Istoria românilor, vol. 2 [2, a IV-a ed.]

Table of contents :
Partea întâi......Page 2
Prefață la ediția a patra......Page 3
Prefață......Page 4
Urmașii lui Mircea cel Bătrân până la Vlad Țepeș......Page 6
Decăderea Moldovei în timpul urmașilor lui Alexandru cel Bun......Page 21
Iancu de Huniedoara......Page 38
Vlad Țepeș......Page 49
Ștefan cel Mare......Page 57
Urmașii lui Vlad Țepeș până la Radu cel Mare......Page 122
Radu cel Mare......Page 132
Bogdan al III-lea și Ștefăniță......Page 139
Vremea lui Neagoe Vodă Basarab......Page 151
Luptele pentru domnia Țării Românești după moartea lui Neagoe Basarab......Page 162
Petru Rareș și nevrednicii săi fii......Page 176
Alexandru Lăpușneanu. Despot Vodă......Page 199
loan Vodă Viteazul......Page 212
Decăderea politică a Țării Românești până la Mihal Viteazul......Page 221
Petru Șchiopul......Page 242
Urmașii lui Petru Șchiopul. Movileștii......Page 255
Mihai Viteazul......Page 263
Starea socială și religioasă a Românilor din Ardeal în veacurile XV și XVI......Page 314
Principatul Transilvaniei în veacul al XVI-lea......Page 334
Românii din peninsula Balcanică în veacurile XV si XVI......Page 341
Numele poporului și al țării......Page 350
Domnul......Page 358
Organizarea administrativă. Dregătorii......Page 382
Județe, ținuturi, comitate, districte......Page 402
Partea a doua......Page 431
Orașele sau târgurile. Satele......Page 432
Clasele sociale......Page 474
Organizarea judecătorească......Page 491
Organizarea militară......Page 508
Viața economică......Page 545
Organizarea financiară......Page 564
Literatura veche. Istoriografla. Primele texte românești. Tiparul.......Page 586
Arta......Page 616
Indice......Page 694
Lista figurilor......Page 796
Lista hărților......Page 802
Cuprinsul......Page 804
Țara Românească între 1418-1601......Page 810
Moldova între 1432-1606......Page 811
Ardealul între 1400-1601......Page 812
Unirea Țării Românești, a Moldovei și a Ardealului sub Mihai Viteazul (1600)......Page 813

Citation preview

ISTORIA ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU Profesor la Universitatea din Bucuresti

ISTORIA ROMANILOR II PARTEA INTAI

DELA MIRCEA GEL BATRAN

ALEXANDRU GEL BUN PANA LA MIHAI VITEAZUL Cu 177 de figuri In text si 4 hArti afarl din text

EDITIA A PATRA; REVAZUTA SI ADAOGITA

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

BUCURESTI 1943

www.dacoromanica.ro

PREFATA. LA EDITIA A PATRA Edi(ia de lap a patra In cinci ani dela aparitia volumului -cuprinde, PP de cele precedente, o serie intreagei de addogiri,. determinate de cercetarile Intreprinse fi de monografiile apeirute Intre timp. Cuprinde, deasemenea, cciteva modifidiri de detaliu. Mulpimesc i cu acest prilej specialiftilor fi marelui public pentru prefuirea areitatii prin recenzii fi prin Insemnatul numeir

de cititori. Bucuresti, Septentvrie 1942.

CONSTAN TIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

4

PREFAT V umul de fatei urma sei dual povestirea trecutului nostru pan& domniei lui Constantin Brcincoveanu (1714). Din cauza desvolteirii date peirtii privind vechile institutii i vechea culturei, a trebuit sei renunt in,sei la veacul al XVII-lea, oprind expunerea la rnoartea lui Mihai Viteazul, pentru Tara Rorneineascli, la aceea a lui Ieremia Movild, pentru Moldova. Altfel, cu toatel condensarea pe care mi-am impus-o, proportiile volumului de fatei ar fi intrecut ea mult pe cele obifnuite in asemenea lucreiri. i afa, el a ajuns la aproape opt sute de pagine; de aceea, am socotit cei e preferabit set-4 impart in cloud pdrti. Numerotatia este Inset- in continuare, iar indicele la sfeirfit, astfel Mx& consultarea fi citarea lui se poateface cu ufurintei.

Am ceiutat, cum era fi firesc, sci insist asupra figurilor celor trei strdluciti lupteitori pentru creftineitate, pe care i-a dat in reisiimpul acesta, neamul nostru: Iancu de Huniedoara, te fan cel Mare. fi Mihai Viteazul. Am ceiutat, de asemenea, sei fac o parte cdt mai, lared Ardealului: in afard de cele trei capitole ce-i sunt consacrateexclusiv, el ocupd un loe apreciabil f i în expunerea vechilor institutii fi a vechii noastre culturi. Singur imi sau deamei de lacunele. pe care le are, mai ales In ce privefte formele de organizare, expunerea

mea asupra stiirilor de peste munti; sper bud cei se va tine seamei de faptul cei e cea dintdi opera de sintezei conceputd în felul acesta. 0 parte insemnatei din ilustratiile ce insofesc volumul de fafei mi-a fost pusei la dispozitie, in mod gratios, de urrneitoarele institutii ci persoane: Academia Românä", Secida Stampelor (fig. 26, 73, 77, 86-88, 153-456, 159, 163, 174, 176); Ministerul Afacerilor Strbline, Serviciul Presei i Propagandei (fig. 9, 11, 12, 15, 27, 28,

31, 34, 41-43, 45, 47, 48, 52, 54, 58, 65, 66, 68, 71, 72, 80, 82-85, 94, 103-105, 107-111, 113-116, 123, 124, 126-129. 133, 140, 147, 148, 157, 158, 160, 161, 164, 165, 173); Comisia.

www.dacoromanica.ro

VIII

ISTORIA ROMANILOR

Monumentelor Istorice (fig. 5, 13, 16, 17, 20, 23-25, 29, 30,

38, 40, 46, 53, 67, 89, 90, 112, 120, 125, 130-132, 134-139, 141-146, 162, 170, 175); Muzeid de Artd religioas6 (fig. 35-37, 36, 169, 171); Muzeul Militar (fig. 63); Muzeul Municipiului Bucure§ti (fig. 1, 75, 76, 81, 150-152, 166-168); Muzeul Regional Oltean, din Craiova (fig. 172); Muzeul National din Budapesta (fig. 8); profesor unversitar Al. Tzigara-Samurca§, Directorul Fundatiei Regele Carol I (fig. 69); profesor C. Moisil, Directorul General al Arhivelor Statului (fig. 6, 7, 59-62, 64, 91, 92); profesor Gr. Avakian (fig. 95-102, 106, 117-119). Acestea din urmd, infdliyand fragmente de ceramicd yi, un fragment de za, descoperite toate in sdpdturile dela Cetatea-Albd, precum yi o vedere a cetiltii de acolo, sunt inedite ; ele insofrsc rapoartele oficiale prezentate de prof. Gr. Avakian Muzeului Militar din Bucure.yti, asupra sdpdturilor efectuate la Cetatea-Albei, In campaniile din

1930 fi 1931. Rog pe conduciltorii tuturor institu(iilor de mai sus, pe colaboratorii acestora, precum §.i persoanele amintite, sa- primeascd incii odatei dilduroasele mele mul(untiri. Schifele de heir(i reprezentdnd campania din 1467 (fig. 14),

campania din 1498 (fig. 18), lupta dela Tili0e (fig. 57), lupta dela , elimbeir (fig. 78), precum 0 drumul urmat de oastea lui Mihai Viteazul in 1599, 'And la Sibiiu fi apoi, in 1600, 'And la Suceava

(in harta nr. 4), sunt reproduse din lucrarea d-lui General Radu Rosetti, Essais sur l'art militaire des Roumains, Bucureyti, 1935; schifele privind lupta dela Cdlugdreni (fig. 74), din aceea a d-lui General Al. Ana.stasiu, Bätdlia dela alugäreni, 1595, ed. 2-a, Bucu-

reyti, 1928. Harta judetului Seicueni am luat-o din lucrarea d-rei Ecaterina Zaharescu, Vechiul judet al Saacului In lumina istoria §i antropogeografic6, in Bul. Soc. Geogr., t. XII (1922), iar chipul lui Iancu de Huniedoara, din lucrarea d-lui Const. Karadja, Despre editiile din 1488 ale cronicei lui Iohannes de Thurocz, in Mem. Sect. Ist. Acad. Rom. t. XVI (1934). D, Constant Grecescu, asistent universitar, yi, d-1 profesor Mihai Sdnzianu au alciituit indicele acestei lacreiri, iar d. profesor D. Bodin a citit odatd intreaga corecturd. Le exprim la cdte fi trei deosebitele nzele multumiri. Bucuresti, 23 Aprilie 1937.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPES Vlad Dracut mutt vestit prin vilejie fi infelepciunes.

(Walerand de Wavrin, participant la campania din 1445).

Dupd moartea lui Mircea cel Bdtran, urmeazd o epocd de scddere in istoria Tdrii Românesti. Este epoca luptelor pentru tron, cu tot siragul nenorocirilor si umilintelor care se leagd de o asemenea ispravd; este epoca desbindrii in partide potrivnice, bucuroase pentru reusita planurilor lor, de ajutorul, ce trebue apoi plätit asa de scump, al strdinului. Tocmai in vremea chid, stransi dinspre miazdzi de puterea in plind expansiune a Turcilor, ar fi trebuit sd facem front cu toate forOle noastre in aceastei diregie, tocmai atunci survin luptele intre urmasii marelui Mircea, asa zisii Drilculefti, dupd numele. lui Vlad Dracul, si intre Detnefti, urmasii lui Dan I. Ar fi insd o greseald sd se creada cd membrii uneia din aceste cloud ramuri eau luptat exclusiv cu membrii celeilalte: in realitate, s'au luptat intre ei Si membrii aceleia,si familii.

Fiind Tara Româneascä vecina cu Turcii si cu Ungurii, e user de bdnuit cd pretendentii la tron au apelat &And la unii, când la ceilalti. Dar ar fi o noud greseald sh se creadd cd aldturarea la unul din acesti puternici vecini insemna o atitudine permanent ostild celuilalt. Indatd ce imprejurdrile se schimbau, fostii dusmani deveneau aliati si viceversa. De altfel chiar dacd, in fundul sufletului lor, unii dintre urmasii lui Mircea de pildd Alexandru Aldea ar fi fost constant de partea crestinilor si ar fi voit sd facd o politicd consecventA in acest Bens, erau impiedecati de faptul, determinant, al vecindtdtii, pe intreaga linie a Dundrii, cu Turcii. In cAteva ceasuri, cetele prddalnice de pe i

www.dacoromanica.ro

2

URMA$II LUI MIRCEA CEL BATRAN PANA LA VLAD TEPE

14rmul drept §i, in douä puncte Giurgiu i Turnu §i de pe eel stäng, se puteau arunca asupra tàrii, desläntuind prdpädul Insu§i Mircea trebuise, In cele din urm6, sà recunoasa aceastä fatalitate a a§ez6rii noastre; cu atät mai mult aveau s'o fac6 urma§ii. Dintre ace§tia, Vlad Dracul ocupä un loe mai insemnat; ceilalti n'au cine §tie ce importantä, de aceea nici nu vom insista asupra stäpAnirii lor. Mihail I, fiul lui Mircea cel Batran, fusese asociat la domnie de tata-sdu; 11 gäsim In aceastg situatie In 1413; poate c'ä o avea chiar din 1409. In primul an de stäpânire e lini§te; In 1419 lug, ca o consecintä a luptelor dintre Turci i Unguri, Mihail pierde cetatea Severinului, ocupatä de ace§tia din urmä (dupä 28 Octomvrie). Curänd dupd aceea, pe la inceputul anului 1420, se ridia Impotriva lui un pretendent, anume Dan al II-lea, fiul lui Dan I;

rivalii eran a§a dar veri primari. Dan avea legäturi ca Turcii, cuno§tea §i pe Bizantini, care-i puseserä la dispozitie o corabie spre a se intoarce In tarà. O primä luptà Intre Mihail i Dan e defavorabilä acestuia din urma. 0 a doua luptä lug, In care a avut §i ajutor turcesc, Ii aduce biruinta. Mihail cere acum sprijin dela Sigismund, regele Ungariei; acesta Ii trimite Inteadevär un corp de oaste, pe la sfär§itul lunii August. In noua luptä, foarte cancen4, care urmeazà, Dan Invinge pentru a doua oarà. Mihail cade pe ampul de bätälie; aceea§i soarta a avut §i comandantul corpului de ajutor. unguresc, banul Stefan de Losoncz. Dintre documentele emise de Mihail, meritä 66 fie mentionat acela din 1418 prin care el acordä « oaspetilor », adic6 SaOlor din Cisnliclie (Heltau) « §i oamenilor lor anume Românii », dreptul de pa§te turmele lor « In muntii no§tri ». A avut doi fii, pe Radu i pe Mihail: niciunul n'a ajuns sd domneasc6. Turcii cari insotiserä pe Dan, drept rdzbunare pentru ajutorul dat de Unguri lui Mihail, trec In Ardeal i pradd in regiunea Orä,§tiei precum i In Banat, In pàrtile Lugojului; un alt corp de oaste ataa Cetatea Alb6, In Moldova, f6r6 succes Dan al II-lea 10 Incepe a§a dar domnia In 1420; ea va dura, Cu mai multe intreruperi Insà, p5.116 in 1431. Prima lntrerupere

e In 1421, and constatäm pe tronul Tärii Române§ti pe un alt fin al lui Mircea cel B6tran, anume pe Radu zis Praznaglam (« chelul »). Acesta vine ea ajutorul Turcilor pe care, se vede, www.dacoromanica.ro

DAN AL II-LEA

3

nemultumise Dan. La 17 Mai 1421, Radu intdre§te Bra§ovenilor privilegiul lor de comert; alte documente emise de acest voevod poartà data 1 Iunie i 21 Noemvrie 1421. In anul urmdtor lusa', Dan izbute§te, cu ajutor unguresc, sà-§i reja tronul. Il vedem, intärind, la rändul lui, Brasovenilor acela§i privilegiu, la 23 Octomvrie 1422. Impreunä cu generalul Pippo Spano, Florentin de

origina, dar in serviciul lui Sigismund al Ungariei, Dan ataca cetatea Silistrei §i bate pe Turci. Probabil cu acest prilej, s'au reluat §i cetätile de pe tärmul stäng, Giurgiul §i Turnul. O asemenea ofensiva' ing nu putea rdmâne färä räspuns din partea Turcilor. De aceea sultanul hotári sd ajute pe Radu Praznaglava spre a-§i rená§tiga tronul. Inteadevär, la inceputul lui 1423, acesta

trece Dunärea cu o puterninä armatà, este insä bltut de cdtre Dan (26 Fevruarie 1423). Urmeaz6 un nou atac al lui Radu, se pare incununat de succes, pentru ca in toamna aceluia§i an Dan sä se reintoarcd, bine inteles tot cu ajutor unguresc, §i sä-§i reia tronul. Biruinta e insä de scurtá duratà, deoarece in anul urmätor (1424) Radu e din nou domn, cu sprijinul unei armate turce§ti. *i de data aceasta, Sigismund trimite ajutor protejatului säu; Dan este insá cumplit bä'tut §i abia scapä cu vieatà trebuind sä se refugieze in Ardeal. Cu treizeci de am mai inainte §.1 Mircea cel Báträn trebuise sá se retragä peste munti, la Bra§ov,

dar ce deosebire de situatie! In timp ce Mircea discuta dela egal la egal cu regele Ungariei, Dan este un vasal, cäruia Sigismund Ii acordase ca o favoare dreptul a avea monetárie sau haraghie proprie. « Ciici s'a indurat domnul meu craiul asupra domniei mele spune Dan inteo confirmare din 1424 a privilegiului comercial bra§ovenesc §i m'a primit drept slugä credincioas'ä a sa §i mi-a däruit haraghie de bani ca sä fie §i in tara dominei mele, precum este in tara lui ». Reinstalat in toamnä cu ajutor unguresc, Dan intäre§te Bra§ovenilor la 10 Noemvrie privilegiul lor comercial. In cursul celor doi ani urmatori, au loo iard§i ciocniri cu Turcii. La inceputul lui 1427, in Ianuarie, Dan e izgonit din. nou de cätre rivalul sä.u. De data aceasta, Sigismund se hotä'rà§te « sä" porneascä In persoanä* in ajutorul voevodului muntean;

expeditia se termina in chip fericit, deoarece Radu e izgonit pentru totdeauna iar Dan reinstalat in domnie (primdvara anului 1427). Giurgiu este reluat; se face chiar §i o tentativa' I*

www.dacoromanica.ro

4

URMASII LUI MIRCEA CEL BATRA.N PANA LA VLAD TEPES

lmpotriva Silistrei. Nici ultimii ani ai stapanirii lui Dan nu sunt insa-ani de liniste. Dacd nu mai are de luptat pentru mentinerea sau reastigarea tronului, In schimb fug face cateva expeditii In afara hotarelor. In 1428, el Insoteste pe Sigismund in campania impotriva Turcilor si e infrant, aldturi de suzeranul sau, In lupta dela Golubac, (citeste : Golubat) in Serbia (3 Iunie 1428). Rezultatul este eh'

Tara Romaneascä trebue sà pläteasca Sultanului « tributul intreg

(integrum censum) nu se spune cat anume

« oile »: se stia, se vede, numarul. Despotul sarb George Brancovici, pe langa raga-

duiala unui tribut de 50.000 de galbeni, va da, mai tarziu, si pe fiica-sa Mara, in haremul lui Murad. In anul urmator, 1429, inainte de luna Iunie, Dan Intreprinde un atac impotriva Chiliei pe care n'o poate lua rasa ; la intoarcere armata ii este batuta de Alexandru cel

Bun. Un al doilea atac, in 1430, inainte de 11 Noeravrie, n'are mai mult succes: Chilia rarnane Moldovenilor (vezi si vol. I, p. 507). Pe langa faptul cd nu putuse relua aceasta veche posesiune a Basarabilor, Dan nu are nici Severinul (vezi fig. 1), unde Sigismund repetand experienta lui Bela al IV-lea cu Ioanitii, aseaza de data aceasta, pe Cavalerii Teutoni (1429). Acestia mai ocupa ceatile Orsova, Mehadia, Almasul, San Petru, Gureni, Iladia, Crasova, etc. ; li se mai da pe deasupra i monetariile din Sibiu si Brasov, precum i ocnele din Ardeal. Cu toate acestea, Teutonii n'au corespuns asteptärilor, ca i Ioanitii altadat'd ; In 1435, ei parasesc regiunea, lasand ca lupta impotriva Turcilor sä fie purtata de un Roman, om al locului, de Iancu de Huniedoara. Nici cetatea dela Bran, unde Mircea si Mihail îi inuserd vamesii i ostasii lor, n'a putut fi pastratä de Dan ; in 1427 ea e luatd in stapanire de Sigismund i rdmane de aici incolo statornica a Ungurilor.

Alexandru Aldea. Ultimul document dela Dan este din 30 Ianuarie 1431, cand el confirmd Brasovenilor privilegiul comercial eliberat lor de Mircea cel Bätran. Ce s'a mai petrecut dupil aceea, nu se stie sigur, constatam numai ca In vara aceluiasi an, domn In Tara Romaneascä era Alexandru-Aldea ; acesta venise cu ajutor dela

Alexandru cel Bun, domnul Moldovei. Se pare ea Dan a fost nevoit sa se retraga. peste Dui-16re. Schimbarea are loc inainte de 14 Iunie 1431; la aceasta data, Aldea serie autoritatilor din www.dacoromanica.ro

ALE XAND RU ALDEA

a

..73 , ,,,,, .efia..,. ."."'fl,/ IT flAn,S14 " ' at "" xi-trig-Arof... "e6.10 C--- C..". e q'

,f-ge MARV, -1,,, . Ai x,.../.../..., g; Vi.uist.iVe.+4 rf4 .44/x e VP:. 04,/,,(064 nw6i". .

talc. 4i mo6ti. v..1 4

.1.,

,

4

4.

4- -Aw .--..-itz..,,.. «tiA r; , ...if .: ..,s4,, i -

...-

-

..,..,:

1 daaAirt:

C

.;-i:-1.1 ACI ca. es b''..k A f4

N

"E-4 A... -t

eitc. es vireri-,-;¡"H.

'

ry

4 .÷.cf"..v:'-'';'7. li ' at - ...,:rTi

f 'A.'.. -..

q d3,..-i, , i.

.

..i./i ...... 6 ((V -qi a.e -.'

rrao e .1-'6,

7., .

.:',-- 8:-P ,

%

cic WE- irt"1"41,:24f-f4 I 4...,Fitirrif Tajo ...,f tie E elitn* .,..,caq

a tr. .a.

V

,

.

.il r.,,fAki

,t e.

f.a. nc...., 7 d fl, 6

% 0.4 rc.

4'-*(4..

a2,,,,..,,,... r c

in--7e,..41.i-,,-44,41,;;-:-.4i;:,,I. ,,, ,g,

t ' ;,,x4'..... 41.

,..7 -

FikA -,51.-,. ,,4,1

.

.

...,