Karl Marx, Friedrich Engels. Opere [Volumul 36]

Citation preview

KARL

MARX

FRIEDRICH

OPERE,

VOLUMUL

36

ENGELS

Prol�tari din toat� iările, uniţi-vă!

KARL MARX FRIEDRICH ENGELS

OPERE

EDJTURA

POLITICĂ 1986

KARL MARX FRIEDRICH ENGELS

VOLUMUL 36

EDITURA POLITICĂ BUCUREŞTI-198&

Prezenta traducere a fost întocmită în colec­ tivul de redacţie al !Editurii politice după origi­ nalul apărut în editura ,,Dietz", Berlin, 1967, completat cu unele note din ediţia rusă apărută în Editura pentru literatură politică, Moscova,

1964.

FRIEDRICH ENGELS SCRISORI Aprilie 1883-decembrie 1887

1883 1 Engels către Piotr Lavrovici Lavrov la Paris Londra, 2 aprilie l88J:

Dragă Lavrov, Mă grăbesc să-ţi confirm primirea scrisorii cu mandatul de 124,50 fr. Banii îi voi putea ridica în cel mai bun caz miercuri, deoarece, mîine trebuie să examinez manuscrisele rămase de la Marx. Odată misiunea îndeplinită, voi anunţa acest lucru în "S[ozialdemokrat]" din Ziirich şi voi ruga re­ dacţia să-ţi trimită cîteva exemplare din numărul respectiv. Bine-nţeles, numele cetăţeanului Krantz nu va fi menţionat 1. Am găsit manuscrisul "Circulaţia capitalului" 1) iar din cel al cărţii a III-a „Formele procesului de ansamblu" 2) aproxi­ mativ 1 OOO de pagini in folio 2. Deocamdată este !imposibil să spun dacă manuscrisul poate fi dat la tipar în forma actuală. ln orice caz, va trebui să-l transcriu, căci nu este decît o primă ciornă. Mîine voi avea, în sfîrşit, răgaz să dedic cîteva ore examinării tuturor manuscriselor pe care ni le-a lăsat Maurul. Este vorba mai cu seamă de o schiţă a dialecticii, pe care de multă vreme j.ntenţiona s-o finalizeze. El ne ascundea întot­ deauna stadiul în care se aflau lucrările lui ; ştia că de îndată ce am fi aflat că are vreuna gata, am fi stat de carpul lui pînă şi-ar fi dat consimţămînitul să o publice. Toate astea rămîn între noi, eu n-am dreptul să public nimic fără Tussy, care, împreună cu mine, este executor testamentar pentru partea literară. Am fost toţi plăcut surprinşi de vestea că bravul nostru Lopatin - brav pînă la nechibzuinţă - s-a întors cu bine în libertate 3. Să sperăm că, rămînînd brav, şi-a abandonat 1) In manuscris în limba germană : „Zirkulation des Kapitals". - Nota red. Z) In manuscris ln limba germană: „Die Gestaltungen des Ge­ samtprozesses". - Nota red.

F. Engels

------- --- ---------

nechibzuinţa în Rusia. Sper să-l văd aici zilele acestea. Trans­ mite-i un salut călduros din partea mea. Cu multă prietenie al d-tale,

F. Engels

Publicat pentru prima oară în : K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. XXVII, ed. rusă, 1935

Originalul în limba franceză Tradus din limba germană

2 Engels către Laura Lafargue la Paris Londra, 11 aprilie 1883

Dragă Laura, Sînt, fireşte,. de aceeaşi părere cu itine că Paul trebuie să-şi viziteze mama şi îi repet acest lucru de ani de zile. Cît despre cheltuielile sup'limentare, ele nu pot fi prea mari, iar eu pot să vă procur repede banii necesari, dacă mă anunţi la timp. Numai că, dacă lucrurile stau aşa cum mi-ai scris, Paul va trebui să procedeze· cu foarte multă diplomaţie, altfel riscă să-şi facă singur un rău ; nu trebuie să-şi facă un duşman din această soră de caritate creştină : ea este acolo permanent iar Paul nu, şi e suficient să i se trezească vreo bănuială, că nu se va lăsa pînă nu o va convinge pe bătrînă să facă un testament în care interesele ei să fie asigurate pînă la limita extremă permisă de lege. Cu asta cred că am epuizat pro­ blema, rămîne ca tu să te ocupi de rerolvarea ei. Am ris toţi cu poftă citind povestirea ta despre aventurile de la Argenteuil 4. Este ceva specific pentru e l 3), de la un cap la altul! Acum o săptămînă, Tussy i-a trimis o scrisoare foarte categorică : cînd soseşte băiatul ? 4 ) Nici un răspuns. Il est toujours en train de reflechir 5). Paul o să primească cel puţin şase luni 5. Cînd a fost aici, era îngrozit de această perspectivă şi l-a amuzat copios pe Liebknecht cu a sa horror carceris 6) . Iar dacă acum nu se

I) Charles Longuet. - Nota red.

Jean-Laurent-Frederick Longuet . - Nonta red. Tot se mai 2îndeşte. - Nota. trad. ') - teamă de inchililoare . - Nota. trad. ')

6)

-

Scrisori din 1883

9

apucă serios să înveţe germana, nu-l voi mai considera spanioli, ruşi şi americani. Dacă soarta sau dorul de călătorii, care, din păcate, nu prea ne sînt accesibile, mă vor aduce în Olanda, voi considera de datoria mea să vă fac o vizită, după cum vă rog să mă căutaţi dacă veţi avea ocazia să veniţi în Anglia. Marx a lăsat un manuscris voluminos al celei de-a doua părţi .a ,,Capitalului" 2, pe care trebuie mai întîi să-l citesc de la un capăt la altul (şi cum e scris !) pentru a putea spune în ce măsură poate fi dat la tipar şi în ce măsură va mai trebui completat cu elemente din caietele scrise ulterior. In orice caz, principalul există. Cum însă, deocamdată nu pot face alte precizări, vă rog ca, pentru moment, să nu publicaţi nimic despre aceasta în presă, căci n-ar duce decit la oonfozii. ln plus, fiica mai mică a lui Mlfarx], Eleanor, este, împreună cu mine, executor testamentar pentru partea literară şi nu pot întreprinde nimic fără ea, iar doamnele, după cmn ştiţi, ţin la formalităţi. 11) MarJ1:. Nota red. 12) F. D. Nieuwenhuis. �Kiarl Marx". u) Laura şi Eleanor Marx. Nota -

-

- Nota: red:. red'.

Scrisori tiln 1883

11

Vă rog să mă scuzaţi dat ik niet op hollandsch, schrijf 14) ; în ultimii ani nu mi-am mai exersat cunoştinţele de limbă olan­ deză. Al dv. sincer, F. Engels

Vă trimit alăturat fotografia mea şi vă rog să mi-o tri­ miteţi pe a dv. De îndată ce vom intra în posesia unor foto­ .grafii noi ale lui M[arx], vă voi trimite una. Originalul în limba german!l Tradus din limba germant

Publicat pentru prima oară în : .Istorik-marksist" nr. 6, 1934

4

Engels către Eduard Bernstein la Ziirich Londra, 14 aprilie 1883

Dragă domnule Bernstein, Dr. Aveling, redactor la ziarul „Progress", a scris la „Re­ publican" pentru a cumpăra gravura în lemn după care a fost reprodus portretul lui Marx. Răspunsul : That block has been sent to Germany for the „Sozialdemokrat'', so it is impossible for you to have it 15). A[veling] mă roagă acum să scriu ur­ gent, căci ar vrea să obţină cît mai curînd gravura. Dacă nu, măcar un clişeu. S-ar putea, de asemenea, să fie o neînţelegere la mijloc şi gravura să se afle la „Neue Welt". Vă rog să mă informaţi urgent în această privinţă printr-o carte poştală. Relatarea despre congres este foarte îmbucurătoare 7. In mare grabă al dv., F.Z. 1')

că nu vă scriu in olandeză. - Nota trad. Această gravură a fost trimisă ln Germania, " demokrat , aşa că nu o veţi putea primi. - Nota trad.

15)

-

-

la „Sozfol­

F. Eneeis

12

Am în faţă volumul al doilea al "Capitalului" nu vă pot descrie în ce stare se află şi trebuie să de pagini în manuscris. Nu publicaţi însă nimic în asta; de îndată ce voi putea spune ceva precis, vă informaţii exacte. Publicat pentru prima oară in : „Arhiv Marksa i Enghelsa", vol. I, 1924

- dar mc1 citesc 1 OOO ziar despre voi furniza

Originalul in limba germană Tradus din limba germană

5 Engels către James Knowles

8

la Londra

(Ciornă) !Londra], 1 7 [4] 1883

Stimate domn, Printre hîrtiile defunctului dr. Marx există în manuscris. un rezumat critic al „Capitalului" 16) scris de mine, dar pînă acum nu l-am putut găsi în mulţimea hîrtiilor rămase de la el. Dar, chiar dacă l-aş găsi, aş ezita să vi-l trimit. cel puţin nu cu destinaţia la care vă refereaţi. N-am auzit ca în literatura acestei ţări sau a oricărei alteia să exii:.te obiceiul ca un autor să-i împrumute altuia manuscrisele sale. Experienţa noastră cu recenzenţii englezi nu a fost prea entuziasmantă. Cu excepţia cîtorva pastori ai bisericii angli­ cane, ei ne-au denaturat întotdeauna concepţiile şi ne-au inter­ pretat în mod eronat acţiunile. Totala lor ignoranţă în ce pri­ veşte teoria şi practica noastră nu este egalată decit de aro­ ganţa lor. In iulie 1878 - dacă nu mă înşel - „The Nineteenth Century" a inserat un articol al lui George Howell despre In­ ternaţională 17), plin de minciuni şi inexactităţi. Marx v-a tri­ mis o dezminţire 18), dar aţi refuzat să o publicaţi. 11) F. Engels. „Conspect asupra ...capitalului» lui Karl Marx. Vo­ lumul I". Nota red. 17) George Howell. „Istoria Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor. Nota red. 18) K. Marx. „Istoria Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor scrisă de d-l George Howell". Nota red. -

-

-

Scrisori din 1883

13

Mă tem că dacă doriţi să vă iniţiaţi în concepţiile lui Marx va trebui să citiţi "Capitalul" în ediţie germană, rusă sau franceză. Cunosc un singur englez care ar fi capabil să redea corect conţinutul "Capitalului". Este un avocat din Manchester 19). Dacă doriţi îmi va face plăcere să-l întreb dacă e dispus să preia această lucrare pentru dv.

Al dv. devotat Ja[me]s Knowles Esq. The Hollies, Clapham Common S.

W.

Publicat pentru prima oară în : K. Marx şi F. Engels. Opere, voi. XXVII, ed. rusă, 1935

Originalul ln limba engleză Tradus din limba germană

6

Engels către Philip Van Patten

!>

la New York

(Ciornă) Londra, 18 aprilie 1883 57,2nd Av. N. York Philip Van Patten Stimaţi tovarăşi, Răspunsul meu la întrebarea dv. din 2 aprilie referitoare la atitudinea lui Karl Marx faţă de anarhişti în general şi faţă de Johann Most în particular va fi scurt şi clar: Marx şi cu mine împărtăşim, încă din 1 845, părerea că una din consecinţele finale ale viitoarei revoluţii proletare va fi dezagregarea treptată şi, în cele din urmă, dispariţia organiza­ ţiei politice denumite stat, organizaţie al cărei ţel principal a fost întotdeauna de a asigura - prin forţa armată - oprimarea economică a majorităţii muncitoare de către o minoritate înstă­ rită. O dată cu dispariţia minorităţii înstărite dispare şi nece­ sitatea unei forţe de opresiune armate, respectiv a puterii de

19) Samuel Moore.

-

Nota red.

14

F. Engels

stat. In acelaşi timp, noi am fost întotdeauna de părere că,. pentru atingerea acestui ţel şi a altora, cu mult mai impor­ tante, ale viitoareai revoluţii sociale, clasa muncitoare trebuie mai întîi să preia puterea politică organizată în stat şi, cu aju­ torul ei, să zdrobească rezistenţa clasei capitaliştilor şi să reor­ ganizeze societatea. Această părere a fost expusă încă în 1847, în "Manifestul Comunist", capitolul II, partea finală. Anarhiştii răstoarnă lucrurile. Ei declară că revoluţia pro­ letară ar trebui să înceapă cu desfiinţarea organizaţiei politice a statului. Dar singura organizaţie pe c are proletariatul vic­ torios o găseşte gata este tocmai statul . S-ar putea ca el să necesite o transformare înainte de a-şi putea îndeplini noile funcţii. Dar distrugerea lui într-un asemenea moment ar echi­ vala cu distrugerea singurului organism prin intermediul că­ ruia proletariatul victorios îşi poate exercita puterea de curînd cucerită, îşi poate reprima duşmanii capitalişti şi impune re­ voluţionarea economică a societăţii fără care întreaga sa vic­ torie s-ar solda inevitabil cu o înfrîngere şi cu măcelărirea în masă a clasei muncitoare, aşa cum s-a întîmplat după Comuna din Paris. Mai este oare nevoie să dau asigurări exprese că Marx a combătut această stupiditate anarhistă încă din prima zi în care Bakunin a prezentat-o în actuala formă? lntreaga istorie internă a Asociaţiei Internaţionale a Muncitorilor stă mărturie. Incepînd din 1867, anarhiştii au încercat, prin cele mai josnice mijloace, să acapareze conducerea Internaţionalei ; principalul. obstacol care le-a stat în cale a fost Marx. Rezultatul acestei lupte, care a durat cinci ani, l-a constituit excluderea anarhiş­ tilor din Internaţională, la Congresul de la Haga din sept. 1872 � iar omul care a făcut cel mai mult pentru a se ajunge la această excludere a fost Marx. Vechiul nostru prieten F. A Sorge din Hoboken, care a participat la congres ca dele­ gat, vă poate relata, dacă doriţi, şi alte amănunte. Şi acum referitor la Johann Most. Dacă cineva susţine că de cînd a devenit anarhist, Mast a înh·eţinut relaţii de un fel sau altul cu Marx sau că a fost ajutat de Marx, acela fie că a fost indus în eroare, fie că minte cu bună ştiinţă. După apa­ riţia primului număr al publicaţiei londoneze „Freiheit", Mast ne-a vizitat, pe Marx şi pe mine, o dată, cel mult de două ori. Noi nu ne-am dus la el - nici măcar nu l-am întîlnit vreodată întîmplător de cînd anarhismul născocit de el şi-a făcut apa­ riţia în această publicaţie. De fapt, pînă la urmă am şi renun­ ţat la abonament, deoarece nu găseai nimic interesant în ea.

Scrisori din 1883

15

Nutrim faţă de anarl)ismul lui Most şi tactica sa anarhistă acelaşi dispreţ ca şi faţă de oamenii de la care le-a învăţat. Pe vremea cînd se mai afla în Germania, Most a publicat 2 un rezumat „popular" al „Capitalului" 0). Marx a fost solicitat să-l parcurgă în vederea unei a doua ediţii. Am lucrat şi eu împreună cu Marx. Am constatat că, dacă nu voiam să-l scriem din nou de la un cap la altul, nu ne rămînea altceva de făcut decît să eliminăm gafele cele mai grave. Marx a acceptat să-i fie preluate îmbunătăţirile numai cu condiţia expresă ca nu­ mele său să nu fie pus în nici un fel de legătură cu această iecliţie îmbunătăţită a „operei" lui Johann Most. Puteţi, dacă doriţi, să publicaţi această scrisoare în "The Voice of the People". Cu salutări frăţeşti,

F. E. Originalul în limba engleză Tradus din limba ger.mană

Publicat pentru prima oară într-o formă prescurtată, în limba germană, în : „Der Sozialdemokrat" nr. 21 din 1 7 mai 1883 şi în întregime în : „Arhiv Marksa i Enghelsa", vol. I (VI), 1932

7

Engels către redacţia ziarului "New Yorker Volkszeitung'' to la New York

(CiEJrnă) [Londra] 18 aprilie 83 122, Regent's Park Road

Către redacţia ziarului „N[ew] Y[orker] Volkszeitung" 2 In numărul dv. din 15 1) aţi publicat telegrama mea către Sorge 22) ca fiindu-vă adresată dumneavoastră.

20) J. Most. „Kapital und Arbeit". - Nota red. 21) 15 martie. - Nota red. .:z) Friedrich Adolph Sorge. - Nota red.

F. EngelS

li

In numărul din 17 relataţi că v-aş fi telegrafiat că Marx a murit la Argenteuil 23). Noi aici nu obişnuim să ne permitem asemenea libertăţi în numele altor pernoane sau să îngăduim să fim trat::iţi în acest mod. Toate acestea mă pun, deci, în imposibilitatea de a vă mai face pe viitor vreo comunicare. In cazul în care ziarul dv. va mai abuza astfel de nu­ mele meu, voi fi obligat să-l rog pe vechiul meu prieten Sorge să declare că este vorba de un fals de care veţi fi direct răs­ punzător.

Cu stimă, F.E. Publicat pentru prima oară

Originalul

ln : K. Marx şi F. Engels. Opere,

ln

limba germană

Tradus din limba germană

voi. XXVII, ed. rusă, 1935

8

Engels către James Knowles

11

la Londra (Ciornă) (Londra] 2014{83

Stimate domn, Dacă vom găsi manuscrisul în chestiune 24), vă voi ceda cu plăcere dreptul de a-l publica, însă cu două condiţii, care sînt de la sine înţeles, dar pe care aş dori să le menţionez : 1. în cazul în care vă rezervaţi dreptul de publicare, nu-l transD) In realitate Marx a murit la Londra. - Nota red. 2•) Friedrich Engels. „Conspect asupra ...capitalului» l'lli Karl Marx. Volumul I". - Nota red.

Friedrich EoielS (1888)

Scrisori din 1183

IT

miteţ.i altcuiva şi 2. dacă îl tipăriţi, trebuie să apară separat� :fără nici o legătură cu alte articole. Al dv. devotat,

F.E-

Permiteţi-mi

să vă atrag at;enţia că nu sînt ndr.", ci fost

fabricant de bumbac. Publicat pentru prima oară

OrignaluJ in limba englezăi

kl K. Marx şi F. Engels. Opere,

Tradus din limba germană.

voi. XXVII, ed. rusă, 1935

9

Engels către Eduard Bernstein la Ziirich

Vă trimit alăturat corectura 25). Am primit scrisoarea dv: la care voi răspunde săptămîna aceasta printr-un articol despre­ Marx pentru "S[ozialdemokrat]". Mai am incă o mulţime de probleme de rezolvat, înainte de a-i da forma definitivă 12.

Povestioara despre E[ngels] cel rău care l-a dus în ispitfu pe M[arx] cel bun a fost repetată, din 1844 încoace, de nenu­ mărate ori - alternativ cu cealaltă istorioară despre Ahri­ man-M{arx], care l-a abătut pe Ormuzd-E[ngelsJ de pe calea, virtuţii. Acum, domnii parizieni, vor deschide în sfîrşit ochiL Al dv.,

F.E-

[Londra] 23./4/83 Publicat pentru prima oară tn : nArhiv Marksa i Enghelsa", vol. I, 1924

Originalul tn limba germană Tradus din limba germană

fi>) F. Engels ,,Dezvoltarea socialismului de la utopie Ia �tiinţă„. Nota red.

-

li8

F. ,Eţigels

10

Engels către Friedrich Adolph S orge la Hoboken Londra, 24 aprilie 83

Dragă Sorge, Trimit alăturat cîteva rînduri pentru Harbnan din partea prietenului său Brocher, un anarhist confuz, dar altfel un băiat foarte de treabă. Fii bun si dă-i-le. · „Volksztg" a făcut d tule prostii şi totuşi nu atîtea cit �.

�

m-aş fi aşteptat. Aici fiecare îşi are partea sa de vină Schewitsch, Cuno, Douai, Hepner. Era un cuartet care se cre­ dea atotştiutor, dar care ştia al naibii de puţin, jointly and :severaly 26 ). M-am simţit totuşi obligat să trimit cîteva tinduri redacţiei 27) : că au publicat telegrama pe care ţi-am trimis-o ţie ca fiindu-le adresată lor, iar o a doua telegramă, pe care le-am trimis-o lor, au falsificat-o, inselind ştirea că M[arxJ a murit la Argenteuil. Le-am sc1is că aici noi nu ne permitem asemenea lucruri ; că procedînd astfel, m-au pus în situaţia de .a nu 1e mai furniza pe viitor nici un fel de ştiri şi că, dacă vor .mai abuz& de numele meu, mă vor obliga să te rog să declari imediat public că totul nu este decît un fals comiş_ de iei. Să facă bine �omnii aceştia să:...şi rezerve potlogăriile lor yankee pentru cercul lor. De altfel, americanii sînt mult niai 'COrecţi : potrivit ziarului „V[olkszeitung]", mi s-ar fi trimis o .telegramă 13 pe care nu am primit-o niciodată şi aproape ajun7 sesem să cred că domnii de la „V[olkszeitung]" bi'ţgaseră banii în buzunar. Acum, Van Patten îmi scrie că nici vurbă n-a fost

apese tare mult. Aşa că venirea ta ar fi, într-un anumit sens. o călătorie de afaceri. Dacă vrei să vii şi îmi scrii imediat� am să-ţi trimit neîntriizat bani ; aş fi anexat chiar astăzi un cec, dar sînt cam lefter ; săptămîna viitoare trebuie să-mi intre ceva bani în casă. 53)

zornăitul cheilor şi zăvoarelor. Nota trad. Nu cinta in tonuri triste Despre nopţile pustii, Cînd ştii bine că ni-s date Ca alăturea să-mi fii. (Goethe. „Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister", cartea a V-a, cap. 10)_ Nota trad. 55) Paul Lafargue şi Jules Guesde. Nota red. S-t)

-

-

�

-

-

36

F.

Engels

Printre hîrtiile Maurului am găsit un maldăr întreg de man uscrise, lucrările noastre comune de dinainte de 1 848 56 ) . UnPle le voi publica în curînd. Intre acestea este· una pe care am să ţi-o citesc cînd ai •ă fii aici ; ai să te prăpădeşti de iis. Atunci cînd am citit-o lui Nim şi Tussy, Nim a spus : acum ştiu şi eu de ce aţi rîs atunci noaptea la Bmxelles 36 de n-a putut să doarmă. nimeni din casă 57). Eram pe atunci nişte diavoli împieliţaţi, poezia lui Heine este de o inocenţă infantilă în comparaţie cu proza noastră. Există perspectiva să publicăm o traducere a „Capitalu­ lui" 58) la Kegan Paul & Co. ; sînt oamenii cei mai potriviţi pentru asta. Tussy o să treacă luni 59 ) pe la ei şi dacă o să iasă ceva din treaba asta, ne ducem încă o dată împreună. S. Moore va face tra� ucerea, iar eu redactarea. Mai sînt şi alţii amatori, dar dacă reuşim să aranjăm lucrurile, în curînd vor fi nevoiţi să abandoneze. S. Moore a fost aici de Rusalii şi am pus totul la punct în ceea ce îl priveşte. Este de departe omul cel mai

indicat, ce-i drept, cam greoi, dar în privinţa asta lucrurile se

mai pot remedia. In calitate de consultant juridic ne-a fost de

un imens folos. De altfel, cu prima poştă trebuie să-i scriu într-o chestiune juridică.

Pumps şi cei doi copii ai ei sînt foarte bine, băiatul e

teribil de mare şi de gras, aproape la fel de înalt ca sora lui

!

cel puţin aşa prelinde, foarte mîndră, mama. Dacă dwninica

viitoare (de mîine într-o săptămină) vei fi aici, vom bea o cană mare de pelin de mai

(mă refer la vinariţă

60)

; acum e tocmai în plină epocă

61)) ; am băut două căni duminică şi două

în cursul săptămînii, la Tusy, şi a mai rămas încă mult vin

de Mosela

!

Dacă îmi comunici că vii, am să scriu în aceeaşi zi la Dublin

ca să cer o ladă din cel mai bun şi ultrabun Claret, pe care

o să-l bem în tihnă împreună.

51) K. Marx şi F. Engels. "Ideologia gennană� ; F. Enr;els. "Ade­ văraţii. socialişti„ şi altele. - Nota red. 57) In manuscris în germană : jetzt weiss ich auch, warum Sie zwei

damals in Brussel des Nachts so gelacht haben, dass kein Mensch im Hause davor schlafen konnte. - Nota red. 18) Traducerea engleză a volumului I al "Capitalului„. - Nota red. �•) 4 iunie . - Nota red. '°) ln manuscris ln germană : Maitrank. - Nota red. ' 1 ) I n manuscris in 2ermană � Waldmeii;ter. - Nota red.

Scrisori din 1183

3T

Lui Paul am să-i scriu peste o zi sau două cîteva rînduri. Pînă atunci, cu afecţiune Al tău, F. EngelsOriginalul în limba engleza Tradus din limba engleză.

Publicat pentru prima oară în limba originalului în : F. Engels, P. et L. Lafargue. .,.Correspondance", t. I, Paris, 1956

21

Engels către Eduard Bernstein la Zi.irich Londra, 12 iunie 83=

Dragă Bernstein, E unsprezece şi jumătate noaptea şi" tocmai am terminat (nu-i o treabă uşoară) şi expediat corectura celei de-a doua coli din ediţia a treia a „Capitalului " 62), iar restul serii vreau să-l folosesc pentru a începe măcar o scrisoare către d-ta. In legătură cu chestiunile interne, am citit în „Protocol" 3r cîte ceva printre rinduri, iar la scurt timp după aceea am pri­ mit o explicaţie succintă de la B [ebel]. Eu îi scrisesem încă cu mult timp înainte lui B [ebel] : ruptura cu prostănacii din aripa dreaptă trebuie să intervină în cele din unnă as, dar, după pă­ rerea mea, nu este în interesul nostru să forţăm nota înainte de a fi în stare să comunicăm direct cu masele ; adică atîta timp dt mai e în vigoare legea împotriva socialiştilor 22 . Dacă ne vor sili să o facem trebuie să avem grijă ca ei să fie cei care încalcă disciplina de partid, nU: noi şi în felul acesta cîş­ tigăm încă de pe acum partida. Şi va trebui să-i aducem la asta, dacă nu vor să se liniştească. Cît despre Liebkru[echt], el o să facă tot posibilul ca să amîne criza. Dar atunci cînd ea se va produce şi el va înţelege că nu mai poate fi amînată, o să procedeze aşa cum trebuie. red.

") ediţia a III-a germană a volumului I al „Capitalului".

-

Nota

F. Engels

38

Iată, pe scurt, ce am de făcut : 1 . să pun în ordine scrierile postume ceea ce înseamnă că va trebui să fac aproape totul singur, căci, în afară de mine, nimeni nu cunoaşte vechile lucrări . Şi sînt o groază şi într-o dezordine cumplită. Mai lipseşte cîte ceva, multe pachete şi lăzi nici n-au fost măoar deschise ! 2. să pregătesc ediţia a III-a 63), cu unele modificări şi adăugiri din ediţia franceză şi să citeso corectura. 3. să folosesc posibilitatea care se oferă de a edita n traducere engleză - în care scop am fost astăzi la un mare editor de aici 64) - şi apoi să revizuiesc eu însumi traducerea (Moore, care o face, este un traducător excelent, sîntem prie­ teni de 26 de ani, dar e cam greoi). 4. să confrunt cele 3-4 variante ale începutului volumu­ lui al II-lea, să pregătesc pentru tipar şi să transcriu pe curat tot volumul 2 . 5. din cînd în cînd, s ă mai chefuiesc cîte o săptămînă cu Schorlemmer, care ieri a plecat din nou la Manchester - în­ totdeauna îşi aduce ceva de lucru cu el, dar, vai ! Voila la vie ! 65). Măgarul de la „Vossische" (de patru ori mi s-a trimis po­ vestea respectivă 39) pare să fi provocat multă amărăciune în buna Germanie în legătură cu bietul Marx. Poate că odată, cînd am să fiu foarte bine dispus, am să-i trag o săpuneală. Dacă dobitocii ăştia ar avea ocazia să citească corespondenţa dintre Maur şi mine, ar încremeni. Poezia lui Heine este o .copilărie pe lingă proza noastră veselă şi fără perdea. Maurul putea să-şi iasă din fire la mînie, dar să se lase copleşit de mîhnire - jamais 66) ! M-am tăvălit de rîs recitind vechile seri­ -sori. Această corespondenţă, care prezintă de altfel şi interes istoric, va ajunge, în măsura în care stă în puterile mele, pe mîini bune. Din păcate, din scrisorile lui Marx nu le am decît pe cele din 1 8 4 8 încoace, dar pe acestea le am pe toate. Alătur un fragment din ciorna părţii finale a „Manifes­ tului Comunist" 40, pe care doreşti să-l ai ca amintire . Primele două rînduri au fost seri.se de d-na Marx după dictare . Poezia lui Weerth, pe care o alătur, ţi-aş fi trimis-o în timp util pentru foileton, dacă d-ta n-ai fi făcut aşa încît serillll) ediţia a III-a germană a volumului I .Nota red. 14 ) Kegan Paul. Nota red. 15) Asta-i viaţa !. Nota trad. li) n iciodată I. Nota trad. -

-

-

-

-

al

„Capitalului".

-

Scrisori

din 1883

39"

soarea d-tale să ajungă cu 1 2 ore întîrziere, drept care a tre­ buit să aştept să văd dacă ai publicat foiletonul tel quel 67). De altfel, mai poţi încă s-o publici 4 1 • Versurile lui Weerth sînt toate pline de ironie şi umor, fie şi din spirit de contradicţie faţă de solemnul Freiligrath. Nici urmă de "săriozitate" 68). ln ce priveşte abrogarea legii împotriva socialiştilor, oa­ menii din Germania nu văd nici acum mai departe de vîrful nasului. La Moscova, Alex[andru] al III-lea, dezamăgind Rusia cu manifestul său, aşa cum i-a dezamăgit Fr[edcric] W [ilhelmJ al IV-lea în 1 840 pe prusieni 42 (dar în Rusia atmosfera este cu mult mai încordată), a făcut pentru asta mai mult decît vor putea realiza vreodată cu lamentările lor toţi aceşti Geiser, Blos et comp . Dacă într-o bună zi o să-i facă cineva de petre­ canie - şi asta se va întîmpla negreşit - într egul regim intern al lui Bismar�k nu va mai face două parale. Atunci o să se întoarcă foaia. Chiar dacă bătrînul Wilhelm moare de moarte bună - nu mă refer la W. Blos 6 9) - sînt necesare schimbări. Oamenii din ziua de azi nu au trecut niciodată prin aşa ceva şi nici nu-şi pot închipui măcar de ce e în stare un prinţ moş­ tenitor 70) ajuns la bătrîneţe, într�o situaţie care între timp a devenit revoluţionară. Şi pe deasupra un neghiob atît de şovăielnic şi abulic ca „Fritz al nostru". Nu este exclus chiar ca guvenul francez, care şi-a ieşit din minţi, să intre într-o­ asemenca gilceavă cu lumea întreagă încît la Paris să se de­ clanşeze un conflict. Tunisia, Egiptul, Madagascarul, Tonk.i­ nul 43, iar acum ei vor chiar să le conteste englezilor nişte in­ sule stincoase din apropierea coastei no rmande, carel n-au nici 50 de locuitori. Sper că la Paris nu se va întîmpla nimic, căci prostia care domneşte acolo în mase nu poate fi întrecută decît de cea de aici, de la Londra. Unde mai pui că bravul Bismarck lucrează pentru noi cît şase cămile. Ultima lui teorie, că constituţia Reichului nu este d ecît un acord între guverne, pe care acestea oricînd ar putea să-l înlocuiască cu altul, fără a mai consulta Reichstagul, este exact ce ne trebuie. Numai să încerce ! Ca să nu mai vorbim de strădaniile lui făţişe de a provoca un conflict, de proştii şi impertinenţii lui, Bodiker & Co. din Reichstag - toate •7) - ca atare. Nota trad. &11) In original, în dialect berlinez „Ernscht". - Nota red. 19) Engels se referă la Wilhelm I ; în continuare, în original -

UD

j oc de cuvinte : bloss - pur şi simplu ; Blos - n ume propriu. Nota red. 70> Frederic Wilhelm. - Nota red .

·F.

40

Engels

astea ne dau apă la moară. Bineînţeles că astfel se va sfirşi şi cu fraza - bună numai pentru declamaţii (sau pentru -0 si­ tuaţie cu adevărat revoluţionară) - d espre „o masă reacţio­ nară" 44. Căci ironia istoriei, care lucrează pentru noi, constă tocmai în faptul că diferitele elemente ale acestei mase feu­ dale şi burgheze se luptă între ele, se încaieră, se devorează reciproc în avantajul nostru, prin urmare sînt exact contra­ riul unei mase uniforme şi numai un ignorant îşi poate în­ chipui că e suficient să le numească pe toate „reacţionare" pentru a termina cu ele. Dimpotrivă. Toate javrele astea pes­ triţe trebuie mai întîi să se distrugă reciproc, să se ruineze total şi să se compromită una pe alta pentru ca, dovedindu-şi pe rînd incapacitatea, să pregătească terenul pentru noi . Una dintre cele mai mari greşeli ale lui Lassalle a constituit-o faptul că în activitatea agitatorică a uitat complet şi bruma de dialectică pe care o învăţase de la Hegel. El vedea întot­ deauna o singură latură, exact ca Liebk[necht], şi cum întîm­ plarea a făout ca acesta să distingă între cauze tocmai pe cea justă, în ultimă instanţă el este superior marelui Lassalle. In ce priveşte mişcarea burgheză germană de astăzi sin­ gurul necaz este tocmai că oamenii sînt „doar o masă reac­ ţionară", iar această situaţie trebuie să ia sfîrşit. Noi nu vom putea avansa pînă cînd măcar o parte a 'burgheziei nu va fi nevoită - în urma unor evenimente interne sau externe să treacă de partea unei adevărate mişcări. lată de ce ne-am săturat de regimul de pînă acum al lui Bismarck, iată de ce el ne poate fi util numai în cazul unui conflict sau al unei demisii, iată de ce a sosit timpul ca legea împotriva socialiş­ tilor să fie abrogată pe cale parţial sau integral revoluţionară. Toată discuţia dacă va fi abrogată numai „mica stare" sau în� treaga lege 45 sau dacă va fi înăsprită legea penală îmi amin­ teşte de disputa în jurul virginităţii Mariei in partu şi post partum 71). Decisive sînt condiţiile politice generale dinăun­ trul şi din afara ţării ; iar acestea se schimbă, nu rămîn ca astăzi . Or, în Germania, lucrurile sînt privite numai pornin­ du-se de la premisa că actuala situaţie din Germania este eternă. In acelaşi timp există impresia legată de ideea unei mase reacţionare, că dacă actualul regim va fi răsturnat, ve­ nim noi la cîrmă. E o prostie. O revoluţie e un proces de lungă durată, dovadă 1642-46 şi 1789-9 3 ; şi pentru ca si­ tuaţia să se maturizeze pentru noi şi noi pentru ea, toate parn)

-

lnainte şi după naştere.

-

Nota traci.

Scrisori din 1883

41

tidele intermediare trebuie să vină pe rînd la putere şi să se ducă de rîpă. Atunci va veni rîndul nostru şi poate că, pen­ tru moment, vom fi din nou înfrînţi. Deşi, dacă lucrurile evo­ luează normal, cred că este puţin probabil. Astăzi am expediat la „Volksbuchhandlung, Hottingen­ Ziirich" 72), cu frahtul neachitat, prin Continental Parcels Ex­ press (corespondentul mesageriei geimane şi elveţiene) un pa­ chet cu fotografiile comandat.e 73). Anexez nota de plată. Din aceşti bani, reţine şi trece în contul meu 1 livră şi 7 şilingi, scăzînd 4 fr. pentru rachiu, abonamente etc. (dacă la remite­ rea restului va fi mai comod să rotunjeşti suma plus sau mi­ nus, fireşte că este totul all right). Aici au mai rămas încă 500 de fotografii format cartes de visit.e şi 280 cabinet size, cine comandă primul este servit primul. Deocamdată însă, în .afară de Dietz, nu ai alt concurent. Cît de multe treburi îmi revm mie, poţi vedea din faptul că astăzi a trebuit să con­ trolez şi să împachetez din nou fotografiile pentru d-ta şi pentru Di etz - şi am făcut totul cu mîna mea de la început pînă Ia sfîrşit - şi pe deasupra le-am dus şi la poştă (două mile englezeşti şi jumătate de aici). Poftim de mai lucrează ! Ştim de mult că Borde e un măgar. La M[arx] se găsesc vreo sută de caiete trimise de el, care nici n-au fost deschise. Envoyez-le au diable 74). In Elveţia nu voi veni, pînă cînd traseele continentale nu vor fi mai sigure. Nu era sigur nici măcar că M[arx] ar fi putut călători vara aceasta n estingherit spre sau prin Franţa. Odată expulzat, s-a zis, dacă nu accepţi să faci nişt.e paşi pe care eu nu-i pot face. Ştiu eu cum e cu treburile astea. Nu mă plictiseşti cîtuşi de puţin cu problemele interne. Cine trăieşte în străinătate nu poate afla niciodată suficiente detalii despre aceste lupte intestine din partidul muncitoresc care rămîne, cu toate acestea, principalul partid din Europa. Iar prietenul L[iebknecht] îmi ascunde din principiu toate .a.cestea, relatările lui sînt toate trandafirii, roz ca zorile, al­ bastre ca cerul senin şi verzi ca speranţa. Pentru aniversarea bătăliei din iunie '48 vă trimit arti­ colul din „N[eue] Rh[einische] Ztg." al lui Marx 75), singurul Nota red. 72) Este vorba de editura social-democrată. 73 ) Vezi volumul de faţă, p. 20. Nota red. H) Trimite-l la dracu. Nota trad. 75) K. Marx. "Revoluţia din iunie". - Nota. red. -

-

-

-

F. Engels

42

din întreaga presă europeană care a luat partea insurgenţilor cînd aceştia au fost înfrînţi. Cu ce le mai bune salutări . Al d-tale,

F. E.

13

iunie

83

Crezi că ar fi oportun să publicăm în „S{ozialdemokrat]"' în foileton, o lucrare infinit de îndrăzneaţă a lui M[arx] şi ai mea din 1 847 36, în care le tragem o săpuneală „adevăraţilor socialişti" care stau şi acum în Reichstag ? Cea mai îndrăz­ neaţă care s-a publicat vreodată în limba germană. Originalul î n limba germană! Tradus dirr l imba germană!

Publicat pentru prlma oară fn : „Arhiv Marksa i Enghelsa", voi. I, 1924

22

Engels către Pasquale Martignetti la Benevento 122, Regent's Park Road, N.W. Londra, 19 iunie 1883

Mult stimate domn, Am primit cu mare bucurie reuşita traducere italiană pe care aţi făcut-o lucrării mele „Socialisme utopique et socia­ lisme scientifique" 76). Am parcurs-o şi vă propun in cîteva locuri mici modificări, deşi nu sînt absolut sigur de mine din cauza cunoaşterii imperfecte a limbii italiene şi a lipsei de practică. Sper că, în pofida acestei din unnă circumstanţe„ v�ţi înţelege traducerea (în italiană sau franceză) a completă­ rilor pe care le-am făcut în prima ediţie germană şi pe care le-am introdus în locurile respective din manuscrisul dv. Trimit alăturat un exemplar din ediţia germană, recent apărută, după care va urma un exemplar din ediţia a II-a„ aflat.ă în prezent sub tipar. Regret că traducerea nu a putut fi făcută după textul german ; italiana s-ar fi pretat mult mai bine la o expunere dialectică decît franceza.

-

78) F. Engeis. Nota red.

Dezvoltarea socialismuh1i de l;a utopie la ştiinţ ă.

Scrisori din 1883

43

Vă mulţumesc pe:ratru. amabila ofertă de a-mi trimite cîteva exemplare din traducere ; şase sau cel mult 12 vor fi sufi­ ciente. Cu deosebită stimă vă salută Fed . Engels Cu poşta de prînz expediez 1 m pachet recomandat, con­ ţinind l . manuscrisul dv. 2 . exemplarul ediţiei germane Publicat pentru prima oară în : „La corespondenza di Marx e Engels con italiani 1848-1895". Milano, 1964

Originalul î n limba italiană Tradus din limba germană

23

Engels către Eduard Bernstein la Zilrich Londra, 22 iunie 1883

Dragă Bernstein, Dacă te duci la Paris, trebuie negreşit să vii pentru cîteva zile aici, trecînd Canalul. Drumul dus şi întors te va costa mai puţin decit ai cheltui în timpul acesta la Paris. Aici camera d-tale este pregătită. Iţi voi arăta atunci şi îndrăzneţul manuscris de care ţi-am vorbi t şi alte manuscrise. Doamna Laf[argue] îţi va indica modalitatea cea mai comodă de a călători. Al d-tale, F. E. Salutări lui Liebk[necht] Publicat pentru prima oară în : ,,Arhiv Marksa i Enghelsa", vol. I, 1924

Originalul tn limba germană Tradus din limba germană

44

F . Engele

24

Engels către Laura Lafargue la Paris Londra, 24 iunie 1883

Draga mea Laura, Cînd mi-ai spus că la Vevey 46 ai aflat intenţiile şi do­ rinţele bietului Maur - în legătură cu dispoziţii cu caracter mai mult sau mai puţin testamentar - am tras, fireşte, con­ cluzia că la asemenea lucruri făceai aluzie. Intrucît printr" aceste dispoziţii ar fi putut fi şi dorinţe legate de memoria mamei voastre etc., de cărţi şi alte lucruri de felul acesta !?i deoarece acum trebuie să luăm o hotărîre, iar pe deasupra se pare că Tussy se teme să acţioneze pe cont propriu, am con­ siderat că este, fireşte, de datoria mea să te infonnez, pentru ca în cazul în care ai fi avut ceva de comunicat s-o poţi face la timp. După moartea bietului Maur, întrebată de mine, Tussy m-a înştiinţat că el i-ar fi spus ca ea şi cu mine să ne ocupăm de toate scrierile lui şi să publicăm ce este de publicat, în special volumul al II-lea 2 şi lucrările matematice 47. Ediţia a treia germană 77) tocmai se află în lucru, mă ocup eu şi de asta. Dacă vrei să ştii exact ce a spus Maurul, Tussy o să-ţi co­ munice cu siguranţă, dacă ai s-o rogi. Am discutat despre asta cînd a fost Paul aici şi sînt con­ vins că o să-şi amintească totul. Pentru expresia „executori testamentari pentru partea li­ terară" răspunderea o port numai eu. La momentul respectiv n-am putut găsi alta şi dacă prin aceasta cumva te-am jignit, te rog mult să mă ierţi 48. Nu înţeleg în ce fel te poate mîhni dispoziţia în sine. Munca trebuie făcută aici, la faţa locului. Treaba propriu-zisă - şi asta o ştii şi tu tot atît de bine ca şi Tussy - va trebui să o fac în cea mai mare parte eu. întrucît însă o fiică a Maurului trăieşte la Londra, găsesc firească dorinţa Maurului ca ea să mă ajute, pe măsura posibilităţilor, în ceea ce fac eu. Dacă tu ai fi locuit aici, şi nu la Paris, nu încape nici o înd� ială că dispoziţia ne-ar fi privit pe toţi trei. 77) a volumului I al „Capitalului".

-

Nota red.

Scrisori din 1883

45

Dar problema are şi un alt aspect. Potrivit legilor engleze (asta ne-a explicat Sam Moore), Tussy este unica reprezen­ tantă legală a Maurului în Anglia. Sau mai degrabă singura care poate fi reprezentata lui în faţa legii de îndată ce i se eliberează actele de succesiune. Acest lucru trebuie făcut de -către ruda cea mai apropiată care trăieşte în Anglia, deci de către Tussy, cu excepţia cazului în care ea ar renunţa în favoarea altei persoane, care însă, trebuie şi ea să trăiască în Regatul Unit. Aşa că legal şi eu sînt exclus. Din motive dintre cele mai diverse actul de succesiune trebuie obţinut. Despre planurile pe care Maurul ţi le-a împă1iăşit la Vevey n-am ştiut, fireşte, absolut nimic şi nu pot decît să re­ ;gret că după 14 martie n--ai venit aici, căci am fi aflat astfel de ele şi ne-.am fi orientat pe cît posibil după ele. In ce pri­ 78 veşte traducerea englezească ) : Am aflat (atît de la S. Moore, cît şi de la Meissner), că nu avem nici un drept să împiedecăm pe cineva să publice o traducere neautorizată 79). In cel mai bun caz acest drept este valabil timp de trei ani de la publi­ carea primei ediţii şi s-a pierdut definitiv în 1 8 70 . In ches­ tiunea asta însă erau amestecate mai multe persoane, iar edi­ torul Reeves, care dorea cel mai puţin lucrul acesta şi este, ice-i drept, un om bineintenţionat dar sărac şi cam nepriceput iîn afaceri, i-a spus lui Radford că a găsit un traducător şi că ii va publica traducerea. Nu era timp de pierdut. Trebuia să ;găsim pP C'inva, dispus şi totodată capabil să facă treaba asta - şi nu aveam la îndemînă pe altcineva decît pe S. Moore, iar ca editor pe K. Paul şi co. Cei doi au intrat în corespon­ denţă, s-a întîlnit mai întîi Tussy cu K. P[aul], apoi eu. Încă nu s-a hotărît nimic, dar e foarte probabil că se va ajunge la -0 înţelegere. Acum întrebarea este dacă, în cazul că ar inter­ veni o schimbare, ai prelua tu traducerea şi ai putea s-o duci 1a capăt într-un termen anumit, să spunem în vreo şase luni ? In legătură cu istoria Internaţionalei, în ce mă priveşte sînt, desigur, gata să-ţi predau în acest scop toate documentele respective ale Internaţionalei etc. Intenţionam însă să scriu o biografie detaliată a Maurului şi dacă îmi iei aceste documente, planul meu se duce de rîpă. Fără Internaţională, viaţa Mau­ rului ar fi ca un inel cu briliant din care piatra preţioasă a fost scoasă. -

18 )

a volumului I al "Capitalului" - Nota red. 79) Vezi volumul de faţă, p. 32-34. - Nota red.

F. Engels

46

Lui Tussy nu i-am spus nimic de scrisoarea ta, cac1 n-aş vrea să mă amestec în nici un fel între două surori. Aşadar. dacă vei voi să primeşti unele explicaţii de la ea, rte rog să-i scrii ei direct. Cred însă că cel mai bun lucru pe care î l poţi face este să vii aici ca să clarificăm lucrurile împreună. Ştii foarte bine că nu doresc altceva decît să-ţi respect dorinţ;ele­ cît mai mult şi în toate privinţele. Acelaşi lucru şi în ce o priveşte pe Tussy. Dacă vrei ca numele tău să apară alătur� de numele noastre în lucrarea comună, dacă doreşti să parti­ cipi la această muncă şi dacă pot fi găsite căile pentru a o realiza nu pot decît să mă bucur. Oricum, vom avea destul de des nevoie de concursul tău pentru unele informaţii etc. şi nimic nu ne-ar putea îngreuna mai mult munca decît alte neînţelegeri între tine şi Tussy. Tot ce dorim este să eterni­ zăm într-un mod demn memoria Maurului şi primul lucru pe care trebuie să-l facem este publicarea scrierilor lui postume. Să contribuim, deci, cu toate forţele la realizarea acestui ţel. Singurul om cu care am discutat despre asta este Nim şi ea împărtăşeşte întru totul părerea pe care ţi-am expus- mai sus. 8 Cei doi martiri ai noştri 0) par să fie fericiţi şi pe deplin mulţumiţi, ba chiar să se teamă că la 14 iulie Grevy ar putea să le curme şederea în închisoare 5. Ce sentinţă scandaloasă a fost pronunţată în cazul Louisei Michel 49 ! Din fericire, n i­ meni nu ştie cine va guverna Franţa peste cîţiva ani. N-ar fi nevoie decît de o bombă sub picioarele lui Alexandru al III-lea şi toate porţile închisorilor din Europa şi din Asia - cu ex­ cepţia celor irlandeze - s-ar deschide larg. Dar să închei . Trebuie să citesc coala a patra de corec­ 82 81 tură a ediţiei a III-a ) , care a ajuns aici sîmbătă ) şi m-am angajat s-o dau în 48 de ore. Apoi trebuie să mă ocup de modificările la ediţia a III-a (am ajuns la pagina 4 04), în parte după un exemplar cu însemnări făcute de Marx, în parte după ediţia franceză ; treaba trebuie făcută repede, ca să nu existe nici un prilej de amînare. Atît pentru astăzi. Cu sinceră şi constantă afecţiune, Al tău, F. Engeb Originalul în limba engleză Tradus din limba germană

80) Paul Lafargue şi Jules Guesde. - Nota red. 81 ) ediţia a I I I-a germană a volumului I al „Capitalului". -

Nota 1·ed.

8�)

23 iunie. - Nota red.

Scrisori din 1883

47

25

Engels către Friedrich Adolph Sorge la Hoboken Lon d ra, 29 iunie 83

Dragă Sorge, Mi-am ratat seara de lucru din cauza unei vizite, şi acum am ceva timp liber ca să-ţi scriu. Critica lui H. George pe care ţi-a trimis-o M[arx] este, prin conţim1tul ei, -o capodoperă şi este atît de unitară d in punct de vedere stilistic încît ar fi păcat s-o diluăm prin note disparate, în engleză, pe marginea exemplarului lui M[arx] 83) . Oricum ele vor putea fi folosite eventual ulterior. Intreaga scrisoare pe care ţi-a trimis-o Marx, a fost concepută - aşa 'CUm făcea el de obicei în asemenea ocazii - în ideea că va fi publicată ulterior ad litteram. Prin urmare, nu comiţi nici � indiscreţie încredinţînd-o tiparului. Dacă va fi publicată în engleză, aş vrea să ţi-o traduc eu, deoarece traducerea „Mani­ festului" demonstrează încă o dată că acolo, la voi, după cît se pare, nu există nimeni care să poată traduce cel puţin ger­ mana noastră într-o engleză literară şi corectă gramatical. Pen­ tru aşa ceva se cere practică în ambele limbi şi nu doar practică geczetărească. Să traduci „Manifestul" este colosal de greu, traducerile ruseşti sînt deocamdată de departe cele mai bune pe care le-am văzut 50. Ediţia a III-a a „Capitalului" 84) necesită o muncă uriaşă. Noi avem un exemplar pe care Marx a notat modificărlie şi adaosurile care urmează a fi date după ediţia franceză, dar toată munca de migăleală abia urmează. Pînă la „Acumulare " 51 am totul gata, dar aici trebuie să redactez aproape întreaga parte teoretică. Şi ce răspundere ! Căci versiunea franceză este în parte o aplatizare a celei germane, iar în germană Marx n-ar fi sc1is niciodată aşa. Pe deasupm, mă zoreşte librarul. Pînă nu termin cu asta, nici gînd să trec la volumul al II-lea 2• începutul există în cel puţin 4 variante - aşa de des a revenit M[arx] asupra lui şi de fiecare dată din cauza bolii a întrerupt redactarea definitivă. In ce măsură organizarea ma83) Vezi volumul de faţă, p. 18-19. Nota red. 84) Ediţia a III-a germană a volumului I a l Nota red. -

„Capitaluluiw.

-

48

F. Engels

terialului şi finalul ultimei variante, datate 1878, rorespund cu varianta iniţială scrisă încă înainte de 1870, n-aş putea să spun deocamdată. Din perioada premergătoare anului 1 848 a fost salvat aproape totul. S-au păstrat aproape integral nu numai manu­ scrisele noastre de atunci {afară de ceea ce au ros şoarecii). ci şi corespondenţa. Fireşte că �i începînd din 1 849 există totul complet, iar din 1 862 chiar pus într-o oarecare ordine. Există, de asemena, un foarte vast material în manuscris despre Internaţională, suficient, cred, pentru o istorie com­ pletă a ei, dar n-am reuşit să-l examinez mai îndeaproape. Mai sînt acolo şi 3-4 caiete de lucrări matematice 47• odată i-am arătat lui Adolph 85) al tău o mostră a noii funda­ mentări făcute de M[arx] calculului diferenţial 52. Dacă n-ar fi fost maldărul de material american şi ruses::­ (numai din statistica rusească sînt peste doi metri cubi de cărţi) volumul al II-lea ar fi fost demult tipărit. Aceste cerce­ tări detaliate i-au luat ani de zile ; ca deobicei, totul ar fi fost adus la zi, d ar iată că nimic din toate acestea nu s-a rea­ lizat, cu excepţia extraselor făcute de el, în care să sperăm că, după obiceiul său, există multe observaţii critice necesare pentiu notele la volumul al II-lea. 86 Am primit fotografiile, ) ţi le voi trimite de îndată ce voi avea timp să le împachetez. Dar cum ? Coletăria pentru imprimate nu primeşte ambalaje închise, pachete prin poştă încă nu se trimit, iar ca să expediezi un pachet atît de mic­ prin agenţia de comisioane ar costa o avere. Poate ai să-mi sugerezi tu cum e mai bine să procedez. Din ediţia a III-a am şi citit 5 coli în ultima corectură, iar omul promite să dea cîte 3 coli săptămînal. Al tău, F. Engels Imi este imposibil să găsesc acum timp pentru a-i răs­ punde lui Hepnerchen la numeroasele şi interminabilele lui scrisori. Relatările lui mă interesează întotdeauna, chiar dacă abundă în nimicuri cu caracter personal şi etalează o superio86) Sorge. - Nota red. 81) Ve:zi volumul de faţă, p. 25. - Nota red.

Sc.rlsorl din 1183

49

ritate de proaspăt imigrant. Aşa că, pentru moment, va trebui să mă scuzi faţă de el. Schewitsch mi-a răspuns „cu demnitate" şi regretă „mes­ chinăria" mea 87). Demnitatea îl prinde . Răspuns n-o să pri­ mească. La fel şi Most, care este totuşi nevoit să confirme cele declarate de mine 88) şi tocmai de aceea şi-a ieşit aşa din fire. Cred că în America - ţară a sectelor - va face prozeliţi şi o vreme va crea confuzie. Dar tocmai prin asta se caracteri­ zează mişcarea americană - acolo toate greşelile trebuie să fie probate în practică. Dacă enezigia şi vitalitatea deborda n tă a americanilor s-ar îmbina cu claritatea teoretică europeană, în zece ani lucrurile s-ar aranja la voi. Dar din punct de ve­ dere istoric asta este imposibil. Originalul î n l i mba germ'lnă Tradus din limba germană .

prima oară in : nBric>fe und Auszuge aus Briefen von Joh. Phil. Becker, Jos. Dietzgen Friedrich Engels, Karl Marx u.A. an F.A. Sorge und Andere". Stuttgart, 1903 Publicat pentru

26

Engels către Gabriel D eville

s3

la Paris 1 2 2, Regent's Park Road, N.W. Londra, 1 2 august 83'"

Dragă cetăţene Deville, Am primit scrisoarea şi manuscrisul dv. şi vă mulţumesc. Săptămîna viitoare voi părăsi Londra pentru a merge într-o staţiune de pe litoral 54 ; acolo voi avea răgazul să mă ocup de lucrarea dv., pe care am să v-o restitui de îndată ce va f i posibil. Manuscrisul dv. îmi parvine într-un moment favorabil : chiar ieri am terminat redactarea finală a ediţiei a III-a ger­ mane a „Capitalului" 89) şi mă gîndeam ca, la întoarcerea de Ia mare, să mă apuc de red actarea volumului al Ii-lea 2 . Lu-

F7) Vezi volumul de faţă, p. 18 şi 96. - Nota red. 8B) in august 1879. - Nota red. sv) Vezi volumul de faţă, p. 13-15. - Nota red,

'50

F. Engels

crarea dv. a sosit, deci, tocmai într-un moment în care am -ceva timp liber. Partea trimisă de dv. acum cîtva timp lui Marx, am ci­ tit-o ; mi s-a părut că e foarte clară şi foarte corectă. Şi, în­ trucît aceasta era partea cea mai dificilă a lucrării, nu există motive să ne temem că în celelalte părţi vor fi erori. Cu prietenie, al dv. F. Engels Ori ginalul în l imba franceză Tradus din l i m ba german;i

27

Engels către Laura Lafargue la Paris 4, Cavendish Place, E::istbourne 19 aug. 1383

Draga mea Laura, Iată-mă în sfîrşit în afara Londrei 54. De îndată ce m-am rdezmeticit, l-am trimis pe Percy (miercurea trecută) să caute .aici o locuinţă. S-a descurcat bine şi a găsit - nu fără difi­ •cultăţi - un apartament excelent. La doi paşi de promenadă, vis-a-vis de faleză ; camere frumoase, soare nu mai mult decît trebuie, o vedere minunată spre mare, mîncare bună ; singurul lucru pe care îl regretăm este că n-am putut aranja totul la timp, ca să poţi veni şi tu cu noi. Am sos�t aici vineri Pumps, copiii şi guvernanta, Nim, Jollymeier (care s-a simţit iarăşi cam rău, dar aici şi-a revenit imediat şi în curînd ne va părăsi) şi eu. In ziua sosirii noastre a fost o ceaţă scoţiană 'CU1ll scrie la carte şi toată noaptea a plouat mărunt, cu inter­ mitenţe - foarte încurajator ! A doua zi însă a fost splendid, aşa că am putut să ne plimbăm la umbra copacilor şi să-i ară­ tăm puţin staţiunea lui Nim. Astăzi, duminică, e o dimineaţă '.frumoasă, dar se lasă ceaţa ; trebuie să profităm de ce este, în orice caz însă localitatea arată cu totul altfel decît ultima dată cînd am fost aici 90) şi a turnat cu găleata. S-a construit 10) î n august 1879. - Nota red.

5 1'

Scrisori din 1833

imens, cartierul d e locuinţe din oraş aproape s-a dublat, pc toate cîmpurile dinspre Beachy Head, ca şi pe mari porţiunL de teren de pe coastă, au apărut case. Berea Pilsen este foarte­ apreciată aici şi e chiar mai bună decît la Londra. Nim şi Pumps găsesc că aici totul e mai ieftin şi mai bun decît acasă. Avortonul lui Emily Rosher a murit acum o săptămînă de altfel, cel mai bun lucru pe care îl putea face. I-am scris imediat lui Deville şi i-am confirmat primirea 91 manuscrisului ) . Tot atunci, sau puţin mai tîrziu, am primit 92 şi traducerea lui Sam Moore ) , aşa că am o groază de lucrw. aici, şi în plus nenumăratele scrisori la care trebuie să răspund . Localitatea este foarte populată, dar oamenii par mai „li­ beri şi degajaţi" decît înainte. Nici duminica dimineaţa nu se prea poartă jobenul şi pretutindeni se arborează ţinuta „sport". Tocmai a năvălit din nou întreaga companie, cumplit de însetată, Jollymeier trebuie să deschidă berea Pilsen, înţelegi deci, că e zadarnic să lupt împotriva obstacolelor ce mi se în­ grămădesc în cale împiedicînd nu numai o corespondenţă ra­ ţională, ci şi una iraţională. Tocmai s-a destupat a doua· sticlă. fetiţa umblă de-a bu.şilea printre picioarele mele, aşa că mă dau bătut, pierzînd orice speranţă. Toată lumea vă trimite cele mai cordiale salutări ţie şi lui Paul, pe care îl vom sărbători poimîine 5 cu un pahar de bere Pilsen în plus pentru că şi-n• ispă�it jumătate din termen . Nim îţi comunică textual ,,să nu pierzi din vedere averea. în posesia căreia speră să intre în curînd" 93). Rămîn, dragă Laura, cu sinceră afecţiune Al tău, F. Engels Publicat pentru prima oară in limba originalului 1n : F. Engels, P. et L. Lafargue. „Correspondance", vol. I, Paris, 1 956

Originalul i11 limba engleză Tradus din limba engleză.

91) G . Deville. „Le Capital de Karl Marx" (vezi scrisoarea prece­ dentă). - Nota red. 92) traducerea engleză a volumului I al „Capitalului". - Nota red. 9�) Este vorba probabil dP un cişti.e la loterie. - Nota red.

F. Engels

52

28

Engels către Wilhelm Liebknecht la Borsdorf lîngă Leipzig [Eastbournr] 21 aug. 83

Dragă Liebknecht, Scrisoarea ta a rămas fără răspuns pentru că tocmai în­ ci 1eiam lucrul la ediţia a III-a 94), după care m-am mutat aici, la 4, Cavendish Place, Eastibourne, Anglia, unde intenţionez să mai stau pînă pe la 12 sept. 5·i. D-na Marx a murit la 2 dec. 81 ; Jenny 95) la 9 ian. 83 . .Şi despre una şi despre cealaltă s-a scris în „Soz[ial]dem­ J okrat ]" 55. „Vorwărts ! " din Paris a fost o fiţuică prăpădită căreia .acum i se atribuie mai multă importanţă decît i s-ar cuveni ; o nenorocită redacţie de pierde-vară. M[arx] avea grijă în spe­ cial ca publicaţia să rămînă pe făgaşul cel bun şi, din cînd în -cînd, insera în paginile ei articole şi note polemi