septentrională.

BUZĂUL (JUDEŢ)

Numirea de Buzău, mulţi o cred a fi de origină slavonă, de la cuvîntul Boza=turbure, ceea ce ar coincide cu faptul că apa rîuluî Buzăul curge maî tot-d’a una turbure. Numirea însă e ante-slavă, ante-gotă şi ante-romană. Pentru prima oară cu­ vîntul Buzău se întîlneşte în a­ nul 372 p. Ch. (Epistola eclesiae gothicae. Vezi Şincaî, «Cro­ nica», ed. II, anul 372, pag. 89 sub forma Mooaaîov = Muzău. Vezi: «Colecţie de vieţile Sfin­ ţilor», Constantinopole, 1845, IX, p. 55: «S'.â tooro s Orzul . . . 6000000 » Secara . . . 1350000 » Meiul şi alacul. 540000 » Ovăzul . . . 570000 » Rapiţa . . . 150000 » Total 30305000 » Grădinile de zarzavat . . 984000 » Plante de mica cultură . . 540000 » Total general 31829000 » Viile. — Podgoria Buzăului e o mal departe continuare a Dealuluî-Mare din jud. Prahova, care începe în jud. Buzăfl, la N. de Mizil (Valea-Scheilor) şi con­ tinuă d’alungul dealurilor pănă la vărsătura Nişcovulul în Buzăfl, avînd dealuri mal reputate: To­ hani, Sărata, Dealul-Merel, Valea-TeanculuI şi mal cu seamă Săseni, cari produc vin negru de o calitate superioară. Dea­ luri mal puţin însemnate sunt, pe Valea-Cîlnăuluî: Ghizdita şi Blăjani; pe Valea-Slăniculul: Gernăteşti, Aldeni şi Băeşti şi peValea-Buzăuluî: Cîndeşti, Pîrscovul, Cislăul, Pătărlagele şi Sibtciul-d.-s. In urma împroprie­ tărire! din 1864? locuitorii afl

107

transformat în v if maî toate rîpele sterpe, dar priincioase acestel culturi, ceea ce a făcut ca viile să se întinză chiar pănă în poalele munţilor, de şl pro­ dusul lor e inferior. Speciile de struguri, cari se cultivă sunt: a) Struguri albi safl bălan, cu varietăţile: gordin, băşicată, timpurie, om-răfl, cruciuliţă, tigvoasă, coarnă-albă, ţîţa-vacil, tămîioasă, focşăneancă, pîrcifl, pu­ ri coasă, mischet (rar) şi roşioară. b) Struguri negri, cu varietă­ ţile: negru-vîrtos, negru-moale, vulpe, seină, băşicată-neagră, ţi­ gancă, scuturătoare, coarnă-neagră, focşăneancă-neagră şi ţîţavacil neagră. Viile în acest judeţ se culti­ vă din timpuri depărtate şi reputaţiunea lor e stabilită din vechime, ceea ce a făcut pe Domnul Ţăreî, Constantin Brîncoveanu, să-şi aibă via sa dom­ nească în Dealul-Dumbrăvel, zis şi Corbeanca. Totuşi vinul alb e inferior de cît cel din Dea­ lul-Mare, pe cînd cel negru rivalizează cu cele d’întîifi din ţară. V il maî renumite sun t: Dumbrava, Vîrful-UţiI (Tohani), Eleşteul (Sărata), Olănita, Şăinoaia şi mal tot Dealul-Săsenilor, din com. Nişcovul. Viile ocupă o suprafaţă de 10671 hect., din care 2500 sunt aproape părăsite. Filoxera s’a întins şi în acest judeţ, atacînd pănă acum mal 2 din 3 părţi ale podgoriei sale. Producţia medie anuală e de 2400000 decal., ceea ce reprezintă, în preţ mijlociii, o valoare de lei 5000000. Livezile de pruni ocupă o su­ prafaţă de 4874 hect., cari pro­ duc în anii fertili pănă la 1 mi­ lion decal., iar în cel răi abia 25000. Media se poate stabili la 300000 decal., ceea-ce repre­

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

zintă o valoare de 2000000 lei anual. Toată această producţiune a­ gricolă se face pe un număr de 492 moşii mal însemnate, din care statul mal are astă-zl 88, restul fiind vîndute în total safl în loturi, Eforia Spitalelor din Bucureşti 7, Spitalul Gîrlaşi 2, şcoala Crăciunescu 2, şcoala Slobozia-Galbenul una, iar restul e parte al marilor proprietari, par­ te al moşnenilor. Nu se cu­ prind aci şi sforile de moşii posedate de micii proprietari. Din pămîntul dat locuitorilor în 1864, se maî posedă astă-zî în întreg 8844 locuri; 6346 afl trecut la moştenitori, 284 sunt părăsite, 455 ocupate- de alţi lo­ cuitori. Numărul locuitorilor însuraţi, carî trăesc din munca pămîntulul şi carî n’afl nici locuri de hrană, nici drept la succesiune este de 12984; la acestea s’ar maî putea adăuga şi o parte din succesorii împroprietăriţilor din 1864, cărora s’a transmis po­ sesiunea primă, divizată în 3, 4, 5 şi chiar mal multe părţi, ceea ce le este cu totul insufi­ cient pentru a putea trăi. Proprietăţile moşneneştl divi­ zate la 242 cete, ale căror nu­ me se va vedea la descrierea comunelor, afl devenit asemeni foarte insuficiente, fie prin în­ mulţirea descendenţilor, fie că mari părţi din aceste proprie­ tăţi s’afl cotropit, safl afl fost vîndute moşnenilor mal avuţi. Pădurile aflate astă-zl în jud. Buzăfl sunt resturi dintr’urr i­ mens masiv, ce-I acoperea o dată maî toată întinderea, cres­ cute natural, fără însămînţâre safl plantaţiune. Pădurile din acest judeţ se pot diviza în trei: crivine, pă­ duri de cîmp şi păduri de mun­ te. Crivinele se află mal c u sea-

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

mă pe malurile rîuluî Buzăul, precum şi pe alte rîurî, formate în mare parte din lemne albe: sălcii, anini, plopî, teî, cătină, etc. Pădurile de cîmp conţin arbori foioşî: tufă rîioasă, tufan, girniţă, stejărică, gorun, cer, car­ pen, jugastru, paltin, ulm, fra­ sin, teiu, corn, sorb, alun, anin, salcie, plop, etc. Pădurile de • munte mat au, pe lîngă arborii aflaţi în cele de cîmp, esenţele răşinoase: bradul, moliftul, pi­ nul, tisa, ienuperile, etc., pre­ cum şi fag, mesteacăn, mojdrean, etc. Suprafaţa ocupată de păduri este de 117906 hect., formînd 318 păduri independente. Din acest număr, 72 sunt ale sta­ tului cu o întindere de 36000 hect.; iar restul particulare sau moşneneştî. In vedere cu această întin­ dere, jud. Buzău, care formează a patra sub-inspecţie silvică, e despărţit în 3 ocoale: Ocolul I, cu reşedinţa în Bu­ zău, compus din pădurile: Măguleasa, Cătina, sforile Năeni, tu­ fele Brădeanu, jumătate din mun­ tele Cireşul, Bădeni sau Pietroa­ sa, Gîrboviî, Găvăneşti sau CotulCioareî, Ştuculeasa sau Maxenul, Furul-Mic şi Muşa, Dîmbroca, Capota, Boaca, Tufele-Cătuneî, Pietroasa, Bădeni, Şăineasca, Câpreşti, Istriţa, Vintilă-Vodă, Săruleşti şi Cărâtnăul, SărataBanul, Crivina, Odaia-Banul, Fra­ sinul, Lipia şi Verguleasa. Ocolul II, cu reşedinţa tot în Buzău, se compune din : Mierea sau Adîncata, Produleasa, sfo­ rile Năeni, Ciolanul, Bradul cu sforile, Sf. Gheorghe-Nou, Bărbunceşti, Izvoranul, Miluiţi I, Miluiţi II, Barbul, Sărata-Banul, Lăstarul, Măgura, Unguriul, Răteşti, Pîrscovul şi Lunca-Frumoasă, Pîclele, Arhimandrita, Schitul, Cîrnul şi Runceni.

108

Ocolul III, cu reşedinţa în Pătărlage se compune din pă­ durile: Sf.-Gheorghe-Nou, Gă­ vanele, Stînca-Leuluî, munţiî Piciorul-Capriî, Ulmetul, Pinul, Glo­ dul, Negoşina, Cozieni şi Bălă­ neşti, Ţigăneşti-Ursoaia, Benga, Mărunţişul, Buda, Cislăul cu tru­ purile: Bărăşti, Predeşti, Cis­ lăul şi Scărişoara, Valea-Largă, Trestioara, Mlăjetulşi Alunişul. Dacă căile de comunicaţie ar permite o exploatare mat facilă a pădurilor şi dacă proprietarii le ar îngriji mat bine, valoarea ce ar reprezenta exploatarea lor ar fi de 73025000 leî, calculîndu-se în termen de mijloc 650 leî pe hect. Fîneţele ocupă 35389 hect., cea maî mare parte în plaiul Pîrscov. Dintre fîneţele maî re­ numite prin calitatea erbeî, vom cita: Rozila, Muşa, Terca, Gră­ măticul, etc. Cele de cîmp sunt inferioare, conţiind ofigă şi şovîr în mare cantitate. Preţul mediu al unui hect. de fîneaţă este de 50 leî, ceea ce dă în total 1769450 leî. Izlazele ocupă actualmente numaî 75604 hect., căci supra­ faţa lor descreşte di 1 an în an, întinzîndu-se agricultura şi împuţinîndu-se vitele. O cauză a împuţinăreî izlazelor este ferti­ litatea solului, care a dat un mare zbor agricultureî, ceea ce a scumpit foarte mult pămîntul. Aşa, pe cînd în cea maî mare parte a ţăreî, preţul unuî hect. vîndut nu trece peste 400 leî, în Buzău, e maî mult timp de cînd preţul hectarului variază între 700— 800 leî, ceea ce nu' se vede de cît în jud. Roman. Izlazele cele maî întinse au rămas acum numaî prin munţi şi servă atît pentru păşunatul oilor cît şi al vitelor marî. Cele maî importante sunt : Siriul, unde pot paşte anual 6000 oî;.

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

Bocîrna, 2600; Curul-Munteluî, 2600; Tâtăruţul, 1200 ; Ţega, 2600 oî şi 120 vacî ; Cursele, 400 oî şi 120 vacî; Zănoaga, 2800 oî; Corînul, 1800 oî; Miclăuşul, 1800 oî; Cernatul, 3600 oî; Podul-Caluluî, 4600 oî şi 50 vacî; Viforîta, 2200 oî; Piciorul-Capreî, 600 oî, 300 vite cor­ nute şi 40 caî ; Războiul, 160 vite cornute; Ivăneţul, 80 vite cornute ; Tehărăul, 2000 01; Poiana-din-Cale, 2800 o î ; Spedişul-Buzăuluî, 800 o î ; SpedişulNehoiuluî, 700 01 ; Arsele, 80 vite cornute ; Giurgiul, 2600 oî; Muşele-cu-Neharna, 3800 oî; Fu­ rul-Mare, 2600 oî; Furul-Mic, 1800 oî; Căşoaca, 1000 oî şi 200 vite cornute; Bonţul, 300 oî şi 70 vite cornute. In partea de cîmp, izlaze maî însemnate sunt în comunele: Padina, Luciul, Scurteşti şi Mihăileşti. Cele mai multe oî (20000— 25000), ce pasc munţiî Buzău lui, vin din Ialomiţa şi din Tran­ silvania; restul este din locali­ tate. Iarba Penteleuluî, care întru­ nea calităţi incomparabile şi a­ vea reputaţiune de cea d’întîiu păşune a ţăreî, începe a pierde din calităţile eî în raport direct cu împuţinarea braduluî, întin­ derea ienuperuluî şi a faguluî şi maî cu seamă a planteî strigoaia, care se înmulţeşte din ce în ce maî mult. Numărul vitelor aflate în judeţ, după ultimele date (1898), este ur­ mătorul: boi 42622, vacî 17073, tairî IIOO, viţeî 7941, bivolî 1 16, bivoliţe 248, malaci 88, armăsari 802, caî 10714, epe 9506, mînjl 1538, asinî 106, catîrî 5> ber­ beci 16072, oî 165729, miel 89449, ţapi 928, capre 10948, vieri 2045, scroafe 8979, mas­ curi 12112 şi purcel 10937. Rasele aflate în judeţ, sunti Caii orientali, mici, viol, fără

IlU Z Ă U L (J U D E Ţ )

forţă mare, şi carî pot suferi un traiu cît de cumpătat. Cel de cîmp sunt ceva maî marî. Re­ numita rasă, caii de Bisoca, carî în vechime erau căutaţî pănă în ţările cele inaî depărtate, aproa­ pe au dispărut; totuşî caii de Bisoca se disting şi azî prin iu­ ţeala şi tăria copitelor şi sunt căutaţî pentru poştalioane. Vitele cornute sunt propriî ale ţăreî, despărţite în rasă de munte şi rasă de cîmp. Pentru munca cîmpuluî, marii proprie­ tari se servă mai mult cu boî din Moldova. Boî ungureşti a­ proape nu se văd. Incercărî de a încrucişa vitele locale cu cele de Elveţia s’au făcut multe, dar n’au reuşit. Singur d. Casotti, după un îndelungat timp şi cu marî cheltuelî, făcînd încrucişerî cu mal toate rasele renu­ mite din străinătate, a reuşit să aibă acum o rasă, care se dis­ tinge prin frumuseţe, vigoare şi vioiciune. Rasa ovină e reprezentată maî în tot judeţul prin oaea ţigae, apoî bîrsană şi stogoasă. Ţigaea neagră abia acum a început a se introduce. In oile mănăstiri­ lor se găsesc şi cu alte colori, mal cu seamă roşii, a căror lînă servă pentru mohair. Caprele sunt de o bună rasă, curat romînească. Porcii sunt cei comuni întregeî ţărî; rar se găsesc încrucişerî cu porci sîrbeştî, ungureşti, etc., prin comunele Blăjani, Zilişteanca, Fundeni, etc. T ot d. Casotti a reuşit a avea o nouă rasă din diferite încrucişerî, care să întrunească: mărime, carne gustoasă şi grăsime suficientă. Este de notat că cîmpul în genere e maî avut în vite de cît muntele. Mierea şi ceara aproape afl pierit din cultură şi micul număr de 6665 stupi ne arată puţina

109 atenţiune ce dafl agricultorii lo­ calnici apicultureî. Un stup pro­ duce, în termen de mijloc, 10 leî; deci produsul total al lor e de lei 66650. Cultura viermilor de mătasă pe la anul 1860 era în floare, puind jud. Buzăfl aproape în ca­ pul acestei producţiunl. Canti­ tatea însemnată de gogoşi ce producea şi mulţimea duzilor ce se plantaseră maî în toate păr­ ţile, atrăgeafl sume însemnate, variind între 300000—400000 leî anual. Astăzî abia maî pro­ duce 350—400 kg. gogoşî, ceea ce nu poate satisface nicî tre­ buinţele ţăranilor din localitate. Industria. De şi activitatea locuitorilor e absorbită de agri­ cultură, totuşî lipsa de pămînt cultivabil în unele părţi de mun­ te, înlesnirea şi eftinătatea cu care se procură materiile prime, beneficiul ce ele asigură, apoî necesităţile domestice, etc., afl făcut ca şi industria să nu fie uitată, ba din contra să atragă din ce în ce maî mult atenţi­ unea locuitorilor. Lumînăriile şi săpunăriile, o dată în floare, sunt astă zî des­ fiinţate. Micile trebuinţe se sa­ tisfac prin import. Luminările de ceară se fabrică însă în lo­ calitate. Zalhanale erafl două: cea la la Săpoca şi cea din comuna Simileasca, unde să tăia anual 2200 vite cornute şi 5000 01 şi c^pre. Cea de la Săpoca a înce­ tat de pe la 1870, iar cea de la Simileasca în 1885. Tăbăcăriile n’afl fost nici o dată în floare; singura care a funcţionat şi funcţionează regu­ lat e cea de la Moara - Ghermănoaia, din oraşul Buzăfl, la care se maî poate adăuga cea din strada Dorobanţilor, înfiinţată abia de cîţî-va ani. Pieile ce se tăbăcesc servă pentru cizmărie

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

groasă şi opinci. T ot aci rapor­ tăm şi cojocăriile, din care cele maî multe sunt în oraşul Mizil, apoî în Buzăfl şi în cîte-va co­ mune de munte, maî cu seamă în plaiul Slănic. Pentru fabricarea postavu luî s’a înfiinţat de cîţî-va anî (1883), stabilimentul de la Moa­ ra - Episcopiei Buzăfl, a d-lui I. Garoflide, unde se lucrează a­ nual 200000 kil. lînă, din care se fabrică s.ofe de postav şi di­ mii pentru valoarea de 60000 lei anual. L a acestea se poate adăuga ţesăturile de lînă pentru trebuinţele domestice, precum : dimii, sarici, plocate, zeghii şi mal cu seamă scoarţe lucrate cu multă abilitate, gust şi solidi­ tate, de ţărancele muntene şi maî cu seamă de cele din com. Mizil şi Lipia. Ptntru acest scop judeţul are 26 pive şi 2 dîrste. Călugăriţele de la Răteşti şi Barbul, pe lîngă diferite ţesă­ turi de mătase şi borangic, bete alese, etc., lucrează mohair de diferite colori, atît pentru îm­ brăcămintea lor, cît şi pentru comerţ. Pentru transformarea laptelui în brînză şi caşcaval, judeţul are 11 căşăriî şi 113 stîne. Căşăriî la munte sunt: Viforîta, Tega, Siriul, Podul • Calului şi Muşa; la cîmp: Luciul, Mărgieni, Largul, Mizil, Breaza şi Baba-Ana, producînd anual caş­ caval 120000 kgr., 130000 kgr. brînză: de burduf, de coşuleţe şi urdă, şi 200000 kgr. brînză al­ bă, safl de putină, a p o î: unt de oaie 20000 kgr. şi 140000 kgr. lapte de putină, care se pune în comerţ, parte pentru consuînaţiunea locală, iar parte se ex­ portă ; aşa brînză albă trece în Austria şi maî cu seamă în Vie­ na, servind ca aliment lucrăto­ rilor din fabrici, iar caşcavalul de cîmp se vinde în Bulgaria şi

B U ZĂ U L (JUDEŢ)

Turcia. Cea mal renumită producţiune a judeţului, în această ramură, e caşcavalul de Pentelefl, a cărui reputaţiune e bine sta­ bilită atît în ţară, cît şi în străi­ nătate. El se fabrică, în termen de mijloc, cam 8000 kgr. anual, cea ce nu poate satisface toate cererile, din care cauză e înlo­ cuit cu cel fabricat în munţii Muşa, Siriul şi Podul - Calului, care are un gust aproape egal. In timpul din urmă, caşcavalul de Penteleu (fabricat în căşăria Viforîta şi la Tega) a început să piardă din calitatea sa, atît din cauza lăcomiei fabricanţilor, cît şi din lipsa de baci experţi. Cel maî renumit baciu al Bu­ zăului a fost Petre Baciu, mort în 1865, în vîrstă de 103 ani. E l a fost adus de Episcopul Chesarie, pentru oile Ep:scopieî, care păscînd Penteleul, a făcut renumele acestei producţiunl. Fiii săi au continuat arta părin­ telui lor şi cînd Penteleul era al luî Persescu, caşcavalul de aci încă nu-şî desminţea reputaţiunea. Cu moartea lor a în­ ceput să devie de o calitate in­ ferioară. Suma, ce se poate încasa pen­ tru această producţiune, se ri­ dică la 740000 leî anual. Laptele de vaci şi bivoliţe, pe lîngă consumaţiunea casnică, trece o parte în comerţ, fie ca lapte, fie ca unt safl smîntînă. Untul de vacă, de şi se pro­ duce în cantitate de cam 800000 kgr., nu se pune în comerţ anual de cît în cantitate de 240000, reprezintînd o valoare de 720000 lei, cea ce dă, pentru întreaga fabricare a laptelui desfăcut în comerţ, 1460000 leî anual. Industria bazată pe producţiunile vegetale e reprezintată prin 102 mori de aburi sau cal, din care mal însemnate sunt: cea din Mizil, lucrînd pe zi 18

110

chile de făină; cea din Pogoane 15 chile; cea de la Episcopie 10 chile; şi cea din calea Dobrogeî, (ambele în oraşul Buzău), 7 chile ; sau un total de 50 chile pe zi, cea ce dă anual 15000 chile. Această făină se desface parte în Buzăfl, parte în Rîm­ nicul, Putna şi alte judeţe. Sunt 127 mori de apă şi 34 făcae, mal toate pentru măcinat porumbul. Din făina măcinată se fabrică pîine în 43 brutării, aflate atît în oraşul Buzăfl şi Mizil, cît şi prin comunele rurale. Bragageriî sunt 9. Pentru fabricarea rachiului de bucate era o povarnă în com. Simileasca, care de cîţî-va anî nu mal funcţionează; iar pentru fabricarea ţuiceî de prune sunt 264 poverne, cu un număr de 328 cazane, situate în mal toate comunele de munte. O parte din vinul produs trece asemeni în industrie, servind la fabricarea spirtului de vin şi maî cu seamă a meliseî. Melisa de la schiturile Găvanul şi Cio­ lanul are o reputaţie bine sta­ bilită. I d com. Ulmeni s’a în­ fiinţat în 1880 o fabrică de co­ niac a casei Amanieux şi I. Naville; tot aci se conservă o mare cantitate de vin pentru export. O altă fabrică de coniac s’a în­ fiinţat la Zoreşti (com. ValeaTeanculuî), de C. Cîrlova. Ţesătura cînepeî şi a inului, de şi cu instrumente primitive, se face cu multă soliditate; iar pentru împletiful frînghiilor e o fabrică în oraşul Buzăfl. Se fac încercări şi pe la şcoalele rurale, între care se pot cita lucrările făcute la şcoala din GlodeanulSiliştea. Uleiul de in şi nucă nu poate îndestula nici trebuinţele locale. Poamele cele multe, pe carî le produce judeţul, se consumă parte în localitate şi parte servă

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

la fabricarea ţuiceî şi a oţe­ tului. Zmeura atrage cîţî->va colec­ tori în locurile'de munte pen­ tru a face dulceaţă. Cele^maî reputate grădini de poame tîn oraş sunt: a d-luî Marghiloman, a casei N. Stănescu şi a Epis­ copiei; iar în ju d eţ: a d-luî Pr. Casotti, a d-luî Marghiloman (Fundeni), a d-luî PerieţeanuBuzăfl (Beceni), a d-luî N. Bagdat (Tohani), a d-luî Mareş (Fefeleî), a d-luî C. Cîrlova (GuraNişcovuluî), etc. Pădurile oferă lemne, nu nu­ mai de foc, dar şi de lucru: Pentru fabricarea scîndurilor, judeţul posedă 102 herăstraie, aflate cea mal mare parte în comunele Nehoiaşul, Gura-Teghiî, Lopătari, Bîsca-Chiojduluî, etC. Scîndurile din Siriul sunt superioare. Ţiganii rudari fa­ brică în mal multe p ăd u ri: copăî, lopeţî, linguri, etc., apoî cărbuni safl mangal. In comuna Tisăul şi în comuna Mărunţi­ şul, rotăria se practică pe o scară întinsă. In comuna Vipereşti se fabrică hambare. Fa­ bricarea doniţelor, a putini­ lor şi a altor obiecte- de lemn, precum : mese, scaune, etc., se face în mal multe comune de munte, dar mal cu seamă în Nehoiaşul, Gura-Teghiî, Lopă­ tari şi Pâltineni, unde tot-d’odată se face şindrila safl şiţa pentru acoperişul caselor. In co* muna Bozierul se fabrică buto­ iaşe de ţuică cu multă artă şi gust, mai cu seamă cele- din vergele. Pădurile dafl ghindaf1 şi girul pentru îngrăşatul porcilor şi rănza pentru tăbăcitul pieilor. In ce priveşte industria pro­ venită din substânţe minerale avem : Extragerea petroleuluî, care se fâce în com. Monteorul (Fundul-Sărăţiî), unde, din 1860, cîncf

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

a început această industrie, s’a săpat peste 1000 puţuri, din care funcţionează 274, unele pri­ mitive, iar altele sistematice, cu o adîncime pănă la 200 m etri; iar unul (sistem american) pănă la 400. Aceste puţuri produc zilnic 2000 decalitri păcură cu o tărie de 32°, sau un total dc 800000 decalitri păcură anual. Din resturile de păcură, tot aci se fabrică diferite uleiuri pen­ tru ungerea vagoanelor, trăsu­ rilor, etc. Păcura se mai ex­ ploatează în com. Mărunţişul, comunele Ţiga şi Cuculeşti, unde funcţionează 40 guri de puţuri cu o adîncime de 120 m., dînd pe zi 650 decalitri, cu o tărie de 290. Această păcură e trans­ formată în gaz în fabricele din comuna Simileasca, a asociaţi­ lor Christodorescu, producînd 32000 decalitri anual, a d-lui P. Cătănescu, producînd IOOOO decalitri. T ot de la Tega, d. N. Sărăţeanu aduce păcură pentru fabrica sa din com. Merei, unde se fabrică pănă Ia 5 °°° deca­ litri anual. Păcura însă cea maî bună e cea din com. Pîclele (Mierlari), care are o tărie de 400, dînd Ja 100 păcură, 70 petrolefl. Această păcură se rafi­ nează în fabrica din com. Măfăcineni, producînd anual 8000 decalitri petroleu. încercări de extragerea păcurei s’au făcut şi în alte loca­ lităţi, dar fără o deplină reuşită. In total dar, judeţul produce 450000 decalitri petroleu, ceea ce reprezintă un milion leî; Ia •care se mai pot adăuga încă 200000 le î, valoarea păcurei brute şi a altor derivate ale ei. Sarea, de şi. este .multă, în ju­ deţ, dar nu se exploatează. In comunele de munte, apele fiind sărate, şi adunatul săreî elfacil, ■ mai toţi locuitorii nu o cumpără,

111

servindu-se cu ceea ce natura le-a pus la îndemînă. Pentru extragerea pietrei de construcţiunî, judeţul are maî multe cariere, din care mai în­ semnate sunt : a) Ciuta (l’odul-Tiseî), care dă piatră pen­ tru temelii, ornamente, trepte, canale, cruci, e tc .; se distinge foarte mult prin uniformitatea masei şi înlesnirea cu care se poate sculpta, din care cauză permite a se săpa într’însa chiar obiecte de artă. b) Pietroasa (muntele Istriţa), ceva maî dură, dar avînd vînturî şi alte sub­ stanţe străine în masa sa. c) Brînzeasca şi d) Muscelul-Dăriî, care dă piatra cea maî dură şi care se poate întrebuinţa cu succes în borduri de trotu­ are, etc. Piatră de construcţiunî se maî află în comunele Mon teorul, Breaza, Tisăul, Pănătăul, dar inferioară celei din cariere­ le de mal sus. Piatra de var se află maî în toate apele de munte; cel mai bun var se fabrică la Verneşti, Pîrscovul, Calvini şi maî cu seamă în com. Rusavăţul, care produce varul gogon pen­ tru spoit. Olăria ordinară se practică în cîte-va comune şi mai cu seamă în : Mizil, Nişcovul, Cal­ vini, Pîrscovul şi Policiori. Comerpil şi tîrgtirile.— Co­ merţul unui judeţ, ca şi al ţăreî din care face parte, stă în ra­ port direct cu producţiunea sa agricolă şi industrială. Buzăul avînd o producţiune destul de în­ semnată, prin urmare, relativ şi comerţul său e bine dezvoltat. Cel d’întîu loc, fără îndoială, îl ocupă cerealele, care mai mult de jumătate se vînd pentru ex­ port în diferite părţi ale Euro­ pei. — Pieţele cele maî impor­ tante de desfacere sunt .gările: Cilibia, Mizil şi Buzău. Muntele

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

are un comerţ dezvoltat cu ţuica, lemnăria şi brînzeturile. Caşca­ valul de Pentelefl e căutat pănă în părţile cele mai depărtate ale ţăreî. — Poamele aduc asemeni oare-carî foloase locuitorilor mun­ teni, cari le desfac la cîmp în schimbul cerealelor. Mierea şi ceara fiind puţină şi corner ţul cu dînsele e neînsemnător. Lîna şi pieile se exportează în mare parte în Austria. Petroleul trece în Austria, Bulgaria şi Turcia, în cantitate cam de 300000 decalitri anual. Vinul, de şi se produce relativ mult, se exportă puţin. Mare parte se consumă în fabricele de coniac de la Ulmeni şi Zoreşti; o mică parte, maî cu seamă vinul negru, a­ junge pănă în Bucureşti şi chiar afară din ţară. Nu maî puţin însemnat este comerţul cu vi­ tele, din care unele se îngraşă pentru tăiat, iar altele se des­ fac pe Ia diferite tîrguri pentru trebuinţele agricole. Importul judeţului se face în cea maî mare parte din Aus­ tria, mai cu seamă pentru ma­ gazinele de braşovenie, lipscănie şi hăinărie, apoî maşini a­ gricole, obiecte de fontă, încăl­ ţăminte, etc. Băcanii aduc o mare parte de mărfuri din Constantinopole. Importul din Franţa, Germania, Anglia, e neînsem­ nător. Pentru înlesnirea comerciuluî, judeţul are maî multe tîrgurî din care cel mai important este Drăgaica. Scopul principal pen­ tru care s’a înfiinţat acest tîrg, a fost desfacerea lînei, de aceea el se ţine în zilele de 18— 24 Iunie, după tunderea oilor. Azî, lîna se vinde maî la fie-care stînă; nu se mai lasă în de­ pozite şi nu se mal aduce la tîrgurî. Comerţul cel mai în­ semnat ce se face acum, la acest tîrg, e cu vite cornute

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

şi mai cu seamă cu cai, atît de lux, cît şi de herghelii, apoî cu trăsuri, lemnărie, ţesă­ turi, cizmărie, obiecte de rudărie, etc., precum şi mărfuri de braşovenie, lipscănie, marchitănie, hăinărie, mode, băcănie, etc. pentru care vin magazine, atît locale, cît şi din alte judeţe. De la înfiinţarea căilor fierate, tîrgul decade din an în an. La 29 Iunie acest tîrg se mută de la Buzău, la Mizil, tot sub nu­ mele de Drăgaica şi tot cu aceleaşî mărfuri; e aci însă mult mal mic. — Două tîrgurî de toamnă numite Valea-Teanculuî, încep la 15 Septembrie şi se termină la 15 Noembrie, în zilele de Sîmbătă şi Duminică; unul din aceste tîrgurî se face tot pe locul şi în baracele tîr­ guluî Drăgaica, avînd numele Carol I, iar altul în com. Verneşti în apropiere de com. Valea-Teanculuî. Aci se desface multă butnărie, lemnărie, poa­ me, zarzavat ari şi alte obiecte necesare culesului viilor. In fine maî e tîrgul de la Săpoca, care începe la 9 Martie şi ţine pănă la 30 Aprilie în toate Miercurile şi Joile. L a aceste tîrgurî se maî pot adăuga cele 127 ce se ţin în diferite comune, maî cu seamă de munte, la deosebite sărbători, cu o du­ rată de o zi, cel mult trei şi unde se consumă maî mult de cît se vinde. Numărul cîrciumilor în tot judeţul e de 1088. Căi de cotnunicaţie. I. Căile fierate sunt două: a) Bucureşti-Brăila, care intră în judeţ pe lîngă comuna Mizil, trece prin oraşul Buzăfl şi ese din judeţ pe la com. Cotul-Cioriî, avînd o lungime de 65 kil. Pe această linie sunt staţiunile: Mi­ zil, Ulmeni, Monteorul, Buzăfl şi Cilibia. b) Buzăfl-Mărăşeşti, care în­

112

cepe din gara Buzăfl, atinge par­ tea de E. a oraşului, trece rîul Buzăul printre cătunele Blăjani şi Focşănei, ese din judeţ în co­ muna Zilişteanca şi se îndrep­ tează spre Rîmnic. Are lungi­ mea de 22 kil. şi în judeţ halta Bobocul. c) L a acestea se poate adă­ uga linia fierată, în stare de pro­ iect, Buzăfl - Pătărlage. 2. Căi naţionale: şoseaua na­ ţională, venind din Ploeşti, trece prin Mizil şi Buzăfl, apoî, prin com. Mărăcineni, se îndreptează spre Rîmnic şi Focşani. Pe a ceastă şosea sunt două poduri de fier, unul peste rîul Buzăul, cu o lungime de 536 m. şi al­ tul peste rîul Cîlnăul, cu o lun­ gime de 76 m. Căile judeţene sun t: a) 1. Buzăfl-frontieră, prin co­ munele: Verneşti, Cîndeşti, Măgara, Vipereşti, Cislăul, Mărun­ ţişul, Pătîrlage, Păltineni, Ne­ hoiaşul şi de aci la frontieră, avînd o lungime de 93 kil. 460 metri. 2. Buzăfl-Brăila, prin comu­ nele : Tăbărăşti - Cilibia - CotulCioriî, cu o lungime de 30 kil. 400 metri. b) Calea mixtă Buzău-Urziceni, prin comunele: Costeşti, Cioranca, Mihăileşti şi GlodulSărat, de unde trece în judeţul Ialomiţa, avînd o lungime de 40 */2 kil. c) Căile vecinale sunt: 1. Săpoca-Lopătari, prin co­ munele : Cernăteşti, Cărpinişte, Beceni, Gura-Dimieneî, VintilăVodă, Măneşti şi Lopătari, cu o lungime de 41 kil. 905 m. 2. Buzăfl-Ruşiavăţul, începînd din şoseaua naţională, în com. Mărăcineni (3 kil. departe de Buzău), trece prin Mărăcineni, Pleşcoi, Gura-Aninoaseî, Robeş­ ti, Pîrscovul şi Ruşiavăţul, cu o lungime de 57 kil. 550 m.

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

3. Buzăfl-Vadul-Soreştilor, în­ cepînd din şoseaua naţională (la 3 kil.) în căt. Haimanalele, trece prin Zilişteanca, Fundeni şi Vadul-Soreşti, avînd o lungime de 9 kil. 670 m. 4. Verneşti-Tisăul, trecînd prin comunele: Nişcovul, Grăjdana şi Tisăul, cu o lungime de 30 kil. 940 m. 5. Nişcovul-Tohani (DrumulViilor), trece prin comunele: Valea-Teanculuî, Gura-Sărăţiî, Şarînga, Pietroasa-d.-s. şi Tohani, cu o lungime de 31 kil. 6. Verneşti-Valea-Teanculuî, cu o lungime de 1 kil. 925 m. 7. Mizil-Cislăul, trece prin co­ munele: Tohani şi Jugureni, cu o lungime de 32 kil. 858 m. 8. Mizil-Cilibia, trece prin co­ munele : Amarul, Glodeanul-Cîrlig, Glodeanul-Siliştea, Cotorca, Meteleul, Pogoanele, Caragelele şi Cilibia, cu o lungime de 73 kil. 788 m. 9. Berca-Policiori, cu o lun­ gime de 8 kil. 100 m. • 10. Pîrscovul-Goideşti, trece prin comunele: Trestia, Bâlăneşti, Boziorul, Brăeşti şi Goi­ deşti, cu o lungime de 29 ki­ lometri. 11. Nehoiaşul-Gura-Teghiî, cu o lungime de 10 kil. 12. Ţinteşti-Albeşti (din şo­ seaua mixtă), cu o lungime de 19 kil. 578 m. 13. Maxenul-Albeşti, prin Smeeni (din şoseaua mixtă), cu o lungime de 22 kil. 580 m. d) Căi comunale sunt: Lipia, Merei, Monteorul, Gu­ ra-Sărăţiî, Stîlpul, Şarînga, Pietroasa-d.-j., Breaza şi Vinlileanca, care toate cad perpendicu­ lar în şoseaua naţională, apoî: Cochirleanca-Scurteşti, Scurte şti-Săgeata-Găvăneşti, Gherăseni-Costeşti, Blăjani -Mărăcineni, Zărneşti-de - Cîlnăfl, Pogoanele Căldăreşti-Padina şi Cislăul-Cal-

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

vini, avînd un total de 155 kil. 27 m. lungime. La acestea se maî pot adă­ uga : şoseaua comunală MizilBaba-Ana-Boldeşti, şi şoseaua Pietroasa-d. -s. -Breaza-VispeştiNăeni-Finţeşti-Jugureni. Totalul căilor făcute de judeţ şi comune este : Căî judeţene, 164 kil. 360 m.; vecinale, 368 kil. 894 m.', co­ munale, 155 kil- 27 m- Total 688 kil. 281 m. Din acest număr 219 kil. 569 m. sunt împietrite, 84 kil. 202 m. în executare şi 384 kil. 510 m. neîmpietrite (1891). Pe lîngă aceste căî, jud. are mal multe drumuri naturale, din care maî însemnate sun t: dru­ mul Bogdanului', drumul Fieru­ lui, drumul Sării, drumul Am a­ rului, drumul Buzăului (al Dea­ lului), drumul Oilor (Grindul mo­ vila Manciuluî-Buzăil), Lopătari, drumul Penteleuluî, etc. a căror descriere se va vedea la lite­ ra respectivă. împărţirea administrativă.— Jud. Buzăfl e împărţit în 3 plăşî şi 3 plaiuri: 1. Plasa Sărată, formată din oraşul Buzăfl şi 16 com. ru­ rale, cu 73 cătune şi 30 subdivisiunî. 2. Plasa Cîmpuluî, formată din 22 comune rurale, cu 72 cătune şi 14 subdiviziuni. 3. Plasa Tohani, formată din oraşul Mizil şi 17 comune ru­ rale, cu 57 cătune şi r2 subdi­ viziuni. 4. Plaiul Buzăfl, format din 17 com. rur., cu 160 cătune şi 46 subdiviziuni. 5Plaiul Pîrscovul, format din 16 comune, cu 110 cătune şi 48 subdiviziuni; şi 6. Plaiul Slănic, format din 19 com., cu 91 căt. şi 39 sub­ diviziuni. De cîţî-va anî (1891) pl. Să­ 56700, Ma eU U u{tonar (tcoyt afic, Voi» I /

113

rata s'a unit cu pl. Tohani şi pla­ iul Slănic cu plaiul Pîrscov, atît în ceea-ce priveşte puterea ad­ ministrativă, cît şi judiciară. Marca jud. este o biserică şi un şoim ; biserica, în semn că aci este scaun episcopal, şoimul, poate pentru că jud. Buzăfl era unul din cele ce procuraţi mai mulţi şoimi Domniei (vezi Mon­ teorul) pentru a. fi trimişi la Constantinopole. Astă-zî pasă­ rea care se pune pe sigiliile safl pe tabelele oficiale, depin­ de de capriciul sculptorului, pic­ torului safl al celui ce comandă sigiliul safl tabela. Sigiliile din 1831 afl o pasăre în zbor, pro­ babil un porumbel. Populaţia. Judeţul era popu­ lat în 1888 de 196654 locui­ tori, formînd 43250 familii, care după starea civilă, se împărţeafl ast-fel: bărbaţi căsătoriţi 39910, necăsătoriţi 4982, văduvi 3092, divorţaţi 227, băeţî 51422; fe­ mei măritate 39910, văduve 6047, fete 50964, safl un total de 99633 bărbaţi şi 96921 fe­ mei. Toată această populaţie trăia în 40588 case şi da un număr de 36291 contribuabili. In vedere cu întinderea teri­ toriului jud., erafl deci cîte 2.52 hect. pentru fie-care lo­ cuitor. După naţionalităţi, populaţia se împărţea ast-fel: 192419Ro­ mînî, 145 Bulgari, 2192 Izra­ eliţi, 324 Greci, 1223 Austro-Ungarî, 70 Italieni, 39 Poloni, 56 Germani, 16 Francezi, 15 Ruşi, 16 Armeni, 17 Turcişi 22 Sîrbî. Populaţia acestui jud. a mers tot-d’a-una crescînd. Aşa, după recensămîntul din 1844, judeţul avea 133942 loc.; după recen­ sămîntul din 1860: 14432®l°c.; după recensămîntul din 1880: 182130; după cel din 1885: 183225; iar după cel din 1890: 196654. Datele exacte, culese

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

din registrele stării civile, pe perioada de 5 anî 1879— 1883, care nu a fost tocmai favo­ rabilă populaţiune!, poate din mulţimea boalelor ce bîntuiafl atunci, precum: anghina, vari­ ola, tifosul, etc., ne dă urmă­ torul rezultat: In jud. Buzăfl media anuală a naşterilor era atunci de 7104, a deceselor de 4679 şi a căsă­ toriilor de 1548. Populaţia creş­ tea dar cu un număr de 2428 suflete anual. După sex, numă­ rul născuţilor se repartiza ast­ fel: 3678 bărbaţi şi 3467 femei; iar al decedaţilor: 2467 bărbaţi şi 2209 femei. Astă-zî creşte­ rea populaţiei se poate evalua la 3200 suflete anual. După religiunî erafl în 1888: 193041 ortodox!, 2192 mozaici, 1148 catolici, 256 protestanţi, 4 gregorienî şi 13 mahometanî. După cultură: cu ştiinţă de carte 19456'loc.; iar fără ştiinţă, 177198 loc. După drepturile politice se împărţeafl în acelaşi an ast-fel: Pentru Cameră: 54 7 alegători în colegiul I, 1014 în colegiul al II-lea, 865 în colegiul al III-lea direct şi 990 prin delegaţie; iar pentru S en at: 296 în colegiul I şi 353 în colegiul al II-lea. T o ţi aceşti alegători dafl 4 senatori şi 7 deputaţi. Numărul alegătorilor însă variează din an în an. După numărul alegătorilor, Buzeul ocupă al IV-lea loc în ţară. In 1898 populaţia s’a ridicat la 224000 locuitori. Ţigani sunt ca la 7000 suflete, Împrăştiaţi prin diferite comune, mal cu seamă în : Buzăfl, Simi­ leasca, Cîndeşti, Cislăul, Fundeni, etc. Colonii de Saşi, s’afl stabilit în secoliî trecuţi în co­ munele: Calvini, Nişcovul, etc., dar carî acum s’afl asimilat cu desăvîrşire poporului romîn 15

B U Z Ă U L (J U D E Ţ

avînd limba, religia şi datinele sale, precum şi aceleaşi drepturi politice. Bulgari! în Buzău sunt foarte numeroşi şi veniţi în două co­ lonii. Prima colonie e venită în 1806 şi s’a stabilit în partea de N.-E. a oraşului (în suburbiile Gîrlaşi şi Broşteni), ocupîndu-se cu grădinăria. A doua colo­ nie, a venit în 1828, dar ne­ găsind locuri proprice, parte a trecut la Ploeşti, parte la H uşi; cel ce au rămas în Buzău s’afl stabilit în partea de V . a oraşului (extremităţile stradelor: Carol I şi Unirea) şi în co­ muna Mărăcineni, cătunul Potroceni. De şi sunt număraţi între Romînî şi exercitează drepturi politice, însă cea maî mare parte încă nu ştiu bine romîneşte şi trăesc aproape în­ tre dînşiî. Serviciul sanitar. Actual­ mente, din punct de vedere sa­ nitar, judeţul e împărţit în 5 circumscripţii: 1. Plaiul Buzău, avînd un spital în comuna Pătărlagi, un medic, un vaccinator şi o moaşă; 2. Plaiul SlănicPîrscovul, avînd un spital în mănăstirea Nifon, un medic, doi vaccinatorl şi o moaşă; 3. Pl. Cîmpuluî, n’are spital; are însă un medic, do! vaccinatorl şi o moaşă; 4. Plasa Sărata, dotată acum cu un spaţios şi frumos spital, construit de domnul Monteorul, pe proprie­ tatea sa Monteoru are un me­ dic, doi vaccinatorl şi o moa­ şă; 5- Plasa Tohani, are un spital în comuna Mizil, ser­ vind şi orăşenilor MizilenI, cu un medic, doi vaccinatorl şi o moaşă. In oraş sunt: spitalul comu­ nal, spitalul judeţean, spitalul Gîrlaşi (instituţie particulară, fon­ dat de Paharniceasa Maria Min- ■

IU culeasca, în 1792), şi spitalul militar. Pentru populaţia rurală şi cea săracă, medicamentele se dau gratuit. Justiţia. — Pentru rezolvarea micilor pricini dintre locuitor! este (1889): cîteo judecătorie co­ munală, în fie-care comună, iar pentru pricini maî mari sunt 4 Ju' decătoriî de Ocol: în Buzăti, Mizil, Pleşcoi şi Pătărlagele. Pen­ tru apeluri, afaceri maî însem­ nate, etc., se află în oraşul Bu­ zău un Tribunal, de a doua in­ stanţă, care depinde de Curtea de Apel din Bucureşti. Tot în oraşul Buzău este şi o Curte cu Juraţi. Numărul proceselor ce se judecă de tribunal prezintă ur­ mătoarea medie anuală: civile 200, corecţionale 645, divorţuri 48, apeluri civile 270, apeluri corecţionale 400, comerciale 25, executări 218, epitropil 100, e­ fecte 30, mezate 31, dote 83, vînzărî 291, secuestre 24, ipo­ teci 86, testamente 27, convenţiunl 130, separaţi! patri­ moniale 8, interdicţii 4, pensii alimentare 10, proprirî în mîna a 3-a 7, firme 29, donaţiunl 14, falimente 11, adopţii 6, co­ respondenţă 6 şi electorale 8. Numărul crimelor dă media anuală de 30. Judeţul are un arest preven­ tiv, zidit în 1888, în toate condiţiunile cerute, cu întreţinerea căruia se cheltueşte anual (1889) lei 5700 pentru personal şi 7500 pentru material. Media deţinu­ ţilor în fie-care an e de 350 bărbaţi şi 5 femei. Numărul ad­ vocaţilor e de 48. Instrucţiunea. Pentru instruc­ ţiunea publică, judeţul posedă: un liceu, fost gimnaziu înfiin­ ţat de comună în 1868, care în 1884 a trecut la stat, cu un nu­ măr de t2 profesori şi o popu­

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

laţie medie anuală de 240 elevi. Acest liceu, de la 1889, este instalat în propriul său local, construcţiune frumoasă, zidită de Ministerul Instrucţiune!. E frecuentat acum de 515 elevi şi posedă o bibliotecă avută şi importantă. Un seminar, înfiin­ ţat în 1838 de Episcopul Chesarie, şi care avea în 1890 un număr de 9 profesori şi o po­ pulaţie medie anuală de 60 elevl (solvenţi şi interni); a fost desfiinţat în 1893, şi localul săfl restaurat şi mărit în 1898 va servi pentru o şcoală normală de învăţători. Şase şcoli pri­ mare de băeţî, din care 4 în Buzăfl, 1 în Mizil şi 1 în mă­ năstirea Berea, cu un număr de 18 institutor! şi o populaţie de 960 elevi. Patru şcoale primare de fete, din care 3 în Buzăfl şi 1 în Mizil, cu un număr de 12 institutoare şi cu o populaţie de 470 eleve; 110 şcoale rurale, frecuentate de 6580 băeţî şi 976 fete. Şcoalele primare ru­ rale stau sub privegherea unul revizor şcolar, a cărui reşedinţă este în oraşul Buzău. Pentru învăţămîntul primar şi secundar cheltueşte în genere numai sta­ tul, iar pentru cel rural, atît statul cît şi comunele, însă cu o parte maî mică. Şcoalele ru­ rale, întreţinute numai de co­ mune, sunt 11. Afară de şcoalele publice, mal sunt în oraşul Buzău şi institute private: 2 de băeţî şi 1 de fete, cu o populaţie de 58 elevi şi 66 eleve. L a aceste se poate a­ dăuga şi învăţămîntul confesio­ nal izraelit cu 2 şcoli de băeţî şi 1 de fete, frecuentate de 198 elevi şi 25 eleve. Cultul. Mal toţi locuitorii ju­ deţului sunt creştini ortodox!, avînd biserici mal prin toate co­ munele şi cătunele. Dintre con­ fesiunile străine n’are nici una

BUZĂUL (JU D EŢ j

temple sau biserici, afară de iz­ raeliţii, carî au în Buzău o sina­ gogă şi două case de rugăciuni, iar în Mizil numaî o casă de rugăciuni. Numărul bisericilor e de 289, din care 275 servesc, iar 14 sunt părăsite. Din cele 275 bi­ serici, numaî 268 au preoţi, iar la cele-l-alte serviciul se face de preoţii de pe la bisericile veci­ ne. Numărul preoţilor e de 270; diacon! sunt 5, cîntăreţî 261 şi paracliser! 191. In cea maî mare parte din bisericile de la comu­ nele rurale, cîntăreţiî împlinesc şi serviciul de paracliseri. Pe lîngă aceste biserici de mir, maî sunt 7 monahale, din­ tre care: Episcopia Buzăului, Ciolanul, Găvanele, Nifonul şi Găvanul pentru călugăr!; iar Răteşti şi Barbul pentru călugăriţe, cu un număr de 105 călugăr! şi i i i călugăriţe. Toate aceste biserici, împreună cu cele din jud. Rîmnicul Sărat, formează eparhia sau diecesa Buzăului şi stau sub privegherea şi ascul­ tarea Episcopului aceste! eparhii, al căreia scaun este în Buzău. (Vezi Buzău-Episcopie). Finanţele. Diferitele dări şi venituri se încasează de Casie­ ria generală al cărui sediu este în oraşul Buzău. Din punct de vedere financiar, judeţul este împărţit în 4 circumscripţii de control : Buzău, Mizil, Pătărlagele şi Pleşcoiul şi 32 circum­ scripţii de percepere. Comunele, ca şi numărul lor, în ceea ce priveşte circumscripţia de perce­ pere, sunt supuse adesea schim­ bărilor. Veniturile statului în judeţ, în anul 1888— 89, au fost: Căî de comunicaţie, 196930 leî; patente, 86738 lei 22 banî; fonciera 50 „ şi 6°/0, 446179 leî 07 banî; taxa S8/0 33961 leî07 banî; băuturi spirtoase, 137431

115

leî 14 banî; timbre, înregistrări şi amenzi, 144766 leî 79 ban î; venituri extraordinare, 16009 ^eî 49 banî; amenzi judecătoreşti, 17714 leî 20 banî; arenzî de mo­ şii, 759685 leî 02 b a n î; arenzî de păduri, 142306 leî 30 b a n î; chirii, 3159 leî 75 banî ; sub­ venţie pentru pompieri, 32000 leî; taxă pentru elevi! aflaţi în şcoala militară, i i oo leî; taxă pentru elevii din internate 6075 le î; Camera de Comerţ din Ploeşti, 4994 leî 08 b an î; licenţa, 186772 leî 50 banî; zecimi de percepere, 91619 leî 25 banî; taxa de transmitere 3432 leî; podurî peste rîurî, 8940 le î; des­ păgubiri de la însurăţei, 99538 leî 29 banî; procente de la de­ bitorii statului, 9459 lei 47 banî; din costul porumbului împărţit locuitorilor 17966 lei 63 banî şi rămăşiţe din exerciţii închise 292508 leî6ibanî. Total 2738986 leî 81 banî. Sume încasate: pentru Efo­ ria Spitalelor, 97128 leî, 90 b.; Casa pensiilor, 78321 leî, 02 b.; Casa de Depuneri, 2202265 lef» 44 b .; Casa de dotaţie a oasteî, 22740 leî; Creditul agricol, 8111 leî, 25 b.; zecimî şi diferite ve­ nituri cuvenite casei judeţului, 440496 leî, 97 banî. In anul 1898 veniturile se împărţeau ast-fel: Căî de comunicaţie, 222336 lei; fonciera, 635645 leî, 56 b.; extraordinare, 448 leî; amenzi, 21138 leî, 04 banî; arenzî de moşiî, 327959 leî, 36 banî; arenzî de păduri, 77750 leî, 96 banî; chirii, 7377 leî, 30 banî; subvenţiunea pompierilor, 33000 leî; elevi în internate, 3450 lei; elevî străini în învăţămîntul pri­ mar, 2125 lei; elevi străini în învăţămîntul secundar, 1530 lei; Camera de Comerţ, 4206 lei, 92 banî; licenţa, 153S72 le*> 4° b.; zecimi de percepere, 111088 lei,

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

59 bani; despăgubiri de la în­ surăţei, 17619 lei, 93 bani; pro­ cente de la debitorii statului, 50930 lei, 69 bani; din costul porumbului dat loc., 94326 lei, 68 banî; rămăşiţe din exerciţii închise, 495120 lei, 85 banî; Eforia Spitalelor, 36681 lei, 67 banî; Casa Pensiunilor, 184056 leî, 75 bani; Casa Şcoalelor, 13828 lei, 06 banî; conservare la Casa de Depuneri, 6420735 leî, 39 bani; Casa de Dotaţie a Oastei, 23258 lei, 20 banî; ze­ cimi şi diferite venituri cuvenite casei judeţului, 845620 lei, 81 banî. Veniturile judeţului, pe a­ cest an, din fondul zecimilor, subvenţiuni şi extraordinare: 427700 leî; din fondul drumu­ rilor: 149145 leî, 75 banî; to­ tal : 576845 leî, 75 banî. Venitul comunelor rurale: leî 397959» 74 bani. Regia Monopolului. De la tu­ tunuri, 992155 leî, 80 banî; cărţi de joc, 6761 leî, 20 banî; timbre, 160071 leî; sare, 85626 leî, 75 banî. Total 1244614 leî, 75 banî. Creditul agricol. Venituri din dobînzi I0°/oo, 82372 leî, 28 banî; venituri din dobînzî 2%, 440 leî, 30 banî; beneficiu, 180 leî. Total 82992 Jeî, 58 banî. Telegraful şi Poşta. Pentru serviciul telegrafo-poştal, jude­ ţul posedă 4 oficii: Buzău, Mi­ zil, Pătărlage şi Pleşcoi, precum şi două biurouri poştale rurale la gările Monteorul şi Cilibia, afară de biurourile instalate la fie-care gară pentru serviciul căilor fierate. Armata. Pe teritoriul distric­ tului Buzău se află următoarele corpuri de trupă: 1. Infanteria, a) Regimentul Buzău, No. 8, compus din 3 bata­ lioane permanente şi cu schim­ bul, cîte patru companii fie­ care, avînd reşedinţa în oraşul

BU ZĂU L JU D E Ţ )

Buzăfl şi un efectiv total de 4380 oameni combatanţi şi 2000 dispensaţi şi auxiliari, în care in­ tră şi rezerva. b) Regimentul Buzăfl, No. 8 de miliţii, cu reşedinţa în Bu­ zăfl, compus din 2 batalioane, unul cu reşedinţa în Buzăfl şi al doilea cu reşedinţa la Pătârlage; avînd un efectiv de 2800 oameni combatanţi şi 1190 dis­ pensaţi şi auxiliari. c) Gloatele, carî nu sunt or­ ganizate în regimente, afl un e­ fectiv de 3660 combatanţi şi 2700 dispensaţi şi auxiliari. 2. Cavaleria. Excadronul al III-lea din regim. 6 călăraşi. 3. Artileria. Regimentul 7 artilerie, cu reşedinţa în Buzău, are un efectiv de 1990 oameni activi, din cari numai a patra parte se recrutează pe terito­ riul districtului Buzău. Contingentul anual al tineri­ lor, ce se recrutează pe terito­ riul districtului Buzău este de 1350 în mediii, din cari se a­ limentează corpurile arătate la No. 1, 2 şi 3, în plus alte cor­ puri şi servicii ale armatei, carî afl reşedinţele în alte garni­ zoane. In oraşul Buzăfl sunt constru­ ite două cazarme: una pentru Regimentul de infanterie şi alta pentru Regimentul 7 de artilerie; ambele sunt proprietatea arma­ tei, iar cele-l-alte corpuri şi ser­ vicii din garnizoană stau în case închiriate. Pichete. Pentru paza frunta­ riei despre Austro-Ungaria, sunt înşirate pe hotar un număr de 11 pichete, din care: Botiţa, Poiana-din - Cale, Cocianul, Balabanul şi Giurgifl sunt de vară, Uscătura - Tehărăuluî, Pasărea, Brazeul şi Lacul-luî-Dobrin, de iarnă, iar Crasna şi Cheea sunt şi de vară şi de iarnă. Piche­ tul Crasna servă şi ca punct de

116

vamă pentru călătorii şi măr­ furile, care se duc şi vin din Austria, pe albia rîuluî Buzăfl. Istoricul. — Urmele ce carac­ terizează epoca de piatră, atît paleolitică cît şi neolitică se găsesc cu abondenţă şi în jud. Buzău. Vom cita: topoare, lănci, cioca­ ne, etc. găsite la Nişcovul, ValeaTătarilor, Bisoca, Bîidea, etc. Pe muntele Fîntîna-Hoţilor se văd încă resturi de hîrburî de diferite forme, instrumente de oase, lo­ cuinţe scobite în masivul său, care ne probează cu certitudine, că acest judeţ a fost cunoscut omului preistoric. Venind la tim­ pii istorici, pe la anii S°° înainte de Christos, după cum ne spune Herodot, Dacia a fost locuită de Sciţi, iar partea stîn­ gă a Dunărei de Sciţii agricul­ tori safl Scoloţî, de la carî ne afl rămas o mare parte din mo­ vilele ce îmbrăzdează judeţul, maî în toate senzurile. Pe la a­ nul 340 a. înainte de Christos se stabilesc în aceste părţi Ge­ ţii, cel d’întîiu barbari din po­ poarele tracice, cu oare-care înclinaţiunî spre stabilitate şi cul­ tură. Eî îşi ridicaseră 3 cetăţi între Brăila şi Călăraşi, ca să poată prada cu înlesnire cetă­ ţile greceşti de pe malul Măreî-Negre, asigurîndu-sî tot de o dată retragerea în munţiî apropiaţt, în care săpau peşteri adînci, unde să se poată ascun­ de în timpi de restrişte. In anul 33S înnainte de Christos, ma­ rele Alexandru, începînd expediţiunea contra lor, trece Dunărea pe la Silistra şi în apropiere de Călăraşi dete peste o cetate a lor şi o distruge, iar Geţiî învinşi fug în munţiî apropiaţi. Nea­ părat că munţiî apropiaţi nu puteafl fi de cît aî Buzăului, ceea ce se poate susţine şi prin mul­ ţimea peşterilor săpate în eî, pe care tradiţia le atribue Tătari­

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

lor. Dintre aceste peşteri vom cita: Casa-Hoţilor şi Piatra-Şoi­ mului, din muntele Istriţa, în care s’au găsit şi resturi de ar­ me, apoî Piatra - Bogziî, Alunişul, Crucea - Spătarului, Agatonul, Piatra-Găurită, Gaura-Zmeuluî, etc. Geţiî căzuţi sub dominaţiunea Bastarnilor, Dacii, fraţii lor, se întind peste teritoriul ocu­ pat de dînşil şi lăsară în ac£st judeţ două cetăţi: Comidava şi Ramidava. După Ptolomefl, Co­ midava a fost unde e com.Pietroasa-d.-j.; ruinele Comidaveî se văd încă. Ramidava ar fi fost pe albia rîuluî Cîlnăul, în apropiere de Clociţi. Romanii cucerind Dacia, de şi teatrul acţiunel lor s’au întins în Transilvania, Ba­ nat şi Oltenia, totuşi afl căutat să se asigure de tot teritoriul ocupat mai înainte de Daci şi maî cu seamă de localităţile for­ tificate de dînşil, distrugînd pe unele şi consolidînd pe altele, după cum le dicta interesul şi strategia. Romanii menţinură ambele cetăţi dacice din jud. Buzău şi maî cu seamă a Comi­ daveî (Pietroasa) îî dete o mare întindere, puind-o pe baze so­ lide, cu o grosime de 2 metri, în forma unul vast patrulater, unde stabiliseră un lagăr, ale cărei ruine se văd încă în poa­ lele de S. ale muntelui Istriţa. Urmele Ramidaveî nu se cunosc, dar în apropiere de locul unde a trebuit să fie această cetate, s’a găsit un mare tezaur de mo­ nede romane, care erafl aduse de undele izvorului Clociţi, ori de cîte ori veneau marî. Tot din perioada romană a mal ră­ mas urme din Valul-luî-Traian, pe care d. Schuchardt, în 1885, le a co statat pănă în apropiere de com. Amarul. Goţii revărsîndu - se asupra Europei, pe la anul 238 după

B U Z Ă U L (J U D E Ţ )

Christos s’au ramificat în două : Ostrogoţî şi Vizigoţi. Vizigo­ ţii se stabilesc în Dacia, unde parte rămîn păgînî, parte devinise creştini. Eî au ocupat şi Buzăul. Probe despre aceas­ ta avem următoarele: a) Goţii păgînî sub comanda Iul Atanaric, încep persecuţiunile con­ tra Goţilor creştini şi Sf. Sava Gotul, a căruia memorie se serbătoreşte Ia 24 Aprilie, este îne­ cat în rîul Buzău, b) Un însem­ nat trib al Goţilor, Caucil, se stabilesc în poalele Carpaţilor («Ad Caucalandensem locum al­ titudine silvarum inaccesum et montium cum suis omnibus declinavit». Am. Marcellinus. Res gest. XXI, 3 4), în ţara Cauca sau Coca. Se ştie însă, că o mare parte din munţiî Buzăului poar­ tă şi azî numele de Coca. Aşa, începînd din rîul Slănic, com. Vintilă-Vodă şi pănă în vîrful muntelui Istriţa, găsim şi astă-zî numirile: muntele Coca, valea Coca, apoî cătunele sau moşiile : Coca-PIină, Coca-Seacă, CocaScheel, Coca-Antemirească, Coca-NicuIeştî, Coca-Mereiască, Coca-Dara, Mucelul-Cocil, Coca-Şarînga, etc., care ne pot con­ vinge pănă Ia evidenţă căCaucil se stabiliseră aci. (Vezi şi Odobescu : «Notices sur Ia Roumanie», Paris 1868^.399-405). c) Atanaric, regele Goţilor, fiind învins de imperatorele Roma­ nilor Valenţe, (anul 367), pe ma­ lul Şiretului, se fortifică într’o cetate romană, în munţi, pe un afluente al Şiretului. Afluentele n’au putut fi de cît rîul Buzăul; munţii n’au putut fi de cît Is­ triţa, in jurul căruia erau sta­ biliţi Caucil, şi cetatea n’a pu­ tut fi de cît Comidava, care e aşezată Ia poalele acestui munte. Ceea ce confirmă şi maî mult acest fapt, e şi împrejurarea că Atanaric, nemulţumit cu pozi-

117

ţiunea umilă în care se găsea acum, îngrozit şi de Hunii, carî începuseră invaziunile lor în Da­ cia şl care îl zdrobiseră încă o dată armatele sale, trecu Du­ nărea ca să se înţeleagă cu Goţii luaţi captivi de Valenţe, cu gîndul de a forma acolo un nou stat şi apoî a se întoarce de a lua pe Goţii rămaşi şi cu toţii să se stabilească în Moesia. La plecarea sa nu-şî luă cu dînsul tezaurele, ci Ie ascunse în jurul cetăţii Comidava, unde era for­ tificat. Moare însă în Constantinopole Ia 381, iar tezaurele ră­ mîn necunoscute pănă în anul 1837, cînd Episcopul Chesarie, scoţînd piatră din muntele Is­ triţa, pentru nenumăratele sale construcţiunî, lucrătorii deteră peste o mică parte din acest tezaur, care acum, se află în Muzeul de Antichităţi din Bu­ cureşti, sub numele: Cloşca cu puii». Anţiî, străbuni al Sla­ vilor, chemaţi în ajutor de Hunii de Ia Dunăre, vin în secolul V şi găsind teritoriul dintre Şiretul şi Dîmboviţa cu totul gol, se stabilesc aci. In secolul VII vin peste dînşil Bulgarii, sub ducele lor, Isperuch, subjugă pe primii Slavi şi formează un vast stat de Ia Balcani pănă în regiunile depărtate ale Transilvaniei. Cum că Bulgarii erau foarte nume­ roşi în acest judeţ, se poate proba şi prin faptul că în to­ pica judeţului sunt peste 2000 de numiri slavone. Din timpul invaziunei Ma­ ghiarilor (a. 893), n’a rămas nici o urmă, afară poate de cîte-va cuvinte în topică, pre­ cum : Itşfa, Miclăuşul şi altele. Pecenegii, popor fino-tătar, ve­ ni îd după Maghiari, calcă şi acest teritoriu, unde de sigur s’au stabilit o parte dintr’înşiî, căci apa Pecenega din plaiul Slănic Ie conservă nealterat nu­

B U Z Ă U L (JU D E Ţ )

mele. După Pecenegi, vin, pe Ia anul 1065, Cumanii, carî, îngro­ ziţi de Tătarii, ce înaintau sub conducerea Iul Gingiscan, se re­ trag în munţiî Carpaţî. De Ia dînşil, de sigur, a rămas în to­ pică numirile: Comana, Cîrlomăneşti, Begul, Bontul, Bîlhacul şi altele, precum şi maî multe movile, la care s’ar putea adăuga cu oare-care probabilitate şi TumuIuI-Cetatea din cătunul Cîrlomăneşti, care a fost un vast cimitir al lor. In fine vin Tătarii, ultimul popor barbar, care a maî de­ vastat pămîntul Romînieî şi prin urmare şi judeţul Buzău. Cu­ manii, necutezînd să se opuie Tătarilor, parte se retraseră peste Dunăre, parte în munţi. Nepo­ tul Iul Gingiscan, Batukan, îl urmări pănă în Ungaria (a. 1241). 0 parte din hordele sale, sub conducerea Iul Bugeac, se întoar­ seră în Romînia, trecînd munţiî pe văile Prahovei şi ale Buzău­ lui. Romînii din munţii Buzău­ lui, Prahovei şi al Vranceî, îm­ preună cu Cumanii refugiaţi Ia dînşil, cercară să Ii-se opuie, dar Bugeac trecu peste dînşil şi se stabili în locurile lor. Din nu­ meroasele urme rămase de Ia T ă­ tari, pe lîngă o mulţime de nu­ miri în topică: muntele Tătarul, muntele Tâtăruţul, Valea-Tătarulul, etc., maî avem fortifica­ ţiile de pe platoul Săpoceî, rui­ nele şi puţul din comuna AIdeni, Şanţul-Tătarilor, între co­ munele Grăjdana şi Nişcovul. In plaiul Buzău, de la comuna Cătina şi pănă Ia frontarie, sunt maî multe locuri, care poartă numele de Tătarul. Maî însem­ nate sunt: Viea-Tătaruluî, din care se vede şi acum cîte-va viţe de o grosime însemnată, ruine de o mică cetăţuie, unde tradiţia zice, că a fost biserica tătărească; Peştera-Tătarulul, în

B U Z Ă U L (JUDEŢ)

muntele Carafte. In fine, chiar în oraşul Buzău, în locul unde este acum grădina publică, exis­ ta pănă pe la 1835, un puţ, zis al-Tătaruluî. Cu descălicarea luî Radu-Negru, luînd fiinţă s tatul romîn, găsim în relaţiunile luî Giacomo di Pietro Lucari, că RaduNegru a zidit cetăţi la: Cîm­ pulung, Bucureşti, Tîrgovişte, Floci şi Buzău. Această relaţiune pare a se adeveri şi prin faptul că pe dealul Gruiul, din comuna Şarînga, se văd şi as­ tăzi nişte ruine, pe care tradi­ ţia le numeşte: Cetatea-luî-Negru-Vodă, adăugind chiar că acest Domn ar fi avut şi o altă cetate pe apa Negrească din comuna Maxenul, de unde î-a şi rămas numirea. In timpul luî Alexandru Basarab, Buzăul exis­ ta ca tîrg sau oraş (la a. 1350).— Prin secolul al XVI-lea şi al XVIIlea, numeroşii boieri aî acestui j'ud. începură să joace un rol im­ portant în Istorie, ba adesea să dispuie de tronul ţăreî; dar aaceastă influenţă a lor a fost în multe rîndurî pernicioasă lo­ cuitorilor. După moartea luî Neagoe Ba­ sarab (1521), o mare parte din boerî recunoscură Domn pe fiul său Teodosie, dar ceî din Bu­ zău se opuseră şi aleseră un al­ tul, favorit lor, pe Radu - Călu­ gărul şi cu armele îl instalară în capitala ţăreî, Tîrgovişte. Partidul luî Teodosie chiemă în ajutor pe Mehmet - Beg, de la Nicopoli, care învinse pe Radu şi îî taie capul; apoî, după în­ demnul comisului Bădicul, tri­ mise un număr de Turci contra boerilor buzoenî, pe carî îî robi, devastînd tot-d’o-datâ judeţul în mod cum nu s’a maî auzit pănă atunci. (Bălcescu, «Mag. ist.», tom. I, p. 158). Radu al IX-lea, fiul luî Radu

118

al V-lea cel mare, dărui Episco­ piei Buzăului, înfiinţată de tatăl său, judeţul Brăila (anul I 544)> pe care Turciî pusese stăpînire în anul 1546. Episcopul Atanasie voi să-şî apere acest dar, însă Turciî respinseră în­ cercarea sa şi maî devastară încă odată aceste locuri. (Vezî Şincaî : «Cronica», ed. II, anul 1554. Pag- 288). In anul 1596, hanul tătăresc profitînd de absenţa trupelor luî Mihaiu, veni şi se stabili în Bu­ zău, cînd prădă iar pe locuito­ rii acestui judeţ, precum şi pe ceî din Prahova şi Brăila. Mi­ haiu venind în Buzău, vindecă în parte aceste rele prin dife­ rite daruri, ce făcu, atît unor bi­ serici, cît şi locuitorilor. (A se vedea: Condica episcopiei Bu­ zău ; Şincaî, «Cronica», ed. II, a­ nul 1596, p. 416). N’apucase să se uite aceste devastaţiunî, cînd Vasile-Lupul, Domnul Moldovei, începe expediţiunile sale contra luî MateiuBasarab, Domnul Munteniei (a­ nul 1637— 1639). Timuş, gine­ rele luî Vasile-Lupul, viind în Buzău cu Tătarii, pradă şi arde judeţul, arde schitul Frăsinetul (Episcopia actuală), şi din oraş nu rămîne piatră pe piatră (Miron Costin, cea-ce dă cîte 7 loc. pentru o

B U Z Ă U L (O R A Ş )

casă. După naţionalităţi se îm­ părţeafl ast-fel: 13991 Romînî, 151 Greci, 2112 Izraeliţi, 800 Austro-Ungari, 44 Germani, 13 Francezi, 25 Italieni, 36 Poloni, 16 Sîrbi, 76 Bulgari, 13 Ruşi, 7 Armeni şi 16 Turci. După profesiuni se împărţeafl ast-fel: 1489 comercianţi, din carî 1046 Romînî, 231 Izraeliţi şi 212 stră­ ini de diferite naţionalităţi. Me­ seriaşi sunt 466, din care mare parte străini şi mal cu seamă Izraeliţi. Media naşterilor e de 648, a deceselor de 507, a că­ sătoriilor de 114. Populaţia creş­ te cu o medie anuală de 141 suflete. Acum Buzăul are 19000 loc. Comuna avea în 1890, 3463 con­ tribuabili, din cari 1021 comer­ cianţi Romînî, 210 străini şi 217 Izraeliţi. Budgetul comunei, care în 1889 era de lei 501156.16, acum e în sumă de lei 825036.94. Pentru administrarea oraşului este un consilifl comunal, avînd în cap pe primar. Consiliul e compus din 15 membri: 8 a­ leşi de 501 alegători, carî for­ mează colegiul I, şi 7 de 957 alegători direcţi şi 623 prin de­ legaţie, cari formează colegiul al II-lea. Oraşul e împărţit în 4 colori: Roşu, Negru, Galben şi Albastru. Paza de noapte şi de zi se face de agenţii poliţie­ neşti şi de 120 gardişti. In oraş e reşedinţa Tribuna­ lului, a două Judecătorii de O­ col, a Sub-Prefecturei plăşeî Cîmpului, a Curţei cu Juri şi a Poli­ ţiei. E reşedinţa Episcopului E ­ parhiei Buzău, a Consistoriului, a Protoiereului judeţului, a Revizorului şcolar şi a Sub-Inspectorului silvic, a Oficiului telegrafo-poştal, a Creditului agri­ col, a Casieriei generale, etc. Instrucţiunea publică e repre­ zentată prin următoarele şcoli: Liceul şi Şcoala profesională de

16

BUZĂUL (ORAŞ)

fete; 8 şcoli primare: 4 de băeţî şi 4 de fete, şi prin 3 institute private: 2 de băeţî şi 1 de fete, precum şi prin 2 şcolî confesio­ nale, una catolică şi alta izraelită. Are 6 bisericî: Episcopia, Banul, Sf. îngeri, Neguţătoriî, Sf. Ni­ colae şi Broşteni, afară de ca­ pela de la cimitirul Dumbrava şi biserica în ruine Gîrlaşi. Este o sinagoga şi 2 case de rugăciunî ale Izraeliţilor. Numărul preoţilor de mir este de 11, dia conî sunt 3, cîntăreţî 10, para­ cliseri 5, afară de personalul mo­ nahal al serviciuluî Episcopieî. Are o staţiune meteorologică de al II-lea ordin, 3 farmaciî, 4 librării, 2 tipografii, 6 oteluri, un stabiliment de băî, etc. Cir­ culaţia în interiorul oraşului se face pe cele 102 strade, maî toate pavate şi iluminate. Ba­ riere sunt 7. Ca locuri de pre­ umblare sun t: grădina oraşului, Crîngul, frumoasă pădure, gră­ dina Episcopieî şi grădina Mar­ ghiloman. Intre edificiile maî în­ semnate sunt: Episcopia, cu fru­ moasele eî palate şi grădinele ce o înconjoară; Liceul, şcoaleleprimare; cazarmele: călăraşilor, do­ robanţilor şi pompierilor, unde este şi un foişor de observaţia in­ cendiilor; Prefectura, Tribunalul, Penitenciarul, Spitalul Gîrlaşi, etc., la care s’ar putea adăuga maî multe case particulare. Episcopia, Banul, Gîrlaşi şi Broşteni, sunt descrise la lite­ rele respective; în privinţa celor-l-alte vom menţiona datele maî importante. Biserica Sf. îngeri a fost fondată pentru prima oară, pe la anul 1600, căcî în pantahuza de înscriere pentru zidirea eî se găsea trecută în cap Doamna Neaga, cu suma de 100 talere. Ea a fost rezidită în anul 1833 prin îndemnul Episcopului Chesarie şi cu cheltuiala orăşenilor.

122

In noul frontispiciu nu s’a tre­ cut data veche! fondări. Biserica Neguţători a fost zi­ dită pentru prima oară de Ba­ dea Obreî, la anul 1649, dar a că­ zut curînd în ruine; urmele eî au stat pănă în anul 1806, cînd a ars Buzăul. Ruinele erau cunos­ cute sub numele de Biserica-Ţigănceî, (poreclă dată de Greci în derîdere). Pe la anul 1700, Caloian căpitanul de Buzău, re­ zideşte această biserică puţin maî la N.; a cheltuit leî 32000 cu rezidirea, după cum se declară în frontispiciu; ruinîndu-se şi a­ ceasta cu totul, a fost zidită a treia oară, la anul 1850, de că­ tre neguţătoriî din tîrgul Bu­ zău, de unde şi numirea eî de Neguţători. Neguţătoriî fiind în mare parte Greci, biserica a pur­ tat mult timp şi numele de Biserica-Grecilor. Frontispiciul bisericeî Negu­ ţători : «Biserica şi casa a ce luî Prea înalt sunt. Două sute anî am primit în sînul meu ru găciunile, plîngerile şi făgăduin­ ţele fiilor meî, de cînd mă zi­ dise evlaviosul meu Badea Obreî, în zilele prinţului Mateiti Basarab. Curgerea timpului a ducîndu - mă în ruinare, bunul meu fiu, răposatul în fericire, Medelnicerul Nicolae Caloian a jertfit 32000 leî, pentru a mea reînfiinţare; iar cu ajutorul celor-l-alţî fiî aî meî: Serdarul Di­ mitrie Sărăţianu, Atanasie Poenaru, Costică Nicolau, Fraţii Mi­ haiu şi Costache, Iane Economu, Sava Diamandi, Stan Stănescu, împreună şi cu iubiţii meî orăşenî, m’au adus în starea în care mă aflu. Cititorule, află că afară de mine uşurare nu e. Fe­ riciţi aî meî, din credinţa lor exist. 1850. Săvîrşită în zilele prinţului Barbu Dimitrie Ştirbeiu şi cîrmuitor Sf. Episcopii Buzău, D.

BUZĂUL (ORAŞ)

Filoteiu. Sfinţită 8 Septembrie». (Stilul acestui frontispiciu, ca şi al bisericeî de la Găvăneşti, etc., denotă că autorul lor e Gabriel Munteanu, profesor pe atunel la Seminal-). Sf. Nicolae a fost zidită pen­ tru prima oară la 1826, de că­ tre grădinarii bulgari, de unde şi numirea eî de Biserica-Sîrbească. In secolul XVIII-lea exista în Buzău încă o biserică, situată în faţa Grădineî Publice, pe lo­ cul unde se află astă-zî farma­ cia Weber şi prăvăliile Georgescu. Ea fusese zidită de Con­ stantin Căpitanul, care fugise de peste Olt şi se stabilise în Bu­ zău. In 1806, cînd Buzăul a fost ars de Turci, această biserică a căzut în ruine. Cu reînfiinţa­ rea oraşului, în 1830, a dispă­ rut orî-ce urmă despre existen­ ţa eî. Noţiuni istorice. Oraşul Bu­ zău şî-a luat cel maî tîrziu naş­ tere de o dată cu descălicarea lui Radu-Negru, ceea ce se con­ firmă şi prin relaţiunile luî Giacomo Lucari. (Vezi Istoria ju­ deţului). D. Hasdeu îl găseşte existînd în timpul luî Alexan­ dru Basarab, maî mult ca tîrg de cît ca oraş (1350). După a­ ceastă epocă a mers continuu dezvoltîndu se şi populîndu-se. In ceea ce priveşte vechea sa vatră, vom menţiona cîte-va do­ cumente, pentru a o putea de­ termina cu certitudine. Intr’un hrisov al lui Mihaiu-Viteazul, din 1594, prin care dă voe călugă­ rilor de la mănăstirea Banul săşî facă o moară pe apa Bu­ zăului cu 9 roate, se zice: «Dat-am Domnia mea această po­ runcă a Domniei - mele, sfinteî şi dumnezeeştiî mănăstiri, care este din jos lîngă oraşul Domnieî-mele Buzău . Intr’un hri­ sov a luî Matciu Basarab, din

BUZĂUL (OKAŞ)

1643, Ianuarie 24, prin care re­ gulează proprietăţile moşnenilor Beceni şi ale mănăstirii Ot.-Menedicul, sau Vintilă-Vodă, care avea în oraş metohul Frăsinetul, devenit în urmă scaunul Episcopiel, se zice: «Şi metohul Sf. mănăstiri Menedic, de la mori, de la Buzăfl, din jos de tîrgul Buzăului» şi maî la vale: «Şi iar să fie Sf. mănăstirii Me­ nedic Metohul din tîrgul Bu­ zăului, din oraş, fiind că este al Sf. mănăstiri de baştină ve­ chiă». Din aceste 2 hrisoave ar rezulta că, dacă Banul, Epis­ copia sunt din jos de tîrgul Buzăului, Buzăul să fi fost mai spre N., adică în com. Simi­ leasca, Verneşti safl Nişcovul, dar nici ruine, nici tradiţia, nici vr’un document posterior nu confirmă aceasta, nici nu o ad­ mite. Urmează dar că prin expresiunea: «din jos de oraş» să înţelegem: «afară din oraş». Tot cu acest înţeles este în­ trebuinţată expresiunea : «Din jos de oraş» şi de cronicarul Constantin Căpitanul. VezîBălce­ scu, «Mag. Ist.», voi. I, p. 211, 281 etc. D. Odobescu, în nu­ vela sa «Doamna Chiajna», § I, «Mormîntul», interpretă această expresiune iarăşi prin cuvintele: «din jos de oraş», prin «afară de oraş». Rezultă dar pănă la evidenţă, că vechia vatră a tîrgului Buzău, trebue pusă între Episcopie şi mănăstirea Banul. In cazul acesta, Banul şi Epis­ copia fiind afară din oraş, ve­ chia vatră a tîrguluî Buzăfl că­ dea între ele amîndouă, adică unde e şi astă-zî tîrgul oraşului Buzău. Tot din hrisovul luî Mateifl Basarab, reese că Bu­ zăul în secolul al XVII-lea avea două părţi distinse : tîrgul şi oraşul: Metohul din tîrgul Bu­ zăului, din oraş , şi că tîrgul se ţinea alături. Cu aceste date

123

corespunde nu numaî tradiţia şi amintirile bătrînilor, dar şi urmele vechi de construcţiunî şi ordinea aşezării lor. Tîrgul era în vechime unde sunt astă-zi stradele: Tîrgul-Orăşanul şi Oborul, iar oraşul maî mult în jurul mănăstirii Banul. Pănă pe la începutul acestui secol, partea oraşului care formează astă-zi coloarea de Negru şi S. coloareî de Roşu, era maî mult o pădure, care începea de la Broşteni, trecea pe la N. Epis­ copiei, pe la pădurea Crîngul, care încă se conservă din acest masiv şi ajungea la pădurea Fra­ sinul (la S. oraşului). Unde e acum Grădina Publică, era ba­ riera, pe care se eşea din oraş spre Moldova şi renumitul puţ al Tătarului, pe care cîţî-va bătrînî încă-1 maî ţin minte. Piaţa Dacia era un vast smîrc plin de richită şi păpuriş, unde se vînafl raţe săl­ batice, iepuri şi chiar lupi. Pe la 1560, călugării de la mănă­ stirea Ot.-Menedicul cumpărară de la municipalitatea oraşului 7 pogoane de loc, in apropiere de tîrgul Buzăului, unde ridi­ cară metohul Frăsinetul, ca să aibă unde trage, cînd vor veni în oraş. Acest metoh devenind maî în urmă scaun episcopal, pădurea, care-1 înconjura, în­ cepu a se tăia, populaţia a se în­ desi şi o mulţime de Ţigani robi ai Episcopiei şi lude afl început a popula aceâstă parte deN. a ora­ şului. Ţiganii mănăstirii Banul o­ cupară partea centrală (Str. Păceî, Independenţei, Carol I, CuzaVodă), iar ai Bradului, partea de S. (spre bariera Urziceni). Totuşi, de şi populaţia ce se grămădise aci şi poziţiunea cen­ trală, da a se înţelege, că acest oraş va deveni în curînd unul din cele mai însemnate, însă fiind pus în drumul tuturor invaziunilor, mai fie-care năvălitor

BUZĂUL (ORAŞ)

s’a cercat a-1 distruge din te­ melii. Mehmet Beg, în 1521, îl devastează cum n’a fost oraş je­ fuit pănă atunci («Mag. Ist.», voi. I, p. 158). L a 1596 a fost prădat şi ars din nofl (vezi Istoria ju­ deţului). L a 1637— 1639, V a­ sile Lupul şi ginerile săfl Timuş cu Tătarii nu lăsară din oraş piatră pe piatră («Cronicele», voi. I. P -333- «Mag. Ist.», voi. I, p. 296). Ungurii, veniţi în ajutorul lui Mateifl-Basarab, sub Kemeni Ianoş, prădară ce mai rămăsese de la Tătari. După încheierea păcei, Mateifl-Basarab făcu tot ce putu de a întemeia oraşul; la 1649 reconstrui Metohul Fră­ sinetul, ars de Timuş, care de­ veni imediat scaunul Episcopiei Buzăfl. Sub Brîncoveanu şi cîţîva însemnaţi Episcopî, Buzăul începu iar să se dezvolte şi să devie chiar un centru de cul­ tură. înmulţirea Turcilor, cari, sub pretext de comercifl se sta­ biliseră aci, ba se întinseră pănă în poalele munţilor, descuragiă cu totul pe locuitori, iar ceî avuţî părăsiră oraşul şi începură a se retrage în munţi. Rusia, începînd luptele sale contra Tur­ cilor, mai în fie-care campanie a ocupat Buzăul şi nesfîrşitele podvezî, ce impunea locuitorilor, afl speriat şi pe ceî ce mai ră­ maseră, silindu-i să fugă. In 1806, Generalul Kamensky, după ce arse toate satele din jurul oraşului, stabili trupele, parte în Buzăfl, parte în Mărăcineni. Şapan Oglu vine din Brăila cu Turcii, alungă pe Ruşi şi dă foc Buzăului, pustiindu-1, aşa că Episcopul Constantin (1793— 1819) libera chitanţe oamenilor săi de serviciu: «N. N. din sa­ tul Buzăfl». Singurii proprietari, ce rămăseseră acum, erafl: E ­ piscopia, mănăstirea Banul şi turcul Mola Asan, care pănă la 1828 dispunea de toată soarta

BUZĂUL (ORAŞ)

şi averea oraşului. Foştii negus­ tori ai Buzăului mutaseră tîrgul la Nişcov, sau umblau din loc în loc, să-’şi desfacă puţinele mărfuri ce aveau, cînd nu erau răpite de Turcii Capanlîi, ce-’şî aveau barace la Clinciu, unde maî mult jefuiau de cît cumpă­ rau. Totuşi însă Ruşii stabilesc aci, în 1806, o puternică colo­ nie de Bulgari, care se ocupa cu grădinăria, şi care trăia maî sigur şi mai comod de cît în patria-mumă. După încheiarea păceî, vechii târgoveţi aî Buzăului trimit Domnului Caragea o petiţiune, în 1812, ca să le dea voe să se întoarcă de la Nişcov în Buzău şi să reînfiinţeze vechiul tîrg, ceea ce au şi obţinut. E ­ venimentele din 1821 împiedică din nou acest avînt şi oraşul nu poate înainta. In anul 1828, cu luarea Brăilei de Ruşi, curăţindii-se şi Buzăul de Turci, locuitorii începură a prinde ini­ mă şi a se întoarce la vechile lor locuinţe. T ot în acest timp, o nouă colonie bulgară viind în Buzău, parte s’a stabilit la Vestul oraşului şi în com. Mărăcineni, iar parte a trecut: unii la Huşi şi alţii la Ploeşti. După 1828, oraşul începe a se reconstrui. Regulamentul Organic îl numă­ ră între capitale şi vechie cădere de isprăvnicat. Dintre familiile boereştî, carî se reîntoarsera sunt: Chrisoscoleu, Buzoianu, Jugă-Urs (Sărăţeanu), Mehtupciu, Vernescu (Cireşoiu), Musceleanu, Pîcleanu, Arion, Chir culeşti, Tăutu, Armaşu, Codreanu, etc., aşa că oraşul în 1835 numără 3800 suflete. In 1844 populaţia ajunsese la 7000 Şi de atunci a mers continuu crescînd. Dezvoltarea cea mare a luat-o după 1870, în urma des­ chidere! căilor fierate. Iată petiţiunea trimisă de ve­ chii tîrgoveţî, lui Caragea la

BUZĂUL (El’ISCOPlE)

124

1812, dimpreună cu alte hîrtiî relative : Prea înălţate Doamne, Jcluim Măriei Tale, că aici, în oraşul Buzăului, fiind obicinuit din vechime de se făcea tîrg o dată pe săptamînă, după cum sc urmează pe la toate oraşele, pen­ tru alişvcrişul locuitorilor şi înlesnirea celor trebuincioase ale Tîrgovcţilor s’a şi urmat acest tîrg pana în rasmeriţa ce a fost; iar după ce s’a calcat şi robit oraşul asupra rasmeriţeî, cum este ştiut, raspîndindu-se şi noi negustoraşif şi lo­ cuitorii tîrgoveţî pe unde am putut; vazînd ca şi din pricina drumului n’o sa maî putem stărui la locul nostru, sau a se maî urma facerea tirgulm la ziua cea rîuduită, de sunt acum 4 anî, prin po­ runcă şi după jalba ce am dat stapîuirei de atuncî şi cererea ce am făcut, s a orînduit acest tîrg, sa se faca în Buzău afara, la un loc maî ferit ce se numeşte Nişcovul, unde pana acum s’a şi urmat. Acum, după cc ni-s’a vestit bucuria pacei si a Marirci Tale mii stiva stapîuirc (care dc la milostivul Dumnezeu o cerem sa fie ani mulţi şi fericiţi , pe vreme de iarna, cum am putut, am năvălit ,i ne­ am adunat la caminurile n astre, silindu-ne de ne-am flcut dc o cam data, care bordeie, care colibe, cum am putut pănă în prima-vara, ca sa se faca ora, ul iarasi în starea luî şi fiind-ca tîrgul sc urmeaza tot acolo la Nişcov, în poalele muntelui, unde la nevoie s’a urmat în vremea rasmeriţeî şi osebit că 1 cui este neîndemînatcc, dar şi noua neguţăt rasilor si locuitorilor ne este peste mina şi din pricina asta pătimim dc t atc cele trebuincioase, pana (i dc ah reaua tre­ buind as pentru hrana n a tra şi dc lemne dc foc. Printr’aceasta plecata jal­ ba, dar nc rugam Măriei Talc ca sa dea luminata p runca de a se muta facerea acestui tîrg de la Nişcov iar la Buzău, unde în vechime a fost cu b r dc vite, de zacharclc, de cherestelele şi pentru înlesnirea noastra de a ne putea face casele, prăvălioarele, ce ni- ’an stricat în vremea rasmeriţeî şi a venit ora(ul în sta­ rea ce a fost mai înainte. Şi pentru a locuit rilor Măriei Talc alisveriş, căci nemutlndu-se tîrgul aici în Bu/au, pre­ cum zicem, este dc mare sminteala şi disc lie la toţi şi sa fie mila Măriei Tale. Robit Mări X T ile î,o l npguslomşil 1 locuitorii de lu U rg ii B u 7Uu ul. J u d . BuzuO.

D-ta Ipistatulc al log fcţiei mari a ’J arei-dc-Sus, vcî icdca jalba aceasta,

pentru care poruncim Domnia mea sa cercetezi şi la cererea cc fac jeluitorii să nc arataţi în scris. lS l2 , Decembre «5B iv Vel Mcdclniccru (nedescifrabil). Io Ioan George Caragea, Voovod i gpod z Vlascoe. Dumneavoastră, Ispravnicilor din Sud. Buzău, cînd lu adevar, cum arata jcluitoriloriî, va fi cu voinţa şi primirea tu­ turor locuitorii r i neguţaroraşilor din oraşul Buzău, de a se muta acel tîrg la locul unde a fost din vechime şi din aceasta mutare nu se va izvodi vre-o sminteala sau zatlhnire la alişvcrişul şi folosul locuitorilor, poruncim să sc muto acel tîrg la locul unde a fost mai îna­ inte, cu urmare întocmai precum maî jos în aceasta anafora se coprindo l8 l2 v Decembre 19. L. S.)

Vel L gofăt (ncdescifrabil .

Prea înălţate Doamne, După luminata porunca a Măriei Talc ce mi-se da la aceasta jalba, a neguţat rilor şi locuit rdor ot tîrgul Buzăului, făcînd cercetare, m am pliroforisit ca cu adevarat acest tîrg în rasmeriţa aratată, nu numai alte nevoi a pătimit, ci şi do ostaşi s’au ars şi cu slobozenia i porun­ ca stapînirei s’au tras mai sus în poa­ lele muntelui la un loc ce se ice Nişc vul'. iar acum cînd din mila luî D-zcu s’a făcut pace, urmeaza ca fic-care sa fie I11 starea lor de mai Înainte. Şi acest tîrg fiind vechiu şi cădere dc ispravnicat, cum şi loc de c 1 ac al trecătorii, cucusiin a este a se da luminata p runca a Măriei Talc, ca sa vie tîrgul la locul cel vechiu, unde sa’şi faca aiitveriş, atît cu altele cât şi cu obor de vite, cum este şi alte tîrgurî, ca un trebuincios şi dc folos şi locuitorilor şi orăşenilor şi D-lor Ispravnicii ca publicuiaşca şi sa Ingri asca a se pune lu lucrare porunca, -au precum se va găsi cu calc de Inalimea T a , sc va da p runca Iualţimci la i dc urmare 1812, Decembre 16. Dumttrache Ral t Logofăt.

( E p is c o p ie ) . Radu al V-lea-cel Mare, suindu se pe tro­ nul ţării (anul 1 4 9 6 — 1508), văzînd relele ce bîntuiau biserica, chiamă din Constantinopole pe fostul patriarh Nifon şi-l însărcină cu administrarea ei, zicîndu 1: Eu să domnesc, iar tu

B uzăul

BUZĂUL (EPISCOPIE)

să mă înveţi legea lui D-zeu şi să ne fi tată şi păstor». Nifon procedă ]a îndeplinirea sarcineî sale şi chiar în acel an sfătui pe Domn să înfiinţeze două Episcopiî: cea de Rîmnic şi cea de Buzău (Şincaî, «Cronica», ed. II, voi. II, pag. 146). Diocesa acestei Episcopii fu com­ pusă din judeţele : Buzău, Rîm­ nicul-Sărat, şi Sacul; mal în ur­ mă printr’un hrisov al lui Radu al IX-lea, fiul luî Radu-cel-Mare, din 1544 i se alipi şi judeţul Brăila. Primul Episcop a fost Paisie, dar atît dînsul cît şi suc­ cesorii săi, pănă la 1649 n’au avutîn Buzău o biserică, ca scaun episcopal, ci steteau în Tîrgovi­ şte, în jurul Domnului, venind în Buzău numaî cînd făceau in­ specţii, sau erau chemaţi de alte împrejurări. In anul 1532, Vintilă-Vodă ridicînd însemnata mănăstire Ot-Menedicul, Epis­ copii încep, cînd veneau în Bu zău, să tragă la această mănă­ stire şi să o considere ca o re­ şedinţă episcopală. Călugării de la Ot-Menedicul înmulţindu-se şi întinsele lor proprietăţi chemîndu-î des în Buzău, se văd siliţi să cumpere de la munici­ palitatea oraşului 7 pog. loc ca să-şî construiască un metoh, Frăsinetul, situat unde e acum grădina Episcopieî şi ale cărui ruine se văd încă. Episcopii în­ cep şi el a nu se maî duce la depărtata mănăstire Ot-Mene­ dicul, ci a se opri la metoh, ori de cîte ori veneau în Bu­ zău. Vasile Lupul, în 1639, în­ cepînd expediţiunile sale con­ tra luî Mateiu-Basarab, prădă şi arse schitul Frăsinetul, împreună cu oraşul şi chiar Episcopul tim­ pului, Ştefan tipograful, fiind atuncî în Buzău, a fost luat pri­ zonier. După încheierea păceî, Mateiu-Basarab, atît din îndem­ nul Episcopului Ştefan, cît şi

125

pentru a compensa pe călugări de pierderile suferite, începe, în 1648, a ridica vechiul schit Fră­ sinetul, însă în proporţiunî maî marî şi în 1649 îl termină. In acest an, Episcopul Ştefan, de­ venind Mitropolit al ţării, în locul său, sacră pe Serafim E ­ piscop al Buzăului. Serafim ex­ primă dorinţa ca acest metoh să devie scaun episcopal şi Episcopiî să-şî aibă reşedinţa aci. Cererea sa se aprobă de Domn, ba ceva maî mult, reuşeşte a transforma biserica-mumă, OtMenedicul, în metoh al fostului metoh Frăsinetul, devenit acum Episcopie, şi averile Ot-Menediculuî a fi administrate de E ­ piscop. Această biserică fiind slăbită de cutremure şi prădată de maî multe ori, Episcopul Metodie în 1742, o repară şi o înfrumuseţează, dar iarăşi cu­ tremure şi invaziunî o slăbiră şi o despuiară de orî-ce orna­ ment. Episcopul Chesarie, acel rîvnitor de cele Dumnezeeştî, văzînd-o în această stare, în a­ nul 1832, o restaură din nou, o împodobi în mod demn de o Episcopie, clădind în jurul ei măreţe palate: casele domneşti pe temeliile caselor făcute de Mateiu-Voevod, seminarul, consistoriul, tipografia, locuinţe de călugări, etc., âpoî grădini în­ tinse şi frumoase, aşa că Epis­ copia de Buzău, ca local, e şi astă-zî cea d’întîiu în ţară. Frontispiciul eî este acesta: «Această sfîntă şi Dumneze­ iască biserică s’a zidit din te­ melie de răposatul întru fericire Mateiu-Basarab-Vodă, "la leat 1649, după ce mal întîiti a dă­ rîmat din temelie pe cea vechie, făcută de strămoşii săî, arsă şi stricată de năvălirile barbariceştî. începător acestui scaun fiind chir Serafim Episcop. La leat 1740, fericitul Episcop, chir

BUZĂUL (EPISCOPIE)

Metodie, aşezîndu-se în acest scaun şi găsindu-se stricată de cutremure şi părăginită de oş­ tiri, s’a apucat mai întîiu de a dărîmat turlele slăbite şi a zi­ dit altele, apoi a împodobit-o atît pe dinăuntru cît şi pe din afară; iar la leatul 1832, iubi­ torul de D-zeu Episcop Chir Chesarie, văzînd iară toate tur­ lele slăbite de cutremure şi despodobită de toată frumuseţea, ce s’ar fi cuvenit să aibă o ast­ fel de sfîntă Episcopie, încă şi prădată de toate lucrurile sale cele mişcătoare, în vremea răz­ vrătire! din leatul 1821, s’a a­ pucat cu rîvnă şi grea cheltu­ ială de a dărîmat întîiu turlele; pe doi stîlpl din biserică şi pe toate ferestrele le-a făcut cu meşteşug arhitectonic, apoî destencuind-o, atît pe dinăuntru, cît şi pe din afară, a împodo­ bit-o înăuntru cu iscusită zu­ grăveală, cu tîmplă şi cu alte săpături poleite, iar pe din a­ fară cu foarte frumoasă arhi­ tectură ; asemenea înfrumuseţîndu-se tot atunci şi clopot­ niţa şi aşa cu multă dragoste şi libov, au înoit toate pănă la cel mal mic lucru spre vecinica sa pomenire; şi s’a isprăvit tot lucrul acesta în zilele Domnului Alexandru Dimitrie Ghica-Voevod, la leatul 1834, Decembre 30 şi s’a sfinţit cu multă cere­ monie bisericească». Inscripţia susţine că MateiuBasarab a făcut această bise­ rică în locul celei făcute de stră­ moşii săî, ceea-ce e în contra­ zicere cu toate datele istorice. Probabil că Episcopul Chesarie, la redijarea acestui frontispiciu n’a consultat maî de aproape Istoria.— O altăgreşală făcută de acest mare Episcop, e şi aceasta: In timpul păstoriei sale a res­ taurat, sau a zidit din nou, mal toate bisericile istorice din ju-

BUZĂUL (EPISCOPIE)

deţ şi a pus frontispiciî nouă, în care nu se maî menţionează data şi primii fondatori, ci se mulţumeşte a declara: «Această sfîntă biserică s’a făcut de E ­ piscopul Chesarie în locul celeî vechi». Episcopia Buzău a avut maî multe metohurî: Adîncata, Alunişul, Berea, Cheea (Prahova), Cislăul, Cozieni, Găvanele, Găvăneşti, Mereî, Pîrscovul, Pinul, Proşca, Săseni, Sf. Dumitru (Bu­ cureşti), Sf. Nicolae (Focşani) şi Vintilă-Vodă, ale căror averi, împreună cu ceea-ce era pro­ priu Episcopieî, se administra de Episcopî, din carî, uniî au ştiut să facă fapte lăudabile, iar alţiî şî - afl apropiat veniturile pentru bunul lor traifl şi al neamurilor lor. După seculari­ zare, Episcopia a încetat de a maî avea metohurî. Diecesa Bu­ zăului constă actualmente din două judeţe: Buzăul şi Rîmni­ cul-Sărat şi e împărţită în 11 parohii urbane (4 în Rîmnic) şi 197 rurale (84 în Rîmnic), avînd 15 biserici în parohiile urbane şî 400 în cele rurale, cu un număr total de 432 pre­ oţi, 6 diaconi şi 693 cîntăreţî. Pentru administrarea clerului sunt doi protoereî, unul cu re­ şedinţa în Buzăfl şi altul în Rîm­ nic. T ot în Rîmnic trebue să stea şi un arhierefl, locotenent al Episcopului de Buzău. Episcopii ce afl păstorit e­ parhia Buzăului, după datele ce am putut culege din diptice, frontispiciî, condica episcopilor, «Istoria bisericească de Lesviodax», etc., sunt: I. Paise, primul episcop, sacrat de patriarhul Nifon, păsto­ reşte de la 1496— 15 26. Domnul ţării, Radu-Voevod, îî dărueşte pădurea Crîngul (Braniştea), de lîngă oraş, interzicînd tuturor orăşenilor intrarea într’însa.

126 2 . Anania, de la 1526— 1544* 3. Ieremia, se suie pe scaun la 1544; i-se măreşte diecesa de Radu IX, adăugîndu-î şi ju­ deţul Brăila, dar, în anul 1546, devenind raia turcească, die­ cesa rămîne în limitele de maî înainte. El lasă locul lui 4. Atanasie, care păstoreşte de la 1558— 1587. 5. Luca ocupă scaunul epis­ copal în 1587 ; se distinge prin calităţile sale morale şi printr’o înfocată iubire de ţară. Ajută mult pe Mihaifl-Viteazul cu con­ siliile sale şi moare în 1612. Se găseşte păstorind şi la Rîmnic. 6. Ciril păstoreşte de la anul 1612— 1620. 7. Efrem Trufâşel păstoreşte de la 1620— 1636. El obţine un hrisov de la Radu-Mihnea-Voevod, în anul 1623, prin care se zice că Episcopul Buzăului şi arhiepiscopul ot Buzăvski, să aibă în pace posluşnicii ce sunt împrejurul Sf. Episcopii, strînşi săraci de pe la Moldova şi de pe la Brăila şi din toate latu­ rile şi să fie scutiţi de bir şi de galbeni şi de cal şi de oae seacă, pentru ca să fie de lucru şi de ajutor şi de treabă Sf. Episcopii. T ot acest episcop obţinuse mal înainte de la A ­ lexandru Iliaş Voevod un hri­ sov, prin care se zice că posluşniciî Episcopiei să aibă pace de bir şi de galben şi de sluhă şi de către judeţul cu 12 pîrgarf şi de către călăraşi cu cal de olac şi de toate slujbele şi mîncăturile cîte sunt peste an. Face însă rezerva, că pîrgaril afl voe, că dacă posluşnicii vor fi Moldoveni, să le ia birul mol­ dovenesc (Hrisovul poartă data ZPK N safl 1620, însă Alexan­ dru IliaşI în Istorie se vede domnind numai pănă la anul 1618). T ot Efrem Trufâşel obţine

BUZĂUL (EPISCOPIE)

un alt hrisov de la Mateifl-Ba­ sarab, din anul 1634, în care, între altele se zice: «Şi vouă care umblaţi după birul moldo­ venesc să lăsaţi în pace pe posluşnici, mal ales care va fi mol­ dovean, voi de la acela să luaţi bir moldovenesc; iar ăî-l-alţi oa­ meni, bună pace să le daţi». 8. Ştefan Tipograful, care încă ca monah se ocupa cu tradu­ cerea cărţilor bisericeşti şi cu imprimarea lor, fu ridicat la demnitatea de Episcop al Bu­ zăului la anul 1636, în care demnitate nu-şi uită vechia sa ocupaţiune. El şezînd în T îrgo­ vişte, în anul 1644, publică a doua ediţie a Cazaniei, apoi Pravila cea mare, etc. Şcoala înfiinţată de Mateifl-Basarab în Buzăfl, sub privegherea şi con­ ducerea lui Ştefan, dobîndi oare­ care renume, dînd în curînd oa­ meni bine cunoscători în ale limbel naţionale şi e probabil că şi Grecenil să-şi fi cîştigat aci primele cunoştinţe, pe care apoi le complectară retraşi la proprietăţile lor: Verneşti, Potoceni, Greci-de-la-Buzăfl, etc. In anul 1648, murind Mitropo­ litul ţăreî Teofil, Ştefan îi urmă în această demnitate, sacrînd în locul săfl Episcop al Buzăului pe Serafim. Ştefan muri la 1668 şi se înmormîntă în Mitropolia Tîrgoviştel. 9. Serafim se sui în scaunul episcopal la 1649. Stabili reşe­ dinţa Episcopieî în schitul Fră­ sinetul, pe care-1 proclamă bi­ serică catedrală. In anul 1668, murind Ştefan, Serafim era să devie Mitropolit, dar fu în Urmă mutat la Episcopia Rîmniculul, urmînd în locu-i 10. Grigore, care păstori de la 1668 — 1691. Din timpul acestuî Episcop se găseşte un hrisov a lui Constantin ŞerbanVoevod, prin care se zice că

BUZĂUL (EPISCOPIE

Mateiu-Vodă, văzînd că sără­ ceşte Episcopia a slobozit pe posluşnicii el de pîrcălab şi de Căpitan şi le a scos tabrul din visteria ţăreî, de aceea şi el confirmă această legaţiune. 11. Mitrofan, de profesie ti­ pograf, trăia în Moldova şi era ajutor şi emul al marelui Mitro­ polit Dosofteiu. Meritul său îl urcă pe scaunul Episcopieî Hu­ şilor, dar căzînd în disgraţia luî Constantin Cantemir se de­ mise. Constantin Brîncoveanu îl chemă în Muntenia, unde îm­ preună cu fraţii Grecenî, Nico­ lae Milescu, Gherman Nisis şi alţii încep să colaboreze la tra­ ducerea bibliei şi a altor scrieri. La anul 1691, devenind vacantă Episcopia Buzăului, Greceniî, in­ tervenind în favoarea sa, i se încredinţează scaunul acestei eparhil. In anul 1692 a înfiinţat pentru prima oară o tipografie în Buzău, în care se tipări: Pravoslavnica mărturisire, tra­ dusă din greceşte de fraţii Ra­ du şi Şerban Greceanu (1692), Triodu (1697), Mineiul slavorom. (1698) şi altă ediţie în 1700, Molitvelnicul greco-romîn (1699), învăţătura preoţilor de­ spre cele 7 taine (1702), precum şi mal multe alte scrieri. Şcoala din Buzău fu de asemenea una din ocupaţiile de predilecţie ale luî Mitrofan, ridicîndu-î şi maî mult ren urnele ce i-1 lăsase Ştefan. Mitrofan muri, lăsînd un nume scump naţiune! şi maî cu sea­ mă literatureî romîne, la 1703. 12. Damaschin. Gloria Epis­ copatului de Buzău nu încetă cu Mitrofan , căci succesorul său Damaschin care îl urmă în anul 1703, ştiu atît prin conduita sa cît şi prin întin­ sele sale cunoştinţe, să-î dea o nouă aureolă. Damaschin maî în­ tîiuj^fusese dascăl şi cunoştea bine limbile: slavonă, elenă şi ,

127

latină. Deveaind Episcop, în­ cepu cu un neîntrecut zel şi o rară competinţă a complecta li­ teratura religioasă, fie prin nouă traduceri,, fie prin corigerea ce­ lor deja traduse. In anul 1710 fu mutat la Episcopia Rîmniculuî, unde continuă opera în­ cepută. Şcoala din Buzău îî dete un caracter şi maî naţional, vo­ ind a scoate de aci pe viitorii dascăli de limba romînă. Nu­ mele lui Damaschin va ocupa tot-d’a-una un loc distins în is­ toria literatureî romîne şi din­ tre cele d ’întîu în Istoria literaturei eclesiastice. Constantin Brîncoveanul,prin­ tr’un hrisov din 1707, acordă acestui Episcop beneficiul, ca oamenii ce vor veni la moara Episcopieî să fie scutiţi de că­ tre Căpitanul cu toţi călăraşii ot BuzăQ, a nu-î bîntui de olăcarî şi de potvadă, să nu le ia caii de olac şi casele de pot­ vadă, ci să-î lase în bună pace să umble fără grije ori unde vor vrea. T ot Damaschin, pentru a mări averea Episcopieî, începu să cumpere proprietăţi în oraş, între care prăvălia luî Afi Tur­ cul Deli Hogea şi a fratelui său Abdulah, pe care şi eî o aveau de la un alt Turc Mahomet Baraictarul, pe preţ de 20 talere. 13. Ioasaf păstoreşte de la anul 1710— 1717. 14. Daniel, originar din Cîmpu-Lung, discipol al luî Melhisedec, egumen al mănăstirii de acolo, care îl iniţiase şi în lite­ ratură, fu sacrat Episcop al Bu­ zăului în 1717, iar după 3 ani, 1720, deveni Mitropolit al Mun­ teniei. El ne lăsă cîte-va tradu­ ceri, a imprimat maî multe cărţi bisericeşti, a zidit biserica Vergulul din Bucureşti şi în 1732 şî-a dat sufletul. 15. Ştefan, succesorul luî D a­ niel,păstoreşte de la 1720— 1732,

BUZĂUL (EPISCOPIE)

cînd a devenit Mitropolit al ţă­ reî. Cu ocaziunea venire! luî N. Mavrocordat în Buzău, în 1728, el transformă şcoala de aci în greco-slavonă şi Domnul îî dă­ rui 200 talere din venitul jude­ ţului pentru întreţinerea eî. 16. Misail, succesorul luî Şte­ fan, păstori de la 1732— 1740, fără să se distingă prin nimic; obţine însă pentru un pescar, favorit al său, un hrisov de la Grigore Ghica (1735), în care se zicea: «Acest pescar sărător Dicul Măjar, ce este al Sf. Episcopii BuzăO, să fie scutit de toate dăjdiile, numaî la haraciu să aibă o dare într’un an o dată, veri cu peceţî, au fără peceţî, ughî fi, în pace să fie şi de măjerit şi de fumărit, cu con­ diţie să dea peşte la Episcopie. Ordonă apoî boierilor cislaşî pe judeţe şi slujitorilor strîngătorî de banî şi fumărilor şi măjarilor să se ferească de acest om. 17. Metodie păstoreşte de la 1740— 1749, se ocupă mult cu restaurarea bisericilor din eparchia sa şi maî cu seamă a Episcopieî şi a mănăstirii Vin­ tilă-Vodă. Mări averea Episco­ pieî, cumpărînd maî multe din proprietăţile Grecenilor. Con­ stantin Mavrocordat îî dărueşte moşia Unguriul, ca să fie sat al Episcopieî: «Şi fieşte care om să aibă a face clacă ce s ’a orînduit de la Domn, de om în­ tr’un an zile 6; însă clacă, iar nu lucru; şi această clacă să nu se facă toată odată ci pe rîn d : la coasă, la secere şi la arătură şi să dea şi dijma din 10 una, după obiceiu; cel ce vinde vin să dea aditul buţi! Sf. Episcopii». 18. Filaret, egumen al mă­ năstire! Sf. Ecaterina din Bu­ cureşti, devine episcop al Bu­ zăului în 1749; păstoreşte pănă la 1753, cînd îî ia locul

BUZĂUL (EPISCOPIE)

19. Rafael, care demisionează în 1764. 20. Cozma, Protosinghel al Mitropoliei din Bucureşti, deve­ nind episcop în 1764, se dis­ tinge prin maî multe fapte de caritate, maî cu seamă înavuţind bisericile cu odoare sacre. E cel d’întîiu care introduce sfeşnice de alamă cu cheltuiala sa. Sub dînsul, şcoala din Buzău, în ur­ ma hrisovului dat de Al. Ipsi­ lante în 1774, devine cu totul grecească. In urmă, Alexandru Ipsilante, dă un alt hrisov prin care zice că Episcopia Buzău, fiind arsă şi stricată de văpaia răsmeriţeî, se face ctitor al eî şi-î acordă maî multe daruri (1778, Aprilie 26). T ot sub Coz­ ma, Constantin Caragea, prin­ tr’un hrisov din 1782, Decem­ brie 26, zice că Episcopia fiind jefuită şi arsă de văpaia trecu­ tei răsmeriţe se face şi el cti­ tor al eî. Acest hrisov se con­ firmă la 1792, de Mihail Con­ stantin -Şuţu - Voevod. In fine, Scarlat Grigore Ghica îî dă voe să aducă lude din străinătate, în specie meşteşugari, cari vor fi scutiţi de orî-ce dări, ca să fie posluşnicî aî Episcopieî. El devine Mitropolitul ţăreî, în a­ nul 1787 şi în locu-î se alege 21. Dosofteiu, grec din Ianina, dar eminent păstor şi în­ focat iubitor de ţară. El păsto­ reşte de la 1787— 1 7 9 3 , cînd este ales Mitropolit al ţăreî. In anul 1810 fu exilat de Ruşi şi moare în Braşov, la 1826. El tipări maî multe cărţi cu chel­ tuiala sa, încuragiă pe monahii Grigore şi Gheronte de a tra­ duce şi tipări continuu, iar a­ verea ce o adunase, o lăsă ţă­ reî, ca să se trimită tineri în străinătate, spre a se instrui. El înfiinţează pentru prima oară condica Episcopieî Buzău, în Care a trecut hrisoavele şi căr­

128

ţile de moşii aflate pănă la dîn­ sul. (Vezî «Condica Episcopieî Buzău», tom. I, fila 3). 22. Constantin Grecul de la Ianina, păstoreşte de la anul 1793— 1819; nu ştiu însă să imiteze pe connaţionalul şi pre­ decesorul său, trăind maî mult pentru dînsul şi aî săî. Sub dînsul şcoala din Buzău se închise; la aceasta contribuise în mare parte şi evenimentele din 1806. Con­ stantin obţinuse de la Nicolae Caragea un hrisov, prin care se dărueşte Episcopieî un scaun de carne scutit de vamă, de erbărit şi de orî-ce dări la care sunt supuse cele-l-alte scaune; căcî şi alţî Domni au dat sca­ une în Buzău. Constantin Moruzzi printr’un hrisov din 1793, August 19 (cel d’întîu docu­ ment cu leatul modern), după ce spune că mănăstirile sunt cinstea şi podoaba ţăreî, stabi­ leşte drepturile acestuî Episcop asupra tîrguluî Drăgaiceî, precizîndu-î dările ce trebue să ia şi scutirile ce trebue sa facă. Domnul ţăreî, Alexandru Moruzzi, printr’un hrisov din 1793, fiind Episcop încă Dosofteiu, dedese voie Episcopieî să aducă 40 lude lemnari. Ludele însă sosesc sub Constantin şi munca lor servi la mărirea avereî sale proprii. 23. Gherasim, romîn de ori­ gină, păstori de la 1819— 1824. Se distinge maî mult prin viaţa ascetică, de cît prin calităţi pas­ torale. Demisionînd în 1824, se retrase la mănăstirea Căldăruşani, unde se făcu schimnic. A murit în 1844. 24. Chesarie (Constantin Căpăţînă), se sui în scaunul Epis­ copieî Buzău după retragerea luî Gherasim şi păstoreşte de la 1825 pănă la 1846 Noembrie 30. Născut în Bucureşti la 1784, se dete studiilor ce se puteau do-

BUZĂUL (EPISCOPIE)

bîndi pe atunci şi maî cu sea­ mă limbii şi literatureî elene, în care era foarte competent, avînd de maestru pe renumitul Lambru. El maî întîiu deschise o şcoală privată în Bucureşti şi instrui pe copiii Bărcănesculuî, prin care făcu cunoştinţa Epis­ copului Iosif al Argeşului. Iosif îl introduse în viaţa mona­ hală, îl făcu diacon al acestei Episcopii, apoî preot curator al metohuluî Antim din Bucureşti, de unde îl luă Mitropolitul Gri­ gore şi îl numi econom al Mi­ tropoliei. Grigore Ghica îî în­ credinţa în 1825 Episcopia Bu­ zăului. Discursul său de insta­ lare e o capo-d’operă, ca cuge­ tare şi formă, ca patriotizm şi iubire evangelică. El a lucrat nu numaî cu cuvîntul, ci şi cu fapta. Dispunînd de marile ve­ nit irî ale Episcopieî, începu mal întîiu restaurarea eî, şi o încon­ jură cu măreţe palate şi fru­ moase grădini, aşa că ea deveni cea d’întîiu în ţară. Construi palatul Seminarului şi un altul pentru tipografie, ridică din te­ melii bisericile: Vintilă-Vodă, Ciolanul, Răteşti, Pîrscovul, Cis­ lăul, Găvăneşti, Cozieni şi Săseni ; rezidi schitul Cheea din jud. Prahova şi mal multe altele din jud. Rîmnicul-Sărat. El în­ demnă cu energie şi contribui cu dărnicie la ridicarea altor bi­ serici, atît din oraş, cît şi din jud. Buzău, aşa că mal nu e bi­ serică care să nu fi fost atinsă de bine-făcătoarea sa mînă. T i­ pografia, înfiinţată de Mitrofan şi lăsată în părăsire de la moar­ tea sa, o reînfiinţă, înavuţind-o cu material nou şi în 1834 în­ cepu iar să funcţioneze, eşind de aci scrieri însemnate. Şcoala Episcopieî încetase de la 1806, oraşul era distrus, şi ceî ce doreau a căpăta oare-care cu­ noştinţe erau siliţi sa se ducă

buzăul

(e p i s c o p i e ;

129

la Nişcov, unde boeril B ănici şi Mihail Chirculescu înfiinţaseră o şcoală grecească, sub direcţiu­ nea luîlorgu Codru, un tînăr din Atena, cu oare-care cultură. Che­ sarie înfiinţă' îndată o şcoală de gramatici, iar în 1838 înfiinţă Seminarul. Şcoala luî Codru se închise în 1834, în urma des­ chidere! şcoalelor naţionale. Che­ sarie, cunoscător şi amator de muzică, deprins cu accentele armonioase şi romîneştî ale muzicel, reformată de Macarie, a­ duse în Buzău pe celebrul său discipul, psaltul Matache, şi în­ fiinţă o şcoală de muzică bise­ ricească. Această şcoală deveni în curînd celebră şi elevii el: Iosif Nania, actual Mitropolit al Moldovei, Serafim, Chirchidon, Hipolit, Parascoveanul, etc. se făcură cunoscuţi ca cei d’în­ tîiu cîntăreţî al ţăreî. Am ic al lui Ioan Vărbileanu, protopop în Mizil, rămas văduv, îl că­ lugări sub numele de Iosapat şi îl numi eclesiarh al Episco­ piei, mal în urmă deveni pro­ fesor la Sf. Sava, egumen al Znagovuluî, etc., de unde luă numele de Znagoveanu. Chesa­ rie ca un alt Mateiu-Basarab, reedificînd şi restaurînd atîtea Biserici, nemulţumit de pictura bizantină, decăzută cu totul, voi să introducă şi în pictura bise­ ricilor un nofl stil original şi romînesc. Găsi pe un tînăr de mare talent, pe Nicolae Zugra­ vul, şi înfiinţă în Buzău o şcoală de pictură. Dintre elevii el vom menţiona pe răposatul George Tătărescu. Demnă de amintit e importanţa şi splendoarea ce da serviciului divin. Chpsarie, sim­ plu, sever, cu o autQritate mo­ rală necontestată, însoţit de o numeroasă suită de arhidiaconî, diaconi şi anagnoştl, toţi cu voci frumoase şi îmbrăcaţi cu multă bogăţie, facea pe credincioşi să 067G0 AJtţt'elc D c(lo nu eoyrailo. F o l, I I .

C a b u la -B a ir , deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia şi Mangalia, în com. Carabacî şi Cavlacar, servindu-le ca hotar. Se întinde printre văile Mangaeî şi Beşoul. A re 11 r m. înălţime, dominînd văile sus menţionate, satele Beşaul şi Merdevenli-Punar. Dru­ mul ce uneşte satele este aco­ perit cu fineţe şi păşunî, C a c a in a , vale, situată pe moşia

Grumăzeşti, la hotarul despre satul Ghindăoani, în com. Gru­ măzeşti, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu; prezintă şi terenuri arabile în cea maî mare parte sunt însă mlăştinoase. C a ca le ţi, numire vechiă, a com. Albeşti, jud. Buzău. C a c a le ţi, com. rur., în partea de S.-V. a pl. Ocolul, jud. Romanaţj, se compune numaî din sa­

tul cu acelaşi nume, departe de Caracal, spre Vest de 26 kil. Terenul com. prezintă o altitudine d’asupra nivelului mă­ rii de I70m,,37. A re o populaţie de 1966 lo­ cuitori, din carî 991 bărbaţî şi 975 femei; 590 capî de familii; 901 căsătoriţi şi 1065 necăsă­ toriţi; 134 ştiu carte şi 1832 nu ştiu; sunt 422 contribua­ bili. Ocupaţia locuitorilor e agri­ cultura precum şi creşterea vi­ telor. Se cultivă 1009 hect. cu grîu, 2186 cu porumb, 71 cu ovăz, 16 cu orz, 346 cu secară, 76 cu meiu, 30 cu CÎnepă şi 107 cu viî. Vite marî sunt 1641, vite mici cornute 594 şi rîmă­ torî 877. A re 5 cîrciumî. Bud­ getul com. pe 1886/87 a fost de 4596 lei la venituri şi 4544 leî la cheltuelî. A re o şcoală primară mixtă de gradul I cu un învăţător şi la care au urmat 68 elevi (40 băeţî şi 28 fete) din 68 copil (40 băeţî şi 18 fete) în 1887. Are 4 biserici: Sf. Nicolae (1866), Sf. Dumitru (1879), Ador­ mirea- Maiceî-Domnului (1877), şi Sfinţil-Voevozî (1869), deser­ vite de 4 preoţi şi 8 cîntăreţî. In coprinsul com. se află un loc unde a fost sat vechiu, o biserică, şi maî multe măguri:

18

C A C A L E Ţ IS A U RAC0V1ŢA

a Turcului, a Berzei, a Cornel, a Purcelei, a Jidovilor, etc. şi unde se găsesc cioburi şi oale groase la făptură.

138

se află un petic de pădure în suprafaţă de 118 hect. Aci sunt văile: Craciul, Şer­ ban, Mălurenilor şi Adînca. Vite sunt: 640 boî şi vaci, 30 bivoli, 47 caî, 3400 ol, şi 420 rîmătorî. Com. e străbătută de şoseaua judeţeană Giurgiul-Alexandria.

sau R a c o v i ţ a , com. rur., pl. Marginea, jud. Vlaşca, proprietatea Eforiei Spitalelor din Bucureşti, cu o suprafaţă de 5304 hect., rămase după ce s’a dat la 138 locuitori împroprietă­ C a c a le ţ i, sat, jud. şi pl. Argeş, pendinte de com. rur. Zărneştiriţi în 1864 suprafaţa de 567 hect. Cacaleţi, cu o populaţie de 55 De această comună depinde familii, sau 200 suflete. A re o şi Ciochina şau Racoviţa, pro­ 0 biserică, cu hramul Sf. Filofprietate nelocuită ce aparţine tea, deservită de I preot şi I D-luI I. Marghiloman, şi care cîntăreţ; o şcoală primară ru­ are o suprafaţă de 679 hect. rală. In 1886, moşia Eforiei Spiţa-j In acest sat este reşedinţa lelor s’a arendat pe preţul de primăriei Zărneşti-Cacaleţi. 48660 lei. Această com. se află situată C a c a le ţ i, sat mic, pl. Znagovul, pe loc şes, în valea Craciul, din jud Ilfov. Face parte din com. jos de Gogoşari, la extremita­ rur. Baloteşti. Este aşezat spre tea V.-S. a jud. Teleorman, de­ E. de Preoţeşti, pe malul stîng parte de Giurgiul de 34 kil., de al văeî Pociovaliştea şi la S. Alexandria 20 kil. şi de 16 kil. de pădurea Vlădiceasca. de Stăneşti, reşedinţa plăşeî. A re o biserică, cu hramul IzPopulaţiunea acestei comune vorul-Tămăduirel, deservită de era în 1886 de 1037 suflete, 1 preot şi I cîntăreţ. Populaţia din care 180 contribuabili. luî e de 68 locuitori. Budgetul comunal la 1886 era: Suprafaţa totală a satului e la venituri de 4604 lei, iar la chel­ de 418 hect. Proprietarul, d-1 tuelî 2399 lei. In 1887 veni­ N. Ioanide, are 353 hect. şi lo­ tul era de 3153, iar cheltuelile cuitorii 65 hect. In corpul mo­ de 2731 lei. şiei sunt 200 hect. pădure. S ’a semănat în 1887 supra­ Numărul vitelor marî e de 60 faţa de 1500 hect. cu diferite şi al celor mici de 180. cereale. Comerciul se face de I cîrA ci este o biserică zidită la ciumar. 1865, deservită de I preot şi I dascăl. La această biserică s’au C a c a le ţi, jud. Ilfov. (V. Baloteşti). oficiat în 1888: botezuri 78, cu­ nunii 7 şi înmormîntărî 39. Ţine C a c a le ţi, cătun, jud. Ialomiţa, pl. de Parohia Gogoşari-Nol. Cîmpuluî, pendinte de comuna In comună este o şcoală mixtă Armăşeşti. cu 3 clase, condusă de I învă­ ţător. In 1888 au urmat la C a c a l e ţ i sau G o g o ş a r i - N o l, că­ şcoală: 55 băeţî, 12 fete, din tun, jud. Vlaşca. (V. căt. Go65 băeţî şi 42 fete în vîrstă de goşari-Nol). şcoală. In raionul acestei proprietăţi C a c a le ţ i, moşie, jud. Argeş, pl.

C a c a le ţ i

C A C a L E Ţ I-C IR E Ş U L

Gălăşeşti, proprietate a statului. A re IOO pog. pădure. L a 1877 avea o arendă de 1356 lei, 35 bani, şi a fost ipotecată, împre­ ună cu alte moşii ale statului, pentru acoperirea emisiunel bi­ letelor ipotecare de 27 mii. lei. Pe periodul 1883— 88 arenda acestei moşii a scăzut la 200 leî anual. C a c a le ţ i, munte, în com. Cătina,

căt. Păsăroiul, jud. Buzău. Face hotar despre com. Calvini. C a c a le ţ i, numire, ce se

maî dă muntelui Vîrful-Stînel şi pădurel de pe dînsul, din com. Că­ tina, jud. Buzău.

C a c a le ţ i, numire dată cîte o dată

moşiei Albeşti, jud. Buzăfi. (V. Albeşti-V ernescu). C a c a le ţ i, vechiă numire, a moşiei

Scheiul, din comuna Gherăseni, jud. Buzău. com. rur., în apropiere de rîul Neajlovul, jud. Argeş, pl. Gălăşeşti, la 25 kil. de com. rur. Costeşti, reşedinţa subprefectureî, şi la 36 kil. de Piteşti. Se compune din 2 sate: Cacaleţi şi Cireşul, avînd 194 familii, din carî 5 fam. de Ţi­ gani, sau 824 suflete. In com. sunt 2 biserici vechi şi o şcoală primară rurală. Budgetul comu­ nei pe anul 1882— 83 a fost de lei 1580, bani 48, la veni­ turi şi de lei 1964, la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună are 203 contribuabili şi un budget de 1890 lei la venituri şi de 1738 lei la cheltuelî. Numărul vitelor era în anul 1887 de 818 vite mari (750 bol şi vaci, 68 caî), şi de 460 ca­ pete vite mărunte (oî şi capre), şi 160 rîmătorî.

C a c a le ţ i-C ir e ş u l,

CACALEŢI-DE-JOS

com. rur., pe rîul Neajlovul, jud. Argeş, pl. Gălăşeşti, la 24 kil. de comuna rur. Costeşti, reşedinţa sub-prefectureî, şi la 37 kil. de Piteşti. Se compune din satele: Cacaleţi-d.-j. şi Gruiul, avînd 170 fa­ milii, safl 630 suflete, din carî 16 fam. de Ţigani. In comună sunt 2 biserici şi o şcoală pri­ mară rurală. Budgetul com. pe 1882— 83 a fost de 1643 leî, 82 banî la venituri şi de 1600 leî la cheltuelî. După o publi­ caţie oficială (1887), această co­ mună are 162 contribuabili şi un budget de 2299 leî la ve­ nituri şi de 2082 leî la chelt. Numărul vitelor era în 1887 de 513 vite marî (440 boî şi vacî, 73 caî), şi de 622 vite mă­ runte (372 oî şi 250 rîmătorî).

C a c a le ţi-d e -J o s ,

C a c a le ţi-d e -J o s , sat, cu 138 fa­

milii, safl 520 suflete, jud. A r­ geş, pl. Gălăşeşti. Face parte din com. rur. cu acelaşi nume. Are o biserică, cu hramul A dor­ mirea, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser; o şcoală primară rurală. C a c a le ţi-d e -S u s , (maî înainte îî

139 C a c ă - I a p a (V a le a -C a lu lu î) , va­

le însemnată, în com. Cernăteşti, jud. Buzăâ. Se formează din ploî şi se scurge în rîul Buzăul, maî sus de Valea-Blăjenciî. C a c ia m a c , sat, în jud. Constanţa,

pl. Medjidia, căt. comuneî Mamut-Cuiusu. E situat în partea sud-estică a plăşeî şi cea sudică a comuneî, la 7 kil. spre S. de cătunul de reşedinţă, MamutCuiusu, într’o vale închisă de dealurile Iurtluc-Bair, CaradedeBair şi Copadin. C a c ia m a c , sat,

în jud. Tulcea, pl. Istruluî, căt. comuneî Casimcea, aşezat în partea V . a judeţului şi a plăşeî, pe ambele maluri ale pîrîuluî Taşăul safl Casimcea, la 6 kil. Spre S. de re­ şedinţa Casimcea, Este o adu­ nătură de vre-o 35 case, carî ocupă o întindere de 80 hect. Teritoriul satului are 700 hect. Populaţia este de 32 familii, safl 118 suflete, maî toată turcă-tătară. Pămîntul este în general bun pentru agricultură; de aceea ocupaţiunile principale ale lo­ cuitorilor sunt plugăria şi creş­ terea vitelor. In cătun se află o şcoală primară mixtă, cu 1 în­ văţător, frecuentată de 38 elevi. Printr’însul trece drumul comu­ nal Casimcea-Chiuciuc-Chioî.

zicea S ilişte a ), sat, cu 84 fa­ milii, sad 240 suflete, jud. A r ­ geş, pl. Gălăşeşti. Face parte din com. Cacaleţi-Cireşul. Are o biserică, cu hramul S-ta Paraschiva, deservită de 1 preot C a c ia m a c -C iflic ,/ * r w * ă safl mo­ şi 1 cîntăreţ. ’ fie însemnată la S. plăşeî Man­ galia, jud. Constanţa, tocmai la hotarul Bulgariei; ţine de co­ C a c a le ţ i-V e c h l, numire vechiă muna Sari-Ghiol. Este situată a căt. Sudiţi, com. Gherăseni, pe valea Papucci şi are o formă jud. Buzăfl. drept-unghiulară alungită de la E. către V . E proprietate par­ C a c a le ţ i-Z ă r n e ş tî, com. rur., ju­ ticulară şi are 120 hect. supra­ deţul Argeş. (V. Zărneşti-Cacaleţî). faţă. numire vechiă, ce o purta satul Cacomeanca, jud. Ialomiţa.

C a c a m e i,

deal, în jud. Constanţa, pl. Medjidia, pe teritoriul comuneî Mamut-

C a c ia m a c - O r m a n - B a ir ,

CACOMEANCA

Cuiusu, situat în partea nordestică a plăşeî şi cea sud-vestică a comuneî. Se întinde de-alungul şi pe la Estul văeî CurtCulac, avînd o direcţiune gene­ rală de la N.-V. către S.-E. Are o înălţime maximă de 147 m., pe care o atinge în vîrful săfl Cogea-Iuc. Este tăiat de maî multe drumuri comunale şi e a­ coperit pe poale cu semănături, iar maî sus cu păşuni şi fîneţe. C a c io r u l, pisc, com. Izvorul, pl.

Vedea-d.-s., jud. Olt. C a c io r u l, pîrîu, udă poalele pis­

cului cu acelaşi nume, com. Iz­ vorul, plasa Vedea-d.-s., jude­ ţul Olt. C a c în a , gît, al

lacului Boianul, jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pe te­ ritoriul com. Ciocăneşti-Mărginenî şi Ciocăneşti-Sîrbi; pune în comunicaţie lacul Boianul cu braţul Botul.

C a c o m e a n c a , com. rur., în jud.

Ialomiţa, pl. Borcea, este situ­ ată între comunele Ceacul şi Rasa, la 10 kil. spre V . de ora­ şul Călăraşi. Teritoriul com. are o supra­ faţă de 1560 hect., din carî: 300 hect. pădure şi băltiş, iar cea-l'altă parte pămînt de ară­ tură. Coprinde două moşii, ce aparţin la doi proprietari. După legea rurală din 1864, snnt îm­ proprietăriţi 174 locuitori şi neîmproprietăriţî se maî găsesc 156. Se compune dintr’un singur sat, situat pe partea de N.-V. a locului Călăraşi, numită de locuitori Japşa-Satuluî. Numirea oficială a satului e Cacomeanca, iar populaţiunea nu întrebuin­ ţează de cît numirea de Mănucul, dată după numele unui fost proprietar al moşiei. Cacamei este vechiul nume al satului.

CACOMEANCA

A icî este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Populaţiunea comuneî este de 1482 locuitori, cu 360 capî de familie şi 1122 membri de familie, sau 752 bărbaţi şi 730 femei. După naţionalitate sunt: 1477 Romînî, 3 Greci şi I Sîrb, toţi de religiune creştină orto­ doxă. După profesiuni sunt : 349 agricultori, 3 meseriaşi, 9 comercianţi, 5 profesiuni libere şi 6 servitori. Din aceştia, nu­ maî 61 persoane ştifl carte, iar I421 nu ştifl. După statistica din anul 1887, populaţinnea era de 340 fa­ milii Romînî, 3 familii Greci şi 8 familii Ţigani, safl 13II lo­ cuitori, cu 365 bărbaţi, 382 fe­ mei şi 564 copil. Numărul con­ tribuabililor era de 231, din cari: 18 se ocupau cu comerciul de producte, vite, băuturi, etc., iar ceî-l’alţî, cu creşterea vitelor şi agricultura. Vite sunt: 816 caî, 1413 boî, 651 oî şi 300 porci. Venitul anual al comuneî e de 4424 leî şi cheltuelile de 6570 leî. Instrucţiunea se predă într’o şcoală mixtă, la 40 elevi şi 8 eleve, de un învăţător retribuit de stat. A icî se află o biserică, la care serveşte un preot şi doi das­ căli. In budget se prevede pen­ tru cult suma anuală de 360 lei. C a c o m e a n c a , movilă, în pl. Bor­

cea, jud. Ialomiţa, d’asupra coas­ tei Bărăganului, între satele Ceacul şi Cacomeanca şi lîngă dru­ mul Călăraşi-Bucureşti. C a c o ţ u l, com. rur., în pl. şi ju ­

deţul Mehedinţi, la distanţă de 24 kil. de oraşul Turnul-Severin, iar de Strehaia, reşedinţa plăşeî, de 41 kil., situată pe va­ lea Pîrîuluî-Alb şi pe deal.

140

Formează comună singură, avînd 124 contribuabili, din 700 locuitori, locuind în 160 case. Eî posedă : 44 pluguri, 83 care cu boî, 12 căruţe cu caî şi 35 stupi. A re o biserică deservită de 2 preoţişi 2 cîntăreţî; o cîrciumă. Budgetul comuneî coprinde la venituri suma de 1360 leî, iar la cheltuelî 1191 leî. Numă­ rul vitelor în această comună este de : 345 vite marî cornute, 120 oî, 16 caî şi 102 rîmătorî. Prin comuna Cacoţul trece şo­ seaua judeţeană Dumbrava-Zegaia-Popa-Bîcleşul, etc. C a c o v a , com. rur., plasa Ocolul, jud. Vîlcea. N ’are nici un căt. alipit. Este situată pe dealurile Cornetul, Viişoara şi Lăzurelul; e străbătută de rîul Cacova; se află la 20 kil. de reşedinţa jud. şi la 7 kil. de a subprefectureî. A re o populaţie de 715 lo cuitori, în care intră şi 4 familii de Ţigani; sunt 179 capî de familie, 159 contribuabili; locuesc în 195 case. In com. sunt 3 biserici. Una se numeşte Şghiabul (v. a. n.). A doua are hramul Sf. Ioan Bo­ tezătorul. Această din urmă bi­ serică poartă următoarea inscripţiune: «Cu vrerea tatălui şî cu a fiit ruluî fiu şi a sflntuluî duh, ziditu-s'au această sfîntă şi Dumnezeeasca biserica din te­ melie de piatra cu toata osteneala şi cheltuiala sfinţiei lor Popa Ion Sin Andronie, popa Ion sin Sima, fiind veri buni, zidita întru cinstea şi praznuirea sflntuluî Slavituluî pro roc Ion B tezatorul şi a sf. ierarh Nicolae, făcătorul de minuni şi a prea Cuvioasei Paraschiveî, în zilele prea Luminatului Domn Ion Alexandru Nicolae Şuţu Voevod şi cu blagoslovenia prea S. Sale iubitoru­ lui de Dumnezeu Chir, Vi Galation, Ar­ hiepiscopul Rîmniculuî şi s’au împodo­ bit cu zugrăveala, la anul 1819, Au­ gust 25».

A treia biserică, cu hramul

CACOVA

Sf. îngeri, este fondată la anul 1782 de Lavrintie Monahul şi Calistra Monahia, şi s’a reparat la anijl 1876 de Popa Nicolae Neghinescu şi C. Tănăsoiul. Afară de mica agricultură, 16 locuitori se maî ocupă cu dulgheria, dogăria şi rotăria. Prodisul munceî îl desfac în co­ mună. In comună sunt: 76 caî, 145 boî, 227 vaci, 1 19 capre, 442 oî şi 290 porci. Pe rîul Cacova, în raionul comuneî, sunt 5 mori. Locuitorii sunt moşneni. Şcoala datează în comună de 30 anî. E frecuentată de 15 copil, din numărul de 78 copil în vîrstă de şcoală. Ştifl carte 65 bărbaţi. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte anual lei 1404. Stupi cu albine sunt 50. Se fabrică aci pănă la 12000 de­ calitri ţuică. Vatra satului are 100 hect., iar cu izlaz, livezi, locuri cultivabile, are cam 500 hect. De această comună aparţine şi mun­ tele Cacova. Terenul ce se cultivă de lo­ cuitori poate produce 400 chile porumb şi foarte puţin grîfl. Dintre pomi roditori sunt a­ proape 1000 meri, 800 peri, 5000 nuci, 6oo cireşi. Livezile pot da 800 care de fin. E brăzdată de dealurile Fînaţi, Cornetul, Şuviţa, Mănucul, Sori, Gorganul şi udată de o mul­ ţime de văî, vâlcele, pîraie şi de rîul Cacova. Se mărgineşte cu com. Cheia, Zmeuratul, Stoeneşti şi Do­ briceni. Fructele, şi mai ales cireşilt de Cacova, sunt renumite. C a c o v a , sat, jud. Dîmboviţa, pl. Cobia, căt. com. Morteni. C a c o v a , deal, în raionul comunei

CACOVA

141

cu acelaşi nume.pl. Ocolul, jud. Vîlcea, pe care se cultivă i hect. 5° ariî vie. C a c o v a , deal, la E.

briceni, plasa Vîlcea.

com. Do­ Ocolul, judeţul

gîrliţă, izvoreşte din muntele Gagul.com. Breaza-d.-j., plaiul Prahova, jud. Prahova, se varsă în Valea-Cîmpuluî şi împreună cu acesta în rîul Pra­ hova, între com. Breaza-d.-j. şi Breaza-d.-s.

C acova,

C a c o v a , izvor de apă minerală,

care conţine iod şi pucioasă, situată pe loc şes, în comuna Breaza-d.-j., pl. Prahova şi aparţinînd obşte! locuitorilor. Este situat aproape de şoseaua na­ ţională. C a c o v a , loc izolat şi cea maî fru­

moasă cîmpie a comuneî Ghioroiul, plasa Olteţul-d.-j., judeţul Vîlcea. C a c o v a , mahala,

în com. rur. Roşinţa, plasa Văilor, jud. Me­ hedinţi.

C a c o v a , munte, în com. Cacova,

plasa Ocolul, jud. Vîlcea, pro­ prietatea caseî decedatului I. Mărăcinescu, cu direcţia spre N.-V. Iarba acestui munte se păşunează de cirezi de boî şi vacî şi de herghelii de caî. C a c o v a , pîrîil, izvoreşte din drep­

tul căt. Creţi, udă întru cît-va acest cătun şi se varsă în gîrla Plapcica, între căt. Creţi şi Poborul, plasa Vedea-d.-j., jude­ ţul Olt.

udă comuna în partea de ră­ sărit, trece prin cătunul de re­ şedinţă, Zgîrciţi, şi merge de se varsă în rîul Rîmnicul-Sărat, maî jos de cătunul Topliceni. rîU, jud. Vîlcea, izvo­ reşte din muntele Piciorul-Motruluî, străbate pl. Sgheabuluî, se uneşte la comuna Stoeneşti cu gîrla Dobriceni, şi apoî pri­ meşte numele de Govora. Trece prin com. Titireciul, Govora, Mihăeşti şi de la com. Bîrseşti primeşte numele de rîul Bîrsescul. Curge de la N.-V. către S. şi se varsă în Olt aproape de com. Arceşti. Acest rîu, în tim­ pul vereî, are puţină apă. Lăr­ gimea albiei variază de la io pănă la 15 metri. Fundul con­ ţine nisip. Ţărmurile afl o înăl­ ţime de o“‘,8o— iSmiS°Valea acestui curs de apă nu este nicăerî maî largă de 200 metri. Este populată şi produc­ tivă. De multe ori rîul în re­ vărsările sale umple valea şi în­ trerupe cu desăvîrşire circulaţia. Un singur pod de lemn, lung de 28 metri, se află pe acest rîu şi aparţine şoselei naţio­ nale Rîmnicul-Drăgăşani.

C acova,

C a c o v a , vale, în com. rur.

Ro­ şinţa, plasa Văilor, jud. Me­ hedinţi.

C a c o v a , vale, în partea de V . a

com. Mărgineni-d.-s., plasa Filipeşti, jud. Prahova. C a c o v a , vale, jud. Vlaşca, de sub

satul Băneasa, comuna Băneasa; se varsă în Dunăre. C a c o v a , vâlcea, jud. Olt, izvoreşte

C a c o v a , pîrîil, În jud. R.-Sarat,

plasa Rîînnicul-d.-s., com. Zgîrciţi; izvoreşte din pădurea Zăplazi (proprietatea d-luî Ghica),

de laV . de com. Oteşti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., şi se varsă în Cungrea-Mică, pe ţărmul drept, tot în raionul com Oteşti-d.-s.

CADI-CÎŞLA (D e a lu l-), deal, com. Oteşti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

C acoveî

deal, la N. com. Poborul, pl. V ed ea-d.-j., jud. Olt, cu direcţia de la N. spre S.-E. Se uneşte cu DealulPlapciceî şi are o lungime de 1 kil.

C a c o v e î ( D e a lu l-) ,

baltă, formată din văr­ sarea Prutului, în pădurea Prisăcanilor, com. Prisăcani, plasa Braniştea, jud. Iaşi.

C a d e u l,

C a d i-C iş la , sat, jud. Constanţa,

plasa Hîrşova, cătunul comuneî Grapa-Ciobanuluî. Este aşezat în partea vestică a plăşeî şi cea S.-E. a comuneî, la poalele S.-V. ale dealului Cadi-Cîşla şi la am­ bele maluri ale văeî Cîşla, la 8 kil. spre S.-E. de cătunul de re­ şedinţă, Groapa-Ciobanuluî. T e ­ ritoriul său se mărgineşte la N. cu com. Sarai; la E. cu căt. Mus­ iul, al comuneî Siriul; la S. cu com. rur. Ghizdăreşti şi cea ur­ bană Hîrşova; la V. cu cătu­ nul de reşedinţă. Relieful său este puţin acci­ dentat. Dealuri avem : HazarIîc (77 m.) şi Eschisarae (78 m.) la N.; Cadi-Cîşla (116 m.) şi Musiul (144 m.) la E. Ca mo­ vile maî însemnate avem : TreîM o v ile (iu m.) la S .; ele sunt numeroase şi acoperite cu ver­ deaţă. Ca văî maî însemnate dis­ tingem : Valea - Breutuluî, ce o desparte de cătunul de reşedinţă la V., formată din văile Cîşla prin mijloc şi prin sat şi ValeaBălăceanuluî Ia S .; Valea-Dovleceluluî la N. întinderea totală a teritoriului satului e de 270 hect., din carî 70 hect. ocupate de vatra sa­ tului cu grădinile locuitorilor. Populaţiunea e de 40 suflete, care se ocupă cu agricultura.

CADIASA

C a d ia sa , movilă, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncaviţa, situată în partea vestică a plăşeî şi cea centrală a comuneî. Este naturală. Are o înălţime de 87 metri. E punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea, dominînd asu­ pra satelor Luncaviţa şi Rachel şi asupra drumului judeţean Tulcea-Isaccea-Măcin. Este acope­ rită cu verdeaţă. C a d i-C h io i, sat, în jud. Constan­ ţa, pl. Mangalia, cătunul comu­ neî Cheragi, situat în partea me­ ridională a plăşeî şi cea S.-E. a comuneî, la 6 kil. spre S. de cătunul de reşedinţă, Cheragi, pe valea Cadi-Chioi, fiind domi­ nat la N. de dealul Sari-Ghiol şi la S. de dealul Cadi-Chioi. Suprafaţa sa este de 179 hec­ tare, dintre care 5 hect. sunt ocupate numaî de vatra satului şi de grădinî, cu 7 case. Populaţiunea sa, compusă din Bulgari, este de 10 familiî cu 29 suflete, ocupîndu-se cu a­ gricultura şi cu creşterea vi­ telor. Drumuri com. pleacă două: unul spre N.-E. bifurcîndu-se, în două şi ducînd o ramură la Acbaşi şi alta la Hagilar, prin Papucci, cea-l’altă spre N.-V., bifurcîndu-se şi aceasta şi ducînd o ramură la Hoşcadin şi cea-1altă la Cheragi. C ad i-C h io i, deal, în jud. Constan­ ţa, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rurale Cheragi şi anume pe acela al cătunului săfl, Ca­ di-Chioi. Se desface din dealul Hoşcadin şi anume din vîrful său Buiuc-Tepe-Hoşcadin, îndreptîndu - se spre V . şi mergînd pa­ ralel cu valea Cadi-Chioi; trece pe la S. satuluî Cadi-Chioi, şi se termină cu dealul Papucci. Este situat în partea meridio­

CADÎRLEZ

142

nală a plăşeî, foarte aproape de hotar. C a d i-C h io i, vale, alt nume al văeî

Cheragi, jud. Constanţa, numită ast-fel după satul pe care îl udă, Cădi - Chioi. Este continuarea văeî Papucci şi se continuă cu va­ lea Hoşcadin, curgînd printre dealul Sari-Ghiol la N. şi CadiChioi la S. Malurile sale sunt rîpoase maî în toată întinderea dealului Cadi-Chioi. C a d iş o iu l, movilă,

ca la 3 kil. spre E. de satul Silistrarul, ju­ deţul Brăila.

ale Dealuluî-Cadiuluî, de la care şi-a luat numele. Se îndreaptă spre S., avînd o direcţie gene­ rală de la N. spre S., brăzdînd partea nordică a plăşeî şi a co­ muneî, şi, după un drum de 2*/g kil., merge de se varsă în valea Taiţa, pe dreapta. C a d îm -G e n a

(S u fle tu l-C a d î-

n ei), vie, fostă

a unui Turc bogat, situată în viile oraşului Giurgifl, jud. Vlaşca. Aci, înainte era un mic sat, sati cioflic tur­ cesc. A z i viile sunt ale oraşului Giurgifl. C a d în a , sat, în pl. Borcea, pen­

C a d iş o iu l, vale, jud. Brăila, lîngă

movila cu acelaşî nume, pe care se formează primă-vara un lac. C a d iu lu i ( D e a lu l-) , deal, în ju­

deţul Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea, şi anume pe acela al cătunu­ lui său Taiţa. Se desface din Dealul-Teilor, se întinde spre E., avînd o direcţiune generală de la N. • V . spre S.-E., brăz­ dînd partea de Nord a plăşeî şi a comunei şi se prelungeşte printre văile Cadiului şi Taiţa. Din el se desface spre E. Dea­ lul Cocoşului şi Dealul-Breazului, iar spre S.-E. dealul Taiţa. Este acoperit cu o parte din întinsele păduri ce poartă nu­ mele de Taiţa, compuşi numaî din teî frumoşi, carî răspîndesc în depărtare un miros plăcut. Aparţine statului. Din el îşi iau naştere văile : Cadiului, Taiţa şi Capaclia. Pe la poalele sale ve­ stice trece drumul comunal Luncaviţa-Balabancea. C a d iu lu i ( V a le a -) , vale, judeţul

Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comunei rurale Balabancea, şi anume pe al cătunului său T a­ iţa. Izvoreşte din poalele sudice

dinte de com. Tonea, jud. Ia­ lomiţa, situat pe malul stîng al braţului Borcea, spre E. de oraşul Călăraşi şi puţin spre S. de şoseaua judeţeană CălăraşiRoseţi. Numirea, se zice, o poartă de la un sat turcesc, ce era în dreptul satului actual, peste bra­ ţul Borcea, în ins-ila Trîmşeani şi care sat s’a părăsit şi distrus, în 1828, în timpul războiului dintre Ruşi şi Turci. Populaţiunea satului este de 40 fam. Romînî, cu 200 locui­ tori. Biserica şi şcoala din satul Tonea, ce este în apropiere de Cadîna, servesc şi locuitorilor de aici. C a d în a , cătun (tîrlă), în pl. Ialo-

miţa-Balta, com. Andrăşeşti, ju­ deţul Ialomiţa. C a d îr le z , f a r însemnat, la gura

braţului Sf. Gheorghe, judeţul Tulcea, într’o mică insulă, ce cade tocmai în gura ramurei 0linca, în faţa cîşlei Olinca, de pe grindul Bursucului, la 4 kil. spre S. de Cadîrlez (Sf. Gheor­ ghe), în pl. Sulina, în partea de E. a ei şi a comunei Sf. Gheor-

c a d Ir l e z

ghe. Lumina acestui far este in­ tensă şi se vede în mare de­ părtare noaptea, la io kil. şi mai bine.

143 Biuiuc, Amzacea şi Enghez-Buiuc, Cara-Chioi o tae în senz transversal. C a fe a u a , iezer, jud. Brăila, la E.

C a d îrlez, grind, în jud. Tulcea,

pl. Sulina, pe teritoriul comuneî rurale Cadîrlez sau Sf. Gheorghe, în partea de E. a plăşeî şi a comuneî, începînd de la malul mării şi întinzîndu-se spre interior. Satul Cadîrlez e aşezat chiar în partea sudică a lui. La N. comunică cu grindul Sărăturile. A re o întindere de 300 hect. E acoperit cu nisip şi stră­ bătut de drumul comunal Cadîrlez-Sulina.

com. Chiscani, între DunăreaVapoarelor şi Dunărea-Nouă. C a fe a u a , japse, jud.

Brăila, u­ neşte Corotişca cu Filipoiul, am­ bele privale.

( I z v o r u l-lu î-) , izvor, în com. Grăjdana, jud. Buzău; începe din pădurea Unguriul şi servă ca hotar despre com. Mă­ gura; se scurge în rîul Nişcovul între Valea-Mierei şi valea Bărbuleanca.

C a fta la n

CAILOR (MOVILA-)

pl. Istrului, pe teritoriul com. rur. Beidaut (şi anume pe acela aî căt. săfl Cail-Dere). Se desface din dealul Cişmea, de care e despărţit prin o vale adîncă; se întinde spre Est, avînd o direcţie generală de la N.-V. spre S.-E., brăzdînd partea N. a plăşeî şi pe cea N.-V. a com. Merge dealungul pîrîuluî CailDere şi ramurile sale se sfîrşesc pe malurile pîrîuluî Beidaut. Are o înălţime de 240 m., do­ minînd asupra satului Cail-Dere, aşezat la poalele sale de S. Este acoperit cu puţină pădure şi fîneţe.

observaţiune de rangul al 3-lea, în pl. Sulina, com. Cadîrlez (Sf. Gheorghe), judeţul Tulcea, în partea estică a plăşeî şi a co­ munei, pe malul stîng al bra­ ţului Sf. Gheorghe, la 4 kil. spre N.-V. de satul Cadîrlez. Are 1 metru înălţime şi e în­ conjurat cu stuf.

C a ier, locuinţă izolată, în jud. R.-

C a d îrle z, punct trigonometric, de

de 153 hect. pădure şi 10 fînea­ ţă, proprietate a moşnenilor : Caii, Hodorogeşti şi Proşcani.

în jud. Tulcea, pl. Istrului, pe te­ ritoriul com. Beidaut, şi anume pe acela al căt. Cail-Dere, Izvo­ reşte din dealul Ciarîc-Cairac; se îndreaptă spre Est, avînd o direcţie generală de la V. spre E., udînd partea N. a pl. şi V. a com. Trece prin satul CailDere, căruia i-a dat numele săfl. După un curs de 4 kil. între maluri înalte şi stîncoase se varsă în pîrîul Beidaut, pe dreapta.

C a il-D e r e , sat, în jud. Tulcea, pl.

C a ilo r (D e a lu l-) , deal, pe teri­

Istrului, căt. com. Beidaut, aşe­ zat în partea nordică a pl. şi N.-V. a com., la 14 kil. spre N.-V. de reşedinţa, Beidaut, pe pîrîul Cail-Dere, de la care şi-a luat numele. întinderea sa este de 1200 hect., din care 65 hect. ocupate de vatra satului. Popu­ laţia este 60 familii, cu 245 su­ flete, Bulgari şi Turci. Pămîntul este bun numai pentru păşuni, de aceea ocupaţiunea principală a locuitorilor este creşterea vi­ telor. Are o biserică vechie. Printr’însul trece drumul Beidaut-Cîrjelari.

toriul satului Larga, com. Movi­ leni, pl. Copoul, jud. Iaşi, spre S.-V.de Dealul-lui-Dumnezefl. Se numeşte ast-fel pentru că era imaşul cailor, pe timpul cînd se afla poşta vechie în satul Larga. Este bogat în păşune, fîneţe şi pe dînsul se seamănă popuşoifl.

C a d îrle z, punct trigonometric, de

observaţie de rangul I-ifl, situat chiar în interiorul comunei Ca­ dîrlez, jud. Tulcea, la 300 m. departe de malul stîng al bra­ ţului Sf. Gheorghe, în faţa in­ sulei Ostrovocul. C a d m u lo r -A lc e a , vale, judeţul

Constanţa, în pl. Mangalia, pe teritoriul comuneî Enghez. Se desface din ramificaţiunile nordvestice ale dealului Arta-Burun, îndreptîndu-se spre N. Merge pe la Estul satului Enghez-Buiuc, apoî îşi schimbă, odată cu direcţia spre N.-V. şi numele, numindu-se Cioroi - Ceair, sub care nume se deschide în valea Canara-Dere. Este dominată de vîrful Orta-Iuc şi Ciatal-Iuc (125 m.) Drumurile comunaleEnghez-

C a ia fa , pichet vechia, pe Dunăre,

în dreptul satului Dudeşti, pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa.

Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Bu­ da, pe rîul Rîmnicul; azî e han. C aii, moşie, căt. Tisăul, jud. Buzăfl,

C a il-D e r e , deal, în jud. Tulcea,

C a il-D e r e , pîrîu neînsemnat,

( F in t în a -) , fîntînă, în com. Cetăţeni-din •Deal, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

C a ilo r

C a ilo r ( M o v ila -) , movilă, în jud.

Brăila, la 2 Va kil. spre V. de satul Berteşti-d.-j. C a ilo r ( M o v ila -) , movilă însem-

CAII.OR (ŞESUL-)

nată, pe moşia Balfa-Plopuluî, com. Stîlpul, jud. Buzău, foarte avută în hîrburî. (Ş e s u l-), şes, situat pe malul Şiretului, Ia S. de MoviIe n i-d .-j., în locul numit Cuhalmul, jud. Tecuciu.

C a ilo r

C a ilo r ( Ş e s u l-) , loc

arabil, si­ tuat Ia S.-E. de satul TudorVladimirescu, jud. Tecuciu, pe partea stîngă a căeî fierate.

C a ilo r ( V a le a -) , păşune şi adă­

post de vite, pe moşia Boldeşti, din com. Boldeşti, jud. Buzău. C a ilo r ( V a l e a - ) , cracul de S. al

unei văî mici, in direcţiunea S.-E., com. Braniştea, pl. Şiretul, jud. Covurluiu. C a im a c li-D e r e , vale, în judeţul

Constanţa, pl. Hîrşova, Ia ho­ tarul com. Ghizdăreşti, în com. Hîrşova, situată aşa dară în partea de V . a plăşiî, cea de N. a com. Ghizdăreşti şi cea de S.-E. a comuneî Hîrşova. Se desface din vîrful Treî-Movile ( i i i m.); îndreptîndn-se spre V ., trece pe Ia N. satului Ghizdăreşti şi după un drum de 3 kil. se des­ chide în Dunăre, în dreptul os­ trovului Ghizdăreşti. C a i n a c - B a ş , fîntînă (baş =izvor

pe turceşte), în jud. Tulcea, pl. Istrului, comuna Cogelac, maî sus de satul Tariverde. Din ea izvoreşte un mic pîrîu, ce udă com. Ia S. şi se varsă în pîrîul Duimgi, pe stînga Iul.

CALAFATUL

144

cu semănături, nefiind tocmai aşa de înalt. Pe partea sa S.-E. merge drumul comunal Dăeni-Făgăraşul-Nou. Este si­ tuat în partea N.-V. a pl. şi cea N.-E. a com. C a ir a c ile , şir de dealuri, în jud.

şi pl. Tulcea, com. Beştepe şi Mahmudia, avînd o direcţiune generală de Ia N.-V. spre S.-E. în formă de arc, brăzdînd par­ tea estică a plăşeî şi cea su­ dică a comunelor. Este de na­ tură stîncoasă, ridicîndu-se pănă Ia 118 m. Se prelungeşte Ia V . cu dealul Calica, Ia E. cu dea­ lul Moru-Ghiol. Este întretăiat de multe drumuri comunale: Beştepe-Calica şi Mahmudia-Sarinasuf. Din el se desfac văile LutuI-AIb şi Chior-Culac. Este acoperit cu tufărişuri, şi pe Ia poale cu semănături. deal, în jud. şi pl. Tulcea, com. Zebil. Se desface din dealul FundulGăvanuluî, se întinde spre S., în o direcţie generală de Ia N.V . spre S.-E., brăzdînd partea sudică a plăşeî şi cea estică a comuneî. Satul Zebil este aşe­ zat chiar Ia poalele Iul vestice. Este tăiat de drumul comunal Zebil-Sarim-Chioi. A re 68 m., dominînd satul. Este acoperit cu semănătirî şi fineţe.

C a ir a c u lu l ( D e a lu l-) ,

C a l - A l b , iaz, jud.

Dorohoiu, în suprafaţă de 45 hect. 95 ariî, pe teritoriul satului Lupeni, com. Hudeşti-Marî, plasa Prutul-d.-s., bogat în peşte şi raci.

C a ir a c , deal, în jud. Constanţa,

C a l - A l b , locuinţă izolată, în jud.

pl. Hîrşova, com. Dăeni, co­ prins între alte două dealuri şi anume al Moşului Ia N.-V. şi al Mezetuluî Ia S.-E. Are o direcţiune generală de Ia S.-V. către N.-E. Este acoperit numaî

Tutova, pl. Tîrgul, com. GuraSimila. C a l- A lb

( P ă d u r e a - lu î - D r ă -

g h ic i) , numire, dată unei părţi

(lin pădurea Petrovicî, comuna

Băeşti, jud. Buzău, care face ho­ tar despre comuna Cărpiniştea. (Vezi Izvorul-Dulce). C a la b a lîc , deal, în jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Eni-Sala. Se desface din dealul Molfa, se întinde spre E., cu o direcţie generală de la V. spre E., brăzdînd partea estică a plăşeî şi cea vestică a comu­ neî. Vîrful său, Chiuciuc-Suhat, are 50 m. Punct trigonometric de rangul al 3-lea. Poalele luî merg pănă lîngă lacul Babadag. Este acoperit cu livezi şi semă­ nături. vale, pe teritoriul satului Oneşti, com. Şipotele, pl. Bahluiul, jud. Iaşi.

C a la b a tin a ,

C a l a b u x - A l i a , un picior din mun­

tele Clăbucul, pl. Trotuşul, com. Mănăstirea-Caşinul, care venea înainte de noua delimitare chiar pe graniţa spre Austro-Ungaria. C a la b u x - A li a , pîrîiaş, în judeţul

BacăO, pl. Trotuşul, com. Mănăstirea-CaşinuI, afluent de pe dreapta Caşinului şi care curge paralel cu pîr. Clăbucul. Con­ fluenţa sa cu Caşinul este mal spre E. de a Clăbuculuî. C a la fa tu l, comună urbană, jud. Dolj, pl. Cîmpul, Ia 851 s kil. S.-V. de Craiova şi Ia 20 kil. Ia S. de Cetatea, situată pe costişea puţin cam înclinată spre Dunăre. Se învecineşte Ia N. şi la V. cu Dunărea, care începe a uda această comună de Ia locul nu­ mit Cetăţuele, din raionul ora­ şului. L a S. se învecineşte cu comunele Smîrdan şi Ciuper­ ceni, de care se desparte prin moşiile Calafat, Comani şi Ciu­ perceni. La E. se mărgineşte cu corn. Poiana şi Basarab, de care

CALAFATUL

e departe de 5 kil. In faţa oraşului Calafat, dincdlo de Dunăre, se află Vidinul şi satele Cerembec, Copaniţa şi Smîrdan (în Bulgaria). In toate zilele cir­ culă vapoare între Vidin şi Ca­ lafat. Terenul comunei este încli­ nat de la E. la V ., pe o pantă d e io m .d e la nivelul Dunărei. Comuna este udată de Du­ năre în partea de N. şi de V . Se găseşte în comună o fintînă numită Baba-Lupa făcută în me­ moria bătrînulul Lupa, de către soţia sa, care a fost omorît de Pasvantoglu. Se spune că com. îşi trage nu­ mele de la corăbieril genovezî, cari găsiră aici pe la începutul se­ colului al XVII-lea, loc bun pentru călăfătirea safl smolirea vaselor plutitoare (calfater).BătrîniI, prin tradiţiune, spun că un anume Mihail Calafat, om instruit în arta călăfâtirel vaselor plutitoare (calfatage), a fondat această co­ mună acum 900 de ani, adică între anii 1040 şi 1042. Pănă la 1853 a fost comună rurală, cînd Domnitorul Barbu Ştirbeiu a declarat-o de comună urbană. Comuna Calafat se compune dintr’un singur tîrg, numit Ca­ lafat. E reşedinţa sub-prefectureî plăşeî şi a judecătoriei de ocol. Populaţiunea Calafatului este următoarea: 1372 capî de fa­ milie, cu 5372 suflete, din carî: 2851 bărb. şi 2521 fem. (1892). După starea civilă, populaţiu­ nea se împarte în: neînsuraţi 2834: bărbaţi 1619, femei 1215 ; însuraţi 2254: bărbaţi 1127, fe­ mei 1127; văduvi 279: băr­ baţi 3 şi 2 femei. Ştifl carte 1350 bărbaţi şi 470 femei. După naţionalităţi, populaţiu­ nea Calafatului e de 3865 R o­ mînî, 261 Greci, 156 SîrbI, 449 M ate le I h c llo n a r G e o y ra jlc . Volţ //•

145 Bulgari, 4 Ruşi, 229 Germani, 45 Unguri, z Francezi, 4 Ita­ lieni, 9 Turci şi 348 de alte naţionalităţi (Evrei). După felul ocupaţiuneî, po­ pulaţiunea se împarte în: 644 agricultori, 115 meseriaşi, 62 industriaşi, 125 comercianţi, 51 cu profesiuni libere, 120 mun­ citori şi 255 servitori. După ultima publicaţiune ofi­ cială, comuna numără 796 con­ tribuabili şi are un budget de 355 lei la venituri şi 125291 leî la cheltuelî. După legea rurală din 1879, sunt 377 însurăţel. Media naşterilor este de 250; a morţilor de 220. Agricultorii, carî formează maioritatea populaţiune!, afl portul naţional, iar industriaşii şi co­ mercianţii poartă haine de oraş. Locuitorii înclină mult spre co­ merţ. Starea lor materială este înfloritoare. In comuna Calafat se află 3 biserici, dintre care una numită biserica Mahalaua-din-Vale, în­ cepută la anul 1866 şi termi­ nată la 1872, cu hramul Ador­ mirea - Maicel - Domnului, deser­ vită de I preot paroh şi I supranumerar cu 4 cîntăreţî şi l paracliser. A doua, numită Mahalaua-din-Deal s’a fondat între anii 1730— 1740 şi s’a reedificat la anul 1856; are hramul Sf. Nicolae, şi e deservită de I preot paroh şi 2 supranumerarf cu 3 cîntăreţ! şi 2 paracliseri, avînd 215 enoriaşi; ambele sunt fon­ date de locuitorii comuneî. A treia este fondată de Hagi Pa­ nait Teodoru, la anul 1874 în­ cepută şi la anul 1879 termi­ nată; este întreţinută de co­ munitatea elenă din localitate. Această biserică are hramul Izvorul-Tămăduireî.E deservită de ' cinci preoţi şi cinci cîntăreţî; un. preot şi doi cîntăreţî sunt

CALAFATUL

al comunităţeî elene. Această biserică e una din cele maî fru­ moase din judeţ. In Calafat se află două şcolî primare de băeţî şi una de fete. Una din şcoalele de băeţî func­ ţionează de la anul 1861. Fie­ care şcoală are 4 institutori. Cea de băeţî, înfiinţată de curînd, are un singur institutor pentru singura clasă înfiinţată pănă a­ cum. Şcolile de băeţî afl fost frecuentate în anul şcolar 1892­ 93 de 389 copil, iar cea de fete de 216 copile. Sunt în vîrstă de şcoală 450 băeţî şi 600 fete. Suprafaţa teritoruluî comunal este de 1000 pog., safl 501 hec­ tare 20 m. p. Pămîntul arabil e de 1565 h ect.; aparţine locuitorilor co­ munei. Fîneţe sunt 75 hect.; izlaz, 150 hect.; lac şi teren sterp, 200 hect.; pădure (ostroave), 10 hec­ tare şi vil, 20 hectare. Moşia de pe teritoriul comu­ nal se numeşte Calafat şi apar­ ţine bisericeî Sf. Ilie din Cra­ iova. înainte aparţinea d-lul Rafael Hagiadi. A re o întindere de 1500 hectare şi un venit de 80000 lei. Pe pămîntul arabil se seamănă: grîu, porumb, orz, ovăz, etc. Viile, în întindere de 19 hect. aparţin locuitorilor. In oraş sunt 5 cazane, în care se fabrică anual 40 hectolitri rachiu de tescovină. Pe Dunăre sunt 3 mori de apă, iar în oraş 2 mori de aburi. Se găsesc pe moşia Calafat 5 stine, ce produc brînză ordinară. In com. se lucrează funii. Se află de asemenea şi ateliere de timplărie şi fierărie. Se găsesc 373 meseriaşi: croi­ tori, cizmari, fierari, tîmplarî, brutari, rotari, tăbăcarî, plăpămarî, etc.

19

146

CALAFATUL

In Calafat sunt 41 cîrciumî şi 11 băcăniî; comercianţi sunt 215, dintre carî 140 străini. Pro­ ductele le transportă cu carul. Comuna este străbătută d e : calea fierată Craiova-Calafat; şo­ seaua naţională Craiova-CalafatSeverin; calea comunală ce duce la com. Ciuperceni; calea comu­ nală ce duce la Băileşti trecînd prin Poiana, Tunari şi Seaca. Calafatul fiind un oraş mo­ dern, stradele sunt regulate şi largi. Patru strade străbat o­ raşul cu direcţia de la Est la Vest carî luate de la Nord sunt cele următoare: Strada Craiova, Strada Cuza-Vodă, Stra­ da Traian, Strada Mircea-Vodă, şi Strada Voltaire. In mijloc se ridică monumentul Independen­ ţei, situat pe partea cea mal înaltă a oraşului. 11 strade tae direcţiunea N .-S. Intre acestea se numără bulevardul ŞtirbeiuVodă, ce străbate oraşul drept prin centrul său; Strada Elisabeta, care dă în Bulevardul Baba-Lupa ce duce la debarcader. In unghijl format de aceste 2 din urmă strade se află gră­ dina publică. In Calafat îşî are reşedinţa compania I din regimentul 3 r. Budgetul comuneî pe exer­ ciţiul 1893— 94 a fost la veni­ turi de leî 104506, fond ordi­ nar şi 15390 prestaţii. Cheltuelile au fost de 104020.50 fond ordinar şi 14960 prestaţii. Vite cornute sunt 700, oî 490 şi caî 128. Calafatul este port pe malul stîng al Dunărei, situat în faţa Vidinului. Are o staţiune de vapoare, o vamă şi o căpitănie de port. Are un biurou vamal înfiinţat în Ianuarie 1860 şi care are şi o sucursală, Ce­ tatea. Venitul biurouljî vamal a fost în ultimul an de leî 3S3 I75-

"

Are un biurou poştal cu ser­ viciu de poştă uşoară şi mesa­ gerii şi un biurou telegrafo-telefonic, cu serviciul complect. Venitul oficiului telegrafo-poştal pe 1896 a fost de 46538 leî şi anume: din telegref leî 16922 leî; din poştă 29542 leî; din telefon 74.25. Pentru corespondenţa dintre Vidin şi Calafat circulă zilnic vapoare mici. Notiţe istorice.— Aci, în anul 1790, Mavrogheni, Domnul Valahieî avu un rezbel cu Austriacii. L a 1828, se dete aci o bătălie crîncenâ între Ruşi şi Turci. In războiul de la 1854, Ahmet-Paşa, întărit aci cu 15000 de oameni, respinse luni întregi asalturile Ruşilor comandaţi de Aurep. In războiulRomîno-RusO-Turc pentru independenţă, Calafatul a jucat un rol însemnat. Eve­ nimentele principale întîmplate aci în timpul acestui războiu sunt următoarele : In toamna anului 1876 şi în cursul erneî, s’au ridicat întă­ riri trecătoare la Calafat. L a 25 Aprilie 1877, Comandantul su­ prem ordonase trupelor din bat. 4 vînătorî, reg. 4 linie, esca­ droanelor din reg. I călăraşi, cîtor-va baterii din reg. I arti­ lerie şi din reg. 2 artilerie, să ocupe poziţiunî în împrejurimile acestei localităţi. In ziua de 26 Aprilie, orele 2 p. m., Turciî, de şi ştiaQ că în Calafat sunt trupe romîne, carî încă nu-şî deta­ şase oştile contra lor, deschid cu tunurile de piaţă, focul asu­ pra oraşuluî Calafat. Se ridică la baterie drapelul romîn sub ordi iele maiorului C. Popescu şi se aşteaptă a se trage 7 lo­ vituri, din carî se constată, sau mai bine zis se dovedeşte agre­

CALAFATUL

siunea luată de Turci contra noastră. L a a 7-a lovitură, tu­ narii Romînî din bateria Şte­ fan - cel - M are, răspund provocăreî tunarilor turceşti. Pri­ mele obuze turceşti au lovit vama, cazarma şi cîte-va case private din Calafat. Obuzele ro­ mîne iau mal întîifl de ţintă nişte vase turceşti aflate în portul Vidinului, apoi cetatea şi edifi­ ciile importante din Vidin. La primul obuz căzut, Domnul Ca­ rol salută, descoperindu-se. Lup­ ta a ţinut pănă la orele 2 */*, cînd Turcii cei dintîiu încetează focul. In urma deciziei obţinută după venirea comandantului suprem, Domnul Carol, porni la 27 Iu­ nie la cuartierul general al ar­ matei sale (Poiana), lăsînd or­ dinele pentru întărirea Calafa­ tului cu o inciită. Acum forţele romîne erau cu totul schimbate de acelea de mai înainte, cînd campania abia se începuse. Lu­ crările de fortificare în jurul Ca­ lafatului aduceau o mare laudă oficerilor romînî şi constafl din următoarele întăriri: bateria Ca­ rol, Elisaveta, Mircea, Ştefancel-Mare, Mihaiu-Viteazul, Inde­ pendenţa No. 1, No. 2 şi No. 3. Ele se văd şi astăzi. In a doua linie a acestor lucrări se văd urmele liriiei a doua, construită din desfundarea şanţurilor ce în războaiele anterioare serveaţi de întăriri. De la începutul campaniei din 1877 — 78, Calafatul a jucat un rol important atît din punctul de vedere tactic cît şi strate­ gic. Luarea Vidinului este da­ torit, în mare parte, poziţiuneî avantagioase şi dominante ale întăririlor construite în împre­ jurimile acestui oraş. Calafatul este înconjurat cu şanţuri, iar din distanţă în dis­ tanţă se văd măguri făcute de

CALAFAT

Turci cu ocazia războiului ce au avut cu Ruşii şi Austriaciî. In apropierea Calafatului se văd urmele cetăţel Ratiaria, ca­ pitala Dacieî-Ripense. C alafat, staţie de drum de fier, jud. Dolj, pl. Cîmpul, comuna Calafat, pe linia Craiova-Calafat, pusă în circulaţie la I Decem­ brie 1895* Situată la 9.9 kil. de Golenţi, staţie finală. Venitul acesteî staţii pe anul 1 896 a fost de 68340 leî, 70 banî. C alafat, insulă, în Dunăre, situ­ ată în dreptul Calafatului, jud. Dolj. Este cea maî mare din cele 3 aşezate în dreptul acelui oraş. Este lungă de aproape 3 kil. şi largă aproximativ de 300 metri. In dreptul acestei insule, Du­ nărea se împarte în două braţe neegale, din care cel maî mare trece între insulă şi Vidin, avînd o lărgime de 1 100 metri. Amîndouă aceste braţe sunt na­ vigabile cînd D mărea vine mare. De la 1877 încoace, insula se numeşte Independenţa, de la ro­ lul însemnat ce a jucat îu răz­ boiul Ruso-Turc. Intr’însa este un şanţ ce s’a săpat pentru a­ dăpostul artileriei, iar pe ţărmul stîng s’afl construit bateriile: Independenţa şi Renaşterea, des­ tinate a bombarda Vidinul. C alaigi, sat, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, căt. comuneî Ghiuvegea, situat în partea me­ ridională a plăşeî şi a comuneî, la 3*/i kil. spre S. de căt. de reşedinţă, Ghiuvegea. Este aşe­ zat în valea Calaigi, fiind închis la N ord-V est de dealul Macmora-Bair cu vîrful său CalaigiTepe, care are 168 m., la Vest de dealul Siran-Culac-Bair şi la Sud de pădurea ChereslicOrman.

147

Populaţiunea sa este compusă din trei elemente: Romîn, Bul­ gar şi Turci, acesta dominînd. Drumul comunal, care vine de la Ghiuvegea, trece prin Para-Chioi, apoi prin centrul sa­ tului şi se duce la Regeb - Cuiusu. Un alt drum vine din sa­ tul Cranova (Bulgaria) şi intră în sat pe Ia partea sa de Sud. vale, în judeţul Tul­ cea, plasa Istrului, pe teritoriul comunelor rurale Ciamurli-d.-s., şi Beidaut. Se desface, sub numele de valea Dolojan, din poalele sudice ale dealului Ceamurli, se îndreaptă spre S., avînd o direcţie generală de la N. spre S., curge printre dea­ lurile Dolojan, Sarî-Meşelic şi Durale, taie drumul comunal Eschibaba- Beidaut, şi, după ce a brăzdat partea nordică a plă­ şeî şi pe cea apusană a comu­ nelor, merge de se varsă, după un curs de 7 kil., în pîrîul Bei­ daut, pe malul stîng, ceva mal sus de satul Beidaut; la vărsare, malurile eî sunt înalte şi stîncoase.

C a la ig i,

C a la ig i, v îr f însemnat de deal, în

jud. Constanţa, plasa SilistraNouă, pe teritoriul comuneî ru­ rale Para - Chioi, situat în par­ tea centrală a plăşeî şi cea S.E. a comuneî. Este cel maî înalt vîrf al dealului Baş-Punar-Sîrtî; are o înălţime de 196 metri; punct strategic important, domi­ nînd satul Para-Chioi, văile Cuiugiuc-Culac, Babuci-Culac, dru­ mul judeţean Ghiuvegea-Dobromir, drumurile com. CalaigiCaranlîc, Para - Chioi - Caranlîc. Este acoperit cu fîneţe şi pă­ şuni, iar pe la poale cu semă­ nături. C a la ig i, deal, în jud. Constanţa,

pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul

CALAPĂRUL-DE-JOS

com. rur. Hairan-Chioi şi anume pe acela al cătunului său Schender. Se desface din dealul Hairan - C h ioi; se întinde spre E., într’o direcţie generală de la V . spre E., printre valea Demircea şi adiacenta eî valea Ca­ laigi ; are 193 m .; e acoperit cu păduri şi tufişuri. C a la ig i, v îr f de deal, în judeţul Constanţa, plasa Silistra-Nouă, com. Hairan-Chioi, căt. Sevendic, în partea sudică a plăşeî, cea vestică a comunei de S.-V. a cătunului. Se află pe muchea dealului Calaigi. E vîrf înalt şi însemnat, de 195 m., pe hotarul spre Dobrogea bulgărească, şi domină valea Calaigi. Este aco­ perit cu fîneţe. E punct strate­ gic important. C a la ig i, pichet romînesc, pe hota­

rul spre Dobrogea bulgărească, jud. Constanţa, la poalele vîrfuluî Calaigi, lîngă un cimintir turcesc. Poartă No. 21. C a la ig i, vale, cu malurile înalte, pietroase şi stîncoase, acoperite cu păduri, avînd şi poziţiunî frumoase de văzut, însă im­ practicabile aproape pentru mers, în judeţul Constanţa, plasa Si­ listra-Nouă, com. Hairan-Chioi, căt. Hairan-Chioi, de care nu e departe, spre N. Nu are apă. Se deschide în valea Demircea, pe stînga. C a la n g i, cât., în pl. Borcea,

pe cîmpul Bărăgan, teritoriul com. Călăraşi-Vechi, jud. Ialomiţa.

C a la p ă r u l-d e -J o s , com. rur., din

jud. Gorj, pl. Jiului, în partea de N. a com. Stolojani, situată pe valea Jilţului şi lîngă lanţul de înălţimi numit Frasinul-d.-j. Un singur sat formează comuna. Are o suprafaţă de 965 hect.,

CALAPĂRU L-DE-SUS

din carî 150 hect. pădure, şi 450 hect. loc de cultură, fi­ neţe şi păşune, proprietate a d-luî Alecu Calotescu, iar 267 hect., din carî 18 hect. viî şi 80 hect. livezî de prunî, sunt ale ' locuitorilor. Are o populaţie de 86 fami­ lii, din carî 2 familii Ţigani, cu 306 suflete. Locuitorii posedă 18 pluguri, 35 care cu boî, 3 căruţe cu caî, 23S vite marî cornute, 17 caî, 156 oî, 89 rîmătorî şi 5 stupî de albine. Venitul comuneî este de leî 663, banî 80, iar cheltuelile de leî 562, banî 50. A pa pîrîuluî Jilţul - Mic stră­ bate com. în lung. Prin ea trece şoseaua comu­ nală ce vine din spre N. şi o leagă în acea parte cu com. Calapărul-d.-s., iar la S. cu com. Stolojani. In comună se află un făcăfl pe pîrîul Jilţul, cu 2 alergători; I puţ şi 4 fintînî. A re o primărie, 1 biserică de lemn, făcută de locuitori la a­ nul 1710, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C a la p ă r u l - d e - S u s, com. rur.,

din pl. Jiului, jud. Gorj, situată pe loc şes şi lîngă lanţul de înălţimî numit Frasinul-d.-s. şi în partea despre N. a com. Calapărul-d.-j. Se compune din că­ tunele Calapărul-d.-s., Scoruşul şi Baniul. Are o suprafaţă de 631 hect., din cari 44 pădure, 343 hect. loc de cultură, fineţe şi păşune, ale proprietăţii, iar 224 hect. ale locuitorilor; sunt, dintr’acestea 8 hect., viî şi 20 hect. păşune. Are o populaţie de 121 fami­ lii, cu 449 suflete, din care 111 contribuabili, toţi Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creş­ terea vitelor. Locuitorii posedă

CALDE (VINELE-)

14S

22 pluguri, 43 care cu boî, 2 căruţe cu caî, 260 vite marî cor­ nute, 24 caî, 476 oî, 114 rîmă­ torî şi 10 stupî. Venitul comuneî este de leî 616, banî 95, iar cheltuelile de leî 596, banî 95. Comuna este udată de apa Jilţul-Mic, care se varsă în Jiu, şi pe care are 1 moară cu 1 alergător. A re 10 puţuri şi 8 fintînî. Aci este primăria şi o şcoală primară, frecuentată de 20 elevî şi 1 elevă, din 32 înscrişi. Are 1 biserică, deservită de 1 preot şi 3 cîntăreţî. C a la p ă r u l-d e -S u s , căt. de reşe­

dinţă al comuneî cu acelaşi nu­ me, jud. Gorj. Are o suprafaţă de 5 54 hect., din care 40 hect. pădure, şi 407 hect. loc de cul­ tură, fîneaţă şi păşune, 2 hect. viî, S hect. livezî de prunî, aparţinînd parte proprietarilor, parte locuitorilor. A re o populaţie de 42 fami­ lii, 101 suflete, din carî 44 con­ tribuabili, toţî Romînî, ocupîndu-se cu agricultura şi creş­ terea vitelor. Locuitorii posedă 10 pluguri, 18 care cu boi, 2 căruţe cu caî, 92 vite marî cor­ nute, 14 caî, 100 oî şi 66 rîmătorî. Apele şi căile de comunica­ ţie sunt pîrîul Jilţul-Mic, care se varsă în Jiî şi şoseaua comu­ nală care trece prin comună şi o leagă la N. cu com. Borăscul, iar la S. cu com. Calapărul-d.-j. In căt. se găseşte 1 moară cu o alergătoare pe pîrîul Jil­ ţului ; S puţuri şi 4 fintînî. Are o primărie şi o şcoală frecuentată de 21 elevi. In sat e o bis. de zid făcută de răposatul I. Cîrjeu la anul 1870, deservită de 1 preot şi 3 cîntăreţî.

porul satului Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecucifl. deal, în jud. Con­ stanţa, plasa Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rurale Oltina şi Beilicul. Se desface din dea­ lul Macuc, se întinde spre E., într’o direcţiune generală de la V . spre E., pănă în lacul Mîrleanul, căruia îî face malul ves­ tic înalt şi rîpos; ramificaţiile sale sudice se opresc înValeaBeiliculuî; brăzdează partea N. a plăşeî şi a comunelor. Are o înălţime de 126 m.; e acoperit cu întinse fineţe şi semănături şi este întretăiat de două dru­ muri vecinale ce duc de la Ol­ tina la Beilic şi la Mîrleanu.

C a lb u r g in a ,

C a lb u r g in a , v îr f de deal,

aflîndu-se pe muchea dealului cu acelaşî nume, jud. Constanţa, în N. plăşeî Silistra-Nouă, şi pe ho­ tarul dintre comunele Beilicul şi Oltina, la 3 kil. spre N.-V. de cea d’întîiu. Are o înălţime de 126 m., dominînd apele Du­ nărei ce se află la 1 12 kil. spre N., cele două drumuri comu­ nale Oltina-Beilicul, satul Beili­ cul, şi iezerul Mîrleaniil, aflător la 2 kil. spre E.; e şi un punct strategic însemnat. Este aco­ perit cu verdeaţă.

C a ld a , pîrîil,

izvoreşte din par­ tea de N.-V. a com. Tătărani, pl. Crivina, jud. Prahova, se întîlneşte cu pîrîul Recelea şi îm­ preună formează pîrîul ReceleaCaldă. După ce udă com., face maî multe cotituri şi apoî se varsă în rîul Leautul. Locuitorii au numit-o Calda, pentru-că mai tot de-a-una e căldişoarâ. Iarna nu îngheaţă, ori cît ar fi de frig.

C a ld e (V in e le -) , pădure, în co­ C a la p o d e ş ti, numire, ce o dă po­

muna Gura-Teghiî, jud. Buzăfl,

CAI.DEŞ1LL

străbătută de un izvor sulfuros cu apă caldă.

Caldeşiul, iezer, jud. Brăila, pe ţărmul stîng al Dunăreî-Vapoarelor, din com. Berteşti-d.-s. Co­ munică cu pîrîul Gîrluţa. (V. Poia na-din-Cale, jud. Buzău).

C ale ( P o ia n a -d in -) .

C a le -B a ir , deal, în jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul co­ munei rurale Atmagea. Se des­ face din dealul Sacar-Bair; se întinde spre V., avînd o direc­ ţie generală de la S.-E. spre N.-V.; intră în pl. Măcinul, pe teritoriul cătunului Homurlar (al comunei Cîrjelarî), brăzdînd par­ tea vestică a plăşeî Babadag şi a comuneî Atmagea şi pe cea estică a plăşeî Măcin şi a co­ muneî Cîrjelarî. Se prelungeşte spre N., cu dealul CiubuclucBair şi spre S. cu dealul HagiTepe. Are o înălţime de 380 m. L a poalele luî vestice, pe valea Homurlar, este aşezat sa­ tul Homurlar. Este acoperit nu­ maî cu păduri întinse de stejarî. C a le -B a ir ( D e a lu l- c u -C e t a t e ) ,

deal, în jud. Tulcea, pl. Istrulul, pe teritoriul comunei rurale Casap-Chioi. Este o prelungire de S.-E. a dealului Acic-Suat. Situat în partea estică a plăşeî şi a comunei. Poalele sale sunt scăldate de balta Zmeica. Are 31 m. înălţime, dominînd insula Curt-Bei, aşezată în faţa luî spre E. S ’a numit aşa din pricina ră­ măşiţelor de cetate romană, care trebue să fi fost un avant-post al cetăţel Istropolis (ruinele lîngă Cara Harman, Constanţa), dărâ­ mată de vre-o invaziune şi din care azi n'a rămas mal nimic. C ale-B air, deal, În jud. Tulcea,

149

CALFA

pl. Măcinul, pe teritoriul co­ munei rurale Satul-Nou, situat în partea sudică a plăşeî şi cea centrală a comuneî, chiar lîngă Satul-Nou, spre E., la întîlnirea văilor Cerna cu Iaila. Este izo­ lat oare-cuin, şi e de natură stîncoasă. Pe muche are o mo­ vilă naturală de 55 m., acope­ rită cu verdeaţă. Este punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea, dominînd asu­ pra comuneî Satul-Nou, asupra văilor Cerna şi Iaila, asupra dru­ mului judeţean Măcin-Ostrov şi asupra drumurilor comunale Satul-Nou, Picineaga, Iaila, Cerna şi Turcoaia.El face ca malurile văeî Cerna să fie înalte şi rîpoase. C a le a -H o tin u lu î, drumul [de la

Rădăuţi, din jud. Dorohoiu, că­ tre tîrguşorul Ştefăneşti, din ju­ deţul Botoşani. Purta din ve­ chime această numire, căci era calea pe Prut în sus la cetatea Hotinul. C a le a -lu i-M u ş a t, braţ (privai), în

pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, teritoriul comuneî Chioara, jud. Ialomiţa. C a le a -M a r e , deal, jud. Suceava,

parte cultivabil şi parte cu pă­ dure, în_ comuna Brădăţelul, pe .creasta căruia trece drumul ce leagă satul Rotopăneşti cu Lămăşeni şi Cornul-Lunceî. C a le a -P ie tr o a s ă , loc izolat, unde

Valea-Mare se varsă în Rîul-Tîrguluî, după ce udă com. ValeaMare, pl. Rîul-Doamnei, judeţul Muscel. C a le a -R o ţe î, platou, ce se întinde

în partea de E. a satului Lipo­ va Mănăstirel, comuna Doagele, pl. Racova, jud. Vasluiu. C a le a -S a lin e i, drum,

com. Bu­

ghiile, pl. Teleajenul, jud. Pra­ hova. C a le s tr u l. (V. Prisăcani, pădure,

jud. Iaşi). C a lfa , com. rur., jud. Constanţa, pl. Hîrşova, situată în partea septentrională a judeţului, la 91 kil. spre N.-V. de oraşul Con­ stanţa, capitala districtului, şi in cea de N. a plăşeî, la 40 kil. spre N.-E. de orăşelul-Hîrşova, reşedinţa el, pe pîrîul Calfa sau Saraiul. Se mărgineşte la N. cu co­ munele Topologul şi Urumbei; la E. cu com. Casimcea, jud. Tulcea; la S. cu com. Saraiul; la N. cu comunele Dăeni şi Gîrliciul. Relieful solului este acciden­ tat de dealuri pietroase şi stîncoase. Culmile Calfa şi Dul­ gherul o brăzdează la Est, iar Carapelit la Vest. Principalele dealuri sunt: Ceemşicu-Bair (223 in.) la N., Hagicapar-Tepe (199 in.) la N.-V., Mişelic-Bair (189 m.) la N.-E., Hagiomer-Bair(28i m.), Ceauş-Chioi-Bair (304 m.), Turbancea-Bair I (287 m.) şi dealul Turbancea II (227 m.) la E., dealul Dulgherul I (252 m.) şi Dulgherul al II-lea (168 m.) la S., dealul Carapelit-Bair (173 m.) la S.-V., dealurile Ermelichi (170 m.), Carateful (193 m.), şi Nămoleşti (145 m.), la Vest. Aceste dealuri sunt înalte şi stîncoase maî pretutindeni. Sunt acoperite cu cîte-va păduri, ca Tăuşan-Orman, pe dealul HagiOmer, cu tufârişurî, fîneţe şi fru­ moase semănături, Văile for­ mate de ele sunt rîpoase şi pră­ păstioase. Movilele sunt nume­ roase (28 importante), servind ca puncte de orientare şi ob­ servaţie. Toate sunt artificiale. Printre ele distingem: Movila-luî-Ahmed (223 m.) la N.,

CALFA

Chitu (193 m.) la V ., Turbancea (252 m.) la S.-E., SulugeacTepe (216 m.), Buiuc-OsenbeiTepe (243 m.), Beorlegee-Tepe (302 m.), Haidar-Tepe (193 m.), Hagli-Taşlîc (210 m.), Mahometcea-Iol (163 m.), toate răspîndite prin interiorul comuneî, pe muchiile dealurilor SulugeacBair (212 m), Curu-Bair (298 m.), Haidar-Bair (195 m.), Mahometcea-Bair (215 m.), acope­ rite numaî cu fineţe. Hidrografia este reprezentată prin şaşe pîraie şi cîte-va mici văîpuţin însemnate. Pîraielesunt: Sara, care vine din dealul Cherchenez-Bair, sub numele de Ceşme-Culac, se continuă sub nu­ mele de: Topolog-Derea, Calfa, Chioi-Dere, Haidar, Balgiul şi în fine sub cel de Saraiu, vărsîndu-se în lacul HazarlîcGhiol. El udă partea centrală a com., trecînd prin satele Calfa, Ramazan-Chioi, Rahman şi Hai­ dar. Malurile sale sunt pănă la Rahman înalte şi stîncoase, iar de aci puţin ridicate. Cele-l-alte S pîraie o udă prin partea cen­ trală şi sunt toate afluente pe stînga ale pîrîuluî Saraiul. Ele sunt: Sulugeac-Dere la N.-E. ; Haidar-DereşiCapadin-Dereprin centru; pîrîul Mohametcea, nu­ mit şi Dulgher-Ceair la S.; toate sunt cu maluri înalte şi stîn­ coase. Văile sunt neînsemnate, în general puţine largî, cu ma­ luri înalte, neavînd apă de cît toamna în timpul ploilor şi primă-vara după topirea zăpezilor. Principale sunt: Curugea-Ceair la N.-E.; Ramazan-Ceair şi Rahman-Culac spre V.; toate adia­ cente ale pîrîuluî Saraiul, cel d ’întîiu pe stînga, cele-l-alte pe d r.; Valea Stanciî, la N.-V., deschizîndu-se în Valea-Mezetuluî. Clima com. este aceea a pla­ toului dobrogean în genere, cu veri călduroase, ernî aspre. Vîn-

150

tul dominant e cel de N.-E.; ploi sunt puţine. Suprafaţa com. în total este de 14064 hect., din carî 87 hect. ocupate de vetrele celor şase sate carî o formează. Restul de 13977 hect. este împărţit în­ tre locuitori carî afl 11487 hect. şi statul cu propietariî, carî au 2490 hect. Cătunele, carî compun com., sunt şase şi anume: Calfa, re­ şedinţa, în partea nordică, pe ambele maluri ale pîrîuluî Calfa safl Saraiul. Ramazan-Chioi, în partea centrală, la 4 kil. spre S.-V. de reşedinţă, tot pe ambele maluri ale pîrîuluî Saraiul. Rah­ man, spre V., la 6 ‘/a kil. spre S.-V. de reşedinţă, pe malul drept al pîrîuluî Saraiul. Haidar spre S., la 9 kil. spre S.-V. de reşedinţă, pe pîrîul Saraiul. Mahometcea, tot spre S., la 12 kil. spre S.-V. de reşedinţă, pe malul drept al pîrîuluî Mahometcea. Curugea tot spre S., la 12 1 2 kil. spre S. de reşedinţă, pe malul stîng al pîrîuluî Mahometcia, aproape de izvorul său. Populaţia este în majoritate Romînă şi Bulgară; sunt şi pu­ ţini Turci. Se urcă la 502 fam., cu 1811 membri, deci în total sunt 2313 sufl., repartizaţi după cum urmează: După sex: bărbaţi 1185, fe meî 1128. După starea civilă: necăsă­ toriţi 1322, căsătoriţi 918, vă­ duvi 73. După instrucţie: ştifl carte 356, nu ştiu 1957. După protecţie: cetăţeni ro­ mînî 2295, supuşi străini 18. După religie: ortodox! 2217, mahometanî 96. După ocupaţiune: agricultori 467, comercianţi 6, altele 34. Contribuabili sunt 479. După avere: împroprietăriţi 507, neîmproprietăriţî 23.

CALFA

In comună sunt trei biserici: una în cătunul Calfa, cu hramul Sf. Dumitru; a 2-a în cătunul Curugea, cu hramul Sf. Voevozî; a 3-a în cătunul Rahman, cu hramul Sf. Nicolae. Cîte trele, sunt zidite de locuitor!; afl cîte 10 hect. pămînt; sunt deservite de cîte 1 preot, 1 dascăl şi 1 pa­ racliser. Maî este şi o geamie în cătunul Mahometcea, cu 1 hoge. In com. sunt 3 şcoale mixte rurale, cîte una în cătunele Cal­ fa, Curugea şi Rahman, întreţi­ nute de locui.or! şi avînd cîte 10 hect. pămînt de la stat, cu cîte un învăţător şi cu 115 e­ levi înscrişi, 69 băeţî, 46 fete. Cele 14064 hect. ale comunei se divid ast fel: 97 hect. teren neproductiv, 87 hect. ocupate de vetrele satelor, 10 hect. bălţi, mlaştini, etc.; 13967 hect. teren productiv, din carî: 11917 hect. teren cultivabil, din care 116 hect. ale statului cu proprietarii, 10801 hect. ale locuitorilor; 200 hect. teren necultivat, 200 hect. ale locuitorilor; 265 hect. teren cu izlaz, din care 24 h ect ale statului cu proprietarii, 241 hect. ale locuitorilor; 4 hect. teren cu viî, din care 4 hect. ale lo­ cuitorilor; 241 hect. teren cu păduri, din care 241 hect. ale statului cu proprietarii. Ocupaţiunile locuitorilor sunt: agricultura şi creşterea vitelor. EI au : 368 pluguri, (188 cu boî şi 180 cu caî), 386 care şi căruţe (41 cu boî şi 345 cu caî), 6 ma­ şini de secerat, 3 maşini de bă­ tut porumb, 251 grape de fier, şi 5 maşini de vînturat. Numă­ rul vitelor este de 12270 capete, din carî 806 caî, 1454 boî, 3 bivoli, 20 asini, 9345 oî, 213 capre şi 432 porci. In comună sunt: 1 baltă, 8 po­ duri stătătoare, 84 puţuri, ^ mor! de apă şi 2 de vînt.

CALFA

Comerciul este destul de ac­ tiv şi se face de către 12 co­ mercianţi (toţi circiumarî) pe şoseaua judeţeană Babadag-Hîrşova, prin gara Cernavoda (64 kil. spre S.-V.) şi constă în im­ port de maşini agricole, manu­ facturi, băuturi, şi în export de vite (oî) cu produsele lor (brînzeturî, lînă, piei) şi cereale (grîu, orz, secară). Budgetul acesteî comune este de leî 103î l la venituri şi de leî 4877 la cheltuelî. Căile de comunicaţie sunt nu­ maî nişte drumuri vecinale co­ munale, în cea maî mare parte rău întreţinute, brăzdînd teri­ toriul comuneî, urmînd cele 6 sate între ele şi cu cele înveci­ nate, c a : Hagi - Omer, Ciauş Chioi, Casimcea, Dulgherul, Carapelit, Dăeni, Făgăraşul, Doerani, Topologul, etc. Pe teritoriul comunei, spre E. la 3 kil., spre S.-E. de că­ tunul Calfa, se văd ruinele sa­ tului Osen-Bei, azî Silişte, lîngă movila Buiuc-Osen -Bei-Tepe, distrus în urma unui incendiu din timpul războiului Crimeeî. Locuitorii s ’au refugiat în Calfa. C alfa, sat, în jud. Constanţa, pl.

Hîrşova, cătunul de reşedinţă al comunei Calfa, situat în partea N.-E. a plăşeî şi a comunei, pe Valea Chior-Dere şi pe ambele maluri ale pîrîuluî Rahman, în­ chis fiind între dealurile Ceemişicu-Bair şi Sulugeac-Bair şi do­ minat fiind de Movila - lui - Ahmet (223 m.) şi movila Sulugeac-Tepe (216 m.) Suprafaţa sa este de 2687 hect., dintre care 16 hect. sunt ocupate de vatra satuluî. Populaţiunea este de 105 fa­ milii, cu 508 locuitori, ocupîndu-se mal ales cu agricultura. Pămîntul produce grîu în can­ titate destul de mare. Drumuri

151

comunale vin de la Rahman, Făgăraşul-Nou, Orumbeî, Topolog, Doerani, Hagi-Omer (Tulcea) şi Mahometcea. C a lfa -C h io i, sat, în jud. Constan­

ţa, pl. Mangalia, cătunul com. Cara-Omer, situat în partea S.-V. a plăşeî şi a com., la 10 kil. spre V. de cătunul de reşedinţă, Cara-Omer şi la i kil. spre N. de satul Mamuzlî. Este aşezat în valea Calfa-Chioi, fiind închis în partea răsăriteană de dealul Mezarlîc-Bair. Suprafaţa sa este de 970 hect., dintre cari 10 hect. sunt ocu­ pate de vatra satului şi de gră­ dini cu 40 de case. Populaţiunea sa, compusă maî ales din Turci, este de 124 fami­ lii, cu 350 suflete, ocupîndu-se cu agricultura. Pămîntul pro­ duce maî ales orz şi meiu; grîul şi porumbul vin în a doua linie. Din Calfa-Chioi pleacă drumuri comunale în toate direcţiunile şi pe la toate satele învecinătoare: la Docuzaci, la Mamuzlî, la Alibi-Chioi, la Bairam-Dede, la Cial-Margea şi la Demircea. E punct militar, la o înălţime de 187.80 metri d’asupra nive­ lului mării. C a lfa -C h io i, vale, jud. Constan­

ţa, în pl. Hîrşova, pe teritoriul com. Calfa. Este un alt nume al pîrîuluî Saraiul, nume ce-1 poartă de la confluenţa pîraielor Topologul, cu Hagi-Omer, şi pănă la confluenţa lui cu pîrîul Sulugeac-Dere. Sub acest nu­ me udă partea N. a plăşeî şi pe cea estică a comuneî. Are în general malurile apropiate, înalte, rîpoase şi p’alocurea pie­ troase. Intr’însa este aşezat şi sa­ tul Calfa. Dealurile carî o înca­ drează sunt: Ceemţic-Bair la V. şi S jlugeac - Bair la E. Printr’însa merge drumul judeţean

CALIA

ce duce de la Babadag la Hîrşova. vale, în jud. Con­ stanţa, pl. Mangalia, pe terito­ riul com. rurale Cara-Omer, şi a­ nume pe acela al cătunului său Calfa - Chioi. Este un alt nume dat văeî Cerchez - Chioi Sarapcea. Se întinde de la N. la S., pe la Vestul dealului MezarlîcBair ; trece prin satele CalfaChioi şi Mamuzlî. Este situată în partea S .- V . a plăşeî şi a comuneî.

C a lfa -C h io i,

vale, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Mamut- Cuiusu şi anume pe acela al cătunului său IdresCuiusu. E situată în partea V. a cătunului, cea S. a com. şi cea centrală a plăşeî. Se desface din apropierea movilei Idriţa; se îndreaptă către N .; merge printre dealul Merea-Bair-CaraIuiuc pe de o parte, şi dealul Caramancea pe de altă parte şi apoî dă naştere mareî văî Caramancea. Este străbătută de drumul com. Idres-Cuiusu-Molceova.

C a lf a - D e r e ,

C a li- G e o r g e , insulă, de mică în­

tindere, în Dunăre, jud. Con­ stanţa, plasa Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rurale Satul-Nou. Are formă lunguiaţă, ca acea a unul corn, o lungime de 600 metri şi o lăţime de 50 metri, o întindere totală de 15 hect. Este apropiată de ţărmul dobro­ gean, de care e despărţit prin­ tr’un braţ larg de 22 metri şi adînc de 4 metri, deci imprac­ ticabil. Este acoperită cu pietriş şi nisip, şi e puţin înaltă, aşa că une-orl Dunărea viind mare, o acoperă cu totul. Este improductivă. C a lia , ostrov, jud. Brălfâ, situat

CALICA

între Dunărea-Vapoarelor şi L a­ ta (Dunăre), la N. de ostrovul Popa şi la S.-E. de ostrovul Minoaia. C a lic a . (Vezi Fileşti, sat, judeţul

Covurluiu). C a lic a , sat, în jud. Tulcea, plasa

Tulcea, cătunul comuneî SariGhiol, situat în partea estică a plăşeî, la 14 kil. spre S.-V. de com. urbană Mahmudia, reşe­ dinţa plăşeî şi în partea meri­ dională a com., la 2 kil., spre S., de căt. de reşedinţă, SariGhiol, la poalele vestice ale dea­ lului Calica şi nu departe de la­ cul Agi-Ghiol. Numele său ar veni de la numele cel vechiu, Suaclia, după numele unui sătişor din apropiere, ce s’a distrus de demult. Hotarul său, înce­ pînd de pe malul estic al la­ cului A gi - Ghiol, se îndreaptă spre E., pănă lîngă satul Ca­ lic a ; trece printre el şi satul Sari-Ghiol, formînd o mică frîn tură; urcă dealul Calica, pe care îl pogoară pentru a se opri la poalele dealului Cairacile; o ia apoî spre miază-zi, pe la V. de satul Caraibii; intră în lacul Razelm, oprindu-se nu departe de gura Dunăveţuluî, de unde pu­ ţin se îndreaptă spre S. - V . ; apoî se urcă spre N., pe la V. de insula Popina, ce ţine de el; urmînd apoî în spre N.-V. ma­ lul oriental al lacului Agi-Ghiol, se termină de unde am plecat. Se mărgineşte la N. cu căt. SariGhiol, la V. cu com. Agi-Ghiol, la S. cu lacul Razelm, la E. cu căt. Caraibii, al com. Sarinasuf. Fiind sat de cîmp, n’are de cît un deal, dealul Calica (82 m.) în partea N., deal pietros. In la­ cul Razelm este insula Popina, în care o ridicătură are o înăl­ ţime de 48 m. Pîrîul Sari-Ghiol, sau Valea-Nucarilor, o udă prin

152

CALICUL

E situată în partea sudică a mijloc, trecînd şi prin centrul plăşeî şi a comuneî. Este o par­ satului. întinsul lac Razelm o te dintr’un lung lac cu apă să­ udă la S . ; aparţine satului o rată, ce face parte din lacul parte din lac în întindere de Razelm, dar care e separată cam 3000 hect., la V. lacul Agiprin o lungă fâşie de stuf. Con­ Ghiol. Prin interiorul satului se ţine mulţi peşti, ce se consumă întinde lacul Calica, ce comu­ în Calica. nică cu lacurile Razelm şi AgiGhiol. Clima este sănătoasă; ploi sunt puţine; vîntul de N. pre­ C a lic a , deal, în jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comunei domină. întinderea totală este rurale Sari-Ghiol (şi anume pe de 1923 hect., din care 8 hect. acela al ambelor sale cătune, ocupate de vatra satului, 7 hect. Sari-Ghiol şi Calica). Se desface ale statului, şi 1908 hect. ale din prelungirile vestice ale pie­ locuitorilor. trosului deal, Cairacile; se în­ Populaţiunea este compusă tinde spre S., avînd o direcţie din Romînî, Bulgari, Ruşi, Li generală de la N.-V. spre S.-E., povenî şi Evrei. Sunt 197 fam., în formă de arc. Brăzdează par­ cu 882 suflete. Romînî: 185 fa­ tea sudică a plăşeî şi cea de E. milii, cu 829 sufl.; Bulgari: 1 a comuneî. Ramificaţiile sale su­ fam. cu 6 sufl.; R u şi: 10 fam. dice sc scaldă în apele lacurilor cu 43 sufl.; 1 fam. evreiască cu Calica şi Iarinasuf, prelungiri ale 4 sufl. Are o şcoală, fondată, în Razelmuluî. Este acoperit cu 1880, de locuitori, cu 10 hect. o mulţime de movile, unele na­ pămînt, cu 1 învăţătoare, 39 turale, altele făcute de oameni, copil înscrişi. Este o biserică, nu tocmai în bună stare, zidită toate acoperite cu verdeaţă, va­ riind între 30— 118 m., dintre de locuitori în 1814, cu hramul cari Tăuşan-Tepe este cea maî Aducerea-Moaştelor-Sf.-Nicolae, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ înaltă (118 m.) şi punct trigo­ şi 1 paracliser. Calitatea pămînnometric de observaţie de ran­ gul al 3-lea. Dealul este între­ tuluî e bună. 1800 hect. sunt tăiat de drumurile comunale Sa­ loc arabil, 123 hect. izlaz. ri - Ghiol -Beş -Tepe - Caraibil-SariLocuitorii au 80 pluguri; 700 capete de vite; 8 mori de vînt. nasuf-Calica. Este acoperit cu Comerţul e neînsemnat. Veni­ semănături si livezî. turile sunt de 6200 leî, cheltue Iile de 5623 leî. Contribuabili C a lic iu l, mahala, în pl. Motrulsunt 153. Căî de comunicaţie d.-s., jud. Mehedinţi ; ţine de sunt drumurile comunale spre com. rur. Floreşti. com. Sari-Ghiol, Beş-Tepe, Mah­ mudia, Agi-Ghiol-Caraibii. Co­ C a lic u l, sat, în jud. R.-Sărat, pl. muna e vechiă, fondată de Ro­ Marginea-d.-s., cătunul comuneî mînî din Basarabia. A fost ex­ Lacul-luî-Băban, aşezat în par­ pusă dese-orî prădăciunilor Tur­ tea de E. a comuneî. Intindera cilor şi Cerchezilor. şi populaţia sunt socotite în că­ tunul Gura-Caliţeî, al com. La­ C a lic a , baltă, în jud. Tulcea, pl. cul luî-Băban. Tulcea, pe teritoriul comunei rurale Sari-Ghiol (şi anume pe C a lic u l, sat, în jud. R.-Sărat, pl. acela al cătunului său Calica, Oraşului, căt. comuneî Coteşti, de la care şi-a luat şi numele). reşedinţa plăşeî. Este aşezat în

CALIFANŢI

153

partea de V . a comunei, la 7 kil. spre V , de cătunul de reşe­ dinţă, Coteşti, pe pîrîul ValeaDîlgovul, A re o întindere cam de 60 hect. Are o’ populaţiune de 20 fam., cu 70 suflete; 11 contrib.; toţi Romînî. A re o bi­ serică, deservită de I preot şi X cîntăreţ. Califanţi, deal, în jud. Gorj, co­

muna Urdari-d.-s., din pl. Jiului. Merge d’alungul comuneî şi se termină spre S.-V., între hotare, la căt. Artanul. Pe acest deal se află pădure. C aliforn ia, cătun (tîrlă), în plasa

Ialomiţa-Balta, com. Frăţileşti, jud. Ialomiţa, situat pe moşia Statului Ghizdăreşti. C a lin o va , punct trigonometric de

observaţie, de rangul al 3-lea, în jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teri­ toriul comunei rurale Cara-Orman, pe malul drept al braţu­ lui Sf. Gheorghe, în partea ves­ tică a plăşeî şi cea de S. a co­ muneî. Are o înălţime de 6.7 m., dominînd asupra braţului Sf. Gheorghe, precum şi asupra dru­ mului comunal Mahmudia-Sf. Gheorghe (Cadîrlez), Calistra, pîrîu,

în judeţul Tul­ cea, plasa Măcin, pe teritoriul comunelor rurale Greci şi Turcoaia. îşî ia naştere din poalele nordice ale dealului DaiamanBair; se îndreaptă maî întîiu spre N.-V., printre dealurile Almalia, Secarul, Coşlugul şi Piatra-Marieî, la dreapta, şi dea­ lurile Megina, Piatra-Ascuţită şi Piatra-Rîioasă, la stînga. Poartă, pănă ese afară din pădurile cu cari sunt acoperite aceste dea­ luri, numele de Lunca-Plopilor, iar de aci încolo numele de Apa-Calistrieî. Ceva maî spre V . de satul Greci, se îndreaptă spre iitT O î

1Jttiel J J n f iO u i (trty i'iq iv

lo ţ , //♦

S.-V., taie şoseaua judeţeană Măcin-Ostrovul-Babadag, pe la poalele movilei Piatra-Rîioasă şi se varsă, după un curs de vre-o 8 kil., în balta Igliţa. Brăzdează partea centrală a plă­ şeî, cea sudică a com. Greci şi cea nordică a comuneî Turcoaia. Ca afluenţi primeşte pe dreapta văile: Crucelari, Dictovul, Rahova şi Greci, aceasta cea maî însemnată. Pe dînsa se află 4 mori.

CALOENEASCA

reşedinţă, Costandoiul. A re o întindere cam de 52 hect.; o populaţie de 149 familii, cu 523 locuitori. Contribuabili sunt 149. Ştiu carte 23 persoane. A re o biserică, deservită de I preot şi I cîntăreţ. C a liţe i ( V a le a -) , vale,

în com. Vrăneşti, pl. Podgoria, judeţul Muscel.

C a lm u ş u l, picior de mimte, pl.

Muntelui, jud. Bacău. C a listru l, munte, pl. Muntelui, jud. Bacău. C a liţa , mic căt., în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, comuna Dumi­ treşti. Este o parte a cătunului de reşedinţă, Dumitreşti-d.-s. C aliţa, deal, în jud. R.-Sărat., pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-luiBaban. Se desface din dealul Costandoiul; se întinde printre rîul Rîmna şi afluentele săfl Caliţa, brăzdînd partea de V . a com. E acoperit cu păşuni. C a liţa , pîrîu, în jud. R.-Sărat, pl.

Mărginea-d.-s., com. Lacul-luîBaban, izvoreşte din dealul Cos­ tandoiul, curge de-alungul luî, udă partea de S. a com. şi se varsă în rîul Rîmna, pe dreapta luî, lîngă căt. Gura-Caliţeî, care a luat numele săfl. C a liţa (L a cu l-d u p ă -), lac, înjud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-lui-Baban, căt. Caliţa, aşe­ zat pe dealul Caliţa, produce ştiucă, caracudă şi albişoară, ce se consumă de locuitori. C a liţe i (G u r a -), sat, în jud. R.-

Sărat, plasa Marginea-d.-s., căt. corn. Lacul-lui-Baban, aşezat în partea de E. a com,, pe rîul Rîmna, Ja gura pîrîuluî Caliţa, la 5 240 m. spre E, de cătunul de

pîrîu, în jud. Bacău; se varsă in pîrîul Doftana.

C a lm u ş u lu î (P îr îu l-),

C a ln a , fo s t sat, în com. Ciumu-

leşti, jud. Suceava. Pe la 1850, «Calna, Costeşti şi Bereşti, toate într’un hotar, la ţinutul Suce­ vei, moşie cu părţi şi răzăşească, în care moşie afl parte şi d-lor comisul Costache Ganea, fraţii Morţuneşti, d-luî Costache Hîrlescu, iconomul Iftimie Stamati şi alţii. Pe lîngă moşiile Cămîrzani, Ciumuleşti şi altele, fără sat.» («Bucium. Rom.», An. II). C a ln a , iezer, în suprafaţă de 20

prăjini, jud. Suceava. C a ln a , pîrîiaş, în com. Ciumuleşti,

jud- Suceava. Izvoreşte din sa­ tul Cămîrzani, formează un mic iaz şi se varsă în Şomuzul-Băeî (1800 m.). C a ln e l (L u n c a -), luncă, în coinCiumuleşti, jud. Suceava, de o mică întindere. C a ln o v ă ţu l, insulă, cea maî mare ce formează Dunărea in jud. Romanaţi. Se află în dreptul com. Izlazul, în faţa satelor Măcrişani şi Semoviţul din Bulgaria. C a lo e n e a s c a , pădure, pe moşia

20

CALOFIREŞTI

Cârteanca, din com'ina Beceni, jud. Buzău. A re 18 hect. sat, pl. Jiul.-d.-mj., com. Lipovul, jud. Dolj, cu 642 suflete, 312 bărbaţi şi 330 femei. Locuesc în 45 case şi 82 bordee. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Lipovul, ce este la 200 m. depărtare. In anul şcolar 1892— 93 au frecuentat şcoala 27 copil, 19 băeţî şi 8 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt 76 copil, 39 băeţî şi 37 fete. Ştiu carte 38 loc. Cîrciumî sunt 2; meseriaşi 2: 1 cizmar şi 1 fierar.

C a lo fir e ş ti,

C a lo fir e ş ti, moşie particulară, pl.

Jiul-d.-mj., comuna Lipovul, jud. Dolj. Aparţine sătenilor. C a to m fir e ş ti, cătun, în jud. T e ­

leorman, pl. Marginea, comuna Ţigăneşti. Este situat pe Valea-Nanovuluî şi e udat de Pîrîiaşul-Doamneî, care se scurge în Vedea. Are o populaţiune de 850 suflete, din carî 165 contribuabili. Locuitorii sunt în cea maî mare parte Bulgari de origină şi păstrează încă limba, portul şi obiceiurile lor. In această comună s’au gă­ sit ruine, în carî locuitorii cred că se găsesc comori, lăsate maî ales de familia Buzeştilor, ale căror moşii se întindeau prin prejur. In privinţa antichităţilor gă­ site la Calomfireşti, d. Tocilescu în scrierea «Dacia înainte de Romani», spune că atît olăria cît şi uneltele de piatră desco­ perite, nu pot fi atribuite de cît numaî epoceî de piatră. In excursiunile arheologice ale luî C. Boliac, s’au găsit aci, în a­ nul 1872 şi maî înainte, cuţite, răzatorî, săgeţi negre, rîşniţe de moară şi bulgări de cremene pentru prăştiî. T ot aci s’au des­

154

coperit în 1869, urmele unei ce- I tăţî înconjurată de pămînt ars. Lungimea eî era de 40 m. şi lărgimea eî de 60 m. C a lo p ă r u l, com. rur., jud. Dolj, pl.

Jiul-de-mijloc, la 20 kil. de Cra­ iova şi la I I kil. de reşedinţa plăşeî, comuna Segărcea. E situată aproape de malul drept al rîuluî Jiul, pe valea Dîlga şi pe marginea pădureî Panaghia. Se învecineşte la E. cu com. Secuiul, de care se desparte prin rîul Jiul, la V . cu com. Radovanul, la N. cu com. Glodul şi la S. cu com. Segărcea. Limita liniei de N. începe de lîngă Jiul, de la Poiana-luî-Braiu, merge spre Vest, pe la punctele Fîntîna-Ţiganului şi la-Sasul, lîngă şoseaua Craiova-Bistreţul, pe lîngă moşia statului Secuiul, şi spre V . la punctul numit Lacul-Viţeluluî, lîngă şoseaua Craiova-Calafat. Limita liniei de V . începe de la Lacul-Viţeluluî, merge spre S. pănă la Movila-Murdăroaia. Limita liniei de S. începe de la această movilă, merge spre E. trecînd prin movilele La-Viezurul, unde începe hotarul Do­ meniului Coroanei, Segărcea, cu moşia Prejbeanul, la Lacul-Sticleî, unde se numesc moşiile Domeniului Coroanei: Segărcea, Prejbeanul şi Calopărul, apoî la Lacul-luî-Gorjan, pe lîngă par­ chet, pănă la movila Treî-Gorniţe. Limita linieî de E. începe de la această movilă, merge spre N. pe malul drept al Jiului pănă la Poiana-luî-Braiu. Terenul comuneî este aproape şes; nu se găsesc de cît cîte-va micî deluleţe, acoperite în mare parte cu păduri. Comuna este udată de un mic pîrîu, numit Dîlga, care izvo- -

CALOPĂRUL

reşte în dreptul conaculuî moşieî Calopărul, merge de la V. spre E., prin cătunul Dîlga, tae calea vecinală ce duce la com. Foişorul şi apoî se varsă în rîul Jiul, pe dreapta. Valea pe care curge pîrîul se numeşte tot Dîlga. In dreptul căeî vecinale Foişo­ rul se află pe Dîlga un podeţ de lemn. Lîngă cătunul Panaghia se află Lacul-Viţeluluî. Pc lîngă cătunul Sălcuţa trece apa Vabarana, ce se pierde pe teritoriul acestei comune. In cătunul Caloparul curge Valea-Sasuluî. Legenda spune că comuna Calopărul a fost înfiinţată de un grec, Sariene. Comuna se compune din 5 cătune şi anume: Bîzdîna, Ca­ lopărul, care este cătunul de re­ şedinţă, Dîlga, Panaghia şi Săl­ cuţa. In comună sunt două bise­ rici: una în cătunul Panaghia, fă cută de un călugăr din schitul comuneî Segărcea. Cea-l’altâ se află în cătunul Calopărul fon­ dată de numitul Sariene, acum vr’o 150 anî. Fie-care biserică e deservită de cîte un preot şi un cîntăreţ; fie-care are cîte o proprietate de 17 pogoane ara­ bile, date în urma lege! rurale din 1864. In comună, şi anume în că­ tunul Calopărul, se află o şcoală mixtă, ce funcţionează de la a­ nul 1882, Decembrie 1. Este în­ treţinută de stat. Cuprinde o singură clasă. Aceâstă şcoală are o proprietate de 8500 hectare, date după le­ gea rurală din 1864. L a această şcoală urmează copiii din că­ tunele : Dîlga, Salcuţa şi Bîz­ dîna. In anul 1893 s’a înfiinţat o şcoală în cătunul Panaghia; are un învăţător; este întreţinută de stat şi de comună. A re o proprietate de 8,500 hect. ara-

CALOPĂRUL

bile. In anul 1892— 93, şcoala din Calopărul a fost frecuentată de 15 copil din Calopărul, 8 din Dîlga, 6 din Bîzdîna, 7 din Sălcuţa, 7 din Panaghia. In vîrstă de şcoală sunt 40 băeţî şi 9 fete din Calopărul, 21 din Dîlga, 19 din Bîzdîna, 49 din Pana­ ghia şi 49 din Sălcuţa. Populaţia comunei este de 1992 suflete. Media morţilor este de 44, a naşterilor de 58. După legea rurală din .1864 sunt 129 locuitori împămînteniţî-, iar după cea din 1879 sunt 16 însurăţei. Case sunt în număr de 228, iar bordee 1 1 1 . Suprafaţa întregului teritorii! comunal este de 8269 pogoane, din care 6869 pog. pămînt a­ rabil, 100 pog. fineţe, 100 pog. izlaz şi 4100 pădure. Moşiile de pe teritoriul comu­ nal sunt: Dîlga, de 1300 pog.-, Bîzdîna şi Panaghia, cu 1200 p og.; aceste trei moşii aparţi­ neai! d-neî Maria Romanescu", azi, sub numele de Sălcuţa, a­ parţine d-lor Ştefan Prejbeanu şi C. Marinovici. Moşia Calo­ părul are o suprafaţă de 1 100 pog. arabile şi aparţine bisericel Sf. Treime din Craiova-, aparţinea altă-dată lui Alecu Dîlgeanu. Pe pămîntul arabil se seamănă grîu, porumb, orz, o­ văz şi secară; puţin in şi prea puţină rapiţă. Păduri sunt: Panaghia, cu o su­ prafaţă de 1253 h ect.-, aparţine Domeniului Coroanei Segărcea-, înainte aparţinea statului. Calo­ părul, lungă de 200 hect. 40 m., pe moşia şi în cătunul Calopă­ rul, aparţine bisericeî Sf. Trei­ me din Craiova; aparţinea lui Dilgeanu. Dîlga, cu o suprafaţă de 551»32 hect., aparţine Do­ meniuluiCoroanei; aparţinea sta­ tului. Sunt compuse din cer, gîr-

155

CALUL

niţă, carpen, ulm, plop, salcie, satul Calopărul; aparţine Epistejar şi arţar. Predomină gîrtropiei bisericeî Sfinteî-Treimî, niţa, carpenul, ştejarul şi cerul. din Craiova. Viile, în întindere de 136 hec­ tare, se găsesc pe Domeniul Calopărul, pădure, pl. Jiul-deCoroanei Segărcea şi aparţin Mijloc,com. Calopărul, jud. Dolj, locuitorilor. satul Calopărul, de 400 pog. In cătunul Calopărul sunt 3 Aparţine epitropieî bisericeîSf.cîrciumî, 3 în Sălcuţa şi una în Treiml din Craiova şi înainte Panaghia. Comercianţi sunt II. aparţinea d-neî Maria Roma­ Productele se desfac la Craiova şi nescu. la Bistreţul, unde loc. se duc cu Este amenajată. Felul arbo­ carele, pe calea Craiova-Bistrerilor ce compun pădurea sunt: ţul. Calea ferată în construcţie ' gîrniţă, cer şi stejar, acest fel trece prin cătunele Panaghia din urmă predominînd. şi Dîlga. Mal trec prin comună: Şoseaua judeţeană Craiova-Bis- Calotă (Puţul-lui-), în comuna treţul, pe o lungime de 4 kil.; Gărdeşti, în hotar cu moşia Bel­ şoseaua comunală Calopărulciugul, jud. Teleorman. E punct Dîlga, lungă în comună de 8 important de hotar îutre aceste kilometri. moşii. Contribuabili sunt 321. Budgetul comunei pe exerci­ C alo teşti, sat, jud. Argeş, plasa Piteşti, pendinte de com. rur. ţiul 1893 —94 a fost la venituri Valea-Măruluî. A re 34 fam., cu de leî 358822, la cheltuelî de lei 209 sufleLe. 274154. A re o şcoală primară rurală. Vite cornute sunt 240; oi, 300; cal, 37. Calpagiul, deal, pe teritoriul sa­ tului Oneşti, com. Şipotele, pl. Calopărul, sat, pl. Jiul-de-MijBahluiul, jud. Iaşi. L a poalele loc, comuna Calopărul, judeţul lui se află iazul cu asemenea Dolj, cu reşedinţa primăriei. Are numire. 457 suflete : 246 bărbaţi şi 2 1 1 femei. Locuesc în 58 case construite din paiante, de zid, C a lp a g iu l, iaz, jud. Iaşi, pl. Bah­ luiul, com. Şipotele. şi 49 bordee săpate în pămînt. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din anul 1882. Este Caluda, ostrov, pl. Cîmpul, com. Desa, jud. Dolj, cu pădure de întreţinută de stat şi de com. tufanl, sălcii, plopi şi salcîmî, Are 17 pog. proprietate; are un aceştia predominînd. Aparţine învăţător. Se află o biserică, statului. fondată de un Grec, Sariene. Are 17 pog. arabile proprie­ C alu l, sat, în com. Calul-Iapa, pl. tate. Piatra-Muntele, judeţul Neamţu, In anul şcolar 1892— 93, şcoala situat între dealurile cu a sa nu­ a fost frecuentată de 43 băeţî. mire şi Dealurile-Epeî, lîngă pî­ Cu vîrstă de şcoală sunt 40 rîul Calul. băeţî şi 40 fete. Ştifl carte 14 Terenurile sale, în partea des­ locuitori. pre V ., N. şi S., sunt acciden­ tate, iar în partea despre IC. se Calopărul, moşie, pl. Jiul-de-Mijconfundă cu Valea Bistriţei. loc, com. Calopărul, jud. Dolj,

156

CALUL

Populaţiunea sa este de 1270 suflete, dintre carî 625 bărbaţi şi 645 femei. In acest sat se află : reşedinţa comuneî; o biserică, deservită de 1 preot şi 2 elesiarhî; o şcoală, cu o populaţiune de 58 elevî; 4 herăstraie, cu 60 de lucrători. Locuitorii se îndeletnicesc cu : agricultura, exploatarea păduri­ lor, industria primitivă şi exploa­ tarea pămînturilor. Comunicaţiunea cu satele ve­ cine se face: prin un drum, care străbate rîul Bistriţa, dînd la sa­ tul Săvineşti; prin o şosea care trece de sub Capul-Dealuluî, unindu-se cu şoseaua ce duce de la Roznov la satul Iapa; prin alte drumuri naturale şi potecî, prin care comunică cu diferite localităţi limitrofe. C a lu l, cătun, în pl. Ialomiţa-Balta, com. Ciulniţa, jud. Ialomiţa, si­ tuat pe cîmpul Bărăganul. C a lu l, canal, jud. Brăila, situat în stînga Filipoiuluî; dă în Japşele-Paţiuluî. C alu l, deal, pl. Amaradia, com. Slăvuţa, jud. Dolj, înalt de a­ proape 200 m., acoperit cu viî şi livezî de pruni. C a lu l, deal, numit şi Dealul-Caluluî, în com. rur. Cloşani, pla­ iul Cloşani, jud. Mehedinţi.

Calul,

dealuri muntoase, în pre­ lungirea către S. a ramureî Cernegura, pe teritoriul com. CalulIapa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu.

Calul,

moşie, pe coprinsul comu­ neî Calul-Iapa, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu, aşezată în­ tre moşiile Săvineşti, Roznovul şi Tarcăul. înainte de secularizarea ave­

rilor mănăstireşti a aparţinut mănăstire! Bistriţa, închinată sf. Mormînt. Are sat. C alu l, munte, în com. Mălini, ju­ deţul Suceava. C a lu l, pădure, numită şi Pîrîul-Caluluî, situată pe cuprinsul com. Calul-Iapa, jud. Neamţu. Este proprietatea statuluî, care o a ­ rendează cu 2100 leî anual. C a lu l, pîrîu, in com. rur. Cloşani, plaiul Cloşani, j id. Mehedinţi.

Calul, pîrîil,

jud. Neamţu, izvo­ reşte dintre munţiî Viţioana Mare şi Murgociul, adică din nodul ce-1 formează ramurile Tarcăul, Harmanul şi MălăeşteaMurgociul. Curge paralel cu ra­ mura Doşelul şi ultimele ramificaţiunî ale Cernegureî, trecînd pe la satul Calul, în dreptul căruia străbate Valea - Bistriţei, vărsindu-se pe partea dreaptă a acestui rîti, în faţa satului Să­ vineşti, ducînd cu sine şi urmă­ toarele mici pîrîiaşe ce primeşte din stîn ga: Pîrîul-Falcăul, PîrîulIstrătenilor, Stamboiul, PîrîulDraculuî, Ciurca, Pîrîul-Albişenilor, Dunărea, Bogoslovul şi Pa­ lele, iar din dreapta: Stahia şi Cărpinişul. Cursul său e de vre-o 10 ki­ lometri.

C alu l, vâlcea, udă partea de E. a com. Bărcăneşti, plasa Siul-d.-s., jud. Olt, apoî dă în gîrla Iminogul.

Calul-Alb,

vale, în satul Oneaga, com. Slobozia-Secătura, pl. Co­ şula, jud. Botoşani.

C a lu l-Ia p a , com. rur., jud. Neam­ ţu, aşezată parte pe dreapta rî­ uluî Bistriţa, parte pe partea stîngă a acelui rîu, în plasa Pia­

CALUL-1APA

tra-Muntele, la 32 kil. de Pîngăraţi, reşedinţa plăşeî şi la 19 kil. de Piatra, capitala judeţului. Terenurile sale accidentate, sunt traversate de-a lungul, în direcţiune V.-E., de două văî marî formate de pîrîul Calul şi Pîrîul-Iepeî, carî se întind pa­ ralel unul de altul, fiind des­ părţite în toată prelungirea lor de ramurile munţilor Doşelul şi Iepeî; este străbătută către E. comuna de Valea-Bistriţeî. In privirea geologică obser­ văm, că de şi aceste terenuri fac parte din scoborişurile Cer­ negureî, însă chiar la o mică depărtare spre S. de satul Vă­ leni (com. Vînătorî DumbravaRoşie), toate depozitele carî vin despre Piatra, dispar sub altele mai nouă. Ast-fel, cam la o tre­ ime din calea ce desparte Vă­ leni de Gura-Calului, ies la iveală marnele salifere superioare, carî sunt caracteristice într’această parte. Formaţiunea cu safe con­ tinuă a forma şirul de munţi din dreapta rîuluî Bistriţa pănă la Gura-Caluluî; reapare în dreapta Calului, în culmile Doşeluluî, în­ trerupte din nou de Valea-Iepeî; se observă iarăşi în munţiî din dreapta ei (ramura Neguleşlilor). In susul pîrîialor (Fundul-Iepeî), se întinde saliferul pănă la ju­ mătate cale de Ia gura pîrîuluî Iapa şi Varniţa (locul unde se face var). De acolo vin depo­ zite maî vechi (eocenice), gresiurile, zise de Sztrolka, de asu­ pra cărora zac nemijlocit pă­ turi calcare, din care se extrage varul, care în privinţa calităţeî diferă: dacă se scoate din “bo­ lovanii de calcar compact, Ce­ nuşiu şi destul de curat, ce Vin în partea superioară a pătureî, atunci ese un var gfa3 şi bun, iar dacă se scoate din baticu­ rile de calcar mai argilos, ce vin sub cele precedente, atunci

CALULUI (CURMĂTURA-)

se face un var slab, prost, poate chiar hidraulic. Comuna Calul-Iapa se mărgi­ neşte la N. cu com. VînătoriDumbrava-Roşie şi com. Doam­ na, de carî în parte se desparte prin ramurile muntelui Cer-Negura; la Vest cu moşia Tarcăul (com. Pingăraţi), de care se des­ parte prin culmea Murgociuluî, Bîtca-Cailor; la S. cu com. Mastacăul, de care se desparte prin ramurile Tarcăul, Porfirul, Alunişul şi Neguleşti; la E. cu co­ muna Roznovul. Este formată din satele: Ca­ lul, Dumbrava-Roşie-d.-j., Iapa şi Săvineşti, cu o populaţiune de 2955 suflete, sau 615 capî de familie însuraţî, 15 neînsuraţî, 41 văduvi, 94 văduve; 1456 bărbaţi 1499 femeî; după vîrstă: 714 copii de sex bărbă­ tesc, 676 copii de sex femeesc; după naţionalităţi: 27 străini, în cea maî mare parte Unguri. Dintre locuitorii împroprietă­ riţi în 1864, sunt astăzi 162 cari posedă înşişi locurile lor, 234 ca urmaşi, 2 locuri ocupate de alţii. Dintre locuitorii împroprie­ tăriţi în 1878 sunt astăzi: 98 can ocupă eî înşişi locurile lor, 31 ca urmaşi şi 73 cari n’au fost încă împroprietăriţi. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura şi cu plutăria. Cultura pămîntuluî se face pe o întindere de 1919 hect. 50 ariî şi anume: 124 hect. grîu, 215 hect. hrişcă, 133 hect. se­ cară, 583 hect. porumb, 32 hect. orz>433 hect. ovăz, 2 hect. meiu (malaiu tătăresc), 17 hect. rapiţă, 5 hect. cînepă, 1 hect. in, 2 hect. cartoafe, 13 hect. fa­ sole, 31 hect. mazăre, 50 ariî livezî artificiale şi 328 hect, li­ vezî naturale (fîneţe). Imaşul are o întindere de 400 hect. şi nutreşte un număr de 5186 capete de vite.

157

In această comună se află: 3 biserici, cu cîte un preot şi 2 eclesiarhî; o şcoală, cu un învă­ ţător ; o fabrică (cu aburi) de che­ restea, cu 4 ferăstrae sistema­ tice, la cari servesc 60 lucră­ tori; 23 pive pentru făcutul sucmanilor stofelor; 12 mori de apă; 3 cariere de piatră; 3 vărării; un cazan pentru fabricat rachiu de drojdie. Sunt 5 fierari, 5 dogari, şi 12 stoleri. Budgetul comuneî e de 8560 lei şi 60 banî la venituri şi de 7943 lei la cheltuelî. Comunicaţia cu satele vecine se face: prin un drum, ce dă din satul Calul prin satul Săvineşti în şoseaua mixtă Piatra-Bacău; prin un drum, ce dă din satul Calul, în drumul ce duce de la satullapa la Roznovul (punînd în legătură satele Roznovul, Iapa şi Neguleşti); prin alte drumuri na­ turale, ce pun în legătură satul Iapa cu satul Mastacăul-Neguleşti, din comuna Mastacăul.

Calului (Curmătura-),

munte, în jud. Buzău, com. Mînzăleşti, căt. Bustea; face hotar despre com. Lopătari.

Calului (Dealul-),

deal, plasa Dumbrava-d.-s., com. Cernăteşti, jud. Dolj, pe costişea căruia este situată o parte din comună. Este situat în partea de N. a comu­ nei, avînd direcţiunea de la V. spre E. înălţimea luî este apro­ ximativ de 45 m. Este aco­ perit parte cu cereale şi parte cu tufărişuri.

Calului (Dealul-),

deal, o pre­ lungire a dealului Bordea, din com. Mogoşeşti, plasa Stavnicul, jud. Iaşi.

Calului (Dealul-), v îrf

de deal, com. Valea-Lungă, pl. Prahova, jud. Prahova, numit ast-fel, se

CALULUI (MOVILA-)

zice, de la un cal ce s’ar fi gă­ sit legat aci de hoţi.

Calului (Gîrliţă-),

pîrîu, izvo­ reşte din raionul com. StarChiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova, şi se varsă în gîrla Brădetul, tot în raionul com. Star-Chiojdul. Curge de la N.E. spre S.-V.

Calului (Izvorul-),

izvor, jude­ ţul Buzău; iese din muntele Podul-Calului şi dă în Bîsca-Mare.

Calului (In-Muchia-), colină, a­ coperită de izlaz, în com. L o­ pătari, jud. Buzău. C a lu lu i (M alu l-), colină, în com. Vintilă-Vodă, în apropiere de izvorul Foltea, jud. Buzău. C a lu lu i (M alu l-), deal, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Chiojdeni. Se desface din dea­ lul M ăgura; brăzdează partea d e V . a comuneî; se sfîrşeşte în rîul Motnăul. Este acoperit cu păşuni şi păduri. Vara sunt aci stîne de oî. C a lu lu i (M alu l-), munte, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Bisoca. Se desface din muntele Ulmuşorul; se întinde spre E., printre rîul Rîmnicul-Sărat şi afluentul său, Pîrîul-Sării. Este a­ coperit cu întinse păduri şi păşunî.Vara sunt pe el stîne de oî.

Calului (Movila-),

movilă, jud. Brăila, situată la E. de com. Ciacărul, pl. Balta, şi la o de­ părtare de 2 kil. de dînsa. Aci, se zice, că a plesnit ca­ lul Turcului însărcinat cu hotăr­ nicia raielei Brăila. Plesnind ca­ lul, Turcul şi-a luat şeaua în spi­ nare şi s’a dus pănă la japşa Cenuşaruluî şi apoî de aci cu luntrea pănă la Dunăre.

CALULUI (MOVILA-)

Calului (Movila-),

movilă, pe coasta de S.-E. a muntelui Is­ triţa ; face hotar între moşia sta­ tului, Sf.Gheorghe şi proprietatea moşnenilor din com. Breaza, ju­ deţul Buzău.

Calului (Pădurea-). (Vezi Valea-

]fi8

între Căşoca-Mare şi Izvorul-Calului, în partea de V . a poale­ lor măguri! Podul-Calului.

Calului (Podul-),

întins platou, între comunele Lopătari şi Mîn­ zăleşti, jud. Buzău, acoperit cu păduri.

Marculul, pădure, jud. Vîlcea).

Calului (Piscul-), colină,

în jud. Buzău, com. Pîclele, căt. Berea, în marginea pădure! statului, Sforile-Banului.

C a lu lu i (P r iv a lu l-), braţ, în pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, te­ ritoriul com. Găiţa, jud. Ialo­ miţa.

Calului (Valea-), (Cacă-Iapa), Calului (Piscul-),

pisc, pl. Amaradia, com. Valea - Boului, jud. Dolj.

Calului (Piscul-),

pisc, comuna Mădulari, pl. Cerna, jud. Vîlcea.

izvor, între comunele Cernăteşti şi Mărăcineni, jud. Buzău; se scurge în rîul Buzău.

Calului (Valea-), vale,

pI.Amaradia, comuna Valea-Bouluî, ju­ deţul Dolj.

Calului (Pîrîul),

mic afluent, al pîrîuluî Suha-Mică, în com. Mă­ lini, jud. Suceava.

Calului (Valea-), vale, com. Bucovul, plasa Prahova.

Cricovul, judeţul

Calului (Podul-), măgură mare, avînd înălţimea de 1425 metri, parte ţiind de moşia Penteleul, parte de moşia T ega şi parte al moşnenilor din Nehoiaşul, jud. Buzău. Vîrful său e aco­ perit de o întinsă şi excelentă păşune, iar poalele de păduri de brad şi de molift. Este a­ vut în afene. Vara se aduc aci de la 5000— 8000 oî, cărora le procură iarbă în abundenţă. Are o căşărie, al cărei produs se vinde în comerciutot sub numele de brînză de Penteleu. Pri­ veliştea ce se desfăşoară o­ chilor după vîrful său, e din cele maî frumoase. Mulţi suferinzi de piept adăpostiţi la stînele de aci şi umbriţi de secularele păduri de brazi, îşi găsesc a­ desea uşurarea. E punct trigo­ nometric de observaţie.

Calului (Podul-), fost pichet mi­ litar de iarnă, jud. Buzău, situat

C a lvin i, com. rur., în pl. Buzău, jud. Buzău, situată pe ambele maluri ale rîuluî Bîsca-ChiojduIui, Ia o distanţă de Buzăfl de 51 kilometri. Limitele sale sunt: Ia N., începe din muntele Ce­ tăţuia, care o desparte de com. Cătina şi merge spre Vîrful-Cor netului, de unde se lasă spre N.-E., prin munţiî Teişul şi Poe nari, pănă Ia culmea Brădetuluî; deaci urmeazăapaBîsca-Chiojduluî, pănă lîngă cătunaşul Ţoca, com. Mărunţişul. L a S., trece Bîs ca şi urcă pe colinele din pădurea Cislăul pănă în muntele Salcia, care face hotar între cătunele Cislăul, Calvini şi jud. Prahova. L a V., începînd din muntele Salcia, o ia pe slemnea muntelui Fătuleşti, ajunge în vîrful mun­ telui Trenul şi de aci în vîrful muntelui Şeaua-Draculuî, de un­ de se lasă pe slemnea dealului Cărbuheşti, urcă în Vîrful Zbo~

C A L V IN I

iulul, apoî coboară în Valea-ZeIeti nului, pe care, urmîndu-i puţin albia, îl trece; urcă apoî mun­ tele Cacaleţi, se Iasă în jos în dreptul căt. Slobozia, trece Bîrsca, pe Ia malul Pieii şi urcă în muntele Cetăţuia. Suprafaţa sa este de 4240 hect., din care 280 arabile, 1890 pădure, 315 fîneţe, 580 izlaze, 7 viî, 193 li vezi şi 968 sterp. Proprietăţile mai însemnate, coprinse pe te­ ritoriul acestei comune, sunt Marcociul, Cetăţuia, Siliştea, Vereşul, Bîsceni-d.-j., Bîsceni-d.-s., Fătuleasca, Cerbul, Turburea, Huma şi Brăduleţul, maî toate ale moşnenilor d’avălmaşi, din carî Homoriceanul, Săseni şi Cărbunesti cu părţi maî mari, apoî vin moşnenii: Calvini, Fă­ tuleşti, Popeşti, Bocioceşti şi Bîsceni. Terenul este acciden­ tat, fiind format mai mult din coline pietroase. Malul stîng al Bîsceî, în urma tăiere! pădu­ rilor, a devenit un vast. prund. E avută în substanţe minerale, mai cu seamă în fier şi piatră de var, din care cea după Va­ lea Seacă este renumită. Producţiunile principale sunt lemnele de construcţiunî şi ţuica. Agri­ cultura e mărginită numaî Ia cultura porumbului, care nu poate îndestula localitatea. Ca industrie proprie are olăria, dar încă primitivă. Sunt IO mori şl o pivă. Comerţul constă maî mult în transporturi. A re 5 tîrguri: Ia 7 Ianuarie, 25 Martie, Mo­ şii, 27 Iulie şi 30 Noembrie. Cale de comunicaţie are valea rîuluî Bîsca, care pe alocurea e şoseIuită, dar care se întrerupe ori de cîte ori apa vine mare. Vite are: 527 boi, 284 vad, 153 viţei, 3 bivoli, 30 cai, 15 epe, 9 mînjî, 680 oi, 354 ca­ pre, S asini şi 269 porci. Stupi sunt 40. Comuna e formată din cătu-

CALVINI

nele Bîsceni-d.-j., Bîsceni-d.-s., Calvini, Frăsinetul, Iorguleşti, Olari, Slobozia, Valea-Seacă şi Zeletinul. Populaţia sa este de 2370 loc., din carî bărbaţi în­ suraţi 468, neînsuraţi 95, vă­ duvi 66, băeţî 634, femei mă­ ritate 468, văduve 84, fete 555, care trăesc în 569 case. Străini sunt 2 Greci şi I Bulgar. Meş­ teşugari sunt: 49 lemnari, 3 tîmplarî, 2 cojocari, 10 rotari, 2 fierari, I brutar, 18 vărarf şi 3 olari. Media naşterilor e de 57, a deceselor de 40 şi a căsăto­ riilor de 14. Populaţia creşte cu o medie anuală de 17 suflete. Comuna a r e : 4 5 7 contrib., din care 105 comercianţi Ro­ mînî şi un străin. Budgetul e de 3995 leî. Comuna are o şcoală în căt. Calvini, cu o populaţie şcolară de 31 elevi şi 6 eleve. Carte ştiu 96 loc. A re 3 biserici în cătunele Bîsceni-d.-s., Calvini şi Bîsceni-d.-j., deservite de 2 preoţi şi 3 cîntăreţî. Catedrala e cea cu hramul Sf. Voevozî, din co­ muna Bîsceni-d.-j. (V. Bîsceni-Săsenî, biserică), importantă prin arhitectura eî. Cîrciumî are 12. Casele locuitorilor sunt în ge­ nere bune; sunt de observat maî cu seamă ale proprietarilor şi moşnenilor fruntaşi, maî cu seamă ale Săsenilor, care de şi acum maî mult în ruine, amin­ tesc încă de bogăţia, pe care a­ ceastă ceată o avea în secolul trecut. începutul acestei comune da­ tează cam din jumătatea seco­ lului al XVII-lea. Cînd maî mulţi Saşi, deveniţi Calvini şi perse­ cutaţi în Ungaria, fură primiţi ca colonî, rămaşi izolaţi, trecură la ortodoxizm. Parte din eî ştiură să se ridice peste ni­ velul celor-l-alţîşi, în curînd, apar in. acte cu numele de boeriî Săseni, deosebindu-se prin faptele .

1£9

lor lăudabile. A zî sunt contopiţi în masa poporului.

Calvini,

cătun, al com. Calvini, judeţul Buzău, situat pe malul stîng al rîuluî Bîsca-Chiojduluî şi udat prin mijloc de Valea-Humeî. Are 560 loc. şi 141 case. De dînsul sunt alipite cătunaşele Olari şi Frăsinetul.

Calvini,

numire, ce se dă mo­ şiilor Siliştea şi Vereşul, ale moş­ nenilor Fătuleşti, jud. Buzăfl.

Cama, gîrlă,

ramură din Dunăre, ese din acest fluvifl din dreptul satului Slobozia, judeţul Vlaşca, separă domeniul Giurgiului de proprietatea Paraipani, se varsă în Dunăre la Zeta şi Ostrovul în dreptul cetăţueî Sf. Gheor­ ghe, după ce primeşte pe dreapta Gîrla-Mare.

CAM ENA

nos, în parte bun pentru culti­ varea pămîntuluî. Printr’însul trece drumul comunal BabadagArmutlia.

Camber-Tepesi,

deal, în jud. Tulcea, pl. Măcin, com. CoiumPunar. Este o ramificaţiune a dea­ lului Ghiun-Ghiurmeş. A re o di­ recţiune generală de la N.-E. spre S.-V.; brăzdează partea su­ dică a plăşeî şi centrală a co­ muneî. Pe la poalele sale estice curge pîrîul Cana-Mişea. Pe mu­ chie merge drumul vecinal Coium-Punar-Aiorman. Este aco­ perit cu păduri puţine şi fîneţe.

Camberul,

pădure, în pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, com. Vlădeni, jud. Ialomiţa. Face par­ te din pădurea Vlădeni. Are o su­ prafaţă de 200 hect., împreună cu pădurea Sitele. Esenţe: salcie şi plop.

Camara,

girlă, ese din Dunăre şi dă în lacul Mahărului, în jos de satul Paraipani, jud. Vlaşca.

Camburul,

cătun aş al comuneî Colţi, jud. Buzăfl. A re 60 Ioc. şi 16 case.

Camara,

makala, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Cîmpul; ţine de com. rur. Pristolul.

Camara,

pichet de graniţă, în jud. Mehedinţi, pl. Cîmpul, pe teritoriul com. rur. Pristolul, la marginea Dunărei.

Camber,

sat, în jud. Tulcea, pl. Babadag, cătunul comuneî Armutlia. Este aşezat în partea nordică a plăşeî şi în cea sudestică a comuneî, la 4 kil. spre S.-E. de reşedinţă, Armutlia, nu departe de malul drept al pîrîuluî Taiţa. întinderea teri­ toriului cătunului este de 700 hect., din carî 25 hect. ocupate de vatra satului. Populaţiunea este de 60 fam., cu 280 suflete, Bulgari în maioritate şi Romînî. Pămîntul este în parte mlăşti­

Cameghila,

movilă, în jud. Dorohoifi, pe care unii o numesc Cham-Moghila, adică Movila-Hanuluî-Tătărăsc, iar alţii CamneMoghila, nume slavon, care în romîneşte însemnează Movila-dePiatră. Este în pădure, spre S.V . de satul Zvorăştea, com. cu acelaşi nume, pl. Berhometele. Are aproape 1070 m. periferie la bază şi 220 m. înălţime.

Camen (Măgura-luî-), măgură, jud. Teleorman, la Estul moşiei Suhaia, pe laturea despărţitoare de moşia Traista.

Camena,

sat, în jud. Tulcea, pl. Istrului, căt. com. Ciamurli-d.-s. E situat în partea nordică a plăşeî, şi cea nord-vestică a co­ muneî, pe pîrîul Camena. Satul

160

CAM ENA

ocupă 75 hect. Populaţia este de 65 familii, sau 263 suflete, în maioritate Bulgari şi cîţî-va Ro­ mînî. Pămîntul e bun pentru păşunat; parte fiind acoperit cu păduri. Ocupaţia locuitorilor e creşterea vitelor.

Camena,

v îr f de deal, în jud. Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s., cătunul Camena. E situat în partea nor­ dică a plăşeî şi estică a comu­ neî. Are 180 m. înălţime. E punct trigonometric de observaţiune de rangul al 3-lea. Domină a­ supra pîrîuluî Slava-Rusească şi asupra drumului comunal Ciamurli-d.-j., Slava-Rusească. Este de natură pietroasă, de unde şi numele său turcesc, ce însem­ nează stincă.

Camena,

pîrîil, în jud. Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul comu­ neî rur. Ciamurli-d.-s., cătunul Camena. Izvoreşte din poalele orientale ale dealului Ciamurli; se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la V. la E., udînd partea nordică a plăşeî şi a comuneî; curge pe la poa­ lele dealului Pietrosul, şi, după un curs de 5 kil„ merge de se varsă în pîrîul Slava-Rusească, pe dreapta, ceva maî sus de satul Caugagia, după ce mai în­ tîiu trece prin satul Camena.

Camena,

munte, in jud. Mehe­ dinţi, plaiul Cerna; ţine, în par­ te, de teritoriul plaiului Cloşani.

Camena, pîrîu,

în jud. Mehe­ dinţi, plaiul Cloşani; izvoreşte din poalele muntelui Camena, şi se varsă in rîul Bahna.

Camînca,

cătun, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Brusturoasa; for­ mează trup cu satul Brustu­ roasa.

Camînca,

v îr f de deal, jud. Ba­ cău, pl. Muntelui, com. Brustu­ roasa, lîngă satul Brusturoasa.

Camînca,

vale, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Brusturoasa; în­ cepe la poalele muntelui Tar­ căul şi se înclină în direcţia su­ dică, unde se confundă cu Valea-Tro tuşului.

Camînca,

pîrîil, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Brusturoasa, pe teritoriul căt. Brusturoasa; izvo­ reşte din muntele Tarcăul, curge prin valea cu acelaşi nume şi se varsă în Trotuş, pe stînga, la satul Camînca, după un curs de 6.25 kil.

Camniţa,

braţ al Dunărei, în pl. Borcea, insula Balta, jud. Ialo­ miţa, curge pe teritoriul comu­ nelor: Tonea, Roseţi-Volnaşi şi Dichiseni.

Camniţa

şi Scurta, păduri, si­ tuate in jud. Brăila, pl. Balta. Se mărginesc la E. cu iezerul Ulmul şi la V. cu iezerul Mareş. Suprafaţa: 7*2 hect. Esenţă: salcie.

CANARA

reia merge drumul comunal Cîrjilar-Aigăr-Ahmet, din jud. Con­ stanţa.

Canagic-Bair,

deal, în jud. Tul­ cea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Nalbant şi al cătunu­ lui Trestenic. Se desface din dealul Carcaman-Bair; se întinde spre E., avînd o direcţiune ge­ nerală de la N.-V.-E., brăzdînd partea nordică a plăşeî şi ves­ tică a comuneî; se întinde de-a­ lungul malului drept al văd Cărbunăria (safl Izvorul-Taiţa), avînd la poalele sale estice sa­ tul Trestenic. A re 120 m. înăl­ ţime. E punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea. Natura sa este stîncoasă. Pe la poalele sale vestice, trec dru­ murile comunale ce duc la Nal­ bant, Trestenic, Baş-Chioi, AliBei-Chioi şi Acadîn. Din el îşi ia naştere pîrîul Ormangicula. Se prelungeşte cu dealul GhelTepe. Este acoperit numai cu păşuni şi fîneţe.

Canapa,

baltă, pl. Cîmpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj, ce ţine de Balta-Arcerului. Se găseşte lîngă pichetul Canapa.

Camuga, pîrîu, pl. Muntelui, jud. Bacău. (V. Camînca).

Cana-Mişea./zVz# mic, pl. Măcin, jud. Tulcea, pe teritoriul com. şi căt. Coium-Punar. Ia naş­ tere din poalele meridionale ale culmei de dealuri Ghiun-Ghiurmeş; se îndreaptă spre S. avînd o direcţiune generală de la N.E. spre S.-V.; curge pe la poa­ lele estice ale dealuluî CamberTepesi, brăzdînd partea sudică a plăşeî şi a comunei şi, după un curs de 4 kil., merge de se aruncă în pîrîul Coium-Punar, la limita judeţului. L a început curge prin o pădurice, apoi prin o vale frumoasă, de-alungul că­

Canapa,

ostrov, în Dunăre, plasa Cîmpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj.

Canapa,

pichet, pl. Cîmpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj.

Canara, sat,-în jud.

Constanţa, pl. Constanţa, căt. comuneî Palazul, situat în partea centrală a pl. şi cea de N. a com., la 3 kil. spre N.-V. de căt. de reşedinţă, Palazul-Mare, la marginea de V . a lacului Siut-Ghiol şi în faţa Insulei-lui-Ovidiu, este închis la nord de către nişte ridicăturî stîncoase, iar la V . de dealul Duran-Bair. Acest sat mai îna-

CANARA

161

inte era construit maî spre S .; fiind distrus, a fost construit din nou de Bulgari maî spre N. şi în golful laculuî Siut-Ghiol. Suprafaţa sa este de 3500 hect., dintre care 85 hect. sunt ocupate numaî de vatra satului şi de grădini cu 100 case. Populaţiunea sa este de 105 familii, cu 420 suflete şi se ocu­ pă maî ales cu pescăria. Şoseaua naţională Constanţa-Babadag trece pe la V ., iar un drum co­ munal pleacă spre S.-V. la Horoslar. Aci e un oficifl telegrafo-poştal sucursal.

Canara,

vale, în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul com. Topalul, cătunul Boazgicul. Se desface din ramificaţiunile de V. ale dealului Erchesc; se în­ dreaptă spre S.-V. brăzdînd partea do V . a pl. şi a com. şi partea de N. a căt. Boazgi­ cul; se deschide în Dunăre, la 2 kil. de ruinele Cala-Chioi. Este mărginită la N. de valea CalaChioi şi la S. de Valea-Zăvolului şi este străbătută de drumul Boazgic-T opalul.

Canara-Baba,

deal, în judeţul Tulcea, pl. Babadag, pe terito­ riul com. urbane Babadag. Se desface din dealul Coium-Baba. Se întinde spre N., într’o direc­ ţiune generală de la S.-V. spre N.-E., printre pîrîul Babadag şi Pîrîul-Nucilor, brăzdînd par­ tea de E. a pl. şi a com. Se termină la vîrful Sultan-Tepe, de 60 m., ale cărui poale se oglin­ desc în albăstriile ape ale ieze­ rului Babadag. Este tăiat de şo­ seaua judeţeană Babadag-Enisala -Jurilovca. Se prelungeşte spre E. cu dealurile Molfa şi Calabaiîc-Bair. Este acoperit cu fîneţe şi păduri.

Canara-Bair, deal, jud. 6i n U >

1/11

Ir U

Constan­

/oi (»e o y m / l e Io/. I I

ţa, în pl. Constanţa, pe terito­ riul com. rur. Murfatlar. Se des­ face din dealul Mangala- CulacBair; se îndreaptă spre V. cu o direcţiune de la S.-E. spre N.-V., printre valea MezarlîcCeair şi dealul Cesme-CulacBair; brăzdează partea de V. a pl. şi cea de E. a com., fâcînd hotar între com. Murfatlar şi Omurcea. Este acoperit cu fîneţe şi semănături. Pe la poalele sale nordice trece calea fierată Cer­ navoda - Constanţa, iar pe la S. este străbătut de Valul-luîTraian.

Canara-Ceair,

deal, în jud. Tul­ cea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Atmagea. Se desface din dealul Ghiobilche; se întin­ de spre E., avînd o direcţiune generală de la V. spre E., brăz. dînd partea de V. a pl. şi cea de N. a com. Merge dealungul văeî Musafir-Culac. Are o înăl­ ţime de 273 m. Se prelun­ geşte spre răsărit în dealu­ rile Iasi-Orman şi Eschili-Orman. Pe la poalele sale sudice trece drumul comunal Baş-Chioi-Atmagea. Este acoperit cu păduri şi puţine păşuni pe la poale.

Canara-Ceair,

vale, jud. Con­ stanţa. Poartă, pe teritoriul com. bulgăreşti, Cranova, şi pe teri­ toriul bulgăresc al com. din Do­ brogea, Para-Chioi, cu alte cu­ vinte de la începutul său, în poalele de N. ale dealului UzumBair şi pănă la hotarul către Dobrogea, numele de DermenCeair, de la hotar ia şi pe cel de Satis - Chioi - Ceair. Malurile sale sunt în general înalte şi stîncoase. Dealurile printre care merge sunt: Ciriagi-Iol-Bair la Vest, Siran - Culac - Bair la E Printr’însa merge drumul co ­ munal ce duce de la Cranova în Bulgaria.

CANAT-CALFA

Canara-Ceair,

vale, în jud. Tul­ cea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Atmagea. Poartă şi nu­ mele de Musafir-Culac. Se varsă în valea Baş-Chioi. Intîiul său nume e Ghiobilche, al 2-lea e acesta şi al 3-lea Musafir-Culac. Curge pe la poalele dealului Ghiobilche. Face hotar între com. Atmagea (plasa Babadag) şi Orta-Chioi (Tulcea). E tăiată de drumul comunal AtmageaCineli. Primeşte pe stînga valea Emir-Asan-Culac.

Canaraua - d e - Piatră,

întinsă culme de piatră, în partea de N.-E. a căt. Bogdăneşti, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria,jud. Prahova, care merge pănă în culmea dealului Năstăsoaia. In această culme se găseşte cea maî bună piatră de construcţie. Nu s’a pus încă în exploatare.

Canat-Calfa,

sat, în jud. Tulcea, pl. Măcin, căt. com. Coium-Pu­ nar, situat în partea răsăriteană, la 3 kil. spre E. de reşedinţă, pe pîrîul cu acelaşi nume. Are o întindere de 680 hect., din carî 15 hect. sunt ocupate de vatra satului. Populaţia este romînească şi compusă din 56 fa­ milii, cu 237 suflete. Locuitorii se ocupa maî mult cu creşterea vitelor, căci pămîntul e puţin propriu agriculturel.

Canat-Calfa,

deal, în jud. Tul­ cea, pl. Măcin, pe teritoriul co­ munei Coium-Punar, şi pe al cătunului său Canat-Calfa. Este o ramură orientală a dealului Ghiun-Ghiurmeş. Se întinde spre V., avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N .-V .; brăz­ dează partea sudică a plăşeî şi cea estică a comunei; se în­ tinde printre pîrîul Ai-Orman şi afluentul său, valea Cenat-Calfa, fâcînd ca malurile lor să fie în-

21

CANAT-CALFA

nalte şi rîpoase. Pe muchea-î merge hotarul dintre judeţele Tulcea şi Constanţa. El este a­ coperit în mare parte cu păduri întinse şi frumoase, iar pe poale cu păşuni bogate. Este întretăiat de drumurile vecinale Orumbei (Constanţa), Ai-Orman, Orumbei-Cîrjelari. C a n a t-C a lfa , pîrîil, în jud. Tul­ cea, pl. Măcin, pe teritoriul co­ muneî Coium-Punar şi pe acela al cătunului său Canat - Calfa, îşî ia naştere din poalele nor­ dice ale şirului de dealuri GhiunGhiurmeş; se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la S. la N.-V. descrie un semi-cerc, trece prin căt. Canat-Calfa, prin păduri şi după un curs de 3 kil., după ce a brăzdat partea sudică a plăşeî şi nordică a co­ muneî, se aruncă în pîrîul A i. Orman, pe stînga, puţin mal sus de satul Ai-Orman. Malurile sale sunt înalte şi rîpoase. Pe valea lui merg drumurile vecinale AiOrman, Canat-Calfa şi CîrjelariCanat-Calfa. C a n d re a , deal, com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iaşi. Este o conti­ nuare a şirului de dealuri ce vine din jud. Botoşani şi care se prelungeşte prin partea de V . a com. sub numirile: Can­ drea, Ieparia şi Tarcea. Se lasă spre Sud, paralel cu rîul Prut, formînd pe de o parte culmea văeî acestui rîfl, iar pe de alta diferite văişoare şi anume: Rediacul, Hamoşinoilor, Hodoroabeî, Juncanilor, Buzduganul, Tarceî, Izvoarele, Todiroaeî şi Can­ drea. C a n d re a , pîrîil, format din scur­ gerea unor iazuri, din com. Bi­ volari, pl. Turia, jud. Iaşi. Curge spre S.-E. şi formează iazul din satul Burueneşti.

CANLÎ-BUGEAC

162

C a n d re a , vale. (Vezi Candrea, deal, jud. Iaşi). C a n e la , sat, jud. Ilfov, face p«-rte din com. rur. Căciulaţi, pl. Zna­ govul. Este situat la E. de Că­ ciulaţi, între Valea-Pociovaliştea şi pădurea Grădiştea. Se întinde pe o suprafaţă de 345 hect., cu o populaţiune dc 179 locuitori. Din teritoriul satului, d. D. Solacolu are 200 hect. şi lo­ cuitorii 145 hect. Proprietarul cultivă 184 hect. (restul pădure). Locuitorii cultivă 138 hect. (7 rămî î sterpe). Are o biserică, cu hramul A ­ dormirea, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Comerciul se face de 1 cîrciumar. Numărul vitelor este de 107 vite marî şi de 307 vite mici. C a n e la , sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. Ştubeiul-Orăşti, pl. Dîmboviţa. Are o suprafaţă de 153 hect., proprietatea d-nel Elena Caramalîu, şi o popula­ ţie de 40 locuitori. Din tot terenul, se cultivă 53 hect. (25 rămîn sterpe şi 75 pă­ dure). In raionul satului este I pod stătător şi o moară cu apă. Numărul vitelor marî este de 44 şi al celor mici de 6. Comerciul se face de 1 cîr­ ciumar. C a n e la , moară, plasa Dîmboviţa, jud. Ilfov. (Vezi Postăvari). C a n e la , coamă de deal, pl. Trotu­ şul, jud. Bacău. C a n g e a , vale, în pl. Borcea, te­ ritoriul comunelor Jegălia şi Gîl­ dăul, jud. Ialomiţa. C an ja, fîntînâ, com. Foleşti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vîlcea.

Canlî-Bugeac,

com. rur., în ju­ deţul Tulcea, pl. Babadag, si­ tuată în partea sud-estică a ju­ deţului, la 55 kil. spre S. de oraşul Tulcea, capitala judeţu­ lui, şi în partea de S. a plăşeî, la 20 kil. spre S.-E. de oraşul Babadag, reşedinţa plăşeî. Numele său este turcesc şi vine de la cuvintele canlî = sîngeros şi bugeac = colţ, deci colţ sîngeros, în amintirea unei lupte, întîmplată aci. Hotarul amănunţit al comu­ neî este următorul: plecînd de la poalele movilei Visterna, se îndreaptă în linie direc.ă spre S., taie dealul Visterna, urmează valea Mil-Vel-Culac, trece prin­ tre satele Ciamurli-d.-j. şi CanlîBugeac, taie cîmpia Tatlî-Suhat, iezerul cel mic Goloviţa, stuful săfl înconjurător, oprindu-se la poalele nordice ale dealalui Cara-Burun ; de aci o ia direct spre E., prin tufiş, intră în ma­ rele iezer Goloviţa şi după 8 kil. de lungime se îndreaptă spre N., tăind iezerul Goloviţa, trece printre satele Jurilovca şi Paşa-Cîşla, de unde o ia spre N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac, dealul Buiuc-Orman-Bair, valea Ceeliu-Chioi, ajungînd iarăşi la movila Visterna de unde a ple­ cat. Forma luî e aceea a unul pătrat neregulat. Lungimea sa e de 35 kil. şi întinderea sa de 78 kil. pătraţi, sau 7800 hectare. Comuna se învecineşte la N. cu căt. Visterna (al com. Enisala), la S. cu iezerul Goloviţa, la V . cu com. Ciamurli-d.-j., de care se desparte prin valea MilVel-Culac, şi la E. cu comuna Jurilovca. Relieful solului e puţin acci­ dentat, comuna fiind situată pe marginea lacurilor. Ca dealuri avem: dealul Buiuc-Orman-Bair (186 metri), acoperit cu tufăriş la N.; dealul Visterna (52 mC-

CA N LÎ-B U G E A C

tri) la V., acoperit cu fineţe; dealul Ac-Topraclac, la N .-E . de satul Canlî-Bugeac, acoperit cu semănături. Movile sunt nu­ meroase şi naturale; mai prin­ cipale sunt: Movila-Neagră (65 metri), la N .-E. de cătunul de reşedinţă şi movila Visterna, la N.-V., ambele acoperite cu ver­ deaţă. L a S.-V. se află cîmpia de păşune, numită Tatlî-Suhat. Ape curgătoare nu trec prin comună. Sunt numai nişte văî, cari afl apă numaî în timpuri ploioase; maî însemnate: MilVel-Alciac la E. şi Mil-Vel-Culac la V. Bălţi avem : iezerul Go­ loviţa, o parte vestică a lacului Razelm, şi un alt iezer, numit tot Goloviţa, continuaţie a ce­ lui dintîifl. Stuful care le încon­ joară precum şi pescuitul din lacuri, de pe o întindere de 1700 hect., aduc statului un venit maî bine de IOOOO leî. Căt. carî o formează sunt: 1. Canlî-Bugeac, reşedinţă, la V., la 800 metri depărtare de Goloviţa-Mică, pe cîmpia Tatlî-Suhat. 2. Paşa-Cîşla, (Cîşla safl Tîrla-Paşiî), la 4 kil. spre E. de reşedinţă, pe ambele maluri ale văeî Mil-Vel-Alciac. întinderea totală a comuneî este de 7800 hect., din carî 1700 hect. ocupate de bălţi şi stuf, 284 hect. ocupate de ve­ trele celor 2 sate (Canlî-Bugeac şi Paşa-Cîşla); 5498 hect. apar­ ţin locuitorilor. Statul, afară de bălţi, mai are 180 hect., dinpreună 120 hect., plantaţia co­ muneî. Populaţiunea e amestecată şi compusă din Romînî, Ruşi şi Bul­ gari. Sunt 270 familii, cu 1338 suflete, din cari: Romînî sunt 88 familii, cu 480 suflete; Ruşî, 39 familii, cu 185 suflete şi Bul­ gari, 143 familii, cu 673 suflete. Sunt: 675 bărbaţi, 643 femei, 498 căsătoriţi, 179 necăsătoriţi;

163

221 copiî în vîrstă de şcoală; sunt 259 contribuabili. Instrucţiunea se predă îd o singură şcoală mixtă, fondată de locuitori în 1880. Are 10 hect. pămînt, un singur învăţăror. In 1893— 94 afl fost 120 elevî în­ scrişi. Sunt două biserici: una în că­ tunul de reşedinţă, Canlî-Bu­ geac, cu hramul Sf. Voevozî, zi­ dită, în 1880, de Romînî carî afl ■ venit a c i; acum e refăcută. Are 10 hect. pămînt, un preot şi un cîntăreţ. In căt. Paşa-Cîşla se află a doua; are ca hram Aducerea-Moaştelor-Sf.-Nicolae; este în stare bună; a fost fun­ dată în 1842 de locuitori; are un preot şi un cîntăreţ. Calitatea pămîntului e bună, de coloare galbenă. Se seamănă grîfl, orz, ovăz, paiug, porumb, etc. In 1893— 94, semănăturile afl fost: grîfl, 1006 hectare cu 3018 hectol., orz, 1742 hect. cu 13936 hectol., ovăz, 248 hect. cu 2232 hectol., meifl, 140 hect., porumb, 254 hect.; în total a­ vem: 3400 hect. loc arabil, 2100 păşuni şi fineţe, 126 hect. tu­ făriş, restul bălţi şi stuf. Locuitorii afl 205 pluguri şi 2 maşini de secerat; 5478 ca­ pete de vite, din carî: 517 boî, 264 vaci, 79 bivoli, 309 caî, 256 epe, 15 asini, 3166 oî, 248 berbeci, 624 porci. Pescăria e una din principalele ocupaţiuni a locuitorilor din Paşa-Cîşla. In­ dustria e neînsemnată. S u n t: 2 croitori, 2 cojocari, 3 lemnari, 2 fierari. Sunt 13 mori de vînt. Comerţul e activ. Se exportă vite, lînă, peşte şi se importă manufactură şi instrumente a­ gricole. Sunt 6 comercianţi, din cari 2 băcani şi 4 cîrciumarl. Budgetul comuneî este la venituri ca şi la cheltuelî de 61O5 leî. Căî de comunicaţie sunt dru­

CANLÎ-CIUCUR

murile comunale cari duc la Ju­ rilovca, Ciamurli-d.-j., CaramanChioi, Visterna şi Babadag. Această comună a fost fun­ dată de Turci şi locuită, de ei şi Cerchezi pănă la anul 1878, cînd afl emigrat. Se zice, că înainte, la nunţi cerchezeştî, cînd întîlneafl aceste procesiuni de nuntă, trebuia orî-cine să se a­ bată şi să le lase drumul liber. Intîlnindu-se două nunţi în a­ cest loc, şi nevrînd nici una să se dea la o parte, după cum e obiceiul, nuntaşii s’ar fi luat la ceartă şi la bătaie, şi aşa de cruntă a fost că n’a rămas nici unul vifl. De aci vine, spun locuitorii, numele acestei co­ muni de colţ sîngeros. C a n lî-B u g e a c , sat, în jud. Tul­ cea, pl. Babadag, căt. de reşe­ dinţă al com. Canlî-Bugeac, a­ şezat în partea de V. a comu­ neî, nu departe de iezerul Go­ loviţa. Are o întindere de 4020 hect., din carî: 172 hect. vatra comuneî, 3613 hect. ale locui­ torilor, 143 hect. plantaţia co­ muneî, 20 hect. ale statului, a­ fară de bălţi şi stuf, în întin­ dere 800 hect. Populaţiunea e amestecată, compusă din R o­ mînî, Ruşî şi Bulgari. Sunt 153 familii, cu 755 suflete. Pămîn­ tul e prielnic cultureî. Locui­ torii se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor, puţini şi cu pescăria. In sat este o biserică şi o şcoală mixtă, a comuneî. C a n lî-C iu cu r safl G ro a p a -S în g e r o a s ă , sat, jud. Constanţa, în pl. Mangalia, căt. comuneî Cara-Omer, situat în partea me­ ridională a plăşeî şi cea de S.-E. a com., la 4 kil. maî spre S.-E. de cătunul de reşedinţă, CaraOmer. Este situat pe valea Iurtluc, la 1 1/a kil. mai spre V. de satul Daulu-Chioi. Are o su-

CANLl-DERE

prafaţă de 1340 hect., dintre care 27 hect. sunt ocupate de vatra satului, cu grădini şi cu 33 case. Populaţiunea sa este de S l familii, cu 250 suflete, ocupîndu-se maî ales cu creşte­ rea vitelor şi cu agricultura. Maioritatea populaţiune! o formea­ ză Bulgari!. Drumuri comunale duc la Cara-Om er, Mustafoci, Daulu-Chioi şi în Bulgaria. Nu­ mele acesta şi l’a luat de la un măcel, de de mult întîmplat în­ tre năvălitorii turci şi popula­ ţiunea de baştină bulgară, cînd s’a vîrsat mult sînge şi s’afl dis­ trus multe case, reducînd satul la aproape pe a treia parte din teritoriul săfl.

printre dealurile Coşlugea şi Can­ lî-Dere, brăzdînd ast-fel partea de N. a plăşeî şi cea de S. a comunei; trece prin satul Cîlnia, de unde începe să ia numele de Valea-Cîlnia şi sub acest nume se deschide în Dunăre.

Canlî-Dere, vale, jud.

Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comuneî rurale Cîlnia. Şi-a luat numele de la dealul Canlî-Dere, din ale cărui poale nord-estice se desface; se îndreaptă spre N., avînd o direcţiune generala de la S.-E. spre N.-V., mergînd

Cantonul Cenia, pădure, în com. Bodeşti-Precisteî, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu, situată pe te­ renurile anexei Oşlobeni. Apar­ ţine statului, care încasează o arendă anuală de 2926 lei.

Cantonul-Domesniculuî, Canlîc-Bair, deal, jud. Constanţa, pe teritoriul comunei rurale Cara-Murat. Se desface din dealul Bilarlar; se întinde spre răsărit, în o direcţie generală de la V . spre E.; brăzdează partea nor­ dică a plăşeî şi a comunei. Are 138 m. înălţime, dominînd sa­ tul Cara-Murat. Pe muchea luî trece un drum judeţean: Hîrşova-Constanţa. Este acoperit cu semănături.

Canlî-Dere, deal, jud.

Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comunelor rurale Coşlugea şi Gîrliţă. Se desface din dealul Coşlugea; se îndreaptă spre V., într’o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V., prin văile Scorci şi Canlî-Dere, brăzdînd ast-fel partea de N. a plăşeî, pe cea vestică a comunei Coşlugea şi pe cea estică a comunei Gîrliţa; lasă spre V . prelungirile ce poartă numirile de dealurile Taplic şi Draca; se ridică la o înălţime de 132 metri în mo­ vila Almalî-Cula. A re pe alocurea o natură stîncoasă. Din poalele sale nordice începe valea CanlîDere. Este acoperit cu fîneţe şi tufărişuri. Pe muchea sa merg drumurile Galita-Lapinţa, Gîrliţa-Coşlugea, precum şi drumul judeţean Ese-Chioi-Lipinţa.

CAPACLIA

164

trup de pădure, jud. Neamţu. (V. Cantonul-Dosul-Măgurel).

Cantonul-Dosul-Măgurei,/r«^ de pădure, pe cuprinsul com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Aparţine statului, care pentru dînsul, împreună cu trupul Cantonul-Domesniculuî, ia o a­ rendă anuală de 2426 lei, 71 bani.

Cantorul, Cantacuzino,

numire, dată mo­ şie! Nucul, din com. Boziorul, jud. Buzău.

movila, în jud. Brăila, pe malul drept al rîuluî Şiret. Servă de hotar între moşia Zlatia şi domeniul Brăilei, din com. Vădeni.

Cantacuzino,

numire dată unei sforîde păduri, ca 50 de hectare, din jud. Buzăfl, com. Gura-Sărăţiî, căt. Nenciuleşti-Moşnenî.

Cantei (Moşia-),

jud. Neamţu. ^Vezî Şerbeşti-Canteî).

Cantei (Pădurea-),

pădure, în com. Şerbeşti, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu, situată des­ pre hotarul Cîrligilor.

Cantemirul,

cătun, pendinte de com. Bălănoaia,pl. Marginea, jud. Vlaşca, pe domeniul Giurgiului. Acest sat s’a înfiinţat din nou la 1882 cu ocazia împroprietărire! însurăţeilor; s’a dat atunci pentru 30 însurăţel o suprafaţă de 170 hectare.

Capaclia,

balta, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Nicoliţelul, aşezată în par­ tea de N. a plăşeî şi a com. Este formată de revărsările a­ pelor Dunărei, din timpuri înde­ părtate. A re forma unul dreptunghiu alungit, cu o suprafaţă de 108 hect., cari aparţin statu­ lui. Este înconjurată de 2 părţi, la V. şi S , cu păduri, la V . cu mlaştini şi la E. ca stuf. In ve­ cinătatea el, spre E., se află băl­ ţile Sauna şi Rotunda, viile şi mănăstirea Sauna. Pe malul nor­ dic merge hotarul dintre com. Nicoliţelul şi oraşul Isaccea. In partea vestică se varsă valea Capaclia. Venitul peştelui său ce se consumă în Isaccea şi Ni­ coliţelul aparţine statului.

Cantocul. (V.

Dealul-Mare, com. Sineşti, pl. Cîrligătura, j id. Iaşi).

Cantonul-Bulibeşti,

pădure, ju­ deţul Neamţu. (V. Bulibeşti).

Capaclia,

pîrîil, de mică însem­ nătate, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urbane Isaccea. Este format din două

C A I* ANULUI

(VALEA-)

văî: una izvoreşte din poalele estice ale dealului Cocoşul, al­ ta, numită Valea - Cocoşului, iz­ voreşte din poalele vestice ale dealului Breazul, se împreună repede, se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de laV. spre E., brăzdînd partea de N. a plăşeî şi pe cea de S. a co­ muneî, taie şoseaua judeţeană Isaccea-Tulcea, pe la kil. 31 şi, după un curs de 4 kil., se a­ runcă în colţul vestic al bălţii Capaclia, formînd o baltă mlăş­ tinoasă la vărsarea sa. Capanuluî (V a le a - ), vale, în raionul com. Jupăneşti, pl. RîulDoamneî, jud. Muscel. Se var­ să în Valea-Aninoasa.

Capela,

deal, care înconjură ora­ şul Rîmnicul-Vîlciî, în partea de V., jud. Vîlcea. Pe acest deal, Romanii, în unire cu Dacii, în urma colonizăreî, au ridicat tem­ ple pentru cultul zeilor. Chiar azî se maî vad resturi din boul de piatră ridicat în dea­ lul Capela, în onoarea zeului Apis. Orăşenii cunosc această localitate şi-î z ic : la Boul-dePiatră. Pe acest deal se văd ruinile unei vechi capele ca­ tolice.

Capota, sat, jud. Bacău, pl. Taz­ lăul-d.-j., al comuneî Gropile, si­ tuat pe şesul de pe malul stîng al Trotuşuluî, la poalele culmei Ciortolomului şi la o depărtare de 1500 m. de satul Gropile. In anul 1891, din acest cătun, n’a urmat la şcoală nici un co­ pil, din ceî 7 în vîrstă de şcoală. Are o biserica catolică, clădită de preotul Ianuş Pătraşcu, la 1884; ° cîrciumă. Capî de fa­ milie sunt 60, suflete 168, din carî 75 Unguri. Animale sunt: 12 caî, 136 vite cornute, 77 porci şi 25 capre.

165

Capota,

colină, în jud. Buzăti, comuna Niculeşti, cătunul Petrăcheşti, pe moşia Cîmpulungeanca.

Capota,

deal, judeţul Bacăti, pl. Tazlăul-d.-j., comuna Gropile, pe teritoriul satului Capota.

Capota

şi Muntele, moşie, jud. Bacăti, pl. Tazlăul-d.-j., comuna Gropile, despre care Th. Codrescu, în «Buciumul Romîn», zice: «moşie cu părţi şi rezăşească, în care are parte şi dumneaei comisoaia Paraschiva, soţia ră­ posatului comis Tancu Ghibănescu; olironomiî răposatului postelnicului Dimitrie Chiriţă, şi alţi mai mulţi răzeşi şi păr­ taşi în ea; pe lîngă moşiile Gîşteni, Găţeii, Gropeni şi al­ tele, fără sat».

Capota,

pădure, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Gropile. Este populată de ulmi, fagî şi carpeni. Are o întindere de 56 hect. şi este supusă regimului silvic.

CAPREI (DEALUL-)

a comuneî Crăciunei-d.-s., plasa Siul-d.-j., jud. Olt. C ap ra, munte, între munţiî Papăul şi Jupîneasa, jud. Muscel. Rîul Bratia-Mare udă poalele sale de Est. C ap ra, munte, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, la graniţa aus­ triacă. C ap ra, pîrîil, jud. Mehedinţi; iz­ voreşte din dealul Culmea-Cerneî şi se varsă în apa MotrulSec, la Buza-Plaiuluî. C a p ra , pîrîu, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani; izvoreşte din mun­ tele Capra şi se varsă în apa Cerna. C a p ra , tîrlă, jud. Brăila, formată din 2 case, la S. com. CotulLung, ca la 300 m. spre E. de satul Roman. C a p ra , vâlcea, plasa Amaradia, com. Căpreni, judeţul Dolj, de la care-şî trage comuna numele.

Capota, pădure,

în jud. Buzău, com. Niculeşti, pe moşia Cîmpulungeanca. Are 38 hect.

Capota,

poiana, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Gropile, în pădurea cu acelaşi nume.

C a p ra , numire, ce o poartă sa­ tul Chiţcani, com. Bogheşti, pl. Zeletinul, jud. Tecuciu. C a p ra , iezer, jud. Brăila, situat la S.-E. de Peşti-Turceşti; co­ munică cu eî prin privalul său. C ap ra, movilă, jud. Brăila, la 6 kil. spre N. de satul Filiul, a proape de hotarul com. Boi deiul-Verde. C a p ra , movilă, în partea de V.

C a p r a r iu l (C a p ra ci), movilă. (V. Şanţurile, deal, în comuna Mironeasa, plasa Stavnicul, jud. Iaşi).

Caprei (Cornul-),

deal, în jud. R.-Sărat, plasa Rîmnicul-d.-s. Se desface din dealul Emalicul, brăzdează partea de N. a com. Valea-Raţeî. Este acoperit cu păduri.

Caprei (Dealul-),

lungă colină, ce se rupe din muntele Umbrărelul şi se întinde între văile Coca-Seacă şi Coca-Plină, din comuna Niculeşti, jud. Buzău.

Caprei (Dealul-),

deal, în par­ tea de N. a com. Deleni, pl. Coşula, jud. Botoşani.

CAPREI (DEALUL-)

Caprei (Dealul-),

deal, pl. Amaradia, com. Veleşti, judeţul Dolj, înalt de aproape 500 m. şi acoperit cu fineţe.

Caprei (Dealul-),

deal, în jud. R.-Sărat, plasa Oraşului. Se des­ face din muntele Deleanul, se întinde în partea de S. a com. Broşteni. Este acoperit cu pă­ şuni.

Caprei (Dealul-),

munte, în co­ muna Broşteni, jud. Suceava. .

Caprei (Malul-),

pisc stîncos, în comuna Nehoiaşul, cătunul Broasca, jud. Buzău, la dreapta rîuluî Siriul, între Valea-VaciîMari şi Valea-Vaciî-Micî.

Caprei (Malul-), deal, în jud. R.Sărat, pl. Oraşului, com. Broş­ teni. Se desface din Dealul-Caprei, brăzdează partea de E. a comuneî. Este acoperit cu pă­ şuni şi semănături.

U A l’K K LO K (STÎNCA-)

U56

Caprei (Piciorul-), moşie,

a sta­ tului, pendinte deEpiscopie, jud. Buzău. Se arendează împreună cu Moisica (în loc de Muşica), Furul-Mic şi Lacul-luî-Vintilă-Vo­ dă. Are puţine păşuni, dar are în total 3508 hect. pădure de brad, care nu se exploatează. PiciorulCapreî singur are 1200 hect.

Caprei (Piciorul-), munte, mare şi stîncos, în com. Goideşti, ju­ deţul Buzău, avînd înălţimea de 1504 m. şi formînd una din cele 5 culminaţiunî ale masivului Pen­ teleul. Areîntinse păduri de brad şi molift precum şi păşuni renu­ mite. Numărul vitelor ce pasc aci e de 940: 600 oî, 300 vacî şi 40 caî. Laptele ce se adună în stîna de aci, se fabrică in căşăria de la Viforîta. Coastele sale de S. sunt numai stînci şi călătorul, care îl urcă pe aci, se expine la marî pericole. El serveşte şi ca punct trigonometric.

Caprei (Pîrîul-), Caprei (Măgura-),

măgură, în jud. Teleorman. Este una din cele maî însemnate măgure din judeţ.E situată la hotarul despre F.. dintre moşiile Dorobanţul şi Crîngeni.

Caprei (Movila-),

movilă, spre N. de comuna Băicoiul, pl. Filipeşti, jud. Prahova, pe care se cultivă cereale.

mic afluent, al Şomuzuluî-Mare, (1 kil.), jude­ ţul Suceava.

Caprei (Pîrîul),

mic afluent al Bistriţei, în com. Broşteni, ju ­ deţul Suceava.

Caprei (Valea-),

cătun al com. Tisăul, jud. Buzău; are 340 lo­ cuitori şi 75 case. E situat pe malul stîng al Nişcovuluî, între comunele Glodul şi Strejeni.

Caprei (Piciorul-),

loc holat şi fost pichet de iarnă (Văduvoiul), la poalele de S.-E. ale munte­ lui Piciorul-Capreî, jud. Buzău. De la pichet la vale drumul e foarte răii, constînd numaî din rîpe şi stînci.

Caprei (Piciorul-), moşie,

ruptă din moşia Piciorul-Capreî, jud. Buzău, încorporată cu moşia Penteleul-cu-Sforile.

Buzău, com. T isău l; începe din pădure, de la Mesteceni şi dă în rîul Nişcovul.

Caprei (Valea-), vale, în judeţul Buzău, comuna Colţi, începînd din pădurea moşnenilor Colţeni, în apropiere de Hînsarul, în dreptul cătunului Colţi-d.-s. Se uneşte cu Valea-Alunişului şi dă naştere Văeî-Colţilor.

Caprei (Valea-), vale,

com. Vadul-Săpat, pl. Cricovul, judeţul Prahova.

Caprei (Valea-), vale,

a pîrîuluî cu acelaşi nume, com. Pleşeşti, jud. Suceava.

C a p re i (V a le a -), pîrîil, în jud. Tulcea, pl. Măcin, pe teritoriul com. şi căt. Cîrjelarî. îşi ia naş­ tere din poalele sud-estice ale dealului Taşlic-Bair; se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune ge­ nerală de la N.-E. spre S.-V.; curge în mare parte prin pă­ duri. Are malurile înalte şi rî­ poase. Taie drumul comunal Cîrjelari-Topolog, din judeţul Con­ stanţa, şi Cîrjelari-Hagi-Omer. După ce brăzdează partea sudestică a plăşeî şi a comuneî, merge de se varsă în pîrîul Valea-Cîrjelari, pe dreapta. Dinpreună cu acest pîrîu formează Va­ lea -Ai-Ormanuluî, care are un curs de 3 kil.

Caprei (Vâlceaua-), Caprei (Valea-),

vale, în jude­ ţul Botoşani, com. Deleni, pl. Coşula, între dealul Holmul şi dealul Dodolea.

Caprei (Valea-), vale,

în munţiî Siriuluî, în apropiere de ValeaVacii-Mari, judeţul Buzău, la ho­ tarul despre com. Chiojdul.

Caprei (Valea-), vale,

în judeţul

vâlcea, ju­ deţul Teleorman, care desparte moşiile Doagele şi Tecuciu-Kalinderu, de moşia Bălăci, în partea de Vest.

Caprelor (Stînca-), numită şi Stînca-Căprioarelor, stîncă, situata în ramura munţilor Sih­ lei, com. Vînători-Neamţu, plde Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Forma acestei stînci e ne-

CAPKOLIA

tedă, plană la suprafaţă, aco­ perită cu muşchiu, din care ră­ sare icî-colea cîte-va fire de un fel de iarbă roşiatică. Este des­ părţită de cele-l-alte stînci prin o enormă prăpastie, care se nu­ meşte Coroiul, şi comunicaţia se face prin ajutorul unei punţi de brad. Se numeşte ast-fel, fiind-că, în timpuri de ernî grele, o mulţime de căprioare sălba­ tice se adună aci, unde găsesc tot-d’a-una un muşchiu dezgolit de zăpadă, din cauza vînturilor violente ce bat în această re­ giune. Către bază, această stîncă este scobită şi în scobitura aceasta se află un fel de bisericuţă fă­ cută dintr’un lemn, se zice, de către cel d’întîiu sihastru al Sihlei.

167

Această movilă, fiind situată pe un punct înalt, vederea se întinde foarte departe, peste lo­ curile de prin prejur; de aceia în vechime servea ca loc de observaţie în timp de războaie. C a p tă rilo r (P îrîu l-), pîrîil, \ud. Iaşi, (V. Lacul, pîrîu).

CAPUL-DEALULUI

la E. către V . şi o înălţime maximă de 115 metri, pe care o atinge în vîrful său CapugiuIuc. Este situai maî mult în partea centrală a plăşeî şi a comuneî. Pe partea sa de N. merge şoseaua judeţeană Hîrşova-Babadag.

C ap u l, v îr f de deal, jud. Bacău, C a p u gi, sat, jud. Constanţa, pl. pl. Bistriţa-d.-s., com. Fîntîne­ Hîrşova, cătunul comuneî Şiriul, lele, din zarea Căpăţîna. situat în partea meridională a plăşeî şi cea centrală a comu­ C a p u l-C îm p u lu i, se numeşte par­ neî, la 3 kil. spre S. de cătunul tea de N. a platoului Cîmpulde reşedinţă Şiriul. Este aşezat Berzeî, pe care este aşezat căt. într’o poziţiune foarte frumoasă, Breaza-d.-s., pl. Prahova, jud. Prahova. pe un deal, din ale cărui ramificaţiunî nord-vestice se des­ face valea Bataclî-Dere. Este Capul-Coasteî, sat, jud. Dîmboboviţa, plaiul Ialomiţa, căt. com. dominat de movila Capugi (165 Vîrfurile. metrty, care este la Sud-Estul luî. Are o suprafaţă de 2545 Caprolia, baltă, jud. Bacău, pl. hectare, dintre ca re: 125 hec­ Capul-Codrului, movilă, pl. Bal­ Siretul-d.-s., com. Buhociul, pe tare sunt ocupate numaî de va­ ta, com. Gîngiova, jud. Dolj, de lîngă care începe hotarul de teritoriul cat. Satul-Nou. tra satului şi de grădini cu 106 case. V . către com. Măceşul-d.-s. C a p r u c ilo r (P is c u l- ),pisc, la V. Populaţiunea sa, compusă maî comuneî Neinoiul, pl. Oltul-d.-j., mult din Bulgari şi puţini Ro­ C a p u l-D e a lu lu î, sat, face parte din com. rur. Mihăeşti, pl. Oltuljud. Vîlcea. mînî, este de 100 familii, cu 538 d.-s., jud. Vîlcea. Are o popu­ suflete, ocupîndu-se de o po­ laţie de 148 loc. (76 bărbaţi Capşa, iaz. (V. Capşa, pîrîu, jud. trivă cu creşterea vitelor şi cu şi 72 femei). Aci este o bise­ Iaşi). agricultura. Drumuri comunale rică, căreia nu-î se cunoaşte nici pleacă în toate direcţiunile du­ anul fondăreî, nici ctitorii. Pe cînd pe la satele învecinate: Capşa (V. Leteşti-Poiana-Capşa, clopot se află o inscripţie cu jud. Neamţu). -> Şiriul, Tichileşti, Erchesc şi litere cirilice «dat de Gheorghe cele-l’alte. Risu, 1818». Capşa, pîrîil, izvoreşte de sub Cade în partea de S.-V. a dealurile Bîrleşti şi al-Ţintei, C a p u gi, vîrfsaM movilă artificială, com. Pe la E. trece calea Aerată com. Bîrleşti, pl. Bahluiul, jud. jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe Peatra-Rîmnicul-Vîlcea.In partea Iaşi, şi, formînd iazurile Capşeî teritoriul comuneî rurale Şiriul de S. este udată de rîul Bistriţa. şi Ţintei, se varsă în stînga Bahşi anume, pe acela al cătunului Ca populaţie şcolară are 25 luiuluî, din jos de satul Bîrleşti. săfl Capugi. Are 165 metri înăl­ copil (13 băeţî şi 12 fete). Este ţime, dominînd întreg satul Ca­ la distanţă de 2 ]/s kil. de căt. pugi. Este acoperit cu verdeaţă. Captalan, deal, se prelungeşte Mihăeşti, unde se află şcoala de pe moşia Ştefăneşti, pănă în şi primăria. com. Bobuleşti, pl. Ştefăneşti, C a p u g iu lu î (D ea lu l-), deal, în jud. Botoşani. jud. Constanţa, în pl. Hîrşova, pe teritoriul comunei rurale Eni- C a p u l-D e a lu lu î, punct militar, de întîiul ordin în judeţul RoCaptalan, movilă, pe dealul Cap­ Sarai. Se întinde pe la Sudul manaţi, în înălţime de 189,46 talan, com. Bobuleşti, pl. Şte­ satelor Eni-Sarai şi Balgiul, am. d’asupra nivelului mării. făneşti, jud. Botoşani. vînd o direcţiune generală de

CAPUL-DEALULUÎ

C a p u l-D e a lu lu î, cătun, comuna Brăneşti, pl. Jiului, jud. Gorj, în partea despre S. a comuneî şi la 2 kil. depărtare de dînsa. Poartă numirea de la CapulCulmeî-DealuluT din stînga Jiu­ lui, împrejurul cărei culmi e a­ şezat. E situat pe loc şes. Are o suprafaţă de 296 hect., din carî 8 hect. vil şi 25 hectare prunet. Produce aproximativ 3420 hectol. porumb, 2280 hectol. grîu, 5 hectol. fasole, 1600 de­ calitri vin şi 2000 decal. ţuică. Are o populaţie de 140 fam., sau 560 sufl., din carî 4 fam. Ţigani, cu 22 sufl.; contribuabili sunt 123. Locuitorii se ocupă cu agricultura şi creşterea vi­ telor. Eî posedă: 20 pluguri, 60 căruţe cu boî, 2 căruţe cu cai, 34 vite marî cornute, 15 caî, 464 01, 82 rîmătorî şi 30 stupi. Comunicaţia se face prin şo­ seaua naţională Filiaşi-T.-Jiul, care îl leagă la N. cu comuna Brăneşti, iar spre S. cu com. Ţînţăreni, din jud. Dolj. De la V . spre E. e străbătut de şo­ seaua comunală care pleacă din şoseaua naţională Filiaşi-T.-Jiul şi îl pune în legătură cu com. Valea-luî-Cîine. In cătun se află: 2 cîrciumî, 2 puţuri şi 2 fintînî. Este o biserică de lemn, făcută de locuitori la anul 1820. C a p u l-D e a lu lu î, deal, pe terito­ riul satului Andrieşeni, comuna Epureni, pl. Turia, jud. Iaşi. C a p u l-D e a lu lu î, locul unde se termină dealul Popricani, în par­ tea despre S.-V., pe teritoriul com. Copoul, satul Vulturul, ju­ deţul Iaşi. Aici se află şi o cir­ ciumă, în marginea şoselei IaşiBotoşani. C a p u l-D e a lu lu î, deal, pe moşia

16S

C A I’ U I.-LU N C E I

Davideni, com. Păstrăveni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Legenda spune că în această localitate a fost maî de mult sat întemeiat, cu biserică. Cumpărînd moşia răposatul N. Gr.dov, s’a desfiinţat, şi locuitorii s’au răzlăţit prin satele măr­ ginaşe: Rădeni, Păstrăveni, Ţibucani, etc.

C a p u l-D e a lu lu î, loc izolat, pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa, lîngă gura pîrîuluî Schitul-Durău, în com. Hangul, pl, PiatraMuntele, jud. Neamţu.

C a p u l-D e a lu lu î, deal, în corn. Calul-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat în prelun­ girea dealurilor ce se întind la Sudul satului Calul, şi a cărei extremitate despre E. se termi­ nă la încrucişătura drumurilor ce vin din satul Calul şi satul Iapa, prin terase secundare, ce dau în valea rîuluî Bistriţa.

C a p u l-D e a lu lu î, loc, jud. Tecu­ ciu, situat între satele Corcioveni şi Cosiţeni, la locul numit Cetaţuia.

C a p u l-D e a lu lu î, deal, spre S. de satul Pribeşti, com. Ciorteşti, pl. Crasna, jud. Vasluiu. C a p u l-D e a lu lu î, deal. (V. Bu­ tucăria, deal, com. Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu). C a p u l-D e a lu lu î, deal. (V. Chicerea, deal, comuna Zepodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu). C a p u l-D e a lu lu î, deal. (V. Holmul, deal, com. Drăguşeni, pl. Funduri, jud. Vasluiu). C a p u l-D e a lu lu î, iaz, pe terito­ riul satului Andrieşeni, comuna Epureni, pl. Turia, jud. Iaşi. C a p u l-D e a lu lu î, iezer, în supra­ faţa de 2 ariî, în com. Uideşti, jud. Suceava, pe şesul Moldo­ vei, în apa căruia, se zice, sunt ascunse multe arme din timpul revoluţiei de la 1821. C a p u l-D e a lu lu î, loc cu fîneţe, com. Cheia, pl. Cozia, judeţul Vîlcea.

C a p u l-D e a lu lu î, loc, unde se termină dealul Răchitoasa, în partea de V . a com. Răchitoasa, jud. Tecuciu.

C a p u l-D e a lu lu î, moşie, în partea despre N.-V. a comuneî Roş­ eam, pl. Turia, jud Iaşi. Are o suprafaţă de 716 hect., fără po­ pulaţie. Tot terenul este culti­ vat, avînd fîneţe şi locuri de a­ rătură. C a p u l-D e a lu lu î, pisc de munte, între Rîşca-Mare şi Slătioara, comuna Bogdaneşti, judeţul Su­ ceava. C a p u l-D e a lu lu î, pîrîii, izvoreşte de pe teritoriul satului Andrie­ şeni, pl. Turia, jud. Iaşi, şi se varsă în rîul Jijia. C a p u l-D e a lu lu î, fostă stafie de poştă, pe şoseaua naţională Roman-Fălticeni-Buneşti, pe locul desfiinţatuluî sat Filipeşti, jud. Suceava. C a p u l-D ra c u lu î, loc, jud. Putna, din dreptul căruia Şiretul începe a face hotarul dintre jud. Putna şi jud. Tecuciu. C a p u l- G r ă d in e î, cătun (tîrlă), în pl. Ialomiţa-Balta, com. Po­ iana, jud. Ialomiţa, situat pe cîmpul Bărăganului. C a p u l-L u n c e î, numire ce poartă moşia statului situată pe teri-

CA p u l -M i e U

jl u î

toriul comuneî Ciolăneşti-dinVale, jud. Teleorman. Această numire o poartă şi comuna din vechime.

Capul-Mîelului,

vîrf, pe dealul Nucetul, com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova.

Capul-Moşiei,

cătun, în pl. Ialomiţa-Balta, com. Larga, judeţul Ialomiţa, situat pe cîmpul Bă­ răganului.

Capul-Nădeşeî,

pădure, cu ar­ bori foioşî, pl. Tazlăul-d.-s., com. Slobozia-Luncanî, jud. Bacău. Proprietar e G. Pîrvu. întinderea de 203 hect.

Capul-Pădurei,

cătun, pe moşia Albeşti, com. Buimăceni, plasa Jijia, jud. Botoşani; aparţine satului Albeş i. Are o populaţie de 23 familii cu 81 suflete; sunt 7 contribuabili. Numele satului vine de la aşe­ zarea sa la capul pădure! A l­ beşti. Numărul vitelor din acest sat este de 32 : 18 vacî şi boî, 10 cal mari şi mici şi 10 mascuri.

Capul-Pisculul,

com. rur., pl. Rîurile, jud. Muscel, la S. de Cîmpulung, 10 kil. departe de acest oraş. Este situată pe am­ bele maluri ale rîuluî Bughea şi n’are nici un căt. alipit. Este împărţită în 7 mahalale. Se mărgineşte la N. cu com. Coteşti, la S. cu com. Mihăeşti, la E. cu com. Schitul-Goleşti şi la V. cu com. Vădeşti. Are o populaţie de 560 locui­ tori (281 bărbaţi şi 279 femei) cu 121 capi de familie. Locui­ torii, pe lîngă agricultură, se maî ocupă cu dulgheria, zidăria, tîmplăria. El au: 430 boî şi vacî, 14 caî şi 300 oî. 16760, Mo,

O t , i o tui Gd 6 kil. Comuna fe înfiinţată la Î828 prin întrunirea a două sate ce •âu fost situate în apropierea co­ munei, Spre N.-V,, şi care Craii stăpînite de 2 Turci, Cazac şi Ismen. Primul rămînînd în Urmă deplin Stăpînitor a acestor Sate, le Contopi într’unul, dîndu-I nu­ mele săQ. In timpul luărel Brăilei, Ruşii aveaţi aci Stabilit cuartierul lor general. T o t aci aveau şi întăriri, Carî Se Văd şi azi. C a z a s u l, &at> în jud. Brăila, par­

tea de S. â comunei cu acelaşi nume, pe şoseaua Brăila-Rîmhicql, la 6 kil. Spre V . de ora­ şul Brăila, înfiinţat la 1828 de Turcul Cazas. A cest Turc Stăpînea mal înainte un mic sătişor numit Cazasul, care era si­ tuat la 1 kil. spre N.-V, de sa­ tul Cazasul, şi Cumpărînd de la alt turc Sătişorul Iminul Ce era în apropiere de Cazacul, pe locu­ itorii ambelor sătişoare I-a stră­ mutat, formîcid satul Cazasul. In locul Sătişoruluî Cazacul, pe timpul raialei turceşti, era Un mare depozit de iarbă de puşcă. L ă 1828 fu cuprins acest ioc de Ruşi; aci s’a aşezat cuartierul general, de unde s’a atacat Brăila. După înaintarea armatelor ru­ seşti a rămas de pază un căpitan, care a stat aci «maî mult timp; dfe aefeea povîrnişul ce sC întinde în acel loc se nutoeşte ValeaCăpitanulul. Suprafaţa satului este de îo8 hect., avînd 184 case, 9 cîrciumî şi 6 moară de vînt. Populaţia satului este de 916 locuitori sau 1 77 Capî de familie, din ca rî: 488 bărbaţi şi 422 femei; 343 căsătoriţi şi 573 necăsătoriţi;

d A Z tt-M U R A T

197 persoane ştiQ carte şi 719 nu ştia. A re o şcOală de băeţî, înfiin­ ţată la 1852, întreţinută de stat, frecuentată de 58 feleVTţ Şi o şcoală de fete, înfiinţată la 1885, întreţinută de comună, frecuen­ tată de 22 eleve. Ambele şcoli afl un bun local de gard, Bise­ rica din sat este zidită de loc. la 1883, kvîttd uft prfeot, un dascăl şi un paracliser. Numărul vitelor din sat feste de 304 cal, 965 vite cornute, 469 ol şi 88 rîmătorî. deal, in jud, şi pl. Tulcea, pe teritoriul comuneî rurale Cataloi Şi pe al cătunu­ lui săQ Eni-Chioi. Este b pre­ lungire nordică a deatuluî Ciatal-Bair. Sfe întinde spre N.v aVÎnd o direcţiune generală de la S.-E. Spre N.-V», brăzdînd partea sudică a plăşeî şi pe cea estică a ComUneî, S tă în legă­ tură la N» cu dealul TauşanTepe şî la E, cu dealul OrtaBair. Se ridică pănă la o înăl­ ţime de 88 m. Punfet trigono­ metric de observaţie de rangul al 3-lea, dominînd asupra satului Eni-Chioi şi asupra drumului comunal Eni-Chioi-Agi-Ghiol, ce trece pe la poalele sale nordice. Este aGbperit mi tufişuri rămase din o pădure în exploatare şi Cu păşunî.

C a z îl g ic - B a ir ,

C a z îl-C u m , jud. Tulcea, rămăşi­

ţele unuî dig de piatră de rîu, amestecat cu pămînt nisipos, în pl. Babadag, pe teritoriul Comu­ nei rurale Caraman-Chioi, în par­ tea estică a plăşeî şi a comu­ nei, la poalele dealului CazîlSuhat, şi lîngă Capul lancina. Nu se ştie de Cine e făcut. Avea o lungime de 150 metri. A fost sfărâmat de apa lacului Razelm. C a z îl-M u r a t, com. rur.^ situată

C A Z ÎL -M U R A T

în partea meridională a jude­ ţului Constanţa, la 56 kil. spre S.-V. de oraşul Constanţa, ca­ pitala districtului, şi în partea vestică a plăşeî Mangalia, la 43 kil. spre V . de orăşelul Man­ galia, reşedinţa ocolului. Se mărgineşte la N. cu Chio­ seler şi Carabacî (ale plăşeî Med­ jidia), la Est cu com. Agemler, la Sud cu com. Cavaclar, iar la Vest cu com. Bairam-Dede şi Hairan-Chioi (ale plăşeî Si­ listra-Nouă). Relieful solului e în general puţin accidentat. Culmile Bai­ ram-Dede la Vest şi Mangaci la Est îl brăzdează teritoriul. Principalele dealuri sunt: Topasler, Cişm e-Bair şi TurlaMezarlîc-Bair la N.-V.; BaşpunarBair (167 m.) la N.; MezarlîcBair (181 m .)laV . (aceste cinci dealuri aparţin culmei BairamDede şi sunt acoperite cu fineţe, păşuni şi semănături); BairamDede-Bair (143 m.) la Nord; Cultimes-Bair (105 m.), CabulaBair (103 m.), ambele tot la Nord; Cara-Olca (123 m.) şi Uzun-Bair, cu vîrful Caugagi-Est (136 m.) la N.-E.; Cazîl-MurâtBair (165 m.) la S.-V.; Cavaclar cu vîrful Merdevenli-Punar (141 m.) la Sud; Culac-Bair (128 m.) la Est (toate aceste dealuri apar­ ţin culmei Mangaci şi sunt aco­ perite cu păşuni, livezî şi semă­ nături). Movile sunt numeroase şi importante (42), servind ca puncte de observaţie şi orien­ tare. Principalele sunt: CazîlMurad (165 m.) şi MerdevenliPunar (149 m.) la S. Ele sunt acoperite cu iarbă. Cursuri de apă propriu zise, în comună, nu sunt, ci numaî văl cari sunt lipsite de apă maî tot anul, afară de timpul ploios şi primăvara. Principalele văî sunt: Becter, la N.-V., trecînd prin satul Becter; Cazîl-Murat, |

240

la N., trecînd prin satul Terziveli ; Chiorgherciu-Punar-Ceair, la V., trecînd prin satul -CazîlMurat ; Merdevenli - Ceair prin mijloc, trecînd pe la Est de sa­ tul Cazîl-Murat; Mangaci la E., trecînd prin satul MerdevenliPunar şi cu adiacenta sa CulacCulac. Unele dintre ele au ma­ luri înalte şi stîncoase pe alo­ curea. Cătunele carî formează com. sunt: Cazîl-Murat, reşedinţă, aşezat în mijloc, pe valea Chiogerciu-Punar-Ceair, "între dealu­ rile Mazarlîc-Bair la Vest şi Cavaclar la E.; Merdevenli-Pu­ nar, în partea estică, la 2 kil. spre Nord-Est de reşedinţă, pe valea Mangaci, între dealurile Cavaclar la V . şi Culac-Bair la E.; Terzi-Veli, în partea nordică la 4 kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe valea Cazîl-Murat-Ceair, în­ tre dealurile Baş-Punar-Bair la V . şi Bairam-Dede la E .; Becter în partea vestică, la 6 kil. spre N.-V. de reşedinţă, pe valea Afighinea, între dealurile CişmeBair la V . şi Baş-Punar-Bair la Est, Suprafaţa totală, a comunei este de 5412 hect., din carî: 63 hect. ocupate de vetrele celor 4 sate cu 148 case, iar restul de 5 269 hect. împărţit între stat cu proprietarii, cari posedă 2030 hect. şi locuitorii ce stăpînesc 3319 hect. Biserică n’au locuitorii; eî se duc sărbătoarea la cea din Caugagi (pl. Medjidia). Sunt 5 gea­ mii cu 5 hogi în cătunul CazîlMurat şi cîte una în cătunele Becter, Merdevenli-Punar şi Terziveli. Populaţia comunei este de 146 familiî, cu 653 suflete: 359 bărbaţi, 294 femei, din cari: 373 căsătoriţi, 258 necăsătoriţi, 22 văduvi; 34 ştiu carte, 619 nu ştiu.

c a z I l -m u r a t

Sunt 221 ortodoxî, 432111ahometanl; 165 agricultori şi r&e seriaşl, 3 comercianţi, 1 indus­ triaş, 6 de alte profesii; 175 ‘ contribuabili; 174 împroprietă­ riţi, r neîmproprietărit. In ceea-ce priveşte calitatea pămîntuluî cele 5412 hect ale comunei se divid în chipul ur­ mător : 63 hect. teren nepro­ ductiv (oqupat de vetrele şatelor), 5349 hect. teren productiv, din cari: 3813 hect. teren cuitivat (1830 hect. ale statului cu proprietarii şi 1980 hect. ale lo­ cuitorilor); 600 hect. teţqn ne­ cultivat ale locuitorilor; 939 hect. teren izlaz, din cari: 200 hect, ale statului cu proprietarii şi 739 ale locuitorilor. In comună sunt r65 plugari posedînd 52 pluguri (40 cu boţ 12 cu cal), 104 care şi căruţe (40 cu bol, 64 cu cal), 2 maşini de semănat, 2 maşini de vînturat Numărul vitelor este de 3826 capete, din carî: 312 cal, 734 bol, 2 bivoli, 4 asini, 2680 oî şi 94 porci. In com. sunt 3 mori de vînt Comerţul este puţin activ; se face prin gara Medjidia, la 35 kil. spre N.-E. de către 3 comer­ cianţi. Budgetul este de 4749 la la venituri, 2037 lei la cheltuelî. Căi de comunicaţie ale, co­ munei su n t: drumul judeţean Enişenlia-Mangalia pe la S-, dru­ mul mare Bairam - Dede - CazîlCopadin şi drumuri comunale la satele învecinate, cum : Cava­ clar, Ghiuvenli, Baş-Punar, Cal­ fa-Carabacî.

Cazîl - Murat,

punct militar} în Dobrogea, la o înălţime de 1-64.72 m. d’asupra nivelului^ mării.

Cazîl-Murat,

sat, în pl. Manga­ lia, jud. Constanţa, cătunul de reşedinţă al comunei Cazîl-Mu-

CÂZtL-'M URAT-CEAIR

rat, situat în partea vestică a plăşeî şi ceâ centrală a comu­ nei, pe valea Chiogherciu-Punar. Are o întindere de 2150 hect., din carî 49 hect. vatra satului cu 1 10 case. Populaţiunea, în tnaioritate turcă şi bulgară, este de 140 familii, cu 775 suflete, «cupîndu-se cu agricultura şi creşterea vitelor. C a z î l - M u r a t - C e a i r , vale, jud.

Constanţa, în pl. Mangalia, pe teritoriul comunei Cazîl-Murat, şi anume pe acela al satului său Terzi-Veli. Se desface din dealul Mezarlîc - Bair, îndreptîndu-se spre N. şi mergînd printre dea­ lurile Baş-Punar Bair şi BairamDede; trece prin satele TerziVeli şi Chertic-Punar şi apoîse continuă sub numele de Capulan-Culac. C a zîl-S u h a t, deal, în jud. Tul­

cea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rurale Caraman- Chioi, în partea estică a plăşeî şl cea nor­ dică a comunei. Se întinde de la E. spre V., pe malul lacului ■ Razelm, pănă la capul Iancina. Lasă spre N. dealul CasavetBair. Are o înălţime de 64 m. Punct trigonometric de obser­ vaţie de ordinul al treilea. Pe la poalele sale trece drumul comu­ nal Enişala- Caraman -Chioi. E acoperit cu fîneţe şi semănături. S6 bucură de o privire frumoasă. C a z la r -B a ir , deal, în jud. Tul­

cea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rurale Orta-Chioi. Se des­ face din dealul Ghiobilche-Bair. Se întinde spre N», avînd o di­ recţie generală de la S. - E. la N .-V ., brăzdînd partea sudică a plăşeî şi pe cea vestică a co­ muneî. A re 177 m. înălţime şi este punct trigonometric de ob­ servaţie de a 3-a ordine. Este acoperit cu întinse păduri, pur117170 U m fle P ie i o ar G toprallr. ta l. 11

241 tînd -numele de Abmet-Qrman sau Pădurea-Juî - Ahmet. Pe la poalele sale nordice trece dru­ mul judeţean Babadag-Baş-ChioiOrta-Chioi-Cerna-Măcin. C ă b ă c e n i, numire vechie, a

sa­ tuluî Darabani, jud. Dorohoiu.

C ă b ă lu l, braţ, în plasa IalomiţaBalta, insula Balta, com. Cegani, jud. Ialomiţa, prin care se alimentează lacul cu acelaşi nume. C ă b ă lu l, lac, în pl. Ialomiţa-Bal-

ta, insula Balta, teritoriul co­ munei Borduşani, jud. Ialomi­ ţa, în apropiere de Dunăre. Este cel mal mare lac din insula Balta. Mal poartă numirea de Cobolul. ( M u c h i a - ) , culmea coastei Bărăganului, în pl. Ia­ lomiţa - Balta, jud. Ialomiţa în dreptul satului Borduşani-Marl.

C Ă C A IN A

Suceava, com. Broşteni. Aşezat pe malul drept al Bistriţei, e străbătut de pîrîul căruia îl poar­ tă numele şi numărănumaî IO case locuite; IO capi de familie, sau 50 suflete, 27 bărbaţî şi 23 femei, din cari 3 Ţigani. Contri­ buabili sunt 12. împroprietăriţi la 1864 sunt: I fruntaş, 4 mij­ locaşi şi 3 codaşi, stăpînind 29 de fălci. Biserica din Holda şi şcoa­ lele din Broşteni servesc şi acestuî sat. Nici un drum de'comunicaţie nu-1 leagă cu celel’alte sate, şi trecerea pe Bistriţa se face numai cu o ciobacă, un trunchiu de arbore scobit. C ă b o a ia , mic afluent al Bistriţei, în jud. Suceava, comuna Broş­ teni.

C ă b ă lu lu î

C ă b ă lu lu î ( V a ) e a -) , vale, în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, în dreptul satuluî Borduşani. Se întinde la poalele muchel cu acelaşl nume.

C ă b o a ia , munte, în jud. Suceava, com. Broşteni, avînd 1638 m. altitudine. C ă b o iţa , munte, în jud. Suceava,

com. Broşteni. C ă b u ja , sfoară de moşie, în jud. Suceava, ce acum formează un trup cu Drăguşeni.

C ă b e ş ti, sat, în -pL Pereschivul,

jud. Tutova, spre V . de Bîrlad, pe pîrîul Pereschivul. Eormează o comună, com. Căbeşti, cu că­ tunele: Sighea şi Plopul. In toată com. sunt 1532 locuitori, din cari 106 ştiu carte. Sunt 380 contribuabili; 426 case. Se cultivă viia pe o suprafaţă de 253 hect. Sunt 24.75 hect. li­ vezî cu prunî. Comerciul se face de către 6 persoane, din carî 5 Romînî şi I Evreii, în 6 sta­ bilimente comerciale, din carî 4 cîrciumî. A re o şcoală pri­ mară de băeţî. In toată comuna ,sunt 3 biserici.

C ă c a in a , gîrlâ, trasă din Putna,

C ă b o a ia , sat, pe moşia şi în jud.

în baza hrisovului lui Mihail Sturdza, Domnul Moldovei, în

C ăbu jeî, sat, jud. Suceava. Vezi Drăguşeni. C ă b u je î (P îrîu l-), pîrîil, afluente al pîrîuluî Hatia, Î11 jud. Su­ ceava, comuna Drăguşeni (3 kil.). C ă b u ş c a , deal, jud.

Dorohoiu, ce începe de pe moşia Sauceniţa, se întinde pe partea de V , a moşiei Văculeşti, com. cu ase­ menea numire, plasa Coşula, şi trece în com. Brăeşti,

81

C Ă C A IN A

1874, pentru alimentarea cu apă a oraşului Focşani. Gîrla începe la satul Găgeşti, jud. Putna, din malul drept al Putneî, trece pe la S .- V . de Boloteşti, udă Jariştea şi Vărsătura, înconjoară partea nord-estică a Odobeştilor, trece pe lîngă Păţeşti, udă marginea de N. a oraşului Foc­ şani, tăind şoseaua Odobeştilor şi şoseaua Tecucilor şi trecînd pe la Ocol şi cazarma Vînătorilor. După ce ese din Focşani, gîrla se varsă în balta Mîndreşti, care se scurge în rîul Put­ na la satul Vînătorî. Această gîrlâ, de la Păţeşti în jos, este vechiul canal tras de Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, din Milcovul-cel-Mare, spre a forma hotarul dintre Moldova şi Ţara-Romînească, despre care ne zice cronicarul Urechiă : «Şi zăbovind Ştefan-Vodă acolo pă­ nă a se strînge oştile toate, aducînd şi pre mulţi din boierii Ţăreî - Romîneştî şi alţi oameni de frunte, acolo au pus pre aî săi boieri şi oameni de cinste de au vorovit şi au tocmit, de au despărţit din Milcovul- celMare o parte de pîrîu, ce vine pre lîngă Odobeşti şi trece de dă în apa* Putneî şi acela pănă astăzi este hotar ţăreî Moldo­ vei şi Ţăreî-Romîneştî.» («Le­ topiseţ.», I, p. lfi2). Aproape de această gîrlă, a avut loc, în 1600, înfringerea luî Simion Movilă de către MihaiuViteazul, după care Simion a fost nevoit să fugă şi să-şî ia orîce nădejde de a mal căpăta tro­ nul Ţăreî-Romîneştî. Iată şi pasagiul în care cronicarul Miron Costin pomeneşte de această luptă: «n’au stătut Simion Mo­ vilă împotriva luî Mihaiu-Vodă de îndată ce s’au dat spre mar­ ginea ţăreî, spre Focşani, pen­ tru ajutorul de la frate său Ieremia-Voevod, de la care ve­

242

nise slujitori din ţara de jos la Simion - Voevod. Şi dacă s’au strîns cîte-va seamă de oşti şi la Simion-Voevod, afl stătut şi au aşteptat pe Mihaiu-Voevod cu războiul la o vale ce se chiamă Milcovul-cel-Mare în ŢaraMuntenească (are şi alt nume grozav acel pîrîu, şi spun, de atunci). Şi au stătut războiul cî­ te-va ceasuri, apoî aii pierdut Simion-Voevod războiul. (Miron Costin «Opere complecte». Ediţ. Urechiă, Tom. I, p. 444— 445). Această luptă e pomenită şi de Şincaî («Cronica Romînilor», If, 457), însă subanul 1601, care reproduce amănuntele eî după Engel: «Nefiind de faţă Mi­ haiu-Vodă, Simeon Moghilă cu Moldovenii şi cu Polonii, cu carî venise în Valahia, foarte au pră­ dat ţara. Iară fraţii Buzeşti, s’au ridicat asupra luî cu oştile de la Craiova, dară Simeon n’att cu­ tezat a-I aştepta, ci au fugit în Moldova. Buzeşti! s’au cărat după el şi l-au ajuns oştile dincoace de Focşani, la un rîu. Aci au tăiat prea mulţi dintre ostaşii lui Simeon şi au luat înapoi tot cît prădase din Valahia. De aci Buzeştil s’au înturnat cu mare dobîndă, şi rîul lîngă care afl bătut pe ostaşii luî Simeon Mo­ ghilă, l’afl numit Căcata». Lîngă acest pîrîu al cărui nu­ me Costin nu îndrăzneşte să-l citeze, din cauza trivialităţel lui, a avut loc în 1653 înfringerea de către Vasile Lupu a oaste! munteneşti conduse de Dicul, spătarul lui Mateiu-Basarab. In pasagiul ce urmează, vedem că numele ce-1 purta acest pîrîu pe acea vreme, era Căcata: «Sta în tocmeală cu oştile sale şi Dicul spătarul luî Mateiu-Voevod nu departe de oraş de Focşani, la o vale căreia-î zic Mil­ covul-cel-M are (cu alt nume Căcata). Ripele celui pîrîCi pusese

CĂCAINA

despre oştile luî Vasile-Voevod şi oastea sa tocmise de cea1-altă parte stol, toată oastea într’un şirag tocmită ca 9O00 de oameni; că şi din lefegiii lui Mateifl-Voevod o seamă era cu dînsul şi oastea de ţară, cîtă are ţara Muntenească de la Bu­ cureşti din coace pănă la mar­ gine, toată era acolo adunată şi acolo şi Gheorghe Ştefan-Voevod cu vr’o 300 de Moldoveni. Şi aşa în rînd tocmită oastea Muntenească, aştepta pe VasileVoevod şi pre Timuş. Intîiil li s’afl arătat Vasile-Voevod cu oştile sale şi afl stătut frunte şi Moldovenii; iar Cazacii îşî în­ tocmea tabăra pe urmă. Şi atîta afl stătut Muntenii la războiţi, cît afl făcut oare-ce harţurî cu Moldovenii peste pîrîfl, trecînd Moldovenii, apoî trecîndu-î Mun. tenii iar dincoace, aşa în douătreî rîndurî, pănă afl trimis Va­ sile-Voevod Nemţii ce avea şi s’a supus pe sub maluri. Ded * au luat călări mea Moldovenilor şi malul dincolo. Iar cît afl vă­ zut Muntenii tabăra căzăcească apropiată de pîrîfl, afl purces în risipă cine în cotro i-afl pă­ rut. Gonit-afl Moldovenii şi o seamă de călăreţi şi de Cazad pănă la Rîbnic. Iar n’afl pierit oşteni aşa mulţi din Munteni, că afl luat de vreme fuga». (Mi­ ron Costin, «Opere complecte», Ediţ. V . A . Urecliiă, Tom. I, p. 605— 606). C ă c a in a . V . Izvoarele, pîrîfl, jud. Iaşi. C ă c a in a . V . Corbîea, pîrîfl, jud. Iaşi. C ă c a in a , pîrîă, jud. Botoşani. Ese din oraşul Botoşani şi, pe moşia Zeiceşti, se uneşte cu Drăsleuca şi se varsă îa iezerul Dracşani, com. Băluşeai.

CĂCAINK* (C A L E A -)

Căcaina, privai, j'id. Brăila, în com. Stăncuţa, între canalele Cremenea şi Vîlciul. Uneşte ieze­ rul Milea cu Dumboiul. Căcainel (C a le a -), vale, în jud. Buzău, com. Aldeni, căt. Podeni. începe de la Rîpa-Mare, se uneşte cu Valea-Oarzei şi dă în rîul Slănic. Căcata, baltă, situată pe terito­ riul com. Viişoara, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, la Sudul comunei. Se formează din apele Iminoguluî şi din Izvoarele ce ies din dea­ lul Piscul-Şarpeluî. Căcata, numele vechia a l pîrîuluî Căcaina, jud. Putna. Căcata, pîrîu, com. Alunul, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea. După ce udă E. comuneî, avînd o di­ recţie de la E. spre V ., se varsă în rîul Oltul, tot în raionul co­ muneî Alunul. Căcatele, punct însemnat, în drep­

tul comunei Cioara, judeţul T e ­ leorman, în partea care se nu­ meşte Roşia, spre Dunăre. C&căcioaia, vale, jud. Brăila, si­ tuată la N. de comuna Ciacî­ rul, în drumul Brăila-Călăraşi. A fost nivelată de către ju­ deţ. Căcăcioiul, lac, în com. CioceştiMîndra, jud. Teleorman. Căcănăul, sat vechiă şi moşie, în pl. Călmăţuiul, jud. Teleor­ man. Numirea aceasta se gă­ seşte în cele mai vechi nomen­ claturi de com ine şi prin dife­ rite acte de hotărnicie. Numele comunei a fost schimbat în a­ cela de Vînătorî, în anul 1883. Moşia Căcănăul o vedem figurînd ca hotar al Ţării-Romî-

243

neştl în partea despre Dunăre, în urma hotărniciei făcută după pacea de Ia 1741. Pe atunci era proprietatea clucerului Slătineanu. («Istoria » Dion. Fo­ tino). C ă c ă n ă u l, privai, jud. Brăila, pe lunca Dunărei, Pleacă din Privalul-Morarului, din dreptul cir­ ciume: Ibiş, de pe teritoriul stîng al Dunărei-Vapoarelor, din comuna-Vizirul; merge paralel cu Dunărea spre N.; trece în com. Ciacîrul şi se uneşte cu lacul Tocilele, în dreptul satului Cia­ cîrul.

CĂCIULATA

cuteni din pl. Stavnicul, jud. Iaşi; face şi hotar între ele. C ă c ă r e a z a , deal, pl. Bistriţa-d.-j., jud. Bacău, pe teritoriul com. Dealul-Nou. C ă c ă r e z e n i, sat şi com. rur., pe apa Cotmeana, jud. Argeş, pl. Cotmeana, la 19 kil. de com. rur, Costeşti, reşedinţa subprefecturei, şi la 23 kil. de Piteşti. A re 252 familii, cu 1038 sufl., din carî 20 Ţigani. In comună sunt 3 biserici vechi, deservite de 3 preoţi, 3 cîntăreţî şi 3 para­ cliseri; o şcoală primară rurală; 5 cîrciumî. Budgetul comunei pe 1882-83 a fost de 2441 lei, 41 banî la venituri şi de 2400 lei la chel­ tuelî, După o publicaţie oficială (1887) această comună avea 219 contribuabili şi un budget de 2776 lei la venituri şi de 2.103 la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 95 S capete vite mari (862 boî şi vaci, 93 caî) şi de 3400 vite mărunte (2655 oî, 72 capre, 673 rîmătorî).

C ă c ă r ă z e n i (B a n u l), sat, în partea de N.-E. a com. Păuşeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi, pe malul drept al rîuluî Bahluiul. Se zice de oamenii din loca­ litate, că un locuitor din V a ­ lahia, stabilindu-se aci cu fami­ lia sa, cultiva păpuşoiu, pe care el îl numea cucuruz, locuitorii din vecinătate poreclindu-1 Cu­ curuz, a rămas şi numele satu­ lui Cucuruzeni, iar mai în urmă Căcărăzeni. Se mai numeşte şi Banul, nume ce i s’a dat de către un fost proprietar, Banul C ă c ă s to r ile , pădure particulară, supusă regimului silvic, pendinte Ioan Popovicl. Are o suprafaţă de com. Olăneşti, plaiul Cozia, de 1717 hect. şi o populaţie de jud. Vîlcea. 32 familii, cu 169 suflete. Numărul vitelor e ţie 1S34» din ca ri: 186 vite mari cornute, C ă ciu la , pîria, izvoreşte din ra­ ionul com. Măneciul-Ungureni, 19 caî, 1288 oi şi 41 rîmăplaiul Teleajenul, jud. Prahova; torî. se împreună cu pîrîul Stancea; Pe la 7248, Constantin-Cantrece pe lîngă mănăstirea Sutemir, fiul lui Antioh-Vodă, care zana; curge de la N. spre S.-E. era brigadier în armata rusească, şi se varsă în rîul Teleajenul, a trecut rîul Bahluiul, prin drep­ pe malul drept, tot în raionul tul acestui sat, cu 2000 de Ruşi, comunei Măneciul-Ungureni. luînd drumul Şantei către Vasluiii, fugărind pe Grigore-VodăC ă c iu la ta , saţ, face parte din Ghica. com. rur. Călimăneşti, pl. Co­ zia, jud. Vîlcea. Are o popu­ C ă c ă r ă z e n i, deal, între satele laţie de 21 loc. (9 bărbaţi şi 12 Durneşti şi Căcărăzeni, din com. femei). Este la distanţă de 5 Păuşeşti, pl. Cîrligătura şi Cu-

244

CĂCIULATA

kil. de reşedinţa comuneî Căli­ măneşti. C ă c iu la t a , izvor cu apă minerală

alcalină, jud. Vîlcea, numit ast­ fel după micul cătun cu acest nume, ce se află în apropiere de această sursă. Sursa este si­ tuată pe malul drept al Oltului, la 3 kil. departe de stabilimen­ tul de la Călimăneşti şi la i ’/s kil. de mănăstirea Cozia. A ceas­ tă apă, întrebuinţată în bău­ turi contra boalelor rinichilor şi băşice! udului, afl o reputaţiune europeană. Se ştie că Căciulata la noi şi Contrexeville în Franţa sunt u­ nicele izvoare minerale în com­ baterea boalelor menţionate.Unii medici susţin chiar superiorita­ tea apelor noastre de la Căciu­ lata asupra celor din Franţa. L a 1869, împăratul Napoleon al IlI-lea, care pătimea de cum­ plita boală a băşice! udului, se hotărî a veni la noi în ţară spre a face o cură la Căciulata; re­ gretatul filo-romîn Dr. Davila, contribuise mult la răspîndirea renumelui acestor ape minerale. Se vorbea pe atunci că guver­ nul se pregătea a restaura şi a mobila încăperile mănăstirel Co­ zia, pentru a primi pe ilustrul oaspete. Nenorocitele evenimente din anul 1870 făcură ca proectul acesta să nu se realizeze. Iată analiza chimică făcută de Dr. Zorileanu: Kgr.

Clorură de sodifl . . . » » magnezifl Carbonat de calce . . » » magnezifl Sulfat de calce . . . Acid carbonic formînd bicarbonate . . . . Idrogen sulfurat liber

o, O, o, o, o,

Grame

0876 0055 0203 om 0080

o, 0135 O, 00035

Total . . . o,

1495

Izvorul de la Căciulata face

parte din staţiunea de la Căli­ măneşti. întrebuinţarea apei la izvor este gratuită. Se vinde apă de Căciulata şi în butelii. C ă c iu la t a ( P iu a -d e -C r u c e ) , loc

izolat, în judeţul Buzăfl, com. Albeşti, şi punct de hotar des­ pre com. Meteleul. munte, în jud. Gorj, plaiul Vulcanul, situat spre N. de com. Frăncfcşti. Partea sa despre E., fostă a mănăstire! Strîmba, aparţine statului. Pe acest munte se află pădure şi păşunî frumoase.

C ă c iu la t a ,

C ă c iu la t a , culme de munte, pre­

lungire a culmei Olăneşti, jud. Vîlcea. Culmea e scurtă şi maî abruptă dintre toate, separînd pîrîul Căciulata de pîrîul Putu­ roasa. C ă c iu la t a , vale, la

N. comunei Călimăneşti, plaiul Cozia, jud. Vîlcea.

C ă c iu la tu l, com. rur., situată pe

dealul Căciulatul, plasa Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, la 34 kil. la N.-V. de Craiova şi la 23 kil. de reşedinţa plăşeî, com. Şopotul. Se învecineşte la E. cu com. Terpeziţa, la V . cu com. Moş­ na, la N. cu com. Răchita şi la S. cu com. Vela. Terenul comuneî este şes. Pe el se găsesc cîte - va scursori, formate din ploi şi cari se pierd nu departe de origina lor. Comuna se compune din 4 că­ tune şi anume: Căciulatul, care este cătunul de reşedinţă, Fioran, Ivăcheşti şi Ştubeiul. Altă-dată cătunul de reşedinţă a fost Floranul. In comună sunt două bise­ rici: una în cătunul Căciulatul, făcută de răposatul vistier Po-

CĂCIULAT0L

lihronie; cea-I-altă în cătunul Ştubeiul, făcută de locuitorii co­ munei. Biserica are o proprie­ tate de 17 pogoane arabile, Jn serviciul bisericeî sunt doi preoţi şi doi cîntăreţL In această comună se află două şcoli m ixte: una în cătunul Căciulatul şi una în cătunul Ştu­ beiul. Ambele afl cîte un învă­ ţător şi sunt întreţinute de stat, Şcoala din cătunul Ştubeiul func1 ţioneazâ de la anul 1888. Loca­ lul şcoaleî din Căciulatul, de zid, este construit de comună. Lo­ calul şcoaleî din Ştubeiul este de bîrne. Ambele localuri sunt în bună stare. După legea rurală din 1864 afl cîte 17 pogoane arabile. Afl frecuentat şcoala (1893) 3 copii din Ivăcheşti, 18 din Că­ ciulatul, 5 din Floranul şi l i din Ştubeiul. In vîrstă de şcoală sunt 54 copii în toată comuna. Ştifl carte: 6 locuitori din căt Floranul, 3 din Căciulatul, 5 din Ştubeiul şi 2 din Ivăcheşti. Populaţia comuneî este de 548 locuitori şi anume: în Că­ ciulatul 153; în Foranul -146; în Ivăcheşti 153 şi în Ştubeiul 98. Ei locuesc în 206 case. Du­ pă legea rurală din 1864 sunt 194 împămînteniţi, dar după cea din 1879 sunt 27 împămînteniţi. Suprafaţa întregului teritoriu comunal este de 1669 pogoane. Moşia de pe teritoriul comUnal se numeşte Căciulatul. Aparţi­ nea vistierului Polihronie, iar acum aparţine D-luî Tache Guran. Dă un venit de 12000 Iei. Statul are în această comună moşiile Floranul şi Ştubeiul, care, împreună cu Vălcanul, sunt a­ rendate de la 1893— 98 arfeilda anuală este de 31000 leî. Su­ prafaţa vîndută este de 1468 hect. 1256 m. p. Suprafaţa^ri-

CĂCIULATUL

masă este de 493 hect., 8960 m. p. In căt. Ştubeiul se găseşte 0 mică carieră de piatră. In căt. Floranul sunt două cîrciumî, şi în căt. Ştubeiul nu­ maî una. Comercianţi sunt 6. Locuitorii îşî desfac produc­ tele la Craiova şi la şchela Ca­ lafat. Transportul îl fac cu ca­ rele pe şosele comunale şi ve­ cinale. Cheltuelile şi veniturile budgetare Sunt 2344 leî şi 72 banî.

In comună sunt 200 vite marî cornute, 240 01, 15 capre, 24 porci şi 28 caî. Căile de comunicaţie ale co­ muneî sunt: şoselele vecinale şi comunale, care o leagă Ia V . cu Ivăcheşti, Ia S .-E . cu Terpeziţa, iar la S. cu Vela. sat, pl. Dumbrava■ d-s., comuna Căciulatul, jude­ ţul Dolj, situat Ia 43 kil. la N W . de Craiova. A ci e reşedinţa pri­ măriei. A re 153 suflete, 78 băr­ baţi şi 75 femei. Locuesc în 64 case. In sat este 1 şcoală mixtă ce funcţionează din 1864, fiind întreţinută de stat şi Comună. Localul este de zid. Cursurile Se predau de un învăţător. In anul şcolar 1892— 93 afl frecuentat şcoala 18 copii. Ştiu carte 3 locuitori. In sat este 1 biserică fondată de răposatul vistier Polihronie. Are 1 preot, I cîntăreţ. Are 17 pogOane pro­ prietate. Satul e legat prin şosele ve­ cinale şi comunale la V . cu lor* dacheşti, la N .-V . cu Răchita, iar la .S.-E. cu Terpeziţa.

C ăciulatul,

C ăciu latu l, moşie particulară, pl.

Dumbrava-d.-s., com. Căciulatul, jud. Dolj, cu venitul anual de 12000 lei. Aparţine d-luî Tache Guran şi înainte era a vistieru­ lui Pplihronie.

245

com. rur., pl. Znago­ vul, jud. Ilfov, situată la N. de Bucureşti, 28 kil. departe de capitală. Se compune din sa­ tele : Căciulaţi, Canela, MoaraSăracă, Păşcani şi Pîrlita, cu o populaţie de 2058 locuitori, carî trăesc în 490 case. Se întinde pe o suprafaţă de 4042 hect. Proprietarii şi statul au 2384 hect. şi loc. 1658 hect. Proprie­ tarii cultivă 1283 hect.; 7 ră­ mîn sterpe, iţ o izlaz, 941 pă­ dure şi 3 vie. Locuitorii cultivă 1514 hect.; restul rămîn sterpe. Comuna numără 365 contrib. Are un budget de 6964 leî la ve­ nituri şi 6907 leî la cheltuelî. In anul 1885 erau 359 contri­ buabili. In comună sunt: 5 biserici; 2 şcoli m ixte; 2 mori de apă; 1 maşină de treierat cu aburi; 4 heleştaie; 4 poduri. Numărul vitelor marî e de 1492 (238 caî şi epe, 3 armă­ sari, 6r7 boi, 571 vaci şi viţeî, 7 tauri, 26 bivoli şi 30 bivo­ liţe) şi al celor miri de 2135 (66 capre, 462 porci şi 1607 oî). Dintre locuitori, 464 sunt plu­ gari, 4 industriaşi şi 36 afl di­ ferite profesiuni. Arătura se face cu I40 pluguri: 137 cu boî şi 3 cu cai. Locuitorii afl 253 care şi căruţe: 237 cu boi, 16 cu caî. Locuitori împroprietăriţi sunt 291 şi neîmproprietăriţi, 227. Comerciul se face de 13 cîrclumărî şi I hangifl.

C ă c iu la ţi,

C ă c iu la ţ i ( C ă c iu la ţi - E p i s c o p iei), sat,

din com. rur. cu acelaşl nume, pl. Znagovul, jud. Ilfov, situat la N. de Bucureşti, între Moara-Voiculuî şi valea Fieni. A re un castel şi un heleştefl bine îngrijit, în grădina castelului, Se întinde pe o suprafaţă de '

CĂCIULĂ (ClşLA-LUÎ-)

2642 hect., cu o populaţie de 874 locuitori. Din teritoriul satului, familia Blaremberg are 1531 hect. şi locuitorii 1 1 1 X hect. Proprieta­ rul cultivă 572 hect. (7 sterpe, 150 izlaz, 2 vie şi 800 pădure). Locuitorii cultivă 999 hect.; res­ tul de 112 rămîn sterpe. Are 2 biserici, cu hramul Arîormirea, deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî, şi o şcoală mixtă frecuentată obicinuit de 21 elevi şi 3 eleve, cu întreţinerea căreia statul şi comuna cheltuesc anual 2516 leî. L a această şcoală copii lucrează cu îndemînare pălării şi coşuri de paie. Localul s'a construit de judeţ în anul 1889, pe terenul oferit de d-na Ma­ ria Blaremberg, care a maî con­ tribuit 1000 leî pentru construcţiune. In raionul satuluî mai este 1 moară de apă, 1 maşină de treierat cu aburi, 2 heleştaie şi 2 poduri stătătoare. Numărul vitelor marî e de 766 şi al celor -miri de 514. Comerciul se face de 4 cîrciumarî şi 1 hangifl. Stabiliţi în sat sunt 1 1 străini. C ă c iu la ţi, pădure, jud. Ilfov, pl.

Znagovul, de 800 hect., proprie­ tatea d-neî Maria Blaremberg. C ă c iu la ţ i-B a n u lu î. (V. Păşcani,

pl. Znagovul, jud. Ilfov). C ă c iu la ţ i-E p is c o p ie î. (V. Câciu-

laţi, sdt, jud. Ilfov). C ă c iu lă (C îş la -lu î-), locuinţă izo­

lată, j id. Constanţa, în plasa Medjidia, com. Alacapî, pe te­ ritoriul şi în apropierea satului Docuzol. Numele acesta, se zice, şi l-a luat de la un cioban^bătrîn care în tot-d’a-una locuia aci cu turma luî numeroasă'şi care în cele din urmă a fost o-

CĂCIULĂTEŞTI

morît şi prădat; tîrlă a fost părăsită. A zi este cu totul dă­ răpănatăC ă ciu lâ te şti, com. rur., în jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j., la 43 kil. spre S.-E. de Craiova. In această comună se află reşedinţa sub-prefecturel Jiul-d.-j. Este situată pe loc şes, în stîn­ ga Jiului, în faţa comunei Horezul-Poenarî, din dreapta Jiului. Se învecineşte la N. cu com. Murta, la S. cu com. Damian, la E. cu com. Locusteni şi la V. cu com. Valea-Stanciulul. Terenul comunei este brăz­ dat de văile: Valea-Sârtăluiuluî ce se află în N. comunei cu în­ dreptarea de la E. la V.; ValeaPredeştilor; valea Gura-Gînsaculul. Movile sunt 3: una numită Mâgura-cu-Coadă şi alte două mpvile, găurite adînc în cen­ trul lor. Comuna este udată de pîrîul Jieţul, ce curge pe lunca Jiului, cu direcţiunea de la N.-S., pri­ meşte în stînga pîrîul Sărtăluiul, ce curge în valea cu acelaşi nume, avînd izvorul său în a­ ceastă comună la N.-E.; merge de la E.-V. pănă ce taie şoseaua judeţeană Craiova, apoi de aci se îndreptează spre S.; încon­ jură balta Stegăroaia şi se varsă în Jieţul. T ot în stînga primeşte Pîrîul-Predeştilor, care curge de la E.-V. pănă la întîlnirea căel judeţene Craiova, pe care o taie; apoi se îndreptează spre S.-V. şi se varsă în Jieţul. Pîrîul Gura-Gînsaculul, ce cur­ ge pe valea cu acelaşi nume, se varsă şi el în Jieţul. Acesta, după ce se încarcă cu aceste pîraie, se varsă în balta Pietrişul, din comuna Sadova. Lacuri sunt: Roşul, Călina, Bica cu-Peşte, Marşoaia şi Ste­ găroaia.

246

înainte, comuna se numea Dobreşti. A zi se compune din trei cătune: Căciulâteşti la centru, Roaba, numită în vechime Toceni, la S., şi Dobreşti, care este cătunul de reşedinţă, la N. Lîngă cătunul Căciulâteşti se află ruina unei biserici, pe care locuitorii o numesc Casa-Albă. In jurul el sunt două şanţuri ce li se zic Cetate. In apropiere de acest şanţ se află două mo­ vile marî cu gropi adîncl în cen­ trul lor. Biserici sunt două în cătunul Roaba, una în Căciulâteşti şi uua în Dobreşti; cu totul 4 biserici. In cătunul Roaba: biserica nu­ mită Schitul-Roaba-Vechiă, azi ruinată, fondată la anul 1834, Noembrie 28; şi biserica numită Schitul-Roaba-Nouă, fondată la anul 1855, de paharnicul Robu Iermonahu. Biserica din cătunul Căciulâteşti a fost începută la 1841 de Popa Stoica, Boer Ilie, Popa Voinea şi I. Ştefan Caranbanu. Biserica din căt. Dobreşti, a fost fondată la 1847 de Iacov Grigorie şi Toma Dobrescu. Nu­ mai Schitul-Roaba-Nouă are o proprietate numită Moşia-Roaba. In serviciul bisericilor sunt un preot şi doi cîntăreţî. Şcoală se află una singură în Dobreşti, mixtă, ce funcţionează de la 1860 şi este întreţinută de stat. L a această şcoală ur­ mează copiii din satele Căciulăteşti şi Roaba. Localul, construit din zid, este în bună stare.Şcoala are un singir învăţător. Pe a­ nul şcolar 1892— 93 aQ urmat la şcoală 32 băeţî şi 6 fete. Ştiu carte 63 bărbaţi şi 9 femei. Populaţia comunei se urcă la 1247 suflete, din cari, după le­ gea din 1864, sunt 43 împămîn­ teniţi, iar după cea din 1879 sjn t 2 însurăţel. E l locuesc în 37 case şi 243 bordee. Suprafaţa teritoriului comu­

CĂCIULĂTEŞTI

nal este de aproape 8800 po­ goane. Moşia de pe teritoriul comu­ nal se numeşte Roaba. Din a­ ceasta statul ocupă a V* parte. Venitul anual este de 59846 lei, 86 bani. Se găsesc cete de moşneni în Căciulâteşti, Roaba şi Do­ breşti. Şe află o pădure în cătunul Roaba, numită Opritura, în în­ tindere de 5 hect. Pădurea numită Schitul-Roaba, aparţine statului; se află si­ tuată între cătunele Căciulâteşti la S. şi Roaba la N .; înainte aparţinea Schitului Roaba. Pă­ durile sunt compuse din cer, stejar şi gîrniţă; această din urmă predomină. Viile, în întindere de 69 hect., aparţin moşnenilor şi daQ vin roşu. In .comună sunt 9 mori de apă; se găsesc la vadurile nu­ mite Ţiganca şi Opritura, Iz­ vorul şi Pirlita, la pod în cur­ tea proprietarului, N. V . LubicI, precum şi la Iordăneasa, în că­ tunul Căciulâteşti. Comerciul se face cu schela Bechet, unde locuitorii ducviteşi grîne. Transportul îl fac cu ca­ rele pe calea judeţeană CraiovaBechet ce trece prin cătunul Roaba de-a lungul său şi pe la V . de căt. Căciulâteşti, pe o lungime de 4 kil. Cîrciumî sunt în număr de 8. Comercianţi sunt 7. Din cele 8 cîrciumî, 3 sunt în Căciulâteşti, 3 în Roaba şi 2 în Dobreşti. Contribuabili sunt 258. Budgetul comunei pe exerci­ ţiul 1893— 94 este de 3459.9^ lei la venit, şi 3222,44 la chelt. Animale: V ite cornute 284, oî 140, caî30, capre 9 şi porci 40. C ă c iu lă te şti, sat, plasa Jiul-d.-j-,

CĂCIULEŞTI

comuna Căciulăteşti, jud. Dolj, situat la i*/s kil. la S. de că­ tunul Dobreşti, unde e reşedin­ ţa subprefectureî şi a primăriei. Două dealuri îl despart de a­ cest cătun. Lîngă acest sat este ruina de biserică, numită de lo­ cuitori Casa-Albă. A re 642 su­ flete, 340 bărbaţi şi 302 femei. Copiii din sat urmează la şcoală mixtă din satul Dobreşti, ce este la 1625 m. depărtare. In anul şcolar 1892— 93, au urmat re­ gulat la şcoală 7 băeţî. Ştifl carte 24 bărbaţi şi 3 femei. In sat este o biserică, începută în 1841 şi terminată la 1851 de Popa Stoica, Boer Ilie, Popa Voineaşi I. Ştefan Caranbanu. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană Craiova-Bechet, cărei pune în legătură la N. cu Murta, iar la S. cu Sadova. Căciuleşti, com. rur., situată în centrul plăşeî Piatra - Muntele, jud. Neamţu. Este aşezată pe podişele ce se întind către E. dealurilor Balaurul şi Dărmăneşti, în drumul şoselei jude­ ţene Piatra-Roman, cum şi pe Valea-Cracăului. Se mărgineşte spre V . cu com. Gîrcina, de care se des­ parte prin culmea dealului Ba­ laurul şi o parte din dealul nu­ mit Ciritei, spre N. cu com. Dobreni şi com. Cîrligi, spre V. cu com. Şerbeşti, iar spre S. cu com. Girovul. Este formată din satele: Că­ ciuleşti, Gura-Văeî, Popeşti, Turtureşti şi Verşeşti, cu o supra­ faţă de 2685 hect. şi o popu­ laţiune de 1243 suflete, carî trăesc în 298 case. Sunt 635 bărbaţi, 624 femei; 631 necăsâtoriţl, 533 căsătoriţi, 94 vă­ duvi, 1 divorţat; 87 ştiu carte, 1172 nu ştifl. Ocupaţiunea de căpetenie a locuitorilor este agric îltura. So­

247

lul însă nu prea este produc­ tiv, din care pricină s’a şi desfiinţat imaşul vitelor, prefâcîndu-se în locuri de arătură. Dar cu toate acestea, plante­ le agricole de abia se cultivă pe o întindere numaî de 927 hect. 15 ariî, cea ce reprezintă cu mult maî puţin de cît jumă­ tate din întreaga suprafaţă a comunei. Terenurile se apleacă către E., în povîrnişurî ce se pierd spre Valea-Cracăuluî. Dintre locuitorii împroprie­ tăriţi în 1864 sunt astăzi: 84 cari stăpînesc înşişi locurile lor; 114, ca urmaşi. Dintre ceî îm­ proprietăriţi în 1878 sunt as­ tăzi 53 carî posedă locurile lor; 2 locuri sunt părăsite; 7 locuri ocupate de alţii; 2, de comu­ nă; 61 persoane sunt cari, de şi insuraţî şi cultivatori de pă­ mînt, n’au nici un fel de pro­ prietate. Ia această comună se află: 5 biserici, deservite de 5 preoţi şi 8 dascăli, plătiţi din fondu­ rile comunale cu suma de 700 leî anual. Venitul fonciar anual al pămînturilor date bisericilor se urcă la suma de 1025 lei. Este o şcoală, cu un învăţător plătit de stat. Mal sunt 5 mori de apă pe Cracăul, I velniţă, I fierărie, 6 stoleri, etc. Budgetul e de 5036 leî la venituri şi de 5021 leî la chel­ tuelî. Numărul contribuabililor e de J20. Comunicaţiu nea cu satele din împrejurime se face prin: şo­ seaua judeţeană Piatra-Roman, ce trece pe lîngă satul Turtureşti; prin şoseaua judeţeană Do­ breni -Roznov-Tazlăul, ce trece prin satul Căciuleşti; precum şi prin drumurile comunale prunduite: Turtureşti-Popeşti, care purcede din şoseaua Piatra-Rom ai, dintre al 4— 5 kil., şi dru­

CĂCIULEŞTI

mul Popeşti-Căciuleşti, în osebi de drumurile naturale, carî leagă satul Popeşti - Căşăria -Dobreni, satul Popeşti-Gura-Văei. Numărul vitelor, carî se cresc în comună, se ridică la cifra de 3379 capete, dintre carî: 1725 vite marî cornute, 1380 de oî, 110 caî, 94 porci. C ă c iu le ş ti, sat, în com. Căciuleşti,

pl. Piatra-Muntele, jud. Neam­ ţu, aşezat pe valea Cracăuluî, ce trece despre Estul săfl, în drumul şoselei judeţene Dobreni-Roznov, la 5 kil. departe de satul Dobreni, şi la 11 kil. de oraşul Piatra. Suprafaţa terenurilor sale (îm­ preună cu vatra satuluî) e cam de 1074 hect., cu o populaţiune de 250 suflete, ce locuesc în 6f case. Dintre aceştia sunt: 132 bărbaţi, 1 1 8 femeî, safl după starea civilă : 121 necăsătoriţi, 101 căsătoriţi, 20 văduvi; în ra­ port cu instrucţia: 19 ştifl carte, 231 nu ştifl. In acest sat se află: reşedinţa comunei; o biserică, deservită de un preot şi 1 eclesiarc; o scoa­ lă; 4 mori de apă pe cracul despre Vest al pîrîuluî Cracăul; o velniţă. Numărul vitelor e de 415 car p ete: 1 50 vite marî cornute, 60 caî, 35 porcî şi 200 de oî. Satul Căciuleşti formează cru­ cişul liniilor ce s’ar trage pe un plan, de la satul Popeşti (ce vine aşezat către V.), spre satul Verşeşti (aşezat spre E.), cum şi de la satul Malul {spre Nord), la satul Girovul (spre Sud). deal, în com. rur. Menţi-din-Dos, pL Motrul - d. -j. jud. Mehedinţi.

C ă c iu le ş ti,

C ă ciu le şti, moşie, cu părţi, în co­ muna cu aceeaşi numire, plasa

CACÎCEA

Piatra-Muntele, judeţul Neamţu. Partea stăpînită de Enache Cantemir produce un venit anual de 8000 de leî, iar partea fa­ miliei Alexandru Mavrocordat, de 28000 leî. C ă c îc e a , gîrliţă, izvoreşte de la

locul numit Sub - Vîrful - Stîneî, comuna Măneciul-Pămîntenî, pla­ iul Teleajenul, judeţul Praho­ va, şi se varsă în Teleajen la Piatra. C ă c îc e a , izvor, în jud.

Buzăfl, com. Chiojdul. Ese din muntele Brădetul şi se scurge în rîul Bîsca, în dreptul comuneî ChiojduL

248

o biserică, deservită de un preot şi un cîntăreţ, precum şi una din şcolile comuneî. Acest cătun, precum şi locu­ rile înconjurătoare, afl fost tea­ trul răsboaielor dintre Turci şi Ruşî aliaţi cu Nemţii, la 1789 şi 1834— 35. C ă e a t a , deal, în jud. R.-Sărat, pl.

Marginea-d.-s., com. Lacul-luîBăban. Se desface din dealul Costandoiul; brăzdează partea de Est a comuneî şi se opreşte în rîul Rîmna, întinzîndu-se prin­ tre acest rîfl şi afluentul săfl pîrîul Caliţa. Este acoperit cu imaş pentru vite. C ă e a t a , movilă naturală, în jud.

C ă c îc e a , pîrîiaş, jud. Bacăfl, pl.

Tazlăul-d.-s., de pe teritoriul co­ muneî Bucşeşti, cu scurgere în pîrîul Cernul. C ă c îc e a , pîrîu, jud.

Bacăfl, pl. Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul co­ muneî Earaoani, care se scurge ' d’a dreapta în Şiret.

R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., com. Bogza, cătunul Căeata. A zî tinde să dispară, fiind arată de locui­ tori necontenit. C ă ia n u l, deal, în com. rur. Izvo-

rul-Aneştilor, pl. O colu l-d .-j., jud. Mehedinţi.

CÂIUŢUI,

fost -d e '2489 leî la venit şi \Je 2092 leî la cheltuelî. După o pu­ blicaţie oficială (1887), această comună numără 160 conttibuabilî şi are un budget de 2725 leî la venit şi de 2369 leî la cheltuelî. • Numărul vitelor a fost în 1887 de 830 capete vite marî (730 boî şi vacî, 100 caî) şi de 5950 vite mărunte (5 180 oî, 47a ca­ pre şi 200 rîmătorî). C ă in e n i, sat, pe malul stîng al

Oltului, jud. Argeş, pl. Loviş­ tea, în faţa satuluî Cîineni, din jud. Vîlcea, în apropiere de gra­ niţă. Are 80 de familiî şi 2 bi­ serici, întîia cu hramul S-ţiî în­ geri şi a doua cu hramul Sf. Nicolae, deservite fie-care de cîte 1 preot şi I cîntăreţ. Acest sat face parte din comuna rurală cu acelaşî nume. A re o şcoală primară rurală mixtă. Aicî este şi reşedinţa primă­ riei.

C ă ie r u l, vale, numită şi Valea-CăC ă c îc e a , poiană, com. Măneciul-

ieruluî, în comuna rurală Ilfovâţul, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi.

C ă in ic e n i, mahala, în com. rur.

Pămîntenî, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. C ă c î c e î ( F u n d u l-) , loc izolat, în

C ă in e n i, com. rtir., pe apa Oltu­

C ă in ic e n i, pîrîil, în com. rur.Ji­

com. Cizlăul, în pădurea Cislăul. jud. Buzăfl; face hotar despre jud. Prahova.

lui, aproape de frontiera ţării despre Transilvania, jud. Argeş, pl. Loviştea, la 40 kil. de com. rur. Şuiei, reşedinţa subprefec­ tureî, şi la 89 kil. de Piteşti. Se compune din satele: Căineni şi Grăbleşti, avînd în tot 150 familiî, cu 991 suflete moşneni, şi vr’o zece familiî Ţigani. Prin această comună trecea maî îna­ inte drumul vechifl al poştei de la Sibifl prin Rîul-Vaduluî, în Vîlcea, la Piteşti-Bucureşti. In comună sunt 3 biserici şi 2 şcoli primare, una de băeţî şi alta de fete; 6 cîrciumî. Budge­ tul comuneî pe anul 1882-83 a

doştiţa, pl. Ocolul-d.-s., jud. Me­ hedinţi.

C ă e a ta , sat, în jud. R.-Sărat, pl.

Marginea-d.-s., cătunul comuneî Bogza, aşezat în partea de V. a comuneî, în cîmp deschis, lîngă movila cu acelaşî nume, la o depărtare de 2268 m. spre Vest de cătunul de reşedinţă, Bogza. Are o întindere cam de 57 hect. (numaî vatra satuluî), cu o populaţiune ce se ridică la 117 familiî, carî cuprind 428 suflete, din carî 147 -contribua­ bili; 22 locuitori ştifl carte. Are

Jidoştiţa, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

C ă iţa , deal cu viî, în cOffl. rur.

Vînjul-Mare, pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi. C ăiu ţu l, com. rur., pl. Trotuşul, jud. Bacăfl, situată în dreapta Trotuşuluî. Se alcătueşte din: Negoeşti, Căiuţul, tîrguşor şi Sat (reşedinţa), la confluenţa Căiuţuluî-Mic cu Trotuşul, Popeni şi Pralea pe Căiuţul-Mare. In Condica Liuzilor, Căiuţul se găseşte a fi răzăşesc; secţia Negoeştî este şi astă-zî a răze-

'CĂIUŢUL

249

CĂIUŢUL-MARE

şilor. In statistică din 1874, co­ Pădurile: Pralea, Ciortolomul, pe şes în dreapta Trotuşulul şi muna se găseşte constituită ca etc. ocupă peste 4000 hect. p e Căiuţul-Mic. A re o şcoală şi astă-zî. Proprietari marî sunt moşte­ mixtă în tîrguşorul Căiuţul, la Teritoriul săfl se mărgineşte nitorii deced. Răducanu Rosetti, care afl urmat din acest sat, la la E. şi N. cu al comuneî Jăcare au moşii marî ce dau un 1891, 6 băeţî şi 5 fete, din 77 vreni, la V . cu al comunei Bog­ venit anual de 75000 lei, cu ve­ copil în vîrstă de şcoală. Are dana şi la S. cu al comunelor: nitul pădurilor exploatate. Cea o biserică ortodoxă în tîrguşo­ Borşani, Cîmpurile şi Răcoasa, maî mare parte din moşii este rul Căiuţul, clădită la 1765 şi din jud. Putna. stăpînită de soţia Generalului reparată la 1884 de locuitori Comuna este udată de rîu­ G. Catargiti, născută Rosetti. Im­ şi de familia Catargifl, deservită rile Căiuţul-Mic şi Căiuţul-Mare, pozitele sunt de 4500 leî anual. de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Cîrşi brăzdată de dealurile: DealulIn comună sunt 6 morî de ciuml sunt 8. Capi de familie Chimiî, Dealul-Mare, Ouşorul apă, 23 piue pentru sumane 189, suflete 645. Animale se şi altele. şi 3 drîste pentru făcut cergî. numără: 22 cai, 250 vite cor­ Are o şcoală mixtă care func­ Viile sunt pe o întindere de nute, 16 porci şi 44 capre. Pe ţionează din 1865 în tîrguşorul 54 hectare, carî în 1890 afl dat teritoriul acestui sat se află sta­ Căiuţul. Pănă la 18771 şcoala a 540 hectol. vin alb. După con­ ţia căel ferate Adjud-Tîrgul-Ocfost întreţinută de s ta t; iar de troalele diviziei filoxerice (1891) na, numită Căiuţul. atunci se întreţine de comună. viea lucrătoare are 95 hect. In In anul 1891 şcoala a fost fre­ comună s’a maî făcut, la 1890, C ăiu ţu l, tîrguşor, jud. Bacăfl, pl. cuentată de 15 copil, din carî 22 hectol. rachiu de tescovină Trotuşul, com. Căiuţul, care in­ şi drojdii. 5 fete. tră în compunerea satului Că­ Animale sunt: 73 cal, 855 Biserici sunt 5 '• 4 ortodoxe, iuţul şi prin care trece calea ju­ în fie-care sat cîte una, deser­ vite marî cornute, 151 porci, deţeană Adjud-Tîrgul-Ocna. Co­ vite de 1 preot şi 7 cîntăreţî, 1 17 capre şi 465 oî, carî apar­ merţul constă în vite, cherestea, şi una catolică în satul Pralea. producte de tîmplărie, etc. Drep­ ţin la 72 proprietari; la 1891 Case de locuit sunt 456, rare oile afl dat 977 kgr. lînă ţurturile şi îndatoririle tîrgoveţilor cană. afl fost regulate de Domnul Ion în Pralea, dese în cele-l-alte că­ Stupi de albine sunt 88, cari Sandu Sturdza al Moldovei, prin tune. Cîrciumî sunt 12. Casele boereştî au un parc frumos, cu în 1890, afl dat 44 kgr. miere hrisovul de la 1828. un lac. şi 44 kgr. ceară. Populaţiunea este de 481 capî Totalul pămînturilor de cul­ C ă iu ţu l, staţie de dr. de fer, jud. de familie, cu 1697 suflete, din Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Că­ tură este de 2848 hect. iuţul, pe linia Adjud-T.-Ocna, carî 814 bărbaţi şi 883 femei. Budgetul comunei pe exerci­ pusă în circulaţie la 22 Iunie După naţionalitate şi protecţiţiul 1891— 92 are la venituri 1884. Se află între staţiile Bîllei 17971, bani 65, şi la chel­ une se împart: 1686 romînă, cea (5.8 kil.) şi Oneşti (14.2 kil.) tuelî lei 4383, bani 40. dintre carî 300 E v re i; 1 bul­ şi Ia o depărtare de 267 kil. de gară; 4 rusă şi 6 ungară. După Teritoriul comunal este stră­ Bucureşti. înălţimea d’asupra ni­ bătut de calea ferată Adjudfelul ocupaţiuneî sunt: 1470 avelului mării de I59m-,I4. V e ­ Ocna, cu staţia Căiuţul şi de gricultorî, 8 meseriaşi, 18 co­ nitul acestei staţii pe anul 1896 calea naţională cu aceeaşi des­ mercianţi, 12 profesiunî libere a fost de 140908 lei, IO bani. tinaţie. şi 6 servitori. Ştiu carte 179 Distanţele: la Bacăfl, capitala persoane, din cari 46 femei; nu districtului, 62 kil.; la T.-Ocna, C ă iu ţu l-M a r e , pîrîu, jud. Bacăfl, ştiă carte 1518 persoane, din ph Trotuşul, com. Căiuţul, care reşedinţa plăşeî, 25 kil.; la co­ carî 837 femei. Contribuabili, curge pe teritoriul satelor Pralea muna Bogdana, 9 kil.; Ia com. după noul recensămînt, sunt şi Popeni. îşi are obîrşia din Jăvreni, 7 kil. 391. După legea rurală din 1864, muntele Ursoaia şi se varsă d’a s’au împroprietărit 231 locui­ dreapta în Trotuş, după ce pri­ tori, cu 803 fălcî şi 40 prăjini C ă iu ţu l, sat, jud. Bacăfl, pl. Tro­ meşte pe dreapta pîrîiaşul Pra­ pămînt. tuşul, cu o secţie numită Tîrlea şi Pîrîul-Cucoaneî şi pe stînga guşorul-Căiuţul, şi reşedinţa co­ T erito riu l co m u n e i a re o în ­ pîrîiaşele Secul şi TeiuL munei cu acelaşî nume, situat tindere d e a p ro a p e 7000 h e c t. &H

10.

M flr tit D lc lt o

ib i

b t o fliy t e .

t o i, J

82

CĂIUŢUL-MTC

C ă iu ţu l-M ic, pîrîil, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Căiuţul, care curge prin satul şi tîrguşorul Căiuţul. îşî are obîrşia în Fundul-Mateiaşuluî şi se varsă d’a dreapta în Trotuşul, după ce se îngroaşă pe stînga cu pîrîiaşul Brăduleaţa. com. urb., în jud. Ia­ lomiţa, pl. Borcea, capitala ju­ deţului Ialomiţa. Este situată ju­ mătate, partea de E., pe ma­ lul stîng al braţului Borcea şi jumătate, partea de V., pe ma­ lul stîng al gîtuluî Jirlăul. Se învecineşte la E. cu sa­ tul Măgureni, pendinte de o­ raş, la V. cu lacul Călăraşi şi la N. cu cîmpiî arabile. Oraşul este aşezat pe un loc şes, ridicat d’asupra nivelului apel braţului Borcea, cu o poziţiune frumoasă, şi privit, cu deosebire din partea de S., de pe apa Borceî, prezintă vedere! unul din cele maî pitoreşti ta­ blouri. In partea de S. se des­ făşoară lunca întinsă a Borceî şi a Dunărei, avînd la dreapta lacul Călăraşi şi din loc în loc grupe de pădurî; iar la 8 ki­ lometri, pe cel-l’alt ţărm al D u­ nărei, se înalţă, spre E., DealulDobrogeî, pe a cărui coastă este Ostrovul şi spre V., Dealul-Bulgarieî, sub poalele căruia este Silistra. Numirea de Călăraşi, oraşului o poartă după numele vechilor ostaşi aî ţării. Asupra acestei numiri sunt două versiuni. Se spune că aicî fiind trecătoare din Turcia în Romînia, p mctul de trecere era sub priv glierea unei căpiţă iii militare căpită­ nia Lichireşti şi oamenii de pază erafl călăreţi safl călăraşi, de unde a rămas şi numirea ora­ şului. A doua versiune este, că de aicî şt de prin satul Călăraşi-

C ă lă r ă ş i,

250

Vechî se recruta pentru armată ceî mal buni călăreţi şi pentru acest cnvînt s’a dat şi localită­ ţilor numirea de Călăraşi. îna­ inte s’ar h numit Lichireşti. De la 1852 oraşul a luat numirea de Şcirbeifl, pentru că în acel an, fiind Domn al ţării Barbu Ştirbeifl, locuitorii oraşului, du­ pă maî mu’ te încercări neizbu­ tite, afl reuşit să cumpere de la Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti o parte din moşia Li­ chireşti, pe care se afla şi ora­ şul; iar drept aducere aminte pentru acest mare act, a dat oraşului numirea Domnitorului de atunci. Numirea de Ştirbeiu, dată în atunci oraşului, s’a pă­ strat pănă la 1881, cînd nu s’a maî întrebuinţat de nici o autoritate. Terenul cumpărat de la E ­ foria Spitalelor Civile este de 1714 pogoane, carî s’au împăr­ ţit ast-fel: 229392 stînjenî pă­ traţi formează vatra oraşului, din carî 157784 s’afl împărţit locuitorilor , 7 1608 au rămas pentru strade, pieţe şi rezerve, iar restul de 1357 pogoane for­ mează izlazul şi moşia oraşului. Pănă la 1852 oraşul era mic, avînd o singură stradă şi nu­ mai în urma cumpărăreî moşiei a început a se mări. Satul Mă­ gureni, numit înainte Creţeni, care este spre E., în apropiere de oraş, forma înainte un sat separat. Dar prin retragerea lo­ cuitorilor în oraş a început a descreşte şi astăzi contează ca mahala. Prin 18771 oraşul s’a maî mărit în toată lungimea sa cu 54 stînjenî în partea de N. şi V. Călăraşi este capitala jude­ ţului Ialomiţa de la anul 1832, cînd reşedinţa prefecţilor (sca­ unul ispravnicilor) judeţului s’a strămutat aci din tîrguşorul Urzicen,

CĂLĂRAŞI

După statistica din 1887, po­ pulaţiunea oraşului era de 1826 capî de familie; 7734 locuitori, din carî 2762 bărbaţi, 2353 femeî şi 2619 copil. In recensămîntul făcut 1111890, s’a constatat că populaţiunea este de 8125 locuitori, cu 2156 capî de familie şi 5969 mem­ bri de familie, sau 4204 băr­ baţi şi 3921 femei. După na­ ţionalităţi s’afl găsit: 7648 Romînî, 50 Greci, 60 Sîrbî, 50 Bulgari, 3 Ruşî, 3 Prusian!, 15 Germani, 30 Unguri, 5 Fran­ cezi, 13 Italieni, 2 Englezi, 10 Turci şi 236 de alte naţiona­ lităţi. După profesiuni: 1687 agri­ cultori, 245 meseriaşi, 50 in­ dustriaşi safl fabricanţi, 237 co­ mercianţi, 272 profesiuni libe­ re, 370 muncitori şi 250 ser­ vitori. După religie sunt: 7811 creş­ tini ortodox!, 65 catolici, 3 ar­ meni, 10 mahometanî şi 236 mo­ zaici. Cu ştiinţă de carte sunt 3340 persoane şi fără ştiinţă 4785. Industriiile mici, ce se prac­ tică în oraş, sunt: croitoria,cojocăria, cizmăria, lemnăria, fie­ răria, plăpumăria, tinichigeria, dogăria şi altele. Industria mare e reprezen­ tată prin 4 mori cu vapori, o tăbăcărie, maî multe cărămidăril, o fabrică de bere, două de apă gazoasă şi una de fringhierie. Mişcarea comercială în oraş este vie, căci se vînd zilnic pen­ tru export marî cantităţi de ce­ reale şi multe vite, ce sunt a­ duse cu calea lerată şi cu ca­ rele şi se transportă cu vase plutitoare pe Borcea şi de aci pe Dunăre. Exportul cerealelor şi a al­ tor producte în portul Călăraşi în anii 1887— 1888, în chiatale metrice, 100 kil., a fost:

CĂLĂRAŞI

Grîfl Secară Porumb Orz

261

1887 78525

1888 193696 88950 129891 159009 2007 26402

34099 478266 175221 4266 O văz 54898 Meifl Legume făin. 39605 67314 1589 Sem. uleioase 720 In vama portului Călăraşi a fost în 1886 următoarea miş­ care în import şi export: Im p o rt S 4 7 S 9 8 7 8 k i l g r ; lei 2 4 1 6 1 4 8 ;

d re p tu l

v a l.

d e p e re .

5 3 2 2 1 lei.

Export 50629802 kilgr.; val. lei 7869723 ; dreptul de pere. 13385 lei. Comerciul intern al oraşului se face zilnic în mal multe sta­ bilimente de coloniale, lipscănil, braşovenii, de băuturi şi altele, precum şi în pieţe, unde se vînd legume, fructe şi diferite ali­ mente. In fie-care an, de la I — 10 Septembrie, se face aici un mare bîlcifl de vite, de manufacturi şi altele, care este vizitat de co­ mercianţi indigeni şi străini şi de unde locuitorii oraşului şi al judeţului se aprovizionează cu diferite obiecte. La 9 Martie, în fie-care an, se face un bîlciu numai de vite. Bîlciurile aduc casei comu­ nale un venit de 26000 Iei a­ nual. In oraş se află: 5 brutării, 3 cofetării, 4 cafenele, 2 farmacii, 2 tipografii, 3 librării, mal multe case de comerciu, 3 oteluri. In Călăraşi sunt 5 pieţe: pia­ ţa Carol I, principala piaţă a oraşului, în mijlocul căreia s'a construit un palat administra­ tiv, împrejurul căruia s’a fă­ cut un p arc; piaţa ŞtirbeiuVodă; piaţa cerealelor sau o­ borul; piaţa Cuza-Vodă şi piaţa pescăriilor. Sunt în oraş 23 strade, din

cari strada Ştirbeiu-Vodă este cea mal mare; este şoseluită şi cu trotuare de bazalt. Apoi căile judeţene: Bucureşti, Slo­ bozia şi Dobrogea, cea dintîifl traversează oraşul de la E. spre V . Cele două din ur­ mă duc în port, unde este u 1 frumos cheiu de lemn de ste­ jar cu două înălţimi, servind pentru ancorarea vaselor, şi unde se termină calea ferată SloboziaCălăraşi-Port. Pe marginea oraşului despre port, este bulevardul Traian, şoseluit cu trotuare largi umbrite de arbori şi care este singu­ rul Ioc de preumblare al orăşe­ nilor. Sunt 11 bariere: Măgureni, Cărămidari, Sf. împăraţi, Şte­ fan - cel - Mare, Tudor Vladiinirescu, Bucureşti, Cioroiul, Slo­ bozia, Leasa, Sîrbi şi Dobro­ gea. Ordinea publică se ţine de un poliţaiu, 2 comisari clasa I, 4 comisari clasa II, un comi­ sar de gară şi port, 58 gardişti şi 2 sergenţi revizori. Pentru paza de foc sunt 24 pompieri, cu un comandant şi un ajutor. Serviciul sanitar se face de un m edic, un vaccinator, o moaşă şi un medic veterinar. In oraş se află un spital judeţean cu 50 paturi. In oraşul Călăraşi se află re­ şedinţa următoarelor autorităţi: prefectura judeţului, tribunalul, judecătoria ocolului Călăraşi, protoieria judeţului, casieria ju­ deţului , comitetul permanent, consiliul de igienă, creditul a­ gricol, serviciul technic al ju­ deţului, biuroul telegrafo-postal, biuroul sub-şefului silvicultor, biuroul vamal şi căpitănia por­ tului. A ci este şi reşedinţa re­ gimentului Ialomiţa cu un bata­ lion permanent şi 2 batalioane

CĂLĂRAŞI

teritoriale şi a două escadroane de călăraşi. Biserici sunt 4: Sf. Nicolae (catedrală) deservită de 3 preoţi, I diacon şi 2 dascăli cîntăreţî; cheltuindu-se 5220 lei anual. Sf. Nicolae, biserică filială, în mahalaua Măgureni, deservită de 1 preot supra-numerar şi 1 d ''3căl cîntăreţ,— cheltuelî anuu'e 1248 lei. Sfinţii împăraţi, deservită de trei preoţi şi doi cîntăreţî, — cheltuelî anuale 4260 lei. Sf. Ion, Cuvioasa Paraschlva şi Sf. Treime deservită de I preot paroh şi doi dascăli cîntăreţl. L a cimitir se află o capelă. Evreii au două sinagoge. Sunt trei cimitire, unul pen­ tru creştini ortodox!, urnii pen­ tru catolici şi al treilea izraelit. In oraş se află: un gimnazii! real, fondat in 1884, cu 6 pro­ fesori şi 3 maeştri; a fost frecuentat, în an ii şcolar 1891— 1892, de 91 elevi; 7 şcoli pri­ mare, din care 3 de băeţî (2 cu patru clase şi I cu 2 clase), 2 de fete (1 cu patru clase şi I cu 3 clase); o şcoală urbană mixtă, şi o şcoală rurală cu tip urban. • Şcoalele de băeţî sunt fre­ cuentate de 596 elevi, cele de fete de 375 eleve. Budgetul veniturilor şi a cheltuelilor pe anul 1898— 99 se balanţează cu suma de 428133 lei, 99 bani. Intre cheltuelile cele maî prin­ cipale trecute în budgetul anulul 1898— 99, notăm urmă­ toarele mal principale: Datoriile comunei 105302 lei; retribuţia sen Iciulul accizelor 24480 le i; idem a serviciului medical 25030 leî; idem a ser. viciului poliţiei administrative 53720 lei; idem, pompierii 30440 lei; iluminatul, asistenţa publică

rĂLĂRAŞI

33668 leî; instrucţiunea publică 8980 leî. Budgetul drumurilor se balanţează cu cifra de 18825 lei, 60 banî. Oraşul are o luncă în vale, destinată pentru depozite de lemne de foc şi altele, care aduce un venit anual de leî 2500. A re şi o moşie care se aren­ dează pe suma de 15500. leî a­ nual. Comuna Călăraşi a realizat în anul 1897 de la Casa de De­ puneri şi Consemnaţiunî un îm­ prumut de 1 milion leî, pentru înfrumuseţarea şi îmbunătăţirea oraşului. Comuna are subvenţiî: de la Ministerul Cultelor 5136 leî pen­ tru întreţinerea clerului mirean; 20000 leî de la casa judeţului Ialomiţa şi 800 lei de la execu­ torii testamentari aî defunctului A . PopesCu, pentru întreţinerea serviciului divin. Una dintre trecătoarele cele maî lesnicioase de pe un ţărm al Dunărei pe cel-l’alt, a fost şi este ţărmul stîng al Borceî, între Călăraşi şi Silistra, Această împrejurare a şi făcut ca Silis­ tra să devie, din vechime, o ce­ tate puternică. Călăraşi, fiind situat în faţa trecătoarei, a fost punctul cel maî expus d’a fi a­ tacat de popoarele ce locuiau cel-l’alt ţărm al Dunărei, sau locul de unde se pornea atacul contra cetăţel Silistra. In anul 335, înainte de era creştină, Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, venind cu armele asupra Geţilor, trecu Du­ nărea în timpul nopţel, pe la Silistra şi în revărsatul zorilor se arătă de o dată înaintea Ge­ ţilor. 'Aceştia loviţi’ aşa pe neaş­ teptate, luară fuga, închizîndu-se într’un oraş al lor de lemn, slab întărit, care se afla numaî trei

252

sferturi de ceas departe de D u­ năre. Văzîndu-se şi aci încon­ juraţi de toate părţile, se arun­ cară pe caî, cu femei, copii şi cu tot ce maî puteau să încarce, şi se năpustiră în cîmpii Bără­ ganului. Macedonenii, după ce dărîmară şi arsură în cîte-va ceasuri oraşul Geţilor, se în­ toarseră încărcaţi de pradă chiar în acea zi în lagărul de pe ma­ lul drept al rîuluî. In anul 1398, sultanul Baiazid a trecut pe aicî cu o armată formidabilă în contra lui Mircea cel Mare. Dar fiind învins de Romînî la Rovine, tot pe aci s’a retras, după ce prin îndem­ nul lui Evernos-Beg cel maî ca­ pabil general turcesc, a făcut o tabără de care şi şanţuri, la adăpostul căreia a scăpat de ur­ mărirea lui Mircea. In toate războaele purtate de Ruşi contra Turcilor, oraşul a fost ocupat mai tot-d’auna de Ruşî şi de aci îşi îndreptau a­ tacul contra Silistreî şi numaî mulţumită depărtării sale de a­ cea cetate, a putut fi apărat de distrugere. C ă lă ra ş i, com. rur., în pl. Jiuld.-j., jud. Dolj, la 67 kil. de­ parte de Craiova şi la 36 kil. departe de reşedinţa plăşeî, Că­ ciulăteşti. Comuna este situată pe o mică coastă, pe malul stîng al Dună­ rei, la o depărtare de 4 kil. spre N. de Dunăre. Se învecineşte la N. cu com. Damian, la S. cu Dunărea, la E. cu com. Dăbuleni, jud. Roma­ naţi, şi la V . cu com. Grindeni. Limita liniei de N. începe de la Măgura-Verde şi merge spre V . pănă la Plopi. Limita liniei de V . începe de la Plopi, merge spre S. pănă la Plopul-Ostrovenilor. Limita liniei de S. începe de

CĂLĂRAŞI la m o v ila P lo p u l-O stro v e n ilo r şi m e r g e p ă n ă la m o v ila Perigelul cu d ir e c ţiu n e a d e la V . la. E.

Limita liniei de E. începe de la movila Perigelul şi merge spre N. pănă la Măgura-Verde. Terenul comunei este şes. Comuna este udată de pîrîul Ascunsa, ce izvoreşte din dea­ lul Ascunsa, jud. Romanaţi, şi merge pe hotarul despărţitor între jud. Dolj şi jud. Romanaţi; se opreşte lîngă grădini, unde formează o mică mlaştină. Smîrcuri sunt, dar în lipsa ploilor seacă adesea-ori. Intre acestea se numără: srnîrcul Pateleanca, Sălciţa şi VadulBarcei. Ele încep din Dunăre şi se scurg în balta Potelul, din jud. Romanaţi. Fîntîni sun t: Fîntîna-Hîrnu­ lul, fîntîna Mantea, fîntîna Marinescu, Fîntîna-Nouă, Cişmeaualui-Vasile, Fîntîna-lui-Drăgoiu, Fîntîna-luî-Şercău, Fîntîna-cu Salcie, Fîntîna -Vladulul, Ciş­ meaua-Albă, Fîntîna-lui-Obede şi Fîntîna-lui-Nuţa. Cea mai mare parte din bâtrîni povestesc ast-fel împrejura rea, care a făcut ca această comunăsăse numească ast-fel. Sezice că atuncicînd satul se compunea numai din cîte-va case, afl venit Turci şi călare fiind, afl tăiat oamenii din acel sătuleţ. De la Turcii călări şi-a tras nu­ mele comunei de Călăraşi. îna­ inte cuprindea şi căt. Ascunsa, dar mai apoi s’a desfiinţat din cauză că izvora apă din casele oamenilor. A zi comuna coprinde un singur cătun, numit Călăraşi, în care se află siliştea cătunului Ascunsa. Spre N.-E. comuneî, ca la 40 m. departe de sat, pe un pămînt nisipos, săpînd oa­ menii, afl găsit arme şi oseminte ce se cred a fi din timpul răz­ boiului lui Mihaifl-Viteazul cu Turcii.

CĂI ARAŞI

In comună se află o biserică parohială, cu hramul Sf. Nico­ lae şi Adormirea-Maicel-Domnului. A fost zidită din cărămidă şi piatră, la anul I820.de către Hagi Ion Enuşî şi s’a terminat la anul 1833. In tinda biseri­ ceî se află următoarea inscripţiune: .In numele tatălui şi al fiului şi al Sflntuluî duh: la leatul 1820 ziditu-s'au această sfîuta şi dumnezeiască biserică unde se prăzntlcşte hramul AdormircaPrecistel şi hramul Sf. Erarh Nicolae, din temelie, dc d -1 Hogi Ion Enuşî pana s’a săvtrşit zidul şi acoperişul şi acum la leatul 1833 cu ajutorul lui Dumnezeu s'a apucat cel mai jos arata ţi şi au În­ frumuseţat-o cu zugrăveală, după cum sc vede: Panait sin Enache şi soţia lui, Popa Stan sin Popa Stan, Patru siu Moise, Patru sin Neagoc, de a una cu tot satul au ajutat şi la zid şi la zu­ grăveala. La zugrăveala a fost ostenitori Sfiuţia-Sa Popa Ion Duhovnicul, Zugrav boer de neam Coşoveauu. Iulie 24».

In cătunul Călăraşi se află o şcoală mixtă ce funcţionează din 1865, fiind întreţinută de co­ mună şl de stat. Localul con­ struit din cărămidă este î.i bună stare. Cu ridicarea luî s’a chel­ tuit 3000 leî. A re două sale de studiu: I-a are o suprafaţă de 88 m. p., iar a Il-a de 72 m. p. Pentru cancelaria, locuinţa în­ văţătorului şi pentru Serviciu sunt 5 camere. Pe lîngă şcoală se află un atelier de pălării de pae. Localul a fost construit de Administraţia Domeniului Co­ roanei. In anal şcolar 1892— 93 s’au înscris la şcoală 59 băeţî şi 8 fete A a urmat regulat la şcoală 46 băeţî şi 6 fete. In vîrstă de şcoală, sunt 137 copii, adică 196 băeţî şi 175 fete. Ştiu carte 380 locuitori, din carî 80 femei. Şcoa­ la are 8 pogoane arabile. Populaţia comuneî se urcă la 2329 suflete, din care 1252 băr­ baţi şi 1077 femei. După legea

2o3

rurală din 1864 sunt 335 îm­ proprietăriţi; s’a dat pămînt şi pentru doi preoţi. După legea din. 1879 sunt 27 însurăţei. Case sunt IOO şi bordee 370. Parte din ele sunt făcute din zid, parte de gard. Suprafaţa teritoriului comunal este de 10358 pogoane, din care 7358 pogoane arabile. Moşia se numeşte Bechet-Călăraşi, aparţine statului. Arenda este de 127100 lei. Suprafaţa vîndută este de 8455 hect. 5290 m. p.; suprafaţa rămasă este nevîndută sau parcelată. Restul pămîntului arabil de 2858 po­ goane ale locuitorilor dau un venit de 28296 lei. înainte, toată moşia aparţinea schitului Roaba. Prundul-luI-Gol, cam de 150 hect., este situat pe moşia sta­ tului Călăraşi, la marginea Du­ nărei; pădurea numită PrundulNou, pe insula din faţa comunei, în Dunăre, are o suprafaţă de 50 hectare. Viile aparţin locuitorilor. Se fabrică cam la 700 vedre ra­ chiu din tescovina strugurilor. Pentru fabricare sunt ro căl­ dări în comună. Pe moşia statului sunt două mori, una cu apă şi alta cu aburi. Stîne sunt patra. Sunt în comună 9 cîrciumî. Comerciul se face cu com. Bechet, unde duc loc. grîu, porumb, orz, ovăz, secară şi de unde importă lucruri trebuincioase pentru casă. Transportul îl fac pe calea ju­ deţeană Bechet-Corabia, ce tre­ ce prin centrul comunei pe o lungime de 6 kil. Căi comu­ nale unesc comuna Călăraşi cu comunele megieşe. Ca drum vechiu este DrumulSărei ce vine din ocnele jude­ ţ îlul Rîmnicul - Vîlcea, trece prin Caracal, prin viile locui­ torilor din această comună şi merge la Bechet. Pe el se trans­

CĂLĂRAŞI

portă sare; de aceea s’a numit Drumul-Sărel. Contribuabili sunt 578. Veniturile comunei pe exer­ ciţiul 1893— 94 a0 fost de 45 84 lei, 41 bani, iar cheltuelile de 4236 lei, 98 bani. Animale sunt: 440 vite cor­ nute, 500 oi şi 36 cai. C ă lă ra ş i, staţie de dr. d .f., jud. Ialomiţa, pl. Borcea, căt. Călă­ raşi, pe linia Ciulniţa-Călăraşi, pusă în circulaţie la 17 Noem­ brie 1886. Se află între staţiile Siliştea (14.5 kil.) şi Călăraşi (port) (3.3 kil.) înălţimea d’a­ supra nivelului mării de i6,“ -r7. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 240349 lei 72 bani. C ă lă ra şi, sat, în jud. Jlotoşani, partea de Sud-Vest a comunei Ringhileşti, pl. Ştefăneşti. A fost înfiinţat la 1880 cu noii împro­ prietăriţi însurăţei, pe moşia Ciornohal. Are o suprafaţă de 1436 hect. pămînt al locuitorilor şi o populaţie de 193 familii, cu 1012 suflete, din cari 212 contribuabili. Locuitorii din acest sat sunt veniţi din pl. Şiret, comunele Salcea şi Călineşti; ceî maî mulţi sunt Ruşi. Are o şcoală mixtă, întreţi­ nută de comună, cu I învăţător şi 29 şcolari, avînd 8 hect. şi 50 arii pămînt. Numărul vitelor este de 608 vite cornute, 96 cai mari şi mici, 441 de ol, şi 60 mascuri. Sunt 48 stupi cu albine. In sat se află o circiumă; 3 comercianţi şi 4 meseriaşi. C ă lă ra şi, sat, pl. Jiul-d.-j., com. Căciulăteşti, jud. Dolj, cu reşe­ dinţa primăriei. C ă lă ra şi, lac, în jud. Ialomiţa, pl.

CĂLĂRAŞI-VECHI

Borcea, situat spre Vest de oraşul Călăraşi, de la care a primit şi numirea. Se întinde pe teritoriul comunelor: Călă­ raşi-Vechî, Ceacul, Cacomeanca şi Rasa, avînd o suprafaţă în teren mediu de 500 hect. Este alimentat de Dunăre, prin bra­ ţul Botul şi adesea şi prin gîtul JirJăul-de-Borcea; căci cînd apele Dunărei cresc, apa din Borcea curge prinjirlău în lac, iar cînd apele Dunărei descresc, apa lacului se scurge prin ace­ laşi gît în Borcea. Din acest lac se pescueşte mult peşte. C ă lă r a ş i - V e c h î, com. rur., în pl.

Borcea, jud. Ialomiţa. Este situa­ tă spre N.-V. de oraşul Călăraşi. Teritoriul acestei comune se întinde din Dunăre spre N., pe cîmpia Bărăganul, pănă în apro­ piere de linia căel ferate Bucureşti-Feteşti, şi între comunele Ceâcul şi oraşul Călăraşi. Are o suprafaţă de 14000 hect., din carî 3000 hect. baltă, 500 hect. izlaz, iar restul pămînt arabil. Coprinde două moşii: CălăraşiVechl, proprietate a statului, fos­ tă pendinte de mănăstirea Căldăruşani şi care a fost arendată pe periodul 1885-95 cu suma de 5 8100 leî anual, şi moşia CălăraşiLichireşti, proprietate a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, arendată acum cu suma de leî 33000 anual. După legea rurală din 1864, sunt împroprietăriţi 150 locui­ tori; neîmproprietăriţî sunt 110. Se compune dintr’un singur sat, situat sub coasta de S. a Bărăganului, la 10 kil. de ora­ şul Călăraşi, şi spre E., la I kil. de satul Ceacul. De această co­ mună ţin şi cătunele (tîrlele) Calangi, Grătarul, Stîlpul, Tres­ tia, Gara-Silistra, Revederea, Maican, Vadul-Cailor, Osman, Luchia şi Siliştea-Inaltă.

254

Reşedinţa primăriei este în sa­ tul Călăraşi-Vechî. Populaţiunea comuneî este de 1097 locuitori, cu 235 capî de familie, sau 559 bărbaţi şi 538 femei, toţi de naţionalitate ro­ mînă şi de religie ortodoxă. După profesiuni su n t: 247 agricultorî, 6 meseriaşi, 7 comer­ cianţi, 8 cu profesiuni libere, 38 muncitori şi 40 servitori. Ştiu carte 143 persoane; 954 nu ştiu carte. Vite sunt: 1000 boî, 500 caî, 230 porci, IOO bivoli, 4000 ol şi 20 capre. Venitul comuneî este de 4317 leî şi cheltuelile de 4719 leî. Are o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 36 elevi şi 21 eleve. Cursurile se predau de un în­ văţător retribuit de stat şi co­ mună. Şcoala are localul el propriu, construit de comună. Aci este o biserică, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî, pen­ tru care comuna are prevăzut în budgetul eî suma de 408 leî. Prin apropiere, spre E. de sat, trece calea ferată Călăraşi-Slobozia, avînd aproare staţia Si­ liştea. vale, ce se află pe proprietatea Baciul; dă în Valea-Sericiuluî de pe aceeaşî proprietate, pendinte de com. Blejeşti, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca.

C ă lă r a ş ilo r ( V a le a -) ,

C ă lă r ă ş a n i, cătun, pendinte

de comuna Chiriacul, pl. Marginea, jud. Vlaşca. Această proprietate este: 3js proprietate a moşneni­ lor Călărăşani şi 2/s proprietate a d-luî Alimânescu. Are o su­ prafaţă de 388 hect. şi aduce un venit anual de 4600 lei. In sat se află 2 cîrciumî.

C â lă r ă ş e ş ti. Vezi Mateeşti, jud.

Vîlcea.

CĂLĂREŢI-ŞEINOAIA

C ă lă re ţi (G iu la ), sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. Călăreţi-Şeinoaia, pl. Negoeşti. Este situat la E. de Bucureşti, lîngă Valea-luî-IIie. Aci este reşedin­ ţa primăriei. Se întinde pe o suprafaţă de 1221 hect., cu o populaţie de 313 locuitori. D-l C. AtanasiQ are 1025 hect. şi locuitorii 196 hect. Acest sat s'a înfiinţat la a­ nul 1843 de polcovnicul Odobescu. In spre S. de acest că­ tun se află valea numită ValeaVînătâ care are direcţiunea de la V . spre S.-E. Proprietarul cultivă 740 hect.; 85 sunt sterpe, 50 izlaz şi I50pă-j dure. Locuitorii cultivă tot te­ renul, rezervîad 5 hect. pentru izlaz. A re o biserică, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva deservită de I preot şi I cîntăreţ. In sat este un eleşteu. Comerciul se face de 2 cîrciumarî şi I hangiu. Numărul vitelor mari e de 302 şi al celor mici de 1088. % Are o şcoală frecuentată de 20 elevi şi 2 eleve, cu întreţi­ nerea căreia judeţul şi comuna cheltuesc 150 lei anual. C ă lă r e ţi-Ş e in o a ia ,a w ? . rar., jud..

Ilfov, plasa Negoeşti, situată la E. de Bucureşti, lîngă valea Mostiştea, 40 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Brătăşani, Călăreţi, Pitişteanca, Şeinoaia, cu o populaţie de 769 locuitori, cari trăesc în 148 case şi în 13 bordee. Se întinde pe o suprafaţă de 3171 hect. D-niî C. Atanasiu, G. Rteşteanu, Fraţii Manolescu şi sta­ tul au 2672 hect. şi locuitorii 499 hect. Proprietarii cultivă 2087 hect.; 85 sunt sterpe, 145

CĂLÂSĂUL

255

izlaz,355 pădure.Locuitorii cul­ tivă 4 5 1 hect.; 38 sunt rezervate pentru izlaz şi IO pentru vie. Comuna numără 1 6 5 contri­ buabili. Are un budget de 2 4 7 4 lei la venituri şi 2 4 3 6 lei la chel­ tuelî. In anul 18 8 5 eraţi 1 7 4 contribuabili. ' In comună sunt 2 biserici, cu 2 preoţi, la Brătăşani şi Călă­ reţi; I şcoală mixtă; 4 eleştaie. N u m ăru l

v ite lo r

m a ri

e

10 2 2 : 3 7 1 c a l şi e p e , 2 7 7

vechiu p i­ chet, cu No. 63, către Moldo­ va, jud. R.-Sărat, situat în pl. Marginea-d.-j., com. Hînguleşti. şi pe moşia Călcâi, de unde şi-a luat numele. A zî e han pe dru­ mul spre com. Gologani şi Foc­ şani.

361 v a c î şi v iţ e l, 4 t a u r i, 9 b i­

p o r c i şi

14 9 2 o î. D in t r e lo c u it o r i, 2 0 4 S u n t p l u ­ g a r i şi 1 1 au d if e r it e a lt e p r o f e ­

C ă lc ă i a s c a

( L a - ) , locuinţă izo­

lată, jud. R.-Sărat, în pl. Mar­ ginea-d.-j., com. Gologanul, în partea de E., aproape de ho­ tarul către jud. Putna. A zi e han pe drumul spre HînguleştiMăxineni.

siun i.

Arătura se face cu 151 plu­ gari: 7 2 cu boî şi 7 9 cu caî. Locuitorii au 2 4 4 care şi că­ ruţe: 10 7 cu boî şi 1 3 7 cu caî.

C ă lc ă io a s a , baltă, jud. Botoşani,

pe şesul Prutului, formată din revărsarea apelor, în com. Ostopceni, pl. Ştefăneşti.

L o c u it o r i îm p r o p r ie t ă r iţ i s u n t 10 4 şi n e îm p r o p r ie t ă r iţ î,

117.

Comerciul se face de 5 circiumarf şi I hangiu. Călăsăul, vale, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Mănăstirea -C aşinul, formată de dealurile Cepoiul şi Zboina- Neagră, prin care curge pîrîul Călăsăul-Mare. C ălăsăul-M are, pîrîiaş, jud. Ba­ cău, pl. Trotuşul, care îşî are obîrşia la locul numit Izvorul-Iute, curge pe teritoriul co­ muneî Mănăstirea- Caşinul, şi se varsă în pîrîiaşul Caşinul, pe dreapta.

C ă lc e a s c a , pădure, supusă regi­

mului silvic, com. Glîmbocelul, pl. Podgoria, jud. Muscel, avînd împreună cu trupurile: Golească, Băneasa, Dinuleasa, Tomeasca, Gherăsoaia, Chiriceasca şi Chiţeasca, o'întindere de 1350 hect.; compuse din stejar, fag, car­ pen, jugas.ru, plop şi frasin. C ă lc e s c u l, munte, la N.-E. com.

Cărpenişul, în jud. Gorj, plaiul Novaci. C ă lcîiu l, sat, jud. Bacău, pl. Tro­ tuşul, secţie din satul Grozeşti. C ă ld a r e (In -), parte din cursul

C ălăsăul-M ic, pîrîiaş, jud. Ba­ cău, pl. Trotuşul, care îşi are obîrşia la locul numit al Ba­ nul», curge pe teritoriul com. Mănăstirea- Caşinul şi se varsă în pîrîiaşul Călăsăul-Mare.

rîuluî Bistriţa, în judeţul Su­ ceava, între Cojoci şi DîmbulColaculuî. A ci Bistriţa curge foarte lin. C ă ld a r e a . Vezi Mocirlele-Leoteî,

jud. Muscel. Călcâi, moşie nelocuită, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j., pen­

muna Goleşti, pl. Podgoria, jud. Muscel. De aci izvoreşte gîrla Peşteleasa.

C ă lc â i ( L a - S a lc ia ) ,

de b o l,

v o li şi b iv o liţ e , şi a l c e l o r m ic i d e 170 9 : 7 cap re, 2 10

dinte de com. Hînguleşti; azi e proprietatea statului.

CALDĂ R ARUL-GLINA

6 -ăld ărarilor. (P is c u l-) , pisc, co­

C ă ld ă r a ru l, sat, face parte din com. rur. Cernica-Căldărarul, pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov. Este si­ tuat la S.-V. de Cernica, într’un loc smîrcos. Spre S. de Căldă­ rarul trece rîul Dîmboviţa. Populaţia lui e de 162 sufl. Suprafaţa totală a satuluî e de 773 hect., din carî 658 hect. sunt ale statului şi 115 ale lo­ cuitorilor. Statul cultivă prin arendaşiî săî 580 hect. (30 sterpe şi 48 pădure). Locuitorii cultivă 103 hect., rezervînd restul pen­ tru cultura viei. Comerciul se face de 1 cir­ ci umăr. Numărul vitelor marî e de 75 şi al celor mici de 270. C ă ld ă ra ru l, cătun, pendinte de com. Strîmbeni, pl. Teleorman, jud. Teleorman. A re o popula­ ţiune de 456 suflete, din carî 83 contribuabili. C ă ld ă ra ru l, pădure a statului, în întindere de 35 hect., pendinte de com. Cernica, pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov. C ă ld ă ra ru l, petic de pădure de stejar, pe proprietatea PuraniMitropolieî, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca. Are o suprafaţă de 295 hect., pendinte de ocolul silvic Cîrtojani. C ă ld ă r a ru l-B u rd e a , moşie a sta­ tului, jud. Teleorman, compusă din maî multe trupuri, avînd pe dînsa şi pădurî întinse. C ă ld ă ra ru l-G lin â , moşie a sta­ tului, jud. Ilfov, pendinte de mă­ năstirea Radu-Vodă; moşia s’a arendat pe periodul 1888— 93, cu 17600 leî anual.

cald areasca

C ă ld ă r e a s c a , moşie a statului,

jud. Buzău, com. Caragele, pen­ dinte de Episcopie. Are 630 hect. Acum e vîndută în loturi locuitorilor din com. Caragele. C ă ld ă r e a s c a , moşie, în pl. Mar­

ginea, jud. Teleorman, proprie­ tate a d-neî Zoe Slătineanu, situată pe teritoriul com. Spătărei. Se învecineşte pe de o parte cu Pîrîul-Urluiulul, la N. cu moşia Ulmeni şi parte din Spătărei şi cu proprietăţile lo­ cuitorilor din com. Spătărei; de pe altă parte cu moşiile Plosca şi Spătărei. Are o întindere de 250 hect. Această fâşie de mo­ şie forma maî înainte un sin­ gur trup cu moşia Liza, şi în urma împărţelilor succesive în­ tre moştenitori, a rămas această fâşie izolată. C ă ld ă r e i ( M o v ila - ) , deal, în jud.

Constanţa, plasa Constanţa, pe teritoriul comuneî Gargalîcul, şi anume pe al ambelor cătune ce o constituesc. Se desface din dealul Taşăul; se întinde spre S., într ’ o direcţie de la N . la S., printre pîrîul şi lacul Gar­ galîcul de o parte la V ., BaltaMare şi ţărmul, pe care îl face înalt şi stîncos, la E. Se ridi­ că la 35 m., în vîrful BacargiTepe. Lapoalele-î vestice e aşe­ zat lacul Gargalîcul şi cele două sate Gargalîcul - Mare şi Gargalîcul-Mic. Este acoperit cu fî­ neţe şi izlazuri. mic pîrîu, afluent al Bistriţei, com. Broş. teni, jud. Suceava.

C ă ld ă r e i

(P îr îu l-),

C ă ld ă r e i ( V a le a -) , vale, pl. Ol­

tul-d.-s., jud. Vîlcea; izvoreşte dintre com. Genuneni şi Surpatele, de la nordul dealuluî Cîineni, zis şi Plescioara; trece prin com. Surpatele şi se varsă

2C6

în rîul Otăsăul, cam în mijlocul comuneî Surpatele. C ă ld ă re şti (T r a n d a fir u l), com. rur., în pl. Cîmpuluî, jud. Bu­ zău, între comunele Padina şi Pogoanele, la distanţă de Buzău de 46 kil. Limitele sale su n t: la N., hotarul moşiilor Căldâreasca şi Luciul; la E., hotarul moşiei Macoveiul, pănă dă în hotarul moşiei Balaciul, jud. Ia­ lomiţa; la S., hotarul moşiilor Arcanul şi Meteleul; la V ., pă­ mîntul locuitorilor din com. Po­ goanele şi parte din moşia Ţu­ guiatul, pănă dă iar în hotarul moşiei Căldăreasca. Limitele sunt însemnate numaî prin moşoroaie. Suprafaţa sa este de 4266 hect., din care: 3607 a­ rabile, 73 păduri, 32 fîneaţă, 458 izlaz şi 96 sterp. Are o singură proprietate, Trandafirul. Terenul e un vast şes, întrerupt puţin în partea de IC. de cîteva deluleţe •şi movile. Industrie n'are, afară de 2 stîne. Căî de comunicaţie n’are altele, afară de şoseaua vecinală Padina-Pogoanele. Vite are: 462 boî, 365 vacî, 188 viţeî, I bivol, 8 bivoliţe, 147 caî, 175 epe, 63 mînjî, 1020 oî şi 293 porcî. Comuna e formată din sin­ gurul sat Căldăreşti, avînd o populaţie de 870 locuitorî, din carî: 182 bărbaţi însuraţi, 22 neînsuraţî, 5 văduvi, 250 băeţî; 182 femeî măritate, 15 vădu­ ve, 214 fete. Eî trăesc în 173 case. Străini sunt: 2 Grecî, 5 Austro-Ungarî, 1 German şi 1 Bulgar. Meseriaşi sunt: 2 lem­ nari, 2 fierari, 1 maşinist, 1 co­ jocar şi 1 boiangiu. Media naş­ terilor e de 45, anual, a decese­ lor de 23, a căsătoriilor de 9. Comuna are 154 contrib., din carî 6 comercianţi romînî. Stabilimente sunt 7. Budgetul

căld ăruşa

comuneî e de 30000 leî, 54 banî. A re o şcoală, frecuentată de 45 elevî şi 3 eleve. Carte ştiu 82 locuitorî. Are o biserică, de­ servită de 2 preoţi şi 2 cîntă­ reţî, al păreî hram este la 6 Decembrie. Cîrciumî sunt 7. Această comună a purtat mult timp numele de Trandafirul, după un baciu, care, pe la finele se­ colului trecut, îşî avea tîrlă aci. Parte din locuitorii din comuna Meteleul, spune legenda popo­ rană, ne maî putînd suferi an­ garalele impuse de proprietari, începură a fugi şi a se stabili aci şi pe la începutul acestui veac, satul îşi luă fiinţă; dar, fiind situat în drumul invaziunilor ruso-turce, nu putu pros­ pera. Cu împroprietărirea locui­ torilor, comuna începuse să-şî ia oare-care avînt, însă în anul 1880, Februarie 2, un incendid puternic o reduse aproape în ce­ nuşă, aşa că locuitorii, cu gred, şi - au terminat construcţiunea primitivelor lor locuinţe. cătun al comuneî Cernăteşti, jud. Buzău. Se ia adesea alipit cu cătunul Zărneşti-de-Slănic. Are 170 locui­ torî şi 40 case.

C ă ld ă r e ş t i,

C ă ld ă re şti, moşie, în jud. Buzău, comuna Căldăreşti, numită de comun Trandafirul. Are /|o66 hect., maî toate arabile, din care 86 pădure, formată din două pîlcurî alăturate, din care unul are 70 hect. şi altul 16. C ă ld ă re şti, vale, ce începe de pe moşia Blejeşti şi dă în valea Glavaciocul. Depinde de com. Blejeşti, pl. Glavaciocul, judeţul Vlaşca. cătuit, pendinte de com. Urleasca, pl. Ianca, jud.

C ă ld ă r u ş a ,

CĂLDĂRUŞA Brăila, situat la 5 kil. spre S.-

nei Ceptura, pl. Cricovul, judeţul Prahova.

V. de Plopul. Are 155 suflete, sau 31 familiî. Ştiu carte 6 per­ soane, 149 nu ştiu.

C ă ld ă r u ş a n c a - A r ic e ş ti. Vezi

Căldăruşa, vechie mimire a că­

Căldăruşanca - Atîrnaţi, judeţul Prahova.

tunului Postea, din com. Cilibia, jud Buzăti.

Căldăruşa, lac, în satul Buhă­ eşti, plasa Stemnicul, judeţul Vasluiu.

Căldăruşa, pădure a statului, în jud. Buzău, com. Jugureni; face corp cu Arhimandrita şi NuciîGhidiel.

trup de pădure, a statului, în întin­ dere de 75 hect., pendinte de com. Cărbuneşti, pl. Podgoria, jud. Prahova, care împreună cu trupurile: Cărbuneşti (430 hect.), şi Căldăruşanca - Ariceşti (750 hect.) formează pădurea Căr­ buneşti.

C ă ld ă r u ş a n c a - A tîr n a ţi,

C ă ld ă r u ş a n i, sat, jud. Ilfov, face C ăld ăru şa, pisc, spre E. de com.

Oporelul, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., acoperit cu pădure. C ă ld ă r u ş a -C ă p r e n i, moşie a sta­

tului, pendinte de Sf. Apostoli, în jud. Buzău, com. Cilibia. Are 373 hect., maî toate arabile, şi 60 hect., pădure formată din tufă şi salcie. Se arendează împreună cu Jugureni din com. Jugureni. Acum s'ati despărţit şi au de­ venit proprietăţi particulare. moşie. Vezi Jugureni, jud. Buzău.

C ăld ăru şa - J u g u r e n i,

C ă ld ă r u ş a -M a n a s ia , moşie, în

jud. Buzău, com. Aldeni. Vezi Manasia. moşie. Vezi Ursească sau Căldăruşa, jud. Buzău.

C ă ld ă ru şa - U r s e a s c ă ,

C ăld ăru şan ca, moşie a statului, pe care, la 1864, s’au împroprie­ tărit 36 locuitori din com. Cărbuneşti, plasa Podgoria, judeţul Prahova. C ăld ă ru şa n ca , moşie a statului, pe care, la 1864, s’au împroprie­ tărit parte din locuitorii comu­ 67170, Hai Ir /fh lln n ar Ceogmflc* \roi. ITi

CĂLDĂRUŞANI

257

parte din com. rur. RăduleştiResimcea, pl. Mostiştea. Se în­ tinde pe o suprafaţă de 806 hect., cu o populaţie de 280 locuitori. D-l N. C. Filitis are 250 hect., din cari cultivă 170 hect. şi locuitorii ati 556 hect., din cari rezervă pentru izlaz 125 hect. Comerciul se face de 2 cîrciumarl. Numărul vitelor marî e de 316 şi al celor mici de 263. C ă ld ă r u ş a n i, jud. Ilfov, mănăs­

tire de călugări, aşezată pe o limbă de pămînt intrată în lacul Căldăruşani, la 4 ore depărtare de Bucureşti. Are o poziţie pi­ torească. Era pănă în timpul luî Mateifl-Basarab un loc de schivnicie şi p’atuncl avea o mică bisericuţă cu cîţî-va pusnicl. L a anul 1638, Mateifl-Basa­ rab, după un războifl ce a avut cu Vasile Lupu, din care a eşit biruitor, a fondat biserica şi cetatea, iar mănăstirea s’a po­ pulat şi a fost în multe rîndurl un loc de adăpost pentru po­ pulaţia Bucureştilor. Inscripţia d’asupra uşel bise­ riceî este cea urm ătoare:

«Cu strălucirea ceî Sfinte şi Începă­ toare de viaţă şi ceî nelmpărţite şi celei pururea clntată şi Închinatei Troiţe, şi noî cu această putere de lumină umbrindu-ne şi luminlndu-ne. Luat-am aminte la cele grăite cu dumnezeeştile scripturi. Clnd zice: Că Înfricoşat este a cădea In mina Iul Dumnezeii celui viii. Cine Îşi ascunde In pămînt talantul bogăţiei lui, şi iar grăeşte Domnul. Nu vă ascundeţl voi vistieriele In pămînt unde viermii şi putreziciunele o putrezesc şi furii o sapă, ci vă ascundeţl vistieriele la cer de unde nici una dintre acestea nu le poate strica. Şi iar mă Întristez de ce grăeşte Pavel, vasul cel ales : De zice că nimic n’am adus In lumea aceasta cu aceia nici a­ duce nu vom putea, şi iar zice: celor bogaţi se opreşte să nu se Înalţe cu min­ tea Înţelepciune! nici să năzuiască spre bogăţia cea pleritoare, ci spre Dumne­ zeul cel vifi, celui ce a dat nouă toate din destul Intru Îndulcire, a lucra cele bune şi să se Îmbogăţească Intru lucru­ rile cele bune şi să-şî ascunză evanghe­ lie, zice şi teme bune veacul cela ce va să fie prorocirea. Drept acestea şi eă Intru Christos Domnul, bun creştin, singur .ţiitor, Io Matei Basarab Voevod şi Domn a toată Ţara-Romlnească şi de cea parte de munte şi altele domnind, auzind acestea, repezitu-m’ am cu pofta şi cu glndul cel Dumnezeesc, carele este cătră slntele biserici a le zidi şi a le urzi şi a le Înfrumuseţa cu cheltuială din avuţia ce s’a dat nouă de laDumnezefi, Întocmind acestea, vrut-am şi aci In locul acesta carele se chiamă Căldăruşani a zidi casa Domnului, carele loc singur Doinnia-mea cu glndul l'am găsit Intru mărirea şi lauda slntuluî Ma­ relui Mucenic Dimitrie, ca să ne fie Domniel-mele şi părinţilor mei Intru veclnică pomană. Iar împăratului de veci, celui neputred, celui nevăzut, celui Înţelept, unul Dumnezeii, aceluia să-î fie cinste şi mărire Intru vecii de veac, amin. Şi s’a Început a zidi In luna lui Iulie In 14 şi s’a săvlrşit In luna Octombrie ao, leatul 1638a.

Aci, pe vremuri, era uti focar de literatură romînească. Meritosul Mitropolit Grigorie, înainte de alegere, trăia în această mă­ năstire ca simplu diacon, îndeletnicindu-se cu traducerea de cărţî bisericeşti în romîneşte. Mănăstirea numără azi 111 că­ lugări, cel maî mulţî infirmi şi 33

CĂLD ĂR U ŞA NI

bătrînî şi întreţinerea eî costă pe stat anual, 25204 leî. baltă, jud. Ilfov, pl. Znagovul, lîngă mănăstirea cu acelaşî nume, formată de pîraiele: Pîrîul-Călugăruluî, al-Vlăscioareî, al-Vlăsieî şi de alte iz­ voare. Din ea se scoate peşte mult şi gustos.

C ă ld ă r u ş a n i,

C ă ld ă r u ş a n i, numire dată în lo­

calitate, moşiei Glodeanul-Sărat, din com. Glodeanul-Sărat, jud. Buzău. C ă ld ă r u ş a n i, pădure, pl. Znago­

vul, jud. Ilfov, lîngă mănăstirea cu acelaşî nume. Coprinde 3522 hect., împreună cu cele după că­ tunele comuneî Lipia-Bojdani, formată din trupurile: Căldăru­ şani (1800 hect.), Intre-Poduri (770 hect.) şi Brînzeanca (952 hect.) mahala, în plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Pestenuţa.

C ă ld ă r u s e ş ti,

(C o tu l-), pădure a statuluî, în jud. BuzăQ, comuna Cilibia. A re aproape 48 hect. crivinâ. Face un corp cu Tufele-Lupaşculuî.

C ă ld ă r u ş ii

C ă ld u r a , pădure, în jud. Buzăfl,

com. Pănătăul. Face un corp, de 80 hect., împreună cu sforile: Coasta-Babeţuluî.Nicioaia şi Ma­ lurile, proprietate a moşnenilor în devălmăşie. C ă le şti, cătun, al comuneî Slobo­

zia, din pl. Ocolul, jud. Gorj, ca la 3 kil. spre N.-E. comu­ neî. E situat pe şes şi are o în­ tindere de 258 hect., din carî 96 arabile, 45 hect. fineţe şi li­ vezî, 7 hect. vie, 110 hect. pă­ dure. A re o populaţie de 15 fam.,

258

cu 75 suflete, din carî 10 con­ tribuabili, toţî Romînî. Locuitorii posedă 9 pluguri, 12 care cu boî şi vacî, 1 căruţă cu caî; 12 stupî de albine. Cătunul este udat de apa Cernădia şi în comunicaţie cu comuna sa, printr’un drum de care. In cătun se găsesc 1 moară pe apa Cernădia şi 2 fintînî. Numărul vitelor este de 174 vite marî cornute, 10 caî, 87 oî şi 67 rîmătorî. Biserică n’are; oamenii merg la biserica din căt. Bălani. Că­ tunul are şi un deal numit dealul Căleşti, care nu este altul de cît prelungirea dealuluî Bătrîna, din com. Stăneşti. C ă lia n u l, rîpă, com. Priboeni, pl.

Podgoria, jud. Muscel. C ă lia n u lu î ( V â lc e a u a - ) , vâlcea^

pe teritoriul comuneî Ţigăneşti, pl. Podgoria, jud. Muscel. C ă lic e le le , deal, jud.

Vîlcea, u­ nit cu dealul Cătănelul, des pre care se spune că şî-ar fi luat numele de la un om, anu­ me Cătănelul, care a curăţit a­ cel loc de pădure, fâcîndu-1 a­ rabil. Este situat la V . comu­ neî Cîineni, pl. Cozia, depărtare de 1 kil. de vatra satuluî.

C ă lie n i, com. rur., în pl. Bilieşti,

jud. Putna. Călieni se află aşezat pe ma­ lul Leicăî şi al Şiretului. Ser­ veşte ca loc de popas pentru plutele ce vin din Moldova şi merg spre Galaţi. Distanţa el de reşedinţa sub­ prefectureî (com. Suraia), e de 15 kil., iar de capitala judeţului e de 30 kil. Marginileacesteîcomunesunt: la N. şi N.-V. cu Şiretul; la N.V. şi E. cu Milcovul, care o

CALIENI

desparte din com. Vulturul; la S. cu Milcovul; iar la E. cu Şi­ retul. Comuna Călieni e formată din cătunele Călieni şi Maiurile. Populaţiunea comuneî, după cel din urmă recensămînt, e de 314 capi de familie, cu 1246 suflete, din care: 641 bărbaţi şi 605 femei. Această populaţie se împărţea (1892) ast-fel: După starea civilă: 614 neînsuraţî: 327 bărbaţi, 287 femei; 596 însuraţi: 35 văduvi, 16 băr­ baţi, 19 femei şi I femee divor­ ţată; după naţionalitate: 1238 Romînî, 4 Grecî şi 4 de diferite naţionalităţi; după religiune: 1242 ortodox! şi 4 mozaici; după felul ocupaţiuneî: 484 agricul­ tori, 3 meseriaşi, 8 comercianţi, 2 profesiuni libere, 24 munci­ tori şi 3 servitori. Ştiu carte 184 bărbaţi şi 2 femei. Numărul caselor de locuit este de 278. Mişcarea populaţiune! în anul 1892 a fost: 14 căsătorii, 72 naşteri şi 45 morţi. Cultul creştin-ortodox e re­ prezentat printr’o biserică pa­ rohială, cu hramul Sf. Gheorghe. Comuna vine în ajutorul bise­ riceî cu 20 leî anual. Instrucţiunea publică se predă într’o şcoală mixtă situată în sa­ tul Călieni şi frecuentată de 57 copil, 52 băeţî şi 5 fete. Nu­ mărul total al copiilor cu vîrstă de şcoală e de 150, 90 băeţî şi 60 fete. Comuna vine în ajuto­ rul şcoaleî cu 334 leî anual. Comuna numără 274 contri­ buabili, adică 1 la 4.55 loc. In anul 1886 erafl numai 213 con­ tribuabili. Budgetul comunei pe anul fi­ nanciar 1893— 94 a fost: Venituri leî 4068, banî 68; cheltuelî leî 4049, banî 3. Budgetul fondurilor drumuri-

CĂLIENI lor: venituri leî 629, banî 95; cheltuelî leî SOO. In anul 1885— 86, budgetul de venituri era de leî 4548, iar la cheltuelî leî de 4546.

Teritoriul comuneî Călieni, fiind aşezat în Valea-Milcovuluî şi a Şiretului, are un pămînt fertil, din care se cultivă 2 treimi. Numărul cultivatorilor este de 216. Instrumentele agricole, de care dispun cultivatorii din Călieni, sunt: 1 maşină de treerat cu aburi, 1 maşină de vînturat, 6 pluguri de lemn, 84 de fier şi 3 grape de fier. Vite sunt: 2986, din c a r î: 476 boî, 532 vacî, 197 caî, 1549 oî şi 232 porcî. Stabilimente comerciale sunt: 6 cîrciumî, 2 băcănii, 1 fabrică de cherestea, 2 cizmării, 1 grădinârie şi 1 fabrică de rachiu de tescovină. Comuna Călieni e pusă în comunicaţiune la N.-V. şi V . cu com. Vulturul, prin şoseaua co­ munală Suraia-Vulturul-Călieni in lungime de 16 kil., iar cu Nămoloasa, printr’o altă şosea, ce pleacă de la Sudul comuneî şi are o lungime de 17 kil. La marginea acestei comune, se află 0 movilă, care indică locul unde s’au îngropat morţii din timpul revoluţiuniî de la 1821. Călieni, cătun, în comuna cu acelaşî nume, pl. Bilieşti, judeţul Putna. Este situat pe malul Şi­ retului, servind ca loc de po­ pas pentru plutele ce vin din Moldova spre Galaţi. Are o biserică parohială, cu hramul Sf. Gheorghe, pentru în­ treţinerea căreia comuna vine în ajutor cu 20 leî anual. Are 1 şcoală mixtă, construită din bîrne, care e frecuentată de 57 eopiî (52 băeţî şi 5 fete), din ISO copil (90 băeţî şi 60 fete)

2-59

cu vîrstă de şcoală. Cu întreţi­ nerea eî, comuna cheltueşte 334 leî anual. C ă lie n i, mahala, în plasa Motrul-

d.-s., jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Floreşti. C ă lie n i, parohie, în com. cb ace­

laşî nume, pl. Bilieşti, jud. Put­ na, formată din 2 biserici: una parohială, cu hramul Sf. Gheor­ ghe, în cătunul Călieni; a doua filială, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, în cătunul Malurile. Comuna vine in ajutorul biseri­ cilor cu 30 leî anual. C ă lim a h , deal, în raionul com.

Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud. Tecuciu. Este acoperit de vii, pomi fructiferi, puţină pădure şi are şi loc de semănături. Se întinde din Valea-Zeletinuluî pă­ nă în Valea-Berheciuluî. C ă lim a n i, loc izolat, în comuna

Roznovul, plasa Bistriţa, jude­ ţul Neamţu, renumit pentru fîne­ ţele ce se fac aicî, precum şi pentru zarzavaturile ce se cul­ tivă. C ă lim a n u l, deal, în com. Iordă-

chianul, plasa Cricovul, jud. Pra­ hova; servă de păşune pentru vitele locuitorilor. C ă lim a n u l, munte,

în jud. Su­ ceava, între com. Neagra-Şaruluî şi Transilvania, avînd ca pis­ curi Bîtca-Ţiganuluî înTransilvania şi Ciribuc (1459) la noi. D ’a­ supra acestui munte este un pla­ tou mare, peste care Transilvanii s’au întins încet încet cu păşunatul, pănă ce Ungurii, după maî mult timp de păşunat, au pus stăpînire, aşa că frontiera trece acum pe sub creasta mun­ telui. D ’asupra luî, peste hotar, se află un lac, mic în suprafaţă,

CĂ L1 M Ă N E A SA

dar adînc. De obiceiu, pănă pe la 10 Iulie omătul e nelipsit de pe Călimanul, pe care nu creşte de cît muşchiu gros, căţunî, eniperî, afine şi mai jos merişoare. L a poalele luî sunt mine de arsenic; formează vine groase de x/2 m. E de o calitate curată. Se întrebuinţează maî cu seamă de vopsitorii de stofă. C ă lim a n e î ( P is c u l-) , pisc, în co­

muna Cetăţeni-din-Deal, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C ă lim ă n e a s a , sat, face parte din

com. Valea-Rea, jud. Tecucifl. E aşezat pe dealul cu acelaşî nu­ me, la o distanţă de 1 kil. şi 860 m. departe de cătunul Gal­ beni, unde se află reşedinţa co­ muneî. A re o populaţie de 210 capi de familie, cu 860 suflete. Locuitorii sunt răzeşi vechî. A re o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 40 de copii. In sat este o biserică, cu hra­ mul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Pe la 1700, satele Călimăneasa şi Galbeni formau un singur sat cu numele de Galbeni, avînd şi o biserică făcută de Ursul Vartic. Din cauza inundaţiilor Zeletinuluî s’a despărţit în două: o parte din locuitorî cu Fătul Galbenul s’a stabilit spre V . şi a dat numele satului Galbeni; iar a dona parte a apucat spre E., formînd satul Călimăneasa. Pănă la 1730, ambele sate for­ mau o parohie cu o biserică numită Schitul-luî-Ursul-Vartic. L a 173S, locuitorii din Călimă­ neasa au stăruit la părintele Sofronie, care le-a dat un schit din satul Tochile (com. Burdusaci). El a fost adus în 40 care şi s’a făcut biserica. L a 1754 s’a tîrnosit. Este de lemn de stejar.

C A L IM Ă N E A S A

S ’a reparat Ia 1850 şi 1854. In această stare se află şi astă-zî. deal, în raionul com. Valea-Rea, pl. Zeletinul, jud. Tecuciu. Este acoperit cu viî şi pădurî. De o parte este situat satul Călimăneasa.

C ă lim ă n e a s a ,

C ă lim ă n e lu l, munte, în jud. Su­

ceava, între comuna Şarul-Dorneî şi Dorna. C ă lim ă n e lu l, pîrîu, în jud. Su­

ceava, com. Şarul-Dorneî. Izvo­ reşte de sub muntele cu acelaşî nume şi după un curs de 12 kil. se varsă în Neagra-Şaruluî, din jos de Panaci. A re de afluenţî din dreapta :JaIovjiţa, Mihăileţul şi PîrîuI-Tăetureî; iar din stînga Bucinişul şi Pîrîul-Tulbure. C ă lim ă n e ş ti, com. rur., plaiul Co­

zia, jud. Vîlcea, formată din 5 cătune: Călimăneşti, Gura-Văeî, Seaca, Ţigănia şi Căciulata. A ­ ceastă comună este situată pe Valea-Oltului, pe malul drept, spre N. de Rîmnicul, la 17 kil. şi spre E. de reşedinţa sub-prefectureî, Olăneşti, Ia 9 kil. După spusa bătrînilor, vatra satului Călimăneşti ar fi fost lîngă mănăstirea Cozia, dar mai tîrziu s’a mutat pe locul unde e astă-zî. A re o populaţiune de 2088 locuitori, 988 bărbaţi şi 1100 femei, în care intră şi 75 fami­ lii Ţigani, cari se ocupă cu a­ gricultura şi fierăria. Capi de fa­ milie sunt 538, contribuabili 518, case 497. In Călimăneşti e o singură bi­ serică, fondată de călugărul Sera­ fim, Egumenul Mănăstirel Cozia şi zugrăvită de jupan Gheorghe Miscuricî. Inscripţia e ştearsă. Pe lîngă agricultură, 69 lo­ cuitori se ocupă cu dulgheria,

260

rotăria şi dogăria, mal puţini cu tîmplăria, olăria şi fierăria. Produsul muncei îl desfac Ia ceil’alţî săteni sau Ia comercianţii din comună. In comună sunt: 51 cai, 488 boi, 515 vaci, 375 oi, 126 ca­ pre, 872 porci. Pe rîul Călimăneşti şi GuraVăei sunt mai multe mori cari produc anual 1500 Iei. Locuitorii, în număr de 389, s’au împroprietărit Ia 1864 şi Ii s’au dat 1235 hect. pămînt din moşia statului. Terenul cultivabil produce cam 875 chile porumb. A lte ce­ reale nu se cultivă. Aproximativ sunt în comună 1550 meri, 1200 perl, 1400 nuci, 1600 cireşi şi peste 50000 pruni. Venitul comuneî se urcă Ia 4406 Iei anual, iar cheltuelile Ia 3722 Iei. Nu dispune de fond capita­ lizat. Se mărgineşte Ia E. cu jud. Argeş, de care se desparte prin rîul Oltul, la V . cu dealul Pleşul şi Muereştile, Ia N. cu mun­ ţii Carpaţi şi Ia S. cu com. Muereasca. La N. de vatra satului, Ia dis­ tanţă de 8 kil. sunt locurile nu­ mite : Cîrlige, Lotrişorul, Clopo­ tul, Lunca - Bagî şi Puturoasa. Spre N.-V., Ia distanţă de 2— 5 kil. sunt poenile: Onofrea, V a­ dul - Şindilei, L a • Stînă, Pleşul, Poeni, Năzaria şi Cocinile. Spre V. Ia distanţă de 2— 4 kil. sunt poenile: Purcăreţul, Groşăţul, Gangurea. V ăi sunt: Căciulata, Postea, Puturoasa, Lotrişorul, A ntim , Călimăneşti şi Gura Văeî. Prin comună trece şoseaua na­ ţională Rîmnicul-Rîul-Vadului, care înlesneşte comunicaţia în­ tre com. Brezoiul, Cîineni, CâIineşti, Robeşti şi Rîmnicul. Locurile din jurul comunei se numesc: Cîmpul-Iui-Dan, Răs­

C Ă L IM Ă N E Ş T I

toaca, Naca, Manga, Belegosul, Fulga, Spoelile, Piua şi Căciu­ lata. Moşia nu s’a vîndut în Io­ turi la locuitori, fiind ape mi­ nerale pe dînsa. D e com. Călimăneşti apar­ ţine muntele Neroţul cu direc­ ţia de la N.-V. spre S.-E. Ca locuri însemnate în comună sunt: Mănăstirea Cozia, băile Călimă­ neşti şi Ostrovul. Pe lîngă apele de la Călimă­ neşti, destul de bine cunoscute, aci mai este un izvor cu apă, care conţine pucioasă în multă cantitate, numită de săteni Pu­ turoasa şi care izvoreşte din dealurile Călimăneştilor. Pe prundurile Oltului se gă­ seşte multă piatră de construcţie. Şcoală există în comună de la anul 1837* Clădirea e bună şi e proprietatea comunei. Se frecuentează de 61 copii, 52 băeţî şi 9 fete, din numărul de 282 copii, 153 băeţî şi 129 fete, cu vîrstă de şcoală. E dotată cu 3 hect. pămînt în ţarină. Ştia carte 160 bărbaţi şi femei. Cu întreţinerea şcoaleî, statul chel­ tueşte anual 2322 lei. Sunt 2 învăţători. Sunt 136 stupi cu albine, cari dau pănă la 150 kgr. miere şi 100 kgr. ceară. întinderea comunei, cu izlaz, vatra satuluî şi pămînt pentru cultură, este de 1295 hect. a­ fară de proprietatea şi pădurea statului. In timpii cînd se fac prunele, se produce peste 13000 decal. ţuică, iar în cazul con­ trariu maximum IOOO decal. Aproape de aşa numita MasaIui-Traian, între mănăstirea Co­ zia şi Piscul-Turnulul, pe ţăr­ mul stîng al Oltului, Ia cîte-va sute de paşi mai la vale de CaIea-Iui-Traian şi Ia o mică dis­ tanţă de izvorul termal de 270 C., sunt scoase astăzi Ia lu­ mina zilei mai multe zidării de

CĂ LIM Ă N EŞT I

piatră cioplită şi de cărămidă, a căror formă şi dispoziţiune nu lasă nici o îndoială aSupra destinaţiunel lor. Sunt rămăşiţele und cetăţi romane, numită Arutella, una din staţiunile militare de pe limesul alutan. Săpătu­ rile întreprinse aci de d. Toci lescu avură de rezultat dezgro­ parea a două pietre cu inscripţiunl, inscripţiunile chiar de fundaţiune ale lagărului, cari se aflati d’asupra porţilor de intrare în cetate. Din ele rezultă că lagărul a fost construit la anul 138 d. Chr., în timpul împăra­ tului Hadrian, de către cor­ pul auxiliar al Siriacilor săgetaşi (Surii Sagittarii), prin îngrijirea lui T. FI. Constans, procura­ torul imperial al Daciei infe­ rioare. In interiorul lagărului s’a desboperit şi însemnate resturi de o baiă (balneum) aşa cum obicinuiafl Romanii să aibă în fie-care castru al lor, ba chiar şi în sate. Se observă cele trei despărţituri absolut necesare unel bal: cella tepidaria, (tepidarium) cella caldaria, (caldarium) şi cella frigidaria, (frigidarium). In mijlocul construcţiuneî se află furnalul (hypocausis), şi îna­ intea lui: camerile pentru în călzit: propnigeum şi praefurnium, iar, de o parte şi de alta a furnalului, caldariele, ce co­ munică cu tepidariele, şi în faţă, frigidariele. Din căldării şi tepidaril s’a păstrat Suterana (suspensurae) numită şi hypocaust, pardosită ' cu cărămidă şi avînd maî multe rîndurt de stîlpişorl sau columne de cărămidă, înalte 2 picioare romane şi depărtate una de alta 1V* picior; pe cîte două din aceste coloane venea cîte o cărămidă mare de 2 picioare în quadrat, alcătuind pardoseala cellelor; pe cînd tuburile (tubi),

261

CĂLIMĂNEŞTI

prin păreţi, comunicau căldura din suspensurae în cella. In săpături s’a mal aflat, pe lîngă vîrfuri de lănci, cuţite ur­ mătoarele: 1. o placă rotundă de argint cu inscripţia Terent(ius) Dec(imianus) sati Terent(ianus) dec(urio); 2. o altă placă tot de argint cu inscripţia pe ea punctată: Valerius, Valerianus eques librarius chortis I Hispanorum ex voto posuit, precum şi 3. mal multe monede începînd cu August pănă la Iulia Doamna. Obiectele, ca şi monedele, se păstrează în colecţiunea Muzeului, iar inscrip­ ţiunile ad fost publicate de d. Gr.Tocilescu în «Archaeologisch Epigraph. Mittheilungen» din V i­ ena, voi. XIV. C ă lim ă n e ş ti, izvor de

apă mi­ nerală, situat la extremitatea vestică a comunei Călimăneşti, jud. Vîlcea. Analiza chimică a apelor ce s’a făcut în laboratoriul Şcoaleî de poduri şi şosele este cea ur­ mătoare : Sorginţile cari alimentează bazinul col

mare. kgr. gr.

Clorură de soditi . » de calce . » de magnezie Carbonat de calce . » de magnezie Sulfat de calce . . Iodură de magnezie Bromură . . . . Acid carbonic formînd bicarbonate . . Idrogen sulfurat liber

0,7814 0,0737 0,0337 0,0598 — o,ot6i 0,0003 0,0002 0,0149 0,00143

Sorgintea de lîngă stabiliment despre partea nord.

Clorură de soditi . » de calce . » de magnezie Bromură . . . » Carbonat de calce . » » magnezie

kgr. gr.

0,0012 0,0039 — — 0,164 0,118

kgr- gr. Sulfat de magnezie. 0,0034 Acid carbonic formînd bicarbonate . . 0,058 Idrogen sulfurat liber 0,00006 Această localitate este înzes­ trată cu un frumos stabiliment balnear. Aşezat în mijlocul unei naturi de o frumuseţe îneîntătoare şi în nişte condiţiunl higienice dintre cele mal bune, stabili­ mentul balnear de la Călutoăneşti posedă toate necesităţile cerute de ştiinţă pentru tra­ tamentul balneo-terapeutic, ce cu totul lipsea în ţara noastră. In faţa stabilimentului se află, în mijlocul Oltului, o insulă, ce poar­ tă numele de Ostrovul, punct de atracţie al acestei staţiuni bal­ neare. In partea de V . are dea­ luri înalte acoperite cu verdeaţă. Spre aripa stîngă sunt munţi înalţi; în faţa sa are pe bătrînul Olt şi şoseaua puternicului Traian de glorioasă aducere aminte. Lucrările pentru captarea a­ pelor s’au întreprins şi condus de specialişti francezi. Primele lucrări s’au început în anul 1883. Apele de la Călimăneşti clorosodice-sulfuroase sunt atermale şi sunt întrebuinţate cu folos în reumatizm, scrofula, anemia, si­ filis şi diferite leziuni osoase. D-l Dr. Bernard, în a sa lu­ crare făcută în 1884 asupra a­ pelor din Vîlcea, se ocupă în special de izvoarele de la Căli­ măneşti, după ce face o comparaţiune între apele acestora şi a celor mal importante sor­ ginte sulfuroase din Europa, con­ chide în modul următor: «aşa dar,sorginţele de la Călimăneşti, sunt mal bogate în constitutive sulfo-fere de cît staţiunile renu­ mite de pe continentul Europei ca de pildă: Aachen, Aix-lesBains, Canterets, Eaux-Bonnes,

C Ă L IM Ă N E Ş T I

262

C Ă L IN A

St. Sauveur, Vernet, Baden, Pystyan, Teplitz şi Kreutznach. Următorul tabel ne dă nu­ mărul băilor făcute (l), precum şi încasările din băl şi ape (2): I 2

C ă lim ă n e ş ti, deal, în raionul co­

C ă lin a , com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

munei cu acelaşi nume, plaiul Cozia, jud. Vîlcea, pe care se cultivă 50 ariî vie.

1893 5394 19759 lei 1894 5490 20950 » 1895 4000 23906 » 1896 2737 22069 1897 2057 20239 » In anul 1897 Călimăneşti au fost vizitaţi de aproape 1500 de persoane suferinde.

deţul Vîlcea, care împreună cu Gura-Văel (fără băî), pendinte de mănăstirea Cozia, s’a căutat în regie de stat, aducînd un venit anual de lei 5200.

jud. Vîlcea. N ’are nici un că­ tun alipit. Se crede că-şî trage numele de la o femee C ălina, Este situată pe Valea-Oltuluî, sub dealul Călina, la 49 kil. de parte de capitala judeţului şi la 5 kil. de a plăşeî. A re o populaţie de 1634 lo­ cuitori, 865 bărbaţi şi 769 fe­ mei, în care intră şi 7 familii de Ţigani. Sunt 290 case şi 2 bordee. Aci sunt 2 biserici vechi de lemn. Anul fondăreî şi ctitorii lor nu se cunosc. Acum s’a mal zidit o altă biserică de zid al cărei ctitor este D-l Ioan D. Linţoiu. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura, dar mal mult cu viti­ cultura. Ei desfac vinurile prin Drăgăşani, Craiova, Bucureşti şi alte oraşe. Sunt în comună: 12 cal, 100 bol, 60 vaci şi 250 ol. Pe rîul Olt, în raionul comu­ nei sunt 3 mori. Locuitorii, în număr de 160, s’au împroprie­ tărit la 1864, cînd li s’au dat 467 hect. pămînt în moşia sta­ tului, Drăgăşani. Pe cîmpiile acestei comune a poposit Tudor Vladimirescu la anul 1821 cu pandurii săi. Şcoala datează de 30 am. Se frecuentă de 7 copil, 6 băeţî şi I fată, din numărul de 113, 61 băeţî şi 52 fete, cu vîrstă de şcoală. Este dotată în ţarină cu 8*2 hect. pămînt. Ştifl carte 50 bărbaţi şi nici o femee. Cu în­ treţinerea şcoaleî, statul cheltu­ eşte anual 1404 leî. Vatra satului are 150 hect; iar comuna cu izlaz cu tot are 467 hect. pămînt. Ţuică se fa­ brică cam 1200 decal. Prin comună trece şoseaua naţională Traian. Veniturile comuneî se urcă la suma de 2662 leî şi c h e l tue-

C ă lim ă n e ş ti, sat, face parte din

com. rjr. cu acelaşi nume, pla­ iul Cozia, jud. Vîlcea. A re o populaţie de 1315 loc. (609 băr­ baţi şi 706 femei). Aci sunt a­ pele minerale, numite Băile-dela- Călimăneşti. E reşedinţa co­ muneî. A re o şcoală frecuen­ tată de 59 copil.

C ă lim ă n e ş ti, moşie a statului, ju­

C ă lim ă n e ş ti, cuhne de munte, ju­

deţul Vîlcea. Este o prelungire a culmei Olăneşti, coprinsă între pîraele Gura-Văeî şi Căciulata. C ă lim ă n e ş ti, pădure a statului,

situată în comuna Călimăneşti, pl. Cozia, jud. Vîlcea, fostă pen­ dinte de mănăstirea Cozia, în în­ tindere de 6637 hect., formată din trupurile: Călimăneşti(5224 hect.), şi Buta cu Gura-Văeî (1413 hect.).

C ă lim ă n e ş ti, cătun, în com. Pâ-

dureni, pl. Şuşiţa, jud. Putna. E situat pe pîrîul cu acelaşi nume. A re o populaţiune de 240 locuitorî, carî trăesc în 75 case. In cătun este o biserică, cu hramul Adormirea. Nicolae Mustea pomeneşte că în acest sat şi-ar fi trimis Buhuş Hat­ manul soţia, împreună cu alte gloate ale lor, refugindu-se di­ naintea luî Petriceicu-Vodă. In anul 1803, satul Călimăneşti a­ parţinea postelniceseî Catrina. Maî tîrziu, parte din moşia Că­ limăneşti intră în stăpînirea ba­ nului Mateifl Vidraşcu ; iar parte se stăpînea de Sandulache Sturdza, de căminarul Gh. Lipan, pa­ harnicul Şerban Bontăş şi de serdarul Alecu Bălţatul, clironomil serdaruluî Ion Gîţă. C ă lim ă n e ş ti, deal, la nordul co­

munei Muereasca-d.-s., plaiul Co­ zia, jud. Vîlcea, cu direcţia de la V . către N.-E.

C ă lim ă n e ş ti, pîrîil, pe teritoriul

comuneî Pădureni, plasa Şuşiţa, jud. Putna, care se varsă în Şiretul. vale, jud. Vîlcea. Izvoreşte din dealul Gangurea; trece prin mijlocul căt. Călimă­ neşti şi se varsă în Olt, la Estul comuneî.

C ă lim ă n e ş ti,

sat, în jud. şi pl. Tutova, com. Lăleşti, spre S.-E. de satul Lăleşti. Are 465 locuitorî, din carî 60 ştiu carte. Locuesc în 127 case.

C ă lim ă n e ş t i-B o e r e ş t i,

C ă lim ă n e ş t i-R ă z e ş i, sat, în jud.

şi plasa Tutova, com. Lăleşti, spre S.-E. de satul Lăleşti. Are o şcoală primară de băeţî. deal, lung de 600 m., com. Rîjleţul-Vieroş, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. Are direcţia de la N. la S.

C ă lin (P is c u l-lu î-) ,

CALINA

Iile la I9S7 leî anual. Dispune d’un capital de 1342 leî. E brăzdată de dealul Călina şi udată de valea Groşerea, care izvoreşte din dreptul com. Prundeni, vine prin valea numită Groşerea şi se varsă în Olt. Spre S., în apropiere de comună, este oraşul Drăgăşani, spre N. com. Prundeni, spre E. rîul Oltul şi spre V . com. Mitrofani. Călina, deal, în raionul com. Că­ lina, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea, pe care se cultivă 296 hect. şi 50 ariî vie.

263

S., se întoarce-puţin spre E. prin căt. Turculeşti, se varsă în apa Izvorul şi împreună în rîul Argeş la com. Goleşti-Badeî. C ă lin e i (D ea lu l-), deal, în jud. Roman, plasa Moldova, comuna Cîrligul, spre Sud de satul Cîrligul. C ă lin e i ( P o ia n a - ) , şes, com. O-

gretinul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. S’a numit ast-fel de la numeroşii călini ce o acoperă. C ă lin e i (V a le a -), vale, la Nor­ dul com. Traianul. Dă în Valea-Suroaeî, jud. Teleorman.

Călina, pîrîil, izvoreşte de sub dealul Măgura, ‘ din com. Gîrbeşti, plasa Funduri, jud. V as­ luiu, trece printre com. Gîrbeşti şi Ţibăneşti şi se varsă în pî­ rîul Şacovăţul.

C ă lin ele, cîmpie. (Vezi Dăroaia, jud. Vîlcea).

Călina, vâlcea, jud. Olt, com. Spineni, pl. Vedea-d. j.

în jud. Buzăti, com. Finţeşti, de aproape 520 hect., din care 200 pădure, restul viî, livezî, ară­ turi şi fîneaţă.

Călina, vâlcea, izvoreşte din Dealul-Papiî, com. Mărgineni, plasa Cema-d. -j., jud. Vîlcea, trece către V. prin comună şi se varsă în rîul Cerna. Călineasca, pădure, supusă re­ gimului silvic, pe proprietatea Negreşti, com. Beleţi, pl. Pod­ goria, jud. Muscel, în întindere de 2500 hect., împreună cu tru­ pul de pădure Topoloveanca, compusă din stejar, fag, car­ pen şi anin. Călineasca, pisc, spre S. de com. Poseşti, plasa Teleajenul, jud. Prahova. Desparte com. Ploeşti de comuna Tirleşti şi căt. Go­ gească. Acest pisc serveşte de păşune vitelor. Călineasca, pîrîu, izvoreşte din fundul văeî Călineşti, pl. Podgona, jud. Muscel, curge spre

C ă lin e s c u l, moşie moşnenească,

C ă lin e şti, com. rur., situată în jud. Botoşani, partea de N. a plăşeî Şiretul. Se întinde pe şe­ sul Şiretului şi dealurile din dreapta şi stînga sa. E formată din satele: Bucecea, Călineşti, Grigoreşti şi Siminicea-Miclescu. A re o supra­ faţă de 4750 hect. şi o popu­ laţie de 790 familiî, sau 3257 suflete, carî locuesc în 708 case. Pămîntul este productiv. Lo­ curile cultivate aQ o întindere de 2989 hect. In partea de S .-V . a comu­ neî se află pădurea Grigoreşti, de aproape 429 hect., iar în partea de N. şi E. pădurile Sta­ tului Bohoghina şi Găvanele 180 hect., toate se exploatează sis­ tematic. Vite sunt: 913 boî, 633 vacî, 360 caî, 2016 oî, 6 capre şi 878 porci.

C Ă L IN E Ş T I

Sunt 324 stupî cu albine. In comună sunt 8 comer­ cianţi, cari ţin circiume şi 31 meseriaşi. Comuna e străbătută de ca­ lea ferată Botoşani - Vereşti, avînd şi staţie la Tirgul-Bucecea, şi de calea naţională MihăileniBotoşani. In comună sunt 4 iazuri şi 1S mori de apă, din carî 11, pe pîrîul Izvorul, sunt proprie­ tăţi ale statului şi aduc un venit anual de 4800 leî. Budgetul comuneî are la ve­ nituri 6860 leî, 14 banî, iar la chelcuelî 6673 leî, 9 banî. Sunt 4 biserici, deservite de 3 preoţi şi 7 cîntăreţî şi 1 şcoală mixtă a statului, cu 1 învăţător, 53 băeţî şi 7 fete. Numărul co­ piilor, din toată comuna, în e­ tate de a urma la şcoală e de 207 băeţî şi 198 fete. C ălin eşti, com. rur., plasa Pod­ goria, judeţul Muscel, situată la S. de Cîmpulung, pe malul stîng al rîuluî Argeş şi pe par­ tea dreaptă a văeî Cîrcinovul. De la această comună pănă la Cîmpulung sunt 69 kil.; pănă la reşedinţa judecătoriei de ocol 5 kil. şi pănă la subprefectură 12 kil. Se mărgineşte la N. cu com. Ţigăneşti, la E. cu com. Topoloveni şi Goleşti-Badeî, la V . cu com. Gorganul şi la S. cu judeţul Argeş, de care se des­ parte prin rîul Argeş. Are o populaţie de 1621 lo­ cuitori romînî (876 bărbaţi şi 745 femei) cu 413 capî de fa­ milie, carî trăesc în 401 case. Se compune din 3 cătune: Călineşti, Turculeşti şi Viticheşti, cu reşedinţa în cătunul Turculeşti. Locuitorii posedă: 49 caî, 899 boî şi vacî, 4 bivoli, 271 oî, 348 porci şi 4 capre.

C Ă L IN E Ş T I

Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1055 hect. Locuitorii posedă pămîntul prin împroprietărire pe moşiile statului Cozia şi Găiseanca, Cotroceanca-Slătineanca şi Castrişoaia, pe proprietatea d-luî Romanov şi a d-luî Grigore Şutzu. Atuncî s’au împroprietă­ rit 270 locuitorî. Numărul contribuabililor este de 313. Budgetul comuneî este la venituri de 2525 leî, 61 banî şi la cheltuelîde 1988 leî, 61 banî (1889— 90). Pentru şcoală se cheltueşte 140 leî anual şi pentru cult 176 leî. Comuna este înconjurată la Nord de dealuri acoperite cu viî şi livezî de prunî, precum: dealul Chiciura, Unguroiciul, Slătineanca, Mîrzolea şi DealulBisericeî. Aceste dealuri sunt ramuri din Carpaţî. Ii\ partea de Sud este udată de rîul Argeş, care desparte comuna de judeţul Argeş şi de pîraiele-: Spoita, Călineasca şi Izvorul. Prin mijlocul comuneî, de la V . spre E, trece calea ferată Bucureşti-Piteşti şi şo­ seaua naţională de la BucureştiPiteşti-Frontieră, ambele mergînd aproape paralel. Din calea naţională, la Sud, pleacă treî dru­ muri marî neşoseluite, numite La-Locurî, carî merg pănă în rîul Argeş; iar la Nord cîte trele cătunele sunt străbătute de şosele bine întreţinute, carî leagă comuna Călineşti cu co­ munele: Gorganul la V., Topoloveni şi Ţigăneşti la Nord. In centrul comuneî, peste rîul Călineasca, pe şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, este un pod de lemn. A re: 3 biserici, în fieeare cătun cîte una, deservite de 3 preoţi şi 6 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 41 elevi, din numărul de 180 copil în vîrstă de şcoală. Cu întreţi­

264

nerea şcoaleî statul cheltueşte 1296 leî anual. Ştih carte 96 bărbaţi şi IO femei. Intre cătunele Turculeşti şi Viţicheşti este o moară de aburî, proprietate a d-luî G. Ma­ nolescu. C ă lin e şti, comună rurală, pl. Fi-

lipeşti, jud. Prahova. După ac­ tele ce există în arhiva primă­ riei, se vede că această comună datează din anul 1859. Şi-aluat numireade la proprietarul moşiei. Este situată între rîurile Pra­ hova şi Proviţa, la 20 kil. de­ parte de capitala judeţului şi la 3 kil. de a plăşeî. Se compune din treî cătune: Călineşti, Cătina şi Siliştea-Dealuluî, cu o populaţiune de 605 loc. (309 b., 296 f.), avînd 145 capî de familie; 126 contribua­ bili. Sunt 145 case de locuit. In comună este o singură bi­ serică şi o capelă a D-neî Maria Cantacuzino. Biserica este fon­ dată din timpul domniei luî Mateiu Basarab. Ctitorii nu i se cunosc, de oare ce inscripţia s’a şters. Această biserică e deser­ vită de un singur preot. S’a repa­ rat de răposatul General Mavru, proprietarul moşiei, care a dat-o fiicei sale Maria I. Canta­ cuzino. A ci este un frumos pa­ lat şi alee, ce duc spre co­ muna Filipeşti-de-Pădure. Locuitorii se ocupă numaî cu agricultura. Produsul munceî îl desfac la Ploeşti, reşedinţa ju­ deţului. Locuitorii, în număr de 93, s’au împroprietărit la 1864 pe moşia luî G. N. Mavros, cînd li s’au dat 321 hect. pămînt. E î au 23 caî şi epe, 144 boî, 38 vacî, 16 viţei, 25 capre, 653 01, 124 porci. In raionul comuneî, pe rîul Prahova, sunt două mori.

CĂLINEŞTI

Şcoala datează în comună de la 1 8 7 0 . Localul e proprietatea comuneî, dăruit de d-na Maria Cantacuzino. In anul trecut ş’a frecuentat de 51 băeţî şi 1 fat-j^ din numărul de 1 3 6 cppiî în vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea eî statul cheltueşte anual J080 leî. Ştiu carte 6 0 bărbaţi şi 4 femei. In anul 18 9 3 s’a fabricat în comună 1 8 0 0 decal. ţuică şi 1 0 0 0 decal, vin. Gîndaciî de mătase daă pănă la 25 kil. go­ goşi. Stupî cu albine sunt 35. Pămîntul e pietros. Terenul ce se cultivă a produs, în anul 1 8 9 2 , 1 0 5 6 hectol. grîu, I 2Q§ hectol. porumb. Comerciul se exercită în co­ mună de 4 cîrciumarî. Veniturile comunei se urcă la 1756 leî şi cheltuelile la 1675 lei. Şosele vecinale o pun în comunicaţie cu comunele: JIlipeşti, Filipeşti-de Pădure, Floreşti şi Măgureni. C ă lin e şti, com. rur., în jud. Te­ leorman, pl. Tîrguluî, în par­ tea de S.-E., pe platoul dintre Valea-Teleormanului şi ValeaCîineluî. Se mărgineşte la S- cu co­ muna Mavrodinul, la N. cu co­ muna Bivoliţa, la E. cu com. O rbească-d.-j. şi la V. cu co­ muna Licuriciul. Este străbă­ tută de şoseaua judeţeană Tătăreşti-Zimnicea. întinderea acestei com., dinpreună cu proprietăţile de PS dînsa, este de 2000 hect. Pro* prietariî principali sunt: D-IMRîmniceanu şi moştenitorii de­ cedatului C. Aninoşianu, ăVÎnd fie-care cîte 6 5 0 hect, Pe proprie­ tatea d-luî M. Rîmniceanu se află şi o pădure de 40 hecfc Locuitorî împroprietăriţi gunî în număr de 1 4 6 , pe 700 hect. Pe

CĂ LIN EŞT I

265

58 h e c t. s u n t s ă d it e v il, ia r în V a le a - C îîn e lu î s u n t li v e z i d e fi­ n eţe,

în

în t in d e r e d e

ap roap e

100 h e c t . $i o s e b i t a lt e v i î 27 h e c t.

de

S o lu l e s t e p r e a p u ţin

a c c id e n ta t şi e s t e fe r til. P o p u la ţiu n e a c o m u n e î e s t e d e 110 7 s u fle te , d in c a r i 3 1 8 c a p i d e fa m ilie . S u n t 2 1 8 c o n t r ib . N u m ă r u l v i t e l o r d in c o m u n ă e s te d e

3130

c a p e t e , d in c a r î

78 6 v it e c o r n u t e m a rî,

1 9 2 c a î,

19 72 o l şi 18 0 p o r c i. B u d g e t u l c o m u n e i e s t e d e le i 3 2 2 1, b a n î 5 7 la v e n it u r i şi d e leî 3204, b a n î 4 8 l a c h e lt u e lî.

Are o şcoală frecuentată de 26 elevi; o biserică, deservită de doi preoţi şi doi cîntăreţî; o moară cu aburi. Comuna Călineşti se leagă prin şosele vecinale cu Lăceni şi Obeasca-d.-j., precum şi cu com. Mavrodinul, Licuriciul şi Bivoliţa. Vechea denumire de Şetrarul i-a fost dată după rangul pro­ prietarului de pe vremuri, care era şetrar. Parte din locuitorî sunt veniţi aci de prin alte părţi: unii de la com. Talpa, din jud. Vlaşca şi alţii de la Roşiori-deVede. Din această împrejurare satul s’a împărţit în două ma­ halale: una a Tălpşnilor şi ceal'altă a Ruşăneştilor. com. rur., pl. Cozia, jud. Vîlcea, compusă din 5 că­ tune: Călineşti, Golotreni, Cor­ bul, Proeni şi Ţuţuleşti. Este si uată pe valea rîuluî Oltul, pe malul stîng al Lotru­ lui şi pe ambele maluri ale gîrleî Călineştilor, la 4 0 kil. de­ parte de reşedinţa judeţului şi la 30 kil. de a subprefectureî. Se mărgineşte la E. cu com. Racoviţa, din jud. Argeş, de care se desparte prin rîul Oltul, la V. şi la S. cu com. Brezoiul şi la .N. cu com. Robeşti.

Călineşti,

67470. Matele M lcftonar Qeogratlc. l'ol. J l

Are o populaţiune de 509 lo­ cuitorî, 273 bărbaţi şi 236 fe­ mei, în care intră şi 4 familiî de Ţigani şi 10 lucrători Ita­ lieni.’ Sunt 135 capî de familie; 130 contribuabili. Locuesc în 140 case. In coprinsul comuneî, afară de schitul Cornetul, maî sunt 2 biserici: una în Călineşti, că­ tunul de reşedinţă, zidită la anul 1773« de moşneni şi a doua în cătunul Proeni, fondată de Constantin Davidescu din Rîm­ nic, la anul 1798 şi al cărui am­ von s’a lăcut de părintele Macarie Monahul şi Iamandi din Rîmnic, la 1817. Afară de aceste biserici, lîn­ gă cea din căt. Călineşti, a maî fost în vechime o altă biserică de lemn, căreia i se vede teme­ lia. T ot asemenea şi lîngă cea din Proeni a fost o biserică de lemn, în care, zice tradiţia lo­ cală, s’ar fi celebrat căsătoria luî Mihaiti-Viteazul. Locuitorii se ocupă cu creş­ terea vitelor; puţini şi cu agri­ cultura, de oare - ce nu e mult pămînt agricol. Se maî ocupă şi cu căratul de plute de scîndurî pe apa Oltului. E î afl 30 caî, 105 boî, 180 vacî, 800 ca­ pre, 1700 oî şi 190 porci. Pe valea Călineşti, în raio­ nul com., sunt 2 pive şi 3 mori. Locuitorii sunt moşneni, a­ fară de ceî din căt. Ţuţuleşti, cari s’afl împroprietărit la 1864 pe moşia Eforiei Spitalelor Ci­ vile din Bucureşti. De această comună aparţin munţiî: Şasa, Priporul, Feţele-Cheilor, Păltinei şi Vevereţul. In munţiî Şasa şi Priporul sunt stîne şi înţărcătorî. Comuna Călineşti este brăz­ dată de dealurile: Richiţile, Pleaşa, Rădeia, Chilia, Suliţa şi Vîrtopul. Este udată de rîul Oltul, în care este Ostrovul-'Bul-

C Ă L IN E Ş T I

zuluî şi Ostrovul - Bisericeî, de Lotrul, Beţelul, Călineşti şi L o­ trişorul, toate vărsîndu - se în Olt, în raionul acbsteî comune. Ca locuri izolate sunt maî multe stînci de piatră, precum: Pietrile-Smeilor, Pietrele-Văcarului, Moţata, Albiori şi Piatra-Spintecată. In stîncile munţilor de pia­ tră sunt cîte-va peşteri. Şcoala datează în comună de la 1883 şi este proprietatea co­ muneî. E frecuentată de 26 copil, 17 băeţî şi 9 fete, din numărul de 64 copil, 33 băeţî şi 31 fete, în vîrstă de şcoală. Ştiu carte 120 bărbaţi şi 40 fe­ mei. Cu întreţinerea şcoaleî sta­ tul cheltueşte anual 1080 leî. Comuna e situată pe drumul pe unde a mers Traian în con­ tra Dacilor. T ot pe-aci a tre­ cut o parte din armata luî Mihaifl-Viteazul contra Ungurilor; o parte din armata rusească la 1848 în Transilvania; eteriştiî la 1821, de goana Tur­ cilor. Sunt în comună 60 stupî cu albine. Se fabrică pănă la 400 deca­ litri ţuică. Toată comuna are aproape IOOO hect. pămînt, pe care nu se cultivă de cît porumb şi a­ cesta în puţină cantitate. Şoseaua naţională R.-VîlceaRîul-Vadului înlesneşte comuni­ caţia cu com. Robeşti la N. şi Brezoiul la S. Maî este de o parte un drum de care, ce o pune în comunicaţie cu com. Racoviţa peste Olt. Veniturile comuneî se ridică la suma de 1715 leî anual şi cheltuelile la 1643 leî-

Călineşti, sat, în jud. Botoşani, situat pe coasta dealului Căli­ neşti, în partea de S.-E. a co­ munei Călineşti, pl. Şiretul şi 34

CĂLINEŞTI

spre S. de tîrgul Bucecea. Are o suprafaţă de 2137 hect. şi o populaţie de 175 fam., sau 816 suflete, locuind în 170 case. Are 1 biserică de zid, făcută de Scarlat Miclescu, vechiu pro­ prietar, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, cu un învăţător, 53 elevi şi 7 e­ leve. Copii în etate de şcoală sunt 75 băeţî şi 50 fete. Vite sunt: 493 vite cornute, 117 cai mari şi mici, 1086 oi, 6 capre, 372 mascuri. Sunt 135 stupi cu albine. Se află aci 3 cîrciumarî, 3 comercianţi şi 8 meseriaşi. Se povesteşte că numele de Călineşti s’ar fl păstrat de la o călugăriţă, numită Călina, care fusese stăpînă pe o parte din acel loc, unde se crede a fi existat schit şi chilii. Satul Călineşti era aşezat o­ dinioară maî aproape de Şiret, pe locul numit Siliştea, unde se observă cîţî-va pomi, urme de ruine de biserică, cărămizi şi pietre sfărâmate, un cimitir, ş. a. Proprietarul, Const. Miclescu, a tăiat pădurea, ce se afla pe lo­ cul satului de astăzi şi a stră­ mutat pe locuitorî unde se gă­ seşte astăzi satul Călineşti. C ălin eşti, sat, jud. Dorohoiu, pe moşia cu asemenea numire, com. Lozna, pl. Berhometele, cu 42 fam., 128 suflete, aşezat pe ridicătura unui dîmb. Proprietatea este a d-luî Scar­ lat C. Vîrnav, cumpărată de la Gr. M. Holban. Biserica cu pa­ tronii Sf. Mihail şi Gavriil, fără deservenţi, este mică, vechiă, de lemn, făcută în anul 1853 de Spătarul M. Holban, fost pro­ prietar. Calitatea pămîntului, în cea mai mare parte, este de mijloc. Sătenii împroprietăriţi au 67 h ect.; proprietarul are 7286 hect., 44 arii cîmp.

266

Pîrîul principal ce trece pe moşie este Molniţa. Drum, acel ce duce la Mihăileni. Hotarele sunt: Lozna, Căndeşti, Dersca şi Talpa. ■ C ă lin e şti, sat, în plaiul Cerna, ' jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Bîlvăneşti.

sat, jud. Muscel, face parte din com. rur. Călineşti, pl. Podgoria. Este situat la V . comunei şi se întinde pănă în rîul Argeş. In centru este stră­ bătut de pîrîul Călineasca, peste care s’a construit vin pod de lemn pe şoseaua naţională, iar la N. are dealul Mîrzolea, aco­ perit cu viî şi livezi întinse. Prin mijlocul comunei trece calea ferată Bucureşti-Piteşti şi şoseaua naţională de la Bucu­ reşti spre Piteşti. Are o biserică, deservită de 1 preot şi 2 dascăli, clădită cu cheltuiala locuitorilor. Populaţia satului e de 570 locuitori.

C ă lin e şti,

C ălin eşti, sat, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, pe malul stîng a rîuluî Şiret, spre N -V. de satul Negri şi la o depăr­ tare de 250 m. de el. Este a­ şezat pe malul Şiretului, într’o poziţiune joasă şi mlăştinoasă. Este reşedinţa comunei Negri. Are 26 capî de fam., 26 con­ tribuabili, 115 loc., din cari 16 ştifl carte şi 29 case. Populaţia este numaî romînă. Sunt 134 vite mari cornute. Are o bise­ rică de zid şi o şcoală primară mixtă, care, în anul şcolar 1886— 1887, a fost frecuentată de 42 elevi, 40 bătţî şi 2 fete, din 50 elevi înscrişi, 43 băeţî şi 7 fete. Drumul de la acest sat şi pănă la Drăgeşti, de unde începe şo­ seaua, este foarte anevoios. C ălin eşti, sat, face parte din co-

CĂLINEŞTI

muna rurală ca acelaşi nume, pl. Cozia, jud. Vîlcea. Are o populaţie de 271 locuitori, 138 bărbaţi şi 133 femei. Este si­ tuat pe ambele laturi ale şoselei naţionale Rîul-Vaduluî şi pe ma­ lul Oltului. A ci este reşedinţa comuneî şi şcoala. Ca populaţie şcolară are 32 copii, 16 băeţî şi 16 fete, din care urmează 8, 4 băeţî şi 4 fete. C ălin eşti, cătun, pendinte de co­ muna Poiana, jud. Olt, pl. Siuld -j., situat la S., pe pîrîul Călmăţuiul, la distanţă de I kil. de Poiana, reşedinţa comunei. Are 800 locuitori, din carî 239 şunt împroprietăriţi după legea rurală din 1864 şi după cea din 1879. Ei posedă: 24 cai, 23 epe, 154 boi, 41 vaci, 700 oî şi 120 porci. A ci se află o biserică, clădită în anul 1892 şi deservită de un singur preot, plătit din budge­ tul comunei. Pe teritoriul acestui cătun, sta­ tul posedă proprietatea Gîlmeele cu pădurea Braniştea. C ălin eşti, cătun, al comunei Vulpeni, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, situat pe partea cea maî de N.-V. a plăşeî. Are 700 locuitorî, formînd 50 fam. de Romînî. E o biserică, Intrareaîn-Biserică (1821), deservită de £ preot şi 2 cîntăreţî, C ă lin e ş ti, cătun, comuna Cepari,

plasa Olteţul-Oltul-d.-s., judeţul Romanaţi. A re IOO de fam. şi o biserică, Sf. Nicolae (1832), deservită de I preot şi 2 cîn* tăreţî. C ă lin eşti, baltă, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, lîngă s. Călineşti. Este formată din izvoare şi fără nici o scurgere.

CĂLINEŞTI

Călineşti, deal, îa raionul comu­ neî Călineşti, pl. Podgoria, jud, Muscel, pe care se cultivă 126 hect. vie.

Călineşti, deal, com. Călineşti, pl. Filipeşti, jud. Prahova, pe care se cultivă 48 şi jum. hec­ tare vie.

267

din muntele Robul, pendinte de comuna Robeşti. ( V îr fu l-) , munte, si­ tuat în com. Tîrieşti, pl. T e ­ leajenul, jud. Prahova, acoperit parte cu pădure, parte cu fî­ neaţă. '

C ă lin e ş t i

C ă lin e ş ti cu S lă t in e a n c a , pro­

Călineşti, mahala, în plaiul Cerna, jud. Mehedinţi, ţine de com. rur. Marga. Călineşti, mahala, în com. rur. Almăjelul, pl. Cîmpul, jud. Me­ hedinţi. Călineşti, moşie a statului, în ju­ deţul Roman, pl. Fundul.com. Negri, arendată (1887), împre­ ună cu moşia Cătunel, cu leî 8200 anual. Călineşti, moşie, situată pe teri­ toriul comuneî cu acelaşî nume, din plasa Tîrguluî, jud. Tele­ orman. Ca şi comuna din care face parte, poartă şi numirea de Şetrarul.

prietăţi ale statuluî, jud. Muscel, carî s’au arendat, pe periodul 1885— 95, cu 8700 leî anual. C ă lin e ş t i-S lă t in e a n c a , moşie a

statuluî, în comuna Călineşti, plasa Podgoria, jud. Muscel, pe care locuitoriî au vii supuse embaticuluî şi răscumpărate de otaşniţa, la care erau supuse. C ă lin e ş tilo r (D e a lu l-) , deal, în

jud. Dorohoiu, ce moşiile Lozna şi muna Lozna, pl. Conţine năsip şi buiti, ce se scoate

se întinde pe Călineşti, co­ Berhometele. prundiş gălpentru şosele.

C ă lin iş u l, deal, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-s., din com. Bucşeşti.

Călineşti, pădure, în plaiul Cer­ na, jud. Mehedinţi, ţine de co­ muna rurală Marga.

C ă lin iş u l, deal, jud. Bacăti,

Călineşti, pădure a statuluî, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Negri, pe moşia cu asemenea numire, în întindere de 240 hec­ tare.

C ă lin iş u l, pădure,

pl. Taziăul-d.-j., pe teritoriul com. Boşoteni.

Călineşti, vale, în com. rur. Ci­

jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Boşoteni, proprietatea d-lor S. Tăzlăuanu şi T . Rafail. întinderea sa este de 300 hectare. Este foioasă (fag şi stejar) şi este supusă regi­ mului silvic.

reşul, plaiul Cerna, judeţul Me­ hedinţi.

C ă lin işu l, vale, jud. Bacăti, pl.

vale, udă partea de N. a comuneî Călineşti, plaiul Cozia, judeţul Vîlcea, şi, după ce primeşte de afluente pîrîul Lotrişorul se varsă în Olt, în­ tre cătunele Călineşti şi Ţuţu­ leşti din plaiul Cozia. Izvoreşte

Călineşti,

Tazlăul-d.-j., com. Boşoteni, for­ mată de către dealul cu ace­ laşî nume, pe teritoriul satuluî Enăcheşti. C ă lin o v ă ţu l, deal, în com. rur.

Cireşul, plaiul Cerna, judeţul Mehedinţi.

CĂLMĂŢUIUL C ă lm ă ţ u iu l, //ară, jud. Brăila, si­

tuată în partea de S. a jude­ ţului şi numită ast-fel după pî­ rîul Călmăţuiul, care formează limita nordică a acestei plăşî. Se mărgineşte la E. cu plasa Balta, la N. cu plasa Ianca, la S. cu judeţul Ialomiţa şi la V . cu judeţul Buzăti. Această plasă este formată din comunele: 1. Chichineţul, cu satele: Chichineţul şi Chioibăşeşti. 2. Ciocile, cu satul Ciocile. 3. Cioara-Doiceşti, cu satele: Cioara-Doiceşti, Corcanul. 4. Cioara-Radu-Vodă, cu sa­ tele: Cioara-Radu-Vodă, Vînători şi Cioruşca. 5. Colţea, cu satul Colţea. 6. Fleaşca, cu satele: Fleaşca şi Scărlăteşti. 7. Dudescul, cu satul Dudescul. 8. Jugureanul, cu satul Jugureanul. 9. Roşiori, cu satele: Roşi­ ori şi Ulmeni. 10. Ruşeţul, cu satul Ruşeţul. 11. Slujitori-Alboteşti, cu sa­ tele: Slujitori-Alboteşti şi Ghergheşti (Cocoţaţi). 12. Tătarul, cu satul Tătarul. 13. Ulmul, cu satele: Ulmul, Mavrodin, Militarul şi Nistor. Suprafaţa acestei plăşî este de 65850 hectare, din care 12 pănă la 15000 hectare izlaz, iar 50000 hectare pentru semănă­ tură; pămîntul este ceva maî productiv de cât acela al plăşeî Balta, fiind maî puţin nisipos. Această plasă este străbătută în partea de N. de muchea platoului ce vine din plasa Balta, din partea de E. şi urmărind valea Călmăţuiuluî, paralel, for­ mează întru cît-va limita nor­ dică a plăşeî. In partea de N. este udată de pîrîul Călmăţuiul, ce vine din jud. Buzăti, intră în plasă pe la N. satuluî Ru­ şeţul, la o depărtare de 2 kil. şi

CĂLMĂŢUIUL

jum. Şi după ce face o coti­ tură pe la N. satuluî Ulmul, urmează direcţiunea paralelă a platoului, trecînd pe la N. sa­ telor: Dudescul, Fleaşca şi Slujitori-Alboteşti. Această plasă maî coprinde şi lacurile: Chichineţul, Fleaşca şi Tătarul. Comunicaţiunea în plasă se face prin c. f. ce străbate plasa de la *N. spre S.-E., trecînd prin sta­ ţiile : Cireşul, din plasa Ianca; Dudescul şi Cioara din această plasă şi apoî trece, prin partea de S. a plăşeî în judeţul Ia­ lomiţa; pe Şoseaua judeţeană Brâila-CălăraŞi, care intră pe la N. plăşeî, în apropiere de satul însurăţei, trece prin satul Cioara-Doiceştî şi Cioara-Radu-Vodă şi de aci în judeţul Ialomiţa; în fine pe drumul vecinal de la însurăţei la satul Tătarul, de la N.-E. spre S.-V. plăşeî. In extremitatea vestică a plă­ şeî se află o singură pădure de tufă Ruşeţul. Animale în plasă sunt: 18930 vite cornute, din carî: 8942 boî, 7110 vacî, 250 taurî, 2500 viţeî, 54 bivoli; 7800 caî, 3 mă­ gari, 29680 oî, 5690 rîmătorî, 50 capre. Populaţiunea totală a plăşeî este de 14960 suflete, din carî 3470 capî de familie; 1190 ştifl carte şi 13770 nu ştiu. Sunt 2098 contribuabili, din carî 98 patentarî Romînî şi 33 patentarî străini. Săteni împro prietăriţî după legea din 1864, sunt 1600; după cea din 1878 sunt 290 împroprietăriţi şi 660 neîmproprietăriţî. In plasă sunt 54 debite şi 90 licenţe. Plasa are 1 5 biserici, deservite de 15 preoţi, 14 paracliseri şi 15 cîntăreţî. Şcoale de băeţî sunt 6, frecu­ entate de 350 elevi; şcoli de fete sunt 5, frecuentate de 162 eleve; sunt şi 7 şcoale mixte, cu 300 elevi şi eleve.

268

Această plasă se adminis­ trează de un sub-prefect, cu re­ şedinţa în comuna Tătarul; fie­ care comună e administrată de către* un primar, ajutat de con­ siliul comunal. In fie-care co­ mună este instituită cîte o ju ­ decătorie comunală. C ă lm ă ţu iu l, plasă, jud. Teleor­

man, numită ast-fel după valea şi pîrîul cu acelaşî nume care o străbate. Este mărginită la N.-V. cu judeţul Olt, la N.-E. cu parte din plasa Tîrguluî, la E. cu plasa Marginea cu care este întrunită; la V . cu rîul Ol­ tul, care o separă de judeţul Romanaţi şi la S. cu Dunărea. Este situată între valea numită a Oltului safl a Siuluî de o parte şi Valea-Dunăreî de alta, formînd un platofl întins, întretăiat de ondulaţiunile maî multor văî şi vâlcele. Această plasă numără 28 co­ mune şi 9 cătune: Băneasa (c 1 cătunele Băduleasa, Şipotele şi Iamandinul), Băseşti, Caravaneţi, Cîrligaţi, Cioara, Crîngeni, D o­ robanţul, Dracea, Elisabeta, Flămînda (cu căt. Ciuperceni), Liţa, Măgurele, Mîndra, Odaia, Ologi (cu căt. Secara safl Broasca), Pleaşovul, Plopi (cu căt. Slăviteşti), Putineiul (cu căt. Cîrlomanul), Rîioasa, Saelele, Salcia, Seaca, Şegarcea-din-Deal, Şegarcea-din-Vale, Traianul, UdaClocociovul, Uda-Paciureî şi Vodă-Carol. Comuna urbană Turnul-Măgurele, capitala judeţului, este tot în această plasă. întinderea teritoriului acestei plăşî este de 102257 hect. Cli­ ma este ca a întregului judeţ, cu deosebire că toată partea de V. şi S. este expusă la vînturî, efect al curenţilor Oltuluî şi Du­ nărei. Aceste părţi ale plăşeî sunt adese-orî bîntuite de fri­ guri, din cauza emanaţiunilor

CĂLMĂŢUIUL

palustre produse din revărsă, rile apelor Oltuluî şi Dunărei ce băltesc în tot cursul verii. Pămîntul este de o fertilitate recunoscută în toată ţara. E negru-vegetal, şi producţiunea luî, ca şi înlesnirea de a-1 munci, îl face superior altora. De aceea şi preţul moşiilor şi al pămîntuluî este mult maî urcat în a­ ceastă plasă. Teritoriul acestei plăşî este străbătut: de pîrîul şi valea Căl­ măţuiul, de la N. spre E., a­ proape de-a curmezişul, VâleaComanceî, la N.-V., care udă şi platoul cu aceeaşi numire; Valea-Duhna, spre E. plăşeî; Totiţa, Valea-Moldovenceî; Va, lea-Abazul şi Valea •Stejarului, toate tributare ale văeî Călmăţuiuluî. Dealurile cele maî înalte sunt: al Oltuluî, care începe de la Du­ năre şi merge mărindu-se pănă la hotarul plăşeî, la com. PlopiSlăviteşti; Dealul - Ologilor şi Dealurile-Şegarceî şi S iroaeî. Apele ce udă această plasă sunt: Călmăţuiul, pîrîul Duhna şi alte pîrîiaşe, safl maî bine zis izvoare, ce curg din dealurile Oltului şi ale Şegarcşî. Oltul udă toată laturea de V, a plăşeî; Dunărea udă toată par­ tea sudică; Siul, care se varsă în ramura Oltuluî, numită Oltişorul safl Oltul-Mic, între co­ munele Liţa şi Odaia străbate şi el această plasă. Lacurile acestei plăşî sunt: Berceluiul, Lacul-Porculuî, Lişţeava şi Roşia, toate formate din vărsăturile Dunărei, care ad ic une-orî însemnate cantităţi de peşte. In verile secetoase, a­ ceste lacuri seacă cu desăvîrşire. Producţiunea principală a pămîntuluî este tot felul de ce­ reale. Dintr’ o suprafaţă de a­ proape 102257 hect., din care o parte de peste 15000 este ni-

CĂLMĂŢUIUL

sipişte şi expusă inundaţiunilor şi o altă parte ca de maî bine de 15000 hect. este acoperită de lacurî, băltace, puţine pă­ durî, cursurile pîraielor, etc., din suprafaţa arătată maî sus, aproa­ pe 80000 sunt cultivabile. In anul agricol 1890, o întindere de peste 79000 hect. a fost a­ coperită cu semănături în a­ ceastă plasă. Producţiunea lor se specifi­ că ast-fel : 345 3°3 hectol. grîu, 12606 hectol. orz, 10792 hec­ tol. ovăz, 350000 hectol. ra piţă, 303915 hectol. porumb, 42920 hectol. fasole, 41950 hec­ tol. cartofi, 16640 hectol. cînepă şi 760 hect. meifl şi linte. Afară de această producţiune, pe marginea Oltuluî, a Du­ nării şi în tot lungul pîrîuluî Căl­ măţuiul sunt o mulţime de gră­ dini de legume, cultivate de mun­ citori bulgari, carî vin primă­ vara şi pleacă toamna, îndestulînd trebuinţele populaţiune! satelor şi oraşului de reşedinţă. Producţiunea viilor este Im­ portantă în această plasă. Viile de pe dealurile Oltuluî şi Du­ nărei produc vinuri bune. A se ­ menea şi viile din Valea-Turnuluî şi a Odăeî. In cîte-va dealuri se găsesc şi cariere de pietriş carî se ex­ ploatează: la poalele dealuluî nu­ mit La-Totiţe, între comunele Dracea şi Putineiul şi în dea­ lurile Duhna şi Suroaia. Pădurî sunt puţine în această plasă: pădurea Putineiuluî, nu­ mită Zarva, pădurea Doroban­ ţului, a Crîngenilor, a Ologilor şi zăvoaele de pe marginea Oltului şi a Dunărei. Totala suprafaţă împădurită din această plasă o­ cupă 14000 hect., din care 1500 proprietate a statuluî şi 12500 proprietate particulară. Ocupaţiunea locuitorilor din această plasă este numai agri­

?69

cultura; prin sate se găsesc şi cîţî-va meseriaş! şi fierari. Pro­ dusul agricol, loc îitoriî îl vînd treptat, după trebuinţe, în o­ borul de cereale din oraşul T.M ăgurele; mulţi din locuitori, cum sunt ceî din satele măr­ ginaşe cu T . - Măgurele şi ceî din oraş, se ocupaţi, maî înainte de a se începe transportul pe calea ferată, cu meseria de chirigie. Aceştia nu se mărgineaţi numaî a căra productele la sche­ lă, ci treceau şi în alte judeţe, în Olt şi Romanaţi. Transpor­ tul productelor se face şi prin gările drumului de fer Troia­ nul, Salcia şi Liţa, la portul Turnului. Comerciti însemnat se face în oraşul şî portul Turnul-Măgurele, maî mult cu cerealele. Ca Industrie, în comunele ru­ rale sunt morile de abur carî sunt în număr de 27; maî este o moară pe apă şi o fabrică de spirt. Populaţiunea aceste! plăşî este de 38856 suflete, după recen­ sămîntul făcut în toamna anului 1889. Din aceştia 8432 sunt capi de familie şi 6715 contri­ buabili. După felul naţionalită­ ţilor sunt: 468 Bulgari, 36 Sîrbl, 433 Greci, 437 Austro-Ungarf, 17 German!, 256 Evrei, 11 Ruşî, 2 Italieni, 3 Francezi, 4 Armeni şi 5 Turci. După felul confesiuneî su n t: 38132 ortodoxî i 439 catolic!, 20 protestanţi, 4 armeni, 256 evrei şi 5 mahometanî. De la anul 1882, pl. Călmăţuiuluî este unită cu pl. Mar­ gine!, avînd reşedinţa subpre­ fectureî la Alexandria. Este una din cele maî marî plăşî din toate judeţele ţăreî. Pănă la a­ nul 1870, reşedinţa acestei plăşî era la com. Rîioasa, de unde apoi a fost mutată la T.-Mâgurele, Ia un loc cu prefectura

CĂLMĂŢUIUL

şi de aci, în 188?, la AleXan dria. După vechea/ împărţire făcută sub Domnia, luî Mavrocordat şi care a stat în vigoare pănă la 1836, toate comunele înşirate de-a lungul Oltuluî şi pe o parte diti Valea - Călmăţuiuluî făceau parte din pl, care se numea a Margine! şi ţinea de jud. Oltul. Această plasă avea 14 Comune pănă la com. Şegarcea-din-Deal, unde începea raiaua Turnului. Ca împărţire judecătorească, toată pl- Călmăţuiuluî ţine de ocolul Turnul-Măgurele. In fie­ care comună funcţionează şi ju­ decătoriile comunale. Numărul bisericilor din a­ ceastă plasă este de 40, deser­ vite de 52 preoţi, 2t cîntăreţî şi 19 eclesiarh!. Şcoale sunt în număr de 30, în comunele rurale, toate mixte, frecuentate, în cursul anuluî 1890.de 716 elevi şi 52 eleve. C ă lm ă ţu iu l, com. rur., pl. Bîr­ lad, jud. Tecucifl, compusă din 2 cătune: Călmăţuiul şi Griviţa. E situată pe valea cu acelaşi nu­ me, la o distanţă de 3 1 kil. de capitala judeţului şi de 11 kil. de a plăşeî. Numele său vine de la rîul cu acelaşî nume, care udă comuna prin centru. Populaţia: 344 bărbaţi, 354 femei, 441 băeţî, 366 fete, 17 văduvi, 27 Văduve. Locuesc în 350 case şi 10 bordee. Contri­ buabili Sunt 363, Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor. Ei a u : 495 bol, 367 vaci, 240 caî, 490 01 şi 18 capre ^ In comună este o biserică, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, deservită de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî. In comună sunt 2 şcoale : una în satul Călmăţuiul, care datează

CĂLM ĂŢUIUL

de la 1879, frecuentată de 26 copii; a doua, în satul Griviţa, frecuentată de 47 copiî. Şcoala din Griviţa are 8 hect. şi 64 ariî. Ştiu carte 43 bărbaţi şi 3 femeî. Budgetul comuneî este de leî 4473, banî 36. O şosea jude­ ţeană, avînd pe dînsa 3 can­ toane, leagă comuna cu tîrgul Iveşti, trecînd prin partea de N. a nisipurilor ce se întind în­ tre Iveşti şi Călmăţuiul. Satul Călmăţuiul a făcut parte din com. Vultureni pănă la 1879, cînd s’a înfiinţat satul Griviţa, care, unindu-se cu acesta, s’a for­ mat o nouă comună cu numele de Călmăţuiul. C ă lm ă ţ u iu l, sat, face parte din

com. cu acelaşî nume, jud. T e ­ cuciu. E situat pe valea Căl­ măţuiul, la o distanţă de 3 ki­ lometri 150 m. de reşedinţa comuneî. A re o populaţie de 257 sufl., care locuesc în 50 case şi 7 bordee. In sat este o şcoală frecuen­ tată de 26 copiî. Ştiu carte 10 bărbaţi şi 4 femeî. A re o biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, construită la 1862, de A lexe Anastasiu, proprietarul moşiei. Se întreţine de actualul proprietar, Tache Anastasiu. C ă lm ă ţu iu l, deal, acoperit cu viî,

sub coasta căruia e situată co­ muna Crăciunei-d.-s., plasa Siuld.-j., jud. Olt. Limitează raio­ nul comuneî la E. şi are direc­ ţiunea N.-S. L a E. de el se întinde cîm­ pia Ştiuca. C ă lm ă ţ u iu l, luncă, situată în pl.

Balta, jud. Brăila; începe din partea vestică a comuneî Ruşe­ ţul şi se întinde spre E., îngustîndu se. Pemalulsăti drept sunt

270

situate comunele: Jugureanul, Ulmul, Slobozia-Cireşul, Dudes­ cul, Slujitori-Alboteşti, însură­ ţei şi Lacul-Reziî; pe malul stîng: Batogul, Ioneşti, Filiul şi Pîrlita. Această luncă se întinde de la Ruşeţul şi pănă la punctul Cornul-Maluluî.

CĂLMĂŢUIUL

Nişcovul, care la Fîntîna-Dra­ cului dispare, fiind absorbit de malurile cele nisipoase. A pa sa apoî ar începe să iasă la supra­ faţă pe teritoriul comunelor Lipia şi Stîlpul, în formă de miel lăculeţe carî, reunindu - se la Crăcănata, dau naştere Călmă­ ţuiuluî.

C ă lm ă ţ u iu l, moşie, jud. Tecuciu,

cu o suprafaţă de IOOOO fălci, loc arabil şi păşune, aducînd un venit de 42000 leî. C ă lm ă ţ u iu l, pîrîil, jud. Buzău şi

Brăila. îşî ia naştere din două sorginţl: una, la Crăcănată, un­ de se adună apa din valea Mat­ ca, ce curge prin com. Lipiacînd plouă şi din apa ce se adună din şanţul de N., după mar­ ginea şoselei naţionale, care e săpat într’un teren smîrcos, şi aşa, adunate aci, pot da naş­ tere unuî mic curs. A dona sor­ ginte începe de la Crucea-Coandeî, din com. Stîlpul şi se re­ unesc în pădurea Spătarul. De aci începe a curge, udînd com. Costeşti, Smeeni şi Albeşti, pe teritoriul căreia primeşte afluen­ ţii: Negrească şi Ruşavăţul, iar în com. Caragelele primeşte Izvorul-Maluluî. A p oî udă com. Luciul şi Largul. Ese din judeţ pe la căt. Scărlăteşti. Intră în jud. Brăila, la 2 ‘/a kil. depăr­ tare de com. Ruşeţul. După ce primeşte în stînga viroagele u­ nite Strîmbul şi Buzăelul, udă com. Ulmul şi Slobozia-Cireşul, trece pe la S. de com. Filiul, tae şoseaua judeţeană BrăilaCălăraşi, primeşte viroaga Pu­ turosul la punctul Cornul - Ma­ lului, trece pe la N. comuneî Berteşti-d.-j. şi cătunului GuraGîrliţeî şi se varsă în DunăreaVapoarelor. Cursul său e lin, albia mocirloasă şi adesea plină cu trestie. Se crede că acest pîrîu ar fi o continuaţie a rîuluî

C ă lm ă ţu iu l, pîrîil, format din două ramuri, în jud. Olt şi Te­ leorman, care se formează în partea de N.-E. a cîmpie! Boianuluî, curg cam paralel către S. aproape 30 kil., trec în ju­ deţul Teleorman şi se împreună la N. de comuna Dorobanţul. Udă apoî comuna Vodă-Carol, Cîrligaţi, Caravaneţi, Salcia, Putineiul, Dracea şi Ologi. L a Voivoda maî primeşte şi Urluiul; traversează Piatra şi Viişoara şi se varsă în lacul Suhaia, de lîngă Dunăre. In total parcurge o distanţă de aproape 71 kil. C ă lm ă ţu iu l, pîrîil, jud. Olt şi Te­ leorman, ramura I-a de V ., numit spre distincţiune, în unele locuri şi Sodolul, de la nişte dealuri si­ tuate în lungul malului drept al său. Ese din cîmpia Boianul la N. de com. Stoicăneşti, maî udă Crăciunei-d.-s., Crăciunei-d.-j. şi Poiana, apoî trece în Teleor­ man şi se uneşte cu ramura Il-a, de E. C ă lm ă ţu iu l,pîrîil, jud. Olt şi Te­ leorman, ramura Il-a de E. Iz­ voreşte din Boianul, la N .-E . Curge pe la V . de Tătuleşti, traversează Seaca - Belciugată, Mihăeşti d.-s. şi de jos şi apoi, trecînd în jud. Teleorman, se împreună cu ramura de V. la N. de com. Dorobanţul. Văile Călmăţuiuluî cu pîraiele lor, străbat unul din şesurile cele maî fertile din jud. Teleorman şi Olt. Comunele situate pe ele

CÂLMÂŢUIUb

au o agricultură frumoasă şi prosperă. Călm ăţuiul, pîrîu, în jud. R.Sărat, pl. Rîmnicul-d.-j., com. Socariciul, format din ploi. A li­ mentează lacul Socariciul în tim­ pul primăvereî şi al toamnei. Călm ăţuiul, pîrîu, izvoreşte din satul cu acelaşi nume, jud. T e ­ cuciu. Are apă numaî în tim­ puri ploioase şi primăvara. Călm ăţuiul, gîrlă, în jud. Vlaşca, ce vine din sus de Pietroşani şi se varsă în Dunăre aproape de Pietroşani. Călm ăţuiul, vale, ce-şî ia naştere din localitatea numită Tîrla-luîManole, laN . com. Călmăţuiul, jud. Tecuciu. Merge în direc­ ţie N.-S., trece prin satele: Gri­ viţa, Călmăţuiul, prin teritoriul com. Lieşti pănă la Hanul-Konachi, unde se varsă în o bal­ tă. Are o adîncime de 15 m. Prin mijlocul ei trece pîrîul cu acelaşi nume. C ălm ăţuiul-N ou, viroagă, jud. Buzăfl, ce-’şi ia naştere din văr­ săturile pîdului Istăul, în com. Baba-Ana şi merge să se verse în lacul Boldeşti. C ălm ăţu iu l-V ech iu , viroagă, în jud. Prahova, ce’-şî ia naştere din com. Parapea, udă moşia Fulga şi se uneşte cu Călmăţuiul-Nou, mergînd unite să se verse în lacul Boldeşti. Călm ăţuiuluî ( D e a lu l- ), deal lung, ce începe din com. Costeşti, jud. Buzău şi se continuă pănă în com. Ruşeţul din judeţul Brăila, pe partea dreaptă a pîrîuluî Călmăţuiul. Călm ăţuiuluî ( V a le a - ) , vale,

271

străbate toată pl. cu aceeaşi nu­ mire, jud. Teleorman, de la ho­ tarul judeţului Olt, între comu­ nele Crîngeni şi Băseşti, urmînd direcţiunea de la N. spre S.-E. pănă la terminarea eî în com. Viişoara, din pl. Marginea. Valea-Călmăţuiuluî îşi are în­ ceputul pe teritoriul com. Bărcăneşti, jud. Olt, şi este formată din două braţe, care merg a­ proape paralel pănă la hotarul judeţului Teleorman. Unul din aceste braţe, cel din dreapta, începe din apropierea cătunului Greci, în judeţul Olt şi cel din stînga din dreptul căt. Vâlce­ lele-d.-s. Pe cel d’întîiu braţ curge Pîrîul - Călmăţuiuluî, iar cel de al doilea este mai totd’a una sec şi locuitorii din Olt îi zic Sodolul, iar cei din T e leorman, Călmăţuiul-Sec. Distan­ ţa dintre cele două braţe ale văeî Călmăţuiuluî variază între IO şi 15 kil.; ele au diferite ramificaţiunl pe partea dreaptă ca şi pe cea stîngă pănă la intra­ rea în judeţul Taleorman, unde malurile văeî devin din ce în ce mai mici. C ă ln a şu l, fosţa, pl. Tazlăul-d.-s., jud. Bacău, pe valea pîrîuluî cu acelaşî nume. Ea uneşte satele Solonţul şi Ardeoani. C ă ln a şu l sau CăLnuşul, pîrîu, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., care obîrşeşte la izvorul Tăunilor, stră­ bate comunele Solonţul şi A r ­ deoani şi apoî se varsă de a stîn­ ga Tazlăuluî-Sărat. In valea sa se află şoseaua Călnaşul. C ă ln ă u l. V . Cîlnăul, jud. Buzău. C ă ln ă u l. Vezi Custureni, comuna Frumuşani, pl. Negoeşti, jud. Ilfov. C ă ln ă u l, pîrîil, izvoreşte din coas­

CĂLŢUNA

tele dealuluî Dogarul, com. Opă­ riţi, plaiul Teleajenul, jud. Pra­ hova. Curge spre E. şi se varsă în rîul Sărăţelul, tot în raionul comuneî Opăriţi. C ă ln ă u lu i (F u n d u l-), deal, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Valea-Sălcieî, de unde iz­ voreşte rîul Cîlnăul. Este acope­ rit cu pădurî. Brăzdează partea" de N. a comuneî. C ă lo ia n c a , deal, situat în jud. Olt, partea de S. a oraşului Slatina. Pe dînsul se află situată mahalaua cu acest nume şi maî multe viî. C ă lo ia n c a , mahala a oraşului Slatina, situată în partea de S., pe dealul cu acest nume. C ă lo ia n u l, pisc, la E. comuneî Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., judeţul Vîlcea. C ăltin, trup de pădure, care face parte din pădurea Căltin-Săltava, plasa Ialomiţa-Balta, com. PiuaPetreî, jud. Ialomiţa. E compusă numai din stejar. Are o întin­ dere de 10 hect. C ă lt in - S ă lt a v a , pădure, în plasa

Ialomiţa-Balta, com. Piua-Petreî, jud. Ialomiţa. Este formată din două trupurî. Are o suprafaţă de 50 hect. Esenţe: stejar, salcie şi plop C ălţu iu l, lac, în pl. Borcea, in­ sula Balta, comuna Cocargea, jud. Ialomiţa. C ălţu n , braţ, în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, insula Balta; curge pe teritoriul comunelor Jegălia, Gîl­ dăul şî Petroiul. C ă lţu n a , sau C o tu n a, moşie a statuluî, jud. Buzău, com. A l­

CĂLţUNAŞUL

beşti, căt. Udaţi, pendinte de mănăstirea Banul. A re 1950 hec­ tare, din care 190 hect. pădure, restul arături şi puţin izlaz. C ă lţu n a ş u l, cătun, al comuneî A l­

beşti, jud. Buzău. Are 130 loc, şi 22 case, format din însurăţei. C ă lu g ă r a , baltă, pl. Băileşti, co­

muna Bistreţul, jud. Dolj, cu o suprafaţă de aproape 850 hect. Conţine peşte. Se mai numeşte ş l Bistreţul. C ă lu g ă r a , deal, pl. Tazlăul-d.-j.,

com. Rîpile, jud. Bacău, d c pe teritoriul satului Slobozia-Mielului. A ci se găseşte gips-albastru, în straturi subţiri şi maî groase, de o calitate compactă; se poa­ te întrebuinţa pentru obiecte de artă ^i de lux. C ă lu g ă r a , v îr f de deal, jud. Ba­

cău, pl. Bistriţa-d.-j., acoperit cu pădurî, situat între comunele Osebiţi-Mărgineni şi CălugăraMare. C ă lu g ă r a , pîrîă, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-j., com. Rîpile. Udă satul Slobozia-Mielului şi se varsă d’a stînga rîuluî Trotuşul. C ă lu g ă r a , pîrîfl, în jud. Suceava,

com. Tătâruşi, numit ast-fel, pentru că se spune că pe albia luî ar fi fost un schit depen­ dinţe de mănăstirea Probata. Isvoreşte din Groapa-Catîruluî şi se varsă în Matioaia (7 kil.) com. rur., pl. Bistriţa-d.-j., jud. Bacău, situată pe dealuri şî în valea de pe dreapta Bistriţei. Are două că­ tune: Călugăra-Mare, reşedinţa, şi Sohodolul, numit si OsebiţiSohodolul. Singurul pîrîu este Negelul,

C ă lu g ă r a - M a r e ,

272

care străbate teritoriul ei de la V . la E. Vecinătăţile teritoriului co­ munal sunt: la N., teritoriul co­ munei Osebiţi-Mărgineni; la V ., teritoriul com. Nadişa; la S., Liuzi - Călugăra; iar la E., ţa­ rina oraşului Bacău. In comună se află o biserică; 320 case, foarte rare; o şcoală mixtă, întreţinută de stat, într’un local de vălătuci, construit de comună, avînd 6 prăjini îm­ prejmuite în vatra satuluî, fre­ cuentată în 1891 de 16 băeţî şi 1 fată; 6 cîrciumî. Populaţia: 347 capi de fa­ milie, cu 1358 suflete. După naţionalitate sunt: 1341 R o­ mînî, 11 Unguri şi 6 Izraeliţi, toţi de protecţiune română. Du­ pă felul ocupaţiuneî sunt: 566 agricultori, 5 meseriaşi, 8 co­ mercianţi, 15 profesiuni libere, 49 muncitori şi 21 servitori. Ştifl carte 29 persoane, 1329 nu ştifl. Contribuabili sunt 277. După legea rurală dela 1864, s’au dat la 15 1 locuitori 427 fălci. Pădurile, care îmbracă dealurile din această comună, afl o întin­ dere de 2500 hect.; iar viile cari afl o poziţiune bună pe partea răsăriteană şi de miază­ zi dafl struguri buni, care se desfac pe piaţa oraşului Bacăfl. întinderea viilor este de 24.93 hect.După controalele diviziei filoxerice, viile lucrătoare de aci ocupă o întindere de 49 hect. Teritoriul comunei este de 3388.24 hect. Proprietari mari sunt fraţii Brăescu, cari afl 1909 hect., dintre care 757 hectare pămînt productiv, cu un venit de 24.600 leî; fraţii Micleşti, carî afl 1039 hect., cu un ve­ nit de 23.000 lei; Statul, care posedă o mică întindere. Animale sunt: 67 cai, 600 vite cornute, 165 porci şi 862 oî.

CĂLUGĂRA-MARE

Stupî de albine sunt în nu­ măr de 16. Budgetul comunei, pe exerci­ ţiul 1891— 92, avea la venituri lei 3151 şi la cheltuelî lei 2849, bani 40. Distanţa la oraşul Bacăfl este de 7 kil., iar la gara Bacăfl de 6 kil., măsurată pe ca­ lea naţională, care merge de la Sănduleni la Bacăfl. Reşedinţa comunei este legată şi cu Dealul-Nou, printr’o cale vecinală, în care răspunde o cale comu­ nală, venind de la Liuzi-Călugăra. Distanţa spre OsebiţiMărgineni este de 3 k il.; spre Liuzi-Călugăra de 4 k il.; iar la Valea-Seacă, reşedinţa plăşeî, 21 kil. sat, jud. Ba­ cău, pl. Bistriţa-d.-j., care dă numele săfl comunei, căreia & serveşte de reşedinţă. Este aşe­ zată în împrejurimile oraşului Bacău, spre V est de acesta, pe deal. A ci se află primăria şi şcoala într’un local destul de bun. Are 3 cîrciumî; 1 bise­ rică, făcută la 1878 de Nastasia Veninoaia, deservită de 2 preoţi şi 1 cîntăreţ. Capi de familie sunt 243 ; suflete 940. Animale sunt: 63 cai, 460 vite marî cornute şi 128 porci. A ­ cest sat se numea mai înainte şi Ungureni. Pe atunci era moşitf a Vornicului Micu Roset, cu 2 bis. In CondicaLiuzilor» (1803) o găsim sub numele de Călu­ găra, a Căminarului Răducanu Roset, din ocolul Bistriţa-d.-j.; iar după rotunzirea din 1833 se află în ocolul Bistriţa cu nu? mele de Călugăra-Mare.

C ă lu g ă r a -M a r e ,

C ă lu g ă r a - M a r e ,

( U n g u r e n i),

moşie, pl. Bistriţa-d.-j., judeţul Bacău, despre care Th. Codrescu ne spune: «moşie a d-sale Vornicului Nicu Roset-Bălănes

CĂLUGĂRA-MARE

cu. Are sat, cu 2 biserici, 2 preoţi, J diacon, 4 ' dascăli, 6 mazili, 19 băjenarî-hrisoloviţî, 9 nevolnici, I vătav, 4 jidovi; pe lîngă moşiile Baraţi, Ose­ biţi, Călugăra, Bereşti şi altele, cu un număr de 135 locuitorî». Călugăra - M a r e , pădure, de fagi şi puţini stejari, jud. Bacăii, pl. Bistriţa-d.-j., com. CălugăraMare. întinderea: 662 hectare.

273

trişoaia, plasa Prutul, judeţul Fălcifl. C ă lu g ă r e a s c a , moşie, a statuluî,

jud. Olt, situată pe teritoriul com. Sineşti, plasa Mijlocul, cu o suprafaţă de 105 hect., din care 5 5 hect. arabile şi 50 hect. pădure, numită Pădurile-Călugăreşti. E pendinte de trupul de moşie Schitul-Greci.

CĂLUGĂREI

de Ciolanul, în com. GăgeniVintileanca. Are ca 40 hect. vale, com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci, se presupune, că şî-a avut locuinţa un schimnic.

C ă lu g ă r e a s c ă

( V a le a -) ,

( V a le a -) , com. rur. şi staţie de dr. de f . , jud. Prahova. V ezî Valea-Călugă­ rească.

C ă lu g ă r e a s c ă

C ă lu g ă r e a s c a , numire ce se de­

C ălugăraşul, pîrîu, jud. Putna, pe teritoriul comuneî Clipiceşti, căt. Vităneşti, care se varsă în Putna.

dea uneî fâ ş ii de moşie, din tru­ pul Dulceni-Sfîntul-Spiridon, din pl. Tîrguluî, jud. Teleorman. C ă lu g ă r e a s c a , pădure, jud. Olt,

C ă lu g ă re a sa , cătun, al comuneî

Negoeşti, plasa Amaradia, jud. Gorj, aşezat pe Valea-Cîlniculuî. Are o întindere cam de 183 hect. Populaţia: 65 familiî, cu 280 suflete, din carî 28 contribuabili. Locuitorii posedă: 8 pluguri, 23 care cu boî şi vacî, 112 vite marî cornute, 9 cal, 83 oî şi 73 rîmătorî. In cătun se găsesc: 8 fîntînî; 2 cîrciumî. Cătunul are 1 biserică, deser­ vită de I cîntăreţ.

pe proprietatea statului Călu­ găreasca, situată în partea de E. a com. Sineşti, plasa Mij­ locul, cu o întindere de 20 hect. Are lemne in grosime de 0,40 pănă la 0,60 cm. în diametru. C ă lu g ă r e a s c a , pădure, jud. Olt,

în întindere de 30 hect., situată pe proprietatea statului, terito­ riul com. Sineşti, pl. Mijlocul. Cade în partea de N. a com. şi are lemne diferite în gro­ sime de 4— S palme. C ă lu g ă r e a s c a , vale, pl.

C ălu găreasa, moşie, pl. Ocolul, com. Ghindeni, jud. Dolj.

Dum­ brava-d.-j., com. Călugărei, jud. Dolj, pe care este aşezată co­ muna Călugărei.

Călugăreasca, sat, jud. Olt, pen­ dinte de com. Icoana, pl. Mij locul, situat în apropiere de căt. Icoana, pe Valea - Vedei. Are o populaţiune de 408 lo­ cuitorî, din carî 55 sunt îm­ proprietăriţi, după legea rurală, cu 170 hect.

Călugăreasca,

C ă lu g ă r e a s c a , safl P u e n i, ză-

voiU de salcie, pe proprietatea Pueni, ce aparţine statului, pe marginea Dunăreî, în plasa Mar­ ginea, jud. Vlaşca. C ă lu g ă r e a s c ă ( M o a r a -) , loc izo­

lat, în jud. Buzăfl, com. Boziorul, cătunul Fişici; moară pe apa Brăiasca şi punct de hotar.

moşie particu­ lară, de 165 hect., în com. Be­ reşti, plasa Horincea, jud. Co­ vurluiu.

C ă lu g ă r e a s c ă ( S tu p in a -) ,(S fo -

Călugăreasca, moşie. Vezi Ve-

r ile - G ă g e n i) , sfoară de moşie a statului, jud. Buzăfl, pendinte

I7i70- Mnmlt Vlr/ionnr Cso'jvallc, 1ol. I I

C ă lu g ă re i, comună rurală, din ju ­ deţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j. Comuna rurală e situată pe ambele povîrnişurî ale văeî Că­ lugăreasca, ast-fel că o parte a comuneî este aşezată cu faţa spre Nord şi o parte cu faţa spre S. Comuna Călugărei se mărgi­ neşte la N. cu com. Carpenul, de care se desparte prin rîul Dăsnăţuiul; la E. cu com. Gubancea, despărţită prin pămîntul locuitorilor din ambele comune, cu pădurea D-lor Dumitru Magdalinescu şi AurelMagdalinescu; la S. cu com. Orodelul, des­ părţită prin moşia d-luî Ioniţă Geblescu, proprietar pe moşia Călugărei; iar de delimitările locuitorilor din Orodel se des­ parte prin micî moşoroae. L a V . se mărgineşte cu Verbiţa, de care se desparte în parte prin pădurea statuluî Verbicioasa şi în parte prin delimitările locui­ torilor. T ot la V . se învecineşte cu com. Cleanovul din Mehedinţi, de care se desparte prin drumul ce duce d e la l-a la a ll-a co m . L i­ nia de N. ahotaruluî com. începe din capul locului arabil de lîngă pădurea din dreptul comuneî Gubancea, merge drept spre V . de-alungul margine! moşiei d-luî Verbiceanu, pe o rîpă care face şi hotarul moşiei, apoî de aci tot spre V est de-alungul moşiei d-luî Ioniţă Geblescu pănă 36

CĂLUGĂREI

la conacul moşiei; apoi se în­ clină puţin spre S. - V . ; spre E. taie moşia Statului în două, lăsînd partea de N. a cătunului Boca, din com. Carpen, iar linia merge spre V . pănă la viile com. Carpenul; iar de aci spre S.-V. pănă în rîul Dăsnăţuiul. Urmea­ ză puţin cursul rîuluî pănă în drumul ce merge de la Călu­ gărei la Carpen, care drum face şi limita liniei de V . Linia de V . începe de la Dăsnăţuiul, merge drept spre S. pe lîngă moşia com. Cleanovul, de aci pe lîngă pădurea statuluî Verbicioasa, pendinte de com. Verbiţa, pănă în delimitările locui­ torilor din com. Orodel, de unde începe linia de S. Linia de S. merge spre E. prin delimitările locuitorilor din Orodel şi pro­ prietatea d-luî Ioniţă Geblescu, avînd ca hotar nişte măgu rele de mică însemnătate, apoî printre pădurea proprieta­ rului şi delimitările locuitorilor din Cornul, pănă la marginea pădure!. Linia de E., formată din pădurea proprietarilor din com. Călugărei, merge spre N. pănă în Dăsnăţuiul, apoî spre E. pe marginea rîuluî ce face hotar între delimitările locuitorilor din Cornul şi moşia d-luî Verbiceanu din căt. Bechetul, mergînd tot spre E. pănă în pădurea d-lor Dumitru şi Aurel Magdalinescu, de unde merge spre E. pănă unde se fineşte pădurea la în­ ceperea liniei de E. Linia de E. începe din acest punct, mer­ ge spre N., tae Dăsnăţuiul, mer­ ge pănă la capul pădure!, apoî între delimitarea locului de a­ rătură al d-lor Magdalinescu şi pămîntul ce ţine de Gubancea pănă la terminarea moşiei, cînd ajunge în vale, unde se termină atît limita cît şi moşia d-lor Magdalinescu. Comuna este străbătută de

274

Valea-Dăsnăţuiuluî, ale cărui ma­ luri au o înălţime ca de 200 m. Aceste maluri sunt acoperite cu arături, avînd spre N. com. Car­ penul, spre V . pădurea com. Verbiţa (pe loc şes) spre S. com. Orodel şi spre E. Gubancea, unde pămîntul este şes. L a V . comunei se află o fintînă numi­ tă a Udriî, făcută de un păstor numit Udrea. Această fintînă for­ mează un pîrîu, care se scurge în Dăsnăţuiul. O altă fintînă, la N.-E. de comună, la 2 kil. dis­ tanţă, este făcută de loc. co­ muneî în 1882. Comuna este. u­ dată de Dăsnăţuiul la N. ce are direcţia de la V.-E. A re po­ duri stătătoare unul la E. şi altul la V . pe unde se poate trece cu carele, căruţele, călări şi pe jos. In cele-l'alte părţi loc. îl trec cu picioarele, apa fiind mică. Dăsnăţuiul se revarsă cînd plouă mult, maî ales primăvara. Comuna, se zice, îşî trage nu­ mele de la nişte călugări, ce ar fi trăit pe aci de frica Turcilor. A fost înfiinţată de un mare pro­ prietar numit Pleniceanu, zis şi Căpăţînă. Reşedinţa com. este în Călugărei. Se compune din 2 cătune: Bechetul şi Călugărei. Distanţa între ele este de 2800 metri. Se află o biserică, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. In tindă se găseşte inscripţia: «A­ ceastă sfîntă biserică ziditu-s’a din temelie, la anul 1833, cu os­ teneala mea Serdarul Dumitru Pleniceanu şi muma sa, Maria Pleşoianu». Această biserică se află în căt. Călugărei. A re după legea rurală din 1864, 9 pog. pămînt arabil. In căt. Călugărei se află o şcoală mixtă, întreţinută de co­ mună şi de judeţ. A re un sin­ gur învăţător. Populaţiunea comuneî e de 1272 suflete (688 bărbaţi şi 582

CĂLUGĂREI

femeî), locuind în 327 case şi 8 bordee. A u urmat la şcoală 50 băeţî din Călugărei şi 2 din Beche­ tul. Au vîrstă de şcoală 69 băeţî şi 69 fete în Călugărei, 15 băeţî şi 4 fete în Bechetul. Ştiu carte în Călugărei, 23 bărbaţi şi 2 fe­ meî, şi IO bărbaţi şi 3 femeî în Bechetul. După legea rurală din 1864, sunt 158 împămînteniţi. De la 1888 pănă la 1892 media naş­ terilor a fost de 97, iar a mor­ ţilor de 75. Suprafaţa teritoriului comu' nai este de 1800 pogoane în care intră şi vatra satuluî, de 95 pogoane. Pămînt arabil este în întindere de 1715 pogoane, în care sunt coprinse şi 9 pogoane ale bisericeî. Moşii su n t: aceea a d-luî Io­ niţă Geblescu, cu o suprafaţă de 1650 pogoane; moşia d-lor Dimitrie şi Aurel Magdalinescu, cu o suprafaţă de 360 pogoa­ ne, în Călugărei; în Bechetul, moşia d-luî Verbiceanu, cu o suprafaţă de 400 pogoane, şi a d-luî Calist Strîmbeanu, cu 250 pogoane. Toate dau un ve­ nit de 40 leî de pogon şi apar­ ţin proprietarilor. Pădurî sunt: aceea a d-lul Ioniţă Geblescu, de 302 hect. şi 5° arii; a d-lor Dimitrie şi Aurel Magdalinescu, cu 8 hect. Cea d’întîiu e compusă din gîrniţă şi cer, a două din stqar, frasin, ulm şi alte lemne de luncă. Fineţe sunt 37 pogoane, aparţinînd proprietarilor de mal sus, la cari se adaugă în căt. Bechetul 25 pogoane ale d-luî Verbiceanu. Viile, de 75 pogoane, aparţin locuitorilor, 5 pogoane sunt ale d-luî Geblescu. Produc vin roşu de bună calitate. O cale comunală vecinală trece prin com., venind de la com. Gu-

CĂLUGĂREI

bancea; de aci o ia spre S. pănă in com. Orodel. Cîrciumî sunt două. Comer­ cianţi 2. Contribuabili sunt 197. Veniturile comunei sunt de lei 1752, banî 32, iar cheltuelile de lei 1713, bani 60. Vite cornute sunt 341, ol 140, ca­ pre 36. Călugărei, sat, plasa Dumbravad.-j., com. Călugărei, jud. Dolj, grămadă, cu reşedinţa primă­ ria. Are 1162 suflete, 625 băr­ baţi şi 537 femei; locuesc în 303 case şi 6 bordee. In sat este o şcoală mixtă, întreţinută de comună şi de judeţ. A re un singur învăţător. In anul şcolar 1892— 93, au urmat la şcoală 50 băeţî din Călugărei şi 2 din Bechetul. Cu vîrstă de şcoală sunt 69 băeţî şi 49 fete. Ştiu carte 23 bărbaţi şi 2 femei. In sat este o biserică, în tinda căreia se găseşte următoarea înscripţiune: «Această sfîntă Bi­ serică, ziditu-s’au din temelie la anul 1833 (una mie opt sute treî-zecî şi treî), cu osteneala mea, Serdarul Dumitru Pleniceanu şi muma sa, Maria Pleşoianu». După legea rurală din 1864, are 9 pogoane arabile. E deser­ vită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Călugărei, moşie particulară, pl. Dumbrava-d.-j., com. Călugărei, jud. Dolj, satul Călugărei. Apar­ ţine d-lul Ioniţă Geblescu. A re o suprafaţă de 1650 pogoane. C ă lu g ă rei, pădure particulară, pl. Dumbrava-d.-j., com. Călu­ gărei, jud. Dolj, satul Călugărei, pe moşia Călugărei. Aparţine d-lul Ioniţă Geblescu. A re o su­ prafaţă de 302 hect. şi 50 arii. Felul arborilor : gîrniţa şi cerul.

Călugărelul, pădure, în jud. Bu­

275

zăfl, com. Căneşti, căt. Pîrlita ; face parte din pădurea statului Sforile-Banulul. C ă lu g ă r e lu l, vale, jud. Olt,

iz­ voreşte pe teritoriul com. Cornăţelul, pl. Oltul-d.-s., şi se var­ să in Valea-Gugulul, pe ţărmul drept, tot în raionul com. Cornăţelul.

com. rur., în plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu, si­ tuată între comunele Bistricioara şi Hangul la E . ; com. Pipirig, la N.; comuna Galul, o parte din jud. Suceava şi Transilvania la V . Este formată din satele şi că­ tunele : Călugăreni, Gura-Largulul, Poiana-Largulul, PoianaTeiuluî, Roşeni, Dreptul, Fru­ mosul, Buşumeni, Stejarul, Gălbăzeni, Brînzeni, Coroiul şi Reşcani, cu o populaţiune de 2242 suflete, sau 561 familiî, dintre carî deosebim, după sex: 1112 bărbaţi, 1130 femeî; după stare civilă: 1185 necăsătoriţi, 934 căsătoriţi, 123 văduvi, 50 vă­ duve; 520 copil de sex bărbă­ tesc, 548 copil de sex femeesc. Sunt 23 străini, 81 persoane ştiu carte şi 2161 nu ştifl. Locuitorii se ocupă cu plutăria, agricultura şi cu creşterea vitelor. Dintre cel împroprietăriţi în 1864, sunt astăzi: 181 carî stăpînesc înşi-şl locurile lor, 153 ca urmaşi, 8 locuri ocupate de alţii. Dintre ceî împroprietăriţi în 1878, sunt: 30 carî stăpînesc înşişi locurile lor, 7 ca urmaşi, 2 locuri stăpînite de către alţii, 1 loc părăsit şi ocu­ pat de către comună, şi 176 de indivizi, cari deşi însuraţi şi cul­ tivatori de pămînt, dar n’au nici un fel de proprietate. Locurile pentru agricultură sunt foarte mărginite, din pri­

C ă lu g ă r e n i,

CĂLUGĂRENI

cina formaţiunel muntoase a te­ renurilor. Imaşul are o întindere de 650 hect. şi nutreşte un număr de 9070 vite. In această comună se află 5 biserici, deservite de 13 cle­ rici, plătiţi din fondurile comu­ nale cu 600 lei. Venitul fonciar al pămînturilor bisericeşti e de 812 lei. Este o şcoală cu un învăţător, plătit de către stat. S u n t: 9 mori de a p ă ; 2 pive pentru făcutul sucmanelor; 3 fierării; 4 stoleri; 3 cojocari; 3 cîrciumarî; 2 băcani. Budgetul comunei e de 6313 lei la venituri şi 5373 lei la cheltuelî. Comunicaţiunea cu satele măr­ ginaşe se face: prin şoseaua ce vine de la satul Bistricioara spre satul Galul; prin şoseaua care începe din precedenta de lîngă satul Poiana - Teiului, sau maî bine zis dintre satul Gura-Largulul şi Poiana-Largulul, şi sue spre cursul superior al pîrîuluî Largul, prin satul Coroi, unind cu şoseaua Petru-Vodă, ce dă în satul Pluton, com. Pipirig; pe apa rîuluî Bistriţa în jos, cu plutele. com. rur., pl. Cri­ covul, jud. Prahova. Este si­ tuată între muntele Ciortea şi dealurile: Valea-luI-Moş, Gruiul, Scheile şi Belciul, la 40 kil. de­ parte de reşedinţa judeţului şi la 20 kil. de a plăşeî. Se compune din 2 cătune: Călugăreni şi Mireşul, avînd o populaţiune de 2159 locuitori, 1135 bărbaţi, 1024 femei, cu 556 capi de familie, 429 contribua­ bili. Locuesc în 500 de case. In comună sunt 2 biserici: Una s’a clădit în anul 1P22, cu cheltuiala locuitorilor, în întîia domnie a lui Grigorie D. Ghica Voevod, şi la anul 1850 s’a

C ă lu g ă r e n i,

CĂLUGĂRENI

dărâmat pănă în temelie şi s’a reclădit tot cu spesele locuito­ rilor, în zilele Domnului Barbu Ştirbeiu. A doua s’a clădit tot de locuitorî, în anul 1856, reparîndu-se în anul 1889. Locuitorii comunei se ocupă numai cu agricultura şi creşte­ rea vitelor, desfâcînd produsul muncei lor în oraşele Bucureşti, Ploeşti şi Mizil. Toţi locuitorii sunt moşneni. Eî au 31 caî şi epe, 131 vacî, 1 14 capre, 1002 oi şi 182 porci. Şcoală există-în comună de peste 60 ani. Localul e pro­ prietatea comuneî. In anul şco­ lar 1892— 93 s’a frecuentat de 97 copii, 93 bărbaţi, 4 femei. Cu întreţinerea ei, statul chel­ tueşte anual 1728 leî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de peste 1000 hect. In termen mijlociu se fabrică aci 15000 decal. ţuică şi 20000 decal. vin. In partea de N. a comunei, în muntele Ciortea, se află ca­ riere de piatră şi mine de sare, dar nepuse în exploatare. In partea de S. şi V . se găsesc cărbuni de pămînt. Terenul cultivabil e produc­ tiv numaî porumbului. Comerciul se exercită în co­ mună de 5 cîrciumarî. O şosea principală o pune în legătură cu comunele: Mi­ zil, Sîngerul, Tătarul, Salcia şi altele. E brăzdată la E. de dealu­ rile : Cernatul, Culcea şi ValeaScheilor; la V . de dealurile: Papucul, Feţele şi Bărboiul; la S. de dealurile: Vîrful-Coastei, Gruiul, Scheile şi Belciul; la N. de muntele Ciortea, proprie­ tatea moşnenilor. E străbătută de gîrlele: Băr­ boiul, Cernatul şi Ciuciurul şi de văile: Cheia, Valea-Glodului, Budureasca şi Scheia.

CĂLUGĂRENI

276

Se mărgineşte la N. cu com. Sîngerul, la E. cu jud. Buzău, la V. cu comuna Tătarul şi Cep­ tura şi la S. cu comuna VadulSăpat. C ă lu g ă r e n i, sat, jud. Botoşani,

pe ţărmul drept al Jijiel, în par­ tea de N. a comunei Mănăstireni, plasa Tîrgul. Are o supra­ faţă de 2032 hect. şi o popula­ ţie de 200 familii sau 760 su­ flete. Are I biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî şi I şcoală mixtă întreţinută de stat, cu I învăţător şi 36 şcolari. Vite su n t: 390 vite cornute, 90 caî marî şi mici, I5S® °I> 2 capre, 200 mascuri şi 150 stupi cu albine. Sunt în sat 3 meseriaşi, 4 co­ mercianţi şi 3 cîrciume. C ă lu g ă r e n i, sat, jud. Dîmboviţa,

pl. Ialomiţa, cătunul comunei Bălteni.

lă frecuentată de 43 elevi; o pivă; o moară. sat, face parte din com. rur. Călugăreni, pl. Cri­ covul, jud. Prahova. Are o po­ pulaţie de 2089 loc., 1095 băr­ baţi şi 994 femeî. A ci e reşe­ dinţa comunei.

C ă lu g ă r e n i,

C ă lu g ă r e n i, sat, în jud. Roman,

pl. Fundul, com. Dămieneşti, pe pîrîul Creţoaia, spre E. de tîr­ guşorul Dămieneşti şi la o depăr­ tare de 2 kil. de el. Are 77 capi de familie, 72 contrib., 286 loc., din cari 4 ştiu carte şi 71 case. Populaţia este compusă numaî de Unguri. Sunt 693 vite marî cornute. A re o biserică ca­ tolică de lemn. Catolicii din a­ cest sat, împreună cu ceî din satele: Băluşeşti, Mîgla, Negri, Răcea, Roşiori, Ruşi (jud. Ro­ man), Bogdăneşti, Buhociul, Sa­ tul-Nou (jud. Bacău), ţin de pa­ rohia catolică Prăjeşti, din jud. Bacău.

C ă lu g ă r e n i, sat, jud. Dîmboviţa,

pl. Cobia, căt. comunei Cobia.

C ă lu g ă r e n i. V . Tăcmăneşti, sat,

jud. Vasluiu. sat, în pl. Cloşani, jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Orzeşti. Are 30 familii.

C ă lu g ă r e n i,

C ă lu g ă r e n i, sat, în com. Călu­

găreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat aproape de gura pîrîuluî cu a sa numire, pe ma­ lul drept al rîuluî Bistriţa, la 53 kilometri depărtare de oraşul Piatra. A re o populaţiune de 223 su­ flete, sau 55 capi de familie, dintre carî: 1 13 bărbaţi şi 100 femei; 116 necăsătoriţi, 96 că­ sătoriţi, II văduvi; 16 persoane ştiu carte, 207 nu ştiu. Locuitorii se îndeletnicesc cu agricultura şi plutăria. In acest sat se află: reşedin­ ţa autorităţilor comunale; 1 şcoa­

cătun, pendinte de com. Uzunul, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca. Acest cătun se compune din trupurile Călugăreni, Brani­ ştea şi Ioneşti. Este proprietate a fraţilor Vartiade, situată la gura apei Neajlovul, unde dă în Cîl­ niştea. A ci este reşedinţa sub­ p refecturi plăşeî. Are o supra­ faţă totală de 1947 hect. La 1864 s’a dat la 77 locuitorî 306 hect. pămînt. A re o pădure de luncă în suprafaţă de 367 hect. situată în valea Neajlovul şi Cîl­ niştea. Proprietatea mai posedă şi 174 hect. vie. Pe valea Neajlovul se află mai multe mori de apă. Prin acest cătun trece şoseaua naţională Bucureşti-Giurgifl, uri-

C ă lu g ă r e n i,

CĂLUGĂRENf

de se află şi un han care maî înainte era staţia birjelor ce cir­ culau între Bucureşti-Giurgifl. In cătun se află o bis. de zid, deservită de un preot şi doî dascăli. A cest sat se află situat la 30 kil. departe de Bucureşti şi la 34 departe de Giurgifl. Venitul anual este de 28000 leî. Lîngă Călugăreni s’a dat ves­ tita bătălie între Sinan-Paşa şi Mihaifl-Viteazul. La 1716, a stat aci NiculaeVodă al Moldoveî care gonise pe Ion-Vodă-Cantacuzino, aşteptînd rezultatul invaziuneî un­ gureşti. La 1644, Mateifl-Vodă, în dom­ nia luî, a făcut o biserică la Că­ lugăreni. C ă lu g ă re n i şi Ite şti, moşie, jud.

Bacăfl, plasa Bistriţa-d.-s., com. Spineni, despre care Th. Codrescu ne spune: «moşie, în care avea parte şi d-lor Spătarul Ion Iuraşcu, spătareasa Marghioala Morţun şi alţii. Pe lîngă moşiile Peletiuci, Alboteşti şi altele, fără sat».

277

nume. Se truluî.

varsă în apa Mo-

C ă lu g ă r e n i, pîrîiaş, ce izvoreşte

din ramura munţilor Măluşteţul (coastele despre E.), com. Că­ lugăreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Curge printre această ramură şi a Grinţieşuluî - Mic, udînd satul Călugăreni, în drep­ tul căruia se varsă, pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa.

niţă, în pl. Cloşani, judeţul Me­ hedinţi. C ălu gă ren i, pîrîu, izvoreşte de la

N.-E. judeţului Ilfov, din pădu­ rea Grădiştea şi se desparte în două: o parte alimentează va­ lea Pociovaliştea spre V . iar alta apucă spre E., trece pe lîngă satele: Biţinelele, Moviliţa, Chiroiul, D răgoeşti-d.-s., Drăgoeşti-d.-j., de unde ţârmii săî devin mlăştinoşî, şi se varsă în gîrla Mostiştea.

Călugăreni, pîrîii, în pl. Cloşani, jud. Mehedinţi, în com. rur. Orzeşti. Se formează din izvoa­ rele dealuluî şi văeî Călugărenilor, udînd satul cu acelaşî

de la crucea de piatră ce se află sub mal, în marginea şoselei, care este ridicată de la 1682 de Şerban-Voevod, spre aducere a­ mintea construirel podului peste apa Cîlniştea-Neajlovul. Cătu­ nul acesta este situat la 35 kil. departe de Bucureşti şi la 29 kil. departe de Giurgifl. Aci a fost bătălia între Sinan-Paşa şi Mihaifl-Viteazul la 1595. C ă lu g ă r e n i-M o ş t e n î, cătun, pen­

C ă lu g ă r e n i, vale, în pl. Cloşani,

jud. Mehedinţi; ţine de com. rur. Orzeşti, satul Călugăreni. A ci se văd urme de zidărie vechiă, pe carî legenda popo­ rană le atribue unei mănăstiri, pe care ar fi zidit-o Sf. Nicodim, în drumul săfl de la mă­ năstirea Vodiţa, la mănăstirea Tismana-Izvoarele. Această vale este bogată în izvoare cu apă bună şi în cas­ tani. Pe această vale, în acele zidării, s’afl găsit de locuitorii comuneî Orzeşti, monede vechî.

dinte de com. Uzunul, pl. Cîl­ niştea, jud.' Vlaşca, situat pe partea stîngă acestui rîfl, din jos de Călugăreni-Vartiade. Suprafaţa acestei părţi de mo­ şie este de 600 hect., din care 80 hect. pădure. L a 1864 s’afl împămîntenit 18 loc. cu 56 hect. A cest cătun are o biserică, zidită la 1881, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de un preot şi doî dascăli. C ă lu g ă r e s c (C r în g u l-), numire

vechiă a cătunului Crîngul-Sihlelor, jud. R.-Sărat.

C ă lu g ă r e n i-M ă n ă s tir e î safl C ru c e a - d e - P i a t r ă , cătun, pendinte

C ă lu gă ren i, fost pichet de gra­

CĂLUGĂRI

de com. Uzunul, jud. Vlaşca, sub deal. Aparţine statuluî. A ­ parţinea înainte mănăstirel Gla­ vaciocul şi producea un venit anual de leî 14855. A re o su­ prafaţă de 1270 hect., din carî 600 hect. pădure de stejari, care depinde de ocolul silvic Comana. A ci se află un han care maî înainte servea de staţie birjelor care circulai! între BucureştiGiurgifl, înainte de construirea liniei ferate actuale. La 1775 a fost metoc de călugări, pen­ dinte de Glavaciocul. A cest cătun se desparte de Călugăreni-Vartiade, prin valea Cîlniştea, peste care sunt două poduri de lemn. Numele acestui cătun s’a luat

C ă lu g ă r i, com. rur., jud. Olt, pl. Vedea-d.-j. Este situată pe lîn­ gă rîul Vedea, spre N.-E. de o­ raşul Slatina. A re o populaţie de 596 locuitori. Pămîntul săfl e maî mult deluros şi produce în abondenţă porumb, meifl, se­ cară şi ovăz. Cultura prunelor e aci înfloritoare. Contribuabili sunt 114. A ci sunt două biserici, de­ servite de 2 preoţi; o şcoală în căt. Călugărul, frecuentată de 37 copiî, toţi băeţî. L a între­ ţinerea eî contribue şi statul cu 360 leî anual. Budgetul comuneî este la v e ­ nituri de 1617 leî, 93 banî şi la cheltuelî tot aceeaşi sumăC ă lu g ă ri, sub-divizie a cătunului Haimanalele, din jud. Buzăfl,

CĂLUGĂRI

com. Zilişteanca. A re ioo loc. şi 27 case. deal, în jud. Buzău, com. Breaza, acoperit cu viî şi semănături moşneneştî.

C ă lu g ă r i,

C ă lu g ă r ilo r ( G r i n d u l - ) , în

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teri­ toriul comuneî Sf. Gheorghe sau Cadîrlez, situat în partea sudică a plăşeî şi a comuneî, nu de­ parte de ţărmul măriî. A re o formă lunguiaţă. Comunică cu grindurile Metavă şi Dranov, prin nişte făşiî înguste de pă­ mînt. A re 80 hectare improductive ( L a c u l - ) , numire dată părţii din lacul Bîlhacul, care udă comuna Cilibia, jud. Buzău.

278

C ă lu g ă riţa , sat, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Stăniţa, spre V . de satul Stăniţa şi la S kil. de el. Este aşezată într’o mică vâlcea, pe pîrîul Călugă­ riţa. A re 80 capete de familiî, cu 500 suflete, din carî 48 ştiu carte; locuesc în 63 case. Sunt 65 contribuabili. Populaţia este numaî romînă. Sunt 107 capete de vite marî. A re o biserică de zid şi o şcoală primară mixtă, care în anul 1886— 87 a fost frecuentată de 24 elevi (21 băeţî, 3 fete) din 39 înscrişi (32 băeţî, 7 fete) Localul de şcoală este bun. Satul e legat cu oraşul Roman prin şosea. Maî înainte se numea Negreşti.

C ă lu g ă r ilo r

C ă lu g ă r ilo r ( M o a r a -) , locuinţă

izolată, constînd din o moară, ce aparţinea călugărilor din mănăstirea Taiţa, şi e acum a locuitorilor, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. Balabancea (căt. Giaferca-Turcă), pe apa pîrîuluî Boclogea. C ă lu g ă r ilo r ( M o v il a - ) , movilă,

jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, com. Fundul-Crăsani, în pădu­ rea Groasa. C ă lu g ă r ilo r (S tu p in a»), vechia

pichet, cu No. 90, către hotarul Moldovei, jud. R.-Sărat, pl. Mar­ ginea-d.-s., comuna Corbul, în partea de V. a eî; numit ast­ fel, pentru că aci se cultivau o mulţime de stupi, aparţinînd călugărilor din schitul Măxineni. A zî e han pe drumul spre Maicăneşti. C ă lu g ă r iţ a , sat, jud. Dîmboviţa,

pl. Dîmboviţa-Dealul, cat. com. Glîmbocata.

C ă lu g ă riţa , cătun, pendinte de com. Băbăiţa, plasa Glavaciocul, jud. Vlaşca, departe de Babăiţa de 3 kil. Este proprietate a statuluî. A aparţinut mănăsti­ re! Nămăeşti. A re o suprafaţă de 530 hect. S ’au împămîntenit la 1864 un număr de: 13 frun­ taşi, 18 mijlocaşi, 7 cu mîinele, 8 cu loc de casă, în total 36 cu 120 hect. pămînt. Curge pe moşie apa Cleniţa, ce vine de sus din CatalinaNegreni. Aci se află o biserică vechie şi alta nouă, la care serveşte un preot şi doî dascăli. In sat e o circiumă. Moşia se arendează împreună cu Băbăiţa cu 8900 leî. C ă lu g ă r iţa , deal, jud. Fălciu, în­ tre satele Curteni şi Budeşti, com. Budeşti, com. Curteni, pl. Crasna. C ă lu g ă riţa , pădure, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s. în com. Bucşeşti, proprietatea răzeşilor din comună. A re o întindere de peste 90 hect. Este foioasă (fag şi stejar) e supusă regimului silvic. ,

CĂLUGĂRUL

C ă lu g ă r iţ a , pîrîiaş, în com. Do'

breni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Izvoreşte din dealul Dohotăria, de lîngă satul Ne­ greşti, şi unindu-se cu pîrîiaşul Dosurile, se varsă pe partea stîngă a pîrîuluî Almaşul. C ă lu g ă r iţ a , pîrîil, jud.

Roman, ce curge prin pl. Siretul-d.-s.,, com. Stăniţa. Izvoreşte la Sud de satul Călugăriţa, trece prin el, şi, la tîrguşorul Bîra, se varsă în pîrîul Poenele-Oanceî, de a stînga.

C ă lu g ă r iţ a , vâlcea, între moşiile,

Păuleasca a statuluî şi Şoimul a d-luî G. Cantacuzino, în pl. Margineî, jud. Teleorman. C ă lu g ă r iţ e le , cătun, al comunei

Colţi, judeţul Buzăîi, situat pe stînga Văeî-Colţilor, în coasta muntelui Vîrful-Babeî. A re 200 locuitorî, cari locuesc în 52 case. C ă lu g ă r iţ ilo r (V îrfu l-)* colină, în

jud. BuzăO, com. Colţi, căt. Că­ lugăriţele, ramificaţie din VîrfulBabeî. sat, face parte din com. rur. Tătăşeşti, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este situat la N.-V. de Bucureşti, la extremitatea judeţului sprejudeţul Dîmboviţa. Prin mijlocul satuluî trece şo­ seaua naţională Bucureşti-Piteşti. A ci este reşedinţa primăriei. Se întinde pe o suprafaţă de 370 h ect.; cu o populaţie de 332 locuitorî. Moştenitorii Dr. Capşa, colo­ nel Gramont şi Fr. Enachi au 265 hect. şi locuitorii 105 hect. Proprietarii cultivă 103 hect. (65 sunt sterpe, 37 izlaz şi 60 pădure). Locuitorii cultivă 90 h ect.; 1 S rămîn sterpe. A re o biserică, cu hramul Sf.

C ă lu g ă r u l,

CĂ LU G Ă R U L

279

G h e o r g h e , d e s e r v it ă d e i p r e o t şi 2 c î n t ă r e ţ î ; d fr e c u e n ta tă d e eleve,

cu

ş c o a lă

12

m ix t ă

e le v i şi

în t r e ţ in e r e a

13

c ă r e ia

ju d e ţu l şi d o m . c h e l t u e s c a n u a l 1468 le î. C o m e r c iu l s e f a c e d e

C ă lu g ă r u l, poiană, com. ValeaLungă, plaiul Prahova, judeţul Prahova.

1

cîr-

ciu m ar şi 2 h a n g ii.

Numărul vitelor mari e de 264 şi al celor micî de 826. Stabiliţi aci sunt 2 străini. Călugărul, cătun, pendinte de com. 'Flămînda, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca, proprietate a d-luî General E. Arion. Aci se află o şcoală mixtă cu 3 clase, la care, în 1888, aQ urmat, în vîrstă de şcoală, 23 băeţî şi 37 fete, din 41 băeţî şi 37 fete. Călugărul, sau B is t r e ţ u l, baltă, jud.Dolj, la4kil. de Dunăre. Are 800 hect. suprafaţă şi se întinde pe teritoriul comunelor Bistreţul şi Plosca, (pl. Băileşti), şi com. Cîrna, (pl. Balta). Călugărul, deal, acoperit cu vil şi pometurî, com. Filipeşti-dePădure, plasa Filipeşti, judeţul Prahova. Călugărul, movilă, spre N. de com. Ianca, jud. Romanaţi. în­ cepe şirul de movile care seîntind de alungul Dunărei, cînd grupa­ te cîte 3— 4— 5, cînd izolate. Călugărul, munte, în partea de N. a com. Star-Chiojdul, pl. T e ­ leajenul, jud. Prahova, acoperit cu pădure şi izlaz. Merge în aceeaşi direcţiune ca şi muntele Zmeurătul. Din acest munte iz­ voreşte gîrla Brădetul.

C ă lu g ă r u l, poiană, la V. de co­ muna Bădeşti, plasa Oltul-d.-j., jud. O lt; serveşte ca livede de fîn. Şi-a luat numele de la un călugăr, care a avut tîrlă aci. C ă lu g ă r u l, vale, jud. Prahova, pl. Cricovul, com. Ceptura. C ă lu g ă r u lu i (D ea lu l-), munte, în jud. Suceava, com. Dorna. C ă lu g ă r u lu i (D ea lu l-), deal, co­ muna Diculeşti, pl. Olteţul-d.-j., jud. Vîlcea. C ă lu g ă r u lu i (F în tîn a-), fintînă cu apă minerală, com. Căciulaţi, pl. Znagovul, jud. Ilfov. (Vezi Vlăsia, pîrîu). C ă lu g ă r u lu i (Ia zu l-), iaz, jud. Suceava, în suprafaţă de 83 fălci, pe moşiile Răduşeni şi Oprişeni, format de pîrîul Şomuzul-Mare. C ă lu g ă r u lu i (Iz v o ru l-), izvor, în jud. Buzău, com. Bălăneşti; ese din muntele Arsenia, pri­ meşte Ciucurul-Orbuluî şi se scurge în Sărăţelul - Bălăneşti­ lor. C ă lu g ă r u lu i (Izv o ru l-), izvor, în jud. Buzăti, com. Lapoşul; se scurge în rîul Cricovul, făcînd hotar despre judeţul Pra­ hova. C ă lu g ă r u lu i (M o a ra -), moară, pe rîul Bahluiul, în pădurea De­ leni, jud. Botoşani, în apropiere de schitul Lacurile. Se zice că a fost a călugărilor acelui schit.

Călugărul, pisc,

comuna ValeaLungă, plaiul Prahova, jud. Pra­ hova, numit ast-fel de la un pustnic, ce locuia aci.

C ă lu g ă r u lu i (M o a ra -), moară, în judeţul Suceava, proprietatea statuluî, la iezătura iazului cu

C Ă L U G Ă R U L U I (V tR FU L-)

acelaşî nume. A fpst făcută de mănăstirea Slatina. C ă lu g ă r u lu i (P îrîu l-), pîrîil, la Nordul jud. Ilfov, pl. Znagovul. Izvoreşte din partea de S. a pă­ dure! Vlăsia şi alimentează Valea-Pociovalişteî. C ă lu g ă r u lu i (P îrîu l-), aflumt al pîrîuluî Forăşti, în jud. Suceava, com. Uideşti (3 kil.) C ă lu g ă r u lu i (V a le a -), vale, pl. Ocolul, com. Preajba, jud. Dolj, ce se uneşte cu Valea-Sieneî, dînd naştere pîrîuluî Cîrcea. C ă lu g ă r u lu i (V a le a -), vale, în jud. Muscel, în raionul com. Jupîneşti; se varsă în Rîul-Doamneî, pe malul drept, în dreptul cătunului Petreşti, com. Coseşti, pl. Rîul-Doamnei. C ă lu g ă r u lu i (V a le a -), vale, si­ tuată la E. de tîrgul Stănişeşti, pl. Stănişeşti, judeţul Tecuciti. Merge în direcţie E.-V. pănă dă. în Dobrotfor. C ă lu g ă r u lu i (V a le a -), vale mică, în jud. Tulcea, plasa Babadag, com. Slava-Rusească, căt. Slava-Cercheză. Se desface din dea­ lul Jidini; se îndreaptă spre S., brăzdînd partea N.-V. a plăşeî şi a comunei; curge prin pă­ duri şi se varsă după 3 kil. în pîrîul Ciucurova (Slava-Cercheză), maî jos de satul Ciucurova. C ă lu g ă r u lu i (V a le a -), vale, co­ muna Foleşti-d.-j., plaiul Horezul, jud. Vîlcea. C ă lu g ă r u lu i (V îrfu l-), colină, în jud. Buzău, com. Căneşti, for­ mată din stînci, cu o descindere foarte periculoasă. C ă lu g ă r u lu i (V îrfu l-), pisc, în

C A L U IŞ U L

jud. Buzăti, com. Chiojdul, pe hotarul despre Prahova. De sub poalele sale ese izvorul Brădetul. C ă lu iş u l, pîrîil, în jud. Neamţu,

format către obîrşia sa de două pîrîiaşe: Broşteni şi Pîrîul-Laculuî, care izvoresc din Sudul sistemului muntos din com. Şer­ beşti, numit Stînca-de-la-Şer­ beşti ; curge străbătînd terito­ riul com. Dochia, printre satele Dochia şi Jideşti; apoi pe terito­ riul com. Girovul, printre satele Jideşti şi Bahna, coborînd în di­ recţiune sudică printre comu­ nele Roznovul şi Mărgineni, pe la satul Traian (com. Zăneşti), paralel cu podişele de la Negriteşti, pănă intră pe teritoriul com. Podolenî, unde, în drep­ tul satului Podolenî, traversează şoseaua mixtă Buhuşi-Piatra, în­ tre kil. 30— 31, vărsîndu-se pe partea stîngă a rîuluî Bistriţa, după ce a primit maî mulţi afluenţî, dintre cari cel maî în­ semnat e pîrîiaşul Plopeşti, for­ mat din pîraele Mărgineni şi Hoiseşti (ce vine pe stînga sa). C ă lu iu l, com. rur., în N.-V. plă­

şeî Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Ro­ manaţi, situată pe ţărmul stîng al rîuşoruluî Căluiul, a cărui vale aci e mică şi restrînsă de dealuri marî. E departe de Ca­ racal de 43 kil., iar de Balş, reşe­ dinţa plăşeî, de l i kil., se com­ pune din Căluiul (1250 loc.), satul mic Gura-Câluiul, şi căt. Broşteni (254 loc.) In vechime i se zicea Gura-Căluiul. Terenul dimprejur are o altitudine de 190 m. d’a­ supra nivelului mării. Are o populaţie de 1504 lo­ cuitori, toţi Romînî, din cari 769 bărbaţi, 735 femeî; 440 capî de familie; 769 căsătoriţi şi 732 necăsătoriţi. Ştiu carte 38 per­ soane şi 1466 nu ştiu. Locui­ torii se ocupă cu agricultura şi

280

creşterea vitelor. In com. sunt 4 cîrciumî. Budgetul com. pe anul 1886— 87 a fost de 4924 leî la venituri şi de 4902 leî la cheltuelî. Sunt 353 contribua­ bili. Are o şcoală. Biserici sunt două: una cu hramul S-ţiî V oe­ vozi (1865), deservită de un preot şi 2 cîntăreţî; a doua în Broşteni, cu hramul Sf. Nicolae (1854). Lîngă Căluiul se află o mare pădure, şi, pe lîngă sat, şoseaua vecinală către extremitatea ju­ deţului. Nu departe se află şi mănăstirea Căluiul. C ă lu iu l, mătiăstire, în jud. Ro­ manaţi, cu hramul Sf. Nicolae, lîngă satul cu acelaşî nume. Este fondată de strămoşii Buzeştilor la 1579, înainte de Mi­ haiu-Viteazul. Ea este importantă din punctul de vedere arheo­ logic şi a jucat un rol însemnat în secolul al XVI-lea, al XVII-lea şi al XVIII-lea. Aci, aproape de pragul nordic al jud. Romanaţi se află vatra Buzeştilor, fami­ lie ilustră în istoria Roinînilor. In satul Strejeşti s’a stins şi îngropat cel din urmă din eî. In partea locului trăesc încă amintirile Buzeştilor păstrate în pisanii sau dedicaţiunî murale, pe lespezi mormîntale, pe chi­ puri zugrăvite de alungul păreţilor; iar între ţărani, se pă­ strează chiar sufletul timpilor eroici, în care au trăit Buzeşti! şi fraţii lor de armă, aceasta o probează cîntecele bătrîneştî. Neamul Buzeştilor se stinse prin odraslă bărbătească, la 1831 prin Const. Buzescu, sfîrşitul neamului său, îngropat la bise­ rica din Strejeşti, unde stă şi o inscripţie interesantă în versuri, ce începe aşa: «Buzeşti ceî din vechime, (pentru ţară s’au jertfit) s’au sfirşit acum prin mine, etc.» L a Căluiul este mormîntul luî

C Ă L U IU L

Radu Buzescu, banul, al luîStroe şi femee! sale Stanca, al lui Preda Buzescu, e tc .; iar în mănăstire sunt portretele celor 2 fraţi de arme aî luî Mihaiu-Viteazul cu portretul Domnitorului şi al fratelui său Petru Cercel, ale soţiilor şi fiilor acestor domni şi ale credincioşilor lor vasali. Dinaintea mănăstire!, sunt bă­ gate, în stană de piatră, oasele Buzeştilor. Poporul crede, că mă­ năstirea Căluiul a fost întemeiată de nişte haiduci, poate dela fap­ tul că Buzeşti! au fost oameni de arme şi cum îî numeşte cîntecul, Zmeii Ţăreî - Romîneştî, (purtătorii oştilor şi fruntea Boerilor). Buzeşti! au edificat mănă­ stirea, cu patronul Sf. Nicolae, după un războiu sîngeros, ca refugiu, căci atunci era încon­ jurată de păduri nestrăbătute, Mănăstirea Căluiul a fost în­ chinată la Patriarhia Ierusali­ mului, la 1673, de Grigorie Voe­ vod. Acum este ruinată de tot. Reparaţiunî nu-i s’au făcut cînd toate veniturile eşeau afară din ţară, de şi în hrisovul luî Const, Brîncoveanu se hotărîse, că nici din venitul moşiilor nici din al satelor şi ţiganilor, să nu iasă ni­ mic din ţară, dacă nu s’a satis­ făcut trebuinţele mănăstirel, iar locul de care s’a închinat să aibă parte numaî de prisosul venitu­ rilor. De construcţie germană, sea­ mănă foarte mult cu cea din Stăneşti (Vîlcea). Biserica e în mijlocul unei curţî cu zid şi are 2 brîurî de un aspect plăcut Avem aci pe lîngă mormintele ctitorilor, clopote vechi din 1588, maî multe inscripţiunî, cum şi pomelnice interesante. S ’a ocupat de această mă­ năstire A . I. Odobescu, care ne a adus o mulţime de do­ cumente relative la mănăstirea Căluiul a Buzeştilor şi carî pot

CĂLUIUL

281

servi mult la formarea arbore­ lui genealogic al acestei familii. Căluiul, nume, ce pUrta în ve­ chime moşia Ciuperceni, din jud. Dolj, pl. Cîmpul, com. Ciu­ perceni. Căluiul, pădurice, în pl. OlteţulOltul-d.-s., jud. Romanaţi, de 70 pogoane, coprinzîndu-se şi ace­ lea după moşia Brîncoveanca. Căluiul, pădure, cu o suprafaţă de 2734 pogoane, pe proprie­ tatea Broşteni, pendinte de mă­ năstirea Căluiul, lîngă com. Căluiul, pl. Olteţul-Oltul-de-s , jud. Romanaţi. Căluiul, vale şi rîU, jud. Roma­ naţi. Rîut izvoreşte din coasta dealului Frăţia, la hotarul dintre jud. Dolj, Vîlcea şî Romanaţi. Curge în direcţia de la Nord spre Sud-Est, trece pe lîngă com. Căluiul şi se varsă în Olteţul, puţin maî sus de com. Oboza. Valea lui este strimtă şi nu se lărgeşte de cît de la cătunul Gura-Căluiului în jos.

direcţiunea de la V.-E. şi se varsă pe rîpa dreapta a rîuluî Tesluiul. C ălu ţu l, iaă, în jud. Botoşani în partea de Nord-Est a comuneî Buimăceni, pl. Jijia, pe moşia Buimăceni. C ă m ă lin u l, colină, în jud. Buzeu com. Pietroasa - d.-j., formînd un pisc stîncos în masivul muntelui Istriţa. C ă m ă r a ş u l, ( B r e z o a ia - C ă m ă ra şu lu î), sat, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Face parte din c. r. Brezoaia. Este sLuat la Brezoaia în nişte locuri băltoase formate de rîul Ufovăţul. Suprafaţa satului e de 743 hect., cu o populaţie de 178 loc. D-l Anastasie Gavarof are 39/ hect. şi locuitorii 146 hect. Proprietarul cultivă 177 hect., 40 sunt rezervate pentru izlaz şi 380 sunt pădure. Locuitorii cultivă tot terenul. Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, 1 heleşteu şi 2 po­ duri stătătoare. Comerciul se face de I cîrciumar.

Călulul-Bufluiul, p ă iu fe

a sta­ tului, de 252 pogoane, pe pro­ prietatea Cofneşul-Burluiul, pen­ dinte de mănăstirea Căluiul, lîngă com. Bechetul, pl. OlteţulOltul-d.-s., jud. Romanaţi.

Căluleşti, sat, face parte din com. fur. Măţăul, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel.

( M o v i la - ) , mo­ vilă, în judeţul Buzău, comuna Padină, numită ast-fel fiind că în vechime era aşezat aci un Turc, da să încaseze taxele impuse pentru păşunatul o i­ lor ce se aduceau din raiaua Brăilei. El aplica Dangana (mar­ ca turcească) pe ciomagele cio­ banilor, ce le păzeau, arătînd cu aceasta, sau că oile sunt cum­ părate pentru împărăţie, sau că taxele sunt plătite.

C ă m â r ă ş u lu î

( V a l e a - ) , vale mlăştinoasă, în comuna Padina, jud. Buzău.

C ă m ă r a ş u lu l

Călunul, pîiîU, pl. Ocolul, com. Gherceşti, jud. Dolj, ce formează limita de Nord a com. Gher­ ceşti, către com ina Mischi. Are îi7u.

D u tiuttiu c eui/i

1

ic. I /. *1.

biserică ruinată, fost schit, azi servind ca un fel de capelă în cimitirul comunei Mihăeşti-d.-j., jud. Olt, plasa Şerbăneşti. S ’a numit ast-fel, fiind-că acum vre-o 40 ani loc îia aci un boer, fost mare proprietar, cu muma sa, în chiliile lui, deja atunci în ruină. Doamna Cămărăşescu, crezîndu-se sfîntă şi inspirată, se purta vecinie în doliu şi cu un angolpion preţios (cu diamante) la gît, ca un arhiereu, cînta în strană la biserică în toate zi­ lele regulat. Zicea Apostolul şi toate rugăciunele. Iorgu, fi îl eî, era mai mult maniac; tot-d’a-una trist şi me­ lancolic, vorbia numai în monosilabe şi avea vedenii, — zi­ cea el. In acest schit, care ajunsese faimos, era un fel de oracol, numit Oracol îl de la schitul luî Iorgu Cămărăşescu. C ă m ă r u ţ e i ( V îr fu l-), munte, în

jud. Buzău, com. Sibiciul-d.-s., acoperit cu pădurî şi fîneaţă; face hotar despre com. Bălă­ neşti. C ă m e n iţ a , braţ a l Dunărei, în

Căluiul (G ura-V , cât. al com. Că­

luiul, pl. Olteţul-Oltul-d, s*, jud. Romanaţi, situat pe ţărmul stîng al rîuleţuluî Căluiul,

C Ă M IA N U L U I (V A L E A -)

C ăm ărăşescu

( S c h itu l-lu i-),

plasa Ialomiţa-Balta, insula Bal­ ta, teritoriul comunei Vlădeni, jud. Ialomiţa', comunică cu bra­ ţul Săltava. C ă m e ş a . V. Surda, pădure, jud.

Iaşi. C ă m e ş o iu l, munte, jud. Suceava,

pe culmea căruia se întîlnesc hotarele moşiilor Baia, Bogdăneşti, Şasea şi Mălini. E îm­ brăcat în pădure de brad. C ă m ia n u lu i ( V a le a -) , vale, iz­

voreşte despre muna Rădeşti, Muscel; curge şi se varsă în

Dealul-Aldei, co­ pl. Rîurile, jud. de la E. spre V. Rîul-Tîrgului. 36

C Ă M lN A R IU L

C ă m in a r iu l, pîiîft, jud.

Bacău, pl. Trotuşul; izvoreşte de pe te­ ritoriul comunei Doftana. Se varsă d’a dreapta în Trotuş.

282

lea-Rece încep din pădurea Că­ mineasca şi se unesc cu Cîlniştea în sat. Mal trec prin sat Valea-Seacă ce dă în valea D o­ robanţul, Valea-Laculul, care la hotarul Ghimpaţi dă în apa Glavaciocul; văile Adîncaţi-Micî şi Adîncaţi-MarI, ambele eşind din pădurea Cămineasca şi dînd în Cîlniştea la Singureni; Valea-NeacşuluI, care ese din mo­ şie şi dă în Cîlniştea. Pe această proprietate se află Măgura-Lungă şi Măg ira-din-Cot. Vite sunt: 206 bol, vacî şi bivoli, 70 cal, 790 ol, 50 cal şi 96 rîmătorî. Prin această comună trece şoseaua ce duce de la Giurgiu la Piteşti.

com. rur., com­ pusă din satele Cămineasca şi Bila, din pl. Cîlniştea, judeţul Vlaşca, situată pe valea Cîl­ niştea, departe de Giurgiu de 34 kilometri, de Ghimpaţi, reşe­ dinţa plăşeî, de 4 kil., iar de Bucureşti de 40 kil. Suprafaţa moşiei este de 2850 hect., din care 15 hectare pă­ dure. Proprietatea dă un venit anual de 27000 leî. Cu ocaziunea împâmîntenireî s’aQ dat la locuitori 330 hectare de pămînt. In anul 1886, această comună avea 1494 locuitori, din carî C ă m in e a s c a , cătun, pendinte de 298 contribuabili. L a acea dată comuna Cămineasca, de la care venitul comunal se urca la suma şi-a luat numele; situat pe va­ de 7366 lei, iar cheltuelile la lea Cîlniştea, jud. Vlaşca; pro­ 4017 lei. In 1887 a avut venituri prietate a Doamnei Cazimir, 4936 lei, iar cheltuelî 3141 lei. născută Mihăilescu. Aci se află Se află în comună 2 biserici o biserică, deservită de un preot din care una făcută la 1867. şi doi dascăli. Aceste biserici sunt deservite de 2 preoţi şi de 3 dascăli. C ă m in iţo a ia , pîrîil, izvoreşte din Se află o şcoală mixtă, con­ comuna Aninoasa şi Bădeşti, dusă de o învăţătoare. Şcoala co­ plaiul Nucşoara, jud. Muscel, şi prinde 4 clase. In 1888 au ur­ se varsă în rîul Doamna, pe mat la şcoală 3 1 băeţî şi 2 fete. malul stîng, în raionul comunei In anul 1888 s’a cultivat Bădeşti. Formează aproape li­ în localitate, de către 255 lo­ mita de Nord între această co­ cuitori, 113 hectare şi 40 arii mună şi comuna Domneşti. de tutun. In această comună se face C ă m îr z a n , pădure, în jud. Boto­ un bîlciu la 29 Iunie în fie care şani, în partea de S.-E. a co­ an. munei Gorbăneşti, pl. Miletinul. Pe proprietatea CămineascaBila se află: Lacul-de-la-DuzI, C ă m îr z a n i, sat, pe moşia cu aLacul-GrăJinei. Apa Cîlniştea celaşl nume, din jud. Suceava, trece prin mijlocul satuluî. Gla­ com. Ciumuleşti. îşî trage nu­ vaciocul dă în Cîlniştea la Că­ mele de la un străvechid pro­ mineasca. Valea-Neacşuluî dă prietar al moşiei, Cămîrzan. (Vezi pe această proprietate în valea actul de hotărnicie al moşiei Cîlniştea. Valea-Dorobanţul, ce Huşi undesepomeneşte de Podulvine din Naipul, dă iarăşi în Îul-Cămîrzan). Aşezat pe coastele Cîlniştea. Valea-Lungă şi V a­ dealurilor: Dealul-Curţeî, Gania

C ă m in e a s c a ,

C A M lR Z A N ţ

şi Colţun, numără 23 case, po­ pulate cu 26 capî de familie, sau 104 suflete (51 bărbaţi şi 53 femeî), din cari 2 izraeliţi, Are 20 contribuabili. Vatra sa­ tuluî ocupă suprafaţa de trai falei. Moşia e proprietatea d-luî Em. Morţun. Are o suprafaţa de 700 falei, din cari 420 fălci cultivabile, 200 pădure şi 80 finaţ. Locuitorii s’au împroprietărit la 1864 pe Mesteceni şi parte din Movileni. ’ A re o biserică, cu patronul Sf. Gheorghe, construită cu speseleactualulul proprietar, la 1863, deservită de preotul din Ciu­ muleşti. Şcoala din Ciumuleşti servă şi acestui sat. Drumurile principale şutit: ta Fălticeni, prin Leucuşeşti, (13 kil.) şi la Fălticeni, pe la Spătăreşti (16 kil.) La 1803 «Cămîrzani, a pahar­ nicului Lînă, aveau 5 liuzl, cu 60 leî anual, fiind şi un liud de cel fără bir. La aceştia se adăugau breslaşiî Morţuneştî, 3 liuzl, plătind 24 lei bir pe an». Pe Ia 1850, «Cămîrzani i M i ­ tocani, la ţinutul Sucevei, oco­ lul Moldovei, moşie cu părţi, în care moşie au parte şi d-lor fraţii Morţuneştî, i d-luî Costachi Morţun, d-lul Costachi Hîrlescu, i alţi părtaşi în ea. A re sat cu o biserică, deservită de un preot, doi dascăli, doî băjenarl hrisovoliţl, opt nevolnici, 3 vădane, 4 slujbaşi volnici, un jidov; pe lîngă moşiile Bărăşti, Calna, Ciumuleşti, Leicuşeşti, Dumbrăviţa şi altele cu un număr de 18 locuitori». Origina familiei Morţun prezintînd oare-care interes istoric, extragem următoarele din ge­ nealogia făcută de descendenţii}, el, d. Emanoil Morţun, proprie­ tarul acestei m oşii: ' Pe la finele Domniei jiul Pe­

283

c a m n ic io a r a

tru Şchiopul (1590), tînărulPavel Morţun trece din Maramu­ reş în Moldova. Un oare-care Lazăr (urmaş luî Potcoavă) toc­ mai venise cu un corp de ca­ zacă, vrînd să detroneze şi să ia locul luî Petru Şchiopul. Pavel Morţun se aventură în con­ ducerea uneî părţi a oştire! mol­ dovene şi reuşi a pune pe fugă armatele căzăceştî. Vodă răs­ plăti vitejia acestui Romîn, dăruindu-î moşia Budiniţa, din Bu­ covina. Intre 1630— 1640, 4 din­ tre ceî 12 fiî aî luî Pavel Mor­ ţun se căsătoresc cu fete din familiile Goian, Giurgiuvanu, Vasilco şi Volcinoschi. Ceî-l-alţî 8 au numaî fete, pe carî le mă­ rită după Cuciureanu, Hîjdău, Holban, Goroveî si Teodorini. Din primiî patru Morţuneştî se trag toţî urmaşii acestei familii, aflători astă- :î în ţară şi carî au trecut aci după răpirea Bu­ covinei. Un oare-care Morţun, stăpî. nitor al Budinţilor, pe la 1792, lasă treî f ii: Ilie, Lupu şi Con­ stantin. Lupa trece în Rusia la 1731, intră cadet în armata împără­ tesei Ana Ivanovna şi la 1740 ajunge polcovnic. In acelaşi an este recomandat din ordinul îm­ părătesei Ana, de către cance­ larul Ostermann, Domnitorului Moldovei Grigore Ghica, care îl gratifică cu l$oeria de Şătrar. La 1742, se căsătoreşte cu Ma­ ria, fiica medelniceruluî Constan­ tin Lînă, dar îşi reţine partea de Budinţi din Bucovina şi Ghenăuţi de la ţinutul Hotinuluî. Zestrea soţiei era moşia Broş­ teni de la ţinutul Botoşani. In urmă, potrivit diatei luî Andrei Pisoschi, rămîn în stăpînirea Lîneştilor şi moşiile: Leucuşeşti, jumătate din Hîrtop, a treia parte din Huşi, întregi Camîrzani, Obîrşia şi cîte jumă­

tate din Costeşti şi Bărăşti, pe apele Şomuzul-Mare, SomuzulBăei, şi Moldova pănă în Rîşca. Ast-fel pun stăpînire Morţuneştî pe Cămîrzani. Pavel, fiu al lui Ilie, ajunge maior în armata rusească şi, la 1812, e luat prizonier de Fran­ cezi şi dus în Franţa, de unde se întoarce la 1815 şi se călu­ găreşte în mănăstirea Neamţu, de unde era cunoscut sub nu­ mele de Morţun Franţuzul. C ă m n ic io a r a , japşe, jud. Brăila.

Uneşte japşea Cămniţa cu iezerul Mrejarul, în ostrovul Iazul. C ă m n iţa , japşe, jud. Brăila, si­

tuată în ostrovul Iazul; uneşte japşea Rogozul cu japşea Căm­ nicioara. C ă m u e ş ti, sat, în jud. Mehedinţi,

plaiul Cloşani; ţine de com. rur. N egoeşti; are o biserică şi peste 160 locuitori. C ă n ă iţe le , vale

în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pe teritoriul comu­ nei Dichiseni.

C ă n d e ş ti, sat, jud. Dorohoiu, pe

moşia cu acelaşi nume, comuna Dersca, pl. Berhometele. Are 117 familiî, cu 470 suflete. Se află pe şesul Şiretului, între ca­ lea naţională Mihăileni-Botoşani şi pîrîul Molniţa. Aşezările sătenilor sunt bune, fără livezî, numai cu grădini. Proprietatea din vechime a fost a mănăstire! Dobrovăţul din judeţul Vasluiu. Are o biserică, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, de­ servită de I preot, 2 cîntăreţî şi I pălămar. Este de zid, fă­ cută în anul 1858, de poseso­ rul moşiei Stoianovici. In sat este o şcoală, cu 1 în­ văţător, frecuentată de 3 5 elevi.

CĂN EŞTI

Calitatea pămîn tului este bu nă. Sătenii împroprietăriţi au 494 hect. 82 arii pămînt, iar pro­ prietarul moşiei are 298 hect. S ariî cîmp. Pîraie principale sunt: Viţcanul, ce trece pe moşie, şi Mol­ niţa, ce curge pe la hotar. Drum maî însemnat este ca­ lea naţională Mihăileni-Botoşani. Se hotăreşte c u : Călineşti, Pîrîul-Negru, Viţcani şi Buco­ vina. Numirea moşiei şi a satului, se zice, că vine de la Cîndea, ce era din vechime proprietar. In hrisovul din 1463 (6072), Iu­ nie II, de la Stefan-cel-Mare, se vede că un Toma Cîndea era consilier domnesc şi boer de credinţă. C ă n d eşti, sat, jud. Argeş, pl. Ol­ tul; face parte din com. rur. Valea-Ungureni. C ă n eşti, com. rur., în jud. Buzău, pl. Pîrscovul, situată pe ambele maluri ale Sărăţelului-Bercii, la distanţă de Buzău de 40 kil. Li. mitele sale su it: la N., începînd din izvorul Slăniculuî, de la vîr­ ful Beldimănescul, ajunge pe coaste în piscul Glodul, apoî se lasă pe plaiul muntelui Umbrărelul şi se urcă în culminaţia Bocul; la E. se lasă din Bocul, pe la Muchia-Inaltă, merge pe coline, pe la Gîriacul, coborînd în apa Sărăţelului-Bercii, la gu­ ra izvorului Dragomirul, trece Sărăţelul şi lăsîndu-se în jos pe Izvorul-Mirciî, urcă în Muchea-Seacă şi dă în drumul ce merge la Dîlma, apoi pe dînsul pănă în vîrful Dîlmeî; la S., merge pe plaiul Dîlmeî pănă dă în Izvorul-Sărîmbului, coboară puţin pe izvor şi, peste coline, ajunge în marginea căt. Scoruşeşti, urcă pe muchia la-Tei, de unde se lasă în izvorul Poeniţa,

CĂN EŞTI

urcă pe muchia Trestioara, pănă dă în apa Fundata, se abate peste coline şi pe din jos de căt. Criveleşti, dă în izvorul Slănicelul, pe care merge în sus pănă în vîrful Beldimănescul. Suprafaţa acestei comune este de 3880 hect., din care 818 cultivabile, 624 pădure, 357 fi­ neţe, 714 izlaze, 42 livezi, 58 vie şi 1169 sterp. Proprietăţi maî însemnate sunt: Sforile-Banuluî şi Negoşina (ale statului), apoî: Păcurile, Hîrtopeasca-Moşnească, Negoşina, Bondrea şi Valea-Verziî (ale moşnenilor Negoşini, Glodani şi Hirtopeşti). Terenul este accidentat, fiind format în mare parte din pie­ triş şi pămîaturl a lb e ; totuşî are porumb, livezî şi viî. Cul­ tura albinelor e dezvoltată. E bogată în substanţe minerale, mai cu seamă în sare şi ghips. Are 5 mori de apă şi două stîne. Peste an se ţin aci două tîrgurî: la Ispas şi la Rusalii. Căî de comunicaţie n'are alta de cît albia Sărăţelul-Bercii. Vite sunt: 120 boî, 310 vacî, 71 viţeî, 25 caî, 14 epe, 19 mînjî, 1800 oî, 48 capre şi 138 porcî. Stupî are 590. Comuna e formată din cătu­ nele: Glodul, Gonţeşti,Negoşina, Păcurile, Pîrlita, Poenari, Pletari, Şuchea şi Valea-Verziî. Po­ pulaţia sa e de 1570 loc., din cari: 320 bărbaţi însuraţi, 35 neînsuraţî, 14 văduvi, 1 divorţat; 320 femeî măritate, 62 vădu­ ve, 420 băeţî şi 398 fete. Ei trăesc în 369 case. Media naş­ terilor e de 47, a deceselor de 33, a căsătoriilor de 9. Popu­ laţia creşte cu o medie anuală de 14 suflete. Comuna are 299 contrib., din carî 7 comercianţi romînî şi un străin. Stabilimente comerciale sunt 5Budgetul comuneî e de 130 11.

284

Comuna are o şcoală, fre­ c rentată de 32 elevi şi 3 eleve. Carte ştiu 65 loc. Biserici sunt 5, deservite de 3 preoţi, 5 cîntăreţî şi 5 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul S-ţii Impăraţî. Cîrciumî sunt 3, Comuna exista la începutnl secolului şi era repre­ zentată prin satele: Căneşti, Pâcrrile şi Negoşina. In urmă, satul Căneşti fiind situat pe un te­ ren mobil, pămîntul a fugit, ca­ sele s’au dărîmat şi locuitorii s’au împrăştiat prin cătunele vecine, maî cu seamă la Gonţeşti şi Pîrlita. Dintr’un hrisov a lui MateiO-Basarab, din anul 1643, A u ­ gust 8, reese că după ce hoţii au omorît pe Egumenul Răsbici de la mănăstirea Mendicul (Vintilă-Vodâ) şi i-au furat hrisoa­ vele şi alte acte de proprietate, iar ceata moşnenilor Brăgheşti şi a pus stăpînire pe moşiile ce le poseda pănă acum mă­ năstirea, conduşi maî cu seamă de Dragomir Frige-Cîine şi de fiii săi Gonţea şi Dumitraşcu, aceşti capî aî răzvrătitorilor au fost goniţi din vecixia lor locu­ inţă, c j ocaziunea judecăţii ce a avut loc între moşnenii Bră­ gheşti şi călugării de la Menedicul, cînd mănăstirea şi-a recîştigat averea. E probabil dar, că Dragomir Frige-Cîine şi fiul său Gonţea să se fi stabilit în com. Căneşti, dînd naştere sa­ telor Valea-Dragomirului şi Gon­ ţeşti. C ă n e ş ti, cătun, al com. Căneşti,

jud. Buzău, In urma prăbuşire! pămîntuluî şi dărîmărei caselor, locuitorii s’au împrăştiat în că­ tunele Gonţeşti şi Pîrlita. Totuşî maî numără încă vr’o 20 loc., rămaşi pe la vechiul lor avut. C ă n e şti, colbiă,

în jud. Buzău, com. Căneşti, formată ţnaî mult din pămînturî albe.

CĂPĂŢhVA

C ă n ic e a , sat, în jud. Mehedinţi, pl. C ern a; ţine de com. rur. Izverna. C ă n o a s ă ( V a le a - ) , izvor de apă

minerală, situat pe loc şes, a­ proape de şoseaua naţională, în centrul comunei Breaza-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova, aparţinînd obşte! locuitorilor. A pa con­ ţine pucioasă şi iod. Nu i Va făcut nici o analiză himică pănă acuma. C ă n ţe lă r e ş ti, sat, din com. Bîr-

zeşti, pl. Stemnicul, jud. Vas­ luiu, situat pe coasta de V t a dealului Plopul, fiind udat spre V. de rîul Bîrlad, Se întinde pe o suprafaţă de 342 hect., din carî 95 ale lo­ cuitorilor, avînd o populaţie de 25 fam., saă 135 suflete. Are: o biserică făcută din lemn, la 1807, de fostul proprietar, Pe tru Cazimir; 3 cîrciumî. Vite sunt: 71 vite marî cor­ nute, 80 oî, 8 caî şi 7 rîmătorî. Locuitorii posedă: 16 pluguri şi 30 care cu boî, 2 căruţe cu cai şi 15 stupi. In partea de N. a satului, pe drumul vechiu dintre Vasluiă şi Iaşi, se află un pod mare de piatră, peste o rîpă, formată din scursura ploilor ce vine des­ pre deal. A cest pod a fost făcut la 1636, de Hatmanul Gavriil, fratele lui Vhsile - Vodă - Lupu. L a partea de V . a podului se află o piatră în zid, cu inseripţiunea slavonă, a cărei tradu­ cere o dăm aci: «Acest pod l’a făcut Gavriil Hatmanul şi cneghinea lui, Liliana. In zilele fratelui său IoanV asile-V oevod, în anul 7144 (1636)». C ă p ă ţîn a , cătun (tîrlă), în pl- lalomiţa-Balta, jud. Ialomiţa; este pendinte de com. Crunţi.

c a p Aţ I n a

C ă p ă ţîn a

285

sau

C ă p ă c in a ,

deal,

p l. B is tr iţa -d .-s ., j u d . B a c ă Q , îm ­ b ră c a t c u p ă d u r i în c a r e s e a flă

Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. Aci se fabrică brînză la stînile cu numirea muntelui.

un iz v o r c u a p ă s u lf u r o a s ă , p e te rito riu l c o m .

F în t în e l e . P e a ­

c e s t d e a l s ’ aQ g ă s i t u r m e d e o e x p lo a ta r e

v e c h iă

de

sa re

şi

p ie tre d e c o n s t r u c ţ ie .

Qşipăţîna, deal, în partea vestică a văeî Lozova, com. Braniştea, pl. Şiretul, jud. CovurluiQ, Căpăţîna, deal, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Pînceşti, spre V. de satul Pînceşti. Căpăţîna, ( M ă g u r a - C ă p ă ţ î nei - ) , cuhne de dealuri, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., în partea de V . a eî, şi despărţind-o de pl. Rîmnicul. Se întinde printre afluenţii rîuluî Rîmnicul-Sărat şi aceia ai Slămniculuî. Prelungirile sale su n t: Gurguia, Gurguiatul şi Trăisteni, în pl. Marginea-d.-s.; Jinurul şi Coţatcul în pl. Rîmnicul-d.-s. Este acoperit cu păduri, din carî multe sunt în exploatare.

C ă p ă ţîn a , pădure, pe muntele cu acelaşî nume, com. Nucşoara, jud. Muscel, în întindere de 800 hect., cU un masiv întrerupt din cauza devastăreî pădureî. Se învecineşte la N. cu Boureţul, la S. şi E. cu muntele Oticul, Ia V. cu Spinarea. C ă p ă ţîn a , pîrîiaşi jud. BacăQ, pl. Tazlăul-d.-s., com. Schitul-Frumoasa, care curge pe teritoriul satuluî Schitul-Frumoasa ; în­ cepe din localitatea numită Rîtu) şi se varsă în pîrîul Ghidion. C ă p ă ţ în a - P o r c u lu i, munte, jud.

Prahova, care trece şi pe terito­ riul judeţului Dîmboviţa. A re o înălţime de 1364 m. d’asupra nivelului Măriî-Negre. Este si­ tuat la limita jud. Prahova, plaiul Peleşul, com. Predeal. E aco­ perit cu pădure. C ă p ă ţîn a ta , pădure, jud. BacăQ,

Căpăţîna, deal, între satele Bou­ reni şi Soci, jud. Suceava. Căpăţîna, mu ite, al comuneî Horezul, jud. Gorj, la N. plaiu­ lui Vulcan. E acoperit cu pă­ dure de brad şi fag. Pe el păşunează vara vitele locuitorilor. Căpăţîna, munte, jud. Muscel, pl. Nucşoara, com. Nucşoara. Căpăţîna, munte, în jud. Sucea­ va, peste care trece hotarul între com. Broşteni si Buco­ vina (1383 m.) Căpăţîna, (Vezî Licura, judeţul Vîlcea). Căpăţîna, muntet la N. comu.ieî

pl. Tazlăul-d.-s., com. Luncani; e foioasă; se întinde şi în sec­ ţia Secătura. C ă p ă ţîn e n i, sat,

pe rîul Argeş, jud. Argeş, pl. Loviştea, cu IOO locuitorî; face parte din com. rur. Corbeni. Are o biserică, cu hramul S-ţiî îngeri, deservită de un preot şi un paracliser. A icî sunt ruinele vestitei Ce­ tăţi a lui Ţepeş-Vodă, zidită pe vîrful unei stînci înalte, care surplotnbează Valea-Argeşului. Zidurile aQ aproape 30 m. lun­ gime, 12 lăţime şi 12— 20 m. înălţime. Grosimea lor este de peste un metru. Legenda po­ pulară atribue luî Ţepeş-Vodă această cetate, pe care ar fi zi­ dit-o întrebuinţînd ca salahori pe

C Ă P Ă Ţ tN O S U L

nişte boerî din Tîrgovişte, carî complotaseră în contra lilî. Rui­ nele sunt măreţe şi poziţimjea locului admirabilă. C ă p ă ţîn en i, fost sat domnesc. L ’a dăruit Radu-Vodă Călugă­ rul,la anul 1546,Vistierului Radu, pentru vitejia sa în bătălia cu Stroia Pribeagul. C ă p ă ţîn en i, moşie, proprietatea Statuluî, jud. Argeş, pl. Loviştea, cu o întindere de 25.100 pogoane, din care 4600 'po­ goane pădure. L a 1877, avea o arendă anuală de 14.558 leî 21 banî şi a fost ipotecată îm­ preună cu alte proprietăţi ale Statuluî, pentru acoperirea emi­ siune! biletelor ipotecare în su­ ma de 27 milioane. Pe perio­ dul 1883-88, arenda acestei mo­ şii a scăzut la 7700 leî. Pe această moşie se află maî multe mori şi herestrae, pe nul Argeş. C ă p ă ţin eşti, sat, cu 290 locui­ tori, jud. Argeş, pl. Piteşti. Face parte din com. rur. Dobrogostea-Negovani. C ă p ă ţîn eşti, cătun al com. Mără­ cineni, jud. BuzăQ, situat pe ma­ lul iazului BuzăQl. A re 470 lo­ cuitori şi 105 case. C ăp ă ţîn eşti, sat, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Broşteni. C ă p ă ţîn eşti, moşie, în jud. BuzăQ, com. Mărăcineni, căt. Căpăţî­ neşti. A re 453 hect.j din care 362 arabile, 50 crivină şi izlaz, restul prund. Pe apa iazului, ce trece printr’însa, are 3 mori.

Căpăţînosul,

pădure, jud. Ba­ căQ, pl. Bistriţa-d.-s., com. Fintinelele, care îmbracă dealul

C Ă P IN T E N I

Căpăţîna, şi aparţine Principe­ sei Schoenburg - W aldenburg; aci sunt izvoare cu apă sărată. C ă p in ten i, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floreşti. A re 560 suflete, 302 bărbaţi şi 258 femeî. Locuesc în 137 case, construite mal toate din bîrne şi foarte puţine de zid. Printre cele de zid este u.ia boerească, a ră­ posatului 13. Bălcescu. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Floreşti, ce este la 3x2 m. depărtare. In anul şcolar 1892­ 93 au urmat 18 băeţî la şcoală. Ştifl carte 33 bărbaţi şi 2 femeî. Satul Căpinteni este legat printr’o şosea cu satul de reşedinţă, Floreşti. In sat este o biserică, fondată de Bălan Poenaru. Are 17 pogoane proprietate. Este de lemn şi serbează hramul S-ţilor Voevozi. C ă p ita n -Ism a il, grădină, în jud. Constanţa, plasa Hîrşova, com. Hîrşova. E situată pe marginea Dunărei, lâ I kil. spre E. de orăşelul Hîrşova. Are o supra­ faţă de aproape 15 hect., ju­ mătate cultivate cu viţă, iar ceal’altă jumătate, cu legume. C ă p ita n u l, munte mare, la N. de com. Dragoslavele şi la V . de com. Rucărul, jud. Muscel, între rîul Dîmboviţa şi rîul Argeşelul. Formează linia de despărţire între aceste rîurî, împreună cu munţiî: Draxinul, Măra, Ţefelega, Preajma, Plăişorul, Pravăţul, Altămaşul şi Mateiaşul.

2K6

C ă p ita n u lu i (V a le a -), vale, ju­ deţul Brăila, la 1 kil. spre N.V . de satul Cazasul. In timpul Turcilor era aci un mare de­ pozit de iarbă de puşcă şi mu­ niţii. C ă p ita n u lu i (V a le a -), vale, în pl. Borcea, com. Lupşani, jud. Ialomiţa; face linie despărţitoare între judeţul Ialomiţa şi Ilfov. C ă p ită n e a sa , moară de apă, pl. Jiul-d.-j., com. Giorocul - Mare, jud. Dolj, pe pîrîul GioroculMarC. C ă p o tea sa , vâlcea, jud. Olt, iz­ voreşte de la Estul com. Vaţa, pl. Vedea-d.-s., şi se varsă în gîrla Veţişoara, pe ţărmul stîng, tot în raionul com. Vaţa. C ă p o te şti, sat, în partea de N. a com. Ivăneşti, pl. Prutul, jud. Fălcifl, situat pe valea pîrîuluî Pietrosul, pe o suprafaţă de 287 hect., avînd o populaţie de 73 familii, 201 suflete, din carî 53 contribuabili. Locuitorii sunt ră­ zeşi vechi, avînd moşia lor, des­ pre care se spune că ar pose­ da documente vechi, de pe tim­ pul luî Ştefan-Vodă.

C ă p ita n u l, pădure, supusă regi­ mului silvic, în raionul comu­ neî Rucărul, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

C ă p o te şti, sat, în jud. Putna, com. Boloteşti, pl. Gîrlele. Că­ tunul este aşezat pe malul Put­ neî, între Măgura şi Putna. A re o populaţiune de 172 su­ flete, carî locuesc în 46 case. Are o biserică filială, cu hra­ mul Adormirea. Şcoală nu se află în comună. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 27, 10 băeţî, 17 fete. Din aceştia, 5 copil, 4 băeţî şi 1 fată, urmează la şcoala din Boloteşti.

C ă p ita n u l, vale, jud. Ilfov, ce se varsă în balta Mostiştea, la S. de com. Obileşti.

C ăp o teşti, sat, face parte din co­ muna Hurueşti, plasa Berheciul, jud. Tecucifl. E aşezat pe coas­

C Ă P O T E ŞT I

ta dealuluî cu acelaşi nume, în partea de N .-E . a comunei, 2 kil. departe de reşedinţa, co­ munei. A re o populaţie de 68 capi de familii, cu 290 suflete, lo cuind în 68 case. A re o bise­ rică, cu hramul Ioan Botezăto­ rul, făcută de locuitori, după cum se vede din inscripţia ce se găseşte în ceaslov şi evan­ ghelie. Are 8 ’/» fald de pămînt. Copii în vîrstă de şcoală sunt: 25 băeţî şi 20 fete. C ă p o te şti, şes, în comuna Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, numit ast-fel după valea Căpo­ teşti. Se întinde spre S. de sa­ tul Hadîmbul, de la poalele dea­ luluî Căpoteşti, pănă în apa Stav­ nicul. Este acoperit mai peste tot de-o luncă deasă cu feluriţi copaci şi maî cu seamă răchiţî. C ă p o te şti, vale, jud. Iaşi. începe de la Sudul văeî Ulmilor şi mer­ ge pănă în hotarul despre Vas­ luifl a comuneî Mironeasa, din pl. Stavnicul. Această vale dim­ preună cu văile: Hadîmbul, Rotariul şi Ulmi, nu sunt de cît numiri de părţî a văeî Stav­ nicul. Căpoteşti formează par­ tea de la sfirşit a acestei văî. T ot cu numele de Căpoteşti se află şi un şes. Legenda spune că numele văeî i s’ar fi dat, după numele unuî tîrguşor ce odinioară ar fi existat aci şi din care se găsesc şi astăzi pietre şi bucăţi de cărămizi. Se poate ca în timpurile vechî să fi fost pe acolo vr’o locuinţă de oameni, şi despre aceasta ne putem încredinţa după cele ârătate în «Letopiseţul» la pag. 320, t. I. că: «în timpul cînd Calga Sultanul cu oştile de la Soroca s’a tras la Ţuţora şi Hamil Hat­ manul cu tabăra pe Vladnic, Vasile-Vodă înspăimîntat că-Tâ-

CAPUTEANUL

tarii înaintase pănă sub tîrgul Iaşi, a pornit pe Doamnă îm­ preună cu casele boerilor, prin frinturile codrilor pe la Căpo­ teşti, spre Cetatea - Neamţului. Apoi singur Vasile-Vodă, după cîte-va zile a lăsat Iaşi, aşezîndu-se în nişte poene în codrul Căpoteştilor dimpreună cu cur­ tea sa.» Din faptul acesta re­ zultă, că, de oare - ce Domnul s’a retras cu curtea aicea, de sigur că în astă localitate, a trebiit să fie vre-o locuinţă de oameni, cu toate că nu o po­ meneşte Letopiseţul. Cu numele de Căpoteşti se află un sat în com. Scheia din jud. Vasluiu, tot pe valea pî­ rîuluî Stavnicul, maî în jos de com. Mironeasa din jud. Iaşi. Localităţile sunt aproape u ia de alta. culme de dealuri, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Dărmăneşti, care se desprinde din muntele Chinul, trece prin Măguricea şi Vîrful - Rusului şi formează ridicăturile din stînga Uzului.

C ăp u tean u l,

C ăp rarilor ( D e a lu l-) , colină, în

jud. Buzău, com. Cislăul. începe din faţa muntelui Scărişoara şi se fineşte la Muchea-Rudarilor. C ăp rarilo r ( V â lc e a u a - ) , vâlcea,

care străbate partea de E. a com. Brebul, pl. Prahova, jud. Prahova. S’a numit ast-fel, se zi­ ce, de la păstorii de capre, carî aveau tîrle în aceste locuri.

287

nei Olăneşti, plaiul Cozia, jud. Vîlcea, unde sunt stîne şi unde se fabrică brînză.

CĂPRENl

al pîrîuluî Neagra-Broşten ilor, jud. Suceava. C ă p r ă r ie l ( V a le a -) , vale, conti­

C ă p r ă r e t e le , jud.

Gorj, depre­ siune pe Dealul - Muereî, înce­ pînd la Vestul cătunului Roşiad.-s., şi terminîndu-se la hotarul Prigorii.

C ă p r ă r e ţ e le , munte, com. Cheia,

nuare a Văeî-Puiciî, spre V.-E. de comuna Ţigăneşti, jud. T e ­ cuciu. munte, între comu­ nele Monteorul, Merei şi Lipia, jud. Buzău, acoperit de pădurî.

C ăp rean u ,

plaiul Cozia, jud. Vîlcea. C ă p r e a n u l, vale, în com. C ă p r ă r ia . V . Dealul-Mare, com.

Sineşti, pl. Cîrligătura, judeţul Iaşi. C ă p r ă r ia , deal, acoperit de pă­

dure de fag, lîngă satul Bîdiliţa, jud. Suceava.

Mon­ teorul, jud. Buzăfl. începe din fundul muntelui Chilmiziul, se uneşte cu alt izvor, Căpreanul, şi se scurge în pîrîul Sărata, la Fîntîna-Păduceluluî, de pe moşia Sărata-Banuluî.

C ă p r e a s c a (N e n ia -) , pădure, în C ă p r ă r ia , localitate, jud. Brăila,

situată la N.-V. de cOm. Berteşti-d.-j., pl. Balta. Sunt aci puţuri pentru adăparea vitelor. Se zice că altă dată aci Turciî aveau turme de oî şi capre, de unde şi numele localităţeî. movilă, jud. Brăila, la N.-V. com. Nazîrul, ca la 3 kil. şi jum. spre E, de Roman. Servă de hotar între com. Nazîrul şi Cotul-Lung. ’

comuna Vadul-Soreşti, jud. Bu­ zăfl, proprie.ate a statuluî, pen­ dinte de Episcopia de Buzăfl, situată pe moşia Modruzeşti şi Căpreşti; are 138 hect. pădure. V ezi Arseanca, jud. Vîlcea.

C ăpreasca,

C ă p r ă r ia

C ă p r ă r ia , pîrîu, în jud.

R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Dă­ nuleşti. Izvoreşte din dealul Că­ prioara, curge d’alungul luî şi merge de se varsă în rîul R.-Sărat, lîngă cătunul Toropăleşti.

C ă p r ă r ie l ( D e a lu l-) , deal, pe te­

ritoriul com.Dolheşti, pl. Crasna, jud. Fălciu.

Căprăreasa, cătun (tîrlă), în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pendinte de com. Tonea.

C ă p r ă r ie l ( P o ia n a -) , poiană, ju­

C ăprăreaţa, deal, com. Mihăeşti, pl. Oltul-d.-s., ju d . Vîlcea.

deţul Dorohoiu, în pădurea de pe Dealul-Lupărieî, com. Dersca, pl. Berhometele.

Căprăreaţa, munte, la N. comu­

C ă p r ă r ie l (P îr îu l-) , mic afluent

C ă p re n i, comună rurală, din jud.

Dolj, pl. Amaradia, situată în partea de N.-V. la 52 kil, departe de Craiova şi la 23 kil. departe de Melineşti, reşedinţa plăşeî Am^radia., E situatăîntre dealurile Artan, Boloşeni şi Icleanul, pe ambele maluri ale rîuluî Amaradju şi pe pîrîul Amărăzuia, > Limitele com. sunt: la E. co­ muna Slăvuţa, la V. com, Andreeşti (Gorj), la N. comuna Pegeni şi Băceşti (Gorj), la S. com. StoinaTerenul comuneî este acci­ dentat de dealurile Boloşeni şi Icleanul şi de piscurile: -Doga­ rului, -Spirei, Gîgîiul, Grînolea, Boloşeni, Bîroaia şi A,rtanul. Dealurile sunt în legătură cu munţiî Gorjuluî; afl o înălţime

C Ă P R E N I-D E -JO S

aproximativă de 600 m. şi sunt acoperite cu viî, fineţe şi pă­ durî. Comuna este udată de rîul Amaradia ce trece prin centrul comunei şi care se încarcă pe stînga cu pîrîul Amărăzuia, iar pe dreapta cu pîrîul Plopul. In timpul primăvereî şi al ploilor torenţiale, rîul Amaradia se re­ varsă. Pe teritoriul comuneî se află balta Câragic-Boloşenî, ce se scurge în Amaradia şi unde se găsesc şi peşti mulţi. Smîrcurî sunt : Arcanul şi Scurtul. Com. Câpreni se crede că-şî trage numele de Ia o mică vâl­ cea, Capra, pe care este a­ şezată. In vechime eoprîndea 7 sate şi anum e: Boloşeni, Căpreni-d.-j., Brădeşti, Grînolea, Scurţii, Cornetul, Gîgîiul. A fost un timp cînd coprindea şi satele : Ciorari - din - Stoina şi Toiaga, din com. Slăvuţa. Azî, comuna este compusă din 9 sate şi anume: Boloşeni, Căpreni-d.-j., sat de reşedinţă, Căprent-d.-s,, Cornetul, Gîgîiul, Golimbeiul, Grînolea, Scurtul şi Plopul. In comună sunt 3 biserici vechi şi una n ouă: una de zid în satul Căpreni-d.-j., cu patronii Sfinţii - Gheorghe şi Dimitrie ; alta în Cornetul, tot de zid, fon­ dată la *863, de Ioan Pascal Caragea şi sora sa Raluea Măldărescu; are ca patron Cuvi­ oasa Paraschiva ; alta îrt Boloşeni, c i patronul S-ta MariaMicăs In satul Căpreni-d.-s. sunt 2 şcoli primare, 1 de băeţî şi alta de fete, ce funcţionează din 1882. Am bele şcoli sunt sub acelaşî acoperiş; localul este în bună stare. Fie-care şcoală îşî are în­ văţătorul eî. în anul şcolar r&92— 93 au fost frecuentate,

288

cea de băeţî de 70 şcolari şi cea de fete de 20 şcolăriţe. Populaţiunea comuneî se urcă la 2247 suflete, din carî 1196 bărbaţi şi 1051 femeî. Străini sunt 11, 6 Germani şi 5 Ovreî. In 1864 s’au împroprietărit 334 locuitorî. Suprafaţa teritoriului comunal trece de 3500 he :t., din carî 1170 hect. arabile, 1780 hect. pădure, 335 hect. izlaz, 160 hect. fineaţă, 119 hect. viî şi 55 hect. teren sterp şi lacuri. Moşiile sunt în număr de 9 şi poartă fie-care numele satu­ luî pe care se află. Pădurile se găsesc pe moşiile Căpreni-d.-s.r Boloşeni, Scurtul, Plopul, Cor­ netul şi Căpreni-d.-j. şi aparţin d-neî Ecaterina Căpreanu, d-lor Logadi, Zavarof, Murgăşianu şi moşnenilor. Felul arborilor ce se găsesc, sunt: gîrniţa şi ştejarul carî predomină, apoi goni ni, fagi, ceri, paltini, teî, sorbi, jugaştri, carpeni, sălcii şi anini. Sunt două mori cu aburi: una pe proprietatea d-neî Căprianu în satul Căpreni-d.-s., şi alta în satul Plopul, pe proprietatea d-luî Zavarof. Meseriaşi sunt 4: doî tîmplarî, un zugrav şi un brutar. Locuitorii posedă 1218 vite cornute, 56 caî, 1774 oî, 368 porci şi 330 capre. Cîrciumî sunt 8 şi băcănii 2; una este în Căpreni-d.-s. şi alta în Căpreni-d.-j. Comuna Căpreni este stră­ bătută de şoseaua judeţeană Căpreni-Craiova, pe o lungime de 8 kil. Satele intre ele sunt legate prin potece de car şi drumuri neşoseluite. Veniturile com. pe 1892— 93 au fost de Iei 3177,60. Cheltuelile com. pe 1892— 93 au fost de lei 3119,27. Contribuabili sunt 756.

C Ă P R E N I-D E -S U S

sat, pendinte de com. rur. Căpreni, jud. Dolj, situat pe rî'il Amaradia, aproape de confluenţa lui cu Amaradia, Ia 52 kil., N.-V. de Craiova Are 389 suflete, 200 bărbaţi şi 180 femeî. Copiii din sat ur­ mează la şcoalele din satul Căpre­ ni-d.-s., ce sunt la I kil. de­ părtare. Cu vîrstă de şcoală sunt 13 copiî. Ştiu carte 9 bărbaţi şi 1 femee. In sat este o biserică de zid, cu hramul Sf. GheOrghe şi Sf. Dumitru 4 , I cîrciumă şi 1 băcănie. Şoseaua judeţeană care leagă acest cătun cu Craiova îî înles­ neşte comunicaţia la N. spre cătunele Căpreni-d.-s. şi Golumbei îl, i .r la S. spre Ciorari şi Stoina.

C ă p r e n i- d e - jo s ,

pădure par­ ticulară, pl. Amaradia, comuna Căpreni, jud. Dolj, satul Că* preni-d.-j. Aparţine d-luî N. Murgăşianu. Felul arborilor ce se găsesc sunt: cerul, plopul, fra­ sinul, aninul; predomină ste­ jarul.

C ă p r e n i-d e -J o s ,

C ă p r e n i-d e -S u s .ja /', pendinte de

com. rur. Căpreni, jud. Dolj, pl. Amaradia, situat la t kil. la N. de Căpreni-d.-j., cătunul de fe■ şedinţă al comuneî; Cu 3 î j s u ­ flete, 167 bărbaţi şi 148 femeî. In sat sunt 2 şeolî; una de băeţî, ce funcţionează de maî fault şi una de fete ce funcţi­ onează din 1882. Localul şcoa­ lelor este îrt bună state, con­ struit din bîrne. Pentru ele S’aă cheltuit 4000 leî. Ambele şcolî sunt sub acelaşi acoperiş. ŞCOala de fete are o învăţătoare, şi este întreţinută de comună, iar cea de băeţî este întreţinută de stat şi are un învăţător. Şcoala de băeţî a fost frecuentată în anul 1892— 93 de 70 băeţî şi cea de fete, de 20 eleve.

CAFREN1-DE-SUS

289

In sat este o circiumă şi o băcănie. Cătunul acesta se leagă de Căpreni-d.-j. prin şoseaua jude­ ţeană Craiova-Căpreni. O şosea vecinală îl leagă la N. de Golumbeiu. pădure parti­ culară, pl. Amaradia, com. Că­ preni, judeţul Dolj, satul Câpreni-d.-s.; aparţine d-neî Ecaterina Căpreanu. Felul arborilor sunt: gîrniţa, cerul, plopul, aninul, jugastrul, carpenul, salcia; aninul şi stejarul predomină.

C ă p re n i-d e -S u s,

moşie, în com. Vadul-Soreşti, ju d e­ ţul Buzău. Vezi Modruzeşti-Căpreni.

Căpreşti - M o d r u z e ş ti,

Căpriana, v îr f de deal, jud. Ba­

căfl, pl. Bistriţa-d.-j., com. Fundul-Răcăciuni, situat lîngă satul Curmătura.

zăfl. Ese din munţii Istriţa şi se scurge în Apa-Limpede. C ă p r io a r a , deal, în jud. R.-Sărat,

plaiul Rîmnicul, com. Dănuleşti. Se desface din Măgura-Căpăţîneî, se întinde în partea de E. a comuneî, printre rîul Coţatcul şi pîrîul Caprăria. Se ter­ mină în rîul R.-Sărat; e aco­ perit cu pădurî. C ă p r io a r a , pădure de salcie, pe

malul Şiretului, în com. Piscul, pl. Şiretul, jud. Covurluiti. In ve­ chime, aici era un sat, care s’a desfiinţat, cînd locuitorii lui s’afl adăugat la formarea satuluî Piscul. C ă p r io a r a , pădurice, judeţul T e ­

cucifl, com. Tudor-Vladimirescu, situată la extremitatea judeţu­ lui, în partea de Sud, lîngă Şiret. C ă p r io a r a , vale,

Căpriana, deal, îmbrăcat în pă­ dure de fag, în jud. Suceava, com. Tătăruşi.

com. Rîmeşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. Se varsă în rîul Beica, tot în ra­ ionul acestei comune.

Căprianul, deal, jud. Bacăfl. pl. Bistriţa-d.-j., com. Fundul-Răcăciuni; acest deal desparte com. Fundul-Răcăciuni de comuna Gropile.

C ă p r io a r e i ( V a le a -) ,

Căprianul, pădure, jud. Bacăfl, pl. Bistriţa-d.-j., com. FundulRăcăciuni, de pe teritoriul mo­ şiei Gîşteni.

C ă p r io a r e ! ( V a le a -) , vale, jud.

Căprianul, pîrîiaş, jud. Bacăfl, pl. Bistriţa-d -j., comuna Fundul-Răcăciuni. Izvoreşte din pă­ durea cu acelaşi nume, udă sa­ tul Curmătura, unde se încarcă cu pîrîiaşul Curmătura şi se var­ să în pîrîul Răcăciuni.

C ă p r io a r e le , deal, jud. Dolj, pla­

Căprinişul, (P iţig o ia s c a ) , vale, în căt. şi com. Breaza, jud. Bu­ 67i7 0» M u te le I h c f io u u i

O e o ift a jlt .

.

V oi I i .

izvor, în jud. Buzăfl, com. Dumbrava-Colţii, căt. Lupoaia. Ese din loca­ litate şi se scurge în Valea-Colţilor.

Tecucifl, situată la V . de satul Matca; se întinde pănă la S. de sat.

iul Jiul-d.-mj., com. Intorsura, de lîngă care începe hotarul de N. către com. Vîrvorul. C ă p r io r u l, sat, jud. şi pl. Dîm­

boviţa, cătunul comuneî Tătărani. A cest cătun are în raionul săfl 1 1 7 S hectare de pădure.

CĂPUŞENI

C ă p rio ru l, torent, jud. Gorj, ce ia naştere de la Sudul com. Roşia şi se varsă în Roşia la hotarul Colţeşti, dînd naştere văeî cu acelaşî nume. C ă p rio ru lu i (D ea lu l-), deal, co­ muna Colteşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea. C ă p r io r u lu i (M u ch e a -), colină, în jud. Buzăfl, com. Căneşti, pe hotarul despre com. Policiori. C ă p rişo a ra , v îr f de munte, în dreapta rîuluî Argeş, jud. A r ­ geş, plaiul Loviştea. C ă p riţa , pădure de fag, pe poa­ lele dealuluî Pietrişul, din com. Valea-GIoduluî, jud. Suceava, lîngă frontieră. C ă p riţe i ( I z v o r u l- ) , ivzor, în com. Tislăul, căt. Valea-Caprei, jud. Buzăfl. începe în pădure şi se scurge în rîul Nişcovul. C ă p riţe i (P îrîu l-), mic afluent al Bistriţei, în jud. Suceava, com. Broşteni. C ă p şu n a , sat, jud. Dîmboviţa, pl. Cobia, cătunul comunei Co­ bia. C ă p tă la n i, sat, face parte din com. Motoşeni, jud. Tecucifl, situat pe coasta dealului ApaNeagră, departe de reşedinţa co­ muneî cu 6 kil. A re o populaţie de 32 capî de familii, cu 121 suflete. L a S. de sat se află ruinele uneî biserici, numită Biserica-din-Spinî. C ă p tă re şti, trup de moşie ne­ locuit, din proprietatea Strîmba, situată în plasa Cîlniştea, jud. Vlaşca. C ă p u şe n i, sat, în pl. Simila, jud. 37

CĂRAREA

Tutova, com. Vlădeşti, spre N. .de satul Vlădeşti. Are 192 lo­ cuitori (din cari 16 ştiu carte) şi SS de case. Locuitorii se o­ cupă cu rotăria şi facerea man­ galului.

C ă r ă m id a , trup de pădure, a sta­

C ă r ă m id e î ( D e a lu l-) , deal, jud.

tuluî, în întindere de 20 hect., care împreună cu trupurile: Gă­ vanele, Valea-Ocolitureî şi Valea-Iepureluî, formează pădurea Bălteni, din com. Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

Constanţa, în pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comunelor Ostro­ vul, Almalîul şi Bugeacul. Se desface din dealul Sapce-Bair. Se întinde spre E. în formă de semicerc, avînd o direcţiune ge­ nerală de la N. -V. spre S.-E., prin partea vestică a plăşeî şi a com. Bugeacul, prin cea sudică a com. Ostrovul, şi prin cea nordică a comuneî Almalîul. Din el izvoreşte Valea - Bugeaculuî. Pe muchea luî merg drumurile Ostrovul - Cuzgun şi Almalîul Bugeacul. A re o înălţime de 97 m. Este acoperit cu livezî şi puţine semănături.

C ă r a r e a , cătun (tîrlă), în jud. Ia­

lomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, pe teritoriul comuneî Cosîmbeşti.

C ă r ă m id a , loc izolat, com. Băl­

teni, plasa Cerna d.-s., judeţul Vîlcea.

loc, judeţul Băcău, pl. Bistriţa-d.-s-, pe te­ ritoriul com. Ciumaşi.

C ă r ă m id a , vale mică, în judeţul

munte, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Dărmăneşti, situat d’a dreapta Uzului.

C ă r ă m id a r i, sat, judeţul Brăila.

C ă r a r e a - lu î - R a d u ,

Vlaşca, pe proprietatea Uzunuluî; dă în valea Bujorul.

C ă r ă b o a ia ,

podiş, jud. Bacău, pl. Muntelui, com. Dărmăneşti, avînd o întindere de 180 hect. şi acoperit cu fîneţe şi locuri arabile.

(Vezi Licoteanca, de pe moşia Eforiei, din com. Filiul). C ă r ă m id a r i, mahala, în jud. Me­

hedinţi, pl. Motrul-d.-s.J ţine de com. rur. Şeseşti-d.-j. lac, pe proprietatea Paraipani, pen­ dinte de com. Arsachi, pl. Mar­ ginea, jud. Vlaşca.

C ă r ă m id a r ilo r ( L a c u l - ) ,

acelaşî nume, com. Filipeşti-dePădure, pl. Filipeşti, jud. Pra­ hova, la poalele căruia e pă­ durea proprietarului. movilă, în satul Bădărăi, com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iaşi.

C ărădana,

subdivizie a căt. Simileasca - Banul, din com. Si­ mileasca, jud. BuzăQ, numit ast­ fel din cauza că maî toţi locui­ torii se ocupă aci cu facerea cărămideî.

C ă r ă m id ă r ia ,

C ă r ă im ă n e s c ( M u s c e lu l-) , că­

tun, al com. Colţi, jud. Buzău, situat pe un platou înalt şi în­ zestrat cu o frumoasă privelişte. A re 350 locuitorî şi 92 case. De dînsul se alipesc cătunele Camburul, Măţara şi Seciul. C ă r ă im ă n e s c ( M u s c e lu l-) , mo­

şie, în jud. Buzău, com Colţi, căt. Muscelul-Cărăimănesc. Are 320 hect., din cari 82 pădurea Vîrful-Goşiî, restul fîneţe, izlaz şi curaturi. Proprietate în de­ vălmăşie a moşnenilor. Aci se află o bogată sorginte de apă minerală: Muscelul.

( D e a lu l-) , deal, în com. Dăeşti, plasa Oltul-d.-s-, judeţul Vîlcea, pe vîrful căruia se văd farîmăturî de cărămizi marî, în forma cărămizilor în­ trebuinţate la cetăţile romane.

C ă r ă m id e î

C ă r ă b o a ia ,

C ă r ă b u ş u l, pisc, pe muntele cu

CĂRĂPCEŞTl

290

C ă r ă m id ă r ia , baltă, jud. Bacău,

pl. Siretul-d.-s., de pe terito­ riul com. Buhociul. C ă r ă m id ă r ia , şes, jud. Botoşani,

pe teritoriul satului Manoleşti safl Botoşanca, com Curteşti, pl. Tîrgul, numit ast-fel de la urmele de cuptoare de cără midă ce se văd. (D e a lu l-) , deal, jud. Dorohoiu, numit şi DealulLăbuşteî. Se întinde în partea de S. a com. Lozna, pl. Berho­ metele.

C ă r ă m id ă r ie î

C ă ră n ă u l, numire vechie a co­ munei şi cătunului Cîmpulungeanca, jud. R.-Sărat, ce a ră­ mas acum numaî pentru cătu­ nul Cărănăul. C ă r ă n ă u l, sa ’, în jud. R.-Sărat,

pl. Rîm nicul-d.-s., cătunul co­ muneî Cîmpulungeanca, în par­ tea de N., pe poalele dealului Cărănăul, la 3 kil. spre N. de cătunul de reşedinţă. A re 30Q hect., populate cu 24 familii, în totul 266 suflete, din cari 14 contribuabili. C ă ră n ă u l, deal, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Cîmpu­ lungeanca, în partea de V. a eî. Face parte din culmea Cîm­ pulungeanca. Este acoperit cu pădurî. C ă r ă p c e ş t i, sat, în pl. Corodul.

jud. Tutova, la marginea des­ pre S. a jud., pe pîrîul Recea,

c Ar ă r e n i

Are 567 locuitorî, din carî 37 ştifl carte; 175 contribuabili. L o ­ cuesc în 13 1 case. Formează o comună, comunş. Cărăpceşti, cu căt. Tălpăoani. A re 32.50 hect. viî, din cari 7.50 nelucră­ toare, şi 1.50 livezî cu prunî. Comerciul se face de 12 oameni, din carî IO R om îiî şi 2 Evrei, în 12 stabilimente comerciale, din cari 6 cîrciumî. A re o şcoală primară de băeţî şi o biserică. Cărăreni, numire vechie, a sa­ tuluî Hagieni, jud. Ialomiţa. C ârăren ilor (L u n c a - ), luncă, în jud. Botoşani, com. Costineşti, pl. Tîrgul. C ărărilor ( D e a lu l- ) , deal, în judeţul T ulcea, plasa Măcin, comuna Văcăreni, şi cătunul său Gărvanul. Se întinde spre N., avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V., descriind forma unuî semi-cerc şi brăz­ dînd partea nord-vestică a plă­ şeî, pe cea estică a comuneî Jijila şi pe cea vestică a comu­ neî Văcăreni. L a N . se prelun­ geşte cu dealul numit Dealul-cuMonument, la ale căruî poale estice se află aşezat satul Găr­ vanul; la S. cu Dealul - Milcovulul, prin care stă în legătură cu dealul Sevastinul. Poalele sale vestice se sfîrşesc pe malul es­ tic al întinsei bălţi Jijila; cele nord-estice, pe malurile vestice ale gîrlelor Lăţimea şi GîrlaMare; cele de la S. se sfîr­ şesc pe malul drept al pîrîuluî Valea-Jijila. Satul Jijila se află aşezat la poalele sud-vestice ale sale, şi Văcăreni la cele nordestice. Din el îşi iau naştere următoarele pîraie: la V ., Valea-Nucilor, ce se varsă în balta Jijila; la S., Valea-luI-Bran, afluent al Văeî-Jijila; la E.,ValeaGloduluî, afluent al Gîrlel-Marî.

291

înălţimea cea mal mare o atin­ ge în vîrful Pietrosul (162 m.), apoi în Movila-Fuseî (108 m.) şi Movilele-Săpate (102 m.) Pe costişele sale vestice şi estice sunt vil întinse. Din pricina nu­ meroaselor drumuri ce-1 stră­ bat i s’a dat şi numele. Prin­ tre cele mal însemnate drumuri avem : Calea judeţeană MăcinIsaccea, drumurile vecinale Jijila-Azaclîul, Jijila-Văcăreni, Jijila-Gărvanul şi Luncaviţa-Gărvanul-Azaclîul. Este acoperit cu păşuni şi sămănăturî. C ă r ă s o a e a , baltă, în suprafaţă de 3 hect. în partea de S. a satuluî Bucureşti, comuna Sălăgeni, pl. Podoleni, jud. Fălciu. C ă ră şe lu l, baltă, formată din vărsarea Prutului, lîngă satul Şendreni, pl. Braniştea, judeţul Iaşi. C ă ră tn ă u l, cătun al comunei Săruleşti, jud. Buzău. A re 270 lo­ cuitorî şi 36 case. C ă r ă tn ă u l, vechie numire a co­ muneî Săruleşti, jud. Buzău. C ă r ă tn ă u l, vale, în com. Săru­ leşti, jud. Buzău. începe din Fundul-Cârătnăuluî şi dă în valea Pecenega. C ă r ă tn ă u l şi S ă r a ta , pădure, a statuluî, pe moşia Săruleşti-Cărătnăul, jud. Buzău, pendinte de Episcopie, încorporată cu pă­ durea de pe Vatra-Schituluî-Vin­ tilă-Vodă, şi formînd împreună un corp de 1789 hect. C ă r ă tn ă u l şi S ă ru le şti, moşie, jud. Buzăfl. (Vezi Săruleşti şi Cărătnăul). C ă ră u şi, sat, populat de 40 fa­ miliî, în plasa Ialomiţa - Balta,

C Ă R B U N A R IL O R (V A LE A -)

pendinte de comuna Raşi, jud. Ialomiţa. Este situat pe cîmpul Bărăganul, la 5 kil. spre S. de satul de reşedinţă. A cest sat maî poartă numirea şi de Raşi-d.-s. Numirea de Cărăuşi i s’a dat pentru că lo­ cuitorii, pe lîngă plugărie, maî exercită şi meseria de cărăuşi. C ă ră u ţa , pîrîu. în judeţul Su­ ceava, mic afluent al pîrîuluî Sabasa. C ă r ă v a n u l, movilă, plasa Balta, com. Goicea-Mică, jud. Dolj. C ă r ă v ă e a s c a , braţ (privai), în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, insula Balta, com. Şocariciul. C ă rb u n a , deal, pe moşia CapulDealuluî, com. Roşcani, pl. T u­ ria, jud. Iaşi. C ă rb u n a ri, (P o ia n a ), loc izolat, pe malul stîng al rîuluî Bistriţa, în com. Bicaz, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu. C ă rb u n a ri, munte, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Ocna, situat la V. de oraş, pe malul stîng al Trotuşuluî, prezintînd Stînca-Lăstunilor. C ă r b u n a r i (L a -), poiană, com. Tîrleşti, plasa Teleajenul, jud. Prahova. C ă r b u n a r ilo r (V a le a - ) , pîrîu însemnat, în jud. Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul comuneî rurale Nalbant (şi anume pe acela al cătunului său Trestenic). Izvoreşte din poalele sudice ale dealului Cilicul; se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune ge­ nerală de la N.-V. spre S.-E., brăzdînd partea de N. a plăşeî şi pe cea nord-vestică a comu­ neî. Curge prin păduri, printre

CĂRBUNARUL

dealurile Cogea-Cara-Bair, Buiuc - Cara - Tepe, Cuciuc - CaraTepe, de o parte şi CarcamanBair, Canagic-Bair de altă parte; lasă pădurile, trece prin satul Trestenic şi Nalbant, de unde începe să poarte numele de Valea-Pîrîuluî - Teliţa, deosebit de adevăratul pîrîu Teliţa, care udă satul Teliţa. Malurile sale sunt înalte şi pe alocurea şi rîpoase. Ş i-a luat numele în faptul că o mulţime de cărbu­ nari erau stabiliţi în munţi, dealungul acestei văî. C ă rb u n a ru l, sat, în partea de N. a comuneî Valea-Satuluî, pl. Funduri, jud. Vasluiu, numit ast-fel de la ocupaţiunea locui­ torilor carî fac cărbuni. Maî înnainte se numea Filozofi. E si­ tuat pe coasta de S. a dealului Bordea, în marginea jud. Iaşi, pe o întindere de 422 hect., în carî sunt 200 hect. pădure, iar 82 hect. pămînt arabil sunt ale locuitorilor. A re o populaţie de 31 familiî, sau 156 suflete. Are I crîşmă. Pe teritoriul satuluî se află un iaz. Vite sun t: 94 vite marî cor­ nute, 5 caî şi 3 rîmătorî. Locuitorii posedă 7 pluguri şi 13 care cu boi. C ă rb u n a ru l, deal, spre V. de satul Mironeasa, comuna Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, numit ast-fel dela cărbunii ce se fac pe el. C ă rb u n a ru l, pă fure. Vezi Trupurile-de-Pădure, com. Lăicăi, pl. Argeşelul, jud. Muscel. C ă r b u n a r u l,pădure, supusă regi­ mului silvic, în com. Albeşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, în întindere aproximativă de 300 hect., avînd un masiv între­ rupt şi neregulat, din cauza

292

tăerilor neregulate din trecut. Esenţe principale: fag, mestea­ căn şi plop cu vîrstă de 20— 30 anî. C ă r b u n a r u l, pîrîu, în jud. Su­ ceava, com. Broşteni, afluent al Cotîrgaşului. Are de tributar pe Pîrîul-Ţigănuşuluî şi Rîele. C ă r b u n a r u l, poiană, com. Zmeurătul, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C ă rb u n a ru l, vale, jud. Brăila, la Sudul comuneî Fleaşca. C ă r b u n a r u l sau M ă g u r a , pă­ dure, la E. de com. Cetăţenidin-Vale, jud. Muscel, din care izvoreşte valea Măgura şi Mitoiul. C ă rb u n a ru lu i (L a c u l-), lac, în Valea-Găveneî, la hotarul moşielor Uzunul şi Strîmba, pl. Cîl­ niştea, jud. Vlaşca. C ă r b u n ă r ia , pîriU mic, în ju­ deţul Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul comuneî rurale Ba­ labancea şi pe acela al cătunu­ lui său Ţiganca-Taiţa. Izvoreşte din poalele orientale ale dea­ lului N egoiul; se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la V. la E.; udă partea cen­ trală a plăşeî şi vestică a comu­ nei, şi, după un curs de 2 kil., tot prin pădurî şi pe la poalele dealuluî Cărbunăria, se deschide în Valea-Pîrîulul-Taiţa, pe dreap­ ta, ceva mai jos de satul Taiţa. Este tăiat de drumul vecinal Taiţa-Hancearca. Şi-a luat nu­ mele de la dealul Cărbunăria, pe care altă dată se faceau căr­ buni din lemnul pădurilor celor întinse de pe acest deal. C ă rb u n ă riţa , şes, în com. Bo­ zieni, pl. Mijlocul-d.-s., judeţul Neamţu, situat între tîrguşorul

CĂRBUNELE

Bozieni, satul Ruginoasa, dea­ lul Stan şi pîrîiaşele Ciorani şi Ruginoasa. Este împărţit, prin şoseaua Piatra-Roman, în două părţi, dintre care cea despre S. se mai numeşte şi Siliştea. întinderea sa e de 146 hect. (102 fălci), iar terenurile sale priesc semănăturilor de orz şi porumb. C ă rb u n ă to r, vale, în jud. Tul­ cea, pl. Isaccea, pe teritoriul comunei rur. Nicoliţelul. Se des­ face din Dealul-Mare; se îndreap­ tă spre N., avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N.-E,, brăzdînd partea centrală a plăşeî şi a comunei. Curge prin pă­ duri. Are maluri înalte. Se des­ chide după 3 kil. în Valea-Teliţa, chiar lîngă satul Nicoli­ ţelul. C ă rb u n e a n u l, se numea în vechi­ me a treia gură de ocnă, des­ chisă în Sălnicul, plaiul Vărbi­ lăul, judeţul Prahova. A zi se numeşte Baia-Verde, din cauza apei sale verzi. Această apă are o sărătură extraordinară şi o densitate mare. Ocna a avut o adîncime mare. C ă rb u n e a n u l, vâlcea, jud. Pra­ hova. Izvoreşte dintre dealurile com. Slănicul şi V ăleni; trece pe lîngă Baia-Verde şi se varsă în gîrla Slănicul, pe ţărmul stîng, în dreptul penitenciarului din com. Slănicul. C ă r b u n e a s c a , vechea numire a com. Scorţianca, din com. Ama­ rul, jud. Buzău. C ă r b u n e le , deal, la E. de com.

Boteni, pl. Argeşelul, jud. Mus­ cel, din care izvoreşte pîrîul Băneasca. C ă r b u n e le , munte, jud. Gorj, la

293

CĂ R B U N ELE

N. de com. Novaci, lîngă rîul Lotrul. C ărb u n ele, munte,

în jud. Me­ hedinţi, plaiul Cloşani. Este a­ coperit cu brazî.

C ărbunele, pîrîu,

în jud. Me­ hedinţi, plaiul Cloşani. Isvoreşte din muntele Cărbunele şi se varsă în apa Cerna. Dintr’însul se pescuesc păstrăvi.

C ă rb u n e le , pîrîiaş, în com. Vî-

nători Neamţului, pl. de Sus-Mij­ locul, jud. Neamţu. Izvoreşte din povârnişul despre N.-E. al muntelui Pleşa şi se varsă pe partea stînga a pîrîuluî Nemţişorul, drept în faţa pîrîuluî Ma­ gherniţa. C ărb u n elu i ( M o v ila - ) , movilă,

pl. Băileşti, com. Catanele, jud. Dolj, de lîngă care începe ho­ tarul de E. al com. Catanele către com. Bistreţul. C ă rb u n e scu lu i ( M u c h e a - ) , co­

lină, în com. şi căt. Calvini, jud. Buzău, acoperită cu livezi şi puţină vie. Se maî numeşte şi Faţa-Bisericeî. com. rur., în jud. Gorj, partea de S.-E. a comu­ neî Petreşti-d.-s., pl. Amaradia, spre S.-E. şi la 27 kil. de ora­ şul T.-Jiul şi compusă din 2 că tune: Cărbuneşti şi Duţeşti. E situată parte pe deal, parte în vale, în partea stîngă a rîuluî Gilortul. Are o suprafaţă de 800 hect., din carî 400 hect. ara­ bile, 15 hect. vie, 17 prunet, iar restul pădure şi livezî. Pămîntul este fertil. Are o populaţie de 340 fa­ miliî, cu 1034 suflete. Sunt 186 contribuabili. Locuitorii posedă 100 pluguri, 2 căruţe cu caî, 90 care cu boî, 472 vite marî

Cărbuneşti,

cornute, 608 01, 135 capre, 344 rîmătorî, 41 caî şi 92 stupî de albine. Venitul comuneîe deleî 1655, iar cheltuelile de 1643 leî, 39 banî. Gilortul traversează această comună de la N. la S. Comunicaţiunea se face prin şoseaua vecinală ce vine despre V ., pe la capul podului de pes e Gilortul, din com. Petreşti-d.s., legînd-o spre E. cu Licureni. Spre N. se leagă prin şoseaua comunală cu comuna Ştefăneşti. In comună se g ă sesc: 1 moară, cu 5 alergători, pe apa Girlortul, 4 puţuri cu cumpănă şi 10 izvoare acoperite. Are 1 şcoală înfiinţată la 1870 şi frecuentată de 55 elevi. In a­ ceastă comună a patra parte a locuitorilor ştifl carte. Comuna are 4 biserici, din care: una este ruinată; una e de zid, pe malul drept al Gilortuluî, zidită la anul 1797 de Mihail Colţescu; a 3-a la 1780 de locuitorî şi a patra la anul 1790 tot de locuitorî. Sunt de­ servite de 1 preot şi 1 cîntăreţ. căt., jud. Gorj, re­ şedinţa comuneî. Are o supra­ faţă de 430 hect., din care 200 hect. arabile, 8 hect. viî, 10 hect. prunet, restul tufăriş, fî neaţă şi pădure. Pămîntul este fertil. Populaţia sa este de 255 fa­ miliî, cu 761 suflete, din carî 106 contribuabili. Locuitorii po­ sedă 66 pluguri, 1 căruţă cu caî, 60 care cu boî, 300 vite marî cornute, 400 oî, 80 capre, 200 rîmătorî, 22 caî şi 60 stupî. In cătun se găsesc 2 puţuri cu cumpănă şi 6 izvoare aco­ perite. Cătunul are 2 biserici, din cari una e ruinată, iar cea-l’altă făcută de locuitorî la anul 1790.

C ă r b u n e ş ti,

CĂ R B U N E ŞT r

Sunt deservite de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C ă rb u n e şti, com. rur., pl. Pod­ goria, jud. Prahova. In vechime locuitorii ocupîndu-se cu facerea de cărbuni, comuna s’a numit Cărbuneşti. Este situată pe dealurile Lopatna, Hotarul, Sorescu şi Gogeasca-d.-j., şi pe ambele ma­ luri ale gîrleî Lopatna, la 45 kil. departe de Ploeşti, capitala judeţului şi la 15 kil. de a plăşeî. Populaţia sa e de 1107 lo­ cuitorî (544 bărbaţi, 563 fe­ meî); 272 capî de familie; 205 contribuabili. Locuesc în 275 case. In comună e o singură bi­ serică, fondată la anul 1842 şi deservită de un preot. Locuitorii se ocupă numaî cu agricultura. Eî au 22 caî, 120 boî, 120 vacî, 114 viţei, 200 oî, 16 capre, 150 porcî şi 20 bivoli. Parte din locuitorî sunt moş­ neni. 36 s’afl împroprietărit, la 1864, pe moşia statuluî Căldărăşanca, cînd şi li s’afl dat 90 hect., iar 11 pe moşii particu­ lare, dîndu-li-se 35 hectare pă­ mînt. In raionul comuneî, pe apa Lopatna, sunt 3 mori pentru măcinat. Şcoala datează în comuna de la 1864, dar n’a funcţionat re­ gulat. A fost frecuentată în 1892 de 18 băeţî şi 4 fete, din nu­ mărul de 110 copiî în vîrstă de şcoală. Ştifl carte 36 băr­ baţi şi 12 femeî. Toată comuna are o supra­ faţă de 1300 hect. Comerţul se exercită de 4 cîrciumarî. Bugetul comuneî este de leî

6793 • Comuna are numai o singură

CĂRBUNEŞTI

294

C Ă R N IC E N I

com. Cărbu­ neşti, pl. Podgoria, jud. Pra­ hova, pe care se cultivă 13 hect. vie.

( M ă g u r a - c u - ) , mă­ gură, situată în jud. Olt, cam Ia Nord, pe malul drept al Iminoguluî. Servă şi de hotar între delimitarea locuitorilor din cătunul Perieţi-d.-s. şi moşia d-lul A lexe Romanov.

C ă r b u n e ş ti, moşie a statului,fo­

C ă r c e ş ti, sat, cu 200 suflete, jud.

stă pendinte de mănăstirea Căl­ dăruşani, jud. Prahova şi care pe periodul 1888-93, s’a arendat cu 2200 lei anual. Arenda s’a scă­ zut la 1200 leî, pentru-că o parte din moşie s’a vîndut.

Argeş, plasa Oltul; face parte din com. rur. Cuca.

ciovaliştea JaN., Prigoria laS. şi Bengeşti la V . Prin comună trece şoseaua T.-Jiul-Horez-R.-Vîlcea; şoseaua vecinală, care merge la Zorleşti şi rîul Gilortul şl trece prin cătunul Pereşti. Suprafaţa moşiei este de 2500 hect., dintre care 1250 ale locuitorilor şi 1300 ale proprietarilor. Sunt 8000 hectare pădure, 300 hect. livezî, 700 hect. arături, 89 hect. vie, 6 1 1 h ect.păşune.A re:4 biserici, deservite de 4 preoţi şi 4 cîntă­ reţî ; 1 şcoală mixtă, frecuentată de 60 elevi, din cari 15 fete. A re 3 mori şi 3 cîrciumî. Co­ merciul se face de 3 Romînî. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura şi cultivarea grădinilor. Eî posedă: 40 pluguri, 1080 vite marî cornute, 168 cai, 5 bivoli, 1200 ol, 65 capre, 405 rîmătorî. Veniturile com. sunt de leî 1338, bani 56 şi chel­ tuelile de lei 1327, bani 76.

C ă r le ş ti, sat, cu 25 fam., judeţul

C ă r m ă n e ş ti, moşie, fără sat, în

Argeş, pl. O ltul; face parte din com. rur. Vitomireşti-Trepteni.

comuna Costişa, plasa Bistriţa, jud. Neamţu.

şosea, ce vine din judeţul Bu­ zău, la oraşul Ploeşti. E udată de văile: Gogească, Limpezelul, Seciul şi Lopatna. C ă r b u n e ş ti, staţie de dr. d. f . ,

jud. Gorj, pl. Novaci-Amaradia, căt. Petreşti-d.-s., pe linia Fi­ liaşi-T.-Jiul, pusă în circulaţiune la 16 Ianuarie, 1888. Se află între staţiile Bărbăteşti (9.6 kil.) şi Copăcioasa (10.2 kil.) înăl­ ţimea d'asupra nivelului mării de 199'",64. Venitul acestei staţii pe anul 1896, a fost de 93540 lei, 50 bani. C ă r b u n e ş t i, deal,

C ă r b u n e ş ti, moşie, pe care s’au

împroprietărit Ia 1864 parte din locuitorii comunei Tîrleşti, pl. Teleajenul, jud. Prahova. C ă r b u n e ş ti, pădure a statuluî,

în întindere de 1255 hect., pen­ dinte de com. Cărbuneşti, pl. Podgoria, jud. Prahova, for­ mată din trupurile Cărbuneşti (430 hect.), Căldăruşanca - A tîr­ naţi (75 hect.) şi CăldâruşancaAriceşti (750 hect.) C ă r b u n e şti - M în d rişc a , sau M ă n ă stire a - C a şin u l, moşie, fostă a Statului, situată pe teri­ toriul comunei Mîndreasca, jud. Putna, pl. Răcăciuni, în întin­ dere de 650 fălci. Are 2 can­ toane: Mîndreasca (600 fălci) şi Făurei (50 fălci). Trupul nu­

mit D e-Ia-V ale-de-Şosea, în întindere de 400 hect., s’a par­ celat în loturi mici şi s’a vîn­ dut în anul 1890. Arenda eî anuală, pănă la 1890, a fost de 3000 leî. C ă r b u n i ( L a c u l - c u - ) , lac, între

com.Poianasau Gîlmeele, din jud. Oltul şi moşia Crîngeni. Acest lac serveşte ca punct de hotar al moşiilor Poiana şi Crîngeni, jud. Teleorman. C ărb u n i

C ă r lig a t a , deal, jud. Bacău,

pl. Bistriţa-d.-s., de pe teritoriul com. Mărgineni-Munteni.

C ă r n ic e a , lac, în plasa Ialomiţa-

C ă r lig a ta , lac, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., de pe teritoriul com. Nadişa.

C ă r n ic e n i, com. rur. la S. plasa

C ă r lig a ta , pădure, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., din com. Drăgugeşti. C ă rlig e i, com. rur., din plasa No­ vaci-Amaradia, jud. Gorj, si­ tuată pe ambele maluri ale pî­ rîuluî Galbenul, la 36 kil. spre răsărit de T.-Jiul. Este formată din 3 cătune : Cărligei, Pereşti şi Bălceşti. A re 300 familiî, cu 1370 suflete, din carî 265 contribua­ bili. Este coprinsă între comu­ nele Bumbeşti-Piţicul Ia E., Po-

Balta, insula Balta, com. Stelnica, jud. Ialomiţa.

Turia, jud. Iaşi, Ia o depărtare de 18 kil. de oraşul Iaşi. Este aşezată între şesul Prutului şi al Jijieî. Terenul său e puţin ac­ cidentat şi prezintă mal multe podişe întinse, avînd satele si­ tuate parte pe aceste podişe şi parte pe coastele lor. Este formată din satele: Cărniceni, Şetrăreni, Probota, Blîndeşti, Raiul, Ţigăneşti (Căminăreşti, tîrguşor) şi Perieni. Suprafaţa este cam de 8400 hect. şi po­ pulaţia sa de 695 fam. sau 2648 locuitorî Romînî, cari se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vi­ telor.

C Ă R N ICE N I

In comună sunt cinci biserici, deservite de 4 preoţi şi 6 cîn­ tăreţî; treî şcolî, cu 4 învăţă­ tori şi 119 şcolari, (87 elevî, 30 eleve); 6 mori, 4 de apă şi 2 de aburi. Budgetul este de 17252 leî 59 banî Ia venituri şi 16940 leî 60 banî la cheltielî. Numărul vitelor se urcă la 9270 capete,din carî: 35003 vite marî cornute, 348 caî, 4698 oî, 20 capre şi 809 rîmătorî. Cărniceni, sat, din com.

Cărni­ ceni, pl. Turia, jud. Iaşi, aşezat pe două platouri despărţite de o rîpă, prin care curge pîrîul Stejârelul. In partea despre E. a satuluî trece rîul Jijiea, iar pe marginea despre V . trece şoseaua judeţeană Iaşi-Botoşani. Are o suprafaţă cam de 1859 hect. şi o populaţie de 140 fa­ miliî, sad 514 suflete. Partea sa­ tuluî aşezată pe costişa despre Est se numeşte Văleni, după numele văeî ce se află în mar­ ginea luî. Se zice că această parte de sat s'ar fi înfiinţat la 1815 de către un răzeş, care, cumpărînd moşia, s’a statornicit în această localitate. Spre S. de satul Cărniceni, pe şesul dintre rîurile Prutul şi Jijiea, trece şanţul, numit de oameni, Şanţul-luî-Traian. Are o biserică zidită la 1792, de d-1 Beldiman, fost proprie­ tar, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, întreţinută de comună, e înfiinţată la 1865 şi frecuentată de 33 elevî. Numărul vitelor e de 1086 capete, din carî: 750 vite marî cornute, 78 caî, 69 oî şi 186 rîmătorî. In acest sat, a stat GhicaVodâ cu tabăra într’o vară, după anul7l 65, cînd Constantin-Vodă era gata să vină cu ajutorul luî Racoţi, Domnul Transilva­

295

niei, de unde apoî s’a retras maî la vale la Capul-Stînceî. C ă rp ă n o su l, lac, în judeţul Tul­ cea, plasa Sulina, comuna ur­ bană Chilia-Veche, situat în par­ tea apusană a plăşeî şi a co­ muneî. Este format de Iacul Tatanir, cu care comunică prin 2 mic! gîrle. E înconjurat numaî cu stuf. Are 12 hectare şi pro­ duce peşte puţin. C ă rp in ei, pîrîil, în com. rur. Clo­ şani, plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi ; se varsă în Motrul. C ă rp in e i (D ea lu l-), deal însem­ nat, jud. R .-Sărat, în plaiul Rîmnic, com. Dumitreşti. Se des­ face din culmea Lupan şi brăz­ dează partea nordică a com. Este acoperit cu pădurî şi păşunî. C ă rp in e şti, deal, în jud. R.-Să­ rat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. TVIărgăriteşti. Se desface din culmeaCîmpulungeanca şi brăzdează partea de Vest a comuneî. Este acoperit cu pădurî şi păşunî. C ă rp in işte a , com. rur., în plaiul Slănicul, jud. Buzău, situată pe ambele maluri ale rîuluî Slănic, la o distanţă de Buzău de 30 kil. Limitele sale sunt: la S., înce­ pînd din marginea căt. Popo­ neţi (com. Băeşti), urcă peste coline pănă la muchea Piua (co­ muna Policiori); la V., începînd din muchea Piua, merge pe cul­ mea plaiului, prin Muchea-Vizireanuluî şi Muchea-Beciuluî, pănă ajunge în Muchea-Gălbezeî, de unde se lasă pe hota­ rul moşiei Cîrteanca; Ia Nord, începînd din Cîrteanca se abate pe lîngă muchea Moţoiul şi se lasă în albia rîuluî Slănic, în a­ propiere de Valea-Vaceî, trece Slănicul, urcă pe muchea Podul-luî-Cîrlig, apoî în Groapa-

C Ă R P 1 N IŞT EA

Mare, de unde urcă în MucheaFurtuneî, apoî în Muchea-Gărdoaia, face o mică curbă spre N.-E. şi ajunge în Muchea-Dimieneî şi de aci în muchia Flo­ reşti, de unde se curbează pe hotarul moşiei Licoi, atinge ho­ tarul jud. Rîmnicul, în dreptul muchiei Motohani, merge pe hotarul Rîmniculuî, pănă în mu­ chea Motohanciî sau Richiţiî, în dreptul comuneî Nisipurile; pă­ răseşte hotarul Rîmniculuî, şi peste coline, se îndreptează spre cătunul Hîrboca, o ia pe ho­ tarul moşiei Hîrboca-Banuluî, ese în Muchea - Dumbrăveî şi moşia Clociţi, ajunge în viile locuitorilor din cătunul IzvorulDulce, apoî merge tot pe plaiu, alături cu Clociţi, pănă în Muchea-luî-Isac ; de aci trece pe la muchile Pietroiul şi Cremenea, se lasă pe lîngă podul Cal-Alb, pănă în muchea Fulga, ajunge la căt, Poponeţi şi trece Slă­ nicul în Gura-Văeî-Balauruluî, punct de unde am început. Su­ prafaţa acestei com. este de 4586 hect. din care 2585 ara­ bile, 57 pădure, 1046 fîneaţă, 473 izlaz, 32 livezî, 108 viî şi 291 sterp. Proprietăţi maî însemnate sunt : Fureşti safl Izvorul-Dulce, Richiţile, Licoi, Valea-Hotaruluî Valea-Puţuluî şi Cocoreşti sau Beceni-d.-j., toate particulare. Terenul comuneî, de şi accidendat, dar prezintă o întinsă su­ prafaţă pentru cultura cereale­ lor. Industrie n’are afară de 2 mori de apă şi începuturi de cojocărie şi cizmărie. Comerţul se mărgineşte în desfacerea producţiunilor locale şi în trans­ porturi. Are 2 tîrgurî: la 23 Aprilie şi la Dumineca-Mare. Calea cea maî însemnată de co­ municaţie e şoseaua Sapoca-Lopătari, care se întrerupe cînd Slănicul vine mare.

CARP1N1ŞTEA

Vite are: 617 boî, 363 vacî, 84 viţel, 4 bivoliţe, 21 caî, 56 epe, 13 mînjî, 4150 oî, 4 capre 3 asinî şi 294 porcî. Stupî sunt 40. Comuna e formată din cătu­ nele Cărpiniştea, Izvorul-Dulce, Valea-Hotaruluî şi Valea-Păruluî. Populaţia sa e de 2040 lo­ cuitorî, din carî bărbaţi însuraţi 370, neînsuraţî 25, văduvi 44, divorţaţi 5, băeţî 525; iar fe­ meî măritate 370, văduve 55, fete 646. Eî trăesc în 415 case. Meseriaşi sunt: 6 lemnari, 1 rotar, 4 fierari, 2 boengiî, 3 cojocari, 2 croitori, 2 cizmari şi un brutar. Media naşterilor e de 58, a deceselor de 46 şi a căsătoriilor de 16. Populaţia creşte cu o medie anuală de 12 suflete. Comuna are 351 contribua­ bili, din carî 25 comercianţi ro­ mînî. Stabilimente comerciale sunt 11. Budgetul comunei e de 2610 leî, 42 banî. Comuna are o şcoală, în că­ tunul Valea-Hotaruluî, cu 50 elevî şi 10 eleve. Carte ştifl 83 locuitorî. Biserici sunt 3, deser­ vite de 3 preoţî, 3 cîntăreţî şi 2 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. împăraţi. Cîr­ ciumî are 6. Locuinţele sunt bune şi confortabile. L a înce­ putul secolului comuna exista, avînd satele: Cărpiniştea, Izvo­ rul-Dulce şi Valea-Păruluî; că•tunul Valea-Hotaruluî s’a înfiin­ ţat mai în urmă. Această comună a servit maî mult timp ca reşe­ dinţă a sub-prefectureî plaiului Slănicul. Se găsesc nişte vechi ruine în căt. Izvorul-Dulce, des­ pre care tradiţia spune că ar fi fost palate din ale luî Vin­ tilă-Vodă.

partea de N. de Valea-Puţului. A re 310 locuitorî carî locuesc în 53 case.

pătari, din com. Lopătari, jud. Buzăfl. C ă r p in iş u l, culme, în com. Lo­

numire, ce se maî dă plaiului Nucşoara, din com. Rîncezi, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.

C ă rp in iş u l,

C ă rp in işu l, com. rur.,

din jud. Gorj, plaiul Novaci, e situată pe ambele maluri ale pîrîuluî Cărpinişul, care o traversează prin mijloc. Cărpinişul îşî ia na­ ştere din muntele Plăsala. Nu­ mele, se zice, că-î vine de la o pădure de carpeni ce acoperea acest loc. Se învecineşte Ia E. cu com. Radoşi, la V . cu com. Crasna, la S. cu com. Ciocădia, iar la N. cu plaiul muntos al comuneî. Este proprietatea moşnenilor. Are o suprafaţă cam de 1225 hect., dintre carî 175 hect. ară­ tură, 200 hect. livezî, 400 hect. izlaz şi 450 hect. pădure. Are o populaţie de 237 fa­ miliî, cu 791 suflete, din carî 202 contribuabili. Locuitorii po­ sedă 98 caî, 608 vite marî cor­ nute, 10260!, 216 rîmătorî, 326 capre, 55 pluguri, 42 care cu bol, 1 căruţă cu c a l; 10 stupi de albine. Venitul comunei este de 1230 leî, iar cheltuelile de leî 734, bani 25. Comunicaţia se face prin şo­ seaua Bumbeşti-de-Jiî-Polovraci şi prin alte drumuri ordinare. Cu frontiera comunică prin po­ teca care plecînd din Cărpini­ şul, trece plaiul muntelui Piăsala, Coasta-Crainiculul, Gruia, şi de aci la Tîmna.

C ă rp in işu l, sat, jud. Dîmboviţa,

pl. Bolintinul, căt. com. Găiseni. C ă r p in iş te a , cătun, al com. Căr­

piniştea, jud. Buzăfl, situat la dreapta rîuluî Slănicul şi udat în

CĂ R P IN IŞU L

296

cătunaş, care for­ mează o subdiviziune a căt. L o­

pătari, pe malul drept al rîuluî Slănicul, jud. Buzăfl. Sub coas­ tele sale sunt apele minerale de la Lopătari. C ă r p in iş u l, deal, jud. Bacăfl, pl.

Siretul-d.-j., pe teritoriul co­ muneî Mileşti. C ă r p in iş u l, deal, jud. Dorohoifl,

pe teritoriul satuluî Păltinişul, comuna cu asemenea numire, pl. Prutul-d.-j. C ă rp in işu l, deal, în jud. Suceava, comuna Uideşti, moşia Ţoleşti, parte cultivabil, parte ponoros. C ă r p in iş u l, v îr f de munte, jud.

Bacăfl, pl. Trotuşul, pe terito­ riul com. Mănăstirea-Caşinului. C ă rp in işu l, munte, jud. Suceava,

pe teritoriul moşiei Borca, co­ muna Mădeiul. C ă r p in iş u l, pîrîiaş, jud. Bacăfl,

pl. Tazlăul-d.-s., com. SchitulFrumoaşa, care d ’impreună cu pîrîiaşele Iuga şi Căsoasa, for­ mează Pîrîul-Schituluî. C ă r p in iş u l, pîrîiaş, în com. Ca-

lul-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Izvoreşte din ramura Munţilor-Iepe! şi se varsă pe partea dreaptă a pîrîuluî Calul. C ă r p in iş u l, pîrîil, în jud. R.-Să­

rat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Mărgăriteşti. Izvoreşte din dealul Mărgăriteşti, merge d ’alungul dealului Cărpinişul, udă comuna spre E., trecînd prin căt. Ştu­ beiul, şi se varsă în pîrîul Hîrboca, maî jos de căt. Ştubeiul.

C ă r p in iş u l,

C ă rp in işu l,

podiş, jud. Bacăfl,

CĂ R PIN IŞU L

297

pl. Trotuşul, com. MănăstireaCaşinul, care este format de Munţiî-Stanel şi Sboina-Verde.

C ă r p u le a s a ,

Cărpinişul, vale, jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., com. Mileşti, for­ mată de dealul cu acelaşî nume.

C ă r p u le a s a ,

Cărpinişul, vale, jud. Dorohoifl, lîngă dealul cu asemenea nu­ mire, com. Păltinişul, pl. Prutul-d.-j. com. Oteşani, plasa Horezul, jud. Vîlcea. Se varsă în rîul Luncavăţul.

subdivizie a cătu­ nului Coiteasca, din com. Să­ geata, judeţul Buzăfl.

moşie, în jud. Bu­ zăfl, com. Săgeata, căt. Coitea­ sca, are 312 hect., mai toate arabile.

C Ă S C IO A R E L E

C ă r u n ta , pădure, judeţul Bacăfl,

pl. Muntelui, com. Brusturoasa pe moşia Beleghetul. E proprie­ tatea d-luî N. Ghica. A re o în­ tindere de 4050 hect. şi este supusă regimului silvic. Bradul predomină. C ă r u n ta , pîrîiaş, jud. Bacăfl, pl.

C ă r p u le a s a , pădure,

pe moşia Carpul, din jud. Buzăfl, com. Cătina, căt. Moara - lui - Enică. A re 140 hect.

Muntelui, comuna Brusturoasa. Ese din muntele cu acelaşî nu­ me şi se varsă d’a stînga Cio­ bănaşului.

Cărpinişul, vale,

Cărpinişuluî ( M u c h e a - ) , deal,

în jud. R.-Sărat, pl. Rîmniculd.-s., com. Valea-Raţeî. Se des­ face din Dealul-Cîlnăuluî şi se în­ tinde d’alungul rîuluî Cîlnăul, brăzdînd partea vestică a copuneî. Este acoperit cu păşuni şi păduri.

C ă r s tă n e ş ti, sat,

pe apa Topologului, în pl. Topologul, jud. Argeş; astăzi nu mal există. Loc istoric însemnat; aicî ţinură con­ ferinţă boerii din oastea lui Mi­ halţi-Viteazul, după moartea a­ cestuia, spre a-şl alege Domn şi ridicară la tron pe ŞerbanVodă, la anul 1601.

C ă r ţib a ş i. Vezi Voineşti-Boereşti,

( V a le a -) , vale, izvo­ reşte din muntele Lazul, plaiul Breaza-Talea, com. Breaza d.-s., plasa Prahova, jud. Prahova. Curge de la V . spre E. şi se varsă î.i rîul Prahova, tot în com. Breaza-d.-s.

C ă r u n te i

( P is c u l-) , pisc, la N. de com. Apostolache, plasa Podgoria, jud. Prahova.

C ă r u ţa ş u lu i

jud. Tutova. C ărpin o asa, deal, la S. com. Că­

limăneşti, pl. Cozia, jud. Vîlcea. Are direcţia de la V . spre E. Cărpinoasa, pîrîu, udă poalele de S. ale dealului cu acelaşi nume, comuna Călimăneşti, jud. Vîlcea. Cârpiţi ( D u m i t r e ş t i - G î l ă ţ e i - ) ,

sat, în partea de N.-V. a com. Poiana-Cîrnulul, plasa Crasna, jud. Vasluifl. E aşezat pe partea dreaptă a pîrîuluî Vaslueţul, pe o suprafaţă de 398 hect., din cari: 85 hect. pădure şi 258 hect., loc de cultură, fînaţ şi imaş. 55 hect. sunt proprietatea lo­ cuitorilor, iar restul e proprie­ tatea statului. A re o populaţie de 60 fam., sau 305 loc. EI posedă : 12 pluguri şi 24 care cu boi, 6 pluguri şi 5 căruţe cu cal. Numărul vitelor e d e : 70 vite mari cornute, 120 ol, 17 cal şi 30 rîmătorî. &Î17U. Marele D icţionar (, tografle» Voi» II»

C ă r u ţ a ş u lu i ( P o ia n a - ) , poiană, C ă r ţile ( M a lu l- c u -) , ruptură, în

jud. Buzăfl, com. Sibiciul-d.-s., căt. Gornetul, acoperită de pă­ durea Cuculeţul. In poale, are urme de păcură. v îr f de deal, jud. Ba­ căfl, pl. Bistriţa-d.-j., com. Valea-Seacă. E situat lingă satul Valea-Seacă.

C ă r u n ta ,

C ă r u n ta , munte, jud. Bacăfl, pl.

Muntelui, com. Brusturoasa. E acoperit cu pădurî şi e situat la N. culmei Lapoşului. Face parte din Culmea-Bordei. Pe el se a­ flă urme de întăriri vechi. C ă r u n ta , pădure, jud. Bacăfl, pl.

T azlă u l-d .-j., com. Sănduleni, proprietatea d-nel Zamfira Ro­ setti. Este foioasă, avînd fag şi stejar. A re o întindere de 100 hect. şi este supusă regimului silvic.

în întindere de 14 hect. pămînt, com. Apostolache, pl. Podgoria, jud. Prahova. C ă r u ţe i ( V a le a -) , vale, comuna

Ştefăneşti, plasa Rîul-Doamnei, jud. Muscel. C ă s a t a , baltă,

pl. Băileşti, com. Negoiul, jud. Dolj.

C ă s c io a r e le , com. rur.,

pl. Ol­ teniţa, jud. Ilfov, situată la S.-E. de Bucureşti, lîngă balta Grea­ ca, la 49 kil. departe de Bucu­ reşti. Stă în legătură cu comunele Greaca şi Hotarele prin şosele vecinale. A re o populaţie de 1209 lo­ cuitori, cari trăesc în 240 case şi 7 bordee. Suprafaţa totală a comuneî e de 4850 hect., din cari 3898 aparţin statului şi d-luî A . Sto-

38

CĂSCIOARELE

lojanu.şi 953 însurăţeilor, pe mo­ şia Talaba. Peste 1400 hectare rămîn sterpe, din cauza bălţilor, baltacelor, văilor, pîraelor, cari fac terenul impropriu cultureî, maî ales în timpuri ploioase. In partea de S. e înconjurată de dealuri mult ridicate, pe cari se cultivă 109.75 hect. Vie. In cercul comunei e pădurea Căs­ cioarele, care se întinde pe o suprafaţă de 480 hect. A re o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 3 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, sub un acoperemînt cu primă­ ria, oferit gratuit pe timp pro­ vizoriu de d-1 A . Stolojanu. Pentru întreţinerea eî, statul plăteşte, împreună cu comuna, 1860 leî anual. Şcoala este fre­ cuentată de 24 băeţî şi 3 fete. Pe teritoriul comuneî este un heleşteu. Se află 2 maşini de treerat cu aburi. Comuna are 217 contribua­ bili şi un budget de 5005 leî la venituri şi 5 io 7 la chel­ tuelî. Dintre locuitori, 310 sunt plu­ gari şi 2 industriaşi. Arătura se face cu 94 plu­ guri, din carî 59 cu boî şi 35 cu caî. Locuitorii au 101 care şi căruţe: 67 cu boî şi 34 cu caî. Comerţul se face de 7 cîrciumarî. Numărul vitelor mari e de 984 (269 caî şi epe, 308 boî, 296 vacî şi viţei, 99 tauri, 12 bivoli şi bivoliţe) şi al celor mici de 1444 (217 porci şi 1228 oî). Locuitori împroprietăriţi sunt 221 şi neîmproprietăriţi 99. In partea de E., lîngă pădu­ rea Căscioarele, se văd urme din ruinele unei mănăstiri, nu­ mită de locuitori a luî NegruVodă.

din cătunele: Căscioarele, Go­ lăşei, Popa-Nae, Poiana-lui-Stîncă şi Susani, toate situate pe pro­ prietatea statuluî, vatra mănă­ stire! Căscioarele, pl. Neajlovul, jud. Vlaşca. Pe marginea satu­ luî trece rîul Argeşul. Această comună este departe de Bucureşti de 36 kil., de Giurgiu de 80 kil., de staţia Titu de 22 k i l , iar de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 16 kil. Suprafaţa totală a moşiei este de 6800 hect.; iar suprafaţa totală a pădure! de 4456 hect. Rămîne pămînt descoperit 3344 hect. Arenda anuală a moşiei este de 16280 leî. In 1886, com. a avut o po­ pulaţie de 1340 sufl., din carî 250 contrib. Veniturile comu­ neî, în 1886, au fost de 13057 leî şi cheltuelî de 10942 lei. In 1887, venituri au fost de 2927 leî, iar cheltuelî de 2980 leî. In această comună este o bi­ serică cu hramul Intrarea-în-Biserică. Această biserică a fost altă dată mănăstire. A z î este deservită de un preot şi doî dascăli şi depinde de parohia Căscioarele. Locuitori! se ocupă excluziv cu exploatarea de păduri şi cu căratul lemnelor la Bucureşti. In comună se află o şcoală mixtă cu 5 clase, condusă de o învăţătoare. Clădirea şcoaleî este localul veche! mănăstiri Căscioa­ rele. In acest sat a fost, la 1876, stabilit institutul «Lumina», con­ dus de învăţătorul Cordescu; avea ca interni 40 băeţî şi ca externi, 82. In acel institut pe lîngă cele 4 clase primare se maî preda şi 2 clase gimna­ ziale. C ă s c io a r e l e , sat mic, pl. Zna­

C ă s c io a r e le , com. rur., compusă

CĂSCIOARELE

298

govul, jud. Ilfov; face parte din

com. rur. Brezoaia. Suprafaţa satuluî este de 115 hect., avînd o populaţie de 69 locuitorî. Domnul Anastasie Gavarof are 50 hectare şi locuitori! hectare. Numărul vitelor marî e de 57 şi al celor mici de 109. C ă s c i o a r e l e , căt.,

pendinte de com. Căscioarele, pl. Neajlovul, jud. Vlaşca; situat pe malul drept al Argeşului, pe proprie­ tatea statuluî, vatra mănăstirel Căscioarele. Aci este o mahala de ţigani ce se numeşte Su­ sani. In acest cătun se află şcoala, primăria şi mănăstirea.

mănăstire, cu hra­ mul Intrarea-în-Biserică, pe pro­ prietatea statuluî, în pl. Neaj­ lovul, jud. Vlaşca. înainte de secularizarea mă­ năstirilor, era aci reşedinţa arhieruluî sau egumenul îî Meletie Căscioreanu; acesta a făcut aci o grădină frumoasă şi un palat, care se află acum însă în ruine. Pe inscripţia de la uşa mănăs­ tire! este scris că biserica a fost zidită de fraţii Ivaşcu şi Ivan din Slătioara, la anul 1607, dar s a rezidit la 1859 de arhi­ mandritul Meletie Căscioreaiu. Această mănăstire serveşte a­ cum de biserică de mir. Se văd pietrele mormîntale ale boerilor Creţuleşti şi Băleanu. Aceşti boerî, carî aveau, cel d'întîiu moşia Corbi - Ciungi, şi cel de al doilea moşia Băleanu, sunt înmormîntaţî aci. Pomelnicul ctitoricesc coprin­ de numele: Ivaşcu AlexeVoevod, Grigore Voevod; Constantin Voevod; Iliaş Aluzu; Paraschiva Daia; Mişu Meletie, arhi­ mandrit şi Mateiu Muşat. Locui­ torii spun că, în vremea vechie, un Vodă al ţăreî, pîerzînd în

C ă s c io a r e le ,

CĂSCIOARELE

299

apropiere de Argeş, o mare bătălie, scăpă din mina inami­ cului cu mare nevoe, împreună cu doi fii aî seî, şi tustrei că­ lări, trecură A rgeşu l; Vodă spre amintirea acestei îmtîmplărî, a ridicat aci această biserică, pe care o înzestră cu avere de moşie.

Căscioarele. (Vezi Floreşti-d.-j., pl. Sabarul, jud. Ilfov). C ă scio a re le , moşie jud. Ilfov, pendinte tirea Cotroceni. S ’a periodul 1886— 96 leî anual.

a statuluî, de mănăs­ arendat pe cu 34.100

C ăscio arele, pădure a statuluî,

pendinte de com. Căscioarele, pl. Olteniţa, jud. Ilfov. E în în­ tindere de 585 hect. şi e formată din trupurile: Tufele-Grecului (225 hect.), Cotroceanca - d e Baltă (325 hect.) şi Mărunta (35 hect.)

muna Dobreni, pl. Piatra-Mun­ tele, jud Neamţu. Se mărgineşte la N. cu satul Dobreni, de care se desparte prin plasa Alm aşul; la E. cu satul Malul; la V . cu satul Sărata-Pîngăraţi, şi la S. cu satul Măşcăteşti. Populaţia sa e de 210 suflete, 28 familiî, din carî 9 văduve şi 3 nevolnici. Sunt 51 contribuabili. Numărul vitelor e de 303 ca­ pete, din carî: 25 boî, 16 vaci, 215 oî, 8 caî, 10 rîmătorî, 13 viţeî, 15 junei şi 2 tauri.

lomiţa, pl. Ialomiţa-Balta. E pen­ dinte de com. Bucul.

Teleajenul, jud. Prahova. Numit ast-fel pentru că în vechime aci era o căşerie şi unde se fabrica caşcaval şi caş bun. Servă pen­ tru păşunatul vitelor. C ă ş e r ia , izvor, curge din poalele

muntelui Caraimanul, căt. Buş­ teni, pl. Peleşul, jud. Prahova. Lîngă şoseaua naţională se îm­ preună cu izvorul numit Palti­ nul şi se varsă în rîul Prahova, pe malul drept, tot în raionul cătunului Buşteni, din comuna Predealul.

Căsoasa, pîrîiaş, jud. BacăQ, pl. Tazlăul-d.-s., com. Schitul-Frumoasa. Ese de pe muntele Sugei din fîntîna Zimbrului şi for­ mează dimpreunăcu altepîrîiaşe, izvoarele Pîrîuluî-Schituluî.

Căşcăeşul, Căşcătia,

vale, în com. rur. Jidoştiţa, pl. Ocolul-d.-s., judeţul Mehedinţi.

Căşeria,

C ă ş e r ia , munte, la N. com. Vai-

deeni, plasa Horezul, jud. Vîl­ cea. Aci se fabrică brînză, fiind mal multe stîne.

jud. Bacăfl. (V. Cheş-

ceşul).

sat, situat pe valea Al•naşuluî, sub poalele dealurilor rîpoase : Malul şi Sărata, în co­

C ă ş e r ia , vale, în raionul comuneî

Predealul, pl. Peleşul, jud. Pra­ hova, care se varsă în valea Limbăşelul. E afluent al pîrîuluî Azuga. C ă ş e r i a - d e - P o d u r i , pichet de

graniţă şi trecătoare despre Transilvania, judeţul Prahova. A re trecere pe Ia muntele Muşiţa.

Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova. C ă ş o c a , cătun, al com, Nehoiaşul,

C ă ş e r ia , deal, com. Izvoarele, pl.

pe Dunăre, cu No. 5, la S. de lacul Greaca, jud. Ilfov.

deţul Vasluiu).

Zănoagele, Ursoaia şi Padina (4038 hect.), pădurea Vaideeni cu munţiî.

C ă ş e r ie i ( P o ia n a -) , şes, com ma C ă ş e r ia , cătun (tîrlă), în jud. Ia­

C ă scio re a n ca , pichet de graniţă,

C ăscoeşti. (V. Tăngujei, sat, ju­

CĂŞOCA-MICĂ

C ă ş e r ia , poiană, com. Dragosla-

vele, plaiul Dîmboviţa, judeţul Muscel.

j id. Buzăfl. E situat pe malul stîng al rîuluî Buzăul, pe am­ bele maluri ale pîrîuluî Căşoca. A re 130 loc. şi 33 case. C ă ş o c a , pădure, în jud, BuzăQ,

com. Nehoiaşul, pe muntele Că­ şoca. Are ca la 500 hect., parte a moşnenilor Nehoieşani, parte ţine de moşia Penteleul. C ă ş o c a , pîrîU, în com. Nehoiaşul,

jud. Buzăfl. îşî ia începutul din plaiul Berteî şi Poiana-Cepeî; udă poalele dealurilor: Păltini­ şul şi Căşoca; trece printre mun­ ţiî: Spedişul-Buzăuluî şi Pruncea, şi dă în rîul Buzăul la punctul numit La-Cheî. El primeşte afluenţiî: Pruncea-Mare, PrunceaMică, Căşoca-Mică şi IzvorulSpedişuluî. Pe dînsul sunt treî herăstrae. Este avut în păs­ trăvi. C ă ş o c a - M ic ă , izvor, în com. Ne­

C ă ş e r ia , trup de pădure, a statu­

luî, în întindere de 1544 hect. E situată în com. Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. Formează împreună cu trupurile: Vaideeni,

hoiaşul jud. Buzău. începe din poalele muntelui Podul-Caluluî, de la plaiul Căşoceî şi dă în Căşoca-Mare la Şipotul - Căşo­ ceî.

CĂŞOCEI (DEALUL-)

C ă ş o c e ! (D ea lu l-), munte, jud. Buzău. E coprins între muntele Spedişul-Buzăuluî, pîrîul Căşoca şi Valea-Giurca. E acoperit cu pădure de brad. C ă ş o c e i (P la iu l-), două ramificaţiunl din muntele Podul-Caluluî, jud. Buzău. Una apucă spre N., Căşoca-Mare, şi a doua spre S., Căşoca-Mică. Ambele acoperite cu păşunî. C ătăxn ăreşti, sat, în partea de S.-E. a comuneî Cucoreni, plasa Tîrgul, jud. Botoşani. Are o suprafaţă de 1317 hect., cu o populaţie de 152 familiî, sau 530 suflete. Sunt 157 contrib. In sat este 1 şcoală mixtă, cu 1 învăţător, întreţinută de stat şi frecuentată de 22 elevî. Pe moşie se află: o pădure în întindere de 286 hect.; un ia z; 2 morî de apă. Sunt 3 cir­ ciume. Vite marî cornute sunt 212, caî marî şi micî 32, oî 625, mascuri 104. C ă tă n e lu l. (Vezî Călicelele, jud. Vîlcea). C ă tă n e şti, numire, ce se dă uneî părţî din comuna Racoviţa, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel. C ă tă n eşti, loc izolat, în ramificaţiunile de V . ale muntelui Is­ triţa, com. Năeni, jud. Buzău. C ă tă n e şti, mahala, în com. rur. Greci, pl. Motrul-d.-j., jud. Me­ hedinţi. C ă tă n o a ia , deal, în jud. R.-Să­ rat, pl. Marginea-d.-s., comuna Dragosloveni. Se desface din Dealul-Măguri; brăzdează par­ tea de V . a comuneî. E aco­ perit cu păşunî. L a poalele luî se află cătunul Tercheşti.

300

C ă tă n o iu l, sat, în jud. R.-Sărat, plasa Oraşului, cătunul comuneî Andreaşi, în partea de N. a co­ muneî, pe partea dreaptă a luî. C ă tă n o iu l, numire, ce se maî dă cătunului Alunişul-d.-j., comuna Alunişul, pl. Vedea-d.-s., jude­ ţul Olt. C ă tă n o iu l-A n d re i, vechiu pichit, cj No. 10, pe rîul Milcovul, lîn­ gă căt. Cătănoiul, al comuneî Andreaşi, pl. Oraşului, judeţul R.-Sărat. A zî e locuinţă izolată. C ă tă u ţu l (L a -), locuinţă izolată, jud. R.-Sărat, în plaiul Rîmni­ cul, com. Buda, în partea de V ., pe pîrîul Cătăuţul, lîngă că­ tunul Cătăuţul. A zî e han pe drumul spre Chiojdeni şi Jitia. C ă tă u ţu l, sat, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, căt. comuneî Buda. Aşezat î 1 partea de V. a comuneî, pe pîrîul Cătăuţul, la 3 kil. spre V . de cătunul de reşedinţă, Buda. C ă tă u ţu l, culme de dealuri, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Chiojdeni; se desface din Dealul - Cîlnăuluî ; se întinde spre E. printre rîul R.-Sărat şi afluentul său, pîrîul Cătăuţul, despărţind comunele Buda de Chiojdeni. Este acoperit cu pă­ durî. C ă tă u ţu l, pîrîu, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Buda. Iz­ voreşte din Dealul-Cîlnăuluî. Cur­ ge d’alungul dealuluî Cătăuţuluî. Udă partea de N. a comu­ neî, trecînd prin cătunele Fun­ dătura, Cătăuţul, Spide, Scări­ şoara, şi merge de se varsă în rîul Rîmnicul-Sărat, lîngă cătu­ nul Buda-Vechiă. C ă tâ u ţu lu î (F u n d u l-), deal, în

C Ă T IA ŞU L

jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Buda. Se desface din dea­ lul Cîlnăuluî; brăzdează partea de V . a comuneî. S ’a numit aşa, pentru că de aci izvoreşte pî­ rîul Cătăuţul. Este acoperit cu pădurî întinse. C ă te a s c a , sat, pe rîul Argeşul, jud. Argeşul, pl. Gălăşeşti. Are 49 familiî şi face parte din co­ muna rurală Căteasca-Popeşti. Are o biserică, cu hramul Naşterea-Maiceî-Domnuluî, deservi­ tă de un preot, un cîntăreţ şi un paracliser. C ă te a s c a - P o p e ş ti, com. rur., pe rîul Argeşul, jud. Argeşul, pl. Gălăşeşti, la extremitatea jude­ ţului despre jud. Dîmboviţa, la 27 kil. de com. rur. Costeşti, reşedinţa subprefectureî şi la 38 kil. de Piteşti. Se compune din satele Căteasca (maî înainte Tufeanca), Coşarele şi Popeşti, avînd peste tot 179 fam., cu 486 suflete, din carî 37 familiî Ţi­ gani. In comună este o bise­ rică, cu hramul Naşterea-MaiceîDomnului şi o şcoală primară ru­ rală. Budgetul comuneî pe a­ nul 1882— 83 a fost de 1686 leî la venituri, şi de 1599 leî la cheltuelî. După o publicaţie 0ficială (1887), această comună nu­ mără 134 contribuabili şi are un budget anual de 2070 leî la venituri, şi de 1846 leî la chel­ tuelî. Numărul vitelor a fost, în a­ nul 1887, de: 706 capete vite marî, 590 boî şi vacî, 14 bivoli şi 102 caî; şi de 897 vite mă­ runte: 700 oî şi 197 rîmătorî. C ă tia şu l (H în g a n i-), cătun, al comuneî Chiojdul, jud. Buzău, si­ tuat pe malul stîng al pîrîuluî Cătiaşul, în apropiere de sorgin­ tea sa. Are 330 locuitorî şi 73 , case.

CATI AŞ Ut.

Cătiaşul, munte, în com. Pălti­ neni, judeţul Buzăti, coprins în­ tre pîrîaele Cătiaşul, Nehoiul şi rîul Buzăul. A re 1006 metri înălţime, în punctul numit Vîrful-Cătiaşuluî. E acoperit, cea maî mare parte, cu pădurî şi izlaz de vite. Masa sa e nesta­ bilă, fiind formată maî mult din pietriş. Din această cauză se macină şi se precipită părţi dintr’însul carî împiedică circulaţia, la punctul numit Rupturile-Păltinenilor. Cătiaşul, moşie a Eforiei Spitalelor

Civile din Bucureşti. E pendinte de schitul Tîrguşorul, jud. Buzăd, căruia s’a dăruit de moşnenii Codeşti, în com. Chiojdul, căt. Cătiaşul. Are 380 hect., din care 520 pădure, 78 izlaz, 128 fîneaţă, 90 arabile, 6 livezî şi restul sterp. Cătiaşul, pădure, în jud. Buzăd, com. Păltineni, căt. Curmătura. Face un corp cu pădurea Ploscari, de 320 hect., din care vre-o SO s’ad transformat în curăturî şi fineţe. Proprietarî: moşnenii Curmătureni şi Cătieşeni. Cătiaşul, pîrîil, în com. Pălti­ neni, jud. Buzăd. Izvoreşte din poalele muntelui Pitica, com. Chiojdul; udă căt. Cătiaşul din Chiojdul, apoî căt. Cătiaşul din com. Păltineni, primind izvoa­ rele Ţărîna-Roşie, Grohoţişul şi Gherţălăul, şi dă în rîul Buzăd, la Gura-Cătiaşuluî, în dreptul căt. Topitele. C ă tia şu l-P lo sca ri, cătun, al co­ muneî Păltineni, jud. Buzăd, si­ tuat în partea de mijloc a pî­ rîuluî Cătiaşul. Are 110 loc. şi 27 case.

Câtiaşului (Gura-), cătun, al

co­ muneî Păltineni, jud. Buzăd, si­

301

tuat la vărsătura pîrîuluî Cătia­ şul în rîul Buzăd, în faţa căt. Topilele, din com. Mlăjetul. Are 100 loc. şi 22 case. De dînsul e alipită şi mica subdivizie Şeţul. C ă tia ş u lu i (V ir fu l-), pădure, în

com. Păltineni şi Fundătura, ju­ deţul Buzăd. Are ca 280 hect., din care 18 transformate în cu­ răturî. Proprietate a moşierilor Păltineni şi Fundătureni. C ătin a, com. rur., în plaiul Buzăd, jud. Buzăd, situată pe ambele maluri ale rîuluî Bîsca-Chiojdu­ luî, la distanţă de oraş de 59 kil. Limitele sale sunt: la N., începînd din hotarul Roma, de la piscul Murătoareî, se lasă în rîul Bîsca Chiojduluî, pe care-1 trece, şi pe la Pietrele-Romeî urcă în vîrful Manta. L a E. se lasă peste coline şi merge în vîrful Pătîrlegiî, de aci în VaIea-Colînuluî, în vîrful Stîneî, în Piscul-Roşu, în vîrful Cetăţeleî, apoî pe valea Seacă atinge că­ tunul Slobozia. L a 3 ., începînd de la N. cătun Slobozia, mer­ ge în muntele Pieî, trece Bîsca şi o ia pe albia apeî Zeletinul, pănă în dreptul căt. Tîrleşti, (din Prahova). L a V ., începînd din apa Zeletinul, o ia pe scur­ sura văeî Cîinilor, dă în apa văeî Cătinel, de unde urcă Slem­ nea pănă în Muchea-Dubanuluî, de aci în muntele Tisele, apoi în malul Pietreî-Rotăriî, de unde coboară în apa Stîmniculuî, urcă în muntele Carafte şi de aci în Piscul-Murătoareî. Suprafaţa sa e de 3953 hect., din carî 258 arabile, 1750 pădure, 165 fineţe, 450 izlaz, 180 livezî, 3 vie şi 1 147 sterp. Proprietăţi maî în­ semnate sunt: Cătina, Valea-Cătinei, Chiojdeanca, Cepturaşul, Lera, Roma şi Biserica-FungulCătineî, maî toate în devălmăşie ale moşnenilor Cătineni, Izbă -

CĂTINA

şoi, Frăsineni, Rîmbeî, Boereşti, Miculeşti, Chiojdeni şi L eren i; iar Carpul şi Corbul (Floreasca) sunt particulare. Terenul comuneî e muntos, format în cea maî mare parte din pietriş şi nisipuri; de aceea nu se poate cultiva de cît pu­ ţin porumb. E însă avut în sub­ stanţe minerale, maî cu sea­ mă : fier, sare, gips, păcură, de şi nu se exploatează, maî rar chihlibar. A re 2 tîrgurî: la 24 Iunie, în căt. Corbul, şi la 6 A u ­ gust. Căî de comunicaţiune n’are de cît valea Bîsciî - Chiojduluî, care se întrerupe adesea, din ca­ uza viitureî apelor şi cădereî malurilor. Vite a re : 65 8 boî, 270 vacî, 146 viţeî, 6 bivoliţe, 17 caî, 30 epe, 10 mînji, 1200 oî, 377 ca­ pre şi 584 porci. Stupi sunt 20. Comuna e formată din cătu­ nele: Cătunul, Cătina, Ceptura­ şul. Corbul, Lera, Mordana, Motruna, Moara-luî-Enică, Păsăro­ iul, Roma, Tronari, Săticul şi Valea-Cătineî. Cătunele au o po­ pulaţie de 2240 locuitorî, din carî: 538 bărbaţi însuraţi, 16 neînsuratî, 39 văduvi, 532 băeţî; iar femeî măritate sunt 538, 186 văduve, 491 fete. E î trăescîn 543 case. Meseriaşi sunt: IO lemnari, I tîmplar, 10 ro­ tari, 3 butnari, 1 zidar, 2 fie­ rari şi I cojocar. In comună sunt 393 contri­ buabili, din carî 62 comercianţi romînî. Stabilimente sunt 8. Budgetul comuneî e de 2581 leî. Comuna are o şcoală în căt. Siliştea-Motruna, frecuentată re­ gulat de 35 elevî. Carte ştifl 1 IO locuitori. Biserici sunt 5, (din care una în ruine), deser­ vite de 2 preoţi, 4 cîntăreţî şi 4 paracliseri. Catedrala e cea ou hramul Sf. Dimitrie. Bise­ rică cu oare-care însemnătate

CĂTINA

istorică e cea din Fundul-Cătineî. Cîrciumî sunt 6, Comuna e vechie. Moşnenii cătinenî posedă un hrisov de la Radu al II-lea, i i care se spune că acest pămînt este al lor de vechie baştină. Celel’-alte cătune sunt de mal tîrziu. Ca locuri istorice sunt: Roma şi Pietrele-Romeî, Siliştea, RîpaFeteî, Nanta, etc. C ă tin a (S ilişte a ), cătun de re­ şedinţă al comunei Cătina, jud. BuzăQ. E situat pe malul stîng al Bîsciî. Are 240 locuitorî cari staQ în 60 case. C ă tin a , sat, pl. Jiul-d.-s., comuna

Bralostiţa, judeţul Dolj. A re 93 suflete, 43 bărbaţi, 50 femeî. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Bralostiţa, ce este la 2980 m. depărtare. In anul şcolar 1892— 93 aQ urmat 6 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 19 copil. ŞtiQ carte 27 loc. C ă tin a , sat, face parte din com. Călineşti, plasa Filipeşti, jud. Prahova. C ă tin a , costişe, pl. Jiul-d.-s., com.

Bralostiţa, jud. Dolj, satul Că­ tina, pe care se întinde satul cu acelaşi nume.

CĂTINEI (VALEA-)

302

jeasca, a fraţilor C. şi G. Olănescu, situat în pădurea zisă Grădina-luî-Boboc, plasa Glavacioc, jud. Vlaşca. C ătina, lo: de fineţe şi prunî, situat în comuna Văleni, plasa Argeşelul, jud. Muscel. C ătin a, pădure, în com. Cătina, jud. BuzăQ. Constă din sforile : Balosinul, Faţa-cu-Gorîniî, Vîrful-Rîpeî-Fetei şi Valea-Seacă, formînd în total 130 hect. ale moşnenilor Frăsineni şi Cătineni. ‘ C ă tin a (L a -), han, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j., comuna Corbul, în partea de Vest, pe drumul ce duce la comunele Măicăneşti şi Rîmniceni. C ă tin a (P isc u l-c u -), pisc, spre S. de com. Talea, plasa Peleşul, jud. Prahova. Şi-a luat numele dela Cătina ce se află pe el. Servă de păşune vitelor locui­ torilor. C ă tin a -M a re , insulă în Dunăre, între com. Flămînda şi insula Cătina-Mică, judeţul Teleorman. Este acoperită cu zăvoiQ de salcie, proprietate a statuluî; se dă în tăere.

C ă tin e l ( D e a lu l-), deal, la Vest

de comuna Poenărei, plaiul Nuc­ şoara, situat între judeţele Mus­ cel şi Argeş. C ă tin e l (D o su l-), parte

din po­ dul Catina-Siliştea, din comuna Cătina, jud. BuzăQ. Formează o sfoară ca de 60 hect.

C ă tin e l (F u n d u l-), veche numire,

a căt. Valea-Cătinel, jud. BuzăQ. C ă tin e l (F u n d u l-), fost schit, în

com. Cătina, jud. BuzăQ, zidit în secolul X V II de Spiridon Că-, lugărul. A zi e biserică de mir. C ă tin e l ( F u n d u l-) , moşie, în co­

muna Cătina, jud. BuzăQ, ca 500 hect., din care 84 pădure. A fost confirmată printr’un hrisov din 1804, al luî A l. Ipsilante, schi­ tului de la Fundul Cătinel; res­ tul e a moşnenilor. Hrisovul se află încă în cancelaria foasteî Protopopii de CislăQ, de unde nu s’a ridicat nici un act, de şi protopopiile de plaiuri sunt suprimate din 1864. C ă tin e l ( L a c u l-) ( L a c u l-M a r e ),

lac însemnat, în com. şi cătunul Cătina, jud. BuzăQ. saQ P o ia n a coliiiâ, în judeţul Bu­ zăQ, com. Cătina, cătunul Mordana.

C ă tin e l (P la iu l-) M are,

C ă tin a , deal, în partea meridio­

nală a com. Tăuteşti, plasa Co­ poul, jud. Iaşi. C ă tin a , izvor, în com.

Căneşti, jud. BuzăQ. începe de la mun­ tele Umbrărelul şi se scurge în pîrîul Sărăţelul-Berciî.

C ă tin a -M ică , insulă în Dunăre, la depărtare de 2 kil. de gura Oltuluî, puţin mal jos de cheiul portului, jud. Teleorman. Este acoperită cu zăvoiQ de salcie. Aci, între ţărm şi insulă, abor­ dează cea mal mare parte din vasele carî vin să încarce cere­ ale în port.

C ă tin e l ( V a le a -), cătun, al com.

Cătina, jud. BuzăQ, cu 160 lo­ cuitorî şi 34 case. A re sub-divizia Beşguleşti, locuită de des­ cendenţii luî Ilie Beşgu, fost căpitan de poteră.

C ă tin ă , sorginte de ape minerale,

în jud. BuzăQ, comuna Căneşti, căt. Păcura. Se scurge în valea Barchezi. C ă tin a , lac, pe proprietatea Ble-

C ă tin a -S iliştea , moşie, în com. Cătina, jud. BuzăQ, a moşneni­ lor Cătinenî şi Frăsineni.’ Are 640 hect. pădure, fîneaţă, izlaz şi curaturi.

C ă tin e l (V a le a -) , vale, în com.

Cătina, jud. BuzăQ. începe din pădurea Mărculeasa şi se scur­ ge in Bîsca-Chiojduluî, în drep­ tul căt. Cătina.

CÂTINEI (VÎRFUL-)

Cătinel

(V îrfu l-)

303 ( V îr fu l-S tîr -

culuî), munte, în jud.

Buzău, corn. Cătina, căt. Valea-Cătineî. E acoperit de pădure.

Cătinele, numire, dată unei părţî din pădurea Bădeni-Popeşti din comuna Clondirul, jud. Buzău. Cătinele, loc izolat, com. Goleşti, pl. Podgoria, jud. Muscel. L a Căţine, se zice, că a fost tăbărîtă o parte din oştirea luî Tudor-Vladimirescu, la 1821. Cătini, sat, în judeţul R.-Sărat, plasa M arginea-d.-j., cătunul comuneî Corbul, situat în par­ tea de Vest a com., la hota­ rul spre judeţul Putna, aşezat în cîmp. Cătinişul, moşie, avînd o supra­ faţă de 460 hect., 23 ariî, în jud. Tecuciu. Este adesea-orî supusă inundaţiilor rîuluî Şiret, lîngă care se afla com. Tudor-Vladi­ mirescu, proprietatea d-luî V6ron. Este acoperită de poene, de fineţe, iar restul cătină şi cuhalm. sat, face parte din com. rur. CătruneştiMîineasca, pl. Mostiştea, jud. Ilfov. Este situat la N.-E. de Bucureşti, pe malul stîng al văeî Mostiştea. A ci este reşe­ dinţa primărieî. Se întinde pe o suprafaţă de 964 hecL cu o populaţie de 397 locuitorî. D-l D. Pişcă are 700 hect. şi locuitoriî 264 hect. Proprie­ tarul cultivă 600 hect., avînd 100 hect. pădure. Locuitoriî cul­ tivă tot teren îl, rezervînd, pen­ tru izlaz 10 hect. Are o biserică c j hramul A ­ dormirea, deservită de I preot Şi 2 cîntăreţî. O şcoală mixtă frecuentată de obiceiu, de 25 elevî

C ătrun eşti (Sinteşti),

CĂTUNELE

şi 6 eleve, cu întreţinerea că­ Arătura se face cu 160 plu­ reia statul şi comuna cheltuesc guri: 130 cu boî şi 30 cu caî. anual 2092 leî. In raionul satuluî Locuitoriî afl 208 care şi că­ e 1 heleşteu şi 1 moară de apă. ruţe: 157 cu boî şi 51 cu caî. Comerciul se face de 1 cîrLocuitorî împroprietăriţi sunt ciumar şi 1 hangiu. 254 şi neîmproprietăriţî 77. Co­ Numărul vitelor marî e de merciul se face de 7 cîrciumari 328 şi al celor micî de 625. şi 4 hangii. S ’a stabilit în co­ S ’a stabilit în sat 1 străin. mună 1 străin. Acest sat, s’a înfiinţat la a­ nul 1795, de fostul proprietar C ă tu n a , cătun, al com. Albeşti, Baldovin. jud. BuzăQ. comună C ă tu n a ş i, sat, face parte din com. rurală, pl. Mostiştea, jud. Ilfov, Umbrăreşti, pl. Bîrlad, jud. T ecu­ situată la N .-E . de Bucureşti, cifl. E situat pe partea dreaptă a lîngă Valea-Mostiştea; la o dis­ rîuluî Bîrlad, la o distanţă de re­ tanţă de 29 kil. de Bucureşti. şedinţa comuneî 810 m. E si­ Se compune din satele: Că­ tuat la S. comuneî. Are o popu­ truneşti, Cloşca, Lilieci, Mîilaţie de 32 capî de familiî, cu neasca, Sineşti-Noi, Sineşti-Ve127 suflete Este înconjurat în chi. Cu o populaţie de 1382 partea de V . cu pădure, iar la locuitorî, carî trăesc în 259 case E. de rîul Bîrlad. şi bordee. Se întinde pe o su­ prafaţă de 4416 hect. C ă t u n e a n c a , trup de moşie ne­ D-niî D. Pişcă, Sp. Casotti, locuită, întrupată cu moşia Pe­ Fraţiî Dumba, N. Călifaru, sta­ troşani, din pl. Marginea, jud. tul şi însurăţeiî au 3478 hect. Vlaşca. Foastăproprietatea a fa­ şi locuitoriî 938 hect. miliei L ap atti; azî e proprie­ Proprietarii cultivă 2656 hect., tatea succesorilor principelui avînd 88 hect. izlaz şi 734 hect. Dim. B. Ştirbeifl. pădure. Locuitoriî cultivă tot terenul, rezervînd pentru izlaz C ă tu n e a n u l, deal, cu direcţia spre S.-E., în comuna Diţeşti, ca la 34 hect. Comuna numără 269 contri­ plasa Filipeşti, jud. Prahova. buabili, avînd un budget de 4910 Pe deal sunt plantate viî, prunî, nuci şi meri. Servă şi de păşuleî la venituri şi 4876 la chel­ nat. tuelî. In anul 1885 erafl 258 contribuabili. In comună sunt 3 biserici, de­ C ă tu n e le , com. rur., în jud. Me­ hedinţi, pl. Motrul-d.-s., situată servite de 2 preoţî, la Cătrupe Valea-Motruluî, la o distanţă neştî, Mîineasca şi S in eşti-V e­ de Turnul-Severin de 43 kil., chi, 1 şcoală mixtă; 4 heleştele iar de Broşteni, reşedinţa plă­ şi 2 mori cu apă. şeî, de 14 kil. Formează comu­ Numărul vitelor marî e de nă cu cătunele: Stăicul-d.-j.,Va1318, 294 caî şi epe, 6 armă­ lea-Perilor şi Valea-Caselor, asari, 560 boî, 365 vacî şi viţel, vînd 142 contribuabili, cu 900 23 tauri, 34 bivolî, 36 bivoliţe, locuitorî, locuind în 180 case. şi al celor micî de 2400, 21 ca­ Locuitoriî posedă: 40 plu­ pre, 377 porcî şi 2000 oî. guri, 60 care cu boî, 10 căruţe Dintre locuitorî, 305 sunt plu­ cu caî şi 106 stupî. O parte din gari şi 15 afl diferite profesii.

C ă tr u n e ş ti- M îin e a s c a ,

CĂTUNELE

această com. e proprietatea sta­ tuluî. Are 2 biserici deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî; o şcoală cu I învăţător, frecuentată de 20 elevi. Sunt 2 cîrciumî. Budgetul comunei coprinde: la venituri, suma de 738 le î; iar la cheltuelî, suma de 698 lei. Numărul vi­ telor în această comună este de: 408 vite marî cornute, 26 caî, 450 oî şi 406 rîmătorî. Co­ muna e străbătută de 2 şosele comunale. Dealuri sunt: Cioaca - Vie, Culmea-Mare, Dealul-Mare, Cru­ cea - luî - Ilie, Cracul - Scoroşului, Cracul-Ţiganuluî, Viişoarele, Viile-Părăsite şi Cracul-PoianaMănăstireî, din vîrful căruia se poate privi în diferite direcţiuni la marî distanţe. V ăî sunt: Valea-MotruluT, a Chivădarului, a Grădişte!, a Scoarţei, a Perilor, Valea-Mare, Valea-Cîmpul-Mare, Valea-Bisericeî, Valea - Boerească şi Valea-Dăei. Apele ce udă această comu­ nă sun t: Motrul şi Iupca. In această comună se văd ur­ mele unei zidării ce se află la Gura-Chivădarului. A ci se zice că a fost o cetate romană. Zi­ dăria este în malul Motruluî şi chiar pe deal. Cărămizi de aci s’au luat şi întrebuinţat de către locuitori la sobele şi casele lor. In aceste zidării s’au găsit o­ biecte vechi, monede cu inscripţiunea împăratului Sever, să geţi, inele cu iniţiale pe dînsele, iar în 1885, cu ocaziunea unor săpături, s’au găsit nişte monede vechi de aur. C ă tu n ele, moşie, a statuluî, în ju­ deţul Roman, pl. Fundul, com. Negri, arendată (1887) împreună cu moşia Călineşti, cu 8200 leî anual. C ă tu n ele-d e-J o s, sat, în judeţul

304

Mehedinţi, pl. Motrul-d -s.; ţine de com. rur. Cătunele. C ă t u n e l e - d e - l a - F î n t î n e l e , co­

nac, pe marginea bălţii Suhaia, judeţul Teleorman. A ci se des­ face şi se conservă peştele, ce se vînează de năvodari. Sunt magazii pentru peştele sărat. C ă tu n e le -d e -la -V iiş o a r a , conac,

pentru păstrat peştele, destinat pentru partea de baltă ce cade pe moşia Viişoara, jud. Teleor­ man. C ă tu n e n i, cătun, pendinte de co­

muna Bucşani, fostă proprieta­ tea mănăstire! Cătuneni. A zî e proprietatea d-neî Sămăşescu. E situată în pl. Neajlovul, ju­ deţul Vlaşca. C ătu n u l, cotn. rur., pl. Ialomiţa, jud. Dîmboviţa. Această comu-. nă, situată spre S.-E. de Tîr­ govişte, aproape de marginea judeţului, pe loc şes şi pe ma­ lul stîng al rîuluî Ialomiţa, este udată, în raionul său, de rîurile Ialomiţa, Cricovul şi Crivăţul şi se compune din cinci cătune: Cătunul, Bujoreanca, Butima­ nul, Hodărăşti şi Ochiul-Bouluî. A re o populaţie de 1876 locui­ torî. Comuna Cătunul produ­ ce tot felul de cereale, şi vite multe. Se află o moară de apă. A re treî biserici şi o şcoală. Şcoala este mixtă şi cu un în­ văţător. Este frecuentată în cur­ sul anului de 50—62 elevî şi e­ leve. In comună sunt 102 băeţî şi 67 fete cu etatea de şcoală. Localul a fost clădit în 1885, cu primăria la un loc. Şcoala n’are pămînt. Comuna are un venit de 4618 leî şi 410 contribuabili. Această comună se înveci­ neşte la E. cu comuna Hăbudul, pl. Tirgşorul, jud. Prahova, de care se desparte prin rîul

CĂ T U N U L

Cricovul-Dulce, ce dă în Ialo­ miţa, la S.-E. cu com. Tătărăi, despărţindu-se prin Ialomiţa, la V . cu com. Cojească, la N. cu com. Corneşti, de care se des­ parte prin rîul Crivăţul, şi la N. cu pl. Znagovul, jud. Ilfov. Co­ muna Cătunul, atît cu cătunele sale, cît şi cu maî>toate co­ munele vecine, se leagă prin şo­ sele comunale, vecinale şi ju­ deţene. C ă tu n u l, com. rur., plaiul Telea­ jenul, jud. Prahova. Situată lîngă pîrîul Sărătura şi Măcliţa, la 38 kil. departe de Ploeşti şi la 10 kil. departe de reşedinţa plaiu­ lui. Se compune din două că­ tune: Cătunul şi Poiana-Mîerleî. Are o populaţie de 932 lo­ cuitorî, fiind 200 capî de fa­ milie, din carî 150 contribuabili; sunt 210 case de locuit. Comuna n’are biserică. Lo­ cuitoriî merg la biserica din com. Ogretinul. Parte din locuitorî sunt moş­ neni; parte s’au împroprietărit după legea rurală şi a însură­ ţeilor. E l au: 150 boî, 200vaci, 180 viţel, 100 oî, 5 capre şi 200 porci. Şcoală nu este în comună. Copii! merg la şcoalele din 0 gretinul şi Drajna-d.-s. Ştiu carte 40 bărbaţi. Locuri însemnate în comună sunt: Vîrful-c j-Pietrele-Tnfierate şi Malul-cu-Rîpa, La-CoastaTare. Toată comuna are o supra­ faţă de 800 hect. Ţuică se fabrică în comună ca la 750 hectol. Stupî cu albine sunt 50. Dealuri sunt: Malul-de-Răsună, Ursoaia. Pădurea Vîrful-Caşului se află pe teritoriul comunei. C ă tu n u l, cotn. rur., compusă din

CĂTUNUL

cătunele: Albeni, Banovul, Bră­ teşti, Cătunul, Ţavîrlăul, pen­ dinte de pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca. Se află situată pe coasta dreaptă a Glavacioculuî. In 1886, avea 940 suflete şi 178 contribuabili. Budgetul anual era în 1886 de 7713 lei la venituri şi 7606 leî la cheltuelî.

305

sat, jud. A r­ geş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. Cocul-Popeşti.

C ă tu n u l- B o u lu î,

C ă tu n u l- d e -S u s , sat; face parte

din com. rur. Dobrotinetul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po­ pulaţie de 550 locuitorî. Este situat pe dealul Oltului. Aci e o biserică fondată la anul 1639, de Mateî-Vodă-Basarab.

Are o biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de I preot şi 2 dascăli. In co­ C ă tu n u l- d in -D e a l, sat, jud. A r ­ mună se află o şcoală mixtă geş, pl. Piteşti; face parte din cu 2 clase, condusă de un în­ com. rur. Bradul-Geamăna. văţător; în 1888 au urmat II băeţî şi 3 fete. C ă t u n u l- M o a r a , sat; face parte Această comună este departe din com. rur. Băteşti, pl. Cride Bucureşti de 65 kil., de vina, jud. Prahova. Giurgiu 76 kil., iar de Obe­ deni, reşedinţa plăşeî, de 28 kik ' C ă t u n u l- N e g r a ş i , sau R o m a ­ In anul 1 888 s’au cultivat o su­ n a ţi, sau R o m în e ş ti, moşie, prafaţă de 1150 hect., cu dife­ judeţul Argeş, plasa Cotmeana ; rite cereale. cu o întindere de 4950 po­ goane pădure. E proprietatea Cătunul, sat, face parte din com. statuluî; altă-dată aparţinea mă­ rur. Berceni, pl. Cricovul, jud. năstirii Glavaciocul din Vlaşca. Prahova. L a 1871 avea o arendă de 12700 leî şi a fost ipotecată Cătunul, sat, face parte din com. împreună cu alte 380 proprie­ rur. Cătunul, plaiul Teleajenul, tăţi ale statului pentru împru­ jud. Prahova. mutul domenial de 78 milioane. Pentru periodul 1883-88, arenda Cătunul, cătun, al com. Cătina, acestei moşii a scăzut la 5720 jud. Buzău. A r e 40 locuitorî şi leî. IO case. C ă tu n u l şi C e p tu r a ş u l, moşie, Cătunul, câtnin, pendinte de com. în jud. Buzău, com. Cătina, căt. cu acelaşi nume, pl. Glavacio­ Cătunul. Are 300 hect. ale moş­ cul, jud. Vlaşca. In acest cătun nenilor Boereşti. sunt: şcoala, biserica şi casa comunală. C ă tu n u lu i ( F a ţ a - ) , parte din moşia Cepturaşul-Cătunul, din com. Cătina, jud. Buzău; for­ Cătunul, moşie a d-lul Gheorghe mează o sfoară de 27 hect., din Gr. Cantacuzino, pe care, la 1864, s’au împroprietărit lo c . care 11 pădure. din com. Proviţa-d.-j., pl. Praho­ C ă tu ş a , sat, jud. Argeş, pl. Ol­ va, jud. Prahova. tuluî, pendinte de com. rur. Bărbăteşti. A re 150 locuitorî. C ătu n ul-B isericeî, sat, jud. A r ­ geş, pl. Piteşti. Face parte din C ă t u ş a , baltă, lîngă Şiret şi sta­ com, rur. CocuLPopeşti. Mat -fi f) c[i mm Ceoqrnflc, Voi IT,

CĂŢEAUA

ţia Bărboşi, în com. Fileşti, pl. Şiretul, jud. Covurluiu. Este for­ mată de pîrîiaşul cu acelaşî nume. C ă tu ş a , pîrîil,

în com. Fileşti, pl. Şiret, jud. Covurluiu. El în­ cepe a izvorî din Satul-Costi şi e format din alte patru pîrîiaşe, ce curg prin văile: Dancăî, SatulCostiî, Satul-Conachi şi Fileşti; apoî, străbătînd valea cu ace­ laşi nume, formează la capăt spre S., lîngă Şiret, balta Că­ tuşa.

C ă tu ş a , vale, în com. Fileşti, pl.

Şiret, jud. Covurluiu. Ambele coline ale acestei văî sunt îm­ podobite cu vil aparţinînd cele maî multe Gălăţenilor. Pe par­ tea estică a văeî Cătuşa trece drumul de fer, iar prin partea vestică linia fortificaţiilor GalaţiN ămoloasa-F ocşani. sat, pl. Bistriţa-d.-s., com. Spineni, jud. Bacău ; si­ tuat pe şesul drept al Şiretu­ lui, mal sus de Spineni. Are 0 şcoală; o biserică ortodoxă făcută la 1832; o cîrciumă.Sunt 69 capî de familie, cu 259 su­ flete. Vite sunt: 13 caî, 169 vite mari cornute şi 39 porci.

C ă ţă le ş ti,

pădure a statuluî, în întindere de 225 hect. formată din 2 trupuri: Căţătul (200 hect.) şi Altul-Cuceî (25 hect.). E situată în com. Dozeşti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea.

C ă ţ ă t u l,

iezer, în balta com. Gropeni, jud. Brăila. E uPit în partea de V . cu iezerul MoaraBună, comunicînd cu privalul Gingărăşoaia, prin privalul Mocanu.

C ă ţe a u a ,

C ă ţe a u a , movilă, jud. Brăila, la

1 '/s kil. spre N. de satul Dudescu, pe lunca Călmăţuiuluî. 39

CĂŢEAUA C ă ţe a u a , privai, jud. Brăila, care

uneşte iezerul Căţeaua cu ca­ nalul Vîlciu. C ă ţe i ( V a le a -) , vale cu pîrîu, com.

Corbiţa, jud. Tecuciu. Izvoreşte din Dealul-Viilor şi se varsă în Berheciul, pe partea dreaptă. măgură, jud. Teleorman, la hotarul do­ meniului oraşului Alexandria cu moşia Atîrnaţi, în apropiere de calea naţională Turnul-Vităneşti. înălţimea eî este de 40 m. şi lărgimea la bază de 150 m.

306

Populaţia luî e de 259 suflete. Comerciul se face de 4 cîrciumarî şi I hangiu. Suprafaţa totală a satului e de 620 hect. (împreună cu Vitanul), din cari 420 hect. aparţin d-lui T. Eftimiu şi 200 locuitorilor. Viea se cultivă pe o scară în­ tinsă. 150 hect. rămîn sterpe.

C ă ţe l ( M ă g u r a - l u i - ) ,

şi escavaţie în muntele Bisoca, jud. Buzăti. Din interiorul său începe să curgă apa Peceneaga. In a­ ceastă peşteră s’au găsit resturi de arme vechi, precum : săbii, topoare, etc.

C ăţelu l, fo r t în jurul Bucureşti­ lor, jud. Ilfov.

R.-Sărat., plaiul Rîmnic, com. Bisoca. E aşezat în partea de Vest a comunei Carîmbul, pe pîrîul Recea. E acoperit cu pădurî şi păşunî. Vara se află aci stîne de ol.

C ă ţe lu lu i ( P is c u l-) , pisc, la V .

de com. Ţiţeşti, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel. C ă ţe lu lu i ( V a le a -) , vale,

între iazurile Romîneşti, comuna Mo­ vileni , plasa Copoul, judeţul Iaşi. Se prelungeşte pănă în comuna Păuneşti. Pe ea se fac semănături.

C ă ţelu l, sat, pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Dudeşti-Cioplea. Este situat spre E. de D ideşti. In partea de N. are dealuri, iar la S. pămîntul e băltos. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de I preot şi 3 cîntăreţî. In sat se află o şcoală, frecuentată de 16 elevî, cu întreţinerea căreia co­ muna cheltueşte 1940 leî a­ nual.

C ă ţin e le , lac, în pl. Borcea, in­

sula Balta, com. Şocariciul, jud. Ialomiţa. C ă ţin u l, lac, în pl. Ialomiţa-Balta,

insula Balta. Se întinde pe teritorul comunelor Feteşti şi Steinica, jud. Ialomiţa.

Ialomiţa Balta, insula Balta, co­ muna Dudeşti, jud. Ialomiţa. C ă ţ i n u l- d in -M ijlo c , lac,

în pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, co­ muna Dudeşti, jud. Ialomiţa.

C ă ţin u l-lu i-P a n a it, lac, în pL Ialomiţa-Balta, insula Balta, com. Dudeşti, jud. Ialomiţa. C ă ţu n u l, munte, la N. -de com. Lereşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C ă ţu n u l, pădure, supusă regimu­

C ă ţe lu ş a , mic afluent al Bistriţei,

jud. Suceava. Formează hotar între comunele Broşteni şi Mădeiul (3000 m.)

C ă ţe le ş ti, cătun, pendinte de co­

muna Tecuciul-Kali ideru, din plasa Teleormanului, jud. Tele­ orman. Are o populaţiune de 250 suflete şi 49 contribuabili.

direcţiune de la N. spre S. Pe el este situat satul Căţetul.

C ă ţ i n u l- c u - B u t u c î, lac, în plasa

semn de hotar, între moşiile Lisa şi Vînători, din pl. Margineî, judeţul Teleorman.

C ă ţe lu lu i ( M ă g u r a -) ,

C ă ţe le i ( P ia tr a -) , loc izolat,

C ă ţe le i ( P ia tr a -) , munte, în jid .

CĂUEŞTi

C ă ţe tu l, sat, face parte din com.

rur. Dozeşti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. Are o populaţie de 319 locuitori (163 bărbaţi şi 156 fe­ mei). Cade în partea de N. a comunei şi este situat pe dea­ lul Căţetul. A ci este o biserică de lemn, cu hramul Adormirea-MaiceîDomnului, fondată la anul 1822. Este la distanţă de 3 l/a kil. de căt. Dozeşti, unde este şcoala şi reşedinţa comuneî. Copil în vîrstă de şcoală sunt 39 (23 băeţî şi 16 fete). C ă ţe tu l, deal, com. Dozeşti,

pl. Cerna-d.-j., jud. Vîlcea. Are o

lui silvic, pe moşia MunteleCăţunul, corn. Lereşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. E în în­ tindere aproximativă de 300 hect., cu un masiv des, compus din fag, plop si mesteacăn. Spre vîrf se află puţin molift şi e si­ tuată în regiunea hiuntoasă, cu pante repezi, din care se scurg pîraie. Se învecineşte la N. cu Zezerul, la S. cu Văcarea, la E. cu Rîul-Tîrgului şi la V. cu Tărîţoasa. C ă u e ş ti, sat, din com. Roşcani,

plasa Turia, judeţul Iaşi; sa­ tul se află situat pe dealurile: Spineni şi Stîlpeni, avînd o su­ prafaţă de 1432 hect. şi o po­ pulaţie de 83 familii, sau 323 locuitori Romînî, cari se ocupă cu agricultura şi creşterea vite­ lor. Are o biserică, deservită

CĂUEŞTI

de i preot, i cîntăreţ şi 2 eclesiarhî, precum şi o şcoală între­ ţinută de comună, care a fost înfiinţată în 1880, frecuentată de 15 elevî. Numărul vitelor e de 761 cape­ te, din c a ri : 262 vite marî cornu­ te, 380 oî, 42 caî şi 77 rîmătorî. Căueşti, sat, în jud. Tutova, pl. Corodul, com. Adam, spre S.V. de satul Adam. A re 207 locuitorî (din carî 16 ştiu carte), înainte se numea Cucueşti. Căueşti, sat, din com. ScheiaCăpoteşti, pl. Fundurile, jud. Vasluiu. E situat între dealul Dupăita la S., şi între al Faurului la N.-E., pe o întindere de 644 hect. şi cu o populaţie de 56 familiî, sau 280 suflete. Parte din eî sunt răzeşi. Căueşti, iaz, în vatra satuluî Că­

307 C ă u ia , pîrîu, jud. Tecucifl, izvo­

reşte din punctul numit Groapa-Ursuluî; trece prin satele Căuia-d.-s., Căuia-d.-j., Răspopi; merge în direcţie N.-E. şi se varsă în Berheciul. C ă u ia -d e -J o s , sat, face parte din

com. Neguleşti, jud. Tecuciu. E situat pe coasta dealuluî cu acelaşî nume, 800 m. departe de reşedinţa comuneî. A re o populaţiune de 55 capî de fa­ milie, cu 198 suflete, carî lo­ cuesc în 49 case. Locuitoriî sunt împroprietăriţi.

com. rur. Neguleşti, pl. Berheciu, jud. Tecuciu. Situat pe dea­ lul cu acelaşî nume, la N. com., 2 kil. departe de reşedinţă. A re o populaţie de 29 capî de familie, cu ro6 suflete. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 45 (24 băeţî şi 21 fete). Este străbătut de rîpa cu acelaşî nume. Locuitoriî sunt împroprietăriţi. C ă u le ş ti, sat, cu 40 familiî, jud.

Căueşti, pîrîu, jud. Vasluifl, nu­

Argeş, pl. Cotmeana, pendinte de com. rur. Lunca-Corbuluî.

Căueştilor ( V a le a -) , vale,

din com. Scheia, jud. V asluiu; se întinde de la N.-V. către E., prin mijlocul satuluî Căueşti şi printre dealurile: Moviliţeî, Dupăiteî şi Faurului şi se termină lîngă Şesul-Scînteeî.

Se desface din dealul Orta-Bair, se întinde spre E., cu o di­ recţie generală de la S.-V. spre N.-E., brăzdînd partea centrală a plăşeî şi pe cea apusană a comuneî. A re o înălţime de 205 m. dominînd satul Agi-Ghiol, care posedă şi tufărişul ce aco­ peră acest deal. C ă u ţiş e n i-G io s a n u lu î, parte din

satul Căuţişeni, com. Poianaluî-Iuraşcu, jud. Roman. C ă u ţiş e n i- lu î- B u r c h i, parte din

atul Căuţişeni, com. Poianaluî-Iuraşcu, jud. Roman.

C ă u ia - d e -S u s , sat, face parte din

ueşti, com. Roşcani, pl. Turia, judeţ îl Iaşi; are o întindere de peste 5 hect., şi format din scur­ sura iazului Roşcani. Este abun­ dent în peşte.

mit ast-fel după valea şi satul Căueşti, din com. Scheia. Iz­ voreşte din partea de Nord a satului, din Şipotul-luî-Taur; curge prin sat spre E., apoî printre Capul-Dealuluî, Faurul şi Filozofului şi se varsă în pî­ rîul Rebricea.

CĂZĂNEŞTI

C ă u ţiş e n i-lu î-I u r a ş c u , parte din

satul Căuţişeni, com. Poianaluî-Iuraşcu, jud. Roman. C ă u ţiş e n i- R ă z e ş î, parte din sa­

tul Căuţişeni, com. Poiana-luîIuraşcu, plasa Fundul, judeţul Roman. (D o su l-), colină, în com. şi căt. Calvini, judeţul Buzău; pădure, pe ea se află şi puţine arături.

C ă z ă n a r u lu î

moşie, a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, situată în com. Gărdeşti, jud. Teleorman. A re o întindere de 350 hect. pămînt arabil.

C ăzăn easca, C ă u ş e n i, sat, în jud. Roman, pl.

Fundul, com. Poiana-luî-I iraşcu, spre N.-E. de satul Poiana-luîIuraşcu, pe malul drept al pî­ rîuluî Sasa. A re 1 15 capî de familie, 425 locuitorî, din carî 75 contribuabili; 19 ştiu carte. Locu­ esc în 110 case. In sat se află 499 capete de vite marî. A re o bi­ serică de lemn în partea nu­ mită Căuţişeni-luî-Burchi. Acest sat este alcătuit din părţile nu­ mite: Căuţişeni-Giosanuluî, Căuţişeni-luî - Burchi, Căuţişeni - luîIuraşcu şi Căuţişeni-Răzăşi.

Căuia, deal, la E. de satul Că-

C ă u ş u l, deal, de natură pietroasă,

uia-d.-s., com. Neguleşti, jud. Tecuciu.

acoperit cu tufărişuri, în plasa şi jud. Tulcea, com. Agi-Ghiol.

C ă z ă n e a s c a , pădure, pe moşia

cu acelaşî nume, jud. Teleorman, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti. întinderea eî este de 15 hect. com. rur., în pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa. Este situată pe partea stîngă a rîuluî Ialomiţa, între comunele Cio­ china şi Sărăţeni-d.-s. Teritoriul comuneî, cu supra­ faţa de 7000 hect., din carî 400 hect.* pădure şi 50 hect.

C ă z ă n e ş ti,

c

Az a n e ş t i

luncă băltoasă, se întinde din albia rîuluî Ialomiţa, spre N. pănă în teritoriul comuneî Reniga. Moşia este proprietate par­ ticulară. După legea rurală din 1864, se află 101 locuitorî îm­ proprietăriţi şi 65 locuitorî neîmproprielăriţî. Se compune dintr’un singur sat şi două cătune (tîrle): Drăgoiasca şi Bibicelul. Satul Căzăneşti este situat pe o mică culme de deal, pe ţăr­ mul stîng, la 1 kil. de rîul Ia­ lomiţa. Este strămutat pe acest loc de puţin timp, maî înainte era la 3 ’/a kil. spre S. de ac­ tualul sat, tot pe malul stîng al rîuluî, unde Ialomiţa face un mare cot mergînd despre S. spre N. Vechiul sat, părăsit din cauza inundaţiilor, era pe locul numit Biserica-Vechiă, unde bi­ serica vechiului sat s’a păstrat mult timp. In satul Căzăneşti este reşe­ dinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. După recensimîntul din anul 1890, populaţiunea comuneî se compune din 1058 locuitorî, cu 280 capî de familie şi 778 mem­ bri de familie, sau 554 bărbaţî şi 504 femeî. După naţionali­ tate: 1049 Romînî, 4 Greci, 4 Unguri şi 1 German. După reli­ gie: 1053 creştini ortodox!, 4 catolici şi 1 mozaic. După pro­ fesiune: 316 agricultori, 12 me­ seriaşi, 11 comercianţi, 3 pro­ fesiuni libere, 74 muncitori şi 24 servitori. Ştiu carte 100 per­ soane şi 958 nu ştiu. Vite sunt: 300 cai, 500 boi, 1500 oi şi 125 rîmătorî. Budgetul comunei, în anul 1887— 88 era de 4989 lei. Instrucţiunea se predă într’o şcoală mixtă la 38 elevi, de un învăţător retribuit de comună. A ici se află o biserică, deser­ vită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî.

308

Prin satul Căzăneşti trece că­ lea judeţeană Slobozia-Urziceni. C ă z ă n e ş ti, com. rur., în jud. Me­

hedinţi, pl. Ocolul, la distanţă de 28 kil. de oraşul Turnul-Severin, şi de 17 kil. de Malovăţul, reşedinţa plăşeî. E situată pe Valea-Coşuştei şi alte văî, formînd comună cu cătunele: Jigniţa şi Roşia. A re 560 loc. şi 125 case. Contribuabili sunt 109. Locuitorii posedă: 16 plu­ guri, 33 care cu boi, 5 căruţe cu cai şi 120 stupi. Are 2 biserici, deservite de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. 0 şcoală, cu un învăţător, e frecuentată de 20 elevî. Budgetul comunei se ridică la ve iiturl de 967 lei, şi la cheltuelî de 774 lei. Numărul vitelor în această co­ mună este de: 216 vite mari cornute, 36 capre, 100 oi şi 205 rîmătorî. Comuna este udată de rîul Coşuştea şi pîraiele Galbe­ nul, Govodarva, Roşul şi Manea. Văile mai principale din a­ ceastă comună su n t: valea Co­ şuştea, Ilfovul, Măţişul, Manea, Ciuşanul - Meilor, Roşia şi Go­ vodarva. Iar dealuri mai prin­ cipale su n t: Dealul Lupşa, 0 chianul, Cocîrţăul, Măţişul - Bisericei, Cracovini, Copilomie, Cornetul, Govodarva, Roşul şi culmea Husnicioara-Priboeşti. Prin comună trece şoseaua co­ munală Ciovîrnăşani-CăzăneştiPoiana-Corcova.

că z

An e ş t i

mună e o biserică zidită la anul 1802. Locuitorii se ocupă cu agricul­ tura şi au: 25 cai, 100 boi, 90 vaci, 200 oi şi 140 porci. Ei s’aQ împroprietărit la 1864 pe moşii particulare şi li s’au dat 187 hect. pămînt. Copii în vîrstă de şcoală sunt 52 (19 bărbaţî şi 33 fete). Ştiu carte 20 băeţî şi 4 femei. In comună sunt 15 stupi cu aElbine. Comuna, cu izlaz cu tot, are 750 hect. pămînt. Veniturile comunei sunt de 1400 lei. Moşia Căzăneşti a fost închi­ nată de logofătul Vlad Căzănescu, mănăstire! Horezul, îm­ preună cu viea de acolo şi toată starea sa nemişcătoare ce avea la anul 1712. C ă z ă n e ş t i, ( D e a l u l- C u c u iu l) ,

sat, pe apa Topologul, j ud. Argeş, pl. Topologul. A re 60 familii; în sat e o biserică cil hramul Buna-Vestire, deservită de un preot şi un cîntăreţ. Face parte din com. rur. Ciuteşti-Căzăneşti. A icî este reşedinţa primăriei.’ sat, face parte din com. rur. Cucueţi, pl. 01tul-d.j., jud. Olt. Este situat în cen­ ţi ul comunei şi e udat de gîrla Cungrea-Mică. In acest cătun, cel mai po­ pulat, este biserica comunei, re­ zidită la 1881, pe ruinele unei vechi biserici.

C ă z ă n e ş t i,

C ă z ă n e ş ti, com. rur., pl. Ocolul,

jud. Vîlcea. Este situată la o mică distanţă de Valea-Oltulul, pe un deal, 7 kil. departe de Rîmnicul şi 3 kil. de subprefectură. Are o populaţiune de 430 lo­ cuitori (194 bărbaţi, 236 femei); 132 capi de familie; 156 con­ tribuabili şi 104 case. In co­

sat, din com. Ne­ greşti, pl. Funduri, jud. Vas­ luiu, la N.-E. de tîrguşorul Ne­ greşti. E situat între douădealuri mici, pe o întindere de 778 hect. Are o populaţie de 70 familiî, sau 350 locuitori Romînî, carî se ocupă cu agricultura şi creş­ terea vitelor.

C ă z ă n e ş t i,

CĂZĂNEŞTI

In partea de N.-V. a satuluî se află biserica, deservită de 2 cîntăreţî, făcută de unul numit Buzdugan. La V . de sat trece pîrîul Rebricea, ce formează şesul cu acelaşî nume, bogat în fîneţe. Numeral vitelor e d e : 157 vite mari cornute, 1500Î, 13 caî şi 28 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 14 pluguri şi 14 care cu boî şi l căruţă; 30 stupî cu albine. Căzăneşti, deal, în raionul co­ munei Căzăneşti, pl. Ocolul, jud. Vîlcea, pe care se cultivă 8 hect. vie. C ă ză n e şti, pădure, a statuluî, jud. Olt, în întindere de 350 heci., pendinte de comuna Cucueţi, pl. Oltul-d.-j. E formată din trupurile: Zăvoiul(ioohect) şi Valea-Feteî^250 hect.) C ă z ă n e ş ti, R ă d e ş ti,

CEAHLĂUL

309

V o ic e ş ti

şi H o r e z u l, sau C o m ă n iţa , trupuri de moşii, ale statuluî, jud. Olt, pendinţe de Mănăstirea-Horezul, Ele s’afl arendat pe periodul 1888— 1893 cu 5500 leî anual. C ă z ă n e ş t i-V ă r z a r i, sat, judeţul

Argeş, pl. Topologul; face parte din comuna rur. Deduleşti-Vârzarî. C ă ză tu ra , munte, j ud. Bacăfl, pe

teritoral com. Tîrgîl-Trotuşul. v îr f de munte, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, din culmea Ciortolomuluî.

C ăzătu rile,

Ceabăul, deal, în jud. Fălcifl, cu

o suprafaţă de 428 hect., în partea de Sud a com. Tîrzi, plasa Crasna, terminîndu-se cu gura Crasna în hotar despre Est cu com. Corni.

C e a c îr u l, cătun

(tîrlă), în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pe cîmpul Bărăgan, teritoriul com. Tonea.

C e a c u l, com. rur.,

în jud. Ialo­ miţa, pl. Borcea, situată spre V . de oraşul Călăraşi, între co­ munele Călăraşi-Vechî şi Caco­ meanca. Teritoriul comuneî se întinde din Dunăre, spre N., pe cîmpia Bărăganul, pe o suprafaţă de 7000 hect., din cari 3000 hect. lac băltos şi 500 hect. pădure. Moşia poartă numele Ceacul safl Valea-Plopuluî şi este pro­ prietatea statuluî, fostă pen­ dinte, pănă la secularizare, de biserica Sfinţiî-Apostolî din Bu­ cureşti. Pe periodul 1885-1895 s’a arendat cfl Suma de leî 85000 anual. Pupă legea rurală din 1864 sunt împroprietăriţi pe moşie 134 locuitorî şi neîmproprietăriţî 165. Se compune dintr’un singur sat, situat la io kil. spre V . de oraşul Călăraşi, sub coasta Bă­ răganului. Poartă numele unuî sătean. Maî înainte s’a numit Valea-Plopuluî după numele uneî văî, ce pleacă din lacul Că­ lăraşi spre N. A icî este reşe­ dinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Populaţiunea este de 1595 lo­ cuitorî, din carî 373 capî de familie şi 1222 membri de fa­ milie (1890). Sunt 794 bărbaţî şi 801 femeî. Dintre locuitorî, 1590 sunt Romînî şi 5 Greci, toţi de religie creştină orto doxă. Din aceştia sunt 385 agricultorî, 2 meseriaşi, 3 comer­ cianţi, 6 avînd profesiuni libere şi 10 servitori. Ştifl carte 170 persoane. Sunt 108 contribuabili, din carî IO se ocupă pe lîngă piugărie şi cu comerciul. Vite sunt: 1500 caî, 1800

boî, 2400 oî, 100 capre, 1500 bivoli, io asini şi 1000 porci. Venitul comuneî în 1887-1888 era de 4036 leî şi cheltuelile de 6027 leî. E o şcoală mixtă frecuentată (1890) de 68 băeţî şi 9 fete, cu 1 învăţător. Localul şcoaleî este de zid, construit de comună. Se află o* biserică, deservită de 2 preoţi şi 2 dascăli; în budgetul comuneî se prevede pentru cler suma de 552 leî anual. C e a d ă r u l, deal, în comuna rurală

Grozăveşti, din jud. Mehedinţi, pl. Motrul-d.-j. C e a d îr g iu l, nume vechiu, ce purta

satul Oinacul, jud. Vlaşca. jud. Cehlăeşti, sat).

C e a h lă e ş ti,

Neamţu.

(V.

C e a h lă u l, masiv muntos, judeţul

Neamţu, intercalat între Bistri­ cioara, Bistriţa şi Bicazul. Este sălbatec, tăiat de văî, radiind în toate direcţiunile de la creş­ tet şi lipsit de comunicaţiunî. Singura potecă pe el este a pî­ rîuluî Schitul (pe la Durăfl), care trece pe la vestul vîrfuluî Ceahlăul (1908) şi conduce la Bicaz. L a Nordul masivului, rîul Bistricioara deschide pa­ sul Tulgheşuluî, care conduce în valea Mureşului. Piscul cel maî înalt din a­ cest masiv e ste : Ceahlăul safl Pionul, cu vîrfurile: Panaghia şi Butul, iar ram irile maî principale sunt: Răpciunele, Obcina-Verde, Obcina-Bouluî, Obcina-Baiuluî, Piciorul-Furciturilor, Culmea-Săcuesculuî, Obcina-Neagră, Culmea-Hegheşuluî. Masivul Ceahlăului, pus în­ tre linia Bicazuluî şi a Bis­ tricioareî, desparte coloanele armatei, carî ar utiliza aceste

CEAHLĂUL

CEARÎNGANI

310

liniî, printr’o distanţă de 25 ki­ lometri. Este însă de observat, că acele 2 linii şi în particular a Bicazuluî este foarte precară. Masivul Ceahlăului, care le des­ parte, fiind înalt şi sălbatec, iar coloanele atacului debuşînd în valea strimtă a Bistriţei, apă­ rarea în această regiune se poate efectua în condiţif avantagioase. C e a h lă u l, pisc însemnat al Car­

paţilor, jud. Neamţu. V . Pionul. C e a ir e lo r ( V a le a -) , vale, în ju­

deţul Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuneî rurale Eni­ sala. Se desface din poalele ră­ săritene ale dealului Cala-CulaiBair. Se întinde spre E. într’o direcţie de la V . la E., brăz­ dînd partea estică a plăşeî şi nord-vestică a comuneî. Se în­ tinde pe la poalele dealuluî Calabalîc-Bair, trece prin satul Eni­ sala şi, după 4 kil. decurs, se termină în stuful de lîngă ie­ zerul Babadag. Pe. valea-î merge drumul comunal Enisala - V is­ terna.

jud. Covurluiu, com. Folteşti, din pl. Prutul, lîngă dealul Baba-Draga, aproape de Prut.

C e a p ă ( D e a lu l-lu î-) , deal\ jud. C e a n a c -C a le , ruinele unei întă-

riturî turceşti, în pl. Hîrşova, jud. Constanţa, pe teritoriul co­ muneî urbane Hîrşova, situate pe vîrful pietros al unui deal din apropierea oraşului, la I kil. spre N.-V. de oraş. îm­ preună cu fortăreaţa Tabia-Chiopriu, ambele ridicate de Turci, servea acestora a împiedica Ru­ şilor trecerea Dunărei, ce se făcea lesne prin acele locuri. Ea domină oraşul Hîrşova, gîrla Baroiul şi un drum vecinal ce duce de la Conacul-luî-R^nole la Hîrşova. A zî sunt nişte dă­ râmături ce vor dispare cu tim­ pul. C e a p a , lac, în

comunele Livezeni şi Ţiţeşti, plasa Rîurile, jud. Muscel, în posesiunea statului. C e a ir u lu ! ( M ă g u r a -) , măgură,

căruia îl zice şi Măgura dinCeair, la Sud-Vestul comuneî Zimnicea, jud. Teleorman. E semn de hotar între pămîntul cedat locuitorilor din această comună după legea rurală şi proprietatea principelui Ipsilante. cătun, în jud. Ialomiţa, pl. Balta, com. Mărculeşti, si­ tuat pe cîmpul Bărăgan, la 10 kil. de Mărculeşti. A re 55 fa­ milii Romînî.

C e a lîc ,

C e a lm ă u l,

vale mlăştinoasă, în

Suceava, lîngă satul Hîrtoapele. C e a r d a c ( L a -) , B ît c a -S c a u n e lo r), loc de escursitme în yîrful

muntelai Pleşul, chiar în hota­ rul dintre judeţul Suceava şi Neamţu. Se află aci un foişor de scîndurî, făcut de călugăriidin Mănăstirea-Neamţuluî, în care dînşil afl pus o icoană. Pe aci trece poteca ce duce din Bogdăneşti, Rişca şi Boroala la Mănăstirea-Neamţuluî. C e a r d a c u l, sat, în jud. R.-Sărat,

pl. Oraşul, cătunul comuneî Go­ leşti. Şi-a luat numele de la un ceardac făcut aci de Turci. Este aşezat pe ambele maluri ale rîuluî Milcov.

insula Balta, pl. Ialomiţa-Balta, comuna Feteşti, jud. Ialomiţa.

C e a r d a c u l, cîmpie întinsă, culti-

C e a p a , parte din moşia Stroeşti,

vabilă, în com. rur. Scăpăul, pl. Blahniţa, jud. Mehedinţi.

jud. Suceava. C e a r d a c u l, culmea cea maî înaltă C e a p a , localitate, unde astăzi sunt

C e a ir u l-P o ş t e î, loc izolat, între

jos de căt. de reşedinţă, Putrida-Mare.

tîrlele Oprişăneşti, din comuna Perişorul, jud. Brăila. C e a p a , localitate, în com.Văscani,

jud. Suceava, unde se împart drumurile spre: Stroeşti, Hărmăneşti, Ruginoasa, Todireşti şi Vladnici. C e a p a -M o c e a s c ă

(P o ru m b a ­

re le), moşie, în jud. Buzăfl, co­

muna Mizil. Are 209 hect. arăturî, fîneaţă şi suhat. C e a p a - V e r d e , pîrîu, în judeţul

R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., co­ muna Putrida. Izvoreşte din dea­ lul Strejeşti, udă partea de V . a comuneî, trecînd prin căt. Putrida-Mică, se varsă în pîrîul Oreavul, pe dreapta luî, maî

a dealuluî ce desparte şesul Şi­ retului de al Moldovei, în com. Cristeşti, din judeţul Suceava. Peste acest deal trece şoseaua jud. Moţca-Paşcani-Tîrgul-Frumos. E îmbrăcată de pădure de fag şi stejar. Vederea din foişorul ce era aşezat aci era din cele maî frumoase ale ju­ deţului şi se întindea într’o mare depărtare peste şesurile Şire­ tului şi Moldovei şi munţi. mahala, în com. rur. Stîngăiceaua, plasa Motfuld.-j., jud. Mehedinţi.

C e a r în g a n i,

deal, în com. rur. Cîrceni, plasa Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi.

C e a r în g a n i,

C e a rîn g a n i, pîrîu, în com. rur.

c e a r în g u l

S tîn g ă ic e a u a , p l a s a M o tr u l-d .-j., ju d . M e h e d in ţi.

Cearîngul, sat, in jud. Mehe­ dinţi, pl. Cîmpul; ţine de com. rur. Drincea. Cearîngul, deal cu vii, în com. rur. Oprişorul, pl. Cîmpul, jud. Mehedinţi. Ceaurul, com. rur., din jud. Gorj, pl. Ocolul, spre S. de com. Băleşti şi la 7 kil. 500 m. de Tîrgul-Jiuluî. Se compune din cătu­ nele Ceaurul şi Tămăşeşti. Prin acest sat trece apa Po'oaga ce vine din com. Băleşti. Prin ea trece şoseaua comunală şi la 3 kil. spre N. trece şoseaua ju­ deţeană Tîrgul-Jiuluî-Severin. E situat pe şes în albia Jiului şi pe partea dreaptă. A re o su­ prafaţă de 2449 hect., din care 2000 hect. arabile, 220 hect. fîneaţă, livezî, viî şi izlaz şi 229 hect. pădure. Din acestea, 1248 sunt ale lo­ cuitorilor şi 1201 ale proprie­ tarului, d-1 Dinu Mihail. Loc. posedă 102 pluguri, 178 care cu boî, 3 căruţe cu caî; 40 stupî cu albine. In com. se află o moară pe apa Poloaga, 2 fîntînî şi 27 bunare. Are o populaţiune de 234 fa­ miliî, cu 1228 suflete. Venitul comuneî este de lei 1919, banî 60 şi cheltuelile de leî 1399, banî 39. Contribuabili sunt 355. Sunt în com. 475 porci, 982 vile marî cornute şi 83 caî. Se află: 2 bisericf, una făcută in anul 1863, iar cea-l-altă în a­ nul 1881, deservite de un preot Şi 3 cîntăreţî; o şcoală frecuen­ tată de 45 elevî; 3 cîrciumî. Ceaurul, cătun şi reşedinţa co­

munei Ceaurul, din pl. Ocolul, jud. Gorj.

311

Situat pe şes în albia Jiului şi pe partea dreaptă. Are o suprafaţă de 1449 hect., din cari 1200 hect. arabile, 120 hect. fîneţe, livezî cu prunî şi izlaz, 129 hect. pădure. Loc. au 60 pluguri, 100 care cu boî şi vacî, 2 căruţe; 25 stupî cu albine. In cătun se află 1 moară pe apa Poloaga, 2 fîn­ tînî şi 18 bunare. Populaţiunea este de 242 fa­ miliî, cu 870 suflete. Vite su n t: 750 vite marî cor­ nute, 60 caî, 2 bivoli şi 347 rî­ mătorî. A re 2 biserici, făcute una în anul 1863, iar cea-l’altă în anul 1881, deservite de un preot şi 3 cîntăreţî. C e a u ş -Iv a n , loc izolat, în co­ muna Pucheni-Marî, pl. Crivina, jud. Prahova, fost pendinte de mănăstirea Snagovul. C e a u ş -T a tu l, subdivizie a căt. Nenciul, din com. Lipia, jud. Buzău. C e a u ş o a ia safl C e a u ş-G h e o rg h e , numită şi V e r n e a s c a , mo­ şie, în jud. Buzău, com. şi căt. Pleşcoiul. A re 147 hect., din care 96 pădure, restul arături, izlaz şi vie. C e a u şo a ia , munte, în cercul co­ muneî Predealul, pl. Peleşul, ju­ deţul Prahova, situat între va­ lea Ceauşoaia şi Orjogoaia. Este proprietatea Eforiei Spitalelor Civile. C e a u şo a ia , proprietate a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, foastă pendinte de mănăstirea Colţea din Bucureşti, com. Pre­ dealul, plaiul Peleşul, jud. Pra­ hova, care, împreună cu mo­ şiile Neamţu, Unghia-Mare şi Pristolul, de pe Doftana, are o

CEGANI

întindere de 606 hect. şi s’a a­ rendat pe periodul 1888— 93 cu 2250 leî anual. C e a u şo a ia , vale, izvoreşte din raionul com. Predealul, pl. Pe­ leşul, jud. Prahova. A re direc­ ţia de la S. spre N. şi se varsă în pîrîul Azuga, pe ţărmul stîng, după ce udă poalele de V . ale muntelui Ceauşoaia. C e a u ş o a ic a , subdivizie a cătu­ nuluiPleşeşti, din com. Pleşcoiul, jud. Buzău. C eeliu -C h io i, vale, în pl. Baba­ dag, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneî rur. Enisala, şi anume pe al cătunului Visterna. Se des­ face din dealul Balar-Bair. Se întinde spre S. printre dealu­ rile Stîlparul şi Samaldar-Bair de-o parte, Bairac de alta, îşî face drumul numaî prin pădurî, brăzdînd partea estică a plă­ şeî şi pe cea sud - vestică a co­ muneî. Prin ea merge şi drumul comunal Visterna-Ciamurli-Canli- Bugeac. C e g a , braţ sau privai, în pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, com. Borduşeani-Marî, jud. Ialomiţa. C e g a n i, com. rur., în jud. Ialo­ miţa, pl. Ialomiţa-Balta, situată între comunele Borduşeani-Marî şi Stelnica. Teritoriul comunei are o su­ prafaţă de 5500 hect., şi se în­ tinde din Dunăre spre V ., coprinzînd parte din insula Balta, pe cîmpul Bărăganul, pănă se limitează cu capetele maî mul­ tor moşii. Coprinde două mo­ şii : Ceganca, proprietate par­ ticulară şi Pîrţani, proprietate a statuluî, cu 1100 hect., din carî 50 hect. izlaz, 50 hect. băltiş şi 1000 hect. pămînt de cul­ tură. Această moşie, înainte de

CEGANI

312

CELARIUL —r

secularizare, aparţinea mănăsti­ rel Mislea, după numele căreia moşia se mal numeşte PîrţaniMislea. S’a arendat pe perio­ dul 1886— 1896, cu suma de 9000 lei anual. împroprietăriţi sunt 123 lo­ cuitori şi neîmproprietăriţl 11 o. Se compune din satele Ce­ gani şi Pîrţani, cu reşedinţa pri­ măriei şi a judecătoriei comu­ nale în satul Cegani. Populaţiunea com. era (1-890) de 1200 locuitori, cu 225 capî de familie. După naţionalitate sunt: 1194 Romînî, 2 Greci şi 4 Bulgari, toţi de religiunea creştină ortodoxă. După pro­ fesiuni sunt: 364 agricultori, 5 meseriaşi, I industriaş, II co­ mercianţi, S cu profesiuni libere, 107 muncitori şi 30 servitori. Cu ştiinţă de carte sunt 253 persoane. Vite: 1400 boî, 465 cal, 105 bivoli, 916 rîmătorî şi 946 oî. Budgetul comuneî în 1887— 88, era de 3492 leî la venituri şi de 4526 leî la cheltuelî. E o şcoală mixtă, frecuen­ tată (1890) de 50 elevî, cu un învăţător retribuit de stat şi co­ mună. Localul şcoaleî este con­ struit de comună cu suma de 3500 leî. Sunt două biserici, deservite de doî preoţi şi patru dascăli. Pentru cler se prevede în bud­ get suma anuală de 360 leî. Pe partea de V . a teritoriului comuneî, trece calea ferată Feteşti-Făurei.

Romînî, I familie de Greci şi 5 familii de Ţigani. Este o şcoală mixtă cu un învăţător şi o biserică, la care servesc doî preoţi şi doî cîn­ tăreţî. Vite sunt: 1120 boî, 4 1 1 caî, 89 bivoli, 710 rîmătorî şi 646 oî. C e h lă eşti, sătiţor, în com. Fe­ lioara, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, aşezat pe valea ce se deschide cătră Estul mănăsti­ re! Agapia, între pîrîul Topoliţa spre N. şi pîrîul Agapia spre S. Terenurile sale se ridică în podişe treptate către satul Ghindăoani. A re o populaţie de vr’o 30 locuitori. In acest sat se află o bise­ rică de lemn. Comunicaţia cu satele vecipe se face printr’un drum care în­ cepe dintre kil. 33— 34 al şo­ selei Piatra-Neamţu, drept în faţa drumului ce duce spre mă­ năstirea Agapia, şi se continuă prin satul Topoliceni-Ocea, pe valea pîrîuluî Topoliţa pănă la satul Păstrăveni. C e iru l, deal.

V ezi Horodiştea, dea', com, Tîrnauca, pl. Herţa, jud. Dorohoiu.

C e iru l, deal, se întinde de la S.

spre E., pe teritoriul satului Hărpăşeşti, com. Popeşti, plasa Cîrligătura, jud. Iaşi. o parte din ţarina satuluî Hîrtoapele, jud. Suceava.

C e ir u l - B e lc iu lu l,

C e g an i, sat, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna cu acelaşi nume. Este si­ tuat pe o mică coastă la 2 kil. de Borcea. A icî se află reşedinţa primă­ riei şi a judecătoriei comu­ nale. In sat sunt 146 familii de

vale, în judeţul Con­ stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul comunei rurale Enigd, căt. Talaşman. Se desface din poa­ lele vestice ale movilei Talaş­ man ; se dirige spre N., avind

o direcţie generală de la S.-V. spre N.-E., brăzdînd partea ve­ stică a plăşeî şi cea nordică a comunei; merge pe la poalele sudice ale dealuluî Mustana, şi, după 2 kil. de drum, se uneşte cu valea Ceair-Arabagi spre a se arunca în Balta-Baciuluî. C e la r iu l, com. rur., din N.-V. plăşeî Balta-Oltul-d.-j., jud. Ro­ manaţi. Locuitorii îl zic Pirscovul. Se compune numai din sa­ tul cu acelaşî nume, situat pe un teren şes şi înaintea dune­ lor de nişip care ajung pănă aci, prelungindu-se tocmai de la Jiu, dar care aci îşi găsesc o stavilă puternică în plantaţiunile de salcîmî. E departe spre V . de Caracal de j 8 kil., iar de Corabia de 39 kil. Altitu­ dinea terenului d’asupra nive­ lului mării este de 138 m. A re o populaţie de 1890 lo­ cuitorî, toţi Romînî, din carî 940 bărbaţi şi 950 femeî; 382 capi de familie; 872 căsătoriţi şi 1018 necăsătoriţi. Ştifl carte 164, nu ştifl 1726. Sunt 351 contribuabili. Ocupaţia locuito­ rilor e agricultura şi creşterea vitelor. Vite marî cornute sunt 2209, vite mici cornute 1256, rîmătorî 790, Pentru comerţ sunt 14 stabilimente. Budgetul comunei pe 1886-87 a fost de 3735 lei Ia venituri şi 3640 lei la cheltuelî. A re o şcoală primară mixtă, cu un învăţător, frecuentată de SO elevi, din 125 în vîrstă de şcoală. A re 2 biserici: Sf. Ni­ colae (1838) şi Intrarea-în-Biserică, deservite de 3 preoţi şi 5 cîntăreţî.

C e la c la r ,

C e la riu l, pîrîu, afluent al pîrîuluî Fărcaşa, jud. Suceava. C e la riu l, pîrîil, afluent al pîrîuluî Suha-Mare, jud. Suceava.

CELĂRUŞI

Celăruşi, deal, comuna Poinărei, plaiul Nucşoara, jud. tyluscel. C elcovăţul, munte, în jud. Me­ hedinţi, plaiul Cloşani, aproape de graniţă. Celebi-Chioi, sat, în jud. Con­ stanţa, plasa Medjidia, căt. co­ muneî Tortoman, situat în par­ tea vestică şi puţin cam cen­ trală a plăşeî şi cea de S.-V. a comuneî, la 7 kil. spre S.-V. de cătunul de reşedinţă, Tortoman. Este aşezat în fundul văeî CelebiChioi-Ceair, la I */2 kil. spre N. de balta Carasul şi este închis la N. de către dealul DevceaBair, cu vîrful său Devcea-S. (102 metri); la V . de către dea­ lul Ciocurac-Bair, cu un vîrf înalt de 104 metri; iar la E. de către dealul Panghirul, cu vîr­ ful săfl Panghir-Iuc (97 metri). La S. se întinde balta Carasul. Populaţiunea sa, compusă nu­ maî din Sîrbî şi Bulgari, se o­ cupă cu agricultura şi cu cre­ şterea vitelor. Pămîntul produce cereale, maî ales ovăz şi meifl ; porumb şi grîfl puţin. Şoseaua judeţeană Cernavoda-Medjidia trece prin Sudul satuluî. Un drum comunal pleacă din partea sep­ tentrională a satuluî şi duce la Tortoman (satul) şi la satul Devcea. Celeiul, com. rur., în Sudul plă­ şeî Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma­ naţi. Se compune numaî din sa­ tul cu acelaşî nume, situat pe ţărmul nordic al gîrleî Celeiul, în apropiere de Dunăre şi de bal­ ta Potelul. E departe spre N. de Corabia de 4 kil., iar de Cara­ cal de 36 kil. E aşezat pe un teren şes, cu o altitudine de 44 m. d’asupra nivelului mării. Are o populaţie de 1427 lo­ cuitorî, din carî 381 capî de familie; 229 contribuabili. Ştifl 6i47u. Mutele JjU itotiai L evytu jic. Voi. J .

813

carte 71; nu ştifl 1356. Ocupaţia locuitorilor e agricultura şi creş­ terea vitelor. Vite mari sunt 918, vite micî 1020 şi rîmătorî 205. A re 7 cîrciumî. Budgetul co­ muneî pe 188687 a fost de 3533 leî la venituri, şi 3183 leî la cheltuelî. Are o şcoală prim. mixtă de gr. II, cu un învăţător, frecu­ entată de 53 elevî, din 103 co­ piî în vîrstă de şcoală. Are o bi­ serică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 2 preoţi şi 3 cîntă­ reţî. Comparînd cuvîntul Celeiul cu Celeia din Noric, d. Gr. Tocilescu crede că această ase­ mănare se datoreşte locuire! unuia şi aceluiaşi popor în două regiuni deosebite. In epoca tracică şi în epoca romană, Celeiul s’ a numit Co­ lonia Malva sive Malvensis ex Dacia şi a avut mare însemnă­ tate oraşul care acum este nu­ maî ruine. Malva a fost chiar capitala Dacieî-Malvense, o di­ vizie financiară a provinciei Da­ cia. Ca aşezămînt vechili, se ob­ servă la Celeiul o cetate ca de 4 pogoane, care era legată cu ţărmul drept al Dunărei prin un pod, făcut de Constantin-celMare, ale cărui picioare ruinate se văd în timpul scădere! marî a apei. De aci porneşte un drum de piatră roman, care merge către Romula. Pe aci se găsesc multe monede din epoca romană. La Celeiul s’a născut preotul Şapcă, care a jucat un rol la 1848. C eleiu l, -cătun, alipit comunei Costeni, plaiul Vulcan, jud. Gorj, la S.-E. de comună şi la un kil. depărtare de dînsa. Prin acest cătun trece şo­ seaua comunală vecinală de la N. spre S. In centrul cătunului trece rîuleţul Orlea, peste care

CELEIUL-CORABIA-DASOVA

comunicaţia se face pe un pod de lemn. E situat pe vâlcea şi coaste.Are o suprafaţă de 270 hect., din care : 120 hect. arabile, 50 hect. fineţe, 20 hect. izlaz, 15 hect. vii şi 20 hect. livezi de pruni. Locuitorii afl: 20 pluguri, 25 care cu boî şi vacî; 24 stupi. In cătun se află 3 bunarî şi 2 fintînî. Populaţia e de 60 familiî, safl 295 suflete, din carî 26 contri­ buabili. Vite sunt: 1 10 vite marî cor­ nute, 23 caî, 150 oi, 23 capre şi n o rîmătorî. Are 2 biserici de lemn, din care una fondată la 1828, de­ servite de preotul de reşedinţă din Costeni. C eleiu l, insulă, în Dunăre, pro­ prietate a statuluî, în faţa că­ tunului Dasova, jud. Romanaţi. C eleiu l, măgură şi punct trigo­ nometric de observaţie, la N.-V. de Băileşti, plasa Băileşti, jud. Dolj. A re o înălţime de 78 m. C eleiu l, moşie a statului, în jud. Romanaţi, arendată pe 1887— 88 cu 29100 lei. C eleiu l, pichet de graniţă, pe Du­ năre, situat în Valea-Tomiî, jud. Romanaţi, în dreptul satului cu acelaşi nume. C e le iu l (G îrla -), mică apă, jud. Romanaţi, care pune în comu­ nicaţie în spre E. balta Potelul cu Dunărea. Şi-a luat numele de la com. Celeiul ce vine aşe­ zată puţin maî la Nord. începe de la com. Orlea şi se termină la Corabia, avînd pe malul stîng înşiruite mai multe sate. C e le iu l- C o r a b ia - D a s o v a , mo­ şie a statuluî, în jud. Roma40

314

CENFA

naţi, arendată pe 1887— 88 cu 61720 leî. C e n ia , pădure, situată pe terito­

riul com. Bodeşti-Precisteî, a­ nexa Oşlobeni, plasa PiatraMuntele, jud. Neamţu. Aparţine statuluî, producînd un venit a­ nual de 2926 leî. C e n tru l, sau T îr g u l, suburbie, jud.

Bacău, pl.Trotuşul, com.T.-Ocna. Este situată pe malul stîng al Trotuşuluî, în centrul celor-l-alte suburbii. Are 4 biserici ortodoxe: una, cu hramul Sf. Nicolae, clădită la 1768 de Lascăr Rosetti şi preotul Vasile Arapu şi între­ ţinută cu propriul eî venit; a doua, cu hramul Adormirea-Maiceî-Dom luluî, ridicată la anul 1680 de Hatmanul Gheorghe Ursachi, care a contribuit mult la fondarea Tîrguluî-Ocneî, şi refăcută la 1850, de arhimandritul Damaschin şi acum întreţinută de stat; a treia biserică, cu hra­ mul Buna-Vestire, împrejmuită cu zid înalt, care la 1821 a ser­ vit de adăpost contra Turcilor, pe cînd eî urmăreaţi pe Greci, e clădită la 1726 de Răducanu Racoviţă, fost mare vistier, şi de soţia sa Maria, şi acum în­ treţinută de stat. Pe păretele bisericeî se citeşte: «Apres avoir regie Ies fortunes publiques, j ’ai donne des leţons aux plus grands politiques». (După ce am regulat averile publice, am dat învăţături celor maî marî politici). La această biserică se află îngropat Costache Negri. A patra biserică cu hramul S-ţiî Voevozi, înălţată la 1852, de Dumitru şi Nicolae Stoian, e întreţinută din propriul el venit şi subvenţionată de stat cu 230 leî pe an. F. şi o sinagogă iz­ raelită, zidită la anul 1890, în locul celei vechi, de locuitoriî

CEOBLEANUL

Evrei. Sunt 242 familiî romîneştl, 230 izraelite, 42 ungu­ reşti şi 12 armeneşti. In această mahala numită şi Biserica-Tîrguluî, se află toate autorităţile comunei, şcoalele şi o cazarmă. Are o grădină publică. localitate, jud. Brăila, la 1 ‘/î kil. spre E, de satul T u ­ dor-Vladimirescu, unde a fost vechia tîrlă cu acelaşi nume.

C en u şa,

plăşeî. Şi-a luat numele de la proprietatea Cenuşasca, pe care este situată. Este aşezat în par­ tea de V . a comunei. ( M o v i l a - d e - ) , movilă, în judeţul Buzău, com. şi căt. Smeeni, pe moşia Smeeni, în apropiere de localitatea la Si­ lişte. E formată maî mult din hârburi şi cenuşe.

C en u şe

C e n u ş e r ie ( L a - ) , loc izolat, co­ C e n u ş a , loc. izol., în comuna Pe-

tricani, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu.

muna Pucheni, plasa Argeşelul, jud. Muscel. C e n u ş e r ie i ( V a le a -) , pîrîil,jud.

C e n u ş a , vale, în jud. Buzăfl, com.

Nişcovul, căt. Săseni-VechI. C e n u şa ri, deal, pe care este si­

tuată com. Ariceşti, pl. Podgo­ ria, jud. Prahova, între gîrla Să­ rata şi com. Cărbuneşti. C en u şari

şi

N e g o e şti

(M o ş­

Bacău, pl.Trotuşul, com. TîrgulTrotuşul, care izvoreşte din muntele Lunca- Pescarului. Se varsă d’a dreapta Slăniculuî. C e o a c a , stupărie, jud. Dolj, pl.

Balta, comuna Măceşul-d.-j., pe lîngă care trece limita de V. către com. Cîrna.

n en i), păduri particulare, su­

puse regimului silvic încă din anul 1883, pe moşia moşneni­ lor Cenuşari şi Negoeşti, pendinţî de com. Ariceşti, pl. Pod­ goria, jud. Prahova. lac, jud. Brăila, si­ tuat la 4 kil. la S.-E. de co­ munele Ciacîrul, Noianul şi Bu­ saga.

C e n u ş a r u l,

C e n u ş a r u l, movilă, jud. Brăila, la

6 kil., spre S.-E. de satul Cia­ cîrul în lunca Dunărei, pe teri­ toriul com. Vizirul.

C e o a n ta ,

loc izolat, în com. rur. Bîcleşul, plasa Dumbrava, jud. Mehedinţi.

C e o a r a , munte, acoperit cu pă­

dure seculară, în com. rur. Ilovăţul, plaiul Cerna, judeţul Mej hedinţi. pădure şi loc arabil, com. Bursucani, plasa Zimbrul, jud. Covurluiu.

C eoara,

C e o a r a , pichet de

graniţă, pe marginea Dunărei, în jud. Me­ hedinţi, pl. Blahniţa.

C e n u ş a s c a , numire vechiă a că­

tunului Grădinile, com. Măicăneşti, pl. Marginea-d.-j., judeţul R.-Sărat. Numit ast-fel de la moşia Cenuşasca.

moşie particu­ lară, de 1073 hect., în com.Pechea, pl. Şiretul, jud. Covurluifi.

C e o a r a - E le n a ,

C e o b le a n u l, măgură, numită şi C e n u ş a s c ă î (V iile -), sat, în jud.

R.-Sărat, pl. Marginea, cătun îl comuneî Măicăneşti; e reşedinţa

Conacul-luî-Ceobleanu, în judMehedinţi, plasa Blahniţa; ţine de com. rur. Deveselul.

CEOCHIUŢUL

Ceochiuţul, sat, în pl. Motrul-

Ceotîrla, măgură, în jud. Mehe­

tanţă de 25 kil. de oraşul Turnul-Severin şi de 15 kil. de Molovăţul, reşedinţa plăşeî. E si­ tuată pe valea Coşuşteî. For­ mează comună cu satele: Sucarul, Cocorova şi mahalaua L u ­ dul. Are 1390 locuitorî, din carî 216 contribuabili. Locuesc în 270 case. Locuitoriî posedă: 50 pluguri, 133 care cu boî şi 12 căruţe cu caî; 150 stupî. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, cu un învăţător, frecuentată de 24 elevî. Budgetul comuneî la venituri este de 5475 leî, şi la cheltuelî de 2715 leî. Vite marî cornute sunt 798, caî 31, oî 400, capre 80 şi rî­ mătorî 400. Comuna este brăzdată de dea­ lul Gărdoaia, numit şi DealulCeovîr naşului; Capul -D ealuluî, ce poarcă şi numele de DealulBobuluî, şi Dealul Bîrsenilor. Apele, care udă această co­ mună, sunt: Coşuştea, ce vine despre Sişeşti; Coşuştiţa şi Găr­ doaia, numită şi Matca - Gărdoaeî. Comuna se mărgineşte: la E., cu comunele Lupşea şi Căzăneşti; la S., cu comunele Garbovăţul, Husmioara şi Valea-Boerească; la V ., cu comu­ nele Crăgueşti şi Siseşti-d.-j.; la N., cu Jegujani şi Floreşti. In această comună s’a găsit un mormînt, în care se afla un inel, o brăţară şi o diademă, toate de aur, care au fost ri­ dicate şi trimese spre conservare Muzeului Naţional din Bucureşti. Prin această comună trece şo­ seaua judeţeană Turnul-SeverinTîrgul-Jifl.

dinţi, plasa Blahniţa, pe terito­ riul com. rur. Deveselul.

C e o v îr n ă ş a n i, deal, numit şi Dea-

Ceovîrnăşani, com. rur., în jud. Mehedinţi, plasa Ocolul, la dis­

lul-Gărdoaeî, în judeţul Mehe­ dinţi, plasa Motrul-d.-s., pe te­ ritoriul comuneî Ceovîrnăşani.

d.-j.; ţine de com. rur. Strehaia. Se împarte în: Ceochiuţul-d.-s. şi Ceochiuţul-d.-j. Se află pe proprietatea statuluî Strehaia. Ceocleni, mahala, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Miculeşti. Ceolanul, cătun, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Ocolul-d.-j; ţine de com. rur. Zegaia. Ceorani, mahala, în jud. Mehe­ dinţi, pl. V ăile; ţine de com. rur. Miculeşti. Ceoroboreni, com. rur., în jud. Mehedinţi, pl. Blahniţa-Cîmpul, la distanţă de 35 kil. deTurnu Severin şi de 17 kil. de VînjulMare, reşedinţa plăşeî. Situată pe loc polejnic, formează co­ mună singură. Are 760 locui­ tori, din carî 120 contribuabili. Locuesc în 154 case. Locuitoriî posedă: 38pluguri, 83 care cu boî şi 8 căruţe c j caî. Are o biserică deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Budgetul comuneî este la ve­ nituri de leî 3621; iar la chel­ tuelî de 1325 leî. Numărul vi­ telor în această comună este de: 460 vite marî cornute, 700 oî, 40 caî şi 700 rîmătorî. Ceoroboreni, lac, în jud. Mehe­

dinţi, plasa Blahniţa; ţine de com. rur. Ceoroboreni. Ceoroiul, mahala, în jud. Mehe­

dinţi, plasa Blahniţa; ţine de com. rur. Oreviţa.

CEPAR1-BÎRSEŞTI

315

Peste acest deal trece şoseaua judeţeană Turnul-Severin-Tîrgul-Jifl. C e p a r i, com. rar., jud. Romanaţi,

pl. Olteţ ul-Oltul-d.-j. E situată pe ţărmul drept al rîuluî Beica, şi are spre E. ca dealuri: Cio­ china şi Comanul, ramificaţii ale dealuluî Strejeşti. E departe de Balş de 17 kil., şi de Caracal de 43 kil. E formată din satul Cepari şi căt. Beculeşti. Are o populaţie de 1200 locuitorî, din carî: 608 bărbaţî şi 599 femeî; 313 capî de familie; 565 căsă­ toriţi şi 623 necăsătoriţi. 88 ştifl carte şi 1112 nu ştifl. Con­ tribuabili sunt 240. Vite marî sunt 354, vite micî 285, porci 284. Sunt 4 cîrciumî. Budgetul comunei pe 1886-87 a fost de 1852 lei la venituri şi de 1835 leî la cheltuelî. In comună sunt 3 biserici: Sf. Treime (1853), Intrarea-înBiserică (1833), şi Sf. Nicolae, deservite de 4 preoţi şi 7 cîn­ tăreţî ; o şcoală primară mixtă, cu un învăţător, frecuentată de 41 elevî; o moară cu aburi. C e p a ri. (V. Cepari-Urlueşti, jud.

Argeş). C e p a ri, sat, cu 140 locuitorî, jud.

Argeş, plasa Piteşti; face parte din com. rur. Păduroiul. C e p a r i-B îr s e ş ti, com. rur., jud.

Argeş, pl. Topologul, pe apa Topologulul, la S kil. de com. rur. Tigveni, reşedinţa sub-prefectureî, şi la 35 kil. de Piteşti. Se compune din satele: Bîrseşti, Cepari-Pămîntenl, CepariUngureni, Şendruleşti, ValeaCaluluî şi Vlădeşti. A re 320 fa­ milii, safl 1374 suflete. In comună sunt 4 biserici: una în Bîrseşti, a doua în Ce-

c e p a r t -p

Xm

316

în t e n î

pari-Pămîntenî, a treia în Cepari-Ungurenî, şi a patra în V lă­ deşti. In comună se află o şcoală primară rurală. Sunt 4 cîrciumî. Budgetul comuneî,pe 1882-83, a fost de 2320 leî la venituri, şi de 2317 la cheltuelî. După 0 publicaţie oficială (1887), a­ ceastă comună număra 328 con­ tribuabili şi avea un budget de 5667 lei la venituri şi de 5616 lei la cheltuelî. Numărul vitelor, în 1887, a fost de 503 capete vite marî (450 bol şi vaci, 53 caî), şi de 1346 vite mărunte (670 oî, 296 capre şi 380 rîmătorî). C e p a ri-P ă m în te n i, sat, cu 70 fa­ milii, jud. Argeş, pl. Topologul; face parte din com. rur. Cepari-Bîrseşti. Are o biserică cu hramul Inălţarea-Domnuluî, de­ servită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C e p a ri-U n g u re m , sat, cu 60 fa­ milii, jud. Argeş. pl. Topologul; face parte din com. rur. CepariBîrseşti. A re o biserică cu hra­ mul Intrarea-în-Biserică, deser­ vită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser. C e p a r i-U r lu e ş tî, sat, jud. Argeş pl. Topologul. A re 87 familiî. Face parte din com. rur. Urlueşti-Băbeni. C e p c h e şu l, munte, jud. Neamţu, situat pe hotarul Transilvaniei, între muntele Ivanoş şi Floarea, de care se desparte prin pîrî­ iaşul Ivanoş, cum şi muntele Cherechavaş, de care se des­ parte prin pîrîul Aţa. C ep ei (P o ia n a - ) , colină, jude­ ţul Buzău, cu maî multe rami­ ficaţii, între muntele Poiana-dinCale şi Tehărăul. E acoperită cu păşunî şi pădure.

C ep ei (V a le a -), izvor, în jude­ ţul BuzăQ, com. Nehoiaşul. Ese din muntele Poiana-din-Cale şi de la Poiana Cepei şi se scurge în pîrîul Arţagul. C e p e n e a g u lu i (L a c u l-), lac, la E.-E. comuneî Peri-Rîioşî, jud. Teleorman. C e p e n e a g u lu i (M o v ila -), mo­ vilă, lîngă lacul cu acelaşi nume, în com. Peri-Rîioşî, jud. Teleor­ man. Este semn de hotar între moşia Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti şi cele-l-alte mo­ şii vecine. 1

C ep eşti, sat; face parte din com. rur. Oteşti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. A re o populaţie de 386 locuitorî. Cade în centrul comuneî. C ep eşti, sat, în jud. Tutova, pl. Simila, com. Rădeşti, spre S. de satul Rădeşti. C ep ila, localitate, în judeţul Su­ ceava, la gura pîrîuluî Platoniţa, în satul Manolea. C e p le a , cătun, al comunei Broş­ teni, din plasa Jiul, jud. Gorj, în partea despre N. şi la un kil. depărtare. Este situat pe loc şes şi lîngă lanţul de înălţime din stînga Jiului, numit Culmea-Jiuluî. Prin el trece şoseaua FiliaşiT.-Jiul, care-1 leagă la N. cu şoseaua şi comuna Izvoarele, iar la S. cu comuna sa Broşteni. A re o suprafaţă de 600 hect., din cari: 150 prj. pădure de mij­ loc şi măruntă, 350 hect. loc de cultură, fîneaţă şi păşune, pro­ prietatea d-lor Cepleni şi Pîrîeni. Are o populaţie de 49 familii, sau 170 suflete, Romînî, din carî 4 familiî ţiganî, cu 16 suflete. Sunt 48 contribuabili.

CEPLENIŢA

Numărul vitelor este de iiz vite mari cornute, 11 caî, 174 ol, 33 capre şi 60 rîmătorî. Locuitorii posedă: 13 pluguri, 26 căruţe cu bol, 3 căruţe cu caî şi 8 stupi cu albine. A re o biserică de zid, făcută de un vechia proprietar, Radu Cepleanu, la anul 1770. C e p le n iţa , com. rur., în partea de N. a plăşeî Bahluiul, jud. Iaşi, între comunele: Şipotele Bădeni, Cotnari, şi judeţele: Bo­ toşani şi Suceava, întinzîndu-se de la N. spre S.-E., pe o lun­ gime aproape de 26 kil. Tetenul el e plin de dealuri, cari în partea de S.-V. sunt acope­ rite de pădurî, viî şi livezi, iar partea de N. cu lanuri cultivabile, cu imaşe şi fîneţe. Este formată din satele: Cepleniţa, Buhalniţa, Vîrîţiî, Moara-Prefectuluî, Steclăria şi Borosoaia. A re o populaţie de 628 fa­ miliî, sau 2384 locuitorî, între carî sunt cîţî-va Ţigani şi Evrei. Pe lîngă lucrarea pămîntuluî, lo­ cuitorii se mal ocupă cu cul­ tura viilor şi a livezilor. In această comună sunt două biserici, deservite de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; 2 şcoli, frecuen­ tate de s6şcolarî; 12 morîdeapă. Budgetul comuneî este de 11012 leî, 23 banî Ia venituri şi de 8845 lei, 70 bani la cheltuelî. Numărul vitelor se urcă la 4754 capete, dintre carî: 1498 vite mari cornute, 224 cal, 2473 oî şi 559 rîmătorî. T ot teritoriul comuneî Ceple­ niţa, a fost al familiilor Păşcanu, Văcărescu şi Balş şi este azî pro­ prietatea familiei Christache Zarifopol. C e p le n iţa , sat, aşezat în centrul comunei Cepleniţa, plasa Ba­ hluiul, jud. Iaşi, pe podişul şl şesul numit al-Ţiganilor (Puiul)

CEPOASELOR (DEALUL-)

şi p e a m b e le B ah lu iu l.

317

m a lu r i a le

A re

271 fa m iliî, saQ

o

r îu lu î

p o p u la ţ ie 10 32

de

pl. Trotuşul, pe teritoriul co­ muneî Doftana.

lo c u it o r î,

p rin tre c a r î u n iî s u n t d e o r ig in e sla vă , v o r b in d lim b a r u s ă .

Este reşedinţa comuneî. Are 0 şc o a lă în t r e ţ in u t ă d e c o m u n ă ,

C e p o iu lu î (D e a lu l-) , deal, jud.

BacăQ, pl. Trotuşul, com. O ­ neşti, pe teritoriul satuluî 0neşti.

în fiin ţa tă în a n u l 18 8 0 şi f r e c u ­

C e p tu r a , com. rur., pl. Cricovul,

e n ta tă d e 2 3 e le v î.

Pe platoul dealuluî despre S. se află casa proprietăţeî; alătu­ rea este biserica, zidită la 1836 de Mihail Paşcanu, deservită de 1 p r e o t, 1 c în t ă r e ţ

şi

2

e c le -

s ia r h î; p e a p a B a h lu iu lu î e s t e o m o a ră .

Pămîntul satuluî Cepleniţa ■ este nisipos şi cleios, iar pe partea podişelof este bun de C jltură. Viea se cultivă pentru tre­ buinţa locală şi este de calitate bună. Din dealuri şi pîrae se scoate multă piatră. Numărul vitelor este de 2339 capete, din carî: 769 vite marî cornute, 131 caî, 1130 oî şi 309 rîmătorî. C e p o a se lo r ( D e a lu l-) , deal, com.

Oteşti-d.-s., plasa O ltu l-d .-s., jud. Olt. C e p o a se lo r ( V a le a -) , vale, jud.

Olt. Izvoreşte de la S. de com. Oteşti-d.-s., şi se varsă în Cungrea-Mică, pe ţărmul stîng, tot în raionul acesteî comune. Cepoeşti, ogaş, numit şi Ogaşul-

Cepoeştilor, în com. rur. Băr­ boiul, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi; se varsă în apa Corzuluî. mun-\ te, jud. BacăQ, pl. Trotuşul, pe teritoriul comuneî MănăstireaCaşinul, cu o înălţime aproxi­ mativă de 450 m.

Cepoiul ( B r ă n iş te a n u l) ,

Cepoiul, v îr f de deal, jud. BacăQ,

jud. Prahova. Este situată pe valea Ceptura şi se compune din 6 cătune: C eptura-d.-s., Ceptura-d.-j., Valea-Gardului, Şoimescul, Rotari şi Malul-Roşu. Are o populaţiune de 2338 locuitorî (1180 bărbaţî şi 1158 femeî), cu 453 capî de familie, din carî 562 contribuabili. L o­ cuesc în 453 case. In comună sunt 5 bisericî: treî în Cătunul de reşedinţă (compus din cătunele Cepturad.-j., Ceptura-d.-s. şi Valea-Gard îlui), una în Şoimescu, una în Rotari şi un schituleţ, ce apar­ ţine mănăstire! Căldăruşani, si­ tuat în viea Căldăruşani. Biserica din Ceptura-d.-j. are inscripţia: *La anul 1794, Octombre 17, tu zi­ lele Domnitorului Ţâreî-Romlne-tî A le­ xandru Moruzzi, s'a ridicat din temelie biserica cu hramul Intrarea-în-Biserică, de către Neagoe iordănescu, Ion Diaco­ nul Coconescu, Neagoe Buligescu, şi alţi».

Biserica din Ceptura-d.-s., n’are pisanie; în sinodicul bisericeî se vede că este zidită din te­ melie de Postelnicul Pîrvu Drăgulănescu şi alţiî, la anul 1835. Toate aceste bisericî sunt de servite de 5 preoţi. Ocupaţia locuitorilor e agri­ cultura şi fabricarea ţuiceî. Din­ tre locuitorî, 10 sin t meşteşu­ gari, 3 sunt cizmari, 2 croitori, 4 fierari şi 1 rotar. Eî aQ: 20 caî, 23 epe, 8 bi­ vol!, 25 capre, 2200 oî, 860 porcî, 276 boî şi 114 vacî. Parte din locuitori sunt moş-,

CEPTURA

nenî, parte s’aQ împroprietărit la 1864, pe moşia statuluî Văleanca-Ceptura, numită şi Cotroceanca, Creţulescul, Urlăţeanca, Fundoaia, Bălăcenncaj Sfo­ rile, Radu-Vodă, Căldăruşanca, Macoveî, etc. Carte a început să se în­ veţe aci de la 1848. Localul actual s’a construit de comună, pe locul oferit de d -1 colo­ nel Cică, proprietarul moşie! Bălăceanca. Şcoalele se frecu­ entă de 151 copiî, din numărul de 457 în vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea personalului, statul cheltueşte anual 3160 leî. ŞtiQ carte 104 bărbaţî şi 22 femeî. întreg teritoriul comuneî, Cu vatra Satuluî şi viile acum filoxerate, este de 2850 hect.; adică : 1500 hect. arabil, 150 hect. fineţe, 100 hect. izlaz, 100 hect. pă­ dure, iar restul de 1000 hect. este compus din dealuri cu viî filoxerate, livezî de prunî şi va­ tra satuluî. In cătunele Şoimescul, Rotari şi Malul-Roşu se găsesc cărbuni în mare cantitate. Pămîntul de pe vale este bun la tot felul de cultură; iar cel după deal este bun numaî pen­ tru vie, prunî, meri, peri, nuci, persicî, vişini şi cireşî. Comerciul se exercită în co­ mună de 12 cîrciumarî. Budgetul comuneî, pe exer­ ciţiul financiar 1894-95, a fost la venituri de 11519 leî şi la chel­ tuelî 8315 leî. Pe teritorul comuneî trece şoseaua naţională Ploeşti-Buzăul şi şoseaua către Inoteşti. Este brăzdată de dealurile: Merezul, Lilieşti-Corbul, Cucea, Malul-Roşu, şi de rîpile: Cucea, a Negoeî şi Malul-Roşu. Merezul este un deal înnalt, în forma unuî tfunchiQ de con, în vîrful căruia este un platoQ, unde se găsesc mu ţime

CEPTURA

de hîrburî şi bucăţi de cără­ midă. In vîrful dealuluî Lilieşti este un platou frumos, unde, se po­ vesteşte, că ar fi fost un palat domnesc sau o cetate. Comuna este străbătută de gîrla Ceptura, şi de văile: Migala, Ţigani, a-Mănăstireî, Brînzeasca, a-Călugăruluî, Trestia şi a-Rugiî, şi de vâlcelele: Neacşa şi Găina. Se mărgineşte la N. cu com. Gornetul-Cricovul şi T ătaru l; la E. cu com. Vadul-Săpat; la S. cu com. Fîntînelele şi Inoteşti, şi la V. cu com. urb. Urlaţi şi com. Iordăcheanul. C e p tu r a , moşie

a statuluî, jud. Prahova, pendinte de Mănăsti­ rea Radu-Vodă din Bucureşti; pe periodul 1888-93 s’a aren­ dat cu 6 1 5 leî anual.

318

U ne-orî, cînd vine mare, merge de se varsă tocmai în lacul Fulga. Alte-orî, cînd sunt ploi torenţiale, se revarsă pe cîmpiile comunelor Inoteşti, Con­ duratul şi Degeraţi. Vara, cînd este secată, abia îşî urmează cursul, iar cînd plouă torenţial, curge cu zgo­ mot, repede, şi vine aşa de mare în cît nu se poate trece printr’însa. mahala din com. rur. Ceptura, pl. Crico­ vul, judeţul Prahova, care îm­ preună cu Ceptura-d.-s. şi Valea-Garduluî, formează cătunul Ceptura, cătun de reşedinţă. Toate împreună au o populaţie de 1217 locuitorî (616 bărbaţî, 601 femeî).

a statuluî, jud. Prahova, com. Ceptura, pl. Cri­ covul, fostă pendinte de mă­ năstirea Cotroceni; pe perio­ dul 1 8 8 5 — 9 5 , s’a arendat cu 12 0 0 0 leî anual. izvor, vine din com. Ceptura,jud. Prahova, şisevarsă în pîrîul Istăul, în com. BabaAna. In timp de ploae causează marî pierderi agriculto­ rilor prin revărsările sale.

C e p tu r a ,

C ep u l, privai, jud. Brăila; uneşte partea E. a iezerului Melcişul, cu partea de V . a iezerului Ro­ tundul. C ep u l, viroagă, jud. Brăila, la es­ tul comuneî Vădeni; uneşte viroaga Zagna cu lacul Zeton. C e p u ş o a r a , şir de dealuri, jud.

Bacău, pl. Trotuşul, care se în­ tinde prin com. Doftana, de la V . spre S.-E., pe şesul drept al 1 rotuşuluî pănă în Valea-Doftaneî. A cest şir prezintă un vîrf numit Cepoiul. C e p u r ile , bălţi, în jud. Botoşani,

jud. Buzău. Are 130 locuitorî şi 34 case.

com. Salcea, pl. Şiretul, în în­ tindere de 17 hect. C e r a ş u l, com. rur., plaiul Telea­

izvor, în jud. Bu­ zăti, com. Mlăjetul; începe din pădurea Topilele, se uneşte cu izvorul Stănila şi se scurge în rîul Buzăul, la Şeţul, com. Păl­ tineni.

C e p tu r a ş u l,

C e p tu ra şu l, izvor, în jud. Bu­ zău, com. Cătina; începe de la muntele Colinul şi se scurge în rîul Bîsca-Chiojduluî.

C e p tu r a , gîrlă, curge din partea

de N.-E. a căt. Rotari, comuna Ceptura, pl. Cricovul, jud. Pra­ hova ; apoî spre V . printre că­ tunele Şoimescul şi S u d iţi; in­ tră în cătunul Ceptura-d.-S., o ia drept spre E., formînd o mare curbă; desparte cătunul Ceptura-d.-S. de Ceptura-d.-J., tae şoseaua naţionala BuzăuPloeşti; de aci malurile i se mic­ şorează din ce în ce, aşa în cît la comunele Conduratul şi D e­ geraţi se pierd cu totul.

Parepa, pl. Cîmpul, lăsîndu-1 la V. şi în dreptul căt. Ruşani, din aceeaşi comună, se întîlneşte cu Valea-Războiuluî.

C e p t u r a - d e -J o s ,

C e p tu r a ş u l, cătun, al com. Cătina, C e p tu r a , moşie

CERAŞUL

C e p tu r a ş u l şi C ă tu n u l, moşie,

jud. Buzău. (Vezi Cătunul şi Cepturaşul). C e p tu r e a n c a , vale, jud. Prahova,

formată din apă de ploaie, la poalele dealurilor dintre comu­ nele Ceptura şi Vadul-Săpat, pl. Cricovul; curge spre S. pe canalurî, iar cînd vine mare şi pe alături de ele, înecînd cîm­ piile, care sunt maîjoase; trece pe lîngă căt. Degeraţi, com.

jenul, jud. Prahova. Este situa­ tă pe ambele maluri ale rîuluî Drajna, şi pe pîraiele: ValeaBoruluî, Valea - Tocii şi Brădetul, la 47 kil. departe de capi­ tala judeţului şi la 16 kil. de reşedinţa plaiului. Se mărgineşte la N. cu mun­ ţiî Tiansilvanieî, la E. cu com. Bătrîni, la V . cu com. MăneciulUngureni, şi la S. cu Drajnad.-s. Se compune din 5 cătune: Ceraşul, Valea-Borului, ValeaTociî, Slonul şi Brădetul, avînd o populaţiune de 2568 locui­ torî (1262 bărbaţî şi 1306 fe­ meî), 3 familiî de Bulgari şi 2 de Greci. Capî de familie sunt 537; con­ tribuabili 379. Locuesc în 549 case. In comună sunt 2 biserici: una în Ceraşul şi a doua în Slonul, ambele rezidite de e

CERAŞUL

319

un fel de şosea regulată. Co­ noriaşî, la anii 1887 şi 1879; municaţia se face pe albia rîuluî sunt deservite de 2 preoţi. Pe lîngă agricultură, locui­ Drajna şi pe cele-l’alte pîrae laterale. toriî se mal ocupă cu fabri­ carea cofelor, hîrdaelor, puţi­ In raionul comuneî sunt: mun­ tele Clăbucetul; poenele: Faţanelor, etc. Locuitoriî acestei com. sunt luî-Craifl şi Poiana-Feteî; pis­ curile: La-Morminte, Leurdeaparte moşneni, parte clăcaşî; nul şi Chimniţi, carî servă vi­ 204 s’au împroprietărit la 1864 telor de păşune. pe moşiile proprietarilor şi pe Afară de rîul Drajna, comuna a Eforiei Spitalelor Civile, cînd maî e udată de pîraîele: Vali s’afl dat 510 hect. E l afl: 122 lea-Tociî şi Borul. cal, 1980 ol, 1 1 8 bol şi vacî, 58 capre şi 593 porci. I11 raionul comunei, pe rîul C e r a ş u l, sat, face parte din com. rur. cu acelaşî nume, plaiul T e­ Drajna, şunt 2 mori de măcinat. leajenul, judeţul Prahova. A re o Şcoala s’a reînfiinţat la 1887. populaţie de 461 locuitori (218 In cătunul Slonul funcţionează ' bărbaţî 243 femei). A ci e o bi­ o şcoală care s’a frecuentat, în serică rezidită de locuitorî la 1894, de 29 băeţî şi 6 fete. Cea anul 1887. din Ceraşul s’a frecuentat de 45 băeţî şi 2 fete, din numărul total de 381 copil, (186 băeţî şl 195 C e r a tu l, cătun, pendinte de com. Copăcioasa, pl. Amaradia, jud. fete), cu vîrstă de şcoală. Cu în­ Gorj. E situat pe loc şes, destreţinerea personalului se chel­ părţindu-se de reşedinţa comu­ tueşte, anual, 1242 leî. Ştiu carte neî, care rămîne la N., prin ca­ 27 bărbaţî şi 4 femeî. lea ferată. A re o populaţiune In partea de N. a comuneî, de 80 familiî, safl 373 suflete, la locul numit Păducelul, se văd din carî 68 contribuabili. Locui­ ruinele unei vechi cetăţi, după toriî se ocupă cu agricultura, d-1 Gr. Tocilescu, ruinele unuî creşterea vitelor, lemnăria şi să­ castel săsesc. direa pomilor roditori. Toată comuna se întinde pe A re o întindere de 350 hect., o suprafaţă de 3736 hect. din carî 120 hect. arabile, 70 In cătunul Slonul, şi la locul hect. fîneţe, 100 hect. pădure, numit Valea-Lespezii, sunt iz­ 5 1 hect. izlaz şi pomet şi 9 hect. voare cu apă de pucioasă, nea­ vatra satuluî şi gării. nalizate şi neîntrebuinţate. Numărul vitelor este de 100 Ţuică se fabrică cam 5000 decal. anual. vite marî cornute, 350 oî, IOO rîmătorî; sunt 26 stupi cu albine. Atît pe albia rîuluî Drajna, A re o biserică, deservită de cît şi prin alte localităţi din I preot şi I cîntăreţ, care ser­ raionul comuneî, se găseşte pia­ veşte şi pentru cătunul Copă­ tră calcaroasă, din care se face var de bună calitate. cioasa. Locuitoriî posedă 15 pluguri Stupî cu albine sunt 165. şi 23 care cu boî. Comerciul se exercită în co­ mună de 8 cîrciumarî.

Veniturile comuneî se urcă la sama de 3385 leî anual şi cheltuelile la 3365 leî. Această comună n’are nicî

C e r a tu l, com. rur., jud. Dolj, pl.

Jiul-de-Mijloc, situată parte pe şesul Cerătuluî, parte pe costişea dealului Teişul, parte lîngă

CERATUL

malul stîng al rîuluî Dăsnăţuiul. Se învecineşte la N.-E. cu com. Segărcea, la N.-V. cu com. L i­ povul, la S. cu com. Giurgiţa, din pl. Balta. Limita liniei de N. începe de la hotarul com. Se­ gărcea, în direcţiune de la N.E.— N.-V., trecînd peste dealul Cerătul şi rîul Dăsnăţuiul. L i­ mita liniei de S. începe de la hotarul Giurgiţa, de la E.-V., tre­ cînd ca şi cea de N. peste dea­ lul Cerătul şi rîul Dăsnăţuiul. Limita liniei de E. începe de la hotarul Giurgiţa, cu direc­ ţiunea de la S. spre N.-E. pă­ nă la com. Segăi'cea. Limita li­ niei de V . începe de la hota­ rul L ip ovul; de la N. merge spre S. pănă la căt. Portăreşti, com. Giurgiţa. Terenul comu­ neî este accidentat de dealul Teişul, înalt cam de 100 m., acoperit cu fineţe şi păşune şi care are într’însul cariere de pia­ tră; apoî de dealul Cerătul. Co­ muna este udată de rîul Dăsnă­ ţuiul, ce curge de la N.-V. spre S. Pe şesul Cerătuluî este un pîrîfl numit Malaica-Slătioarele, Maî înainte com. se numea Cetăţuia-luî-Traian. Biserică este una singură, în cătunul Cerătul, ce funcţionează din 1883, între­ ţinută fiind de comună. A re 5 hect. proprietate. Serbează hra­ mul Sf. Ion Slataos şi CuvioasaParaschiva. E deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. Este o şcoală mixtă în cătunul Ceră­ tul, întreţinută de comună; are 5 hect. proprietate; a fost fre­ cuentată în 1892— 93 de 44 băeţî şi 3 fete din căt. Ceră­ tul şi de 3 băeţî din Malaica. Ştifl carte 26 persoane în Ce­ rătul şî II din Malaica. Popu­ laţia se urcă la 352 familiî, sau 1675 suflete, dintre carî în Ce­ rătul 1489 (737 bărbaţî şi 752 femei), în Malaica 186 (92 băr­ baţi şi 94 femeî).

CERĂTUL

După legea din 1879 sunt 15 însurăţel; după cea din 1864 sunt 19 1 locuitorî împămînteniţî. Case sunt 92 în Cerătul şi 12 în Malaica; bordee 220 în Cerăt îl şi 22 în Malaica. Ca­ sele maî toate sunt construite din bîrne şi zid. Suprafaţa comuneî este de 8259 pogoane, dintre carî: 7500 arabile, IOO fineţei 50 izlaz, 200 pădure. Moşia Ce­ rătul, cu venit de 360000 leî, în întindere de 6000 pogoane, a­ parţine d-luî Ioniţă Geblescu; înainte aparţinea d-luî Vlădo­ ianu. Moşia Malaica-SlătioareleCerătul aparţine statui i! ; aduce un venit anual de 6150 leî. A ­ ceastă moşie este dată în lo­ turi. Pădurea Cerătul, în căt. Ce­ rătul, în întindere cam de IOO hect., aparţine d-luî Ioniţă Ge­ blescu. Esenţe: ulmi, arţari, ju­ gaştri, alunî, teî şi stejari. V iî se găsesc pe moşia sta­ tuluî Segărcea, în întindere cam de 300 pogoane; produc vin bun roşu. Sunt 2 mori de apă pe mo­ şia Cerătul. Transportul se face cu carele şi căruţele pe şoseaua judeţeană Craiova - Bistreţul, ce străbate com. pe o întindere de 3 kil. Prin apropiere de com. trece calea ferată Craiova- Calafat. In Cerătul sunt 7 cîrciumî şi 13 comercianţi; 8 fierari şi 2 cizmari. Contribuabili sunt 450. Budgetul com. este la veni­ turi de 35 98 leî, 33 banî şi la cheltuelî de 3142 leî, 52 banî. Loc. posedă 320 vite marî cor­ nute, 440 ol şi 19 caî. C e r ă tu l, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

d.-mj., comuna Cerătul, cu re­ şedinţa primăriei. Are 1489 su­ flete : 737 bărbaţî şi 752 femeî. Locuesc în 92 case şi 220 bor­ dee, construite din bîrne şi zid.

320

In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1883 şi e în­ treţinută de comună. Are 5 hect. proprietate. Cursurile se pre­ dau de un învăţător. In anul şcolar 1892-93 a fost frecuen­ tată de 44 băeţî şi 3 fete din satul Cerătul şi 3 băeţî din sa­ tul Malaica. Cu vîrstă de şcoală sunt 70 copiî. Ştifl carte 26 loc. In sat este o biserică, cu hramul Sf. Ion Slataos şi Cu­ vioasa- Paraschiva. E deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. C e ră tu l, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Zăicoiul, ce se lasă din dealul Rădineşti, com. Rădineşti, jud. Gorj şi merge pe limita comuneî Băceşti. Din a­ cest deal se lasă Dealul-Leuluî. înălţimea luî este de aproape 120 m. E acoperit cu pădurî. Culmea principală, din care se ramifică acest deal, este culmea Zănoaga, din jud. Gorj, ce se lasă din cjlmea munţilor Părin. gul şi anume din vîrful Muşetoaia. C erătu l, deal, pl. Jiul-d.-mj., co­ muna Cerătul, jud. Dolj. C e ră tu l, moşie, jud. Dolj, plasa

Jiul-d.-mj., com. Cerătul, satul Cerătul, în întindere de 6000 pog. şi aducînd venit anual de 360000 leî. Sunt 2 mori de apâ pe moşie. C erătu l, pădure particulară, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Ce­ rătul, satul Cerătul, pe moşia Cerătul. Aparţine d-luî Ioniţă Geblescu şi are o întindere de IOO hect. Felul arborilor sunt: jugastru, arţar, alun, teifl, ulm şi stejar. C erătu l, şes, jud Dolj, pl. Jiuld.-mj., com. Cerătul, pe care este situată comuna.

CERBOAICA

văl cea, trece prin com. Vîrtoapele d.-j., jud. Teleorman.

C e r b a r u lu i

( V â lc e a u a - ) ,

C e r b ă r ia , parte

de pădure, pe moşia Stănceşti, com. Curteşfi, pl. Tîrgul, jud. Botoşani.

deal, jud. Boto­ şani, com. Feredieni, pl. Coşula; este o parte din dealul Ţencuşa.

C e rb ă to a re a ,

C e r b ă t o a r e a , safl G îlgîito area,

pirul, jud. Botoşani, iese din dealul Cerbătoarea, com. Fere­ dieni, curge spre E., se uneşte cu pîraiele Hurgheş şi Neaun şi se varsă în lacul Leahul, în par­ tea de E. a comuneî Feredieni. Pe acest pîrîu, în com. Fere­ dieni, sunt 4 mori de apă. C e r b ă t o a r e a , ponoare, prin care

curge pîrîul Cerbătoarea, în com. Feredieni, pl. Coşula, jud. Bo­ toşani. C e r b e n i, sat, face parte din com.

rur. O teşti-d.-s., plasa Oltuld.-s., jud. Olt. Cade în partea de N. a comuneî. Are o popu-, laţie de 510 locuitorî. Aci e o biserică, fondată la anul 1810, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva şi Sf. Nicolae. L a 1861 s’a re­ parat radical de d. Căpitănescu. C e r b e n i, sat, face parte din com.

rur. Sîmbureşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. A re o populaţiune de 72 locuitorî. ( C r în g u l ) , pădure, jud. Olt, situată la capul de E. al te­ ritoriului com. Perieţi, pl. Siuld.-s., pe văile şi platoul dintre vâlceaua Vediţeî şi a-Oblegulu î; de aci continuă mal spre S. Pădurea - cu - Crîngul, iar la N. se întinde Poiana-Branişteî.

C erbi

C e r b o a ic a , pîrîiaş, între eomu-

CERBOANELE

nele Ciolăneşti-din-Deal şi Zloteşti, jud. Teleorman. După Ce trece prin pădurile din comuna Zloteşti, se varsă în rîul T e ­ leorman, tot în dreptul şi pe teritoriul comuneî Zloteşti. Cerboanele, v îr f de munte. Este vîrful Cornetuluî-Mare, din com. rur. Buşeşti, satul Nadanova, plaiul Cerna, jud. Mehedinţi. Cerbul, com. rur., pe apa Teleor­ manul, jud. Argeş, pl. Piteşti, la 17 kil. de com. rur. BăscovulFleştiî, (reşedinţasubprefectureî), şi la 23 kil. de Piteşti. Se com­ pun e din satele: Arnotaşi Cerbul, avînd împreună 110 case, locuite de 95 familiî, cu 478 suflete. In comună este o biserică, cu hra­ mul Cuvioasa-Paraschiva, deser­ vită de 3 preoţî, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri; o şcoală primară rurală; 2 cîrciumî. Budgetul comuneî pe anul 1882— 83 a fost de 558 leî, la venituri şi de 552 leî la chel­ tuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 80 de contribuabili şi are un budget de 1598 leî la venituri şi de 1847 la cheltuelî. Numărul vitelor era în anul 1887 de 516 vite mari (474 boî şi vadf, 20 caî, 2 bivoli), şi de SOO vite mărunte (300 oî şi ca­ pre şi 200 rîmătorî). Cerbul, sat, cu 81 familii, jud.

Argeş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. cu acelaşi nume. Aici este reşedinţa primăriei. Are o biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de 3 preoţi, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri; o Şcoală primară rurală. Cerbul, deal, în

com. rur. Ordeşti, plaiul Cloşani, jud. MeJbfidiişţi. M iiO . ilarele D lcfiom ii Geourallc. fo l. I t

321

C erb u l, deal, Ia S.-V de comuna Proviţa-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova. C erb u l, lac, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, în insula Balta, pe teritoriul comuneî Dudeşti. C e rb u l, munte, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Trotuşul, pe teritoriul băilor Slănic. E aco­ perit numaî cu brazi. C erb u l, munte, în judeţul Buzăfl, situat între comunele: Grăjdana, Cîndeşti şi Măgura, pe care le separă. E acoperit cu pădure şi izlaz. C e rb u l, munte, în judeţul Buzăfl, com. Calvini, căt. Bîsceni-d.-j., pe proprietatea Marcoşul. Are 107 hect. C e rb u l, munte, în plaiul Rîmnicul, jud. R.-Sărat, aşezat în partea de N. a comuneî Jitia, lîngă pî­ rîul Cerbul. E acoperit cu pă­ duri şi păşunî. Vara se află pe el stîne de oî. C e rb u l, movilă, jud. Brăila, cea maî mare din teritoriul comu­ nei Bordeiul-Verde, departe de 6 kil. de comună spre S.-V. C erb u l, movilă, jud. Brăila, si­ tuată la N.-E. de com. Filiul, şi la o depărtare de dînsa de 2 kil. C e rb u l, pădure, în jud. BuzăQ, com. Odăile, pe moşia Posobeasca; face împreună cu Dîlma un corp de 215 hect. C erb u l, trup de pădure, pe teri­ toriul comuneî Mera, plasa Gîrlele, jud. Putna, proprietatea ră­ zeşilor din com. Mera. întinde­ rea eî, împreună cu trupurile de pădure Arva-Seacă, Jitia şi Pîslea, e de 389 hect.

CERBULUI (CURMĂTURA-)

C erb u l, pîrîu, jud. Bacăfl, plasa Siretul-d.-s., com. Buhociul, care se uneşte cu pîrîiaşele: Ştirbul, Pleşul şi Valea-Iazuluî şi se var­ să în Stînga Şiretului. C erbu l, pîrîiaş, jud. Putna, for­ mat pe teritoriul comuneî Sov e ja ; se varsă în Şuşiţa. C erb u l, pîrîu, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul-d.-s., com. Jitia. Izvoreşte din muntele Neculae, udă partea de V. a comuneî, trece prin căt. Vintileasca, şi se varsă în rîul Rîmnicul-Sărat, maî sus de căt. Intre-Rîmnice, după un curs de 10 kil. Valea sa este frumoasă, mărginită de o parte şi de alta dc munţi înalţi, acoperiţi cu pădurî seculare, iar pîrîul, din cascade în cascade, se azvîrle pănă la vărsarea sa. C e rb u l, vale, udă căt. Leleasca, com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. In această vale se varsă vâlcelele : Dîrmonul şi Valea-cuAracî. Cerbul, împreunîndu-se cu Valea-Cerbuluî, la hotarul com. Oteşti-d.-s., formează gîr­ la Cungrea-Mică. C erb u l, vâlcea, com. Proviţa-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova, ce se varsă în vâlceaua Drăgăneşti, şi împreună cu aceasta în rîul Proviţa, tot în raionul comuneî Proviţa-d.-j. C e r b u le a sa , şes şi luncă, în par­ tea despre S. a comuneî Voineşti, pl. Stavnicul, jud. Iaşi. C e rb u lu i (C îm p ul-), cîmp, pl. Jiul-d.-s., com. Floreşti, judeţul Dolj. C e rb u lu i (C u rm ă tu ra -), munte, în jud. Buzăfl, com. Chiojduldin - B îsca; face hotar despre Chiojdul-Mare din Prahova. 41

322

C E R B U L U I (D E A LU L-)

C H E R C H E JE N I

C e rb u lu i (D e a lu l-) , munte, în jud. Suceava, com. Mădeiul, teritorul moşiei Borca.

C e rb u lu i (P isc u l-), pisc, la N. de com. Apostolache, pl. Pod­ goria, jud. Prahova.

C e r b u lu i (V îrfu l-), pădure, în jud. Buzăfl, com. Măgura, căt. Ungureni. A re 214 hect.

C e rb u lu i (D ea lu l-), dea/, aco­ perit cu pădure, în partea de E. a comuneî Copălăul, pl. Co­ şula, jud. Botoşani.

C e rb u lu i (P iscu l-), pisc, în par­ tea de N. a comuneî Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Praho­ va. Se întinde de la N. la S. şi serveşte pentru cultură.

C e rb u re n i, sat, cu 550 loc., jud. şi pl. A rgeş; face parte din com. rur. Cerbureni-Iaşul. Are: o biserică, cu hramul CuvioasaParaschiva, deservită de 2 preoţi şi 1 cîntăreţ; se află şi o şcoală primară.

C e rb u lu i (D ea lu l-), lung plaiu, în jud. Buzăfl, com. Mînzăleşti, coprins între pîraiele Sturdza şi Izvorul-Bădiculuî.

C e rb u lu i (P iscu l-), pisc, la 7 kil. spre N. comuneî Recea, pl. Horezul, jud. Vîlcea.

C e rb u lu i (D ea lu l-), deal, în ju­ deţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j. E situat la N. de Verbiţa.

C e rb u lu i (P iscu l-), vale, com. Pojogi, pl. Cerna-d.-s., judeţul Vîlcea.

C e rb u lu i (D ea lu l-), deal, la N.V . de com. Apostolache, plasa Podgoria, jud. Prahova.

C erb u lu i (P o ia n a -), loc izolat, la N. comuneî Recea, plaiul Ho­ rezul, jud. Vîlcea.

C e rb u lu i (G rin d u l-), loc ridi­ cat d’asupra stufului înconjură­ tor, în judeţul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul comuneî Sf. Gheorghe safl Cadîrlez, în par­ tea sudică a plăşeî şi a comu­ nei, nu departe de ţărmul măriî. Are o lungime de 5 kil., sta­ bilind o comunicaţie între grin­ durile Metăvă şi acela al-Călugărilor. A re 12 hectare nepro­ ductive.

C e rb u lu i (P îrîu l -), afluent al Negreî-Broştenilor, judeţul Su­ ceava ; are de tributar PîrîulUngureanuluî.

C e rb u lu i (Iz v o ru l-), izvor, jud. Buzăfl, com. Măgura; cepe în pădurea Măgura, se neşte cu Valea-Toaceî şi dă Valea-Blidăreî.

în în­ u­ în

C e rb u lu i (M ă g u ra -), deal, la N. comuneî Giubega, pl. Băileşti, jud. Dolj. C e rb u lu i (M o vila -), movilă, îi jud. Buzău, com. Cernăteşti, pe Muchea-Sapoccî. Dintr’însa în­ cepe seria de movile, ce merg pănă în Brăila. A zî e aproape distrusă, fiind împrăştiată de căutătorii de comori.

C e rb u lu i (P la iu l-), munte, jud. Buzăfl, pe frontiera Transilva­ niei, între munţii Stînca-Cheeî şi Tabla-Cheeî. C e rb u lu i (V a le a -), pîrîu, jude­ ţul Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Trotuşului. Ese din mun­ tele Cerbul şi se varsă în pîr. Slănicul, aproape de Cerdacul. C e rb u lu i (V a le a -), vale, jude­ ţul Prahova, formată din văile : Clăbucetul-Baiului şi Morarul. Se varsă în rîul Prahova, pe malul drept, spre N. de căt. Buşteni. Malurile sale sunt pră­ păstioase şi adinei. C e rb u lu i (V a le a -), vale, jude­ ţul Olt, udă partea de N. a co­ muneî Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., şi se varsă în gîrla CungreaMare, tot pe teritoriul comuneî Dobroteasa.

C e rb u re n i-Ia şu l, com. rur., în apropiere de rîul Argeşul, jud. şi pl. Argeşului, la 11 kil. de Curtea-de-Argeş, reşedinţa subprefectureî, şi la 36 kil. de Pi­ teşti. Se compune din satele: Bărbăloteşti, Boroghineşti, Cer­ bureni, Doblea, Ruginoasa şi Valea-Iaşuluî. A re o populaţie de 260 fam., safl 1150 suflete, din cari 20 Ţigani. In comună sunt 4 bisericî, în satele: Băr­ băloteşti, Boroghineşti, Cerbu­ reni şi Valea-Iaşuluî; 2 şcoli primare rurale, una de băeţî şi alta de fete. Sunt 3 cîrciumî. Budgetul comunei', pe anul 1882— 83, a fost de 1713 leî la venituri şi de 165 8 lei la chel­ tuelî. Pe teritoriul acestei comune se găsesc mine de lignită, încă neexploatate. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 200 contribuabili şi are un bud­ get de 2549 leI la venituri şi de 2598 leî la cheltuelî. Numărul vitelor, în anul 1887, a fost de: 660 capete vite marî (600 boî şi vaci, 60 caî) şi 1160 vite mărunte (800 ol, 60 capre şi 300 rîmătorî). C e r c e lu lu i (V a le a -), vale, în jud. Buzăfl, com. Vintilă-Vodă, com. Bodineşti. C e rch e je n i, sat, jud. Botoşani,

CKRCH EZ-CIIIO I

situat pe coastă de deal în par­ tea dreaptă a pîrîuluî Ursoaia, şi în partea de Nord a comunei Dracşani, pl. Miletinul. Se în­ tinde^ pe o suprafaţă de 2446 hect.; cu o populaţie de 150 fa­ miliî, cu 600 suflete. Are o bi­ serică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; I şcoală întreţinută de comună cu 1 învăţător şi 23 şcolari; o circiumă. Vite sunt: 235 boî şi vaci, 38 caî mari şi mici, 224 oi, 54 maseurî. Sunt 28 stupî cu albine. sat, în judeţul Constanţa,pl. Mangalia, cătunul com. Cara-Omer, situat în partea sud-vestică a plăşeî şi a comu­ nei, la 10 kil. spre S.-V. de cătunl de reşedinţă, Cara-Omer. Este aşezat pe_valea CerchezChioi, tocmai în locul unde a­ ceastă vale are malurile maî rî­ poase şPmai stîncoase, şi este închis la E. de dealul Bair-Mezarlîc cu vîrful său Cerchez-Iuc (187 metri), şi laJV. de Dealul-Moriî. Suprafaţa sa este de i7Sohect., dintre care 25 hect. sunt ocu­ pate de vatra satului şi de gră­ dini. Sunt 33 case. Populaţiunea sa, compusă maî toată din Bulgari, este de 104 familiî, cu 360 suflete. Drumuri comunale vin de la satele: Docuzaci. Mamuzlî, Bai­ ram-Dede, Alibi-Chioi, DereChioi şi Hairam-Chioi.

C erch ez-C h io i,

C erchez-C hioi, vale, jud. Cons­

tanţa, pl. Mangalia, com. rur. Cara-Omer, cătunul CerchezChioi. Cerchez-Chioi este un alt nume al văeî Afighimea ce vine din Bulgaria şi se uneşte cu v^ea Scender. Numele de Cer­ chez-Chioi îl păstrează de la hotarul spre Bulgaria pănă la satul Mamuzlî. Este coprinsă

323

între dealurile: Bair-Mezarlîc la E. şi Dealul-Morii la V . Are malurile înalte, rîpoase şi pe alocurea pietroase. Printr’însa merge drumul comunal DereChioi-Calfa-Chioi. C e r c h e z - I u c - B a i r , deal, în jud.

Constanţa, pl. Mangalia, com. rur. Edil-Chioi, căt. Edil-Chioi. E situat în partea nordică a plăşeî şi cea sud-vestică a comu­ nei. Are 93 m. înălţime în vîrful Balabanar-Tepe, care domină sa­ tul Edil-Chioi, căile Cealic-CumCeair şi Amzacea-Dere. E tăiat de drumul judeţean MedjidiaMangalia. Se prelungeşte la E. cu dealul Meragi-Bair. E aco­ perit cu fîneţe şi semănături. C e r c h e z e le , loc izolat, com. rur.

Negomirul, pl. Văilor, jqd. Me­ hedinţi. C e r c h e z e n i, fo s t cătun separat,

acum contopit cu satul Gimbăşeni, comuna Cosîmbeşti, pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa. C e r c h e z o a ia , pădure, a statuluî,

jud. Ilfov, pl. Znagovul, lîngă satul Ciocăneşti, în întindere de 210 hect. C e r c h e z o ia , vale, jud. Iaşi, for­

mată de dealurile Perişorul şi Cerchezul, pe moşia Păuleni, com. Roşcani, pl. Turia.

C E R D A C (LA-)

leşti, căt. Săreni, cu vîrful cel mai înalt numit Piatra-Piţigoiuluî. Face hotar despre comuna Trestioara. C e r c h e z u lu i ( V a le a -) , izvor, în

jud. Buzăfl, comuna Mînzăleşti, căt. Săreni. Se scurge în valea Poiana-Ascunsă. C e r c ( F in t în a -c u - ) , loc izolat,

în jud. Buzăfl, comuna Gura Sărăţii, căt. Ciuhoiul. C e r c e i, sat, face parte din com.

rur. Dobreşti, plasa Podgoria, jud. Muscel. Este situat în cen­ trul comunei, pe malul stîng al gîrleî Cîrcinovul şi e străbătut de valea Oţjanca şi valea Florea. Are o biserică de zid, cu hra­ mul Adormirea, deservită de 1 preot şi 1 dascăl. Populaţia sa­ tului e de 381 locuitori (182 băr­ baţî şi 199 femeî), din caid 83 capî de familie. C e r c u l, sat, din com. Ciurea, pl.

Codrul, jud. Iaşi, situat spre N. de satul Ciurea, peste pîrîul Nicolina, pe dealul Niţelea şi Ştejăruşnl şi pe valea dintre aceste dealuri. A re 34 familii, cu 143 suflete. Teritoriul satului este acoperit de vii şi livezî. Numărul vitelor este de 158 capete, din carî: 131 vite marî cornute, 12 cai şi 15 rîmătorî. C e r c u l, pod, în jud. Iaşi, com. Ciu­

C e r c h e z u l, deal, care, împreună

cu Perişorul, formează valea Cerchezoaia, pe moşia Păuleni, com. Roşcani, pl. Turia.

rea, pl. Codrul, pe şoseaua din­ tre satele Podişul şi Cercul, peste pîrîul Nicolina. C e r c u r ă r ie l ( D e a lu l-) , deal, pl.

C e r c h e z u l, iaz, în suprafaţă de

2 hect. 1S arii, pe teritoriul sa­ tului Şendriceni-d.-s., plasa Co­ şula, jud. Dorohoifl. C e r c h e z u lu i (D e a lu l-), munte,

în jud. Buzăfl, comuna Mînză­

Siretul-d.-s., jud. Bacăfl, de pe teritoriul comuneî Oţeleşti. ( L a -) , sat, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Trotuşul, la jumătatea drumului de la Tîrgul-Ocna, la băile Slănic. In

C erd ac

sat se află o biserică catolică şi o şcoală.

C e r e a n c a , pădure, jud. Ilfov, pl.

Znagovul, între pădurea Rîioasa şi rîul Ilfovăţul.

C e r d a c ( L a -) , numire dată punc­

tului unde a fost casa pro­ prietarului Costache Negri, pe moşia Slobozia-Negrea, comuna Călmăţuiul, pl. Bîrlad, jud. T e­ cuciu. C e r d a c u l, munte, jud. Bacău, pl.

Trotuşul, de pe teritoriul comTîrgul-Trotuşul.E stîncos şi aco­ perit cu pădurî.

C e r e b u c u l, picior de munte, jud.

Bacău, pl. Muntelui, com. Brus­ turoasa, înalt de 1096 m., si­ tuat pe graniţă, despărţind văile pîraielor Ciugheşul şi Agăpioasa. Aci, delegaţiunea delimităreî din Viena, a făcut să revină Romînieî 44 hect. C e r e b u c u l. (V. Ciurubucul, schit,

jud. Neamţu). C e r d a c u l, deal, în jud. Vasluiu,

partea de E. a satuluî Buda, din com. Buda-Rafaila. C e r d a c u l, munte, jud.

C E R II (VĂLCEAUA-1

324

C E R D A C (LA-)

Neamţu.

C e r d a c u l, pisc, jud. Vasluiu, pe

culmea dealuluî ce desparte com. Doagele de Plopana, din jud. Tutova. C e r d a c u l, pîrîu, jud. Bacău, pl.

Trotuşul, comunaTîrgul-Trotuş, care trece pe la Cerdacul şi se varsă în Slănic, pe dreapta. lac, jud. Dorohoiu, pe o margine a cul­ mei înalte a dealuluî pe care se află aşezat satul Bagiurea, comuna Darabani, plasa Prutul-d.-j.

C e r d a c u l- C u c o n u lu î,

C e r d a c u l - lu î - C a n t e m ir ,

loc, jud. Fălciu, pe dealul despre V . a satuluî şi comuneî Urlaţi, pl. Mijlocul.

C e r d a c u lu i ( M o v il a - ) , movilă,

însemnată, în plasa şi jud. Tul­ cea, comuna B eşT epe; situată în partea centrală a plăşeî şi sud-vestică a comuneî. Are 180 m., dominînd asu­ pra căilor comunale Sari-GhiolBeş-Tepe-Pîrlita. E acoperită cu verdeaţă.

C e r e tu l, cătun, al comuneî Scoar­

ţa, plasa Amaradia, jud. Gorj. Se leagă la N. cu cătunul de reşedinţă prin drumul care stră­ bate linia ferată Tîrgul-Jiu-Filiaşi; spre S.-E. cu com. Pojogeni. Este un drum care leagă Co­ păcioasa, Ceretul cu Pojogeni. Linia ferată Tîrgul-Jiu - Filiaşi are ca staţie maî apropiată gara Copăcioasa. Situat pe deal, are o supra­ faţă cam de 142 hect., din carî 71 hect. arabile, 5 hect. vie, 3 hect. prunet, restul fîneţe, pă­ dure şi tufăriş. Locuitoriî a u : 45 pluguri, 1 căruţă cu caî, 35 care cu boî, S fintînî cu cumpănă, 30 stupî. A re o populaţie de 105 fami­ liî, cu 358 suflete, din carî 98 contribuabili. Vite sunt: 239 vite marî cor­ nute, 12 capre, 12 rîmătorî şi 9 caî. Are o biserică, construită la 1538, de un căpitan, Dragoman. Aceasta se vede de pe biletul scris pe pristolul bisericeî. Bi­ serica poartă numele căpitanului şi e deservită de preotul din cătunul de reşedinţă; are şi un cîntăreţ. C e re tu l, deal, judeţul Gorj. Face

parte din regiunea dealuluî Ba­ nul. A re o direcţie paralelă-cu valea Copăcioasa, care o limi­ tează la S., formînd ast-fel, cu înălţimile despre N. ce vin din culmea Moldovişuluî, unrdefilefi. Are o populaţie de 62 fami­ lii, cu 225 suflete, din carî 64 contribuabili. Locuitoriî posedă: 22 pluguri, 10 care cu boî şi 1 căruţă cu caî. Vite sunt: 100 vite marî cor­ nute, 200 oî, 7 caî şi 50 rî­ mătorî. Cătunul e udat de pîraieleCernădîa şi Şuşiţa. Printr’însul trece şoseaua co­ munală. Se află 3 morî pe apa Şuşiţa şi 7 puţuri. In Ceretul este o biserică, de­ servită de î preot şi I cîntăreţ. C e r e t u lu î ( B r a n iş te a -) , brani­

şte, pe moşia statuluî Trivalea, din com. Netoţi, pl. Teleorma­ nului, jud. Teleormai. Are o întindere de 16 hect. mahala a oraşului Caracal, la S-, în partea de unde pleacă şoseaua spre Redea.

C e r g ă n e ş ti,

C e r g h i c e a ( C e r b ic e a ) , pîrîiaş,

jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s., com. Filipeni, care udă satul Frunteşti şi se varsă d’a stînga pî­ rîuluî Dunăvăţul. C erii ( D r u m u l-) , drum, jud. Te­ leorman. A cest drum nu maî exi­ stă, fiind acoperit, în mare par­ te cu arături. E l venea despre jud. Olt, trecea pe lîngă Co­ munele Liţa, Segarcea, Dracea, Ologi şi se împreuna Cu Drumul-Ţinteî, pentru a merge la Zimnicea. C e rii (yă\.ce&\ia.-)r vălcea, la Sde com. Măgureni, jud- Teleor-

CERlNGUL

man. Se înfundă în Valea-Bratcovuluî. Cerîngill, vale, jud. Dolj, plasa D um brava-d.-j., com. PoianaPlenîţa, prin care trece limita de E. către com. Caraula. C erm ăgura, deal, în jud. Neam­ ţu, prelungirea către V.-S. a ramurei muntelui Cernegura. E situat în com. Calul-Iapa, plasa Piatra-Muntele. Cerm egeşti, com. rur., pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea, compusă din cinci cătune: Bârbărigeni, Brătuleşti, Chiriceşti, Sueşti şi Peşteana. Este situată pe stînga rîuluî Cerna, pe dealurile al-Oilor şi alViilor, la 45 kil. departe de re­ şedinţa judeţului şi la 40 kil. de a plăşeî. Reşedinţa comunei este în căt. Chiriceşti. Are o populaţie de 1432 lo­ cuitori, 629 bărbaţî şi 803 fe­ mei; 501 capî de familie, din carî 400 contribuabili. Locuesc în 510 case. In comună sunt 4 bisericî: la Bârbărigeni, Brătuleşti şi Peşteana. Vite sunt: 8 caî, 16 epe, 152 bol, 216 vacî, 372 capre, 341 oî şi 618 porci. Pe rîul Cerna, în raionul co­ muneî, e o moară. Locuitoriî toţi sunt moşneni.

Are o şcoală frecuentată de 17 copiî, 11 băeţî şi 6 fete. Clă­ direa, bună, e proprietatea co­ muneî. Ştiu carte 153 bărbaţî şi 12 femeî. Sunt 150 stupî cu albine. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 1470 hect. Ţuică se fabrică cam vr’o 40000 decal. Veniturile comuneî se urcă la

4260 leî şi cheltuelile la 3629. Este caprinsă între com. Ciu-

325

magi, Măldăreşti, Stăneşti, Coieui şi Glăvile. O şosea comunală înlesneşte comunicaţia între a­ ceastă comună şi comunele: Coieni şi Roeşti, spre reşedinţa juJ deţuluî, şi cu Stăneşti, Vîrleni, Zăvoeni şi Măciuca, spre Dră­ găşani şi Craiova. Vâlcele sunt: Brătăneasa, Ursoaia şi Olteanca. De-alungul Cerneî, spre V . de vatra satuluî, este lunca comu­ neî, destinată pentru cultura ce­ realelor. C e r m e g e ş ti, deal, în raionul co­

muneî Cermegeşti, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea, pe care se cultivă 133 hect. vie. C e r n a , plaiu, în jud. Mehedinţi.

Şi a luat numele de la rîul Cerna, ce îl udă în partea de V . Se mărgineşte: la E. cu plaiul Clo­ şani şi pl. Motrul-d.-s.; la S. cu pl. Ocolul-d. j.; la V . cu Bana­ tul, de care e despărţit prin rîul Cerna; iar la N. cu plaiul Cloşani. A cest plaifl este format din 18 comune, şi anume: Balta (cu c ă t Balta şi Sfodea); Bilvăneşti (cu căt. Bîlvăneşti şi Călineşti); Băseşti (cu căt. Băseşti, Budăneşti, Cracul Lung şi Păisăşti); Buşeşti (cu căt. Buşeşti şi Nadanova); Cer­ na- Vîrful (cu căt. Cema-Vîrful); Cireşul (cu căt. Cireşul, Jupăneşti şi Negruşea); Costeşti (cu căt. Costeşti); Dîlbociţa (cu căt. Dîlbociţa); Dîlm a (cu căt. Dîlma, Runcuşorul, Dealul-de-Rudina şi Simsca); Codeanul (cu căt. Godeanul şi Păuneşti); Gornenţi (cu căt. Gornenţi şi Mălărişca); Gornoviţa (cu căt. Gornoviţa); Ilovăţul (cu căt. Ilovăţul, Borcăneşti, Firizul şi R a­ cova) ; Izvernea (cU căt. Izvernea şi Cănicea); Marga (cu căt. Marga, Călineşti şi Şiroca); Podeni (cu căt. Podeni)\P rejn a (cu căt. Prejna); Siliştea (cu

CERNA

căt. Siliştea, Drăghieşti, Godea­ nul şi Turtaba). Plaiul Cerna ocupă poziţiunea cea maî muntoasă a jude­ ţului Mehedinţi. îşî are reşe­ dinţa în com. rur. Balta. Este străbătut de şoseaua ve­ cinală Halînga-Balta-Baia-de-Aramă. C e rn a , com. rur., în jud. Tulcea,

pl. Măcin. E situată în partea vestică a judeţului, la 53 kil. spre S .-V . de oraşul Tulcea, reşedinţa'districtuluî, şi în par­ tea estică a plăşeî, la 25 kil. spre S.-E. de orăşelul Măcin, reşedinţa plăşeî. Numele său e bulgăresc şi însemnează Negru. Hotarul amănunţit al comu­ neî este următorul: plecînd din vîrful Almalia (al Dealuluî-luîNegolu), sfi îndreaptă spe S.-E., pe muchea dealurilor DaVid şi Amzalîi pănă la vîrful pietros de 250 m., în apropiere de sa­ tul Balabancea; de aci ia o di­ recţiune generală spre S .-V ., trece pe la poalele vîrfulul Cerna, taie valea Jaila, şi se urcă în dealul Hasanlar, de^unde se în­ dreaptă spre N.-V., trece iar prin valea Jaila, taie Valea-Cerneî, pe de-asupra comuneî Satul-NoO, de lîngă care se în­ dreaptă spre N. pe lîngă şoseaua judeţeană Măcin-Satul-NoO, pe la poalele dealuluî P.-Roşie, taiend Valea-Ulmuluî şi, trecînd printre dealurile Priopcea, Carâ-Cicula şi Bujorul; de aci o ia spre E. pe muchile dealurilor Megina şi Daiaman-Bair şi se urcă în vîrful Almalia, de unde a plecat. Forma luî este aceea a unuî patrulater neregulat. Lungimea perimetrului este de 32 kil. în ­ tinderea totală este de 5895 hect. Se mărgineşte la N. cu co­ muna Greci, -de care! se des-

326

CERNA

parte prin dealurile Priopcea, Megina, Daiaman-Bair; la £. cu comuna Balabancea, de care se desparte prin dealul Amzalîi; la S.-E. cu cătunul Ac-Punar(al com. Cîrjelarî); la S.-V. cu co­ muna Satul-Nou ; la V . cu com. Turcoaia, de care e despărţită prin şoseaua judeţeană. Dealurile, carî brăzdează co­ muna, pietroase şi acoperite cu pădurî, sunt: dealul Piatra-Roşie (cu vîrful Cerna, 161 m.) la V . ; dealul Cara - Cicula, Priopcea (402 m.), Curt-Bair la N .-V .; Megina, Tichi-Bair, Ciplac-Bair, Caplan - Bair, Elan - Bair, Daiaman-Bair, Almalia (370 m.) la N .; David, Amzalîi (320 m.), Cerna (242 m.) la E .; ParaBair, Raman - Bair, Orta-Derea, Saia-Cula şi Sut-Bair, prin in­ teriorul comuneî. Apele, carî o străbat sunt: valea Cerna, care o udă prin mijloc trecînd şi prin sat şi afluenţiî să î: valea Megina. la N.-V., Valea-Ulmuluî la V., va­ lea Jaila la S. întinderea comuneî este de 8193 hect., din carî: 80 hect. ocupate de vatra satuluî; 5816 hect. ale locuitorilor şi 2298 hect. ale statuluî. Populaţia acestei comune e compusă din Bulgari, în majo­ ritate, şi din Romînî. Sunt 386 contribuabili. A re o şcoală, fondată de obştia locuitorilor, în anul 188081; are 2 învăţători şi este frecuen­ tată de 176 elevî. Şcoala are 10 hect. pămînt arabil. Comuna are 2 bisericî, una cu hramul S-ţiî Arhangheli Mi­ hail şi Gabriel; s a fondat de locuitorî în anul 1841. Iată tra­ ducerea inscripţiuneî bulgăreşti ce se află săpată d ’asupra intrăreî: lAceasiît sfinţii şi dumnezeiască bi­ serică s’a ridicat aproape de Măcin, în

Cerna, in apropiere de Dunăre (?) Iu anul 1840, la acest loc, cu hramul S-ţit Archanghell Mihail şi Gabriel, în zilele împăratului turcesc Sultanul Mahmut şi a Mitropolitului T . T . Seronim şi a Epitropulul Domiu MonciovicI, cu casa şi fiii lui».

Este deservită de un preot paroh şi un cîntăreţ, şi are 17 hect. A doua biserică e construi­ tă tot de locuitorî. Este şi o geamie deservită de un hoge şi posedînd 5 hect. Din cele 8113 hectare, 43 17 hectare sunt locuri arabile, din carî 235 hectare ale Statuluî, restul ale locuitorilor, 3041 hect. cu tapîi şi 1975 hect. în lo­ turi de la Stat; 150 hect. pă­ dure, 503 hect. fîneţe şi izlaz, 60 hect. pămînt neproductiv. In comună sunt 330 agricul­ tori, avînd 212 pluguri şi 1 maşină de secerat. Vite sunt: 8032 capete, din carî 1211 boî şi vacî, 587 caî, 597 oî şi 271 capre. Sunt 3 meseriaşi (1 dulgher şi 2 fierari); 8 comercianţi, (4 băcani şi 4 cîrciumarî). Se află aci 2 mori de apă, 8 de vînt şi I cu abur. Budgetul comuneî este de 6597 leî la venituri şi 5770 leî la cheltuelî. Căî de comunicaţie sunt: şo­ seaua judeţeană Tulcea-Măcin ; 4 drumuri comunale ce leagă co­ muna Cerna cu comunele înve­ cinate: Satul -Noii, Picineaga, Turcoaia, Greci, Ac-Punar. Maî înainte satul a fost tur­ cesc şi aşezat la 800 metri maî în vale de cît cel actual. C e r n a , deal, în jud. Tulcea, pl.

Măcin, pe teritoriul com. rur. Cerna. Se desface din ramu­ rile vestice ale dealuluî Amza­ lîi ; se întinde spre V., avînd o direcţiune generală de la N.-V. spre S.-E„ brăzdînd partea es­

CERNA

tică a plăşeî şi ceasud-estică a comunei. Se întinde prin văile Cerna şi Jaila, făcîndu-le amîndorura maluri înalte şi pe alo­ curea pietroase. Natura luî e stîncoasă. A re o înălţime de 242 m. E punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea, dominînd asupra satelor Cerna, Satul-Nou şi Ac-Punar şi asu­ pra drumului judeţean MăcinBabadag. Este acoperit cu pă­ şunî şi livezî. C e r n a , v îr f de deal,

în judeţul Tulcea, pl. Măcin, pe teritorul comuneî rur. Cerna. Este punc­ tul culminant al stîncosuluî deal Piatra - Roşie, situat în partea centrală a plăşeî şi cea vestică a comuneî. E de natură stîncoasă. Se ridică pănă la 163 m. E punct trigonometric de obser­ vaţie de rangul al 3-lea, domi­ nînd asupra văeî Cerna, şi sa­ telor Cerna şi Satul-Nou, pre­ cum şi asupra drumului jude­ ţean Măcin-Satul-Nou. Este aco­ perit cu muşchiti, şi lipsit de păşunî.

C e r n a , deal, în centrul comuneî

Marginea, pl. Cerna-d.-j., judeţul Vîlcea. C e rn a , rîU, în judeţul Mehedinţi,

plaiul Cloşani, şi plaiul Cerna. Izvoreşte în formă de bolboros foarte mare, dintr’o peşteră, din poalele muntelui Gîrdomanul, de desuptul plaiului Gîrdomanul, care duce de la Cerna la munţiî Gîrdomanul, StînaMare, Micuşa şi la graniţă. De la sorgintea eî, şi pănă la albia mare, ce- şî croeşte, Cerna scoboară o distanţă de 300 m.; în albia mare se uneşte cu micul pîrîiaş Cernişoara şi împreună formează pu­ ternicul curs al APe> Cerna, care se îndreptează spre plaiul

327

CERN A

Bulzului; de aci îşî urmează cursul către plaiul Oslea, unde eşind, din stîncile Corcoaieî, în Lunca - Frasi nuluî oferă călăto. ruluî cea maî frumoasă prive­ lişte; primeşte . pîraiele mun­ ţilor plaiului Cloşani şi cel din urmă Pîrîul - Craioveî sau Craioviţa, de la gura căruia în jos formează graniţa ţăreî des­ pre Banat pănă la PrecipiţiulFetei. De la Precipiţiul-Feteî, trece pe teritoriul Banatuluî-Temişoareî şi îşî urmează cursul pe la băile Mehadia pănă la Dunăre în care se varsă pe partea de E. a oraşului Orşova. Pănă la 1848, Cerna forma graniţa, pănă la Dunăre, des­ părţitoare între Romînia şi Banatul-Temişoareî. Cerna, rîU, jud. Vîlcea, cel maî

mare afluent al Olteţuluî. Izvo­ reşte din muntele Cursorul (Corşorul). Curge de la N. către S.-E., aproape în direcţie pa­ ralelă cu Olteţul pănă în drep­ tul comuneî Măldăreşti, de unde se întoarce către S.-V. şi se varsă în Olteţul, puţin maî jos de com. Otetelişul, după ce a parcurs aproape 80 kil. Lărgimea medie a apel este de 6m, adîncimea de 0m,50, iar iuţealacurentuluî de 3“ pe secundă. Lărgimea medie a albiei este de I2m. Fundul conţine pietriş, iar ţărmurile ati de la l m la 1,80 înălţime. De la origine şi pănă la co­ rnma Fometeşti, valea sa este foarte îngustă, adîncă, nepopu­ lată şi impracticabilă. De la Fometeşti înainte începe a se lărgi treptat, a fi populată şi productivă, dar nu devine via­ bilă de cît la vale de comuna Broşteni. Lărgimea văeî între Broşteni şi Valea-Mare, variază de la 1 la 2 kil.

Pe valea Cerneî trece şoseaua judeţeană, care, plecînd din Cra•iova, duce la R.-Vîlcea, după ce a suit Valea-Cernişoareî şi scoborît pe aceea a Luncavăţuluî pănă la Slăviteşti. jCerna primeşte pe stînga pîraele: Mariţa şi Recea. Cel maî principal afluent al eî este Cernişoara. Rîul Cerna udă partea de V . a plaiului Horezul şi partea de S. a plăşilor Otăsăul şi Olteţul-d.-j., trecînd prin comunele Slătioara, Cireşiul, Pojogi, Băl­ teai, Lăpuşata, Măldăreşti, Modoia, Dejoiul, Rusăneşti. etc., Se varsă în Olteţul, la comuna Otetelişul.

pîrîu, în judeţul T u l­ cea, plasa Măcin. Izvoreşte din poalele sudice ale dealuluî David, dintre vîrfurile Orta-Dere şi Sut-Bair; se îndreaptă spre N., avînd o direcţiune generală de la N.-E. spre S.-V., trece prin mijlocul satelor Cerna, că­ ruia ’i-a şi dat numele său şi Satul-Nou; de aci o ia spre V. şi se varsă în rîul Ai-Orman sau Picineaga. Cursul luî este de 18 kil. Valea sa este în­ chisă pe dreapta de dealurile Orta-Dere, Saia-Cula, Para-Bair şi Piatra-Roşie, iar pe stînga de dealurile Sut-Bair, Amzalîi şi Cerna. Udă partea centra­ lă a comunelor Cerna, SatulNou, pe cea nordică a Picineagăî, precum pe cea centrală şi sudică a plăşeî Măcin. Malu­ rile sale, de la izvor şi pănă la Satul-Nou, sînt rîpoase. Basinul săS este întins; are o întindere de 200 kil. pătraţi, sau 20000 hectare, coprinzînd partea centrală a plăşeî şi te­ ritoriile comunelor Cerna, Satul-Nou, partea nordică a co­ muneî Cîrjelarî şi pe cea nordestică a comuneî Picineaga. E

C ern a,

C E R N A IA

coprins între dealurile PiatraAscuţită, Priopcea, Caracicula, Gorgova la V . ; Megina, Alm a­ lia, Daiaman-Bair la N .; David, Amzalîi, Carapcea la E . ; Ciubucluc-Bair, Cuicuc - Cara, Dicadael şî Hasanlar la S. Afluenţi, pe dreapta:- ValeaMegina şi Valeă-Ulmuluî; pe stînga: Valea-Jaila, unită cu AcPunar. comună rurală, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, la 47 kil. de oraşul Turnul-Severin, şi la 18 kil. de Baia-de-Aramă, reşedinţa plăşeî. E si­ tuată pe Valea-Coşuşteî, între dealuri marî. E formtă dintr’un singur sat. Are 300 locuitorî, din carî 6o contribuabili. Locuesc în 90 case. Locuitoriî posedă: 10 plu­ guri, 25 care cu boî, 2 căruţe Cu caî, şi 200 stupî. Are o b i­ serică, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Budgetul comuneî are la ve.iiturî 655 leî, iar la chel­ tuelî 364 leî. Numărul vitelor : 400 vite marî cornute, 35 caî, 6oo capre, 400 oî şi 200 rîmătoK. Comuna Cerna-Vîrf este le­ gată prin o şosea comunală de şoseaua vecinală Balta-Baia-deAramă, care atinge şi terito­ riul acestei comune.

C e r n a -V ir f,

C e r n a ia , com. rur., în jud. Me­

hedinţi, plasa Motrul-d.-j.-Dumbrava, la distanţă de 51 kil. de Turnul-Severin şi la 7 kil. de Strehaia, reşedinţa plăşeî. E si­ tuată între dealurile Vlădăşeştilor şi Vieşilor, formînd comună cu cătunele Vlădăşeşti şi Vieştu Are o populaţie de 900 locui­ tori, din carî 150 contribuabili. Locuesc în 180 case. Se mărgineşte la E. cu com. Munţi-din-Faţă; la S. cu com. Strehaia; la V. cu com. Valea-

C E R N A IA

828

Bună şi .parte din Voloiac; şi la N. cu com. Jirovul. Locuitoriî posedă: 20 plugurî, 42 care cu boî şi 5 căruţe cu caî. Sunt 26 stjpî. Are: o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală, cu o învăţătoare, frecuentată de 25 elevî şi 2 eleve. Budgetul comuneî are la ve­ nituri 1314 leî şi la cheltuelî 612 leî. Vite sun t: 460 vite mari cor­ nute, 18 caî, 500 oî, 30 capre şi 40 rîmătorî. Prin comună trec pîraiele: Cernaia, care se varsă în rîul Motrul; Fîntîna-Mare, care se varsă în lacul Balta-Rece. Cîmpiîîn această comună sunt: Fîntîna-Mare, Gura-Văeî, Poiana-Mare, Poiana-Popiî-Dinn şi poiana Gruia. Dealuri sunt: Dealul-Cerniî, al-Vlădeştilor, Glămeia, Chicioara şi Dealul-Mare cu viî. Comuna are o şosea comu­ nală, care o leagă de şosea ia vecinală Strehaia-Broşteni-Baiade-Aramă.

C ern a tu l, munte, în com. Goi­ deşti jud. Buzău. E coprins între pîrîul Bîsca-Mare şi Izvorul-Cernatuluî. Formează unul din cele 5 pis­ curi ale Penteleuluî. Face par­ te din moşia Penteleul-cu-Sforile. Are păşunî întinse şi seculare pădurî de brad, molift şi fag.

C e rn a ia , pîrîu, în jud. Mehedinţi, pl. Motrul-d.-j. Curge pe teri­ toriul comuneî Cernaia şi se varsă în Motru.

C e rn a tu l, vâlcea, jud. Olt, udă partea de E. a com. Bărcăneşti, pl. Siul-d.-s., de unde îşî ia naş­ tere, şi apoî se varsă în Iminog.

C e rn a ta , sat, în jud. Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s.; ţine de comu­ na rurală Husnicioara. Are 70 case.

C e rn a tu lu i (Iz v o ru l-), izvor, în jud. Buzău, com. Goideşti. în­ cepe de sub muntele Viforîta şi se scurge în pîrîul Bîsca-Mare, puţin maî sus de Izvorul-Mileî.

com. Călugăreni, plasa Cricovul, jud. Prahova.

C ern a tu l, jud Muşcel, murite, pl. Nucşoara. Are 1673.8 m. înăl­ ţime d’asupra niveluluî MăriîNegre. C e rn a tu l,pădure, pe muntele Cer­ natul, supusă regimului silvic, com. Albeşti, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, în întindere aproxi­ mativă de 400 hect. Esenţe: fag şi puţin molift. Se învecineşte la N. şi E. cu satul Băneasa şi la V . cu pă­ durea Băneasa. C e rn a tu l, deal, jud. Prahova, com. Hîrsa, pl. Podgoria. Pe acest deal era plantată viţă, dar de cînd aceasta s’a filoxerat, ser­ veşte de fîneţe şi cultură.

C e r n a tu l, deal, la E. de

C e r n a tu l, gîrlă, ce izvoreşte din

muntele Ciortea, com. Călugă­ reni, pl. Cricovul, jud. Prahova. Curge spre S. pănă la un punct, de unde o ia spre E. şi se varsă în gîrla Boboci, pl. Tohani, jud.. Buzău.

C ern a ţi, sat, în jud. Tutova, pl. Simila, com. Rădăeşti, spre S. de satul Rădăeşti. Are 103 loc., din cari 10 ştiu carte, şi 25 case. C e rn a v o d a , com. urb., judeţul Constanţa, pl. Medjidia. Este situată în partea vestică a judeţuluî, spre V. de oraşul

CERNAVODA

Constanţa, reşe .inţa judeţuluî, şi în partea vestică a plg. Şeî, la 32 kil. spre V est de Med­ jidia, reşedinţa plăşeî. Comu­ nele învecinate cu dînsa sunt: Seimeni, la 7 kil. spre N.-E.; Cochirleni, la 8 kil. spre S.-V.; Taş-Punar, la 14 kil. spre N.-E.; Tortoman, la 14 kil. spre E.; Rasova, la 12 kil. spre S.-V. Hotarul comuneî este urmă­ torul : Plecînd de pe malul drept al Dunăreî, din dreptul ostro­ vului Troina, de lîngă cherha­ naua satuluî Seimeni-Micî, din locul unde se varsă, printr’o gîrliţă, lacul Purcăreţi, hotarul se îndreaptă spre S.-E., maî în­ tîiu pe lîngă .malul vestic al la­ curilor Purcăreţi şi Ramadan, pe la poalele nordice ale dealuluî Cernavoda pănă la poalele dea­ luluî Dermengicul, de unde o ia spre E. pănă la lacul Tibrinul, urcînd valea Tibrinul. De aci se îndreaptă spre N.-E., suind dealul Carapat-Daga, pănă în vîrful lui cel maî înalt. Se di­ rige puţin spre E., scoborînd dealul de mai sus pănă dă în valea Geabac-Ceair. De aci se dirige continuu spre S., mai în­ tîiu spre S.-V., scoborînd cu va­ lea Geabac-Cular, apoî spreS., urcînd şi scoborînd dealul Geabac-Bair; tae valea Geabaq-Cplac şi şoseaua judeţeană CernayodaMedjidia şi se urcă pe muchea dealuluî Oba-Bair, pe care o ur­ mează puţin spre S.-E- pănă în vîrful Maiacli-Oba. De aoi o ia din nou spre S.-V., qoborînd din dealul Oba-Bair şi Urmînd valea Oba-Culac, şi, urcînd puţin coastele dealului Cechiraga-Bair, se îndreaptă spre S.-E., coborînd dealul mai sus numit, dă în valea Cechiraga-Culac, pănă în valea Carasu printre bălţile Carasu şi Cernavoda, aflătoare în sus numita vale. Taie aceagţâ vale, şoseaua naţional? fonstaji-

CER N A VO D A

ţa-Cernavoda, calea ferată ce duce de la Cernavoda la Cons­ tanţa, şi se opreşte în malul cel înalt şi pietros aflător la colţul vestic al bălţii Carasu. De aci se dirige spre Vest, urmînd muchea pietroasă şi prăpăstiraoa a dealuluî Cara-Durac-Bair. Trece pe la Nord de fortă­ reaţa safl maî bine zis de ruinele fortăreţe! turceşti, Acsan-DemirTabiasî, şi merge întruna spre V. pe lîngă malul sudic al bălţii Carasu, pe muchea dealuluî Ca­ ra-Durac-Bair, tăind valea Ghiaur-Amzalî şi se opreşte puţin la Vest de ruinele unei întăriturî turceşti de pe muchea dea­ lului Armutbe-Bair. De aci se dirige în direcţiunea nord-ves­ tică , pe muchea stîncosuluî deal Armutbe-Bair, trecînd pe la Est de ruinele unei alte fortăreţe turceşti; se coboa­ ră apoî chiar pe malul bălţii Carasu, pe care îl urmează tot merefl în direcţia nord-vestică, pe la poalele septentrionale ale dealului Carasu, pănă la colţul săfl vestic. De aci, părăsind malul lacului, urcă dealul Ca­ rasu, îndreptîndu-se spre NordVest; dă de ruinele unul val al lui Traian pe care îl ur­ mează pănă pe malul Dună­ rei, trecînd pe la poalele nor­ dice ale vîrfuluî Cernavoda şi cele sudice ale dealului TeteraBair, oprindu-se pe malul drept al Dunărei în faţa ostrovului Hinogi, la egală distanţă de Cernavoda şl Cochirleni (4 kil.). De aci, hotarul o ia spre Nord pănă la măreţul pod de fier făcut peste Dunăre în anul 1896, iar de aci spre N.-E. şi trecmd pe la V. de oraşul Cerna­ voda, se opreşte lîngă pescăria satuluî Seimeni - Mici, în faţa ostrovului Troina, de unde am plecat. Forma acestui hotar este aIU7Q, ilu n lt Dicţionar Ctogrnilc, fol, 11,

329

ceea a unul trapez neregulat, a cărui bază este îndreptată spre E. Lungimea totală a hotarului este cam de 54 kil.; iar întin­ derea teritoriului cuprins într’însul este de 7598 pogoane, sau 3799 hect., safl 38 kil. pat. Se mărgineşte la N. cu com. rur. Seimeni, de care se des­ parte prin lacurile Purcăreţi, Ramadan, Tibrinul, prin valea Tibrinul şi dealul Carapat-Daga. L a E. cu com. rur. Tortoman, separîndu-se prin valea GeabacCulac, dealul Geabac-Cair, dea­ lul Oba-Bair şi văile Oba-Culac şi Bechiraga-Culac. L a S., cu comuna rurală Cochirleni, de care se desparte prin muchiile dealurilor Cara-Durac-Bair, A r­ mutbe-Bair, Carasu, malul sudic al bălţii Carasu şi Valul-luî-Traian. L a Vest, cu mlăştinosul, băltosul teritorifl şi acoperit cu stuf şi păşunî al comunelor ru­ rale Feteşti şi Dudeşti, din por­ ţiunea estică a teritoriului numit Balta, din jud. Ialomiţa şi coprinsă între Dunărea-Mare, cea plutitoare şi braţul săfl secun­ dar, Borcea. Solul săfl este în general accidentat, mal cu seamă în partea vestică, pe malul Du­ nării şi la V est, de balta Carasu. In această parte a co­ munei, ridicături le şi depresi­ unile de natură pietroasă şi stîncoasă, unele acoperite cu verdeaţă, fîneţe, păşuni, altele întinzînd la soare vîrfurile lor goale, ascuţite şi roşietice, se îngrămădesc unele într’altele, formînd prin unele locuri nişte dealuri în care e cu neputinţă să urmezi o direcţiune anumită. Dealurile, cari brăzdează te­ ritoriul săfl, sunt următoarele: Cernavoda la Nord (107 m.), dominînd oraşul din spre N .; Dealul-Dermengiculuî (108 m.) la Nord-Est; Geabac-Bair (to6

CERNAVODA

m.) la E s':; dealul Oba - Bair cu vîrful Mai-Acli-Oba (126 m.) tot la E., prelungindu-se şi în in­ teriorul comunei cu Dealul-Turculuî, la E. de oraş, (121 m. înălţime în vîrful Devcea). Dea­ lul Bechiraga-Bair spre S.-E., cu 114 m. înălţime, pe care o atinge în vîrful Cilibi-Chioi, do­ minînd balta Carasu şi calea ferată şi cea naţională Cernavoda-Constanţa; pietroasele dea­ luri Cara-D urac-Bair (88 m.), Armutbe-Culac-Bair (78 m.) şi Carasu - Bair (82 m.) care o brăzdează la S., pe hotar, do­ minînd balta Carasu şi calea ferată; dealul Tetera-Bair (107 m.) la S.-V., dominînd Dunărea, calea ferată şi oraşul Cernavoda. Maî avem şi Valul-luî-Traian la S -V., pe muchea dealuluî Tetera-Bair. Aceste dealuri sunt mal toate, afară de cele estice, de natură stîncoasă, pietroasă, străbătute de o mulţime de văî micî şi adîncl, acoperite cu ver­ deaţă şi fîneţe. Cele estice per­ mit cultivarea cerealelor. Movile sunt în număr de 6, aflîndu-se maî toate în spre N. şi N.-E. de comună. Parte sunt naturale, parte artificiale, şi une­ ori întărite spre a servi ca puncte de observaţie asupra Dunărei şi oraşului Cernavoda. Cea maî însemnată, Sarî-Burun, la S.-E. de oraş, are n o m., dominînd oraşul, calea ferată şi cea na­ ţională ce duc de la Constanţa la Cernavoda. Icî şi colo se văd ruine de fortăreţe şi întăriturî romane, pe lîngă Valul-luî-Tra­ ian, şi pe muchea dealuluî A r­ mutbe-Bair, precum şi de tabiî (fortăreţl) turceşti d’asupra ma­ lului Dunărei la N. şi S. de ora­ şul Cernavoda de o parte şi de alta a căel ferate şi a drumului ce se deschide prin valea Ca­ rasu. Dunărea udă Cernavoda la 42

CERNAVO DA

V ., de la capătul ValuluMuîTraian pănă la vărsarea lacu­ lui Purcăreţi într’însa, pe o lun­ gime de 9 kil., într’o direc­ ţiune generală de la S.-V. spre N.-E. Oraşul Cernavoda e aşe­ zat pe malul săfl, chiar la locul unde începe valea şi balta Cara­ su. Malurile sale sunt înalte şi pietroase, maî cu seamă spre S. şi N. Ele ajung la maî bine de 70 m. Natura lor e granitică. Sunt în special de granit roşu, care e abondent în Dobrogea. A ci sunt cele maî puternice şi rezistente contraforturi, de carî Dunărea izbindu-se, n’a fost în stare a le zdrobi, spre a mer­ ge în Mare şi a fost silită să se îndrepte spre N. fâcînd acel mare înconjur pe la Hîrşova, Măcin, Brăila şi Galaţi, înainte de a se vărsa apoî în Mare. L ă ­ ţimea eî este de vr’o 900 m. în general; lîngă Valul-luî-Traian ea atinge 1300 m. lărgime; adîncimea sa e de la 12— 30 m. Ceva maî sus de Cernavoda, unde ea are 15 m. adîncime, s ’afl aşezat cele 6 picioare ce susţin măreţul şi lungul pod al drumului de fer Bucureşti-Constanţa. Gîrla Carasu prin care balta cu acelaşî nume se scurge în Dunăre, trece prin comună. A re o lungime de 9 kil., fâcînd multe cotituri şi trecînd pe la S. de Cernavoda. Se deschide în fluviu ceva m?î la vale de debarcaderul oraşului. Văile sunt numeroase, unele micî şi intortochiate, ca cele coprinse maî cu seamă în depre­ siunile pietrosului masiv de pe malul Dunărei. Altele sunt maî marî şi maî regulate. Cele maî însemnate sun t: valea Carul la S. şi S.-V. şi care se întinde de la S.-E. spre N.-V. Intr’însa ge găseşte balta Carasu; adia­ centa văeî de maî sus este valea Bechiraga-Culac, care la început

330

purta numele de Oba-Culac; se află la E., pe hotar; valea T i­ brinul, însemnată, la N., pe ho­ tar; valea Ceabac-Culac, adia­ centa sa, la N .-E.; Valea-Cişmeleî, formată din Văile-Turculuî, unită cu valea Bechiraga-Gilcazar, prin interiorul comuneî, deschizîndu-se în gîrla Carasu, la poalele dealuluî Sarî-Burun. A ­ ceste văî sunt acoperite cu ver­ deaţă. Suprafaţa comuneî este de 3799 hect., din carî 3593 hect. ale locuitorilor, 26 hectare va­ tra oraşuluî cu 369 case. Populaţiunea comuneî pe a­ nul 1895— 96 a fost de 490 familiî, cu 2235 suflete, din carî: bărbaţî 1207 şi femeî 1128; necăsătoriţi 1146, căsătoriţi 994, văduvî 96 şi divorţaţî 9. Din aceştia sunt cetăţeni ro­ mînî 1532, supuşî străini 315, nesupusî nici uneî protecţiunî 388. După religiune su n t: orto­ dox! 1359, catolicî 269, maho­ medani S37 şi mozaicî 70. Din aceştia sunt: agricultori 154, industriaşi 16, comercianţi 134(23 cîrciumarf); cu alte pro­ fesii 97. Contribuabili sunt 402. Ştifl carte 763, nu ştifl 1472. In comună sunt 154 plugari, carî a fl: 3 maşini de bătut po­ rumb, 4 maşini de vînturat, 40 pluguri şi 91 care şi căruţe. Vite sunt cam 6000 capete, din ca rî: 155 caî, 421 boî, 28 bi­ voli, 5324 oî, 48 capre şi 31 porci. Mişcarea portului Cernavoda pe anul 1895 : Bastimente de rîurî, intrate, 674; eşite, 604. Bastimente de mare, intrate, 7 1 ; eşite, tot 71. Toate aceste bastimente afl avut 27784 pasa­ geri, 24560 marinari. Din bas­ timente afl fost: romîne 95 ; eng­ leze 15; austriace 822; turceşti

C ER N A V O D A -P O D

98; ruse 256; greceşti 38; bul­ gare 101 ; belgiane 2. S ’a importat pentru suma de 249I 354 leî; şi s’a exportat pentru suma de 2485124 leî.' Budgetul comuneî are la ve­ nituri 68228 leî, la cheltuelî '47589 leî. Căile de comunicaţie sunt: Dunărea cu portul Cernavoda; calea ferată Cernavoda - Con­ stanţa, cu staţia Mircea-Vodă; căile judeţene spre Ostrov şi H îrşova; diferite drumuri ve­ cinale ce duc la satele şi co­ munele din apropiere. A re o biserică, cu hramul S-ţiî Impăraţî Constantin şi E­ lena, întreţinută de comună, şi deservită de 2 preoţî, 1 para­ cliser şi 2 cîntăreţî; maî sunt 2 geamiî deservite de 2 hogi. Sunt 2 şcolî, una de băeţî şi una de fete, cu 1 învăţător şi 3 învăţătoare, frecuentate de 147 elevî, (90 băeţî, 57 fete). Este şi o şcoală musulmană. C ern avod a

( O s t r o v u l) , pădu­

re, plasa Ialomiţa-Balta, insula Balta, teritorul comuneî Feteşti, judeţul Ialomiţa, lîngă Dunăre. A re 50 hect. cu salcie şi plop. C e r n a v o d a , pichet de frontieră,

pe Dunăre, judeţul Ialomiţa, în dreptul oraşuluî Cernavoda, din judeţul Constanţa. C e r n a v o d a - P o r t , staţie de dr.

d. f . , judeţul Constanţa, plasa Medjidia, com. Cernavoda, pe li­ nia Cernavoda-Constanţa, pusă în circulaţie la 26 Sept. 1895Se află la 6.1 kil. de Saligny, staţie finală. înălţimea d’a­ supra niveluluî mării este de 1 i m.29. Venitul acestei staţiî, pe anul 1896, a fost de 92.592 lei, 60 banî. C e r n a v o d a -P o d ,

staţie de dr-

CERNĂDTA

d. f., judeţul Constanţa, plasa Medjidia, com. Cernavoda, pe linia Feteşti-Constanţa, pusă în circulaţie la 26 Septembrie 1895. Se află între staţiile Dunărea (44 kil.) şi Saligny (6. kil.) înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării este de 45m.90. Venitul acestei staţii, pe anul 1896, a fost de 22.749 leî, 05 banî.

Cernădia, com. rur., pl. NovaciAmaradia, jud. Gorj, la N.-E. plăşeî, situată pe clinele pîrîulul Cernădia, la distanţă de 48 kil. spre E. de oraşul T.-Jiu, între comuna Novaci, la V., Baia-de-Fier la E. şi BumbeştiPiţicul la S. Este compusă din 3 cătune: Buiceşti, Vlădoiu şi Berceşti. Are o populaţie de 420 fa­ milii, cu 1440 suflete, din carî 252 contribuabili. întinderea moşiei stăpînită de locuitorî, carî sunt moşneni, este de 3900 hect., din carî un sfert este acoperit de pădure, iar restul de arătură, izlaz şi livede. Comuna are 3 bisericî, de­ servite de 4 preoţi şi 1 das­ căl ; 1 şcoală mixtă, cu 60 elevî; 2 cîrciumî. Sunt 7 mori de apă şi 36 de fintînî. Budgetul comuneî e de 2270 leî la venituri şi 1994 la chel­ tuelî. Locuitoriî posedă: 101 plu­ guri, 198 care cu boi, 12 că­ ruţe cu caî. V ite sunt: 130 caî, 665 vite marî cornute, 872 oî, 60 rîmătorî şi 125 capre. Sunt 80 stupî de albine. Prin comună trece şoseaua vecinală Novaci-Polovragî şi apa Cernădia, care izvoreşte din mun­ tele Tolam. căt., al comuneî Stă­ neşti, la E. de comună, în pl. Vulcan, jud. Gorj.

C e rn ă d ia ,

331

Situată pe şes. A re o supra­ faţă de 1006 hect. din care: 200 hect. arabile, 250 hect. pă­ dure, 120 hect. fineţe, 3 hect. vie, 433 hect. izlaz. Prin ea trece şoseaua comunală. Locuitoriî au: 22 pluguri, 10 care cu boî şi vacî. Sunt 3 mori pe apa Şuşiţa şi 7 fintînî. A re o populaţie de 63 fa­ miliî, cu 225 suflete, din carî 54 contribuabili. Vite sunt: 100 vite marî cor­ nute, 200 oî, 7 caî şi 50 rî­ mătorî. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

pîrîu, jud. Gorj, for­ mat la origine de două braţe, din care unul, ce se numeşte pîrîul Radu, izvoreşte la N. de Albe, iar cel de al doilea se numeşte izvorul Boţoţa (Fîntî­ nelele) şi izvoreşte din cătunul Boiceşti. Aceste braţe se unesc în cătunul Berceşti, formînd rîul Cernădia, care curge drept spre S. şi se varsă în Galbenul la Bumbeşti-Piţicul. Malul d e lâ V . (cel drept) este format de pre­ lungirea culmei Cernădia, care se termină la com. BumbeştiPiţicul, începînd din prelungi­ rea muntelui Corneşiul, numită Schela. Despre E. (pe stînga) este limitat de dealul Buiceşti, care se termină la cătunul Lupeşti­ lor, ce face parte din comuna Bumbeşti-Piţicul.

C e r n ă d ia ,

C e r n ă lo a s a , iaz, în satul Mol-

niţa, com. Pilipăuţi, pl. Herţa, jud. Dorohoiu. cotn. rur., în iud. Buzău, plaiul Slănic, situată pe ambele maluri ale rîuluî Slănic, la vărsătura sa în rîul Buzău, la distanţă de 1 7 k il.d e Buzău.

C e r n ă te ş ti,

CER N ĂTEŞTI

Limitele sale sunt: la N., în­ cepe de la muntele Moara-deVînt, de unde se lasă la vale, pe hotarul moşiei Manasia, pănă în rîul Slănic, d’asupra cătunu­ lui Căldăreşti; trece rîul şi, peste coline, ajunge la Aria-Ţigănească; se lasă în Valea-Cîrstianuluî, urcă Dealul-Cîrstianul, de unde se Iasă în Valea-Ioanichiî; urcă apoî în piscul Văeî-Nuculuî, şi coboară drept în jos în ValeaNucului; apoî, puţin maî jos de Vîrful-Mare, urcă în Muchea-Blăjani; la E., continuă în jos pe Muchea-Blăjanilor, pănă în ho­ tarul moşiei Sforanilor; se lasă în Valea-Blăjani şi ajunge în drumul Soreştilor la Movila-Săpată; la S., începînd din Movila-Săpată, merge pe la Crucea-luî-Dumitru, trece ValeaBlăjani, urcă pe colina Grindul, de unde coboară în Valea-Caluluî (Cacă-Iapă); merge la Natima şi de aci în rîul Buzăul în dreptul morilor călugăreşti ale schitului Ciolanul, comuna Cîndeşti; la V., din rîul Bu­ zăul, urcă în sus pe IzvorulGăvanuluî, pănă în Muchea-Săpoceî, continuă pe culmea acesteî muchi pănă în drumul plaiului, apoî tot pe slemne merge prin vîrfurile: Pietrişul şi Siminocul pănă dă în mun­ tele Moara-de-Vînt. Suprafaţa acestei comune este de 3584 hect., din carî 2250 arabile, 52 pădure, 133 fineţe, 500 izlaz, l i livezî, 184 vie şi 455 sterp. Proprietăţi însemnate sunt: Cernăteşti, Săpoca, Burduceasca, Pîrlăteasca, Zărneşti, Ciocîrlia, (particulare) şi Gîrlaşi a spita­ lului Gîrlaşi. Terenul com. este accidentat de maî multe văî şi coline, dar priincios agricultureî. In com. este o moară de apă şi o stînă.

CER N ĂTEŞTI

A re tîrgul Săpoceî, care în­ cepe la 9 Martie şi continuă pănă la 23 Aprilie, în toate Miercurile şi Joile. Căî de co­ municaţie sun t: şoseaua Mărăcirieni, Ruşavăţul, şoseaua Săpoca-Lopătari, precum şi maî mfllte drumurî naturale. Vite sunt: 760 boî, 115 vacî, 43 viţei, 7 bivolî, 85 caî, 83 epe, 13 mînjî, 2200 oî, 10 capre şi 240 porci. Stupî 44. Comuna e formată din cătu­ nele Căldăreşti, Cernăteşti cu subdiviziile: Luncaşi de la Puţul-luî-Parlat şi Rîpeni; Mălăeşti cu sub-diviziile: Ungureni şi V lădeni; Săpoca, Valea-Puţuluî şi Zărneşti-de-Slănic. Po­ pulaţia comuneî este de 2140 locuitorî, din ca rî: însuraţi 456, neînsuraţî 39, văduvî 12, băeţî S45; femeî măritate 456, vă­ duve 49, fete 583. Eî locuesc în 479 case. Meseriaşi sunt: 1 ro­ tar, 2 fierari, 1 croitor şi 1 cizmar. Sunt 393 contribuabili. Budgetul comuneî e de leî 3239 banî 97. Comuna are 2 şcoale, frecuen­ tate de 96 elevî şi 4 eleve. Carte ştifl 162 locuitorî. Sunt 4 bisericî, deservite de 3 pre­ oţi, 3 cîntăreţî şi 3 paracliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. Voivozi. Cîrciumî sunt 9. C e r n ă te ş ti, com. rur., în judeţul

Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., la 31 kil. de Craiova şi la 16 kil. de comuna Şopotul, reşe­ dinţa plăşeî. Comuna este situată pe două dealuri despărţite între ele printr’o vale, prin care trece pîrîul intermitent numit Corzul sau Pîrîul-Cernăteştilor. O parte din com. este situată pe DealulCaluluî, pe costişă şi la poalele lu î; cea-l’altă parte a comuneî

8.VÎ

este situată dincolo de ValeaCernăteştilor, la poalele dealuluî numit Dealul-Dosuluî. Valea, ce desparte comuna în două, se numeşte Valea-Cernăteştilor safl Seaca, prin care curge pîrîul maî sus numit, care se varsă în dreapta Jiului. Comuna Cernăteşti se înve­ cineşte la N. cu comunele Argetoaia şi Salcia; la S. cu com. Şopotul şi cu cătunul Ştefănelul, pendinte de com. Gogoşi; la E. cu cătunul Corniţa, din comuna Rasnic; iar la V . cu com. Ţiul. Limita liniei de N. trece pe muchea dealurilor Argetoaia, Salcia şi Cernăteştilor. Limita liniei de S. merge pa­ ralel cu Văile-Triesteniculuî şi Bucuruluî. Limitele de E. şi de V . tae perpendicular pe cea de S. şi pe cea de N. Terenul comuneî se compune din pămînt negru, pe alocurea nisipos şi pietros. Printre prin­ cipalele dealuri ce accidentează terenul acestei com. se numără dealurile: Argetoaia, al-Sălciilor şi al-Cernăteştilor; la S. de ace­ sta şi paralel cu ele se întinde Dealul-Mînzatuluî; între acestea şi dealurile de maî sus se află Valea-Mînzatuluî; Dealul-Calului se află la S. de precedentul; Dealul-Dosuluî la S. despărţit de Dealul-Calului prin ValeaCernăteştilor; Dealul-Triesteniculuî ce se continuă spre E. prin Dealul - Bucuruluî, la su­ dul cărora se găsesc văile cu acelaşî nume. înălţimea lor va­ riază între 40— 60 m. Direcţiu­ nea lor este V.-E. Sunt aco­ perite cu tufărişuri, cereale, iar parte sunt rîpoase. Prin centrul comuneî, pe Valea-Seacă, curge Pîrîul-Cernă­ teştilor, ce vine din judeţul Mehedinţi. E format din micî izvoare şi din ploi, şi curge în a­ ceastă comună cu numele de

CERN ĂTEŞTI

Pîrîul-Cernăteştilor, iar deja eşireasadin comună se numeşte Obedeanca. Se varsă în Jifl (pe dreapta). Pe Valea - Triestenilor curge pîrîul Triestenilor, care se continuă în Valea-Bucuruluî cu numele de pîrîul Bucuruluî. Micî podeţe de lemn se găsesc pe aceste două pîraie. Tradiţia spune că comuna Cer­ năteşti există de pe timpul luî Mihaifl-Viteazul, care a avut aci o bătălie cu Turciî. Numele său vine de la un slujbaş al săfl, numit Cernat. . Comuna se compune dintr’un singur cătun, numit Cernăteşti. In comună se află o biserică de zid, fondată de fraţii Con­ stantin, Mihail şi Dimitrie Cernătescu, de jupîn Dumitru şi Ioan Opran. A fost începută la anul 1820 şi terminată la anul 1827. A fost reparată din ve­ nitul săfl. In tinda biserica se află o Inscripţie, în care se a­ rată data începere!, a terminăreî, precum şi numele ctitorilor. Este deservită de I preot şi un cîntăreţ. A re o donaţie de 60 pogoane arabile. In Cernăteşti se află o şcoală mixtă, cu un învăţător; şcoala funcţionează din 1863; este în­ treţinută de stat. Localul, de zid, este în bună stare. In anul 1892— 93 a fost fre­ cuentată de 53 băeţî şl 2 fete. Populaţia com. este de 1825 suflete, din carî 967 bărbaţî şi 858 femeî. După legea rurală din 1864, sunt 175 locuitorî împămînteniţî. Case sunt 265 făcute din bîr­ ne şi din zid. Casele sunt si­ tuate parte pe Dealul-de-Nord, parte pe poalele acestui deal, întinzîndu - se pănă în şoseaua ce străbate com. prin centru de la V.-E. Cele-l’alte case sunt si­ tuate pe poalele Dealuluî-dinDos, formînd ast fel ca cele de

CERN ĂTEŞTI

333

la N. strada principală a co­ munei. S u p r a fa ţă

t e r it o r iu lu i

com u­

tului Valea-Orleî, comuna Bucovul, plasa Cricovul, judeţul Prahova.

n al e s te d e 12 8 5 h e c t ., d in c a r î: 1080

h e c t . p ă m în t

a r a b il,

h ect. fîn e a ţă , 5 7 h e c t . iz la z ,

64

C e r n ă te ş ti, numire vechie a căt.

13

Valea - Poeniî, com. Valea-Călugărească, plasa Cricovul, jud. Prahova.

h e c t la c şi te r e n s t e r p , 7 1 h e c t . tufăriş. M o şia

d in c o m .

s e n u m e ş te

C e r n ă t e ş t i.V e n it u ld e 4 0 — 50 000 leî a p a r ţin e

c lă c a ş ilo r

şi

p ro­

p rie ta rilo r.

Viî se găsesc în întindere de 10 hect.; ele aparţin proprie­ tarilor. Pădurea Cernăteşti este în creştere (tufăriş), compusă din cer, gîrniţă, ulm, frasin, teî şi alun; aparţine clăcaşilor şi pro­ prietarilor. In comună este o moară de apă pe Pîrîul Cernăteştilor. Se găsesc în comună cîte-va cazane pentru fabricarea rachiu­ lui şi a ţuiceî din prune. In comună sunt 2 cîrciumî; 1 comerciant de manufactură. Productele se desfac în ora­ şul Craiova. Transportul se face cu carele pe şoseaua judeţeană Craiova-Severin, pe o întindere de 40 kil. O cale comunală merge pe Valea-Cernăteştilor. Budgetul comuneî, pe exerci­ ţiul 1893 94, era de 2750 leî şi cheltuelile 2750 leî. Vite sunt: 318 vite marî cor­ nute, 48 oî, 56 porci, 20 caî şi 30 capre. cătun, al com. Cernăteşti, jud. Buzău, situat pe ma­ lul stîng al rîuluî Slănic. Are 400 locuitorî şi 89 case. De dîn­ sul sunt alipite cătunele: Rîpeni şi Luncaşi de la Puţul-luîParlat.

C e rn ă te şti,

sat, judeţul. Dolj, pl. Dumbrava - d. -s., comuna Cer­ năteşti.

C e rn ă te şti,

C e rn ă te şti,

numire vechie a sa­

C e r n ă te ş ti, deal, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-s., comuna Cernă­ teşti, în Nordul comuneî, cu di­ recţiunea de Ia V.-E. A re înăl­ ţime de aproape 50 m. şi este acoperit cu tufărişuri. C e r n ă te ş ti (D e a lu l-M a r e ), deal,

plantat cu viţă, judeţul Pra­ hova, ce se întinde de la Bighilin pănă la Valea-Mieilor şi a­ pa Cricovul. Plantarea viilor pe acest deal se crede a se fi făcut de vr’ o 3— 400 anî. Producţiunea unuî pogon dintr’o vie din dealul Cernăteşti se ridică de la 1201— 80 decal. In viile după şesurî şi văi se ridică în aniî roditori pănă la 360 decal. In trecut, vinul din DealulMare se transporta în Transil­ vania prin Predeal, pănă ce ţara vecină a pus taxa vamală existentă, din cauza căreia a devenit imposibil exportul. A s ­ tăzi se desface pe pieţele Bucu­ reştilor, Galaţilor şi Brăilei, afără de consumaţiunea ce se face în localitate. Preţul de mijloc al unuî de­ cal. de vin variază de Ia 1.50— 4 leî. Una din treî părţi a supra­ feţei viilor aparţine proprieta­ rilor şi două din treî părţi sunt viî cu embatic. C e rn ă te şti, moşie, în jud. Buzău, com. Cernăteşti, numită şi Petrovicioaia. Are 800 hect., din care 500 arabile, 12 pădurea Ciocîrlia, restul izlaz şi sterp.

CERNEGURA

C e r n ă te ş ti, moşie, jud. Dolj, pl.

D um brava-d.-s., com. Cernă­ teşti, cu un venit anual de 40— 50000 leî. C e r n ă te ş ti, moşie a statuluî, co­

muna Hîrsa, pl. Podgoria, jud. Prahova, pendinte de mănăs­ tirea Glavaciocul. Pe periodul 1885— 95 s’a arendat cu 2300 leî anual. C e r n ă te ş ti, pădure, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-s., comuna Cernă­ teşti, pe moşia Cernăteşti. Fe­ lul arborilor ce se găsesc sunt: tufanî, ulmi, ceri şi stejar; a­ ceştia din urmă predominînd. C e r n ă te ş ti, vale, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-s., comuna Cernă­ teşti, ce desparte comuna în două părţi şi prin care curge pîrîul Corzul. C e r n ă te ş ti (D e a lu l-), culme de

deal, jud. Buzău, care se pre­ lungeşte pe malul stîng al Slăniculuî şi care este acoperită cu viî şi arătură. ■ C e r n ă te ş tilo r (Pîrîul-), pîrîil, ju­

deţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Cernăteşti. Se varsă pe stînga rîuluî Obedeanca. C e r n e g u r a , pisc de munte, jud.

Neamţu, pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa, în faţa muntelui Petricica, format din terase cres­ cătoare în formă de amfiteatru. Vîrful cel maî înalt are 280 m. de la nivelul Bistriţei. După modul cum sunt aşe­ zate şi înclinate păturile Cernegureî, se crede că a format una cu păturile muntelui Petricica, într’o vreme maî înaintată, şi că numaî cursul Bistriţei a rupt a­ cea continuitate de teren du­ cînd o cu apele sale; iar sinul ast­ fel format, care ajunsese cu mult

33+

CERNEGURA

maî jos de cît patul actual al rîuluî şi de cît nivelul pâmîntuluî, pe care e clădit oraşul Pia­ tra acuma, a fost umplut cu nisipuri, prundişurî şi alte detrituri aduse de apele Bistriţei. Stratificaţiunea: Păturile sunt înclinate spre S .-V .; la bază presintă depozite ce constau din şisturi lutoase moî şi din schisturî de greziu de Măgura. Depozite de Bonarowca, şisturi menelitice şi meneliturî, prundişurî şi detriturî fluviatile, ni­ sip şi argilă ce devin din ce în ce maî dure către bază, din cauză că sunt imbibate de si­ lice. In general şisturile sunt acoperite de o pulbere gălbie. Aceste fapte, precum şi altele scoase din raporturile stratigrafice, ne silesc a admite că a­ vem a face cu şisturile mene­ litice atît de frecuentate în jud. Neamţu, şi care începînd de la Pipirig, se întind spre E. pănă la confluenţa Nemţişoruluî cu Neamţul, şi apoî spre S. se sfirşesc în vîrfurile de munţî ce înconjură Piatra. Adevăratele meneliturî trebue neapărat să fie de desubtul acestor sisturî, carî apar şi la baza mănăstire! Pe­ tricica. Formaţinnea menelitică cores­ punde diviziune! superioare a aquitanuluî luî Mayer safl oligoceanuluî luî Beyrich, şi în alte regiuni ale Carpaţilor e cunos­ cută sub numele de straturile cu solzi de peşti de la Honda, aşa numite din cauză că pen­ tru întîiaşî dată la Ilonda-Mare, în basinul Someşului, s’au gă­ sit solzi de peşti Maleta şi Amdhysgle, carî sunt caracteris­ tice. L a noi însă, nu s’a putut da peste urme de peşti în a­ devărata formaţiune menelitică. Deasupra depozitelor meta­ lice vine o alternanţă de şisturi menelitice şi de greziu de Mă-

gjra, formînd trecerea de la depozitele menelitice la ade­ văratul greziu de Măgura. A ­ ceastă trecere se face grad at: la bază predomină şisturile me­ nelitice asupra greziuluî, maî sus bancurile de greziu se fac din ce în ce mal groase şi gro­ simea şisturilor scade. Pănă într’un timp răposatul geolog Gr. Cobîlcescu atribuia, împreună cu alţi geologi ce au studiat Carpaţii, partea superioa­ ră, a alteranţeî greziuluî de Măgu­ ra, iar partea inferioară, depozi­ telor menelitice. De curînd, Uhlig studiind Carpaţii din V . Galiţieî, distinse la partea inferioară a greziuluî de Măgura, un sis­ tem de straturi, pe care le concentră sub numele de depozi­ tele de Bonarowka. Maî apoî C. M. Paul văzu că sistemul luî Uhlig se găseşte cu aceleaşi ca­ ractere şi în alte părţi ale Car­ paţilor. In urma studiilor din anii trecuţi, răpos. Cobîlcescu se dispuse a distinge şi la noi siste­ ma de Bonarowka şi a generaliza încă şi mal mult această sis­ temă, care în muntele Cerne­ gura (şi muntele Petricica) e reprezintată tocmai prin alternan­ ţa, de care e vorba maî sus. Şisturile şi grezurile de Bo­ narowka sunt foarte bogate în urme de peşti. In sfirşit d'asupra sistemei de Bonarowka, vine adevăratul gre­ ziu din Măgura al luî C. M. Paul. ramură de munte, în jud. Neamţu, ce se prelun­ geşte pe o întindere aproxima­ tiv de 8 kil., de la V . pîrîuluî Vadurile, com. Vadurile, pl. Pia­ tra-Muntele, pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa, mărginindu-î de aproape cursul, pănă în dreptul satuluî Calul, (com. Calul-Iapa), străbătînd în lungiş partea des­ pre S. a coin. Doamna.

C ern egu ra,

CERN ELTLE

Această ramură poartă în di­ ferite localităţi numiri diverse: Cernegura ( p isc), Cîrlomanul (Carpaţi), Bolovoaia. C e r n e ! ( C u lm e a -) , munte, înalt, în

jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani. Se împarte în două părţi: i. Culmea-Cerneî din dreapta rîu­ luî Cerna, care poartă numele şi de Culmea - Godeanuluî, şi maî jos Culmea-Biluluî ce ne desparte de Banatul Temişoarel. Cele maî înalte vîrfuri de munte ale eî sunt Tutoaia, de 1999 m. şi Dobra, de 1923 m.; 2. CulmeaCerneî din stîuga numită şi Cul­ mea Mehedinţuluî, este maîmică, pentru că cel maî înalt pisc al eî, Vîrful-Cameneî, este de 1230 metri şi Piatra-Cloşanuluî de 1428 m. Din această culme se trag dealurile Mehedinţuluî; de aceea poartă şi numele de Cuimea-Mehedinţuluî. com. rur., jud. Dolj, pl. Ocolul, la 4 kil. depărtare de Craiova. Comuna este situată pe loc şes şi pe malul stîng al rîurilar Jiul şi Amaradia. Se învecineşte la N. cu com. Işalniţa, de care se desparte prin rîul Amaradia; la S. cu comuna Bucovăţul, pl. Jiul-d-mj., de care se desparte prin rîul Jiul, la E. cu com. Craiova. Terenul comuneî este şes. A re puţine dealuri cu o înălţime ce nu trece de 5° mComuna este udată de rîul Jiul, care pănă în dreptul aces­ tei comune are direcţiunea de la N.-V. spre S.-E., iar din a­ ceastă comună îşî îndreptează cursul spre V . pănă la mănăs­ tirea Creţeşti, de unde o ia spre S. către com. Bucovăţul. Intre satul Cernelile-d.-s. şi comuna Breasta este un pod stătător, peste rîul Jiul.

C e m e lile ,

C ER N ELILE

Prin nordul comuneî curge rîul Amaradia, ce se varsă pe ma­ lul stîng al rîuluî Jiul, în drep­ tul satuluî Troaca, com. Cernelile. In comună este lacul Şerca, ce ia naştere din revărsările rîu­ luî Amaradia. A re o suprafaţă aproximativ dc 800 metri şi se scurge în rîul Jiul. In această baltă se varsă Balta-Popeî şi balta Scheaua, ce iafl naştere din izvoare, avînd fie-care o su­ prafaţă de 300 m. Intr’însele se găsesc peşti şi racî. Fîntînîsunt: fîntîna Obedeanu, zidită de Petrache Obedeanu, la 1821 şi rezidită, la 1895, de d-na Eliza Opranu. Se crede că această comună datează din 1700. In vechime coprindea, pe lîngă satele de azî, şi satul Atîrnaţi. Către 1875 — 76 a fost alipită de com. Breasta. Azî coprinde treî sate: Cernelile - d. - s., sat de reşedinţă, Cernelile - d. s. şi Troaca. Poziţiunea naturală a acestor sate este următoarea: Troaca la N.» pe malul stîng al rîuluî Am a­ radia, la 2 '/a kil. depărtăre de satul Cernelile-d.-j.; \Cerneliled.-s., la mijloc, la 1 lj i kil. depărtare de Cernelile - d. - j., şi în fine Cernelile-d.-s. Ia S. de satul Cernelile-d.-s. In comună sunt două bise­ ricî: una de zid, în satul Cernelîle-d.-S., fondată la 1813 de Dincă Rizea şi reparată la 1883 de Ioan Grecu. Patronii acestei bisericî sunt S ţiî Constantin şi Elena; a doua în satul Troaca, este zidită la 1855 de Gheor­ ghe Săndoiu şi Dimitrie Paţa şi reparată la 1882 de Ioan Săn­ doiu. Patronii acestei bisericî sunt S-ţiî Gheorghe şi Dimitrie. Are 17 pogoane proprietate. L a amîndouă bisericile servesc 1 preot şi 1 cîntăreţ. In satul Cernelile-d.-s., este o

33'»

C E U N E L 1 L E -D E -JO S

şcoală mixtă ce funcţionează din turi şi de leî 4114.51 Ia chel­ 1891. Este întreţinută de stat. tuelî. Localul, construit din zid, este în bună stare. C e rn e lile , sat, jud. Vîlcea, face I11 anul şcolar 1892— 93 a parte din com. rurală Şerbăneşti, fost frecuentată de 42 băeţî şi plasa Mijlocul. Are o populaţie de 2 fete, din 110 copiî (62 băeţî 255 locuitorî, 125 bărbaţî şi 130 şi 48 fete) cu vîrstă de şcoală. femeî. Aci este o biserică, cu hra­ Populaţia comuneî e de 846 mul Adormirea-Maiceî-Domnuluî locuitorî, din carî 439 bărbaţî rtzidită la anul 1887 pe ruinile şi 407 femeî, locuind în 171 alteî bisericî. case şi 3 bordee. Ştifl carte 18 In căt. Cernelile, în siliştea bărbaţî şi 1 femee. casei locuitorului Marin Radu După legea rurală din 1864, Ana, se află un izvor cu apă s’afl împroprietărit 169 locuitorî. sulfuroasă, în combinaţie cu apă Casele sunt maî toate de pai­ saliferă. ante şi micî. Suprafaţa com. este de peste C e r n e lile , moşie a statuluî, situată 4000 pog., din carî: 3200 pă­ în com. Şerbăneşti, pl. Mijlocul, mînt arabil, 700 pog. pădure, jud. Vîlcea, foastă pendinte de IOO pog. izlaz. Schitul Dintr’un-Lemn, s’a aren­ Moşii sunt: Moşia Cerneliledat pe periodul 1888— 93 cu d.-j., cu venitul anual de 17000 910 leî anual. leî, aparţinînd d-neî Eliza Opranu şi înainte aparţinînd mănăstirel C e r n e lile , pădure a statuluî, în Horezul; moşia Cernelile-d.-s., întindere de 53 hect. situată în cu venitul anual de 4000 leî, com. Surpatele, pl. Oltul-d.-s., aparţinînd d-luî C. N. Mihail şi jud. Vîlcea şi formată din tru­ care înainte aparţinea d-luî Din­ purile: Iliuţa (40 hect.) şi Buz­ că Rizea; moşia Troaca cu ve­ ducul (13 hect). nitul anual de 3600 leî, care înainte aparţinea d-luî Dimitrie C e rn e lile , vale, izvoreşte din dea­ Paţa. Restul de pămînt aparţine lurile com. Bălteni, plasa Cernad.-s., jud. Vîlcea, şi se varsă în sătenilor de pe fie-care moşie. rîul Cerna. Pădurî sunt d o u ă: una pe moşia Cernelile-d.-j., în întindere de 450 hect., aparţine d-neî Eliza C e r n e lile -d e -jO s , sat, pl. Ocolul, com. Cernelile, jud. Dolj* cu reşe­ Opranu şi a doua pe moşia Cerdinţa primăriei. A re 248 suflete, nelile-d.-s., în întindere de 250 133 bărbaţî şi 115 femei. Copiii pog., aparţine d-luî C. N. Mihail. din sat urmează la şcoala mixtă Esenţe sunt: arţari, plopî, ştejarî din satul Cernelile-d.-s., ce este şi frasinî. la 568 m. depărtare. In anul Pe moşia d-neî Eliza Opranu şcolar 1892— 93 afl urmat la se găsesc stîne unde se fabrică şcoală 16 băeţî. Cu vîrstă de brînză. şcoală sunt 20 băeţî şi 16 fete. In com. sunt 6 cîrciumî; 3 Ştifl carte 8 loc. In sat sunt în Troaca şi 3 în Cernelile-d.-s. 58 case. Casele sunt zidite din Prin com. trece şoseaua jude­ paiante, avînd aproape fie-care ţeană Craiova-T.-Severin pe o grădina el. lungime de 5 km. Budgetul com. pe anul 1892­ 93 a fost de leî 4246.77 la veni­ C e r n e lile -d e -J o s , moşie particu-

336

C E R N E L IL E -D E -JO S

Iară, pl. Ocolul, com. Cernelile, jud. Dolj, satul Cernelile-d.-j., aparţine d-neî Eliza Opranu şi aduce venitul anual de 17000 leî. înainte aparţinea mănăstirel Horezul. Pe această moşie, afară de proprietatea cea mare, au pămînt şi locuitoriî. Pe moşie se găsesc stîne. C e r n e lile -d e -J o s , pădure parti­

culară, pl. Ocolul, com. Cerne­ lile, judeţul Dolj, satul Cernelile-d.-j., pe moşia Cernelile-d. j. Aparţine d-neî Eliza Opranu; are 0 întindere de 450 pog, Lem­ nul, care se găseşte, este arţa­ rul şi plopul; predomină stejarul şi frasinul. C e r n e lile -d e -S u s , sat, jud. Dolj,

pl. Ocolul, com Cernelile. Are 168 locuitorî, 82 bărbaţî şi 86 femeî. Locuesc în 34 case şi 1 bordeiu. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1891, întreţinută de comună. A re o singură învăţătoare. Localul, construit din zid, este în bună stare. In anul şcolar 1892—93 a fost frecuentată de 54 băeţî şi 2 fete, 10 băeţî şi 2 fete din Cernelile-d.-s., 16 băeţî din Cer­ nelile-d.-j. şi 16 băeţî din Troa­ ca. Ştiu carte 4 bărbaţî şi 1 femee. In sat este o biserică de zid, fondată Iai8i3, de Dincă Rizea şi reparată la 1883, de Ioan Grecu. Hramul bisericeî este Sf. Constantin. Satul este aşezat la mijlocul com., între satul Troa­ ca la N. şi satul Cernelile-d.-j, la S., la o depărtare de */* de kil. Cîrciumî sunt 3. moşie parti­ culară, jud. Dolj, plasa Ocolul, comuna Cernelile, satul Cerneli­ le-d.-s.; aparţine d-luî Constantin Mihail; înainte aparţinea d-luî Dincă Rizea. A re un venit de

C e r n e lile -d e -S u s ,

4000 leî. In această moşie au parte şi locuitoriî. C e r n e lile -d e -S u s , pădure parti­

culară, judeţul Dolj, pl. Ocolul, comuna Cernelile, satul Cernelile-d.-s., în întindere de 250 pog.; se găseşte pe moşia Cer­ nelile d.-s. Aparţine d-luî Cons­ tantin Mihail şi înainte era a d-luî Dincă Rizea. Esenţe: plopî şi arţari; predomină stejarul şi frasinul. C e rn e şti, sat, în jud.

Botoşani, partea de S.-E. a comuneî Zlătunoaia, pl. Miletinul, aşezat pe culme de deal, A re o suprafaţă de 619 hect., din carî 386 hect. ale proprietarului şi 224 ale lo­ cuitorilor, cu o populaţie de 81 familiî, sau 324 suflete. Are o biserică de lemn, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, întreţinută de comună, cu 1 în­ văţător şi 22 şcolari. Sunt 2 cîrciumî şi 2 comercianţi. Numărul vitelor este de 260, din carî: 110 vite marî cornute, 10 caî, 120 de oî şi 20 mascuri. Sunt 24 stupî cu albine.

C e rn e şti, sat, face parte din co­

muna rurală Homorîciurile, pl. Teleajen, jud. Prahova. foastă com. urb., în jud. Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s., alipită la com. urb. T.-Severin, ca mahala. Este situată pe albia rîuluî Topolniţa şi în apropiere de Dunăre. Cerneţul a fost capitala jud. Mehedinţi pănă la 1842; acum este ruinată. In Cerneţul se găseşte bise­ rica Sf. Treime, zidită in formă de cruce, în anul 1670, de către Voevodul Ioan Ghica. In isto­ rie, Cerneţul joacă un rol pen­ tru luptele date aci şi pe cîmpia Severinuluî.

C e r n e ţu l,

CERNICA

A icî a fost casa luî TudorVladimirescu; azî casa e distru­ să. In apropiere de Cerneţul, la distanţă de ‘/a oră, se află Dealul - Gărdanuluî, pe care se află viea şi cula lui Tudor-Vladimirescu, întreţinute de pro­ prietară d-na Sevastiţa Gărdăreanu. Teritoriul Cerneţuluî a fost adesea inundat de pîraiele ce vin de pe Dealul - Cerneţuluî, pentru care cauză, locuitoriî Cerneţenî, s’au strămutat în ora­ şul Turnul-Severin. C e r n e ţu l, gîrlă, în jud. Tulcea,

servind de hotar în toată lun­ gimea eî între plăşile Sulina şi Tulcea. Se formează din două mici braţe din interiorul întin­ selor stufăriî, carî unindu-se, se apropie de gîrla Dunavăţul, de la care primeşte o mare can­ titate de apă prin trei micî gîrle: Lungul, Sulemanca şi Mihalache-Grecul. De aci se în­ dreaptă spre S., avînd o di­ recţie generală de la N.-E. spre S.-V .; trimete spre E. un braţ, care se termină în grindul Hundiul. După un curs de 12 kil., merge de se varsă în lacul Dranovul, în partea estică a lui, maî sus de cherhanaua Dra­ novul. Este mărginită numaî de stuf. C e r n e ţ u l - F l o r e a , punct trigono­

metric, în jud. Tulcea, pl. Su­ lina, pe teritoriul comund Sf. Gheorghe. E situat în partea vestică a plăşeî şi a comund, pe malul stîng al gîrleî cu ace­ laşî nume. A re 1 m. înălţime şi e înconjurat cu stuf. C e r n ic a , sat, pl. Dîmboviţa, jud.

Ilfo v; face parte din com. rur. Cernica-Căldărarul. Este situat la E. de Bucureşti, în pădurea Cernica, la N. bălţei cu acelaşî

CERNICA

nume. Se mai numeşte şi Cernica-Moara. Pe lîngă sat trece pîrîul Cernica. A ci este reşe­ dinţa primăriei. Are o biserică, cu ^hramul S-ţii Apostoli, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 22 elevî şi 8 eleve, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc 2644 lei anual. Localul s ’a construit din fondurile judeţului în anul 1888. Populaţia luî e de 606 locui­ torî. Suprafaţa totală a satului e de 3334 hect., aparţinînd sta­ tului 2850 hect. şi locuitorilor 484 hect. Statul are 2500 hect. pădure, 25 izlaz, 75 sterpe şi 250 le cultivă prin arendaşi. Comerciul se face de 5 cîrciumari şi 1 hangiu. Are 1 he­ leşteu. Numărul vitelor mari e de 280 şi al celor mici de 303.

Astă-zî este una din cele mai marî chinovii ale ţăreî şi locul de înmormîntare al multor evlavioşi din Bucureşti. Aci se află o evanghelie de la Alexandru M oruzziV.V. şi o altă evanghelie, admirabil îmbră­ cată, dăruită de M. S. Regele Carol I. Se susţine de unii, că între mă­ năstire şi rîul Dîmboviţa ar fi fost o mănăstire de călugăriţe în­ fiinţată de jupîneasa Chiajna, soţia Vornicului CernicaŞtirbeiu, dar care s’a desfiinţat din cauză că mănăstirea ar fi fost călcată de hoţi. A ci este o bibliotecă, care cu­ prinde multe cărţi bisericeşti foarte vechi. Această mănăstire numără azî 121 călugări, cu care statul cheltueşte anual lei 28213. D*n cauza bălţei, vara, locul e cam nesănătos. C e r n ic a , fort, în jurul Bucureşti­

Cernica, mănăstire de călugări,

jud. Ilfov, situată pe două in­ sule din lacul Colentina, lîngă satul cu acelaşî nume. S ’a fon­ dat de marele Vornic Cernica Ştirbeiu, la anul 1608; are hra­ mul Sf. Nicolae. Acest schit a durat mai bine de un secol, dar s’a pustiit din cauza unei ciume mari. L a anul 1781, Arhimandritul Gheorghe împreună cu doi ucenici de la Sf. Munte găsind acest loc pus­ tiu, cu bine-cuvîntarea Mitro­ politului Grigorie, s’au stabilit aci. In timp de 2 ani s’au strîns 16 fraţi. In anul 1784, soţiile boerilor Golescu şi Dudescu, au dat mijloacele necesare pentrj întreţinerea schitului. La anul 1786, pe vremeaDomnitorului Mavrogheni, se strînseră aci 103 fraţi, iar Dom­ nul Mavrogheni îi ajuta, dîn. du-le toate cele necesare pentru traiu. I U Î O , M a re le D h / t o iu t i

C E R N IC A

S37

{.«oj/i u//0.

V al, I I

lor, jud. Ilfov. baltă, înconjurată de toate părţile cu stuf. înalt, jud. Constanţa, plasa Hîrşova, pe teritoriul comuneî rurale Cio­ banul ; situată în partea ves­ tică a plăşeî şi cea nordică a comuneî; comunică cu balta Ciungile. Este formată de Du­ năre dintr’una din marile eî re­ vărsări de altă dată. Are 3° hect. întindere şi produce puţin peşte.

C e r n ic a ,

baltă, jud. Ilfov, plasa Dîmboviţa, aşezată cam în cen­ trul plăşeî, formată de rîul Co­ lentina. Se scurge în rîul Dîm­ boviţa spre E. de cătunul Căl­ dărarul.

C e r n ic a ,

C e rn ica , moşie a statului, jud. Ilfov, pendinte de mănăstirea Cernica. S ’a arendat pe periodul . 1885— 95, cu 9573 leî anual, îm­

preună cu moara, afară de lo­ cul dintre heleştefl şi pădure pănă în locul cedat locuitorilor închis cu şanţuri, care teren s’a lăsat în folosinţa mănăstireî. O parte din acest teren s’a luat pentru fortificaţii. C e r n ic a , v îr f de munte, judeţul

Bacău, pl. Trotuşul, com. Hîrja, pe graniţă, în şirul cu acelaşi nume. Are 1005 m. înălţime. C e r n ic a , şir de munţi, jud. Ba­

cău, pl. Trotuşul, com. Hîrja, pe graniţă, în dreapta Slănicului. L a N. are vîrful cu a­ celaşi nume. Se lasă spre S. pănă la 975 metri, pe la iz­ vorul rîuluî cu aceiaşi nume. In aceşti munţi, pe povîrnişul ră­ săritean, spre Moldova, se află locul Piciorul, numit pe ungu­ reşte Kiş-Havaş. C e r n ic a , dumbravă, jud. Bacău,

pl. Trotuşul, com. Hîrja, de pe drumul ce duce de la Oneşti la trecătoarea Oituzul. C e r n ic a , pădure seculară, în va­

lea pîrîuluî cu acelaşi nume, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Hîrja. Esenţe: fag şi stejar. pădure mare, judeţul Ilfov, pl. Dîmboviţa. Are 2840 hect. E proprietatea statului.

C e r n ic a ,

pîrîil, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Hîrja, de pe ho­ tarul Transilvaniei. Ese din mun­ tele Cernica şi se varsă d’a stînga Oituzuluî la Poiana-Sărată. E aşezat dincolo de gra­ niţă. El curge în întregime de la N. spre S.

C e r n ic a ,

C e r n ic a , pîrîil, jud. Ilfov, lîngă

satul cu acelaşi nume. C e r n ic a ,

vale, jud. Tecuciti, si48

338

c e r n ic a

tuată între Troian şi moşia lo­ cuitorilor din Brăhăşeşti. Pe a ­ ceasta vale se află şi cîte - va izvoare. începe de la rîpa Ursoiul. C e r n ic a , vale, în pl. Borcea, co­

muna Dichiseni, jud. Ialomiţa. C e r n ic a , vale, izvoreşte de la E.

de com. Comarnicul, pl. Peleşul, jud. Prahova. Curge de la N.E. către S.-V. şi se varsă în rîul Prahova, pe malul stîng, cam în centrul comuneî Comar­ nicul. C e r n ic a - C ă ld ă r a r u l, com. rur.,

pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov. E si­ tuată la E. de Bucureşti, în pă­ durea cu acelaşî nume, pe ma­ lul de E. al bălţeî Cernica, la 15 kil. departe de Bucureşti. Stă în legătură cu Pantelimonul, prin mănăstirea Cernica, printr’o şosea vecinală. Se compune din satele Cer­ nica şi Căldărarul. A re o popu­ laţie de 922 locuitorî, în care număr intră şi călugării de la mănăstirea Cernica. Locuesc în 190 case. Suprafaţa totală a comuneî este de 4152 hect. Statul are 3550 hect., din carî cultivă prin arendaşii săî, 841 hect. (25 izlaz, 137 sterpe şi 2547 pădure). Locuitoriî au 602 hect. pe carî le cultivă, re­ zervînd 8 hect. pentru izlaz. Contribuabili sunt 172. Budgetul comuneî e de 4246 leî la venituri şi 4138 leî la cheltuelî. Dintre locuitorî, 180 sunt plu­ gari. Arătura se face cu 62 plu­ guri, 46 cu boî şi 16 cu caî. Locuitoriî au 81 care şi căruţe, 69 cu boî şi r 2 cu caî. Comerciul se face de 6 cîrciumarî şi 1 hangiii,

CERNUL

Numărul vitelor marî e de 386 (107 caî şi epe, 188 boî, 69 vacî şi viţel, 4 taurî, 18 bi­ voli şi bivoliţe) şi al celor micî de 588 (33 capre, 105 porci şi 450 oî). Locuitori împroprietă­ riţi sunt 139, neîmproprietăriţî sunt 203. S ’au stabilit în comună 3 străinî.

C e r n o f c a , braţ secundar al braţu-

mahala, din oraşul Tecuciu, judeţul Tecuciu. Si­ tuat pe stînga Bîrladuluî, la S.E. Această mahala a fost maî înainte pe vale lîngă Bîrlad, facînd parte din com. Barcea; în urmă s’a deslipit, şi, din cauza deselor inundaţii ale Bîrladuluî, s’a strămutat pe deal, unde se află şi astă-zî.

luî Chilia, judeţul Tulcea. Se desface la 4 kil. maî jos de o­ raşul Chilia-Vechie; se întinde spre E., pe o lungime de 12 kil. şi se termină iar cu braţul Chilia lîngă Peuprava. Adîncimea-î e de 8 m. Cu braţul Babinof şi Meslin închide insulele Ciornoifl şi Meslin. Brăzdează partea nor­ dică a plăşeî Sulina şi a com, Chilia şi Sfistofca.

C e r n ic a r i,

pîrîu, în jud. Me­ hedinţi. Izvoreşte din două cioc! înalte, numite Ciuceve, şi curge spre S. nu departe de Ciuceve, la locul numit Urzicariul. Se uneşte cu apa Cerna. Conţine păstrăvi.

C e r n iş o a r a ,

rîu, jud. Vîlcea, cel maî important afluent al rîuluî Cerna. Izvoreşte din susul Armăşeştilor din muntele Slâtioara. E situat la S. de com. Horezul. Curge paralel cu rîul Cerna până la com. Roeşti; se întoarce către S.-V. şi se varsă în Cerna în dreptul com. Coieni, după cea udat comunele Mădulari, Modoia, Roeşti şi Coieni. Valea-Cernişoareî are o lăr­ gime maximă de X k il.; este populată, productivă şi viabilă.

C e r n iş o a r a ,

trup de pădure, a statuluî, situată în com. Susani şi Lungeşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. A re 350 hect., care, îm­ preună cu trupurile: Stupina (380 hect.), Gîrbovul (350 hect.) şi Lunca-Stâneştilor (440 hect.),

C e rn işo ru l,

fo rm e a z ă p ă d u r e a n eşti.

Rîm eşti-Stă-

C e r n itu l, deal, jud. Bacău, plasa

Tazlăul-d.-s., com. Bucşeşti, pe teritoriul cătunului Cernul. Face parte din şirul dealurilor dintre Tazlăul-Mare şi Trotuşul.

C e r n u l, sat, jud. Bacău, pl. Taz-

lăul-d.-s., com. Bucşeşti; situată în valea pîrîuluî Cernul, la o de­ părtare de 600 metri de satul Bucşeşti (şcoala). A re o biserică, clădită de pro­ prietarul Ioniţă Gorgos, în anul 1894; e deservită de I preot şi I cîntăreţ. Populaţia e de 157 familii, avînd 603 suflete. Sunt 3 cîrciumî. Animale sunt: 35 caî, 452 vite marî cornute, 139 porci şi 28 capre. C e r n u l, pîrîu, jud. Bacău, pl. Taz­

lăul-d.-s. Izvoreşte din munţiî Savu şi Tarniţa din comuna Po­ durile, curge de la V. spre E. şi se varsă în Tazlăul-Mare, pe dreapta, maî jos de Teţcani, în faţa satuluî Gura-Cernuluî, la locul numit Iaga, com. Bucşeşti. A cest pîrîu, în cursul său su­ perior, pănă la intrarea în că­ tunul Cernul, poartă numele de Buda. El se încarcă în comuna Podurile cu pîrîiaşele: Fundă­ tura, Brăneşti şi Valea-Sosel,

CERNUL

iar prin comuna Bucşeşti şi Bereşti, cu pîrîiaşele: Căcîcea, Păl­ tinişul, Leordişul, Bucşa, Trenţa, Ciorari şi Teiul.

Cernul, vale, jud. Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-s., com. Bucşeşti, pe care se află cătunele Buleriul şi Cernul.

Ceroaia, pîrîu, jud. Teleorman, străbate teritoriul com. Bîrla, din pl. Teleormanului, în partea de S.-E., servind de hotar între moşiile Bîrla şi Podişorul. Se varsă în rîul Cotmeana, în pă­ durea Bădeşti, după ce pri­ meşte şi apele unei viroage, Icoana, maî sus de cătunul Po­ dişorul.

CerOaica, vâlcea, care se for­ mează pe teritoriul com. Mier­ leşti, pl. Riul-d.-s-, jud. Olt; taie dealul despre V . şi se varsă în Iminogul, între cătunele Cata­ nele şi Moşteni. ( M ă g u r a -) , deal, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., comuna Lacul-luî-Băban. Se des­ face din dealul Costandoiul; brăzdează partea de V . a co­ muneî. E acoperit cu păşunî.

C erpoaca

Cerşani, com. rur., jud.

Argeş.

(Vezi Cerşanile). C erşan i-d e-Jos şi d e -S u s , sat,

jud. Argeş, pl. Gălăşeşti. Are 55 familiî, cu 203 suflete. Face parte din com. rur. Cerşanile. Are o biserică cu hramul ToţîSfinţiî, deservită de 2 preoţi şi 1 Cîntăreţ; are o şcoală pri­ mară rurală. Cerşanile, safl

rur., jud. şeşti, la Costeşti, hireî, şi

CERUL

339

C e r ş a n i , com. Argeşul, plasa Gălă­ 22 kil. de com. rur. reşedinţa subprefecla 31 kil. de Piteşti.

Se compune din următoarele 7 s a te : Boblegi, Bjrdeşti, Cer­ şani, (de Jos şi de Sus), Predeşti Ştefăneşti, Strîmbeni şi Văjeşti. A re o populaţie de 214 fami­ liî, cu 725 suflete, din carî 5 familiî Ţiganî. In comună sunt 3 bisericî şi 1 şcoală primară. Budgetul comuneî, pe anul 1885-86, a fost de 2280 leî 52 banî la veniturî şi de 2215 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună are 188 contribuabili; budgetul e de 3261 leî la veniturî şi de 2580 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost, în a­ nul 1887, de 651 capete vite marî: 589 boî şi vacî, 62 caî, şi de 2292 vite mărunte: 1816 oî, 22 capre şi 454 rîmătorî. C e r t e -T e le , lac, situat în partea

vestică a plăşeî Măcin, în jud. Tulcea, şi cea de S.-V. a com. Turcoaia, între Dunăre, din care e format şi iezerul Turcoaia. E înconjurat cu stuf. A re 20 hect. întindere. C e rtie n i, sat,

în jud. Neamţu, com. Bîrgăoani, pl. de Sus-Mij­ locul ; e situat în valea de sub dealul cu aceeaşi numire, pe pîrîul Certieni. Se mărgineşte la E. cu satul Ruginoasa, de care se desparte prin Culmea-Certienilor, şi c i limita jud. Roman; spre N. cu satul Bîrgăoani, de care se des­ parte prin limită convenţională. A re o suprafaţă de 750 hect. şi o populaţie de 38 familiî, cu 182 suflete. Sunt 90 contribuabili. Numărul vitelor e de 350 capete, din carî: 20 boî, 80 vacî, 200 oî, 5 porcî, 12 caî şi 32 juncî.

C e rtie n i, deal, jud. Neamţu; se

întinde din marginea com. Bo­ zieni spre N.-V. pănă pe teri­ toriul comuneî Talpa, satul Onb ceni. C e r tie n i, pîrîiaş, jud. Neamţu;

izvoreşte din dealul cu acelaşî nume, com. Bîrgăoani, pl. de Sus-Mijlocul. Curge, traversînd şoseaua Bîrgăoani-Talpa, în a­ propierea celuî d’întîifl sat, şi se uneşte apoî cu pîrîul Bahniţa. C e rtie n i, pîrîu,

la E. de satul Lărgăşani, com. Neguleşti, pl. Berheciul, jud. Tecucifl. vale, la E, de satul Lărgăşani, com. Neguleşti, jud. Tecucifl, peste rîul Berhecifl.

C e rtie n i,

C e r ţă ş ti, sat şi comună, în jud.

Tutova, pl. Corodul, spre S. de Bîrlad, pe pîrîul Bîrzota. For­ mează singur o comună. Are 866 locuitorî, din carî 202 con­ tribuabili. Ştifl carte 138 per­ soane. Locuesc în 230 case. In coprinsul acestei comune, pe valea pîrîuluî Bîrzota, sunt multe grădinî de zarzavaturi. Comerciul se face de 15 per­ soane, în 16 stabilimente, din carî 8 circiume. A re o şcoală primară de băeţî şi 2 bisericî. deal, jud. Olt; vezi Potericiul.

C e ru l,

C e ru l, loc, pe care a fost aşezată

com. rur. Deveselul, din jud. Mehedinţi, pl. Blahniţa. C e ru l, vale, în jud.

Mehedinţi, pl. Motrul-d.-j., ţine de teritorul com. rur. Ruptura.

C e ru l, safl L e a m n a , moşie a sta­

tuluî, situată pe teritoriul com. Brabova, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s. Moşia, foastă proprietate a d-neî Catinca Ciocazan, s’a arendat

C E R U L U I (LA CU L-)

pe periodul 1893— 94, cu 3700 lei anual. C e ru lu i (L a c u l-), lac, la S. de comuna Mărgineni, jud. Teleor­ man. C e rv e n i, trup de moşie, nelocuit, care constitue moşia Gogoşari, pl. Marginea, jud. Vlaşca. C e rv e n ia , com. rur., în plasa Mar­ ginea, jud. Teleorman. E situată pe partea stîngă a rîuluî Vedea. A re drept limite rîul Vedea la S., com. Beiul la N., la E. cîmpia Burnazul, pe care se întinde pănă aproape de comu­ nele Cacaleţi şi Pietroşani din jud. Vlaşca, precum şi hotarul moşiilor Brînceni şi Şoimul, pe partea dreaptă a rîuluî Vedea, la V. In partea despre V . se află pădurea numită Pălăşcuţa, limi­ trofă cu com. Beiul, unde se îm­ preună apele rîurilor Vedea şi Teleormanul şi maî spre S. o altă pădure numită Lamba-Mitroiu. întinderea comuneî, cu a mo­ şiei aflată pe dînsa, este de peste 6000 hect. Moşia, foastă pro­ prietate a principelui Dimitrie Ştirbeifl, a trecut în anul 1884, în stăpînirea Aşezămintelor Brîncovăneştî din Bucureşti. Proprie­ tatea are 4750 hect. arabile, 500 hect. pădure şi 250 hect. izlaz şi livezî; maî sunt şi ca 150 hect. viî ale locuitorilor. Numă­ rul locuitorilor împroprietăriţi este de 273, pe o întindere de 456 hect. Trupul de moşie, pe care sunt împroprietăriţi locui­ torii poartă numirea de P ălia; el se întinde din hotarul com. Zmîrdioasa la V., merge în linie dreaptă la E. şi de aci continuă spre S. pănă în hotarul moşiei Cacaleţi, din jud. Vlaşca. Populaţiunea comunei este de 478 capî de familie, cu 2227 de

C E S C U L L Î (VALEA-)

340

suflete, din carî 312 contri­ buabili. Numărul vitelor este de 5188 capete, din carî: 683 caî, 1563 vite marî cornute, 2868 vite mărunte şi 274 porci. Budgetul comuneî este de leî 7943, la veniturî şi de leî 6949, la cheltuelî. A re o şcoală cu un învăţător, frecuentată de 28 elevî", o bi­ serică, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Comuna Cervenia comunică la N. cu Beiul şi la S. cu Conţeşti, prin căî vecinale. Comu­ nicaţia cu com. Zmîrdioasa, se face printr’un pod situat la moara de la căt. Şoimul, pe apa Teleormanului. Distanţa pănă la Alexandria este de 18 kil., pănă la Zimnicea de 23 k il.; la Turnul-Măgurele, reşedinţa judeţuluî, 49 kil. şi la Giurgiu, 54 kil.

Proviţa, la V . de com. Mârgineni-d.-j., pl. Filipeşti, judeţul Prahova. C e r v e n ia , pîrîil, ce izvoreşte din

fundul văeî Cervenia şi se var­ să în pîrîul Roşioara, la S. de com. Diţeşti, pl. Filipeşti, jud. Prahova, fâcînd maî multe zig­ zaguri. C e r v e n ia , vale, în com. rur. Ro-

şiuţa, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. C e r v e n iţ a , pîrîil,

în com. rur. Degeraţi, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi; se formează din ho­ tarul com. Peri, trece prin De­ geraţi şi se varsă spre E. de lac, în Huşniţa, în dreptul Sa­ tuluî Ceochiuţul. Pe acest pîrîu se află maî multe mori.

C e r v e n iţ a , vale, în com. rur. De­

geraţi, plasa Ocolul-d.-j., judeţul Mehedinţi.

C e r v e n ia , deal, în com. rur. Roş-

niţa, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. C e r v e n ia , deal, în com. rur. Lu-

poaia, pl. Motrul-d.-s., judeţul Mehedinţi. C e r v e n ia ( F u n d u l - V ă e î - ) , loc

izolat, în com. Diţeşti, pl. Filipeşti, jud. Prahova; proprietatea d-neî Maria C. Filipescu. C e r v e n ia , moşie, a Aşezămintelor

Brîncoveneştî din Bucureşti, în jud. Teleorman, plasa Margineî, com. Cervenia. Are o în­ tindere de 5500 hect. pămînt a­ rabil şi pădure. Teritoriul acestei moşii se întinde şi în jud. Vlaşca, pe cîmpia numită Burnazul. C e r v e n ia ,

pîrîu, în com. rurală

Lupoaia, pl. Motrul-d.-s., judeţul Mehedinţi. C e r v e n ia , pîrîil, ce se varsă în rîul

C e r v ic e ş t i, sat, în jud. Botoşani,

partea de N. a comuneî Cuco­ reni, pl. Tîrgul. A re o supra­ faţă de 1721 hect. şi o popu­ laţia de 188 familii, cu 691 su­ flete. In acest sat sunt 2 bise­ ricî, din carî una în ruine, de­ servite de I preot şi 2 cîntăreţî. Vite sunt: 245 vite marî cor­ nute, 36 caî marî, 400 oî şi 42 mascuri. In sat se află I cir­ ciumă; sunt 2 meseriaşi. pădure, jud. Boto­ şani, pe moşia Cerviceşti, com. Crcoreni, pl. Tîrgul. Are o în­ tindere de 572 hect.

C e r v ic e ş t i,

C e s c u lu î ( V a le a -) , vale, începe

de pe cîmpia dintre com. Ciolăneşti-din-Deal şi Valea-Teleormanuluî şi se termină în Valea-Cîineluî, între comunele Gărăgăfl şi Necşeşti, judeţul Tele­ orman.

241

CF.SNA

Cesna, munte, îu jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani.

Cesna, pîrîil, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani. Se varsă în apa Cerna.

CETATEA

nei, jud. Muscel. E situat lîngă şosea. vale, com. Deleni, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

C e ş m e le î ( V a le a -) ,

( Z ă v o i u l - ) , zăvoin, com. Cacova, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

C e ş m e le î

Ceşme, deal, în jud. Tulcea, pl. Istruluî, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s., cătunul Eschibaba. Se desface din dealul Alifacî şi se întinde spre E., avînd o direcţiune generală de la V . spre E. Brăzdează partea nor­ dică a plăşeî şi pe cea vestică a comuneî. Merge de-alungul pîrîuluî Ciarîeşti. Se prelungeşte spre S.-E. cu dealul Cail-Dere. Are un vîrf înalt de 286 m., dominînd asupra satelor CailDere, Eschibaba, asupra pîrîuluî Beidant, şi a drumuluî comunal ce le uneşte. El este de natură pietroasă, acoperit în vîrf cu păşunî, şi pe la poale cu puţine pădurî. C eşm e-C u la c, vale, în jud. Tul­

cea, pl. Babadâg, pe teritoriul comuneî rur. Enisala. Se des­ face din poalele nordice ale dea­ luluî Golovar-Bair, se îndreaptă spre N., avînd o direcţiune ge­ nerală de la S. la N. Brăzdează partea estică a plăşeî şi a co­ muneî. Ea merge numaî prin tufărişuri şi pădurî, pe la poa­ lele vestice ale dealuluî Iaşburun. Este tăiată de şoseaua ju ­ deţeană Babadag-Enisala-Juri­ lofca. După 3 kil. de drum, se deschide în stuful de pe mar­ ginea iezeruluî Razelm. surpătura unul deal, m dreptul căt. Izvoarele, reşe­ dinţa com. cu acest nume, pl. Siul-d.-s., jud. Olt. Aci se fa­ brică cărămidă.

C e şm e a u a ,

C e şm e a u a -C io b a n u lu î, loc, co­

muna Racoviţa, pl. Rîul Doam­

C e ta te

( L a - ) , jud.

Teleorman.

Vezi Zimnicea. C e ta te (L a -), jud. Teleorman. Vezi Conţeşti. C e ta te ( D e a lu l-d e -la -) , deal, în

jud. Constanţa, plasa SilistraNouă, pe teritoriul comuneî rur. Satul-Nofl, cătunul Satul-Nou. Este maî mult o prelungire a dealuluî La-Două-Movile; se în­ tinde spre E., într’o direcţie ge­ nerală de la S. - V . spre N.-E., brăzdînd partea nordică a plă­ şeî şi acea a comuneî. Ramifica­ ţiile nordice se sfîrşesc pe malul dunărean, iar cele sudice şi es­ tice pe malul de N. al iezeru­ luî Oltina. La poalele sale sudestice se găsesc ruinele unei cetăţi vechî, de la care şi-a luat şi numele. Este de natură stîn­ coasă, făcînd malurile Dunărei şi ale iezeruluî Oltina să fie înalte şi pietroase. Este acope­ rit cu fineţe şi tufărişuri. Pe mu­ chea sa merge drumul comunal Pîrjoiul-Oltina. C e ta te a , com. rur., jud. Dolj, pl.

Cîmpul, la 76 kil. departe de Craiova şi la 22 kil. departe de reşedinţa plăşeî, oraşul Calafat. Situată pe loc şes, la poalele dealuluî numit Cetatea, ce se întinde de-alungul malului stîng al Dunăreî. In dreptul comuneî Cetatea, pe malul drept al Du­ năreî, se găsesc satele Caşova şi Gămătarci. Se învecineşte la N. şi N.-V.

cu comunele Gemeni sau Dîrvari şi Salcia, din jud. Mehe­ dinţi şi cu com. Risipiţi, din ju­ deţul Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., la S. cu com. Hunia, iar la E. cu com. Fîntîna-Banuluî şi la V . cu Dunărea. Limita liniei de N. începe din Măgura-Dîrvori;luî, merge spre E. pănă la Movila-Lată. Cea de S. e paralelă e i precedenta; cea de E. merge de la Dunăre printre FîntînaBanuluî şi Cetatea, pănă la ho­ tarul Dobridor, iar cea de V . din Dunăre pănă la hotarul Dîrvoruluî. Terenul comuneî este puţin accidentat de dealul numit Ce­ tatea, care se întinde spre S. şi pănă în Dunăre. Acest şir de dealuri este întrerupt de multe văî şi vîlcele. Dealurile sunt a­ coperite cu grădinării şi semănă­ turi. Partea de N. este cam şeasă, iar pe cea deluroasă se găsesc multe izvoare, transformate Î11 fintînî, pentru întreţinerea gră­ dinilor, în timp de secetă. Afară de Dunăre, comuna este udată de rîuleţul Reca, care iz­ voreşte aproape de Dunăre, în jud. Mehedinţi şi se varsă în balta Ochiul, de lîngă Dunăre. Pe teritoriul jud. Mehedinţi, acest pîrîu se numeşte Drincea. In comună are îndreptare de la N.-V.-S.-E. Pe el se află o mulţime de podeţe; iar în drep­ tul jud. Mehedinţi cîte-va mori. înainte, com. Cetatea se nu­ mea Ulmul; atuncî era compusă din două cătune: Ulmul şi Ce­ tatea. Maî tîrziu, fostul proprie­ tar Dumitru Haralambie le-a u­ nit sub numele de Cetatea. Numele de Cetatea vine de la o cetate de pămînt înconju­ rată cu un şanţ, avînd formă de circomferinţă. Această comună a fost teatrul războaielor dintre Ruşî şi Turcî, în aniî 1853 — 58. A zî se comp ine din cătunul

CETATEA

de reşedi.iţă Cetatea şi din Ul­ mul. In comună se află o singură biserică, fondată la anul 1840, de către Dumitru Haralambie, cu hramul la Sf. Constantin şi E ­ lena. Pe frontispiciul bisericeî se află o inscripţiune, în care se arată numele fondatorului, precum şi anul fondăreî. Este deservită de 2 preoţi şi 2 cîn­ tăreţî. Se găsesc în comună cîte-va cruci cu datele de 1818, 1819, 1820. Acestea sunt resturi din cimitirul şi biserica satului din vechime. In com. Cetatea sunt două şcoli primare, una de băeţî şi uria de fete; ambele în căt. Cetatea. Şcoala de băeţî funcţionează din 1817, iar cea de fete din 1878. Sunt întreţinute de stat. Au un singur local. In anul şcolar 1892— 93 au fost frecuentate de 140 băeţî şi 36 fete, din 490 în vîrstă de şcoală. Ştiu carte 1500 locui­ torî, din carî 1350 bărbaţî şi 150 femeî. Populaţia comuneî este de 3366 suflete, din carî 1979 băr­ baţî şi 1587 femeî. Dintr’aceştia, 200 sunt streini: Bulgari, Greci, Sîrbî, Izraeliţi, etc. După legea rurală din 1864, sunt 394 împămînteniţî, iar după cea din 1879, sunt 17 însurăţei. Suprafaţa comuneî este de 5750 hect., din carî: 5500 ara­ bile, 130 fîneţe, 70 izlaz, 50 lac şi teren sterp. Moşia de pe teritoriul comu­ neî se numeşte Cetatea. Are un venit de 147955 leî; aparţine proprietarilor şi locuitorilor. Viile de 400 hect. aparţin lo­ cuitorilor împroprietăriţi şi dau vin negru. Pe moşia Cetatea este o moa­ ră de aburi şi una de apă, pe rîuleţul Reca.

342

CETATEA

Meseriaşi sunt 5S, din c a r î: 20 croitori, 15 fierari, 18 ciz­ mari, 3 curelarî şi 2 lemnari. In comună se găsesc 280 co­ mercianţi, dintre carî 80 sunt Romînî. Cîrciumî sunt 30 şi băcănii to. Comuna este străbătută de calea judeţeană Calafat-Severiu, lungă de 6 kil. pe teritoriul co­ munal. Budgetul comuneî pe exer­ ciţiul 1893— 94 este de 13390 leî, 48 banî, la veniturî şi de 13005 leî, la cheltuelî. Vite cornute sunt 320, oî 89 şi caî 18.

Cetatea,

cătun, în jud. Teleor­ man, pl. Tîrguluî; ţine de co­ muna Antoneşti şi este situat pe proprietatea d-luî D. Orbescu. Are o populaţiune de 465 suflete, dintre carî 91 con­ tribuabili.

Cetatea (Bleveşti),

sub-divizie a cătunului Cîrlomăneşti, din co­ muna Gura-Nişcovuluî, judeţul Buzău.

Cetatea,

sub-divizie a cătunului Crîngul, din com. Patîrlagi, jud. Buzău.

Dolj, pl. Băileşti, com. SilişteaCruceî, satul Cioroiul-Nou, des­ pre care se zice, că datează din timpul celor din urmă răz­ boaie ale Ruşilor cu Turciî.

Cetatea,

ruină de cetate, judeţul Dolj, pl. Băileşti, com. Bistre­ ţul, pe malul stîng al Dunărei, în faţa orăşelului bulgăresc Ţibrul-Palanca.

Cetatea,

urme de cetate, judeţul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Coţofeni-din-Dos. Se găseşte pe un deal în pădurea proprietarului, colonelul I. Gigîrtu. Se zice că datează din timpul năvălire! bar­ barilor. Cetatea, are o formă triunghiulară, este aşezată în vîrful unuî deal, şi de treî părţi, aium e spre E., N. şi S., este înconjurată de o vale adîncă de 20 m. Spre V . se văd ur­ mele unuî zid, gros şi înalt de 8 m. Intr’o parte zidul este maî puţin înalt, unde se crede că ar fi fost poarta cetăţel. Zi­ durile înconjoară cetatea din treî părţi, două sunt în latul cetăţel şi unul în lungul eî. înă­ untrul cetaţeî este un loc mare de 6 pogoane.

Cetatea,

Cetatea.

V . satul Pocreaca, com. Poiana-Cîrnuluî, pl. Crasna, ju­ deţul Vasluiu.

urme de cetate, pl. Jiuld.-mj., comuna Segîrcea, jud. Dolj.

Cetatea, Cetatea,

cetate de pămînt, plasa Jiul-d.-mj., comuna Foişorul, ju­ deţul Dolj.

deal, jud. Bacău, plasa Bistriţa-d.-j., pe teritoriul com. Răcăciuni, cu urme de întăriturî în pămînt, înconjurate de şanţuri adîncî.

Cetatea,

redute vechi în pămînt, jud. Mehedinţi, plasa Cîmpul, com. rur. Gemeni.

Cetatea,

urmă de cetate, judeţul Dolj, pl. Băileşti, com. SilişteaCruceî.

Cetatea,

urmă de cetate,

judeţul

Cetatea,

colină, în jud. Buzăti, com. Gura-Nişcovuluî, cătunul Cîrlomăneşti. Această localitate a atras atenţiunea din timpif ceî maî depărtaţi ca să fie forti­ ficată, pentru că domină gurile văilor Buzăul şi Nişcovul, şi poate rezista orî-căreî forţe, care

CETA TEA

ar încerca să înainteze pe aceste văî, fiind un punct din cele maî strategice ale ţăreî. Cetatea, deal, pl. Jiul-d.-mj., com. Padea, jud. Dolj.

343

ga pîrîuluî Racova, se află o movilă, înconjurată de un şanţ, care, se zice, ar fi tot din timpul luî Ştefan-Vodă. Pe şesul numit Valea-Caselor, aproape de Poeneşti-Răzeşi, de­ a dreapta pîrîuluî Racova, se află 2 movile.

Cetatea, movilă mare de pămînt, jud. Dolj. V. com. rur. Botoşeşti, din plasa Dumbrava.

Cetatea,

Cetatea, deal, jud. Dolj. V . com. rurală Batoţi, din plasa Blah­

Cetatea,

niţa. Cetatea, deal cu vil, în jud. Me­ hedinţi, plasa Ocolul-d.-s.; ţine de comuna rurală Bobaiţa. Are un fort pe care locuitoriî îl numesc Cetatea-luî-Traian; iar loculuî i-a dat numele de Ce­ tatea.

Cetatea, movilă,

în com. PucheniMicî, pl. Crivina, jud. Prahova; unde în urma săpăturilor făcute, s’au găsit maî multe săbiî, cuţite, iatagane şi alte obiecte.

Cetatea,

deal, în jud.Rom an.pl. Siretul-d.-s., com. Strunga, spre V. de satul Găureana.

Cetatea,deal, jud. Suceava, pe mo­ şia Brana; e acoperit cu pădure de fag. In juru-î se observă două rîndurî de şanţuri circulare.

Cetatea,

deal, în partea de V. a com. Toeneşti, pl. Racova, jud. Vasluiu; se prelungeşte dea-dreapta pîrîuluî Racova. Pe vîrful luî se văd şi pănă astăzî urmele a două şanţuri, carî, zice legenda, ar fi fost făcute în timpul cînd Ştefan-cel-Mare, a avut războiul cu Turciî, pe Valea-Racoveî. Aceste şanţuri, în localitate, se numesc tabiî. In vale de la acest deal, a­ proape de cătunul Hîrşoveni (Slobozia-Străjesculuî), de-a stîn­

insulă, pl. Cîmpul, com. Cetatea, jud. Dolj.

loc, judeţul Dorohoifl, pe culmea dealuluî Odăeî, în ţarina locuitorilor din satul Cor­ lăteni, com. cu acelaşî nume, pl. Coşula. Se găsesc pe această plat­ formă, urmele uneî fortificaţii de pămînt în formă trapezică, încon­ jurată cu şanţ, ce are încă azî adîncimea de 3 x/a m., şi lungimea de 6 l/a m.; are ţărînă în val pe partea din lăuntru; are o singură deschizătură în partea despre S.

Cetatea,

loc, în pădurea de pe muchea dealuluî din linia Pru­ tului, ce domină asupra şesului şi a satuluî Oroftiana-Frunzetti, com. Oroftiana, pl. Herţa, jud. Dorohoifl. A icî se văd urme de şanţuri ce afl încă o adîncime peste 4 x/î m., cu un val pe laturea lăuntrică. Suprafaţa în­ chisă are lărgimea maî mică de cît lungimea ce este de 401 m.; şi cuprinde 5 hect. 73 ariî. După tradiţie, de uniî se nu­ meşte Cetatea-Saşilor, iar după alţii Cetatea-Leşilor. Se zice că aicî a urmat o mare luptă între Moldoveni şi Leşî.

Cetatea,

loc strimt, jud. Muscel, pe rîul Dîmboviţa, numit ast-fel pe tot locul din faţa Cetăţeî-luîNegru-Vodă. Prin Cetate, pe malul drept al rîuluî Dîmboviţa, s’a făcut o şosea, care leagă Tîrgoviştea de Cîmpulung.

CETATEA

Cetatea,

loc izolat, pe un platofl întins, la S. V . de com. Bu­ zeşti, pl. Mijlocul, jud. Olt. Se zice că aci ar fi existat în ve­ chime. E o mare cetate, pe dreap­ ta Vedeî, care ar fi fost con­ timporană cu cea de Ia Crîmpoaia-Magazia, şi că ar fi fă­ cut parte din acelaşî plan de fortificaţiune, amîndouă avînd poziţiunî înalte şi strategice, pe dreapta rîuluî Vedea.

Cetatea,

moşie, în pl. Tîrguluî, jud. Teleorman, pe teritoriul comuneî Antoneşti, pe valea Tinoasa.

Cetatea, pădure,

supusă regimu­ lui silvic, comuna Cetăţeni-dinDeal, plaiul Dîmboviţa, judeţul Muscel, în întindere aproxima­ tivă de 450 hect. Se învecineşte la N. cu Moş­ neni, la S. cu pădurea d-neî Eliza Filipescu, la E. cu rîul Dîmboviţa şi la V. cu valea Greci.

Cetatea, pădure,

pe proprietatea Cervenia, jud. Teleorman, în întindere de 500 hect.

Cetatea,

pichet de graniţă, pe marginea Dunărei, în jud. Me­ hedinţi, pl. Blahniţa, pe terito­ riul comuneî Batoţi.

Cetatea,

v îtfu l cel maî înalt din dealurile Odobeştilor, judeţul Putna. Se află pe drumul spre Mira, la 1 kil. de Odobeşti, în­ tre acest oraş şi Căpătanul. Pis­ cul acesta, în partea despre Milcov, formează o rîpă colo­ sală din vîrf şi pănă jos. Se zice că aci ar fi fost cetatea Crăciuna. Movila Cetatea face parte din podgoria Odobeştilor şi aparţine la 2 neguţători, carî îşî afl acolo viile. O mare parte din movilă, anume cea despre

344

CETATEA

Milcov, este dărîmată de apă; în partea despre N. se cunoaşte bine şanţul, cu Care ea a fost înconjurată. Din viî, la movilă, se trece şanţul prin o dîlmă de pămînt, apoî intri pe un pa­ rapet ce a fost împrejurul mo­ vilei, în lăţime de un stînjen şi jumătate, şi apoî de la acest parapet se ridică în sus o mo­ vilă. A tît movila de deasupra, parapetul şi şanţul sunt acum acoperite cu tufiş şi arbori. V ie­ rii vecini spun că săpînd viile, adese-orî găsesc ghiulele întregi şi bucăţi de ghiulele groase, ceea-ce dovedeşte, că aicî a fost o redută şi un punct mi­ litar de observaţie la marginea ţăreî despre Muntenia. Aseme­ nea muncele înalte se văd pe marginea ţăreî munteneşti peste Milcov, la comuna Vîrteşcoiul, care de asemenea probează a fi fost puncte de pază militară. Insă urme de cetate sati mine, nu se văd. Cantemir, în «Des­ crierea Moldovei», vorbind des­ pre cetatea Crăciuna, zice, că ea se afla la piciorul muntelui Vranceî, nu departe de mănăs­ tirea Mira, că pe timpul luî se vedeau ruinele eî, şi că locul acela pe timpul luî, se chema Crăciuna. Din asta se vede că cetatea era la poalele mun­ telui, iar nu pe vîrful muntelui, că ea era aproape de mănăsti­ rea Mira, la poalele muntelui Vranceî. Aşa dar, nu pe dealul Odobeştilor. In tot cazul, ea n’a fost departe de piscul ce poartă astăzi numele de Cetatea, poate pe locul unde astăzi este sa­ tul Căpătanul, I kil. mal sus de piscul pe care stă tabia de care am vorbit şi pe care, unii din neştiinţă, o cred a fi Cră­ ciuna. pisc, com. Grădiştea, plasa Olteţul-d.-S., jud. Vîlcea.

C e ta te a ,

C E T A T E A-HERŢKÎ

Aci se văd ruinele unei vechi cetăţi.

Cetatea,şanţuri, pl. Jiul-d.-j., com. Căciulăteşti, jud. Dolj, ce în­ conjoară ruinele bisericeî zisă Casa-Albă.

Cetatea,

vaL\ în cătunul Vărţul, com. Bălăceşti, din pl. Ocolul, jud. G orj; începe din dealul cu acelaşî nume, merge paralel cu vatra satuluî şi se termină spre S.-V. la extremitatea sa­ tuluî; această vale este formată de dealul Vărţul.

Cetatea-de-Floci, jud.

Ialomiţa.

(Vezi Floci).

Cetatea-de-la-Antoneşti, cetate, numită de Cezar Boliac, Tinos u l; este situată la N. acelei comune, jud. Teleorman, şi e înconjurată din toate părţile de apă. (Vezi com. Arjtoneşti). La exploraţiunile arheologice fă­ cute împrejurul acestei cetăţi, s’au găsit vîrfuri de lance, să­ geţi de silex şi ornamente de purtat la gît.

Cetatea-de-la-Cervenia,

cetate, situată spre hotarul moşiei Şoi­ mul, jud. Teleorman. Aci s'au făcut importante descoperiri ar­ heologice.

Cetatea-Feteî,

vechie cetate, în jud. Ialomiţa. Locul, unde a fost această cetate, nu se cunoaşte cu siguranţă. Se dă această numire unor urme de săpă­ turi destul de pronunţate, carî constafi dintr’un loc pătrat în­ chis cu şanţuri adînci. Nici o urmă de zidărie sau inscripţiune nu se află, care să justi­ fice numirea de cetate. Săpătura, căreia i se dă această numire, este la io kil. de satul Lupşani şi la 5 kil. spre S.-V.

de satul Valea-Seacă, într’o pă­ dure de tufă. A re o suprafaţă de 6400 ra. p., înconjurată de un şanţ adînc numaî de 20 — jo centimetri şi cu lărgimea de 6 — 7 metri. Intrarea pare a fi fost numaî prin partea de SudVest. Tradiţia spune că ar fi fost aci o cetate, ridicată din ordinul co­ mandantului unuî corp de oştire, stabilit aci pentru a opri năvăli­ rea Turcilor. Comandantul ar fi fost o fată tînără, pe care, Dom­ nitorul ţărel de atunci dove­ dind-o că este fată, i-a dat mnit-p daruri şi a poruncit ca ceta­ tea să se numească CetateaFeteî.

Cetatea-Feteî,

ce’î zice şi Gorgănele, Şanţurile şi MeterezeleVechi, loc izolat, pe marginea dreaptă a văeî Vlăsia, 500 m. departe de com. Căciulaţi, spre N.-V. şi la hotarul de N.-E. al comuneî Baloteşti. A ci se văd nişte vechi re­ dute, despre carî circulă următorea legendă : «Această cetate s’a făcut pe timpul năvălireî barbarilor, de o fecioară de Domnitor, care, văzînd pe tatăl şi familia d robiţi, a ales acest loc mai re­ tras, unde s'a ascuns. Ea luase maî mulţi oameni înarmaţi, pe cari i-au pus d’au zidit ce­ tate. Turciî urmărind - o, i-a dat de urmă. Apoî se zice că s’ar fi încins o luptă crincenă între oamenii din cetate şi Turci.»

Cetatea-Herţeî,

loc, jud. Do­ rohoiu, pe muchea înaltă a dealuluî Herţuşca, de pe terito­ riul satuluî cu acelaşî nume, comMovila, pl. Herţa. Are lungi­ mea de 226 m. şi lăţimea de 122 m. E de formă pătrată şl e înconjurat de marî şanţuri cu

CETATEA-JIDOVEI

345

valurile pe din lăuntru. Se văd la mijloc urmele a două şanţuri ce o întretae. Pe aci s’au gă­ sit în vechime: săgeţi, părţi de arcuri, de topoare de piatră, cărămizi şi zgură.

războaiele lor contra Turcilor, trupele lor prin această trecă­ toare.

Cetatea-Turnuluî,

jud. Teleor­ man. (V. T.-Măgurele, comună urbană).

Cetatea-Jidoveî, urme de cetate, ce se găsesc în Valea-Albă, pl. Jiul-d.-mj., com. Bucovăţul, jud. Dolj.

Cetatea-Latinilor. (Vezi com. rur. Oreviţa, din plasa Blah­ niţa, jud. Mehedinţi).

Cetatea-Mare, ruinl a unei vechi cetăţi sau urme a unei vechi întăriturî, situată în marginea de Nord-Eest a comuneî Dagîţa, la extremitatea judeţuluî Roman.

Cetatea-Mogoşeşti, jud. Fălciu. (Vezi Cetăţuia, com. Ghermăueşti).

Cetatea-Mueriî. (Vezi

Muereni).

Cetatea-Năsoeştilor, pădure, judeţul Bacău, plasa Tazlăuld.-s., pe teritoriul comuneî Na­ riişa.

Cetăţeaua,

pisc, pe culmea de deal ce se lasă din creasta Car­ paţilor, printre gîrlele Drajna şi Teleajenul, com. Drajna-d.-s., plasa Teleajenul, jud. Prahova. Aci, se crede, a fost un pichet militar de observaţiune, atît a­ supra lagărului după Grădiştea, cît şi asupra şoselei după V a ­ lea-Teleajenulul şi a ocnelor de la Gura-Văeî-luî-Dragomir.

Cetăţeaua, p îr îu ;

izvoreşte din­ tre dealul Brozba şi Dealul-Mare, comuna Amărăşti, plasa Oltuld.-j., judeţul Vîlcea; curge spre Sud pe teritoriul comuneî Nemoiul.

Cetăţeaua,

podiş, jud. Suceava, pe dealul Cetăţuia şi spre E. sa­ tuluî Rădăşeni. A ci se găsesc din cînd în cînd antichităţi, ca: vase de lut, unelte de p ia­ tră, etc.

Cetatea-Neamţuluî, jud. Neam­ Cetăţel (Valea-), ţul. (Vezi Neamţul, Cetate).

Cetatea-Oaîe,

ruine, în jud. Con­ stanţa, pl. Hîrşova, pe terito­ riul comuneî urbane Hîrşova şi anume pe malul drept al Du­ nărei, la 500 m. spre N. de locul de unde se desface gîrla numită Privalul-luî-Tair-Buaz şi în dreptul unde Dunărea se des­ face în două marî braţe: Dunărea-Nouă şi cea vechie sau Canalul-Măcinuluî, lîngă o pă­ durice de sălcii, la 8 kil. de oraşul Hîrşova; meî sunt nişte ruine foarte vechi. In anii 1828, 1853 şi 1877 Ruşii au trecut, în t U 7 v , M u r it» U i i t t o u u r G m i r a j to,

foii

11,

vale, în raio­ nul comunei Dobreşti, pl. Pod­ goria, jud. Muscel, care după ce udă partea de V . a comu­ neî, se varsă în gîrla Cîrcinovul.

Cetăţel (Vîrful-), v îr f de

munte, în căt. Gura-Belieî, com. Breaza-d.-s., pl. Prahova, jud. Pra­ hova. Cade în partea de E. a şoselei naţionale.

Cetăţeni,

sat, jud. Neamţu. (V. Nemţeni).

Cetăţeni-din-Deal, com. rur., pl. Dîmboviţa, jud. Muscel. E situat

C E T Ă Ţ E N I-D IN -D E A L

la S.-E. de Cîmpulung, aproape 20 kil. departe de acest oraş. Este aşezată nu departe de ma­ lul drept al rîuluî Dîmboviţa, pe un deal înalt; în timpul erneî, comunicaţia e aproape im­ posibilă. Numele său de Cetate îî vine de la Cetatea-luî-Negru -Vodă, ale cărei ruine se văd în apro­ piere. Se compune din 2 cătune: Cetăţeni-din-Deal şi Mesteacă­ nul; şi se mărgineşte la N. cu com. Bădeni-Pămînteni, la S. cu com. Văleni, la E. cu com. Pucheni şi la V . cu comuna Boteni. Are 110 contribuabili şi bud­ getul său pe anul 1889— 90 pre­ zintă la veniturî 1005 leî şi la cheltuelî 999 lei. In com. e o şcoală mixtă, cu în­ treţinerea căreia statul cheltueşte anual 1242 1.; şcoala se frecuentă de 30 elevî şi 3 eleve, din nu­ mărul de 47 băeţî şi 38 fete în vîrstă de la 6 — 12 anî. Ştiu carte 80 bărbaţî şi 4 femei. In comună sunt 2 biserici, deservite de 1 preot şi 2 das­ căli ; el se întreţin din ajuto­ rul benevol al locuitorilor. Locuitoriî sunt moşneni şi pen­ tru vatra satuluî a făcut schimb cu proprietara, d-na Eliza Fili­ pescu, dînd 900 pogoane livede pentru 300 din sat. EI au în devălmăşie o mică porţiune de livede şi o pădure ca de vr’o 600 pogoane. Pe la Estul comuneî trece şo­ seaua judeţeană Tîrgovişte-Cîmpulung. Comuna e aşa de mică, în cît veniturile abia pot face faţă cheltuelilor. O şosea comunală, în zigza­ guri şi foarte repede, uneşte Cetăţeni-din-Deal cu ceî dinVale.

Cetăţeni-din-Deal,

sat, judeţul 44

3«5

C E T A Ţ E N l-D lN -V A L E

Muscel; face parte din com. rurală cu acelaşî nume, plaiul Dîmboviţa.

Cetăţeni - din - Vale,

com. rur., plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel, la S.-E. de Cîmpulung; 20 kil. departe de acest oraş. Este si­ tuată pe malul drept şi cel stîng al rîuluî Dîmboviţa. Se compune din 2 cătune: Cetăţeni-din-Vale şi Diaconeşti, şi se mărgineşte la N. cu com. Bădeni - Pămînteni, la S. cu co­ muna Lăicăi-Runceasa, la E. cu com. Pucheni şi la V. cu com. Cetăţeni-din-Deal. Numele-î vine de la Cetatealuî-Negru-Vodă, ale cărei ruine se văd şi azî, unde există şi o mică bisericuţă săpată în stîncă; bisericuţa poartă numirea de Schitul-Negru-Vodă. A re o populaţie de 783 lo­ cuitorî, 380 bărbaţî şi 403 fe­ meî; 139 capî de familie, carî locuesc în 141 case. După sta­ rea civilă sunt: 277 căsătoriţi, 459 necăsătoriţi, 46 văduvi şi 1 divorţat. Locuitoriî au: 30 caî şi epe, 187 boî, 158 vacî, 33 tauri, 69 viţei şi viţele, 1639 oî, 94 ber­ beci, 1 17 porcî şi 202 capre. Comuna are 128 contribua­ bili. In anul 1886, budgetul co­ munei era la veniturî de 1091 leî şi la cheltuelî 1013. Rîul Dîmboviţa trece prin co­ mună şi în el se varsă urmă­ toarele 5 pîraie, carî seacă în timpul secetos: Valea - Perilor, Valea-luî-Aughel, Valea -Măgurei, valea Mitoi şi Chipuri. Pe Dîmboviţa, în raionul comuneî, e o piuă şi o moară. Locuitoriî s'au împroprietărit după legea rurală din 1864 pe moşia Cîrciuma - de - Piatră. Şo­ seaua judeţeană Cîmpulung-Tîrgoviştea, leagă această comună cu Lăicâi-Ruirceasa şi Bădcni-

Pămînteni. De la jumătatea co­ muneî se ramifică un drum ce leagă comuna cu Cetăţeni-dinDeal. In comună sunt multe stînci primejdioase, şi cari poar­ tă numele d e : Colţii-Doamneî, Colţii - Şoimului, Colţul-Trăsnit, etc. In comună este o singură bi­ serică, zidită din temelie între anii 1868— 1871, la care a con­ tribuit şi M. S. Regele cu 300 galbeni. înainte a fost o mică bisericuţă de lemn, iar pănă atuncî oficiul se făcea în Schi­ tul-Negru-Vodă. Această bise­ rică e deservită de 1 preot şi 2 dascăli. In raionul comuneî se gă­ sesc două izvoare cu apă mi­ nerală, cu un debit mic, avînd gustul acru şi puturos şi de co­ loare negricioasă, ca de lac stă­ tut. Pe rîpî şi pîraie se găseşte în mare cantitate piatră grezie. Şcoală, cu întreţinerea căreia statul cheltueşte 1404 leî anual, e frecuentată de 35 elevî şi e­ leve. Ea datează cam de vr’o 40 anî. Actualul local s’a con­ struit în anul 1885. La locul numit Cetatea, se văd urme de ziduri; şi în pă­ mînt, pănă la o adîncime de 3 metri, se găsesc hîrburî de olărie de diferite grosimi. S ’au găsit săgeţi şi săbii de fier. L a Cetăţeni-din-Vale se fac anual două bîlciurî, la 23 Apri­ lie şi 26 Octombrie.

Cetăţeni-din-Vale, sat, face parte din comuna cu acelaşi nume, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

Cetăţica,

pisc, al muntelui Cor­ netul, jud. Buzău, com. Calvini. După urmele rămase, pare a fi fost o fortificaţie.

Cetăţue (La-),

deal, jud. Su­ ceava (vezi Baia).

CET A Ţ U lA

Cetăţuei, (Dealul-),

deal, la E. de satul Homocea, plasa Berheciu, jud. Tecuciu; e numit ast-fel pentru că aicî se află un loc numit Cetăţuia.

Cetăţuei (Pîrîul-),

pîrîu, jud. Fălciu; izvoreşte din dealul de sub Cetăţuia, trece prin partea de V . şi S. a satuluî comunei Moşna, pl. Podoleni, şi la Podul-Boeruluî, unindu-se cu pîraiele Recea şi Plochi, formează de acolo pîrîul Moşna.

Cetăţuia.

(Vezi Movila-Giurchea, jud. Bacau).

Cetăţuia.

(Vezi Petro-Dava, jud.

Neamţu).

Cetăţuia,

în vechime Orzăştea, sat,)ud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Nadişa; situat aproape de limită, la o depărtare de 4’/» kil. de satul Nadişa (şcoala). A re o biserică, deservită de un cîntăreţ; a fost ridicată la 1873. Cîrciumă e una. A re o popu­ laţie de 104 familiî, cu 440 su­ flete. Vite sunt: 16 caî, 238 vite marî cornute şi 19 porcî.

Cetăţuia, sat,

pl. Dumbrava-d.-j., comuna Vela, jud. D o lj; cu 59 suflete, 26 bărbaţî şi 33 femei. Locuesc în 14 case şi 5 bordee. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Bucoviciorul. A cest sat este aşezat pe costişea dealuluî Mocirla.

Cetăţuia, sat,

face parte din com. rur. Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. A re o populaţie de 37 familii. Aci e o biserică fondată de Pîrvu Cătană, la 1750 şi repa­ rată de Florea Cătană, la 1848.

Cetăţuia,

cetate, în com. rilr. Dîrvari-d.-j., plasa Cîmpul, jud. Mehedinţi.

CETĂŢUIA

347

Cetăţuia, localitate, în partea de E. a comuneî Homorîciul, pl. Teleajen, jud. Prahova, unde după spusa locuitorilor, se crede a fi îngropaţi în pămînt de T ă­ tari, bani mulţi.

C E T Ă Ţ U IA

garnizoana turcă din satul V i­ zirul. C e tă ţu ia , movilă, la S.-E. de satul seanca; servă ca această comună şi

jud. Brăila, Surdila-Găihotar între Filipeşti.

Cetăţuia, mahala, judeţul V îl­ cea; ţine de Vîlcea.

oraşul Rîmnicul-

C etăţuia, numire, dată portu­ lui Gura-Ialomiţei, pl. IalomiţaBalta jud. Ialomiţa. C etăţuia, deal, jud. Bacău, pl.

Şiretul-d. - s., pe teritoriul co­ munei Mărăşeşti; pe el se află movile înconjurate de şanţuri. Cetăţuia, deal, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s., pe teritoriul co­ munei Mileşti. Cetăţuia, deal, jud. Bacău, pl. Tazlău-d.-s, com. Nadişa, pe teritoriul satului cu acelaşî nume. Cetăţuia, deal, jud. Bacău, pl. Muntelui, pe teritoriul comu­ neî Văşieşti. Cetăţuia, colină, în jud. Buzău, comuna Pâtîrlagi; începe din Valea-Musceluluî şi culminează în vîrful Cetăţeleî. Poziţiune stra­ tegică. Aci, în 1821, s’a dat o luptă crîncenă între Turci şi Arvaţf. Cetăţuia, deal, în jud. Botoşani, partea de S. a comuneî Deleni, spre V . de satul Pîrcovaci; e a­ coperit în parte cu pădure. Cetăţuia, movilă, în jud. Brăila, la 4 kil. de satul Bordeiul-Verde; servă de hotar între comuna Vizirul şi moşia Lişcoteanca. Aci se văd şanţurile unei cetăţuî de pămînt făcută de Ruşî la 1828, de unde au atacat

C e tă ţu ia , deal, jud. Tecuciu, ce se prelungeşte pe partea d e V . a com. Moşna, pl. Podolenî. C e tă ţu ia , deal, jud. Fălciu, aco­ perit cu pădure, în partea de N.-V. a com. Şişcani, pl. Mijlo­ cul, în hotar cu com. Curteni, din pl. Crasna. C etăţu ia, movilă. (V. Movila-Cetăţuia, com. Bozia, pl. Prutul, jud. Fălciu). C e tă ţu ia , deal, jud. Iaşi. Se în­ tinde de la V . spre E., despărţind satele Cucuteni şi Băiceni. Pe culmea acestui deal se află un podiş, acoperit de pădurî. In partea de E. şi în faţa sa­ tuluî Băiceni, dealul are un coborîş drept şi se arată ca un zid, format din straturi de stînci. L a capătul podişului, spre N., se află o eşire în semicerc, în forma unei marî movile. Pe pla toul dealului este locul numit Cetăţuia, de unde şi-a luat nu­ mele tot dealul. Movila Cetăţuia, poartă nu­ mele acesta din vechime, se zice de la o cetate ce ar fi existat în acest loc şi unde se găsesc şi astă-zî rămăşiţe de oale de di­ ferite mărimi, coarne de cerbi, mulţime de oase şi instrumente de piatră, diferiţi idoli de lut, etc. Toate acestea se găsesc la o adîncime de la I— 2 metri. Sub săpături se văd terenuri zguroase, urme de vetre, pe carî au fost foc. C e tă ţu ia , deal, în jud. Neamţu,

com. Siliştea, pl. Bistriţa. Are o înălţime atît de mare, în cît cu ochiul liber se văd oraşele Pia­ tra şi Roman. C e tă ţu ia , deal, în jud. Neamţu, partea de N. a com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul; prezintă un povîrniş de vr’o 290 m. înălţime. Pe coastele sale de jur-împrejur se observă urme de valuri ce par a fi fost odinioară marginele şanţurilor unuî lagăr întărit, precum şi nişte ridicături ce formau apărările lor ; a­ cuma ele sunt ruinate. Se zice că în acest loc Ştefan-cel-Mare s’a retras împreună cu restul oştirii sale, în urma războiului de la Valea-Albă. Acest deal, pănă maî acum cîţî-va anî, a fost acoperit de codri seculari. C e tă ţu ia , deal, în jud. Neamţu, com. Tazlăul, pl. Bistriţa, lîngă satul Frumoasa. C e tă ţu ia, stîncă înaltă, jud. Neam­ ţu, în mijlocul moşiei BodeştiPrecisteî, comuna cu acelaşî nu­ me, pl. Piatra-Muntele, spre ma­ lul pîrîuluî Cracăul. C etă ţu ia, deal, în lunca Vedei, com. Chilia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care se află ruinele unei cetăţi, zisă Tătăreasca, cu o lungime de 35 m. şi o lăţime de 24 metri. C e tă ţu ia , culme înaltă, în dealul Ursoaia, jud. Olt. Cade în par­ tea de S.-V. a com. Ursoaia, pl. Mijlocul. Locuitoriî îi maî zic şi Dealul-Cetăţei. Se zice că aci ar fi existat o cetăţue. C e tă ţu ia , deal, în faţa gărei Pre­ deal, com. Predeal, pl. Peleşul, jud. Prahova. Aci, la 1784, ar­ matele turcească şi romînă, con­

318

c e t ă ţ u ia

duse de Mavrogheni, bate cum­ plit pe Austriac!, carî intraseră în ţară sub comanda genera­ lului Rali, şi ocupaseră poziţiunî însemnate, între altele Schitul-Predeal şi mănăstirea Sinaia.

Cetăţuia,

deal, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., com. Slobozia, în partea de V . Este acoperit cu păduri.

Cetăţuia,

deal, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Băbeni şi Sgîrciţi; se desface din dea­ lul Baba, brăzdează Vestul comtineî. E acoperit cu păduri.

în partea de V . pănă în Carpaţi, la S. pănă la Focşani, la N. pănă la Bacău şi Neamţu. E punct strategic important. L a I metru de la suprafaţa pămîntuluî, se găsesc oseminte de oamenî şi animale, precum şi hârburi. Localitatea prezintă un inte­ res istoric. Se crede că aicî a fost un cimitir. Lîngă Cetăţuia, la N. şi E. se află 7 movile maî micî, 3 spre E., în sat, iar 4 pe malul Siretuluî spre N . ; cea l-ia, de la S. laN ., poartă numele de Movila-cu-Piatră.

Cetăţuia-Cetăţile, Cetăţuia,

deal, în jud. Roman, pl. Moldova, com. Văleni, spre S. de satul Văleni. A cest deal este o prelungire a dealuluî Ce­ tăţuia, din com. Bozieni, judeţul Neamţu.

Cetăţuia,

deal, jud. Suceava, pe moşia Huşi, d’asupra căruia se zice că ar fi fost o cetate. Este cultivabil.

ridicătură de pămînt, în partea de E. a sa­ tuluî Porcăreţ, com. Corbeasca, jud. Tecuciu. E un loc strategic important, din toate părţile afara de cea sudică, este înconjurat de dea­ luri şi pădurî seculare. Din par­ tea de S. se vede pănă aproape de Focşani. Se găsesc arcuri şi mici o­ biecte sfarîmate. Locuitoriî nu­ mesc această localitate Cetăţile.

Cetăţuia, deal, jud.

Suceava, d’a­ supra satuluî Stroeşti; din el se scoate piatră.

Cetăţuia, platou, jud.

Tecuciu, în partea de V . a satuluî Poiana, înconjurat de toate părţile de văî, afară de partea vestică, unde curge rîul Şiretul. Locul fiind nisipos, Şiretul a mîncat jumătate din el. Platoul are un diametru de 80 metri. Pentru a ajunge la cetăţue, se trece prin satul Poia­ na, prin mahalaua numită Ţicăul, de aicî prin un drum îngust nu­ maî cu piciorul şi călare, ajun­ gem în o vale şi pe urmă ne ridicicăm pe platou (pe cetăţuie). Priveliştea ce ne o oferă, e încîntătoare, căcî se poate privi în toate părţile, cu deosebire

Cetăţuia,

deal, în jud. Tutova, pl. Tutova, com. Corodeşti.

Cetăţuia,

deal, jud. Vasluiu, nu departe de dealul La-Gropî, din com. Micleşti, pl. Crasna. Dea­ lul şi-a luat numele de la locul numit Cetăţuia, ce se află în pădurea statuluî de pe terito­ riul com. Brăduceşti, din jud. Fălciu şi în hotarul despre E., al satuluî Chiriceşti, din com. Micleşti, plasa Crasna. Această cetăţuie este între două rîpî pră­ păstioase, ele avînd pe alocurea o adîncime de 25— 30 metri. Din rîpă în rîpă este un şanţ în partea sudică, cu o adîn­ cime de 3 — 4 metri. L a mijlo­ cul şanţului e lăsat loc de in­ trare. Fundul Cetăţueî e format

CET Ă Ţ U IA

din întrunirea ambelor rîpî. Aicî se zice, că se refugeau oamenii de frica barbarilor, tăind copacii de prin prejur mai mult de ju­ mătate şi cînd năvăleau barbarii, doborau copacii preste eî. Cetăţuia are forma unuî triunghiu, cu o lărgime ca de IO— 12 hect.

Cetăţuia,

lac, în jud. Vlaşca, pe proprietatea Paraipani, în josul satuluî Bălării; se scurge în Du­ năre.

Cetăţuia,

loc, jud. Bacău, plasa Siretul-d.-s., comuna Mileşti, cu urme de întăriri. A ci sunt două rîndurî de şanţuri vechi, adîncî de 3 m.

Cetăţuia,

loc, cu urme de întă­ riri, în jud. Bacău, com. Comâneşti, pe dealul Comăneştilor, în dosul viei, unde se văd rui­ ne de forturi (redute şi baterii) moderne, de care se zice că acolo ar fi fost o cioc­ nire între Nemţişi Turci. (Răz­ boiul dintre Austria şi Tur­ cia, din 1788). Se găsesc însă morminte compuse din 4 pietre mari, cuprînzînd oase omeneşti, care dovedesc o vechime mare.

Cetăţuia,

loc, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., com. Nadişa, aşe­ zat sub dealul 'ţ'urluiul, unde se văd nişte şanţuri adîncî pe o întindere mare. Aci se petreceau lupte crîncene între Moldoveni şi Tătari. In apro­ piere se află urme de zidiri ale silişte! satuluî Cetăţuia numit Orzăştea în vechime.

Cetăţuia,

loc izolat, în jud. Bu­ zău, com. şi căt. Cernăteşti, la stînga rîuluî Slănicul; între Valea-M alului şi Valea-Pluteşului se văd ruine de o vecine fortificaţie precum şi hîrburi,

CETAŢU1A

cenuşe, etc. Tradiţie o atribue Tătarilor.

Cetăţuia, loc, în jud. Covurluiu, com. Pechea, pl. Şiretul. A icî se observă urmele unuî şanţ de întăriturî.

Cetăţuia, loc, la mică depărtare de Cetatea-Herţeî, com. Movila, plasa Herţa, jud. Dorohoiu, cu urme multe de întăriturî. Se zice că ar fi fost făcute spre susţinerea Cetăţeî-Herţa; alţiî susţin că ele ar fi maî din ve­ chime făcute. Pe acolo s’au găsit bombe de fier cu gaure, (cărora li se putea pune cozi de lemn) săgeţî şi alte lucrurî.

Cetăţuia,

loc, în pădurea despre Prut, pe teritoriul satuluî Vatra, com. Hudeşti-Marî, plasa Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu ; pe el se afli marî şanţuri cu valurî de pămînt.

Cetăţuia,

loc, în marginea pădjreî despre şesul Prut îluî, pe teritoriul satuluî Hîrbova, com. Mamorniţa, pl. Herţa, jud. D o­ rohoiu, pe a cărui înălţătură sunt treî rîndurî de şanţuri vechî, ce au adîncimea peste înăl­ ţimea omuluî. Ţărîna din ele, e pusă în val pe malul despre pă­ dure în partea de la deal. De-a dreapta şi de-a stînga, precum şi la spate despre deal, sunt urmele altor şanţuri, ce ar fi fost apărătoare acelor din cen­ tru. Se zice că aceste şanţuri sînt urmele războiului urmat în­ tre Leşî cu Turciî şi Moldovenii in împrejurările următoare: «După ce s ’a suit pe tron Constantin Cantemir-V odă Bătrînul, la 1685, prin luna Septem­ brie, s’a făcut năvălire în Mol­ dova de Leşî, sub Marele Hat­ man Ioan Stanislau Iablonov-

349

ski, şi a venit pănă la Boian, pe Prut. Scopul venireî era să cuprinză zăhăreaua ce Turciî duceau la cetatea Cameniţa. Auzindu-se de această coborîre a Polonilor, de îndată li-au eşit înainte Suleiman Paşa Serascherul, cu Selim-Gherei, Hanul Tătarilor şi cu Constantin-Vodă cu boeriî şi slujitorii; cărora dîndu-le războiu, vitejeşte i-au alungat.» Satul Boian de pe Prut, unde s’aii coborît Leşiî, este în ho­ tar cu localitatea aceasta a întăriturilor, şi de sigur că şi ea a fost cuprinsă de armate şi poate şi întărită cu şanţurile ale căror urme se văd şi astă-zî.

Cetăţuia,

loc, în pădurea comu­ neî Moşna, plasa Podoleni, jud. Fălciu, pe dealul Cetăţuia, pe care se văd urme de şanţuri şi ridicăturî de pămînt, numite de locuitori Cetăţuia-luî-Ştefan-Vodă-cel-Mare. A cest loc are o suprafaţă plană de 1 hect., este înconjurat împrejur de un şanţ, a cărui adîncime e aproa­ pe de 2 m., iar lărgimea de 3 Vi m., fiind deschis în partea des­ pre V., unde se şi cunoaşte bine locul de poartă. Intr’o parte se află o ruptură de pămînt adîncă, în forma unei caverne, unde, se zice, erau uşele unei tainiţe. In partea de E. a locului închis cu şanţul, este o movilă, care servă ca punct de observaţie, şi deschisă despre V . în cetate. Astă-zî cetăţuia se află încon­ jurată de pădure, iar pe movilă sunt crescuţi arbori mari. Movila este situată la capătul dealului Cetăţuia, a cărei înălţime este foarte mare. Partea de S. a dealuluî, al cărui vîrf îl termină movila, formează o prăpastie, care împiedică suişul în cetate.

Cetăţuia,

loc, în partea de N. a

CETĂ ŢU IA

satuluî Arsura, com. Ghermă­ neşti, pl. Podoleni, jud. Fălciu, e înconjurat cu şanţ, în formă pă­ trată. Se maî numeşte şi Cetatea-Mogoşeşti.

Cetăţuia,

loc, în jud. Fălciu, cu ridicăturî de pămînt şi înconju­ rat cu şanţ; e în pădure lîngă poiana şi pîrîul Vladnicul, de pe moşia Vladnicul (mănăst. V lad­ nicul), pe teritoriul com. Corni, pl. Crasna, în hotarul moşiei Vutcani, plasa Mijlocul.

Cetăţuia,

loc izolat, în jud. T e ­ cuciu, comuna Buda, pe dealul Dobrotforului, la hotarul ei des­ pre com. Stănişeşti. A icî se văd urme de şanţuri fără o formă precisă. Tradiţia spune, că în vechime ar fi fost locuit de T ă ­ tari şi că în fuga lor ar fi a­ runcat tot ce prădaseră într’un puţ din mijlocul cetăţeî.

Cetăţuia,

loc, jud. Tecuciu, si­ tuat pe dealul cu acelaşi nu­ me, la E. de satul Homocea. A cest loc nu este acoperit cu pădure şi are o formă rotundă. Se poate bine observa chiar din satul Homocea.

Cetăţuia,

loc izolat, în com. Surupatele, plasa Oltul-d.-s., jud. Vîlcea.

Cetăţuia,

biserică, în jud. Bu­ zău, pe piscul Cetăţuia, din co­ muna Tisăul, căt. Haleşul, ri­ dicată din iniţiativa şi cu cheltu­ iala monahului Iosif, ajutat în cît-va şi de caritatea publică; a fost începută în 1858 şi ter­ minată în 1864. Ea e construi­ tă numai din piatră. M. S. R e­ gele Carol, viind aci în 1866, ca semn al admiraţiunei sale pentru frumuseţea acestor locuri şi al sentimentelor sale de pie­ tate creştină, puse să o zugră­

350

CETAŢUIA

vească cu cheltuiala sa; însă frumoasa pictură cu care a fost ornată, aproape s’a şters, din cauza umidităţeî pereţilor. Bi­ serica se administrează de supe­ riorul schitului Ciolanul. In jurul său sunt nişte chiliuţe ruinate.

Cetăţuia,

mănăstire, jud. Iaşi, situată în capătul despre N.-E. a dealuluî Hlincea şi care parte de deal a luat numele de Ce­ tăţuia, după biserica zidită aici de Duca-Vodă la 7180 (1672). Această mănăstire a fost încon­ jurată cu zid de jur-împrejur. A re forma unei .cetăţue, şi ser­ vea în trecut de adăpost şi de apărare contra năvălitorilor bar­ bari. Găsim următoarele în tomul III, pag. 123, din «Letopise­ ţul», cu privire la această loca­ litate : «In cetăţuia acestei mănăstiri a stat închis Mihail-Racoviţă-Vodă, d’impreună cu boierii ţăreî pe la 1716, apărîndu-se în po­ trivă Austriacilor, carî intra­ seră în ţară cu căpitenia lor Ferentz, ca să prindă pe Mihaiu-Vo­ dă. Ajungînd Tătarii în ajutorul Moldovenilor, s’a încins lupta în­ tre eî şi Nemţii, în Valea-Cetăţueî, pe pîrîul numit astăzi Nicolina, unde Nemţii aă fost bătuţi şi urmăriţi pănă dincolo de Hlin­ cea, iar căpitanul lor Ferentz, fiind prins, i s’a tăiat capul, din porunca Domnului, chiar în poar­ ta Cetăţuei, şi trupul luî d’im­ preună cu al altor prinşi şi ucişî în războiu, s’a îngropat de vale de Cetăţuie, în marginea oraşuluî Iaşi, în drumul ce mer­ ge spre Ţarigrad, şi ridicînd o movilă, a înfipt d’asupra eî o cruce de piatră cu inscripţiunea acestei întîmplarî». Mo­ vilă fiind îngrădită cu zăplaz, se numeşte Cerdacul - luî - Ferentz, ea există şi astăzi, lîngă ba­

riera Nicolina, în marginea şo­ selei judeţene Iaşi-Vasluiu.

Cetăţuia,

schit, jud. Vîlcea, la 1 kil. spre N. de oraşul RîmniculVîlcea, pe şoseaua care merge la Călimăneşti. Este situat pe vîrful unuî deal, în forma unei căpăţinî de zahăr, înconjurat cu castani sălbatici; schitul domi­ nă pe o întindere de maî mulţi kil., întreaga vale a Oltuluî. A cest schit, metoh al Mitro­ poliei din Bucureşti, a fost reîntemeiat de Mitropolitul Teodo­ sie, în anul 1680 şi restaurat în zilele noastre, la 1853, de ră­ posatul Mitropolit Nifon. Prin poziţia sa, înainte d’a se ridica o biserică, a fost o cetate întă­ rită, de unde vine şi numele de Cetăţuia. Tradiţia spune, că ar fi e­ xistat din vremi, ba chiar ar exista şi acum, o comunica­ ţie subterană între Cetăţuia din Vîlcea şi Fedeleşoiul din A r ­ geş, o altă mănăstire de peste Olt. In adevăr, pe malul opus al Oltuluî, se află mănăstirea Fe­ deleşoiul, în apropiere de care se zăresc şi azî ruine de vechi întăriturî de zid. Existenţa acestuî colosal tunel pare a fi dubioasă, dar ceea ce nu lasă nici o îndoială este că atît Ce­ tăţuia din Vîlcea, cît şi Fede­ leşoiul din Argeş, formaţi un sistem de apărare a văeî Oltuluî de invaziune vrăjmaşă. In acest schit s’a săvârşit decapitarea luî R adu-de-la-A fumaţî, unde se închisese îm­ preună cu fiul său, de către Moise Basarab, la anul 1529. Relativ la bisericuţa Cetăţuia, tradiţia spune că în vremile ve­ chi de tot, şedea un Domn nu­ mit Basaraba în chiliile biseri­ cuţei. El avea cu sine tunuri şi ostaşi, cu care se păzea de vrăjmaşi.

CET Ă Ţ U IA

Cetăţuia,wo/iVastatuluî.jud.Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela; cu venit anual de 4000— 5000 leî. Moşia a fost pendinte de Episcopia Rîmnicul, dar trecută la stat, după secularizarea ave­ rilor mănăstireşti.

Cetăţuia,

munte, în com. VintilăVodă, acoperit de izlaz; for­ mează unul din cele patru pis­ curi fortificate pentru apărarea cetăţeî Vintilă-Vodă.

Cetăţuia,

munte, în jud. Buzăfl, com. Calvini, căt. Bîsceni-d.-s.; culminează într’un frumos şi important pisc. E acoperit de pădurî.

Cetăţuia,

pădure, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s-, pe terit. com. Mileşti; aparţine d-luî Caton Lecca.

Cetăţuia,

pădure, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Nadişa; apar­ ţine statuluî. A re 832 hect, sau 408 fălci, cu arbori foioşl şi e amenajată; regimul adop­ tat este crîngul compus. înainte de secularizare aparţinea mănă­ stire! Berzunţul.

Cetăţuia,

pădure, în jud. Buzău, com. Calvini, căt. Bîsceni-d.-s., cu IOO hect., proprietate în de­ vălmăşie a moşnenilor.

Cetăţuia,

pădure a Statuluî, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud. Dolj, în întindere de 250 hect., 58 ariî, 95 c. a. Este amenajată.Esenţe: ulmi, plopi, stejari, ceri, frasini şi gîrniţâ ; aceasta din urmă pre­ domină.

Cetăţuia,

pădure, jud. Suceava, sunt diferite esenţe, pe moşia Văscani.

Cetăţuia,

pădure a statuluî,

în

351

CETĂŢUIA

întindere de 198 hect., situată în raionul comunei urbane Rîm­ nicul-Vîlcea, plasa Ocolul, jud. Vîlcea.

Cetăţuia

•

(Jidova), pisc,

în jud. Buzău, com. Tisăul, căt. Haleşul, culminaţie a masivului muntelui Ciolanul, format dintr’o imensă stîncă calcaroasă, avînd şi o carieră, din care se extrage piatră de construcţiunî de o ca­ litate superioară. In juru-T se găseşte şi gips în abondenţă. Din culmea sa se întinde spre E. u i vast platou, acoperit cu fi.ieţe, pădurî şi pomi. L a N. se văd miile de vîrfuri ale munţilor atît din Buzău, cît şi din judeţele vecin e; la E., întinsa şi frumoasa vale a Bu­ zăului şi chiar oraşul; la V., apele Buzăului, dispărînd şi apărînd printre gigantice pis­ curi, printre coline, precum şi printre întinsele holde de po­ rumb semănate pe malurile sale; Ia S., în apropiere schitul Cio­ lanul, ascunzîndu-se între arbo­ rii secularelor sale păduri de stejar. Se zice că aci ar fi fost o cetate de jidovi (uriaşi), din care cauză poartă şi numele de Jidova. Se văd încă şi azî resturi de ruine.

închis cu şanţuri, în pl. Borcea, jud. Ialomiţa, pe cîmpul Bără­ ganului, spre N. de satul Dichiseni. Se zice, că ar fi fost aci odinioară lagăr militar.

Cetăţuia,

numire, dată unui şanţ adînc şi lung de 250 m., făcut pe muchea ce desparte satul Axintele de Frumuşica, în pl. Cîmpului, jud. Ialomiţa. Se zice, că acest şanţ ar fi făcut de ar­ matele ruseşti, într'un războiu cu Turcii.

Cetăţuia,

şanţ mare, între V. şi S. de com. Scăeni, pl. Podgo­ ria, jud. Prahova, în apropiere de rîul Teleajen. Tradiţia spune că acest şanţ datează din timpul luî Mihaiu-Viteazul.

Cetăţuia,

ruine, de o vechie ce­ tate, în jud. Buzău, com. Mon­ teorul, căt. Ogrăzile pe dealul Teişului.

Cetăţuia, pîrîiaş, jud. Tutova, ce izvoreşte din com. A d a m ; curge spre V ., trece prin com. Fundeanul şi se uneşte cu pî­ rîul Recea, puţin mai spre N. de satul Cărăpceşti.

urmă de cetate, plasa Dumbrava-d.-j., com. Vela, jud. Dolj. *

Cetăţuia,

urme de cetate, plasa Balta, comuna Bîrca, judeţul Dolj. Tradiţia spune că aci s’ar fi dat o luptă între Turci şi Ruşi.

Cetăţuia,

urmele unei vechi întârituri, situată în capul dea­ lului între Corcioveni şi Cosiţeni, jud. Tecuciu. Sunt trei intrări.

Cetăţuia, numire, dată unuî loc

(Vezi Belcea,

jud. Bacău).

Cetăţuia-lui-Traian,

cetate, pl. Jiul-d.-mj., com. Cerătul, jud. Dolj, de la care se numea odată ast-fel şi comuna.

Cetăţuia-lui-Traian,

nume, ce a purtat în vechime com. Ce­ rătul, pl. Jiul-d.-mj., com. Ce­ rătul.

Cetăţuia-Nemţilor,

loc întărit, jud. Bacăti, pl. Tazlăul-d.-j., din com. Rîpile, pe teritoriul satu­ luî Rîpile.

Cetăţuia-Podului,

loc, jud. Ba­ cău, pl. Tazlău-d.-j., com. Rî­ pile, numit ast-fel din cauza unei redute, ale cărei urme se văd şi astăzi pe malul stîng al Trotuşului, redută ridicată la capătul podului, acum dispărut, de' peste Trotuşul, pe teritoriul cătunului Pătrăşcani.

Ceuca,

deal, jud. Neamţu, pre­ lungit din spre sat. Negreşti spre sat. Dobreni, situat în com. Do­ breni, pl. Piatra-Muntele.

Ceuca,

deal, în jud. Neamţu, com. Budeştî-Precisteî, pl. Pia­ tra-Muntele; situat lîngă anexa Dumbrăvile şi în prelungirea dealului cu acelaşî nume,

Ceuşarul,

vale, în jud. Mehe­ dinţi, plaiul Cloşani.

Cezieni, Cetăţuia, vale, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, Cetăţuia.

jud. Dolj, în satul

Cetăţuia, numire, dată unui loc închis cu şanţuri, în pl. Borcea, judeţul Ialomiţa, la 3 kil. spre N. E. de satul Mihaiu-Viteazul.

Cetăţuia-Belcea.

Cetăţuia,

Cetăţuia, pisc, comuna Dobri­ ceni, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

C E Z lE M l

Cetăţuia, vîlcea, jud. Teleorman, o ramficaţie a văeî Teleormanu­ lui în partea despre Nord a mo­ şiei Orbească, în raza comunei Orbeasca-d.-s.

com. rur., în partea de N. a plăşeî Ocolul, jud. Roma­ naţi. E formată din satele: Ce­ zieni (866 loc.), Frăsinetul-dePădure (302 loc.), Corlăteşti-Sîrbi (250 loc.) şi Corlâţeşti-Atîrnaţi. Situată pe malul drept al Tesluiuluî, spre N.-V» de Caracal, cam lă IO kil., pe un teren, a cărui altitudine e de I4O m.

352

CHEABALt

d'asupra nivelului măriî. A re o populaţie de 412 capî de familie, cu 1664 suflete, din carî 333 contribuabili. Ştiu carte numaî 42 persoane. Vite sunt: 1163 vite marî cor­ nute, 2254 vite micî şi 264 rîmă­ torî. In com. sunt 9 cîrciumî şi o moară cu aburi, a răposatului Dimitrie Cezianu. . Budgetul comuneî pe 1886,87 a fost de 3831 leî la veniturî şi 3734 leî la cheltuelî. A re o şcoală primară mixtă de grad. II, cu un învăţător, la care au urmat 78 elevî. A re o biserică, cu hramul Sf. Dimitrie (1849) şi în Frăsine­ tul alta, cu hramul Sf. Nicolae (1854), deservite de 3 preoţi şi 5 cîntăreţî.

Cheabali,

vale, izvoreşte de la V . de com. Ogretinul, pl. T e­ leajenul, judeţul Prahova; se varsă în gîrla Ogretinul, tot în com. Ogretinul.

Checige,

cîşlâ, sau tîrlă de oî, a locuitorilor din satul Checige, jud. Constanţa, sat din care azî au rămas numaî cîte-va ruine şi cîte-va sate în plasa Mangalia, com. Sari-Ghiol; pe un platou pietros situat d’asupra lacului Mangalia şi pe drumul ce duce de la Hagilar la Mangalia.

Chedica (Piedica),

privai, jud. Brăila, care uneşte iezerul Curcu­ beul de la N. Coităneseî cu cana­ lul Vîlciul, după ce uneşte iezerul Tanizlaul, din com. Stăncuţa.

Chedreanul,

deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Mangalia, teritoriul com. Agem ler; se întinde prin­ tre văile Chiorcui şi CioroiulCeair de la N. satuluî Sofular şi pănă la S. satuluî Ciobanisa. A re o înălţime medie de n o m .

Chehaiaua,

insulă, pe Dunăre, jud. Ialomiţa, plasa Borcea, în dreptul satuluî Ceacul.

Chehaiaua, pădure,

în insula cu acelaşî nume, pl. Borcea, jud. Ialomiţa. A re 30 hect. Esenţe: salcie şi plop.

Chehaiaua,

pichet de frontieră, jud. Ialomiţa, în insula cu ace­ laşî nume.

Chei (La-), parte

din rîul Bis­ triţa, jud. Suceava, între Bogolinul şi Geamalăul.

Chei (La-),

loc izolat, în com. Nehoiaşul, jud. Buzău, pe ma­ lul drept al rîuluî Buzău, puţin maî jos de Gura-Siriuluî.

Chei (La-),

vale şi colţ, în com. Bădeni-Pămîntenî, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel.

Checige, locuinţă izolată,

în jud. Constanţa, pl. Mangalia, pe te­ ritoriul com. rurale Sari-Ghiol. Odinioară forma un sat bogat şi frumos, însă în războiul din urmă, incursiunile Cerchezilor şi Başbuzucilor a făcut pe locui­ torî să-l părăsească şi a se sta­ bili maî spre S. Ruinele aces­ tui sat se văd pe un platofl înalt, dominînd valea Checige şi lacul Mangalia pe o mare în­ tindere.

Cheia,

com. rur., plaiul Cozia, ju­ deţul Vîlcea, compusă din 2 cătune: Cheia şi Gurguiata. Pro­ babil că numirea îî vine de la poziţia locului, închis de munţi. Comuna datează, după spusa lo­ cuitorilor, de 4— 500 anî. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Cheia, la 17 kil. de capitala judeţuluî şi la 4 kil. de Olăneşti, reşedinţa pla­ iului. L a început, această co­

CH E IA

mună era pe Dealul-Cheia, unde astăzi este cîmp, şi din lipsa de apă s’a mutat pe rîul Chpi3 A re o populaţie de 804 Iocuitorî (449 bărbaţî şi 355 fe. meî), în care intră şi 8 familii de ţigani fierari şi 5 familii rudarî-lemnarî, supuşi Austriac!. Capî de familie sunt 243; con­ tribuabili 190; case de locuit 220. In comună sunt două schi­ turi şi o biserică: Schitul-Iezerul, fondat de Mircea Voevod şi Doamna sa Chiajna, la anul 7081, al doilea, Bradul, fondat de ieromonahul Sava la anul 7292 şi biserica comuneî Cu hra­ mul sf. îngeri, fondată la anul 7286 de Popa Preda, Popa Mateiu şi alţii. In comună se găsesc: 50 cal, 150 boî, 165 vacî, 235 capre şi 1250 oî. Pe rîul Cheia, în raionul co­ muneî, sunt 4 piue, 3 morî-rîşniţe şi 1 ferăstrău. Locuitoriî sunt ' moşneni. Clăcaşî sunt numai 5, cărora la anul 1864, li s’a dat 12 hect. pămînt pe moşia sta­ tuluî Iezerul şi Bradul. D e această comună ţin mun­ ţii: Lespezile şi Ionaşcu, ai sta­ tuluî, şi Comarnicile, Bogdanul, Clinul, Muntişorul şi Căprăreţele, aî comunei. L a locul numit La-Schit e o peşteră ruinată, unde, se zice, că se află mormîntul luî sf, An­ tonie. In raionul comuneî sunt peste 16 izvoare cu apă minerală, în carî se fac băî (nefiind stabili­ ment balnear), şi carî vindecă, de scabie, bube, scrofule şi reumatizm. In Valea-Lungă şi în alte lo­ calităţi, se văd săpături făcute de Saşi, pentru a scoate aur. A ci sunt şi carieri de piatră de var. Şcoala datează în comună de la anul 1 8 5 8 . L o c a l u l e noO,

CHEIA

C H E IA

3o3

proprietatea comuneî. Se frecuentează de 21 copiî (17 băeţî şi 4 fete), din numărul de 94 46 băeţî şi 48 fete), în vîrstă de şcoală. Ştifl carte 56 băr­ baţî şi 3 femeî. Cu întreţinerea şcoaleî statul cheltueşte anual 1404 leî. Stupî cu albine sunt 50. V a ­ tra satuluî are 150 hect., iar în total peste 4500 hect. pă­ mînt. Budgetul de veniturile şi chel­ tuelile comuneî sunt de 1273 leî. Se mărgineşte la N. cu co­ muna Olăneşti, la E. cu Sărăcineşti, la S. cu Smeurătul, Ca­ cova, Dobriceni şi Bărbăteşti şi la V. cu munţiî Ionaşcul. Cheia, sat, face parte din com.

rur. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. Cheia safl C h e ia - T e le a je n u l u î,

mănăstire de călugări, judeţul Prahova, aşezată la hotar, în a­ propiere de pasul Bratocea. Prima eî biserică a fost sub poalele muntelui Balaban, fon­ dată la anul 1770, în zilele Domnieî luî Mavrocordat, şi arsă de Turcî, în războiul ce afl avut cu Nemţii. După aceasta, la anul 1790, s’a construit o altă bise­ rică maî la vale, lîngă apa Tîm­ pa, în zilele stareţului Atanasie. La anul 1835 s’a făcut o a treia biserică, ce există şi astă-zî, avînd următoarea in­ scripţie : «Intru marea slavă şi laudă a prea sfinţiei şi de viaţă făcătoare şi nedes­ părţită Treime, întru a cărui cinste şi hramul se prăznueşte. La anul 1835, Iulie 16, s’a ridicat această sfîntă biserică din temelie, cu toate împrejurimile eî, în zilele prea Înălţatului nostru Domn A ­ lexandru Dimitrie Ghica Voevod, cu voia frăţine-săă, Marele vornic Mihalache Ghi­ ca, de la care s'a şi răscumpărat la a­ nul 1846, cu bine-cuvîntarea prea sînţituluî nostru Episcop de Buzăti D. D.

i l a n i t m c t iv n a i

G io y r a it e ,

Iot,

U

Chesarie, de care s’a şi sfinţit la anul 1839, Iulie 30, prin ostrdia şi osteneala Cuvioşiet sale, Părintelui Damaschin Iero­ monah şi stariţ al sflntuluî Schit Cheia şi a toată sinodia sa, şi cu ajutorul şi cheltuiala multor iubitori de Christos pravoslavnici creştini şi marî ctitori aî sîntulul lăcaş acesta, spre vecinica lor pomenire».

Are 47 monahi, maî toţi bătrînî şi infirmî. C h e ia , rîu, jud. Vîlcea, izvoreşte

din muntele Breaota, punctul Ionaşcul - curge de la N. - V . către S.-E.; se împreună cu rîul Olăneşti, la com. Sărăcineşti, unde poartă numele de Sărăci­ neşti şi formează rîul Rîmnicul, care se varsă în Olt, pe malul drept, în dreptul oraşuluî Rîmnicul-Vîlcea. De la originea şi pînă la con­ fluenţa rîuluî Olăneşti, lărgimea şi adîncimea rîuluî Cheia sunt neînsemnate. De aci la vale (cînd primeşte numele de Rîm­ nicul) are o lărgime medie de 20m- şi o adîncime de om,,6o. Lărgimea albieî variază de la 30— 8om- Fundul conţine pietriş, iar ţărmurile afl o înălţime, care variază de la 1— 5 m. jLărgimea văeî de la S.-E. de com. Cheia, are o lărgime care va­ riază de Ia 500— 1500 m. Fun­ dul văeî este p’alocurea aco­ perit cu arbori, formînd lunci. Valea este populată, productivă şi viabilă. 0 cale de comuni­ caţie e şoseaua ce duce de la Rîmnicul la Olăneşti.

şi împreună se varsă în rîul Teleajenul, pe malul drept, pu­ ţin maî jos de mănăstirea Cheia, în raionul comuneî MăneciulUngureni, plaiul Teleajenul. C h e ia , izvor cu apă

minerală, com. Muereasca-d.-s., pl. Cozia, jud. Vîlcea. Ese dintr’o stîncă de piatră, la N. - V. comuneî. Apele acestui izvor conţin: iod, sare, oxid de fier şi sulf în maî mare cantitate. Locuitoriî le întrebuinţează ca leac în con­ tra rîieî, frigurilor şi ca pur­ gativ.

C h e ia , deal, în jud. Tulcea,

pl. Măcin, com. urb. Măcin, şi co­ muna rurală Jijila. Este o co­ mună vestică a dealurilor Pricopanuluî, se îndreaptă spre V ., avînd o direcţie generală de la S.-E. spre N.-V., brăz­ dînd partea nord-vestică a plăşeî şi a comuneî urbane Măcin şi cea sudică a comuneî Jijila. Se prelungeşte la V . cu dealurile Sărăria, Aganira şi Orliga. V îr­ furile sale maî însemnate sunt: Sărăria 109 m., şi Viţelarul 99, ele suut stîncoase şi servă ca puncte trigonometrice de obser­ vaţie de rangul al 3-lea. Poalele sale sudice se opresc pe malul stîng al Gîrliţeî-Coticeruluî, şi lîngă oraşul Măcin, iar cele nor­ dice, pe malul stîng ale văeî Jijila. Din ele iau naştere ValeaVasilica, Valea-Largă şi ValeaPopiî, afluenţi aî văeî Jijila. El lasă spre N.-E. prelungirea nu­ mită Dealul-Ştubeiuluî. Pe la poalele luî trece drumul jude­ ţean Măcin-Isaccea. Este aco­ perit cu fîneţe şi păşunî.

C h eia, pîrîiaş> în com. Pîngăraţi, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu; izvoreşte diptre ramura MăguraŞomuzuluî şi a Cheeî; se varsă de-a stînga pîrîuluî Tarcăul, faţă în faţă cu pîrîul Lăptoacele.

C h e ia , deal, la V . comuneî Ote-

C h e ia , pîrîu, jud. Prahova, izvo­

şani, plaiul Horezul, judeţul V îl­ cea.

reşte din muntele Bratocea, se - uneşte cfl pîrîul Dosul-Bobeşuluî

C h eia, loc izolat, în com. Tisăul,

45

CHEIA

jud. Buzău, ca la 7 kil. pe apa Tisăuluî în sus. A ci, în mijlo­ cul munţilor de piatră, se văd ruinele unuî palat, pe care tra­ diţia îl atribue d-neî Neaga. Poziţiunea e din cele mai inacce­ sibile, neavînd de cît un sin­ gur loc de comunicare, albia Tisăuluî. O mica deschizătură pe unde el se scurgea, pe sub poarta palatului, era închisă cu porţi de fier, fiind atîta spaţiu lăsat, cît permitea scurgerea apeî. Acum poarta nu se maî cunoaşte; stîncele, carî îî formau închiderea, s’au maî depărtat pu­ ţin, dărîmîndu-se în timpul viitureî apelor.

364

muna Zilişteanca, căt. Slobozia; face un corp cu Flămînda de 230 hect., divizate în 3 părţi. C h e ia , pichet, jud. Buzău, in poa­

lele muntelui Cheia, despre fron­ tiera Transilvaniei. T ot aci e stabilit şi un punct de vamă, pentru mărfurile şi călătorii, ce se duc şi vin pe albia rîuluî Buzăul.

CHEII (VAlEA-1

tre coastele munţilor Surdeşti şi plaiul Breaza-Talea, comuna Breaza-d.-s., pl. Prahova, jude­ ţul Prahova, de unde izvoreşte rîul Proviţa. C h e ia -T e ş ile i, localitate, spre S.

de com. Teşila, plasa Peleşul, jud. Prahova, unde se află o carieră de piatră. C h e ie ( M o a r a -d e - la -) , locuinţă

C h e ia , vale, în jud. Buzău, com.

Zîrneşti-de-Cîlnău, avînd forma numelui ce poartă. Ese din lo­ calitate şi se scurge în rîul Cîl­ năul, în căt. Ghizdită.

izolată, în jud. R.-Sărat, plasa Rîmnicul-d.-s., com. Deduleşti, pe malul stîng al rîuluî Rîm­ nicul-Sărat. A zi e han pe dru­ mul către comuna Deduleşti şi Buda.

C h e ia , vale, în jud. Buzău, com. C h e ia , moşie, în jud. Buzău, co­

muna Zîrneşti-de-Cîlnău, cătu­ nele Zîrneşti şi Ghizdita. A re 200 hect. şi se împarte în 4 sfori: Cheia (Serianca),75 hect., Cheia (Solomon),35 ; Cheia (Cuciturească), 45 şi Cheia Moşnenească, 45 hect. C h e ia , munte, pe

frontiera jud. Buzău, situat la stînga rîuluî Bu­ zăul, în punctul pe unde el in­ tră în judeţ. A re opoziţie stra­ tegică şi strîmtează mult albia Buzăuluî.

Zilişteanca; începe din cătunul Slobozia, se uneşte cu ValeaDraculuî şi apoi se scurge în Cîlnău.

dată unei părţi din muntele Grebănul, din co­ muna Năeni, jud. Bjzău.

deţul Buzău, pădurea Cheia, din com. Zilişteanca. C h e ii ( F a ţ a - ) , munte, în jud. Bu­

C h e ia , vale, la S.

comuneî Mădulari, pl. Cerna, judeţul V îl­ cea.

zău, com. Nehoiaşul, pe fron­ tiera Transilvaniei; format maî mult din stînci în apropierea gurei pîrîuluî Arţagul.

C h e i a - A z u g e i , localitate, judeţul

Prahova, lîngă muntele UnghiaMică, unde pîrîul Azuga, care vine de la N., formează un un­ ghiu şi apucă spre V.

C h e ii ( M u c h e a - ) , colină, în com.

şi căt. Chiojdul, judeţul Buzău, culminînd într’un faimos pisc de piatră.

numire, dată unei părţi din mun­ tele Cheia, jud. Buzău, ale că­ rei poale le udă Buzăul, intrînd în judeţ.

(S tîn c a -) , stîncă însem­ nată, în judeţul Buzău, comuna Nehoiaşul, ramificaţie din mun­ tele Cheia, situată pe frontiera judeţului.

C h e i a - l u i - G r u m a z i, deal, ce-i

C h e ii ( T a b l a - ) , munte stîncos, în

mai zice şi Vîrful-Gîrligii, situat în partea de N. şi E. a com. Cornul, pl. Prahova, jud. Pra­ hova. Servă de păşune pentru vitele locuitorilor.

jud. Buzău, com. Nehoiaşul, pe frontieră; situat între plaiul Cer­ bului şi muntele Zimbrul.

C h e ia -C o r d u n u lu ! (C o rd o n u l), C h e ia , numire,

C h e ii ( C r u c e a -) , loc izolat, în ju­

C h e ii

C h e ia , v îr f de munte, în dreapta

rîuluî Argeşul, jud. Argeş, plaiul Loviştea. C h e ia , culme de munte, jud. Vîl­

cea, care porneşte din muntele Breaota, separă rîul Rîmnicul de apa Olăneşti şi se termină a­ proape de confluenţa lor, avînd ca vîrf maî însemnat muntele Stogul. C h e ia , pădure, în jud. Buzău, co­

strîmtoare, în com. rur. Negoeşti, plaiul Clo­ şani, jud. Mehedinţi.

C h e ia -M o tr u lu i,

C h e ia - P r o v iţ e i, localitate, din­

C h e ii ( V a le a -) , sorginte de apă

minerală, în jud. Buzău, com. Tisăul, lîngă palatul Cheia. Con­ ţine sulf şi fier. C h eii (V a le a -), vale, în judeţul Buzău, com Mlăjetul, căt. Valea-

C H K I Î (V A LE A -)

Rea', începe din Valea-Musceluluî şi dă naşterea V ăeî Rele, care se varsă în Buzău.

Geruluî, la S. de satul l’uţeni, comuna cu acelaşi nume. C h e p tă n a r u l(P e p tă n a r u l) , deal

Cheii (V îrfu l-), munte gol, în jud. Buzăd, comuna Lopătari, fiind fofmat numaî din pietriş fără conzistenţă.

şi ponor, pe teritoriul satuluî Păltinişul, com. cu acelaşî nume, plasa Prutul-d.-j., judeţul Dorohoid.

Cheile, ramură de dealuri mun­

C h e r a , deal, pl. Jiul-d.-s., comuna

toase, pe teritoriul com. Pîngăraţi, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţul, situată în prelungirea ramificăţieî Şomuzului.

Poiana, jud. Dolj, în V. com., cu o înălţime de aproape 500 m ., ramificaţiune a dealurilor din judeţul Gorj. Acoperit cu pădurî, viî ’şi livezî de prunî. In vîrful acestuî deal este mo­ vila Cula-Nemţilor.

C h e ile -B ic a z u lu î, loc izolai, în

com. Bicaz, pl. Piatra-Muntele. jud. Neamţu.

C h e r a , deal, în com. rur. Corzul, Cheilor ( P is c u l-) , pisc, comuna

pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi.

Pojogi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

C h e r a , pîrîu, în com. rur. Corzul,

pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi. Cheilor ( V a le a -) , vale, în jud.

Buzăd, com. Colţi, începe de la Alunişul şi se scurge în ValeaBoului.

C h e r a , vale, în com. rur. Corzul,

pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi. C h e r a g i, vale, în jud. Constanţa,

Chelăreşti, parte din satul Tri-

feşti, plasa Siretul-d.-j., judeţul Roman. Chelbe, deal, face hotarul între

satele Chilişoaia şi Păuşeşti, din comuna Păuşeşti, plasa Cîrligă­ tura, jud. Iaşi. Chelbe,

pîrîu, jud. Iaşi; izvoreşte

din partea de V . a sat. Păuşeşti şi se varsă în Iazul - Păuşeştilor.

Chelcioiul, deal, la V . com. Zăvideni, plasa Oltul-d.-s., judeţul Vîlcea.

Cheleşoaia, vale, în jud. Ialo­ miţa, plasa Ialomiţa-Balta, lîngă satul Andrăşeşti.

Chepeiul, loc şes, jud. Tecucid, între valea Călmăţuiul şi Valea-

CHERENEA

355

pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Cheragi. Vine din Bulgaria sub numele de valea Popucci, apoî îşî schimbă numele după satele pe care le udă. Se maî numeşte Hoşcadin şi Acargea. Are o direcţiune maî întîid de la S. spre N., apoî de la E. spre N.-V., apoî iar spre N. şi în fine spre E. trecînd prin sat. Popucci, Cadi-Chioi, Hoşca­ din, Acargea şi Cheragi. Malu­ rile sale sunt stîncoase, din cauza dealurilor printre care trece, care sunt de natură maî mult safl maî puţin stîncoasă. Este situată în partea sudică a plăşeî, ocupînd toată partea cen­ trală a comuneî. C h e r a g i, deal, în jud. Constanţa,

pl. Mangalia, pe teritoriul com. Cheragi. Se desface din dealul Sari-Ghiol şi se îndreaptă spre

V., avînd o direcţiune generală de la E. spre V . şi se întinde pe la Nordul satuluî Acargea şi printre văile Cheragi şi Acar­ gea. A re o înălţime maximi de 107 m .; este tăiat de drumul comunal Cadi-Chioi-Cheragi şi pe la Sudul săfl şi paralel cu el, trece drumul comunal SariGhiol-Acargea. Este situat în partea sudică a plăşeî şi cea estică şi centrală a comuneî. C h e r a g i, v îr f de deal,

în jud. Constanţa, pl. Mangalia, la hota­ rul comunelor Cara-Omer-Hazaplar şi Cheragi. Este aşezat pe culmea dealuluî Cara-Iuiuc şi are ' o înălţime de 120 m. Fost punct trigonometric de observaţiune, de rangul al II-lea. v îr f de deal, în jud. Constanţa, pl. Mangalia, la ho­ tarul comunelor Cara-Omer şi Cheragi, cu 4 kil. şi jum. maî la S. de precedentul. Este aşe­ zat pe culmea dealuluî Egi-Iu­ iuc cu o înălţime de 123 metri, dominînd puţin satul Cheragi care este spre E., la 3 kil. şi şoseaua judeţeană Cheragi-CaraOmer.

C h e r a g i,

C h e r a n u lu î ( F în t în a - ) , fintînă,

com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C h e r b e a , mahala, din com. ur­

bană Urlaţi, pl. Cricovul, jud. Prahova. munte, judeţul Neamţu, pe hotarul Transilva­ niei ; situat între mănăstirea Obcina-Cepcheşuluî, de care se des­ parte prin pîrîul Aţa-Mare. Fâce parte din grupa munţilor CiculTarcăul.

C h e r e c -H a v a ş ,

C h e r e n e a , movilă, jud.

Roma­ naţi, face parte din un lung şir

CHERHAN01ULUI (GRINDUL-)

de măgure, care urmînd cursul Dunărei are direcţia de la E. spre V . Este situată lîngă com. Vădăstriţa, jud. Romanaţi.

CHETRĂR1A

3 5 fi

sat, face parte din com. rur. Tesluiul, pl. Oltul-d -j., jud. Olt. Are o populaţie de 159 loc. A ci e o biserică fondată la anul 1892.

Techi-Deresi. Vine din Bulgaria, din dealul Ardali-Bair. Se îndrea­ ptă spre V . avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V. şi sub numele de Teres-Condu-* Ceair, brăzdează partea meri­ dională a plăşeî şi a comund. Prin ea trece hotarul care de­ sparte Dobrogea romînă de cea bulgărească. Merge printre dea­ lurile Chesi-Orman-Bair la S. şi Carabinus-Orman la N. Pri­ meşte, pe stînga, valea ArdaliCeair şi nu departe de gura a­ cesteia, se uneşţe cu valea Techi-Deresi, lîngă satul cu acelaşî nume. Printr’însa merge un drum ce duce de la Techi-Deresi în Bulgaria.

C h e r le s t i- d i n -D e a l ,

C h e r h a n o iu lu î (G r in d u l-), loc

ridicat, d’asupra stufului încon­ jurător, în plasa Sulina, jude­ ţul Tulcea, pe teritoriul co­ muneî rurale Satul-Nofl, şi al cătunului L e te a ; se desface din grindul L e te a ; se întinde spre E., avînd o direcţiune generală de la N.-V., spre S .-E .; are o formă lunguiaţă; e străbătut de o mică gîrliţă şi stă în legătură cu grindurile Sulina şi Părul. Are o suprafaţă de 80 hect., ne­ productivă, fiind acoperit cli nisip. C h e r im -C u iu s u , sat, în judeţul

Constanţa, plasa Silistra-Nouă, cătunul comunei Hazarlîc, situat în partea răsăriteană şi septen­ trională a comuneî, la 8 */a kil. spre N.-E. de cătunul de reşe­ dinţă, Hazarlîc. Este aşezat pe valea cu acelaşî nume, fiind măr­ ginit la N. de dealul Curu-Alceac-Bair, la S.-V. de ramificaţiunile nord-estice ale dealuluî Mulver-Acceuci. Este dominat de vîrful Imail-Iuc, care are 184 metri şi care este situat la 2 kil. spre V . de sat. Maioritatea locuitorilor o formează Romîniî şi cu Bulgariî. Prin sat trece drumul comunal Enige-Enişenlia. Alte drumurî co­ munale duc la Adam-Clissi, la Urlu ia şi la Nargilar. C h e r le a s c a , vale,

izvoreşte din dealurile com. Tesluiul, pe Oltuld.-j. jud. Olt, Curge de la E. spre V . şi se varsă în rîul Olt, tot în raionul com. Tesluiul.

sat, face parte din com. rur.Tesluiul.pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Are o po­ pulaţiune de I i i locuitorî.

C h e r le ş ti-d in -V a le ,

C h e s a r i, rîpă, comuna Bălileşti,

pl. Rîurile, jud. Muscel. C h e s a r u l , gîrlă.

(Vezî ValeaPopiî, jud. Muscel). movilă, spre N. de com. Nedelea, pl. Filipeşti, jud. Prahova, pe malul stîng al rîuluî Prahova, formată din dărîmăturile zidurilor uneî bisericî vechî. In temelia acesteî bisericî se găsesc cârămizî foarte târî. Uniî bătrînî spun că maî înainte cînd arafl cu plugurile, împrejurul movileî, găseau săgeţî, arcurî vechî şi alte obiecte de războiu. Cînd rîul Prahova dărîma malul, se găsiau aci oase de oamenî.

C h e s a r u lu i (M o v ila -),

C h e s i-O r m a n -B a ir , deal, în jud.

Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comuneî rurale RegepCuius şi anume pe acel al căt. Techi-Deresi, situat în partea de miază-zi a plăşeî şi a comuneî, între Văile Techi-Deresi-Ceair şi adiacenta sa, Chesi-Orman-Ceair. Are 125 metri înălţime, dominînd văile de maî sus şi un drum ce merge de la Techi-Deresi, în Bul­ garia. Este acoperit numaî cu pă­ durî. Pe muchea luî nordică merge hotarul despărţitor între Bulgaria şi Romînia.

rur. Deleni, pl. Oltul-d.-j. jud. Olt.

C h e ş c h e ş u l, safl C ă ş c ă ie ş u l, pî­

'

rîil, j ud. Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Trotuş. Ese din muntele Şandrul-Mare, urmează piciorul S.-E. al muntelui Cheşcheşul şi se varsă d’a stînga Slăniculul, maî în sus de pîrîul Puful, curgînd în întregime pe hotarul spre Transilvania. C h e ş n o iu l, sat, face parte din com.

rur. Cocoreşti, pl. Tîrgşorul,jud. Prahova. Cade în partea de V. a comuneî şi e udat de gîrla Iazul-Morilor. deal, jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., com. Mileşti, de pe teritoriul satuluî Văleni.

C h e ş te ln iţa ,

C h e ş te ln iţa , pădure, jud. Bacăfl,

pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Mileşti.

vale, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, C h e t r ă r ia ( P ie tr ă r ia ), deal, în pe teritoriul com. rur. Regepramura muntelui Cozia, judeţul Cuiusu şi anume pe acel al căt. J Neamţu.

C h e s i-O r m a n -C e a ir , C h e r le s ti, sat, face parte din com.

safl C ăşcăieşul, munte, jud. Bacău, pl. Trotuşul, situat la hotarul spre Ardeal pe teritoriul com. Tîrgul-Trotuşul.

C h e ş c h e ş u l,

CIIliTR^KlA

Chetrăria (Pietrăria), munte, jud. Neamţu, la hotarul Tran­ silvaniei. A re o înălţime de IS9S m. (Vezi Albele, munte).

Chetrăria, parte ă\n~ pădurea moşiei Stolniceni-Prăjescu, jud. Suceava.

Chetrăria (Pietrăria), p îrîia ş jud. Bacău, plasa Siretul-d.-s. Curge prin com. Buhociul şi se varsă în pîrîul _Valea-Ulmuluî. C hetrăriel ( D e a lu l-) , sau D e a -

deal, spre S. mănăstire! Horaiţa, între co­ muna Dobreni şi com. Crăcăoani, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Dintr’însul se scoate piatră şi var.

lu l-P ie tr ă r ie i,

357

E formată din satele: Che­ treşti saO Pietreşti, Rădueşti, Albeşti şi Deleşti. In această comună sunt 4 bi­ sericî, deservite de 4 preoţi şi 4 cîntăreţî; o şcoală; 3 cîr­ ciumî. Budgetul e de 2326 leî la veniturî şi de 2294 leî la chel­ tuelî. Comerciul se face de 1 Romîn şi 2 străini. Vite sunt: 753 vite marî cor­ nute, 4 bivolî, 420 oî, 26 ca­ pre, 109 caî şi 184 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 145 plu­ guri, 182 care cu boî, 8 căruţe cu caî şi 200 scupî de albine.

Tutova, pl. Pereschivul, com. Stănueşti, spre N. de satul Stănueşti. Are 435 locuitorî, din carî 10 ştiu carte. Locuesc în 110 case.

( P ie t r e ş ti) , sat, în partea de S. a com. Chetreşti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu ; si­ tuat pe dealul Moara-de-Vînt şi înconjurat de viî şi livezî. A re o suprafaţă de 630 hect., din carî 2 hect. vie şi o po­ pulaţie de 81 familiî cu 398 suflete, între carî 2 familiî evrei, cu 7 suflete. Locuitoriî sunt răzeşî. In sat este o biserică, făcută de lemn, de obştia locuitorilor în 1802 şi deservită de un I preot şi 1 cîntăreţ. Vite sunt: 234 vite marî cor­ nute, 70 oî, 4 capre, 40 caî şi 60 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 30 pluguri şi 36 care cu boî, precum şi IOO stupî de albine.

C hetreşti ( P ie t r e ş ti) , com. rur.,

C h e tr e ş ti, deal, jud. Vasluiu. Se

din plasa Stemnicul, jud. V a s­ luiu, la distanţă de 10 kil. de oraşul Vasluiu şi de 24 kil. de Negreşti, reşedinţa plăşeî. Se întinde pe o suprafaţă de 2341 hect., din carî: 83 hect. vie şi 265 hect. pădure. Pămîntul locuitorilor e de 388 hect. Are o populaţie de 265 familiî, cu 1325 siflete.

întinde între comunele Laza din pl. Racova şi Chetreşti din pl. Stemnicul.

Chetrăriei (P îr îu l-) , pîrîiaş, în

com. Gîrcina, pl. Piatfa-Muntele, jud. Neamţu. Izvoreşte dintre muntele Peştera şi Ruptura, ra­ mura Cozleî, şi se varsă pe dreapta pîrîuluî Cuejdiul. Chetre, nuntire, ce

să maî dă satuluî Vlădnicelele din judeţul Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Stăniţa.

Chef reni, safl P ie tr e n i, sat, în jud.

C h e tr e ş ti

C H E T R O A SK I (V lR FU L-)

doxă, făcută, la 1833 de Pa­ vel şi A na Cristea; a doua, catolică, făcută de locuitorî, la 1836. Capî de familie, sunt 90, din 342 suflete. Vite sunt: 8 caî, 119 vite cornute, 43 porcî şi 3 capre. A re o cir­ ciumă. C h e ţriş u l, deal, pe teritoriul co­

muneî Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoifl. Se prelungeşte din com. Tureatca şi trece în com. Lozna. (P ie tr iş u l), deal, în satul Toflea, com. Brăhăşeşti, jud. Tecucifl.

C h e ţr iş u l

C h e ţr iş u l, pădure, jud.

Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Tămaşi.

C h e ţr iş u l, vale, formată de-a lun­

gul dealuluî cu acelaşî nume, pe teritoriul com. Dersca, pl. Berhometele, jud. Dorohoifl. C h e tr iş u lu î ( V a le a -) , vale, jud.

Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., pe teri­ toriul com. Tamaşi. C h e t r o a s a ( P ie t r o a s a ) , cătun, în

com. Găgeşti, plasa Gîrlele, jud. Putna. A re o populaţiune de 203 suflete, carî locuesc în 41 case. A re o biserică parohială, cu hra­ mul Sf. Nicolae. Copiiî în vîrstă de şcoală din acest cătun ur­ mează la şcoala din Găgeşti. C h e tr o a s a . V . Fîstîca, deal, ju­

deţul Vasluifl. C h e tr o a s a , pîrîiaş, jud.

C h e ţr iş u l, sau P ie tr iş u l, sat, jud.

Bacău, pl. Sifetul-d.-j., com. Tămaşi, situat la confluenţa pîrîu­ luî Tămaşi, cu Şiretul, la o de­ părtare de satul Tămaşi de 1340 m. Are 2 bisericî: una, orto­

Putna, pe teritoriul com. Cornăţelul. Se varsă în Trotuşul, judeţul Putna.

C h e t r o a s e î (V îr fu l-) , munte, în

com. Mălini, jud. Suceava.

CHETROTUL

358

C h e tr o iu l ( P ie tr o iu l) , deal, în

partea de N.-E. a com. Gohorul, jud. Tecuciu; cuprins între Valea-Bîrladuluî la E. şi ValeaLupuluî la V . A cest deal con­ tinuă spre S. sub numele de Ghera şi Pătrăşcana. C h e tr o s u l

mîrla, com. cu acelaşî nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. C h e tr o s u l, lac,

pe coasta dea­ luluî Chetrosul, spre S. de satul Dumitreşti - Marî din comuna Durneşti, pl. Fundurile, judeţul Vasluiu.

( P ie tr o s u l) , sat, ju­

deţul Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., co­ muna Luncani, situat în valea pîrîuluî Trebişul, la o depărtare de 3 kil. de satul Luncani. Capî de familie sunt 37, din 214 su­ flete. V ite sunt: 109 vite marî cornute, 7 caî şi 42 porcî. C h e tr o s u l, sat, în jud.

Tutova, com. Corodeşti, spre N. de sa­ tul Corodeşti. A re 339 locuitorî, din carî 15 ştiu carte. Locuesc în 88 case.

C h e tr o s u l, deal, jud. Bacău, pl.

Bistriţa-d.-s., de pe com. Gîrleni.

teritoriul

munte, jud. Bacău. (V. Pietrosul, din com. Brustu­ roasa).

C h e tr o s u l,

Bacău, pl. Muuteluî, com. Brus­ turoasa, pe moşia Agăşul, pro­ prietatea d-luî Eugeniu Ghica. A re o întindere de aproape 7000 hectare şi este supusă re­ gimului silvic. C h e tr o s u l, pîrîiaş, jud.

BacăQ, pl. Tazlăul-d.-j., com. Luncani; curge pe teritoriul căt. Chetro­ sul (Pietroiul) şi se varsă d’a stînga în pîrîul Trebişul.

C h e tr o s u l, pîrîu, jud. Dorohoiu,

Bistriţa-d.-s., pe teritoriul com. Bereşti.

izvoreşte din dealul cu acelaşî nume, trece prin satul şi com. Pomîrla şi se varsă în pîrîul Orbeja.

sau D e a l u l - V i e î , deal, în partea de N. a satului Pomîrla, com. cu acelaşî nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.

C h e tr o s u l, iaz; în suprafaţă cam

de 1 V* hect. cu peşti şi pişc a r î; pe teritoriul satuluî Po-

C h e tr o s u l, pîrîu, jud. Iaşi, izvo­

Dealul-Mare, coin. Popeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi. C h e tr o s u l, deal, în raionul co.

muneî Buda, pl. Stănişeşti, jud. Tecuciu. deal, se întinde la S. satuluî Durneşti, com. Dumeşti, plasa Fundurile, judeţul Vasluiu.

C h e tr o s u l,

C h e tr o s u l, pîrîii, în jud. Tecuciu,

com. Buda. Se numeşte ast-fel după dealul de unde izvoreşte. Merge în direcţie V.-E. şi se varsă în Zeletin, în faţa satuluî Magazia. C h e tr o s u l, pîrîu,

izvoreşte dia dealul Chetrosul, com. Durneşti, pl. Fundurile, jud. Vasluiu. Udă teritoriul acestei comune, curge de la S. spre N., şi se varsă în rîul Bîrlad, la locul numit Moara-Gînduleseî, în apropiere de pîrîul Iezerul.

C h e tr o s u l, pîrîu,

izvoreşte din partea de N. a satuluî Trohani, com. Gîrceni, pl. Racova, jud. Vasluiu, de pe locul numit Imaşul-Vitelor. Trece prin mijlocul satuluî, şi, unindu-se cu PîrîulFîntînelor, se varsă în pîrîul Ra­ cova.

C h e tr o s u l, vale, formată din pre­ C h e t r o s u l, pî> îu, izvoreşte din pă­

durea Chetrosul (Pietroiul), com. Rusca, pl. Prutul, jud. Fălciu. Curge pe teritoriul com., de la N. la S .; udă s. Cîrligaţi, şi după ce se uneşte cu pîrîul Rusca şi Nemţeni, trece pe teritoriul com. Ivăneşti, şi, aproape de satul Ivăneşti, unindu-se cu pî­ rîul Sărata, împarte satul în două, formînd şi un iaz mare . în partea de S. a satuluî. Eşind din iaz şi unindu-se cu Pîrîul - Izvoarelor despre com. Lunca, trece prin teritoriul co­ muneî Berezeni şi intră în balta Berezeni.

C h e tr o s u l, deal, face parte din

reşte din pădurea Popeşti, de pe Dealul-Mare, curge prin par­ tea de E. a satuluî Frumuşelele,, com. Păuşeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi, şi se varsă în pîrîul Şacovăţul, la Balta-Ganeî.

C h e tr o s u l, pădure de brad, jud.

C h e tr o s u l, deal, jud. Bacău, pl.

C h e t r o s u l,

CHEZLE.V-SlliTl

lungirea dealuluî Chetrosul. Se întinde de la S. de satul Dumeşti, plasa Fundurile, judeţul Vasluiu. C h e ţ c a n i, cătun, în com. Movi­

li ţa, pl. Şuşiţa, jud. Putna. A re o populaţie de 185 su­ flete, carî locuesc în 3$ case. C h e z le n -S îr tî, deal, în judeţul

Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comuneî rurale CaraBacî. Se desface din dealul Cuciuc-Ceşme-Bair; se îndreaptă spre E., într'o direcţie generală de la N.-V. spre S.-E., printre văile Iomer-Iutlu-Bei la N. şi Cara-Bacî la S., brăzdînd par-

CHIAJNA

tea meridională a plăşeî şi cea vestică a comuneî. Se ridică pănă la o înălţime de 130 m., dominînd văile de maî sus, va­ lea Capulac-Culac, satele Cher­ tic-Punar, Cara-Bacî şi Caugagi, drumurile care unesc aceste sate şi drumul Cara-Bacî-Capadin, carî îî întretae în diferite direcţiuni muchea luî. Este aco­ perit cu fîneţe şi semănături. Chiajna, com. rur., pl. Znagovul, jud. Ilfov, situată la V . de Bu­ cureşti, lîngă rîul Dîmboviţa şi şoseaua judeţeană Bucureşti-Pi­ teşti, între Bucureşti şi forturi, la 9 kil. depărtare de capitală. Stă în legătură cu com. Roşul prin o şosea vecinală. Se compune din satele : Chiaj­ na, Dudul, Giuleşti şi Rudeni, cu o populaţie de 2313 locui­ torî, carî trăiesc în 492 case. Se întinde pe o suprafaţă de 2992 hect. Propietarii su n t:A d ­ ministraţia Seminarului Nifon Mitropolitul, d-1 B. M. Missir şi d-na Elena Izvoranu, afl 1482 hect. şi locuitoriî 1440 hect. Pro­ prietarii cultivă 1382 hect. (80 islaz, restul vie şi pădure). L o ­ cuitoriî cultivă 1028 hect., res­ tul este izlaz şi vie. Sunt 466 contribuabili. Budgetul comuneî este de 10089 leî la veniturî şi de 7499 leî la cheltuelî. In comună sunt: 4 bisericî, în fie care cătun cîte una, 2 şcoale mixte; 1 moară cu aburi; 2 mori cu apă; 1 povarnă; 2 zalhanale; 2 maşini de treerat cu aburi; 3 heleştaie; 2 poduri stătătoare. Numărul vitelor marî e de 1622 (181 caî şi epe, 11 armă­ sari, 485 boî, 221 vacî şi viţel, 13 tauri, 361 bivoli şi 350 bivo­ liţe) şi al celor micî de 1920 (6 capre, 147 porcî şi 1767 oî). Dintre locuitorî, 492 sunt plu­ gari, 20 afl diferite profesiuni.

359

Locuitoriî afl 381 pluguri: 368 cu boî şi 13 cu caî; 402 care şi căruţe: 384 cu bol şi 18 cu caî. Comerciul se face în 17 cir­ ciume. Locuitoriî sunt în mare maioritate Bulgari. C h ia jn a , sat, face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Zna­ govul, jud. Ilfov. Este situat la V . de Bucureşti, între rîul Dîm­ boviţa şi şoseaua judeţeană Bu­ cureşti-Piteşti. Aci este reşe­ dinţa primăriei. Are o suprafaţă de 1346 hect. şi o populaţie de 1138 locuitorî, în majoritate Bulgari. Din tot teritoriul satului, Administraţia Seminarului Nifon Mitropolitul are 600 hect. şi locuitoriî 746 hect. Administraţia Seminarului cultivă 574 hect. (15 islaz, 8 pădure, 3 vie). Locuitoriî cul­ tivă 596 hect., rezervînd 150 hect. pentru izlaz. A ci se fabrică, diferite brînzeturî. Are o biserică cu hramul Sf. Niculae, deservită de 3 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 13 elevî şi eleve, cu întreţinerea căreia statul şi comuna cheltueşte 1705 leî. In acest sat se află: 1 moară cu apă; 1 povarnă; 1 zalhana; 3 heleştaie; 1 pod stătător. Co­ merciul se face de 8 cîrciumarî. Numărul vitelor marî e de 925 şi al celor micî de 268. Acest sat s’a înfiinţat, pe la 1828, de către emigraţi Bulgari. C h iajn a, fort, în jurul Bucureş­ tilor. C h iala, movilă, jud. Brăila, la 3 xji kil. spre S. - V. de satul Slujitori-Alboteşti, aproape de hotarul comuneî Dudescul.

C i l K l i IC.\

C h ia lă ( M ă g u r a -) , măgură,

la S.-V. comuneî Adămeşti, jud. Teleorman.

C h ic e n i, mahala, din com. rur.

Foleşti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vîlcea, în partea de N. a co­ muneî, pe linia Băbeni-Horezul. Copiii în vîrstă de şcoală ur­ mează la şcoala din mahalaua Dosul, care este la 1 kil. de­ părtare. C h ic e r a , cătun, în comuna Cru-

cea-d.-s., pl. Zăbrăuţul, judeţul Putna. A re o populaţie de 819 su­ flete, carî locuesc în 207 case. A re o biserică parohială, cu hramul S-ţii Voevozi. C h ic e r a , sat, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Stăniţa, spre S.-E. de satul Stăniţa şi la o depărtare de 2 kil. de el. Este aşezat pe un platofl înalt. Are 41 capî de familie, cu 199 su­ flete, din carî 42 contribuabili. Locuesc în 55 case. Sunt 155 capete de vite marî. C h ic e r a ,- sat, face parte din co­

muna Motoşeni, jud. Tecucifl. E situat pe dealul cu acelaşî nume. A re o populaţie de 80 capî de familie, cu 322 suflete. E departe de reşedinţa com. de 3 kil. şi 300 m., spre E. Se desparte de satul Burlugul prin Valea-Moişoaieî safl RîpaBorseî. Teritoriul satuluî are o su­ prafaţă de 630 hect. Locuitoriî sunt toţi foşti clă­ caşî. A icî se află o biserică, zidită de locuitori în anul 1840, de­ servită de 1 preot şi t cîntăreţ. Copiii se duc la şcoala din Mo­ toşeni, la o distanţă de 3 kil.

Cherica,

v î r f de d eal,

jud. Ba-

360

C H IC E R A

cău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Lun­ cani, pe teritoriul satiluî Lun­ cani, unde îşî are obîrşia pî­ rîiaşul Drăcosul. C h ic e r a , deal,

pe teritoriul co­ muneî Crucea-d.-s., pl. Gîrlele, jud. Putna. E situat pe malul stîng al pîrîuluî Hăulita. deal, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Pînceşti, spre E. de satul Pînceşti.

C h ic e r a ,

C h ic e r a , deal înalt, în jud. Neam­

ţu, pl. Piatra-Muntele, com. Do­ breni şi Roman, pl. Moldova, com. Tupilaţi, spre S. de satul Tupilaţi.

E., în partea despre S a com. Tomeşti, pl. Codrul, jud. Iaşi. Creasta acestuî deal face hota­ rul cu com. Poeni. Pe toată în­ tinderea luî formează şase pis­ curi înalte : Logofeteasa, Glo­ dul, Ochiana, Paraleul, Crucişoara şi Stînca, pisc cu care se sfîrşeşte spre E. Ambele luî coaste sunt acoperite cu păduri, şi cu multe viî şi livezî. deal ascuţit, în com. Mogoşeşti, pl. Stavnicul, jude­ ţul Iaşi, care unit cu dealul Ru­ gina, se întinde pănă în apa Stavnicul. Este acoperit cu pă­ durî marî.

C h ic e r e a ,

CIHCHILAIA

jud. Neamţu, în capătul despre N. a satuluî Ghigoeşti, către ho­ tarul com. Şerbeşti despre Dragomireşti. parte din pădurea moşiei Stolniceni-Prăjeseul, jud. S îceava.

C h ic e r e a ,

C h ic e r e a , pîrîil, jud. Iaşi. Izvoreşte

de sub dealul Păunul. Curge prin­ tre dealurile: Chicerea şi Isac şi se varsă în dreapta pîrîuluî Tătarca. vale, jud. Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-j., com. Bărsăneşti, de lîngă pădurea cu acelaşî nume.

C h ic e r e a ,

C h ic e r e a , deal, jud. Suceava, a­ C h ic e r a , deal, spre S. de satul

Matca, pl. Nicoreşti, jud. T e­ cuciu. Străbate pădurea cu ace­ laşî nume. C h ic e r a , pădure foioasă, jud. Ba­

cău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Lun­ cani, cu o întindere de 83 hect. C h ic e r e a , sat, com. Tomeşti, pl.

Codrul, jud. Iaşi. A re o popu­ laţie de 45 familii, cu 229 sufl. Numărul vitelor e de 219 ca­ pete, din carî: 122 vite marî cornute, 50 oî, 17 caî şi 40 rî­ mătorî. C h ic e r e a , v îr f de deal, jud. Ba­

cău, pl. Siretul-d.-j., com. T ă­ maşi, lîngă satul Tămaşi. deal, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul co­ muneî Boşoteni.

C h ic e r e a ,

C h ic e r e a , v îrf de deal, jud. Ba­

cău, plasa Tazlăul-d.-s., de pe dreapta Bistriţei, dintre comu­ nele Luncani şi Gîrleni. deal, se întinde din pîrîul Chicerea, de la V . spre

coperit de pădure de fag, pe moşia Stolniceni-Costandache.

C h ic e r e l ( D e a lu l- ) , deal, situat

în raionul com. Matca, plasa Nicoreşti, jud. Tecucifl.

C h ic e r e a , piscul principal al şi­

rului de deal, ce se întinde de la N. spre S. prin com. Zăpodeni, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu, şi pe care e aşezat şi satul Zăpodeni. Din acest şir se desfac maî multe ramificări, şi anume: în partea despre V . sunt: Dealul-Satuluî, ce se termină în va­ lea numită Rohna, pe care deal se zice că ar fi avut existenţă satul Zăpodia; Taula şi Drăgana, carî pleacă din mijlocul satuluî Zăpodeni, formînd un platofl ce se întinde sub nu mi­ rele: Ganul şi Mehadia, după numele fostuluî sat. Apoî Boloaia, care se termină în şesul Bîrladuluî cu numele de Turca, la locul numit Capul-Dealuluî. Spre E. se prelungesc două şi­ ruri cu numele comun de Dealul-Satuluî.

C h ic e r n a , deal, în jud. Tutova,

pl. Tutova, com. Cîrjăoani, spre S.-V. de satul Cîrjăoani. C h ic e r u l, munte, la hotarul Tran­

silvanie!, jud. Neamţu, situat între muntele Curmătura-Pînteculuî şi Făgeţelul, de care se desparte prin pîraiele Bistriţa, Piatra şi Frînturile. Se maî nu­ meşte şi Culmea-Chicsereî. C h ie lu lu l ( I z v o r u l- ) , izvor, în

jud. Buzăfl, com. Ruşiavăţul, căt. Păliciul. începe din muntele Ursoaia şi se scurge în rîul Buzăfl, lîngă Sarea - luî - Buzăfl, fâcînd tot de o dată hotar des­ pre com. Pîrscovul. C h ic h ila ia , munte, în jud. Buzăfl,

plasa Tazlăul-d.-j., de pe terito­ riul com. Bărsăneşti.

com. Pănătăul, căt. Sibiciul-d.-j., ramificaţie din muntele Pănătăul, care merge pînă în vîrful munteluî Begul şi face hotar despre Sibiciul-d.-s.

C h ic e r e a , pădure de mesteacăn!,

C h ic h il a ia - G o ş a , pădure, în jud.

C h ic e r e a , pădure, judeţul Bacău,

C h ic e r e a ,

361

r m C H IL Â L E I (IZVO RU L-)

B'izău, com. Sibiciul d. s. A re 50 hect., din care 10 moşneneştî. Chichilălei (I z v o r u l- ), izvor, în jud. Buzăfi, com. Pănătăul; în­ cepe din muntele Chicliilaia şi se scurge în rîul Buzăul. Chichilăul, munte, judeţul Bacău, plasa Trotuşul, comuna TîrgulTrotuşul, din dreapta rîuluî T ro­ tuşul. Chichilăul, munte, în jud. Buzău, com. Mlăjetul, căt. Valea-Lupuluî, continuaţie din Vîrful-Lazului. E acoperit de pădure. Chichilei (V îrfu l-), colină, în jud. Buzău, com. Pătîrlagele; începe din Vîrful-Cetăţelel şi continuă pînă în Vîrful-Muscelulul. Chichinetele, zis de I z la z , in­ sulă, în Dunăre, aproape de gura Oltuluî şi de com. Izlaz, din plasa Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi. Are vre-o 65 pogoane de pădure. Chichinetele, insulă, în Dunăre, depinde de com. Orlea, plasa Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi. Are o pădure de 80 hect. Chichinetele-M ic, insulă, în Du­ năre, plasa Cîmpul, jud. Dolj, în faţa oraşuluî Calafat. Chichineţul, com. rur., pl. Călmăţuiului, jud. Brăila, situată pe şes, la S.-V. de un lac fără nume şi care seacă în timpul vereî. Se învecineşte la E. cu com. Roşiori, la S.-E. cu com. Colţea, la S. cu com. Brăteşti din judeţul Ialomiţa şi la S.-V. cu cătunul Chioibăşeşti. A re o populaţie de 259 capi de fami­ lie, cu 1043 suflete, din cari 183 contribuabili. Ştiu carte 83 de locuitorî. 67170. M n t ih Diefiovat G c n p r a H t o !

/

Budgetul com. e de 4600 leî, la veniturî şi de 4453 lei, la cheltuelî. Săteni împroprietăriţî sunt 184, din 1864 şi neîmproprietăriţî 12. Vite cornute sunt 1198 (528 boi, 473 vaci, 30 taurî şi 162 viţei), caî 664, oi 2305, rîmătorî 432 şi capre 10. Suprafaţa comuneî este de S103 hect., compusă din moşiile: Chichineţul şi Chioibăşeşti, din carî: 4903 hect. arabile, 571 hect. izlaz şi 45 hect. fîneţe. A re o şcoală şi o biserică, în satul Chichineţul. Drumurî: la comuna Ciocile, spre N.-V., 3 kil.; la Colţea, spre N., pe lîngă movila Colţea, 6 k il.; la com. Roşiori, pe la Puţul-luî-Nicolae-Chiţoiul, 9 kil.; la com. Iazul, din jud. Ialomiţa, spre E. pe la movila Marcului; la căt. Chioibăşeşti, spre S. Dis­ tanţa de la Chichineţul la Bră­ ila este de 77 kil. C h ich in e ţu l, sat, în jud. Brăila; e situat în partea de V . a com. cu acelaşî nume, la 78 kil. spre S.-V. de oraşul Brăila. Satul e înfiinţat la 1807. Este aşezat pe malul de N. al lacului Chichi­ neţul. Vatra satuluî e de 52 hect.; sunt 143 case, din carî 4 cîr­ ciumî. Are o şcoală mixtă, înfiinţată la 1858, întreţinută de judeţ şi de comună; e frecuentată de 44 elevi. In sat este o biserică zidită de fostul proprietar Sorescu, la 1842 *, e deservită de 1 preot, 1 dascăl şi 1 paracliser. Populaţia satuluî este de 165 capî de familie, cu 670 locui­ torî, din carî 336 bărbaţî şi 334 femeî. Ştiu carte numaî 65 lo­ cuitori. Vite sunt: 431 caî, 79° vite marî cornute, 1390 oî, 10 capre şi 280 rîmătorî.

CHICIOARA

C h ic h in e ţu l, iezer, jud. Brăila, între canalul Cremenea şi V îl­ ciul, unit cu Cremenea din pri­ valul cu acelaşî nume, din co­ muna Stăncuţa. C h ic h in e ţu l, lac, judeţul Brăila, între satul Chichineţul şi Chioi­ băşeşti. Se zice că la coada luî despre V., a fost un izvor mare, dar care a fost astupat, pentru că inunda localităţile. C h ic h in e ţu l, moşie, jud, Brăila, pendinte de comuna cu acelaşî nume. E proprietatea moştenito­ rilor G. San-Marin. A re o în­ tindere de 1643 hect., cu un venit de 22000 leî anual. C h ic h in e ţu l-d e -O lt, insulă, la gura Oltuluî, jud. Teleorman, la o depărtare ca de 200 m. de unde se varsă acest rîu în Du­ năre. C h ic h in e ţu l-d e -Z im n ic e a , jud. Teleorman, punct, unde se in­ stalează adesea debarcaderul va­ poarelor companiei austriace de navigaţiune pe Dunăre, cînd sunt apele revărsate. Este la o de­ părtare de 3 kil. de oraş, în susul Dunărei. A ci e şi pichet, pentru paza frontierei. C h ic h o rliţa , munte, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., d’a stînga Tazlăuluî-Mare, din com. TîrgulValea-Rea. C h icila , deal, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-j., com. Tîrgul-ValeaRea, de pe teritoriul satuluî Bălăneasa. C h icio aia , vîlcea, formată pe te­ ritoriul com. Văleni, plasa Şer­ băneşti, judeţul Olt. Dă în rîul Vedea. C h ic io a r a , sat, plasa Jiul-d. s.,

46

C H IC IO A R A

com. Floreşti, jud. Dolj, legat printr’o şosea cu cătunul de re­ şedinţă, Floreşti. Are 203 su­ flete, 100 bărbaţî şi 103 femeî. Locuesc în 49 case. Copiiî din sat urmează la şcoală mixtă din satul Floreşti, ce este la 3 kil. depărtare. In anul şcolar 1892­ 93, şcoala a fost frecuentată de 8 băeţî. In vîrstă de şcoala sunt 38 copiî (21 băeţî şi 17 fete). Ştiu carte 10 loc. în jud. Bu­ zău, com. Pîrscovul, ramificaţie din muntele Pănătăul, care se termină la dreapta SărăţeluluîBălăneşti şi în faţa căt. Trestia.

C h ic io a r a ,

C H IC IO R U L (P ICIO R U L-) M lND RULUI

312

colină ,

C h ic io a r a , deal, în pl. Jiul-d.-s. şi

plasa Amaradia, judeţul Dolj; desparte rîul Amaradia de rîul Jiul.

C h ic io a r a ,

pădure

particulară,

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Floreşti; în întindere de 750 hect., pe moşia d-luî N. Mandrea. Esenţe : cer, fag, gîrniţă şi ste­ jar ; acesta din urmă predomină. sat, face parte din com. rur. Păuseşti-Măglaşî, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. Are o po­ pulaţie de 460 locuitorî (235 bărbaţî şi 225 femeî). A ci e o biserică fondată la 1780 de Diaconul Ioan Ţeveleî şi soţia sa Maria şi de Diaconul Ioan Şerban cu soţia sa Dobra.

C h ic io a r a ,

C h ic io a r a , coastă, jud.

Gorj, în partea de N.-E. a cătunului Urseţei din comuna Slobozia, jud. Gorj. Pe dînsa se află viile lo’ cuitorilor.

C h ic io a r a , deal, jud. Gorj, com. C h ic io a r a , deal, la extremitatea

despre V . a comuneî Bozieni, pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. A re o înălţime de 295 metri. Pantele sale sunt de o inclinatiune tărăgănată (mică), prezentînd în formaţiunea lor, stra­ turi groase de prundişurî. T e­ renul săfl este acoperit cu pă­ duri întrerupte pe alocurea de poene cultivabile. C h ic io a r a , izla z, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., com, Floreşti.

Schela; situat în partea despre N.-E. a comuneî. Vîrful acestui deal e acoperit de pădure de fag. C h ic io a r a , deal, situat în centrul

comuneî Peşteană, pl. Ocolul, jud. G o rj; se prelungeşte spre V ., pe o întindere de 2 kil. şi intră în hotarul Mehedinţi, la punctul Tarniţa. Pe acest deal se află pădure. Este proprieta­ tea locuitorilor din com. Peşteana.

în jud. Buzău, com. Grăjdana, căt. Izvoranul; ese din Predealul-Buzăuluî, de la Fîntîna-Rece, şi se ascunde în nisip. In timp de ploaie a­ junge în rîul Nişcovul.

C h ic io r a , izvor,

C h ic io r a , lac, jud. Buzăfl, în oo-

muna Grăjdana, căt. Izvoranul. C h ic io r a , m al, la V . de comuna

Văleni, pl. Argeşelul, judeţul Muscel. D'aci izvoreşte vîlcelul Brăduleţul. pl. Dîmboviţa, jud. Muscel; constitue de la Pă­ puşa şirul despărţitor între apa Argeşeluluî şi Rîul-Tîrguluî, îm­ preună cu munţii Grădişteanul, Găinaţul-Mare, Găinaţul-Mic,Dobriaşul - M are, Dobriaşul - Mic, Strimtul, Clăbucetul, Coasta-Mănăstireî-Nămăeşti, Dealul-Şelarilor, Dealul-Cuculuî şi dealul Măţăul.

C h ic io r a , munte,

C h ic io ru l-C ru c e i(P icio ru l-C ru ce i), deal, în c. Gîrcina, pl. PiatraMuntele, jud. Neamţu ; se deta­ şează din ramura munţilor Cozia. C h ic io r u l - C r u c e i, (P ic io ru l C r u c e i), p îrîia ş, în com. Gîr­

cina, pl. Piatra-Muntele, judeţul Neamţu; izvoreşte din dealul cu acelaşî nume, ram. Cozleî, şi se varsă în pîrîul Cuejdul.

C h ic io a r a , moşie particulară, ju­

C h ic io a r a , deal, situat la V . de

deţul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floreşti, satul Chicioara; e în în­ tindere de aproximativ 600 po­ goane pămînt arabil. Se găseşte pe dinsa şi pădure. Aparţine d luî N. Mandrea.

Arjoci şi în marginea cătunului Arjoci, plaiul Vulcan, judeţul Gorj. Are forma uneî piramide cu o suprafaţă de 25 hect. Pe dînsul sunt viî, prunî şi locuri arabile. E proprietatea locuito­ rilor cătunului Arjoci.

C h ic io r u l - M în d r u lu l, (Picio -

în depărtare de 1 2 kil. de com. Păuşeşti-Măglaşî, plasa Cozia, judeţul V îl­ cea.

deal, în co­ muna Gîrcina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu; situat în prelun­ girea ramureî Muncelul spre obîrşia pîrîiaşuluî Cuejdul.

C h ic io a r a , munte, în jud. R.-Să­

rat, pl. Oraşului, com Andreaşi; se desface din dealul Păpălog şi brăzdează Nordul com. Andreaşi şi Vestul mm. Broşteni.

C h ic io r u l-lu i-S fîr d e a ,

Neamţu, la hotarul Transilvaniei, spre marginea jud. Suceava; si­ tuat între muntele Preluca-Ursuluî şi muntele Piatra-Roşie-

r u l-M în d r u lu i) ,

C h ic io r a ,

deal,

(Picio-

r u l-lu i-S fir d e a ) , munte, jude-

C H IC IO R U L

(P ICIO R U L-) S A H A S T R U L U I

C h icio ru l-S ăh astru lu i, ( P ic io ru l-S ăh astru lu i). (V. Săhastrul, munte, jud. Neamţu).

Chiciorul-Vînăt,

( P i c i o r u l - Vî-

năt), munte, lîngă satul Buhal­ niţa, com. cu aceeaşi numire, plasa Piatra - Muntele, judeţul Neamţu. Chiciorul-V în ăt, ( P i c i o r u l - V î năt), pîrîiaş; izvoreşte din mun­ tele cu acelaşî nume, în com. Buhalniţa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu; se varsă pe part a stîngă a rîuluî Bistriţa. Chicira, colină, în jud. Buzău, com. şi căt. Mînzăleşti. E aco­ perită de izlaz. Chicira, moşie, în jud. Buzău, com. şi căt. Mînzăleşti; sfoară ca de 27 hect. încorporată cu moşia Valea-Pereî. Chicira, plaiu, face parte din co­

muna Cărpinişul, jud. G o rj; în­ cepe din muntele Plăsala şi se termină la marginea de S. a satuluî. Chiciul, sau Z ă t o a c a , braţ mic al Dunărei, jud. Tulcea; des­ parte ostrovul sau insula Chi­ ciul, de uscatul Dobrogeî, sau în special de grindul Zătoaceî. Se desface din Dunăre, ceva maî jos de satul Azaclîul; se îndreaptă spre E .; avînd o di­ recţiune generală de la S.-V. spre N.-E.; trece pe la V . de satul Azaclîul, udîndu-1 puţin, şi după un curs de 5 kil., în care timp desparte ostrovul Chi­ ciul de grindul Zătoaca, se a­ runcă iar în Dunăre lîngă mo­ vila Zătoaca, la hotarul între com. Pisica şi căt. său Azacliul. Une-orî el seacă, şi atuncî ostrovul Chiciul comunică cu uscatul.

363

C h iciu l, ostrov, în Dunăre, apar­ ţinînd judeţului Tulcea, plasa Măcinul, comuna Pisica, cătu­ nul Azaclîul. E situată în par­ tea nord-vestică a plăşeî şi cea vestică a comuneî. Are forma lunguiaţă, începînd de aproape de la Gura-Siretului, se îndreap­ tă spre N.-E. pănă la movila Zătoaca, aflîndu-se în faţa ora­ şuluî Galaţi, şi a cătunului Azaclîul. Braţul, care o desparte de uscatul Azaclîului, se numeşte gîrla Zătoaca sau Chiciul. Are vre-o 40 hect. întindere, şi este acoperită cu tufărişuri. C h iciu l, insulă, în Dunăre, în ju­ deţul Constanţa, pl. Hîrşova, pe teritoriul comunei urbane Hîr­ şova; situată în partea vestică a plăşeî şi a comunei. Ea. este mai mult o prelungire a insulei numită Gîsca-Mare, de care în timpul apelor ridicate este des­ părţită printr’un canal numit Zatonul-Hazan-Bei. Insula GîscaMare ţine de jud. Ialomiţa. Os­ trovul Chiciuc are forma trapezică neregulată, cu 2 kil. lungime, pe 1 1/a lăţime, avînd o întindere totală de 200 hect., neproduc­ tivă şi fiind acoperită cu pădure întinsă de sălcii. Braţul, care o desparte de ma­ lul dunărean al Hîrşovei, este adînc de 12 m. şi deci navigabil, pe cînd braţul ce o desparte de malul ialomiţean este maî lat, dar impropriu navigaţiuneî. C h iciu l, insulă, în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, spre S. de oraşul Călăraşi, este situată între Du­ năre, Borcea şi lacul Călăraşi. Se dă numirea de Chiciul, cu deosebire, părţei ce mărgineşte Dunărea şi unde se fac încăr­ cări de cereale, cînd Borcea este mică, din care cauză vasele plu­ titoare nu pot intra în portul Călăraşi. Pe această insulă, în

C H IC IU R A

dreptul cetăţii Silistra, din Bul­ garia, se află urmele a două re­ dute, construite de Turci pen­ tru apărarea Silistreî. Aceste redute au fost ocupate de Ruşî, în .1828, de unde au bombar­ dat cetatea. Intre cele două re­ dute este locul numit Capul-Po duluî, unde era capul podului, ce Turcii construiră, în războa­ iele ce aveau cu Ruşii, între Si­ listra şi această insulă. C h iciu l, pădure, jud. Ialomiţa, în insula cu acelaşi nume. Are 50 hectare pădure cu plopi şi salcie. C h iciu l, pichet defrontieră, jud. Ialomiţa, în insulă cu acelaşî nume, pe malul Dunărei, în faţa Silistreî. C h ic iu l - I a z u lu i, pădure,

jud. Brăila, de la gura Şiretului; se mărgineşte în toate părţile cu Dunărea. Are 2 hect. Princi­ pala esenţă e salcia.

C h ic iu l- lu i- P o p a - V a s i le , pădu­

re de salcie, jud. Brăila, situată pe ţărmul drept al Dunărei, în faţa Brăilei. Se mărgineşte în toate părţile cu Dunărea. Su­ prafaţa ei e de 1 1 2 hect. pădure de salcie, jud. Brăila. Se mărgi­ neşte la S.-E. cu Dunărea-Vechie, la N.-V. cu veriga Măcinuluî. Suprafaţa e de 80 hect.

C h ic iu l-M ă c in u lu i,

C h ic iu l- M o ld o v e i, pădure, jud.

Brăila. Se mărgineşte la N.-E. cu viile din marginea Brăilei, la V . cu o pădure de pe o mo­ şie particulară şi la S. cu Şi­ retul. Suprafaţa e de 2 hect. deal, pe lîngă satul Rugineni, com. Cavadineşti, pl. Horincea, jud. Covurluiu. Merge

C h ic iu r a ,

364-

C H IC IU R A

C IIIL IA

spre S. şi trece spre E. de com. Rogojeni.

C h ic iu r la , deal, în com. Bîrseşti,

C h ic iu r a , deal, în com. rur. Şo-

C h ic lă u l, deal, în partea de V . a satuluî Brăhăşeşti-d.-s., plasa Zeletinul, jud. Tecuciu. A re o lungime de 9 kil. şi se întinde de la N. spre S. paralel cu Valea-Berheciuluî.

varna-d.-j., plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi. C h ic iu r a , d ea l , în com. rur. Bala-

d.-j., plaiul Cloşani, jud. Mehe­ dinţi. C h ic iu r a , deal, în com. rur. Cer­

naia, pl. Motru-d.-j., jud. Me­ hedinţi. C h ic iu r a , deal , în comuna rurulă

Godeanul, plaiul Cerna, jud. Me­ hedinţi. acoperit cu vil, în partea de N.-E. a comuneî Călineşti,pl. Podgoria, jud. Mus­ cel ; e udat la S. de pîrîul Spoita.

C h ic iu r a ,

deal,

în jud. R.-Să­ rat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Mărgăriteşti. E acoperită cu pădurî.

C h ic iu r a ,

moşie,

pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

C h ic lă u l, deal, se întinde la N. com. Tăcuta, pl. Mijloc, jud. Vasluiu. C h iclă u l, vale, ce se întinde în partea de N. a com, Tăcuta, pl. Mijloc, jud. Vasluiu. C h ic lu iu l, d ea l, o ramificare a dealuluî Bordea, din comuna Mogoşeşti, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, pe teritoriul satuluî Mînjeşti. C h iclu iu l, deal. (Vezî DealulMare, com. Voineşti, pl. Stav­ nicul, jud. Iaşi). C h ic c r a lu l, deal, în cuprinsul co­

C h ic iu r a , pîrîu, în jud. R.-Sărat,

pl. Rîmnicul-d.-s.; izvoreşte din Dealul-Cîlnăuluî, udă partea de E. a com. Mărgăriteşti, trece prin cătunul Ştubeiul, şi după un curs de 5 kil., merge de se aruncă în Cîlnăul, pe partea dreaptă a lui.

muneî Floreşti, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s. E o prelungire a dea­ luluî Icleanul. C h ic s e r e i, p icior de munte, nu­

mit şi Chicerul. (Vezî Chicerul, munte, jud. Neamţu). C h ic u ş a . (Vezî Fîstîca, deal, jud.

C h ic iu r e a n u l, fin tîn ă şi loc izo­

în com. Modoia, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea.

Vasluifl).

lat,

parte din com. rur. Măneciul-Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Este si­ tuat pe Dealul-Chiciurenilor şi are o populaţiune de 120 lo­ cuitorî, 57 bărbaţî şi 63 femeî.

C hifeni, safl Ş e rişo ru l, deţul Suceava.

sat,

ju­

C h ic iu r e n i, sat, face

din satul ŞarulDorneî, jud. Suceava.

C h ife n i, p a rte

C h ih a ia , eleşteu, în întindere de

un hect., pe teritoriul comuneî Vărsătura, jud. Putna.

C h ic iu r e n i, deal, spre N.-E. de

com. Măneciul-Ungurenî, pl. T e ­ leajenul, jud. Prahova, pe care este situat satul Chiciureni.

C h ih an u l, şes, în com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iaşi. E situat între dealurile: Lunca, V odă şi Za-

nea, din com. Galata. Pe dîn­ sul se face cultură de cereale; este udat de pîrîul Nicolina. C h ild e ş ti. (Vezî

Telejna-d.-s. ş} Butucăria, sate, jud. Vasluiu).

în judeţul Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comuneî rurale EseChioi, Se desface din poalele nordice ale dealurilor CuciucCainargi, de pe teritoriul bul­ găresc al comunei Ese-Chioi. Se întinde spre N. într’o direc­ ţie generală de la S, spre N., prin teritoriul bulgăresc, intră în Dobrogea romînă la 2 kil. spre V . de pichetul No. 10, brăz­ dînd partea sudică a plăşeî şi cea estică a comuneî, mergînd printre dealurile Tiumbet-Bair şl Bei-Ozman-Bair. Abia intră în judeţul Constanţa şi se uneşte cu valea Punar - Osman - Ceair, şi formează valea Begene-Ceair. Malurile sale sunt acoperite în mare parte cu pădurî.

C h ile g e - C e a ir , vale,

C h ilia , ostrov, în delta Dunărei,

în partea nordică a judeţului Tulcea şi a plăşeî Tulcea şi Sulina, coprinsă între braţele Chilia şi Sulina. A re o suprafaţă de 2100 kil. p. (210000 hect.) Are forma a 2 trapeze neregulate supra­ puse. Şi-a luat numele de la oraşul Chilia. Solul este un întins şes, format de aluviuni, avînd în partea nordică şi cea estică, precum şi pe malul drept al Chiliei şi pe cel stîng al Salinei, făşiî de pămînt ridi­ cat, ce poartă numele de grin­ duri. A şa sunt grindurile: Chilia, Letea, Periprava, Pardina, Stipocul, etc. Este străbătut în toate părţile de gîrle. Cele mal însemnate su n t: Şoruli, Pardina, Pătlăgeanca, Ciobanul, IacobSuhat, Aliboca-Suhat şi Lopatna. Numărul lor ajunge la 80, La-

CH ILIA

curî sunt 55, din carî maî în­ semnate sunt; Roşul, Saona, Ghido, Siminoca, Siderul, Co­ vaciul, Hontul I, Hontul II, Pentilicul, Pentiliciul, Costin, Tăta­ rul, Tătanul, Bisagi, Matiţa, Babina, Velichi-Merhei, Bodaproste, Fortuna, cel maî mare (600 hect.) In ostrov sunt aşezate: oraşul Chilia, şi satele: Letea, Satul-Nou I, Satul • Nou al II, Sfistofcul, Periprava, Pardina, Ciatal-Chioi, Pătlăgeanca, Solgenul. Maî tot pămîntul este acoperit cu stufăriî întinse; ele ocupă maî mult de cît jumăta­ tea ostrovuluî. Chilia, com. rur., pl. Vedea-d.-s., judeţul Olt; e compusă din 4 cătune: Chilia, Teleşmani, Pă­ cală şi Lereşti-Pelcanî. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Vedea; la 52 kil. departe de capitala judeţuluî şi la S kil. de reşedinţa plăşeî. Are o populaţie de 1213 lo­ cuitori; 280 eapî de familie, din cari 244 contribuabili. L o ­ cuesc în 285 case. In comună sunt 3 bisericî, la Chilia, Teleşmani şi Păcala; ele sunt deservite de 2 preoţi. Locuitorii sunt moşneni, El au: 31 cai şi epe, 404 boi, 3 12 vacî, 50 capre, 3000 oî, 305 porci. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 1000 hect. Şcoala există în comună de 30 ani. Clădirea e proprietatea comuneî. Ştiu carte 390 bărbaţi şi 2 femeî. Şcoala se frecuentă de 53 elevi din numărul de 147 în vîrstă de şcoală. Cu în­ treţinerea şcoaleî, statul cheltu­ eşte anual 1842 leî. Dealurile Vedea, coprinse în­ tre rîurile Vedea şi Cioraca, spre E., şi dealul din dreapta Vedei, sunt acoperite cu pomi roditori, iar coastele acoperite cu tufiş.

365

Stupî de albine sunt 152. Comerciul se face de I cîrciumar. Budgetul comuneî este de 2805.20 leî atît la veniturî cît şi la cheltuelî. Comuna e brăzdată de şo­ seaua care vine de la ValeaMare, din judeţul Argeş, prin cătunul Lereşti-Pelcani-Chilia, la Făgeţelul; de şoseaua Topana, prin Păcala, la Făgeţelul; de şoseaua Făgeţelul-Chilia şi de şoseaua Chilia-Gura-Boului. Dealuri în raionul comuneî sunt: Dealurile-Vedeî, coprinse între rîul Vedea şi Ciorîca; dea­ lul din dreapta V ed ei; dealul dintre pîrîul Ciorîca şi ValeaAdîncăţelei şi dealulTeleşmani, coprins între Vedea şi valea Făgeţelul. Com. e udată de rîul Vedea, de la N. la S., de pîrîul Făge­ ţelul, Adîncăţeaua şi Ciorîca. Se mărgineşte la N. cu com. Tutana, şi judeţul Argeş, la S. cu comuna Făgeţelul, la E. cu com. Govora şi Gura-Boului şi la V . cu com. Păroşi. Despre înfiinţarea comuneî Chilia, bătrînii spun că este vr’o IOO de ani şi mal bine. C h ilia, sat, face parte din com. rur. cu acelaşî nume, plasa V e ­ dea-d.-s., jud. Olt. Are o popu­ laţie de 526 locuitorî. A ci e o biserică zidită din temelie la anul 1830, şi reparată la anul 1845. C h ilia, sat, din com. Ivăneşti, plasa Racova, jud. Vasluiu, în partea de N.-V. a satuluî Huşeni. A re o întindere de 43 hect. şi o populaţie de 12 familiî, cu 57 suflete. In sat este o biserică. Numărul vitelor e de 21 vite marî cornute, 150 oî, 8 caî şi 25 rîmătorî.

C H IL IA

Locuitorî posedă: 15 plugur şi 6 care cu boî. Sunt şi 35 stupî de albine. C h ilia, sat, face parte din com. rur. Oteşani, pl. Horezul, judVîlcea. Are o populaţie de 317 locuitorî (149 bărbaţî şi 168 femei). A ci e o biserică fondată de Codreanu, Călimărea şi alţiî. C h ilia, braţ, în jud. Tulcea, unul din cele treî marî braţe, prin care Dunărea se varsă în Marea-Nea­ gră. Pe toată întinderea sa, face hotarul dintre Dobrogea (Ro­ mînia) şi Basarabia rusească. Se desface din Dunăre, din drep­ tul punctului numit Ciatal, 7 kil. maî sus de Tulcea; se în­ dreaptă maî întîiu spre E., apoî repede în spre Nord şi după două marî cotituri, ajunge în dreptul oraşuluî Ismail, de aci spre S.-E., face un cot şi se îndreaptă spre N.-E., pînă la oraşul Chilia, de aci o ia pu­ ţin spre E. şi apoî se în­ dreaptă spre S .- E ., spre a se deschide în mare. A re o lungime de I i i kil.; e cel maî mare din cele treî braţe, cu o lăr­ gime de 500—700 m. în mediu, şi o adîncime de 7-^-l2 m., iar volumul de apă este de 1 7 / i î 7 din totalul Dunărei. Pe la mijlo­ cul cursului său, se ramifică în o mulţime de braţe maî micî, carî se pot grupa în două mă­ nunchiuri: unul între Ismail şi Chilia, altul între Chilia şi Vîlcovul; tot de o dată şi gura sa are iar maî multe ramuri. Cel d’întîiu, e format din braţele: Chilia, Chitliţchi, Tătanir şi 5 maî mici, coprinzînd între ele insulele: Ostrovul-Tătanir I, Daler I, Dalei II, Tatanir II, Ivăneşti, Tătarschi (aceste aparţin Romînieî), Soloneţul, Catinca, Macinca (aparţinînd Rusiei). A l doilea grup este format din bra-

C H IL IA

ţele Chilia, Ceruofca, Babinof, Solomonof şi Stipevoc, coprinzînd între ele insulele Mesliul, Cernoiul (aparţinînd Romînieî), Iarmacov (aparţinînd Rusie!). In fine şi gura sa are maî multe braţe, carî sunt: Aceacovschi, Serednai, Novai, Stambul, Cubanschoi, Ostovcina, Stari-Stambul (avînd şi el alte 4 maî micî), Popina, Zalivi-Baba-Hasan; cuprinzînd între ele insulele: Po­ pina I , Popina II (aparţinînd Romînieî), Aceacovschi, Stam­ bul, Cuban, Ostovcina (apar­ ţinînd Rusieî). Din ele pleacă maî multe gîrle, carî străbat în­ tinsele stufăriî; aşa este Şondul, ce se deschide tot în Sulina; Pardina, Sulimanca şi SulimancaŞesca, care se deschid tot în Chi­ lia. Apoî o mulţime de lacuri, for­ mate de Chilia, sunt alimentate de ea în revărsările sale, sau se scurg într’însa; aşa avem lacu­ rile: Roşul, Covaciul, Honţul, Costinul, Tătarul. Intre Chilia şi Sulina, se întinde Ostrovul-Chilia. Braţul Chilia, are pe malul drept o fîşie de pămînt, ce se ridică d’asupra malului şi e aco­ perită cu păşunî şi puţine locuri arabile. Pe această fîşie se gă­ sesc: oraşul Chilia-Vechie, com. Satul-Nou, cătunele Periprava, Ciatal-Chioi, Pătlăgeanca, unite toate printr’un drum comunal, paralele mergînd cu Chilia, adese­ ori impracticabil, din cauza inun­ dărilor Chiliei, remînînd de multe orî ca comunicaţia să se facă maî mult pe apă de cît pe uscat. Jumătate din braţul Chilia, a­ parţine Rusieî, care a căutat să facă navigabil braţul Chilia; dar debitul de abviunî fiind prea m arî, lucrările Rusieî pentru destuparea celor 12 guri ale braţului, au fost zădărnicite. Totuşî, vapoare micî, avînd toate pavilionul rusesc, urcă cursul său şi intră în Dunărea-Mare

CH ILIA

366

şi apoî merg la Galaţi sau pe Prut în sus. C h ilia, schit. (V. Chilia, comună rurală, jud. Olt). C h ilia, deal, jud. Bacău, pl. T az­ lăul-d.-j., pe teritoriul com. Băr­ săneşti, C h ilia , deal, pe hotarul despre jud. Suceava a comuneî Cot­ nari, pl. Bahluiu, jud. Iaşi. Se întinde de la N. la S. şi este acoperit cu pădurî. Pe podişul acestuî deal se află şi astăzî urmele unei livezî cu puţini pomi roditori. C h ilia, pisc, pe culmea de deal ce se lasă din creasta Carpa­ ţilor, printre gîrlele Drajna şi Ogretinul, com. Drajna-d.-s., plaiul Teleajenul, jud. Prahova. C h ilia, deal, situat în raionul co­ muneî Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciu. Pe acest deal se află situat satul Lichitişeni. C h ilia, deal , în raionul com. Chi­ lia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care se cultivă 2 hect. vie. C h ilia, deal , la 10 kil. spre N.-V. de vatra satuluî Călineşti, pla­ iul Cozia, jud. Vîlcea. C h ilia, m ovilă şi punct trigono­ metric de observaţie de rangul I, în jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneî urbane Chilia-Vechie. E situatâîn partea nordică a plăşeî şi cea centrală a comuneî, pe grindul Chilia, la 7 kil. spre S. de oraşul Chilia, lingă drum îl comunal Mahmudia-Chilia. Are o înălţime de 73.5 m.; e punct strategic impor­ tant, dominînd asupra întregu­ lui grind al Chiliei. Este aco­ perită cu fîneţe şi păşunî.

C h ilia , gritid, în judeţul Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul co­ muneî urbane Chilia-Vechie. E situat în partea nordică a pl&. şei şi în cea centralo-nordicjj a comuneî. Se întinde pe pla­ iul drept al braţului Chilia, al braţuluî Tătarul şi al gîrleî Pardinul; iar în spre Est o linie frîntă formată de stuf. Are o direcţiune generală de la Nord la S u d ; lungimea luî este 12 kil. şi lăţimea medie de 3 kil., iar suprafaţa totală este 136 kil. p. (sau 3600 hect.), ce apar­ ţine în întregime oraşuluî Chilia, care însuşî este aşezat în partea nord-vestică a grinduluî, la uni­ rea braţuluî Chilia cu braţul Tătarul. De-alungul luî, în par­ tea vestică, merge drumul co­ munal Chilia-Mahnludia. Tot în partea vestică, între gîrla Pardi­ nul şi drumul -comunal sunt aşe­ zate cîşlele sau tîrlele locuitorilor. In interiorul luî sunt 2 micî mlaştine; lîngă oraşul Chilia se află movila Crucea. In partea nordică merge drumul comu­ nal Chilia-Satul-Nou-Sulina. C h ilia, loc de fîn e ţe , la V. de căt. Bogdăneşti, com. GornetulCuib, pl. Podgoria, jud. Pra­ hova, ce se întinde de la N. de Poiana-Mare pănă în dealul Bichel şi Valea-Buzatuluî. C h ilia, localitate deluroasă, în partea de N.-V. a com. Predeal, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. C h ilia , pădure, situată între sa­ tele Bogheşti-d.-s. şi d.-j-, jud. Tecuciu. A icî a fost un schit de călugări, care a existat pănă la 1855, cînd s’a făcut biserica din Bogheşti-d.-j. C h ilia,

pîrîil, jud. Bacău, pl. Taz­ lăul-d.-j.-Trotuşul, com. Săveni; curge pe teritoriul cătunuluiFio-

CHILIA

reşti şi desparte la N. comuna Jăvreni de com. Bogdana, căt. Corbul. îşi are obîrşia la loca­ litatea numită a Cioareî şi se varsă de-a stînga în Trotuşul. Chilia, pîrîu, jud. Tecuciu, între Bogheşti-d.-s. şi Bogheşti-d.-j., com. Bogheşti. Merge în direc­ ţie E.-V. şi se varsă în Zeletin. Chilia, pîrîu, afluent al pîrîuluî Bîdiliţa, jud. Suceava. Chilia, vale, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Bărsăneşti; e for­ mată de dealul cu acelaşî nume. Chilia, vale şi poiană, comuna Drajna-d.-s,, pl. Teleajenul, jud. Prahova. (V. Petri­ cica, munte, jud. Neamţu).

C h ilia -C ă lu g ă r u lu î.

C h ilia -V e c h ie , comună urbană,

în judeţul Tulcea şi în pl. Su­ lina. Este aşezată în partea nordestică a districtului, la 7° kil. spre N.-E. de oraşul Tulcea, ca­ pitala judeţuluî şi în partea de S. a plăşeî, la 52 kil. spre N.-V. de oraşul Sulina, reşedinţa plăşeî. Hotarul amănunţit al comuneî este următorul: Plecînd din bra­ ţul Chilia, de la locul unde se desparte braţul Tătarul, ceva maî jos de satul Pardina, se în­ dreaptă spre S.-E., urmînd pu­ ţin gîrla Pardina, pe care o pă­ răseşte, şi tot merefl prin stu­ furi, tae gîrla ce uneşte lacul Bacin cu Costinciuc, gîrla Iacob-Suhat, grindul Stipocul, oprindu-se pe latura meridională, coprinzîndu-1 ast-fel în terito­ riul comuneî; de aci se îndreaptă spre E., pe lîngă grindul Sti­ pocul, dă de gîrla Lopatna, pe care o urmează p iţin şi apoî se îndreaptă spre S., dă de braţul Sulina, la mila No. 21,

867

de unde îndreptîndu-se spre E., urmează cotiturile luî, pănă la mila No. 15 ; de aci se în­ dreaptă spre S., pe lîngă lacul Dovinca, dă de malul vestic al. lacului Velichi-Merheî, pe care îl urmează puţin, îl părăseşte pentru a ajunge în canalul Cernofca, pe care îl taie; urmează Balcinof în direcţia de N.-E., pănă la vărsarea luî în braţul Chilia. De aci ţine cursul acestui braţ, avînd o direcţiune gene­ rală de S.-V., trece printre o­ raşele Chilia-Vechie (romînă) şi Chilia-Nouă (rusă) şi ajunge lîngă satul Pardina. Forma luî generală este a­ ceea a unuî trapez neregulat. Lungimea luî este de 115 kil., iar întinderea totală, e de maî bine de 300 kil. p., sau 30000 hect., din carî numai 3500 hect. sunt pămînt, restul acoperit de bălţi şi stuf. Relieful său face parte din regiunea şesului. Nicî un deal sau colină nu întrerupe mono­ tonia întinsului său teri torid , semănat de bălţi şi gîrle. Pă­ mîntul e format din grinduri ce se ridică pănă la 13 m. d’asu­ pra stufului. Aşa avem grindul Chilia, care aproape singur for­ mează teritoriul cultivabil al co­ muneî ; grindul Stipocul (600 hect.). In ele se ridică înălţimi ar­ tificiale, puncte trigonometrice. A şa sunt: Movila-Cruceî, 7 ra., la N.; Chilia, 13 m., la S. în . grindul Chilia; Fudul, 7.6 m., la V . lîngă braţul Tătarul; Stipo­ cul, 4.4 m., la S. în grindul Stipoculuî, şi altele maî puţin în­ semnate. Apele sunt numeroase. Bra­ ţul Chilia o udă la N., despărţind-o de Basarabia, la V . de Chilia, oraşul are maî multe bra­ ţe maî m icî; cel maî însemnat e Tătarul, care închide între el şi Chilia ostroavele Tătarul - Mic,

CHILIA-VECHIE

Daler-Mare, Daler-Mic, TătarulMare sau Ivăneşti-Tătarschi, ce aparţin Romînieî. L a E., iar se desface în maî multe braţe, ca: Cernofca, Babinof, Solomonof, etc., carî închid între ele insula Meslin, ce aparţin comuneî Chi­ lia-Vechie. Braţul Sulina, la S., pe o întindere de 6 mile (11 kil.) de la 15— 21. Pe lîngă ele maî sunt o mulţime de gîrle, din carî cele maî însemnate sunt: braţul Pardina, 25 hect. lungi­ me, la N., gîrla Lopatna la S., gîrlele Aliboca Suhat şi IacobSuhat, la S. Lacurile sunt nu­ meroase ; aşa sunt : Liman Roşea (100 hect.), Matiţa (300 hect.), Babina (200 hect.), Saon (50 hect.), la E.; Friozorul (100 hect.), C ab lo vata(n o h ect), Bodaproste (120 hect.) la S.; Batacul (80 hect.) la V . Lăcuşoarele: Cimpoiul, Peşteanul, Pepurnic (toate 120 hect.), Bacin, Ţihac şi Puslar (200 hect.), toate la S.; Tătanir (250 hect), Pojaret, Bisagi-Mic, Bisagi-Lung, Maxinca, Bacin, Fudul şi Cărpănos (300 hect. toate), aşezate la N.-V. Ele produc peşte de calitate mediocră şi mărunt. V e ­ nitul lor, ca al Dunărei întregi, este al statuluî. Se mărgineşte la N. cu Ba­ sarabia, despărţită prin Dunăre, la S. cu com. Beş-Tepe şi Mah­ mudia, la E. cu comunele Sa­ tul-Nou (Letea) şi Sfistofca (Periprava). întinderea totală e de 30000 hect., din care pămîntul ferm e de 3500 hect., din acestea, 150 hect. ocupate de vatra oraşuluî, 1700 hect. ale locuito­ rilor, 1550 hect. ale statuluî şi 140 hect. ale comuneî. Populaţia e amestecată; ele­ mentul principal sunt Ruşii, apoî Rommiî; sunt 500 familiî, cu 2300 suflete; 1020 bărbaţî, 900 femeî, 380 copiî; însuraţi

C H IL IA N A

500, neînsuraţî 380, văduvi 140; contribuabili 750. După naţiuni: 1500 Ruşi, 540 Romînî, 60 Bul­ gari, 30 Greci, 120 Evrei; res­ tul alte naţionalităţi. E o şcoală mixtă, fundată în 1879.de locuitorî, cu 2 învăţă­ tori, frecuentată de 128 elevî, 38 Romînî, 53 Ruşî, 24 Evreî, 4 Bulgari, 5 Greci şi 4 Lipoveni. Sunt 2 bisericî: una lipove­ nească, fundată în 1865 de sec­ tari, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; a două romînă, zidită în 1854 de locuitorî, cu hra­ mul Sf. Voevozî, deservită de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 1 îngri­ jitor. In comună sunt 800 agricul­ tori, cu 200 pluguri; 4000 vi­ te; 10 meseriaşi; 30 mori de vînt. Comerciul este activ; în anul 1893—94, afl fost în port: 66 năvi intrate şi eşite, cu 3722 tone, din cari 22 romîne, 24 ruse şi 20 elene. Importă coloniale şi manufacture şi exportă peşte proaspăt şi sărat. Importul şi exportul se fac cu Sulina, Vîlcov, Ismail şi Tulcea. Sunt 30 comercianţi în comună. Budgetul de veniturî şi chel­ tuelî se balanţează cu 20000 lei. Sunt 750 contribuabili. Căi de comunicaţie sunt: 4 drumuri comunale ce duc la Periprava-Sulina, la Mahmudia, la Pardina-Tulcea, însă calea principală a rămas şi azî bra­ ţul Chilia cu ramificaţiunile sale. Această comună s’a întemeiat în urma războiului de la Crimeia, de locuitorii veniţi din Basarabia, prin stăruinţele gu­ vernului turcesc, dîndu-li-se pă­ mînt pentru case şi arături, pre­ cum şi scutiri de dăjdiî, podvezî, etc. Maî înainte, nu exi­ stai! de cît cîte-Va tîrle de vite şi cîte-va colibe de pescari ruşî, şi aparţinea Rusiei pănă în bra­

368

ţul Sulina. De la 1878 e în stăpînirea Romînieî. C h ilian a, vale, între satele Bărboasa şi Onceşti-Vechi, com. Onceşti, plasa Stănişeşti, jud. Tecucifl. C ih lie (L a -). Vezi Pirîul-Chiliei, din com. Mădeiul, judeţul Su­ ceava. C h iliei (D e a lu l -), deal, lîngă satul Bîdiliţa, jud. Suceava. E acoperit de pădure de fag. C h ilie i ( I z v o r u l- ) , safl I z v o r u l lu i- M îz g â , izvor, în jud. Bu­ zăfl, com. şi căt. Pătîrlagi; în­ cepe de la Hojeşti şi se scurge în Valea-Vieî.

C h ilie i (P îrîu l-), mic aflue?it al pîrîuluî Şînca, din com. Şasea, jud. Suceava. C h iliei (P îrîu l-), safl P îrîu l-A r şiţei, afluent al pîrîuluî Mădeiul, jud. Suceava. L a gura acestui pîrîfl, unde se zice La-Chilie, afl fost chiliile călugărilor Mateifi şi Chiriac, primii întemeie­ tori al satului Mădeiul. C h iliei (P o ia n a - ) , poiană, pe dealul Bogata, din com. Şasea, jud. Suceava. C h iliei (R îp a-), rîpă, spre E. de satul Lichitişeni, com. Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciu.. C h iliei (R îp a-), rîpă, între dea­ lul Lacul şi Ulmul, în raionul com. Brăhăşeşti, jud. Tecucifl. C h iliei (R îp a -), rîpă, pe terito­ riul comuneî Burdusaci, plasa Stănişeşti, jud. Tecuciu. In tim­ puri ploioase, âceastă rîpă se face pîrîfl şi se varsă în partea dreaptă a Zeletinuluî.

C H IL IIL E

C h iliei (V a le a -), vale, în jud. Buzăfl, com. Goideşti, prin care curge Izvorul-Frasinuluî.

Chilieni-de-Jos, sat, în jud. Tu. tova, pl. Pereschivul, com. Chi­ lieni, spre S.-E. de Chilieni-d.-s.

Chilieni-de-Sus, sat, în judeţul Tutova, pl. Pereschivul, spreV. de oraş, aproape de marginea jud. pe pîrîul Pereschivul. Are 560 locuitoriî, din carî 49 ştifl carte. Locuesc în 152 case. A­ cest sat împreună cu satul Chi­ lieni, formează o comună cu cătunele: Chilieni-d.-j., Afumaţi şi Rotăria. In toată comuna sunt 707 locuitorî, din carî 50 ştiu carte; sunt 105 contribuabili; 189 case. Teritoriul comuneî este aco­ perit cu dealuri; în cea maî mare parte aceste dealuri sunt acoperite cu viî şi pădurî. Viile ocupă o suprafaţă de 83 hect. Sunt 5 comercianţi. Are o şcoală primară de băeţî şi Z bisericî. C h iliile, com. rur., în jud. Roman, pl. Fundul, spre S. de oraşul Roman şi la o depărtare de 23 kil. de el şi de 10 kil. de re­ şedinţa plăşeî. Este aşezată pe culmea dealurilor ce separă ba­ sinul Şiretului de basinul Bîrladului. Este formată din sa­ tele : Chiliile şi Buciumi, cu re­ şedinţa comuneî în satul Chiliile. Are 424 capî de familie, cu 1267 suflete, din cari 295 con­ tribuabili. Ştifl carte 44 loc. Locuesc în 338 case. Sunt 414 capete vite marî. Are o biserică de zid; o şcoală mixtă, care, în anul şco­ lar 1886— 87, a fost frecuentată de 17 băeţî. Budgetul comuneî este de 2682 leî la veniturî şi 2674 leî la cheltuelî.

C H ILIILE

Chiliile,

sat , jud. Bacău, pl. Mun­ telui, com. Valea-Arinilor; situat d’a dreapta Tazlăuluî-Sărat la o depărtare de 9.5 kil. de satul Lucăceşti. Are o populaţie de 30 capî de familie, cu 1 1 2 su­ flete. Sunt 2 cîrciumî. In sat este o biserică, clădită de d-na Elena Sturdza, în anul 1848; azî e deservită de 2 cîntăreţî.

Chiliile, sat, face parte din co­

muna rur. Măţăul, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. Chiliile, sat, în com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu ; aşezat spre N.-E. satelor Hlăpeşti şi Talpa, formînd cu ho­ tarul său, limita jud. Roman. Terenurile sale se scoboară în pante aplecate spre S.-E. Suprafaţa acestuî sat e de 213 hect. 90 ariî, avînd o po­ pulaţiune de 40 familiî, cu 160 suflete. Sunt 50 contribuabili. Numărul vitelor e de 175 ca­ pete, din c a rî: 46 boî, 25 vacî, 60 oî, 20 caî, 10 rîmătorî, 10 juncî şi 4 bivolî. Chiliile, sat, jud. Roman, plasa Fundul, com. Chiliile, spre S.-E. de oraşul Roman şi la o de­ părtare de 23 kil. de el şi de IO kil. de reşedinţa plăşeî. Este aşezat pe vîrful dealuluî Chiliile. Poziţiunea acestuî sat predomină o jumătate din judeţ. Este reşe­ dinţa comuneî Chiliile. Are 156 capîde familie, 142 contribuabili, 602 locuitorî, din carî 30 ştiu carte. Locuesc în 170 case. A re o bi­ serică de zid şi o şcoală pri­ mară mixtă, care, în anul şco­ lar 1886— 87, a fost frecuentată de 17 elevî, din 27 înscrişî. Chiliile, mic cătun, al comuneî Reşca, pl. Ocolul, jud. Roma­ naţi ; situat aproape de gura 6?i70» H m ele D ic ţio n a r G e o g ia Ic» Voi. 12»

369

Olteţuluî, unde se află şi o moară pe Olt; e depărtat de Caracal de 9 kil. Spre S.-E. se învecineşte cu pădurea Bis­ triţa. Are 259 locuitorî. Este aproape de gară şi de comuna Reşca. C h iliile (C h ilia-), mic cătun, al com. Dobrunul, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, situat la V. de satul Dobrunul, pe malul drept al Olteţuluî. Are 200 locuitorî. E străbătut de o şosea judeţeană, iar altitudinea terenului e de 145 m. d’asu­ pra niveluluî măriî. C h iliile, cătun, al comuneî Tres­ tioara, jud. Buzău, cu 260 lo­ cuitorî şi 49 case. C h iliile, subdivizie a căt. Bodromireşti, din comuna Bălăneşti,' jud. Buzău. C h iliile, f o s t schit de călugări, com. Podeni-Vechî, pl. Podgo­ ria, jud. Prahova. A zî este în ruină. Se păstrează numaî pri­ stolul. Locuitoriî numesc locul unde a fost mănăstirea, La-Chiliî, pentru-că aci au fost chiliile că­ lugărilor mănăstireî. C h iliile, colină, în jud. Buzău, com. Robeşti, cătunul Runcul, acoperită de semănături şi fineaţă. C h iliile, deal, pe teritoriul satu­ luî şi com. Curteni, pl. Crasna, jud. Fălciu. C h iliile, pisc, la E. de comuna Ţiţeşti, plasa Rîul-Doamneî, jud. Muscel. C h iliile , deal, în com. BudeştiGhicăî, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. E situat în prelungirea dealurilor Climeşti şis Făgeţelul.

C H IL IIL E

C h iliile, deal, în com. Calu-Iapa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Se detaşează spre S. din ra­ mura muntelui Doşelul. C h iliile deal, com. Podeni-Vechî, pl. Podgoria, jud. Prahova. C h iliile, deal, în jud. Roman, pl. Fundul, com. Chiliile. Pe acest deal, care este unul din cele maî înalte din pl. Fundul, este aşezat satul Chiliile. C h iliile,

d ea l

şi

pu nct trigonome­

jud. Roma­ naţi. E un cap al dealuluî Fră­ ţila, şi are o altitudine de 188 m. d'asupra niveluluî măriî. E situat în extremitatea unghiu­ lui ce face Geamartaluiul cu Olteţul şi vine spre N. de com. Vîrtina. tric de observaţie,

C h iliile, deal, Vezî Podul-Lat, deal, din com. Lipova, pl. Ra­ cova, jud. Vasluiu. ’ C h iliile, loc, jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., com. Băsăşti; este situat la V . de comună. Acest loc se zice s’a numit ast-fel, fiind-că acolo s’au retras oa­ menii de frica Tătarilor’'şi au locuit prin bordee şi chilii. C h iliile, loc izolat, comuna Ca­ cova, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C h iliile, moşie răzăşească, judeţul Bacău, plasa Muntelui, pe te­ ritoriul com. Valea-Arinilor. C h iliile, pîrîia ş, izvoreşte dintre ramurile Doşelul şi Chiliile, în com. Calul-Iapa, plasa PiatraMuntele, judeţul Neamţu, şi se varsă de a stînga pîrîuluî Iapa. C h iliile, p îrîia ş, în com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neam­ ţu ; izvoreşte din Dealul-Borşa47

C H IL IIL E

370

nilor şi se varsă, lîngă satul Talpa, în iazul Bernevica. C h iliile, p îrîu , pe teritoriul co­ muneî Păuleşti, plasa Vrancea, jud. Putna; se varsă în Putna, după ce udă şi comuna ValeaSăreî. C h iliile, şes, se întinde între sa­ tele Valea-Mare şi Chiliile din com. Ivăneşti, pl. Racova, jud. VasluiQ. C h iliilo r (F u n d u l-). (Vezî Pleşa, jud. Putna). C h iliilo r

(G r u iu l-),

loc

izolat,

com. Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. C h iliilo r (V îrfu l-), munte, în ju­ deţul BuzăQ, com. Ruşiavăţul, căt. Muscelul-Ţigan. E acoperit de fîneaţă şi pădure. C h ilim en i, munte, în com. Mălini, jud. Suceava. C h ilim e n ţi. Vezî Valea-Mare, pl.

şul, com. Doftana, care se în­ tinde d'a dreapta Trotuşuluî, începînd aproape de hotarul spre Ardeal.

a com. Păuşeşti, plasa Cîrligă­ tura, jud. Iaşi. A re o suprafaţă de 758 hect. şi "O populaţie de 17 familiî saQ 71 suflete. Numărul vitelor e de 95 ca­ pete, din ca rî: 70 vite mari cornute, 16 caî şi 9 rîmătorî. pe care e si­ tuat satul Chilişoaia, din com. Păişeşti, plasa Cîrligătura, jud. Iaşi.

C h iliş o a ia ,

deal,

deal,

Tichirişul, pl. Vrancea, judeţul Putna, şi se varsă în rîut Putna. C h ilim iile, pisc, com. Govora, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C h ilin e a s a , pîrîti, jud. Suceava;

formează hotarul între com. Bogdăneşti şi Boroaia. Izvoreşte din Dealul-Lup îluî şi se varsă în Rîşca.

munte,

şiră

C h in a , p a rte din pădurea Dum-

broviţa, de pe proprietatea sta­ tuluî Dumbroviţa, pl. Bilieşti, jud. Putna, în întindere aproxi­ mativă de 12 hect. C h in a . (V. Pietrosul, pîrîQ, com.

între dealurile Chilişoaia şi Hărpăşeşti, din co­ muna Păuşeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi.

C h iliş o a ia ,

ia z,

C h iliu l, sat, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani; ţine de com. rur. Retezul; are 70 case. C h iliu l-M a re , pisc, com. Petrarid.-j., pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C h ilm iziu l, munte, în jud. Bu­ zăQ, com. Lopătari, între mun­ tele Piatra-Secuiuluî şi. muntele Neharniţa; este acoperit de pădure şi este în mare parte stîncos.

C h ilim e tic u l, p îrîii, ce udă com.

P iliş c a ,

deal, jud. Bacău, pl. Muntele, situat la V . de co­ muna Măgireşti. Prin vîrful acestuî deal se desparte această comună de com. Valea-Arinilor.

C h im n e t e le ,

Călineşti, jud. Botoşani). proprietatea statului, pe teritoriul com. Bu­ neşti, pl. Crasna, jud. Fălciu. A re o suprafaţă de 600 hect.

C h in a n u l, pădure,

C h in ciu l, lac, în jud. R.*Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., com. Pardoşi, în partea de S. C h in d ii, loc izo lat , spre hotarul

cu vie şi pomi roditori, situat în com. Ştefăneşti, plasa RîulDoamneî, jud. Muscel.

C h iliş c a , saQ

Fîntîna-Romîneştilor, jud. Bu­ zăQ, servind ca hotar între co­ munele Gura - Sărăţii, Monteo­ rul, Grăjdana, Lipia, Mereiul şi Nişcovul.

C h iliş o a ia , sat, în partea de S.-V.

Rîul-Doamneî, jud. Muscel. C h ilim e n ţilo r ( D e a lu l-) ,

CH IN EJA

de

jud. BacăQ, pl, Trotu­

C h ilm iziu lu i (F în tîn a -), loc izo­ lat, în muntele Chilmiziul, din com. Lipia, jud. BuzăQ. Are o vechie fintînă cu apă renumită. C h ilm iziu lu i (P ă d u r e a -), p ă ­ dure, în jud. BuzăQ, com. Lipia. Are 50 hect. proprietate moş. nenească. C h ilm iz iu lu i (P la iu l-), colină, care se rupe din partea nor­ dică a muntelui Căpreanul şi merge pănă în apropiere de

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. E situată pe partea dreaptă a rîuluî Bistriţa. C h in d ia , v îr f, al culmei Paringul,

jud. Vîlcea. De aci culmea Pa­ ringul se separă de culmea 0lăneşti, care se prelungeşte pănă aproape de Rîmnicul-Vîicea, separînd rîul Rîmnicul de apa Gura-Văei. C h in e a , mufite, al comunei Car­

tiul, jud. Gorj, situat spre N. Pe dînsul păşunează vara vitele locuitorilor. In vîrf are puţină pădure de brad şi fag. C h in e ja , p îrîu , ce izvoreşte din

pădurea Voineştilor, teritoriul com. Bereşti, pl. Horincea, ju­

CHIN EJA

371

deţul Covurluiu. L a punctul Bra­ niştea, unindu-se cu pîrîiaşul Merea, tot din aceeaşi comună, parcurge Valea-Chinejei, pe o distanţă de vr’o 30 kil. şi se varsă în rîuleţul Covurluiul, lîngă satul Umbrăreşti, com. Bujorul. In Chineja se varsă, Ia satul Moscul, şi Pîrîiaşul-Slivneî.

C h in g -a -R ă s u r ile , pădure parti­

Chineja, vale, udată de pîrîul cu acelaşî nume, începînd de pe teritoriul com. Bereşti, din par­ tea nordică a satuluî Bereşti, şi ţinînd pănă la Umbrăreşti, pl. Prutul, jud. Covurluiti. Pe a­ ceastă vale sunt aşezate, de sus in jos, următoarele sate: Be­ reşti, T.-Bereşti, Cioinagi, Bălinteşti, Ghibărţeni, Pochişcani, SI. Băneasa, Băneasa, Moscul, Golăşei,T.-Bujorul şi Umbrăreşti.

C h in te ş ti, safl G o v o r a , cătun, al

culară, supusă regimuluî silvic, cu o suprafaţă de IO hect., pen­ dinte de com. Stoeneşti, pl. O ­ colul, jud. Vîlcea. Se mărgineşte la N. şi E . cu locurile moşne­ nilor Bodeşti, la S. cu locurile moşnenilor Stoeneşti şi la V . cu locurile moşnenilor Bîrzeşti.

com. Bobiceşti, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, situat pe malul stîng al Olteţ'iluî, în­ tre Bobiceşti-d.-s. şi Bobiceştid.-j. C h in te şti, nume al satuluî Flă-

mînda (zis şi Valea-Soareluî), căt. al com. Redea, pl. Ocolul, jud. Romanaţi. A re 332 loc. moşie a statuluî, în jud. Romanaţi, producînd o a­ rendă anuală de 640 leî (1887— 1888). Are o pădure de 177 po­ goane, lîngă com. Bobiceşti.

C h in te ş ti, Chinejeî ( F u n d u l-) , pădure, în

corn. Bereşti, pl. Horincea, jud. Covurluiti. Chinetul, v îr f de munte, judeţul

Bacăti, pl. Munteluî, com. Co­ măneşti, din şira Runcul-Stînelor. Chinga, pădure particulară, su­ pusă regimuluî silvic, cu o su­ prafaţă de IO hect., situată în căt. Budureşti, com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vîlcea. Se măr­ gineşte la V . cu livezile moşne­ nilor Dobriceni şi Bodeşti; la N. cu rîul Dobriceni; la S. cu ograda Ogrezeanul; la E. cu locurile de muncă. Chinga, teren izolat, compus din 3 trupurî. Face parte din moşia Cetăţuia, jud. Vîlcea. E în întin­ dere totală de 11 hect. 3380 m. p. Se află situat în com. Bujoreni, pl. Cozia. A aparţinut schituluî Cetăţuia.

C h in tin ic i. (Vezî Cînteniciul, jud.

Neamţu). munte, jud. Bacăfl, pl. Munteluî, com. Dărmăneşti. Face parte din şirul de munţi dintre Uzul şi pîrîul Doftana. Se află situat aproape de graniţă. Are o înălţime de 350 m.

pe teritoriul comuneî Soveja, pl. Zăbrăuţul, jud. Putna. (V. Fundul-Chinusculuî). C h in u şu l, munte, jud. Bacăfl, pl. Trotuşul, pe teritoriul com. Mă­ năstirea-Caşinul. C h io a , pîrîă, jud. Putna, ce izvo­ reşte de sub Sboina-Neagră şi Cîrligată din Fundul-Doschilei şi se varsă în Şuşiţa. C h io a ia , sat, în partea de N. a com. Telejna, pl. Mijlocul, jud. Vasluifl, situat pe o aşezătură a culmei dealului cu acelaşi1 nu­ me. Şî-a luat numele de la o piuă de bătut sumane, carp se află pe pîrîul Chioaia. In partea de E. a satuluî e un iaz, format de apa pîrîuluî Chioaia. Are o suprafaţă de 429 hect., din carî 257 hect. sunt ale proprietăţeî, restul al locuitorilor. Numărul vitelor e de: 77 vite marî cornute, 201 oî, 21 capre, II cai şi IO rîmătorî. Locuitoriî posedă: 5 pluguri şi 6 care cu boi.

C h in u l,

C h in u lu i (P îr îu l-), pîrîiaş, jud.

Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Hîrja. Izvoreşte din muntele Mesteacă­ nul, la E. de satul Hîrja şi se varsă d’a dreapta Oituzuluî. C h in u lu i (P îrîu l-),pîrîil, curgînd în pl. Vrancea, jud. Putna. Iz­ voreşte din vîrful Ţipăul; des­ parte Satul-Mare de Lunca-Nerejuluî-Mare şi se varsă în stîn­ ga Zăbalei.

Chinga-Mateeştî. (Vezî Lucieni, pădure, jud. Muscel).

CHCOAIA

C h in u s c u lu i ( F u n d u l-) , munte,

C h io a ia , deal, între satul Butu­ căria şi pîrîul Chioaia; se pre­ lungeşte din com. Bereasa, pl. Mijloc, jud. Vasluifl, spre S. şi se termină în partea de N. a satului Telejna-d.-j. Pe culmea lui se află satul Chioaia. O parte este acoperită cu pădure, iar pe alta se face semănături. C h io a ia , pîrîu, judeţul Vasluifl. Izvoreşte despre N., din comuna Bereasa, de sub dealul Boţoaia; trece d’alungul spre S. prin com. Telejna şi se varsă în jos de satul Telejna, în pîrîul cu aceeaşî numire după ce formează iazul din satul Butucăria. Lungimea pîrîuluî, e de J kilometri.

CHIOAIA.

şes, bogat în fîneţe, jud. Vasluiu, pe valea pîrîuluî Chioaia.

C h io a ia ,

C h io a n a , vechie numire a căt.

Dîmbroca, din com. Scurteşti, jud. Buzău. C h io a r a , com. rur,, în pţasa Ia-

lomiţa-Balta, judeţul Ialomiţa, situată pe partea dreaptă a rîu­ luî Ialomiţa, pe lunca dintre Borcea şi rîul Ialomiţa. Teritoriul com. are suprafaţa de 10.500 hect. şi se întinde între comunele: Hagieni, V lă­ deni şi fluviul Dunărea. Co­ prinde două moşii: Blagodeasca, cu 5500 hect., din cari 3400 hect. băltiş, 100 hect. pădure, 300 hect. izlaz şi 1700 hect. pămînt de cultură şi Bobul sau Corneanca, cu 5000 hect., din carî numaî 10 hectare pădure, iar restul pămînt de cultură. Aceste moşii sunt proprietăţî ale statuluî şi înainte de se­ cularizare aparţineau mănăs tireî Mărgineni. Pe periodul 1886-1896, Blagodeasca a fost a­ rendată cu suma de 29100 leî, iar Bobul s’a arendat, pe ace­ laşî period, cu 20050 leî. După legea rurală din 1864, sunt împroprietăriţi 191 locui­ torî şi după legea din 1878 s’au mal împroprietărit 273 lo­ cuitori ; fără proprietăţi se maî află 19 locuitorî. Se compune din satele: Chioa­ ra şi Bobul şi din căt. (tîrlele): Sf. Vasile, Cojoaca şi Paraipanul, cu reşedinţa primăriei şi a ju­ decătoriei comunale, în satul Chioara. Populaţiunea comunei este de 1680 locuitorî, cu 370 capî de familie şi 1310 membrii de fa­ milie, sau 786 bărbaţi şi 894 femei. După naţionalitate sunt: 1667 Rominî, 5 Greci, 2 Bul­ gari, 2 Unguri, I German şi 3 de

CHIOIBĂŞEŞTI

872

alte naţionalităţi. După religie sunt: 1674 creştini ortodoxl, 2 catolici, I protestant, 2 mo­ zaici şi I lipovean. După pro­ fesiuni: 439 agricultori, 4 me­ seriaşi, I industriaş, 9 comer­ cianţi, 7 profesiuni libere, 120 muncitori şi 48 servitori. Cu ştiinţă de carte sunt 340 per­ soane. Vite: 1950 bol, 560 cal, 2 bivoli, 13 asi/11, 5800 oî, 16 capre şi 500 porci. Venitul comunei în 1887-1888 era de 3094 lei şi cheltuelile de 5344 leî. Instrucţiunea se predă într’o şcoală mixtă, la 40 elevî şi 2 eleve, de un învăţător retribuit de stat şi comună. A id este o biserică, la care servesc 2 preoţi şi 2 dascăli. C h io a r a , sat, în plasa Ialomiţa-

Balta, jud. Ialomiţa, pendinte de com. cu acelaşi nume, este situat pe malul drept al rîuluî Ialomiţa, în apropriere de GuraBorcil-d.-j., pe un loc puţin ridi­ cat de la nivelul rîuluî, din care cauză adesea, este supus inun­ daţiilor. înainte, satul purta nu­ mele de Porceni. Aicî este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Se află aci o şcoală mixtă cu 40 elevî şi 2 eleve şi o biserică la care servesc 2 preoţi şi 2 dascăli. Vite sunt: 720 boi, 430 cal, 3200 01 şi 350 porci.

în jud. Constanţa, pl. SilistraNouă, com. Bairam-Dede. Se desface din dealul Mezarlîc-Bair. Se întinde printre văile Afighinea şi Chiogerciu - Punar-Ceair. A re înălţimea de 161 m., do­ minînd văile de mal sus şi sa­ tul Bairam-Dede. Este acoperit cu fîneţe şi izlazuri. C h io g e r c iu - P u n a r - C e a ir , vale,

jud. Constanţa, în plăşile Sili­ stra-Nouă şi Mangalia, pe teri­ toriul comunelor rur. BairamDede, pl. Silistra-Nouă, şi Cazil-Murad, pl. Manga ia, fiind tă­ iată de hotarul dintre aceste plăşî şi com. Pleacă din părţile estice ale dealuluî Cazil-Murad. Se dirige spre E., avînd o direc­ ţiune generală de la S.-V. spre N.-E., printre dealurile MezarlîcBair şi Cazil-Murad. Trece prin satul Cazil-Murad şi se deschi­ de în valea Merdeven-Ceair pe stînga. Ea e tăiată de drumul judeţean Bairam • Dede - Man­ galia. C h io i- D e r e s i, vale, în jud. Con­

comuna Cireşiul, plasa Cerna-d.-s., judeţul Vîlcea.

stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul comuneî rur. Mamut-Cuius. Se desface din deal il Ciflic-Bair, îndreptîndu-se spre N., într’o di­ recţiune de la S.-E. către N.-V. şi după un drum de 2x/* kil., se deschide în valea PeşteraCeair. Se întinde printre dealu­ rile Ciacal-Bair şi Peşter^-Bair pe la E. şi Baarlîc-Bair pc la V . Este situată cam în centrul plăşeî şi la N. - E. comuneî şi este străbătută în toată lungi­ mea el de drumul comunal Mamut-Cuius-Ivranes.

C h io a se i (D e a lu l-), deal, la poa­

C h io ib ă ş e ş ti, cătun, jud. Brăila,

lele căruia e situată mahalaua Chioasa, com. Cireşiul, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea.

pendinte de com. Chichineţul. Este situat la S.-V. de Chichi­ neţul, cam la 2 kil. Are 74^ suflete, din carî 94 capî de fa­ milie. Loc. posedă 170 bol,

C h io a s e a , mahala,

C h io g e r c iu - P u n a r - B a i r ,

deal,

c h io ib ă ş e ş t i

vadf, 14 tauri, 46 viţel, 243 caî, 910 oî şi ISI rîmătorî. C h io ib ă ş e ş ti, luncă, jud. Brăila,

la S. satului cu acelaşi nume, pe hotarul de S. al comunei Chichineţul, despre jud. Ialo­ miţa. Aci se formează primă­ vara un lac, care vara seacă Cîte o dată.

Chioibăşeşti,

moşie, jud. Brăila, pendinte de com. Chichineţul, pl. Călmăţuiul, proprietatea moş­ tenitorilor G. San - Marin. Are o întindere de 1503 hect. A ­ duce un venit de 16384 lei.

Chiojdeanca,

com. rur., pl. Pod­ goria, jud. Prahova. Este si­ tuată pe ambele maluri ale gîrlei Chiojdeanca şi între dealu­ rile Măstăneşti, Neagoşul, Nu­ cetul şi Trenul, la 41 kil. de­ parte de reşedinţa judeţuluî şi la 12 kil. de a plăşeî. Se compune din 3 cătune: Chiojdeanca, Nucetul şi Trenul, avînd o populaţiune de 2222 loc., 1132 bărbaţî şi 1090 femei. In comună sunt 3 biserici, deservite de 3 preoţi. Locuitoriî se ocupă numaî cu agricultura. Produsul munceî îl desfac în oraşul Ploeşti. E î au 24 cai, 9 epe, 129 vacî, 89 ca­ pre, 1866 oi şi 440 porci. In raionul comuneî, pe apa Chiojdeanca, sunt 3 mori de măcinat. Locuitorii toţi sunt moşneni. Şcoală s’a înfiinţat aci, de la anul 1883. A fost frecuentată în anul şcolar 1892 — 93, de 59 băeţî şi 11 fete, din numărul de 396 copiî, 253 băeţî şi 143 fete, cu vîrstă legiuită. Cu întreţine­ rea personalului, statul cheltu­ eşte anual 2160 lei. Ştiu carte 125 bărbaţi şi puţine femeî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1351 hect.

373

In raionul comuneî sunt două micî izvoare de apă de pucioasă. Ţuică, în anii rodnici se fa­ brică, cam 4000 decal. Comerciul se exercită în co­ mună de 6 cîrciumari. O şosea comunală o pune în comunicaţie cu comunele: Apostolache, Salcia şi Calvini. E brăzdată de dealurile: Nu­ cetul, cu vîrful Neagoşul, Haim şi Mostăneşti, cu vîrful Pleşuva şi Dealul-Trenului. Toate ser­ vesc pentru păşunatul vitelor. Afară de gîrla Chiojdeanca, este străbătută de văile Nuce­ tul, Pleşuva şi de altele maî micî. Se mărgineşte cu comunele: Apostolache, Salcia, Şoimari şi la N. cu jud. Buzău.

Chiojdeanca, sat,

face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Podgoria, jud. Prahova. Aci e reşedinţa comunei.

Chiojdeanca, rîuleţ, izvoreşte din raionul com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova, şi, după ce serveşte de limită între com. Apostolache şi Chiojdeanca, se împreună cu pîrîul Trenul şi împreună se varsă în rîul Cricovul-Sărat, în raionul com. Apostolache.

Chiojdeni,

com. rur., în plaiul Rîmnicul, judeţul R.-Sărat, pe ambele maluri ale RîmniculuîSărat. Şî-a luat numele de la locui­ toriî, carî sunt veniţi după Bisca-Chiojdului, jud. Buzău. Este aşezată în V. jud., la 31 kil. spre N. - V . de oraşul R.Sărat, şi în partea estică a pla­ iului, la 4 kil. spre S .-V . de com. Dumitreşti, reşedinţa pla­ iului. Comune învecinate sunt: Valea-Salcieî la 9 kil., Jitia la 12 kil., Dănuleşti la II kil. Se mărgineşte la N. cj com.

C H IO JD E N I

Andreaşi, de care se desparte prin Culmea-Alunului; la E. cu com. Dumitreşti, de care e des­ părţită prin dealul Lupanul; la S. cu com. Buda, de care se desparte prin dealul Cătăuţul; la V . cu com. Bisoca, de care 0 despart dealurile Măgura şi Ulmuşorul. Este brăzdată la N. de dea­ lurile Motnăul, al-Corbuluî, alVacii, la S. de dealurile Duiul, Cătăuţul, Gorunul, al-Spidelor, al-Fieruluî. Rîurile cari o udă sunt: Rîm­ nicul-Sărat, prin mijloc, de la V. la E. şi afluenţii s ă î: Săritoarea, Turburea la N., Loşniţa, Muşa, Budoaia, Talpa, Mără­ cini şi Viişoara, la E. şi V- L a S. o udă Cătăuţul, Tînjala, Rîpa-Lungă şi Aldi. Cătunele carî o compun sunt: Chiojdeni-Mari, reşedinţa, Chioj­ deni-Micî, la V ., Turburea, şi maî la V ., pe rîul Rîmnicul. Suprafaţa este de 5000 hect., din ca rî: vatra comuneî are 260 hect., locuitorii, 740 hect., şi di­ feriţii proprietari, 4000 hect. Populaţia e de 317 familiî, cu 1286 suflete, din cari 655 băr­ baţî, 631 femeî; 634 căsăto­ riţi, 579 necăsătoriţi, 73 văduvi. Din aceştia, 78 ştiu carte. O biserică, cu hramul S-ţii V oe­ vozi, Adormirea-Maicei-Domnuluî şi S-ţii împăraţi Constantin şi Elena, zidită în 1839, de ma­ rele clucer Costache NiculescuCîţă şi soţia sa Ecaterina; este deservită de I preot, 1 cîntăreţ şi 1 paracliser. Are 17 pogoane pămînt. In com. sunt 2 şcoli: una de băeţî, fondată, în 1830.de stat, cu 1 învăţător şi frecuentată de 40 elevî, şi una de fete, fondată în l885.de I. Marghiloman, cu 1 învăţător şi frecuentată de 22 • eleve. Comuna are: 480 hect. ara-

C H IO JD E N I

bil, 60 hect. imaş, 1658 hect. păd îrî, 18 hect. viî, 260 hect. fineţe şi 600 hect. neproductiv. Locuitoriî au 77 pluguri. Vite sunt 2641 capete, din carî: 434 boî, 388 vacî, 40 caî, 50 epe, 1220 oî, 297 capre şi 212 rîmătorî. Sunt 5 rotarî şi 1 dogar. Este I moară pe apă. Căile de comunicaţie su n t: calea judeţeană ce vine de la Rîmnicul, trece prin Buda-Dumitreşti şi merge la Jitia; dru­ mul la Valea-Sălcieî şi la Bi­ soca, pe culmi. Contribuabili sunt 259. Budgetul comuneî este de 2582 leî, la veniturî şi de 2131 leî, la cheltuelî. '

Chiojdeni,

moşie, în jud. Buzăfl, com. Cătina, ca 200 hect. pro­ prietate în devălmăşie a moş­ nenilor Chiojdenî.

374

deţul R.-Sărat, pe stînga rîuluî Rîmnic îl-Sărat. Se desface din culmea Dealul-Roşu; brăzdează partea de N. a comunelor Jitia şi Chiojdeni, servindu-le şi de hotar. Se sfîrşeşte în Rîmnicul. E acoperit în mare parte cu pădure.

Chiojdenilor (Valea-),

pîrîil, în jud. R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Chiojdeni. Izvoreşte din vîrful Dealul-Roşu; curge d'alungul Dealuluî-Chiojdenilor, udă partea de mijloc a comunei, şi merge de se varsă în rîul Rîm­ nicul-Sărat, chiar lîngă cătunul de reşedinţă, Chiojdeni-Marî.

Chiojdul - Livezeni,

cătun de reşedinţă, al comuneî Chiojduldin-Bîsca, jud. Buzăfl, situat pe rîul Bîsca şi pe moşia Brădetul. Are 1380 locuitori, carî locuesc în 301 case. Are sub­ diviziunea Livezeni.

Chiojdeni-Marî,

sat, în judeţul R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, căt. de reşedinţă al comuneî Chioj. deni, aşezat spre E., pe malul stîng al rîuluî Rîmnicul-Sărat. Are o întindere de 800 hect., cu o populaţie de 130 familiî, safl 530 suflete, din carî 100 contribuabili. 47 ştifl carte. Are o biserică şi 2 şcoli, ale co­ muneî.

Chiojdeni-Mici,

sat, în judeţul R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, cătu­ nul comuneî Chiojdeni; este a­ şezat pe malul drept al rîuluî R.-Sărat, la poalele dealului Caţăuţul şi la 500 m. spre V . de cătunul de reşedinţă, Chioj­ deni-Marî. Are o întindere de 700 h e c t, cu o populaţie de 70 familiî, 334 suflete, din carî 75 contribuabili; 11 ştifl carte.

Chiojdenilor (Dealul-),

şir de dealuri, din plaiul Rîmnicul, ju ­

Chiojdul,

sat, face parte din com. rur. Star-Chiojdul, plaiul Telea­ jenul, jud. Prahova. A ci e reşe­ dinţa comuneî. Are o popu­ laţiune de 2257 locuitorî ( n o i bărbaţî şi 1156 femei). In sat sunt 3 bisericî. L a două nu se ştie anul fondăreî, iar a treia s’a construit la 1864, avînd de ctitor principal pe Stan Cheşca. Cade în centrul comuneî şi este udat de gîrla Chiojdul cu afluenţii s ă î: Cornul, Blidari, Micul, Benia, Raşca şi Brădetul.

Chiojdul,

gîrlă, izvoreşte din muntele Smeurătul, com. StarChiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Curge spre S. prin mijlocul cătunului Chiojdul, pri­ mind în stînga izvoarele: Greşi, Blidari, Micului, Brădetul şi Be­ nia, iar pe dreapta Gorunul şi Raşca şi apoî se varsă în gîrla

C H IO JD U L -D IN -B IS C A

Bătrîneasca, tot pe teritoriul co. muneî Star-Chiojdul.

Chiojdul-din-Bîsca,

com. rur. în plaiul Buzăfl, judeţul Buzău, situată pe ambele maluri ale rîuluî Bîsca-Chiojduluî, la o dis­ tanţă de Buzăfl de 66 kil. Li­ mitele sale sunt: L a N., înce­ pînd din poalele muntelui Tătăruţul, de la Curmătura-Crasneî, continuă pe albia acesteî ape pănă la gura Urlătoardf. La E., începînd de la gura Urlătoarei, trece peste muntele Feţele şi se lasă pe izvorul Mreaja în gura Văeî-Vaciî-Marî, la Movila-Capriî; de aci în cur­ mătura munteluî Nehoiul, de unde se lasă pe izvorul Secul, pănă în gura Crivineî şi de ari în jos în gura izvorului Răs­ toaca, unde se întîlneşte cu apa Nehoiuluî, pe care merge pănă la gura Izvoruluî-luî-Stroe, urcă curmezişul pe coasta munteluî Gogonul, pănă în Lacul-Cînepeî, se dirige spre Muchea-Gogonulul, de unde se lasă în gura izvorului Itşfa, la Moara-luîVlad-Ciolacul; de aci urcă pe Piscul-Gherţălăuluî pănă în Piatra-cu-Semnele, de unde se di­ rige în muntele Măgura. LaS., începînd din muntele Măguia, hotarul merge pe slemnea mu­ che!, pănă în muntele Manta, continuă tot pe slemne pănă în Vîrful-Hinteî şi tot pe slem­ ne ajunge în muntele PiatraRomei, de unde se lasă în apa Bîsca-Chiojduluî, merge pe Bîsca în jos pănă în hotarul Roma, zis şi Hotarul-Boeresc, care des­ parte căt. Lera, din com. Cătina, de com. Chiojdul, apucă pe iz­ vorul Roma în sus şi ajunge în vîrful munteluî Rotărea. La V., începînd din muntele Ro­ tărea se lasă în jos pe ValeaTeiuluî pănă în v a l e a Benia, LaCruce; urmează pe Benia in sus,

CHIOfPUL-mN-BÎSCA

pănă în capul moşiei Macoveiul (din eoni. Chiojdul-Mare), urcă în Piscul - Cerbului şi pe lîngă Vîrfjl- Stejarului se lasă în apa Brădetul; continuă pe apa Brădetuluî în sus prin mijlocul cătunului Brădetul şi urcă în vîr­ ful muntelui Călugărul, apoî pe lîngă muchea mare a Brădetuluî se lasă pe Valea-Colnicului, la pichetul de la gura Bîscii-fârăCale, de aci merge la PiatraInfierată, dintre Bîsci, situată la poalele munteluî Pleşea şi dă în apa Bîsciî-cu-Cale, pe care merge pănă la gura izvorului Bîsculiţa, o ia pe Bîsculiţa în sus, pănă la trecătoare, sau calea Munteluî şi ajunge la Po­ iana-Carpenului, de unde se dirige în apa Roşia, pe care merge pănă dă în apa SiretuluîMare, continuă pe albia sa în sus, pănă la gura izvorului VinaMare, face o mică curbă pe sub muntele Tâtăruţul şi ajunge la Curmătura Crasneî, — punct de unde am plecat. Suprafaţa acestei comune este de 8640 hect., din care 320 hect. arabile, 4280 hect. pă­ dure, 520 hect. fineţe, 2i74hect. izlaz, 105 hect. livezi şi 1241 hect. sterp. Proprietăţi mai în­ semnate sunt: Smăcinişul, Bră­ detul, Plescioara, Roma, RomaSpătărească, Păcura-Codeşti, Păcura-Popeşti, Pitica, Monteorul şi Siriul ale moşnenilor Codeşti, Popeşti şi MiculeşLî, descendinţl din 5 moşi prim itivi: Nan, Radu, Gonţea, Stroe şi Stoica, apoi însemnata ceată a moşnenilor SitileştT, acum dispărută şi re­ prezentată prin descendenţii lor: Chiojdenil şi maî cu seamă Isbăşoii; iar Eforia Spitalelor Ci­ vile are moşia Cătiaşul. Terenul com. e muntos şi avut în pădure şi izlaze. Din minerale s’afl găsit urme de fier; apoî păcură, sare, etc.

875

Are 7 mori de apă, I pivă, S ferăstrae, I căşărie şi 2 stîne. Comerţul constă în desfacerea acestor producţiunl şi în trans­ porturi, precum şi în vinderea vitelor. Are un tîrg la Ispas. Căî de comunicaţie şoseluite n’are, însă albia Bîscii îî înles­ neşte mult mersul. Afară de aceasta mai are: calea munte­ lui, în muntele Siriului, şi trecătoarea, care o pune în comu­ nicaţie cu Chiojdul-Mare şi V ă ­ leni-de-Munte din Prahova. Ca­ lea cea maî însemnată şi tot d’odată strategică, este drumul pe albia Bîscii - cu - Cale, care merge la pichetul Tabla-Buţilor şi de aci în Transilvania. Vite are: 1034 boi, 501 vacî, 337 viţei, 2 bivoliţe, 42 cai, 63 epe, 31 mînji, 2850 ol, 890 capre, 2 asini şi 640 porci. Stupî sunt 116. Comuna e formată din cătu­ nele : Bîsca, Bogzeni, Cătiaşul, Chiojdul, Plescioara, Poeniţeled.-j. şi Poeniţele-d.-s. Populaţia sa este de 2980 locuitori, din care bărbaţi însuraţi 572, ne­ însuraţi 99, văduvi 73, divor­ ţaţi 8 şi băeţî 7.63^ iar femei mă­ ritate 572, văduve 82 şi fete 811. Locuesc în 647 case. Stră­ ini sunt 2 Greci şi 3 AustroUngari. Meseriaşi sunt: I croi­ tor, 2 cizmari, 11 lemnari, 5 tîmplari, 7 fierari, 17 rotari, 9 butnari, 4 cojocari, 2 pietrari şi I brutar. Media naşterilor e de 106, a deceselor de 48, a căsătoriilor de 20. Comuna are 2 şcoli în căt. Chiojdul: una de băeţî şi alta de fete, frecuentate de 65 elevi şi 20 eleve. Ştifl carte 332 lo­ cuitori. Are 3 biserici, deservite de 3 preoţi, 3 cîntăreţî şi I para­ cliser. Catedrala e cea cu hra­ mul S-ţii împăraţi. Cîrciumî sunt 12.

CHIOJDUL-DIN-BÎSCA

Această comună e una din cele maî vechi ale judeţului şi începutul ei se poate pune cu certitudine în timpul Tătarilor, ceea s’ar putea proba cu multe numiri tătăreşti aflate pe teri­ toriul eî, precum şi cu multe ruine atribuite tot lor. Circulă următoarea tradiţie printre lo­ cuitori : In timpii de de mult s’a fost stabilit aci un Tătar cu doî fii aî săî coprinzînd o mare întindere de pămînt, pe care a împărţit-o în urmă între dîn­ sul şi feciorii săi. In locul unde a rămas tatăl s’a fondat co­ muna Bătrîna; unde s’a stabi­ lit feciorul cel mare, s’a fondat com. Star-Chiojdul (ChiojdulMare), ambele azî în jud. Pra­ hova ; iar feciorul cel mic a fondat comuna Chiojdul-Mic, safl Chiojdul-din-Bîsca. Această tra­ diţie e identică la cîteşi trele comune, care şi în urmă afl fost mult timp reunite, şi numai cer­ tele dintre moşneni, care nu s’afl terminat nici astăzi, le-afl se­ parat. In ceea-ce priveşte numirea Roma, dată unui cătunaş şi mai multor localităţi de aci, există tradiţia, că pe cînd T ă­ tarii stăpîneafl aceste locuri, afl venit peste dînşil nişte o'ămeni foarte răi, numiţi Romani, cari i-afl alungat şi s’afl stabilit aci, în jurul muntelui Roma şi Piatra-Romei. E mai mult de cît probabil, că aci e vorba despre o invaziune a Ţiganilor lăeţî, cari încă şi astăzi îşi dafl numele de Romani, Rîmi, etc. Ca nomazi, ei afl părăsit mai tîrzifl aceste locuri. Figura şi portul locuitorilor arată că sunt Transilvăneni, veniţi aci sub di­ feriţi conducători, formînd di­ ferite cete de moşneni, din care cea mai însemnată a fost Sitileşti din satul Sita, din Tran­ silvania. Particular este că pănă

C H IO JD U L -M A R E

astăzi, fie-care ceată de moş­ neni poartă brîie cu culori dis­ tinctive de ale altei cete. Brîul indică ceata. Moşnenii Sitileşti nu maî există ca nume, căci unul dintr’inşiî, Stan a fost luat de Spătarul Cantacuzino, pro­ prietar al moşiei Roma-Spătărească, în capitală, unde după cît-va timp, a devenit Isbaşe. Fiii s ă i: Radu, Lera şi Mirea Coadă, cu afinii lor, au început să-şî dea numele de Isbăşoî în loc de Sitileşti. Cea-l’altă parte au luat şi el numele de Chioj­ deni. Aceasta cam acum 230 ani. O importantă colecţiune de hrisoave şi alte documente în această privinţă, posedă d-1 Macoveifl din Chiojdul-Mare,jud. Prahova.

Chiojdul-Mare,

numire, ce se mal dă comuneî Star-Chiojdul, pl.Teleajenul, jud. Prahova, spre a o deosebi de comuna ve­ cină din judeţul Buzău, numită Chiojdul-din-Bîsca sau ChiojdulMic.

Chiojdul-Mic, numire,

ce se mal dă comunei Chiojdul-din-Bîsca, jud. Buzău, spe a se deosebi de Chiojdul-Mare din jud. Pra­ hova.

376

ţiunea lor domină oraşul Hîr­ şova, insulele Gîsca - Mare şi Chiciul, gîrla Băroiul, drumurile ce duc de la Hîrşova la ( onacul-luî-Manole şi Cetatea-Oaeî şi cel spre Groapa-Ciobanului. Cu venirea Romînilor în D o­ brogea, ele afl fost dărîmate şi risipite.

Chior-Ceşme,

sat, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia, cătunul co­ munei Taş-Punar. Este situat în partea nordică a plăşeî şi cea centrală a comuneî, la 5 kil. spre N.-E. de cătunul de reşe­ dinţă, Taş-Punar. Este aşezat în valea Hagivirt-Dere, şi este în­ chis în partea sud-estică de dea­ lul Mezarlîc - Bair, cu vîrfurile sale Mezarlîc, care are IOO me­ tri şi este mal mult la Estul săfl, şi vîrful Miulten-Tepe, care are 109 m. şi este în partea me­ ridională a satului. L a N. este dominat de vîrful Cara-Tepe, care are 107 metri. Maioritatea locuitorilor este formată de Romînî şi de Tătari. Sunt două Chior-Ceşme, unul Romîn şi al­ tul Tătar, despărţite prin dru­ mul comunal Băltăgeşti-Bilarlar (Dorobanţul). Alte drumuri co­ munale pleacă la Satis-Chioi, la Ghelingec, la Tortoman, la TaşPunar şi la Boazgic.

Chiojduluî (Calea-),

cătun, al comunei Valea-Muscalulul, jud. Buzăfl. Are 80 locuitori şi 18 case.

Chiopriu - Tabia,

ruine de întăriturî turceşti, situate în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, pe te­ ritoriul comunei urb. Hîrşova, în partea vestică a plăşeî şi cea nordică a comunei, la 1 '/a kil. spre N. de oraş pe vîrful unul deal pietros. Ridicate de Turci, spre a apăra oraşul Hîrşova şi a împiedica trecerea Dunărei a armatelor Ruseşti. Prin pozi-

CHIOR-D ERli

jud. Tulcea, comuna Beş-Tepe. Izvoreşte din poalele nordice ale dealului Cairacile. Se îndreaptă spre N., avînd o direcţie gene­ rală de la S.-V. spre N.-E. Trece prin mijlocul satului Beş-Tepe, şi, după un curs de 6 kil., brăz­ dînd partea nordică a plăşeî şi centrală a comunei, merge de se varsă în gîrla Dîrnoiul, un braţ al Dunărei, ce închide 0strovul Lătoca. Ca afluenţi, pri­ meşte pe dreapta Valea-Lutuluî-Alb, şi pe stînga valea Tu­ ria. Poalele dealului Beş-Tepe se termină pe malul săfl drept. Malurile sale, de la Beş-Tepe la gură, sunt rîpoase. Pe valea lui merge în sus drumul comu­ nal Beş-Tepe-Sari-Ghiol; iar în jos drumul Beş-Tepe-RuineleiBisericuţel.

Chior-Curu-Ceair,

vale, în jud. Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comunei rurale Enigea, şi anume pe acela al cătunului său Malceova. Se desface din dealul Caramancea; se îndrep­ tează spre V ., mergînd printre dealul Caramancea şi ChireslicB air; se uneşte cu valea Chireslic-Culac; formează valea UzunCeair, şi se deschide în valea Caramancea. Este situată mal mult în centrul plăşeî şi la N.-IC. comunei şi a cătunului.

Chior-Cuius,

deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă. Rami­ ficaţiile sale se întind în comu­ nele Aliman, Mîrleanul şi Beili­ cul. Pe muchea lui merge ho­ tarul despărţitor între ele, pre­ cum şi drumul comunal Mîrleanul-Bac-Cuius. Este coprins între văile: Mîrleanul, Bac-CuiusOrman cu Tiutiuliuc-Ceair, pe care le domină prin înălţimea sa de 121 metri. E acoperit cu păduri, fîneţe şi locuri arabile.

Chior-Culac,

pîrîu, în plasa şi

Chior-Dere,

vale, în jud. Con­ stanţa, plasa Plîrşova, pe teri­ toriul comunei rur. Calfa. Este continuarea văeî Topolog-Dere şi ţine de la cătunul Calfa pănă la dealul Elmelichi. Trece prin ruinele Ramazan - Chioi şi prin satul Rahman. A re o direcţie de la S.-V. către N.-E. Curge printre dealurile Cremişicu-Bair la N., Coru-Bair şi SulâgeacBair la S. Primeşte pe dreapta valea Sulageac-Dere. Are ma­ lurile rîpoase.

CHJORĂŞTI

Chiorăşti, cătun, al com. Lopă­ tari, jud. Buzău. A re 70 locui­ torî şi 23 case. C h i o r c u - B a i r , deal,

în judeţul Constanţa, pl. Medjidia, pe te­ ritoriul comunei rurale Chiose­ ler. Se desface din dealul Muuru-Arlichi-Bair şi anume din vîr­ ful Chioseler; se îndreptează spre V . şi ţine pănă la movila Başa-Iuiuc. A re o înălţime de 155 m. şi domină valea Muuru-Arlichi-Alceac, care se întinde la Sudul său. Este situat în partea sud - vestică a plăşeî şi nordică a comunei. E acoperit cu verdeaţă şi păduri.

Chiortul, silişte, jud. Brăila, pl. Balta, la 3 kil. spre S.-E. de satul Ciacîrul, între movila sa­ tului şi siliştea Ciacîrul. Chiorul, iezer, jud. Brăila, si­ tuat în ostrovul Crăcănel la N. de iezerul Şufanul. Chiosea, luncă, proprietate a sta­ tuluî, la V . de satul Homocea, jud. Tecuciu. Chioseler, com. rur., din jud. Constanţa, pl. Medjidia. E si­ tuată în partea apusană a ju­ deţului, la 62 kil. spre V . de oraşul Constanţa, capitala dis­ trictului şi în partea meridio­ nală aplăşel, la 34 kil. spre S.-V. de oraşul Medjidia, reşedinţa el, pe valea Borungea. Se măgineşte la N. cu com. Enige şi Mamut-Cuius; la E. cu comuna Carabacî; la V . cu co­ muna Hazarlîc (plasa SilistraNouă); la S. cu comunele CazilMurad (plasa Mangalia), Hai­ ran-Chioi (plasa Silistra-Nouă). Relieful solului e puţin acci­ dentat Comuna e brăzdată de următoarele principale dealuri: Chiorcu-Bair (160 metri) la N.; 67ţ?0. ilarele D u (ionar Geografic . F ol. I i

C H IO S E L E R

377

Erghinanlîc (156 metri) tot Ia N .; Curu-Giugiuc Bair (164 m.), Mezarlîc-Borungea-Bair (162 m), Ceşme-Bair (140 m.) la V.; SariIuc-Bair (190 m.) la E . ; Cavalecanara-Bair (158 m.), MuuruArlichi-Bair (158 m.)şi ChuciucCişme-Bair prin interiorul co­ muneî. Sunt acoperite cu fîneţe, păşuni şi cîte-va pădurî. Movilele sunt: Borungea (164 m.) la N.-V.; Chioseler (156 m.), Chernei (159 m.) la N .; IomezIuc (150 m.), Suhat-Iuc (158 m.) în interior. Ele sunt artificiale, servind ca puncte de orientare şi observaţie. Cele maî însem­ nate văl sunt: Borungea la S., servindu-î ca hotar spre plăşile Mangalia şi Silistra-Nouă, cu adiacentele sale pe dreapta; Cupulan-Culac, care o brăzdează la E.; Chioseler, unită cu Buiuc-Ceral-Ceair prin centru şi Borungea-Culac la V . Valea Enige ce pleacă de pe teritoriul comuneî, sub numele de Muuru-ArlichiAlceac, o brăzdează prin partea centrală şi cea nord-vestică. Cătunele, care o compun sunt două, şi anum e: Chioseler, re­ şedinţa, în partea de S., pe văile Borungea şi Chioseler, la întru­ nirea lor; Borungea, tot spre S. la 2 s/2 kil. spre V . de reşe­ dinţă, pe valea Borungea. Suprafaţa comunei este de 5363 hect. din carî: 33 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate, cu 120 case, iar restul de 533° hect. se împarte între locuito­ rii carî posedă 4900 hect. şi Sta­ tul cu proprietarii, carî stăpînesc 410 hect. Populaţiunea comunei pe a­ nul 1895—96 a fost de 151 fa­ miliî cu 710 suflete, în maioritate Bulgari şi Romînî, din carî: bărbaţî 395, femeî 315; necăsătoriţi 404, căsătoriţi 296, văduvi 10; ştiu carte 14, nu ştiu 686 ; cetăţeni Romînî 710;

ortodox! 506, mahometanl 97, de alte religiunl 7 ; agricultori sunt 144, comercianţi 2, cu alte profesiuni 9 ; împroprietă­ riţi sunt 544, neîmproprietăriţî IS-

Sunt 155 contribuabili. A re o geamie în cătunul Chio­ seler, deservită de un hoge, şi o şcoală mahometană. In ceea ce priveşte întinde­ rea şi felul terenurilor, cele 5363 hect. • ale comunei se împart ast-fel: 53 hect. teren nepro­ ductiv, ocupat de vatra satelor; 5310 hect. teren productiv, (din carî 410 hect. ale Statului cu proprietarii şi 4900 hect. ale locuitorilor); 1916 hect. teren cullivabil, din care 25 hect. ale Statului cu proprietarii şi 1891 hect. ale locuitorilor; 2937 hect. teren necultivabil, din care 385 hect. ale Statului cu proprie­ tarii şi 2552 hect. ale locuito­ rilor; 257 hect. teren izlaz şi 200 hect. teren pădurî, ale locuito­ rilor. Locuitoriî a u : 74 pluguri, 95 care şi căruţe şi 2 maşini de bătut porumb. Vite sunt 8673 capete, din carî: 314 caî, 330 bol, 1 bivol, 10 asini, 7910 ol şi 108 porci. Sunt 3 mori de vînt. Budgetul comunei este la ve­ niturî de 3168 leî şi la chel­ tuelî de 2025 lei. Căî de comunicaţie sunt hu mal nişte drumuri comunale ce unesc satele între ele şi cu cele învecinate) ca : Ghiol-Punar, E.nige, Maamut-Cuius, Caciamac, Cara-Bacî, Becter, Maico ci, etc.

Chioseler, sat,

în jud. Constanţa, pl. Medjidia, cătunul de reşe­ dinţă al comuneî Chioseler, si­ tuat în partea sudică a comu­ nei, pe valea Borungea, unde primeşte pe valea Chioseler, în­ tre dealurile Muuru-Arlichi-Bair 48

378

C H IO S E R L IC

la V., Cuciuc-Ceşme-Bair la E „ movila Suat-Iuc la N., dealul Topaslar la S. Are 4697 hect. întindere, din care 40 hect. o­ cupate de vatra satuluî şi restul, al locuitorilor. Populaţia este de 139 familiî cu 635 suflete, în maioritate Bulgarî.

Chioserlic, pîrîu,

în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Alibei-Chioi (şi pe al cătu­ nului Acadîn). Izvoreşte din poa­ lele sud-occidentale aleDealuluîCiliculuî. Se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune generală de la N.-V. spre S.-E. Cursul său descrie un arc de cerc, brăz­ dînd partea de S.-E. a plăşeî şi pe cea de N.-V. a comuneî; curge numaî prin păduri; udă satul Acadîn in partea de E.; pri­ meşte pe stingă pîrîul CulacCizlar şi, după un curs de 4 kil., merge de se uneşte cu 4 lo­ cuitorî. Se află o biserici fon­ dată la anul 1825, reparată la 1882, şi înzestrată cu 10 hect. pămînt, de ctitorul eî, Ioan Bu­ zescu, protopop. sat, în jud. R. - Sărat, pl. Marginea-d.-j., cătunul de reşedinţă al comuneî Ciorăşti. Şi-a luat numele de la moşia cu acelaşî nume. Esţe aşezat în partea de N. a comuneî, pe ma­ lul drept al rîuluî Rîmnicul. Are o întindere cam de 53 hect., cu 0 populaţiune de 306 familiî, sau 1388 suflete, din carî 390 contribuabili. Ştiu carte 149 per­ soane. Sunt 5 străini. Are o biserică, deservită de 1 preot, I dascăl şi I para­ cliser ; o şcoală comunală.

C io r ă ş ti,

C io r ă ş ti, saQ S lo b o z ia -C io r ă ş t i,

sat, în jud. R.-Sărat, pl. Mar­ ginea-d.-s., cătunul de reşedinţă al comuneî Slobozia - Ciorăşti, aşezat în partea de N. a comu­ neî, pe malul stîug al rîuluî Rîmna. A re o întindere de 1768 hect., cu o populaţiune de 209 familiî, sau 906 suflete, din carî 217 contribuabili. Ştiu carte 114 loc. Are o biserică, deservită de 2 preoţi şi I cîntăreţ; o şcoală comunală.

CIORÎCA

vechiQ hrisov. S ’a reparat la anul 1882. Satul cade în partea de V. a comuneî şi este udat pe la N. de rîul Luncavăţul. La S. are lo­ curi de fîneţe şi un zăvoiu. Co­ piii urmează la şcoala din căt. Sirineasa, care e la distanţă de I ’/a kil. de Ciorăşti. deal, la S. com. Siri­ neasa, pl. Oltul-d.-s., jud. V îl­ cea, de la care şi-a luat nu­ mele satul Ciorăşti.

C io r e c u l, munte, jud. Argeş, pl

Loviştea, avînd o întindere de 1060 pogoane, proprietatea sta­ tuluî ; aparţinea maî nainte Episcopieî de Argeş. Are o a­ rendă de 335 leî anual. C io re n i. (V. Dracsini, sat, com.

Dracşani, pl. Miletinul, jud. Bo­ toşani).

C io r ă ş ti,

cotn. rur., în jud. R.-Sărat, pl. Marginead.-s., pe rîul Rîmna. (V. Slobozia-Ciorăştî).

C io r e ş ti, sat, jud. şi pl. Argeş;

face parte din com. rur. Bascovele; are 9 familiî, cu 15 su­ flete.

C io r ă ş ti - S l o b o z i a ,

deal, situat în raionul com. Corbiţa, jud. Tecuciu, la ale cărui poale se află satul Covragul, com. Valea-Rea.

C io rb a ,

C io r g u l, pîrîtt, ce curge prin jud.

Roman, pl. Moldova, com. Agiudeni. Izvoreşte din marginea de E. a platoului ce separă ba­ sinul Moldovei de al Şiretului. Curge de la V . spre E. prin şesul Şiretului şi se varsă la sa­ tul Agiudeni, în rîul Şiretul, de-a dreapta.

C io r b a , pădure, pe dealul cu a-

celaşî nume, com. Corbiţa, ju­ deţul Tecuciu. C io rb e n i, numele

vechiă al sa­ tului Codreni, com. Mileanca, pl. Başeul, jud. Dorohoiu.

C io r ic e ş ti, sat vechiă, care s’a

desfiinţat de o dată cu satele: Rîsnarul, Ştefănoaia şi Chira, pentru a se forma com. Ghirdoveni, pl. Filipeşti, jud. Prahova. . C io r ile , lac, în com. Vizirul, jud.

C io r b e n i, deal, pe teritoriul co­

muneî Păltinişul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu.

Brăila, pe lunca Dunăreî, la 4 kil. spre S.-E. de satul Băjani. C io r îc a , sat, face parte din com.

C io r ă ş ti, sat, în pl. Pereschivul,

com. Lieşti, jud. Tutova, pe pîrîul Pereschivul, spre V . de satul Lieşti. Are 633 locuitorî, din carî 28 ştiu carte; 127 case.

C io r b e n i

( P u s t o a ia ) ,

cepe de la podul de şanca, de pe moşia pl. Prutul-d.-j., jud. prelungindu-se pănă satului Bivolul.

deal, în­ piatră IeDarabani, Dorohoiu, de-asupra

C io ră ş ti, sat, face parte din com.

C io r b o le a , pîrîtt. (V. Corbîea, pî­

rur. Sirineasa, plasa Oltul-d.-s., jud. Vîlcea. Are o populaţiune de 633 locuitorî, 330 bărbaţî şi 303 femeî. Locuitoriî sunt moş­ neni. A ci e o biserică fondată la anul 1797 de moşnenii Ciorăştî, după cum se vede într’un

rîu, com. Brăeşti, pl. Cîrligă­ tura, jud. Iaşi). vale, com. Brăeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi. Se află după Dealul-Frătenilor, de lîngă satul Albeşti.

rur. Făgeţelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. A re o populaţie de 270 loc. Cade în partea de E. a comunei, pe Dealul-Băjănieî. E udat de gîrla Ciorîca. Aci e o biserică, zidită la anul 184?, cu hramul Sf. Nicolae şi CuvioasaParaschiva. In raionul satului, pe gîda Ciorîca, sunt 2 mori pentru mă­ cinat.

C io r b o le a ,

C io r îc a , deal, com. Făgeţelul, pl.

Vedea-d.-s., jud. Olt, ce merge paralel cu gîrla Ciorîca. Acest

clo r Ic a

deal servă locuit, pentru agri­ cultură şi păşunatul vitelor. Şî-a luat numele de la gîrla Ciorîca. Are o lungime de peste 30 de kil. Cade în partea de E. a comuneî. Ciorîca, deal, coprins între rîul Vedea şi Ciorîca, com. Chilia, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, cu di­ recţia de la N. la S. Pămîntul său e prielnic pomilor roditori. Pe coaste e acoperit cu tufăriş; pe lunca dintre Ciorîca şi V e ­ dea se cultivă tot felul de ce­ reale şi plante textile.

Ciorîca,

sau Profa, moşie a sta­ tuluî, jud. Olt, foastă pendinte de Mitropolia din Bucureşti; pe periodul 1888— 93, s’a arendat cu 5885 leî anual.

Ciorîca, pădure a statuluî, jud.

Olt. (V. Profa şi Ciorîca). Ciorîca,pîrîu, izvoreşte despre N.,

din jud. Argeş, curge spre S.; intră în jud. Olt şi formează la E. limita între comuna Chilia şi comunele Govora şi GuraBouluî; trece prin com. Făge­ ţelul, şi se varsă în rîul Vedea. Ciorîţa, sat, în partea

de S.-E. a com. Dăneşti, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu. E situat în valea dintre dealurile: Ulmul la E. şi Ciorîţa la V . Are o suprafaţă de 429 hect., din cari 28 hect. pădure, cu o populaţie de 23 familii, sau 74 suflete. In sat este o biserică făcută de d. Racoviţă, fost proprietar al moşieî, la anul 1872; un iaz. Prin acest sat curge pîrîul Ciorîţa, care izvoreşte din par­ tea de N. a satului şi se varsă în iazul numit al-Ciorîţeî. Vite sunt: 51 vite marî cor­ nute, 85 caî şi 2 rîmătorî.

C IO R O B E ŞT I

431

Locuitoriî posedă : 3 pluguri, 6 care cu boi şi 6 căruţe cu caî. C io r lă te ş ti. V .

Ciorobeşti, jud.

Dolj. C io rn e iu l, sat, în jud. Roman, pl.

Fundul, com. Oniceni, pe malul drept al rîuluî Bîrlad şi la con­ fluenţa pîrîuluî Oceî cu acesta. Este aşezat pe şes, spre S.-E. de satul Oniceni. A re 50 de fa­ milii, sau 213 suflete, carî lo­ cuesc în 52 case. Sunt 23 con­ tribuabili. A cest sat se mai numeşte şi Cotul-luî-Ciorneiu. Locuitoriî au 50 capete de vite. C io r n o h a l, sat, în partea de S.

a com. Ringhileşti, plasa Ştefă­ neşti, jud. Botoşani. E situat parte pe coastă de deal, parte pe valea ce se întinde în coada iazului Chişcata. Moşia este proprietatea sta­ tului, fostă pendinte de mănăs­ tirea Fîstîci. A re o suprafaţă de 2071 hect., din cari 1430 hect. ale statuluî şi 641 hect. ale locuitorilor împroprietăriţi la 1864, cu o populaţie de 183 familii, sau 579 suflete, din cari 133 contribuabili. Locuitorii acestuî sat sunt aduşî de călugării ce stăpîneau moşia, din satele Coşula şi Oneaga, ca chiriaşi de pămînturî. In partea de V . a satuluî, pe dealul Ciornohal, se află o pă­ dure de stejar, în întindere de 286 hect.; se exploatează sis­ tematic şi produce un venit a­ nual de 1500 leî. A re o biserică, zidită la a­ nul 1864, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Pe moşie sunt: 5 iazuri, 1 circiumă. In sat sunt 4 mese­ riaşi şi 2 comercianţi.

Vite : 177 boî şi vaci, 47 caî, 602 ol şi 28 mascuri. Locuitorii posedă 75 destupi. C io r n o h a l, deal, în partea de V .

a moşiei Ciornohal, com. Ringhileşii, pl. Ştefăneşti, jud. Bo­ toşani. E acoperit cu pădure. C io r n o i, ostrov, al braţului Chi­

lia, pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Sfistofca, şi pe al căt. Periprava. Este în­ chis între braţul principal Chilia şi cele secundare Cernofca şi Babinof. A re o lungime de 5 kil. şi o lăţime medie de 1 */* kil. întinderea sa totală e de 700 hectare. Nici o ridicătură nu se vede pe neîntreruptul său şes. Este acoperit cu stufăriî întinse, ce aparţin statu­ luî. C io r n u le a s a , pădure a statuluî,

pl. Olteniţa, jud. Ilfov, în întin­ dere de 450 hect., pendinte de com. Tăriceni. C io r n u le a s a , vale, pl. Olteniţa,

jud. Ilfov. C io r o a ic a , moşie,

în pl. Margi­ ne!, jud. Teleorman, în hotar cu moşia Lăceni.

C io r o b e ş ti, sat, plasa Amaradia,

com. Goeşti, jud. Dolj. E situat la 4 kil. la N. de Goeşti. A re o populaţie de 178 loc. (92 băr baţi şi 86 femeî), ce locuesc în 43 case. Copiiî din sat învaţă la şcoala mixtă din satul Goeşti, care este la o depărtare de 5 kil. In anul 1892— 93 au urmat 5 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 16 băeţî. Ştiu carte 25 per­ soane. mahala, face parte din com. rur. Costeşti, pl. Ho­ rezul, jud. Vîlcea. Este situată

C io r o b e ş ti,

C IO R O E Ş T I

pe ambele maluri ale rîuluî Cos­ teşti. Are o biserică de zid vechie. Inscripţia de d’asupra uşeî este săpată pe o lespede de piatră şi sună ast-fel: «Această sfîntă şi Dumnezeească bi­ serică întru care se cinsteşte şi se prăznuejte Ovedenia prea sfintei de Dum­ nezeu Născătoare, pururea Fecioara Ma­ ria, care din temelie este zidită din bun glndul şi cu toată cheltuiala sf. s. pă­ rintelui kir Antonie Egumenul Bistriţei, în zilele prea luminatului Domn Ion Grigorie Voevod, la curgerea anilor cu blagoslovenia prea sf. sale iubitoru lui de Dumnezeu Părintele nostru kir Grigorie Episcopul Rîmniculuî Noului Severin şi ale părintelui Pro-egumen 11arion Leatul 7258 (1750) Aprilie 12.»

lac, jud. Teleorman, la N.-V. comuneî Saelele, în lunca Oltuluî, la capătul pădu­ reî din această luncă. Formează hotarul dintre trupul de moşie Tiia din jud. Romanaţi, care se întinde şi în jud. Teleorman.

C io r o e ş ti,

C io r o g îr la ( S a m u r c ă ş e ş ti, sau C io r o g îr la -lu î-V a r la m ) , sat, jud. Ilfo v ; face parte din com. rur. Ciorogîrla-Dîrvari, pl. Saba­ rul. Este situat pe malul stîng al rîuluî Ciorogîrla. Pe şoseaua ju­ deţeană Bucureşti-Piteşti, între căt. Ciorogîrla şi Bolintinul-dinDeal, este un pod de lemn peste rîul Ciorogîrla. A fost moşia luî Vodă-Caragea, care a vîndut-o Vodă-Suţu, la anul 1819, pentru plata proviantuluî ce rămăsese dator Ru­ sieî, din timpul invaziuneî de la 1806. Se întinde pe o suprafaţă de 925 hect., cu o populaţie de 804 locuitorî. ‘ D-na Eliza Muşicu are 547 hect. şi locuitoriî 378 hect. Pro­ prietara cultivă 500 hect. Sunt 6 hect. sterpe, 20 izlaz, restul vie şi pădure. Locuitoriî cultivă 343 hect. (22 sterpe, restul vie). A re o biserică, cu hramul Sf.

432

Nicolae, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală mixtă, fre­ cuentată de 21 elevî şi 10 eleve, cu întreţinerea căreia statul şi comuna cheltuesc anual 2162 leî. Localul s’a construit de d. N. I. Gherassi. In sat este 1 maşină de treerat cu aborî şi 1 pod stătător. Numărul vitelor marî e de 376 şi al celor micî de 226. Comerciul se face de 3 cîrciumarî şi t hangiu. C io r o g îr la , mănăstire, jud. Ilfov.

(Vezî Samurcăşeşti). C io r o g îr la . (Vezî Olteni, pl. Sa­

barul, jud. Ilfov). C io r o g îr la , pîrîtt, jud. Ilfov. In

trecut era o mică viroagă, care îşî lua naştere din apropiere de rîul Dîmboviţa, dintre comunele Lunguieţul şi Poienele, jud. Dîm­ boviţa. De la canalizare, Cioro­ gîrla a devenit un braţ al rîu­ luî Dîmboviţa, căci de la 3 kil. la vale de com. Lunguieţul, rîul Dîmboviţa se desparte în două braţe drepte şi adîncî: unul sub numele de Dîmboviţa, apucă spre S.-E. şi trece prin Bucu­ reşti; iar cel-l’alt sub numele de Ciorogîrla apucă spre S. şi după ce trece pe lîngă com. Căscioarele, mănăstirea Cioro­ gîrla şi com. Bragadirul, se îm­ preună cu rîul Răstoaca şi for­ mează rîul Sabarul (la S. de căt. Vîrtejul). Lîngă Lunguieţ e un mare stabiliment idraulic şi un stăvilar, făcut de Primă­ ria oraşuluî Bucureşti, în ve­ derea canalizăreî rîuluî Dîmbo­ viţa. Direcţia acestuî rîfl este de la N.-V. spre S.-E. C io r o g îr la -D îr v a r i, com rur., pl.

Sabarul, jud. Ilfov, situată la E. de Bucureşti, între rîul Cio­

c i o r o i -C e a i r

rogîrla şi~rîul Răstoaca, 18 kil. departe de Bucureşti. E formată din satele : Cioro­ gîrla, Dîrvari şi Caţichea, cu 0 populaţie de 1744 locuitori, carî locuesc în 359 case. Se întinde pe o suprafaţă de 2410 hect. D-na Elena Muşicu, d. I. Niculescu-Dorobanţu şi statul afl 1628 hect. şi locuitoriî 782 hect. Proprietarii cultivă 1300 hect (13 sunt sterpe, 62 izlaz, 247 pădure şi restul vie). Locuitoriî cultivă 714 hect. (51 sterpe şi restul vie). Comuna are 414 contribua­ bili. Budgetul eî este de 4146 lei la ven. şi de 4074 leî la chelt In Ciorogîrla sunt 5 biserici, deservite de 6 preoţi; 2 şcolî mixte (la Ciorogîrla şi Dîrvari); 1 moară de ap ă; 2 maşini de treerat cu aburî; 2 poduri. Numărul vitelor mari e de 726 : 79 cai şi epe, 460 boî, 174 vaci şi viţei, 11 bivoli şî bivoliţe; 1269 vite mici, 12 ca­ pre, 60 porci şi 1197 oî. Dintre locuitori, 417 sunt plu­ gari şi 3 afl diferite profesiuni. Arătura se face cu 167 plu­ g u r i: 157 cu boî şi 10 cu caî. * Locuitoriî afl 231 care şi că­ ruţe: 210 cu boî şi 21 cu cai. împroprietăriţi sunt 186 locui­ tori, iar neîmproprietăriţi 241. Comerciul se face de 5 c^r' ciumari şi 1 hangiu. C io r o g îr la - lu i - V a r la m . (Vezi

Ciorogîrla, sat, jud. Ilfov). vale, jud. Cons­ tanţa, pl. Mangalia. Este conti­ nuarea văeî Cadmular-Alceac. Se întinde pe teritoriul a trei comune: Osmancea, Enghes şi Agemler. Are o direcţiune de la S.-E. către N.-V.; merge printre dealul Chedreanul şi se deschide în valea Canara-Dere. Drumurile

C io r o i-C e a ir ,

C10R0TAŞUL

433

comunale Edil-Chioi-Sofular şi Osmancea-Chiuciuc-Enghes se încrucişează tocmai în ea şi la hotarul celor 3 comune.

Cioroiaşul, com. rur., pl. Băi­ leşti, jud. Dolj, situată pe loc şes, la 46 kil. de Craiova şi la 11 kil. de Băileşti. Se învecineşte la V . cu com. Intorsura, pl. Jiul-d.-mj., la N.-V. cu com. Galiciuica şi Giubega, la N. cu com. Perişorul, la S. cu com. Siliştea-Crucei. Hotarul de N. începe de la com. Rudari; merge în linie dreaptă spre E. trecînd spre S. de Giubega, prin pădurea Pe­ rişorul, pănă în hotarul Intorsura. De aci începe hotarul de E., cu îndreptarea de la N. la S., către com. Siliştea-Crucei pănă în hotarul moşiei Gali­ ciuica. Hotarul de V ., cu di­ recţiunea S.-V. trece pe la V . de Galiciuica pănă în hotarul Rudari, unde se întîlneşte cu linia de N. In comună sunt treî fintînî: una la N.-E. coihunel, numită Flntîna-Şindiliţa; a doua spre E., numită Fîntîna-din-Drumul-Silişteî; a treia spre V . de com., în­ tre Galiciuica şi Cioroiaşul, nu­ mită Fîntîna-Tiţăî. Comuna îşî trage numele de la balta Cioroiul, curăţită de Ruşî la anul 1828 şi de la primii lo­ cuitorî Cioroeşenî veniţi aicî ca moşneni din vechiul Cioroiul, care s’a desfiinţat la 1828, în urma războiului dintre Ruşi şi Turci. După plecarea armate­ lor ruseşti, spărgîndu - se ve­ chiul Cioroiul, se aşeză Cioro­ iaşul de azî, iar în jurul său alte sate. Comuna se compune din două cătune: Cioroiaşul şi Trocheşti. Cioroiaşul este şi cătunul de re­ şedinţă; ambele cătune sunt în­ chise cu o tabie. 68086. Marele D icţio n ar Geografic

Voi. 11.

In comună se află o singură biserică, fondată la anul 1847 şi terminată la anul 1851. Are hramul Sf. Andreifl. Se găseşte în tinda bisericeî o inscripţie în care se arată data fondăreî, precum şi nu­ mele fondatorilor. Biserica este deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Are o populaţie de 17 po­ goane. In comună se află o şcoală mixtă întreţinută de stat. L o­ calul este construit din cărămizi. Şcoalaare o proprietate d e8^2 hect. arabile, iar în vatra satu­ luî are 1 hect. In anul şcolar 1892— 93 a fost frecuentată de 42 băeţî şi 3 fete din cătunul Cioroiaşul; de 36 băeţî şi 1 fată din Tro­ cheşti. Ştifl carte în Cioroiaşul 63 bărbaţî şi 2 femeî, în Troche­ şti 38 bărbaţî şi 3 femeî. Populaţia comunei este de 1890 suflete, din carî 931 băr­ baţi şi 959 femei. După legea rurală din 1864 sunt 80 împro­ prietăriţi, iar după cea din 1879 sunt 26 însurăţel. In comună sunt 3 străini. Case sunt 159, bordee 192. Suprafaţa teritoriului este de 4830 pogoane. Moşiile se nu­ mesc Cioroiaşul şi Trocheşti. Moşia Cioroiaşul aparţine moş­ nenilor Cioroeşenî. A re o întin­ dere de 800 hect. pămînt ara­ bil şi aduce un venit anual de 32000 leî. Moşia Trocheşti este a sta­ tului, trup pendinte de moşia Perişorul în întindere de 1150 hect. pămînt arabil, cu un ve­ nit anual de 46000 leî. Viile aparţin moşnenilor; se găsesc pe moşia statului şi pe a Cioroeşenilor în întindere de 158 hect.; produc vin roşu. Pe proprietatea d-lor Iancu

C IO R O IA Ş U L

şi Ghiţă Cioroianu, sunt două mori de aburî. In comună se află cazane, pen­ tru fabricarea rachiului de tes­ covină. Meseriaşi sunt 4: 2 cizmari, 1 lemnar şi 1 fierar. Locuitoriî îşî desfac produc­ tele la schela Calafat safl Bis­ treţul. Transportul îl fac cu carele pe şoseaua comunală CioroiaşulCalafat şi Cioroiaşul-Bistreţul. O cale comunală o uneşte cu Siliştea-Crucei, o altă cu Intorsura şi o a treia cu Galiciuica şi Perişorul. In cătunul Cioroiaşul sunt 3 cîrciumî cu articole de băcănie şi manufactură. In Trocheşti se află o singură circiumă. Pe lîn­ gă cîrciumarî maî sunt 6 co­ mercianţi de cereale. Budgetul com. este de 2947 leî, 18 bani la veniturî şi de 1984 lei, 58 bani la cheltuelî. Vite cornute sunt 114, caî 96, oî 48 şi porcî 18. C io r o ia ş u l, sat, pl. Băileşti, co­

muna Cioroiaşul, jud. Dolj, si­ tuat la 6 kil. N.-V. de SilişteaCrucei. Are o populaţie de 820 suflete, 385 bărbaţi şi 435 fe­ mei. Locuesc în 82 case şi 69 bordee. In sat este o şcoală mixtă, întreţinută de stat; are 81k hect. proprietate. Localul şcoaleî este închiriat, construit din cărămi­ dă şi în bună stare. In anul şcolar 1892— 93 a fost frecuen­ tată de 78 băeţî şi 4 fete: din Cioroiaşul, 42 băeţî şi 3 fete şi din Trocheşti, 36 băeţî şi 1 fată. Cu vîrstă de şcoală sunt 78 co­ pil. Ştifl carte 63 bărbaţî şi 2 femei. In sat este o biserică de zid, fondată în 1847 şi termi­ nată în 1851, cu hramul Sf. A n ­ dreifl, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. A re 17 pogoane 55

434

C IO R O IA Ş U L

proprietate. In tinda bisericeî se găseşte scrisă data începere! şi a terminăre! clădire!, precum şi numele ctitorilor. C io r o ia ş u l, cătun, al com. Cioro­

iul, pl. Olteţul-Oltul d.-s., jud. Romanaţi, situat aproape de văr­ sarea Olteţuluî, maî sus de sa­ tul Cioroiul. A re 70 de familiî şi o biserică, cu hramul Sf. îm­ păraţi (1856), deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî.

şi 3604 leî la cheltuelî. Vite marî sunt 861, vite micî cornute 480. Are o şcoală prim. rur. mix­ tă gradul II cu I învăţător, fre­ cuentată de 48 elevî, din 70 în vîrstă de şcoală ; 2 bisericî: una în Cioroiul, cu hramul Sf. Voevozî (1799)1 clădită de D. Gănescu şi Popa Mateiu; a doua în Cioroiaşul; sunt deservite de 2 preoţişi 4 cîntăreţî; sunt 11 circiume. sat, pl. Ocolul, com. Izvorul, jud. Dolj, cu 408 su­ flete, 207 bărbaţî şi 201 femeî. Locuesc în 93 case. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1834. Este întreţinută de stat şi de comună. Localul şcoa­ leî este construit din zid. A re un singur învăţător. In anul şco­ lar 1892— 93 a fost frecuentată de 60 şcolari: 16 din Izvorul, 20 din Cioroiul, 24 din Corne­ tul. Cu vîrstă de şcoală sunt S1 copiî. Ştiu carte 62 locuitorî.

C io ro iu l, C io r o ia ş u l, moşie particulară, pl.

Băileşti, com. Cioroiaşul, jud. D o lj; aparţine moşnenilor Cioroeşeni. Are o întindere de 800 hect. pămînt arabil şi aduce un venit anual de 32000 leî. Pe a­ ceastă moşie, şi anume pe por­ ţiunea de pămînt ce aparţine fraţilor Iancu şi Ghiţă Cioroianu, sunt 2 morî de aburî. C io r o ia ş u l, moşie a statuluî, în

judeţul Romanaţi, arendată pe 1887— 88 cu 670 leî.

tatea cu acelaşî nume, jud. Ro­ manaţi, cu o suprafaţă de 223 pogoane, pendinte de mănăsti­ rea Brîncoveni. C io ro iu l, com. rur., pl. Olteţul-

Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, for­ mată din satul Cioroiul şi căt. Cioroiaşul, situată pe partea stîngă a Olteţuluî, aproape de vărsarea sa şi în faţa comuneî Fălcoiul, după partea dreaptă. E departe de Balş de 24 kil., iar de Caracal de 14 kil. Are o populaţie de 293 capî de familie, sau 1304 locuitorî, din carî 640 bărbaţî şi 664 fe­ meî; 626 căsătoriţi şi 676 ne­ căsătoriţi. Sunt 264 contribua­ bili. Budgetul com. pe 1886— 87 a fost de 3685 leî la veniturî

şuluî GiurgiU. înainte de 1829 era aci un sat turcesc numit Garga-Adas, pe care l’au stri­ cat Turciî. In 1854 s’aîntîmplat aci lupte între Turci şi Ruşî. In acest ostrov păşunează azî vitele oraşuluî Giurgiu. In tim­ pul primă - vereî este acoperit tot cu apă. Pe dînsul se află 3 pichete, unul la Veriga şi două maî în jos, spre Mocanul. In faţa acestuî ostrov s’a făcut canalul din marginea oraşuluî, unde staţionează vasele. Din aleia oraşuluî Giurgiu se poate vedea, peste ostrovul Cioroiul, marginele Bulgariei, cum şi toate vasele ce plutesc pe Dunăre. C io r o iu l, moşie, jud. Dolj, plasa

Ocolul, com. Izvorul, în satul Cioroiul. C io r o iu l, pădure, jud. Dolj, pl. 0 -

colul, satul Cioroiul. Esenţe: fra­ sin, corn, alun, cer, gîrniţă şi ste­ jar; acesta din urmă predomină.

Cioroiaşul, jud. Dolj, de la care-şî trage com. Cioroiaşul nu­ mele. A fost curăţită, la 1828, de Ruşî.

pîrîu, jud. Dolj, pl. Băi­ leşti, com. Siliştea-Crucei. Izvo­ reşte din satul Cioroiul-Nou; curge cu direcţia de la V. spre E., şi se varsă pe rîpa stîngă a pîrîuluî Baboaia, în dreptul comuneî Afumaţi. Are un vad cu 7 podeţe de lemn, 2 spre S. şi S spre V . comuneî.

C io r o iu l, numire, ce se maî dă sa­

C io r o iu l, vale, în com. Hodivoaia,

tului Roseţi-Volnaşî, pl. Borcea, jud. Ialomiţa.

sau Vierii, pl. Marginea, jud. Vlaşca; se scurge în Dunăre.

C io ro iu l, deal, pl. Ocolul, com.

C io r o iu l-N o u , sat, jud. Dolj, pl.

C io r o iu l, fost sat, azî silişte, pl. C io r o ia ş u l, pădure, pe proprie­

CIOROIUL-NOţ)

Băileşti, com. Galiciuica, jude­ ţul Dolj. C io r o iu l, baltă, pl. Băileşti, com.

Secuiul, jud. Dolj. C io r o iu l, insulă, în Dunăre, jud.

Teleorman, între comunele Flămînda şi Seaca, în dreptul că­ reia este şi un pichet militar. ostrov, în jud. Vlaşca, pe malul Dunăreî, în faţa ora­

C io ro iu l,

C io r o iu l,

Băileşti, comuna Siliştea-Crucei. A re 888 loc. (443 bărbaţî şi 44° femeî), carî locuesc în 99 case şi SS bordee. In sat este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1889, fiind întreţinută de comună. Are un învăţător şi 8 */* hect. proprie­ tate. In anul 1892 — 93 a fost frecuentată de 44 băeţî şi 2 fete.

CIOROlUI^VECHlO

In vîrstă de şcoală sunt 50 de băeţî şi 40 de fete. Este o biserică fondată de locuitori, cu hramul Sf. Haralambie, deser­ vită de 1 preot şi I cîntăreţ. Cioroiul-Nou este Ia 4 kil. de­ părtare de satul de reşedinţă, Siliştea-Crucei. In sat se gă­ sesc două cetăţî de pămînt, despre care se zice că sunt: una din timpul Dacilor şi alta din timpul celor din urmă războae ale Ruşilor cu Turciî. De aci izvoreşte pîrîul Cioroiul.

Cioroiul-Vechiu,

fost sat, jud. Dolj, pl. Băileşti, com. SilişteaCruceî.

( D e a lu l-) , deal, în partea nordică a satuluî Gohorul, jud. Tecuciu, de sub poa­ lele căruia ivzoreşte pîrîul Gohorul.

Cioroiului

Ciorovăţul, pîrîu, în jud. Me­

hedinţi, plaiul Cerna. Izvoreşte din muntele Meterezul-Iuî-Tudor, înalt de 730 m. şi se varsă în apa Bahnei, în apropiere de com. rur. Vîrciorova, din plasa Motrul-d.-s. Ciorsaci, fost sat, jud. Suceava,

în apropierea moare! cu acelaşî nume. Existenţa Iul şi hotarele moşieî Ciorsaci Ie aflăm în ur­ mătoarele a cte : I. Hrisovul de Ia Antioh Con­ stantin Voevod, dat în Iaşi, la 9 Iunie 7213 (1705), prin care dă drept mănăstire! Solea «a opri satul Ciorsaci de Ia ţinu­ tul Sucevei, cu tot locul şi ve­ nitul acelui sat şi să aibă a lua de a zecea parte din ţarine, din pîine şi din fînaţ, şi din gră­ dini, şi din prisăci, după obiceiQ, şi din poamete, şi din jir, şi din tot locul şi venitul cît va hi pe hotarul acelui sat, care a^est sat este sfintei mănăsti­

435

re! danie şi miluire de Ia răpo­ satul Vasile Cantacuzino, ce au fost spătar mare, şi de Ia fra­ tele d-sale Ilie Cantacuzino, ce au fost comis m are...» 2. L a 1768, Venedict, egu­ menul mănăstire! Solea se ju­ decă cu Vasile Raţă, căpitan, şi ToaderGiurgiuveanu, căpitan, strănepoţii Boului Logofăt. Aceştî din urmă arată că moşia şi satul Ciorsaci au fost făcu­ te danie moşului lor Dumitraşcu Boul Logofăt, prin diata ma­ mei sale Alexandra Vorniceasa, Ia 7187, diată întărită de Duca Vodă Ia 7188. Maî arată «o carte domnească, dată de stăpînit neamului lor, asupra ace­ stei moşii, de Ia răposatul Ni­ colae Vodă.» Egumenul arată hrisovul de maî sus, din 7213, «făcut în ur­ ma daniel ce afl arătat Raţă şi Giurgiuveanul» şi spune că au a­ vut şi un zapis de danie către mănăstire al boerilor Vasile şi Ilie Cantacuzino, dar cerîndu-i-se zapisul, călugărul a spus că nu-I poate da fiind «răsărit» (pierdut). A maî adăugit călugărul că mănăstirea stăpîneşte de 90 anî această moşie, nesupărată de nimeni. 3. Faţă cu aceste mărturisiri, în acelaşî an, 1768, Ghenarie 18, Vodă Grigorie Ioan Calimah hotăreşte: «După judecata cerce­ tării d-sale veliţilor boerf, dovedindu-se că mănăstirea stă­ pîneşte de 90 anî, iar cea-I’altă parte n’au stăpînit nici o dată, nici părinţii lor, nicî ei, hotărîm Domnia mea ca să stăpînească mănăstirea şi de acum înainte moşia această... iar V a­ sile Raţă şi Giurgiuveanul neodihnindu-se, uşa divanului Dom­ niei mele este deschisă...» 4. L a 1778, Septembrie 29, Vodă Constantin Dimitrie Moruzzi Voevod, însărcinează pe is­

C IO R T A N (DEALUL-LUT-)

pravnicii ţinutului Sucevei, să facă hotărnicia moşiei Ciorsaci «fiind-că răzăşiî... de prin prejur o împresoară cu strîmbătate.. . ca să poată să facă mă­ năstire! şi întăritură cu hriso­ vul Domniei.» 5. Prin hrisovul, din 3 De­ cembrie 1803, de Ia Alexandru Constantin Moruzzi Vodă, se în­ tăreşte stăpînirea mănăstire! Sol­ ea asupra moşiei Ciorsaci, pen­ tru care a avut judecată cu Tănase, fiul Medelniceruluî Ştefan Feştilă şi Mihalache Giurgiu­ veanul. Astăzi, Ia Ciorsaci, nu maî e de cît o moară şi o circiumă, ţinînd de moşia Hîrtopul. C io r s a c i, iaz, format de Şomu-

zuI-Mare, în com. Şoldăneşti, jud. Suceava, în suprafaţa de peste IOO falcî. C io r s a c i, pîrîil,

în com. Şoldă­ neşti, jud. Suceava. Izvoreşte de Ia Vărărie şi se varsă în ia­ zul cu acelaşî anume (2510 m.).

C io r ta , sat, jud. Bacău, pl. Taz-

Iăul-d.-j., com. Brătila, situat pe deal şi pe valea Tazlăuluî-Mare, Ia o depărtare de 900 m. de satul Brătila (şcoala). In anul 1891, din acest cătun, au urmat Ia şcoală 2 băeţî, din 7 copil în vîrstă de şcoală. Capi de familie sunt 35, din 126 suflete. V ite su n t: 4 caî, 97 vite cornute, 27 porci şi 7 capre. C io r ta , deal, jud. Bacăfl, pl. Taz-

Iăul-d.-j., de pe teritoriul com. Brătila. C io r ta , pădure, jud. Bacău, pl.

Tazlăul-d.-j., com. Brătila, de pe teritoriul satuluî cu acelaşi nume. C io r ta n ( D e a lu l-lu î-) ,

deal, în

C lO K T liA

com. Tohani, com. Valea-Scheilor, jud. Buzău. E acoperit de viî. munte, în lungime de 2 kil., spre N. de com. Călugă­ reni, pl. Cricovul, jud. Prahova, în care se află carieri de pia­ tră şi mine de sare. In partea de S.-V. se află şi cărbuni de„ pămînt.

C io r te a ,

486

şoseaua naţională Iaşi-Vasluiu, paralel cu pîrîul Văslueţul. Budgetul e de 6875 lei la ve­ nituri şi de 6675 leî 45 bani la cheltuelî. Vite 1448: vite marî cor­ nute, 3330 oi, 60 capre, 187 caî şi 364 rîmătorî; sunt 550 stupî. Locuitorii posedă : 181 plu­ guri cu boi şi 8 cu cai, 147 care cu boi şi 44 căruţe cu caî.

C io r te ! ( D e a lu l- ) , colină, în com.

C io rteşti, com. rur., pl. Mijlocul, jud. Vîlcea, compusă din 2 că­ tune: Olteţul şi Mecea. Datează cam de vr’o 160 ani. E situată pe valea Olteţul şi pe Dealul-Olteţuluî şi DealulC io r te ! ( P ia tr a -) , colină, în com. Mare, la 65 kil. de capitala ju­ Gura-Aninoaseî, pe hotarul des­ deţului şi la 10 kil. de a subpre comuna Tîrcovul, judeţul prefecturei. Buzău. Are o populaţie de 966 lo­ cuitori (505 bărbaţî şi 461 fe­ C io r te ş ti, cotn. rur., în partea de meî), din c a r i: 233 capî de fa­ N.-E. a plăşeî Crasna, jud. V as­ luiu, la distanţă de 42 kil. de milie; 213 contribuabili. Locu­ oraşul Vasluiu şi de 17 kil. de esc în 258 case. In comună surit 2 bisericî: Codăeşti, reşedinţa plăşeî. Se una în căt. Olteţul, fondată la află situată pe dealuri, văî şi şesurî, parte acoperite cu pă­ anul 1814 şi reparată la 1854 durî, iar parte cu fîneţe şi işi a doua în căt. Mecea, fondată maşe. la anul 1809 şi reparată în anii Se compune din satele: Cior­ 185S şi 1892. teşti, Şerbeşti, Pribeşti, Deleni, Locuitoriî sunt moşneni. Ei Coropceni şi Crasna, pe o în­ au: 280 boi, 117 vaci, 57 viţei, tindere de 9614 hect., din carî: 14 cai şi epe, 62 capre, 315 1845 hect. pămînt de cultură, oî şi 286 porci. imaş şi finaţ ale proprietăţeî, iar Ştiu carte 63 bărbaţî. 2207 hect. ale locuitorilor. Are Toată comuna, cu izlaz cu o populaţie de 681 familiî, sau tot, are 818 hect. 2784 suflete, din cari 12 fami­ Veniturile comuneî se ridică liî Evreî, cu 62 suflete; 61 fa­ la 1300 lei anual şi cheltuelile miliî Ţiganî, cu 198 suflete. la 1160 leî. Sunt 1220 căsătoriţi. E brăzdată de dealurile: DeaŞtiu carte 193 persoane. lul-Olteţului, Dealul-Mare, Mecea In această comună su n t: 5 şi udată de văile: Pesceana, Burbisericî, deservite de 5 preoţi şi ceşti, Bocşa, Rogojina, Laza7 cîntăreţî; o şcoală; 2 mori reaua şi Doanda. cu vapori; 16 cîrciumî. Comer­ Se mărgineşte la E. cu co­ ciul se face de 23 Romînî şi muna Săscioara, la V . cu Dea8 străini. lul-Mueriî, la N. cu comuna V ă ­ Prin mijlocul comunei trece leni, la S. cu comuna Zătreni. Bălăneşti, jud. Buzău, între căt. Turburea şi Chiliile, acoperită de pădurea statuluî şi livezile locuitorilor.

CIO R T O LO M U L

sat, în centrul com. Ciorteşti, plasa Crasna, judeţul Vasluiu, situat între 2 dealuri, unul la E. şi altul la V. Curge prin mijlocul satului Pîrîul-Balosinei, A re o suprafaţă de 870 hf-cţ. şi o populaţie de 195 familii, sau 847 suflete, din cari: 3 familii Evreî, cu 14 suflete; 5 familii Ţiganî, cu 17 suflete. Aiqî este o şcoală, înfiinţată la 1867, frecuentată de 27 elevî; o biserică făcută de obştia lo­ cuitorilor pe la 1788, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Sunt şi 2 cîrciumî. Numărul vitelor e de: 352 vite mari cornute, 60 cai, 1200 oi, 20 capre şi 130 rîmătorf. Locuitorî posedă: 60 pluguri şi 80 care cu boî, 3 pluguri şi 12 căruţe cu caî; 120 stupî.

C io r te ş ti,

C io r te ş ti, deal. Vezî Morilor (Dea­

lul-), din comuna Ciorteşti, plasa Crasna, judeţul Vasluiu. deal, acoperit de vii, în comuna Văscani, judeţul Suceava.

C io r to la n u l,

C io r t o lo m u l, sat, în jud. Tutova,

plasa Corodul, com. Vizureni, pe malul stîng al rîuluî Bîrlad. Are 294 loc., din carî 13 ştifl carte; 95 case. Are grădinării. C io r t o lo m u l, şiră de dealuri, jud.

Bacăfl şi Putna, care străbate pe la E. comunele Rîpile, Jăvreni şi Bogdana (Bacău) şi formează ultimele ramificări din ridicăturile ce despart Trotuşul de Şiret. Şira ţine pe stînga Trotuşului, de la satul Jăvreni pănă la Adjudul-Vechifl, (Putna), urmînd direcţia de N.-V. spre S.-V. şi sfîrşindu-se mai sus de confluenţa celor două nuri. Pis­ curile sunt: Ciortolomul, Ghidionul, Ruptura şi Căzăturile. Poa-

CIO R TO LO M U L

lele luî sunt acoperite cu viî şi pomî roditori; maî ca seamă podgoriile din judeţul Putna, în sus pe apa Trotuşuluî, scot vinuri foarte bune.

Ciortolomul, v îr f de deal, jud. Bacău, pl. Trotuşul, de pe teri­ toriul com. Bogdana.

Ciortolomul,pădure, jud. Bacău, plasa Trotuşul, în com. Căiuţul; proprietatea fraţilor Răducanu Rosetti. Este foioasă (fag şi ste­ jar). Are o întindere de 70 hect. şi este supusă regimuluî silvic.

C IR E A Ş O V U L

437

direcţia de la N. spre E. Are ’ o suprafaţă de 152 hect. Axe o populaţie de 57 fa­ miliî, cu 255 suflete, din carî 35 contribuabili. Locuitoriî po­ sedă: 10 pluguri, 150 vite marî cornute, 25 caî, 124 oî, 12 ca­ pre, 58 rîmătorî şi 15 stupî. In cătun se maî găseşte: 5 mori; 2 joagăre; 6 puţuri şi 3 cîrciumî. Are 1 biserică zidită de lo­ cuitorî. C io v ic i, lac, pl. Ocolul, com. Se­

cuiul, jud. Dolj, cu o suprafaţă de 1Jî hect.

C ioruşca, cătun, jud. Brăila, pen­

dinte de com.Cioara-Radu-Vodă. E situaţia S.-E. de reşedinţă, la 6 '/a kil. depărtare de dînsa. Are 12 capî de familie, sau 120 suflete, din carî 12 contribua­ bili.

C io v in a , fintînă, situată cam la

la mijlocul văeî Miloveanul, la 500 metri spre N. de Coteana; face parte din com. Coteana, pl. Jiul-d.-s., jud. Olt. C io v lic u lu î ( M o v ila -) , movilă,

Ciotea, moară de apă, pl. Jiul-

d.-j., com Sadova, jud. Dolj, pe lîngă care merge hotarul d e V . către moşia Domeniului Coroa­ nei, Sadova.

în comuna Albeşti, jud. Buzău, fâcînd punct de hotar între mo­ şiile Albeşti, Unguriul, SfoaraBerca, Vîrtoapele şi Bentul. C ir c o v n ic u lu i ( F în tîn a -),

Ciotic, pescărie, în pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teritoriul comuneî rurale Sf. Gheorghe safl Ca­ dîrlez. E situată în partea de S.-E. a plăşeî şi în cea de S.-V. a comuneî, pe grindul Cara­ sevschi, nu departe de pescă­ ria cu acelaşî nume. Are 7 co­ libe. C io to ro ab a, ţarină, pe

costişa despre S. a dealuluî Stejăruşul din com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iaşi.

Ciovei, cătun, com. Bumbeşti-Pi­

ţicul, din plaiul Novaciul, jud. Goij. E situat în albia pîrîuluî Baia-de-Fier (Galbenul), mal sus de comuna Cîrligeî, şi cam în punctul unde pîrîul îşî schimbă

fîn-

tînă, situată pe moşia Crîngeni, jud. Teleorman, pe drumul nu­ mit al-Oiî. A re o vechime de peste IOO de anî.

fiinţat cam pe la anul 1778 şi a suferit multe nevoi de Ia Turcî. Are 2 bisericî, una în căt. Cireaşovul şi a doua în căt. Pîr­ liţi, deservite de 2 preoţi, plă­ tiţi din fondurile comuneî. L o ­ cuitoriî sunt toţî plugari. S ’au împroprietărit, după le­ gea din 1864, 76 locuitorî, pe moşia statuluî Strihareţul, dîndu-li-se 342 hect.Loc. au: 58 caî şi epe, 189 boî, 215 vacî, 32 capre, 689 oî şi 115 porcî. Are o şcoală, frecuentată de 48 elevî, din numărul de 93 în vîrstă de şcoală. Cu întreţine­ rea şcoaleî, statul cheltueşte a ­ nual 1404 leî. Ştifl carte 185 bărbaţî. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Budgetul com. este de 2878 1. O şosea comunală înlesneşte comunicaţia comuneî Cireaşovul cu gara Slatina. E brăzdată de dealul Cireaşovul şi udată de pîraiele: Porcul, Cireaşovul şi Barbul, ce curg de la N, la S. fâcînd maî multe zigzaguri, şi, care unindu-se, se varsă în rîul Oltul. Se mărgineşte cu comunele: Dobrotinetul, Priseaca, Turia, cu oraşul Slatina şi rîul Oltul. C ir e a ş o v u l, sat,

C io r c o v u l, loc izolat, în comuna

Goleşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. C ir e a ş o v u l, com. rur., pl. Oltul-

d.-j., jud. Olt, compusă din 3 cătune: Cireaşovul, Sărăceşti şi Pîrliţi. Este situată pe DealulCireaşovuluî, la 4 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 5 kil. de reşedinţa plăşeî. Are o populaţie de 118 capî de familie, sau 650 suflete, din carî 133 contribuabili. Locuesc în 102 case. Şî-a luat numele de la valea Cireaşovul. Bătrînil spun că această comună s’a în

face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Cade în par­ tea de E. a comuneî. Axe o bi­ serică, cu hramul Sf. Voevozî, fondată la anul 1828, şi repa­ rată la anul 1890.

C ir e a ş o v u l, deal, în raionul co­

muneî Cireaşovul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultivă 46 hect. 75 ariî vie. C ir e a ş o v u l, deal,

pe care este situată com. Cireaşovul, pl. Ol­ tul-d.-j., jud. Olt, în lungime de 3 kil.

438

C IR E A Ş O V U L

C ir e a ş o v u l, moşie a statului, jud.

Olt. împreună cu vatra schitu­ lui Strihareţ şi trupul Secnţa a mănăstire! Cozia, fostă pen­ dinte de Glavacioc, Mitropolia din Bucureşti şi Cozia; s’a a­ rendat pe periodul 1888— 93, cu 10500 lei anual, afară de te­ renul cedat şcoaleî de Agricul­ tură din Strihareţ.

diştea, deal, com. Tîrnauca, pl. Herţa, jud. Dorohoiu). C ir e ş e lu l, deal, jud. Bacău, plasa

Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul co­ munei Drăgugeşti. C ire şu l, deal, jud. Bacău, plasa

Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Gropile.

C ir e a ş o v u l, pîrîil, udă com. Ci­

C ir e ş e lu l, partea dealului, ce se

reaşovul de la N. la S., face mal multe zigzaguri, se împre­ ună cu pîraiele Porcul şi Barbu, şi se varsă în rîul Oltul, în ra­ ionul com. Cireaşovul, pl. Ol­ tul-d.-j., jud. Olt, din care iz­ voreşte.

află spre E. de satul Popeşti, com. Micleşti, pl. Crasna, jud. Vasluiu.

C ire ş ( P is c u l-lu î-) , pisc, situat

în partea de N. a com. Scor­ ţeni, pl. Prahova, judeţul Pra­ hova. C ir e ş e a n c a . numire vechie a sa­

tului Bălţeşti, din comuna Po­ deni-Vechî, pl. Podgoria, jude­ ţul Prahova. C ir e ş e a n c a , moşie, în com. Şa-

rînga, căt. Dara-d.-s., jud. Buzău. A re aproape 127 hect., din carî 78 pădure, 8 vie, restul parte vil în otaşniţă, parte arături. moşie, pe care la 1864, s’au împroprietărit parte din locuitorii comuneî Colceag, pl. Cricovul, jud. Prahova.

C ir e ş e a n c a ,

C ir e ş e a n u l, cătun, al com. Mizil,

jud. Buzău, cu 200 locuitorî şi 44 case. A re sub-divizia Şindrilita. C ir e ş e a n u l, (Ş in d r ilita ), moşie,

în com. Mizil, căt. Cireşeanul, jud. Buzău. A re 448 hect. ară­ turi, fîneaţă şi izlaz. C ir e ş e i (D e a lu l-).

(Vezî Horo-

C ire şi, staţie de dr. de f . , jud.

Brăila, pl. Balta, com. SloboziaCireşul, pe linia Făurei-Feteşti, pusă în circulaţie la 21 Noem­ brie 1886. Se află între staţiile Dudeşti (10 kil.) şi Făurei (15.5 kil.). înălţimea d’asupra nivelu­ luî măriî de 30.49 m. Venitul acesteî staţii pe anul 1896, a fost de 50667 lei, 29 bani. C ir e ş o a ia , munte, plasa Trotuşul,

com. Tîrgul-Trotuşul, jud. Ba­ cău, din culmea Slăniculuî, si­ tuat lîngă muntele Pietrişul. C ir e ş o a ia , pîrîil, plasa Trotuşul,

com. Tîrgul-Trotuşul, jud. Ba­ cău. Ese din muntele Fînaţul şi se scurge d’a stînga Slăni­ culuî. com. rur., în jud. Me­ hedinţi, plaiul Cloşani, la dis­ tanţă de 28 kil. de oraşul Turnul-Severin, de 21 kil. de gara Vîrciorova, iar de Baia-de-Aramă, reşedinţă plăşeî, de 36 kil. Formează comună cu cătunele: Jupăneşti şi Negruşca. Are o populaţie de 1018 locuitori, din cari 168 contribuabili. Locuesc în 232 case. Comuna Cireşul se mărgi­ neşte : la E. cu com. Marga, de care se desparte prin apa Balta,

C ir e ş u l,

CIR EŞU L

ce se ascunde sub stîncele Pn> şicului, intrînd într’o peşteră şi care apoi, eşind la Gura-Găureî, curge sub numele de apa Topolniţeî. Spre S. se mărgineşte cu Găniacul, de care se desparte prin ogaşul Găniacul-Boclazul şi Furca-Moiseştilor de căt. Moiseşti. L a V . se mărgineşte cu hotarul Mirceasca, de care se desparte prin Locul-cu-Amidî, Crucea-din-Povîrna, Cîrşovăţul, Fîntîna-la-Iovinţ şi Culmea-Calinovăţuluî. Spre N. se înveci­ neşte tot cu Mirceasca, de care se desparte prin Fîntîna, de unde se începe scursura Căli­ neşti şi cu comuna Podeni, de care se desparte prin vîrfurile Comorîştea, Ciocaltea, Luncacu - Spinii, Cracul - Godeanuluî, Piatra-Tăiată, Piatra-Pîrciuluî. Locuitoriî posedă: 18 plu­ guri, 16 care cu bol, 2 căruţe cu caî şi 360 stupi. In com. e o biserică, cu un preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, cu un învă­ ţător, frecuentată de 20 elevî. Budgetul comuneî este la ve­ niturî de 834 lei şi la cheltuelî de 672 lei. Numărul vitelor este de 2089: 500 vite mari cornute, 39 cal, 700 ol, 609 capre şi 241 rî­ mătorî. Cîmpiile în această comună su n t: Lunca-Cireşuluî, LuncaBalta-Răchiţuiul, Cîmpul-Peţinuiul şi Cîmpul - Cîrcioranilor, Cioaca-Negruşa, Cîrşovăţul, Boclazulşi Furca-Moiseştilor. Dea­ luri sunt: dealul Băsălia, Vîr­ ful - Stoichiî, Ocoliştul, Caluiavăţul, Cîrşovăţul, Găniacul, Re­ ci ţa şi Prosecul. A p e sunt: Bahanul, care-îşî ia sorgintea din muntele Baia şi trece în com. Vîrciorova. Ogaşele: Negoiul, Topologul, Dragoviţa, PisculCarului, Ogaşul-Ciuciuruluî, 0 gaşul-Boclazuluî, ogaşul VîrfulStoichiî, Ogaşul-Mare, Găniacul,

CIREŞUL

Nuci, Ciromoşnicul, al-Ţiganuluî, Peţimea şi Topolniţa. Din punct de vedere istoric în această comună este dealul numit Bătălia, unde se găsesc întăriturî de pămînt, numite me­ tereze, în care loc se zice că locuitoriî plăeşî aveau conflicte cu Turciî din Ada-Cale ce ve­ neau să jefuiască în acele părţi. Locuitoriî Cireşenî, ca şi cei de la com. Podeni, posedă hri­ soave din timpul luî Mircea-celBătrîn şi alţî Domni romînî. Cireşul, com. rur., pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Cerna, la 58 kil. departe de reşedinţa judeţuluî şi la 18 kil. de a plaiului. Are o populaţie de 447 lo­ cuitori, în care intră şi 4 fami­ liî de Ţiganî; sunt 120 capî de familie; 97 contribuabili; lo­ cuesc în 126 case. Locuitoriî sunt toţi agricul­ tori şi desfac produsul munceî lor la Tîrgul-Horezul şi la Cra­ iova. In comună e o singură bise­ rică, fondată la anul 1864. Pe rîul Cerna, în raionul co­ muneî, sunt 2 mori. Parte din locuitori sunt moş­ neni, 74 s’au împroprietărit la 1864, pe moşia fraţilor Iancovescu, cînd li s’au dat 188 hect. Ştiu carte 35 bărbaţî. In comună sunt 30 stupî cu albine. Ţuică se fabrică pănă la 2800 decal. Vatra satuluî are 88 hect., iar toată comuna 488 hect. Şoseaua vecinală de pe ValeaCerneî, înlesneşte comunicaţia cu com. Slăveşti la N. şi Pojogi la S. Cireşul e brăzdat de dealurile: Drăganuluî, Glemea, Măgura şi udat de văile: Bisericeî, Boldeî, Pietrei, Suhani, Bordeelor

439

C IR E Ş U L

şi Groapelor. Intre surpăturî ci-. E. a moşieî Hîrlăul, jud. Boto­ tăm : a-Glemeî, a-Boldeî, a-Pieşani. treî, a-Corbuluî şi a-Scoruşuluî. Se mărgineşte cu comunele C ire şu l, deal, în jud. Mehedinţi, Pojogi, Turceşti, Mateeşti şi plaiul Cerna, com. rur. Cireşul. Stroeşti. Veniturile şi cheltuelile co- C ire şu l, movilă, jud. Brăila, la muneî se urcă la 600 leî anual. I '/a kil. spre N. de satul Slo­ bozia-Cireşul. C ire şu l, sat, cu n o familiî, sau 340 suflete, jud. Argeş, pl. Gă­ C ire şu l, deal, în partea de E. a lăşeşti, face parte din com. rur. comunei Poeneşti, pl. Racova, Cacaleţi-Cireşul. In sat este o jud. Vasluiu. biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de 1 preot C ire şu l, deal, în raionul comunei şi 1 cîntăreţ; o şcoală primară Cireşul, pl. Cerna-d.-s., jud. V îl­ rurală. cea, pe care se cultivă 17 hect., 50 ariî vie. C ire şu l, cătun, al com. Mînză­ leşti, situat între muntele Cire­ C ire şu l, luncă, în com. rur. Cire­ şul şi pîrîul Sturdza, cu 60 lo­ şul, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi. cuitorî şi 16 case, jud. Buzău. C ire şu l, cătun, în jud. Mehedinţi,

plaiul Cloşani; ţine de com. rur. Balta-d.-j. C ire şu l, mahala, în jud. Mehe­

dinţi, pl. Oculul-d.-s.; ţine de com. rur. Malovăţul. Această mahala se maî numeşte şi TreiCireşi. mahala, în com. rur. Pioştina, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

C ire şu l,

C ire şu l, moşie,

în com. Mînză­ leşti, jud. Buzău, ocupînd ju­ mătate a munteluî Cireşul. A re 300 hect. pădure, apoî fîneţe, izlaz şi locuri arabile, proprietate în mare parte a moşnenilor.

C ire şu l, (jumătate din muntele Ci­

reşul), moşie a statuluî, în com. Mînzăleşti, jud. Buzău, pendinte de Găvanul; are 150 hect. pă­ dure, puţin suhat şi curătură. C ireşu l, loc de cultură, pe moşia

C ire şu l, munte, în comuna Mîn­

zăleşti, jud. Buzău, avînd înăl­ ţimea de 1166 m. E coprins între Izvorul - Găvanului şi pîrî­ ul Sturdza şi acoperit în mare parte de pădure şi puţin suhat. Mal toată masa sa e un conglomerat de conchiliî şi gips, numit în localitate sigă. C ire şu l, deal, jud. Bacău, plasa

T azlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Brătila.

Hîrlăul, pe dealul Cireşul, jud. Botoşani. C ire şu l, fo s t pichet de graniţă,

în jud. Mehedinţi, plaiul Cerna, pe munte. C ire şu l, pîrîil, izvoreşte din ra­

ionul comuneî Rîjleţul-Vieroşi, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, şi in­ tră în raionul com. Rîjleţul-Govora. C ir e ş u l, vale, în com. Grăjdana,

C ire şu l, deal, în partea

de N.-

jud. Buzăti, formată din Cire-

440

C IR E Ş U L

şul-Mare şi Cireşul-Mic. începe din pădurea Izvoranul şi se scurge în rîul Nişcovul. vale, com. Strîmbeni, plaiul Vărbilăul, judeţul Pra­ hova.

C ir e ş u l,

C ir e ş u lu i (D e a lu l-) , deal, lung

de 3200 metri, com. RîjleţulVieroşi, pl. V ed ea -d .-s., jud. Olt, cu direcţia de la N. la S. Pămîntul său, îngrăşat, e prielnic la cultura porumbului, a griu­ lui şi a prunilor.

CIRITEI.

Slobozia, cea de E. a comuneî Jideni; trece prin cătunul ValeaCireşului, comuna Voetinul, şi se varsă în pîrîul Coţatcul, lîngă această comună, pe dreapta luî. C ir e ş u lu i ( V a le a -) , pîrîu, în jud.

R.-Sărat, pl. Oraşului, comuna Cîmpineanca. Izvoreşte din Dealul-Caprie, udă partea de V . a comuneî, şi merge de se varsă în rîul Milcovul, mai jos de că­ tunul Slobozia-Pînteceşti, al a­ celeaşi comune.

d.-j., plaiul Horezul, jud. ~Vîi. cea. C ir iş o a ia -M a r e , vale, care izvo­

reşte de pe teritoriul comunei Glăvile.pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea, şi se varsă în rîul Pesceana, tot pe teritoriul comunei Glăvile. vale, com. Glă­ vile, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

C ir iş o a ia - M i c ă

C in t a , deal, jud* Bacău, pl, Bis-

triţa-d. s., com. Şerbeşti, de pe teritoriul satuluî Bradul.

C ir e ş u lu i ( V a le a -) , şes, în com. C ir e ş u lu i (D e a lu l-), deal, com.

Rîjleţul-Govora, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

Colţi, jud. BuzăQ, acoperit de fîneaţă. ( V îr fu l-) , munte, în cătunul Colţi, com. cu acelaşî nume, jud. Buzău. E mai tot gol, fiind format din stînci.

C irita , pădure, jud.

Bistriţa-d.-s., de com. Ciumaşi.

BacăQ, pl. pe teritoriul

C ir e ş u lu i

deal, pe coasta căruia stă partea de E. a satului Ciumuleşti, jud. Su­ ceava.

C ir e ş u lu i

( D e a lu l-) ,

deal, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul atît bulgăresc cît şi cel romînesc al comuneî rurale Gărvan şi anume pe acela al căt. săă Gărvanul-Mare. Se des­ face din ramificaţiile sudice ale dealului Sîrt-Iol-Bair; se întinde spre S., într’o direcţie generală de la N.-V. spre S.-E., mergînd printre văile Cara-Culac şi CialiCeair şi brăzdînd partea de S. a plăşeî şi cea de S.-E. a co­ muneî. Pe muchea luî trece ho­ tarul spre Bulgaria, prin piche­ tul No. 11, situat la 122 metri înălţime, şi care ast-fel domină satul Gărvanul-Mare şi drumul com. Cranova-Gărvanut. Este acoperit cu tufişuri şi pădurî, dintre jcari maî însemnate sunt Saidi-Orman şi Echenli-Orman.

C ir ia g i- I o l- B a ir , C ir e ş u lu i ( D e a lu l-) , deal, începe

din malul stîng al Bîrladuluî, merge în direcţie V.-E., pănă în poiana Doroşi, com. Ţigăneşti, jud. Tecuciu. C ir e ş u lu i ( M u c h e a - V ă e î- ) , co­

lină, în com. Grăjdana, căt. Iz­ voranul, jud. Buzău; e acope­ rită de pădure.

pîrîu, unul dintre afluenţii pîrîuluî Rîşcuţa, jud. Suceava.

C ir e ş u lu i (P îr îu l-),

C ir e ş u lu i ( V a le a -) , sat, în jud.

R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-s., că­ tunul comunei Jideni. Şi-a luat numele de la pîrîul Valea-Cireşului. E aşezat în partea de E. a comunei, pe pîrîul ValeaCireşului.

Marginea-d.-s., jud. R.-Sărat. Iz­ voreşte din dealul Jinurul, udă partea de miază-zi a comunei

comuna Dobîrceni, judeţul Bo­ toşani. C iritei, deal,

ramificare a dea­ lului Turia. Se întinde de laN. la S., pe teritoriul satuluî Stolniceni, com. Epureni, pl. Tu­ ria, jud. Iaşi.

C iritei, deal, în ramura Balauru­

lui, pe teritoriul com. Gîrcina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Parte este acoperit cu pădure, parte cu fîneţe şi arătură. C iritei, deal, în partea

estică a satului Horodniceni, jud. Su­ ceava, parte cultivabil, parte acoperit de fineţuri.

C irite i, loc

izolat, pe cuprinsul moşieî cp acelaşi nume, com. Gîrcina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu.

C iritei, moşie, în comuna Gîrcina, C ir im o ş n ic u l, ogaş, în com. rur.

C ir e ş u lu i ( V a le a -) , pîrîu, în pl.

C iritei, deal, pe moşia Dobîrceni,

Cireşul, plaiul Cerna, jud. Me­ hedinţi.

plasa Piatra-Muntele, Neamţu.

judeţul

â ir ite i, pădure, de stejar, în în­ C ir işo a ia , fîntînâ,

com. Foleşti-

tindere de 21 hect., pe moşia

CIRITEI

statuluî Truşeşti, com. Truşeşti, pl. Jijia, jud. Botoşani. Ciritei. (Vezî D umbrava-Neagră, pădure, în comuna Bărbuleşti, plasa Ştefăneşti, judeţul Bo­ toşani). Ciritei, pădure, în partea de E. a moşieî Dobîrceni, com. Do­ bîrceni, plasa Ştefăneşti, judeţul Botoşani. A re întindere de 71 hect. şi e compusă maî mult din stejar. Ciritei, pădure, pe moşia Gor­ băneşti, în partea de S.-E. a com. Gorbăneşti, plasa Mileti­ nul, jud. Botoşani.

Ciritei, vale, scăldată de pîrîul Braniştea, din com. Brădăţelul, jud. Suceava.

Ciritei-luî-Drîncă, pădure, pe moşia Buhăceni, com. Dîngeni, plasa Jijia, jud. Botoşani, în în­ tindere de 20 hect.

Ciritei-luî-Vrabie, pădure, pe • moşia Dîngeni, com. Dîngeni, jud. Botoşani, în întindere de 15 hect. Cisla, loc izolat, comuna Tina, plasa Mijlocul, judeţul Vîlcea. Cislăul, corn. rur., în plaiul Bu­ zău, jud. Buzău, situată pe malul ' drept al rîurilor: Bîsca-Chiojduluî şiBuzăul, la o distanţă de Buzău de 45 kil. Limitele sale sunt: lu N., rîul Bîsca-Chiojduluî, de la vărsătura sa în Buzău; la E., hotarul merge pe albia rîuluî Bu­ zăul, pănă în lunca Predeştilor, de unde apucă pe Izvorul-cu-Sălciile şi prin pădure ajunge în muntele Fîntîna-Hoţilor; la S., din Fîntîna-Hoţilor, merge în muntele Stîna-Bătrînă şi, prin pădurea Butuceana, coboară în 68086. ifarele D icţionar G eografe, Voi. H m

441

apa Cricovuluî; la V., înce pînd din rîul Cricovul, o ia pe izvorul Sofronia, pe la Călugă­ rul, urcă în muntele Runcul, a­ junge în Vîrful-Cocioabeî, şi, continuînd drept pe slemne, suie în muntele Gîlma, apoî dirigind u -s e spre S .- V . şi, fâcînd o mare proeminenţă, ajunge în muntele Salcia, de unde se la­ să peste plaiuri în apa BîscaChiojduluî. Suprafaţa acestei comune este de 7420 hect., din care 1597 arabile, 4857 pădurî, 121 fîneţe, 538 izlaz, 142 livezî, 43 viî şi 122 sterp. Proprietăţi maî însemnate sunt: Cislăul, cu trupurile Buda, Bărăşti, Scări­ şoara (ale statuluî,) şi Crăciuneşti a şcoaleî din Mizil şi o altă sfoa­ ră, a ceteî de moşnenî Crăciune­ şti. Terenul e muntos şi acoperit de pădurî, dar are fertila luncă a Cislăuluî, pe care se cultivă mult porumb, precum şi maî multe coline, acoperite de viî şi livezî. Din punct de vedere geologic, e de o deosebită im­ portanţă muntele Nicovanul. Din substanţe minerale are: păcură, sare, fer, etc. In com. sunt 8 mori de apă. Comerciul constă în transportul şi vinderea lem­ nelor, precum şi în creşterea rîmătorilor. A re 3 tîrgurî: la 29 Martie, 8 Septembrie şi 20 D e­ cembrie. Căî de comunicaţie are şoseaua Buzău-Frontiera, precum şi un drum peste muntele Scă­ rişoara, prin Buda la M izil; tot acest drum servea, cînd plaiul Buzău făcea parte din jud. Săcuieni, ca să lege acest plaiu cu Bucovul din Prahova. Vite su n t: 568 boî, 229 vacî, 122 viţei, 4 bivoliţe, 25 caî, 17 iepe, 8 mînjî, 1450 01 şi 620 rîmătorî. Stupi sunt 129. Comuna e formată din cătu­ nele: Bărăşti, Buda, Cislăul şi Scărişoara, cu sub-diviziunile lor: Aninoasa, Bîrleşti, Ciuciurul,

C IS L Ă U L

Crăciuneşti şi Ungureni. A re o populaţie de 2586 locuitorî. Case sunt 661. Străini sunt: 3 Greci şi 6 Austro-Ungarî. Meseriaşi sunt: 8 lemnari, 3 tîmplarî, 20 rotari, 8 butnari, 5 zidari, 4 ciz­ mari, 6 fierari, 3 croitori, 1 bo­ iangiu, 1 cojocar, 2 brutari, 1 vărar, 2 bărbieri şi 20 manga­ lagii. In com. sunt 497 contribua­ bili. Budgetul e de lei 4954i banî 90. Comuna are o şcoală în căt. Cislăul, frecuentată de 59 elevî. Bisericî sunt 4, deservite de 4 preoţi, 3 cîntăreţî şi 3 paracli­ seri. Catedrala e mănăstirea Cis­ lăul. Cîrciumî sunt 9. Comuna era în vechime reşedinţa protopopieî plaiului Buzău, acum des­ fiinţată. Locuri însemnate sunt: ruinele de la Aninoasa, Siliştea din lunca Cislăuluî, mănăstirea Cislăul, schitul Crăciuneşti, mun­ tele Scărişoara şi maî cu seamă ruinele palatului Doamnei Neaga din Buda. Comuna şl-a luat acest nume, pentru că în vechime aci se strîngeau fruntaşii satelor şi fi­ xau dările, numite cislă, pentru întregul plaiâ. Mulţi din locuitoriî acestei comune sunt Ţiganî, foşti robi aî mănăstirel Cislăul. C islă u l, cătun de reşedinţă, al co­ munei Cislăul, jud. Buzău, cu 1140 locuitorî şi 311 case. Are două sub-diviziunî: Aninoasa şi Ungureni. ' C islă u l, fostă mănăstire de că­ lugări şi metoh al Episcopieî Buzău, în com. Cislăul, pe dru­ mul Penteleuluî, jud. Buzău, iar azî biserică de mir. După tra­ diţie, această biserică a fost zi­ dită pentru prima oară de Doam­ na Neaga, care a mutat aci pe călugării de la Aninoasa, schit 66

CISLĂUL

ce era aproape în ruine şi care îndată s’a şi desfiinţat, abia maî cunoscîndu-i-se astăzi urmele. Episcopul Metodie a rezidit-o în anul 1749, iar Episcopul Che­ sarie, în 1839, văzînd-o cu to­ tul prădată şi ruinată, puse să o edifice din nou. Intre obiectele demne de văzut sunt: Uşile de la intrare, sculptate cu o rară artă şi frumuseţe, purtînd pe un canat marca ţăreî şi iniţialele luî Alexandru Ipsilante Voevod, iar pe altul un corb, înconjurat de cruce şicîrje cu iniţialele lui Cozma, Episcopul Buzăului, toate acestea înconjurate cu ghirlande, încărcate cu frunze, fructe, lei şi păsări. Sfeşnicele sunt de a­ lamă, făcute în timpul Episco­ pului Cozma. Pe frontispiciul bisericeî se găseşte următoarea inscripţie: «Această sfintă biserica s'a zidit din temelie spre cinstea şi lauda prea sfintei dc D-zeu născătoare, prin osfrdia şi toată chcltueala iubitorului dc D-zcu Episcopul Buzăului Chir Chesarie, intr’acelaşi loc, unde a fost cca dc la ] 749, care a fost zidită din temeliile dc fericitul intru po­ menire, Episcopul Buzăului Chir Metodic. Slăbind fiind de cutremure, s'a dărîmat şi aşa impodobindu-se aceasta pe din năuntru şi pc din afară, s'a Înfrumuseţat pc alocurea cu zugrăveli şi cu toate cele trebuincioase pănă la ccl mai mic lucru, fiind învechite de vreme si stricate eele1-alte. Ale căreia lucru săvîrşindu-se s’a şi sfinţit in zilele prea Înălţatului Domn Alexandru Dimitrie Ghica Vocvodul, cirmuindu-sc sf. Mitropolie dc cei trei Arcliicrci aî ţârei, fiind anul 1839, De­ cembrie 20 Zugrav, Gavril Androncscu.»

442

«Aceste sfeşnice s’au făcut în zilele slinI ţicî Sale Episcopul-Buzăuluî, Chir Cozma, de răposatul robul luî D-zeii, Dosifteiu Icrmonahul, Archimandrit, 1786.x

C islău l, pădure, în com. Cislăul, judeţul Buzău, făcînd parte din marea pădure Cislăul-cu-Tru­ purile. Are 960 hect. cu lemne bune de construcţie, în partea numilă Fundul-Căcîceî. pădure a statuluî, în comuna Cislăul, jud. BuzăO, formată din 5 tru­ puri: Bărăşti, Buda, Cislăul, Predeşti şi Scărişoara, formînd îm­ preună un corp de 4692 hect. Esenţele principale sunt: fag, tufă, jugastru, paltin, ulm, arţar, anin şi plop.

C is lă u l-c u -T r u p u r ile ,

C is lă u l ( V a t r a -S c h it u lu l- ) , mo­

şie a statuluî, pendinte de Epis­ copie, în com. Cislăul, judeţul Buzău, ca de 580 hect., din care SOO fertila luncă a Cislăuluî, situată pe malul drept al rîuluî Buzăul; restul e islaz şi crivină. C is lă u lu î ( P ia t r a -) , colină stîn-

coasâ, în com. Cislăul, judeţul Buzău, în dreptul obîrşieî iz­ vorului Cîrsteî; servă şi ca limită despre com. Vipereşti. C is m a r u l, deal cu viî, în com.

rur. Vînjul Mare, plasa Blahniţa, jud. Mehedinţi. C is m ă r o a ia , fintînă, com. T es­

luiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. Dipticul D-niî: Matcî, Constantin, Vintilă, Zamfira Doamna, .Şerban Grigore, Radu, Anto­ nie, Guca, Gliica, Constantin, Doamna Neaga. Achicrci : Metodie, Teodosie, Cozma, Ştefan, Serafim, Filaret, Cristofor, Mitrofan, Rafael, Ioasaf, Antim,Misail, Ioscf, Grigorie, etc.

Sunt maî multe sfeşnice şi pe unul din ele se află urmă­ toarea inscripţie:

C iso n , pîrîiaş, jud. Neamţu, în

partea despre E. a munteluî Ceahlăul; situat în partea unde se crede că este stînca Dochieî, lîngă locul numit Poiana-subPonoară, în partea cea mal săl­ batică a masivului.

CIŞM E -C U tA C

goloiul; se mărgineşte la E. cu Dunărea-Vechie şi la V. cu La. cul-Rezeaica. C iş m ă n e ş ti, sat,

aşezat pe deal în partea de N.-E. a com. Do­ bîrceni, pl. Ştefăneşti, jud. Bo­ toşani, cu o suprafaţă de 1138 hect., din cari 1000 hect. pro­ prietatea mare, cu 42 hect. pă­ dure şi 138 hect. ale locuito­ rilor. A re o populaţie de 68 fa­ miliî, sau 232 suflete, din carî 130 bărbaţi şi 122 femei, cu 55 contribuabili. Are o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Biserica este adusă de locuitorî, din Sa­ tul Soloneţul, jud. Iaşi, pe la anul 1750. Vite sunt: 433 bol şi vad, 86 caî, 1210 ol şi 97 porri.

C iş m ă n e ş t ilo r (D e a lu l-), deal,

pe teritoriul satuluî Cişmăneşti, com. Dobîrceni, pl. Ştefăneşti, jud. Botoşani. C işm e, deal, în jud. Constanţa, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rurale Enigea şi pe al cătunu­ lui Molceova. Este îndreptat de la N.-V. către S.-V., avînd for­ ma unei linii curbe. Brăzdează partea vestică a plăşeî, cea cen­ trală a comunei şi cea estică a cătunului Molceova. Are o înăl­ ţime de 164 metri. Se întinde printre văile Molceova şi Chireslic - Culac. Este acoperit cu fî­ neţe şi icî-colo sunt arbori răspîndiţî. Este tăiat de calea ju­ deţeană Medjidia-Cuzgun şi de drumurile vecinale Molceova-Cocargea şi Molceova-Idres-Cuiusul. Partea sa sudică se termină, în valea Diordin-Giorman, prin nişte maluri rîpoase. C iş m e -C u la c , vale, în jud. Con­

C istia, ostrov, al statului, judeţul Brăila, situat în ostrovul Bre-

stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe ritoriul com. rurale Caranlîc- Se

CIŞM K-CULAC

desface din poalele nordice ale dealuluî Sari - Iol - Bair. Se în­ dreaptă spre N., într’o direc­ ţiune generală de la S. spre N., brăzdînd partea estică a plăşeî şi cea centrală a comuneî; trece prin mijlocul satului Caranlîc şi, mergînd printre dealurile Arpalic Ia dreapta şi Distraiul Ia stînga, se deschide, după un drum de 8 kil., în valea Beili­ cul, pe stînga. Printr’însa merge drumul comunal Beilicul-Caranlîc-Dobromirul. Cişme-Culac, vale, în jud. Con­ stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul comunei Enigea şi pe al satului Molceova. Se desface din dealul Canlî, purtînd nu­ mele de valea Calfa. Merge în direcţiune N. - E. către S. - V. Brăzdează partea sud - vestică a plăşeî şi cea nord-estică a co­ muneî. Face hotar între com. Enigea şi Cocargea. Trece prin­ tre dealurile Canlî şi Piribei şi se deschide în valea DiordinGiorman. Este străbătută în toa­ tă lungimea ei de drumul Medjidia-Enigea.

Cişme-Culac, vale, în jud. Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul com. rurale Hazarlîc şi pe al cătunului Ghiol-Punar, care se află aşezat chiar pe această vale. Se desface din poalele es­ tice ale dealuluî Ghiol-Punar, avînd o direcţiune de la N.-V. spre S.-E. Brăzdează partea ves­ tică a plăşeî şi cea nord-estică a comunei. Trece prin mijlocul satuluî Ghiol - Punar, mergînd printre dealurile Ceşme-Bair şi Mezarlîc-Borungea - Bair. A re o lungime de 3 kil., şi este aco­ perită în cea mai mare parte de tufărişuri.

Cişmeaua, sat, în partea de N. a oraşului Botoşani, com. Po-

443

pouţi, jud. Botoşani, pe pîrîul Sicna. A re o populaţie de 64 familiî, sau 252 suflete şi o su­ prafaţă de 164 hect. ale locui­ torilor. Sunt 92 contribuabilî. Numele satuluî se crede a veni de la cişmeaua zidită în partea de N.-V. a satului, des­ pre care se zice că ar fi foarte vechie, zidită de Ştefan-cel-Mare, Domnul Moldovei. Inscripţia, de pe zid, spune că cişmeaua a fost prefăcută din nou la anul 1831 Maiu, în 20, de diaconul Panaitescu Neculai din Botoşani. Acest sat se crede a fi vechiu. Are o biserică zidită la 1847. Numărul vitelor este de: 129 vite cornute, 12 caî, 202 oî şi 26 mascurî. Sunt 8 stupi cu al­ bine. Este o cîrciumă. C işm e a u a , iaz, pe teritoriul sa­ tului Cişmeaua, com. Popouţi, jud. Botoşani, format din pî­ rîul Sicna. C işm e a u a , loc, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Oneşti, de pe şesul Malului. C işm e a u a -A lb ă , fintînă, în co­ muna Călăraşi, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j. C işm e a u a - d e -la -Z ă v o iu l -lu îP o p a -M ih a la c h e , cişmea, în tîrgul Horezul, jud. Vîlcea, ves­ tită pentru apa eî cea bună şi uşoară. E aşezată pe moşia statului. C iş m e a u a - lu i- V a s ile , fintînă, în com. Călăraşi, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j. C işm e le i (D ea lu l-), deal, jud. Botoşani. începe pe teritoriul com. Botoşani, şi se prelungeşte pănă în satul Cişmeaua, com. Popouţi, plasa Tîrgul. In acest

C IŞM E LE LE

deal, în partea de mijloc, des­ pre satul Cişmeaua, s’au găsit cuţite, bucăţi de sabie şi chiar arme întregi. C işm e le i (M ă g u ra -), măgură, la Vestul com. Bogdana, jud. Teleorman. C işm e le i (P îrîu l-), pîrîu, izvo­ reşte din dealul Deleni, com. Fîntînele, jud. Botoşani, şi se varsă în Gîrla-Săpata, comuna Fîntînele. C işm e le i (P o n o ru l-), ponor, co­ muna Zlătunoaia, pl. Miletinul, jud. Botoşani. C işm e le i (V a le a -), pîrîu, în plăşile Isaccea şi Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul comunelor rurale Meidan-Chioi (Isaccea) şi Alibei-Chioi (Babadag). Izvo­ reşte din dealul Fundul-BurţiI; se îndreaptă spre S., în o di­ recţie generală de la N. Ia S., brăzdînd partea de E. a plă­ şeî Isaccea şi a comunei Mei­ dan-Chioi; şi pe cea de N. a plăşeî Babadag şi a comunei Alibei-Chioi, curge pe lîngă dea­ lurile Bostănăriilor şi Eni-Ormangic-Tepe, şi după 7 kil. de curs, se uneşte cu valea Chioserelic, în satul Accadîn, pentru a forma pîrîul Accadîn. C işm e le i (V a le a -), vale, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Bărsăneşti. C işm e le i (V a le a -), vale, Ia N. de Onceşti-Noi, com. cu ace­ laşi nume, jud. Tecuciu. C işm e le le, sat, în com. Tuluceşti, pl. Şiretul, jud. Covurluiu. A re 138 familii. Face parte din parohia Odaia-Manolache. C işm e le le , fintînă, pl. Olteniţa,

444

C IŞ M E L E L E

jud. Ilfov, cu treî izvoare, în dru­ mul care leagă căt. Radovanul cu căt. Căscioarele. Are apă Lună şi curge în mare canti­ tate, prin 3 ţevî. C iş m e le le , moşie a statuluî, în

întindere de iooo fălci, foastă pendinte de biserica Precista din Galaţi, în com. Tuluceşti, pl. Şiretul, jud. Covurluiu. moşie particu­ lară, de 386 hect., în com. Fi­ leşti, plasa Şiretul, judeţul Co­ vurluiu.

C iş m e le le - M ic i,

C iu b id a , lac, în pl. Sulina, jud.

Tulcea, pe teritoriul comuneî rurale Cara-Orman, situat în partea de V . a plăşeî şi cea de N.-V. a comuneî. S ’a format din revărsarea anterioară a gîrleî Litcovul, cu care acum comunică prin două gîrliţe. Este înconju­ rat de toate părţile cu stuf. A re o întindere aproximativă de 70 hect. Conţine peşte de apă dulce, adus de gîrla L it­ covul. Venitul său aparţine sta­ tuluî. C iu b o t a - R o ş ie ,

pîrîu, ce curge

prin jud. Roman, pl. Fundul, com. Giurgeni, de la N. spre S. şi se varsă în rîul Bîrlad, de a stînga, lîngă hanul CiubotaRoşie şi la S. de el. C iu b o ta r u l, pîrîiaş, jud. Bacău,

pl. Trotuşul, ce izvoreşte din muntele Cepoiul şi, după ce trece prin com. Mănăstirea-Ca­ şinul, se varsă în Caşinul, pe malul său drept. ( B a lt a - ) , baltă, pe teritoriul com. Vîrful-Cîmpuluî, pl. Berhometele, jud. D o­ rohoiu.

Şiretului, jud. Tecuciu, pl. Bîrladul, com. Buceşti. C i u b u c lu c - B a i r , deal, în plasa

Măcin, pe teritoriul com. rur. Cîrjelarî, şi pe al cătunului său Iaila. Se desface din dealul Ca­ le-Bair (un vîrf al dealuluî Sa car-Bair, din pl. Babadag, com. Atmagea). Se întinde spre N., avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N.-E., brăzdînd partea sud-estică a plăşeî şi pe cea estică a comuneî. Se pre­ lungeşte spre V . cu dealul Orta-Cuirac şi spre E. cu dea­ lul Ghiobilche-Bair. Din el îşî iau naştere două văî care for­ mează valea Orta-Chioi, precum şi valea Homurlar. Se ridică pănă la o înălţime de 305 m. Este tă­ iat de drumurile comunale IailaAtmagea-Homurlar- Orta-Chioi. Este acoperit cu livezî, tufări. şuri şi puţine pădurî.

între comunele Broşteni şi Şarul-Dorneî.

C iu c e a , dijmă mare a Domeniu­

lui Brăilei, cu case de locuit pentru arendaş şi pentru oa­ menii de serviciu, la 3 kil spre S.-V. de cătunul Ciucea, pe par­ tea stîngă a şoselei Brăila-Că­ lăraşi. întinderea terenului dij­ mei e de 50 hect. movilă, jud. Brăila, în dreptul cătunul îî Ciucea, tăiată de şoseaua Brăila-Călăraşi.

C iu c e a ,

C iu c e v e n i, numire

ce se dă de locuitoriî satului Suceveni, jud. Tutova.

C iu c h e r i, baltă, în com. rur. Go­

goşi, plasa Blahniţa, jud. Mehe­ dinţi.

C iu b u c u lu i ( V a le a -) , vale, pe

proprietatea Stăneşti, pl. Mar­ ginea, jud. Vlaşca.

C iu c h ilă , deal, situat în raionul

com. Matca, pl. Nicoreşti, jud. Tecuciu.

C iu c a n ic a , deal, în jud. R.-Să­

rat, pl. Oraşuluî, com. Broşteni. Se desface din muntele Chiciura, brăzdează partea de V. a co­ muneî, prin cătunul Vulcâneasa, şi se termină în rîul Milcovul. Este acoperit cu pădurî şi pă­ şunî.

C iu c h in a r ilo r (V a tr a -) , partea

C iu c ă n e a s a , numire vechie a sa­

C iu c iu c u l, deal, la V. com. Se-

tului Hîrsa, pl. Podgoria, jud. Prahova.

garcea-din-Deal, judeţul Teleor­ man, spre pîrîul Siuluî. Pe a­ cest deal sunt sădite viile locui­

C iu c ă n e a s c a , vale, com. Hîrsa,

estică a satului Dolhasca, jud. Suceava. C iu c h iţi, mahala, din com. rur.

Sineşti, plasa Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea.

torilor.

pl. Podgoria, jud. Prahova. C iu c iu c u l, ogaş, în com. rur. Ci­ C iu c e a , cătun, la N.-V. com. Ti-

malul

la-Călăraşi, ca Ia S kil. spre N.-V. de Tichileşti. Vatra sa­ tuluî cu izlazul locuitorilor este de 700 hect. A re o populaţie de 270 locuitori (144 bărbaţî şi 124 femeî), carî locuesc în 38 case. Ştiu carte 6 persoane. Vite sunt: 473 vite marî cor­ nute, 65 caî şi 21 rîmătorî.

C iu b u c u l, munte, jud. Suceava,

C iu b o ta r u lu i

C iu b u c c iţ a , pădurice, pe

CIUCIUCUL

chileşti, în dreapta şoselei Brăi­

reşul, plaiul Cerna, jud. Mehe­ dinţi.

CIU CIU L

Ciuciul, sat, pendinte de comuna Ursoaia, pl. Mijlocul, jud. Olt. E situat pe luncă, în dreapta gîrleî Plapcea şi sub dealul Go­ laşul. Are 180 locuitorî, ceî maî mulţî moşneni. Sunt 7 loc. îm proprietăriţî după legea rurală. Eî posedă: 80 bol, 30 vaci, 25 cal, 540 01 şi 70 porci. A ci se află o biserică, fondată la anul 1819 de Mateiu Ciuciu, Dumi­ tru Ciuciu şi alţii.

445

Scărişoara, din comuna Cislăul, jud. Buzău. C iu c iu ru l, izvor, vine din raio­ nul com. Chiojdeanca, judeţul Prahova. Se împreună în com. Salcia, pl. Podgoria, cu alte iz­ voare şi formează gîrla Salcia. C iu ciu ru l, gîrlă, izvoreşte din muntele Ciortea şi udă comuna Călugăreni, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Ciuciul, vale, în com. Săruleşti, căt. Ţurloeşti, jud. Buzău. în­ cepe din localitate şi se scurge în valea Pecenega.

C iu ciu ru l, vale, comuna PodeniVechî, pl. Podgoria, jud. Pra­ hova.

Ciuciure (L a -), sorginte de apă în com. Măgura, căt. Unguroiul, jud. Buzău, care curge în mare volum, pe patru guri sau ciuciure

C iu ciu ru lu i (C o asta-), colină, în com. Tisăul, căt. Pisculeni, ju­ deţul Buzău, acoperită de pă­ dure.

C iu ciu rean ca, vale, în comuna Cislăul, căt. Scărişoara, judeţul Buzău. începe din Fundul-Seciuluî şi se scurge în Buzău. In timp de ploaie vine mare şi inundă'adesea lunca Cislău­ luî, cauzînd pagube.

C iu c iu ru lu i (Iz v o ru l-), izvor, com. Mărunţişul, căt. Măguricea, jud. Buzău. începe de la coasta Boldanuluî şi se scurge în rîul Buzăti.

Ciuciurele, cătun, al com. Băeşti, jud. Buzău, cu 110 locuitori şi 23 case. Ciuciurele, pîrîă, în judeţul R.Sărat, pl. Marginea-d.-s., com. Bordeşti. Izvoreşte din DealulNucilor, udă partea de E. a co­ muneî şi merge de se varsă în rîul Rîmna, mal sus de cătu­ nul Fercheşti, al comuneî Dragosloveni, după un curs de 5 kiloin. Ciuciurelor (D e a lu l-), deal, în comuna Măgura, căt. Unguriul, jud. Buzău, acoperit cu livezî ŞÎ porumb; de sub dînsul în­ cepe izvorul apel de la CiuciureCiuciurul, sub-divizie a cătunului

C iu ciu ru lu i (M u ch ea -), colină, parte goală, în comuna Băeşti, cătunul Ciuciurele, judeţul Bu­ zău, d’alungul malului stîng al rîuluî Slănic. C iu ciu ru lu i (V îrfu l-), pisc, în cătunul şi com. Pătîrlagele, jud. Buzău, culminaţie a muntelui Muscelul. C iu ciu v en i, pădure, în com. R o­ gojeni, pl. Horincea, jud. Co­ vurluiu. C iu ciu lu î (D ea lu l-), colină, în com. Măneşti, jud. Buzău, pe hotarul despre com. Mînzăleşti, acoperită de pădure. C iu cu r-C h io i, sat, în jud. Con­ stanta, pl. Silistra-Nouă, cătu­ nul comunei Enişenlia. Situat in

C1UCUR-CH10Î

partea de E. a plăşeî şi cea de N. a comunei, la 10 kil. spre N.-V. de satul Enişenlia, reşe­ dinţa comuneî, pe ambele ma­ luri ale văeî Ciucur - Chioi, la poalele estice ale dealului Arpalic şi la cele vestice ale dea­ luluî Ciucur - Chioi; satul e în­ conjurat cu păduri şi tufărişuri. întinderea totală e de 966 hect., din carî 40 hect. ocupate de vatra şi grădinile satului. Populaţia e de 42 familiî, sau 151 suflete. C iu cu r-C h io i, deal, în jud. Con­ stanţa, pl. Silistra - Nouă, com. Enişenlia, căt. Ciucur-Chioi, de la care şi-a luat şi numele. Se desface din dealul Baş-PunarSîrtî; se întinde spre N., într’o direcţie de la S. la N., printre văile Derinea - Ceair, sau Beili­ cul, şi adiacenta sa, valea Ciu­ cur-Chioi, brăzdînd partea es­ tică a plăşeî şi cea nord-vestică a comunei. La poalele sale ves­ tice e aşezat satul Ciucur-Chioi şi la cele estice satul Bazîrgian, pe cari le domină prin înălţi­ mea sa de 1 1 S rn. E tăiat de un drum comunal Bazîrgian-Ciucur-Chioi. Este acoperit cu pă­ duri frumoase, tufărişuri şi pă­ şunî. -De aci, vederea se întinde d’asupra văeî Beilicul şi orăşe­ lului Cuzgun. C iu cu r-C h io i, vale, în judeţul Constanţa, plasa Silistra-Nouă, com. Enişenlia, cătunul CiucurChioi, de la care şi-a luat nu­ mele. Se desface din Baş-PunarS îrtî; se îndreaptă spre N., în direcţie S.-N., prin păduri şi tu­ fărişuri, printre dealurile Ciu­ cur-Chioi şi Arpalic. Trece prin satul Ciucur-Chioi, şi, brăzdînd partea estică a plăşeî şi nordvestică a comunei, se 'deschide în valea Beilicul, pe stînga, nu departe de orăşelul Cuzgun,

C IU C U R O V A

după un drum de 5 kil. Printr'însa merge un drum vecinal Ciucur-Chioi-Teche-Chioi. C iu c u r o v a , com. rur., în pl. Ba­

badag, jud. Tulcea, situată în partea vestică a judeţuluî, la 38 kil. spre S .-V . de oraşul Tul­ cea, capitala judeţuluî, şi în par­ tea vestică a plăşeî, la 16 kil. spre N.-V. de oraşul Babadag, reşedinţa plăşeî. Hotarul amănunţit al comu­ neî este acesta: Plecînd din vîr­ ful Sivri-Tepe, al dealuluî BacCeiş, se îndreaptă spre S. - E, printre dealurile Jidini şi Pelitu, pănă în vîrful Jidini; de aci o ia spre S., pe la poalele dea­ luluî Jidini, taie valea Jidini, ur­ mează puţin Valea-Călugăruluî, pe care o părăseşte spre a tăia pîrîul Ciucurova, sau Slava-Cercheză, printre satele Ciucurova şi Slava-Cercheză şi urcă dealul Ciucurova; urmează spre V . mu­ chea acestuî deal, pănă în drep­ tul satuluî Ciucurova; de aci o ia spre S.-V. pe drumul comu­ nal Ciucurova-Topologul, taie valea Chirişliva, urcă dealul BaşPunar, şi dă în hotarul jude­ ţuluî; o ia spre N .-V . pe mu­ chea dealuluî Baş-Punar, trece peste dealul Chirişliva şi se o­ preşte în dealul Topologul, no­ dul central al dealurilor Dobrogeî; din acest deal o ia spre N.-E., pe la poalele lui, taie pî­ rîul Aram-Ceşme, sau Slava-Cercheză, valea Atm agea, valea Dulgherul, pănă în dreptul sa­ tuluî Atmagea; de aci o ia spre E., pe muchea dealuluî Bac-Ceiş pănă în vîrful Sivri-Tepe, de unde am plecat. Forma lui este aceea a unuî trapez neregulat; lungimea perimetrului e de 44 kil., iar întinderea totală este de 5982 hect. Marginile comuneî su n t: la N. şi N .-V . se învecineşte cu

446

com. Atmagea, de care se des­ parte prin dealul Bac-Ceiş, va­ lea Dulgherul şi dealul Topo­ logul; la V . cu com. Topolo­ gul, jud. Constanţa, despărţită prin dealul Baş-Punar; la S. şi E. cu coin. Slava-Rusă, despăr­ ţită prin dealul Ciucurova şi V a ­ lea-Călugăruluî; la N.-E. cu co­ muna Baş-Chioi, de care se des­ parte prin dealul Pelitul. Dealurile sunt numeroase; maî tot teritoriul eî este brăz­ dat de ele; principale sunt: dealul Cîrjelaruluî, la N .-V .; la V. Baş-Punar, Topologul; dea­ lul Bac-Ceiş, la N.; dealurile Dul­ gherul şi Chirişliva, la V.; dea­ lul Pelitul, la N.-E.; dealul SivriTepe (deal ascuţit), la N.; dea­ lul Ciucurova, la S.; dealul Crîşlui, la V.; Dealul-Alb (numit aşa de la coloarea pămîntuluî, fiind maî multă cretă într’însul), lîn­ gă Ciucurova ; Dealul - Călu­ gărilor, la E., (la poalele luî trăiau nişte călugărî, ce voiau se fundeze şi o mănăstire, de unde şi numele luî); dealul Ce­ tatea-Vechie, tot la E. (numit ast-fel după nişte ruine ce se aflau pe muchea luî); la N.-E. maî este dealul Jidina, sau Jidini, cu multe izvoare; la poalele-î estice este o carieră de piatră a statuluî; dealul JidinaM ică; dealul Caragea, la E. şi N. Pe valea dealuluî Caragea să găsesc două fintînî săpate de nişte familiî romîne, carî vo­ iau să fundeze aci un sat, însă au fost gonite pe malul Du­ năreî de către Turcî. Toate aceste dealurî sunt acoperite cu pădurî întinse şi frumoase; unele din ele sunt pietroase. Apele cari udă com. sun t: va­ lea Ciucurova, sau Slava-Cerche­ ză, numită maî sus de Ciucurova. valea Haram-Ceşme, la S.; afluen­ ţii săi sunt: Valea-Popeî, la V.; valea Chirişliva, la S.; Valea-Dul-

CIU CU R O VA

gheruluî unită cu valea Atma­ gea, la V.; valea Jidina, afluent al pîrîuluî Taiţa, la N.; ValeaCălugăruluî, la E. Valea Ciucu­ rova trece prin mijlocul satului, despărţind mahalaua tătărească de cea rusească. A re un singur cătun, cel de reşedinţă, împărţit în două ma­ halale: tătărească şi rusească. întinderea totală a comunal este de 5982 hect., din cari 97 hect. ocupate de vatra satuluî, 1885 hect. ale locuitorilor, şi 4000 hect. ale statului, maî toate pădurî. Populaţiunea este amestecată şi compusă din cinci naţionalităţi: Germani, Ruşi, Turcî, Romînî şi Evrei. Sunt în comună 144 fa­ milii, cu 759 suflete. După naţio­ nalitate sunt: Germanî, 77 fam., cu 404 sufl.; Ruşî, 33 familii, cu 201 suflete; Tătari, 28 familiî, cu 125 suflete; Romînî, 6 fa­ miliî, cu 19 suflete, şi Evrei, 3 familii, cu 11 suflete. In comună e o şcoală, fon­ dată, în anul 1883, de locuitori; are 10 hectare pămînt. In a­ nul 1893 — 94 a fost frecuentată de 66 elevi. E o biserică orto­ doxa rusească, făcută de lemn, în anul 1820, de unul Naum; azi deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. In com. sunt: 240 plugari, 1 tîmplar şi 1 dulgher. Se află 2 mori pe apă şi I cu aburi. Vite sunt 1736 capete, din carî: 375 caî, 24 boi, 187vadf, 450 oi, 170 capre şi 53° rîmătorî. Sunt 2 comercianţi. Budgetul comuneî este la ve­ nituri de 3230 lei şi la chel­ tuelî de 3100 leî. Sunt 110 contribuabili. Căi de comunicaţie sunt dru­ murile comunale ce trec prin co­ mună, ca: Topolog (Constanţa) Ciucurova, ce duce prin co-

CIU CU R O VA

m ina Baş-Chioi la Tulcea, spre Cîrjelarî, spre Urumbeni (Cons­ tanţa), spre Atmagea şi spre BaşPunar; Slava - Cercheză - SlavaRusă-Babadag. Aceste drumuri sunt neşoseluite, mal mult na­ turale. C iu cu ro v a , şir

de dealuri, în plasa Babadag, judeţul Tulcea, şi pe teritoriul comunelor ru­ rale Ciucurova, şi Slava - Rusă. Este o prelungire estică a dea­ lului Chirişliva, cu o direcţiune generală de la N.-V. spre S.-E., în formă de semicerc, brăzdînd partea vestică a plăşeî, cea su­ dică a comuneî Ciucurova şi cea vestică a comuneî Slava-Rusă. Se întinde printre pîraiele Slava-Cercheză (numit prin dreptul luî, Valea-Ciucuroveî) şi SlavaRusească (purtind pe aci numele de valea Baş-Punar). Valea Ciu­ curova curge pe la poalele luî nordice. A re o înălţime de 335 m., dominînd asupra satelor Ciucurova, Baş-Punar, a văilor cu acelaşî nume, şi asupra dru­ murilor carî îl întretaie. Este acoperit în cea maî mare parte cu pădurî, şi pe muchii cu pă­ şunî.

C iu c u r o v a , alt nume al pîrîuluî

Slava - Cercheză, judeţul Tul­ cea , nume pe care îl poartă pe întreg teritoriul comuneî Ciucurova, de la care şi-a luat numele, şi pănă în satul SlavaCercheză, de unde îşî ia numele luî adevărat.

447

C IU H A

căul-Mare, trece pe graniţă, prin vîrfurile Ciudomirul-Mare, Ciudomiraşul şi se curmă până în Valea-Camîncăî şi a Trotuşuluî. Prezintă şi vîrful Sociurul. înălţi­ mea mijlocie a culmei este de 59° m. în aproximaţie. C iu d o m ir u l, v îr f de munte, jud.

Bacăfl, plasa Munteluî, comuna Brusturoasa, din şira Ciudomirul, aşezat pe graniţa austriacă, în colţul de N.-V. al districtului Ba­ cău. înălţimea luî e de 1664111. C iu d o m ir u l, pîrîu, jud. Bacăfl, pl.

Munteluî, com. Brusturoasa, care obîrşeşte pe povîrnişul meri­ dional al muntelui cu acelaşî nume. A re cursul întreg pe graniţă, de la N. la S., cu o lungime de 7500 m. şi se varsă d’a stînga Trotuşuluî, la Palanca. C iu d o m ir u l-M a r e , munte, jud.

Neamţu, pe hotarul Transil­ vaniei, situat lîngă muntele Tîrhoaşul. Are o înălţime de 1681 metri. C iu d o m ir u l- M ic ,

safl C iu d o -

m ir a ş u l, v îr f de munte, jud.

BacăQ, plasa Munteluî, comuna Brusturoasa, din şira Ciudomi­ rul, situat la S. de CiudomirulMare. izvor, în com. Calvini, jud. Buzăfl. începe din muntele Teişul şi se scurge în Bîsca-Chiojduluî.

d u d u l u i ( I z v o r u l-) ,

( C iu fa -N e a m ţu lu i) , nu­ mire dată munteluî Titilele, din com. Pătîrlagi şi muntelui Sal­ cia, din com. Calvini, de pe ho­ tarul jud. Prahovei, jud. Buzăfl. Ambele sunt puncte trigonome­ trice.

C iu fa Ciudin (I a z u l-lu i-) , iaz, în supra­

faţă de 1 falce, 40 prăjinî, pe moşia Lăm ăşeni, judeţul Su­ ceava. safl C iu d a m ir u l şiră de munţi, jud. Bacău, pl. Muntelui, comuna Brusturoasa, care se ramifică din munţiî Tar-

C iu d o m iru l,

C iu fo iu l, lac, în jud. Buzăfl, com. Goideşti, căt. Brătileşti.

C iu g h e ş u l, sat, jud. BacăQ, pl.

Munteluî, com. Brusturoasa, si­ tuat pe ambele malurî ale pî­ rîuluî Ciughieşul, pănă la con­ fluenţa sa cu Trotuşul, şi anume pe o lungime de 10 kil. Centrul satuluî este la o depărtare de 8920 m. de satul Brusturoasa. Are o biserică catolică, clădită de locuitorî, cu ajutorul primă­ riei, în anul 1888; 3 cîrciumî. Capî de familie sunt 138, safl 608 sufl., dintre care aproape jumătate Unguri, ce s’afl stabilit în această localitate de maî multe secole. Vite sunt: 50 caî, 316 vite cornute, 38 porcî şi 36 capre. Se găsesc 5 herestraie de apă şi o moară. C iu g h ş e u l, moşie, judeţul Bacăfl,

pl. Munteluî, com. Brusturoasa, cu o întindere de aproape 5000 hectare.

pîrîu, judeţul Bacăfl, pl. Munteluî, com. Brusturoasa, care, venind din Ardeal, de la satul Codăreşti, curge pe gra­ niţă pe o lungime de 3 kilo­ metri şi apoi prin Romînia, cu direcţia S. spre N. Se varsă d’a dreapta rîuluî Trotuşul, la satul Ciugheşul, după un curs de 14 kilometri şi după ce se încarcă pe stînga cu pîrîiaşele Hauşul şi Voica.

C iu g h e ş u l,

safl M a lu l- S ă r a t , deal, jud. Gorj, formează ţărmul drept al Gilortului, de la confluenţa pîrîuluî Baia-de-FIer cu Gilortul, pănă în dreptul cătunului Bălceşti, separînd apele pîrîuluî Ciocadia de ale Gilortului.

C iu h a ,

C iu h a , deal, la N.

rineasa, Vîlcea.

comunei S i­ plasa Oltul-d.-s., jud.

C iu h a ( I n -d e a l-la -C iu h ă ) , deal.

C IU H A

com. Poenărei, plaiul Nucşoara, jud. Muscel. C iu h a (In -v îrf-la -C iu h ă ), loc izolat, în căt. Piatra, com. Bă­ deni-Ungureni, plaiul Dîmbo­ viţa, jud. Muscel. C iu h o iu l, cătun, al comuneî Gura-Sărăţiî, jud. Buzăti, situat pe coastele de Sud ale munteluî Ciuhoiul. Se află situat într’o frumoasă poziţie. Are 60 locui­ torî, locuind în 21 case. C iu h o iu l, colină, în jud. Buzăti, com. Gura-Sărăţiî, care începe din Vîrful - Vladimiruluî şi se continuă pănă în dealul Gruiul. E acoperită de pădurî, livezî şi viî renumite. Face hotar des­ pre com. Pietroasa-d.-j. C iu h oiu l, moşie, în jud. Buzău, com. Gura-Sărăţiî, căt. Ciuhoiul. Are 230 hect., din care 100 vie şi arături, restul pădure. C iu h u iu l, prelungire a dealului, dintre şesul Prutului şi ValeaParuluî, com. Măstăcani, plasa Prutul, jud. Covurluiu. C iu h u re z u l, pisc, la E. de com. Valea-Popeî, pl. Rîurile, judeţul Muscel. C iu lceşti, mahala, în com. rur. Stîngăceaua, pl. Motrul-d.-j., ju­ deţul Mehedinţi. C iu lei (Ia zu l-lu î-), iaz, format de Şomuzul-Mic, în com. Giurgeşti, jud. Suceava, în supra­ faţă de o falce. C iu leiu l, deal, spre E. comuneî Scundul, pL Oltul-d.-s., judeţul Vîlcea, care separă valea Cîrstea de Valea-cu-Apă. C iu leiu l, pîrîfi, judeţul Bacăti,

us pl. Trotuşul, comuna Doftana, care desparte moşia Doftana de Bogata şi se varsă de-a stînga Trotuşuluî. C iu leiu l, vale, com. Şuşani-d.-s., pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. C iu le te le , vale, în partea de S. a comuneî Dîrmoneşti, plasa Fili­ peşti, jud. Prahova. Ciulin a, baltă, formată din revăr­ sările Şiretului, situată în par­ tea de V. a satuluî Homocea, pl. Berlieciul, jud. Tecuciu. C iu lin eşti. (Vezî Silineşti, sat, com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iaşi). C iu lin eşti (VezîUnsa, mătiâstire, com. Feredieni, pl. Coşula, ju­ deţul Botoşani). C iu lin eţu l, baltă, formată din vărsăturile Prutului, în comuna F'olteşti, plasa Prutul, judeţul Covurluiu. C iu lin i-M a rî, iezere, jud. Brăila, situate la S. de iezerele Fru­ moasele, între Vîlciul şiBîndoiul. C iu lin i-M icî, iezere, jud. Brăila, situate la S. de Ciulini-Marî, în­ tre Vîlciul şi Băndoiul. C iu lin o a ra , baltă, pe şesul Şire­ tului, în com. Călineşti, plasa Şiretul, jud. Botoşani. C iulin osu l, mlaştină, în supra­ faţă de 800 m. p„ în comuna Dolhasca, jud. Suceava. C iu ln eţu l, rîă, în jud. Tulcea, plăşile Măcin şi Isaccea, pe te­ ritoriul comunelor rurale Pisica, Văcăreni (Măcin) şi Luncaviţa (Isaccea). Se desface din Du­ năre, din dreptul milei 87, de

C1ULNIŢA

lîngă Movila-Candonuluî; se în­ dreaptă spre E., tăind d’alungul grindul Pisica; trece prin satul Pisica, o ia apoî spre S.V ., pănă în dreptul grindului Ciupitoaia, de unde se îndreaptă spre S.-E., trecînd pe la 2 kil. spre E. de satele Gărvanul şi Văcăreni. Face apoi un cot spre S., pănă la confluenţa cu Gîrla-Mare; pănă aci curge numaî prin stuf: de aci, întrînd pe teritoriul comuneî Luncaviţa, se apropie de uscat, mergînd pa­ ralel cu el; ia o direcţie conti­ nuă spre E. cu micî cotituri, trece pe la poalele nordice ale dealului Milanul, de unde apucă spre S., trecînd aproape de sa­ tul Luncaviţa, de unde apucînd spre E., maî sus de satul Rachel, merge de se varsă în Dunăre, pe dreapta, în dreptul milei No. 71. Cursul săfl are o lungime de 22 kil., brăzdînd partea nordică a plăşilor Măcin şi Isaccea şi a comunelor Pisi­ ca, Văcăreni şi Luncaviţa. Ma­ lurile sale sunt joase, şi, de la dreptul satului Văcăreni pănă la vărsare, sunt plantate în mod natural, pe două şiruri, sălcii, carî îî dafl aspectul unei alee. Pe lîngă ea merge drumul comu­ nal Pisica - Luncaviţa. In ea se scurg, pe dreapta bălţile Tinda, a-Cluciuluî, Gîrla-Mare, ValeaNevestelniţeî, a-Gloduluî, pîrîul Luncaviţa, văile Ciairuluî şi Turiacul; pe stînga, balta Crapia. C iu ln iţa, com. rur., în plasa Ia­ lomiţa-Balta, judeţul Ialomiţa, situată pe partea dreaptă a rîu­ luî Ialomiţa, între comunele Lar­ ga şi Bora. Teritoriul comuneî coprinde treî moşii şi se întinde din rîul Ialomiţa, spre S., pe cîmpia Bă­ răganul, pănă maî spre S. de linia ferată Bucureşti-Feteşti, pe o suprafaţă de 12910 hect., din

C1ULNIŢA

449

cari 80 hect. pădure şi restul pămînt de cultură. Sunt împroprietăriţi 176 locui­ tori şi neîmproprietăriţi 126. Se compune din satele Ciulniţa şi Livedea şi din cătunele (tîrlele): Rădana, Grindul, Patru-Punţl, Ulucile-Lungî, Maicanul-Mare, Maicanul-Mic, Vîrtopul, Măcrişul, Sălcioara, MoşMihaiti, Puţul-Nou, Calul, Lun­ ca, Băjeşti, Frînghiile şi Valealuî-Asan. Populaţiunea comrneî este de 1379 locuitori, din carî 290 capi de familie şi lo89,membriî de familie. Sunt: 724 bărbaţî şi 655 femei; 1372 Romînî, I Grec, 4 Bulgari şi 2 Germani; 1377 creştini ortodox! şi 2 ca­ tolici; 391 agricultori, 5 mese­ riaşi, 4 comercianţi, 4 avînd profesiuni libere, 98 muncitori şi 52 servitori. Ştiu carte 213 persoane. Vite: 603 cal, 1204 boî, 3600 oî, 80 capre, 45 bivoli, 6 asini şi 250 porcî. Venitul com., în 1887— 1888, era de 4592 leî şi cheltuelile de 5288 leî. Sunt 2 şcolî, una de băeţî, cu 58 elevî şi una de fete, cu 16 eleve. In comună este o biserică, deservită de I preot şi 2 dascălî. Partea de S. a teritoriuluî comuneî este traversată de li­ nia ferată Bucureşti-Feteşti* avînd pe teritoriul comuneî sta­ ţia Ciulniţa, pe Bărăganul. De la S. spre N. trece linia ferată Călăraşi-Slobozia. Ciulniţa, com. rur., pl. Podgoria, jud. Muscel, la S. de Cîmpulung> 74 kil. departe de acest oraş şi 18 kil. departe de subprefectură. Se compune din 2 cătune: Ciulniţa şi Prundeni. înainte vre­ me s’a numit Podul-Piuliţeî. tlO S S . Marele D icţionar G e grafic

Voi I I .

Este situată pe ambele ma­ luri ale gîrle! Budişteanca, care străbate com. de la N. spre S. Are o populaţie de 768 lo­ cuitori, 371 bărbaţî şi 397 fe­ meî, cu 185 capî de familie, carî trăesc în 165 case. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura şi puţini ca comerciul. In comună sunt 42 stupî cu albine. Locuitoriî afl 122 boî, 147 vacî, 22 caî, 964 oî, 133 porcî şi 2 bivoli. Comuna este înconjurată spre N. de vil şi pădurî cu stejar, fag şi gîrniţă; iar în cele-l’alte părţi, de livezi cu pruni, meri, perl, cireşi şi nuci. S’au împroprietărit, după le­ gea din anul 1864, 102 loc., pe moşiile: Mănăstirea-CotrocenI şi a d-luî Lazăr Calenderoglu. Comuna are 125 contribua­ bili. Venitul eî (1889— 90) se urcă la suma de lei 1680 şi cheltuelile la 1450 leî. Peste gîrla Budişteanca este un pod de lemn, numit PodulPiuliţeî, care înlesneşte comu­ nicaţia spre Leurdeni şi Glîmbocata. Prin comună trece şo­ seaua naţională Bucureşti-Pite­ şti şi alte treî şosele comunale. Pănă Ia construcţia şoseleî na­ ţionale comuna era situată maî sus; apoi locuitorii s’au stră­ mutat, aşezîndu-se pe linia şo­ seleî. Aci sunt 2 bisericî: una cu hramul Sf. Paraschiva, aşe­ zată afară din comună, zidită cu cheltuiala locuitorilor, la a ­ nul 1814, şi a doua, cu hramul Sf. împăraţi, clădită în anul 1888, de d-1 M. Eustatiade, pe moşia sa, Ciulniţa. Atît clădirea, cît şi materialul destinat servi­ ciului este bogat. Ambele bi­ sericî sunt deservite de 2 preoţi şi 3 cîntăreţî. In anul 4890, d-1 M. Eusta­ tiade, proprietar, a construit un

CIU LN 1Ţ A

local de şcoală, cu care a chel­ tuit 25000 leî, dotîndi-1 cu mo­ bilier şi cu toate cele trebuin­ cioase. C iu ln iţa, sat, în judeţul Ialomi­ ţa, plasa Ialomiţa-Balta, situat parte pe ţărmul drept al rîuluî Ialomiţa, sub coasta Bărăganu­ lui, parte d’asupra coastei. In acest sat se coprinde şi fostul sat separat Amza, care astăzi este contopit cu Ciulniţa. Are o şcoală de băeţî şi una de fete. In sat este o biserică deser­ vită de un preot şi doî dascălî. C iu ln iţa, sat, face parte din co­ muna cu acelaşî nume, judeţul Muscel. Are o populaţie de 378 locuitorî, 178 bărbaţî şi 200 fe­ meî, din carî 90 capî de fami­ lie. Aci este reşedinţa primă­ riei. C iu ln iţa, staţie de dr.-d.-f., jud. Ialomiţa, pl. Balta-Ialomiţa, com. Ciulniţa* pe linia Bucureşti-Feteşti, pusă în circulaţie la 17 Noembrie 1886, între staţiile Ghimpaţi (13 kil.) şi Mărculeşti (12.2 kil.) şi pe linia CălăraşiSlobozia, între staţiile Siliştea (12 kil.) şi Mărculeşti (12 kil.). înălţimea d’asupra niveluluî Mă­ rii de 38ni-,67. Venitul acesteî staţiî pe anul 1896, a fost de 77692 leî, 75 b. C iu ln iţa , nume, ce purta satul Malul-Mare, jud. Dolj, pl. Oco­ lul, către 1845, cînd se afla pe malul drept al rîuluî Jiul. C iu ln iţa , deal, în raionul comu­ neî cu acelaşî nume, jud. Mus­ cel, pe care se cultivă 10 hec­ tare vie. C iu ln iţa , baltă, pl. Jiul-d.-j., co­ muna Grindeni, jud. Dolj. 67

CIULNIŢA

baltă, formată de pî­ rîul Ciulniţa, în jud. R.-Sărat, pl. Grădiştea, comuna Vâlcelele. Este aşezată în partea de E. a comuneî; se întinde şi în teritoriul comuneî Gradiştea-d.j. Este proprietatea statuluî. A re o întindere de 400 hect., şi produce un venit de 1000 leî anual.

C iu ln iţa ,

460

tuat în partea sudică a plăşeî şi S.-V. a comuneî. Se desface din Grindul-Călugărilor; se în­ tinde spre E., avînd o direc­ ţiune generală de la V. la E., brăzdînd partea de S. a stufu­ lui care-1 înconjoară, şi se ter­ mină pe malul măriî. Distanţa nu e de cît de 1 kil. între el şi apele măriî. Forma luî e lun­ guiaţă şi se aseamănă cu aceea a unuî herăstrău. Lungimea sa e de IOO., iar întinderea sa to­ tală e de vre o 80 hect. Este neproductiv, fiind acoperit cu nisip.

CIUMAŞI

C iu m a lu l, pîrîu, afluent al pîd. ului Boldeşti, com Văscani, jud. Suceava.

C iu lp an u l, deal, în com. rur. Jîdoştiţa, pl. Ocolul-d.-s., judeţul Mehedinţi.

C iu m a lu l, deal, lîngă satul Todireşti, com. Văscani, jud. Su­ ceava.

C iu m a şi, com. rur., pl. Bistriţad.-s., jud. Bacău, situată la poa­ lele dealurilor şi pe şesul Bis­ triţei. Cuprinde cătunele: Iţeşti, reşedinţa, Ilieşul, Ciumaşi, Făgeţelulşi Borleanul, înşirate d’alungul malului stîng al Bistriţei. Pe la anul 1803, Ciumaşi răzăşeştî se găseau în jud. Neamţu, ocolul Şiret. In statistica din 1874 nu se găsesc de cît cele d’intiiu treî cătune. Teritoriul comuneî se mărgi­ neşte : la V . cu Bistriţa, care îl desparte de com. Gîrleni; la S. cu com. Săuceşti; la E. cu secţia Pădureni (com. Bereşti) şi la N. cu Racova. A re o şcoală mixtă, care func­ ţionează din 18 84,'în satul Iţeşti, întreţinută de stat şi care a fost frecuentată în 1891 de 39 copiî, dintre carî 15 fete. Bisericî sunt 3, deservite de 2 preoţi şi 6 cîntăreţî. Sunt 288 case de locuit. Cîrciumî sunt 4. A re o populaţie de 287 capî de familie, sau 1125 suflete, din­ tre carî 1110 Romînî şi 15 Izrae­ liţi, de protecţiune romînă. După felul ocupaţiuneî sunt: 460 agricultorî, 3 meseriaşi, 5 co­ mercianţi, 13 avînd profesiuni libere, 33 muncitori şi 8 servi­ tori. Mulţî dintre eî sunt plutaşî. Contribuabili, după recensă­ mîntul pentru periodul 1891 1896, sunt 237. Budgetul comuneî, pe exerci­ ţiul 1891— 92, are la veniturî leî 6412, banî 55 şi la chel­ tuelî leî 2658, banî 39Teritoriul comunal este de

C iu m a c o v , grind, in pl. Sulina,

C iu m a lu l, pădure de stejar, ce acopere dealul cu acest nume, jud. Suceava.

1822 hect. Proprietari sunt: Principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, cu o moşie de 1991 hcc*-''

C iu ln iţa , insulă, în Dunăre, pro­

prietate a statuluî, în dreptul com. Celeiul, din pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi. C iu ln iţa , pădure de salcie, în jud.

Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, com. Ciulniţa, pe ţărmul drept al rîuluî Ialomiţa. A re o supra­ faţă de 50 hect. C iu ln iţa, pichet de graniţă, pe Dunăre, al VH-lea, începînd din spre Dolj, în dreptul comu­ neî Gura •Padineî, judeţul Ro­ manaţi. C iu ln iţa, pîrîu, în jud. R.-Sărat, pl. Grădiştea, com. Vâlcelele. Se formează din maî multe pî­ raie, ce brăzdează teritoriul co­ muneî, şi din ploi; udă mijlo­ cul comuneî, trecînd chiar prin cătnnul de reşedinţă, şi merge de se varsă, după un curs de 10 kil., în balta Ciulniţa, la E. comuneî. C iu ln iţa, vâlcea, în jud. Vlaşca, ce vine din Corbi-Marî, trece pe proprietatea Corbi-Ciurgî, despre Argeş şi se scurge apoî în Argeş.

jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Sf. Gheorghe {Cadîrlez), si­

C iu m a g i, com. rur., plasa Cernad.-s., jud. Vîlcea, compusă din treî cătune: Păsculeşti, Buneşti şi Bărluiul. Este situată pe Pis­ cul - Bisericeî, pănă în dealul Inurilor, la 80 kil. departe de capitala judeţuluî. A re o popu­ laţie de 792 loc. (384 bărbaţî şi 408 femeî); 290 capî de fa­ milie ; 200 contribuabili, carî lo­ cuesc în 300 case. In comună sunt 2 bisericî de zid. Locuitoriî sunt moşneni. Ştiu carte 50 de persoane. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 500 hect. Veniturile comuneî se urcă la 1307 leî anual şi cheltuelile la 1153 leî. E brăzdată de dealurile: Cerneî şi Inurilor şi udată de văile: Bărluiul şi Pietroasa. C iu m a g i, deal, comuna Ciumagi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, pe care se cultivă 17.50 hect. vie.

CIUMAŞI

moştenitorii luî S. Pisoschi, cu 24 hect. şi A l. Chiribăfl, cu 48 hect. Pădurea după moşie se numeşte Cirita. Viile ocupă o întindere de 78 arii. După controalele diviziune! filoxerice (1891), viea lucrătoare ocupă 8 hect. Vite su n t: 39 caî, 525 vite mari cornute, 238 rîmătorî şi 86 ol. Stupi de albine sunt 76. Distanţele: la Bacăfl, capitala districtului, 16 kil.; la com. Gîr­ leni, staţia de drum de fer cea mal apropiată şi reşedinţa plă­ şeî, 6 kil.; Ia com. Racova, 7 kil.; la com. Săuceşti, 11 kil.; la com. Bereşti, 3 kil. O cale vecinală leagă reşe­ dinţa acestei comune, pe de o parte cu satul Hemeiuşul, co­ muna Fîntînelele, tăind calea naţională Bacăfl-Piatra; iar pe altă parte cu satul Bereşti. Ciumaşi, sat, jud. Bacăfl, plasa Bistriţa-d.-s., comuna cu acelaşi nume. Are o populaţie de 80 familii, safl 327 suflete. Are biserică, zidită la 1831 şi de­ servită de preotul din Iteşti şi de 2 cîntăreţî. Sunt 2 cîrciumî. Vite sunt: 15 caî, 181 vite mari cornute şi 80 rîmătorî. Este la o depărtare de Iteşti de 3 kil. Ciumaţi, cotn. rur., pl. Cîmpul, jud. Prahova. Asupra înfiinţăreî acestei comune, bătrîniî poves­ tesc următoarele: Maî de de­ mult, pe locul unde azi e co­ muna, era o pădure seculară şi m mijlocul el o mare poiană. Pe timpul ciumei celei marî, în această poiană se aduceafl bolnavii de ciumă, pe care-î aşezafl în nişte colibe făcute din frunzar. Mulţi afl pierit, dar Şi maî mulţi s ’afl însănătoşit. Ceî ce s’afl făcut sănătoşi, con-

451

siderînd acea poiană de bun augur, nu s’au mal reîntors la satele lor, ci afl rămas pe loc, făcînd la început bordee şi mal în urmă case. Pădurea s’a tăiat şi pe loc s’a întins satul Ciumaţi. Este situată pe loc şes, pe ţărmul drept al rîuluî Prahova, la 21 kil. departe de capitala judeţului şi la 5 kil. departe de Drăgăneşti, reşedinţa plăşeî. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 682 hect. Se compune din 3 cătune: Ciumaţi, Olari şi Funari, cu o populaţiune de 642 locuitori (318 bărbaţî şi 324 femeî), avînd 318 capî de familie, 246 con­ tribuabili, sunt 269 case de lo­ cuitori. In comună e o singură bise­ rică, cu hramul Sf. împăraţi, zidită în anul 1869, cu ajuto­ rul locuitorilor şi altor persoane; e deservită de un preot. Pe lîngă agricultură, locui­ torii se mal ocupă cu olăria şi rogojinăria. E l desfac produsul munceî lor la oraşele Ploeşti, Bucureşti, Giurgiu, Mizil, etc. S’afl împroprietărit la 1864, pe moşia Domeniului Coroanei Gherghiţa, 190 locuitori, dîndu-li-se 654 hect. Locuitorii afl : 152 caî şi epe, 84 vacî, 312 boî, 3 bivoli, 9 capre, 1072 ol şi 348 porcî. Şcoala funcţionează în co­ mună de la 1875. Localul e pro­ prietatea comunei. Cu întreţi­ nerea personalului se cheltueşte 1728 leî anual. S ’a frecuen­ tat în 1892 de 50 băeţî şi 4 fete, din numărul de 190 co­ piî cu vîrstă de şcoală. Ştifl carte 74 bărbaţi şi 2 femeî. Stupi cu albine sunt 9 1Comerciul se exercită în co­ mună de 5 cîrciumarî. _ Veniturile comunei se urcă la suma de 4240 leî anual.

CIUMAŢILOR (IZVORUL-)

Şoselele sale o pun în co­ municaţie cu Ploeşti, Călăraşi, Gherghiţa şi Balta-Doamneî: C iu m aţi, sat, face parte din com. rur. Izvoarele, pl. Olteniţa, jud. Ilfov. Este situat la S. de Iz­ voarele, pe malul drept al rîu­ luî Argeş. A ci Valea-Seacă se varsă în rîul Argeş. Se întinde pe o suprafaţă de 830 hect., cu o populaţiune de 199 locuitori. D -1 A . Stolojanu are 702 hect. şi locuitorii 128 hect. Proprie­ tarul cultivă 582 hect. (10 ster­ pe, 110 izlaz). Locuitoriî cultivă 90 hect. (25 izlaz şi 13 vie). Comerciul se face de un cîrciumar. Numărul vitelor marî ede 119 şi al celor mici de 105. C iu m aţi, sat, face parte din co­ muna rurală Ciumaţi, pl. Cîm­ pul, jud. Prahova. Are o popu­ laţie de 255 locuitorî (126 băr­ baţî şi 129 femeî). C iu m a ţi, tîrlă, jud. Buzăfl, pe Buzeelul-Sec, de pe ţărmul stîng al rîuluî Buzăfl, la 5 x/a kil. spre N.-V. de satul Scorţarul-Nofl. Vatra satuluî e de 5 hect. Are 14 case locuite de 17 capî de fa­ milie, cu 58 suflete. Animale su n t: 27 caî, 82 vite cornute, 136 oî şi 12 rîmătorî. C iu m a ţi, loc izolat, în jud. Bu­ zăfl, com. Simileasca, căt. Bănceasca, în crivina dintre IazulMorilor şi rîul Buzăul. C iu m a ţi, localitate, pe malul drept al Putneî, îo direcţia comuneî Joreşti, jud. Putna. S’a numit ast-fel pentru că a servit ca loc de înmormîntare în timpul ciumei. C iu m a ţilo r (Iz v o r u l-), izvor, în

CIU M A Ţ IL O R (M OVILA-)

com. Pătîrlagi.'jud. BuzăQ. Ese din muntele Titila şi se scurge în Valea-Musceluluî. movilă, în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pe teritoriul comunei Cocargea. Arb o înălţime de 18 m. Numired i s’a dat as:-fel pentru că, la 1828, cînd satele erau bîntui(:e de ciumă, mulţi oameni se adăposteaQ aicî.

C iu m a ţ ilo r ( M o v ila -) ,

pădure, supusă regidiuluî silvic, com. Mioveni, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel. A^e, împreună cu trupul de pădute Mioveanca, o întindere de 750 hect.

C iu m ea sca ,

C iu m e i ( V â lc e a u a - ) , vâlcea, jud.

Teleorman, trece prin com. Segalcea-di 11-Vale, la N. începe de aproape de hotarul despre moşia Rîioasa şi se înfundă spre com. Segarcea-din-Deal, luînd direc­ ţiunea dela N. spre E. C iu m e r n a . (Vezî Obcina-Ciumer-

neî, jud. Suceava). C iu m e r n a , pîrîu, afluent al pîrî-

luî Suha-Mica, jud. Suceava. C iu m e r n ic u l, poiană,

pe valea rîuluî Teleajenul, com. Măneciul-Ungurenî, pl. Teleajenul,ju­ deţul Prahova.

C iu m e r n ic u l, vale, izvoreşte de

sub muntele Faţa-lui-Gherghel, curge de la N.-V. către S.-E. şi se varsa în rîul Teleajenul, pe ţărmul drept, în raionul co­ muneî Măneciul-Ungureni, pl. Teleajenul, jud. Prahova. C iu m e ş ti, com. rur., plasa Rîul-

Doamneî, jjd . Muscel, la S.-V. de Cîmpulung, 26 kil. departe de acest oraş. Este aşezată pe malul drept

452

al rîuluî Doamna (la E.) şi dea-lungul Dealuluî-Boli (la V.). Se mărgineşte la N. cu com. Miceşti, la S. cu com. Mărăci­ neni, la V . cu jud. Argeş, de care se desparte prin gîrla Bu­ deasa - Mică, şi la E. cu com. Colibaşi, de care se desparte prin rîul Doamna. A re 3 cătune: Ciumeşti, Uliţeasca şi Sărăreşli, cu o popu­ laţie de 629 loc., 315 bărbaţî şi 314 femeî. cu 145 capî de fam. Sunt 129 contribuabili. Are un venit (1889— 90) d e i 599 ^e^ şi cheltuelî în suma de T504 leî. Se întinde pe o suprafaţă de 742 hect. Moşia e a locuitorilor, parte posedînd-o din moşî-strămoşî, parte căpătată prin îm­ proprietărire, la 1864. Proprie­ tari în comună sunt: Nae I. Micescu, I. Micescu şi Tranda­ fir eseu. Locuitoriî în majoritate se ocupă cu agricultura şi parte cu zidăria. Eî afl: 420 boî şi vacî, 80 porcî, 450 oî şi 25 caî. In jurul comuneî, spreE., sunt livezî, spre V . pădurî cu ste­ jari şi fagî, şi în comună multe ogrăzi cu prunî. Rîul Doamna udă com. Ciu­ meşti la E., iar de la V . spre E. este străbătută de văile: Miceştilor, Uliţeasca, Saviî, Bolii şi Budeasa-Mică. Intre rîul Doam­ na şi calea ferată Goleşti-Cîmpulung este lacul Băzdăvanul şi Rugina. Calea ferată Goleşti - Piteşti, avînd staţia Ciumeşti, şi şo­ seaua naţională Piteşti - Fron­ tieră, străbat această comună de la N. spre S. şi merg aproape paralel, pe malul drept al rîuluî Doamna, peste care este un pod de fier al calei ferate. Are o biserică şi o şcoală. Ştifl carte 124 bărbaţî şi 12 femei.

C IU M E Ş T I (ZĂVOIUL-DE-LAQ

C iu m e ş ti, sat, face parte din co­

muna rurală cu acelaşî nume, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel. Este situat pe malul drept al rîuluî Doamna şi pe Dealul-Boliî. De la V . spre E. îl străbate Gîrla-Saveî şi Gîrla-Boliî, care formează în partea de E. a sa­ tuluî lacul Băzdăvanul şi Rugina. Calea ferată Goleşti-Cîmpulung trece pe la E. cătunului, pe malul drept al rîuluî Doamna; are pe teritoriul satuluî, staţia Ciumeşti. Populaţia luî e de 450 locui­ tori. A re o şcoală, cu întreţinerea căreia statul cheltueşte anual 1242 leî; e frecuentată de 43 elevî, din numărul de 108 co' piî în vîrstă de şcoală. Localul şcoaleî s’a clădit în anul 1868. Biserica, zidire vechie, s'a clă­ dit sub epitropia Pitarului Istrate Micescu, în unire cu co­ muna. Ea este deservită de I preot şi 1 cîntăreţ. C iu m e ş ti, staţie de dr.-d.-f., jud.

Muscel, pl. Rîul-Doamneî, com. Ciumeşti, pe linia Goleşti-Cîmpulung, pusă în circulaţie la 1 Iulie 1887. Se află între staţiile Gropeni (5 kil.) şi Clucereasa (7.8 kil.). înălţimea d’asupra ni­ veluluî Măriî de 28om',i7. Ve­ nitul acestei staţii pe anul 1896, a fost de 44398 leî, 58 banîC iu m e ş ti, nume, ce purta în ve­

chime com. Pieleşti, din jud. Dolj, pl. Ocolul. C iu m e ş ti, pădure, supusă jegi-

muluî silvic, com. Ciumeşti, plRîul-Doamneî, jud. Muscel, în întindere de 1000 hect., com­ pusă din stejar, fag şi carpen. C iu m e ş ti ( Z ă v o iu l-d e -la -) , pă­

durice, jud. Muscel. (V. Coli* başi-Vieroşul).

CTUM ULEŞTI -G A N E A

P iu m u le ş ti-G a n e a , corn. rur., în

pl. Moldova-d.-j., jud. Suceava, spre S. şi la 16 kil. de Fălti­ ceni. A ci e acum reşedinţa sub­ prefectureî plăşeî. Se mărgineşte la E. cu com. Uideşti, la V . cu com. Fîntîna - Mare, la S. cu com. Boroaia şi la N. cu com. Şoldăneşti şi Preuteşti. Formată din satele: Ciumuleşti, Ioneasa, Negoteşti, Movileni, Mesteceni, Leucuşeşti-Softa, Leucuşeşti-Dumitriu, Ganea, Bărăşti şi Cămîr­ zani, cu reşedinţa în cel d’în­ tîiu. A re o populaţie de 666 capî de familie, sau 2610 su­ flete, 1276 bărbaţi şi 1334 fe­ meî, din carî 54 izraeliţi. Con­ tribuabili sunt 735. A re cincî bisericî, deservite de 2 preoţî şi 7 cîntăreţî; 2 şcoale rurale mixte, frecuentate de 71 elevî. Budgetul comuneî, pe anul 1892 — 1893, are la veniturî 7090 leî şi la cheltuelî 7072 leî, iar al drumurilor 1458 leî venit şi 1182 leî la cheltuelî. Vite sunt: 303 caî, 512 boî, 572 vacî, 2400 oî, 544 porcî şi 4 bivolî. Pe Şomuzul-Băeî sunt 4 morişte. Altitudinea comuneî de la ni­ velul măriî variază între 335 — 34S m. E udată de Moldova şi depîraiele: Mediasca, Movileni, Tătărani, Cucoşeni, al-Stîneî, Gă­ vanul, al-Focşeî, Horaiţa, Brudul şi Calna. Suprafaţa teritoriului comu­ neî e de 3154 fălci şi 50 pră­ jini, din carî 425 pădure, 1262 cultivabile, 276 fînaţ şi restul ne­ folositor. împroprietăriţi la 1864 sunt 110 fruntaşi, 211 pălmaşi Şi 178 codaşi, stăpînind 996 fălci şi 68 prăjini.

453

Cireşului şi Gorbă ieşti. A re 91 case, populate cu 103 capî de familie, sau 342 suflete, 166 băr­ baţî şi 176 femeî. Sunt 123 contribuabili. Vatra satuluî o­ cupă suprafaţa de 13 falei şi 65 prăjini. Moşia e proprieta­ tea d-luî Emanoil Morţun, cum­ părată de la Zoiţa Ganea. E în întindere de 171 fălci, din carî loc de cultură 90 fălci, 12 fălci fînaţ, una pădure şi 68 nefolo­ sitor. Impropriet. la 1864 sunt: un fruntaş, 90 pălmaşi şi 11 co­ daşi, stăpînind 221 fălci şi 61 prj. A re o biserică, cu hramul Schimbarea-la-Faţă, zidită de fraţii Ioniţă şi Matei Ganea, la 1790 şi care arzînd, în 1871, cu toate odoarele, distrugîndu-se şi inscriipţiile, a fost restaurată la 1871, maî mult cu cheltueala fostului proprietar, A l. Agioglu. E deservită de un preot şi doî cîntăreţî şi împroprietărită cu 8 falcî şi 40 prăjini. Este o şcoală rurală mixtă, cu un învăţător, plătit de stat, în­ fiinţată la 1868 şi frecuentată de 38 elevî, din numărul de 121 copiî în vîrstă de şcoală. Drumuri principale sun t: la Fălticeni (16 kil.), la Negoteşti (18 kil.), la Drăguşeni (13 kil.). L a 1803 «Ciumuleşti, a clu­ cerului Ioniţă Ganea, aveau 38 liuzl, plătind bir 608 leî pe an, fiind şi 3 liuzl de ceî fără bir. La aceştia se adăugeaţi «breslaşiî ot tam», 7 liuzl cu 72 leî pe an.» C iu n c a , deal, situat la N.-E. co­

muneî Topeşti, plaiul Vulcan, jud. Gorj. Are o suprafaţă de 40 hect. Este parte stîncos şi rîpos, iar parte cultivabil.

C iu m u le şti-G a n e a , sau C iu m u -

sat, pe moşia şi m com. cu acelaşî nume, jud. Suceava. Aşezat pe văile şi coas­ tele a treî dealuri: Severinul, al-

le ş ti-M ir z a , A

C iu n c a , deal, pe teritoriul satuluî

Brăeşti, com. Brăeşti, pl. Cîrli­ gătura, judeţul Iaşi, aproape de dealul şi satul Buda.

C IU N G E I U L

pîrîu, (Vezi Corbîea, pîrâti, com. Brăeşti, pl. Cîrli­ gătura, jud. Iaşi).

C iu n c a ,

cătun, în judeţul Mehedinţi, plasa Văile; ţine de com. rur. Horăşti.

C iu n c iu le ş ti,

C iu n g a , movilă, în jud. Ialomiţa,

plasa Ialomiţa-Balta, pe pîmpul Bărăganului. Această movilă for­ mează punctul de întîlnire al maî multor moşii. C iu n g a , pădure a statuluî, în jud.

Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, comuna H agieni; formează trup de 180 hect. cu pădurea CotulMieluluî; e compusă din stejar şi salcie. movilă, în jud. Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, comuna Hagieni.

C iu n g a - M a r e ,

movilă, în jud. Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, comuna Hagieni.

C iu n g a - M ic ă ,

C iu n g a r ilo r (D*ealul-), deal, la

V . de comuna rurală Poinărei, plaiul Nucşoara, situat între judeţul Muscel şi judeţul Argeş. C iu n g ă la n u lu î ( P ă d u r e a -) , pă­

dure, în judeţul Buzău, comuna Gura-Sărăţiî, căt. Atîrnaţi. Are 13 hect. pe moşia Bengeasca. C iu n g e tu l, sat,

face parte din comuna rurală Mălaia, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. Este situată pe rîul Latoriţa la 58 kil. de com. Olăneşti, reşedinţa plaiu­ lui. Are o populaţie de 119 locuitorî (60 bărbaţî şi 59 femeî). Ca populaţie şcolară are 7 copiî (4 băeţî şi 3 fete). E la dis­ tanţă de 8 kil. de căt. Mălaia unde e şcoala. Aci e o biserică clădită de moşneni.

CIUNGETUL

454

C iu n g e tu l, loc de fîneţe, com. Buneşti, plasa Ocolul, judeţul Vîlcea. C iu n g e tu l, pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Trotuşul, comuna Doftana. Ese din muntele Băsaca şi se varsă d’a stînga pîr. Doftana. C iu n gi, izvor de ape minerale, jud. Neamţu, situat în PădureaVăraticuluî, lîngă localitatea cu acelaşî nume. A pa ce conţine e feruginoasă, destul de con­ centrată, prin faptul că pietrele dimprejur sunt acoperite de un strat gros de sesquioxid de fier. • C iun gi, locuinţă izolată, în com. Filiorul, pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamţu, la locul numitPoiana-Ţigănceî, în vecinătatea munteluî cu acelaşî nume. A icî este ocolul vitelor mă­ năstire! Văratic; o curte, cîte-va chiliî, hambare, toate în mijlocul uneî cîmpiî, bogată în fîneţe. C iu n gi. (Vezî Neamţu).

Bicazul,

tirea Văratecul, în comuna Fi­ liorul, plasa de Sus-Mijlocul, ju­ deţul Neamţu. Suişul său este anevoios. De pe vîrful său se desfăşoară privirilor de o parte cîmpia bogată a Moldove!, şe­ sul întins dintre rîul Bistriţa şi apa Moldoveî, pănă dincolo de satul Cristeşti, pănă Ia DealulPăşcanilor, de altă parte pănă la dealul ce apără vederea ora­ şuluî Piatra, muntele Cozia; către V ., creştetul uriaş şi rîpos al Ciahlăuluî, mărgineşte vederile maî departe.

CIUPA-MĂNCIULESCU

goşi, plasa Mehedinţi.

Blahniţa,

judeţul

despărţire a comunei Dăbuleni, judeţul Romanaţi, în spre V . E despărţit de Dăbu­ leni prin un pod al şosdeî Corabia-Bechet. A re 2 morîpe apă. (Vezî Dăbuleni).

C iu n g u l,

C iu n g u lu i ( L a c u l - ) , lac, la Nor­

dul comuneî Măgureni, judeţul Teleorman.

Broş­ teni şi Dorna, jud. Suceava.

( M u c h e a - ) , culme, a coaste! Bărăganului, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, teri­ toriul comuneî Borduşeani.

C iu n g i, pădure, jud. Bacău, pl.

C iu n tă , deal, începe din margi­

Tazlăul-d.-j., din comuna Băr­ săneşti.

nea de S. a satuluî Lipovăţul, pl. Crasna, jud. Vasluiu, şi se termină la satul Deleni, după ce se leagă cu Dealul-Făgădăuluî.

C iu n g i, munte, între com.

C iu n g i, pîrîu, în judeţul Suceava,

comuna Şasea, tributar al Sasceî-Marî.

C iu n g u lu i

C iu n tă , pămînt arabil, pe terito­

munte, în judeţul Suceava, com. Mălini.

riul comuneî Buciumeni, pl. Ni­ coreşti, jud. Tecuciu.

C iu n g ilo r ( D e a lu l-) , munte, între

C iu n te i ( D e a lu l-) , deal, în jud.

comuna Şasea şi Mălini, jud. Suceava, acoperit de pădure de brad.

Gorj, pl. Jiul, com. Roşia, spre S.-E. de comună, ramificaţie din Dealul-Bătrîn. Aparţine comu­ neî Teişani; începe din matca Roşiei şi se termină în comună, în Valea-Ciunteî. A cest deal este acoperit de viî, prunî şi pădure.

C iu n g ii-lu î-M a r c u ,

judeţul

C iu n gi, şir de dealuri, plasa Taz­ lăul-d.-j., judeţul Bacău, care în­ cepe în vîrful Ciungiî, din com. Tîrgul-Valea-Rea, străbate com. Drăgugeşti, urmînd malul stîng al Tazlăuluî-Mare, pănă în ho­ tarul com. Brătila. Prezintă şi piscurile: Măgura,Boţul, Bourul, Peştera şi Loghinul.

C iu n g ilo r ( V a le a -) , pîrîu, jud.

Bacău, plasa Munteluî, de pe teritoriul comuneî Comăneşti; se scurge d’a stînga Trotuşuluî.

g eŞ)vale, pe teritoriul comuneî Cudalbi, pl. Zimbrul, judeţul Covurluiu, între Cudalbi şi comuna Măcişeni, cu direcţie spre E., către com. Mînjina.

C iu n g ilo r

C iungi, v îr f de deal, jud. Bacău, plasaTazlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Tîrgul-Valea-Rea. C iu n gi, deal, în judeţul Neamţu, com. Mastacăul, plasa Bistriţa. Se, află situat în prelungirea dealuluî numit Codrul-Neaguluî. C iu n gi, munte, spre V . de mănăs­

C iu p a . (V. Lagărul, judeţul Ar­

( V a le a -) ,

C iu p a , pîrîu,

udă partea de E. a comuneî Slătioara, plaiul Ho­ rezul, jud. Vîlcea; se varsă în rîul Luncavăţul.

C iu p a -lu î-M a v r o d o lu , sat, jud.

munte, în judeţul Suceava, com. Dorna.

C iu n g itu r a ,

Ciungiul,

deal, în com. rur. Go­

Dîmboviţa, pl. Cobia, căt. com. Pătroaia.

Ciupa-Mănciulescu,

sat, jude-

CIUPAGEA

ţul Dîmboviţa, pl. Cobia, cătu­ nul com. Pătroaia. C iupagea, sau P o p e ş ti-C iu p a gea, cătun, pendinte de com. Ueşti-Goleasca, plasa Neajlovul, jud. Vlaşca. E situat pe ValeaDrîmbovniculuî. (V. com. UeştiGoleasca). Ciupagul, sat. (V. Humele, jud. Argeş). Ciupagul, moşie. (V. Bălteni, ju­ deţul Argeş). Ciupagul. moşie, jud. Argeş, pl. Cotmeana, com. Ungheni-Colţi, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, fostă pen­ dinte de mănăstirea Colţea din Bucureşti. A re o întindere de 834 pog., din carî 48 pog. pă­ dure, producînd o arendă de 4850 lei. C iupăgioaia, mahala, în judeţul Mehedinţi, pl. Dum brava; ţine de com. rur. Greci. Ciupelniţa, com. rur., plasa Cîm­ pul, jud. Prahova. In vechime a fost reşedinţa plăşeî. Este situată pe valea rîuluî Vîtnăul, la 21 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 5 kil. de a plăşeî. Se compune din două cătune: Ciupelniţa şi Trestienî. A re o populaţie de 167 capî de fami­ lie, sau 693 suflete (357 bărbaţî şi 336 femei), din carî 6 familiî de Ţiganî. Sunt 129 con­ tribuabili şi 131 case de locuit. In comună sunt 2 biserici: una în căt. T restien i, făcută de zid de familia G. Sterin; a doua în cătunul Ciupelniţa, de lemn, reparată de Mihail Ciupelniţeanu. Ambele bisericî aii hramul Adormirea, şi sunt de­ servite de 2 preoţi.

455

Locuitoriî s’au împroprietărit la 1864. E î au: 30 caî, 34 epe, 174 vacî, 8 bivoli, 218 boî, 404 oî şi 238 porcî. Pe apa Vîtnăul, în raionul comuneî, este o moară de mă­ cinat. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 81, din carî 14 urmează şcoala din com. Cornurile. Ştiu carte 26 bărbaţî. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1409 hect. Sunt 130 stupî cu albine. Comerciul se face de 4 cîrciumarî. Venitul com. este de 2350 leî anual. C iu p e ln iţa , sat,

face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Cîmpul, jud. Prahova. A ci e re­ şedinţa comuneî.

C iu p e r c a , sat, în jud.

şi plasa Tutova, com. Tuleşti, spre S.E. de satul Tuleşti. A re o po­ pulaţie de 84 locuitorî, carî lo­ cuesc în 22 case. Ştiu carte 4 persoane.

C iu p e r c a , privai, jud. Brăila, ce

începe din Dunăre şi dă în ie­ zerul Boţea. C iu p e r c a r i, sat, în jud. R.-Sărat,

pl. Grădiştea, căt. com. Dom­ niţa, aşezat în partea de V. a comuneî, pe malul stîng al rîu­ luî Buzăul, la 3V2 kil. spre V. de căt. de reşedinţă Domniţa. Are o întindere cam de 50 hect., cu o populaţie de 55 familii, sau 189 locuitorî, din carî 90 contribuabili. Ştiu carte 45 per­ soane. C iu p e rc e a n c a , moşie, în plasa Tîrguluî, jud. Teleorman, care, împreună cu moşia Cotorga, face parte din domeniul Văleni, din jud. Olt, proprietatea d-lui

CIUPERCENI

Constantin Colibăşanul. A re o întindere de 500 hect. C iu p e r c e n i, com. rur., în judeţul

Dolj, plasa Cîmpul, situată în stînga Dunăreî, cam la 1 kil. depărtare, socotind din margi­ nea de V. a comuneî, în faţa satuluî Novesălţul, din Bulgaria. Este despărţită de Dunăre prin balta Ciuperceni şi prin fîneţele locuitorilor ciuperceni. Se află la 9 kil. spre S.-V. de Craiova şi la 9 kil. spre S.-V. de Ca­ lafat. Se învecineşte la N. cu co­ muna Calafat, la S. cu Dunărea, la E. cu comunele: Desa, Smîrdan şi Poiana, iar la V. tot cu Dunărea. Limita liniei de N. începe de la V., din Dunăre, mer­ ge în direcţia de V.-E., despărţind pămîntul delimitat locuito­ rilor ciuperceni în 1864 şi lo­ turile locuitorilor din CiuperceniNoî, de moşia Calafat şi ur­ mează această direcţiune pănă la proprietatea bisericeî din co­ muna Smîrdan, de unde ia di­ recţiunea N.-S. pănă la proprie­ tatea şcoaleî din comuna Smîr­ dan; de acolo apucă spre E.V. pănă la movila de hotar din colţul de N.-V. al comuneî Smîrdan. De la această movilă ia direcţiunea N .-S. pănă la movila' de hotărnicie Bistriceanca, colţul de S.-V. al comuneî Smîrdan; de la movila Bistriceanca ia direcţiunea de la V. spre E. pănă la movila de ho­ tărnicie Fîntîna-Agieî în colţul de S.-E. al comuneî Smîrdan; de la movila Fîntîna-Agieî merge de la S. spre N. pănă la movila de hotărnicie de la V. de Grindul-luî-Tutun, colţul de N.-E. al comuneî Smîrdan. De la movila aceasta, merge puţin spre V., apoî spre N. pănă la altă mo­ vilă de hotărnicie, formînd ho­ tarul despărţitor între loturile

C IU P E R C E N I

loc atorilor din Ciuperceni-Noî şi între pămîntul delimitat locui­ torilor din com. Smîrdan. De la această din urmă movilă ur­ mează direcţiunea de la S. spre N., pănă la movila care vine în linie de la V . spre E. cu Fintîna-de-Piatră, din delimitarea lo­ cuitorilor călăf&tenî; de la mo­ vila Fîntîna-de-Piatră, ia direc­ ţiunea V . spre E. şi merge pe valea dintre nisipurile de la Grindul-luî Tutun şi nisipurile de pe Drăcila, pănă la movila de ho­ tărnicie de la N. de Grindullui-Tutun, colţul de N.-E. al ni­ sipurilor plantate de salcîmî pe moşia satuluî Ciupeiceni, for­ mînd hotarul despărţitor între delimitarea călăfâtenilor, numită Drăcila şi între loturile locui­ torilor din căt. Ciuperceni-Noî, apoî între Drăcila şi nisipurile plantate cu salcîmî, unde se ter­ mină limita de N. Limita liniei de E. începe de la movila despre N. de Grindul-luî-Tutun şi mer­ ge spre S. şi puţin spre V.-N. şi N.-E. formînd hotarul despărţi­ tor între pămîntul delimitat lo­ cuitorilor din comuna Poiana şi între loturile locuitorilor din căt. Ciuperceni-Noî, îitre loturi şi pămîntul delimitat locuitorilor din comuna Desa, apoî între moşia statuluî Ciuperceni şi mo­ şia Desa, trecînd pe lîngă fîn­ tîna de la hotarul Poeneî pănă în Dunăre aproape şi puţin la E. de pichetul 39. A re ca limită liniile de S. şi cea de V. for­ mate din cursul Dunăreî, care formează hotarul despărţitor în­ tre Romînia şi Bulgaria. Cursul Dunăreî începe de la limita de N. şi curge în direcţiunea de N. şi N.-E. spre S. şi S.-V. pănă în dreptul pichetului 33, SchelaVechie, de unde ia direcţiunea N. spre S., pănă la pichetul 35, Bogdan; de la acest punct, pănă la pichetul 37, Rîiosul, cur­

456

ge iarăşi în direcţiunea N. şi N.-E. spre $. şi S.-V.; de la pichetul 36, Rîiosul, pănă la pi­ chetul 37, Canapa, c irge în di­ recţiunea N.-V. spre S.-E .; ast­ fel, de la pichetul 35, Bog­ dan, pănă la pichetul 37, Cana­ pa, cursul Dunăreî înfăţişează un mare arc, aruncîndu-se spre S.-V. către Bulgaria şi cu des­ chizătura arcului spre N.-E. că­ tre Romînia. Din dreptul pichetului Ca­ napa, Dunărea ia direcţiunea de la V. către E. şi curge în direcţiune, pănă trece de hota­ rul între Ciuperceni şi Desa, formînd în cursul săfl ostroavele: Schela-Vechie, Bogdan şi Cana­ pa, în dreptul teritoriului co­ munei Ciuperceni. Satele şi localităţile de a lun­ gul Dunăreî, pe malul săfl drept, în faţa localităţilor romîne sunt: Tatîrgicul şi Novesalţul, aproape în faţa comunei Ciuperceni; Hanul şi Nazir-Mala, aproape în faţa pichetului romînesc (şi a măgurii) Bogdan; Idegliţa şi Gloniţa, în faţa pichetului romî­ nesc Rîiosul; Botova, în faţa pi­ chetului romînesc Ca iap a ; oră­ şelul Arcer şi satul Slivia, în faţa pichetului romînesc Arcer. Terenul n’are alte accidente naturale de cît cîte-va movile, numite de locuitori măguri sau grinduri, între cari maî în­ semnate sunt, începînd cu cele mal apropiate de comună: Măgura - Oprineî, cu înălţimea aproximativă de 8 m. în direcţiu­ nea S.-V. de comună şi MăguraMare, cu înălţimea aproximativă de 9 m. Ia N .-V .; Grindurile din faţa pichetului Schela-Vechie, înălţime aproximativa de 9 m.i la N.-V.; Grindurile Ghidiceluluî, de 13 m., spre N.-E.; GrindulMare, înălţime aproximativă de 12 m., la S.; Măgura-Bogdan, în înălţime de 10 m., spre S. şi S.-

C IU P E R C E N I

V.; Grindul-Chesmiî, cu înălţimea aproximativă de iom .,laS.;M ăgura-Gheşif, înălţime aproxima­ tivă 12 m., la S. şi S.-E.; MăguraViilor, înălţime aproximativă de 1 2 m.,spre S.-E.; Măgura-Inşiratelor, înălţime aproximativă de 12 m., spre S -E .; Măgura-luî-Min- • ciună, înălţime aproximativă de 8 m., spre S. şi S.-E. Măgura-Radeî, înălţime aproximativă de 10 m. spre S.-E.; Măgura-Murtiî, înăl­ ţimea proxim, de 13 m„ spreS. şi S.-E.; Grindul-Tinoasei, înălţime aproximativă de 10 m., spre S.; Grindurile-Arceruluî, între care cel maî înalt are 18 m., spre S.-E.; Grindurile-Golniceanului, între care cel maî înalt are 18 m. apro­ ximativ, spre S .; şi Grindul-luîTutun, în înălţime aproximativă de 13 m., spre E. Direcţiunea este socotită de la cătunul de reşedinţă Ciuper­ ceni. Măgura-Mare, Grindurile din faţa pichetului Schela-Vechie şi Grindurile Ghidiceluluî se află pe teritoriul cătunului de reşe­ dinţă Ciuperceni, Grindul-luî-Tu­ tun se află pe teritoriul vîndut în loturi locuitorilor din cătunul Ciuperceni-Noî. Toate cele-l’alte se află pe moşia statuluî Ciu­ perceni. Terenul fiind şes, se află maî multe bălţi formate din revărsă­ rile Dunăreî, între carî maî în­ semnate sunt: Balta satuluî Ciu­ perceni, spre E. de comună, c 1 o întindere aproximativă de 150 hect; începe la jumătatea căeî între Calafat şi Ciuperceni şi se scurge în Dunăre ;Lacul-Şchiopuluî spre S.-E. de com.j în întin­ dere aproximativă de 420 m.p.î Lacul-cu-Salcie spre S. de com-, în întindere aproximativă de 2 hect.;Lacul-Gogoneţ, spre S. de Lacul-cu-Salcia,înîntindereaproximativă de 50 ariî; Lacul-Sârat spre S. de Lacul Gogoneţ, în în-

CIUPERCENI

tindere aproximativă 3'/a hect.; Balta-Paşiî, spre S.-V. de LaculSărat, formată din maî multe bălţi, cu întindere aproximativă în total de 20 hect.; Lunga, la S. deBalta-Paşiî, în întindere aproxi­ mativă de 15 hect., se scurge în Dunăre, numaî cînd sunt apele marî (vărsate); Manciniţa Ia S. şi S.-E. de comună şi spre E. de Lunga, cu întindere aproxi­ mativă de 250 hect., cînd sunt a­ pele vărsate, comunică cu Lunga şi prin aceasta, cu Dunărea. De Manciniţa ţin: Lacul-luî-Guţă spre V . de Manciniţa, BaltaOproaica spre N.-E. şi E. de Manciniţa, Lacul-luî-DumitruStoian şi Lacul-Eneî spre S. şi alte vărsături, cu întindere a­ proximativă în total de 90 hect.; Balta-Rotundeî spre E. de căt. Ciuperceni-Noî, întindere apro­ ximativă 10 hect.; Balta-Radeî, spre Sud - Est de Manciniţa, în întindere aproximativă de 40 hect. De Balta-Radeî ţin o mul­ ţime de vărsături, cu întindere aproximativă de 80 hect. excluziv Balta-Radeî; Buicliul, spre S. şi S.-V. de Manciniţa, în în­ tindere aproximativă de 20 hect.; Agia, spre S. de Buicliul, în în­ tindere aproximativă de 15 hect. comunică cu Buicliul; Murta spre E. de Agia, în întindere aproxi­ mativă de 1S hect. Rîiosul, spre E. şi spre N. de pichetul Rîiosul, în întindere aproximat, de 15 hect., se scurge în Dunăre. De Rîiosul ţin: Strîmba şi alte vărsături, cu întindere aproximativă de 10 hectare; Idegla, spre S. de comună, în întindere aproximati­ vă de 80 hectare, se scurge în Du­ năre, prin Rîiosul. De Idegla ţin: Topilele-Marî şi TopileleMicî, la N.-E. de Idegla, cu în­ tindere aproximativă de 20 hect.; Tinoasa, laE. de Idegla, în întin­ dere aproximativă de 80 hect., comunică cu Idegla; O vesele spre 1(8086, Marele Dicţionar Qiograjte. VvU I f ,

457

E. de Tinoasa, în întindere apro­ ximativă de 80 hect., comunică cu Tinoasa, numaî cînd sunt apele vărsate; Lunguliţa,spre S.-S.-E. de Tinoasa, în întindere aproxi­ mativă de 34 hect.; Balta-ArceruluîspreS. de Lunguliţa, în întin­ dere aproximat. de 210 hect., în­ cepe la pichetul Canapa şi se scur­ ge în Dunăre între pichetele Der­ vent şj Arcer. De balta Arcer ţin multe vărsături: Canapa şi al­ tele, cu întindere aproximativă în total de 70 hect.; Lacul-Gloniceanul, lîngă Grindul-Gloniceanul, în întindere aproximativă de 10 hect., scurgere n’are, însă cînd sunt apele vărsate, comunică cu Rîiosul şi prin acesta cu Dunărea. Balta Ciuperceni se află în delimitarea locuitorilor din căt. de reşedinţă Ciuperceni; LaculŞchiopului şi Balta-Rotundeî, se află în locurile CiuperceniNoî; iar toate cele-l’alte se află pe moşia statuluî, Ciuperceni. Conacul moşieî e un loc izolat spre S.-E. de comună şi la o depărtare cam de vre-o 11 kilometri. Izlazuri sunt: Izlazul cătunu­ lui Ciuperceni-Noî şi izlazul de pe moşia statuluî, Ciuperceni. Poene se află printre salcîmn plantaţi pe nisipurile din moşia statuluî Ciuperceni, însă nu au numele deosebite. In această comună se găsesc cîte-va cruci: Crucea de la bi­ serica ridicată în anul 1879, cînd a fost angină în sat. Cru­ cea din marginea satuluî spre N. lîngă şoseaua comunală ve­ cinală Ciuperceni-Smîrdan, ridi­ cată tot în anul 1879. Crucea luî Mocofan, lîngă şoseaua co­ munală vecinală Ciuperceni-Calafat. Crucile (două) luî M. Cirjaliul în Grindul-Ghidiceluluî. Crucea-Miloguluî, lîngă drumul Viilor-Pechiî, Crucea-Rîiosuluî,

CIUPERCENI

Crucile-Ghinciî (două), pe o înăl­ ţime, între A g ia şi Buicliul. Comuna es^e udată de flu­ viul Dunărea, care formează limita sa de V . şi de S. In această comună aflîndu-se cîmpiî întinse şi acoperite de păşunî şi fîneţe îmbelşugate, maî ales în vechime, Romînii de la Carpaţi coboară cu vitele, oile şi caiî lor, şi vin de petrec iarna aci, unde găsesc în abun­ denţă fîneţe şi păşune pentru vite. Poate maî mulţi crescători de vite, din satul Ciuperceni, din judeţul Gorj, venind cu vitele la ernat şi stabilindu-se pe ace­ ste locuri pe timpul întemeereî acestei comune, mica lor colonie s’a numit Ciuperceni, după nu­ mele satuluî de origine; cu tim­ pul numărul locuitorilor crescînd, satul a devenit comuna cu nu­ mele de Ciuperceni. Pe timpul războaelor dintre Ruşî şi Turcî (1828, 1853, etc.), locuitoriî comuneî au fost siliţi de către Turcî să părăsească comuna şi să treacă în satele vecine ale Vidinului, unde erau ţinuţi pănă după încheerea păceî, cînd slobozîndu-î, veneafl iarăşi la vetrele lor şi populaţi din nou comuna. In cătunul de reşedinţă se află o silişte numită SilişteaBătrînă, spre S. şi S.-V. de com. T ot în cătunul de reşedinţă se află o măgură, care de la 1798 s’a numit Măgura-Oprineî şi a cărei legendă este încă neuitată de locuitoriî comuneî. Metereze (întăriturî de pă­ mînt) vechî sunt: Meterezul de lîngă şoseaua Ciuperceni-Smîrdanul, spre N. meterezul Măgura-Mare. Meterezul de lîngă şoseaua Ciuperceni - Calafat, în limita munteluî Bălanul. Metere­ zul din faţa pichetului SchelaVechie. Meterezul M ăgura-O ­ prineî şi Meterezul Bogdanul. O'i

C IU P E R C E N I

In războiul Romîno - RusoTurc de la 1877— 1878, bate­ riile de la Ciuperceni, SchelaVechie, Măgura-Mare, MăguraOprineî, Bogdanul şi Rîiosul, aii luat parte la bombardarea Vidinulul şi asupra vapoarelor tur­ ceşti. Cătunele carî compun comuna sunt: Ciuperceni care este că­ tunul de reşedinţă şi cătunul Ciu­ perceni-Noî, situată spre S.-E. de precedentul pe un loc pu­ ţin maî înalt de cît cătunul de reşedinţă. Intre aceste 2 cătu­ ne, distanţa este de 6 kil. A ltă­ dată comuna s’a compus din cătunul de reşedinţă Ciuperceni şi din Smîrdanul; azî, com. cu reşedinţă, s’a deosebit. In cătunul de.reşedinţă se a­ flă biserica Sf. Gheorghe, fon­ dată de locuitoriî comuneî. E începută la 1852 şi terminată în 1856. In tinda bisericeî se a­ flă inscripţia: «Această sfintă şi dumnezeiască biserică s’a zidit şi s’a isprăvit şi s’a zugrăvit cu cheltuiala locuitorilor satuluî Ciuperceni şi a sfintei mănăs­ tiri Horez şi cu facerea de bine şi ajutor de Gheorghe Coandă şi cu alegerea şi îndemnarea maî mult de G. Despa în anul 1856, F e­ bruarie 28. Zugrav H. Dimitriu.» Un preot şi un cîntăreţ ofi­ ciază la această biserică. Două şcolî sunt în comuna Ciuperceni. O şcoală mixtă în cătunul de reşedinţă, ce funcţionează din 1840. A doua şcoală mixtă în căt. Ciuperceni-Noî ce funcţionează din 1892. Totalul locuitorilor în comu­ nă este de 3152, din carî băr­ baţî 1 5 9 7 şi femeî 1 5 5 5 . Din a­ ceştia sunt 300 împămînteniţî după legea rurală din 1864, iar după legea din 1879 sunt 6 în­ surăţel.

453

In Ciuperceni sunt 298 case şi 68 bordee; iar în CiuperceniNoî, 215 case şi 93 bordee. Suprafaţa întregului teritoriu comunal este de 14170 hect., adică: pămînt arabil 6629 hect., fîneaţă 2121 hect., izlaz 1926 hect., teren sterp 358 hect., pădure 1769 hect., bălţi 1206 hect. Moşia statuluî Ciuperceni se numea maî înainte Cibrul şi Că­ luiul. Are o suprafaţă de 3008 hect., şi un venit de 112800 leî; din această moşie a statuluî s’a vîndut în loturi 2668 hect., în anul 1890. Se seamănă pe ea grîfl, porumb, secară, orz, rapiţă, meifl, linte, fasole, cînepâ şi pepeni. Fîneţele afl întindere de 116 hect. şi se întind pe teritoriul delimitat locuitorilor Ciuper ceni, în 1864; iar 2005 hect. se găsesc pe moşia statuluî, Ciu­ perceni; 225 hect. viî aparţin locuitorilor, se găsesc pe teri­ toriul delimitat lor în 1864; pro­ duce vin roşu de bună calitate; 25 hect. viî, aparţin statuluî, ele se găsesc pe moşia statuluî Ciuperceni. Păduri de salcîmî sunt pe o suprafaţă de 1603 hect.; pădurî de sălcii pe o suprafaţă de 166 hect. Sunt situate pe moşia sta­ tuluî Ciuperceni şi aparţin sta­ tuluî. Sunt compuse din sal­ cîmî, sălci, plopi, duzi, stejari, ulmi şi puţini pini. Predomină însă salcia şi salcîmul. Pădurile de sălcii, plopi, etc., sunt ame­ najate, iar cele de salcîmî nu. In comună sunt 20 de mese­ riaşi, r cizmar, 1 strungar, 1 cojocar, 1 brutar, 2 butnari (do­ gari), 7 dulgheri şi 7 fierari (Ţi­ gani); toţi sunt în cătunul de reşedinţă. In comună sunt 21 de comer­ cianţi, dintre carî 4 băcani şi 4 cîrciumarf, la cele opt cîrciumî

CIU PER CEN I

d in c ă tu n u l c a n i şi

C iu p e r c e n i; 3 bă­

tre î c îrciu m a rî, la cele

tr e î c îr c iu m î şi la c e le tre î bă­ c ă n ii

d in c ă t.

C iuperceni-N oî.

L o c u it o r iî îşî d e s fa c productele în o ra şu l C a la fa t. L o c u it o r iî

se

d u c şi

la bîl-

în ziu a d e 25

c iu rî, la P o ia n a

M a rtie , la R u s a lii, în ziu a d e 15 A u g u s t , u n d e v în d lînă, vite şi p e p e n i. C o m u n a a re zi d e tîrg în C a la fa t, o d a tă p e săptămînă, a n u m e S îm b ă ta . C o m u n a e s te stră b ă tu tă d e : ş o s e a u a c o m u n a lă v e cin a lă Ciup e r c e n i-C a la fa t, în în tin d ere de 6 k il., tre c e în a p ro p ie re la E ., d e b a lta n ăre.

C iu p e r c e n i şi d e D u ­

Ş o seau a

co m u n a lă veci­

n ală C iu p e rce n i-S m îrd a n u l în în­ tin d e re d e S k il. tre c e p e lîngă v iile

lo c r ito r ilo r ,

p rin tre Grin-

d u rile -G h id ic e lu lu î şi p e lîngă F intîna-d e-la-lotul-luî-T un ăreanu c a le a

n a tu ra lă

Ciuperceni-Ciu-

p e r c e n i-N o î 6 k il., C iu p e rc e n i-N o î şieî,

a p o î d e la

la Conacul-M o-

S kil- a p ro x im a tiv . D e la

c o n a c s e m a î p re lu n g e şte încă sp re S . c a le a n a tu ra lă d e la Ciu­ p e rc e n i

la

A rceru l-B a lta -A rce-

ru l şi lo c u l d e sc u r g e r e al băl­ ţii n u m it G îrla -A rc e ru lu î, trece p e l î n g ă : V i e a sta tu lu î Laculc u -S a lc ia ,

L a c u l - G o g o n e ţu l şi

L a c u l - S ă r a t ; la S . S ărat

d e Lacul-

a c e a s tă c a le s e ramifică

în t r e î: u n a tr e c e p e lîn gă L un ­ ga

şi

p rin

I d e g la şi T in oasa

(P r iv la c u l-B a rb u lu î); a doua, cea p rin c ip a lă , tre c e p e lîn gă (spre V . d e B u icliu l) A g ia , p e lîngă (sp re E .) T in o a s a şi L u n gu liţa ; a tre ia tre c e p e lîn g ă (spre V .) M a n cin iţa , A g ia

(sp re

E .)

Buicliul,

(sp re N . şi s p re E .),

0-

v e a s ă şi d u c c îte tre le la A rc e ru l. C a le a n a tu ra lă d e la Ciu­ p ercen i

la

P ru n d u l - A rcerulu î

tre c e p e l î n g ă : (spre E .), BaltaC iu p e r c e n i,

D u n ăre

şi B ogda­

nul, la N . d e B o d g a n u l această

C IU P ER CEN I

cale se ramifică în două: una merge tot pe lîngă Dunăre, a doua merge maî spre E. şi trece pe la Rîiosul, pe lîngă E. de Lacul-Gloniceanu şi se întîlnesc amîndouă la pichetul Canapa şi de aci, împreună, merg în Prundul-Arceruluî. întinderea este de 27 kil. a­ proximativ; iar calea Ciuperceni-Arcerul, 25 kil. aproxima­ tiv. Calea naturală CiuperceniNoî-Smîrdanul, în întindere a­ proximativă de 2 kil. Veniturile pe exerciţiul 1893— 94 au fost de leî 5719, banî 82; cheltuelile au fost de leî 5691, banî 95Vite cornute sunt 425, oî 214, cal 128, porcî 86. Ciuperceni, com. rur., în partea

de S. a com. Pîrîul, din plasa Ocolul, jud. Gorj, compusă din mahalalele : Fometeşti, Pripo­ rul, Vâlceaua şi Didileşti, for­ mînd o singură comună. Are o suprafaţă de 1140 hect., din carî 600 hect. pădure, 280 hect. arabile, 90 hect. izlaz, 161 hect. fîneţe şi 9 hect. livezî de prunî. Are o populaţie de 309 fa­ miliî, din carî 5 fam. de Ţiganî, cu 1594 suflete. Sunt 195 con­ tribuabili. Locuitoriî posedă: 80 plugurî, 85 care cu boî, 7 căruţe cu caî. Sunt 20 de stupî. Vite: 1624 vite marî cornute, 101 caî, 475 oî, 47 capre şi 729 rîmătorî. Budgetul comuneî este la ve­ niturî de lei 903 şi la cheltuelî de leî 896, banî 66. Cursurile de apă ce udă co­ muna sunt: rîul Tismana şi pî­ rîul Peşteana. Prin comună trece şoseaua comunală ce vine de la N., din comuna Pîrîul, şi se leagă spre S. cu şoseaua judeţeană TîrgulJiu-Severin.

459

Comaua are: 2 morî pe apă, 45 puţurî şi 12 fintînî. Are o şcoală, fondată la a­ nul 1858, frecuentată de 44 elevî, din 47 înscrişî; 2 bisericî de lemn, deservite de 3 preoţî şi 6 cîntăreţî.

C1UPURIA

C iu p e r c e n i, cătun. (V. Buteasca-

d.-j., plasa Glavaciocul, judeţul Vlaşca). C iu p e r c e n i, mahala, în com. rur.

Padina Mică, plasa Dumbrava, jud. Mehedinţi.

C iu p e r c e n i, cătun, face parte din

C iu p e r c e n i, moşie a statuluî, jud.

comuna Poenari, jud. Gorj, la N. comuneî Sîrbeşti, pe valea Olteţuluî. Are o suprafaţă de 177° hect., cu o populaţie de 35 familiî, sati 184 suflete, din carî 25 contribuabili. Locuitoriî posedă: 18 plugurî, 17 care cu boî şi 2 căruţe cu caî. V ite: 194 vite marî cornute, 12 caî, 248 oî, 63 capre şi 28 rîmătorî. Sunt 16 stupî. Este udat de rîul Olteţul. Comunicaţia se face pe şo­ seaua judeţeană T.-Jiu-Vîlcea. Căt. are : o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; 4 morî de apă; 4 pive; 8 fintînî; 1 circiumă.

Mehedinţi, pl. Cîmpul, comuna Ciuperceni, arendată de la 1889 la 1894, cu 165100 1. anual. Su­ prafaţa moşieî este de 10460 hect.

C iu p e rce n i, sat, jud. Dolj, plasa Cîmpul, com. Cîmpul. C iu p e r c e n i, cătun, în judeţul T e ­

leorman, plasa Călmăţuiul, pen­ dinte de com. Flămînda. Are 0* populaţiune de 354 suflete, din carî 83 contribuabili. Ciuperceni este sat vechili; făcea parte din jud. Olt. Dio­ nisie Fotino, reproducînd punc­ tele de hotar ale ţării, fixate în urma păcii de la 1741, arată că aci hotarul urma pe măgură, printre viile Ciupercenilor, din­ tre carî jumătate rămîneau la Culă (raiaua Turnului), jumătate în Ţara-Romînească. Pe la marginea acestuî cătun trece Drumul-luî-Traian, venind despre com. Flămînda şi îndreptîndu-se pe deal, de unde se pierde, pană la com. Putineiul, unde reapare.

C iu p eşti, fost sat, pe dealul cu acelaşî nume, jud. Suceava. C iu p eşti, deal cultivabil, în com. Stoiniceni, jud. Suceava. C iu p eşti, afluent al pîrîuluî Bahna, com. Stoiniceni, jud. Suceava. C iu p ito a e î (G r in d u l-), loc ridi­

cat, deasupra stufului înconju­ rător, în plasa Măcin, judeţul Tulcea, pe teritoriul com. V ă­ căreni, şi pe al căt. său Gărvan. Este situat în partea nordică a plăşeî şi cea a comuneî; începe de pe malul stîng al Gîrleî-Marî, se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune de la S.-V. spre N.E.; comunică cu Grindul-Pisiceî, cu care se confundă. Are o for­ mă lunguiaţă. Este presărat cu cîte-va micî lacuri şi udat la V . de Gîrla Lăţime! şi Gîrla-Mare, la E. de Gîrla-Luncaviţeî. Pe la E. de .el trece drumul vecinal Luncaviţa-Pisica. Are o în­ tindere cam de 80 hect. Este înconjurat de treî părţi cu stuf şi nu este productiv. C iu p u r ia , cătun, al com. Popîn-

zăleşti, plasa Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi. E situat la N. de satul Popînzăleşti, pe malul drept al rîuluî Tesluiul, pe un teren cu o altitudine de 180 m.

C1URA (L E S P E Z E A N C A )

d’atsupra niveluluî măriî. E de­ parte de Balş de 7 kil. şi de Caracal de 28 kil. Are' o po­ pulaţie de 60 familiî, sau .200 locuitorî. In Cimpuria este o bi­ serică, cu hramul Sf. Nicolae (1^37), deservită de 1 preot şi 2 fcîntăreţî.

Ia reşedinţa judeţuluî este de 65 kil., pănă la Roşiori de 24 şi pănă la Alexandria de 42 kil.

jud. Buzău, com. Amarul, căt. Miroşi, proprietatea Eforieî Spi­ talelor Civile din Bucureşti. Are 426 hect., din carî 180 arabile, 50 fîneaţă, 150 izlaz şi restul sterp. Depindea de schitul Les­ pezile, din care cauză e cunos­ cută sub numele de Lespezeanca. C iu ra r i, com. rur., în pl. Tîrgu­

luî, jud. Teleorman. Se înveci­ neze la E. cu com. Gărdeşti, din plasa Teleorman, la V. cu cotn. Drăgşănei, la N. cu com. Zîmbreasca din pl. Teleorma­ nului şi la S. cu com. Săceni. Este situată pe ambele maluri ald văeî Tinoasa. Suprafaţa comuneî este de 900 hect., aparţinînd maî toate locuitorilor moşneni. Numaî 5 locuitorî su it împroprietăriţi. Populaţiunea comuneî este de 1450 suflete, din carî 246 capî de familie; 193 contribuabili. Numărul vitelor din comună este de 4189 capete, din carî 764 vite marî cornute, 239 caî, 2850 oî, 30 capre şi 306 porcî. Budgetul comuneî este de leî 2936, banî 8 la venituri şi de leî 2394, banî 92 la cheltuelî. Are o şcoală, frecuentată de 17 elevî; două bisericî, deser­ vite de doî preoţi şi treî cîn­ tăreţî. Căile de comunicaţiune sunt: spre com. Ciolăneşti-din-Deal la N.; la com. Gărdeşti şi la gara Beuca, prin şosele veci­ nale. Distanţa de la comună pănă

Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul co­ muneî Cleja. C iu r b e le , localitate sărată, în co­

C iu r a r i, sat, jud. Dîmboviţa, pl.

Dealul-Dîmboviţa, căt. com. V ă ­ căreşti.

muna Soveja, plasa Zăbrăuţul, jud. Putna. sat, în com. Miros­ lava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, si­ tuat pe coasta de S.-E. a dea­ luluî Recea, cu o populaţie de 45 familiî, sau 198 loc. Are o bi­ serică, deservită de un cîntăreţ. Numărul vitelor e de 314 ca­ pete, din cari: 226 vite marî cornute, 30 caî şi 58 rîmătoti. L a 7087, Martie 12, Alexandru-Vodă, fratele luî Potcoavă, a fost prins în marginea iezeruhî ce se afla în acest sat, urmărit fiind de oastea luî Petru-Vodă. Satul Ciurbeşti se află pe mo­ şia Statuluî.

C iu r b e ş ti,

sat, pl. Olteniţa, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Izvoarele. Este situat la E. dc căt. Izvoarele, pe malul drept al rîuluî Argeş. Are 1 heleşteu. Se întinde pe o suprafaţă de 869 hect., cu o populaţie de 643 locuitorî. Statul are 477 hect., din carî cultivă prin arendaşii săî 401 hect. (62 izlaz şi 14 vie), şi lo­ cuitorii au 392 hect., din carî cultivă 34S hect. (25 sterpe şi 22 vie). Comerciul se face de 3 cîrciumarî. Numărul vitelor mari e de 300 şi al celor micî de 385. S ’au stabilit în sat 2 străini.

C iu ra ri, C iu r a ( L e s p e z e a n c a ) , moşie, în

CIURDEA

460

( C o a s t a ) , deal, aco­ perit de tufiş şi fînaţ, în com. Dolhasca, jud. Suceava.

C iu r a r u l

C iu r a r u l, podiş, pe teritoriul co­

munei Lătăî, pl. Coşula, jud. Botoşani. A cest deal se prelun­ geşte şi în com. Flămînzi, pl. Coşula. ( M o v il a - ) , movilă, pe dealul Ciurarul, din comuna Flămînzi, pl. Coşula, jud. Bo­ toşani. Pe această movilă se zice că era loc de observaţie în vechime.

C iu r a r u lu i

C iu r b e ş ti, pîrîil, izvoreşte de sub

coasta dealuluî Recea, com. Mi­ roslava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, trece prin satul şi valea cu a­ cest nume, şi se varsă în 0chiul din şesul Bîrcă. C iu r e a , pădure,

în com. CalulIapa, pl. Piatra-Muntele, jude­ ţul Neamţu. pîrîiaş, în com. CalulIapa, pl. Piatra-Muntele, jude­ ţul Neamţu. Se varsă pe stînga pîrîuluî Calul.

C iu r e a ,

C iu r c ic a , pădure, în partea de

S. a com. Poiana-Cîrnuluî, pl. Crasna, jud. Vasluiu, în hotar cu com. Ciorteşti.

C iu r a r u lu i ( V a le a -) , vale, izvo­

reşte din raionul comuneî A n i­ noasa, pl. Rîurile, jud. Muscel, şi se varsă într’un iaz format de rîul Bratia, pe teritoriul aceleî comune. C iu r ă r ia ,

deal, jud. Bacău, pl.

C iu r d e a , deal, în partea despre

S. a com. Cucuteni, pl. Stav­ nicul, jud. Iaşi. Se întinde de la N. spre S., din pîrîul Stav­ nicul, pănă la dealul Meriî-Jupîneselor din com. Voineşti. E acoperit cu pădure.

CIURDEA

Ciurdea, pîrîil, izvoreşte din pă­ durea Cucuteni, com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, curge spre S.-E., şi, lîngă satul Slobo­ zia, din com. Voineşti, se var­ să în pîrîul Stavnicul. Ciurea, com. rur., din pl. Co­ drul, jud. Iaşi, spre S. de ora­ şul Iaşi. Terenul ei prezintă mai multe dealuri, acoperite cu pă­ durî, vii şi livezi. Este formată din satele: Ciurea, Piciorul-Lupuluî, Curăturile, Slobozia, Poiana-cu-Cetatea, Lunca-Bîrnovei, Todirel şi Cercul, pe o supra­ faţă de 8593 hect., cu o popu­ laţie de 420 fam., safl 2009 sufl. Toate satele din această co­ mună nu datează de mult timp, căci pe locurile unde se află ele acum, erafl în vechime codri nestrăbătuţi; de la un timp nu tocmai depărtat, afl început a se aşeza pe aceste locuri mun­ citori, cu cari se serveafl călu­ gării greci de la mănăstirile Bîrnova şi Dobrovăţul, la exploa­ tarea pădurilor şi facerea man­ galului. Locuitoriî stabiliţi aicea mai înainte se numeau Toporaşî, pentru-că în fie-care an erafl luaţi de beilic la Iaşi cu topoarele, ca să taie lemne pe la autori­ tăţile publice. In com. Ciurea sunt 4 bise­ ricî, deservite de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; 2 şcoli, cu 3 învăţă­ tori şi 75 şcolari, 62 băeţî şi 13 fete. Este o moară de aburi. Budgetul com. e de 10206 leî, 79 bani la veniturî şi de 9726 lot la cheltuelî. Numărul vitelor se urcă la 2689 capete, din cari: 1779 vite mari cornute, 149 oi, 232 ca­ pre, 212 caî şi 317 rîmătoii. Ciurea, sat, în com. Ciurea, pl. Codrul, jud. Iaşi. Mai înainte se numea Ciurel. Este situat pe po­

461

dişul şi pe coasta despre V . a dealuluî numit Şeapte-Tei, spre S. de oraşul Iaşi, la o distanţă de 8 kil. Are o populaţie de 74 familii, safl 383 locuitori romînî, cari se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor. E reşedinţa comunei. A re: o casă comunală; o biserică ve­ chie de lemn, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 eclesiarc; o şcoală, înfiinţată în anul 1868, frecuentată de 60 elevî, cu 2 învăţători Numărul vitelor e de 411 ca­ pete, din cari: 328 vite mari cornute, 31 caî şi 47 rîmătorî.

C IU R E Ş T IL O R (D EA LU L-)

C iu r e l (P îr îu l-), numit şi Pîrîul-

Ruptureî, jud. Suceava, pîrîil, izvoreşte din Bucovina şi se var­ să în Iazul-Buneştilor (1250 m.). C iu r e l ( V a le a -) , vale, izvoreşte

din Dealul-d.-j., com. Bălileşti, pl. Rîurile, jud. Muscel, şi se varsă în rîul Bratia, în raionul comuneî. C iu r e l, moşie, jud. Ilfov, pl. Zna­

govul, com. Roşul, proprietatea statuluî. Trupul de cîmp din Ciurel s’a vîndut locuitorilor în 4r loturi. C iu re ş ti, sat,

C iu re a , sat, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Dagîţa, spre S. de satul Dagîţa. Are 70 capi de familie, safl 70 contribua­ bili, 278 suflete, din carî 6 ştifl carte; locuesc în 81 case. Sunt 208 vite mari cornute. Are o biserică de lemn. C iu re a , cătun (tîrlă), în pl. Ialo-

miţa-Balta, pe cîmpul Bărăga­ nului, teritoriul comunei Cosîmbeşti, jud. Ialomiţa. C iu re a , stafie de dr.-d.-f., jude­

ţul Iaşi, pl. Codrul, com. Galata, pe linia Vasluifl-Iaşi, pusă în circulaţie la 1 Maifl 1892. Se află între staţiile Bîrnova (9.9 kil.)şi Iaşi (8.5 kil.). înălţimea d’asupra niveluluî Mării de S8n,‘,93. Venitul acestei staţii, pe anul 1896, a fost de 22.777 1. SS b. C iu re l (D e a lu l-), deal, spre V .

de dealul Curmăturile, din co­ muna Şoldăneşti, jud. Suceava. aflue?it al pî­ rîuluî Buciumeni, în com. Şol­ dăneşti, jud. Suceava. Izvoreşte din Fîntîna-luî-Bricifl, avînd de tributar, de a stînga, pîrîul Tîm-

contopit cu cătu­ nul Niţuleşti, com. Vaţa, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt.

C iu re ş ti, sat, face parte din com.

rur. Profa, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. C iu re ş ti, com. rur., în jud. T u­

tova, pl. Corodul. (Vezi Ciu­ reşti, sal.) C iu r e ş ti, sat, în judeţul Tutova,

pl. Corodul, spre S. de oraş, pe pîrîul Murgociul. Are 1175 locuitori, din cari 71 ştifl carte; 290 contribuabili; locuesc în 273 case. Formează singur o comună, com. Ciureşti. Teritoriul com. prezintă 2 dealuri separate prin pîrîul Murgociul. Se cultivă tu­ tunul şi viea; aceasta din urmă pe o suprafaţă de 95,50 hect., din care 1 hect. nelucrătoare. Cu comerciul se ocupă 16 locuitori, toţi Romînî, în 15 stabilimen­ tele comerciale, din cari 4 cîrciumi. Are o şcoală primară de băeţî. In com. sunt 2 bisericî.

C iu r e l (P îr îu l-),

peşti.

C iu r e ş tilo r ( D e a lu l-) , deal, co­

muna Vaţa, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt. îşi trage numele de la un fost proprietar Ion Ciurarifl. Pe el sunt aşezate cătu-

C IU R E Ş U L U Î (V A LEA -)

nele: Ciureşti, Bondoci, Niţuleşti, Floreşti şi Chiriţeşti. C iu r e ş u lu ! ( V a le a -) , vale, jud.

Gorj, pleacă, de la N.-E. spre S.-V., din Cracul-Lung. A re o întindere de 4 kil. Primeşte întrînsa Valea-Albuluî, vale si­ tuată spre N. de com. Topeşti, plaiul Vulcan. C iu r e z u l, surpătură, spre E. de

com. Sîmbureşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. E acoperită cu pă­ durî. C iu r g ă u l, deal,

puţin înalt, în partea de N.-V., pe moşia Răuseni, lîngă Jijia, com. Comîndăreşti, pl. Jijia, jud. Botoşani.

C iu rila , deal, pe teritoriul

com. Văculeşti, pl. Coşula, jud. Dorohoifl.

462 C iu r u b u c u l, schit,

în com. Bu­ halniţa, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. Este aşezat pe cursul superior al Pîrîuluî-Alb, lîngă Stînca-Dochieî, şi între nişte stîncî numite Tabăra-Vulturilor. Legenda înfiinţării schituluî spune că numele cel faimos al acestuî loc a îndemnat a se zidi aci un schit, care a fost pănă la 1704, dar în ziua de Paşte, pe cînd se serba în biserică Sf. înviere, un munte de omăt desfacîndu-se din Vîrful-Pionuluî şi surpînd stîncile, a îngro­ pat schitul cu toţî sihastrii; o icoană ce a scăpat din acea catastrofa, a însemnat locul fos­ tului schit, şi maî în urmă a pricinuit facerea schituluî Ciuru­ bucul, unde se află şi pănă astă-zî. Din acea întîmplare şi chi­ pul Dochieî a suferit schimbare.

C iu r u b u c u l, deal, se întinde de C iu r ila , pîrîil, în com. rur. Lîm-

nicul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Me­ hedinţi. Se uneşte cu pîrîul Desăragi şi ambele se varsă în apa Cerveniţa.

la S. de satul Durneşti, com. Durneşti, plasa Funduri, judeţul Vasluifl.

com. Podoleni, pl. Podoleni, jud. Fălcifl.

formată din prelungirea dealuluî Ciurubucul, ce se întinde la S. satuluî Dumeşti, com. Durneşti, pl* Fun­ duri, jud. Vasluiu.

C iu rla , pîrîu, izvoreşte din satul

C iu r u c u l, cătun, în com. Cîmpu-

C iu r la , deal, în partea de N. a

Podoleni, pl. Podoleni, jud. Făl­ ciu, din partea numită Ciurla, şi, unit cu pîrîul numit ValeaAdînca, în mijlocul satuluî, for­ mează pîrîul Podoleni, care în partea de E. a com. Podoleni, se varsă în pîrîul Moşna. C iu r lic u l, pîrîu, ce curge prin jud.

Roman, pl. Moldova, comunele Boteşti, Pildeşti şi Ghirăeşti. Izvoreşte la S. de satul Boteşti şi curge de la N. la S. Udă sa­ tele Pildeşti şi Ghirăeşti şi se varsă, la S. de acest din urmă sat, în rîul Moldova, de-a stînga.

C iu r u b u c u l, vale,

rile, plasa Zăbrăuţul, jud. Putna. Este aşezat pe malul Şuşiţeî, avînd înaintea luî, tot pe malul Şuşiţeî, cătunul Cîmpurile-d.-j. Are o populaţiune de 524 suflete, carî locuesc în 135 case; o biserică filială, cu hramul S-ta Paraschiva. Copiii în vîrstă de şcoală urmează la şcoala din că­ tunul Cîmpurile-d.-j. C iu r u c u l, trup de pădure, situat

în com. Cîmpurile, pl. Zăbrău­ ţul, jud. Putna, in întindere de 30 fălci, proprietatea luî Gh. Ghiţescu.

C IU Ş A N U L

C iu r u c u l, pădure, în com. Chi­

purile, pl. Zăbrăuţul, jud. Putna, în întindere de 35 fălci, pro­ prietatea locuitorilor răzeşi din com. Cîmpurile. C iu r u l, sat, în centrul com. Os-

topcenî, pl. Ştefăneşti, jud. Bo­ toşani. E aşezat pe coasta de N.-E. a dealuluî Ciurul, pe un loc ponoros, pe ţărmul din dreap­ ta Prutului. E compus din două părţi: Ciurul-din-Deal şi Ciu­ rul -din-Vale. Moşia este proprietate vechie a loc. răzaşî, se zice din timpul luî Ştefan-cel-Mare. A r fi stăpînit-o şi familia Bogdan. Acest Bogdan a împărţit-o la treî fiî, dînd luî Ştefan partea numită astă-zî Bîscăceni, luî Dumitru partea din mijloc, numită astă-zî Ciurul, şi luî Andronic, al treilea fiii, par­ tea numită Romîneşti, safl Ostopceni-Baloş. Părţile Romîneşti şi Bîscăceni s’afl înstrăinat şi a rămas răzaşilor numaî partea din mijloc, numită astă-zî Ciurul, care se întinde din Prut pănă în pîrîul Corogea. Maî pe urmă afl vîndut partea de lîngă Prut, aşa că astă-zî stăpînesc numaî pănă în pîrîul Başeul. Are o supra­ faţă de 292 hect., cu o popu­ laţie de 61 familiî, safl 234 su­ flete. Este o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală a judeţuluî, cu un învăţător, frecuentată de 36 elevî. Satul e străbătut de şoseaua judeţeană Ştefăneşti-Iaşi, pie­ truită. Sunt 4 cîrciumî şi 6 co­ mercianţi. V ite : 480 vite marî cornute, 160 caî marî şi micî, 2463 oî, 2 bivolî şi 60 mascuri. Stupî de albine sunt IOOC iu ş a n u l, vale, în com. rur- Go­

vodarva, pl. Motrul-d.-s., jude­ ţul Mehedinţi.

463

CIUŞLEA

Ciuşlea, com. 1 ur., în plasa Şuşiţa, jud. Putna. Este situată pe malul Şire­ tului, nu departe de unde se varsă gîrla în partea dreaptă a Putneî. Distanţa comunei de reşedinţa sub-prefectureî (Mărăşeşti) e de S kil., iar de capi­ tala judeţuluî e de 13 kil. înălţimea e de 72 m. deasu­ pra nivelului măriî. Mărginile acesteî com. sunt: la N. Mârăşeşti, peste apa Şu­ şiţeî, la S. comuna Miriceşti, la. E. rîul Şiretul, care -1 desparte de judeţul Tecuciu, iar la V . Făurei, peste rîul Putna. Comuna este udată de rîul Şiretul şi de Gîrla-Morilor. Apele Siretuluî venind marî, mănîncă chiar din vatra satuluî. Comuna Ciuşlea se compune din următoarele cătune: Ciuşlea (unde e şi primăria comunei), Doaga şi Străjescul. Populaţiunea eî, după cel din urmă recensămînt, a fost de 358 capî de familie, sau 1379 suflete, 724 bărbaţî şi 65 2 femeî. Această populaţiune se împăr­ ţea ast-fel: După naţionalitate: 1368 Ro­ mînî, 2 Grecî, 6 de diferite na­ ţionalităţi. După religiune: 1370 creştinî-ordodoxî şi 6 mozaici. După ocupaţiunî: 311 agricul­ tori, 4 meseriaşi, 24 industriaşi, 113 comercianţi, 113 muncitori şi 8 servitori. Ştiu carte 90 persoane (83 bărbaţî şi 7 femei). Numărul caselor de locuit e de 342. In com. sunt 2 bisericî filiale, una cu hramul Adormirea şi a doua cu hramul Sf. Ion Boteză­ torul, în cătunul Străjescul. In stru cţiu n ea p u b lic ă se p re d ă mtr’o şc o a lă m ix tă , s itu a tă tr’un lo ca l în c h iria t şi

în-

fre c u e n ­

tată d e 33 co p ii, 29 b ă e ţî şi 4 fete, din 143 în v îr s tă d e şc o a lă . Pentru în tre ţin e re a şc o a le î, c o ­

muna prevede în budgetul său 502 leî anual. In comună sunt 338 contri­ buabili. Budgetul comuneî, pe anul *893/94 a fost de 4182 leî, ro b. la venituri şi de 4177 leî, 45 b. la cheltuelî. Pămîntul este nisipos argilos. Locuitoriî au: 1 maşină de treerat cu abur, 12 plugurî de lemn, 82 de fier, 6 grape de fier şi 4 morî de apă. Vite sunt: 1670, d iitrecarî: 473 boî, 303 vacî, 78 caî, 608 oî şi 206 porcî. Sunt 85 stupî de albine. In comună sunt: 3 fierari, 1 grădinar, 6 băcanî, 2 dogarî, 2 fabricanţi de rachiu, 3 cizmari şi 6 cîrciumarî. Maî multe şosele comunale şi vecinale pun Ciuşlea în legă­ tură cu comunele: Mărăşeşti la N., Bilieşti şi Mirceşti la S., şi Făurei la V . Pe aci trece şoseaua naţională Focşani-Tecuciu. Pe Şiret se află un mare pod de şeicî, servind de tre­ cătoare drumului judeţean Focşani-Tecuciu. cătun, în comuna cu acelaşî nume, plasa Şuşiţa, jud. Putna. Este aşezat pe malul Siretuluî, nu departe de unde dă gîrla în partea dreaptă a Putneî. A re o biserică parohială, cu hramul Adormirea; o şcoală mixtă, frecuentată de 33 copiî, 29 băeţî, şi 4 fete, din 143 în vîrstă de şcoală.

C iu ş le a ,

C IU T A

C iu ş le a , pădure, jud. Putna, de-

pinzînd de moşia Ciuşlea, cu siliştele mănăstireî Răchitoasa, proprietate a statuluî. A re 4 trupuri în întindere de 220 fâlcî: Danciul, 189 fălci; Ciuşlea, 8 fălcî; Răduleşti, 20 falei şi par­ tea despre Bilieşti, 3 fălcî. C iu ş lic , vale, jud. Tecuciu, plasa

Bîrladul, comuna Buceşti. începe din partea stîngă a Siretuluî, continuă spre S.-V., prin locul numit Baltă, face o cotitură spre E. şi se varsă în Şiret, pe mo­ şia d-luî Nicolescu. C iu ş m e a u a - A n t o n ie î, izvor cu

apă minerală, în com. Ciurea, plasa Codrul, jud. Iaşi, aproape de satul Piciorul-Lupuluî, în pă­ durea Birnova. Acum e ruinat şi nu are de cît un apeduct de lut, prin care iese apa izvorului, împrejurul căruia se formează un sediment roşu. Depărtarea de la oraşul Iaşi pănă la izvor, e de 1 Va oră. C iu ş m e le i( D e a lu l- ) ,F ă u n o a ia ,

deal, în com. Bîrzeşti, pl. Stem­ nicul, jud. Vasluiu. (V. LudeştiBudăiul). C iu ş m e le î ( D e a l u l - ) , în par­

tea despre S. şi în faţa satuluî Cucuteni, com. Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Vasluiu. Se în­ tinde de la N. la S. şi se ter­ mină la satul Bogdăneşti, for­ mînd în partea despre E. valea iazului Bîrdăhanul.

C iu ş le a , parohie, în com. cu a-

C iu ta , cătun, al comuneî Măgura,

culaşî nume, plasa Şuşiţa, jude­ ţul Putna, formată din 1 bise­ rică parohială, cu hramul Ador­ mirea, în cătunul Ciuşlea şi din 1 biserică filială, coprinzînd sa­ tele Străjescul şi Doaga, cu hra­ mul Sf. Ioan Botezătorul, în că­ tunul Străjescul.

jud. Buzău, cu 400 locuitori şi 96 ca se; e subdivizat în tre î: Izvorul-Ciuteî, Ciuta-Moşnenească şi Ciuta-Huidăneşti. C iu ta , deal, în judeţul Mehedinţi,

plaiul Cloşani; ţine de com. rur. Cloşani.

CIUTA

461

C iu ta , deal, Ia V . com. Buneşti

.pl. Ocolul, jud. Vîlcea. C iu ta , carieră de piatră, în jjd .

Buzău, com. Măgura, căt. Ciuta, s îb muntele Cetăţuia. Exploa­ tarea se face prin 20 guri, din­ tre care cele mai bogate sunt Văcăria şi Ciuciurele. Această piatră, graţie uniformităţeî mesei e! şi fragilităţeî, se întrebuin­ ţează cu succes în construc­ ţiunî, precum: canale, trepte, etc., şi maî cu seamă pentru ornamentaţiunî, ceea ce o apropie mult de cea extrasă din cariera Albeşti, din Muscel. Din blocu­ rile neîntrebuinţate se fabrică var de calitate superioară. C iu ta , lac, în jud. Ialomiţa, plasa

Ialomiţa-Balta, com. Dudeşti. C iu ta (Ţ in te ş ti), moşie,

în jud. BuzăO, com. Măgura. A re 500 hect., din ca rî: 390 hect. pădure, 18 hect. arabile, 50 hect. fîneaţă şi izlaz, restul livezî şi sterp.

C iu ta , movilă, jud. Dolj, pl. Bal­

ta, com. Goicea-Mică. C iu ta , movilă, jud. Dolj, pl. Bal­

ta, com. Măceşul-d.-j., de lîngă care începe limita de N. către com. Măceşul d.-s.

pîrîu, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Clo­ şani ; se varsă în apa Motruluî.

C iu ta ,

C iu ta , pîrîu. jud. Tecucifl. Se u­

neşte cu pîrîul Găiceana, pe te­ ritoriul com. Găiceana şi, îm­ preună, se varsă în Berheciu. C iu ta , vâlcea,

com. Ciomăgeşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsă în Cu ngrea-Mare, pe ţărmul stîng, în raionul com. Ciomăgeşti.

C iu ta -M o ş t e n e a s c ă ,

moşie, în

jud. Buzău, com. Măgura, căt. Ciuta. A re 90 hect. arături, fî­ neaţă, livezî şi pădure proprie­ tate moşnenească. C i u t a - P i c l e a n c a , moşie, în jud.

Buzău, com. Măgura, căt. Ciuta. Are 510 hect., din carî 480 pă­ dure, restul livezî, fineţe şi arăturî.

CIUTURA

muna Măgura. E acoperită de pădure. C iu te ş ti, sat,

cu 80 de familiî, jud. Argeş, pl. Topologul; face parte din com. rur. Ciuteşti-Căzăneşti. A re o biserică, cu hra­ mul Cuvioasa-Paraschiva, de­ servită de I preot şi 1 cîntăreţ. com. rur. jud. Argeş, plasa Topologul, a­ proape de rîul Topologul; se compune din satele: Căzăneşti, sau Dealul-Cuculuî, şi Ciuteşti, avînd împreună 140 familiî, safl 580 suflete. In comună sunt 2 bisericî vechî şi o şcoală pri­ mară rurală. După o publicaţie oficială (1887), această comună are 113 contribuabili, şi un budget de 1959 leî la veniturî şi de 1886 leî la cheltuelî. Vite sunt: 336 capete vite marî şi 226 capete vite mărunte.

C iu te ş ti - C ă z ă n e ş t i, C iu ta c i, movilă, jud.

Brăila, si­ tuată la N.-E. satuluî ScorţarulVechiu, la i'/a kil. depărtare, la locul unde se întîlnesc moşiile: Nazîrul, Cotul-Lung, ScorţarulVechiu şi Domeniul-Brăileî.

C iu ta c u l, tîrlă, jud. Brăila, la N.

com. Urleasca, pe moşia Esna, la 9 kil. spre N.-V. de com. Urleasca. C iu ta ţi, sat, face parte din com.

rur. Domneşti-Călţuna, pl. Sa­ barul, jud. Ilfov. Cade la V . de Domneşti-d.-j., între rîul Cioro­ gîrla şi Răstoaca. A re o suprafaţă de 70 hect., din carî proprietarul, d. G. Mavrache, are 35 hect. şi locui­ toriî 35. Locuitoriî cultivă viea pe o suprafaţă de 2 hect. A re o populaţie de 159 loc. Comerciul se face de 1 cîrciumar. Numărul vitelor marî e de 77 şi al celor micî de 136. loc, în com. rur. Negomirul, pl. Văilor, jud. Mehe­ dinţi.

C iu tă rile ,

C iu te i ( I z v o r u l- ) , izvor, în co­

muna Măgura, jud. Buzău. în­ cepe de la Ciuta-Moşnenească şi se scurge în Buzău. E renu­ mit prin apa sa bună. C iu tei (P la iu l-), colină, în jud. Buzău, com. Grăjdana, căt. Iz­ voranul, pe hotarul despre co­

rîpă, care desparte sa tul Toflea de Brăhăşeşti, com. Brăhăşeşti, jud. Tecuciu.

C iu tu l,

C iu tu r a , com. rur., jud. Dolj, din

plasa Jiul-d.-mj., la 21 kil. de Craiova şi la 21 kil. de reşe­ dinţa plăşeî Segarcea. Situată pe valea Ciutura şi pe ambele maluri ale pîrîuluî Ciutura care străbate com. de la N.-S. Se învecineşte la E. cu com. Vîrvorul, la V . cu com. Tîncănăul, pl. Dumbrava-d.-j., la N. cu com. Terpeziţa, plasa Dum­ brava-d.-s., şi la S. cu com. Pe­ rişorul, pl. Dumbrava-d.-j. Li­ mita liniei de N. începe de la S.-V. comuneî Terpeziţa, merge drept spre E. şi după o lun­ gime de 12 kil. se împreună la lunca Rupturi cu capătul de N. al liniei de E. Limita liniei de E. începe de la lunca Rupturi, merge de la N. spre S. până

CIUTURA

la movila Ulmul-cel-Mare, unde se împreună ca capătul de E. al liniei de S. Limita liniei de S. începe de la movila Ulmulcel-Mare, merge de la E. spre V. pănă la hotarul moşieî luî Tecu Ghenea, la movila Drăgoaia. Limita linieî de V . începe de la hotarul Drăgoaia, merge drept spre S. pănă la comuna Terpeziţa. Terenul comuneî este acci­ dentat de următoarele dealurî: la S. de Dealul-Viilor, cu o înăl­ ţime de IOO m., la N. de Dea­ lul - Gabruluî acoperit cu pă­ durî şi înalt de 150 m., la E. de Dealul-Vîrvoruluî şi la V . de dealul Scumpia. Comuna este udată de pîrîul Ciuturica ce izvoreşte din micî văî pe teritoriul acesteî comune şi merge de se varsă în Dăsnă­ ţuiul la Podul-Bisericeî. Comuna Ciutura şi-a luat nu­ mele de la pîrîul Ciuturica. A fost fondată la anul 1575 de locuitoriî veniţi din alte comu­ ne, carî la început s’au aşezat pe dealurile ce ocolesc com., iar maî tîrziu s’au aşezat în vale, pe locul unde se află azî. Se compune dintr’un singur cătun, în care se află reşedinţa autori­ tăţilor comunale şi care se nu­ meşte Ciutura. In comuna se află un schit numit Ciutura, fondat la 1540— IS42! făcut din zid, aproape ruinat. In tinda bisericeî se află ur­ mătoarea inscripţie : «Fondată de Constantin Voevod Basarab, la anul 1540— 1542.» Este de­ servită de un preot şi un cîn­ tăreţ. Are o proprietate de 17 pogoane pămînt arabil, dat du­ pă legea rurală din 1864. Se află în comună o şcoală mixtă, ce funcţionează din anul 1^32; e întreţinută de stat. A re hect. pămînt arabil, Loca­ 68086. Marele D icţio n ar Qeogrq) !c« Voi. 11.

465

C IU T U R E ŞT I

lul şcoaleî e făcut din zid, cu chel­ Ciutura, jud. Dolj. (Vezî com. tuiala comuneî. In anul şco­ Ciutura). lar 1892— 93 a fost frecuentată de S2 băeţî şi 15 fete. In vîrstă C iu tu r a , moşia statuluî, pl. Jiulde şcoală sunt 150 de băeţî şi d.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj, IOO de fete. Ştiu carte 130 băr­ în întindere de 133 hect. Aren­ baţî şi 20 femeî. dată de la 1893— 98, pe 55°° Populaţia comuneî este aproa­ leî. Din această moşie, care îna­ pe de 1200 sufl. din care 470 inte era mult maî mare, s’au dat femeî şi 730 bărbaţî. După le­ 418 hect., în 82 loturi. gea rurală din 1864, sunt 200 Moşia, înainte de secularizarea locuitorî împămînteniţi, iar du­ averilor mănăstireşti, era pen­ pă cea din 1879, sunt 8 însu­ dinte de mănăstirea Jitia. răţei. Sunt 300 case şi 80 bordee. C iu tu r a , pădure a statuluî, plasa Suprafaţa teritoriului comu­ Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud. nal este de 2730 pogoane din Dolj, pe moşia Ciutura. Lem­ nul care se găseşte este steja­ care 1100 pogoane pămînt ara­ rul, gîrniţa şi cerul; cerul pre­ bil, 400 pogoane fîneaţă, 200 pogoane izlaz, 30 pogoane pă­ domină. mînt sterp, şi 900 pogoane pă­ mînt. C iu t u r a - F ă r ă m a t ă , mahala, în jud. Mehedinţi, plasa Blahniţa, Moşia se numeşte Ciutura, a­ com. rur. Oreviţa. parţine statuluî. Suprafaţa vîndută este de 418 hect., supra­ faţa remasă 133 hect. Supra­ C iu tu r e ş ti, com. rur., în pl. Fun­ dul, spre S. - E. de oraşul Ro­ faţa vîndută este împărţită în man, jud. Roman, şi la o de­ 82 loturi. părtare de 39 kil. de el şi de Pădurea de pe moşia statuluî 14 de reşedinţa plăşeî. Este a­ se numeşte Ciutura; aparţine şezată în extremitatea de S.-E. statuluî. Lemnul ce o compune a judeţuluî pe un teren delueste: stejarul, cerul şi gîrniţa; ros. Este formată din satele: predomină cerul. Alexandri, Ciutureşti, MisăhăViile afl o întindere cam de neşti, Poiana-Humeî şi Strîmba, 600 pogoane, din care 300 a­ cu reşedinţa comuneî în satul parţin statuluî şi se găsesc pe Ciutureşti. A re 212 capî de fa­ moşia sa; iar 300 pogoane au milie, safl 987 locuitorî, din carî fost rescumpărate de locuitorî. 212 contribuabili, cari locuesc In com. se găsesc 4 cîrciumî în 233 case. Ştifl carte 24 per­ şi 4 comercianţi. Transportul soane. Are o biserică de lemn. se face cu carele pe căile co­ Venitul anual este de leî 2024,34; munale ce o unesc cu Calafat iar cheltuelile de leî 2024. şi cu Cetatea. Sunt 1272 capete de vite In com. se ţin două bîlciurî marî. anuale: unul la Rusalii şi cell’alt la Florii. Venitul com. este de 2648,19 C iu tu r e şti, sat, în jud. Roman, plasa Fundul, com. Ciutureşti, leî şi cheltuelile de 2440,30 leî. spre S.-E. de oraşul Roman Vite marî cornute sunt 260, la o depărtare de 39 kil. de el 01 140 şi caî 20. şi de 15 kil. de reşedinţa plă­ şeî. Este aşezat pe coasta unul C iu tu r a , sat, pl. Jiul-d.-mj., com. 59

C IU T U R E ŞT I

deal, spre N. A re 97 capete de familie, sau 479 suflete, din carî 104 contribuabili, carî locuesG în i i i case. Ştiu carte 10 persoane. Este reşedinţa co­ muneî Ciutureşti. Are o bise­ rică de lemn. Vite sunt 580 capete. C iu tu r e ş ti, moşie a statuluî, în

jud. Roman, plasa Fundul, co­ muna Ciutureşti, arendată (1887) cu 6440 leî anual. C iu tu r e ş ti, pădure, proprietatea

statuluî, în judeţul Roman, pl. Fundul, com. Ciutureşti, în în­ tindere de 400 hect. nume ce purta în vechime com. Mischii, pl. Ocolul, com. Mischii, jud. Dolj.

C iu tu r e ş ti - M is c h ii,

C iu tu r ic a , pîrîil, pl. Jiul-d.-mj.,

com. Ciutura, jud. Dolj, izvo­ reşte din dreptul satuluî Ciu­ tura şi se varsă în stînga rîuluî Dăsnăţuiul, la Podul - Bisericeî, curgînd prin valea Ciuturica. vale, pl. Jiul-d.-mj., com. Ciutura, jud. Dolj, prin care curge pîrîul Ciuturica.

C iu tu r ic a ,

C iu tu r o a ia , alt nume al com. Ştir-

beiul, jud. Romanaţi.

406 man, între moşiile Bîrla şi Podişorul. C iin e a o c a , sat, în jud. Ialomiţa,

plasa Ialomiţa-Balta, pendinte de comuna Ţîndărei, este situat pe malul drept al rîuluî Ialo­ miţa, în dreptul satuluî de re­ şedinţă, care este malul stîng şi cu care comunică printr’un pod de lemn. Pe lîngă acest sat, în partea de Vest, trece calea ferată Feteşti-Făurei. In sat, pe rîul Ialomiţa, sunt două morî cu cîte 6 pietre. C iin e a s c a , trup din moşia Tufeni,

la hotarul eî despre comuna Surduleşti, judeţul Teleorman.

C îc a c e a , baltă, aflătoare în mar-

ginea-d.-s. a satuluî Vădeni, co­ muna Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluiu. C ic a in a , deal, jud. Fălciu, pe a

căruî coastă de E., se află aşe­ zată o mare parte a satuluî No­ vaci, com. Duda, pl. Podoleni.

Cîineanca, vâlcea, judeţul Teleor­

la comuna Mavrodin din plasa Tîrguluî, unde se împreună cu pîrîul Tinoasa, pentru a se scur­ ge amîndouă în rîul Vedea, în­ tre comunele Nenciuleşti şi Mavrodinul. C iin e lu i ( V a le a - ) , vale, judeţul

Teleorman. începutul eî este în judeţul Argeş, aproape de co­ muna Ioneşti, pe cîmpia Bur­ dea. L a distanţă de cîţî-va kilo­ metri, se. formează pîrîul cu acelaşî nume. Valea, primind din amîndouă părţile diferite ramurî de văî şi vîlcele, dintre carî maî principale sunt ValeaCesculuî, a Pietrişului şi Tinoa­ sa, se termină în valea. C iin e lu i ( V a le a -) , vale, izvoreşte

de lo­ cuitorî Pîrîuluî-Cîineluî, judeţul Teleorman. Această numire se vede trecută şi în diferite acte de hotărnicii de moşii.

din hotarul comuneî Pojogi, jud. Vâlcea, trece prin mahalaua Irişte şi dă în rîul Tîrîia, pe teritoriul comuneî Turceşti, pl. Olteţul-d.-s.

C iin e lu i ( G îr la -), gîrlă, izvoreşte

C iin e n i (C ă in e n i), com. rur., în

dela N. de comuna Salcia, pl Podgoria, jud. Prahova, de sub Rîpa - Stîneî, se împreună în raza comuneî cu izvoarele Ciu­ ciurul, Bîlcilor, Păcureî, Oanceî, Stupina-Popeî, Burlacul şi V ul­ pea şi formează gîrla Salcia. Această vale e acoperită cu pădure; are şi puţine locurî de fineţe şi semănăturî.

partea de S.-V. a plaiuluî Novaci, jud. Gorj. E situată pe loc şes în albia şi pe partea stîngă a Jiu­ lui; e formată din 2 cătune: Cîineni, unde e şi reşedinţa şi Şofrăceni. Se mărgineşte la N. cu comuna Titila, la V ., cu rîul Jiul, la S., cu comuna Curtişoara şi la E., cu Gruiul şi Voiteşti de care se desparte prin pîrîul Inoasa. Are o întindere de 1590hect, din carî 200 hect. arabile, 500 hect. fineţe, 4 6 hect. pomet, 800 hect. pădure, 3 0 hect. vie, şi 1 4 hect. vatra satuluî. A re o populaţie de 160 fa­ miliî sau 6 7 0 suflete, din cari 117 contribuabili. Locuitoriî posedă: 80 plugurî, 1 3 0 care cu boî, şi 4 căruţe cu

C iin e a s c a , numire, dată

C iu tu r o a ia . (Vezî Ştirbeiu-Vodă,

jud. Vîlcea).

C llN E N I

C iin e lu i (P îr îu l-) , pîrîil, străbate

toată plasa Teleormanului de la N. spre S., începînd de la hotarul comuneî Strîmbeni în jud. Argeş. Cursul său ur­ mează valea cu acelaşî nume, începînd de pe cîmpia Burdeî din judeţul Argeş. După ce intră în judeţul Teleorman, udă comunele Strîmbeni, Rîpa, Sili­ ştea, Ciolăneşti, Gărdeşti şi Necşeşti din plasa Teleorman; Gărăgăul, Vîrtoapele, Bivoliţa pănă

caî. V ite : 1 3 7 caî,

vite marî cornute, oî şi 1 0 5 9 rîmătorî.

1290 774

CllNENI

Venitul comuneî este de leî 906, banî 14, iar cheltuielele leî 800, banî 93. Apele ce udă această comună sunt: Jiul şi părîul Unguroaia, care curge numaî în timpuri de iarnă sati în timpurî ploioase. Comunicaţia se face prin: şo­ seaua naţională, care trece la V. Comuneî; şoseaua comunală, care străbate comuna de la N. la S.; un drum ordinar, care o pune în legătură cu şoseaua naţională şi altul, care o leagă cu comuna Gruiul şi care a fost transformat în şosea vecinală. In comună se găsesc 14 puţuiî şi 3 fintînî. Are 1 şcoală primară înfiin­ ţată în anul 1881 de locuitorî şi frecuentată de 42 elevî şi 4 eleve din 57 înscrişî. Are 2 bisericî deservite de 1 preot şi 1 cîntăreţ, biserica din Cîineni, este fondată la 1853 de locuitorî şi reparată la anul 1882. Cîineni, com. rur., jud. Argeş, pl. Loviştea. (V. Căineni, com. rurală). Cîineni (C ăin en i), com. rur., în

pl. Grădiştea, jud. R.-Sărat, pe malul stîng al rîuluî Buzăul. Este aşezată în partea de S. a jud., la 32 kil. spre S.-E. de oraşul Rîmnicul-Sărat, şi în par­ tea de V . a plăşeî, la 13 kil. spre V . de Grădiştea-d.-s., re­ şedinţa plăşeî. Comunele înve­ cinate sunt: Drog, la 8 kil., Vişani, la 6 kil., Amara, la 8 kil. Se mărgineşte la N. - E. cu com. Grădiştea-d.-s.; la E. cu Şuţeşti, din jud. Brăila, de care e despărţită prin rîul Buzăul; la S. cu V işani; la V . cu D r o g ; la N.-V. cu Amara, de care se desparte prin balta Amara. Rîul Buzăul o udă la S., de la S.-V. la N.-E.; balta Amara

C llN E N I

467

la N., Sărata la V . In Cîineni sunt şi 12 puţuri (8 — 13 m. ad.). Cătunele carî o compun sunt: Stăvâreşti, reşedinţa, la V.; Plăsoiul, la E.; Maralaiul, mai la E.; Cîineni, la S. Suprafaţa comuneî e de 45 52 hect., din carî 45 hect. vatra comuneî, 505 hect. ale locui­ torilor, 4000 hect. ale particu­ larilor. Populaţia e de 207 familiî, cu 883 suflete. Ştiu carte 170 persoane. In com. sunt 2 bisericî: una în cătunul Stăvăreşti, cu hramul Sf. Voevozî, zidită în 1835 de vechiul proprietar, Alex. Bagdat şi reparată în 1880 de Maria Stavăra, are 17 pogoane pămînt şi deservită de 1 preot, r cîn­ tăreţ; a doua biserica, în căt. Cîineni, cu hramul Sf. Nicolae, zicîită în 1843 de pitarul Pantazi Bagdat, reparată în 1866 de Grigorie Bagdat şi zugrăvită în 1868; are 17 pogoane pă­ mînt. Este o şcoală de băeţî, în căt. Stăvăreşti, fundată în 1885 de locuitorî; are 1 învăţător şi e frecuentată de 22 elevî. Comuna are 3000 hect. pă­ mînt arabil, 500 hect. imaş, 56 hect. pădurî, 150 hect. fîneţe, 300 hect. neproductiv. In com. sunt 125 plugurî. V ite sunt 3215 capete, din cari: 560 boî, 250 vacî, 190 caî, 155 epe, 4 măgari, 2000 oî, 6 capre şi 50 rîmătorî. Co­ merţul constă în importul de ţesuturi, gaz, vin, ţuică, şi în ex­ portul de cereale şi vite; trans­ portul se face prin gara Făurei (jud. Brăila), la 15 kil. spre S.V . Sunt în comună 6 comer­ cianţi, din cari 5 cîrciumarî. Căile de comunicaţie sunt drumurile vecinale spre Amara; spre Grădiştea-d.-s.; la Vişani; la Drog.

Comuna are bili. Veniturile leî, 35 banî, iar de 3188 leî, 69

196 contribua­ sunt de 5245 cheltuelile sunt banî.

( C ă in e n i) , com. rur., plaiul Cozia, jud. Vîlcea. L a 7 kil. depărtare se află cătu naşul Rîjl-Vaduluî, unde se află va­ ma şi trecătoarea la Tur nul-Ro­ şu în Transilvania, Locuitoriî şi chiar străinii numesc mai lesne această comună Rîul -Vadului. A ci e trecătoare prin munţî, în Austro-Ungaria. Din vechime există trecătoare la punctul Cîi­ neni. Este situată pe valea Oltuluî, pe Valea-Urei şi Rîul - Vaduluî, la 65 kil. departe de reşedinţa judeţuluî şi la 47 kil. de a subprefecturei. Are o populaţie de 380 lo­ cuitorî, îq care intră şi 5 fami­ liî de Ţiganî; sunt 85 capî de familie, 90 contribuabili; locu­ esc în 100 case. In comună e o singură bise­ rică, fondată de Petru, Petcu şi Stoian şi reparată la anul 1865. Inscripţia e cea următoare: «A­ cest sfînt şi Dumnezeesc lo­ caş s’a zidit şi s’a înălţat întru numele şi lauda sflntuluî şi fă­ cătorului de minunî Nicolae de la Miralichia, cu toată osteneala şi cheltuiala d-lor Jupan Petcu, Petru şi Stoian.» Locuitoriî se ocupă maî mult cu lemnăria, cu pescuitul şi vînătoarea. Produsul munceî îl desfac la R. - V îlce a , Slatina, Drăgăşani, ducînd plutele pănă la Dunăre. In comună sunt 1200 oî, 500 capre, 150 vacî, 80 boî şi 10 caî. Pe Valea-Ureî, în raionul co­ muneî, sunt 3 morî şi 2 herăstrae. Locuitoriî sunt moşneni. De această comună ţine şi mun­ tele Coasta, unde se fabrică brîn-

C îin e n i

C llN E N I

ză, la 2 stînî, numite «StîneleCîinenilor.» Şcoala datează în comună de 80 anî. Clădirea e bună şi e pro­ prietatea comunei. Se frecuentă (1895) de 14 copiî, 13 băeţî, I fată, din numărul de 28, 17 băeţî, 11 fete, în vîrstă de şcoa­ lă. Ştifl carte 50 bărbaţî şi IO femeî. Cu întreţinerea şcoaleî statul cheltueşte anual 1080 leî. Toată com. are 450 hect. pămînt. Prin Cîineni trece şoseaua na­ ţională R.-Vîlcea-Rîul-Vadului. Veniturile com. se urcă la 2635 lei şi cheltuelile la 1687 leî a­ nual. Dispune d’un capital de I629 leî. E brăzdată de dealurile: Scăuelele, Dealul-luî-Vlad, Călicelele, Cătănelul şi Runcul şi udată de rîul Olt, Rîul-Vaduluî, va­ lea Scăuelele, Negoiasa şi Valea-Ureî. Pe rîul Olt se văd încă, în dreptul acestei comune, urme din Podul-luî-Traian, făcut pentru a trece în jud. Argeş, pe ţăr­ mul stîng. Pe aci trecea dru­ mul luî Traian, reparat de Carol al VI-lea. L a anul 1848, prin a­ ceastă comună, afl trecut Ruşiî, mergînd în potriva Ungurilor. Cîineni a fost în toate tim­ purile un punct strategic însem­ nat: astăzî încă se maî cunosc urmele a două fronturi bastionate, construite de către Austriacî şi Turcî în războiul lor d e la 1710. In această privinţă, iacă cum se exprimă răposa­ tul căpitan Filip, în studiul săfl asupra Olteniei: «Poziţia de la Cîineni este tare prin natura sa, şi are o însemnătate mili­ tară destul de mare, pentru a atrage asupra-î atenţiunea băr­ baţilor competinţi.» Cîineni maî este important, prin faptului că aci se întîl­ nesc amîndouă drumurile, care din Valahia-Mică, cît şi din Va-

463

lahia-Mare, duc în Transilvania; sub Regulamentul Organic erafl drumuri de poştă pe amîndouă liniile: drumul de la Piteşti prin Curtea-de-Argeş, Sălătruc, Pripoarele, la Cîineni şi drumul poşteî din R.-Vîlceî prin Cozia, Călineşti la Cîineni şi de aci la Turnul-Roşu. T ot aci, la Cîineni, sus, d’a­ supra satuluî, se află o mare lespede de marmură albă cu o inscripţie latinească, în forma şi stilul lapidar a monumente­ lor romane, prin care se per­ petua trecerea Oltenieî sub scep­ trul Habsburgilor şi construc­ ţia şoseliî d’a lungul Oltuluî de la Turnul-Roşu pănă la Rîmnicul-Vîlteî. Iată această inscripţie: Sta viator Ubi natura stare jubet Et virtus Trajani stetit. Hic Sub auspiciis Caroli sexti Sub acta brevi bello sed forti animo Eugenio Caesaris vicario duce Ripensi Dacia Et mediac mutuis commerciis jungeretur alpestris Effractis nupibus praecipitatis in planura ductis Alpibus pante juxtis XI horarura via vehicularis aperta est Opus egit Stcphanus comes a Steinville Legatus et praeses in Daciis Architecto Friderico Schwanicio Quid providentia Augusti Pro salute publica per Adele ministerium passet Gratae posteritate perenne monumentum Jam valde prospere et memineris Virtuti Caroli inviam nulla esse Viam Quedum Alpes eviscerat et {lumina damat Bellum sistit populosque montibus nudatos Imperio frenat obsequio felices Via Carolina Haec est M DCCVII.

(Anul aci indicat este greşit şi trebue să fie: MDCCXVII).

CllNENI

Se ştie că în urma păcii de la Pasarovitz în anul 1718, Tur­ cia cedă Austriei, între altele şi întreaga Oltenie, care rămase sub coroana imperială pănă la încheerea păcii de la Belgrad, în anul 1739. De atuncî a rămas în toată Oltenia zicătoarea: «de cînd cu Nemţii cu coadă.» Cea dîntîifl îngrijire a guver­ nului Austriei, luînd în posesiune Oltenia (1718), a fost de a uni prin comflnicaţiunî mutuale Da­ cia-A lpestră (Transilvania) cu Dacia-de-Mijloc (Oltenia). De aceea, pe de o parte, a pus a se curăţi albia Oltuluî de stîncile care împiedicaţi orî-ce transport pe apă; iar pe de alta se deschise cu multe greu­ tăţi Via Carolina, care mergea d e la Turnul-Roşu pănă laBogdăneşti, aproape de RîmniculVîlciî. L a Turnu-Roşu se săpă în piatră următoarea inscripţiune: Haec via In Dacia Aperta est Anno M D CCX V 1L

Această şosea pe marginea Oltuluî fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraor-> dinară şi fu asemănată cu con­ strucţiile Romanilor, căci, zice inscripţia de la Cîineni: «chiar vitejia luî Traian s’a oprit &d.» Construcţia acestuî drum cos­ tase 60000 de fiorini. Dificul­ tăţile erau într’adevăr marî, avînd a învinge stîncoasa re­ zistenţă a Carpaţilor şi capri­ ciile furioase ale Oltuluî. C îin e n i (C ă in e n i), sat, jud. Ar­

geş, plasa Loviştea, comuna Ciineni. (Vezî Căineni, sat). C îin e n i (C ă in e n i), cătun de re­

şedinţă, al comuneî cu acelaşî nume, jud. Gorj, situat în albia, şi pe partea stîngă a Jiului.

CllNENI

469

Are o întindere de 770 hect., din carî l i o hect. arabile, 255 hect. fîneţe, 28 hect. pomet, 16 viî, 357 islaz şi pădure şi 8 hect. vatra satuluî. Are o populaţie de 85 fam., sau 340 sufl., din carî 62 contrib. Locuitoriî posedă 40 plugurî, 70 care cu boî, 2 căruţe cu caî; 650 vite marî cornute, 67 caî, 424 oî şî 659 rîmătorî. In cătun se găsesc 9 puţurî şi 2 fintînî. Aci este 1 biserică şi 1 şcoală. Serviciul bisericeî se face de preotul din cătunul Şofrăceni.

poalele căruia se află situată comuna Surpatele, plasa Oltuld.-s., jud. Vîlcea. Se maî nu­ meşte şi Pleştioara. C îjm a, deal, în com. rur. Ivarnad.-j., plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi. C îlbo tin u l, ostrov, în jud. Vlaşca, avînd 340 hectare pădure de salcie, situat pe domeniul Giur­ giul, în dreptul satuluî Maluld.-j.; depinde de ocolul silvic Giurgiul.

Prin Cîlceşti trece şoseaua comunală care o leagă la N. cu cătunul Racoţi, iar la N.-Etot prin şoseaua comunală se leagă cu cătunul Pîrîul. In această comună se găsesc 2 morî pe apă, 9 puţuri şi 2 fintînî. Comuna are 1 şcoală, fon­ dată la 1836, frecuentată de 51 băeţî şi 1 fată, din 49 înscrişi; 2 biserici de lemn, una fondată la 1832, iar a doua reedificată la 1888, deservite de un preot şi doî cîntăreţî. Locuitoriî sunt moşneni.

C îlc e a , platoă,

Cîineni (C ăineni), sat, în judeţul R.-Sărat, pl. Grădiştea, căt. com. Cîineni. Este aşezat în partea de miază-zi a comuneî, pe malul stîng al rîuluî Buzăul, în apro­ piere de lacul mineral BaltaSărată. Are o întindere cam de 15 hect. (vatra satuluî), cu o populaţiune de 65 familiî, sau 237 suflete, din carî 60 contri­ buabili. Ştiu carte 30. A re o biserică, la care deserveşte preo­ tul din cătunul Stăvăreşti. Aci e şi o şcoală a comuneî. Cîineni, moşie, în jud. RîmniculSărat, proprietatea familiei Bag­ dat; se întinde peste rîul Buzăul. Cîinenilor ( C u lm e a -) , ctilme de

munte, jud. Vîlcea, care plea­ că din Muntele Vîrful-Mare, şi se îndreaptă către E. Este coprinsă între rîul Cîineni şi Rîul-Vaduluî, avînd ca piscurî mai prin­ cipale; muntele Coasta-Cîinenilor şi Dealul-luî-Vlad. Această din urmă culme constitue prin contraforturile sale, două po­ rţiuni tactice, situate una la comuna Cîineni şi cea-l'altă la frontieră, chiar pe malul stîng al Rîuluî-Vaduluî.

Cîineştilor

( D e a lu l-) , deal,

la

acoperit cu pă­ durice, pe teritoriul satuluîGhermăneşti, com. cu acelaşî nume, pl. Pocţoleni, judeţul Fălciu, în partea de E. Pe acest platou, pe o lungime de 2 kil., se întinde un şanţ vechiu, adînc de 3 me­ tri şi larg de 5 metri. L o ­ cuitoriî spun că au găsit pe aicî, lucrînd pămîntul, gloanţe şi farîmăturî de boambe.

CÎLNĂUL

C îln ă e n i, numire vechie a satu­

lu i Miloşeşti, pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa. munte, în jud. Bu­ zău, com. şi căt. Colţi, format din stîncî şi acoperit de pădurî. Extremitatea sa de V . se ter­ mină în muntele Virful-Oii, iar cea de E. în muntele VîrfulSboiuluî.

C îln ă ia n u l,

C îlc e şti, com. rur., în partea de

S. a comuneî Godineşti, din plaiul Vulcan, jud. Gorj, în apro­ pierea rîuluî Tismana, şi în partea dreaptă a luî, situat sub dealul Pietrişul. Are o supra­ faţă de 225 hect., din care 50 hect. păd ire, 1 15 hect. arabile, 40 hect fineţe şi 20 hectare livezî de prunî. Are o populaţie de 180 fa­ miliî, sau 693 suflete, din carî 140 contribuabili. Locuitorii posedă: 30 plugurî, 95 căruţe cu bol, 1 căruţă cu caî, 205 vite marî cornute, 12 caî, 40 oî, 12 capre şi 125 rîmătorî. Venitul comunei este de leî 650, banî 88 şi cheltuelile de leî 602, banî 88. Rîul Tismana ce vine din spre N. udă partea de E. a acestei comune.

izvor, în jud. Buzău, com. Colţi. în­ cepe din vîrful munteluî Cîlnă­ ianul şi se scurge în Valea-Colţilor.

C îln ă ia n u lu î ( I z v o r u l-) ,

C îln ă u l, deal, în plaiul Rîmnicul,

jud. R.-Sărat. Se desface din vîrful D inul; trece pe la izvoa­ rele rîuluî Cîlnăul; se întinde spre E., lăsînd la stînga culmile Cătăuţuluî şi Scărişoara; de aci se prelungeşte spre S., intră în pl. Rîmnicul-d.-s., şi sub dife­ rite numiri, c a : Dealul-Spidelor, Poiana-Mălaiuluî, Ernatica,Strea­ ja şi Străjeşti, se întinde pănă la hotarul judeţuluî, despărţincT afluenţii rîuluî R.-Sărat de a­ ceia aî Cîlnăuluî. Este acoperit cu păduri întinse şi păşunî. C îln ă u l, rîU, în jud. R.-Sărat şi

ClLNĂUL-GĂ VANELE

jud. Buzău. Izvoreşte din dea­ lul Fundul-Cîlnăuluî, jud. R.-Să­ rat, com. Valea-Sălcieî. Se în­ dreptează spre S. pe lîngă ho­ tarul jud. R.-Sărat, pl. Rîmni­ cul; udă în drumul său cătu­ nul Modreni, com. Valea-Săl­ cieî; intră apoî în plasa Rîmni­ cul-d.-s., udă căt. Costomir, co­ muna Valea-Raţeî, cătunele Mur­ geşti, Mocani, Suditul, Matohani, Nisipeni, Racoviţeni şi Petrişorul, ale comuneî Racovi­ ţeni; în judeţul Buzău, păstrînd aceeaşî direcţie, udă co­ munele Vadul-Soreştilor, Zerneşti-de-Cîlnăfl, Fundeni, Slobozia-de-Cîlnăfl, Haimanalele, şi se varsă în rîul Buzău, pe stînga luî, în dreptul oraşuluî Buzău, după un curs de 70 kil. Cur­ sul luî e repede în jud. R.-Să­ rat şi lin în jud. Buzău. Basinul său e cuprins între culmile Cîmpulungeanca, Dimieni, Clociţi şi Blejani, la V.; şi între culmile Cîlnăuluî, Spidele, Poiana-Păru­ luî şi Ernatica, la E., coprinzînd decî, în jud. R.-Sărat, o mică parte din plaiul Rîmnicul (com. Valea-Sălcieî), o bună par­ te din pl. Rîmnicul-d.-s. (com. Mărgăriteşti, Cîmpulungeanca, Valea Raţei şi Racoviţeni). Cîlnăul primeşte ca afluent principal Hîrboca, care se varsă în el la comuna Hîrboca, după ce primeşte Cărpinişul. C îln ă u l-G ă v a n e le , cătun, al co­ muneî Zilişteanca, jud. Buzăfl, alipit de marele cătun Haima­ nalele, format din însurăţel, în 1880. Are 40 locuitorî şi 12 case. C îln ă u l-G ă v a n e le , moşie a sta­ tuluî, jud. Buzău, pendinte de schitul Găvanele. Are 182 hect. arabile, acum date însurăţeilor. C îln ă u l-G îrb o v e î, cătun, al co­

470

muneî Zilişteanca, jud. Buzău, alipit de marele cătun Haima­ nalele, format din însurăţel în 1880. Are 70 locuitorî şi 30 case. C îln ă u l-G îrb o v e î, moşie a sta­ tului, în jud. Buzău, com. Ziliş­ teanca, pendinte de schitul Ni­ fon. A re 820 hect., din carî 8 hect. pădure, 42 hect. izlaz şi restul arabil. Parte din corpul acestei moşii s’a dat însurăţei­ lor (190 hect.) în 1880 şi 77 împroprietăriţilor din 1864, iar 553 hect. s’afl vîndut la parti­ culari. C iln ă u l-S ă r in d ă r e a n c a , moşie, în jud. Buzău, com. Zilişteanca, căt. Slobozia, fostă pendinte de mănăstirea Sărindarul şi azî par­ ticulară. Are 580 hect., toate a­ rabile. C îln ă u l-Ş e in e a şc a , moşie, în ju­ deţul Buzău, com. Zilişteanca, căt. Haimanalele. A re 190 hect. arabile şi puţin izlaz. C îln ă u lu î (G u ra -), cătun, al co­ munei Zilişteanca, jud. Buzău, alipit căt. Haimanalele, format din însurăţei. Are 70 locuitori şi 20 case. C îln ă u lu î (G u ra -), moşie, în co­ muna Zilişteanca, jud. Buzău, fostă proprietate a statuluî, pen­ dinte de Episcopie. Are 700 hect., din carî 27 hect. crivină, 30 hect. izlaz şi restul arabil. Din această moşie, 270 hect. s’au dat însurăţeilor, iar restul a de­ venit proprietate particulară. C îln ja, safl C a n lia , com. rur., în plasa Silistra-Nouă, jud. Con­ stanţa. Este situată în partea vestică a judeţului, spre V . de oraşul Constanţa, capitala dis­ trictului, şi în cea nordică a

ClLNIA

plăşeî, spre E. de orăşelul Os­ trov, reşedinţă. Comunele înve­ cinate sunt: Bugeam, la 5 kil. spre S.-V.; Gîrliţă, la 5 kil. spre S.-V.; Lipniţa, la 5 kil. spre S.-E.; Satul-Nofl, la 5 kil. spre N.-E. Se mărgineşte la N. cu com. Satul-Nofl, de care se desparte prin dealul Ghivizlicul; la E cu comuna Lihniţa, de care se desparte prin culmea Coşlugea; la S. şi V . cu com. Gîrliţă, de care e despărţită prin dealul Draca şi valea Scorci; iar la N.-V. cu jud. Ialomiţa, de care desparte Dunărea. Solul este accidentat de pre­ lungirile vestice şi nord-vestice ale culmei Coşlugea. Printre dealuri însemnăm ca principale: Ghivizlicul (140 m.), la N.; Coş­ lugea, cu vîrful Coşlugea (138 m.), la V . - E.; Cîlnia, cu vîrful Cîlnia (102 m.), în interior; Licirna (122 m.), Draca, cu vîrful Draca (125 tn.), la V . şi S.-V., ele aparţin toate culmei Coş­ lugea şi sunt acoperite cu fî­ neţe, imaşurî şi cîte-va pădurî, resturi din întinsele pădurî de odinioară. Dunărea udă com. la N.-V., pe o distanţă de 3 kil., avînd malul înalt şi stîncos, din pri­ cina pietroaselor dealuri ce-şî trimet ramificaţiunile pănă la fluvifl. V ăî sunt puţine; toate se deschid în Dunăre şi afl apă numaî în timpul ploilor toamnei; printre ele distin­ gem : Ghivizlicul - Mare, la N., cu o direcţie de la E. spre V.; Cîlnia, formată din unirea văilor Cîlnia-Mare ce trece prin satul Cîlnia şi Canli-Dere; Cîlnia-Vechie, care brăzdează com. prin mijloc; Licina, cu malurile-î rî­ poase şi păduroase, la V.; va­ lea Gîrliţă safl Scorci, la S.-V. Este formată numaî dintr un singur cătun, Cîlnia, în valea Cîl*

ClLNIA

nia, închis şi dominat la N. de dealul Cîlnia, la E. de dealul Coşlugea, la S. şi V . de dealul Licina. Satul e mare, aşezat în­ tr’o poziţie frumoasă şi încon­ jurat de viî şi livezi. Suprafaţa luî este de 3040 hect. Populaţiunea totală pe 1896 este de 187 familiî, cu 933 su­ flete, din ca rî: 505 bărbaţî, 488 femeî. Sunt 503 agricultori şi me­ seriaşi; 2 cîrciumarî. Contribuabili sunt 185. Budgetul comuneî este la ve­ nituri de 5651 leî şi la chel­ tuelî de 2281 leî. Căî de comunicaţie sunt nu­ mai nişte drumuri comunale sau vecinale ce duc la satele apro­ piate: Bugeacul, Pîrjoaia, Sa­ tul-Nou, Galiţa şi Coşlugea. In com. este o biserică, cu hramul Sf. Voevozi, zidită şi în­ treţinută de comună, avînd şi de la stat 10 hect. şi deser­ vită de 1 preot, 1 paracliser şi 1 cîntăreţ; o şcoală rurală mixtă cu 1 învăţător şi 71 elevî; şcoala e întreţinută de stat şi are 10 hect. de pămînt. Cîlnia, deal, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rurale Cîlnia, de la care şi-a luat numele. Se desface din ramificaţiile vestice ale dealuluî Coşlugea; se îndreaptă spre V., avînd o direcţiune generală de la E. spre V., întinzîndu-se prin­ tre valea Cilnia-Vechie şi o altă vale maî mică, ambele adia­ cente ale văiei Cîlnia, brăzdînd ast-fel partea nordică a plăşeî şi cea centrală a comuneî. Are o înălţime cam de 105 m., do­ minînd astfel satul Cîlnia, care în parte este aşezat la poalele sale sudice, valea Cîlnia, al că­ rui mal drept este înalt şi rîpos, valea Cîlnia-Vechie şi dru­

471

mul Cîlnia-Dunăre. Este aco­ perit cu tufărişuri, resturi din întinse pădurî şi cu fîneţe. C îlnia, vale, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rurale Cîlnia. Sub numele de valea Canlî - Dere, se des­ face din poalele nordice ale dea­ luluî Canlî - D ere; se îndreaptă spre N., într’o direcţie generală de la S.-E. spre N.-E., şi, cum se apropie de com. Cîlnia, ia numele de valea Cîlnia; stră­ bate această comună prin mij­ loc, trecînd pe la poalele vestice ale dealului Cîlnia; face un arc şi, după un drum de 10 kil., se deschide pe malul drept al Dunăreî, la 4 kil. maî jos de satul Pîrjoaia. Brăzdează par­ tea de N. a plăşeî şi cea cen­ trală a comuneî. Malurile sale, de la comuna Cîlnia pănă în Dunăre sunt înalte şi rîpoase, de oare-ce este strînsă de a­ proape de dealul Cîlnia, şi de o ramificaţie a dealuluî CanlîDere. Ca văl adiacente maî însem­ nate are valea Cîlnia-Vechie, pe dreapta. întreg teritoriul, stră­ bătut de această vale şi adia­ centele sale, este cuprins între dealurile Coşlugea la E. şi CanlîDere la V., coprinzînd întreg teritoriul com. Cîlnia, care se află în înteriorul eî ca într’un basin. Această vale nu are apă de cît numaî toamna şi primă­ vara, după topirea zăpezilor. Pe malul său drept, merge drumul comunal ce duce de la Cîlnia Ia malul Dunăreî. C îln ia -V e c h ie , vale, în judeţul Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rurale Cîlnia. Se desface din poalele vestice ale dealuluî Coşlugea', se îndreaptă spre V., într’o direcţie generală de la V. spre E.; face un mare

ClLNICUL

arc de cerc, ocolind dealul Cilnia şi mergînd pe la ‘ poalele mo­ vilei Coşlugea, şi, după un drum de 2 Va kil., se deschide în va­ lea Cîlnia, pe dreapta, ceva maî sus de deschiderea aces­ teia în Dunăre, brăzdînd ast­ fel partea nordică a plăşeî şi a comuneî. Este tăiată de un drum comunal ce duce de la Cîlnia la Pîrjoaia. C îln icu l, com. rur., pl. Ocolul, judeţul Gorj, la S.-V. comuneî Hodoreasca, aproape de şo­ seaua judeţeană T.-Jiul-Severin. Numirea o are de la apa Clini­ cului ce o udă de la N. la S. A re o suprafaţă de 1494 hect., din care 1000 hect. pădure şi vatra satuluî, 80 hect. fîneţe şi 414 hect. arătură. Are o populaţie de 185 fami­ liî, sau 717 suflete, din carî 10 Ţiganî. Sunt 250 contribuabili. Locuitoriî posedă: 50 plu­ gurî, 62 care cu boî şi vacî, 1 căruţă cu caî, 552 vite mari cornute, 26 caî, 221 oî şi capre şi 240 porcî. Venitul comuneî e de 785 Iei anual, şi cheltuelile de 776 leî, banî 64. Comunicaţia se face prin şo­ seaua comunală care la N.-E. o pune în legătură cu comuna Şomăneşti, iar la S.-V. cu şo­ seaua judeţeană T.-Jiul-Severin. Are o şcoală, frecuentată de 47 elevî, din 50 înscrişi; 2 bi­ sericî de lemn, fondate de lo­ cuitorî în secolul trecut şi acum deservite de 1 preot şi 2 cîntăreţî. In comună sunt 2 morî de apă; 1 cîrciumă. C îln icu l, cătun, al comuneî Bîr. zeiul-de-Gilort, plasa Amaradia, jud. Gorj, situat pe malul stîng al rîuluî Gilort şi la S. de com. Albeni. Are o suprafaţă cam de 800 hect., din carî 124 hect. ara-

CÎLNICUL

472

b ile, 4 h e c t. v ie , 6 h e c t. p ru n et, 6 6 6 h e c t. p ă d u r e , tu făriş

şi fî­

n eţe.

Are o populaţie de 8o fa­ miliî safl 250 suflete, din carî 50 contribuabili. Locuitorii afl 17 plugurî şi 36 care cu boî. Sunt 20 stupî. Cătunul este udat de apa Cîlniculuî. Comunicaţia cu comuna Albeni şi cu cătunul săfl de reşedi iţă, Bîrzeiul-de Gilort, se face printr’o şosea comunală. In cătun se găsesc 3 puţurî cu cumpănă şi 7 izvoare aco­ perite. Cătunul are 3 bisericî, din carî una reparată de defunctul general Gheorghe Magheru, e deservită de preotul din Birzeiulde-Gilort. C îln icu l, pîrîu, judeţul Gorj. Iz­ voreşte din Dealul-Sporeştilor; udă comuna Cîlnicul; se în­ dreaptă spre S. şi se varsă în rîul Tismana la comuna Hodoreasca. C îln icu l, pîrîfi, în plaiul Novaci, jud. Gorj, format din 2 pîraie: Ursoaia şi Creţul. Cel d’întîifl izvoreşte din partea DealuluîMuereî, numit Dealul-Alimpeştilor, iar cel d’al 2-lea din Dealul-Poenarilor. Se întrunesc amîndouă la hotarul Zorleştilor, unde Cîlnicul primeşte pîrîul Prizlocul, care izvoreşte din malul Bumbeşti-Piţicul. De la Zorleşti la vale, pîrîul ia numirea de Cîlni­ cul. Primeşte în dreapta Lia şi Cornetul, iar pe stînga Prigoria şi Hotopelul şi apoî se varsă în Gilort, la comuna Albeni. Pe acest pîrîu sunt 6 poduri de lemn, 2 în comuna Albeni, 2 în Negoeşti şi 2 în comuna Prigoria. Lăţimea sa medie este de 10 metri, iar adîncimea de 0,40 m.

C îln iş te a , plasă, în partea

de mijloc a jud. Vlaşca, se hotăreşte la N. cu plăşile Neajlovul şi Glavaciocul, la E. cu jud. Ilfov, la V. cu jud. Teleorman, la S. cu plasa Marginea. Numele i s’a dat după acel al rîuluî Cîlniştea, de care este udată pe toată în­ tinderea sa, fiind străbătută de acest rîu prin mijlocul eî. Reşedinţa acestei plăşî este la cătunul Călugăreni (proprie­ tatea D-luî Vartiade) ce ţine de comuna Uzunul. Suprafaţa acestei plăşî este de 120000 hectare, cu o popu­ laţie de 48544 suflete. După statistica făcută în 1889 de Sinod, populaţia ar fi de 39515 suflete. L a 1860, spune Frunzescu în Dicţionarul săfl Geogra­ fic, această plasă avea 27 co­ mune, cu 28950 locuitori. In această plasă, afară de Epureşti-Sîrbî, Copăceni şi Bila, unde sunt Bulgari, cele-l’alte sate sunt populate cu Romînî. Plasa în total are 28 comune, cu 69 sate şi anume: 1. Adunaţi-Copăceni, cu sa­ tele : Adunaţi-Copăceni şi Pîr­ lita. 2. Bălăriile, cu satele: Bă­ lăriile, Cămineasca-d.-j., Cămineasca-d.-s. şi Stîlpeni. 3. Brăniştari, cu satele: Brăniştari-d.-j., Brăniştari-d.-s., Brăniştari-Mănăstire şi Năneasca. 4. Cămineasca, cu satele: Că­ mineasca şi Bila. 5. Comatia, cu satele: Comana, Falaştoaca şi Via -Ţepeş. 6. Copaciul, cu satele: Crovu 1 şi Copaciul. 7. Dadilov, cu satul: Dadilov. 8. Dâră şti, cu satele: Dărăşti-d.-s., Dărăşti-d.-j. şi Dărăşti-Mărcuţeî. 9. Drâgâneşti, cu satul: Drăgăneşti. 10. Ghimpaţi, cu satu l: Ghim­ paţi.

CÎLNIŞTEA

11. Grădiştea, cu satele: Gră­ diştea-d.-s. şi Grădiştea-d.-j. 12. Epureşti, cu satele: Epu. reşti-Romînî, Epureşti-Sîrbî şi Mateifl-Basarab. 13. Letca-Vechie, cu satul: Letca-Vechie. 14. Măgura, cu satele: Măgura-Luceanca, Gurueni, Măgura-Bueasca, Vităneşti şi Găvă­ neşti. 15. Mihâileşti, cu satele: Tu­ fele, Băneşti, Costieni, Mihăileşti-d.-j. şi Mihăileşti-d.-s. 16. Naipul, cu satele: Bă­ lăci, Cioflicul şi Naipul. 17. Novaci, cu satul: Novaci. 18. Pătigăleşti, cu satul :Păn. găieşti. 19. Popeşti, cu satul: Popeşti. 20. Prunarul, cu satele: Carapancea şi Prunarul. 21. Singureni, cu satul :Singureni. 22. Stăneşti-Chirculeşti, cu satele: Stăneşti şi Chirculeşti. 23. Stoeneşti, cu satele: Stoeneşti-Moşnenî, Stoeneşti-d.-j, şi Stoeneşti-d.-s. 24. Strimba, cu satele: Cringurile, Strîmba-d.-j. şi Strîmba-d.-s. 25. Tangărul, cu satele: Gubavia, Mirăul, Petru-Rareş şi Tangărul. 26. Tîrnava-de-jos, cu satele: Comoara, Dandara şi Tîmavad.-j. 27. Tirnava-de-sus, cu satul: Tîrnava-d.-s. 28. Uzunul, cu satele: Călugăreni-Moşnenî, Călugăreni-Mănăstirenî şi Uzunul. Această plasă are 7336 con­ tribuabili. Venitul pe anul 1888 a fost de 113545 lei şi cheltu­ elile de 94053 lei. In această plasă numai treî comune afl tîrgurî anuale safl bîlciurî, şi anume: Drăgăneşti, la 25 Martie; Cămineasca, la 29 Iunie; şi Strîmba, la 6 Aug.

CÎLNIŞTEA

Sunt în total 53 biserici, de­ servite de 38 preoţi şi 91 das­ călî. Şcoli sunt 30, din carî 9 de zid şi 21 de nuele; cursurile sunt predate de 17 învăţători şi 13 învăţătoare. In anul 1888 au fost frecuen­ tate de 970 băeţî şi 185 fete, din 2409 băeţî şi 1509 fete în vîrstă de şcoală. Vii sunt în 23 comune, în în­ tindere de 2328 hect. S’a cultivat tutun în a iul 1888 în următoarele comune: Cămineasca, 113 hectare 40 ariî; Bălăriile, 35 hect. 40 arii; Copăceni, 153 hect. 37 ariî; Epureşti, 8 hect. 85 ariî; Ghim­ paţi, 154 hect. 14 ariî; Naipul, 16 hect. 62 ariî; Pîngăleşti, 52 hect. 23 arh; Tîngărul, 57 hect. 41 ariî. In total s’a cultivat o supra­ faţă de 591 hect. şi 62 arh, pe care s’a produs 240632 kgr. tutun, în valoare de 182175 leîIn tot judeţul Vlaşca s’a cul­ tivat în anul 1888, de către 2171 loc., o suprafaţă de 988 hect. cu tutun care a produs 412677 kgr., în valoare de 350424 leî. Din aceasta se vede că plasa Glniştea, singură, a produs maî mult ca jumătate din total. Pădurî ale statuluî în această plasă sunt pe o întindere de 5Soo hect. şi particulare, pe 7000 hect. In plasă, afară de rîul Cîl­ niştea, curg apele Teleormanul şi Cleniţa la marginea sa de V. şi udînd Măgura, Gurueni, Lăceanca, Budăiasca, Vităneşti şi Găvăneşti. Rîul Glavaciocul trece pe la extremitatea de N. a plăşeî, udînd satele Letca-Vechie şi Co­ păceni. Valea-Milcovuluî trece pe la Ghimpaţi. Valea Bălăriile pe la coin. cu ac2laşî nume. lio ta , Marele DloH nur QeograjUk Fol, II,

473

A pa Neajlovul udă satele: Epureşti, Stoeneşti, Chirculeşti, Singureni, Crîngurile şi Ioneasca, sau Călugăreni-Vartiadi. Pe rîul Argeşul care face limita de E., sunt satele: Mihăileşti, Novaci, Dărăşti, Adunaţi - Copăceni şi Grădiştea. Pe apa Cîlnişteî sunt situate sa­ tele: Tîrnava-d.-s., Tîrnava-d.-j., Drăgăneşti, Tunari, Naipul, Că­ mineasca, Pîngăleşti, Strîmba, Stoeneşti, Tîngarul, Uzunul, Că­ lugăreni, Brăniştari, Dadilovul, Comana şi Falaştoaca. In această plasă sunt şase morî de apă pe Neajlovul şi opt morî de aburî. Partea plăşeî care produce maî mult grîu şi porumb este par­ tea de V.; partea de E. pro­ duce mult fîn. In plasă se cul­ tivă inul, cînepa şi gogoşii de mătase. Partea despre N. este productivă în cartofi", şi tutun; de asemenea are viî multe. Locuri istorice sunt: Călugă­ reni, Uzunul, Hulubeşti, Cruceade-Piatră, Strîmba, Stoeneşti, Comana şi Grădiştea. Plasa e străbătută de urmă­ toarele căi de comunicaţie: şo­ seaua naţională Giurgiu - Bucu­ reşti, care trece prin Călugă­ reni şi ese la Copăceni la A r ­ geş; şoseaua judeţeană ce mer­ ge pe la Pangăl în Glavaciocul; şoseaua judeţeană ce duce la Alexandria; şoseaua judeţeană ce duce la Letca; şoseaua ve­ cinală de la Strîmba-Grădiştea, prin satele Călugăreni, Brăniş­ tari, Budeşti. Linia ferată Giurgiu-Bucureşti intră în această plasă, la Comana şi ese la Gră­ diştea.

C tL Ţ E Ş T I

deţ. Primeşte în cursul eî apele : Milcovul, din sus de satul Let­ ca-Nouă; apoî Glavaciocul, din jos de Duşanca; Neajlovul, care se varsă într’însul la Pari-Moreîlnî-Varlam, hotar între Hulubeşti şi Călugăreni safl Ioneşti a fraţi­ lor Vartiadi; Uzunul; apele văi­ lor: Stoeneşti, Tîngarul, Saşi, Dadilovul şi Gurbanul. In jos de satul Călugăreni, un braţ din această apă poartă şi nu­ mirea de Neajlovul, ast-fel că de la Călugăreni în jos spre Brăniştari se văd două ape, una Neajlovul şi alta Cîlniştea; se unesc apoî amîndouă în dreptul comuneî Dadilovul sub denumirea de Cîlniştea. Lun­ gimea acestuî rîfi, de la sorginte pănă la gura luî, este de 57 kil. De la numele rîuluî şi a văeî poartă numele şi plasa Cîlni­ ştea. Satele de pe ambele la­ turi ale Cîlnişteî sunt: T îr­ nava-d.-s., T îrn a va -d .-j., Nai­ pul, Cămineasca, Pîngăleşti, Tîn­ garul, Stoeneşti, Strîmba, Uzu­ nul, Călugăreni, Brăniştari, Da­ dilovul, Budeni, Comana şi Fa­ laştoaca. Lîngă acest rîu s’a întîmplat vestita bătălie dintre armata ro­ mînă, comandată de Mihaiu-Vi­ teazul şi armata turcească, co­ mandată de Sinan-Paşa, la anul 1S9 SPeste rîul Cîlniştea sunt 5 po­ duri stătătoare şi anume: la Că­ mineasca, la Pangăl, la Strîm­ ba, la Călugăreni, acestea patru de lemn, iar al 5-lea de fîer, aşezat în faţa Satuluî Comana şi peste care trece linia ferată Bucureşti-Giurgiu. C îlţe a , semn de hotar, la Nordul

C îln iş te a , rîU, jud. Vlaşca. Vine

din sus de Letca-Nouă, de la satul Tîrnava-d.-s. şi se var­ să în rîul Argeş, în jos de sa­ tul Falaştoaca, tot din acest ju­

comuneî Merişani, jud. Teleor­ man; desparte moşia statuluî Merişani, de moşia Doagele. C îlţe ş ti ( B o r c ă n e ş ti) , cătun, al

00

CÎLŢEŞTI

com. Gura-Sărăţiî, jud. Buzăfl, cu Şo locuitorî şi 63 case. Mare parte din locuitorî sunt Ţiganî. C îlţeşti, moşie, comuna Mihăeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel, pro­ prietate a statuluî. A re 50 hect. 5796 m. p. loc de cultură şi 191 hect. pădure. S ’a arendat pe periodul 1886 — 951 cu 615 leî anual. C îm p ( P o ia n a -d in -) , poiană, în com. Cetăţeni-din-Deal, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C îm p en i, com. rur., pl. OlteţulOltul-d.-s., jud. Romanaţi, for­ mată numaî din satul cu ace­ laşî nume, situată în partea de V . a plăşeî, în valea Balşiţa. Se mărgineşte la V . cu jud. Dolj, tocmaî unde Tesluieţul formează hotarul judeţuluî. Se află, spre V . de Balş, la 7 kil.; e departe de Caracal cu 37 kil., fiind la 185 metri d’asupra niveluluî MăriîNegre. In Cîmpeni sunt 110 familiî, cu 646 locuitorî, toţî Romînî, din carî 330 bărbaţî şi 316 fe­ meî; 268 căsătoriţi şi 378 necă­ sătoriţi, 10 ştifl carte şi 636 nu. Budgetul comuneî e de 1403 leî la veniturî şi 1395 leî la cheltuelî. Sunt 114 contribua­ bili. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae (1871), deservită de un preot şi doî cîntăreţî. Ocupaţiunea de căpetenie a populaţiune! este agricultura şi industria domestică. Numărul vitelor marî este de 385; porci sunt 117 şi oî 728. C îm p en i, sat, cu 25 familii, ju ­ deţul Argeş, plasa Topologul; face parte din com. rur. Giurgiuveni-Vătăşeşti. C îm p en i, sat, jud. Bacăfl, pl. Si-

474

retul-d.-s., al com. Săcuieni, a­ şezat pe strînga pîrîuluî ValeaMare. A cest cătun a fost reşe­ dinţă a comuneî pănă la 1864. Capî de familie sunt 69 şi su­ flete 221. Animale se numără: 15 caî, 143 vite cornute şi 4 porcî. C îm p en i, sat, jud. Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-s., al com. Băhnăşeni, situat în stînga rîuluî TazlăulMare, alăturea de satul Pustiana, com. Scorţeni, în depărtare de 7744 m. de satul Băhnăşeni, re­ şedinţa comuneî. A re o bise­ rică, zidită de Epitropia Sf. Spiridon din Iaşi, în anul 1861, de­ servită de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî. A ci se găsesc 2 cîrciumî. Capî de familie sunt 126, su­ flete 518. Animale se numără: 11 caî, 230 vite marî cornute şi 40 porcî. A ci se află şi puţuri cu pă­ cură galbenă, mult căutată. C îm p en i, sat, face parte din com. rur. Şerbăneşti, plasa Mijlocul, jud. Vîlcea. A re o populaţie de 383 locuitorî, 190 bărbaţî şi 193 femeî. C îm p en i, moşie, jud. Bacăfl, plasa Tazlăul-d.-s., comuna Băhnăşeni, despre care Th. Codrescu zice: «moşie cu părţî şi răzeşească, în care moşia are parte şi Sfîntă Mănăstire Tazlăul, închinată Sf. Mormînt; iară din răzăşî Iordache Cîrlan şi Iosib sin Ghiorghe întuneric, vînd, la 1841, d-sale Gh. Obreja, 6 stînjenî de acole, părtaş! cu partea din Obreja, 220 stînjenî, bez de 303 stînjenî analogon din codrul, după alegerea făcută; răzeşi maî sunt şi diaconul St. Lazăr, Iftimie Barescu, postelnicul V a­ silie Vicol, Maria luî Vasilie Pelin, Iancu Cîrlan şi alţi maî mulţi răzăşî şi părtaşi în ea.

ClMPINA

A re sat, cu I biserică, 1 preot, 2 dascălî, 2 privilegiaţi, 9 ne­ volnici, 15 vădane, 8 slujbaşi volnici, 2 jidovi; pe lîngă mo­ şiile Schitul-Frumoasa, Băseşti, Băhnăşeni şi altele, cu un nu­ măr de 85 locuitorî». C îm p en i, moşie, jud. Bacăfl, pL Siretul-d.-s., com. Săcuieni, des­ pre care Th. Codrescu, zice: «în care moşie are parte d-luî Vor­ nicul Grigorie Done, şi d-luî co­ misul Manolachi Lupaşcu, iară din răzăşî sunt şi Petrea Epure, Iordache Căruntu, din partea Zăhărească, Toader Foamete, Tudosie Gog din Bălăneasa, şi alţî maî mulţi. A re sat, cu 1 biserică, 2 preoţf, 2 dascălî, 2 privilegiaţi, 95 mazilî, 5 căpătîierî, 3 nevolnici, 7 vădane, 3 jidovi; pe lîngă moşiile Chiticeni, Silivestri, Berbenceni, Să­ cuieni şi altele, cu un număr de 80 locuitori». C îm p en i, pădure, jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-s., com. Săcuieni, fo­ ioasă, de 40 hectare. C îm p ia, deal, pe teritoriul sa­ tuluî Arsura, com. Ghermăneşti, plasa Podoleni, jud. Fălcifl, în partea de E. C îm p ia - R a d o v a n u lu i, cîmpie întinsă, la N. de mănăstirea Curtea-de-Argeş, jud. şi plasa Argeş, care se întinde pănă subt poalele ultimelor ramificaţii ale Carpaţilor. C îm p in a , com. urb., plaiul Pra­ hova, jud. Prahova,la 4 S°-7-S° latitudine nordică şi la I 2 ° .2 4 .0 0 longitudine estică. Această com. e vechie. Da­ tează cu mult înainte de anul 1503 şi aceasta o învederează relaţiunile sale comerciale ce avea pe atunci cu Braşovul.

ClMPlNA

Este situată pe malul rîuluî Prahova, la 36 kil. departe de Ploeşti. Aci este reşedinţa plaiu­ lui Prahova. Se compune din 5 cătune: Măcelarul, Broştelul, Slobozia, Păcureţi şi tîrgul Cîmpina, cu o populaţiune de 2716 loc., 1363 bărbaţi, 1353 femei; dintr’aceştia 16 familii Ţigani, 15 Evrei, 3 Bulgari, 17 Unguri, I Francez, 7 Germani, 3 Italieni şi 3 Greci. Capi de familie sunt 644; contribuabili 700; case 524. In comună sunt 3 biserici, toate în tîrgul Cîmpina. Una fondată la aiu l 1828, reparată la anul 1887, are următoarea incripţie : «Această sfîntă şi Dumnezeiască biserică ce prăznueşte hramul sf. Troiţă, este ridicată din temelie şi cu toate carî se văd prin prejur cu cheltuiala Dum­ nealui Căminarului Grigorie Bujoreanul şi prin ipistăşia şi 'ajutorul Dumnealui Vistierul Radul Plopeanul, iu zilele Ruşilor, clnd Grigorie Ghica Voevodul Ţăreî-Romîneştî era pribeag in Cîmpina, 1828, Iulie 15».

Biserica Adormirea a fost zi­ dită din temelie, la anul 1727, avînd de ctitori pe Grigorie Bujoreanul şi soţia sa Maria, cari au hărăzit pentru între­ ţinerea ei a patra parte din moşia Cîmpinei, ce o aveau ca proprietate. La 1833 s'a rezidit de către Arhimandritul Calinic, stareţul sf. mănăstiri Cernica, din fon­ dul moşiei ce lăsase Grigorie Bujoreanul mănăstire! Cernica. La 1888 s’a mai reparat iar, din cauza unui incendiu ce-i distrusese acoperişul. La uşa bisericeî este inscrip­ ţia următoare: «Această sfîntă şi Dumnezeiască bi­ serică s'a zidit din temelie şi s'a în­ frumuseţat după cum se vede intru cin­ stea Adonnirei Născătoarei de Dumne­ zeu şi a sfmtuluî ierarh Nicolae prin

475 Sfinţia sa Părintele Calinic Arhimandri­ tul, stariţul sfintei mănăstiri Cernica, cu cheltuiala D-luî răposatului Grigorie Căminarul Bujoreanul, soţia D-luî Maria, fiind-că aceşti fericiţi ctitori a patra parte din moşia Cimpineî aă hărăzit-o Sfintei mănăstiri Cernica, In zilele binecredinciosuluî împărat a toată Rusia Ni­ colae Pavlovicî şi Mitropolit al UngroVlahieî Chir Chir Grigorie. Anul 1833 Octombrie 14, ajutlnd şi chir Ştefan sin Albut de aicî, epistăşiud cu osteneala Dionisie Ximnahul Cernicanul şi D-luî Vistierul Radul Plopeanul».

A treia biserică are hramul S-ţiî Voevozi. Toate aceste bi­ serici sunt deservite de 5 preoţi, 3 plătiţi de stat şi 2 de co­ mună. Locuitorii se ocupă cu agri­ cultura, comerciul şi industria. Sunt aci 4 olari, 30 dulgheri, io zidari şi 5 rotari. Ei desfac produsul muncei lor în loca­ litate, la tîrgul săptămînal din Breaza-d.-s., precum şi la diferite bîlciuri anuale din Telega şi Filipeşti. Locuitorii s’au împroprietă­ rit la anul 1864, cînd Ii s’au dat 928 hect. pe moşia Cîmpina, care se poseda în devălmăşie de Mitropolia din Bucureşti, Domnica Căicoianul şi Prinţul Barbu Ştirbeiu. Din raportul adresat de Scar­ lat Creţulescj, Şeful Ministeru­ lui Cultelor, către Măria Sa Prinţul Alexandru D. Ghica, Caimacamul ţăreî, se vede că, la anul 1854, între Mitropolia din Bucureşti şi Mănăstirea Cer­ nica, s’a săvîrşit un schimb, prin care Mitropolia dă mănăstire! Cernica, moşia Brăneşti, din jud. Ilfov, în schimbul moşieî Cîm­ pina, jud. Prahova, moşie care pe acea vreme se arenda cu 18000 lei vechi anual. In comună sunt: 92 cai, 10 epe, 418 vacî, 51 bivoli, 38 ca­ pre, 665 oi şi 912 porcî. Pe rîul Doftana, în raionul comuneî, este o moară.

ClMPlNA

Sunt două şcoli: una de băeţî şi alta de fete, înfiinţate la 1863, Localul e proprietatea comunei. Cu întreţirterea şcoalelor, statul cheltueşte anual 16000 lei. Şcoa­ la de băeţî e frecuentată de IT4 elevi, iar cea de fete de 118 eleve. Carte a început să se înveţe aci pe la 1835. Ştiu carte peste 1000 persoane. Despre înfiinţa­ rea şcoaleî, iacă ce găsim în «Cu­ rierul Romîn», No. 39, din 9 Martie, 1839: «In Martie 1839 (după ce Vodă Ghica vizitase oraşul), obştia locuitorilor de la Cîmpina cer a li se da şcoală, căci ră­ posata Căminăreasă Maria Bu­ joreanca a lăsat un venit pen­ tru asemenea şcoală obştească în limba romînă, mai adăugind că răposată a lăsat ca executor al testamentului pe Arh. Cali­ nic de Ia Cernica. Cîmpinenil roagă pe Domnitor a-1 obliga să facă o nouă şcoală. In acelaşî an, Domnitorul Ghica vizită şcoala din acel o­ raş, în care intrînd, toţi elevii cu o detunare de glasuri, îi u­ rară îndelungarea vieţeî. D l Profesor I. P. Brezoianu, cu voia Mârieî-Sale, făcu deo­ sebite întrebări şcolarilor asu­ pra Aritmeticei, Gramaticei, Geo­ grafiei, la care, după sigurele răspunsuri ale şcolarilor, dovedi deosebita sa sîrguinţă, după care M. S. cercetă şi la caligrafie pe maî mulţi, apoi săvîrşi mulţu­ mind d-lui profesor de rîvna d-sale. In urmă întorcîndu-se către şcolari, le zise: «Vedeţi copii că toate piedicile ce vă opreau de a vă folosi şi lumina, s’au rupt. Siliţi-vă dar şi maî mult, ca să fiţi o dată folosi­ tori neamului şi vouă înşi-vă.» După aceea se auzi o strigare de o mulţime de glasuri: Să trăeşti Măria-Ta».

C lM P lN A

Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1569 hect. In raionul oraşuluî se presu­ pune a fi mine de sare, căcî se găseşte multă în pămînt, cînd se sapă puţurile de păcură. Comerciul se exercită de 17 cîrciumarî; sînt şi alte diferite prăvălii cu diferite obiecte de vinzare; hoteluri, cafenele; este o piaţă destul de bogată şi alte diferite stabilimente industriale. Cîmpina are peste 20 de stra­ de; unele din ele au devenit frumoase prin lărgimea lor, prin plantaţia şi prin poziţia lor pitorescă. Oraşul are patru barierî: T e ­ lega, Ia E.; Măcelarul, Ia N.; Ga­ ra Ia V . şi Ploeşti, Ia S. Şoseaua naţională îî înlesneşte comunicaţia cu comunele: Bă­ eşti, Breaza, Cornul, Poiana. Altă cale de comunicaţie este şoseaua Cîmpina-Telega. Veniturile comuneî pe anul 1893— 94> au fost de 40615 leî şi cheltuelile de 40387 leî. E brăzdată de dealurile: Curiacul numit şi Boboc, în par­ tea de N. a comuneî şi Mus­ celul, tot Ia N. Primul serveşte de păşune şi arătură, iar cel de al doilea are pe dînsul numaî livezî. Comuna e străbătută de văile: Prahova, Doftana şi Curiacul. In partea de N. are două la­ curi m arî: Şipotul, zis al-Bisericeî şi Curiacul. In cătunul Măcelarul se află o fintînă de leac, de unde poporul în ziua de Izvorul-Tămăduireî se duce de ia apă spre a spăla pe ceî ce suferă de ochi. In oraş, maî este o jude­ cătorie de pace, un spital, o farmacie, o staţie telegrafo-poştală, reşedinţa unei companii de dorobanţi şi un stabiliment bal­ near, pe proprietatea Prinţului D. Ştirbeiu. (In ceea ce priveşte

476

stabilimentul balnear, apele mi­ nerale şi istoricul lor, v. Gahiţa.) L a 11 Iulie 1788, oastea Dom­ nului N. Mavrogheni, care avea tabăra la Cîmpina, plecă de aci spre Predeal, şi, .străbătînd pe Ia Timeş în Ardeal, se întîlni cu oastea austriacă, unde Iovindu-se rău, i-au zdrobit pe A u s­ triac!, luînd o mulţime de sol­ daţi şi robi, cu steagurile lor, dimpreună şi cu tobele. L a 1821, Ipsilante, care se afla Ia Tîrgovişte, dete poruncă luî Duca, comandantul corpului de oştire din Ploeşti, să por­ nească cu oştirea către Tîrgo­ vişte şi să îngrijească de proviziunî pentru 1500 călăreţi. D ica tăbărî Ia Băicoiu, lă­ sînd Ia Cîmpina strejî spre a-î da de veste de cele ce s’ar întîmpla în urma plecăreî luî. Boerii liberaţi de Tudor de Ia Belvedere, plecară spre Bra­ şov. Duca, care primise ordin de Ia Ipsilante să-î întîmpine şi să-î aducă Ia Tîrgovişte, Ie eşi înainte la Cîmpina. Boeriî se înspăimîntară cu atît maî mult că nu se puteau opune Iul Duca, care avea întreiţi ostaşi de cît dînşil; se cotizară dar cu toţii şi răscumpărără cu banî li­ bertatea lor. Arnăuţiî rebeli, emigraţi în Austria, prinzînd de veste des­ pre plecarea boerilor, eşiră prin munţi înaintea lor în cete şi se puseră la pîndă pe la strîmtorile munţilor din Prahova, Muscel şi Buzău; eî jefuiră pe fugari. Boeriî reclamară Paşeî de Ia Silistra şi Sultanului, care dete ordin către Chehaia-Beî pen­ tru încetarea acestor desordine. Chehaia - Beî puse pe drumul Ploeştilor un Cîrc - Serdar cu 50 neferî de pază, carî se pre­ umblaţi din vama Predeal pănă în Cîmpina.

ClMPlNEANCA C îm p in a , fostă vamă a ţăreî, în

secolul trecut, jud. Prahova. Pe vremea domniei Iul Alexandru Ghica-Vodă, vama a fost mu­ tată de Ia Cîmpina Ia Breaza şi de aci la Predeal, în anul 1852. L a Posada era p’atuncî a doua controlă vamală şi reşedinţa căpitănatuluî de plăieşî. In Ro­ mînia veniturile vamale au a­ parţinut «Domnului stăpînitor a toată ţara» şi sededeauîn a­ rendă. Cel d'n urmă arendaş al vămeî Predeal a fost repausatul Lazăr Kalinderu. L a 1864 vămile au trecut Ia stat. C îm p in a , staţie de dr. def., jud.

Prahova, pl. Plaiul-Prahova, căt. Poiana, pe linia PIoeşti-Predeal, pusă în circulaţie Ia 10 Iunie 1879. Se află între staţiile Băi­ coiu (14 kil.) şi Comarnic (14.3 kil.). înălţimea d’asupra nivelu­ lui măriî e de 403.82 m. Ve­ nitul acestei staţii pe anul 1896, a fost de 235677 leî, 11 banî. C îm p in a , deal, com. Cîmpina, pl.

Prahova, jud. Prahova, pe care se cultivă */a hect. vie. C îm p in a , platoii, pe care este si­

tuat oraşul Cîmpina, plaiul Pra­ hova, jud. Prahova. C îm p in e a n c a , com. rur., în pl.

oraşuluî, jud. R.-Sărat, aşezată pe malul drept al rîuluî Milcov. Este aşezată în partea de N. a judeţuluî, Ia 40 kil. spre N. de oraşul R.-Sărat, şi în partea de mijloc a plăşeî Oraşul, la 13 kil. spre N. de comuna Coteşti, reşedinţa plăşeî. Co­ munele învecinate su n t: Faraoane, Ia 8 kil.; Noleşti, la 8 kil.; Mîndreşti şi Vîrteşcoiu,la 9 kil.; Cîrligele, la 10 kil. Se mărgineşte Ia N. cu co-

ClMPINEANCA

C lM P U L

477

muna Păţeşti (jud. Putna), de 24 banî anual şi cheltuelile de care se desparte prin rîul Mil­ 8451 leî, 94 banî. covul; la E. cu Focşani; la S. cu comuna Cîrligele, de care C îm p in e a n c a , moşie, jud. Brăila, se desparte prin valea Dălhăupendinte de com. Cazasul, pl. ţul; la V. cu Faraoane şi VîrteşVădeni, proprietatea d-lor Sucoiu, de care se desparte prin lioti; are o suprafaţă de 3000 pîrîul Valea-Seacă. hect., producînd un venit anual Este o comună din regiunea de 40000 leî. cîmpuluî. Rîurile care o udă sun t: Mil­ C îm p in e a n c a , pădure, în com. covul, la N., de la N.-V. la S.Gherăseni, jud. Buzău, pe mo­ E. şi cu afluenţii săî: pîraiele şia Rotunzeni; are IOO hect. Pietrosul şi Valea-Cireşuluî prin interiorul e î ; Dălhăuţul la S. C îm p in iţa , sat, face parte din Sunt 7 puţuri (26— 32 m. acom. rur. Cornul, pl. Prahova, dîncime) Ş> 45 rîmătorî.

Coarba, deal, jud. Iaşi, în par­ tea de E. a satuluî Rădiul, co­ muna Rădiul-Mitropolieî, plasa Copoul. Se întinde de la S. spre N. şi se termină în şesul Jijiel. La poalele acestuî deal se for­ mează valea Coarba, ce vine în partea de E. a comunei. Coarba, vale. Vezi Coarba, deal,

jud. Iaşi. Coarne ( L a -) , culme de munţi,

com. Bogdăneşti, jud. Suceava, ale cărei piscuri sunt: Chiţigăile, Uraganul, Tina-R oşie, ArşiţaPădureţuluî şi Măgura. E aco­ perită de brad şi fag. Coarnele, sau D o b o c a , (ungu­

reşte Halas), munte, jud. Ba cău, pl. Trotuşul, com. Mănă­ stirea-Caşinul, aşezat pe hota­ rul judeţuluî, spre Transilvania. Are o înălţime de 1255 m. Se află la N. de muntele Clăbucul. sat, comuna Belceşti, pl. Bahluiul, jud. Iaşi. S’a înfiinţat în anul 18 7 9 ;! s’a dat numirea de la o pădure

C o arn ele-C ap rei,

531

vechie, din apropiere. E aşe­ zat pe coasta despre N. a po­ dişului Larga. Populaţia este de 221 capî de familie, sau 1042 locuitorî, carî se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Satul are o şcoală înfiinţată în anul 1883, frecuentată de 7 elevî. Numărul vitelor e de 1585 capete, din carî: 770 vite marî cornute, 92 caî, 614 oî şi 109 rîmătorî. C o a r n e le -C a p r e i, pădure, jud.

Iaşi, com. Belceşti, pl. Bahluiul, lîngă satul cu acelaşî nume. C o a r n e lo r (R îu l-), pîrîiaş, jud.

Bacău, pl. Trotuşul, com. Mă­ năstirea-Caşinul. Izvoreşte din muntele Clăbucul şi se varsă d’a stînga pîrîuluî Caşinul. C o a s t a , sat, judeţul Vîlcea, face

parte din com. rur. PăuşeştiMăglaşi, plaiul Cozia. Axe o populaţie de 6 1 1 locui­ torî (300 bărbaţî şi 3 1 1 femeî). Aci e reşedinţa comuneî; şcoala e frecuentată de 38 băeţî, din 136 copiî în vîrstă de şcoală. Are o biserică, fondată în anul 1829, de familia Ceauşului Şte­ fan. C o a s ta , numire ce să dă extre­

mităţii de N., S. şi E. a cîmpulul Bărăganul, jud. Ialomiţa. Coasta despre N., ce poartă numele de coasta Ialomiţa, în­ cepe a fi pronunţată în partea de V . a judeţuluî, din dreptul satuluî Moldoveni, unde este lipită de apa rîuluî Ialomiţa, dar maî spre E. este maî înaltă şi se depărtează de albia rîuluî, formînd o luncă largă de 4 kil. în care se află înşirate, la poa­ lele coastei, satele: Coşereni, Borăneşti, Speteni, Bărcăneşti,

COASTA

Eliza-Stoeneşti, Condeeşti, Uleşti, Frumuşica, Axintele şi alte sate micî. Maî spre E. de sa­ tul Axintele, coasta atinge rîul Ialomiţa, apoi formează o în­ gustă luncă, în care se află sa­ tele : Crăsani, Copozul, Raşi şi Orezi. De aci, lunca se luiigeşte iarăşi, căci coasta merge spre S., iar albia rîuluî merge spre N. şi, pe luncă, sub poalele coa­ stei, se află satele: Borduşelele, Marsilieni, Albeşti şi alte sate maî mici. Spre E. de Albeşti, din dreptul satuluî Bueşti, coa­ sta iarăşi atinge apa Ialomiţeî, iar de aici se depărtează, mer­ gînd paralel cu cursul rîuluî, şi formează o îngustă luncă pănă la satul Mărculeşti, unde lunca se lărgeşte, căci cursul Ialomiţeî merge spre N. pănă la sa­ tul Bucul. De la Mărculeşti, coa­ sta se depărtează mult de apa rîuluî pănă la satul Vlădeni, unde se uneşte cu coasta de E., formată de Borcea. Coasta Ialomiţeî, în toată lungimea sa, este aproape verticală şi nu se poate trece de cît prin anumite drumuri, numite şughiţe, formate prin săpături sau prin curgeri de apă, de pe cîmpul Bărăgan, pe luncă. înălţimea eî este de 30— 35 m. Coasta de S. începe din drep­ tul satuluî Vărăşti; se întinde spre N.-E., pănă la N. Iacului Gălăţuiul; iar de aci se dirigează spreN.,apoî spre E. pănă la satul Jegălia, formînd o te­ rasă largă de IO kil. în drep­ tul oraşuluî Călăraşi şi care, cu cît se apropie de Jegălia, se îngu­ stează. De la Jegălia, coasta merge spre N.-E., apoî spre N., pănă în dreptul satuluî Gaiţa, unde, depărtîndu-se de Borcea, se uneşte cu coasta Ialomiţeî. Coasta aceasta este formată de Dunăre şi Borcea şi are o înăl­ ţime care variază dela 15— 30

532

COASTA

m. Nu are repeziciunea acelei de N., de cît între satul F e­ teşti şi Stelnica, unde poartă numirea de Briciul. In dreptul oraşuluî Călăraşi, coasta se nu­ meşte Slemna, iar în drCptul satuluî Tonea poartă numirea de Tînda-Mînda. C o a s t a , deal, între comunele Poe­

nari şi Jugurul, pl. Argeşelul, jud. Muscel. C o a s t a , deal,

situat în dreapta gîrleî Ogretinul, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Ogre­ tinul.

bunele. Pe acest munte este o biserică vechiă. C o a s t a - B r a d u lu i, surpătură, co­

muna Dobriceni, plasa Ocolul, jud. Vîlcea.

muna Ghirăeşti, spre V . de-satul Ghirăeşti. C o a s t a , munte,

la V . com. Cîi­ neni, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. A ci se fabrică brînză, la două stîne, numite Stînele-Cîinenilor.

C o a s t a , pădure,

în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Drăgugeşti, proprietatea colonelului Crupenski. Este foioasă (fag, şi stejar). Are o întindere de 120 hect. şi este supusă regimuluî silvic.

C o a s ta , pădure foioasă (fag, şi ste­

jar), în jud. Bacău, pl. Tazlăuld.-j., com. Valea-Rea, proprie­ tatea moştenitorului luî Gr. Ro­ setti (443 hect.) şi al lui V . Condopolu. Are o întindere de 543 hect. şi este supusă regimului silvic.

C o a s t a - D e a lu l u i , pădurice a sta­

tuluî de 2 hect., pendinte de com. Dudeşti, plasa Dîmboviţa, jud. Ilfov. C o a s t a -D o b r e i, deal, la S. com.

deal, jud. Suceava, acoperit de lanurî, pe moşia Heciul-Lespezi.

Tîrzi, pl. Crasna, jud. Fălciu, între dealul Prisaca şi şesul Lohan. A re o suprafaţă de 280 hect.

C o a s t a - B u z e i, deal, în jud. Su­

C o a s t a - F e ţ i i , deal, com. Şerbă­

ceava, com. Bogdăneşti. E aco­ perit de pădure de stejar.

neşti, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. Porneşte de la S. din rîul Otăsăul, înălţîndu-se treptat spre N. şi formînd piscul cu acelaşî nume, din al cărui vîrf se ob­ servă la N.-V. munţiî Buila şi Arnota, unde se află mănăsti­ rea Arnota, pe o poziţiune încîntătoare. Spre S.-V. este mănăstirea Dintr’un-Lemn, cu o mică bise­ ricuţă numită Bolniţa, iar în par­ tea de N.-E. se vede schitul Surpatele.

C o a s t a -C e r n e le lo r , pădure par­

ticulară supusă regimului silvic, în întindere de 125 hect. pe moşia Cernelele, pl. Ocolul-Otăsăul, jud. Vîlcea. C o a sta -C e r n u lu î,/< & /« ;v , în jud.

Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., com. Bucşeşti. Esenţe : fag şi stejar. surpătură, com. Vaideeni, plaiul Horezul, jud. Vîlcea.

C o a s t a - C io a c e lo r ,

V ezî Băjenieî (Coasta-), jud. Olt.

C o a s t a -C io r îc e i.

tarte a dea­ lului Guzari, com. Hurduji.pl. Mijlocul, jud. Fălciu. Şi-a luat numirea de la pîrîul cu acelaşi nume.

C o a s t a - G u z a r i,

C o a s t a -C îin e n ilo r , pisc, pe cul­ C o a s t a - H a r e î , vale, în jud. Su­

ceava, com. Brădăţelul

C o a s ta -B ă r b ă te ş tilo r ,

C o a s t a - C o l a c u l u i, deal, pe mo­

şia Heciul, jud. Suceava, aco­ perit cu lanurî şi imaş.

C o a s t a - B e n g ă i, munte, la N. co­

muneî Novaci, plaiul Novaci, jud. Gorj. E situat între munţii Petrimanul, Bora, Ştefan şi Căr­

Bacău, pl. Bistriţa-d.-s , de pe teritoriul com. Ciumaşi.

loc izolat, com. Berevoeşti-Pămînteni, plaiul Nuc­ şoara, jud. Muscel.

C o a s t a - B r a t ii ,

mea Cîinenilor, jud. Vîlcea. pădtire de stejar, pe moşia Văscani, ju ­ deţul Suceava.

munte, la N. com. Radoşi, plaiul Novaci, jud. Gorj. E situat între munţiî Molitvişul, Groapa-luî-Purcel Florile-Albe şi Tăuzul.

C o a s t a -C r a in ic u lu l,

C o a s t a -C r e t e n ilo r , vale, în jud

deal, în comuna Ocnele-MarI, pl. Oco­ lul, jud. Vîlcea, la E. de dea­ lul Zaria, separat de acesta prin­ tr’un pîrîu.

C o a s t a - B r a ş o v e n ilo r ,

C o a s t a - B u r s u c u l u î, C o a s t a , deal, în jud. Roman, co­

COASTA-IAZULUI-MIC

C o a s ta -Ia z u lu î-M a r e , deal, în jud. Suceava, comuna Bradăţelul.

C o a s t a -C o r b u lu î, mahala, com.

Recea, plaiul Horezul, judeţul Vîlcea.

C o a s ta -Ia z u lu î-M ic , vale, în ju­ deţul Suceava, com. Brădăţelul-

C0ASTA-1VANI

533

C o a s ta -Iv a n i, d ea l , în partea de

S.-V, a com. Urşi, pl. Cernad.-s., jud. Vîlcea. C o a sta î n a lt ă , loc izolat, la N.

de com. Albeşti, plaiul Dîmbo­ viţa, jud. Muscel. C o a s ta -J id o v u lu î, d ea l , acope­

rit cu fînaţ, în jud. Suceava, co­ muna Lespezi, căt. Sireţelul. C o a s ta -L a s c u lu î, deal , în com. rur. Pătulele, pl. Blahniţa, jud, Mehedinţi. E acoperit cu viî. C o a sta -L ite n i, vale, în comuna Brădăţelul, jud. Suceava. C o a s ta -lu î-B o s tă , vale, în jud. Suceava, com. Brădăţelul, din­ tre dealurile Viea şi Coasta-Iazuluî-Mare. C o a sta -lu î-N e cşa n , vale, lîngă satul Probota, judeţul Suceava. C o a s ta -L u n c e î, şes, între satele Moara-luî-Ciorneifl şi Tîngujei, pl. Funduri, jud. Vasluiu. C o a sta -L u n g ă. V ezî deal, jud. Vîlcea.

C o a s ta -L u p e î, sat, face parte din com. Nicoreşti, jud. Tecucifl. E situat pe un deal şi despărţit de satul Piscul-Corbuluî prin o rîpă. Se hotăreşte la N. cu satul Poiana, de care se desparte prin o pădure. Situat în partea de N.-V. a comuneî, la o depărtare de 2 kil. de reşedinţa eî. Are 0 lungime de 3 kil. Populaţiunea satuluî e de I IO capî de familie, safl 614 sufl. Are o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 83 copiî (71 băeţî şi 12 fete); o biserică, cu hra­ mul Sf. Gheorghe, făcută de lo­ cuitorî şi deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Dealurile ce-1 înconjoară sunt acoperite de viî, carî produc un vin negru escelent. C o a sta -M a re , deal, în comuna Mărgineni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. E situat în spre hotarul şoseleî Hoiseşti. Are te­ renuri cultivabile.

COASTA-PLAPCEI

prafaţă de 200 hect. şi o popu­ laţie de 4 familiî, safl 37 sufl. Numărul vitelor e de 80 ca­ pete, din carî: 42 vite marî cor­ nute, s caî, 20 oî şi l i rîmă­ torî. C o a sta -M ă n ă stire i, deal, la N. com. Romani, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. C o a sta -M ie r la , P ie tr a r i şi V lă d u ce n i, p ă d u r i particulare, su­ puse regimuluî silvic, pendinte de com. Păuşeşti-Măglaşi, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. C o a s ta -N o g e î, şiră de dealuri, jud. Bacăfl, pl. Munteluî, comu­ nele Comăneşti şi Văsieşti. C o a s ta -P a n a c ilo r , coastă, jud. Suceava, pe care se află împrăş­ tiat satul cu acelaşî nume.

C o asta-M are, deal, sub care e aşezată com. Scăioşi, plasa T e ­ leajenul, jud. Prahova.

C o a s ta -P â u ş e ş tilo r , pădure par­ ticulară, supusă regimuluî silvic, în întindere de 150 hect., pe moşia Păuşeşti, com. Păuşeşti, plasa Ocolul - Otăzăul, judeţul Vîlcea.

C o a sta -M a re , deal, în jud. Su­ ceava, com. Lespezi. E acoperit de fîneţe.

C o a s ta -P e r ilo r , deal, acoperit de pădure de fag, lîngă satul Bîdiliţa, jud. Suceava.

C o a sta -M a re , deal, com. Titi­ reciul, pl. Ocolul, jud. Vîlcea, în depărtare de 2 kil. spre N.E. de vatra satuluî.

C o a s ta -P ie tro a s ă , munte, la N . com. Cărpinişul, plaiul Novaci, jud. Gorj.

Pietrari,

C o a s ta -L u n g ă , aeal, porneşte de la S. com. Şerbăneşti, pl. Mij­ locul, jud. Vîlcea, se înalţă treptat-treptat spre N., servind de limită între cătunele Cernelele şi Şerbăneşti şi se termină for­ mînd Piscul-Floareî, din al că­ rui vîrf se vede stabilimentul balnear de la băile Govora, si­ tuat la valea Hinţeî. C oasta - L u n g ă - D e a lu l-M a r e , trupuri de p ă d u re ale statuluî, în jud. Vîlcea, com. Pojogi, pl. Cerna-d.-s., în întindere de 75 hectare, formînd, împreună cu trupul Corbul, pădurea Foleştid.-s.

C o a sta -M a re , deal, lîngă com. Păuşeşti-Măglaşi, pl. Cozia, jud. Vîlcea. Coasta-M ăg u reî, sat, com. Băi­ ceni, plasa Bahluiul, jud. Iaşi. 1 s’a dat numirea după movila numită Măgura, ce se află în partea despre E. a satuluî. Acest sat e înfiinţat de la 1879 cu noî împroprietăriţî. A re o su­

C o a s ta -P is c u lu î, pisc, în partea de E. a com. Trestioara, plasa Vărbilăul, jud. Prahova. C o a s ta -P iv e lo r , jud. Vîlcea).

pisc.

(V. Tîrsa,

C o a s ta -P la p c e î, deal, la N. de com. Mogoşesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, cu direcţia de la N. la S. Este împădurit, proprie­ tate a statuluî, în exploatare-

COASTAwPLO PILOR

534

Pe acest deal se cultivă cereale şi sunt cîte va petece de vie.

COBIA

Coasta-Văcaruluî, deal,

judeţul Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul comuneî Drăgugeşti.

Coaşta-Plopilor,

deal, acoperit de huceagurî şi fînaţ, în com. Bogdăneşti, jud. Suceava.

Coasta-Viei,

deal, se întinde la Sudul comuneî Codăeşti, plasa Mijlocul, jud. Vasluiu.

Coasta-Popeî,

deal, situat în căt. Valea-Mereni, com. Mereni, pl. Vedea-d.-s., jud, Olt, cu di­ recţiunea de la S. la N. In vîr­ ful acestuî deal se cultivă ce­ reale pe o mică suprafaţă.

Coasta-Roşie,

vale, în jud. Su­ ceava, com. Brădăţelul.

Coasta-Sărăţeî,

în com. Hurduji, plasa Mijlocul, judeţul Fălciu, numit ast-fel de la pîrîul Sărata. ' deal,

Coasta-Seacă,

deal, care des­ parte cătunul Urşani, de maha­ laua Tănăseşti, com. Rîmeşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea.

Coasta-Viilor, deal.

(Vezî Raclariul, deal din com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iaşi).

munte,

în com.

deal, pe teritoriul comuneî Mărunţei, pl. Siul-d.-s., judeţul Olt, altă-dată acoperit cu viî, care dau un vin bun; azî e acoperit cu locurî de ară­ tură şi izlaz de păşunat.

Coasta-VJaiculuî.

Vezî Flămîn­ da, movilă, jud. Muscel.

Coastă (De-sub-), Ocolul, Dolj.

com.

fin tîn ă ,

deal,

de muntele Furul, jud.

Coastele - Roşului, deal, pe moşia Ruginoasa, jud. Suceava, nu departe de satul Stolniceni-Costandache, din comuna Lespezi. A ci se văd treî şan­ ţuri foarte marî trase paralel (una ceva maî depărtat de celel’alte două), despre care legen­ da spune că au servit ca for­ turi într’o bătălie.

pl.

ce ţine Putna.

satuluî Şarul, jud. Suceava, îm­ brăcat în pădure de brad.

Coasta - Şipotuluî - luî-Anton, vale, în comuna Brădăţelul, jud. Suceava.

Coasta-Tazlăuluî,

în co­ muna Tazlăul, pl. Bistriţa, jud. Neamţu. munte,

loc

izolat,

între muntele Oticul şi Berevoescu, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

Coastelor (Dealul-),

deal, cu direcţia de la N.-E. la S.-V. com. Star-Chiojdul, pl. Telea­ jenul, jud. Prahova. Cade în par­ tea de E. a comuneî.

Coazima, Coasta-Şaruluî, munte, d’asupra

în jud. Tul­ cea, pl. Istruluî, pe teritoriul com. rur. Casap-Chioi, situată în partea estică a plăşeî şi sudică a comuneî. Este naturală, are 12 m. înălţime, şi este acoperită cu verdeaţă. m ovilă,

în pl. Isaccea, pe teritoriul comuneî Somova. Se desface din dealul Certelul; se întinde spre E., avînd o di­ recţiune generală de la S.-V. la N.-E., brăzdînd partea nor­ dică a plăşeî şi cea estică a comuneî. A re Iio m. înălţime. E punct trigonometric de obser­ vaţie de rangul al -3-lea, do­ minînd asupra satuluî Cîşla, a ­ supra Văei-luî-Moş-Grigoraş, şi deal,

Cobălaşul-de-Jos,

jud. Putna, pe teritoriul satelor: Valea-Săreî, Podurile şi Prisaca. munte,

Cobălaşul-de-Jos, pădure, situa­ tă pe teritoriul comuneî Herăstrăul, pl. Vrancea, jud. Putna, în întindere de 1700 hect.; e proprietatea locuitorilor din co­ muna Podurile.

Mischi, judeţul

Mălini, jud. Suceava.

Coasta - Şanţurilor,

Coba-Iuc,

Coasta-Viilor,

Coastei (Dealul-), Coasta-Suhăî,

asupra şoseleî naţionale TulceaIsaccea-Măcin. Este acoperit în cea maî mare parte cu păşuni şi fîneţe.

Cobălaşul-de-Sus,

munte,

Cobălaşul-de-Sus,

pădure,

jud. Putna, pe teritoriul satelor; Valea-Săreî, Podurile şi Prisaca.

si­ tuată pe teritoriul comuneî Valea-Săreî, pl. Vrancea, judeţul Putna, în întindere de 1400 hect. Proprietate a 134 locui­ torî din indiviziune din comuna Prisaca.

Cobia,

situată în partea de S.-V. a judeţuluî Dîmboviţa. Această plasă şî-a luat numele de la valea Cobia şi de la co­ muna şi mănăstirea ce poartă tot acest nume. Plasa Cobia se învecineşte la N. cu plăşile unite Dealul-Dîmboviţa, avînd în partea de N.E. ca hotar natural pîrîul Şuţa; la V . şi S.-V. cu jud. Argeş, neavînd hotare naturale; la S. şi la S.-E. cu jud. Vlaşca; şi la E. cu pl. Bolintinul. In partea de N., plasa Cobia este acoperită de dealuri şi văî, p la să ,

COBIA

pline cu pădurî şi udată de o mulţime de pîraie; iar în partea de S. are cîmpiî întinse, aco­ perite cu semănături şi izlazuri de vite. Clima este călduroasă şi să­ nătoasă, pămîntul productiv, locuitoriî au ca ocupaţiune prin­ cipală agricultura. Munţî nu sunt în această plasă; dea­ luri sun t: Băseşti, Simanul, Bu­ toiul şi Piscul, în raionul comu­ neî Valea-Mare; Mitul şi Unchiaşul-Mihaiu, în cuprinsul co­ muneî Băduleşti; Chilianul, din raionul comuneî Gura-Foiî, Fra­ sinul, Blidari, Cloşcari şi Burduşani, în cuprinsul comuneî Cobia; Şuţa, în comuna ŞuţaSeaca şi altele maî puţin însem­ nate. Printre aceste dealuri sunt o mulţime de văî şi vâlcele. Plasa Cobia este udată de o mulţime de pîraie, rîurî şi rîuleţe: Argeşul, ce trece pe lîngă comunele: Pătroaia, Ioneşti, Gre­ ci şi curge spre S.-E.; esle pe dînsul un pod stătători f&cut de judeţ la comuna Ioneşti. Neajlovul, care trece pe lingă com. Morteni, Puntea-de-Grecî, Broşteni şi Petreşti şi intră în jud. Vlaşca; Potopul, Răstoaca care se uneşte cu Potopul şi alte rîuleţe maî puţin însemnate, precum: Pîrîul Cobia, cu aflu­ enţii săî Pietroasa şi Cumboaia; vâlceaua Foaia, cate se varsă în Potopul; pîrîul Şuţa, în par­ tea de N.-E., care se varsă în Răstoaca; pîrîiaşul Tinoasa, lîn­ gă com. Mogoşani; apele Nejlovelul, Voia, Broasca şi Ţeplea, prin raionul comuneî Pă­ troaia. Plasa Cobia produce tot felul de cereale, precum: grîu, po­ rumb, orz, ovăz, etc. Animalele sunt numeroase. A re păduri mul­ te! precum: pădurea Băseşti, com. Valea-Mare, de 50000 arii;

635

Broasca de 2500 ariî; OdaiaTurculuî, comuna Mătăsarul, de 18000 ariî, Golgota, în apro­ piere de com. Dragodana de 27000 ariî; Morteni-d.-j., de 70000 ariî; Pătroaia, de 20000 ariî; Şuţa-Seaca, de 171050 ariî; Ulieşti, de 63900 ariî şi altele maî puţin întinse. Ca industrie, plasa Cobia are în com. Gura-Foiî o mare fa­ brică de sfori şi fringhiî, înfi­ inţată de inginerul şi proprie­ tarul Constantin Chiru; apoi maî sunt: o moară de aburi şi una de apă în com. Băduleşti; o moară de aburi în Broşteni; o moară de apă în Cuparul; o moară de apă şi una de aburî în Găeşti, avînd o fabrică de făină; o moară de apă şi una de aburî în Mătăsarul; o moară de apă în Mogoşani; o moară şi o piuă de aburî în Morteni; o moară de apă în Perşi nari; patru morî de apă în Petreşti; o moară de apă în Valea-Mare. Tîrgurî anuale maî principale sun t: tîrgul de la Pătroaia, la 29 Iunie şi cel dela Găeşti la 8 Septembrie. Această plasă este străbătută de maî multe căî: calea-ferată Bucureşti-Piteşti-Vîrciorova, ce vine despre E. de la Titu şi in­ tră în plasa Cobia pe la căt. Costeşti - din - Deal, trece prin gara şi oraşul Găeşti şi intră în jud. Muscel, ducîndu-se la gara Leordeni; calea naţională sau şoseaila Bucureşti-Piteşti, ce merge despre E. spre V . prin com. Cojocarul, Găeşti şi Bă­ duleşti, pe lîngă com. ValeaMare şi intră în pl. Dîmboviţa, trece prin comuna Glîmbocata, după care intră în jud. Muscel, trecînd prin comunele Ciulniţa, Leordeni, etc. şi merge la Pi­ teşti; şoseaua judeţeană Tîrgovişte-Găeşti - Vlaşca, care vine despre N.-N.-E., intră în plasa

COBIA

Cobia şi trece prin com. ŞuţaSeacă, Piciorul-de-Munte, Dra­ godana şi la Găeşti se încruci­ şează cu şoseaua naţională şi calea - ferată, merge spre S., trecînd Argeşul pe un mare pod la com. Ioneşti şi înain­ tează prin com. Greci, Ulieşti, Petreşti şi apoî intră în judeţul Vlaşca. Afară de acestea maî sunt şi alte şosele vecino-comunale şi drumuri neşoseluite ce unesc comunele unele cu altele. Plasa Cobia se compune din com. urbană Găeşti şi din 23 comune rurale, care sunt: Bă­ duleşti, Broşteni, Cobia, Cojo­ carul, Crîngurile, Cuparul, Dra­ godana, Gura-Foiî, Gura-Şuţiî, Greci, Ioneşti, Mătăsarul, Mogo­ şani, Morteni, Pătroaia, Perşinari, Petreşti, Piciorul-de-Munte, Puntea-de-Grecî, Sperieţeni, Şuţa-Seacă, Ulieşti şi Valea-Mare. Peste tot, împreună cu Găeşti, pl. Cobia are opop.de 31336loc. Ca centre maî populate sunt: comuna Cobia, cu 3256 locuitori, Găeşti, cu 2470 locuitorî, GuraŞuţiî, cu 2450 locuitorî, Pătroaia, cu 2114 locuitorî, Ulieşti, cu 1979 locuitorî. Sunt două mănăstiri: mănă­ stire Cobia şi Pătroaia, precum şi 58 bisericî prin diferite sate şi comune. In Găeşti este o şcoală primară urbană de băeţî, cu 3 institutori şi una de fete, cu 2 institutoare; iar prin plasă sunt 17 şcolî rurale şi anume două plătite de judeţ şi 15 de stat. Şcoalele, aî căror învăţători sunt salariaţi de judeţ, sunt în comunele Gura-Suţiî şi ValeaMare, iar şcoalele aî căror în­ văţători sunt plătiţi de stat, sunt în comunele: Băduleşti, Cobia, Crîngurile, Gura-Foiî, Greci, Mătăsarul, Mogoşani, Morteni, Pătroaia, Perşinari, Pe­ treşti, Piciorul-de-Munte, Sperie­ ţeni, Şuţa-Seacă şi Mileşti.

5â6

c6 B iA

Cobia, com. rur., plasa Cobia, jud. Dîmboviţa. Această comună e situată pe dealurile: Frasinul, Blidari, Cloşari şi Burdujani, şi pe văile: Căpşuna, Gura-Porculuî şi Valea-Cobieî. Este udată în partea de N. de pîrîul Pie­ troasa, spre V . de pîrîul B îmboaia, iar prin centru de valea Cobia. Peste aceste rîuri sunt în com. trei podeţe. Comuna Cobia se află spre S.-V. de Tîrgovişte, aproape de şoseauajudeţeanăTîrgovişteGăeşti jud. Vlaşca şi se compune din două-spre-zece cătune: Frasinul-din-Deal,Frasinul-din-Vale, Blidari, Căpşuna, Gura-Porcului, Călugăreni, Bumboâia, Crăciu­ neşti, Gherghiţeşti, Mănăstioara, Făgetul şi Arsurele, cu o popu­ laţie peste tot de 3256 locui­ tori. A re pe teritoriul eî multă pădure şl livezî bogate în pruni. In toată comuna sunt şapte biserici întreţinute de enoriaşi şl o mănăstire, numită mănăsti­ rea Cobia, fondată de Şerban Cantacuzino şi întreţinută azî de Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti. Se învecineşte spre E. cu co- muna Piciorul-de-Munte, de carî se desparte prin pădurî şi dea­ luri cu văî; spre V . cu com. Butoiul şi com. Valea-Caselor, despărţindu-se iarăşi prin dea­ luri, văî şi pădurî; spre N. cu com. Lucieni, despărţindu-se tot prin dealuri, văî şi pădurî şi unindu-se prin şoseaua vecinocomunală; iar spre S. cu Găeşti, despărţindu-se prin pîrîul Po­ topul şi unindu-se tot prin şosea vecino-comunală. In Cobia este o şcoală mixtă întreţinută de stat, frecuentată de 66 elevi şi eleve, avînd un învăţător, salariat de stat. In toată comuna sunt preste 208 copil de ambele sexe cu etatea de şcoală. Localul de

şcoală este cu primăria la un loc, clădit în 1885. Comuna are 3974 lei venit anual.

Cobia,

mănăstire, în comuna c-i acelaşî nume, judeţul Dîmboviţa.

Cobia, pîrîu şi vale, în cuprinsul comunei cu acelaşî nume, jud. Dîmboviţa. A cest pîrîu primeşte în sine alte pîrîiaşe maî micî şi merge de se varsă în pîrîul Potopul, aproape de Găeşti.

COCA

împroprietăriţi afl 246 hect. 14 ariî pămînt; proprietarul are 594 hect. 36 ariî cîmp, şi 630 hect. 17 ar. pădure tînără cu diferite esenţe, între care predomină fagul şi stejarul. Pîrîul ce trece pe moşie, este Lozneanul. Drumuri principale sunt: ca­ lea judeţeană Dorohoiu-Leorda, şi acel diu sat spre £)orohoiu. Hotarele, cu: Toloaca, ora­ şul Dorohoiii, Strahova, Bosia, Horlăceni şi Hăpăi.

Cobiceni,

sat, în partea de S.-E. a comuneî Todireni, plasa Jijia, judeţul Botoşani. E aşezat sub coastă de deal, pe ţărmul drept al Jijieî. Moşia se compune din 2 părţi: Cobiceni-luî-Panaite-Neculau, de 1000 hect. şi Cobiceni-Fraţiî-Guşerescu, de 258 hect., pe lîngă carî se maî adaugă şi părţile locuitorilor de 214 hect. A re o populaţie de 60 familiî, sau 280 suflete, carî lo­ cuesc în 45 case. A re o bi­ serică, deservită de personalul bisericeî din Hlipiceni. Sunt 45 de contribuabili. Vite sunt: 214 boî şi vacî, 6 caî, 116 oî, 25 mascuri. Stupî cu albine sunt 10. Sunt 2 cîrciumî.

Cobîlel (Dealul-), deal,

în partea de E. a com. Vutcani, pl. Mij­ locul, jud. Fălciu, cu direcţia N.-S.

Cobolcic,

lac, în plasa IalomiţaBalta, j id. Ialomiţa, insula Balta, spre E. de satul Stelnica.

Cobolul,

numire ce se maî dă lacului Căbăul, jud. Ialomiţa.

Cobreşti.

Vezi, Zătreni, comuna rurală, jud. Vîlcea.

Cobuzul,

afluent al Bistriţei, în comuna Borca, judeţul Suceava.

Coca,

vechie numire a comunei Niculeşti, jud. Buzău.

Cobîla,

sat, pe moşia cu acelaşî nume, comuna Şendriceni, plasa Coşula, jud. Dorohoiu. A re 124 familiî, sau 496 suflete. Aşeză­ rile sătenilor sunt bune, cu li­ vezî; iar a proprietăţeî moşiei casă de lemn, cu heiurile nece­ sare, grădină şi 14 pogoane vie. Proprietatea moşieî este a d-luî C. Plagino. Biserica este mică, făcută din vechime de Gh. Cuciuc; are hramul Sf. Gheorghe, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 pălămar. Calitatea pămîntuluî este parte bună, parte maî slabă. Săteniî

Coca,

vechie numire a comunei Şarînga, jud. Buzău.

Coca,

numire, dată maî multor locali ăţî coprinse între munţiî Bodineşti, Sărăţelul - Bercii şi rîul Slănic, precum şi în jurul munteluî Istriţa, judeţul Buzău. Acestea par a fi teritoriul Caucaland, ocupat de puternicul trib al Goţilor, Cauci.

Coca,

moşie, în com. Şarînga, jud. Buzău. A re 300 hect. viî şi arătură.

COCA

537

Coca, munte, în Jud. Buzăfl, com. Niculeşti, pe hotarul despre com. Grabicina, avînd înălţimea de 67 * metri şi acoperit de pădure.

Coca, pădure, în judeţul Buzăfl, comuna Vintilă-Vodă, cătunul Bodineşli, face un corp cu sfoara Fundurile, de 12 hect. Proprie­ tatea bisericeî din Bodineşti.

Coca, pîrîil,

izvoreşte de la N. comuneî Armăşeşti, plasa Cernad.-s., judeţul Vîlcea. Are o direc­ ţie de la N.-E. spre S.-V. şi se varsă în rîul Cernişoara.

Coca - Antemirească (CocaPlină), cătun, al com. Niculeşti, jud. B izău. A re 340 locuitorî şi 77 case.

Coca-Mereiască,

sfoară de mo­ şie, în com. Niculeşti, cătunul Po­ dul Muncii, jud. Buzăfl, proprie­ tate a statuluî, pendinte de mănăstirea Poiana-Măruluî. Are o întindere de 23 hect.

Coca-Mereiască,

moşie, în jud. Buzăfl, com. Niculeşti, căt. Podul-Munciî. A re 490 hect., din care 25 pădure, restul arături, fineţe, izlaze şi livezî. Se des­ parte în patru sfori: Coca-Vlahuţi, cu 230 hect.; Coca-Furtunescu, cu 144; Coca-Vişanul, cu 82 şi Coca-Frunză-Verde, cu 34.

Coca-Niculeşti (Coca-Seacă), cătun de reşedinţă, al com. Ni­ culeşti, jud. Buzău. Are 270 lo­ cuitorî şi 69 case. A re sub-divizia Berhoiul. moşie, în jud. Buzăfl, com. Niculeşti, căt. Pe­ trăcheşti. Are 320 hect., din catî 64 pădure, restul arături, izlaz şi livezi.

C o c a -N ic u le ş ti,

zăfl, com. Niculeşti. începe din poalele munteluî Umbrărelul, de la Fundul-Cociî şi se scurge în Coca-Seacă.

Coca-Scheiî, moşie,

în jud. Bu­ zăfl, com. Niculeşti, fostă pro­ prietate a statuluî, acum par­ ticulară, formată din 2 sfori: Coca şi Scheiul. Are 550 hect., din carî 60 pădurea Poteca şi Gurguiul, restul arături, izlaz, fîneaţă şi livezi.

Coca-Seacă,

izvor, în jud. Bu­ zăfl, com Niculeşti. începe de la poalele Dealuluî-Capriî, de la Fundul-Cociî, se uneşte cu Co­ ca-Plină şi merge să se verse în rîul Slănicul, puţin maî jos de căt. Podul-Munciî.

Cocani,

sat, pl. Znagovul, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Crevedia. Este situat spre N.V . de Crevedia-d.-j., pe malul stîng al văeî Deşloaica, care izvoreşte din jud. Dîmboviţa şi trece prin pădurea cu acelaşî nume. P q marginea de E. a sta­ tuluî trece şoseaua jud ţeană Bucureşti-Tîrgovişte. A re o biserică, cu hramul A ­ dormirea, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; un pod stătător; o cîrciumă. Populaţia luî e de 264 locui­ tori. Suprafaţa totală a satuluî e de 699 hect., din carî, pro­ prietarii, Doamna Eufr. Bărbătescu, A . Vasilescu, C. Berlescu şi N. I. Popescu, afl 565 hect., iar locuitoriî T34 hect. Proprie­ tarii cultivă 325 hect., avînd 235 hect. pădure şi 5 izlaz. Locui­ toriî rezervă pentru izlaz 8 hec­ tare. Numărul vitelor marî e de 146 şi al celor micî de 176.

Cocargea, C o c a - P lin ă ,

izvor, în jud. Bu­

Afnrele Dlcfinnnt Ceogi ajic. VoL II»

com. rur., în judeţul Ialomiţa, plasa Borcea, situată

COCARGEA

între comunele Petroiul şi Du­ deşti, din pl. Ialomiţa-Balta. Teritoriul comuneî are o Su­ prafaţă de 16000 hect. şi se în­ tinde din Dunăre spre N., coprinzînd parte din insula Balta, loc în cîmpia Bărăganul, avînd jumătate pămînt băltos şi ju ­ mătate pămînt de cultură. Are două moşiî: Cocargea şi BuligaTîmbureşti. Sunt împroprietăriţi 322 lo­ cuitorî ; neîmproprîetăriţî se maî află 327 locuitori. Se compune din satele: Co­ cargea şî Buliga şi din cătu­ nele (tîrlele): Nefelea şi Renciul, avînd reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale în Cocargea. Populaţiunea comuneî este de 2513 locuitorî, cu 655- capî de familie şi 1860 membri de familie, safl 1292 bărbaţî şi 1223 femeî. Sunt: 2480 Romînî, ‘ 6 Grecî, 2 Bulgari şi 27 Unguri; 2508 creştini ortodoxî şi 7 ca­ tolici; 688 agricultori, 4 mese­ riaşi, 2 industriaşi, 37 comer­ cianţi, 7 avînd profesiuni libere, 25 muncitori şi 77 servitori. Cu ştiinţă de carte sunt 338 per­ soane, fără 2157. V ite: 756 caî, 2851 boî, 4459 oî, 507 capre, 204 bivoli, 8 asinî şi 546 porcî. Venitul comuneî în 1887— 1888 era de 755° lei Şi cheltue Iile de 8072 leî. Sunt două şcolî, una de băeţî, cu 80 elevî şi condusă de un învăţător, retribuit de stat şi comună şi una de fete, cu 31 eleve şi condusă de o învăţă toare, retribuită de comună. L o ­ calul şcoaleî este de zid, cons­ truit de comună. Bisericî sunt treî, din carî două în bună stare; sunt deser­ vite de treî preoţi şi patru das­ călî ; comuna cheltueşte anual pentru cult suma de 828 Iei.

68

538

COCARGEA

Pe partea de N. a teritoriului comunei trece calea-ferată Bu­ cur eşti-Feteşti, avînd pe terito­ riul com. staţia Elena.

Cocargea, com.

rur., din judeţul Constanţa, pl. Medjidia, situată în partea centrală a judeţuluî, la 42 kil. spre V . de oraşul Con­ stanţa, capitala districtului, şi în cea meridională a plăşeî, la 28 kil. spre S .- V . de orăşelul Medjidia, reşedinţa eî, pe valea Cocargea. Se mărgineşte la N. şi E. cu com. Mamut - Cuius ; la S. cu com. Chioseler; iar la V . şi N.V . cu com. Enige. Solul e puţin accidentat de următoarele principale dealuri: Dealul - Piribei (140 metri), la N. - V.; Idris - Cuius (148 m.), la N .; Merea - Bair şi CaraIuiuc (147 m.), la N.-V.; SarîIuc-Bair (138 m.), la S.; OrtaBurum-Bair (132 m.), la S.-E.; Susustarîfi-Bair şi Ciughinea-Orman-Bair la S.-V.; Dichilitas-Bavi-Sîrtî (142 m.), la V.; Diordingi-Orman (144111.), la N.; BuiucMezarlîc - Bair, prin centru; a­ ceste dealuri sunt acoperite cu fineţe, semănături şi puţine pă­ durî, mal cu osebire pe cel din urmă. Movilele sunt artificiale; sunt 12, din carî maî însem­ nate sunt: Soriţa (147 m.), la N.-E.; Spapînar (145 m.), la N.; Cocargea (142 m.), prin interior, lîngă satul Cocargea; ele au servit ca puncte de orientare. Sunt mal multe văî: Diordingl-Orman la N., cu adiacen­ tele sale pe stîn ga: valea CustCulac la E., Cocargea sau SaiCeair prin mijloc şi CinghineaOrman-Ceair, unită cu CeatîrîcCeair pe la V . şi S.-V. Cătunele carî formează co­ muna sunt două: Cocargea, re­ şedinţa, în partea centrală, pe valea Cocargea sau Sai-Ceair;

Alibel-Ceair, în partea meridio­ nală a comuneî, la 5 kil. spre S.-E. de reşedinţă, pe pantele dealuluî Sarî-Iuc-Bair. Populaţiunea e de 83 familiî, cu 397 suflete, în maioritate Romînî, din carî bărbaţî 218, femeî 179. Ştifl carte 68 per­ soane, nu ştifl carte 329. Contribuabilî sunt 88; cetă­ ţeni romînî 379, supuşi străini, 17; ortodoxî 363, mahomedani 34; agricultori 82, comercianţi 2, industriaşi I, cu alte profe­ sii 3. Budgetul comuneî e de 2405 leî la veniturî şi de 2228 leî la cheltuelî. Căî de comunicaţie sunt nu­ maî nişte drumuri comunale ce unesc satele între ele şi cu cele învecinate, ca Molciova, Enige, Chioseler, Cârabacî, Caciamac, Idris-Cuius, etc. Pe teritoriul comuneî, pe va­ lea Diordingi-Orman, la 3 kil. spre N. - E. de cătunul Cocar­ gea, se văd ruinele satuluî Spa­ pînar, distrus de incendiu în ul­ timul războiu, (1877), iar locui­ toriî s’au refugiat în Cocargea.

COCENEŞTT

Cocargea, 'sat,

în plasa Borcea, jud. Ialomiţa, pendinte de co­ muna cu acelaşî nume. Este si­ tuat pe coasta Bărăganului şi ţărmul stîng al Borciî. Tîmbureşti este vechea nu­ mire a acestuî sat. A icî este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. Populaţiunea este de 571 fa­ miliî Romînî, 8 familiî Ţiganî şi 5 familiî Grecî, safl 194? su­ flete, din carî 604 bărbaţî, 584 femeî şi 754 copiî. Sunt două şcolî, una de băeţî, cu un învăţător, şi una de fete, cu o învăţătoare. Bisericî sunt două, la carî de­ servesc doî preoţi şi treî das­ călî. V ite: 631 caî, 2485 boi, 4217 oî, 204 bivoli, 8 asini şi 546 porcî.

Cocargeanul,

braţ (privai), în jud. Ialomiţa, plasa IalomiţaBalta, insula Balta, comuna Ce­ gani.

Cocărcilul, pîrîil,

ce udă comuna Nistoreşti, plasa Vrancea, jud. Putna şi se varsă în Zăbala.

Cocargea,

sat, în jud. Constanţa, plasa Medjidia, cătunul de re­ şedinţă al com. Cocargea. E si­ tuat în partea centrală a eî, în valea Cocargea, sau Sai-ceair, între dealurile Buiuc - MezarloiCeair, la N.-E. şi E.; Dikili-TaşBair-Sîrtî la N.-V. şi V .; Su­ sustarîfi-Bair la S. întinderea luî e de 312 hect., din carî 18 hect. ocupate de va­ tra satuluî cu grădinile locuito­ rilor, restul împărţit între stat şi locuitori. Populaţiunea e de 45 familiî, cu 189 suflete în ma­ ioritate Romînî. Căî de comunicaţie sunt o mulţime, ducînd spre satele ve­ cine: ca Enige, Indirs-Cuius, Alibei-Ceair.

Cocăziş (Pirîul-lul - Niţă-), pî­ rîil, afluent al Sabasei, jud. Suceava.

Cocăzişul,

pîrîu, mic afluent al pîrîuluî Borca, jud. Suceava.

Cocăzişul, munte, în com. Mălini, jud. Suceava.

Coceiul,

tîrlă, jud. Brăila, la N. movilei Coceiul, de pe dreapta şoseleî-Brăila Călăraşi şi aproa­ pe la 300 m. de şosea.

Coceiul,

movilă, jud. Brăila, în dreptul tîrlei Coceiul.

C o c e n e şti, sat, face parte din co-

COCENEŞTI

muna rurală Măţăul, plaiul Dîm­ boviţa, jud. Muscel. C o cen eşti, (Vezî Bragadirul, jud.

Ilfov). C o cen o su l, lac, în jud. Ialomiţa,

plasa Borcea, com. Văcăreşti. C oceştilor (P îrîu l-), pîrîil, în cătunul Slobozia, com. BădeniUngureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. Cochezile, braţ (privai), în jud. Ialomiţa, plasa Borcea, insula Balta. Se întinde pe teritoriul co­ munelor Dichiseni şi Şocariciul. Cochineşti, sat şi cont. rur., pe apa Cotmeana, jud. Argeş, pl. Cotmeana., la 18 kil. de com. rur. Costeşti, reşedinţa subprefectu­ reî, şi la 41 kil. de Piteşti. Nu­ mai are nici un alt cătun alipit şi numără 120 fam., cu 380 su­ flete. In cătun sunt 2 biserici, una cu hramul Adormirea şi alta cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservite de doî preoţi şi doi cîntăreţî. Numărul vitelor era în anul 1887 de 440 vite mari (398 boi şi vacî, 42 caî) şi de 1330 vite mărunte (1180 oi şi 150 rîmătorî). Cochira, privai, jud. Brăila, în­ tre canalul Vîlciul şi DunăreaVechie, în com. Stăncuţa. Pleacă din privalul Ruptura-Căndoiului şi se uneşte cu privalul Ozinca-Vechie, din com. Vizirul. braţ (privai), în jud. Ia­ lomiţa, pl. Borcea, com. Vărăşti.

C o ch ira,

com. rur., în jud. Buzău, plasa Cîmpuluî, în par­ tea de S -V. a locului Cochir­ leanca, de pe hotarul jud. Rîm­ nicul, la o distanţă de Buzău de 22 kil. 340 m. Limitele sale sun t;

C o c h ir le a n c a ,

639

la N. şi E. hotarul jud. Rîm­ nic, începînd din moşia Zoiţa pănă în lacul Costeiul; la S. ho­ tarul merge pe Drumul-Fierului, pănă în drumul Bogdanului; la V . merge pe drumul Bogdanu­ lui pănă în hotarul moşiei Zoiţa. Suprafaţa sa este de 7378 hect., din care: 6244 arabile, 12 pă­ duri, 492 fîneaţă, 462 izlaz şi 168 sterp. Proprietăţi mai însem­ nate sunt: Aria (a şcoaleî Gal­ benul), Cochirleanca (statul), Mo­ vila saQ Cochirleanca (Spitalul Gîrlaşi), Găgianul, Siliştea, Bo­ bocul şi Părul-Siliştea. (particu­ lare). Terenul este un şes în­ tins (ondulat puţin în dreptul căt. Pîrliţi) şi fertil, unde se cultivă porumb, orz, grîQ şi a­ desea rapiţa. Are o moară de aburi. Căi de comunicaţie are linie ferată Buzăfl-Rîmnicul, şo­ seaua comunală Scurteşti- Co­ chirleanca şi drumurile naturale: al-Fierului şi al-Bogdanului. V ite: 815 boî, 374 vaci, 183 viţei, 2 bivoli, 3 bivoliţe, 218 caî, 88 epe, 22 mînji, 2100 oi, 6 capre şi 405 porcî. Comuna e formată din că­ tunele Aria, Bobocul, Cochir­ leanca, Movila şi Roşiori cu sub-diviziile lo r; Gîngeanul, Pă­ rul şi Pîrliţi. Populaţia sa e de 1360 loc., din cari: 287 băr­ baţi însuraţi, 64 neînsuraţî, 17 văduvi, 346 băeţî; iar 287 fe­ meî măritate, 29 văduve, 330 fete. Case sunt 284. Sunt 217 contrib., din care 6 comercianţi romînî. Budgetul com. e de 3878 leî, 73 bani. Comuna are o şcoală în căt. Cochirleanca, populată de 35 elevi şi 10 eleve. Carte ştiu 36 loc. Biserici sunt 2, deservite de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 2 pa­ racliseri. Catedrala e cea cu hramul Sf. Mihail şi Gavril. Cîrciumi Sunt 5-

COCH1RLEANCA

Comuna şi-a luat naştere după 1830. Cel d’întîiQ locuitor sta­ bilit aci a fost Ioan Găgianu, în jurul căruia mai adunîndu-se şi alţii, au dat naştere satului Găgeni, care, în 1840, era for­ mat. Cătunaşul Părul nu era de cît o mică circiumă, avînd în faţă un păr, unde se opreau călătorii şi pe care o vijelie l’a dărîmat în 1883. In jurul circiumei s’au făcut apoi şi alte case. Cătunul Bobocul a fost început de Radu Bobocu, care, găsind în mijlocul moşiei silişte de vechiu sat; s’a oprit aci în 1848, atrăgînd în juru-i şi pe alţi locuitori şi aşa au dat naştere căt. Bobocul - Siliştea. Cele-l-alte cătune sunt din ulti­ mele decenii, iar Roşiori for­ mat din însurăţei, în 1884.

Cochirleanca, cătun de reşedinţă, al com. Cochirleanca, jud. Bu­ zău, cu 600 loc. şi 120 case. A re sub-diviziile Găgianu şi Pîr­ liţi.

Cochirleanca, moşie, în

com. Co­ chirleanca, jud. BuzăQ, fostă pro­ prietate a statului, pendinte de Episcopie. A re 670 hect., toate arabile, afară de 21 ocupate de viroaga Slatina, ce curge pe hotarul acestei moşiî despre Rîm­ nic. Acum, parte s’a dat însu­ răţeilor (230 hect.), iar parte (440) a devenit proprietate par­ ticulară.

Cochirleanca, numire,

ce se mai dă moşiei Movila, a spitalului Gîrlaşi, jud. BuzăQ.

Cochirleanca,

pîrîil. Izvoreşte de pe teritoriul comunei Pîrliţi, jud. BuzăQ; intră în jud. Rîm. nicul-Sărat, pl. Rîmnicul-d.-j. pe la movila Cochirleanca; se var­ să în pîrîul Valea-Boului, lîngă com. Slobozia-Galbenul, judeţul R.-Sărat,

CO C H IR LE N I

Cochirleni,

com. rur., din jud. Constanţa, pl. Medjidia. E si­ tuată în partea de V . a jude­ ţului, la 65 kil. spre V . de o­ raşul Constanţa, capitala dis­ trictului, şi în partea de S.-V. a plăşeî, la 23 kil. spre S.-V. de orăşelul Medjidia, reşedinţa plă­ şeî, d’asupra Dunării, lîngă la­ cul Cochirleni. Se mărgineşte la N. cu com. urbană Cernavodă; la E. cu comuna E n ig e ; la V . cu co­ muna Mamut-Cuius; la S. cu com. Rasova şi fluviul Dunărea. Solul este în general destul de accidentat, maî cu seamă în partea de N. şi cea de S. Principalele dealuri cari brăz­ dează comuna sunt: Cochir­ leni, de natură stîncoasă, cu vîrful Cernavoda (117 m.) spre N.-V., dominînd Dunărea ; Amut-Bair,Uzum-Amet şi Udu-Amet-Bairla E.; Ivrinez (121 m.) la S.; Geam-Paşa (93 m.) la V.; Uzum-Bair (109 m ) prin inte­ riorul comunei; toate sunt de natură stîncoasă şi acoperite cu fineţe şi ceva semănături. Mo­ vilele sunt numeroase şi au ser­ vit ca puncte de orientare şi de observaţie; cele maî însem­ nate sunt: Cernavodă (115 m.) la N.; Movila-Mare (113 m.), Movila-lui-Moş-Oprea (107 m.) prin interiorul comunei; Ivrinez (126 m.) la S.; toate sunt aco­ perite cu verdeaţă. Este udat de Dunărea, la V., pe o lungime de 4— 5 kil. în o direcţie generală de la S.-V. spre N.-E. Aci fluviul are ma­ lul drept din spre comună înalt şi rîpos; lărgimea luî medie este aci de 900 m., adîncimea de 10— 22 m.; formează în partea de N. ostrovul Hjnogul. Pe teteritoriul com. se a flă : balta Cara-Su sau Cernavodă, la S.; balta Cochirleni la S . şi V . care are o întindere de 170 hect.

540

adîncă de 4— 8 m. şi conţinînd peşte bun ; balta Ivrinez, prelun­ girea celei precedente, acope­ rită numai cu stuf; gîrla Cochir­ leni, prin care lacul cu acelaşi nume comunică cu Dunărea, lungă de 1 kil., largă de 12 m., adîncă de 1 */& m., în spre S.-E. Sunt apoi nume­ roase văi cu maluri înalte, frumoase şi acoperite cu ver­ deaţă j principalele sunt: ValeaMare, la N.-V., şi care se des­ chide în D unăre; valea Cochir­ leni, prin care curge gîrla Cochir­ leni, în sp reV ., deschizîndu-se tot în Dunăre; văile Moş-Oprea şi Amut-Ceair, deschizîndu-se în balta Cara-Su la N.; valea Geam-Paşa, la V ., se des­ chide în lacul Cochirleni; V a ­ lea - Peşterii, care în comună poartă numele de valea UzumAmet. unită cu văile SarapciCulac şi Udu-Amet-Culac prin interiorul şi E. comunei; vă­ ile Moş-Dinu şi Ivrinez prin in­ teriorul comunei, se deschid împreună cu precedenta în balta Ivrinez. Cătunele cari compun comuna sunt două: Cochirleni, reşedinţa, în partea de V.; pe malul de N. al lacului cu acelaşi nume, la 12 kil. departe de Djnăre, spre E. de ea, dominată la N. şi E. de dealul Cochirleni; Ivrinez sau Ivanez în partea de E., la 6 kil. spre S.-E. de reşedinţă, lîngă stuful Ivrinez, pe valea Peştera sau Azum-Amet. La 1 1/2 kil. spre V . de acest sat, pe malul de S. al stufişuluî Ivrinez se văd ruinele vechiu­ lui sat Ivrinez, ars de un in­ cendiu în timpul ultimului răz­ boiu din 1877— 78 şi ai cărui locuitori s’au stabilit mai spre E., formînd actualul sat. Suprafaţa totală a comunei este de 5671 hect., din carî 52 hect. ocupate de vatra satelor

COCIIlRLENt

cu 231 case, iar restul de 5619 hect. împărţit între stat cu pro­ prietarii ce posedă 945 hect. şi loc. cari stăpînesc 4674 hect, Populaţiunea, maî toată romî­ nească, este de 250 familii, cu 902 membri, sau 1152 suflete, din cari bărbaţî 572, femei 580; căsătoriţi 440, necăsătoriţi 666, văduvi 56, divorţaţi 1; cu şti­ inţă de carte 183, fără 971; ortodox! 1152; cetăţeni romînî 1146, supuşi străini 6; împro­ prietăriţi 11 ; agricultori 192, comercianţi 5, altele 13. Contribuabili sunt 210. In comună este o biserică ortodoxă în cătunul Cochirleni, zidită de locuitorî în 1871, cu hramul Sf. Dumitru, avînd 10 hect. de pămînt de la stat, şi fiind deservită de 1 preot, 1 dascăl şi 1 paracliser. Şcoală e una mixtă rurală, tot în cătunul Cochirleni, în­ fiinţată de stat, cu 10 hect.de pămînt; cu 1 învăţător şi 1 în­ văţătoare, frecuentată de 56 e­ levi (42 băeţî şi 14 fete). In ceea ce priveşte întinde­ rea şi felul terenurilor cele 5671 hect. ale comuneî se divid ast­ fel : 292 hect. teren neproduc­ tiv (din care 52 hect. vatra satelor, 240 hect. bălţi, stuf, drumuri, etc.), 5379 hect. teren productiv (din care 705 hect, ale statuluî cu proprietarii şi 4674 hect. ale locuitorilor); din acestea: 2276 hect. teren cul­ tivat (din care S°S hect. ale statuluî cu proprietarii şi 1771 hect. ale locuitorilor); 2839 hect teren necultivat (din care 150 hect. ale statului cu proprie­ tarii şi 2689 hect. ale locuito­ rilor); 207 hect. teren izlaz (ale locuitorilor); 7 hect. teren viî (ale locuitorilor). , Sunt 192 plugari, cari au 146 plugurî, 188 care şi căruţe şi 1 maşină de secerat.

COCHIRLENI

In comună sunt 6774 capete de vite, din cari 399 caî, 975 boî, 25 bivoli", 5 asini, 4994 oî şi 376 porcî. Comerciul se face prin gara Saligny, la 7 kil. spre N.-V. de cinci comercianţi (din carî 2 cîrciumarl) şi constă în im­ port de coloniale, manufactură şi în export de vite cu produ­ sele lor. Budgetul comuneî este de 9370 leî la veniturî şi 7005 leî la cheltuelî, sunt 2 IO contrib. Căî de comunicaţie sunt: pe Dunăre şi balta Cochirleni cu luntrele, de oare-ce vapoarele nu se opresc în dreptul sa­ tuluî ', diferite căî comunale ce unesc cătunele între ele .şi cu localităţile vecine, ca: Cerna­ vodă, Racova, Saligny, Peştera, Enige, etc. Comuna a fost înfiinţată în secolul trecut de Romîniî de pe malul stîng al braţuluî Bor­ cea (al Dunării), fugind de ve­ xaţiuni şi impozite. Ca curiozităţi istorice amin­ tim treî valuri rom ane: a) Valul mare de piatră în partea de N. a comunei pe malul de S. al bălţii Cara-Su şi pe muchea dealului Cerna­ vodă, sfîrşindu-se pe malul Du­ năreî în dreptul insulei Hinogul lîngă ruinele vechiului oraş ro­ man Axiopolis, care nu era a­ şezat la Cernavodă, după cum s’a crezut pănă acum, ci maî sus cu 3 1/g kil. de Cernavodă în dreptul ostrovului Hinogul. b) Valul mare de pămînt ce a mers paralel cu precedentul, pănă lîngă movila Moş-Oprea, o ia spre V . (pe cînd prece­ dentul o ia spre N.-V.) pe mu­ chea dealuluî Cochirleni, trece pe la 500 m. spre N. de satul Cochirleni şi se termină pe ma­ lul Dunării, la 3 kil. spre S.-V. de valul de piatră.

541

CO CIO CU L

c) Valul mic de pămînt vine tieră, judeţul BuzăO, aşezăt pe din spre E. pe muchea dealu­ malul stîng al rîuluî Bîsca-Mare, luî Uzum-Amet, se îndreaptă la gura izvoruluî Bîsculiţa, for­ spre N. pe lîngă Movila-Mare mînd un platofl, ca de 100 m. şi în dreptul movilei luî Moşpătr., între ambele pîraiej în­ Oprea devine apropiat şi pa­ conjurat de jur împrejur de ralele cu yalul cel mare şi la maiestoşiî munţi: Hosszukos 2 kil. spre E- de satul Cochir­ (Păpăuţul), Pitulatul şi Poianaleni se împreună cu el. din-Cale. Este cea maî frumoasă Maî amintim ruinele moderne poziţie din judeţul BuzăO. ale satului Ivrinezul pe malul de S. al stufului Ivrinezul, distrus C o c ii ( V îr fu l-) , munte, în jud. în timpul războiului de la 1877— Buzăfl, com. Vintilă-Voda, între 78 şi rezidit ceva maî spre E. comunele Bodineşti şi Sîrbeşti, acoperit de pădurea statuluî Vin­ tilă-Vodă. Dintr’îns îl se rupe C o c h ir le n i, sat, în jud. Constan­ maî multe ramuri, din care unele ţa, pl. Medjidia, cătunul de re­ merg pe moşia Mavra din co­ şedinţă al comuneî Cochirleni, muna Măneşti, iar altele spre situat în partea vestică a plăşeî com. Grabicina, cunoscute sub şi cea nord - vestică a comuneî, numele: Dealul-Cociî. pe malul nordic al lacului Co­ chirleni, la IV* kil. spre E. de Dunăre, la poalele dealuluî Co­ C o c in e le , poiană, jud. Vîlcea, com. Călimăneşti, plaiul Cozia. chirleni. A re o întindere de 2928 hect., din care 38 hect. ocupate de vatra satuluî, cu 135 case. C o c in e le , vale, în jud. Mehe­ dinţi, com. rur. Padina-Mică, A re o populaţie de 125 familiî, pl. Dumbrava, pe unde trece safl 724 suflete. Brazda-luî-lorgovan. C o c i- T e p e , deal, în jud, Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul co­ C o c in e lo r ( D e a lu l-) , deal, în jud. Vîlcea, com. Copăceni, pl. muneî Congazul şi pe acela al Cerna-d.-s. cătunuluî său Hagilar; este o prelungire sudică a dealuluî Cataloiul, brăzdează partea nordi­ C o c io a b a ,( C o a s t a -lu I -J e n ic ă ), pădure, în jud. Buzăfl, com. şi că a plăşeî şi cea vestică a comu­ căt. Băeşti, ca 6 hect.; e proprie­ neî. Are 1 17 m. înălţime. Epunct trigonometric de observaţie de tate moşnenească. rangul al 3-lea, dominînd asupra satuluî Hagilar, şi pîrîuluî Ha­ C o c iO b e ş ti, cătun, al com. GuraDimieniî, jud. Buzăfl, cu 90 lo­ gilar, ce izvoreşte dintr’însul; cuitorî şi 20 case. este acoperit cu sămănăturî. C o d a n u l, munţi, jud, BuzăO, pe frontieră, ramificaţie din Păpăuţi, care îngustă albia BîsciîMarî, este avut în vînaturî şi maî cu seamă în gîinuşe şi cocoşî sălbatici, carî vin aci diu Tran­ silvania, unde vînatul este oprit. C o d a n u l, pichet de vară, la fron­

C o c io c u l, com. rur., pl. Znago­

vul, jud. Ilfov, situată Îşi N. de Bucureşti, între Valea-Nedeî şi valea Tutunarul, pădurea Vlăsia şi pădurea Radu-Vodă, 26 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Băl­ teni, Brătuleşti, Cociocul, Perişul, Piscul, Piscul-Hereasca şi

542

CO CIO CU L

Văleni-Buriaşul, cu o populaţie de 2447 loc., carî trăesc în 612 case şi 5 bordee. Se întinde pe o suprafaţă de 5158 hect. Toată aparţine Dome­ niului Coroane!, afară de PisculHereasca, care e al statuluî. Domeniul Coroanei are 3277 hect. şi locuitoriî 1881 hect. AdministraţiaDomeniuluî cul­ tivă 465 hect. (8 sterpe, 77 iz­ laz şi 2727 pădure). Locuitorii cultivă 1868 hect. Sunt 430 contribuabil!. Budgetul com. este de 7672 lei la veniturî şi de 7209 lei la cheltuelî. In comună sunt 3 bisericî: la Bălteni, Cociocul şi Piscul; o şcoală mixtă; 1 moară de apă; 1 povarnă; 2 eleştaie. Numărul vitelor marî e de 1816 (45 5 cai şi epe, 801 boî, 513 vaci şi viţe!, 7 tauri, 40 bivol! şi bivoliţe) şi al celor micî de 3005 (37 capre, 622 porcî şi 2346 oî). Dintre locuitori, 538sunt plu­ gari, 12 meseriaşi, 28 au dife­ rite profesiuni. Arătura se face cu 287 plu­ gar!: 183 cu boî şi 104 cu caî. Locuitoriî au 451 care şi că­ ruţe: 315 cu boi şi 136 cu caî. Comerciul se face de 18 cîrciumarî. S ’au stabilit în comună 8 străin!. sat, jud. Ilfov, face parte din com. rur. cu acelaşi nume, pl. Znagovul. Este situat spre N. de Bucureşti, pe ma­ lul drept al văeî Tutunarul şi la N. de pădurea Vlăsia. Aci este reşedinţa primărie!. Se întinde pe o suprafaţă de 809 hect., avînd o populaţie de 617 locuitori. Domeniului Coroane! aparţin 400 hect. şi locuitorilor 409 hect. Pe Domeniul Coroane! se cul­

C o c io c u l,

tivă 132 hect. (250 pădure şi 18 izlaz). Loc. cultivă tot terenul. Are o biserică, cu hramul A ­ dormirea, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă frecuentată de 20 elevî şi 5 e­ leve, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc anual 2402 lei şi al căruî local s'a construit de judeţ, în 1884; un spital rural; r eleşteu; 1 moa­ ră de apă; I povarnă. Comerciul se face de 3 cîrciumarî. Stabiliţi sunt 4 străini. Numărul vitelor mari e de 466 şi al celor mici de 1065.

COCIUGENI

ce se detaşează din CulmeaTazlăuluî, între Pîrîul-Cociorvdf şi Pîrîul-Bacei, pe teritoriul co­ munei Tazlăul, pl. Bistriţa, jud. Neamţu. C o c io r v a , pîrîiaş, în com. Vînă­

C o c io c u l, pădure a statului, jud.

tori-Neamţului, pl. de Sus-Mij­ locul, jud. Neamţu, izvoreşte din munţii Măgura, aproape de Agapia-Vechie, curgînd în direc­ ţia N.-E. pănă în dreptul satu­ luî Vînători, unde primeşte pe partea dreaptă Pîrîul-Gloduluî; de aici străbătînd şoseaua Humuleşti, Mănăstirea-Neamţuluî în­ tre kil. 2— 3, se varsă pe dreap­ ta pîrîuluî Neamţul. "

Ilfov, în întindere de 45 hect. Vezi, Vadul-Aneî, pădure.

C o c i o r v a , pîrîiaş, în com. Taz­

C o c io c u l, pădure, jud. Ilfov, pl.

Znagovul, 2728 hect., proprie­ tatea Domeniului Coroane!. C o c io c u l, vale, jud. Ilfov, în ju-

rulcomunei Dobreni-Cîmpurelul, trece prin com. Berceni şi facînd maî multe zig-zagurî, trece pe aproape de Berceni şi între Dobreni, tăind şoseaua Bucureşti-Dobreni prin două gîturî numite Mamina-Mare şi MaminaMică. După ce face mai multe co­ tituri se scurge în rîul Sabarul. Pe fundul aceste! văî se află apă în toată întinderea eî. Peş­ tele nu se poate vîna, din cauza stufuluî cel des pe care-1 taie locuitorii de învelesc cu el ca­ sele şi coşarele.

lăul, pl. Bistriţa, jud. Neamţu, izvoreşte din ramura muntelui Tazlăul şi a Cociorvei. Se var­ să în pîrîul Tazlăul în dreptul kil. 43 al şoselei judeţene Dobreni-Tazlăul-Moineşti. C o c io r v a , vale, între Dealul-Co-

ciorveî şi dealul Mogoşul, pe moşia Brehueşti, com. Brehueşti, jud. Botoşani. C o c io r v e n i,

pîrîu, jud. Dorohoiu,

vine din Bucovina, prin com. Buda, pl. Herţa, trece prin sa­ tul Buda, şi se varsă în Molniţa. C o c iu b a , silişte, ce ţine de com.

Ruşi, în pl. Tutova, jud. Tutova. C o c iu b iţ a , silişte, ce ţine de co­

muna Ruşi, în pl. Tutova, jud. Tutova.

C o c io r b a , plaiă, com. Salcia, pl.

Filipeşti, jud. Prahova. E aco­ perită cu pădure. deal, pe moşia Bre­ hueşti, com. Brehueşti, pl. Şi­ retul, jud. Botoşani.

C o c io r v a ,

C o c io r v a ,

ramură de dealuri,

C o c iu g e n i, sat, în partea de N.-

E. a comuneî Zlătunoaia, pl. Miletinul, jud. Botoşani, situat pe un podiş înalt şi acoperit parte cu pădure. A re o supra­ faţă de 872 hect., din cari 729 proprietate mare şi 143 ^iect' ale sătenilor şi cu o populaţiune

COCIUL

543

de 98 familiî, sau 249 suflete. Are o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî, cu 75 con­ tribuabili. Numărul vitelor este de 160 boî şi vacî, 20 caî, 900 oî, 30 mascurî şi 40 stupî. Se află o circiumă şi 2 comercianţi. Codul, sat, în jud. Tutova, pl. Pereschivul, com. Stănueşti, la N. de satul Stănueşti. A re 208 locuitorî, din carî 8 ştiu carte', 44 case. C od ul, iezer mic, în jud. Brăila, comuna Tichileşti, între priva­ lul Lungul şi Japşa-Porculuî, cu care comunică la S.-E. Codul, pîrîU, ce izvoreşte din Valea-Largă, judeţul Putna, des­ parte satele Bîrseşti de Topeşti şi merge de se varsă în dreapta Putneî, maî jos de acest din urmă sat.

toriul satuluî Buda, com. Corbiţâ, jud. Tecuciu, situat în par­ tea de S.-V.

C o rn e tu lu i, vale, pe proprie­

tatea Cioflicul sau Naipul, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca. C o d u n g e n ilo r (P îr îu l) -,

pîrîu,

izvoreşte din pădurea Cociungeni şi se varsă în Jijia, com. Buimăceni, plasa Jijia, jud. Bo­ toşani.

zăneşti, pl. Motrul-d.-s., judeţul Mehedinţi. C oclin u l, colină, în com. Boziorul, jud. Buzăfl, pe hotarul des­ pre com. Odăile.

Glodeanul-Gîrligul, jud. BuzăO, face hotar despre căt. Cotorca.

C ocîrla, pîrîiaş, în comuna Cîn­

deşti, pl. Bistriţa, jud. Neamţu. Cocîrţa, trup de moşie, pe teri­

C o c o a r e i ( P is c u l-) , pisc de deal,

jud. Tecuciu, unde se împreună pîrîul Reprivăţul cu Berheciul, com. Godineşti, pl. Berheciul. C o c o g e ş t i, sat, jud. Argeş,

pl. Piteşti, face parte din com. rur. Drăganul-Bascovele.

C o c o a n e i ( L a c u l-) , lac, în com.

Glodeanul - Silişte, jud. Buzău, format dintr’un vechifl. eleş­ teu; are mult peşte.

C o c o n a r i, cătun, al comuneî Zi­

lişteanca, jud. Buzău, alipit ma­ relui căt. Zilişteanca; are 70 locuitorî şi 16 case.

C o c o a n e i (L a c u l-), ( O g r a d a -O -

1aru lu i), mică pădure, în com. Beceni, jud. Buzău, reunită cu Poiana-luî-Soare; are 15 hect.

lată, în jud. Tulcea, plasa Is­ truluî, com. Casimcea, cătunul Cuiuc-Chioi, în partea sud-ves­ tică a plăşeî şi a comuneî, pe pîrîul Casimcea, la confluenţa luî cu Valea-Terzi-Chioi, lîngă Podul-luî-Gogea-Amet. Este o moară, ce şi-a luat, probabil, numele de la o cucoană ce ţinea moşia Ceatal- Orman, din jud. Constanţa. C o c o a n e i (P o ia n a-), poiană, co­

muna Rădeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel.

C o d r ce n i, izvor, în jud. Buzău,

com. Bălăneşti, începe de la Poiana-Larguluî, trece pe la Şo­ pron şi se scurge în SărăţelulBălăneşti.

la E. la V . pe teritoriul satu­ luî Giurgeşti, com. Stroeşti, pl. Crasna, jud. Fălciu.

C o c o a n e i (Ia z u l-) , lac, în com.

C o d r c e n i ( U r s ă c h e ş t i) , cătun,

al com. Bălăneşti, jud. Buzău, cu 160 locuitorî şi 40 case.

servă şi de păşune pentru vi­ tele locuitorilor. C o c o a r a , vale, se prelungeşte de

C o c îr ţă u l, deal, în com. rur. Că­

C o c o a n e i (M o a r a -), locuinţă izo­ C o d u lu i ( V a le a -) , sau V a l e a -

CO CO N I

C o c o a n e i (R îp a -), rîpă, pl. Jiul-

d.-mj., com. Livezile, jud. Dolj. C o co a n e le , deal, cu direcţia S.E., com. Diţeşti, pl. Filipeşti, jud. Prahova. Pe dealurile acesteî comune sunt plantate viî, prunî, nucî şi merî. Parte din ele, fiind distruse de filoxeră,

C o c o n i, sat, pl. Olteniţa, judeţul

Ilfov, face parte din com. rur. Mănăstirea. Este situat la N. de Mănăstirea, pe malul de V . al bălţeî Mostiştea. In dreptul acestui sat, în partea bălţeî, se văd zidurile şi boldurile unuî pod legat cu fier, care se pre­ supune a fi făcut de MihaiuViteazul. A re o biserică, cu hramul Sf. Dumitru, deservită de 1 preot şi I cîntăreţ; o şcoală mixtă, fre­ cuentată de 13 elevî şi 1 elevă, cu întreţinerea căreia judeţul şi comuna cheltuesc anual 1350 leî. Populaţia satuluî e de 770 lo­ cuitorî ; iar suprafaţa luî e de 531 hect., toate ale loc., din carî cultivă 388 hect., rezervînd pen­ tru izlaz 143 hect. Pe teritoriul acestui sat se află o baltă. Comerciul se face de 4 cîrciumarl. Numărul vitelor marî e de 734 şi al celor micî de 1400. C o c o n i, pisc, la N. de cătunul

Scurteşti, com. Stefeşti, plaiul Vărbilăul, jud. Prahova.

544

COCONUL

C o c o n u l, movilă, jud. Brăila, pe

moşia Brateşul, din com. Surdila-Găiseanca, la 3 kil. depăr­ tare.

săpături, pe unde se găsesc pietre şi hîrburi de vase de diferite forme; legenda spune că ar fi fost cînd-va pe aici locuinţe tătăreşti.

C o c o r a , com. rur., în plasa Ialo­

miţa-Balta, judeţul Ialomiţa. Este situată la N. plăşeî între comunele Reviga şi Colelia. Teritoriul acesteî comune are suprafaţa de 4000 hect., din carî 170 hect. pădure şi se în­ tinde din teritoriul comuneî Pa­ dina, judeţul Buzău, spre S., pănă în teritoriul comuneî Că­ zăneşti. Moşia, compusă din două trupuri, este proprietate a statuluî, sub numirea de Cocora-Mileasca, fostă pendinte de mănăstirea Mărgineni, şi a fost arendată pe periodul 1883-1893 cu suma de 50100 leî; iar pe periodul 1893-1898 s’a arendat numaî cu suma de 19910 leî, fiind că 2256 hect., 0917 s’au parcelat, pentru a se vinde în loturi la locuitorî. Pe moşie se află satul Munteni-Buzău, şi cătunul (tîrlă) Ghinica, carî ţin de comuna Reviga. Se compune dintr’un singur sat, situat pe loc şes, la 6 kil. spre V . de satul Reviga. Co­ cora a fost pănă la I Aprilie 1891, sat pendinte de comuna Reviga, iar de atunci formează singură comună. După statistica din 1887, po­ pulaţiunea constă din 236 familii Romînî, 6 familii Ţigani, 2 familii Unguri şi 2 familii Greci, în total cu 1230 suflete. Aci se află o biserică, deser­ vită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; 0 şcoală mixtă cu 1 învăţător, retribuit de comună, frecuentată de 52 elevi. Vite: 300 caî, 470 boî, 2200 01 şi 700 porcî. Lîngă acest sat, pe pogoa­ nele locuitorilor, sunt urme de

C o c o r a , munte, acoperit cu oătrîne

păduri, în sus de com. Moroeni, plaiul Ialomiţa, judeţul Dîmbovi­ ţa, în dreapta mătceî apei. Spre E. de Cocora este muntele Fur­ nica, ce servă de graniţă între jud. Dîmboviţa şi Prahova. C o c o r a , munte. V ezî Muntele Co­

cora, moşie a statului, judeţul Vîlcea. C o c o r a , vâlcea, pe teritoriul co­

muneî Milcovul, plasa Siul-d.-s., judeţul Olt, se varsă în Olt. C o c o r a n i, cătmi (tîrlă), în plasa

Ialomiţa-Balta, pendinte de co­ muna Andrăşeşti, judeţul Ialo­ miţa. sfoară de moşie, în comuna Lipia, judeţul Buzău, făcînd parte din corpul Mirceşti al diferiţilor moşneni.

C ocorasca,

fintînă, în plasa Dumbrava-d.-j., comuna PoianaPleniţa, jud. Dolj.

C ocorasca,

C o c o r a t a , baltă, în pădurea Pri-

sacănilor, plasa Braniştea, jud. Iaşi, formată din vărsarea Pru­ tului. C o c o r ă ş ti, com. rur., plasa Tîr-

gşorul, judeţul Prahova. Se maî numeşte şi CoCorăşti-de-Grind. Este situată pe malurile rîurilor Cricovul-Dulce şi Prahova, la 18 kil. departe de capita­ la judeţului şi la 12 kil. de a plăşeî. Se compune din 6 cătune: Colţul, Perşunari, Cheşnoiul, Co­ corăşti, Gheoldum şi Ţigănia,

c o c o r Xş t i

avînd o populaţiune de 1583 locuitorî (966 bărbaţî, 617 fe­ meî), în carî intră şi 29 familiî de Ţiganî, carî se ocupă cu fierăria. In toată comuna sunt 315 capî de familie; 260 contribuabili; 325 case de locuit. In comună sunt 2 bisericî: la Colţul şi la Cocorăşti, deservite de 2 preoţi. Locuitoriî desfac produsul munceî lor în oraşul Ploeşti. Eî au 526 boî, 215 vacî, 47 caî, 12 bivoli, 750 oî, 189 porcî şi 15 tauri. In raionul comuneî, pe rîul Prahova, sunt 2 morî de mă cinat. S ’au împroprietărit la 1864, pe moşia d-lor Alecu şi Scarlat Cocorăscu, şi a d-luî C. Mo­ vilă, 169 locuitorî dîndu-li-se 773 hect. pămînt. Şcoală e x iş ti în comună de 40 anî. Localul e proprietatea comuneî. E frecuentată de 36 băeţî şi 5 fete, din numărul de 157 copiî (82 băeţî şi 75 fete), Cu vîrstă de şcoală. Cu întreţine­ rea personalului, statul cheltu­ eşte anual 1404 lei. Stupî cu albine sunt 138. Comerciul se exercită în co­ mună de 7 cîrciumarî. Veniturile comuneî se urcă anual la 5471 leî şi cheltuelile la 4567 leî. Şoselele din comună înles­ nesc comunicaţia cu Varniţa şi Măneşti. In partea de N. a comuneî e o movilă. Comuna e udată la S. de Cricovul-Dulce şi la N. de rîul Prahova. C o c o r ă ş ti, com. rur., în partea

de N. a plăşeî Olteţul-Oltul-d.s., jud. Romanaţi, formată nu­ maî din satul cu acelaşî nume, e situată în stînga rîuluî Beica, la N. de dealul Cocorăşti. E de-

c o c o r Xş t i

645

parte de Balş de 17 kil., iar de Caracal de 40 kil. Altitu­ dinea terenului d’asupra nivelu­ luî măriî e de 220 m. Are 130 capî de familie, safl 532 suflete, din carî 258 bărbaţî şi 274 femeî, 206 căsătoriţî si 326 ne­ căsătoriţi. Sunt 86 contribuabili. Budgetul comuneî a fost pe 1886-87 de 1381 leî la venituri şi de 1359 leî la cheltuelî. Vite marî sunt 253, vite mici 412 şi rîmătorî ioo< Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae (1865), deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Este I cir­ ciumă. C o co ră şti, sat, judeţul Prahova,

face parte din com. rurală cu acelaşi nume, plasa Tîrgşorul. Are o biserică cu următoarea inscripţie: «Intru numele tatălui şt al fiului şi al sflntuluî Duh şi Intru ajutorul prea luminatului hram al «Sfintei Treimii in zilele creştinului MaleittBasarab-Voevod, cu vrerea lui Dumnezeii Domnul ŢăreîRomîneştî, adică eii robul lui Dumnezeă, Jupîn Radul Vel-logofăt în Coco­ răşti, Jupîniţa Maria şi cu coconii mei Radul,Vlad, Mihail, Ioana, Marica, Păuna, început’am această sfîntă şi dumneze­ iască biserică cu cinstit hramul «Sfintei Treimi» din temelia el şi pănă la sflrşitul el, cu ajutorul milostivului Dum­ nezeii ca să ne fie de pomenire pentru ertarea păcatelor şi mlntuirea sufletelor noastre. Să ne fie de ajutor întru îm­ părăţia cerului şi sflntuluî jertfelnic, şi am început In luna Iunie, leatul 1655 şi am tsprăvit-o în Aprilie 12, leatul *655 şi ostenitori Împreună aii fost din Început pănă la sfirşit şi Drăghiciii Lo­ gofăt din Vlădeni».

Acest cătun cade în partea de N.-V. a comuneî şi e udat de rîul Prahova. C o co ră şti, sat, judeţul Prahova,

face parte din com. rur. Mă­ gureni, pl. Filipeşti. Are o populaţie de 542 lo­ cuitori (329 bărbaţi şi 213 fe­ meî). Legenda spune că acest 18A86 hfaretr D cf o nt (teoţjiafic

Voi I I

sat datează din timpul lui Ra­ du-Negru. A ci e o biserică cu hramul Sf. Haralambie, fondată de pro­ prietarul moşieî, Grigorie Caribolu, la anul 1826. Lîngă a­ ceastă biserică se văd nişte ruine de zidărie vechie, unde se presupune a fi fost o biserică fondată cam din timpul luî Mihaifl-Viteazul. C o c o r ă ş ti, deal, în jud. Prahova,

com. Gocorăşti, pl. Tîrgşorul, pe care se cultivă 2 hect. vie. C o c o r ă ş ti, deal, spre E, de co­

munele Cocorăşti şi Arceşti, in­ tre apa Beuca şi Dranovăţul, la N. de jud. Romanaţi. C o c o r ă ş ti, ( B e r c e n i - d e - J o s ) ,

moşie, în jud. Buzăfl, com. Cărpi­ niştea, căt. Valea-Părulul. Are 850 hect. Se desparte în treî părţî: Cocorăşti-Nicolafl, cu 740 hectare; Cocorăşti-Berha, cu 80 hect. şi Cocorăşti-Mitulescu, cu 30 hect.; are pe ea: arături, fineţe, livede şi izlaz, C o c o r ă ş ti,

(B e r c e n i-d e -J o s ),

subdivizie a cătunuluî Valea-Părulul, din com. Cărpiniştea, jud. Buzăfl. C o c o r ă ş ti-C a p r e i, pădure parti­

culară, supusă regimuluî silvic, pendinte de com Măgureni, pl. Filipeşti, jud. Prahova. com. rur., pl. Vărbilăul, jud. Prahova. Este situată pe apa Mislea, ce o udă în tot lungul său, la 26 kil. departe de capitala judeţului şi la 21 kil. de Slănicul, reşedinţa plaiului. Se compune din 4 cătune: Cocorăşti - Misii!, Goruna, Zăvoaia şi Gura - Cumetre!, avînd o populaţiune de 1325 locui­

C o c o r ă ş ti-M is lii,

CbCORAŞTWtţSLlî

torî (689 bărbaţi şi 636 femeî) şi 3 familii de ŢigauiI, fierarllăcătuşl. Capi de familie sunt 352 ; contribuabili, 312; case de locuit, 297. In comună sunt 2 bisericii una în căt. Goruna, zidită la anul 1851, sub Domnia luî Bar­ bu Ştirbeifl, Mitropolit fiind Ni­ fon, cu cheltuiala luî Nicolae Ţiţeifl şi Preotul Gheorghe, şi a doua în cătunul CocorăştiMisliî, de lemn, vechie, construi­ tă la început pe Valea-Sgroaseî şi adusă de locuitorî cînd a în­ ceput să se întemeieze comuna, pe locul unde se vede azî. Este aproape în ruină. Locuitoriî, pe lîngă agricul­ tură, se maî ocupă cu dulgheria, zidăria, butăria, rotăria, fabri­ carea ţuiceî şi a varuluî alb. Un număr de 152 locuitori, s’a împroprietărit la anul 1864, pe moşia statului CocorăştiMisliî, cînd li s’afl dat 820 hect. Vite sunt: 14 caî şi epe, 89 vacî, 481 ol, 320 porci şi 218 boî. In comună, între cătunul de reşedinţă şi căt. Goruna, este o fabrică de gaz. Şcoala datează în comună de 21 anî, şi e frecuentată de 25 băeţî şi I fată, din numărul de 132 copil (78 băeţî şi 54 fete) în vîrstă de şcoală. Cu întreţi­ nerea şcoaleî, statul chelt jeşte anual 1080 leî. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 1095 hect. izlaz şi pămînt de muncă, afară de pădurea Misleanca. Ţuică s’a fabricat în anul 1893 peste 1450 hectol. Viile sunt parte acum filoxerate. Comerţul se exercită de 5 cîrciumarî. Se leagă prin şosele cu co­ munele: Doftăneţul, Gara-Piopeni, Găgeni, Ţintea şi Bordeni. G9

546

COCO R ĂŞTI-M ISLiI

E udată de rîurile: Mislea, Doftăneţul, Coroiasca şi Burduza, şi de alte multe văl şi vălcele, ce o străbat în lung şi’n lat.

se face prin şoseaua naţională Filiaşi-Pietroşani, care o pune în comunicaţie la N. cu comuna sa Peşteana, iar la S. cu cătu­ nul Ohaba.

C o c o r ă ş ti-M is liî, sat, jud. Pra­

hova, face parte din com. rur. Cocorăşti, pl. Vărbilăul.

C o c o r i, v îr f de deal, jud. Bacău,

plasa Tazlăul-d.-j., de pe terito­ riul com. Bîrsăneşti.

C o c o r ă ş ti-M is liî, pădure a sta­

tuluî, în întindere de 2458 hect., pendinte de comuna CocorăştiMisliî, pl. Vărbilăul, jud. Prahova, formată din trupurile: Cocorăşti (1883 hect.) şi Dumbrava (575 hect.) Aceste trupuri se despart prin apa Mislea. C o c o r ă ş t i -ş i- G o r u n a , moşii ale

statuluî, în com. Cocorăşti-Mislea, plaiul Vărbilăul, jud. Praho­ va, foste pendinte de mănăstirea Mislea; pe periodul 1888 — 93 s’aO arendat cu 1916 leî anual. La început se arenda cu 4360 leî, însă s’a scăzut din arendă 2384 leî, pentru partea vîndută la lo­ cuitorî. C o c o r e n i, cătun, al comuneî Peş-

teana-d.-s., plasa Jiului, jud. Gorj, spre S.-V. şi ca la 3 km. departe de comună, situat parte pe loc şes şi parte pe deal. A re o suprafaţă de 750 hect., din care 150 hect. pădure, 210 hect. izlaz, 40 hect. fîneţe şi 350 hect. cultură. A re o populaţie de 5 8 familiî, cu 250 suflete, din cari 106 contribuabilî. Locuitoriî posedă: 16 plugurî, 50 care cu boî şi 5 căruţe cu caî. Vite sunt: 130 vite marî cor­ nute, 30 caî, 100 porcî, 200 oî şi capre. Comunicaţia în acest cătun

C o c o r o v a , gîrlă, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., comuna Poiana; ese din valea Măilăţelul, comuna Poia­ na, se varsă în stînga rîuluî Gi­ lortul, în dreptul satuluî Poiana-d.-s. Se încarcă pe malul drept cu pîraiele Lainicul şi Bulbuceni. C o c o r u l, sat, jud. Argeş, pl. Oltul,

C o c o r ă ş ti-M is liî, deal, în jude­

ţul Prahova, com. cu acelaşî nume, plaiul Vărbilăul; pe ea se cultivă 50 hect. vie.

COCORUL

C o c o r o v a , sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

d. s., com. Poiana. Are o po­ pulaţie de 325 suflete (168 băr­ baţî şi 158 femeî), cari locuesc în 90 case, construite cea inaî mare parte din bîrne. Printre case este una vechie boerească, construită din zid de d-1 N. N. Maimarovicî. Copiiî din sat ur­ mează la şcoala mixtă din satul Poiana-d.-j., ce este la 1152 metri depărtare. In anul şcolar 1892— 93 au frecuentat şcoala 14 băeţî şi 2 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt 16 copiî. Ştiu carte 22 loc. In sat este o bi­ serică construită din bîrne. C o c o r o v a , sat, în jud. Mehedinţi,

pl. Motrul-d.-s., ţine de com. rur. Ciovîrnăşani.

pe rîul Topologul, cu 99 lo c , face parte din com. rur. Galicea-Flămînda. A icî era maî înainte-vieme staţie de caî de poştă pe dru­ mul vechiu al poştei Piteşti-Rîmnicul-Vâlcea, peste Dealul-Negru. (Vezî, Cocorul, poştă). In sat este o biserică cu hra­ mul Sfintul Nicolae, deservită de un preot şi un cîntăreţ. C o c o r u l, mahala, în com. rur.

Strimtul, plasa Văilor, jud. Me­ hedinţi. C o c o r u l, a treia poştă pe dru­

mul vechiu de la Piteşti la Rîm­ nicul - Vâlcea, jud. Argeş, pl. Oltul. Cele-l’alte poşte erafl Bascovul, Topologul, Cocorul şi Rîmnicul. Poşta Cocorul avea 36 caî de rînd (1850).

C o c o r o v a , moşie particulară, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna Po­ iana, satul Cocorova, aparţine moşnenilor. Pe această moşie se găseşte şi proprietatea d luî N. N. Maimarovicî. C o c o r o v a , moşie particulară, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, satul Cocorova, în întindere de 37 pog., cu un venit anual de 468 leî. Aparţine d-luî N. N. Maimarovicî. pădure particulară, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Poiana, satul Cocorova, aparţi­ nînd moşnenilor. Este compusă din ulmî, jugaştri, fagi, frasinî; stejarul predomină.

C ocorova,

C o c o r u l, deal, în com. rur. Ruc-

şoreni, pl. Dumbrava, judeţul Mehedinţi. C o c o r u l, lac, în jud. Gorj, com.

Peşteana-d.-s., plasa Jiuluî, că­ tunul Cocoreni, în partea de E. a cătunuluî, format de rîuljifl; nu seacă nicî-odată. Are o su­ prafaţă cam de 3 hect.; din el se prinde mult peşte şi împre­ jurul luî creşte rogoz pe care locuitoriî îl întrebuinţează laacoperişiul caselor. C o c o r u l, munte şi pisc de munte,

(2098 m.), jud. Vîlcea, în mun­ ţiî Paringuluî, din care se pre­ lungeşte către S. culmea Bis-

COCORUL

triţa, care desparte rîul Horezul de Bistriţa. Această culme se termină în dreptul com. Horezul. Cocorul, pîrîil, în comuna rur. Strimtul, pl. Văilor, judeţul Me­ hedinţi. Cocorul, vale, în com. rur. Rucşoreni, pl. Dumbrava, jud. Me­ hedinţi. Cocorul, vale, în com. rur. Strim­ tul, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. Cocorul, vâlcea, com. Spineni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. ( M o v i l a - ), movilă, jud. Ilfov, pe teritoriul comuneî Obileşti-Vechî, plasa Negoeşti. Are o înălţime de vr’o IO m.

C o co ru lu i

C ocoru lui ( V a le a - ) , vale, jud.

Ilfov, are o lungime de vr’o 400 m. începe de pe teritoriul comuneî Obileşti-Vechî, pl. Ne­ goeşti, şi are o direcţie de la V. spre E. şi S. lac, în ju­ deţul R.-Sărat, plasa Marginead.-s., com. Bobească; în partea de E. a eî.

Cocoş ( L a c u l - l u i - ) ,

547

Ialomiţa, căt. comuneî Cornăţelul. A ci este ca la SOOO ariî pădure. La Cocoş este un spi­ tal întreţinut de Eforia Spita­ lelor Civile. C o c o ş u l, mănăstire de călugări,

în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urbane Isaccea. Mănăstirea se află aşezată în­ tr’o pădure, în fundul unei sco­ bituri a munţilor. Spre stînga se află o alee frumoasă de nuci de peste 500 m. lungime, ce con­ duce la mănăstire. L a dreapta, spre mănăstire, se văd nişte să­ pături, şi printre dărîmăturî niş­ te cărămizi, hîrburî de oale, şi un chiup (vas de pămînt) ma­ re. Mănăstirea este înconju­ rată cu un zid de piatră de rîQ şi de stîncă nu tocmai înalt. Clopotniţa însă are ca la 20 m. înălţime şi d’asupra bolţii se vede următoarea inscripţie: cSub Domnia M. S. Regeluî Romînieî, Carol I, şi a soţieî sale, Regina Elisabela, sub episcopatul Prea Sflntuluî E ­ piscop Iosif al DunUriî-de-Jos, s'a zidit aceastd clopotniţă şi paraclis cu hramul Adormirea -Maiceî-Domnuluî, prin stă­ ruinţa şi cheltuiala soboruluî Sf. Mănăs­ tiri Cocoş, în timpul stăriţieî prea cuvioşieî sale Archim. Daicul, In anul al 23-lea al slăriţieî sale, In anul nitntuireî 1883».

C o co şatu lu î ( P is c u l- ) , pisc, pl.

Jiul-d.-s., com. Floreşti, judeţul Dolj. C ocoşei , partea de S. a cătunu­

lui Palanga, com. Buda-Palanga, pl. Cîmpul, jud. Prahova. loc izolat, com. Po­ deni-Vechî, pl. Podgoria, jud. Prahova.

C ocoşelul,

sat, face parte din com. rur. Strîmbeni-Blejoiul, pl. Tîrgşorul, jud. Prahova.

Cocoşeşti,

Cocoşul, sat, jud. Dîmboviţa, pl.

Curtea mănăstireî e spaţioasă (cam de 5 pogoane), în mijlo­ cul căreia se înalţă mănăstirea cea nouă, la dreapta şi în fund se văd chiliile călugărilor în nu­ măr de vre-o 50, la stînga se vede mica bisericuţă, cea ve­ chie, iar lîngă picioarele clopot­ niţei sunt 2 fragmente de pia­ tră: unul, jumătate a uneî pie­ tre drept-unghiulare, găsită în vale, lîngă puţ, n’are nicî o in­ scripţie; cea-l’altă jumătate a­ coperită cu litere, a fost dusă maî întîiu la Nicoliţel şi apoî în Bucureşti, sub Grigorie Ghi­ ca, pe la anul 1853; cel-l’alt

COCOŞUL

fragment este restul uneî co­ loane dăruită de răposatul D e­ şire More de la Igliţa. Biserica cea nouă, are d’asu­ pra uşeî următoarea pisanie: cAceastd Sf. şi Dumnezeiască biseri­ că, s’ a zidit tn timpul stăriţieî prea cuvioşieî sale Visarion archimandritul, În­ cepătorul acestuî sflnt locaş ; iar cu chielluiala dumisale Hagi Nicolae Ghişa Poenarul, s'a zidit această sfîntă biserică, In aniî de la Hristos, 1853».

Biserica e simplă, mare şi goală; în fund se găseşte co­ rul, iar păreţiî sunt lipsiţi de orî-ce zugrăveli sau sfinţî; icî şi colo se găsesc cîte-va icoa­ ne ; catapeteazma, sfeşnicele îm­ părăteşti, tronul episcopal, ca­ drele icoanelor dăruite, sunt sin­ gurul lux în această biserică; la intrare se află un mormînt, e acela al fundatorului său, Visarion. Bisericuţa mică este maî mult o casă drept-unghiulară, prevăzută d’asupra cu o clopotniţă mică fără clopot, a­ coperită cu olane. Interiorul e împărţit în două: la stînga sunt 4 odăi micî, chiliile luî Visarion şi a celor 4 călugări carî afl fondat mănăstirea aceasta la 1842, cu cheltuiala Iul Ignatie Irodeanul, unul din ceî 3 călu­ gări ; în dreapta este biserica, curată şi spoită cu var, păreţiî lipsiţî de sfinţî şi numaî cu cî­ te-va icoane; tîmpla e frumos sculptată. Alipită cu bisericuţa este o odăiţă, în care se păs­ trează craniile tutulor călugări­ lor raorţî, şi printre carî se află şi acelea ale luî Visarion şi Ni­ colae Poenarul, fundatorii eî. In clopotniţă se află 5 clopote de diferite mărimi şi chiliile că­ lugărilor. Urcînd Valea-Cocoşuluî (600 m. lungime), se află o cişmea în piatră, cu o apă rece şi crista­ lină. Pe piatră se vede săpată următoarea inscripţie:

CO CO ŞUL

«Anul de la Hristos 1867, August r j . Cu ajutorul lut Dumnezeii s’a ficut aceastît cişmea de dumnealui Theodor Moruian, pentru sllnta mănăstire Cocoş, cu hramul Sf. Troifa, spre a lut po­ menire».

Piatra are formă dreptunghiu­ lară; semi-luna şi soarele din josul crţiceî, precum şi iataga­ nul de jos arată că s’a făcut în timpul dominaţiuneî turceşti. Numele de Cocoş vine de la vechea ţuserică dispărută, care avea d’asupra un cocoş, în a­ mintirea cocoşului, care a a­ mintit luî Petru, lepădarea sa de Isus Hristos. Maî înainte, mă­ năstirea a avut o însemnată a­ vere; aşa, prin daniile călugări­ lor carî intraseră într’însa şi a altor persoane evlavioase, ea a­ junsese să aibă 800 hect. pă­ duri, 416 hect. pămînt cultivabil, herghelii de caî, turme de oî, boî, capre, etc. Statul i-a in­ tentat proces şi stariţul de-atuncî, păr. Cornilă Săbăreanu, n’a apărat bine interesele mă­ năstireî, aşa că statul cîştigînd, a cobfiscat averile mănăstireî, lăsîiidud îoo hec. pămînt cultivabil, din carî 20 hectare viile de la UjlQiul, de lîngă mănăstire, două morî, .una în valea Lozora (comuna Meidan-Chioi), şi alta pe valea Pîrlita (com. BaJabpncea). In timpul de faţă sunt în mă­ năstire 46 monahi întreţinuţi de Ministerul Cultelor, din 1893, de cînd au trecut la stat. L a mănăstirea Cocoşul se află o condică vechie a mănăstireî, în­ cepută în 1835. cu titlul de: Venirea părinţilor carî afl fun­ dat acest sfînt locaş, cu hra­ mul Sf. Treime, şi urmaşii, pă­ nă în vremea de aclim». In 1835 afl venit: Visarion archimandritul, fundatorul mănăsti­ reî L el era de origine din A r­ deal (ţinutul Făgăraşului); a fpst

543

la Sf. Munte şi de aci a venit însoţit cu doî ucenici, Gherontie şi Isaia, a cumpărat de la o cadînă, tarlaua (bucata de pă­ mînt) de aci, şi maî tîrzifl a pus fundamentele vecheî bise­ ricuţe (1842), care există şi azî. Maî în urmă cu cîţî-va anî, vine de se călugăreşte aci şi Nico­ lae Hagi Ghişa Poenarul (din satul Poiana, Transilvania), aducînd cu el 15 miî galbeni, 500 oî, 15 caî, şi cu carî banî a făcut în 1853 noua biserică. Legenda spune că vechea, bise­ rică, ce acum nu maî există, ar fi fost fundată de cîţî-va din ceî 70 apostoli sub conducerea luî Antipa, carî au fugit de persecuţiunile din Constantinopole. La stînga de mănăstire, se făcea în vremuri, la 15 August, un fel de iarmaroc, din care be­ neficia mult mănăstirea.

CO CO ŞU LU I (VALEA*1)

( D e a lu l-) , deal, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te­ ritoriul comuneî urbane Isaccea, se desface din ramurile estice ale dealuluî Cadiul, se întindespre E., avînd o direcţiune ge­ nerală de la V . spre E., brăz­ dînd partea nordică a plăşeî şi pe cea vestică a comunei. Se întinde printre văile Acic-Tepe şi Capaclia; la poalele sudice se află situată mănăstirea Co­ coşul, de la care şi-a luat şi numele. Are o înălţime de 148 m. şi e punct trigonometric de observaţie de ordinul al 3-lea, fiind acoperit în parte cu pă­ durî şi în parte cu păşunî. Pe la poalele luî merge drumul coj mu nai Isaccea-Balabancea.

C o c o ş u lu i

C o c o ş u l u i ( I z v o r u l-) , izvor, cur­

Smeeni, jud. Buzăfl, pe pămîn­ tul locuitorilor.

ge din muntele Plaiul Chioj­ duluî, com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, iâ di­ recţia dela S.-V. către N.-E. şi se varsă în gîrla Siriaşul, tot în raionul com. Star-Chiojdul.

C o c o ş u l, baltă, în cercul comu­

C o c o ş u l u i ( P is c u l-) , munte, în

nei Frînceşti, plasa Oltul-d.-s., jud. Vîlcea.

jud. Buzău, com. Chiojdul-dinBîsca, ramificaţie din muntele Stevia, care se întinde îptre Valea-Cocoşuluî şi Valea-Popiî.

C o c o ş u l, movilă, în com. şi căt.

C o c o ş u l, braţ (privai), în

plasa Borcea, în insula Balta, com. Şocariciul, jud. Ialomiţa.

C o c o ş u l, pisc, la V . comuneî Ză-

videni, plasa Oltul-d.-s., judeţul V îlcea. C o c o ş u l,( M o a r a -M ă n ă s t ir e î- ) ,

locuinţă izolată, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comu­ neî rurale Balabancea, (şi pe acela al cătunuluî săfl Taiţa). Este o. moară ce aparţine mă­ năstireî Cocoşul, aşezată pe va­ lea Pîrlita, maî jos puţin de unirea eî cu valea Pîriita-Mică; la 6 kil. spre S. de mănăstirea Cocpşuluî.

( P o ia n a -) , poiană, com. Teişani, plasa Teleajenu^ jud. Prahova.

C o c o ş u lu i

( V a le a -) , izvor, îrt jud. Buzău, com. Chiojdul, în­ cepe din muntele Stevia şi dă ■ în pîrîul Siriul. C o c o ş u lu i

{ V a le a -) , vale, puţin însemnată, în jud. Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul comu iei urbane Isaccea. Se desface din poalele nordice ale dealuluî Breazul, se îndreaptă spre 2 L avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N.-E., brăzdînd

C o c o ş u lu i

COCOTA

partea nordică a plăşeî şi pe cea sudică a comuneî. Curge chiar pe lîngă mănăstirea Co­ coşul, de la care şi-a luat şi numele, după un curs de 3 kil. se împreună cu o altă vale, spre a forma împreună valea Capa clia, ce se varsă îa balta Ca­ paclia. C o co ta , iaz, jud. Dorohoifl,

în suprafaţă de 3 1/a hect., pe mo­ şia Slobozia, com. Buda, pl. Herţa.

549

2229 leî la veniturî şi de 1445 leî la cheltuelî. Numărul vitelor din această comună a fost,■ în anul 1887, de 388 vite marî (364 boî şi vacî, 24 caî) şi 1018 vite mărunte; 699 oî, 17 capre şi 32 rîmătorî. Eocuitoriî sunt moşneni, şi după o tradiţie păstrată între dînşiî, afl avut o luptă mare pe la începutul veaculuî cu soldaţii turcî, în care luptă, Romîniî afl rămas victorioşi. C o c u le ţi, cătun (tîrlă), în

C o co ţa ţi, cătun, jud. Brăila, pen­

dinte de comuna Slujitori-Alboteşti, pl. Călmăţuiuluî, situat la S. de com., 5 kil. depărtare. Populaţia-î se urcă la 227 su­ flete, 48 familiî, avînd 30 con­ tribuabili. Vite cornute 328 (bol 113, vacî 65, taurî 12 şi viţeî 28); caî 102, oî 1026 şi rîmătorî 93. C o c o v in c a , vale, în pl. Borcea,

jud. Ialomiţa, se întinde spre N. de Valea-Căpitanuluî, pănă lîngă satul Lupşani. C o c u l-P o p e ş ti, com. rur., pe apa

Cotmeana, jud. Argeş, plasa Piteşti, la 18 kil. de com. rur. Bâscovul-Fleştiî (reşedinţa subpre­ fectureî) şi la 9 kil. de Piteşti. Se compune din următoarele 6 sate: Dealul-Bisericeî, DealulBouluî, Dealul Focaleteseî, N e­ guleşti, Popeşti şi Valea-Cocul. Are o populaţie de 226 familii, c i 911 locuitorî, din carî 10 Ţiganî, carî locuesc în 114 case. In comună sunt două bisericî, deservite de 2 preoţî, 2 cîntă­ reţî şi 2 paracliseri; e o şcoală. Budgetul comuneî pe 1882— 83 a fost de 1245 leî Ia veniturî şi de 1224 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), a­ ceastă comună numără 157 co.v tribuabilî şi are un budget de

plasa Cîmpuluî, com. Armăşeşti, jud. Ialomiţa.

C o d ă e şti, com. rur., în centrul

şi spre E. plăşeî Mijlocul, ju­ deţul Vasl îifl, la distanţă de 28 kil. de la oraşul Vasluifl. E for­ mată din tîrguşorul şi satul Co­ dăeşti şi Şerboteşti, pe o întin­ dere de 3375 hect., din carî: 67 hect. pădure şi 2649 hect. loc de cultură, fînaţ, imaş ale proprietăţeî, iar 649 hect. sunt ale locuitorilor; sunt 2 hect. v ie ; cu o populaţie de 426 familiî, safl 1772 suflete, din carî 515 suflete Evreî. In comună sunt două bisericî, deservite de 3 preoţî şi 4 cîn­ tăreţî; două şcoir, două morî, una cu aburî şi una de apă, 1 iaz şi 18 cîrciumî. Comerţul se face de 30 Romînî şi 53 străini. Budgetul comunele de 15800 leî la veniturî şi de 15598 leî, 6 banî la cheltuelî. Statut în­ casează 1842 leî, de la 307 con­ tribuabili. Numărul vitelor e de: 878 vite marî cornute, 2300 oî, 18 capre, 98 caî şi 195 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 73 plugurî, 24 căruţe cu caî, precum şi 326 stupî cu albine. C o d ă e ş ti, tîrguşor,

în pl. Mijlo­ cul, jud. Vasluifl, distanţă aproa­

COD AEŞTt

pe jumătate între Vasluifl şi Iaşi, aşezat pe un platofl la poalele dealuluî Piatra, în depărtare de 3 kil. de şoseaua naţională Iaşi— Vasluifl spre dreapta, pe o su­ prafaţă de 1996 hect., din carî 1583 hect. cu 42 hect. pădure ale proprietăţeî, iar 321 hect. ale locuitorilor şi cu o popula­ ţiune de 154 fam., avînd 177 suflete Romînî, 515 Evreî şi 6 Armenî. A r e : o şcoală, înfiinţată în a­ nul 1865, cu un local model zi­ dit de comună şi frecuentată de 85 elevî; o biserică fundată la anul rS57, de d. V. Ghica, fostul proprietar al moşieî Codăeşti, cu 2 preoţî şi 2 cîntăreţî; o moară de aburî; 1 iaz şi 16 cîrciume. Tîrguşorul Codăeşti este re­ şedinţa comuneî şi a plăşeî Mijlocul-Crasna, pe lîngă cari au­ torităţi, maî este o judecătorie de ocol, o cazarmă de doro­ banţi şi un oficifl telegrafepoştal. Este la distanţă de 31 kil. de Vasluifl. Locuitoriî se ocupă în cea rtiai mare parte cu comerciul, prin schimbul materiilor confec­ ţionate cu acele brute, produs al locuitorilor de prin satele în­ vecinate. Se fac iarmaroace septămînale pentru desfacerea vi­ telor. Tîrguşorul Codăeşti, a deve­ nit proprietatea comuneî, fiind rescumpărat de ea, în anul 1882. In marginea de S. a tîrguşoruluî se află casele proprietăţeî. Numărul vitelor e de 535 vite marî cornute, 1100 oî, 16 capre, 51 caî şi 120 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 43plugurî, 13 care cu boî, 5 plugurî şi 78 căruţe c j caî, precum şi 186 stupî. C o d ă e şti, sat, din com. Codă­ eşti, pl. Mijlocul, jud. Vasluiu,

C O D EIU L

compusă din trei mahalale ale tîrguşoruluî Codăeşti; două se află în partea de S. a comuneî aşezate pe văile Vidrişoaia şi Maziluluî, printre carî curge pî­ rîul cu asemenea numire şi una în partea de E. a comuneî, a­ şezată pe un şes întins, pe lîngă care curge pîrîul Dobrovăţuluî. A re o populaţie de 177 fam., safl 765 suflete, cu 54 Ţiganî. Numărul vitelor e de 670 vite marî cornute, 80 caî şi 1572 oî. C o d e iu l, deal, jud. Bacău, plasa

Trotuşul, de pe teritoriul co­ muneî Tîrgul-Ocna, acoperit cu viî şi livezî de arbori fructiferi. lac, în pl. IalomiţaBalta, insula Balta, com. F e­ teşti, jud. Ialomiţa.

C o d e s c u l,

C o d e ş e lu l, vale, jud. Muscel, se

varsă în rîul Argeşelul, pe te­ ritoriul comuneî Davideşti, din care izvoreşte. C o d iţa - R o ş ie , deal, în com. rur.

Văgiuleşti, pl. Văile, jud. Me­ hedinţi. C o d o a ia , lac, în pl. Borcea, in­

sula Balta, com. Cocargea, jud. Ialomiţa.

550

neşti, situat între satele Brăteşti şi Bîrsăneşti. C o d r e a n u lu i ( V a le a -) , vale, jud.

Bacău, pl. Trotuşul, pe terito­ riul com. Mănăstirea-Caşinuluî. C o d r e a s a , loc arabil, în raionul

com. Găiceana, jud. Tecucifl, spre E. de satul Huţul. C o d r e n i, sat, numit din vechime

Ciorbeni, pe moşia cu asemenea numire, com. Mileanca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoifl, cu 50 fam., 192 sufl. Aşezările săte­ nilor sunt proaste şi numaî une­ le cu micî grădini; iar pro­ prietarul moşieî are casă mică de vălătuci. Proprietatea este a d-neî Smaranda Ci mara, născută Balş. Calitatea pămîntuluî este bună în totalitate pentru agri­ cultură şi viticultură. Săteniî împroprietăriţi afl 7100 hect., 40 ariî pămînt, iar proprietarul 2010 hect., 75 ariî. Iazuri sunt 7, între care maî mare este acel numit Zama, de 10 hect., cu peştî. Drumuri: acel de la RădăuţiBivolî, către Mihăileni-Dorohoifl şi acel de la Dărăbani, către Puţureni la Ştefăneşti. Se învecineşte c u : Puţureni, Bivoli, Dărăbani, Mileanca şi Drăguşeni.

C o d o a s a , pădure, în pl. Ialomiţa-

Balta, com. Sudiţi, jud. Ialo­ miţa, formează cu pădurea Sărindăreanca un trup de 90 hect., avînd esenţe de stejar şi ulm. trecătoare, pe coasta rîuluî Ialomiţa, în pl. Cîmpuluî, com. Speteni, jud. Ialomiţa.

C o d o iu l,

C o d r e a n c a , movilă, în comuna

Stîlpul-Monteorul, jud. Buzăd. sat, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., al comuneî Bîrsă­

C o d r e a n u l,

CODREŞTI

Populaţia luî e de 260 loc. In raionul satuluî e un eleştefl. A re o biserică, cu hramul Schimbarea-la-Faţă, deservită de I preot şi I cîntăreţ. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Numărul vitelor marî e de 183 şi al celor micî de 467. C o d r e n i, fostă

mănăstire, lîngă cătunul Codreni, pl. Negoeşti, jud. Ilfov.

C o d r e n i, moşie a statuluî, jud. Il­

fov, arendată pe periodul 1889— 1894, cu 30000 leî anual. Această moşie aparţinea jumătate mă­ năstireî Bradul şi jumătate schi­ tului Codreni. Trupul Codreni s’a vîndut şi s’a scăzut din a­ rendă 6742 leî anual. safl B o n c iu l, pădure a statuluî, jud. Ilfov, în întin­ dere de 75 hect., pendinte de com. Preasna-Nouă, plasa Ne­ goeşti.

C o d r e n i,

C o d r e s c u l, iaz, pe teritoriul sa­

tuluî Holm, com. Păuşeşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi. C o d r e ş ti, sat, cu 75 locuitorî, ju­

deţul Argeş, pl. Oltul, face parte din com. rur. Drăguţeşti-Săpunari. C o d r e ş ti, sat, în jud. R.-Sărat,

C o d r e n i, sat, jud. Ilfov, face parte

din com. rur. Preasna-Nouă, pl. Negoeşti. Este situat la V . de Preasna-Nouă, pe malul drept al văeî Mostiştea. Are o poziţie plăcută, coprins între două dea­ luri spre N. Se întinde pe o suprafaţă de 1182 hect., din cari cultivă prin arendaşii săî 890 hect. (35 sterpe, 75 izlaz, 40 pădure). Locuitorii au 142 hect., pe carî le cultivă, rezer­ vînd 15 hect. pentru izlaz şi 6 cultura viţeî.

pl. Marginea-d.-j., cât. com. Cio­ răşti. Şi-a luat numele de la mo­ şia Codreşti. Este aşezat în par­ tea de V . a comuneî, pe malul drept al rîuluî R.-Sărat, la 2 kil. spre S.-V. de cătunul de reşedinţă Ciorăşti. Are o întin­ dere de 21 hect., cu o popu­ laţie de 78 familiî, safl 326 su­ flete, din carî 124 contribuabili. Ştifl carte 15 persoane. C o d r e ş ti, mahala, face parte din

com. rur. Turceşti, pl. Olteţul"

CODREŞTI

d.-s., jud. Vîlcea. Cade la V. comuneî şi este udată de rîul Tîrîia, Valea-Seacă şi Pîrîul-Poduluî. L a N.-V. este brăzdată de dealul Codreşti şi la S.-E. are locurî arabile şi de fîneţe. Aci e o biserică. C odreşti, lac, în jud.

R.-Sărat, pl. Marginea-d.-j., com. Ciorăşti, căt Codreşti, format de pîrîul Codreşti, produce peşte cara­ cudă ce se consumă de locui­ torî.

Codreşti, pîrîtt, în jud. R.-Sărat,

pl. Marginea-d.-j., com. Ciorăşti, se formează pe teritoriul comu­ nei, udă cătunul Codreşti şi se varsă în R.-Sărat, lîngă acest cătun. Codreşti, silişte, a satuluî Valea-

Seacă, pl. Trotuşul, com. Bog­ dana. Codreţul, loc de arătură, com.

Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Codrişorul, deal, al com. Run­

cul, plaiul Vulcanul, jud. Gorj. E situat spre E. de comună. Pe acest deal sunt viile locuitorilor. C odroviţa. Vezî Lunca, sat, co­

muna Zlătunoaia, pl. Miletinul, jud. Botoşani. Codrul, plasă,

în partea de S. a judeţuluî şi oraşuluî Iaşi, aşe­ zată pe şirul dealurilor ce se prelungeşte de la N.-V. spre S.-E., pe partea dreaptă a rîu­ luî Bahluiul, formînd linia de hotar între judeţul Vasluiu. Se mărgineşte la N. cu ora­ şul Iaşi, de care se desparte prin pîrîul Nicolina şi cu plasa Braniştea prin rîul Bahluiul; la E. tot cu pl. Braniştea, despăr­ ţită prin apa Jijieî; la V . cu pl.'

551

Stavnicul prin o linie dreaptă de hotar şi la S. cu jud. Vasluiu şi Fălcifl. Teritoriul plăşeî are forma uneî semi-lune; i s’a dat nu­ mele de Codru, pentru că avea din vechime codri nestrăbătuţi, prin care trecea drumul ce lega oraşul Iaşi cu ţara de jos. Ea este formată din comu­ nele : 1. Galata, cu satele: Galata (tîrguşor), Hlincea, Valea-Adîncă, Vişan, Horpaz, Lunca-Cetăţueî şi Zanea, în partea de N.-V. a plăşeî. 2. Ciurea, cu satele: Ciurea, Piciorul-Lupuluî, Curăturile, Slo­ bozia, Poiana-cu-Cetatea, LuncaBîrnoveî, Todirel şi Cercul, în partea de S.-V. a plăşeî. 3. Buciumi, cu satele: Bu­ ciumi, Păun, Bîrnova cu Pietră­ ria, Socola (tîrguşor) şi Vlădi­ ceni, în centrul plăşeî. 4. Tomeşti, cu satele: T o ­ meşti, Goroni, Chicirea şi Osoiul, la N.-E. plăşeî. 5. Poeni, cu satele: Poeni (tîrguşor), Comama-de-Jos şi Comarna-de-Sus, în partea de S.-E. a plăşeî. întinderea plăşeî este de 29425 hect. Calitatea solului este favora­ bilă pentru orî-ce soiu de cul­ tură. Dealurile ce se prelungesc în această plasă, pe toată întin­ derea eî, nu sunt de cît con­ tinuarea ramurilor Dealuluî-Mare care trece din plăşile Cîrligă­ tura şi Stavnicul şi sub numirea de Bordea şi Răpedea, încinge mal cu seamă toată partea de S., formînd: piscuri, culmi, po­ dişe şi văî cu diferite numiri, şi anume: Bordea, Piscul-Bordea, Pietrăria, Păun, Şanta, Hlin­ cea, Cetăţuea, Galata, Riga, Nu­ cul, Ezereni, Poiana-Cailor, Pripoarele, Mesteacănul, Coloneaţa,

CODRUL

Palanca, Cazacul, Perjul, Todi• rel, Pupa-Vasile, Lopeţi, ŞapteTeî, Lunca, Vodă, Prisecile, Niţelea, Oiţa, Stejăruşul, Rîsetele, Răcea, Ciurbeşti, Vărăticelul, Piciorul-Bordea, Boiştea, Cincişoara, Chicirea, Plochi, Propitura, Stoianul, Curagăul, Musteaţă, Podişul, Blănariul, Pisculluî-Miron, Opinceî, Murgul, Parmuva, Doamnei şi Isac. Dintre rîurile marî: Bahluiul udă marginea despre N.-E. a plăşeî, începînd de la oraşul Iaşi, pănă la vărsarea luî în Ji­ jia şi apoi rîul Jijia, pănă în marginea plăşeî Braniştea, între satele Costuleni şi Comarna; iar dintre pîraie sunt: Nicolina, Galata, Zanea, Valea-Adîncă, Horpaz, Doî-Peri, Vişanul, Re­ pedea, Vămăşoaia, Vlădiceni, Ţiganul, Vaslueţul, Bolovanul, Oiţa, Roşa, Stoianul, Musteaţa, Curagăul, Propitura, Podişul-Şărpoaia, Humuleţul, Tătarca, Efrimoaia, Ruptureî şi Chicirea. Prin mijlocul plăşeî, începînd din marginea oraşuluî Iaşi, trece spre S. şoseaua naţională pănă îrt marginea jud. Vasluiu, din­ colo de Poeni; — • apoi atinge marginea despre N.-E., calea ferată Iaşi-Ungheni. In partea despre V ., trece şo­ seaua judeţeană, începînd din marginea oraşuluî, prin comu­ nele : Galata, Ciurea şi Mogo* şeşti, pănă în marginea jude­ ţuluî Vasluiu spre S. L a N.-V. plăşeî, prin com. Galata, trece şoseaua judeţeană, Iaşi-Roman. Afară de aceste înlesniri de comunicaţie, maî sunt diferite drumuri vecinale şi comunale ce leagă satele şi comunele, după trebuinţele localităţilor. Din 29425 hect. din întin­ derea plăşeî Codrul, 3757 hect. este pămînt cultivabil, pentru cereale ; 2240 hect. pentru cui-

CO D R U L

tura viilor; 7816 hect. pămînt, acoperit cu pădurî, din ca rî: 5484 hect. sunt proprietate par­ ticulară, şi 2332 hect. ale sta­ tuluî; iar 15612 hect. pămînt cuprins de imaşe, fînaţe, ape, livezî şi locurî pentru aşezarea satelor. Pămîntul produce tot soiul de cereale, dar cultura carto­ filor e cea maî răspîndită, maî cu seamă în com. Poeni, pro­ prietatea M. S. Regelui Ca­ rol I. Plasa aceasta este maî mult o podgorie întinsă, care pro­ duce vinurî de diferite calităţi şi în abundenţă; între localită­ ţile recunoscute se înseamnă: Nebuna, Vişanul, Socola, Ga­ lata şi Valea-Adîncă. Sunt livezî întinse, cu pomi fructiferi, carî produc poame bune şi frumoase. Pădurile se exploatează pen­ tru lemne de foc şi diferite trebuinţî. Din dealurî se scoate piatră pentru şosele, zidiri şi var. Dea­ lurile: Repedea, Păunul şi Pătrăria sunt renumite pentru ca­ rierele de piatră. Numărul vitelor ce se cresc în plasa Codrul este de 13030 capete, din carî: 7531 vite marî cornute, 2371 oî, 244 capre, 1051 caî şi 1833 rîmătorî. Industria casnică semenţineîn unele localităţi; industria mare e reprezentată prin două morî, una de aburî şi una de apă; o fa­ brică de crohmoală, două de lumînărî, două de săpun şi o şcoală de butnărie şi rotărie. In această plasă se află o populaţie de 2256 familiî, sau 10369 suflete, din ca rî: 5333 bărbaţî şi 5036 femeî; dintre aceştia: 9936 sunt Romînî, 299 Izraeliţi, 52 Germani, 31 Ita­ lieni, 19 Polonezî, 12 Francezi, 9 Unguri, 6 Bulgarî şi 5 Grecî.

552

Romînii se ocupă cu lucra­ rea pămîntuluî, creşterea vite­ lor, cultura viilor şi a livezilor, cu cărăuşia şi pietrăria. Străinii sunt parte posesori de moşiî, parte în serviciu pe la pro prietăţî. Această plasă este admini strată de un sub prefect, cu re­ şedinţa în tîrguşorul Socola, com. Buciumi; avînd sub jurisdicţiunea sa 5 comune, cu 23 sate şi 3 tîrguşoare. Pentru pricinile de judecăţi dintre locuitorî, pe lîngă jude­ cătoriile comunale, se află şi o judecătorie de Ocol în com. Buciumi. Numărul bisericilor ortodoxe este de 22, deservite de 27 preoţi, 2 diaconî, 23 cîntăreţî şi 13 eclesiarhî. Numărul şcoalelor e de 11, cu 12 învăţători şi I învăţă­ toare, iar populaţia şcolară e de 300 elevî şi 133 eleve. C o d r u l. V . satul Lunca, comuna

Drăguşeni, jud. Suceava. C o d ru l, curea de moşie, judeţul Dolj, pl. Balta, com. Măceşuld.-j., cu care se limitează co­ muna în partea de E. C o d ru l, care împreună cu Dum­ brava şi Sbîrul, formează pă­ durea de pe moşia şi com. Gremeşti, pl. Berhometele, jud. D o­ rohoiu, în suprafaţă de 215 hect., pădure bătrînă şi tînără. C o d r u l- C u c u lu î, deal, la N. de

satul Lihacea, jud. Tecuciu. Se întinde în direcţie V.-E. pănă la hotarul satuluî Sîrbi, formînd hotarul între satul Sîrbi şi L i­ hacea. la E. de satul Măldăreşti, com. Ne­ guleşti, jud. Tecuciu.

COD RULUÎ (MOVILĂ-)

C o d r u l-d e -J o s . Vezî Codrukb-s.,

jud. Vasluiu. deal, jud. VasJuiu, începe de la N. com. Mirceşti, din dealul Tufeştilor, se lasă spre S., formînd limita de V . a satuluî Mirceşti, iar în drep­ tul luî, dealul ia numirea de Codrul-d.-j., în marginea de S. a comuneî se împreună cu dea­ lul şi platoul satuluî Şurăneşti.

C o d r u l-d e -S u s ,

C o d r u l-d e -S u s ( V a le a - Silişteî),

pădure, supusă regimuluî sil­ vic, com. Bălileşti, pl, Rîurile, jud. Muscel, în întindere de 500 hect., compusă din stejar, fag, carpen şi mesteacăn. C o d r u l-M ă n ă s tir e î, deal, în ju­

deţul Suceava, com. Dolhasca; e acoperit de pădure bătrînă de fag. deal, în com. Mastacău, plasa Bistriţa, jud. Neamţul. E situat în prelungi­ rea dealuluî Ciungi, spre hota­ rul com. Calul-Iapa.

C o d r u l- N e g u lu î,

C o d r u l-O lte ţ u l, loc izolat, în co­

muna Bălceşti, pl. Olteţul-d.-j., jud. Vîlcea. C o d r u l- R a c o v e î , pădure, în par­

tea de V. a satuluî Puşcaşi, co­ muna Rădiul, pl. Stemnicul, ju­ deţul Vasluiu. Se întinde de la N.-E. spre S.-V. pe marginea satuluî, de d ’a dreapta pîrîuluî Racova, formînd o linie în semi­ cerc. C o d r u l-S îr b ilo r , pădure, pe te­

ritoriul comuneî Ţifeşti, pl. Gîr­ lele, jud. Putna, în întindere de 51 hect., proprietatea d-luî Nîc. Chir. Săveanu.

C o d r u l-C u c u lu î, pădure,

C o d r u lu i ( M o v ila -) , movilă, în

jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te-

COPRULUÎ (VALEA-)

553

ritoriul comuneî rurale Lunca­ viţa (şi anume pe acela al că­ tunuluî de reşedinţă), situată în partea N.-V. a plăşeî şi în cea de mijloc a comuneî, la 500 m. spre S.-V. de satul Luncaviţa. S’a numit aşa fiind-că era la marginea unuî întins codru (pădire de fagî), azî redus la tu­ făriş. A re o înălţime de 41 m., punct strategic, dominînd asupra satuluî Luncaviţa, a rîuluî Lun­ caviţa şi a şoselei judeţene Măcin-Tulcea, ce trece pe la poa­ lele eî. Este artificială şi e a­ coperită cu verdeaţă.

Sunt 918 vite marî şi micî. Pămîntul comuneî e moştenesc. Comuna e brăzdată de dea­ lurile: Oii, Negrăî, Negrăiţa, Peşteana şi Scundul, şi udată de văile: Olteanca, Negrăiţa şi Peşteanca. Veniturile se urcă la 2005 leî anual şi chelt. la 1201. C o e n i, (C u e n i), sat, face parte

din com. rur. Izvoarele, pl. Ol­ teniţa, jud. Ilfov. Este situat la E. de cătunul Izvoarele, pe ma­ lul drept al rîuluî Argeş. Aci Valea-Rachiereî se varsă în rîul Argeşul. D ’aci şi pănă la extremitatea judeţuluî despre jud. Vlaşca, locul e smîrcos. Codrului (V a le a -), vale, în jud. Se întinde pe o suprafaţă de Tulcea, plasa Isaccea, pe teri­ toriul comuneî Luncaviţa şi pe • 2058 hect., cu o populaţie de 486 locuitorî. al cătunuluî de reşedinţă. Şi-a D-na Elena Ştefănescu şi d-nul luat numele de la împrejura­ H. Vasile afl 1750 hect. şi lo­ rea că străbatea un întins codru cuitoriî 308 hect. de fagî, azî cu totul exploatat. Proprietarii cultivă 950 hect. Se deschide din dealul Pietrosul, (380 sterpe, 175 izlaz, 25 vie se îndreaptă spre N., avînd şi 250 pădure). Locuitoriî cul­ o direcţiune de la S.-V. spre tivă 278 hect. (15 sterpe şi 15 N.-E., brăzdînd partea nordică vie). Comerciul se face de 2 cîra plăşeî şi pe cea sudică a co­ ciumarî. muneî. Cursul său îl face maî Numărul vitelor marî e de întîiu prin pădurî şi prin tufări­ 264 şi al celor micî de 419. şuri. Formează cu Valea-StuAre o biserică, cu hramul Cupineî, lacul numit Balta-Satuluî, vioasa-Paraschiva, deservită de şi după 4 kil. se deschide în 2 preoţî şi 2 cîntăreţî; o şcoală valea Puţul-Popeî, nu departe de mixtă, frecuentată de 14 elevî, satul Luncaviţa. 6 eleve, cu întreţinerea căreia Coeni, cotn. rur., pl. Cerna-d.judeţul şi comuna cheltuesc a­ s., jud. Vîlcea. Este situată pe nual 1 SOO leî. pîrîul Silea, la 51 kil. de Rîm­ nicul-Vîlceî, capitala judeţuluî. C o e n i, deal, în raionul com. Coe­ ni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vîlcea, Vatra satuluî are 105 hect., pe care se cultivă 32 hect. 50 iar teritoriul întregeî com. este de 400 hect. ariî vie. Are o populaţiune de 868 loc. (520 bărbaţî şi 348 femeî), în C o e n i, moşie a statuluî. (Vezî Gostinari, moşie, jud. Ilfov). care intră şi 5 familiî de Ţ igan î; sunt 295 capî de familie; 222 C o fa , pădure, jud. Bacăfl, plasa contribuabili. Tazlăul-d.-j., com. Bîrsăneşti. In comună e o biserică vechie, care s’a reparat la 1846; sunt C o g ă ln ice a n u , sat, în jud. Ro­ 330 case. WdSB. Mm le 1)1,11 , i

( , r „ , i Ic

Vot I I .

COGEA-C a RA BÂlR

man, pl. Siretul-d. s., com. Cuza-Vodă, pe malul stîng al rîu­ luî Şiret, spre N. de satul Cuza-Vodă şi la o depărtare de 2 kil. 230 metri de el. Este a­ şezat într’o poziţiune joasă, pe un teren mlăştinos. Are 79 capete de familiî, safl 327 suflete, din care 60 contribuabili. Ştifl carte 27 persoane. Locuesc în 86 case. Sunt 215 capete vite marî. A cest sat s’a înfiinţat în 1878, prin împroprietărirea noi­ lor însurăţei şi s’a numit ast-fel după cunoscutul bărbat politic M. Cogălniceanu. C o g e a -A li, sat, în jud. Constanţa, pl. Constanţa, cătunul comuneî Cicrîcci. E situat în partea ră­ săriteană a plăşeî şi cea meri­ dională a comunei, la 6 kil. spre S. de cătunul de reşedinţă, Cicrîcci, pe valea Cogea-Ali, la un kil. spre N. de lacul SîrtGhiol. Este închis la V . de dea­ lul Tepe-Bair cu vîrfurile luî: Movila-Imbinată (83 metri) şi Islam-Iuc (90 metri); la S. de dea­ lul Cogea-Ali şi la N.-E. de dea­ lul Mamaia, cu vîrful săfl Ma­ maia (34 metri). Suprafaţa sa este de 2230 hect., din carî 214 hect. sunt ocupate numaî de vatra satuluî, cu 87 case, şi de grădini. Populaţiunea sa este de 112 familii, cu 546 suflete, ocupîndu-se maî ales cu nego­ ţul de peşti, pe care îi pescuesc din lacul Sîrt-Ghiol. Locuitoriî sunt Romînî, Bulgari, Austriac!, şi Turci; aceştia din urmă în mai mare număr. Şoseaua judeţeană Mangalia-Constanţa trece prin apropierea şi pe la V . satu­ lui; drumuri comunale pleacă la Mamaia, la Canara, la Cicrîcci şi la Cara-Coium. C o g e a -C a r a -B a ir , deal, în jud. Tulcea, pl. Babadag, pe terito70

COGEASCA-NOUĂ

riul com. rur. Nalbant, şi pe acela al Cătunului său Trestenic. Se desface din Dealul-Cilicului; se întinde spre miază-zi, avînd o direcţie generală de la N.-V. spre S.-E., brăzdînd partea de N. a plăşeî şi cea de N.-V. a co­ munei. Se întinde de-alungul Văiî-Cărbunarilor (Izvorul Te■ liţa). L a poalele sale sudice, spre malurile Văiî-Cărbunarilor, se află situat satul Trestenic. Pe la poalele sale estice, merge drumul comunal Cilicul-Trestenic. Are 240 m. înălţime. E acoperit cu pădurî în bună parte, cu tufărişuri şi păşunî. C o g e a s c a - N o u ă , sat, în partea

de N. a com. Cucuteni, pl. Stav­ nicul, jud. Iaşi. E situat pe un podiş de deal, pe sub coasta căruia curge rîul Bahluiul. Se află la jumătatea drumului din­ tre Iaşi şi Podul-IIoaeî. Face parte din moşia Cucuteni. Are o populaţie de 57 familiî, sau 251 suflete. Prin el trece şo­ seaua naţională şi calea ferată. A re o mică staţie numită Cu­ cuteni. A cest sat s’a înfiinţat la 1825, de către Domniţa Hangerliu, cu locuitorî Ruşî, aduşi din Bucovina. Pentru aceasta, satul se maî numeşte La-Ruşl. Numărul vitelor e de 855 ca­ pete, din cari: 248 vite mari cornute, 258 oî, 41 caî şi 108 rîmătorî. C o g e a s c a - V e c h i e , sat, în par­

tea de N.-V. a com. Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Iaşi. E si­ tuat pe coasta dealului cu ace­ laşî nume. Are o populaţie de 93 familiî sau 422 suflete; o biserică zidită la 1864, deser­ vită de un preot şi un dascăl; o şcoală întreţinută de comu­ nă, înfiinţată în anul 1886 şi fre­ cuentată de 29 elevî. Numărul vitelor e de 1185

554

capete, din c a rî: 304 vite marî cornute, 678 oi, 51 caî şi 152 rîmătorî. In această localitate, în tim­ pul luî Dumitraşco-Cantemir-Vodă, pe la 7219, după cum gă­ sim în «Letopiseţul», tom. III, au staţionat «o vară cîte-va stea­ guri: Leşî, Lipcanî, Cazac! şi Svezî, carî aveau firman de la împărăţie pentru a sta în ţară, în protiva Moscului». C o g e la c , com. rur., din judeţul

Tulcea, plasa Istrul, situată în partea de S. a judeţului, la 78 kil. spre S. de oraşul Tulcea capitala judeţuluî, şi în partea sudică a plăşeî. a căreî reşe­ dinţă este. Numele său este tătăresc şi vine, probabil, de la numele pro priu Gogii, ce-1 purtau Tătariî carî au fundat satul acum IOO a n i; de aci Gogielacul, şi în urmă Cogelacul. Hotarul amănunţit al comu­ nei este următorul: Plecînd de la poalele movilei Joc, situată pe o înălţime a dealuluî Rîmnicul-Bair, se îndreaptă spre S., pe muchea dealuluî RîmniculBair', taie dealul Iaram-Iuc, de unde o ia spre S.-V., pe lîngă drumul Inan-Ceşure-Tocsof, pă­ nă aproape de Cîşla-lui-Ţiţeî; de aci se dirige spre S., trece prin vîrful Buiuc-Cogelac-Tepe, şi a­ junge în hotarul judeţului; se îndreaptă spre S.-E., urmînd a­ cest hotar, taie văile Ali-CulacDere şi Alciac-Dere, de unde se ridică spre N.-E., paralel cu şoseaua naţională Tulcea-Constanţa, pănă pe muchia dealu­ luî Cascalîc-Bair; urmează apoi această muchie spre S.-E. şi, de la un vîrf al său (de 115 m.) se dirige spre N., străbate pî­ rîul Duimgi, printre satele Tariverdi şi Duimgi, dă în şoseaua naţională Constanţa-Tulcea, de

COGELAC

unde o ia puţin spre N.-V., a­ poi spre N.-E., pe lîngă dru­ mul Tariverdi-Potur, taie dealul Haidîn, pănă în dreptul satu­ lui Sariient, de unde, spre V., pe la poalele dealuluî Haidîh, taie valea Hagi-Avat şi ajunge iarăşi în vîrful de unde am ple­ cat. Forma generală a hotarului e aceea a unui trapez neregu­ lat, a cărui lungime este de 50 kil. întinderea sa e de 13200 hect. Marginile comunei sunt ur­ mătoarele : L a N. se învecineşte cu comunele Beidant şi Potur; la E. cu comunele Casap-Chioi şi Cara-Nasuf; la V . cu comuna Tocsof; la S. cu judeţul Con­ stanţa. Comuna face parte din regiu­ nea dealurilor, mai mult de cît din a şesurilor. L a N. - V. a­ vem dealurile: Rîmnicul - Bair (186 m.), dealul Iarîm-Iuc (206 m.) şi dealul Inan-Bair (184 m., acoperite cu tufărişuri şi semă­ nături) ; la N. şi N.-E. culmea Haidîn (180 m.), de natură stîn­ coasă, acoperită cu păşunî şi fî­ neţe ; iar în partea de S. avem culmea Cascalîc-Bair, cu vîrfu­ rile Buiuc - Cogelac-Tepe (194 m.), Cogelac (132 m.), PeridiIol-Tepe (145 m.), acoperite cu semănături. Afară de acestea, teritoriul comuneî e presărat cu o mulţime de movile artificiale şi naturale, a căror înălţime va­ riază între 135— 190 m., maî cu seamă în partea vestică. Rîul Duimgi, izvorînd din dea­ lul Iarîm-Iuc, sub numele delnanDere şi care udă coin. dela N. la S., trecînd şi prin satele InanCeşure şi Tariverdi, de la care mai poartă numele de pîrîul Ta­ riverdi. A re maluri înalte şi rî­ poase. Afluent maî însemnat are pe dreapta pîrîul Cogelacul, cu maluri înalte, pietroase, şi care trece prin satul cu acelaşi nume.

COGELAC

555

COGELAC-DERE

Cătunele din carî e formată de 8375 hect., maî sunt 2002 hect. pămînt al locuitorilor, 157 această comună sunt: Cogelacul, hect. izlaz, 394 hect. plantaţii, hect. plantaţii, 778 hect. tapiî. cătunul de reşedinţă, aşezat în 1978 hect. fîneţe; restul este loc Populaţia e amestecată; sunt spre V ., pe ambele maluri ale neproductiv. 180 familiî, cu 771 suflete, din pîrîuluî cu acelaşî nume; InanSunt 368 plugari, avînd: 350 carî: Romînî 105, Germanî 697, Ceşme (Fîntîna - luî-Inan), spre plugurî (din carî 100 cu 2 brăzTătari 52, Evreî 18 şi Armenî 8. N., pe ambele maluri ale pî­ dare); 30 maşini de vînturat şi Loc. se ocupă cu meşteşuguri rîuluî Duimgi, la 5 kil. spre N. 20 de bătut porumbul. Bulga­ diverse şi cu agricultura. de cătunul de reşedinţă; Taririi se ocupă cu grădinile de In Cogelac este o biserică şi verdi, la 2 kil. spre E. de că­ zarzavaturi. Sunt în cătunul Co­ o şcoală. tunul de reşedinţă, pe malul gelac 9 meseriaşi, din carî: 3 stîng al pîrîuluî Duimgi. fierari, 1 hămurar, 1 tinichigiu, C o g e la c , v îr f de deal, în jud. Suprafaţa totală a comuneî 2 cizmari, 2 lemnari, 2 fabri­ Tulcea, pl. Istruluî, pe terito­ este de 13028 hect., din carî canţi de uleiu; în Tariverdi sunt riul com. rur. Cogelac şi la 426 ocupate de vetrele celor treî 4 meseriaşi. Sunt în toată com. 3 hotarul despărţitor al cătune­ sate, 32 hect. numaî de case; morî cu caî, 2 de vînt, 1 cu abur lor sale Cogelac-Inan-Ceşure şi şi 2 pe apă. Sunt 10 comer­ restul este al locuitorilor, divi­ Tariverdi. E situat în partea cianţi (3 băcani şi 7 cîrciumari) zat ast-fel: 2002 hect. izlaz, de S. a plăşeî şi cea de mijloc 8330 hect. pămînt parcelat, 1878 şi 1 brutar. a comuneî, la 2 kil. spre N. de hect. pămînt cu tapiî (avut de Budgetul, la veniturî cît şi Ia satul Cogelac, de la care şî-a cheltuelî, este de 12500 leî. Sunt sub Turcî) şi 394 hect. cu plan­ luat şi numele. Este unul din 379 contribuabili. taţii. vîrfurile cele maî înalte ale dea­ Căî de comunicaţie sunt nu­ Populaţiunea este amestecată luluî Haidîn. A re o înălţime de meroase şi străbat în toate di­ şi compusă din elemente di­ 132 m. Punct trigonometric de recţiile teritoriul comunei: şo­ ferite :. Germanî, Romînî, T ă­ observaţie de al 3-lea rang, do­ tari, Turci, Evreî, etc. Sunt 411 seaua naţională Tulcea-Babaminînd asupra satelor Cogelac dag-Constanţa, trece pe lîngă familiî, cu 1083 suflete,din carî: şi Tariverdi, asupra pîrîuluî satele Tariverdi şi Cogelac; dru­ 115 Romînî, 1211 Germanî, 97 Duimgi şi aşoseleî naţionaleTulmuri comunale duc la comunele Tătari, 31 Evreî, 8 Armeni şi cea-Constanţa. Este acoperit cu învecinate '.^Beidant, Patur, Ca­ fîneţe şi păşunî. 721 Bulgari. sap-Chioi, Tocsof, etc. Instrucţiunea se predă în treî Satul Cogelac s’a fundat de C o g e l a c - D e r e , vale cu apă, în şcolî, cîte una în fie-care că­ jud. Tulcea, pl. Istruluî, pe te­ către Tătari, şi anume de T ă ­ tun, şi fundate: cea din Cogelac tarii «Gogii», carî i-au dat şi ritoriul com. rur. Cogelac, de la 1880, cea din Inan-Ceşure la care şî-a luat şi numele. Iz­ numele, acum IOO de a n î; la 1889, şi cea din Tariverdi voreşte din poalele de N. ale peste eî au venit coloniştii ger­ la 1892; au cîte 10 hect. pă­ dealuluî Caşcalîc-Bair; se în­ manî din Basarabia; Tătarii mînt şi sunt conduse de cîte un dreaptă spre E., avînd o direc­ au început să se retragă în învăţător, şi frecuentate de 148 ţiune generală de la N.-V. spre faţa lor, şi la 1877— 78 s’au elevî, Germanî în maioritate. S.-E., brăzdînd partea de S. a retras maî toţi, iar Germanii au Este o biserică ortodoxă în sa­ plăşeî şi pe cea de mijloc şi de fundat satul Tariverdi. tul Inan-Ceşure, cu hramul InălE. a comuneî. Curge pe la poa­ ţarea-Domnuluî, fundată de lo­ lele dealuluî Caşcalîc, trece prin cuitorî în 1888 şi deservită de C o g e la c , sat, în jud. Tulcea, pl. mijlocul satuluî Cogelac, face Istruluî, cătunul de reşedinţă ăl un preot şi un cîntăreţ; are 10 maî multe cotituri, şi, după un comuneî rurale Cogelac. E si­ hect. date de stat Germanii, curs de 6 kil., merge de se varsă tuat în partea de S.-V. a co­ carî sunt protestanţi, au casele în pîrîul Duimgi, pe dreapta, muneî, pe ambele maluri ale lor de rugăciuni. puţin maî jos de satul Tari­ pîrîuluî Cogelac, şi la poalele Calitatea pămîntuluî este în verdi, unde şoseaua naţională de N. ale dealuluî Caşcalîc-Bair. general bună, pămîntul fiind aTulcea-Bab adag-Co nstanţatrece Are o întindere de 5392hect., proapeşes şi udat de pîraie; se pîrîul Duimgi. Malurile sale sunt din cari 157 hect. ocupate de seamănă diferite cereale. stîncoase. vatra satuluî, 86ohect. izlaz, 3440 Pămîntul arabil e în întindere

COHALUL

556

C o h a lu l, baltă, jud. Dorohoiu, pe

teritoriul com. Prutul-d.-j.

Păltinişul,

pl.

numaî prin stuf, se varsă în Balta-Lăţimeî, la S. de ea.

hect. şi Coiteasca, propriu zisă cu S 14 h e c t, în total 934 hect.’ maî toate arabile.

C o ia ( P r iv a lu l- lu î- ) , gîrlă, C o h a lu l, deal rîpos, în com.Liteni,

jud. Suceava.

pîrîu, de mică însem­ nătate, în judeţul Tulcea, plasa Babadag, pe teritoriul com. rur. Slava-Rusă (şi anume pe acela al cătunuluî său Baş-Punar). Izvoreşte din poalele de E. ale dealuluî Periclic, de pe teri­ toriul comuneî Topologul-Tătar (jud. Constanţa); intră repede în jud. T u lce a ; se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la V . la E., brăz­ dînd partea de V . a plăşeî şi a comuneî şi, după un curs de 2 kil. se împreună cu valea Amutlu-Culac şi, amîndouă unite, se varsă în valea Baş-Punar. Străbate pădurî întinse şi fru­ moase, printre dealuri înalte şi stîncoase.

C o i-C u la c ,

în jud. Tulcea, pl. Măcin, pe te­ ritoriul comuneî urbane Măcin şi pe al cătunuluî său Ghecet. Porneşte din Dunăre, puţin maî jos de Ghecet. Se îndreaptă spre N., avînd o direcţie gene­ rală de la S.-V. spre N.-E.; trece prin stuf, printr’un grind îngust de tot, pe la E. de Balta-luî-Coia; se uneşte, după 6 kil. de curs, cu Gîrla-Combreî şi formează Gîrla-luî-Coia; brăz­ dează partea de N.-V. a plăşeî şi a comuneî.

COIUM-PUNAR

C o ifu l, peşteră, în jud. Suceava, în

stînca ce formează malul stîng al Bistriţei, din jos de ColţulAcreî. C o im a n d a , deal, în partea de E.

a satuluî Novaci, com. Duda, pl. Podoleni, jud. Fălciu.

C o ia ( B a lta - lu î- ) , lac, (80 hect.), în

C o im a tu l, lac, în jud. Ialomiţa,

jud. Tulcea, pl. Măcin, pe terito­ riul comuneî urbane Măcin, şi pe al cătunuluî său Ghecet, în partea de N.-V. a plăşeî şi a co­ muneî. Este formată de o re­ vărsare anterioară a Dunării, cu care azî nu maî comunică. Este izolată, înconjurată de toate părţile cu stuf.

pl. Ialomiţa-Balta, insula Balta, teritoriul comuneî Făcăeni.

Tulcea, pl. Măcin, pe terito­ riul comuneî urbane Măcin, şi pe al cătunuluî său Ghecet. Este formată de alte două gîrliţe maî micî: Gîrla-Combreî şi Privalulluî-Coia. Se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la S.-V. spre N .-E .; primeşte pe dreapta Gîrla-Spinăuluî şi balta Stanimir. Brăzdează par­ tea de N.-V. a plăşeî şi a co­ muneî, şi după 4 kil. de curs

C o i u m - B a b a , deal, în jud. Tul-

cea, pl. Babadag, pe teritoriul comuneî urbane Babadag. Se desface din dealul Orta-Bair î se întinde spre E., d’alungul pîrîuluî Babadag, brăzdînd par­ tea estică a plăşeî şi a comu­ neî. Oraşul Babadag e aşezat la poalele sale. Are o înălţime de 233 metri. Punct trigonome­ tric de observaţie de ordinul al 3-lea şi punct strategic, dominînd asupra oraşuluî Babadag. Este acoperit cu pădurî întinse şi la poale cu pajişti. Pe vîrful luî este o mică poiană, iar în vale ie­ zerul Babadag îşî întinde apele sale liniştite. Pe această poiană este un mormînt de piatră cio­ plită. C o iu m - P u n a r , com. rur., în pl.

C o ita , izvor, în jud. Buzău, com.

Mînzăleşti, căt. Plăvăţul. începe de la muntele Viişoara şi dă în Izvorul-Sării care se varsă în pîrîul Sturdza. C o ită n e a s a , viroagă, jud. Brăila.

C o ia (G îr la -lu i-), gîrlă, în jud.

colină, în jud. Buzău, com. Mînzăleşti, cătunul Plăvăţul. E acoperită de fîneaţă şi servă ca hotar despre jud. Rîmnicul.

C o ite î ( P o d u l-) ,

Uneşte Cremenea cu Vîlciul, despărţind ostrovul Popa de ostro­ vul Iapa. cătun, al com. Să­ geata, jud. Buzău, cu 140 loc. şi 26 case. Are sub-diviziile: Borduşani, Cărpuleasa, Cîrtean­ ca şi Murgescul.

C o ite a s c a ,

C o ite a s c a , moşie, în jud. Buzău,

com. Săgeata, căt. Coiteasca, formată din Cîrteanca, cu 420

Măcin, jud. Tulcea. E situată în partea de S.-V. a plăşeî şi a judeţuluî, la poalele dealuluî Ghium-Ghirmeş. Numele său, turcesc, înseamnă «Fîntîna-Oiî . Se mărgineşte la N. cu com. Satul-Nou şi Picineaga; la V. cu com. Ostrovul; la S. cu com. Orumbei, ambele din jud. Constanţa şi la E. cu com. Cîr­ jelar. Solul e în general acciden­ tat. Culmea Ghium - Ghirmeş (321 m. şi acoperită cu pă­ duri şi livezî) străbate com. de la N.-V. spre S.-E. Are urmă­ toarele ramificaţii: Coium-Punar la V.; Baba-Bair şi Camber-Tepesi, la mijloc, Sînîr-Taş-Tepesi

COIUM-PUNAR

la S. (i 19 m.), Canat-Calfa la E. Movile sunt puţine, maî în­ semnată este Eşil-Tepe la S.V. (228 m.). Apele carî udă comuna sunt: Ai-Orman safl Picineaga, la N.E. şi N., primind ca afluenţi văile Canat-Calfa şi a-Capriî, pe stînga; Valea-Hogiî, ce izvoreşte sub numele de pîrîul GhiumGhirmeş, la V . ; pîrîul CoiumPunar, unit cu văile Lugi-Dere şi Cana-Mişea, la S. Cătunele carî formează comu­ na sunt: Coium-Punar, reşedinţă, Ia S., pe pîrîul cu acelaşî nu­ me; Canat-Calfa, la 3 kil. spre N.-V., pe valea Ai-Orman. întinderea comuneî este de 473S hect., din carî 47 hect. ocupate de vetrele satelor, 1440 hect. ale locuitorilor, iar restul de 3248 hect. pădurî şi livezî, aparţinînd statuluî. Populaţia este toa'.ă romînă; sunt 197 familiî, cu 917 suflete, din carî 413 bărb. şi 504 fem. Locul arabil ocupă 2343 hect., izlazul 670 hect., pădurile 1735 hect. In Coium-Punarsunt: 2i2plugarî, posedînd 187 plugurî; 2 fa­ bricanţi de var, 1 fterar, 1 cojocar; 4 morî de apă. Comerţul este ac­ tiv: se exportă var, lînă, brînzeturî, lemne de foc şi v ite ; importul constă în băuturi spir­ toase, manufacturi, băcănii, etc. Sunt 5 comercianţi (1 băcan şi 4 cîrciumarî). Vite sunt 5748 capete, din carî: 915 vite marî şi 4833 vite micî. Sunt 2 maşini de secerat şi una de vînturat. Budgetul comuneî este la ve­ niturî de 4080 leî, iar la chel­ tuelî de 3973 leî. Contribuabili în toată comuna sunt 185. Căî comunale duc la Picinea­ ga, Ostrovul, Satul-Nofl, Cîrje­ lar şi Orum-Cei; maî sunt altele, carî unesc cătunele între ele.

557

Are o şcoală condusă de un învăţător şi frecuentată de 43 elevî; o biserică, cu hramul Inălţarea-Domnuluî, în cătunul Ai-Orm an, zidită în 1879, de­ servită de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî. Maî sunt 2 geamii în CanatCalfa şi Coium-Punar. Locuitoriî romînî afl venit şi afl format această comună în urma războiului romîno - rusoturc de la 1877— 78; înainte de venirea lor în aceste locurî se găseaţi aci Tătari, veniţi din Crimeea; locurile erafl acoperite cu pădurî întinse şi întunecoase, maî ales în satul Ai-Orman. Se zice că afl fost mulţi urşi pe aci de unde şi numele de AiOrman = Pădurea - Ursului. Tătarii amestecaţi cu Cerkeziî s’afl retras în Turcia după încheerea păcii de la Berlin.

COJANA

Tulcea, plasa Măcin, pe terito­ riul comunei rurale Coium-Pu­ nar şi în judeţul Constanţa. îşî ia naştere din poalele meridio­ nale ale culmei de dealuri, nu­ mită Ghium - Ghirmeş; se în­ dreaptă spre S., avînd o di­ recţie generală de la N.-E. spre S.-V.; curge pe la poalele dea­ luluî Baba-Bair şi Camber-Tep esi; trece pe la poalele dea­ luluî Samîr - Taş - Tepesi, pe la E. de satul Coium-Punar; pri­ meşte pe stînga valea CanaMişea; întră în jud. Constanţa, şi după un curs de 5 kil., după ce a brăzdat partea sudică a plăşeî şi a comuneî, merge de se varsă în pîrîul Aigăr-Ahinet, pe dreaptă la E. de satul Aigăr-Ahmet. Malurile sale sunt rîpoase. vale, în judeţul Constanţa, pl. Hîrşova, pe te­ ritoriul comuneî rurale CoiuinPunar. Se desface din poalele vestice ale dealuluî Ghium-Ghiurmesi-Dere ; se îndreaptă spre V ., brăzdînd partea vestică a plăşeî şi a comuneî şi după un drum de 2 ljt kil. se deschide în Valea-Hogiî; merge printre dealurile Coium-Punar, la S. şi Ghium-Ghiurmesi-Dere, la N. Este străbătută de calea veci­ nală ce duce de la Coium-Pu­ nar la Ostrovul şi este acope­ rită de verdeaţă şi sămănăturî.

C o iu m - P u n a r , C o iu m - P u n a r , sat, în jud. T ul­

cea, pl. Măcin, cătunul de re­ şedinţă al com. Coium - Punar, aşezat pe pîrîul cu acelaşî nume, în partea sudică a com. Are o întindere de 1800 hect., din carî 18 hect. ocupate de vatra sa­ tuluî. Populaţia e romînă. Sunt 53 familiî, safl 236 suflete. C o iu m -P u n a r , deal, în judeţul

Constanţa, pl. Hîrşova, pe te­ ritoriul com. rurale Coium-Pu­ nar, care este aşezat la poalele sale sudice. Se desface din dea­ lul Ghium-Ghiurmesi. Se întinde spre V. printre văile CoiumPunar şi Valea-Hogiî, la N. şi Valea Ulmilor, la S., într’o di­ recţie generală de la E. spre V.; brăzdează partea vestică a plăşeî şi a com. şi cea nordică a sa­ tuluî cu acelaşî nume; este stră­ bătut de calea vecinală CoiumPunar-Ostrovul şi e acoperit în cea maî mare parte de pădurî. C o iu m - P u n a r , pîrîii, în judeţul

deal, în jud. Vasluifl, comuna Tîngujei, plasa Mijlo­ cul.

C o ja n a ,

C o ja n a , vale, jud. Vasluifl, plasa

Funduri, com. Tîngujei, for­ mată din prelungirea dealuluî Cojana. Se uneşte cu valea Gorgana, formată de dealul cu acelaşî nume şi în prelungirea lor, pe teritoriul comuneî, ia nu­ mirea de Valea-Raculuî.

COJANA

deal, judeţul Tecucifl, situat Ia E. de satul Glăvăneşti.

C o ja n a ,

C o ja n a , pîrîtt, izvoreşte din jud.

Tutova, merge spre V . în par­ tea estică a satuluî Glăvăneşti, com ma Muncelul, jud.Tecucifl. C o ja n i, cătun, ţine de com. Şte­

făneşti, plasa Amaradia, j id. Gorj. E situat pe malul drept al rîuluî Gilortul. Are o supra­ faţă de 920 hect., din carî 75 hect. arabile, 3 hect. prunet, iar restul fîneţe, pădure, tufă­ riş şi rîpe, proprietatea d-neî Elena Magheru. Are o populaţie de 47 fa­ miliî, safl 185 suflete, din carî 43 contribuabili. Locuitoriî posedă: 7 plugurî, 20 care cu boî, 221 vite marî cornute, 206 oî, 74 rîmătorî, 45 capre, 34 caî şi 14 stupî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua vecinală ce-1 pune în le­ gătură la N.-E. cu Albeni, iar la S. cu Tîrgul-Petreşti. Spre V . o şosea comunală îl pune în legătură cu comuna Pojogeni. Rîul Gilortul trece prin mij­ locul cătunuluî. Are I biserică, deservită de un cîntăreţ. C o ja n u l, vechie

numire a com. Gura-Aninoaseî, jud. Buzăfl.

C o ja s c a , com. rur.,

plasa Ialo­ miţa, jud. Dîmboviţa. Această comună se află spre S.-E. de Tîrgovişte, la 40 kil. şi maî la vale deBilciureşti, reşedinţa plăşeî, pe şoseaua jud. Tîrgovişte-Butimanul, pe o cîmpie frumoasă şi pe malul drept al rîuluî Ialomiţa. Comuna Cojasca se compune din două cătune: Cojasca şi Fîntînelele, cu 2 500 locuitorî. Are o biserică şi o şcoală.

558

Şcoala din Cojasca este mixtă, cu 2 învăţători; este frecuentată de 62— 90 copiî de ambe sexe, din 154 copiî cu etatea de şcoală. Localul şcoaleî este nofl, clădit în 1885, de zid, cu primăria la un loc. Pămîntul are 14 prăjini pogoneştî. Venitul com. e de 5000 leî. Sunt 600 contribuabili. Cojasca se învecineşte la E. cu comuna Cătunul şi Corneşti, de care se desparte prin Ialo­ miţa şi se uneşte prin şoseaua judeţeană şi vecino-comunală; la V . cu Ghergani şi Vizureşti, unindu-se cu Ghergani prin şosea vecino-comunală; la N. cu Bilciureşti, unindu-se prin şosea judeţeană; şi la S. cu cătunul Sterianul, din comuna Lucianca, jud. Ilfov. C o jb u r u n u l, peninsulă,

în ma­ rele iezer Razelm, situată în plasa şi jud. Tulcea, pe terito­ riul comuneî rurale Moru-Ghiol şi pe acela al cătunuluî său Dunăvăţul-d.-j., în parteade S.-E. a plăşeî şi în cea de S. a co­ muneî. Este coprinsă între gol­ ful Holbina şi lacul Razelm, care de altmintrelea formează acest golf. In faţa eî se devarsă lacul Dran ov. L a N. este o gîrlă, care face de comunică gîrla Dunăvăţul cu golful Golbina. Se termină prin două capete carî poartă numele de Cojburunul-Mare şi CojburunulMic. Are o suprafaţă de peste 700 hect., toată este acoperită cu stuf. Cînd apele cresc, o bună parte din această penin­ sulă este sub apă. sat, în jud. Ilfov, com. rur. Belciugatele-Cojeşti, plasa Mostiştea. Este situat la V . de Belciugatele şi la N. de pădurea Pasărea, lîngă calea judeţeană Bucureşti-Brăila.

C o je şti,

COJOCARUL

Se întinde pe o suprafaţă de 725 hect., cu o populaţie de 195 locuitorî. D -1 N. G. Marinescu are 567 hect. şi locuitorii 158 hect. Proprietarul cultivă 260 hect. (40 sterpe şi 267 pădure). Locuitoriî cultivă tot terenul. Are o biserică, cu hramul Naşterea-Maiceî-Domnuluî, de­ servită de I preot şi 2 cîntăreţî: I moară cu aburî; 1 maşină de treerat cu aburî; I heleştett. Comerciul se face de 1 cîrciumar şi I hangifl. Numărul yitelor marî e de 133 şi al celor micî de 510. C o je ş ti. V ezî Domneşti-d.-j., pl.

Sabarul, jud. Ilfov. C o jo a c a , cătun (tîrlă), în judeţul

Ialomiţa, plasa Ialomiţa-Balta, pendinte de comuna Chioara. C o jo c a r i, tîrlă, judeţul Brăila, în

lunca Dunăreî, din comuna Vi­ zirul, pe malul drept al cana­ lului Vîlciul. C o jo c a r u l, com. rur., pl. Cobia,

jud. Dîmboviţa. Această com. se află spre S. şi la 33 kil. deTîrgovişte, lîngă calea ferată Bu­ cureşti-Piteşti-Vîrciorova, spre E. de Găeşti la o mică distanţă şi pe o cîmpie întinsă, care se numeşte cîmpia Răstoaca. Comuna Cojocarul se com­ pune din treî cătune: Cojo­ carul, Meri şi Chirca, cu o po­ pulaţie de 756 locuitorî. Se cultivă aci grîfl, porumb şi orz. Are 2 bisericî. C o jo c a r u l, deal, situat la V . de

comuna Şerbăneşti-d.-j., plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. Se află pe platoul Boianuluî şi are direc­ ţiunea N.-V. către S.-E. Se ter­ mină în centrul comuneî) lîngă

c o jo c a r u l

Dorofeiu, ştilor.

Co l a c u l

prin capătul Ivăne-

C o jo caru l, iezer, judeţul Brăila, situat la S. de iezerele Căiţele. C o jo caru l, pădure, în judeţul Constanţa, plasa Silistra, pe teri­ toriul comuneî rurale Para-Chioi. E situată în partea centrală a plăşeî şi cea estică a comuneî, pe ramificaţiile de N.-V. ale dea­ luluî Baş-Punar; este azî un rest din întinsele păduri de odinioară ce acopereau aceste pante nume­ roase ale dealuluî. Esenţe prin­ cipale sunt: fagul şi jugastrul. C o jo c a r u l, vale, situată la Vestul

comuneî Şerbăneşti-d.-j., plasa Şerbăneşti, judeţul Olt. Se formează în platoul Boianuluî, merge paralel cu DealulCojocaruluî şi se varsă în Dorofeiu, pe dreapta luî, chiar în comună.

care are şi astăzi odrasle. A şe­ zat pe ţărmul stîng al Bistriţei. A re 19 case, populate cu 20 capi de familii, safl 80 suflete (39 bărbaţi şi 41 femei), din carî 3 Ţiganî. Contribuabili sunt 15. In sat este o circiumă şi o băcănie. împroprietăriţi la 1864 sunt 2 fruntaşi, 8 pălmaşi şi 13 codaşi, stăpînind 67 fălci, afară de cei cu 10 prăjini. Are 0 biserică de lemn, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Şcoala din Crucea servă şi acestui sat. L a Cojoci este punct vamal pentru privegherea plutelor, să nu se strecoare fraudulos din Bucovina. Aci se trec în revistă toate plutele şi se constată ace­ lea cari sunt indigene şi acelea carî trec cu tranzit. O singură cărare pentru pie­ toni şi călăreţi ce duce de la Crucea la Rărău, trece pe aci. Oamenii îşi aduc proviziile de cari afl nevoe, pe cal, formînd un fel de caravane.

C o jo c a r u lu i ( Ţ a r c u l- ) , izvor, în

judeţul Buzăfl, comuna Ruşia­ văţul, căt. T ega începe în acea­ stă com. şi se scurge în rîul Buzăfl.

C o jo c i, movilă, în jud. Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, în apropiere de satul Crunţi. C o jo c ilo r (D e a lu l-), deal, com.

C o jo c ă r e ş ti, mahala, în comuna

rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi. moşie a statuluî, com. Ulmul, judeţul Brăila.

C o jo c e a s c a -P r ib e a g u l,

Făgeţelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o direcţie paralelă cu gîrla Alunişul. Pe acest deal sunt situate cătunele: Cojoci şi Ianţeşti. Servă locuitorilor parte pentru agricultură, parte pentru păşune. Cade la V . de comună.

C ojoci, sat, face parte din com.

rur. Făgeţelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Cade cam în centrul comuneî, între gîrlele Alunişul şi Faurul. A re o populaţiune de 150 locuitorî.

C o jo c ilo r ( D e a lu l- ) , munte, în

com. Broşteni, jud. Suceava. C o jo c u l, baltă, formată din văr­

săturile Prutului, în com. Folteşti, pl. Prutul, jud. Covurluiti.

C ojoci, sat, pe moşia şi în com.

Broşteni, jud. Suceava. îşî trage numele probabil de la primul descălicător, poreclit ast-fel, şi

C o jo iu l, sat, plaiul Ialomiţa, căt.

comunei Vîrfurile, judeţul Dîm­ boviţa.

C o ju jn a , loc izolat,

în comuna Bicazul, pl. Piatra-Muntele, ju­ deţul Neamţu, situat pe dreapta rîuluî Bistriţa, în apropierea sa­ tului Bicazul.

( L a - ) , sorginte de apă minerală, în comuna Bălăneşti, căt. Cocîrceni, judeţul Buzăfl, avînd sulf şi fier. îşi ia naştere din proprietatea luî E. Colacu şi se scurge în Sărăţelul Bălă­ neşti.

C o la c

C o la c u l, com. rur., în pl. Vran­

cea, jud. Putna. Este situată pe ambele laturi ale Putneî, în deal, la o depărtare de \s ceas de Tichirişul. Comuna se numeşte probabil ast-fel, de la forma te­ ritoriului ce ocupă, care este în­ colăcit de rîul Putna. Distanţa comunei de reşe­ dinţa sub-prefecturei (Vidra) e de 3 kil., iar de capitala jude­ ţuluî de 49 kil. Mărginile acestei comune sunt: la N. com. Vidra, la N.-E. şi E. Tichirişul, la S.-V. comuna Valea-Sărel şi la V . com. Bîrseşti. Teritoriul eî e udat de rîul Putna şi de pîraiele Sărata, Bărbunţa, Fîntînele şi Orbanul. Colacul se compune din că­ tunele: Colacul (unde e şi pri­ măria comunei) şi Podurile. Populaţiunea comunei, după cel din urmă recensămînt, e de 250 capi de familie, cu 878 su­ flete (442 bărbaţî şi 436 femeî), din cari 368 neînsuraţi, (199 bărbaţi, 169 femeî), 432 însu­ raţi, 76 văduvi, (27 bărbaţi, 49femeî) şi 2 divorţaţi (femeî); 873 Romînî şi 5 de diferite na­ ţionalităţi; 873 ortodoxl şi 5 mozaici; 399 agricultori, 1 me­ seriaş, 7 comercianţi, 2 avînd profesiuni libere şi 3 servitori. Ştifl carte 23 persoane (băr­ baţi). Numărul caselor de locuit e de 263.

COLACUL

A re o biserică parohială, cu hramul S-ţii Voevozi, în satul Colacul şi una filială, cu hra­ mul Buia-Vestire, în satul Po­ durile. Comuna vine în ajutorul bisericilor cu 120 lei anual. Budgetul, pe anul 1893— 94, a fost de 2356,33 lei la veni turî şi de 2293,56 leî la cheltuelî. Sunt 197 contribuabili. Pămîntul comuneî Colacul, în mare parte nisipos, e puţin favorabil semănăturilor. O mare parte a teritoriului e ocupat de pădurî şi de livezî de prunî. Locuitorî afl 27 plugurî de lemn şi 2 morî de apă. Vite sunt 1807, din carî: 60 boi, 132 vaci, 43 caî, 1303 oi, 110 capre şi 159 porci. Stupi sunt 61. In comună sunt: 5 cîrciumî, 2 fierării, 1 boiangerie, 1 băcă­ nie, 4 măcelării, 12 fabrice de rachifl. Un articol însemnat de comerţ sunt prunele uscate, care se con­ sumă nu numaî în ţară, dar şi în străinătate. Fabricarea varului ocupă o parte din săteni. Varul se face din piatra ce se găsea pe moşie, dar care acum se aduce de la Năruja. Comuna e pusă în legătură cu şoseaua judeţeană FocşaniBoloteşti-Tichirişul, printr’o şo­ sea comunală, care se prelun­ geşte spre V . la Valea-Săreî.

560

Putna. Este aşezat pe malul stîng al Putneî, la o jumătate oră de Tichirişul. A re o biserică parohială, cu hramul S-ţiî Voevozi, pentru care comuna cheltueşte 60 lei anual. numire ce se maî dă salului Panţoiul, pl. Cîmpuluî, com. Moldoveni, judeţul Ialo­ miţa.

C o la c u l,

C o la c u l, parohie, în comuna cu

acelaşî nume, plasa Vrancea, jud. Putna, formată din cătu­ nele Colacul şi Podurile, cu 2 bisericî: una parohială, cu hra­ mul S-ţiî Voevozi, în Colacul, a doua filială, cu hramul Buna­ Vestire în Podurile. Comuna Co­ lacul cheltueşte cu ele 120 leî anual. baltă, pe şesul dintre apa Prutului şi a Pruteţuluî, ju­ deţul Fălcifl, com. Stănileşti, pl. Prutul, situată între Pruteţul şi balta Răcosul.

C o la c u l,

C o la c u l, insulă,

în mijlocul la­ cului Znagovul, jud. Buzăfl, co­ muna Boldeşti, cu o suprafaţă de 2 hect.

C o la c u l, pîrîil,

jud. Putna, ce izvoreşte din munţiî Sovejeî şi se varsă în Putna, la satul cu acelaşi nume.

numire ve­ chie a cătunului Stăvăreşti, co­ muna Cîineni, jud. R.-Sărat.

C o la c u l- d e - P ia t r ă , C o la c u l, sat, jud. Dîmboviţa, pl.

Ialomiţa, căt. comunei Gher­ gani. In cătunul Colacul, care este vecin cu alte cătune, for­ mînd un centru mare de po­ pulaţiune, s’a înfiinţat o şcoală în anul 1888— 89, care e con­ dusă de un învăţător, plătit de com. Ghergani, de care ţine.

localitate izolată, în jud. Prahova, com. Scăeni, pl. Podgoria. Aci e o piatră ce servă de hotar între com. Scăeni şi Boldeşti.

C o la c u l - d e - P ia t r ă ,

C o la c u l- d e - P ia t r ă , pîrîil, în ju­ C o la c u l, sat, în comuna cu ace­

laşî nume, plasa Vrancea, jud.

deţul R.-Sărat, pl. Rîmnicul-d.j., com. Socariciul. Se formează

COLANUL

din ploi şi micî pîraie şi se varsă în balta Socariciul. C o la c u lu i ( D îm b u l-) , munte, în

jud. Suceava, în jurul căruia curge Bistriţa, întorcîndu-se a­ proape de unde a plecat. Se află din sus de satul Crucea. C o la c u lu i ( L a c u l -),

băltoagă, în jud. Suceava. Are o supra­ faţă de 2 prăjini pe şesul Şiretu­ lui. E formată de pîrîul Probota şi izvoare. Se varsă în Şiretul. Tradiţia spune că în fundul eî ar fi nişte clopote ale mănăsti­ re! Probota. Păgîniî le furaseră, şi, văzîndu-se urmăriţi, le-afl a­ runcat aci. com. rur., pl. DealulDîmboviţa, jud. Dîmboviţa. A ­ ceastă comună cu cătunele sale înconjură oraşul Tîrgoviştea în partea de V ., S.-V., S. şi S.-E. Cătunele sale sunt situate la o distanţă foarte mică de oraş, pe cîmpiî întinse. Comuna Colanul se compune din opt cătune: Preseaca, spre V . de Tîrgovişte, Dumbrava spre S.-V. şi Colanul spre S., cîte trele aceste căt. situate pe matca rîuleţuluî Ilfovul; Udreşti, Ulmi şi Matraca spre S. şi S .-E ., situate pe cîmpie; Dimoiul şi Nisipurile, aproape de malul drept al Ialomiţeî, spre S.-E. de Tîrgovişte. Colanul, cu toate cătunele sale, numără o populaţie de 1305 locuitorî romînî. In căt. Ulmi se găseşte a­ proape de biserică vre-o două movile marî artificiale foarte ve­ chî, sub care se zice că zac mulţime de oase omeneşti. Ul­ mi, în vechime, se zice că era locul de execuţiune al condam­ naţilor la moarte. Comuna produce cereale mul­ te, iar pe teritoriul eî sunt in-

C o la n u l,

COLĂCELUL

tinse păduri. Cîte-va fabrici de gaz din raionului Tîrgoviştel ţin de Colanul. T ot aci sunt şi teascuri de ceară pentru lumi­ nări. In cătunele acestei comune sunt patru bisericî şi o şcoală. Cele opt cătune formînd un fel de semi-cerc în jurul Tîrgoviş­ tel, de aceia com. s’a numit Colanul. Şcoala este mixtă şi cu pri­ măria la un loc. Are un învă­ ţător. Mulţi din copiii urmează la şcoalele din Tîrgovişte. C o lă celu l, pîrîil,

ce udă terito­ riul com. Tichirişul, pl. Vran­ cea, judeţul Putna şi se varsă în stînga Zăbalei.

C o lă celu l, mic afluent al pîrîuluî

Ortoaia, din com. Dorna, jud. Suceava. sat, în judeţul Mehe­ dinţi, plasa Dumbrava; ţine de com. rur. Plopi. Are ioo de case.

C o lă r e ţu l,

pîrîil, în jud. Mehe­ dinţi, plasa Dumbrava; curge prin satul cu acelaşî nume, spre com. Greci.

C o lă re ţu l,

loc, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Băhnăşeni, cu urme de şanţuri vechî.

561

A re o populaţiune de 943 locuitori (458 bărbaţi, 485 fe­ meî). Capi de familie sunt 306; contribuabili 170; case de lo­ cuit 297. In comună e o singură bi­ serică, fondată în anul 1885 şi deservită de un preot. Bise­ rica s’a construit de locuitori. Locuitoriî s’au împroprietărit la 1864, pe moşiile Suteanca şi Cirişeanca, dînduli-se 318 hect. Eî au: 19 caî, 56 epe, 159 vacî, 1068 oî şi 186 porcî. Şcoala datează de la anul 1880. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 669 hect. Terenul cultivabil e producă­ tor şi prielnic porumbului, griului şi ovăzuluî. Comerciul se exercită de 4 cîrciumarî. Veniturile se urcă la 2858 leî şi cheltuielile la 2790 leî anual. Şoselele o pun în comuni­ caţie cu comunele: Inoteşti, Pa­ repa, Tomşani. E udată numaî de rîul Căl­ măţuiul. C o lc e a g u l, numire ce se maî dă

satului Ulesti, plasa Cîmpuluî, jud. Ialomiţa.

C o lb e a ,

baltă, jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul co­ muneî Ruşi.

C o lb o a s a ,

Iocalitati , pe Bistriţa, imediat după Colţul-Acreî, jud. Suceava.

C o lb u l,

com. rur., plasa Cri­ covul, judeţul Prahova. Este situată pe loc şes, la 32 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 14 kil. de a plăşeî.

C o lc e a g u l,

W s a . n arri . Dicţionar llcoijrallc. Vot. //.

C o lc e a g u l, sfoară de moşie, în

judeţul Buzăti, comuna Lipia, fâcînd parte din corpul Miriceşti al diferiţilor moşnenî. C o lc e a g u l, vale,

în jud. Ilfov, care desparte moşia Petrăchioaia de moşiile Greci-Gradiştea, Micşuneşti, Greci-d.-s., Balamuci, Balta-Neagră şi Scuipiciul. Pe această vale este o groa­ pă mare despre care legenda spune că în timpurile vechî era locuită de Jidovi (uriaşî). Poartă şi azî numele de Groapa- Jidovilor. Pe această vale sunt

COLELIA

maî multe puţuri cu apă foarte bună de băut. cătun, (tîrlă), în pl. Ialomiţa - Balta, comuna Raşi, pe cîmpul Bărăgan, judeţul Ia­ lomiţa.

C o lc ig e n i,

com. rur., pl. IalomiţaBalta, jud. Ialomiţa. Se înveci­ neşte spre E. cu com. Cocora, şi spre V . cu com Grindul. Teritoriul comuneî are o supra­ faţă de 3200 hect. pămînt de cul­ tură şi coprinde două moşiî. După legea rurală din 1864, sunt îm­ proprietăriţi z io locuitori; neîmproprietăriţî se mal află 31. Se compune dintr’un singur sat, situat la N. plăşeî pe un teren ondulat, în depărtare de 6 kil. de satul Grindul, 6 kil. de satul Cocora şi la 75 kil. de Călăraşi, capitala jud. Numirea vechie a satuluî este Urîta. Populaţiunea este de 1044 lo­ cuitori, cu 266 capî de familie şi 778 membrii de familie, din carî 543 bărbaţî şi 501 fem ei; 1032 Romînî, 6 Grecî, 4 Ger­ manî şi 2 Unguri; 1040 creş­ tini ortodoxî şi 4 catolici; 284 agricultori, 28 meseriaşi, 16 co­ mercianţi, 8 cu profesiuni libere, 44 muncitori şi 28 servitori. Ştiu carte 105 persoane. Numărul contrib. e de 175, din carî 11 se ocupă cu comerciul, iar ceî-l’alţî cu agricultura. V ite: 699 caî, 53 boî, 2167 oî şi 477 porcî. Venitul comuneî în 1887— 1888 era de 3354 lei şi cheltuelile de 3642 leî. Instrucţiunea se predă în două şcoli, una de băeţî, condusă de un învăţător salariat de stat şi co­ mună cu 60 elevî şi una de fete cu 8 eleve cu o învăţătoare, sala­ riată de comună. Şcoala arc lo­ calul săfl construit de conmiă.

C o le lia ,

71

CO LEŞANI

A ci este o biserică, la care deservesc doî preoţî şi doî das­ călî ; în budgetul comuneî s’a prevăzut pentru cult suma a­ nuală de 340 leî. C o le ş a n i, numire vechie a comu­

nei şi cătunului Corbul, plasa Marginea-d.-j., jud. RîmniculSărat. C o lib a - P o p e l , locuinţă izolată, în

662

Se învecineşte spre E. cu com. Edera, plaiul şi jud. Prahova, de care se desparte prin pîrîul Cricovul; spre V . cu com. Ocniţa, pl. Dealul, de care se des­ parte prin dealuri şi v ă î; spre N. cu Valea-Lungă, despărţindu-se iarăşi prin Cricovul; spre S. cu com. Moreni, pl. Filipeşti, jud. Prahova, de care se des­ parte tot prin Cricovul. Se uneşte cu comunele vecine in­ dicate prin şosele comunale şi drumuri practice neşoseluite.

COLIBAşl

Locuitorî împroprietăriţi sunt 202 şi neîmproprietăriţi 194. Comerciul se face de 11 cîrciumarî. S ’au stabilit în comună 4 străini. Teritoriul său este străbătut de un mic privai care îşi ia naştere din partea de N.-V. a comuneî şi după ce face o cur­ bă spre E. îşi îndreaptă calea spre S. către com. Gostinari. A cest privai odinioară a for­ mat cursul vre-uneî ape şi a­ ceasta se constată după albia sa şi după semnele ce se gă­ sesc într’însul. Comuna Colibaşi numără 342 case, populate cu 368 familii, sau 1720 suflete. Dintre acestea, 28 sunt Ţigani, 6 Sîrbi, 2 Grecî şi restul Romînî.

pl. Sulina, jud. Tulcea, pe teri- ‘ toriul comuneî urbane ChiliaVechie. E situată în partea de V . a plăşeî şi a comuneî, pe C o lib a ş i, com. rur., pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situată pe o luncă malul drept al braţuluî Tatanir, şeasă, la S. de Bucureşti, pe ţăr­ ce se desface din braţul Chiliei. mul stîng al rîuluî Argeş, la 28 S ’a numit aşa de la fostul ei kil. departe de Bucureşti. Spre stăpîn, un popă din Chilia. S. de com. Colibaşi se varsă rîul Neajlovul în rîul Argeş. Stă C o lib a ş i, com. rur., pl. Ialomiţaîn legătură cu căt. Gostinari, Dîmboviţa, jud. Dîmboviţa. A ­ C o lib a ş i, com. rur., plasa Rîulprin o şosea vecinală. ceastă comună se află spre N.Doamneî, jud. Muscel, la S. de Se întinde pe o suprafaţă de E. de Tîrgovişte, la distanţă de Cîmpulung, 38 kil. departe de 947 hect. Aproape întreaga pro­ 20 kil. aproape, situată pe vale. acest oraş. Este situată pe ţăr­ prietate e a locuitorilor. Mica Prin raionul acestei comune cur­ mul stîng al rîuluî Doamna şi parte ce o are familia princi­ ge pîrîul Cricovul, care intră în are o întindere aproape de 200 jud. Prahova şi curge la vale pelui Dim. Gr. Ghica în aceasta hectare. moşie, vr’o 10 hect., rămîne prin com. Edera. Se compune din 2 cătune: stearpă. In coprinsul acestei comune Colibaşi şi Vieroşul şi se măr­ sunt: Valea-Cricovuluî, valea Comuna numără 313 contrib. gineşte la N. cu com. Piscani, Leurda, valea Salcia, Piscul-Rău, şi are un budget de 3941 leî la S. cu com. Valea-Mare, la Vîrful-Scumpii şi Plaiul-Babei. la veniturî şi 3862 leî la chel­ E. cu pl. Podgoria şi la V. cu tuelî. Comuna Colibaşi se compune com. Ciumeşti. In comună este o biserică, din trei cătune: Colibaşi, Tisa A re o populaţie de 884 loc. cu hramul Sf. Filofcea, deser­ şi Ciocoeşti, avînd o populaţie (459 bărbaţi şi 425 femeî), cu vită de 3 preoţî şi 2 cîntăreţî; de 630 loc. romînî. In această 260 capî de familie. Locuitoriî comună sunt multe puţuri de o şcoală mixtă frecuentată de au: 160 boî, 210 vacî, 72 junei păcură; sunt principala produc21 elevî şi l elevă. şi 153 porcî. Numărul vitelor marî e de ţiune a comuneî. Este şi o Rîul Doamna trece pe la V. 1266 (589 caî şi epe, 363 boî, moară de apă. comunei. In el se varsă, pe ma­ 301 vacî şi viţei, 3 taurî, 10 biIn Colibaşi sunt: o biserică şi lul stîng, gîrla Vieroşul, Valeavolî) şi al celor micî de 445 o şcoală. Şcoala este mixtă, cu luî-Pană şi Valea-Neagră. Peste (190 porcî, 225 oî). Dintre lo­ un învăţător salariat de stat. Ea rîul Doamna, în cercul comuneî, cuitorî 361 sunt plugari, 11 me­ este frecuentată de 15— 21 copiî s’a construit un pod de fier, seriaşi, 13 au diferite profe­ de ambele-sexe, din numărul de siuni. pentru calea ferată. 75 copiî c j etate de şcoală. Comuna numără 196 contri­ Arătura se face cu 263 plu­ Localul este bun şi e clădit în buabili, şi are un budget de gurî: 144 cu boî, 119 cu caî. 1886. Şcoala are 6 pog. pămînt. 1197 leî la veniturî şi H 73 ^ Locuitoriî au 296 care şi că­ Venitul com. este de 2000 la cheltuelî. ruţe: 1 50 cr boî, 146 cu caî. leî. Sunt 130 contribuabili.

C O L IB A Ş I

S ’au împroprietărit după le­ gea din 1864, 200 loc. Biserică este una, afară de mă­ năstirea Vieroşul; s’a clădit de obştia loc., la anul 1859, după cum se arată în pisanii, şî este acum deservită de 2 preoţi şi 1 dascăl. Şcoala, cu întreţinerea căreia statul cheltueşte 1404 lei anual, se frecuentă de 30 elevi şi e­ leve. S ’a fondat de obştia lo­ cuitorilor în 1864. Colibaşi, com. rur., pl. OlteţulOltul-d.-s., jud. Romanaţi. Se compune numai din satul cu acelaşî nume, care a format mal de mult comună cu Doba. E situată pe un teren şes, aproa­ pe de confluenţa Mamuluî cu Oltul şi de şoseaua şi de linia fe­ rată Corabia-R.-Vîlcea, la 23 kil. departe de Balş şi la 42 kil. spre N. de Caracal. Altitudinea te­ renului, d’asupra nivelului Mării este de 133 m. A re 93 contrib. şi 132 capi de familie; o po­ pulaţie de S1 S loc., toţi Romînî, din carî 248 bărbaţî şi 267 fe­ mei; 217 căsătoriţi şi 298 ne­ căsătoriţi; din aceştia 39 ştiu carte şi 276 nu ştiu. Budgetul comuneî e de 2351 leî la venituri şi 2346 leî la cheltuelî. Locuitoriî se ocupă cu agricultura, cu industria do­ mestică şi cu creşterea vitelor. In Colibaşi sunt 2 cîrciumî. Vite marî sunt 397, vite micî 1700 şi rîmătorî IOO. E o biserică, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî, zi­ dită la 1762, de locuitori şi a­ cum deservită de 2 preoţî şi 3 cîntăreţî. Colibaşi, cătun, ţine de com. Pojogeni, pl. Amaradia, jud. Gorj. E situat pe şes, pe malul drept al rîuleţuluî Blahniţa. Are o su­ prafaţă cam de 390 hect., din

563

cari 250 hect. arabile, 5 hect. vie, I hect. prunet, restul pă­ dure şi tufăriş. Are o populaţie de 80 fam., cu 300 suflete, din carî 50 con­ tribuabili. Locuitoriî sunt moşneni şi se ocupă cu agricultura şi creşte­ rea vitelor. Locuitoriî posedă 3 5 plugurî, 4 căruţe cu caî, 80 care cu boî, 260 vite marî cornute, 250 oî, 72 rîmătorî, 12 stupî, 6 capre şi 14 caî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană T.-Jiu-RîmniculVîlcea, care traversează cătunul, venind de la V . din com. Scoar­ ţa; printr’o şosea comunală care o leagă la N. cu Bobul; printr’un drum care o leagă la S.-V. cu cătunul săfl de reşedinţă Pojogeni. In cătun se maî găsesc: 1 moară de apă şi 3 puţuri cu cumpănă. • Are 2 bisericî, făcute la anul 1830, de Constantin Bălteanu, proprietarul acestei moşiî. C o lib a ş i, sat, face parte din co­

muna rurală cu acelaşî nume, jud. Muscel. C o lib a ş i, schit,

cu hramul Bu­ na-Vestire, în satul cu acelaşî nume, din jud. Romanaţi.

C o lib a ş i, munte cu pădure, jud.

Dîmboviţa, în marginea de N.-V. a judeţuluî despre Transilvania. C o lib a ş i - M ă r ă c in e n i, proprie­

tăţi ale statuluî, pendinte de vatra mănăstireî Vieroşul, plasa Rîul-Doamneî. Au 407 hectare loc arabil şi 1754 hect. pădure. Pe periodul 1888— 93 s’au aren­ dat cu 10450 leî anual.

COLLBAŞUL

Doamneî, în întindere de 75]hectare. C o lib a ş i- V ie r o şu i, pădure a sta­

tuluî, în întindere de 2018 hec­ tare, pl. Rîul-Doamneî, judeţul Muscel, compusă din trupurile: Colibaşi-Vieroşul (1754 hectare), Zăvoiul-Văleanca (2 hect.), Drăgoiul (1 hect.), Zăvoiul de peste rîul Doamna (49 hect.), Zăvoiul-de-la-Ciumeşti (57 hect.), Zăvoiul-de-la-Vieroş (46 hectare), Zăvoiul-de-la-Mureş (81 hect.), Zăvoiul-de-la-Gropeni (23 hect.), şi Zăvoiul-de-la-Găvane (5 hec­ tare). C o lib a ş u l, com. rur.,

în judeţul Mehedinţi, plasa Ocolul, la di­ stanţă de 14 kil. de TurnulSeverin, iar de Malovăţul, reşe­ dinţa plăşeî, de 4 kil. Este si­ tuată pe dealuri şi văî. E for­ mată dintr’un singur sat, avînd 108 contribuabili, 675 locuitorî, în 124 case. Locuitoriî posedă: 14 plu­ gurî, 26 care cu boî şi 4 căruţe cu caî. Sunt 105 stupî. Are o biserică, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî; o cir­ ciumă. Budgetul comuneî e de 600 leî la veniturî şi 497 leî la cheltuelî. Vite sun t: 200 vite marî cor­ nute, 11 caî, 460 oî, 89 capre şi 200 rîmătorî. Prin această comună trece şoseaua judeţeană Turnul-Severin - Tîrgul-Jiu, din care, prin centrul satuluî, se ramifică o şo­ sea comunală ce duce spre Rudina la Baia-de-Aramă. Comuna e străbătută de: Dealul-Colibaşuluî, Poiana-Hoţească şi de pîrîul Pleşuva, pe care se află morî de măcinat.

C o lib a ş i - V ie r o ş u l, pădure, su­

pusă regimuluî silvic, jud. Mus­ cel, com. Colibaşi, plasa Rîul-

C o lib a ş u l, deal, în com. rurală

Colibaşul, pl. Ocolul-d.-s., jud.

COLIBEI (PÎRÎUL-)

Mehedinţi. Este acoperit cu pă­ dure, locurî de muncă şi vil. Peste acest deal trece şoseaua judeţeană Turnul -Severin-Tîrgul-Jiu. C o lib e i ( P îr îu l-) , afluent al p î­

rîuluî Rîşca, jud. Suceava. C o lib e i (P îr îu l-) , afluent al Sa-

baseî, jud. Suceava. ( P o ia n a - ) , poiană, Co­ muna Smeurătul, plasa Ocolul, jud. Vîlcea.

C o lib e i

C o lib e i ( V a le a -) , vale, a pîrîu-

luî cu acest nume, în jud. Su­ ceava, com. Bogdăneşti, unde se află şi un herăstrău. C o lib e lo r ( D e a lu l-) , deal, la N.-

E. de com. Alunul, pl. Olteţuld.-s., jud. Vîlcea. izvor, în ■ jud. Buzău, com. Chiojdul. Iese din pădurea Frîntura, muntele Siriul şi se scurge în Bîsca-cuCale, între munţi.

C o lib e lo r ( I z v o r u l- ) ,

C o lin a -D o h a n - C r a s n a , deal, pe

teritoriul com. Stroeşti, plasa Crasna, jud. Fălciu. Pe costişa luî sunt situate satele : Stroeşti, Gugeşti şi Valea-luî-Bosie. A ­ ceastă culme se Iasă în jos spre S.,prin comunele Tătăreni, Crasnăşeni şi Vineţeşti, pănă în şe­ zui Bîrladuluî, unde se termină în Gura-Crasneî. C o lin e lo r ( D e a lu l-) , deal, com.

564

tuat la N.-E. de Bucureşti, în­ conjurat de un braţ al văeî Pa­ sărea şi gîrla Colintina. Această moşie, care aparţi­ nea luî Constantin Brîncoveanu Voevod, a fost dăruită chiar de el mănăstirel S-ţiî Apostoli din Bucureşti. L a 1821, Tudor-Vladimirescu puse sentinele la Colintina, spre a împiedica fuga boerilor. L a 25 Martie, acelaşî an, Ipsilante îşî aşeză tabăra la Colintina, iar el se instalează în casele Ba­ nului Grigorie Ghica. A re o biserică, cu hramul înălţarea - Domnului, deservită de doi preoţi şi un cîntăreţ; o şcoală mixtă, frecuentată de 62 elevî şi 1 1 eleve, cu întreţinerea căreia statul şi comuna chel­ tuesc anual 3042 leî. Populaţia satului e de 254 suflete. Suprafaţa luî e de 406 hect., din cari 315 aparţin ca­ sei Ghica şi 91 locuitorilor. A re 1 moară pe apă; 2 po­ duri ; 11 cîrciumî; 1 heleşteu. Sunt şi trei zalhanale. In termen de mijloc în aceste zalhanale se taie anual 3000 bi­ voli şi bivoliţe, 2600 boî şi vaci şi 6000 oî şi capre, care se consumă în Bucureşti. C olin tin a, localitate, în comuna Gura-Bouluî, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt, unde Gîrla-Bo iluî se varsă în gîrla Vediţa. C o lin tin a , lac, jud. Ilfov,

la N. de Bucureşti, format de pîrîul Colintina.

Rădeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. C o lin tin a , pîrîil, ce-şî ia naştere C o lin iţa , colină, în com. Cislăul,

căt. Scărişoara, jud. Buzău, a­ coperită de pădure. C o lin tin a , sat, plasa Dîmboviţa,

jud. Ilfov; face parte din com. rur. Colintina-Fundeni. Este si­

maî la vale de com. Bolovani aproape de căt. Stăneşti, jud. Dîmboviţa, merge în jud. Ilfov şi se varsă în lacul Cernica, de aci se scurge în Dîmboviţa şi cu Dîmboviţa în Argeş la satul Budeşti.

COLlNI (BAŞICA-DE-LA )

com. rur., pl. Dîmboviţa, jud. Ilfov, la N.E. de Bucureşti, înconjurată de un braţ al văieî Pasărea şi gîrla Colintina, 6 kil. departe de Bucureşti. Stă în legătură cu com. Afumaţi şi Ştefăneşti prin şosele vecinale terminate. Se compune din satele: Co­ lintina, Fundeni, Plumbuita; cu o populaţie de 821 locuitorî, cari trăesc în 255 case. Suprafaţa totală a comuneî e de 1410 hect. Proprietarii: G. Nicolescu, Casa Ghica, St. Capşa şi statul, au 1115 hect., din carî cultivă 647 hect ([60 izlaz, 50 sterpe, 25 pădure, res­ tul cultura viţei). Locuitoriî au 29S hect., din care cultivă 343 hect., restul îl rezervă pentru izlaz. Comuna are 217 contribuabili, cu un budget de 18836 leî la veniturî şi 13959 la cheltuelî. Dintre locuitorî, 62 sunt plu­ gari, şi 129 au diferite pro­ fesiuni. Arătura se face cu 66 plu­ gurî: 60 cu bol şi 6 cu caî. Locuitoriî au 112 care şi că* ruţe: 94 cu bol şi 18 cu cal, Comerciul se face de 28 cîrciumarî. Numărul vitelor mari e de 472 (SS caî şi epe, 100 boî, 136 vacî, S viţel, 96 bivoli, 80 bivoliţe) şi al celor micî de 28 (2 porcî, şi 26 oî). Locuitorî împroprietăriţi sunt 46 şi neîmproprietăriţi 172. 1 1 comună sunt 3 bisericî (la Colintina, Fundeni şi Plum­ buita). S ’au stabilit în comună 18 străini.

C o lin tin a -F u n d e n i,

C o liv a c u l, mahala, în jud. Me­

hedinţi, pl. Ocolul, Malovăţul.

com. rur.

C o lin i ( B ă ş ic a -d e - la - ) , movilă,

COLÎNUL

în com. Glodeanul-Siliştea, jud. Buzău. Colinul, moşie, în judeţul Buzău, comuna Cătina, căt. Cepturaşul, în întindere de 76 hect. curăturî şi fîneaţă.

565

din com. Pîrscovul, jud. Buzău; are singură 320 hect., face un corp cu pădurea Pîrscovul. C o lo n e a ţă .

Vezî Bordea, deal,

jud Iaşi. C o lo n e a ţă , podiş, în jud. Vasluiu,

Colinul, munte, în jud. Buzău, coin. şi căt. Cătina. Face hotar între proprietatea moşnenilor, pădurea Jariştea şi Vîrful-Corbuluî, de pe moşia FloreascaBureli.

com. Dobrovăţul, plasa Crasna. E acoperit cu păduri. C o lo n e a ţă , pîrîil. (Vezî Dobro­

văţul, pîrău, jud. Vasluiu). C o lo n e ş ti, com. rur., pl. Vedea-

C olin ului ( V îr fu l-) , munte,

în comuna Valea-Muscelului, jud. Buzău. Formează centrul unui cerc de munţi; e acoperit de izlaz.

C olnicele, colină, în jud. Buzău,

com. Vintilă-Vodă, căt. Scheiul, acoperită de pădure. C olnicele, moşie, în jud. Buzău,

com. Vintilă-Vodă, căt. Scheiul, 62 hectare curături, livede şi fîneaţă. C oln icele, mică pădure, în com.

VintilăVodă, căt. Scheiul, jud. Buzău. Face un corp cu Bodineşti, Scoruşul şi Muchea-Arapului, avînd în total 16 hect. C olnicele, izvor, în jud.

Buzău, com. Vintilă-Vodă, căt. Scheiul. Iese din muchea Colnicele şi se scurge în rîul Slănicul.

Colnicul, colină, în jud. Buzău, com. Pîrscovul, ramificaţie din muntele Pănătăul. Colnicul, deal, pe teritoriul sa­ tului Oroftiana, com. cu aceeaşî numire, plasa Herţa, judeţul Dorohoiu. Colnicul, numire dată pădureî de pe moşia Lunca-Frumoasă,

d.-j., jud. Olt, Este situată pe valea rîul 11 Vediţa, la 37 kil. de capitala judeţuluî şi la 9 kil. de a plăşeî. Are o populaţiune de 814 lo­ cuitorî (459 bărbaţî şi 355 fe­ mei), din carî 191 capî de fami­ lie ; 245 contribuabili. Sunt 200 case de locuit. In comună sunt două bisericî: una la N. ce se numeşte Biserica-Albă, fondată la anul 1756, şi reparată în anul 1881, cu hramul Cuvioasa Paraschiva şi a doua, Ia S. de comună, fondată în anul 1746 şi avînd hramul Sf. Voevozi. Aceste bisericî sunt deservite de 3 preoţî, plătiţi din fondurile comuneî şi de enoriaşi. Maî toţi locuitoriî comuneî sunt agricultori. E îau : 18 caî şi epe, 186 boî, 130 vacî, 1000 oî şi 150 porcî. Locuitoriî sunt moşneni, afară de 19, carî s’au împroprietărit la 1864, cu 68 hect. pămînt din moşia d-lor Calinderoglu, Toma Bogdan şi alţî. Comuna Coloneşti are, împre­ ună cu izlaz, 1430 hect. Şcoala e frecuentată de 44 copiî (43 băeţî şi 1 fată) din nu­ mărul de 397 copiî (202 băeţî şi 195 fete) în vîrstă de şcoală. Cu întinderea eî, satul cheltueşte anual 1404 leî. Localul e pro­ prietate particulară.

COLONEŞTI

Stupî cu albine sunt 19. Comerciul se face de 2 cîrciumarî. Venit irile comunei se urcă la suma de 1733.26 leî. Două şosele, una naţională, înlesneşte com micaţia între co­ mună şi comuna Negrea şi alta comunală, înlesneşte comuneî comunicaţia cu comunele Vlaici şi Maldărul. In comună sunt două dealuri, unul la E. şi altul la V ., ce vin de la N. la S. şi merge paralel cu comuna. In dealul de la V. sunt 2 piscuri: Piscul de la cotul şoselei naţionale şi Piscul de la gura vîlceleî Lupoaia. In dealul de Ia E. este un pisc ce se numeşte Gruiul-Mare, avînd amîndouă o lungime ca de 2000 in. Parte din ele ser­ vesc pentru păşune şi parte se cultivă. Prin Coloneşti trec: valea rîuluî Vediţa, de vîlceaua GruiulMare, pîrîul Alba, pîrîul Moşi, gîrla Ulmul-Mare, Ulmul-Mic, Lupoaiele şi Suceţul. C o lo n e ş ti, com. rur.,

pl. Stăni­ şeşti, jud. Tecuciu, compusă din 13 cătuie: Analogul, Corbii, Danciul, Panul, Poiana, SatulNou, Spira-d.-j., Spira-d.-s., TîrguI-Coloneşti, Valea-Mare, Valealuî-Mateiu, Valea-Moreî şi Zăpodia. Comuna cade la extremitatea de N. a judeţuluî, Ia 91 kil. de­ părtare de capitala judeţuluî şi la 12 kil. de reşedinţa plăşeî. E situată pe ambele laturi ale pîrîuluî Zeletinul, care izvoreşte în raionul comuneî chiar. Are o populaţie de 1925 su­ flete, în carî intră 49 Evreî; 627 capî de familii; 610 contribua­ bili, locuind în 6 io case şi 8 bordee. In comună sunt 3 bisericî: în Coloneşti, în Corbul şi în

COLONEŞTI

Spria-d.-s., deservite de 3 preoţi şi 4 cîntăreţî. Locuitorii sunt parte răzeşi, parte clăcaşî împroprietăriţi. In această comună sun t: 165 pluguri de lemn, 8 de fier; 3 mori, 1 de aburi, 1 de vînt şi 1 de apă pe rîul Zeletinul. L o­ cuitorii au: 485 boî, 640 vaci, 105 cal, 50 epe, 3 armăsari, 109 capre, 730 ol şi 272 porci. Sunt 40 stupi. In raionul comuneî sunt 5 iazuri cu peşte. Suprafaţa întregeî com. este de 7300 hect., din carî: 2500 hect. pămînt arabil, iar restul îl o­ cupă vatra satului şi fîneţele. Viile ocupă 69 hect. In 1892 aă dat 2040 litrurî vin alb, 170 litrurţ vin roşu. Ca proprietar în această com. este d-nul Ghiţă Apostoleanu, care are 1338 hectare şi 47 ariî. Sunt şcoli: una în cat. Spriad.-s., datînd din 1896, se fre­ cuentă de 60 copiî (40 băeţî şi 20 fete) din numărul de 95 (58 băeţî şi 37 fete); a doua în Coloneşti, care datează din anul 1868, avînd localul propriu, se frecuentă de 36 copiî (30 băeţî şi 6 fete), din numărul de 75 copil (50 băeţî şi 25 fete). Budgetul are la venituri 4230 lei anual. Este străbătută de următoa­ rele căî de comunicaţie: şosea­ ua judeţeană ce duce spre Ba­ cău ; alta ce duce la tîrgul Glodurele (jud. Bacău); alta ce duce la tîrgul Plopana (jud. Tutova), trecînd prin Satul-Nou; şoseaua ce duce în com. Tuleşti (jud. Tutova), care se leagă cu şosea­ ua ce duce la Bîrlad, şi şosea­ ua judeţeană ce vine din T e ­ cuciu, ce se leagă la N. cu şo­ seaua din judeţul Roman, prin com. Dămieneşti. E brăzdată de dealurile: Za­

566

CO LTEŞTI

rea - Tuto vel, avînd o înălţime de 350 m., cu următoarele ramificaţiunî: Dealul Şoimul, Rusenilor, Chiperulul şi Zarea-Dobrotforulul în partea de V., avînd o înălţime de 290 m., cu următoarele ramificaţii: DealulBaimaculul, Botezului, Pădurenilor, Panului, Corbului şi Zăpodiile. Este străbătută de rîul Zeleti­ nul, care trece prin centrul com., priimind următoarele pîraie pe dreapta: Poiana, Spria-d.-j., Cor­ bului şi Zăpodia, iar pe stînga, Danciul, Spria-d.-s., Valea-Mare, Valea-Moareî şi Valea-luî-Mateiu Se mărgineşte la N. cu com. Odobeşti (jud. Bacău) şi com. Dămieneşti (jud. Roman), la S. com. Buda, la E. cu com. Plo­ pana, Dragomireşti, Tuleşti şi Avrămeşti (jud. Tutova), la V . cu tîrgul Glodurele, Antoheşti şi Făghieni (jud. Bacău). tîrguşor, face parte din com. Coloneşti, jud. Tecuciu. A ici se află reşedinţa comunei. E situat pe partea dreptă a pî­ rîuluî Zeletinul, pe vale. Afară de populaţia creştină ortodoxă sunt şi 53 capi de familii Evreî. Tîrgul este aşezat pe ambele părţi ale şoselei. A re o şcoală frecuentată de 3 5 copiî (30 băeţî şi 6 fete); o biserică, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. Este de lemn de ste­ jar, făcută la 1832 de Vasile Vidraşcu; s’a reparat în anul 1860. Se întreţine de locuitorî, avînd 5 fălci şi 60 prăjini loc arabil.

C o lo n e ş ti,

C o lo n ia -I t a lia n ă . V .

Corneşti,

sat, jud. Iaşi. Q olorea, pisc, în jud. Buzău, com. Vipereşti, cătunul Fîntînelele, pe moşia statului Slobozianu.

Colteşti, com. rur., pl. Olteţuld.-s., jud. Vîlcea, compusă din 3 cătune: Ilaciul, Roşia şi Ocracui. Este situată pe ţărmul drept al rîuluî Olteţul, la 60 kil, de­ părtare de capitala judeţului şi la 14 kil. de a plăşeî. A re o populaţiune de 1176 loc. (598 bărbaţî şi 578 femeî), în care intră şi 3 familiî de Ţiganl-fîerarî; sunt 360 capi de familie; 208 contribuabili şi 306 case. In raionul comuneî sunt 3 biserici. Una în căt. Ilaciul, fon­ dată la anul 1791, s’a reparat la anul 1851 ; a doua, în Ocracul, s’a fondat la 7302 (1794) şi a treia în căt. Roşia, fondată la anul 1795- Ambele din urmă s’au reparat la anul 1860. Cea mal mare parte din lo­ cuitori sunt plugari. Mal sunt 13 meşteşugari. Produsul muncel îl desfac în Broşteni, Ho­ rezul, Polovragi, Grădiştea, Gănguleşti, etc. In comună su n t: 21 cal, 200 boî, 248 vacî, IOO capre, 500 ol şi 600 porci. Pe apa Olte­ ţul, în raionul comunei, sunt 3 mori. Toţi locuitorii sunt moşneni. Şcoala datează în comună de la 1862. Copiî în vîrstă d’a o frecuentă sunt 144, (78 băeţî şi 66 fete). Ştiu carte IOO băr­ baţî şi 1 femee. întreaga comună are 1158 hect. Şoseaua comunală leagă co­ muna Colţeşti cu comuna Slă­ veşti şi Alunul. Veniturile şi cheltuelile comuneî se urcă la 1200 leî anual. E brăzdată de dealurile Mueril, Mare, Dolani, Preeratul, Ilaciuluî, Căpriorul şi udată de văile: Adîncăţel, Preeratul, Ro­ şia, Baciul şi Iezerul, osebit de rîul Olteţul.

COLTEŞfl

Colteşti, deal, în raionul com. Colţeşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. Vîlcea, pe care se cultivă i kil. 50 ariî vie. Colţani (P e -), loc izolat, în căt. Piatra, com. Bădeni-Ungureni, pl. Dîmboviţa, jud. Muscel. Colţatul, movilă. (Vezi Şirul-Movilelor, com. Ştiubeieni, pl. Ba­ şeul, jud. Dorohoiu). Colţăneni, căt. al com. Mihăileşti, jud. Buzău, cu 320 loc. şi 72 case. Colţăneni, lac, în jud. Buzău, com. Mihăileşti, continuaţie a lacului Mărgineanul. Se scurge în pîrîul Sărata. moşie, în jud. Buzău, com. Mihăileşti, numită şi Cufuritul sau Mihăi­ leşti, maî des însă: Sărata-Mănăstireî-Mislea.

C olţăn en i ( C o lţic a -) ,

567

A re 1 biserică, cu hramul Sf. Nicolae, zidită la 1872 de lo­ cuitorî, deservită de 1 preot, ş i , I cîntăreţ. Drumuri: L a com. Tătarul, spre E. prin locurile locuito­ rilor distanţă 8 kil., la gara Dudeşti spre N.-E. tot prin lo­ curile locuitorilor pe la Crucealuî-Moise-D.-Chesarul 4 kil., la com. Smirna, din jud. Ialomiţa, pănă la Crucea-luî-Moise-D.-Chesarul. La Chichineţul spre S.-V. drept pănă la Crucea-luI-MoiseNegoiţă şi movila Colţea 6 kil. L a Ulmul spre N.-V. pe la Crucea-luî-Stan-Vlădescu 13 kil. In comună sunt 2 strade şi casele sunt dese şi rău construite, fără plantaţiunî. A re o moară cu vaporî, care, produce 700 leî anual. Comuna este înfi inţaţă la 1818, de cîţî-va locuitori şi şi-a luat nu­ mele de la moşia Colţea. Distan­ ţa de la Colţea la Brăila: 7 1 kil. C o lţe a , sat, jud. Brăila, în

com. rur., pl. Călmăţu­ iuluî, jud. Brăila, situată pe şes. Se învecineşte la E. cu hota­ rul moşieî Mărgineanca din jud. Ialomiţa, la V . cu com. Chi­ chineţul, la N.-E. cu comuna Fleaşca şi la N. cu moşia Mi­ tropolia, la S. cu com. Iazul din jud. Ialomiţa. A re forma unuî trapez. Suprafaţa com. e 2647 hect. Populaţia e de 758 suflete; 167 capî de familie, 54 ştiu carte, 704 nu ştiu. Are 133 contrib. şi 12 patentarî ro­ mînî. Venitul com. e de 2775 leî şi cheltuelile de 2505 leî, 75 b. Săteni împroprietăriţî, după legea din 1864, sunt 83 şi neîmproprietăriţî 24. Sunt 4 de­ bite şi 7 cîrciumî.

Colţea,

Vite marî cornute sunt 858 (381 boî,353 vacî, 12 taurî şi 1 1 2 viţei), caî 468, oî 290, rîmătorî 235 şi capre 2.

mij­ locul comunei cu acelaşî nume, cam în partea sa de V., la 71 kil. spre S.-V. de oraşul Brăila. Acest sat este înfiinţat la 1818 şi numit ast-fel de la mănăstirea căreia era închinată: Colţea. Vatra satuluî este de 68 hect. cu 156 case; 7 cîrciumî; o moară cu aburî. A re o şcoală mixtă, înfiin­ ţată la 1850, întreţinută de com. şi jud. şi frecuentată de 20 elevî şi 5 eleve; o biserică, clă­ dită la 1872 de locuitori, de­ servită de I preot şi 2 pa­ racliseri. Populaţia satuluî este de 167 familiî, sau 760 locui­ torî, din care 387 bărbaţî, 373 femei, 325 căsătoriţi, 455 ne­ căsătoriţi; 71 ştiu carte şi 689 nu ştiu. Vite sunt: 467 caî, 860 vite mari cornute, 920 oî, 3 capre şi 240 rîmătorî.

COLŢEŞTI C o lţe a , lac, jud. Brăila, care se

întinde la E. satului Colţea; în timpul vereî seacă. Pe margi­ nea de E. a lui se află arma­ nul arendaşului. moşie, jud. Brăila, pen­ dinte de com. Colţea, pl. Călmăţuiul'iî, este unită cu moşia Batogul şi aparţine spitalului Colţea diu Bucureşti. Are o suprafaţă de 3260 hect. Veni­ tul e de 65480 lei anual.

C o lţe a ,

movilă, jud. Brăila, si­ tuată în drumul de la comuna Colţea la com. Chichineţul.

C o lţe a ,

C o lţe n i ( V a l e a - S e a c ă ) , cătun,

al com. Trestia, jud. Buzăti, cu 120 locuitori şi 31 case. colină, în com. Trestia, căt. Colţeni, ju­ deţul Buzău, acoperită de pă­ durea şi izlaz.

C o lţe n ilo r (V îr fu l-),

C o lţe ş ti, cotn. rur., în jud. Gorj,

plasa Gilortului, la S. de com. Tăndăleşti. E situată pe şesul şi coasta cu acelaşî nume în par­ tea stîngă a rîuluî Amaradia, formînd singură comună. A re o suprafaţă de 350 hect., din cari 50 hect. pădure, 100 hect. arabile, 141 hect. fîneţe, 37 hect. viî şi 22 hect. livezî de pruni. A re o populaţie de 1 16 fa­ miliî, cu 482 suflete, din carî IOI contribuabili. Locuitorii po­ sedă: 20 pluguri, 50 care cu boî, 5 căruţe cu cai; 247 vite mari cornute, 14 caî, 229 oi, 5 capre şi 203 rîmătorî. Budgetul comunei este de lei? 894, bani 33 la venituri şi de lei 852, bani 51 la cheltuelî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua vecinală, ce vine de la S. din com. Busuioci, trece prin centrul acestei comune şi o pune

COLŢI

în legătură, la N., cu com. Tăndăleşti; apoî prin şoselele co­ munale, care o pun în comunica­ ţie cu cele-l’alte comune vecine. In comună sunt 8 puţuri şi 3 fintînî. A re i biserică de zid, fă­ cută de locuitorî la anul 1857; azî e deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Colţi, com. rur., în plaiul Buzăfl, jud. Buzăfl, şi Valea-Sibiciuluî, pe ambele malurî ale Văeî-Colţilor, la o distanţă de Buzăfl de 66 kil. Limitele sale su n t: la N., începe de la Muchea-Cinilor, se lasă pe izvorul Ia vale pănă în rîul Bîsca-Rozileî şi urcă pe Bîsca în sus pănă la izvorul Hînsarul; Ia E., merge pe izvorul Hînsaruluî în sus, pănă aproape de sorgintea sa, o ia pe hotarul moşieî Băleanca, urcă pe muche la PoianaCorduneî şi de aci la Mormîntul-Ţiganuluî, apoî se dirige în muntele Martiria, pe a căruî culme merge pănă în Lacul-Samaruluî, continuă pe plaiul, a­ junge în Vîrful - Cicileî şi apoî în Vîrful-Măţăriî; la S., începînd din Măţărea, (care desparte şi plaiul Buzăfl de plaiul Pîrsco­ vul), merge în Vîrful-Boşoveiuluî, de aci în muntele VîrfulJunculuî, continuă pe plaifl, lăsîndu-se la Vizuniî, urcă la Muntele-Goşiî, de unde se lasă pe apa Brustuşuluî, pănă la MărulDomnesc, de unde urcă în sus în muntele Vîrful-Goşiî, se lasă apoî pe hotarul moşieî Trestioa­ ra, drept în gura izvorului Ruginosul, întîlneşte iar izvorul Brusturişul şi merge pe dînsul pănă la întâlnirea luî cu izvorul Valea - Bouluî; de aci urcă pe plaiuri pănă în Vîrful-lui-Bîi, se lasă în jos în Valea-Colţilor, apoî urcă la Vîrful-luî-Pal, continuînd în sus pe plaifl pănă

COLŢI-DE-JOS

568

la Muchea-Stermineî; la V ., în­ cepînd dinStermina, merge pănă în Izvorul-Stînelor, pe albia că­ ruia se urcă drept în Mucheade-la-Ciniî. Suprafaţa comuneî e de 3520 hect., din carî 41 arabile, 2160 pădure, 152 fîneaţă, 340 izlaz, 83 livezî şi 744 hect. sterp. Proprietăţi însemnate su n t: Alunişul (statul), hotarul Colţid.-j., hotarul Colţi-d.-s., parte din Bîsca şi hotarul Cărăimă­ nesc, ale cetelor de moşneni. Terenul este foarte muntos şi steril, constînd numaî din munţî stîncoşî şi coline nisi­ poase, pe care, rar, se vede iarbă. Din substanţe minerale are chihlibar, fier şi maî multe ape minerale, dar care nu se pot întrebuinţa, din cauza sălbă­ ticiei locului, a izolaţiuneî şi a depărtăreî. Sunt 4 morî pe apa Bîsca, 2 pe Valea-Colţilor, 1 pe ValeaBouluî, 1 pivă, 3 fierăstrae şi o stînă. Se ţin anual 2 tîrgurî: la Ispas şi la 8 Noembrie. Cale de comunicaţie are acea care duce la Valea-Sibiciuluî, dar şi acest drum e dificil şi ade­ sea periculos. Vite sunt: 620 boi, 173 vacî, 68 viţel, 17 caî, 26 epe, 13 mînjî, 1600 oî, 365 capre şi 380 porcî. Stupî sunt 113. Comuna e formată din că­ tunele: Alunişul, Călugăriţele, Colţi-d.-j., Colţi-d.-s., Camburul, Comarnici, Fijereşti, InPoiană, Ligureşti, Lupoae, Măgădani, Măţara, Muscelul-Cărăimănesc, Paltenul, Strîmba, Se­ ciul şi Valea-Bouluî. Populaţia sa e de 2080 locuitorî, din carî bărbaţi însuraţi 427, neînsuraţî 22, văduvî 28, băeţî 563 ; iar femeî măritate 427, văduve 76, fete 537. Case sunt 546. Mese­ riaşi sunt: 2 lemnari, 1 tîmplar, 4 rotari şi 2 fierari.

Budgetul e de 1938 leî, 38 bani anual.

Bisericî sunt 4, cu 3 preoţî, 4 cîntăreţî şi 4 paracliseri. Ca­ tedrala e cea cu hramul Naşterea-Maiceî-Domnuluî. Biserica de la Alunişul e săpată într’o singură piatră. Cîrciumî sunt 3. Locurî însemnate de vizitat sunt: Peştera de la PiatraluîDragomir, zisă şi Gaura-luî-Dragomir, Vizunia, Piatra-Lăstunuluî, etc. Comuna probabil, şi-a luat numele de la muntele Colţi, un semi-cerc care culminează în 7 colţi de piatră, ce se ridică din masiv pănă la 200 m. şi în cen­ trul cărora e situat căt. Colţid.-s., leagănul acesteî comune. C o lţi, munte,

maî în sus de co­ muna Moroeni, jud. Dîmboviţa. E situat pe Ialomiţa în sus, în stînga.

C o lţi, munte, jud. Muscel, la N.

de comuna Rucărul, ale căruî poale le udă rîul Dîmbovicioara. pădure, supusă regimuluî silvic, comuna Rucărul, judeţul Muscel.

C o lţi,

C o lţi ( V îr f u l- c u - ) , loc izolat, în

cătunul Piatra, com. Bădeni-Ungureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. loc izolat, în co­ muna Bădeni - Ungureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

C o lţ i- B ă je n i,

C o lţ i-d e -J o s , cătun de reşedinţă

al com. Colţi, jud. Buzăfl, are 230 locuitori şi 68 case, situat pe malul stîng al Văeî-Colţilor, în apropiere de vărsarea eî în Valea-Sibiciuluî. C o lţ i-d e - J o s

(H o ta r u l), moşie,

C O LŢ I-D k -gU S

569

în comuna Colţi, jud. Buzău, proprietate moşnenească în de­ vălmăşie, are 560 hect., mare parte gol şi pietriş, fîneţe şi curaturi. Sunt hrisoavele de pro­ prietate date de Domnii Mih­ nea-Vodă 7056 şi 7086, Con­ stantin Şerban 7162 şi Alexan­ dru Ipsilante. C o lţi-d e -S u s , cătun, al comuneî

Colţi, jud. Buzău ; are 70 lo­ cuitorî şi 23 case.

loc izolat, în com. Bădeni - Ungureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

C o lţi-lu î-G u r a n ,

surpătură, com. Bertea, plaiul Vărbilăul, jud. Prahova; servă de păşune vitelor.

tori de chihlibar, ‘ acesta, rupt din munţi, găsindu-se împrăştiat, sub forme de bolovani, prin pietrişul de pe maluri.

C o lţi - P ă ltin e tu lu î,

C o lţica , tîrlă, în jud. Brăila, la 3 kil. de satul Ioneşti-Berteşti, lîngă Movila-Iedului, pe moşia Colţica, pendinte de com. Bordeiul-Verde.

C o lţi-d e -S u s ( H o ta r u l) , movilă,

în com. Colţi, jud. Buzău, pro­ prietate moşnenească. Are 590 hect. şi mare parte goală; e aco­ perită cu puţină fîneţe şi izlaz.

COLŢUL

C o lţic a , moşie, în jud. Brăila, cu

1290 hect., situată la V . de co­ muna Batogul, proprietatea Eforieî Spitalelor Civile.

C o lţiş o r u l, deal, în jud. Boto-

toşani. începe pe moşia Cociungeni, com. Zlătunoaia, trece pe moşia Măşcăteni, com. Tru­ şeşti, şi se termină pe moşia Ionăşeni, com. Şoldăneşti. C o lţiş o r u l, pădure, pe moşia A l­

beşti, com. Buimăceni, pl. Jijia, jud. Botoşani. Are o întindere de 5 T4 hect. E compusă mai mult din stejar, carpen şi ulm. Se exploatează sistematic. C o lţo a ia , deal, pe care este si­

Colţi - D o a m n e i, colţi groşi şi

înalţi de piatră, în formă de pălărie tricornă, d’asupra unei mari stînci, pe muntele Doamna, judeţul Muscel. Tradiţia locală spune că aceî colţi, pe cari, cînd îi priveşti, pare că cad pe tine, nu ar fi jocul naturei, ci s’au ri­ dicat de Radu-Negru şi că au fost înţepeniţi cu piroane groase de fier şi întărite cu plump topit. O altă tradiţie spune că dea­ lurile opuse, despărţite prin rîul Dîmboviţa, se uneau printr’un pod de piele, care se ridica şi aşeza după trebuinţă. munţi înalţi de piatră, jud. Muscel, aproape de locul unde izvoreşte rîul Dîmboviţa, în vecinătate cu mun­ tele Oticul.

C o lţi-lu î-A n d r e iu ,

Colţi-lui-Balbeş, proprietate a Eforiei Spitalelor Civile din Bu­ cureşti, pendinte de com. Si­ naia, pl. Peleşul, jud. Prahova, în întindere de 1364 hect., tot teren împădurit, afară de 5 hect. locuri de fîneţe; a fost arendată pe periodul 1887 — 90 cu 100 Iei anual. &8086, ilw rete U tc/io n u i L eo yru ,

(c.

to t, 11,

C o lţic a , sfoară de moşie, în ju­

tuată comuna Podeni-Vechî, pl. Podgoria, jud. Prahova.

deţul Brăila, între com. IoneştiBerleşti şi com. Filiul, proprie­ tatea Eforiei Spitalelor Civile, 'C o lţu l, sat, jud. Argeş, pl. Cot­ meana. Are o populaţie de 120 pendinte de comuna Bordeiulfamilii şi o biserică vechie, cu Verde. hramul Sf. Nicolae, deservită de un preot şi un cîntăreţ. A ­ C o lţii ( P a r t e - d in - B îs c a - ) , mo­ cest sat face parte din com. rur. şie, în jud. Buzău, com. Colţi, pro­ Ungheni-Colţul. prietate moşnenească; are 200 hect. pădure, fîneaţă şi sterp. C o lţu l, sat, face parte din com. rur. Cocorăşti, plasa Tîrgşorul, C o lţilo r ( P ia tr a -), munte stîn­ jud. Prahova. A ci e reşedinţa cos, în jud. Buzău, com. Colţi, comunei. Are o biserică, cu hra­ căt. Colţi-d.-s., culminînd în 7 mul Buna-Vestire şi Sf. Nico­ piscuri de piatră în formă de lae, fondată în zilele Domnito­ colţi. rului Alexandru Dimitrie Ghica Voevod şi Mitropolitului Neofit, C o lţilo r ( V a le a -) , vale, în jud. de credinciosul şi marele logo­ Buzău, com. Colţi, formată din făt Ion Cocorăscu, cu începere Valea - Alunişului şi Valea-Că­ de la anul 1839, luna Maiu 16, prioarei, cari se reunesc la N. şi terminată în ziua de 16 Mai ii de cătunul Colţi-d.-s. Sub nu­ 1840, cînd s’a şi sfinţit. S ’a mele de Colţi, merge de se reparat la 1876. varsă în Valea-Sibiciului, lîngă căt. Intre-Sibicee (com. Mlăjetul). In timp de ploaie această vale e C o lţu l, sat, face parte din com. rur. Tîrgşorul-Vechiu, pl. T îrg­ foarte violentă, aduce bolovani şorul, jud. Prahova. marî în marele volum de apă, ce, după toţi munţii vecini, se scurge în albia sa. După retra­ C o lţu l. Vezî Dăroaia, judeţul V îl­ cea. gerea apei, vin mulţi căută­ 72

COLŢUL C o lţu l, colină, în jud. Buzău, co­

muna Finţeşti, peste care curge în cascade izvorul Şipotul. E a­ coperită de puţină pădure. C o lţ u l- A c r e î , cel maî periculos

cot de pe tot lungul Bistriţei, în jud. Suceava, com. Dorna. C o lţ u l- A lb in e i, munte de piatră

calcaroasă, cu colţ d’asupra sa­ tuluî Stoeneşti, plaiul Dîmbo­ viţa, jud. Muscel. C o lţ u l- B u fn iţe î, loc, lîngă căt.

Bădeni, com. Bădeni-Ungurenî, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C o lţ u l- c e l- M a r e (In -), loc izolat,

comuna Bădeni-Ungurenî, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C o lţu l-C o r n iî, sat, în partea de

N. a com. Sălâgeni, pl. Podo­ leni, jud. Fălcifl. E aşezat pe malul Prutuluî, între satele: Măcăreşti, din jud. Iaşi şi Sălăgeni (Fălciu), pe o suprafaţă de 26 hect. 54 ariî. A re o populaţie de 65 fam., sau 283 sufl., din caiî 57 contrib. A re o biserică ve­ chie, deservită de un dascăl.

570

deţul Muscel, plaiul Dîmboviţa, com. Cetăţeni-din-Deal. A ci sunt o mulţime de stînci de piatră, cu diferite forme şi primejdioase. Una din aceste stîncî poartă numele de Colţul-Trăsnit. C o lţu l-U n g h e n ilo r, moşie, jud. Argeş, pl. Cotmeana. A re o în­ tindere de 1250 pogoane, din care 150 pogoane pădure, pro­ prietatea statuluî. Maî înainte era pendinte de Mitropolia din Bucureşti. L a 1871 avea un ve­ nit anual de 11150 leî, şi a fost ipotecată cu alte 380 moşiî ale statuluî pentru asigurarea îm­ prumutului domenial de 78 mi­ lioane. Pe periodul 1883— 1884, această moşie a fost arendată ca 11200 leî anual. In timpul din urmă, statul a vîndut această moşie. ( P is c u l- ) , pisc. (Vezî Dăroaia, jud. Vîlcea).

C o lţ u lu i

numire ce se maî dă moşiei Călţuna sau Cătuna din com. Albeşti, jud. Buzăfl.

C o lţu n a ,

deal, în com. Ciumu­ leşti, jud. Suceava.

C o lţu n u l,

C o lţ u l- P ie t r e i ( L a -) , localitate,

în jud. Prahova, pl. Vărbilăul, com.Mălăeşti, căt. Mălăeşti-d.-s., unde este o carieră de piatră. C o lţ u l- P o r c u lu i, deal,

în jude­ ţul R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, co­ muna Bisoca, în partea de N. a comuneî. E acoperit cu pă­ şunî şi pădurî; vara se fac aci stîne de oî.

deal, pl. Amaradia, com. Mierea-Birnici, jud Dolj, prin care trece limita de N. a com. Este înalt de aproape 300 m. şi acoperit cu livezî de pruni, viî şi pădure măruntă.

C o lu m b u l,

C o lu n i, loc cu

izvoare, jud. Ba­ cău, pl. Tazlăul-d.-j., com. Bră­ tila, de pe teritoriul satuluî Gura-Văeî.

C o lţu l-Ş o im u lu i, loc izolat, cu

o poziţie frumoasă, în jud. Mus­ cel, plaiul Dîmboviţa, com. Cetăţeni-din-Deal. A ci este o mare stîncă de piatră.

C o m a n ( V a le a -lu î-) , apă, com.

C o lţ u l- T r ă s n it , loc izolat, în ju­

Bădeni-Pămîntenî, pl. Dîmbovi­ ţa, jud. Muscel.

C o lu n u l, poiană, pl. Ocolul, com.

Mischi, jud. Dolj.

COMANA C o m a n a , com. rur., compusă din

cătunele : Budeni - Comana, ce este peste Cîlniştea, pe partea stîngă a apeî, departe 3 kil.; Falaştoaca, cătun ce este la Gura-Cîlnişteî, unde dă în Ar­ geş, pe partea dreaptă a Cîlnişteî, departe de Comana de 4 kil. şi Vlad-Ţepeş sau Gurbanul, sat nou făcut cu ocazia împroprietă­ ririi ţăranilor însurăţei la 1882, situat pe Valea-Gurbanuluî, în spre Băneasa şi departe de Comăna de 6 kil. Această comună, pen­ dinte de pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca, e departe de Giurgiu de 48 kil., de 29 kil. de Ghimpaţi, reşe­ dinţa plăşeî, iar de Bucureşti de 33 kil. Toate cătunele din care se compune comuna sunt situate pe proprietatea statuluî VatraMănăstirei-Comana, foastă a acesteî mănăstiri şi care azî se arendează pe preţul de 70100 lei anual. Suprafaţa întregeî moşiî este de 12500 hect., din cari 7000 hect. pădure. In 1886 comuna a fost po­ pulată de 2574 locuitorii, for­ mînd 774 familiî. Sunt 464 contribuabili. Budgetul comuneî, în 1886, a fost de 15 313 leî, la veniturî şi de 9300 leî, la cheltuelî. In această comună sunt 4 bisericî, deservite de 2 preoţi şi 8 dascălî; 2 şcoli, una în Fa­ laştoaca şi a doua în Comana, ambele mixte. A u urmat, în 1888: L a şcoala din Comana 22 băeţî şi 12 fete; la cea din Falaştoaca, 34 băeţî şi 6 fete. V iî sunt în întindere de 51 hect., 50 ariî. In întreaga comuna s’au îm­ proprietărit din diferite sate 3^1 loc. însurăţei şi s’a dat la 5 şcolî şi lor o suprafaţă totală de

1860 hectare. Este o moară de foc şi un atelier de reparaţiunl.

COMANA

In com. este o fabrică de cogniac, ce se fabrică din vinu­ rile de la Greaca, din cele din jurul comuneî şi maî cu seamă din cele de la Pruntul-Belu. Străinî sunt mulţi, maî cu seamă Grecî şi Evreî. Sîrbi şi Bulgari sunt puţini. In 1876 s’a făcut o încercare de arendaşul moşiei, de a ca­ naliza o parte din mlăştinele Cîlnişteî, strîngînd apele într’un şanţ de recepţie; prin a­ ceasta s’a dat cultureî o su­ prafaţă de peste 500 pogoane pămînt ce pănă atunci era aco­ perită cu bălţî. Căî de comunicaţie sunt: L i­ nia ferată Bucureşti-Giurgiu, care are staţia Comana chiar în mar­ ginea satuluî, pe coasta văeî Gurbanuluî şi cam la gura el pe această proprietate merge linia ferată pe o distanţă de 18 kil., adică din hotarul Grădiştea la 29 kil. pănă în hotarul Băneasa la 47 kil., urmînd Valea-Gurbanuluî şi trecînd pe lîngă satele Comana şi Vlad-Ţepeş. A ci este un pod de fer peste apa Cîlnişteî. Maî sunt şosele în spre Falastoaca şi Budeni fără legătură între e le ; apoî şoseaua BudeniComana. Pe această proprietate trec văile: Gurbanul, Militarul, a-Puţuluî şi a-Dadilovuluî.

Comana, cătun, pendinte de co­ muna Comana, pl. Cîlniştea, ju­ deţul Vlaşca, situat pe proprie­ tatea statului Comana. Aci s’au împroprietărit în 1864, un număr de 186 locuitori, dîndu-li-se 468 hect. In acest cătun este staţia Comana, a liniei fe­ rate Giurgiu-Bucureşti. Tot aci este mănăstirea Comana, care servă de biserică de mir, cu hramul Sf. Nicolae şi de­ servită de 1 preot şi 2 dascălî. In localul mănăstirii este in­

571

stalată a şcoală mixtă, compusă din 4 clase, la care, în 1888, au urmat 22 băeţî şi 12 fete. C o m a n a , staţie de dr. de f . , jud.

Vlaşca, pl. Cîlniştea, căt. Co­ mana, pe linia Bucureşti-Giur­ giu, pusă în circulaţie la I No­ embrie 1869. Se află între sta­ ţiile Grădiştea (4.7 kil.) şi Bă­ neasa (18.1 kil.). înălţimea d’a­ supra niveluluî măriî de 40m-,88. Venitul acestei staţii, pe anul 1896, a fost de 69382 leî, 25 banî. mănăstire, pe coasta dreaptă a apel Cîlniştea, în co­ muna Comana, plasa Cîlniştea, jud. Vlaşca. Mănăstirea Comana este zi­ dită de Şerban-Basarab Voevod, la anul 1588; nepotul său Şer­ ban Cantacuzino a reedificat-o la anul 1741.O vechie inscripţie ce se găseşte şi azî la această mănăstire sună ast-fel:

Com ana,

«AceastK sfîntîl şi dumnezeiască mă­ năstire, făcută este din temelie de cel de mult ce in b lago lo ... sitt săvlrşit răposatul Şerban Voevod, care a dom­ nit Ţara-Komlnească cel adevărat şi ve­ chili Basarabesc la (şeapte mit nouă-zecY şi şeapte) dect tnvechindu-se de multă vreme, cit şi la stricăciuni ajunsese nu numai sfinta biserică ci şi alte ziduri de prin prejur, care ajungtnd pănă la nepoţi şi strănepoţi aceluiaşi răposat Domn de mal sus, din multă oslrdie şi pohtă dumnezeiască s'ati Îndemnat (cel de strănepoţi Şerban Cantacuzino vel paharnic fiul răposatului Drăghicl Can­ tacuzino, vel spătar, nepot al aceluiaşi răposat Şerban Voevod dintr’a Iul fiică Elena şi feciorul Iul Constantin Canta­ cuzino vel postelnic) şi s’a lucrat cn multă osteneală şi cheltueală şi cu lu­ cru şi cu altele, Infrumuseţlnd biserica -. nu cu Înălţarea şi zidirea slonulul ace­ stuia precum se vede şi afară dintr’alte zidiri şi cu multe argintării şi odoare şi moşii şi ţigani, o aii Întărit arătlnduse desăvărşit ctitor, Intru slava Iul Dum­ nezeii şi a celui de minuni făcător, Ma­ rele Nicolae care are şi hram, este aceaslă veşnică pomenire a Iul şi a nea­

COMANA mului săii, leatul 3 CH (7250 d. Chr.) Şerban Basarab Voevod, Zoiţa Doamna, Şerban Cantacuzino, Mateitt Plrvu, Vlad Voevod, Constantin Voevod, Constantin Voevod, Radu Voevod, Şerban Voevod, Ion Voevod, Elena Doamna, Maria Doamna».

La 1765, sub Domnia luî Grigorie-Vodă Ghica, avu loc aci o luptă între Turciî, ce veneau din Giurgiu şi Cazacii, coman­ daţi de colonelul rus Nazarie ; acesta neputînd ţine piept Tur­ cilor, s’a închis în mănăstirea Comana. Pe cîmpul între Co­ mana şi Grădiştea, oastea tur­ cească, în număr de 1500 oa­ menî, a atacat pe Nazarie şi a dat o luptă mare în pădu­ rea ce este pe hotarul Grădişte!, ce se zice Bătaia-Mare, unde s’a găsit în dese rîndurîpinteni, suliţî şi scări de şea, urme ale luptei de atunci. De la 1862, de cînd s’au secu­ larizat averile mănăstireşti, nicî o reparaţie nu s’a făcut loca­ lului ce înconjură mănăstirea, aşa că acum se găseşte în ruine. In ele locueşte, într’o aripă arendaşul moşieî Com ana; în cea-l’altă este şcoala şi locu­ inţa învăţătoarei. Mănăstirea ser­ vă de biserică de mir co­ muneî, care a reparat-o acum cîţî-va anî. Această mănăstire avea ur­ mătoarele moşiî: Siminovul,Go­ leşti, Comana, Călugăreni, Bu­ teşti, Ruica, Buciumeni, Rîio­ sul, Petroşanca, Pruntul, Copă­ ceni şi Creţeşti. C o m a n a , moşie, în jud. Buzău,

com. Gura-Sărăţiî, căt. Atîrnaţi, fostă proprietate a statuluî, pen­ dinte de mănăstirea Comana. Acum e vîndută în 44 loturi. Are 268 hect., din care 14 pă­ dure, restul arături şi viî. C o m a n a , pădure de stejar şi de

572

COMANACUL

şleau, proprietatea statuluî, ocupînd partea moşieî d’adreapta Cîlnişteî şi despre S., jud.Vlaşca. Suprafaţa el este de 7000 hect. Se exploatează din 2 p ă rţî: de­ spre Pruntul-Belu, pe la PuţulMilitaruluî şi despre Crucea-dePiatră, pe la Dadilovul. Depinde de ocolul silvic Comana. Prin mijlocul eî trece linia ferată Bucureşti-Giurgiu. In această pădure sunt maî multe suhaturî, poenî, şi se află situate satul Vlad-Ţepeş sau Gurbanul şi satul Dadilovul. Această pădure servă de loc de întîlnire a diferitelor socie­ tăţi culturale din Bucureşti, carî vin să petreacă vara în această localitate. A ci se vînează foarte mult: lupî, vulpî şi epuri. C o m a n a c u l, deal, în jud. BacăQ,

pl. Trotuşul, pe teritoriul com. Mănăstirea-Caşinul. C o m a n a c u l, pîrîtt, udă teritoriul

satuluî Hălceni, com. Şipotele, pl. Bahluiul, jud. Iaşi, şi se var­ să în pîrîul Miletinul. C o m a n c a , cătun, al com. Deve-

selul, în partea de S. a plăşeî Ocolul, jud. Romanaţi. Are 433 de locuitorî, şi este situat la S. de Caracal (5 kil.), pe şoseaua Caracal-Corabia şi în apropiere de calea ferată. De Corabia este departe de 37 kil. Alături, spre N., se află Movilaluî-Sterie, punct triangular, cu 138 m. altitudine d’asupra ni­ veluluî măriî. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, clădită în 1786, de Stancu Dorobanţu şi Metodie Monahul, ale căror portrete sunt pe pereţii biseri­ cii; aceasta e deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Şcoala este în Devesel. C o m a n c a , sat, face parte din co­

muna rur. Cozia, jud. laţiune de bărbaţi, şi

COMANI

Muereasca-d.-s., pl. Vîlcea. A re o popu­ 264 locuitorî (135 129 femeî).

C o m a n d a , platoU, în com. rur.

( C î m p i a - ) , cîmpie, jud.Teleorman. începe de la com. Dudul, jud. Olt, şi se întinde în­ tre moşiile Plopi, Crîngeni, Mîn­ dra, Dorobanţul şi Vodă-Carol. Această cîmpie are peste 25 kil. în lungime şi aproape 20 kil. în lat.

C o m a n i, com. rur., pl. Siul-d.-j.,

C om anceî

C o m a n c e î ( V a le a -) , vale, jud.

Teleorman şi judeţul Olt. Vine despre com. Beciul, din jud. Olt, intră în jud. Teleorman şi trece pe lîngă moşiile Crîngeni, Doro­ banţul şi Mîndra, servind în maî multe puncte ca hotar natural, între acele moşiî. Aproape de moşia Dorobanţului se pierde, începînd a se forma de aci îna­ inte Cîmpia-Comanceî. sat, aşezat în judeţul Mehedinţi, în partea de N. a co­ munei Strehaia, căreia ’i apar­ ţine. Este situat pe un platoQ ce predomină valea Motruluî, valea Hozniţeî şi valea Coşuşteî. Are peste 500 locuitorî, carî locuesc în 147 ca se ; o bi­ serică de zid, deservită de un preot şi doî cîntăreţî. In acest sat se află nişte întăriturî de pămînt.

C om anda,

C o m a n d a , deal,

în com. Pojogeni, jud. Gorj. E întorsătura dealuluî Cerătul, ce se dirige de la N. spre S., dînd naştere dea­ luluî Boia. Pe sub poalele aces­ tuî deal curge pîrîul Blahniţa.

C o m a n d a , deal,

la 4 kil. spre N. comuneî Recea, plaiul Ho­ rezul, jud. Vîlcea. A ci e un pi­ chet unde păzesc soldaţii în timpul erneî, fiind potecă de trecut în Austria.

Strehaia, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinţi, pe care este aşezat satul Comanda.

jud. Olt, situată pe valea Oltuluî, la 30 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 4 kil. de Drăgăneşti, reşedinţa plăşeî. Are o populaţie de 2230 lo­ cuitori, din carî 600 capî de familie, 452 contribuabili, cari locuesc în 380 case şi 200 bor­ dee. Locuitorii sunt Romînî şi se ocupă cu plugăria şi cu cul­ tura viilor, care le dă un vin bun şi căutat; sunt şi 10 Bul­ gari şi So Ţiganî. Meseriaşi sunt: 3 cojocari, S cizmari, 4 croitori abagii, 1 5 fierari, etc. Eî desfac productele lor pe pieţele de la Caracal, Slatina şi la gările din apropiere ale căilor ferate. Moşia, parte e proprietate a statuluî, numită Vetrele-Schi­ tului - Comani şi Gîlmeele, cu 419 hect., din carî 118 hect. pă­ dure mare cu lemne de plop, stejar şi salcie, în grosime de 0,40— 1,20 metru în circomferinţă; parte e particulară şi a­ parţine la diferiţi proprietari. Locuitoriî împroprietăriţi, du­ pă legea rurală, sunt 311, pe 1483 hect. T ot teritoriul comunei are o întindere de peste 4432 hect. Pămîntul de cultură e fertil. Locuitoriî posedă: 200 caî şi epe, 1600 boî, 800 vacî, ISO bivoli, 2500 oî, 50 capre, şi 800 porcî. In raionul comuneî sunt 2 bi­ serici; una numită Schitul-Comaneî-Vechî, întreţinută de stat şi deservită de 2 preoţî şi 2 cîntă­ reţî, avînd şi cîte 30 lat anualdin budgetul comuneî; iar a douase plăteşte de coinunăşide locuitorî. Cea d’intîiu s’a zidit la 1833 de

COM ANI

Gheorghe Pîlcăfl şi soţia sa Bălaşa. Cea de a doua s’a fondat la anul 1809, de un proprietar, Radu şi soţia sa Despa, şi apoî s’a reparat Ia anul 1856 de C. Mărgăritescu şi soţia sa Smaranda. Carte a început a se învăţa cam de pe la 1856. Şcoala func­ ţionează regulat de la 1862. Localul actual e bun, nofl, spa­ ţios şi higienic, situat în cen­ trul comuneî. Se frecuentă de vr’o 59 copiî (52 băeţî şi 7 fete, din numărul de 108 copiî, 90 băeţî şi 18 fete în vîrstă de şcoală). Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte anual 1080 leî. Ştifl carte 160 bărbaţî şi 18 femeî. In termen de mijloc se fa­ brică în com. 190 hectol. tes­ covină şi drojdie Şi 1592 hec­ tol. vin. Gîndaciî dafl pînă la 75 kgr. gogoşi. Stupî sunt 50. Veniturile comuneî pe ultimul exerciţifl financiar, se ridică la 5896.45 leî, şi cheltuelile la 5896.45 leî. Comuna are şase strade pa­ ralele, de la V . la E., toate şoseluite şi carî dafl în şoseaua jude­ ţeană Slatina-Turnu-Măgurele, care trece pe lîngă marginea de E. a comuneî, şi o leagă Ia N. cu Mărunţei şi la S. cu Dră­ găneşti. La E. se întinde Dealul-Oltuluî acoperit cu viile Comanilor, d’asupra căruia se ridică un platofl întins pînă la Stoicăneşti, care formează CîmpiaBoian iluî, cu locurî arabile, li­ vezî şi izlazuri. A ci sunt 3 mă­ guri, din carî cea maî însemnată e măgura Zavragiul. Dealurî sunt 2: al-Viilor şi al-Jugălieî. La V . se limitează cu rîul Ol­ tul, peste care sunt maî multe po­ duri de vase, pentru trecerea la Caracal, în jad. Romanaţi. Vâlcelele maî însemnate sunt:

573

Valea-Jugălieî, Vălceaua-cu-Teî, Raci, a-Boianuluî, a-Dragneî. sat, pl. Cîmpul, com. Maglavitul, jud. Dolj, grămadă, cu 802 suflete, 408 bărbaţî şi 394 femeî. Locuesc în 156 case şi 36 bordee.

C o m a n i,

C o m a n i, deal, în raionul comu­

neî Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultivă 197,25 hect. vie. C o m a n i. Vezî Vetrele-Schituluî-

Comani şi Gîlmeele, jud. Olt. C o m a n i, moşia statuluî, pl. Cîm­

pul, com. Maglavitul, jud. Dolj, în satul Comani. Arendată de la 1884— 94 cu 47000 leî. Su­ prafaţa vîndută este de 1427 hect., iar suprafaţa rămasă este de 394 hect. C o m a n i - V e c h i, fo st schit, azî

biserică de mir, în com. Co­ mani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. A fost zidit de un Gheorghe Pîlcău şi soţia sa Bălaşa, pe ma­ lul Oltuluî. L a anul 1832, Ol­ tul, care-şî mănîncă necontenit malurile, se surpă şi o înecă. In 1832 a fost rezidită de un alt Gheorghe, tot din familia •celuî d’întîifl, însă maî în In­ teriorul comuneî, unde se află şi azî. Primul fondator închinase a­ cest sfînt locaş, împreună cu o moşie a sa, sfinteî Mitropolii, pentru întreţinerea eî şi perpe­ tuarea pomenire! sale. Pentru îngrijirea moşieî şi a biseri ceî, Mitropolia trimitea cîte un călugăr, cu titlul de stariţ al schituluî. Cel din urmă a fost unul Nichifor, numit şi Comăneanu. Acest călugăr, safl că prevedea că şi această a doua biserică are să aibă tot soarta celeî-d'întîifl, safl din evlavie,

COM ANUL

safl că dorea ca legîndu-şî şi el numele de un monument, să se imortaliseze, safl că, urmărea un profit oare-care, căpătînd autori­ zarea Sf. Mitropolii, începu a clă­ di din nofl, în anul 1859, o altă biserică, tot cu numele de schi­ tul Comani, însă pe un loc cu mult maî înalt, în com. Mărun­ ţei, şi o sfinţi în anul 1866. Biserica din Comani, mutîndu-şî stariţul reşedinţa la Mă­ runţei, rămase în sarcina comu­ neî; dar maî tîrzifl după moar­ tea luî Nichifor-Comăneanu, lo­ cuitoriî reclamînd statuluî chel­ tuelile de întreţinere, s’ a admis ca şi biserica din Comani să fie întreţinută de stat, sub nu­ mele de Comani-Vechî. C o m a n u l, sat, jud. Bacăfl, plasa

Bistriţa-d.-j., com. Dealul-Nofl, aşezat la poalele dealului cu a­ cest nume. Satul are o circiu­ mă şi numără 15 capî de fami­ lie, cu 45 suflete. Vite sunt: 3 caî, 25 vite cor­ nute şi 1 1 porcî. C o m a n u l, sat, face parte din co­

muna rur. Nemaiul, pl. Oltuld.-j., jud. Vîlcea. Are 121 fa­ miliî; iar ca populaţiune şcolară 67 copiî, 35 băeţî şi 32 fete. Aci se văd ruine din biserica Comanul, făcută se zice de ban­ ditul Coman, la anul 1800 şi distrusă de incendiu la anul 1886. C o m a n u l, deal, jud. Bacăfl, pl.

Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul com. Dealul-Nofl. C o m a n u l, deal, jud. Bacăfl, pl.

T azlăul-d .-s., de pe teritoriul com. Teţcani. C o m a n u l, v îr f de munte, jude­

ţul Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-s., co­ muna Schitul-Frumoasa, pe te-

COMANUL

574

ritoriul satuluî Schitul-Frumoasa şi lîngă vîrful Fruntea - Comanuluî. C o m a n u l, pădure,

jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-j., com. DealulNou, foioasă, cu o întindere de 164 hect., dintre care: 1074 proprietate a lui Nicu Sion şi 57 hect. aparţinînd ţăranilor din comună. poiană, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., de pe terito­ riul com. Schitul-Frumoasa.

C o m a n u l,

C o m a n u l, sau N e a g r a ,

pîrîu,

jud. Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., care izvoreşte din vîrful de mun­ te Fruntea - Comanuluî, din lo cui numit Bîtca - Neagră, unde se afla izvorul Negura. Acest pîrîu curge de la V . spre E. şi după ce se încarcă d’a stînga cu Tisoasa, iar d’a dreapta cu Pîrîul-Schituluî, trece pe la N. cătunuluî Răteni şi se varsă în dreapta Tazlăuluî-Mare, pe te­ ritoriul com. Băseşti, formînd hotar spre com. Tazlăul, din ju­ deţul Neamţu. A re o lungime de aproape 16 kil. C o m a n u l, pîrîiaş mic, în plasa

Bistriţa, jud. Neamţu.

1430 hect., cu o populaţie de 193 familiî, sau 755 locuitorî Romînî, puţini Ţiganî şi cîţî-va Evreî. A icî sunt livezî şi viî ce pro­ duc fructe şi vin, cu carî se fac negoţ. In sat este o biserică, deser­ vită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 eclesiarh; o şcoală întreţinută de comună, înfiinţată la 1864, şi frecuentată de 44 elevî. Numărul vitelor e de 751 ca­ pete, din ca rî: 450 vite marî cornute, 130 oî, 48 caî şi 123 rîmătorî. Pe timpul năvălireî Turcilor, în acest sat au stat două zăloage turceşti, carî adunau proviziî pentru armată. C o m a r n a - d e - S u s , sat, în comuna

Poeni, pl. Codrul, jud. Iaşi. Are 143 familii, cu 707 suflete. Numărul vitelor e de 453 ca­ pete, din carî: 252 vite marî cornute, 54 ol, 47 caî şi 100 rîmătorî. Satul acesta formează un trup cu satul Comarna-d.-j. cătun, al comuneî Colţi, judeţul Buzău, cu 50 lo­ cuitorî şi 13 case, alipit de cătunul Alunişul.

C o m a r n ic i,

C o m a n u l, vale, jud. Bacău, pl.

C o m a r n ic i, vale, în jud. Buzău,

Tazlăul-d.-s., în care curge pî­ rîul cu acelaşî nume.

comuna Colţi, cătunul Alunişul; începe din pădure şi se scurge în Valea-Bouluî.

sat, în com. Poeni, pl. Codrul, judeţul Iaşi. Şî-a luat numele de la un om numit Comarnic, care din ve­ chime, venind cu o turmă de oî, s’3 aşezat într’o poiană în mijlocul codrilor, ce erau a­ tunci pe aceste locurî. Acest sat d’împreunacu Comarna-d.-s., formează un trup despărţit prin pîrîul Stoianul. Suprafaţa teritoriului e de

C o m a r n a -d e -J o s ,

C o m a r n ic ile , munţi, com. Cheia,

plaiul Cozia, judeţul Vîlcea. Aci e o stînă. Cade la V . comuneî. com. rur., plaiul Peleşul, jud. Prahova. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Prahova, la 51 kil. departe de Ploeşti şi la 15 kil. de reşedinţa plaiuluî (Si­ naia), într’o poziţiune frumoasă,

C o m a r n ic u l,

COMARNICUL

la poalele munţilor: Găguţul, Doamnele, Răzarele, Floriul, Gîlmeia, Gurguiata şi Comar­ nicul. Se compune din 9 cătune: Comarnicul, Poiana, Ghioseşti, Podul-Vîrtos, Podul -Neaguluî, Posada, Podul-Luna, Podul-Cerbuluî şi Secăria. Are o populaţiune de 4365 loc. (2220 bărbaţî şi 2145 femei); sunt 31 familii de Ţiganî, o familie elveţiană (fabricant de cărămidă), una franceză (fabri­ cant de var), una spaniolă (ferăstrăti şi fabrică de var), una ger­ mană (ferăstrău), şi una italiană (pietrar). Capi de familie sunt 851; contribuabili 796; case de lo­ cuit 851. In comună sunt două bise­ rici: una în cătunul Comarnicul şi a doua la N. de cătunul PodulNeaguluî, la localitatea numită Lespezile. Cea din Comarnic s’a fondat la anul 1815 de familia Brîn­ coveanu; iar cea de la Les­ pezi, de jupîn Pîrvul Canta­ cuzino, vel logofăt cu tatăl său Drăghiciu, vel spătar, la anul 1661 şi reparată la 1862. Ambele bisericî sunt deser­ vite de 3 preoţî, 2 plătiţi de stat şi unul de Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti. Locuitoriî se ocupă mal toţi cu dogăria, şindrilăria şi cioplirea pietrei. Eî desfac dogăria la Ploeşti şi Bucureşti, iar şindrilă­ ria şi piatra în diferite părţi ale ţăreî. Locuitoriî, în număr de 57&> s’au împroprietărit la anul 1864, cînd li s’au dat 2420 hect., din carî 2327 hect. în moşia Doamnei Zoe Brîncoveanu şi 93 hect. în moşia Pleşuva, pen­ dinte de Eforia Spitalelor Ci­ vile. Eî au: 152 caî, 32 epe, 4 J 3

COMARNICUL

vacî, 522 capre, 4752 oî şi 485 porcî. In raionul comuneî sunt, pe rîul Prahova, 2 morî, 3 ferăstrae şi 2 fabrici de var hidraulic şi ciment ale d-lor Basile Aldasaro şi H. Schorsch. Mulţumită poziţiuneî sale, ae­ rului său curat, apel, hoteluri­ lor ce s’au construit în ultimii ani şi caselor celor sănătoase şi higienice, în curînd, Comarnicul va deveni, ca şi Sinaia, Buşteni, Cîmpina, etc., un sat de vilegia­ tură. Şcoala mixtă e în comună de la anul 1865. S ’a frecuentat în anul şcolar 1892— 93 de 161 copiî(126 băeţî şi 35 fete), din numărul de 676 copil (376 băeţî şi 300 fete), cu vîrstă legiuită. Ştiu carte 800 bărb.aţî şi 200 femeî. Cu întreţinerea persona­ lului şcolar statul cheltueşte a­ nual 1728 leî.O şcoală mixtă func­ ţionează şi în cătunul Secăria. In termen mijlociu se fabrică în comună cam 4609 decal. ţuică de bună calitate. Stupî cu albine sunt 248. Nu se cultivă alte cereale de cît porumbul. Comerciul se exercită în co­ mună de 18 cîrciumarî. Veniturile se urcă la suma de 13304 leî (1893— 94), şi chel­ tuelile la 12449 leî. Căî de comunicaţie sunt: şo­ seaua naţionala Ploeşti-Predeal; şoseaua coipunală ComarnicTeşila şi calea ferată PloeştiPredeal, pe albia rîuluî Prahova, formînd din sus de cătunul Po­ sada două marî tuneluri. E brăzdată de munţii: Fruntea-luî-Văsii, Găguţul, Răzorile, Doamnele, Pleşuva-Mare, Pleşuva-Mică, Floriul, Gîlmeia, Co­ marnicul, Seciurile, Vîrful-Bonculuî, Rădăcina, Turda, PoianaBouluî, etc. E străbătută de văile: Larga,

575

Dogarului, Boului, Măgarului, Obielei, Mesteacănului, Beliei, Talea, Bogdan, Oraţiile, Conciul, Floriul, Cernica, etc., carî străbat comuna în toate direc­ ţiunile. Cursul lor fiind foarte repede, mai ales în timpuri ploioase, fac mari stricăciuni terenului şi aduc din munţi bolovani marî. Se mărgineşte la N. cu com. Sinaia, de care se desparte prin ' Valea-luî-Bogdan şi Valea-Largă; la V. cu judeţul Dîmboviţa şi comuna Talea; la E. cu co­ muna Şotrile şi la S. cu com. Breaza-d.-s. Hrisoave din anul 1791, Oc­ tombrie 21, un răspuns al luî Mihaiu Vodă Şuţu, către is­ pravnicul ot sud Prahova, ne arată că un oare-care Stoica de la Comarnic, reclamînd că nişte volintiri l’au jefuit «cu pri­ cină de hainlîc», M.S. porunceşte ispravnicilor să cerceteze şi ori să îndrepteze, ori să-I trimită la divan. L a 1845, DomnulŢărel Gheor­ ghe Bibescu, vizitînd Comar­ nicul şi rămînînd foarte ne­ satisfăcut de drum, dă urmă­ toarea poruncă: «Către sfatul administrativ. Pentru desăvîrşita neîngrijire şi neorînduială, ce am găsit pe drum, întru călătoria noastră de la Bucureşti la Comarnic, atît din partea Cîrmuireî jude­ ţului Prahovei, cît şi din partea obşteşteî direcţii a poştelor, mă­ car că li se dedese în ştire cu mal multe zile înainte de aceasta a noastră călătorie, Noi depăr­ tăm din slujbă pe cîrmuitorul acestui judeţ Serdarul Ion Creţu­ lescu, iar acel obştesc director, Paharnicul Tache Zisul, se va pune la arestul agiel, pe soroc de 8 zile.»

COMAROVA

com. rur. Comarnicul, pl. Pe­ leşul, jud. Prahova. Are o po­ pulaţiune de 1276 locuitori (649 bărbaţî şi 627 femeî). A ci e re­ şedinţa comunei. Este aşezat lîngă rîul Prahova, într’o fru­ moasă poziţiune. C o m a r n ic u l, staţie de dr. d.

jud. Prahova, pl. Prahova, co­ muna Comarnicul, pe linia Plo­ eşti-Predeal, pusă în circulaţie la 1 Decembrie, 1879. Se află între staţiile Cîmpîna (14.3 kil.) şi Valea-Largă (9.4 kil.). înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării de 555m,6o. Venitul acestei sta­ ţii, pe anul 1896, a fost de 207823 leî, 25 banî. C o m a r n ic u l, v îr f de munte,

în Culmea-Comarniculuî din plaiul Lovişteî, jud. Argeş. Are, după geologul Cobălcescu, 1887 m. înălţime d’asupra niveluluî Măriî-Negre.

munte, la E. de com. Comarnicul, pl. Peleşul, ju­ deţul Prahova, pe la poalele căruia trece şoseaua comunală ce merge spre căt. Secăria.

C o m a r n ic u l,

C o m a r n ic u l, deal, la N.-E.

co­ muneî Lapoşul, pl. Olteţul-d.-j., jud. Vîlcea, din care izvoreşte pîrîul Lapoşul, care se varsă în rîul Olteţul la căt. Dobriceni.

C o m a r n ic u l, pichet şi trecătoare

spre Transilvania, jud. Prahova. C o m a r n ic u l, vale, izvoreşte de

la poalele muntelui Comarnicul, jud. Prahova, curge de la N.E. către S.-V. şi se varsă în rîul Prahova, pe malul stîng, în raionul comunei Comarnicul, pl. Peleşul. C o m a r o v a , sat, în judeţul Con­

C o m a rn icu l, sat, face parte din

stanţa, pl. Mangalia, căt. co-

576

COMAROVA

muneî urbane Mangalia. E si­ tuat în partea sud-estică a co­ muneî, la 5 kil. spre Nord de oraşul de reşedinţa Mangalia, în apropiere de Mare şi la V. lacului cu acelaşî nume, fiind dominat de movila Comaro­ va, care esle la Nord-Vestul său. Suprafaţa sa este de 120 hect., dintre care: 15 hect. sunt ocupate numaî de vatra satului şi grădinî. Populaţiunea sa este de 4 familiî, cu 14 suflete, Turcî şi Bulgari ocupîndu-se în special cu pescăria.. Şoseaua judeţeană Mangalia - Constanţa trece pe la V . său, iar dru­ mul comunal M angalia-Tuzla trece prin sat.

în josul Giurgiului, trece pe lîngă satul Braniştea şi după ce se u­ neşte cu Cacova, dă în Dunăre, în dreptul ostrovuluî Marotinul.

stanţa, pl. Mangalia, pe terito­ riul comuneî urbane Mangalia şi anume pe acela al cătunuluî său Comarova. Este situat în par­ tea sud-estică a plăşeî şi nordvestică a comuneî. Are o supra­ faţă de 60 hect. şi este acope­ rit cu stuf peste tot. In partea sud-vestică se întinde satul cu acelaşî nume

com. rur. Măneşti, pl. Tîrgşorul, jud. Prahova. Are o populaţie de 14 locuitorî (7 bărbaţî şi 7 femeî). Locuitoriî maî numesc acest cătun şi Catinca. ' C o m ă n a c u l, moşie, a d-luî N. I.

Niculescu, jud. Prahova, pe care, la 1864, s’au împroprietărit parte din locuitorii comuneî Măneşd, pl. Tîrgşorul. v îr f de deal, co­ muna Breaza-d.-j., pl. Prahova, jud. Prahova. Parte din acest deal e acoperit cu prunî, nucî, aluni, etc., iar parte serveşte pentru păşunarea vitelor.

C o m ă n e a n c a . Vezî Crivina, co­

mună rurală, jud. Prahova. C o m ă n e a n c a , numire vechie a

comunei Pucheni - Miroslăveşti, pl. Crivina, jud. Prahova.

stanţa, pl. Mangalia, pe terito­ riul comuneî rurale Buiuc-Tatlîgeac, situată fiind în partea sud-estică a plăşeî şi cea meri­ dională a comuneî. Are 64 m. şi a fost punct trigonometric de observaţiune rangul al II-lea; este acoperită cu verdeaţă şi e artificială.

C o m ă n e a n u l, sau ( J d a -C o m ă -

baltă, pe moşia Lişna, com. Pilipăuţi, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.

C o m ă n e a s a , deal, pl. Jiul-d.-s ,

C o m a s c a . Vezî

Păltinaşul, rîu,

jud. Ilfov.

n e a n u l, numire ce purta

maî înainte moşia Uda-Paciureî, din pl. Călmăţuiul, jud. Teleorman. Numele moşieî era luat după al proprietarului. S ’a schimbat şi numele moşieî şi maî în urmă • şi al comuneî ce s’a format, zicîndu-i-se Uda-Paciuriî.

com. Scăeşti, jud. Dolj, înalt aproape de 52 m., şi îndreptat cu direcţiunea de la V . la E. Cos­ tişa dealuluî este acoperită cu viî, iar la poalele luî se întinde com. Scăeşti.

C o m a s c a , sau C ă c a t a , viroagă,

în jud. Vlaşca, ce ese din Dunăre

C o m ă n e a s c a , moşie, jud. Brăila,

pendinte de comuna ScorţarulVechiu, proprietatea Baronu­ lui I. Eder. A re 5290 hect., aducînd anual 25000 leî venit. C o m ă n e a s c a , vale, în

comuna Gura-Aninoaseî, cătunul Răteşti, jud. Buzău. Iese din pădure şi se scurge în rîul Buzăul.

C o m ă n e ş ti, com. rur., pl. Mun­

C o m a r o v a , movilă, în jud. Con­

C o m a r z a n u l,

pendinte de comuna ScorţarulVechiu, plasa Vădeni, situaţia V . de comună, dincolo de lacul Coada-Enceî, la 4 kil. depărtare. Populaţia sa e de 157 suflete cu 37 familiî. Ştiu carte 13 Joc.

C o m ă n a c u l, sat, face parte din

C o m ă n a c u l, C o m a r o v a , lac, în judeţul Con­

COMÂtiEŞTl

C o m ă n e a s c a , cătun, jud. Brăila,

teluî, jud. BacăQ. E aşezată în valea rîuluî Trotuşul şi pe cos­ tişele dealurilor. Se compune din 7 cătune: Comăneşti, reşedinţa, cu secţia Podeiul; Lunca-Asăul; Asăul, cu secţia Straja, pe stîn­ ga rîuluî; iar Podina, Şupaul, Leloaia şi Gura-Ciobănuşul, sau Ciobănuşul, pe dreapta luî. In satul Comăneşti s’a oprit cît-va timp Ştefan Gheorghiţă Voevod din Răcăciuni, după ce a fost detronat din scaunul dom­ nesc şi înlocuit prin Ghîca-Vodă. Acestea s’a întîmplat la anul 1657. Lîngă satul Comăneşti se află întăriri de piatră ce se cred a fi făcute, de trupele ru­ seşti la 1848. Pe cînd s’a făcut statistica din 1878, comuna era compusă numaî din 4 sate : Comăneşti, Leloaia, Asăul şi Lunca-Asăul. Teritoriul comuneî se mărgi­ neşte la E. cu comunele Varsîeşti şi Dărmăneşti, la S. cu moşia statuluî Lapoşul, la V. cu teritoriul comunelor ValeaArinilor şi Valea-Văsăieştilor. Este brăzdată de munţiî: Lăpuşul, Leloaia, Piciorul-Lat, Lacul-Sec, Goanţa şi ceî de după graniţă şi udată de pî-

COMĂNEŞTI

raiele: Ciobănuşul, Leloaia, Şupanul, Asăul, Urminişul şi altele. Are 2 şcolî mixte: una care funcţionează din 1866, în satul Comăneşti, întreţinută de stat, într’un local construit de com. din bîrne, şi a doua care func­ ţionează din 1890, în cătunul Asăul, întreţinută de comună într’un local închiriat. In 1891, ambele şcolî au fost frecuen­ tate de S1 copiî, dintre carî 7 fete. Sunt cinci bisericî, cîte una în satele: Comăneşti, Şupanul, Leloaia, Asăul şi Lunca-Asăul, deservite de 3 preoţî şi 8 cîn­ tăreţî, şi una catolică în satul Comăneşti, cu un preot. Case de locuit sunt 915 ; cîrciumî 37. Are o populaţie de 946 capî de familie, safl 3486 suflete (1722 bărbaţî şi 1764 femeî), din carî: 3225 Romînî, 260 Ungurî, 1 Francez; 850 agricultorî, 38 meseriaşi, 56 industriaşi, 56 co­ mercianţi, 40 avînd profesiuni li­ bere, 250 muncitori şi 45 servi­ tori. Ştiu carte 3244 persoane, nu ştiu 242. Contribuabili, după noul recensămînt, sunt 660. După le­ gea rurală din 1864, s’afl îm­ proprietărit 47S loc. cu 1838 fălcî şi 40 prăjini pămînt. Teritoriul comuneî are o în­ tindere aproximativă de 8000 hect. Proprietari marî sunt: D. Ghica, care are o moşie cu pă­ durî şi băî de păcură, care dafl un venit anual de 141000 leî şi G. Ghica, a căruî moşie, ce cade pe teritoriul comuneî, dă un venit anual de 10000 leî. Mal afl părţi de moşie: Princi­ pele Al. Ştirbeifl, N. Ghica, Eug. Ghica şi G. Şeptilicî. Pădurile ocupă aproximativ 6000 hect. In com. su n t: 4 izvoare cu ape minerale (chloro-sodice, add carbonic, etc.); cărbuni de pămînt; mine de păcură (peste otfOăb ila re lt D icţionar Geografic. Voi 11

577

COMĂNEŞTI

50 băî, maî cu seamă la ValeaMaluluî), ozocherită (ceară de pămînt) şi piatră de ornamente; o fabrică de cherestea cu aburî şi 23 herăstraie de apă. Trans­ portul cherestelei se face cu plutele pe apa Trotuşuluî şi a Asăuluî. Compania Goetz a fă­ cut stăvilarî şi maî multe hai­ turi pe aceste ape. Viile ocupă o suprafaţă de 10 hect., care în 1890, afl dat 7.60 hectol. vin alb. După con­ troalele diviziei filoxerice (1891), viea lucrătoare are aceeaşî întin­ dere. Vite sunt: 215 caî, 2041 vite mari cornute, 576 porcî, 711 capre, (statistica din 1890) şi 1759 oî, care în 1891 afl dat 2608 kgr. lînă ţurcană şi 404 kgr. lînă miţă. Budgetul com. pe exerciţiul 1891— 92, are la veniturî leî 21978, banî 25 şi la cheltuelî leî 17803, banî 32. Teritoriul comuneî este stră­ bătut de o ramură a căeî jude­ ţene care o uneşte cu Moineşti, cu Ocna şi cu Pasul-Ghimeşul, prin Palanca. Este o cale ferată care uneşte Moineşti cu T.-Ocna şi care trece pe la satul Comăneşti. Distanţele: la Bacăfl, capitala districtului, 54 kil.; la com. Moi­ neşti, reşedinţa plăşeî, 6 kil.; la com. Văsieşti, 3 kil.; la com. Dărmăneşti, 8 kil.; la com. Brus­ turoasa, 31 kil. şi la com. V a­ lea-Arinilor, 12 kil.

Locuitoriî posedă: 20 plu­ gurî, 72 care cu boî, 9 căruţe cu caî şi 218 stupî. A re 3 bisericî, deservite de 1 preot şi 4 cîntăreţî; o şcoală cu un învăţător, frecuentată de 28 elevî; 2 cîrciumî. Budgetul comuneî are la ve­ niturî suma de 1257 leî, iar la cheltuelî suma de 963 leî. Vite sun t: 960 vite marî cor­ nute, 31 caî, 250 oî, 76 capre şi 221 rîmătorî. Se mărgineşte: la E. cu co­ muna Glogova; la S. cu com. Crainici; la V . cu com. Balad.-s. ; la N. cu oraşul Baia-deAramă şi com. Negoeşti. Pîraie su n t: pîrîul numit ApaComăneştilor, Bistriţa şi Mo­ lani, carî formează un singur curs de apă, care în cursul săfl ia numele de Crainici şi de Iupca. Dintre dealuri maî principale sunt: DealulnumitScaunul-Domnesc pe care, se zice, TudorVladimirescu îşî aşezase o gar­ dă de observaţiune, de oare-ce acest deal, prin poziţiunea sa înaltă, oferă o privire în toate direcţiunile şi la marî distanţe; dealul numit Mormîntul - Jid ovuluî, ce se află între Comă­ neşti, Glogova şi Clesneşti şi care are forma uneî figuri omeneştî, cu lungime de 120 m., iar diametrul capului de 20 m. şi formînd la gît 12 m., peste piept 36 m., şi la încingătoare 20 m.

C om ăneşti, cont. rur. şi sat, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, la distanţă de 5° kil. de oraşul Turnul-Severin, iar de Baia-deAramă, reşedinţa plăşeî, de 12 kil. E situată pe vale. Formează comună cu satele Molani, Brativoeşti şi Ludul. Are o populaţie de 1187 lo­ cuitorî; 211 contrib.; 283 case.

C o m ă n e şti, sat, jud. Bacăfl, pl. Munteluî, reşedinţa comuneî cu acelaşî nume, situat pe ma­ lul stîng al Trotuşuluî în faţa pădureî de pe dealul Goanţa, la E. căreia, pe un podiş, se află sătişorul Podeiul. A r e : o şcoala mixtă; două bi­ sericî, una ortodoxă, zidită pe la 1790, de familia Ghica, de73

COMĂNEŞTI

servită de I preot şi 2 cî ităreţî, şi alta catolică zidită de locuitori, deservită de i preot şi i cîntăreţ. Această biserică a fost restaurată de Charlota Keininger, Baroana Lippa, năs­ cută Benvenuti. L a moartea eî, locuitorii catolicî au cerut să o înmormînteze chiar în bise­ rică. Sunt 8 cîrciumî. A re 188 capî de familie, sau 653 suflete. Vite sunt: 77 caî, 557 vite marî cornute, 208 porcî şi 166 capre. Teritoriul acestuî sat e bo­ gat în păcură şi cărbuni de pia­ tră ; sunt multe herestraie pe apă. Aci s’au făcut clădiri marî, de către compania Goetz de la Galaţi, care exploatează pă­ durile din munţiî mărginaşi. Fa­ brica de cherestea a compa­ niei se găseşte în dosul parcu­ lui moşieî Comăneşti. C o m ă n e ş ti, sat, în com. Găneşti,

pl. Horincea, jud. Covurluiu, a­ proape lipit de reşedinţa comu­ nală. Are 98 case şi 445 suflete. C o m ă n e ş ti, sat, pe moşia cu a­

semenea numire, com. Suharăul, pl. Prutul-d.-s., jud. D o­ rohoiu. Are 190 fam., cu 615 suflete. Proprietatea moşieî este a moştenitorilor luî Teodor Calimachi. Biserica, mică, de vălătuci, e deservită de 1 preot, 2 cîntă­ reţî, 1 pălămar; făcută în ve­ chime de către sătenî. Calitatea pămîntuluî este maî toată bună. Sătenii împroprietă­ riţi au 242 hect., 07 ariîpămînt în a lor stăpînire; iar proprietarul moşieî 1160 hect., 79 ariî cîmp şi 287 hect., 44 ariî pădure: bă­ trînă, tînără şi tăetură, cu multe esenţe, în care domină: carpa-

678

nul, fagul şi stejarul. Iazuri sunt maî multe, între carî cel maî mare este al Miclesculuî, în su­ prafaţă de 7 hect., 16 ariî. Hotarele moşieîsunt: Hudeşti, Suharăul şi Oroftianul. C o m ă n e ş ti, cătun, al comuneî Po-

jogeni, situat pe colina Ţapul şi pe pîrîul Ţărăţelul, din pl. Amaradia, jud. Gorj, la S.-V. de cătunul de reşedinţă. Are o suprafaţă cam de 460 hect., din carî 200 hect. arabile, 12 hect. vie, 4 hect. prunet, iar 244 hect. pădure şi tufăriş. Locuitoriî sunt moşneni, ocupîndu-se cu agricultura şi creş­ terea vitelor. Are o populaţie de 100 fam., cu 400 suflete, din carî 84 con­ tribuabili. Locuitoriî posedă 35 plugurî, 43 care cu boî, 176 vite marî cornute, 270 oî, 141 capre, 18 stupî şi 95 rîmătorî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană T.-Jiul-Filiaşi şi prin drumuri de care. In cătun sunt şi 3 puţuri cu cumpănă şi 3 izvoare acoperite. In partea de S. a satuluî curge pîrîul Blahniţa de la N. la S., îndreptîndu-se spre com. Petreşti-d.-s. cătun, al com. Bo­ biceşti, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., ju­ deţul Romanaţi.

C o m ă n e ş ti,

C o m ă n e ş t i, deal, în jud. Mehe­

dinţi, pl. Cloşani, com. rur. Co­ măneşti ; poartă numele şi de Brăzişori. C o m ă n e ş ti, moşie, pl. Munteluî,

jud. Bacău, remasă moştenire pe urmă răposatului A g a Nicu Ghica, .şi care moşie la anul 1872 s’a împărţit între moşte­ nitorii lui şi anume: Dimitrie N. Ghica-Comăneşteanu, Eugeniu N. Ghica - Comăneşteanu,

COMĂNEŞTI

Niculaî N. Ghica-Comăneştea­ nu şi Maria Princepesa Ale­ xandru Barbu Ştirbeiu, născută Ghica-Comăneşteanu. Moşia Comăneşti ss întinde prin comunele Comăneşti, Vâsîeşti, Brusturoasa, Agăşul, Dăr­ măneşti şi Doftana, pe marginele apeî Trotuşuluî, avînd maî multe trupuri şi anume: Pra­ vila, Doftana, Brătuleşti, Măşcaşul, Dărmăneşti, Comăneşti, Vasîeşti, Comăneşti-loc-slobod şi Văsîeşti-loc-slobod. Ea se măr­ gineşte despre V. şi N. cu ho­ tarul Transilvaniei, despre S. şi E. cu moşiile Ocna, proprie­ tate a statuluî, Brăteşti, pro­ prietate particulară, Berzunţul, domeniu al statuluî, Mărzănăieşti, răzăşie, Petrimăneşti, răzăşie, Plopul, domeniu al sta­ tuluî, Viermeşti, răzăşie, Lapo­ şul, domeniu al statuluî, Moi­ neşti, proprietatea Societăţeî a­ nonime pentru exploatarea petroliuluî, Urminişul, proprietate particulară, Lucăceşti, domeniu al statuluî, toate aceste pro­ prietăţi vecine situate în jude­ ţul Bacău; şi cu Mănăstirea Taz­ lăul, domeniu al statuluî, Pîngăraţi, domeniu al statuluî, si­ tuate în judeţul Neamţu. Hotarele moşieî Comăneşti sunt demarcate în planul ingi­ nerului Beller, făcut în anul 1843. Situaţia acestei moşiî este muntoasă, în munţii ceî marî aî Carpaţilor şi acoperită în cea inaî mare parte cu codru mare de brad, amestecat cu mestea­ căn şi fag; iar în regiunele in­ ferioare sunt şi pădurî frumoa­ se de stejar; malurile Trotuşu­ luî şi ale rîurilor principale, Ciugheş, Sulţa, Uzul, Asăul şi Dof­ tana, sunt deschise şi cultivate cu arături şi livezî, de către lo­ cuitoriî aşezaţi în toată lungi­ mea rîurilor menţionate. Ex­ ploatările productelor principale

COMĂNEŞTI

ale moşiei, precum şi clădirile de pe dînsa, sunt următoarele: a) Pădure, precum s’a menţio­ nat mal sus; în cea mal mare parte lemnul de brad dă venit în 3 moduri şi anume: I. Se vinde direct ca lemn, la locui­ torî. II. Se lucrează prin ferăstraie de apă şi cu vapor. III. Locul acoperit cu pădure se dă în arendă pentru păşunare. b) Arătura este foarte puţină în proporţie cu întinderea moşii­ lor, din cauză că s’au dat maî toate locurile de arătură la lo­ cuitoriî împămînteniţi. c) Fîne­ ţele şi imaşele, parte se cosesc şi parte se vînd în banî. d) Viile se lucrează pe seama pro­ prietăţeî şi produc un vin foar­ te bun. e) Morî şi piue se a­ rendează la locuitori pe bani. f ) Stabilimente de menţionat, sunt casele boiereşti de la Co­ măneşti cu parcul. Parcul ace­ sta, într’o întindere de 40 fălcî, este negreşit una din cele maî marî şi maî frumoase grădini din ţară. E l conţine două orangeriî mari şi o florărie pline cu plante exotice cele mal rari. Se maî află cascade, havuzuri, un lac mare şi maî multe canalurî pe care se umblă în bar­ că, insule cu pavilioane şi chioş­ curi. A poi tot parcul este pre­ văzut cu drumuri şoseluite şi foarte bine întreţinute. Casele boiereşti de la Doftana (secţia Larga) cu grădină şi parc. Ca­ sele boiereşti de la Dărmăneşti cu parc şi viie. Clădirile Com­ paniei Goetz de la Comăneşti şi Palanca, precum şi locul vă­ meî de la Palanca şi casele boie­ reşti de Ciobănuş. g ) Păcura se exploatează prin puţuri să­ pate. h) Cărbuni de pămînt se află foarte mulţi şi sunt de ca­ litate bună, anume lignit, care arde bine. S ’au găsit în maî multe locurî chiar straturi groa­

579

se, şi au fost exploatate pentru moara de vapor Gueldri din Iaşi. întinderea şi natura pămînturilor diu acest vast domeniti, care ocupă o parte considera­ bilă a întregului judeţ, 55202 fălcî din 287194, a fost deter­ minată în modul următor, la a­ nul 1869, de fostul geometru al statuluî în Moldova, Baro­ nul Carol Keminger de Lippa, carele, în calitate de co-epitrop al avere! lăsată copiilor săi mi­ nori de răposatul A g a Nicu Ghica, a administrat şi a îm­ bunătăţit aceste proprietăţi: pă­ dure, 39632 fălcî; imaşe, livezi şi poieni, 6706 fălcî; arătură, 271 fălci; curtea cu parcul din Co­ măneşti, 40 fălci; vil, 73 fălci; locul păcureî şi cărbunilor, 105 fălcî; ape, cu marginele nepro­ ductive, 1121 fălci; comunele împămîntenite, 7257 falei. Din tot acest cuprins, apar­ ţin acum: lui Dimitrie N. Ghi­ ca, trupurile Comăneşti şi Pa­ lanca, 9789 fălci; moştenitori­ lor Principesei Alexandru Ştir­ bei , trupurile Dărmăneşti cu Brusturoasa, 9133 fălci; luiEugeniu N. Ghica, trupurile Brătuleşti cu Agăşul, 10436 fălci; lui Nicolae N. Ghica, trupurile Doftana cu Beleghetul, 9417 fălci; luî Gheorghe N. Ghica, trupurile Larga cu Ciobănuşul, 9068 fălci. C o m ă n e ş ti, trup de moşie, jud.

Bacău, pl. Muntelui, din dome­ niul Comăneşti, în com. cu acelaşî nume.

COMBREÎ (GlRLA-)

telui, domeniul Comăneşti, din com. cu acelaşî nume. C o m ă n iţa , com. rur., pl. Oltul-

d.-j., jud. Olt. E situată pe dea­ lul şi valea Oltuluî, compusă din 2 cătune: Comaniţa şi Schitul-Deleni. A re o populaţie de 155 capî de familie, sau 742 suflete, în care intră şi 10 familii de Ţ i­ gani. Sunt 143 contribuabili. Pămîntul săn e maî mult deluros. Locuitoriî sunt moşneni şi se ocupă numaî cu agricul­ tura. In com. sunt 2 bisericî, de­ servite de 2 preoţî şi 2 dascăli. La 1 Septembrie 1896 s’a în­ fiinţat o şcoală de cătun, frecu­ entată acum de 36 băeţî. Este întreţinută de stat. Budgetel are la venituri 2207.14 leî. Locuitoriî au : 250 bol şi vacî, 40 caî, 540 ol şi 130 porci. In raionul comunei se văd ruinele unei vechî mănăstiri, la locul numit Bolovanul. Comuna e legată prin şoseaua judeţeană, la N. cu CăzăneştiCucueţi şi la S. cu Tesluiul. C o m ă n iţa , sat,

face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.

C o m ă n iţa , deal, în raionul com.

Comăniţa, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt, pe care se cultivă 24 hect. 25 arii vie. C o m ă n iţa .

Vezî Horezul, jude­

ţul Olt. C o m ă n e şti, pîrîil, în jud. Mehe­

dinţi, se formează din izvoarele satului Comăneşti şi curge spre com. Crainici. trup de moşie, jud. Bacău, pl. Mun­

C o m ă n e ş ti-L o c -S lo b o d ,

C o m b r e i (G îr la -), gîrliţă, în ju­

deţul Tulcea, pl. Măcin, pe te­ ritoriul com. Pisica, şi al cătu­ nului său Azaclîul, în partea N.-V. a plăşeî şi V. a comunei. Este mal mult o baltă, în

COMUREÎ (GÎRLA-)

forma uneî sticle cu gîtul strimt. Mărgineşte în partea sudică Grin­ dul - Oalelor; începe de lîngă Grindul-Combreî; se întinde spre E., şi, după 3 '/a kil. de curgere se varsă în balta Plosca. Izvo­ rul eî este în pădurea Golăşei.

580

Este străbătut de gîrlele Combra şi Coea, apoî de două gîrliţe, care alimentează Balta-Mocanuluî. Pe dînsul, la confluenţa Gîrleî-Combreî cu Coea, există o tîrlă. C o m id a v a , riumire ce a purtat

C o m b r e ! ( G îr la -), gîrlă, în jud.

Tulcea, plasa Măcin, com. urb. Măcin, căt. Ghecet. Se desface din Dunăre, la 4 kil. maî jos de satul Ghecet; se îndreaptă spre E., avînd o direcţie gene­ rală de la S.-V. spre N.-E.; stră­ bate prin mijloc Grindul-Com­ breî, şi după ce a brăzdat par­ tea N.-V. a plăşeî şi a comuneî, merge de se varsă, după un curs de 3 kil. în gîrla luî Coea, pe partea stîngă, lîngă o tîrlă sau Cîşlă, în faţa Bălţiî-Mocanuluî.

cetatea din com. Pietroasa-d.-j., jud. Buzău. (V. Pietroasa, ce­ tate). C o m in d ir u l, izlaz, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-j., com. Roziştea, ce se găseşte pe hotarul moşiilor Ma­ ria N. Păianu, şi moşia biseri­ ceî Maica-Domnuluî-Dudu, din Craiova.

jud. Tulcea, pl. Măcin, pe te­ ritoriul com. Pisica şi pe al că­ tunuluî Azaclîul. Se desface din Grindul-Oalelor; se întinde spre E., de-alungul Gîrleî-Combra, pe o lungime de 4 kil., o lăr­ gime de 300 m. şi o întindere de 400 hect. Este neproductiv, parte acoperit cu semănături.

zău, com. Fundeni, pe moşia Fundeni.

cel, între rîul Dîmboviţa şi fron­ tieră. Aci, culmea principală a Carpaţilor, în dreptul plaiului Dîmboviţa, îşî schimbă brusc direcţiunea spre S.-E., merge în jos de Piatra-luî-Craiu, la pis­ cul Sf.-Ilie, de unde se îndreaptă spre N.-E., formînd în această parte hotar, jud. Dîmboviţa. deal, se întinde de la S.-V. de satul Chetreşti, pl. Stemnicul, jude­ ţul Vasluiu; numit ast-fel de la un vechiu proprietar.

C o m is u lu i ( D e a lu l-) , C o m b r e î (G r in d u l-), grind, în

jud. Tulcea, plasa Măcin, com. urb. Măcin, cătunul Ghecet, pe malul drept al Dunăreî. A re o formă curioasă. Este străbătut de Gîrla-Combreî. Se întinde pe malul Dunăreî pănă în GrindulOalelor, pe o lungime de 8 kil., pe o lăţime medie de I kil., avînd o întindere totală de 6 kil. pat. (600 hect.), aparţinînd o parte (acoperită cu o pădure numită a Golăşeilor) com. Pi­ sica. L a V . are apa Dunăreî ca limită; la E., un stuf puţin în­ tins, apoî balta luî Coea, gîrla luî Coea, şi Balta - Mocanului.

In Comişani este o biserică şi o şcoală. Şcoala este mixtă, condusă de un învăţător, sala­ riat de stat. Ea este frecuentată de 31— 45 copiî de ambe sexe, din 120 copiî cu vîrstă de şcoală. Localul este nou, clădit în 1885, de zid, cu 4 camere şi cu pri­ măria la un loc. Comuna are 3000 leî venit şi vr’o 221 contribuabili. In partea de S. a Comişianilor este o pădure mare, numită Iuda, care ţine de căt. Racoviţa şi numără 50000 ariî aproape. La Comişani ati fost lupte între Romînî şi Turcî (1S9S— 1599)C o m iş a n u lu î (G r in d u l-), grind,

C o m is o a ia , movilă, în jud. Bu­

C o m is u l, munte, la N. jud. Mus­ C o m b r e î ( G r in d u l-) , gritid, în

COMtNDĂRESCULU! (MOVILA-ţ

C o m iş a n i, com. rur.K pl. Dealul-

Dîmboviţa, jud. Dîmboviţa. A ­ ceastă comună se află spre S.E. de Tîrgovişte, la 12 kil. de­ părtare de acest oraş şi pe ma­ lul drept al Ialomiţeî. In raionul comuneî, afară de Ialomiţa, peste care e o moară, este şi un eleşteu şi vr’o treî pîrîiaşe micî. Comişani nu are alte cătune alipite şi numără o populaţie de 1246 loc.

la V . cu com. Seaca, jud. Te­ leorman. A cest grind a fost fixat în anul 1864 ca semn de hotar al locurilor destinate lo­ cuitorilor împroprietăriţi după legea rurală din spre domeniul statuluî Turnul-Suroaia. C o m iş a n u lu î ( I z v o r u l- ) , izvor,

curge pe moşia Seaca, în par­ tea despre bălţile Dunăreî, jud. Teleorman. ( M ă g u r a -) , mă­ gură, în com. Seaca, pe grin­ dul cu aceeaşî numire, jud. Te­ leorman. E semn de hotar.

C o m iş a n u l u î

C o m iş e a n c a , numire ce purta maî

înainte o parte din moşia Seaca, jud. Teleorman, şi care se gă­ seşte prin actele de hotărriicie. trup de moşie, în com. Vîrtoapele-d.-j., jud. Te­ leorman. Este lipit cu trupul de moşie numit Nichita.

C o m iş e a n c a ,

C o m iş e a s c a , numire ce se maî dă

cătunuluî Nichita, din com. Vîrtoapele-d.-j., jud. Teleorman. C o m în d ă r e s c u lu î

( M o v ila - ) ,

COMÎNDĂREŞTI

movilă, jud. Botoşani, pe Dea­ lul - Vie!, pe hotarul moşiilor Răuseni şi Comîndăreşti, la 208 m. de-asupra niveluluî măriî sau 103 m. d’asupra şesuluî Jijieî. Legenda spune că în pădurea ce se întinde pe coasta DealuluîVieî, locuia un haiduc, numit Comîndărescu şi că de pe movila numită Comîndărescu, ce e lîngă pădure, acel haiduc observa dru­ murile şi trecători! şi de aicî se lăsau cu toţii spre şleahurî şi prădau pe trecătorii boerî şi ne­ gustori şi nicî o dată pe oameni! sărac!. Tot despre acest Comîndă­ rescu, legenda spune că gonindu-I Turciî, pentru a î lua iapa ce se numea Paga, pănă pe Dea­ lurile-Cracalieî, pe moşia Pogoreşti, com. Comîndăreşti, acolo l’au prins şi tăiat. C o m în d ă re şti, com. rur.,

jud. Botoşani. Şî-a luat numele de la satul Comîndăreşti. E situată în partea de S.-E. a plăşeî Ji-° jia, în hotar cu jud. Iaşi şi se întinde pe dealurile ce se ri­ dică pe de o parte şi de alta de rîul Jijia, pe maî multe văi strimte şi şesul Jijia. Se com­ pune din satele : Comîndăreşti, Pogoreşti, Rediul şi Răuseni. Teritoriul săfl accidentat, e format din dealurî şi podişe, • carî au în general direcţiunea N.-V. spre S.-E. Cele maî în­ semnate dealurî sunt: Răuseni, Dealul-Vieî, Topală şi Pungeni în dreapta Jijieî şi Mihăiasa, Vulturul, Dealul-Pogoreştilor şi Cracalia în stînga Jijieî, apoî Ciurgăul şi Turda, maî micî. Movile situate pe dealurî înal­ te, de unde vederea se întinde departe, su n t: Movila-Comîndăresculuî, pe Dealul-Vieî, a-Cruceriuluî şi a-luî-Gherman pe dealul Pogoreşti, Movila - Hîrlăuluî şi Chisculeşti, pe dealul Răuseni.

581

Cel maî înalt punct ajunge la 103 metri (Movila-Comîndărescului de peDealul-Vieî), unde este o piramidă topografică; are 208 m. d’asupra niveluluî măriî. Comuna e udată de rîul Ji­ jia, prin mijloc, în direcţia N.V . spre S.-E. Are opt iazurî, conţinînd peşte şi stuf. In această comună, în satul Pogoreşti, pe ţărmul stîng al Jijieî, la distanţa de 800 m. de satul Comîndăreşti, se află in­ stalată o staţiune meteorologică de al 2-lea rang. Suprafaţa totală a comuneî e de 5838 hectare, din carî: 3381 hectare ale proprietarilor marî, 583 hect. ale statuluî, 896 hect. ale locuitorilor răzăşî şi 978 hect. ale locuitorilor împroprietăriţî la 1864 şi 1880. Are o populaţie de 340 capî de familie, sau 1296 suflete, din carî 661 bărbaţî şi 633 femeî, locuind în 350 case. Sunt 356 contribuabil!. In partea de V . şi S.-V. a comuneî, pe dealurile Răuseni, al Vieî şi Topala, se află pădurî formate din micî rediurf; au o întindere de 80 hect., carî se exploatează sistematic. Sunt 3 viî pe dealurile Vieî şi Topală în întindere de \21j% hect. Vite sunt: 765 boî, 463 vacî, 150 caî, 302 porcî, 2500 oî şi 6 capre. Sunt 406 stupî cu albine. Distribuţia pămîntuluî comu­ neî e de: 2054 hect. arătură, fîneţe, 1000 hect. păşune şi lo­ cul satelor, 2500 hect. pădure, 80 hect. drumuri, locurî sterpe, iazurî şi 200 hect. ape. Are două morî de apă pe Jijia şi două morî cu aburî. In comună sunt 4 cîrciumî şi 2 dughene; 6 comercianţi şi 10 meseriaş!. Sunt 3 bisericî, de­ servite de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 2 eclesiarhî; o şcoală de băeţî, înfiinţată la 1865, condusă de

COMOARA

un învăţător, plătit de stat şi frecuentată de 60 elevî şi 3 eleve. Comuna e străbătută de ca­ lea ferată Dorohoiu-Iaşi, cu staţie la Rediul şi de 2 dru­ muri marî neşoseluite pe am­ bele părţî ale Jijieî, carî merg spre Iaşi şi Botoşani. Budgetul are la veniturî 7087 leî, 15 banî, şi la cheltuelî 6555 leî, 32 banî. sat, în centrul comuneî Comîndăreşti, jud. Bo­ toşani. Şî-a luat numele de la proprietarul Const. Comîndă­ rescu care l’a întemeiat acum 80 de anî. E situat pe ţărmul drept al Jijieî, parte pe şes, parte pe o colină. Moşia are o întindere de 798 hectare, din carî 583 hect. ale statuiuî şi 215 hect. ale locuitorilor împroprietăriţi la 1864 şi 1880. Are o populaţie de 52 capî de familie, sau 204 suflete, din carî 109 bărbaţî şi 95 femeî, carî locuesc în 40 case. Sunt 50 contribuabili. Pădurea statuluî, situată pe Dealul-Vieî şi Valea-Vldreî, are 44 hect. şi produce un venit de 500 leî anual prin exploa­ tare. In pădure e şi o vie. Vite sun t: 66 boî, 49 vacî, 35 caî, 67 porcî şi 100 oî. Are o şcoală de băeţî, a sta­ tuluî, înfiinţată la 1865, condu­ să de un învăţător şi frecuentată de 60 elevî şi 3 eleve.

C o m în d ă r e ş ti,

C o m îr la , deal, jud. Bacău, plasa

Tazlăul-d.-j., pe teritoriul com. Gropile, situat pe hotarul de­ spre jud. Putna. cătun, pendinte de com. T îrn a v a -d .-j., plasa Cîl­ niştea, jud. Vlaşca. E situat pe valea Cîlniştea. Moşia e pro-

C om oara,

COMOARA

prietatea statuluî, fostă a Mitro­ poliei înainte de secularizare. Se arendează cu Dandara, pe preţul de 22400 leî anual. L a 1864 s’au împroprietărit 102 locuitorî, dîndu-li - se 300 hect., la 1882 s’a dat la 8 în­ surăţel 54 hect. A re o biserică zidită la 1866, deservită de 1 preot şi I dascăl. In Comoara este şcoala co­ munală ce ţine de Tîrnavad .- j. A ci este o pădure com­ pusă din Crîngul - Hoţilor, 200 hectare şi din Crîngul - Turcu­ lui, 150 hect. şi care depinde de ocolul silvic Ghimpaţi. în jud. Me­ hedinţi, plasa Ocolul-d.-s., com. r ir. Molovăţul.

COMOREI (DRUMUL-)

582

orientală a dealuluî Zbreia. Are o înălţime de 1 1 5 m. Fost punct trigonometric de observaţie de rangul al 3-lea. Printr’însa trece hotarul despărţitor între comu­ nele Aliman şi Mîrleanu. Prin înălţimea sa domină Dunărea, lîngă care se află balta Vederoasa, valea Catiţa şi drumul co­ munal Mîrleanu-Rasova. Este ar­ tificială şi acoperită cu verdeaţă. C o m o a r a , deal, în jud. Dorohoifl,

pl. Coşula, com. Hilişeul, pe te­ ritoriul satuluî Hilişeul-Curt.

C o m o a r a - P e l c e î , pisc, situat îu

capul dealuluî Izvoarele, la V. de com. cu acelaşî nume, plasa Siul-d.-s., jud. Olt. E acoperit cu viî. C o m o a r ă ( L a - ) , loc izolat, jud.

Ilfov, pl. Znagovul, com. Căciu­ laţi, în jurul căt. Păşcani. iac, în jud. Buzăfl, com. Mînzăleşti, cat. Bîsceni, în apropiere de malul stîng al rîuluî Slănicul.

C o m o a r ă ( L a c u l - d e - la - ) ,

pădure, la N. comu­ neî Pîrîul, plaiul Vulcanul, jud. Gorj. E situată pe deal şi văî. A re o suprafaţă de 46 hect., proprietate a moştenitorilor Hagiade.

C om ora, C o m o a r a , deal,

în jud. Fălcifl, pl. Mijlocul, com. Viltoteşti, pe teritoriul satuluî Văleni.

C o m o a r a , mahala,

C o m o a r a , pisc de munte, în co­

muna Dorna, jud. Suceava. C o m o r a , pădure a statuluî, în

C o m o a r a , deal, în jud. Bacău,

C o m o a r a , deal, în jud. Vîlcea,

pl. Bistriţa-d.-s., de pe teritoriul com. Buda. în jud. Bacăfl, pl. Siretul-d.-j., de pe teritoriul com. Mileşti.

pl. Olteţul-d.-s., com. Mateeşti, care împreună cu dealurile Filip şi Seaca, formează un şir para­ lel cu dealurile Carantina, Mă­ gura şi Cornăţelul, întinzîndu se de la N. la S.

C o m o a r a , movilă, în jud. Brăila,

C o m o a r a , petec de pădure de ste­

C o m o a r a , deal,

la 1 1/a kil. spre N.-E. de satul Nazîrul; servă de hotar între com. Nazîrul şi Cazasul, pe mu­ chea Baldovineşti. C o m o a r a , movilă, în jud. Brăila,

situată la hotarul nordic al co­ muneî Surdila-Găiseanca, pe mu­ chea viroageî Buzeielul-Sec, lîngă gîrla Dăscăleşti.

jar, de 300 hect., în jud. Vlaşca, pe proprietatea statuluî cu ace­ laşî nume; depinde de ocolul sil­ vic Ghimpaţi. loc izolat, com. Cio­ măgeşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

C om oara,

C o m o a r a , pichet de graniţă, pe

marginea Dunărei, în jud. Me­ hedinţi, pl. Blahniţa.

C o m o a r a , colină, în jud. Buzău,

com. Bălăneşti, cătunul Faţa-luî' Nanu. C o m o a r a , movilă, în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul com. Aliman. Este si­ tuată în partea de N. a plăşeî şi a comuneî, pe o prelungire

C o m o a r a - lu î- B u c u r , localitate,

în jud. Putna, pe muntele Ră­ chitaşul, unde se crede că un oare-care Bucur ar fi găsit o comoară. Legenda spune că de cînd s’a săpat comoara, a în­ ceput să ţîşnească şipotul care se află şi azî acolo.

jud. Ilfov, în întindere de 375 hect. (Vezî Tîncăbeşti-Cioflicenî, pădure). ( D e a l u l -), deal, în partea de E. a pădureî de pe moşia Tudora, com. Tudora, pl. Şiretul, jud. Botoşani.

C om orei

( D e a lu l - ) , deal, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe te­ ritoriul com. rur. Somova, în partea nordică a plăşeî şi în cea vestică a comuneî. Trimete spre E. ramura dealuluî Stînca-Mare. Pe la poalele vestice curge Valea-Adîncă, iar din poalele nor­ dice izvoreşte valea Ogurluiul. A re un vîrf pietros de 13001., punct trigonometric de obser­ vaţie de rangul al 3-lea, domi­ nînd asupra satuluî Parcheş şi aşoseleîjudeţene Măcin-Tulcea, ce-1 tae în două. Este acoperit cu pădurî întinse, şi pe la poale cu semănături.

C om orei

C o m o r e i (D r u m u l-) , safl Drum u l- H o ţ ilo r , drum, în judeţul

COMOREI (MĂGURA )

Teleorman, de la Roşiori spre com. Drăgăneşti. ( M ă g u r a - ) , măgură, în com. Adămeşti, judeţul T e­ leorman.

C o m o re i

583

jud. Vîlcea, unde se piatră de var.

COMOŞTENI

găseşte

C o m o r ile , pădure,

jud. Buzău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Luncani.

C o m o r n iţe î ( V a le a -) , vale, for­

mată din prelungirea coastei vestice a Dealuluî-Comorniţeî, spre S.-V. de satul Suhuleţul, pl. Fundurile, jud. Vasluiu; e bo­ gată în păşune.

C o m o r ile . Vezi Pomîrla, pădure, C o m o rei ( M o v ila - ) , movilă, la

E. com. Caravaneţi, jud. T e­ leorman.

plasa Prutul-d.-s., judeţul Doro­ hoiu. C o m o r ile . Vezî Tîrnauca, pădure,

afluent al pîrîuluî Fărcaşa, jud. Suceava.

C o m o rei

(P îr îu l-),

C o m o rei

( V â lc e a u a - ) , vâlcea,

pl. Herţa, jud. Dorohoiu. C o m o r ilo r ( D e a lu l-). Vezî Dea-

între comunele Beuca şi Meri­ şani, jud. Teleorman; formează hotarul natural al acestor două moşii. vâlcea, ramificaţiune din Valea-Teleormanuluî, în partea despre N.-V. a com. Orbeasca-d.-s., jud. T e­ leorman.

lul-Maie, com. Voineşti, plasa Stavnicul, jud. Iaşi. C o m o r ilo r ( D e a lu l-), deal, aco­

perit de pădure de fag, în com. Dolhasca, jud. Suceava.

C o m o rei ( V â lc e a u a - ) ,

deal, la V . de satul Cherdana, com. Condrăcheşti, plasa Berheciul, jud. T e­ cuciu.

C om ori ( L a -) ,

în jud. Suceava, pe moşia StolniceniCostandache.

C o m o r ilo r (P îrîu l-), p îr iu, unul

dintre afluenţii pîrîuluî Moişa, în comuna Bogdăneşti, judeţul Suceava. vîrf de deal, situat în partea de N.-V. a comuneî Gornetul-Cuib, plasa Podgoria, jud. Prahova; e aco­ perit cu pădure.

C o m o r ilo r

(V îrfu l-),

C om ori ( L a -) , poiană,

C o m o r îş c e a , deal, în com. rur.

Cireşul, plaiul Cerna, judeţul Mehedinţi.

C om ori ( L a -) . Vezi, Cruce (La-),

jud. Vîlcea. C om orile, deal, în jud. Neamţu,

plasa de Sus-Mijlocul, com. Bo­ zieni, formînd prelungirea spre E. a dealului Cetatea. Coastele sale sunt puţin înclinate. Spre partea despre S. e aşezat satul Ruginoasa, precum şi locurile sătenilor. pisc, în jud. Prahova, pl. Teleajenul, com. Opăriţi.

C o m o r ile ,

localitate, pe valea satului Robeşti, plaiul Cozia,

C o m o r ile ,

C o m o r îş c e a , deal, în com. rur.

Degeraţi, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi. C o m o r îş c e a , deal, în com. rur.

Inoasa, pl. Motrul-d.-s., judeţul Mehedinţi, cel maî nalt punct al dealuluî Albu. loc, în com. rur. Negomirul, plasa Văilor, jud. Mehedinţi.

C o m o r îş c e a ,

C om orn iţa, deal, la S. de satul Suhuleţul, pl. Fundurile, jud. Vasluiu.

com. rur., judeţul Dolj, plasa Balta. E situată în partea de E. ajud.,la 36kil. S.de Craiova şi la 21 kil. departe de reşedinţa plăşeî, Măceşul-d.-s., pe ţărmul drept al Jiului, pe o pantă puţin cam înclinată nu. mită dealul Comoşteni, de la care şî-a luat numele. Se învecineşte la E. cu rîul Jiul, la V. cu com. Gîngiova şi la S. cu com. Zăvalul. Limita liniei de N. începe din Domeniul Coroanei de la DrigulPisculuî, merge spre S.-V. pănă în apa Jiului, iar de aci, în linie dreaptă spre V., trecînd prin de­ limitările locuitorilor din Como­ şteni şi Gîngiova şi terminînduse la Măgura-luî-Scarlat, din Mă­ ceşul-d.-s. Limita liniei de S. în­ cepe de la colţul delimitărilor de sus a Gigherenilor, trece spre E. în linie dreaptă pe la colţul delimităreî de jos a lo­ cuitorilor din comuna Gighera, pe la Măgura Tuiţa, capul pă­ dureî Zăvalul, despre comuna Ză­ valul şi de aci prin o linie ondu­ lată pe la Ciulniţa-d.-s., terminîndu-se în apa Jiului, la capul Ciulniţa-d.-j. Limita liniei de V . începe de la S.-E. Măgureîluî-Scarlat, merge spre S.-E. pănă la Grindul-Cailor şi de aci iar spre E. în ondulaţiunî pănă la colţul delimităreî de sus a lo­ cuitorilor comuneî Gighera. L i­ mita liniei de E. despre Do­ meniul Coroanei Sadova, începe de la capul Ciulniţeî-d.-j., merge în ondulaţiunî prin ocolul Dragul şi se termină la Drigul-Pisculuî. Comuna este accidentată de dealul Comoşteni, precum şi de

C o m o ş te n i,

COMOŞTENI

măgurele următoare: Movila-dinCîmp, ce ocupă o suprafaţă cir­ culară 14 metri diametru şi 4 metri înălţime; Măgura-Ostriî cu diametru de 22 m. şi înălţime de 5 m. situată la hotarul moşieî Aşezămintelor Brîncoveneştî, de­ spre moşia Zăvalul. In comună se găsesc urmă­ toarele fintînî: a luî Crivia, în partea de V ., făcută de un om numit Criva la anul 1813; fîn­ tîna Găvanul la N.-V., făcută tot în anul 1813 de un medelnicer şi reparată la anul 1853 de lo­ cuitoriî comuneî. Com. e udată de Jiu spre E. A re un pod stătător la punctul Movila-Crucea. Este compusă dintr’un singur s a t: Comoşteni. A re o biserică, zidită la anul 1786 de repausatul Şerban Lăzărovicî, de Anica, soţia sa, de Luca Cocioiul, Constantin Cocioiul şi de preotul Dimitrie. In tinda bisericeî se găseşte o inscripţie, în care se vede în­ semnat anul fondăreî şi numele celor de maî sus. L a anul 1878 s’a acoperit cu tinichea; la 1789 s’a zugrăvit. Biserica e deservită de un preot şi 2 cîntăreţî. A re o proprietate de 34 pogoane arabile, date în 1864, şi o moştenire de aproape 400 pogoane arabile. In comună se află o şcoală mixtă ce funcţionează din anul 1838; este întreţinută de comună; localul de zid a fost făcut cu cheltuiala comuneî (4500 leî). A re o clasă de 42 m. p. şi o cameră pentru locuinţa învăţă­ torului. In 1892— 93 a fost fre­ cuentată de 68 băeţî şi 9 fete. In vîrstă de şcoală sunt 94 băeţî şi 118 fete. Ştiu carte 100 bărbaţî şi 20 femeî. Populaţiunea comuneî este de 1197 suflete (774 bărbaţî şi 423 femei). Ştrăinî sunt 2. După

584

legea din 1864, sunt 179 lo­ cuitorî împămînteniţî, din carî 51 fruntaşi, 101 mijlocaşi şi 27 toporaşî. însurăţei din 1879 sunt 6. Pe moşia statuluî Nedeia s’au împămîntenit 4 locuitorî în 1894. Case de zid sunt 125, bor­ dee 145. Suprafaţa comuneî este de 1472 pogoane, din care 1462 pogoane arabile. V iî sunt pe 20 de pogoane. Fîneaţă nu afl locuitoriî, vitele şi le pasc pe fîne­ ţele arendaşului, căruia plătesc. Moşia se numeşte Comoşteni, cu trupurile Nedeia şi Gighera. Are o întindere de 19 pogoane care dau un venit cam de 480000 leî. Arendaşul plăteşte aşezămin­ telor Brîncoveneştî 277090 leî anual. Pădurea Comoşteni, în întin­ dere de 390 hectare, aparţi­ ne Aşezămintelor Brîncoveneştî. Este situată de-a lungul comuneî Comoşteni şi Gîngiova, pe malul drept al Jiului. Este compusă din ceri, arţari, frasini, jugaştri; predomină stejarul. Fîneţele, de 24 hect., aparţin Aşezămintelor Brîncoveneştî şi sunt arendate. Viile aparţin locuitorilor împă­ mînteniţî la 1864; se găsesc pe delimitările lor şi afl o întindere de 20 hect.; produc vin de bună calitate. Locuitorî dafl la măcinat po­ rumbul lor la moara de aburî de pe moşia Gîngiova. A icî sunt fabrici de cărămidă. Schimbul îl fac locuitoriî cu o­ raşul Craiova, cu schelele Beche­ tul şi Copaniţa; duc cereale şi vite şi importă lemne de con­ strucţie, blane, fier, bumbac, etc. Transportul îl fac cu carele şi cu căruţele trase de caî, pe căile vecinale comunale ce pun com. în legătură cu Bechetul. Cu o-

CONACA

raşul Craiova este pusă în co­ municaţie printr’o şosea comu­ nală ce are în comună o lun­ gime de 1 kil. 270 m. Vite cornute sunt 541, cal 200, măgari 9, porcî 306 şi ca­ pre 146. Cîrciumî sunt 7. Venitul com. este de 3620 leî, 56 banî şi cheltuelile de 3005 leî, 52 banî. sat, jud. Dolj, pl. Balta, com. Comoşteni. (Vezî com. Comoşteni).

C o m o ş te n i,

C o m o ş te n i, deal, pl. Balta, co­

muna Comoşteni, jud. Dolj, pe care este situată comuna şl de la care această şî-a luat numele. C o m o ş te n i, moşie particulară, ju­

deţul Dolj, pl. Balta, com. Co­ moşteni, cu trupurile Gîngio­ va şi Gighera, în întindere de 12000 pogoane aproximativ, a­ rendate cu 277000 leî. Apar­ ţine Aşezămintelor Brîncove­ neştî. Pe această moşie se gă­ seşte o stînă ce produce anual pănă la 3000 kil. brînză. C o m o ş te n i, pădure particulară,

jud. Dolj, pl. Balta, com. Co­ moşteni, în întindere de 300 hect. Aparţine Aşezămintelor Brîncoveneştî. Se întinde de alungul com., la E. de com. Co­ moşteni şi Gîngiova, pe ţărmul drept a rîuluî Jiul. Este com­ pusă din arţari, frasini, juga­ ştri; stejarul predomină. C o m ş ii ( M o v ila - ) , movilă, com.

Nedelea, pl. Filipeşti, jud. Pra­ hova. C o n a c (D e-la-), fintînă, pl. Oco­

lul, com. Mischi, jud. MuscelC o n a c a , fintînă, plasa Dumbra­

va-d.-s., com. Risipiţi, jud. Dolj.

CONACHI

685

C onachi, şiră de dealurî, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-s., care în­ conjoară partea de V . a comu­ nelor Mărăşti, Obîrşia şi Tîrgul-Glodurile, fâcînd o curbă.

C o n c e a s c a , pîrîil, jud. Dorohoiu,

C o n a c h i, drum vechia, jud. Ba­

C o n c e ş ti, sat, pe moşia cu ace­

cău, pl. Siretul-d.-s., care unea Bacăul cu Tecuciul, trecînd prin comunele Boteşti, Obîrşia şi Glo­ durile.

laşî nume, com. Hudeşti-Marî, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoifl. A re 272 familiî, sau 1061 su­ flete.

C o n a c u l, tîrlă, jud. Brăila, com­

pusă din două case, la N.-V. com. Ianca, pe ţărmul drept al rîuluî Buzăul, ca la şase kil. spre S.-V., de Suţeşti. C o n a c u l-G e o d i, movilă, judeţul

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vîrtopul, de lîngă care începe hotarul de N. al com. către com. Gubancea. C o n a c u l-lu i-A le c u , localitate, cu

o mică pădurice între com. Celarul şi Caracalul, jud. Roma­ naţi. C o n a c u l-lu î-C io c , movilă, jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Live­ zile, de unde începe hotarul de V. al com. către com. Vîrvorul. C o n a c u l-lu i-Z u ţă -J ia n u , loc, în

Valea-Gînsaculuî, spre V. de co­ muna Fălcoiul, pl. Ocolul, jud. Romanaţi.

pe teritoriul satuluî Conceasca, com. Hudeşti-Marî, plasa Pru­ tul-d.-s. ; trece prin sat şi se varsă în Podriga.

Proprietatea moşiei este a d-lui Scarlat Lucinschi. Este o biserică, cu hramul NaştereaDomnului, deservită de 2 cîntăreţî şi 1 pălămar; este făcută din nou de bîrne în 1882, în lo ­ cui celei vechi ce a ars în acel an. Sătenii împroprietăriţi au 696 hect. 15 arii pămînt; iar pro­ prietarul moşieî are 1460 hect. 74 arii cîmp, şi 213 hect. 40 ariî pădure tînără cu diferite esenţe, între carî predomină ste­ jarul şi carpenul. Iazurî sunt trei, de mică întindere. Vie este în mărime de 4 pogoane. Pîraiele ce curg pe moşie sunt: Conceasca, Larga şi Podriga. Drumuri însemnate: acel de la Dorohoifl la Darabani şi acel de la Hudeşti la Săveni. Hotarele cu: Gîrbeni, Ghitcăuţi, Darabani şi Hudeşti. Loc însemnat este Mormîntul-Crăeseî; se află pe această moşie, în cătunul Alba. C o n c ilii, vale, jud. Prahova. Iz­

loca­ litate, între comunele Celarul şi Diosti, jud. Romanaţi.

C o n a c u l-lu î-Z u ţă -J ia n u ,

Conăcheasca, numire dată de locuitorî uneî părţi din pădurea Buciumenilor, jud. Tecuciu.

Conăcheasca, vale, judeţul T e­ cuciu. începe din Şiret, com. Buceşti; continuă spre S.-E. unde a fost satul Vultureni şi se varsă în Bîrloviţa. 98t>8p

D u(toiuir iieograjle. I al. i i

voreşte de la poalele munteluî Doamnele, curge dela N.-E. că­ tre V . şi se varsă în rîul Pra­ hova, pe malul stîng, în raionul com. Comarnicul, plaiul Peleşul. Pe această vale este un fru­ mos pod de fier al căieî ferate, după care imediat intri în tu­ nelul ce este pe linia ferată Pre­ deal. C o n d e e ş ti, com. rur., în jud. Ialo­

miţa, pl. Cîmpuluî. Este situată

C O N D O C H IA

pe partea dreaptă a rîuluî Ia­ lomiţa, între comunele ElizaStoeneşti şi Uleşti. Teritoriul com. are o supra­ faţă de 950 hect., din cari 10 hect. pădure. Cea mal mare în­ tindere a moşiei aparţine locui­ torilor com., carî sunt moşneni. După legea rurală din 1864, s’au împroprietărit numaî 5 lo­ cuitorî, iar 47 nu au nicî o pro­ prietate. Această comună are un sin­ gur sat, situat la 4 kil. spre S. de rîul Ialomiţa, sub coasta aceluî rîu, ce formează marginea luncii rîuluî, avînd la V . satul Eliza-Stoeneşti şi la E. satul Uleşti. Populaţiunea com. este de 647 locuitorî, 173 capî de fa­ milie şi jo i membrii de familie, din carî: 349 bărbaţî şi 325 fe­ meî; 672 Romînî, 1 Sîrb şi 1 Rus; 183 agricultori; 6 mese­ riaşi; 7 comercianţi; 1 de profe­ siune liberă şi 2 muncitori. Ştifl carte 164 persoane, nu ştiu 510V ite: 325 caî, 272 boî, 327 oî, 18 bivoli şi 315 porcî. Venitul comuneî în 1887— 1888 era de 2242 leî şi cheltuelile de 2880 leî. A re o şcoală mixtă, condusă de un învăţător, retribuit de comună şi jud. şi frecuentată de 32 elevi şi 2 eleve. E o biserică deservită de 1 preot şi 2 dascălî.

fîntînă, în judeţul Me­ hedinţi, com. rur. Sladoma, pl. Dumbrava.

C o n d e e ş ti,

pîrîu, jud. Olt, pl. Vedea-d.-j. Udă partea de N.-V. a com. Constantineşti, şi se varsă în Plapcea-Mare, tot în raionul com. Constantineşti.

C o n d ia ,

C o n d o c h ia , deal, în jud. Suceava,

com. Pleşeşti.

n

co nd o eşti

C o n d o e ş ti, sat,

face parte din com. rur. Ştefăneşti, plasa Ol­ tul-d.-j., jud. Vîlcea. Are o po­ pulaţiune de 384 suflete (198 bărbaţî şi 186 femeî). E Ia o distanţă de 1 kil. de cătunul Şcoala, unde e şcoala comuneî. Numele său vine dela o vechie familie, care a trăit aci. Este situat în centrul com. Ştefăneşti. Stă în legătură cu cătunele Şerbăneşti şi Ştefăneşti prin o şosea.

C o n d o e ş ti, deal, în jud. Vîlcea,

pl. Oltul-d.-j., căt. Condoeşti, co­ muna Ştefăneşti. C o n d r a t u ( L a c u l - d e - l a -),ba/tă,

pe teritoriul comuneî Păuleşti, jud. Putna; de aci izvoreşte pîrîiaşul Ţiganul. cont. rur., în ju­ deţul Tecuciu, plasa Berheciul, compusă din 5 cătune: Con­ drăcheşti , D răgeşti, Floreşti, Gherdana şi Ocheni. Situată pe ambele laturî ale rîuluî Polocinul, la 64 kil. departe de ca­ pitala judeţuluî. Are o populaţie de 342 capî dp familie, sau 1877 suflete, din carî 300 contribuabili, locuind în 314 case. A icî sunt 5 bisericî: în Con­ drăcheşti , D răgeşti, Floreşti, Gherdana şi Ocheni, deservite de 3 preoţî şi 3 cîntăreţî. Locuitoriî posedă: 100 boî, 496 oî, 198 vacî şi 16 caî. Sunt 634 stupî. In raionul com. sunt 2 ia­ zurî şi 3 morî de vînt. întinderea pămîntuluî arabil e de 1852 hect. Budgetul com. se urcă la su­ ma de 6197 leî şi 47 banî a­ nual. Şcoala datează în com. de la 1867. E frecuentată de 30

C o n d r ă c h e ş ti,

CONbREA

5§6

copiî, 29 băeţî şi I fată, din numărul de 229 copiî, 118 băeţî şi 11 r fete, în vîrstă de şcoală. Este străbătută de şoseaua judeţeană, care se împarte în satele din prejur şi pe urmă trece prin Ocheni în tîrgul Găi­ ceana. Polocinul străbate com. prin centra. E brăzdată de dealu­ rile : Drăgeştilor, al-Comoriî, Ruginosul şi Măţcani. Se mărgineşte cu com. Găi­ ceana, la N.; cu com. Hurueşti, la S.‘, cu com. Corni, la V . şi cu com. Neguleşti, la E. sat, face parte din com. cu acelaşî nume, jud. Tecuciu. Situat la N. com., la 1 kil. şi 800 m. departe de re­ şedinţa eî. A re o populaţie de 44 capî de familie, sau 252 suflete, lo­ cuind în 42 case. Satul maî înainte se numea Giorzeşti; în urmă a luat nu­ mele de Condrăcheşti, de la fa­ milia Condrache care a fost proprietară aci. Locuitoriî îî zic «Satul-luîCondrache». Are o biserică, cu hramul Ioan Botezătorul, care este fă­ cută în 1800, Martie 17, de Ioan Panoşatu, după cum se găseşte scris în Penticostariu; tot aci se vede că satul se nu­ mea pe la 1800 Giorzeşti şi în urmă Condrăcheşti. De la fa­ milia Condrache se păstrează un pomelnic din 1835. In mijlocul bisericeî se află mormîntul luî Ştefan fieldiman (f 1867) şi soţia sa Anica (f

C o n d r ă c h e ş t i,

i 839)-

C o n d r e a , satf în partea

de N.E. a com. Lunca - Banului, pl. Prutul, jud. Fălciu, aşezat pe malul drept al Prutuluî, încon­ jurat de bălţî şi supus inunda­

ţiilor. Şî-a luat numele de la un bătrîn răzăş, numit Vicol Con­ drea, care s’a stabilit pentru prima dată în acest loc pe la anul r 804. Locuitoriî acestuî sat în nu­ măr de 9 familiî, cu 30 suflete, din carî 7 contribuabili, a0 ră­ zăşie căpătată în trupul moşieî Măldăreni, de pe timpul Hat­ manului Costache Ghica, după cum ne spun bătrîniî. Această moşie se află astăzi pe proprie­ tatea Telemăneştilor. C o n d r e a , sat, face parte din co­

muna Umbrăreşti, pl. Bîrladuluî, jud. Tecuciu. E situat în par­ tea de V . a com., la o depăr­ tare de 2 lJi kil. de reşedinţa eî. Populaţie: 75 capî de fami­ lie, sau 198 suflete. A re o şcoală, frecuentată de 30 copiî, 29 băeţî şi 2 fete. Biserica, cu hramul Sf. Voevozî, este făcută de locuitorî, din lemn, în locul alteia foarte vechie. Actuala s’a reînoit în 1834. Satul Condrea avea înainte maî mulţî locuitorî, dar, din cau­ za inundaţiilor Siretuluî, eî s’au mutat în satul Salcia. Locuito­ rii sunt vechî răzăşî. C o n d r e a , parte din şesul Prutu­

luî, ce se află în raionul satuluî Condrea, com. Lunca-Banuluî, pl. Prutul, jud. Fălciu. saQ a doua gură de ocnă, deschisă în com. Slănicul, plasa Vărbilăul, jud. Prahova, după încetarea funcţionăreî ce­ lei de la Mihaiu Olteanu. A ­ ceasta vine în josul celeî d’întîiQ ocne, la o distanţă cam de 800 m. Pănă acum vr’o 12 anî erau sturiî de sare afară. Sarea e foarte albă şi maî densă ca cea

C on d rea,

F o ta c h e ,

D o r o b ă n ţe ş ti,

CONDRENI

de la ocna Mihaiu Olteanu. A ­ pa din gura acestei ocne este foarte sărată şi serveşte la băî pentru oamenii bolnavî de reumatizm. Condreni, sat, în com. VînătoriNeamţului, plasa de Sus-Mijlo­ cul, jud. Neamţu. E situat pe valea pîrîuluî Neamţul, în apro­ piere de Cetatea-Neamţuluî. Se mărgineşte spre V.-S. cu satul Lunca', spre N.-E. cu CetateaNeamţuluî; spre S. cu satul V î­ nători, de care se desparte prin pîrîul Neamţul şi prin ambiî afluenţî aî acestuia: Nemţişorul şi Ozana. Terenurile sale sunt deschise în valea rîurilor, ridicîndu - se drept către N. în terase consi­ derabile dela 300 — 400 m. d’a­ supra niveluluî. Vatra satului are o întindere de 123 hect., 86 fălci şi 60 pră­ jini. Populaţiunea se urcă la su­ ma de 157 suflete, sau 35 capî de familie, din cari 8 vădane, io nevolnici. Loc. se îndelet­ nicesc cu lucrarea pămîntuluî şi creşterea vitelor. In acest sat se află: o vel­ niţă, 4 mori de apă şi 2 pive pen­ tru făcutul sucmanelor. Numărul contribuabililor: 35. Vite sunt: 200 capete, dintre carî: 115 vite mari cornute, 10 caî şi 33 rîmătorî. fes, în com. Pleşeşti, jud. Suceava.

C o n d re o a ia ,

C o n d reşti. V . Telejna-d.-s., sat,

jud. Vasluiu. Condrii (Iz v o r u l-), izvor, curge din Poiana - Condrii, com. StarChiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova; ia direcţia S.-E. şi se varsă în gîrla Bîsca-c i-Cale, tot in raionul comuneî Star-Chioj­ dul.

CONEŞTI

587

( P o ia n a -) , poiană, pe plaiul Chiojduluî, în partea de N. a com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Prahova. Ser­ veşte de izlaz pentru vitele loc.

C o n d rii

C o n d r o a ia , gîrlă. Izvoreşte din

pădurea Dumeştilor, de la lo­ cul numit împuţita, jud. Vas­ luiu ; trece pe teritoriul com. Todireşti, din pl. Fundurile, şi la satul Hucul, se varsă în rîul Bîrlad. C o n d u le ş ti, mahala, în jud. Me­

hedinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Broşteni. C o n d u r a c h e , movilă, jud.

Bo­ toşani, pe podişul Novaci, spre E. de satul Bîznoasa, comuna Zlătunoaia, pl. Miletinul-Tîrgul.

com. rur., pl. Cri­ covul, jud. Prahova. Se numea în vechime Tătărăi-Conduratul. Este situată pe loc şes, la 40 kil. departe de capitala ju­ deţuluî şi la 20 kil. de a plăşeî. N’are nicî un cătun alipit. Are o populaţiune de 845 lo­ cuitorî, 410 bărbaţî şi 43 5 fe­ meî, cu 172 capi de familie; sunt 154 contribuabili; 168 case de locuit. In comună e o singură bise­ rică, zidită în anul 1848, pe ruinele uneî vechî bisericî, de Costache Filipescu. S ’a repa­ rat, în 1872, de locuitorî. Este deservită de un singur preot. Locuitoriî se ocupă numaî cu agricultura. Prpdusul agricol îl desfac Ia oraşul Ploeşti şi gara oraşuluî Mizil. Locuitoriî s’au împroprietărit, parte la anul 1864, parte la anul 1879. Ceî d’întîiu au pri­ mit pămînt din moşia fostă a d-luî Ion Otetelişanu, iar ceî din urmă pe a Schituluî-Ţigăneşti. In total s’a dat 465 hect.

C o n d u r a tu l,

Şcoală există în comună de la 1871, dar regulat funcţio­ nează de la 1889. S ’a frecuen­ tat în anul 1893 de 60 băeţî, din numărul de 190 copiî, 96 băeţî şi 94 fete, cu vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea persona­ lului se cheltueşte anual 1080 leî. Ştiu carte 48 bărbaţî şi 12 femeî. Toată suprafaţa comuneî e de 1495 hect. Pămîntul nu e tot prielnic, fiind şi sărăturî. Comerciul se face în comună de 3 cîrciumarî. Veniturile comuneî, afară de drumuri, se urcă la 3815 leî şi cheltuelile la 2796 leî anual. In comună sunt şosele veci­ nale spre: Colceagul, Fîntînelele, Degeraţi, Fulga, Mizil şi BabaAna. E brăzdată de două movile şi udată de o singură gîrlă ce vine din com. Vadul-Săpat. Se mărgineşte cu moşiile: Baba-Ana, Mizilul, Degereţeanu şi Colceagul. C o n e g i. V . Orăşeni sat, comuna

Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Boto­ şani. deal, lîngă satul Oră­ şeni, com. Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. Se zice că nu­ mele i-ar veni de la ceî d ’întîî locuitorî stabiliţi în vale, ve­ niţi din Transilvania şi carî se numeau Conegi; ei au format satul care pe urmă a luat nu­ mele de Orăşeni-din-Vale.

C o n e g i,

C o n e g i, vale, între dealul Cone­

gi şi Dealul-Vieî, pe teritoriul satuluî Orăşeni, com. Curteşti, pl. Tîrgul, jud. Botoşani. C o n e ş ti, cătun, pendinte de co­

muna Mihăeşti-d.-s., pl. Şerbă­ neşti, jud. Olt, situat pe valea pîrîuluî Călmăţuiul şi dealurile

CONGAZ

luî. Are o populaţiune de peste 400 locuitorî, maioritate moşnenî, posedînd 850 hect. ara­ bile. Eî au: 104 boî, 39 vacî, 45 caî, 180 oî, 20 capre şi 95 porcî. Aci se află o biserică, deser­ vită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî. C o n g a z , com. rur., situată în par­

tea centrală a jud. Tulcea şi nordică a plăşeî Babadag, pe pîrîul Teliţa. Numele său este turcesc, şi însemnează Satul-Sîngeluî, din cauza uneî lupte sîngeroase, dată aci între Turcî şi Ruşî, la 1829. Se mărgineşte la N. cu com. Cataloi; la E. cu Agi-Ghiol şi Sari-Chioi; la S. cu Zebil şi Babadag; la V . cu Armutlia şi Nalbant. Relieful soluluî e accidentat de dealurile: Sarî-Tepe, cu vîr­ ful Sarî-Tepe (79 m.), la N.-V., cu fîneţe; Ciatal-Bair (156 m.), Orta-Bair (170 m.), Taş-Bair, la N.-E. cu tufărişuri; TugarleaBair, Dealul-din-Fundul-Găva­ nului (167 m.), la S. şi S.-E., cu semănături; Denis-Tepe (266 m.) la V . Movile sunt nume­ roase, între carî: Ploschili (121 m.), Cudou (116 m.), Toximim (115 m.), la S.-E., sunt natu­ rale. Apele carî o udă sunt : pî­ rîul Taiţa şi valea Teliţa la S.-V.; izvorul Teliţa, la E.; Valea-Izvoruluî, cu afluentul său valea Hagilar, prin mijloc. Bălţî su n t: Coada -Bălţii, o prelungire a laculuî Babadag, şi Toprac-Chiopru, la S. Cătunele carî formează co­ muna sunt: Congaz, reşedinţa, la E., pe pîrîul Teliţa; Hagilar, la 5 kil. spre N.-V., pe pîrîul Hagilar; Satul-Nou, la 7 kil., spre S.-V., pe pîrîul Taiţa. întinderea com. e de 10500 hect., din carî 122 hect. vetrele

588

satelor, 7300 hect. ale locuito­ rilor, 3178 hect. ale statuluî. Populaţia e amestecată; sunt 357 familiî, sau 1800 suflete, din carî 400 bărbaţî, 352 femeî şi 1045 co p iî; dintre aceştia sunt: 391 Romînî, 1376 Bul­ gari, 2 Ruşî, 5 Grecî, 14 Ger­ manî, 18 Armenî şi 3 Evreî. Sunt 359 plugari avînd: 300 pluguri; 2200 capete de vite; 15 morî de vînt. Pămîntul e foarte prielnic cultureî. Veniturile comuneî sunt de 7792 leî şi cheltuelile de 7600 1. Sunt 415 contribuabili. Comerţul e a ctiv; se importă manufacturi şi se exportă ce­ reale, vin şi vite. Drumuri sunt: calea naţio­ nală Tulcea-Constanţa, prin mij­ loc, şi drumuri comunale la Ba­ badag, Armutlia, Zebil, SariChioi şi Agi-Ghiol. Bisericî sunt tre î: una în Con­ gaz, cu hramul Naşterea-MaiciîDomnuluî; a doua în Hagilar, cu hramul Adormirea şi a treia în Satul-Nou, cu hramul Intrarea-în-Biserică, zidite de locui­ torî; au 10 hect. pămînt de fie­ care ; sunt deservite de 3 preoţî şi 4 cîntăreţî. Şcolî sunt două, una la Con­ gaz şi a doua în Hagilar, fon­ date de comună şi avînd fie­ care 10 hect. pămînt. Instrucţi­ unea se predă de 3 învăţători, la 148 elevî. C o n g a z , sat, în jud. Tulcea, pl.

Babadag, căt. de reşedinţă al com. Congaz. E aşezat în par­ tea nordică a plăşeî şi estică a comuneî, pe ambele maluri ale pîrîuluî Teliţa. Are o întindere de 122 hect. şi o populaţie de 315 familiî, sau 1289 suflete. C o n g a z - B a i r , deal, în jud. Con­

stanţa, pl. Medjidia, pe terito­

CONSTANTINEŞTI

riul com. rur. Medjidia. Este o ramură a dealuluî Tabia-Franţuzească ce se îndreaptă spre V ., avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V. Brăz­ dează partea centrală a plăşeî şi cea vestică a comuneî. Are o înălţime de 120 m. şi este a­ coperit în cea maî mare parte cu fîneţe şi păşunî. Icî şi colo cîţî-va arbori risipiţî, arată că, înainte, întinse pădurî acope­ reau acest deal. Pe la partea luî de E. trece drumul ce duce de la Medjidia la Mamut-Cuiusu. C o n s t a n d a c h i, şes, lîngă dealu­

rile Obrijeni, Mohorîta şi Raţa, din com. Sineşti, pl. Cîrligătura, jud. Iaşi. vale, în jud. Buzău, comuna Gura-Să­ răţiî, căt. Nenciuleşti. Se scurge în Izvorul-Dulce.

C o n s t a n d li ( V a le a - ) ,

vale, în jud. Vlaşca, ce începe din moşia Trestenicul-d.-s. şi sescurge în valea Trestenicul-d.-j.

C o n s t a n t in - M ă m ă lig a n ,

C o n s ta n tin e ş ti, com. rur., în jud.

Olt, pl. Vedea-d.-j. Este situată pe gîrla Plapcea-Mare, la 20 kil. de capitala judeţuluî şi la 10 kil. de a plăşeî. Are o populaţie de 120 capî de familie, sau 596 suflete, din carî 168 contribuabili; locuesc în 142 case. In com. e o biserică, fondată pe la 1813 şi de atunci reparată, avînd ca ctitori pe Crăciun Io­ niţă, Filip Olteanul şi alţii; e deservită de 1 preot, plătit de com. şi de locuitorî. Sunt 5 croitori şi 2 tîmplarî. Eî vînd produsul munceî lor la oraşele Slatina şi Piteşti. Vite su n t: 42 caî şi epe, 300 boî, 12 capre, 1500 oî şi 260 rîmătorî.

CONSTANTINEŞTI

Locuitorii sunt moşneni, a­ fară de 20, carî s’au împroprie­ tărit la 1864 pe 45 hect., pe moşia d-lul Ciocaneli. Şcoala există în com. de la 1860. Clădirea e bună şi e pro­ prietate particulară. Se frecuentă de 38 copiî, din numărul de 98 în vîrstă de şcoală. Cu întreţi­ nerea eî statul cheltueşte anual 756 leî. Ştiii carte 79 bărbaţî şi 2 femeî. Comerciul se face de 3 cîrciumarî. Veniturile sunt în sumă de 2668.23 leî anual. In comună se află numaî o şosea comunală care-î înlesneşte comunicaţia spre S. cu comuna Mogoşeşti. In partea de V . este un deal, cu direcţia de la N. la S., în lungime de 4 kil., pe care se cultivă cereale şi pu­ ţine viî. E udată de gîrla PlopceaMare, de la N. la S., gîrlă în care se varsă văile: Plopul, Condia şi Gorgan ea. Se învecineşte la N. cu com. Poborul şi A lbeşti; la S. cu com. Mogoşeşti; la E. cu com. Tătărăi şi Scorniceşti; şi la V. cu com. Oporelul. C o n sta n tin e şti, cătun, pendinte

de com. Suţeşti, pl. Ianca, jud. Brăila. E situat la N. com. şi la 7 kil. depărtare. Populaţia sa e de 76 capî de familie, sau 310 suflete. Ştiu carte 33 per­ soane, nu ştiO 277. Are o şcoală mixtă, înfiinţată la 1885 şi frecuentată de 15 elevî. C o n sta n tin eşti, mahala, în com.

rur. Padina-Mare, pl. Dumbrava, jud. Mehedinţi. C o n stan tin eşti, deal, în raionul

com. Constantineşti, pl. Vedead.-j., jud. Olt, pe care se cul­ tivă 2 hect. vie.

689 C o n sta n ţa , judeţ, unul din cele

două judeţe ale Dobrogeî. Şî-a luat numele de la reşe­ dinţa sa, oraşul Constanţa, cel maî însemnat port şi singurul chiar al Romînieî la Marea-Nea­ gră (exceptînd Sulina, care e un port de transit fluvial-maritim; Mangalia maî nicî socotindu-se ca port). înainte de anexarea Dobrogeî, se numea Kiustendge; aşa îl cunoşteau şi străinii; acest nume îî vine tot de la oraşul Constanţa (vechia Tomis) căreia Turciî îî ziceau Kiustendge, sau Kiustengea care de sigur e o modificare a nu­ melui antic Constanţa sau Constantziana, precum se numea în epoca bizantină oraşul Tomis. Topograjia. — Jud. Constanţa este aşezat în partea estică-extremă a regatului Romîn, între Du­ năre şi Mare, şi în partea meridio­ nală a peninsulei Dobrogea. Este situat între 240 58' şi 26° 36' longitudine orientală (o° la Paris), adică de la fortul ArabTabia de lîngă Silistra pănă la gura Periteaşca (comunicaţie a lacului Sinoe cu Marea), şi în tre43° 44' şi 44® 58' latitudine boreală sau septentrională, adi­ că de la. punctul Ilanlîc-Tepe la piciorul sudic al Movileî-Cazacilor, pe malul Dunăreî. Cea maî mare lărgime a ju­ deţuluî de la V . la E. este de la Arab-Tabia la capul Tuzla, măsurînd 117 kil. Diagonalele sale cele maî lungi sunt: 1. de la S.-V. la N.-E., adică de la Arab-Tabia, de lîngă Dunăre, la gura Periteaşca (gura lacului Sinoe în Mare), avînd 150 kil. lungime; 2. de la N.-V., la S.E., adică de la Movila - Cazaci­ lor lîngă Dunăre pănă la mo­ vila Ilanlîc-Tepe de lîngă Mare, cu o lungime de 140 kil. Alte linii maî însemnate sunt: a) De la N.-V. spre S.-E.:

CONSTANŢA QUDEŢ)

1. de la Movila - Cazacilor la gura Periteaşca, avînd 75 kil. lungim e; 2. de la Cernavoda la Constanţa, 56 kil. în linie dreaptă; 3. de la Arab-Tabia la movila Ilanlîc, 115 kil.; 4. cea maî mică lăţime este de la satul Boazgic la satul Mamaia, cel d’întîî pe Dunăre, al 2-lea pe Marea-Neagră, de 44 kil. b) De la S.-V. spre N.-E.: I. de la Arab-Tabia la MovilaCazacilor, 120 kil.; 2. de la Ilanlîc-Tepe la gura Periteaşca, 100 kil.; 3. de la Copucci (pe hotarul Bulgariei) la vîrful Atmagea (400 m.) (la hotarul judeţuluî Tulcea) cu 135 kil.; 4. cea maî mică lungime e de la movila Cara-Iuc (pe hotarul Bulgariei) la vîrful Şeremet (pe hotarul judeţuluî Tulcea), de 65 kilometri. c) Liniî carî pleacă de la ora­ şul Constanţa: 1. la gura Peri­ teaşca, 52 kil.; 2. la Sultan-Bair (Atmagea) 85 kil.; 3. la Hîr­ şova, 80 kil.; 4. la Cetatea-Oiî, 88 kil.; 5. la Boazgic, 54 kil.; 6. la Cernavoda, 56 kil., şi în linie dreaptă pe calea ferată 62 k il.; 7. la Rasova, 58 kil.; 8. la O s­ trov 105 kil.; 9. la Arab-Tabia, 112 kil.; 10. la movila CaraIuc, 63 kil. şi la vîrful Docuzaci (pe hotarul Bulgariei), 65 kil.; II. la Cuzgun, 68 kil.; 12. la Mangalia, 42 kil.; 13. la IlanlîcTepe, 53 kil.; 14. la Medjidia, 32 kil. d) Dacă considerăm orăşelul Medjidia ca centrul geografic al judeţuluî, după cum e şi cen­ trul agricol, avem atuncî maî multe liniî-raze plecînd: 1. spre Constanţa 32 kil.; 2. la capul Mi­ dia, 35 kil.; 3. la gura Periteaşca, 67 kil.; 4. la Şeremet, 27 kil.; 5. la vîrful Atmagea, 77 kil.; la Movila-Cazacilor, 83 kil.; 7. la Cetatea-Oiî, 66 kil.; 8. la Hîr­ şova, 58 kil.;_9. la Boazgic, 23

CONSTANŢA JUDEŢ)

kil.; io. la Cernavoda, 24 kil.; 11. la Rasova, 26 kil.; 12. la Ostrov, 75 kil.; 13. la Arab-Ta­ bia, 82 kil.; 14. la movila CaraIuc, 38 kil.; 15. la vîrful Docu­ zaci, 50 kil.; 16. la Copucci, 57 kil.; 17. la Ilanlîc-Tepe, 63 kil.; 18. la Cuzgun, 40 kil.; 19. la Man­ galia, 55 kil.; 20. la capul Tuzla, 44 kil. e) Distanţele în linie dreaptă dintre comunele urbane, afară de cele menţionate mai sus, sunt următoarele: 1. de la Hîr­ şova la Cuzgun, 66 kil.; (pe drum, 82 kil.); 2. de la Hîrşova la Ostrov, 80 kil. (pe drum, 124 kil.); 3. la Cernavoda, 40 kil. (53 kil., pe drum); 4. la Man­ galia, 115 kil.; 5. de la Cerna­ voda la Cuzgun, 30 kil.; 6. la Ostrov, 60 kil. (71 kil. pe drum); 7. la Mangalia, 75 k il; 8. şi la Cuzgun la Ostrov 35 kil.; 9. la Mangalia, 70 kil.; 10. de la Os­ trov la Mangalia, 105 kil. Suprafaţa totală a judeţuluî Constanţa este de 6058 kil. p. sau 605881 hect., sau 1210762 pogoane. Din această întindere V20 este ocupată de Dunăre, gîrle, bălţi şi stufuri, 1 1 o este ocupată cu pădurî şi crîngurî, 1/35 este ocupată de vetrele sa­ telor. Teren neproductiv, sunt 35509 hect.: vetrele satelor şi oraşelor, 15782 hect., cu 20376 case şi clăd iri; bălţi, mlăştinl, drumuri, etc., 19527 hect. Teren productiv sunt 570732 hect. ale statuluî şi proprietari­ lor: 171637 hect.; ale locuito­ rilor: 399095 hect. Hotarul amănunţit al jude­ ţuluî Constanţa este următorul: plecînd după malul drept al Du­ năreî, de la E. de oraşul Silis­ tra, la N. de fortul Arab-Tabia, hotarul o ia maî întîifl spre E., urmînd întruna malul cel înalt, stîncos şi rîpos al Dunăreî, tre­

590

cînd pe la N. de orăşelul Os­ trov sau Silistra-Nouă, pănă în dreptul satuluî Bugeacul, de unde se îndreaptă spre N.-E., trecînd pe la N. de lacul Gîrliţa şi la N. de satul Pîrjoaia, pănă la ostrovul Pîrlitul, pe urmă spre E. pe la Nordul laculuî Oltina; de la poalele movilei Oltina se dirige din nou spre N.-E. pe la N. de lacul şi sa­ tul Mîrleanul, pănă la MăguraDrăgaiciî, de unde trece spre E. pe la N. de balta Vederoasa, pănă la şatul Rasova, pe urmă spre N.-E. pe Ia V. de Cochirleni, Cernavoda, Seimeni-Marî şi M icî; de Ia Boaz­ gic apucă spre N.-V. pănă la Topal, de lîngă care o ia din nou spre N.-V. pe la V . de Hîrşova, pănă la Cetatea-Oiî; fâcînd un mare arc de cerc spre E. pănă la cotul Ciuciul, se îndreaptă spre N.-E. pe la V . de satele Ciobanul, Gîrlici, Dăeni, Ostrov şi se opreşte la poalele sudice ale Movileî-Cazacilor; în tot acest parcurs a avut direcţia generală de laS.V . spre N.-E. şi a urmat cur­ sul Dunăreî, coprinzînd însă şi maî multe insule. De la poalele sudice ale Movileî-Cazacilor, ho­ tarul îşî schimbă direcţia, luînd pe aceea de la N.-V. spre S.E., îndreptîndu-se spre M are; acest hotar, de la Mare spre Dunăre, este acesta: de la gura Periteaşca ( comunicaţia lacului Sinoe cu Marea) se îndreaptă spre S.-V., taie lacul Sinoe şi se opreşte la poalele ruinelor vecheî Istropolis (de pe lîngă teri­ toriul comuneî Cara-Harman), se îndreaptă apoî spre V. de lacul Tuzla, ale căruîmaluri le urmează merefl, maî intîî spre S., apoî spre V ., şi în fine spre N., pe la gura rîuluî Peletlia, oprindu-sela 2 kil. spre N. de gura acestui pîrîu; apoi, spre V ., într’o linie dreaptă,

CONSTANŢA (JUDEŢ')

trece prin movila Duimgi, spre N.-V. urcă dealul Cascalai-Bair, iar de la poalele vîrfuluî aces­ tuia, movila Pericli-Ial-Tepe, o ia spre S.-V., paralel cu şoseaua na­ ţională Tulcea-Babadag-Con­ stanţa pănă dă de valea AlciacDere ; face o întorsătură în dreptul sat. Şeremet, trece prin Movilaluî-Toader, de unde se îndreaptă spre S.-V., taie pîrîul Casimcea sau Taşăul, ajunge la poalele dealuluî Cirişlic-Bair, urcă şi scoboară dealul Şeremet-Bair, se îndreaptă spre V , taie dealul Cirişlic-Bair, urcă dealul Ghelin­ gec-Bair, de unde o ia spre N.V ., pănă într’un vîrf al dealuluî Cara-Tepe-Bair, de unde duce, spre N . - V . , pănă în pîrîul Casim cea, ceva maî sus de saţul Cirişlic, la locul unde pri­ meşte valea Curu Culac sau T ocsof; de aci o iaspreN.-V., urcînd cursul pîrîuluî Casimcea pănă la afluenţa acestuia crvalea Ceatăl-Orman, se dirige spre N., trece pe la V. de satulTocsof, pe muchia dealuluîTaşlî-Culac.pe urmă spre V ., pănă dă iar de pîrîul Casimcea, pe care îl trece la con­ fluenţa sa cu pîrîul Rîmnic, la locul numit Podul-luî-Gogoncea şi Moara-Cocoaneî, urcă dealul Arman-Tepe, într’o direcţie N.N.-V., trece prin movilele MancaTepe-Dermen şi Ciuciuc-Chioi; în dreptul satuluî Ciuciuc-Chioi se îndreaptă iar spre V., iarde la capătul văeî Mandalîlc-Dere, spre N., pe la poalele dealu­ luî Dulgherul, trece prin movila Turbencea, printre satele Casim­ cea (Tulcea) şi Curudgea, taie dealul Turbencea, urcă dealul Turbencea-Bair, de unde apoî o ia direct spre E., pănă lîngă satul Ciauş-Chioi, pe urmă spre N. pănă pe dealul Mişelic-Bair, ■ apoî spre N. - E., taie pîrîul Hagi-Omer, dealul Batacla-Başa, dealul Periclic, tăind spre N.

CONSTANŢA QtJDEŢ)

valea Caiculac, valea Baş-Punar safl Slava; merge pe muchea dealului Baş-Punar, pănă într’o direcţie N. - V ., străbate dea­ lul Cirişliva şi se opreşte în pădurosul deal Topolog, nodul central al dealului d’împrejur; de aci hotarul se îndreaptă spre V., pe muchiile dealurilor Sultan-Bair, Ghiolgic - Bair, apoi spre S.-V., urcă şi coboară dea­ lurile Canat-Calfa, şi Ghiun-Ghiurmeş, pănă în dreptul satului Urumbei; spre N.-V. paralel cu cursulpîrîuluî Aigăr-Ahmet, trece prin satele Coium-Punar şi AigărAhmet, taie dealul Sînărtaş-Tepesi, merge pe la poalele sudice ale dealului Ghium-Ghiurmeş, pe care, la capătul Văel-Ulmilor, îl urcă şi îl coboară într’o direc­ ţiune nordică, taie valea Hagii şi în sfirşit se îndreaptă spre V. şi se opreşte pe malul Du­ nărei la 2 kil. mal jos de satul Ostrovul, la poalele sudice ale Movilel-Cazacilor. In partea răsăriteană, hotarul judeţului îl face Marea-Neagră, de la gura Periteaşca la movila Ilanlîc-Tepe, pe o lungime de 122 kil. şi cu o direcţie gene­ rală de la N.-E. spre S.-V. De la gura Periteaşca se îndreaptă mal întîiu spre S.-V. pănă la capul Midia, aproape în linie dreaptă pe la răsărit de lacul Sinoe, stupul Cituc, satul CaraHarman, prin gura Boazulul (co­ municaţie sudică a lacului Sinoe cu M.-Neagră); de la capul Midia o ia spre V ., formînd un fel de baie numită baia Midia, apoi spre S.-V ., spre S. şi spre S.-E. pănă la promontoriul Con­ stanţa, mergînd pe la E . de lacurile Taşăul şi Sirt-Ghiol şi satele Mamaia, Palaz şi AnadolChioi; de la promontoriul Con­ stanţa, hotarul, ţărmul Măriî, descrie următoarea linie sinuoasă w, în a cărei convexitate superi­

691

oară se află oraşul Constanţa şi a căruî concavitate inferioară este ocupată de golful şi portul Con­ stanţei; o ia în urmă, aproape în linie dreaptă, spre S.-S.-E., pănă la capul Tuzla, pe la Est de lacurile şi satele Agigea şi Techir-Ghiol;dela capulMidia, ho­ tarul se îndreaptă spre S.-V. pănă la punctul Ilanlîc-Tepe. In j^artea sudică hotarul este format de o linie imaginară despărţind Dobrogea romînă de cea bul­ gară, cu o lungime de 148 kil., o direcţie generală de la S.-E. spre N.-V. Plecînd de la vîrful Ilanlîc-Tepe (33 m.), delîngăpichetul No. 31, hotarul o ia spre V., ţinînd muchea dealului Acangi, trece pe la S. de satul Ilanlîc, de movila Cialî-Mezarlîc, pe la N. de movila Acangi-Tepe şi satul Acangi (Bulgaria), taie valea Acangi, vîrful Ca­ ciamac, pichetul No. 5, lîngă ruinele Caciamac (Bulgaria), de unde apucă spre N.-V., tăind văile Papucci şi Chadi-Chioi, pe la N. de movila Cara-Tepe (Bul­ garia), urcînd şi coborînd dealuri­ le Cadi-Chioi şi Hoşcadin, pe laS. de satele Cadi-Chioi şi Hoşcadin şi Valali, pănă în valea CiuciucDere-Culac; de aci merge spre V . pănă la vîrful Iurtluc-Tepe, pe muchea dealurilor Valali şi Murfatcea-Cairac, pe la Sud de satele Daulu-Chioi şi Canli-Cicur; din vîrful de maî sus hotarul se îndreaptă spre S.-V. pănă la vîrful Docuzaci tăind Valea-Izvoruluî, ţinînd muchiile dealuri­ lor Bair-Iuiuc şi Deri-Chioi, tăind valea Cerkez-Chioi, pe la 1 kil. spre S. de satele Dere-Chioi şi Cerchez-Chioi, urcă şi urmează muchea Dealuluî-Moriî şi a culmei Docuzaci, trecînd prin vîrful Movilel-Marl şi, pe la 2 kil. spre S.-V. de satul Docuzaci, din vîrful Docuzaci, hotarul se di­ rige spre N.-V., ţinînd tot dea­

CONSTANŢA (JUDEŢ)

lul Docuzaci, tăind valea A r­ mutlia, pe ale IV» kil. spre V. de ruinele satelor Artmutlia şi Aţî-Sadîc, merge pe muchea dea­ luluî Hairam Chioi, taie valea cu acelaşi nume, pe la 2 kil. spre V . de satul Hairam-Chioi, dealul Calaigi, trecînd prin vîrfurile Calaigi (200 m.), Tiuli (140 m.), movila Sevendic (198 m.), ţine muchea dealului Sevendic, tăind văile Cogea-Ceair şi Iarîm-Culac, pe la i'/i kil. spre Vest de sa­ tul Sevendic şi spre Est de sa­ tele Hasamcea şi Deli-Iusuf-Chuias (Bulgaria) şi se urcă în vîr­ ful Iarîm-Başa (196 m.); de aci hotarul o ia spre S.-V., urcînd şi coborînd muchea dealului GhiolPunar, prin pădurea Sulei-Orman, taie valea Enişenlia şi a­ diacenta el, valea Hazarlîc, pe la 1 1 a kil. spre S. de satele Hazarlîc şi Enişenlia, urcă dea­ lul Hazarlîc pănă în vîrful Hazar­ lîc, de unde se îndreaptă spre S.-S.-V. tăind valea Techir-Chioi Ciair, urcînd dealul Irasli-Bair, străbătînd lunca Dermen-Sîrtî, valea Caralmus-Ugun-Culac, pe la 2 kil. spre Sud de satul Dobromirul-din-Deal, dealul Caralmus-Orman-Bair, coboară în valea Terescondu-Ceair, pănă la unirea el cu valea Techi-Deresi-Ceair şi Ardalîc-Ceair, taie aceasta din urmă la 1200 m. spre S. de satul Techi-Ceresi şi se urcă în vîrful Tuzla-Iuc al dealului Techederesi; din a­ cest vîrf hotarul se dirige spre N.-V. pănă în vîrful Veli-Chioi ţi­ nînd muchea dealuluî Techideresi-Air, taie valeaRegep-CuiusCeair, la 800 m. spre Vest de satul cu acelaşi nume, urmează muchea dealurilor Cara-PeretlicArtas şi Siran-Culac-Bair, prin pădurea Chereşlic-Orman, trece apoi prin valea Satis-Chioi-Ceair, şi urcă vîrful Veli-Chioi; de aci hoiarul o ia spre S.-E. de satul

CONSTANŢA (JţJDEŢ)

Veli-Chioi, pe muchea dealului Veli-Chioi-Bair, prin pădurile Cara-Ali-Corusu, Iasi-Orman, SaidiOrman, pănă în vîrful CiriagiIuc al dealuluî Ciriagi-Iol-Bair, de unde se îndreaptă spre V . pe la i kil. spre S. de sa­ tele Garvanul-Mare şi Garvanul Mic, pe muchiile ramificaţiunilor culmeî Carvac-Bair, prin pădurea Berbotaşi-Orman, tăind văile Culac-Punar- Ceair, Dumecican-Culac-Ceair, prin vîrful Garvan, prin valea Cingine-Ceair, pe la poalele sudice ale dealu­ luî Regene-Bair, valea CarvacCula-Ceair, vîrful Cuiuguc, al dealuluî Bei-Orman-Bair; de aci spre S.-V., urcînd şi scoborînd dealurî şi văî c a : valea ChilegeCeair, dealul Timbet-Bair, va­ lea Punar-Orman-Ceair, dealul Şaban-Bair, pe la i kil. spre S. de satul Ese - Chioi, vîrful Opanez al dealuluî Mahala* Orman-Bair; din acest vîrf ho­ tarul se dirige spre N.-N.-V., tăind văile Mahale-Orman-Ceair, Curu-Canara, dealul Ese-Chioi, dealul Belezlichi - Sîrtî, pîrîul Pampurghiolgifl, şi dealul Sarîmesea-Bair, de unde ia spre V.-V.-N. pe muchea dealuluî de maî sus, prin movila Gabroviţa, tăind pîrîul Almalîul la 2 kil. spre S.-V. de satul cu acelaşî nume; urcă şi coboară dealul Ieral-Ceea-Bair în valea RegeDeresi - Ceair, la pichetul No. 5; de aci, spre N. trece prin valea Rege-Deresi, pe şoseaua naţională bulgară Silistra-Varna printre ruinele forturilor Medjidia-Tabia (Bulgaria) şi Arab-Tabia, face un arc de cerc, lăsînd spre V . fortul llanlîcTabia (Bulgaria) şi se opreşte pe malul Dunăreî, la 8oo metri spre E. de oraşul Silistra. Forma sa este aceea a unuî trapez regulat, cu baza spre V .; cele două laturi marî paralele

592

sunt: i. de la Arab-Tabia la Ostrov 120 kil.; 2. de la Ilanlîc-Tepe la gura Periteaşca, ioo kil.; cele-l-alte două sunt: 3. de la Ostrov la gura Pe­ riteaşca, 75 kil.; 4. de la ArabTabia la Ilanlîc-Tepe 1 1 5kil. Lun­ gimea toată a perimetrului este de 410 kil., iar a conturului to­ tal de 782 kil. Judeţul Constanţa se mărgi­ neşte la N. cu jud. Tulcea, la E. cu M area-N eagră, la S. cu Bulgaria, despărţindu-se prin contraforturile Balcanilor, şi la V . cu judeţele Ialomiţa şi Brăila, despărţindu-se de cel d’întîiu prin Dunărea-Mare, de cel de al doi­ lea prin Dunărea-Nouă şi cana­ lul Măcinuluî safl Dunărea-Vechie. Orografia.— Jud. Constanţa este format, orograficeşte vor­ bind, de o serie de platouri, de na­ tură stîncoasă, carî se înlănţuesc unele cu altele, formînd prin u­ nele locurî, maî cu seamă prin partea V . şi S.-V.,văî (culac, ai­ cea, ceair) şi dealurî, coline (bairurî, iuiucurî, etc.) Aceste dealurî sunt ultimele prelungiri ale mun­ ţilor Balcani esticî, carî îşî trimet ramificaţiunile nordice, între Du­ năre şi Mare pănă aproape de delta bătrînuluî fluvifl; ele formează o dublă teraţă, din care o parte de şiruri sau culmi de dealurî se îndreaptă spre V ., împîedicînd prin caracterul lor stîncos ca Dunărea să se verse maî repede în Mare. O altă parte, cea estică, maî puţin largă de cît precedenta, se des­ făşură către Mare. Această dublă teraţă îşî are limita, safl, maî bine zis, mu­ chea safl coama, reprezentată prin dealurile Murai-Bair, CaraOmer-Bair, Sîrtî-Bair, HazaplarBair, Aiatan - Bair, Constanţa, Canara, Cara-Murat, Doroban­ ţul şi Inşiratele, avînd forma

CONSTANŢA (JUDEŢE

unuî arc mare de circonferinţă, cu convexitatea îndreptată spre Mare şi împărţind teritoriul ju, deţuluî în două marî teraţe: prima, cea vestică, balcano-danubiană, mult maî largă, maî dezvoltată; secunda, numită balcano - marină, îndreptată spre E. Ele se numesc ast-fel după direcţiunea ce urmează, atît dealurile şi ramificaţiunile lor, din ce în ce maî micî spre Dunăre safl spre Mare, avînd aceeaşî tulpină comună: ondulaţiunile balcanice, cît şi după drumul ce urmează văile din­ tre dealurî, carî se ridică: cele maî lungî şi maî însemnate spre Dunăre, cele maî scurte şi ne­ însemnate, spre Mare. Teraţa balcano-dunăreană co­ prinde tot Vestul, centrul şi Nor­ dul judeţuluî, cu o întindere de 6/7 din suprafaţa sa totală şi anume plăşile: Silistra-Nouă, Medjidia, Hîrşova, jumătatea vestică a plăşeî Mangalia şi a plăşeî Constanţa. Putem divide această teraţă în treî altele maî micî: a) Teraţa danubiană propriii zisă sau vestică, stînd în con­ tact de-a dreptul cu fluviul şi reprezentată prin colinele: Os­ trovul, cu vîrful Silistra (102 m.); Coşlugea, cu vîrful Coşlu­ gea (139 m.); Oltina, cu vîrful Oltina (140 m.); Mîrleanul, cu vîrful Drăgaica-Măgura (108 m.); Rasova, cu vîrful Săpata (158 m.); Cochirleni, cu vîrful MoşOprea (108 m.); Cernavoda, cu vîrful Defcea (131 m.); Sei­ meni, cu vîrful Tibrin (102 m.); Boazgic, cu vîrful Seimeni (92 m.); Topal, cu vîrful Olacul (125 m.); Ghizdăreşti, cu vîrful Treî-Movile ( i i i m.),' Hîrşova, cu vîrful Ciobanul (72 m.); Cîşla, cu vîrful Cadi-Cîşla (1X6 m-)! Balgiul, cu vîrful Cinstitul (82 m.); Gîrlici, cu vîrful Cioro-

CON STANŢA (JUDEŢ)

boaia (124 m .); Dăeni, cu vîr­ ful Roşti (138 m .); şi Ostrovul, cu vîrful Ostrovul (120 m.). b) A doua sub-teraţă, numită centrală, este la E. de prece­ denta şi este formată din ur­ mătoarele : Almalîul, cu vîrful Almalîul (134 m.); Ese-Chioi, cu vîrful Ese-Chioi (144 m.); Gîrliţă, cu vîrful Cuingire (171 m.); Garvanul, cu vîrful VeliChioi (158 m .); Para-Chioi, cu vîrful Cara-Arman (142 m.); Cuzgun, cu vîrful Cuzgun (185 m.); Enigea, cu vîrful Suatiuc (158 m.); Copadin, cu vîrful Idris-Cuius (147 m.); Medjidia, cu vîrful Murfat (l2g m .); Docuzol-Bair, cu vîrful Docuzol (109 m .); Tortoman, cu vîrful Taş-Punar (109 m.); Băltăgeşti, c i vîrful Cara-Tepe (107 m .); Inşiratele, cu vîrful Inşiratele (209 m.); Dulgherul, cu vîrful Camele (168 m.); TurbenceaBair, cu vîrful Turbencea (252 m.), Calfa, cu vîrful Drăgan (302 m.); Ramazan, cu vîrful Făgăraşul-Nou (228 m .);şiSultan-Bair, cu vîrful Doerani (392 m.); cel maî înalt vîrf al jud. c) A treia sub-teraţă este reprezentată prin dealurile: Sa­ ri-Iol-Bair, cu vîrful Dobromir (209 m.); Dobromir, cu vîr­ ful Hazarlîc (186 m.); GhiolPunar, cu vîrful Iarim-Başa(i96 m.); Schender, cu vîrful CialiVerde (176 m.); Hairan-Chioi, cu vîrful Annolia (182 in.); Do­ cuzaci, cu vîrful Movila-Mare (200 m.); Cerchez-Chioi-Bair, cu vîrful Cerchez-Chioi (187 m.); Ghiuvenli, cu vîrful Cazil-Mu­ rad (165 m.); Enghez-Bair, cu vîrful Iribuler (125 m.); TîrlaBair (101 m.); Toprai-Sari-Bair, cu vîrful Elibe-Chioi (108 m.); Omurcea (120 m.); Hagi-Cabul, cu vîrful Hagi-Cabul (101 m.); Carol, cu vîrful Dana-Chioi (130 metri). 8a$6 ifnrele Dtcttovar fieoţtraffc, Voi. f l .

693 Maî toate dealurile primeî sub-teraţe, cele cinci şase de la începutul celor’lalte două teraţe, şi ultimele treî ale teraţeî a 2-a, sunt de natură stîncoasă. Văile formate de ele sunt înalte şi prăpăstioase; ele merg ridicîndu-se în partea vestică, de la N. spre S., şi în partea nordestică de la V. spre E., atingînd în vîrful Doerani (aproape 400 m.) punctul culminant al judeţuluî întreg. Cele din partea vestică şi sud-estică sunt aco­ perite cu pădurî frumoase, pă­ şunî şi livezî întinse; pe cînd restul, cele din partea centrală, estică, şi cea nordică, excepţie fâcînd cele de N.-E., sunt lip­ site de pădurî, iar fîneţele o­ cupă întinderi nemăsurate; mo­ vilele par ca nişte sentinele în zare. Teraţa balcano-marină coprin­ de restul estic, sud-estic şi nor­ dic al judeţuluî; dealurile carî compun această teraţă se dirig, toate de la V. spre E. pănă la malul Măriî care este foarte a­ proape de linia despărţitoare între cele două teraţe, dună­ reană şi marină, în cît în unele locurî, d. ex. în dreptul Con­ stanţei, distanţa între Mare şi culmea principală este de 7— 10 kil. Ea ocupă V2 din întinderea totală a judeţuluî, şi anume ju­ mătăţile estice ale plăşilor Con­ stanţa şi Mangalia. înălţimea medie e de 75 m., mult maî mică de cit a teraţeî danubiene. Culmile carî compun această teraţă sunt, începînd de la S. spre N .: Muraci-Bair (170 m.), Cara-Omer, cu vîrful Cheragi şi Ghiuvenli (152 m.), Sari-Ghiol (103 m.), Ilanlîc, cu vîrful Ha­ gilar (toi m.), Capucci cu vîr­ ful Copucci ( 1 1 4 m.), Mangalia, cu vîrful Capucci (82 m.), Tuzla, cu vîrful Tasli-Iuc (94 m-)> Techir-Ghiol, cu vîrful Techir-Ghiol

CONSTANŢA (JUDEŢ)

(82m.), Aiatan-Bair, cu vîrful Caramat-Iuc (74 m.), Constanţa, cu vîrful Ciatal-Iuc (71 m.), Canara, cu vîrful Izlam-Tepe (191 m.), Cara-Murad, cu vîrful Cara-Mu­ rad (103 m.), Cicracci, cu vîr­ ful Cicracci (82 m.), Taşăul, cu vîrful Cara-Tepe (161 m.), CaraHarman, cu vîrful Gargalîc (95 m.), şi Dorobanţul, cu vîrful BelTepe (190 m.). Aspectul general al acestor dealurî diferă mult de acele al teraţeî danubiene; aicî o mo­ notonie, o uniformitate obosi­ toare domneşte pretutindeni, afară de cele 4— 5 de la început, unde găsim peisagii frumoase, stîncî ocrotitoare de peşteri mi­ nunate, ca aceea de la Manga­ lia; altă dată au fost scăldate mult maî înăuntru de valurile Măriî, care retrăgîndu-se, a lăsat ca semn al domniei eî de odini­ oară, lanurî sărate ca : Tuzla, Mangalia, Sirt - Ghiol, Taşăul, Gargalîc, Sinoe. Sunt acope­ rite cu sămănăturî şi fîneţe în­ tinse; cu movile numeroase ce par ca nişte sentinele uitate pe ambele platouri ale Dobro­ geî. Movilele sunt, unele naturale, altele artificiale, adică făcute de oamenî în amintirea unor fapte petrecute în vechime, altele se aseamănă cu movilele din Ru­ sia; altele au servit ca puncte de observaţiune; cele mai multe sunt acoperite cu verdeaţă şi se găsesc în partea sudică, sudestică şi centrală a judeţuluî. Tumuli sunt nişte ridicăturî de pămînt, maî mult sau maî puţin înalte, cu care este pre­ sărat inaî tot teritoriul Dobrogeî şi în special al judeţuluî Con­ stanţa. Săpate, unele din ele au dat la lumină medalii şi bijuterii antice; altele însă au fost cu totul goale. Este de ob­ servat, că tumulii ceî micî con75

C O N S T A N Ţ A (JU D EŢ)

verg către un tumulus mat înalt de cît cele-l’alte, şi de pe care se vede în toate părţile, pănă la o mare depărtare. Această înălţime a servit ea oare ca observator în nemărginirea ste­ pei, orî a suportat vre-o fortifi­ caţie ? Tumulii, după publicistul Blondeau, puşi maî în tot-d’auna pe liniile crestelor valurilor şi pe drumuri, ar fi, în acelaşî timp, indicatori de drumuri, observatori, morminte. Este con­ statat că mulţi tumuli ascund morminte, bunioară cele din Rusia sudică şi Valahia estică unde sunt foarte numeroşi; une orî eî sunt puşi pe linia de despărţire a apelor. Nu este probabil ca eî să fi servit în acelaş timp şi ca morminte şi ca observatori. Hidrografici. —Jud. Constanţa este udat de Dunăre şi de Mare; are păraie numeroase şi întinse lacuri, atît cu apă dulce cît şi cu apă sărată, este, com­ parat cu judeţul Tulcea, cu care împreună formează Dobrogea romînă, maî puţin favorizat de cît acesta; unde în jud. Tulcea pîraiele, gîrlele, lacurile, sunt maî numeroase, maî abundente în apă, întreţinînd maî peste tot judeţul o umiditate bine făcătoare, carî îl scutesc de secetele, uscăciunile şi aridităţile judeţuluî Constanţa. Totuşî, ace­ sta stă maî bine în hidrografie de cît multe judeţe din ţară, cum de pildă: Ialomiţa, Vlaşca, Brăila, Covurluiu, etc., cu toate că acesteasuntmaîproductivedecît el, lucru care depinde însă de consti­ tuţia geologică a solului. El depinde de două basinurî: al Dunăreî şi al Măriî-Negre. Basinul Dunăreî ocupă exact întinderea teraţeî balcano - du­ nărene, şi anume partea sudvestică, centrală şi nord-vestică a judeţuluî, deci plăşile Silistra-

594

Nouă, Medjidia, Hîrşova şi ju­ mătăţile vestice ale plăşilor Man­ galia şi Constanţa; este mărginit la V . de însuşi cursul Dunăreî şi la E. de linia despărţitoare întru cele două teraţe, dunăreană şi marină; coprinde deci a u/7 din întinderea totală a judeţuluî. In jud. Constanţa, Dunărea udă partea vestică, sud-vestică şi nord-estică a judeţuluî, în­ cepînd imediat de la E. Silis­ treî şi pănă la 3 kil. maî jos de satul Ostrov, pe o lungime de aproape 180 kil. Direcţiu­ nea cursului său este următoa­ rea: De la Silistra pănă la Bu geacul (8 kil.), are direcţia de la V . spre E.; de la Bugeacul până la ostrovul Pîrlita! (17 kil.), de la S .-V . spre N .-E.; de la ostrovul Pîrlitul la vîrful Olti­ na, iar de la V . spre E.; de aci se dirige în spre N.-E. pănă la Măgura - Drăgaica (7 kil.), de unde se îndreaptă spre E. pă­ nă la Rasova (10 kil.); de la Ra­ sova curge spre N.-E., pe lîngă Cochirleni şi Cernavoda, pănă la Boazgic (25 kil.); de la Boaz­ gic face un mare arc cu convexitatea spre V . pănă la Ghiz­ dăreşti (30 kil.); de la acest sat o ia spre N.-V., iar de la Hîr­ şova descrie pănă la punctul Ciuciul o linie curbă, maî mare de cît o semicircumferinţă (50 kil.), iar de la Ciuciul pănă maî jos de Ostrovul la 3 kil., curge în direcţia S.S.V. - N.N.E. De la Silistra pănă la Hîrşova poar­ tă numele de Dunârea-Mare, pen­ tru a fi deosebită de canalul Bor­ cea sau Dunărea-Mică; de la Hîr­ şova la Ostrovul şi maî departe, se numeşte Dunărea-Vechie sau Canalul - Mâcinuluî, în opoziţie cu Dunărea-Nouă sau CanalulBrăileî. Lărgimea sa variază de la 500 m. la 2200 m.; în unele locurî e maî strimtă ca 500 m., ca lîngă Ostrovul, unde are 250

CONSTANŢA (JUDEŢ)

m.; în altele e maî largă chiar ca 2200 m., cum în dreptul Si­ listreî (2400), iar în locul un­ de formează insule, este şi mal largă, ajungînd pănă Ia 5 kil., cum este la ostrovul Ciuciul, de lîngă Hîrşova; în general, lărgimea medie variază între SOO— 800 metri. Adîncimea, de asemenea, este variabilă, însă maî puţin ca lărgimea; în unele locurî are 15 m., în altele 60 m. şi maî mult chiar; în ge­ neral adîncimea medie variază între 12— 25 m., fluviul fiind maî adînc către malul cel înalt, din dreapta, de cît către cel din stîngă. In cursul eî Dunărea formează maî multe insule, din care nu­ maî o parte aparţin judeţuluî Constanţa, restul ţinînd de ju­ deţul Ialomiţa, şi de judeţul Brăila. In general, aceste insule sunt acoperite: parte cu pietriş şi nisip, parte cu pădurî de săl­ cii şi richiţî, parte cu amîndouă din aceste feluri, parte cu păşunî bune pentru vite. Principalele insule, începînd de lîngă Silis­ tra spre Ostrovul, sunt: Hopa, Pastramagi, Ostrovul -Vechiu, Ostrovul - Mare, Ostrovul - Mic, Pacuiul - luî - Soare, Cali-George, Calungiria, Pîrlitul, Strîmbul, Puiul-Strîmbuluî, Hozunada, Ostrovul-Lung, Hinogi, Troina, Pur­ căreţi, Seimeni - Marî, SeimeniMicî, Ostrovul-de-la-Vale, Boazgicul de la N. şi de la S., Ca­ la-Chioi, Topalul - Mare şi Mic, Ciuciul, Gîrlici, Dăeni; întinde­ rea lor totală este cam de 8000 hect.; toate au formă alungită, de la V . spre E., sau de la S. spre N.; toate suferă de furia Dunăreî, fiind acoperite în tim­ pul inundaţiunilor de marî can­ tităţi de apă. Malul Dunărei este, de la Silistra pănă la Hîrşova, de aci pănă maî jos de Gîrlici, Ostrovul şi Dăeni, înalt.

CONSTANŢA (JUDEŢ)

Gîrlele sau verigele formate de Dunăre, în mod natural, sau de oameni în mod artificial, sunt nişte braţe ale fluviului, care se întind pe acolo pe unde malul le perm itea; principalele sunt: veriga Rasova, lîngă sa­ tul cu acelaşî nume (9 kil. lun­ gime); veriga Topalul (7 kil.) lîngă T opalul; veriga Dăeni (5 kil.) şi veriga Ostrovul (4 kil.) lîngă satele cu acelaşî nume; mal avem o gîrlă importantă, numită Băroiul, care se desface de lîngă Hîrşova şi merge pa­ ralel cu Dunărea pănă maî jos de Dăeni, unde se deschide în fluviu (45 kil.), formînd maî multe lacuri şi închizînd între fluviu şi ea o suprafaţă de 7000 hect., acoperită cu stuf şi se­ mănată cu bălţi. Basinul Măriî-Negre coprinde partea estică a judeţuluî, exact închiderea teraţeî balcano-ma­ rină, întinzîndu-se deci de la malul Măriî spre V . pănă la li­ nia despărţitoare între cele două teraţe, danubiană şi marină, pe­ ste jumătăţile estice al plăşilor Constanţa şi Mangalia. E mult mal puţin închis de cît basinul dunărean coprinzînd 1h din su­ prafaţa totală a judeţului, dar tot aşa de bogat, în ceea-ce pri­ veşte cantitatea de apă sărată şi dulce. In importanţă comer­ cială însă, basinul Mării este superior celui dunărean. Marea-Neagră udă judeţul la E., de la gura Periteaşca, cana­ lul de comunicaţie între lacul Sinoe pănă la movila Ilanlîc-Tepe, pe o lungime de aproape 80 kil. Malul său are o direc­ ţiune generală de la S. spre N.; scobiturile, băî sau golfuri, sunt puţine şi fără însemnătate; de la gura Periteaşca el se dirige spre S.-V. pănă la capul Midia; de aci, făcînd o largă scobitură, baia Midia se îndreaptă spre S., pă­

5 95

nă la capul Constanţa; aci iar formează o scobitură, baia Con­ stanţa, care servă de port oraşuluî cu acelaşî nume; de la Constanţa se dirige spre S.-E. pănă la capul Tuzla, formînd la N. de acesta capul Agigea; de la Tuzla se îndreaptă spre S.-V. prin capul Cumarova, pe lîngă Mangalia, pănă la punctul Ilanlîc-Tepe. Malul este pretutindenea aproape înalt, exceptînd distanţa de la gura Peri­ teaşca la Gura-Boazuluî (7 kil.), unde e la nivelul Măriî. Contra­ forturile nord-estice ale ramificaţiunilor Deli-Ormanuluî (Balcanul estic), se opresc brusc pe marginea apel; malul e stîn­ cos şi pietros. Odinioară nive­ lul Măriî era mal ridicat de cît cel actual şi acolo unde astăzî se găsesc lacuri întinse, Marea era pretutindeni; solul dobro­ gean însă, printr’o ridicare lentă, a făcut-o să se retragă cu vre-o cîţî-va kilometri. Nivelul său e maî sus de cît acel al Măriî - Mediterane, căci un curent puternic domneşte în Bosfor şi Dardanele. A pa Mă­ riî-Negre este mal puţin săra­ tă de cît a Mediteraneî, din pricina numeroaselor şi puter­ nicilor fluvii ce se varsă într’însa, Istrul, Nistrul, Dniprul, Donul, Rugul, (Cazil-Ermac din Asia - Mică), cari îî aduc multă apă dulce, ce desărează întru cît-va apa eî, întocmai ca şi Baltica. La început ea a fost un lac, şi numai după ruperea Dardanelelor şi Bosforului de către valurile Mediteraneî, ea a devenit M are; ca lac ocupa par­ tea centrală, unde găsim adîncimî de 2500— 3000 m., şi cea sudică, pe cînd jumătatea nor­ dică, nord-estică şi vestică a devenitMareîn urma irupţiuneî Me­ diteraneî. Coloarea sa este verzue închisă şi une-ori, prin jo­

CONSTANŢA (JUDEŢ)

cul de lumină, pare neagră în­ chisă, de unde şi numele săfl; mal cu osebire în timpurile noroase, ea pare foarte neagră. Temperatura eî este foarte va­ riabilă, şi aceasta din cauză că e închisă şi apoi este expusă suflăreî vîntultiî rece de iarnă. Crivăţul rusesc o face să fie rece iarna. Temperatura supra­ feţei se scoboară la 0° — 2° chiar, aşa în cît prinde ghia­ ţă din cînd în cînd pe coaste, şi se citează anî, în secolul al XV-lea, cînd ghiaţa a avut o grosime de 3 coţi şi se în­ tindea la 100 mile (180 kil.) spre interior, aşa că Ovidifl, în exilul său de la Torni, avea tot dreptul să se plîngă de aspri­ mea ierneî. Vînturile de N.-E. şi S.-E., suflînd cu putere maî în tot timpul, dar mal cu ose­ bire în timpul toamnei şi ier­ neî, face ca Marea să fie în totd’a-una agitată şi deci şi navi­ gaţia periculoasă. Adîncimea mijlocie este de 1800 metri, adîncimea minimă (peste 180 m.) se găseşte în re­ giunea nord-vestică, delimitată printr’o linie, care ar trece de la Vama, în Bulgaria, la Eupatoria, pe coasta de V . a Crimeeî; adîncimea cea maî mare (2245 m.) se găseşte la centre, între Crimeea şi Asia-Mică. Temperatura suprafeţei va­ riază de la 220°, la centru pănă la 23°,9c şi 25° c, la E. şi la V . La o adîncime de 9 m. pănă la 53 m., temperatura nu era mal mult de cît I4°,4c la coasta de S., de I 2 °,2 C şi ii° ,i° Ia N. şi lîngă coastele orientale şi oc­ cidentale. Variaţiunile tempera­ turii în Marea-Neagră sunt foar­ te caracteristice, la adîncime de peste 55 m. La această adîn­ cime, termometrul nu arată de cît 7°,2C, dar cu cît se afundă mal jos el se ridică, şi la 1800

CONSTANŢA (JUDEŢ)

m. arată 9°,3C. In alte Mări, si­ tuate în latitudini mijlocii, tem­ peratura scade regulat de la su­ prafaţă spre fund sau cel mult la o oare-care adîncime ea rămîne invariabilă (l2°,8c pentru Marea-Mediterană). O altă par­ ticularitate a Mării-Negre este că la o adîncime de 137 m. se găsesc urme de hidrogen sul­ furos, a cărui proporţiune cre­ şte aşa de repede, în cît la 180 m. prezenţa acestui product se arată în mod foarte senzibil şi că la 286 m. şi mai jos, face viaţa animală imposibilă. L a a ­ ceastă adîncime nu s’ati maî găsit de cît scoici, jumătate fo­ sile ale oare-căror moluscî spe­ ciale lagunelor Mării-Negre şi Mâriî-Caspice. In privinţa lacurilor sau băl­ ţilor, judeţul Constanţa stă a­ proape tot aşa de bine ca şi jud. Tulcea, şi e în al 2-lea rang, după acesta, în întreaga ţară, relativ vorbind, în numărul, can­ titatea lor şi venitul adus din pescuitul ce se practică în ele. Relativ la gustul apei, lacurile se împart în două categorii: cele cu apă dulce, aceste toate formate de fluviul Dunărea, şi cele cu apă sărată, formate de Marea-Neagră, în timpul cînd ea acoperea locurile în care se află ele actualmente. Cele mal principale, începînd de la S.-V. spre N.-E., de la Silis­ tra către Hîrşova, sunt: Gîrliţă, Oltina, Mîrleanul, Alimanul, Vederoasa, Limpezişul, Şarpul, Co­ chirleni, Cara-Su, Medjidia, Sei­ meni - Mici, Domneasca - Mare, Domneasca-Mică, Puturoasa, Slateia, Rotundul, Ciobanul, Dăe­ ni, Gîrlici, Sinoe, Tuzla, Gar­ galîc, Taşăul, Sîrt-Ghiol, Tăbărăna, Agigea, Tuzla-Ghiol, Cumarova, Mangalia, etc. Toate lacurile ocupă o întin­ dere de 12000 hect., şi sunt

598

centre importante de pescuit. Venitul lor aparţine statuluî, pe fie-care an peste 40000 lei. Sunt mai multe pîraie, între cari cele mai principale sunt: Cara-Orman, Beilicul, Boazgicu, Pietrişul, Topîrşcea, Roşti, Pelet­ lia, Gargalîc, Casimcea, Taşăul, Techir-Ghiol, Musurat, Tatlăgeac, etc. Clima Dobrogeî, în general, şi a judeţului Constanţa în spe­ cial, este salubră. Judeţul Constanţa, care co­ prinde a s din toată Dobrogea, 1Iî o din toată ţara, cu o întin­ dere de 6058 kil. p., se îm­ parte în 5 p lă şî: Medjidia, Hîr­ şova, Constanţa, Silistra-Nouă şi Mangalia, cari toate împre­ ună cuprind 7 comune urbane, 73 com. rur., formate din 301 sate. . Populaţiunea. — Populaţiunea din întregul judeţ, pe anul 1896­ 97, este de 32000 familii, sau 112227 suflete, din cari 59322 bărbaţi şi 52905 femei. Această populaţiune, afară de aceea a oraşului Constanţa, după stare civilă, religiune, naţiona­ litate, protecţiune, profesiune şi instrucţiune, este următoarea după recensămîntul din 1894: După starea civilă: necăsăto­ riţi: 31479 bărbaţi, 26838 fe­ mei; căsătoriţi: 20165 bărbaţi, 19888 femei; divorţaţi: 62 băr­ baţî, 95 femei; văduvi: 1189 bărbaţi, 2092 femei. . După relig.: ortodoxî 68122, catolici 1588, protestanţi 2116, lipoveni 1155, mahomet. 28210, izraeliţi 143, armeni 372, de alte religiunî 102. După naţionalitate: Romînî 56617, Greci 1176, Bulgarii 0079, Armeni 372, Turci 7230, T ă ­ tari 20980, Sîrbi 45, Italieni 201, Francezi 18, Germani 3030, A u s­ triac! 287, Unguri 168, Ruşî 185, Lipoveni 1155, Muntene­

CONSTANŢA (JUDF.Ţ)

greni 15, Izraeliţi 143, dealte diferite naţionalităţi 107. După protecţ.: romînă 97630, rusă 1153, bulgară 251, sîrbă 3, muntenegreană 5, franceză 17, germană 41, austriacă 308, ungară 269, turcă 576, italiană 187, greacă 341, fără protec­ ţiune 1027. După profesiune: proprietari mari, de la IOO hect. în sus, 190, agricultori, lucrători manuali de pămînt, 22731, cîrciumari 399, băcani 161, lipscani 114, bru­ tari 63, măcelari 34, zarzavagii 56, servitori 791, fierari 185, bărbieri 36, doctori în medi­ cină 7, advocaţi 4, morari 104, ingineri şi architecţî 2, func­ ţionari 455, farmacişti 11, an­ treprenori de lucrări publice 3, cu diferite alte profesiuni 3122. Ştiu carte 10092 bărbaţi şi 3114 femei; nu ştiu 42803 băr­ baţi şi 45799 femei. Mişcarea populaţiune! de la 1 Septembrie 1895 pănă la 1 Septembrie 1896, după actele de stare civilă ale comunelor urbane şi rurale, din acest judeţ, este următoarea: Născuţi 5143, din care 2642 de sex bărbătesc şi 2501 de sex femenin; morţi 374-8. din cari 1993 de sex bărbătesc şi 1775 de sex femenin; căsătorii 670; divorţuri 1 ; născuţi morţi 23, din cari 12 de sex masculin şi 11 de sex femenin. Este ded un excedent de 1395 născuţi asupra morţilor. Negreşit că cifra de 101808 suflete ce se dă judeţului Con­ stanţa, e cu mult sub adevăr, cu toate emigrările Turcilor şi Tă­ tarilor în Bulgaria sau Turcia; ea a crescut necontenit şi astă-zî ea trece peste 1 IOOOO şi cu a oraşului Constanţa, peste 120000 suflete. Etnografia actuală.— Romînii sunt veniţi de timpuriu în Do-

CONSTANŢA (JUDEŢ)

brogea; încă din secolul al XIVlea, pe la sfîrşitul luî, cîndMircea, coprinzînd ambele malurî ale Dunăreî pănă la Marea-Neagră, a coprins şi Dobrogea, au în­ ceput a emigra, în aceste în­ tinse ţinuturi numeroase familiî. Emigraţiuneas’a făcut şi în secoliî următori, căcî numaî aşa ne explicăm cum emigraţiunile de de la începutul şi mijlocul veaculuî nostru, au prins rădăcini aşa de iute şi aşa de bine în astă ţară. Avem de aceea, numiri romîne de sate în carî azî locuesc alte ginţi: Calica, Pîrlita, Sarica, Por­ tiţa, Sf. Gheorghe, Igliţa, Piatra-Feteî, Cocoşul, Drăgaica, T o ­ cilele, Valea-Plopilor şi Oblicită (maî tîrziu Isaccea) din judeţul Tulcea. In secoliî trecuţi, ne­ norocirile ce bîntuiau principa­ tele Moldovei şi Valahieî, dă­ rile cele grele ce apăsau asupra populaţiune! sărace, persecuţia de la începutul secolului nostru, a favorizat această emigrare. Eî locuesc maî cu preferinţă Nordul judeţuluî Tulcea, în plăşile Măcin, Tulcea, Isaccea, pu­ ţin şi în Babadag, în principalele porturi ale litoralului Măriî-Negre; iar în judeţul Constanţa, în partea luî de V . prin Nor­ dul plăşeî Silistra-Nouă şi Vestul plăşilor Medjidia şi Hîrşova şi anume prin satele Bugeacul, Ostrovul, Gîrliţă, Pîrjoaia, SatulNou, Oltina, Beilicul, Mîrleanul, Rasova, Cochirleni, Seimeni, Ţ o ­ păi, Ghisdăreşti, Hîrşova, Cio­ banul, Gîrlici, Dăeni şi Ostrovul, toate aşezate pe malul drept al Dunăreî. In interiorul judeţuluî, şi anume prin centrul plăşeî Medjidia-Hîrşova, eî locuesc a­ lăturea cu Bulgarii şi Tătarii, prin diferite sate ce poartă nu­ miri turceşti, ocupîndu-se cu creşterea vitelor şi întru cît-va cu agricultura. E î sunt urmaşii ciobanilor, numiţi Mocani, ve­

597

niţi din Transilvania încă de pe la jumătatea secolului trecut, în urma tratatelor încheiate în­ tre Turcia şi Austria; eî au fost pănă în zilele trecute reîmpros­ pătaţi cu elemente romîneşti venite nu numaî din Ardeal, dar şi din Ţara-Romîneaşcă, fâcînd pe cele-l’alte elemente, şi în special pe cel bulgăresc, a ceda tărîmul şi a se retrage în faţa invaziuneî elementului latin. Nu­ mărul lor creşte din ce în ce, graţie guvernului, care protegează pe coloniştii stabiliţi de bună-voe. Romînii, zice Allard, locuesc aproape numaî pe malurile fluviu­ lui ; satele lor se aseamănă toate prin aspectul lor mizerabil; ele nu se deosebesc de alt-fel de satele bulgăreşti sau tătăreşti din in­ terior. Aşezate în general în condiţiunî higienice foarte rele, locuinţele se găsesc maî totd’a-una în fundul văilor şi pe maluri mlăştinoase, cît maî a­ proape de apa unde se adapă turmele. Toate casele se asea­ mănă; diferitele populaţiunî au adoptat pentru satele lor acelaşî sistem de construcţie. Piatră nu se întrebuinţează de cît prin locurile unde se găsesc ruine grece, romane şi genoveze. Pe malurile Măriî maî cu seamă şi pe malurile Dunăreî, casele sunt nişte cutii în paiante, ale căror găuri sunt astupate cu pămînt frămîntat cu baligă de vite. Acoperişurile, susţinute de căpriori, înaintează mult înainte şi de asupra uşeî pentru a for­ ma o galerie exterioară; ele sunt acoperite de ordinar cu trestie, pămînt şi foarte rar cu olane. In­ teriorul caselor, numaî cu un singur cat, se compune de obiceiu din 3 părţi: întîia sau intrarea, este bucătăria; în mij­ loc se găseşte un mare cămin, de-asupra căruia acoperişul se

CONSTANŢA (JUDEŢ)

deschide mult pentru a lăsa eşi­ rea fumului, dar în acelaşî timp intrarea ploaeî, a vîntuluî şi a zăpezeî în timpul ierneî. Fun­ dul vetrei comunică cu un coş, care ese afară din perete în ca­ mera vecină şi o încălzeşte. A ­ ceastă sobă, cu două scopuri, ca şi întreaga casă, e un fel de coş mare; străinul, la prima ve­ dere, ar crede că stratul de var ascunde o construcţie so­ lidă, însă se înşală, şi înţelege apoî cu greu fantasticul echili­ bru al întregeî case. Sticla este aproape necunoscută prin sate; o foaie de hîrtie unsă şi lipită de cercevele este de ajuns. Mo­ bilierul din năuntru seamănă cu cel din casele turceşti. In ca­ sele romîneşti, icoane ruseşti colorate împodobesc zidurile. Trusoul fetelor de măritat este atîrnat prin cuie; strălucitoarele colori ale stofelor dau camerei aspectul cel maî pitoresc. Bordeele se întîlnesc numaî în satele romîneşti pe marginea Dunăreî; în ele locuitoriî caută un adăpost în contra căldureî vereî şi a frigului ierneî. Este un fel de vestibul înclinat de la intrare în fundul acestor gropi, în care rare-orî o ferăstrue lipită cu hîr­ tie lasă să pătrundă lumina zi­ lei. Către sfîrşitul toamnei sa­ tele încep să ia un aspect foarte animat; se fac pregătirile pen­ tru iarnă; se repară locuinţele, se construesc altele nouă, sau maî bine zis, se pun porţi de lemn şi se sapă staule subte­ rane. Locuitoriî rămîn ast-fel în­ chişi toată iarna; primăvara eî maî pot încă dormi sub acope­ rişurile lor; vara însă se culcă afară, pentru a scăpa de nume­ roasele insecte acăţătoare şi îna­ ripate, carî acoperă zidurile ca­ selor, în cît le ascunde şi co­ loarea albă. Această împreju­ rare explică uşurinţa cu care

CONSTANŢA (JUDEŢ)

bieţii locuitorî cedează călăto­ rilor acoperişurile lor. In întîia zi intri fără grijă, dar a doua zi facî ca şi dînşil şi-ţî petrecî noaptea afară. Casele sunt gru­ pate în sate fără nicî o regu­ laritate. Se vede că ideia de un drum sau străzî, fie orî-cît de întortochiată, nu le-a trecut prin minte. O altă colonizare a Dobro­ geî cu Romînî a maî fost fă­ cută încă pe la mijlocul seco­ lului trecut, după încheerea trac­ tatelor dintre Turcia şi Austria. Mocaniî, păstorî sau ciobani ar­ deleni, în timpul ierneî, veneau cu numeroasele lor turme, de iernau pe cîmpiile cele întinse ale Dobrogeî, unde, conform tractatelor, aveau aci un traifl liniştit, nesupăraţî de nimeni, ba chiar protejaţi de Turcî, carî dobîndeau de la eî, în schim­ bul voei ce li se dăduse de a veni aci, o mulţime de mici vite cornute, carî le serveau la alimentaţiune şi carî se exportau de către Gelepî chiar şi la Constantinopole. încetul cu încetul Mocaniî se stabiliră aci, îşî a­ duseră femeile lor şi fundară maî multe sate în Dobrogea. Romînii însă nu erau toc­ mai bine văzuţi de către Turcî, sub stăpînirea acestora; dacă se întîlnea cine-va cu ei, prin stepele peninsulei, eî se dedau drept Bulgari şi se prefăceau că nu ştiu romîneşte, dar era uşor a-î descoperi, căcî tipul romîn a păstrat pecetia neştearsă a origine! sale romanice. Locuitorii întinselor cîmpii mlăştinoase de pe malul stîng al Dunăreî, au o natură liniş­ tită, blîndă şi indolentă, de o moliciune şi de o slăbiciune fi­ zică foarte marî. In general, eî poartă pe fizionomiile lor urma clorozeî şi a anemiei. Instru­ mentele lor sunt, în raport cu

598

această slăbiciune, şi par maî mult a jucării, comparate cu instrumentele analoage ale celor-l’alte popoare. In timpul frumos al anului, Romînii se ocupă maî cu seamă cu agri­ cultura E i au multe vite, pe cari le lasă în voe prin satele lor. In toate Duminicele, după prînz şi sărbătorile, fetele şi flă­ căii fac cerc în jurul a 2 sau 3 lăutari Ţigani şi execută jo­ curile lor naţionale: horă, sîrbă, chindie, etc. Ţăranii romînî afl păstrat, în parte, puritatea tipului italian; femeile lor afl o figură blîndă şi plăcută, talia lor este sveltă şi bine făcută, pielea lor este albă. Expresiunea lor este maî puţin melan­ colică de cît a bărbaţilor. în­ dată ce frigul începe să se simţă, zice Allard, Valahii intră în bordeiţele lor, în carî stafl pănă în primăvară, nevoind să iasă la lucru, dar mergînd des la circiumă, unde se îmbată cu rachifl şi joacă cărţi. Aceste obiceiurî, din nefericire, n’afl dis­ părut nicî pănă astăzi cu to­ tul, totuşî o ameliorare se vede în starea ţăranului nostru, atît aicî cît şi în Dobrogea. Femeile, tot-d’a-una mai muncitoare ca bărbaţii, se ocupă cu tot felul de lucrări prin casă, maî cu sea­ mă cu ţesutul de stofe, de pînză safl lînă, din carî îşî fac vest­ minte. Romînii poartă şalvari largî de pînză albă safl vopsită în ne­ gru, safl de lînă, făcuţi în casă; peste eî afl un mintean scu rt; iarna poartă cojoace şi abale; în cap afl căciuli în tot timpul. Obiceiurile lor, din cauza mul­ tei şi îndelungatei convieţuiri la un loc cu Bulgarii, s’afl îm­ prumutat de la unii la alţii, aşa că se aseamănă foarte mult. O deosebire vedem la însurătoare: pe cînd Bulgarii, după ce-şî

CONSTANŢA (JUDEŢ)

însoară flăcăii safl îşi mărită fe­ tele, ţin mult timp pe însu­ răţei pe lîngă ei, muncind îm­ preună, şi folosindu-se în co­ mun, Romînii după ce şi-afl că­ pătuit copiii, îi trimet să tră­ iască împreună, simţind ast-fel încă de la început greutăţile şi necazurile vieţeî de familie. Bulgarii, de origină slavică, veniţi în secolul al Vll-tea şi al VlII-lea afl coprins malul drept al Dunărei pănă la Ma­ rea-Neagră ; ei afl format pănă în timpul nostru marea maioritate a populaţiune! peninsulei. E i se ocupă cu agricultura, care este unul din principalele iz- ■ voare de îmbogăţire ailor; cul­ tivatori şi horticultori prin ex­ celenţă, agricultura lor este sis­ tematică şi poate fi comparată cu acea a Germanilor, carî sunt singurii lor emuli; se ocupă mult, şi cu pricepere, de creşte­ rea vitelor. Bulgarii afl fruntea înaltă, ochiî vii, în general negri safl castanii, nasul încovoiat fără a fi aquilin, ochii tăiaţi oblic şi puţin deschişi, barba de aceeaşi culoare ca şi părul, puternică şi buclată; talia puţin înaltă; sunt svelţî, însă nu şi viguroşî, cu mersul agale şi trăgănat. Afară de Romînî şi Bulgari, am văzut că sunt în judeţ: Turci, Tătari, Germani, Grecî, Ruşî, Iz­ raeliţi, etc. Sunt maî multe secte religioase, între carî nu­ mărăm : Staroveştiî, Nemoliadî (cari nu se roagă), Bespopoviţiî (fără preoţi), Molocaniî (carî nu mănîncă carne), Subotniciî (carî ţin sărbătoare Sîmbăta), Scopiţiî, etc. Un număr mare de Ţigani se ocupă cu fierăria şi cu lăutăria. Judeţul Constanţa are 1 co­ mune urbane şi 73 comune ru­ rale, cu 103 cătune. Cele S

CONSTANŢA (JUDEŢ)

plăşî în care este' împărţit au următoarea populaţiune: Con­ stanţa, 25477 suflete; Manga­ lia, 18765; Medjidia, 21476; Hîrşova, 23561 şi Silistra-Nouă, 23562; în total 112227 loc. Dobrogea, sub guvernul oto­ man, forma un singur judeţ sub denumirea de Sanjacul, Sivalicul sau Mutesariflicul Tulceî şi făcea parte din provincia (vilaietul) Dunăreî, care cuprin­ dea toată Bulgaria şi Dobro­ gea. Ea era administrată de un Mutesarif, cu reşedinţa în ora­ şul Tulcea şi avea o întindere de la gurile Dunăreî pănă la Cernavoda inclusiv şi în lăr­ gime pe malul Măriî, de laV îlcovul pănă dincolo de Constan­ ţa. Era împărţită în şapte Ca­ zate sau Caimacamlîcurî (păşii): Tulcea, Sulina, Custendje, Mă­ cin, Hîrşova, Babadag şi Med­ jidia; şi în 4 Mudirlicurî (poli­ ţii) : Chilia, Isaccea, Mahmudia şi Cernavoda. Orî-ce aglomera­ ţie de case forma o comună, care se administra de ciorbagiî (juraţi), aleşi de consătenii lor sub preşedinţia unuî muhtar (primar) numit de guvern. Mudiriî celor patru tîrguleţe ad­ ministrau comuna împreună cu un consiliu ales de locuitorî; iar justiţia se dădea de un Naib (judecător de pace) nu­ mit de guvern, azistat de un consiliu, ales de locuitoriî co­ muneî. Plăşile erau cîrmuite de Cai­ macami, numiţî de guvern, cu concursul unuî consiliu ales de delegaţii comunelor, sub titlul de M edjilissi-Idareî-Căza; Jus­ tiţia era prezidată de un Cadiu numit de guvern, avînd de consilieri trei notabili aleşi tot de acei delegaţi, sub denumirea de Medjilissi-Daari şi judecau în prima instanţă. Un consiliu judeţean Medjilissi-Idareî-Siva,

599

ales de delegaţiî plăşilor, admi­ nistra, împreună cu Mutesariful, judeţul; un consiliu judeciar,Temizi-Hucuc, asemenea ales de acei delegaţi, administra justi­ ţia, sub prezidenţia unuî Hachim (judecător) numit de guvern, atît în materii de apel (Instinab), contra deciziunilor date de tri­ bunalele de ocoale cît şi ca tribunal de prima instanţă al judeţuluî. Mutesariful, Caimacamul, Mudirul şi Muhtarul, precum şi Naibul, Cadiul şi Hachimul erau de drept preşedinţii consiliilor care se aflau sub resortul lor. Capii tuturor religiunilor erau de drept membrii în toate consiliile, fie administrative, fie judeciare. In materii pur religioase eî judecau pe toţi credincioşii lor, fără a­ mestecul guvernului civil, care era numaî dator a-î acorda tot concursul cerut, fără nici un control din partea lui. Afacerile judiciare erau lăsate sub jurisdicţiunea unuî tribunal de comerciu, cu reşedinţa în Tulcea. Serviciul sanitar al acestui judeţ este condus de un medic primar de judeţ, doi medici de spitale, 3 medici de oraşe, 12 agenţi sanitari de circumscripţie rurale, 4 agenţi sanitari de cir­ cumscripţie urbane, 6 vaccina­ torl de plasă. 18 moaşe de cir­ cumscripţie rurale. E un spital judeţean la Cernavoda, un spi­ tal rural la Para-Chioi. Boalele predominante sunt paludizmul şi reumatizmul. Instrucţiunea publică. — In cursul anului şcolar 1895/96, au funcţionat 71 şcoli rurale mixte în acest district, şi anume: 10 în plasa Constanţa, 21 în plasa Hîrşova, 6 în plasa Manga­ lia, 13 în plasa Medjidia şi 21 în plasa Silistra-Nouă; iar în comunele urbane 12, din care

CONSTANŢA (JUDEŢ)

2 de băeţî şi 2 de fete în ora­ şul Constanţa şi cîte una de băeţî şi alta de fete în comu­ nele urbane Cernavoda, Hîr­ şova, Medjidia şi Ostrov. Şcoa­ lele din Mangalia şi Cuzgun sunt rurale. Personalul didactic a fost compus din 62 învăţători, 23 învăţătoare, 13 institutori şi 18 institutoare, toţi retribuiţi de stat. Şcoale particulare au funcţionat şase în Constanţa, şi anume: una a comunităţel bul­ gare, una a comunităţel grece, şcoala confesională armeană, 2 şcoale confesionale izraelite şi grădina de copiî «Lelia Petraru» ; una în Cara-Murad, a comunităţeî germane şi şcoalele particulare romîne de curs pri­ mar, din comuna Cara-Bacî şi din cătunele: Ghelingec, Saragea şi Terchi-Chioi, întreţinute de locuitorî. După datele recensămîntului din 1895, s’au constatat copii în vîrstă de şcoală: 764 băeţî şi 399 fete în comunele rurale din pl. Constanţa, 1683 băeţî şi 1461 fete în comunele rurale din pl. Hîrşova, 317 băeţî şi 145 fete în comunele rurale şi comuna urbană Mangalia din pl. Man­ galia, 709 băeţî şi 576 fete în comunele rurale din pl. Med­ jidia, 1055 băeţî şi 842 fete în comunele din pl. Silistra-Nouă, în fine 400 băeţî şi 402 fete în comunele rurale şi în com. urb. Cuzgun, din desfiinţată plasă Traian, sau în total 4928 băeţî şi 3825 fete, în total 8753 copiî. In comunele urbane Constanţa, Cernavoda, Hîrşova, Medjidia şi Ostrov, prin acelaşî recensămînt, s’au constatat 808 băeţî şi 567 fete cu etatea obliga­ torie de a frecuentă şcoala. Cele 71 şcoale primare rurale au fost frecuentate în cursul a­ nului şcolar 1895 — 1896 de 3205 băeţî şi 1352 fete. L a

CONSTANŢA (JUDEŢ)

şcolile urbane au fost înscrişi în acelaşî an 890 băeţî şi 627 fete. Şcolile particulare au fost frecuentate în cursul aceluiaşî an şcolar: cele ale comunită­ ţilor străine din Constanţa şi din comuna Cara-Murad de 198 băeţî şi 37 fete; şcoalele con­ fesionale de 75 copiî; institutul «Lelia Petraru» de 38 şi şco­ lile particulare romîne de 129 copiî. D ela 1 Octombrie 1896 s’a în­ fiinţat în Constanţa un gimnaziu clasic cu 2 clase, desfiinţîndu-se şcoala normală. L a gimnaziu sunt înscrişi 50 elevî pentru clasa I şi 8 pentru clasa II. Cultul.— Injudeţsunt 55 bise­ ricî, din care 49 rurale şi 6 urba­ ne; dintre acestea 4 sunt închise, fiind în stare de ruină. Personalul bisericesc se compune din 71 preoţî, din carî 55 parohi, 13 supra-numerarî şi 3 aparţinînd comunităţeî elene din Constanţa şi Mangalia. Sunt 3 parohî ur­ bani cu 3 supra-numerarî şi 49 parohî rurali cu 10 supra-nu­ merarî şi 3 preoţî al comuni­ tăţel elene. Mal sunt şi urmă­ toarele case de rugăciune: 174 geamii mahomedane, cu 53 hatipî, 176 hogi şi 66 muezinî; 8 case de rugăciune, aparţinînd: 3, comunităţel protestante; 2, comunităţel catolice ; 1, comuni­ tăţeî bulgare; 2, comunităţel lipovene. Toate aceste 8 case au ca personal 4 preoţî şi 7 dascălî şi sunt întreţinute de comuni­ tăţile respective. Producţiunl.— Jud. Constanţa stă bine în ceea ce priveşte unele bogăţiî, într’altele nu. Aşa, e bogat în producţiunl vegetale; cele animale nu-I lipsesc; e să­ rac însă în ce priveşte producţiunile minerale. Judeţul are o întindere în­ semnată; pămîntul maî pretu­ tindeni e bogat în humus, dar

600

adese-orî, din lipsa de umi­ ditate, pe platourile înalte din interior, unde elementul lichid lipseşte, recoltele sunt sărace. Aceste terenuri s’au lăsat pen­ tru păşuni. Poate că acestor terenuri li s’ar reda fertilitatea prin săparea de puţuri arteziane şi prin împădurirea parţială a lor. Ploile ar fi atuncî maî frecuente şi recoltele ar fi adă­ postite de vîntul de la N., care le usucă înainte să fie bune de cules. Cerealele cultivate în Con­ stanţa sun t: grîul, orzul, secara, porumbul, meiul; diţitre legu­ me: fasole, mazăre, cartofi, rap iţă ; plante textile: cînepă, in şi în fine tutun; dar mal cu seamă sunt cultivate: grîul, or­ zul şi secara care constitue îm­ preună cu plantele oleaginoase obiectele mal principale de ex­ port; porumbul este baza alimentaţiuneî agricole; este cul­ tivat cu succes şi cultura lui, întinzîndu-se din ce în ce, a a­ juns a figura chiar printre ar­ ticolele de exportaţiune. Din­ tre arbori se plantează: vişinul, zarzărul, caisul, mărul, pă rul, prunul, persicul şi dudul, carî se găsesc răspîndiţî prin tot judeţul; gutuiul, alunul şi cornul se găsesc chiar în stare sălbatică prin pădurî. V iţa se cultivă cu succes pe lîngă Ostrov, Almalîul, Ese - Chioi, Lipniţa, Coşlugea, etc. şi partea de V . a plăşeî Silistra-Nouă. C a li­ tatea vinurilor e relativ bună, însă ar deveni excelentă, dacă s'ar îmbunătăţi procedeurile de vinificare. Livezile, după cum am spus, ocupă mare întindere, căci acolo unde nu prieşte ce­ realelor, prieşte ierbeî, a căreî abundenţă în acest judeţ este proverbială; ele sunt şi natu­ rale şi artificiale (pe carî oa­ menii seamănă lucernă şi tri-

CONSTANŢA (JUDEŢ)

foiu) şi nenumărate turme pasc pe aceste întinseşi bogate cîmpiî. Pădurile sunt şi ele una din bogăţiile judeţului, cu toate că nu sunt exploatate sau tăiate nesistematic. Odinioară aceste pădurî erau mult mal întinse de cît a zî; dar neîngrijirea impe­ riului otoman, spiritul devasta­ tor, însoţit de aviditatea dştiguluî al populaţiune! rurale, ati ruinat în mare parte aceste fru­ moase şi întinse pădurî, care altă-dată ocupau jumătate dinîn tinderea judeţuluî, întinzîndu-se din Dunăre în Mare. Astă-zî abia au maî rămas ca la 28393 hectare. Livezî şi păşunî bogate, pă­ duri întinse şi stufoase, bălţî, lacuri abundente ; Dunăre şi Mare, iată cauzele ce fac ca ani­ male de tot soiul să se găsească pe mult încercatul pămînt al Dobrogeî. Totuşi, înainte de răz­ boiu, numărul lor era mult maî mare ca cel actual. Calul, boul, vaca, oaia, capra, rîmătorul şi asinul sunt cele maî îngrijite dintre animalele domestice şi cu a căror creştere se îndelet­ niceşte o mare parte a populaţiuneî rurale a acestui judeţ. Ogarii dobrogeni erau ceî maî renumiţi din Orient; păsări do­ mestice sunt abundente; dintre animalele sălbatice, cerbul, că­ prioara, vulpea, lupul şi mistre­ ţul sunt foarte multe în pădu­ rile cele întinse; mistreţul se găseşte în bălţile Deltei. Peştele, care constitue un însemnat ar­ ticol de export, este abundent şi de cele maî marî specii in Mare, Dunăre, bălţî, lacuri şi gîrle. In ceea-ce priveşte pro­ ducţia animală a Dobrogeî, iată ce maî zice Allard: "*In pădurile Dobrogeî se găseau vre-o cîte-va căprioare, cari au dispărut azi, dar animalele săl­ batice cele mal comune sunt:

CONSTANŢA (JUDEŢ)

601

mistreţul, lupul, epurile, pisica sălbatică, vulpea, etc., un mic şoarece de cîmp, Sulic, care se găseşte şi prin stepele Rusiei. Mulţimea de lupi este enormă (azî s’a maî împuţinat); eî se ascund prin stufişurile stepelor şi se întîlnesc adeseori. Eî vin de obiceiu prin sate, spre a vîna animale domestice, care de alt-fel (pe atunci) nu se mîncafl de cît cînd erafl începute de lupî. Lupilor le plac ţîţele va­ cilor şi de multe orî nu mănîncă de cît această parte a animaluluî. Vulpile se găsesc de asemenea foarte multe şi afl pradă bogată în vînatul acestor stepe, care este foarte abun­ dent : mai cu seamă epurii. Pă­ sările sălbatice iarăşî se găsesc multe, ast-fel: prepeliţele, carî fiind puţin sălbatice se vînează uşor, dropiile mari şi mici, pit­ palacul, turturele de Turcia, cio­ cîrlia, bufniţa, pescăruşul sunt foarte comune. Piţigoiul se în­ tâlneşte puţin, dar mierlele roşii sunt aşa de numeroase, în cît se prind cu sutele în crăpătu­ rile caselor, unde-şi afl cuibu­ rile. Rîndunica şi pescăruşul îşi fac cuiburile pe coastele înalte şi cretoase ale Măriî. Păsările de apă sunt foarte abundente pe lacuri şi pe Du­ năre; une-orî lacurile par aco­ perite cu o pînză albă, aşa sunt de nuifieroase. Mai însemnate sunt: lebăda, gîsca sălbatecă, raţa sălbatecă, pelicanul, becaţa, becaţina, găinuşa de apă, flămîndul, butarul, cocostârcii, berzele, etc. Cocostârcii, ale că­ ror cuiburi sunt aşezate pe a­ coperişurile caselor, sunt obiec­ tul unei adevărate veneraţiunî. Aquila regală, vulturul cel mare, gipactul, eretele, gaia, cucuvaia, cioara, corbul negru, etc., se văd la fie-care p a s ; pe margi­ nea Mării se văd o mulţime de 38i95 A lm tlc b u t w n a t (leoţirattc. t o i

II

lari, pescari, rîndunicl de Mare. Toate aceste păsări nu sunt de loc, safl nu erafl pe atunci su­ părate de locuitori, a căror ne­ pricepere la vînătoare e remar­ cabilă şi armele sunt rari. Zoo-, logia dobrogeană nu prezintă în general nimic deosebit, şi speciile de animale ce se gă­ sesc aci, sunt acelea, care şi în alte ţări se găsesc sub aceeaşî latitudine. Animalele domestice sunt foarte numeroase, căci ocupaţiunea locuitorilor, maî cu seamă a Mocanilor şi a Tătari­ lor, este creşterea vitelor. Bul­ garii şi Romînii singuri îngraşă porcii, cari se văd în toate sa­ tele de pe lîngă Dunăre. Bivo­ liţele dafl un lapte foarte cău­ tat. Fie-care familie are una safl două perechi de boî; ca şi în Romînia, boul este de talie mi­ că, slab şi fără energie. Tifosul stepelor cauzează multe epizoo­ tii. Carnea de oî şi de capre e foarte căutată, carnea acestor animale are un gust sălbatec. Caii se găsesc în număr destul de m are; măgarul şi catârul sunt însă ra ri; cîniî, ca în toate părţile supuse Turciei, se găsesc pretutindeni. Cu insectele se face imediat cunoscinţă, cum intri în Dobro­ gea ; între ele distingem ţînţarul, tăunul şi puricii. Este cu nepu­ tinţă a descrie chinul uneî nopţi pe malul Dunăreî, cînd cine-van’a avut precauţiunea de a fi luat cu dînsul o cusinieră (o mică cutie) şi cu rădăcina pulverizată a unei plante, pe care Germanii o numesc Pyrethrum carneum, şi cu care trebue să umpli pa­ tul în timpul nopţeî, ciorapii şi cămaşa în timpul zilei, dacă vrei să nu fiî mîncat. Can­ titatea de insecte este aşa de mare în locuinţe, că toţi locui­ torii se culcă sub cerul liber, şi aceasta este una din cauzele

CONSTANŢA (JUDEŢ)

frigurilor intermitente care bîntue această ţară. Un alt flagel al ţinutului este şi lăcusta; soa­ rele se întunecă une-orî de norii formaţi din aceste insecte şi cînd ele se lasă pe pămînt, to­ tul este acoperit. Moluştele sunt destul de numeroase. Producţiunile. — Agricultura este una din cele 3 ocupaţiunl ale locuitorilor dobrogeni; se ocupă cu ea Romînii, Bulgarii şi Turciî. In părţile de S., E. şi V. ale jude­ ţului, graţie calităţel solului şi altor împrejurări climatologice, fertilitatea pămîntuluî este supe­ rioară multor locuri din ţară, dar cu toată fertilitatea solului, agri­ cultura a rămas staţionară din următoarele cauze: absenţa de căi de comunicaţie, lipsa de ca­ pitaluri, de instrumente agricole precum şi rigurozitatea climei în cele mal multe părţi. In agri­ cultură este adoptat pretutindenea sistemul extenziv cu ză­ cere bis-anuală şi tris-anuală; instrumentele nouă şi sistematice au început a se introduce în multe localităţi, ceea-ce contribue la ridicarea agricultureî, ţi­ nută pănă acum în loc, atît de cauzele enumărate, maî sus, cît şi de lipsa de umiditate trebuin­ cioasă plantelor. In urma recensămîntulul ge­ neral, se constată că întinderea semănăturilor din judeţ, pe anul agricol 1895/96, este cea ur­ mătoare: grîfl 41800 hect., se­ cară 13211 hect., rapiţă 707.50 hect., trifoifl, lucernă, dugsie, etc. 964.20 hect., orz 106255.37 hect., porumb 32398.20 hect., in 12413.75 hect., meifl 20530.82 hect., ovăz 13785.47 hect., cînepă 5.50 hect. In judeţ sunt 19 morî cu aburî pentru măcinat făină, 8 mori cu apă, 22 mori plutitoare pe apă, 249 morî cu vînt şi 8 morî cu cai. Sunt asemenea 2 76

CONSTANŢA (JUDEŢ)

fabrici de pielării, aflate în co­ munele urbane Ostrovul şi Hîr­ şova, osebit de aceea din reşe­ dinţa comunei, 3 fabrici de uleiu, 21 maşini pentru dărăcit şi tors lînă, 4 instalaţiunî pentru fabri­ cat cărămidă, 29 cazane pentru fabricat rachiul de drojdie şi 1 fabrică pentru caşcaval. Maşini şi instrumente agricole în tot judeţul sun t: 1013 maşini de secerat, 198 maşini de cosit, 44 maşini de treerat, 27 maşini de semănat, 158 maşini de vînturat, 28 ma­ şini de bătut porumb, 4 maşini de tăiat paie, 163 plugurî de lemn, 9793 pluguri de fier, 1834 boroane de fier, 2303 boroane de lemn, 4800 grape, 723 tăvălugurî, 716 rariţe, 2444 care marî de povară, 4304 care cu osiî de lemn, 9012 căruţe cu osiî de fier, 246 tîrmace, 18 tră­ suri pe arcurî, afară de cele din comuna de reşedinţă. întinderea judeţuluî fiind de 6058 kil. p. sau 605881 hect., avem acuma tablourile urmă­ toare: Teren productiv 560732 hec­ tare, teren neproductiv 35149 hectare. Terenul productiv se împarte în: Terenul statuluî şi proprie­ tarilor 171637 hect., terenul locuitorilor 399095 hect. Terenul neproductiv coprin­ de: vetrele satelor 157822 hec­ tare, bălţî, heleştaie, etc., 19527 hectare. Terenul productiv se subîmparte: cultură cu cereale, le­ gume, livezî, etc. 90337 hect. statul şi prop.; 23625 hect. lo­ cuitorî; necultivat 31357 hect. statul şi prop.; 81854 hect. loc.; izlaz 26270 hect. statul şi prop.; 37405 hect. loc.; viî 110 hect. statul şi prop.; 2006 hect. loc.; pădurî 23625 hect. statul şi prop.; 5368 hect. loc.

602

In total s’au cultivat 274670 hect. în 1895 — 96, carî au dat 3469600 hectolitri de grîne şi 153520 cîntare metrice de fasole şi fin. In judeţ e o întindere de 1862 hect. şi 74 ariî cultivate cu viî. Maioritatea acestei întin­ deri este în plasa Silistra-Nouă şi în special în comunele Os­ trovul şi Almalîul. In tot jud. se găsesc 1190 duzi (aguzî). Sunt 694 stupî cu miere. Numărul vitelor e de aproape 180000: 1703 armăsari, 17666 caî, 15525 iepe, 4840 mănjî, 601 tauri, 36716 boî, 27490 vacî, 15875 viţeî, 95 tauri de bivoli, 384 bivolî, 950 bivoliţe, 462 malaci, 1 cămilă, 316 asini, 170 asine, 74 mînjî de asinî, 373 ţaP‘> 45^2 capre, 1108 iezi, 30937 berbeci, 338489 oî, 76001 miel, 8747 porcî, 5898 scroafe şi 7144 purcel. Dintre toate articolele de exportaţiune, lîna este acela care interesează maî direct comerciul Europei. Statisticele trimise de administraţiunile lo­ cale înaintea războiului, evalua numărul oilor în Sand -jacul Tulceî de 645000, dar dacă se ţine cont de impozitul ce se dă pentru fie-care cap, ceea-ce face pe proprietari să nu dea adevărata sumă a vi­ telor lor, rezultă că această sumă e cu mult inferioară celeî reale. In 1876, negustori bine informaţi despre numărul oilor, spuneau că sunt 750000 de oî, ceea-ce este mal apro­ piat de adevăr. Numărul ace­ stor animale cu lînă, după răz­ boiu, s’a mărit. Ţăranii se ocu­ pă cu pricepere şi stăruinţă de turmele lor. Fie-care oaie pro­ duce pe an 1 '/a oca de lină şi chiar 2. Cea maî mare parte din această lînă eţigae 90%, iar I0°/o

CONSTANŢA QUDEŢ)

e de o calitate inferioară, care cu timpul tinde a dispare. In Sandjacul Tulcea şi Constanţa s’au făcut încrucişări cu ber­ beci aduşî din Basarabia; dar nu s’a obţinut de cît produse de calitate inferioară. Se ex­ portă din portul Tulcea prea puţine oî, căci locuitoriî le ţin pentru lînă. In districtul Tul­ cea sunt 7°/o părţî lînă albă şi restul neagră. In districtul Con­ stanţa sunt 30fl/o*Ţ)ărţî lînă al­ bă şi 70% părţî lînă neagră. Diferenţa între lîna neagră şi cea albă e de 30 franci la 100 de kgr. Oile au produs în anul 1896, cantitatea de 668894 kgr. de lînă. Lacurile cu peşte sunt nu­ meroase în Dobrogea şi se divid în două categorii: la­ curile alimentate de Dunăre, de la Hîrşova pănă la Sulina, şi cele alimentate de Mare, de la canalul Sf. Gheorghe în spre Mangalia. Lacul Razelm, cel maî important din toate lacurile din Dobrogea, comunică cu toate cele-l’alte şi este alimentat de Mare, comunicînd în acelaşî timp cu Dunărea prin canalul Dunăreţul. Turcii închiriau toate bălţile şi lacurile de la Hîrşova pănă la îmbucăturile Dunărei, precum şi toate lacurile pănă la Chiustenge. Antreprenorul plătea 7000 de lire pe an. La rîndul său, antreprenorul punea asupra pescarilor o dijmă de 10 pănă la 15% şi pentru unele bălţi plăteau chiar 30 pănă Ia 40 °/o. _ In cartea sa «La Bulgarie Orientale», Allard zice: «Pescăria este principală in­ dustrie a satelor aşezate pe ma­ lurile fluviului saii ale lacurilor. In timpul apelor scăzute ale Dunăreî, cînd apele lacurilor se revarsă în fluviu, determinmd în canalele lor de comunicaţie

CONSTANŢA (JUDEŢ)

iin puternic curent, Romînii şi Bulgarii, carî se dedeau de obiceiu acestei indjstriî, aşează zăgazuri de plase de-a curme­ zişul canalului şi prind ast-fel marî cantităţi de peşte, pe care îl spintecă şi îl întind acoperindu-1 cu sare, ca să se usuce la soare. Aceasta este una din bazele alimentaţiuneî pentru iar­ nă. In Dunăre este o prodi­ gioasă abundenţă de peşte; pes­ carii numai bagă coşurile cu plasele lor în apă şi le scot repede afară pline cu peşte. Silurul (somnul) este foarte abun­ dent în fluviu şi în lacuri, unde el distruge o mulţime de alţi peşti maî micî. Ştinca, crapul, platica sunt foarte comune, pre­ cum şi marele şi micul morun, cu ale căruî ouă se face un mare comerţ de icre. Se pescuesc de asemenea şi o mul­ ţime de raci foarte marî; unii din ei ajung pănă la 30 cm.» Industria mică se găseşte nu­ mai prin cele 7 comune ur­ bane şi este reprezentată prin: 1 fabrică de postav, 1 fabrică de substanţe uleioase, 1 fabrică de luminări de ceară, 1 fabrică de bere, 3 fabrici de tăbăcărie, 3 fabrici de apă gazoază, 2 fa­ brici de dărăcit lînă şi I fa­ brică de săpun. Căile de comunicaţie: 1. Maritime, cari au ca punc­ te de plecare portul Constanţa şi la o distanţă mare şi Man­ galia. Din Constanţa pleacă vapoare în toate porturile romîne, la Odesa, Constantinopol şi chiar în Marea Mediterană, şi vin la dînsa vapoarele tutulor naţiilor din Europa. 2. Fluviale, pe Dunăre, de la Ostrovul pănă la Hîrşova prin Cernavoda ; cîte - şi trele fiind schele pe fluviu. 3- Calea ferată Cernavoda-

603

Constanţa, lungă de 64 kil.?cu staţiile Mircea-Vodă, Medjidia, Murfatlar, uneşte fluviul cu Ma­ rea, şi, prin podul cel măreţ de la Cernavoda, uneşte Bucureşti cu Constanţa. 4. Drumuri marî de comuni­ caţie între comunele rurale mal însemnate şi oraşe. Medjidia este centrul lo r; de aci pleacă în diferite direcţiuni drumuri: la Hîr­ şova, Cara-Murad, Cernavoda, Constanţa, Mangalia, CuzgunOstrovul; maî este un drum d’alung il Dunărei, de la Ostrovul la Ostrovul (din plasa Hîrşova), de la Hîrşova la Babadag şi Constanţa, de la Cuzgun şi Ostrovul la Mangalia, de la Man­ galia la Cara-Omer, de la Con­ stanţa la Mangalia. 5. Calea naţională TulceaConstanţa. 6. Drumuri micî de comuni­ caţie, cari leagă între ele toate comunele, satele şi cătunele. Se simte necesitatea uneî căî fe­ rate Constanţa-Tulcea pentru exploatarea pădurilor şi mine­ lor din jud. Tulcea. Comerciul. — Comerciul jud. Constanţa este destul de pros­ per, maî cu seamă potrivit cum sta el înainte de venirea Romînilor în Dobrogea, sub Turcî, carî nepricepîndu-se în afacerile comerciale, lăsau toate în pără­ sire. Oraşul Constanţa, şi maî puţin porturile dunărene şi Man­ galia, nu făceau de cît foarte micî tranzacţiunî comerciale; a­ cum însă, cu stabilirea Romînilor, el îşî luă sborul şi sub ocîrmuirea guvernelor, carî nu cruţă nimic pentru a ridica din nou această provincie care a a­ vut epoca eî de înflorire şi mă­ rire, vom azista la transforma­ rea complectă a Dobrogeî. A ­ ceastă ţară este destul de bo­ gată, produce cereale în abun­ denţă, animale în mare număr,

CONSTANŢA (JUDEŢ)

păduri bogate, păşuni întinse, pescării renumite, etc.; toate aş­ teaptă numai să fie puse la preţ şi exploatate. Cu toate că avem o cale ferată, Dunărea, Marea, to­ tuşî căile de comunicaţie, prin care să se scurgă aceste pro­ duse, cam lipsesc, şi, guvernul şi judeţul se silesc din răspu­ teri spre a remedia acest rău. Treî lucrări au făcut o revoluţiune în comerciul peninsulei: calea ferată Cernavoda-Constanţa, podul peste Dunăre, care o leagă direct cu regiunea agri­ colă a ţării romîneşti, mărirea portului Constanţa, care maî dernă-zi era gol şi azî nu maî poate încăpea numărul vaselor ce vin să-l viziteze. Importul şi exportul, active, se face prin portul Constanţa, Mangalia, Hîr­ şova, Cernavoda, Ostrov, Med­ jidia şi vama Cara-Omer. Au intrat în cursul anului 1895,2671 vase de mare şi de rîurî, şi au eşit 2658, în total 5319 (naţionale 670 şi străine 4648) avînd o capacitate de 1443797 tone. Istoricul.— Din timpurile cele maî vechî, pămîntul cuprins între Dunăre şi Marea-Neagră aparţi­ nea Tracieî zăpădoase şi era lo­ cuită de două neamuri ale popo­ rului Trac, anume Geţiî şi Dacii, carî maî tîrziu au trecut Dună­ rea şi au cuprins ţara Agatirşilor (Transilvania). Intre secoliî VIII — V, Ionieniî din Asia-Mică au stabilit colonii pe întregul lito­ ral al Mării-Negre; în Tracia N.-E. înfloreau coloniile Milesiane Istropolis şi Tomis, colonia Heraclieî din Pont, Callatis, cari răspîndiră cultura elenă în ţările necivilizate ale Nordului. Prin po­ ziţia sa geografică a servit drept teatru evenimentelor istorice ce­ lor mal însemnate; pe dînsa au călcat armiile marilor cuceritori Darius, regele Perşilor, Philipp

CONSTANŢA (JUDEŢ)

al II-lea şi Alexandru-cel-Mare, regii Macedoniei, .Traian, împă­ ratul Romanilor, Attila, regele Hunilor, pentru ca să tăcem hordele pustiitoare ale altor nea­ muri, ce au năvălit în Imperiul Roman de Răsărit. «In epoca ocupaţiuneî romane, zice d. Gr. Tocilescu ( Revista Tinerime!», noua serie, voi. II, p. 188), Moesia de maî tîrziu era împărţită în două domenii et­ nice: unul la V . : dardano-moesiac, cel-l’alt la E . : geto-dacic, la care se adaugă teritoriul ora­ şelor greceşti de pe litoralul Măriî-Negre: Istros, Tomis, Callatis, Di’onysopolis, Odessos şi Mesembria. Primul domeniu se compunea din Dardanî, locuiJorî aî Dardanieî (la extremita­ tea S.-V. a provinceî Moesia); din Scordiştî, la N.-V. de Dardanî, întinzîndu-se spre E. pană la Margus (astă-zî Morava); şi în fine din Moesî şi Tribali, primii la V . de Ciabrus (astă-zî Ţibriţa, pe lîngă Ratiaria); cel d’al doilea la răsărit de acest rîu, pe lîngă Oescus, ambele po­ poare înrudite, ocupînd terito­ riul cunoscut în inscripţiunî sub numele de civitates Moesiae et Treballiae. In acest domeniu dardano-moesiac s’a format la începutul erei noastre un dis­ trict roman cu un comandament milităresc, aflător mal întîiu la Naissus (Niş), capitala Dardanieî, iar de la Tiberius încoace, în urma creăreî limesului danu­ bian (între aniî 12 — 14 d. Chr.) se mută pe malul drept al Du­ năreî la Viminacium (Costolaci). Acestui district corespundea în­ treaga Moesie superioară de maî tîrziu şi partea apusană a Moesie! inferioare. Aci se con­ centra pănă în epoca flavică miezul apărării graniţelor la Dunărea de jos, în triunghiul format la V . şi E. prin cur-

604

Surile rîurilor Margus şi Utus (Vid). Patru legiuni fură a­ şezate în cele trei castre dună­ rene: Viminacium, Ratiaria şi Oescus. L a răsărit de Triballl, cuprins! de timpuriu sub numele de Moesî, începea al doilea domeniu et­ nic, compus din triburile getothrace şi ocupînd partea de mij­ loc şi cea estică a Moesie! infe­ rioare de maî tîrziu, adică te­ ritoriul menţionat în monumen­ tele epigrafice sub numele de Ripa Thraciae. A cest teritoriu se găsea pe la 29 a. Chr., cînd M. Licinius Crassus supuse pe Moesî şi pe Tribalii, sub ascultarea re­ gilor geţi. Unul din aceştia, anume Roles, care domnea peste regiunea dintre Haemus şi Dunăre, ajută pe Crassus ca să sfărâme ultimele rămăşiţe ale Bastarnilor şi să bată pe Zyraxes, căpetenia Geţilor, în re­ giunea gurelor Dunărei. Roles este primit în clientela statuluî roman, iar, ma! tîrziu, principa­ tul său se alipeşte la regatul odrysic al lu! Rhoemetalces, ia­ răşi un client- al Romanilor. Ast-fel stăpînirea Odrysilor se întindea în S. ca şi în N. Bal­ canilor pănă la Dunăre, fluviul Dunărea formînd graniţa N. a T hracieî.» După constatările aceluiaşi scriitor, oraşele gre­ ceşti de la Marea-Neagră fură cucerite deja în a. 72 a. Chr. de către proconsulul Macedo­ niei, M. Terentius Varro Lucullus, trăind faţă de Roma în raporturile unor civitates foederatae. Curînd după aceea însă, ele sunt supuse de Daci, cari se întăriseră foarte în cetatea Genucla (pe lîngă Istropolis). Numai după cuprinderea şi sfă­ râmarea aceste! fortăreţe de că­ tre generalul roman M. Licinius Crassus, oraşele în cestiune fură

CONSTANŢA (JUDEŢ)

din nou alipite la provincia Ma­ cedonia, stînd ast-fel pănă la începutul Domniei luî Tiberius. Atunci ele trecură sub privigherea guvernatorului Moesie!; iar de la Domiţian încoace, cu crea­ rea Moesie! inferioare, alcătuiră o parte integrantă din această provincie. Totuşî ele formau între dînsele o confederaţie deo­ sebită, cunoscută sub numele de pentapolă sau hexapolă (zq;vbv -rijs 'E£a-oAeu)c tou eutovufioo IIovtou), avînd drept metropolă oraşul Tomis, şi un cult impe­ rial deosebit sub prezidenţa unuî Hovrâp)(Tr)(;. Sub Romani, maî cu seamă după cucerirea Dacie! de către Traian, provincia prosperă, se ridică colonii în N. eî, caTroesmis (Igliţa), Durostorum (Silis­ tra), Noviodonum (Isaccea), Arubium (Măcin), Carsus (Hîr­ şova), Tropaeum Traiani(AdamClissi), Axiopolis (Cernavoda), etc. In epoca împăraţilor Antoninî progresul merge crescînd; a­ ceasta este epoca de aur a pro­ vinciilor danubiene; monumen­ tele cele ma! importante ale Ro­ manilor sunt ridicate în această epocă. Dar în secolul III p. Ch. invazia Goţilor fu dezaştroasă pentru Dacia şi Moesia; incursiunile se continuă sub V3lerian şi Galian; Claudiu II, Aurelian şi Prob, asigurară întru cît-va liniştea imperiuljî, însă pierzînd Dacia, ţărmul drept rămase descoperit; cultura dis­ păru repede, cîmpiile redeveniră pustii şi ţara îşî luă iar numele de Mica-Sciţie, care de la organizarea luî Diocleţian, făcea parte din diocesul Tracieî, al prefectureî Orientului şi avînd de capitală oraşul Tomis. Valenţe acordă Goţilor a se sta­ bili în Sciţia, dar aceasta grăbi căderea provincie!; Romanii sunt

CONSTANŢA (JUDEŢ)

învinşi la Marchianopolis ; chiar împăratul pieri în această luptă şi ţara fu cumplit devastată. Teodosiu îi goneşte, dar ajută li­ niştita lor aşezare în Moesia, unde Goţii luară locuri şi for­ mară colonii agricole. Cu împărţirea imperiului de către Teodosiu, invaziunile nu încetară, şi această provincie nu avu linişte un moment; Hunii pradă toate oraşele de pe ma­ lul Dunărei, între care şi Tomis, atraşi fiind de bogăţiile lo r ; după Huni, vin alte popoare ca Bastanii, Carpii, etc., şi în urma lor, prin secolul al Vl-lea p. Ch. Bulgarii, carî coprind ţinutul între Dunăre, Balcani şi Mare. Aceştia se Creştinează. E i trăesc multă vreme în bună pace cu Bizan­ tinii, pănă în secolul al XH-lea, cînd Bulgarii uniţi cu Romînii se rescoală, bat pe Bizantini şi fondează un imperifl al lor; coprinzînd şi ţinuturile dună­ rene. In acest timp, Genovezii stabilesc colonii sau contuare comerciale pe ruinele vechilor oraşe elene: la Mangalia, To­ mis, Eracle ( lîngă Babadag), etc. In secolul al XlV-lea năvă­ lind Turciî în Europa, coprind peninsula Balcanică şi ţinutul nos­ tru, care era domnit de un principe numit Dobrotici, de unde provine şi numele Dobro­ gea. Pe la sfîrşitul sec. al XlV-lea, în anul 1387, Mircea-cel-Bătrîn, domnul Ţăriî Romîneştî, coprin­ de o parte din Bulgaria şi D o­ brogea şi se intitulează Domn:«... pe ambele ţărmuri ale Dunăreî pănă la Marea-cea-Mare»; de atunci au început emigraţiunile Romînilor în Dobrogea, unde îi găsim şi astă-zî. Dar în anul H 53» Turcii luînd Constantinopolul, deveniră stăpînitoriî întregeî peninsule Balcanice şi de acum încolo soarta eî este le­

605

gată cu destinele imperiului o­ toman. In timpurile moderne încep emigraţiunile, carî au dat etno­ grafiei ţăreî un aspect aşa de variat.' Aşa după Romînî şi Bul­ gari, vin de se stabilesc în D o­ brogea Turciî ca stăpînitorî. In sec. al XVI-lea Tătarii cara­ ibi, şi în al XVII-lea Tătarii cabailî din gintea Nogal, din Bender,Ho­ ţi n şi Akerman, s’au refugiat în Moldova ca să scape de domi­ naţia moscovită, formînd sate şi oraşe. In sec. al XVIII-lea, Ru­ şii cazaci şi haholi, în urma unor persecuţiunî religioase au emi­ grat în Dobrogea, stabilindu-se în delta Dunăreî. Tot în acest se­ col au început şi Turcii a se aşeza sistematic şi statornic. In sec. XlX-lea, pe la 1840, Bulgarii din Bazargc din Bulgaria, au emi­ grat în mase mari în Dobiogea, fondînd vre-o 30 sate; la 1844 Germanii (şvabi alzacienî) •sta­ biliţi în Rusia de împăratul A ­ lexandru I, au trecut în D o­ brogea şi au fondat vre-o 10 comune. In a doua jumătate a secolului nostru, au venit Greciî şi Evreii, cari au luat în mîinele lor comerţul ţăreî. După răz­ boiul din Crimeea din 1857— 58, Tătarii din Crimeea, Cerchezii şi Abaziî din Caucazia au emi­ grat în Dobrogea, dar după războiul de la 1877 — 78, al cărui teatru a fost întru cît-va şi Dobrogea (luptele de la Ghe­ cet şi Bugeac) toţi aceştia, îm­ preună cu Turciî, au emigrat în Turcia şi nu s’au reîntors de cît un mic număr de Turci şi Tătari, şi iată cum astă-zi a­ ceastă ţară aşa de mică pre­ zintă o aşa mare deosebire de naţionalităţi, care. trăesc unele lîngă altele, menţinute în ordine şi linişte de elementul cel mai numeros, Romînii. Monumente istorice. — Princi­

CONSTANŢA (JUDEŢ)

palele resturi sau ruine istorice din judeţul Constanţa su n t: I. Valurile-luî-Traian. Aceste valuri sunt în număr de treî: unul de piatră, altul de pămînt şi al treilea tot de pămînt, dar maî mic de cît cel pre­ cedent. Ele au fost studiate cu amănuntul, măsurate şi des­ crise de d. profesor Gr. Toci­ lescu, ale căruia cercetări le dăm aci în rezumat: 1. Valul de piatră are două şanţuri, unul înainte şi altul îna­ poi; au o înălţime de i m,50— 2,n; pe val este un zid de 2 m. lărgime, făcut din piatră cu­ bică; pe lîngă acest val sunt din distanţă în distanţă 26 la­ găre, de la Cernavoda la Con­ stanţa, carî sunt legate cu zi­ dul valului; toate lagările sunt de piatră şi înconjurate cu şan­ ţuri adîncî; valul are frontul de apărare către N.; el a fost con­ struit în timpul lui Constantincel-Mare. Poziţia şi direcţia lui este următoarea: începînd din spre E., de pe malul Măriî, la 800 m. spre S. de Constanţa, se dirige spre V.; este tăiat de şoseaua judeţeană ConstanţaMangalia, merge puţin alăturea cu calea ferată Cernavoda-Constanţa, o părăseşte, dar iar se întîlneşte cu ea şi este tăiat de la 5 kil. spre S.-V. de oraşul Constanţa; mai merge puţin spre V . şi apoi, despărţindu-se de valul mare de pămînt, cu care a mers alăturea pănă a c i; el— la S. de cel de pămînt — o ia spre S.-V., pe dealurile HaziDiuliuc şi Lazma-Hale; e tăiat din nofl de calea ferată la 5 1 2 kil. spre E. de satul Hasancea; la 2 kil. spre S. de satul Ha­ sancea îşî schimbă direcţia luînd-o spre N.-V., trece pe la 500 m. spre V . de Hasancea, unde taie iar calea ferată, o ia pe partea de S. a dealului Ho-

CONSTANŢA (JUDEŢ)

roslariol-Bair, trece prin partea de N. a satuluî Omurcea, şi de aci, tot spre N.-V., trece pe la i 1 2 kil. spre N.-E. pe dealurile Gherme-Bair şi Taşli-Bair. Pe la 500 m. spre S.-V. de satul Alacapî, iutrînd în valea Cara-Su safl Medj’idia, e tăiat din nou de calea ferată în dreptul satuluî Alacapî, şi paralel cu calea ferată urmează valea Cara-Su, pe la poalele nordice ale dealuluî Cara-Acic-Bair, pănă la o distanţă de 3 kil. spre N.V . de satul Alacapî, unde se întîlneşte cu valul cel mare de pămînt, schimbîndu-şî reciproc poziţia: cel de piatră, care -era spre S., ia poziţia nordică şi cel de pămînt la N. de el. Aci este şi un lagăr de piatră. Dis­ tanţa între valurî este de 20 m. Ambele valurî merg acum pa­ ralel, pe dealul Medjidia, sunt întrerupte puţin, coboară dealul Medjidia în valea Cara-Su, unde reapar din nou cu numeroase întreruperi micî sau în tăerî, la E. de Medjidia, trec chiar prin oraşul Medjidia, şi pe la poa­ lele nordice ale dealuluî AliBei-Ceair, prin valea Cara-Su, paralel cu calea ferată, se în­ dreaptă spre E., trec pe la gurile văilor Taslî-Dere, CaraDurac-Culac, pe lîngă fortăreaţa Acsan-Demir-Tabias, urcă şi co­ boară dealul Cara-Durac-Bair, taie valea Ghiaur-Amzalî, urcă dealul Armutlu-Bair, ţinînd într’una malul sudic al bălţii Ca­ ra-Su. L a 2 kil. spre E. de Movila-luî-Moş-Oprea, sau 10 kil. spre S.-E. de Cernavoda, se des­ part aceste valuri; cel din spre N., adică cel de piatră, o ia spre N.-V. pe malul bâlţiî Ca­ ra-Su, pe cînd cel de pămînt o ia spre V.; cel de piatră, ţi­ nînd muchea nordică a dealuluî Cochirleni părăseşte vecinătatea lacului Cara-Su, merge spre V.,

606

trece pe la 700 m. spre N. de vîrful Cernavoda, pe de-asupra muchiei dealuluî Teterar-Bair, şi se sfîrşeşte pe malul Dunăreî, la 4 kil. spre S.-V. de orăşelul Cernavoda, în dreptul ostrovu­ lui Hinog, lîngă ruinele cetăţii romane Axiopolis, pe care d. Tocilescu a dezgropat-o în toam­ na anuluî 1898. 2. Valul cel mare de pămînt are şi el tot două şanţuri ca şi precedentul, unul înainte, altul dinapoi, se ridică pănă la 3 m., şi şanţul dinainte sau cel apără­ tor fiind de 3 m. adîncime, fac ca înălţimea luî totală să fie de 6 m., de la fundul şanţului pănă la creasta valului. Pe lîngă acest val se găsesc din distanţă în distanţă castre de pămînt, din cari unele sunt legate cu valul, altele se găsesc aşezate lîngă val. Fortul său de apărare este spre N. situat. El a fost făcut în timpul luî Traian, decî este maî vechiu ca cel de piatră. El începe de pe malul Măriî, la 780 m. la S -V . de oraşul Constanţa, Ia 20 m. spre N. dc cel de piatră, merge paralel cu el, tae şoseaua judeţeană Constanţa-Mangalia şi calea ferată Cernavoda-Constanţa,în aceleaşi puncte, aproape ca şi valul de piatră; la 7 kil. spre V . de Con­ stanţa, se desparte de cel de piatră, o ia spre V.-N.-V. pe muchea dealurilor Constanţei şi Horosbar-Iol-Bair, paralel cu ca­ lea ferată, şi alături tot paralel cu un drum comunal AlacapîConstanţa, trece pe la 1 '/2 kil. spre N. de satul Hasancea, dominînd valea Cara-Su, trece pe lîngă ruinele fortului Eschiduran-Iol-Tabia, pe la 2 kil. spre N. de satul Omurcea, pe la 1V2 kil. spre N.-E. de satul Murfatlar; merge pe muchea dealurilor Germe-Bair, Sas-Tîrla şi Taşlî-Bair, tae valea Cara-Chioi,

CONSTANŢA (JUDEŢ1

pe lîngă movila cu acelaşî nume, trece pe la I kil. spre N.-E. de satul Alacapî, intră în valea Cara-Su, tăind valea CarataiAlcea şi este tăiat de calea ferată Cernavoda-Constanţa, la 3 kil. spre N.-V., lîngă un lagăr de piatră, unde se întîlneşte cu va­ lul de piatră, schimbîndu-şi posiţia, căci el e acum spre S., pe cînd cel de piatră spre N., merge paralel cu el la o dis­ tanţă de 20 m. depărtare, tre­ cînd prin oraşul Medjidia, pe malul sudic al bălţii şi văii CaraSu, pănă la colţul S.-V. al bălţii, Ia 10 kil. spre S.-E. de Cernavoda, unde despărţindu-se de cel de piatră, care o ia spre N.-V., apucă spre V., pe muchea sadică a dealului Cochirleni, trece pe la N. de Movila-luî Moş Oprea, pe la 500 m. spte N. de satul Cochirleni şi se sfîrşeşte pe malul Dunăreî, la 1 V2 kil. spre N.-V. de satul mai sus amintit. 3. Valul cel mic de pămînt are numaî un şanţ către S . ; n’are lagăre de loc; după poziţiunea luî în teren, pare a fi fost o linie de apărare contra unuî inimic ce ar fi venit din S . ; înălţimea luî e de Ia 1— 3 m.; este cel maî vechiu şi în apropiere de Constanţa şi este taiat de cele-l’alte două. Pare a fi fost construit de un popor barbar ce locuia în Do­ brogea înainte de epoca venire! şi cucerireî de Romani. El în­ cepe chiar de pe peninsula pe care e aşezată Constanţa, o ia spre S.-V., la 4 kil. 200 m.; e taiat de calea ferată CernavodaConstanţa, la 3 kil. de cele două valurî de piatră şi cel mare de păm înt; la 4 kil. e tăiat iar de calea ferată, ce o ia spre S. de el; la 5 kil. din noO îl taie drumul de fier. îşî păstrează direcţia luî spre

CONSTANŢA JUDEŢ)

S.-V., pe muchea dealurilor Lazma-Halale şi Hazi-Diuliuc, pănă la movila Cara-Iuc-Tepe, la 2 kil. spre S. de satul Hasancea, mergînd pănă aci aproape para­ lel cu valul de piatră; de la această movilă o ia spre V., pe cînd valul de piatră o ia spre N.-V., merge pe muchea dealuluî Mametcea, taie văile Mahometcea-Ceair-Dere şi Mangalia-Dere, la 2 Va kil. spre S. de satul Omurcea; taie muchea dealuluî Mangalia-Culac-Bair, pe la 3 kil. spre S. de satul Murf­ atlar, taie valea Serpla-Culac sau Tatar-Orman-Dere, şi se urcă pe dealul Culuc-Bair, Ia 3 kil. spre N.-E. de satul BiuiucBiulbiul; de aci o ia spre N.-V. pe muchea dealuluî de la Murfat, trecînd pe la 2 kil. spre V . de satul Chiuciuc-Murfat.pe dea­ lul Cara Chioi-Bair, pe lîngă mo­ vilele Endec-Tepe şi Cara-Tepe, pe la X kil. spre V . de satul Endec-Cara-Chioi, pănă pe dea­ lul Tabia- franţuzească, lîngă mo­ vila Endec-Cara-Chioi, la 4 kil* spre S.-E. de oraşul Medjidia» de aci e întrerupt; dar direcţia luî trebue să fi fost pe V ., pe muchea dealurilor Tabia-Franţuzească, Conaz-Bair, PerdeaCulac-Bair, Amzalî-Bair, Udnaucet-Bair. Apare pe dealul Uzun-Bair, la 1 kil. spre S. de Movila-Mare; de aci el se dirige spre N .-V . trecînd pe lîngă această movilă, pănă în dreptul Movileî - luî - Moş - Oprea, cînd se apropie de valul mare de pămînt, merge paralel cu el cît-va timp şi se împreună amîndouă la 2 kil. spre E. de satul Cochirleni, formînd unul şi acelaşî val, cel mare de pă­ mînt suprapunîndu-se celuî mic de pămînt; ast-fel merg de se sfîrşesc pe malul Dunării, la 1 1/a kil. spre N.-E. de Cochirleni. II. Valul de pămînt de la

607

Vlah-Chioi în partea vestică a judeţuluî. Se cunoaşte pe o lun­ gime de 3 kil., începînd de pe malul estic al bălţiî Vederoasa şi trecînd pe muchea dealului Germeli, la iVs kil. spre N.-E. de satul Vlah-Chioi. Se termină pe malul vestic al bălţiî Baciul. A re şanţul de apărare sau de front în spre S . ; decî e foarte vechiu şi construit de barbari înainte de Romani. III. Tomis sau Torni. După toate inscripţiunile găsite pe pietre funerarii, onorarii, monete de aur, argint, etc., s’a a­ juns la concluzia că ocupa lo­ cul sau peninsula pe care este aşezată astă-zî Constanţa şi că o­ dinioară ocupa un loc foarte în­ tins, înglobînd într’însa şi tere­ nul pe care este aşezat astă-zî satul Anadol-Chioi, la 2 kil. spre N.-V. de Constanţa. A ci s’afl găsit numeroase monete şi inscripţiunî cu numele de Torni (a se vedea oraşul Constanţa). IV. Callatis, după inscrip­ ţiunile găsite, monete, etc., s’a constatat că ocupa locul pe care este aşezat astă-zî orăşelul Mangalia, întinzîndu-se, probabil, pănă lîngă lacul Mangalia, care constituia un admirabil port. V. Istropolis safl Istros se afla pe locul ocupat astă-zî de sa­ tele Casaap-Chioi şi Cara-Nasuf. VI. Axiopolis se află pe rui­ nele din dreptul ostrovului Hinogub, la 3 Va kil. spre S.-V. de Cernavoda. Săpăturile d-luî Gr. Tocilescu afl constatat existenţa a două cetăţi construite în dife­ rite epoce; de la una din ele începea valul cel de piatră. VII. Carsum, după indicaţiunile tableî Pentingeriane şi itinerariul Antonin, se crede a fi fost pe locul unde se găseşte astă-zî orăşelul Hîrşova. VIII. Capidava, ruinele de la Cala-Chioi, lîngă satul Topal.

CONSTANŢA (JUDEŢ)

IX. Tropaeum Trajani, ale căruî ruine s’afl desgropat de curînd, prin îngrijirea şi stăru­ inţa d-luî Gr. Tocilescu, distin­ sul nostru arheolog, se afla si­ tuat în partea vestică a judeţu­ luî, în valea Ghiol-Punar, la 2 kil. spre N.-V. de satul AdamClissi şi la poalele vestice ale dealuluî Adam - Clissi - Bair. El era aşezat pe un cot de deal. Este, în parte, astă-zî desgropat; ruinele sale ocupă o întindere de 12 hect. Era înconjurat cu ziduri înalte şi groase, avînd 30 turnuri în jurul săfl. Zidul încon­ jurător era construit din piatră mare cioplită şi este în mare parte conservat. Pănă acum s’afl desgropat cele treî porţî prin­ cipale apărate cu turnuri; înă­ untrul oraşuluî: «via principalis» în toată întregimea şi lungimea eî. Pe ea se poate observa astăzî foarte bine un canal de scur­ gere şi alăturea un apeduct; s’afl desgropat multe edificii, între carî treî basilice, din care una: bizantină, cu cripcă sub a ltar; alta foarte mare cu cîte 2 rîn­ durî de stîlpî safl coloane care aminteşte basilica Julia din Ro­ ma; şi o a treia: basilica fornesis. Oraşul a fost construit în tim­ pul împăratului Traian, de unde şi numele săfl de Tropaeum Trajani. Pe la 285 fiind distrus de către Goţi, l’a reconstruit Constantin-cel-Mare, la anul 317 sub numele de Tropaeensium Civitas, după cum arată o in­ scripţiune găsită la poarta din­ spre E. In jurul oraşuluî se maî văd şi alte temelii de construc­ ţiunî, cum şi locul unde a fost cimitirul din epoca creştină. Aci, la Tropaeum, maî trebue alăturat şi Monumentul triumfal de lîngă Adam - Clissi. A cest monument este situat la 1 kil. spre N.-E. de Tropaeum Trajani, pe mu-

CONSTANŢA (JUDEŢ)

chea dealului Adam-Clissi-Bair, Ia 2 kil. spre N. de satul AdamClissi. E l a fost desgropat tot de către d. Gr. Tocilescu în ul­ timii anî. Şi azî pare ca o mo­ vilă înaltă de 20 m. Construită dintr’un miez de piatră, al căruî diametru este 30 m., iar cir­ cumferinţa de 102 m., monu­ mentul în vechime a fost învestmîntat cu o coajă de blo­ curi de piatră cioplită şi cu frise şi metope ce reprezintă în sculp­ turile lor scene, din războiul R o­ manilor cu Daciî. Marginea su­ perioară era crenelată cu 30 pietre, ce au, scluptate pe ele, 30 prizonieri principi daci, iar d’asupra, din mijlocul acoperi­ şului, se ridica un trofeu uriaş de 10 m. înălţime, pe al căruî pieptar este reprezentat Trajan călare. Coiful trofeuluî nu s’au g ă sit; probabil că a fost de metal şi a dispărut. De la pă­ mînt pănă la corpul monumen­ tului era o scară circulară cu 7 trepte. Pietrele carî învestmîntau edificiul căzuseră, din cauze necunoscute, în junii monumen­ tului, şi au fost acoperite de un strat de pămînt, pe care cres­ cuse o pădurice. Găsirea acestuî monument, precum şi a Tropaeuluî, o datorăm distinsului nostru arheolog, Grigore Toci­ lescu, care după o muncă neo­ bosită de io anî a desgropat o parte din gloria străbunilor noştri. Monumentala sa lucrare «Mo­ numentul de la Adam-CIissi», îi va constitui un titlu neperitor pentru posteritate. Afară de aceste vechî oraşe, ale căror ruine sunt maî mult sau maî puţin cunoscute, maî sunt şi altele, a căror existenţă, bănuită numaî, a fost scoasă la iveală prin cîte-va inscripţiunî găsite pe lîngă unele sate, ast­ fel: I. la Cara-Harman, în Nor­ dul judeţuluî, s’a descoperit rui­

608

nele uneî cetăţî pătrate de ori­ gină romană. Maî sunt urme de cetăţî vechî la Musait (2 Va kil. spre S.-V. de satul Rasova); 2. la Oltina; 3. la Satul-Nou; 4. la Ceatal-Orman (Pantelimon), Ia Bugeacul, etc., pe lîngă ruinele castrelor de de-alungul valurilor descrise maî sus. «In timpul năvălirii barbari­ lor, zice d. Tocilescu («Istoria Romînă»), Dobrogea a fost stăpînită de Hunî (după moartea luî Attila .anul 453), de Slaviî Sievenţî sau Sieverane, şi de Bulgarii luî Isperuch (pe la 679), carî gonesc pe Slavi. Romînii încep de timpuriu să locuiască într’însa: eî sunt pomeniţi aci de scriitori sub numele de Vlachî, încă pe la începutul secolului al Xl-lea. «In evul-mediu, Genoveziî, ce aveau în mîna lor comerciul a­ proape esclusiv al Mării-Negre, de unde exportau în Occident peşte, piei lucrate, carne sărată, sclavî şi maî cu seamă grîne, au trebuit să aibă comptuare la Mangalia, Constanţa, Licostom (Chilia), Moncastro (Cetatea-Albă) şi Vecina (Măcin). Portulanele italiene menţionează foarte adesea aceste staţiuni comer­ ciale. «Pe la jumătatea secolului al XlV-lea (13 57) în Dobrogea dom­ nea un voevod, Dobroticî (Dobrodicius, Dobordize), care avea capitala la Vam a şi o flotă de vase destul de însemnată pe Marea-Neagră. De la numele luî se trage numele Dobrogeî. El moare pe la 1385 şi-î urmează fiul său Ivanko, care’l vedem, în 27 Maiu 1387, că încheie un tractat de comerciu cu oraşul Genua; se fixează vamă i°/0 Ia intrare, ca şi la eşire, şi se scuteşte un număr de articole c a : aurul, argintul, mărgărita­ rele, corăbiile şi mărfurile de

CONSTANŢA (JUDEŢ)

tranzit. Genoveziî vor avea un consul, care să dea dreptate Genovezilor. «Tot în acest an Lazăr, prin­ ţul Serbiei, care fusese bătut de Turcî şi îndatorit la plată de tribut, se uneşte cu Bosniacii şî cu Romînii, şi cîştigă la Plocinic (lîngă Topliţa) o victorie din cele maî strălucite. Această victorie însufleţeşte pe Ivanko şi-l face, ca împreună cu Şişman, ţarul Tîrnoveî, să se scoale a­ supra Turcilor. Şişman însă este învins; toate cetăţile de pe ma­ lul drept al Dunăreî: Hîrşova, Dîrstorul, Nicopoli, chiar şi Vidinul, se iau de Turcî; ţara luî Şişman se face paşalîc. « Cuprinderea Bulgariei de Turcî nu putea lăsa în pace pe Mircea-cel-Bătrîn. El văzînd pri­ mejdia, trece Dunărea, ia Vidinul, Şiştovul, Nicopoli, Silistra şi toate cetăţuile dunărene pănă la gura rîuluî, goneşte pe Turcî din Dobrogea şi coprinde ţara. «Mircea se intitulează de acum « înainte (anul 1387) despotul Do­ brogeî şi stăpînitor al Silistreî, avînd titlu în treg: «Domn a toată Ţara-Romînească, al păr­ ţilor de peste Carpaţi şi al ţă­ rilor tătăreşti (Basarabia-de-Jos), ducele Amlaşuluî şi Făgăraşului, stăpînul banatului de Severin şi pe ambele ţărmuri ale Dunăriî pretutindeni păna la Marea-ceaMare (Marea-Neagră)». El întă­ reşte oraşele dunărene cu oştiri; romîneşti, şi susţine aci neîn­ trerupt lupta cu Turcii.' «Cu moartea luî Mircea s’a perdut şi stăpînirea asupra Do brogeî. Turciî şi-au stabilit dominaţiunea asupră-î; oraşele în­ floritoare pănă aci, parte le-au distrus, parte le-au lăsat în pă­ răsire; porturile maritime şi du­ nărene se dărăpănă şi se înomolesc ; şi numaî pe la începu­ tul secolului al XlX-lea, în urma

CONSTANŢA (PLASĂ)

războaelor Ruşilor cu Turciî în 1828 şi 1853, se pregăteşte o epocă maî bună pentru aceste regiunî o dată aşa de înfloritoare. «In fine tractatul de la Ber­ lin consfinţind reintrarea Do­ brogeî în stăpînirea Romînilor, un viitor plin de speranţe zîmbeşte şi acestei provincii, unde deja în timpiî din urmă s’a a­ dus multe îmbunătăţiri; dar va fi încă nevoie de temeinice sfor­ ţări pănă să se poată dezvolta într’însa începuturi prospere de cultură». Meritul de cercetare şi desvălire a vechilor cetăţî grece şi romane, a lucrărilor lor de apărare şi a monumentelor artistice, epigrafice, etc., revine în cea maţ mare parte d-luî Grigore Tocilescu, profesor universitar şi singurul nostru arheolog, care după o • muncă neobosită de mai bine de 18 anî, a reuşit a scoate la lu­ mină o întreagă civilizaţiune greco- romană, de care literatura antică este aproape mută. C o n sta n ţa , plasă, din jud. Con­

stanţa. Şî-a luat numele de la oraşul Constanţa, reşedinţa judeţului. Se mărgineşte la N. cu plasa Babadag, din jud. Tulcea ; laE. cu Marea-Neagră; la S. cu plasa Mangalia şi la V . cu plăşile Hîrşova şi Medjidia. Este situată în partea răsă­ riteană a judeţuluî, între 25040' şi 26040' longitudine orientală şi între 43°45' şi 44*38' latitu­ dine boreală. Cele maî lungi diagonale ale sale sunt: de la N. la S., de la vîrful Movila-Inşirată la ruinele Popucci, 88 kil., şi de la V . la E., de la vîrful Tortoman la gura Peri­ teaşca, 60 k il.; cea maî mică de la V . spre E., de la ValeaCiobanuluî la malul Măriî, 10 kil.; mijlocia este de la vîrful 68495. Marele D icţionar Geografic. Vot. I I

609

Caratai la oraşul Constanţa 35 kil. Solul e maî puţin accidentat, de cît a celor-l’alte plăşî ale ju­ deţuluî Constanţa. Ondulaţiunile terenului, dealurile şi văile se succed la intervale marî, dea­ lurile fiind terminate cu platouri întinse şi văile fiind lungi şi pu­ ţin adîncî. Aspectul lor e uni­ form, mai toate sunt lipsite de pădurî; ici şi colo crîngurî sau tufe marî întrerup monotonia platoului. Movilele, numeroase, par ca nişte sentinele pierdute în zare. In partea estică însă, Marea şi lacurile formate de ea, maî înveselesc privirea obosită a călătorului. Plasa ţine şi de te­ raţa dunăreano-balcanică şi de cea marină, mal mult de a doua de cît de cea d’întîiu. Princi­ palele culmi sau sisteme de dea­ lurî ce-î brăzdează teritoriul sunt: l. culmea Dorobanţul, la N.-V., cu vîrful Ghelingec (203 m.) străbate printre pîraiele Boaz­ gic şi Casimcea, e de natură stîncoasă formînd pe alocurea văî înalte şi frumoase; 2. Cul­ mea Carol I, tot la N.-V. cu vîrful Cara-Murad (130 metri), printre văile Dere-Chioi şi va­ lea Cara-Murad; 3. Cara-Murad, la N., printre valea Ester şi pî­ rîul Casimcea cu vîrful BerişTepesi (145 m.); 4. culmea T a­ şăul între lacurile Taşăul, Gar­ galîc, Sinoe, Mare şi pîrîul Ca­ simcea, cu vîrful Cara-Tepe (165 m. ), la N .-E.; 5. culmea Carcara, în partea centrală, cu vîrful Movila-Imbinată (91 m.), între la­ curile Taşăul şi Sirt-Ghiol, Mare şi Valea-Ciobanuluî; 6. culmea Constanţei, tot în partea cen­ trală, cu vîrful Taşli-Iuc (74 m.) între lacul Sirt-Ghiol, Mare, Valul-lui-Traian şi valea Horoslav; 7. culmea Techir-Ghiol, la S., cu vîrful Cara-Amat (74

CONSTANŢA (PLASĂ)

m.), între văile Omurcea, Mare, Zidul-luî-Traian şi lacul Tuzla; 8. culmea Murfatlar, la V ., cu vîrful Cara-Iuc (88 m.), între văile Omurcea, Cara-Su şi EndecCara-Chioi. Movile sunt nume­ roase, răspîndite în diferite di­ recţiuni, servind ca puncte de observaţie şi de orientare. Hidrografia este representată prin Mare, vre-o 4 lacuri şi 2 pîraie, precum şi o mulţime de văî.— Marea-Neagră udă plasa laE ., de la Tuzla şi pănă la gura Periteaşca, pe o lungime de aproape 60 kil. Malul său este în general înalt şi rîpos, pe alocurea este şi stîncos, ca în împrejurimile Constanţei; în două locurî intră mult în Mare, formînd două promotorii: Con­ stanţa şi Midia. Prin multe lo­ curî, el este acoperit cu bande largi de nisip, ca între lacul Taşăul şi ţărm, şi ceva maî sus de gura Buazuluî. Lacuri sunt 7, şi anume: coa­ da sudică a bălţeî celei întinse Sinoe, pe o întindere de 800 hectare, la N.-E., comunicînd cu Marea prin gura Periteaş­ ca de o parte, la N.-E., şi gura Buazuluî de alta, la S .; între el şi Mare, se găseşte stuful Chi­ tuc (900 hect.), iar în partea vestică o largă bandă de ni­ sip între el şi lacul Tuzla ce aparţine judeţuluî T ulcea; Gar­ galîc (250 hect.) la E . ; Taşăul tot la E. (1200 hect.); SirtGhiol (1300 hect.) la E., coprinzînd Insula-luî-O vidiu; Tăbăcăria (150 hect.) la S. de pre­ cedentul ; Agigea- Ghiol (100 hect.) la S . ; Tuzla-Ghiol (700 hect.) la S. Toate aceste lacuri se găsesc situate în nişte de­ presiuni, peste carî apa Măriî odinioară era revărsată; pămîn­ tul executînd o mişcare lentă de ridicare, apa Măriî s’a re­ tras, lăsînd în urma-î aceste 77

CONSTANŢA (PLASĂ)

lacuri. Ele au malurile înalte, u­ nele chiar pietroase ca Taşăul; conţin peşti mulţi şi buni şi a­ parţin statului. Pîraiele carî o udă sunt: Pe­ letlia, ce se deschide în lacul Tuzla, Gargalîc, ce se varsă în lacul Gargalîc, la N.-E. amîndouă; Casimcea sau Taşăul, cu afluentul său pe dreapta, apa Visterna, la N .; TechirGhiol care se varsă în lacul Techir-Ghiol la S. Văile nu sunt numeroase şi nu conţin apă de cît foarte pu­ ţin timp din an, din cauza lip­ sei de pădurî. Principalele sunt: Dere-Chioi, Ghelingec şi Tor­ toman la N .-V .; Ciobanul şi Hagi - Cabul la V . ; Horoslav în partea centrală; Agigea, Ha­ gi-Diuliuc şi Omurcea, cu malurile-i înalte şi stîncoase, în partea meridională. Plasa Constanţa este formate dintr’o comună urbană, capitala judeţuluî Constanţa, aşezată pe malul Mării, pepromotoriul Con­ stanţa şi din 12 comune rurale, coprinzînd 43 sate, şi anume: Ca­ ra-Murad, reşedinţa eî, la N., pe valea Cara-Murad; Cara-H ar­ man, la N.-E., pe valea cu ace­ laşi nume, lîngă lacul Sinoe, cu cătunele Cara-Harman, Pe­ letlia şi Traian ; Carol I la N.V ., pe valea Bilarlar, cu cătu­ nele Carol I şi Dorobanţul; Ci­ cracci, în partea centrală, pe malul vestic al lacului Taşăul, cu cătunele Cicracci, Cara-Coium Cavargic, Cogealac, Mamaia, Pa lazul-Mic, Taşăul şi Dolu-Facî; Copadin în partea de S.-V., pe valea Copadin; Gargalîc, la N.E ., pe malul vestic al lacu­ lui Gargalîc, cu cătunele Gargalîcul-Mare şi Gargalîcul-Mic; Hasancea, în partea centrală, pe valea Hasancea, cu cătunele Ha­ sancea şi Mahometcea; Murfatlar la V ., pe valea Cara - Su ; O-

610 murcea, tot la V ., pe valea Cara-Su, cu cătunele Omurcea şi Nazîrcea’, Palaz, la E., pe malul vestic al Jacului SirtGhiol, cu cătunele Palazul-Mare, Anadol-Chioi, Canara şi Horoslar; Pazarlî, la N., pe valea Pa­ zarlî, cu cătunele Pazarlî, Ghelengic, Ester şi Selemet; Techir-Ghiol, la S., pe malul nordic al laculuiTechir-Ghiol safl TuzlaGhiol, cu cătunele Techir-Ghiol, Agigea, Hagi-Diuliuc şi LazMahale. Populaţiunea plăşeî Constanţa (afară de oraşul Constanţa) pe anul 1895 — 96 este următoa­ rea: 3213 familii, sau 13620 su­ flete împărţite după cum urmea­ ză'.bărbaţi 7884, femeî 5736; ne­ căsătoriţi 7058, căsătoriţi 6086, văduvi 465, divorţaţi 1 1 ; ştiu carte 1905, nu ştiu 11715 ; ce­ tăţeni romînî 11924, supuşi stre­ ini 1563, nesupuşi nici uneî pro­ tecţii 133; ortodoxl 58191 cato­ lici 1697, mahometani 6549; de alte religii 56. După ocupaţiuni (cu oraşul Constanţa): agricultori, mese riaşi, etc. 3076, industriaşi 329, comercianţi 825, cu profesii li­ bere şi altele 1410. Contribuabili sunt 5837. Pămîntul plăşeî produce ce­ reale şi păşunî multe, maî puţin însă viî şi pădurî. întinderea totală a plăşeî Con­ stanţa este de 1185 kil., sau 118529 hect., împărţite în mo­ dul următor: terenul productiv 103093 hect., terenul neproduc­ tiv 15436 hect.; terenul produc­ tiv: statul şi proprietarii 45820 hect., locuitorii 57273 hect., te­ renul neproductiv: vetrele sa­ telor 3806 hect., bălţi, heleştae, etc., 11790 hect. Terenul productiv cultivat cu grîne, legume, etc. 27077 hect. aparţinînd statului şi proprietari­ lor ',46352 hect. locuitorilor; te­

CONSTANŢA (PLASĂ)

ren necultivat 6965 hect. statul şi proprietarii; 5349 hect. locui­ torii; izlaz 10773 hect. statul şi proprietarii; 6194 hect. lo­ cuitoriî; viî 31 hect. statul şi proprietarii; 175 hect. locuito­ rii; păduri 1036 hect. statul şi proprietarii; total 45820hect., aparţinînd statului şi proprie­ tarilor şi 57273 hect. locuitori­ lor (socotind şi oraşul Constanţa). Sunt în plasă 3076 plugari, cari au 13 maşini de treerat cu aburi, 18 de semănat, 324 de secerat, 80 de bătut porumbul, 8 de ales sămînţa, 458 grape de fier, 144 maşini de vînturat, 2 maşini diferite agricole; 1581 plugurî cu boî, 392 pluguri cu cai; 806 care cu boi, şi 1821 căruţe cu cai. V ite : 226 armăsari, 3879 cai, 3353 ePe . 1533 mînzi, 151 tauri, 6787 boî, 5867 vacî, 2510 viţei, 123 asini, 8 catîri, 8370 berbeci, 63152 oi, 30335 miei, 40 ţapi, 204 capre, 100 ezî, 1986 porci şi 1176 scroafe. Pescuitul este ocupaţiunea principală a locuitorilor de lîn­ gă Mare, şi de pe lîngă cele 8 bălţî formate de ea. Sunt în plasă 825 puţuri prin sate şi 19 pe cîmp, răspîndite. Industria acestei plăşî, soco­ tind şi oraşul Constanţa, este cea maî însemnată dintre toate ale celor 1’alte plăşî; în toată plasa sunt: 329 industriaşi (ar­ murieri, fierari, tîmplari, tini­ chigii, etc.); 8 mori cu aburi; 3 morî cu apă şi 49 de vînt; 1 fabrică de postav, 1 de ulei, I de lumînări de ceară, 1 de bere, 1 de tăbăcărie (toate în oraşul Constanţa). Comerciul eî, afară de acel al oraşului Constanţa, este puţin în­ semnat. Constă în importul co­ lonialelor, manufacturelor, piei­ lor lucrate, spirtoase, etc. şi in export de cereale, animale şi

CONSTANŢA (ORAŞ)

lînă. In toată plasa sunt 825 comercianţi, dintre carî 50 han­ gii şi 144 circi umarî. Veniturile comunelor (afară de oraşul Constanţa) se urcă la 11795 3 1^1 iar cheltuelile la 48838 lei. Căile de comunicaţie sunt: pe apă, pe M area-Neagră (la portul Constanţa), pe lacuri şi bălţî, cu luntrele ; pe uscat: ca­ lea ferată Constanţa-CernavodaBucureşti cu staţiunile Con­ stanţa şi Murfatlar; şoseaua na­ ţională Constanţa-Babadag-Tulcea; şoselele marî carî duc la Hîr­ şova, Medjidia, Biulbiul şi Man­ galia; drumuri nenumărate ve­ cinale şi comunale ce leagă toate satele între ele. Sunt 6 bisericî ortodoxe, în­ treţinute de stat şi comune avînd cîte IO hect. pămînt şi fiind deservite de 9 preoţî, 5 dascălî şi 9 cîntăreţî; maî sunt şi 12 case de rugăciune. Instrucţiunea se predă în 15 şcolî primare, din care 2 de băeţî şi 2 de fete, în oraşul Constanţa, cu 7 institutori şi 4 institutoare, 11 şcolî ru­ rale mixte cu 11 învăţători şi 8 învăţătoare. Sunt frecuentate de 1257 elevî, 752 băeţî şi 523 fete. Sunt şi 12 şcoale străine ale comunităţilor catolice şi ar­ mene. Plasa este bogată în mo­ numente istorice: vechile cetăţî grece Tomis (Constanţa), Istro­ polis (la N. de Cara-Harman), va­ lurile lui Traian, etc., formează partea arheologică a eî. (A se vedea partea istorică la des­ cripţia judeţuluî). • Constanţa, cotn. urb., capitala districtului Constanţa. Situaţia. — Este aşezată pe malul Mării - Negre, în partea estică a judeţului şi a plăşeî, pe o mică peninsulă ce intră pu­

611

ţin în Mare şi se termină prin capul cu acelaşî nume. E si­ tuată la 26° 21' 25" longitudine orientală şi 440 io' 15" latitu­ dine boreală. Se află la 235 kil. în linie dreaptă, 260 kil. pe ca­ lea ferată, spre E. de capitala regatului. Este aşezată în par­ tea sud - estică a Dobrogeî, Ia 95 kil. în linie dreaptă (112 pe şoseaua naţională) de Tulcea, capitala districtului Tulcea; la 55 kil. de hotarul spre Bulga­ ria; la 115 kil. de Silistra şi la 53 kil., în linie dreaptă şi 66 kil. pe cale ferată, de Dunăre. Comunele şi cătunele înveci­ nate cu Constanţa sunt: Anadol-Chioi, la 2 kil. ; PalazulMare, la 5 kil.; Canara, la 9 kil.; Horoslar, la 9 kil., toate spre N.-V. (ale comunei Palazul); Ha­ sancea, la io kil. spre V.; Mametca, (cătunul com. preceden­ te), la 12 kil. spre S .-V .; LazMahale, la 9 kil.; Hagi-Diuliuc, la 11 kil.; Agigea, la 12 kil.; Techir-Ghiol, la 16 kil., toate că­ tune ale comuneî Techir-Ghiol, spre S .-V . Faţă de comunele urbane ale judeţului, ea are ur­ mătoarea situaţie: Medjidia e aşezată la 34 kil. spre V.; Cer­ navoda, la 53 kil. tot spre V.; Mangalia, la 50 kil. spre S.; Hîr­ şova, la 82 kil. spre N.-V.; Cuz­ gun, la 70 kil. spre V.; Ostro­ vul, dinpl. Silistra-Nouă, la 110 kil. tot spreV.; cum vedem ea are o poziţiune excentrică faţă atît de judeţ (Medjidia reprezentînd centrul), cît şi de plasă. Hotarul său amănunţit este următorul: Plecînd de pe ma­ lul Măriî-Negre, la N. de Tăbăcăria - Vechie, la 5 kil. spre N. de Constanţa, o ia maî în­ tîiu spre V., pe malul nordic al Iazuluî-Tăbăcărieî, apoî spre S., pe lîngă malul de V . al ace­ luiaşi lac şi pe la poalele es­ tice al dealuluî Anadol-Chioi, pe

CONSTANŢA (ORAŞ)

la E. de satul Anadol-Chioi, se _ urcă în movila Talina-Tepe ; de aci o ia spre S.-V., pănă la mo­ vila Sarîm - Tabia, de unde se dirige spre S.-V., pe pantele es­ tice ale dealuluî Constanţa, pă­ nă la locul de întretăere ale va­ lului nordic de zid al luî T ra­ ian cu calea ferată CernavodaConstanţa; de aci, în linie dreap­ tă se îndreaptă în direcţie sudestică spre Mare, taie mu­ chiile dealurilor Laz-Mahale şi alViilor, şoseaua judeţeană Contanţa-Mangalia, şi se opreşte pe malul Măriî, la locul unde se deschide valea Sara-Iuc în Mare, la 4 kil. spre S. de Constan­ ţa; de aci hotarul ia direcţiu­ nea spre N., urmînd neconte­ nit malul Mării, mai întîifl spre N., apoi spre #N.-E. formînd o mare curbă cu convexitatea spre V., portul sau baia Constanţa, pănă la capul Constanţa, de unde se dirige spre N .-V ., pe la E. de oraşul Constanţa, Tăbăcăria-Nouă şi la N. de Tăbăcăria - Vechie, de unde am plecat. Forma hotarului este lunguiaţă, ca aceea a unuî romb neregulat; lungimea luî totală este de 20 kil., iar întinderea totală coprinsă într’însul este de 2378 pogoane, sati 1189 hect. Teritoriul oraşuluî se mărgi­ neşte la N., N.-V. şi V . cu că­ tunul Anadol-Chioi, al comu­ nei Palazul - Mare, de care se desparte prin dealurile AnadolChioi şi Constanţa; Ia S. cu cătunul Laz-Mahale, al comu­ nei Techir-Ghiol, despărţindu-se prin dealurile Laz-Mahale şi alViilor; la E. cu Marea-Neagră. R elieful solului. — Teri toriul comuneî fiind prea mic, dealurî nu sunt numeroase; ah ondulaţiunile întinse, aşa că trecerea de la deal la vale se face pe nesimţite; sunt de natură cam stîncoasă şi unele acoperite nu.

CONSTANŢA (ORAŞ)

maî cu semănături şi fîneţe. Prin­ cipalele sunt: dealul AnadoL. Chioi, 40 m. la N., tăiat de calea naţională Constanţa-Tulcea; dealul Constanţa la V . (60 m.), pe muchea căreia merge calea ferată Constanţa-Cernavoda şi ruinele celor treî valurî ale luî Traian; dealul Laz-Ma­ hale (45 m.) la S.-V.; DealulViilor, la S. şi S.-V. de Con­ stanţa, pe muchia căreia merge şoseaua judeţeană ConstanţaMangalia, cu pantele estice a­ coperite cu viî, de unde şi nu­ mele săfl, şi lîngă care pe malul mării se găsesc băile oraşuluî. Movile sunt numeroase faţă cu întinderea teritoriului; sunt 24, grămădite mai cu seamă în 2 grupuri la N.-V. şi V . de oraş; printre ele distingem: Tabia-Tepe la N.-V.; SaramTabia, la V .; Avreline safl Avra-Tepe, la marginea de V . a oraşuluî (57 m.) dominîndu-1; ele sunt artificiale, servind ca puncte de orientare, de observa­ ţie şi probabil unele din ele au servit ca locurî de înmormîntare. Oraşul propriii zis este format din două părţî: I. Partea penin­ sulară, de formă trapezoidală, cu baza mică (S.), de 700 m. spre Mare, iar cu cea mare de 950 m. (N .); se leagă cu partea continentală a oraşuluî; are 3 laturi scăldate de M are: l. cea de N. (de la vamă la clădirea institutului geogra­ fic, 700 m.); 2. cea de E. cu 1050 m.; 3. cea d e V . cu 1500 m. , în total 3250 m. coastă învecinată cu M area. Malul vestic formează două teraţe spre Mare, spre S. este apărat contra rupturilor şi dărîmăturilor printr’un mal de piatră ce înaintează în Mare pănă la 450 m.; malul estic însă neprotejat de nimic, este atacat continuii de valurile Măriî şi cu cît merge

612

spre N. cu atît se surpă mai mult, din cauza constituţiei so­ lului, care aci nu maî este pie­ tros şi argilos. Suprafaţa acestei părţî este de 89 hect. 25 ariî. II. Parteacontinentală, cu o su­ prafaţă de 126 hect., are iarăşi o formă trapezoidală, avînd o lăture udată de Mare (cu o în­ tindere de 1250 m.). In total suprafaţa totală a oraşuluî este de 215 hect., cu 4V2 kil. de coastă, din carî pentru port servesc numaî 500 mBaza sau postamentul de teren pe care este aşezat oraşul Constanţa face parte din epoca terţiară, grupa miocenică, care se prezintă sub forma de les­ pezi supra-puse, întinzîndu-se orizontal de la Mare spre uscat, pe o distanţă de 25— 30 m .; aceasta însă numaî în ceea-ce priveşte partea udată de Mare, căci restul terenului face parte din epoca quaternară, şi anume din vîrstă diluviană. Inclinaţiunea solului oraşuluî Con­ stanţa, pe o lungime de 2 kil. (diagonala cea mare a oraşuluî de la N. spre S. şi anume de la movila Avretine safl AvraTepe, de lîngă cazarma artilerileî şi pănă la hotel Carol, colţul estic al peninsulei), este de SS m., decî pe 1 kil. solul se înclină cu 30— 33 m., prin urmare pe metru este o m. 016 ; este şi maî mică înclinaţiunea de la E. spre V . Hidrografici este reprezentată numaî prin Marea-Neagră şi un ia z; ape curgătoare nu sunt, iar văile sunt foarte puţin nu­ meroase şi fără vre-o impor­ tanţă oare-care. Marea o udă la E. de iazul Tăbăcăria (5 kil. spra N. de oraş), pănă la gura văeî Sara-Iuc-Ceair (4 kil. spre S.-V. de oraş), pe o lungime de aproape 12 kil. Malul Măriî începînd de la iazul Tăbăcăria

CONSTANŢA (ORAŞ1

şi mergînd spre S., se îndreaptă maî întîifl spre S.-E., pănă maî jos de Tăbăcăria-Nouă, apoî spre S. pănă la marginea ora­ şului, de aci spre S.-E., formînd promontoriul safl capul Con­ stanţa, pe care este aşezat şi farul; de aci spre S.-V. şi N.-V., formînd un semicerc şi determinînd peninsula pe care este aşezat oraşul Constanţa, apoî spre S.-V. şi S. pănă la valea Sari - Iuc - Ceair. Malul este pretutindeni înalt şi stîncos. Iazul Tăbăcăria, care nu e alt-ceva de cît o prelungire sudică a lacului Sirt-Ghiol, şi e despărţit de dînsul prin o bandă de nisip, are 80 hect. întindere şi s’a numit aşa, din cauză că pe marginea luî nord estică era aşezată vechia Tăbăcărie, care azi nu mai func­ ţionează. Clima comunei Constanţa este plăcută şi sănătoasă. Marea este aproape liniştită din Maifi pănă în Septembrie, iar în tot cel-l’alt timp este agitată de suflarea vîntului de E. şi S.-E. Iarna, cu toate că frigul nu ia proporţii mari, totuşi este destul de riguroasă; atunci mai toată populaţiunea flo­ tantă şi mişcarea comercială devine mai înceată. Vara, Constanţa, e loc de vilegiatură. După observaţiunile serviciu­ lui meteorologic, constatăm ur­ mătoarele pentru oraşul Con­ stanţa : Presiune atmosferică mijlo­ cie: 761.1 (maximă 780, minimă 742.7). ^ Temperatura aerului în C° mijlocie: i i °.8 (maximă 32°.8, minimă — 170, variaţia fiind de 490.8) , deci un climat continen­ tal, cu o temperatură foarte va­ riabilă. Observaţiunl udometrice (udo-

CONSTANŢA (ORAŞ)

metrul Seewarte din Hamburg) pentru H (înălţimea solului) = 30 m., hu (înălţimea instrumen­ tului) 1 m. pentru supra­ faţa = 500 cm.® In 66 zile, can­ titatea de apă a fost egală cu 0.1 mm.; în 57 zile cantitatea a fost egală cu 1.o mm.; 13 zile cu zăpadă, care n’a stat nicî odată maî mult de 5— 6 cea­ suri, grosimea eî fiind de o m. 6 mm. Umezeala absolută: % mijlo­ cie: 9.5. (maximă de 209.2, minimă de 1.0). Umezeala relativă: °/o mijlo­ cie 83 (maximă IOO, minimă 28). Nebulozitatea medie: 5.1 zile, senine: 134, noroase: i i i , aco­ perite: I21. Vînturile (iuţeala în m. pe secundă; în mediO = 1 2 2 ), cel de la N. 3 17 ; cel de la N.-E. 63, acesta aduce timp senin, iarna fr ig ; cel de la E. 76, cel de la S.-E. 19; cel de la S. 246; cel de la S.-V. 19; cel de la V . 6 7; cel de la N.-V. 258; amîndouă acestea din Urmă aduc ceaţă şi umezeală. Zile calme au fost 33. Marca oraşuluî e o corabie cu pînze în treî părţî, lîngă un far ce poartă în cap un steag. împărţirea oraşului. — Ora­ şul este împărţit în două cu­ lori: roşu în partea sudică şi galbenă în partea nordică, des­ părţite prin strada Găriî şi Por­ tul. înainte se împărţea în ma­ halale: cea turcească Ia E. şi în centru, cea tătărească la N. şi cea bulgărească la S. şi V . Astă-zî sau contopit la un loc şi populaţiunile s’au amestecat între ele. Sunt astă-zî 62 străzî, între carî principalele sunt: Tra­ ian,Mangalia, la capătul căreia se găseşte centrul comerţului de grîne, Ovidiu, Elena, Romînă, Ca­ rol I, plantată, bine întreţinută, etc., dar cea maî frumoasă este

613

Bulevardul Elisabeta, construit în 1880, pe marginea Măriî. Ele sunt în general curate, bine pa­ vate, afară de cele de la mar­ gini, unde sunt numaî şosele pietruite sau simple drumuri fără pietriş. Edificiile principale în Con­ stanţa sunt: biserica Catedrală, construită după planul architectuluî Orăscu şi zugrăvită de ar­ tistul Mirea; Hotel Carol I, într’o poziţie admirabilă, pe Bulevardul Elisabeta, chiar pe promonto­ riul Constanţei, lîngă un far înalt de 23 m.; (maî este un far lîngă port pe capătul sudic al malului celui vechiu şi înalt de 15 m.). T ot pe Bulevardul Elisabeta, este un Casino, locul de petrecere al vizitatorilor şi orăşenilor, construcţie de lemn, însă destul de încăpătoare pentru teatru, reprezentaţiunî, concerte, baluri, etc. Maî sunt hotelurile Gambeta, Central, Regal, etc., toate bine îngrijite, însă nu totd’auna încăpătoare pentru nu­ mărul pe fie-care an crescînd al vizitatorilor; şcoala primară Prinţul Ferdinand şi Princesa Maria, pe str. Carol I, giamia Azizia, spitalul comunal, palatul cel nou al primăriei şi biserica grecească; palatul Prinţului Stur­ dza pe Bulevardul Elisabeta. Pre­ fectura este aşezată pe strada Ovidiu; maî înainte ocupa, pănă la 1882, vechiul conac turcesc (strada Traian) care a ars în 1882; azî ocupă un local închi­ riat. In general, încetul cu în­ cetul, casele cele vechî de stil oriental turcesc, fac loc unor somptuoase clădiri, în stilul european, iar Constanţa va ajunge, de o potrivă cu însem­ nătatea eî comercială, la o im­ portanţă politică care va face dintr’însa centrul peninsulei dobro­ gene, lăsînd pe jos cu mult pe Tulcea de lîngă Dunăre.

CONSTANŢA (ORAŞ)

Nu trebue să uităm şi statua luî Ovidiu, ridicată în 1883, pe piaţa Independenţa, şi datorită cunoscutului sculptor italian din Florenţa, Ettore Ferari. Comunicaţia se face pe cele 62 strade, pe Bulevardul Elisa­ beta, Piaţa Ovidiu sau Indepen­ denţa; sunt 53 trăsuri de piaţă şi 178 căruţe sau harabale. Serviciul de siguranţă este încredinţat unuî cap al poliţiei, a­ jutat de comisari, r comandant al plutonului de gardişti (56sergenţî de oraş); cheltuelile luî sunt de 23580 leî. Dinbiuroul’central al poliţiei pleacă linii telefonice la Port, Parchet, comisia de roşu, şi pompierii, gara, primăria, gendarmiî, comisia de galben şi divizia activă a armatei. Serviciul curăţitului reclamă o cheltuială de 54700 leî şi se făcea, pănă la 1880, de către hamali; azî s’a creat serviciul pompierilor cu 1 comandant, 14 oamenî de serviciu, 26 caî, 4 pompe mobile, 13 sacale, 80 sâcagiî; pompierii stropesc stră­ zile; stradele sunt în general curate, gunoaiele sunt duse la 2— 3 kil. afară de oraş. Iluminatul cere 25000 leî ca cheltuelî şi se face prin 359 lămpî cu gaz petroleu. De şi scurgerea apelor provenite din ploae se face uşor, oraşul fiind aşezat pe pantă, totuşî s’a construit în partea vestică şi un canal pe la atelierile căeî ferate. Starea sanitară a comuneî e bună în general; personalul serviciului se compune dintr’un medic comunal, un sub-chirurgvaccinator şi o moaşă; în oraş sunt 10 medici (din carî 3 mi­ litari) şi 5 farmacişti (1 mili­ tar). Cheltuelile "acestui serviciu se ridică la 38390 leî. Spitalul comunal, construit în 1893 şi avînd 25 paturi, este spaţios,

CONSTANŢA (ORAŞ)

igienic, deservit de medicul ora­ şului şi de 13 ajutoare. Serviciul vetbrinar se faee de către un veterinar al oraşuluî, ce supraveghiază abatoriul co­ munal, situat pe ţărmul Mării la marginea oraşului; el se în­ treţine prin o cheltuială de 14193 lei anual. Astă-zi apa potabilă a ora­ şului se ia din 3 fintînî sistem american, aşezat în Nordul ora­ şului saQ din fintînă (cişmeaua) cătunului Anadol - Chioi, la 4 kil. spre N.-V. de oraş. Din cauză că această apă nu este de calitate bună şi nici sufici­ entă, se aduce apă şi de la Murfatlar (gară), situat la 15 kil. spre V . de Constanţa, în cisterne de ale căei ferate; apa de la Murfatlar este bună şi de aceea se născuse ideia unui pro­ iect de alimentare a oraşului cu apa din izvoarele de la Murfatlar, însă chieltuelile fiind prea mari, s ’a renunţat la acest proiect şi s’a adoptat acela ca oraşul Constanţa să fie alimentat cu apă de la Anadol-Chioi. Se va con­ strui în acest scop un rezervoriu pe movila Avretin, unde apa va fi adusă prin canale în beton şi dusă în oraş prin conducte (a căror lungime totală va fi de 2 1k kil.) şi distribuită prin 88 fintînî în diferitele părţi ale oraşului; din acestea, 3 vor fi monumentale: cea de la gară, de pe piaţa Ovidiu şi de la Catedrală. După calculele fă­ cute, oraşul— a cărei popula­ ţiune este presupusă ca urcată la numărul de 40000 sufl. — va avea zilnic 4000 m. c, sati 200 litri pe zi de ca p ; costul a­ cestor lucrări este de 830000 lei. Comuna a prevăzut în bud­ getul său suma de 80500 leî pentru începerea lucrărilor. încă din timpul Romanilor, băile de mare de la Torni (Con­

614

stanţa) erau mult vizitate; între alte se ştie că guvernatorul pro­ vinciei Moesia inferioară, Caius Prastina-Messalinus, în timpul lui Antonin Piui, înălţă la Torni geniului locului un altar de mar­ mură ca băile să-i aducă sănă­ tate (Gr. Tocilescu, «Mittheilungen aus Oesterreich», Wien, 1866). Astă-zi, de la ocuparea Dobrogeî de către Romînî, aQ început a fi vizitate din ce în ce mai mult. L a început, băile se găseau în marginea oraşului fo­ tei ele Carol şi Gambeta, Portul, biserica armeană), azi sunt instalaţiuni afară din oraş, la 3 kil. spre S.-E., pe coasta Mării, la poalele unui deal acoperit cu vii, de unde şi numele d e : LaViî, unde lumea se transportă într’un tren ce circulă de maî multe ori pe zi între oraş şi viî, cu 6 halte de oprire: Ovidiu, Torni, Tetis, Gară şi 2 halte la vii; în faţa ultimei halte se găseşte parcul băilor, bine în­ treţinut; o şosea nisipată cotită conduce coborînd Ia stabiliment, împărţit în două: pentru dame, la stînga, spre oraş şi pentru bărbaţî, la dreapta. A ci Ia vii, publicul găseşte, pe lîngă clima temperată, aer sănătos, distrac­ ţia, sănătatea. Mai sunt şi alte 3 localuri de băî calde (1 mi­ litară). Populaţiunea Constanţeî e a­ mestecată, ca şi a Dobrogeî în general, însă din cauză că ora­ şul e şi port maritim, toate na­ ţiunile şi-au dat aci întîlnirea. Deosebirea exterioară însă nu se poate vedea de cît numai între elementele turceştî, bulgă­ reşti, cari diferă prin îmbrăcă­ mintea lor de cele-l-alte ele­ mente, îmbrăcate europeneşte. După recensămîntul din 1894, cel maî nou de pănă acuma, a­ vem tablourile următoare: Capî de familie sunt 1759

CONSTANŢA (ORAŞl

bărbaţî, 1892 femei; membri de familie, 4667 bărbaţi, 3803 femei. După stare civilă: necăsăto­ riţi 4370 bărbaţi, 1993 femei, căsătoriţi 1491 bărbaţî, 1572 femei; văduvi 100 bărbaţî,399 femeî; divorţaţî 15 bărbaţî, 28 femeî. După cetăţenie : Cetăţeni ro­ mînî 4106 bărbaţî, 2756 femei; supuşî străini 2163 bărbaţî, 1033 femei; nesupuşi nici unei protecţiuni 157 bărbaţî, 203 femei. După religie: ortodoxi 4422 bărbaţi, 2150 femei; catolici, protestanţi, luterani, etc. 278 bărbaţî, 400 femei; mahometani 1185 bărbaţî, i o t 7 femeî; mozaici 460 bărbaţi, 395 fe­ mei ; de alte religii 81 bărbaţi, 30 femei. După instrucţie: ştiQ carte 2970 bărbaţi, 1293 femeî; nu ştiu 3456 bărbaţi, 2699 femei. După ocupaţiune: debitanţi de băuturi spirtoase 55 băr­ baţi ; profesiuni libere (medici, advocaţi, profesori", magistraţi) 87 bărbaţî, 1 femee; meseriaşi, industriaşi, etc. 860 bărbaţi, 27 femei. După naţionalităţi: Romînî 2519, Greci 2460, Turci şi Tă­ tari 2202, Bulgari 1060, Ar­ meni 559, Germanî 332, Evrei 8SS. Unguri 181, Italieni TOO, Francezi 51, Englezi 45, Ruşî 33, Olandezi 5, Sîrbi 4, Mun­ tenegreni 4. Numărul de T0419.suflete este, incontestabil, mult inferior ci­ frei adevărate, dacă luăm în considerare creşterea continuă a populaţiunei, din repedea dez­ voltare economică a portului Constanţa ; la această adăugăm şi populaţiunea flotantă, aşa a­ devărata cifră trebue să fie peste 12000 suflete. Densitatea po­ pulaţiunei oraşului Constanţa este de 48 locuitorî pe hect.

CONSTANŢA (ORAŞ)

Cultul religios se exercită: într’o Catedrală romînă, cu hramul S-ţiî Apostoli Petru şi Pavel, zidită în (895 şi întreţi­ nută de Stat, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ, 1 diacon şi 1 paracliser. Greciî au o bise­ rică, cu hramul Schimbarea-la Faţă, zidită în 1871— 82, cu ve­ nitul provenit din donaţiunile enoriaşilor şi deservită de 2 pre­ oţî şi 2 cîntăreţî. Din venitul eî se întreţine o şcoală greacă. Bulgarii att şi eî o biserică. A r­ menii au o biserică, fondată 'în 1875, deservită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî. Protestanţii au o biserică zidită în 1895. Cato­ licii aă o catedrală zidită în 1885. Geamiile sunt în număr de 8, întreţinute de Stat şi de­ servite de 8 h o g i; au un muf­ tiu (protopop), plătit cu 300 lei de guvernul romîn şi 570 lei (25 lire) de guvernul otoman. Una din ele, Mahmudia, e zi­ dită la 1722 de Sultanul Mahm ud; şi alta, Azizia, zidită la 1860, de Abdul-Aziz. Instrucţmnea se predă, în ce priveşte învăţămîntul secundar, într’un gimnaziu, frecuentat a­ cum de 58 elevi şi înfiinţat în anul 1896, maî întîiu cu 2 clase, desfiinţîndu-se şcoala normală de învăţători, existentă de inaî bine de 10 anî. învăţămîntul primar urban se predă în 4 şcoli, 2 de băeţî şi 2 de fe te ; o şcoală de băeţî şi una de fete, fondate în 1879, ce se găsesc în localul numit Prin­ cipele Ferdinand şi Principesa Maria, întreţinute de Stat, cu 9 învăţători şi 7 învăţătoare şi frecuentată de 658 elevî (358 băeţî, 300 fete). Şcolî particulare funcţionează 6 în oraşul Constanţa ; una a comunicăţiî bulgare ; alta a co­ municaţii grece ; o şcoală con­ fesională armeană; 2 şcoli con­

615 fesionale izraelite; 2 şcolî tur­ ceşti, alipite de geamile maî sus amintite; grădina de copii Lelia Petraru, la care s’a adău­ gat acum doî anî şi cursul se­ cundar. Aceste şcolî au fost frecuentate în modul următor: cele ale comunităţilor străine de 199 băeţî şi 37 fete; şcoa­ lele confesionale de 75 copiî şi institutul Lelia Petraru de 38 din cursul primar şi 8 din cur­ sul secundar. Agricultura.— Calitatea pămîntului moşieî comuneî, care este arendată, nu e tocmai bună ; pămîntul nu e vegetal negru, ci slab, puţin productiv; se cultivă pe el orz, grîu, ovăz şi planta uleioasă-textilă, inul; asolamentul se obişnueşte prea puţin. In partea sud-vestică a oraşuluî, pe malul cel ridicat al măriî, viţa a găsit un teren favorabil şi se cultivă cu oare­ care succes. întinderea pămîntuluî cultivabil se modifică în fie-care an. întinderea totală a comuneî fiind de 1189 hect., din carî 190 hect. neproductiv (ocupat de vatra oraşuluî cu 2838 case) şi restul de 999 hect. produc­ tiv, se împarte ast-fel: 892 hect. ale Statuluî cu proprietari, 107 hect. ale locuitorilor. După fe­ lul producţiunilor: Teren culti­ vabil 180 hect.; rămas neculti­ vat 492 h ect.; izlaz 200 hect.; viî 107 hect.; pădurî 20 hect. Este 1 plugar-arendaş, care are 4 plugurî cu boî, 10 căruţe cu caî, 1 maşină de vînturat, 10 grape de fier. Maî sunt în spre marginea oraşuluî, o moară cu aburî şi 4 de vînt. Vite sunt peste 2200 capete, din carî: 21 armăsari, 631 caî, 43 epe, 6 boî, 45 vacî, 9 viţei, 2 bivoli, 78 bivoliţe, 50 malaci, 4 asini, 20 berbeci, 300 oi, 50 miei, 6 ţapi, 50 capre, 20 ezi,

CONSTANŢA (ORAŞ)

100 porcî, 50 scroafe. Sunt 21 puţuri sau fintînî. Industria este, relativ, dez­ voltată, însă mai puţin ca în oraşul Tulcea; Constanţa este un oraş maritim, aşa că maî toată activitatea ei este îndrep­ tată în această direcţie. Totuşî sunt în comună 258 industriaşi, maî toţi de a 2-a şi a 3-a mînă, ocupîndu-se cu fierăria, potcovăria, croitoria, lemnăria, etc. Sunt 70 fierari, 25 bărbieri, 6 potcovari, 15 croitori, etc. Ca industrie mare, avem : 1 fabrică de bere şi 1 de tăbăcărie, a­ ceasta din urmă în afară de o­ raş, la 3 Va kil. spre N. de o­ raş, lîngă iazul cu acelaşî nume şi Mare, fondată la 1880 de fraţiî Ciricliano; întrebuinţează 130— tS0 lucrători cu maşini de 150 cai putere şi producînd pănă la 200000 lei. Mai era şi o altă tăbăcărie, la 1 kil. spre N. de cea precedentă, care s’a închis. Comerciul este principala ocupaţiune a locuitorilor. Sunt în comună 704 comercianţi, din carî 48 hangii, 79 cîrciumari, 35 băcani, 20 lipscani, 8 brutari, 9 măcelari, 22 zarzavagii, 5 morari şi restul ocupîndu-se cu alte ra­ muri. El creşte mereu, graţie măsurilor înţelepte ale guvernu­ lui romîn, de a proteja dezvol­ tarea lui economică şi nume­ roaselor îmbunătăţiri aduse mij­ loacelor de comunicaţie portu­ lui. In anul 1896 s’a pus piatra fundamentală a noului port, căci cel vechiu nu era suficient pen­ tru marele număr de vase ce vine şi pleacă din Constanţa. Construcţiunea podului de peste Dunăre, punîndu-se ast-fel Con­ stanţa în legătură cu agricola regiune a Valahiei şi cu Bucu­ reşti, va face ca oraşul să crească necontenit. Nu va trece mult timp şi acest oraş va dobîndi importanţa pe coasta vestică a

CONSTANŢA (ORAŞ)

Măriî, pe care a avut-o vechiul Torni. In cursul anului 1895 aQ in­ trat în portul Constanţa 388 vase, afl eşit 384, avînd pe ele în total 11208 pasageri şi 18892 marinari. Totalul importaţiuneî şi exportaţiunel, 17185611 lei; importaţiunî, 5570393 leî; exportaţiunî, 11615218 lei. Comerţul Constanţei merge din ce în ce crescînd. Maî cu osebire prin construcţia podu­ lui de peste Dunăre la Cerna­ voda, el va lua un avînt din ce în ce mal mare, fiind singurul nostru port maritim în condiţiunl mal bune. Budgetul oraşului Constanţa în anul 1896 a fost de 635667 leî la veniturî şi tot atîta la cheltuelî. Căile de comunicaţiune sunt: maritime, din Constanţa (port) plecînd o mulţime de vase, atît romîne cît şi străine, un servicifl regulat de mesagerii şi pasageri cu porturile romîne: Sulina, Tul­ cea, Galaţi, Brăila şi cu Constantinopole; cele 62 de drumuri, străzi, căi, carî străbat oraşul în lung şi lat, mal toate în bună stare; calea ferată ce duce la Bucureşti prin Medjidia-Cernavo d a ; calea ferată ce duce din oraş la băile recî de lîngă viî, cu staţiile Ovidiul, Torni, Tetis, gara şi 2 staţii la v il; calea na­ ţională ce duce prin Babadag la Tulcea; calea judeţeană la Mangalia; drumuri comunale cu satele învecinate. Gara Constanţei, adică capă­ tul liniei ferate Cernavoda-Constanţa, safl mal bine zis azi Bucureşti-Constanţa, a fost constru­ ită în 1862 odată cu calea fe­ rată; ea a fost răscumpărată în 1881. Astă-zi această gară este insuficientă faţă cu avîntul mişcăreî comerciale ce a luat ora­

616

şul Constanţa, şi de sigur, că după terminarea portului, se va construi şi o gară mult mal mare şi mal frumoasă. In anul 1859 compania en­ gleză «Danube and Black dea railway Comp. Limited» a con­ struit un port în limitele celui actual. încă din anul 1877 a­ cest port era insuficient trafi­ cului de cereale ce se făcea pe a ic i; astă-zi, el devenind debuşeul direct pentru productele maî întregeî ţări, se impunea construirea unul nofl port safl mărirea celui actual. In anul i8 7 6 s’afl exportat 368862tone; în 1895 s’afl exportat 69707927 tone, cifre care vorbesc de sine pentru transformarea portului. Portul s’a răscumpărat în 1881; guvernul nostru a votat, prin legea din 20 Martie 1885, un credit de 25 milioane leî pentru mărirea portului. Lucrările afl în­ ceput în primăvara anului 1896; piatra fundamentală a fost pusă în digul despre larg, la 60 m. de­ parte de ţărm, la 16 Octombrie 1896, de către M. S. Regele Carol I. Peste cîţî-va ani Con­ stanţa va fi înzestrată cu unul din cele mal frumoase porturi. Companiile de vapoare sunt în număr de 9, cari îşi afl agenţil în Constanţa. Acestea sunt: 1. Serviciul maritim romîn, 2. Johnston W. & C-nie (en­ glez) ; 3. Fraissinet & C-ie (fran­ cez); 4. Messageries maritimes (francez); 5. Wilson (Huli, en­ glez), 6. Lloyd (austriac); 7. Deutsche Levante-Linie; 8. P. M, Courteji & C-ie (turcesc); 9. Florio & Rubattino (italian). Vama a fost înfiinţată la 7 Noembrie 1878. Venitul vamal pe 1896— 97 (dinpreună cu su­ cursala Mangalia) a fost de lei 1620892.90. In oraşul Constanţa mal sunt

CONSTANŢA (ORAŞ)

diferite stabilimente comerciale, Poşta şi Telegraful ce funcţio­ nează de la 1878 şi al cărui venit pe exerciţiul 1896—97 a fost de lei 155669.42; un birofl al Regiei Monopolului Tutunu­ rilor, înfiinţat în 1882; sucursa­ lele Băncel Naţionale a Romî­ nieî, funcţionînd de la Mal 1894; a Bănceî Agricole, din 20 Oc­ tombrie 1894; a Creditului a­ gricol, de la 1 Aprilie 1883; o Cameră de comercifl, înfiinţată în 1880. Societăţile de asigu­ rare : Naţionala, Dacia-Romînia, Unirea, ş. c. 1. îşî afl şi în Con stanţa sucursale de ale lor. Agenţiile diplomatice carî se găsesc în Constanţa sunt de 3 feluri: 1. Consulatele: Austro-Ungariel (înfiinţat în 1861), Belgiei (1880), Turciei (1879). 2. Vice-consulatele: Germa­ niei (1865), Francieî (1862), Ru­ siei, Mare! - Britanii, Spaniei, Suedo-Norvegieî (1861). 3. Agenţiile consulare ale: Italiei (girată de consulul austro-maghiar), al Bulgariei (gi­ rant consulul turc), Greciei (gi­ rant consulul rus). Mal avem în Constanţa o clă­ dire a Institutului geografic, si­ tuată pe ţărmul Mării la aripa dreaptă a otelului Carol, şi ser­ veşte ca punct de niveliment de precizie al ţăreî întregi. Istoricul. — Dăm aci în re­ zumat conferinţa inedită a d-lul profesor Gr. Tocilescu: «Torni (Constanţa) în epoca greco-romană» ţinută la Ateneul Ro­ mîn, în 1892 : «Poetul Ovidifl, pe care o soartă neîmblînzită l’a făcut să-şî sfîrşească zilele surghiunit în o­ raşul de azî Constanţa, ne-a păs­ trat o fabulă, care se pune în legătură cu unul din evenimen­ tele legendare cele mal însem­ nate ale Greciei eroice: cu ex-

CONSTANŢA (ORAŞ)

617

pediţiunea Argonauţilor. Se ştie că obiectul expediţiunel era cău­ tarea şi găsirea finei de aur, pe care un balaur neadormit o pă­ zea spînzurată de un bătrîn ste­ jar în ţara Colchideî. Eroul thesaliot Jason, după învingerea a mulţime de greutăţi, ajunge în fine, cu soţii săi la gura rîu­ luî Phasis, pluteşte în susul nu­ lul pănă la oraşul Aea, şi cere regelui de aci Aetes, preţioasa fină. Regele fâgădueşte că l-o va da dacă dînsul va putea în­ juga la plug doi tauri, cu pi­ cioarele de acioae şi carî suflă jăratec pe nas şi gură, şi va ara cu dînşil o cîmpie, semănînd dinţii balaurului lui Cadmos. Lucru greu de făcut; e­ roul nostru ar fi pierit, dacă fiica lui Aetes, Medea, nu s’ar fi înamorat de Jason, şi vrăjitoreasă cum era, pune în ser­ viciul amantului său toate mij­ loacele artei sale magice; îl face invulnerabil; Jason prinde pe tauri, ară, şi seamănă; şi cînd vede că din brazdă a încolţit nişte uriaşi armaţi, Medea îl sfătueşte să arunce pietre în mijlocul acelei cete monstruoase care se omoară între dînsa. Cu toate acestea, Aetes nu se ţine de cuvînt. Atunci Jason, ajutat cu vrăjitoriile MedeeI, adoarme pe balaur, şi fură fina. îndată Argonauţii se aruncă în corabiă şi pornesc înapoi. Medea, care . însoţea pe amantul său, v e d e ... dar să ascultăm pe însuşi Ovi­ diu ( Triste, cartea III, elog. 9): «Aci chiar (cine ar crede) se găsesc oraşe greceştt printre aceste nume bar­ bare, ce abia poate să le pronunţe o gură omenească: o colonie din Milet a venit aci, şi a fundat un stabiliment grecesc in mijlocul Geţilor, numele locuhrt, foarte vechii! şi anterior fundaţiunef oraşuluî, se urcă, după tradlţiunea au­ tentică, pănă la omoiirea lut Absyrtus. Stlnd In corabia construită prin grijile răsboinicet Minerve, impia Medea

A lu ictc JJic(iu n u i G to i/iu /lc.

lo i

u

fugea de tatăl săi! pe care îl părăsise. De o dată, din vîrful unuî deal, sentinela zări corabia în depărtare. «Ini­ micul, strigă ea, cunosc pînzele lut Colchos. > Mynienit daS alarma, fringhiile se desfac; ancora cedează sforţărilor puter­ nice care o ridică. Cu toate acestea Medea) cu acea mină, care a cutezat, care are încă să cuteze a face atîtea crime, îşf bate pteptul săi! sfredelit de remuşcărt, şi de şi n'a pterdut nimic din îndrăzneala et, tînără fată Înmărmurită, păleşte de groază la vederea plnzelor cart înaintează. «Sunt o pterdută, strigă ea; trebue s’alerg la o stratagemă pentru a opri în drum pe tatăl meii.» Pe cînd căuta în mintea sa vre un mijloc, şi'şt întoarce capul Î11 toate părţile, ochit săt întîlnesc din În­ tâmplare pe fratele săi! mat mic. Abia a văzut pe acest copil: «Triumfăm, strigă ea, moartea aresă-mt asigure mlntuirea.» Ea zice, şi îndată împllntă fără milă pumnalul în pteptul acestet nevinovate victime, care nict prevede, nict se teme de o asemenea trădare; sfîşie corpul său şi risipeşte ici şi colea membrele, pentru că aflarea şi împreunarea lor să fie mat grele. Dar pentru ca să se ştie crima sa, ea expune de vîrful stîncet mîinele sarbede şi capul slngerind al fratelui săfl, voind cu această nouă lovitură, să împiedice din drum pe tatăl săii, ocupat a strlnge acele membre împrăştiate. Acest loc fu dect numit Tomis, fiind­ că aci, zice-se, o soră a tăiat membrele fratelui săii.»

De sigur, că această fabulă, care aminteşte luptele feciorilor noştri de împăraţi cu zmeii şi zmeoaicele, pe caii năzdrăvani, ce mîncă jăratec şi zboară prin vîntul turbat, nu este în fondul el, de cît una din acele explicaţiunl etimologice plăzmuite, de carî tradiţiunile abundă: Fiind-că tofteuto tăţivo însemnează a tăia, toţiij tăietura, şi pentru cuvîntul, că oraşul Torni era şi este pe o limbă de pămînt în formă de liră, iar litoralul din preajmă este foarte variat şi cu multe tăieturi, a fost uşor fantazieî Grecilor să plăzmuiască legenda lui Absyrtus şi a Medeeî. Mal târziu, cel puţin în epoca romană, lncuitoril din Torni nu se mal mulţămeau cu

CONSTANŢA (ORAŞ)

această legendă şi raportau o­ riginea oraşului lor la un cTomos fundator» al cărui cap îl vedem reprezentat pe monedele de bronz ale oraşului cu legenda: T O M O V HPQO C sau singur TOM O C : mal adesea TOM OC K TICT H C . Dacă însă lipsesc dovezile pentru existenţa unul stabili­ ment fenician, anterior oraşului elenic, — este sigur însă că mărturia lui Ovidiu despre ori­ ginea milesiacă sau ioniană a oraşului Torni — pe care el îl numeşte într’un loc: Miletide, are pentru sine cea mal mare probabilitate, putem zice, chiar siguranţă. Mal întîiu geograful Strabon ne spune că oraşele de pe literalul vestic al Mării-Negre: Istros (azi Casap-Chioi), Apollonia (Sozopolis) şi Odessos (Varna), sunt colonii ale Mile­ tului, prin urmare ioniene ca şi cele din Nordul Mării-Negre; T yra (Akerman) şi Olbia (lîn­ gă Odesa); epoca fundaţiunel lor cade cam pe la finele se­ colului al VH-lea a. Chr., prin urmare tot atunci şi tot la aceeaşî origine trebue să punem şi să raportăm fundaţiunea ora­ şului Torni, ca o colonie inter­ mediară între Apolonia şi Is­ tros ; un secol mal tîrziu se fundează Calatis (Mangalia) de nişte emigranţi din Heraclea (în Bitinia). O probă că această concluziune este dreaptă, o găsim în inscripţiunî: lina este un mo­ nument frumos din epoca antereoară cuceririi romane ridi­ cat de unul din triburile cetă­ ţii Tomis, anume tribul Argadeilor, lui Cercion, fiul lui Timonach, filarchul (adică şeful său), căruia îl decernează o co­ roană. Se ştie că cele 4 triburi ioniene primitive, carî au exis­ tat la Atena pănă la Cliste78

CONSTANŢA (ORAŞ)

nes, şi carî s'a regăsit şi în cele-l’alte oraşe ale Ionieî, erau: Geleonţiî, adică ceî străluciţi, nobilii; Argadeî (agricultorii); Aigicoreî (păstori de capre); Hoplete (ceî armaţi). Iacă dar tribul Argadeilor constatat laTom i; aceasta e o dovadă de ori­ ginea mileziană a acestui oraş; a doua probă o avem într’ un fragment de inscripţie, ce se poate vedea la Muzeu, şi din care s’a păstrat numaî treî rînduri; din ele rezultă, că tribul Aigicorei a dedicat monumen­ tul. Intîmplarea va face, poate să scoaţă la iveală numele şi celor-alte două triburi: Geleonţî şi Hopleţî. Maî tîrziu gă­ sim în inscripţiunî menţionîndu-se încă două triburi la T o ­ rni : tribul Romanilor (Piojiitov), format probabil în epoca imperatorilor romani, cum se vede din însuşi numele, şi doveditor că o suburbie a oraşuluî era locuită de colonişti rom ani; şi Oiviorces, cunoscut deja la Chyzicos şi Efesos alăturea cu cele alte 4 file ionice origi­ nare. T ot inscripţiunile vin să deslege cestiunea multe secole dezbătută asupra situaţiuneî oraşuluî Torni. Fiind-că se ştia că Ovidiu a fost exilat şi a murit în acest oraş — învăţaţii din Europa occidentală, încă de la începutul secolului al XVI-lea, începură să se întrebe: undeva fi odihnind cenuşa nefericitului poet.Uniî vedeau mormîntul său în Basarabia, pe Dnistru, lîngă Ovidevizero (Lacul-Oviduluî, a­ dică Lacul-Oilor, unde se adă­ pau oile); sau în Rusia, lîngă K ie v ; sau în Austria, la Stein am Anger, sau în Banat, la Temişoara; sau în Dobrogea, la Ieni-Pangola, în districtul Si­ listra, la Babadag, Mangalia etc., plăzmindu-î inscripţiunî funera­ re (epitafe), care de care maî

618

curioase. L a 1856 un scriitor grec Andreiu Papadopulo Vretos, găsind la Anadolkoi — un sat departe de Constanţa nu­ maî vre-o 20 minute cu picio­ rul — o inscripţie, conţinînd dedicaţia uneî statue a împăra­ tului Lucius Verus — de către marinarii oraşuluî Torni, a con­ chis că aci a fost vechiul Torni, iar că la Constanţa de azi tre­ bue să căutăm oraşul din epoca luî Constandin: Constantiana. Chiar în 1872 răposatul Papiu Ilarian, (Cantemir, «Descriptio Moldaviae», pag. 20) pune «cu siguranţă» Torni la Dnistru. Această opiniune a luî Papa­ dopulo, adoptată de învăţaţi ca Kiepert, Mommsen şi alţiî, trebue respinsă: maîîntîiu ‘.Anadol-Chioi este în interior, aproape de un lac (Sud-Ghiol), şi cu totul impro­ priu a fi servit de aşezăminte unuî oraş de port; nicăerî nu se vede unde ar fi putut sta portul; al doilea: aci nu s’a găsit de cît 2— 3 pietre (şi în­ că întrebuinţate în construc­ ţiunî). Din contra: a) situaţiunea Constanţei de azî convine oraşuluî antic, avînd un basin propriu pentru adăpostirea co­ răbiilor ; b) maî mult de jumă­ tate din cele 150 inscripţiunî relative la vechiul Tomis, s’a găsit în coprinsul oraşuluî, şi cu ocaziunea ori-căriî construc­ ţiunî, es la iveală urmele ora­ şuluî antic; c) monedele an­ tice ale oraşuluî se găsesc în mare cantitate aci, iar nu la Anadol-Chioi; d) o parte din oraş este chiar copleşit de mare, cea-ce face, că atunci, cînd este furtună mare, valurile scot la iveală monede şi obiecte de aur, inele, fragmente micî de marmura; chiar o inscripţiune frumoasă referitoare la un Co­ legiu sau thiast al lui Bacchus (în Muzeu) este găsită în

CONSTANŢA (ORAŞ1

m are; d) fundaţiunile edificii­ lor antice sunt aci încă vizi­ bile în maî multe puncte; aşa aproape de mare, şanţul dru­ mului de fier a descoperit ba­ zele unuî şir de coloane din epoca antonină; ele au fă­ cut probabil parte dintr’un tem­ plu de ordine corintian şi de dimensiuni însemnate. Cu oca­ ziunea construire! drumului de fier de către compania engleză din 1862, s’a scos statui, coloanedeporfir, inscripţiunîmulte, ce se pretinde a fi fost trimise în Anglia— pe cînd făcîndu-se linia ferată ce duce la Oborul de vite de la Anadol-Chioi s’a constatat numaî cimitirul oraşuluî bizantin. L a Constanţa se maî văd: orificiele a două galerii subte­ rane (apeducte), cari au servit de conduct apelor potabile de la Anadol-Chioi şi Canara; pu­ ţuri antice puse în comunicaţiune cu această galerie; ur­ mele uneî piscine (pentru băi) lîngă piaţa centrală; o uliţă pa­ vată cu lespezi late de piatră, trecînd pe lîngă catedrala ora­ şuluî ; mai multe statui de gu­ vernatori, în mare lîngă portul antic; zidurile cetăţii; deosebit de faptul că toate casele de aci sunt construite cu fragmen­ tele împrăştiate ale oraşuluî an­ tic, ast-fel că oraşul modem pare c’ar trăi din fărămiturile celui antic. Nicăerî în Dobro­ gea nu se află ruine de aşa însemnătate: o probă de im­ portanţa ce a avut Torni în epoca romană; fiind capitala a 5 şi mal pe urmă a 6 oraşe, cum vom vedea îndată. Acum, după ce am fixat originea milesiană a oraşuluî, şi situaţiunea sa adevărată, putem trece într’un zbor repede asu­ pra istoriei sale, indicînd maî mult, de cît desvoltînd, fazele principale ale acestei istorii.

CONSTANŢA (ORAŞ)

In treî epoce s’ar putea îm­ părţi istoria oraşuluî T orni: 1. epoca greacă (anterioară cu­ ceririi Moesieî de cătreRomanl); 2. epoca greco-romană (de la Augustus pănă la Constantin); 3. epoca bizantină de la Constantin-cel-Mare pănă în seco­ lul al X-lea. Asupra primei epoce, puţine sunt datele ce găsim la scrii­ tori. Stabilită în plină barbarie, pe teritoriul Geţilor şi Sciţilor, cetatea Tomis a avut negreşit să lupte secole întregi contra acestor triburi sălbatece, şi să împărtăşească şi dînsa soarta celor-alte oraşe greceşti. Ea a încercat întîiu dominaţiunea per­ sană, cea de scurtă durată, în timpul lui Darius şi generalul său M egabyz; războiele Perşi­ lor cu Grecii, au liberat de jug şi pe Torni; cu fundarea rega­ tului de către regele Sitalces, care izbutise a forma un im­ periu Odrizilor, în peninsula Balcanică pănă la Dunăre şi Marea-Neagră, Tomis e silit să plătească tribut, iar după des­ fiinţarea regatului Odrizilor, o­ raşul trece sub ascultarea lui Lisimach. Ca dovadă de pier­ derea autonomiei oraşuluî, s’a păstrat monede de aur de a­ tunci cu capul lui Lisimach şi cu inscripţia T O (Tomis). In secolul al IlI-lea a. Chr., lucru­ rile se turbură în peninsulă prin năvălirea Celţilor, cari împun un tribut anual colonielor gre­ ceşti de la Marea-Neagră. Tot în acest secol se naşte între Callatieni şi Istrieni un războiu pentru comerciul ora­ şului Tomis, pentru că cetăţe­ nii Callatieni voiau să facă din acest comercifl un monopol al lor. Aceasta ne arată că Tomis devenise acum unul din emporiile cele mai însemnate ale lito­ ralului vestic al Pontului Euxin.

619

In anul 72 a. Chr., Tomis împărtăşeşte soarta celor alte colonii greceşti învecinate, cari fură cucerite de către procon­ sulul Macedoniei M. Terentius Vai'ro Lucullus, şi reduse la condiţiunea unor civitates foederatae. Ele avură să sufe­ re apăsările guvernatorului ro­ man Hybrida, contra căruia chemară în ajutor pe Bastarni (în anul 59 a. Chr.) Puţin după aceea, Tomis, ca toate cetăţile elene de la Olbia pănă la Apolonia fură supuse de către Daci pe timpul lui Burvista. Dacii se întăriseră în cetatea Genucla (lîngă Casap-Chioi, la S. de gurile Dunării). Numai după ce M. Licinius Crassus dărîmă această fortăreaţă, su­ premaţia romană se restabili la Pontus, şi Tomis cu cele-l-alte oraşe intrară, dacă nu de fapt, cel puţin nominal, sub guver­ narea proconsulilor Macedoniei. In această situaţiune se găsea Tomis pe timpul cînd Ovidiu fu internat (relegatus) acolo de către August şi stete de la anul 8— 17 d. Chr. Nu vom dezbate care să fi fost cauzele ce au determinat pe mărinimosul August să tri­ mită în surghiun pe un poet aşa de mare şi atît de gustat de contimporanii săî. Ori-care ar fi fost acea cau­ ză: «Ponticele şi Tristele» nemu­ ritorului poet, formează un precios tezaur de cunoştinţe asu­ pra populaţiei acestui oraş. «Nu vezi, ne spune el, de cît pămînturi goale, fără umbră, fără verdeaţă; nu simţi vre-o dată primăvara încoronată cu flori; nu se vede nici seceriş, nici cules de vie; cîntul pase­ rilor nu s’aude printre ramuri, căci arbori nu sunt; o cîmpie întinsă acoperită de pelin, a­ ridă şi bătută de vînturi, se în­

CONSTANŢA (ORAŞ)

tinde atît cît ochiul poate cu­ prinde. In marea, cînd îţi a­ runci ochii pe ea, pare că n’aî înainte de cît o cîmpie întinsă, goală şi ondulată.» Ce trist spectacol pentru niş­ te ochi deprinşi cu natura gra­ ţioasă, variată şi accidentată a Italiei şi frunzişul tainic al vi­ lelor romane I Dar nu numaî clima nemul­ ţumeşte pe poetul nostru, ci şi locuitorii în mijlocul cărora este osîndit să trăiască. E i sunt gîlcevitori, tot-d’a-una armaţi şi gata de bătae, şi nu e judecată care să nu se sfîrşească prin lovituri de cuţite. Privirea ora­ şului era şi mai îngrozitoare: Femeile, departe de a ţese şi de a toarce, măcinau grîul şi cărau apa cu doniţa pe cap. Uliţele şi pieţele erafl adesea cutreerate de Sarmaţii şi de Ge­ ţii călări. Aceştia aveafl glasul aspru, privirea sălbatecă, barba şi părul lung, ţineaţi un arc în mînă şi un cuţit la brîfl, de care adesea se serveaţi. Vîntul sufla cu atîta violenţă, în cît răsturna zidurile; iarna e lun­ gă, aspră şi riguroasă; zăpada, abia cunoscută unui Italian, acoperă pămîntul în timp de luni întregi. Marea înghiaţă, iar chervanele străbat mările. Vinul înghiaţă în butoaie, şi spre a-1 bea, îl sparg cu to­ poarele. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi de la cap pănă la picioare în blănî de animale sălbatece, care le acoperă obrazul, lăsînd nu­ mai barba însloită de ghiaţă. A şa petrecea poetul amo­ rurilor uşoare, eacă oamenii ce acum el e silit să vadă şi s’audă. T ot el ne mai arată că T o ­ mis este tot-d’a-una în primej­ die despre părţile dunărene, dinspre Sarmaţi şi Bastarni, cari îndată ce îngheaţă Dunărea nă­ vălesc în cete izolate, răpesc pe

CONSTANŢA (ORAŞ)

oamenî şi cirezi de vite, aruncînd săgeţi otrăvite prin jurul oraşuluî Tomis. A lte orî nea­ muri întregi trec rîul şi vin să înconjure oraşul. Ovidiu, care nici în tinereţe nu purtase ar­ mele, se vede acum silit la bătrîneţe să îmbrace platoşa şi coiful, să ia gladiul şi s’alerge la ziduri. In cei nouă ani, cît petrecu dînsul la Tomis, învăţă limba Geţilor, aşa că ajunse a scrie chiar versuri într’însa. Locuitorii, cît de barbari e­ rau, fiind mîndri că au căpă­ tat un aşa mare scriitor, îl scu­ tiră de sarcine şi impozite. El funcţionă ca agonotet cu ocaziunea jocurilor ce se deteră la aniversarea naşterii luî divus Augustus, iar oraşele ve­ cine îî decernară o coroană de laur. Aniî se scurseră, fără ca nimic să poată vindeca a­ ceastă inimă rănită, şi pănă ce închise ochii ’şî ţinu privirile aţintite asupra oraşuluî, care după cele şeapte coline, privea la picioarele sale Universul su­ pus. Dar, toate speranţele îî fură zădarnice, mînia monar­ hului fu neîmblînzită, şi moar­ tea îl surprinse în vîrstă numaî de 59 anî. Se spune că: Tomitaniî, plini de admiraţie pentru poetul exilat, i-ar fi făcut o frumoasă înmormîntare, înălţînd peste rămăşiţele mortuare, o movilă. Orî unde ar zace aceste ră­ măşiţe, Tomis, Constanţa ro­ mînească de azî, a ştiut să o­ noreze memoria unuî geniu aşa de mare şi unei inimi aşa de simţitoare, înălţînd pe piaţa prin­ cipală a oraşului, statua nemu­ ritorului poet cu următorul e­ pitaf, ce singur şi-l compusese: Hic ego qui jaceo tenerorum lusor a [morum Ingenio perii Naso poeta meo

620 At tibi qui transis, ne sit grave quis[quis amasli Dicere: Nasonis moUiler ossa cubent.

Ceea ce ar suna cam ast-fel în romîneşte: «Aci zac eu, poetul Nasone, cîntătorul dragostelor tinere, ca­ re am perit din pricina geniu­ lui meu, şi tu care treci, ori­ cine aî fi şi iubeşti, să nu-ţi fie greu a zice : fie ţărîna uşoară luî Ovidiu!» Cu reorganziarea ţărilor bal­ canice la începutul domniei lui Tiberius, Tomis şi cele-l’alte o­ raşe pontice trecură sub administraţiunea guvernatoreluî pretorian al Moesiei. Cel d’întîiu a­ semenea guvernator fu L . Pomponius Flaccus, care era repre­ zentat, la M area-Neagră prin­ tr’un praefectus orae maritimae anume Vestalis fiul regelui Donnus şi frate al praefectuluî civitatium in Alpes Cottiae, M. Julius Cottius (Ovid ex Ponto, IV , 7•) întâmplările ivite în imperiul roman după moartea lui Tiberifl, a făcut ca Tomis să nu se poată mult timp bucura de bine­ facerile acelei «pax romana» atît de mult dorită şi căutată. Neastîmpăratul popor al Daci­ lor, profitînd de turburările din imperiu, treceau continuu D u­ nărea, jefuind Tomis şi celel’alte oraşe greceşti, ba încă, sub Decebal, Dacia ajunsese să supună la tribut pănă chiar şi pe poporul-rege. A trebuit un geniu militar şi un împărat ma­ re, cum încă n’avusese Roma, pentru ca Dunărea s’ajungă o fruntarie sigură a imperiului şi pentru ca şi oraşele pontice să se poată bucura de o vieaţă mai liniştită. Cu Traian dar, începe o nouă epocă de prosperare şi mărire a oraşului Tomis. Acesta de­ vine metropola sau capitala u-

CONSTANŢA (ORAŞ-)

neî confederaţiunî, al căruî con­ gres se numeşte: T i xoiviv rrjţ nevcaîtoXecos şi maî tîrziu cE£aftoXeco;, la care lua parte depu­ taţii a şease oraşe: Tomis, Istros, Callatis, Dionisopolis, 0desus şi Mesembria. Portul său capătă o însemnătate mare, co­ răbii din toate ţările Meditera­ neî vin să-l viziteze; corpora­ ţii de navigatori din Alexan­ dria (oîxos t(6v ’AXe£av8psEo)v) sta­ biliţi aci, înalţă temple lui Jupiter Serapis, Senatul şi popo­ rul Tomitan închină împăratului liberator temple, statul şi edi­ ficii, populaţia creşte şi pros­ peră. Monede de bronz de la August pănă la Philipp Arabul se bat de oraş; pe reversele unora din ele ni s’a păstrat 1maginea monumentelor vechî, un templu al lui Bacchus pe monedele luî Caracalla şi Geta; altul al luî Jupiter pe mone­ dele lui Geta şi al Plautileî. Oraşul se înfrumuseţează,— şi dacă ar fi să judecăm numaî după resturile de coloane şî de căpiţele de porfir şi marmoră de Păros, după mozaicurile şi inscripţiele aflate pănă. astăzi în Constanţa, — ne putem face în deajuns o idee că : acolo unde azî Tătarul sărac se adăposteşte cu familia într’un întunecos bordeiu, se ridica odată măreţe templuri, splendide palaturi, pie­ ţe largi şi amfiteatre, în care furnica o populaţiune numeroasă şi activă, industrioasă şi comer­ cială. Dar timpul în mişcarea-i neo­ bosită schimbă starea vechiului Tomis, şi-î aduse în loc o e­ pocă de decădere. Roma nu maî este în stare să apere cu aripele sale lumea, barbarii de toate părţile năvălesc asupra-î, Dunărea nu maî poate fi un bulevard de apărare. Goţii, Hunii, Carpiî, Bastar

CONSTANŢA

niî ard şi pustiesc întreaga coa­ stă a Mării-Negre. Trebue să vie un Constantin-cel-Mare, pen­ tru ca pe vechiul Tomis în ru­ ine să rezidească un nou oraş cu numele sur orei sale Con­ stanţa. O nouă perioadă începe a­ cum pentru oraşul nostru, cre­ ştinismul îşî aşeză aci scaunul episcopal, şi istoria cunoaşte maî bine de 12 episcopî Tomitanî, carî s’au ilustrat, apărînd preceptele luî Crist chiar con­ tra unor împâraţî ca arianul Valens, care a făcut din episco pul Vetranius un martir. Dominaţiunea însă a Huni­ lor, continuată de a Bulgarilor, preface în cenuşe oraşul luî Con­ stantin. Şi cu toate încercările împăraţilor bizantini de a-1 reconstrui, Constanţa nu poate să mal atingă starea de odi­ nioară. Un contuar al Genovezilor stabiliţi în evul de mijloc, e părăsit sub împărăţia Turci­ lor, aşa că pănă Ja 1856, Con­ stanţa nu e de cît o pustietate, unde 8— 9 colibe servesc de a­ dăpost cîtor-va pescari. Construirea portului şi a li­ niei ferate Cernavoda-Constanţa de către o societate engleză, îmbunătăţirea relaţielor din im­ periul otoman, şi mai cu sea­ mă alipirea Dobrogeî la coroana Romînieî, afl contribuit ca ora­ şul Constanţa să devină unul din centrele de populaţiune mai cu viitor. Podul minunat de la Cernavoda l’a pus în legătură cu Apusul Europei, iar marile lucrări ale portului sunt menite a face din vechia Tomis, emporia cea maî însemnată pe li­ toralul vestic al Măriî-Negre şi vrednică a redeveni metro­ polă şi a rivaliza cu Odesa safl Constantinopol. C on stan ţa, staţie de dr. d. f ,

621

jud. Constanţa, pl. Constanţa, oraşul Constanţa, pe linia Cerna­ voda-Constanţa, pusă în circu­ laţie la 4 Octombrie 1 860. Se află la 2 kil. de Murfatlar, sta­ ţie Anală. înălţimea d’asupra ni­ velului mării de 3 im,,20. Veni­ tul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 699256 lei, 90 bani. C o n su lu l, deal, în jud.

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Bas-Chioi, şi pe al cătunului săfl Cineli. E situat în partea vestică a plăşeî şi a comunei. Este de natură stîncoasă, şi e aco­ perit cu păduri. împiedică cursul rîuluî Taiţa silindu-1 a descrie un mare semicerc. L a poalele sale estice se află situat sa­ tul Cineli. Pornind din acest sat, după trei sferturi de oră, eşti în vîrful lui. Fiind unul din cele mai înalte dealuri din jud. Tulcea şi din Dobrogea chiar, avînd o înălţime de 329 m., priveliştea după el este una din cele mai frumoase ce se poate avea în Dobrogea. Pe timp senin, se vede la mare distanţă, dealul Beş-Tepe, Du­ nărea, Marea-Neagră şi lacul Razelm. L a poalele lui, Taiţa curge încet şi leneş printre tufe. Şapte văi şi şapte sate sunt si­ tuate împrejurul lui. A re vre-o 3 peşteri, din care una foarte lungă; locuitorii zic că ar răspunde tocmai în satul Armutlia.

CONŢEASCA

Bădeni, com. Bădeni, pl. Bah­ luiul, jud. Iaşi, cu o suprafaţă de 28 hect. A re peşte şi conţine mult stuh. A ici este o moară de apă. In apropiere, peste Bah­ luiul, este un pod numit Podullui-Contăş, lîngă care se află o moară cu aburi, a fraţilor GhicaDeleanu. C o n te a , sat, face parte din com.

rur. Locusteni, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. A re o populaţiune de 448 locuitori. E situat pe dea­ lul Contea. Aci e o biserică. L o ­ cuitorii sunt moşneni. Ca po­ pulaţie şcolară are 64 copii (23 băeţî şi 41 fete). C o n te a , deal, com. Locusteni, pl.

Mijlocul, jud. Vîlcea. C o n tu r u l, loc izolat,

com. Stă­ neşti, plasa Oltul-d.-j., judeţul Vîlcea.

C o n ţ a s c a , deal, pe care este a­

şezat parte din satul cu acelaşi nume, jud. Suceava. C o n ţa s c a . V . pîrîul Matioaia, ju­

deţul Suceava. C o n ţ a s c a , pîrîil, jud.

Suceava, lîngă satul cu acelaşi nume. Poartă diferite numiri în cur­ sul săfl.

C o n ţ e a s c a , pădure, supusă regi­

cea, cel maî înalt din cele două vîrfuri ale dealului Consulul. Are 329 m .; e gol stîncos.

mului silvic, jud. Muscel, plasa Argeşelul, com. Conţeşti, în în­ tindere de 750 hect., compusă din stejari, fagi, carpeni, frasini şi alte esenţe.

C o n s u lu l- M ic , v îr f al dealului

C o n ţ e a s c a , pădure, supusă regi­

Consulul, jud. Tulcea, de 309 metri. E situat spre V. de vîr­ ful Consulul-Mare. Este stîncos ca şi el. Are o peşteră lungă.

mului silvic, jud. Muscel, plasa Rîul-Doamnei, com. Racoviţa, în întindere de 200 hect., com­ pusă din stejari, fagi, carpeni, ju­ gaştri, frasini, plopi, plute şi sălcii.

C o n s u lu l-M a r e , vîrf, jud. Tul­

C o n tă ş , iaz, pe teritoriul moşiei

622

CONŢEŞTX C o n ţe ş ti, com. rur., pl. Ialomiţa,

jud. Dîmboviţa. Această comu­ nă se află spre S.-E. de Tîrgo­ vişte, pe şoseaua naţională Tîr­ govişte - Fundata, la 23 kil. de Tîrgovişte şi în apropiere de gara Ghergani, pe loc şes şi pe malul stîng al Dîmboviţei. Prin centrul comunei curge rîuleţul Ilfovelul sau Pusnicul. Com. Conţeşti se compune din cătu­ nele: Conţeşti-d.-j., Călugăreni şi Heleşteul, cu o populaţie de 1092 locuitorî. In raionul co­ muneî sunt patru poduri, pe rîu­ rile Ilfovăţul, Dîmboviţa şi Co­ lintina. Sunt treî bisericî şi o şcoală. Şcoala este fundată în 1858. Ea este mixtă, condusă de un învăţător, salariat de stat. Este frecuentată de 30— 50 elevî, din 150 copil cu etatea de şcoală. Venitul comunei este de 3270 leî. com. rur., pl. Argeşe­ lul, jud. Muscel, la S. de Cîm­ pulung, 32 kil. departe de a­ cest oraş. Este situată la 300 metri de malul stîng al rîuluî Argeşelul. Se compune din 2 cătune: Conţeşti-d.-s. şi Conţeşti-d.-j., avînd o populaţie de 717 loc., (354 bărbaţî şi 363 femeî), cu 160 capî de familie, carî locuesc în 160 case. Locuitoriî se ocupă afară de agricultură, cu rotăria, cizmăria, dulgheria şi lăutăria. Eî au : 240 boî, 180 vacî, 120 viţeî, 15 caî, 8 epe, 303 capre, 20 ţapî, 38 oî şi 155 porcî. Comuna are 150 contribuabili şi budgetul său (1889— 90) pre­ zintă la veniturî suma de 1694 leî şi la cheltuelî 1350 leî. Spre E. şi V. are două culmi de dealurî, carî domină ValeaArgeşeluluî, numite: Dealul-Sa-

C o n ţe ş ti,

tuluî (la E.) şi Dealul-Bucureî (la V.), acoperite cu pădurî. Co­ muna are în jurul său locurî a­ rabile, livezî naturale de fîneţe şi livezî de prunî. Rîul Argeşelul udă Conţeşti în partea de V . Pe el se află con­ struite două morî. Proprietari în comună sunt domnii St. Perie­ ţeanu-Buzău şi Sache Nicolau, pe proprietăţile cărora s’au îm­ proprietărit locuitoriî la 1864, în diverse categorii. Comuna se întinde pe o su­ prafaţă de 1000 hect. O şosea vecinală leagă com. Conţeşti cu com. Racoviţa şi Davideşti. Este o singură biserică, de­ servită de 1 preot şi 1 dascăl. S ’a clădit cu cheltuiala dum­ nealui Ioniţă Conţescu, nu se ştie bine în ce an, căci pisania lipseşte. Şcoala, cu întreţinerea păreia statul cheltueşte 1080 leî anual, se frecuentă de 38 elevî şi 19 eleve, din numărul de 59 băeţî şi 24 fete cu etate de şcoală. In anul 1889 s’a construit ac­ tualul local de şcoală, cu chel­ tuiala d-luî Perieţeanu-Buzău, a­ jutat şi de alţî locuitorî. Pentru şcoală comuna cheltueşte 75 leî anual şi pentru biserică 110 leî. Ştiu carte 14 5 bărbaţî şi 30 femeî. D-l Perieţeanu-Buzău, a făcut un drum-de-fier stabil de 7 kil. care leagă comuna cu gara, deosebit de 2 kil. drum-de-fier, sistem Decauville. com. rur., în jud. T e ­ leorman, pl. Marginea pe partea stîngă a rîuluî Vedea [şi la 54 kil. de T.-Măgurele, capitala districtului. Se învecineşte la N. cu com. Cervenia, la S. cu com. Bragadirul, la V. cu com. Frumoasa, de care o desparte pîrîul Vedea şi la E. cu cîmpia Burnazulul

C o n ţe ş ti,

CONŢEŞTI

pănă ce aceasta intră în jud. Vlaş­ ca, unde se întinde parte din moşia Conţeşti. Suprafaţa comuneî este de 6163 hect., din cari: 4500 pă­ mînt arabil, aparţinînd proprie­ tarilor moşieî; 45 hect. pădure şi 202 hect. izlaz. Proprietăţile locuitorilor ocupă o suprafaţă de 1233 hect.; viile, 157 hect., iar şcoala este înzestrată cu 26 hect. pămînt de muncă. Solul este destul de fertil. Populaţiunea comuneî este de 2213 suflete; sunt 501 capî de familie şi 327 contribuabili. In com. sunt maî multe cîrciumî şi hanuri. Numărul vitelor este de 3898 capete, din carî: 515 cai, 829 vite marî cornute, 2126 vite micî şi 431 porcî. Budgetul comuneî este de leî 9124, banî 28 la veniturî şi de leî 9036, banî 21 la cheltuelî. Are o şcoală condusă de doî învăţători şi frecuentată de 45 elevî; o biserică deservită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî. Localul primăriei este la un loc cu al şcoaleî; sălile sunt construite în bune condiţiunî. Pe apa Teleormanului este o moară; iar pe moşie este un e­ leşteu numit Lioaşca. A ci se ţin două bîlciuri pe an, unul la Buna-Vestire, la 25 Mar­ tie şi altul la S-tul Dumitru, la 26 Octombrie. Comuna este pusă în comunicaţiune la S. cu comuna Bragadirul şi la N. cu Cervenia prin căî vecinale. Spre Sudul comuneî se află Măgura-Conţeştilor, de însem­ nătate istorică. împrejurul acesteî comune s’au urmat între anii 1596 şi 1599 parte din luptele Romînilor cu Turciî, sub Mihaiu-Viteazul. T ot aci s’au făcut importante descoperiri arheologice de că­ tre Cezar Boliac şi alţî arheof

CO N ŢEŞTI

logî şi s’afl găsit diferite obiecte. Satul Conţeşti se vede trecut, în nomenclatura întocmită la jumătatea secolului trecut, sub numirea de O dăile; este un sat vechifl şi a purtat şi numirea de Odaia-Panculuî. C o n ţe şti, sat, în com. Girovul, pl.

Piatra-Muntele, jud. Neamţu. E situat la io kil. depărtare de oraşul Piatra, în drumul şose­ lei judeţene Piatra-Roman. Are o populaţie de 300 suflete, din carî 66 capî de familie trăesc în 63 de case. Sunt 194 bărbaţî, 151 fem eî; 170 necăsătoriţi, 112 căsătoriţi, 18 văduvi; 30 ştifl carte, 270 nu ştifl. In acest sat se află reşedinţa comuneî. Suceava, pe moşia şi în com. Paşcani, spre N.-V. şi la o depărtare de 10 kil. depărtare de reşedinţa co­ muneî. E aşezat pe ambele ţăr­ muri ale pîrîuluî şi pe dealul cu acelaşî nume. Are 161 case, populate cu 168 capî de familie safl 638 suflete (324 bărbaţî, 314 femeî), din carî 9 sunt Izraeliţi. Sunt 1 1 8 contribuabili. Vatra satuluî ocupă 90 fălcî şi 58 prj. Locuitoriî sunt gospodari. îm ­ proprietăriţi sunt: 50 pălmaşi, 45 codaşi, stăpînind 312 fălci şi 40 prj. Are o biserică, cu hramul Sf. Dumitru, clădită din lemn de locuitorî pe la 1835, deservită de un preot şi doi cîntăreţî, şi împroprietărită cu 8 fald şi 40 prj. Şcoala din Valea-Seacă servă şi acestuî sat. La 1803, Conţeşti, a d-sale visternicul Iordache Balş, avea 44 liuzl, plătind bir 844 leî arfual.

623

situat aproape de Dealul-Mare, a căruia pantă e acoperită cu văî. Are o populaţie de 360 su­ flete, carî locuesc în 95 case. Are o biserică filială, (ce ţine de parohia Sascut), cu hramul S-ţiî împăraţi. Şcoală nu se află în sat. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 50 (21 băeţî, 29 fete), din care 5 băeţî urmează la şcoala din Sascut.

plasa Răcăciuni, jud. Putna. Este

A ci este reşedinţa comuneî, şcoala, biserica, moara şi herăstrăul cu aburî al d-luî Perieţeanu-Buzăfl. ( C r u c e a - d in -), colină, în com. Vintilă-Vodă, judeţul Buzăfl. E acoperită cu o parte din pădurea Vintilă-Vodă, care poartă acelaşî nume.

Copac

C o p a c i i - c e l - M a r i ( L a -),poiană, C o n ţe şti, staţie de dr. d. f ., jud.

Dîmboviţa, pl. Ialomiţa, căt. Conţeşti, pe linia Chitila-Piteşti, pusă în circulaţie la 13 Sept. 1872. Se află între staţiile Gherghani (5.4 kil.) şi Titu (6.5 kil). înălţimea de asupra niveluluî măriî, de I44m7 2 . Venitul acesteî staţii pe anul 1896, a fost de 21329 L. 30 B.

C o n ţe şti, sat, jud.

C on ţeşti, cătun, în com. Sascut,

COPACIUL

C o n ţe ş ti, moşie, în pl. Margine!,

jud. Teleorman. Se numea în vechime Odaia-Panculuî. C o n ţe şti, mlaştină, jud. Suceava,

lîngă satul cu acelaşî nume; maî înainte era iaz mare. C o n ţe ş ti, pîrîil, ce udă

comuna Sascut, pl. Răcăciuni, jud. Putna, şi se varsă în Bălcuţa.

C o n ţe ş ti-d e -J o s , sat, face parte

din com. rur. Conţeşti, pl. A r­ geşul, jud. Muscel. Are o po­ pulaţie de 370 locuitorî (182 bărbaţî şi 288 femeî). Aci este o moară a d-luî Sache Nicolafl, proprietar. C o n ţe ş ti-d e -S u s , sat, jud. Dîm­

boviţa, pl. Ialomiţa, căt. com. Conţeşti.

în căt. Slobozia, com. BădeniUngurenî, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel. C o p a c iu l, safl G r u iu l, cotn. rur.,

compusă din cătunele Copaciul şi Crovul, plasa Cîlniştea, jude­ ţul Vlaşca. E situat pe coasta dreaptă a văeî Glavaciocul. Moşia aparţine d-luî V . Hiotu. Comuna este departe de Bu­ cureşti de 34 kil., de Giur­ giu de 43 kil., de I kil. de Ghimpaţi, reşedinţa plăşeî. In 1886 erafl aci 1342 locuitorî, din carî 288 contrib. Budgetul co­ munal era în 1886 de leî 6764 la venit şi de leî 4959 la chel­ tuelî. In 1887 s’a arat aci 1300 hect. cu diferite cereale. Sunt 2 bisericî, una în Crovul şi a doua în Copaciul, deservite fie­ care de cîte un preot şi un cîntăreţ. Ţine de eparhia Cro­ vul, care are biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Şcoala comunală este aşezată în comuna Ghimpaţi care este aproape de Copaciul, poartă nu­ mirea de Ghimpaţi-Copacifl. Vite sunt: 250 vite marî, boî, bivoli şi vacî, 32 caî, 692 oî şi 4 capre.

C o n ţe ş ti-d e -S u s , sat, face parte

C o p a c iu l, cătun, pendinte de com.

din com. rur. Conţeşti, pl. A r ­ geşelul, jud. Muscel. Are o po­ pulaţie de 347 locuitorî (172 bărbaţî şi 175 femeî.)

Copaciul, de la care şî-a luat numele, pl. Cîlniştea, judeţul Vlaşca, situat pe proprietatea d-luî V . Hiotu.

COPACUL-CU-ICOANA

624-

A ci s’au împroprietărit la 1864 un număr de 60 locuitori, lu­ înd suprafaţa de 200 hect. Aci este o biserică, deservită de un preot şi un dascăl. C o p a c u l-c u -Ic o a n a ,

(L e sp e­

zile ), loc izolat şi deal, în jud.

Buzău, comuna Merei, căt. Valea-Puţuluî. localitate cu pădure. (Vezî Dealul - Vieî, jud. Fălciu, com. Băseşti, din pl. Mijlocul).

C o p a c u l-c u -Ic o a n a ,

C o p a c u l- lu l- T r i c ă , loc, judeţul

Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Roziştea, unde Pîrîul-Moareî se varsă în balta Strîmba. sau C o b a d i n , com. rur., din jud. Constanţa, plasa Constanţa, situată în partea cen­ trală a judeţuluî, la 43 kil. spre S.-V. de oraşul Constanţa, ca­ pitala districtului, şi în cea me­ ridională a plăşeî, la 14 kil. spre S.-V. de Cara-Murat, reşedinţa eî, pe dealurile Copadin şi ArabiAlciala. Se mărgineşte la N. şi V . cu comuna Mamut-Cuius, la E. cu com. Biulbiul; la S. cu comunele Cara - Bacî şi A gem ler; cele d’întiiu trei comune sunt din pl. Medjidia, a 4-a din plasa Mangalia. Relieful solului e puţin acci­ dentat de următoarele dealuri: Tanai-Teiubesi (128 in.), CaraDede - Bair (152 metri), BeiAslan-Bair (127 m.), la N., Nalciac-Bair, Bair-Biulbiul-Chiuciuc (130 m.), Ciobanisa-Bair (123 m.), la E.; Arabi-Iuc-Bair (137 m.), Beşoul-Bair (142 m.), la S .-, Caciamac-Bair (13q m.), IurtlucBair (147 m.) şi Cara-Dede-Bair al II-lea (1 11 m.), la V .-, iar dealurile Copadin (134 m.) şi Arabi-Alciala (r37 m.), prin in­

C o p a d in

COPĂCEANA

teriorul comuneî. Aceste dea­ Sunt 1 14 împroprietăriţi şi lurî sunt acoperite cu izlaz, fî­ 164 neîmproprietăriţî. neţe şi semănături. In comună sun 243 plugari, Movile sunt puţine, toate ar­ carî au 99 plugurî (32 cu cal, tificiale, servind ca punct de 67 cu boî), 155 care şi căruţe orientare; printre ele observăm : (35 cu caî, 120 cu boî), 37 ma­ şini de secerat, din cari 2 cu Copadin-Nord (134 m.), Copadin-Sud (137 m.), Copadin-Vest uleiu, io maşini de bătut po­ (13 5 m.), Copadin-Est (123 m.), rumb, 1 trior, 22 grape de fier, în jurul satuluî Copadin-, EnIO maşini de vînturat, 1 ma­ şină de cosit fin. gemaîesi-Tepe (133 m.), la E.; Arabi-Iuiuc (137 m.), la S. Este o moară cu aburî şi 1 de vînt. Hidrografia e reprezentată numaî prin nişte văî micî, fără Vite sunt 1358 capete, din carî: 580 caî, 539 boî, 12 bi­ importanţă; ele n’au apă de cît voli, 77 oî şi 150 capre. toamna în timpul ploilor şi primă-varadupă topirea zăpezilor; Budgetul com. Copadin are principalele sunt: valea Copadin, la veniturî 9380 leî şi la chel­ care trece prin sat, şi brăzdează tuelî 3037 leî. com. prin mijloc şi V .-, DichiliCăî de comunicaţie sunt nu­ tas-Dere la N.; văile Beşaulmaî drumuri vecinale sau co­ Dere şi Arabi-Alciala, care unite munale, carî, în formă de rază, formează valea Cocealac-Alcea pleacă spre satele înconjură­ care o brăzdează la S. toare ca: Biulbiul, Mamut-Cuius, Caciamac, Beşoul, Agemler, OsComuna e formată dintr’un man-Facî, etc. singur sat: Copadin, al căruî aspect nu oferă ceva caracteris­ E de observat că această co­ tic; e plăcut puţin prin poziţia mună, la delimitare, a fost cu sa; casele sunt unele răspîndite totul depărtată de plasa cărei fără regulă, o mare parte din aparţine, fiind împresurată de ele înconjurate cu grădini foarte plăşile Medjidia şi Mangalia. bine îngrijite. Suprafaţa acestei comune este C o p a n iţ a , insulă, pe Dunăre, jud. de 4371 hect., din carî 233 Dolj, pl. Jiul-d.-j. şi Balta, între ocupate de vatra satuluî cu ale Bechet şi Rahova, la vărsarea sale 222 ca se; statul cu proprie­ rîuluî Jiul în Dunăre. Are pă­ şunî pe dînsa. tarii posed 1228 hect., iar loc. au împărţit, restul de 2910 hect. Populaţiunea sa este formată C o p ă c e a n a , deal, jud. Fălcifi, din Turcî, Tătari, Germanî şi Bul­ numit ast-fel de la nişte copaci gari ; ea este de 232 fam., în total vechî ce au fost odinioară pe 1009 suflete, împărţite după cum pe el. Se întinde din Com. Be­ urmează: 562 bărbaţî, 447 femeî; rezeni, pl. Prutul, trece prin co­ muna Bozia, prelungindu-se de necăsătoriţi 556, căsătoriţi 422, la N. la S., între dealurile Bu­ văduvi 30, divorţaţi I ; cetăţeni ciumaşi şi Marcu, pe teritoriul romînî 659, supuşi străini 350; satelor Bozia-Odaia şi Bogdana, ştiu carte 242, nu ştiu 867; or­ terminîndu-se pe teritoriul mo­ todox! 15, catolici 382, maho­ şieî Bogdăneşti. L a capătul său medani 607, de alte religii 5 ; se află iazul Bogdăneşti. agricultori 243, industriaşi 30, comercianţi 4, alte profesii I. C o p ă c e a n a , deal, în jud. Fălciu, Contribuabili sunt 278.

COPĂCEANA.

625

pl. Prutul, pe teritoriul satuluî Rînceni, în partea de V . a co­ muneî Rînceni, despre hotarul com. Mălăeşti.

are 2 hect. şi o populaţie de 10 familii, sau 30 suflete, din carî S contribuabili. C o p â c e a n u l, deal,

C o p ă c e a n a , iaz, jud. Fălciu, pl.

Prutul, com. Bozia, la capătul văeî cu acelaşi nume, format din pîrîul Copăceana, pe teri­ toriul satului Odaia-Bogdan. C o p ă c e a n a , iaz, în jud. Fălciu,

pl. Prutul, com. Bozia, pe valea cu acelaşi nume, format din pî­ rîul Copăceana, pe teritoriul sa­ tului Bozia.

care încon­ joară în partea de V . comuna Fălciu, pl. Prutul, jud. Fălciu. vale, în jud. Buzău, com. Gura-Teghii, între muntele Podul-Caluluî şi Valea-Găvanului. E avută în brad şi molift.

C o p ă c e ilo r ( V a le a -) ,

C o p ă c e lu l, cătun, în jud. Vîlcea,

pl. Ocolul, com. Ocnele-Mari.

C o p ă c e a n a , pîrîil, jud. Fălciu;

C o p ă c e lu l, colină, în jud. Buzău,

iese de pe valea Copăceana, com. Berezeni; formează iazul cu acelaşi nume; trece de aicî pe teritoriul com. Bozia, plasa Prutul, tot pe valea cu acelaşi nume, pe care formează 3 ia­ zurî : două pe teritoriul satuluî Bozia şi unul pe teritoriul satului Odaia-Bogdana. Trece pe teri­ toriul satuluî Bogdăneşti, unde dă în şesul Prutului.

com. Pătîrlagi. E acoperită de izlaz şi pădure.

vale, jud. Fălciu, pl. Prutul, com. Bozia; se în­ tinde între dealurile Copăceana şi Saca, pe teritoriul satelor Bo­ zia şi Odaia-Bogdan, pe care se află două iazuri, formate din pîrîul Copăceana.

C opăcean a,

C o p ă c e a n c a , numire,

ce purta comuna Bivoliţa, pl. Tîrguluî, jud. Teleorman. Această nu­ mire figurează prin actele de ho­ tărnicie şi locuitoriî o păstrează şi astă-zi.

C o p a c e a n u l, sat,

în partea de N. a com. Sberoaia, pl. Podo­ leni, jud. Fălciu, în hotarul co­ munei Grozeşti, situat pe malul Prutului, pe domeniul statuluî Sberoaia. A re o suprafaţă de 38 hect. 44 ariî, iar vatra satuluî l u t u o J niiontu Cicoi/ia/ic

Val. J l .

C o p ă c e lu l, deal, în jud. Suceava,

pe o coasta căruia e aşezată o parte din satul Lămăşeni; altă parte e acoperită de pă­ dure de mesteacăn. C o p ă c e lu lu i ( V a le a -) , vale, în

jud. Suceava, satul Lămăşeni. C o p ă c e n i, cotn. rur., pl. Cerna-

d.-s., jud. Vîlcea. E format din 2 mahalale. Comuna, cu izlaz cu tot are 500 hect. pămînt. Este situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Cerna, la 45 kil. departe de capitala judeţului şi la 25 de a plăşeî. Are o populaţie de 418 loc., (214 bărbaţi şi 204 femei), în care intră şi 10 fam. Ţigani, carî se ocupă cu facerea de albii, fuse, linguri şi alte 5 fam. de Ţiganî ferarî; sunt 127 capi de familie; 120 contribuabili şi 125 case. In comună sunt 2 biserici: una de zid, cu hramul Buna­ Vestire, fondată la anul 1804, şi alta de lemn, fondată la 1720 de protopopul Gheorghe şi preo­

COPĂCENI

teasa Florica, cu hramul Sf. Gheorghe şi Cuvioasa-Paraschiva. Prima s’a fondat de protopo­ pul Şerban cu preoteasa Preda. Locuitorii în special se ocu­ pă cu agricultura. Produsul muncei îl desfac la oraşul Craiova. Ei au 20 caî, 140 boi, 110 vacî, 40 capre, 25 oî şi 95 porcî. Veniturile şi cheltuelile co­ muneî se urcă la 1000 leî anual. Pe rîul Cerna, în raionul co­ muneî, sunt 2 morî, cu cîte 2 perechi de pietre. Cea mal mare parte din locuitorî sunt moşneni; SS s’au împropietărit la anul 1864 pe 32 hect., în moşiile d-lor Nae Copăceanu, D. Stavrescu şi alţii. Comuna e lipsită pănă acum de şcoală. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 45 (26 băeţî şi 19 fete). Ştiu carte 15 bărbaţî şi 3 femeî. In toată comuna sunt 25 stupi cu albine. O şosea comunală înlesneşte comunicaţia cu comunele Broş­ teni şi Ulmetul. E brăzdată de dealurile: Pojorătul, Bucurul şi Cocinilor şi udată de văile: Crucilor, Zgîndi, Lupului şi Rizi. Se mărgineşte cu comunele Gînguleşti, Bălteni, Armăseşti, Modoia şi Broşteni. C o p ă c e n i, sat, cu 142 sufl., jud.

Argeş, pl. Loviştea; face parte din com. rur. Racoviţa. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de un preot şi un cîn­ tăreţ. C o p ă c e n i, cătun, al comuneî Cor-

neşti din pl. Ocolul, jud. Gorj. E situat la S. de comună şi spre V., la 11 kil. depărtare, de oraşul T.-Jiu. Situat pe şes, pe partea dreap­ tă a şoselei judeţene T.-Jiu-Severin. A re o suprafaţă cam de 79

COPĂCENI

2000 hect., din cari iooo hect. arabile, 535 hect. pădure, 465 hect. livezi şi izlaz. A re o populaţie de 70 fam., 436 sufl., din carî 58 contrib. Locuitoriî posedă 40 plugurî, 60 care cu boî şi vaci, 2 că­ ruţe, 10 stupî, 250 vite marî cornute, 12 caî şi IOO rîmătorî. Cătunul este udat de apa Jaleşul. Comunicaţia se face pe şo­ seaua judeţeană T.-Jiu-Severin, ce trece în apropiere, în partea despre S. şi prin şoseaua co­ munală ce se detaşează din şo­ seaua judeţeană. In Copăceni se găsesc 2 pu­ ţuri şi 2 morî pe apa Jaleşul. Cătunul are şi o biserică de lemn, însă ruinată. C o p ă c e n i sau C a r id a - C ă p ă c e n i, cătun, pendinte de com.

Dărăşti, pl. Cîlniştea, jud. Vlaş­ ca, proprietatea d-lul Efr. Ghermani. Această proprietate a fost la 1655 a vistierului Gheorghe Carida de unde şî-a luat nu­ mele. E situat pe coasta dreaptă a apeî Argeşului. A ci s’a împroprietărit la 1864, un număr de 25 loc. cărora li s’a dat 75 hect.; sunt aşezaţî pe malul Argeşului. A ci sunt vil cu embatic în suprafaţă de 678 hect.; pădure de salcie pe Argeş, în suprafaţă de 40 hect.; locurî de arătură în suprafaţă de 274 hect. T o ­ talul suprafeţei moşiei este de 992 hect. Arenda anuală: 16000 lei. Este departe de Bucureşti de 21 kil., de Giurgiu de 44 kil. de şoseaua Giurgiu-Bucureşti de I kil., pe marginea moşiei chiar trece această şosea. Aci sunt 20 boî, 80 oî şi 5 caî. C o p ă c e n i, numire ce se mal dă

căt. Poiana-Copaciuluî, din com.

COPACENI-DE -SUS

626

Opăriţi, pl. Teleajenul, jud. Pra­ hova.

Numărul vitelor marî e de 218 şi al celor mici de 86.

pîrîu, curge din par­

C o p ă c e n i- d e - S u s , sau C o p ă ce -

C o p ă c e n i,

tea de N. a com. Opăriţi, pl. Teleajenul, jud. Prahova, udă cătunul cu acelaşi nume şi se varsă în rîul Teleajenul, în ra­ ionul com. Gura-Viitoarei, pl. Teleajenul. cotn. rur., în jud. Vlaşca. (Vezî AdunaţiCopăceni).

C o p ă c e n i - A d u n a ţ i,

C o p ă c e n i-C r e ţ e ş t i. Vezî

Copă-

ceni-Sf.-Ioan, jud. Ilfov. C opăcen i - d e - J o s

( G iu le ş ti),

sat, jud. Ilfo v; face parte din com. rur. Copăceni-Mogoşeşti, pl. Sabarul. Este situat la S.E. de Copăceni-Mogoşeşti, pe malul stîng al rîuluî Argeş. Aci, acest rîu face o mare cotitură în jud. Vlaşca. Pe la Copăceni-d.-j. era tre­ cătoare principală peste rîul A r ­ geş. Brîncoveanu, în călătoria sa la Adrianopole, a trecut p ’aci Argeşul, la 6 Maiu 1703. L a anul 1821, Tudor puse aci sen­ tinele, spre a împiedica fuga boerilor din Bucureşti. Satul se întinde pe o supra­ faţă de 223 hect., avînd o po­ pulaţie de 463 loc. D -1 Gr. Em. Filipescu are 153 hect. şi loc. 70 hect. Proprietarul cultivă 70 hect.; restul este pădure. Locuitorii cultivă tot terenul, fără să aibă locuri de fineţe. Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî, şi o şcoală mixtă, frecuentată de 41 elevi şi 2 e­ leve, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc anual 1944 lei. Localul şcoaleî e bun. Comerciul se face de 2 cîrciumarî.

n i- C a r a d a , com. rur., pl. Sa­

barul, jud. Ilfov. E situată la S. de Bucureşti, pe malul stîng al rîuluî Argeş, 16 kil. departe de capitală. L a 1821, Turcii, sub condu­ cerea luî Chehaia - Bei, venind spre Bucureşti, de la Silistra, au trecut prin com. Copăceni. Corpurile legiuitoare au vo­ tat construcţia unul pod peste rîul Argeşul, la Copăceni, pe calea naţională Bucureşti-Giurgiu, alocînd în budget spre a­ cest sfirşit 870000 leî. Se întinde pe o suprafaţă de 1240 hect., cu o populaţie de 1312 locuitori, carî trăesc în 268 case şi 2 bordee. D -1 G. Em. Filipescu are 640 h ect şi locuitorii 600 hect. Pro­ prietarul cultivă 499 hect., 25 sterpe, 6 vie şi IIO pădure. Locuitorii cultivă 393 hect., 52 sterpe, 152 izlaz, restul vie. Comuna are 261 contribua­ bili, cu un budget de 3421 lei la veniturî şi 3428 lei la chel­ tuelî. In comună e o biserică, cu hramul Sf. Filoftea, deservită de 3 preoţî şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 34 elevî şi 6 eleve, cu întreţinerea căreia statul şi comuna chel­ tuesc anual 2044 lei. Localul şcoaleî e proprieta­ tea comunei. In cercul comunei se află: i heleşteu; 1 baltă; 1 pod stă­ tător. Numărul vitelor marî e de 659 (195 caî şi epe, 3 armă­ sari, 195 bol, 204 vacî şi viţel, 37 tauri, 25 bivoli şi bivoliţe) şi al celor micî de 93! (13° porcî şi 801 oî). Dintre locuitori, 294 sunt piu-

COPA CENI-MARÎ

garf, 4 meseriaşî, io diferite profesii. Arătura se face cu 13 1 plu­ gurî: 73 cu boi, 58 cu caî. L o ­ cuitorii au 182 care şi căruţe: 90 cu boî, 92 cu caî. Locuitorî împroprietăriţî sunt 186 şi neîmproprietăriţi, 126. Comerciul se face de 2 cîrciumarî şi 2 hangii. C o p ă c e n i-M a r î, sat, face parte

din com. rurală Micloşani, pl. Argeşelul, jud. Muscel. C o p ă c e n i - M ă n ă s t i r e î , jud. Il­

fov, loc însemnat prin bătălia dintre Alexandru IlI-lea, Dom­ nul Romînieî şi boeriî ţăreî carî îl alungară din Domnie, la anul

1577-

627

bili, cu un budget de 4563 lei la venituri şi 4490 leî la chel­ tuelî. In anul 1885 erau 465 contribuabili. In comună sunt: 3 biserici, deservite de 5 preoţî, la Copăceni-d.-j., Nucari-Mănăstirea şi Mogoşeşti; 2 şcoale mixte. Numărul vitelor mari e de 899 (213 cai şi epe, 485 boî, 185 vacî şi viţei, 14 tauri, 2 bivoli) şi al celor micî de 875 (9 capre, 201 porcî şi 665 oî). Dintre locuitorî, 466 sunt plu­ gari. Arătura se face cu 269 plugurî: 192 cu boi şi 77 cu caî. Locuitoriî au 335 plugurî: 242 cu boi şi 93 cu caî. Locuitori împroprietăriţî sunt 309 şi neîmproprietăriţî, 164. Comerciul se face de 7 cîrciumarl.

C o p ă c e n i-M ic i, sat, face parte

din com. rurală Micloşani, pl. Argeşelul, jud. Muscel. C o p ă c e n i-M ic î, deal, pe terito­

riul com. Mălăeşti, pl. Mijlocul, jud. Fălciu; se întinde de la Valea-Rădiuluî. C o p ă c e n i-M o g o ş e ş ti, com. rur.,

plasa Sabarul, jud. Ilfov. E si­ tuată la S. de Bucureşti, pe ţărmul stîng al rîuluî Argeş, 26 kil. departe de Bucureşti. Pă­ mîntul său e mlăştinos în par­ tea de N. Se compune din satele: Copăceni-d.-j., Nucari- Mănăstirea, Mogoşeşti şi Varlam, cu o po­ pulaţie de 1872 locuitorî, cari trăesc în 422 case şi 2 bordee. Se întinde pe o suprafaţă de 2181 hect. D-nil G. Em. Fili­ pescu, V. M. de Gravie, St. Petrovicl şi statul au 1202 hect. şi locuitorii 979 hect. Proprie­ tarii cultivă 737 hect., 233 pă­ dure şi restul vie. Locuitorii cultivă tot terenul. Comuna are 396 contribua­

C o p ă c e n i-S f. I o a n , sau C o p ă c e n i-C r e ţe ş ti, sat, jud. Ilfov; face

parte din com. rur. CreţeştiSinteşti, pl. Sabarul. Este si­ tuat la N. de Creţeşti, în lo­ curî băltoase. Se întinde pe o suprafaţă de 155 hect., proprietatea locuito­ rilor, cu o populaţie de 357 suflete. Are 1 povarnă. Comerciul se face de 1 cîrciumar. S ’au stabilit în sat 2 străini. Numărul vitelor mari e de 152 şi al celor mici de 426. C o p ă c e ş ti, com. rur., în judeţul

Putna, plasa Răcăciuni. Comuna Copăceşti este situată pe dealul Trotuşuluî şi în lunca lui; cătunul Copăceşti pe deal, iar Slobozia, în lunca lui, peste apă. Distanţa comunei de reşedinţa sub-prefectureî (Adjudul - Nou) e de 5 kil., iar de capitala ju­ deţului, de 40 kil. Marginele acestei comune, sunt: la N. Trotuşul, care o

COPĂCEŞTI

desparte la N.-E. de AdjudulVechiu şi la N.-V. de Urecheşti; la E. iarăşi Trotuşul, despărţind0 de Adjudul-Nofi; la S.-E. Rugineşti, la S.-V. Angheleşti, iar la V . Cornăţelul. Comuna Copăceşti se com­ pune din cătunul Copăceşti (unde e şi primăria comunei) şi din Slobozia. Populaţiunea comuneî, după cel din urmă recensămînt, e de 201 capi de familie, cu 732 su­ flete (375 bărbaţî, 357 femei), din carî: 367 neînsuraţi (201 bărbaţi, 166 femeî), 312 însu­ raţi, 52 văduvi (18 bărbaţi şi 34 femeî); 723 Romîni si 9 de diferite naţionalităţi; 3 ortodox!, 6 mozaic! şi 3 armenî; 219 agricultori, 2 meseriaşî, 6 co­ mercianţi, 4 avînd profesiuni liberale, 16 muncitori şi 13 ser­ vitori. Ştiu carte 16 persoane: (13 bărbaţi, 3 femeî). Numărul caselor de locuit e de 193. Mişcarea populaţiune! pe anul 1892, a fost următoarea: 9 că­ sătorii, 34 naşteri şi 71 morţi. A re o biserică parohială, cu hramul «Sf. Nicolae». Comuna cheltueşte pentru ea 100 lei anual. Copii cu vîrstă de şcoală sunt 72 (39 băeţî şi 33 fete). Sunt 177 contribuabili, adică 1 locuitor la 4.13 contribuabili. Budgetul comuneî, pe anul financiar 1893— 94, a fost la venituri de 2559 leî şi la chel­ tuelî de 2555 leî. Numărul cultivatorilor, în a­ celaşi an, a fost de i i i » Instrumentele agricole, de carî se servesc cultivatorii acestei co­ mune, sunt: 30 pluguri de lemn, 40 de fier şi 1 scarificătoare. Vitele aflătoare în comună sunt după ultima numărare, 741, din cari: 191 boi, 101 vaci,

COPĂCEŞTI

32 cal, 259 ol, 17 capre şi 141 porci. In comună se află: 3 rotari, 2 fierari, I cojocar, 1 cîrciumar, I boiangiii, I brutar şi 14 fabri­ canţi de rachiii de prune. Drumuri şoseluite pun în legătură comuna pe de o parte cu comuna Adjudul-Nofl, de altă parte cu comunele Rugineşti, Angheleşti şi Cornăţelul. C o p ă c e ş t i, cătun, în jud. Putna,

comuna cu acelaşi nume, plasa Răcăciuni. Cătunul este situat pe dealul Trotuşul, avînd în luncă cătunul Slobozia. A re o biserică parohială, cu hramul «Sf. Nicolae». Comuna vine în ajutorul eî cu IOO leî anual. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 72 (39 băeţî şi 33 fete). A cest sat e pomenit de croni. carul Neculcea, cînd vorbeşte de domnia a 3-a a luî DucaVodă (1678— 1684): «iară so­ sind podgheazul la Răcăciuni întru acea seară, afl prins pe Lipcani acolo în Răcăciuni, şi i-afl tăiat pe toţi; numaî unul a scăpat şi viind noaptea să dea ştire afl dat peste nişte oameni la Copăceşti, pe apa Trotuşuluî, şi dîndu-î un om să-l ducă la Domneşti, el l’a dus printr’o dumbravă, rătăcindu-1 pănă în ziuă». Copăceşti sunt din vechî al răzeşilor şi aî foştilor clăcaşî de pe moşia luî Balş. C o p ă c e ş t i, mahala, în com. rur.

Samarineşti, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi. C o p ă c e ş ti, parohie, în

comuna cu acelaşî nume, plasa Răcăciuni, jud. Putna, formată din cătu­ nele Copăceşti şi Angheleşti. Are 2 biserici, una parohială, cu hramul «Sf. Nicolae», pentru

628

care comuna Copăceşti chel­ tueşte IOO lei anual, în satul Copăceşti şi I filială, în A n ­ gheleşti, cu hramul Sf. Gheor­ ghe. C o p ă c io a s a , com. rur., în partea

de V . a plăşeî Amaradia, jud. Gorj, şi la S. de com. Glodeni. Situată pe pîrîul Ţărăţelul, pe deal şi şes. Este formată din 4 cătune, adică: Copăcioasa, Ce­ rătul, Frunţile, unde e şi reşe­ dinţa comunei, şi Lintea. Această comună înainte de 1875 era întrupată cu comuna Scoarţa. A re o întindere de 1150 hect., din cari 410 hect. arabile, 345 hect. fîneţe, 115 hect. pădure, 135 hect. izlaz, 104 hect. vie, 8 hect. pomet şi 33 hect. vatra satuluî, a cimitirului şi a gâreî. A re o populaţiune de 400 familii, cu 1234 suflete, din carî 333 contribuabili, toţi Romînî, ocupîndu-se cu agricultura. Locuitorii posedă 83 pluguri, 138 care cu bol, 510 vite mari cornute, 20 cal, 1160 oî, 102 stupi, carî dafl 35 kil. miere şi 49 kil. ceară; 391 rîmătorî. Venitul comunei este de 145 3 lei, 65 bani, iar cheltuelile de 1185 lei, 3 banî. Apele ce udă această comună sunt: Ţărăţelul, care se varsă în Blahniţa; Slaştiul-Sec şi Slaştiulcu-Apă, carî se varsă în Amaradia şi în Jifl. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană, care vine de la V ., din comuna Budieni şi trece prin această comună; prin şo­ seaua comunală, care încă nu e terminată şi care se detaşează din cea judeţeană în 2 ra­ muri, din care una, la S., a­ pucă spre gara Copăcioasa, iar cea-l’altă, la N., prin interi­ orul comunei şi duce în co­ muna Bălăneşti; prin calea ferată Filiaşi-Tt-Jifl care are o staţie

COPĂCIOASA

între cătunele Cerătul şi Frjnţile, numită Copăcioasa. In comună se găsesc 4 pu­ ţuri cu cumpănă şi 16 fintînî, cari în timpuri secetoase seacă, afară de una. Comuna are 1 şcoală, fre­ cuentată de 31 elevi şi 1 elevă, din 35 înscrişi. A re 3 bisericî, deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. cătun, jud. Goij, pl. Amaradia, com, Copăcioasa. A re o întindere de 125 hect., din carî 40 hect. arabile, 50 hect. fîneţe, 29 hect. izlaz şi pădure, 6 hect. vatra satului. A re o populaţiune de 56 fa­ miliî, cu 120 suflete, din carî 23 contribuabili, toţi Romînî. Locuitorii posedă 10 plugurî, 15 care cu boî, 60 vite marî cor­ nute, 38 rîmătorî, 131 oî, 16 stupî ou albine, carî dafl 9 kil. ceară şi 12 kil. miere. (Drumurile şi apele ce o tra­ versă s’afl descris la comuna Copăcioasa). In cătun se mal găseşte 1 puţ şi 2 fintînî.

C o p ă c io a s a ,

C o p ă c io a s a , sat, în jud. Mehe­

dinţi, plasa Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Jegujani. cătun, în judeţul Mehedinţi, plasa Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Floreşti/ Maî poartă numele şi de Copădaoa.

C o p ă c io a s a ,

C o p ă c io a s a , staţie de dr. d. /.,

judeţul Gorj, plasa Amaradia, cătunul Copăcioasa, pe linia Filiaşi-T.-Jifl, pusă în circulaţie 1 Iulie 1888. Se află între sta­ ţiile Cărbuneşti (10.2 kil.) şi T.Jifl (13.2 kil.). înălţimea d’asupra nivelului mării de 262m-,i2 Venitul a c e s t e i staţii, peailul 1896, a fost de 18519 leî 70 banî.

COPÂCIOASA

C o p ă cio a sa , pîrîu, în com. rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s., -jud. Mehedinţi. Izvoreşte din maha­ laua Copăcioasa; se împreună cu pîrîul Noateşea, curgînd spre comuna Broşteni. C o p ă c io a s a , vale, în com. rur. Jegujani, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

629

2 cîntăreţî, vechie şi 1 şcoală mixtă, întreţinută de judeţ, cu un învăţător şi frecuentată de 42 şcolarî. Se zice că primiî locuitorî aşezaţî aicî ar fi venit din Buco­ vina. C o p c e ş ti, silişte, ce ţine de com.

Ruşi, jud. Tutova, pl. Tutova.

C op ăile, lac, în plasa Borcea, teritoriul com. Călăraşi-Vechî, jud. Ialomiţa.

C o p ilo n iu l, deal, în jud. Mehe­

C opălăul, cont. rur., în partea de N. a plăşeî Coşula, judeţul Botoşanî. Se întinde pe valea Miletinuluî şi dealurile ce măr­ ginesc Miletinul pe ambele părţî. Se compune din satul Copălăul. Are o suprafaţă de 15 84 hect., din carî 644 ale proprietarului şi 940 hect. ale locuitorilor şi cu o populaţie de 298 familiî, sati 1324 suflete, din carî 650 bărbaţî şi 674 femeî. Sunt 280 contribuabilî şi locuesc în 291 case. Teritoriul acesteî comune este deluros şi de natură argilos, acoperit în partea de Sud şi S.-V. cu pădure, a căreia în­ tindere e de 644 hectare şi se exploatează sistematic; viile sunt situate pe coasta de S.-V. a dealuluî Copălăul, în întindere de 19 hect. şi produce 1615 hectolitri vin. Locurile de cultură au o în­ tindere de 220 hect. V ite: 900 boî şi vacî, 108 cal, 182 porcî, 815 oî şi 60 stupî cu albine. Prin mijlocul comuneî trece calea naţională Botoşanî-Hîrlăul. Satul e aşezat, parte pe vale, parte pe coastă de deal. Budgetul comuneî are la veni­ turî 3901 lei, 7 banî şi la chel­ tuelî 3875 leî, 88 banî. Are 1 biserică, cu 1 preot şi

C o pilu l, lac, jud. Dolj, pl. Jiul-

dinţi, pl. Motrul-d.-s., com. rur. Căzăneşti.

d.-j., com. Mărşani, cu o supra­ faţă de aproape 1 hect. Con­ ţine peşte. C o p ilu lu i ( M o v ila -) , movilă, în

jud. Buzăti, comuna Ruşiavăţul. E situată la gura văeî Ruşiavă­ ţul; face hotar între moşia Ru­ şiavăţul şi moşia statului Ur­ soaia. C o p o r ia , munte, jud. Bacăti, pl.

Munteluî, de pe teritoriul com. Dărămăneşti. C o p o r ia , pîrîiaş, în jud. Bacăti,

pl. Muntelui, com. Dărămăneşti; ese de sub muntele cu acelaşî nume şi se varsă, de-a stînga, în Uz. C o p o r îc e ş ti, cătun, pendinte de

com. Valea-Merilor, pl. Mijlocul, jud. Olt. E situat la V., pe mu­ chea dealului stîng al gîrleî Plapcea. Are 175 locuitori. C o p o u l, plasă, în centrul judeţu­

luî Iaşi. Se întinde de la N. la S. pănă în marginea oraşuluî Iaşi, pe şirul de dealuri ce vine între rîurile Jijia şi Prut. Se mărgineşte în partea despre N.V. cu pl. Bahluiul; la S. cu o parte din plăşile Cîrligătura, Stavnicul şi oraşul Iaşi; la E.

COPOUL

cu pl. Turia, pănă în dreptul satului Frăsuleni, din pl. Bis­ triţa, despărţindu-se prin rîul Jijia; apoî cu pl. Braniştea pănă în marginea oraşuluî Iaşi. Este formată din 5 comune: 1. Gropniţa, cu satele: Grop­ niţa, Singeri, Bulbucani, Forăşti, Mălăeşti şi Mişeşti, în capătul despre N. al plăşeî. 2. Movileni, cu satele: Movi­ leni, Larga, Romîneşti şi Po­ tîngeni, maî jos de com. Grop­ niţa. 3. Tăuteşti, cu satele: Tăuteşti, Zahorna, Horleşti, Rădiulluî-Tătar, Tătăruşul şi Liţcani, în partea de S.-V. a plăşeî, spre rîul Bahluiul. 4. Rădiul-Mitropoliel, cu sa­ tele: Rădiul - Mitropoliei, Moimeşti, Popricani, Coarba, ŢipiIeşti, Epureni şi Izvoarele, în partea de E. a plăşeî, spre rîul Jijia. 5. Copoul, cu satele: Copoul (tîrgşor), Podgoria-Copoul, Rădiul-Aldeî, Munteni, Vulturi şi Cîrligul, la sudul plăşeî, în mar­ ginea oraşuluî Iaşi. Suprafaţa teritoriului plăşeî Copoul este de 41698 hect. Calitatea solului este bună. In pl. Copoul se prelungeşte şirul de dealurî de la N. spre S., ce trece din pl. Bahluiul, şi care face parte din sistemul dea­ lurilor aflate între rîurile Bahluiu şi Jijia, purtînd diferite numiri: Copoul, Cîrligul, Şorogari, Gheorghieşti, Rădiul-Aldeî, Aroneanul, Zahorna, Horleşti, Ponoarele, Uricul, Căţinul, Mîrzeşti, Piţcanul, Vulturul, Brea­ zul, Muchea-Holmuluî, Cazacul, Dumnezeul, al • Cailor, Odaia, Grecul, al-Poşteî, Părul, MovilaMare, Vulturul, Şătrăroaia, Botul-Caluluî, al-Vieî, Coşeri, alCorbuluî, Sbanţul, Amara, alCruceî, al-Ţiganuluî, Drobul şi Clinul.

COPOUL

Apele curgătoare ce udă te­ ritoriul plăşeî de la N. la S., sunt rîurile : Jijia, ce trece prin partea de E. şi formează hota­ rul între plăşile Turia şi Bahlu­ iul în partea de V . şi S., fâ­ cînd hotarul cu plasa Cîrligătu­ ra ; apoî pîraiele : Miletinul, care atinge partea de N.-E. a plăşeî; Jijioara, care intră în mijlocul eî, tot în partea despre N.; Că­ caina, Aroneanul, Lieşti, Zahor­ na, Mîrzei, Dîrvari, Girinca, Moimeşti, Rădiul, Siliştea, Breazul, Uricul, Tăuteşti, Iazul, Văiluţa, Roşul, Răchita, Rădiul, Fundoaia, Puturoasa, Greculuî, Lar­ ga, Sbanţ’il, Amara, Budăiul, Ro­ mîneşti, Răchiţi, Părul şi Mahul. Prin plasa Copoul, trece şo­ seaua judeţeană Iaşi-Botoşani, care începe din marginea ora­ şuluî Iaşi, trecînd spre N., prin tîrgul Copoul şi satele Vulturi şi Popricani şi la podul Jijieî trece în pl. Turia. Şoseaua mixtă, începe din marginea oraşuluî Iaşi, tot prin partea de N.; trece prin pod­ goria Copoii, prin satele: Za­ horna, Larga, Movileni, Mălăeşti, Miseşti, şi, dincolo de Singeri, trece în pl. Bahluiuluî. Şoseaua naţională şi caleaferată trec de la Iaşi pănă la tîrgul Podul-IIoaeî, pe marginea sud-vestică a plăşeî. Pe lîngă acestea sunt diferite căî comu­ nale şi vecinale, carî leagă sa­ tele şi comunele între ele. Din întinderea de 41698 hect. pămînt, nu se cultivă în această plasă de cît 9528 hect. pentru cereale ; 293 hect. teren pentru cultura viilor şi 546 hect. pă­ mînt acoperit cu pădurî, pro­ prietate particulară; iar restul de 31331 hect. sunt acoperite de: imaşe, fîneaţă, iazurî, livezî şi locurî pentru aşezarea satelor. Pămîntul cultivabil produce tot soiul de cereale.

630

Viile dau vinurî bune. Industria se mărgineşte la un număr de 7 morî de apă, 7 de aburî şi I de vînt; iar comer­ ciul constă în desfacerea pro­ ductelor şi a vitelor, în tîrgurile Podul-IIoaeî şi Iaşi. Numărul vitelor este de 29379 capete dintre carî: 9684 vite marî cornute, 15744 oî, 3 capre, II bivolî, 1097 caî şi 2837 rîmătorî. In plasa Copoul se află o po­ pulaţie de 2364 fam., sau 8402 suflete, dintre carî: 4578 băr­ baţî şi 3824 femeî; 8155 Ro­ mînî, 185 Evreî, 35 Germanî, 8 Polonî, 8 Grecî, 5 Italieni, 4 Ruşî, I Olandez şi I Belgian. Numărul bisericilor e de 20, deservite de 16 preoţî, 20 cîn­ tăreţî şi 16 eclesiarhî. Şcoale sunt 9, conduse de 9 învăţători, şi frecuentate de 143 elevî şi 52 eleve.

COPUCCL

Numărul vitelor se urcă la 4396 capî din cari: 1578 vite marî cornute, 2200 oî, 3 capre, 106 caî şi 416 rîmătorî. C o p o u l, tîrguşor, numit şi Sără­

ria, în partea de S. a comuneî Copoul, pl. Copoul, jud. Iaşi, si­ tuat pe platoul dealuluî Copoul, pe a căruia continuare sudică se află şi oraşul Iaşi. Se întinde pe o parte şi alta a şoselei ju­ deţene, pănă în bariera Sărărieî despre N. a oraşuluî Iaşi. Are o populaţie de 209 familiî, safl 506 suflete, parte Evreî; în această populaţie este soco­ tit şi numărul locuitorilor satuluî Copoul. Este reşedinţa comuneî. Are o şcoală înfiinţată în anul 1868, frecuentată de 30 elevî. Numărul vitelor e de 75 ca­ pete, din cari: 38 vite marî cornute, 14 caî şi 23 rîmătorî.

C o p o u l, com. rur., jud. Iaşi, pl.

Copoul. Sî-a luat numele de la satul Copoul. E situată la S.-E. plăşeî, pe un teren accidentat, prezintînd maî multe dealurî şi văî, parte acoperite cu livezî şi viî, iar parte cu semănături, fînaţe şi imaşe. Această comună se mărgi­ neşte cu oraşul Iaşi în partea despre S.; este formată din sa­ tele: Copoul (tîrguşor), Podgoria-Copoul, Rădiul-Aldeî, Mun­ teni, Cîrligul, Şorogari şi A ro­ neanul, avînd o suprafaţă cam de 6925 hect. şi o populaţie de 620 familii, safl 1678 suflete. In comună su n t: 5 bisericî, deservite de 5 preoţî, 8 cîntă­ reţî şi 1 eclesiarh; 2 şcoli, con­ duse de 2 învăţători şi cu o po­ pulaţie şcolară de 52 elevî şi IO eleve; 2 morî, din care una de aburî, şi o fabrică de fringhiî. Budgetul e de 15860 leî, IO banî la veniturî, şi de 15099 leî, 74 banî la cheltuelî.

C o p o u l, deal, se întinde de laN.

la S., din valea Breazului, terminîndu-se în şesul din dreapta rîuluî Bahluiul. Pe podişul luî se află: pădurea Breazul, satul şi tîrguşorul Copoul, iar spre S. se întinde o parte a oraşuluî Iaşi. In partea de N.-V. a dealuluî, curge pîrîul Căcaina, iar spre S.-V. rîul Bahluiul. C o p tu l, afluent al pîrîuluî Pulpa,

jud. Suceava. C o p u c c l, sat, în jud. Constanţa,

plasa Mangalia, cătunul comunei Gheringec. Este situat în partea sud-estică a plăşeî şi cea meri­ dională a comuneî, la 4 kil. spre S. de cătunul de reşedinţă, Ghe­ ringec. Este aşezat pe ultimile ramificaţiunî sud-vestice ale dea­ luluî Chirizi-Iuc şi pe malul nordestic al Văeî-Viilor, fiind închis la E. de dealul Baş-Punar şi dealul Ascilar şi fiind dominat

C0PUCC1

de movila Copucci. Suprafaţa sa este de 965 hectare, dintre care 4 7 hect. sunt ocupate numaî de vatra satuluî şi de grădinî, cu 47 case. Populaţiunea sa, compusă numaî din Bulgari, este de 45 familî, cu 380 suflete, ocupîndu-se maî ales cu agri­ cultura. Pămîntul produce maî ales grîu şi ovăz. In partea su­ dică se cultivă şi viţa de vie, din care cauză s’a dat şi numele de Valea-Viilor văeî peste care este situat satul. Şoseaua judeţea­ nă Mangalia-Cuzgun trece prin centru; alte drumuri comunale duc la Gheringec, la Ascilar, la Hagilar şi la toate satele înve­ cinate. C o p u c c i, movilă, în judeţul Con­

stanţa, plasa Mangalia, pe teri­ toriul comuneî Gheringec, şi a­ nume la hotarul cătunelor Co­ pucci şi Ascilar. Este situată în partea meridională a comuneî şi cea şud-estică a plăşeî şi este aşezată pe culmea dealuluî A s­ cilar, flind vîrful său cel maî înalt, avînd o înălţime de 82 metri. A fost punct trigonome­ tric de observaţiune. Domină satul Copucci şi drumurile co­ munale Mangalia-Hazaplar şi Copucci-Chiuciuc-Tatlîgeac. C o p u zu l, com. rur., în plasa Ia-

lomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, si­ tuată în partea de V . a plă­ şeî pe partea dreaptă a rîuluî Ialomiţa. Teritoriul comuneî se întinde din rîul Ialomiţa spre S., pe cîmpia Bărăganul, pe o supra­ faţă de 8550 hect., din carî 115 hect. pădure şi coprinde patru moşiî: Copuzul-Săpunarî, pro­ prietate a statuluî, foastă pen­ dinte de mănăstirea Căldăru­ şani; are o suprafaţă de 1100 hect. şi s’a arendat pe periodul 1885 — 1895 cu suma de^6ooo

631

leî; Copuzul sau Odaia-Călugăruluî, proprietate a statuluî, foa­ stă pendinte de mănăstirea Căl­ dăruşani, cu suprafaţa de 850 hect., a fost arendată pe perio­ dul 1885— 95 cu suma de 20100 leî anual; Crăsani-d.-j., proprie­ tate a Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, cu suprafaţa de 5500 hect., este arendată cu suma de 10309 leî 68 banî; a patra este moşie particulară cu 1100 hect. După legea rurală din 1864 sunt împroprietăriţî 81 locuitorî şi după legea din 1878 s’au maî împroprietărit 28, neîmproprietăriţî maî sunt 40 locuitori. Se compune din satele Co­ puzul şi Crăsani-d.-j., cu reşe­ dinţa primărieî şi a judecăto­ riei comunale în satul Copuzul. Populaţiunea comuneî este 1300 locuitori, cu 261 capî de familie şi 1039 membrii de fa­ milie, sau 685 bărbaţî şi 615 femeî. Sunt 542 agricultorî, 8 meseriaşî, 8 comercianţi, 3 avînd profesiuni libere, 25 mun­ citori şi 22 servitori. Din 1300 locuitorî, ştiu carte 555. Vite sunt: 928 boî, 565 caî, 9 bivolî, 1684 oî şi 305 rîmă­ torî. Venitul com. în 1887— 1888 era de 3531 leî şi cheltuelile de 3405 leî. In com. e o şcoală primară mixtă, frecuentată de 50 elevî şi 10 eleve; instrucţiunea se predă de un învăţător retribuit de stat şi comună. Sunt două bisericî, deservite de doî preoţî şi doî dascălî, pentru care com. cheltueşte 360 leî anual. C o p u zu l, sat, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, pendinte de com. cu acelaşî nume. Este si­ tuat pe malul drept al rîuluî Ialomiţa, pe luncă şi sub coasta Bărăganului.

CORABIA

Are o populaţiune de 155 familiî Romînî şi 4 familiî Ţiganî. In sat se află o şcoală mixtă, condusă de un învăţător şi o biserică, deservită de doî preoţî şi doi dascălî. Vite sunt: 584 boî, 306 caî, 5 bivolî, 1050 oî şi 185 rîmă­ torî. C o p u z u l, movilă, în jud. Ialo­ miţa, pl. Ialomiţa-Balta, pe cîm­ pul Bărăganului, în dreptul sa­ tului Copuzul.

Corabia, com. urbană, reşedinţa sub-prefecturei plăşeî Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi. E for­ mată din Daşova, Corabia-Vechie şi Valea-Seacă. E situată lîngă Dunăre, la mijlocul cursu­ lui eî în Romanaţi, aproape de com. Leleiul şi balta Potelul. Corabia e departe de Caracal spre S. de 42 kil., socotind pe calea ferată şi e înconjurată de măguri mari şi mici; pe una din ele altitudinea terenului d ’a­ supra nivelului Măriî este de

45 m. Este d’abia de 15 ani de­ cretată comună urbană şi mer­ ge cu paşi repezi spre dezvol­ tare. E reşedinţă de sub-prefectură de cînd s’a unit cele două plăşî de S. (Balta şi 01tul-d.-j.). Are strade regulate şi bine construite. întinderea stradelor aflate în circulaţie şi cu şosea, pe anul 1888, a fost de 511 m. liniari. Fiind singurul port în Roma­ naţi şi aşezat într’o poziţie fa­ vorabilă, a căpătat din timpul ultimului războiu şi mal ales de cînd a devenit cap de cale fe­ rată, o însemnătate, mal ales comercială. A re o staţiune de cale ferată, una de observări meteorologice, o judecătorie de ocol şi un biroă telegrafo-poştal, al cărui venit pe 1896— 97

CORABIA

a fost de le! 38173, ban! 10. E reşedinţa medicului de arondisment. Are un spital cu 10 paturi (cu un medic, un subchirurg şi 4 infirmieri) şi o formacie. Este o şcoală primară urbană de băeţî condusă de 2 insti­ tutori şi frecuentată de 53 elevî şi una primară rurală de fete, condusă de o învăţătoare şi fre­ cuentată de 52 eleve. Budgetul com. pe 1886— 87 a fost de 36989 lei la venituri şi de 36454 lei la cheltuelî. Sunt 617 contribuabili. Are o populaţie de 684 capi de familie, sau 4162 sufl. (2316 bărbaţi şi 1846 femeî), din carî: 3940 ortodox!, 104 catolici, 9 armeni, 3 lipoveni, 36 maho­ medani, 45 mozaici, 25 alte sec­ te! 3757 Romînî, 45 Evrei, 2 Francezi, 75 Austro-UngarI, 27 Germanî, 2 Ruşi, 36 Turcî, 150 Grecî, 8 Sîrbî, 23 Bulgar! şi 37 din alte deosebite state. Com. Corabia în 1888 avea 860 case de locuit, 8 hanuri, 4 oteluri, 11 birturi, 45 cîrciumî, 14 băcănii, 2 cazinurî, 4 cafe­ nele şi 12 alte diferite stabili­ mente, 1 cazan de rachiu, 1 cărămidărie, 2 mori cu aburi, 2 pe apă. Sunt: 1437 vite mari, 1221 rîmătorî, 3041 oî şi alte vite micî. Locuitorii posedă 100 stupî cu albine. Se cultivă aci viermi! de mă­ tase. Sunt 150 duzi. In Corabia sunt 2 bisericî: Sf. Spiridon (1843) şi Sf. Nicolae (1844), deservite de 3 preoţi, 4 cîntăreţî şi 2 paracliseri. Corabia se leagă cu Caraca­ lul, T.-Măgurele şi Bechetul prin şosele bine întreţinute şi prin o linie ferată cu Piatra (Olt), prin Caracal. Corabia funcţio­ nează ca port din 1862, cînd

63l2

Domnitorul Cuza a decretat aci înfiinţarea unuî mic port cu numele de Mircea; astă-zl co­ merţul este viu şi între alte articole, exportul de cereale ocupă primul rang. Se mal exportă sare, vin de Drăgăşanî, etc. Ca punct vamal, Corabia a avut pe 1884— 85 un venit de 111022 lei şi pe 1885 s’a im­ portat diferite mărfuri în va­ loare de 1042379 lei şi s’a per­ ceput ca vamă 58888 leî; s’a exportat cereale şi vite în va­ loare de lei 5679136, la care s’a perceput 59i361eî. Mişcarea comercială a portului Corabia ne reprezintă în acelaşi timp maî întreg comerţul exterior al Romanaţuluî. Comerţul cu ce­ reale e exercitat maî ales de Grecii stabiliţi aci, carî duc productele cumpărate la Brăila şi la Galaţi. Venitul vamal în 1895— 96 a fost de 203414 lei, 80 banî. Bi­ roul vamal Corabia s’a deschis la 1 August 1873. Acest mic oraş este impor­ tant pentru însemnătatea ce a avut în ultimul războiu. In 12 Maiu 1877, trupele romîne aflate aci, primesc botezul focului, cu ocazia uneî recunoaşteri făcute pe malul drept al Dunăreî. Turcil construiau şanţuri, adăpost pen­ tru infanterie. Bateriile romîne deschid focul şi gonesc pe lu­ crători. A doua zi vin de la Rahova 3 vapoare şi încep a arunca obuze asupra oraşuluî. Maî multe case şi otelul cel mare din coasta Dunăreî sunt gău­ rite. Un vapor turcesc voind a pătrunde într’un braţ al Dună­ rei, unde se adăpostea, după insulă, nişte vase încărcate cu grîne şi apropiindu-se tare de ţărmul romîn, artileriştil noştri reuşesc a-I azvîrli prin o ferea­ stră un obuz, care pătrunde chiar

CORABIA-CARACAL

în interiorul vasului şi îî silesc a se retrage. Pe aci trecu Dunărea armata romînă ca să meargă la Plevna în ajutorul Ruşilor. In 12 Aug. 1877, divizia a III-a, cu o brigadă de cavalerie şi a Il-a companie de geniu, trec Dunărea. Sub protecţia acestd divizii, pontonieril ajutaţi de şa­ lupe, construiră podul mal la vale de Corabia, la Seliştioara, căci fluviul are aci o lărgime mal mică şi prezintă avantagiul de a avea şi o insulă. Lungimea totală a albiei Du­ nărei între Siliştioara şi Măgura (ţărm drept) e de 1400 m. In 16 Aug. 1877, M. S. Domnul Carol I sosi cu statul-major la Corabia ca să prezideze trecerea Dunărei. Dimineaţa toate tru­ pele se găseau la Corabia azistînd launTe-Deum, Domnul le trecu în revistă şi puindu-se în frun­ tea lor le conduse pănă la pod unde se opri spre a privi tre­ cerea armatei peste fluviu. După trecerea armate!, podul fu des­ făcut şi transportat la T.-Măgurele. C o r a b ia , staţie de dr. d. f ., jud.

Romanaţi, pl. Balta-Oltul-d.-j., o­ raşul Corabia, pe linia Piatra-Corabia pusă în circulaţie la 1 Apri­ lie 1887. Se află la (14.4 kil.) de Vişina. înălţimea de asupra ni­ velului Măriî de 39m‘85-Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 202940 leî 30 bani. insulă, în Dunăre, în dreptul com. cu ace­ laşî nume, jud. Romanaţi. Are 46 hect. pădure.

C o r a b ia

(P r u n d u l) ,

C o r a b ia , pichet de graniţă, la

portul oraşuluî cu acelaşi nu­ me, jud. Romanaţi. C o r a b i a - C a r a c a l - R îu l-V a d u lu î ( D r u m u l- ) , şosea naţională.

CORABIA-VECHIE

Porneşte de la podul de pe RîulVadulul, jud. R.-Vîlcel şi scoboară valea Oltuluî pănă la Co­ rabia, urmînd necontenit ţăr­ mul drept al acestui rîu. Trece pe lîngă vama Rîul-Vaduluî, şi după 7 kil. ajunge la comuna Cîineni, la Mănăstirea Cozia, apol la Călimăneşti, trece prin vad rîul Gura-Văeî, pe lîngă Mă­ năstirea Cetăţuia şi intră în o­ raşul Rîmnicul, la kil. 63. De aci şoseaua urmează maî întîiu paralel cu drumul de fier şi apoî îl traversează aproape de kil. 70. Lasă în dreapta căt. Inoteşti, şoseaua ce duce la Tîrgul-Ocna, iar în stînga Ostroveni şi Rîureni. Intre kil. 73 şi 74 se împreună cu şoseaua Tîrgul - Ocna, traversează RîulSărat pe pod, şi la kil. 79 trece pe pod rîul Govora. In urmă străbate pădurea şi căt. Tătărăni, rîul Bistriţa, se împreună cu şoseaua ce vine de la Ho­ rezul, lasă în dreaptă com. Băceni şi conacul Lahovăreştilor. La kil. 95 traversează linia fe­ rată şi intră prin Călina, maî trece odată, la kil. 117» linia fe­ rată, şi ajunge în Drăgăşani în mijlocul căruia e kil. 118. De aci trece prin căt. Mamoleşti, Davideşti, trece rîul Peşteana pe pod, căt. Şanţul şi intră în jud. Romanaţi la kil. 130. Ajunge la căt. Runcul (131 kil.), de unde, pănă la Strejeşti, şoseaua e încă neîmpietrită pe un kil. lungime. Din marginea com. Strejeşti, începe iar şoseaua care trece rîul Mamu (kil. 134) pe pod, traversează căt. Pleşoiul, între kil. 140 şi 141 şi imediat trece rîul Beica pe pod, apoi străbate căt. Segarcea (kil. 145)» lasă în stingă Găneasa şi ajunge (kil. 140), în căt. Corneşul, aproape de punctul unde se întretae cu şoseaua Slatina-Craiova, pe ţăr­ mul sting al rîuluî Corneşul. &t>495. Mutele /licfionai G eoyrafic, I'ol. //.

633

Din căt. Corneşul şoseaua urmează pe marginea malului drept al Oltului şi străbate căt. Spurcaţi, com. Ienoseşti şi Pia­ tra, apa Jugălia; lasă în stînga la 100 m. com. Brîncoveni (kil. 160) şi căt. Văleni, trece prin Vlăduleni (166 kil.), trece Olte­ ţul pe pod de lemn, lung de 60 m., se întretae cu linia ferată, străbate căt. Polopini şi satul Dobrosloveni, şi ajunge la Ca­ racal (kil. 182), de unde ese la kil. 184, pe bariera Corabia. Trece pe marginea cătunul Co­ manca, com. Deveselul, pe lîn­ gă conacul moşiei Pîrlita (193 kil.), lasă în dreapta com. Fră­ sinetul, Studina, căt. Studiniţa, trece o scursoare de apă pe pod, lasă la dreapta com. Grădinele, străbate o pădurice şi între kil. 203 şi 204 traversează linia ferată. Din acest punct în­ cepe a se vedea munţii Balcani. In dreptul kil. 205 se află, în dreapta şoselei, com. Cruşovul, iar la kil. 207 com. Brastavăţul. Şoseaua traversează apoî com. Vişina şi scoboară cea din urmă ondulaţiune la kil. 216, de unde începe a se vedea oraşul Corabia. L a kil. 200 străbate o mică vale, iar între kil. 221 şi 222 iarăşi linia ferată, şi se îndreptează către Corabia-Ve­ chie, în care se află kil. 224, situat pe malul Dunărei. DelaCorabia-Vechie, şoseaua îşî schimbă direcţia către E. şi ajunge în oraşul Corabia (kil. 225). Şoseaua este întreţinută de stat, bine construită; are 12 m. lărgime. C o r a b ia -V e c h ie , cătun, al ora­ şului Corabia, pl. Balta-Oltul-d.-j. jud. Romanaţi, situaţia V . de o­ raş, la un kil. depărtare de dîn­ sul. A re 425 locuitorî. Mal de mult a fost căt. al com. Celeiul, iar acum, unit cu Daşovaşi Cora­

CORBASCA

bia-Nouă, formează oraşul Co­ rabia, port la Dunăre şi reşe­ dinţă de subprefectură. Prin a­ cest cătun trece şoseaua ce pleacă spre Caracal şi acea ce pleacă spre Bechet. mahala, în judeţul Mehedinţi, plasa M otru-d.-j., de com. rur. Corcova.

C o r a m u l,

vale. Vezî Boţeştilor (Dealul-), în comuna Cucuteni, plasa Stavnicul, judeţul Iaşi.

C o r a n u l,

C o r a n u l, deal, în partea despre

E. a comunei Voineşti, plasa Stavnicul, jud. Iaşi. C o r ă b ie r u l, vale, la E. de satul

Lieşti, plasa Bîrlad, jud. Tecuciu. A re o lungime de 500 metri şi se află lîngă dealul Călmăţuiul. C o r ă c ă e ş t i, sat, şituat pe ţărmul

drept al Şiretului, în partea de S.-V. a comuneî Brehueşti, pl. Şiretul, judeţul Botoşani, cu o suprafaţă de 1328 hect. şi o po­ pulaţie de 169 familiî, sau 730 suflete. A re 1 biserică deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî şi 1 şcoală mixtă a comunei condusă de 1 învăţător şi frecuentată de 50 şcolari. V ite: 116 vite cornute, 60 caî, 263 ol, 5° de mascuri. Sunt 30 stupî cu albine. In sat este 1 circiumă; 2 comercianţi şi 3 meseriaşi. C o r b a n i, locuinţă izolată, înjud.

Bacău, plasa Tazlăul-d.-s., pe teritoriul com. Teţcani.

de

C o r b a s c a , com. rur., pl. Berheciu,

jud. Tecuci, compusă din 8 căt.: Băcioiul, Corbasca, Fofaza, Marvila, Pogleţul, Porcăreţul, Rogoaza şi Scărişoara. Situată pe malul stîng al Şi­ retului, la o depărtare de 60 80

CORBASCA

kil. de capitala judeţului, şi de 17 kil. de a plăşeî. A re o populaţie de 544 capî de familie, cu 2223 suflete. Satele Băcioiul şi Porcăreţul sunt populate numaî de Ţiganî, carî în timpul vereî se mută din sat în sat. Contribuabili sunt 550. In com. sunt 4 bisericî, în Corbasca, Marvila, Scărişoara şi schitul Pogleţul, în satul Pogleţul; sunt deservite de 2 preoţî cu 4 cîntăreţî. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor, iar ceî din satele Băcioiul şi Por­ căreţul— Ţiganii — se ocupă cu facerea diferitelor unelte casnice, iar parte sunt lăutari. Locuitoriî desfac produsul munceîlor la Bacău şi la Adjud (jud. Putna), trecînd Şiretul pe un pod de vase la Rogoaza. In com. sunt: 307 boî, 298 vacî, 216 viţei, 165 caî, 760 oî, 180 capre; se maî găsesc şi 180 stupî. Locuitoriî sunt parte răzeşî, iar cea maî mare parte împro­ prietăriţî. Şcoală se află în comună, din anul 1870, într’un local închiriat de com. Se frecuentă de 47 copiî (42 băeţî şi S fete), din numărul de 259 (136 băeţî şi 123 fete), în vîrstă de şcoală. Venitul comuneî reprezintă suma de 7344 leî şi 70 banî; cheltuelile sunt tot atîta. Comuna e brăzdată de dealu­ rile : Baba-Eleana, Măţcani la E., Muncel, Gherdana la S , formîud marginea de S. a com .; în raionul satelor ţigăneşti se află maî multe văî şi pîraie. E străbătută de maî multe văî: Scărişoara, în mijlocul satuluî cu acelaşî nume, Rogoaza şi Mar­ vila şi e udată de: rîul Şiret în partea de V., care intră în judeţ la satul Marvila, continuă spre

CORBEANCA

634

S.-E., formînd hotarul judeţuluî; de pîrîul Pogheţul, care izvoreşte din dealul Babei - Ilenei şi se varsă în Şiret, primind pe stînga pîrîul Cotromaţul, care curge la S. de satul Pogleţul; de pîrîul Ro­ goaza, care izvoreşte din locul numit «Tabăra-Ţiganilor», curge, laînceput sub numele de Neagotă primind pe stînga: Corbasca, Fofaza şi trece pe lîngă s. Rogoaza înainte de a se vărsa în Şiret. Străbătută de şoseaua jude­ ţeană, din care pleacă diferite ramuri de la Corbasca, la toate satele. Se mărgineşte la E. cu com. Condrăcheşti, la V . cu rîul 'Şi­ retul, la N. cu jud. Bacău, la S. tot cu com. Condrăcheşti. C o r b a s c a , sat,

face parte din comuna cu acelaşî nume, plasa Berheciul, jud. Tecuciu. Situat pe ambele laturi ale pîrîuluî Corbasca. A ci e reşedinţa com. Cade în centru. A re o populaţie de 117 capî de familie, sau 587 suflete, lo­ cuind în 104 case. A ci se află o şcoală, care se frecuentă de 47 copiî (42 băeţî şi S fete). Biserica, cu hramul «Sf. Nico­ lae», este de lemn, situată la S. de sat, făcută, cu spesele locui­ torilor, în anul 1809, Noembrie 9 ; aceasta se vede în o scriere ce se păstrează în Penticostarifl.

C o r b a s c a , moşie, în jud. Tecuciu,

proprietate a statuluî, cu trupu­ rile: Cotul-Furniceî, 42 hect. 6570 m. p .; Scărişoara, 13 hect. 4000 m .; Fofaza, io'/a hect.; Pogleţul, 21 hect.; Marvila, 20 hect.; Poiana-Chioară, 48 hect. 4280 m. p., toate în comuna Corbasca ; maî înainte aparţinea Mitropoliei din Iaşi. Corbasca,

pădure,

în judeţul

Tecuciu, proprietatea statuluî, cu suprafaţă de 1203 fălcî, avînd 2 trupuri: Corbasca, de 1200 fălcî şi Răchitoasa, de 3 fălcî; se află în comuna Corbasca, pl. Berheciu. C o r b e a n c a , com. rur., pl. Znago-

vuluî, jud. Ilfov, situată laN. de Bucureşti, între Valea-Călugăru­ luî şi Pădurea-Vlăsieî, 26 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Tamaşi, Corbeanca, Mechioaia, Ostratul, Oracul şi Sărindăreanca, cu o populaţie de 1114 locui­ torî, carî trăesc în 254 case. Se întinde pe o suprafaţă de 3347 hect. D-niî A . Petrovicî, A . Vasiliu, Gr. Cireşanu, Elena Stefanopolu, A l . Slătineanu, L. N. Gherasi, Al. Costescu şi N. Hristodor, au 2728 hect., iar locuitoriî au 619 hect. Pro­ prietarii cultivă 1389 hect. (52 sterpe, 115 izlaz şi 1172 pădure). Locuitoriî cultivă tot terenul. Comuna numără 211 contrib. A re un budget de 3453 leî la veniturî şi 3650 leî la cheltuelî. In anul 1885 erau 209 contrib. In comună sunt 3 bisericî (la Corbeanca, Ostratul şi Ta­ tuaşi) ; o şcoală m ixtă; 2 heleşteie ; 2 poduri stătătoare. Numărul vitelor mari e de 699 (110 caî şi epe, 349 boî, 218 vacî şi viţel, 2 tauri, 20 bivolî şi bivoliţe), şi al celor micî de 1518 (4 capre, 167 porcî şi 1347 oî). Dintre locuitorî, 259 suntplugarî şi 3 meseriaşî. Arătura se face cu 84 plu­ gurî: 76 cu boî, 8 cu caî. Locuitoriî afl 163 care şi căruţe: 136 cu boî şi 17 cu caî. Comerciul se face de 7 cîrciumarî şi 1 hangifl. S ’afl stabilit în comună 3 străini. C o r b e a n c a , sat, jud. Ilfov, face

CORBEANCA

parte din com. rur. cu acelaşî nume, din pl. Z.iagovului. Este situaţia V . de Tamaşi, pe malul drept al Văeî-Călugăruluî. Aci se fabrică diferite brînzeturî. Se întinde pe o suprafaţă de 427 hect., cu o populaţie de 115 locuitorî. D -1 An. Petrovicî are 350 hect. şi locuitoriî 77 hect. Pro­ prietarul cultivă 106 hect, (9 sterpe, 15 izlaz şi 220 pădure). Locuitoriî cultivă tot terenul. Comerciul se face de 1 cîrciumar. A re o biserică, cu hramul Buna-Vestire, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Numărul vitelor marî e de 78 şi al celor micî de 201. C o r b e a n c a , cătun safl mahala,

pendinte de comuna VînătoriMarî, pe propritatea Corbi-Mari, pl. Neajlovuluî, jjd . Vlaşca. numire dată uneî părţi din dealul Dumbrava, com. Tohani, jud. Buzăfl. A ci, Con­ stantin Brîncoveanu, pe cînd era Domn al ţăreî, plantase viile sale. Casele şi beciurile în ruine se văd încă.

C orb ean ca,

C o r b e a n c a , pădure, pl. Znagovul,

judeţul Ilfov; are o întindere de 1173 hect.

635

următoarele 6 sate: Berendeşti, Bucşăneşti, Căpăţîneni, Corbeni, Poenari şi Turbura, avînd în tot 360 familiî, cu 1880 suflete, din care 30 locuitorî Ţiganî. In comună sunt 5 bisericî, (în Be­ rendeşti, Bucşăneşti, Căpăţîneni, Corbeni şi Poenari), 2 şcolî pri­ mare rurale, una de băeţî şi alta de fete şi 5 cîrciume. Budge­ tul com. pe anul 1882— 83 a fost de 1807 leî 31 banî la ve­ niturî şi de 1728 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887) această comună numără 266 contribuabilî şi are un budget de 6967 leî la veniturî şi de 6095 leî la cheltuelî. în această co­ mună se află însemnate ruine de cetăţî vechî la Căpăţîneni şi la Poenari. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 1950 capete vite marî (1800 boî şi vacî, 140 caî, 20 măgari) şi 3280 vite mărunte (2800 oî, 80 capre şi 400 rîmătorî). C o rb e n i, sat, cu 381 locuitori, pe

rîul Argeşul, jud. Argeş, pla­ iul Loviştea; face parte din co­ muna rurală cu acelaşî nume. A icî este reşedinţa primăriei. Este şi o biserică, cu hramul Sf. Dumitru, deservită de doî preoţî şi un cîntăreţ. C o r b e n i safl C o r b u l,

C o r b e a n c a , pădurice,

în întin­ dere de 8 hect., com. Călineşti, jud. Muscel.

C o r b e n c e î ( D e a lu l-) , deal,

co­ muna Mareea, plasa Oltul-d.-s., jud. Vâlcea.

C o r b e n i safl C o r b e n i - P ă m î n ten i, com. rur., pe rîul Argeş, jud. Argeş, plasa Loviştea, la 16 kil. de com. rur. Şuiei, re­ şedinţa subprefectureî, şi la 52 kil. de Piteşti. Se compune din

CORBEŞTI

sat, jud.

Bacăfl. (Vezî Corbul). C o rb e n i, cătun, al comuneî Slo­

bozia, din pl. Ocolul, jud. Gorj. Se maî numeşte şi Bîrseşti. E situat spre N.-E. comuneî, pe şes. Are o suprafaţă de 412 hect., din carî 223 hect. ara­ bile, 144 hect. pădure, 5 hect. vie, 40 hectare prunî, izlaz şi fîneaţă. Are o populaţie de 78 familiî, cu 320 suflete, între carî 68 contribuabili. Locuitoriî posedă

33 pluguri, 32 care cu boî şi vacî, 5 căruţe cu cai, 12 stupî, 174 vite mari cornute, 10 caî, 87 oî şi 67 rîmătorî. Spre E. de acest cătun şi în apropiere de dînsul trece apa Şuşiţa. Comunicaţia se face prin şo­ seaua comunală care îl stră­ bate; printr’o şosea vecinală, Slobozia-Lăleşti, care e în apro­ piere. Cătunul are : 2 morî sistema­ tice pe apa Şuşiţa, una a d-luî C. Daniilescu şi una a d-luî Ivancea; 2 cîrciumî. Biserica, de lemn s’a fondat la 1802 şi este deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C o r b e n i, sat,

în jud. R.-Sărat, pl. Grădiştea, cătunul comuneî Domniţa. Şî-a luat numele de la locuitorii veniţî din com. Cor­ bul, pl. Marginea-d.-j. Este aşe­ zat în partea de V . a comuneî la malul stîng al rîuluî Buzăfl, Ia 2100 m. spre V. de căt. de reşedinţă, Domniţa. Are o în­ tindere oam de 100 hect. şi o populaţie de 60 familiî; sunt 40 contribualî; 28 persoane ştifl carte.

C o r b e n i, cătun, al comunei Vîr-

tina, pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Romanaţi, situat în colţul un­ ghiului ce face rîul Olteţul cu Geamartaluiul. Altitudinea tere­ nului d’asupra nivelului măriî este de 187 m. 76 pe DealulChiliei. Are 235 locuitorî, for­ mînd 70 familiî, toate de Ro­ mînî. Este o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. C o r b e n i-P ă m în t e n i,

com. rur.

(Vezî Corbeni). C o r b e ş ti, sat, cu 20 familii, jud.

Argeş, pl. Cotmeana, pendinte de com. rur. Lunca • Corbului.

CORBEŞTI C o r b e ş ti, loc izolat, com. Văleni,

pl. Podgoria, jud. Muscel. com. rur., jud. Muscel, plaiul Nucşoara, la V . de Cîm­ pulung, situată pe ambele ma­ luri ale rîuluî Doamna. De la această comună pănă la Cîm­ pulung sunt 30 kil. pe drumul şoseluit, care trece prin comu­ nele: Corbşori, Stăneşti, Slă­ nicul şi Berevoeşti-Ungureni. O potecă, care merge tot la Cîm­ pulung, trece de la BerevoeştiUngureni, la Bughea. Se compune din 2 cătune: Corbi şi Sboghiţeşti şi se în­ tinde pe o suprafaţă de 1690 hect. A re o' populaţie de 1553 locuitorî, 802 bărbaţî şi 751 fe­ meî, cu .400 capî de familie, carî trăesc în 396 case. Locuitoriî se ocupă maî toţî cu creşterea oilor. E î au 12000 oî, a căror lînă, parte o lucrează fâcînd dimiî, zeghî, saricî, etc., pe carî le vînd la tîrg, şi parte 0 vînd nelucrată. Locuitoriî des­ fac produsul munceî lor la tîrgurile din Curtea-de*Argeş, Leiceşti, Tigveni, Petroşani, Dom­ neşti, Stăneşti şi Cîmpulung. Din laptele oilor se face brîn­ ză şi caşcaval foarte gustoase, cu care se face un comerţ întins. In cercul comuneî sunt mun­ ţiî: Plăişorul, Şesul, Papăul, Da­ rul, Preutesele, Basa, Zănoaga şi Pîndea, acoperiţi cu brazî şi molifţi. Pe la poalele lor sunt pă­ durî de fagî, mesteacăn!, plopi şi anini. Rîul Doamna străbate acea­ stă comună de la N. spre S. şi în el se varsă maî multe văî şi pîraie, între carî: Pirîul-Bujoareî şi Valea-Nucareî. Pe acest rîu sunt 3 piue, 2 morî, 5 herăstrae, carî taie lemne de brad, şi 1 dîrstă, pentru făcut saricele. Herăstraele taie anual 32000 scîndurî.

C o r b i,

636

Locuitoriî şi-afl căpătat pă­ mînt, parte prin împroprietă­ rire, la 1864, (cînd s’a dat pă­ mînt la 296 clăcaşî); iar restul moşieî s’a vîndut locuitorilor în loturi la anul 1888. Sunt 320 contribuabili. Veni­ tul com. e de 2933 leî anual. Prin mijlocul comuneî, pe ma­ lul drept al rîuluî Doamna, este şoseaua comunală. A re 4 bisericî, deservite de 2 preoţî şi 4 dascălî şi o şcoală mixtă, condusă de un învăţător. Ştiu carte 138 bărbaţî şi fe­ meî. L a Corbi în toate Duminicele se face tîrg. Comuna în partea de S. şi E. are suhatul şi pădurea Cor­ bilor cu înţărcătoarele; la S.V . se mărgineşte cu com. Poenărei, la V . cu dealurile Brătieni şi Brădetul; iar la N. cu com. Nucşoara şi munţiî Corbi. Femeile Corbenilor au un cos­ tum foarte pitoresc. Nevestele leagă ştergarul (maramă) pe sub barbă şi fetele poartă cretinţe, ca femeile cîmpene din popor, — o escepţie a costumului mun­ teanului. A ci bărbaţii port toiege în mînă în tot timpul şi cînd merg la biserică le reazimă toţî de zidul bisericeî d’afară. După ter­ minarea oficiului divin, fie-care îşî ia toiagul şi pleacă după a­ facerile luî. Era în datinile Corbenilor, şi acum încă se ţin de aceste datine, ca tinerii însurîndu-se safl fetele măritîndu-se, să nu se că­ sătorească de cît între eî, respingînd orî-ce propuneri li s’ar fi făcut d’aiurea. sat, face parte din com. rurală cu acelaşî nume, judeţul Muscel, aşezat pe ambele ma­ luri ale rîuluî Doamna. Populaţia luî e de 1433 loc.

C o r b i,

CORBI

A re o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 50 elevî şi eleve, din numărul de 220 copiî în etate de şcoală. Cu întreţinerea şcoa­ leî, statul cheltueşte anual 1728 leî. Localul şcoaleî s’a reclădit la anul 1873. In raionul comuneî sunt 4 bisericî: Sf. Maria, Sf. Dimi­ trie, Sf. Treime şi Sf. Apostoli, deservite de 2 preoţi şi 4 cîn­ tăreţî. Biserica Sf. Apostoli, nu­ mită «De la Şgheab» este o bi­ sericuţă mică, într’o peşteră, cioplită într’o stîncă de piatră, şi se crede a fi făcută la anul 1380 de o Doamnă din familia Basarabilor. Ea există şi as­ tăzi. A re 2 altare, din care cel din dreapta este de stil bizantin. In pomelnicul bisericii aflăm aceste nume: Basarab Voevod, Neagoe Voevod, Radu-de-la-Afumaţl, Ruxandra Doamna (so­ ţia lui Radu al VH-lea), Doamna Despina (soacra luî Radu şi ne­ vasta luî Neagoe V . V.), Iosif Ar­ hiereul (1793— 1820), Grigorie Arhiereul (1823 — 1 828), ambii episcop! ai Argeşului şi Iosif, care la anul 1814, Iunie 6, a reparat bisericuţa. T o t sub o stîncă de piatră, la eşirea din bisericuţă, este trapezăria (o boltă în piatră, de 21 paşi lungime şi de vr’o 4 m. înălţime). A ci sunt 2 lăviţî late şi lungî, stabile, unde vr’o 20 ctitori aî bisericeî, dintre fruntaşii satuluî, ospătează, la 14 Octombrie, 40 de oameni, în memoria celor 40 martiri, pe cari biserica ortodoxă îî serbea­ ză la 9 Martie. Biserica are 2 hramuri: Martira Paraschiva şi Apostolii Petru şi Pavel. In a­ ceste zile se face tîrg pe locul bisericeî, ce e în marginea sa­ tului. C o r b i, pădure, jud. Muscel, pla­

iul Nucşoara, proprietate a sta-

CORBI-CIUNGÎ

637

tuluî, în întindere de 17530 hect., formată din 10 trupuri: Plăişorul, Preotesele, Bîndea, Zănoaga, Papăul, Rusul, Plătica, Alunişul, Podurile şi Crîngul. C orb i-C iu n gî, com. rur., judeţul Vlaşca, compusă din căt. Cor­ bi-Ciungî şi Vadul-Stanchiî, foste proprietăţi ale Creţuleştilor, apoî trecute în posesia luî Ioan Rosetti prin zestre, azî rămase fiicei sale Sultana Creţeanu. Este situată pe valea apel Neaj­ lovuluî. E la distanţă de 76 kil. de Giurgifl şi de 5 kil. de Obedeni, reşedinţă plăşeî Neaj­ lovul. . A cest sat este la 2 kil. de a­ pa Argeşului, care o limitează spre N.-E. de Potlogi şi CorbiMarî. Este departe de Bucu­ reşti de 34 kil., de Giurgiu de 66 kil. şi de staţia drumului de fer Titu, de 20 kil. In 1887, budgetul avea la ve­ niturî 3007 leî, iar la cheltuelî 2860 leî. Suprafaţa totală a comuneî este de 1702 hect., din carî 551 hect. pădure. S'a dat la am­ bele sate, la 127 locuitorî, îm­ proprietăriţi după legea rurală, 261 hect. In a c e a s tă c o m u n ă e s te o b i­ serică, re z id ită la a n u l 18 75 d e să ten i

cu

a ju to r u l

D -n e î S u l­

tan a C re ţe a n u , p r o p rie ta r a m o­ şieî, d e s e r v ită d e 1 p r e o t şi 1 d a s c ă l;

ţin e d e p a ro h ia

V în ă -

toriî-M arî.

Este o şcoală primară mixtă, frecuentată de 19 băeţî şi 2 fete. Sunt 6 cîrciumî; un han; ca­ sele proprietăţii cu magazii şi pătule îndestulătoare; 3 morî pe apa Neajlovuluî. Prin comună trece şoseaua judeţeană. Pe această proprietate începe vălcica Ciulniţa ce se scurge în Argeş prin Corbi-Ciungî.

Această proprietate s’a esti­ mat de Creditul Fonciar Rural din Bucureşti, împreună cu V a ­ dul - Stanchiî la suma de leî I 80000. Sunt 385 vite marî cornute (boî, vacî şi bivolî), 76 caî, 285 rîmătorî, 1430 oî şi capre. C o r b i-C iu n g î, cătun, pendinte de

com. Corbi-Ciungî, jud. Vlaşca, pl. Neajlovuluî. L a hotarul mo­ şieî despre N.-E. este rîul A r ­ geşul, la 2 kil., pe proprietatea D-neî Sultana Creţeanu. Suprafaţa acestuî trup de mo­ şie este de 728 hect., din care s’a dat la 88 loc., împroprietăriţî după legea rurală din 1864, 330 hect., rămînînd proprietăţii 398 hect.; din acestea sunt: pădure 12. hect., locurî de cul­ tură, fîneaţă şi izlaz 386 hect. Această moşie are un venit a­ nual de 18000 leî. Este o biserică şi o şcoală comunală. Prin sat trece şoseaua jude­ ţeană ce merge prin valea Neaj­ lovuluî către Bucureşti, prin Malul-Spart, la Giurgifl prin Obedeanca şi la Piteşti prin CorbiMarî. E departe de Bucureşti de 33 kil., de Giurgifl de 64 kil. şi de Titu de 20 kil. Tradiţia spune că un NegruVodă după timpuri a vrut să facă capitala ţăreî aci la com. Corbi-Ciungî, care pe atunci se numea Corbi-Micî, unde Vodă zidi un palat mare şi frumos; însă Divanul ţăreî împreună' cu Mitropolitul s’afl împotrivit do­ rinţei luî Vodă, şi aşa capitala a rămas tot la Tîrgovişte. C o rb i-d in -V a le , sat, cu 104 lo­ cuitorî, jud. Argeş, pl. Topolo­ gul; face parte din com. rur. Corbi-Mîngureni. A icî este reşedinţa primăriei. A re o biserică cu hramul Ador­

CORBI-MAUÎ

mirea, deservită de un preot şi un cîntăreţ. C o r b i-M a r i, com. rur., judeţul Vlaşca, plasa Neajlovul. A fost proprietate a logofătului Em. Băleanu; azi e a moştenito­ rilor Sp. Gazotti. Este situată pe valea Redivoaie între apele Argeşul şi Neajlovul, acest din urmă trecînd chiar pe marginea satuluî. L a 1833 era reşedinţa plăşeî Ogrăzeni, după cum se vede în harta ţăreî făcută de statul-major rus, după ordinul generalului Kisselef. Moşia are suprafaţa fără pă­ dure de 1780 hect., împreună cu Vînătoriî-Micî. A ci este o pădure în supra­ faţă de 1000 hect. S’a dat la 176 locuitorî, în 1864, conform legeî rurale, suprafaţa de 528 hect. Venitul anual al moşieî este de 60000 leî împreună cu Vînătoriî-Micî. Creditul Funciar Rural din Bu­ cureşti a estimat această pro­ prietate la suma de 780000 leî, fără pădure. In 1886 avea o populaţiune de 958 suflete, safl 195 contri­ buabili. Budgetul comuneî în 1887, era de 3521 leî la veniturî şi 3266 leî la cheltuelî. Este o biserică, cu hramul Sf. Treime, zidită la 1859 de să-, tenî, cu ajutorul proprietarului şi deservită de 1 preot şi 1 das­ căl; o şcoală mixtă, de zid, în bună stare, cu 5 clase, condusă de I profesor şi care, în 1888, a fost frecuentată de 38 băeţî şi 26 fete. Aci se face tîrg săptămînal în toate Vinerile. Prin această comună trece apa Neajlovuluî, şi despre N. trece, la capul mo­ şieî, apa Argeşului, peste care este un pod pe vase al drumu­ lui ce duce la Titu prin Potlogi.

638

CORBI-MlNGURENl

Este departe de Bucureşti de 40 kil.; de Giurgiu de 70 k il.; de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 20 kil., şi de Titu de 18 kil. Comuna este străbătută de şoseaua care duce pe valea Neaj­ lovuluî către Giurgiu şi către Piteşti. Are şi căt. Podul-Corbeanca. C o r b i-M în g u r e n i, com. rur., pe

apa Topologuluî, jud. Argeş, pl. Topologul, la 18 kil. de com. rur. Tigveni, reşedinţa subpre­ fectureî, şi la 20 kil. de Piteşti. Se compune din următoarele 9 sate: Corbi-din-V ale, DealulBălceşti, Gheordunul, Ghermă­ neşti-Mîngureni, Olăreşti, Po­ peşti, Schitul şi Socariciul, avînd peste tot 273 familiî, sau 1202 suflete. In comună sunt 4 bisericî (în Corbi-din-Vale, Dealul-Bălceşti, Mîngureni şi Schitul), şi o şcoală primară rurală. Budgetul comu­ neî pe anul 1882 — 83 a fost de 2145 leî la veniturî şi de 2075 leî la cheltuelî. După o publicaţiune oficială (1887), această com. numără 239 contribuabili şi are un budget de 3968 leî la veniturî şi de 3513 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în 1887 de 690 capete vite marî (674 boî şi vacî, 16 caî) şi de 588 vite mărunte (172 oî, 8 capre şi 408 rîmătorî). C o r b ie ( P o d u l-lu î-) , podeţ, jud

Suceava, peste pîrîul Neagra-Şaruluî, peste care trece drumul ce leagă satul Panaciul cu Neagra. ( F în tîn a -) , fîntînă, co­ muna Slătioara, plaiul Horezul, jud. Vâlcea.

C o r b ii

C o r b ii ( R îp a -) , rîpă, la N.

co­ muneî Buneşti, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

C o r b ii

( V ir o a g a - ) , viroagă, în

jud. Vlaşca, pe proprietatea Ba­ bele, ce vine din moşia Cătu­ nul şi se varsă în Neajlov, pri­ mind în mersul eî viroaga Muerea. C o r b iţa , com. rur., jud. Tecuciu,

pl. Zeletinul, compusă din 7 că­ tune : Boul-Roşu, Buda, Corbiţa, Rădăcineşti, Şerbăneşti, Strîm­ ba şi Ţîţul. Situată pe partea dreaptă a pîrîuluî Berheciul, la o depăr­ tare de 37 kil. de reşedinţa ju­ deţuluî şi la 11 kil. de a plăşeî. A re o populaţiune de S2S capî de fam. sau 2005 sufl., din carî 504 contrib.; locuesc în 512 case. In com. se află 5 bisericî: în Buda, Rădăcineşti, Şerbă­ neşti, Strîmba şi Ţîţul, deser­ vite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî. Şcoala datează în com. din 1868; localul e de gard, pro­ prietatea comuneî. Se frecuentă de 22 copiî, din 131 (60 băeţî şi 71 fete) în vîrstă de şcoală. In 1895, s’a maî înfiinţat o şcoală în Rădăcineşti. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura ; ceî din Buda se ocu­ pă cu rotăria şi căruţăria; eî îşî desfac produsul munceî la Tecuciu, la Bîrlad şi la diferite bîlciurî anuale. Vite su n t: 422 boî, 392 vacî, 160 caî, 204 oî şi 8 capre. In raionul com., pe rîul Ber­ heciul, se află o moară de apă. Locuitoriî sunt împroprietă­ riţî la 1864. Veniturile com. se urcă la 7330 leî, iar cheltuelile la 6330 leî. E brăzdată de dealurile BoulRoşu, Catargiuluî, Munteanului, Viilor, Cetăţuia, Strîmbeî, Giurgioana; şi udată de rîul Ber­ heciul în partea de E., primind pe dreapta pîraiele: Valea-luî -

CORBÎEA

Coadă, Valea-Căţeî, iar pe stîn­ ga Strîmba. Căî de comunicaţie: şoseaua judeţeană Tecuciu - Găiceana, care merge pe partea stîngă a rîuluî Berheciul, precum şi maî’ multe drumurî naturale. Se mărgineşte la N. cu com. Neguleşti, la S. cu com. Brăhăeşti, la E. cu com. Valea-Rea şi Giurgioana şi la V . cu com. Homocea. C o r b iţa , sat, face parte din com.

cu acelaşî nume, jud. Tecucifl. A re o populaţie de 32 capî de fam., cu 101 sufl., locuind în 31 case. Satul este aşezat pe coasta dealuluî cu acelaşî nume, la o depărtare de 965 m. de reşedinţa comuneî. pădure, jud. Tecuciu, proprietate a statuluî, avînd o întindere de 500 fălcî, cu tru­ purile: Plăcinţeni, 80 fălcî; S o ­ veja, 30 fălcî; Corbiţa, 120 fălcî. Pendinte de com. Corbiţa, pl. Zeletinul.

C o r b iţa ,

C o rb iţa , p în ă , jud. Tecuciu. Iz­

voreşte din dealul cu acelaşî nume ; curge printre satele Cor­ biţa şi Şerbăneşti şi se varsă în Berheciul. C o r b îe a , pîrîu, jud. Iaşi. Se nu­

meşte şi Ciunca. Izvoreşte din pădurea Brăeşti, de sub DealulMare ; curge spre N., prin Valea-Şalariuluî, prin satul Brăeşti, unde formînd un iaz, ia numele de Brăeşti; primeşte apoî pî­ raiele : Sîrbi, Căcaina şi Izvoa­ rele, trece prin satul Albeşti, de unde i se dă numele de Cior­ bolea, trece pe teritoriul co­ muneî Sîrca, prin satele Goeşti şi L ungani, intră prin iazul Lungani, format de pîr. Lacul, apoî se varsă în dreapta pîr. Bahlueţul, la satul Mădîrjeşti.

CORBOAIA C o r b o a ia , pădure, situată în par­

tea despre N. a com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Este împărţită în două: una care priveşte spre com. Văleni (jud. Roman), tăiată de v’ro 16 anî şi alta, netăiată de maî bine de două-zecî de anî. Arboriî carî q compun sunt: fagul şi stejarul. C o r b o a ic a , loc izolat, com. Bă-

lileşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. D ’aci izvoreşte gîrla Valea-Popeî, sub numele de Chisarul, şi se varsă în rîul Bratia, pe ma­ lul stîng, în raionul comuneî Bălileşti. C o r b o v a , insulă, în Dunăre, com.

rur. Batoţi, din jud. Mehedinţi, pl. Blahniţa. (Vezî Ostrovul-Corbuluî). C o rb şo ri, com. rur., pl. Nucşoara,

jud. Muscel, la V . de Cîmpu­ lung, 21 kil. departe de acest oraş. îşî trage numele de Ia co­ muna vecină, Corbi, sau CorbiMicî (Corbşori). Este situată pe malul stîng al rîuluî Doamna şi are o populaţie de 700 loc. (340 bărbaţî şi 360 femeî), din carî [30 capî de familie. Locuesc în 130 case. N ’are nicî un cătun alipit. Se mărgineşte la N. cu com. Corbi, la S. cu com. Stăneşti, la E. cu căt. Valea-Lupuluî şi la V . cu com. Poenăreî, de care se desparte prin rîul Doamna. Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura, creşterea vitelor, face­ rea şiţeî, brînzeturile, lucrarea lîneî, fabricarea ţuiceî, hainelor, precum: plocade, fote, procoave, zeghiî, etc. Şiţa o desfac la Piteşti, iar cele -1 alte, parte în comună, parte în oraşele Curtea-de-Argeş, Rîmnicul-Vîlcea, şi alte localităţi, unde se fac tîrgurî anuale. Ţuică se face pănă

639

la 5000 decal. pe an. Porumbul se cultivă pe 150 hect. Vite sunt: 223 boî şi vacî, 2025 oî, 16 caî, 30 porcî şi 20 capre. Produsul oilor, parte se vinde, parte se întrebuinţează pentru familie. Loc. posedă şi maî mulţî stupi cu albine. In jurul comuneî sunt livezî cu prunî, fin, arături cu porumb, dealurî şi pădurî compuse din fag, stejar şi anin. Comuna numără 120 contri­ buabili. Budgetul său pe anul 1889— 90, a fost la veniturî de lei 900. In anul 1885 erau 105 contribuabili. Rîul Doamna udă com. Corb­ şori în partea de V ., iar de la E. spre V . este străbătută de văile: Malului, Meilor, Vişanul şi Izvorul-din-Pămînt. Peste rîul Doamna este un pod de lemn, care leagă com. Corbşori cu Poenărei şi C orbi; o moară şi o dîrstă. Se întinde pe o suprafaţă de 750 hect. Moşia e a locuitorilor, căpătată prin împroprietăriri, parte la 1864, parte la 1878 şi parte la 1889. A re o carieră de piatră, din care se scoate anual pănă la 100 bucăţi lespezi de pardosit bi­ sericî. In comună e o şcoală mixtă, frecuentată de 37 copiî, din nu­ mărul de 47, cu etatea între 6— 12 ani. Cu întreţinerea şcoa­ leî, statul cheltueşte anual 1242 lei. Comuna contribue pentru cult cu 130 leî. Ştifl carte 50 bărbaţi şi 15 femei. Biserica, clădire nouă, la care afl contribuit numai locuitoriî, este deservită de 2 preoţi şi I dascăl. moşie, proprietate a statului, pendinte de Mitropo­ lia din Bucureşti, jud. Muscel.

C o r b ş o r i,

CORBUL

Pentru periodul 1885— 95 se arendase cu 4308 leîanual, afară de trupul Coseşti, care s’a vîndut de veci. De la 1891, s’a reziliat contractul cu arendaşul moşiei, pentru că s’a vîndut de veci toate trupurile, afară de pădure, poenele şi moara. C o r b u l, com. rur.,

pl. Mijlocul, jud. Olt, situat pe rîul Vedea, gîrla Vediţa, pîraiele Berendeiul şi Runcul, între dealurile: Run­ cul şi Cerul, la o depărtare de 28 kil. de capitala judeţului şi la 6 kil. de a plăşeî. Se compune din 5 cătune: Vităneşti, Braniştea, Coşăreni, Ungheni, Sîrbi-Măgura, cu o populaţiune de 1345 locuitorî, din care 219 capî de familie; 255 contribuabili; locuesc în case. Locuitorii sunt Romînî, afară de 13 familiî de Ţigani, şi se ocupă cu agricultura şi creşte­ rea vitelor. El desfac produc­ tele agricole la Slatina şi Piteşti, împroprietăriţi după legea rurală sunt 168, cu 756 hect; iar 32 sunt moşneni. Pămîntul de cultură e maî mult accidentat, şi pe Iuncî cam mo­ cirlos. T ot teritoriul comunei se în­ tinde pe o suprafaţă de 5750 hect. Locuitoriî posedă 52 caî şi epe, 400 boî, 100 vacî, 10 bivolî, 19 capre, 1730 oî şi 250 porci. Comerciul se face aci de 3 cîrciumarî. Şcoala există de la 1882. L o ­ calul e proprietatea comuneî. Se frecuentă de 43 copil (42 băeţî şi 1 fată), din numărul de 200 (125 băeţî şi 75 fete) în vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea el, statul cheltueşte anual 1612 lei. Ştifl carte 50 bărbaţî şi 19 femei. Budgetul comuneî are la ve-

CORBUL

nituri suma de leî 333î . 25 şi la cheltuelî aceiaşî sumă. O şosea comunală, care trece prin cătunele Vităneşti, Coşăreni şi Ungheni, o leagă la N. cu com. Optaci şi la S. cu Bu­ zeşti; o altă ramură leagă căt. Coşăreni cu Sîrbi-Măgura. La S. trece calea ferată BucureştiVîrciorova. Comuna e udată de la N. la S. de rîul Vedea, care pri­ meşte gîrla Vediţa, cu pîraiele: Berendeiul, Runcul şi Osica, care dă în Plapcea. T ot cu di­ recţia N.-S. se înaltă şi urmă­ toarele dealurî: Muchea-Osica, Cerul, numit şi Potericiul, DealuI-Runculuî şi al-Somîndoculuî. Cam la S., aproape unde dă Vediţa în Vedea, la capul Somîndoculuî, se află două măguri numite: Măgurile-luî-Varipatic. Se mărgineşte la N. cu co­ munele Optaşi şi Maldărul, la E. cu Cochineşti şi Stolnici şi la S. cu com. Buzeşti. C o r b u l, com. rur., în pl. Margi­

nea-d.-j., jud. R.-Sărat, pe ma­ lul drept al rîuluî Şiret. Şî-a luat numele de la moşia Corbul. Este aşezată în partea de N. a judeţuluî, la 55 kil. spre N.E. de oraşul Rîmnicul-Sărat, şi în partea nordică a plăşeî, la 1 5 kil. spre N.-E. de com. Măicăneşti, reşedinţa plăşeî; comu­ nele învecinate sunt: Măxineni la II kil., Gulianca la 14 kil. Se mărgineşte la N. cu com. Maluri (jud. Putna), la E. şi S. cu com. Măxineni, şi la V . cu moşia Gulianca. Este o comună din regiunea cîmpuluî. Rîul Şiret o udă la E., de la N.-V. la S.-E., şi prin revăr­ sările sale formează balta Cor­ bul. Sunt în Corbul şi 30 pu­ ţuri (15-20 metri adîncime).

640

Cătunele carî o compun sunt: Corbul, reşedinţa la N., Chio­ veanul la S. Suprafaţa comuneî este de 5412 hect., din carî: 105 hect. vatra comuneî, 752 hect. ale lo­ cuitorilor şi 4250 hect. ale pro­ prietăţii private. Populaţia comuneî este 210 familiî, cu 1540 suflete, din carî 764 bărbaţî, 776 femeî; după starea civilă: 567 căsăto­ riţi, 928 necăsătoriţi, 55 văduvî; 207 ştifl carte. Comuna are o biserică, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, zi­ dită în anul 1868 de locuitorî; are un venit de 34 pogoane pă­ mînt arabil, şi 400 leî anual, date de către comună; deser­ vită de I preot, I dascăl şi I paracliser. A re o şcoală mixtă, fundată în anul 1870 de comună, cu I învăţător şi 73 elevî înscrişî (9 fete). Calitatea pămîntuluî, acesta fiind mlăştinos, este mediocră. In ce priveşte cultura pămîntu­ luî, com. are: 3695 hect. arabile, 520 hect. imaş, 150 hect. pădurî, 42 hect. viî, 500 hect. fîneţe, 400 hect. neproductive. Locuitorii afl 1200 pluguri; 3912 capete de vite, din carî 514 vacî, 291 caî, 1 1 3 epe, 2117 oî, 757 boî şi 120 rîmătorî. In co­ mună sunt 8 comercianţi (din cari I Evrefl). Căile de comunicaţie sunt dru­ muri vecinale: spre GuliancaCiorăşti-R.-Sărat; spre Măicăneşti şi spre Măxineni. Sunt 262 contribuabili. Veni­ turile sunt de 4474 lei, 55 bani, iar cheltuelile de 4375 lei, 55 bani. C o rb u l, sat, în jud. Bacăfl, plasa

Trotuşul, în vechime numit Cor­ beni, al com. Bogdana, situat d’a stînga Trotuşuluî, mai jos

CORBUL

de Vrânceni, la o depărtare de 6 kil. de satul Bogdana. In anul 1891, din acest cătun n’a urmat la şcoală nici un copil, din ceî 26 în vîrstă de şcoală. Capî de familie sunt 58, safl 173 suflete. Animale se nu­ mără : 3 caî, 71 vite cornute, 7 porcî şi 12 capre. C o r b u l ( P ia tr a -C o r b u lu î) , că­

tun, al comunei Cătina, judeţul Buzăfl, situat pe ambele maluri ale pîrîuluî Corbul. A re 480 locuitori şi 123 case. C o r b u l, sat,

pl. Jiul-d.-s., com. Braloştiţa, jud. Dolj, grămadă, cu 107 suflete, 54 bărbaţî şi 5 3 femei. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Bratoveşti. Cu vîrstă de şcoală sunt 13 copii. Ştifl carte 12 locuitorî.

C o r b u l, sat, face parte din com.

rur. Leiceşti, plaiul Nucşoara, jud. Muscel. Este situat la N. de cătunul Leiceşti, pe malul stîng al rîuluî Doamna. Are o populaţie de 1 1 5 locuitori. In dreptul satului, pe rîul Doamna, este un herăstrăfl cu 2 pînze, care taie lemnărie de fag, stejar şi de alte esenţe. Locuitorii s’afl împroprietărit pe moşia Corbul-Pădureţ. C o r b u l, sat, face parte din com.

rur. Oporelul, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt. A re 116 locuitorî. C o rb u l, cătun, pendinte de com.

rur. Buzeşti, pl. Mijlocul,jud. Olt, situat la N., sub coasta unuî deal, pe dreapta Vedei şi în lunca eî, cam la 500 m. maî sus de cătunul Bîrleşti-Burduleşti. A re 521 locuitorî; o biserică cu hramul Intrarea în Biserică şi Cuvioasa Paraschiva zidită la 1 844, în zilele Domni­ torului Gheorghe D. Bibescu

CORBUL

şi a Episcopului geşul.

CORBUL

641

Ilarion A r ­

C o r b u l, sat, cătunul de reşedinţă

al comuneî Corbul, judeţul R.Sărat, pl. Marginea-d.-j. Şi-a luat numele de la proprietatea cu acelaşî nume. Este aşezat în partea de N. a comuneî, pe malul drept al rîuluî Şiret, la hotarul către judeţul Tecuciu. Are o întindere cam de 95 hect., cu o populaţiune de 160 fami­ liî, carî coprind 1300 suflete, din carî 240 contribuabili; 201 ştiu carte. A re o biserică, de­ servită de 2 preoţî, 1 dascăl, I paracliser, şi şcoala comuneî. sat, face parte din com. Coloneşti, pl. Stănişeşti, judeţul Tecuciu. Situat pe partea dreaptă a rîuluî Zeletin, la o depărtare de I kil. şi 540 m. de reşedin­ ţa comuneî. Are o populaţie de 19 capî de familie sau 45 suflete, din carî 43 contribuabili, locuind în 19 case. A ci se află o biserică, cu hramul Sfinţii Voevozi, zidită în 1677, după cum se găseşte în înscripţiunea bisericeî. Locuitorii sunt răzeşi.

C o r b u l,

C o rb u l, sat, în partea de N.-V. a

com. Lipovăţul, pl. Crasna, jud. Vasluiu, aşezat în vale, şi pe coastele a trei dealuri: Lipo­ văţul, Corbul şi Chiţocul, pe o suprafaţă de 447 hect., proprie­ tatea locuitorilor, în care are şi statul 6 1/* hect. vie şi cu o populaţie de 114 familiî, sau 483 suflete, jumătate Romînî, jumătate Rusnaci, carî toţi se ocupă cu lucrarea pămîntului şi creşterea vitelor. A ici se lu­ crează dogăria şi rotăria; se cultivă viea şi livezile. V ite: 200 vite mari cornute, 16 oi, 13 cai şi IOO rîmătorî. 68i96 Marele D icţionar Geografic. I* I. t i

Locuitorii posedă: 20 plugurî şi 90 care cu boî, 8 căruţe cu caî, precum şi 40 stupî de al­ bine. C o r b u l, sat, face parte din com.

rur. Călineşti, plaiul Cozia, jud. Vîlcea. A re o populaţie de 40 locuitorî (24 bărbaţi şi 16 femeî). Este situat pe şoseaua naţio­ nală Rîul-Vadului şi pe malul Oltului. C o r b u l, staţie de dr. d. f., jud.

Olt, pl. Mijlocul, căt. Buzeşti, pe linia Piteşti-Slatina, pusă în circulaţie la 5 Ianuarie 1875. Se află între staţiile Stolnici (9.5 kil.) şi Potcoava (12.3 kil.) Inălţimead’asupra nivelului măriî de i63m',5 i. Venitul acestei staţii pe anul 1896, a fost de 79386 lei, 89 banî. C o r b u l, costişe, pl. Jiul-d.-s., com.

Braloştiţa, jud. Dolj, pe care este situată comuna cu acelaşî nume.

C o r b u l, deal, situat pe teritoriul

com. Buzeşti, pl. Mijlocul, jud. Olt, la V . de căt. Corbul, de la care-şî trage numirea. Are direţiunea N. - S., urmînd albia Vedei. E tăiat de Brazda-luiNovac şi de linia ferată SlatinaPiteşti. Sub poalele acestuî deal, în malul Vedei, e gara Corbul. C o r b u l, deal, în partea de V . a

com. Şoimari, pl. Podgoria, jud. Prahova, pe care se afla pă­ dure. C o r b u l, munte, în jud. R.-Sărat,

plaiul Rîmnicul, com. Chiojdeni, aşezat în partea de N. a co­ muneî ; este acoperit cu păşuni întinse şi puţine păduri. C o r b u l, deal, jud. Tecuciu. Se în­

tinde din com. Roza, jud. T u ­ tova, continuă spre V . de sa­ tul Burlugul, pe malul stîng al Zeletinuluî, pănă la Gura-Burluguluî, com. .Motoşeni. C o r b u l, deal, începe din margi­

C o r b u l, v îr f de munte,

în jud. Bacău, pl.Trotuşul, com. Caşinul, din şira Cuciurul.

în jud. Buzău, com. Beceni, între Valea-Ociî şi Valea-Corbuluî; face hotar des­ pre com. Policiori.

nea satuluî Corbul, pl. Crasna, jud. Vasluiu, în direcţiune de la S. la N. şi se termină în mar­ ginea de S. a satuluî Chiţocul.

C o r b u l, munte,

C o r b u l, munte,

în jud. Buzău, com. Goideşti, căt. Ivăneţul, a­ coperit de fîneaţă şi pădure.

C o r b u l, deal,

în com. Bîrzeşti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. (V. Ludeşti-Budăiul, deal).

C o r b u l, deal,

com. Govora, pl. Ocolul, jud. Vîlcea.

C o rb u l, iaz, jud. Iaşi, lîngă dea­ C o r b u l, munte, situat

la N. co­ munei Novaci, pl. Novaci, jud. Goij, pe partea stîngă a rîuluî Gilort, între munţiî Paltinul şi Corneşul-Mic.

lul cu acest nume, -fie terito­ riul satuluî Larga, com. Movi­ leni, pl. Copoul; în el se află mult peşte. C o r b u l, lac, judeţul Dolj,

C o r b u l, deal, se întinde spre S.-

V . de satul Larga, com. Mo­ vileni, pl. Copoul,judeţul Iaşi; este bogat în păşune.

plasa

Ocolul, com. Motoci. C o rb u l, loc izolat, com. Leiceşti, plaiul Nucşoara, jud. Muscel, a81

CORÎIUL

coperit în parte cu sălcii, iar în parte loc de cultură. loc izolat, în jud. T u­ tova, pl. Simila, com. Mînzaţi, spre S .-V . de satul Mînzaţi, loc unde se văd ruinele uneî bisericî şi ale unuî cimitir; a fost deci aci cînd-va vr’un sat.

C o r b u l,

moşie, în com. Cătina, jud. Buzăfl, proprietatea moş­ nenilor Miculeşti în devălmăşie. A re aproape 280 hect. pădure, fîneaţă, livezî şi arături. Se nu­ meşte de locuitorî şi Sforile-Corbuluî.

C o r b u l,

moşie, în com. Cătina, căt. Corbul, jud. BuzăQ, numită şi Cepturaşul (Bureleanca). A re 340 hect. pădu­ re, fîneaţă şi locurî arabile.

642

15 hect., formînd împreună cu trupurile: Coasta-Lungă şi Dea­ lul-Mare, pădurea Foleşti-d.-s., în comuna Pojogi, plasa Cer­ na-d.-s. C o r b u l, vechiă pichet, cu No. 93,

către hotarul Moldovei, jud. R.Sărat, pl. Marginea-d.-j., com. Corbul, în partea de N., pe partea dreapta a rîuluî Şiretul. spre V . de com. Oporelul, plasa Oltul-d.-j., jud. Olt, acoperit de pădure.

C o r b u l, pădure, jud. Bacăfl, pl.

Trotuşul, în com. Bogdana, pro­ prietatea luî Tulea Welt. Este foioasă (fag şi stejar); are o în­ tindere de 130 hect. şi este su­ pusă regimuluî silvic.

reşte din partea de V. a satu­ luî Corbul, com. Lipovăţul, pl. Crasna; curge spre E. prin Va­ lea-Corbului, prin mijlocul sa­ tuluî, şi la o distanţă de 1 kil., se varsă în pîrîul Butnariul, după ce primeşte pe afluenţii Corbişorul şi Chiţocaşul. CO rbul, platoă, jud. Dolj, plasa Ocolul, comuna Izvorul.

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

C o r b u l, surpătură, în centrul căt.

Sîmbureşti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. E acoperită cu tufăriş.

C o r b u l, pisc, com.

C o r b u l, pîrîiaş, jud. Bacău, pl.

Trotuşul, com. Caşinul; se var­ să d’a dreapta pîrîuluî Curiţa.

C o r b u l, vale, între dealurile Cor­

bul şi Marmora, com. Bohotinul, pl. Podoleni, jud. Fălcifl, prin care trece pîrîul cu acelaşî nume. C o r b u l, vale, în jud. Mehedinţi,

C o r b u l, pîrîă, jud. Fălcifl, izvo­

jud. Olt. (Vezî Drăgăneşti - cuTrupurile).

C o r b u l, pîrîă, jud. Vasluifl. Izvo­

C o r b u l, pisc,

C o r b u l ( F lo r e a s c a ) ,

C o r b u l, trup de moşie a statuluî,

CORBULUI (APA-1

reşte dintre dealurile Şurpa şi Marmora, curge prin valea cu asemenea numire, pe teritoriul com. Bohotinul, pl. Podoleni, şi se varsă în rîul Jijia.

com. rur. Imoasa, pl. Motrul-d.-s. C o r b u l, vale, jud. Olt, pl. Mij­

locul, situată la S.-V. de com. cu acelaşî nume şi la V. de căt. Ungheni. A re direcţiunea V.-E. şi dă în Vedea.

C o r b u l, pîrîă, în com. rur. Imoa­

sa, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehe­ dinţi.

pădure, jud. Muscel, proprietatea statuluî, în întindere de 500 hect.

C o r b u l- P ă d u r e ţ ,

C o r b u l, pîrîă, în jud. R.-Sărat, C o r b u l, pădure, în jud. Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, teritoriul co­ muneî Pribegi. C o r b u l, pădure, dependinţe

de com. Vărsătura, jud. Putna, pro­ prietate răzăşească. (Vezî Haraga-Hoţul). trup din pădurea Balaciul, pendinte de com. Romî­ neşti, pl Cerna-d.-j., jud. V îl­ cea, în întindere de 200 hect., supusă regimuluî silvic.

plaiul Rîmnicul, com. Bisoca. Izvoreşte din muntele FurulMare, de la hotarul judeţuluî, merge dealungul culmei Măgura-Ganeî, udă partea de N. a comuneî, şi se varsă în rîul Rîm­ nicul-Sărat, după un curs re­ pede şi prăpăstios, pe dreapta acestuî rîfl.

C o r b u l,

C o r b u l, trup de pădure a statu­

luî, jud. Vîlcea, în întindere de

C o r b u l, pîrîă, în jud.

R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, com. Dumitreşti, reşedinţa plaiului. Izvoreşte din Muntele Corbul, (comuna Chioj­ deni) ; brăzdează partea de N. a comuneî, şi după un curs re. pede se aruncă în rîul Motnăul.

moşie, a sta­ tuluî, în com. Leiceşti, plaiul Nucşora, jud. Muscel, pendinte de Mitropolia din Bucureşti. Aduce anual un venit de vr’o 590 leî.

C o r b u l- P ă d u r e ţ ,

C o r b u l - V a l e a - L a r g ă , pădure

particulară, supusă regimuluî sil­ vic, pendinte de comuna Săs­ cioara, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea. C o r b u lu i ( A p a -) , izvor, în jud.

Buzăfl, com. Cătina, căt. Cor­ bul. începe din munţii PiatraCorbuluî şi se varsă în rîul BîscaChiojduluî.

CORBULUI (COTUL-)

C orb u lu i (C otu l-), vechiu pichet, cu No. 94, către hotarul Mol­ dovei, jud. R.-Sărat, pl. Mar­ ginea-d.-j., com. Corbul, în par­ tea de V ., lîngă rîul Şiret, pe dreapta luî. C o rb u lu i (D e a lu l-), deal, jud. Bacău, pl. Siretul-d.-j., de pe te­ ritoriul com. Lecca. C o rb u lu î(D e a lu l-), frumos plaiu, jud. Buzău, în com. Gura-Teghiî, între munţiî T ega şi Podul-Grecilor, acoperit cu izlaz. C o rb u lu i (D e a lu l-), coli iă, jud. Buzău, în com. Policiori, rami­ ficaţie din muntele Corbul, din com. B eciul; e acoperită de pă­ dure. C orb u lu i ( D e a lu l- ) , deal, în com. Bodeşti-Precisteî, pl. Pia­ tra-Muntele, jud. Neamţu. E si­ tuat în spre N. de satul Bodeşti; este acoperit cu păduri. C orb u lu i (D ea lu l-), deal, în co­ muna Pleşeşti, jud. Suceava. Corbului (D e a lu l-), deal, situat în raionul com. Coloneşti, jud. Tecuciu. Corbului (I z v o r u l-), izvor, în jud. Buzău, com. Gura-Dimieniî. începe din moşia Floreasca şi se scurge în Valea-Dimieniî. Face hotar despre com. Nicu­ leşti. Corbului (Iz v o r u l-), izvor, jud. Buzău, în com. Goideşti. Ese din muntele Arsenia şi dă în Sărăţelul-Bălăneştilor. Corbului (M a lu l-), mal, la S. de com. Văleni, pl. Argeşelul, jud. Muscel. Corbului ( M u c h e a - ) , colină, în

643

com. Grăjdana, jud. Buzău, a­ coperită de pădurî. C o rb u lu i (M u n tele -), munte, în com. Beciul, căt. Tocila, jud. Buzău, acoperit de pădurî. C o rb u lu i (P ia tra -), cătun,'alcom. Gura-Teghiî, jud. Buzău, cu o populaţiune de 120 locuitorî, locuind în 43 case. C o rb u lu i (P ia tra -), munte, în com. Cătina, jud. Buzău, culminînd într’o frumoasă şi înaltă stîncă: vîrful Piatra - Corbului, parte stîncos şi gol, parte aco­ perit de mesteacăn; e avut în substanţe minerale şi maî cu seamă în gips; cîte odată se găseşte şi chihlibar de frumoase nuanţe în matca izvoarelor ce es dintr’însul. El continuă prin­ tr’un frumos plaiu: Plaiul Cor­ bului. Acoperit de fîneaţă şi se­ mănături. C o rb u lu i (P ia tra -), măreaţă stîn­ că de piatră, în com. Gura-Te­ ghiî, căt. Piatra-Corbuluî, jud. Buzău, situată pe malul drept al rîuluî Bîsca-Rozileî. Laturile eî de N. şi N.-E. cad perpenticular, pe cînd cele-l’alte sunt înclinate. E cea maî mare stîncă din judeţ. C o rb u lu i (P ia tra -), pădure, în com. Gura-Teghiî, căt. PiatraCorbuluî, jud. Buzău, avînd 100 hect., din care mare parte a moşnenilor. C o rb u lu i (P is c u l-),pisc, la N.-V. com. Crîngeni, jud. Teleorman. C o r b u lu i (P iscu l-), vechiu p i­ chet, cu No. 89, către hotarul Moldovei, în com. Corbul, din plasa Marginea-d.-j., jud. R.-Sărat, aşezat în partea de V . a comuneî.

CORBULUI (STÎNCA-)

C o rb u lu i (P îrîu l-), pîrîu, jud. Tecuciu, izvoreşte din poalele dealuluî Corbul, udă satul cu acelaşî nume şi se varsă în par­ tea dreaptă a Zeletinuluî, în faţa satuluî Corbul, com. Coloneşti, pl. Stănişeşti. C o rb u lu i (P o ia n a -),poiană, jud. Bacău, plasa Trotuşul, comuna Caşinul, pe teritoriul cătunuluî Căiuţul. C o rb u lu i (P o ia n a -), loc izolat, în com. Bicazul, pl. Piatra-Mun­ tele, jud. Neamţu. C o rb u lu i (R îp a-), colină, în com. Mărunţişul, căt. Valea - Seacă, jud. Buzău. C o rb u lu i (R îp a-), deal, în com. Valea-Lungă, pl. Prahova, jud. Prahova. C o rb u lu i (R îp a-), rîpă, com. Goleşti, plasa Rîurile, judeţul Muscel. C o rb u lu i (R îp a -), rîpă, la E. de com. Brebul, pl. Prahova, jud. Prahova. C o rb u lu i (R îul-), pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Munteluî, com. Brus­ turoasa. Izvoreşte din dealul cu acelaşî nume şi se varsă în pî­ rîul Cuchinişul. C o rb u lu i (S tîn c a -), munte, în com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. E situat în apro­ pierea satuluî Taşca. Se maî numeşte şi Stînca-Corbiţiî, după cum povesteşte legenda, că de pe vîrful eî s’ar fi aruncat în apele Bicazuluî o fată, ce se nu­ mea Corbiţa, desperată din pri­ cină că Tătarii i-ar fi răpit logod­ nicul. Această stîncă înaintează atît de mult în apele Bicazuluî, în

CORBULUI (ŞANŢUL-)

cît acestea trec aci ca printr’un fel de gît foarte strîmt.

644

povăţul, pl. Crasna, jud. V as­ luifl. A re o întindere de I kil. Prin ea curge pîrîul Corbul.

C o r b u lu i (Ş a n ţu l-), vechia p i­

chet, cu No. 90, către hotarul Moldovei, jud. R.-Sărat, din pl. Marginea-d.-j., com. Corbul, a­ şezat în partea de V . a comu­ neî, pe şanţul ce serveşte de hotar, de unde e şi numele luî. C o r b u lu i ( Ţ a r in a -) , vechia p i­

chet, cu No. 91, către Moldova. E situat în ţarinile comuneî Cor­ bul, din pl. Marginea-d.-j., jud. R.-Sărat. Astă-zi e han pe dru­ mul către com. Măicăneşti. vale pro­ ductivă, jud. Bacăfl, pl. Siretuld.-j., de pe teritoriul comuneî Mileşti.

C o r b u lu i ( V a le a - ) ,

C o r b u lu i ( V a le a -) , vale, în com.

Policiori, Buzăfl. E Corbuluî A re 114

căt. Gura-Văeî, jud. acoperită de Pădureaşi de Valea-Corbuluî. hect.

vale, jud. Gorj, în clina de V . a Dealu. luî-Muiereî, spre V . de com. Poiana-Seciurile.

C o r b u lu i

( V a le a -) ,

( V a le a - ) , vale, com. Foleşti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vîlcea. Se varsă în rîul Bistriţa, în raionul comuneî.

C o r b u lu i

( V îr fu l-) , pădure, în com. Cătina, căt. Corbul, jud. Buzăfl; face împreună cu Jariştea un corp de 230 hect., pe mo­ şiile Cepturaşul şi Corbul.

C o r b u lu i

dealul Lipovăţul, pl. Crasna, jud. Vasluifl, şi, la mijlocul satuluî Corbul, se varsă în pîrîul Corbul. C o r c a n u l, cătun, jud. Brăila, pen­

dinte de com. Cioara-Doiceşti, pl. Călmăţuiul. E situat la N.E. la 3— 4 kil. de comună. Are 315 sufl., formînd 44 fam. Sunt aci 30 contribuabili.

vale, com. Tîrleşti, pl. Teleajenul, jud. Pra­ hova.

C o r b u lu i ( V a le a -) ,

aproape 2000 hect., proprietatea moştenitorilor D. G. Petcu, Se maî numeşte de loc. şi Ivănuşi. C o r c a n u l, movilă, jud. Brăila, la

vâlcea, care se for­ mează pe teritoriul comuneî Bălţaţi, pl. Mijlocul, jud. O lt; cur­ ge către E. şi dă în Negrişoara, în com. Birci.

C o r c a n u l,

C o r c e ş ti, vale, în partea de E.

vale, izvo­ reşte de la poalele munteluî Bonciul, judeţul Prahova, curge spre E. şi S.-V. şi se varsă în raionul com. Comarnicul, pl. Pe­ leşul.

C o r b u lu i ( V a le a -) ,

C o r b u lu i

( V a le a -) , vale. E si­

tuată între dealurile: Corbul, Lipovăţul şi Chiţocul, com. L i­

C o r c io v e n i, pădure, jud. Tecucifl,

pl. Zeletinul, com. Brăhăşeşti. E situată între satele Corcio­ veni şi Cosiţeni. în jud. Mehe­ dinţi, numită şi Gura-Corcoaei, în apa Cernei şi loc foarte fru­ mos, la scăparea rîuluî Cerna din stîncile muntelui Corcoaia. După tradiţia fetei care a în­ şelat pe Iorgovan cu frumoasele sale cîntece, se crede că acest loc este locul unde se ascunsese sora luî Decebal, în timpul războaelor luî Traian cu Dacii şi care ar fi fost aci descoperită de Traian.

C o r c a n u l, moşie, jud. Brăila, de

( V a le a -) , vale, com.

Racoviţa, pl. Rîul-Doamneî, jud. Muscel.

hăşeşti şi continuă spre N. pănă în jud. Bacăfl, avînd de o parte Valea-Zeletinuluî, iar de cea-l’altă Berheciul. Satul se află la o dis­ tanţă de 2 kil. şi 39 metri de reşedinţa comuneî. Are o populaţie de 32 capî de fam., cu 97 suflete.

C o r c o a ia , gură, C o r b u ş o r u l, pîrîiaş, izvoreşte din

S. cătunuluî cu acelaşî nume. C o r b u lu i

CORCODELUL

a comuneî Buimăceni, pl. Jijia, jud. Botoşani. sat, face parte din com. Brăhăşeşti, jud. Tecuciu. E situat pe coastă, în spatele satuluî Cosiţeni, în Capul-Dea­ luluî unde se împreună Berhe­ ciul cu Zeletinul. A cest deal în­ cepe din dreptul satuluî Bră­

C o r c io v e n i,

C o r c o a ia , munte, acoperit cu pă­

dure, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, pe teritoriul com. Clo­ şani. Este despicat în două. Pe partea dreaptă a rîuluî Cerna, în acest munte, la o înăl­ ţime mare, este săpată în piatră o potecă primejdioasă pentru cei ce ar voi să treacă prin a­ cel loc, lăsînd la o parte peaceia care o leagă cu Comenzile şi care este maî bună. Această po­ tecă săpată în piatra, locuitoriî o numesc Urma-Şarpeluî. C o r c o a ia , vale adîncă şi prăpăs-

tioasă, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, prin care străbate rîul Cerna, într’un loc pe o lărgime numaî de un metru. C o r c o d e lu l, cătun. (Vezî Ciocîr-

leşti, sat, com. Valea-Satulul, pl. Funduri, jud. Vasluifl).

CORCODELUL C o r c o d e lu l, vale, în jud. Buzăfl,

com. Pîclele. E acoperită de fî­ neaţă.

645

Gîrbovăţul, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi. C o r d ă r e n i, com. rur., în partea

C o r c o ia n u l, cătun, al com. Pănă­

tăul, jyd. Buzăfl. A re o pop. de 300 lqc., cari locuesc în 68 case. C o r c o v a , com. rur., în jud. Me­

hedinţi, pl. Motrul-d.-j., la dis­ tanţă de 38 kil. de Turnul-Severin, iar de Strehaia reşedinţa plăşeî, de 16 kil. E situată pe valea Coşuşteî şi la poalele dea­ luluî ce se termină la împreu­ narea apeî Coşuştea cu Motrul. Comuna e formată din satele: Corcova, Cordunul, Pîrvuleşti şi Stejarul. A re o populaţie de 1272 locuitorî, din carî 212 con­ tribuabili; locuesc în 274 case. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitoriî au: 56 plugurî, 121 care cu boî şi 20 căruţe cu caî. Stupî sunt 116. Sunt 2 bisericî deservite de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî; o şcoală condusă de un învăţător, fre­ cuentată de 29 elevî şi 3 eleve. Cîrciumî sunt 2. Budgetul comuneî are la ve­ niturî leî 2336 şi la cheltuelî lei 1853. Vite sun t: 870 vite marî cor­ nute, 60 caî, 700 01 şi 600 rî­ mătorî. Biserica din satul Corcova, de lîngă curtea boerească, este de zid şi prezintă oare-care im­ portanţă istorică prin vechimea eî; aci a fost mănăstire, în a cărei curte de zid se văd şi a­ cum urmele chiliilor călugăreşti; iar în faţa bisericeî, jos, sunt nişte pietre cu inscripţiunî vechî. safl D e a l u l - C o r c o v e î, deal, în jud. Mehedinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Corcova.

C drcova,

C o r c o v iţa , vale, în com. rurală

de S.-E. a jud. Dorohoifl, pl. Prutul-d.-s., formată din satele: Cordăreni, Cracalia, Dumeni, Ghinghioaia , Griviţa - V ech ie, Griviţa-Nouă, Liveni, Slobozia, Şipoteni şi Vîrcoliciul, cu reşe­ dinţa primăriei în Dumeni. Are o populaţie d e : 890 fami­ liî şi 3546 suflete; 8 bisericî, deservite de 5 preoţî, 10 cîntă­ reţî şi 6 pălămarî; 2 şcolî, cu 2 învăţători şi 110 elevî; 10 ia­ zurî şi 22 */î pogoane de vie. Suprafaţa întregului pămînt al comuneî este de 2409 hect. 13 ariî, stâpînite de locuitorî şi 3968 hect. 61 ariî a proprietă­ ţilor. Budgetul a fost în 1889— 90 de leî 10059, bani 40, la veni­ turî, şi de leî 9612, banî 20, la cheltuelî; iar în 1890— 91 de leî 10059, bani 89, veniturî şi de leî 9651, banî 20, cheltuelî. Vite marî albe cornute sunt 1298, oî 3696, capre 1 1 , caî 153, porcî 306; stupî cu albine sunt 101. C o r d ă r e n i, sat, pe moşia cu a­

semenea numire, com. Cordă­ reni, pl. Prutul-d.-s., jud. Doro­ hoifl, divizat în două cătune: Cordăreni - Gafencu şi Cordăreni-Mănăstireî. A re o populaţie de 185 familiî, cu 777 suflete. Aşezările sătenilor sunt unele bune cu grădine şi livezuî; altele numaî cu grădine. Par­ tea Gafencu, este a d-luî Ma­ nea, armean; şi partea Mănăs­ tireî, a statuluî şi foastă a Mă­ năstireî Dolheşti, din jud. Su­ ceava. Biserici sunt 2, deservite de 2 preoţî, 4 cîntăreţî şi 2 pălă­ marî; una se află pe partea Gafencu, are hramul Adormirea-

CORD ĂŞUL

Maiceî-Domnuluî; este mică, de lemn şi tencuită făcută de să­ teni în 1824; una pe partea Mănăstireî, cu hramul Sf. Nico­ lae, făcută de zid în 1873, de cătră posesorul moşieî D-luî Urzică, dimpreună cu sătenii. Şcoala e frecuentată de 60 elevî, are un local bun făcut de co­ mună cu ajutor din partea po­ sesorului. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitoriî împroprietăriţî afl 767 hect. 34 ariî pămînt în a lor dispoziţie; iar stăpîniî mo­ şieî 1675 hect. 67 ariî cîmp şi 64 hect. 45 ariî pădure tînără de stejar. Partea moşieî Gafen­ cu, este de 930 hect. 98 ariî cîmp şi 35 hect. 80 arii pădure; iar partea Mănăstireî, de 716 hect. 10 ariî cîmp şi 28 hect. 64 ariî pădure. Iazurî sunt treî, dintre carî unul numit Doljescu, în supra­ faţa de 13 hect., şi unul Gafincescu, de 2 hect. Pîrîul principal ce trece pe moşie este Ibăneasa. Drumuri: acel de Ia Herţa la Săveni, şi acel de la Doro­ hoifl la Săveni. Hotarele c u : Havîrna, Balinţi, Vorniceni, Carasa, Corlă­ teni, Ghenghioaia şi Vlădeni. Localităţi însemnate su n t: Templul-Saşilor şi Movilele-Catreî. C o r d ă r e n i, pădure, pe moşia

şi comuna cu acelaşî nume, jud. Dorohoifl, plasa Prutul-d.-s., în suprafaţă de 64 hect. 44 ariî.

C o r d ă r e n i-G a f e n c u , cătun. (V.

Cordăreni, sat, jud. Dorohoifl). cătun. (Vezî Cordăreni, sat, judeţul Dorohoifl).

C o r d ă r e n i- M ă n ă s t ir e î,

C o r d ă ş u l,

deal, se prelungeşte

CORDENI

în partea de N. a satuluî Curseşti-Răzeşi, din com. Curseşti, pl. Racova, jud. Vasluiu. C o r d e n i, sat, în partea de S.

a comuneî Ivineţeşti, pl. Crasna, jud. Fălciu. E situat pe şesul Crasneî, între dealul şi pîrîul Crasna. A re o biserică fondată la 1815, deservită de 1 preot şi 1 dascăl. Numirea satuluî s’a luat de la moşia Cordeni, fostă a Epis­ copieî de Roman, apoî a sta­ tuluî prin secularizare şi în urmă dată clăcaşilor împroprietăriţî la 1864 şi 1878. Se maî spune de bătrînî că cea întîiu familie ve­ nită pe Cordeni a fost a luî Timoftescu, trecută din Turcia maî întîiu în Basarabia şi apoî pe acest pămînt. Descendenţi din această familie sunt şi as­ tă-zî. T ot cam pe atuncî o altă familie Bujoreanu, din Transil­ vania, coborîndu-se cu turma sa de oî, s’a aşezat aicî unde şî-a făcut o stare frumoasă, de care se bucură descendenţii săî. Se maî spune că în faţa acestuî sat, dincolo peste pîrîul Crasna, ar fi fost din vechime un tîr­ guşor numit Caracaş (Tîrgul Caracaş) unde şi astă-zî se văd oare-care urme. Pe acel loc s’a găsit maî multe lucruri, paftale şi banî de aramă şi argint. A lă­ turi cu acest tîrguşor ar fi exis­ tat şi un mic sat din rămăşiţa căruia se găsea o fintînă cu un colac mare de piatră, înve­ chit de timpuri, numită Fîntînaluî-Bujoreanu. Bătrînî din bă­ trînî spun că au apucat această fintînă.

C o r d e ş ti, com. rur., jud.

Gorj, pl. Gilortul, la N. comuneî Băceşti, situată pe şes şi coastă şi pe ambele părţî ale pîrîuluî Amărăzuia.

CORDUNUL

646

A re o suprafaţă de 800 hect., din carî 250 hect. pădure, 250 hect. arabile, 220 hect. fineţe, 30 hect. vie, 32 hect. livezî de prunî şi 18 hect. izlaz. A re o populaţie de 127 fa­ miliî, cu 544 suflete, din carî 112 contribuabili. Intre aceste familiî este şi o familie de Ţ i­ ganî. Locuitoriî sunt moşneni şi se maî ocupă, afară de agricultură şi creşterea vitelor şi cu lem­ năria, construind care, căruţe şi altele. Eî posedă 30 plugurî, 70 care cu boî, 4 căruţe cu caî, 210 vite marî cornute, 14 caî, 175 oî, 9° capre şi 164 rîmătorî. Venitul comuneî e de leî 856, banî 23, iar cheltuelile de leî 824, banî 60. Comunicaţia se face printr’o şosea vecinală care vine despre comuna Băceşti şi străbate a­ ceastă comună prin centru, de la S. la N. Comuna are 1 bise­ rică de lemn, făcută de locui­ torî la anul 1796. Comuna Cordeşti este com­ pusă dintr’un singur sat. C o r d u n a , colină, în com. şi căt.

Lapoşul, jud. Buzău, acoperită cu pădurea Lupoaia.

înainte satului Cotul-Grosuluî din jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Galbeni. loc izolat, în com. Nehoiaşul, jud. Buzău, între Valea-Vaciî şi pîrîul Nehoiul; face hotar între com. Nehoiaşul şi Chiojdul-din-Bîsca.

C o r d u n iţ a ,

C o r d u n u l, com. rur., jud. Roman,

în plasa Moldova, spre N.-V. de oraşul Roman şi la o de­ părtare de 3 kil. de el şi 4 de re­ şedinţa plăşeî. Este aşezat pe şes, pe malul stîng al rîuluî Moldova. Este formată din sa­ tele : Cordunul şi Simioneşti, cu reşedinţa comuneî în satul Cor­ dunul. A re 334 capi de fam., 396 contrib., 1368 loc., din cariei ştifl ca rte; locuesc în 306 case. Po­ pulaţia este romînă afară de 1 fam. Evreî. Sunt 655 vite marî cornute. Locuitoriî acestei co­ mune se ocupă cu transportul. A re o biserică de vălătuci şi o şcoală primară mixtă, care în cursul anului şcolar 1886—.87 a fost frecuentată de 34 elevî (33 băeţî şi 1 fată), din 56 înscrişi (55 băeţî şi 1 fată). Venitul a­ nual este de 4881 leî, 50 banî; iară cheltuelile de 4883 leî. Este legată cu oraşul Roman prin şosea.

C o r d u n e i ( P o d u l-) , numire dată

uneî părţi din pădurea Aluni­ şul, din com. Colţi, jud. Buzău, în întindere de 38 hect. C o r d u n e i ( P o ia n a - ) , loc izolat,

în com. Colţi, jud. Buzău, în pă­ durea Alunişul; ezlaz de vite. C o r d u n e i ( P o ia n a -) , pădure, în

com. Colţi, căt. Alunişul, jud. Buzău; face parte din pădurea statuluî Alunişul-Mlăjet, avînd singură o suprafaţă de 46 hect. C o r d u n e n i, numire, ce se da maî

C o r d u n u l, sat, jud. Botoşani, pl.

Coşula, pe dreapta pîrîuluî Tul­ burea, în partea de N.-E. a co­ muneî Flămînzi, pe moşia Flă­ mînzi. Locuitoriî acestuî sat, s? zice, sunt veniţi din Bucovina, pe care poporul o numeşte şi Cordun, de unde ar veni că şi locuitoriî au fost numiţi Cor­ duneni şi satul Cordunul. Are o populaţie de 148 fam., sau 838 sufl., avînd 188 contrib. Se află 4 cîrciume, 4 comercianţi şi 5 meseriaşî. V ite : 188 boî şi vacî, 71 cal

CORDUNUL

marî şi micî, 275 oî, 95 mas­ curi; 42 stupî cu albine. sat, în jud. Roman, pl. Moldova, com. Cordunul, pe malul stîng al rîuluî Moldova, spre N.-V. de oraşul Roman şi la o depărtare de 3 kil. de el şi de 4 kil. de reşedinţa plăşeî. Este aşezat pe şes. Este reşedin­ ţa comuneî Cordunul. A re 212 capî de fam., 263 contrib., 930 loc., din carî 72 ştiu carte; lo­ cuesc în 204 case. Populaţiunea este numaî romînă. Sunt 424 vite marî cornute. Locuitoriî acestuî sat se ocupă cu transportul şi cu desfacerea de articole de a­ limentare. A re o biserică de vă­ lătuci şi o şcoală primară mixtă, care în cursul anului 1886-87 a fost frecuentată de 34 elevî (33 băeţî şi 1 fată), din 56 înscrişi (55 băeţî şi I fată). Este legată cu oraşul Roman prin şosea.

C o rd u n u l,

C o r h a n a , sat, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Dulceşti, pe malul drept al rîuluî Moldova, spre N. de satul Dulceşti şi la o depărtare de 3 kil. de el. A re 61 capî de fam., 65 contribuabilî, 216 loc., din carî 21 ştifl carte; locuesc în 90 case. Din această populaţie, 60 fam. (140 loc.) sunt Unguri. Sunt 284 vite marî cornute. Ungurii din acest sat ţin de parohia cato­ lică Săbăoani.

pl. Moldova, jud. Roman, spre N. de satul Văleni.

din pădurea Goicelul, ca de 20 hect., din com. Săruleşti, jud. Buzău. Vezî Husanul, deal, com. Ivineţeşti, pl. Crasna, jud. Fălcifl.

C o rh an a.

Corendi, deal, com. Mădulari, pl.

Cerna, jud. Vîlcea. Corhana, sat, jud. Bacău, plasa Bistriţa-d.-s., com. Liuzi-Călugăra. Sunt 71 capî de familie şi 289 suflete. Animale su n t: 77 vite cornute şi 16 porcî. Corhana, fost sat, în jud. Ro­ man, pl. Fundul, com. Băluşeşti, pe pîrîul Corhana.

d.-s., plaiul Cloşani, jud. Me­ hedinţi. deal. Vezî Nedieni, deal, com. Voineşti, pl. Stavnicul, jud. Iaşi.

C o r h a n u l,

C o r la , ostrov, pe

albia Dunăreî în dreptul com. Pruntul-Comaneî, pl. Marginea, jud. Vlaşca.

C o rîia şu l, pădure, în com. Mlă­

jetul, căt. Stănila, jud. Buzăfl, proprietate moşnenească în în­ tindere de 300 hect. E formată din sforile: Fundea, Pleşuva, Dosul-Bîsciî, Gîrliciul şi PiatraFundeî, situate toate pe moşia Gorgăneşti.

C o r h a n a , munte, jud. Suceava, în

com. Dorna, numit şi Bîtea-Spaimeî. C o r h a n a , deal, acoperit

de tu­ fiş, lîngă satul Bădiliţa, jud. Su­ ceava.

C o r h a n a , pîrîil,

Coreia, lac, pe proprietatea Pe­ troşani, com. Petroşani, pl. Mar­ ginea, jud. Vlaşca.

C o r h a n u l, deal, în com. rur. Bala-

C o r h a n a , numire dată uneî părţi

C o rd u n u lu î (C h e ia -), numire ce

se maî dă punctului Cheia, jud. Buzău, din com. Nehoiaşul, pe unde rîul Buzău intră din Tran­ silvania în judeţ.

malul Prutului. începe de la vama sucursală de pe Molniţa, com. Pilipăuţi, pl. Herţa; se pre­ lungeşte pe sub dealul Corhani, şi se termină în hotarul moşieî Pilipăuţi.

C o r h a n a , deal, în com. Văleni,

C o rd u n u l, sat, în }ud. Mehedinţi,

pl. Motrul-d.-s.; ţine de com. rur. Corcova; are 50 case.

CORllUL

647

ce curge prin pl. Fundul, jud. Roman. îşî ea naştere din maî multe izvoare, de la poalele Dealuluî-Chiliî; curge de la N.-E. spre S.-V. şi primeşte în sine maî multe pîrîiaşe, apoî se varsă în rîul Şiret de a stînga, maî spre N. de satul Spiridoneşti.

C o r h a n i, deal, începe de pe mo­

şia Baranca, com. Movila, pl. Herţa şi se întinde pănă laSatul-Mare, com. Pilipăuţi, judeţul Dorohoiu.

C o r îia ş u l, vale, în com. Mlăjetul,

jud. Buzăfl. începe din pădurea Topilele şi se scurge în izvorul Cepturaşul. C o rîiu l, izvor, în com. Goideşti,

jud. Buzăfl. începe din muntele Corîiul şi se scurge în pîrîul Bîsculiţa. Albia sa face hotar despre Transilvania. C o rîiu l, munte însemnat, în com.

Goideşti, jud. BuzăQ, aproape de frontieră, între muntele Balaban şi Zănoaga. In poalele sale de S. e faimosul loc Crucea-Feteî. A re o pădure de brad şi păşunî excelente, unde pot paşte anual 1800 oî. Laptele ce se strînge în stîna de aci, se fabrică în căşăria Viforîta. C o rîiu l, munte, în com. Mlăjetul,

C o r h a n i, şes, jud. Dorohoifl, pe

căt. Topilele, jud. BuzăQ; are

CORÎIUL

ramificaţia: Corîiul-Mic; e aco­ perit de pădure şi izlaz. C o rîiu l, numire

dată uneî părţi a pădureî statuluî, din com. Mlă­ jetul, jud. Buzău, în întindere de 285 hect.; face parte din pă­ durea Mlăjetul-Aluniş.

C o rîiu l, vale, înjud. Buzău, com.

Mlăjetul, căt. Stănila. începe din Munţiî-Colţilor şi se scurge în apa Cepturaşul. C o ije u ţi, sat, pe moşia Pomîrla,

în partea de V . a com. cu acelaşî nume, pl. Prutul-d.-s., judeţul Dorohoiu. A re 129 familiî, sau 429 suflete. Este o biserică, cu hramul Duminica-tuturor-Sfin­ ţilor, deservită de I preot, I cîntăreţ şi I pălămar; este mică, de lemn, făcută în 1800, de Ioniţă Başotă, proprietarul mo­ şieî. Calitatea pămîntuluî este în parte bună. Sătenii împro­ prietăriţî au 352 hect. 32 ariî pămînt. C o i j o c a r u lu i ( S tîn c a -), stîncă,

situată în com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. C o r la te le , com. rur.,\n jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-j., la 47 kil. departe de Craiova şi la 4 kil. departe de reşedinţa plăşeî, Vîrtopul. Se învecineşte la N. cu com. Vîrtopul, la S. cu com. Rudari, la E. cu com. Giubega, la V . cu com. Caraula. Limita linieî de N. merge de la V. la E., pe valea sau pădurea numită a Vulpeî. Cele-l-alte sunt liniî de hotar. Comuna este udată de gîrla Eruga; acest nume îl poartă nu­ maî în această comună. In com. Cornul, pe unde izvoreşte, se numeşte Ieruga, asemenea şi în com. Corlatele. Curge în co­ mună cu direcţiunea E.-V., se

648

îndreptează spre S. prin Estul comuneî, apoî trece în comuna Băileşti de se varsă pe teritorul eî în o baltă numită Băileşti. Peste gîrlă se află un pod de lemn; la S. de gîrla Eruga se află o mare movilă numită Mă­ gura-Verde. Comuna este fondată de un locuitor numit Floca. Se com­ pune dintr’un singur cătun nu­ mit Corlatele. In Corlatele se află o biserică fondată de locuitorî, la care oficiază preotul din comuna Rudari. Biserica este de lemn. După legea rurală din 1864 are o proprietate de 8 pogoane ara­ bile. Serbează hramul la Sf. Dumitru. Se maî află o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1889; este întreţinută de comună. In anul şcolar 1892— 93 a fost frecuen­ tată de 29 băeţî şi 6 fete. In vîrstă de şcoală sunt 73 copiî. Ştiu carte 2 1 bărbaţî şi 2 femeî. Populaţia comuneî este de 474 locuitorî, din carî 188 băr­ baţî şi 286 femeî. După legea rurală din 1864 sunt 98 împroprietăriţî. Sunt 80 de case şi 33 bordee. Casele sunt făcute parte de zid, parte din pămînt bătut. Suprafaţa comuneî este de 708 pog. 49 stînj. p., din carî 302 pog. 548 stînj. p. arabile, 170 pog. fîneaţă, 72 pog. izlaz, 50 pog. teren sterp. Viile sunt în întindere 70 pog. Moşia se numeşte Corlatele; are o suprafaţă de 1260 pog. Aparţinea d-luî Ştefan Paliu, iar actualmente aparţine d-lor St. Nicolau şi G. G. Nicolau. Se seamănă pe ea grîu şi porumb. Viile au o întindere de 70 pog., aparţin locuitorilor şi sunt situate pe proprietatea lor. Pe proprietatea d-luî Rudă-

CORLĂTENI

reanu se află două morî de aburî. Locuitoriî desfac productele cîmpuluî la Craiova, la Cetatea sau la Calafat. Comuna este străbătută de o cale comunală ce duce la Cetatea. Sunt 2 cîrciumî. Venitul pe exerciţiul 1893— 94 a fost de 1484,95 lei şi chel­ tuelile de 1414,72 lei. Vite cornute sunt 89, oi 40 şi cai 8. C o r la te le , sat, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-j., com. Corlatele, cu reşedinţa primăriei. (V. com. Corlatele). C o r la te le , deal, jud. Bacău, pL

Bistriţa-d.-s., de pe teritoriul com. Valea-lui-Ion. C o r la te le , deal, în jud. Neamţu,

plasa Piatra-Muntele, com. Gîr­ cina. E situat în prelungirea Dealului-Brînzei. C o r la te le , moşie particulară, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Corlatele. C o r lă t e i ( D e a lu l-) , deal, pe te­

ritoriul com. Dolheşti, pl. Cras­ na, jud. Fălciu. C o r lă te n i, com.

rur., în partea de S.-E. a plăşeî Coşula, jud. Dorohoiu. E formată din sa­ tele: Carasa, Corlăteni, Davidoaia, Miclăuşeni, MiclăuşeniDuber şi Vlădeni, cu reşedinţa primăriei în Corlăteni. Are o populaţie de 518 familiî, sau 1632 suflete. Sunt 3 biserici, deservite de 3 preoţî, 5 cîntăreţî şi I pălă­ mar ; o şcoală, condusă de un învăţător, frecuentată de 5® e" levi; 7 iazuri; IO pog. vie. Pămîntul locuitorilor este pe o întindere de 1053 hect., 21

CORLĂTENI

ariî, iar al proprietarilor 4346 hect. 21 ariî cîmp şi 425 hect. 39 ariî pădure. Budgetul com. pe exerciţiul 1890— 91 a fost de 5360 leî, 61 banî la veniturî şi de 5088 leî, 51 banî la cheltuelî. Vite sunt: 1315 vite marî cornute, 2588 oî, 178 caî şi 365 rîmătorî. Sunt 70 stupî. C o r lă te n i, sat,

în partea de S.V . a com. Corlăteni, plasa Co­ şula, jud. Dorohoiu, pe moşia cu acelaşî nume. A re o popu­ laţie de 188 familiî, sau 600 suflete. Satul este înfiinţat în 1853, de către răposaţii Lascar Lascarache Bogdan şi soţia sa Henrieta, născută Dimachi, în puterea împărţeleî urmată cu sora d-sale Elena Iancu Docan născută Dimache, ca avere ereditată de la părinţî, cînd atuncî au ridicat IOO locuitorî din sa­ tul Dimăcheni, cărora li s’a dat toate înlesnirile, spre a şî face aicea aşezările; iar acele ce le aveau în Dimăcheni, ah rămas neatinse. Vatra satuluî actual ocupă vechea silişte, unde a existat satul vechifl, tot cu a­ semenea numire, distrus prin războaiele urmate pe acfilo. Aşezările sătenilor în cea maî mare parte sunt bune, cu grădinî şi livezî. Proprietatea moşieî este a doamnelor Ema Radu Rosetti şi Elena Mira Sturdza, fiicele şi erezele răposaţilor proprietari. Este a c i: o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 pălămar; este mică, de lemn, tencuită, făcută de săteni în 1876; o şcoală, con­ dusă de 1 învăţător, frecuen­ tată de 56 elevî, şi care are un local făcut de comună. Calitatea pămîntuluî este bună şi fertilă. Sătenii împroprietăriţî 68{95. Horele D icţionar Geografie. Voi. I I

649

au 396 hect. 9 ariî în a lor dis­ poziţie; iar proprietatea 1399 hect. 25 ariî cîmp şi 32 hect. şi 94 ariî pădure de stejar. Ia­ zuri sunt 3, dintre carî, maî mare este acel numit a-Fălcienilor, de 24 hect. 64 ariî întin­ dere, cu peşti, racî şi chişcarî de bun soiu. Apele ce curg pe moşie sunt rîul Jijia şi Pîrîul-Bahneî sau Putreda. Drumuri: acel ce vine de la Dorohoiu prin Carasa şi merge prin Vlădeni la Podul-Stamateî; acel ce vine pe Valea-Putredeî, de la Liveni şi Dumeni şi acel ce duce la Botoşani şi GaraLeorda, prin Dimăcheni. Hotarele c u : Miclăuşeni, Cor­ dăreni, Vlădeni, Dimăcheni şi Văculeşti. Localităţi însemnate sunt: Vatra-Tîrguluî şi Cetatea. Numirea moşieî vine de la Corlat, vechiul eî proprietar, boer de credinţă Domnitoru­ lui şi Ţăreî, pentru care Ştefan-Vodă-cel-Mare îî dărueşte satul cu moşia Berchişeşti din Bucovina, prin hrisovul din 13 Septembrie 1473, moşie care în urmă deveni proprietatea mă­ năstireî Moldaviţa. C o r lă te ş ti, cont. rur., plasa Cri­

vina, jud. Prahova. Este situată lîngă apa Dîmbul, la 3 kil. de­ parte de Ploeşti şi la 5 kil. de reşedinţa plăşeî. Se compune din 2 cătune: Corlăteşti şi Ghighiul, avînd o populaţiune de 431 locuitorî (204 bărbaţî şi 227 femeî); sunt 77 contribuabili; 91 capî de familie; locuesc în 90 case de locuitorî. In comună, afară de mănăs­ tirea Ghighiul, maî este o bise­ rică, fondată la anul 1792, de­ servită de un preot. Locuitoriî, în număr de 40,

CORLĂŢELUL

s’au împroprietărit la 1864, pe moşia statuluî, numită Ghighiul, şi a doamneî Elena Creţulescu, cînd li s’afl dat 82 hect. pă­ mînt. Eî afl: 22 caî şi epe, 101 vacî, 1004 oî, 41 porcî, 91 boî, 33 viţel şi 2 tauri. In raionul comuneî, pe rîul Dîmbul, sunt două morî de mă­ cinat şi una pe heleşteul for­ mat din izvoare. T ot teritoriul comuneî e de 482 hect. Pămîntul e prielnic la toată cultura. Comerciul se face în comună de un cîrciumar. Comuna e străbătută de şo­ selele : Corlăteşti-Coslegi, Corlăteşti-Ploeşti, Corlăteşti-Ghighiul şi Corlăteşti-Berceni, toate în legătură cu şoseaua judeţeană. E udată de gîrlele Recelea şi Calda, afară de rîul Dîmbul. C o rlă te şti, alt nume al com. Cezieni, plasa Ocolul, jud. Roma­ naţi. E compusă din Corlăteştid.-s., Corlăteşti-d.-j. şi Corlăteşti-d.-mj., avînd peste tot 866 locuitorî. Comuna e situată pe ţărmul drept al rîuluî Tesluiul, 10 kil. spre N.-V. de Caracal. C o rlă te şti, sat, face parte din com. rur. cu acelaşî nume, pl. Crivina, jud. Prahova. A ci e re­ şedinţa comuneî. C o rlă te şti, sat, în jud. Tutova, pl. Simila, com. Vlădeşti, pe pîrîul Horoeta, spre S. de sa­ tul Vlădeşti. Mai e numit şi Ileneasa. C o rlă ţe lu l, com. rur., în judeţul Mehedinţi, pl. Blahniţa-Cîmpul, la distanţă de 39 kil. de oraşul Turnul-Severin, iar de VînjulMare, reşedinţa plăşeî, de 7 kil. E formată dintr’un singur sat. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitoriî posedă: 68 plugurî, 82

CORLĂŢELUL

156 care cu boî, 12 căruţe cu caî. Sunt 89 stupî. Această comună este situată pe valea rîuluî Drincea. Are o biserică, deservită de un preot şi un cîntăreţ; o şcoală, cu un învăţător, frecuentată de 18 elevî. Budgetul comunei are la ve­ niturî leî 6336 şi Ia cheltuelî leî 2865. ' V it e : 698 vite mari cor­ nute, 780 oi, 39 caî şi 651 rîmători. In această comună se fac treî bllciurî anuale şi anum e: In Martie, în Iunie, la 21— 22, şi altul la 28 şi 29 August. In com. Corlăţelul, pe mar­ ginea rîuluî, mai ales primăvara cînd vine mare şi surpă malu­ rile sale, se găsesc cioburi de diferite vase romane. Prin com. Corlăţelul trece şo­ seaua Severin-Hinova-RogovaVînjul - Mare - Corlăţelul - Almă­ jelul. C o r lă ţe lu l, sau S tr a j a -d in -D e a l,

deal, în jud. Mehedinţi, com. rur. Corlăţelul, pl. Cîmpul. Este punct bun de observaţiune. C o r lă ţe lu l, pinii, în jud. Mehe­

dinţi, pl. Cîmpul. Trece prin co­ muna cu acelaşi nume, iar în cursul său ia numele de Drin­ cea, după ce formează un loc băltos în com. Corlăţelul. C o r n a c iu l, pîrîu, jud. Botoşani,

pl. Coşula, com. Slobozia-Secătura. Izvoreşte din pădurea Pa­ lanca; formează balta Antoce; primeşte pîraiele Pălăncuţa, alCrucei, Oneguţa sau al-Lingurarilor şi se varsă în pîrîul Mi­ letinul. C o r n a c iu l, şes, jud. Botoşani, ce

se întinde în partea de E. a co­ muneî Slobozia-Secăturaşi parte

650

CORNĂŢELUL

pe teritoriul comunei Coşula. E productiv în fîn. C o m ă ţ e le le , cătun (tîrlă), în ju­

deţul Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, teritoriul comuneî Cosîmbeşti. Este situat lîngă pădurea şi pe moşia cu acelaşi nume. C o r n ă ţe le le , moşie a statului, în

jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta; face parte din moşia Bucul-Mătăseşti; este situată pe cîmpul Bărăganul, şi spre S. de satul Cosîmbeşti. C o m ă ţ e l e l e , pădure de

stejar, în jud. Ialomiţa, pl. IalomiţaBalta, teritoriul comunei Cosîm­ beşti. Are o suprafaţă de 40 hect.

C o m ă ţ e l u l, com. rur., jud. Dîm­

boviţa, pl. Ialomiţa. Această co­ mună este aşezată la S.-E. de Tîrgovişte, în mijlocul uneî cîmpil întinse, unde în toţi anii se face un mare bîlcifl anual, numit Tîrgul-Cornăţelul, la Sf. Maria, 8 Septembrie. Pe teritoriul acestel com. se află un mic heleştefl. Comăţelul se compune din patru cătune: Comăţelul, Corni, Cocoşul şi Slobozia, cu o po­ pulaţie de 1448 locuitori. Are treî bisericî; o şcoală; o moară de aburî. In apropiere de Comăţelul se află şi pădurî întinse. Prin Cornăţelul, afară de alte drumuri micî, trece şi şoseaua comunală de la comuna Dobra spre Bo­ lovani . Comăţelul se înveci­ neşte la E. cu Bilciureşti, la V. cu Bolovani, la N. cu Dobra şi Băleni şi la S. cu com. Gher­ gani, căt. Colacul. In com. Cornăţelul, căt. Cocoşul, este un spital întreţinut de Eforie.

Comăţelul,

com. rur.,

jud. Olt,

plasa Oltul-d.-s., compusă din 3 cătune: Comăţelul, Seaca şi Optăşani. Legenda spune că a­ ceastă comună s’a înfiinţat ram pe la anul 1700, din emanci­ paţi, robi aî Schitului Seaca şi din Romînî, parte de peste Olt, parte din părţile de cîmp ale judeţuluî Olt, şi parte de prin judeţele Argeş, Teleorman şi Vlaşca, carî fugeau din loc în loc de frica Turcilor şi a Musca­ lilor. Aicî, graţie poziţiei locu­ lui, brăzdat de văî şi vîlcele, acoperite cu pădurî, se puteati ascunde de orî-ce inamic. Eî trăiau răspîndiţi prin pădurî, de­ parte unii de alţii, aşa că chiar între eî nu se cunoşteau. Lo­ cuinţele lor, numite surle, eraU foarte simple. Aveau forma unuî con şi se alcătuiau din copaci retezaţi, puşi în picioare, rezimaţî unul de altul la vîrf şi acoperiţi cu crăci de arbori. Mal tîrziu au făcut bordee, ale că­ ror urme se văd şi acum în pă­ dure. Comuna Comăţelul este si­ tuată pe deal, între rîul Plapcica şi gîrla Seaca, la 32 kil. departe de capitala judeţuluî şi la 4 kil. de reşedinţa plăşeî. A re o populaţiune de 1200 Iocuftorî (630 bărbaţî şi 570 fe­ mei), în care intră şi 60 fami­ liî de Ţiganî; sunt 340 capî de familie; 223 contribuabili. In comună sunt 2 biserici şi un schit, numit Seaca. Ocupaţiunea de căpitenie a locuitorilor e agricultura. Eî des­ fac produsul muncel lor la: Sla­ tina, Drăgăşani, Piteşti şi la bîlciurile din Dobrotinetul, Cîm­ pul-Mare, Optaşi, etc. S ’au împroprietărit, la anul 1864, 188 locuitorî, dîndu-li-se 663 hect. din proprietatea mă­ năstireî Cozia. Eî au: 18 cal şi epe, 200 boî, 15 capre, 500 °*> 200 porcî şi 350 vaci.

CORNĂŢELUL

Şcoala funcţionează în comu­ nă d ela 1853* Se frecuentă de 43 băeţî, din numărul de 225 copiî (118 băeţî şi 107 fete) în vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea eî statul cheltueşte anual 756 leî. Ştiu carte 60 bărbaţî. Deşi terenul nu e tocmaî priel­ nic Ia toată cultura, totuşî se cultivă în abundenţă: porumb, grîu, orz, ovăz şi meiu. Comerciul se face în comună de 3 cîrciumarî. Veniturile comuneî se urcă la suma de 1914,95 leî anual şi cheltuelile la aceeaşî sumă. Comunicaţia se face cu multă greutate din cauza lipsei de şo­ sele. Comăţelul e brăzdat de dealurile Roşul, Curca. al-Schituluî, al-Guguluî şi al-Plapceî şi udată de văile: Plapcica, Plapcea-Mare, a-Guguluî, Seaca, Fîn­ tînelele şi altele. E de văzut aci pădurea sta­ tuluî Seacâ-Optăşani, una din cele maî marî pădurî ale ţăreî noastre, cu esenţă de stejar de cea maî bună calitate, gîrniţă, arţar, ulm, teiu, frasin. De aci se exploatează cea maî bună cherestea şi tot felul de lem­ nărie lucrată pentru case. Locuitoriî sufăr de lipsa apeî în timpul vereî, din cauza fîntînelor rari şi rele şi sunt ne­ voiţi să aducă apă cu butoaiele din depărtare. Se mărgineşte cu comunele: Poborul, la E.; Vaî-de-Eî, la V.; Topana, Păroşi şi Urşi, la N. şi cu moşnenii Albeşti, la S.

Comăţelul,

com. rur., în jude­ ţul Putna. pl. Răcăciuni. Este aşezată în lunca Trotuşuluî, avînd satele ce o compun la o distanţă de 1lî oră unul de altul. Distanţa comuneî de reşedinţa sub-prefectureî (Adjudul-Nou) e de 12 kil., iar de capitala ju­ deţului e de 56 kil.

651

Marginile acestei com. sun t: la N. rîul Trotuşul, care o des­ parte la N.-E. de comuna Urecheşti; la S.-E. com. Copăceşti; la S. com. Angheleşti şi la V. com. Coţofăneşti. Comuna Comăţelul se com­ pune din următoarele cătune : Comăţelul (unde e şi primăria comuneî), Lunca-Dochieî şi Sa­ tul-Nou. Populaţiunea după cel din urmă recensămînt e de 205 capî de familie, sau 694 su­ flete (375 bărbaţî şi 319 fe­ meî). Această populaţie se îm­ parte ast-fel: 321 neînsuraţî(193 bărbaţî şi 128 femeî), 344 în­ suraţi, 29 văduvi (10 bărbaţî şi 19 femeî); 692 Romînî şi 2 Ger­ manî; 687 ortodox!, 2 catolici şi 5 mozaici; 242 agricultori, 2 meseriaşî, 2 comercianţi şi 4 avînd profesiuni libere. Ştiu carte 11 persdne. Numărul caselor de locuit e de 166. Este o biserică parohială, cu hramul «S-ţiî Voevozi». Comuna vine în ajutorul bisericeî cu 150 leî anual. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 83, din carî 48 băeţî şi 35 fete. Comuna prevede în budgetul eî 90 leî pentru şcoala din Coţofăneşti. Sunt 168 contribuabili. Budgetul comuneî pe anul financiar 1893/94 a fost: la ve­ niturî de 3.178.55 leî şi la chel­ tuelî de 2.874,25 leî. Natura pămîntuluî în luncă este argilo-tălpdsă, pămînt mare cum se zice. Numărul cultiva­ torilor e de 138. Instrumentele agricole de carî se servesc sunt: 6 plugurî de lemn, 54 de fler, 1 scarificătoare şi 1 cultivătoare. Vite sunt 836, din carî: 204 boî, 134 vacî, 54 caî, 357 oî, 45 capre şi 42 porcî.

CORNĂŢELUL

Sunt: 5 lemnari, 1 fabricant de vase, 4 cîrciumarî (romînî); 2 poverne. In comună se maî află 1 he­ răstrău sistematic, care produce anual 6.000 grinzi, 10,000 de dulapi şi 10,000 doage pentru vase. Şoseaua naţională Adjud-Tg.Ocna trece prin comuna Cornăţelul, punînd-o în legătură cu Coţofeneşti şi Urecheşti; o altă şosea comunală înlesneşte circulaţiunea spre comuna Copă­ ceşti. C o m ă ţ e lu l, sat şi com. rur., pe

rîul Teleorman (jud. Argeş, pl. Cotmeana), la 6 kil. de com. rur. Costeşti (reşedinţa sub­ prefectureî) şi la 45 kil. de Pi­ teşti. A re 130 familiî sau 330 su­ flete, din care două familiî de Ţiganî. In comună este o bise­ rică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de doî preoţî, un cîntăreţ şi un paracliser; o şcoală primară rurală. Prin com. trece şoseaua jud. Piteşti-Turnul-Măgurele. Budgetul com. pe anul 1882/83 a fost de 1729 leî la veniturî şi de 1675 leî la cheltuelî. După o publicaţiune oficială această comună numără 116 contribuabili, şi are un budget de 1496 leî la veniturî şi de 1412 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 452 vite marî (397 boî şi vacî, 53 caî, 2 măgari) şi de 1365 vite mărunte (1235 oî, 3 capre şi 127 rîmătorî). C o r n ă ţe lu l, sat, jud. Dîmboviţa,

plaiul Dîmboviţa-Ialomiţa, căt. comuneî Pietrari. In jurul aces­ tuî cătun sunt peste 29.500 ariî pădure. C o r n ă ţe lu l, sat, face parte din

com. rur. cu acelaşî nume, pl. Oltul-de-Sus, jud. Olt. A ci e reşedinţa primărie! şi şcoala. Cade în partea de S.a com. Este udat la E. de rîul Plapcea-Mare şi la V . de Valea-Guguluî. Are o populaţiune de 200 familiî. A ci e o biserică de lemn, zidită la anul 1816 de preotul Stancu şi alţiî. Inscripţie n’are.

CORNEŞTt

652

CORNĂŢELUL

limită între com. Mateeşti şi jud. Goij. C o m ă ţ e l u l, pisc, pe creasta

şi­ rului de dealurî ce brăzdează în lung şi lat com. Costeşti, pl. Horezul, jud. Vîlcea. A cest şir de dealurî se prelungeşte pe toată partea de E. a com. în stînga rîuluî Costeşti.

jud. Buzău, com. Boziorul. Face împreună cu Posobeasca şi Dîlma, un corp de 164 hect. pro­ prietate în devălmăşie a moş­ nenilor. C o m e a s c a , vechie numire a mo­

şiei Căldăruşa sau Ursească din com. Cioranca, jud. Buzăti. munte, com. Perişani, jud. Argeş, pl. Loviştea, pendinte de schitul Cornetul, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti. Are o întin­ dere de 1070 pogoane şi pro­ duce o arendă anuală de 1105 leî.

C o r n e a ş u l,

cătun, în com. cu acelaşî nume, pl. Răcăciuni, jud. Putna, aşezat în lunca Trotuşu­ luî, la ‘ /a oră pe jos de LuncaDochieî. Are o biserică parohială, cu hramul S-ţiî Voevozî. Comuna vine în ajutorul bisericeî cu 150 leî anual.

C o r n ă ţe lu l,

C o m ă ţ e l u l, parohie, formată din

satele: Cornăţelul, Satul-Nou şi Lunca-Dochieî, jud. Putna. Are două bisericî, una paro­ hială, cu hramul S-ţiî Voevozî, în Cornăţelul şi una filială cu hramul Sf. Nicolae, în LuncaDochieî.

C o m e a t a , sat. V ezî Socoleşti, sat, C o m ă ţ e l u l, pădure, jud. Putna.

C o m ă ţ e lu l, jud. Ilfov, plasa Ol­

V ezî Hrînăcea-Glodul.

pl. Dumbrava-d.-s., com. Rasnicul, jud. Dolj.

teniţa. Vezî Mănăstirea. C o m ă ţ e l u l, pîrîiaş, jud. C o r n ă ţe lu l, deal, jud. Bacău, pl.

Bistriţa-de-Sus, de pe teritoriul com. Gîrleni. C o r n ă ţe lu l, colină, în jud.

Bu­ zău, com. Sibiciul-d.-s., între că­ tunele Sila şi Sibiciul. Este în mare parte goală.

Putna, format pe teritoriul comuneî cu acelaşî nume, şi varsîndu-se în Troluş. poiană, la V . de comuna Turceşti, pl. Olteţulde-Sus, jud. Vîlcea.

pl. Podgoria, jud. Prahova. S ’a numit ast-fel pentru că acolo a fost multă pădure de corni. Servă pentru păşunatul vitelor. C o r n ă ţe lu l, deal, acoperit cu pă­

dure la V . de satul Barna, com. Godineşti, pl. Berheciul, jud. Tecuciu. deal, în com. Mateeşti, pl. Olteţul-d.-s., jud. V îl­ cea, care împreună cu Măgura şi Carantica, formează un lanţ ce se prelungeşte din hotarul com. Greci, la N., pănă în ho­ tarul com. Turceşti, l a S . ; coa­ ma acestuî lanţ serveşte de

C o r n ă ţe lu l,

com. Vadul-Soreştilor, căt. Clo­ ciţi, jud. Buzău, ramificaţie din vîrful Clociţi, acoperită cu pă­ dure, arături şi vie.

C o r n ă ţ e lu l,

C o m e a , deal, în com. rur., Cer­ C o m ă ţ e lu l, pisc, com. Ariceşti,

C o r n e n c iî ( D e a lu l-) , colină, în

naia, pl. Motrul-d.-j., jud. Me­ hedinţi. C o m e a , deal, căruia i s’a dat acest

nume de la un bătrîn Comea, care a avut răzăşie aicî; se întinde în partea de E. a com. Cozmeşti, pl. Stemnicul, jud. Vasluiu. C o r n e a n c a , numire,

ce se maî dă moşieî Clociţi (Alexandrescu), din com. Vadul-Soreştilor, jud. Buzău. căt., al com. Boziorul, jud. Buzău, cu 90 loc. şi 21 case, alipit de căt. Posobeşti.

Com eanu,

C o r n e a n u ,/ ^ » ^ , de 72 hect. în

C o m e ş t i, com. rur., pl. Ialomiţa,

jud. Dîmboviţa, situată în partea de S.-E. a jud. Dîmboviţa, în­ tre rîuleţele Cricovul şi Crivă­ ţul, în partea stîngă a Ialomiţeî şi în apropiere de jud. Prahova. Comeşti sunt situaţi pe cîmpie şi au în raionul lor o movilă vechie făcută de mîna omului. In coprinsul comuneî sunt două poduri peste apa Crivă­ ţul. Se compune din două căt.: Comeşti şi Christeasca, cu 1500 locuitorî romînî. Comuna are o moară de apă, are două bisericî şi o şcoală. Se învecineşte spre E. cu com. Habudul din jude­ ţul Prahova, despărţindu-se prin rîul Cricovul; spre V . cu Bilciureşti, despărţindu - se prin Crivăţul şi Ialomiţa; spre N. cu Frasinul şi spre S. cu Cătu­ nul şi Cojasca, despărţindu-se

CORNEŞTI

de aceasta din urmă prin Ialo­ miţa. C o m e ş ti, com. rur., judeţul Gorj,

pl. Ocolul, situată în partea de N. a comuneî Ceaurul şi spre V . de oraşul T.-Jiuluî şi de el la 9 kil. depărtare; se compune din cătunele Comeşti, Copăceni şi Găvăneşti. Situat pe şes şi deal, are o suprafaţă cam de 7000 hect., din carî 3295 hect. arabile, 2854 hect. pădure, 733 hect. livezî şi izlaz, 81 hect. vie, 35 hect. livezî de prunî. A re o populaţie de 240 fa­ milii, cu 1310 suflete, dintre carî 206 contribuabili. Locui­ toriî posedă 150 plugurî, 200 care cu boî şi vacî, 6 căruţe cu caî, 29 stupî, 583 vite mari cornute, 15 capre, 26 caî, 39 oî şi 400 rîmătorî. Venitul comuneî este de leî 1916, banî 92, iar cheltuelile de leî 1884, banî 16. Comuna este udată de rîul Jaleşul. Comunicaţia se face prin şo­ seaua comunală care o străbate, precum şi prin şoseaua judeţiană T.-Jiul-Severin, care trece în apropiere, spre partea de S. In comună sunt 7 morî pe apa Jaleşuluî, 2 pive, 17 puţuri şi 3 fintînî. Are o şcoală, frecuentată de 26 elevî, din 40 înscrişi; 4 bi­ sericî, deservite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî, făcute în aniî 1832, 1845, 1850 şi 1856. C o m e ş ti, sat, pe moşia Darabani,

com. cu asemenea numire, plasa Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu, cu 218 familiî, 709 suflete şi aşezat pe o costişe cam rîpoasă. Acest sat este format din bejenariî rusnacî, veniţi de peste frontieră şi carî şi astă-zî îşî păstrează lim­ ba şi obiceiurile. In timpul for-

CORNEŞUL

653

mâreî, acest sat era deosebit şi depărtat de tîrgul Darabani; acum este împreunat cu ma­ halaua nord-vestică a tîrguluî Aşezările sătenilor în parte sunt bunef, unele cu livezî şi altele cu grădini. Sătenii înproprietăriţî au 500 hect. pămînt. Drumuri principale sunt: acel ce duce pe Prut prin Teioasa, şi acel ce duce prin Păltiniş la Rădăuţi. C o rn e ş ti, cătun, reşedinţă

a co­ muneî Comeşti, jud. Gorj. A re o suprafaţă de 3000 hect. din carî 1295 hect. arabile, 1500 hect. pădure, 50 hect., vie, 35 hect. livezî de prunî, 120 hect. izlaz şi fineţe. Are o populaţie de IOO fa­ miliî, cu 438 suflete, din cari 90 contribuabili. Locuitoriî posedă 60 pluguri, 80 care cu boî şi vacî, 2 căruţe cu caî, 15 stupî, 200 vite marî cornute, 39 oî, 16 capre, 10 caî şi 250 rîmătorî. In cătun se maî găsesc 2 mori pe apa Jaleşuluî, 2 pive, 10 puţuri şi 2 fintînî. Sunt 2 bisericî, deservite de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

C o rn e ş ti, sat,

din com. Miros­ lava, plasa Stavnicul, jud. Iaşi, situat pe valea cu acest nume, la capul dealuluî Boghea şi poala dealuluî Popeî, cu o po­ pulaţie de 100 familiî sau 512 locuitorî. Are o biserică, deser­ vită de un preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, înfiinţată în anul 1879, frecuentată de 30 elevî şi casele proprietăţeî. Satul se află pe mo­ şia Corneşti, proprietatea d-luî Anghel. In partea despre S. a satuluî, pe coasta estică a dea­ luluî Popeî, e aşezată ColoniaItaliană, compusă din vr’o 50 familiî aduse în anul 1879 de proprietarul moşieî pentru cul­ tura pămîntuluî.

Numărul vitelor e de 964 ca­ pete, din carî: 641 vite marî cornute, 78 caî şi 245 rîmătorî. C o m e ş ti, sat, pe moşia şi în com.

Ruginoasa, jud. Suceava. Nu­ mără 64 case populate cu 250 suflete (112 bărbaţî şi 138 fe­ meî). Contribuabili sunt 62. V a ­ tra satuluî ocupă suprafaţa de 22 fălcî şi 50 prăjini. Locuitorî împroprietăriţî la 1864 sunt 20 pălmaşi şi 27 codaşi, stăpînind 155 fălcî şi 38 prăjini. C o r n e ş ti, deal, în jud. R.-Săfat,

pl. Oraşul, com Andreaşi, ce se desface din Culmea-Laculuî, şi brăzdează partea de V . a comu­ neî; e acoperit cu păduri. deal, aşezat în mij­ locul satuluî Oprişeni, judeţul Suceava.

C o m e ş ti,

C o m e ş ti, deal, pe care stă satul

cu acelaşî nume, judeţul Su­ ceava. C o m e ş ti, moşie nelocuită, în com.

Cîrligi, plasa Siretul-d.-j., jud. Roman, foastă maî înainte a vornicului Alecu Catargiu. C o m e ş t i, pîrîil, în com. Plopana,

plasa Tutova, jud. Tutova. Iz­ voreşte din pădurea Corneşti şi se varsă în pîrîul Tutova de a dreapta. C o r n e ş u l, cătun al com. Găneasa,

pl. Olteţul-Oltul-d.-s., jud. Ro­ manaţi, situat în o vale unde se încrucişează linia ferată şi şoseaua naţională Corabia-Rîmnicul-Vîlceî cu şoseaua SlatinaCraiova, adică în valea rîuluî Corneşul. E departe de Balş de 15 kil. spre E., iar de Ca­ racal, spre N., de 31 kil. Are 218 loc., compunînd 50 de familiî.

CORNEŞUL

rîU mic, afluent pe dreapta al Oltului, jud. Roma­ naţi. Izvoreşte din Dealul-Saruluî, curge în direcţie de la N. spre S.-E., udă satele Corneşul şi Criva şi se varsă în Olt a­ proape de com. Greci. Lărgi­ mea albiei, a văeî şi volumul a­ pelor sunt de micî proporţiunî. In valea sa şi chiar în satul Corneşul se încrucişează două şosele naţională. Treî poduri de lemn sunt pe acest rîu, două foarte aproape de satul Cor­ neşul, aparţinînd şoselelor na­ ţionale, lungi de 6 m. şi 8 m., iar cel de al treilea, lung de 15 m., al drumului de fer, este stabilit aproape de satul Criva.

C o r n e ş u l,

moşie a statuluî, în jud. Romanaţi. A ­ rendă anuală de 10150 leî pe 1887 88.

C o r n e ş u l - B îr lu iu lu î,

şi M ă g u r a , dealuri, la N.-E. comuneî Şerbăneşti, pl. Mijlocul, jud. Vîlcea, pe carî se află situat căt. Bugiuleşti.

C orn eşu l

com. rur., pl. Bolintinul, jud. Dîmboviţa. Această comună este situată la S. de gara Titu, pe şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, şi pe cîmpia dintre Titu, Odobeşti, Serdan şi calea ferată. Prin raionul co­ muneî curge pîrîiaşul Baiul. Cor­ netul se compune din două că­ tune: Cornetul, zis şi Sălcuţa şi Boteni, cu 1854 locuitorî romînî. Com. produce cereale. Are o moară de aburî, una de apă, pe Dîmboviţa, sistem nou, o fabrică de făină şi griş şi o fabrică de spirt, toate acestea în căt. Bo­ teni. Intre com. Titu şi Cor­ netul sunt pîrîiaşele: Spălătura şi Negrişoara, peste care sunt şi două podeţe pe şoseaua na­ ţională Bucureşti-Titu-Piteşti. In această comună sunt două bi­

C o r n e tu l,

CORNETUL

654

sericî; o şcoală, condusă de un învăţător plătit de stat. C o r n e tu l, com. rur., pl. Sabarul,

jud. Ilfov, situată la S .-V . de Bucureşti, pe malul stîng al rîu­ luî Argeş, 19 kil. departe de Bucureşti. Prin mijlocul comuneî trece şoseaua naţională Bucureşti-Alexandria. Este compusă dintr’un sin­ gur sat. Se întinde pe o suprafaţă de 521 hect., cu o populaţie de 1222 locuitorî, carî trăesc în 248 case. Proprietatea e a lo­ cuitorilor cari cultivă din tot terenul 433 hect.; restul îl re­ zervă pentru izlaz. Comuna numără 205 contri­ buabili. Are un budget de 3320 leî la veniturî şi de 3356 leî la cheltuelî. Este o biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî şi o şcoală mixtă, frecuentată de 21 elevî, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc anual 1834 leî. Localul şcoaleî, pro­ prietatea comuneî, este în stare bună, la un loc cu primăria. Numărul vitelor marî e de 539 (116 caî şi epe, 166 boî, 205 vacî şi viţel, 52 bivoliţe), şi al celor micî de 484 (43 porcî şi 441 oî). Dintre locuitorî, 256 sunt plu­ gari, 5 meseriaşî, 10 au alte di­ ferite profesiuni. Arătura se face cu 92 plu­ gurî: 65 cu boî, 27 cu caî. L o­ cuitoriî au 158 care şi căruţe: 108 cu boî şi 50 cu caî. Locuitorî împroprietăriţî sunt 162 şi neîmproprietăriţî 112. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî şi 1 hangiu. In dreptul comuneî Cornetul este un pod stătător, peste rîul Argeş.

Nu se ştie exact de cînd s’a format satul; locuitoriî bătrînî spun că prin aceste locurî erafl numaî pădurî de cornî şi moşiî lor fugind de prin alte sate de frica hordelor păgîne, s’afl înfun­ dat în aceste pădurî, în mijlo­ cul cărora erafl poeni, şi afl fă­ cut colibe şi aşa s’a întemeiat satul. Regulat, pe linie, se spune că s’a aşezat de Alecu Ghica, a căruî proprietate era. C o r n e tu l, sat, jud. Bacafl, plasa

Tazlăul-d.-s., al comuneî Buc­ şeşti, situat pe coasta dealuri­ lor cu acest nume, şi la o de­ părtare de 300 metri de satul Bucşeşti (şcoală). A re o biserică ortodoxă, clădită de N. Secară, la 1860, cu 1 cîntăreţ. Capi de fam. sunt 48, suflete în tot 160. Animale se numără: 11 caî, 122 vite cornute şi 54 porcî. C o r n e tu l, sat. comuna Căpreni,

plasa Amaradia, jud. Dolj, gră­ madă, cu 251 suflete, 130 băr­ baţî şi 121 femeî. Copiii din sat urmează la şcoala din satul Căpreni-d.-s., ce este la 2500 m. depărtare. In anul şcolar 1892— 93, afl frecuentat şcoala 8 băeţî şi 2 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt 13 copiî. Ştifl carte 9 locuitorî. In sat este o bise­ rică, fondată în 1863 de răpo­ satul Ioan Pascal Caragic şi sora sa Raluca Măldărescu. Este de zid şi are ca patron Cuvioasa Paraschiva. C o r n e tu l, sat,

com. Izvorul, pl. Ocolul, jud. Dolj. Are o popu­ laţie de 368 bărbaţî şi 372 fe­ meî. Locuesc în 196 case. Copiiî din sat urmează la şcoala mixtă din satul Cioroiul,ce estela 259 m. depărtare. In anul şcolar 1892— 93, afl frecuentat şcoala 24 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 9® copii. Ştifl carte 113 locuitori

CORNETUL

In sat este o biserică de zid, fondată în 1869 de Constantin Dossa, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. După legea rurală din 1864, are 17 pog. proprie­ tate. Serbează hramul la Sf. Dumitru. C o rn e tu l, sat, în jud. Mehedinţi,

plaiul Cerna; ţine de com. rur. Buzeşti. C o rn e tu l, sat, în jud.

R.-Sărat, plasa Marginea-d.-s., cătunul co­ muneî Slobozia. I s’a dat acest nume de la o pădurice de corni, aşezată în partea de V. a co­ muneî, la poalele dealuluî Jinurui; întinderea şi populaţiunea sunt socotite în acelea ale cătunului Coroteni.

C o rn e tu l, numire dată părţii de

N. a întinsului cătun Pîrscovul din comuna Pîrscovul, judeţul Buzău. C o rn e tu l. Vezî Hrînăcea-Glodul,

jud. Putna. schit, jud. Argeş, pl. Loviştea, întemeiat de Mareş, Banul Craioveî, pe la mijlocul veacului al XVII-lea. Se află lîngă satul cu acelaşî nume. Este pen­ dinte de Eforia Spitatelor Civile din Bucureşti. A fost metoh al mănăstirii Sf. Pantelimon din Bucureşti. Actualmente e redusă la biserică de mir.

C o rn e tu l,

655 Mareş Băjescu vel vornicul şi sofia sa Marta, în zilele luminatuluY Domn Io Radul Leon Voevod, luna August, In 29, dinveleatul 7174.»

Schitul Cornetul, pendinte de Eforia Spitalelor Civile din Bu­ cureşti, se întreţine de Eforie, care înscrie anual în budgetul săfl, suma de 1620 leî, adică 1200 lei preotul şi îngrijitorul schitului, 240 leî un cîntăreţ şi 180 lei paracliserul. Peste Olt, în comuna Raco­ viţa, judeţul Argeş, în faţă chiar cu schitul Cornetul, D -1 Gr. G. Tocilescu a descoperit ruinele unui castru Roman, precum şi urmele oraşuluî Buridava, care figurează in tabulaPeutingeriană. In zidurile ce înconjură schi­ tul Cornetul se văd nişte găuri, despre cari spun oamenii, că s’afl făcut de Ruşi la anul 1848, ca să aşeze tunurile în ele. Bacăfl, pl. Tazlăul-d.-s., com. Bucşeşti; face parte din şira dealurilor ce des­ part Tazlăul-Mare de Trotuş.

şti, plaiul Cozia, judeţul Vîlcea, aşezat într’o poziţiune îneîntătoare. S ’a fondat la anul 1666, după cum se constată din urmă­ toarea inscripţiune:

19, şi anume: din escedentul recoltei vîndute 5972775 î ^P' tării 113013 leî, 25 banî; lînă I4S7°S le‘> 44 ban* Şi vinuri 861619 ie'> 5° t>an^i sau 0 a' vere de fie-care locuitor cîte 104 lei, 50 banî. Arenda de falce în acest j'udeţ se plăteşte de la 28 pănă la 50 le î ; minimum e în plasa Prutul şi maximum în pl. Şi­ retul. In primăvara anului 1890 s’au f>Si05

M arele /liv ţlo n n r G eog rafic

COVURLUIUL ('JUDEŢ)

?2 l

Voi, l l

făcut semănături de sătenii din Covurluiu 2666 hect., 20 ariî în ogoare sterpe, 11824 hect., 95 ariî în porumbişte, 37756 în mi­ rişte, total 52243 hect., 15 ariî; iar proprietarii şi arendaşii au semănat 2649 hect. în ogoare sterpe, 5211,66 în porumbişte, 15343 în mirişte, total hect. 24302,06. Peste tot pămîntul semănat a fost de 76545 hect., 2i ariî. Viile Covurluiuluî sunt în nu­ măr de 7332 şi ocupă o supra­ faţă de 3508 h e c t.; producţia vinicolă în 1887 a fost de 226011 hectol., 83 litri, din carî 31038 hectol., 91 litri vin negru şi 194972 hectol., 92 litri alb. In 1889, produsul vinului în decal. a fost de 1013670. Preţul mij­ lociu, cu care s’a vîndut, a fost de 85 banî decalitrul. Vinul a­ cestui judeţ se consumă maî mult în localitate. Proporţia viilor la populaţie e de 19 locuitorî pentru un hect. de vie. Vinurile de aicî conţin cele albe 8,44% în vo­ lume alcool şi 14,91 extract în grame pe litru. In jud. Covurluiu se fabrică puţin rachiu; pomi roditori nu prea sunt, afară de pl. Horin­ cea, care e mal bogată în a­ ceastă privire, maî ales se gă­ sesc: nuci, zarzări, merî, perji, etc. In 1889 au fost 3976 stupî de albine, carî au produs 6995 klg. miere şi 2420 klg. ceară. Vitele. — Numărul vitelor, du­ pă datele din 1888, se ridică la 136411 capete, ast-fel spe­ cificate: 44552 bol şi vacî, 199 tauri, 5356 viţel, 61 bivolî şi bivoliţe, 7390 cal şi epe, 198 armăsari, 762 mînzî, 47 catîrî şi măgari, 65700 ol şi mieî, 2122 berbeci, 2007 ţapi şi ca­ pre şi 8036 rîmătorî. In 1889 erau 2793 capete de vite cornute.

In ce se atinge de produsele decurse din creşterea vitelor în acelaşî an, ele se cifrează aşa: caş­ caval 5 1,850 kil., brînză 87,600 şi unt 9,293; iar lîna produsă a fost 156,058 kil., specificată în chipul următor: albă 53,268, neagră 49,980, ţigaie 30,560 şi ţurcană 22,250. Preţul lîneî va­ riază de la 65 banî pănă la I leu, 25 banî, kil. Pentru suhatul vitelor din Co­ vurluiti sunt destinate 11,643 hect. 46 ariî; în multe comuni, locul de păşunat e neîndestu­ lător sau chiar lipseşte mal cu totul. Preţul mijlociu al vitelor este: boî de la 40— 140 leî de cap, vacî 37— 87, tauri 135, viţel 13— 16, bivolî şi bivoliţe I I O , caî, armăsari şi epe ordinare 85 — 160, mînzî 22— 25, catîrî şi măgari 55, ol şi miel 8, ber­ beci 9, ţapi şi capre 8, rîmătorî 17— 50 leî la cap. Comerciul şi iniustria. — S ’a arătat maî sus că din recolta anu­ lui 1886/87, >n sumă de 934,895 hectol., s’a pus în comerciu 534,602 hectol.; asemenea din producţia vinului din 1887 s’a pus în negoţ 405,534 decal. Din 1,292,753 hectol., produşî în 1889, s’au destinat comerciuluî

843,2I2Valoarea productelor judeţu­ lui Covurluiu, exportate anual, se ridică la 4 ‘/a— 5 milioane leî. In ce priveşte vitele, numaî în piaţa Galaţi, în 1887, s’afl tă­ iat şi consumat 17,089 capete, şi anume: 16,346 boî şi vacî, 51 bivolî şi bivoliţe, 617 viţel şi rîmătorî; asemenea în ace­ laşi interval s’au pus în negoţ 35,000 kil, caşcavalurî, 71,552 kil. diferite brînzeturî şi 1,700 kil. unt proaspăt. Tot-o-dată s’au vîndut şi 80,393 kil. lînă de diferite calităţi. In întreg acest judeţ sunt 91

COVURLUIUL rjUDEţ)

2,966 patentarî, din carî 2,057 comercianţi de diferite ramuri, 796 industriaşi şi meşteşugugarl şi 53 profesionişti liberi. Din aceştia, 2,041 sunt în Ga­ laţi, iar 925 în comunele rurale. Patentării comunelor rurale se specifică: a) comercianţi: cîr­ ciumarî 344, arendaşi 103, lips­ cani - bogasieri 53, băcani 46, comerciul de cereale 36, grădinarl-zarzavagiî 17, comerciul de oale 9, pescari 8, precupeţi 4, antreprenori 3, bancheri-împrumutătorî 3, căruţaşi 2, chirestigii 2, braşoveni 2, cavafî 1, comerciul de var 1, total 643, cu 16 specialităţi; b) industriaşi: proprietari de morî de vînt 74, proprietari de poverne şi fabrice de spirt (din aceste din urmă una singură e maî mare) 49, proprietari de morî cu aburî 34, cizmari 29, fierarî-meseriaşî 26, croitori 14, brutari 12, măce­ lari 10, dulgheri 9, cojocarîblănarî 8, boiangii 7, mecanici 4, birtaşî 4, dogari 2, tinichi­ gii 2, fabricanţi de caşcaval 2, fabricanţi de luminări de ceară 2, plăpomarî 1, bărbieri i.curelarl 1, total 281, cu 20 specia­ lităţi; profesii libere: 1 avocat. Punînd la un loc profesiile co­ mune satelor şi oraşuluî, avem în tot judeţul: comercianţi: cîr­ ciumarî 812, băcani 238, lipscanl-bogasierl 198, comerciul de cereale 71, comerciul de fructe şi zarzavaturi 55, precupeţi 46, bancheri şi împrumutătorl 41, cherestigiî 39, pescari 30, ca­ vafî 18, braşoveni 17, comer­ ciul de oale 14, căruţaşî-patronî 12, antreprenori de lucrări pu­ blice 11, comerciul de var 2, e tc .; industriaşi: măcelari 79, ciz­ mari 61, brutari 60, fierarl-meseriaşî 58, tîmplarî-dulgheri 45 croitori 44, morî cu aburi 43, bărbieri 37, tinichigii 34, bir­ taşî 31, dogari 13, cojocarî-blă-

722

narî 11, boiangii 8, plăpomarî 6, fabricanţi de luminări de ceară 3. etc. Căi de comunicaţie. — Comu­ nicarea în jud. Covurluiu se face pe apă şi pe uscat. Comunica­ rea pe apă se face prin Dună­ rea şi Prut cu vase plutitoare, ce vin în portul Galaţi şi se duc de aicea, precum şi prin Şiret, pe care se scoboară numeroa­ sele plute de lemnărie aduse în schela Galaţilor. Comunicarea pe uscat se face prin şosele şi drumul de. fer. Şo­ selele cele maî principale sunt: Calea naţională Galaţi-Tecuciu, care începe din Galaţi cu str. Brăilei şi de la Bărboşi merge paralel cu drumul de fer şi cu Şiretul, străbătînd coasta sudvestică a acestuî judeţ, pe o în­ tindere de 37 kil. T ot cale naţională e şi şo­ seaua Galaţi-Bădălan (spre Reni), în întindere de 3 1/a kil. Căile judeţene Galaţi-Bîrlad şi Galaţi - Fălciil. — De la Ga­ laţi (bariera Traian), prin co­ muna Tuluceşti, Şiviţa şi Fru­ muşiţa, pănă în apropiere de Fol­ teşti, este o singură cale jude­ ţeană, lungă de 35 kil., care e şi cea mal vechia şi mal bine întreţinută (petruită). De la Fol­ teşti, şi anume din dealul BabaDraga şi valea mlăştinoasă a Cealmăuluî, pe unde apa lacului Covurluiu are o scursoare în Prut, calea aceasta se ramifică în două: una merge spre inima judeţului prin com. Folteşti, Fîrţăneşti, Bujor, Vîrlezi, Crăeşti şi Bursucani spre Bîrlad; iar alta trece pe malul Prutului, Vlădeşti, Oancea, Rogojeni spre Fălciu. Aceste căî judeţene, către carî se unesc la cea d'întîia şoseaua vecinală Bujor-Bereşti-Lupeşti spre Bîrlad pe valea Chinejeî, şi la a doua Rogojeni-Cavadi-

COVURLUIUL (JUDEŢ)

neşti-Ţuţcani pe valea Horinceî (împreunîndu-se cu calea ju­ deţeană Fălciu-Tîrgul-Murgeni, din jud. Tutova), străbat jude­ ţul în lungul său şi sunt cele mai importante drumuri de us­ cat ale jud. Covurluiu. Distanţa de la Galaţi la Bur­ sucani, adică la hotarul vestnordic al jud. Covurluiu e de 82 kil. Pe această linie pănă la Bujor (54 kil.) şoseaua e comp­ lect petruită; de la Bujor la Vîrlezi e nepetru ită; apoi de la Vîrlezi în sus pănă la Bursu­ cani (16 kil.) este iarăşi în stare de petruire. Distanţa de la Galaţi-BabaDraga-Vlădeşti- Rogojeni - Cavadineşti-Ţuţcani, pănă la hotarul nord-estic al judeţuluî, adică pe a doua cale judeţeană, e de 96 kil.; această cale (se înţelege de la Baba-Draga), pe o lun­ gime de 51 kil., este aproape în stare primitivă. Pe lîngă căile vecinale de mal sus, carî se găsesc în plăşile Prutul, Horincea şi Zimbrul şi cari complectează pe cele jude­ ţene, maî este calea Galaţi-Pechea-Cudalbi, ce străbate plasa Şiretul şi parte din Zimbrul pe o distanţă de 54 kil., începînd de la Galaţi (bariera Tecuciu­ lui) şi parcurgînd com. Fileşti, Pechea, Mînjina şi Cudalbi. Asemenea maî e şi un drum vecinal, care vine de la BăleniCuca pe dealul Poleitul pănă la Galaţi. In ce priveşte starea în care se găsesc şoselele din judeţul Covurluiu, ea se resumează ast­ fel în anul 1890: 40Va kil. ca­ lea naţională bine lucrată şi în­ treţinută; 67 kil. 162 m. căî judeţene sistematice şi complect lucrate, cu 52 poduri şi podeţe, 16 caseurî pavate, 16 case de cantonieri (încăpătoare de 2 fa­ miliî, la distanţă de 4 kil. unul

C O V U R L U IU L (JUDEŢ)

şi cu loc de un hect. împrejur pentru grădină); 49 kil. 700 m. căî vecinale în mod com­ plect terminate, cu 31 podurî şi podeţe, fără case de canto­ nieri. Zilele de prestaţii judeţene sunt 33.406 *2 cu carul şi 33.548 ‘/a cu palmele. Pentru facere din nou de drumuri, po­ duri şi podeţe, jud. Covurluiu nu dispune anual de cît de 25.000 leî; restul de 18.300 leî. din budgetul drumurilor se chel­ tueşte cu întreţinerea şoselelor si serviciul tecnic. Cît priveşte drumul de fer, judeţul Covurluiu este traver­ sat în partea sud-vestică, pe o distanţă de 49 kil. (între staţiile Galaţi - Bărboşi - Inde­ pendenţa şi Vameş), în cari intră şi curba de la Bărboşi, unde s’a construit 14 kil. fără nicî o nevoie pentru comuni­ caţie. Prin varianta BărboşiGalaţi şi prin tunelul din N. Galaţilor se scurtează cu 7 kil. această linie. Adevărata linie ferată însă, ce deserveşte în mod efectiv acest judeţ, este linia directă Galaţi-Bîrlad, de vr’o 110 kil. Judeţul Covurluiu a înfiinţat şi întreţine cu cheltuiala sa 2 birouri telegafice: unul la Bu­ jor şi altul la Pechea; iar ser­ viciul poştal se îndeplineşte prin poşta rurală. Cariere de pietriş şi de piatră. — In jud. Covurluiu se află ur­ mătoarele cariere de pietriş: pl. Prut: la Ijdileni, Frumuşiţa, Scînteeşti, Folteşti, Măstăcani, Dălbăneasca (Fîrţăneşti), Bănea­ sa, Bujor, Brăneşti, Moscu şi O ancea; pl. Horincea: Rogojeni-Prut şi Rogojeni-Chirileşti, Cioinagi, Pochişcani, Bereşti şi Roşia; pl. Zim brul: Ghingheşti şi Diocheţi (în pădure); pl. Ş i­ ret: Cuca.

723

Carieră de piatră e una sin­ gură în com. Slobozia-Conachi, pl. Şiret, al căreî produs ser­ veşte la facerea podurilor ju ­ deţene. Toate carierele se exploatează de judeţ. Starea financiară.— Toate ve­ niturile la un loc ale jud. Co­ vurluiu, în care intră venitul comuneî Galaţi, ale comunelor rurale şi cele proprie judeţene, fie pentru serviciele ordinare, fie pentru drumuri, se urcă anual la leî 2.340.777, banî 8 (budge­ tul 1890— 91), ast-fel repărţite: com. Galaţi leî 1.496.430,23 ; comunele rurale leî 379.086,17; judeţul leî 465.260,68. Veniturile ordinare ale jude­ ţuluî din zecimî (asupra fonciaruluî, căilor de comunicaţie, patentei, licenţei, etc.) se ridică pe an la 373.708 leî, 9 banî; iar ale drumurilor se cifrează la 91.552 leî, 59 banî. In 1890, comunele rurale aveau depuşi spre capitalizare la Casa de Depuneri pentru construcţii publice (bisericî, şcolî, etc.) leî 71.566, banî 60; iar datoriile aceloraşi comune se cifrau la 11.558 leî, 47 banî. Budgetul judeţuluî pe anul 1890— 91 este acesta: Budgetul ordinar: veniturî leî 373.708,09 ; cheltuieli leî 313.996,79; escedent 59.711,30. Budgetul dru­ murilor: veniturî leî 91.552,59; cheltuelî leî 82.95,907. Escedent 8.593,52. Contribuţiile directe, cu carî participă acest judeţ către stat, judeţ, comună şi camera de comerciu, se ridică anual la 1.005.188 leî, 92 banî, specifi­ cate în modul următor: către stat: căî de comunicaţie 103.890; patente 124.812 leî, 39 banî; fon­ dară 359.446 leî, 33 banî; trans­ mitere 4.909 leî, 80 banî; taxa de 5 0 o pe salar 15.862 leî, 35

C O V U R L U IU L (JU D E Ţ )

banî (aceasta de la 1 Iulie 1891 s’a desfiinţat); pentru percepere 58.971 leî, 73 banî; judeţ: ze­ cimî adiţionale 143.805 leî, 14 banî; drumuri 51.021 leî, 76 banî; comună: zecimî 136.282 leî, 98 banî; camera de comer­ ciu: zecimî 6.186 leî, 60 banî. întocmiri administrative. — Jud. Covurluiu coprinde 111 sate sau cătune şi un singur oraş (Galaţi), constituind toate 38 comune, din carî una urbană şi 37 rurale; în comunele r 1rale sunt şi 5 tîrguşoare: Be­ reşti, Bujor, Drăguşeni, Folteşti şi Pechea. Comunele rurale se grupează în plăşî. In judeţul Covurluiu, pănă la noua lege pentru organizarea administrativă din 1 Noembrie 1892, erau numaî două sub-prefecturî sau plăşî: Şiretul, cuprinzînd 12 comune cu 31 că­ tune (precum şi oraşul Galaţi), cu reşedinţa în T.-Pechea; Prutul-Horincea, cu 25 comune şi 77 cătune, avînd reşedinţa în T.-Bujor. Pănă la 1 Aprilie 1882 plăşile Prut şi Horincea erau despărţite; d’atuncî, pentru mo­ tive de economie, s’au întrunit. Astă-zî însă sunt patru plăşî, şi anume: 1) Şiretul, cuprinzînd, afară de oraşul Galaţi, şi comunele ru­ rale: Braniştea, cu cătunele Bra­ niştea, Lozova, Şerbeşti-Vechî şi Traian ; Cuca, cu Cotrosul, Cuca, Mavromolul, Oasele, Plevna şi Slobozia-Ventura; Fileşti, cu Bărboşi, Fileşti, Movileni, SatulCostiî, Şendreni sau Serdarul şi Smîrdan; Independenţa, cu Braina, Independenţa şi VasileA lexan d ri; Mînjina; Piscul, cu Piscul şi Vameşul (Odaia-Popiî); Slobozia-Conachi, cu Cuza-Vodă şi Slobozia - Conachi; TîrgulPechea, cu satul şi T.-Pechea; Tuluceşti, cu Cişmelele, Costa­ che-Negri ; Fîntînele (Sultanul)

C O V U R L U IU L (JU D EŢ )

Odaia - luî - Manolachi, SloboziaMovilei, Tuluceşti şi Vînători; în totul io comune, 33 sate şi un oraş; reşedinţa plăşeî este la Tîrgul-Pechea. 2. Prutul, cu comunele: Bănea­ sa, cu Băneasa şi Slobozia-BăneaBujor, cu Golăşei, Moscul, Puţichioaia, Tîrgul-Bujor şi Umbră­ reşti; Fîrţăreşti; Folteşti, cu Fîntînelele, Folteşti şi Stoicani; Frumuşiţa, cu Ijdileni, Frumu­ şiţa, Scînteeşti şi Tăm ăoani; Jorăşti, cu Lunca, Jorăşti şi Zîrneşti; Măstăcani, cu Chiraftei, Drăculeşti şi Măstăcani; O ancea; Şiviţa, cu Şivita şi Tătarca; Vlădeşti, cu Brăneşti, Paşcani, Roşcani şi Vlădeşti; în total 10 comune cu 29 sate; reşedinţa plăşeî în Tîrgul-Bujor. 3. Horincea, cu comunele: Bă­ linteşti, cu Cioinagi, Bălinteşti, Ghibărţeni şi Pochişcani; Ca­ vadineşti, cu Grăpeni, Cavadi­ neşti şi Rugineni; Găneşti, cu Comăneşti şi Găneşti; Lupe­ şti, cu Ghereasca, Lupeşti şi Mînzăteşti; Măluşteni; Prodăneşti, cu Puricani, Prodăneşti şi Săseni; Rogojeni, cu Chirileşti, Rogojeni şi Vădeni; Slivina, cu Onciul şi Slivina; TîrgulBereşti, cu Aldeşti, Merea, Satul-Bereşti, Şipotele şi TirgulBereşti; Ţuţcani, cu Mănăstireni, Sipeni şi Ţ u ţcan i; în totul 10 comune, cu 29 sate; reşedinţa e în Tîrgul-Bereşti. 4. Zimbrul, cu comunele: Bălecu Zagancea şi Băleni; Bursu­ cani, cu Schitul-Zimbru şi Bursu­ cani; Grăeşti; Cudalbi; Măcişeni, cu Corni, Măcişeni şi U rleşti; Smulţi, cu Corneşti şi Sm ulţi; Tîrgul-Drăguşeni, cu Diocheşti, Drăguşeni-Tîrg şi Ghingheşti; V îrlezi; în totul 8 comune, cu 16 sate; reşedinţa e în TîrgulDrăguşeni. Pentru serviciile speciale sunt întocmiri administrative aparte.

724

Ast-fel în privirea sanitară, jud. Covurluiu face parte din cir­ cumscripţia IV -a de inspec­ ţie; acest serviciu în oraş se face de către medicii respec­ tivi, iar în com. rur., de un medic primar al judeţuluî, a­ jutat de trei medici de plăşî cu reşedinţa la Pechea, Bujor şi Bereşti şi de medicii spita­ lului rural din Bujor şi infir­ meriei din Pechea. Serviciul veterinar se înde­ plineşte de un medic veterinar al judeţuluî; iar pentru poliţia veterinară a statuluî, Covurlu­ iul face parte din raionul al 3-lea al zonei preventive şi ser­ viciul respectiv are un personal deosebit. Pentru lucrările publice (şo­ sele) de stat, acest judeţ apar­ ţine circumscripţiei a V il-a; iar serviciul tecnic judeţean e con­ dus de un inginer-şef, ajutat de personalul inferior necesar. Afacerile bisericeşti, în afară de privigherea superioară a episcopuluî eparchieî Dunăreî-de Jos, din care face parte judeţul Covurluiu, sunt încredinţate unuî protoiereu, care are ca a­ jutoare 3 sub-protoiereî: unul la Galaţi şi doî în comunele ru­ rale. Inspecţia şcoalelor primare, a fost mult timp făcută de un sin­ gur revizor şcolar al circum­ scripţiei Covurluiu-Tecuciu; de la 1 Iulie 1891 formează un re­ vizor a parte numaî pentru a­ cest judeţ. Justiţia.— Pe lîngă judecăto­ riile comunale şi instanţele ju ­ decătoriilor de pace, tribunal şi Curtea de apel din Galaţi, just. se împarte în com. rur. de două judecătorii de ocol: una la Pe­ chea şi alta la Bereşti. Din punctul de vedere militar, (1889), Covurluiul face parte din corpul al III-lea de armată, di­

C O V U R L U IU L (JUDEŢ)

vizia V . In arma infanteriei for­ mează regimentul 11 de Şiret, compus de un batalion perma­ nent şi două teritoriale. In pri­ virea armatei teritoriale din re­ gimentul de Şiret fac parte şi companii din jud. Brăila, şi din contra companii din Covurluiu sunt alipite la regimentul 24. A şa fiind, companiile teritoriale ale reg. de Şiret sun t: Pechea, Tuluceşti, Galaţi, Cazasul, Brăila, Ianca, Vizirul şi Cireşul (osebit de două permanente la Galaţi şi Brăila; iar la reg. 24 sunt alipite companiile: 6, Smulţi; 7, Oancea şi 8, Găneşti. în a r­ ma cavaleriei, Covurluiul are un escadron din reg. 5 de călă­ raşi ; asemenea se găsesc aicea detaşamente de artilerie, un ba­ talion de vînătorî. şi adminis­ traţia cu statul major şi garni­ zoana întregeî flotile romîne. In privirea telegrafb-poţtală, Covurluiul face parte din circumpscripţia a IV-a de inspec­ ţie. Pentru administraţia va­ mală, în acest judeţ e sediul uneia din cele şase circum­ scripţii ale Ţăreî, şi anume cir­ cumscripţia a IV, cu vămile; Galaţi, Brăila, Gura - Ialomiţa, Cernavoda, Constanţa, Sulina şi Tulcea. Cultele. — In tot jud. Covur­ luiu nu e nicî o mănăstire; sunt însă 119 bisericî ortodoxe şi 5 eterodoxe, din carî 97 ortodo­ xe în comunele rurale, cele-l’alte în G alaţi; preoţî 108, din carî 79 în sate şi 29 în oraş; dia­ coni 3, toţî în Galaţi; cîntăreţî 181, din carî 141 la sate şi 40 în oraş; paracliseri 21 în Ga­ laţi. După împărţirea sinodală a parohiilor, din 1888, în Covur­ luiu sunt 53 parohii bisericeşti, din cari 12 urbane şi 4 1 ru‘ rale, cu 18,738 fam. ortodoxe şi 70007 sufl. Din acestea, 5006

C O V U R L U IU L (JUD EŢ)

fam. cu 19707 sufl. în oraş şi 13732 fam. cu 52300 sufl. în sate; preoţî parohî 12 şi ajutorî 14 în parohiile urbane; preoţî parohî 41 şi ajutorî 14 în parohiile rurale; 3 diaconî în parohiile urbane; 40 cîntăriţî şi 21 paracliseri în oraş, 151 cîntăreţî în sate; preoţî în plus, 68; numărul parohiilor fără pămînt bisericesc, 13. Starea bisericilor şi a cleruluî e în genere mediocră, din lipsă de mijloace de întreţinere. Preoţiî sătenî cu deosebire se întreţin cu munca cîmpuluî, cu micî învoelî (taxe benovele) în banî sau în producte, care şi acestea în multe părţî se exe­ cută anevoe, iar de cît-va timp primesc şi modeste subvenţiî comunale; acestea variază de la 10, 20, 25 şi rar 30 leî pe lună. In Galaţi, pentru biseri­ cile comunale, primăria plăteşte cîte 50 leî lunar de preot şi diacon şi cîte 15 de cîntăreţ; iar pentru bisericile foaste mănăstireştî, statul, care le între­ ţine, plăteşte cîte 100 leî de preot, diacon şi cîntăreţ, osebit de cheltuelile episcopieî şi ale protoierieî. Instrucţia. — In acest judeţ sunt (1888) 104 şcoli publicedin carî 75 în com. rur. şi 29 în Galaţi, 97 primare şi 7 secun­ dare, 39 de băeţî (22 primare rurale, 11 primare urbane şi 6 secundare), 28 de fete (18 pri­ mare rurale, 9 primare urbane şi 1 secundară) şi 37 mixte (toate în comunele rurale). Şcolile secundare sunt: liceul, şcoala comercială, seminarul, şcoala normală primară, şcoala copiilor de marină, şcoala de meserii şi şcoala secundară de fete. Instrucţiunea privată se dă în maî multe institute de băeţî şi de fete, toate în Galaţi.

725

Corpul didactic public e for­ mat din 214 membri, din carî 76 în com. rurale şi 138 în Galaţi; 134 dascălî primarî (76 învăţători şi învăţătoare rurali şi 58 institutori urbani de am­ bele sexe) şi 80 secundari; 160 bărbaţî (58 învăţători rurali, 32 institutori urbani şi 70 profe­ sori secundari) şi 54 femeî (18 învăţători ruralî, 26 institutori urbani şi 10 profesori secun­ dari). In anul şcolar 1889 au fost în jud. Covurluiu 13031 copiî în etate (de la 6— 12 anî), d’a urma şcoala primară, şi anume: 9286 la sate, din carî 4736 băeţî şi 4550 fe te ; 3745 la oraş, din cari 1911 băeţî şi 1834 fete. Din aceştia, au fost în­ scrişi să înveţe 3969 copil, ast­ fel clasificaţi: 2268 la ţară, din cari 1873 băeţî şi 396 fete; 1701 la oraş, din cari 1139 bă­ eţî şi 562 fete. înscrişi după confesiuni în oraş au fost: 968 băeţî ortodoxî, 155 mozaici şi 16 de alte confesiuni; 419 fete or­ todoxe, 134 mozaice şi 9 de alte confesii. Faţă cu numărul total al co­ piilor în etate de şcoală, me­ dia generală a înscrişilor în tot judeţul au fost de 34,61% ; în ce priveşte însă satele în spe­ cial au fost 39,54% băeţî în­ scrişi şi 8,68° o fete, sau me­ dia totală de înscriere 24,11% ; iar în oraş înscrişi 59,60° o bă­ eţî şi 36,64% fete, saQ media totală 45,i2°/o. Dintre elevii înscrişi, au pro­ movat clasele la finitul anului, 65,52% şi anume: 62,56% la sate, din cari 64,67% băeţî şi 60,45% fe te ! 68,48° o în oraş, din cari 65,55% băeţî şi 71,4 1% fete. Media generală a absol­ venţilor e de 5,34%, şi anume: 1 >79°/o la sate, din cari 2,28° o băeţî şi 1,30°o fete; 8,80% în

C O V U R L U IU L (JUDEŢ)

oraş, din cari 9,38% băeţî şi 8,22°/o fete. Avînd în vedere populaţia districtului Covurluiu, nivelul culturel primare se cifrează a şa : la miea de locuitori este 0,763 cantitatea de şcoală, procentul inscrierilor e de 34,61, procen­ tul promovărilor 65,52, procen­ tul absolvenţilor 5,34, media culturală 26,558%. In această privire, Covurluiul e clasificat al 19-lea între cele 32 judeţe ale ţăreî. In 1888— 89, învăţămîntul pri­ mar rural şi urban din acest judeţ a costat 285132 lei, 46 banî, din carî 104458 cel rural şi 180674 leî, 46 banî cel ur­ ban. Astăzî cifrele sunt mult maî urcate. In ce priveşte instrucţia se­ cundară, Î11 acelaşî an, din 10920 copiî Jn vîrstă de şcoală, au fost 5460 băeţî şi 5460 fete. Dintre băeţî s’au înscris în şcolî 363, adică 6,64% din numărul ce­ lor în vîrstă de a urma şcolile secundare; dintre înscrişi, au fost prezenţi la examen 329 băeţî, din carî s’au promovat 191 sau 56,34° o şi au absolvit cur­ sul 29, adică 15,18% din pro­ movaţi (Se notează că aici nu e vorba de cît de şcolile atîrnate de Ministerul Instrucţiu­ ne!, adică liceul, seminariul şi şcoala normală). Nivelul culturel secundare în Covurluiu se cifrează ast-fel: 116 cantitatea de şcoală la 1000 locuitori, procentul înscrierilor 6,64, al promovărilor 56,34, al absolvenţilor 15.18. Cu instrucţia secundară de ambele sexe, cheltuelile făcute anual se ridică la 366831 lei, 95 bani, la cari adăugîndu-se şi cel 285132 leî, 46 bani pen­ tru instrucţia primară, totalul cheltuelilor învăţămîntulul în ju­ deţul Covurluiu, e de 651964

C O V U R L U IU L (JUDEŢ)

lei, 41 banî. Aceste cheltuelî se fac în cea maî mare parte de către Stat, în parte mică însă contribuesc şi judeţul şi comu­ nele. Populaţia şcolară de ambele sexe şi în ambele cursurî în întreg jud. Covurluiti se ridica (1889) la 5427 copiî, din carî 3062 în şcoale urbane şi 2365 în cele rurale; 4565 în cursul primar (din carî 2200 în cel urban) şi 862 în cel secundar; 4071 bă­ eţî (1973 în şcoalele rurale, 1385 în cele primare urbane şi 713 în cele secundare) şi 1356 fete (392 în şcoalele rurale, 815 în cele primare urbane şi 149 în cele secundară). In fine, avînd în vedere per­ soanele ce ştifl cel puţin a ceti şi scrie, gradul cultural în acest judeţ se cifrează aşa: din po­ pulaţia întreagă cu ştiinţă de carte, precum s’a văzut deja maî înainte, sunt 30973 per­ soane sau 24,38° o; din aces­ tea, 22500 safl 38,04°'o sunt în Galaţi şi 8473 safl 12,47% *n sate. După proba iscălitureî de la cununiile săvîrşite în 1888, că­ sătoriţi cărturari după sex se clasifică: bărbaţî în tot judeţul 45,05 °/o, femeî 2 1 % ; iar după populaţia urbană şi rurală, la Ga­ laţi, bărbaţî cu carte dintre căsă­ toriţi 76,58° o, femeî 48,03° o; la sate bărbaţî cărturari 27,66° o", femeî d’abia 5,94° o. Starea sanitară.— De şi, pre­ cum s’a spus mal sus, clima Covurluiuluî e sănătoasă, totuşî bîntuie aice, maî ales la sate, diferite molime, din cauza relei nutrirî, a defectuozităţeî locuin­ ţelor (fără lumină în deajuns şi cele maî de multe orî fără plan­ taţii prin prejur), a necurăţeniei curţilor şi a gunoaelor ce stafl mormane prin preajma caselor şi în mijlocul satelor. Cu deo­

726

sebire pelagra, paludizmul, disenteria, tuşea convulsivă (măgărească), angina difterică, conjuctivitele catarale şi granuloase, în multe locurî şi sifilisul, sunt boalele cele maî frecuente şi cari decimează maî mult. Dintr’un tablofl al depozitului de recrutare din acest judeţ, se constată că în curgere de 5 ani, de la 1886— 90, din 5921 tineri înscrişi pentru armată, afl fost găsiţi incapabili pentru servi­ ciul armatei, fie provizor, fie de­ finitiv, pentru neajunsuri fizice, 1648 inşi, cifră destul de mare. Talia mijlocie la recruţii de aice e de im. 65, adică numaî cu o , n c-m- peste minimum cerut de lege, de 1n‘-54. Pentru a veni în ajutorul su­ ferinzilor în comunele rurale, pe lîngă medicul primar al jude­ ţuluî şi medicii de plăşî (căci din punctul de vedere sani­ tar vechile plăşî Horincea şi Prutul n’afl fost întrunite nici o dată, ci şi-a avut fie-care me­ dicul săfl), se maî află şi 3 vaccinatorî, 3 moaşe de plăşî şi 16 moaşe comunale. In fie-care comună e cîte un dulap cu me­ dicamentele cele maî neapărate. In Tîrgul-Bujor e un spital ru­ ral al statuluî, înfiinţat şi con­ struit în 1889, cu 40 paturi, cu un medic special; iar la Pe­ chea e o infirmerie de 16 pa­ turi, întreţinută de judeţ şi clă­ dită în 1890/91 pe locul (5 hect.) hărăzit de filantropii soţi Paraschiv şi Maria Vasilifl pro­ prietari în jud. Covurluiti, carî afară de acest loc, afl maî dă­ ruit şi 300 fălcî pămînt desti­ nate pentru întreţinerea infir­ meriei, în special pentru cău­ tarea bolnavilor de pelagră. Locuri f i persoane istorice. — In jud. Covurluiti, lîngă staţia liniei ferate Bărboşi, se află ur­ mele uneî cetăţî romane numită

C O V U R L U IU L

Gherghina (Ghertina, Tirighina, Ţiglina); asemenea şi prin acest judeţ trece Valul luî-Traian; nu inaî puţină însemnătate istorică are şi podul de la Bărboşi, pe apa Siretuluî. In judeţul acesta îşî afl obîr­ şia safl aşezămîntul principal un număr de persoane, carî afl ju­ cat un rol însemnat în istoria modernă a Ţăreî. Intre acestea se prenumeră maî ales: întîiul Domnitor al Romînieî-Unite, Alexandru Ioan Cuza (născut la 1820, Domnitor de la 5/24 Ianuarie 1859 — i i Fevruarie 1866, mort la 2 Maifl 1873); Co­ stache Negri, consilierul şi coo­ peratorul cel maî d’aproape al luî C u za-V od ă (născut 1812, mort 1 Octombrie 1876); prin­ ţul Alexandru Moruzzi-Pecheanul, fost deputat şi primar al Galaţilor (născut 1820 21, mort la 1878 Fevruarie 6); Lascar Catargiu, prim ministru şi fost locotenent domnesc (născut în 1823, mortîn 1899); generalul de divizie Alexandru Cernat, fost ministru de războifl şi generali­ sim al armatei romîne în tim­ pul războiului pentru neatîrnare din 187778 (născut la 1828, mort în 1897). C o v u r lu iu l, lac, jud. Covurluiul,

între satele Folteşti şi Măstăcani, pl. Prutul, format de pîrîul Covur­ luiul. E proprietate particulară şi atîrnă de teritoriul com. Fol­ teşti. A cest lac e al doilea în mărime din jud. Covurluiti şi conţine în el peşte, raci şi baltă cu stuf şi papură. C o v u r lu iu l, lac, în jud. Ialomiţa,

pl. Borcea, insula Balta, comCocargea. C o v u r lu iu l, pîrîu, jud. Covurluiul,

format din alte două pîrîiaşe. numite Covurluiul-cu-Apă şi Co-

c o v u r l Ui u l -c U-a p X.

vurluiul-Sec; cel întîiu izvorînd de la Huleşti (com. Jorăşti), iar al doilea începînd maî din spre V. (dintre Vîrlezi şi Jorăşti), se împreunează.amîndouă la Puţi­ chioaia (com. Bujor) şi la văr­ sătura lor formează lacul C o ­ vurluiul. In pîriul Covurluiul se varsă, la Umbrăreşti, pîrîul Chi­ neja, care vine din sus. Ambele a ­ ceste pîraîe udă centrul şi partea cea maî întinsă şi maî populată a judeţuluî Covurluiu, pe o distanţă de aproape 50 kil. C o v u r lu i u l- c u - A p ă , p îrîia ş, în

jud. Covurluiu ; curge pe ValeaCovurluiuluî sau a Jorăştilor. (Vezî Covurluiul, pîrîu). C o v u r lu iu l-S e c , pîrîia ş, judeţul

Covurluiu, ce se varsă în pîrîul Covurluiul.

727

A re o biserică filială, cu hramul Sf. Ion Botezătorul, biserică ce ţine de parohia Păuleşti. Din 79 copiî (50 băeţî, 29 fete) în vîrstă de şcoală, urmează numaî 5 (3 băeţî şi 2 fete) la şcoala din Păuleşti. C o z a , p îrîii, pe teritoriul comunei

Păuleşti, jud. Putna. Izvoreşte de sub Dealul-Negru şi se varsă în Putna, maî jos de satul Coza. In timp de secetă se văd două sălâmurî în malul despre com. Păuleşti şi unul chiar în mar­ ginea satuluî. A p a acestuî pîrî­ iaş este sărată. După ce ia pî­ rîul Cascaria, la Chinu, vine la vale, luînd şi pîrîul Alunul ce izvoreşte de sub Muntişor, apoî luînd şi pe Dălhăteasa, ce ese de sub Gargheta, vine de se varsă în Putna. Apele pîrîuluî acesta conţin sare.

C o v u r lu iu lu l ( V a le a - ) ce-îzice

şi a J o r ă ş tilo r , vale, a pîrîiaşuluî Covurluiul-cu-Apă. C o v u r lu iu lu l ( V a le a -) , vale, în

jud. Covurluiu, corespondentă pî­ rîuluî cu acelaşî nume, unit în ambele sale ramuri. Pe această vale, în direcţia nord-sudică, se află aşezate următoarele sate : Huleşti, Zirneşti, Jorăşti, Lunca, Bujor şi Umbrăreşti (în ramura Covurluiuluî-cu-Apă), Puţichioa­ ia, Fîrţăneşti, Chiraftei, Măstă­ cani şi Folteşti (la Covurluiul împreunat). C o v u r lu iu lu î- S e c ( V a le a -) , va

jud. Covurluiu, corespunză­ toare pîrîiaşuluî cu acelaşî nume dintre Vîrlezi şi Jorăşti.

C o z a , platoU, şi una din potecile

din munţii Vranceî, jud. Putna, pe care se suie la munţi oile şi cele-l-alte vite ale Vrîncenilor. A cest plaiu începe la gura Cozii şi se bifurcă în două p o tecî: una suie la Macradeu şi alta apucă piciorul Cozii şi ese drept la Hîrtanul, în Transilvania. pădure şi al lanţului Alunişul, pe teritoriul cătuneî Coza, plasa Vrancea, jud. Putna, în întin­ dere la 3500 falei; e proprietatea locuitorilor din căt. Coza, în devălmăşie.

C oza

(M u n te le -) ,

munte

le,

C o z a , cătun, în jud. Putna, com.

Păuleşti, pl. Vrancea. Este si­ tuat jumătate pe apa Coza .şi jumătate pe apa Putna. A re o populaţie de 586 su­ flete, carî locuesc în 134 case.

C o z a n c e a , schit de călugări, si­

tuat în pădure, pe valea Co­ zancea, în partea de S. a com. Şoldăneşti, pl. Miletinul, judeţul Botoşani. Biserica e zidită la anul 1732 de Vasile Baluşjare hramul Sfîntă Maria. Sunt aci 6 călugări şi 3 cîn­ tăreţî.

COZIA C o z a n c e a , pădure, pe moşia Cer-

chejeni, com. Drăcşani, judeţul Botoşani, în întindere de 1144 hect. Se exploatează regulat. C o z a n c e a , p îrîu , jud. Botoşani,

care izvoreşte din pădurea Co­ zancea, com. Şoldăneşti, trece pe lîngă satul Stăneşti, com. Zlătunoaia şi se varsă în Sicna. C o z a n c e a , vale, prin care curge

pîrîul Cozancea, jud. Botoşani. C o z ă n e ş ti, sat răzăşesc, în com.

Dorna, jud. Suceava. Aşezat pe dealul cu acest nume, e stră­ bătut de pîraiele Arinaşul şi Co­ zăneşti. Are 95 case, populate cu 74 capi de familiî, sau 267 suflete (125 bărbaţi şi 142 femei), din carî 53 străini. Contribuabili sunt 80. Vatra satului propriu zis nu există, fiind satul foarte risi­ pit. (Despre moşie şi începutul sa­ tului, vezî Dorna). A re o bise­ rică, cu hramul Sf. Vasile, de­ servită de doî preoţî din Dorna şi doi cîntăreţî, înzestrată de locuitori cu 7 falei. Biserica e clădită din lemn de răzeşul Vasile Cozan, la 1830. Şcoalele din Gura-Negriî servesc şi acestuî sat.

pîrîu, jud. Suceava. Izvorăşte din Obcina-Bădel, udă satul Cozăneşti, învîrteşte o moară şi se varsă în pîrîul Arinul.

C o z ă n e ş ti,

C o z ă n e ş t i lo r

( D e a lu l-) ,

deal,

jud. Suceava, pe care se află tăbărît satul cu acelaşî nume. C o z ii ( M ijlo c u l-) , munte al sa­

telor Păuleşti şi Hâulişca, jud. Putna.

plaiu, situat la N. jude­ ţuluî Vîlcea. Numele său vine probabil de la cuvîntul turcesc

C o z ia ,

C O Z IA

Coznucă, Chiar mănăstirea Cozia se numea în vechime Nucetul. Se compune din 26 comune: Bărbăteşti, Bîrlogul, Bîrzeşti, Bo­ deşti, Brezoiul, Buneşti, Cacova, Călimăneşti, Călineşti, Cîineni, Cheia, Costeşti, Dobriceni, Malaia, Muereasca-d.-j., Muereascad.-s., Olăneşti, Păuşeşti-Măglaşi, Păuşeşti - Otăsăul, Pietrari - d.-j., Pietrari - d. - s., Robeşti, Sărăcineşti, Smeruătul, Şerbăneşti şi Stoeneşti. A re o populaţie de 24826 lo­ cuitori. Se mărgineşte la N. cu Tran­ silvania, la S. cu pl. Ocolul, la E. cu jud. Argeş, de care se desparte prin rîul Oltul, şi la V . cu pl. Horezul. Reşedinţa suprefectureT este în com. Olăneşti. Ca comune populate în acest plaiu sunt: Bărbăteşti, Bodeşti, Călimăneşti, Costeşti, Dobriceni, Muereştile, Păuşeşti şi Olăneşti, şi puţin populate: Bîrlogul, Bîr­ zeşti, Cîineni, Robeşti şi Smeurătul. Ştiu carte 38 bărbaţi şi 3 fe­ mei, nu ştiu 235 bărbaţi şi 270 femei. In acest plaiu funcţionează 23 şcoale rurale mixte, afară de com. Călimăneşti şi Costeşti unde sunt cîte doi învăţători, avînd fie-care şcoală cîte un în­ văţător plătit de stat. Aceste şcoli se frecuentă de 663 copiî (562 băeţî şi 101 fete), din nu­ mărul de 3200 copiî (1666 băeţî şi 1534 fete) cu vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea şcoalelor din acest plaiu, statul cheltueşte a­ nual 24228 leî. Pentru lefurile servitorilor, cumpărarea cărţilor de premii la elevii silitori, re­ pararea localurilor de şcoală, îmbunătăţiri şi lemne de foc, comunele acestuî plaiu înscria în budgetul lor (1892 93) 937 leî anual.

7-28

Construcţiile şcolare se împart ast-fel: 6 de zid, 3 în paiantă, 1 1 de bîrne, 2 de vălătugî şi 1 parte de zid, parte în paiantă. Aceste şcolî sunt dotate cu 46 hect. pămînt de ţarină. Bogăţia plaiului Cozia constă în apele minerale; în varul ce se fabrică la Costeşti, Cheia, Bărbăteşti, Olăneşti, Brezoiul şi Cîineni; în lemnele ce se ex­ portă din pădurile plaiului, tăiate cu ferăstrae; în creşterea ani­ malelor cornute, maî ales a ca­ prelor şi în cultura prunelor. In unele comune ale plaiului se cultivă cu îngrijire inul şi cînepă. In tot plaiul Cozia se cultivă 50 hect. vie. Locuitoriî p osed ă: 224 plu­ guri de lemn, 191 pluguri de fier, 2 maşini de vînturat şi 1 de bătut porumbul cu mani­ velă, 123 morî cu apă. In plaiul Cozia sunt 62 bise­ ricî, pentru întreţinerea cărora comunele înscriu în budgetele lor anuale suma de 3106 leî. Sfîntul Sinod al bisericeî au­ tocefale Romîne a împărţit plaiul Cozia în 14 parohii rurale, la cari, după regulamentul Sf. Si­ nod, urmează să fie 14 preoţi parohî, 17 preoţî ajutori, 66 cîntăreţî, în plus 13 preoţî. In aceste parohii sunt 6764 fam., sau 22556 suflete. Parohiile fixate de Sf. Sinod încă de la 1888 sunt: Parohia Cîineni, cu biserica catedrală Sf. Nicolae, compusă din comunele : Robeşti, Căli­ neşti şi căt. Sărăcineşti, Ţurţuleşti şi Proeni, la 35 kil. de­ parte în toate direcţiunile de cătunele care formează parohia. Are 238 fam., sau 1052 sufl; 5 biserici, deservite de 1 preot paroh, I preot ajutor, în plus un preot. Parohia Brezoiul, cu biserica

CO ZIA

catedrală Intrarea - în - Biserică, compusă din comuna Malaia şi căt. Golotreni, Săliştea, Voineasa şi Ciungetul, la 49 kil. departe în toate direcţiunile de cele-l’alte cătune cari compun parohia. Are 383 fam., sau 1304 sufl.; 5 bi­ sericî, deservite de 1 preot pa­ roh, 2 ajutoare şi 8 cîntăreţî. Parohia Călimăneşti, cu bi­ serica catedrală Sf. Voevozi, compusă din căt. Căciulata. Are 433 fam., sau 1614 sufl.; 1 preot paroh, I preot ajutor şi 2 cîn­ tăreţî. Parohia Muereasca-d.-s., cu biserica catedrală Cuvioasa,-Paraschiva, compusă din comuna Muereasca-d.-j. Are 541 fam., sau 1965 sufl.; 2 bisericî, de­ servite de 1 preot paroh şi 4 cîntăreţî. Parohia Olăneşti, cu biserica catedrală Sf. Nicolae, compusă din com. Cheia şi căt. Cătunul, pendinte de com. Miiereascad.-s., la 10 kil. departe în toate direcţiunile. A re 582 fam., sau 1827 sufl.; 5 bisericî, deservite de 1 preot paroh, 1 preot a­ jutor, 5 cîntăreţî, în plus 3 preoţî. . Parohia Păuşeşti - Măglaşi, cu biserica catedrală Sf. Nico­ lae, compusă din com. Sărăci­ neşti şi căt. Mosoroasa, Dosul, Pleaşa, pendinte de com. Vlă­ deşti, la 7 kil. departe în toate direcţiunile de cele-l’alte cătune, carî formează parohia, avînd 762 fam., sau 2273 sufl.; 6 bisericî, deservite de 1 preot paroh, 2 preoţî ajutoare şi 6 cîntăreţî. Parohia Cacova, cu biserica catedrală Sf. Ioan Botezătorul, compusă din com. Smeurătul, avînd 352 fam., sau 1378 sufl.; 4 bisericî, deservite de 1 preot paroh, I preot ajutor şi 4 cin* tăreţî. Parohia Păuşeşti-Otăsăul, cu biserica catedrală Sf. Voevozî

COZIA

COZIA

729

compusă din com. Şerbăneşti, avînd 672 fam., sau 2072 sufl. ; 5 bisericî, deservite de 1 preot paroh, 2 preoţî ajutoare, 6 cîn­ tăreţî, în plus 2 preoţî. Parohia Costeşti, cu biserica catedrală Adormirea - Maiceî Domnuluî, compusă din cătunul după apa Costeştilor, cătunul după apa Bistriţa şi Bogdăneşti, pendinte de com.Tomşani, avînd 589 fam., sau 1870 sufl.; 9 bi­ sericî, deservite de 1 preot pa­ roh, 2 preoţi ajutoare şi 5 cîn­ tăreţî, în plus 2 preoţî. Parohia Bărbăteşti, cu bise­ rica catedrală Intrarea-în-Biserică. Are 470 fam., sau 1555 sufl.; 3 bisericî, deservite de 1 preot paroh, I preot ajutor şi 4 cîntăreţî, în plus I preot. Parohia Bodeşti, cu biserica catedrală Sf. Treime. Are 308 fam., sau 1007 sufl.; 3 biserici, deservite de 1 preot paroh şi 2 cîntăreţî, în plus I preot. Parohia Bărzeşti-Petrari, cu biserica catedrală Sf. Voevozî, compusă din căt. Costeşti, Petrari-d.-s., Negruleşti şi comuna Bîrzeşti. A re 432 fam., sau 1322 sufl.; 2 bisericî, deservite de 1 preot. Parohia Mateeşti-Petrari-deJos, cu biserica catedrală Cuvioasa-Paraschiva, compusă din com. Petrari-d.-j., Bîrlogul, Mahalalele-Moteşti şi Ogrezul pen­ dinte de com. Petrari-d.-s., Ia 2 kil. departe în toate direcţiu­ nile. Are 474 fam., sau 1480 sufl.; 5 biserici, deservite de 1 preot paroh, I ajutor şi 4 cîn­ tăreţî, în plus I preot. Parohia Dobriceni, cu bise­ rica catedrală Sf. Nicolae şi Ioan Botezătorul, compusă din com. Stoeneşti şi căL Budureşti, Ia 10 kil. departe în toate direcţiunile de cele-l’alte cătune, avînd S39 fam., sau 1837 sufl.; 5 bisericî, deservite de 1 preot Ai ard e JJltfio n a y Licoyva/tc. 1ol. U

paroh, 2 ajutoare şi 4 cîntă­ reţî. C o z ia , com. rur.,

în partea de N. a plăşeî Podoleni şi a ju ­ deţului Fălciu şi în hotarul de S.E. al judeţuluî Iaşi. E situată pe un platou între dealurî, de a dreapta rîuluî Jijia, avînd Ia stînga codrul Cozieî şi al Bazgăî. Este formată din satele: Cozia şi Petcu. Suprafaţa co­ muneî e de 3539 hect., din care 925 hect. pădure; pămîntul lo­ cuitorilor e de 425 hect. şi 50 ariî şi vatra satuluî Cozia de 30 hectare. A re o populaţie de 224 fa­ milii, safl 719 suflete, din carî 180 contribuabili. Printre locui­ torî sunt 11 Unguri şi 1 Grec. In mijlocul satului se află casa proprietăţeî. Satul Cozia, după tradiţiune, e foarte vechiu şi a fost pro­ prietatea Hatmanului Răducanu Rosetti, şi în urmă a răposatului C. Adrianopol. Biserica e re­ făcută de Ia 1 874 de către pro­ prietarul moşieî; este deservită de 1 preot şi 2 dascălî. Două şosele trec prin comună, una Ia N. spre Iaşi şi alta spre S. către tîrgul Răducăneni. Două ape udă teritoriul co­ muneî : Cozia, care trece prin sat şi rîul Jijia, pe hotarul de E. al moşieî. Budgetul comuneî are la ve­ niturî 2747 leî, iar Ia cheltuelî 2310 leî şi 12 banî. V ite: 510 vite marî cornute, 40 caî, 952 oî. mănăstire, jud. Vîlcea, numită la început Nucetul, în­ temeiată de Mircea-cel-Bătrîn, Ia anul 1386. In interiorul bisericeî, d’asu­ pra uşeî, unde sunt portretele, este o inscripţie din anul 1705, cu următoarea copriqdere:

C o z ia ,

•

«Această sfinlă şi Dumnezeiască bi­ serică, unde se prăznueşte hramul prea sfintei şi începătoarei de vieaţă Troiţă, este zidită din temelie de Blagocestivul răposatul Domn Mircea-Voevod-cel-Bătrln, ia cursul anilor 6894, care o nu în­ frumuseţat tn ldunlru cu tot felul de podoabe, şi afară inlăiind-o cu venituri pentru chivernisirca el, şi pentru multă vreme a trecuţilor ani, fosiu-şi-au perdut podoabele cea de a zugrăvelei. Şi văzind-o stricată, cinsliiul şi de bunul neam, Dumnealui Jupan Şerban Cantacuzino biv vel Paharnic, feciorul spătarului DrăghiciS, indemnatu-s’aQ de Dumnezeiasca rivnă de o au zugrăvii precum se vede pentru a Dumnealui şi a răposaţilor pă­ rinţilor Dumnealui vecinică pomenire, tn zilele prea luminatului şi înălţatului Domn Ion Constantin B. Bas. Voevod, fiind păstor ţăreî Prea sfinţitul Mitropo­ lit kyr Teodosie, ieat 7213- Naslavnic fiind Serafim ieromonah. 1 pisah Preda 1 snvi ego lanache Sima Mihaila Zugravi .

Biserica îşî păstrează forma sa primitivă din timpul luî Mircea-cel-Bătrin. Portretele sunt: Ia dreapta, Mircea-Voevod cu inscripţiunea: «Io Mircea Voevod ctitor i jivonacelnic sfetia Troiţe» ; lîngă el fiul său Mihail-Voevod, ambii în costum de cavaleri, cum se văd şi Ia Curtea-de-Argeş. L a stînga: jupîn Drăghicî Cantacuzino vel Spătar, jupîniţa Păuna, jupîn Şerban Cantacuzino vel Pahar­ nic, jupîniţa Andriana, jupîniţa Maria. In interiorul bisericeî se află două morminte Ia dreapta cum intri; unul al lui Mircea-cel-Bătrîn, peste care se află o lespede roasă de timp şi ştearsă de oa­ menî. Din inscripţia săpată pe dînsa abia se poate citi un S, adică 6000, de sigur prima cifră a anului cînd a răposat marele Domn romîn. «Cinci veacuri întregi — scrie d-I Gr. G. Tocilescu, profesor universitar, după care împrumu­ tăm aceste amănunte — oamenii au bătut şi călcat cu picioarele lespedea, care acopere oasele e92

COZIA

rouluî de la Rovine; s’a şters numele luî de pe dînsa şi poate cel din urmă semn ce a maî ră­ mas se va şterge în curînd sub tălpile ucigaşilor. (Mănăstirea Cozia s’a prefăcut în temniţă)». Alături cu Mircea-cel-Bătrîn, odihneşte Tudora, mama luî Mi­ haiu-Viteazul. Se ştie, că ea facîndu-se călugăriţă sub numele de Teofana, a venit la mănăs­ tirea Cozia, în timpul cînd fiul său se războia în Ardeal, şi, drept recunoştinţă pentru îngrijirile ce a primit aicî, lăsă maî multe moşiî danie mănăstireî. Ca cti­ toră ea se înmormîntează ală­ turea de Mircea. înscripţiunea de pe dreapta e încă citeaţă. Afară, în tinda bisericeî, este un scaun făcut de gips cu marca bizantină; tradiţia zice că în a­ cel loc ar fi încastrată o inscrip­ ţiune cu litere latine. La spa­ tele altarului se văd săpate pe o cărămidă treî nume şi leatul 7173. In curte mal sunt cîte-va fragmente de inscripţiunî. Pe peretele interior al para­ clisului din foişor se citeşte o altă inscripţiune slavonă, săpată în piatră, cu data 7012 (1504), din care se vede că Egumenul Eromonah Amfilofie a făcut a­ cel paraclis în zilele luî MihneaVoevod şi ale Mitropolitului kir Serafim. In biserica de la Cozia — gă­ sim într’o scriere a Părintelui Musceleanu— s’a întîmplat un incident foarte trist: Pe cînd Radu Vodă de la Afumaţi se afla în biserică la cununia fiului săfl Vlad cu Despa, fata luî Drăgan Postelnicul, în timpul cînd preotul pusese pe fruntea mi­ rilor cununiile, un om de o talie înaltă, cu o căutătură pătrunzătoare, străbătu mulţi­ mea, însoţit de maî mulţi oa­ menî armaţi. Era Neagoe, unul dintre boerî.

7P0

«Eu îmî îndeplinesc jurămîntul» zise el. «Moarte trădători­ lor». Şi înfipse cuţitul în coas­ tele luî Drăgan, zicînd: «Iacă răsplata trădătorilor!» «Sub zidurile mănăstireî Cozia — spune d -1 George I. Lahovari, secretarul general al «Societăţel Geografice Romîne», în con­ ferinţa ţinută înaintea Societăţeî — au trecut nenumărate oştiri de toate naţionalităţile: Turcî, Nemţi, Unguri, Ruşî, Eteriştî, etc. Sub zidurile Cozieî şi în năuntrul mănăstireî au curs şiroae de sînge omenesc care a ro­ şit undele spumegînde ale bătrînului rîu ; biserica a fost jefuită, mormintele mărilor domni au fost profanate şi ecoul munţi­ lor a repetat în nenumărate rîn­ durî urgia armelor tunătoare, jalea şi strigătele nevinovatelor victime.» «In secolul trecut, şi în prima jumătate a secolului actual, mă­ năstirea Cozia a servit de adă­ post numeroaselor familiî din Craiova, R.-Vîlcea şi restul Ol­ teniei, carî se întăreaţi în mă­ năstire contra invaziuneî ban­ delor Turceşti. A şa s’a întîm­ plat între altele şi la anul 1739 în războiul dintre Imperiali şi Turcî, cînd aceştî din urmă pă­ trunseră pănă la Cozia, jefuind şi prădînd tot ce le venea în cale şi luară robi familiile refu­ giate în mănăstire, între carî şi pe familia Jienilor, din care s’a tras vestitul haiduc Jianu.» «La 1788,Turciî ajutaţidearmata romînă condusă de Nico­ lae Mavrogheni -Vodă, bătură aci, la Cozia, pe prinţul Coburg şi îl siliră să reintre în Ardeal.» «Maî tîrziu, în vara anului 1821, după uciderea luî Tudor Vladimirescu şi înfringerea Eteriştilor, de către trupele turceşti, la Zăvideni şi Drăgăşani, Ipsi­ lante, urmărit de Turcî, se re-

COZIA

fugiă în mănăstirea Cozia şi de aci trecu în Transilvania; atunci mănăstirea şi familiile refugiate acolo şi prin prejur deveniră prada zavergiilor şi în urmă a Turcilor, carî deferă foc mănă­ stireî, desgropară sfintele mor­ minte ale luî Mircea şi altor Domni, crezînd a găsi într’însele comori ascunse şi comiseră tot felul de grozăvii. A s ­ tăzî se văd încă sfintele icoane împuşcate şi zgîriate şi ochii sfinţilor scoşi de pistoalele şi iataganele acestor păgînî.» «Pe la 1846, Domnitorul Bibes­ cu proectă şi începu reparaţia mănăstireî şi ridicarea depalaturî domneştî ca cele de la mănăs­ tirea Dealul de lîngă Tîrgovişte. Evenimentele din 1848 şi ab­ dicarea lui Bibescu avură drept rezultat ca lucrările să înceteze şi zidirea începută să se rui­ neze înainte de a fi terminată. In anul 1879, mănăstirea luî Mircea-Vodă, Cozia, fu trans­ formată în penitenciar, sucur­ sală a Ocnelor - Marî. In anul următor, 1880, clopotele mă­ năstireî, acele clopote istorice carîpurtafl marca bătrinuluîVoevod şi carî în curs de 5 vea­ curi de-arîndul îngînară glasul lor de aramă cu zgomotosul murmur al Oltuluî, afl fost trans­ portate la mănăstirea Argeşu­ lui, iar odoarele cele maî pre­ ţioase s’afl adus parte la Episco­ pia de Rîmnic, parte la Muzeul de Antichităţi din Bucureşti.» «Astăzî vechia şi istorica mă­ năstire a Cozieî este prefăcută în puşcărie şi într’însa se adă­ postesc peste 200 făcători de rele. Mănăstirea Cozia, prin amin­ tirile sale istorice, prin neîntre­ cuta sa poziţiune merita o soartă mal bună! Nemuritorul Gr. Alexandrescu a imortalizat acest sf. locaş prin cunoscuta sa baladă: «Umbra luî Mircea la Cozia»:

C O Z IA

731

Ale turnurilor umbre, Peste unde stau culcate, Către ţărmul din potrivi Se întind, se prelungesc Ş’ale valurilor mlndre Generaţii spumegate, Zidul vechili al mănăstire! In cadenţă îl izbesc l>

Există o versiune, că mănăs­ tirea Cozia s’a zidit de Mircea pe urmele uneî alte bisericî, fă­ cută de moşul său Tugomir Ba­ sarab. Lucrul nu poate fi ade­ vărat. Legenda spune că Mir­ cea, vrînd să-şî răzbune pe Un­ guri pentru multele neajunsuri ce’î făceau, într’un războiu, prin apropriere de Cozia, fiind în­ vins, adormi pe locul unde este astăzî mănăstirea Cozia şi văzu în vis icoana Sf. Treime. încu­ rajat, se luă cu armata sa după Unguri, străbătînd munţiî des­ pre V . de Cozia şi-î învinse la Muntele Pasărea, iar pe locul unde adormise, puse de zidi mă­ năstirea, aşezînd altarul unde văzuse icoana. Petru Cercel, zidi, în afară de mănăstire, la bolniţă, în a­ nul 1584, o bisericuţă de că­ rămidă netencuită, în stil bizan­ tin, de o perfectă acurateţă. In năuntrul eî se află mormîntul lui Marcu-Vodă, fiul său. C o z ia , v îr f de munte, din culmea

Cozieî, jud. Argeşul, pl. Loviş­ tea. A re o înălţime de 1677 m. d’asupra niveluluî măriî. C o z ia , baltă. (Vezî Şanţul, jud.

Ilfov). C o z ia , parte din moşia Dulceni-

Sfîntul-Spiridon, ce-î zice şi Că­ lugăreasca, fostă proprietate a Statuluî în comuna Belitori, ju­ deţul Teleorman, pe care afl fost împroprietăriţî însurăţeii în 1880. Acesteî părţî îî zice şi Cozia, fiind-că a ţinut de mă­ năstirea Cozia.

C o z ia , pădure, pe moşia Cozia,

în partea de S.-V. a comuneî Cozia, pl. Podoleni, jud. Fălciu. Are o suprafaţă de 925 hect.

C O Z lI-D E -JO S (CAPUL-)

aduşî aci de la mănăstirea Co­ zia, unde, în vremile trecute, se aflau robî. Din toţî locuitoriî, numaî 9 sunt Romînî.

C o z ia , pîrîu, izvoreşte din par­

tea de V. a comuneî Cozia, pl. Podoleni, judeţul Fălciu; trece prin satul Cozia, curge spre E. şi se varsă în rîul Jijia.

C o z ie n i, vechie numire ^cătunului

Valea-Iepiî, din com. Bălăneşti, jud. Buzău. C o z ie n i, fo st schit, în jud. Buzău,

C o z ia - B e lito r i, moşie, în jud.

Teleorman, pl. Tîrguluî, com. Belitori, fostă proprietate a sta­ tuluî. Forma un trup cu mo­ şia Depusa. S ’a vîndut în 1882 d-luî G. Gănescu, care a cum­ părat-o pe seama cîtor-va locui­ torî din Belitori. întinderea acesteî moşiî este de 234 hec­ tare. C o z ie n i (M o ş e ş ti), cătun, al co­

munei Bălăneşti, jud. Buzău. E situat pe malul stîng al rîuluî Sărăţelul. A re 380 locuitori, cari locuesc în 88 case. Se sub-divide în două: Cozieni-d.-j. şi Cozieni-d.-s. C o z ie n i, sat, judeţul Ilfo v; face

parte din com. rur. PiteascaPasărea, pl. Dîmboviţa. Este situat la N. de Pasărea, pe ma­ lul stîng al văeî Pasărea. Se întinde pe o suprafaţă de 88 hect., proprietatea locuitori­ lor, cu o populaţie de 245 su­ flete. Are o biserică, cu hramul Adormirea, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală mixtă, frecuentată de 3 elevî şi 4 eleve, cu întreţinerea căreia statul chel­ tueşte anual 1404 leî. A re 1 eleşteu. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor marî e de 130 şi al celor micî de 531 A cest sat şî-a luat numele de la locuitorii săî, carî au fost

comuna Bălăneşti, căt. Cozieni, fost metoh al Episcopieî, iar acum biserică de mir. El a fost fondat de Episcopul Chezarie. Frontispiciul este acesta : «Acest Dumnezeesc locaş zidilu-s'a din început, la anul 1834, Maia 24, isprăvitu-s’a la anul 1835, Decembre to, întru cinstea şi lauda Adormire! prea Sfinte! de D-zeu născătoare şi pururea fecioara Maria, în zilele prea înălţatu­ lui nostru Domn a toata ţara romî­ nească Alex. Demetru Ghica. Episcop Buzăului Chir Chesarie.»

Biserica e frumoasă şi încă se conservă bine. C o z ie n i ( V a t r a -S c h it u lu i-) , mo­

şie, în jud. Buzău, com. Bălă­ neşti, căt. Cozieni, proprietatea statuluî, pendinte de Răteşti. Are 130 hect. colină, jud. Buzău, com. Bălăneşti, cătunul Berceşti, parte cultivabil, parte pădure.

C o z ie n i (V îr fu l-),

C o z ie n i-T ih u le ş t i, moşie, în jud.

Buzău, com. Bălăneşti, proprie­ tatea statuluî, pendinte de me­ tohul Cozieni şi de Episcopia Buzăului. A re aproape 600 hec­ tare, din care 184 arabile şi este despărţită în două sfori: Tihuleşti-Cozieni şi Sforile-dinBâlăneşti; sunt 416 hect. pă­ dure, formată din sforile : Aluni­ şul, Cozieni, Moşeşti, Turburea, Facăianca, Bîrza, Talpa şi Teişul. C o z ii- d e -J o s ( C a p u l-), munte, al

CO Z II-D E -SU S (CAPUL-)

satelor Vidra, Tichirişul şi Căli­ manul, jud. Putna. C o z ii- d e -S u s (C a p u l-), munte, al

satelor Găurile, Purcei şi Secătura-Părosul, jud. Putna. C o z ia , izvoare minerale, în jud.

Neamţu, situate aproape de ca­ pătul S.-E. al muntelui Cozia, de ambele părţi ale uneî rîpî formată de scursoarea apelor pe acest povîrniş, ocupînd o întindere de 30 m. In Martie 1882, dr. Predescu fiind chemat pentru o consultaţiunela un inginer, acesta i-a pre­ zentat o probă de un depozit strîns de pe coasta dealuluî Cozia. Dr. Predescu a văzut că este un depozit mineral-salin şi conchise că în acea regiune trebue să e­ xiste şi vre-un izvor. După cîte-va zile de cercetare, dădu peste S izvoare, a cărora apă era de un gust salin-amar. D-sa făcu o analiză calitativă împreună cu un farmacist din Piatra. Con­ siliul comunal precum şi con­ siliul de igienă al judeţuluî fiind sesizate, numiră o comisiune compusă din d-niî: Dr. Apostolide, Dr. Predescu, farmacistul Camner senior şi inginerul I. Ravicî, care să se ocupe cu lucrările preliminare privitoare la regularea şi izolarea surse­ lor, la constatarea compoziţiuneî şi proprietăţilor chimice ale a­ pelor, precum şi la efectul lor din punctul de vedere terapeu­ tic. Rezultatul comisiuneî fiind dintre cele maî favorabile, Con­ siliul de higienă decide a se încredinţa analiza chimică com­ plectă, cantitativă şi calitativă, d-luî Prof. Poni, care, în Septem bre 1882, făcu chiar la locul de unde izvoresc aceste ape o analiză calitativă, iar analiza cantitativă a făcut-o în Labora­ torul Chimic din Iaşi.

732

D. P. Poni a găsit 5 izvoare deosebite (acum sunt şease), pe care le-a însemnat cu No. 1— 5Izvorul No. 1 se află de desubtul uneî stîncî de gips, la partea cea maî înaltă a rîpeî (şi poate fi considerat ca inter­ mediar între grupa izvoruluî eşite din conglomerate şi acelor eşit din gipsul salifier). Izvo­ rul No. 2 se află la cîţî-va m. maî jos de cît No. 1. Izvorul No. 3, maî jos de cît No. 2 (şi este cel maî bogat în sub­ stanţe minerale din toate izvoa­ rele ce ies din gipsul salifer). No. 4 se află la aproape ace­ eaşî înălţime ca No. 1 (şi este cel maî bogat în substanţe mi­ nerale dintre izvoarele ce ies din conglomerat); No. 5 la aceeaşî înălţime cu No. 3 ; iar No. 6, maî jos. Deosebirea izvoarelor provine de la structura terenurilor ce con­ stituesc dealul Cozieî. Izvorul No. 1: A pa acestuî iz­ vor e limpede, incoloră, inodoră; are un gust sărat şi puţin cam amar, lăsînd tot-d’a-una şi un gust de cocleală. Densitatea eî este de 1,0109 la temperatura de 170 C. Hîrtia de turnesol precum şi hîrtia de Curcuma nu-şî schimbă coloarea. A p a cuprinde acid : carbonic liber, clor, acid sulfu­ ric, calciu, magneziu şi natrifi în cantităţi m arî; califi, litiu, fer, mangan, aluminiu, stronţiuacid-boric, brom, iod în canti­ tăţi micî. Cantitativ, în 1000 gr. de apă, s’a găsit: Clor: 3,38684;brom :0,00076; iod: urme; anhidrită sulfurică: 3,5575 ; anhidrită carbonică to­ tală : 0,4449; anhidrită borica: 0,0010; anhidrită silicică: 0,0038; oxid de calcifi total: 0,8247 î oxid de calcifi în seriî solubile : 0,6838; oxid de stronţifi: 0,0014; oxid de magne-

COZLA.

zifi: 1,3043; protoxid de fer: 0,00036; protoxid de mangan: 0,0037 »sesqui-oxid de aluminifi: 0,0006; natrifi: 2,1110 : califi: 0 ,119 1; litiu : 0,0062; substanţe în stare de sulfaţi calculate: 13 >7293; substanţe în stare de sulfaţî găsite: 12,5803; substanţe organice: nedeterminabile. Aceste substanţe pot să fie grupate între ele în modul ur­ mător : Carbonat de calcifi: 0,2519; carbonat de magnezifi: 0,0228; carbonat de fîe r : 0,0005 8; car­ bonat de mangan : 0,0006; sul­ fat de calcifi: 1,6606; sulfat de magneziu: 3,8711; sulfat destronţifi: 0,0024 î clorură de natriu: 5,3693; clorură decaliu:0,2275; clorură de litiu : 0,0194; clo­ rură de magneziu: 0,0052 ; bro­ mură de magneziu : 0,00087 î iodură de magneziu: urme; borat de magneziu: 0,0014; anhidridă silicică: 0,0038; sesqui-oxid de aluminifi : 0,0006; sumasubstanţelorfixe: 11,43805; acid carbonic în bicarbonaţî: 0,1231; acid carbonic liber: 0,1986; materii organice: ne­ determinate. Din această analiză, se vede că apa aceasta cuprinde în ace­ laşî timp seriî solubile de mag­ nezifi şi clorure alcaline; face parte din grupa apelor saline magneziane cît şi din aceea a apelor cloruro-natrice. Comparînd-o cu apele străine, d. P. Poni arată că ea are mare asemănare cu cunoscutele ape minerale de la Kissingen, deosebindu-se numaî în următoarele puncte: a) Izvorul No. 1 de aice, cuprinde o cantitate maî mare de sulfat de magnezifi de cît apa de la Kissingen. b) A pa de la Kissingen e maî bogată în carbonaţî pămîntoşî de cît apa izvoruluî No. 1 din Piatra, c) Apele minerale dela

COZLA

Piatra sunt cu o 1/s aproape maî mineralizate de cît acelea de la Kissingen. Izvorul No. 3: A pa acestuî izvor este limpede, incoloră, ino­ doră, foarte • sărată la gust şi maî puţin amară de cît apa de la No. I ; la pipăit nu produce nicî o impresiune particulară. Densitatea = 1,0209, 180 C. A p a fiind turburată degajează micî bule de acid carbonic liber. Substanţele constatate prin a­ naliza calitativă, în marî canti­ tăţi, şi a cărora existenţă a fost constatată chiar la izvor, sunt: clor, acid sulfuric, acid carbonic, calciu, magneziu şi natriă; în cantităţi maî micî: caliu, litiu, fier, mangan, aluminiu, stronţiu, acid boric, brom, substanţe or­ ganice şi iod. Analizată can­ titativ, 1000 gr. de apă conţine: clor: 13,7881; brom: 0,0010; iod: urme; anhidridă sulfurică: 3,4991; anhidridă carbonică to­ tală : 0,4713 ; anhidridă borică: 0,0025; anhidridă silicică: 0,0048; oxid de calciu total: 1,5014; oxid de calciu solubil: 1 >3397 '>oxid de stronţiu: 0,0017; oxid de magneziu: 1,2853 ; Pr0‘ toxid de fier: 0,0007 '>protoxid de mangan: 0,00013; natriu: 8,1615; caliu: 0,3198; litiu: 0,00065 > substanţe în stare de sulfaţî, calculate: 33,4263; sub­ stanţe în stare de sulfaţî, gă­ site: 33,3931 Elementele găsite în această apă se pot grupa în următo­ rul mod : carbonat de calciu: 0,2887; carbonat de magneziu : 0,0081; carbonat de fier: 0,0011; carbonat de mangan: 0,00055; sulfat de magneziu: 2,3760; sulfat de calciu: 3,2535 sulfat de stronţiu ; 0,0030; clorură de natriu: 20,7586; clorură de ca­ liu : 0,6095 > clorură de mag­ neziu : 1,16 11; clorură de litiu : 0,0039; bromură de magneziu:

733

0,0011; iodură de magneziu: ur­ me; borat de magneziu ',0,0035 ; anhidridă silicică: 0,0048; sesquioxid de aluminiu: 0,00013; substanţe organice : nedetermi­ nată; suma substanţelor fixe: 2847358; acid carbonic în bicarbonaţî: 6,1318 ; acid carbonic liber: 0,2077. Rezultă dar că apa izvoruluî No. 3 cuprinde aceleaşi sub­ stanţe ca şi apa No. 1, cu deo­ sebire că proporţiunea sulfatu­ lui de calciu este aci de două orî maî mare, iar aceea a clorureî de natriu aproape de pa­ tru orî maî mare. Prezenţa clorureî de magne­ ziu alăturea cu clorură de caliu, face pe d. Poni să admită că apele acestuî izvor în mersul lor subteran au întîlnit între altele şi o pătură de carnali tă, mineral foarte însemnat din pun­ ctul de vedere industrial, fiind­ că slujeşte la prepararea săru­ rilor de caliu. Izvorul No. 4: Această apă este limpede, incoloră, inodoră, cu un gust curat amar; la pi­ păit nu lasă nicî o impresiune particulară. Densitatea eî la tem­ peratura de 160 C. este egală c i 1,00651; apa fiind turburată, s’a constatat prezenţa acidului carbonic liber; e neutră la ac­ ţiunea diverselor reactive colo­ rate. Substanţele ce se află în a­ ceastă apă, analizate calitativ, sunt: clor, acid sulfuric, acid carbonic, magneziu, calciu, na­ triu, caliu, litiu, stronţiu şi urme de acid boric, aluminiu, fier şi mangan. Analizată cantitativ, în 1000 gr. de apă s’a găsit: clor: 0,4361; anhidridă sulfu­ rică: 3,3412; anhidridă carbo­ nică totală: 0,4026; anhidridă silicică: 0,0066; oxid de calciu solubil: 0,5802; oxid de calciu în carbonat: 0,0933; oxid de

COZLA

stronţiu: 0,0029 > oxid de mag­ neziu: 0,3504; natriu: 0,2294; caliu: 0,0420; litiu: 0,0052; an­ hidridă borică, oxid de fier, oxid de mangan şi de alumi­ niu : urme; materie organică: nedeterminată; substanţe fixe în stare de sulfaţî: 6,4397; sub­ stanţe fixe în stare de sulfaţî, calculate: 6,5404. Aceste substanţe calculate în combinaţiunîhimice pentru 1000 gr. de apă, dau următorul rezul­ tat: sulfat de magneziu: 3,7652; sulfat de calciu: 1,4091; sulfat de stronţiu, 0,0051 '> carbonat de magneziu: 0,1795 ; carbonat de calciu: o, 1666; carbonat de natriu: 0,5834; clorură de caliu: 0,0803 >clorură de litiu: 0,0316; clorură de magneziu: 0,0233; anhidridă silicică: 0,0066; an­ hidridă borică, oxid de fier, oxid de mangan, oxid de alu­ miniu: urme; substanţe orga­ nice: nedeterminate; suma sub­ stanţelor fix e : 6,2507 ; anhi­ dridă carbonică şi bicarbonaţî: 0,1673; anhidridă carbonică li­ beră: 0,0680. Din această analiză rezultă că apa acestuî izvor e o apă sulfatată magneziană. D. Poni compară această apă cu apele străine de Seidlitz, deSeidschiitz şi de Pulna, însă cantitatea sub­ stanţelor saline coprinse într’însa e cu mult maî mică de cît aceea a apelor maî sus numite. Izvorul No. 2 are aproape aceeaşî compoziţiune ca apele de la No. 3: izvorul de la No. 5 sunt analoage acelor de la No. 4, cuprinzînd însă şi acestea o cantitate maî mică de substanţe solide în desoluţiune; izvorul No. 6 e cel maî slab. Efectul terapeutic al acestor ape se bazează pe conţinutul lor în sulfat de magneziu şi clorure alcaline, în unire cu sărurile de calciu.

COZLA

Introduse în organizm, ele ac­ tivează funcţiunile membranelor mucoase, care tapisează trajectul digestiv şi anexele luî, excită activitatea intestinală, măreşte pofta de mîncare şi înlesnesc circulaţiunea; deci aceste ape sunt purgative saline. Doza Ia care se manifestă acţiunea lor purgativă, ‘ variază după natura diferitelor organizme. Boalele contra cărora afl fost întrebuinţate cu succes aceste ape, su n t: boalele aparatului digestiv (în genere), boalele de ficat, de splină şi ale sistemului veneî-porte, ast-fel stările dispeptice (de ingestiune) stările de atonie şi slăbiciune de sto­ mac, catarele cronice de stomac (cu safl fără dilataţiune) şi ca­ tarele cronice de intestine; din­ tre boalele ficatului: iperemiile (congestiile) ficatului, ipertrofiile şi inflamaţiunile cronice de ficat, icterul cataral şi calculele bi­ liare; iar dintre boalele splinei: inflamaţiunile cronice şi ipertro­ fiile provenite din paludizm. Din­ tre boalele sistemului veneî-por­ te: emoroidele. Instalaţiunea acestor ape se află într’o stare încă primitivă; de-abia în aniî din urmă s’afl făcut vr’o 250 de trepte care sue printre izvoare pe muntele Cozia, captîndu-se şi izvoarele. C o z ia , ramură de munţi, în jud.

Neamţu, ce se întinde în pre­ lungirea munţilor Bistriţeî-Moldave, din dreptul com. Doamna. A re ca piscuri maî însemnate: Cozia, Piciorul-Cozleî (în partea V,, 150 m.), Cîrlomanul, Borzogheanul, Răcioaia şi Ruptura. C o z ia , munte,

în jud. Neamţu, partea despre N.-E. a oraşuluî Piatra, despărţit prin pîrîul Cuejdiul (şi o parte din oraş) de muntele Pietricica.

734

Păturile ce constituesc acest munte, sunt atît din punctul de vedere mineralogic şi stratigra­ fie, cît şi dintr’acel al vîrsteî, cu totul deosebite de acele care formează muntele Pietricica, cu toate că distanţa între bazele lor nu e maî mare de 200 m. Cozia e constituită în totali­ tate din tărîmurî salifere, repre­ zentate prin cîte-şî trele zone. L a bază saliferul e reprezentat prin conglomerate, carî de şi nu se văd formînd bancuri pe Ioc, se pot însă constata că sunt reprezentate, prin faptul că gă­ sim bolovani foarte marî arun­ caţi cu neorînduială. Straturile afl fost acoperite de năruiturile rocelor ce Ie transportă, şi de casele omeneşti ce se înşiră Ia baza Cozieî şi maî sus. De-asupra conglomeratelor zac mar­ nele şi schisturile salifere mij­ locii. Aceste schisturî, foarte sfârîmăcioase, sunt vrîstate cu bande destul de groase de gips Iamelar şi fibros dispuse în stra­ turi, safl cu bancurî de gips zaharoid, aşezate fără regulă. Pe unele locurî, stînca e maî mult gips de cît marnă; cîte odată gipsul e colorat în roşu prin oxidul de fier. Cu cît ne suim maî sus, mar­ nele sunt maî tari, gipsul se îm­ puţinează şi de Ia un Ioc nicî nu maî există; de aci începe zona superioară a formaţiune! cu sare. L a partea superioară a acestei zone marnele alter­ nează cu bancurî groase de Ia 1 1 2— 2 metri de un greziu foarte dur; aceasta se poate vedea pe povîrnişul S.-V. al Cozieî, cam pe Ia mijlocul înălţimeî. T ot în partea despre V ., se află păturiargilo-Iignitifiere, pline cu urme de vegetale şi animale fosile. Cozia are o înălţime de 310 metri.

COZMEŞTI C o z m e î ( M o a r a -) , moară, pusă

în mişcare de gîrla Păltinosul, com. Dolhasca, jud. Suceava. C o z m e ş t i, com. rur., jud. Fălcifl,

cam în centrul pl. Podoleni, Ia 25 kil. de Huşi, formată din satul Cozmeşti, aşezată pe văile dea­ lurilor Blidanului şi Dubăsaruluî, mărginindu-se spre N. cu co­ munele Moşna şi Bohotinul; spre S. cu Buneşti; sp reE . cu Podo­ leni şi spre V . cu Brădiceşti. Suprafaţa teritoruluî comu iei e cam de 481 hect., iar vatra satuluî de 57 hect., cu o po­ pulaţie de 337 familiî, safl 1293 suflete, din carî 379 contrib. A re o biserică vechie, fondată Ia 1795 şi deservită de 1 preot şi 2 dascălî; o şcoală, înfiinţată Ia 1865, frecuentată de 30 elevî. Satul se află situat pe proprie­ tatea statuluî, Ghermăneşti. L o­ cuitoriî se ocupă în mare parte şi cu cultura viilor, cu care sunt acoperite dealurile din jurul satu­ lui. Pădurî sunt puţine. Teritoriul com. este udat de treî pîrae: Coz­ meşti, ce trece prin mijlocul sa­ tului, formînd o rîpă adîncă; Moşna, pe partea de E. şi Moşnicioara. Vite marî cornute sunt 532, oî 824, caî 140 şi porcî 226. Budgetul este de Iei 2952 Ia veniturî şi de leî 2474, banî 33, Ia cheltuelî. C o z m e ş t i, com. rur., jud. Vasluifl,

pl. Stemnicul, Ia N.-V. de ora­ şul Vasluifl, şi Ia o distanţă de 19 kil. de Negreşti reşedinţa plăşeî. Este formată din satele: Coz­ meşti, Hordileşti, Fîstîci şi BăIeşti, pe o întindere de 4108 hect., din carî: IOOI hect. pă­ dure şi 66 hect. vie ale pro­ prietăţeî, iar 1792 hect. sunt ale locuitorilor. A re o populaţie de 351 familiî, safl 1735 suflete,

COZMEŞTI

din carî 93 ţiganî, 6 evreî şi 1 german. Această comună e udată de pîrîul Stemnicul, care curge de la N. spre S., trece maî prin mijlocul comuneî, primind în stînga, pe teritoriul eî, pîraîele: Ruginoasa, Valea-Merilor, ValeaMunteanuluî, iar în dreapta Fîstîca; care şi ea primeşte aflu­ enţi: Băleşti, Rîpa şi Prisaca, apoî ese de pe teritoriul acestei comune. A re o şcoală; 4 bisericî, cu 4 preoţî şi 6 cîntăreţî; 4 cîr­ ciumî. Comerciul se face de 8 romînî şi 10 străini. Numărul vitelor e de 1889: 907 vite marî cornute, 408 oî, 137 caî, 24 capre şi 313 rîmătorî. Budgetul comuneî e de 3760 leî la venituri şi de 3751 leî la cheltuelî. Locuitoriî posedă: 77 pluguri, 122 care cu boî, 5 plugurî şi 46 căruţe cu caî. Sunt S7 S stupî.

?35

cuitorilor răzeşî; o populaţie de 75 fam., sau 374 sufl., din cari 5 fam. ţiganî, 1 fam. evreî şi 1 german. Şcoala, care s’a înfiinţat în a­ nul 1866, este frecuentată de 30 elevî. Este o biserică de lemn, făcută de răzeşî la 1888; este deservită de 2 preoţî şi 1 cîntăreţ; o moară; o circiumă; 2 iazurî. Numărul vitelor e de 451:295 vite mari cornute, 22 caî, 90 oî şi 94 rîmătorî. Locuitoriî posedă: 2 r plu­ gurî, 18 care cu boî şi 9 căruţe cu caî. Sunt 122 stupî de albine. C o z m e ş t i, pîrîă, ce trece prin sa­

tul Cozmeşti, com. cu acelaşî nume, jud. Fălciu, pl. Podoleni, unde, formînd o rîpă mare, se varsă în pîrîul Moşna, care trece tot pe teritoriul acestei comune. C o z m e ş t ilo r ( D e a lu l-) , deal, în

sat. (Vezî Cozmeşti com. rur., jud. Fălciu).

partea de V . a com. Cozmeşti, jud. Vasluiu, pl. Stemnicul.

sat, reşedinţa com. Cozmeşti, jud. Vasluiu, plasa Stemnicul. E situat pe o coastă de deal, numită Siliştea-Nouă, şi în centrul comuneî. Satul Cozmeşti spune legenda s’ar fi înfiinţat în urma desfiinţatuluî sat Grozeşti, care era si­ tuat pe coasta dealuluî numită Siliştea-Veche; însă din cauză că era neîncetat supus încălcăreî Turcilor şi a Tătarilor, locuitoriî s’au retras prin alte sate, şi nu­ maî unul numit şi el nevoit a se retrage în Cozma, rămînînd acolo, a fost partea de N., prin pădurî, unde adunînd pe lîngă el rudele sale, a format satul după numele luî Cozmeşti. A re o întindere de 1072 hect., din care jumătate sunt ale lo­

C o z m ita , munte, în jud. Neamţu,

C o z m e ş t i,

C o z m e ş t i,

com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele. E situat de a stînga rîuluî Bis­ triţa, în prelungirea dealurilor Pîngăraţi şi Botoşul. In privirea geologică, obser­ văm că toată sistema văzută în a­ cest munte, constă din greziurî destul de dure, de oare-ce dintr’însele se tae pietrele pentru trotuare, ce se duc la Iaşi şi în alte părţî ale ţăreî; granule de quarţ ce întrec une-orî mă­ rimea firelor de păsat, şi icicolea prin roce se văd fire roşe de grenat. Cîte-odată greziul schistoid al­ ternează cu schisturi argiloase şi mornoase, fragmente de căr­ buni împestriţează rar roca. Aceste depozite sunt cunos­

CRACALIA

cute în Carpaţii Bucovinei şi ai Maramureşului sub numele de greziurile cu exogyra columba şi hieroglifî, carî aparţin cretaceuluî superior, asemănîndu-se cu depozitele plaeneruluî su­ perior. Determinarea vîrsteî a făcut-o rep. Profesor Gr. Cobîlcescu, luînd în seamă caracterele petrografice şi architectonice, căci fosile nu s’au putut găsi. Depozitele cu exogyra for­ mează munţiî ce mărginesc de ambele părţî valea Bistriţei. C r a c a lia , sat, numit din vechime

Popeni-Mavrodin, pe moşia cu aceeaşî numire( com. Cordăreni, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu. Are 66 familii, sau 268 suflete. A re o biserică de lemn şi tencuită, cu hramul Sf. Mihail şi Gavril; este făcută de săteni, cu ajutorul fostului proprietar Cra­ calia; acum este închisă fiind aproape ruinată. Sătenii împroprietăriţî au 64 hect. 81 ariî pămînt; iar pro­ prietatea 128 hect. 90 ariî cîmp. Hotarele moşieî sunt c u : Liveni-Sofianul, Trestiana şi Vîrcoliciul. C r a c a lia , deal, pe moşia şi co­

muna Lătăi, plasa Coşula, jud. Botoşani. C r a c a lia , dealuri, în jud.

Boto­ şani, partea de N.-E., pe terito­ riul comunelor Comîndăreşti şi Ringhileşti.

C r a c a lia , vale, jud. Botoşani, pe

teritoriul moşielor Ciornohalul, comunele Ringhileşti, Pogoreşti, şi Comîndăreşti, printre dealu­ rile Cracalia. C r a c a lia , vale, pe moşia şi co­

muna Lătăi, plasa Coşula, jud. Botoşani.

CRACATlŢA C r a c a tiţa , deal. V ezî

Murgenilor (Dealul-), jud. Vasluiu.

C r a c ă u l, pîrîil, judeţul Neamţu,

numit ast-fel de la mulţimea crăcilor ce face în curgerea luî. Izvoreşte tocmaî din ramura munteluî Domesnicul, hotarul comuneî Călugăreni, pl. PiatraMuntele ; curge strecurîndu-se prin îngustişul ramureî munteluî Măgura (Fundul - Romăneseî), Văraticul şi Crăcăoani de oparte, iar de alta a munteluî Jurca (Giurca), Doamneî (din com. Hangul), Crăcăul-Negru, şi N e­ greşti (pe dreapta, Udînd şo­ seaua Magazia şi Crăcăoani, (din com. Crăcăoani), în josul căruia începe a se ramifica pc o distanţă de 5 Va kil., formînd maî multe insuliţe ce se întind în spre V ., în direcţiunea N.S. şi paralel cu şoseaua naţio­ nală judeţeană Piatra-Neamţu, ce intră pe teritoriul comuneî Bodeşti-Precisteî (cu 2 l/a kil. maî în susul satuluî Oşlobeni), pe care-1 udă în partea despre V . şi S. De la Oşlobeni, pîrîul îşî schimbă direcţiunea spre S.-E., traversînd şoseaua, rami­ ficat pe o distanţă cam de 3 kil. şi scoborîndu-se pe podişele şi şesurile ce se întind spre E. şi S. ale comuneî D o­ breni pănă în susul satelor Po­ peşti şi Căciuleşti, printre care trece ramificat pe o lungime de 6 kil., udînd satele Conţeşti şi Girovul, în josul căruia, după o curgere regulată numaî de 2 kil. se ramifică din nou (pe o lungime de 4 l z kil.), trecînd ast-fel printre satele Doina şi Dăneşti pănă la tăerea drurnuluî comunal Izvoarele - Bahna. De aci intră pe teritorial comu­ neî Roznovul; udă şoseaua Slo­ bozia şi se varsă în rîul Bis­ triţa, la jumătate de cale între şoseaua Roznovul şi Zăneşti,

Î3 6

în faţa kil. 39 al şoseleî mixte Bacău-Piatra. Primeşte în dra­ mul său, pe dreapta: pîraiele Crăcăiaşul, Cracăul-Negru unit cu Cracăul-Alb, Schitul-Horaiţa, pîrîul Negreşti (unit cu Almaşul şi sub-afluenţiî acestuia), Izvorani, Izvoarele; iar pe stîn ga: pîraiele Valea-Mare, Valea-Prisăceî, Căluiuşul, (împreună cu sub-afluenţiî săî). C r a c ă u l- A lb , pîrîiaş. Vezî Cra­

căul-Negru, pîrîfl, în com. Crăcăoani, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. C r a c ă u l - N e g r u , sat, în comuna

Crăcăoani, pl. Piatra Muntele, jud. Neamţu. Are o populaţie de 156 fa­ milii, safl 740 suflete, dintre carî 384 sunt bărbaţî, 356 femei; sunt 372 necăsătoriţi, 304 că­ sătoriţi, 62 văduvî, 2 divorţaţi. Ştifl carte 48 persoane, 692 nu ştiu. In acest sat se află: o şcoală frecuentată de 57 elevî; 1 piuă pentru făcutul sucmanilor; iar în apropiere cariere de var şi piatră. deal, judeţul Neamţu, ce se prelungeşte din ramura munteluî MunceluJ, per­ pendicular spre N., între pîrîul Muncelul şi pîrîul Schitul-Horaiţeî, la E. satuluî cu ace­ laşî nume, pe teritoriul comunei Crăcăoani, pl. Piatra-Muntele. Este acoperit cu pădurî de brazi.

C r a c ă u l-N e g r u ,

C r a c ă u l- N e g r u , pîrîiaş, judeţul

Neamţu. Izvoreşte dintre ramu­ ra munteluî Biserica şi ramura munţilor Doamneî, hotarul co­ munei Buhalniţa, pl. Piatra-Mun­ tele ; curge în direcţiune N.-E. pe teritoriul comuneî Crăcăoani, primind în marginea despre S.

CRACIC-CEA1R

a satuluî Cracăul - Negru, pî­ rîul Cracăul-Alb (care ese din ramura Doamneî); se varsă în pîrîul Cracăul, drept în faţa sa­ tuluî Magazia. C r a c ă u lu î ( V a le a -) , vale, jud.

Neamţu, formată în tot lungul pîrîuluî Cracăul, de la . satul Magazia şi pănă la vărsarea luî în rîul Bistriţa. In partea sa centrală face legătură prin o serie de alte văî şi podişe cu şesurile Bîrgăoanilor, iar în spre S. cu şesurile Mărginenilor şi valea rîuluî Bistriţa. Localităţile ce se află situate pe întinderea sa, sunt: satele Magazia, Crăcăoani, Oşlobeni, Budeşti-Precisteî, Corni, Malul, Căciuleşti, Verşăşti, Conţeşti, Girovul, Boţeşti, Doina, Dă ieşti şi Slobozia. Are o lungime de vr’o 41 kil. şi o lăţime variabilă de la 11 2 pănă la 2 m. C r a c i, braţ, (privai), în jud. Ia­

lomiţa, pl. Borcea, com. Călă­ raşi-Vechi. C r a c i-R u ş ilo r , pisc,

in judeţul Muscel, comuna Băjeşti, plasa Rîurile.

C r a c ic -C e a i r , vale, în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă, pe te­ ritoriul comunelor rurale Hai­ ran-Chioi şi Bairam-Dede, că­ rora le serveşte ca hotar des­ părţitor; pleacă din dealul Bai­ ram-Dede; se îndreaptă spre N., într’o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V.; trece prin satele Malcoci şi Sarapcea-CaraAci, şi, după un drum de 8 kil., se deschide în valea Borugea, pe dreapta, în faţa satuluî Bo­ rugea. Malurile sale sunt aco­ perite prin unele locurî cu pă­ durî. Printr’însa merge un drum comunal Borugea-Bairam-Dede.

CRACUL

737

C r a c u l. V ezî R oşea-V adul, ju­

deţul Putna.

Mehedinţi, pl. Cloşani; ţine de com. rur. Ponoarele.

C r a c u l, deal, situat la V . de sa­

C r a c u l- S c o r u ş u lu î, deal, în co­

tul Godineşti-d.-j., com. Godineşti, plasa Berheciul, judeţul Tecuciu.

muna rurală Cătunele, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi. C r a c u l- S c u r t, munte, acoperit cu

C r a c u l, lac, în jud. Ialomiţa-Balta,

în insula Balta, com. Stelnica, spre S. de lacul Perian.

pădure seculară, în com. rur. Ilovăţul, pl. Cerna, jud. Mehe­ dinţi.

C r a c u l- c u - d o î - L u p î , deal, la S.

C r a c u l-S tîn e î, pîrîă, afluent al

de com. Cîlceşti, plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se prelungeşte de la N. la S.-E.; e proprietatea locui­ torilor comuneî Cîlceşti. E aco­ perit de tufăriş.

Săscuţeî - luî - Nicoricî, jud. Su­ ceava. C r a c u l- T ă b ă r ţ e î, deal, în com.

rur. Jidoştiţa, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

C r a c u l- c u - G r o p ile , deal, în com.

rur. Crainici, din plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi. C r a c u l- L a t , munte, situat în par­

tea de N. a rîuluî Bistriţa, pl. Vulcanul, jud. Gorj. Are o su­ prafaţă cam de 280 h ect.; se prelungeşte de la E. la V . Pe acest munte e păşune de vite şi pădure. E proprietatea lo­ cuitorilor comuneî Pestişani. C r a c u l- lu î- D r ă g h ic e a n u , deal,

C r a c u l- Ţ a p u lu î, pîrîiaş,

ce iz­ voreşte din ramura Mu nteluî-Pîetreî şi ramura Munteluî-Şoimuluî, în com. Tazlăul, pl. Bistriţa, ju­ deţul Neamţu ; se varsă pe par­ tea dreaptă a pîrîuluî Tarcăul, după un curs foarte scurt.

C r a c u l- Ţ ig a n u lu î, deal, în com.

rur. Cătunele, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

deal, în com. rur. Cătunele, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinţi.

şi C a r a b u le a , păduri, jud. Brăila. Se mărginesc la E. cu japşa Craghia şi iezerul Pa­ ţiul, la S.-V. şi N. cu Dunărea. Suprafaţa lor e de 25 hect. E ­ senţă: salcie.

C r a c u l- lu î- P e t r u , deal, în com.

C r a ia , gîrlă, jud. Dolj, pl. Oco­

rur. Cloşani, pl. Cloşani, jud. Mehedinţi,

lul, com. Gherceşti; se varsă pe dreapta rîuluî Tesluiul, com. Gherceşti.

în jud. Mehedinţi, pl. Cerna. C r a c u l- lu î- I lie ,

C r a g h ia

C r a c u l- lu î- P e t r u , deal, în com.

rur. Şovarna d.-j., plasa Cloşani, jud. Mehedinţi. C r a c u l- L u n g , sat, în jud. Me­

hedinţi, pl. Cerna; ţine de com. rur. Băseşti. C r a c u l- M u n t e lu i ,

sat, în jud.

68496. Marota D icţionar G totfrafic. Voi. 11

C r a in ic i, com. rur. şi sat, în jud.

Mehedinţi, plaiul Cloşani, la distanţă de 46 kil. de oraşul Turnul-Severin, iar de comuna rurală Broşteni de 25 kil. Este situată pe două văî, şi anume: Valea-Plopuluî şi Valea-Crainicilor, pe unde curge rîul Bi­

CRAINICI

striţa, unit cu al Comăneştilor, care de aci înainte ia numele de Apa-Crainicilor. Se mărgineşte: la E. cu co­ muna Glogova; la S. cu comu­ nele Iupca şi Bala-d.-j.; la V . cu com. Bala-d.-s. şi la N. cu comuna Comăneşti. Formează comună cu satele Sărdăneşti şi Valea-Plopuluî, avînd 1000 lo­ cuitorî, din carî 116 contri­ buabili, carî locuesc în 256 case. Locuitoriî posedă: 20 plu­ gurî, 56 care cu boî, 6 căruţe cu caî. Sunt 60 stupî. Are 2 bisericî, deservite de 2 preoţî şi 4 cîntăreţî; o şcoa­ lă, condusă de 1 învăţător şi frecuentată de 25 elevî; 2 cîr­ ciumî. Budgetul comuneî are la ve­ niturî suma de 1113 leî şi la cheltuelî 738 leî. Numărul vitelor în această comună este de 1160: 400 vite marî cornute, 460 oî, 20 ca­ pre, 20 caî şi 260 rîmătorî. Prin comună trece şoseaua comunală-vecinală F loreşti-B a­ ia-de-Aram ă. T ot aci vine de se uneşte cu această şosea a Băeî şi şoseaua CrăgueştiIlovăţul-Rudina-Baia-de-Aramă. Văile maî principale sunt: Valea-luî-Micu, valea Poiana-Mare, Valea-Hotaruluî, a-Modanuluî, Valea-Mică, Valea-Mare, Cioa­ ra, Valea-luî-Novac, Valea-Adîn că, Lupa, a-Pojorătuluî, a-Limpedeî şi a-Plopuluî; iar dea­ luri maî principale sunt: Mai­ danul, Culmea-Clăsneştilor, Dealul-Mic, Cucuiova, al Lupei, Ca­ pul - Dealuluî şi Cracul-cu-Gro pile. Cracul - Gropilor şi CraculTomniţeî sunt cunoscute pen­ tru multele gropi ce se găsesc în acest loc şi carî, se zice, datează din timpuri vechî de 93

C R A IN IC I

invaziunî, cînd serveau de adă­ post oamenilor şi de ascunză­ toare obiectelor. Maî e de remarcat în com. Crainici biserica de zid din că­ tunul Sărdăneşti, zugrăvită în­ tr’un stil vechifl şi foarte bine reuşit, precum şi cula ce se află lîngă dînsa, proprietate a Birnazulul, asemenea atrăgă­ toare prin construcţiunea eî. Prin Crainici trece apa Crai­ nici. C r a in ic i, loc izolat,

în jud. T e­ cucifl, unde a fost un tîrguşor, la N. de satul Homocea. Acum nu se maî văd de cît urme de case şi locul brăzdat. Bătrîniî spun că era tîrguşor sîrbesc; de aceea îî maî zic şi Sîrbi.

C r a in ic i, pădure, în judeţul Me­

hedinţi, plaiul Cloşani; ţine de com. rur. Crainici, în ale cărei dealurî se găsesc ligniteîn cantităţî marî, maî cu seamă dea­ supra satuluî Sărdăneşti. C r a io v a , oraş, capitala judeţuluî

Dolj, şi vechia capitală a fos­ tului banat al Olteniei. Topografia.— Craiova este a ­ şezată pe malul stîng al Jiului, la 23°48’ longitudine orientală (Greenwich) şi 44,°I9’ latitu­ dine boreală. Altitudinea oraşuluî, de asu­ pra niveluluî Măriî-Negre, este de 135,85 m., la peronul gării. Oraşul e situat pe un platou şi are o privire frumoasa de­ spre Jiu. Ţarina oraşuluî Craiova se mărgineşte la N. cu com. Şimnicul, la S. cu com. Balta-Verde, Preajba şi Coşoveni-d.-s., la V. cu com. Cernelile şi cu com. Bucovăţul, de care se desparte prin rîul Jiul şi la E. cu com. Pieleşti şi Gherceşti.

738

Treî din 4 părţî ale oraşuluî Craiova sunt înconjurate de bălţî şi mlăştinî, ale căror emanaţiunî întreţin febra palustră, boala de căpetenie din oraş. Bălţile din jurul Craioveî sunt: Craioviţa, Geanoglu, ambele le­ gate, printr’un canal, de Dunăre. Din balta Geanoglu iese un pî­ rîiaş, numit Valea-Feteî. Maî e de notat eleşteul Corniţuluî, legat prin canal cu balta Craioviţa. Pănă acum un an era şi eleşteul Bibescu, în grădina pu­ blică; azî e desecat. In anul 189$, s’a întocmit un proect de canal pentru deseca­ rea bălţilor, care trebuia să coste peste 600.000 leî. A cest proect a fost lăsat, de o cam dată, în părăsire. In anul 1897 s’a elaborat un nofl proect, pentru un canal co­ lector, în care să se scurgă toate apele din bălţî, mlăştinî şi din oraş, proect, care a şi fost pus în executare prin an­ trepriză. Cheltuelile executăreî acestuî canal, împreună cu exproprierile necesare, s’au ur­ cat la suma de 170,000 leî, din care şi judeţul Dolj a con­ tribuit cu suma de 70.000 leî. Bariere şt drumuri. — Intra­ rea în oraş se face prin 9 ba­ riere, ad ică: bariera Vîlcea, la N .-E .; Gara, Bucureşti la E . ; Crucea-de-Piatră, Caracal la S.E.; Calafat la S.; Breasta la V.; Severinul la N.-E. şi Amaradia la N. Căile de comunicaţie carî de­ servesc Craiova sunt: Calea ferată Vîrciorova Bu­ cureşti şi Craiova-Calafat. Căile naţionale Bucureştî-^everin şi Craiova-Caracal. Căile judeţene Craiova-Cala­ fat, Craiova-Bechet, Craiova-Amaradia, Craiova-Vîlcea, Craiova-Dumbrava, Craiova-Cetatea.

CRAIOVA

întreg oraşul Craiova este a­ şezat pe o suprafaţă de aproape 1000 hect. Numărul stradelor Craioveî este de 201, cu o lungime de 77 kil. avînd o suprafaţă (în 1897) de 617936 m. p. partea căruţabilă şi 320000 m. p. tro­ tuarele. Din totala suprafaţă a stra­ delor se află pavate: Cu piatră cubică 51,903 m. p .; cu bazalt artific. 7360; cu ■ bolovani 146240 m. p . ; nepa­ vate sunt 412,433 m. p. Stradele nu sunt aliniate de loc; din cele 78 kil. de strade, nicî una nu e dreaptă. Este un singur bulevard. S’a proectat deschiderea unuî nofl bulevard din strada Convenţiuneî pănă la lunca din Mofleni. Oraşul Craiova este împărţit în treî comisiî safl circomscripţiî şi anume: Circompscripţia 1, de galben, circomscrip. a II a, de al­ bastru şi circomscripţia a III-a, de roşu. Salubritatea oraşuluî lasă încă de dorit. Actualmente (1897) e un serviciu de curăţenie muni­ cipal, însă nu este suficient ca să cureţe nicî a doua-zecea parte din oraş, — cum recunoaşte însă-şî administraţia comunală în raportul eî pe 1897. L a sfîrşitul anuluî 1897 a în­ ceput a se pava un număr oare­ care de strade, pe o întindere aproape 1 1 kil. liniari, în valoare de 580.000 leî. Clădiri.— Craiova este totuşî flnul din cele maî frumoase o­ raşe ale Romînieî, datorind în­ ceputul prosperităţeî sale Dom­ nitorului Ioan Bibescu. In ultimii anî Craiova se înfrumuşeţează din ce în ce maî mult. Clădiri nouă se ridică zil­ nic. Printre cele maî frumoase putem cita: Palatul de Justiţie,

CRAIOVA

pe strada Episcopieî şi Carol I, unde se află instalate toate instanţele judecătoreşti; Banca Naţională, pe str. Unireî; Priiliăria, pe str. Primăriei, teatrul Teodorini, luminat cu electrici­ tate; precum şi o mulţime de alte clădiri publice ca: liceul, şcoala militară, prefectura jude­ ţului, casieria generală, oficiul telegrafo-poştal, spitalul mili­ tar; cazarma artileriei, situată la bariera Caracalului; cazarma de infanterie pe strada Salva­ torului ; cazarma călăraşilor pe strada Popa Fărcaşiu; cazar­ ma regimentului i de doro­ banţi pe strada Liceului; ca­ zarma regimentului 26 de do­ robanţ! pe str. Catargiu; ca­ zarma pompierilor pe str. Epis­ copieî şi Sabinelor; hala de instrucţie pe strada Militarilor, comenduirea corp aiul i de ar­ mată pe str. Solomon; Stabili­ mentul băilor Societăţeî Comer­ ciale pe str. Mihaiu-Bravul; os­ piciul de alienaţi al bisericî Madona-Dudu; arestul (cel nou), uzina electrică, etc. etc. Afară de aceste case publice, în Craiova maî sunt multe case particulare frumoase, carî contribue mult la înfrumuseţarea oraşuluî. Grădini publice. — In Craiova se află două grădini publice, şi anume: Grădina Bibescu, azî numită grădina publică, pe o suprafaţă de 4 hect. şi 8oo m. p.; e a­ şezată în partea estică a ora­ şuluî şi este înzestrată cu sere în carî se cultivă şi se întreţin tot felul de flori. In grădină se vede o piatră votivă, adusă de la Reşca, cu următoarea inscripţie, pe care o reproducem după copia fă­ cută de d. Gr. Tocilescu: I O M E X D EŞI

739

C. LO N G V s E T LO N G I na D e citit: J(ovi) o(ptimo) m(aximo) ex desi[d(erio)] C(aius) Longus et Longina Romîneşte: Lui Joe celui prea bun şi prea mare după dorinţă (pu­ seră acest monument) Caius Lon­ gus şi Longina. Cea-l'altă grădină e MihaiuBravul, pe o suprafaţă de 10150 m. p., în centrul oraşuluî. Lîngă Craiova se maî găseşte şi parcul de la Mofleni, care servă de loc de preumblare şi de distracţie locuitorilor Craio­ veî. A cest parc e unit cu ora­ şul prin un bulevard. Iluminatul.— Oraşul este ilu­ minat cu două sisteme de lu­ mină, cu lumină electrică şi cu gaz mineral. Lumina electrică a fost ins­ talată de societatea germană «AllgemeineElektricităts-Gesellschaft» din Berlin, căreia i s’a dat concesiunea pe un timp de 40 de anî, cu începerea de la 5 Noembrie 1896. Cu acest sis­ tem se luminează zona I şi II a oraşului, prin două feluri de lampe, adică cil 54 lămpi cu arc voltaic, a căror putere de lumină este de 1000 lumînărî germane, costînd fie-care 963 leî anual şi cu 612 lămpi in­ candescente, a căror putere de lumină este de 16 lumînărî, cos­ tînd fie-care 91 leî pe an. Restul oraşuluî este luminat prin 400 lămpi cu uleiu mine­ ral, sistem Victor Croizat, a că­ ror putere de lumină este de 2 carcele (16 lumînărî engleze) şi costînd fie-care lei 85 pe an. Con­ cesiunea acestuî iluminat este dată casei Victor Croizat, pe termen de 5 anî. Alimentarea cu «/«.— Oraşul

CRAIOVA

are un rezervoriti de apă, aşezat în strada Abatorului, La-7-Fîntînî. A cest rezervor conţine o cantitate de 30 m. c. de apă, care se scoate de o pompă cu vaporî şi servă la cazuri de in­ cendiu şi la udatul stradelor. Iu oraş se maî află şi un nu­ măr de 131 fintînî, dintre carî 10 cu pompă, 19 cu izvoare curgătoare şi 102 puţuri cu gă­ leată. Afară d'acestea se mal gă­ sesc împrejurul oraşuluî fintînî curgătoare (şipote), precum: Fîntînele Obedeanu, Popova, cea de la Hanul-Chintesculuî şi altele. A pa se dis^ribue locuitorilor de 60 de sacagii. Actualmente (1897), se fac studii pentru alimentarea ora­ şuluî cu apă de izvor. Populaţiunea. — Oraşul Cra­ iova are (în 1898) o populaţie de aproape 39000 locuitori; din aceştia sunt 3000 locuitori iz­ raeliţi şi 4000 locuitori străini de diferite naţionalităţi. Numărul populaţiunei oraşuluî Craiova, în 1894, a fost de: 13412 familiî, cu 30081 suflete, din cari: 15632 bărbaţî, 14449 fe_ mei. După starea civilă, popula­ ţiunea se compunea în 1894, din: neînsuraţî 14920: bărbaţî 7893, femeî7027; însuraţi 13620: bărbaţî 6810, femeî 6810; vă­ duvi 1231 : bărbaţi, 491, femeî 740; divorţaţi 310: bărbaţî 116, femeî 184. După instrucţiune erau: cu ştiinţă de carte 14512: bărbaţi 9902, femeî 4610; fără ştiinţă de carte, 15569: bărbaţi 5730, femeî 9839. Din IOO locuitori ştiau carte 48: bărbaţî 33, femei 15. După naţionalităţi: romînî 24883, austriac! 853, bulgari 678, sîrbi 480, unguri 326, grecî

CRAIOVA

280, italieni 80, francez! 74, bel­ gieni 43, prusienî 32, ruşî 12, englezi 5, elveţieni 12, polonezi 6, evrei 2305. Proporţiunea la su tă : romînî 82,72, străini 17,28. După felul ocupaţiuneî: agri­ cultori 2361, meseriaşî 2323, in­ dustriaşi 137, comercianţi 1527, avînd profesiuni libere 2157, muncitori 2909, servitori 2762. Populaţia oraşuluî e în des­ creştere; în anii 1894, 1895 şi 1896, numărul născuţilor în Craiova a fost de 3755 şi al morţilor de 3998 ; a fost deci un spor al morţilor asupra năs­ cuţilor de 343. Boalele cele maî dese în oraş su n t: frigurile palustre, oftica, reumatizme, bronchita şi pneu­ monia. In cursul anului 1896 s’au înscris în actele stăreî civile 1240 naşteri, 216 căsătorii, 1291 morţi şi 19 divorţuri. Locuitorî contribuabili sunt 6760, între carî sunt: 1350pa­ tentarî Romînî, 355 patentarî Izraeliţi şi 597 străini de dife­ rite naţionalităţi. In listele electorale pentru Ca­ meră sunt înscrişi; colegiul I 597 alegători din Craiova; co­ legiul H are 1928 alegători; co­ legiul III, alegători indirecţi 1069, carî dau 22 delegaţi. Colegiul I de Senat are în­ scrişi 500 alegători din Craiova; colegiul II, 446. Colegiul I de comună are în­ scrişi 1082 alegători craiovenî, carî aleg 8 consilieri comunali. Colegiul II are înscrişi 1548 alegători, carî aleg 7 consilieri. Colegiul camerei de comerciu are în Craiova 264 alegători. Cultul. — Bisericî sunt în număr de 29, din care numaî 22 funcţionează. Ele sunt deser­ vite de 44 preoţî, 5 diaconi, 23 cîntăreţî şi 7 paracliseri.

740

Biserica Madona - Dudu, cu hramul Adormirea-Maiceî-Domnuluî este foarte frumoasă. A re proprietăţi mari prin pl. Cîm­ pul, Jiul d.-j. şi Jiul-d.-mj. Din venitul acestei bisericî, care este de 313130 leî anual, se întreţine o şcoală profesională, spitalul de alienaţi Madona-Dudu şi se dau ajutoare femeilor sărmane. Biserica Sf. Dumitru e supra­ numită încă şi Bănească, pentru că a fost zidită de banul Barbu Basarab, supranumit Craiovescul, care este îngropat la mă­ năstirea Sadova, către 1450. Mulţi susţin că această bi­ serică ar fi fondată de Ioaniţiu, împăratul Romîno - Bulgar (Fotino şi fraţii Tunusli); al­ ţii spun că a fost fondată de fraţii Petre şi Assan, din fami­ lia regelui Samuel de Comite. După o inscripţie ce se află în pridvor, se vede că a fost zidită din temelie, pentru a doua oară, de Mateiu-Basarab, la 1652. Acum biserica se reconstrueşte în acelaşî stil, prin îngrijirea d-luî arhitect Le Com tedeN ouy. Ea a fost metohul Episcopieî Nouluî-Severin, unde stă Epis­ copul de Rîmnic. Biserica Sfintul Ilie, de cu­ rînd construită, este o clădire foarte frumoasă. A re 77 de enoriaşî şi e deservită de 2 pre­ oţî. A re 226000 leî venit. Biserica Sfîntă Treime cu 88 de enoriaşi, e deservită de 3 preoţî, 1 diacon, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri. Venitul eî este de aproape 174000 leî. Biserica Obedeanu, zidită la 1748, se poate considera maî mult ca o capelă a familiei Obedeanu, aî cărei răposaţi sunt înmormîntaţî aci. Biserica, de alt­ fel curată şi destul de încăpă­ toare, a fost stricată prin reparaţiunî făcute în urmă într’un stil cu totul străin. Serbează

CRAIOVA

hramul Sfinţii împăraţi Con­ stantin şi Elena. In curtea bisericeî se află o şcoală primară şi două case pentru locuinţa preoţilor. Are 265 de enoriaşi şi e întreţinută de stat. Biserica Sf. Nicolae este în­ treţinută de stat. A fost zidi­ tă la 1757 de Marele Stolnic Barbu Gănescu. S ’a reparat şi zugrăvit din nou la 1844. Este un model de unitate de stil, de şi relativ mică. In altarul bisericeî se păstrează pomelninicul de la 1789, frumos exem­ plu de caligrafie cirilică şi de desemn lucrat cu pana. Ca lu­ cru de valoare se poate aminti şi tîmpla bisericeî. Maî sunt apoî bisericile de maî puţină însemnătate : Sfintul Nicolae Craioviţa, Sf. Ioan Sevastian, Sf. Nicolae Belivacă, Brînduşa, Sf. Nicolae Dorobănţia, Bisericile catolică şi protes­ tantă, Sfintul Spiridon, Harşiu, Hagi-Enuşi, Sfinţii Arhangheli, Mîntuleasa, Sf. G heorghe-Ve­ chiu, S-ţiî Apostoli, Sf. Ioan Hera, Băşica, Postelnicul Firu, Sft Nicoiae-Ungureni, Iota şi Petru Bojiu. Serviciul divin aparţinînd cul­ telor străine, se oficiază într’o biserică parohială catolică, în­ tr’o capelă a institutului Sfinta Maria şi în 3 sinagoge. Cimitire sunt 3 în Craiova. Sineasca, Ungureni şi Dorobănţia. Cimitirul Sineasca, cu o su­ prafaţă de 7 hect şi 6880 m. p., este situat în partea nor­ dică a oraşuluî; are o biserică şi o casă mortuară. Cimitirul Ungureni, cu o su­ prafaţă de 8 hect., este situat în partea estică a oraşuluî, are o casă mortuară. Cimitirul Dorobănţia, cu o suprafaţă de 4 hect. şi 1600

CRAIOVA

m. p., este situat în. partea de S. a oraşuluî. Instrucţiunea. — In Craiova funcţionează 7 şcolî secundare şi anum e: 1. Liceul, cu 7 clase, înfiin­ ţat în 1841, avînd 1049 elevî şi 32 profesorî. Pe lîngă liceu se află un internat, cu 39 bur­ sieri şi 11 solvenţi. Liceul po­ sedă o bibliotecă bogată, avînd peste 7000 de volume. 2. O şcoală de fiî de militari, cu 4 clase, avînd 213 elevî şi 13 profesori. 3. O şcoală normală de băeţî, cu 4 clase, avînd 125 elevî şi 14 profesorî. 4. O şcoală normală de fete, înfiinţată în anul 1864, cu 5 clase, avînd 184 eleve şi 13 profesori. 5. Un externat secundar de fete, înfiinţat în anul 1882, cu 5 clase, avînd 184 eleve şi 13 profesori. 6. Un gimnaziu real, înfiin­ ţat în 1882, cu 4 clase, avînd 250 elevî şi 12 profesorî. 7. O şcoală comercială, cu 3 clase, avînd 80 elevî şi 7 profesori. Toate aceste şcolî sunt în­ treţinute de stat, afară de şcoa­ la comercială, la a cărei între­ ţinere comuna contribue cu leî 4600 anual. In Craiova sunt 9 scoli pri­ mare de băeţî, cu cîte 4 clase şi cîte 4 institutori, şi 7 şcolî primare de fete, cu cîte 4 clase şi cîte 4 institutoare. Numărul şcolarilor, carî au urmat în aceste şcolî, a fost, în anul 1897, de 2390, dintre carî 1588 băeţî şi 802 fete ; în acest număr se cuprind 4 băeţî şi 14 fete izraeliţî şi 80 băeţî şi 21 fete de alte naţionalităţi. Şcolile de băeţî sunt: Şcoala No. 1, «Obedeanu», cu 274 elevî; şcoala No. 2,

741

«Regele Ioaniţiu», cu 201 elevî; şcoala No. 3, «Eliade Rădulescu», cu 249 elevî; No. 4, «Mi­ haiu-Bravul», cu 151 şcolari; No. 5, «Tudor -Vladimirescu», cu 256 şcolari; No. 6, «Traian», cu 251 şcolari; No. 7, «Petre Poenaru», cu 156 elevi; şcoala No. 8, cu 100 elevî; No. 9, «Petru Trişcu Mircea», cu 141 şcolari. Veniturile acestei şcoli din urmă se urcă la suma de leî 34.260. Şcolile de fete sunt: Şcoala No. 1, «Regina Eli­ sabeta», cu 144 eleve; şcoala No, 2, «Zoe Brîncoveanu>, cu 135 eleve; şcoala No. 3, «Elena Mateiu Basarab», cu 82 eleve; şcoala No. 4, cu 91 eleve; şcoala No. 5, «Elena Doamna Cuza» cu 119 eleve ; şcoala No. 6, cu 159 eleve; şcoala No. 7, cu 77 eleve. Toate aceste şcolî se întreţin de stat şi de comună (45750 leî), iar şcoala Petru-Trişcu-Mircea, se întreţine din fondurile speciale ale fondaţiuneî Trişcu. Afară de şcoalele publice, Craiova maî are un număr de 10 şcolî şi institute private de băeţî, între care intră şi şcoala de meserii, întreţinută din fon­ durile judeţuluî, cu 79 e le v î; şcoala bisericeî catolice, între­ ţinută de comunitatea catolică, cu 66 elevî; şcoala bisericeî protestante, întreţinută de co­ munitatea protestantă, cu 128 elevî; şcoala izraelită, întreţi­ nută de comunitatea izraelită, cu 179 elevî. De asemenea sunt şi 7 şcolî şi institute private de fete, din­ tre ca rî: Institutul Dima Popovicî, sub direcţia primărieî Cra­ iova, este întreţinut cu fondurile fondaţiuneî Dima Popovicî, cu 24 eleve; şcoala profesională Madona-Dudu, înfiinţată în a­ nul 1880, întreţinută din fondu­

CRAIOVA

rile bisericeî cu acelaşî nume, cu 120 eleve; şcoala Lazăr-Otetelişanu, întreţinută din fon­ durile bisericeî Sf. Ilie, cu 198 eleve; şcoala Romăneanu, sub direcţiunea Epitropieî fondaţi­ uneî Romăneanu, cu 200 eleve. A d ie ţi spitalurl. — In ora­ şul Craiova s int următoarele a ­ şezăminte de bine-facere: Azilul Bibescu, înfiinţat în Octombre 1890. Se întreţine de comună. In cursul anului 1897— 98 s’a dat azil la 60 infirmi şi săracî, afară de copiî orfani găsiţî, cărora li se dă aci o în­ grijire maî bună de cît la doicile izolate în oraş. Cu acest azil, primăria a cheltuit suma de 14147 leî, în anul 1897— 98. Ospiciul de alienaţi MadonaDudu, înfiinţat la 1852. Este unicul poate, în ţară, făcut în condiţiunî igienice şi cu anume destinaţie pentru nenorociţii alienaţî. E întreţinut din fundaţiune specială şi administrat de Epitropia bisericeî MadonaDudu. Aci s’au îngrijit, pănă în anul 1897— 98, 662 de suferinzi. Spitalul Filantropia, pe strada Filantropiei, care funcţionează de la 1811, fiind zidit în acel an, de Caimacamul Craioveî, marele vornic Manolake Laho­ vari. Se administrează acum de oraşul Craiova şi se întreţine cu subvenţiile date de Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti, de jud. Dolj şi cu venitul donaţiunelor făcute de Episcopul Iosif, Luxiţa Gigîrtu, Ana Coman şi N. Călifaru. Are 87 de paturi. In anul 1897 s’au căutat aci 2972 bolnavi. S ’au dat ajutoare medicale, prin consultaţiunî şi medicamente, la 8022 bolnavi şi medicamente gratuite la 4205 bolnavi. Spitalul T . I. Preda, numit

CRAIOVA

ast-fel după numele fondatorului său, funcţionează din anul 1870, cu 30 paturi; se întreţine din venitul avere! lăsată de fonda­ tor şi cu venitul donaţiunelor făcute de I. Dimitriu, Avram Ivanovicî şi I. Predescu. Veni­ turile acestuî spital se ridică la suma de 118954 leî, iar chel tuelile sunt mal mici. In cursul anului 1896 s’au căutat în spital 622 bolnavi, s’au dat 1926 consultaţiunî gra­ tuite şi 569 ordonanţe de me­ dicamente gratuite. Internatul C. D. Popovicî. Veniturile acestuî internat se ri­ dică la suma de leî 37650. Spitalul Ştirbeiu, întreţinut de fundaţiune specială şi administrat de Epitropia bisericeî S-ta T re­ ime. Funcţionează de la 1870 şi are 16 paturi. In cursul anului 1896 s’au căutat în acest spital peste 500 bolnavi. Spitalul de boale contagioase, cu 10 paturi. A fost înfiinţat de comună în toamna anului 1896. Se întreţine de comună. Maî este apoî spitalul militar situat la bariera Caracalului, etc. Pentru căutarea bolnavilor din Craiova sunt 22 medici, iar pen­ tru procurarea medicamentelor 6 farmacii. Asistenţa publică. — Serviciul medical din Craiova se compune din un medic primar, 2 medici secundari, 3 moaşe, 2 vaccinatorî şi 2 agenţi secretari. Consultaţiile gratuite se dafl în biroul central de la Palatul municipal şi în biroul din CaleaTîrguluî. In cursul anului 1896 s’au dat 9970 consultaţiunî gratuite şi 7399 ordonanţe de medica­ mente gratuite; la domicilia s’afl vizitat 1570 bolnavi săraci. Moaşele au dat ajutorul lor la 260 naşteri.

CRAIOVA

742

S ’au vaccinat 9637 persoane. Teatru. — Singurul teatru din Craiova e Teatrul Theodorini, întreprindere particulară, comu­ na neavînd un local al eî pro­ priu. Comitetul socielăţeî dra­ matice plăteşte proprietarului eî 0 chirie anuală de 15000 leî. Teatrul se întreţine din suma de leî 8000 ce-î acordă comuna, 20000 subvenţia Ministerului In­ strucţiune! Publice şi diferitele reprezentaţiunî, spectacole şi se­ rate. Este iluminat cu electricitate. Afară de acest teatru, în Cra­ iova maî sunt încă 2 - 3 săli de spectacol de varietăţi, de baluri publice şi întruniri po­ litice. Justiţia. — In Craiova sun t: 2 judecători! de ocoale, ocolul 1 şi ocolul II, avînd fie-care cîte un judecător şi un ajutor. Amîndouă judecătoriile sunt in­ stalate în palatul Justiţiei, iar comuna plăteşte chirie judeţu­ luî. Tribunalul Dolj se compune din 3 secţiuni, dintre carî una comercială şi de notariat. Nu­ mărul judecătorilor tribunalului este de 12, cîte 3 de fie-care secţiune, 2 judecători de instruc­ ţiune şi un judecător sindic. Din aceştî membri unul este primpreşedinte al Tribunalului şi 2 preşedinţi de secţie. Parchetul tribunalului se com­ pune dintr’un prim-procuror şi 3 procuror! de secţii. Curtea cu juraţi se compune din 12 juraţi, asistaţi de 2 mem­ bri aî Tribunalului şi de un de­ legat al Parchetului. Curtea de Apel se compune din 2 secţiuni, fie-care cu cîte 6 judecători, dintre care unul prim-preşedinte, şi altul preşe­ dinte de secţie. Pe lîngă Curtea de apel, func­ ţionează o Cameră de punere

sub acuzare, compusă din 3 consilier! aî Curţel, precum şi un parchet general al căruî cap este procurorul general, Avînd 2 procurori de secţie. Pe lîngă Curtea de apel func­ ţionează şi 2 avocaţi aî statului de clasa I. B a ro u l a v o c a ţilo r a re un nu­ m ăr d e 75 a v o c a ţi, cu un c o n ­ siliu d e d is c ip lin ă a le s, c a re se com pune

d in tr ’un

d e ca n

şi

2

co n silie ri.

Consiliul de higiena.— Con­ siliul de higienă comunal se comp jne din primarul comuneî, care e şi preşedintele consiliului, din ceî treî medici al comunei, ihediciî primari aî celor două Spi­ tale, medici! veterinari, medicul-şef al garnizoanei, un far­ macist, un consilier comunal şi inginerul şef al comuneî. Autorităţi. — Autorităţile ci­ vile rezidente în Craiova sunt: Prefectura jud. Dolj, Curteă de apel, Curtea cu juraţi, Tribu­ nalul, Judecătoriile de ocoale, Baroul advocaţilor, Casieria ju­ deţuluî, Vama, Poliţia adminis­ trativă şi comunală, Oficiul telegrafo-poştal şi telefonic, In­ spectoratul circumscripţie! I-a a căilor ferate romîne şi cir­ cumscripţia ocolului silvic B j covăţ. In Craiova funcţionează 5 autorităţi deliberative, adică: Consiliul judeţean, Consiliul co­ munal, Camera de comercifl, Consiliul de higienă comunal şi Consiliul de higienă judeţean. Poliţia administrativă se com­ pune din şeful poliţie!, directo­ rul săfl, 9 comisarî-inspectorî, 12 comisari cl. I, 9 comisatj cl. II, un ofiţer de jandarmi, 2 sub-ofiţerî, 17 sergenţi călări, 160 sergenţi pedeştri şi 6 jan­ darmi pedeştri. Comutia cheltueşte cu poli­ ţia 185554 lei anual.

CRAIOVA

Pe lîngă poliţia administra­ tivă, există un birou de servi­ tori, a cărui întreţinere costă pe comuna 7000 leî anual. Numă­ rul servitorilor angajaţi este de 713 bărbaţi şi 644 femeî. Serviciile comunale ale pri­ măriei Craiova se compun din serviciul administrativ interior, oficiul stăreî civile, intendenţa, serviciul medical, serviciul fi­ nanciar, serviciul acciselor, con­ tenciosul, poliţia comunală, ser­ viciul abatoarelor, al măsurilor şi greutăţilor, al cimitirului, al grădinelor publice şi al azilului de infirmi. Poliţia comunală se compune din un comisarinspector, 3 co misarf, 4 guarzi, 2 controlori, 11 perceptori, 9 ajutoare, 28 guarzi pedeştri. Serviciul pompierilor se face de trupele de artilerie, iar co­ muna plăteşte statului o sub­ venţie de 42000 lei anual. Autorităţile străine rezidente în Craiova sunt: un vice-consul al Austro-Ungariel, un vice­ consul al Belgiei, un vice-consulat al Germaniei, un vice-consulat al Englitereî, şi un viceconsulat al Turciei. Autoritatea militară este reprezintată prin comandamentul corpului I de armată, exercitat de un general de divizie. Pe lingă comandament func­ ţionează consiliul de rezbel al corpului I şi comisia de recru­ tare. Numărul total al tinerilor de recrutat în Craiova a fost de 659, contingentul 1897. Cazarmele artileriei şi spita­ lul militar sunt construite Ia marginea oraşului, lîngă barie­ ra Caracalului. Cazarma trupelor de infante­ rie se află în oraş. Finanţe.— Budgetul com. Cra­ iova se soldează pe anul finan­ ciar 1898/99 în modul următor:

743

Venituri: 1541267,83; chel­ tuelî: 1499445,55 lei, lăsînd un escedent de 41822 lei, 28 banî. Datoria publică a comunei se urcă la suma de 3400000 lei, contractată în trei împru­ muturi la casa de depuneri, în anii 1882, 1893 şi 1894, pen­ tru care se plăteşte anual anui­ tăţi de 333396 lei, 55 bani. Cluburi şi societăţi.— In Cra­ iova sunt 2 cluburi politice: u­ nul conservator şi altul liberal; 4 cluburi particu'are: clubul Tinerime!, al ofiţerilor, al pro­ fesorilor şi al muncitorilor; 3 societăţi financiare: Ajutorul, Caritatea şi Societatea funcţio­ narilor publici; o societate ca­ tolică de bine-facere şi înmormîntărî şi 5 societăţi izraelite: Comunităţile-Unite, Sion, Vul­ turul (a rezerviştilor), Egalita­ tea, Societatea Tinichigiilor. Industria ş i comerciul. — In Craiova se află următoarele sta­ bilimente industriale: 6 mori cu aburi, 6 fabrici de fringhiî, 10 ateliere de împletit şi de ceaprăzerie, 2 fabrici de tîmplărie c j aburî şi 73 ateliere tot de tîmplărie, 5 ateliere de strungărie, o fabrică de vax, 9 a­ teliere de fierărie şi mecanică, dintre care una cu aburi, I t irnătorie de tuci, I atelier mecanic de ţesut pînză, 5 a­ teliere de ţesut dimie, între cari unul cu aburî, 3 fabrici de limonadă şi apă gazoasă, 16 a­ teliere de. tăbăcărie (dintre cari una cu aburî) 5 tipografii (dintre carî una cu aburî), 2 ateliere de fabricat săpun, 4 ateliere de căldărărie, 6 fabrici de cîrnăţărie şi o fabrică de salamură de grîfl. Comuna posedă două abatoril, unul situat în cuprinsul comunei Mofleni, lîngă rîul Jifl, unde se taie vitele marî şi rî'mătoriî, şi

CRAIOVA

altul situat în marginea oraşului, lîngă strada Abatorului, unde se taie vitele mărunte şi pă­ sările. In cursul anului 1896, s’au tăiat la abatoriul de la Mofleni 16238 vite mari cornute, la abatorul cel mic s’afl tăiat 59000 01 şi 39917 păsări. Comerciul oraşuluî e foarte activ; el se face pe pieţele : Tîrgul-de-Afară, din str. Oborului, Elca, piaţa nouă, lîngă palatul de justiţie şi hala de pescărie. Diverse. — Transportul per­ soanelor, mărfurilor, ale tutulor o­ biectelor de transportat, se face în Craiora, prin ajutorul a 130 birjî de piaţă, 25 camioane şi 60 căruţe. Oraşul Craiova posedă 14 ■ oteluri, 8 birturi, IO cafenele şi 373 cîrciumî. Societăţile de asigurare cu sucursală în Craiova su n t: Dacia-Romînia, Naţionala şi Unirea. Poştă şi Telegraf. Craiova are un birou telegrafo-poştal cu serviciul permanent. Venitul oficiuluî telegrafo-poştal pe anul 1896— 1897, a fost de 220791 lei, 35 bani şi anume: 68377lel 5 bani din telegraf şi telefon şi 162414 lei, 28 bani din poştă. Biroul vamal se află instalat lîngă gara Craioveî, spre în­ lesnirea comerciuluî. Venitul vamal pe anul fin. 96— 97 a fost de 1160306 lei, 92 bani. Biroul vamal s’a în­ fiinţat la I Ianuarie 1860. Craiova posedă 3 instituţiunî de credit, adică: Sucursala Băncel Naţionale, a Bănceî Agricole şi a Creditului Agricol. Istoricul oraşului. — Numele Craiova, nu este de cît o formă a cuvîntuluî Craliova, cuvînt de origină slavonă în care li s’a transformat în i muiat Forma însă, cu mult maî obicinuită în vechile noastre hrisoave, este

Ui

CRAIOVA

acea slavică originală: Cralieva. Cralieva safl Craliova nu este de cît un adjectiv posesiv femeesc din Craii (rege). Cu drep­ tate Laurian zice: Craiova, după etimologie, însemnează cetate regală, sinonimă cu regianum al luî Ptolomefl, d’a dreapta Dunăreî. Concluziunea legitimă, pe care trebue s’o tragem din cuvîntul Craiova, este că va fi avut oare-cînd, direct safl indirect, a face cu vre-un Craifl (rege). Insă dacă acest Craifl a fost Ioan, acesta nu însemnează nicî de cum, că cuvîntul Craiova ar veni de la regele Ioan; pentru că romîneşte şi bulgăreşte Ioan se chiamă Iova safl Ivan, iar rege, Craifl — şi de aci Craliova e cam departe. Această ultimă teorie susţi­ nută de Fotino şi fraţii Tunusli, prin care se zice că Craiova a fost fondată de Ioaniţifl, regele Romîno-Bulgar, căruia şi atribuesc şi fundarea bisericeî bă­ nească a Sf-tuluî Dumitru din Craiova, este falşă. Se ştie cn siguranţă, după o inscripţie, ce se află în pridvor la acea biserică, că a fost făcută din temelie pentru a doua oară de către Mateifl-Basarab, la anul 1652. Intre epoca restauraţiuneî (a­ nul 1652) şi epoca primei clădirî, a cărei dată cronologică ne lipseşte, trebue să fi trecut un interval destul de lung, de oare-ce Mateiu-Basarab ne spune că nu mal găsise bună nici chiar temelia. Avînd în vedere această împrejurare, precum şi felul de zidărie, care se poate vedea după urmele unei clopot­ niţe care se află în faţa bisericeî, se poate crede că biserica pri­ mitivă ar fi fost făcută cu două secole înainte dc restaurare. Nimic nu îndeamnă, deci, a

ne urca aşa de sus pănă la îm­ păratul Ioaniţiu, cu patru secole maî înainte, după cum face F o­ tino. Epitetul de Bănească ce se dă bisericeî sf. Dumitru din Craiova, vine de la primul Ban al Oltenieî, cu reşedinţa în Cra­ iova, (în loc de capitala cea vechie de la Severin), care se pare c ’ar fi zidit-o. Acest Ban a fost Barbu Basa­ rab, supranumit Craiovescul, care a trăit cam între 1450— 1510. Dar cum că există o tradiţiune la Craiova despre un oare-care Craî Ioan, aceasta e necontestabil. Cît despre acest Craifl, cine a fost şi cînd a trăit, aceasta ne-o spune călugărul Alberich şi Joinville în cronicele lor. Eî scrifl că în partea sudică a jud. Dolj locuiafl, în secol. XIII, Cumaniî, popor de rasă mongolică, cari intraseră în Oltenia prin Teleorman pe la Comani din Olt, şi afl eşit din acest Stat, pe la Comani pe Dunăre, în intervalul de timp de la 1230 la

1235Călugărul Alberich ne vor­ beşte despre un rex Ionas, Craiu Ioan, pe la 1230, pe care acest cronicar îl numeşte: M ajor in regibus Comonorum, cel maî mare dintre regii Cumanilor, iar celebrul Joinville îl dă epitetul de: le gratiei roy de Cotim maitis (marele rege al Cuma­ nilor). A cest mare rege, după pă rerea d-lul Hasdeu, este fonda­ torul Craioveî, cetatea regală. Eî ne mal spun, că marele Craifl Ioan s’a aliat în Bulgaria la 1239 prin sînge şi prin tăerea cîinelul, cu o ceată de Cru­ ciaţi francezi. S ’a încuscrit acolo cu unii din copiii lor, şi a venit împreună cu ginerele său la Constantino-

CRAIOVA

pole, unde murind nebotezat la 1241, a fost îngropat păgîneşte sub o măgură, cu oamenî şi caî pe mormîntul săfl. Vedem dar de aci trei obi­ ceiuri ale Cumanilor: 1. Tăerea cîineluî între două armate ce se aliază. 2. Frăţia de sînge, în care se amestecă într’un pahar cu vin şi apă sîngele acelor ce se în­ frăţesc carî beafl apoî acest amestesc, şi 3. Inmormîntarea fie-cărul no­ bil sub o ridicătură artificială, o măgură safl movilă, une-orî foarte înaltă, sacrificîndu-se tot de odată de vil, o sumă de oa­ meni şi caî, în număr maî mare safl maî mic, după rangul ră­ posatului. Din aceste trei datine, ulti­ mele două ne interesează, fiind că una din ele a trăit pănă în zilele noastre, în obiceiurile Romînilor, iar cea-l’altă a lăsat semne topografice neşterse pe tot lungul Dunărel-de-jos. După o legendă poporană, Craiova cea vechie, negreşit îna­ inte de secolul al XV-lea, cînd a devenit capitala Oltenieî, clădindu-se cain tot pe atunci şi biserica cea bănească, nu se afla punctualmente acolo unde este astăzi. L a porţile oraşuluî, mergînd spre Jifl — zice d. Margot — se vede o mare baltă numită Cra­ ioviţa. Tradiţiunea poartă că oraşul era zidit în vechime în acel loc şi că în urma unui mare cutremur de pămînt fu scu­ fundat cu totul, înecat şi că a­ pele bălţii îl cuprinseră. Cercetări în fundul bălţii ar putea lesne să verifice această legendă. Este foarte probabil că poziţiunea primitivă a Cra­ ioveî să fi fost chiar lîngă rîul Jiul. Cu toate acestea, legenda des­

CRAIOVA

'745

pre cufundarea or-aşuluî ni se pare a fi avut d’întîiu în vedere un alt punct teritorial, aplicîndu-se apoî către balta de lîngă Craiova, din cauza apropierii lo­ cului. D. Hasdeu crede că înainte de secolul al XllI-lea, oraşul Craiova era situat cu mult maî jos de cît se află astăzi, şi anu­ me lingă balta Nedeia, aproa­ pe de Dunăre. In întreaga Ro mînie, fără a vorbi de Banat sau de Transilvania, nu se gă­ seşte nici o localitate cu acest nume, şi totuşi în basmele po­ porane din Muntenia, Cetatea Nedeia joacă un rol foarte ca­ racteristic. A şa, bună-oară, în basmul «Fiul vînătorului», cules de ne­ întrecutul P. Ispirescu, noi ci­ tim : «împăratul iarăşi îl chemă şi-i zise : — Fiule al vînătorului, mi s’a spus de un oare-cine că tu te ai fi lăudat că poţi să aduci meşteri de la Nedeia-Cetate, sămî zidească un palat, cum nu s’a maî văzut pănă acum, cu oasele astea de fildeş şi să-l învăleşti cu pieile de aspidă ce mi-ai adus. — Eu, Prea Mărite împărate, răspunse fiul vînătorului, nicî că mi-a trecut prin minte una ca aceasta. Dar cu vrerea lui Dum­ nezeu, cred că voiu putea arăta celor pîrîtori, ce poate Romînul cînd voeşte şi cînd are nădejde la cel de sus. Mîine-ţi voifl aduce răspunsul. După ce află de la moaşă că ce trebui să facă ca să împli­ nească porunca împărătească, se întoarse a doua zi la împăra­ tul şi zise: — Prea Mărite împărate, ca să mă pot închina cu slujba ce mi-aî dat Măria-ta, am trebuinţă de mila Măriei-tale.

.

66^96, Marele D icţionar Geografic, Fol J J .

— Cere şi vel avea, răspunse împăratul. — Să-mi dai, zise fiul vînătoruluî, o sută de corăbii cu sare. — Să ţi se împlinească cere­ rea, răspunse împăratul. Luînd cele o sută de corăbii pline cu sare, fiul vînătorului plecă cu dînsul pre mare. După o călătorie foarte lungă, ajunse la Nedeia-Cetate. Această cetate era vestită pen­ tru meşterii ei, cari învăţase meşteşugul d e la zîne, şi nu pu­ tea nimeni să între acolo». A şa dar pentru poporul din Muntenia, Nedeia-Cetate a ră­ mas ca un ideal de oraş mare industrial, vestit pentru meşte­ rii săi. Această celebritate a Nedeci nu se mărgineşte însă în cercul strict al Ţăreî Romîneşti, de şi pe aiurea cuvîntul a căpătat un înţeles ceva mal general. Ast-fel în Moldova, pe la ju­ mătatea secolul al XVII-lea, se chiamă Nedeia o numeroasă a­ dunare de oameni, după cum — în adevăr — sunt toate ora­ şele comerciale. Iată un pasagiu foarte precis din pravila lui V a ­ sile Lupu: «Mal mare sudalmă se chiamă, cînd ca sudul nescine pre altul în vre-un loc ca acela de cinste unde vor fi mulţi oameni străini cu unul în mijlocul tîrguluî, sau la vre-o «nedeiă» safl în curtea domnească sau la vre-un praz­ nic.» Este învederat dară că în di­ strictul Dolj, acolo unde se află astăzi satul Nedeia, cel de lîngă balta Nedeia şi de lîngă gîrla Nedeilor, ba şi pe aiurea, ori unde s’ar maî nemeri vre-o lo calitate romînească cu acelaşi nume, trebuia să fi existat oar cînd un important centru co­ mercial, ceia ce se justifică în cazul de faţă prin poziţiunea lo­

CRAIOVA

cului tocmai la o trecătoare a Dunăreî. Ce se va fi făcut cu el? Cum oare şi cînd anume va fi pie­ rit? Nu se ştie. Tradiţiunea poporană desprescufundarea unul oraş în baltă, fie ea întemeiată pe o catas­ trofă adevărată orî numai pe un ce metaforic, strămutată apoi la capitala Olteniei, unde ea nu are nicî o raţiune de a fi, s’ar potrivi de minune cu NedeiaCetate. Istoria dispărutului oraş doljean Nedeia, care ar fi foarte interesantă prin sine însăşi şi ar merita de a fi cercetată şi poate să nu fie fără legătură cu originele Craioveî. Cine ştie, dacă nu cum-va pănă şi creşterea acesteia a fost datorită în parte, după cum se întîmplă mal tot-d’a-una, cădere! uneî apropiate rivale! Ori - cum, fundată în prima jumătate a secolul al XllI-lea, de către un rege al Cumanilor, Craiova ne apare, peste vre-o sută de anî după aceia, deja ca un oraş de o însemnătate oarecare. Reamintim că Craiova este locul de reşedinţă al banilor Craioveî, începînd cu vestita fa­ milie Basarabă a lui Barbu şi a fraţilor săi Craioveşti. El este oraşul natal al generalului Haralamb, care a făcut parte din guvernul provizoriii la 1866, îm­ preună cu Lascar Catargiu şi Nicolae Golescu. Originari de aci mal sunt: familiile Bibescu, Ştirbeiu, decedatul pictor A ­ man, Iordache Oteteleşianu, care fundă aci prima şcoală de fete din Oltenia (1835), poetul Tra­ ian Demetrescu şi alţii. Scutul oraşului. — Patronul veche! bisericeî Sf. Dimitrie ser­ vă de scut al oraşuluî. Lim esul roman.— Prin strada 94

CRAIOVA

Mărgăritărelul, d. Tocilescu a constatat că trece limesul ro­ man, cunoscut sub numele de Brazda-lul-Novac, care limes, începînd de la Dunăre, din S. de Hinova şi tăind Ţara-Romînească în două, ajunge iarăşi la Dunăre, spre S. de Brăila. Nu departe de Craiova, tre­ bue aşezată cetatea romană Ca­ stra-Nova, în apropierea căreia se află, chiar în mijlocul pă­ dure! Bucovăţulul, o cetate pre­ istorică, de categoria acelora cu­ noscute de popor sub numele de Jidovii, şi pe care d. Toci­ lescu a descoperit-o şi descris-o cu ocaziunea escursiunilor sale archeologice. C r a io v a , staţie de dr. d. f., jud.

Dolj, pl. Ocolul, oraşul Craiova, pe linia Bucureşti - T.-SeverinVîrciorova, pusă în circulaţie la 5 Ianuarie 1873. Se află pe a­ ceastă linie, între staţiile Cîrcea (4.3 kil.) şi Işalniţa (10.4 kil.). Este şi staţia finală a linie! Cra­ iova-Calafat, pusă în circulaţie la 1 Decembrie 1895. înălţi­ mea de asupra niveluluî măriî de H 4m s8. Venitul acestei sta­ ţii pe anul 1896 a fost de leî 971815, bani 87. C r a io v a , deal, în com. rur. Că­

zăneşti, jud. Mehedinţi, pl. Motrul-d.-s. C r a io v iţa , pîrîu, în jud. Mehe­

dinţi, plaiul Cloşani; se for­ mează din izvoarele munţilor Cupănul şi Gîsca şi se varsă în apa Cerna, după ce formează graniţa între Romînia şi Banatul-Temişoareî. A cest rîu este cunoscut şi sub numele de RîulCraiovel. C r a io v iţa , baltă, jud. Dolj, plasa

Ocolul, com. Craiova, pe care creşte trestie şi papură.

CRASNA

746

C r a iu l, pădure,

în jud. Mehe­ dinţi, pl. Motrul-d.-j.; ţine de com. rur. Miluţa.

C ra iu l, tîrlă, jud. Brăila, în mar­

ginea de E. a satuluî Dudescu. Suprafaţa sa e de 5 hect., cu o populaţie de 5 capî de fam., sau 22 locuitorî, carî locuesc în 4 case. Vite su n t: 11 caî, 30 vite cornute, 200 oî şi 10 rîmătorî. C r a iu l, vâlcea, izvoreşte din drep­

tul com. Bărăşti-de-Vede, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s., curge de la N. spre S. pănă la Puţul-luîPălărie, unde primeşte pe stînga Vălceaua-Mică şi se varsă în rîul Vediţa, între com. Vlaici şi Co­ loneşti. C r a iu l - l u l- G iu v a n , munte, jud.

Gorj, situat la N.-V. com. Polovragi, între muntele Zănoaga şi dealul Baia-de-Fier. For­ mează o parte din malul drept al Gilortului. C r a iu lu i ( M o v ila - ) , movilă, spre

S.-E. de com. Gîrcovul, judeţul Romanaţi, pl. Balta-Oltul-d.-s. sat, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, pendinte de com. Balaciul. Este situat la 5 kil. spre N.-V. de satul de re­ şedinţă. Populaţiunea se compune din 12 familiî.

C r a n ţo ş ,

C r a p ia , baltă, jud. Tulcea. Este

după lacul Razelm, cea maî mare din tot judeţul. E situată în partea nordică a plăşeî Isaccea şi a com. Luncaviţa. Este formată de Dunăre în vre-una din revărsările sale anterioare. A re o întindere de 16 kil. p. sau 1600 hect. Adîncimea me­ die e de 25 metri. A re forma unuî triunghiu cu multe intră-

turi şi eşituri; în interioru-î sunt vre’o treî insule mlăşti­ noase ; este înconjurată numaî cu stu f; se revarsă în Du­ năre prin două gîrliţe: Lata şi Ghidriciul, (la mila 73 şi 72), iarprintr’o alta, comunică cu gîrla Ciulneţul. Pe malul său sunt maî multe cherhanale (pescării). Peştele ce conţine este de bună calitate; sunt următoarele specii: ştiucă, caracudă, lin, plătică şi biban. Venitul eî aparţine statuluî, şi se urcă la suma d )

deal, judeţul Tecuciu, situat la V. de satul cu acelaşî nume. Este o continuare a dea­ lului Băloteşti. Merge în direcţie N.-S., păna în şoseaua ce duce la Stănişeşti.

C r ă e ş ti,

C r ă e ş ti, moşie, foastă a statului,

în jud. Roman, plasa Fundul, com. Bozieni, iar acum vîndută de veci, cu 133 Solei ce se plătesc în rate trimestriale. C r ă e ş tilo r ( D e a lu l-) , deal, jud.

Covurluiu, în direcţie nord-sudică şi care aproape de jumătatea căieî dintre Crăeşti şi Vîrlezi, se termină în Valea-Rădeştilor.

C r ă g u e ş ti, com. rur. şi sat, în jud.

Mehedinţi, pl. Motrul-d.-s., la distanţă de 18 kil. de oraşul Turnul-Severin, iar de com. rur. Malovăţul, de 8 kil. E situată la poalele dealuluî Slătiniculuî şi pe valea apei Cocorova, ce se numeşte şi Coşuştiţa. Formează comună cu satul Prejneni. Are o populaţie de 800 locui­ torî, din carî 138 contribuabili locuesc în 140 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura, creşterea vitelor şi transporul lemnelor la oraşul Turnul-Severin. Calitatea pămîntuluî este bună. Locuitoriî posedă: 20 plugurî, 45 care cu boî, 7 căruţe cu caî. Sunt 116 stupî. Are o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, condusă de un învăţător şi fre­ cuentată de 36 elevî şi 4 eleve. Budgetul com. are la veniturî suma de 1601 leî şi la cheltuelî 696 leî. Vite : 360 vite marî cornute, 17 caî, 270 oî şi 300 rîmătorî. Prin această com. curge pîrîul Cocorova, ce poartă aci numele de Coşuştiţa, pîrîu, care vine de la com. Băseşti, şi se uneşte cu pîrîul ce vine de la comuna Bobaiţa;împreunîndu-se, udă co­ munele Crăgueşti şi Ciovărnăşani, unde se uneşte cu apa Coşuştea. Prin comuna Crăgueşti, trece şoseaua comunală, ce începe din şoseaua judeţeană TurnulSeverin— Tîrgul-Jiuluî, în apro­ piere de Crăgueşti şi trece la Bajneni, Ilovăţul şi Rudina. vale, nu­ mită şi Valea-Crăieţilor, în jud. Mehedinţi, plaiul Cerna, com. rur. Ilovăţul.

C r ă ie ţilo r

( V a le a -) ,

C r ă in ic e n i, sat, pe moşia cu a-

celaşî nume, jud. Dorohoiu, pl.

CRĂPĂTURILE

Prutul-d.-j., com. Horodiştea. Are o populaţiune de 160 fam., safl 727 sufl. Proprietatea moşieî este a Eforieî Sf. Spiridon din Iaşî. A re o biserică, cu hramul Buna-Vestire. deservită de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 pălămar; este cu totul modestă, făcută în 1800, de preotul Andrei. Sătenii împroprietăriţî afl 275 hect. 74 ariî pămînt, iar pro­ prietatea 614 hect. 43 ariî cîmp şi 14 hect. 32 ariî pădure, luncă de loziî şi răchită la Prut. Piatră calcarică se găseşte, dar se estrage numaî pentru trebuinţele locale. Drum principal este calea judeţeană Rădăuţi-Darabani. Hotarele sunt c u : Isnovăţul, Horodiştea şi Prutul. Loc însemnat aicea este Trecătoarea-Domnească. V . a. n. C r ă iţa , tîrlă, jud. Brăila,

la N. com. Scorţarul-Nou, pe ţărmul stîng al rîuluî Buzăul, aproape de tîrlă Ciumaţi, unde se pîerde Buzeelul-Vizuinelor la 5 kil. spre N.-V. de satul Scorţarul-Nofl. Vatra eî e de 5 hect., avînd 12 case, cu 60 locuitorî, carî posedă 24 caî, 82 vite cornute, 130 oî şi 12 rîmătorî.

C r ă m ă e ş ti, mahala, în jud. Me­

hedinţi, plasa Dumbrava, com. rur. Padina-Mică. C r ă p ă t u r ile , com. rur., jud. Vîl­

cea, pl. Cerna-d.-j., compusă din trei c ă t.: Ţepeşti, Popeşti şi Măneasa. E situată pe valea Şasa, între dealul Săscioara şi Omorîcea, la 60 kil. depărtare de capitala judeţuluî şi la 15 kil. de a plăşeî. A re o populaţie de 911 lo­ cuitorî (431 bărbaţî şi 482 fe­ mei); sunt 253 capî de familie; 230 contrib.; 350 case.

CRĂPĂTURILE

In com. sunt 2 bisericî: una pentru căt. Popeşti-Ţepeşti şi cea-l’altă pentru Măneasa. Bise­ rica Popeşti-Ţepeşti, s’a reparat la anul 1882, iar cea din Mă­ neasa, în anul 1885. Locuitoriî sunt moşnenî. Eî posedă: 10 caî, 120 boî, 110 vacî, 205 oî şi 300 rîmătorî. Şcoala datează în com. de la 1860. Localul e proprietate par­ ticulară. Se frecuentă de prea puţini copii, din numărul de 91 (49 băeţî, 42 fete) în vîrstă de şcoală. Ştiu carte 88 bărbaţî şi 3 femeî. Cu întreţinerea şcoaleî, statul cheltueşte anual 1080 leî. Vatra comuneî are vr’o 100 hect., iar izlaz, loc arabil şi pădurî sunt vr’o 400 hect. Tere­ nul cultivabil produce 3160 hec­ tol. porumb şi grîu. A lte cereale nu se cultivă. Veniturile comuneî ca şi chel­ tuelile se urcă la 1810 leî a­ nual. E brăzdată de dealurile Omorîcea şi Săscioara. Se mărgi­ neşte cu com. Nenciuleşti, D o­ zeşti, Săscioara şi Şerbă.ieşti. C r ă p ă tu r ile , sat,

numit şi Po­ peşti, pe moşia Galul, în co­ muna Fărcaşa, judeţul Sucea­ va. Aşezat pe ţărmul stîng al Bistriţei, e străbătut de pî­ raiele: Ariei, Secătureî şi Cră­ păturile. Numără 99 case, popu­ late cu IOO capi de familie, sau 450 suflete, (210 bărbaţi şi 240 femeî). Contribuabili sunt 86. Satul fiind împrăştiat, nu există o vatră a satuluî propriii zis. împroprietăriţi la 1864 şi 1879 sunt 41 pălmaşi şi 29 codaşi, stăpînind 234 fălci şi 40 prăjini. A re o biserică, cu hramul Buna­ Vestire, clădită din lemn de locuitorî, Ia 1835; este acum de­ servită de 1 preot şi 2 cîntă­ reţî. Şcoala din Fărcaşa servă şi

CREAŢA

757

acestui sat. Drum principal e la Fărcaşa (3900 m.) L a 1803, «Crăpăturile, a clirosuluî din Bucovia, numără 21 liuzî, plătind 420 leî bir anual». C r ă p ă tu r ile , deal, în raionul co­

munei Crăpăturile, pl. Cernad.-j., jud. Vâlcea, pe care se cul­ tivă 60 hect. vie. C r ă p ă tu r ile , pîrîu, jud. Suceava.

Izvoreşte din muntele Razimul, udă satul cu acelaşi nume, învîrteşte o moară şi, după un curs de 4500 m., se varsă în Bistriţa. Are de tributar din dreapta Pîrîul - Hornurilor, iar din stînga Pîrîul-Lucăî. C r ă s a n i, sat, în judeţul Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, pendinte de com. Copuzul. Este situat pe malul drept al rîuluî Ialomiţa, spre V . şi la un kil. de satul de reşedinţă şi se întinde parte sub coasta Bărăganului, parte pe luncă, lîngă apa rîuluî Ialo­ miţa. A cest sat se maî numeşte şi Crăsani-d.-j., spre deosebire de satul Crăsani-d.-s., numit şi Sudiţi. Populaţiunea satului constă din 86 familiî Romînî şi 1 fa­ milie Saşi. Vite sunt: 342 boî, 259 cai, 634 oî, 4 bivolî şi 119 porci.

la S. cu com Ivăneşti, la E. cu com. Creţeşti şi la V . cu jud. Vasluifl. Este formată din sa­ tele : Crăsnăşeni, Leoşti şi Valea-Stupilor, carî se întind pe o suprafaţă cam de 1309 hect. A re o populaţie de 236 familii, sau 859 suflete. Sunt 137 con­ tribuabili. Are 2 bisericî, deser­ vite de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî. Este udată de pîrîul Crasna. Budgetul comunei e la veni­ turî de 973 leî, 22 banî, iar la cheltuelî de 946 leî, 22 banî. Vite cornute sunt 708, caî 85, 01 814 şi porci 122. C r ă s n ă ş e n i, sat, în

com. Crăs­ năşeni, pl. Crasna, jud. Fălciu. E aşezat pe coasta vestică a colinei Lohan-Crasna, pe o su­ prafaţă de 820 hect. Are o po­ pulaţie de 108 familii, sau 379 suflete. Sunt 60 contribuabiliA re o biserică, deservita de 1 preot şi 1 dascal. Locuitoriî sunt răzeşi vechi.

C r ă s n ă ş e n i, pîrîil, com. cu ace­

eaşi nume, pl. Crasna, judeţul Fălciu, se varsă în pîrîul Crasna. C r ă s n iţa , deal, între satul Crăs-

niţa din judeţul Vasluiu şi Doi heşti, din pl. Crasna, judeţul Fălciu. C r ă ş n iţa , pîrîil, afluente al rîuluî

mituire ce se maî dă satului Crasani, judeţul Ialomiţa.

Buzăul, în Transilvania. Servea ca hotar al ţinutului Buzăului pănă la finele sec. al XVII-lea.

numire ce se maî dă satului Sudiţi, comuna Fundul-Crăsani, plasa IalomiţaBalta, jud. Ialomiţa.

C r ă ţe ş ti, mahala, în jud. Mehe­

C r ă s a n i-d e -J o s ,

C r ă s a n i-d e -S u s ,

dinţi, pl. Dumbrava, com. rur. Greci. C r e a n g a , deal, peste care trece

C r ă s n ă ş e n i, com.

rur., în cen­ trul plăşeî Crasna, jud. Fălciu, partea de V., situată între dea­ lul Lohan şi pîrîul Crasna şi măr­ ginită la N. cu com. Tătăreni,

şoseaua Nadarjova, la com. Izverna, în jud. Mehedinţi, plaiul Cerna, com. rur. Buşeşti. C r e a ţ a (G o lă ş e i), sat, pl. Dîm­

CREAŢA

boviţa, judeţul Ilfov ; face parte din com. rur. Dascălul-Creaţa. Este situat la S.-E. de Vârăştid.-s. Locul în partea de E, a satuluî e smîrcos. Se întinde pe o suprafaţă de 1160 hect., cu o populaţie de 410 locuitoriî. Statul are 654 hect., din carî cultivă, prin aren­ daşii săî, 454 hect. (200 pădure). Locuitoriî afl 506 hect. şi îî cul­ tivă. A re o şcoală mixtă, frecuenta­ tă de 14 elevî şi 3 eleve, cu între­ ţinerea căreia judeţul şi comuna cheltuesc 1452 leî; o biserică, cu hramul Sf. Voevozî, deser­ vită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; 1 moară cu aburî; 1 maşină de treerat; 1 heleşteu; 1 pod stă­ tător. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor marî e de 285 şi al celor micî de 560. C r e a ţa , moşie nelocuită, pl. Dîm­ boviţa, jud. Ilfov. C r e a ţa -L e ş ile , com. rur., plasa Mostiştea, jud. Ilfov, situată la N. - E. de Bucureşti, pe valea Mostiştea, 26 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Creaţa-Petrăchioaia, Gagul, Leşile, Merişasca, Surlari, Stoienoaia şi Vînători, cu o populaţie de 1574 locuitorî, carî trăesc în 356 case şi 2 bordee. Se întinde pe o suprafaţă de 4785 hect. D-niî I. Pascu, V . Docsache, V . Gugiu, I. C. Basacopolu, Aspasia G. Zisu, I. Darvari, aii 3580 hect. şi locui­ toriî, 1205 hect. Proprietarii cultivă 2990 hect. (95 izlaz, 495 pădure). Locuitoriî cultivă tot terenul fără rezervă de izlaz. Comuna numără 288 contri­ buabili şi are un budget de 5378

768

leî la veniturî şi 5207 leî la eheituelî. In anul 1885 erau 326 contribuabili. In comună sunt 5 bisericî (la Creaţa, Gagul, Leşile, Surlari şi Stoienoaia); 1 şcoală mixtă, 1 moară cu aburî; 3 maşini dc treerat cu aburî, 5 heleşteie, 3 poduri stătătoare. Numărul vitelor marî e de I438 (374 caî şi epe, 505 boî, 483 vacî şi viţeî, 22 taurî, 54 bivolî şi bivoliţe) şi al celor micî de 3972 (77 capre, 346 porcî şi 3549 oî). Dintre locuitorî, 349 sunt plu­ gari, 60 au diferite profesiuni. Arătura se face cu 170 plu­ guri: 123 cu boî şi 47 cu cai. Locuitoriî afl 240 care şi că­ ruţe: 153 cu boî şi 87 cu caî. Locuitorî împroprietăriţî sunt 167 şi neîmproprietăriţi 251. Comerciul se face de 7 cîr­ ciumarî şi 2 hangiî. S’au stabilit în comună 25 străini. C r e a ţa -N o u ă , pădure, jud. Ilfov. Vezi Creaţa-Ştefăneşti. C r e a ţa -P e tr ă c h io a ia , sat, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Creaţa-Leşile, plasa Mostiştea. Este situat la N. - E. de Bucu­ reşti, pe valea Mostiştea. Aci este reşedinţa primăriei. Se întinde pe o suprafaţă de 879 hect., cu o populaţie de 346 locuitorî. D -1 I. Pascu are 600 hect., din carî cultivă 425 hect. (25 izlaz şi 150 pădure). Locuitoriî au 279 hect., pe carî le cultivă în total. A re o biserică, cu hramul A ­ dormirea, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală mixtă, frecuentată de 19 elevî şi 2 e ­ leve, cu întreţinerea căreia ju­ deţul şi comuna cheltuesc 1580 leî anual. Localul este proprie­

CRRMKNARl-FLĂMÎNDA

tatea comuneî. In raionul sa­ tuluî maî su n t: *1 heleştefl, 1 moară cu aburî, 1 pod. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî. S ’a stabilit în sat 1 străin. Numărul vitelor marî e de 331 şi al celor micî de 878. A cest sat s'a înfiinţat cam pe la 1809, după cum spun bătrîniî, de Paharnicul Petrache Arion, fost proprietar pe acel timp, care a adus aci de la Cle­ jani şi vr’o 60 suflete ţiganî. C r e a ţa -S te fă n e ş ti, pădure, a sta­ tuluî, jud. Ilfov, în întindere de 210 hect., pendinte de comuna Dascălul-Creaţa, pl. Dîmboviţa, formată din 2 trupurî: CreaţaNouă (150 hect.) şi ŞtefăneştiLipovăţul (60 hect.) C r e m e n a r i, sau C re m e n a ri M ă n ă s tir e ş ti (spre a’î distinge de Cremenari-Moşnenî), sat, jud. Argeş, pl. O ltu l; face parte din com. rur. Cremenari-Flămînda. Aicî este reşedinţa Primăriei. In acest sat este trecătoare peste Olt cu poduri umblătoare. A re o şcoală primară ruralăC r e m e n a r i, safl C r e m e n a r iF lă m în d a , moşie, cu o în tindere de 3000 pog., din care 2000 pogoane pădure, jud. A r­ geş, pl. Oltuluî, proprietatea sta­ tuluî, maî înainte pendinte de mănăstirea Dintr’un-Lemn, din jud. Vîlcea. L a 1871 avea o a­ rendă anuală de IO IOO leî şi a fost ipotecată împreună cu alte 380 moşii ale statuluî pentru asigurarea împrumutului domenial de 78000000 leî. Pe perio­ dul 1879— 84, arenda acestei moşiî a scăzut la 52S° leîC r e m e n a r i-F lă m în d a , comună rurală, în apropiere de rîul Oltul, jud. Argeş, pl. Oltuluî,

CREMENARI-FLĂMÎNDA

la 34 kil. de com. rur. Tigveni, reşedinţa suprefectureî şi la 31 kil. de Piteşti. Se compune din următoarele 7 sate: Bratia-dinDeal, Bratia-din-Vale, Casa-Impărătească, Cremenari (Cremenari-Moşnenî), Flămînda, Linialuî-Ciuculete, (Linia-Poduluî) şi Miuleşti, avînd peste tot 158 fam., sau 665 sufl. In comună sunt treî bisericî, o şcoală pri­ mară rurală şi case boereştî vechî. Este şi un pod umblător peste rîul Oltul. Budgetul comuneî pe anul 1882— 83 a fost de 1319 leî la veniturî şi de 1287 leî la chel­ tuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 138 contrib. şi are un budget de 3371 leî la veniturî şi de 3604 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 539 capete vite marî (506 boî şi vacî, 33 caîj şi de 560 vite mărunte (253 oî, 36 capre şi 271 rîmătorî).

759

97 contrib. şi are un budget de 2589 leî la veniturî şi de 2734 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 363 capete vite marî (345 boi şi vacî, 18 caî) şi de 330 vite mărunte (125 oî, 45 capre şi 160 rîmătorî). Proprietatea locuitorilor moş­ nenî din Cremenari-Moşneni este de 430 pog. Se mărgineşte la E. c i că­ tunele Băneşti şi Valea-Vieî, am­ bele pendinte de com. Stoiceni; la V. cu jud. Vîlcea de care se desparte prin O lt; la N,, cu căt. Miuleşti şi pădurea Giurgeni, ambele pendinte de com. Cremenari-Flămînda şi la S., cu com. Cremenari-Flămînda şi pă­ durea statuluî Cremenari. Prin com. Cremenari-Moşnenî, trec două gîrle, carî se formează numaî cînd plouă şi anum e: Gîrla-Bi seri ceî, izvorînd dinDealul-Şiruluî şi gîrla Mitroeşti; am­ bele unite se varsă în apa Ol­ tuluî.

C r e m e n a r i- F lă m în d a , p ro p rie­

C r e m e n a r i- M o ş n e n î, sau C r e ­

a statuluî, din jud. Argeş. Vezî Cremenari.

m e n a r i- F l ă m în d a , sat, cu 81

tate

C r e m e n a r i - M ă n ă s tir e ş ti, sat,

jud. Argeş. C r e m e n a r i- M o ş n e n î, com. rur.,

pe ţărmul stîng al rîuluî Oltul, jud. Argeş, pl. Oltul, la 29 kil. de com. rur. Tigveni şi la 33 kil. de Piteşti, capitala judeţuluî. Se compune din satele: Bărangi, Cremenari - Moşnenî, Mijlocul, Piepteşti şi Tudoreşti, avînd peste tot 507 sufl. In comună este o biserică (în satul Creme­ nari) şi o şcoală primară rurală. Budgetul comuneî, pe anul 1882— 83 a fost de 1129 leî la veniturî şi de 1 1261eî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără

loc., jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din com. rur. cu acelaşî nume. A icî este reşedinţa pri­ măriei. In sat este o biserică, cu hramul Intrarea-în-Biserică, deservită de un preot, un cîn­ tăreţ şi un paracliser. C r e m e n e a , com. rur., în judeţul

Mehedinţi, plasa Ocolul-d.-j., în apropiere de gara Timna la dis­ tanţă de 35 kil. de Severin şi de 19 kil. de com. rur. Strehaia. E situată pe deal şi văile Cre­ menea, Ginlea şi Valea-Omuluî. Se compune din Cremenea-d.-s. şi Cremenea-d.-j., cu reşedinţa comuneî în Cremenea-d.-j., avînd peste tot 159 contribuabili, din 1000 loc., locuind în 190 case. Ocupaţiunea locuitorilor este

CREMENEA

agricultura şi creşterea vitelor. Calitatea pămîntuluî este parte bună, parte slabă. Eî posedă : 26 plugurî, 56 care cu boî, 7 căruţe cu caî şi 80 stupî cu albine. A re o biserică, deser­ vită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o circiumă. Budgetul comuneî este la ve­ niturî de 3121 leî; iar la chel­ tuelî de 1896 leî. Numărul vitelor în această comună este de 1762: 600 vite marî cornute, 22 caî, 640 oî şi 500 rîmătorî. A re o şosea comunală care o leagă de şoseaua naţională Vîrciorova-Bucureşti. In această comună se află nişte rămăşiţe de zidăriî vechî. C r e m e n e a , cătun , al com. Ghe-

răseni, jud. Buzău. A re 240 loc. şi 48 case. C r e m e n e a , num ire vechie a că­ tu n u lu i Lăicăi, pl. Argeşelul, ju ­ deţul Muscel. culme, în com. Căr­ piniştea, face hotar cu moşia Clociţi, jud. Buzău.

C rem en ea,

C r e m e n e a , deal, în jud. Mehe­

dinţi, pl. Ocolul-d.-j., ţine de com. rur. Cremenea. C r e m e n e a , fost lac, situat pe teri­

toriul com. Alimăneşti, pl. Siuld.-s., jud. Olt, numitdeloc. aşa, fiind-că s’a aflat aci, se zice, o cremene mare cît o roată. Lacul s’a prefăcut azî în loc arabil. C r e m e n e a , canal, jud. Brăila, al

Dunăreî-Vapoarelor. Se desparte de aceasta din jud. Ialomiţa, trece în acest judeţ pe partea stîngă al Dunăreî-Vapoarelor, unindu-se cu canalul Munuşoaia, la hotarul de N. al com. Berteşti-d.- s . ; de aci se desparte

iarăşi de Dunărea-Vapoarelor, însă apucă pe partea dreaptă; unindu-se cu canalul Pasca la Trăsura, din comuna Stăncuţa. De aci continuă tot pe partea dreaptă pănă aproape de ho­ tarul comuneî Vizirul pănă la punctul Ibişi, unde se uneşte cu Dunărea-Vapoarelor. ostrov, jud. Brăila, format din Dunărea-Vapoarelor şi canalul cu acelaşi nume, are o lungime aproape de 14 kil. începînd de lîngă satul GuraGîrluţeî, străbate teritoriul com. Stăncuţa şi se termină tocmai la punctul Ibişi, din com. Vizi­ rul. A cest ostrov e tăiat de pri­ vai îl Trăsura din dreptul sa­ tului Stăncuţa, unde canalul Cre­ menea se uneşte cu DunăreaVapoarelor. Maî este întrerupt Î11 partea de N. prin privalul Orbul, care uneşte canalul Cre­ menea cu Dunărea-Vapoarelor, în cît putem zice că sunt treî ostroave.

C rem en ea,

de V . a comuneî. Cu timpul însă va dispare, arată fiind ne­ contenit de locuitorî. sau Z o iţ a , pădure, în jud. R.-Sărat, pl. Rîmniculd.-j. V ezî Zoiţa, pădure.

C rem en ea

C r e m e n e a , pîrîu, în com. rur.

Cremenea, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinţi, se varsă în pîrîul Cerveniţa. C r e m e n e a , pîrîiaş, format pe te­

renul comuneî Nerejul, judeţul Putna, se varsă în Zăbală. Ese din Rupturile-Monteoruluî.

C r e m e n e a , movilă, în com. Ghe-

raseni, jud. BuzăO, puţin maî la N. de căt. Cremenea. In vîrful eî a fost în vechime o biserică, din care abia se maî cunosc rui­ nele; acum e acoperită cu maî multe crucî; servă de izlaz.

Letea, de care se desparte prin rîul Bistriţa. A re I cîrciumă. Are o populaţie de 25 familiî, cu 115 suflete. Animale se găsesc: 3 cal, 65 vite cornute şi 33 porcî. Aci se găseşte între sat şi rîul Bis­ triţa, fabrica de hîrtie, la care lucrează locuitoriî satuluî, băr­ baţî şi femeî. C r e m in ă r e a s a , deal, în jud. R.-

Sărat, pl. Oraşul, com. Bonţeşti, se desface din dealul Deleanca, brăzdează partea vestică a co­ muneî; el este acoperit cu fî­ neţe şi semănături. C r e m in e ţu l, sau C r im in e ţu l, p î­

C r e m e n e a -d e - J o s , sat, în jud.

Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-j.; este reşedinţa com. rur. Cremenea. C r e m e n e a -d e - S u s , sat, în jud.

Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-j., for­ mează comună cu Cremenea-d.-j.

rîil, izvoreşte din munţiî Sovejeî şi după ce udă comunele Soveja şi Cîmpurile, jud. Putna, merge de se varsă în Şuşiţa, din sus de Cîmpurile-d.-j. Primeşte ca afluenţi: Lărguţa şi Mircani carî izvoresc din Fietrele-Viduluî.

C r e m e n iş te a , munte, jud. Bacăti,

plasa Trotuşul, de pe teritoriul com. Hîrja.

C r e m e n e a , loc izolat, com. Slă­

nicul, pl. Vărbilăul, jud. Pra­ hova.

CRESTEZUL

760

CREMENEA

C r e n g a n i, mahala, în com. rur.

Almăjelul, pl. Cîmpul, jud. Me­ hedinţi.

C r e m e n iş u l, deal, pl. Muntel 11,

com. Podurile, jud. Bacău, care face parte din şira dealurilor ce despart cele două Tazlăurî, de Trotuşul.

lac, pe pro­ prietatea Găojani, pl. Marginea, jud. Vlaşca.

C re sta t

(L a c u l-),

C r e s t a t ă ( M o v ila - ) , movilă, ju­ C r e m e n iş u l, munte, ce se ridică

pe malul gîrleî Zeletinul, com. Poseşti, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, pe care sunt păşunî de vite.

deţul Brăila. V ezî Custura. movilă, jud. Brăila, la 1 1 2 kil. spre S. de satul Du descu.

C re şte a ,

C r e m e n e a , movilă, plasa Balta,

com. Goicea-Mică, jud. Dolj. C r e m e n e a , munte, la N. de mun­

tele Oticul, între rîul Doamna şi izvorul rîuluî Dîmboviţa, jud. Muscel. C r e m e n e a , movilă,

în jud. R. Sărat, pl. Rîmnicul d.-j., com. Costieni, căt. Zoiţa, în partea

C r e m e n iş u l, pisc, spre N.-E. de

C r e s t e z u l, sat, în jud. Brăila, e

com. Poseşti, plasa Teleajenul, jud. Prahova, pe care sunt pa şunî de vite.

situat la 4 kil. spre E. de Bor­ deiul-Verde, pe ambele maluri ale văeî Crestezul, unde această vale pleacă din Druica. Suprafaţa satuluî e de I9hect. A re o populaţie de 27 fa­ miliî, safl 150 suflete, din carî 79 bărbaţî şi 79 femeî, carî locuesc în 32 case.

C r e m in a , sat, jud. Bacău, plasa

Bistriţa-d.-j., al com. Letea, si­ tuat pe dreapta Bistriţei mal la vale de oraşul Bacăfl, la o de­ părtare de 3800 m. de satul

crestezul

Vite sunt: 128 caî, 5 mă­ gari, 53S vitş marî cornute, 1430 oi şi 92 rîmătorî. vale, în jud. Brăila, la N.-E. de comuna BordeiulVerde, pleacă din valea Druica, merge spre S. şi se pîerde pe moşia Lişcoteanca, din comuna Filiul.

C r e s t e z u l,

C r e s tu e ş ti, sat, în jud. Argeşul,

pl. Cotmeana, pendinte de co­ muna rurală Lunca - Corbului. A re 70 familiî. sau G h im p a ţi, pro­ prietate. (Vezî Ghimpaţi, în jud. Vlaşca, pl. Cîlniştea).

C r e ş o iu l

C r e ţe n i, com. rur.,

761 Locuitoriî se ocupă cu cul­ tura viilor. Eî desfac vinurile în oraşele: Craiova, Caracal, Corabia, Slatina şi Măgurele. In comună sunt 12 meşte­ şugari, dulgheri şi tîmplarî. Vite sunt: 14 caî, 421 boî, 400 vaci, 82 capre, 782 oî, 654 porcî. Locuitoriî din căt. Creţeni şi Mreneşti sunt m oşnenî; iar ceî din Măgureni şi Carcadieşti s’au împroprietărit la 1864 pe 93 hect. (40 împroprietăriţî). Şcqala datează în comună de la 1881 ; este frecuentată de 41 copiî (37 băeţî şi 4 fete) din numărul de 266 copiî (146 băeţî şi 120 fete). Ştiu carte 215 bărbaţî şi 7 femeî. Cu în­ treţinerea şcoaleî, statul cheltu­ eşte anual leî 1200,60. Se cultivă aci şi gîndaciî de mătase. Sunt 41 stupî cu albine. Ţuică se fabrică anual pănă la 700 decal. Toată comuna se întinde pe o suprafaţă de 4000 hect. Porumb, grîu şi orz se cultivă pănă la 600 kilogr. Şoselele numite: DrăgăşaniGlăvile şi Drăgăşani - Măciuca, înlesnesc comunicaţia între co­ muna Şuteşti şi Drăgăşani (la S.) şi între com. Izvorul, Nemoiul, Amăreşti şi Guşoeni (la N.) Veniturile comuneî se urcă la 1850 leî anual şi cheltuelile la 1690 leî. E brăzdată la V . de dealu­ rile Geamăna şi Pietroasa şi la E. de dealurile Ţuţuveica şi Cotroceni. E udată de văile: Geamăna, Peşteana, Negropiţa şi Mamul. Se mărgineşte cu com. Uşu­ rel, Mădulari, Mitrofani şi Şu­ teşti.

în jud. V îl­ cea, plasa Oltul-d.-j.; e com­ pusă din 4 cătune: Mreneşti, Creţeni, Măgureni şi Carcadieşti. Numele său vine de la familia Creţu. Este situată pe vă ile: Peşteana, Negropiţa şi Mamul, la 60 kil. departe de capitala judeţuluî şi 4 '/a kil.de a plăşeî. Găsindu-se urme de bordeie prin unele locurî despădurire şi izolate, se presupune că o parte din comuna Creţeni ar fi fost situată pe valea Geamăna. ' A re o populaţie de 388 fa­ miliî, sau 1841 suflete (998 bărbaţî şi 843 femeî), dintre carî 31 familiî ţiganî, carî lo­ cuesc în 378 case şi 5 bordee. Sunt 407 contribuabili. In comună sunt 4 bisericî: una, în căt. Mreneşti, de lemn, construită de Ieromonahul Rafael, la anul 1781 (data după clopot); a doua, în căt. Mă­ gureni, reparată în 1888, şi cele-l’alte două în Creţeni: una, de lemn, aproape în ruină, fără inscripţie şi alta, de zid, fon­ C re ţe n i, sat, în jud. Vîlcea; face parte din com. rur. Creţeni, dată, la anul 1826, de Popa pl. Oltul-d.-j. Şerban. 68498. Marele D icţionar Geografie, f o l . I I

CREŢEŞTI

Are o populaţie de 810 lo­ cuitorî (422 bărbaţî şi 388 fe­ meî), iar ca populaţie şcolară 132 copiî (71 băeţî şi 61 fete), din carî urmează 20 la şcoală (17 băeţî şi 3 fete). A ci sunt 2 bisericî: una de lemn, aproape în ruină, fără in­ scripţie şi alta de zid, fondată la anul 1826, de Popa Şerban, cu următoarea inscripţie: c Această sfîntă biserică, cu hramul Sf. Ion Botezătoiul, s’a zidit cu ajuto­ rul dumnezeesc la anul 1826 de Popa Şerban, cu a cărui cheltuială şi oslrdie s’a sfirşit la luna Decembre, ziua 4.»

Locuitorii acestui cătun sunt moşnenî. C re ţe n i. (Vezî Bîrjoveni, sat, în

jud. Neamţu). C re ţe n i, veche

numire a satuluî Măgureni, jud. Ialomiţa, pl. Bor­ cea. deal, în raionul comu­ neî Creţeni, jud. Vîlcea, plasa Oltul-d.-j., pe care se cultivă 359 hect. şi 50 ariî vie.

C r e ţe n i,

C r e ţe n i, loc, jud. Bacău, pl. Bis-

trîţa-d.-s., de pe teritoriul com. Ciumaşi. C r e ţe ş ti, com. rur., jud. Fălciu,

numită din vechime Chiriţeşti, după cum rezultă dintr’un hri­ sov de la 1630 a luî Alexandru-Vodă, fiul luî Radu-Vodă. Se află cam în centrul pl. Cras­ na în partea despre N.-E., cu o populaţie de 344 fam., sau 1377 sufl. şi 370 contrib. Este formată din două sa te : Creţeştid.-j. şi Creţeşti-d.-s. A re două bisericî, o şcoală şi o staţie de cale ferată. Se află situată sub dealul Lohanul în apropiere de oraşul Huşi, şi este udată în partea de V., pe hotar de pîrîul Lohana. 96

762

CREŢEŞTI

Vite marî cornute sunt 6 14: oî, 1348; caî, 65 ; rîmătorî, 131. C r e ţe ş ti, căt., reşedinţa com. Ţ i­

cleni, jud. Gorj, pl. Jiuluî, si­ tuat pe deal şi parte pe albia pîrîuluî Tomiţa. A re o suprafaţă de 600 hect., din care 265 hect. arabile, 5 hectare vie, 12 hectare prunet, iar restul păşune, pădure şi tu­ făriş. Populaţia este de 135 fam., sau 560 sufl., din carî 60 con­ trib. Locuitoriî sunt moşnenî şi se ocupă cu creşterea vitelor; locuitoriî posedă: 52 plugurî, 80 care cu boî, 15 stupî, 344 vite marî cornute, 380 oî, 274 ca­ pre, 422 rîmătorî şi 24 caî. Comunicaţia se face: printr’o şosea comunală ce traversează cătunul şi care-1 pune în comu­ nicaţie la S. cu căt. Tunşi, iar de aci spre S.-V. cu Ţicleni; printr’un drum de care, care-1 leagă în partea sa despre E. cu Petreşti-d.-s.; printr’o şosea vecinală care pune în comunica­ ţie Petreşti-d.-s. cu Peşteana-d.-s. prin Ţicleni. Este: 1 şcoală, fondată la anul 1859 şi frecuentată de 48 elevî şi 1 elevă, din 53 înscrişî; o biserică fondată la anul 1690 şi refăcută a 4-a oară la 1882, deservită de 1 preot şi 2 cîn­ tăreţî. In cătun se maî găsesc: 2 mori pe apă şi I cu boî; 18 fintînî. Ilfov, pl. Sa­ barul; face parte din com. rur. Creţeşti-Sinteşti. Este situat la S. de Bucureştî, pe malul stîng al rîuluî Sabarul. A ci este re­ şedinţa primărieî. Se întinde pe o suprafaţă de 1189 hect., cu o populaţie de 1283 locuitorî.

Statul are 700 hect. şi cul­ tivă prin arendaşi! săî 500 hect. (4 sterpe, 96 izlaz şi IOO pă­ dure). Locuitoriî au 489 hect., din carî cultivă 464 hectare (18 rămîn sterpe, 7 vie). A c i este o fabrică de rahat. A re o biserică, cu hramul Sf. Treime, deservită de 3 preoţî şi 2 cîntăreţî, o şcoală mixtă frecuentată de 13 elevî şi 1 e­ levă, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc anual 1699 leî. Localul construit de judeţ, e în stare bună. In cer­ cul satuluî e 1 moară de apă, 1 povarnă, 1 maşină de treerat cu aburî, 2 poduri stătătoare. Comerciul se face de 6 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor marî e de 436 şi al celor micî de 1171. C r e ţe ş ti, sat, în jud. Mehedinţi,

pl. Ocolul-de-Sus, ţine de com. rur. Husnicioara. mănăstire, jud. Dolj, pl.Dumbrava-d.-s., com. Breasta, satul Creţeşti; e în ruină; se cre­ de că a fost fondată de haiducî, din timpuri foarte vechî.

C r e ţe ş ti,

C r e ţe ş ti, staţie de dr. d. f . , jud.

Fălciu, pl. Crasna, căt. Creţeşti, pe linia Crasna-Huşi, pusă în circulaţie la 25 Iulie 1888. Se află între staţiile Olteneşti (8.1 kil.) şi Dobrina (6.9 kil.) înăl­ ţimea de asupra niveluluî măriî de 134m,62. Venitul acesteî staţiî pe anul 1896 a fost de 36500 leî, 85 banî.

C re ţe şti, sat, jud.

CREŢEŞTI-S1NTEŞTJ

Ilfov, pendinte de biserica Sf. Ion din Bucureştî; s’a arendat pe periodul 1886/96, împreună cu Zbîrcea, cu 33,927 leî anual. C r e ţe ş ti, trup de moşie, a statu­

luî, jud. Olt; vezî Vatra-Schituluî-Greci. sat, în partea de S. a comuneî Creţeşti, pl, Crasna, jud. Fălciu. E situat în­ tre pîrîul Lohanul la V . şi dea­ lurile acoperite cu pădurî, des­ pre E .; despărţit de Creţeştid.-s. prin dealul Creţeşti, iar despre V . prin un mic şes. Are o populaţie de 15Q familiî, sau 599 suflete şi 170 contribuabil!. A re o biserică, în centrul sa­ tuluî. In şesul dintre ambele sate se află primăria, şcoala şi gara căeî ferate, care trece la Huşi. Satul Creţeşti, se vede după un document dat Episcopieî de Antonie Rosetti Vodă, ar fi fost populat cu coloniî din ţări străi­ ne; iar maî din vechime a fost răzăşesc. Cu timpul, uniî răzeşî fâcînd danie Episcopieî pămînturile lor, iar de la alţiî cumpărîndu-se, satul a devenit propi ietatea Episcopieî, şi după se­ cularizare, a statuluî.

C r e ţe ş ti-d e -J o s ,

C r e ţ e ş t i-d e - S u s , sat, în partea

de N. a com. Creţeşti, plasa Crasna, jud. Fălciu, situat între pîrîul Lohan la V . şi dealul Vlăcinoasa la E. A cest sat înpreună cu satul Creţeşti-d.-j. formează un trup de moşie, pro­ prietatea statuluî. A re o popu­ laţie de 194 familiî, sau 778 su­ flete şi 200 contribuabili. Bi­ serică ce se află în sat, e zi­ dită la 1860.

deal, ramură ce se întinde din dealul care încon­ joară în partea de E. com. Cre­ ţeşti, jud. Fălcifl, pl. Crasna şi se lasă între satele: Creţeştid.-j. şi Creţeşti-d.-s.

C r e ţe ş ti-S in te ş ti, com. rur., pl.

C re ţe şti, moşie, a statuluî, jud.

Sabarul, jud. Ilfov, situată la S. de Bucureşti, lingă rîul Sabar,

C r e ţe ş ti,

CREŢEŞTI-ZBÎ RCEA

r6 kil. departe de Bucureşti. Stă în legătură cu Străini-Dobreni şi Jilava prin şosele veci­ nale. Se compune din satele: Cre­ ţeşti, Copăceni-Sf.-Ioan şi Sinteşti; cu o populaţie de 2636 locuitorî, carî locuesc în 548 case şi 47 bordee. Se întinde pe o suprafaţă de 3237 hect. Statul, moştenitorii Costaforu, Oteteleşanu, A l. T ri­ andafil, T . Eliade şi C. Marinescu, au 2176 hect. şi locuitoriî 1061 hect. Proprietarii cultivă 1390 hect. (S sterpe, 346 izlaz, 435 pă­ dure), iar locuitoriî 1014 hect. (40 sterpe, 7 vie). Comuna numără 562 contrib., cu un budget de 8251 leî la veniturî şi 6746 leî la cheltuelî. In anul 1885 erau 579 contrib. In comună sunt 2 bisericî (la Creţeşti şi Sinteşti), 2 şcolî mixte, 2 morî de apă, 2 poveme, 1 maşină de treerat, 2 podurî. Numărul vitelor marî e de I I 9& (344 caî şi epe, 540 boî, 258 vacî şi viţel, 14 tauri, 40 bivolî şi bivoliţe) şi al celor micî de 2359 (83 porcî, 2276 oî). Dintre locuitori, 621 sunt plu­ gari, 21 au diferite profesiuni. Arătura se face cu 391 plu­ gurî, 298 cu boî, 93 cu caî. Locuitorii au 430 care şi că­ ruţe : 299 cu boî şi 113 cu caî. Locuitorî împroprietăriţî sunt 291 şi neîmproprietăriţî 363. Comerciul se face de 12 cîr­ ciumarî. S ’au stabilit în comună 4 străini. C r e ţ e ş t i-Z b îr c e a , pădure, a sta­

tuluî, jud. Ilfov, în întindere de 205 hect., pendinte de comuna Creţeşti, pl. Sabarul. C r e ţ e ş t ilo r (D e a lu l-) , deal, pl.

CREŢULEASCA

76'

Dumbrava-d.-s., com. Breasta, jud. Dolj; e înalt de aproape 50 m. acoperit cu iarbă; pe el pasc vitele satelor din jur. C reţi, sat, face

parte din com. rur. Poborul, plasa Vedea-d -j., jud. Olt. A re o populaţie d e 339 locuitori. A ci e o biserică construită din nou.

carî cultivă prin arendaşii săî numaî 60 hect. (35 sterpe, 150 pădure). Locuitoriî cultivă tot terenul afară de 7 hect. carî rămîn sterpe. Are 1 pod. Comerciul se face de 1 cîrciumar. Numărul vitelor marî e de 142 şi al celor micî de 199. C re ţu l, deal, judeţul Bacău,

C r e ţie n i, vale, spre V . de satul

Brusturi, jud. Suceava, numită ast-fel de la cîţî-va Ardeleni cu această familie, fugiţî de cătane şi statorniciţi aci de vre-o 100 anî în urmă. deal şi mă­ gură, la S. de balta Potelul, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi.

C re ţi! (G r in d u l-),

C r e ţo a ia , deal, în jud.

Roman, pl. Fundul, com. Dămieneşti, spre S. de satul Dămieneşti.

C r e ţo a ia , pîrîtt,

ce curge prin jud. Roman, pl. Fundul, com. Dămieneşti. Izvoreşte de la N.E. de satul Pădureni. Curge de la N.-E. către S.-V. şi udă sa­ tele Pădureni, Călugeni, trece pe la E. de satul Dămieneşti şi se varsă în rîul Şiret de a stînga la satul Drăgeşti, după ce a primit în. sine pe dreapta pî­ rîul Răcea şi pe stînga pe pî­ rîul Poenele-d.-j. la satul Pă­ dureni.

C re ţu l, sat, jud. Ilfov; face parte

din com. rur. Ciocăneşti, plasa Snagovul. Se întinde la V . de Ciocăneşti, pe malul drept al rîuluî Ciorogîrla, în faţa satuluî Urziceanca. Cade la extremita­ tea judeţuluî, spre judeţul Dîm­ boviţa. Suprafaţa luî totală e de 391 hect., cu o populaţie de 201 lo­ cuitorî. Epitropia bisericeî Amza din Bucureşti are 245 hect., din

^ 1.

Trotuşul, comuna Bogdăneşti; face parte din şira dealurilor ce despart apele Slănicul şi Oi­ tuzul. C re ţu l, movilă, pe teritoriul sa­

tuluî Ştiubeeni, com. cu acelaşî nume, pl. Başeul, jud. Dorohoiu. C re ţu l, deal cu vii, în com. rur.

Oprişorul, pl. Cîmpul, jad. Me­ hedinţi. C re ţu l, pădure,

în com. Mogo­ şeşti, pl. Stavnicul, jud. Iaşi. E proprietatea statuluî.

C re ţu l, pîrîiaş, jud. Bacău, plasa

Trotuşul, com. Bogdăneşti, care curge pe limita satelor SatulNou şi Pîrgăreşti. Izvoreşte în muntele Croşna şi se varsă, d’a dreapta, în Trotuşul. (Vezî Crivina, co mună rurală, jud. Prahova).

C r e ţu le a s c a .

C r e ţ u le a s c a ,

V a d u l- S t a n c h iî,

sau G iu le a , cătun, în judeţul Vlaşca, pendinte de com. CorbîCiungi. Vezî Vadul-Stanchiî. C r e ţ u le a s c a , numire dată moşiei

Mărunţişul, din com. Mărunţişul, jud. Buzău, după vechea eî pro­ prietară A na Creţulescu. C r e ţ u le a s c a , moşie, în com. A ­

marul, căt. Miroşi, jud. Buzău, proprietatea bisericeî Creţulescu, din Bucureşti. Are ca 600 hect.,

7fi4

CREŢULEASCA

din care 420 arabile, 20 fîneaţă, IOO izlaz, restul sterp; se cul­ tivă mult orz şi porumb. C r e ţ u le a s c a , locuinţă izolată, pl.

Znagovul, jud. Ilfov. C r e ţ u le a s c a , moşie, pe care, la a­

nul 1864 s’au împroprietărit parte din loc. comuneî Cep­ tura, pl. Cricovul, jud. Prahova. C r e ţ u le a s c a , vale, în jud. Buzău,

com. Boldeşti, se scurge în la­ cul Boldeşti. C r e ţ u le a s c a , vale, în jud. Vlaşca,

433 (9 1 caî Ş* ePe> 10 armă­ sari, 206 boî, 187 vacî şi viţeî, 25 tauri, 14 bivolî şi bivoliţe) şi al celor micî de 815 (25 ca­ pre, 215 porcî şi 575 oî). Dintre locuitorî, 149 sunt plu­ gari, 2 meseriaşî, 43 au diferite profesiuni. Arătura se face cu 74 plu­ gurî: 66 cu boî şi 8 cu caî. Locuitoriî au 138 care şi că­ ruţe : 96 cu boî şi 42 cu caî. Locuitorî împroprietăriţî 163 şi neîmproprietăriţî 40. Comerciul se face de 6 cîr­ ciumarî şi 1 hangiu. S ’au stabilit în comună 13 străini.

ce vine din Baciu, dă în Va* lea-Sericiuluî pe proprietatea F e­ tele, pendinte de com Blejeşti.

C r e ţu le ş ti,

C r e ţu le ş ti, com. rur., pl. Znago­

C r e ţu le ş ti,

vul, jud. Ilfov. E situată la N. de Bucureşti lîngă rîul Colin­ tina, 26 kil. departe de Bucu­ reşti. Se compune din satele: Cre­ ţuleşti - Cantacuzino, CreţuleştiFălcoianu, Creţuleşti - Mănăsti­ rea, Creţuleşti-Samurcaşî, cu o populaţie de 981 locuitorî, carî locuesc în 231 case. Se întinde pe o suprafaţă de 3016 hect. D-na Luxiţa Canta­ cuzino, (astăzî d-nul George Gr. Cantacuzin) Maria Ştefanopolu, Epitropia bisericeî Creţulescu din Bucureşti şi D-11. Zaharescu afl 2441 hect. şi loc. 575 hect. Proprietarii cultivă 1547 hect. (88 sterpe, 216 izlaz şi 590 pă­ dure). Locuitoriî cultivă 522 hect. (33 sterpe şi 20 izlaz). Comuna numără 176 contrib., avînd un budget de 3564 leî la veniturî şi 3530 leî la cheltuelî. In anul 1885 erau 159 contrib. In comună sunt 2 bisericî (la Creţuleşti -Fălcoianu şi Creţuleşti-Mănăstirea); 1 şcoală mixtă; 1 baltă. Numărul vitelor marî e de

sat. V . Linia-Mare.

sat, jud. Dîmboviţa, pl. Cobia, căt. şi com. Mătăsa­ rul. A re preste 18000 ariî pă­ dure, împreună cu căt. OdaiaTurculuî.

C re ţu le şti, vale, în com. OcneleMarî, pl. Ocolul, jud. Vîlcea, se varsă în Rîul-Sărat, care udă com. Ocnele-Marî. C r e ţ u le ş t i- C a n t a c u z i n o , sat, ju ­

deţul Ilfov, face parte din com. rur. Creţuleşti, plasa Znagovul. Este situat la N. de pădurea Rîioasa. Pe la S. trece calea ferată şi calea naţională Bucu­ reşti-Piteşti. Se întinde pe o suprafaţă de 750 hect., cu o populaţie de 153 locuitorî. D-nul Gh. Gr. Cantacuzino are 609 hect. şi loc. 141 hect. Proprietarul cultivă 438 hect. (50 sterpe, 11 izlaz şi 110 pă­ dure). Locuitoriî rezervă 6 hect. pentru fîneţe. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî. Numărul vitelor marî e de 105 şi al celor micî de 220.

CREŢULEŞTI-LIPOVĂŢUL

A cest sat s’a înfiinţat, după cum spun locuitoriî, pe la anul 1680. C r e ţ u le ş t i - F ă l c o i a n u , sat, jud.

Ilfov, face parte din com. rur. Creţuleşti, pl. Znagovul. Este situat la N. de Bucureşti, pe malul drept al rîuluî Colintina, lîngă pădurea Rîioasa. Pe la S. trece calea ferată şi calea na­ ţională Bucureşti-Piteşti. A cest sat, după cum spun bătrîniî, s’a înfiinţat la anul 1770 de Constantin Samurcaşî. A ci este reşedinţa primărieî. Se întinde pe o suprafaţă de 750 hect.; cu o populaţie de 383 locuitorî. D-na Maria Ştefanopolu are 597 hect. şi locuitoriî 153 hect. Proprietarul cultivă 372 hect (10 sterpe, 75 izlaz şi 140 pă­ dure). Locuitoriî cultivă tot te­ renul, afară de 10 hect. carî ră­ mîn sterpe. A re o biserică, cu hramul Sf. Ştefan, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă fre­ cuentată de 22 elevî şi eleve, cu întreţinerea căreia se chel­ tueşte de stat şi comună anual 1468 leî. Localul s’a construit de ju­ deţ în anul 1889. A ci e o baltă. Comerciul se face de 1 hangiu. Numărul vitelor marî e de 206 şi al celor micî de 190. C r e ţ u le ş t i- L ip o v ă ţ u l, sat, jud.

Ilfov, face parte din com. rur. Ştefăneşti-Lipovăţul, pl. Dîmbo­ viţa. Este situat la V . de Ştefăneştî-d.-j., pe malul drept al văieî Pasărea, format din 2 tru­ puri: Creţuleşti şi Lipovăţul. Se întinde pe o suprafaţă de 762 hect. A re o populaţie de 152 locuitorî. D -1 Stancu R. Becheanu are 652 hect. şi locui­ toriî 110 hect. Proprietarul cultivă 400 hect.

CREŢULEŞTI-MĂNĂST1REA

(S7 izlaz, 2 vie, 193 pădure). Locuitori! rezervă 25 hect. pen­ tru izlaz. A re o biserică cu hramul Sf. împăraţi, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ; o şcoală mixtă frecuentată de 17 elevî şi 7 eleve, cu întreţinerea căreia sta­ tul cheltueşte anual 1404 leî. Localul şcoaleî s ’a oferit gratuit de d -1 St. Becheanu. Comerciul se face de I cîrciumar. Are un heleşteu. Numărul vitelor marî e de 115 şi al celor micî de 245. C r e ţ u le ş ti - M ă n ă s t ir e a ,

CREVEDIA-DE-JOS

765

760 hect. Are o populaţie de 267 locuitorî. D -1 I. Zaharescu are 589 hect. şi locuitoriî 171 hect. Proprie­ tarul cultivă 3 SS hect. (8 sterpe, 86 izlaz şi 140 pădure). Locui­ toriî cultivă tot terenul, rezervînd 7 hect. pentru izlaz. Comerciul se face de 3 cîr­ ciumarî. S ’au stabilit în sat 4 străini. Numărul vitelor marî e de 121 şi al celor micî de 313. A cest sat, după cum spun bătrîniî, s’a înfiinţat la anul I770 de Const. Samurcaşî.

(R e­

b e g e ş t i) , sat, jud. Ilfov; face

parte din com. rur. Creţuleşti, pl. Znagovul. Este situat la N. de pădurea Rîioasa. Pe la S. trece calea ferată şi calea na­ ţională Bucureşti-Piteşti. Se întinde pe o suprafaţă de 756 hect., cu o populaţie de 178 locuitorî. Epitropia Bisericeî Creţulescu din Bucureşti are 646 hect. şi locuitoriî IIO hect. Proprietarul cultivă prin arendaşii săî 381 hect. (20 sterpe, 45 izlaz, 200 pădure). Locuitoriî rezervă pen­ tru izlaz 7 hect. A re o biserică cu hramul Sf. Nicolae, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. Comerciul se face de I cîrciumar. Numărul vitelor marî e de 96 şi al celor micî de 92. S ’au stabilit în sat 8 străini. A cest sat s ’a înfiinţat de că­ lugări la anul 1752. C r e ţ u le ş t i- S a m u r c a ş î, sat, jud.

Ilfov, face parte din com. rur. Creţuleşti, pl. Znagov. Este si­ tuat la S. de Fălcoianul, pe ma­ lul drept al rîuluî Colintina, lîngă pădurea Rîioasa. Pe la S. trece calea ferată şi calea na­ ţională Bucureşti-Piteşti. Se întinde pe o suprafaţă de

C r e ţu lu i (B e je n a r iî-),z >echiit sat,

în jud. Buzău, comuna Amarul, care a dat naştere căt. Miroşi.

Arătura se face cu 120 plu­ gurî: 105 cu boî şi 15 cu caî. Locuitori au 222 care şi că­ ruţe: 189 cu bol şi 33 cu caî. Numărul vitelor marî e]de 863 (128 caî şi epe, 4 armăsari, 436 boî, 290 vacî şi viţel, 5 bivoliţe) şi al celor micî de I 4°5 (357 porcî şi 1048 oî). Locuitoriî împroprietăriţî 144 şi neîmproprietăriţî 156. In comună sunt 3 bisericî (la Crevedia-d.-j., Cocanî, şi Dîrza) şi o şcoală rurală mixtă. In ziua de Sf. Treime se face aci un tîrg de mărunţişuri şi băuturi spirtoase. Comerciul se face de 8 cîr­ ciumarî şi I hangiu. ( P ă d u r o a i c a ) , pă­ dure, de 1380 hect., jud. Ilfov, pl. Znagovul, la N.-V. judeţu­ lui. Se întinde între comunele Crevedia şi Cocani.

C r e v e d ia C r e ţu lu i ( V a le a -) , vale, jud. Mus­

cel, com. Purcăreni, pl. RîulDoamneî. ( Z a r e a - ) , localitate, frumos situată in partea de V. a com. Onceşti, pl. Stănişeşti, jud. Tecuci.

C r e ţu lu i

1 C r e v e d ia , vale,

în jud. Vlaşca, ce vine din sus de moşia Cre­ vedia, a Sfintuluî-Gheorghe-Nou şi dă în Drîmbovic.

C r e v e d ia , com. rur., pl. Znagovul,

jud. Ilfov. E situată la N.-V. judeţuluî, 27 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Crevedia-d.-s., Crevedia-d.-j., Cocani şi Dîrza. A re o populaţie de 1272 locuitorî, carî locuesc în 324 case. Suprafaţa totală a comuneî e de 3182 hect. Proprietarii au 2478 hect., din carî cultivă 926 hect. (rezervînd 182 hect pen­ tru izlaz, 1380 pădure). Locui­ toriî au 700 hect., din carî cul­ tivă 650 hect. (54 rămîn sterpe). Comuna numără 289 contrib.; cu un buget de 4508 leî la veniturî şi 4419 leî la cheltuelî. In anul 1885 erau 245 contribuabili. Dintre locuitorî 198, sunt plu­ gari, 20 au diferite profesiuni.

sau B a r o n u l, vale, în jud. Vlaşca, pe proprietatea Vadul-Stanchiî, vine din CorbiMarî şi dă în Neajlovul.

C r e v e d ia ,

C r e v e d ia -d e - J o s , sat, jud. Ilfov,

plasa Znagovul, face parte din com. rur. Crevedia. Este situat la N.-V. judeţuluî, pe malul stîng al lacului Zmeul, format din rîul Colintina. Prin sat trece şoseaua judeţeană Bucureşti - Tîrgovişte şi, spre E., calea ferată BucureştiPloeşti. Aci este reşedinţa primăriei. Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de I preot şi 1 cîntăreţ; o moară de apă; I heleşteu ; I pod peste Colin­ tina; o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 28 elevî şi 6 eleve, cu

CREVEDIA-DE-SUS

întreţinerea căreia statul şi co­ muna cheltuesc 1837 lei anual. Se întinde pe o suprafaţă de 706 hect., cu o populaţie de 283 locuitori. D-lui N. Ştefănescu aparţin 506 hect. (188 hect. pădure şi 40 izlaz), iar locuitorilor, 200 hect. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî şi 1 hangiu. Numărul vitelor mari e de 195 Ş> al celor mici de 212. C r e v e d ia - d e - S u s , sat, jud. Ilfov,

pl. Znagovul; face parte din com. rur. Crevedia. Este situat la N.-V. de Crevedia-d.-j., pe malul stîng al văiei Deşloaica, care izvoreşte din jud. Dîmbo­ viţa şi trece prin pădurea cu a­ celaşi nume. Pe marginea de E. trece şoseaua judeţeană Bucureşti-Tirgovişte. Suprafaţa totală a satului e de 145 2 hect., cu o populaţie de 353 locuitori. D. G. G. Cantacuzino, pro­ prietarul, are 1250 hect. şi lo­ cuitorii 202 hect. Proprietarul rezervă 75 hect. pentru izlaz; 950 sunt pădure. A re o baltă; 1 pod stătător. Comerciul se face de 3 cîrciumarî. Numărul vitelor mari e de 180 şi al celor mici de 542. C r e v e d ia - M a r e , sau C r e v e d ia Ş u ţu lu î, com. rur., jud. Vlaşca, pl. Neajlovul, compusă din că­ tunele: Crevedia - Şuţului, Crevedia-Sf.-Gheorghe sau Crevedia-Mică, Crevedia-Stavropoleos şi Sicarul, situate pe ambele coaste ale văiei Neajlovul. Această com mă este departe de Bucureşti de 32 kil., de Giur­ giu, de 60 kil. şi de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 25 k il.; la cea d’întîiu merge prin MalulSpart, iar la Giurgiu merge prin Obedeanca. ■

706

In 1887 erau 987 sufl., din cari 195 contribuabili. Budgetul comunei pe 1886 era la venituri 5490 lei şi la cheltuelî 4046 lei. Pe 1887 era la veniturî 4104 lei şi la cheltuelî 2798 lei. In această comună sunt 2 biserici, deservite de 2 preoţi şi 4 dascăli: o biserică în Cre­ vedia-Mare sau a Şuţului şi a doua în Crevedia-Sf.-Gheorghe sau Crevedia-Mică. Am bele ţin de parohia Crevedia-Mică. Este o şcoală mixtă, cu 5 clase, condusă de un învăţător. In 1888 au urmat aci 41 băeţî şi 9 fete, din numărul de 54 băeţî şi 38 fete în vîrstă de şcoală. V ite sunt: 490 boi şi vaci, 78 cai, 870 oi şi capre şi 392 rîmătorî. Pădurea de pe proprietatea Crevedia-Şuţului este de 150 hect. In această comună sunt: pă­ durea Crevedia-Sf.-Gheorghe, de 225 hect. şi pădurea CrevediaStavropoleos, de 117 hect., am­ bele proprietăţi ale statului, de­ pendinţe de ocolul silvic Cîrtojani. Mai este pădurea Sicarul sau Priboiul, a Eforiei Spitalelor Ci­ vile, în suprafaţă de 382 hect. Sunt 3 mori pe apa Neajlovului. Locuitorii acestei comunii se ocupă mai mult cu transporturi şi cu exploatare de lemne, atît din pădurile din această comună cum şi din acelea ce se află pe proprietatea învecinată, Căscioa­ rele. In această comună sunt 7 cîrciuml. Fie-care din cătune are casă, pătule şi magazii necesare exploatării moşiei. Pe aci trece şoseaua din va­ lea Neajlovul, care duce la Corbi-Mari, în sus, şi la Obedeni, în

CREVEDIA-STAVROPOLEOS

jos. Această şosea mai duce la Bucureşti pe la Malul-Spart, prin pădurea Căscioarele. Acestea sunt şosele judeţene în bună stare, bine întreţinute. C r e v e d i a - M a r e sau C r e v e d ia -

cătun, în jud. Vlaşca, pl. Neajlovul, situat pe coasta stîngă a apei Neajlovuluî, în vecinătate cu Căscioarele ale statuluî. Moşia are un venit anual de aproape 20000 lei. Are o suprafaţă de 1100 hect., din care s’a dat la 75 locuitorî 225 h ect.; o pădure în întindere de 150 hect. In cătun este o biserică zi­ dită la 1856, deservită de un preot şi un dascăl; o şcoală co­ munală ; o moară pe apa Neaj­ lovuluî; 1 han şi 2 cîrciumî. S u ţu ,

C r e v e d i a - M i c ă sau S f .- G h e o r g h e , moşie, jud. Vlaşca, numită

ast-fel, căci aparţinea înainte de secularizare m-rei Sf. Gheorghe. Este situată pe partea stîngă a văeî Neajlovuluî, mai spre V . de Crevedia-Suţu. Suprafaţa întreagă a moşieî este de 580 hect., din care s’a dat la 45 locuitorî, împroprietăriţî după legea rurală diu 1864, su­ prafaţa de 150 hect. Suprafaţa pădureî este de 225 hect. Restul de 205 hect. rămîne pămînt de cultură. Venitul acestei moşii este de 5500 lei. C r e v e d i a - S t a v r o p o l e o s , cătun,

în jud. Vlaşca, pendinte de com. Crevedia-Mare, foastă a mănăs­ tirel Stavropoleos, şi care a­ poi, la secularizarea averilor mă­ năstireşti, a devenit proprieta­ tea statului, care a vîndut-o d-lui Zădăriceanu, rezervîndu-şl pădurea în suprafaţa de 117 hect.

CR.EVENIC UL-MARE

Este lipită cu Crevedia-Zădăriceanu şi cu pădurea Cîr­ tojani, situată pe partea dreaptă a rîuluî Neajlovul. Suprafaţa to­ tală a fost de 400 hect. S’a dat la 30 locuitorî împroprie­ tăriţî după legea rurală, 90 hect. sau C r e v e com. rur., compusă din Coşoaia şi Crevenicul-Mare, plasa Glavaciocul, jud. Vlaşca. Este situată pe dea­ lul şi valea Glavaciocul, care trece pe la hotarul de N.-E. al satuluî Crevenicul-Colfeasca. De această comună ţin cele 2 tru­ puri de moşie nelocuite ale moş­ tenitorilor luî P. Mareş ce se nu­ mesc Colfeasca-Văcăreşti şi Colfeasca-Ghimbăşeasca. A re o populaţie de 1346 lo­ cuitorî ; 243 contribuabili. Veniturile comuneî au fost pe anul 1886 de 8875 leî, iar cheltuelile de 7057 leî; pe anul 1887 afl fost de 3629 leî, iar cheltuelile de 3451 leî. In 1877 s’a arat în întreaga comună 2IOO hect. semănînduse diferite cereale. Această comună are două bi­ sericî : una în Coşoaia, şi alta în Co.lfeasca sau CreveniculMare, deservite de 2 preoţî şi 2 dascălî. Ţin de parohia Crevenicul-Mare. A ci este o şcoală mixtă, fă­ cută de zid şi învelită cu fîer; are 2 clase şi e condusă de un învă­ ţător. In anul 1888 a fost fre­ cuentată de 34 băeţî şi 2 1 fete, din 39 băeţî şi 27 fete în vîrstă de şcoală. Este departe de Bucureşti de 40 kil., de Giurgifl de 58 kil., de Alexandria de 32 kil., iar de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 13 kil.

C r e v e n ic u l - M a r e

n ic u l - C o lf e a s c a ,

safl C o lf e a ­ s c a , cătun, în jud. Vlaşca, pl.

C r e v e n i c u l- M a r e

7R7 Glavaciocul. Se numeşte Cre­ venicul - Mare ca să se deosibească de Crevenicul cel-l’alt, numit odinioară Crevenicul-Mic, şi acum Rădulescu, după nu­ mele principalului moştean. E compusă din moştenî-Colfeşti şi Tomuleşti. Oparte mare aparţine moştenitorilor luî Petre Mareş, împreună cu trupurile nelocuite Ghimbăşeasca şi Văcărească. Suprafaţa totală a acestei mo­ şiî, cu toate trupurile, este de 1415 hect.; s’a împroprietărit la 1864 pe pămîntul d-luî Ma­ reş 54 locuitorî, carî afl luat 209 hect. Venitul anual al întregeî mo­ şiî se poate socoti la 30000 leî. Aci este o biserică de zid, cu hramul Sf. Nicolae, con­ struită la anul 1854, în piscul dealuluî Glavaciocul, de către Nicolae Colfescu, fost proprie­ tar; este deservită de un preot şi un dascăl. Şcoala comunală este zidită în anul trecut de către locui­ tori. Prin vale trece Glavaciocul despre N.-E. satuluî. Pe piscul dealuluî Glavaciocul sunt aşe­ zaţi moştenî-Tomuleşti carî ţin tot de acest sat. In vale este şoseaua judeţe­ ană ce duce la Giurgifl prin Satul M ereni; iar chiar pe aci trece drumul ce duce de la Bucureşti la Alexandria şi Ruşi-de-Vede. Este un han mare ce servea de staţie trăsurilor ce circulafl pe acest drum îna­ inte de a se face liniile ferate. Vite sunt: 420 boî, bivolî şi vacî, 72 caî, 220 rîmătorî şi 845 oî.

C R IC O V U L

plăşeî. Moşia aparţine d-luî Pe­ tre Rădulescu şi o mică parte la 3 moştenî; are o suprafaţă de 1500 hect. L a 75 locuitorî împroprie­ tăriţî la 1864, conform legeî rurale, li s’a dat o suprafaţă de 225 hect. A re o pădure în suprafaţă de 160 hect. Această comună este departe de Bucureşti de 48 kil., de Giur­ gifl d e 58 kil.; iar de Obedeni, reşedinţa plăşeî, de 14 kil. Trece pe aci apa Glavacio­ cul care o desparte de Tămăşeşti şi Spîneşti. In 1886 afl fost aci 518 lo­ cuitorî, din carî 114 contribua­ bili. Budgetul comuneî pe 1886 avea la veniturî 4093 leî, iar la cheltuelî de 2537, iar pe 1887 avea la veniturî 2019 leî, iar la cheltuelî 1491 leî. A re o biserică, făcută la 1856 de proprietar, împreună cu ceîl’alţî locuitorî; este deservită de un preot şi un dascăl. D e­ pinde de parohia CreveniculMare. Moşia s’a estimat fără pă­ dure, de Creditul Funciar Rural din Bucureşti, la suma de 180000 leî. Vite sunt: 540 boî şi bivolî, 72 caî, 3450 oî şi capre, 620 rîmătorî. Sunt în com. 4 cîrciumî. Este o moară pe apa Glava­ cioculuî, care funcţionează nu­ maî cînd vin apele marî. C r ic o v e lu l, lac, în jud. Ialomiţa,

pl. Cîmpuluî, lîngă satul Jila­ vele. C r ic o v e n i, se numeşte partea de

C r e v e n ic u l - R ă d u l e s c u ,

com. rur., jud. Vlaşca, pl. Glavacioculuî, situată pe malul drept al Glavacioculuî, cam în mijlocul

S. a com. Ghirdoveni, judeţul Prahova, pl. Teleajenul. C r ic o v u l, plasă, jud.

Prahova.

CRtCOVUL

Se mărgineşte la E. cu judeţul Buzău, de care se desparte prin­ tr’o linie curbă dusă de la N. la S. şi care trece pe la E. comunelor: Vadul-Săpat, Fîn­ tînelele şi Călugăreni. L a V . se mărgineşte cu plasa Tîrgşorul şi o parte din plasa Podgoria, de care se desparte printr’o linie curbă, care trece pe la V . de comunele: Inoteşti, Iordăcheanul .şi Bucovul. L a N. se mărgineşte cu pl. Podgoria, de care se desparte printr’o linie trasă pe la N. de comunele Gornetul-Cricov şi Tătarul. L a S. se mărgineşte cu plă­ şile Crivina şi Cîmpul, de care se desparte printr’o linie dusă din judeţul Buzăfl (E.), pănă în plasa Tîrgşorul (V.), şi care trece pe la S. de comunele: Berceni, Coslegiul şi Colceagul. Această plasă s’a împărţit în 12 parohii, avînd şi 23 filiale: 1. Parohia Berceni, cu bise­ rica parohială Sf. Nicolae, com­ pusă din cătunele: Berceni-d.-s., Bereasca-d.-j. (Ploeştiori) şi Corlăţeşti, avînd ca filială biserica Sf. Nicolae. 2. Parohia Coslegiul, cu bi­ serica parohială Sf. împăraţi, compusă din cătunele: Dîrvari, Radila şi Pantazi, avînd ca fi­ liale bisericile: Adormirea, Sf. Ion şi Sf. Trel-Ierarhî. 3. Parohia Bucovul, cu bise­ rica parohială Sf. Treime. 4. Parohia Gura- Văiei (com. Valea-Călugărească), cu bise­ rica parohială Izvorul - Tămă­ duire!, compusă din cătunele: Arva, Valea-Poeniî, Valea-Urseî şi Valea-Mantiî, avînd ca filială bisericaTăierea Capului Sf. Ioan. 5. Parohia Valea-Popei, (co­ muna Valea-Călugărească), cu biserica parohială Buna-Vestire, compusă din cătunele: ValeaCălugărească, Rachieriî, Valea-

768

Orleî şi Chiţorani (Bucovul), avînd ca filiale bisericile: Sf. Nicolae şi Sf. Stelian. 6. Parohia Valea-Negovani, (com. Valea-Călugărească), cu biserica parohială Adormirea, compusă din cătunele: ValeaMieilor, Valea-Largă şi Scheaul, avînd ca filiale bisericile: Sf. Voevozî şi înălţarea. 7. Parohia Gornetul-Cricov, cu biserica parohială CuvioasaParaschivă, compusă din căt. Ţărculeşti, avînd ca biserică fi­ lială Cuvioasa-Paraschiva. 8. Parohia Valea-Bouluî, (co­ muna Gornetul-Cricov), cu bise­ rica parohială, Sf. împăraţi, com pusă din căt. Coşorelele, avînd ca filială biserica Sf. împăraţi. 9. Parohia Ceptura, cu bise­ rica parohială Sf. împăraţi, com­ pusă din căt. Valea-Garduluî, avînd ca filială biserica A d or­ mirea. 10. Parohia Rotari, (com. Ceptura), cu biserica parohială Adormirea, compusă din căt. Şoimescul şi Malul-Roşu, avînd ca filială biserică Sf. Nicolae. '1 1 . Parohia Albeşti-de-Mur, (com. Albeşti), cu biserica pa­ rohială Sf. Voevozî, compusă din căt. Vadul-Păruluî şi Albeşti-Paleologul, avînd ca filiale bisericile: Sf. Ilie şi Adormirea. 12. Parohia Călugăreni, cu biserica parohială înălţarea şi cu biserica filială Adormirea. 13. Parohia Tomşani, cu bise­ rica parohială Sf. Voevozî, com­ pusă din căt. Loloiasca, avînd ca biserică filială Sf. Nicolae. 14. Parohia Tătarul, cu birica parohială Sf. Voevozî. 15. Parohia Măgura (com. Tomşani), cu biserica parohială Adormirea, compusă din căt. Cioceni, avînd ca filială biserica Adormirea. 16. Parohia Conduratul, cu biserica parohială Sf. împăraţi.

CRICOVUL

17. Parohia Vadul-Sapat, cu biserica parohială Sf. Voevozî şi Buna-Vestire. 18. Parohia Colceagul, cu bi­ serica parohială Sf. Nicolae. 19. Parohia Inoteşti, cu bi­ serica parohială Sf. Ioan. 20. Parohia Fîntînelele-Mazîli, cu biserica parohială A ­ dormirea, compusă din cătunele: Fîntînelele-Ungureni şi Bozieni, avînd ca filială biserica Ador­ mirea. 21. Parohia Iordăcheanul, cu biserica parohială Adormirea, compusă din cătunele: Moceşti şi Plavia, cu biserica filială Sf. Nicolae. Din punctul de vedere ad­ ministrativ, plasa Cricovul se compune dintr’o comună ur­ bană, Urlaţi, şi 17 com ine r 1rale: Albeşti-de-Mur, AlbeştiPaleologul, Berceni, Bucovul, Călugăreni, Ceptura, Colceagul, Conduratul, Coslegiul, Fîntîne­ lele, Gornetul-Cricovul, Inoteşti, Iordăcheanul, Tătarul, Somşani, Vadul-Săpat şi Valea-Călugă­ rească. Cele maî puţin, popu­ late sunt: Albeşti-Paleologul, Fîn­ tînelele, Berceni şi Conduratul. Pămîntul plăşeî Cricovul, în partea de S.-V. şi E., prezintă o întinsă cîmpie, productivă în grîfl, orz, ovăz, porumb, meiu, fasole şi secară. Partea de N., fiind deluroasă, era acoperită cu viî, acum dis­ truse de filoxeră. A zî abia se maî cultivă 5 hect. la Urlaţi. Din timpul distrugere! viilor, locuitoriî din partea de N. a plăşeî se ocupă maî mult cu fabricarea ţuiceî şi cu tran­ sportul lemnelor şi păcureî din comunele vecine, iar restul lo­ cuitorilor din plasă se ocupă în special, cu agricultura şi creş­ terea vitelor. Prin plasă trece rîul CricovulSărat.

CRICOVUL C r ic o v u l, pădure, lîngă satul Ale-

xeni, în pl. Cîmpuluî, judeţul Ialomiţa. C r ic o v u l, pîrîil, ce-î maî zice şi

Cricovul - Dulce. Izvoreşte din judeţul Dîmboviţa, din muntele Oborele, spre E. de Moroeni şi Pietroşiţa, curge în jos prin pla­ iul Ialomiţa, trece prin raionul comunelor Urseiul şi Vişineşti, pe lîngă laturea estică a comu­ neî Colibaşi şi apoî la comuna Ederile intră în jud. Prahova. De aci curge la vale prin jud. Prahova, trece pe lîngă mănăs­ tirea, sau penitenciarul Mărgi­ neni, tăind perpendicular şo­ seaua judeţeană Tîrgovişte-Ploeşti; primeşte în stînga sa, mai spre S. de com. Dărmăneşti pîrîul Prahoviţa, maî primeşte la vale, tot în stînga, un iaz de morî din Prahova, apoî la căt. Băltiţa, com. Frosinul, iarăşî se apropie de judeţul Dîmboviţa şi curge printre Dîmboviţa şi judeţul Prahova trecînd printre Corneşti, din jud. Dîmboviţa şi Hăbu, din jud. Prahova, pănă ce, puţin la vale de Ochiul-Boului, căt. com. Cătunul, se varsă în Ialomiţa, în partea stîngă, în faţa com. Tătărăx. C r ic o v u l, numire ce se maî dă

p îrîu lu î Sărata, care se maî numeşte şi Cricovul-Sărat, jud. Ialomiţa. C r i c o v u l- D u lc e . Vezi Cricovul,

pîrîu, jud. Dîmboviţa şi Pra hova.

769

Crăciuneşti, unde ese din jud. Buzău şi trece în Prahova, pe la com. Sîngerul, pl. Podgoria. După ce udă comunele Apos­ tolache, Urlaţi şi Albeşti îşî continuă drumul spre S., vărsîndu-se în rîul Prahova, la com. Adîncata, pl. Cîmpul. In cursul său, în judeţul Pra­ hova, udă plăşile: Podgoria, Cricovul şi Cîmpul. C r ic o v u l- M ic , pîrîil, în comuna

Cizlăul, jud. Buzău. Izvoreşte din muntele Fîntîna-Hoţilor, pu­ ţin mai la N. de Cricovul-Mare şi merge să se unească cu dîn­ sul în căt. Bîrleşti. C r i c o v u l- S e c , gîrlă, jud.

Pra­ hova care acum IOO anî avea propria sa scurgere pe albia cunoscută şi care pănă azî, şî-a făcut scurgere in rîul Ia­ lomiţa, cu mult maî la vale de căt. Hăbudul. De la Hăbudul pănă la Poenari-Burchiî, albia sa e puţin cunoscută, iar de aci către co­ muna Crivina, pl. Crivina, pe vechia albie sunt o mulţime de sorginţl, care formează cursul acestei gîrle pănă la vărsarea sa în rîul Prahova, spre N.-E. de com. Crivina. Apa sa e curată, posedînd în tot cursul său tot soiul de peşti buni şl gustoşi. Face, în curgerea sa, mulţime de zig­ zaguri, mai ales înti'e comunele Crivina, Poenari - Apostoli şi Gorgota.

sau C r ic o v u lS ă r a t , pîrîil. începe din muntele Fîntîna-Hoţilor, com. Cislăul, judeţul Buzău, şi primeşte afluenţiî: Cricovul • Mic, IzvorulRece, Crăciuneasa, Butuceanca, Baba-Dobi'oaie, etc., apoî prin Valea-Budel, ajunge la cătunul 68195 Marele D lcffonai Geografic. Vot f f

termină pe malul oriental al pî­ rîuluî Valea-Adîncă; cele estice merg pănă în satul Parcheş, ce e aşezat pe dînsele, şi chiar pănă în malul stîng al VăieîOgurluiuluî, cele nordice se con­ fundă cu stuful ce înconjoară balta Saon. A re înălţime de 64 metri; este punct trigono­ metric de observaţie de rangul i-iu, dominînd asupra mănăsti­ re! Saon, ce e la poalele sale, asupra satuluî Parcheş, şi asupra drumului comunal Nicoliţel-Parcheş. Este acoperit cu păşunî, iar poalele sale sunt păduroase. mahala, în com. rur. Slivileşti, pl. Văii oi*, jud. Me­ hedinţi.

C r ih a la ,

C r ih a la , pădure,

în jud. Mehe­ dinţi, plasa Ocolul-d.-s., com. rur. Bresniţa, aproape de oraşul Turnul-Severin, pădure în care orăşenii Severineni fac petre­ ceri de vară.

deal, în jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-j., de pe terito­ riul com. Călugăra-Mare.

C r ih a n u l,

C r im ă r e a s a , vechiil pichet,

cu numărul 62, spre hotarul Mol­ dovei, pl. Marginea-d.-j., jud. R.-Sărat, la E. de com. Golo­ ganul.

C r im in e ţu lu î ( F u n d u l-) . (Vezi

Fundul - Crimineţuluî, judeţul Putna). lac, în judeţul Ialomiţa, plasa Borcea, în in­ sula Balta, pe teritoriul com. Cocargea.

C r im in ic io a r a , C r ig lic , v îr f de deal, în

C r i c o v u l- M a r e

CR1POASA

judeţul Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoxiul comunei rurale Parcheş. Este situat în partea nordică a plăşeî şi în cea vestică a comuneî, la 3 kil. spre V . de satul Parcheş, aproape de locul unde pîrîul Valea-Adîncă se aruncă în balta Saon. Poalele sale vestice se

mahala, în judeţul Tecuciu, pl. Berheciu, în partea de E. a satului Corni-d.-s.

C r im u le ş ti,

C r ip o a s a ,

baltă, în jud. Dolj,

97

CRISTEA

plasa Jiul-d.-j., comuna Căciulă­ teşti. C r is te a , pîrîil, izvoreşte dintr’un

izvor mare, ce iese din coasta de V. a dealuluî Izvorul, din co­ muna Soleşti, pl. Crasna, jud. Vasluiu, numit şi Izvorul-luiCristea; curge spre V. şi, tăind în curmeziş şoseaua naţională Iaşi-Vasluiu, se varsă în pîrîul Vaslueţul. ( M u c h e a - d e - l a - ) , mu­ che, în jud. Buzău, com. Ru­ şiavăţul, căt. Muscelul-Ţigan.

C r is t e a

( V a l e a - d e - l a - ) , vale, în jud. Buzău, com. Ruşiavăţul, căt. Muscelul-Ţigan; se scurge în Valea-Ruşiavăţuluî.

C r is te a

iezer, în jud. Suceava, satul Ruginoasa, format de pîrîul Dumbrăviţa şi avînd o suprafaţă de 4 prăjinî.

C r is t e a - M a r c o v u l ,

deal, în jud. Tecuciu, situat la V . de satul Răchitoasa; se întinde spre N. comunei Răchitoasa.

C r is te i ( D e a lu l-) ,

C r is te s c u , iaz, în jud. Dorohoiu,

cu o suprafaţă de 6 hect., pe teritoriul satului Ibăneşti, com. cu acelaşi nume, plasa Prutuld.-s. sat, în jud. Dîmbo­ viţa, pl. Ialomiţa, cătunul com. Corneşti.

C r is te s e a ,

C risteşti, corn. rur., situată în partea de N.-V. a plăşeî Co­ şula, jud. Botoşani, la 13 kil. de Botoşani, formată din sa­ tele: Cristeşti şi Schitul - Oră­ şeni (Maicele). A re o suprafaţă de 5892 hect., cu o populaţie de 533 familii, sau 2092 su­ flete, carî locuesc în 715 case. Sunt 552 contribuabili.

770

Locuitoriî se ocupă cu agri­ cultura, cre şte re Vitelor şi cul­ tura viilor. Locurile cultivate au o în­ tindere de 3892 hect. In partea de S. şi S.-V. a comuneî, se află pădure întinsă, cu o suprafaţă de 1315 hect., compusă din fag, stejar, car­ pen şi teiu. Această pădure e o parte din vastul codru ce acopere teritoriul comunelor: Coşula, Slobozia-Secătura, Po­ iana-Lungă, Tudora, Flămînzi, Storeşti, Rădeni şi Deleni. Sunt 54 hect. vii pe terito­ riul satului. E străbătută de pîrîul Mile­ tinul. Are 4 iazuri, 1 moară de apă şi 1 de aburi. Vite sunt: 1165 boi şi vaci, 265 caî, 1487 oi şi 722 porcî. A re 2 bisericî, deservite de 2 preoţî, 1 diacon şi 2 cîntă­ reţî ; o şcoală mixtă, condusă de un învăţător, plătit de stat, şi frecuentată de 5 8 băeţî şi 12 fete. Budgetul comunei are la ve­ nituri 12212 lei, 20 bani, iar la cheltuelî 7768 leî 94 bani. cont. rur., situată în partea vestică a plăşeî Siretuld.-j., jud. Suceava, spre S. şi la o depărtare de 34 kil. de Fălticeni. Se mărgineşte la E. cu com. Păşcani, la V . cu com. Timişeşti şi satul Popeşti din jud. Neam­ ţu, la S. cu com. Miroslăveşti şi la N. cu com. Drăguşeni şi Tătăruşi. Are forma unui dreptunghiu neregulat. E compusă din satele: Cri­ steşti, Hereşti, Homiţa, Moţca şi Boureni, cu reşedinţa în sa­ tul cu acelaşî nume. A re o populaţie de 1336 fa­ milii, sau 54.25 suflete, din carî 2785 bărbaţî şi 2640 femei (134 izraeliţi şi 3 nemţi).

C r iste şti,

CRISTEŞTI

Sunt 1039 contribuabili. A re şase bisericî, deservite de 6 preoţî şi 9 cîntăreţî şi un schit: Boureni; 2 şcoale mixte, frecuentate de 70 elevî, din 420 băeţî şi 410 fete în vîrstă de şcoală. In comună sunt: 5 cîrciumarî, 9 băcănii, 1 lipscănie, 1 pitărie, 4 debite de tutun şi 1 că­ săpi e. Budgetul pe anul 1892— 93 are la veniturî, 1134 lei, 99 banî şi la cheltuelî 11322 leî 23 banî. Vite sunt: 293 caî, 1620 boî, 1172 vacî, 4500 oî, 11 capre, 851 porci şi 7 bivolî. Altitudinea comunei de la nivelul mării variază între 350— 400 m. E udată de rîul Moldova. Moşia, proprietatea prinţului Gr. M. Sturdza, e în suprafaţă de 3841 fălci şi 58 prăjinî, din cari: 750 pădure, 1533 fălcî şi 48 prj. culţivabile şi 1000 fălcî şi 59 prăjinî fînaţ. Locuitorî împroprietăriţi du­ pă legea din 1864, sunt 586, din carî 3 fruntaşi, 305 păl­ maşi şi 278 codaşi, stăpînind 1592 făcî. In comună sunt 2 moriştepe pîrîul Staniştea şi o moară a Zavului. Căile de comunicaţie din co­ mună sunt: la Paşcani 12 kil., la Drăguşeni 7 kil., la Miros­ lăveşti 10 kil. Locurî maî însemnate în co­ mună su n t: Schitul - Boureni, Leţcani, Siliştea, Matioaia şi Morile-Zavuluî. L a 1803, «Cristeşti, a d-sale Vornicului Grigoraş Sturdza, numără 189 liuzî, cu 2480 leî bir anual C riste şti, moşie şi sat mare, din

care se. compune comuna Cris­ teşti, judeţul Botoşani. Satul e aşezat pe mai multe văî şi

CRISTEŞTI

coaste, pe o întindere de 229 hect. Suprafaţa moşieî e de 5892 hect. E compusă din maî multe părţî, şi anume: Dealul, partea despre N.-V. a satuluî, fiind aşezată pe d eal; Ghiloneşti, partea despre S., numită ast-fel de la fraţiî Ghilanî, carî erau pădurarî; Ţibeni, în partea despre S -V., numită de la fa­ milia Ţibu, venită din Buco­ vina; Furnicari, în partea despre V., numită de la mulţimea moşuroaielor de furnicî, ce au fost aicî, fost sat în vechime, astă-zî însă loc de cultură. (Se maî cunosc abiâ gropile în care se ţineau productele); Lipoveni, în partea despre S.-E., numit ast­ fel de la iazul lucrat aicî de nişte Lipovenî. Despre acest sat se zice că în vechime era aşezat maî spre N.-V., pe locul numit Siliştea, dar că s’a desfiinţat cu ocazia năvălirilor străine; locuitoriî s’au retras spre S.-E. în pădure pe locurile unde astă-zî este satul Cristeşti. A re o populaţie de 491 fa­ milii, sau 1997 suflete; 1 bi­ serică, deservită de 1 preot, 1 diacon şi 2 cîntăreţî; 1 şcoală mixtă, condusă de 1 învăţător plătit de stat şi 58 băieţî şi 12 fe te ; 1 moară de apă la iazul Lipoveni, pe pîrîul Miletinul şi I moară cu aburî. In Cristeşti sunt 54 hect. viî prin grădinî, ale locuitorilor şi proprietarilor. Moşia se împarte între fraţiî Cristeşti. E acope­ rită în mare parte cu pădure. C risteşti, sat, în com. Ţuţora, pl. Braniştea, jud. Iaşi. E situat pe coasta de S. a dealuluî Cristeşti şi între rîurile: Bahluiul, ce vine de la V . spre E. şi Jijia de la N. spre S., formînd un unghiu prin unirea lor. In faţa satuluî, pe şes, sunt

771

întinse bălţî pline cu stuh. Are o populaţie de 23 fam., sau 175 loc. romînî, carî se ocupă cu agricultura, creşterea vitelor şi pescuitul; o biserică, zidită la 1839 de fostul proprietar A le ­ xandru Mavrocordat, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 eclesiarc; casele proprietăţeî, clă­ dire mare şi frumoasă şi o sta­ ţie a drtuiiuluî de fei Iaşi-Ungheni. Numărul vitelor e de 210 ca­ pete, din carî: 126 vite marî cornute, 30 oî, 20 caî şi 34 rî­ mătorî. C riste şti, sat, spre V . de satul Brăeşti, din com. Brăeşti, plasa Cîrligătura, jud. Iaşi. E situat pe costişa dealuluî* Dodul, cu faţa spre E. A re o suprafaţă de 1305 hect. şi o populaţie de 100 fam., sau 470 loc. romînî, carî se ocupă cu agricultura şi creş­ terea vitelor; o biserică con­ struită de lemn, deservită de 1 preot, 1 cîntăreţ şi 1 eclesiarc. Numărul vitelor e de 500 ca­ pete, din carî: 370 vite marî cornute, 23 caî, 220 oî şi 57 rîmătorî. C risteşti, sat, face parte din com. rur. Vlaici, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. A re o biserică, fondată la anul 1877. Populaţia satuluî e de 155 locuitorî, împroprietăriţi la 1864. C risteşti, sat, pe moşia şi în co­ muna cu acelaşî nume, jud. Su­ ceava. E aşezat pe un platou înalt ce ţărmureşte şesul stîng al Moldoveî şi pe ţărmurile pîrîuluî Staniştea, cu afluentul său Gurmăzoaia. A re o populaţie de 480 fam., sau 2000 sufl. (1080 bărbaţî şi 920 femeî), din carî 110 străinî. Locuesc în 954 case. Contribuabili sunt 386. In sat este o circiumă, 4 bă­

CRISTEŞTI

cănii, 1 lipscănie, 1 pitărie, 1 căsăpie şi 1 debit de tutun. Vatra satuluî ocupă 180 fălcî, 40 prăjinî. împroprietăriţî la 1864 sunt 162 pălmaşi şi 46 codaşî, stăpînind 659 fălcî şi 58 prăjinî. A re o biserică, cu hramul A ­ dormirea - Maiceî- Domnuluî, zi­ dită pe la 1440 de nişte saşi din Ardeal, în mijlocul unuî co­ dru. Pe peretele bisericeî se afla o inscripţie care a dispărut în urma reparaţiunilor. Se zice însă că se citea data de 1420 şi că ar fi fost restaurată, adăugindu-i se turnurile, de către Şte­ fan - cel - Mare. Pe clopotul cel mare se citeşte: «Clopotul este făcut de mine C-ostan, cu a mea cheltuială, dat la biserica din satul Moţca, anul 1830» ; iar pe cel mic: «KrtOIIOTX fflMPT.... GEITJÎ K 0 XP 6 H 1777». Bise­ rica e împroprietărită cu 25 fălcî şi e deservită de 1 preot şi 3 cîn­ tăreţî. Este o şcoală rurală mixtă, condusă de un învăţător, plătit de stat, frecuentată de 58 şco­ lari. Ea e înfiinţată de la 1865. Se află în Cristeşti o fabrică de spirt, a proprietăţeî, în care în ultimul an financiar s’a fer­ mentat 933,150 kgr. deporutnb, din cari s’au fabricat 317,720 litri spirt. Statul a perceput de pe urma acesteî fabricî, în acel an, suma de 139947.60 leî. C risteşti, sat, în jud. Tutova, com. Lăleşti, spre S. de satul Lăleşti. A re 169 loc. şi 47 case. E numit de locuitorî şi Cristeşti-d.-j. C risteşti, staţie de dr. d .f., jud. Iaşi, pl. Braniştea, căt. Ţuţora, pe linia Iaşi-Ungheni, pusă în circulaţie la 1 August 1874. Se află între staţiile Iaşi (15.3 kil.) şi Ungheni (5.7 kil.) Inăl-

CRISTEŞTI

ţimea de asupra nivelului măre! 3 im-89. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 682 leî, 80 banî.

V ezî Cris­ teşti, localitate, jud. Tutova.

C r is te ş ti-d in -D e a l.

C r is t e ş t i-R ă z ă ş î. Vezî Cristeşti,

localitate, jud. Tutova. vechiu *at, din com. Găneşti, jud. Covurluiu, pl. Ho­ rincea, azî lipit şi constituind un trup cu Găneşti.

C r is te ş ti,

deal, jud. Bacău, pl. Tazlăul- d.-s., com. Ardeoani, pe teritoriul Ardeoani.

e situat satul Cristeşti, din com. Ţuţora, plasa Braniştea, judeţul Iaşi. deal, de asupra satu­ luî Cristeşti, jud. Iaşi, pl. Cîr­ ligătura, com. Brăeşti.

C r iste şti,

C r iste şti, localitate, în jud. şi pl.

Tutova, com. Voineşti. A ici a fost maî înainte sat, dar s’a distrus de unul din proprietari. Astă-zî se maî găsesc numai cîte-va livezî cu arbori fructi­ feri. Se mal numesc Cristeştid.-s., Cristeşti-Răzăşi şi Cristeştidin-Deal. C riste şti, plrîU. V ezî Buda, pîrîu

în com. Brăeşti, jud. Iaşi, pl. Cîrligătura. vale, în jud. Iaşi, pl. Cîrligătura, com. Brăeşti, între dealurile Cristeşti şi Buznea, prin­ tre care trece pîrîul cu acelaşî nume.

C r iste şti,

C riste şti, vale, în satul cu acest

nume, formată de pîrîul Staniştea, jud. Suceava. C r is te ş ti-d e -J o s . Vezî Cristeşti,

sat, jud. Tutova. C r is te ş ti-d e -S u s . V ezi Cristeşti,

localitate, jud. Tutova.

dinţă Sgîrciţi. A re o întindere de 100 hect. cu o populaţie de 55 fam., sau 2 1 1 sufl., din cari 56 contribuabili; 10 ştiu carte. A re o biserică deservită de 1 preot, 1 dascăl şi 1 paracliser.

C r is tia n u l, braţ (privai), în jud.

Ialomiţa, pl. Borcea, în insula Balta, pe teritoriul com. Dichi­ seni.

C riste şti,

C riste şti, deal, pe coasta căruia

CRISTOAIA

772

C r is tia n u l, vale, jud. Mehedinţi,

pl. Văilor, com. rur. Covrigi.

sat, înconjurat de dealurî, în partea de S. a co­ munei Rînceni, jud. Fălciu, în care se află 30 case şi fiind unit cu satul Rînceni, poartă maî mult acest din urmă nume.

C r is tin ic iu l,

( D e a lu l-) , colină,

C r is tio a ia , deal, în centrul com.

în jud. Buzău, com. Cernăteşti, căt. Mălăeşti.

Ringhileşti, jud. Botoşani, pl. Ştefăneşti.

C r is tie n e ş ti, sat, ce este maî sus

C r is tio a ia , iaz, în valea Cristioaia,

de mănăstirea de Argeş, jud. Argeş. După uciderea luî MihaiuViteazul, s’au adunat aci Boeriî şi cu Buzeşti şi au ţinut sfat de a ti ales pe Şerban nepotul ră­ posatului Basarab-Vodă.

jud. Botoşani, com. Ringhileşti cu o suprafaţă de 6 hect.

C r is tia n u lu i

pe moşia cu acelaşî nume; în vechime a fost trup a parte, dar acum e ali­ pit la moşia Ibăneşti, judeţul Dorohoiu, pl. Prutul-de-Sus, com. Ibăneşti. Populaţia sa este de 600 fam., sau 1276 sufl. Are o biserică, cu hramul Sf. Mihail şi Gavril, deservită de I preot, 2 cîntăreţî, I pălăm ar; este de zid, făcută în 1859, de marele Vornic Niculal Rosetti-Roznovanu, fost proprietar. Este o şcoală, condusă de un învăţător şi frecuentată de 60 elevi; localul, bun, e făcut de comună. Sătenii împroprietăriţî au 761 hect. 93 ariî pămînt.

C r is tio a ia , vale, la poalele dea­

luluî Cristioaia spre N., se u­ neşte cu valea Corogea, jud. Botoşani, com. Ringhileşti.

C ris tin e ş ti, sat,

C r istin e ş ti, sat, în jud. R.-Sărat,

pl. Rîmnicul-de-Sus, căt. com. Zgîrciţi. Şi-a luat numele de la o familie de moşneni, Cristi­ neşti. Este aşezat în partea de S. a com., pe pîrîul Oreavul, la I kil. spre S. de căt. de reşe­

C r is tiş o r u l, iaz, jud.

Dorohoiu, în suprafaţă ca de 3 hect. 50 arii, pe teritoriul moşiei Dămileni, com. Ibăneşti, pl. Prutulde-Sus. munte între com. Mădeiul şi Borca, judeţul Su­ ceava.

C r is tiş o r u l,

C r is tiş o r u l, pîrîu, afluent al pîrîu-

luî Neagra-Broştenilor, jud. Su­ ceava. C r is tiş u l, munte, jud. Bacăil, pl.

Munteluî, com. Brusturoasa, a­ coperit de brazi şi molifţi. Face parte din ramificaţiunile mun­ teluî Tarcăul. C r is to a ia , pîrîu, izvoreşte de pe

teritoriul satului Bălteni, din com. Brodocul, jud. Vasluiu, pl. Stemnicul şi se varsă în pîrîul Stemnicul.

CRISTOIUL

pîrîiaş, jud. Bacău, pl. Bistriţa-de-Sus, com. Blă­ geşti, ce se scurge în pîrîul Ciobota.

C r is t o iu l,

C r iş u lu î

( M o v ila - ) , movilă,

în

jud. Buzău, com. Cilibia.

Dolj. Aparţine statuluî, care a dat 248 loturi dintr’însa lo­ cuitorilor. Se găseşte pe dînsa şi pădure. Această moşie a fost pendinte, pănă la seculari­ zarea averilor mănăstireşti, de mănăstirea Bucovăţul.

C r it e a n c a ( V e r n e ş ti) , sfoară de

C r i v a (J u m ă ta te ), moşie, a sta­

moşie, în jud. Buzău, comuna Verneşti. Are 40 hect., din carî 12 pădure. Se numeşte şi Rizoaia.

tuluî, în jud. Romanaţi, cu o arendă anuală de 3020 leî anual pe periodul 1887— 88. C r iv a , pădure, a statuluî, în jud.

C r iv a , sat, în jud. Dolj, pl. Jiul-

de-Mijloc, com. Vîrvorul, gră­ madă cu o populaţie de 610 suflete, sau 320 bărbaţî şi 290 femeî. Locuesc în 144 case şi 1 bordeiti. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul V îr­ vorul, ce este la 2070 m. de­ părtare. C11 vîrstă de şcoală sunt 50 copiî. Ştifl carte 7 locuitori. In sat sunt 2 cîrciumî. C r iv a , cătun, al com. Piatra, pl.

Olteţul-Oltul-d.-s., jud. naţi, cu 200 locuitori.

CRIVEŞTI

773

Roma­

Dolj, plasa Jiul de-Mijloc, com. Vîrvorul. Lemnul care se gă­ seşte este stejarul şi gîrniţa; predomină însă cerul.

com. Enoseşti, plasa Olteţul-Oltul-d.-s., judeţul Romanaţi, aşezat în valea Oltu­ luî, lîngă Oltişorul. Are 200 lo­ cuitorî, safl 50 familiî; o biserică (Sf. Nicolae), clădită la 1762, de locuitorî şi deservită de un preot.

C r iv ă ţu l, pîrîu, jud. Dîmboviţa,

izvoreşte din pădurile şi văile dintre comuna Adîncă şi peni­ tenciarul Mărgineni, curge la vale, prin partea estică a dea­ lurilor de lîngă Bucşani, intră în plasa Ialomiţa, trece prin comuna Finta şi cătunul Băltiţa, aproape paralel cu Cricovul, curge pe lîngă comunele Frasinul şi Corneşti şi la Cătunul, unde este şi un pod peste Crivăţ, se varsă în partea stîngă a rîuluî Ialomiţa. C r iv e le ş ti,

C r iv a , pîrîU,

afluent pe stînga al rîuluî Tesluiul, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Gherceşti.

( V a l e a - N u c u lu i) ,

cătun de reşedinţă al comuneî Trestioara, jud. Buzăfl, cu 110 locuitorî şi 37 ca se ; de dînsul e alipit şi căt. Veghiurile.

C r iv a , pîrîiaş, în jud. Neamţul,

com. Pîngăraţi, pl. Piatra-Mun­ tele. E situat pe moşia Tarcăul. Izvoreşte din ramura munteluî Piciorul-Frăsieî, şi se varsă în dreapta rîuluî Bistriţa. C r iv a ia , vale, vechea matcă a rîu­

C r iv a , cătun, al

trece prin cătunul Crivăţul, co­ muna Măneşti, pl. Tîrgşorul.

luî Ialomiţa. Trece prin satul Pribegi, pl. Ialomiţa-Balta, jud. Ialomiţa, spre N. de satul Slo­ bozia şi se termină spre E. în hotarul moşieî Bucul. Prin drep­ tul satuluî Slobozia poartă nu­ mirea de Crivaia-Mare. sat, cu 100 locuitorî, jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din com. rur. Cuca.

C r iv e le ş ti, moşie, în jud. Buzăfl,

comuna Trestioara, cătunele Cri­ veleşti şi Veghiurile. A re 620 hect., cea maî mare parte teren steril, format din pămînturî albe, şi 27 hect. pădure şi puţină arătură; servă maî mult de iz­ laz. C r iv e le ş t i- M o c ia r u l, moşie,

în jud. Buzău, com. Trestioara, cătunul Criveleşti. Are pădure puţină arătură, fîneaţă, izlaz şi livede. Pe dînsa se află lacul Mociarul.

C r iv ă ţu l, C r iv a , ramură de munte, în jud

Neamţul, ce se detaşează din nodul format de ramurile: Aţa, Măgura-Şomuzuluî, Piciorul-Frăsineî, între pîrîiaşele Bătrîneî şi Frasinul, afluenţi aî Tarcăuluî. C r iv a , loc. Vezî com. rur. Balta,

din plaiul Cerna, jud. Mehedinţi. trup de moşie, com. V îr­ vorul, pl. Jiul-de-Mijloc, judeţul

C r iv ă ţu l, sat, jud. Prahova, face

parte din com. rur. Măneşti, pl. Tîrgşorul. A re o popula­ ţie de 222 locuitorî (112 băr­ baţî şi 1 to femeî). Locuitoriî maî numesc acest cătun GuraCrivăţuluî şi Stariţa.

C r iv a ,

Crivăţul,

va le,

judeţul Prahova,

C r iv e ş ti, sat, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Strunga, spre N. de băile Strunga. Este a­ şezat pe deal. Are 112 familiî, safl 537 suflete, din carî 117 con­ tribuabili; locuesc în 117 case. Ştifl carte 32 persoane. Populaţiunea este romînă, a­ fară de 5 familiî evreî. Sunt 160 vite marî cornute. Se lu­ crează butnăria şi căruţe ordi­ nare, Are o biserică de zid.

774

C R IV E Ş T I

Acest sat forma maî înainte o comună, comuna Criveşti, cu satele Găureana şi Movileni. Este legat cu oraşul Roman prin şosea. C r iv e ş ti, sat, în jud. Tutova, pl.

Corodul, com. Vizureni, pe ma­ lul stîng al rîuluî Bîrlad, la văr­ sarea pîrîuluî Bîrzota în el, spre S.-V. de satul Vizureni. Are 289 locuitorî (din carî 44 ştifl , carte), locuind în 90 case. Pă­ mîntul este mlăştinos. Pe moşia Criveşti este şi gara Tutova. Maî e numit şi Bondrea. mahala, face parte din oraşul Tecucifl, jud. Tecucifl. ' E situat în partea N.-E. a ora­ şuluî, pe stînga Bîrladuluî.

C r iv e ţe n i,

com. rur., jud. Ilfov, pl. Olteniţa. E situată la S.-E. de Bucureşti, între valea Bon­ docul si ţărmul drept al rîuluî Argeş, 45 kil. departe de Bu­ cureşti. Stă în legătura cu Radovanul şi Hotarele prin şosele vecinale. Se întinde pe o suprafaţă de 755 hect., cu o populaţie de 1695 locuitori, locuind în 322 case şi 7 bordee. Proprietatea e a locuitorilor, carî, din totalul moşieî cultivă 655 hect., (37 sterpe, 40 izlaz şi restul vie). Comuna numără 287 contrib., cu un budget de 3058 leî la ve­ niturî şi 2988 leî la cheltuelî. In anul 1885 erafl 355 contri­ buabili. In comună e o biserică, cu hramul Sf. Impăraţî, deservită de 2 preoţî şi 3 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 18 elevî şi 3 eleve, cu întreţinerea căreia judeţul şi comuna chel­ tuesc anual 1330 leî. Localul şcoaleî eşte sub un acoperâmînt cu primăria. Numărul vitelor marî e de

1163 (181 caî şi epe, 5 armă­ sari, 704 boî, 226 vacî şi viţeî, 9 tauri, 36 bivoli si bivoliţe) şi al celor micî de 1620 (405 porcî şi 1215 oî). Dintre locuitorî 590 sunt plugari, 3 afl diferite pro­ fesiuni. Arătura se face cu 256 plu­ gurî: 247 cu boî şi 9 cu caî, Locuitoriî afl 254 care şi că­ ruţe : 229 cu boî şi 25 cu caî. In cercul comuneî e I heleştefl. Locuitori împroprietăriţî sunt 226 şi neîmproprietăriţî 373. Comerciul se face de 5 cîr­ ciumarî. S ’afl stabilit în comună 3 străini. poiană, com, Mihă­ eşti, plasa Oltul-d.-s., judeţul Vîlcea.

C r iv e ţo a ia ,

C r iv e ţile ,

C r iv ia n u l, fintînă, jud. Dolj, pl.

Balta, com. Comoşteni, în par­ tea de V . a comuneî făcută la anul 1813 de un locuitor anume Criva. C r iv in a , plasă, jud. Prahova. Se

mărgineşte la E. cu pl. Cîmpul, de care se desparte printr’o li­ nie dusă de la N. la S. şi care trece pe la E. de comunele: Rîfovul, Petroşani şi PoenariRali. L a N. se mărgineşte cu pl. Cricovul, de care se desparte printr’o linie dusă pe la N. de com. Corlăteşti. L a V . se mărgineşte cu pl. Tîrgşorul, de care se desparte print’o linie verticală puţin curbă la S., şi care trece pe la V . de comunele: Tătărani, Tinosul, şi Poenari-Burchi. L a S. se mărgineşte cu dis­ trictul Ilfov, de care se des­ parte prin rîul Ialomiţa. Din punctul de vedere ad­ ministrativ, pl. Crivina se com­ pune din 18 comune rurale:

C R IV IN A

Bărcăneşti, Băteşti, Brazi, Cor­ lăteşti, Crivina, Gorgota, Pietroşaui, Poenari-Apostoli, Poe­ nari-Burchi, Poenari-Rali, Pucheni-Marî, Pucheni - Micî, Pucheni-Miroslăvenî, Pucheni-Moşnenî, Rîfovul, Romîneşti, Tătă­ rani şi Tinosul. Reşedinţa sub-prefectureî e în comuna Pucheni-Marî. Cele maî populate comune din plasa Crivina sunt Tinosul şi Poenari-Burchi, iar cele maî puţin populate: Brazi, Bărcă­ neşti, Corlăteşti, Crivina, Poenari-Rali şi Tătărani. In general pămîntul acesteî plăşî e şes. A re livezî întinse pentru fineţe şi produce mult grîfl, porumb, orz, ovăz, rapiţă. Terenul e fertil. Locuitoriî se ocupă excluziv cu agricultura şi creşterea vite­ lor. Mare parte din eî se înde­ letnicesc şi cu meşteşuguri, pre­ cum: oale, urcioare, străchini, rogojini, cărămide, etc. Rîuri principale are Leastul şi Prahova. Această plasă s’a divizat în 11 parohii, avînd şi 9 filiale: 1. Parohia Gorgota, cu bise­ rica catedrală Sf. Nicolae, com­ pusă din cătunele: Potigraful şi Tunari (Crivina). 2. Parohia Pucheni-Moşneni, cu biserica catedrală Sf. Nico­ lae, compusă din căt. PucheniMiroslăveşti. 3. Parohia Brazi, cu biserica parohială Sf. Treime, compusă din căt. Băteşti. 4. Parohia Pucheni-Marî, cu biserica parohială Sf. Gheorghe compusă din cătunele: PucheniMicî, Odăile, Moara (Băteşti), avînd ca filială bis. Sf. Voevozî. 5. Parohia Petroşani, cu bise­ rica parohială Naşterea Maiceî Domnuluî,compusă din căt. Ro­ mîneşti şi Puşcaşi, avînd ca fi­ lială biserica Sf. Ioan.

C R IV IN A

6. Parohia Bărcăneşti, cu biserica parohială Adormirea, compusă din cătunul Tătărani, avînd ca filială biserica Sf. Treime. 7. Parohia Rîfovul, cu bise­ rica parohială Sf. Nicolae, com­ pusă din căt. Mălăeşti, Antofiloaia, Moara-Domnească, Buchilaşi, Goga şi Berceni-d.-j. (Ber­ ceni), avînd ca filiale bisericile Intrarea-în-Biserică şi Sf. Ni­ colae. 8. Parohia Crivina, cu bise­ rica parohială Sf. împăraţi, com­ pusă din cătunele: Poenari-Apostolî şi Poenari-Vechî, avînd ca filiale bisericile: Adormirea şi S f Nicolae. 9. Parohia Poenari-Rali, cu biserica parohială Adormirea. 10. Parohia Poenari-Burchi, cu biserica parohială Adormi­ rea, compusă din cătunul PodulVăleni, avînd ca filială biserica Sf. Voevozî. î l . Parohia Tinosul, cu bi­ serica parohială Sf. Voevozî com­ pusă din cătunele Predeşti şi Pisculeşti, avînd ca filială bise­ rica Sf. Treime.

775

Budgetul comunei este la ve­ niturî de 4387 lei şi la cheltuelî de 2120 lei. Numărul vitelor în această comună este de 2502: 900 vite mari cornute, 49 caî, 789 ol, 760 rîmătorî şi 4 bivoli. Această comună are o şosea care o uneşte cu com. rur. Deveselul, şi maî multe drumuri care o leagă cu cele-l-alte co­ mune vecine şi anume: CrivinaBurilă şi Crivina-Batoţi. De însemnat locurî sunt: Sa­ durile şi Nisipurile. Comuna Crivina, care-şl trage numele de la crivinele ce sunt în acest loc, este populată cu locuitorî întorşi din Serbia, ve­ niţi din Craiova, Peri şi din alte localităţi. A ci se găsesc adesea, de lo­ cuitoriî Crivinenî monede vechî, din timpul împăratului Roman Traian. Se găsesc urme de zidării vechi.

C riv in a , com. rur., jud. Prahova, pl. Crivina. Pe la anul 1790, această co­ mună se compunea din 8 micî C riv in a , com. rur. şi sat, în jud. Me­ cătune: Creţuleasca, Moşia-Pohedinţi, pl. Blahniţa, la distanţă pilor, Fundeni, Hîrleşti, Odaia, de 39 kil. de Severin. Este si­ Comăneanca, Satul-Mare şi Fîtuată pe cîmpie, şi la marginea nari, purtînd numele moşiilor ce posedaseră acele petece de Dunăreî. Formează comună cu mahalalele: Albuleştilor, Dragopămînt. L a anul 1839, Di­ mitrie loanidis, devenind trep­ teştilor şi Bădeştilor, avînd peste tat posesorul acelor porţiuni de tot 303 contribuabili, cu 2000 pămînt, le a dat numele de Cri­ locuitori, locuind în 361 case. vina şi Fînari, punînd pe locui­ Ocupaţiunea locuitorilor este torî să-şî facă casele la linie. agricultura, creşterea vitelor şi Este situată între rîul Pra­ pescuitul peştelui din Dunăre. hova şi Cricovul-Sec, la 19 kil. Pămîntul, de şi nisipos, este departe de capitala judeţului şi bun. la 7 kil. de a plăşeî. Loc. posedă: 68 pluguri, 161 Se compune din 2 cătune: care cu bol şi 18 căruţe cu caî. Crivina şi Fînari, avînd o po­ A re o biserică, deservită de pulaţiune de 793 locuitorî (407 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală, bărbaţî, 387 femei), în plus 10 condusă de 1 învăţător şi fre­ familiî de Ţigani. Capi de fa­ cuentată de 38 elevi şi 1 elevă.

C R IV IN A

milie sunt 182; contribuabili 176; case de locuit 176. In comună e numaî o siugură biserică, fondată la anul 1794, de preotul Ghica şi ob­ ştea locuitorilor, cu hramul Naşterea-Maicel-Preciste şi făcută toată de lemn. L a anul 1840, proprietarul Dimitrie loanidis şi soţia sa Elena, au făcut alta de zid, tot pe acel loc, orînduind a se ţine patru hramuri: Naşterea-Precistel, Sf. Dimitrie, SfGheorghe şi S f împăraţi. E de­ servită de 1 preot şi 2 cîntăreţî. Locuitorii comunei pe lîngă agricultură, se mal ocupă cu scoaterea şi căratul pietrişului din albia rîuluî Prahova, lâ lo­ curile numite Balistera. In anul 1864, s’au împropietărit 119 loc. pe moşia d-lul A l. loanidis, din care li s’afl dat 228 hect. pămînt. Eî afl 45 caî, 12 epe, 62 vacî, 186 bol, 301 oî şi 47 porcî. Produsul muncel îl desfac la Ploeşti şi gara Crivina. Şcoala s’a înfiinţat în comună de la 1888. S ’a frecuentat în 1893 de 57 baeţl, din numă­ rul de 114 copil (66 băeţî 48 fete), cu vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea personalului se cheltueşte anual 1080 lei. Ştifl . carte 6 bărbaţî şi 2 femei. Toată suprafaţa comunei, cu izlaz, păduri, pămînt de muncă, e de 800 hect. Se cultivă gîndacî de mătase. Sunt IOO stupi. Pămîntul e bun. Livezile dau pănă la 50 care de fîn. Comerciul se exercită de un cîrciumar şi un hangiu. Veniturile comuneî se urcă la suma de 2551 leî şi chel­ tuelile la suma de 2181 lei. T ot teritoriul comunei e o întinsă cîmpie, udată la N. de rîul Prahova şi la S.-E. de Cri­ covul-Sec.

C R IV IN A

Se mărgineşte la E. cu co­ munele Potigraful şi Comănean­ ca ; la V . cu Poenari - Rali şi T in osul; la S. cu Poenari-Apostoli şi Gorgota şi la N. cu com. Pucheni-Marî. C riv in a , sat, în jud. Ilfov; face parte din com. rur. ŢigăniaCrivina, pl. Sabarul. Este si­ tuat la V. de Ţigănia, coprins între rîul Argeşul şi rîul R ă­ stoaca. A re o populaţie de 523 lo­ cuitorî. Suprafaţa luî e de 203 hect., proprietatea însurăţeilor, din care aceştia cultivă 161 hectare (7 sterpe, 1 vie şi 34 izlaz). Comerciul se face de 1 cîrciumar. Sunt 259 vite marî şi 82 vite micî. C riv in a , staţie de dr. d. / ., ju. deţul Prahova, plasa Crivina, com. Poenari-Rali, pe linia Bucureşti-Ploeşti, pusă în circula­ ţie la 13 Sept. 1872. Se află între staţiile Periş (9.8 kil.) şi Prahova (5 kil.) înălţimea d’a­ supra niveluluî măriî de 1 1 3,n-97Venitul acesteî staţiî pe an il 1896 a fost de 67676 leî, 15 banî. C riv in a , baltă, în jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj, com. Drănicul, în Valea-Crivineî. C riv in a , deal, în jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Drănicul. Are o înălţime de aproape 20 m. C riv in a , loc sterp, în jud. T e­ cuciu, com. Lieşti, unde a fost satul Şerbăneşti. Se întinde pe coasta Bîrladuluî pănă la medeanul Ursarilor, avînd o lun­ gime de 200 m. şi o lăţime de IOO m. C riv in a , moşie a statuluî, în ju­

776

deţul Prahova, pendinte de mă­ năstirea Gorgota, care, pe pe­ riodul 1886— 95 s’a arendat cu 14250 leî anual. Această moşie s’a vîndut. C riv in a , movilă, în jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j., com. Piscul, pe lîngă care trece limita de V., către proprietatea Coroaneî, din această comună. C riv in a , pădure, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Blahniţa; ţine de com. rur. Crivina. C riv in a , pichet de graniţă, în jud. Mehedinţi, pe marginea Dunăreî, lîngă com. rur. Crivina. C riv in a , rîpă, jud. Dolj, pl. Jiulde-Mijloc, com. Drănicul, pe proprietatea Drănicul. Dintr’însa se scot pietre de construcţiunî. C riv in a , numire generică dată pădurilor de pe malul rîuluî Buzău, jud. Buzău. C riv in a , vale, în jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. Drănicul, în care se află balta cu acelaşî nume. C riv in a -C ă p ă ţîn e şti, pădure, în jud. Buzău, com. Mărăcineni, pe moşia Căpăţîneşti. Are 50 hect. din care puţin izlaz. C riv in a -C îln ă u l, pădure a sta­ tuluî pendinte de schitul Gă­ vanul, în jud. Buzău, com. Zi­ lişteanca, are 2 hect. C r iv in a - M ă r ă c in e n i, pădure, în jud. Buzău, com. Mărăcineni, pe moşia Mărăcineni. A re 147 hect. C riv in a - O lte ţu lu î, loc izolat, jud. Vîlcea, pl. Mijlocul, com. Găneşti.

C R ÎM P O A IA

C r iv in a - P o to c e n i, pădure, în jud. Buzău, com. Mărăcineni, pe moşia Potoceni. A re 41 hect. C r iv in a -S cu rte şti, pădure a sta­ tuluî, în jud. Buzău, com. Scurteşti, de 50 h ect.; s’a dat în­ surăţeilor. C r iv in a -Ş e in e a s c a , pădure, în jud. Buzău, com. Săgeata, căt. Şeineasca, proprietate a statu­ luî, pendinte de Episcopie. Are aproape 40 hect., din care 18 hect. plopî, restul lemne albe. C r iv in a şi U lm i, pădure a sta­ tuluî, pendinte de Episcopie, în jud. Buzău, com. Simileasca, căt. Bănceasca. A re 18 hect. C r iv in a şi U r s o a ia , pădure a statuluî în jud. Buzău, com. Ruşiavăţul. V ezî Ursoaia. C riv in a - T ă b ă r e ş t i, pădure a statului, pendinte de MihaiuVodă, în jud. Buzău, com. Tă­ băreşti. A re 50 hect. C riv in e n i, căt. al com. Pătîrlagi, jud. Buzău, cu 20 loc. şi 6 case. A re sub-divizia Malul-Alb. E alipit de căt. Crîngul. C r îm p o a ia (G h io c a ), com. rur., jud. Olt, pl. Şerbăneşti, situată pe amîndouă malurile pîrîuluî Dorofeiul, la o distanţă de 26 kil. de capitala judeţuluî şi la 5 kil. de reşedinţa plăşeî. Se compune din treî cătune: Ghioca, Vătaşi şi Cotorca. Are 1805 locuitorî, din carî 381 con­ trib.; locuesc în 322 case şi 38 bordeie. Comuna e vechie. Maî înainte era cunoscută numaî cu numele de Ghioca, după numele unuî Ghioca, ginere al Banului Bălăceanu. Uniî susţin că Ghioca a fost nepot al Doamneî Stanca,

CRÎM POAIA

soţia luî Mihaiu-Viteazul, pri­ ma proprietară a acestei moşii, din care aceasta dărui o parte nepotului său Scarlat Ghioca şi alta călugărilor ; această parte se numeşte şi azî Călu­ găreasca. Această versiune se apropie mult de adevăr, de oare-ce proprietarii de aci posedă o o colniţâ vechie a luî Mihaiu-Vi­ teazul, care limită toate moşii­ le vecine. Măgura, numită Mi­ haiu-Vodă, de pe malul drept al Vedeî, desparte moşia Ghimpeţeni, foastă a luî Mihaifl-Vi­ teazul, de moşia Ghioca. A şa se vede din numita ocolniţă. Maî spun bătrîniî că Scarlat Ghioca şi Doamna Stanca erafl rude ale Banului Bălăceanu. Locuitoriî sunt Romînî şi în special se ocupă cu agricul­ tura. Sunt şi io Bulgari gră­ dinari, 6 Grecî comercianţi, şi 8 familiî de Ţiganî-fîerarî, lăutari, etc. Sunt în comună: 3 cojocari, 3 tîmplarî, 5 fierari, 3 cizmari şi 1 zidar. S'afl împroprietărit 251 lo­ cuitorî cu 948 hect. E î posedă: 168 caî, 185 epe, 552 boî, 431 vacî, 7 bivolî, 30000!, şi 295 por­ cî. Producţiunile munceî lor le desfac la tîrgurile din Slatina şi Roşiori-de-Vede. Suprafaţa comuneî e de 2623 hect. In raionul săfl sunt 2 morî de aburî; cîte-va clădiri maî însemnate şi o biserică, cu hra­ mul sf. Nicolae şi sf. Gheorghe, zidită la 1838 de Gheorghe şi soţia sa, Maria Ghiocheanu, Ion Drăghiceanu, etc. Portre­ tele lor sunt zugrăvite în bise­ rică. E deservită de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 1 paracliser, plătiţi de comună şi de locuitorî, prin învoelî particulare. Şcoala există aci de la 1843, din timpul Domniei luî BibescuVodă, însă a funcţionat nere­ 68^95. Marele D icţionar Geografic. Voi. I I .

777

c r In g a s> î

gulat, cu întreruperi, pănă la inele uneî cetăţî, numite Maga­ 1848. Maî regulat funcţionează zia. Locuitoriî o maî numesc şi de la 1857. Cetatea-Tătarilor. L a N.-V., e Ştifl carte 70 bărbaţî şi 15 o movilă numită Movila-lui-Renfemeî. tea şi o vâlcea, numită ValeaStrîmbă. In anul 1892 — 93 şcoala a fost frecuentată de 66 copii L a E., se întinde o cîmpie (65 băeţî şi 1 fată), din numă­ ondulată de dealuri, pănă în rul de 206 (132 băeţî şi 74 Vedea. In vîrful unuî deal de fete), cu etatea cerută de şcoală. lîngă Vedea se află măgura Cu întreţinerea eî, statul chel­ Mihaifl-Vodă, care servă de ho­ tueşte anual 1212 leî. tar între moşiile Ghioca şi GhimGîndacî de mătase dafl în peţeni, din Teleorman. L a S. termen de mijloc 60 kil. mătase. se învecineşte cu com. Tituleşti, Stupî se numără pănă la IOO. căt. Ungureî. Aci se află o Cînepeî, căreia-î prieşte mult vâlcea numită Gura-Bouluî. La pămîntul, i se dă o cultură maî V . se întinde cîmpia Boianul, întinsă de cît inuluî. Cultivarea ondulată de dealul Cotorga, surcerealelor se ridică la 81480 pătura Zidul - Grecilor, Valeahectol. grîfl, 54320 hectol. po­ Caselor şi altele. rumb, 27160 hectol. orz, 4000 Pămîntul de cultură e în genere chil. fasole, 500 chil. linte. Ra­ şes, avînd cîte-va dealurî şi văî piţa se cultivă în marî cantităţi, de o fertilitate mijlocie. dar rare-orf izbuteşte, safl din cauza secetei, în timpul semăna­ C r îm p o a ia , deal, în raionul co­ tului, safl din cauza gîndacilor, mune! Crîmpoaia, pl. Şerbăneşti, carî o distrug, maî ales primă­ jud. Olt, pe care se cultivă 50 vara. ariî vie. Comerciul se face de 5 cîr­ ciumarî. C rîm p o te n i, sat, jud. şi pl. A r ­ geşul ; face parte din com. rur. Veniturile comuneî se urcă la Vâlcelele. Are 130 familiî, safl suma de 5205 leî şi cheltuelile 420 suflete; o biserică cu hra­ la 5141 leî. mul Cuvioasa Paraschiva, de­ Crîmpoaia e străbătută de şo­ servită de un preot şi un cîn­ seaua judeţeană Slatina-Roşiori, tăreţ; o şcoală primară rurală. care o leagă la N.-V. cu Şer­ băneşti d.-j. şi la S. cu Tituleşti. In comună maî sunt şi alte re­ C rîn g a şi, sat, jud. Dîmboviţa, pl. ţele de şosea comunală, în legă­ Ialomiţa, căt. com. Bolovani. tură cu cea judeţeană. Prin centrul eî curge, de la C r în g a ş i, sat, judeţul Ilfo v; face parte din com. rur. Roşul, pl. N. la S. pîrîul Dorofeiul, pe Znagovul. Este situat la N.-E. de care sunt 3 herăstraie. In el Roşul, pe valea Bonga. se varsă Brăneasa. L a N., com. se învecineşte Se întinde pe o suprafaţă de cu com. Fiorul, de care se separă 338 hect.; cu o populaţie de printr’o cîmpie întinsă, ondulată 63 locuitorî. de maî multe dealurî şi udată Statul are 286 hect. şi însu­ de cîte-va vâlcele. Pe vîrful unuia răţeii afl 102 hect. Statul cultivă din aceste dealurî, cel maî înalt prin arendaşii săî 200 hect. şi dintre ele, cam la N.-E. şi nu rezervă, pentru fineţe, 37 hect. departe de Vedea, se află ru­ A re o biserică, cu hramul

98

c r In g e n i

Sf. Nicolae, deservită de i preot şi i cîntăreţ. Numărul vitelor mari şi mici e de 80. Comerciul se face de i cîrciumar. C rîn g en i, com. rur., în jud. T e­ leorman, pl. Călmăţuiul. Este situată în valea unde se îm­ preună amîndouă braţele ale văeî Călmăţuiuluî şi unde înce­ pe a curge pîrîul cu acelaşi nume. P in treî părţi este înconju­ rată de dealuri mici, de asu­ pra cărora se întinde cîmpia, maî ales aceea a Comanceî, în­ tretăiată de cîte-va vâlcele, prin­ tre cari cele maî însemnate su n t: Valea-Trifuluî, laN ., spre jud. O ltul; Valea - Tacului, la S.-V., spre M îndra; valea Piţuri, la S.-E., spre Dorobanţul şi Valea-Cioriî, care începe des­ pre com. Poiana, jud. Olt şi se termină în marginea satuluî, în valea Călmăţuiul. Sunt şi maî multe lacuri, carî vara seacă; cele mal însemnate sun t: Lacul-Burdufuluî, la S.-E. comunei, hotar cu com. Doro­ banţul; Balta-luî-Caragea; Laculcu - Cărbuni, tot spre comuna Poiana, din jud. Olt. Se mărgineşte pe de o parte cu moşiile Plopi - Slăviteşti şi Dorobanţul; la E., cu moşia Băseşti a statului; la N., cu mo­ şia Mihăeşti din com. Mihăeştid.-j., din jud. Olt şi cu moşia Gîlmeele din com. Poiana, din acelaşî judeţ. Distanţa de la Roşiori este de 18 kil.; de la reşedinţa ju ­ deţuluî este de 27 kil.; de la Alexandria, de 52 şi de la Sla­ tina, de 64 kil. Suprafaţa comunei este de 5688 hect., din cari 4560 mo­ şia proprietarului, arabilă, îm­ preună cu 800 hect. pădure; 1005 hect. proprietăţile a 270

c r In g e n i

778

locuitorî împroprietăriţî după legea rurală şi 122 hect. vil. A re o populaţie de 462 fa­ milii, sau 1793 suflete. Sunt 370 contribuabili. Vite sunt 5919 capete, din ca ri: 338 caî, 1297 vite mari cornute, 3610 vite mici şi 674 porci. Budgetul comuneî este de lei 8800, bani 7 la veniturî şi de lei 8738, bani 21 Ia cheltuelî. A re o şcoală, condusă de un învăţător şi frecuentată de 43 elevî; o biserică, deservită de 2 preoţî şi 2 cîntăreţî. Locuinţa proprietăţeî este fru­ moasă, pe dealul despre S. al comunei; are o magazie pentru producte, remize pentru maşini şi unelte agricole, precum şi o grădină cu tot felul de pomi roditori şi o vie. In comună sunt şapte cîr­ ciumî. Tîrgurî se ţin de şase orî pe an, la ceî 40 de Muce­ nici, la Florii, la S f Gheorghe, la Rusalii, la Sf. Ilie şi la Sf. Maria. Productele moşieî se trans­ portă parte prin gara Troianul, parte, cu carele, la Turnul-Măgurele. Căile de comunicaţie su n t: spre com. Băseşti şi de acolo la Roşiori. In partea de V . a comuneî se află drumul numit al-Oiî, care porneşte de la munte şi se coboară spre Dunăre, luînd di­ recţiunea de-alungul moşieî D o­ robanţul. Comuna Crîngeni este încon­ jurată de multe măguri, din carî unele sunt importante, ast-fel: Măgura-Taculuî de asupra văeî cu acelaşî nume şi Măgura-Salcîmulul, la S.-V., spre comuna Plopi - Slăviteşti. înălţimea lor variază între 5— 8 m. şi oco­ lul lor de la 20— 40 m. Crîngeni este un sat vechiu.

A făcut parte din judeţul Olt, plasa Margine!, pănă la anul 1836. T ot în această plasă îl vedem trecut în catagrafia sa­ telor, în urma reformei lui Ma­ vrocordat. De la 1836, a trecut la plasa Călmăţuiul, apoi la a Călmă­ ţuiuluî unită cu Marginea. Vechimea satului Crîngeni se poate vedea şi din diferite nu­ miri de fintînî şi măguri carî figurează şi prin acte vechî de hotărnicie. Vatra satuluî nu era însă pe locul unde se găseşte astăzi, ci puţin mal spre N., pe locul numit B alta-Lungă. L o ­ cuitorii afl fost nevoiţi să pă­ răsească vechiul sat din cauza stabilire! aci a unuî turc bogat anume Mahmut, după care şî-a luat numirea atît măgura cît şi crîngul cunoscut în această par­ te sub acest nume. A cest Mah­ mut se mutase aci cu toată gospodăria şi slujitorii luî; avea turme de oî, viî şi moşie. Locuitorii din vechiul sat al Crîngenilor, îngroziţi de prădăciunile acestui om, s’afl sta­ bilit pe locul numit Balta-Lungă, unde afl maî venit şi o seamă de Bulgari, dimprejurul Poradimuluî, refugiaţi tot de groaza Turcilor, şi afl format cu toţi! satul cel nofl unde se află şi astăzî com. Crîngeni. Din această amestecătură a rezultat că are şi astăzî două mahalale deosebite: Făcăleţi, populate de Romînî şi cea-l’altă, Balta-Lungă, populată de Bul­ gar!, carî şî-afl păstrat limba, portul şi obiceiurile; de cîţîva anî, graţie instrucţiune! şi serviciului militar, afl început a se asimila cu elementul ro­ mîn.

Crîngeni,

sat, în ju d . R .-S ă r a t,

p l. M a rg in e a -d .-j., c ă t. com une! M ăicăn eşti.

în a in te

se

num ea

c r In g e n i

779

Mărăcini-de-la-Crîng, din pricină că locul pe aci era plin de mă­ răcini. Este aşezat la E., în cîmp, la 5 kil. spre E. de căt. de reşedinţă, Bolboaca. A re o întindere de 5 hect., cu o po­ pulaţie de 9 fam,, sau 36 sufl., din carî 9 contrib. Ştiu carte 12 persoane.

torii cultivă 495 hect. (75 sterpe şi 75 izlaz). A re o biserică, cu hramul Sf. Spiridon, deservită de I preot şi I cîntăreţ; 2 heleştaie şi I maşină de treerat cu aburî. Comerciul se face de I hangiu. Numărul vitelor marî e de 129 şi al celor mici de 279.

C r în g e n i, loc arabil, jud. TecuciQ,

C r în g u l, sat, jud. Tutova, plasa

com. Lieşti, pl. Bîrlad. E situat pe proprietatea d-luî Gheorghiade. Poartă această numire, pen­ tru că înainte pe aci a fost un colţ din pădurea Hanul-Conachi.

Tîrgul, com. urb. Bîrlad, spre V . de reşedinţa comunei. A ­ cest sat formează despărţirea a V-a a oraşuluî Bîrlad. Se cul­ tivă aci viea pe o suprafaţă de 143 hect., din cari 11,25 hect. nelucrătoare.

C r în g e n i, moşie, jud. Teleorman,

pl. Călmăţuiul. A fost proprie­ tatea familiei Slătineanu din Bu­ cureşti şi prin vînzare a trecut asupra d-lui Constantin Mihail. C r în g e n i, pădurice, jud. Tecuciu.

E situată în com. Lieşti, la E. de pădurea Hanul-Conachi, pe teritoriul satuluî Şerbăneşti, pro­ prietatea d-luî Gheorghiade. C r în g u e ş ti, mahala, în jud. Me­

hedinţi, pl. Blahniţa; ţine de com. rur. Vînjul-Mare. C r în g u l, cătun, al com. Pătărlagi,

jud. Buzău, cu 450 loc. şi 104 case. Are sub-divizia Sub-Cetate. De dînsul se alipeşte şi cătunul Crivineni. C r în g u l ( C r în g u l-G h ic ă î) , sat,

jud. Ilfo v ; face parte din com. rur. Crîngul-Fundul ele, pl. Mos­ tiştea. Este situat la E. de Fundulele, pe malul drept al văeî Mostiştea. f?e întinde pe o suprafaţă de 1545 hect., cu o populaţie de 85 locuitori. D -1 C. Stoenescu are 900 hect. şi locuitorii 645 hect. Proprie­ tarul cultivă 700 hect. (25 sterpe, IOO izlaz şi 75 pădure). Locui­

C rîn g u l, pădure, de 178 hect., jud. Buzău. E situată în mar­ ginea de S.-V. a oraşului Buzău. Servă ca loc de plimbare al o­ răşenilor. In vechime făcea parte din marele corp al pădureî Fră­ sinetul şi purta în specie nu­ mirea de Braniştea. înainte cu 400 ani se afla pe aci, între rîul Buzău şi pe te­ ritoriul comunelor Maxenul şi Scurteşti, o vastă pădure, nu­ mită Frăsinetul şi care nume îl maî păstrează şi azi pilcul de pădure din com. Simileasca, nu­ mit Frasinul. Radu-cel-Mare, înfiinţînd E ­ piscopia Buzăului, în 1496, gă­ seşte cu cale a-I dărui din a­ cest mare masiv, o porţiune de 600 pogoane, ce forma un corp separat, numit pe atunci Bra­ niştea şi căruia îi zice acum Crîngul. Paisie, consacrat Episcop al acestei diocese, de Sf. Patriarh Nifon şi care o păstoreşte de la 1496— 1526, primind această donaţiune, nu o putu poseda în mod liniştit, căci locuitorii din Tîrgul-Buzăuluî şi satele vecine îi călcafl hotarele şi îi tăiau tu­ fele.

C R lN G U L

Probă despre aceasta avem condica Episcopieî BuzăQ, înfiin­ ţată de Episcopul Dosofteiu şi unde sunt trecute maî toate ac­ tele de danie şi procesele acestei sfinte Episcopii. In această condică, la fila 79, iată ce găsim: «Episcopul Paisie, neputînd stăpîni în pace această pădure, se plînge Domnului Ţării, Radu de la Afumaţi, care în anul 1524, Aprilie 7, dă următorul hrisov: «Cu mila luî Dumnezeu, Io Radu-Voevod şi Domn scrie Domnia mea judeţului şi celor 12 Pîrgarî, din oraşul Domniei mele de la tîrgul Buzăului şi aşa vă grăesc Domnia mea, că în ceas ce veţi vedea această carte a Domniei mele, voi în acel ceas să mergeţi împreună cu Părin­ tele Episcop, chir Paisie, în Bra­ nişte, să căutaţi ver pe unde a dat răposatul Radu-Voevod, a­ şişderea şi acum să umblaţi prin Branişte, să însemnaţi ver pe unde a ţinut Părintele Episcop înainte şi acum să fie volnic Părintele Episcop să-şî apere Braniştea şi niminea să nu fie volnic a intra în Branişte de a tăia, pentru că acel om, ce va tăia, Părintele Episcop să fie volnic a-i face lui dojană şi pe­ deapsă şi într’alt chip să nu fie, după zisa Domniei mele». Ispravnicul Vlaicu, mare L o ­ gofăt, a fost în specie însărci­ nat cu aducerea la îndeplinire a acestuî hrisov. Episcopia, acum, de şi împu­ ternicită în drepturile sale, dar tăiatul pe furiş nu se ostia, re­ clamele nu încetau şi chiar de pe atunci oamenii Domniei consideraO pe locuitorii circumvecinî aî acestei păduri de cei maî mari hoţi, de oare-ce nu ascultau de nici o poruncă dom­ nească. De acest ponos, pe drept

C R lN G U L

sau pe nedrept, se bucurau nu numai locuitorii săteni, ba şi unii din boerî, căci dintr’un hrisov din 1571 Februarie, ve­ dem c ă : Alexandru-Vodă pune pe Stan logofătul să scrie, chiar în sche­ iul ostel, ispravnicului din Bu­ zău, Radu Logofătul, să bage de seamă ca nu numai tîrgoveţil, dar nici chiar Clucerii să nu se mal atingă de acel crîng cu tufe. Totuşi această posesiune a Episcopiei nu încetă de a fi călcată. In fine Constantin Vornicul, în 1706, scrie lui Caloian căpi­ tan ot Buzăfl, iusbaşilor, ceau­ şilor şi tuturor călăreţilor (per­ sonalul poliţienesc de pe atunci) ca să privigheze şi să înceteze de a se mal tăia tufele Episco­ piei din Branişte. Dar această poruncă este întîmpinată de o reclamaţie a tîrgoveţilor, dată Domnului Con­ stantin Brîncoveanu, prin care cer, ca tufele să fie tăiate sau rărite, de oare-ce se ascund hoţii în această Branişte şi ni­ meni nu poate fi sigur de viaţa sa în localităţile din împrejurime. Această reclamă face pe Con­ stantin Brîncoveanu să dea tot în acel an, 1706, un alt hrisov, fie pentru a pune capăt plîngerilor Episcopilor, fie că perico­ lul indicat era real, prin care ordonă a lăsa în pace pe tîr­ goveţî de a tăia, însă numaî să rărească, dar nu să extermine pădurea. Din aceste vremi şi pănă azî, lacul din mijlocul crînguluî poartă numele de LaculHoţilor. De aci înainte reclame nu se maî văd, ceea ce probează că între orăşeni şi Episcopie se sta­ bilise un fel de înţelegere, iar hoţiile mal încetaseră. Ceva maî mult, după 1828 Crîngul devine şi un mic loc de

780

petrecere, iar în timpul Dom­ niei luî Ştirbeiu, municipalitatea oraşului începe să-î facă oare­ care înfrumuseţări, dar şubrede, ca tot ce se face pe locul altuia. Să nu uităm că tot aci, în anul 1853, a fost o mică luptă, între T urcî şi Ruşi. Se vede dar că tendinţa lo­ cuitorilor de a alipi oraşuluî a­ ceastă frumoasă şi seculară pă­ dure, a fost vechie, dar ea nu s’a putut realiza, de cît în anul 1884, cînd a fost cedată de Mi­ nisterul Domeniilor. C r în g u l

(U lm il-V e m e s c u lu î) ,

loc izolat, în jud. Buzău, com. Zărneşti-de-Cîlnăul, pe moşia Turbureasa. C r în g u l, moşie particulară, com.

Verbiţa, plasa Dumbrava-d.-j., jud. Dolj. C r în g u l, pădure, în întindere de

35 hect. proprietatea statului, judeţul Muscel. Face parte din marea pădure Corbi, plaiul Nuc­ şoara, formată din 10 trupuri: Plăişorul, Preotesele, Bîndea, Zănoaga, Papăul, Rusu, Plătica, Alunişul, Pădurile şi Crîngul, avînd toate o întindere de 17530 hect. C r în g u l, pădure,

situată la ca­ pul de E. al comuneî Perieţi, pl. Siul-d.-s., jud. Olt, între vâl­ ceaua Vediţa şi Oblegul, la S. de pădurea numită Crîngul-Cerbuluî. Aceste pădurî urmează maî ales malul drept al vâlce­ lei Vediţa şi aparţin la maî mulţi proprietari.

C R lN G U L -L U Î-B O T

C r în g u l - F u n d u le l e , com.

rur., pl. Mostiştea, situată la E. de Bucureşti, 32 kil. departe de Bucureşti. Se întinde pe o suprafaţă de 4970 hect. D-nul C. Stoicescu şi statul au 2900 hect. şi locui­ toriî 2070 hect. Se cultivă de proprietari 2130 hect. (205 ster­ pe, 255 izlaz, 295 pădure şi restul vie). Locuitoriî cultivă 1495 hect. (250 sterpe, 275 iz­ laz şi 50 vie). Se compune din satele: Crîn­ gul, Fundulele, Gostilele, cu o populaţie de 1160 locuitorî, carî locuesc în 306 case. Comuna numără 266 contrib. A re un venit egal cu chel­ tuelile de 4398 leî anual. In anul 1885 erafl 271 contribuabili. In comună sunt 3 biserici, de­ servite de 3 preoţî (în fie-care cătun cîte una); 1 şcoală mixtă; 2 morî cu a p ă ; 1 maşină de treerat; 4 heleştaie. Numărul vitelor marî e de *3^9 (363 caî şi epe, 503 boî, 408 vacî şi viţel, 7 bivoli, 88 bivoliţe), şi al celor micî de 2312 (20 capre, 251 porcî, 2041 oî). Dintre locuitori, 261 plu­ gari, 4 au diferite profesiuni. Arătura se face cu 264 plu­ gurî: 170 cu boî şi 94 cu caî. Locuitoriî au 164 care şi că­ ruţe: 90 cu boî şi 74 cu cal. Locuitorî împroprietăriţi sunt 170 şi neîmproprietăriţî, 101. Comerciul se face de 4 cîr­ ciumarî şi 2 hangii.

C r în g u l-G h ic ă î.

(Vezî Crîngul,

sat, jud. Ilfov).

C r în g u l-D e s (In -), loc izolat şi

petec de pă­ dure, de 200 hect., în judeţul Vlaşca, pe proprietatea statu­ luî Comoara; depinde de oco­ lul silvic Ghimpaţi.

mlaştină, în com. Grăjdana, căt. Izvoranul, jud. Buzăfl.

C r în g u l-lu î-B o t , pădure, pe te­

C r în g u l-H o ţilo r , C r în g u l, vale, com. urb.

Urlaţi, pl. Cricovul, jud. Prahova.

C R lN G U L -M A R E

ritoriul com. Tîrgşorul-Nofl, pl. Tîrgşorul, jud. Prahova.

C R ÎN G U R IL E

781

C r în g u lu i ( V a le a -) , izvor, în ju ­

C r în g u r ile , com. rur., jud. Dîm­

ţul Mehedinţi, pl. Blahniţa; ţine de com. rur. Vînjul-Mare.

deţul Buzău, com. Jugureni. în­ cepe din pădurea Nuci-Ghidieî, intră pe teritoriul com. Finţeşti, unde ia numele de Finţeasca şi se scurge în pîrîul Istăul.

C r în g u l-P o p e ş t i , trup de pădure

C r în g u lu i ( V a le a -) , pădure, în

a statuluî, în întindere de 15 hect., jud. Vîlcea, care, împre­ ună cu trupurile Neagota şi Valea-luî-Neagu (750 hect.) şi Plăeţul (20 hect.), formează pădurea Romani, situată în com. Hore­ zul, pl. Horezul.

jud. Buzău, com. Beceni, căt. M ărgăriţi; are 18 hect. C r în g u lu i ( V a le a -) , şes, în jud.

C r în g u l-O r lii, pîrîă, jud. Vîlcea,

C r în g u lu i ( V a le a -) , vale, în ju­

pl. Horezul. Se varsă în rîul Luncavăţuî, în raionul comuneî Măldăreşti.

deţul Buzău, com. Beceni. în­ cepe dela Muchea-Vaciî-Crînguluî şi se scurge în Valea-Vaciî.

C r în g u l- R ă u , sat, jud. Argeş, pl.

C r în g u lu i ( V a le a -) , vale, pe pro­

Piteşti, pendinte de com. rur. Băbana.

prietatea Stăneşti, pl. Marginea, jud. Vlaşca.

boviţa, pl. Cobia. E situată pe cîmpia numită Crîngureni, în a* propiere de pîrîul Răstoaca, care curge în partea de S. a comu­ neî. Această comună se înveci­ neşte spre E. cu com. GuraFoiî, spre V . cu Valea-Mare, spre N. cu Băduleşti şi spre S. cu Pătroaia. De Pătroaia se desparte prin rîurile Răstoaca şi A rg e şu l; de Băduleşti, GuraFoiî şi Valea-Mare, prin şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti. In raionul acesteî comune este un pod, pe apa Răstoaca. Co­ muna Crîngurile se află la o mică distanţă de Găeşti, spre V . Se compune din treî cătune: Crîngurile-d.-j., Răteşti şi Crîngurile-d.-s., cu o populaţie de 1696 loc. Romînî. In această comună sunt treî bisericî şi o şcoală.

numire ce se maî dă de locuitorî cătunului Tîrgşorul-Nou, jud. Prahova. Se crede că i s ’a dat această nu­ mire de la Crîngul-de-Teî, în marginea căruia s’a aşezat pri­ mele colibe. A cest nume l’a purtat oficial pănă la anul 1857.

C r în g u lu i ( V â lc e a u a - ) , vâlcea,

C r în g u l-M a r e , pădure, în jude­

C r în g u l-T e iu lu i,

C r în g u le ţ e le , pădure,

cu o în­ tindere de 120 hect., jud. Olt, situată la N.-V., pe teritoriul co­ muneî Şerbăneşt!*d.-j., pl. Şer­ băneşti, şi compusă din cer, tufă, arţar, corn şi ulm.

C r în g u le ţ e le , vâlcea, jud. Olt, co­

Buzău, comuna Mînzăleşti, căt. Bîşteni. E acoperit de fîneaţă şi livezî.

jud. Prahova, com. Teşila, pl. Peleşul; curge de la E. spre V . şi se varsă în gîrla Doftana, pe malul stîng, tot în comuna Teşila. C r în g u r e a n c a , deal, pe care se

află vie şi pădure, în judeţul Muscel, com. Budişteni, pl. Pod­ goria. C r în g u r e a n c a , pădure, judeţul

Muscel, pl. Podgoria, corni Ciul­ niţa, în întindere de 25 hect., compusă din stejar, fag şi car­ pen.

muna Mărunţei, plasa Siul-d.-s. C r în g u r e a n c a , pădurice, judeţul C r în g u le ţi, trup

din moşia sta­ tuluî Netoţi-Trivalea, jud. T e­ leorman, pe care aii fost îm­ proprietăriţî în 1880 însurăţei spornici din comunele de prin prejur. E situat într’o vâlcea, în partea de N.-V. a cătunuluî Netoţi-d.-s.

Muscel, pl. Podgoria, com. Bu­ dişteni, în întindere de 10 hect., compusă din stejar, fag şi plop. C r în g u r e a n c a , pădurice, judeţul

Muscel, pl. Podgoria, com. Leurdeni, în întindere de 15 hec­ tare.

cătun, pendinte de com. Strîmba, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca. E situat pe coasta dreap­ tă a apeî Neajlovuluî. Moşia este proprietatea Baronului Guillaume, zestraş al d-luî Em. Gră­ dişteanu. A re suprafaţa rămasă pro­ prietăţeî de 620 hect., din care, pădure de şleau şi de tufă 120 hect. S ’a dat la 1 864 la 49 locu­ itorî o suprafaţă de 194 hect. A ­ duce un venit anual de 20000 leî. A ci este o moară, pe apa Neajlovuluî, cu două pietre, moa­ ră care se numeşte Şindrilita. Este o biserică, zidită la 1856, deservită de I preot şi I das­ căl. L a această biserică, în 1888, s’a oficiat 18 botezuri, II că­ sătorii şi 8 înmormîntărî. Com. este departe de Bucu­ reşti de 28 kil., iar de Giurgiu de 43 kil. Pe moşie trecea o­ dinioară drumul poştei între Giurgifl şi Bucureşti. A ci este un pisc al dealuluî

C r în g u r ile ,

C R lN G U Ţ A

7 82

Neajlovul care are vr’o 4 hect. de pidure de tufau, numită la Piscul-Ioneşti.

Argeş, pl. Piteşti; face parte din com. rur. Gălăşeşti. mahala, în com. rur. Rudina, pl. Cloşani, jud. Mehe­ dinţi.

C r o ito r i,

vale, jud. Brăi'a, la N.-V. satuluî Ciocile, în hotarul com. Ciocile, despre jud. Buzău.

C r în g u ţa ,

mahala, în com. rur. Părăuşani, pl. Mijlocul, judeţul Vîlcea. A ci e reşedinţa comunei.

C r o ito r i, C r îs ta n u l, deal, în jud. Neamţu,

com. Calul-Iapa, pl. Piatra-Mun­ tele. E situat pe lîngă satul Iapa, în prelungirea dealuluî Chiliile. C r îste a , lac, jud. Suceava, com.

Stoiniceni, în suprafaţă de 5 fălcî, pe şesul stîng al Şiretul jî.

C r o ito r i, pisc, jud. Vîlcea, com.

Părăuşani, pl. Mijlocul, plantat cu prunî, meri, peri, nuci şi cireşi. C r o ito r i. (Vezi Fîntînele, judeţul

C r îş m a - M în z u lu i, deal, în jud.

Tutova).

Botoşani, com. Popouţi. Se pre­ lungeşte spre E. şi intră pe te­ ritoriul com. Mănăstireni. Nu­ mele se zice că-î vine de la o circiumă ast-fel numită, ce se află pe coasta sa de N.

C r o ito r u l, deal, jud. Tecucifl, pl.

C r îş m e î ( D e a lu l-) , deal, în jud.

Nicoreşti. E situat în partea de E. a com. Matca.

C r o ito r i, sau

C e r n e a s c ă , vale, în jud. Vlaşca, ce merge prin Pîetreşti-d.-s. şi dă în Neajlovul.

Suceava, com. Dolhasca. C r o ito r u l, izvor, C r îş m e î (P îr îu l-),

pîrîu, în jud.

Suceava, com. Dolhasca. Izvo­ reşte din dealul cu acest nume şi se pierde pe şesul Şiretului.

în jud. Buzăfl, com. Pănătăul, căt. Plăişorul; primeşte izvorul Limpede şi se scurge în Valea-Pănătăului.

C r o ito r u lu i ( D e a lu l-) , deal, co­

deal, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul co­ munei Bîrsăneşti.

C r o c u r ile ,

muna Preajba, pl. Ocolul, jud. Dolj, pe lîngă care trece limita de N. a comuneî, către com. Pieleşti.

C r o ic e a , sat, în jud. Mehedinţi,

pl. Motrul-d.-j., com. rur. Jirovul; are 40 case.

C r o ito r u lu i (P îr îu l-). Vezi Ha-

C r o ic i, sat, în jud. Mehedinţi, pl.

C r o ito r u lu i ( P o d u l-) , podeţ, din

Motrul-d. s., comuna rurală Mătăsari.

tia, jud. Suceava.

sus de Mălini, jud. Suceava. C r o p te ş ti, cătun, în jud.

C r o ito r a r i, coastă, jud. Prahova,

com. Tîrleşti, pl. Teleajenul. C r o ito r e s c u , pisc, jud.

Vîlcea, com. Dobriceni, pl. Ocolul.

C r o ito r i, sat,

cu 26 fam., jud.

Mehe­ dinţi, pl. Motrul-d.-s.; ţine de Siseşti-d.-s.

C r o ş n a , munte, jud.

Bacăfl, pl. Trotuşul, com. Tîrgul-Ocna, si­ tuat d’a dreapta Slănicului şi avînd o altitudine de 400 m.

CROVUL

C r o v u l, com. rur., pl. Bolintinul,

jud. Dîmboviţa, situată pe loc şes, la S. de com. Titu, între rîul Argeşul şi pîrîul Răstoaca. Această comună se compune din patru cătune: Crovul, Zi­ dul, Voineşti şi Miuleşti, cu o populaţie de 3000 locuitori Ro­ mînî. Locuitoriî se ocupă cu agricultura. In comună sunt 2 biserici şi I şcoală mixtă, con­ dusă de un învăţător, plătit de stat. Pe apa Răstoaca este nu­ mai o punte de trecut cu pi­ ciorul. Crovul se învecineşte spre E. cu com. Odobeşti, despărţindu-se prin Răstoaca şi unindu-se prin şoseaua comu­ nală; spre V ., cu com. FundulPărului, din jud. Vlaşca, des­ părţindu-se prin rîul A rg e şu l; spre N., cu Mărunţişul şi spre S. cu Potlogi. C r o v u l, cătun, pendinte de com.

Fundul-Pâruluî, pl. Neajlovuluî, jud. Vlaşca, situat pe marginea dreaptă a apei Neajlovul, la extremitatea de N. a judeţului, spre limita judeţului Dîmbo­ viţa, nu departe de rîul Argeş, se află pe proprietăţile Crovul şi Obislavi, fostă a Mitropoliei, carî se arendează împreună cu suma de leî 15780 anual. Pe această proprietate se gă­ sesc mai multe petece de pă­ dure, în suprafaţă totală de 400 hectare, ce ţin de ocolul silvic Cîrtojani. In 1864 s’au împroprietărit aci 95 locuitorî cu 380 hect. A ci e o moară, pe apa A r­ geşului. Este la depărtare de 12 kil. de staţia de drum de fer Titu, de Bucureşti de 40 kil.; iar de Giurgifl de 82 kil. Sunt multe pometuri în acest cătun şi în special prune, din care se face rachifl. Locuitorii se ocupă mai mult

CROVUL

cu cărăuşitul. Locul este steril şi maî mult argil calcaros, pu­ ţin productiv.

C r u c e ( M o v il a - c u - ) , movilă, în

com. Boldeşti, căt. Grădiştea, judeţul Buzăfl, avînd o vechie cruce de piatră.

C r o v u l, cătun, pendinte de com.

Copaciul, pl. Călniştea, judeţul Vlaşca. Moşia este proprietatea zestrală a d-neî Mihail Balş, fostă a d-luî V . Gugiu şi fostă înainte de 1836 a paharnicului Ienache Arion. Este situat pe apa Călniştea la mijlocul plăşeî cu acelaşî nu­ me, departe de Bucureşti şi Giurgifl de 46 kil. Suprafaţa totală a moşieî este de 926 hect. L a 1864 s’a dat la 122 lo­ cuitorî suprafaţa de 242 hect. Are 2 petece de pădure de ste­ jar în suprafaţă de 101 hect. Este o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot şi 2 dascăli. Ţine de parohia Crovul. C r u c e ( L a -) , loc, jud.

Suceava, spre S. şi la 150 m. de mă­ năstirea Rîşca, unde se află şi acum o cruce despre care tra­ diţia spune că ar fi ţinînd locul unuî fost schit Bogdăneşti.

C r u c e ( L a -) , loc izolat, din sus

de mănăstirea Arnota, nu de­ parte de marginea uneî pră­ păstii ce dă drept în rîul Bis­ triţa, jud. Vâlcea. Aci, se zice, ar fi fost o cruce mare de pia­ tră, săpată cu slove, pe care ar fi aşezat o Mateifl Basarab de o­ dată cu zidirea mănăstireî, dar acrm vre-o 90 de anî, crucea s’a surpat de oamenii carî câutafl comori şi s’a prăvălit în vale, unde nu s’a maî găsit. Locului aceluia, locuitoriî de prin prejur îî zic «La-Comorî». ( M o v ila - c u -), movilă, în com. Luciul, jud. Brzăfl, în apropiere de moară.

C ru ce

CRUCEA

783

C r u c e a , sat, în marginea de E.

a comuneî Sîrca, pl. Cîrligă­ tura, jud. Iaşi, situat pe podişul dealuluî Crucea, pe văile Cru­ cea şi Tălpăria. Şi a luat numele de la dealul Crucea. E înfiinţat din anul 1879, de la împroprie­ tărirea făcută de stat însurăţei­ lor. Are o suprafaţă de 1100 hect. şi o populaţie de 152 fa­ miliî, safl 731 locuitori Romînî, veniţi de prin diferite localităţi, cu osebite obiceiuri. Are o scoală întreţinută de comună, înfiinţată în anul 1885, şi fre­ cuentată de 23 elevî. Numărul vitelor e de 1692 capete, din carî: 583 vite marî cornute, 57 caî, 842 oî şi 210 rîmătorî. co­ muna Broşteni, judeţul Suceava, trăgîndu-şî numele de la cru­ cea ce se formează prin vărsa rea pîraielor Crucea şi Bărnărelul, în Bistriţa. Aşezat pe am­ bele ţărmuri ale Bistriţei şi ale pîraielor Crucea şi Casei, spre N.-V., şi la 22 kil. de satul de reşedinţă. Maî înainte Crucea cu Cojoci şi Chirilul forma o comună a parte. Are o populaţie de 139 fa­ miliî, safl 540 suflete (266 băr­ baţî şi 264 femeî), printre carî sunt şi 10 ţiganî. Contribua­ bili sunt 108. Locuesc în 150 case. In Crucea este o circiumă şi o băcănie. împroprietăriţi la 1864 sunt 12 fruntaşi, 39 pălmaşi şi 19 codaşi, stăpînind 340 fălci, afară de ceî cu cîte 10 prăjinî. Drum principal e numaî cel ce duce la Broşteni şi la Rarăfl, şi acel ce duce la Dorna,

dar care e foarte puţin frecu­ entat. A re o biserică de lemn, cu hramul Sf. împăraţi Constantin şi Elena, clădită de M. S. R e­ gele, la 1880, deservită de pre­ otul din Cojoci şi o şcoală ru­ rală mixtă, condusă de un în. văţător, plătit de stat, înfiin­ ţată la 1864 şi aşezată într'un local, făcut danie de M. S. Re­ gele; e frecuentată de 41 elevi. L a 1803, «Crucea, a clirosuluî din Bucovina, numără 70 liuzî, cu 732 leî anual» («Uricariul», de T . Codrescu, voi. VII, pag. 255). C r u c e a , baltă, pl. Jiul-d.-j., com.

Grindeni, jud. Dolj, cu întindere de 10 pogoane. C r u c e a , deal, jud. BacăQ, plasa

Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul co­ munei Bîrsăneşti, acoperit în parte cu viî.

C r u c e a , sat, pe moşia şi în

C r u c e a , deal, jud. BacăQ, plasa

Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul co­ muneî Bereşti. C r u c e a , deal, jud. BacăQ, plasa

Bistriţa - d. - s., lîngă muntele Cristoiul. C r u c e a , deal, jud. BacăQ,

plasa Tazlăul-d.-s., com. Băsăşti, si­ tuat la N. satului Hăineala.

C r u c e a , deal, jud. BacăQ, plasa

Tazlăul-d.-s. de pe teritoriul co­ munei Solonţul; desparte a­ pele Solonţuluî de ale PîrîuluîSchituluî. C r u c e a , movilă, jud. Brăila,

la N. satuluî Nazîrul, tăiată în 2 de şoseaua Brăila-Focşani.

Crucea,

movilă, ju d . B răila, la

N .- V . de satul C h is c a n i, aproape d e şo seau a B răila-C ălăraşi.

C r u c e a , movilă, jud. Dolj, plasa

Balta, com. Comoşteni, în drep­ tul căreia este un pod stătător de lemn pe rîul Jiul.

C R U C E A -(IZVORUL-)

78+

CRUCEA

situat spre S.-E. de satul Cîr­ ligi, în prelungirea dealurilor Şerbeşti. C r u c e a , deal, în jud.

C r u c e a , punct înalt şi cruce,

la jumătatea drumului dintre băile Pucioasa şi băile Vîlcana, jud. Dîmboviţa. continuarea Dealuluî-Popeî, de pe teritoriul satu­ luî Căueşti, com. Roşcani, pl. Turia, jud. Iaşi

Prahova, com. Ceptura, pl. Cricovul.

C r u c e a , deal,

cu o vedere fru­ moasă, între Horodniceni şi Răbîia, jud. Suceava.

C r u c e a , deal,

C r u c e a , pisc, jud.

Vîlcea, com. Dozeşti, pl. Cerna-d.-j.

C r u c e a , moşie, situată în comuna C r u c e a , deal, numit ast-fel

după o cruce de hotar ce se află pe dînsul. Se întinde pe teritoriul satuluî Oneşti, comuna Şipotele, plasa Bahluiul, judeţul Iaşi.

Fundeni, judeţul Tecuciu. A re o suprafaţă de 241 hect. Este su­ pusă adese-ori la inundaţiile Şiretului. C r u c e a , pîrîil, izvoreşte din dea­

C r u c e a , deal, se

întinde la V. spre E., în partea despre N. a satelor: Horleşti!-Domniţei şi Horleştiî-Catolicî, comuna Cucu­ teni, plasa Stavnicul, jud. Iaşi. Pe acest deal sunt viile locui­ torilor din satele arătate.

C r u c e a , deal, străbate partea de

N. a com. Gropniţa, pl. Co­ poul, jud. Iaşi, în direcţiune de la V . la E. Şî-a luat numele de la o cruce mare de lemn, aşezată pe dînsul de către un proprietar. Pe podişul acestuî deal se face cultură bogată de cereale.

lul Crucea, com. Sîrca, pl. Cîr­ ligătura, jud. Iaşi şi se varsă în pîr. Obrijanca, din com. Sineşti. C r u c e a , pîrîil, ce udă satul

cu acelaşî nume, jud. Suceava. Iz­ voreşte de sub Tarniţa şi, după un curs de peste 4500 metri, se varsă în Bistriţa. A re de afluent Pîrîul - Omului mărit cu Pîrîul-Opiuluî.

pîrîil, mic afluent al Rîşcuţeî, în com. Bogdăneşti, jud. Suceava.

C ru cea,

C r u c e a , poiană, în jud. Muscel,

com. Coteşti, plasa Rîurile. C r u c e a , deal. Vezî Dealul-Mare,

pl. Cîrligătura, jud. Iaşi. movilă. (Vezî, Dorneî (Movila-), com. Belceşti, pl. Bah­ luiul, jud. Iaşi.

C ru cea,

C r u c e a , vad, jud. Brăila, pe unde

drumul Cazasul-Vădeni coboară muchea Baldovineşti, la 3V2 kil. spre N. de satul Cazasul. C r u c e a , vale, în jud

C r u c e a , munte, în jud. Mehedinţi,

pl. Ocolul-d.-s., pe teritoriul co­ mune! rurale Schela-Cladoveî.

Iaşi, com. Gropniţa, pl. Copoul. Şî-a luat numele de la dealul ce o for­ mează ; în capătul eî se află un iaz numit Lăpătoaia.

C r u c e a , deal, în jud. Neamţul,

com. Cîrligi, pl. Piatra Muntele,

Crucea (Izvorul-),

izvor de apă

minerală, pe teritoriul cătunuluî Sărişorul, com. Şarul-Dorneî, pl. Munteluî, jud. Suceava. A cest izvor important este si­ tuat între 4 70 şi 48° latitudine nordică şi 430 şi 440 longitu­ dine estică, la o altitudine de 835 m. d’asupra niveluluî măriî, după datele determinate de d-rul Bernad Lendway, directorul In­ stitutului Chimic Universitar, în lucrarea asupra Dorneî, din care extragem aceste note. Izvorul-Crucea îşî îea naştere pe partea rîuleţuluî Sărişorul, piscul Şarul, aproape 200 m. N.-E. de la gura uneî ruine de auripigment şi realgar, cunos­ cută de aproape IOO de ani. Terenul de aci e cu desăvîrşire muntos ; apare, icî-colo, cîte un platou de păşune întrerupt cu văî şi văişoare şi rîurî plutabile. Gismentele carî predomină a­ cest teren sunt gismente arsenicale de realgar şi auripigment, carî formau o mină exploatată deja pe la 1790 de neindigenî şi pusă atunci sub paza unuî pichet de soldaţi austriacî, pen­ tru a opri lumea profană a lua din mineralele arsenifere, fiind toxice. Comunicaţiunea de la locali­ tatea Izvoruluî-Crucea, este uşor de efectuat pe jos, călare sau cu trăsura în toate direcţiu­ nile. Temperatura aerului la razele soarelui-J-35 C. şi la umbră -|- 28 C. Dimineaţa şi seara e răcoare. Ploile sunt de scurtă durată; uraganele şi furtunele sunt foarte • rari. Toamna este maî constan­ tă; se întinde pănă în Noembrie. Grosul masivului de aci, ca şi în întreaga regiune din jur, este constituit de formaţiunea cretacee. Un rol important în geneza apel acestuî izvor se poate atribui în prima ordine

C R U C E A (V ÎR FU L-)

calcarului jurasic şi, în a doua ordine, realgarulul. Izvorul-Crucea are scurgerea spre E. şi e adăpostit spre N.-E. de vîrful muntelui Şarul. De la sorginte şi pănă la vîrf, piscul prezintă o diferinţă de altitudine de 78 m. Sorgintea e acoperită cu un tavan de grinzişi basinul e necimentat, de for­ mă sferică. A p a din acest basin se pre­ zintă limpede, incoloră, cu e­ fervescenţa spontanee, emanînd numeroase bule de un gaz in­ color şi inodor. Gustul apel este pronunţat, dar plăcut, acrişor şi înţepător, de loc amar, nici stiptic, dar slab sălcifl. Reacţiunea asupra turnesolului este pronunţat acidă. Expusă influ­ enţei aerului ambiant, în un loc deschis, se observă, după un timp mal îndelungat, o opalescenţă, iar pe fund se depune un pre­ cipitat floconos de o coloare portocalie, compus din arseniat şi fosfat de fier peroxyd. Densitatea apel acestui izvor este de 1,00481 (făcută cu picnometru), temperatura apel fiind de -|- 7 R. şi a aerului ambiant de -f- 8 pănă la 10 C. In urma determinărilor şi a dozărilor efectuate, d-rul Bernad a ajuns la convingerea că apa Izvoruluî-Crucea este o apă ga­ zoasă (bicarbonată), alcalină-arsenicală. Debitul izvoruluî în 24 de ore întrece 28000 litrurî. A p a vine dintr’o adîncime de peste 180 m. Această geneză garantează o durată lungă iz­ voruluî, o emerginţă abondentă, chiar profuză. C r u c e a ( V îr fu l-) , v îr f de deal,

situat la N. de cătunul Bogdă­ neşti, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, judeţul Prahova, aco­ perit cu pădure. S’a numit ast­ 68495 Marele D icţionar Geografic. Fol. l l

C R U C E A -D E -JO S

785

fel, pentru-că pe lîngă acest vîrf fiind trecătoare la Poiana-Capaciulul (comuna Opăriţi), s’a pus pe dînsul în semn, o cruce. C r u c e a - B r ă c ă c î , localitate, din

comuna Păcureţi, pl. Podgoria, jud. Prahova, unde gîrla Tur­ bure se uneşte cu pîr. Sărăţelul. C r u c e a - D a n c iu l u l, movilă, jud.

Brăila, la sudul comuneî Ulmul. C r u c e a - d e - C o p a c iu , loc, în jud.

Mehedinţi, pl. Motrul-d.-j., pe teritoriul com. rur. Strehaia. C r u c e a -d e - J o s , com. rur., în jud.

Putna, pl. Zăbrăuţul. Comuna Crucea-d.-j. este si­ tuată pe podişul format din malul Şuşiţeî şi se întinde a­ proape pănă in tîrgul Panciul. Distanţa comunei de reşe­ dinţa sub-prefecturel e de 1/a kil., iar de capitala judeţului de 27^8 kil. Marginile acestei comune su n t: la N., Panciul; la S., Şuşiţa, care o desparte de com. Ţ ifeşti; la N.-V., comuna Crucea-d.-s.; iar la V . pîrîul Şuşiţa, care o desparte de com. Clipiceşti. Comuna Crucea-d.-j. se com­ pune din cătunele Crucea-d.-j., Dumbrava şi Satul-Nofl. Populaţia comunei, după cel din urmă recensimînt, e de 401 familiî,safli493 suflete(763bărb. şi 730 femei). Această populaţie se împărţea ast-fel: 697 neînsuraţî (358 bărbaţi şi 339 fe­ meî), 700 însuraţi, 94 văduvi (54 bărbaţi şi 40 femeî); 1479 Romînî şi 14 de diferite naţio­ nalităţi; 1479 ortodoxî şi 14 mozaici; 302 agricultori, 1 me­ seriaş, 10 comercianţi, 12 avînd profesiuni libere, 130 muncitori şi 57 servitori. Ştiu carte 225 persoane (200 bărbaţi şi 25 femei).

Numărul caselor de locuit e

de 45 5Este o biserică parohială, cu hramul Adormirea, în cătunul Crucea-d.-j. şi una filială, cu hra­ mul Sf. Nicolae, în satul Dum­ brava. Satul-Nofl face o parohie a parte, avînd o biserică paro­ hială, cu hramul Sf. I*oan. Contribuabili sunt 411. Budgetul comunei, pe anul fi­ nanciar 1893— 94, a fost la ve­ nituri de 9299,69 leî şi la chel­ tuelî de 9201 lei. Vite sunt 1586, din carî: 406 bol, 103 vacî, 57 cal, 666 oî, 66 capre şi 288 porci. In anul 1893 s’a cultivat 1147.50 hect. vil, care afl produs 38867 hectol. vin, în valoare de 893,941 lei. Sunt 106 stupî de albine. Stabilimente: 7 de băuturi spirtoase, 1 pescărie, 1 brînzărie, 5 măcelării, 4 fierării, 37 fabricanţi de rachifl şi 9 co­ mercianţi diferiţi. Circulaţiunea în comuna Cru­ cea-d.-j. se face prin şoşeaua comunală Panciul-Podul-Şuşiţa şi prin şoseaua Panciul-Mărăşeşti, punînd comuna în legătură cu staţiunea căeî ferate Mărăşeşti. cătun, în jud. Putna, com. cu acelaşî nume, pl. Zăbrăuţul. Este situată pe podişul format din malul Şu­ şiţeî. A re o biserică parohială, cu hramul Adormirea, pentru care comuna cheltueşte anual IOO leî.

C r u c e a -d e - J o s ,

C r u c e a -d e - J o s , moşie a statului,

pe teritoriul comuneî cu acelaşî nume, jud. Putna. A fost aren­ dată cu 4757 lei anual, în 1885. Aparţinea mănăstireî Bogdana. Acum moşia a fost parcelată în 32 loturi şi vîndută ţăranilor conform legii din 1889. Supra99

C R U C E A -D E -JO S

faţa totală e de 156 hect. 7599 m. p. Bunuri micî: o grădină de zarzavat, izlazul grădine! şi locul imaşuluî, 14 hect. 961 m. p.; cariera de pietriş, I hect. 7861 m. p.; albia Şuşiţeî, 14 hect. 6282 m. p .; şoseaua TecuciuPanciul, 7860 m. p .; şoseaua Bizicheşti-Ciuşlea, 2400 m. p. C r u c e a -d e - J o s , parohie, formată

din că t.; Crucea-de-Jos şi Dum­ brava. A re o biserică parohială, cu hramul Adormirea, în Cru­ cea-de-Jos, şi una filială, cu hra­ mul Sf. Nicolae în Dumbrava. Comuna cheltueşte cu ele 100 lei anual. sau B o r z e ş t i- R ă z e ş î, sat, jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j. Face trup cu satul Borzeşti, numit ast-fel de la Crucea-de-Piatră, care este în curtea bisericeî. Este situat de a dreapta Trotuşuluî. In ve­ chime purta numele de Bobul, după numele dealuluî pe coasta căruia este aşezat. Legenda spune că această cruce, înaltă de 2 metri, a fost pusă de Şte­ fan-cel-Mare pe mormîntul uneî rude ale sale. Se văd urmele uneî inscripţii slavoneştî.

C r u c e a -d e -P ia tr ă

C r u c e a - d e - P i a t r ă sau C ă lu g ă r e n i-M ă n ă s t ir e a , cătun, pen­

dinte de com. Uzunul, judeţul Vlaşca, pl. Călniştea, situat pe dealurile din coasta dreaptă a apeî Călniştea. Este proprietate a statuluî. A ci s'a dat la 1864 locuitorilor împroprietăriţi în număr de 72, o suprafaţă de 216 hect. In 1882 s’a mai dat la 15 însurăţei şi la şcoală, o supra­ faţă de 92 hect. Este şi o pădure de stejar în suprafaţă de 600 hect., de­ pendinţe de ocolul silvic Co­ mana.

786

Şî-a luat numirea de la cru­ cea de piatră, ridicată cu ocazia _facerei podurilor peste Călniştea de Şerban Cantacuzino Voevod, la 1682, după obiceiul timpu­ lui de atunci care se urmează şi azî pe la sate; locuitoriî, cînd făc poduri sau puţuri, ridică şi crucî în amintirea acelor lucrări, crucî pe care se scrie numele celor ce au contribuit sau au luat parte la acele construcţii. Pe crucea de piatră ce stă încă şi azî la dreapta şoseleî Giurgiu-Bucureşti, restaurată la 1876 de guvern, stă scris:

C R U C E A -D E -S U S

reciu, numit ast-fel, pentru că acolo este o vechie cruce de piatră. Este la depărtare de I leii. spre N., de vatra satuluî. loc izolat, lingă şoseaua naţională Botoşani-Hîrlăul, în partea de N.-E. • a satuluî Deleni, jud. Botoşani, com. Deleni, nu departe de pî­ rîul Velniţa-Vechîe. A icî este o cruce de piatră, fixată cu un capăt în pămînt; legenda spune, că acolo, ar fi îngropat un viteaz căpitan din vreme depărtată. C r u c e a -d e -P ia tr ă ,

com. rur., în jud. Putna, pl. Zăbrăuţuluî. Cdmuna Crucea-de-Sus este . aşezată maî la deal de Panciu, dar pe acelaşî podiş şi despăr­ ţită în 2 de pîrîul Hăuliţa. Distanţa com. de capitala jud e de 2812 kil., iar de reşedinţa sub-prefectureî, de 1 2 kil. Marginele acestei comune sunt: la N. şi la N.-E. pîrîul Zăbrăuţul, care o desparte de comunele Moviliţa şi D iocheţi; la E. pîrîul Zăbrăuţul şi cu co­ muna Panciu; la S. comuna Crucea-de-Jos şi pîrîul Şuşiţa ; la V . Şuşiţa; iar la N.-V. Străoani-de-Sus şi de-Jos. Comuna Crucea-de-Sus e for­ mată din cătunele Chicera şi Neicu. Populaţia comuneî, după cel din urmă recensămînt, e de 510 capî de fam., în total 1631 sufl. (826 bărbaţî, 805 femei). A ­ ceastă populaţiune se împărţea ast-fel: 811 neînsuraţî (421 băr­ baţî, 390 femeî) 732 însuraţi, 8â văduvi (38 bărbaţî şi 48 fe­ mei) şi 2 divorţaţi, (1 bărbat şi 1 femee); 1619 Romînî şi 12 de diferite naţionalităţi; 1619 or­ todoxî şi 12 mozaici; 350 agri­ cultori, 21 meseriaşî, 4 comer­ cianţi, IO avînd profesiuni libere, şi 18 servitori.

C r u c e a -d e -S u s , «Sfîntă aceasta şi de viaţi aducătoare cruce, ridicată este de prea luminatul Domn Şerban Cantacuzino Voevod, ne­ pot al bătrlnulut Şerban Basarab... şi pomenire veciniei Înalţă... este la capul acestui frumos şi minunat pod carele În­ suşi împreună şi cu iubitul să i fii... la lucrarea lui şi cate... Pentru ca şi Măriei Sale în veci po­ menire şi mulţumire să fie şi să-I râmîe lui şi Doamnei lui Maria, şi coconilor făcutu s’aă dar acest pod şi această dom­ nească cruce s’aă ridicat într’al patrulea an al domniei sale la anul de la zidi­ rea lumel... meşiţa Octombre din zi... dar ridicarea acestei cinstite şi de viaţă făcătoare cruci arată osteneala şi străda­ nia facerei acestui mare şi temeinic pod intru veclnica pomenire, iar luminatului acesta... precum !n cea faţă s’ aă zis, iar !n aceste alte feţe scrisu-s’aă Intru po­ menire şi cinstiţii boerî Măriei Sale cari s’aă întîmplat la facerea podului aces­ tuia Împreună cu a lor Doamne... dus cu multă strădanie şi osteneală de lalnceperea podului pănă la sfirşit pe nume sunt aceştia: Radu Năsturel vel Ban, Radu Bălăceanu vel Vornic, Grigore Grădişteanu vel Logofăt, Vlad Cocorescu biv-vel logofăt, Constantin Brînco­ veanu vel Spătar, Iordache Cantacuzino vel Stolnic, Alexandru biv-vel Stolnic, Mihaiă biv-vel pitar, Tănase vel armaş, Constantin Bălăceanu, vel Aga, Şerban ot Logofăt, Fiere ot Vistier, Şerban, Căza lefegii, Plrvul Creţulescu, ot Postel­ nic, fiind Împreună toate breslele şi al curţii drept aceea s’aă scris ca să fie in veclnica pomenire.»

deal, jud. Vîlcea, pl. Ocolul, com. Titi-

C r u c e a -d e -P ia tr ă ,

C R U C E A -D IN -C O P A C lfl

787

Ştiu carte 180 persoane (171 bărbaţi şi 9 femeî.) Numărul caselor de locuit e de 418. A re 2 bisericî parohiale, una în satul Chicera cu hramul S-ţiî Voevozî şi a doua în Neicu, cu hramul Adormirea. Instrucţiunea publică se pre­ dă într’ o şcoală mixtă, frecuen­ tată de 47 copiî (45 băeţî şi 2 fete), din 211 copiî (113 băeţî, 98 fete) cu vîrstă de şcoală. Comuna vine în ajutorul şcoaleî cu 455 leî anual, Comuna numără 318 contri­ buabili, adecă 1 la 5.12 locui­ torî. In anul 1886 nu erau de cît 272 contrib., iar în 1869, 275. Budgetul, pe anul financiar 1893/94, a fost următorul: ve­ niturî 5841,51 leî; cheltuelî 5682,67 leî. In alţî anî, budgetul de ve­ niturile şi cheltuelile com. e r a : In 1885 86, la veniturî 3714 şi la cheltuelî 3708 leî, iar în 1868/69 la veniturî 7226. Numărul cultivatorilor este de 42. Vite sunt: 952, din carî: 277 boî, 105 vacî, 137 caî, 65 oî, 3 capre şi 365 rîmătorî. In anul 1893, s ’a cultivat 404 hect. cu viî, producînd 8080 hectol., în valoare de leî 185840. In acelaşî an se aflau în co­ mună 38 stupî de albine. In com. sunt: 8 stabilimente de băuturi spirtoase; 39 fabri­ canţi de rachiu de prune; 4 fie­ rării ; 2 rotăriî; 2 m orî; 4 co­ mercianţi diverşi. Diferite drumurî neşoseluite pun Crucea-de-Sus în legătură cu Panciu, Crucea-de-Jos, Străoani-de-Jos şi de-Sus. De aci se trage familia Ca­ targ iu , curgători din Toader Catargiu şi Sanda Catargioaia.

Crucea-din-Copaciu,

munte,

în

jud. Buzău, com. Vintilă-Vodă. E acoperit de pădurea cu ace­ laşî nume, ce face parte din pădurea Vintilă-Vodă. cruce, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Scăeşti, care arată locul altarului bi­ sericeî, al unuî sat odinioară regulat, care din cauza inunda­ ţiilor rîuluî Jiul, s’a mutat maî departe.

C r u c e a -d in - S iliş t e ,

C R U C E A -R E G E L U I

C r u c e a - l u î - P a v e l , colină, în jud.

Buzău, com. Măgura, pe hotarul despre com. Grăjdana, în al căreia vîrf se află o vechie cruce de lemn. Are o poziţiune fru­ moasă. movilă şi semn de hotar, la N.-V. moşieî Meri, din pl. Tîrguluî, jud. T e ­ leorman.

C r u c e a - lu î - Ş a r p e ,

C r u c e a - l u î - T r o c a n , loc, în jud.

loc, numit ast-fel în pl. Blahniţa, judeţul Mehedinţi, pe teritoriul com. rur. Batoţi.

C r u c e a -G ă in a r u lu l ,

Mehedinţi, între hotarul com. rur. Ilovăţul, din plaiul Cerna şi com. rur. Şovarna-d.-s., din plaiul Cloşani, unde Tudor-Vladimirescu a ucis pe Trocan.

C r u c e a - G i u r c h i, sat, în judeţul

Ialomiţa, pl. Borcea. pendinte de comuna Mihaiu-Viteazul. Este situată la 4 kil. spre N.-E. de satul de reşedinţă. A ci se află '40 case şi bor­ dee. localitate, jud. Brăila, pe hotarul de N. al comuneî Scorţarul-Nou, pe Buzeelul-Sec de pe ţărmul stîng al Buzăului, la aproape 7 kil. spre N. de satul Scorţarul-Noti.

C r u c e a -îm p u ş c a tă ,

C r u c e a - L u p u lu î, punct de ho­

tar, în jud. Teleorman, pe mo­ şia Viişoara, spre N.-E., unde se mărgineşte cu moşia Piatra. C r u c e a - N o u ă , punct trigonome­

tric de observaţie, lîngă oraşul Ploeşti, jud. Prahova. C r u c e a - P î r li t ă , loc, în jud. Me­

hedinţi, pl. Cîmpul, pe terito­ riul com. rur. Cujmirul. loc, cu vie şi livede de prunî, situată în com. Ţigăneşti, plasa Podgoria, jud. Muscel.

C r u c e a - P o p ii, C r u c e a - I n a lt ă , semn de hotar,

dintre comunele Peretul şi Bog­ dana, jud. Telorman, pe vechiul drum al Zimniceî.

loc izo­ lat, în jud. Muscel, com. Go­ leşti, pl. Podgoria.

C r u c e a - P r o t o p o p u l u i, C r u c e a - l u I - B a r c a n , v îr f de deal,

jud. Bacău, pl. Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul comuneî CălugăraMare. C r u c e a -lu î-C h i r iţ ă , semn de ho­

tar, pe moşia Nanovul, judeţul Teleorman.

C r u c e a -R a d u lu i , loc şes, în jud.

Tecuciu, la E. de valea Căl­ măţuiul, raionul com. Barcea, pl. Bîrlad. cruce de pia­ tră, frumos lucrată, înălţată pe vîrful munteluî Miliceşti, între Slănicul şi Telega, jud. Praho­ va, în semn că M. S. Carol I, Domnul Romînieî, a făcut aci

C r u c e a - R e g e l u î,

punct de hotar, la N.-E. de com. Mă­ gureni, jud. Telorman; desparte acestă moşie de moşia Măldăîeni, din plasa Tîrguluî.

C r u c e a -lu i-N e a g o e ,

C R U C E I (G E N U N E A -)

788

C R U C E A -R 0 Ş 1 E

o mică staţiune cu ocaziunea vizităre! Ocnelor în anul 1866.

judeţul Brăila, la 5° ° m* spre N.-E. de satul Mareş, din com. Surdila-Găiseanca.

C r u c e i ( D e a lu l-) , deal, se pre­

C r u c e a - R o ş ie , sat, în jud. R o­

man, pl. Siretul-d.-s., com. Da gîţa, spre N.-V. de satui Dag'ţaC r u c e a - R o ş ie , ramură de munţi,

în jud. Neamţu, com Pîngăraţi, pl. Piatra-Muntele. Se de­ taşează din hotarul Transilva­ niei, la locul unde se numeşte Poiana-Crucea-Roşie, între mun­ tele Torogleş şi Meleghavaş, şi se îndreaptă spre E.-N., desfăcîndu-se în maî multe ramuri: Bourul, Bîtca-de-Piatră, mărgi­ nite în partea despre N. de pî­ rîul Aţa, iar despre S. de pî­ rîul Brateşul, pănă în pîrîul T ar­ căul. înălţimea sa în unele piscuri, atinge 1200 m. V ezî PoianaCrucea-Roşie. C r u c e a -S p in e a n u lu î, platou, pe

teritoriul satuluî Padeşul, din jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Negoeşti. A ci se pă­ zeau primele străjî ale luî Tudor-Vladimirescu din apropie­ rea redutelor ce se văd în cîm­ pia Padeşuluî.

semn de ho­ tar, în jud. Teleorman, la S. de Crucea - înaltă, tot pe ve­ chiul drum al Zimniceî, pe cîm­ pia dintre comunele Plosca şi Bogdana.

C r u c e a -T r ă s n ită ,

punct de hotar, în jud. Teleorman, la N.-V. com. Viişoara, în hota­ rul acestei comune cu comuna Piatra, pe un pisc.

C r u c e a - Ţ ig a n u l u i ,

C r u c e a -S tic le î, movilă, în jud.

Brăila, la 2 kil. spre S.-E. de tîrlă Băjani, din com. Vizirul.

tar, în jud. Teleorman, pe mo­ şia Măgureni sau Ciocanul, la N.-V. C r u c e a n u l, sat, în jud. Tutova,

pl. Tîrgul, com. Vinderei, spre S. de satul Vinderei în margi­ nea de S.-E. a judeţuluî. A re 126 locuitorî, carî locu­ esc în 30 case. Ştifl carte 23 de persoane. Se cultivă aci gîndacii de mă­ tase. C r u c e a n u l, schit, în jud. Tutova,

pl. Tîrgul, com. Vinderei, că­ tunul Cruceanul. moşie, în jud. T u ­ tova, pl. Tîrgul, com. Vinde­ rei, proprietatea statuluî, aren­ dată în ultimul period cu 1441 leî, 40 banî anual.

C r u c e a n u l,

de munte, între Rîşca şi Rîşcuţa, jud. Su­ ceava. E acoperit cu pădure de brad.

tova, pl. Tîrgul, pe moşia cu acelaşî nume, în întindere de 20 hect.; este proprietatea statuluî.

C r u c e a - T o m il , pisc

Crucea - Trăsnită,

movilă,

deal, în jud. Dorohoifl. Se întinde pe teri­ toriul satului Păltinişul, com. cu acelaşî nume, pl. Prutul-d.-j.

C r u c e i ( D e a lu l-) ,

C r u c e i ( D e a lu l-) , deal, în cen­

trul com. Jupîneşti, plasa RîulDoamnei, jud. Muscel, pe ma­ lul stîng al văiei Aninoasa. deal cultivabil, lîngă satul Forăşti, judeţul Suceava.

C r u c e i ( D e a lu l-) ,

C r u c e i ( D e a lu l-) , parte, din spre

pîrîul Părăuţul, a dealuluî Bru­ sturi, judeţul Suceava. Tradiţia spune că, cu mai bine de un veac şi jumătate, acest deal a fost bătut de piatră 7 anî dea-rîndul. Doi călugări sfătuiră oamenii să facă maslu în fie-care an d’asupra lui, în ziua de IzvorulMaiceî-Domnuluî. Ceî povăţuiţi puseră o cruce în acel loc şi de atunci pănă acum, în ziua arătată, toţi locui­ toriî de prin satele învecinate se strîng pe Dealul-Crucei şi, după slujba preoţilor, prăznuesc, mîncînd şi petrecînd. deal, în jud. Vasluiu. Se întinde la S. satu­ luî Suhuleţul, com. cu acelaşi nume, pl. Funduri. Şi-a luat numele de la două drumuri ce se întîlnesc pe vîrful lui în for­ mă de cr îce.

C r u c e i ( D e a lu l-) , C r u c e a n u l, pădure, în jud. T u­

munte, în jud. Suceava, com. Mălini.

C r u c e a - T o m il ,

lungeşte deasupra satului Hilişeul-Gafencu, com. Hilişeul, pl. Coşula, jud. Dorohoifl.

C r u c e a - V la d u l u i, punct de ho­

C r u c e a - S t a n c u lu î, pădure, în

jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul com. Bereşti.

Botoşani, com. Mănăstireni, pl. Tîrgul.

C r u c e a n u l, pîrîiaş,

în jud. T u ­ tova, pl. Tîrgul, com. Vinde­ rei, care se varsă în Hobana.

în Crucei (Dealul-),

deal, în ju d .

C r u c e i ( G e n u n e a -) , genune, în

jud. Suceava, mai sus de gura pîrîuluî Crucea, din com. Broş-

C R U C E Î (MOVILA-1

teni, unde Bistriţa e foarte adîncă şi lină. ( M o v ila - ) , movilă, în jud. Tulcea, pl. Sulina, pe te­ ritoriul comunei urbane ChiliaVechie, situată în partea nor­ dică a plăşeî şi a comunei, la SOO metri spre E. de ChiliaVechie. Este punct trigonome­ tric de observaţie de rangul al 3-lea. Este artificială, acoperită cu verdeaţă şi are o cruce în vîrf, de unde şi numele eî.

lurile Valea-Cruceî şi Unţeiul, com. Popouţi, pl. Tîrgul, jud. Botoşani.

(M u ch e a -),

(C ru ce a-

lu i-G h e r a s e ) , colină,

în jud. Buzăfl, com. Ruşiavăţul, cătunul Tega. E acoperită de izlaz. C r u c e i ( P ic io r u l-) , pîrîiaş,

culminaţie a muntelui Ursoaia, din com. Mlă­ jetul, jud. Buzăfl.

C ru cei

vale, în jud. Prahova. Izvoreşte de la N. de com. Teişani, pl. Teleajenul; se împreună cu Valea-Bîrzeî şi amîndouă dafl în Valea-Dragomir, care se varsă în rîul T e ­ leajenul, la E. de com. Teişani.

C r u c e i ( V a le a - ) ,

vale, în jud. Vasluifl, formată prin prelun­ girea Dealuluî-Crucei, din co­ muna Suhuleţul, pl. Funduri. Terenul acestei văî a devenit neregulat în urma unuî cutre­ mur, prezintînd aspectul unuî zid de bolovanî.

C r u c e i ( V a le a - ) ,

în

jud. Neamţu. ( P is c u l- ) ,

C r u c e i (P îr îu l-), pîrîil, în jud.

Botoşani. Izvoreşte din DealulVelniţei, com. Slobozia - Secă­ tura şi se varsă în pîrîul Cor­ naciul, afluent al Miletinuluî. C r u c e i (P îr îu l-) , mic aflue7it al

Bistriţei, în com. Fărcaşa, jud. Suceava. C r u c e i ( P o d u l-) , şes, în judeţul

Buzăfl, com. Grăjdana, căt. Mi­ luiţi, în pădurea Barbu. ( P o ia n a - ) , poiana, pe valea rîuluî Teleajenul, comuna Măneciul-Ungureni, plaiul T e ­ leajenul, jud. Prahova.

C ru cei

lîngă acea movilă, şi care avuse rangul de clucer. C r u c e r u l, poiatiă cultivabilă, în

C ru cei

C ru cei

C R U C IL E

789

jud. Neamţu, com. Bozieni, pl. de-Sus-Mijlocul, formată în cu­ prinsul pădureî ce se întinde spre V . şi S. a pădureî Cor­ boaia. ( V a le a -) , vale, în judeţul Ialomiţa, pl. IalomiţaBalta, pe teritoriul comunei Slobozia. A re direcţia S. spre N., cu lungime de 500 m. şi o adîncime de 2— 4 m.

C r u c e r u lu l

C r u c i ( L a - ) , loc izolat şi punct

de hotar, pe muntele Pănătăul, din comuna Pănătăul, jud. Bu­ zăfl.

C r u c e la r i, vale, în jud. Tulcea,

plasa Măcinul, pe teritoriul co­ muneî rurale G reci; se desface din dealul Coşlugea; se îndreap­ tă spre S., avînd 0 direcţiune generală de la N.-E. spre S.-V., brăzdînd partea estică a plăşeî şi a comuneî; merge pe la poa­ lele înaltului vîrf Greci (426 m.) şi a stîncosuluî deal Piatra-Marieî; taie drumul comu­ nal Greci - Balabancea, şi, după un drum de 4 kil., se deschide în Pîrîul-Calistrieî. pe dreapta, lîngă pădurea satuluî Greci. C r u c e r e a s a , poiană,

în judeţul Muscel, com. Goleşti, pl. Rîu­ rile.

C r u c e r e ş t i, mahala, în jud. Me­

hedinţi, com. rur. Almăjelul, pl. Cîmpul.

C r u c ile , sat, în jud. Dolj, plasa

Amaradia, com. Balota, situat pe pîrîul Tesluiul, aproape dc izvorul lui, la 6 kil., S.-V. de Balota-d.-j., căt. de reşedinţă al comunei şi de care se desparte prin Dealul-Muerel. A re o populaţie de 136 su­ flete, 74 bărbaţî şi 62 femei, cari locuesc în 39 case. Copiii din sat urmează la şcoala mix­ tă din satul Gaia-d.-s. In vîrstă de şcoală sunt 12 copiî. Ştifl carte 4 persoane. In sat este o biserică de zid, cu hramul Inălţarea-Domnului, fondată la 1853, de Prădeni Ciobanul. Comuni caţiun ea se face prin şosele vecinale şi comunale, care pun în legătură satul la N.-E. cu Gaia-d.-s. peste Dealul-Muerei, şi la S.-V. cu Goeşti.

C r u c e r iu lu l ( M o v ila - ) , movilă,

şes, prin care curge Pîrîul-Cruceî, în comuna Slobozia - Secătura, pl. Coşula, jud. Botoşani,

C r u c e i (Ş e s u l-),

C r u c e i ( V a le a -) , vale, între dea­

în jud. Botoşani, pe dealul Ciornahul, în partea de N. a mo­ şiei Pogoreşti, com. Comîndă­ reşti, pl. Jijia. Numele, se zice, i-ar fi rămas de la un răzeş, care stăpînea partea moşiei de

C r u c ile , sat, jud. Dolj, pl. Am a­

radia, com. Mierea-Birnici. E situat în dreapta Amaradieî, la 35 kil. N.-V. de Craiova. E străbătut la V . de Dealul-Chicoraluluî. A re 30 familii, sau

C R U C IL E

123 suflete (66 bărbaţî şi 57 femeî). Locuesc în 30 case. In sat este o şcoală mixtă, ce func­ ţionează din 1875, întreţinută de stat. Localul construit din bîrne, a costat 600 leî şi co­ prinde o singură sală de studiî, cu suprafaţă de 39 m. In anul 1892— 93, şcoala a fost frecuen­ tată de 63 băeţî şi 1 fată, şi anume: Mierea, 14 băeţî; Bojinul, 3; Cruşeţul, 3; Văluţa-d.-j. şi Văluţa-d.-s., 9; Miericeana, 7 băeţî şi 1 fată; Slănimeşti, 5. 10 băeţî au venit din alte comune vecine. Cu vîrstă de şcoală sunt 11 copiî. Ştiu carte 6 bărbaţî şi 2 femeî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană Craiova - C ă preni.

790

C r u c ile - G a m e n ţ ii, semn de ho­

tar, pe moşia Cetatea, din pl. Tîrguluî, jud. Teleorman, la N.E. cătunuluî Cetatea. Serveşte ca semn de hotar despărţitor între moşiile învecinate. C r u c ile - lu i- P e t r e , pichet de gra­

niţă, în jud. Mehedinţi, pe mar­ ginea Dunărei. C r u c ile - S f .-P e t r e , poiană, în vîr­

ful munteluî Crucereasa, în ju ­ deţul Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Schela-Cladoveî. Aci există o cruce cu inscripţiune vechîe romană, numită de lo­ cuitorî Crucea-Sf.-Petre şi sub care, legenda spune că ar fi fost îngropat Sf. Petre, adus aci, într’o noapte, de peste D u­ năre, în timpul unui rezbel.

C r u c ile , sat, jud. Dolj, pl. Am a­

radia, com. Goeşti. E situat pe pîrîul Tesluiul, la 4 kil. N.-E. de Goeşti, căt. de reşedinţă al co­ muneî, de care se desparte prin Dealul-Muereî. A re 90 sufl., 48 bărbaţî şi 42 femeî. Locuesc în 22 case. Copiiî din sat urmează la şcoala mixtă din satul Goeşti, ce este la 3 kil. depărtare. In anul şcolar 1892— 93, au frecuentat şcoala 4 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 7 copiî. Ştiu carte 20 locuitorî. Comunicaţia se face prin o şosea vecinală care leagă satul la S.-V. de căt. Goeşti, trecînd peste Dealul-Muereî.

C r u c il o r (C îm p ia -), cîmpie. (V.

Dăroaia, jud. Vîlcea).

C r u c ile (D e a lu l-c u -), loc izolat, jud. Muscel, com. Băjeşti, pl. Rîurile. C ru c ile -D ru m u lu î, pod, pe mo­ şia Roşcani, jud. Botoşani, com. Fîntînelele, pl. Şiretul.

compune din 3 sate: Grădineşti, Linia-Mare sau Creţuleşti şi Văruici, avînd peste tot 132 fa­ miliî, sau 526 suflete. In comună sunt 2 bisericî, deservite de 2 preoţî, 2 cîntăreţî şi 3 paracli­ seri şi o şcoală primară rurală. Budgetul comuneî pe 1882— 83 a fost de 934 leî la veniturî şi de 917 leî la cheltuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 119 contribuabili şi are un bud­ get de 988 leî la veniturî şi de 843 leî la cheltuelî. Numărul vitelor în anul 1887 era de 147 vite marî (139 boî şi vacî, 8 caî) şi de 438 vite mărunte (254 oî, 8 capre şi 176 rîmătorî). C r u c iş o a r a , munte, în com. L o ­

pătari, jud. Buzău, între muntele Cheea şi muntele Muerea, continuaţie din muntele Brazeul, cea maî mare parte gol.

deal, jud. Vîlcea, com. Bodeşti, pl. Ho­ rezul.

C r u c iş o a r a , pisc. Vezî Chicerea,

măgură, în jud. Teleorman, com. Puti­ neiul.

C r u c iş o a r a , deal, în jud. Mehe­

C r u c ilo r

C r u c ilo r

( D e a lu l-) ,

deal, com. Tomeşti, pl. Codrul, jud. Iaşi.

( M ă g u r a -) ,

dinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Orzeşti.

C r u c ilo r ( V a le a -) , vale, judeţul

Vîlcea, com. Copăceni, pl. Cer­ na-d.-s. C r u c io iu l, loc izolat şi punct de

hotar, al com. Pănătăul, judeţul Buzău. E situat pe Malul-Dîrsteî.

C r u c ile , deal, jud. Dolj, pl. Am a­

radia, com. Balota, din care iese rîul Tesluiul.

C R U C IŞ O A R A

C r u c io iu lu î ( P la iu l-) , izlaz în­

tins, în jud. Buzău, com. GuraTeghiî, pe poalele munteluî Podul-Grecilor.

C r u c iş o a r a , loc izolat, com Mi­

hăeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. C r u c iş o a r a , localitate,

în cătu­ nul Scurteşti, comuna Stefeşti, plaiul Vărbilău, jud. Prahova, numită ast-fel pentru-că în ve­ chime s’a găsit într’un copaciu o cruce. A cest loc serveşte de păşune vitelor.

C r u c iş o a r a , podiş, se întinde spre C r u c iş o a r a , com. rur.,

pe apa Cotmeana, jud. Argeş, pl. Pi­ teşti, la 19 kil. de com. rur. Băscovul-Fleştiî, (reşedinţa subprefecturei) şi la 10 kil de Piteşti. Se

N. de satul Valea-Rea, pl. Mij­ locul, jud. V asluiu; numele îi vine de la o cruce de piatră ce se află pe el, pusă spre adu­ cere aminte pentru aceî ce au

C R U C IŞ O A R E L E

fost îngropaţi acolo în timpul holerei. C r u c iş o a r e le , călun, pendinte de

com. Căscioarele, plasa Neajlovulul, jud. Vlaşca, situat pe va­ lea Neajlovuluî. A re un petec de pădure, în suprafaţă de 3 11 hect., încorpo­ rat cu pădurea Padina-Cîrto­ jani. Ţine de ocolul silvic Cîr­ tojani. C r u c iu liţa , deal, numit şi

Nisipăria, în com. Giurgeşti, jud. Suceava.

C r u c iu liţa , poiană, în căt. Slo­

bozia, com. Bădeni-Ungureni, plaiul Dîmboviţa, jud. Muscel.

701

devarsă, printr’o altă gîrlă, în braţul Sulina, la mila No. 19; este înconjurat numaî cu stu f; are 80 h ectare; conţine puţin peşte. C r u h lic u l, grind, sau loc ridicat

deasupra stufului înconjurător, în jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei rurale Catîrlez sau Sf. Gheorghe, în par­ tea sudică a plăşeî şi cea ves­ tică a comunei; are o formă lunguiaţă; este o prelungire es­ tică a grinduluî Dranovul; e în­ conjurat cu stu f; are 40 hect. întindere; improductiv; pe el se află situată cîşla (tîrlă de oî) numită Radu. C ru n ţi, com. rur., în jud.

C r u d u l, lac, în com. rur. Almă­

jelul, plasa Cîmpul, judeţul Me­ hedinţi. C r u g li- M a r e , lac, în jud. şi pl.

Tulcea, pe teritoriul com. rur. Moru-Ghiol (şi anume pe acela al cătunului săuDunăvăţul-d.-s); s’a format dintr’o revărsare a braţului Sf. Gheorghe, lîngă care se află; este înconjurat de toate părţile cu stuf; are 84 hect. în­ tindere; conţine peşte în mică cantitate. lac mic, situat în jud. şi pl. Tulcea, com. MoruGhiol, căt. Dunăvăţul-d.-s., la V . de lacul Crugli-Mare, este format tot de braţul Sf.-Gheorghe şi înconjurat de toate păr­ ţile cu stuf; are o întindere de 40 hect.

C r u g li- M ic ,

lac, în jud. şi pl. Tulcea, pe teritoriul comunei urbane Mahmudia, situată în partea nordică a plăşeî şi a co­ munei; este format de lacul cel mare Fortuna, cu care comu­ nică printr’o mică gîrlă; se

C r u g li c u l,

Ialo­ miţa, plasa Ialomiţa-Balta, spre Nordul plăşeî d ’alungul văeî Fileanca. Teritoriul acestei comune se limitează la N. cu com. Reviga, la S. cu Ciochina, la S. şi E. cu Andrăşeşti şi la V . cu Căzăceşti. A re o suprafaţă de 5000 hectare. După legea rurală din 1864, sunt împroprietăriţî 111 locui­ tori ; neîmproprietăriţl se maî află 35. Se compune dintr’un singur sat, situat pe ambele coaste ale văeî Fileanca, peste care se afla un zăgaz de pămînt, pe unde locuitorii comunică din­ tr’o parte în cea-l’altă a sa­ tuluî. Cea maî mare parte a caselor carî formează satul sunt pe coasta de V. a văeî. Aicî este reşedinţa primăriei şi a judecătoriei comunale. De co­ mună mai ţin şi cătunele (tîr­ lele): Strapazanul şi Căpăţîna. Populaţiunea este de X198 lo­ cuitorî, cu 290 capi de familie şi 908 membri de familie, sau 572 bărbaţi şi 626 femei. După naţionalităţi sunt: 1195 Ro­

CRUŞEŢ UL

mînî, 2 Greci şi 1 Bulgar, toţi de religiune creştină ortodoxă. După profesiuni su n t: 305 agricultorî, 6 meseriaşî, 5 co­ mercianţi, 6 profesiuni libere, 21 muncitori şi 18 servitori. Din toţi locuitorii com., numai 158 persoane ştiu carte. Vite sunt: 342 caî, 420 boî, 1750 oî şi 345 porcî. Budgetul comuneî, pe anul 1887— 1888, a fost de 3207 leî la yeniturî şi de 3198 leî la cheltuelî. In comună este o şcoală mixtă, frecuentată de 50 elevi, condusă de x învăţător, retri­ buit de stat şi comună. Şcoala are localul propriu construit de comună. A ici este o biserică, cu 1 preot şi 2 dascăli. In budge­ tul comunei este trecut pentru cult suma de 240 leî. C r u n ţi, lac, în jud. Ialomiţa, pl.

Ialomiţa-Balta, comuna Crunţi. Este în comunicaţie, prin valea Fileanca, spre N. cu lacul Revi­ ga şi spre S. cu lacul Fundata. C r u ş e ţu l, sat,

com. Valea-Bou­ luî, plasa Amaradia, jud. Dolj. E situat pe malul drept al Amaradiel, la 5 Va kil la N. de Boul-d.-s., reşedinţa comuneî, de care se desparte prin două dealurî. Are 240 suflete, 125 bărbaţî şi 11 5 femei. Locuesc în 71 case. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Bould.-s., ce este la 2500 m. de­ părtare. In anul şcolar 1892— 93 au frecuentat şcoala 7 băeţî. Cu vîrstă de şcoală sunt 17 băeţî şi 15 fete. Ştiu carte 16 locuitorî, 15 bărbaţi şi I femee. In sat este o biserică de zid, fondată de săteni. Comunicaţia se face prin şo­ seaua judeţeană Craiova - Că­ preni, care pune satul în legă-

C R U Ş E Ţ U L U Î (D E A L U L -)

tură la N. cu Stoina, iar la S. cu Mierea-Birnici. C r u ş e ţ u lu î ( D e a lu l-) , deal, jud.

Dolj, pl. Amaradia.com. MiereaBirnici, cu o înălţime de aproape 300 m., acoperit cu livezi de prunî şi pădure măruntă. C r u ş e ţu l, moşie particulară, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Mie­ rea-Birnici, satul Cruşeţul, aparţinînd d-luî G. Bălăcioiu. C r u ş o v u l, cotn. rur., spre N. plă­

şeî Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi. E formată numaî din satul cu acelaşî nume, aşezat pe şo­ seaua Caracal-Corabia şi aproa­ pe de linia ferată, departe de 20 kil. de Caracal (la S.) şi de 17 kil. spre N. de Corabia. Se învecineşte cu com. Grădinile la N., iar la S. cu com. Brastavăţul. Altitudinea terenuluî de asupra niveluluî măriî este de 120 m. A re o populaţie de 875 lo­ cuitorî, toţî Romînî, din carî 444 bărbaţî şi 43 1 femeî; 249 sunt capî de fam., 399 căsătoriţi şi 466 necăsătoriţi; 57 ştiu carte şi 818 nu ştiu carte. Ocupaţia lo­ cuitorilor e agricultura şi creş­ terea vitelor. In 1887, s’a cui tivat 1160 hect. cu grîu, 1160 cu porumb, 50 cu orz, 30 cu ovăz şi 4 cu viî. Vite mari au fost în 1887,629, vite micî cornute 1814 şi rîmătorî 660. Are 3 cîrciumî. Budgetul com. pe 1886/87 a fost de 3004 leî la veniturî şi 2995 la cheltuelî. Şcoală nu este. Are o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 2 pre­ oţî şi 2 cîntăreţî. La Cruşov se fac treî bîlciurî: 1 la 25 Martie, ţine 6 zile; 2 la Duminica-Tomeî, ţine 6 zile ; 3 la 23 Iunie, ţine tot 6 zile, toate pe proprietatea par­

CUBANUL

792

ticulară, înfiinţate la 1820 de A . Şuţu, după cererea logofă­ tului Slătineanu. Se face comerţ cu vite marî şi micî, cu arti­ cole de braşovenie şi alte pro­ ducte ale industriei domestice. A ci a poposit prima noapte după plecarea din Izlaz, tabăra care venea cu guvernul provi­ zoriu de la 1848, care procla­ mase constituţia, şi se îndru­ mase spre Craiova, prin Ca­ racal. moşie nelolocuită, în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, pe teritoriul com. Larga, are o suprafaţă de 1110 hect., din carî 40 hect. pădure, pentru care se plăteşte foncieră anuală 635 leîi 98 bani.

C r u ţ e a s c a -d e - J o s ,

moşie nelo­ cuită, în jud. Ialomiţa, pl. Ialo­ miţa-Balta, pe teritoriul com. Larga. Are o suprafaţă de 745 hect., din care 25 hect. pădure, pentru care se plăteşte foncieră anuală 194 leî.

C r u ţe a s c a -d e -S u s ,

C r u ţe ş ti, ja/,jud. Dolj, pl. Dum-

brava-de-Sus, com. Breasta. Are o populaţie de 554 sufl., 288 bărbaţî şi 266 femeî. Locuesc în 101 case şi i bordeiu. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Breasta, ce este la 1 kil. depărtare. In anul şcolar 189293, au frecuen­ tat şcoala 32 băeţî şi 3 fete. Cu vîrstă de şcoală sunt 39 băeţî şi s fete. Ştiu carte 15 persoane. In sat este o biserică, fondată în 1784, de MariţaBengeasca Stolniceasa. Are hramul Sfînta-Maria-Mare. A re 17 pog. proprietate şi 1 preot şi 2 cîntăreţî, ce slujesc şi la bise­ rica din satul Obedinul, comuna Breasta. T ot în acest sat este şi mă­ năstirea Creţeşti.

lac, la E. com. Peri-Rîioşi, jud. Teleorman. Serveşte ca semn de hotar între părţile locuitorilor împroprietăriţî şi moşia Peri a Eforiei Spitalelor Civile (a spitalului Pantelimon).

C r u z i,

( V a le a -) , vale, jud. Olt, pl. Oltul-de-Sus; se varsă în valea Cerbul.

C u -A r a c i

C u a n - D e r e , vale, în jud. Cons­

tanţa, pl. Constanţa, pe teri­ toriul com. rur. Hasancea, şi anume pe acela al satului Mam etcea; se desface din dealul Teghir - Ghiol, îndreptîndu - se spre V .; are o direcţiune de laE . spre V . printre dealurile Abdulah-Deresi şi Cuan-Deresi-Bair la S. şi dealul Mametceala N.; brăzdează partea sudică a plă­ şeî şi a comuneî, trecînd prin centrul satuluî Mametcea. deal, puţin însemnat, jud. Constanţa, în plăşile Constanţa şi Mangalia, pe teritoriul com. rur. Hasan­ cea şi Osman-Facî şi anume pe acela al cătunelor Mamet­ cea şi Abdulah ; se desface din dealul Abdulah-Deresi, îndreptîndu-se spre N .; are o direc­ ţie de la S.-E. şi V ., cu o înăl­ ţime maximă de 84 m .; face hotarul între pl. Constanţa şi pl. Mangalia, brăzdînd partea de S. a pl. Constanţa şi a com. Hasancea şi partea de N! a pl. Mangalia şi a com. OsmanFacî.

C u a n -D e r e s i-B a ir ,

C u b a n u l, insulă, în

braţul Chi­ lia, jud. Tulcea, situată la văr­ sarea luî în mare, şi coprinsă între braţele Novai-Stambul, Os­ tovcina şi Chilia. Aparţine co­ muneî urbane Vîlcov din Ba­ sarabia rusească. A re forma unuî triunghiu, cu o întindere cam de 480 hect. Este impro-

CUCA

ductivă, căci este acoperită nu­ maî cu stuf. C u c a , com. rur., jud. Argeş, pl.

Oltul, la 22 kil. de com. rur. Tigveni (reşedinţa subprefec­ tureî) şi la 15 kil. de Piteşti. Se compune din 6 sate şi a nume: Bălţata, Cărceşti, Crivă­ ţul, Cuca, Mănesei şi Udreşti, avînd în total 149 fam., cu 796 locuitorî, din carî 33 Ţiganî. Are 2 bisericî vechî şi o şcoală primară rurală. Budgetul comuneî pe anul 188283 a fost de 1145 leî la veniturî şi de 1112 leî la chel­ tuelî. După o publicaţie oficială (1887), această comună numără 131 contribuabilî şi are un ve­ nit dc 2072 leî la veniturî şi de 1684 leî la cheltuelî. Numărul vitelor a fost în a­ nul 1887 de 275 capete vite marî (265 boî şi vacî, 10 caî şi de 208 vite mărunte (105 oî şi capre şi 103 rîmătorî.) C u c a , com. rur., în plasa Şiretul,

jud. Covurluiu, la 35 kil. spre N.-V. de la Galaţi. Se mărgine­ şte la N. cu Băleni şi Puţi­ chioaia; la cu S. Pechea; la V . cu Cudalbi şi Mînjina şi la E. cu Fîrţăneşti, Măstăcani şi Folteşti. A re 6 cătune: Cuca (reşedinţa), Slobozia-Ventura (Vînturoaia), Mavromol, Cotros, Oasele şi Plevna. Dintr’acestea, numaî Oa­ sele (la 3 kilom. de reşedinţă) şi Plevna sunt maî depărtate; iar Oasele este cea maî mare; toate sunt vechî, formate din foşti clăcaşî, afară de Plevna, formată din însurăţel la 1882, şi de cîţî-va răzăşî în Oasele. Sunt 426 familiî, sau 1914 suflete, din carî 992 bărbaţî şi 922 femeî; 1024 necăsătoriţi, 776 căsătoriţi, 105 văduvi şi 9 divorţaţi; ştiu carte 107 per­ soane, iar 1807 nu ştiu. 6 S i9 S . M arti* D icţionar Geografic. Voi. 22.

793

CUCA

Pămîntul acesteî comune 6 De la Cuca în jos, spre Pe­ chea (12 kil.), mergi prin o vale, maî mult argilos şi nisipos; si­ tuaţia e caracterizată prin munţî unde se găseşte un iezişor cu şi dealurî numeroase. Suprafaţa zăgaz; tot aicea e pădurea Co­ teritorială este de 9295 hect., tros, ce aparţine proprietăţeî din carî 4433 hect. arabile, 2860 cu acelaşî nume şi care se întinde pădurî şi imaş, 72 viî şi livezî, pănă la moşia Odaia-Lupa, din restul vatra satuluî, dealurî, com. Pechea. drumuri şi rîpî. Din acest pă­ mînt, 6435 hect. aparţin pro­ C u c a , sat, jud. Argeş, pl. Oltuluî; prietăţii marî, iar 2860 proprie­ face parte din com. rur. Stoităţii micî (sătenilor). Proprie­ leşti. tatea mare e reprezintată prin următoarile moşiî: Cotros, Slo- C u c a , (îî maî zice D e a l u l- C u c a , bozia-Ventura şi Zăvoiul. Statul sau L i n i a - C u c a ) , sat, din jud. Argeş, pl. Oltul; face parte din asemenea posedă o hliză din com. rur. cu acelaşî nume. moşiile Mavromol şi Oasele. A re o şcoală primară rurală. Vite sunt: 11 taurî, 1504 boî, 511 vacî, 58 juncî, 55 junce, C u c a , sat, reşedinţa comuneî cu 70 gonitorî, 56 gonitoare, 115 acelaşî nume, pl. Siretuluî, jud. mînzaţî, 88 mînzate, 169 viţeî, Covurluiu, cu 79 familiî, sau 345 18 armăsari, 207 epe, 161 caî, suflete; o biserică şi o şcoală. 5697 oî, berbecî şi capre. Sunt 9 cîrciumî şi o prăvălie cu mărfuri diferite; o moară C u c a , deal, al comuneî Băleşti, jud. Gorj, ce începe din partea cu aburî şi una de vînt; 5 de S. a comuneî şi se termină la maşinî agricole (la proprietarii N., la comuna Slobozia. marî), 56 plugurî sistematice ale Pe acest deal sunt viile lo­ locuitorilor. cuitorilor, iar în piscul luî e un Bugetul comuneî este la ve­ arbore secular, în care locui­ niturî de 8925 leî şi la chel­ torî pioşî au săpat şi aşezat o tuelî 8816 leî. icoană peste care a crescut lem­ Contribuţiile directe se ridică nul, ast-fel că icoana acum nu se la 12682 leî, 29 banî. maî vede; din cauza înălţime! sale Sunt 347 contribuabilî. acest arbore poate fi văzut la Bisericî sunt 4 : una, cu hra­ o depărtare de vr’o 15 kil. mul Sf. Voevozî, în Cuca, zidită în toate direcţiunile. din 1863; a doua, Sf. împăraţi, în Slobozia-Ventura, din 1840; a C u c a , deal mare, în jud. Mehe­ treia, Sf. Pantelimon, în Cotros, dinţi, plaiul Cloşani, com. rur. din 1851; şi a patra, Sf. V oe­ Negoeşti, în hotarul satuluî Pa­ vozî, în Oasele, construită în 1839. Fie-care biserică are cîte deşul. 8 l/a fălci de pămînt. întreaga comună Cuca formează o pa­ C u c a , deal, în jud. Mehedinţi, comuna rurală Bala-d.-j., plaiul rohie, cu catredala Sf. Voevozî Cloşani. din reşedinţa comunală, cu un preot şi 3 cîntăreţî. Şcolî sunt 2, mixte, una în C u c a , deal, în jud. ^Mehedinţi, com. rur. Brădetul, pl. Văilor. Cuca şi a doua în O asele; fie­ care are cîte 3 hect. pămînt; sunt frecuentate de 78 elevi. , C u c a , pădure, ce-î zice şi R ă 100

CUCA

d ă c in i, între satele Cuca şi Băleni, jud. Covurluifl. C u c a , privai, jud. Brăila. începe

în partea despre E. aDobrotei şi dă în iezerul său.

794

tindere de 62 hect., situată în comuna Cîrstăneşti, plaiul Ho­ rezul, jud. Vîlcea şi care e formată din trupurile Penca (30 hect.) şi Băniceşti (32 hect.).

şte de sub muntele Păpuşa şi se varsă în Rîul-Tîrgului, pe partea stîngă, în cercul comu­ nei Lereşti, plaiul Dîmboviţa. C u c a - B ă n e s c u lu î, deal, situat în

partea de N., în marginea co­ munei Pîrîul, plaiul Vulcan, jud. Gorj. A re forma uneî piramide şi e proprietatea locuitorilor. Este acoperit cu izlaz. C u c a - c u - P ie t r e l e , deal, în com.

Valea-cu-Apă, din plasa Jiului, jud. Goij, şi pe partea dreaptă a acestui rîu. Merge spre S.-V. pănă intră în comuna Negomirul, din judeţul Mehedinţi. Este acoperit cu pădure. hliză de moşie a Statuluî, numită şi M a v r o m o l, de 60 hect., în comuna Cuca, pl. Siretuluî, jud. Covurluifl. Se arendează cu 700 leî anual.

C u c a - M ic ă ,

C u c a - ’N a lt ă , deal, în com. Moi,

din plasa Jiului, jud. Gorj, şi în partea stîngă a acestuî rîfl. începe din hotarul comuneî Rovinari, merge paralel cu vatra satuluî Moi şi se termină în hotarul comuneî Vlăduleni.

Cîrstăneşti, plaiul Horezul, jud. Vîlcea. C u c h in işu l, sat, jud. BacăQ, pl. Tazlăul-d.-s., com. Brusturoasa; formează trup cu satul Brus­ turoasa; este situat pe malul stîng al Trotuşuluî, la conflu­ enţa acestuia cu Cuchinişul; are cariere de piatră. v îr f de deal, jud. Bacău, pl. Munteluî, comuna Brusturoasa, pe teritoriul sat. Brusturoasa, făcînd parte din şira Muncelului.

C u c h in iş u l,

C u c h in iş u l, pîrîiaş, jud. Bacău,

pl. Munteluî, com. Brustureasa. Izvoreşte din muntele Ciudomir şi curge spre S., vărsîndu-se d’a stînga în Trotuşul, la satul Cu­ chinişul, după ce se încarcă cu pîrîiaşele Corbuluî şi Ursuluî. C u c i, sat, în jud. Roman, plasa

Fundul, com. Bozieni, pe pîriul Bozianca, spre S.-E. de sa­ tul Bozieni. A re o populaţie de 91 familii, safl 413 suflete, carî locuesc în 84 case. Ştifl carte 8 persoane. Sunt 107 contribuabilî. A re o biserică de zid. Sunt 503 vite marî cornute.

C u c e ş ti, sat, face parte din co­

muna rurală Cîrstăneşti, plasa Horezul, jud. Vîlcea. C u c e ş ti, moşie a statuluî, pendinte

de M-rea Arnota, jud. Vîlcea, care, pe periodul 1889— 94, s’a arendat cu 190 lei anual. C u c e ş ti, pădure a statuluî, în în­

U c i u c *h

a g i -s 1r t

1

Dumitru, rezidită din temelie, la anul 1848, de enoriaşi. Copii în vîrstă de şcoală sunt 22 (14 băeţî şi 8 fete). C u c i - c u - S t e a g u l - F u r a t , deal, în

C u c e ş ti, poiană întinsă, comuna C u c a , rîuşor,]\xâ. Muscel. Izvore­

c

sat, în jud. V îlcea; face parte din com. rur. Dozeşti, pl. Cerna-d.-j. A re o populaţie de 146 lo­ cuitorî (75 bărbaţî şi 71 femeî). Cade la N. comuneî, între rîul Geamăna şi gîrla Gimineaua, pe Dealul-luî-Dinu. A re o biserică, cu hramul Sf.

C u c i,

jud. Gorj, la E. com. Prigoria, pl. Amaradia, care maî la vale de com. se numeşte Piscul Un­ gureanului şi formează o parte din malul stîng al Calniculuî. A cest nume îl poartă din anul 1866, prin împrejurarea că pro­ prietarul, voind a hotărnici mo­ şia, inginerul aşezase în acest deal un jalon cu steag; locui­ torii nemulţumiţi afl dat jalo­ nul jos şi l’afl furat de mai multe ori. vale, în jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe terito­ riul comunei rurale Somova. Se desface din dealul Stînca-Mare; se îndreaptă spre E., avînd o direcţie generală de la V . spre E., brăzdînd partea estică a plăşeî şi cea centrală a comu­ nii ; se întinde printre dealu­ rile Stînca-Mică şi Pietrosul; trece prin satul Somova şi, după un drum de 4 kil., se deschide în gîrla Somova, pe dreapta, lîngă satul Somova.

C u c il o r ( V a le a -) ,

C u c in ie î (P îr îu l-) , afluent al pî­

rîuluî Puzdra, com. Broşteni, jud. Suceava. ( M u n t e l e - ) , pădure particulară, supusă regimului sil­ vic încă din anul 1883, pe mun­ tele Cucioaia, pendinte de co­ muna Teşila, plaiul Peleşul, jud. Prahova.

C u c io a i a

C u c iu c - H a g i- S îr t î, deal, în jud.

Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comunelor rurale Eni­ şenlia şi D obrom ir; e situat în partea sudică a plăşeî, cea nordestică a comuneî Dobromir şi

CU C1U L

cea vestică a comune! Enişen­ lia; se întinde printre văile Teche-Chioi-Ceair şi Babuci-Culac, avînd o direcţiune generală de la S.-V. către N .-E .; are aproape T80 m. înălţime şi este acoperit cu tufărişuri. C u c iu l, poiană, în jud. Mehedinţi,

com. rur. Ilovăţul, plaiul Cerna. sat, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., com. Săcueni, pe malul stîng al pîrîuluî Poar­ ca, spre V . de satul Săcueni. A re o populaţie de 6 familii, sau 28 locuitorî, din carî 6 ştiu carte; locuesc în 4 case; sunt 4 contribuabili. A re 125 vite marî cornute. Este legat cu oraşul Eoman prin şosea.

795

( P is c u l-) , v îr f de deal, jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Oneşti, în culmea cu acelaşî nume.

C u c iu r u lu i

C u c o a n a - E l e n a , deal, în jude­

ţul R.-Sărat, pl. Rîmnicul, com. Valea-Sălcieî, numit ast-fel de la o proprietăreasă. Se întinde în partea de V . a comunei. E acoperit cu verdeaţă.

C u c iu la ţi,

deal, în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-j.* com. Caşinul, pe teritoriul satuluî Caşinul.

C u c iu r u l,

C u c o a n a -I lin c a , vie izolată, jud.

Brăila, în partea de S. a com. Cazasul, în hotarul dintre co­ munele Cazasul şi Nazîrul, la i 1/» kil. de Cazasul spre S.-V. C u c o a n a - M a r ia , alt nume al mo­

şiei Slobozia-Movilă, jud. Co­ vurluifl, com. Tuluceşti, plasa Şiretul. C ucoan ei

(D e a lu l-) , deal, jud.

Bacăfl, pl. Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul com. Călugăra-Mare.

. C u c iu r u l, şiră de dealurî, în jud.

C u c o a n e i ( I a z u l-) , iaz, în jud.

Bacău, plasa Trotuşul, care de la Haloşul - Mare se îndreaptă spre E., pe malul stîng al pî­ rîuluî Caşinul, despărţind co­ munele Bogdăneşti şi Oneşti, de comunele Mănăstirea-Caşi­ nul şi Caşinul. Pe ambele sale costişe are vii şi livezî.

Botoşani, com. Băbiceni, plasa Ştefăneşti. C ucoan ei

(R îu l-), pîrîiaş, jud.

Bacău, pl. Trotuşul, com. Căiu­ ţul. Se varsă d’a dreapta în Căiuţul-Mare.

CUCORENI

de V. a plăşeî Tîrgul, jud. Bo­ toşani, formată din satele: Cătămăreşti, Cerviceşti, Cucoreni şi Ipoteşti. Teritoriul comuneî e deluros şi acoperit parte cu pădure. Co­ muna are o suprafaţă de 6118 hect., din carî 1887 hect. eSte pădure şi o populaţie de 568 fam., safl 2236 suflete. întinderea locurilor cultivate e de 3762 hect. Numărul vitelor e de i o n boî şi vacî, 223 caî, 3235 oî, 4 capre şi 221 porci. A re 8 iazurî, din care unele cu mult p eşte; 5 morî de apă şi 1 de aburî. Comuna e străbătută de ca­ lea ferată Botoşani-Vereşti şi de şoseaua naţională Botoşani-Dorohoifl. Prin această comună, în ve­ chime, trecea un drum mare de la Botoşani la Suceava, nu­ mit Şleahul-Suceveî. Budgetul comuneî are la ve­ niturî 12653 le> ŞÎ la cheltuelî 9588 leî, 50 banî. Sunt 4 bisericî, deservite de 3 preoţî şi 6 cîntăreţî; 2 şcolî mixte, conduse de 2 învăţători şi frecuentate de 66 băeţî şi 4 fete. Copiî în etate de şcoală: 100 băeţî şi 95 fete.

C u c o a r a , pîrîie, izvoreşte de sub C u c iu r u l, pădure, în jud. Bacău,

pl. Trotuşul, com. Oneşti, pro­ prietatea răzaşilor din com. şi căt. Filipeşti. Este compusă din fagi, carpenî, stejar şi are o întindere de 57 hect.; e supu­ să regimuluî silvic.

dealul Bordea, străbate terito­ riul com. Bodeşti, pl. Mijlocul, jud. Vasluifl, curge de la N. spre S. şi se varsă în pîrîul Rebricea, maî în jos de tîrgul Ratoşul-Iepureanul. sat, cu 300 sufl., jud. Argeş, pl. Loviştea; face parte din com. rur. Titeşti-Bratovoeşti. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

C u c o iu l, C u c iu r u l, pîrîiaş, în jud. Bacău,

plasa Trotuşul. Izvoreşte de pe teritoriul com. Bogdăneşti, trece prin com. Caşinul şi se varsă d'a dreapta în Trotuşul, după ce s’a încărcat cu apele pîrîiaşului Bâracia.

C u c o re n i, com. rur., în partea

C u c o r e n i, sat, în centrul comu-

neî Cucoreni, jud. Botoşani, pl. Tîrgul. A re o suprafaţă de 2492 hect. şi o populaţie de 177 fa­ milii, sau 774 suflete. A icî este reşedinţa primăriei com. Cucoreni, are 1 biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîn­ tăreţî şi 1 şcoală mixtă, condusă de 1 învăţător plătit de stat şi 32 şcolari. Pe moşie sunt 616 hect. pă­ dure ; are 3 iazuri, 2 morî de apă pe pîrîul Sicna şi o moară de aburî.

CU CO ŞEN I

796

Numărul vitelor e de 1744: 308 boî şi vacî, 42 caî, 1375 oî şi 19 porcî. Este în sat o circiumă şi 3 meseriaşî. Satul Cucoreni este foarte ve­ chiu. Legenda spune că este format din alte 3 sate, care au existat pe moşia Cucoreni şi a­ nume: Seliştia (poate vechiî Cuco­ reni) Văleni şi Tănăseşti. Prin Cucoreni, în vechime, tre­ cea vechiul drum de la Boto­ şani la Suceava. Pe la Cucoreni aQ trecut co­ drul spre Suceava Ungurii cu Petki Iştvan, carî veniseră în a­ jutor luî Gheorghiţă Ştefan, con­ tra Cazacilor luî Vasile Lupu. C u c o ş e n i, deal, jud. Suceava, din

care izvoreşte pîr. cu acest nume. C u c o ş e n i, mic afluent al pîrîuluî

Mediasca, jud. Suceava; udă sa­ tul Negoteşti. C u c o ş i, sat, în jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Bogzeşti, pe Pîrîul-Butnâreştilor, spre S.-E. de satul Butnăreşti şi alături cu el. A re 45 capî de familie, 29 contrib., 168 loc. şi 47 case. Sunt 83 vite marî cornute. A ­ cest sat ţinea maî înainte de com. Trifeşti, dar s’a deslipit de la acesta şi s’a alipit de co­ muna Bogzeşti pentru apropiere. Se numea maî înainte şi Unceşti. C u c o ş u l, izvor cu pîrîu, judeţul

Tecuciu. Ese din rîpa cu acelaşî nume şi se varsă în partea dreaptă a pîrîuluî Zeletinul, în raionul com. Valea-Rea. rîpă, jud. Tecuciu, com. Valea-Rea. E si­ tuată la N. satuluî Galbeni.

C u c o ş u lu i

(R îp a -),

C u c o v a , com. rur., în jud. Putna,

pl. Răcăciuni.

CUCOVA

Comuna Cucova este situată In comună su n t: 1 băcan, 4 fierari, 1 lemnar, 4 manufac­ pe pîrîul cu acelaşî nume, la o turi, 1 cizmar, 4 fabricanţi de depărtare de 5 minute de com. rachiu şi 1 cîrciumar. Valea-Seacă, avînd casele a­ In apropiere de comună trece proape, în apa Siretuluî. şoseaua naţională Focşani-PăşDistanţa comuneî de reşedinţa cani-Iaşi şi calea ferată ce are sub-prefectureî e de 20 kil., iar aceeaşî direcţiune. de capitala judeţuluî de 64 kilom. Marginile acesteî comune sunt: C u c o v a , cătun, în comuna cu acelaşî nume, jud. Putna. la N. com. Scurta, la S. com. Este situat la 5 minute de­ Valea-Seacă, la S.-E. com. Mînpărtare de Valea-Seacă şi avînd drişca, la E. Şiretul, care o de­ casele aproape pănă în Şiret. sparte de jud. Tecuciu, iar la A re o biserică parohială, cu V . jud. Bacău. hramul Adormirea. Copiî cu Populaţiunea comuneî, după vîrstă de şcoală sunt 90 (43 cel din urmă recensămînt e de 177 capî de fam., sau 658 su­ băeţî şi 47 fete), din carî ur­ mează S (4 băeţî şi I fată), la flete (344 bărbaţî şi 314 femeî). Această populaţiune se împăr­ şcoala din Coţofăneşti. ţea ast-fel: 283 neînsuraţî, (161 bărbaţî şi 122 femeî), 332 în­ C u c o v a , sat, în jud. Roman, pl. suraţi şi 43 văduvî (17 bărbaţî Siretul-d.-s., com. Scheea, spre şi 26 femeî); 656 Romînî şi 2 E. de satul Scheea şi la o de R u şî; 600 ortodoxî şi 5 8 mo­ părtare de 5 kil. de el. A re 145 capi de fam., 128 contrib. zaici; 139 agricultori, 5 mese­ şi 688 loc., din caii 13 ştiu riaşî, 6 comercianţi, 8 avînd pro­ carte şi 180 case. (Această po­ fesiuni libere şi 7 servitori. pulaţie este socotită împreună Ştiu carte 58 persoane (54 cu acea a satuluî Fărcăşeni). bărbaţî şi 4 femeî). Numărul caselor de locuit e Populaţia este romînă. Cucova forma, maî înainte, cu satul Făr­ de 177. căşeni, o comună numită com. Este o biserică parohială, cu Fărcăşeni. hramul Adormirea. Copiî cu vîrstă de şcoală sunt 90 (43 băeţî şi 47 fete), din C u c o v a , parohie, în comuna cu carî S (4 băeţî şi 1 fată) urmează acelaşî nume, jud. Putna, plasa la şcoala din Coţofăneşti. Răcăciuni. E formată din o bi­ serică parohială, cu hramul A ­ Sunt 176 contribuabilî. dormirea, în căt. Cucova. Budgetul comuneî pe anul financiar 1893— 94 a fost la veniturî de 1978 leî, 80 banî şi C u c o v a , pîrîil, format pe terito­ riul com. Cucova, pl. Răcăciuni, la cheltuelî de 1968 leî, 76 banî. jud. Putna; se varsă în pîrîul Locuitoriî posedă: 30 plugurî Valea-Seacă, după ce udă co­ de lemn, 28 de fier, 58 scarificătoare, 10 grape de fier, 1 muna Cucova. tăvălug şi 1 trior. Vite sunt 690, din care 120 C u c o v a , iezer, jud. Brăila. E si­ tuat în ostrovul Popa. Se uneşte boî, 140 vacî, 5° cah 200 oî, cu Dunărea-Vapoarelor prin pri­ 40 capre şi 140 porcî. valul Chiriac. Este la Sud de Locuitorii posedă şi 161 stupî iezerul Popa. cu albine.

CU CU EŞT I

numire ce purta maî înainte satul Căueşti, jud. T u ­ tova.

C u c u e ş t i,

C u c u ia t a , culme, în com. şi căt.

Grăjdana, jud. Buzău, pe vîrful căreia se vede încă o vechie bise­ rică în ruine. Tradiţia o atribue Doamneî Neaga, adăugind că în jurul acestei biserici ar fi fost un arest pentru deţinuţii poli­ tici, apoi pentru criminali, de unde e probabil că a rămas proverbul: «Pune-te-aşi la Cu­ cuiata». C u c u ie t u l, şir de dealuri, jud.

Bacău, plasa Siretul-d.-j., situată în partea de S. a comunei Mi­ leşti şi a cărei zare desparte a­ ceastă comună de secţia Horgeşti, din com. Gioseni. Pe plaiul acestui deal se află pămînturi foarte productive în cereale, în spre com. Gioseni. C u c u ie t u lu î ( V a le a -) , vale, ju ­

deţul Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Solonţul, formată de munţiî Drăcoaia şi Bălălăul. C u c u ie ţi, com. rur., jud. Olt, pl.

Oltul-d.-j., compusă din 4 că­ tune : Căzăneşti, Cucuieţi, Valea-Feteî şi Vîneşti. Este situată pe valea şi coas­ tele gîrleî Cungrea-Mică, aproape de vărsarea ei în rîul Olt, la 21 kil. departe de capitala ju ­ deţului şi la 20 kil. de a plăşeî. A re o populaţiune de 852 lo­ cuitorî, în care intră şi 9 fam. de Ţigani. Sunt 216 capi de fam.; 180 contrib.; 206 case. In comună e o singură bise­ rică, situată în căt. Căzăneşti, rezidită pe ruinele unei alte bi­ serici, la anul 1881; e deservită de un singur preot. Pe lîngă agricultură, 8 locui­ torî se ocupă cu dulgheria, 2 cu tîmplăria şi 2 cu olăria. Eî

797

desfac produsul muncei lor la Slatina. IS7 locuitori s’au împroprie­ tărit la 1864 pe moşiile statului Căzăneşti şi Brîncoveanca şi pe a răposatului C. I. Deleanu, cînd li s’afl dat 498 hect. Ei afl 33 caî şi epe, 400 boi, 69 vaci, 82 capre, 1750 oi şi 160 porcî. In raionul comunei, pe rîul Olt, sunt două mori de măci­ nat şi o luntre pentru trecerea Oltuluî. Şcoala se frecuentă de 35 copii (34 băeţî şi 1 fată), din numărul de 129 copii (80 băeţî şi 49 fete) în vîrstă de şcoală. Cu întreţinerea eî statul chel­ tueşte anual 1242 leî. Ştifl carte 28 bărbaţi şi 2 femei, de şi şcoala funcţionează aci de pe la 1833. Comerciul se face de 6 cîr­ ciumarî. Veniturile comuneî se urcă la 2663 leî, 66 bani şi cheltuelile la suma de 2663 lei, 66 banî. Şoseaua judeţeană ce pleacă din Slatina spre N., paralel cu rîul Oltul, trece prin această comună, înlesnind comunicaţia între comunele Dumitreşti şi Comăniţa. Două dealuri, între care este închisă gîrla, acoperite cu pă­ durî, numite Muchea-Cornetului şi Muchea-Corbuluî, brăzdează comuna. Pe parte din ele se cultivă cereale. Rîul Oltul udă comuna, de la N.-V. spre S.-E. şi CungreaMică de la E. spre V . Mai sunt vâlcelele Leul-Mare şi Leul-Mic, V alea-F etei şi Valea - Caselor. Se mărgineşte cu comunele Ibăneşti, Bădeşti, Comăniţa, Du­ mitreşti şi rîul Oltul. Comuna fiind prea răspîndită, la 1837 s’a dat ordin de la Domnie ca toate casele să se adune la un loc şi să se for­ meze uliţe regulate, ceea-ce s’a

C U C U IE Ţ I

şi făcut mai mult cu [forţa, surpîndu-se casele şi bordeele ce erafl vîrîte prin găuri şi pă­ duri. In apropiere de comună se văd ruinele unuî vechifl schit de călugări, dărîmat de rîul Olt. S ’a zidit în urmă o altă biserică în cătunul Schitul-Deleni, unde se află o piatra mare cu o vechie inscripţiune. C u c u ie ţi, com. rur., în jud. T e ­

leorman, pl. Tîrgul, situată pe partea dreaptă a rîuluî Vedea. Se învecineşte la N. cu căt. Ştirbeţi, de la com. D ideşti; la S., cu com. Papa; la V ., cu te­ ritoriul com. Bălţaţi dincoace de rîul Vedea şi la E., cu căt. Muţi, din com. Drăgşenei. Se compune din trei cătune: Cucuieţi - d. - s. (reşedinţa), Cucuieţi-d.-j. (Cucuieţi-Moşteni) şi Ciocul. Cucuieţi-d.-s. şi Moşteni sunt aşezaţi de-asupra dealului nu­ mit al-Cucuieţilor, pe malul stîng al Vedei şi căt. Ciocul este aşe­ zat în vale, mai spre V ., ca la 2 V» kil. depărtare, pe malul drept al Vedei. Locuitorî împroprietăriţî în 1864, sunt in număr de 91 : 68 pe moşia Cucuieţilor, pe 185 hect. şi 23 în căt. Ciocul, pe 80 hect. A re o populaţie de 140 fa­ milii, sau 1200 suflete. Sunt 133 contribuabili. Numărul vitelor este de 857 capete, din carî: 212 vite mari cornute, 51 caî, 3 măgari şi 857 vite mici. Budgetul comuneî este de leî 334S, bani 27 la veniturî şi de lei 3336, banî 71 la chel­ tuelî. A re Jo şcoală, condusă de un învăţător şi frecuentată de 30 elevi şi 20 eleve; o bise­ rică, în căt. Cucuieţi, deservită

C U C U IE Ţ I

de 2 cîntăreţî; în căt. Ciocul este şi o moară cu aburî. Prin căt. Ciocul trece calea judeţeană Turnul-Roşiori-Strîmbeni, din care, dincolo de po­ dul de la căt. Ştirbeţi, începe o ramificaţiune care duce tot la com. Cucuieţi. T ot prin şo­ sele vecinale se leagă şi cu co­ muna Papa. Din dreptul cătu­ nuluî Ciocul, din şoseaua ju­ deţeană, pleacă o ramură de drum vecinal spre com. Bălţaţi, care pune în legătură acest că­ tun cu comunele Bălţaţi, Neaga, Văleni şi alte com. din jud. Olt. C u c u ie ţi sau C u c u ie ţi - S o l o n ţu lu i, sat, în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Solonţul. E aşezat pe pîrîul cu acelaşî nu­ me, pe un tărîm avut în piatră de var şi în argilă, din care se fabrică oale de pămînt, la o depărtare de 5400 m. de sa­ tul Solonţul. A re o biserică ortodoxă, zi­ dită la 1749 de locuitorî, de­ servită de 1 preot şi 2 cîntăreţi. Sunt 4 cîrciumî. A re o populaţie de 177 fa­ miliî, sau 632 suflete. Vite sunt: 18 caî, 392 vite marî cornute, 124 porcî şi 7 capre. C u c u ie ţi sau C u c u ie ţ i-D o f t e n i,

sat, în jud. Bacău, pl. Trotu şui, com. Dofteana, situat pe pîrîul cu acelaşî nume şi intre munţiî Drăcoaia şi Bălălăul, la o depărtare de 600 m. de sa­ tul Dofteana. Este aci o biserică ortodoxă, zidită la 1845 de Andreiu Tudoran, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o circiumă. A re o populaţie de 116 fa­ miliî, sau 456 suflete. Vite su n t: 19 caî, 372 vite marî cornute, 106 porcî şi 103 capre.

C U C U I E Ţ I-M O A R A

798

C u c u ie ţi, sat, în jud.

O lt; face parte din com. rur. cu acelaşî nume, din pl. Oltul-d.-j.

C u c u ie ţi, cătun,

în jud. Putna, com. Ireşti, pl. Gîrlele. Este si­ tuat pe malul Putneî. A re o populaţie de 230 su­ flete, aproape toţî locuitorî răzaşî, carî locuesc în 65 case ; o biserică filială, cu hramul Sfinţii-Voevozî, care ţine de pa­ rohia Şerbeşti. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 23 (18 băeţî şi 5 fete), din carî 3 băeţî urmează la şcoală.

C u c u ie ţ i sau C u c u ie ţ i- d e - s u b M ă g u r ă , cătun, în jud. Putna, com. Găgeşti, pl. Gîrlele. A re o populaţie de 112 su­ flete, carî locuesc în 33 case ; o biserică filială, cu hramul Sfinţii Treî - Ierarhi, care ţine de parohia Pietroasa. Copil în vîrstă de şcoală sunt 12 (7 băeţî şi 5 fete), din carî 5 băeţî urmează la şcoală.

neî cu acelaşî nume; face parte din moşia G ăgeşti; întinderea eî împreună cu trupurile: Bărleanca, Şătrăreasca, Făgetul, Scoghioreni şi Duinbrăveneasca, este de 2800 hect. C u c u ie ţi, pădure, a statului, în

jud. Ilfov; are o întindere dc 300 hect., este pendinte, de com. Cucuieţi - Plătăreşti, plasa Dîmboviţa. pîrîă, în jud. Bacău, pl. Trotuşul, com. Dofteana; izvoreşte din Poiana-Cîrlanuluî şi după ce udă satul Cucuieţi, se varsă d’a stînga în rîul T ro­ tuşul.

C u c u ie ţi,

C u c u ie ţi, pîrîă,

în jud. Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Solonţul, care udă satul Cucuieţi şi se varsă d ’a dreapta în TazlaulMare. A cest pîrîfl izvoreşte din locul numit Ciocîrlanul şi curge de la S.-V. spre N.-E.

C u c u ie ţ i- F r u m u ş a n i , moşie, a

deal, în jud. Olt, raio­ nul com. Cucuieţi, pl. Oltuld.-j., pe care se cultivă 2 hect. vie.

C u c u ie ţi,

C u c u ie ţi, deal, în jud. Tecuciu,

în partea de N. a com. Buciumeni, pl. Nicoreşti, din sus de schitul Buciumeni, acoperit cu pădure şi avînd o înălţime de 230 metri deasupra niveluluî Siretuluî. C u c u ie ţi, moşie, în jud.

Bacău, pl. Tazlăul-d.-s., com. Solonţul.

C u c u ie ţi, moşie,

în jud. Teleor­ man, pl. Tîrguluî, aparţinînd maî multor proprietari.

C u c u ie ţ i sau C u c u ie ţ i-d e - s u b -

trup de pădure, în jud. Putna, pe teritoriul comu­ M ăgură,

statuluî, în jud. Ilfov, pendinte de Mitropolie, şi care s’a aren­ dat pe periodul 1886— 96, cu 30000 leî anual, împreună cu o moară de la Cucuieţi, vatra şi cîrciuma. C u c u ie ţ i- M o a r a , sat, jud. Dîm­

boviţa, pl. Dîm boviţa; face parte din com. rur. Cucuieţi-Plătăreşti. Este situat la S., de Plătăreşti, între rîul Dîmboviţa şi ValeaGrecilor. L a S.; rîul Dîmboviţa formează o insulă acoperită de richită şi salcie. Se întinde pe o suprafaţă de 1080 hect. cu o populaţie de 205 suflete. Locuitoriî au numaî 50 hect.; restul e proprietatea statuluî. Are 2 morî cu apă, 3 maşini de treerat cu aburî, 1 pod stă­ tător.

C U C U IE Ţ I-P L Ă T Ă R E Ş T I

Comerciul se face de i han­ giu. S ’afl stabilit în sat 4 străini. Numărul vitelor marî e de 166 şi al celor micî de 53. Rîul Dîmboviţa inundă cătu­ nul în timp de ploî marî şi atuncî locuitorii sunt nevoiţî aşî apăra căminurile pănă se scurge apa la matca sa. In sat e o movilă, căreia în trecut îî zicea Cucuî. Această movilă datează din timpî foarte vechî. Asupra formăreî eî se dafl două părerî: safl că a fă­ cut parte din dealul drept al Dîmboviţei şi din cauza dese­ lor vărsări ale apel şî-a mutat matca şi a izolat-o în mijlocul luncei safl că este vr’o movilă făcută de vechii locuitori şi în care îngropaţi pe morţii lor. C u c u ie ţ i- P lă t ă r e ş t i, com.

rur., jud. Ilfov, plasa Dîmboviţa, si­ tuată spre E. de Bucureşti, la întîlnirea văeî Pasărea cu rîul Dîmboviţa, 26 kil. departe de Bucureşti. Se compune din satele: Cu­ cuieţi - Sudiţi, Cucuieţi - Moara, Plătăreşti, Podul-Pitaruluî, Pro­ gresul şi Renaşterea, cu o po­ pulaţie de 2610 locuitorî, carî locuesc în 590 case. Suprafaţa totală a comuneî e de 6101 hect. Statul şi însurăţeii, după mo­ şiile Progresul şi Renaşterea, afl 3170 hect. şi locuitoriî celor1-alte cătune afl 2931 hect. Se cultivă din ele 2732 hect. (440 pădure). Locuitorii cultivă 2833 hect. (100 izlaz). In comună sunt 3 bisericî (la Cucuieţi-Sudiţi, Plătăreşti şi Podul-Pitaruluî), 4 şcoale mixte, 2 morî cu aburî, 4 maşini de tre­ erat, 6 heleştaie, 2 poduri. Comuna numără 450 contrib., cu un budget de 8353 leî la veniturî şi de 8240 leî la chel­

790

tuelî. In anul 1885 erafl 473 contribuabilî. Dintre locuitorî, 554 sunt plu­ gari, 74 afl diferite profesi­ uni. Arătura se face cu 284 plu­ gurî: 200 cu boî şi 84 cu caî. Locuitoriî afl 408 care şi că­ ruţe : 203 cu boî şi 205 cu caî. Comerciul se face de 10 cîrciu­ marî şi 3 hangii. Numărul vitelor marî e de 2117 (886 caî şi epe, 621 boî, 427 vacî şi viţei, 48 tauri, 32 bivolî, 103 bivoliţe) şi al celor mici de 4078 (66 capre, 420 porcî, 3592 oî). Locuitorî îm­ proprietăriţî sunt 338 şi neîmproprietăriţî 303. S ’afl stabilit în comună 4 străini. In partea de V . a acestei co­ mune, este un deal, care începe cu Dealul-Spireî şi al Filaretuluî şi continuă spre S. pănă la com. Gruiul, unde dispare în valea cea maî mare a A rgeşu­ lui. A cest deal, în diferitele sale poziţiunî, este acoperit parte cu viî, parte cu pădurî, iar parte este semănat de ţărani cu di­ ferite cereale. Aşa, de pildă, în apropiere de Bucureşti, este a­ coperit cu v iî; maî ales dealul Filaretuluî ce trece pe lîngă V ă ­ căreşti, pănă aproape de PopeştiConduratu, nu este acoperit de cît cu viţă. Pe sub poalele acestuî deal se întinde şi o vale care se numeşte Lunca. Aceas­ tă luncă începe de la acelaşî punct cu dealul sus arătat şi se termină tot cu acelaşî punct adică cu com. Gruiul, unde in­ tră şi dispare în lunca cea mare a Argeşului. Pe lîngă Bucu­ reşti, această luncă este culti­ vată cu zarzavaturi; pe lîngă Leordeni şi Bobeşti este aco­ perită cu vărzăriî; în alte părţî cu semănături, precum: porumb, meifl, rapiţă şi alte cereale; iar

C U C U IO V A

în alte părţî este rezervată pen­ tru trifoifl şi fîneţe. Pe această mare luncă sunt şi cîte-va lacuri însemnate, pre­ cum : Ochiul-Bouluî, lîngă L e ­ ordeni, Lacul cel mare de lîngă Mărăcini, aproape de satul Manolache, lacul Lebediul dintre Podul-Pitaruluî şi Cucuieţi, la­ cul Vasilaţi; maî sunt alte stu­ furi fără nicî o însemnătate care se găsesc tot pe această luncă. C u c u ie ţ i-S u d iţi, sat, jud.

Ilfov, pl. Dîmboviţa; face parte din com. rur. Cucuieţi - Plătăreşti. Este situat la S. de Plătăreşti, între rîul Dîmboviţa şi ValeaGrecilor. L a S., rîul Dîmboviţa formează o insulă acoperită cu richită şi salcie. Se întinde pe o suprafaţă de 914 hect., din carî 580 aparţin statuluî şi 334 hect. ale locui­ torilor. Pe teritoriul satuluî e 0 pădure de 230 hect. Locui­ toriî cultivă tot terenul. Populaţia luî e de 437 sufl. A re o biserică, cu hramul Sf. Nicolae, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală mixtă, frecuentată de 20 elevî şi 6 eleve, cu întreţinerea căreia sta­ tul şi comuna cheltuesc anual 1930 leî. Localul s’a construit din fondurile judeţului, în anul 1886. Pe teritoriul satuluî este 1 heleştefl. Comerciul se face de 2 cîr­ ciumarî şi 1 hangifl. Numărul vitelor marî e de 370 şi al celor micî de 602. Locuitoriî săî nu plăteafl bir şi de aceea se numeafl Sudiţi. Eî sunt colonişti din Transilvania. Biserica din acest sat s’a clădit la anul 1842, adică vr’o 30 anî în urma înfiinţăreî satuluî.

C u c u io v a , v îr f de deal, din co­

muna rur. Crainici, plaiul Clo­ şani, jud. Mehedinţi.

C U C U IŞ U L

800

C U C U L U I (V A L E A -)

C u c u işu l, munte, în com. Mălini, (1017. i), jud. Suceava.

moiul, plasa Oltul-d.-j., judeţul Vîlcea.

mahala, în jud. Mehe­ dinţi, pl. Motrul-d.-s., ţine de com. rur. Ploştina.

C u c u lia , pisc, la E. comuneî Ma­

dobasca. Se desface din culmea Scoruşului şi brăzdează N. co­ muneî; este acoperit cu pă­ şunî.

teeşti, pl. Olteţul-d.-s., judeţul Vîlcea.

C u c u lu i ( P ia tr a -) , loc izolat, în

C u c u l,

C u c u l, pădure, judeţul Ilfov, pe

moşia Brăneşti, avînd diferite esenţe de lemn, situată la S. de satul Brăneşti şi în întindere de 150 hect. Această pădure este împrejmuită cu şanţ, în care s’a făcut un dublu canton cu 4 camere şi 2 săli, care servă de locuinţă gărzilor pă­ dureî şi ca adăpost elevilor şcoaleî de silvicultură, carî fac practică prin pădure.

C u c u le i, deal, în partea de

N.V. a satuluî Gîrceni, jud. V as­ luifl. Desparte copi. Gîrceni de com. Băceşti, din jud. Roma­ nului ; este acoperit de pădurî.

cătun, al com. Mă­ runţişul, jud. Buzăfl, cu 60 lo­ cuitorî şi 25 case ; are o im­ portantă mină de păcură în ex­ ploatare.

C u c u le ş ti,

C u c u le ţu l, colină,

C u cu l, vale, în com. rur. Broş­ teni, plasa Motrul-d.-s., judeţul Mehedinţi. cătun, al comuneî Fundeni, jud. Buzăfl, cu 200 locuitorî, carî locuesc în 39 case. A re 3 sub-diviziunî: Fundeniî-de-la- Drumul -Bogdanuluî, Capul-Moşieî şi Hoinari.

C u c u le a s a - F u n d e n i,

C u c u le s c u , sat, face

parte din com. rur. Stăneşti, pl. Oltuld.-j., jud. Vîlcea. A re o popu­ laţiune de 301 locuitorî (154 bărbaţî, 147 femeî). Cade în partea de N. a comuneî, lîngă rîul Cerna. A ci e o biserică aprope în ruină. Anul fondăreî şi ctitoriî nu se cunosc. Copiî în vîrstă de şcoală sunt 37 (22 băeţî, şi 15 fete).

C u c u lia , pisc, la E. comuneî Ne-

în jud. Bu­ zăfl, com. Sibiciul-d.-s., căt. Gornetul; are fîneaţă şi multe rup­ turi.

deal, jud. Muscel, plaiul Dîmboviţa. Con­ stitue de la Păpuşa, şirul des­ părţitor între apa Argeşului şi Rîul-Tîrguluî împreună cu munţiî Grădişteanul, Găinaţul-Mare şi Mic, Dobriaşul - Mare şi Mic, Strimtul, Clăbucetul, Chiciora, Coasta - Mănăstireî - Nămăeşti, Dealul-Şelarilor şi Dealul Măţăuluî.

C u c u lu i

( D e a lu l-) ,

C u c u lu i (D e a lu l-),, deal, pe care

e aşezat cătunul Tîrgul-Cucu­ luî, în jud. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., comuna Plăineşti, în partea de E., a comuneî. C u c u lu i (F u n d u l-), deal, în jud. R.-Sărat, pl. Oraşuluî, com. O-

— SKÎRŞ 1TU L VOLUMULUI A L II-lea. —

jud. Buzăfl, com. Pietroasa-d.-s. pe malul pîrîuluî Pietroasa. C u c u lu i ( P o ia n a - ) , loc izolat şi

izlaz în jud. Buzăfl, com. GuraTeghiî, căt. Nemertea. C u c u lu i (T îrg u l-), tîrguleţ, în j •1d. R.-Sărat, pl. Marginea-d.-s., că­ tunul de reşedinţă al com. Plăi­ neşti, numit ast-fel de la Dealul-Cuculuî pe care e aşezat, în partea de E. a com., pe rîul Rîmna. A re o întindere de 12 hect., cu o populaţie de 260 fam., safl 870 sufl., din care 209 contribuabilî; 300 ştiu c a rte ; sunt 20 străini. A re o biserică, o şcoală de băeţî şi una de fete. C u c u lu i ( V a le a -) , moşie, a sta­

tuluî, pendinte de M-rea Cotro­ ceni, jud. Prahova, care pe pe­ riodul 1888— 93 s’a arendat cu 3800 leî anual, în plus 480 lei plata de pădurari şi confiniştî. ( V a le a -) , vale, izvo­ reşte din pădurile com. Hîrsa, pl. Podgoria, jud. Prahova. Se varsă în rîul Cricovul, tot în raionul comuneî Hîrsa.

C u c u lu i

vale, se în­ tinde la V. de satul Valea-Caselor, în jud. Vasluifl, com. L i­ pova, pl. Racova.

C u c u lu i ( V a le a -) ,

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL

R O MÎ N I E I

68878. H a reU D icţionar Geografic. T o i. ///«

SOCIETATEA GEOGRAFICĂ ROMÎNĂ F U N D A T Ă L A 15 IUNIE 1875 RECUNOSCUTĂ D R E PT IN STITUŢIE DE U T IL IT A T E PUBLICĂ, PRIN LEG EA D IN 20 FEBRUARIE 1S97

MARELE

DICŢIONAR GEOGRAFIC AL A

ROMINIEI A L C Ă T U I T ŞI P R E L U C R A T D U P Ă D I C Ţ I O N A R E L E P A R Ţ I A L E P E J U D E Ţ E DE

GEORGE I0AN LAHOVARI PREŞEDINTE A L ÎN A L T E I CURŢI D E COMPTURI, PR EŞEDIN TE A L SO CIETĂ ŢII PENTRU ÎN VĂ Ţ Ă TU R A POPORULUI ROftllN, SECR ETAR G EN ER A L A L SO CIETĂ Ţ II GEO G RAFICE ROM lNE

ŞI

GENERAL C. I. BRĂTIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUBŞEF AL STATULUIMAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMlNE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI

V O L U M U L III.

BU CU REŞTI Ş T A B . G R A F I C J. V . S O C E C 0 , S T R . B E R Z E I, 59 1900

MARELE DICŢIONAR GEOGRAFIC 5

AL ROMÎNIEI

c (URMARE) C u c u r u z u l, com. rur, jud. Vlaşca, pl. Marginea. Este împăr­ ţită în două cătune sad două mahalale: Cucuruzul-d.-s. şi Cucuruzul-d.-j., situate la extremi­ tatea de N. a plăşeî, între sa­ tele Prunarul şi Ciolanul-Pangal. Proprietate a d-luî Nicolae Gherassi, fostă a d-luî Ion Ghica. Departe de Giurgifl de 28 kil.; de Stăneşti, reşedinţa plăşeî, de 18 kil. iar de Bucureşti de 52 kil. In 18 8 7 avea 34 7 contribua­ bili, din 1752 sufl. Budgetul com. pe anul 1886 era de 3973 lei la venituri şi 3502 lei la cheltuelî; pe 1887 era de 3861 lei la venituri şi de 3270 lei la cheltuelî. A re 2 biserici, deservite de 2 preoţi şi 3 cîntăreţî. Una din bi­ serici este zidită la 1830 şi re­ parată la 1886. Are hramul Sf. împăraţi şi constitue o singură parohie. Este o şcoală mixtă, cu 4 clase. In 1888, au urmat aci 20 băeţl şi 35 fete, dinpobăeţî şi 35 fete în vîrstă de şcoală. Suprafaţa întregel moşii este de 2050 hect., din care, la 1864,

s’a dat la 220 locuitori împro­ prietăriţi după legea rurală 850 hect., rămînînd proprietate 1200 hect. Pe teritoriul com. e un petic de pădure în suprafaţă de 230 hect. Arenda anuală a moşiei este de 36000 lei. Satul este situat pe o vale ce poartă numele satului şi care are pe ea un eleşteu care servă de adăpat vitele satului. ■ Pe aci trece valea Cablandluî, pe care sunt izvoare şi un heleşteu de pescuit şi adăpat vi­ tele. C u c u ta , cătun, jud. Brăila, pen­

dinte de com. Mihaiti-Bravul, si­ tuat la V ., 12 kil. depărtare de reşedinţa comunei. Vite cor­ nute sunt: 254(120bol, n o v a c i, 2 tauri, 22 viţel); sunt 48 caî, 384 porci şi 320 ol. C u c u ta n , movilă, jud. Buzău, în

com. şi căt. Simileasca. ( V â lc e a u a - ) , vâlcea, ramificaţie din Valea-Duhneî; trece pelaN. comuneîTraian,din

C u c u te !

jud. Teleorman, pe lîngă ValeaSuroaeî şi spre moşia Piatra. com. rur., jud. Dîm­ boviţa, plaiul Dîmboviţa- Ialo­ miţa, situată pe dealuri şi pe văî, spre N. şi la 25 kil. de Tîrgovişte, între Muchea-Brăneşti, Muchea-Mănăstirel-Bunea şi Muchea-Bărboşi. Această comună este maî toată aşezată pe va­ lea Vîlcana, pe unde şi curge pîrîul Vîlcana. Cucuteni sunt învecinaţi spre E. cu com. Moţăeni şi Şerbăneşti-Podurile, sau Băile-Pucioasa, spre V . cu Pietrari, spre N. cu Rîul-Alb şi spre S. cu Vîlcana-Pandeli. De toate aceste comune se desparte prin dea­ luri şi văl şi numai cu VîlcanaPandeli se leagă printr’o şosea vecino-comunală. Peste apa Vîlca­ na sunt în raionul com. cinci podeţe. Cucuteni se compune din trei cătune: Vîlcana-d.-j., Vîlcana-d.-s. şi Cucuteni, cu 1500 locuitori romînl. Comuna se compune d in : uliţa Cucuteni, uliţa Plaiul, uliţa Bisericel, linia Vîlcani, uliţele Moiceni, Greci şi Valea-Cheiî. In această comună

C u c u te n i,

CU CUTENI

sunt tre f biserici şi o şcoală cu locaVliofi şi Condusă de un învă­ ţător plătit de stat. Comuna creşte vite: vaci, boî, caî, oî. Se cultivă mal mult porumb şi cînepă. Tocmai sus în Cucu­ teni, peste dealuri la rîul Ialo­ miţa, este o moară. Principala producţiune a com. este gazul şi apa îodo-saliferă. A ci sunt renumitele băl de iod de la Vîlcana. Vezi Vîlcana şi Buznea. C u c u te n i, com. rur., ocupînd par­

tea despre N.-V. a plăşeî Stavnicul, jud. Iaşi, situată mal mult de a dreapta rîulul Bahluiul, pe un teren accidentat, formînd dealuri şi văl acoperite cu păduri. Se află la 16 kil. de Iaşi. Prin partea de N. a comunei trece rîul Bahluiul, calea ferată şi şoseaua naţională de la T.-Frumos spre Iaşi. carî merg paralele cu apa Bahluiul. Este formată din satele: Cu­ cuteni, Cogeasca- Vechie, Cogeasca-Nouă, Hăsnăşeni, Liţcani-Vechî, Brătuleni, Scoposeni, Dîrjeni, Bogdăneşti, HorleştiCatolicî şi Horleşti - Domniţei. A re o întindere cam de 12609 hect. şi o populaţie de 699 familii, sau 3270 suflete. In această comună sunt 5 bi­ serici ortodoxe, cu 3 preoţi şi 6 cîntăreţî; una catolică, cu 1 preot şi 1 d ascăl; 4 şcoli, cu 4 învăţători, 158 elevi, (145 băeţî şi 13 fete); o moară de apă. Budgetul e de 17416 lei 66 bani la venituri şi de i^3461eî la cheltuelî. Vite sunt: 10749 capete, din cari: 3432 vite mari cornute, 5560 oî, 48 capre, 512 caî, 5 bivoli şi 1192 rîmătorl. C u c u te n i, sat, în centrul comunei

Cucuteni, plasa Stavnicul, jud. Iaşi, înconjurat de toate părţile cu dealuri. A r e o populaţie de

6

116 familii, sau 559 suflete. Este reşedinţa comunei. A ici se află: o biserică zidită la 1642 d e Matei Deleanu, fostul pro­ prietar, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; o şcoală cu un local fru­ mos, înfiinţată în anul 1865 şi frecuentată de 47 elevi; localul primăriei şi casele proprietăţeî. Lîngă sat se află un iaz, numit Broscăria. Vite sunt: 4123 capete, din ca ri: 803 vite mari cornute, 2864 oî, 18 capre, 141 caî, 5 bivoli şi 292 rîmătorl. Satul Cucuteni se află pe moşia cu acelaşi nume, şi este vechiu, după cum ne arată data fondărel bisericeî. «La 7121, în timpul domniei lui Ştefan-Vodă Tomşa, boeriî fiind nemulţumiţi de el, s’au retras într o noapte cu toţii în acest sat şi au trimis poruncă lui Ştefan-Vodă, să iasă din scaun, că nimeni nu-1 mal poate suferi în Domnia Ţârei cu atîtea vărsări de sînge. «Vodă n’a ascultat, şi strîngînd oaste au împrăştieat boeriî, răsipind răscoala lor». C u c u te n i, sat, în partea de S.-

V . a com. Băiceni, pl. Bahluiul, j îd Iaşi, pe valea pîrîulul Ţoleasa, ce trece prin mijlocul sa­ tului A re suprafaţa cam de 1900 hect. şi o populaţie de 92 familî, sau 408 locuitori Romînl, cari se ocupă cu agricultura şi creşte­ rea vitelor; o biserică, deservită de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 eclesiarc; o şcoală, înfiinţată în 1 884 şi frecuentată de 34 elevi. A ci s’a găsit, fâcîndu-se să­ pături sistematice de reposatul profesor N. Beldiceanu, mal multe obiecte vechi, ca: idoli, oale, instrumente etc., parte de lut şi parte de os şi bronz. Ele sunt depuse la Muzeul Naţional din Bucureşti.

CUCUTENI-R ĂZĂŞI

In trupul moşiei se află şi satul Bărbăteşti. C u c u te n i, staţie de drum de fer,

jud. Iaşi, pl. Stavnicul, Satul Cucuteni, pe linia Iaşi-Paşcani, pusă în circulaţie la 13 Sept. 1870. Se află între staţiile Iaşi (14.1 kil.) şi Podul-Iloaeî (8.7 kil.) înăl­ ţimea d’asupra nivelului mării de 44m75. Venitul acestei staţii pe anul 1896 a fost de 33530 lei, 25 bani. In anul 1873 ve­ nitul acestei staţii era numai de 1159 lei, 47 bani. C u c u te n i, moşie, în judeţul Iaşi,

com. Cucuteni, pl. Stavnicul, pe teritoriul căruia se află satele: Cucuteni, Scopoşeni, Cogeasca Vechie, Cogeasca-Nouă, Dîrjeni, Bogdăneşti şi Horleşti-Domniţeî. A re o întindere cam de 10160 hect., din cari cam 2145 pădure. C u c u te n i, afluent al pîr. Răcea,

în com. Ruginoasă, jud. Suceava. C u c u t e n i- P îr s c o v e n I sau B a l t a P lo p u lu i, moşie, şi cătun în ju­ deţul Buzău, com. Stîlpul, fostă proprietate a statului, pendinte de Episcopie şi din care parte s’a dat însurăţeilor, iar parte s’a vîndut deosebit şi s’a alipit moşiei Stîlpul. C u c u t e n i - R ă z ă ş i , sat, numit şi P e lin u l. E situat pe coastă de

deal, în centrul comunei Dur­ neşti, jud. Botoşani, pe dealul şi valea Pelinului. A re o suprafaţă de 507 hect., şi o populaţie de 49 familii, sau 206 suflete; sunt 76 contribuabili, vechi locuitori răzeşi, cari se ocupă cu agri­ cultura şi creşterea vitelor şi au 14 hect. vil pe Hîrtopul-Viilor, cari produc 220 hectol. vin. V ite sunt: 59 boî şi vaci, 42 cal, 56 ol şi 25 rîmătorl. Loc. au 45 stupi cu albine.

CUCUTENT-TUFESCU

sat, situat în partea de N.-E. a comunei Durneşti, judeţul Botoşani, pe un podiş înclinat spre S.-E. şi pe valea Pîrîului-Cucutenilor. Moşia are o suprafaţă de 872 ■ hect., din cari 143 hect. ale locuitorilor şi 7294 ale proprie­ tarului. Populaţia este de 57 familii, sau 143 suflete, din care 33 contribuabili. In acest sat se află 1 bise­ rică de «id, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî ; 4 iazuri şi o moară de apă. Prin mijlocul satului trece ca­ lea judeţ. Botoşani-Ştefâneşti. Vite sunt: 98 boî şi vaci, 44 caî, 350 oi şi 30 rîmătorl.

C u c u te n i-T u fe s c u ,

C u c u t e n ilo r ( I a z u l-) , iaz, for­

mat din Pîrîul-Cucutenilor, pe moşia Cucuteni-Tufescu, com. Durneşti, plasa Ştefăneşti, jud. Botoşani. C u c u t e n ilo r (P îr îu l-), pîrîu, iz-

voreşte de pe moşia CucuteniTufescu, com. Durneşti, jud. Botoşani, trece pe lîngă satul Cucuteni şi se varsă în pîrîul Corogea. C u c u v a ia , pîrîiaş, în jud. Neam-

ţu, com. Vînători-Neamţulul. Izvoreşte din dealul numit FundulRomănesel şi se varsă pe dreapta pîrîulul Ozana. C u d a lb i, com. rur., în jud. Co-

vurluiu, pl. Zimbrul, la 52 kil. de Galaţi, în partea cea mai extremă despre V . a judeţului Covurluiu, şi com. rur. cea mai însemnată din acest judeţ în privirea populaţiei. Se mărgi­ neşte la E. cuBăleni şi Oasele, la S. cu Mînjina şi Călmăţuiu, la V . cu Iveşti, Barcea, Dărăşti, şi Drăgăneşti, şi la N. cu Puţeni (cari toate, începînd de la Căl­ măţuiu, sînt în jud. Tecuciu).

7

Aşezată pe valea Gerului (pî­ rîul Gerul trece chiar prin thijlocul Cudalbilor), această co­ mună este formată dintr’un sin­ gur sat, cu aparenţa de orăşel chiar. Are o lungime de a­ proape 4 kil., şi lăţime de 1 1/s kil., şi e locuită numai de răzăşi. Populaţia Cudalbilor e de 1149 familii, sau 3970 suflete, din cari 2038 bărbaţi, 1932 fe­ mei; 2890 necăsătoriţi, 869 că­ sătoriţi, 209 văduvi, 2 divorţaţi. Ştiu carte 592 persoane, restul nu ştiu. Sînt 780 contrib. Străini sînt: 12" familii de Armeni, sau 46 suflete, şi 16 familii de Izraeliţi sau 44 sufl. Suprafaţa comuneî este de 12970 hect., din cari 9952 hect. 80 arii arabile, n o 3k vii, 433 imaş şi restuL vatra satului, cu alte destinaţii şi netrebnic. Pămîntul de aice e mănos, negru, pe une-locuri şi nisipos; păduri mai nu se află de fel. In afară de pămînturile răzăşeşti, pe teritoriul Cudalbilor se află şi următoarele proprie­ tăţi mai mari: Pleşeşti (2 tru­ puri), Gologanul, Bezmanul, Bătrînul-Izvoreţ, Ciudinul şi Murgociul. Plugăria, creşterea vitelor şi cultura viilor sunt ocupaţiile principale ale cudălbenilor; fruntaşii dintre săteni posedă pînă la 30-40 fălci de pămînt; pluguri sistematice se numără vr’o 100. Dintre cereale, se sea­ mănă mal mult secară şi popuşoiu, grîu prea puţin. Vite s u n t: 3 tauri, 1608 boi, 808 vaci, 83 junei, 31 junce, 40 gonitorî, 31 gonitoare, 77 mînzaţi, 74 mînzate, 69 v iţe i; 1 armăsar, 163 epe, 407 cai, 3 asini, 188 berbeci, 4196 oi, 23 capre, 5 ţapi; 980 porci scopiţi, 390 vieri, 835 scroafe, 2760 purcel. '

CUD ALBI

Cîrciumi sunt 18, ţinute aparte de Romîni parte de Arm eni; prăvălii de manufactură sunt 5 (4 ţinute de Armeni şi 1 de un Evreu); meseriaşi dintre R o­ mîni puţini, croitori 3 Evrei • tot de Evrei se vînd pănă şi icoanele bisericeşti (1887). Func­ ţionează aici d moară cu aburi. Budgetul comunal se balan­ sează la venituri şi cheltuieli cu aceeaşi sumă de 12240 lei 75 bani pe an. Contribuţiile directe se ridică în total la 25467 lei 68 bani. Are 4 biserici: Prea Cuvioasa Paraschiva, Adormirea Maicei Domnului, Sf. Dimitrie şi Sf. Voevozi. întreaga comună for mează o parohie, cu catedrala Prea Cuvioasa Paraschiva, de­ servite de 1 preot paroh şi 2 preoţi ajutori şi 6 cîntăreţî; bi­ sericile fiind răzăşeşti n’au pă­ mînt rural, Adormirea însă are 10 fălci hărăzite de dascălul Costin Chebac. Cea mai veche dintre bise­ ricile din Cudalbi e Prea Cu vioasa Paraschiva, construită întîiaşî dată din bîrne la 1805, apoi refăcută de '£id gros de aproape 1 m. în curgere de 15 ani (1840— 55); fu sfinţită la 14 Octombrie 1855. Adormireay în­ cepută a fi zidită la 1861, se sfinţi la 1863 ; e o biserică fru­ moasă şi bine înzestrată, înve­ lită cu seînduri, datează din 1-833 luna Maiu, din timpul e­ piscopului Meletie al Romanului. Sf. Voevozi, cea mai mică şi cea mai nouă dintre bisericile din Cudalbi, dar şi în cea mai rea stare, căci pănă şi temelia-I e stricată. Sunt 3 şcoli: două de băeţi şi ţ de fete; cea dintîîa dintre şcolile de băeţi e înfiinţată în 1864, frecuentată de 126 elevi înscrişi în 1890; a doua din 1874, frecuentată de 125 şcolari

CUDRINA

8

reteilor, şi spre E. pănăîn Valea-Ţiganregulaţi, din 139 înscrişi; şcoala ceî, ce se apropie de apa Mînjineî ţi de fete număra în acelaşi an 38 merge marginea din jos pănă la Fileşti eleve înscrise, din cari cu freşi parte din sus pănă la Troiandolul ţi cuenţă regulată 32. Ca produs capetele se hotărăsc cu moşiile Bujoal şcolilor de băeţi de la înfi­ răşti ţi Gologanu, şi la această parte de pămînt să fie volnici a stăpîni eî şi inţare pănă azi (1887) se numără fraţii lor şi surorile lor ţi feciorii lor, vr’o 100 absolvenţi, din cari cei şi nepoţii lor, strănepoţi! şi sprestrănemai mulţi se ocupă cu plugăria, poţiî lor, şi toţi cari se vor trage din iar unii s’afl făcut preoţi, învăţă­ neamul lor, nestrămutaţi nici odinioară tori sau meseriaşi. în veci, şi le-am făcut această foaie scri­ să uric dat la mina lor, ţi spre aceasta Satul Cudalbi este foarte este credinţa Domniei mele de mal sus vechiu. Versiunea cea mal răsnumită Ştefan-Voevod, şi credinţa a tu­ pîndită arată că numirea aces­ turor boerilor noştri al Moldovei mari tui sat ar veni de la un oare­ şi mici, şi spre mal mare tărie şi întăcare Manolacho Cudalb, oştean ritură a tuturor de mal sus scrise, am poruncit credincios boerulul nostru d-sale în timpul lui Ştefan-cel-Mare, Tudor Logofăt să scrie şi pecetea noa­ căruia i s’ar fi hărăzit pentru stră să o lege către această carte a vitejia sa loc de sălăşluire şi de noastră». hrană în această parte a ţărel. [L. S. D.] Chiar şi azi există în Cudalbi, Veleatu 6980 (1472) în partea din jos, un drum care Iunie 25 zile. se numeşte Drumul-luI-Manolache. Pe lîngă acest Manolachi Grigorie V is vel logofăt scris Cudalb, tradiţia poporană mal de pe ispisocul vechiu pe sîrbie citează ca întemeietori aî satu­ de la Ştefan-Voevod Domn Ţ â­ lui şi pe căpitanii Beţivu şi rei Moldovei, scris la Z. A . H. Obreja, tot din oastea lui ŞteIunie 25 zile. fan-Vodă. Cu toate acestea, un uric, scris în slavoneşte, din C u d r in a , deal, pe teritoriul sa­ 1472, luna Iunie în 25 zile, al tului Gremeşti, com. cu acelaşi cărui original se află la răzănume, plasa Berhometele, jud. şul din Cudalbi, Vasile Cons­ Dorohoiii. tantin Corciovă, fiiul decedatu­ lui Constantin Popa Lupu Cor­ C u d r in a , ponor, pe teritoriul sa­ ciovă, vorbeşte numai de vor­ tului Gremeşti, com. Gremeşti, nicul Ştefan Cudalb şi Izbaşa pl. Berhometele, jud. Dorohoid. Ioan Vrabie, cărora li s’a hă­ răzit o bucată de pămînt peste HC u e jd iu l, sat, în com. Gîrcina, valea Gerului, în locul unde azi pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. e satul Cudalbi. Iată textul aE situat pe valea pîrîulul cu a cestul uric în traducţiaromînă: sa numire. împreună cu satul Gîrcina «Milostivirea mea Ştefan Voevoclstăplnitor pămîntuluî M oldovei; iată au are o populaţie de 248 capi venit Înaintea noastră ţi înaintea boeride familie. In acest sat se află lor noştri aî Moldovei, slugile noastre 1 biserică, 2 m ori; iar în apro­ Ştefan Cudalb vornicul şi Izbaşa Ioan piere, cariere de piatră. Locui­ Vrabie, In auzul tuturor credincioşilor torii se’ndeletnicesc cu agricul­ boerilor noştri mart şi micî cu jalbă ca să ne milostivim asupra lor, şi le-am tura şi creşterea vitelor. primit cererea lor, ţi ne-am milostivit asupra slugilor noastre Ştefan Cudalb vornicul ţi Izbaşa Ioan Vrabie; le-am dat o bucată de pămînt peste valea Gerului în curmeziş, spre V . pănă în matcaHe*

CUFUR1TA

pre N.-E. a com. Gîrcina. Poartă mal multe numiri speciale ale pis­ curilor şi anume: Tarniţa, Muncelui, Dealul-cel-Mare, dealurile Roatelor, Mintina, Balaur, etc. C u e jd iu l,pădure, în jud. Neamţu. plasa Piatra-Muntele, com. Gîr­ cina, are o întindere de 4231 pogoane, coprinzîndu-se şi aceea de pe moşia Gîrcina.

C u e jd iu l , ramură de dealuri, jud.

C u e jd iu l, pîrîiaş, jud. Neamţu. Izvoreşte din muntele Tarniţa, (ramura Muncelul), către hota­ rul com. Cracăoani; curge în spre S.-E. pe teritoriul corni Gîrcina, pl. Piatra-Muntele, prin­ tre ramifîcaţiunile culmei Viişoara şi a culmei cu a sa nu­ mire ; udă satul Cuejdiul, Gîr­ cina şi Dărmăneşti, de unde se bifurcă aproape de intrarea sa în oraşul Piatra in doi craci, unul ce curge pe sub coastele muntelui Cozla, străbătînd ora­ şul aproape prin centru; şi altul prin partea sudică, despărţind mahalaua Mărăţel de cel-lalt trup al oraşului unindu-se aproape de vărsarea lui în rîul Bistriţa, în dreptul fa­ brice! de cherestea şi cue de lemn «Moldova», ce se află în Piatra. Mal înainte-vreme tot cursul său se făcea prin ramura întîia', însă de cînd oraşul a început a se mări, au căutat să-l a­ bată din pricina înecurilor ce producea în timpul eşirel ape­ lor sale din matcă. Afluenţii săi, sînt, pe dreapta: Argintarul, Rotariul, Glodul, Părul, Poeni, Runcul, Slatina, Chiticul, Pîrîul-Chetrăriei, Porţe i; din stingă pîraele: Muncel, Ţiganca, Varniţa, Săhastrul, Sălătuc, Gîrciniţa, Boroda, Sinida şi Fundătura.

Neamţu, între moşia Almaşi (com. Dobreni), şi marginea des­

C u fu r ita , vale, jud. Vâlcea, plaiul

CUFURITA

Horezul, com. Oteşani, se varsă în rîul Luncavăţul.

C u fu r itu l, numire ce se mal dă

izvorului Catîra, din com. Ro­ beşti, jud. Buzăfl.

C u fu r ita , vale, jud. Vîlcea, plaiul

Horezul, com. Slătioara, ce cur­ ge prin mahalaua Goruneşti.

pădure, jud. Bacăfl, pl. Bistriţa-de-Sus, din comuna Schineni.

C u h a lm ,

C u fu r itu l, cât. al com. Glodeanul-

Sărat, jud. Buzăfl, cu 90 locui­ tori şi 20 case. In vechime purta numele de GlodeanulGrădiştea şi Snagoveanca, după numele moşiei pe care e situat. C u fu r itu l, munte, în sus de com.

Moroeni, jud. Dîmboviţa, in di­ recţia apel Ialomiţa, în stînga. A ­ cest munte este aproape paralel cu muntele Răteiul şi printre dînşiî curge pîr. Cufuritul, pe care sînt ferăstrae de tăiat scîndurl.

C u h a lm , mică pădure de răchite

situată pe malul Şiretului la V. de satul Lieşti între Bîrlad şi Şiret, judeţul Tecucifl. Este proprietatea răzeşilor din satul Lieşti; din această pă­ durice eî îşî fac toate îngrădi­ rile- la case şi împrejurimi. Este adese-orî supusă inundaţiilor Şi­ retului. C u ib a r u l, deal cultivabil, în com.

Dolhasca, jud. Suceava.

C u fu r itu l, munte, la N. de Cîm-

C u ib ă r e ş ti, deal, formează hota­

pulung, jud. Muscel, ale cărui poale le udă rîul Bughea.

rul între satele: Frăţia şi Me­ deleni, jud. Tecucifl, pl. Berhecifl, com. Godineşti.

lac, în com. Glodeanul-Sărat, jud. Buzăfl, în Vestul căruia e situat căt. Cufuritul. Conţine mult peşte. El e continuaţia pîrîulul Sărata.

C u fu r itu l,

C u fu r itu l,

CUIBURILE

9

pădure, la V. de satul Tomozeifl, com. Onceştî, pl. Berhecifl, jud.Tecucifl; ser­ veşte ca margine la S.-V. cu com. Godineşti.

C u ib ă r e ş ti,

( G lo d e a n u l - C u fu ­

ritu l), moşie, în jud. Buzăfl, com. Glodeanul-Sărat, proprie­ tatea statului, pendinte de mă­ năstirea Znagovul. A re 2380 hect., toate arabile, din care s ’afl dat împroprietăriţilor în 1864; 830, însurăţeilor din cătu­ nul Florica; iar 1474, sunt ră­ mase încă proprietatea statului. Face parte din marele corp Glo­ deanul şi Grădiştea. C u fu r itu l, numire dată de locui­

tori întregel moşii Glodeanul şi Grădiştea, jud. Buzăfl. • f

numire dată moşiei Sărata-Mislel, din com. Mihăileşti, jud. Buzăfl.

C u fu r itu l,

58878. Mare!» D icţionar Geografic. Voi. I I I .

C u ib ă r e ş ti, pîrîit, izvoreşte

din dealul cu acelaşi nume, judeţul Tecucifl, merge spre E. şi se varsă în Berhecifl.

izvoreşte din com. Gornetul-Cuibul, curge spre E. şi se varsă în gîrla Tur­ burea în com. Păcureţî, plasa Podgoria, jud. Prahova.

Aci e o biserică construită la anul 1853, în locul unei alte biserici vechi de lemn, şi des pre care se spune că s’ar fi fondat pe la anul 1790 de lo­ cuitori. Este deservită de un preot. In partea de S. a căt. Cuibul, pe unde curge pîrîul Sărăţelul, sînt abondente izvoare de apă sărată, ce se întrebuinţează de locuitorii bolnavi de reumatizm. Mulţi din locuitorii comunelor vecine leafl apă din aceste iz voare pentru acest scop. T ot în acest cătun, la loca litatea numită Valea-Benil, se află un bogat izvor de apă minerală, conţinînd fier şi pu­ cioasă. Satul Cuibul, se crede a fi înfiinţat cam pe la anul 1690, cînd primii trei fondatori, fugiţi de frica Turcilor, cum spune tradiţia, s’afl stabilit prinpădu rile seculare din aceste locuri. Acest cătun ocupă centrul comuneî Gornetul-Cuibul şi este reşedinţa el. C u ib u l, deal, în partea de N. a

. căt. Cuibul, comuna Gornetul Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra hova. izvor, com. Miceşti, pl- Rîul - Doamnei, jud. Muscel.

C u ib u l-B e r z e î,

C u ib e a n c a , vale,

C u ib u l-V u ltu r ilo r , deal, în par

tea de V . a comunei Bobu Ieşti, pl. Ştefăneşti, judeţul Bo­ toşani.

C u ib u l, sat, face parte din com.

C u ib u r ile , vechiu schit, în plasa

rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgo­ ria, jud. Prahova. Este situat pe malul stîng al pîrîulul Sărăţelul, sub poalele dealului Mîrzea şi Năstăsoaia. Are o populaţie de 77S locuitori (382 bărbaţi şi 393 femei).

lalomiţa-Balta, satul Slobozia, jud. Ialomiţa, lîngă mănăstirea Slobozia. Acest schit a fost fondat, înzestrat şi închinat mă năstirel Slobozia de Stana Doiceasca, la anul 1626. Nu se mal află nici o urmă din acel schit. 2

CUIBURILE C u ib u r ile , lac, în jud. Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, pe teritoriul comuneî Luciul. cătun, al com. Ghizdăveşti, pl. Balta-OItuI-d.-j., jud. Romanaţi, aproape de comuna Apele-Viî şi de Dealul-ŢiganuIuî, Virveni, etc., cultivate cu viî. Are o populaţie de 142 locuitori.

C u in e i,

C u iu c - C u la c , pîrîii, în jud. Tul-

cea, pl. Istrul, pe teritoriul co­ muneî Tocsof. Izvoreşte din poalele sud-vestice ale dealuluî Cascalac-Bair. Se îndreaptă spre V ., avînd o direcţiune generală de Ia N.-E. spre S .-V .; brăz­ dează partea sudică a plăşeî şi cea nordică a comuneî; curge pe Ia poalele vestice ale dealului Veli-Tepe-Bair, trece prin com. Tocsof, şi după un curs de 7 kil. merge de se aruncă în pîrîul Casimcea, pe stînga, chiar Ia hotarul judeţului. Primeşte un singur afluent, pe dreapta, V a ­ lea Taşlî-Culac, chiar în satul Tocsof. Malul său, de Ia T o c­ so f Ia vărsare, este înalt şi cam stîncos. Pe valea sa merge drumul comunal Tocsof-CogeIac. ( V a le a -) , vale, în judeţul Constanţa, plasa Silistra-Nouă, pe teritoriul co­ munelor rurale Gîrliţa şi Gărvan. Este formată din treî văî maî micî ce es toate din poa­ lele nordice ale dealuluî GărvanBair, de pe teritoriul bulgăresc al com. Gărvan. Acestea sunt: Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, Gărvan-Ceair cari toate se îm­ preună ceva maî jos de com. Gărvan în valea numită IaileaCeair, se îndreaptă maî întîiu spre N., apoî spre V ., într’o direcţie generală de la S.-E. spre N.-V., Maî ia apoî numele

C u iu -I u c u lu î

10 de valea Gărvan şi de Ia poa­ lele dealuluî Olucli, ia pe cel de Cuiuculuî şi sub acest nu­ me, după ce a brăzdat partea centrală şi sudică a plăşeî, se deschide în ezerul Gîrliţa Ia 2 kil. maî jos, Ia N. de satul Gîrliţa. Cursul său e de 20 kil. şi brăzdează partea nord-estică a comuneî Gîrliţa şi cea cen­ trală a comuneî Gărvan. Malu­ rile sale sunt formate de dea­ lurile Scorci, Curdeli, Sîrt-IolBair pe dreapta; Gîrliţa, Olucli, Cara-Burun-Bair pe stînga; iar teritoriul brăzdat de ea şi adia­ centele sale, cu o întindere de 4000 liect., coprins între dea­ lurile Galiţa, Scorci, Curdeli, Sîrt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de o parte, Ia E .; Garvan-Bair Ia S .; Cuiugiuc-Iol Bair şi Gîrliţa de altă parte. Ia V- Văile adicente su n t: Cîrîl-Mîsi-Ceair pe dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Caraghios-beair şi Lanburlu-Culac; n’au apă de cît cînd plouă. E tăiată de drumul judeţean Esechioî-Lipniţa pe la mijloc; pe dînsa merge şi un drum co­ munal Gîrliţa-Gărvan. Malurile îî sunt acoperite cu tufărişuri, ce pe unele locuri sunt înalte şi rîpoase. C u iu g iu c , sat, în jud. Constanţa,

plasa Silistra-Nouă, cătunul co muneî Esechioi, situat în partea meridională a plăşeî şi cea es­ tică a comuneî, Ia 5 kil. spre N.-E. de cătunul de reşedinţă, Esechioî. Este aşezat în valea Cuiugiuc-Ceair, şi e închis Ia E. de dealul Cara-Burun-Bair şi Ia V. de dealul Cuiugiuc - Iolu - Bair cu vîrful său Cuiugiuc, care are o înălţime de 130 m. Su­ prafaţa sa este de 1197 hect., dintre care 25 hect. sunt ocu­ pate numaî de vatra satuluî şi de grădinî. Populaţiunea sa, a căreî majoritate este formată de

CU1UGIUC

către Bulgari şi turcî, este de 28 familii, sau 105 suflete, ocupîndu-se maî mult cu creşterea vitelor şi cu cultura viţeî de vie, care reuşeşte maî ales în partea sud-estică a satuluî. Pămîntul nu produce maî nimic, flind maî tot acoperit cu păduri şi cu tufişuri. Casele sunt măricele, destul de numeroase şi aşezate în grupuri separate si distanţiate mult unele de altele. Dru­ muri comunale pleacă unul spre N. de Cîlnia, altul spre N.-V. Ia Gîrliţa, altul Ia S.-V. Ia Ese­ chioî, altul Ia S. Ia CuciucCainargi (Bulgaria), altul Ia S.-E. Ia Gărvan şi în fine, altul Ia N.E. Ia Lipniţa. C u iu g iu c , vîrf, al dealuluî Cuiu

giuc-Bair; are 130 m., dominînd satul Cuiugiuc şi văile Cuiugiuc şi Nursusul, jud. Constanţa. C u iu g iu c , v îr f de deal, în jude

ţul Constanţa, plasa SilistraNouă, pe teritoriul comuneî ru­ rale Gîrliţa, Ia vre-o 5 kil. spre S.-V. de satul Cuiugiuc, de Ia care şi-a luat şi numele. Este vîrful culminant al dealuluî Tanas Sîrti, situat în partea de S. a plăşeî şi a comuneî; printr’îu sul trece chiar hotarul Dobrogeî spre Bulgaria. Dintr’insul se desface spre S.dealul Bei-OrmanBair; iar spre N.-E. pleacă dea­ lul Vărsat-Sîrtî; are o înălţime de 171 m.; fost punct trigono­ metric de observaţie rangul 2Iea, dominînd valea Cavac-CulacCeair, şi un alt drum comunal ce duce de Ia Gîrliţa Ia Cuiciuc-Cainargi; pe dînsul e şi pichetul cu No. 10. C u iu g iu c , v îr f al dealului Tanas-

Sîrtî, are 170 m., pe hotarul şpre Bulgaria, dominînd valea Cavac-Culac Ceair, judeţul Con­ stanţa.

CUIUGIUC C u iu g iu c , v îr f de deal, situat în

partea vestică a plăşeî SilistraNouă, şi ceanord-vestică acoin. Gărvan şi a cătunului său Cuiu­ giuc, de la care şi-a luat şi numele, jud. Constanţa. Are 130 m. şi domină valea Cuiugiuc şi şoseaua judeţeană Esechioi Lipniţa. C u iu g iu c - B a ir , deal, în judeţul

Constanţa, pl. Silistra-Nouă, co­ muna Gărvan, cătunul Cuiugiuc. E situat în partea sudică a plăşeî şi cea vestică a comuneî printre văile Cuiugiuc-Ceair şi Nursus Ceair; are 130 m. înălţime do­ minînd satul Cuiugiuc aşezat la poalele sale estice, acoperite cu tufărişuri şi puţine păduri. Pe muchea luî trece drumul ju ­ deţean Ostrov-Cuzgun. vale, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comunei rurale Gărvan şi anume pe acela al cătu­ nului săfl Cuiugiuc, de la care şi-a luat şi numele. începe din poalele sud-estice ale dealuluî Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul bulgăresc al comunei Gărvan, aproape de satul Cuciuc-Cainargi; se îndreaptă spre N., pe lîngă dealul Sapa-Bair, intră în Dobrogea, se uneşte cu valea Demeceian - Cula - Bair, spre a forma valea Nursus-Ceair. Printr’însa merge şi drumul comu­ nal Gîrliţa-Cuciuc-Cainargi.

C u iu g iu c -C e a ir ,

vale mică, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, comuna Gărvan, cătunul Cuiugic. Pleacă din dealul Cara-BurunBair, trece prin satul Cuiugiuc, se deschide cu valea Cuiu-IucUlui. Prin ea merge şi calea judeţeană Ostrov-Cuzgun.

11 pe teritoriul comunei rurale Garvan, şi anume pe acel al cătunu­ lui săfl Cuiugiuc, de la care şi-a luat şi numele. Se desface din poalele vestice ale dealului CaraBurun-Bair, se îndreaptă spre N. în o direcţie de la S.-S.-E. spre N.-N.-V., brăzdînd partea ves­ tică a plăşiî şi cea nord-vestică a comuneî; trece pe lîngă satul Cuiugiuc, şi după un drum de 4 kil. se deschide în valea Cuiuc-Iuc-Uluî pe stînga. Printr’însa merge şi drumul jude­ ţean Esechioi-Lipniţa, şi cel comunal Coşlugea - Cuiugiuc Gărvan. vale, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comunei rurale Parachioi. Se desface din poalele vestice ale dealului Aslama-Sîtî; se îndreaptă spre V ., avînd o direcţiune generală de la S.-E. spre N .-V .; brăzdează partea centrală şi cea nord-estică a plăşeî. Merge prin dealurile BaşPunar de o parte pe dreapta, şi Uzum Mese-Sîrtî de altă parte pe stînga, pe lîngă pădurea Cojocariul, şi, după un drum de 4 kil. se deschide în valea Ghiuvegea safl Ghiuvenli, pe dreapta chiar în satul Parachioi. Prin ea merge drumul judeţean Lipniţa-Ghiuvegea-Enişenlia; şi este tăiată de mai multe drumuri comunale, între cari însemnăm Parachioi-Bazirgian şi CalaigiCaralîc.

C u iu g iu c - C u la c ,

vale mică, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă

Ceair şi Caraghios-Ceair, într’o direcţiune generală de la S. E. spre N.-V., brăzdînd partea V . a plăşeî şi a comunei. Are 130 m. înălţime; se prelungeşte la N. cu dealul Olucli. E aco­ perit cu tufărişuri. C u jb a , sat, la N. de

satul T ă ­ cuta, com. Tăcuta, pl. Mijlocul, jud. Vasl îifl. F. situat pe dealul Cujbei pe o suprafaţă de 413 hect., din cari 34 hect. ale lo­ cuitorilor. Populaţiea luî C dc 37 familii, safl 157 suflete. A re: o biserică construită la 1830, de Gavril Cujbă, fostul proprietar al acestui s a t ; o moară de apă şi un iaz. Vite sunt: 74 vite mari cor­ nute, 19 oi, 38 cai şi 6 rîmătorî. Locuitorii posedă: 6 pluguri, 6 care cu boi şi 5 căruţe cu cai. Sunt 22 stupi. munte, între Negovanul şi Beleoaia, la N. comunei Polovraci, din pl. Novaciul, pe ma­ lul stîng al Gilortului, judeţul Gorj.

C u jb a ,

C u jb e i (D e a lu l-), deal, se întin­

de la N. comunei Tăcuta, pl. Mijlocul, jud. Vasluifl. C u jb e i ( V a le a -) , vale, se întin­

de la N. comuneî Tăcuta, pl. Mijlocul, jud. Vasluifl. C u jb e n i, sat, în

C u iu g iu c -C e a ir ,

C u iu g iu c -C e a ir ,

CUJBENI

deal, în judeţul Constanţa plasa Silistra - Nouă, pe teritoriul co­ munei rurale Gărvan, şi anume pe acela al cătunului săfl Cuiu­ giuc, ce e aşezat la poalele sub orientale şi de la care şi-a luat şi numele. Se desface din dea­ lul Cara-Burum-Bair, se întinde -pre N. printre văile Cuiugiuc-

C u iu g iu c -I o lu -B a ir ,

com. Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. E situat între ramura munţilor Petru-Vodă şi Cotnărelul, mărginîndu-se către E. cu satul Pluton şi spre N.-V. cu satele Tărăţeni şi Agăpeni. Vatra satului are o întindere de 2 hect. şi 86 arii, cu o populaţiune de 76 suflete, safl 15 familii. Toţi sîntromîni, şi se în-

CUJBENILOR (DEALUL-)

deletnicesc cu creşterea vitelor mal cu osebire, iîind-că terenu­ rile sunt priincioase maî mult fineţelor de cît agricultureî. Din care pricină chiar, locuitorii sunt nevoiţi a-şl ţine angajate pămînturî pentru cultură în regiuni mal puţin muntoase, afară de raionul comuneî Pipirigul. In acest sat se află o moară pe apa pîrîiaşuluî Tărăţeni. Sunt 15 contribuabili. Vite sunt 920, dintre c a r i: 31 boî, 7 vaci, 800 oî, 15 caî, 25 rîmătorl, 35 junei. deal, în ramura muntelui Petru-Vodă, situat lîngă satul cu acelaşi nume, pe teritoriul comuneî Pi­ pirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu.

C u jb e n ilo r ( D e a lu l-) ,

C u jb e ş ti, lac, în comuna

GuraTeghiî, căt. Ivăneşti, jud. Bu­ zău. A re multă papură.

C u jb e u l, deal, jud. Bacău, plasa Bistriţa-d.-j., de pe teritoriul comunei Călugăra-Mare. C u jb ic u l, deal, jud. Bacău, plasa

Bistriţa-d.-j. de pe teritoriul co­ munei Osebiţi-Mărgineni. C u jm ir u l, com. rur., în jud. Mehe­

dinţi, pl. Cîmpul la distanţă de 57 kil. de oraşul TurnulSeverin, şi de 28 kil. de com. rur. Vînjul-Mare. Este situată pe loc şes, în albia rîuluî Drincea. Pe partea stîngă formează comună cu satul Aurora, mărginindu-se: la E. cu com. Braniştea; la S. cu com. Izimşa; la V . cu com. Vrata; şi la N. cu comuna Vînătoriî. • A re 400 contribuabili, cu 3500 locuitori, cari locuesc în 670 case. Ocupaţiunea locuitorilor este agricultura şi creşterea vitelor.

12 Calitatea pămîntuluî este des­ tul de bună. EI posedă: 169 pluguri, 284 care cu boî, 41 căruţe cu caî şi 160 stupi. In această comună a fost re­ şedinţa sub - prefectureî plăşeî Cîmpul, înainte de a fi întru­ nită cu pl. Blahniţa. Posedă o biserică deservită de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî; o şcoală cu un învăţător, frecu­ entată de 38 elevî; şi 9 cîrciumî. Budgetul comuneî la venituri este de 11230 lei şi la cheltu­ elî de 5136 lei. Vite sunt: 1900 vite mari cornute, 112 caî, 156001,1230 rîmători şi 14 bivoli. Prin această comună trec două şosele: şoseaua judeţeană Severin - Calafat şi cea comu­ nală Braniştea-Vatra. Comuna Cujmirul este udată de rîul Drincea, care la Bra­ nişte se uneşte cu pîrîul Oprişorul, trece pe marginea despre E. a comuneî spre Izimşa şi se varsă în Balta-Ascunsă de lîngă Salcea. C u jn iţa , vale, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, pe teritoriul co­ muneî urbane Baia-de-Aramă, numită şi Valea-Cuşniţelor; si­ tuată la poalele dealuluî numit Rîpele-Roşiî. A fost loc de cuşniţă pentru extragerea aramei, după cum se poate constata şi azi din marele depozit de zgură ce există aci. Minele de la Baia-de-Aramă par a fi fost în cinci locuri şi anume: a) Cuşniţele din Valea-Găineî, în care se extrăgea meta­ lul de la Ocnele Joiţa şi împre­ jurimi ; b) Cuşniţile de la Zahana, în cari se extrăgea metalul de la Ocnele-Cornetuluî-Băeî şi cari sunt nedescoperite pănă astă-zi;

CULA

c) Cuşniţele de la Băroaia, care serveau la extragerea me­ talului din Ocnele Băroaia; d) Cuşniţelul din locul numit Valea-Cuşniţelor, care servea la extragerea metalului din Ocnele din jurul săQ, nedescoperite pănă azi, fiind înfundate ca şi cele din Cornetul-Băeî; e) Cuşniţelul care serveaţi la extragerea metalului din Ocnele Tehomirului, ale cărui răsuflătorf există şi pănă azi în PoianaTehomirului lîngă Groapa-Lupu Iui, între hotarele satelor: Văeniî, Sohodolul şi Padeşul. C u jn iţa , vale, în com. rur. Peri,

pl. Ocolul-d.-j., judeţul Mehe­ dinţi. C u la , cătun, al comunei Jupîneşti,

din pl. Gilortul, jud. Gorj. Situat pe culmea dealului Ncgreni, spre E. de căt. Jupîneşti, şi la o distanţă de 2 kil., are o suprafaţă de 120 hect. din cari 45 hect. pădure, 35 hect. arabile, 30 hect. fineaţă, 5 hect. vie, şi 5 hectare livezi de prunî. Are o populaţie de 22 familii, cu 120 suflete, din cari 18 con­ tribuabili, toţi romîni. Locuitorii posedă 5 pluguri, î i care cu boi şi 45 vite mari cornute. Comunicaţia se face printr’un drum ordinar ce trece prin cen­ trul acestui cătun şi scoboară în căt. Jupîneşti. In el se maî află şi 3 fîntînl. C u la , moşie nelocuită, pl. Dîm­

boviţa, jud. Ilfov. Face parte din com. rur. Leurdeni. Se întinde pe o suprafaţă de 800 hect., din cari 25 rămîn sterpe, avînd şi o pădurice de 20 hect. E proprietatea moştenitorilor lui Efrem Ghermani.

CULA-DERE C u la - D e r e , vale, în jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul co­ muneî rurale Armutli. Se des­ face din poalele nord-vestice ale dealuluî Taslî-Bair, se îndreaptă spre S.-E., brăzdînd partea nor­ dică a plăşeî şi pe cea sudică a comunei. Traversează numaî păduri, pe la poalele dealuri­ lor Uzum-Bair şi Balar-Bair, şi după 4 kil. de mers, se împre­ ună cu valea Cara-Cialîc, spre a se arunca în rîul Taiţa, pe dreapta lîngă Camberul. C u la - lu i -P a p u c , loc, pe care a

fost mănăstire, în dealul Stirmina, pe malul Dunărei şi teri­ toriul com. rur. Rogova, din pl. Blahniţa, judeţul Mehedinţi. E cunoscut bine de locuitorii Batoţeni. mahala, în jud. Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s.; ţine de com. rur. Malovăţul.

C u la - N e a m ţu lu i,

C u la - N e m ţ ilo r , sau S t r e a ja - I n n a ltă , movilă, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana. E aşezată în vîrful dealu­ luî Chera, jud. Dolj, despre care se zice, după cum numele arată, că era punct de supraveghiare între valea Gilortuluî şi valea Jiului.

vale, în judeţul Tulcea, plasa Istruluî, pe teri­ toriul comunei rurale Tocsof, şi anume pe acel al cătunu­ lui Rîmnicul-d.-s. îşi ia naş­ tere din poalele vestice ale dea­ lului Caragea-Bair, se îndreaptă spre S., avînd o direcţie gene­ rală de la S.-E. la N.-V.; udă partea vestică a plăşeî şi nor­ dică a comunei, şi merge de se varsă în pîrîul Casimcea, pe stînga luî.

C u la c - A l c e a ,

C u la c -B a ir , deal, în jud.

Con­ stanţa, pl. Mangalia, pe teri­

J3

CULCAŢILOR (VALEA-)

toriul comunei rurale Cavaclar, Visterna, aşezat la poalele luî şi anume al cătunului săd Merestice. E acoperit numai cu păduri întinse, şi către poale devenli-Punar. E situat în par­ tea nord-vestică a plăşeî şi cea are şi păşuni şi livezi. estică a comuneî, are 128 m.înâl- • ţime, dominînd valea MusurC u la c -P u n a r - C e a ir , vale, în ju­ Culac şi satul Sofular. E aco­ deţul Constanţa, plasa Silistraperit numaî cu fineţe şi cîte-va Nouă, pe teritoriul comunei ru­ rale Gărvan, şi anume acel al semănături. Pe muchia lui se cătunului său Gărvanul-Mare. încrucişează maî multe drumuri, Se desface din poalele nor­ între cari Cavaclar-Sofular şi dice ale dealului Gărvan-Bair, Cassîcci-Merdevenli-Punar. se îndreaptă spre N., avînd o direcţiune generală de la C u la c -C e a ir , vale, în jud. Con­ S. - V . spre N. - E., brăzdînd stanţa, pl. Mangalia, comuna partea de S. a plăşeî şi cea sudCavaclar. Se desface din dea­ estică a comunei. Puţin mal la lul Cavaclar; are o direcţie de vale de satul Gărvan se îm­ la S. - V . spre N. - E. şi se preună cu valea Saila-Ceair sau deschide în valea Mangaci, pe mai bine cu valea Cuiu-Iuc-Uluî. stingă, trecînd prin satul Cava­ O parte din drumul săd 3 clar. Printr’însa merge şi drumul kil., îl face prin păduri, pe te­ comunal Cialmargea-Cavaclar. ritoriul bulgăresc al comuneî Gărvan. Pe dînsa merge şi C u la c -C îz la r , vale, în judeţul un drum comunal Gărvan-ZarTulcea, pl. Babadag, pe teritorul nici în Bulgaria. com. rurale Alibei-Chioi şi anume pe acel al cătunului său Accadîn. C u la r e a , baltă, spre S.-V. de Se desface din poalele sudice satul Măcăreşti, pl. Braniştea, ale dealuluî Cilicul, se îndreaptă jud. Iaşi. E formată din văr­ spre S. într’o direcţie de la sarea Prutului. N. la S., brăzdînd partea ves­ tică a plăşeî şi nordică a co­ munei. E tăiată de drumul . C u lă r ile , deal, în jud. Mehedinţi, comuna rurală Stăneşti, plasa comunal Meidanchioi-Trestenic; curge prin păduri şi livezi, şi Dumbrava. după un curs de 3 kil. se des­ C u lca ţi, moşie nelocuită, a sta chide în Valea Chioserelic, mai tulul, în pl. Borcea, comuna sus de satul Accadîn. Lupşani, jud. Ialomiţa. A fost pendinte de mănăstirea Nuce­ C u la c - C u la c - B a i r , deal, în jud. tul. Tulcea, pl. Babadag. pe teri­ toriul comunei urbane Babadag. Se desface din dealul Stuparul, C u lca ţi, moşie nelocuită, a sta­ tului, în plasa Corcea, comuna se întinde spre N. în o direcţie Lupşani, Judeţul Ialomiţa. A generală de la S.-E. spre N.fost pendinte de mănăstirea RăzV ., brăzdînd partea estică a plăşeî şi a comunei. Se întinde van. dealungul văei-Nucilor; se pre­ C u lc a ţilo r ( V a le a -) , vale, în lungeşte cu dealul Molfa. Pe jud. Ialomiţa, pl. Borcea, pe la poalele-î vestice merge dru­ care este satul Lupşani. Se în­ mul comunal Babadag-Jurilofca. tinde spre N. cu numirea de A re 188 m., dominînd satul

CULCEA

Dor Mărunt. Pri itr'însa trece ca­ lea ferată Bucureşti Feteşti. C u lc e a , deal, la E.

Călugareni, pl. Prahova

CULMEA-DESPRE-J1I

14

de comuna Cricovul, jud.

sat, în jud. Tulcea, pl. Istrului, cătunul comuneî T oc­ sof. E situat în partea, su­ dică a judeţului şi cea de N. a comuneî, pe malul stîng al pîrîuluî Rîmnic Der, şi la poa­ lele dealuluî Rîmnic-Bair, precum şi la o d'stanţă de 6 kil. spre N .-V . de Tocsof, reşedinţa, întinderea satuluî este de 42 h ect.; populaţiunea, formată din Turcî şi Bulgari, este de 23 familii sau 124 suflete. Pămîntul e favorabil cerealelor; oc ipaţiunea locuitorilor este a­ gricultura şi creşterea vitelor.

C u le lia ,

C u le ş a , pîrîu, în jud.

Suceava. Izvoreşte de sub Pleşul şi anume din rîpa Borta - Dracului, din jud. Neamţu; udă satul I’oianaPrisăceî, unde primeşte pe pîrîul Nistora, trece pe la S. deDrăgăneşti şi se varsă în Rîşca, din jos de satul Tonţi. Lungi­ mea-! totală e de 7500 m. Cu­ leşa în localitate însemnează mămăligă, de unde culeşar=meleşteu=facăleţ. Se spune că pe ţărmurile acestui pîrîu s’au făcut primele încercări de cultură a porumbul ii p’aci.

C u le ş a , valea pîrîuluî cu acelaşi

nume, din jud. Suceava, com. Drăgăneşti; e strînsă între dea­ lurile Todoreni şi Lebedea.

este făcută de lem 1 şi tenc rită; heîurî proaste, cu mică livezue şi grădină de legume. Posedă o biserică cu hramul Acoperămîntul-Maiceî-Domnului; es.e de lemn, făcută în 1876. Stă închisă neavînd deservenţî. Calitatea pămîntulnî, ca loc de pădure, în cea mai mare parte, este mediocră. Sătenii îm­ proprietăriţi afl 143 hect. 21 arii pămînt; iar proprietatea moşiei, 614 hect. 43 arii cîmp, şi 286 hect. 44 arii pădure, maî toată tînără. Iazuri sunt 2, în­ tre cari maî mare este acela n imit al-Ţarineî. Pe moşie trece pîrîul Molnicioara. Drumuri mal principale sunt: acel de la Mihăileni la Herţa, şi acel ducător la Mamorniţa. Hotarele sunt cu : Tureatca, Mogoşeşti, Dersca, Mihoreni, şi Tîrnauca. C u lic e n i. V ezi Horodiştea, deal,

jud. Dorohoiu, pl. Herţa, com. Tîrnauca.

celaşî nume, jud. Dorohoiu, co­ rn rna Tureatca, pl. Berhome­ tele; are 87 fam. safl 350 sufl. Aşezările sătenilor sunt mai mult proaste, puţine au livczui şi grădini; iar casa moşiei

cea maî importantă din ju deţul Argeş. Pleacă din muntele Negoiul, din plaiul Loviştea şi se prelungeşte printre rîurilc Argeş şi Topologul cu vîrful Comarnic şi se continuă prin Culmea Clăbucetuluî şi PoianaLungă pănă în apropiere de Piteşti. culme, pleaca din muntele Budislav, din pla iul Loviştea, jud. Argeş. Arevîrfuirle Mazgava (2156 m.) Faţa-Sf. Ilie(2029 m.) şi mai la S., vîrful Cozieî (1677 m.) Această culme trimite numeroase ramuri spre Olt, formînd pe alocurea munţi înalţi cari se ridică de asupra albiei acestui rîu. In partea de S. dealurile se mal răresc şi formează între ele, două şesurî întinse: Cîmpul-Burdea, între Vedea şi Teleorman şi Cîmpul Gavăn între Teleorman şi Drîmbovnic.

C u lm e a - C o z ie i,

C u lm e a

D e a l u l u i - S t e je r e t u l

(M itu l), trup de pădure, a sta­ C u lm e a , colină,

ramificaţie din munţii Istriţa, în judeţul Buzăfl, com. Tisău, cătunul Sf. Gheorghe-Nou.

C u lm e a , deal al com. Ştefăneşti,

din pl. Amaradia, jud. Gorj. A re direcţia N.-S.-V. E o pre­ lungire a dealuluî Bîrzeiul-deGilort, care se termină în com. Ştefăneşti, şi e cuprins între Valea Gilortuluî la V . şi pîrîul Ungureluluî la E. C u lm e a

C u lic e n i, sat, pe moşia cu ace-

C u lm e a - C o m a r n ic u lu l, cuhnea

(B a ia - d e - A r a m ă ),

deal, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani. Porneşte din muntele Vîrful-luî-Stan. deal, în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Şovarna.

C u lm e a - C h e i e ! ,

tului, jud. Vîlcea, în întindere de 821 hect., formează împreună cu Muchea-Căprăreţul (450 hect.), şiMelcera (601 hect.) pădurea mănăstireni Frînceşti, situată în comuna Surpatele, plasa Oltuld.-s. deal, în partea de V . a com. Groşerea, din pl. Gilortul, jud. Gorj. E a vine din spre N.-V., dirigindu-se spre S.-E. şi la extre­ mitatea comunei Groşerea face o întorsătură spre S., formînd un unghifl de 45°, cu creştetul spre S.-E., apoi formează cul­ mea Gilortuluî, dirigindu-se în jos spre comuna Valea-luî-Cîine. Pe coasta despre comuna Gro­ şerea, este acoperită cu vil şi pruni, iar pe coamă cu pădure.

C u lm e a - d e s p r e - Jii,

l-r.

CULMEA-DIN-DREAPTA-J1ULUI C u lm e a - d in - d r e a p t a - J iu lu i,

deal, din plasa Jiului, în drep­ tul com. Strîmba, jud. Gorj. începe din spre N. de la comuna Urdari-de-Jos şi se întinde spre S. prin comunele Gîrbovul, Mur­ geşti, pănă în apa Jîlţului-Mare ; dincolo de aceasta însă conti­ nuă de alungul cursViluî Jiului, trecînd prin com. Turceni-deJos şi se termină în apa Şuşiţa intrînd în plasa Jiului, din judeţul Dolj. In toată întinderea ei, pe coasta despre comune, este a­ coperită de vii şi pruni, iar pe coamă cu pădure, a cărei e­ senţă de lemn este gorunul, cerul şi fagul.

Aci se găsesc vase vechî ro­ mane şi săgeţi. C u lm e a - F r u m o a s ă , deal mare,

ce porneşte din muntele Fru­ mosul, j rd. Mehedinţi, plaiul Cloşani. Se termină la locul nu­ mit Roata. deal, din plasa Gilortul, în partea despre V . a comuneî Faţa-Valea-luiCîine şi a cătunelor Valea-luîCîine şi Pîrîfl. Vine în prelun­ gire despre N. şi merge spre S , jud. Gorj. Este acoperit pe coasta des­ pre comună cu vii şi pruni; iar pe creastă cu pădure.

C u lm e a -G ilo r tu lu î,

C u lm e a -d in -s t în g a -J iu lu î, deal,

C u lm e a -H u s n iţe î, deal, în jud.

jud. Gorj. Formează înălţimele ţărmului stîng al Jiului, din pl. Jiului, începe de la S. de pîrîul Cioiana, unde acesta dă în Jifl, în dreptul com. Peşteana-d.-s., dirigiudu-se spre S. pănă la că­ tunul Capul-Dealuluî al com. Brăneşti, aproape unde Gilortul dă în Jiu. Merge paralel cu şo­ seaua naţională Filiaşi-Petroşani şi pe lîngă comunele: Plopşorul, Izvoarele, Broşteni şi Brăneşti. Această culme, pe coasta des­ pre Jifl şi prin dreptul comunelor citate, este acoperită cu pruni şi vii; iar pe coastă cu pădure.

Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s. Por­ neşte din culmea Godeanuluî.

culmea de munţi ce desparte judeţul Argeş de Transilvania. Ea ţine de la Turnul-Roşu pănă la Col­ ţul Vestei-Marî şi prezintă mai multe vîrfurî, dintre care cele maî însemnate sun t: Bulţul, Prislopul, Sura-Budislav, Scara, Negoiul, Buteanul, Ciocanul şi Vestei-Marî.

C u lm e a -J o iţe î, deal, în jud. A r­

geşul, plaiul Lovişteî. Se desface din muntele Pretina şi se prelun­ geşte prin pl. Argeşului spre S. pănă la confluenţa rîuluî Vîlsanul cu Argeşul la căt. Merişani din pl. Piteşti. Prezintă vîrfurile Lipitoarea (1964 m.), Joiţa (1060 m.) şi Ghigul (1632 m .)

Mehedinţi, plasa Ocolul-de-Jos, com. rur. Poroiana-Mare.

în partea de V . a comuneî Raci, din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine din spre N. de la com. Ursoaia, jud. Mehedinţi şi merge spre S., terminîndu-se la extremita tea sudică a cătunului Baniuld.-s., ce aparţine comunei Ca lapărul-d.-s. Acoperită cu pădure, puţină vie şi pruni. C u lm e a - P o r c u lu î, culme de deal,

în jud. Tutova, pl. Simila, com. Bogdana. C u lm e a - S t r îm b ă , deal, în par

tea despre E. a comunei Raci, din pl. Jiului, jud. Gorj. Vine asemenea despre N. şi se dirige spre S., unindu-se cu acea care merge de la Strîmba spre Murgeşti. E acoperită cu pădure; calitatea lemnului este gorun, stejar şi fag. Aparţine statului. C u lm e a - T ă m a ş u lu î, deal, aco­

perit cu pădure seculară, în pl. Motru-d.-s., jud. Mehedinţi. C u lm e a -Z o r ile î, deal, între co-

• muna rurală Poroiana-Mare şi com. rur. Izvorelul, pl. Ocoluld.-j., jud. Mehedinţi. Se găsesc săgeţi şi vase romane în pămînt.

C u lm e a - M ă r u lu î, deal, în jud.

Mehedinţi, pl. Dumbrava. Ţine de teritoriul com. rur. Piria.

C u lm e a - F ă g ă r a ş u lu i ,

C u lm e a -F în t în e î, deal, în jud.

CUMBIA

C u lm e a -M o tr u lu î, deal, pe am­

bele laturi ale rîuluî Motru nu­ mită Culmea - Dreaptă şi Culmea-Stîngă a Motruluî, ce por­ nesc din plaiul Cloşani şi con­ tinuă în pl. Motru-de-Sus şi Jos, jud. Mehedinţi.

C u lm e i (P îr îu l-), pîrîtt, judeţul

Vâlcea. Izvoreşte dintr’o culme de deal şi se varsă în Lotrişorul, în raionul comunei Călineşti, plaiul Cozia. C u ltîş o a r a , localitate izolată, în

com. rur. Negomirul, pl. Văilor, jud. Mehedinţi. C u m ă tr ă , cîmpie,

ramificaţiune a munţilor Vranceî, în direcţiu­ nea de la S.-V. spre E.

C u lm e a - N e a g r ă ,

în com. rur. Ilovăţul, plaiul Cerna, jud. Me hedinţi.

C u m b îa , deal, în jud. C u lm e a - O h a m b e i , deal, situat

R.-Sărat, plaiul Rîmnicul, comuna Dumi

CUMCI

reşti. Se desface din dealul Lăcusteni, brăzdează partea nor­ dică a comuneî. E acoperit cu păduri. C u m c i, pădure, jud.

Bacău, pl. Tazlăul-d.-j., de pe teritoriul comunei Bîrsăneşti.

C u m e a r a , deal, în jud. R.-Sărat,

pl. Oraşul, com. Andreaşi, în partea de E. a comunei. E acoperit cu păduri. C u m e t r e i ( V îr f u l- ) , vîrf princi­

pal în culmea Cîmpulungeanca, Ia hotar către jud. Buzău, în plaiul Rîmnicul, com. ValeaSălciei, jud. R.-Sărat. E aco­ perit cu păduri întinse.

16 împreună cu Iepi - Mari şi Jepi-Mici, Rîşnoava, Sorica şi Dutca, s’a cumpărat Ia 15 A u ­ gust 1882 de M. S. Regele Carol I, pe preţul de 400000 Iei de Ia d-nul N. Creţulescu, care îî moştenise de la fratele său Scarlat care îî poseda prin cum­ părătoare de Ia familia Filipescilor. C u m p e n ile , munte, în com. Păl-

tineni, jud. Buzău. E înconjurat Ia N., de pîrîul Nehoiaşul, Ia S. de pîrîul Nehoiul şi la E. de rîul Buzău. Are 1154 m. înălţime. £ acoperit de fineţe şi păduri. In poalele sale de. S. sunt si­ tuate cătunele: Nehoiul, FunduI-NehoiuIuI, Albinari, Botele, Muşcam şi Pîslari.

C u m p ă r a t u l, munte, com. Dra-

goslavele, plaiul Dîmboviţa, ju ­ deţul Muscel. C u m p ă r ă t u r a , loc arabil, situat

între valea Herătăuluî şi a Călmăţuiului, la N. de satul Griviţa, com. Călmăţuiul, pl. Bîrlad, jud. Tecucifl. C u m p ă t u l, munte, înalt de 1766

m. d’asupra nivelului Măriî-Negre, spre N.-E. de com. Sinaia, jud. Prahova. D e sub poalele luî izvoreşte Valea-Tufei. A cest munte, împreună cu Cutca, Clăbucetul-Taurului Rîşnoava şi Dosul - Cerbului, s’a vîndut Ia anul 1821 de Biv-vel Logofăt Crisoscolefl, d-neî D. Sachelarie, pe preţul de 2000 galbeni. L a anul 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietarul prin moştenire al munţilor cum­ păraţi de d-na Sachelarie de Ia Logofătul Crisoscoleul, Iăsînd în urma morţii sale mari datorii, aceşti munţi i-au cumpărat ma­ rele Ban Alexandru Filipescu, cu preţul de 5407 galbeni.

deal, pe teritoriul satului Ghermăneşti, com. cu acelaş nume, pl. Podoleni, jud. Fălci fl în partea de V.

C u m p e n ile ,

C u m p e n ile , deal, Ia N.-E. com.

Slătinoara, plaiul Horezul, jud. Vâlcea. E numit ast-fel fiind-că de a d porneşte cursul pîraelor spre E. şi V . C u m p e n ile , pădure moşnenească

în devălmăşie în com. Nehoia­ şul. Formează împreună cu Gălmeica din muntele Monteorul, un corp de 162 hect. judeţul Buzău. pădure moşnenească, în devălmăşie în com. Păltineni, jud. Buzău. Are ca Ia 1000 hect. Parte a început a se tăia şi a se înlocui cu livezi şi curăturî.

C u m p e n ilo r ( V îr fu l-) ,

C u n e ş ti, sat, în jud. Ialomiţa, pl.

Borcea, pendinte de com. Rasa. E situat pe malul stîng al braţului Botul, Ia 2 kil. spre V . de satul de reşedinţă, de

CUN GRE A-MIC X.

care este despărţit prin satul Vaidomirul. Populaţiunea satului constă din 87 familii romînî, sau 488 locuitori, cu 90 bărbaţi, 102 femeî şi 296 copiî. A re o biserică deservită de 1 preot şi 1 dascăl. C u n g r e a , sat, în jud. Argeş, pl.

Oltul. Face parte din com. rur. Ciomăgeni, şi are o populaţie de 200 locuitori. Posedă o biserică cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C u n g r e a , sat, face parte din co­

muna rurală Sîmbureşti, plasa Oltul-d.-s., jud. Olt. A re o po pulaţiune de 190 locuitori. Şi-a luat numirea de Ia rîul Cun­ grea, ce-I udă prin centru. C u n g r e a - M a r e , gîrlă. Izvoreşte

din jud. Argeş, se împreună cu văile Lănnele şi Sîmburul, intră în jud. Olt, pe teritoriul com. Ciomăgeşti şi curge către S.-V. Străbate com. Sîmbureşti pe teritorul căreia se încarcă pe dreapta c 1 pîraiele Sîmburul şi Lăunele, iar pe stînga cu Dobra, care curge pe lîngă Piscul-Dobri şi Brănila. Intră pe terito­ riul com. Dobroteasa, unde se maî încarcă cu mai multe vîlcele neînsemnate şi apoi trece în comuna Cîmpul-Mare, unde se varsă în Olt. Această gîrlă par­ curge numai în judeţul Olt o distanţă de peste 25 kil. C u n g r e a - M i c ă , gîrlă,

formată din pîraele Cerbul şi Leleasca cari se împreună la hotarul co­ munei Oteşti-d.-s., pl. Oltul-d. s., jud. Olt. A re o direcţie de Ia N. spre S. După ce udă co­ munele Oteşti-d.-S.^: Oteşti-d.j., Urlueasca, Topana, Păroşi, Urşi, Vai-de-Eî, Albeşti, Ivăneşti şi

CUNUNĂ (DEALUL CU-)

Căzăneşti, se varsă în rîul Oltul. Această gîrlă, în timpul vereî, mal ales cînd e secetă, seacă, rămînînd numaî cîte-va bălţi.

17 în Vedea, pe stînga el, în drep­ tul cătunului Corbul, situat pe dreapta. C u p t o a r e ( D u p ă -) , vale, în com.

deal, în plasa şi judeţul Tulcea, pe teritoriul comunei rurale AgiGhiol, una din prelungirile su­ dice ale dealului Agi-Ghiol. Se întinde spre S., avînd o direcţie generală de la N.-E. spre S.V ., brăzdînd partea sudică a plăşeî şi cea centrală a comuneî; la V . de satul Agi-Ghiol. Are 203 m. înălţime, dominînd sa­ tul, valea Tulcea şi drumul co­ munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E stîncos şi acoperit cu tufărişuri, resturi din marile păduri de odi­ nioară ; prelungirea sudică a lui, dealul Pietros, este acoperit cu păşuni şi fineţe.

Cunună

( D e a lu l

c u -),

rur., pl. Cobia, jud. Dîmboviţa, situată între dealuri şi pe văl, cari se nu­ mesc: Valea-Vlâduceasca şi Valea-Crevedia. Această comună se află la cîţî-va kil. spre E. de Găeşti, în apropriere de şo­ seaua judeţiană Tîrgovişte-Vlaşca şi pe malul stîng al pîrîulul Potopul. Se compune din două cătune: Burduca şi Cuparul, cu o populaţie de 598 locuitori romînl. Are S uliţe: Crevedia, Dobreşti, Valea-Silişteî, Valea-Giurel şi Crevedia-Mare. Sunt două bise­ rici în această comună. Ca in­ dustrie, este o moară de apă, iar producţiunea constă în porumb şi grîfl.

Pănătăul, jud. Buzăfl, căt. Sibiciul-d.-j.; se scurge în valea Pănătăulul. C u p to a r e le , movilă, în judeţul

Brăila. E situată la S.-E. de comuna Ciacîrul peste 2 kil. depărtare. A fost sat turcesc. S’a numit astfel pentru că aci se ardea căpriţă pentru a se scoate piatră. C u p t o r u l- M i c , vâlcea, comuna

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt. Se varsă în gîrlă Leleasca. loc izolat, în judeţul Muscel, com. Poenărel, plaiul Nucşoara.

C u p to r u ş ,

C u p a r u l, com.

CURĂTURA-MĂNĂSTIREÎ

Tăriceni, pe malul drept al văiel Mostiştea. Se întinde pe o suprafaţă de 4058 hect., cu o populaţie de 440 locuitori. Statului aparţin 3843 hect., din cari cultivă prin arendaşii săî 1700 hect. (1000 sterpe, 1143 izlaz şi pădure). Locuitorii afl 216 hect. Posedă o biserică cu hramul Sf. Nicolae; o şcoală mixtă fre­ cuentată de 20 elevi şi eleve, cu întreţinerea căreia judeţul şi comuna cheltuesc 1330 lei anual. Numărul vitelor mari e de 335 şi al celor mici de 833. Comerciul se face de 3 cîrciumarî. Are o baltă. C u r ă te ş ti, trup de moşie,

nelo­ cuit, pendinte de comuna Epureşti a statului, pl. Cîlniştea, jud. Vlaşca.

C u r a g â u l, deal, spre V . de sa­

tul Comarna-d.-j., com. Poeni, pl. Codrul, jud. Iaşi. p îr îu ; izvoreşte din dealul cu acelaşi nume din co­ muna Poeni, pl. Codrul, jud. Iaşi, curge de la V . spre E. Se uneşte cu pîrîul Popritureî, şi se varsă în Pîrîul-Morel, pe teritoriul satelor Comarna.

C u r ă te ş ti, pădure, pl.

Olteniţa, jud. Ilfov, de 500 hect. E pro­ prietatea statului.

C u r a g ă u l,

C u r ă te ş ti-C h ir c u le ş ti, trup de

moşie nelocuit, comuna Stă• neşti - Chirculeşti, plasa Căi niştea, jud. Vlaşca. C u r ă tu r a . V ezi Păltinişul,

deal,

jud. Suceava. C u ra n i, trup de moşie nelocuită,

fostă a familiei Lapati. A zi în­ trupată cu moşia Petroşani a principelui Dem. B. Ştirbei, si­ tuată în judeţul Vlaşca, plasa Marginea.

C u r ă tu r a , ţarină şi fineţe, pe şe­

sul Şiretului, pe locul unde mal înainte se afla satul Dolhasca, jud. Suceava. C u r ă t u r a -lu î-C io lo v ic , pădure,

C u p e le , cătun, pendinte de com.

Vînători - Mari, pl. Neajlovuluî, jud. Vlaşca. naşte din Dealul-Tomeştilor, comuna Buzeşti, pl. Mijlocul, judeţul Olt. Curge către S.-V. şi se varsă

deal, în jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea, spre E. de satul Boghicea.

C u r a tu lu i ( D e a lu l-) ,

C u p e n u l, vâlcea, se

68878 Marele IHotlonar Geografic. P ol. U t

C u r ă te ş ti, sat, jud.

Ilfov. Face parte din com. rur. Tăriceni, pl. Olteniţa. E situat la S. de

judeţul Bacăfl, pl. Muntelui, în com. Podurile. E proprietatea fa­ miliei Crupenski. Este foioasă (fag, stejar); e în întindere de 550 hect. şie supusă regim lui silvic. C u r ă t u r a -M ă n ă s t ir e l, deal,

8

la

CURĂTURA-STRIGOIULUI

V . de satul Răchitoasa, plasa Stănişeşti, jud. Tecuci, lingă Mănăstire.

18 jud. Suceava, e bogată în fănaţurf. C u r ă tu r ile , loc

C u r ă t u r a -S t r ig o iu lu î, loc izolat,

comuna Modoia, plasa Cernad.-s., jud. Vîlcea.

izolat, jud. V îl­ cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Po­ peşti. loc de fineţe, jud. Vîlcea, pl. Ocolul, comuna Buneşti.

C u r ă tu r ile , C u r ă tu r ile , sat, jud. A rgeş,

p’ . Piteşti. Face parte din comuna rurală Moşoaia.

C u r ă tu r ile , mlaştină, în partea C u r ă tu r ile , sat, spre S.

de sa­ tul Ciurea, com. Ciurea, pl. Co­ drul, jud. Iaşi. E situat pe po­ dişul şi coasta dealuluî Oiţa. A re o populaţiune de 33 familii, saă 158 suflete, carî se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor, cu transportul lemnelor şi cultura viilor şi a livezilor. V ite sunt 166 capete, din carî: 116 vite marî cornute, 20 caî şi 30 rîmătorî.

C u r ă tu r ile , sat, face parte din co­

muna rurală Govora, plasa O­ colul, jud. Vîlcea. A re o po­ pulaţie de 98 locuitori (52 bărbaţî şi 46 femei).

de S.-V. în pădurea satului O­ răşeni, jud. Botoşani, comuna Curteşti. C u r ă tu r ile , poiană, la N.-E. com.

Şerbăneşti, jud. Vîlcea, plasa Mijlocul. ponoare, în pădure spre V . de satul Orăşeni, jud. Botoşani, pl. Tîrgul, com. Cur­ teşti.

C u r ă tu r ile ,

C u r ă t u r ilo r ( P îr îu l-) . V ezi Păl­

tinişul, jud. Suceava. C u r ă t u r ilo r ( V a le a -) , vale, jud.

Vîlcea, plaiul Horezul, comuna Bodeşti.

C u r ă tu r ile , deal, judeţul Vîlcea,

prelungire a culmeî Bărbăteşti, care de la S. comuneî Bărbă­ teşti intră în regiunea dealu­ rilor. C u r ă tu r ile , pisc, pe creasta şi-

ruluî de dealuri ce brăzdează în lung şi lat com. Costeşti, jud. Vîlcea, plaiul Horezul. A ­ cest şir de dealuri se prelun­ geşte pe toată partea de E. a com. în stînga rîuluî Costeşti.

C u r ă tu r iţa , loc izolat, jud. V îl­

cea, plaiul Cozia, com. Olăneşti. C u r b a n u l, ezer, în jud. Brăila, lun­

ca Dunărei din com.Tichileşti, în­ tre privalul Porcul şi Filipoiul. Comunică cu Porcul printr’un mic privai în partea de V . ' privai, jud. Brăila. Ese din ezerul Deciu şi e situat în stînga Filipoiuluî maî sus de privalul Porcului.

C u r b a n u l,

C u r ă tu r ile , pisc. V ezîT îrsa,jud.

Vîlcea. C u r ă tu r ile , loc izolat, com. Go­

leşti, jud. Muscel, pl. Podgoria. C u r ă tu r ile , localitate, în Ţoleşti,

C u r b ă n u ş u l, japse, jud. Brăila.

Ese din Deciu, dă în privalul Curbanul; împreună cu Por­ cul se varsă în stînga Filipoiuluî. C u r c a , pisc, spre N. de com.

CURCĂ (RtUL-LUIQ

Cornăţelul, plasa Oltul-de-Sus, jud. Olt. C u r c a n i, com. rar., jud. Ilfov, pl. Olteniţa, situată la S.-E. de Bu­ cureşti, pe malul sting al rîuluî Argeş, unde balta Luica se varsă în acest rîu ; e la 51 kil. depărtare de Bucureşti. Prin mijlocul com. trece şoseaua judeţiană Bucureşti-Olteniţa. N ’are nici un cătun alipit. Se întinde pe o suprafaţă de 3409 h ect.; e proprietatea însură­ ţeilor. A re o populaţie de 790 locuitori, carî trăescîn 159 case şi 28 bordee. Comuna numără 201 contrib., cu un buget de 2879 lei la ve­ nituri şi 2777 lei la cheltuelî. In anul 1885 erau 158 contrib. Posedă o biserică deservită de 2 preoţi şi o şcoală mixtă fre­ cuentată de 18 elevî şi 3 eleve, cu întreţinerea căreia judeţul şi comuna cheltu esc 1530 leî anual. V ite su n t: 507 (90 caî şi epe, IOO boi, 298 vaci şi viţei, 4 tauri, 15 bivoli şi bivoliţe) şi al celor mici de 395 (95 porci, şi 300 oi. Dintre locuitori, 142 sunt plu­ gari, 5 meseriaşi, 4 aă diferite profesii. Arătura se face cu 47 plu­ guri: 25 cu boî şi 22 cu caî. Locuitorii aă 81 care şi căruţe. Locuitori împroprietăriţi 158. Comerciul se face de 7 cîrciumari. C u r c a n u l, braţ (privai), în jud. Ialomiţa, pl. Borcea, insula Balta com. Dichiseni. C u r c ă (M o v ila -lu i-), movilă spre N. de com. Leul, jud. Romanaţi, pl. Ocolul. Face parte din un grup de movile aştzate în şir. C u r c ă (R îu l-lu î-), pîrîil, izvo­ reşte d ii satul Şipotele, jud.

CURCĂ (PÎRÎUL-LUÎ-)

Iaşi, pl. Bahluiu, şi se varsă în pîrîul Miletinul. C u r c ă , (P îr îu l-lu î-), mic afluent

al pîrîuluî Boldeşti, com. Văscani, jud. Suceava. C u r c ă n e ş ti, sub - divizie a

CUREAUA-DIN-BOGDĂNEŞTI

19

şi frumuseţe. A re o lungă ra­ mificaţie spre V., formată dintr’o vastă stîncă, numită: Piatra-Lungă. C u r c u b e u l, sat,

face parte din com. rur. Balta-Doamneî, jud. Prahova, pl. Cîmpul.

căt. Lunca-Frumoasă din com. Pîrscov, jud. Buzău.

C u r c u b e u l, ezer, jud. Brăila; si­

C u r c h e a - M a r e , cariere de pia­

tuat în ostrovul Iapa, la V. de ezerul Milea.

tră, în jud. Mehedinţi, plasa Ocolul-de-Sus, pe proprietatea statului Bresniţa. C u r c h e a - M ic ă , carieră de pia­

tră, în jud. Mehedinţi, plasa Ocolul-de-Sus, pe proprietatea sta­ tului Bresniţa, în apropiere de Curchea-Mare.

C u r d -L im a n , parte din stufurile

baltă, pe teritoriul moşiei Hăpăi, com. Vîrful-Cîmpuluî, pl. Berhometele, judeţul Dorohoiu.

C u r c u d e la ,

C u r c u ia ţi, sat mic, în jud. R.-Să­

rat, pl. Rîmnicul-d.-j., despăr­ ţire a cătunului Zoiţa, din com. Costieni-Marî.

C u r c ii ( D r u m u l-) , drum, ce plea­

că din pădurea Orbului, com. Gherăseni, şi merge la Brădeanul, jud. Buzău. munte, în jud. R.Sărat, plaiul Rîmnic, com. Bisoca, la hotarul judeţului spre Buzău, lîngă rîul Rîmnic; e a­ coperit cu păduri.

C u r c u b a ta ,

C u r c u b a t a , pîrîă,

în jud. R.Sărat, plaiul Rîmnic, comuna Bisoca. Izvoreşte din muntele Curcubata, udă Vestul comunei şi se varsă în Rîmnicul-Sărat.

C u r c u b e t a - M a r e , munte, cunos­

cut prin înălţimea şi stîncile din care e format, în com. Mînzăleşti, la N. de schitul Găvanul, jud. Buzău. Poalele sale sunt îmbrăcate de brazi seculari, iar vîrful din stîncl goale şi inac­ cesibile. C u r c u b e t a - M ic ă , munte, în jud.

Buzău, com. Mînzăleşti, spre S.-V. de muntele Curcubeta Mare, de aceeaşi constituţiune

tea centrală a plăşeî şi cea ves­ tică a comunei; curge pe la poalele Dealuluî-Beiliculul şi se uneşte cu valea Sofular, spre a se vărsa în braţul Sf. Gheorghe, pe dreapta, maî sus de satul Pîrlita.

C u r c u s u l- M a r e , v îr f

de deal, în jud. şi pl. Tulcea, pe teri­ toriul com. rurale Beş-Tepe, şi anume pe acela al cătunului său Pîrlita, situat în partea cen­ trală a plăşeî şi vestică a co­ munei. Este unul din vîrfurile dealuluî Beili. Are o înălţime de 180 m., dominînd asupra satului Pîrlita şi văiel Curcusul - Mare. Este acoperit cu fineţe.

deal, vecin cu Curcusul - Mare, situat în par­ tea centrală a plăşeî şi a jude­ ţului Tulcea şi cea vestică a com. Beş-Tepe. A re o înălţime de 15 5 m., dominînd asupra drumulul comunal Malcoci-Pîrlita.

C u r c u s u l- M ic ,

C u r c u s u lu î - M a r e

( V a le a -) ,

vale, în jud. şi pl. Tulcea, pe teritoriul comunei rurale BeşTepe şi anume pe acela al că­ tunului său Pîrlita. Se desface (fin poalele nordice ale Dealuluî-Mare; se îndreaptă spre N. într’o direcţie generală de la S.-E. spre N.-V., brăzdînd par­

satuluî Sfiştofca, pl. Sulina, ju­ deţul Tulcea, pe malul drept al braţului Chilia. C u rd eli, deal, în jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comuneî rurale Lipniţa, şi anu­ me pe acela al cătunului său Coşlugea. Se desface din culmea Coşlugea; se îndreaptă spre E., avînd o direcţiune generală de la V. spre E., printre văile Gărvan şi Galiţa saO Scorci, brăzdînd ast-fel partea vestică a plăşeî şi cea sudică a comu­ neî. Are o înălţime de 122 m., şi este acoperit cu fineţe, pă­ şuni şi cîţî-va arbori risipiţi, res­ turi din întinsele păduri ce-1 acopereau odinioară. Pe la poa­ lele lui nordice trece drumul judeţean Ese-Chioi-Lipniţa. C u r e a u a , numire dată unul pîlc

de pădure, de pe moşia statu­ lui Pîclele şi Urlători, din jud. Buzău, pădure care s’a alipit pădure! Pîclele-Banuluî. C u r e a u a - c u - P r ic in ă , pădure,

jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, co­ muna Drănicul, la marginea că­ reia se întinde com. Drănicul. Din dreptul acestei păduri în­ cepe hotarul de V . către moşia Domeniului Coroanei Segîrcea. C u r e a u a -d in - B o g d ă n e ş t i, mo­

şie, a statului, jud. Vîlcea, fostă pendinte de Episcopia Rîmni cui. C u r e a u a -d in - B o g d ă n e ş t i, pâ-

CUREAUA-DIN-CREŢENt

dure, a statului, în întindere de 15 hect., pendinte de comuna Bogdăneşti, plaiul. Cozia, jud. Vîlcea. C u r e a u a -d in - C r e ţ e n i, pădure, a

statului, în întindere de 30 hect., pendinte de com. Creţeşti, pl. Oltul-d.-j., jud. Vîlcea. pă­ dure, a statului, în întindere de 8 hect., pendinte de com. Măl­ dăreşti, plaiul Horezul, judeţul Vîlcea.

C u r e a u a -d in - M ă ld ă r e ş t i,

C u r e a u a - R â a b a , moşie, a statu­

lui, jud. Dolj, plasa Balta, com. Valea-Stanciuluî, arendată, de la 1893— 98, pe 10150 lei anual. Suprafaţa acestei moşii este de 250 hect. Din ea s’au dat în loturi 627 hect. C u r e c e a , mahala, în com.

rur. Izvorul-Bîrzeî, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi. cîmpie, în com. rur. Izvorul-Bîrzeî, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

CUR1ŢA

20 rică, deservită de 1 preot şi 2 eclesiarcî. Sunt 26 contribuabili. V ite sunt 130, dintre carî: 24 boî, 15 vaci, 50 oî, 6 caî, 8 rîmătorl, 6 junei, 5 junce şi 11 viţel.

C u r e ş ti, moşie nelocuită, în jud.

C u r e c h iş t e a , trup de sat, în co­

C u r ia c u l, deal, numit şi Bobocul,

muna Petricani, pl. de Sus-Mij­ locul, jud. Neamţu. Se maî nu­ meşte şi Curechiştea-d.-j.

la N. de com. Cîmpina, plasa Prahova, judeţul Prahova. Ser­ vă de păşune şi loc de arătură.

C u r e c h iş t e a , moşie, în comuna

Ialomiţa, pl. Borcea, comuna Rasa, este proprietatea statului şi înainte de secularizarea mă­ năstirilor închinate depindea de mănăstirea Glavacioaca. A re o suprafaţă de 650 hect.

Runcul, situată pe teritoriul co­ munei Siliştea, pl. Bistriţa, jud. Neamţu.

de oraşul Cîmpina, plaiul Prahova, ju­ deţul Prahova. Acesta este la­ cul despre care vorbeşte Bolintineanu în romanul său Elena şi pe care îl descrie aşa: «La marginea despre munţi a ora­ şului (Cîmpina), pe muchia unul deal înalt, trece o cale; sub acest mal este un lac limpede şi liniştit, închis între două dea­ luri. Se crede că e de o adîncime fabuloasă. Faţa lacului este la cîţî-va stînjenî mal sus de platoul Prahovei, etc.»

C u r e c h iş t e a - d e -J o s . V ezi Cure­

C u r ig a n u l, loc izolat şi stînă de

chiştea, sat, în com. Petricani, jud. Neamţu.

ol, în com. Padina, pe moşia Macoveiul, jud. Buzăă.

V ezi Cu­ rechiştea, sat, în com. Grumăzeşti, jud. Neamţu.

C u r ila , deal, în pl. Ocolul-d.-s.,

Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Este proprietatea statului. C u r e c h iş t e a , pădure, pe cuprin­

sul moşiei cu acelaşi nume, în com. Petricani, jud. Neamţu. A re o întindere cam de 100 hec­ tare. C u r e c h iş t e a , poeniţă, în pădurea

C u r ia c u l, lac, la N.

C u recea,

C u r e c e a , deal, în com. rur. Iz­

vorul-Bîrzeî, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

C u r e c h iş t e a - d e - S u s .

C u r e c e a , vale, în com. rur. Iz­

vorul-Bîrzeî, plasa Ocolul-d.-s., jud. Mehedinţi.

C u r e c u l, deal, în com. rur. Ba-

loteşti, pl. Ocolul-d.-s., judeţul Mehedinţi.

C u r e c h iş t e a , sat, în com. Gru-

măzeşti, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. Se maî numeşte şi Curechiştea-d.-s. împreună cu locurile vecinaşe ce-î aparţin, are o întindere cam de 300 hect., cu o populaţiune de 156 suflete, sau 40 familii, 9 văduve, 6 nevolnici, toţîRomînî, carî se îndeletnicesc cu agricultura şi creşterea vitelor. In acest sat se află o bise­

judeţul Mehedinţi, pe teritoriul proprietăţei statului Piatra-Albă. Este acoperit cu vil şi păduri.

C u r e la r i, vechie suburbie a ora­

şului Cîmpulung (1831), judeţul Muscel. Coprindea toată partea din jos de Bughea. In el in­ tra şi Ocheşti. C u r e lo i, privai, care pleacă din

canalul Vîlciul, de la hotarul nordic al comuneî Berteşti-d.-j., şi se uneşte cu privalul Vălciaşi.

C u r ila , pîrîU, în jud. Mehedinţi,

plasa Ocolul-d.-s. Izvoreşte din poala dealului Curila şi se var­ să în Topolniţa, pe partea stîngă. vale, jud. Ilfov, aşezată la S. de cătunul Brătăşani. Se varsă în valea Mostiştea. Pe coasta dealului este situat satul Brătăşani, din co­ muna Călăreţi-Şeinoaia, plasa Negoeşti.

C u r ita -B r ă tă ş a n u l,

C u r iţa , sat, judeţul Bacău, plasa

21

CUR1ŢA

Trotuşul, al comuneî Caşinul, situat pe pîrîul Curiţa, la o de­ părtare de 3420 m. de satul Ca­ şinul. Din acest cătun, în 1891, n’a urmat la şcoală nici un co­ pil, din cei 53 în vîrstă de şcoală. A cest cătun, împreună cu un altul numit Lărguţa, for­ ma o comună aparte: com. Curiţa. După 1 874, cătunul Cu­ riţa fu alipit de com. Caşinul. A re o biserică de lemn, deservită de I preot şi 2 cîntăreţî; are hra­ mul Sf. Nicolae; se zice că în vechime ar fi fost schit de călugări; este clădită de aproape 200 ani. A re 121 familii sad 495 su­ flete, în mare parte mocani. Sunt 2 cîrciumî. Vite sunt: 6 caî, 440 vite mari cornute, 83 porci şi 21 capre. C u riţa , pîrîii, jud. Bacău, plasa

Trotuşul, ce izvoreşte de sub poalele Măgurei, de la locul numit Poiana-Cîrlanuluî. Curge pe teritoriul comunelor Mănăstirea-Caşinul, Caşinul şi Bog­ dăneşti şi se varsă în pîrîul Caşinul, pe stînga, după ce se încarcă pe partea dreaptă cu pîrîiaşele Bluidişul, Sîrbul, Brăduleasca, Corbul şi Lărguţa, şi pe stînga cu apele PîrîuluiSărat. C u riţa , vale, judeţul Bacău, pl. Trotuşul, formată de pîrîul cu acelaşi nume. C u r m ă tu r a , sat, jud. Bacăfl, pl.

Bistriţa-d.-j., al com. FundulRăcăciuni, situat pe pîrîul cu acelaşi nume. A re 34 familii safl I i i suflete. Vite sunt: 29 vite mari cor­ nute, 11 porci şi 9 capre.

pîrîul Cătiaşul. A re 200 locui­ tori şi 52 case.

Buzăfl, situat pe

luifl, în partea de N.-E, a co­ munei Poiana-Cîrnului, în hotar cu comuna Buciumi, din jud. Iaşi.

C u r m ă tu r a , deal, pe moşia Bă-

luşeni, com. Băluşeni, pl. Tîr^ gului, jud. Botoşani.

C u r m ă tu r a , pădure particulară,

colină, în judeţul Buzăfl, com. Mlăjetul, cătunul Stănila.

supusă regimului silvic, în în­ tindere de 230 hect., pe moşia Muntele - Curmătura, comuna Rîmeşti, plaiul Horezul, judeţul Vîlcea.

C u r m ă tu r a , colină, în jud. Bu­

C u r m ă tu r a , pîrîiaş, jud. Bacău,

zăfl, com. Boziorul, la E. de schitul Găvanele.

pls Bistriţa-d.-j., com. FundulRăcăciuni, care se varsă in pîrîiaşul Căprianul.

C u r m ă tu r a ,

C u r m ă tu r a , movilă, jud. Dolj,

pl. Balta, com. Giurgiţa, de la care se spune că şî-ar fi luat numele satul Giurgiţa-Curmătura. C u r m ă tu r a , deal, în jud.

Pra­ hova, com. Gura-Vitioareî, pl. Teleajenui; servă de păşune vitelor.

C u r m ă tu r a , pîrîiaş

format pe teritoriul comunei Tulnici, pl. Vrancea, judeţul Putna.Se varsă în rîul Putna.

C u r m ă tu r a , pîrîit,

mic afluent al pîrîuluî Borca, jud. Suceava.

C u r m ă tu r a , pichet de graniţă,

în jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani. C u r m ă tu r a , munte, în jud. Pra­

hova, com. Drajna-d.-j., plasa Teleajenui, acoperit cu păduri se­ culare de fag şi brad. Are bo gate păşuni.

C u r m ă t u r a -B ă lă r ie i, obîrşia Bu-

dăceluluî, în jud. Suceava, com. Bogdăneşti. C u r m ă tu r a -C r a s n e l, munte, în

C u r m ă tu r a , vîrf,

al muntelui Runcul-Mădeiuluî, jud. Suceava.

C u r m ă tu r a , deal,

cea, comuna Oltul-d.-s.

în jud. V îl­ Mihăeşti, plasa

C u r m ă tu r a , loc şes, lîngă Piatra-

Cloşanului, pe unde trece po­ teca ce leagă satul Motrul-Mare cu satul Motrul-Mic, judeţul Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Cloşani. C u r m ă tu r a , loc izolat, în

com. Cocorăşti-Misli, plaiul Vărbilăul, jud. Prahova, între gîrlă Doftăneţul şi Valea-Secii,

partea de N. a comunei StarChiojdul, pl. Teleajenui, judeţul Prahova, acoperit cu pădure şi izlaz. C u r m ă t u r a -J u g a , ruptura dea­

lului Curmăturile, de d ’asupra satului Şoldâneşti, pe unde duce drumul la Spătăreşti, judeţul Suceava. C u r m ă t u r a - L a z a r o i, munte, în

jud. Neamţu, la hotarul Tran­ silvaniei, situat între muntele Meleghavaş şi Arşiţa-Tărcuţii, de care se desparte prin pîraiele Bolohănosul şi Foldtisztpatac.

Curmătura-luî-Cîrlig. Vezi

C u r m ă tu r a , cătun, al com. Păl-

tineni, jud.

CURMĂTURA-LUÎ-CÎRUG

Curmătura,

pădure, jud. V as­

chea-lui-Cîrlig, jud. Buzăfl.

Mu-

c u r m At u r a -m a r e

C u r m ă tu r a - M a r e , tăetnră a dealului Harangiul, pe moşia Cătâmăreşti, pl. Tîrguluî, com. Cocoreni, jud. Botoşani. C u r m ă tu r a -M ic ă , tăetură a dea­ lu l Harangiul, pl. Tîrguluî, jud. Botoşani. C u r m ă tu r a -M u ie r u ş u l, deal, în jud. Bacăâ, plasa Tazlăul-d.-s., com. Comăneşti, de pe graniţă, de unde izvoreşte pîrîul Muieruşul. C u r m ă tu r a - O lte ţu lu i, munte, în jud. Gorj, plaiul Novaci. E situaţia N. com. Polovraci.Dintr’însul izvoreşte pîrîul Olteţul. C u r m ă tu r a -P în te c u iu l, munte, jud. Neamţu, la hotarul Transil­ vaniei, situat între pîrîul Bistricioara şi afluentul său pîrîul Pîntecul şi piciorul de munte Clu­ cerul (Chicserei). C u r m ă tu r a -D e a lu lu î, în com. Goleşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. C u r m ă tu r e i (M a lu l-), loc izo­ lat, com. Teişani, pl. Teleajenui, jud. Prahova. C u r m ă tu r e i (V a le a -), vale, co muna Băjeşti, pl. Rîurile, jud. Muscel. C u r m ă tu r e n i, numire ce se mai dă moşiei Cătiaşul, a moşnenilor din com. Păltineni, jud. Buzău. C u rm ă tu rile , deal, pe moşia Almaşul, în com. Dobreni, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamţu, situat în prelungirea dealului Tălăşmanul. Se maî numeşte şi Poiana-Curmăturile. C u r m ă tu r ilo r (D ea lu l-), deal, cultivabil, de asupra satuluî Şoldăneşti, jud. Suceava.

22 C u r m ă tu r ilo r (F a ţa -), loc izo­ lat, jud. Prahova, pl. Teleajenui, com. Teişani. C u r m e jiş u l (C o n a cu l), şes mare, spre E. de com. Vlădila, jud. Romanaţi, pl. Ocolul. C u rp ă n u l, loc izolat, jud. Mus­ cel, pl. Rîul-Doamneî, comuna Dîrmoneşti. C u rp ă ş e lu l, v îr f de munte, jud. Bacăâ, pl. Muntelui, com. V â ­ sleşti, în culmea Runcul-Stînelor. C u r p ă ş e lu l,pădure, de brazi, pini, molifţi şi puţin stejar, proprieta­ tea lui Gr. Ghica, jud. Bacău, pl. Muntelui, în com. Vâsleşti. A re o întindere de ioo hect. şi este supusă regimului silvic. C u r p ă ş e lu l, vale, jud. Bacăâ, pl. Muntelui, situată între satele Straja şi A s ă u l; are izvoare cu ape sărate. C u rp e n u l, cătun, al com .Vălaril din plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat sp reE . de comună şi pe malul sting al apel Şuşiţa. A re o suprafaţă de 68 hect, din cari 30 hect. arabile, 10 hect. vie, 28 hect. pruni, izlaz şi fineţe, şi o populaţie de 100 fam. cu 578 suflete, din cari 87 con­ tribuabili. Locuitorii posedă 16 pluguri, 3 1 care cu boi şi vaci, 8 stupi, 81 vite mari cornute, io caî, 80 ol, 60 capre şi 50 rîmătorî. Comunicaţia cu cătunele ve­ cine se face prin drumuri de care. In cătun sunt: 4 mori pe apa Şuşiţa, 4 puţuri şi 3 fîntîni. A re o biserică zidită în 1830 şi acum deservită de un cîntăreţ şi de preotul de la Vălării. C u rp e n u l, cătun, al com. Vălării,

CURSELE

din plaiul Vulcan, jud. Gorj, situat spre V . de comună şi pe malul drept al rîuluî Şuşiţa. Are o suprafaţă de 94 hect., din cari 54 hect. arabile, 10 hect. vie, 30 hect. livezi cu pruni. A re o populaţie de 90 fam., saâ 270 sufl., dintre carî 78 contribuabili. Locuitorii posedă: 18 pluguri, 32 care cu boi şi vaci, 6 stupi, 82 vite mari cornute, 10 caî, 120 oi, 65 capre şi 50 rîmătorî. Comunicaţia cu cătunele ve­ cine se face prin drum de care. In cătun su n t: 3 mori pe apa Şuşiţei, 3 puţuri şi 3 fîntîni. Cătunul are 1 biserică, făcută în anul 1820 şi deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. C u rp e n u l, mahala, în jud. Me­ hedinţi, plasa Motrul-d.-s., com. rur. Govodarva. C u r s a s c a , pîrîil. Izvoreşte din Şipotul-luI-Filip, ce se află spre N. de satul Curseşti, jud. Vasluiu, pl. Racova, com. Curseşti. Curge spre S .; trece prin mij­ locul satului Curseşti, despărţindu-1 în două părţi, apoi se varsă în pîrîul Rapova. C u rse i (V a le a -), vale, jud. Mus­ cel, pl. Podgoria, comuna Ciul niţa. C u rse le , munte, în com. Goideşti, la înfurcătura Bîscei-Mari cu Bîsca-Mică, jud. Buzău. A re 1276 metri înălţime. E acoperit cu pini, bracji, fagi şi mesteacăn!. Servă ca izlaz, unde pasc anual 300— 400 oi, 350 vaci şi 60 cai. In partea de S. are fru­ moasa coastă Sulivăstru. C u rse le , moşie, în com. Goideşti, pe muntele Cursele, jud. Buzău, A re 1690 hect. pădure, fîneaţă şi puţine curături. Este pro­

CURSEŞTI

prietate moşnenească în devăl­ măşie cu familia Borănescu. C u r s e ş ti, com.

rur., la mijlocul pl. Racova, jud. Vasluifl, la o distanţă de 27 kil. de oraşul Vasluifl, şi de 4 kil. de Pun­ . geşti, reşedinţa plăşeî, aşezată pe maî multe dealurî şi viî. E formată din satele: Curseşti-Răzeşi, Curseşti - Sofronie, Toporăşti, Hordila şi Rapşa, pe o suprafaţă de 2462 hect., din carî: 1033 hect. pădure şi 151 hect. loc de cultură, fînaţ, imaş, ale proprietăţeî, iar 1728 hect. ale locuitorilor. Vie se cultivă pe 28 hect. A re o po­ pulaţie de 400 fam. safl 1599 sufl., parte răzeşî şi parte clăcaşî, împroprietăriţi după legea din 1864, ocupîndu-se cu agri­ cultura şi creşterea vitelor, apoî cu cultura viilor şi livezilor. In comună sunt trei biserici, deservite de 3 preoţî şi 4 cîntăreţî, şi 2 circiume. Comerţul se face de 4 romînî. Budgetul e de 2034 lei, 84 bani la venituri şi de 2017 lei, 80 bani la cheltuelî. Statul încasează 1194 lei de la 199 contribuabili. V it e : 667 vite mari cornute, 93 cal, 913 oî şi 19S rîmătorî. Locuitorii posedă: 53 pluguri, 116 care cu boî, 11 căruţe cu cai şi 80 stupi.

C u r s e ş ti, deal, în partea de N.-

E. a com. Pungeşti, jud. V as­ luifl, pl. Racova; desparte această comună de com. Rafaila şi Cur­ seşti.

23 pîrîul Cursasca. Partea din stîn­ ga pîrîuluî se numeşte CurseştiRăzeşi, iar partea din dreapta se numeşte Curseşti - Sofronie. Ambele părţi, de şi sunt la o depărtare cam de un kil. una de alta, formează însă un sin­ gur trup numit Curseşti. Este reşedinţa com. A re o suprafaţă de 514 hect, din carî: 357 hect. pădure şi 21 hect. acoperite cu viî şi livezi, pro­ prietatea răzeşilor. Populaţia este de 136 fam. safl 536 su­ flete. Are o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ, făcută la 1839 de obştea locuitorilor. Vite su n t: 231 vite mici cor­ nute, 100 oî, 35 caî şi 75 rîmători. Locuitorii posedă: 16 pluguri şi 36 care cu boî, 8 căruţe cu caî şi 50 stupi. C u r s e ş ti-S o fr o n i, sat, jud. V as­

luifl, despărţit de Curseşti-Răzeşi prin pîrîul Curseasca (v. CurseştiRăzeşi), pe o suprafaţă de 617 hect., din care 125 hect.pădure şi 343 hect. loc de cultură, fînaţ, imaş, ale proprietăţeî cu 2 hect. vie. Populaţia este de 80 fam. safl 338 suflete. A re o biserică deservită de 1 preot şi un eclesiarc; o cir­ ciumă. Vite sunt: 120 vite mari cor­ nute, 113 oî, 16 cal şi 20 rî­ mătorl. Locuitoriî posedă: 7 pluguri cu boî, 15 care şi 3 căruţe cu caî. loc istoric, unde Ştefan-cel-Mare a bătut pe Raducel-Frumos, în jud. R.-Sărat. Vezî partea istorică a jud. R.-Sărat.

C u r s u l-A p e î, C u r s e ş ti- R ă z e ş i, sat, din

com. Curseşti, jud. Vasluifl, pl. Ra­ cova. Şî-a luat numele de la pî­ rîul Cursasca ce trece prin sat. A re o poziţiune frumoasă, fiind aşezat pe dealul Curseşti. Satul e despărţit în două de

C u r t -B a ir , deal, în j id. Tulcea,

pl. Măcin, pe teritoriul com. rurale Cerna. Este o prelungire

CURT-CULAC

Sud-Estică a dealului Priopcea. Se întinde spre S., avînd o direc­ ţiune generală de la N.-V. spre S.-E., brăzdînd partea centrală a plăşeî şi cea Nord-Vestică a co­ muneî. Se prelungeşte spre S.-E. prin dealul Para-Bair, la ale cărui poale este aşezat satul Cerna. L a E. curge valea Megina. Se ridică pănă la o înălţime de 300 m. E punct trigonometric de ob­ servaţie de rangul 3-lea. Stă în legătură cu dealurile Bujor şi (,'aracicula. De o parte şi de alta a lui merge drumul jude­ ţean şi cel comunal Cema-Greci. Este acoperit cu păşuni şi pe la poale cu semănături. C u r t - B a l îc , vale

însemnată, în jud. Tulcea, pl. Istrulul, pe teri­ toriul comuneî Beidant şi anume pe acela al cătunului săfl SariGhiol. Se numeşte şiRîmnicul, Iz­ voreşte din dealul Caragea-Punar, şi poartă numele de Curt-Ba­ lîc dela izvor şi pînă în satul Rîmnicul, de unde ia numele de Rîmnicul.

C u r t -B e î, insulă, în lacul Razelm,

dependinţe de comuna Jurilovca, pl. Babadag, jud. Tulcea. Este numită Curt-Lup, din cauza nu­ meroşilor lupi ce se aflaţi în insulă. Este acoperită cu ver­ deaţă. A re o lungime de 8 — 10 kil. şi o întindere de 75 hect. In capul săfl Estic se află ruinele unei cetăţuie numită Bisericuţa. vale, în judeţul Constanţa, plasa Medjidia, pe teritoriul comunelor rurale Mamut-Cuius şi Enige, cărora le serveşte şi ca hotar despărţitor. Pleacă din dealul Orta-BurunBair ; se îndreaptă spre N., într’o direcţie generală de la S. spre N., prin dealurile CaceamacOrman-Bair pe dreapta, şi Buiuc-

C u r t - C u la c ,

CURT-ORMAN

Mezarlîc-Bair pe stînga; se des­ chide, după un drum de 4 kil., în valea Ghiordumgi-Orman, pe stînga, nu departe de ruinele sa­ tuluî Sapunar; e tăiată de dru­ mul comunal Caceamac-MamutCuius. C u r t -O r m a n , rămăşiţele unei în­

tinse păduri, ce acoperea odi­ nioară o suprafaţă de 800 hect. în jud. Constanţa, plasa SilistraNouă, comuna Lipniţa, la E. de cătunul Coşlugea, şi din carî azî au rămas numaî 100 hect. pe malul nordic al iezerului Oltina. C u r ta ş u l, loc izolat şi tîrlă în

com. Săgata, jud. Buzău. C u r t e ( I a z u l - d e l a - ) , iaz, în co­

muna Cîrligi, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţul; se numeşte ast­ fel din pricină că este situat înaintea porţeî caselor pro prietăreştî; este alimentat de apele pîrîiaşuluî Dubărca. C u r t e ( P îr îu l- d e - d u p ă - ) , pîrîă,

în jud. Suceava, com. StolniceniPrăjesculuî. Afluent al Pîrîuluîdin-Bahnă. C u r te a , sat, face parte din com.

rurală Dăeşti, plasa Oltul-d.-s., jud. Vîlcea. A re o populaţie de 208 locuitori (137 bărbaţi şi 131 femeî); ca populaţie şco­ lară are 43 copil (24 băeţî şi 19 fete). C u r te a , lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,

comuna Coşoveni-d.-s., aşezat în partea de V . a raionului satuluî. Lung de 140 st. şi lat de 20 st. C u r t e a - d e - A r g e ş , oraş, judeţul

Argeş la 484 m. d’asupra nive­ lului mării, cu o populaţiune de 575 familii sau 4000 suflete, locuind în 715 case. Situat pe

24 malul stîng al rîuluî Argeş, la 28 kil. depărtare spre N. de Piteşti. Este scaunul Episcopiei Argeşului şi reşedinţa plăşeî Argeşului. A re un seminar cu 251 seminarişti; o şcoală primară de băeţî (168 şcolari) şi una de fete (40 eleve); staţia finală a liniei ferate Piteşti-Curtea-deArgeş, pusă în circulaţie în 1898; un biuroti de poştă şi telegraf al cărui venit pe 1896— 97 a fost de 7986 leî, 70 bani; o judecătorie de ocol şi un spital cu 20 paturi. Oraşul are 7 bi­ serici, dintre care una, BisericaDomnească, cu hramul Sfînta Filotea, zidită, se zice, de RaduVodă-Negru, între anii 1244— 1264. Biserica-Domnească este unul din cele maî vechi mo­ numente Veligioase. E construit în stil vechiu bizantin din pia­ tră şi cărămidă netencuită. In interiorul bisericeî este zugrăvit ca ctitor Radu-Negru. In această biserică se păstrea­ ză şi moaştele Sfintei Filotea, făcătoarea de minuni. T ot aici se pretinde că ar fi îngropat RaduNegru. Biserica aceasta este deservită de 4 preoţi, 2 cîn­ tăreţî şi 1 paracliser. Se în­ treţine din propriul săfl fond. L a marginea estică a oraşu­ lui, pe o înălţime care domină oraşul şi valea Argeşului sunt încă în picioare ruinele unei capele catolice, făcută se zice de Radu-Vodă pentru Doamna sa, care era catolică. Ceva mal la N. de Curtea-de-Argeş, cam la vre-o 3 kil. este vestita mănăs­ tire a Argeşului, unică în felul el în toată Romînia. Curtea-deArgeş are maî multe sate alipite cum : Busaga, Groapele, Mahalaua-Poşteî, Valea-Sasuluî şi PIopişi. Numără 5 14 contribuabili. Budgetul comuneî la venituri este de 36250 leî şi la cheltuelî de 35308 leT.

CURTEA-DE-ARGEŞ

Numărul vitelor din această comună era la anul 1887 de 1909 vite mari, (1771 boî şi vaci, 121 caî şi 17 bivoli) şi de 2520 vite mărunte ( m o oî, 417 capre şi 993 rîmătorî). Anual se ţin aici două bîlciurî mari, la Sf. Pantelimon (27 Iulie) şi la Sf. Maria-Mare (15 August). Curtea-de-Argeş a fost întemeiată de Radu-Ne­ gru, care a avut aci a doua sa reşedinţă (după Cîmpul-Lung) între anii 1244— 1264. In Archivele Statului" se găsesc maî multe chrisoave domneşti, da­ tate din Curtea-de-Argeş, pre­ cum : de la Dan Basarab (1383), Mircea Basarab (1387), Dan B a­ sarab (1421) şi altele. C u rte a - d e - A r g e ş

(B is e r ic a -

E p i s c o p a l ă - d e la -) , cel maî

frumos monument de arhitectură bizantină din Romînia. Biserica Curtea-de-Argeş a fost fondată între anii 1512— X517 de către Neagoe-Voevod-Basarab, pe temelia veche! Mitropolii, şi primul el Episcop a fost Iosif Sevastias. Neagoe fiind foarte evlavios, ca fiu sufletesc al Patriarhului Nifon, a petrecut mal tot tim­ pul vieţeî sale cu îngrijirea de lucruri sfinte, cu înflorirea Bi­ sericeî Romîne; aduse în ţară moaştele Patriarhului Nifon de la Muntele Athos, întroducînd multe servicii religioase, după uzul Bisericeî Constautinopolitane. Cu Turcii, de şi se găsea în legăturile cele mal bune, sta însă gata pentru cazul cînd cre­ ştinii ar fi pornit războiţi contra lor. L a 1519 el trimise un sol la Papa Leon X, în Roma, ca să-I ceară bine-cuvîntarea pentru el şi pentru fiii săi, Teodosie şi Petre, şi să-l roage în numele său şi al lui Ştefan-cel-Tînăr, Domnul Moldovei, ca în alianţa

CURTEA-DE-ARGEŞ

statelor creştine contra Turci­ lor, Papa să numere şi cele două Principate Romîne, care aşteaptă din zi în zi ocaziunea de a scutura jugul Turcesc. ISieagoe mută scaunul Mitro­ poliei de la Curtea-de-Argeş Ja Tîrgovişte, sfîrşind Mitropolia din acest oraş, care se înce­ puse de Radu-cel-Mare. Tipări cărţi bisericeşti, între altele E­ vanghelia, cu o îngrijire deose­ bită. El cheltui sume mari de bani cu înfrumuseţarea şi înzestrarea sfintelor locaşuri, nu numai din Ţara-Romînească, dar şi din Moldova şi Transilvania, a tutulor mănăstirelor greceşti din muntele Athos, din Constatinopole, din Sinai, din Ierusalim ; «în toate laturile, de la răsărit pănă la apus, şi de la miază-zi pănă la miază-noapte, sfintele biserici le ajutora, şi multă milă pretutindeni da, şi mal vîrtos spre cel ce se înstrăinaO prin pustia, şi prin peştere, şi prin schituri, fără de nici o scum­ pete ’I hrănea; şi nu numai către creştini fu bun, ci şi către păgînl.» Dar monumentul destinat a-I face pomenirea în secol! este Biserica de la Curtea-de-Argeş. Numaî cînd citeşte cine-va învăţăturile aşa de folositoare şi virtuoase scrise pentru fiul său Teodosie, precum şi inscripţiunile compuse de dînsul şi să­ pate pre cele două lespezi din faţada vestică a Bisericeî, ase­ menea şi documentele oficiale venite din timpul săd pănă la noi, poate înţelege în destul mărimea sentimentelor şi ferbinţeala Dumnezeiască ce hră­ nea un suflet plin de credinţă ca al lui. Reproducem aci cele două inscripţii din afară, despre par­ tea dreaptă a intrăreî, traduse 68878. ilarele D icţionar Geografie. Voi. 111*

25

din slavoneşte, fiind de mare importanţă : Iniţia inscripfiune. — «Clţî cu Duhul lut Dumnezefi se povăţuesc, sunt fiî aî luî Dumnezeu, lata şi cu robul Domnuluî Dumnezeuluî nostru Iisus Hristos, Ioan Ncagoc Vocvod, adusu-mi-am aminte Dom­ nia mea, cum că mulţi împăraţi Intru împărăţia aceasta s’au sălăşluit, ci puţinî pe cea cerească împărăţie o au moşteuit-o. De aceea dar iată şi eă nu numaî că m'am sîrguit a cîrmui această împărăţie, ci şi pc Domnul din tot sufletul a-1 iubi împreună cu fapte bune. Drept accca, am cunoscut şi noî, că ceî foştî înaintea noastră stăplnitorî, adică împăraţi, aces­ tea ascultîndu-le şi cele pămîntcştî bine lutocmiiidu-le, pc cele cereştî le-au doblndit, şi cele pămînteştî pămînteştilor le-au lăsat, după glasul fericitului proo­ roc, intre împăraţi şi Dumnczeescui pă­ rinte D avid: Fericit bărbatul cc milueşte şi în toată ziua de Domnul se îndulceşte; şi iarăşi: precum cu milostenie se curăţeşte păcatele. Aceste dar văzlndu-lc şi noî, şi dc dorinţă şi de oslrdie fiind conduşi către sfintele şi Dumnczeeştele biserici a le zidi, Înălţa şi înfrumuseţa precum le-au făcut şi Înălţat şi Înfrumu­ seţat aî noştri întru sfinţi răposaţi moşî şi strămoşi şi sau făcut ctitori, cinstite bune biserici, au Înălţat şi înfrumuseţat; asemenea şi noî, uimind lor, cu dorinţă, şi osîrdic avînd către acest sfînt Dumnezecsc templu şi locaş al Prea sfintei curatei şi prea bine cuvintatcî Stăpîneî noastre de Dumnezeu Născătoarei şi pu­ rurea fecioarei Maria a prea cinstitei Adormiri, pe care am găsit-o Domnia mea la Curtea-de-Argcş, dărîmată şi ne­ întărită, şi prin darul Dumnezeesc şi cu inspiraţia acestei Prea cinstite Maiceî Dom­ nului, s'au deschis ochii inimeî noastre şi am hotărit acest mai sus pomenit tem­ plu de la temelie a-1 zidi şi a-1 înălţa, şi a-1 întări, şi am dăruit sate şi ţigani şi bălţi cu peşte şi vămî şi vase de aur şi de argint şi mărgăritar şi pietre nepre­ ţuite. Drept aceea, după a noastră pe­ trecanie, pc cine işî va alege Domnul Dumnezeii să fie uns şi urmaş şi stăpiu al smeritei Domniei mele al toatei ţărî Ungro-Romlne, pe acela îl conjurăm cu Domnul Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pămintuluî şi cu prea curata sa maică, şi rugăm pe Dumnealui: Mare singur stăpîuitorulc şi de Dumnezeu iubitule Domnule, şi unsule, tc rugăm noî pentru acest nou zidit templu, pe care l'amlnnălţat în cinstea şi slava Stăplnuluî Hris­ tos, ca pe acesta să nu-1 laşî să fie spre

CURTEA-DE-ARGEŞ pustiere, ascultînd pe unii răi grăitori către tine, şi să nu se atingă mina ta de maî sus comorile şi vasele să le iaî, ce încă bine şi domnia-ta după putere să adaugi, pentru ca să nu fie spre bajocura limbelor străine, şi locuinţa ani­ malelor şi a păsărilor, şi a gădinelor şi a oamenilor r ă i; ci fi către el mi­ lostiv şi întocmitor şi păzitor al mona­ hilor locuitori într'însul bine-făcător; ca să-ţî fie şi Domnieî-tale ctitoria desăvîrşită, precum şi nouă, carî am trecut din această lume deşartă; pentru că dacă vocşte mîna ta să se atingă a lua, aduclndu-ţi aminte să nu ial, nu te veî în­ cerca, ci dacă veî glndi că le iaî de la Prea curata Maica Domnuluî nu veî lua; dar dacă veî voi şi de la tine să dărueştî după putere la templul acesta să fiî bine-cuvîntat de Domnul Dumne­ zeu, făcătorul cerului şi al pămîntuluî, şi de Prea curata Maica s a ; pentru că eu, Domnule şi unsule, după moartea mea nu aştept de la nimene pomenire să am, de cît de la domnia-ta, Iar dom­ nia-ta, să aî pomenire în împărăţia ce­ rului, unde este bucuria netrecătoare şi fericire fără de sflrşit, care va să fie amin. Şi iarăşi amintim egumenilor şi monahilor, aci sălăşluitorî, că dacă cine­ va din boerl şi din nobilii va voi să aducă ale lor averi şi vase, pentru ca să le ascundă în mănăstire, fie chiar şi de orî-ce frică, atunci egumenul şi mo­ nahii să nu le primească în mănăstire ca să nu fie averi străine în mănăstire, să nu cadă mănăstirea în nevoe. Iar egumenul şi monahul, care va primi a­ vere străină să o ascunză în mănăstire, să fie procliat şi anathema». A 2-ainscripfiune.— «Cu voia Tatălui, şi cu ajutorul Fiului, şi cu săvlrşirea Sfiutulul Duh, care in Treime este Blăvit Dumnezeu, de dorinţă şi osîrdiă în­ demnat, început-am acest sfînt templu al Prea-cuvîutatei noastre Stăpîne Năs­ cătoarei de DumnezeG cinstitei Ador­ miri, pe care privind-o, şi văzlnd-o, şi puţin luţeleglnd din scripturile Dumnezeeştî, ccea-ce grăeştc gura Stăplnuluî Dumnezeului nostru în S fin ta Evanghe­ lie : «Dacă vom avea credinţă cit un grăunte de muştar, se vor erta păcatele ijoastre», dar nicî atita nu s’a găsit în noî, precum se vorbeşte iarăşi In sfînta Evanghelie: «Dacă cine-va va veni la mine— nu-1 voiă alunga». Şi iarăşi zice Dumnezeescul ChriSostom: De aă lu­ crat cine-va din ceasul cel di’ntliu să-şl primească astă-zî dreaptă plată; de aă venit cine-va după ceasul al treilea, mul­ ţumind să piăznuiasca; de au ajuns ci-

i

26

CURTEA-DE-ARGEŞ nc-va după ceasul al şaselea— de nimi­ ca să nu se îndoiască, că de nimica nu se va păgubi, iar care se va tntîmpla la al noulea ceas să se apropie, de ni­ mica tcmindu-sc; de au ajuns cine-va in ceasul al un-spre-zecelea să nu sc îngrozească de pedeapsă; că iubitor ae oameni fiind Stăpînul Christos, primeşte pe cel de pe urmă, ca şi pc cel d'intîiu; odihneşte pe ccl venit din ora un-sprezecca, ca şi pe cel ce a lucrat din cea­ sul di'utîiu ; şi pc cel dc pe urmă milueşte, şi pe ccl di’ntîiu mîngle, şi aceluia plăteşte şi acestuia dă, şi lucrul cins­ teşte, şi îndemnarea o laudă. Pentru aceasta dar, şi vot, fraţii mcî, accî cart v’aţî ostenit In acest sfînt templu, ort dacă aţî fost bogaţi, sau săract, sau În­ setaţi, sau ASmîuzt, sau văduve, sau din slugile m ele; să nu gludiţt în inimile voastre, că Stăpînul Christos nu va lua în seamă truda voastră, dar luaţî seama, precum zice sflnta mat sus zisă Scrip­ tura : «Fiind-că stăpînul Christos este iubitor de oamenî, şi primeşte osteneala voastră», şi veţî intra în împărăţia ce­ rească. Şi eu dar, robul Stăplnuluî meu Isus Christos, şi a mumet sale fără pri­ hană, şi de şi prin multe păcate sunt mînjit, precum uimene altul din creştiun de la Răsărit pănă la A pus; mă rog dect ţie, prea Curată Maică a Domnuluî, pen­ tru ceî ce s'au ostenit lucrîud Sfinteî tale case; dacă cine-va în credinţă cre­ ştinească a fost şi a lucrat cu multă os­ teneală şi cu sudoare şi foame, şi sete şi supărare, şi cu bătac de joc, şi ocară, primeşte prea Sfîntă Stăpînă munca lor şi roagă pentru eî pe cel născut din tine, ca să uu-î ruşineze In ziua judecăţeî, dar să-î numere pc eî între ceî carî vor A în partea dreaptă a scaunu­ lui Luî. De oare-ce eu sunt negura păcate­ lor, şi nicî un bine nu am făcut înain­ tea Ta Dumnezeule, nici n'am ostenit, uicî n'am Aămînzit, nicî n’am însetat, şi nicî o sudoare, şi nicî o lacrămă n’am vărsat, ci în toate zilele vieţeî melc, în pace, şi în îndestulare, şi în toate bu­ nurile accsteî deşerte lumî am trăit, pen­ tru aceasta, dacă nu putuî să plătesc a­ cestor lucrători osteniţi, sau din zgîrcenia mea, sau prin proprire, sau prin iubirea de argint, sau prin iubirea de aur, am fost orbit de păcat; prea bună ajutătoare, prea curată Stăpînă, primeşte ca răsplata lor dcsăvîrşită să le Ae dată, şi vot, fraţiî mei, ertaţî-mă, şi nu mă blestemaţi, şi pe voi Domnul Dumne­ zeu vă va erta şi prea Curata Maica L uî va i a m ilui; Aiud-că n’am putut eu să

vă dau, Domnul Dumnezeu şi prea Cu­ rata luî Maică să vă dea, iar tu, prea Curată Maică a luî Dumnezeu care eşti speranţă, tuturor creştinilor şi pre mine nevrednicul şi lipsitul de speranţă cel născut în păcate, viţă stearpă şi smo­ chin fără rod, şi cu sunt oaie rătăcită în pustiu, şi nu sunt vrednic a mă numi Au al tău, Aind-că foarte sunt încărcat cu păcate, ci tc milostiveşte prea Cura­ tă Stăpînă şi primeşte-mâ, nu ca pc cel de maî sua scrişiî lucrătorî, carî s’au ostenit, dar precum şi Sflnta Evanghelic scrie : «Primcştc-mă părinte, ca şi pc unul din Năimiţii tăî» ; aşa primeşte şi pe mine păcătosul robul tău Ioan Ncagoe Voevod».

Biserica s’a sfirşit la 1526, patru ani adică după moartea sa; el însă prevăzînd toate primenelele acelor vremi turburate, se grăbi a o tîrnosi în anul 1517, cînd era gata numai par­ tea arhitectonică a bisericeî, şi, în interior, cîte-va picturi mu­ rale. In ce priveşte construcţiunea, biserica arată o origină orientală. Modul de a tăia pie­ trele, de a le aşeza cu rosturi, puţin cioplite, punînd între ele un strat foarte subţire de var curat neamestecat cu nisip, de a le lega cu scoabe de fier fi­ xate prin plumb, de a dispune la diferite înălţimi în grosimea zidurilor, de la temelii şi pănă la vîrful turnurilor, grinzi în­ doite de lem n; toate acestea sunt mal mult de cît suficiente, pentru a dovedi aceasta, dacă ne amintim mal cu seamă, că este vorba de un monument din secolul al XVI-lea, adică dintr’o epocă cînd aceste tradiţiunl se părăsise de mult în Europa, care se găsea atunci în plină renaştere. Arhitectul bisericeî de la A r ­ geş nu era numai un arhitect meşter a concepe şi a executa ornamentele cele mal compli­ cate. E l avea încă şi o mare experienţă ca constructor. După

CURTEA-DE-ARGEŞ

cum recunoaşte însuşi restaura­ torul operei sale, d-nul Lecomte de Nouy, nu s’ar fi putut exe­ cuta mal simplu şi mal cu suc­ ces un plan ca cel dat arhitec­ tului. Este destul pentru a ne da seama despre acersta, de a cerceta planul bisericeî în punc­ tul unde se ridică turnul cel mare, care stă pe patru un­ ghiuri, fără sprijinul proptele­ lor din afară. Culegerea mate­ rialelor necesarie a trebuit să prezinte greutăţi mari, din cauza lipsei de drumuri practicabile, şi a lipsei mijloacelor de tran­ sport, pe care le avem la îndemînă astă-zl. Pentru cărămidă, lucrul era uşor; ea se făcea pe loc, pămîntul dînd materia pri­ mă, iar lemnul pentru a le arde, luîndu-se din pădurile vecine. Probă că fabricarea cărămidei era destul de înaintată, este va­ rietatea modelurilor găsite în săpăturile întreprinse în jurul bisericeî de Argeş. Nu tot aşa de uşor însă era cu piatra, care trebui să o aducă din depăr­ tare de 95 kil., din carierele de la satul Albeşti, de lîngă Cîmpulung. Piatra este un calcar de coloare galbenă, de un gra­ nit stins, fin şi omogen. Intr’un hrisov de la NeagoeVodă, se arată că Domnul scu­ tise de dăjdil mal multe sate, cari transportase materialul de construcţie pentru biserică. Mar­ mora şi mozaicul fură aduse din Turcia, cu corăbii, pe Dunăre, pănă la Vidin, de unde apoi se căra la Argeş. Nimic, cum ve­ dem, nu oprea pe acel oameni plini de credinţă în lucrarea lor. Cîte sute, mii de care trebuiră, în timp de ani întregi, ca să transporte acea masă de pia­ tră! Nimeni nu se dedea în lă­ turi dinaintea bucăţilor, ce cîntăreau peste 2000 kgr., cum sunt

CURTEA-DE-ARGEŞ

cele întrebuinţate pentru con­ struirea coloanelor din Narthrex şi pentru turnurile cele mari. Astă-zî chiar, o asemenea în­ treprindere s ’ar considera ca prezintînd greutăţi serioase şi cheltuelî enorme. Cine însă să fi fost arhitec­ tul, care a conceput planul uneî zidiri aşa de măreţe, şi a executat-o cu atîta artă? După izvoare greceşti acesta ar fi fost însuşî principele Neagoe, care în tinereţea sa trăind la curtea Sultanului Seliin, ca ostatic, ar fi învăţat arhitectura. Sultanul l’ar fi însărcinat chiar să zi­ dească o moschee în Constantinopole, şi dînsul, fie singur, fie ajutat de architectul Manolli din Niacsia, ar fi reuşit să o clă­ dească aşa de frumos, cu 999 ferestre şi 336 minarete, în cît Sultanul, uimit de lucrare, ar fi încărcat pe Neagoe cu daruri, dîndu-î voe a aduce în ŢaraRoniînească materialele rămase, ca să le întrebuinţeze în edifi­ carea bisericeî de la Argeş. Orî-ce valoare am fi înclinaţî să dăm acestor arătări, rămîne neîndoios că Neagoe a contri­ buit mult la conceperea planu­ lui arhitectonic, şi că el se pri­ cepea nu numaî în arhitectură, dar şi în faurărie; ca adevărat critic al arteî, el călătorise în ţări străine, ca să observe capod ’operile arhitectonice, şi se în­ conjurase în ţară de artişti de mare preţ, arhitecţî, pictori şi făurari. Cronica contimporană ne spune că, între altele, NeagoeVodă bătut-a însuşi cu cuişoare un măr de aur curat, îm­ podobit cu mărgăritar şi cu pie­ tre scumpe, pe o icoană a sfîntuluî mucenic Gheorghe, din mă­ năstirea Nucet. De sigur că el s’a servit cu mulţî arhitecţî şi meşteri din Turcia, după cum încredinţează

27 şi Paul de A leppo: Se zice, ne spune dînsul, că nefiind mar­ moră în Ţara-Romînească, Nea­ goe, spre a dobîndi acest ma­ terial, întrebuinţă următorul meş­ teşug: E l dobîndi de la împă­ ratul turcesc un hatişerif spre a clădi o geâmie în cetatea Bodom (Vidin), şi cu acest mij­ loc el aduse din Turcia, pe rîul Dunărea, în corăbii, marmoră şi piatră, pănă la acea locali­ tate. In acelaşi timp el tocmi, ca pentru clădirea geamiei, ar­ hitecţî şi alţi meşteri săpători de piatră, şi puse să lucreze la acea biserică, la a cărei înăl­ ţare el era stimulat de o inspirare divină. Probă că printre aceştî lucrători uniî erau Turcî este, că pe o cărămidă zidită tocmai în bolta turnului celui mare, se citeşte în litere arabe cuvîntul Alah (Dumnezeu). Pe lîngă artiştii din Orient, Neagoe a avut recurs şi la meş­ teri făurari din Transilvania, Ungaria şi chiar din Italia şi Germania. încă din anul 1516, Vladislav al II-lea regele Un­ gariei, îî trimite aurarii trebuincioşî, iar într’o scrisoare din Piteşti (18 Decembrie, 1518), Neagoe se plînge Consiliului Mu­ nicipal din Sibiu că, de şi ră­ măsese mulţumit anul trecut cu argintarii Iohann şi Celes­ tin, — trimişi în Ţara-Romînea­ scă, spre a-î face nişte cupe,— în urmă însă a mal pus la dispoziţia lui Celestin o câtime de cel maî curat argint, cu sar­ cina de a-I face o cădelniţă după modelul turnului de la cetatea din Sibifi, căci «noi am vizitat întreaga Ungarie, zice Neagoe, şi turn mai frumos ca acela nicăiurea n’am văzut. După cît-va timp, sfîrşind numitul acel lucru al nostru, şi aducîndu-1 înaintea noastră, nici de .cum nu ne-a plăcut, fiind-că era o lucrare ţi­

CURTEA DE-ARGEŞ

gănească. Avem noî în ţară destui meşteri, cari ar fi putut să ne facă ceva maî frumos, de cum ne-a făcut acesta». Deci Ce­ lestin a cerut din nou argint, făgăduind că acum va lucra cum se cade şi va isprăvi pănă la Paşti, pe garanţia boerilor V a­ lentin Pitar şi Oprea Vistier, carî trebue să fie pedepsiţi, de oare­ ce el nu şl-a împlinit făgădu­ inţa; de aceea Neagoe trimite la Sibiu pe însuşi Valentin, in­ vitând Consiliul Municipal să ia o măsură energică în această privinţă. Neagoe, sfinţind biserica de la Argeş şi întemeind mănăsti­ rea. îi dete rangul de Arhimandrie ca şi Tismenei, hotărînd ca amîndouă aceste mănăstiri: «să fie într’un chip cinstite, şi scau­ nele maî mari de cît toate mă­ năstirile ale ţărei Munteneşti pănă în veci, că aşa s’au toc­ mit, şi s'au aşezat, şi s’au legat cu mare blestem». Primul Arhimandrit al A rge­ şului, K ir Iosif, fu blagoslovit de Patriarh a face liturghie cu bederniţa (ipogonotă): «Aşijdere şi cîţi vor fi după el, tot aşa să facă». Iar mănăstirea o îngrădi Nea­ goe împrejur cu curte de zid, şi înlăuntrul curţii făcu multe chilii călugăreşti, şi o înfrumuseţă cu tot felul de trebuinţî, făcu trapezărie, şi magherniţă, magupie, şi povarnă de olovină, pivniţă şi clopotniţă înaltă, şi puse clopote mari, cu de toate o împodobi şi o făcu asemenea raiului luî Dumnezeu. In această stare lăsă mănăs­ tirea de Argeş fericitul întru pomenire N eagoe-Vodă, cînd la 25 Septembrie 1521 părăsi priveliştea lumeî aceştia, şi se înmormîntă în lăuntrul bisericeî, punîndu-se de-asupra rămăşiţe­ lor sale pămînteşti o lespede de

CURTEA-DE-ARGEŞ

28

marmoră, compusă din două bu­ căţi, legate între ele prin scoabe lipite cu plumb. Ea are săpată pe dînsa următoarea inscripţiune în limba slavonă: «Răposat-au robul lut Dumnezeu Ioan Neagoe Voevod şi Domn a toatei Ţârei UngTo-RomineştI şi a părţilor Dunărene, in luna Septembrie, in 15 zile, in anul 7029, crugul lunel 15, temelia 18. Impărăţit-au 9 ani şi jumătate. Şi rog pc cel ce Dumnezeu va bine-voi a’l aduce după noi, să păstreze acest mic locaş de odihnă şi casa oaselor mele, ca să fie nestricată».

L a căpătîiul acestui mormînt sunt cilte trei mal mici, coperite de cîte trei lespezi de pia­ tră de Cîmpul-Lung. Din inscripţiunile slavone după ele se vede că acolo au fost îngropaţi trei copil a luî Neagoe-Vodă: Petru, mort în luna Martie 15 ; Ioan, mort în 27 Noembrie, şi Angelina moartă în August 3 fără să arate anii morţii lor. De sigur însă că aceşti copil au murit, fiind încă în viaţă Nea­ goe Voevod. Ori cît de turburate fură tim­ purile, ce urmară în Ţara-Romînească, după moartea luî Nea­ goe-Vodă, se găsiră însă des­ tul domni, ca să sprijine şi încă să întărească mănăstirea de la Argeş. Ast-fel, în anul 1524, Vladislav Voevod dărui o căşărie pentru susţinerea bolna­ vilor de la botniţa mănăstire!; Moise-Vodă, o moară în sus de A rgeş şi un pod în Piteşti (1529); Vintilă-Vodă, moşia Fălcoiul (1535); un boer Dîrzu, moşia Tigveni (1528), etc. Acela însă cate a avut o grijă deosebită pentru această mănăstire şi a ţinut să termine minunata bi­ serică, a fost Radu-Vodă de la Afumaţi, împreună cu soţia sa Ruxandra, fiica luî Neagoe-Vodă. După cum se citeşte în inscripţiunea de asupra uşel de mar­ mură la intrare, Neagoe înce­

puse a zugrăvi interiorul şi nu l’a sfîrşit. Radu-Vodă a termi­ nat lucrarea în 1526, în zilele egumenului Gheorghe, după cum se arată în următoarea inscripţiune în slavoneşte:

•

«Intra Christos Dumnezeu, bine credinciosul şi bine cinstitorul Ioan Nea­ goe Voevod, cu Dumnezeiască rlvnă şi demnare, din temelie a Înălţat sflntul a­ cest templu al Prea curatei Născătoarei de Dumnezeu, şi neisprăvindu-1 s’a dus spre veclnicele locaşuri. Iar eu Ioan Radu Voevod cu mila lui Dumnezeu Domn, m’ au înălţat Domnul Dumnezeu pe scaun Domnesc, şi au năpădit Turcii cu multe gTeutăţl şi era să ia patria noastră, Ţara-Romtnească, şi s‘a ridicat Domnia mea şi cu nobilii, şi multe războae apărlnd, cltc odată fiind goniţi, şi cîte odată gonind pe vrăjmaş, pănă etnd puterea şi ajutorai celui de sus (biruin­ ţa...) ne-a dat Domnul Dumnezeu. Şi am ridicat Domnia mea ochii cei sufleteşti Dumnczceştile biserici, pe cari le-am cer­ cetat. Şi am fost îndemnaţi de maica noastră, bine cinstitoare Doamna Despina, soţia acelui bine-cinstitor Neagoe Voevod, pentru această sflntă biserică a mănăstire! Argeşului. Şi am văzut Dom­ nia mea Dumnezeeştele lor gîndirl şi slrguinţe, rivnit-am cu toată inima să o săvirşesc şi să ma numesc Ctitor aces­ tui Dumnezcesc templu. După porunca luî Neagoe Voevod şi după voinţa luî, s’a zugrăvit chipul Domnie! mele aici şi cu prea iubita soţie a Domniei mele Doamna Ruxandra, fiica înşişi a aces­ tor bine-cinstitori Domn! Neagoe şi Despina. Pomeneşte-nc pre noi, Prea sflntă Născătoare de Dumnezeu, întru împără­ ţia fiului Tău, şi ne învredniceşte pre noi a sta la dreapta lui. Şi s’a zugrăvit la anul 7035/1526 Septembrie, în 10 zile, cu mina lui Dragomir Zugravul».

Radu nu numai că întări da­ niile fâc ite mănăstirel de Nea­ goe-Vodă, ci încă le maî mări prin donaţiunl de moşii, scutiri de dăjdiî şi acordări de privelegiî. El dărui satele Corbi, Domneşti, Trînşani, Dichiseşti cu mori şi vil, Ştefăneşti, jumătăte din satul Piteşti, jumă­ tate vama din oraşul Piteşti de peste tot hotarul, cum şi alte miluiri nenumărate.

CURTEA-DE-ARGEŞ

Se ştie sfîrşitul tragic al a. cestul viteaz Domn, care se cuvine a fi pus între eroii ceî mari al neamului Romîn, pen­ tru că a cîştigat 20 de bătălii numai în doi ani, a desfăşurat o stăruinţă vitejească în apă­ rarea drepturilor ţârei, în mi­ nutele de cea maî grea priinejdie, şi a oprit cu braţul său de fler, ca ţara să nu se facă paşalîc turcesc. Boeriî iutrînd în înţelegeri cu fostul Domn V la ­ dislav, ridicară oaste in ascuns pe capul luî Radu-Vodă şl il găsiră nepregătit de război. Radu fugi împreună cu fiul său Pîrvu, banul Craioveî, însă fi­ ind gonit de pe urmă, fu ajuns la Rîmnicul-Vîlceî. A ci el se închise în capela Sfîntuluî Grigorie de lîngă oraş, crezînd că duşmanii luî, creştini ca şi dîn­ sul, nu o să-l ucidă chiar în biserică; sălbatica lor mînie pîngări însă altarul sfînt, stropind cu sîngele Domnului şi cil co­ pilului său, sfîntul pristol. Radu fu înmormîntat în Biserica Curţeî-de-A rgeş, alăturea cu so­ crul său, Neagoe Basarab (la 4 Ianuarie anul 1529). A ci i se vede mormîntul. Pe piatra mormîntală el este arătat că­ lare cu buzduganul în mînă şi cu mantia suflată de vînt, în mi­ nutul cînd se lupta în fruntea oştire! sale. In ultimele decenii al secolului al XVI-lea, mănăstirea Curteade-Argeş, ca şi maî toate lavrele pămîntene, căzuse în mina că­ lugărilor străini, care prin protecţiune şi mită începînd de la egu­ menii, călcau în picioare daniile pioase şi legâmintele ctitorilor primitivi, pămîntenl şi strîngeau veniturile în folosul mănăstirilor greceşti din pămîntul otoman, lăsînd locaşurile sfinte din ţară în neîngrijire şi dărăpănare. Din această stare de umilire voi

CURTEA-DE-ARGEŞ

Mihaiu Viteazul în 1594 să scape şi mănăstirea de Argeş ca şi pe cele-l’alte devenite metoace dajnice străinătăţeî, cînd hotărî ca nicî un călugăr străin să nu se maî facă egumen, ci fie-care mănăstire să-şî aleagă egumenul săfl dintre ieromo­ nahii şi monahii aflători într’însa. Eroul de la Călugăreni întări încă privelegiile mănăstire! A r­ geş, maî dîndu-î şi dreptul de a judeca pe locuitorii din Curteade-Argeş şi a lua vama oraşu­ lui. Aceste îmbunătăţiri fură zădărnicite în curînd, pentru că, în anul 16 11, Bator Gabor, Dom­ nul Ardealului, năvălind în ţară, s’afl tăbărît la scaunul Tirgovişteî, şezînd aicea în ţară trei luni, dînd voe oştilor de afl prădat toată ţara, şi toate mănăs­ tirile cît n’afl rămas nimic în ţară, nici altă dată n’afl mal fost aicea în ţară răutate şi jaf ca atuncea, -însuşi obiectele şi vasele sfinte bisericilor şi mă­ năstirilor pusese fiara neînblînzită să le care în ţara lui, ce o umpluse de argintul şi aurul Ţărel-Romîneştî». Bator, după cum ne spune o cronică săseas­ că, a găsit în turnul cel mare al bisericeî Argeş o comoară de mare preţ, de sigur odoarele mănăstireşti, care fusese acolo ascunse. El luă chiar plumbul de pe acoperişul bisericeî, lăsînd-o ast-fel descoperită şi ex­ pusă la ploae şi ninsoare. Pe lîngă aceste nenorociri ve­ nite din afară, altă urgie se porni din noii asupra mănăsti­ rilor pămîntene. Jugul venetici­ lor Greci începuse să apese cu grefl, mal cu seamă sub Dom­ niile lui Radu Mihnea, A lex­ andru Coconul, Alexandru Iliaş şi Leon-Vodă, cari se înconju­ rară de oameni crescuţi în Fa­ nar, dîndu-le pe mîinî toate dregătoriele ţăreî. Atunci sfintele

29 locaşuri pămîntene se închinară iarăşi mănăstirelor din orient, administrîndu-se de oameni stră­ ini ţăreî: «Nu după lege sfintă, ci cu neamul, cu limba, şi cu moravurile străine neamului nos­ tru, adică Greci, cari nicî că se îndurară nici se leneviră în viaţa biruinţei lor a strica şi desfiinţa obiceiurile cele bune şi bătrîne ale ţăreî, îndrăzniră a călca şi obiceiurile mănăstirilor şi pra­ vila ctitorilor, Domnilor bătrînl ce afl fost legiuită». Pentru a­ ceasta, Matei Basarab, prin hri­ sovul din 27 Noembrie 1640, liberează şi mănăstirea Argeş de stăpînirea străină, redînd-o ţării. Eacă cum se exprimă dînsul în stil strămoşesc: «Drept aceea, noî ce sîntem mal sus zişi, Ioan Matei Basa­ rab Voevod, dinaintea adunăreî a toată ţara, cu sufletul şi cu voea a tot soborului, aşa am tocmit: cum că acele sfinte lavre domneşti, care le-afl închi­ nat acel Domni şi Vlădici stră­ ini, pentru mită, fără de voie şi fără de ştire a neamului, Ie afl supus metoace dajnice altor mă­ năstiri din ţara grecească, din Svet-Agora şi de pre aiurea, însă mănăstirile anume: Tismana, Argeşul, Cozia, Govora, Cotmeana, Ezerul, Gura-Motruluî, Brădetul, Dealul, Glavaciocul, Snagovnl, Bistriţa, Mislea, Tînganul, Bolintinul, Potocul, Rincăciovul, Valea, Menedecul şi altele, acelea toate să fie în pace de călugări străini, cărora li s’afl fost dat pentru mitele lor, şi să aibă a trăi Mănăstirile într’acea slobozenie, pe acea pravilă şi tocmeală, cum le-afl legiuit ziditorii şi ctitorii lor, şi să aibă a fi pre seama ţării cum afl fost din veac» Darnic fiind cu toate mănăs­ tirile pămîntene, Mateiu nu pu­

CURTEA-DE-ARGEŞ

tea lăsa în ruină şi locaşul ctitoricesc al străbunului săfl Nea­ goe; el îl înveli, îl reînoi şi îl înzestră cu multe moşii şi da­ ruri ; zidi din noii clopotniţa şi chiliile arse de pe vremuri, şi scuti satele mănăstire! de orl-ce contribuţie, autorizînd prin po­ runcă pe egumenul mănăstire!, «ca ori cînd il vor mal supăra birariî pentru birul sătenilor de pe moşiile mănăstireşti, să le dea în cap să moară ca cîiniî.» Nici 30 de ani nu trecuse de la reparaţiunea şi reînoirea fă­ cută de Mateifl Basarab, şi te­ meliile bisericeî de la Argeş se aflafl stricate, ca şi scara, ba chiar pietrele construcţiuneî erafl mutate de Ia locul lor. Şerban-Vodă Cantacuzino trimise pe un boier al săfl, Dona Pepano, împreună cu meşteri, ca să dreagă toată stricăciunea, întă­ rind pietrele în tot chipul cu fier. Din inscripţiunea în limba romînească, săpată pe chenarul din stînga uşel de la intrarea bisericeî, ne arată că restauraţiunea s’a făcut în anul 1682, şi că Domnul a mal adăugat la . milele mănăstire! tot vinăriciul Domnesc din dealul Alimăneştilor (jud. Argeş). Pănă la 1750 nu mal aflăm despre vre-o îmbunătăţire adusă clădire!, de şi mulţi Domni se îngrijesc de avutul şi dresurile mănăstirel. Intre acestea este şi Constantin Brîncoveanu, care (în 1698) dă din nofl călugări­ lor dreptul de judecată: «fără însă a judeca călugării safl a maî face închisori prin mănăstize, ci să o vînză la vre un mirean onorabil, cum se va pu­ tea tocmi cu dînsul şi acela să judece». In răzmeriţa de la 1786 89, biserica de la Argeş a trebuit să sufere şi să fie prădată de Turci.

CURTEA-DE-ARGEŞ

In prima jumătate a acestui secol biserica luî Neagoe avu să sufere un şir de incendii şi de stricăciuni. L a anul 1838 un noti cutremur zgudui temeliele, mutînd multe pietre din locul lor, pentru care fu restaurată de Episcopul Ilarion (1828— 1845); la 1866 arse Seminarul; la 1867, Aprilie 24, casele, clo­ potniţa şi paraclisul, şi în fine în acelaşi an, Decembrie 2, un foc mistui întreg interiorul bisericeî, şi împiedică de atunci de a se maî oficia într’însa serviciul divin. încă pe la anul 1863, pe cînd sta atît Mănăstirea cît şi Semi­ narul, s ’a simţit trebuinţa unei restaurări radicale a bisesiceî. Arhitectul însărcinat cu studiarea şi pregătirea planurilor şi a devizelor, d. Bureli, a întocmit în cursul anului 1864 proectele necesare; dispoziţiunî de exe­ cutare s ’afl luat în anul următor, prevăzîndu-se costul lucrărilor pănă la un milion şi trei sute de mii leî vechi. Nimic însă nu s ’a putut începe anul acela. In anul 1867, A . S. Princi­ pele Domnitor, Carol I, în in­ teresul viu pentru trecutul po­ porul romîn, vizită şi Episcopia de Argeş, observînd cu mare atenţiune atît biserica, cît şi rui­ nele ce atunci o înconjuraţi; îşi exprimă hotărîrea fermă de a a se reedifica Episcopia şi a se restaura definitiv biserica lui Neagoe-Vodă. O comisiune se numi îndată; în budget se prevăzu o sumă de 150000 lei vechi; anii 1868 şi 1869 trecură în preparative; de la 1870— 1874 se lucră numai la reclădirea so­ clului cu piatră nouă, şi la înăl­ ţarea schelelor exterioare şi in­ terioare; -lucrarea însă se fă­ cea fără plan, fără studii prea­ labile şi foarte încet, în cît dis­ trugerea timpului era mai mare de cît efectele restaurării.

30 Atunci se începu a se qugeta serios la monumentul de la Cur­ tea-de-Argeş. Doi iluştri arhitecţi francezi, d-nii Viollet-le Duc şi Baudot, fură consultaţi, şi după recomandaţiunea ambilor, con­ ducerea lucrărilor de restauraţiune se încredinţa d-lui A . Lecomte de Nouy, căruia datorim astă-zî restaurarea măreţului mo­ nument, îmbrăcat în toată splen­ doarea sa. In 1875, lucrările de restaura­ re fură definitiv începute, ţinură 11 ani, şi ast-fel restaurată, bi­ serica Curtea-de-Argeş, a costat suma de 1501000 lei, împreună cu mobilierul şi vestmintele sa­ cerdotale şi cu toate odoarele. Această operă naţională, în­ treprinsă prin iniţiativa M. S. Regelui Carol I, patronată de Auguştii Noştri Suverani, a for­ mat obiectul celei mai mari în­ grijiri. Timpul va înscrie printre multele titluri de recunoştinţă ale naţiuneî, şi terminarea mo­ numentului de la Curtea-de-Argeş, atît de mult admirat de străbunii noştri, cari credeau c ă : «Potrivă nu are în toată lumea», şi strigau la vederea lui, plini de admirare: «Fericit cel ce a făcut-o, fericiţi cei ce afl lu­ crat-o, vrednici sunt de laudă». O frumoasă inscripţiune, să­ pată pe al patrulea chenar de pe faţada bisericeî, e destinată a lega pentru secol! numele a­ celora, cari cu cuvîntul şi cu fapta afl contribuit la reînălţarea celei mai frumoase podoabe a Patriei noastre, a căreia istorie o regăsim oglindită în însăşi is­ toria monumentului de la Curtea-de-Argeş. Printre monumentele prea pu­ ţin cunoscute ale Europei estice, ce ne atţjăsat secolul al-XVI-lea, Biserica Episcopală de la Cur­ tea-de-Argeş este singurul poate întreg, de sigur cel maî curios,

CURTEA-DE-ARGEŞ

cel maî bogat şi unul din cele mal interesante. A cest monument, aşa cum este astă-zî restaurat cu desăvîrşire, se înalţă strălucitor în mijlocul unei curţi spaţioase, ce ocupă o suprafaţă de 10330 m. p., avînd împrejur un grilaj de fier lung peste tot de 400 metri. Prin două porţi poate cinesa să între în această curte: Una la S., cînd vine pe drumul despre oraşul Curtea-de-Argeş; cea-l’altă, la E., în direcţiunea unde este zidit palatul episco­ pal. L a cele două unghiuri N.-E. şi S.-E. ale curţei, se află cîte o mică clădire cu boltă, avînd în vîrf o cruce aurită; ele arată locul unde fusese odinioară două capele. Cea de la N.-E. era în­ chinată Sfîntulul Dimitrie; cea de la S.-E. Sfîntuluî Nicolae. Ele s’afl dărîmat^ în 1848, cu ocaziunea punere! temelielor Se­ minarului. împrejmuirea de astă-zî este pe marginea din afară a zidu­ rilor, ce înconjuraţi biserica şi alcătuiau împreună cu Mănăs­ tirea Scaunul Episcopiei de A r ­ geş. Edificiul în întregimea sa se compune din două părţi bine deosebite: I. L a V ., o platformă de piatră cu trei trepte, avînd trei uşi de bronz bogat înpodobite. In mijlocul platformei şi în axa bisericeî se află cerdăcelul (cantharul safl baptisterul), com­ pus dintr’ o mică boltă acope­ rită cu plumb şi susţinută de patru stîlpl de marmoră cu ca­ piteluri fin sculptate. Platforma se prelungeşte de jur împreju­ rul bisericeî şi este înconjurată de o galerie frumoasă de pia­ tră lucrată în flori pe o lungime de 128 m., coprinzînd 247 flori. Această dispoziţiune, unică în

CURTEA-DE-ARGEŞ

felul eî, este foarte interesantă şi merită a fi semnalată. II. Biserica însăşi, în care intri pe o scară de piatră cu 12 trepte, reprezentînd cele 12 seminţii ale lui Izrael, se divide în trei părţi, potrivit tradiţiei: Nartrhex, Corul şi A l­ tarul, despărţit de Cor prin Catapeteazmă, Narthrexul, unde se află mor­ mintele domneşti ale ctitorilor, îşi primeşte lumina prin 16 fe­ restre înalte şi foarte înguste, avînd fie-care fereastră 14 c.m. de lărgime, 2 m. de înălţime. Corul este luminat prin 6 fe­ restre de acelaşi fel, iar Altarul prin trei asemenea. Cele patru turle luminează iarăşi prin 32 ferestre cu proporţiunî analoage. Afară de aceasta, 16 ochiuri cu geamuri colorate; fiind peste tot ferestre şi rozete, 73 ochiuri şi deschizături. Lungimea totală a edificiului, socotită de la plat­ forma despre V . pănă la balus­ trada despre E., este de 45 m., 85 c. Lărgimea sa e de 20 m. Corpul bisericeî măsoară 26 m., 60 c. de lungime, pe 15 m., în lărgimea sa cea mal mare, luată pe Narthrex. înălţimea, de la suprafaţa curţei şi pănă la scaunul cru­ ce! de la turla cea mare, este de 31 m. Luată înlăuntru, a­ ceastă înălţime de la pardoseala de mozaic pănă la cheia bolţii, măsoară 25 m., 30 c. Turlele cele mici afl înălţimea de 19 m. Suprafaţa totală ocupată de Biserică este de 756 m> p. Suprafaţa părţilor sculptate, zugrăvite şi aurite, dă cifra în­ semnată de 687 m. p. Părţile sculptate, frizele, ciu­ bucele, comicele, etc., înşirate unele după altele, ar face o lungime de maî bine de 1 kil. Se pot număra pe monument mal mult de 150 motive dife­

Bl

rite de ornamentaţiune, 42 ro­ zete mari şi 48 mal mici, avînd fie-care din rozetele mici cîte o pasăre de bronz aurit. Apele de ploaie se varsă pe 125 scurgătorî; în fine, monu­ mentul este apărat de lovitu­ rile trăsnetului prin 35 vîrfurî de platină, puse în comunicaţiune printr’o reţea de fire de aramă şi prin două fringhiî de acelaşi metal, cari sunt băgate în pămînt şi merg pănă în fun­ dul unul puţ săpat la răsărit. Toate acoperişurile sunt de plumb cu ornamente lucrate din ciocan. Caracterul arhitectului, înainte chiar de a intra în mo­ nument, urmează să-l cercetăm pe din afară şi să-l vedem. De la prima vedere, nu este greu a recunoaşte origina cu totul orientală a bisericeî. O cercetare mal amănunţită ne permite a preciza mal bine lucrul. Se observă diferite elemente combinate în chip armonic şi capricios, care însă proced de la maî multe şcoli. Pe lîngă or­ namente conzistînd din combinaţiunl curat geometrice, care constituesc baza decoraţiuneî arabe şi persane, cum se vede la cornicea cea mare cu colţuri supra-puse şi scobite, la mal multe rozete şi la diferite părţi de la turla cea m are; putem observa motivele sculptate pe cerdăcel (canthar), precum şi ciubucul cel mare în formă de frînghie, carî se datoresc unor artişti mal puţini meşteri în artă, aşa de complicată a împletirelor arabe, de cît aceea cari afl lucrat sculpturele, ce se pot ve­ dea d’asupra uşel de la intrare, de exemplu, şi cîte-va rozete. Cadrele safl chenarele com­ puse din stîlpuleţe safl ciubuce mici rotunde, care divid partea de jos a corpului bisericeî, sub

CURTEA-DE-ARGEŞ

brîul cel mare sculptat, precum şi arcaturile, ce se văd d’asu­ pra acestuia, de asemenea şi proporţiunele edificiului, care este prea înalt în raport cu lăr­ gimea sa, toate ne conduc pănă în Armenia şi în Georgia, ca să găsim acolo puncte de comparaţiune. Se ştie că Armenii afl fost tot-d’auna întrebuinţaţi ca con­ structori la Constantinopol, în Turcia aziatică şi Siria. Afară de asta, artiştii Greci, Arabi, Persani şi Armeni, alergafl din toate părţile în capitala Turciei, aşa că Neagoe-Vodă, safl ar­ hitectul însărcinat cu zidirea bi­ sericeî de la Argeş, a putut să aleagă printre dînşil pe ceî mal meşteri şi maî pricepuţi. Zugrăvirea şi aurirea tuturor sculpturilor, restituite complect după datele cele maî precise, sunt de origină persană. Temeliele bisericeî sunt eşite afară din corpul clădire!, şi sunt destul de adîncî, dînd zidire! nu numai o bază tare şi dura­ bilă, dar şi o privire impună­ toare. Brîul cel mare, care în­ cinge biserica toată, deosebeşte partea superioară de cea infe­ rioară a exteriorului. Acel brîfl se compune din cinci brîurî mal mic! safl viţe, din care unul e împodobit cu solzi, alte două cu fol împletite liber, şi al pa­ trulea cu colţişor!. Din cauza înălţimel uşeî, brîul se ridică la intrare, formînd un cadru drept unghiular. Faţada despre apus are două despărţituri rectilinii, în care de o parte şi de alta sunt două ferestre duble încadrate cu o bogată ornamentaţiune sculptu­ rală. De amîndouă părţile fie­ cărei ferestre se află cîte un ca­ dru ornamentat, în care este săpat cîte o inscripţiune: Cele din dreapta intrăreî sunt de

CURTEA-DE-ARGEŞ

Neagoe-Vodă şi scrisă în limba veche slavonă bisericească; cele din stînga, sunt romîneşte; pri­ ma de lîngă uşă datează din timpul luî Şerban-Vodă Cantacuzino (1682), cea de a doua, săpată în timpul Regeluî Carol I al Romînieî. L a mijlocul fa­ ţadei se află intrarea bisericeî; este de marmoră, de un carac­ ter cu totul arab, cu bolţarî în colori variate. Intrarea este închisă de o uşă cu două ca­ naturi în bronz, lucrată după un model bizantin cu arabes­ curi fine. D ’asupra uşel, în timpanul circular, este icoana, în mozaic, a Maiceî-Domnuluî cu miinele ridicate sus, iar înainte-î stă Dom­ nul Christos. Fundul tabloului este în mozaic şi poleit cu aur. Corul se compune din două abside tradiţionale la N. şi la S., unde se află aşezate stra­ nele de bronz în număr de 7 de fie care p arte; iar la E., absida centrală sau altarul în­ chis prin catapeteazmă. In cor la dreapta este tronul regal, de bronz aurit şi cu sticle colorate, ridicat pe două trepte; alăturea scaunul Episcopului de acelaşi metal şi ornamentaţii, avînd să­ pat pe răzămătoare simbolul ce­ lor patru Evangheliştî. L a stînga corului este tronul Reginei şi jeţul unul demnitar al Statului, de aceeaşi lucrătură fină. Altarul, cu totul rezervat Episcopuluî şi preoţilor, are două firide laterale sculptate în piatră. In cea de N. numită «proscomidie», se prepară Sfintele Daruri şi se păstrează diferite obiecte ale cultului, întrebuin­ ţate la slujba bisericească. In a doua de la S., închisă prin uşî de bronz «Diaconiconul», se păstrează veşmintele, vasele şi alte lucruri scumpe. In jurul altarului se află o laviţă de pia­

32 tră, în mijlocul căreia în axa absidei, e aşezat un jeţ de pia­ tră (Sintronul) pentru Episcop. Lîngă firida nordică este fîntîna de spălare, care conzistă dintr’un rezervoriu de bronz au­ rit, din care se scurge printr’un robinet apa trebuincioasă într’un basin de marmoră cu conductul destinat a duce apa direct în pămînt, după cerinţele ritualului. In mijlocul altarului se află pristolul sati Sfînta Masă, de marmoră albă de Carrara, în­ crustată cu 4 plăci aurite, pe care sunt săpate chipurile celor 4 Evangheliştî. Sflnta Masă este aşezată sub Ciboriul (cuvucliul) cu 4 stîlpî şi cu cupolă ajurată şi susţinută cu 4 arcuri. El este de bronz aurit cu ornamente săpate sau lucrate din ciocan, şi cu incrustaţiunî de ochiuri de sticlă colorate. Tîmpla sau catapeteazma se compune dintr’un soclu de mar­ moră albă, încrustat cu plăci de cupru aurit şi împodobite cu smalţuri şi cu ochî de sticlă, cu stîlpuşoare de onyx la baze şi capiteluri aurite. D ’asupra soclului sunt cele două icoane împărăteşti: a luî Iisus Chris­ tos şi a Maiceî-Domnuluî, lu­ crate în mozaic de Veneţia, şi colonada de onyx cu căpiţele aurite şi zmălţuite. După ce suî cele 12 trepte de piatră ale scării, cu mar­ gine sculptată şi aurită pe fund albastru, care conduc la intra­ rea de marmoră şi la uşa de bronz, intri în biserică; aci toată pardoseala e de mozaic cu di­ ferite desemnuri armeano-bizantine. In faţa coloanelor sunt trei trepte, pe care urcîndu-le ajungi la Narthrex. Două-spre-zece coloane depiatră, a căror diametru Variază, îm podobite cu baze şi căpiţele persane, sprijinesc tamburul (o-

CURTEA-DE-ARGEŞ

lanul cilindric) unei cupole, care se înalţă la 24 de metri de la pardoseală. Patru coloane sunt în părţile laterale, iar două sunt la V . şi două la E. Narthrexul, care are o dispoziţiune cu mult maî mare de cît la toate bisericele, este îm­ părţit în patru părţi: I : Intrarea înaintea coloane­ lor, avînd la extremităţile sale în stînga şi dreapta cele două turnuleţe cu 8 ferestre, înguste şi străpunse în tambur*, 2 şi 3: Două nefe laterale, unde sunt aşezate mormintele ctitorilor; şi 4 : Partea centrală coprinsă între colonada drept-unghiulară, care sprijineşte turla mijlocie. Această turlă conzistă dintr’o clădire pătrată, ce se ridică peste coloane şi arcuri; d ’asupra eî, prin mijlocire de triunghiuri bol­ tite (pedentivî), se înalţă un tambur sau un olan cilindric, ca sprijinitor direct al bolţii. Pe cele patru feţe ale zidurilor, d’asupra coloanelor, însă maî jos de arcurile ce primesc pedentiviî, se află 8 deschizături, a căror funcţiune pare a fi cu­ rat decorativă. Uşa de marmoră, prin care intri în cor, aşezată între cele două coloane centrale maî de­ părtate de cît cele-l’alte, este foarte curioasă *, ea are bolţarî şi aminteşte dispoziţiunea unor motive aproape identice cu ale Siriei centrale şi ale Egiptului. D ’asupra acestei uşî de mar­ moră se citesc următoarele ver­ suri, pe carî marele poet al Romînilor, V . Alexandri, a com­ pus pentru biserică: Tu ce te lupţi In lume Cu crlncena durere, Tu ce din umbra neagra Aspiri să vezi lumină; In ăst locaş de pace Găsi-veî mîngîere : Altarul pune raze Pe fruntea ce se Închină.

CURTEA-DE-ARGEŞ

încadrate frumos în bronz au­ rit cu sticle colorate. L a mijloc, d’asupra uşeî împărăteşti, se ri­ dică un fel de firidă, care încadreaZcfcrucificsul, Domnul Chris­ tos răstignit, avînd într’o parte pe Maica Domnuluî, iar în ceal’altă pe Sf. Ioan. Aceste treî chipuri de aramă aurită, lucrată din ciocan au repouss£, saă pe un fund de mozaic. Restul catapetezmeî este în întregime de bronz aurit împodobit cu plăci zmălţuite, cu marmore, cu mo­ zaice şi sticle colorate, fiind to­ tul aplicat pe lemn, care în in­ teriorul Altarului este sculptat şi zugrăvit. Pe tîmplă, în dosul icoanei Maiceî-Domnuluî, se ci­ teşte văpsit cu negru: «Luaţi, mîncaţî, acesta este trupul meu»; iar în dosul icoanei lui Iisus Christos: «Beţi dintru acesta toţi, acesta este sîngele mîeti». Uşa împărătească de la mijloc are săpat, în faţă la stînga, pe bronz: Buna-Vestire, la dreapta, vizita Elizabetel la Maica Dom­ nuluî. Cele două uşî laterale sunt de bronz, lucrate ca şi restul tîmpleî. Această lucrare măreaţă de artă s’a făcut la Paris şi a reclamat doi ani de lucru. Pu­ tem zice că este unică şi fără pereche. Picturile din lăuntrul bisericeî sunt toate nouă, făcute după mo­ delul celor vechi. Ele acoperă o suprafaţă 2343 m. p. şi con­ ţin 865 figuri, executate în sti­ lul vechiu bizantin. Merită deo­ sebită luare aminte figura Mîntuitoruluî Pantrocrator, din cu­ pola cea mare şi mijlocie. El caută spre Vest, ţinînd mîna dreaptă ridicată în semnul binecuvîntărel, iar în stînga, poartă o Evanghelie închisă; este în­ conjurat cu o lumină de aur, pe care se citesc următoarele cuvinte : 68878 J.are/9 JM cfienor Q tografic. Voi. J J l.

33

«Domnul s’a uitat din ceruri la fiiî oamenilor, ca să vadă de este vre unul care să-l înţeleagă şi să-l caute pre El, şi toţi l’ati arătat pe El»; iar în cupola mij­ locie: «Vedeţi, vedeţi că Eu sunt Mîntuitorul lumel, lumina cea adevărată, izvorul vieţeî, Filul luî Dumnezeu». In cupola din Altar se reprezintă MaicaDomnulul cu Domnul Christos în braţe şi cu inscripţiunea, «Bucură-te cea plină de daruri». Cupolele turnuleţelor a u : cea de la N. pe Christos Emanuel, cea de la S. pe Sf. Maria. Mai însemnăm în altar tablourile: Coborîrea de pe Cruce, învie­ rea lui Christos, Duminica Mi­ ronosiţelor şi Duminica Tomeî; Liturgiha Apostolicească, figurile Sfinţilor Athanasie din Alexan­ dria, Ioan Gură-de-Aur şi Grigorie Teologul. In C o r : Patimele Domnuluî Christos, Li­ turghia îngerească, Sf. Maria, Sfîntul Ioan, Nestor, Dumitru, Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe pendentivî, ceî 4 Evangheliştî. In Pronaos: Archangeliî Mihail şi Gavril, Intrarea în Biserică şi Naşterea Maiceî - Domnuluî. In fine, în Narthrex, portretele ctitoriceştî şi ale altor Domni Romînl, luate după cele vech i: Neagoe şi Despina cu copiii lor; Radu de la Afumaţi şi soţia sa Roxandra; Ioan Radu Negru şi Doamna Ana ; Ioan Teodosie Voevod şi Ioan Mircea-cel-Bătrîn, în costum de cavaler me­ dieval ; Ioan Vladislav Voevod; Kneazul Lazăr şi Doamna Miliţa, părinţii Doamnei Despina, ţinînd în mînl o Biserică cu IO turle; Radu Voevod şi Mircea; Alexandru Voevod şi un copil al său ; Vlad Voevod cel Tînăr şi Ioan Vintilă Voevod; Ioan Petru-Vodă Cercel şi fiul său Marcu Voevod, avînd deasupra pe Christos-Pantrocator.

CURTEA-DE-ARGEŞ

L a dreapta uşeî de la intrare se află portretul M. S. Regelui Carol I, în mantie regală, ţinînd în mînă pergamentul restauraţiunei Bisericeî, coroana de oţel stă pe un stîlp aurit; la un colţ al tabloului sunt armele A u­ gustei Sale familii. L a stînga se află portretul M. S. Reginei Elizabeta, Augusta noastră Su­ verană, înghenuche înaintea Prea Curatei Fecioare, absorbită în­ tr’o cugetare adîncă şi cuvioasă, închină la picioarele Maiceî Mîntuitorulul harpa alinătoare su­ ferinţelor pămînteştf, şi pare că zice cu Psalmistul: «Doamne, cinstit’am Casa ta şi Jocaşul cinstire! Tale». De o parte şi de alta a portretelor regale, se află la stînga portretul primului Episcop al Argeşului Iosef I, iar la dreapta, al Părintelui Episcop Ghenadie II Argeşiul, mai tîrzifl Mitropolit Primat. Cerdăcelul din faţa Bisericeî este destinat în special pentru oficiarea botezului, de unde îi vine şi numele de Baptisterium. Asemeni capele alcătuiau în construcţiunile vechi bizantine o parte esenţială şi o podoabă. Gonzales Clavijo, în discripţiunea ce face bisericeî Sf. Gheorghe din Constantinopole, zice: «îna­ intea uşeî Bisericeî se află un frumos basin pentru botez, şi d’asupra sa o cupolă susţinută de 8 coloane de marmoră albă, şi acoperită de multe figuri». Baptisteriul de la Argeş con­ zistă, după cum am văzut, dintr'o cupolă învelită cu plumb, pe patru coloane de marmoră din Constantinopole cu vărgl vinete, avînd capitelurile în stil arab, de marmoră de Carrara. In prejurul cupolei se aflâ o ga­ lerie de flori scobite în piatră. Timpanele arcurilor sunt cu scul­ pturi de un gen deosebit de al sculpturilor Bisericeî, intrînd D

CURTEA-DE-ARGEŞ

şi păsări prin motivele orna­ mentaţiei. D ’asupra timpanilor, cântarul e încins de un brîu cu sculpturi în formă de solzi. Cele patra arcuri de piatră sunt mărgenite în partea superioară de un ciubuc rotund cu flori sculptate şi aurite, pe un fund verde; Ia timpane fundul e al­ bastru şi ornamentaţiunea cu aur. Bolţaril se termină cu 11 flori ascuţite de fie-care parte. Pardoseala de mozaic prezintă ornamente bizantine în diverse colori, avînd la mijloc cruce, for­ mată din împletituri încolăcite. Odoare ş i mobilier. — Intre odoarele bisericeî, cel mal pre­ ţios, şi care face admiraţiunea tutulor, este un manuscript pe pergament conţinînd cele 12 Evanghelii, ce se citesc în Joia mare în Săptămîna Patimilor, şi Evangelia înviere! din Sîmbăta mare. Este scris întreg de M. S. Regina Elizabeta pe 50 pa­ gini mari in folio ; fie-care pa­ gină este încadrată într’un che­ nar lat de 15 c. m. şi alcătuit din motive diferite şi combinate după inspiraţiunea proprie : cînd flori de munte, rînduite cu gust, cînd seminţe de paltin, cînd împletituri de arabescuri şi desemnurî luate din 'ornamentica romînească. Fundul fie-căreî pagine este deosebit colorat. T e x ­ tul e scris cu aur sau cu argint, după cum convine maî bine tonului coloare!. Fie-care pagină din cele 50 este un ce în sine deosebit prin iniţiale, prin decoraţiunl şi coloare, destăinueşte o intenţiune artistică şi bogată imaginaţiune a regescu­ lui lor autor.Prima pagină poartă acest titlu: Sfintele E vangeliî din Joea Patimilor. L a mijloc este desemnată Sflnta înviere, iar împrejur, în cîte un frumos cadru de flori­ cele, se văd 4 scene din I’ati-

34 mele Mîntuitoruluî, şi alte 4 din viaţa Maiceî Domnului. Pe pa­ gina verso sunt zugrăvite 11 capete de îngeraşi, care se asea­ mănă cu unii din fericiţii ador­ miţi al familiei M. M. L . L. Sunt trei figuri sus şi trei jos în cîte un cadru oval format din ghir­ lande de flori; iar de o parte şi de alta a paginel cîte un cadru rectiliniar, cel din stînga avînd două figuri cel din dreapta trei. Figura de Ia mijloc în grupul de sus este chiar dra­ gul îngeraş al M. M. L. L . zmuls încă din pruncie, este Princi­ pesa Maria în chipul unul co­ pilaş cu faţa candidă. El trage cu mânuşiţa clopotul celei de a doua în vieri; coarda clopopotulul este împletită cu o ra­ mură de flori. Următoarea inscripţiune de jur împrejur for­ mează cadrul figureî: Maria f 1874, IT T Y . Christos a înviat din morţi. L a stînga: O TT O f 1862. Cu moarte pre moarte călcînd. L a dreapta: Hermann -f- 1877. Şi celor din mormîiiturî. Cadrul rectiliniar stingă, sus: Ecatcrinaf 1866. Teresa f 1883 Christos A înviat Din Morţi Cu Moarte Pre Moarte. Cadrul rectiliniar 1869.

dreapta, sus: Sofia f

Maria j - 1882 Frantz -f- Cristos. A înviat Din Morţi cu Moarte Pre Moarte. Grupul de jo s: L a stingă: Maria f 1867 Călcînd, Şi Celor Din Mormlnturî. L a dreapta: Maria f 1863 Călcînd, Şi Celor Din Mormînturî. La mijloc: Stefania f 1850, Viaţă Dă­ ruind.

Cîte un fluture se vede la cele patru colţuri alb cadrului Principesei Măriei, şi la cele patru colţuri ale paginel. In mij­ loc se citeşte, scris cu alb pe fund aurit pe I3 linii, urmă­ toarea frumoasă inscripţiune: Lucrat-am această carte cu cele două­

CURŢEA-DE-ARGEŞ sprezece Evangeliî ale Patimelor Dom­ nului si Mîntuitoruluî Nostru Iisus Chris­ tos, pentru sînta şi Dumnezeiasca Bise­ rică a Episcopiei Curţeî-de-Argeş, întru amintirea Prea iubitei şi singurel melc copile Maria, care în Joia Patimelor a trecut la viaţa cea vecinică, şi la tU că­ reia căpătiiu am auzit citindu-sc mlngictoarclc cuvinte ale Domnului. Castelul Pcleşului In 27 August (8 Septembrie) 1886.

A cest nepreţuit odor se va păstra de acum înainte alăturea cu icoana vechie, ce prima în­ temeietoare a sfintuluî locaş de la A rgeş a dăruit-o, şi pe care icoană vedem pe Maica-Domnuluî ţinînd în braţe corpul D i­ vinului Mîntuitor, iar maî jos pe Doamna Despina a luî Nea­ goe V odă ţinînd pe un genunche pe fiul său Teodosie mort şi z ic e : «Stăpînă! primeşte pe robul tău Ioan Teodosie Voevod, şi aşează-I în împărăţia Ta». Evan­ ghelia este ferecată foarte fru­ mos, după desemnele făcute de M. S. Regina şi executate în zmalţ. Pe ferecătura din faţă este în mijloc crucea triplă bizantină, al căreia fund e albastru pre­ sărat cu floricele roşii şi galbene. Marginele sunt o combinare de arabescuri din ornamentica Curţeî-de-Argeş; un fund de aur cu desemnul pătrat în coloare alternativ verde şi albastru în­ chis, al doilea fund în coloare, iar desemnul de aur. Pe ceal’altă parte a ferecătureî se ob­ servă pe fund verde un desemn de pe cusături naţionale lucrat în zm alţ; în mijloc, pe fund de aur cu litere albastru închis, sunt facsimilate după scrisoarea autografă a M. S. Reginei, cele şapte cuvinte de pe cruce ale Mîntuitoruluî: Părinte I Iartă-le lor că nu ştiu ce fac 1 Amin zic ţie, astăzi Împreună cu mine vei fi tn raiji I Mi-e acte!

CURTEA-DE-ARGEŞ Muere, iată fiul tău, fiule, iată mu­ ma tal Ui I U i! Lima savalitani 1 Părinte 1 In minele tale Încredinţez duliul m eu! Săvîrjitu-s’au 1

L a dreapta în colţ, jos, este scris de-acurmezişul în aur peste margine: «Elisabetha, 1886». Muchea ferecăturiî e lucrată în zale de aur împletit, după modelul vechilor Evanghelii romîneştî. ■ Incheietorile sunt şi ele lu­ crate în zmalţ. Pomelnicul sau dipticul Mă­ năstire! Argeşul este scris cu multă îngrijire şi cu frumoase ornamente pe pergament de Doamna Maria G. Sturdza de la Miclăuşani, avînd în faţă în­ semnarea ctitorilor, iar în dos psalmul lui David: «Milueşte-mă, Doamne, după marea mila T a şi după mulţi­ mea îndurărilor Tale»....... Mobilierul se compune, din două sfeşnice marî cu cîte treî luminări, patru sfeşnice mici, masa pentru anaforă, două tetrapoade pentru cîntăreţî, stra­ nele, tronul Regelui, al Reginei şi al Episcopului, policandru, etc. Sfinţirea bisericeî. — Sfinţirea bisericeî Episcopale de la Curtea-de-Argeş s’a făcut în ziua de 12 Octombrie 1886 în pre­ zenţa MM. L L . Regelui şi Re­ ginei, cu o pompă neasemănată şi vrednică de monumentul cel maî strălucit al Regatului Romîniel. Aceastră serbare religioasă a pus în mişcare mii de oameni, carî se grăbiră a veni din toate unghiurile ţăreî, ca să vadă prea iubiţii lor Suveran! deschizînd iarăşi drept-credincioşilor loca­ şul Dumnezeesc al luî Neagoe Voevod, din începutul secolului al XV-lea, şi să-l asculte vor­ bind despre tăria Bisericeî Ro-

35 mîne şi despre cuvioşia străbu­ nilor lor. După terminarea tuturor lu­ crărilor de restauraţiune, înce­ pute încă din anul 1875, şi după înzestrarea bisericeî cu tot mo­ bilierul, odoarele şi vestmintele trebuincioase cultului; s’a decis ziua pentru săvîrşirea sfinţire! din noii a acestei biserici, în care încetase a se mal oficia serviciul divin din cauza focului întîmplat la anul 1867. Sîmbătă la 11 Octombrie, la orele 7 de dimineaţă MM. L L . Regele şi Regina pornesc din Sinaia, pentru a se îndruma pen­ tru C urtea-de-A rgeş, însoţiţi fiind de mal mulţi miniştri şi demnitari al Statului. De la Chitila şi pănă la Piteşti gările eraţi împodobite cu verdeaţă şi cu steaguri tricolore. Peste tot locul se vedeati portretele Su­ veranilor, înconjurate de cunun! de florî. Mulţime de ţărani în haine de sărbătoare adunaţi pe la staţii şi chiar în drum salu­ tară cu căldură şi entuziazm pe Suveran!, care de la ferestrele vagonului mulţumeaţi tuturor. L a staţiunele unde trenul Re­ gal se oprea cîte-va minute, Eî eraţi aşteptaţi de Prefecţi! ju­ deţelor, Primarii comunelor, carî după obiceiQ, ofereaţi pîine şi sare Suveranilor, apoî corpul didactic, precum şi un însemnat număr de domni şi doamne dintre notabilităţile judeţelor. Pe la 4 1/a Auguştiî Suveran! se aflaţi, înaintea porţilor biseri­ ceî Episcopale. A ci, încă de la orele 2*/a după amează, Episcopul Epar­ hie! de Argeş, Ghenadie, îmbră­ cat în mantie şi omofor cu epitrahil, împreună cu mal mulţi Arhierei, Arhimandriţi şi Stareţ!, cu 12 diaconi şi maî mulţî pre­ oţi, toţî îmbrăcaţi în nouăle ves­ minte sacerdotale şi urmaţi de

CURTEA-DE-ARGEŞ

numeroasă poporîme, plecară de la Biserica numită Bolniţa Episcopie!, în cîntece corale şi sunetul clopotelor, ducînd Episcopul Ghenadie sfîntul Disc cu sfintele moaşte pregătite spre a fi puse a doua-zi în stîlpul sîntulul Pristol al bi­ sericeî, precum şi cu sfintele moaşte ale sfinţilor Nifon, Sergiu, Vach şi ale sfintei Taţiana. Această procesiune reli­ gioasă se întîlni la poarta bise­ riceî Episcopale cu sfintele moaş­ te ale sfinte! mucenice Filotea, adusă într’adins de la biserica Curtea Domnească din oraşul Curtea-de-Argeş. După intrarea amînduror procesiilor în bise­ rică, sfintele moaşte ale sfintei Filotea fură aşezate lîngă strana dreaptă, iar ale acelor-l’alţî sfinţi în stînga; sfintele moaşte însă, pregătite pentru sflnta Masă, se depuseră la sflnta proscomidie în Altar. îndată după aceasta se în­ cepu slujba Vecernie, oficiinduse de un Arhimandrit. Pe cînd se cînta slava de la Stihirî, se vesti sosirea M. M. • L. L. Regelui şi Regine!. D-nii Mipiştri, Corpul diplomatic, A r ­ hitectul restaurator al monumen­ tului cu ajutorul săfl, doi Ge­ nerali, casa civilă şi militară a M. M. L. L., elevi! seminarului şi o populaţiune numeroasă, întîmpinară pe M. M. L. L. Regele şi Regina la poarta ca­ tedrală. înalt P. S. S. Mitopolit al Moldove! şi Sucevei, D. D. Iosif Naniescu, însoţit de toţî înalţii prelaţi aflaţi aci, aştep­ tau la uşa bisericeî. M. M. L. L. sărutară Sf. Evanghelie şi Crucea prezentate de Episco­ pul Ghenadie. Corul vocal de la Domniţa-Bălaşa, întona sub direcţiunea maestrului Bărcănescu, imnul regal, pe cînd

CURTEA-DE-ARGEŞ

Majestăţile Lor intratt în bi­ serică. M. S. Regele luă loc pe tronul său din dreapta; M. S. Regina, pe cel din stînga, iar înaltul cler stînd în mijlo­ cul bisericeî, intona cîntarea: «Lumină lină», şi se urmă ser­ viciul Vecerniei, care pe la 4'/« se termină. După terminarea acestui ser­ viciu, Auguştiî Suverani obser­ vară cu deamănuntul interiorul Bisericeî, admirînd simplicitatea măreaţă a planului, frumuseţea picturelor, strălucirea tîmplel şi a mobilierului, cum şi efectul fericit de lumină care pătrunde în diferite moduri prin nume­ roasele ochiuri şi ferestre cu geamuri divers colorate. Ma­ jestăţile Lor au exprimat în mal multe rînduri înaltele Lor mul­ ţumiri d-luî Arhitect A . Lecomte, pentru minunata operă datorită numaî talentului, stă­ ruinţei şi gustului său artistic. După aceea, Majestăţile Lor bine-voiră a examina exteriorul bisericeî, a compara elementele, ce aă servit la reconstruirea cerdăceluluî (Cântarului) şi a ba­ lustradei din prejurul edificiu­ lui. Pe la orele 5 p. m., Ma­ jestăţile Lor plecară în oraş în urările întregeî populaţiunî, care era înşirată de la porţile Epis­ copiei şi pănă la casele Pri­ marului, unde se stabilise cuartierul Regal. A ci, după ce se făcu prezen­ tările cuvenite, seara, la orele 7, avu loc un prînz dat de Ma­ jestăţile Lor, la care luară par­ te : înalt Prea Sfinţitul Mitro­ polit al Moldovei, D-niî Mi­ niştrii pelnipotenţiarî şi aî ţăreî, aflaţi acolo cu această ocaziune, mal mulţi demnitari al statului şi alte multe persoane de distincţiune, precum şi alte nota­ bilităţi ale oraşului. După prînz avu loc o retra­

36 gere militară cu torţe şi mu­ zici, iar pe la orele 9, o mani­ festaţie populară cu muzica şi torţe aprinse. M. S. Regina purta frumosul costum naţional, alb, cusut cu negru şi cu fir, care a devenit costumul regesc al Romînieî şi obiectul de mîndrie al femeeî Romîne. T ot în costum naţio­ nal eraţi îmbrăcate toate Doam­ nele prezente, ca şi domnişoa­ rele de onoare ale M. Sale Re­ ginei. T ot în acea zi de Sîmbătă, pe la orele 9 */a seara, la Epis­ copie a început serviciul de priveghere (Utrenie). In timpul serviciului, în curte se ferbeaQ aromatele sfinţite pentru sfinţire. Ast-fel se termină ziua de 11 Octombrie, care prin frumu­ seţea eî şi prin seninătatea ce­ rului, revărsase în sufletul tu­ turor un izvor de plăcere şi bucurie, căci le da speranţă şi pentru un timp şi mal frumos pe a doua zi, ziua cea mare a sfinţire! bisericeî. Ziua de Du­ minică, 12 Octombrie, era aş­ teptată cu nerăbdare de toţi aceia, cari se grăbise a veni la o serbătoare pioasă şi de vecinică amintire. Toată noaptea, şi mal ales în dimineaţa zilei, numărul oaspe­ ţilor crescu, carî veniţi în tră­ suri, cari călări, cel mal mulţi pe jos, săteni şi sătencele de prin văile şi muscelele Argeşu­ lui, Dîmboviţei, Muscelului şi Rîmnicul-Vîlceî. încă din răvărsatul zorilor lu­ mea căuta să ocupe locuri în întinsa curte din preajma bise­ riceî. Ziua făgăduia a fi din cele mal frumoase. Soarele se înălţa plin de căldură şi de lumină, desbrăcînd cu încetul de haina lui mohorită, munţii cel învăluiţi în nor, şi făcînd să se desfă­

CURTEA-DE-ARGEŞ

şoare înaintea ochilor panorama cea mal încîntătoare. In fund se ridica, în vestmîntu-î de tim­ puriu ernatic, măreţul Neagul, moşneag de zăpadă, care îşi trage numele de la fericitul ctitor al Bisericeî de Argeş, de la Neagoe-Vodă. De o parte se înalţă muntele Păpuşa, de ceal’altă parte, munţii Coziel, iar în fundul frumoasei văl se ve­ deau cheile Argeşului, ce - şî duce pe un pat capricios şi aş­ ternut cu bolovani, cursul său torenţial. Călătorul se opreşte cu ochii uimiţi în conturnele zării depărtate, iar biserica îl dă să cugete, aducîndu-I răsu­ nete de reînviere din vremile trecute, răsunete de viaţă din vremea prezentă. Pe la orele 7 ‘/a dimineaţa, armata se înşiră în curte, formînd un patrulater în jurul bisericeî. Afară din curte se aşeză de ase­ menea armată. Grilajul curţel era acoperit cu drapele trico­ lore. Un frumos arc de triumf se ridica la intrarea despre Curtea-de-Argeş, iar de la poartă pănă la uşa bisericeî era aşter­ nut un covor pentru Majestă­ ţile Lor. Lumea se pornise în şiruri neîntrerupte despre oraş, des­ pre muchea dealurilor, şi despre văile din preajma Sasului şi a laşului, a Danului şi a Albului, acoperind toată curtea, întreaga cîmpie încunjurătoare şi culmele din preajmă. L a orele 8, sunetul clopotului dete semnalul de pregătirea serviciului religios. In frumosul cerdăcel sau baptister din faţa bisericeî, Vicarul Episcopiei Rîmniculuî-Noului-Severin săvîrşi Sfinţirea apel cea mică. Pe la orele 8 */*, 21 salve de tunuri anunţară pornirea Majestăţilor Lor de la cuartierul Regal, şi la orele 9 în sunetul

CURTEA-DE-ARGEŞ

clopotelor, al muzicelor şi în aclamările mulţimei, Auguştiî Suveranif, sosiră înaintea porţii Episcopiei, în trăsura de gală a curţii Regale, trasă de 4 caî şi escortată de Prefectul de Argeş şi un escadron de că­ lăraşi. M.M. L. L . Regele şi Regina fură întîmpinaţi la poartă de doi Miniştri, doi Generali, A r­ hitectul restaurator cu ajutorul său, de Comandantul trupelor de paradă şi de alte persoane de distincţiune. De o parte şi de alta a covorului aşternut, erau înşiraţi clericii îmbrăcaţi în Sfintele odăjdii. L a scara bisericeî pe plat­ forma din faţă, Majestăţile Lor fură întîmpinate de toţî Miniştri ţării; de Corpul diplomatic; de înalţii demnitari aî Statului şi de maî multe persoane nota­ bile; iar la intrarea în biserica, de P. S. S. Episcopul eparhiot cu Crucea şi sflnta Evanghelie, de înalt P. S. S. Mitropolit al Moldovei şi de alţi Episcop! şi Arhimandriţi şi de un nume­ ros cler. După ce Majestăţile Lor să­ rutară Crucea şi sflnta Evan­ ghelie, intrară în biserică în cîntările corului. M. S. Regele fu condus la tronul său Regal de către P. S. S. Episcopul eparhiot şi de casa civilă şi mi­ litară, M. S. Regina, de către I. P. S. Mitropolit al Moldovei şi de Domnişoarele de onoare. Serviciul sfinţire! se oficiă de P. S. S. Episcopul Ghenadie, cu 4 Arhierei, cu 4 Arhiman­ driţi, 12 diaconi, în azistenţa tutulor preoţilor din eparhia Argeşului şi a unu! număr în­ semnat de preoţi, veniţi de prin alte eparhii. P .S .S . Episcopul o­ ficiant înconjură mal întîiu sflnta Masă din Altar de trei ori, în cîntarea troparilor cuvenite; a-

37 poî ridicînd discul cu sfintele moaşte pe cap, şi fiind preces de preoţi şi cleric! cu sflnta Evanghelie, sfintele chivote, cu ripide, steaguri şi felinare, eşi afară din biserică, urmat de M. M. L. L . Regele şi Regina, de persoanele oficiale şi de tot po­ porul. Procesiunea ocoli biserica de trei ori în sunetul clopotelor. La fie care ocol se făcu cîte o stare înaintea faţadei de la in­ trare, punîndu-se sfintele moaşte pe tetrapod şi citindu-se Apos­ tolul, Evanghelia de încungiurare şi cîte o rugăciune de sfinţire. In tot timpul citire! acestora, Auguştiî Suverani, cle­ rul, armata şi întregul popor stau în genunchi şi ascultau în adîncă tăcere cuvintele Mîntui­ toruluî şi frumuseţile rugăciune!. După a treia ocolire, P. S. S. Episcopul urcă treptele bisericeî împreună cu M. M. L. L. Re­ gele şi Regina, şi cîţî-va din înalţii prelaţi, şi zise rugăciunea intrăreî, pe cînd uşile bisericeî erau închise. In năuntru se afla un Arhi­ mandrit cu doi diaconi ţinînd chivotele în mîînî. P. S. S. E ­ piscopul Ghenadie pronunţă tro­ parul din Psalmi: «Ridicaţi boerî porţile voastre şi vă ridicaţi por­ ţile cele veşnice; şi va intra împăratul Slavei». «Cine este acesta, împăratul Slavei?» întrebă clericul din nă­ untru. «Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în războiu, Domnul Puterilor: Acesta este împăratul Slavei», răspunse P. S. Episcop. Aceste întrebări şi răspun­ suri se repeţiră de trei orî, după care apoî P. S. Episcop făcu treî cruci cu sfintele moaşte de asupra Juşilor, care se des­ chiseră îndată. Toată lumea in-

CURTEA-DE-ARGEŞ

trînd în regulă se aşeză iarăşi fie-care la locul său. Acum începu punerea sfinte­ lor moaşte în stîlpul sflntuluî Pristol. Majestăţile Lor înconju­ rară în cîntările obicinuite, tabla de marmoră destinată a servi de Sflnta Masă, aşezînd mal întîiu sfintele moaşte cu aromatele de sfinţire. Intr’un tub de metal masiv, M. S. Regina depuse Chrisovul pentru restauraţiunea bisericeî, scris întreg pe pergament de Augusta sa mină, şi semnat de dînsa şi de M. S. Regele. A ­ cest tub, depunîndu-se sub pia­ tra Sflntuluî Pristol, în aroma­ tele de sfinţire, se acoperi cu o placă de metal. Conţinutul Chrisovuluî de fundaţiune: «Sfiuţitu-s’a acest Dumnezeesc locaş, cu hramul Adormirca-Maicel-Domnulul, dc către Prea Sfinţitul Episcop dc A r­ geş Ghenadie, In al 20-lea an al Domnireî Regelui Carol I, faţă fiind Regele Carol, Regina Elisabcta şi o adunare nu­ meroasă de creştini din toate părţile Regatului, întru lauda şl mărirea lui Dumnezeu A-Tot-Puturnicului, apărător ţarc! acesteia». C u r t e a d c A r g e ş , i a O c t o m b r ie )

1886

Carol, Elisabcta.

Un alt exemplar, păstrat în Altarul bisericeî, poartă pe lîngă semnăturile Majestăţilor Lor, şi pe cele ale Miniştrilor ţării, ale Mitropolitului Moldovei, a treî Episcop! şi a altor demnitari al ţării. A poî începu spălarea sfinte! Mese. P. S. S. Episcopul ofi­ ciant, îmbrăcat cu o cămaşă de atlaz samaniu, bine-cuvîntă mal întîiu prin o rugăciune tainică apa caldă pentru spălare, cerînd a­ supra eî bine-cuvîntarea Ior­ danului. M.M. L. L. Regele şi Regina, încinşi cu cîte un şorţ alb de atlaz, şi cu cîte un ca­ lup de săpun în mînă, spălară

CURTEA-DE-ARGEŞ

apoi tabla de marmoră turnîndu-Li-se apă de P. S. S. Epis­ copul de treî orî ca la botez, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sflntuluî Duh. După cea di’ntîifl spălare, Majestăţile Lor, şterseră marmora, pe cînd se cînta psalmul: «Cît de iubite sunt locaşurile Tale Doamne al puterilor». După aceasta urmă a doua spălare, în amintirea Golgoteî, spălată cu sîngele şi apa ce cursese din coastele Mîntuitoruluî. P. S. S. Episco­ pul în semnul cruceî, turnă a­ supra mesei vin amestecat cu apă de trandafir, dîndu-I sfin­ ţenie şi bună mireazmă; cu a­ cest liquid amestecat se stropi şi antimisul la cîntarea psalmu­ lui al 50-lea: «Stropiţî-mă-vel cu isop şi mă voiu curăţi». După aceasta Majestăţile Lor, cu cîte un burete în mînă, pre­ cum şi d. Ministru al Cultelor şi clericii oficianţi, şterseră bine Sfînta masă, şi P. S. S. Epis­ copul începu a o unge cu Sfintul Mir. întîiu a închipuit treî cruci de asupra Mesei, desemnînd locurile unde trebue să stea în timpul Sfintei Liturghii Evanghelia, Discul şi Paharul; după aceea, cîte treî cruci pe fie care colţ al mesei, ca ea să fie sfinţită pretutindene, în fine trei cruci pe Antimis. L a aceasta diaconul întipărind însemnătatea ritului ce se oficia, la fie-care semn de cruce, atrăgea băga­ rea de seamă prin cuvintele: «Să luăm aminte», iar ierarhul închipuind scopul sfinţire! şi exprimînd entuziazmul ungerel spirituale, exclam a: «Aliluia». Corul cînta: «Ce este maî bun, safl ce este mal frumos de cît să trăiască fraţii împreună». P. S. S. Episcopul a stropit asemenea cămaşa de pînză albă şi legată cu şnururi prin prejur, cu care se îmbrăcase Sfîn­

38 ta Masă, ţinînd capătul şnu­ rului cu care se încinse Sfînta Masă de trei ori, în aşa chip, că semnul Cruceî este din toate patru părţile; iar corul cînta umilul psalm: «Pomeneşte Doam­ ne pe David». După stropirea acestei cămăşi se aduse poala de stofă, de deasupra, cu A n ­ timisul. Pe dînsa se aşeză Evan­ ghelia frumos scrisă cu aur şi cu podoabe şi iconiţe de către M. S. Regina, şi închinată Sfîntulul Altar al bisericeî; aseme­ nea Sfînta Cruce, Chivotul pen­ tru păstrarea sfintelor Taine, cele două chivote-anaforniţe şi cele două sfeşnice. Cînd ast-fel Sfînta Masă era complect îm­ brăcată cu toate podoabele eî, se cîntă psalm ul: «Domnul s’a împărăţit, întru podoabă s’a îmbrăcat»; urmă cădirea Sfintei Mese şi a Jertfelnicului cu tot Altarul, cîntîndu-se psalm ul: «Judecă-mă Doamne, fiind-că eu am umblat prin blîndeţea mea, şi în Domnul sperînd, nu voiu slăbi». Cu aceasta, terminîndu-se sfin­ ţirea Pristolului, se făcu unge­ rea sfintei biserici cu sfîntul şi marele Mir, M. M. L. L. Re­ gele şi Regina, d. Ministru al Cultelor şi P. S. S. Episcopul Ghenadie, cu cîte o nuea aco­ perită în vîrf cu bumbac muiat în sfîntul Mir în cele patru părţi ale bisericeî: In centrul apsidel Altarului de asupra Sf. Proscomodii şi a Diaconiconuluî, în cele două apside ale corului, de asupra uşeî de la intrarea din Narthrex în cor, unde se citesc versurile mare­ lui nostru poet A lexan d ri: Tu, cc cc te-lupţi Iu lume Cu crlnccna durere, Tu, cc din umbra neagră Aspiri să vezi lumină; In ăst locaş de pace Gasi-veî minglere:

CURTEA-DE-ARGEŞ Altarul pune raze Pc fruntea ce se Închină.

De asemenea pe bisericile ctitoriceştî din tablourile lui Neagoe-Vodă şi Despina, Radu de la Afumaţi şi Roxandra, pe pereţii N. şi S. aî Narthrexuluî, în fine de asupra intrăreî bisericel în Narthrex. După terminarea ungere! cu Mir, M. M. L. L. Regele şi Regina şi d. Ministru al Culte­ lor, intrară iarăşi în Altar, să­ rutară Crucea, Evanghelia şi Sfîntul Pristol, mulţumind lui Dumnezeu pentru vărsarea ne­ întreruptă a harului Său, iar P. S. S. Episcopul adresă cu glas tare ruga aceasta: «Ne ru­ găm Ţie, stăpîne mult milos­ tive, umple de mărire, de sfin­ ţenie şi de dar jertvelnicul a­ cesta; ca să prefacă jertfele acele fără de sînge, ce se aduc Ţie într’însul, în prea curatul Trup şi cinstit Sîngele marelui Dumnezeu şi Mîntuitoruluî nos­ tru Iisus Christos, a unuia năs­ cut Fiul Tătt, spre mîntuirea a tot poporului şi a nevredniciei noastre». Majestăţile Lor se retraseră din Altar, la tronurile Lor regale. Se făcu apoi polihroniul pen­ tru Majestăţile Lor, de către P. S. Episcopul eparhiot, care zise : «Prea înaltului şi de Chris­ tos iubitorului Regelui nostru Carol I şi iubitoarei de Christos Reginei Elizabeta, dă-Le Doam­ ne, zile bune, viaţă paclnică, sănătate, mîntuire, şi întru toate bună sporire, iar asupra vrăj maşilor biruinţă, şi-I păzeşte întru mulţi ani». După aceea P. S. Episcopul oficiă Sfînta Liturghie cu 4 Arhierei şi 2 Arhimandriţi îm­ brăcaţi în sfintele odăjdii. Ser­ viciul ţinu aproape treî ore în solemnitatea cea mal mare. Era

CURTEA-DE-ARGEŞ

prima Liturghie făcută după sfinţirea din nofl a bisericeî, şi strălucirea decorului, luminele zecilor de candelabre şi can­ dele , razele soareluî străbătînd prin ochiurile şi ferestrele cu giamurî în variate colori; corul minunat ale căruia cîntărî înduioşate răsunai! armonic prin cele patru bolţi ale tur­ nurilor, religiozitatea cu care care Suveranii şi poporul Lor ascultai! serviciul Dumnezeesc, şi fierbinţeala cu care înălţafl rugăciuni către cel’ A-Tot-Puternic, totul umplea sufletul de o tainică admirare şi adincă pietate. După terminarea Sfintei Li­ turghii, P. S. S. Episcopul de Argeş Ghenadie, îmbrăcat în veş­ mintele cele nouă sacerdotale, cu mitra de aur şi pietre scumpe pe cap, şi cu cîrja în mînă, eşind din Sfîntul Altar şi oprindu-se între sfeşnicele cele mari împărăteşti în faţa Suveranilor şi a poporului, rosti o frumoasă şi pioasă cuvîntare. După aceea tot clerul şi tot poporul eşiră din biserică, rămănînd în capul scărel numaî M. M. L. L. Eegele şi Regina, pentru ca să fie de toţî văzuţi şi de toţî ascultaţi. Pe cele 12 trepte ale scăreî erafl înşiraţi: In dreapta M. S. Regelui, Episcopul şi Arhiereii oficianţi; în stînga M. S. Re­ ginei, I. P. S. S. Mitropolit al Moldovei şi P. P. S. S. Epis­ cop! aî Dunăreî-de-Jos şi Bu­ zăului cu alţi clerici. In faţă, pe plat-formă, erafl Miniştrii ţă­ rii, Corpul diplomatic, înalţii demnitari aî statului, Oficeriî superiori, persoanele oficiale şi clerul, iar jos în curte, mulţimea adunată. L a apariţiunea Suveranilor în­ cepu să cînte imnul Regal şi tot poporul se descoperi.

39 M. S. Regele, ţinu un fru­ mos şi bine simţit discurs, şî sfirşi zicînd din adîncul inimei S a le : «Trăiască Romînia», pe cînd mîna sa dreaptă se ri­ dica spre cer, ca să implore nemărginita bunătate a Dum­ nezeului celui Sfînt, care a o­ crotit mult încercatul de soartă neam Romînesc şi a fost pu­ rurea îngrijitor şi milosîrdnic păzitor. Această cuvîntare, mişcînd pănă la lacrămî tot poporul, a fost dese-orf întreruptă cu stri­ gări de ura îndelung-prelungite, scoase din piepturile miilor de oamenii adunaţi. După cuvîntarea M. S. Re­ gelui şi după cîntarea imnului, răspunse Ministrul Cultelor în cîte-va cuvinte elocinte şi bine simţite. După aceea poetul iubit al geniului romîn, acel care a scos din uitarea atîtor mii de ani cîntecul poporan, arhivul în care o naţiune îşi depune trofeele eroilor săî, floarea simţirilor eî, cel care a fixat cel di’ntăifl mi­ nunata şi tînguioasa legendă a Meşterului Manole, V . Ale- ' xandri, citi oda sa la sfinţirea Curţeî - de - Argeş, în urările tu­ turor şi admiraţiunea Suverani­ lor noştri. Maî trebue să observăm că în tot timpul rostire! discursu­ rilor şi a poeziei un uşurel zăn­ gănit de clopoţel eolienî se auzea din cînd în cînd. Erafl clopoţeii din ciocurile celor 48 de porumbel aî luî Neagoe-Vodă ce stafl înfipţi în piatră pe dis­ curile ornate de d’asupra fru­ mosului brîfl, care încinge bi­ serica în toată a eî întregime. După terminarea cuvîntărilor, se intonă din nofl imnul Regal. M. S. Regele trecu în revistă trupele de paradă, care defilară în cea mal bună ordine pe

CURTEA-DE-ARGEŞ

d’inaintea Suveranilor. Apoî, în aclamaţtunea entuziastă a poporîmeî, Majestăţile Lor intrară în salonul Seminarului, unde un dejun aştepta peste 200 de per­ soane : Corpul diplomatic, Mi­ niştrii, Clerul şi din notabilită­ ţile venite la serbare. La acest dejun se ridicară cîteva toaste. Cît ţinu dejunul Re­ gal, mese întinse sub umbrare ospătară în curtea Seminarului maî multe mii de locuitori, carî întinseră maî pe urmă hore şi jocuri naţionale. îndată după dejun M. M. L. L. Regele şi Regina, însoţiţi de toţi invitaţii, intrară iarăşi în biserică, ca să admire fru­ museţea interiorului şi să sem­ neze albumul înfiinţat pentru vizitatorii monumentului. Apoî Majestăţile Lor se reîntoarseră în oraş în aceeaşi ordine urmată la sosire, cortegiul Regal mergînd la pas în aclamările mulţime!. Majestăţile Lor vizitară şi Bi­ serica Domnească a luî NegruVodă din oraş, unica, poate, clădire bisericească maî veche în ţară, care a urmat în planul săfl stilul curat bizantin. După biserică, Suverani! vi­ zitară şcolile, bine - voind a distribui elevilor tablouri cu is­ toricul şi vederea Episcopie! de Argeş şi cu portretele ctitorilor Neagoe-Vodă şi Despina. L a orele 7 seara, avură loc două prînzurî, unul la cuartierul Regal şi altul la Seminar. L a ambele prînzurî s’afl ţinut maî multe toaste, la care afl luat parte Miniştri! ţârii, Miniştri! plenipotenţiari, maî mulţi dem­ nitar! aî ţării, Episcopii, I. P. S. S. Mitropolitul Moldove! şi alte notabilităţi ale oraşului. După terminarea acestui os­ păţ, toate persoanele ce luase parte, merseră la cuartierul Regal.

CURTEA-DE-ARGEŞ

L a orele 9 seara, avu loc o manifestaţie cu torţe şi muzică. Mulţimea de popor adunată di­ naintea ferestrelor, unde se afla Majestăţile Lor, striga în nenumă­ rate rîndurî: Să trăiască Regele Carol I şi Regina Elizabeta! Auguştiî Suverani se arătară de maî multe ori la ferestre, ca să-şî exprime înaltele lor mulţumiri. Pe un deal din faţa palatului se trase focuri de artificie. L a 10 ore noaptea Majestă­ ţile Lor se retraseră în apar­ tamentele Lor, iar oraşul rein­ tră în liniştea-! obicinuită, după o zi atît de frumoasă şi plină de amintirile cele mal scumpe inimel şi sufletului. A treia-zi Luni, fiind a se pune temelia Palatului episcopal, s’a oficiat mal întîiu în biserică, la orele 7 de dimineaţă, Sf.Liturghie pentru ctitorii vechi şi noî aî bise­ riceî, de către P. S. S. Arhiman­ dritul Hariton, azistat de 4 preoţi şi 2 diaconi, în prezenţa d-lul Ministru D. Sturdza şi a unul numeros public. După termi­ narea Sf. Liturghii, panachida s’a slujit de P. S. S. Episco­ pul Ghenadie, care a mers la cele treî morminte ctitoreşti din Narthrex şi a citit moliftele de dezlegare în sunetul clopotelor şi în cîntarea veciniceî pomeniri. L a orele 9 dimineaţa, M. M. L . L . Regele şi Regina veniră în trăsura Regală, trasă de 4 caî şi escortată de prefectul de A rgeş şi de un escadron de călăraşi. P. S. S. Episcopul Ghenadie, înconjurat de clerul oficiant, precum şi de toţî înalţii Prelaţi, întimpinară pe Suverani în cur­ tea bisericeî şi se îndreptară cu toţii spre locul unde avea să se pună temeliele nouăl cons tracţiuni. A ci se afla preparată o masă

CURTEANA

40

acoperită cu o poală de stofă cu fir, şi cele trebuincioase pentru sfinţirea apel. După ce se oficiă sfinţirea apel, Majestăţile Lor se coborîră la locul săpat pentru pu­ nerea temeliei, fiind încinşi cu cîte un şorţ de atlaz alb şi avînd în mîinî cîte o mistrie de argint cu inscripţiunl pe dînsele. Tubul în care se afla planul şi documentul penîru punerea temeliei, ca şi mal multe mo­ nede naţionale, fu aşezat de Su­ verani în locul pregătit pentru temelie. Peste el se puse o placă de metal, care se zidi şi tencui de Majestăţile Lor, de I. P. S. Mitropolit al Moldovei, de P.P. S.S. Episcop! al Argeşului şi Buzăului şi de d. Ministru al Cultelor, în sunetul clopotelor şi al muzicel ce intona imnul naţional. Documentul de fondaţiune s’a scris de însăşi M. S. Regina şi are conţinutul următor: «In numele Tatălui si » al Fiului si I al sflntuluî Duh. EU, Carol I, Regele Romtniei, am aşezat această temelie a Palatului Episcopal de Argeş, a doua zi după sfinţirea din nou a Dumnezee.ştîl biserici a acestei Epis­ copii, In 13 Octombrie 1886; spre po­ menirea Mea şi a prea iubitei Mele soţii Elisaveta Regina, precum şi a Întregului popor al Regatului Romlu».

După terminarea ceremoniei, Majestăţile Lor se întoarseră la cartierul Regal. A ci exprimară d-luî Primar Sterescu şi d-neî Sterescu înalta Lor satisfacţiune pentru primirea călduroasă ce Li s’a făcut de către populaţiunea Argeşului, şi la orele 10 suindu-Se în o altă trăsură des­ chisă, trasă de 8 cal, părăsiră Curtea-de-Argeş, în aclamaţiunea întregeî populaţiunî, care-I însoţi pănă la barieră. Majestăţile Lor în tot drumul pănă la Sinaia au fost viu acla­ mate ca şi Ta venire.

Sfinţirea Curţeî-de-Argeş a fost o serbare complectă din toate punctele de vedere. Simţimintele religioase, poe­ tice şi artistice se găseau puse toate în mişcare, pentru a fi iar toate pe deplin satisfăcute. Toţî, de la mic pănă la mare, cari au luat parte la această ser­ bare, au fost pătrunşi de fericire.

Curtea-de-Jos,

trup de moşie, nelocuit, pendinte de com. Frăsinetul, pl. Glavaciocul, judeţul Vlaşca, proprietatea d-luî N. Iuga. A re o suprafaţă de 429 hect.

Curtea-de-Sus,

trup de moşie şi cătun, pendinte de com. Frăsinetul, pl. Glavaciocul, jud. Vlaşca, proprietate a bisericeî Sf. Nicolae din Prunt. A re o suprafaţă de 420 hect.

Curteana,

cătun, al comunei Băr­ băteşti, pl. Gilortul, jud. Gorj, la S. comunei Comăneşti, situat pe deal şi la o depărtare cam la 10 kil. de căt. de reşedinţă, ceia-ce face ca administraţia acestui cătun să se facă cu anevoinţă. A re o suprafaţă cam de 360 hect., dintre carî 38 hect. ara­ bile, 4 hect. vie, 7 hect. pranet şi 311 hect. pădure, tufăriş şi rîpe. Pămîntul e puţin fertil. A re o populaţie de 136 fa­ milii, cu 609 suflete, din cari 109 contribuabili. Locuitori! sunt moşneni şi se ocupă cu agricultura şi creşterea vitelor; parte din oameni sunt învoiţi pe proprietatea din com. Pîrîul-Boia. Eî posedă: 1 5 pluguri, 43 care cu boî, 12 stupi, 169 vite mari cornute, 230 oî, 82 capre, 135 rîmătorl şi 7.0 caî. A re o biserică deservită de preotul din com. Ţicleni.

CURTEANCA

In cătun sun t: 2 puţuri şi 8 izvoare acoperite. C u r te a n c a sau L in ia -d in -D e a l, sat, cu 29 familii, jud. Argeş, pl. Cotineana; face parte din com. rur. Găujani. C u rte n e scu l, lac, în jud. Ialo­ miţa, pl. Borcea, com. Jegălia. C u rten i, com. rur. în jud. Fălciu, pl. Crasna, în partea de V., si­ tuată pe o vale ce înclină spre N.-V., între comunele: Creţeşti la E., Vineţeşti la V., Olteneşti la S. şi Şişcani la S.-E. Este formată din trei s a te : Bălăneşti, Budeşti şi Curteni. A re o populaţie de 242 familii, sau 985 suflete, din cari 210 contribuabili. A re o şcoală; 2 biserici de­ servite de 2 preoţi şi 4 das­ căli. Vite mari cornute sunt 895, caî 81, ol 221 şi porci 291. C urten i, sat, în com. Curteni, pl. Crasna, jud. Fălciu, situat pe valea dintre dealurile: Chiliile, Călugăriţa şi Beldimanul. Locuitorii sunt moşneni sau răzeşi, şi se ocupă cu agricul­ tura, cultura viilor şi a livezilor şi cu cărăuşia. A ici este reşedinţa comuneî. A re o şcoală, înfiinţată în anul 1885, frecuentată de 33 elevi; o biserică, deservită de [ preot şi 2 cîntăreţî, făcută la 1827 de obştea răzeşilor. C u rten i, şes, în partea de N.V . a comunei Curteni, plasa Crasna, jud. Fălciu, pe o su­ prafaţă cam de 15 hect., în mijlocul căreia se află o baltă.

41

de la S. şi V . de oraşul Boto­ şani, cu care este în vecinătate. Se compune din satele: Baisa, Balta-Arsă, Băiceni, Botoşanca, Curteşti, Manoleşti, MănăstireaAgafton, Mănăstirea-Doamnei, Raiul, Stănceşti şi Orăşeni. A re o suprafaţă de 6193 hect. şi o populaţie de 1054 familii, sau 3671 suflete. Teritoriul comunei este deluros, de natură argilos, negru ori* galben; întinderea locurilor cultivate e de 3600 hect. Parte din teritoriul comuneî e acoperit cu păduri. Numărul vitelor e de 3384: 1420 bol şi vaci, 128 cal, 1414 ol, 422 porci. Locuitorii posedă 557 stupi cu albine. A re 2 mori de apă şi 1 moară, situată la Raiul, care fa­ brică faină de grîu de bună ca­ litate chiar pentru export. In toată comuna sunt 18 co­ mercianţi şi 57 meseriaşi cari se ocupă cu mici meserii, ca ciubotăria, stoleria, etc. Comuna e străbătută de şoseaua naţio­ nală Botoşani-Hîrlău în partea de E., iar în partea de S. de şoseaua Botoşani - Fălticeni, şi în cea de V . de şoseaua Botoşani-Burdujeni. Budgetul comunei are la ve­ nituri 6905 leî, 47 bani şi la cheltuelî 6956 lei. Sunt 7 biserici şi 1 paraclis, deservite de 8 preoţi, 1 diacon şi 9 cîntăreţî. Se mal înseamnă mă­ năstirea Agafton, cu 124 călugă­ riţe. Sunt 4 şcoli mixte, con­ duse de 4 învăţători, — 2 plă­ tiţi de stat şi 2 de judeţ, — şi frecuentate de 107 băeţî şi 16 fete. Numărul copiilor ajunşi în etate de şcoală e de 296.

Curteşti, C u rteşti, com. rur., în partea de V . şi S.-V. a plăşeî Tîrgul, jud. Botoşani. Se întinde pe dealurile 68878. iro n ie Dicţionar Geografie, fo l. I I I .

sat, în com. Curteşti, în partea de S.-V. a oraşului şi jud. Botoşani, cu o supra­ faţă de 885 hect. şi cu o po­

CURTIŞOARA

pulaţie de 83 familii, safl 321 suflete. A ici ereşedinţa com. Curteşti. A re 1 biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ. Este zidită la 1889 de d-na Natalia Boian, chiar pe mormîntul soţu­ lui săfl Theodor Boian. Este o şcoală mixtă, condusă de 1 învăţător plătit de stat şi fre­ cuentată de 16 băeţî şi 14 fete; o moară de apă pe pîrîul Droslenca. Vite sunt: 94 bol şi vaci, 9 caî şi 11 rîmătoil. Aproape de bariera oraşului Botoşani, se află casele de vară a d-nel Natalia Boian, unde se află grădini frumoase şi nişte izvoare şi havuzuri, unde se fac băi în timpul verel. C u rtişo a ra , com. rur., în partea de N. a plăşeî Ocolul, judeţul Gorj, situată parte pe loc şes, iar parte pe deal, la S. com. Cartiul şi Cîineni. E formată din 3 cătune : Curtişoara, Iezureni şi Turcineşti. Această comu­ nă, şi-ar fi luat, se zice, nu­ mirea de la o mică curte dom­ nească ce a fost aşezată aci în vechime şi din ale cărei clădiri se mal văd încă şi astă-zî. A re o suprafaţă de 2153 hect., din care 1000 hect. ara­ bile, 680 fineţe, 4 hect. vie, 293 hect. pădure, 150 hectare izlaz şi 26 hect. vatra satului. Pămîntul e productiv în tot felul de cereale, iar dealurile sunt acoperite cu vil şi diferiţi pomi roditori, Locuitorii sunt parte moş­ neni, parte împroprietăriţi, şi se ocupă cu agricultura şi creş­ terea vitelor. A re o populaţie de 217 fa­ milii, sau 997 suflete. Sunt 180 contribuabili. Locuitoriţposedâ: 50 pluguri, 92 care cu bol, 738 vite mari comute, 50 caî, 330

6

CURTIŞOARA

ol, 71 capre, 362 rîmătorî. Sunt 60 stupî cu albine. Venitul com. este de 1016 leî, iar cheltuelile de 1000 lei. Apele ce udă această com. sunt: Jiul, care desparte cătu­ nul Turcineşti de Curtişoara şi Iezureni; pîrîul Iazul, care dă scurgere apelor lacului Hu­ mele şi se varsă în Jiu pe par­ tea stingă. Trecerea peste a­ ceste ape se face prin treî po­ duri : 2 peste Jiu şi 1 peste Iaz. In această com., comunicaţia se face prin şoseaua naţională T.-Jiul-Pietroşani, prin şoselele comunale, atît în cătunul Tur­ cineşti, cît şi în Curtişoara; cea din Turcineşti o pune în legă­ tură cu comuna Cartiul, spre Buliga, iar cea din Curtişoara cu Cîineni. In comună sunt 3 puţuri şi 1 1 fîntîni. Sunt 4 biserici, din care 2 2 de zid şi 2de lemn. Una din cele de zid e fondată la anul 1853; sunt deservite de 2 preoţi, 2 cîntăreţî şi 2 paracliseri. cătun, al comuneî Curtişoara, situat la E. căt. de reşedinţă Turcineşti, pe loc şes, jud. Gorj, pl. Ocolul. A re o suprafaţă cam de 1000 hect., din carî 400 hect. ara­ bile, 300 hect. fîneaţă, 91 hect. izlaz, 200 hect. pădure, şi 9 hect. vatra satuluî. A re o populaţie de 70 fam., cu 300 sufl., din cari 56 con­ tribuabili. Locuitorii posedă 20 pluguri, 36 care cu bol, 518 vite mari cornute, 33 caî, 100 ol, 275 rîmătorî, 21 capre, 50 stupî ca albine. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 1 cîntăreţ.

C u r t iş o a r a ,

Oltul-d.-j., cu o populaţie de 738 locuitori. A re o biserică, fondată la anul 1883. In acest sat se găsesc sub pămînt ziduri în formă de curte cu maî multe despărţituri şi co­ tituri şi atît de mari că poate să încapă în ea, zic locuitorii, 4 văcării (2600 vaci). T ot aci e o piatră înaltă ca de im .2 5 , cu 4 feţe late ca de o.m .25 şi o.m .35, cu inscripţiune veche. Se presupune că acele ziduri ar fi fost curţi, de unde şi numirea satuluî de Cur­ tişoara. Prin pămînt se mal găsesc multe oase de oameni, chiar grămadă. C u r t iş o a r a , cătun, al com. Ştir-

beiu, jud. Romanaţi, pl. Oltuld.-s., situat în valea Dobreţul, la 20 kil. spre N. de Balş, pe un teren de o altitudine de 20 m. Are 300 locuitori, formînd 80 familii. A re o biserică, cu hramul Sfinţii Voevozi fondată în 1765 şi acum deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. A z i e un sat ne­ însemnat, dar în vechime fu un scaun domnesc. C u r t iş o a r a , deal, lîngă satul cu

acelaşi nume, pl. Olteţul-Oltuld.-s., jud. Romanaţi. dîmbupr, în Ciumuleşti, jud. Suceava.

C u r ţe î ( D e a lu l-) ,

C u r ţe î (P îr îu l-) , pîrîU, izvoreşte

din Dealul-Pietrărieî, com. Deleni, pl. Coşula, jud. Botoşani. Curge prin partea de N.-E. a satului Deieni, pe o coastă foarte înclinată. Se uneşte cu pîrîul Doamnei şi formează pîrîul Josenilor, care se varsă în iazul Gurgueta, la N.-E. de Deieni.

C u r t iş o a r a , sat, face parte din

com. rur. Tesluiul, jud. 01t.pl.

CURU-BAIR

42

C u r u - A l c e a c - B a i r , deal, în ju­

deţul Constanţa, plasa SilistraNouă, pe teritoriul com. rur. Hazarlîc, şi anume pe acela al cătunului Cherim-Cuiusu, şi pe acela al comunei Cuzgun şi în special pe teritoriul cătunului Urluia. Se desface din dealul Mulcer-Acceuci, se întinde spre N., avînd o direcţiune generală, de la S.-E. spre N.-E., brăzdînd partea estică a plăşeî. Se ridică pănă la o înălţime de 184 m. cu vîrful Imail-Iuc. Se întinde printre valea Urluia şi adiacenta sa Cuiu-Culac. Prin înălţimea sa domină aceste văl, satele Urluia şi Cherim-Cuiusu, aşezate la poalele sale orientale, şi dru­ murile comunale ce le uneşte. Este acoperit numaî cu fineţe şi păşuni, iar pe la poale cu prea puţine semănături. C u r u - B a ir , deal,

în jud. Con­ stanţa, plăşile Silistra-Nouă şi iMangalia, pe teritoriul comune­ lor rurale Bairam-Dede (SilistraNouă) şi Cara-Omer (pl. Man­ galia). Se desface din dealul Bairam-Dede; se întinde spre S., avînd o direcţie generală de la S.-V. spre S.-E. printre văile Afighinea şi Sarapcea sau Calfa, brăzdînd partea sud-estică a plăşeî Silistra-Nouă şi cea nord-vestică a plăşeî Man­ galia. A re o înălţime de 168 m., dominînd văile de mal sus, sa­ tele Calfa, Sarapcea şi drumu­ rile comunale ce le uneşte şi cari îl întretae muchea în dife­ rite direcţiuni. Este acoperit cu întinse păşuni, fineţe şi bogate semănături.

C u r u - B a ir , v îr f de deal, în jud.

Tulcea, pl. Babadag, com. Alibei-Chioi (căt. Accadîn). Este unul din piscurile cele mal mari ale dealului Carcaman-Bair. Este situat în partea vestică a plăşeî şi cea estică a com. A re o în-

CURU-CANARA

48

nălţime de 242 m. Este punct trigonometric de ordinul al 3-lea, dominînd asupra satelor A cca­ dîn şi Alibei-Chioi, aşezate la poalele sale. Este acoperit cu păduri. vale, în judeţul Constanţa, pl. Silistra-Nouă. Se desface din poalele sad-estice ale dealuluî Belezlichi-Sîrti; taie hotarul judeţului Constanţa spre Bulgaria, puţin mal jos de pi­ chetul No. 8; intră în judeţ şi mergînd spre N., într’o direc­ ţiune generală de la S.-V. spre N.-E., printre dealurile BelezlikiSîrtî şi Hagi-Durac-Sîrtî, brăz­ dînd partea vestică a plăşeî şi fâcînd hotarul între comunele Almalîu şi Ese-Chioi, se varsă în iezerul Gîrliţa în partea sudvestică. Malurile sale sunt pe alocurea pietroase şi acoperite cu păduri. Primeşte pe dreapta valea Hamazlî-Ceair.

C u r u -C a n a r a ,

C u r u -C u la c , vale, în jud. Con­

stanţa, pl. Medjidia, pe terito­ riul comunei rurale Enige, şi anume pe acela al cătunelor Moleiora şi Arabagi. Se desface din dealul Adam-Clisi-TarîfîBair, sub numele de valea Enige-Alceac. Se îndreaptă spre N., într’o direcţiune generală de la S.-E. spre N.-V., printre dealurile Giatrai-Bair şi IusuFunar-Bair, brăzdînd partea su­ dică a plăşeî şi cea nordică a comunei. După un drum de 10 kil. se deschide în valea Ghiordurugi-Orman, pe stînga, în faţa ruinelor satului Ghiol - Başa. Malurile sale sunt înalte şi pe alocurea acoperite cu păduri. Printr’însa merge drumul comu­ nal Enige-Rasova. E tăiată de valea judeţeană ce vine de la Ostrov prin Cuzgun la Medjidia. C u r u -D e r e , pîrîă, în jud.

Tul-

cea, pl. Istruluî, pe teritoriul com. rur. T ocsof (şi anume pe al cătunului său Rîmniculd.-s.). Izvoreşte din Dealul-dePiatră. Se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune de la N.-E. la S.-V., brăzdînd partea cen­ trală a plăşeî şi nord-vestică a comunei. Se varsă în pîrîul Rîmnicul-Dere, în dreptul satului Rîmnicul-d.-s. C u r u -D e r e , pîrîă, în jud. Tul­

cea, pl. Istruluî, pe teritoriul com. Casimcea, (şi anume al că­ tunelor sale Ceauş-Chioi şi AliFachî). Izvoreşte din prelungi­ rile sudice ale dealuluî CuruBair ; se îndreaptă spre S., avînd o direcţiune generală de la N.-V. spre S .-E .; brăzdează partea vestică a comunei şi a plăşeî; curge pe la poalele mo­ vilei Roşculeţul şi, după un curs de 3 kil., pe cîmpie întinsă, se aruncă în pîrîul Suflarul (sau Casimcea), pe partea dreaptă, la egală distanţă de satele Ca­ simcea şi Ali-Fachî. Pe valea lui merge drumul comunal Casimcea-Calfa, spre judeţul Con­ stanţa. C u r u -O r m a n , sat, în jud. Con­

stanţa, pl. Silistra-Nouă, căt. comuneî Caranlîc, situat în par­ tea centrală a plăşeî şi cea ves­ tică a comunei, la 6 kil. spre V . de cătunul de reşedinţă, Ca­ ranlîc. Este aşezat în valea Cîşla-Punar, fiind închis la S.-E. de către dealul Mezarlîc-Bair, cu vîrful său Curu - Orman - Tepe, care are 142 m. înălţime, iar la V . de către pădurea Daun-ChioiOrman, cu movila sa DaunChioi, care are 141 m. Supra­ faţa sa este de 820 hect., din­ tre care 14 hect. sunt ocupate de vatra satului şi de grădini. Populaţiunea sa este de 21 fa­ milii, cu 95 suflete, ocupîndu-se

CURUDGEA

aproape numai cu creşterea vi­ telor. Locuitorii săî sunt în mare parte Romînl şi Bulgari; sunt şi prea puţini Turcî. Casele aşe­ zate regulat şi formînd uliţî drepte, sunt mari, curate şi frumoase; sunt dispuse în aşa mod că dau satului o formă alungită de la N. la S. Şoseaua judeţeană Ostrov-Medjidia trece prin partea nordică a satului. Un drum comunal pleacă spre S. la Ghiuvegea. pădure mare şi frumoasă, jud. Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul com. rur. Beilicul, şi anume pe acela al căt. său Curu-Orman, de la care şî-a luat şi numele. Este situată în partea centrală a plă­ şeî şi cea de V . a com., pe pan­ tele dealului Curu-Orman, la E. de balta Iort-Mac. Are 220 hect. întindere şi e compusă din fagi mal cu seamă.

C u r u -O r m a n ,

C u r u - T e p e , v îr f de deal, în jud.

Constanţa, pl. Constanţa, pe te­ ritoriul com. rur. Techir-Ghiol, şi anume pe acela al cătunului său Agigea. Este vîrf al dealulul Agigea, situat la 1/a kil. de satul Agigea, care este do­ minat de dînsul. A re 35 m. înălţime şi de pe el avem o fru­ moasă privelişte asupra Mării, care nu e departe de el, asu­ pra bălţel Agigea, vâeî şi sa­ tuluî Agigea. C u r u d g e a sau C o r u g e a , sat, în

jud. Constanţa, căt. cam. Calfa, situat în partea estică a plăşeî şi cea sud-estică a com., la 9 kil. spre S. de căt. de reşedinţă Calfa. Este aşezat pe valea Mahometcea, pe malul stîng al pî­ rîulul Mahometcea, fiind închis la N.-V. de dealul TurbenceaBair, cu vîrful său Hasi-Taşlîc, la S.-E. de dealul Dulgherul şi

CURUENI-DE-JOS

la E st de dealul Turbencea. Este dominat de movila Tur­ bencea, care are 252 metrii şi care este la i 3k spre S.-E. de sat. Suprafaţa sa este de 2687 hect. dintre care 17 hect. sunt ocupate numaî de vatra satu­ luî şi grădini. Populaţiunea sa, compusă maî mult din Bul garf şi din Turci, este de 105 familii, safl 508 suflete, ocu pîndu-se maî ales cu agricul­ tura şi prea puţin cu creşterea vitelor. Pămîntul produce po­ rumb, grîfl şi meifl. Casele sunt destul de numeroase, nu toc­ mai urîte, îngrijite şi aşezate pe lîngă drumurile comunale, care străbat satul în două di­ recţiuni cu totul opuse: de la N. la S., venind de la Calfa şi apucînd spre Cartai - Seleuş şi de la V . spre E., venind de la Mahometcea şi ducînd la C a­ simcea (Tulcea). C u r u e n i-d e -J o s , cătun, pendinte

de com. Bălării, jud. Vlaşca, pl. Călniştea.

A p a izvorului e limpede, in­ coloră, cu un miros puţin pro­ nunţat de hidrogen sulfurat; prezintă un gust sărat şi prin evaporare lasă un depozit de sare. Pănă în anul 1889, izvorul a fost astupat şi interzis publicu­ lui, de şi a fost cunoscută şi întrebuinţată apa sa. C u r u g e a , pîrîiaş cu

apă mine­ rală, ce izvoreşte din dealul cu a sa numire, jud. Neamţu, şi se varsă în stînga pîrîuluî Neamţul. Se maî numeşte şi Pîrîul-Corogenilor.

va-d.-s., com. Breasta. A re o populaţiune de 52 suflete; 29 bărbăţî şi 23 femei. Locuesc în 15 case. Copiii din acest sat nu pot urma la şcoala din satul Breasta, din cauza prea mareî depărtări, 12 kil. Ştiu carte 3 lo­ cuitori.

C u r u e n i-d e -S u s , cătun, pendinte

de com. Bălării, jud. Vlaşca, pl. Călniştea.

C u r u l-M u n t e lu î, (în Dionisie Fo-

Argeş, pl. O ltul; face parte din com. rur. Măcăi. C u r u g e a , deal, în ramura Oglin­

zilor, situat spre N. de TîrgulNeamţuluî, în jud. Neamţu, pl. Mijlocul-d.-s. Se leagă cu dea­ lurile ce vin din com. Vînători şi marginea jud. Suceava. C u r u g e a , izvor cu ape minerale,

în grupa izvoarelor din cătunul Oglinzi, jud. Neamţu, pl. de SusMijlocul, com. Răuceşti. Este si­ tuat în apropiere de Tg.-Neamţu, pe dealul cu acelaşi nume, la locul numit Curugea în faţa Slatinei.

spre E. de mănăstirea Cheia, şi împreună formează pîrîul Tîm­ pa, care se varsă în rîul Teleajenul, pe malul stîng, în raionul com. Măneciul-Ungureni, din pl. Teleajenui. C u r u l - R o ş u ( M u n te le -) , moşie

a statului, jud. Prahova, plasa Tîrgşorul, pendinte de schitul Cheia, care, pe periodul 1885/95, s’a arendat cu 1760 lei anual. C u r u l - R o ş u ( M u n te le -) , pădure

a statului, în întindere de 1000 hect., pendinte de com. Măneciul, jud. Prahova, plasa Teleajenul.

C u r u ia , sat, jud. Dolj, pl. Dumbra-

C u r u ia , moşie particulară, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Breasta, aparţinînd sătenilor.

C u r u e ş ti, sat, cu 140 suflete, jud.

CUSTURA-

44

tino: C u r u l-P ă m în tu lu l) , muţi­ te, în com. Chiojdul-din-Bîsca, jud. Buzău. Face parte din catena Siriul. Se desface de la mun­ tele Feţele-Siriuluî şi continuă spre N., pănă la întîlnirea pî­ rîulul Crăsniţa cu rîul Buzăul. Proprietate a moşnenilor din Star-Chiojdul (Prahova). Fonciera însă se plăteşte în com. Nehoiaşul. înălţimea sa e de 1480 metri. A re o stînă şi în­ tinse păduri de brad; în poalele de N. e pichetul militar Crasna. C u r u l-R o ş u , pîrîă, jud. Prahova,

izvoreşte de sub poalele mun­ telui Zagunul; se uneşte cu Valea-Neagră şi cu izvorul Tîmpa,

C u r u lu i ( B u c e le -) , două movile

alăturate în com. Tăbăreşti, căt. Gălbinaşul, pe moşia Cîrlovoaia, jud. Buzău. C u s tu r a , sat, jud.

R.-Sărat, pl. Grădiştea, căt. com. Grădiştea* d.-s. A re 30 hect. populate cu 20 fam., 127 suflete; sunt 30 contribuabili; 8 persoane ştiu carte. Satul este aşezat în par­ tea de E. a com., pe rîul Bu­ zăul.

C u s tu r a , movilă, în jud. Brăila,

la 2 kil. spre S. de satul Urleasca. Servă de hotar între moşiile Schiaua şi Urleasca. Se mal numeşte şi Movila-Tăiatuluî. C u s tu r a , movilă, în jud.

Brăila, care acum 30 de anî era pe ţărmul drept al rîuluî Buzăul, ca la 2 Vi kil. spre N. de sa­ tul Suţeşti. A z î însă e dis­ trusă de rîul Buzăul. Servea de hotar între moşia Cuşturea din R.-Sărat şi Suţeşti. In locul eî a rămas un moşoroiu pe ţăr­ mul stîng al rîuluî Buzău.

C u s tu r a , vezi Dealul-Mare, plasa

Stavnicul, j îd. Iaşi.

CUSTURA C u s tu r a , urme de subteratie, în

com. Vărsătura, judeţul Putna, probabil din timpul năvălirilor barbare. C u şn iţa , partea

de S. a bălţel, Potelul, în dreptul pichetelor Broasca şi Mircioaica, şi în drep­ tul com. Potelul, din pl. BaltaOltul-d.-j., judeţul Romanaţi.

( C ă ln ă u l) , sat, în jud. Ilfov; face parte din com. rur. Frumuşani-Cuştureni, plasa Negoeşti. Se întinde pe o suprafaţă de 930 h e c t, cu o populaţie de 455 locuitori. D-l A l. Lenş are 650 hect., din carî cultivă 522 (100 sterpe 25 izlaz, 3 vie). Locuitorii cul­ tivă tot terenul. Are 1 heleştefi şi o maşină de treerat cu aburi. Comerciul se face de 4 cîrciumarl. Numărul vitelor mari e de 305 şi al celor mici de 574.

C u ş tu r e n i

45 se continuă împreună cu lungul şes ce se întinde spre S. de muntele Pietricica, iar în partea despre V ., se înalţă în terase, formînd piscurile despre S. a ramureî muntele Cernegura. Are o populaţiune de 190 familii, safl 829 suflete, dintre carî: 463 bărbaţi şi 426 femei; 435 necăsătoriţi, 323 căsătoriţi, 71 văduvi; ştifi carte 44 per­ soane, nu ştifi 785. In acest sat se află: 3 bi­ serici, deservite de 2 preoţi şi 2 eclesiarhî; o şcoală; o moară de apă; reşedinţa autorităţilor comunale. Numărul contribuabililor: 200. Numărul vitelor: 1500 capete. C u ţa r id e a n c a , pădure,

în jud. Ialomiţa, pl. Ialomiţa-Balta, com. Perieţi. Formează cu pădurea Perieţeanca un trup de 525 hect. cu următoarele esenţe: stejar, ulm, salcie, plop, anin şi jugastru.

C u ţig n a , pîrîU, izvoreşte din pă­ C u tin e ţu l-M a r e , lac, în judeţul

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comunei urbane Mahmudia, si­ tuat în parte nordică a plăşeî şi a comunei, format de lacul Gorgova, cu care comunică prin lacul Cutineţul-Mic. Are forma unul triunghifi, cu o întindere de 45 hect. Conţine peşte. ajlucvt al Cutineţuluî-Mare, cu care comunică, şi a cărei apă i-o devarsă în întinsul lac Gorgova. Are 30 hect. E înconjurat cu stuf.

C u tin e ţu l-M ic ,

C u tu l, sat, în com. Vînători Dum-

brava-Roşie, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamţu. E situat pe valea ce se întinde de a dreapta rîu­ luî Bistriţa. Terenurile sale se ridică în partea despre E, în platoul ce

durea Poiana-cu-Cetatea, de pe dealul Bordea, din jud. Iaşi, tre­ ce prin comunele: Tăcuta, unde primeşte pîraîele: Fundul-Tăcuteî şi Larga; Mirceşti, unde prime­ şte Pîrîul-Rece; Dobrăvăţul unde primeşte pîraiele Dobrovăţul şi Codăeşti şi Vidroaia, apoî se varsă în pîrîul Vaslueţul, în drep­ tul dealuluî Burghele lîngă şo­ seaua naţională, jud. Vasluifl.

CUZA-VODĂ

tul satuluî Urluia, de unde ia pe cel de Nastradin - Culac; este tăiată de un drum comunal ce duce de la Cara-Amat la Urluia. C u v e r c a , trup de sat, din com.

Timişeşti, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamţu. C u z a , tas, îri jud. Vasluiu, satul

Tatomireşti, comuna Drăguşeni, pl. Funduri. Are o întindere de 2 hect. C u z a - V o d ă , com. rur., în jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s,, spre N. de oraşul Roman, pe malul stîng al rîuluî Şiret. Este la o depărtare de 30 kil. 500 m. de oraşul Roman şi la 21 kil. 500 m. de reşedinţa plăşeî. E formată din satele Cuza-Vodă şi Cogălniceanul, cu reşedinţa comuneî în satul Cuza-Vodă. Are o populaţiune de 193 familiî; sunt 184 contribuabilî şi în total 790 locuitorî. Ştifi carte 38 persoane. Locuesc în 210 case. Sunt: 1006 vite marî cornu­ te. Are o şcoală primară mixtă, care în anul 1886— 87 a fost frecuentată de 18 elevî, din 32 înscrişi. Ţine de circumscripţia fiscală Heleştieni. Venitul anual este de 2963,70 leî şi cheltueIile de 2708 leî. Este legată cu oraşul Roman prin şosea. C u z a - V o d ă , sat, în jud. Covur-

vale, în judeţul Constanţa, pl. Silistra-Nouă, pe teritoriul comuneî urbane Cuzgun, şi anume pe acela al că­ tunului săfl Cherim-Cuius. Se maî numeşte şi Nastradin-Culac. Sub acest nume brăzdea­ ză partea estică a plăşeî şi a­ ceea a comuneî. începe la poa­ lele movilei Imail-Iuc şi pă­ strează acest nume pănă în drep­

C u u iu -C u la c ,

luî, com Slobozia-Conachi, pl. Şiretul. Este format din în­ surăţei împroprietăriţi pe moşia Statului, în 1879 (delimitarea definitivă terminată în 1885); numele îl poartă de la primul Domnitor al Romînieî - Unite, Alexandru I. Cuza, cel ce a împroprietărit pe ţărani la 1864. Are o populaţiune de 113 familii, safl 637 suflete, carî lo-

CUZA-VODĂ

cuesc în 116 case. Este foarte aproape (vr’o 50— 60 metri) de Slobozia-Conachi şi, ca toate sa­ tele de curînd înfiinţate, este făcut după un plan sistematic şi frumos. C u z a - V o d ă , sat, în jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Vodă, spre Nord de oraşul Roman şi Ia o depărtare de 3 0 ^ kil. de el şi de 21 kil. de reşedinţa plăşeî. Este aşezat pe malul stîng al rîuluî Şiretul, pe o mică ridicătură. Este reşedinţa com. Cuza-Vodă. A re 114 capi de familie, sad 469 suflete, din carî 124 contrib., carî Iocuesc în 124 case. Ştifir carte 26 persoane. Sunt 791 capete de vite mari. A re o şcoală primară mixtă, care în anul 1886— 87 a fost frecuentată de 18 elevi, din 32 înscrişi. A cest sat este înfiinţat în anul 1878, prin darea de pă­ mînt Ia noii însurăţel, lîngă desfiinţatul sat Scheuleţi. Este legat cu oraşul Roman prin şosea. C u z a lă u l, sat, pe moşia cu ace­

laşi nume, com. Horodiştea, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiu. A re 79 capi de familie, sau 332 su­ flete. E situat pe costişea dea­ lului despre Prut. Această moşie din vechime era a parte, acum e lipită Ia moşia Horodiştea. A re o biserică, cu hramul Sf. Mihail şi Gavril, deservită de 1 preot, 2 cîntăreţî şi 1 pălămar; este mică şi vechie, făcută din bîrne, la 1783, de fostul proprie­ tar Cuza. Calitatea pămîntuluî în parte este bună. Sătenii împroprietă­ riţi au 266 hect., 29 arii pămînt. Drum principal este acel ce duce Ia calea judeţeană Rădăuţi-Darabani. C u z g u n , com. urb., judeţul Con­ stanţa, pl. Silistra-Nouă.

46

Este aşezată în partea vestică a judeţului şi în cea estică a plăşeî, spre E. de orăşelul Os­ trov, reşedinţa ocolului. Comu­ nele învecinate cu dînsa su n t: Caranlîc, ia 4 kil. spre S.-V.; Beilicul, Ia 6 kil. spre N.-V. (cătunele sa le : Demircea Ia 3 kilora. N. şi Bac-Cuius Ia 4 kil. N .-E.); Aliman, la 9 kil. spre N.-E.; Mîrleanul, la 10 kil. spre N.,* Enişenlia, Ia 12 kil. spre S.-E. (cătunele: CiucurChioi, Ia 3 kilom. spre S.-V., Bazargian, Ia 4 kil. spre S., Cherim-Cuius Ia 8 kil. spre S.-E.); Rasova, Ia 27 kil. spre N.-E., în linie dreaptă. Hotarul amănunţit al acestei comune este următorul: Plecînd de Ia poalele vestice ale vîrfuluî Caraula de Jîngă Valea-Beilicul, pe muchea dealului Cuzgun, hota­ rul se îndreaptă spre N.-E., coborînd dealul Cuzgun în valea Voinea-Mare, apoi spre S.-E. tăind valea Demircea şi trecînd pe Ia o egală depărtare de satul D e­ mircea şi orăşelul Cuzgun, apoi spre N.-E., urcînd pe muchea dealului de mal sus, întîlnind şo­ seaua judeţeană Ostrov-CuzgunMedjidia, pe care o urmează în direcţiune estică pănă Ia vîrful Cuzgun; de aci o părăseşte, întîlnindu-se cu hotarul despărţi­ tor între plăşile Silistra-Nouă şi Medjidia; merge împreună cu acest hotar tot în direcţie es­ tică, mal întîiu spre S.-E.-E., coborînd dealul Echi - Iuiuc - AIceac, pe care era urcat, şi vîrful Cuzgun, taie valea Cara-CialîcCulac, trece pădurea Ciatal-Orman şi ajunge în valea CaraAci-AIcea, de aci o ia spre N.E. coborînd această vale pănă dă iar de şoseaua judeţeană Ostrov-Cuzgun-Medjidia; o urmează puţin (1 kil.) în direcţie estică pănă dă în valea BaldărnacCeair (un alt nume al văel Ur­

CUZGUN

luia, ce i se dă de Ia satul Ur­ luia şi pănă în şoseaua jude­ ţeană de mal sus); părăseşte şo­ seaua şi se îndreaptă spre S.-E., urcînd valea Baldărnac-Ceair (sau Urluia), pănă în dreptul sa­ tului Urluia, pe care-I Iasă Ia stîn­ ga şi se dirige spre E.; taie valea Uzum-Culac şi se urcă pe mu­ chea dealului Adam-Clissi-Bair, nu departe de ruinele monumen­ tului Adam-CIissi (200 m. spre S.-V. de el); de aci, hotarul se îndreaptă spre S., mal întîiii în direcţiune sudică, pe muchea dealului de mal sus şi apoi spre S.-V., coborînd dealul, tăind valea Urluia, şi, părăsind hota­ rul plăşeî, se urcă pe dealul Curu-AIceac-Bair, în dreptul sa­ tului U rluia; din acest Ioc, ho­ tarul se îndreaptă mal întîiu spre N.-V., coborînd dealul de mal sus, în valea Cuuiu-Culac (un alt nume al văel Nastradin-CuIac), apoi spre S.-V., pe Ia marginea pădurel Ciatal-Orman, pănă dă în valea DiudiuIuc-Cucuciuc-AIcea, Ia poa­ lele movilei Buluiciu ; din acest Ioc hotarul se dirige spre V., păstrînd însă mereu direcţiunea N.-V.; urmează în continuu a­ ceastă vale prin păduri, apoi valea Migeletul (prelungirea ce ­ lei precedente), pănă dă în valea Derinea-Ceair (un alt nume al văel Beilicul, ce I păstrează de Ia satul Bazargian pănă în drep­ tul satului Caranlîc), Ia I kil. spre S.-V. de oraşul Cuzgun ; urmează întru cît-va (1'/* kil.) această vale, o părăseşte, taie şoseaua judeţeană Ostrov-Cuz­ gun, urcă dealul Cuzgun, lîngă vîrful Caraula, de unde am ple­ cat. Forma Iul e lunguiaţă, semănînd cu un dreptunghiu alun­ git; lungimea Iul e de 40 kil., iar întinderea totală e de 5320 pogoane, sau 2548 hect., sau 25 Va kil. p.

CUZGUN

Se mărgineşte Ia N. cu co­ muna rurală Beilicul (şi anume cu căt. Demircea şi Bac-Cuius) de care se desparte prin dealul Cuzgun şi pădurea Bac-Cuius şi cu comuna Enige (şi anume cătunul Polucci), de care se separă prin valea Cara - AciAlcea, şi şoseaua judeţeană Ostrov-Cuzgun-Medjidia; laE ., tot cu com. Enige (şi anume cu cătunele: Iusu-Funar, Talaşman şi Adam-Clissi), de care se des parte prin valea BaldîrmacCeair şi dealul Adam - ClissiB a ir; la S., cu comuna rurală Ilazarlîc, separîndu-se printr’o linie convenţională, şi cu com. Enişenlia, despărţindu - se prin văile Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, Migeletul şi Derinea-Ceair, (safl Beilicul); la V . se mărgineşte cu com. rur. Caranlîc, de care se separă prin dealul Cuzgun. Solul este destul de addentat, maî cu deosebire în par­ tea vestică. Dealurile maî însem­ nate, carî brăzdează teritoriul comuneî, sun t: Cuzgun (173 m.), la V ., dominînd oraşul Cuzgun, acoperit cu tufărişuri şi livezi; Bac-Cuius (112 m.) şi EchiIuiuc-AIceac (18 r m.), cu vîr­ ful Cuzgun (182 m.), laN ., do­ minînd oraşul Cuzgun şi satul Cara-Amat, acoperit cu păduri livezi şi păşuni; Adam-ClissiBair (138 m.), la E., acoperit cu semănături şi fîneţe; CuruAlceac-Bair (92 m.), la S.-E., a­ coperit ca fîneţe, domină satul Urluia; Cara-Amat (183 m.), a­ coperit cu păduri, dominînd oraşul Cuzgun şi satul CaraAmat. Movile sunt şase, cea mal mare parte naturale şi acope­ rite cu verdeaţă; printre ele însemnăm Caraula (181 m.) la N.-V., dominînd oraşul Cuzgun, satul Demircea şi valea Beilicul. Cele maî însemnate văi sunt: Derinea-Ceair (safl Beilicul), în

47 partea sud-vestică şi adiacenta sa Diudiuliuc - Cucuciuc - Aicea, prelungită pănă în valea Derinea cu numele de valea Migeletul, în partea de S . ; ea se uneşte cu valea Ceair-Orman, ce trece prin satul Cara-Amat şi oraşul Cuzgun, şi, unită cu valea IortCulac, brăzdează mijlocul co­ munei; acestea sunt singurele văicări mai conţin oare-careapă; văile Voinea-Mare şi adiacenta sa, Demircea, la N.; valea Baldîrnac-Ceair (safl Urluia), ce tre­ ce prin satul Urluia, cu adia­ centele sale: Cara-Cialic-Culac, Nastradin-Culac, C a ra -A c i-A i­ cea pe stînga şi Uzum-Culac pe dreapta, brăzdează partea nord-estică şi estică a comunei; unele din ele, de şi afl malurile acoperite cu păduri, nu conţin apă. Comuna se compune dintr’un oraş şi două sate. Oraşul Cuz­ gun, reşedinţa comuneî, este aşezat în partea vestică, pe am­ bele maluri ale văei Ciair-Orman, la poalele estice ale dea­ luluî Cuzgun şi cele vestice ale dealuluî Cara-Amat. Casele de stil turcesc sunt aşezate pe 7 uliţî, ce se întretaie perpendi­ cular; oraşul este înconjurat de un şanţ, ruinele unui vechifl val roman. Cara-Amat, sat mă­ ricel, însă cu casele aşezate într’un mod neregulat, se află în partea estică a comuneî, la 4 kil. spre S.-E. de reşedinţă, pe ambele maluri ale văel CeairOrman, Ia poalele estice ale dealului Cara-Amat. Urluia, sat mic, sărac, este aşezat în par­ tea estică a comunei pe am­ bele maluri ale văel Urluia, la 7 kil. spre E. de reşedinţă, şi la poalele estice ale dealului Curu-Alcea-Bair. Suprafaţa comunei este de 2548 hect., din cari 23 hect. neproductive sunt ocupate de

CUZGUN

vatra oraşului Cuzgun şi a ce­ lor două sate Urluia şi CaraAmat, şi 2525 hect. teren pro­ ductiv; din acestea 200 hect. sunt ale statului şi proprietari­ lor, iar 2325 hect. ale locuito­ rilor. Populaţiunea este amestecată. In anul 1896 ea număra 170 familii, cu 965 suflete; din a­ cestea avem: bărbaţi 503, femei 462; necăsătoriţi 395, căsătoriţi 540, 30 văduvi; ştifl carte 50per­ soane, nu ştifl 915; 95 S Romîni, 10 străini; ortodox! 890, mahometanî 75 ; agricultori 123, comercianţi 8; împroprietăriţi 139, neîmproprietăriţî 31. A re 13 1 contribuabili. Locuitorii posedă: 113 plu­ guri cu boi, 191 care şi căruţe, 76 grape de fier şi 2 maşini de vînturat. In comună sunt 7300 capete de vite, din cari: 322 cai, 1154 boi, 47 bivoli, 5138 oi, 52 ca­ pre şi 139 porci. Este 1 moară cu aburi şi 8 de vînt. In comună sunt 8 comerci­ anţi : 2 hangii şi 6 cîrciumari. Budgetul comunei Ia venituri este de 19357 leî şi la cheltueli de 4617 lei. Căi de comunicaţie sunt două: calea judeţeană Ostrov-Medjidia, ce trece prin orăşel; cea judeţeană ce duce la Mangalia, şi drumuri comunale ce unesc cătunele între ele şi cu satele învecinate. Este o biserică, întreţinută de locuitori, cu hramul Sf. Gheor­ ghe, deservită de I preot şi I paracliser; o şcoală rurală mixtă, condusă de un învăţător şi fre­ cuentată de 158 elevi înscrişi (din cari 80 băeţi1 şi 70 fete); mai este şi o şcoală străină. Comuna s’a fondat prin se­ colul trecut; a servit ca bază

CUZOAIA

48

de operaţiuni în războiul de Ia 1821, între Ruşi şi Turci.

jud. Tecucifl între satele Nico­ reşti şi Fîntînelele.

C u z o a ia , vii, în com. Nicoreşti,

C u z u l - M a r e , deal, în jud. Tul­

între satele Nicoreşti şi PisculCorbulul, jud. Tecucifl.

cea, pl. Babadag, com. BaşChioi. Se desface din dealul Pie­ trosul, se întinde spre V ., cu o direcţiune generală de la S.-

C u z o a ia , vii, în com. Nicoreşti,

CUZUL-MARE

E. la N.-V., brăzdînd partea centrală a plăşeî şi cea sudică a comuneî. A re 134 m., dominînd asupra satuluî Baş-Chioi, pîrîiaşuluî Taiţa şi drumului ju­ deţean Babadag-Măcin. E aco­ perit cu fîneţe.

( M o v ila -lu î-) , movilă, aflătoare pe trupul moşiei Ceorici, com. Cudalbi, jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, spre E. de sa­ tul Cudalbi.

D abău

safl T ă t a r i lo r ( M ă ­ g u r a -) , măgură, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Goeşti, pe lîngă cari sunt bucăţi mari de cără­ midă.

D a c ilo r

D a c t u l, cătun, în jud. Argeş, pl.

Cotmeana, pe rîul Teleorman; face parte din com. rur. Teleşti. D a d a lic a , pîrîiaş,

pe teritoriul com. Berbenceni, jud. Bacăâ, pl. Siretul-d.-s. Izvoreşte din lo­ cul cu acelaşi nume şi se varsă în pîrîul Odobul.

D a d a lic a , loc cu izvoare, pe te­

ritoriul com. Berbenceni, jud. Bacăâ, pl. Siretul-d.-s. D a d ilo r ( P is c u l-) , pisc, judeţul

Muscel, plaiul Nucşoara, com. Slânicul. D a d ilo v , com. rur., jud. Vlaşca,

pl. Cîlnişteî, situată pe proprie­ tatea statului Comana, pe coasta dreaptă a apel Cîlniştea, între Călugăreni şi Comana la E. ju­ 688Ţ8» ifarete D icţionar Geografic» Voi TI1»

deţului. Este înconjurată jur-împrejur cu pădure S ’aâ împroprietărit în 1864 167 locuitori, carî aâ luat 381 hect. S ’aâ maî împroprietărit în 1882, 25 însurăţel, cari aâ luat 130 hect. In 1886 aâ fost aci 268 fa­ milii sau 1320 suflete. Budgetul comunal în 1888 a fost de 2125 leî, 30 bani, la venituri şi de 2675 leî, 22 bani, la cheltuelî contrib. în acelaş an aâ fost 299. S ’a arat în 1886 suprafaţa de 77S hect. Sunt 9 hect. vie. Vite sunt: 710 boî şi vaci, 35 bivoli, 189 cal, 2356 oî, 15 capre, 144 rîmătorî şi 3 asini. A ci este o biserică cu hra­ mul «Cuvioasa Paraschiva», zi­ dită la 1882 şi deservită de I preot şi 2 cîntăreţî. A re o şcoală mixtă, cu 3 clase, condusă de o învăţătoare, şi la care, în anul 1888, aâ urmat 40 băeţî şi 8 fete; cinci cîrciumî. Este departe de staţia dru­ mului de fer Comana de IO kil., de şoseaua Giurgiâ-Bucureşti, la Crucea de piatră, de 4 kil., de Giurgiâ de 29 kil., iar de Ghimpaţi, reşedinţa plăşeî, de 23 kil. D a d iş a , munte, a căruia culme

e un fel de platoâ, peste care e un drum spre muntele Halăuca, din jud. Suceava. E acoperit cu crîngurî şi fînaţurî. D a d iş a , pîrîă, jud. Suceava. Iz­

voreşte de sub muntele cu a­ cest nume; udă comunele Boroaia şi Drăgăneşti, pe o lun­ gime de peste 5 kil. şi se varsă în Ulia. D a d iş a , valea pîrîulul cu acest

nume, jud. Suceava. D a d u lu l

( M o v ila -) , movilă, la

S. de com. Vădastrul, din jud. Romanaţi; face parte dintr’un grup de măgure care se înşiră într’un lanţ paralel cu cursul Dunărei. D a d u lu i (V a le a -), vale, în ra­ ionul com. Jupîneşti, jud. Mus­ cel, pl. Rîul-Doamneî. Se varsă în rîul Doamna, pe malul drept, aproape de com. Dîrmorleşti. D a d u r ile , lac, în jud. Ialomiţa,

pl. Ialomiţa-Balta, com. Borduşeni, situat în insula Balta. D a g îţ a , com. rur., în jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., spre E. de o­ raşul Roman şi la o depărtare de 24 kil. de el şi de ^4 de

7

d a g Iţ a

reşedinţa plăşeî, în extremitatea judeţului despre jud. Vasluifl. Este aşezată pe un teritorii! deluros. E formată din satele Băluşeşti-MicI, Boatca, Ciurea, Crucea-Roşie, Dagîţa, Holm, Mănăstirea, Piscul-Rusului şi Vovrieşti, cu reşedinţa com. în satul Dagîţa. Are 437 fam., cu 2216 locuitori din cari 59 ştifl carte. Locuesc în 5 5 5 case. Po­ pulaţia este rcinînă afară de 10 fam. de evrei. V ite mari cornute sunt 1618. A re 5 biserici toate de lemn. Venitul anual al com. este de lei 8004,55, iar cheltuelile de leî 5332. sat, în judeţul Roman, plasa Sir.etul - de - Sus, comuna Dagîţa, spre E. şi la 24 kil. de oraşul Roman şi la o de­ părtare de 14 kil. de reşedinţa plăşeî. Este aşezat pe coasta de E. a dealului Inăricî şi este unul din satele cele mal de E. a judeţului. Este reşedinţa com. Dagîţa. A re 72 capi de fam., 387 locuitori, din carî 15 şliu carte; 96 case. Populaţia este romînă afară de 2 fam. de evrei. Vite mari cornute sunt 302. In sat e o moară cu aburi. Comunicaţiunea cu oraşul se face anevoe din lipsa de şosele. Se numea mal înainte şi Bludureşti.

D a g îţa ,

D a g î ţ e î ( L u n c a - ) . V ezi Dagîţeî

(Şesul-). D a g î ţ e î (Ş e s u l-), şes, ce se în­

tinde de la N. spre S. prin marginea de E. a jud. Roman, prin com. Dagîţa şi Băceşti şi se confundă cu şesul Bîrladuluî la tîrguşorul Băceşti. A cest şes este mărginit la V . de dea­ lul Inăricî, pe coasta căruia se află satul Dagîţa, şi la E. de dealul Fîifiita, pe care se află

DAIA

50

satul Tasna (jud. Vasluifl). Este acoperit cu fîneţe şi supus adese-orî inundaţiunilor. Sc maî numeşte şi Lunca-Dagîţeî. D a ia , sat, plasa Dumbrava-d.-s.,

com. Predeşti, jud. Dolj. A re 182 suflete, 98 bărbaţi şi 84 fe­ mei, carî locuesc în 48 case. Copiii din sat urmează la şcoala mixtă din satul Predeşti ce este la o depărtare de 458 m. In anul 1893— 1894 afl frecuentat şcoala IO băeţî, din 28 în vîrstă de scoală. In sat este o bise­ rică construită din bîrne. D a ia , cătun, al com. Costeşti, pl.

Jiului, jud. Gorj, în partea des­ pre N.-V. a com. şi la 2 kil. depăr­ tare de dînsa. E situat în valea Daia. A re o suprafaţă de 400 hect., din carî 150 hect. pădure, 210 hect. loc de cultură, flneaţă şi izlaz, 20 hect. viî şi 20 hect. pruni, toate ale locuitorilor moş­ neni. A re o populaţie de 70 familii, safl 320 suflete, din carî 60 con tribuabilî, ocupîndu-se pe lîngă munca cîmpuluî, cu rotăria şi dogăria. Locuitorii posedă: 10 pluguri, 18 care cu boî şi I căruţă cu caî. V ite sunt: 63 vite mari cor­ nute, 9 caî, 70 oî, 104 capre şi 18 rîmătorî. Comunicaţia se face prin şo­ seaua comunală ce-1 leagă la N. cu com. Piscurile, iar la S. cu comuna sa, Costeşti. D a ia , cătun, al

com. Frumuşei, pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat pe Dealul-Negrenilor, în partea despre V . a căt. Frumuşei. A re o suprafaţă de 80 hect., din carî: 40 hect. pădure, 22 hect. arabile, 12 hect. fîneţe, 2 hect. vie şi 4 hect. livezi de pruni. Locuitorii sunt împroprietă­

riţi după legea rurală din 1864. A re o populaţie de 20 familii, safl 60 suflete, din cari 18 con­ tribuabili. Locuitorii posedă: 2 pluguri, 5 care cu boî, 35 vite mari cor­ nute, 3 cal, 13 oî, 5 capre şi 10 rîmătorî. Comunicaţia în acest cătun se face printr’un drum de care. Intr’acest cătun sunt 4 fîntînî. cătun, pendinte de com. Daiţia, pl. Marginea, jud. Vlaşca. E situat pe coasta văîeî Daia, pe proprietatea Frăţeşti. Locuitori împroprietăriţi în 1864 afl fost 99, carî au 1-iat 267 hect. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; 70 hect. 25 arii vie cu embatic, al cărui vin se consumă la Giurgiu. E departe de staţia Băneasa, a liniei ferate Giurgifl-Bucureşti, de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil. şi de Bucureşti de 52 kil. A re în apropiere şoseaua naţională Giurgifl -Bucureşti. In cătun sunt 2 cîrciumî. In «Istoria Moldovei şi a Valahieî» tipărită la Iaşi la 1777, găsim că: «Cale a perdu son nom; on ne peut le distinguer que par la viile Taia (Daia) ou par le château Talche, qui sont placds tous deux entre Facke et Giurgâvo sur le Danube, dans Ie meme espace oii Cal£ existait du temps des Romains». L a 1418, Mahomet I, fiul lui Baiazet, după ce a invadat în Asia, trecu apoî în Romînia, luă Severinul şi Cal£ despre care am vorbit, fortifică Giurgiul şi puse o garnisonă nume­ roasă ca să împedice trecerea Dunării. Mateifi-Basarab, cînd a organizat căpităniele în ţară, aşezase în Vlaşca două căpită­ nii, una la Daia şi alta la Odi-

D a ia ,

DAIA

voie. Aceste căpitănii şî-a avut reşedinţa în satul Daia, pănă la desfiinţarea căpităniilor de către fanarioţi. In Valea-Miuluî este o fîntînă. Legenda zice că această fîntînă a fost făcută de Miul Haiducul, de la care îşi păstrează valea şi numirea de Valea-Miuluî. Acest sat, pe la 1530, se che­ ma Sarmăneşti. L a 1693, Constantin-Vodă era la Giurgiu în întîmpinarea luî Mustafa-Paşa, care adăsta venirea Hanului T ătăresc; i-a eşit înainte la Daia la 11 Iunifi, acel an. Sub Mircea Basarab s’a în­ fiinţat aci una din cele 18 că­ pitănii, în care se împărţise ŢaraRomînească. L a 1773, ne spun fraţii Tunusli, la Daia ar. fi fost metoc de călugări; se pare că lo­ cul unde era situat acest metoc este în o vale la Viea-luî-Gogoaşe. D a ia , deal, în marginea de S. a

com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Tecucifl. D a ia , moşie particulară, pl. Dumbrava-d.-s., com. Predeşti, jud. Dolj. D a ia , vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe

care e situată com. Costeşti-Daia şi cătunele sale Costeşti şi Daia. Această vale vine despre N. şi merge spre S. Este formată din culmea dea­ luluî Aninoasa şi din culmea dealului Greci. D a i a m a n - B a i r , v îr f de deal şi

deal, pl. Măcin, jud. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Cerna. F. si­ tuat în partea estică a plăşeî şi în cea nord-vestică a comu­ neî. Lasă spre V . dealul Megina, la S. dealul Raman-Bair. Din

fii poalele sale de S.-V. izvoreşte valea Megina. A re o înălţime de 283 m. şi e punct trigonometric de observaţiune de rangul al 3-lea. Este acoperit parte cu păduri, parte cu fîneţe şi pă­ şuni. Prin înălţimea sa domină asupra văîeî Megina şi asupra drumului comunal Cerna-Greci. D a iţ ia , com. rur., compusă

din cătunele Daia şi Daiţia, plasa Marginea, jud. Vlaşca, ambele situate pe malurile Dunărei, pe proprietatea statului Daia-Daiţia, pendinte odinioară de mă­ năstirile Căscioarele şi Cotroceni. A zî constitue ambele o singură proprietate, arendată a­ nual pe preţul de 43000 leî. L a 1864, s’afl împroprietărit 102 locuitori foşti clăcaşl, că­ rora li s’a dat 306 hect. La 1882 s’afl împroprietărit 50 în­ surăţel, carî afl luat 282 hect. In total sunt 152 locuitori clăcaşî care afl luat 588 hect. Pe teritoriul comuneî este un petic de pădure de stejar de 250 hect., care depinde de oco­ lul silvic Giurgifl. In 1887 se aflafi aci 206 con­ tribuabili din 1040 suflete. Budgetul comuneî în 1887 era de 2524 leî la venituri şi de 3089 leî la cheltuelî. Sunt 2 biserici, una în Daia, alta în Daiţia; depind de pa­ rohia D a ia ; ele sunt deservite de 2 preoţi şi 4 cîntăreţî. Depărtarea între aceste 2 că­ tune este de 2 1/a kil. Este o şcoală mixtă, cu 2 clase, condusă de o învăţătoare. In comună, în 1888, se aflafi în Daia 50 caî şi în Daiţia 70; 450 boî în Daia şi 385 în Dai­ ţia; 30 bivoli în Daia şi 50 în Daiţia; 580 oî în Daia şi 786 în Daiţia; 592 rîmătorl. Prin această comună trepe soseaua naţională Giurgifl-Bu-

DALA-CHESEN-BAŞÎ-CULAC

cureşti. Comuna este departe de Giurgifl de 22 kil., de Bu­ cureşti de 50 kil., de staţiile Frăţeşti şi Băneasa, ale liniei fe­ rate Giurgifl-Bucureşti, de cîte 8 kil., iar de Stăneşti, reşe­ dinţa plăşeî, de 16 kil. In această comună sunt bălţi formate de Dunăre, bogate în peşti şi care, cînd vin apele Dunărei mari, se întind sub viî pănă în marginea liniei fe­ rate Giurgifl-Bucureşti. Pe dealurile acestei comune, cu ocazia săpăturilor construi­ re! liniei ferate, s’a găsit sche­ lete de animale antideluviane, din care o parte se află depuse la Gimnaziul din Giurgiu, şi o altă parte sunt în posesia d-luî in­ giner I. Cantacuzino. Se află a c i: o moară de foc cu 2 pietre; 5 cîrciumî; un han mare. In această comună, la 1854, în timpul războiului dintre Ruşi şi Turci, a fost o încăerare în­ tre ante-gardele turceşti şi ca­ zacii ruşi. L a 1878, pe vremea războiului Romîno-Ruso-Turc, o brigadă de cazaci a corpului de armată Skobeleff, s’a adăpostit în a­ ceastă comună. D a iţia , cătun, pendinte de com.

Daiţia, plasa Marginea, judeţul Vlaşca, situat pe coastele şi vă­ ile Daiţieî, pe şoseaua GiurgiflBucureşti. Aparţinea, înainte de secula­ rizare, mănăstire! Cotroceni; azi moşia este a statului şi se arendează împreună cu Daia. A re o biserică, deservită de 1 preot şi 2 cîntăreţî; depinde de parohia Daia. Sunt 2 cîrciumî. V il sunt în suprafaţă de 70 hectare. D a l a - C h e s e n - B a ş î- C u l a c , vale,

DALAŞMA-CULA

în jud. Constanţa, pl. Hîrşova, com. Topologul. Se desface din ramurile occidentale ale dealu­ luî Periclic, îndreptîndu-se spre V ., şi mărginită la S. de dealul Cara-Mişa-Tepe. Se deschide în valea Topolog-Derea, în dreptul satuluî Topologul-Romîn, după un curs de aproape 4 kil. D a l a ş m a - C u l a , vale, în judeţul

Coilstanţa, pl. Hîrşova, comuna Ghizdăreşti. Ia naştere din vîr­ ful Treî-Movile, îndreptîndu-se spre S. şi mergînd paralel cu Dunărea. L a satul Tichileşti, unde se uneşte cu valea Tichi­ leşti, care vine de la S., dă naştere văeî Cechirgea, care ia direcţia spre V . şi se deschide în Dunăre, în dreptul ostrovu­ lui Atîrnaţi. D a lb a n , poiană, din pădurea Or-

zinele, com. Brătila, plasa Tazlăul-d.-j., jud. Bacău. D a le r , insulă,

în braţul Chilia, formată de ramura principală Chilia, şi Braţul-Tătarului. E situată în jud Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. urba­ ne Chilia-Veche. A re o formă lunguiaţă, o lungime de 2.5 kil. şi o întindere totală de 200 hect.; este aşezată în partea vestică a plăşeî şi a comuneî; este neproductivă fiind acope­ rită peste tot numaî cu stuf.

D a l î c la , deal, în judeţul Tulcea,

pl. Istruluî, pe teritoriul com. rur. Ciamurli-d.-s. Se desface din dealul Dolojan ; se întinde spre E., avînd o direcţiune ge­ nerală de la N.-V. spre S.-E.; brăzdează partea nordică aplăşei şi pe cea vestică a co m .; pe la poalele-i estice curge pîrîul Ciamurli, şi merge dru­ mul comun al Esch i- Baba - Ciamurli-d.-s. E de natură cam

DAMIAN

52

stîncoasă. A re o înălţime de 217 m. şi e punct trigonometric de observaţie de ordinul al 3lea, dominînd asupra satuluî Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu păşuni şi fineţe. D a l m a c i u l, pădure, pe teritoriul

comunei Cîmpurile, pl. Zăbrăuţi, jud. Futna. întinderea eî, împreună cu pădurea Lărguţa, este de 800 de falei. E pro­ prietatea răzeşilor din comuna Cîmpurile. D a m a c h i , tîrguşor, în partea de

N. a com. Hermeziul, jud. Iaşi, pl. Turia, situat pe platoul a căruia culme formează valea Prutului; se compune din cîteva dughene, în cari locuesc un mic număr de Evrei, număraţi în populaţia satului ZăboloteniSturzoaeî. Prin mijlocul tîrguşoruluî trece şoseaua judeţeană Iaşi-Botoşani. A re o şcoală, în­ fiinţată la anul 1867, frecuen­ tată de 59 elevi. (V. Zăboloteni). sat, în centrul com. Movila-Ruptă, jud. Botoşani, pl. Ştefăneşti, aşezat pe ţărmul drept al Prutului, într’o înfun­ dătură de deal; moşia are o suprafaţă de 1260 hect. şi o populaţiune de 74 fam., sau 312 sufl. V ite sunt: 104 boi şi vaci, 14 caî, 300 oi şi 38 rîmătorl. A re o biserică, deservită de I preot şi I cîntăreţ; 2 mori de apă pe Prut. Satul maî poartă numele şi de Movila-Ruptă; aici e reşe­ dinţa primăriei com. MovilaRuptă.

D a m a c h i,

D a m a c i u l , pîrîă, jud. Putna, for­

mat pe teritoriul com. Suraia, satul Damadul. Se varsă în Şi­ ret, după ce primeşte ca afluent gîrlă Iezărelul.

D a m ia n , >com.

rur.t jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j. cu reşedinţa la. Căciulăteşti. Situată pe şeşul D a­ mian şi pe costişa Dealuluî-Pîrîuluî, la 49 kil. de Craiova. Se învecineşte la N. cu com. Căciulăteşti, la E. şi S. cu mo­ şia Coroanei, Sadova, şi la V . cu com. Sadova. Limita liniei de N. începe de la aria proprie­ tăţeî spre N., în linie dreaptă, pănă la Fîntîna-luî- B an că; de aci apucă spre V., pe o distanţă ca de 1/a hect., apoi merge în li­ nie dreaptă pănă în şanţul com. unde se hotăreşte- cu Sadova. Li lia de V . începe dintre mo rile Racoviceanca şi Girnăreasa, merge în linie frîntă printre Sa­ dova şi Damian, prin punctele Lubeniteşte (mică movilă), Drumul-Craiovei, Fîntîna-Bancă şi ese în punctul Şanţul. Limita de S. începe iar de la aria pro­ prietăţeî, în linie dreaptă, de la E.-V., pe de asupra Dealuluî-Pîrîului, pănă la moara Racovi­ ceanca. Limita de E. începe de la punctul Şanţul, merge în linie frîntă pănă la aria proprietăţeî spre S. Terenul com. este accidentat de Dealul-Pîrîului, înalt de 40— 50 m., ce se leagă cu alte deluleţe ce au direcţiunea de Ia V.-E. Este o vale, Valea-Pîrîului. Un pîrîă: Pîrîul Damian, ce izvoreşte în com. Damian şi se varsă în Jiă, pe teritoriul com. Sadova şi se nămeşte şi pîrîul Sadova. înainte coprindea şi cătunul Piscul care azi este comună a­ parte; acuma coprinde 2 căt. Damian, căt. de reşedinţă, şi Rastul, spre N.-V. de Damian, la 5 kil. depărtare. Reşedinţa com. era altă-dată în com. Sadova. A re 3 biserici, dintre care două în Damian, una în bună

DAMIAN

stare şi alta în ruină; şi una în Jlastul. Cea în ruină s’4 zi­ dit la 1790 de obştea locuito­ rilor. A re în tinda din năuntru, de asupra uşeî, pe o tablă de piatră, următoarea inscripţiune: «Tn numele tatălui, şi al fiului şi al sflntuluî duh. La anul 1790, ziditu-s'au această Sflntă şi Dumnezeiască biserică, unde sc piăznueştc hramul Sfinţilor Apostoll Fetru şi Favel şi Sfinţii fără dc arginti Cosma şi Damian, din temelie s'a zidit dc obşte, dc care vccinică să fie pomenirea lor; iar acum dc mila şi ajutorul luî Dumnezeu, s'au apucat şi Înfrumuseţat cu zugrăveală şi alte lu­ cruri î-au făcut ceî maî voioşî argaţî şi anume: Chir Nicola Gaucca, Sf. sa Popa Voicu, Popa Badea, Chir Ţecu Boegiu, Chir Marcu Lelea, Marin Măcesanu, 1833 August 8. Zugrav: Marin, boer de neam ot Coşoveanu.c

Biserica actuală din Damian are în tindă în năuntru pe uşă, următoarea inscripţiune : «A ceastă sflntă şi Dumnezeiasca biserica s'a iuccput la anul 1851, Iulie 14 şi s'a săvârşit In anul 1855, Octombrie 22. Ccl d'lntliu ctitor a fost Ţecu (lancea, au ajutat la temelie pănă la ferestre ; iar dc aci lu sus s’a făcut dc obşte, In zi­ lele P. S. S. Episcopul Calinic şi ale prea Înaltului Domn Barbu Ştirbciii. Zugrav: Ghiţă Coşoveann.»

Bisericele din Damian sunt făcute de zid. A zi ajută la re­ paraţie Administraţia Domeniu­ lui Coroanei, ocolul V . In Rastul este o singură biserică de lemn. Bisericele sunt deservite de 2 preoţi şi 2 cîntăreţî. Preoţii au leafă de 75 lei pe an şi dascălii 40 lei pe an şi 34 pogoane, din care ţ2 de preot, şi 5 de cîn­ tăreţ. In comuna Damian este o şcoală mixtă, ce funcţionează din 1859; este întreţinută de stat şi de comună. Localul, avînd o sală de 72 m. p., este în bună stare şi construit de A d ­ ministraţia Domeniului Coroa­

53

nei, care a cheltuit 12000lei. Are 17 pogoane proprietate şi e con­ dusă de q învăţătoare. A fost fre­ cuentată de 34 băeţi, din cari 12 din Rastul, şi de 9 fete. In vîrstă de şcoală sunt 43 în Damian şi 20 în Rastul. Ştiu carte 31 în Damian şi 9 în Rastul. Populaţia comunei se urcă la 1008 suflete, din cari 628 în Damian (328 bărbaţi şi 300 fe­ mei), şi 380 în Rastul (180 fe­ mei şi 20 bărbaţi). După legea din 1864 sunt 108 locuitori împămînteniţl şi după aceea din 1879 sunt 190 însurăţel. L o­ cuesc în 22 case şi 190 bordee în Damian şi 3 case şi 70 bordee în Rastul. Casele sunt parte de cărămidă, parte de bîrne şi parte de gard ; iar bordeele sunt de lemn. Suprafaţa teritoriului comunei este de 556 hect., din cari 440 hect. pămînt arabil, 40 hect. izlaz, 16 hect. vie în com. Da­ mian şi 60 hect. vie în com. Rastul. Moşia de pe teritoriul comunei, aparţine Domeniului Coroanei, Sadova. Pe pîrîul Damian sunt două mori, dintre carî una se numeşte Găinăreasa; a doua este pe mo­ şia Domeniului Coroanei. Intre cătunele Damian şi Ras­ tul este o cale de comunicaţie naturală. Locuitorii îşi desfac produc­ tele la Bechet, unde duc cereale, şi imp rtă băuturi spirtoase şi coloniale. Transportul se face cu carele cu bol pe şoseaua co­ munală Damian-Sadova, unde dă în şoseaua naţională CraiovaBechet. Cîrciumî în Damian sunt 6 şi în Rastul, 1. Comercianţi sunt 7. Contribuabili 226. Budgetul comunei este la ve­ nituri de 5685 lei, 34 bani şi la cheltuelî de 5474 lei, 77 b. V ite: 140 vite mari cornute, 185 oî, 14 cal şi 36 porci.

DAMIAN D a m ia n , sat, jud. Dolj, pl. Jiul-

d.-j., com. Damian, şi reşedinţa primăriei. Are o populaţie de 628 suflete (328 bărbaţi şî 300 femei), cari locuesc în 22 case şi 190 bordee, construite din lemn, iar casele din cărămidă şi bîrne. In sat este o şcoală mixtă, care funcţionează din anul 1859, întreţinută de stat şi de comună. Localul este de zid, în bună stare şi construit de Administraţia Domeniului Coroanei. Are 17 pogoane proprietate. In anul 1892 93 a fost frecuentată de 46 băeţî şi 9 fete, 34 băeţî şi 9 fete din Damian şl 12 băeţî din Rastul. In vîrstă de şcoală sunt 43 copil. Ştiu carte 51 băr­ baţi. Sunt două biserici: una in ruină şi a doua în bună stare. Cea în ruină s’a zidit în anul 1790 de obştea locuitorilor. Are în tinda din năuntru, d’asupra uşeî, pe o tablă de piatră ur­ mătoarea inscripţiune: «In numele Tatalui şi al Fiului şi al Sflntuluî Duh. La anul 179° ziditus'au această Sfînta şi Dumnezeiască bi­ serică, unde sc prazuucşte hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavcl şi Sfinţii fără dc argint Cosma si Damian, din temelie • s’au zidit dc obşte, de care vecinica să fie pomenirea lo r; iar acum din mila şi ajutorul lui Dumnezeu s'au apucat şi în­ frumuseţat cu zugrăveala şi alte lucruri, i-au făcut ccî mai voioşi argaţi şi anume : Chir Nicola Gaucca, Sfinţia Sa Popa Voicu, Popa Badea, Chir Ţecu Boegiu, Chir Marcu Lelea, Marin Măccşanu. 1833, August 8. Zugrav Marin, boer de neam O t Coşovcanu.»

Biserica care este în bună stare are în tinda el înăuntru pe uşă urmotoarea inscripţiune: «Această Sflnta şi Dumnezeiască bi­ serică s'au început la anul 1851, Iulie 14 şi s'au savlrş tîn anul 1855, Oct. 12. Cel d'lntliu ctitor a fost Ţecu Gancca, au ajutat la temelie pănă la ferestre, iar dc aci în sus s'au făcut de obşte, în zilele P. S. S. Episcopul Calinic şi ale Prea înălţatului Domn Barbu Ştirbeiu. Zugrav : Ghiţă Coşoveanu».

DAMIAN

L a reparaţia făcută, a contri­ buit Administraţia Domeniului Coroanei, ocolul al V-lea. In sat sunt 6 cîrciumî. D a m ia n , pîrîă, jud. Dolj, pl. Jiul-

d.-j., com. Damian. Izvoreşte pe teritoriul aceste! com. şi curge pe Valea-Pîrîuluî, cu direcţiunea de la E. spre V . In lungul acestel comune se numeşte Pîriul-Damian şi după ce intră pe teritoriul comunei Sadova, din punctul numit Găinăreasa, se numeşte Pîrîul-Sadova. Se varsă în nişte smîrcurî, dincolo de dealul Bostanele, smîrcurî ce se scurg pe malul stîng al rîuluî Jiul. A re un pod pe dînsul, în co­ muna Sadova, la punctul numit Moara-Podul. D a m ia n , şes, jud. Dolj, pl. Jiul-

d.-j., com. Damian, pe care este aşezată comuna cu acelaşi nume. D a m u le ţ u l - M i c , pîrîă, în

jud. Mehedinţi, pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Malovăţul.

5* D a n ( I z v o r u l- lu i - ) , izvor, în ju ­

deţul Buzău, com. Beceni. în­ cepe din localitate şi se scurge în rîul Slănicul. D a n ( P is c u l- lu l-) , colină, în ju

deţul Buzău, com. Ruşiavăţul, căt. T ega. E acoperită de izlaz.

Mehedinţi, pl. Văilor, com. rur. Slivileşti.

Muscel, izvoreşte din pădurea Păcurarul, străbate căt. Vlădeşti-Pămîntenl, pl. Rîurile, şi se varsă în rîul Bratia, în ra­ ionul com. Vlădeşti, după ce primeşte ca afluent Valea-Badeî.

Braila, pe vechiul drum Brăila-Focşani, pe lunca Şiretului şi în com. Nazîrul, la 5 kil. spre S.-E. de satul Cotul-Lung.

(Vezi

Dancaşul, deal).

D a n c iu l, com. rur.

Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. vale, în ra­ ionul comunei Vasilaţi, pl. 01teţul-d.-j., jud. Vîlcea; se varsă în rîul Olteţul. ( V a le a -lu i-) ,

D a n şi M u r g a ş (M unţii-), pro­ prietăţi ale Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, pendinte de schitul Cornetul, com. Ro­ beşti, plaiul Cozia, jud. Vîlcea, în întindere de 1207 hect.

D a n , loc acoperit cu vie, în coasta

Motrulul, jud. Mehedinţi, plaiul Cloşani, com. rur. Negoeşti, sa­ tul Padeşul.

D a n c a ş u l , vale, jud Iaşi.

D a n ( V a le a -lu î-) , vale, izvoreşte

D an

D a n , localitate, jud.

pîrîă, com. Miroslava, pl. Stav­ nicul.

D a n c ă l ( V a le a -) , vale, pe teri­

D a n ( V a le a -lu i-) , vale, comuna

timanul, pl. Znagovul, judeţul Ilfov.

D a n c a ş u l , jud. Iaşi. VezîTeleţul,

D a n (V a le a -lu î-), vale, în par­ tea de V . a com. Mărginenid.-s., pl. Filipeşti, jud. Prahova.

D a n , deal, la N. de cătunul V ă ­

D a n , fîntînă, în cercul com. Bu-

valea cu acelaşi nume, la poalele că­ ruia se află satul Danca, din com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi.

D a n ( V a le a - l u i- ) , vale, judeţul

alt nume al comunei Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanaţi.

cărea, com. Valea-ropeî, plasa Rîurile, jud. Muscel.

între coasta vestică a dealuri­ lor EzerCni şi Dancaşul, cu o populaţie de 23 familii sau 117 suflete. Numărul vitelor e de 152 din Cari: 114 vite mari cornutet 7 cal şi 31 rîmătorl. D a n c a ş u l , deal, formează

D a n ( V a le a -lu i-) , vale, în jud.

de sub poalele dealului Drăgăneasa, com. Valea Lungă, plaiul Prahova, jud. Prahova, şi se varsă în rîul Cricovul-Dulce. In ea se varsă văile: Lespezile, aLupulul, Adînca, Valea-cu-Aninl, Podul-cu-Fagî, ş. a.

D a m u r i,

DANCIUL

sat, în com. 'Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iaşi, situat pe valea cu acelaşi nume,

D a n c a ş u l,

toriul comunei Fileşti, pl. Şi­ retul, jud. CovurluiO. şi sat, jud. Mehedinţi, pl. Blahniţa, la o dis­ tanţă de 38 kil de T.-Severin, iar de com. rur. Vînjul-Mare, de 27 kil. E situată pe cîmpie. F or­ mează comună singură, avînd 148 contribuabili, din 896 locui­ tori, locuind în 164 case. Loc. posedă: 40 pluguri, 90 care cu boî, şi 12 căruţe cu cal. B îdgetul comuneî la venituri este de 3913 lei, iar la cheltu­ elî suma de 1979 leî. Vite: 480 vite mari cornute, 1060 ol, 36 cal, 4 bivoli şi 416 rîmătorl. Prin comuna Danciul trece şoseaua Scăpăul-Flămînda-Danciul-Gruia. Pămîntul nisipos de aci este plantat de locuitori cu salcîml şi duzi. In această com. sunt 2 fîn­ tîni, a căror apă serveşte la întreţinerea eleştaelor cu peşte şi la udatul grădinelor cu zar­ zavaturi.

DANCIUL

DARA

55

D a n c iu l, cătun, în com.

Suraia, pl. Bilieşti, jud. Putna. E situat la o parte de Şiret şi este tăiat de 3 orî de pîr. cu acelaşi nume. A re o populaţiune de 512 suflete, carî locuesc în 134 case. A re 1 biserică filială, cu hra­ mul Adormirea.

D a n c iu l, sat, face parte din co­

muna Coloneşti, pl. Stănişeşti, jud. Tecucifl. E situat în par­ tea de E. a rîuluî Zeletinul, la o distanţă de 5 kil. 500 m. de­ parte de reşedinţa comuneî. A re o populaţie de 39 fa­ milii, cu 135 suflete, locuind în 36 case. Sunt 35 contrib. Locuitorii sunt răzeşi. D a n c iu l, munte, la S.

de mun­ tele Şeţul, plaiul Nucşoara, jud. Muscel. Rîul Bratia-Mare udă la V . poalele sale. de N. şi N.-E. a comuneî Urşi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vîlcea. S ’a nu­ mit ast fel pentru-că în vechime a fost proprietatea unui Barbu safl Ion Danciu.

pl. Braniştea, jud. Iaşi, aşezat pe coasta dealurilor ce formează malul stîng .al rîuluî Bahluiul, pe o suprafaţă de 174 hect., cu o populaţie de 36 familiî, safl 170 locuitori. Este proprietatea comuneî Iaşi, cedată de stat pentru plata celor 10 milioane. Numărul vitelor e de 550, din carî: 272 vite marî cornute, 223 oî, 17 cal şi 38 rîmătorî. D a n c u l, baltă, formată

de văr­ săturile Prutului, în com. Folteşti, pl. Prutul, jud. Covurluiu.

D a n c u l, pădure, în comuna Bu­

ciumi, plasa Codrul, jud. Iaşi, pe o suprafaţă de 361 hect. A fost pendinte de mănăstirea Dancul. D a n c u l, vale,

numită şi ValeaDanculuî, în com. rur. Bala-d.-j., plaiul Cloşani, jud. Mehedinţi.

D a n c iu l, deal, în partea

•

D a n c iu l, pîrîă, izvoreşte din dea­

lul Zarea-Tutoveî, com. Colo­ neşti, pl. Stănişeşti, judeţul T e­ cucifl; trece prin satul cu ace­ laşi nume şi se varsă pe stînga Zeletinuluî, la S. de Satul-Nofl, com. Coloneşti. D a n c iu lu i ( P is c u l-) , pisc, jud.

D a n c iu lu i (V îr fu l-), colină,

în com. Blăjani, jud. Buzău, între cătunele Blăjani şi Soreşti.

D a n c u l, sat, în

com. Holboca,

D a n ii ( C îş la - lu î - D u m itr u -) ,

foastă cîşlă, sau loc pentru a­ dăpostit vite