Cel din urma armaș
547 97 17MB
Romanian Pages 274
Polecaj historie
Table of contents :
Slavici_Opere_v8_1976_0221......Page 1
Slavici_Opere_v8_1976_0223......Page 2
Slavici_Opere_v8_1976_0224......Page 3
Slavici_Opere_v8_1976_0225......Page 4
Slavici_Opere_v8_1976_0226......Page 5
Slavici_Opere_v8_1976_0227......Page 6
Slavici_Opere_v8_1976_0228......Page 7
Slavici_Opere_v8_1976_0229......Page 8
Slavici_Opere_v8_1976_0230......Page 9
Slavici_Opere_v8_1976_0231......Page 10
Slavici_Opere_v8_1976_0232......Page 11
Slavici_Opere_v8_1976_0233......Page 12
Slavici_Opere_v8_1976_0234......Page 13
Slavici_Opere_v8_1976_0235......Page 14
Slavici_Opere_v8_1976_0236......Page 15
Slavici_Opere_v8_1976_0237......Page 16
Slavici_Opere_v8_1976_0238......Page 17
Slavici_Opere_v8_1976_0239......Page 18
Slavici_Opere_v8_1976_0240......Page 19
Slavici_Opere_v8_1976_0241......Page 20
Slavici_Opere_v8_1976_0242......Page 21
Slavici_Opere_v8_1976_0243......Page 22
Slavici_Opere_v8_1976_0244......Page 23
Slavici_Opere_v8_1976_0245......Page 24
Slavici_Opere_v8_1976_0246......Page 25
Slavici_Opere_v8_1976_0247......Page 26
Slavici_Opere_v8_1976_0248......Page 27
Slavici_Opere_v8_1976_0249......Page 28
Slavici_Opere_v8_1976_0250......Page 29
Slavici_Opere_v8_1976_0251......Page 30
Slavici_Opere_v8_1976_0252......Page 31
Slavici_Opere_v8_1976_0253......Page 32
Slavici_Opere_v8_1976_0254......Page 33
Slavici_Opere_v8_1976_0255......Page 34
Slavici_Opere_v8_1976_0256......Page 35
Slavici_Opere_v8_1976_0257......Page 36
Slavici_Opere_v8_1976_0258......Page 37
Slavici_Opere_v8_1976_0259......Page 38
Slavici_Opere_v8_1976_0260......Page 39
Slavici_Opere_v8_1976_0261......Page 40
Slavici_Opere_v8_1976_0262......Page 41
Slavici_Opere_v8_1976_0263......Page 42
Slavici_Opere_v8_1976_0264......Page 43
Slavici_Opere_v8_1976_0265......Page 44
Slavici_Opere_v8_1976_0266......Page 45
Slavici_Opere_v8_1976_0267......Page 46
Slavici_Opere_v8_1976_0268......Page 47
Slavici_Opere_v8_1976_0269......Page 48
Slavici_Opere_v8_1976_0270......Page 49
Slavici_Opere_v8_1976_0271......Page 50
Slavici_Opere_v8_1976_0272......Page 51
Slavici_Opere_v8_1976_0273......Page 52
Slavici_Opere_v8_1976_0274......Page 53
Slavici_Opere_v8_1976_0275......Page 54
Slavici_Opere_v8_1976_0276......Page 55
Slavici_Opere_v8_1976_0277......Page 56
Slavici_Opere_v8_1976_0278......Page 57
Slavici_Opere_v8_1976_0279......Page 58
Slavici_Opere_v8_1976_0280......Page 59
Slavici_Opere_v8_1976_0281......Page 60
Slavici_Opere_v8_1976_0282......Page 61
Slavici_Opere_v8_1976_0283......Page 62
Slavici_Opere_v8_1976_0284......Page 63
Slavici_Opere_v8_1976_0285......Page 64
Slavici_Opere_v8_1976_0286......Page 65
Slavici_Opere_v8_1976_0287......Page 66
Slavici_Opere_v8_1976_0288......Page 67
Slavici_Opere_v8_1976_0289......Page 68
Slavici_Opere_v8_1976_0290......Page 69
Slavici_Opere_v8_1976_0291......Page 70
Slavici_Opere_v8_1976_0292......Page 71
Slavici_Opere_v8_1976_0293......Page 72
Slavici_Opere_v8_1976_0294......Page 73
Slavici_Opere_v8_1976_0295......Page 74
Slavici_Opere_v8_1976_0296......Page 75
Slavici_Opere_v8_1976_0297......Page 76
Slavici_Opere_v8_1976_0298......Page 77
Slavici_Opere_v8_1976_0299......Page 78
Slavici_Opere_v8_1976_0300......Page 79
Slavici_Opere_v8_1976_0301......Page 80
Slavici_Opere_v8_1976_0302......Page 81
Slavici_Opere_v8_1976_0303......Page 82
Slavici_Opere_v8_1976_0304......Page 83
Slavici_Opere_v8_1976_0305......Page 84
Slavici_Opere_v8_1976_0306......Page 85
Slavici_Opere_v8_1976_0307......Page 86
Slavici_Opere_v8_1976_0308......Page 87
Slavici_Opere_v8_1976_0309......Page 88
Slavici_Opere_v8_1976_0310......Page 89
Slavici_Opere_v8_1976_0311......Page 90
Slavici_Opere_v8_1976_0312......Page 91
Slavici_Opere_v8_1976_0313......Page 92
Slavici_Opere_v8_1976_0314......Page 93
Slavici_Opere_v8_1976_0315......Page 94
Slavici_Opere_v8_1976_0316......Page 95
Slavici_Opere_v8_1976_0317......Page 96
Slavici_Opere_v8_1976_0318......Page 97
Slavici_Opere_v8_1976_0319......Page 98
Slavici_Opere_v8_1976_0320......Page 99
Slavici_Opere_v8_1976_0321......Page 100
Slavici_Opere_v8_1976_0322......Page 101
Slavici_Opere_v8_1976_0323......Page 102
Slavici_Opere_v8_1976_0324......Page 103
Slavici_Opere_v8_1976_0325......Page 104
Slavici_Opere_v8_1976_0326......Page 105
Slavici_Opere_v8_1976_0327......Page 106
Slavici_Opere_v8_1976_0328......Page 107
Slavici_Opere_v8_1976_0329......Page 108
Slavici_Opere_v8_1976_0330......Page 109
Slavici_Opere_v8_1976_0331......Page 110
Slavici_Opere_v8_1976_0332......Page 111
Slavici_Opere_v8_1976_0333......Page 112
Slavici_Opere_v8_1976_0334......Page 113
Slavici_Opere_v8_1976_0335......Page 114
Slavici_Opere_v8_1976_0336......Page 115
Slavici_Opere_v8_1976_0337......Page 116
Slavici_Opere_v8_1976_0338......Page 117
Slavici_Opere_v8_1976_0339......Page 118
Slavici_Opere_v8_1976_0340......Page 119
Slavici_Opere_v8_1976_0341......Page 120
Slavici_Opere_v8_1976_0342......Page 121
Slavici_Opere_v8_1976_0343......Page 122
Slavici_Opere_v8_1976_0344......Page 123
Slavici_Opere_v8_1976_0345......Page 124
Slavici_Opere_v8_1976_0346......Page 125
Slavici_Opere_v8_1976_0347......Page 126
Slavici_Opere_v8_1976_0348......Page 127
Slavici_Opere_v8_1976_0349......Page 128
Slavici_Opere_v8_1976_0350......Page 129
Slavici_Opere_v8_1976_0351......Page 130
Slavici_Opere_v8_1976_0352......Page 131
Slavici_Opere_v8_1976_0353......Page 132
Slavici_Opere_v8_1976_0354......Page 133
Slavici_Opere_v8_1976_0355......Page 134
Slavici_Opere_v8_1976_0356......Page 135
Slavici_Opere_v8_1976_0357......Page 136
Slavici_Opere_v8_1976_0358......Page 137
Slavici_Opere_v8_1976_0359......Page 138
Slavici_Opere_v8_1976_0360......Page 139
Slavici_Opere_v8_1976_0361......Page 140
Slavici_Opere_v8_1976_0362......Page 141
Slavici_Opere_v8_1976_0363......Page 142
Slavici_Opere_v8_1976_0364......Page 143
Slavici_Opere_v8_1976_0365......Page 144
Slavici_Opere_v8_1976_0366......Page 145
Slavici_Opere_v8_1976_0367......Page 146
Slavici_Opere_v8_1976_0368......Page 147
Slavici_Opere_v8_1976_0369......Page 148
Slavici_Opere_v8_1976_0370......Page 149
Slavici_Opere_v8_1976_0371......Page 150
Slavici_Opere_v8_1976_0372......Page 151
Slavici_Opere_v8_1976_0373......Page 152
Slavici_Opere_v8_1976_0374......Page 153
Slavici_Opere_v8_1976_0375......Page 154
Slavici_Opere_v8_1976_0376......Page 155
Slavici_Opere_v8_1976_0377......Page 156
Slavici_Opere_v8_1976_0378......Page 157
Slavici_Opere_v8_1976_0379......Page 158
Slavici_Opere_v8_1976_0380......Page 159
Slavici_Opere_v8_1976_0381......Page 160
Slavici_Opere_v8_1976_0382......Page 161
Slavici_Opere_v8_1976_0383......Page 162
Slavici_Opere_v8_1976_0384......Page 163
Slavici_Opere_v8_1976_0385......Page 164
Slavici_Opere_v8_1976_0386......Page 165
Slavici_Opere_v8_1976_0387......Page 166
Slavici_Opere_v8_1976_0388......Page 167
Slavici_Opere_v8_1976_0389......Page 168
Slavici_Opere_v8_1976_0390......Page 169
Slavici_Opere_v8_1976_0391......Page 170
Slavici_Opere_v8_1976_0392......Page 171
Slavici_Opere_v8_1976_0393......Page 172
Slavici_Opere_v8_1976_0394......Page 173
Slavici_Opere_v8_1976_0395......Page 174
Slavici_Opere_v8_1976_0396......Page 175
Slavici_Opere_v8_1976_0397......Page 176
Slavici_Opere_v8_1976_0398......Page 177
Slavici_Opere_v8_1976_0399......Page 178
Slavici_Opere_v8_1976_0400......Page 179
Slavici_Opere_v8_1976_0401......Page 180
Slavici_Opere_v8_1976_0402......Page 181
Slavici_Opere_v8_1976_0403......Page 182
Slavici_Opere_v8_1976_0404......Page 183
Slavici_Opere_v8_1976_0405......Page 184
Slavici_Opere_v8_1976_0406......Page 185
Slavici_Opere_v8_1976_0407......Page 186
Slavici_Opere_v8_1976_0408......Page 187
Slavici_Opere_v8_1976_0409......Page 188
Slavici_Opere_v8_1976_0410......Page 189
Slavici_Opere_v8_1976_0411......Page 190
Slavici_Opere_v8_1976_0412......Page 191
Slavici_Opere_v8_1976_0413......Page 192
Slavici_Opere_v8_1976_0414......Page 193
Slavici_Opere_v8_1976_0415......Page 194
Slavici_Opere_v8_1976_0416......Page 195
Slavici_Opere_v8_1976_0417......Page 196
Slavici_Opere_v8_1976_0418......Page 197
Slavici_Opere_v8_1976_0419......Page 198
Slavici_Opere_v8_1976_0420......Page 199
Slavici_Opere_v8_1976_0421......Page 200
Slavici_Opere_v8_1976_0422......Page 201
Slavici_Opere_v8_1976_0423......Page 202
Slavici_Opere_v8_1976_0424......Page 203
Slavici_Opere_v8_1976_0425......Page 204
Slavici_Opere_v8_1976_0426......Page 205
Slavici_Opere_v8_1976_0427......Page 206
Slavici_Opere_v8_1976_0428......Page 207
Slavici_Opere_v8_1976_0429......Page 208
Slavici_Opere_v8_1976_0430......Page 209
Slavici_Opere_v8_1976_0431......Page 210
Slavici_Opere_v8_1976_0432......Page 211
Slavici_Opere_v8_1976_0433......Page 212
Slavici_Opere_v8_1976_0434......Page 213
Slavici_Opere_v8_1976_0435......Page 214
Slavici_Opere_v8_1976_0436......Page 215
Slavici_Opere_v8_1976_0437......Page 216
Slavici_Opere_v8_1976_0438......Page 217
Slavici_Opere_v8_1976_0439......Page 218
Slavici_Opere_v8_1976_0440......Page 219
Slavici_Opere_v8_1976_0441......Page 220
Slavici_Opere_v8_1976_0442......Page 221
Slavici_Opere_v8_1976_0443......Page 222
Slavici_Opere_v8_1976_0444......Page 223
Slavici_Opere_v8_1976_0445......Page 224
Slavici_Opere_v8_1976_0446......Page 225
Slavici_Opere_v8_1976_0447......Page 226
Slavici_Opere_v8_1976_0448......Page 227
Slavici_Opere_v8_1976_0449......Page 228
Slavici_Opere_v8_1976_0450......Page 229
Slavici_Opere_v8_1976_0451......Page 230
Slavici_Opere_v8_1976_0452......Page 231
Slavici_Opere_v8_1976_0453......Page 232
Slavici_Opere_v8_1976_0454......Page 233
Slavici_Opere_v8_1976_0455......Page 234
Slavici_Opere_v8_1976_0456......Page 235
Slavici_Opere_v8_1976_0457......Page 236
Slavici_Opere_v8_1976_0458......Page 237
Slavici_Opere_v8_1976_0459......Page 238
Slavici_Opere_v8_1976_0460......Page 239
Slavici_Opere_v8_1976_0461......Page 240
Slavici_Opere_v8_1976_0462......Page 241
Slavici_Opere_v8_1976_0463......Page 242
Slavici_Opere_v8_1976_0464......Page 243
Slavici_Opere_v8_1976_0465......Page 244
Slavici_Opere_v8_1976_0466......Page 245
Slavici_Opere_v8_1976_0467......Page 246
Slavici_Opere_v8_1976_0468......Page 247
Slavici_Opere_v8_1976_0469......Page 248
Slavici_Opere_v8_1976_0470......Page 249
Slavici_Opere_v8_1976_0471......Page 250
Slavici_Opere_v8_1976_0472......Page 251
Slavici_Opere_v8_1976_0473......Page 252
Slavici_Opere_v8_1976_0474......Page 253
Slavici_Opere_v8_1976_0475......Page 254
Slavici_Opere_v8_1976_0476......Page 255
Slavici_Opere_v8_1976_0477......Page 256
Slavici_Opere_v8_1976_0478......Page 257
Slavici_Opere_v8_1976_0479......Page 258
Slavici_Opere_v8_1976_0480......Page 259
Slavici_Opere_v8_1976_0481......Page 260
Slavici_Opere_v8_1976_0482......Page 261
Slavici_Opere_v8_1976_0483......Page 262
Slavici_Opere_v8_1976_0484......Page 263
Slavici_Opere_v8_1976_0485......Page 264
Slavici_Opere_v8_1976_0486......Page 265
Slavici_Opere_v8_1976_0487......Page 266
Slavici_Opere_v8_1976_0488......Page 267
Slavici_Opere_v8_1976_0489......Page 268
Slavici_Opere_v8_1976_0490......Page 269
Slavici_Opere_v8_1976_0491......Page 270
Slavici_Opere_v8_1976_0492......Page 271
Slavici_Opere_v8_1976_0493......Page 272
Slavici_Opere_v8_1976_0494......Page 273
Slavici_Opere_v8_1976_0495......Page 274
Citation preview
CEL DIN URMĂ ARMAŞ ROMAN
www.dacoromanica.ro
PARTEA îNTÎI PARTEA îNTî I
PORTRETUL ALINEI ALINEI PORTRETUL II "MUnchen, "Mi.lnchen,
5 5
10 10
15 15
2 200
25 25
4 4 noiemvde noiemvrie
1874 1874
Verişoară dragă, Am ajuns, ajuns, în în sfîrşit, şi eu eu să întoarce în Am să mă mă pot pot întoarce în ţară. Sunt oo viaţă-ntreagă cei ani pe care i-am petrecut cei noauă ani pe care i-am petrecut Sunt în străinătate, şi oo bucurie bucurie nespusă mă cuprinde cuprinde cînd cînd în gîndesc că în în curînd curind oo să văd iar iar Valea-Boului, Valea-Boului, cu mă gîndesc lunca cea înfloritoare, largă şi luminoasă, cu rîuleţul ce printre ţarini livezi, cu cu ce şerpuieşte şerpuieşte de-a de-a lungul lungul ei ei printre ţarini şi şi livezi, umbroase de de pe pe coastele coastele de de la la dreapta dreapta şi de de pădurile umbroase la stînga stînga ei, ei, cu cu sătenii cu vechea vechea la sătenii voioşi şi harnici şi cu lumea plină de de soare soare în în care care mi-am curte părintească, curte părintească, lumea mi-am anii copilăriei şi-ai tinereţelor şi-n care care am am avut avut trăit anii noi amîndoauă amîndoauă atîte atlte zile zile plăcute. plăcute. noi Visul meu meu aa fost, fost, precum precum ştii, şi ee şi acum, acum, ca ca Iorgu Iorgu Visul Valea-Boului, moşia de zestre, pe să chivernisească Valea-Boului, moşia de zestre, pe am scăpat-o scăpat-o cu cu atîta atîta greutate greutate şi şi pe pe care care arendaşii arendaşii care am care oo '' secătuiesc. El terminat Academia El aa şşii terminat Academia agricolă de de tinut însă să mai aici cu cu foarte foarte frumos frumos succes. succes. A A ţinut aici mai facă şi studii lucru cuminte, bine ca studii de de drept, drept, lucru cuminte; căci ee bine ca agro agronomul fie dumirit dumirit asupra asupra legilor, legilor, şi împregiurările nomul să fie pot să vie vie aşa aşa ca ca el el să să ia ia parte parte şi şi la la viaţa viaţa politică. politică. Zilele pot să Zilele aceste şi-a şi-a luat luat doctoratul drept şi şi nu nu ne ne mai mai reţine reţine aceste doctoratul în în drept nimic aici. aici. Arde Arde şi si el el de de dorinţa dorinta de de aa se se stabili stabili·la la Valea Valeanimic în treacăt tr~acăt aa văzut-o de de cîteva cîteva Boului, pe care care ~umai Boului, pe numai în ori. văd mereu studiind planul moşiei şi făcîndu-şi ori. îl îl.văd mereu studiind planul . planuri de de exploatare exploatare raţională. Deoarece Deoarece însă contraccontracplanuri 1215 ,215
www.dacoromanica.ro
j j
10 10
15 15
20 20
25 25
30 30
3355
tul abia de Sf. Dumitru Dumitru anul anul viitor, viitor, tul arendaşului expiră abia de Sf. am luat luat hotărîrea de de aa petrece petrece cîteva cîteva luni la Paris, Paris, am ca să cunoască felul de de exploatare al franceca cunoască şi felul exploatare agricolă al france zilor. zilor. Te vei vei fi fi mirînd, mirînd, poate, poate, că-I duc unde nenonenoTe duc la la Paris, Paris, unde luat apucăturile pe pe urma urma cărora rocitul lui lui tată aa luat rocitul risipit în în destrăbăIări marea marea avere avere moştenită moştenită de la a risipit lui. Ai Ai însă-n a avut avut parte parte de părinţii lui. însă-n vedere vedere că el el a de cu cu totul altă educaţiune şi că-I totul că-I însoţesc şi eu. Nu că-mi e fiu, dar ai să fii încîntată de dînsul. Seamănă, Seamănă, ce-i drept, şi la la statură, şi la faţă cu drept, la faţă cu tatăl său, deşi ee mai mai are ochii ochii albaştri -- ca ai mei chiar mai bălan şi are ca ai mei -- chiar mai frumos de de cum îl ştii din din timpul frumos cum îl timpul copilăriei. Se Se deosedeose de tatăl său în în cele cele sufleteşti. E E om om de de oo beşte însă de fire potolită şi duioasă, totdeauna totdeauna cumpenit, cumpenit, parcă fire prea bătrîn pentru pentru vîrsta vîrsta lui, şi nimic nu-i este mai mai prea presus de de gîndul gîndul de de aa duce duce cu cu mare mare cinste cinste mai departe presus mai departe neamul Armaşilor, din din care care au au ieşit atîţi fruntaşi ai ai neamul tării. Un om ca dînsul nu caută-n Paris decît ceea ce bun şi frumos. frumos. �~ bun Gîndul ca de de Paştile viitoare viitoare să fim Gîndul meu meu ee ca fim la la Bucureşti ~ă rămînem acolo acolo pînă cînd cînd nu nu ne ne vom vom fi muta şi �ă fi putut putut muta la moşie. moşie. la Te rog rog acum, acum, dragă verişoară, să umbli, umbli, cînd cînd n-ai Te pe ici, ici, pe pe colo, colo, ca altă treabă, pe ca să cauţi de de Sf. Sf. Gheorghe Gheorghe pentru noi, noi, cel puţin trei trei şi cel mult cinci oo locuinţă pentru mai largi largi şi luminoase, nu nu însă singuri în încăperi mai Vorba ee adecă să luăm pentru mai mai curte. Vorba curte. luăm locuinţa pentru ani, ca ca �ă să mînem în ea venim de mulţi ani, mînem în ea cînd cînd venim de la la moşie moşie treburi la la Bucureşti. Rău n-ar n-ar fi dacă am am găsi în în ccu u treburi aceeaşi curte patru cai. cai. Grabă mare mare curte şi grajdi grajdi pentru pentru patru nu ee deocamdată, şi cartierul cartierul mi-e mi-e indiferent. nu indiferent. Dac-ar fi fi să găseşti vreo vreo locuinţă închiDac-ar locuinţă deşartă, o o închi acum. riem chiar chiar de de pe riem pe acum. voi mai mai scrie scrie de de la la Paris, Paris, ca ca să-ţi dau dau adresa adresa mea. îţi voi mea. multe şi călduroase îmbrăţişări pentru Deocamdată multe îmbrăţişări pentru tine tine şi pentru pentru ai ai tăi. ăleanu" Elena V Văleanu"
216
www.dacoromanica.ro
II II "Bucureşti, "Bucureşti,
55
10 10
15 15
2200
2255
3300
3355
4 4
ianuarie
1 875 1875
Scumpa mea Lenuţă, Cele doauă scrisori scrisori ale ale ta1e tale şi mai mai ales ales cea cea de de Ia la MiinMiinCele chen au au trecut trecut din din mînă în în mînă şi au au stîrnit stîrnit oo adevă chen în familia Mare bucurie bucurie că ni-l ni-l rată revolutiune revolutiune în familia noastră. noastră. Mare fîrşit, fe în ssfîrşit, re Iorgu, lorgu, cu cu care care toţi se ~e fălesc, dar dar aduci, în aduci, foarte împărţite în ceea ce priveşte părerile sunt sunt foarte împărţite în ceea ce planurile voastre voastre fentru rentru viitor. viitor. Sunt Sunt lucruri lucruri la la care care planurile eu, femeie, femeie, nu nu mă mă prea prea pricep pricep;; mă mă tem tem în!:ă în~ă şi şi eu eu că că eu, n-o suporta viaţa de de la la ţară ţară!! E frumos frumos şi n-o să puteţi suporta bine la la Valea-Boului, Valea-Boului, aşa, aşa, cîteva cîteva săptămîni, săptămîni, mai ales bine mai ales toamna, în în timpul culesului şi cînd cînd �e Ee adună prunele prunele toamna, timpul culesului poamele de de tot felul. Să stai stai însă mereu mereu acolo, acolo, a!:ta asta şi poamele tot felul. nu face pentru oameni oameni ca ca noi noi!! nu face pentru Dar, mai-nainte de de toate, toate, afacerile. afacerile. Dar, mai-nainte Locuinţă vi-am găsit, nu nu tocmai tocmai cum cum mi-ai mi-ai scris, scris, Locuinţă vi-am dar, după părerea noastră, foarte rentru dar, foarte potrivită fentru voi;; un un antreu antreu larg larg şi luminos, luminos, în în care care dau dau patru patru uşi uşi:: voi la dreapta dreapta uunn salon salon şşii u unn biurou biurou pentru pentru Iorgu, lorgu, amîndouă la aceste cu cu ferestrele ferestrele spre spre stradă, iar iar la la stînga o ccdaie aceste stînga o daie foarte potrivită sufragerie şi un un iatac iatac fentru rentru foarte potrivită pentru pentru sufragerie lorgu, aceste cu cu ferestrele ferestrele spre spre curte. Pentru tine tine !:e se Iorgu, aceste curte. Pentru află un un iatac iatac frumuşel fe re coridorul coridorul unde unde mai mai sunt sunt,, pentru !:ervitori. servitori. lîngă bucătărie, încă încă două cdăiţe pentru Casele sunt sunt în stare bună. Pînă-n decemvrie decemvrie aa stat stat în în Ca!:ele în stare ele un un englez englez de de la fabrica de de tutunuri, tutunuri, care care aa plecat plecat ele la fabrica în America. America. Pivniţă şi pcd sunt. Proprietara, Proprietara, văduva în pcd sunt. unui profesor de curînd în aceleaşi case, case, unui profesor de curînd răposat, stă stă în are însă intrarea intrarea despre despre altă stradă. stradă . Chiria, Chiria, trei trei mii mii de de are un bagatel bagatel pentru pentru voi voi.. lei - un lei Te rog ccuu tot tot dinadinsul dinadinsul !:ă să le le închiriaţi, căci sunt Te rog sunt potrivite chiar chiar şi pentru pentru cazul cazul că nu nu vă stabiliţi deo deopotrivite la moşie. mosie. camdată la Jean rîde rîde cînd cînd' vine vine vorba vorba d dee Valea-Boului. Valea-Boului. Cine Cine are are Jean moşie de de opt opt mii de pogoane pogoane ca ca Valea-Boului, Valea-Boului, zice el, mii de zice el, peste de pogoane pogoane stejăriş copt copt şi sănătos, peste două mii mii de întinse livezi de pruni, pruni, fînaţe printre printre luminişuri, vie vie întinse livezi de mare şi mii mii de de pogoane arate-n pămînt mănos - nu nu mare pogoane arate-n 217
www.dacoromanica.ro
55
1100
1155
2200
2255
3300
mai are are nevoie nevoie ~ă el însuşi. De cînd cu cu mai �ă gospcdărească el De cînd ferate şi cu cu şoselele pietruite, pietruite, arenzile arenzile au au crescut, crescut, căile ferate încît arenda ee azi azi mai mai mare mare de de cum cum era era vreo vreo douăzeci douăzeci de de încît arenda ani în Un om om cu cu două diplome diplome şi ani în urmă preţul moşiei. Un cu legături Întime în cele mai bune cercuri, cum este cu întime în cele mai bune cercuri, cum este ~ e surghiuneşte Iorgu, comite comite oo adevărată crimă dacă �e lorgu, la ţară. ţară . la Regret, �cumpa scumpa mea, nu mă pricep, pricep, dar dar te te încre încreRegret, mea, că nu dinţez că că în în timp timp de de nouă nouă ani, ani, de de cînd cînd ai ai plecat plecat tu, tu, dinţez stări;; alte obiceiuri, toate s-au schimbat: altă lume, alte stări cu totul totul alt alt fel de aa vedea vedea lucrurile. lucrurile. Vei Vei rămînea uimită cu fel de după ce ce te te vei vei fi fi întors întors şi şi te te vei vei fi uitat împregiurul împregiurul după fi uitat Iorgu tău. Mult m-aş mira dacă tot ai mai stărui ca lorgu să rămîie la ţară. Multe sunt, sunt, scumpa scumpa mea, mea, farmecele farmecele vieţii de la la ţară, Multe vieţii de eu te-nţeleg, dar dar între între numeroşii noştri cunoscuţi şi eu numai Fe pe colo colo aa mai mai rămas cîte cîte un un excentric excentric numai Fe ici, pe care are are gust gust Fentru Fentru ele. ele. Şi acesta acesta se se tînguieşte mereu mereu care mai că ploile ploile sunt sunt prea prea mult�, mult~, mai mai că seceta seceta ee prea prea mai mai că vînturile vînturile sunt sunt prea prea aspre, aspre, mai mai că îndelungată, mai gerul e cumplit ori că bruma e prea tîrzie, mai că s-au sporit prea prea tare tare şoarecii, gîndacii gîndacii ori ori viermii viermii de de tot tot sporit felul. Nu Nu ee de de mirat mirat dacă cei cei mai mai mulţi lasă pe pe capul capul felul. grijile aceste. aceste. arendaşilor grijile Dealtminteri - iar iar mă amestec amestec în în lucruri lucruri la la care care Dealtminteri nu mă pricep - oo să le le descurce ei între între ei ei.. nu pricep descurce bărbaţii ei te rog, rog, cît cît mai mai curînd, curînd, ca ca să ştim, ce ce Răspunde-mi, te avem să facem în ceea ceea ce ce priveşte locuinţa. Păcat ar avem Păcat ar fi să pierdem pierdem ocaziunea. ocaziunea. fi Te Fe lorgu Te sărut sărut şi-mbrăţişez şi-mbrăţi şez Fe Iorgu al al nostru nostru.. A na" Ana" III III
3355
"Iubita mea mătuşă, mătuş ă, Nu te vei vei supăra, sunt sunt încredinţat, că'mama că ' mama mi-a dat mie mie plăcuta însărcinare d dee aa răspunde la sugestiva dat la sugestiva la 4 ale ale lunii curgătoare. scrisoare ce ce i-ai i-ai adr.esat adr.esat la scrisoare
218
www.dacoromanica.ro
5 5
10
15
20
25
30
35
suntem foarte pentru că vi-aţi Vă suntem foarte recunoscători pentru dat osteneala osteneala de de aa ne ne găsi locuinţă şi vă rugăm s-o s-o dat de-ntîrziere pentru pentru noi. noi. Aşa cum cum ni-aţi închiriaţi fără fără de-ntîrziere ales-o, în ea. ales-o, ne ne vom vom simţi simţi foarte foarte bine bine în ea. îmi iau iau acum acum voie voie să vă dau dau cîteva cîteva desluşiri în în ceea ceea îmi priveşte hotărîrea hotărîrea mea mea de de aa mă mă stabili stabili la la Valea-Boului. Valea-Boului. ce priveşte ce rog, mai mai nainte nainte de de toate, toate, să fiţi pe pe deplin deplin încreVă rog, încre în urma urma stăruinţelor mamii mamii am am luat luat dinţată că nu nu în aceasta. Am Am luat-o luat-o din din simţămînt de de pietate pietate hotărîrea aceasta. bunii şi străbunii mei, care toţi către părinţii, bunii mei, care toţi şi-au petrecut viaţa trăgînd brazde în ogorul petrecut brazde în ogorul strămoşesc. timpul copilăriei mă ademenea ademenea gîndul gîndul acesta, acesta, încă-n timpul şi -aş şi azi azi el el ee cu cu atît atît mai mai vîrtos vîrtos idealul idealul vieţii vieţii mele, mele, şi şi m m-aş simţi nemîngîiat multiubita mea mamă n-ar simţi ne mîngîiat dacă multiubita împărtăşi împărtăşi vederile vederile mele. mele. Vorbiţi în în scrisoarea scrisoarea d-voastre d-voastre despre despre schimbările prin care care aa trecut trecut ţara în celor din din urmă vreo vreo prin în timpul timpul celor în noaua noaua stare de lucruri lucruri viaţa viata de de la la zece ani. ani. Tocmai Tocmai în stare de zece va lua un un avînt avînt nemaipomenit nemaipomenit în în ţara noastră. noastră, ale ale ţară va cărei izvoare de bogăţie sunt nesăcate. Greutăţile cu cu care care se se luptă agricultorul agricultorul pentru pentru bărbat �reutăţile nu pot să fie fie decît decît un un puternic la lucrare lucrare stă stă nu pot să puternic îndemn îndemn la ruitoare. ruitoare. Se zice zice că că omul omul ee reprezentantul Dumnezeu pe pe reprezentantul lui lui Dumnezeu omul ee menit menit aa desăvîrşi pămînt. Eu Eu o-nţeleg aşa, că omul prin purtarea purtarea lui lui de de grijă ceea ceea ce ce natura natura pervertită prin aceea pe pe poceşte. Nu Nu ee bucurie bucurie mai mai omenească decît decît aceea unei fiinţe puse puse sub sub care oo simţi urmărind creşterea unei care purtarea ta ta de de grijă, fie fie om, fie fie animal, animal, fie fie pom, fie fie purtarea copac, copac, fie fie orice orice plantă. plantă. lai lai parte parte la la necurmata necurma.ta creaţiune, care premeneşte mereu care premeneşte mereu cele cele de de pe pe faţa pămîntului. Aceasta ee ceea ceea ce ce mă încîntă pe pe mine, mine, şi visul visul meu meu ee Aceasta fac din din Valea-Boului Valea-Boului oo grădină de de frumuseţe, în în să fac se oprească de mulţumire faţa căreia urmaşii urmaşii să se oprească cuprinşi de zică:: Pe aici aa trecut trecut lorgu fiul lui lui Radu, Radu, şi să zică Pe aici lorgu Armaş, fiul nepotul lui lui Vintilă, din nepotul lui Stroe, Stroe, strănepotul lui .Yintilă, odraslă din vechea viţă aa 'Armaşilor. ' Armaşilor. vechea viţă Ştiu că voi voi avea avea dezamăgiri, dar dar prin prin dezamăgiri are are să treacă omul fi cărările vieţii. omul orişicare i-ar i-ar fi 219 219
www.dacoromanica.ro
, 55
10 10
15 15
Pe mine nici dobînda dobînda nu nu mă adimeneşte, nici paguba paguba Pe nu mă înspăimîntă înspăimîntă :: caut mulţumireaa de nu mă caut numai numai mulţumire de 'laa face face tot ceea ceea ce ce după după convingerea convingerea mea mea trebuie să fac. fac. tot trebuie să Nu mă îndoiesc vede lucrurile Nu îndoiesc că nenea nenea Jean Jean vede lucrurile potrivit potrivit cu stările de azi azi ale ale ţării şi numai numai binele cu stările·' de binele meu meu îl îl voieşte, eu, aşa cum cum sunt, sunt, nu-mi nu-mi pot închipui teren de dară eu, pot închipui teren de activitate pentru pentru mine mine mai mai potrivit decît plugăria plugăria.. activitate potrivit decît Trăind în oraş, m-aş eu insumi însumi pe mine. mine. Trăind în m-aş perde eu Vom mai mai discuta, discuta, dealtminteri, dealtminteri, cu cu nenea nenea Jean Jean după Vom ce ne ne vom vom fi fi intors întors şi si sunt sunt încredintat va da da ce încredinţat că-mi va dreptate. Tiu în ~azul să nu nes~cotesc sfaturile sfaturile dreptate. Tiu în tot tot cazul nu nesocotesc va fi fi dînd. dînd. ce-mi va ce-mi de aici aici pe pe la la Începutul începutul lunei lunei aprilie aprilie oi avem avem să plecăm de Noi la toamnă îmi rămîne destul destul timp de de răzgîndire. şi pînă la Mama Mama şi şi eu eu ne ne bucurăm bucurăm de de pe pe acum acum gîndindu-ne gîndindu-ne că că în curind primi ţi în curînd oo să să ne ne revedem revedem şi şi vă vă rugăm rugăm să să primi ţi cele cele mai călduroase îmbrăţişări din partea partea noastră. mai îmbrăţişări din Al d-voastre d-voastre devotat devotat nepot. Al Iorgu Armaş
2 200
P.S. P .S. zilele acestea acestea îînn Champagne, Champagne, unde unde aam Plecăm zilele m să fac un un tMtr tour mai mai înainte înainte.. de de aa fi fi părăsit Franţa . " părăsit Franţa. fac IV "Bucureşti, a a treia zi după Paşti
2255
3300
35 35
surioară, Soră, S1trioară, Vin tîrziu, chiar chiar prea tîrziu, daI: dar beau beau cafele cafele ca ca un un Vin turc fumez tutun tutun de de contrabandă, puindu-mă la la turc şi fumez ca să -ţi ticluiesc scrisoare lungă, din din care care te vei masă ca să-ţi ticluiesc oo scrisoare te vei ce adecă nu nu m-am m-am ţinut de de vorbă şi abia abia dumeri de de ·ce dumeri acum llee trimit ceea ccee llee făgăduisem făgădui sem de de acum trimit micuţilor tăi ceea sfintele �~ ărbători. ărbători. sfintele O să afli, afli, multe multe lucruri lucruri dureroase, dureroase, dar dar încă mai multe multe O încă mai ' bune şi frumoase. dau lecţiuni de desemn desemn Într-un într-un pensionat pensionat de de Ştii că dau lecţiuni de Mai dau dau cîtorva cîtorva domnişoare mai mai mari mari domnişoare. Mai lecţiuni pictură, adecă adecă lucrăm lucrăm în tovărăşie, tovărăşie, eu trei lecţiuni de pictură,
220 220
www.dacoromanica.ro
j j
10 10
15 15
20 20
25 25
3300
3 355
40 10
ele una, drept părţi şi ele una, şi prezentăm prezentăm părinţilor operele operele drept numai corectate corectate de de mine, mine, ca ca să se se bucure bucure şi ei. Cei mai mai numai ei. Cei de căpetenie dintre dintre clienţii mei sunt însă Scrînciobul, de mei sunt pentru care care fac fac caricaturi, caricaturi, şi şi polcovnicul polcovnicul Papazoglu, pentru Papazoglu, care publică desemnate de de mine. mine. care publică tablouri tablouri istorice istorice desemnate Apropiindu-se să-mi curgă Apropiindu-se Floriile, Floriile, mă aşteptam �ă-mi banii din toate părţile, părţile, încît încît să nu-i nu-i mai pot prididi. prididi. Am banii din toate mai pot Am primit cîte cîte 40 lei lei de de la la doauă dintre dintre domnişoarele şi primit măiestre-n ale picturii. picturii. Atît numai atît. atît. Văzînd măiestre-n ale Atît însă şi numai că timpul timpul trece trece fără fără ca ca bunul bunul exemplu exemplu să să aibă aibă imi imică tatori, mi-am luat paltonul paltonul în în spinare spinare şi inima-n inima-n dinţi tatori, mi-am luat început �ă să cer cer - nu nu să cerşesc, draga draga mea, mea, ci ci şi-am început caut cele cele ce ce mi mi se se cuveneau. cuveneau. Doauă dintre dintre dom domsă-mi caut la ţară cu cu familiile familiile lor, lor, ca ca să petreacă nişoare plecaseră plecaseră la Sfintele Paşti la aer şi pe verde. Altă domnişoară Sfintele la aer pe iarbă verde. nu nu se se afla, afla, din din întîmplare, cînd m-am dus s-o s-o văd. întîmplare, acasă cînd m-am dus văd. M-am dus de de aa doa doaua, chiar şi de de aa treia treia oară oară:: aceeaşi M-am dus ua, ba ba chiar întîmplare fatală. M-am M-am dus dus la directoarea pensionaîntîmplare la directoarea pensiona tului, de de la la care care aveam aveam să cer o anticipaţiune. anticipaţiune . tului, cer chiar chiar o Cerul Cerul mi mi s-a-ntunecat s-a-ntunecat însă mai-nainte mai-nainte de de a-mi a-mi fi fi dat dat pe pe gîndul. Simţind, se vede, vede, că am am să mă reped reped la Simţind, se la faţă gîndul. punga început să �e plîngă multe punga ei, ei, aa început să mi mi se plîngă că că cele cele mai mai multe dintre dintre fete fete au au plecat plecat în în familiile familiile lor lor fără ca ca părinţii să fi achitat achitat ceea ceea ce ce datorau datorau pentru pentru trecut. trecut. Spune, Spune, te te fi rog rog:: mai puteam eu eu să să stric stric sărbătorile sărbătorile respectabilei respectabilei mai puteam cocoane spuindu-i spuindu-i că că tot cam la la fel fel am am păţit-o şi eu eu?? cocoane tot cam păţit-o şi M-am dus la la Ghedem Tecdorescu, redactorul redactorul Scrîn ScrînM-am dus Ghedem Tecdorescu, ciobului, un un tînăr frumuşel, frumuşel, deştept deş tept şi foarte foarte simpatic. simpatic. De îmi era lui dacă n-avea D e ce ce folos folos îmi era însă deşteptăciunea lui n-avea niciodată gologani?? !! niciodată gologani «De poate tocmai tocmai acum «De!! - mi-am mi-am zis zis - poate acum el el mi-e mi-e scăparea.» scăparea.» M-am dus dus.. El a început început să rîdă. M-am El a «Tocmai acum acum ttee pune pune păcatele să vii vii?! mi-a zis. «Tocmai ? ! mi-a zis. dai seamă că tipograf, tipograf, negustor negustor de de hîrtie, proNu-ţi dai hîrtie, pro prietarul localului, din toate toate părţile dau dau năvală prietarul localului, toţi din năvală asupra ?» asupra mea mea ?» Raid'' !.! ..... la la polcovnicul, polcovnicul, de de la la care care aveam aveam să iau iau Feste Feste Raid două două sute sute de de lei. lei. Polcovnicul acesta era era cel cel mai mai bine bine cunoscut cunoscut om om în în Polcovnicul acesta Bucureşti:: un un bătrîn scurt scurt şi cu cu pasul pasul apăsat, cu cu musmusBucureşti 221
www.dacoromanica.ro
5 5
10 10
15 15
20
25 25
30 30
35 35
-4 "10 O
iute la la vorbă şi pripit pripit la la gesturi. gesturi . Fusese Fusese taţa ţepoasă, iute polcovnic în în timpul Nicolae şi purta unipolcovnic timpul împăratului împăratului Nicolae purta uni de croi croi rusesc rusesc - şapcă lătăreaţă !ătăreaţă cu cu cozoroc cozoroc mare mare formă de cu bumbi bumbi d� d~ alamă. ''Ţi şi tunică lungă cu Ţi înşira înşira toţi toţi voivozii pe degete şi alerga alerga pe pe la mănăstiri ca. să le le voivozii pe degete şi la mănăstiri ca. să le reproducă în în tablouri. tablouri. Dacă găsească portretele portretele şi să le se-ntîmpla să-i lipsească pe ici, pe pe colo colo cîte cîte unul, unul, îl îl se-ntîmpla pe ici, plăsmui a după cele mai analogii. Făcea plăsmui a după cele mai ingenioase ingenioa�e analogii. genealogii bătrînul acesta, acesta, şi nu era între între contimporani contimporani genealogii nu era nici unul unul care care ştia deopotrivă cu cu dînsul dînsul să facă nici facă istorie istorie naţională. Pe toate aceste, aceste, mai era si şi om om darnic darnic.. natională. Pe lîngă toate mai era �a dat � ssee putea Nu putea să-i ceri ceri fără ccaa să-ţi deie. deie. Mi Mi-a dat şşii astă N doi galbeni, galbeni, galbeni galbeni adevăraţi, cu cu zimţii nepiliţi. dată doi Patruzeci şi încă patruzeci patruzeci de de lei lei adău adău'g doi Patruzeci ' aţi aţi la la doi galbeni erau erau parale parale frumoa�e, frumoa~e, dar dar Iăptăreasa Iăptăr easa era era neplă galbeni tită, neplătită era era şi spăIătoreasa, îi îi mai mai eram eram dator dator şi chelnerului de de la cafeneaua "Labes", "Labes", precum precum şi băiatului chelnerului la cafeneaua din din colţ colţ:: ce-mi ce-mi mai mai rămînea rămînea ?? mai sunt sunt şi scriitor. scriitor. Am Am pană foarte Mă ştii că mai foarte asasascuţită. Colaboram la .. Reforma R eforma lui lui Valentinianu, Valentinianu, ascuţită. Colaboram la Valentinianu, ginerele ginerele polcovnicului, fost ofiţer celebrul Valentinianu, celebrul polcovnicului, fost în oastea oastea română, iar iar acum acum publicist publicist multlăl!-dat multlăudat în în în coloanele Refoi'rJnei, R efoi'rmei, bun bun prieten prieten al al meu meu şi om oin care care coloanele doarme ziua. Aveam să iau de trăieşte noaptea noaptea şi doarme ziua. Aveam iau şi de la el. Nu ştiu cît, căci nu nu ajume�em ajumesem nicicdată să ne la el. Nu ştiu cît, ne răfuim. M-am dus dus la el:: m-a m-a rugat rugat să-I să -I împrumut împrumut cu cu zece zece lei, lei, M-am la el mi-i dă mîine, mîine, cînd cînd are are să înca~eze ce-i că mi-i înca�eze subvenţiunea ce-i fmese asigurată. asigurată. fmese Te-ntreb acum, acum, draga draga mea mea surioară surioară:: ce-mi ce-mi mai mai răTe-ntreb mînea să fac? mînea fac ? Beam cafele şi fumam fumam tutun tutun de de contrabandă, foarte Beam cafele foarte bun tutun din din Dobrodj Dobrodja, cu cincisprezece cincisprezece lei ocaua, bun tutun a, cu lei ocaua, beam şi fumam fumam şi-mi prăpădeam hîrtia făcînd caricaturi caricaturi:: beam prăpădeam hîrtia ici care pleacă la la ţară, colo domnişoară ici domnişoare care ţară, colo care niciodată acasă, care nu nu ee niciodată acasă , redactor redactor de de foaie foaie umoristică cu buzunările goale, goale, directoară mofluză, ba polcovnic, cu ba polcovnic, ba giuvaer de de ginere. dracului griji, griji, că de de ele ele nu nu ba giuvaer ginere. Dă-le dracului scapi nici de Sfintele Sfintele Paşti! scapi nici de Paşti! u ştie omul de de unde unde îi îi vine vine norocul. norocul. Nu ştie însă omul
222 222
www.dacoromanica.ro
5
10 1 0 ..
1 .5 15
Te cu toată evlavia, căci tatăl tău Te rog rog să citeşti cu evlavia, căci meu aa fost fost faţă bisericească, paracliser paracliser şi psalt, psalt, şi-al meu la nevoie ucenic ucenic al al marelui marelui Anton Anton Pann, Pann, ba chiar la nevoie ba pînă chiar şi zugrav de icoane. Era marţi, înainte înainte de de Florii, Florii, şi mă aflam aflam în toiul Era în toiul caricaturiloL Deodată �e se deschide deschide uşa iatacului şi caricaturilor. uşa iatacului şi intră foarte ceremonios ceremonios gazda gazda mea, mea, oo boemoaică grasă, foarte . care care vorbea prost româneşte, unui tîmplar care româneşte, soţia unui lucra cu cu săptămîna în în marele marele atelier al al lui Olbrich. Olbrich. femeia cum cum îmi îmi mai mai merge, merge, cum cum stau stau cu cu Mă întreabă întreabă femeia ce ştiri mai am de de acasă, cum cum ee obiceiul obiceiul sănătatea, ce mai am I-am răspuns răspuns:: Bine!»� persoanelor binecrescute. binecrescute. I-am persoanelor «« Bine! iar : «Bine Il>, !l>, tot tot ·: «Bine!l> toate sunt bine, «Bine Il> Văzînd că toate ea aa schimbat schimbat vorba vorba şi-a început început să mi mi se se plîngă de de ea vremurilor, mai mai ales ales acum acum înainte înainte d dee săr greutăţile vremurilor, bători ._ I-am ~-am înţeles cîntecul cîntecul chiar ~hiar din din clipa bători. clipa intrării ei ei ceremonioase. ceremoruoase. dar - vă sunt eu dator chiria «Madam - i-am zis dar «Madam i-am zis sunt şi eu dator chiria S-a întîmplat întîmplat să rămîn în în întîrziere. pe doauă luni. pe luni. S-a Întîrziere. Să Am fiţi însă liniştită. A m ssăă iau din multe părţi mai mult decît destul destul şi, dacă nu nu chiar chiar azi, azi, mîne mîne neapărat vă decît achit şi pe pe oo lună-nainte .» achit lună-nainte.!) A plecat plecat femeia femeia foarte foarte mulţumită şi încă mai mai ceremo ceremoA nios. nios. Am Am plecat plecat şi eu eu în în drumurile drumurile pe pe care care le le ştii şi am am rezultatele pe care le le cunoşti. A A trecut trecut deci deci şi obţinut rezultatele pe care marţea , şi miercurea, miercurea, şi joia joia fără ca boemoaica boemoaica să-şi marţea, fără ca fi fi văzut văzut visul visul cu cu ochii. ochii. alte cafele, cafele, fumam fumam acelaşi tutun tutun şi Vineri beam Vineri beam alte caricaturile asupra asupra cărora eşti luminată. luminată . făceam caricaturile Iar intră madama, acum acum mai mai pu pu ţin ceremonios. ceremonios. N N -avea -avea Iar intră madama, nevoie să-mi să-mi spună spună de de ce ce anume, anume, nu nu mă mă mai mai întreabă întreabă nevoie de de sănătate. - Madam Madam - i-am i-am zis zis - sunt sunt dezolat. dezolat. Toată Toată lumea a plecat chiar chiar mai nainte de de Florii la ţară, unde unde acum acum a ee bine şi frumos. frumos. bine şi cu lămurirea aceasta, aceasta, ea ea s-a uitat de de Nemultumită cu în jo joss la sus în sus la mine. mine. D-ta - mi-a mi-a zis zis - bei prea multe multe cafele cafele şi fumezi - D-ta bei prea fumezi tutun prea tutun prea scump. scump. _
2 lO0
2.5 25
3 0 30
3.5 35
40 40
223
www.dacoromanica.ro
55
10 10
15 15
20 20
2255
3300
3355
40 "10
- Nu, Nu, madam - am am răspuns eu eu - cafelele cafelele mi le madam mi le fac eu însuşi, însuşi , nu nu le le plătesc, iar tutunul tutunul ee de de contrabandă, fac eu plătesc, iar cinci lei lei ocaua. ocaua. cinci Prea mult mult!! - repetă dînsa dînsa -- şi ·cine bea atîtea atîtea - Prea · cine bea cafele şi fumează a~emenea tutun tutun trebuie cafele fumează a�emenea trebuie să muncească. muncească. - Dar Dar munce~c eu!! am am întîmpinat. Ce să-mi fac, munce�c şi eu întîmpinat. Ce fac, au plecat plecat la la ţară cei cei ce ce au au să-mi deie deie?? !! însă, dacă au ~ grăi dînsa dînsa - şi Olbrich Olbrich - Bărbatul meu meu munceşte � îl plăteşte la la sfîrşitul fiecărei săptămîni la cea cea din din îl săptămîni pînă la para. Dacă la ţară, plăteşte mai mai nainte nainte urmă para. Dacă ee să plece plece la de aa fi plecat. Acum Acum de de sărbători i-a i-a dat dat şi un un adaos. adaos. de fi plecat. - Meseria Meseria mea cu totul totul altfel, altfel, am am zis zis eu. eu. mea ee cu me~erie!! a a strigat strigat dînsa. dîn~a. - Proastă meserie Aceasta era oo insultă grosolană. îîmi venea s-o s-o dau dau Aceasta era mi venea afară , şi aş fi fi făcut-o aceasta aceasta dacă n-ar n-ar fi fi fost fost la la mijloc mijloc afară, temerea că are are să mă deie deie dînsa dînsa pe pe mine mine afară tocmai tocmai temerea acum , de de Sfintele Sfintele Paşti. acum, Paşti . Mi-am stăpînit deci deci firea m-am făcut nu înţeleg. Mi-am firea şi fi-am făcut că nu La urma urma urmelor, urmelor, ea ea tot tot pleca pleca şi fără s-o s-o mai mai poftesc poftesc La eu să să iasă. iasă. eu Ea venise venise însă cu cu un un plan plan de de mai mai nainte nainte croit croit".: Ea -- Domnule îmi zise, schimbîndu-şi tonul în mai Domnule - îmi zise, schimbîndu-şi tonul în mai dulceag zugrav. Nu-i dulceag - d-ta d-ta eşti eşti zugrav. Nu-i a�a a~a?? - Da Da - i-am i-am răspuns răspuns - aşa aşa ceva, ceva, un fel de de zugrav. zugrav. un fel - Bărbatul meu - urmă dînsa - are are ssăă instaleze instaleze Bărbatul meu urmă dînsa nişte mobilă şi să facă oarecare oarecare reparaturi reparaturi într-o într-o 10lo cuintă închiriată de de un boier. Tot Tot acolo acolo lucrează un un cuinţă un boier. zugr~v, prieten al lui lui.. Lucrarea Lucrarea ee zorită, căci boierul boierul zugrav, prieten al vrea să intre intre cel cel mai tîrziu de de Vinerea Vinerea Paştilor în în casă. vrea mai tîrziu Ell plăteşte dar dar bine. bine. Zugravul Zugravul ssee teme, teme, însă, că n-o n-o E să poată fi fi gata Plăteşte şi el gata şi caută un un ajutor. ajutor. Plăteşte el bine. bine. Du-te d-ta, d-ta, că iei 20-25 lei lei pe pe zi. zi. A�a A~a chilipir chilipir rar rar se se Du-te iei 20-25 gă~eşte .. gă�eşte îîmi venea ssăă rîd. rîd. Ucenic, Ucenic, cel cel mult mult calfă de de zugrav zugrav mi venea De De ce ce nu nu?! Cînele boierului boierului a a mîncat mîncat şi elmare ? ! Cînele el - la la mare nevoie - pere nevoie pere pădureţe. M-am dus, dus, şi foarte foarte bine bine am am făcut făcut:: la�ă la~ă că ţi-am trimis trimis M-am mai mult decît totul altfel mai mult decît cele cele făgăduite, dar dar cu cu totul altfel îmi îmi beau acum acum cafelele cafelele şi pot întind pînă la la tutunul beau pot ~ă �ă mă întind tutunul "Bectemis" "Bectemis"..
224
www.dacoromanica.ro
5 5
110 0
115 5
200 2
2 255
3 300
3 5 35
-4 -400
Era vorba de de un iatac, un Era vorba un iatac, un salonaş, o o sufragerie, sufragerie, un un biurou şi şi un mare antreu antreu.. Iatacul era gata: şi gata : tavan şi coloarea laptelui în ulei. ulei. Celelalte, pereţi oo singură singură faţă, coloarea laptelui în Celelalte, în stil pompeian. pompeian. Boierul, Boierul, om om subţire, care �e-ntorcea ~e-ntorcea în de la Paris, dăduse pentru ele de la Paris, dăduse pentru ele mcdele mcdele alese alese de de dînsul, dînsul, toate simple, simple, dar dar foarte frumoafe, mai ales tavanele. tavanele. toate foarte frumoafe, mai ales erau gata, gata, tavanurile tavanurile de Volcec, Cîmpurile erau Cîmpurile de asemenea, asemenea, şi Volcec, lucra cu cu două calfe calfe la decoraţiunile de pe pe zugravul, lucra zugravul, rămînea �ă ~ă fie zugrăvit zugrăvit după după margine. Marele antreu rămînea ce vor vor fi fi fost fost gata gata celelalte. celelalte. ce în seama seama mea! mea! i-am i-am zis zis lui Volcec. - Acesta Acesta să-I laşi în lui Y olcec . El stetea u mă mă cunoştea omul omul şi se se El stetea pe pe gînduri. gînduri. N Nu temea ca nu nu cumva ~ă fac fac oo lucrare boierul temea ca cumva �ă lucrare cu cu care care boierul n-are să fie fie mulţumit multumit.. Am Am luat luat deci mcdelele ale�e ale~e n-are deci mcdelele de boier, boier, am am ales ales' din din ele ele ceea ceea ce ce mi mi �e ~e părea potrivit potrivit de şi am r entru pereţii am făcut desemnuri desemnuri pentru pentru tavan tavan şi fentru de la dreapta care se se aflau de .la dreapta şi de de la la stînga, stînga, în în care aflau cîte cîte doauă uşi. UşI. Patronul era era încîntat, încîntat, dar dar se se temea n-are să fie Patronul temea că n-are fie gata la la timp. timp. gata lucrez la la nevoie nevoie şi noaptea, noaptea, i-am ZIS. - Am Am să lucrez i-am zis. - Dar cu fund[alJul fund[alJul cum cum rămîne rămîne?? întrebă Dar cu întrebă dînsul. dînsul. răspuns. - Am să-ţi să-ţi aduc desemnul, i-am răspuns. Era un un perete perete lat lat de de vreo vreo patru patru metri metri şi pînă-n tavan tavan Era de aproape aproape cinci. cinci. Păcat ar ar fi fi fost nu-l utilizez. utilizez. de fost să nu-l ca~elor, văduva unui unui profewr, profewr, venea venea Propietăreasa ca�elor, mai multe ori re zi ca ca �ă ~ă vadă cum de mai de multe ori Fe zi cum înaintează înaintează lulu crările şi şi înota-n fericire . Venea dînsa şi şi fiica ei, crările înota-n fericire. Venea cu cu dînsa fiica ei, înaltă, bine bine dezvoltată pentru pentru Alina, oo fată subţirică şi inaltă, Alina, vrîsta de de vreo vreo cincisprezece cincisprezece ani, ani, n nuu atît atît frumoafă, frumoa:ă, cît vrîsta cît plină de de oo dulce dulce încît uit duioşie, încît mă sfiam sfiam să mă uit .. la ea. - Domnişoară - i-am i-am zis zis~ă zugrăvesc am de de gînd gînd �ă '- am aici în fund ceva ceva:: îmi stai mcdel mcdel?? Ea a-nceput a-nceput fă fă rîdă. Ea Eu, mcdel ? ! mi-a ea. Cum Cum �ă stau ? - Eu, mcdel?! mi-a răspuns ea. ~ă stau? Mama ei ei era-ncîntată de de gîndul gîndul meu meu.. M�ma MI-am inchipuit închipuit oo vale vale bătută de La dreapta Mi-am de soare. soare. La dreapta şi la acoFerite de fund munţii la stînga, stînga, dealuri dealuri acorerite de păduri, în în fund perduţi în zarea albăstrie, albăstrie, la un loc mai ridicat o curte perduţi ~ub ea ea sat cu case cate perdute printre grădini boierească, sub sat cu Ferdute printre 225
www.dacoromanica.ro
5 5
10
15 15
20
25 25
30
35
4 40O
cu pomi, în pe ici, colo, vite cu pomi, în luncă, pe ici, pe pe colo, vite ieşite la la păşune. iar în în primul primul plan plan oo ţărăncuţă, care care paşte noauă gîşte iar gînsac, care care scutură din din aripi. aripi. şi-un gînsac, De!! ce ce să-mi să-mi fac fac?? !! Păcatul Păcatul din din născare născare lecuire lecuire n-?? "" 339 339
www.dacoromanica.ro
5 5
10 10
115 5
2 2 00
2 255
30 30
3 355
4 400
Adecă ee un fel de grăi dînsul dînsul turburat. - Adecă un fel de gîrgăriţă, grăi turburat . sunt de de multe multe feluri. feluri. E care mănîncă Gîrgăriţele sunt E gîrgăriţă care mazărea, care mănîncă linte linte a, chiar grîul mazărea, gîrgăriţă care a, chiar grîul ee mîncat de de un fel de de gîrgăriţe. gîrgăriţe . mîncat un fel Atunci sunt sunt mari mari stricăciunile făcute făcut e de de ele ele !! Atunci Alina. exclamă Alina. - Foarte Foarte mari, mari, o-ncredinţa el. el. Se-ntîmplă adeseori adeseori dintr-o sută de kilograme kilograme de de mazăre de [că] dintr-o sută de mazăre mîncate mîncate de nu mai mai rămîn 'Optzeci la la sută gîrgăriţe nu rămîn decît decît doauăzeci. 'Optzeci sunt sunt pierdute. pierdute. - Să Să le le stîrpească stîrpe ască!! strigă strigă dînsa dînsa mîniată. mîniată. - Nu-nţeleg nici nici eu eu de de ce ce nu nu se se iau iau măsuri, adăugă cocoana Elena. cocoana Elena. - E E foarte foarte greu, greu, mamă, ca să nu nu zic zic peste mamă, ca peste putinţă; el. îi îi vorbeam vorbeam tocmai, tocmai, cînd cînd steteam steteam colo, colo, răspunse el. despre stricăciunile făcute de de pălămidă. domnişoarei despre îl întrerupse frumos, adecă - Da Da!! îl întrerupse Alina. Alina. E E foarte foarte frumos, adecă foarte urît. Sunt Sunt atît de proastă proastă eu eu!! Foarte foarte urît. atît de Foarte urît urît e. e. Are Are înaripate, pe pe care care vîntul unde seminţe înaripate, vîntul le le ia ia şi le le duce duce unde nuu trebuie trebuie!! n - Ei bine, domnişoară - urmă el - mizerabila mizerabila Ei bine, domnişoară urmă el aceasta zboară primăvara din din floare-n floare-n floare floare şi-şi ş i-şi aceasta aşează oauăle în ovarul florii asează oauăle în ovarul florii.. , - Ai Ai spus-o spus-o aceasta aceasta ieri, colo sus, apropierea ieri, colo sus, în în apropierea poieniţei , îîll întrerupse întrerupse iar iar Alina poieniţei, Alina.. el iar. acolo, din din ovarul ovarul - Da, Da, domnişoară, urmă el iar. De De acolo, plantei ry putere nu e-n e-n stare stare ~�ă-I ă-I scoată. putere omenească omenea�că nu plantei - Ia:ră gîrgăriţa de de la la voi voi vine vine la la noi noi ca ca păIămida, pălămida, adăugă Alina. Alina. adăugă - Care Care va va să zică cu cu aceste aceste vă petreceţi voi timpul timpul petreceţi voi ne ţineţi pe pe noi noi în în loc loc!! grăi cocoana cocoana Elena. şi ne Elena. - Da, cocoană-mare!! o-ncredinţă o-ncredinţă Alina. Alina. u poţi poţi Da, cocoană-mare ~ă-ţi lnchipuieşti închipuieşti ce ce frumoa�ă frumoa~ă e e plugăria. E ceva şi �ă-ţi E ceva pentru femei. femei. Eu, avea pămînt pămînt... pentru Eu, dac-aş avea ... Cocoana Elena Elena se se coborî coborî din din trăsură . Cocoana - Să mergem, mergem, copii copii -- zise - aşa, încet merg zise încet,, că merg şi eu eu cu cu voi. voi. Soarele Soarele se se ridică, şi Anica o să să se se supere şi ridică, şi Anica o supere dacă nu găseşte-n-toar�ă nu mă găseşte-n -toarsă cînd cînd se se scoală. Iorgu era însă intrat intrat în în rîvna rîvna lui pest e puţin intră Iorgu era lui şi peste în lan în lan şi şi smulse smulse iar iar oo buruiană, buruiană , apoi apoi se-ntoarse se-ntoarse cu cu ea ea la la Alina. Alina. -
340 340
www.dacoromanica.ro
5
10 10
115 5
20 20
2 5 25
3 0 30
3 J5
-4 OO -4
- U Uite - îi îi zise - ce ce floare frumoasă . Aceasta Aceasta ee ite zise floare frumoasă. una din buruieni, vestita una din cele cele mai mai spurcate spurcate buruieni, vestita neghină. Laoă că �ăcătuieşte Eăcătuieşte şi ea ea pămîntul ca La�ă ca păIămida, dar dar ei n-o n-o mănîncă porcii, fiindcă sămînţa ei mănîncă nici nici păsările, nici nici porcii, fiindcă ee într-în�a tot rea. Mîncînd pîne grîu cu cu într-îma oo otravă de de tot rea . Mîncînd pîne de de grîu neghină, oamenii oamenii se-mbolnăvesc, au spasmuri, spasmuri, ba ba pot pot neghină, se -mbolnăveEc, au chiar să să moară moară.. ,. chiar nu-l ştiam grăi cocoana cocoana - Iar Iar un un lucru lucru pe pe care care nu-l ştiam!! grăi Elena. De De aceea aceea se se zice zice că omul omul rău ee ca neghina-n grîu grîu.. Elena. ca neghina-n întrebă Alina. - Are Are şi ea ea seminţe înaripate înaripate?? întrebă Alina. răspume el. el. Vîntul Vîntul scoate buruiana din - Nu, Nu, răspunse scoate îmă buruiana din de ici scuturîndu-i serădăcini şi-o poartă de ici pînă colo colo scuturîndu-i se mintele. mintele. ~ Să mergem, mergem, copii, copii, că d-na d-na Ionescu Ionescu se � se plictiseşte nou cocoana Elena. aşa singură-n trăsură, stărui din din nou cocoana Elena. mai iuţiră dar dar paşii îşi mai paşii.. el duşman al omului, - Care Care va va �ă Eă zică zică vîntul vîntul ee şi şi el duşman al omului, oamenii, avem avem atît zise Alina Alina peste pest e puţin. zise puţin. Noi, Noi, oamenii, atît de de mulţi mulţi duşmani. Ici fel de de fel de gîrgăriţe, Ici pălămidă, colo colo fel fel de dincolo dincolo neghină, neghină, cîte cîte şi şi mai mai cîte cîte altele, altele, tot tot duşmani duşmani răi. răi. Asta n-am Iorgu -Asta n-am putea putea s-o s-o zicem, zicem, îi îi răspunse Iorgu oprindu-se a toate este oprindu-se iar. iar. Ar Ar trebui trebui să să zicem zicem că că duşman duşman a toate este omul, ce-i priieşte şi stîrpeşte omul, care care mănîncă tot tot ceea ceea ce-i tot ceea ceea ce ce nu nu poate poate să-Bie să-i fi e de de nici nici un un folos. tot folos. Trăiesc toate fiecare fiecare potrivit potrivit ccu firea sa toate u firea sa şi-n felul felul său. Duşman cînd cînd zici, zici, la la om om te t e gîndeşti, căci duşman omului omului numai numai alt om om poate poate să-i fie, fie, ba ba se-ntîmplă că cel mai aprig aprig alt cel mai duşman să-şi fie sie. fie omul omul el el însuşi sie. Alina se se uită nedumirită la el. Era Alina la el. Era pentru pentru dînsa dînsa prea adîncă filosofia filosofia aceasta. aceasta. Nu-nţelegea cum poate prea cum poate omul fie sie omul să-şi fie sie însuşi duşman. - Aşa e, o:..ncredinţă bătrîna, care care oo ştia e, drăguţo, o-ncredinţă chiar fac chiar mai mai bine bine decît decît fiul fiul său, aceasta. aceasta. Slăbiciunile te te fac pe tine tine însuţi al tău. Dar pe însuţi duşman al Dar să mergem, mergem, căci începe ssăă fie fie cald. cald. începe Edşi iuţiră iar iar pasul. pasul. Alina Alina tot tot nu nu era EHşi era însă dumirită. Ea avea avea oo mulţime de de slăbiciuni slăbiciuI?-i şi toate toat,e aceste dedeau Ea aceste dedeau farmec vieţii sale. sale. farmec Deodată se '"Eu sunt sunt se opri opri şi iar iar îi îi venea venea să zică zică:: '"Eu ,atît proastă". ·a tit de proastă U •
341 341
www.dacoromanica.ro
5 5
10 10
15 15
200 2
2 255
3 300
3 5 35
40 40
Duşmani - Domnule Domnule Armaş Armaş!! strigă acum. acum. Ştiu Ştiu!! Duşmani sunt sieşi si eşi oamenii oamenii proşti, nepăsători . Ei îşi sunt proşti, leneşi, nepăsători. Ei bine bine !! Dacă eu aş aş fi fi stat, stat, aş aş lua tot pămîntul pămîntul în în stăpînirea stăpînire a mea mea Dacă eu lua tot şi nu le - aş da da din din el el decît decît acelora acelora care care ară ară adînc adînc şi şi şi nu le-aş gunoiesc unde nevoie, aleg aleg numai sămînţă bună, bună, gunoiesc unde ee nevoie, numai sămînţă stîrpesc buruieni, şi gîrgăriţe, gîrgăriţe , şi să vezi vezi c-ar c-ar fi fi bine bine stîrpesc şi buruieni, foarte frumos. frumos. E E păcat păc at să li li se se lase pămînt celor celor şi foarte ce el. nu poartă grijă de de el. ce nu lorgu se uită ca omul omul care-şi c are -şi vede vede gîndurile, gîndurile, iar lorgu se uită ca iar cocoana Elena Elena era era pornită s-o-mbrăţişeze s -o -mbră ţişeze şi să-i să -i sărute sărut e cocoana ochii amîndoi amîndoi .. ochii Acesta era era gîndul gîndul d dee care care aa fost to ată Acesta fost stăpînită eeaa toată viaţa ei, ei, dar dar n-a n-a ştiut să şi-l dea dea atît atît de de desluşit pe pe faţă fa ţă ! Da!! E E atît atît de de mare m are mulţumirea multumirea de de aa osteni ost eni ca le Da ca să le vezi toate toate crescînd crescînd şi dînd dînd ~cd Nu ee vrednic vrednic vezi rcd îmbelşugat. Nu să stăpînească s tăpîne as că cel cel ce ce nu nu ţine ţine să s ă aibă aibă mulţurnirea mulţumirea să aceasta. aceasta. - Să grăbim, grăbim , copii, copii , că iată livedea aci - stărui livedea ee aci dînsa iar iar - şi si mult mult să să nu st ăm, căci căci Anica se va va fi dînsa nu stăm, Anica se fi ' sculat. Grăb e a lorgu, lorgu, căci că c i o o vedea-n vedea-n gîndul gîndul lui lui pe pe cocoana cocoana Grăbea Anica plimbîndu-se plimbîndu-se busumflată, bu sumflată, şi ceea ceea ce ce încă ai Anica încă m mai îl zorea, zorea, oo Vedea Vedea spuindu-i spuindu-i Zoei Zoei cum cum aa trebuit trebuit mult îl în vreme vreme ce ce el el se se plimba plimba cu cu Alina Alina pe pe cine cine să aştepte, în unde. Orişicît d dee mult mult aarr fi fi grăbit însă, însă , erau erau acolo acolo ştie unde. multe de văzut, văzut , ea ea ardea de dorinţa de aa fi fi dumirită ardea de dorinţa de multe de despre toate, el era era covîrşit de de slăbiciunea slăbi ciune a de de aa ii le le despre toate, iară el a ii le le lămuri pînă-n pînă -n cele cele mai mai mici arăta şi a mici amănunte . Aici era era un un măr un păr. Ea se uita uita la la frun ze Aici măr şi colo colo un Ea se frunze constata deosebirile deosebirile dintre dintre ele. ele. El îi arăta arăt a coaj coaj aa de de şi constata El îi pe trunchi şi de d e pe de aa se se desfăşura al al pe trunchi pe crăci, felul felul de coroanei, al al rămurelelor, al al mugurilor, mugurilor, ba se cobora�n cobora~n coroanei, ba se se-ntind pămînt şi-o-ncredinţa că nici nici rădăcinile rădăcinile nu nu se-ntind la fel, fel, nici nici nu nu aceleaşi acele aşi săruri le priiesc şi de de aceea aceea se se la le priiesc deosebesc deoseb esc şi-n ceea ceea ce ce priveşte priveşt e .lemnul lemnul şşii rcdul. redul. Ea constata constata că nici nici la la peri peri nu nu sunt sunt frunzele fel. Ea frunzele la la fel. El se-nteţea se-nt e ţe a şi-i vorbea vorbea despre despre soiurile soiurile de de peri, peri, despre despre El nobilitatea prin prin transplantare, transplantare, despre despre felurile felurile de de altoire, altoire, nobilitatea solului.. despre prepararea despre prepararea solului Au urmat urmat apoi apoi prunii, prunii, cireşii, nucii, nucii, persecii, persecii, caişii Au de tot felul putea soarele de tot felul:: putea soarele să să se se ridice, ridice, putea putea cocoana cocoana
342 342
www.dacoromanica.ro
.55
10 10
1.5 15
22 00
225.5
3300
335.5
40 10
Anica plimbe, căci ei ei erau ca Anica Eă Eă Ee �e plimbe, erau perduţi amîndoi, amlndoi, ca beţivul U : "PlEC, "PlE C, iată plec!" plec ! " dar b eţ ivul care care zice zice merE mereu: dar bea bea înainte. înainte. Ceea ce ce era era mai mai rău, cccoana cccoana Elena Elena nu-i nu-i zorea zorea nici nici ea, Ceea ea, îi er eraa plăcerE plăcerEa cu care-i vEdea de căci mar maree îi a cu care-i vE dea umblînd umblind de la pom şi bucurîndu-Ee bucurîndu-�e de la pom pom la la rom de toate toate.. - Mult Mult ee drăguţă drăguiă fata dumitale, îi îi zi�e-n ziEe-n cele cele din din fata dumitale, urmă d-nei d-nei Icne�cu A�a eram eram şi eu în ţinereţele mele I CTIeECU.. A~a eu în mele:: furau cchii cchii şi rn mă-ncîntau. t oate-mi furau toate-mi ă-ncîntau. bună fată, d-na IIone�cu. - E E bună fată , răEFume răEfume d-na oneEcu. Seamănă Seamănă cu răFo�atul răf oEatul ei ei tată. tat ă . Aşa plictiEea şi el el cu cu toate cu Aşa mă mă plicti�ea toate nimicurile, dar dar altfel altfel era Euflet de de om. om. nimicurile, era Euflet - Eu Eu n-am n-am avut avut Farte, rart e, grăi cccoana cccoana Elena. Elena. Nu Nu ne ne rotriveam delcc delc c la E l ăbiciuni. El El cu cu totul totul alte alte mulmulFotriveam la EIăbiciuni. Copii!! !;trigă E trigă aFoi, aroi, călcîndu-şi pe pe inimă. ţumiri căuta. Copii O �ă Eă fie fi e de!;tul deEtul Fmtru Fntru astăzi. O Alina �e-ntc Ee-ntcarEe la ea ca copilul copilul mustrat. mustrat. Alina ar�e la ea ca - Ştiu că: că:-ţi rău.. îmi pare şi mie, mie, dar, uite, - ţi Ffar aree rău îmi pare dar, uite, �oarele Eoarele aa trecut trecut de de meazăzi şi-ncepe să scapete, Ecapete, îi îi zise zise amîndoi obrajii obrajii curaţi şi rumeni. rumeni. F amîndoi şi-o Eărută :re Iorgu, înalt, voinic voinic şi-mbrăcat într-un într-un frumos frumos costum costum Iorgu, înalt, de catifea, catifea, �tetea Etetea ca ca cioplit cioplit din din piatră piatră la la oo parte. parte. de n e ierţi, i erţi, mamă - ziEe peste puţin - dar dar am am - Să ne mamă zi!;e peste uitat că că mătuşa mătuşa Anica Anica aşteaptă. aşteaptă . uitat - Ş Şii e e atît atît d dee frumos frumos şi de de bine bine aici, aici, adău'gă adău'gă Alina. Alina. - Frumoase Frumoase le le vezi vezi tu în ochii ochii tăi tăi!! zise zise cocoana cocoana tu în Elena. Elena. 'F rumoase, frumoase frumoaEe!! Dar ce zice zice cocoana cocoana Anica Anica şi ,,,;Frumoase, Dar ce ce va va fi zicînd Zoe Zoe?? !" zise şi Iorgu, îi zbîrnîiau zbîrnîiau ce fi zicînd !" îşi zise Iorgu, şi iar iar îi îîn n ureche "creieri înse ureche vorbele vorbele "stomac "stomac înfometat" înfometat" şi "creieri însetaţi". taţi". Auzind Auzind vorba vorba "ochi" ,, Alina Alina tre!;ări. treEări . Ah ! exclamă, cuprinsă de - Ah! de un un fel fel de de �xtaz. extaz. Ştiu acum!! înţeleg înţeleg!! Nu Nu ee gîrgăriţă gîrgăriţă:: ee ochiul-Iui-Dumnezeu ochiul-Iui-Dumnezeu!! acum Cee minunat minunat!! Cele Cele trei trei cîte cîte trei trei pete pete sunt sunt triunghiul triunghiul ccee C află deasupra deasupra Sfintei Sfintei Treimi, mijlocul căruia căruia stă stă ssee află Treimi, îîn n mijlocul ochiul care care le le vede vede toate. toate. ochiul Iorgu, Iorgu, cocoana cocoana Elena, Elena, pînă chiar chiar şi d-na d-na Ionescu Ionescu se se cu un un fel fel de de spaimă la la ea se puteau dezmetici uitară cu ea.. Nu Nu se puteau dezmetici cum aa ajuns ajuns aşa aşa cca din senin senin să să se-ntoarcă se-ntoarcă la la gîrgăriţă gîrgăriţă.. cum a din 343
www.dacoromanica.ro
5
10 10
- Aşa fată , graI-n gral-n cele din din urmă Ionescu ; Aşa e, fată, urmă d-na Ionescu poporul ochiul-lui-Dumnezeu ochiul-Iui-Dumnezeu îi îi zice. zice. poporul cocoana Elena. Elena. Acum Acum îmi îmi aduc aduc aminte aminte - Da! Da ! grăi şi cocoana că aşa-i zic ţăranii, dar nu mi-ar fi trecut niciodată prin de ce îi zic aşa . prin minte de ce anume anume îi zic aşa. Nu-i mai mai zbîrnîiau zbîrnîiau acum acum nici nici lui Iorgu-n ureche urech e Nu-i lui Iorgu-n vorbele rostite de de Zoe. Zoe. vorbele rostite - ' în adevăr admirabilă numire !! zise el pe şoptite. - Draga Draga mamii mamii!! şopti şi d-na d-na Ionescu Ionescu şi-şi sărută şi ea fata. fata. ea VI VI
15 15
2 2 00
2 255
30
35 35
Zbu ciumări şi si iar iar zbuciumări. Zbuciumări Se zbuciuma zbuciuma' Zoe, Zoe, se se zbuciuma zbuciuma Iorgu, Iorgu, chiar chiar şi Alina Alina Se se zbuciuma. zbuciuma. se Plecînd la la Bucureşti, cocoana Anica Anica n-a n-a voit voit cu cu nici Plecînd Bucureşti, cocoana nici un preţ pre ţ să ia locul de de la la dreapta-n dreapta-n fundul fundul trăsurii, căci un ia locul căci era mai de de casă, casă , şi locul locul de de la dreapta dreapta i se se cuvenea cuvenea era d-nei Ionescu, Ionescu, oaspele oaspele familiei familiei .. d-nei .. Alina ţinea şi ea ea cu orice orice preţ pre ţ să se urce pe pe capră capră,, să se dee unde unde vedea vedea mai bine - altă supărare pentru pentru mama mama d mai bine ei. ei. - Urcă-te, Urcă-te , drăguţă, drăguţ ă, urcă-t Aş a făceam eu la la urcă-tee ! Aşa făceam şi eu vîrsta mine loc în fundul fundul vîrsta ta ta chiar chiar şi cînd cînd era era şi pentru pentru mine loc în trăsurii. trăsurii. Bine nu era însă facă. Însă s-o facă. care aa călătorit în Ştie adecă orişicine care în trăsură că nimic nu-l nu-l face face pe pe om om atît atît de de gînditor gînditor ca ca mişcare a nimic mişcarea mereu legănată. Cu cît cît mai mai repede repede înaintează trăsura mereu legănată. Cu trăsura,, cu cu atît atît mai mai viuă ee desfăşurarea desfăşurare a gîndurilor. gîndurilor. Dac-ar fi Dac-ar fi pee scăuneş, scăune ş , ar ar ffii fost fost nevoită să bage bage d dee seamă se amă rămas p la tot ceea ceea ce ce face, face, să asculte asculte ceea ceea ce ce vorbesc vorbesc cele cele doauă la cocoane, răspuns ori cocoane, să dea dea cîteodată cît eodată răspuns ori să facă vreo vreontrebare. Acolo Acolo sus, pe capră, lîngă muscalul acela ntrebare. sus, pe muscalul acela era numai ea singură şi-o luau gîndurile de de nu nu mai mai spîn, era spîn, numai ea luau gîndurile putea să ştie unde unde au au s-o s-o ducă: ducă : putea Era obosită. Luînd ziua bună de la cocoana-mare şi de Iorgu, s"a de la la Iorgu, s:.a mai mai şi-nduioşat şi-nduioşat.. După plecare, plecare, s-a s-a uitat uitat spre' munţii din din fundul fundul văii, spre spre poieniţă, spre spre înapoi spre' înapoi
344 344
www.dacoromanica.ro
5 5
110 0
115 5
200 2
2 5 25
3 0 30
3 5 35
-4 -400
lanuri spre livezi s-a-ntristat gîndindu-se n-are, lanuri şi spre livezi şi s-a-ntristat gîndindu-se că n-are, poate, le mai mai vadă niciodată, Acum, abia poate, să le niciodată, niciodată. niciodată. Acum, abia acum înţelegea că sunt în adevăr slăbiciuni acum sunt în slăbiciuni care-l care-l nu mai mai vedea vedea nici nici ciocîrliile fac pe pe om om duşman sieşi şi nu fac ciocîrliile ce se-nalţă cîntînd cîntînd în în văzduh, nici nici cocostîrcii cocostîrcii ce ce ce se se plimbau cu paşi chibzuiţi prin lanuri vînînd hrană hrană pentru paşi chibzuiţi lor, nici nici mieluşeii drăgălaşi ce zburdînd puişorii lor, ce alergau alergau zburdînd mumele lor. ei, care dăţi după mumele lor. 'Ochii 'Ochii ei, care alte alte dă ţi le le vedeau vedeau toate atît de frumoase, acum acum erau, erau, parcă, lipsiţi de de toate atît de frumoase, 'Lumea era pentru pentru ea ea numai petrelumină. 'L umea era numai ceea ceea ce ce ii se se petre mai nainte, nainte, iar iar acum cea-n suflet. suflet. Ştiuse mai cea-n acum şi simţea, că sunt care se se duşmănesc şi se căia sunt doauă lumi lumi care se căi a de de aa fi fi plimbarea la la Valea-Boului, Valea-Boului, îşi făcut plimbarea îşi făcea făcea mustrări din din ce ce în în ce ce mai mai aspre aspre pentru pentru purtările ei ei uşuratece, uşuratece , în în adevăr copilăreşti. Era sfîrşită copilăria ei ei!! Era O dezvinovă dezvinovăţire găsea:: îi îi zisese zisese şi el nu poate poate O ţire tot tot găsea el că nu nu se se ducă dacă cocoana-mare, cocoana-mare, chiar chiar ea, ea, le-a le-a poftit să nu poftit pe pe dînsa dînsa şi pe pe mama mama ei. ei. de el el!! Pus Pus alăturea cu cellalt, îl îl vedea atît Săracul de de urăpădit, urăpădit, încît încît îi îi venea venea să să fugă fugă cînd cînd de de el, cînd după după eL de el, cînd el. ttn zadar!! Femeie Femeie era era şi dînsa, dînsa, şi poruncile firii sunt sunt n zadar poruncile firii neînduplecate. neînduplecate. Ce mai mai faci faci tu, tu, fată fată?? o-ntrebă d-na într-un - Ce d-na Ionescu Ionescu Într-un tîrziu. tîrziu. - E E aici frumos, mamă dragă!! răspunse ea aici bine bine şi frumos, mamă dragă ea cu glas cu glas tînguios. tînguios. Tot aşa ar ar fi Iorgu dacă mumă-sa i-ar Tot fi răspuns şi Iorgu i-ar fi fi pus pus aceeaşi intrebare. intrebare. Cocoana el, ci ci pe sine însaşi Cocoana Elena Elena însă Însă nu-l nu-l întreba întreba pe pe el, pe sine se mai face. se scruta scruta ce ce mai face. zile de-nviorare de-nviorare pe pe care nu le-ar Trăise doauă zile care nu le-ar fi fi crezut mai mai nainte nainte cu crezut cu putinţă şi se se simţea acum, acum, după după toate ar fi fi vrut toate ostănelile, atît atît de de bine, bine, încît încît ar vrut să-mbrăţişeze p pee toată toată lumea. lumea. şeze frumos!! zise ea după ce ei rămas rămaseră - A fost bine şi frumos eră amîndoi. amîndoi. Bunătatea ta ta neasemănată neasemănată le-a le-a făcut făcut aşa, aşa, răspunse răspunse - Bunătatea Iorgu mîna. Iorgu sărutîndu-i sărutîndu-i mîna. - Ai fost cuminte tu, întîmpină dînsa sărutîndu-1 pe frunte. Tot pe frunte. Tot aşa să fii fii!! 345
www.dacoromanica.ro
5 5
10 10
15 15
200 2
255 2
300 3
355 3
- Mă tem tem însă ca ca nu nu cumva cumva să te te fi fi obosit obosit prea prea mult, dînsul. mult, grăi dînsul. - Deloc Delocll îl ea. Asta ceea ce ce mă miră şi îl încredinţă ea. Asta ee ceea bucură.. De D e mult, mult, foarte foarte de de mult mult nu nu m-am m -am simtit simtit mă bucură atît de de bine acum. Mi toate, şi par~ă atît bine ca ca acum. Mi s-au s-au dezmorţit toate, par�ă lumea întreagă rîde-nveselită . Ei Ei !.1 . ... . urmă urmă peste peste lumea întreagă îmi îmi rîde-nveselită. puţin . Ai văzut-o pe pe Zoe Zoe?? puţin. Ai văzut-o - Da - răspunse Iorgu Iorgu - parcă era cam cam supărată Da parcă era la plecare. la plecare. - Şi Şi?? !! grăi bătrîna. Ea Ea se se supără şi tot ea se se şi-mtot ea pacă!! E E alta. felul în în care care i-a i-a zis zis d-nei d-nei Ionescu Ionescu pacă alta. După felul "La revedere-n Buc�treşti Bucureşti /" /" mi mi se se pare pare că se se aşteaptă ca aceasta aceasta să-i facă vizita vizita de de rigoare. Nu se se poate, poate, ca rigoare. Nu Iorgule!! D-na D-na Ionescu Ionescu ee mai mai în în vîrstă vîrstă şi şi femeie femeie cu cu rost rost.. Iorgule Vizita are s'"o s'"o facă Zoe. Zoe. O O să i-o i-o spun spun aceasta aceasta d-nei d-nei Vizita are Ionescu ce mă întorc. întorc. Dacă-i face Zoe Zoe vizita, vizita, Ionescu îndată ce Dacă-i face are s-o s-o întoarcă, dar dar fata fata n-are n-are să şi-o ia ia cu cu dînsa. dînsa. are N N -are -are ce ce să caute caute aceasta aceasta acolo. acolo. Iar Iar dacă Zoe Zoe aşteaptă - basta basta !! - cu cu atît atît mai mai bine bine!! Pe P e Iorgu Iorgu îl îl trec trecură ură răcorile. Aceasta nu putea decît s-o s-o înteţească pe Zoe. Aceasta nu putea decît pe Zoe. Trebuia neapărat să grăbească la Bucure şti ca ca s-o s-o Trebuia la Bucureşti vadă mai mai nainte nainte de de aa se se fi fi întîlnit întîlnit ea ea cu cu cocoana cocoana Anica. Anica. A tot singur A şi plecat plecat apoi apoi după vreun vreun ceas, ceas, tot singur ca ca Alina, Alina, pe capră, mînîndu-şi mînîndu- şi caii, caii, care care mergeau mergeau de de capul capul lor, lor, pe căci capul capul lui, lui, plin plin de de altele, altele, era era pierdut pierdut pentru pentru ei. ei. Un simţămînt de de răspundere grea grea îl îl apăsa. îi îi era era Un o faptă nelegiuită, pentru pentru care care altul altul parcă săvîrşise o fusese osîndit, şi alerga alerga la la jjudecători ca să-şi să -şi mărturi fusese osîndit, udecători ca se dea dea legat legat mai mai ·' nainte de a a fi fi sească vinovăţia şi să se nainte de prea prea tîrziu. tîrziu . Nu făcuse Zoe Zoe nimic, nimic, dar dar el el ştia ce ce poate poate ea ea şi ce ce e-n e-n Nu stare locul ei stare aa face face cînd cînd se se îndîrjeşte, şi dacă-n locul ei ar ar fi fi fost un un bărbat, bărbat , i-ar i-ar fi fi căutat ca să-I provoace fost căutat pricină ca provoace zboare creierii. creierii. Ea era însă femeie, femeie, şi nu nu rămînea şi să-i zboare Ea era decît să facă tot tot ceea ceea ce decît ce omeneşte ee cu cu putinţă ca ca să-i potolească mînia. mînia. potolească Se umilea, umilea, dar dar îşi făcea datoria datoria de de apărător al al nevino nevinoSe văţiei. văţiei.
346 346
www.dacoromanica.ro
5 5
110 0
15 15
2 200
2 255
3 300
35 35
4 400
Dacă de rudă apropiată, de sora, de Dacă de oo rudă de sora, de logodnica, logodnica, dacă chiar de de sotia sotia sa sa ar ar fi vorba, el el nu nu s-ar simtit chiar fi fost fost vorba, s-ar fi fi simtit ' � demnat a-şi face face datoria datoria aceasta. aceasta. ' mai mult îî~demnat drum i-a la d-na Ionescu, Sosit acasă, Sosit acasă, primul primul drum i-a fost fost la d-na Ionescu, afle cum au făcut călătoria şi mama să afle cum au şi să-i să-i spună spună că mama sa se se va va întoarce întoarce peste zile şi si doreşte doreste să-i sa peste doauă-trei zile vorbească. ' , vorbească. pe Alina, ca de de obicei, obicei, singură, dar dar cu cu totul totul A găsit pe A Alina, ca schimbată. - Mama Mama aa plecat de acasă acasă.. Sunt singură, îi îi zise zise ea plecat de Sunt singură, ea într-un ton ton rece, rece, parcă ar ar fi fi voit voit să mai mai adauge adauge:: "Şi într-un te rog să pleci !!(~'� Nu era nevoie de adausul acesta, căci el el ştia chiar chiar Nu era nevoie de adausul acesta, mai bine bine decît decît dînsa dînsa că aşa trebuie trebuie să facă. mai - Vă rog rog să spuneţi d-nei d-nei Ionescu Ionescu sărutări de de mîni mîni din partea partea mea multe complimente complimente din din partea partea mamei, mamei, din mea şi multe care oo roagă s-o care oi, s-o aştepte mercuri, mercuri, cel cel mai mai tîrziu tîrziu jjoi, căci doreşte doreşte să-i să-i vorbească, grăi dînsul dînsul într-un într-un ton ton căci vorbească, grăi ceremonios. ceremonios. - Da, Da, domnule domnule Armaş, răspunse ea. ea. El stete stete puţin pe pe gînduri. gînduri. El - Eu, Eu, domnişoară - zise apoi - am am să vă mulţu domnişoară zise apoi me~c pentru pentru zilele zilele bune bune pe pe care care ii le-aţi făcut mamei. mamei. mesc De mult, mult, foarte foarte de de mult mult acum acum n-am n-am mai mai văzut-o văzut-o atît atît De dee înviorată înviorată c caa acuma. acuma. d - 0, Doamne! ce-am făcut eu eu?! Doamne ! răspunse ea. ea. Dar Dar ce-am ?! - Nimic Nimic dinadins dinadins!! - întîmpină întîmpină el elnimic, şi şi toctoc- nimic, mai de aceea aceea i-ai i-ai deschis deschis inima inima şi-ai înveselit-o. înveselit-o. încă mai de o o dată mulţumirile mele mele!! repetă, apoi se-nchină de de repetă, apoi plecare, îîii întinse întinse mîna, mîna, luă, ccaa alte alte dăţi, mîna mîna eeii în în plecare, amîndoauă ale ale sale, sale, dar dar acum acum oo şi şi ridică ridică spre spre sine, sine, amîndoauă ca ca să să pună pună pe pe ea ea oo sărutare. sărutare. Alina tresări şi-şi retrase retrase mîna ca din din apă ferbinte. ferbinte. Alina mîna ca "Ce-am ajuns ajuns eu, eu, Doamne Doamne!" se tîngui tîngui apoi apoi după ce ce "Ce-am !" se rămase iar iar singură. singură. rămase Iar el el ieşi în stradă, îşi de cîteva cîteva ori ori mustaţa Iar ieşi în îşi răsuci răsuci de şi o o luă spre spre Zoe. Zoe. Sunînd, a ieşit feciorul Sunînd, a feciorul să-i să-i spună spună că coconiţa nu-i nu-i acasă. acasă. Iorgu iar dete biletul biletul de de vizită Iorgu iar îşi răsuci mustaţa, îşi dete şi ·se uită în în faţa faţa feciorului. feciorului. Nu se mai mai îndoia îndoia că că el el nu nu şi se uită Nu se 347
www.dacoromanica.ro
5 5
11 OO
11 55
2 200
2 5 25
3 00 3
3 5 35
40
40
spune dînsa nu nu vrea vrea să-I prime as că şi-i spune adevărul, adevărul, că dînsa să-I primească venea să intre intre dînd dînd năvală. Se Se stăpîni s tăpîni însă. Mai Mai era era venea un alt alt fel fel de de năvală. năvală . şi un - Să spui - zise zise - coconiţei că am am să viu viu mîne mîne spui înainte de de amiazăzi. amiazăzi . înainte mai aibă acum acum îndrăzneala îndrăzne ala de de a-mi a-mi trimite trimite ""Să Să mai vorba că nu nu se se află acasă acasă!" zise plecînd plecînd el el singur singur nu nu vorba !" îşi zise ştia unde, unde, aşa, aşa, ca ca să să nu nu stea stea într-un într-un loc. loc. ştia Unde aa fost fost ea ea după ce ce s-a s-a întors întors acasă acasă?? cu cu cine cine s-a s-a Unde întîlnit?? ce ce aa spus pe trecută la la Valeaîntîlnit spus despre despre vizita vizita petrecută Valea Boului ?? Aceste Aceste erau erau întrebările care-l frămîntau , încît încît Boului care-l frămîntau, se în cale se ferea ferea ca ca nu nu cumva cumva să-i ~ă-i iasă în cale vreunul yreunul dintre dintre săi , care care l-ar l-ar fi fi întrebat întrebat ce ce mai mai face, face, iar prietenii săi, prietenii iar acasă îi era era silă să se se ducă du că şi astf. astf.el umbla prin prin străzile s trăzile mai îi el umbla dosnice fără de de nici tel. dosnice fără nici un un tel. ' Dar nu ;see gîndea Dar dacă ea ea nici nici nu gîndea să facă de de ce ce el el se se temea atît atît de de mult mult?? temea De cîte ori ori era ispitit să-şi pună întrebarea aceasta, aceasta, De cîte era ispitit pună şi întrebarea în ureche ureche şi-o vedea vedea înţepată la la îi zbîrnîiau zbîrnîiau vorbele vorbele ei ei în îi plecarea eeii de de la la Valea-Boului. Valea-Boului. N Nuu mai decît plecarea mai rămînea decît să -i mai cocoana Anica Anica cum cum aa aşteptat şi-a să-i mai spună şi cocoana tot aşt aşteptat tot eptat în în vreme vreme ce ce ei ei se se plimbau plimbau - aşa aşa singuri singuri pe cine ştie unde. unde. pe cine ştie Trebuia neapărat s-o s-o vadă pe pe Zoe Zoe mai mai nainte nainte de de aa Trebuia ssee fi-ntîlnit fi-ntî1nit eeaa ccuu cocoana' cocoana' Anica, Anica, şi grea grea i-a i-a fost fost noaptea, noaptea, nu mai mai puţin grea dimineaţa zilei zilei de de marţi. nu puţin grea Pe 20.�i. P e la la zece zece el el aa sunat sunat la la uşa 2o~i. Acum n-a n -a mai mai ieşit feciorul, feciorul,