Istoria Filosofiei Moderne Vol. I Dela Renaștere Până La Kant [I]

ISTORIA FILOSOFIEI MODERNE VOL I DELA RENAȘTERE PÂNĂ LA KANT OMAGIU PROF. ION PETROVICI BUCUREȘTI 1937

138 3 12MB

Romanian Pages 554 Year 1937

Report DMCA / Copyright

DOWNLOAD FILE

Polecaj historie

Istoria Filosofiei Moderne Vol. I Dela Renaștere Până La Kant [I]

Citation preview

SOCIETATEA ROMANA DE FILOSOFIE II

!STOMA FILOSOF111 MODERNE VOL. I

DELA RENA$TERE PANA LA KANT ODIAGIU PROF. ION PETROVICI

/ R UCUR ES TI/11937 www.dacoromanica.ro

ISTORIA FILOSOFIEI DIODERNE ED lu ir-,a. xs

mi ,,,. twit, JE ita

me ix 1.1 A. aAL mc A. mz m

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA ROMANA DE FILOSOFIE

°MAGID' PROF. ION PETROVICI

ISTORIA

FILOSOFIEI MODERNE VOL. I

DELA RENA$TERE PANA LA KANT de C. Ràdulescu-Motru, Edgar Papu, Anton Dumitriu, G. Vitidescu-ROtcoasa, Alice Voinescu, N. Façon, Al. Posescu, Traian Herseni, Const.Noica, I. Bructtr, Vasile Pavelco, Mircea VulcaTmescu, C. Botez,

Petru Comarnescu, I. Zamfirescu, qt. qoimescuy C. Floru qi B. Irion.

BU CURE

TIll1937

www.dacoromanica.ro

PREF AT Ä O Istorie a Filosofiei In Iimba noastra era de mult adanc necesara. In asteptarea insa a unei Istorii a Filosofiei, facuta de un sin gur autor, a carei aparitie nu se arata deocamdata probabila, Societatea Romanii de Filosofie a crezut ca o Istorie a Filosofiei Moderne poate fi si trebue alc'dtuita In colaborare. Prilejul I-a oferit implinirea a 30 de ani de invatamant a Prof. I. Petrovici, care a ilustrat acest domeniu. Lucrorea aceasta, care va cuprinde trei volume, pornind de la Renastere 4 inaintand /Ana in zilele noastre, este prima opera de acest fel si de astfel de dimensiuni in limbo romana.

Lucrarea, defi in colaborare, este unifara, capitolele legandu-se intre ele $i formand un intreg armonic, lasandu-se lotus fiecärui autor individualitatea expunerii si caracterul personal al interpretarii. Strainatote,a de altfel a dat mai multe modele, pentru atari lucrari de muifta colectiva', in diverse domenii ale filoso fiei, dovedindu-se fructuoase si utile. Socie'tatea Rorninà de Filosofie, facand sa aparê aceastil lucrare, tine sa multumeasca tuturor colaboratorilor, in special ganditorilor straini, cari si-au dat concursul tor pretios, atat ca semn de pretuire fata de pro fesorul sarbatorit cat $i din simpatie pentru cultura romaneasca. Secietatea Romänä de Filosofie

www.dacoromanica.ro

PREFACE La nécessité d'une Histoire de la Philosophic en roumain était depuis longtemps ressentie, mais puisque la parution d'un present ipeu probable, la Société Roumaine tel ouvrage était de Philosophie a cru utile ,de recourir à un travail de collaboration. Comme on ne pouvait pas ne pas honorer les' 30 ans d'enseignement du Professeur Petrovici, la Société Roumaine de Philosophie a tiré prOfit de cette occasion et a accompli son projet. Cet ouvrage, qui comprend 3 ,volumes et commence ei la Renaissance pour aboutir à nos jours, est la 'première oeuvre de ce genre et de cette .envergure en longue roumaine. 13

L'ouvrage, quoiqu' en collaboration, est unitaire, les chapitres

étant liés entre eux et formant un tout harmonieux. Il laisse cependant à chaque auteur l'individualité de l' exposé et le

caractère personnel de l'interprétation. A l' étranger, du reste, plusneurs modèles de semblables travaux collectifs nous ont été donnés dans les divers domaines de la philosophie et se sont révélés fructueux et utiles. La Société Roumaine de Philosophie qui fait paraitre ce travail tient cl remercier tous les collaborateurs et spécialernent les penseurs &rangers qui ont ,apporté leur précieux concours autant par estime pour le professeur que nous, honorons, que par sympathie pour la culture roumaine. La Societe Ronmaine de Philoaopitie

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL IVIED ILPan

Preis* Préface

V-VI

Ion Petrovíci . Romasnä de Filosofte) Filosofía sí istoría filosofieí (C. Rddulescu-Moiru) . . Tendínte ale nouluí spirit Caracterizare generala 17. Nicolans

1-5 9

Cusanus 31 Academia platonía día Florenta 39. Giorgios Marsilio Ficino 41. Giovaní Pico della Mirandola 43. Leon Battista Alberti 44. Cristofano Landino 45. Pomponazzi 45. Incereäri de pahologie í logici 47. Ludovie Vives 47. Petrus Ramus 48. Lorenzo Valla 48, Paracelsna Cardanns 49. Conceptií specífice Renasterif 53. Bernardino Telesío 53. Francesco Patrizzi 56. Giordano Bruno 58. Tomasso Campanella 63. (Edgar Papa). imiemeierea fizíceí moderne (Anion Dumilriu) Caracterizare generala 66. Leonardo da Vinci 67. Nicolae Copernic 69. Johann Kepler 69. Galileo Gale{ 71. Pierre Gassendi 74. Pierre Bayle 77. Politica í filosofía drepttilui (G. Vladescu-Ildcoasa) , Caracterizare generala 79. Machiavelli 81. Thomas Morus 87. Gemistos 40.

66

79

Jean Bodin 89. Alberíco Gentile 91. Althusius 91. Hugo Grotius 92.

Scepiicismul francez (Alice Voinescu) Michel de Montaigne 96. Pierre Charron 103. Francois San-

96

chez 104.

Filosofia germana in tímpul Reformei (N. Facon) Filosofía protestanta si adversarii ei : Luther (1483-1546) 107.

105

Melanchton (1497-1565) 109. Taurellus (1547-1666) 111. Johannes Althusius (1557-1638) 113. Misticii : Meister Eckhardt (1260-1329) 114. Kaspar Schwenckfeld (-I-1561) 121. Sebastian Franck (1500-1545) 122. Valentin Weigel (1533-1588) 123. Jacob Böhme (1575-1624) 124.

Filosofía moderni Francis Bacon (Al. Posesru) Viata si opera 134. Atitudinea negativa a luí Bacon fata de

130 134

trecut 142. Metoda inductiva 147. Istoria si filosofia naturii 153. . Thomas Hobbes (Traian Hersenz) . . . . . . . . 157 Víata si opera 157. Ce este filosofia 161 Logica 164. Filosofía naturala 170. Psihología 177. Etica í religia 180. Politica 184.

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul

VIII

Pag.

René Descartes (Constantin Noica) Privire generala 190. Viata sí opera 192. Regulae ad chrectionem ingenii 198. Díscours de la méthode 202. Le Monde 204. Meditationes de prima Philosophia 206. Principia Philosophiae 215. Les passions de l'ame 217. Privire de ansamblu asupra openi luí Descartes 221. Lirmasii Ini Descartes (Constantin Noica)

189

223-

Louis de la Forge 224. Gérauld de Ccrdemoy 224. Arnauld st Nicole 224. Arnold Geulíncx 225.

Spinoza (I. Brudir) Viaita sí operele 226. Etica 231, Despre natura si oríginea sufletuluí 234. Despre originea si natura pasiunilor 238 Despre servitutea umana 240. Despre libertatea umanä 242. Tratatul teologico-polific 245. Despre metoda de interpretare a Scnpturii 248. Despre creding 251. Incheere 254 Nicole Malebranche (Alice Voinescu) Blaise Pascal (Alice Voinescu) . . John Locke (Vas(le Pavefro) Schità.' asupra vietií sí operei filosofulti 274. Teoría cunoasterii 279. Ideile psihologice 300. Ideile pedagogíce 307. Ideíle morale sí religioase 309. Ideile juridice si politice 311. Filosofía englezi in secolul al XVIII-lea (N Facon)

226

257 264

274

313

Scurt'a caracterizare 313. Puncte de plecare ale de t s-

mu 1 ui : Herbert de Cherbury 314. Newton 319. Deismul: caracterizare generalit 325. John Toland 326. Antony Collins 330. Matthews Tindal 331. Thomas Morgan 332. Lordul Bolingbroke 332. Joseph Butler 333. Psihología: David Hartley 335. Priestley 338.

Filosofia morala englezi din secolele XVII ai XVIII (Mimeo VulccInescu) .

.

.

.

,

.

.

.

.

.

.

. 339

Caracterizare generala 339. Richard Cumberland 342, Ralph Cudworth 342. Samuel Clarke 343. William Wollaston 344. Francisc Hutcheson 345. Adam Smith 346. Mandeville 346,

Shaftesbury 317.

George Berkeley (Petra Comarnescu) Viata sí operele 374. Formatia filosoficfi 379. Doctrine 381. Caracterizarea filosofiei luí 386. Influenta 390.

David Hume (Constantin Botez) .........

.

374

. 392

Privíre generala 392. Viata si personalitatea 393. Doctrine ccnostínteí 396. Morale 407. Filosofia religíei 410. Caracterizare de ansamblu 412. Scoala scotiani (Petru Comarnescu) . . . . . . . . . . 415 George Campbell 415. James Beattie 415. James Oswald 415. Thomas Reid 416. Dugald Stewart 424. Thomas Brown 425. Iluminismul francez (I. Zamfirescu) . . 426 Notig introductívil 426. Influenta englezä : Montesquien 430 si Voltaire 433. Sensualismul : Condillac 437 si Helvétius 441. Enciclopedia, Scepticísmul si Materialismul 443. Diderot 444. D'Alembert 448. Julien de la Mettríe 449. D'Holbach 451. Destutt de Tracy 454. Condorcet 454. Caracterizare generala 457.

www.dacoromanica.ro

Caprinsul

IX Pag

Lupta contra iluminismului : Jean Jacques Rousseau ($t. S'oimescu) . 459 Scurta íntroducere 459. Noutatea conceptiei luí Rousseau 461. Viata 464. Operele 465, Conceptía epístemologia 467. Omul natural 471. Sentimentul 474. Leibniz (C. Flora) 477 Succína notita introductiva. 477. Vista sí scríerile 477. Prima filosofie 482. Formatia sistemului 485. Dinamismul 486. Meta& zica forteí 493. Monadologia 497 Rationalísmul leibnaían 508. In cercarí noi asupra intelectuluí omenesc 517. Teodíceea 5191. Vico (Edgar Papu) 522 Viata si operele 523. Influenta suferitii 524. Stiínta tuna 526. Vederea cíclica 527. Vfirstele cíclurilor 527. Límbajal 528. Jurisprudentele sí formele de guvernamant 528. Contributille luí Vico 528. . Iluminismul german (B. Irian) , . . . 531 Scura caracterizare 531. Precursorí 531: Pufendorf 534; Walter von Tschírnhaus 534; Christian Thomasius 534. Christian Wolff 535. $coaIa filosofica a luí Wolff : Alexander Baumgarten 536; Andreas Rudiger 537; Crush's 537. Noi incerari metodolegíce sí epistemologice pia. la Kant : Leonhard Euler 538; Lambert 538; Johann Nikolaus Tetens 538. lluminismul ca filosofle populara : Reimarus 540; Moses Mendelssohn 530; Lessíng 540. Filosofía credinteí : J. G. Hamann 531; Herder 541; Friedrich Heinrich Jakobí 542. *) Ultimele douA subcapttole - IncercArt not asupra mtelectultu omenesc si Teodtceea

sunt redactate de C Notca

www.dacoromanica.ro

ION PETROVICI S'au împhnit trei decenii de cand, in luna Noembrie a anului 1906, Profesorul Ion Petrovici urca pentru intaia oara treptele catedrei sdle la Universitatea din Iasi. Tanarul de

24 de ani, iesit de putina vreme din scoala lui Titu Maioresscu, contracta atunci fata de sine insusi i fata de acei cari Il chemau la un loe de mare raspundere, un legamant de viata, respectat

cu o staruinta si o rodnicie pe care tineretul de azi le pot socofi exemplare. Implinirea a trei decenii de munca in serviciul 5coalei

i gandirii romanesti alcatueste pentru lumea noa-

stra academica o data care trebue retinuta, cu atat mai mult cu cat chipul in care Profesorul Ion Petrovici a stiut sa fructifice terenul specialititii sale si sufletele elevilor sai, talentul cu care a castigat pentru problemele filosofiei interesul unor straturi Infinse ale publicului cultivat, stima in care a stiut a impune numele tarii noastre in forurile stiinfifice straine, precum i spiritul de solidaritate morala pe care 1-a manifestat fata de toti insotitorii sai in comunitatea acelorasi idealuri,

fac parte din rarele fapte care ne ingadue sa vorbim astazi despre o miscare filosofica romaneasca. Societatea Romani de Filosofie- i numerosii cerdetätori cari s'au asociat sale, sunt bucurosi sä inioarcä lui Ion Petrovici, in forma acestui omagiu academic, o parte din datoria pe care cu totii si-o recunosc fata de eminentul profesor si ganditor. Este desigur prematur a incerca o caracterizare definitiva a operii profesorului care se gaseste astäzi in deplina afirmare a talentului säu j in tcurs de desavarsire a unui sistem de interpretare a lumii. Daca insä activitatea lui Ion Petrovici se deslasoara cu o vigoare care legitimeaza interesul Cu care este permanent intampinata, r'ezultatele imbelsugate ale muncii sale de pfinii acum permit totusi gruparea i aprecierea for. www.dacoromanica.ro

2

Ion Petrovici

Fie-ne ingäcluit a tähnäci in aceste randuri cAteva din gändurile care plutese in mintea tuturor acelora cari i-au urmirit activitatea, fie ca profesor, orator si scriitor, fie ca cercetätor indrumätor al scoalei.

Ion Petrovici este unul dintre cei mai de seamà dascäli de filosofie cari au ilustrat vreodatä catedra romäneasci. lui elevi pästreazä vie amintirea momentelor in care profesorul de logicä i istoria filosofiei moderne ridica limpezile arhitecturi ale prelegerilor sale. Punand in serviciul invätämäntului o mare pasiune pentru tiintâ i pentru transmiterea ei, Ion

Petrovici o sustine prin darul de a lumina punctele cele mai obscure ale disciplinelor pe care le propune si de a le prezenta In totaluri pline de fortä si de originalitate. Ordinea luminoasä, lucidus ,ordo al anticilor, este virtutea esentialä a prelegerilor sale, aceea prin care isbuteste sä." castige mintea auditorilor sii. Reprezentant al -unei oratorii de tip antic, in care coherenta strictà a expunern., perfectiunea frazei i m'Asura intregei atitudini completeazà o imagine armonioasa, Ion Petrovici a fäcut s'A se audá cuvântul säu in ocazii variate ale vietii noastre publice, rämänând totusi, in primul ränd, un orator de catedrä. Elocinta romaneasca s'a; imbogatit prin prelegerile i discursurile lui Ion Petrovici cu unele din momentele sale cele mai fericite. Aoeleasi insusiri de màsur i elegantä revin i in numeroasele opere cu care a imbogatit literatura de memorii

Evident, chiar in paginele apartinând acestor genuri, cugetitorul rblmä'ne totdeauna prezent, dui:A cum in operele sale filosofice, scriitorul nu lipseste niciodatä. ,Incerand sá umple präpastia pe care veactil al XIX-lea, cu putine exceptii, a säpat-o intre expunerea tehnicá a filosofiei i modurile expresiei literare, Ion Petrovici intelege cá, färà a renunta la

nimic din rigoarea sa, opera ganditorului are uneori sa-si sprijine ideile prin mijloacele sensibile ,ale imaginatiei. Aceastä fericitä asocia-tie a gänditorului cu ártistul dau lucrärilor sale o calitate eminamente asimilaba pentru once cititor de o formatiune mai inalti. Existä desigur gAnditori care se complac intr'un anumit ermetism al specialitatii i care socotesc cá valoarea operelor lor se poate mäsura i dupä numarul acelora pe care isbutesc sä-i tinà departe de terenul strasnic pàzit al cer-

cetàrii lor. Firea mai sociabilA ia lui Ion Petrovici inclinä care convingerea c6 adâncimea i precizia gändirii nu pierci nimic atunci and ajung sä se comunice in mod fericit. www.dacoromanica.ro

I. PETROVICI

www.dacoromanica.ro

Ion Petrovici

3

Contributia stiintifica a lui Ion Petrovici se clase,aza in domeniile istoriei filosofiei, ale logioei, ale epistemologiei si ale metafizicei. N vom incerca in aceastà rapidi schitä inventarierea

scrierilor in care Ion Petrovici a contribuit la mai buna cunoastere a filosofiei moderne sau n luminat, In chip original, al, vreuna din probkmele disciplinelor pe pare le reprezinta. Capitolul acestei lucrari consacrat filosofiei ,romanesti se va ocupa In detaliu despre contributia lui Ion Petrovici. Pentru caracterizarea generala intreprinsa aci, este necesar a arita cA in expunerea istoriei filosofiei, Ion Petrovici inainteaza pána in iMma curentelor contemporane, printre care incercarile de restauratie

a metafizicii alcatuesc un adevarat teren de electiune a cugetarii sale. Studiile sale asupra lui Lachelier, Fouillé, Poincaré, Bergson,Wundt, Kant, etc., sunt pagini ,luminoase de expunere sinteticà. Ele vor ajuta pe cerceratorul tviitor sa fixeze atmosfera

in care s'au desvoltat ideile filosofului roman i vor permite situarea kr intr'un anumit moment european. Construind pe aceste baze, sfortarea cea mai originali a lui Ion Petrovici, aceea care anima' Incä cercetarea sa, s'a indreptat care sfera de probleme a metafizicei. In aceastá directie, el a fixat pozitia unui realism critic, inruditä cu aceea a unui Wunclt sau Riehl, ale càror cursuri le-a audiat In trecerea sa ca student in Germania. Admitând posibilitatea cunoasterii metafizice, dar concepand-o in fiecare din formele ei variate ca pe una din versiunile umane posibik ale realitatii ultime, de care nu ne putem apropia decat prin aproximatii succesive, filosofia lui Ion Petrovici se poate caracteriza, in adevar, ca un realism corectat prin criticism. In opera de aproximare a realitatii ontologice,

filosoful roman rezervä un mare rol cuceririlor

stiintei, dar §i speculatiei rationak, in care intrevede adevaratul fundament al certituclimi. In ordinea epistemologica, rationa-

lismul a gisit astfel in Ion Petrovici un partizan hotarit. Motivele rationalismului sau sunt sugerate de altfel nu numai de analiza conditiilor cunoasterii, dar si de consideratii Je oportunitate in legatura cu situatia specian a culturii romanesti, a cä.rei tinerete el o doreste scutita de efectele demoralizatoare In care sfárseste once empirism relativist. Calitatile de m5sur5, armonia i echilibrul personalitatii lui Ion Petrovici revin astfel 5i in indrumarile filosofiei sale. Natura teoretica j estetica, aplecat spre cunoastere si contemplatie, Ion Petrovici n'a dispretuit amestecul in viata publica. Desprins din tabara junimista, careia formatiunea sa www.dacoromanica.ro

4

ii

Ion Petrovici

datoreste atata, Ion Petrovici a p'istrat todeauna ceva din

temperamentul oamenilor cari compuneau vestita societate literará politica. Interesant este de observat cà aplecOrile firii sale

caracteristicile mediului din care a prima cele dintai inrauriri si-au gasit mai tarziu O justificare in viziunea sa metafizicii. In adevAr, pentru acest filosof, fundamentul lucrurilor prezinta o imobilitate, o armonie staticO, afirmati tacmai intr'un moment in care filosofia iatat de rOsun5.toare a lui Bergson impunea viziunea dinamici' a lumei. Desvoltând punctul sau de vedere de filosof, atunci and a Tost chemat in fruntea Ministerului Instructiunii Publice, Ion Petrovici a, crezut trebue sa doteze invitfámantul secundar al tärii, cu mijloace capabile de a asigura o,conceptie genera% despre lume, preconizand extinderea si intaietatea invOtamantului filosofiei, ca materie coordonatoare. Foarte combätut i cazand pani la urmä, proectul de lege al lui Ion Petrovici s'a realizat prin toate acele masuri

ulterioare, care au dat filosofiei, in liceele noastre, locul importanta ce li s'au refuzat In primul moment. Poate insO cà actiunea practici oca mai de seamO a Profesorului Ion Petrovici trebue cautatä in exemplul devotamentului

sOu pentru cauza spiritului, in neostenita pasiune depusi in urmarirea i proclamarea AdevOrului, in toate acele virtuti ale cercetätorului, pe care Omagiul de fati le re,ctmoaste cu plgcere si le propune tineretului care va urmari, in paginele lui, istoria spiritului filosofic si a cuceririlor sale in epoca moderna. Societatea Romini de Filosofie

www.dacoromanica.ro

ION PETROVICI Il y a trente ans, le Professeur Ion Petrovici gravissait pour

la première fois, en novembre 1906, les degrés de sa chaire, a l'Université de Jassy. Ce jeune homme de 24 ans, récemment sorti de l'école de Titu Maiorescu, prit alors un engagement pour la vie envers lui-même et envers ceux qui l'appeLent a engagement fidèlement un poste de haute responsabilité, respecté et fructueusement illustré, qui peut servir d'exemple A la jeunesse actuelle. Cet anniversaire de trente années de travail au service de l'enseignement et de la pensée roumaine marque une date encore plus importante pour notre monde académique si l'on considère comment le professeur Ion Petrovici a su faire fructifier le terrain de sa spécialité et Fame de ses élèves, le talent grace auquel il a conquis, pour les, problèmes philosophiques, l'intéret des larges masses du public cultivé,

l'esfime

qu'il a su gagner pour le nom de notre

pays en des cercles académiques étrangers, am' si que l'esprit de solidarité morale gull a manifesté A regard de ses compagnons dans la communauté de ,mêmes idéaux, des faits qui ont élargi sensiblement ce qu'on peut appeler le mouvement philosophique roumain. La Societe Roumaine de Philosophie, ainsi que les nombreux savants qui se sont associés A son initiative sont heureux de restituer a Ion Petrovici sous la forme de cet hommage académique, une ipartie de la dette que tous reconnaissent avoir cantractée envers l'éminent professeur et penseur. Il est, certes, premature d'essayer de caractériser défi-

nitivement l'oeuvre du professeur, puisque son talent est actuellement en pleine affirmation et que son système d'interprétation

flu monde est en voie d'accomplissement. Si l'activité de Ion Petnovici se déploie avec une vigueur qui légitime l'intéret www.dacoromanica.ro

6

Ion Petrovici

dont elle est toujours l'objet, les résultats féconds de son travail peuvent étre cependant réuriis pour qu'on puisse formuler une appreciation. Qu'il nous soit donc permis de rappeler ici quelques unes des pensées présentes à l'esprit de tous ceux qui ont suivi son activité de professeur, d'orateur et d'écrivain ou celle de savant et de ,promoteur de l'enseignement. Ion Petrovici est un des plus grands maîtres de la philosophie roumaine. Ses anciens élèves gardent encore vivant le souvenir des moments oil le professeur de logique et flits- toire de la philosophie moderne exposait ses legons marquees d'une claire ligne architecturale. Mettant au service de l'enseignement une grande passion pour la sew' nee et son kpanouissement, Ion Petrovici la soutient par son ,don d'éclairer les points les plus

obscurs des disciplines gull propose et de les présenter dans des ensembles pleins de puissance et d'origin" alit& L'ordre lumineux, le lucidus ordo des anciens, est la force essentielle de ses leçons par laquelle il réussit à capter l'esprit de ses auditeurs. Représentant d'un art oratoire de caractère attique dans lequel la .6tricte coherence de l'expression, la perfection de la phrase et toute Tattitude comPlètent une image liarmonieuse, Ion Petrovici a fait entendre sa parole dans dif, ferentes occasions de notre vie publique, restant toutefois un orate-ur universitaire. L'éloquence rouniam. e s'est enrichie par les legons et les discours de Ion Petrovici d'un de ses moments les plus heureux. On retrouve aussi les mêmes qualités de mesure et d'élégance dans les ,nombreuses oeuvres dont il a enrichi la littérature de mémoires et de voyages. Mais dans les pages appartenant 6. ces genres, le penseur reste toujours présent, de même que l'écrivain n'est jamais absent de ses oeuvres philosophiques. Essayant de combler le vide que le XVIII-e siècle, 6, quelques exceptions près, a creusé entre l'expose technique de la philosophie et les modes de l'expression téraire, Ion Petrovici comprend que l'oeuvre du penseur, sans renoncer en rien à sa rigueur, a quelquefois besoin de soutenir les idees par les moyens ,sensibles de l'imagination.Cette heureuse

association du penseur et de l'artiste donne 6. ses oeuvres une qualite éminemment assimilable pour tout lecteur d'une formation plus élevée. Il existe, certes, des penseurs qui se complaisent

dans un certain hermétisme de leur spécialité, paraissant croire qu'on peut connattre la valeur de leurs oeuvres d'après le nombre de ceux qu'ils réussissent à tenir éloignes du terrain, fort bien garde, de leurs recherches. La nature plus sociable de www.dacoromanica.ro

ion Petrol/lei

7

Ion Petrovici incline vers la conviction que la profondeur et la precision de pensée ne perctent rien lorsqu'elles arrivent être communiquées d'une façon heureuse. La contribution scientifique de Ion Petrovici embrasse les

domaines de rhistoire de la philosophie, de la logique, de répistémologie et de la métaphysique. ,Nous n'essayerons pas, dans cette courte esquisse, d'enumérer les oeuvres par lesquelles

Ion Petrovici a contribué à une meilleure connaisance de la philosophie moderne ou par lesquelles il a mis en lumière, d'une façon originale, quelques uns des problèmes appartenant aux disciplines qu'il représente. Le chapitre de cet ouvrage consacré 6. la philosophie roumaine s'occupera en detail de rapport de Ion Petrovici; nous croyons nécessaire de montrer comment il pénêtre, dans l'exposé de rhistoire de la philosophie, jusqu'au coeur des courants contemporains, parmi lesquels les

essais de restauration de la métaphysique constituent le veritable terrain d'électian de sa pens sée Ses etudes sur Lachelier, Fouillée, Poincaré, Bergson, Wundt, etc., sont des pages lumineuses d'exposé synthétique. Elles aideront ,les critiques futurs 6. fixer ratmosphère dans laquelle se sont cléveloppées les

idée,s du philosaphe roumain et permettront de les situer dans un certain moment européen. Construisant sur ces bases,

effort le plus original de Ion Petrovici et qui anime encore il s'est .dirigé vers la sphère des problèmes de la métaphysique. Dans cette direction, il a fixé la position d'un réalisme critique, apparenté a celui (run Wundt ou d'un Rrehl dont il a survi les cours au temps oa il faisait ses etudes ses recherches,

en Allemagne. Admettant la possibilité de la connaissance métaphysique, mais la concevant, dans .chacune de ses formes

variées, comme une des versia. ns humaines possibles de la réalité finale dont nous ne pouvons nous approcher que pan des approximations successives, on peut reellement caractériser

la philosophie de Ion Petrovici de réalisme corrigé par le criticisme. Dans 'roeuvre d'approximation de la réalité entologique, le philosophe roumain, reserve un grand rôle aux conquétes de la science ainsi qu'aux speculations rationnelles, dans lesquelles il entrevoit le veritable fonclement de la certitude Dans l'ordre épistémologique, le rationalisme a trouvé dans Ion Petrovici un partisan ,décidé. Les motifs de son rationalisme sant d'ailleurs suggérés non seulement par ranalyse des conditions de la connaissance, mais encore par des considerations d'opportunité, en rapport avec la situation spéciale de www.dacoromanica.ro

8

Ion Petrovici

la culture roumaine, dont il voudrait voit la jeunesse protegee contre les effets démoralisateurs où finit tout empirisme relativiste.

Les qualités de mesure, d'harmonie et d'équilibre de la personnalité de Ion Petrovid se retrouvent aussi dans les directives de sa philosophie. Nature théorique et esthétique, incline vers la commissame et la contemplation, Ion Petrovici n'a pas dédaigné d'intervenir dans la vie politique. Sorti du cercle junimiste-, auquel sa formation est tant redevable, Ion Petrovici a toujours conserve quelque chose du temperament des hommes qui composaient

ce célèbre cercle littéraire et politique. Il est intéressant d'observer que les inchn. ations de sa nature et les caractéristiques du nulieu dont il a reçu les premières influences ont trouvé plus tard une justification dans sa vision métaphysique. En effet, pour ce philosophe, le fondement des chases présente une harmonie statique, gull affirme justement A. un moment où la philosophie si retentissante de Bergson imposait la vision dynanuque

du monde. Développant son point de vue de philosophe lors-

gull a été appelé à exercer la fonction de Ministre de l'Instruction Publique, Ion Petrovici a cru devoir doter l'enseignement secondaire roumain de moyens surer une conception générale du monde,

capables d'asen préconisant

l'extension et la priorité de l'enseignement de la philosophie comme matière de coordination et de direction. Le projet de loi de Ion PetrovicL très combattu t ensuite rejeté, a été realise' succesivement par toutes les mesures ultérieures qui, dans no lycées, ont donne A. la philosophie la place et l'importance qu'on lui avait refusées jusque IA. Mais peut-etre Faction la plus importante du professeur Ion Petrovici doit-elle étre recherchée dans l'exemple de son dévouement pour la cause de l'esprit, dans son infatigable pas-

sion pour la recherche et ja proclamation de la vérité, dans toutes ces vertus du savant que cet Hommage se réjouit de reconriaitre et de proposer A da jeunesse qui, dans les pages de Ion Petrovici pourra suivre rhistoire de l'esprit philosophique et de ses conquêtes à l'époque moderne. La Société Ronmaine de Philosophic

www.dacoromanica.ro

ISTORIA FILOLOSOFIEI PRODERIVE DELA RENAVTERE PANA LA KANT

www.dacoromanica.ro

Filosofía i ístoria filosofieí 1. Importanta care se acordá istoriei filosofiei este interpretat6 de unit in defavoarea ftlosofiei insgsi. 2. Raportul dintre filosofie si stiintele speciale. 3. Istoria filosofiei sub forma de istorie a problemelor si ideilor filosofice st istoria filosofiei sub forma de istorie a sistemelor filosofice. 4. Contributia istoriet ftlosofiei la intelegerea ftlosofiei in genere. 1.

In cadrul disciplinelor filosof ice, istoria filosofiei are

o importanta deosebita. Unii dintre profesorii de filosofie o considera chiar ca -hind cea mai importanta disciplina sofica. In tot cazut, importanta, pe care o are istoria filosofiei pentru intelegerea filosofie. i, nu o are istoria oricarei alte stiinte speciale pentru intelegerea in parte a fiecarei stiinte. Profesorii de filosofie nu se pot lipsi de istoria filosofiei, pe cancl profesorii

de stimte speciale se pot lipsi usor de istoria stiintei lor. S'ar putea zice, si s'a zis, cá importanta istoriei filosofiei provine din slabiciunea filosofiei de a se sustine ca, o stiinta de sine statatoare. Filosofia are nevoie de sprijinut istoriei filosofiei pentru defini obiectul i rnetodele; nevoie pe cafe nu o simt celelalte stiinte. Cunostintele care formeaza sistemele acestora din urma au o desvoltare dupa o ordine cronologicä aproape lineara; cele venite in urma se fundeaza pe cele precedente, fara intreruperi i ocoluri. In filosofie, potrix a Sistemele filosafice, nu numai cà nu se urineaza cnonologic, fundanclu-se unul pe altul, ci din potriva se nimicesc unul pe altul, fiecane avand pretentiunea sa constitue filosofia intreaga pentru toate timpurile. In istoria stiintei speciale, cunostintele venite in urmä inglobeazä in ele pe cele dinam. tea lor; in filosofie, ,sistemele venite in urmä nu numai ca nu inglobeaza in ele pe cele precedente dar adeseori au aparenta ca fiecane ar voi sá inceapa d'acapo gändirea www.dacoromanica.ro

10

Filosofía sí istoria filosofíeí

Aceste deosebiri dintre istoria ,filosofiei i istoria orisicareistun- le speciale au fost interpretate in defavoarea filosofiei, chiar de catre ,unii filosofi. S'a zis ca filosofia, pe defini obiectut langa ca are nevoie de istoria sa pentru metodele, mai are ;inch* desavantajul sa intrevada din trecutul sau inanitia la care este condamnatä in viitor. Dupa acesti interpretatori defavorabili, istoria filosofiei este un ,trist muzeu de opere grandioase, dar neisbutite; de opere devenite ruine deodata cu nasterea lor. Ce perspective deschide inaintea sa un asemenea trecut? Este drept, ca ceva asemanator gasim si la celelalte stiinte ispeciale. Si aci trecutul este plin de opere neisbutite, de rataciri i absurditati... Totusi, in trecutul fie-

carei stiinte speciale, se poate iurmäri o &xi de lumini care conduce spre prezent; din operele neisbutite, multe se inlatera, insa i multe tse complecteaza si se desavarsesc; ratacirile se corecteaza, asa cà drumul 5tiintei merge neintrerupt inainte, si pe el progreseazä. adevarul. In trecutul dimpotriva, nici o dará de lumina, care sä se continue, ci din cand in cand scantei mari de fulger, care alai curand orbesc de cat lumineaza pe aoela care cauta drumul adevarului. In concluzie, asa dar; inlauntrul disciphn ilor filosofice, istoria. filosofiei are rolul de memento mori". Ea aduce aminte filbsofului ca tiinta sa nu-si are Inca obiectul i metoda bine definite; ceva mai mult, 'ca filosoful, intocmai ca Sisif din legenda, este conclamnat la o munca ce n'are sfarsit. 2. Sa vedem ce se poate raspunde unei interpretan atat de defavorabile filpsofiei. Afirmarile, pe care interpretarea se bazeaza, duc in mod logic la concluzia formulata mai sus, intr'un singur caz, anume: cand intre filosofie i tiintele speciale exista o identitate de obiect si de metode. Atunci este natural sa constatam ca istoria stiintei sta fata destim. ta actuala, intr'un anumit raport, &and

este Norba de stiintele )speciale, i intr'un raport cu tad' contrariu, cand este vorba de filosofie. Oricate particularitati am admite de partea filosofiei, este cu neputinta sa explicam deosebirile. Positiunea pe care o are istoria fdosofiei fatal de fitosofie ramâne neinteleasa, cat timp filosofia este considerata ca Bind de aceiasi natura cu celelalte stiinte. Explicarea acestei pozitiuni, de aparenta paradoxala, se usureaza insa, de indata ce intre natura tilosofiei i natura celorlalte stiinte speciale presupunem de la inceput o deo-

www.dacoromanica.ro

Filosofía i ístoria filosoflei

11

sebire fundamentala. Aceasta presupunere a si constituit, inainte vreme, premisa de la ,care plecau mai toti filosofii. In timpul din urma numai, prin stransa apropiere Lelia intre filosofie stiinta, s'a abandonat aceasta apropiere, si s'a putut astfel ajunge la afirrnarile cuprinse in interpretarea de mai sus. Filosofii din timpul din urma, nu toti, bine inteles, crezand se ridica prestigiul filosofiei, prin identificarea ei in obiectul metodele celorlalte stiinte speciale, au creat, prin comparatia, dintre istoria filosofiei

i istoria

stiintelor speciale, dificul-

tatile pe care le-am vazut, interpretate in defavoarea filosofiei. Iclentificarea filospfiei cu celala,Ite stiinte speciale este recunoscuta astazi ca o eroare. Filosofia este o rsbinta, dar o

stiinta care îi are obiectul

i

metadele sale proprii. Ea nu

constitue o stiinta speciala, in cadrul celorlalte stiinte speciale, rtici o enciclopeclie de cunostinte imprumutate tuturor stiintelor. Filosofia sta de sine, atat in ceeace priveste obiectul cat j metodele. Daca ,definitia sa a suferit variatiuni in decursul secolelor, sub aoeste variatiuni totusi s'a pastrat cee,ace formeaza caracterul ei diferential. Filosofia are ca obiect existenta,

luata ca un intreg, atat fizic cat si sufletesc; iar ca metodä ea se serveste, nu numai de regulile logice, pe care observatia experienta le poate controla si verifica, ci i de certitudin. ele pe care mintea omeneasca le scoate la lumina spontan din adancul, sau existential.

Omul de stiinta speciala îi incepe munca, numai dupa ce pbiectul asupra caruia el se aplici este bine determinat. Ceroetarea lui se limiteazä la anumite fapte sau anumite perspective ale naturei, i Increaza cu o metodq Care se mentine in cadrul posibilitatii de masuratoare si de prevedere calculabila. In deosebire de omul de stiinta speciala, filosofal depä.seste aoeste limitatii. Premisa de la care el pleaca este ca: omul impreuna cu natura formeaza un tot al existentii, pentru a carui cunoastere el trebue sa puna in valoare toate functiunile sufletesti cu care este inzestrat, ea individ i ca membru al unei societati. Omul de stiintà speciala, prin limitatia pe care vi-o impune, neglijeaza tocmai aceea ce formeaza principalul obiect de studiu pentru filosof; el neglijeaza solutionarea problemelor pe care le pune total existential si care sunt tocmai primele probleme care se ,leaga de intelegerea vietii omului.

Tot asa, din punctul de vedere al metiodei, omul de stiinti speciala neglijeaza eertitudinile pe care mintea omeneascä le aduce prin alte mijipace (mit, traditie, mentalitate sociala, lowww.dacoromanica.ro

12

Fflosofia i istoria filosofiel

gica afectiva, s. a.), de cat acelea verificate de tehnica logicei rationale. Omul de stiinta Apeciala 6 filosoful nu fac asa dar acelas lucru, insä. se ,complecteszá. Care dintre ei doi este pe calea cea buna? Intrebare de prisos, caci unul ii altul fac o munca necesara culturei omenesti. Rana ce filOsoful nu pune ordine in problemele pe care totul exisential le ridici in sufletul omenesc, probleme care se impun si care pana la ivirea cercetarii filosofice sunt solutionate de mitologie credinte religioase, pana atunci omul de stiinta speciala nu-si are inca un drum deschis pentru cercetArile sale. Este adevärat, cá si sub stä.panirea mitologiei si a credintelor religioase, activitatea omulu,i primitiv nu este lipsita cu totul de o tehnica Logicá; omui cat de primitiv se serveste totusi de instrumente pentru a-si realiza anumite scopuri practice, 6 manuirea de instrumente presupune o tehnica logica; cu toate acestea nu pe aceastsa manuire de instrumente se altoieste cercetarea de stiinta speciala, ci pe pregátirea mintala pe care o da filosofia. In Grecia veche, manuirea instrumentelor de munca a fost de mult cunoscuta mestesugarilor practici, ea a fost imprumutata probabil de la Egipteni, care si ei o aveau din timpurile cele mai vechi imprumutará din Orient, id2r nu dintre mestesugari au esit oamenii de stiinta ai Greciei vechi, ci dintre initiatii in ale filosofiei. In primele timpuri chiar ale culturii vechi grecesti, cercetatea filosofica si cercetarea stiintifica merg impreuna. Filosofia pune ,intrebari i deschide perspective; omul de stiinta specia. reia intrebarile 6 le ve-

raja'. Rana ce existenta ca totaiitate nu intra intr'o ordine, adica haosul nu devine ,cosmos, stiinta special:à nu-si are nici °hie' ctul, nici metocla.

Bine inteles, la urma urmelor, atat filosoful cat i omul de stiinta specialä servesc aceluiasi ideal. Amandoi urmaresc sa gaseasca adevarul despre lume si viata. Numai cá gasirea acestui adevar impune o difereniiere, care face ca fiecare sa ja p cale deosebita. Adevarul nu se clesvaluie, privind natura ca intr'o oglincla. Poate cineva privi la obiectele naturiii mult si bine, el nu va g5si totusi despre ele un adevar, daca mintea nu este inarmatä Cu intrebarile care trebue puse naturii si vietii. Aclevarul nu se desvaluie decat aceluia care stie sa intrebe de el. Aceasta inarmare cu intrebari constitue momentul cel mai important in gasirea adevarului. De ea depinde succesul. In cucerirea acestei armaturi, fifosoful i omul de stiinfá speciall stau pe pozitii diferite; cu toate acestea, sucwww.dacoromanica.ro

Filosofía si istoria filosoffef

13

cesul ifiecäruia este conditionat de al celuilalt. Fära marile intrebäri asupra existentei, pe care filosofut le actualizeazi continuu in constiinta societätii omenesti, omul de stiintä specialà s'ar pierde in amanunte; färä verificärile cu care omul de stiinta specialä räspunde la toate intrebärile filosofului, filosoful s'ar pierde in speculatiuni Parä. valoare. 3. Dupà aceste consideratii sä venim din nou la rolul pe care istoria filosofiei II are in cadrul disciplinilor filosofice. Era mai inainte acest rol paradoxal, i putea fi interpretat in defavcsarea filosofiei, Acum, dupa ce am vazut deosebirea (litre filosofie i tiintele speciale, lucrurile se schimbär. Atat importanta pe care o are istoria filosofiei, cat si caracterele deosebite ale acestela latà de istoria orsicärei alte stlinte

speciale se explicä..

In adevar, pentru o stiintä, cum este aceea a filosofiei, care are pretentia de a pal-wide cu intelesul in firea i in legile existentei totale, 5i ,incä prin metode care depäsesc cadrul Logicei obisnuite, istorisirea trecutului äu are o alta por-

tantA de cum o Are aceastä istorisire pentru oricare altä speciala. Istoria prezintä sisteme de filosofie, deosebite radical de la secol la secol, uneori chiar 'deosebite in cursul aceluias secol, pe cancl istoria stiintei speciale prezintá sistemul aceleiasi stiinte, inbogätit treptat cu cunostinte noi adevärate. Fiecare sistem pe :care Il prezintà istoria filosofiei are o valoare de sine; este o opera unitar construiti, intocmai ca i o operä de artà. El nu se poate corecta sau complecta in parte, cum se ,poate corecta i complecta sistemul

unei stiinte speciale. Fiecare sistem filosofic are pretentia sà fie un proclus pentru eternitate.

Din aceastä cauzà incerarile care s'au fäcut panà astäzi, intre care, cea mai valoroasä, aceea a lui W. Windelband (Geschichte der Philosophic, prima editie in 1892), de a inlocui istoria sistemelor filosofice Cu o istorie a problemelor si a ideilor filosofice, n'au putut duce la rezultatul dorit. Asemeni incercari presupun de fapt cà obiectul i metoda fiecärui

filosof ,sunt aceleasi de la un secol la altul, asa cum de reiA la omul de stiintä. specialà". Cáci numai daca obiectul i metoda sunt aceleasi, atunci personalitatea aceluia care

a creat sistemul de filosofie cade pe al &ilea plan, pe primul plan rimanând continuitatea problemelor si ideilor, asa cum se intámplä in istoria stiintelor speciale. Obiectul pe care www.dacoromanica.ro

14

Filosofía sí ístoria filosofiei

i idei atät de 11 are in vedere filosoful provoaca probleme vavte, incat este cu neputintá ca el, in definirea lui, sá ramânà acelav de la filosof la filosof. Fiecare introduce in defin' irea obiectului oeva din propria ,sa persoang. Totalitatea existentii, de altminteri, pe care filosoful are sg o cerceteze, implicg intr'insa eul insusi al oercetgtorului. In ceeaoe privevte metoda cercetare apoi, dificultgtile care se pun in calea unei istorii a problemelor i ideilor filosofice, sunt inca si mai maxi. Filosofia face apel la certitudini, care vin direct din adâncul sufletesc al filosofului, sau al poporului in care s'a ngscut filosoful, asa CA la persoana acestuia va fi nevoie totdeauna sg se facg recurs: In rezumat, ava dar, istoria filosofiei, sub forma de iston'e a problemelor vi a ideilor filosofice, ava cum a propus-o Windelband, devi poate fi interesantg in unele privinte (pentru scopuri didactice chiar de folos) nu' va putea inlocui niciodatg iston'a sistemelor filosofice, care este forma traditionalg sub care cunoavtem istoria filosofiei. De altfel nici insuvi Windelhand n'a rgmas propunerei sale pe deplin credincios Onà

la sfArvit.

4. Sá exaniinam, mai departe, contributia adusä de istoria filosofiei la intelegerea in genere a filosofiei. Dupg

aparenta, am vazut, ca ea prezinta trecutul, in care s'a clesfgvurat filosofia, ca un vir de opere neisbutite i cgzute deodatg aproape cu navterea lor, ca un muzeu trist, din care se presimte inanitia la care este condamnatg. filosofia vi pe viitor. Intrucgt este indreptgtit acest pesimism? Este indrepatit, intrucat lugm filosofia in intelesul pe card pre price stiinta speciala, sau in intelesul de enciclopedie a vtiintelor speciale. Atunci, in adevgr, atat filosofia, cat si istoria filosofiei îi pierd originalitatea.Sarcina care se lasä. cazul acesta, pe seama filosofului, de a reflecta a doua oarg asupra cunovtintelor adunate de omul de vtiintä specialg, sau de a organiza in sinteze mai vaste, aceea ce organizeazg deja °milt de .vtu-ntä specialg in sintezele sale de specialist, este o sarcing care nu se potrivevte cu admiratia desinteresatg care a fost aoordatg filoso-fiel de &are oamenii gAnditori din toate timpurile. O asemenea saran' ä amintevte mai curând analogii sträine de once admiratie desinteresatä; cum s. ex. analogia cu sarcina, pe care, in viata economicä Jnodernä, vi-o rezerva exploatatorii muncii ahora. www.dacoromanica.ro

Filosofia si istona filosofiel

15

Pesirnismul se inlatura deodatä cu restabilirea adevaratului inteles al filosofiei.

Daca filosofului i se pune pe seama profetica menire, de a scoate la lumina unei ratiuni dare, putinul ce mijeste spre adevar i moralitate, in haosul de gandiri, tendinte afective ,dorinte, cu care sufletul pmenesc raspunde, secole de a rândul, la chinuitoarele intrebari asupra rostului existentii, atunci dispar analogiile neplacute, si, in locul lor, se intrevad motivele care au facut ca filosofia ¿sa se bucure de admiratia ganditorilor de pana acum. A fi deschizator de drum spre orizonturi este o vocatie; a fi consolidatorul unui drum cleschis, pe care sä poatà merge pe vecie viitorimea, este o 4.1tä vocatie. Cea idintAi

este vocatia filosofului;

ce a de a doua este

vocatia

omului de stiinta speciala. Fiecare îi are obiectul i metoda sa de lucru. Filosoful este ah-as de problemele care nu si-au gäsit Inca o bazà stabila de discutie: raportuf intre corp si suflet; ,criteriile d.upa care se aleg adevarul, binele moral si frumosul; limitele si critica cunostintei; sensul vietii si al existentei; fina. litatea culturei i destinul... în sfarsit, toate problemele care depäsesc specialitatile stiintifice si pe care omul de stiintà le considera ca probleme de hotar. La o filosofie, in acest inteles, corespunde in buna parte istoria rifilosofiei, sub forma de istorie a sistemeror filosofice asupra carein se opreso preferintele noastre. Neparat insà, cà i In aceasa forma gasim diferite realizari. Nu toate aduc in acelas grad o contributie utili filosofiei. Istoria sistemelor filosofice, ca i toate felurile de

istorie, poate fi buna tsau rea, dupa cum pste talentul i comoara

de curhostinte ale aceluia care o scrie. Motivul care ne hota.raste sa o preferam este, cà numai sub forma ei putem reda principalele momente ale creatiunii filosofice Avand in vedere aceste principale momente ale creatiunii filosofice, suntem indrumati sà tim §,i ce anume avem sä

cerem de la o istorie a filosofiei, ca apoi sa judecam, cand ea da o contributie utila, sau nu. Principalul moment, de care se leaga intreaga structurä a unei opere filosofice, sta in originalitatea autorului. Fara originalitate nu este operä filosoficä, cum nu este nici opera.