Bazele criticii economiei politice (Grundrisse) [1]

Table of contents :
P r e f a ţ ă
MANUSCRISE ECONOMICE DIN ANII 1857—1859 (Varianta iniţială a „Capitalului") Partea I
Bastiat şi Carey
Introducere
I.
Producţie, consum, r e p a r t i ţ i e , schimb (circulaţie)
1. Producţie
2. Raportul general dintre producţie şi repartiţie, schimb, consum
3. Metoda economiei politice
4. Producţie. Mijloace de producţie şi relaţii de producţie. Relaţii de producţie şi relaţii de schimb
CRITICA ECONOMIEI POLITICE (Ciornă scrisă în 1857—-1858) [Prima jumătate a manuscrisului]
II. Capitolul despre bani
[A) I n c o n s i s t e n ţ a concepţiei p r o u d h o n i s t e a „banilor-muncă". Banii ca rezultat necesar al dezvoltării formei-marfă a produsului]
[1) Neînţelegerea de către proudhonişti a legăturii interne dintre producţie, repartiţie şi circulaţie şi a rolului precumpănitor al relaţiilor de producţie],
[2) Legătura dintre teoria circulaţiei a lui Proudhon şi eronata sa teorie a valorii. Apariţia banilor ca rezultat necesar al dezvoltării schimbului]
[3) Caracterizarea generală a societăţii burgheze, spre deosebire de formaţiunile sociale precapitaliste şi de societatea comunistă viitoare]
[4) Obiectivarea relaţiilor sociale în condiţiile societăţii burgheze]
[5) Dezvoltarea formei-bani a valorii ca urmare a dezvoltării schimbului. Caracterul social al producţiei în societatea burgheză, spre deosebire de caracterul social al producţiei în comunism}
[B) Circulaţia banilor şi c i r c u l a ţ i a mărfurilor]
[1) Caracterul intercondiţionat al circulaţiei mărfurilorşi circulaţiei banilor]
(2) Cele trei funcţii principale ale banilor în circulaţia mărfurilor şi a banilor şi contradicţiile dintre aceste funcţii]
[III.] Capitolul despre capital
[ S e c ţ i u n e a î n t î i ] P r o c e s u l de p r o d u c ţ i e a c a p i t a l u l u i.
[A)] T r a n s f o r m a r e a banilor în capital
[1) Circulaţia simplă a mărimilor în sistemulrelaţiilor de producţie al societăţii burgheze.Egalitate burgheză si libertate burgheză]
[2) Capitalul ca relaţie dominanta a societăţii burgheze]
[3) Trecerea de la circulaţia simplă a mărfurilorla producţia capitalistă]
[4)] Cele două procese diferite care au loc în schimbul dintre capital şi muncă
[B)] Procesul muncii şi procesul de valorificare
[
1)] Transformarea muncii în capital
[2) Autovalorificarea ca o condiţie necesară a producţiei capitaliste]
[3) Supramunca — sursă a plusvalorii. Menirea istorică a capitalului]
]4) Problema genezei plusvalorii în istoria economiei politice burgheze.A vuţia burgheză ca mijlocitor între valoarea de schimb şi valoarea de întrebuinţare]
[5) Iniluenţa creşterii forţei productive a muncii asupra mărimii plusvalorii. Scăderea sporului de plusvaloare relativă pe măsura creşterii forţei productive a muncii]
[C)] P l u s v a l o a r e absolută şi p l u s v a l o a r e r e l a t i vă
[1)] Despre creşterea valorii capitalului. [Erori şi neclarităţi în această problemă la Ricardo]
[2)] Capital constant şi capital variabil
[3) Corelaţia dintre capitalul constant şi capitalul variabil]
[4) Dubla tendinţă a capitalului de a mări munca vie folosită şi de a reduce munca necesară]
[ S e c ţ i u n e a a d o u a ] P R O C E S U L D E C I R C U L A Ţ I E A C A P I T A L U L U I
[A) R e p r o d u c ţ i a şi a c u m u l a r e a capitaluluiî in procesul său de circulaţie]
1] Trecerea capitalului din procesul de producţieîn procesul de circulaţie
[2) Tendinţa capitalului de a dezvolta nelimitat forţa productivă]. Limitele producţiei capitaliste. Supraproducţia.
(3) Negarea supraproducţiei de către economiştii burghezi. Încercare nereuşită de a o explica la Proudhon.j
[4) Procesul acumulării capitaliste]
(5)] Acumularea primitivă a capitalului
[B)j Forme p r e m e r g ă t o a r e producţiei c a p i t a l i s t e
[1) Premise naturale şi economice pentru ca un individ să-şi poată însuşi condiţiile obiective ale muncii. Diferite forme de obşte]
[2) Procesul istoric al apariţiei relaţiilor de producţie capitaliste]
ADNOTĂRI
INDICE DE NUME
Cuprins

Citation preview

P R O L E T A R I

DIN

TOATE

ŢĂRILE,

U N I T I - V À !

Bazele criticii economiei politice

EDITURA POLITICA B U C U R E Ş T I —1972

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de^ r e d a c ţ i e al E d i t u r i i p o l i t i c e d u p ă o r i g i n a l u l î n l i m b a g e r m a n ă a p ă r u t î n e d i t u r a „ D i e t z " , B e r l i n , 1 9 5 3 , şi. v e r ­ s i u n e a rusă apărută în Editura pentru literatură politică, M o s c o v a , 19G8.

V

Prefaţă V o l u m u l „Bazele criticii economiei politice" conţine şapte ma­ n u s c r i s e e c o n o m i c e s c r i s e d e K. M a r x î n p e r i o a d a i u l i e 1857—• m a r t i e 1859, şi a n u m e : 1) „ B a s t i a t şi C a r e y " (iulie 1857) ; 2) „ I n t r o ­ d u c e r e " ( a u g u s t 1857) ; 3) „ C r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " ( c i o r n a d i n 1857—1858) ( o c t o m b r i e 1857—-mai 1858) ; 4) „ I n d i c e l a c e l e ş a p t e •caiete", c a r e a l c ă t u i e s c m a n u s c r i s u l „Critica e c o n o m i e i p o l i t i c e " ( i u n i e 1858) ; 5) F r a g m e n t d i n t e x t u l i n i ţ i a l al c a p i t o l u l u i al d o i l e a al c ă r ţ i i I a „ C o n t r i b u ţ i i l o r l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " şi î n c e p u ­ t u l c a p i t o l u l u i al t r e i l e a ( a u g u s t - o c t o m b r i e 1858) ; 6) „ R e f e r a t e l a p r o p r i i l e m e l e c a i e t e " ( f e b r u a r i e 1859) ; 7) S c h i ţ a d e p l a n a c a p i ­ t o l u l u i d e s p r e c a p i t a l ( f e b r u a r i e - m a r t i e 1859). A c e s t e m a n u s c r i s e a u fost p u b l i c a t e p e n t r u p r i m a o a r ă î n î n t r e ­ gime, în limba germană, de către Institutul de marxism-leninism d e p e l î n g ă C C . al P . C . U . S . î n 1 9 3 9 — 1 9 4 1 , s u b t i t l u l „ G r u n d r i s s e d e r K r i t i k d e r p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e ( R o h e n t w u r f ) " , p a r t e a I şi a II-a. M a n u s c r i s e l e e c o n o m i c e d i n 1857—1859 s î n t r o d u l u n e i i n t e n s e activităţi teoretice desfăşurate de M a r x în domeniul economiei p o l i t i c e , a c t i v i t a t e c a r e a î n c e p u t a p r o x i m a t i v î n i u l i e 1850, c u r î n d d u p ă m u t a r e a l u i M a r x l a L o n d r a , şi c a r e e r a o c o n t i n u a r e a c e l e i d i n a n i i '40. A n i i '40 a i s e c o l u l u i al X I X - l e a a u c o n s t i t u i t o e t a p ă i m p o r ­ tantă în dezvoltarea teoriei e c o n o m i c e marxiste. în această perioadă, într-o serie de lucrări ca : „Manuscrise economicof i l o z o f i c e d i n 1844", „ S f î n t a f a m i l i e " , „ S i t u a ţ i a c l a s e i m u n c i t o a r e d i n A n g l i a " , „ I d e o l o g i a german?'-,. „ M i z e r i a filozofiei", „Muncă

VI

Prefaţă

s a l a r i a t ă şi c a p i t a l " , „ D i s c u r s a s u p r a l i b e r u l u i - s c h i m b " , „ M a n i ­ f e s t u l P a r t i d u l u i C o m u n i s t " , M a r x şi E n g e l s ş i - a u e l a b o r a t c o n ­ cepţia materialist-dialectică a s u p r a istoriei, extinzînd m a t e r i a l i s m u l d i a l e c t i c a s u p r a i n t e r p r e t ă r i i f e n o m e n e l o r s o c i a l e . A c e a s t a le-a. dai. p o s i b i l i t a t e a c a î n c ă i n a n i i '40 s ă f a c ă o c r i t i c ă m u l t i l a t e r a l ă a societăţii burgheze. în lucrările m e n ţ i o n a t e m a i sus, M a r x ş i Engels a u e l a b o r a t teoria lor a s u p r a luptei de clasă, a u d e z v ă l u i t esenţa antagonismelor de clasă din societatea capitalistă, au ară­ t a t c ă s o c i a l i s m u l e s t e r e z u l t a t u l i n e v i t a b i l al l e g i l o r e c o n o m i c e care acţionează în societatea burgheză, că deci capitalismul n u e s t e v e ş n i c , că îşi c r e e a z ă s i n g u r g r o p a r u l în p e r s o a n a c l a s e i m u n c i t o a r e ; ei a u a r ă t a t d e a s e m e n e a c ă î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă c r i z e l e p e r i o d i c e d e s u p r a p r o d u c ţ i e s î n t i n e v i t a b i l e , e l e fiind oexpresie a contradicţiilor de n e î m p ă c a t ale capitalismului. Din interpretarea materialistă a istoriei decurgea rolul excep­ ţ i o n a l al t e o r i e i e c o n o m i c e î n î n t r e g u l s i s t e m a l m a r x i s m u l u i . A ş a s e e x p l i c ă d e c e M a r x , d u p ă c e î n a n i i '40 a f o r m u l a t p r i n c i p i i l e f u n d a m e n t a l e a l e i n t e r p r e t ă r i i m a t e r i a l i s t - d i a l e c t i c e a i s t o r i e i , ct pus în centrul preocupărilor sale teoretice studiul societăţii capi­ t a l i s t e c o n t e m p o r a n e . M a r x a î n c e p u t e l a b o r a r e a a m ă n u n ţ i t ă a. teoriei sale e c o n o m i c e î n c ă în lucrările sale din aceşti ani, î n c a r e el a c r e a t p r e m i s e l e n e c e s a r e şi a s c h i ţ a t u n e l e e l e m e n t e c o n s t i t u t i v e a l e v i i t o a r e i t e o r i i a v a l o r i i şi p l u s v a l o r i i , e l e m e n t e , care, pentru a putea constitui o doctrină economică unitară, tre­ b u i a u a p r o f u n d a t e şi d e z v o l t a t e . A i c i n u s e r e a l i z a s e î n c ă s a l t u l d e l a t r a t a r e a b u r g h e z ă a s c h i m b u l u i d i n t r e m u n c ă şi c a p i t a l , sal!, care a însemnat o revoluţie în economia politică. în lucrările din a d o u a j u m ă t a t e a d e c e n i u l u i a l 5-lea, M a r x a p r e g ă t i t s ă v î r ş i r e a acestei revoluţii. D e a c e e a , c î n d d u p ă î n f r î n g e r e a r e v o l u ţ i e i d i n 1848—1849 M a r x , s-a s t a b i l i t l a L o n d r a — a c e s t f o a r t e c o m o d „ p o s t d e o b s e r v a ţ i e " p e n t r u s t u d i e r e a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e — şi a a v u t p o s i b i l i t a t e a d e a c o n t i n u a s t u d i u l e c o n o m i e i p o l i t i c e , el a r e l u a t , d u p ă p r o p r i i l e s a l e c u v i n t e , t o t u l d e l a c a p ă t , c o m p l e t î n d , d e z v o l t î n d şi a p r o f u n d î n d c u n o ş t i n ţ e l e e c o n o m i c e a c u m u l a t e î n a n i i '40. P î n ă î n i u l i e 1857, a c t i v i t a t e a lui M a r x a c o n s t a t î n s p e c i a l î n s t r î n g e r e a şi îr». însuşirea critică a unui vast material teoretic referitor la p r o ­ b l e m e l e e c o n o m i e i p o l i t i c e , p r e c u m şi î n s t u d i e r e a n e m i j l o c i t ă a. e v e n i m e n t e l o r şi f a p t e l o r m a i i m p o r t a n t e d i n v i a ţ a e c o n o m i c ă d e a t u n c i a A n g l i e i şi a a l t o r ţ ă r i . A m p l o a r e a cercetărilor ştiinţifice î n t r e p r i n s e de M a r x în anii '50 e s t e a t e s t a t ă d e n u m e r o a s e l e l u i c a i e t e c u e x t r a s e f ă c u t e dirt l u c r ă r i l e e c o n o m i ş t i l o r b u r g h e z i , d i n d o c u m e n t e l e o f i c i a l e şi dim

VlJ.

Prefaţă

p r e s a p e r i o d i c ă . El a a c o r d a t o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă s t u d i e r i i l u c r ă ­ r i l o r l u i A . S m i t h şi D . R i c a r d o . D i n 1850 p î n ă î n 1853 M a r x a c o m p l e t a t 24 d e c a i e t e d e e x t r a s e , p e c a r e l e - a n u m e r o t a t c u c i f r e r o m a n e d e l a I l a X X I V , p r e c u m şi o s e r i e d e a l t e c a i e t e de extrase, p e care n u le-a m a i n u m e r o t a t . în afară de aceasta, î n a c e e a ş i p e r i o a d ă şi u l t e r i o r , M a r x a c o m p l e t a t c î t e v a c a i e t e c u c i t a t e g r u p a t e p e a n u m i t e t e m e ( r e n t a f u n c i a r ă , b a n i i etc.) l a c a r e a f ă c u t s c u r t e c o m e n t a r i i . A c e a s t a a fost u n fel d e p r e l u ­ crare primară a materialului adunat. în u n e l e scrisori din această perioadă, M a r x vorbeşte despre s t u d i u l e c o n o m i e i p o l i t i c e . ,,De o b i c e i , d e l a 9 d i m i n e a ţ a p î n ă l a 7 s e a r a s t a u l a B r i t i s h M u s e u m — îi s c r i a el l a 27 i u n i e 1851 lui W e y d e m e y e r . — M a t e r i a l u l la c a r e l u c r e z e s t e atît de afurisit d e v a s t , î n c î t , c u t o a t e e f o r t u r i l e m e l e , n u v o i r e u ş i să-1 t e r m i n .mai d e v r e m e d e 6—8 s ă p t ă m î n i . î n p l u s , m e r e u a p a r t o t f e l u l d e p i e d i c i d e o r d i n practic, i n e v i t a b i l e în condiţiile m i z e r a b i l e în c a r e t r e b u i e s ă v e g e t ă m a i c i . D a r «în p o f i d a t u t u r o r , a t u t u r o r » g r e u t ă ţ i l o r , l u c r u r i l e s e a p r o p i e d e sfîrşit. T r e b u i e s ă s e t e r m i n e o d a t ă , o r i c e a r fi" (K. M a r x şi F . E n g e l s . O p e r e , v o i . 27, p . 521). P r i m e l e r e z u l t a t e a l e a c e s t o r c e r c e t ă r i t e o r e t i c e a u fost o b ţ i ­ n u t e d e M a r x î n c ă l a î n c e p u t u l a n u l u i 1851. D o v a d ă î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s t a u d o u ă s c r i s o r i a d r e s a t e l u i F . E n g e l s (la 7 i a n u a r i e şi la 3 februarie) în care M a r x critică teoria ricardiană a rentei funciare, b a z a t ă p e ,,legea" m a l t h u s i a n ă a fertilităţii d e s c r e s c î n d e a s o l u l u i , şi t e o r i a r i c a r d i a n ă a c i r c u l a ţ i e i b a n i l o r , c a r e p o r n e ş t e •de l a t e o r i a c a n t i t a t i v ă a b a n i l o r . A c e s t e s c r i s o r i , c a şi c o m e n t a ­ r i u l c r i t i c l a l u c r a r e a Iui R i c a r d o „ D e s p r e p r i n c i p i i l e e c o n o m i e i p o l i t i c e şi a l e i m p u n e r i i " , c u p r i n s î n c a i e t e l e d e e x t r a s e I V şi VIII, ilustrează s u c c e s e l e o b ţ i n u t e de M a r x , la î n c e p u t u l anilor '50, î n c e r c e t a r e a m o d u l u i d e p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t . î n a r t i c o l e l e şi î n s c r i s o r i l e s a l e d i n a c e a s t ă p e r i o a d ă , M a r x acordă o deosebită atenţie problemei crizelor economice, pe care el le consideră ca p r e v e s t i t o a r e ale u n e i situaţii r e v o l u ţ i o n a r e . A p r o p i e r e a c r i z e i c a r e a i z b u c n i t î n 1857 şi n o u l a v î n t r e v o l u ­ ţ i o n a r l-au d e t e r m i n a t p e M a r x s ă accelereze ritmul c e r c e t ă r i l o r • e c o n o m i c e . î n f e b r u a r i e 1855 e l îi s c r i a l u i E n g e l s : „...Am r e c i t i t p r o p r i i l e m e l e c a i e t e d e s p r e e c o n o m i e , n u p e n t r u a l u c r a la ele, c i p e n t r u a s t ă p î n i b i n e m a t e r i a l u l şi a-1 a v e a p r e g ă t i t p e n t r u r e d a c t a r e " ( O p e r e , v o i . 28, p . 388). î n v a r a a n u l u i 1857, M a r x a n e r e a t e o r i e i s a l e e c o n o m i c e şi lucrul.

început în de fiecare

două dată

rînduri expu­ şi-a î n t r e r u p t

VIII

Prefaţă

S c r i s ă î n i u l i e 1857, s c h i ţ a „ B a s t i a t şi C a r e y " , r ă m a s ă n e t e r ­ minată, n e a r a t ă cît de mult î n a i n t a s e p e atunci M a r x în critica la a d r e s a e c o n o m i e i politice b u r g h e z e . D a c ă în lucrările s a l e anterioare, împărţirea economiştilor burghezi în d o u ă curentep r i n c i p a l e e r a d o a r c o n t u r a t ă , a i c i el f a c e o c a r a c t e r i z a r e c î t s e p o a t e d e precisă şcolii clasice a e c o n o m i e i politice b u r g h e z e , ca şi c u r e n t e l o r v u l g a r e , c a r e m a r c a u o d e g e n e r a r e a g î n d i r i i e c o ­ nomice burgheze. B a s t i a t şi C a r e y r e p r e z e n t a u e x e m p l e t i p i c e d e e c o n o m i ş t i v u l ­ gari, c a r e căutau să demonstreze „armonia relaţiilor de producţieacolo u n d e economia politică clasică a descris în mod n a i v a n t a ­ g o n i s m u l l o r " ( v e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 4). M a r x analizează, magistral condiţiile economice care au generat concepţiile acestor d o i e c o n o m i ş t i şi a r a t ă c ă „ m e d i u l n a ţ i o n a l c u t o t u l d i f e r i t , b a c h i a r d i a m e t r a l o p u s , î n c a d r u l c ă r u i a s c r i u C a r e y şi B a s t i a t t r e ­ z e ş t e t o t u ş i î n ei a s p i r a ţ i i i d e n t i c e " (ibid). A c e ş t i e c o n o m i ş t i v u l ­ g a r i v e d e a u î n p r o d u c ţ i a c a p i t a l i s t ă u n i d e a l e t e r n , f i r e s c , ded e z v o l t a r e a r m o n i o a s ă a societăţii ; cît p r i v e ş t e c o n t r a d i c ţ i i l e a n t a ­ goniste ale societăţii burgheze, ei c ă u t a u s ă le explice prin p r e ­ zenţa rămăşiţelor feudale în societatea respectivă. Acestor concepţii a n t i i s t o r i c e şi făţiş a p o l o g e t i c e , M a r x l e - a o p u s t e o r i a s a c u p r i ­ vire la formaţiunea social-economică, potrivit căreia acţiunea legi­ lor e c o n o m i c e în ţările capitaliste mai dezvoltate se d e o s e b e ş t e d e a c ţ i u n e a a c e l o r a ş i legi în ţările capitaliste m a i p u ţ i n dezvoltaten u m a i prin forma de manifestare. O a l t ă s c h i ţ ă r ă m a s ă n e t e r m i n a t ă — c u n o s c u t a ,,!. t r o d u c e r e " — a fost s c r i s ă d e M a r x l a s f î r ş i t u l l u n i i a u g u s t 1857. U l t e r i o r , M a r x , a r e n u n ţ a t l a p u b l i c a r e a ei, î n t r u c î t n u d o r e a s ă a n t i c i p e z e c o n ­ c l u z i i l e g e n e r a l e c a r e t r e b u i a u s ă a p a r ă c a u n b i l a n ţ al î n t r e g i i cercetări. „ I n t r o d u c e r e a " a t e s t ă c ă î n t o a m n a a n u l u i 1857 b a z e l e m e t o d o ­ l o g i c e ale t e o r i e i e c o n o m i c e a lui M a r x e r a u e l a b o r a t e s u b toatea s p e c t e l e . M a r x p o r n e ş t e aici d e la concluziile f u n d a m e n t a l e a l e c o n c e p ţ i e i m a t e r i a l i s t e a s u p r a i s t o r i e i , l a c a r e el a j u n s e s e î n c ă î n a n i i '40, şi î n p r i m u l r î n d d e l a t e z a c u p r i v i r e l a p r i m a t u l p r o d u c ­ ţ i e i s o c i a l e . T o t o d a t ă , s p r e d e o s e b i r e d e e c o n o m i ş t i i b u r g h e z i , carea f i r m a u c ă p r o d u c ţ i a c a p i t a l i s t ă e s t e e t e r n ă şi v o r b e a u d e s p r e p r o ­ ducţie în general, M a r x vorbeşte în „Introducere" despre o pro­ ducţie socialmente determinată, despre producţia burgheză modernă c a o b i e c t al c e r c e t ă r i i s a l e . D u p ă ce analizează critic în „ I n t r o d u c e r e " î m p ă r ţ i r e a de c ă t r e economiştii burghezi a obiectului economiei politice în producţie, r e p a r t i ţ i e , s c h i m b şi c o n s u m , M a r x a r a t ă c ă t o a t e a c e s t e m o m e n t e

Prefaţă

reprezintă componentele unui întreg, componente care se condi­ ţ i o n e a z ă reciproc. C o n s i d e r î n d p r o d u c ţ i a n u m a i sub aspectul ei m a t e r i a l , e c o n o m i ş t i i b u r g h e z i (inclusiv e c o n o m i ş t i i clasici) d e c l a ­ r a u c ă o b i e c t u l p r o p r i u - z i s al e c o n o m i e i p o l i t i c e îl c o n s t i t u i e r e l a ­ ţiile d e repartiţie. Analiza unităţii dialectice a tuturor m o m e n t e l o r p r o d u c ţ i e i s o c i a l e i-a p e r m i s l u i M a r x s ă d e p ă ş e a s c ă c a d r u l limitat!' al economiei politice b u r g h e z e în înţelegerea obiectului cercetării s a l e şi s ă t r e a c ă d e l a f o r m e l e d e r e p a r t i ţ i e , c a r e n u s î n t d e c î t o expresie a formelor de producţie, la analiza relaţiilor de producţie c a a d e v ă r a t u l o b i e c t al ş t i i n ţ e i e c o n o m i c e . în „Introducere", M a r x defineşte p e n t r u p r i m a o a r ă m e t o d a şti­ inţifică a t r e c e r i i d e la a b s t r a c t la c o n c r e t ca m e t o d ă a e c o n o m i e i politice, criticînd totodată m o d u l idealist în care concepe H e g e l a c e a s t ă m e t o d ă . î n i n t e r p r e t a r e a m a t e r i a l i s t - d i a l e c t i c ă p e c a r e i-o d ă M a r x , m e t o d a trecerii de la abstract la concret p r e s u p u n e c ă c o n c r e t u l , s e r v i n d ca p u n c t de p l e c a r e al analizei teoretice, se p r e z i n t ă la sfîrşitul cercetării ca u n i t a t e în diversitate, ca sinteză a m a i m u l t o r d e t e r m i n a ţ i i . î n t e o r i a lui M a r x , abstracţiile ştiinţifice s î n t i n d i s o l u b i l l e g a t e d e r e a l i t a t e a c o n c r e t ă c a p r e m i s ă a lor, i a r g î n d i r e a abstractă care se ridică de la simplu la complex cores­ p u n d e în linii g e n e r a l e p r o c e s u l u i istoric real. P o r n i n d d e l a c o n c e p ţ i a s a a s u p r a o b i e c t u l u i şi m e t o d e i e c o n o ­ m i e i politice, M a r x face în „ I n t r o d u c e r e " o p r i m ă v a r i a n t ă a struc­ turii viitoarei sale lucrări economice, v a r i a n t ă care cuprinde toate aspectele mai importante ale societăţii burgheze. „Este evident — s c r i e a c o l o M a r x — c ă e x p u n e r e a t r e b u i e s t r u c t u r a t ă î n felul u r m ă t o r : 1) D e t e r m i n a ţ i i l e a b s t r a c t e g e n e r a l e , c a r e d e a c e e a s î n t m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n e r e n t e t u t u r o r f o r m e l o r s o c i a l e . . . 2) C a t e ­ g o r i i l e c a r e a l c ă t u i e s c s t r u c t u r a i n t e r n ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e şi p e care se sprijină clasele fundamentale. Capital, m u n c ă salariată, p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă . R a p o r t u r i l e d i n t r e e l e . O r a ş u l şi s a t u l . C e l e trei mari clase sociale. Schimbul dintre ele. Circulaţia. Creditul ( p r i v a t ) . 3) S t a t u l c a e x p r e s i e c o n c e n t r a t ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e . . . Clasele «neproductive». Impozitele. Datoria publică. Creditul public. P o p u l a ţ i a . C o l o n i i l e , E m i g r a ţ i a . 4) R e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e i n t e r n a ­ ţionale. Diviziunea internaţională a muncii. Schimburile internaţio­ n a l e . E x p o r t u l şi i m p o r t u l . C u r s u l s c h i m b u l u i . 5) P i a ţ a m o n d i a l ă ş i c r i z e l e " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 4 1 — 4 2 ) . î n t o a m n a a n u l u i 1857 a i z b u c n i t o p u t e r n i c ă c r i z ă e c o n o m i c ă , c a r e 1-a d e t e r m i n a t p e M a r x s ă s e o c u p e i n t e n s d e e l a b o r a r e a teoriei sale economice. în acelaşi timp, avînd u n bogat material î n l e g ă t u r ă c u p r o b l e m a crizelor, M a r x i n t e n ţ i o n a ca, p a r a l e l cu articolele p e n t r u „ N e w York Daily Tribune", să scrie, î m p r e u n ă

X

Prefaţă

cu Engels, o l u c r a r e specială p e a c e a s t ă temă. în acest scop, el a început să ţină „registre" speciale în care c o n s e m n a evoluţia crizei î n m a r i l e ţ ă r i c a p i t a l i s t e . C u r î n d î n s ă î n t r e a g a a t e n ţ i e i-a fost a b s o r ­ bită de elaborarea concluziilor care d e c u r g e a u din cercetările sale e c o n o m i c e d i n a n i i '50. M a r x l u c r a i n t e n s , d e o a r e c e c o n s i d e r a că. a g r a v a r e a crizei economice p o a t e să g e n e r e z e o situaţie r e v o l u ­ ţ i o n a r ă . „Eu lucrez ca u n n e b u n , n o p ţ i de-a rîndul, la s i n t e t i z a r e a s t u d i i l o r m e l e e c o n o m i c e — îi s c r i a el l u i E n g e l s l a 8 d e c e m b r i e 1857 — , p e n t r u c a c e l p u ţ i n i d e i l e p r i n c i p a l e s ă - m i fie c l a r e î n a i n t e d e p o t o p " ( O p e r e , v o i . 29, p . 205). î n a c e e a ş i zi, î n t r - o s c r i s o a r e a d r e s a t ă l u i K o n r a d S c h r a m m , p r i e t e n şi t o v a r ă ş al l u i M a r x şi E n g e l s , s o ţ i a l u i M a r x s p u n e a : „...îţi p o ţ i l e s n e î n c h i p u i c î t deb i n e d i s p u s e s t e M a u r u l . Şi-a r e c ă p ă t a t î n t r e a g a s a c a p a c i t a t e d e m u n c ă şi e n e r g i e d e a l t ă d a t ă , t o t a ş a şi p r o s p e ţ i m e a şi v i o i c i u n e a spiritului... Karl m u n c e ş t e ziua p e n t r u a cîştiga cele n e c e s a r e t r a i u ­ lui, iar n o a p t e a — p e n t r u a t e r m i n a e c o n o m i a sa politică. Acum... această lucrare â devenit o cerinţă de actualitate, o necesitate" (op. cit., p . 579). î n p e r i o a d a o c t o m b r i e 1 8 5 7 — m a i 1858, M a r x a s c r i s o l u c r a r e a m p l ă , d e p e s t e 50 d e c o l i d e t i p a r , p e c a r e a i n t i t u l a t - o „ C r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " şi c a r e r e p r e z i n t ă p r i m a c i o r n ă a v i i t o r u l u i t e x t al „ C a p i t a l u l u i " . A c e s t m a n u s c r i s o c u p ă u n l o c d e o s e b i t d e important în istoria marxismului. Aici M a r x a elaborat pentru p r i m a o a r ă t e o r i a v a l o r i i , i a r p e b a z a ei — t e o r i a p l u s v a l o r i i , a c e a s t ă , „piatră u n g h i u l a r ă a teoriei e c o n o m i c e a lui M a r x " (Lenin), făcînd astfel, d u p ă cum s p u n e Engels, c e a d e - a d o u a m a r e d e s ­ c o p e r i r e a sa, c a r e , î m p r e u n ă c u c o n c e p ţ i a m a t e r i a l i s t ă a i s t o r i e i , a t r a n s f o r m a t socialismul din u t o p i e în ştiinţă. M a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 îl i n t r o d u c e p e c i t i t o r d i r e c t î n însăşi m e t o d a de cercetare folosită de M a r x , în l a b o r a t o r u l d e c r e a ţ i e a l l u i M a r x şi-i d ă a s t f e l p o s i b i l i t a t e a d e a u r m ă r i p a s c u pas procesul elaborării de către acesta a teoriei sale economice. U l t e r i o r , M a r x ş i - a e x p u s t e o r i a e c o n o m i c ă î n „ C a p i t a l u l " , dar,, d u p ă c u m a r a t a c h i a r el, „ m e t o d a d e e x p u n e r e t r e b u i e s ă s e d e o ­ sebească, formal, de m e t o d a de cercetare. C e r c e t a r e a trebuie să-şi î n s u ş e a s c ă materialul în a m ă n u n t , să analizeze diferitele lui f o r m e d e d e z v o l t a r e şi s ă d e s c o p e r e l e g ă t u r a l o r i n t e r n ă . A b i a d u p ă c e a c e a s t ă m u n c ă a fost î n c h e i a t ă , m i ş c a r e a r e a l ă p o a t e fi d e s c r i s ă î n m o d c o r e s p u n z ă t o r " ( O p e r e , v o i . 2 3 , p . 27). î n m a n u s c r i s u l „ C r i ­ t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " p o a t e fi u r m ă r i t p r o c e s u l c e r c e t ă r i i d e c ă t r e M a r x a modului de producţie capitalist, procesul naşterii noii teorii. M a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 î n c e p e c u „ C a p i t o l u l d e s p r e b a n i " , p e c a r e M a r x 1-a n u m e r o t a t c u cifra r o m a n ă II. A c e a s t a s e e x p l i c ă

Prefaţă

XI

p r i n f a p t u l c ă c a p i t o l u l d e s p r e b a n i u r m a s ă fie p r e c e d a t d e u n a l t u l , p e c a r e M a r x i n t e n ţ i o n a s e i n i ţ i a l să-1 i n t i t u l e z e „ V a l o a r e a " {ultima p a g i n ă a m a n u s c r i s u l u i d i n 1857—1858 c o n ţ i n e , s u b cifra r o m a n ă I, c i o r n a î n c e p u t u l u i a c e s t u i c a p i t o l ) , d a r u l t e r i o r — înş l u c r a r e a „ C o n t r i b u ţ i i l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " — 1-a inti-ţ tulat „Marfa". M a r x începe „Capitolul despre bani" cu o critică a concep­ ţ i i l o r e c o n o m i c e m i c - b u r g h e z e a l e l u i P r o u d h o n , şi î n p r i m u l r î n d a teoriei p r o u d h o n i s t e a banilor. Critica proudhonismului, deli­ m i t a r e a de acest „pseudofrate", era considerată de M a r x ca o s a r c i n ă i m p o r t a n t ă a socialismului ştiinţific. „ P e n t r u a croi d r u m s o c i a l i s m u l u i c r i t i c şi m a t e r i a l i s t , c a r e s e s t r ă d u i e ş t e s ă f a c ă î n ţ e ­ l e a s ă d e z v o l t a r e a i s t o r i c ă r e a l ă a p r o d u c ţ i e i s o c i a l e •—• a r ă t a m a i tîrziu M a r x —, era necesar să se r u p ă brusc cu economia poli­ t i c ă i d e a l i s t ă , a l c ă r e i u l t i m r e p r e z e n t a n t a fost, f ă r ă c a e l s ă - ş i d e a s e a m a , P r o u d h o n " ( O p e r e , v o i . 19, p . 236). Teoria lui Proudhon, orientată spre o reformă a societăţii bur­ g h e z e , f u s e s e c r i t i c a t ă d e M a r x î n „ M i z e r i a f i l o z o f i e i " , d a r a c o l o el se mai sprijinise încă în m a r e m ă s u r ă pe concepţiile economice a l e l u i R i c a r d o . î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 î n s ă , M a r x c r i t i c a p r o u d h o n i s m u l de p e poziţiile propriei sale teorii economice. Aici el respinge total teza proudhonistă potrivit căreia contradicţiile a n t a g o n i s t e a l e c a p i t a l i s m u l u i a r p u t e a fi î n l ă t u r a t e p r i n t r - o r e ­ f o r m ă a b ă n c i l o r . M a r x a r a t ă c ă c a r a c t e r u l a n t a g o n i s t al c o n t r a ­ d i c ţ i i l o r s o c i e t ă ţ i i c a p i t a l i s t e „ n u p o a t e fi î n l ă t u r a t p r i n s c h i m b ă r i t r e p t a t e " ( v e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 95), că î n c e r c ă r i l e p r o u d h o n i ş t i l o r de a menţine orînduirea burgheză prin simpla îndreptare a „nea­ j u n s u r i l o r " ei n u r e p r e z i n t ă decît o utopie d ă u n ă t o a r e , care dez­ o r g a n i z e a z ă c l a s a m u n c i t o a r e şi o a b a t e d e l a p r e g ă t i r e a r e v o l u ţ i e i socialiste. C r i t i c î n d c o n c e p ţ i i l e l u i P r o u d h o n , î n m a n u s c r i s u l d i n 1857-—• 1858 M a r x a e l a b o r a t t o t o d a t ă t o a t e e l e m e n t e l e f u n d a m e n t a l e ale t e o r i e i s a l e c u p r i v i r e Ia v a l o a r e . El a a r ă t a t c ă î n c u r s u l d e z v o l ­ t ă r i i p r o d u c ţ i e i s o c i a l e şi a d i v i z i u n i i s o c i a l e a m u n c i i a r e l o c t r a n s f o r m a r e a p r o d u s u l u i î n m a r f ă şi a m ă r f i i î n b a n i . „ P r o b l e m a reală — observă M a r x — este aceea dacă însuşi sistemul burghez d e s c h i m b n u r e c l a m ă şi u n i n s t r u m e n t s p e c i f i c d e s c h i m b ; d a c ă n u c r e e a z ă el î n m o d n e c e s a r u n e c h i v a l e n t s p e c i a l p e n t r u t o a t e " v a l o r i l e " ( v e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 61). M a r x p u n e a i c i o p r o b l e m ă l a c a r e economiştii burghezi n u s-au gîndit niciodată — p r o b l e m a l e g ă t u r i i n e c e s a r e d i n t r e m a r f ă şi b a n i . El a f o r m u l a t p e n t r u p r i m a o a r ă a c e a s t ă p r o b l e m ă î n c ă î n „ M i z e r i a filozofiei", dar a b i a î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 a r e z o l v a t - o definitiv p e b a z a a n a l i z e i

XII

Prefaţă

c e l o r d o i f a c t o r i ai m ă r f i i •— v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e şi v a l o a ­ r e a — , p r e c u m şi a d u b l u l u i c a r a c t e r al m u n c i i c a r e c r e e a z ă m a r f a . M a r x a arătat că contradicţia dintre omogenitatea calitativă a m ă r f u r i l o r c a v a l o r i şi d i v e r s i t a t e a l o r n a t u r a l ă c a v a l o r i d e î n ­ t r e b u i n ţ a r e îşi g ă s e ş t e r e z o l v a r e a a p a r e n t ă î n p r o c e s u l s c h i m b u ­ lui, î n d e d u b l a r e a m ă r f i i i n m a r f ă şi b a n i , î n f a p t u l c ă v a l o a r e a mărfii capătă o existenţă de sine stătătoare sub forma unei mărfi specifice, sub formă de bani. Fiind o rezolvare a p a r e n t ă a contra­ d i c ţ i e i d i n t r e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e şi v a l o a r e a m ă r f i i , b a n i i ascut totodată toate contradicţiile producţiei de mărfuri bazate pe schimbul privat, le ridică pe o t r e a p t ă nouă. T o c m a i aceste con­ tradicţii a s c u n d în ele posibilitatea crizelor e c o n o m i c e . Deşi critica p r o u d h o n i s m u l u i o c u p ă u n loc i m p o r t a n t în m a n u ­ s c r i s u l d i n 1857—1858, o b i e c t u l p r i n c i p a l a l c r i t i c i i lui M a r x îl c o n ­ stituie e c o n o m i a politică clasică b u r g h e z ă . In „Capitolul d e s p r e b a n i " , e l a b o r î n d t e o r i a v a l o r i i şi t e o r i a b a n i l o r , el f a c e t o t o d a t ă şi o c r i t i c ă a t e o r i e i c a n t i t a t i v e r i c a r d i e n e a b a n i l o r . M a r x a r a t ă , d e a s e m e n e a , că, i a r î n d u l ei, c o n t r a d i c ţ i a d i n t r e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a m ă r f i i şi v a l o a r e a e i d e c u r g e din d u b l u l c a r a c t e r al m u n c i i î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă , d i n f a p t u l c ă , î n condiţiile proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie, m u n c a socială este nemijlocit muncă privată. A c e a s t ă contradicţie a n t a g o n i s t ă a e c o n o m i e i c a p i t a l i s t e a fost f o r m u l a t ă d e M a r x î n felul u r m ă t o r : „ I n d i v i z i i p r o d u c n u m a i p e n t r u s o c i e t a t e şi î n c a ­ d r u l s o c i e t ă ţ i i " , d a r „ p r o d u c ţ i a l o r n u e s t e nemijlocit socială" {vezi v o l u m u l d e faţă, p . 94). T e o r i a d u b l u l u i c a r a c t e r al m u n c i i î n p r o d u c ţ i a d e m ă r f u r i , f o r m u l a t ă p e n t r u p r i m a o a r ă î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, c o n ­ s t i t u i e b a z a t e o r i e i valorii a lui M a r x . A i c i se află linia d e d e m a r ­ c a ţ i e c a r e d e s p a r t e t e o r i a lui M a r x de t e o r i a v a l o r i i b a z a t e p e m u n c ă a clasicilor economiei politice burgheze. Aceştia din u r m ă n u î n ţ e l e g e a u o p o z i ţ i a c a l i t a t i v ă d i n t r e m u n c a c o n c r e t ă şi m u n c a a b s t r a c t ă î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă şi r e d u c e a u t o t u l l a d e t e r m i n a r e a , m ă r i m i i v a l o r i i p r i n t i m p u l d e m u n c ă . O r , s u b l i n i a M a r x , p e teoriad u b l u l u i c a r a c t e r al m u n c i i „ s e b a z e a z ă toată î n ţ e l e g e r e a f a p t e l o r " ( O p e r e , v o i . 3 1 , p . 299). în procesul elaborării teoriei valorii în manuscrisul din 1857—1858, M a r x a a j u n s şi la d e s c o p e r i r e a c ă m a r f a e s t e „ c e l u l a economică" a societăţii burgheze. A c e a s t a însemna însă că punctul d e p l e c a r e al a n a l i z e i s t r u c t u r i i e c o n o m i c e a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e îl c o n s t i t u i e n u v a l o a r e a m ă r f u r i l o r şi n i c i r a p o r t u l l o r d e v a l o a r e , c a r e p o a t e fi d o a r g î n d i t , ci î n s ă ş i m a r f a , p u r t ă t o r u l m a t e r i a l al a c e s t o r r a p o r t u r i . A ş a s e şi e x p l i c ă d e c e u l t e r i o r M a r x a s c h i m -

Prefaţă

XIII

b a t d e n u m i r e a p r i m u l u i c a p i t o l al l u c r ă r i i s a l e , intitulîndu-1 „ M a r f a " î n l o c d e „ V a l o a r e a " , c u m îl i n t i t u l a s e i n i ţ i a l . î n c ă î n c i o r n a a c e s t u i c a p i t o l , l a f i n e l e m a n u s c r i s u l u i d i n 1857—1858, M a r x scria : „ P r i m a c a t e g o r i e s u b c a r e se p r e z i n t ă a v u ţ i a b u r g h e z ă este maria". U n a dintre principalele concluzii la care a ajuns M a r x în „Ca­ p i t o l u l d e s p r e b a n i " e s t e a c e e a că, î n c o n d i ţ i i l e p r o p r i e t ă ţ i i p r i ­ v a t e asupra mijloacelor de producţie, forma dezvoltată a produc­ ţiei de mărfuri p r e s u p u n e în m o d n e c e s a r relaţii capitaliste. Ten­ d i n ţ a d e z v o l t ă r i i p r o d u c ţ i e i d e m ă r f u r i şi a v a l o r i i d e s c h i m b d u c e î n m o d n e c e s a r l a „ s e p a r a ţ i a d i n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e , a s t f e l încît m u n c a v a î n s e m n a c r e a r e d e p r o p r i e t a t e străină, iar p r o p r i e ­ t a t e a — p u t e r e a d e a d i s p u n e d e m u n c a altuia" (vezi v o l u m u l d e faţă, p . 170). î n c a p i t o l u l u r m ă t o r al m a n u s c r i s u l u i d i n 1857—1858, în „Capitolul d e s p r e capital", M a r x a r e z o l v a t m a g i s t r a l p r o b l e m a centrală a întregii sale cercetări — explicarea mecanismului ex­ ploatării capitaliste. Economiştii burghezi î n c e r c a u zadarnic să treacă direct de la v a l o a r e l a c a p i t a l ; ei d e c l a r a u c a p i t a l u l d r e p t s i m p l ă s u m ă d e v a l o r i , f ă r ă a î n ţ e l e g e c ă a t î t î n v i a ţ a r e a l ă , c î t şi î n t e o r i e , a i c i a r e loc u n salt calitativ. „ M i ş c a r e a simplă a valorilor de s c h i m b aşa c u m are ea loc în circulaţia p u r ă — s p u n e M a r x — n u p o a t e r e a l i z a n i c i o d a t ă c a p i t a l " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 185). C o n ţ i n u t u l r e l a ţ i e i d e p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t e îl c o n s t i t u i e r e l a ţ i a d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t , d i n t r e m u n c ă şi c a p i t a l , c a r e s e o p u n r e c i p r o c şi î n t r e c a r e a r e l o c s c h i m b u l . D i f i c u l t a t e a a n a l i z ă r i i a c e s ­ t e i r e l a ţ i i c o n s t ă î n f a p t u l c ă s c h i m b u l în f o n d n e e c h i v a l e n t d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t s e e f e c t u e a z ă p e b a z a l e g i i v a l o r i i , a d i c ă p e b a z a u n u i schimb de echivalente. Analiza făcută de M a r x în „Ca­ pitolul despTe capital" se î n t e m e i a z ă în m a r e m ă s u r ă p e d u b l u l c a r a c t e r al m ă r f i i , s t u d i a t d e M a r x î n „ C a p i t o l u l d e s p r e b a n i " , p e faptul că marfa e c o n s i d e r a t ă ca unitate a contrariilor : „ v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e " şi „ v a l o a r e " . î n p r i m u l r î n d M a r x a î m p ă r ţ i t s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă î n d o u ă p r o c e s e c a l i t a t i v d i f e r i t e , o p u s e , şi a n u m e : 1) s c h i m ­ b u l p r o p r i u - z i s d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t , î n u r m a c ă r u i a a c e s t a d i n u r m ă „ c a p ă t ă î n s c h i m b o f o r ţ ă p r o d u c t i v ă c a r e c o n s e r v ă şi î n m u l ţ e ş t e c a p i t a l u l " 2) î n s u ş i p r o c e s u l m u n c i i , î n c a d r u l c ă r u i a s e e f e c t u e a z ă a c e a s t ă c o n s e r v a r e şi î n m u l ţ i r e a c a p i t a l u l u i . A n a lizînd primul stadiu, M a r x formulează teza u r m ă t o a r e : „în rapor­ t u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă . . , , o p a r t e ( c a p i t a l u l ) s e o p u n e c e l e i ­ lalte, în primul rînd, ca v a l o a r e de schimb, iar cealaltă (munca) s e o p u n e c a p i t a l u l u i ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e " (vezi v o l u m u l d e ;

7? ^'Sagging?''-' ^ ' ^ • " " ^ ^ " S ' S ä P ^ S f c J I W S P " •wrv

XIV

i W 3 > ^

Prefaţă

faţă, p . 198—199). Aici M a r x face u n p a s i m p o r t a n t î n d i r e c ţ i a t r e c e r i i de la formula ,,muncă-marfă", „vînzarea muncii", uzuală la econo­ miştii burghezi, la marfa „forţă d e m u n c ă " . In acest r a ţ i o n a m e n t al l u i M a r x m u n c a n u m a i a p a r e c a marfă, ci c a v a l o a r e d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e a mărfii p e care muncitorul o v i n d e capitalistului. Parti­ cularitatea acestei valori rezidă în faptul că e a „ n u este materia­ l i z a t ă î n t r - u n p r o d u s şi i n g e n e r a l n u există în afara m u n c i t o r u l u i , n u e x i s t ă r e a l m e n t e , ci n u m a i p o t e n ţ i a l , c a o a p t i t u d i n e a l u i " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 199). C a u r m a r e a p r i m u l u i s t a d i u a l s c h i m ­ b u l u i d i n t r e m u n c ă şi capital, în m î i n i l e c a p i t a l i s t u l u i t r e c e d r e p t u l de a dispune de munca v i e a muncitorului. A l doilea stadiu al s c h i m b u l u i îl c o n s t i t u i e î n s u ş i p r o c e s u l m u n c i i v i i , p r o c e s u l d e c r e a r e a valorilor d e schimb, care a r e ca rezultat c o n s e r v a r e a şi sporirea capitalului. M a r x a arătat c ă muncitorul, nefiind proprietarul mijloacelor d e p r o d u c ţ i e , n u p o a t e fi n i c i p r o p r i e t a r u l m u n c i i s a l e , d e c i n i c i a l p r o d u s u l u i muncii sale, al valorii p e c a r e m u n c a v i e o c r e e a z ă în procesul d e producţie. D a r o anumită parte, dinainte stabilită, din a c e a s t ă v a l o a r e c r e a t ă d e m u n c i t o r şi a p a r ţ i n î n d c a p i t a l i s t u ­ lui, a c e s t a d i n u r m ă t r e b u i e s-o r e s t i t u i e m u n c i t o r u l u i s u b f o r m ă d e s a l a r i u , p e n t r u a-i p l ă t i a s t f e l v a l o a r e a f o r ţ e i d e m u n c ă , a d i c ă cantitatea de muncă cheltuită pentru producerea muncitorului în­ suşi. Dacă nivelul productivităţii muncii este atît d e ridicat încît v a l o a r e a c r e a t ă d e m u n c a v i e d e p ă ş e ş t e v a l o a r e a forţei d e m u n c ă , apare o supranumea, iar capitalistul obţine o plusvaloare egală cu diferenţa dintre v a l o a r e a c r e a t ă d e m u n c a v i e şi v a l o a r e a forţei de muncă. Ceea ce caracterizează modul de producţie capitalist este tocmai u n asemenea nivel d e dezvoltare a forţelor d e pro­ ducţie, în condiţiile căruia m u n c a productivă se manifestă ca muncă creatoare de plusvaloare. în „Capitolul despre capital", Marx dezvoltă, de asemenea, teoria sa cu privire la cele două forme d e plusvaloare — plusval o a r e a a b s o l u t ă şi p l u s v a l o a r e a r e l a t i v ă , s c o ţ î n d t o t o d a t ă la i v e a l ă dubla tendinţă a capitalului d e a prelungi ziua d e m u n c ă p e n t r u a spori p l u s v a l o a r e a a b s o l u t ă şi d e a r e d u c e t i m p u l d e m u n c ă n e ­ cesar pentru a spori plusvaloarea relativă. M a r x a explicat, pentru prima oară în istoria ştiinţei economice, m e c a n i s m u l exploatării capitaliste ; el a arătat c ă însuşirea d e către clasa capitalistă a plusvalorii create d e muncitori stă la b a z a m o d u l u i d e p r o d u c ţ i e capitalist şi a r e l o c î n c o n c o r d a n ţ ă d e ­ p l i n ă c u l e g i l e l u i i n t e r n e , şi î n p r i m u l r î n d c u l e g e a v a l o r i i . în teoria lui Marx, plusvaloarea apare ca u n rezultat necesar al relaţiilor d e producţie capitaliste ; e a constituie e s e n ţ a a c e s t o r

Prefaţă

XV

r e l a ţ i i , d e t e r m i n ă c e l e l a l t e c a t e g o r i i şi r e l a ţ i i a l e s o c i e t ă ţ i i b u r ­ gheze, d e t e r m i n ă legea mişcării modului de producţie capitalist, i n e v i t a b i l i t a t e a p i e i r i i l u i şi a î n l o c u i r i i l u i p r i n c o m u n i s m . D a c ă e x p l o a t a r e a capitalistă d e c u r g e , d u p ă c u m a a r ă t a t M a r x , din în­ săşi e s e n ţ a relaţiilor de p r o d u c ţ i e capitaliste, î n s e a m n ă că elibe­ rarea clasei muncitoare de sub jugul exploatării capitaliste nu p o a t e fi î n f ă p t u i t ă î n c a d r u l o r î n d u i r i i c a p i t a l i s t e . î n a c e l a ş i t i m p , arată Marx, chiar în societatea b u r g h e z ă se creează premisele materiale p e n t r u desfiinţarea modului de producţie capitalist, „se d e z v o l t ă r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e şi d e s c h i m b c a r e r e p r e z i n t ă t o t a t î t e a m i n e î n s t a r e s-o a r u n c e î n a e r " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 95). î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, M a r x n u s-a o p r i t l a d e s c o p e r i ­ r e a p l u s v a l o r i i , ci p e b a z a ei a t r e c u t l a e x p l i c a r e a f o r m e l o r ei transformate, care acţionează la suprafaţa societăţii b u r g h e z e . S p r i j i n i n d u - s e p e t e o r i a c e l o r d o u ă f o r m e d e c a p i t a l — c o n s t a n t şi v a r i a b i l —, e x p u s ă d e el p e n t r u p r i m a oară în acest m a n u s c r i s , M a r x a elaborat teoria profitului ca formă transformată a plusva­ l o r i i . T o t o d a t ă el a r e l e v a t e r o r i l e şi c o n t r a d i c ţ i i l e e c o n o m i ş t i l o r b u r g h e z i d a t o r a t e faptului că n u concep profitul ca o formă deri­ vată, secundară a plusvalorii. C e r c e t a r e a p l u s v a l o r i i —• î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 — i n ­ d e p e n d e n t d e formele ei specifice — profitul, d o b î n d a , r e n t a fun­ ciară — reprezintă unul dintre principalele aspecte sub care doc­ trina e c o n o m i c ă a lui M a r x se d e o s e b e ş t e calitativ de e c o n o m i a politică burgheză, care confundă m e r e u formele specifice ale plus­ v a l o r i i c u f o r m a ei g e n e r a l ă , c e e a c e f a c e c a p î n ă şi l a c l a s i c i i economiei politice burgheze, teoria profitului să reprezinte, d u p ă cum s p u n e Marx, „un m i ş m a ş " de concepţii. în scrisoarea sa din 14 i a n u a r i e 1858 c ă t r e E n g e l s , M a r x s c r i e c ă î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 „a r ă s t u r n a t î n t r e a g a t e o r i e de p î n ă a c u m cu p r i v i r e la profit". î n a c e s t m a n u s c r i s d i n 1857—1858, M a r x a f o r m u l a t p e n t r u prima oară „ d o u ă legi care d e c u r g din transformarea plusvalorii în forma profit". Prima dintre ele este a c e e a că rata profitului este î n t o t d e a u n a m a i m i c ă d e c î t r a t a p l u s v a l o r i i . C e a d e - a d o u a —- l e ­ g e a t e n d i n ţ e i d e s c ă d e r e a r a t e i profitului — a fost c a r a c t e r i z a t ă d e M a r x ca „ u n a dintre cele m a i i m p o r t a n t e legi ale economiei politice contemporane", „lege care, deşi nu p r e a complicată, n-a fost î n ţ e l e a s ă d e n i m e n i p î n ă î n p r e z e n t şi n - a fost î n c ă v r e o d a t ă formulată în m o d conştient", Unul din rezultatele acţiunii acestei legi este, d u p ă cum arată Marx, neconcordanţa crescîndă dintre d e z v o l t a r e a f o r ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e a l e s o c i e t ă ţ i i şi r e l a ţ i i l e d e p r o -

XVI

Prefaţă

ducţie burgheze ; consecinţa inevitabilă a acestei neconcordanţe sînt crizele economice. î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, M a r x a a j u n s î n p r a g u l d e s c o ­ p e r i r i i l e g i i p r o f i t u l u i m i j l o c i u şi a p r e ţ u l u i d e p r o d u c ţ i e . S t a b i ­ lind că profitul întregii clase capitaliste n u p o a t e depăşi s u m a p l u s v a l o r i i , M a r x a a j u n s la c o n c l u z i a c ă î n r a m u r i d e p r o d u c ţ i e diferite există n e c e s a r m e n t e diferite rate individuale ale profitu­ lui, c a r e , d a t o r i t ă c o n c u r e n ţ e i d i n t r e r a m u r i , s e r e d i s t r i b u i e î n r a t a g e n e r a l ă a profitului. Rata generală a profitului, arată Marx, se formează prin redistribuirea, proporţional cu m ă r i m e a capitalului avansat, a sumei totale a plusvalorii p r o d u s e în toate ramurile producţiei capitaliste. în l e g ă t u r ă cu aceasta, mărfurile se v î n d la p r e ţ u r i c a r e d i f e r ă d e v a l o r i l e l o r şi c a r e î n u n e l e r a m u r i s î n t peste, iar în altele sub aceste valori. P r o b l e m a p r o f i t u l u i m i j l o c i u şi a p r e ţ u l u i d e p r o d u c ţ i e a definitiv soluţionată de M a r x ulterior, în procesul elaborării n u s c r i s u l u i d i n 1861—1863.

fost ma­

* ** M a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 a fost m u l t f o l o s i t d e M a r x u l t e ­ r i o r , c î n d a e l a b o r a t „ C a p i t a l u l " . El c o n ţ i n e î n s ă şi o s e r i e î n t r e a g ă de materiale care nu şi-au găsit loc în textul celor p a t r u v o l u m e ale „Capitalului". Lucrînd la „Capitolul d e s p r e capital" din manuscrisul anilor 1857—1858, M a r x a a j u n s l a o c o n c l u z i e i m p o r t a n t ă p r i v i n d c o r e ­ l a ţ i a d i n t r e a s p e c t e l e l o g i c e şi c e l e i s t o r i c e a l e m e t o d e i d e c e r c e ­ t a r e ştiinţifică, n e c e s i t a t e a d e a c o m p l e t a a n a l i z a m o d u l u i d e producţie capitalist, pe de o parte, cu o e x a m i n a r e a formelor so­ c i a l e p r e m e r g ă t o a r e , i a r p e d e a l t ă p a r t e , c u o p r e z e n t a r e a for­ mei sociale care v a lua inevitabil locul capitalismului, „ M e t o d a n o a s t r ă — s c r i a M a r x •— i n d i c ă p u n c t e l e î n c a r e t r e b u i e s ă i n t e r ­ v i n ă e x a m i n a r e a istorică a fenomenelor, adică punctele în care e c o n o m i a b u r g h e z ă , ca formă d o a r istorică a p r o c e s u l u i de p r o d u c ­ ţ i e , o f e r ă a s p e c t e c a r e d e p ă ş e s c p r o p r i u l ei c a d r u şi c o n ţ i n i n d i ­ caţii asupra unor moduri de producţie istorice anterioare... Pe de altă parte, această justă examinare conduce, de asemenea, la u n e l e aspecte în care se constată s u p r i m a r e a actualei forme de r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e şi- î n felul a c e s t a s e c o n t u r e a z ă î n c e p u t u l u n e i mişcări transformatoare care prefigurează viitorul. Dacă, pe de o p a r t e , f a z e l e p r e b u r g h e z e a p a r c a fiind p r e m i s e doar istorice, adică d e j a suprimate, în schimb condiţiile actuale ale producţiei se ma­ n i f e s t ă c a suprimîndu-se pe ele însele şi a f i r m î n d u - s e d e c i c a p r e -

Prefaţă

XVII

m i s e i s t o r i c e p e n t r u o n o u ă o r î n d u i r e s o c i a l ă " (vezi v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 412). î n l e g ă t u r ă cu a c e a s t a , M a r x a inclus în „ C a p i t o l u l d e s p r e ca­ pital" un studiu istoric intitulat „Forme p r e m e r g ă t o a r e producţiei capitaliste", în care este schiţată evoluţia formelor de proprietate î n c e p î n d c u o r î n d u i r e a c o m u n e i p r i m i t i v e şi p î n ă l a a p a r i ţ i a for­ m e l o r capitaliste de apropriere. A c e s t studiu istoric constituie u n a d i n a c e l e p ă r ţ i a l e m a n u s c r i s u l u i d i n 1857—1858 c a r e c o m ­ p l e t e a z ă substanţial conţinutul celor p a t r u v o l u m e ale „Capita­ lului". Studiul formaţiunilor p r e c a p i t a l i s t e , î n t r e p r i n s aici de M a r x , reprezintă o elaborare aprofundată a ideilor expuse pentru prima o a r ă î n „ I d e o l o g i a g e r m a n ă " . î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, M a r x d e f i n e ş t e p r o p r i e t a t e a şi c e r c e t e a z ă a m ă n u n ţ i t e v o l u ţ i a f o r m e l o r ei în funcţie de s c h i m b a r e a condiţiilor producţiei. Legătura dintre f o r m e l e d e p r o p r i e t a t e şi c o n d i ţ i i l e p r o d u c ţ i e i a fost u l t e r i o r for­ m u l a t ă de M a r x în prefaţa la lucrarea sa „Contribuţii la critica e c o n o m i e i p o l i t i c e " , p a r t e a I, u n d e s e s p u n e c ă r e l a ţ i i l e d e p r o ­ p r i e t a t e constituie „expresia juridică" a diferitelor relaţii de pro­ d u c ţ i e a p ă r u t e în decursul istoriei. î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, M a r x a d e f i n i t d e a s e m e n e a conceptul de „mod de producţie", subliniind totodată rolul activ a i f o r ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e î n p r o c e s u l d e z v o l t ă r i i s o c i a l e şi a r ă t î n d că sfera producţiei materiale constituie baza întregii vieţi sociale. Studiind evoluţia formelor de proprietate precapitaliste, Marx a sesizat profund esenţa condiţiilor istorice care reprezintă pre­ m i s e l e d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s t e . El a a r ă t a t c ă a p a r i ţ i a c a p i t a l i s m u ­ l u i a r e d r e p t p r e m i s ă p r o c e s u l i s t o r i c al d e s t r ă m ă r i i d i f e r i t e l o r forme de proprietate a lucrătorului asupra condiţiilor producţiei s a u a diferitelor forme de proprietate asupra lucrătorului ca con­ diţie obiectivă a producţiei. A n a l i z î n d g e n e z a c a p i t a l i s m u l u i , d e s c o p e r i n d l e g i l e a p a r i ţ i e i şi d e z v o l t ă r i i lui, M a r x a d e z v ă l u i t l o c u l i s t o r i c al c a p i t a l i s m u l u i , a d e m o n s t r a t i n e v i t a b i l i t a t e a p i e i r i i lui, i n e v i t a b i l i t a t e a s u p r i m ă r i i s e p a r a ţ i e i d i n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e , s e p a r a ţ i e i n e r e n t ă c a p i t a ­ lismului. „Pentru ca m u n c a să se r a p o r t e z e iarăşi la condiţiile ei o b i e c t i v e ca la o p r o p r i e t a t e a ei — r e m a r c ă M a r x —, este n e c e s a r c a u n a l t s i s t e m să-1 î n l o c u i a s c ă p e a c e l a a l s c h i m b u l u i p r i v a t " {vezi v o l u m u l d e faţă, p . 461). A n a l i z a f ă c u t ă d e M a r x cu a c e s t p r i ­ l e j o r î n d u i r i i s o c i a l e noi, c a r e ia locul c a p i t a l i s m u l u i , c o n s t i t u i e u n p r e ţ i o s a d a o s la c o n s i d e r a ţ i i l e d e s p r e c o m u n i s m p e c a r e le c o n ­ ţine „Capitalul".

XVIII

Prefaţa

î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858, M a r x c a r a c t e r i z e a z ă s o c i e t a t e a c o m u n i s t ă ca o societate în c a r e d o m n e ş t e „ i n d i v i d u a l i t a t e a liberă, î n t e m e i a t ă p e d e z v o l t a r e a u n i v e r s a l ă a i n d i v i z i l o r şi p e t r a n s f o r ­ m a r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i l o r c o l e c t i v e , s o c i a l e , î n t r - u n b u n s o c i a l al l o r " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 93). M a r x s u b l i n i a z ă n e c e s i t a t e a i s t o ­ rică a t r e c e r i i la s o c i e t a t e a c o m u n i s t ă , a c ă r e i a p a r i ţ i e p r e s u p u n e u n a n u m i t g r a d d e d e z v o l t a r e a c o n d i ţ i i l o r m a t e r i a l e şi s p i r i t u a l e . M u n c a î n v i i t o a r e a s o c i e t a t e c o m u n i s t ă e s t e c a r a c t e r i z a t ă deM a r x ca m u n c ă nemijlocit socială : în condiţiile producţiei colec­ tive, m u n c a i n d i v i d u l u i se p r e z i n t ă d e la b u n î n c e p u t ca m u n c ă socială. Deosebit de importantă este legea economisirii de timp în condiţiile societăţii comuniste, formulată de M a r x în m a n u s c r i ­ s u l d i n 1857—1858 : „ î n c o n d i ţ i i l e u n e i p r o d u c ţ i i c o l e c t i v e — scrieM a r x —, d e t e r m i n a r e a timpului p ă s t r e a z ă , fireşte, o i m p o r t a n ţ ă e s e n ţ i a l ă . Cu cît s o c i e t a t e a a r e n e v o i e d e m a i p u ţ i n timp p e n t r u a p r o d u c e g r î u , v i t e etc., c u a t î t m a i m u l t t i m p c î ş t i g ă e a p e n t r u alte activităţi productive de ordin material sau spiritual. A t î t . la i n d i v i d c î t şi l a s o c i e t a t e , o m n i l a t e r a l i t a t e a d e z v o l t ă r i i , a c o n s u ­ m u l u i şi a c t i v i t ă ţ i i d e p i n d e d e e c o n o m i s i r e a t i m p u l u i . O r i c e e c o ­ n o m i e se r e d u c e , în u l t i m ă analiză, la e c o n o m i s i r e a t i m p u l u i . S o ­ c i e t a t e a t r e b u i e şi e a s ă - ş i î m p a r t ă t i m p u l î n m o d a d e c v a t , p e n ­ tru a obţine o producţie corespunzătoare ansamblului trebuinţelor ei, a ş a c u m şi i n d i v i d u l t r e b u i e s ă - ş i î m p a r t ă j u d i c i o s t i m p u l p e n ­ tru a p u t e a dobîndi cunoştinţe în proporţiile c u v e n i t e sau p e n t r u a p u t e a face faţă d i v e r s e l o r c e r i n ţ e ale activităţii sale. E c o n o m i ­ s i r e a t i m p u l u i , c a şi r e p a r t i z a r e a p l a n i c ă a t i m p u l u i d e m u n c ă î n ­ t r e diferitele r a m u r i de producţie rămîne, aşadar, prima lege e c o ­ n o m i c ă a unei societăţi b a z a t e pe p r o d u c ţ i a colectivă. Ele d e v i n l e g e î n t r - u n g r a d mult m a i înalt c h i a r " (vezi v o l u m u l d e faţă, p . 107—108). O deosebită atenţie a acordat M a r x în manuscrisul din 1857— 1858 a n a l i z e i u r m ă t o a r e i t e n d i n ţ e c o n t r a d i c t o r i i a c a p i t a l i s m u l u i : d e z v o l t î n d f o r ţ e l e d e p r o d u c ţ i e a l e s o c i e t ă ţ i i şi r i d i c î n d p r o d u c t i ­ vitatea muncii, modul de producţie capitalist creează timp liber, p e c a r e î n s ă t i n d e să-1 t r a n s f o r m e î n s u p r a m u n c ă . N u m a i c o m u ­ n i s m u l p o a t e să suprime acest c a r a c t e r a n t a g o n i s t al t i m p u l u i l i b e r şi s ă c r e e z e c o n d i ţ i i î n c a r e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r s ă fied e t e r m i n a t de trebuinţele individului social, iar d e z v o l t a r e a forţe­ lor de p r o d u c ţ i e să d e t e r m i n e c r e ş t e r e a timpului liber al t u t u r o r m e m b r i l o r societăţii. P e d e altă p a r t e , la r î n d u l ei, c r e ş t e r e a t i m ­ p u l u i liber, a timpului destinat u n e i cît m a i d e p l i n e dezvoltări a individului v a a v e a asupra productivităţii muncii efectul u n e i uriaşe forţe productive.

XIX

Prefaţă

S p r e d e o s e b i r e d e socialiştii-utopişti, c a r e v i s a u că în societa­ tea comunistă m u n c a se v a transforma dintr-o p o v a r ă odioasă, dintr-un blestem, cum este ea pentru majoritatea covîrşitoare a o a m e n i l o r m u n c i i în capitalism, î n t r - u n joc, î n t r - u n simplu a m u z a ­ ment, M a r x v o r b e ş t e despre m u n c a în societatea comunistă ca p r i m ă n e c e s i t a t e v i t a l ă , c a o „ t r e a b ă al n a i b i i d e serioasă". A c e a s t ă m u n c ă a r e u n c a r a c t e r ştiinţific, e a e s t e a p l i c a r e a p r a c ­ tică a c u n o ş t i n ţ e l o r dobîndite, „ e s t e ştiinţă e x p e r i m e n t a l ă , ştiinţă c a r e c r e e a z ă m a t e r i a l m e n t e şi s e î n t r u c h i p e a z ă o b i e c t u a l " , î n t i m p ce ştiinţa însăşi se t r a n s f o r m ă tot m a i mult într-o „forţă d e p r o ­ ducţie nemijlocită". *

*

*

P a r a l e l c u e l a b o r a r e a t e o r i e i s a l e e c o n o m i c e , M a r x s-a p r e o c u ­ p a t şi d e s t r u c t u r a l u c r ă r i i î n c a r e u r m a s ă fie e x p u s ă a c e a s t ă t e o ­ r i e . A m r e p r o d u s m a i s u s p r i m a c i o r n ă f ă c u t ă d e M a r x la s f î r ş i t u l l u n i i a u g u s t 1857, î n „ I n t r o d u c e r e a " r ă m a s ă n e t e r m i n a t ă . A c e s t p l a n , p e c a r e M a r x I-a r e p r o d u s a p r o a p e f ă r ă m o d i f i c ă r i l a sfîr­ ş i t u l „ C a p i t o l u l u i d e s p r e b a n i " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 160), p r e ­ s u p u n e a î m p ă r ţ i r e a întregii lucrări în cinci părţi, u r m î n d ca în p a r t e a I s ă fie e x a m i n a t e d e t e r m i n a ţ i i l e a b s t r a c t e g e n e r a l e , i n e ­ rente — într-o m ă s u r ă sau alta — tuturor formelor de societate. î n n o i e m b r i e 1857, l a î n c e p u t u l „ C a p i t o l u l u i d e s p r e c a p i t a l " ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p . 1 9 7 — 1 9 8 şi 207), M a r x s c h i ţ e a z ă d e j a v a ­ riante de plan mult mai a m ă n u n ţ i t e , iar în s e c ţ i u n e a „Generalităţi" ( p e c a r e u l t e r i o r a i n t i t u l a t - o „ C a p i t a l u l î n g e n e r a l " ) , el s c h i ţ e a z ă — p e n t r u p r i m a oară, pare~se — o î m p ă r ţ i r e în trei m a r i s u b d i v i z i u n i a î n t r e g u l u i m a t e r i a l , î m p ă r ţ i r e c a r e a a v u t m a i tîrziu u n rol atît d e important în structura „Capitalului". Primele v a r i a n t e de plan au m a i f o s t f o r m u l a t e d e M a r x î n t e r m e n i i „ L o g i c i i " l u i H e g e l (la 14 i a n u a r i e 1858, î n t r - o s c r i s o a r e a d r e s a t ă l u i E n g e l s , M a r x s c r i a : „ î n metoda m e a d e p r e l u c r a r e a m a t e r i a l u l u i m i - a fost d e m a r e a j u t o r «Logica» lui H e g e l , p e c a r e a m răsfoit-o din n o u c u totul î n t î m p l ă t o r " ) , d a r t r e p t a t a c e s t e f o r m u l ă r i a u fost d e g a j a t e d e s c h e ­ l ă r i a filozofică c u c a r e f u s e s e r ă î n c o n j u r a t e l a î n c e p u t . î n f e b r u a r i e 1858, M a r x a î n c e p u t s ă t r a t e z e c u L a s s a l l e p r o ­ b l e m a editării în fascicule a lucrării sale economice. în scrisoarea a d r e s a t ă l u i L a s s a l l e l a 2 2 f e b r u a r i e 1858, M a r x c o m u n i c ă p l a n u l î n t r e g i i s a l e l u c r ă r i , c a r e u r m a s ă fie a l c ă t u i t ă d i n u r m ă t o a r e l e 6 c ă r ţ i : „1) D e s p r e c a p i t a l ( c o n ţ i n e c î t e v a c a p i t o l e i n t r o d u c t i v e ) . _ 2) D e s p r e p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă . 3) D e s p r e m u n c a s a l a r i a t ă . 4) D e ­ s p r e s t a t . 5) C o m e r ţ u l i n t e r n a ţ i o n a l . 6) P i a ţ a m o n d i a l ă " .

XX

Prefaţă

l n t r - o s c r i s o a r e a d r e s a t ă l u i E n g e l s l a 2 a p r i l i e 1858, M a r x d e a s e m e n e a e n u m e r a c e l e 6 c ă r ţ i d i n c a r e u r m a s ă fie a l c ă t u i t ă lucrarea sa economică, adăugind totodată că conţinutul cărţii — „ D e s p r e c a p i t a l " — v a a v e a u r m ă t o a r e a î m p ă r ţ i r e : ,,a) C a p i t a ­ lul î n g e n e r a l . . . b) Concurenţa sau acţiunea mai multor capitaluri u n u l a s u p r a a l t u i a , c) Creditul... d) Capitalul pe acţiuni, ca forma cea mai desăvîrşită (care d u c e la comunism), î m p r e u n ă cu t o a t e contradicţiile lui". î n s c r i s o a r e a s a d i n 11 m a r t i e 1858 c ă t r e L a s s a l l e , M a r x îi c o ­ m u n i c ă p l a n u l p ă r ţ i i I a l u c r ă r i i : „1) v a l o a r e a , 2) b a n i i , 3) c a p i t a ­ lul î n g e n e r a l (procesul d e p r o d u c ţ i e a capitalului, p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e a c a p i t a l u l u i , u n i t a t e a a m â n d u r o r a , s a u c a p i t a l şi p r o f i t (dobînda)". Această variantă de plan prezintă interes prin structura secţiunii „Capitalul în g e n e r a l " , s t r u c t u r ă c a r e u l t e r i o r a stat l a b a z a împărţirii în trei v o l u m e a î n t r e g i i p ă r ţ i t e o r e t i c e a l u c r ă r i i lui M a r x . î n acelaşi m o d este î m p ă r ţ i t „ C a p i t o l u l d e s p r e c a p i t a l " î n m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858. La s f î r ş i t u l l u n i i m a i 1858, M a r x a î n c e t a t l u c r u l l a m a n u s c r i s u l d i n 1857—1858 şi a î n c e p u t să-1 r e c i t e a s c ă , î n t o c m i n d t o t o d a t ă u n „ I n d i c e la cele ş a p t e c a i e t e " , din c a r e e s t e a l c ă t u i t m a n u s c r i s u l „ C r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " . î n p r i m a v a r i a n t ă a „ I n d i c e l u i " , Tnaterialul p e n t r u p a r t e a I a lucrării lui M a r x este g r u p a t în acelaşi m o d c a î n s c r i s o a r e a d i n 11 m a r t i e 1858 c ă t r e L a s s a l l e . î n a c e a s t ă v a r i a n t ă M a r x face o p r i m ă s t r u c t u r a r e a capitolului intitulat „Procesul de producţie a capitalului". Cea de-a doua variantă a „Indicelui" conţine o grupare a materialului pentru capitolul „Banii". î n c o n c o r d a n ţ ă c u s c h e m a s c h i ţ a t ă î n „ I n d i c e " şi c u p l a n u r i l e p ă r ţ i i I a l u c r ă r i i s a l e (pe c a r e a i n t i t u l a t - o „ C o n t r i b u ţ i i l a c r i t i c a economiei politice"), M a r x scrie, în perioada august-octombrie 1858, t e x t u l i n i ţ i a l al p r i m e l o r d o u ă c a p i t o l e ( „ M a r f a " şi „ B a n i i " ) şi î n c e p u t u l c a p i t o l u l u i al t r e i l e a ( „ C a p i t a l u l " ) . S-a p ă s t r a t n u m a i p a r t e a finală a acestui m a n u s c r i s , c o n ţ i n î n d sfîrşitul capitolului d e s p r e b a n i şi î n c e p u t u l c a p i t o l u l u i d e s p r e c a p i t a l . D o u ă s e c ţ i u n i d i n t e x t u l i n i ţ i a l al c a p i t o l u l u i a l d o i l e a — „ M a n i f e s t a r e a l e g i i a p r o p r i e r i i î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă " şi „ T r e c e r e a l a c a p i t a l " — n u a u i n t r a t î n t e x t u l d e f i n i t i v al p ă r ţ i i I a „ C o n t r i b u ţ i i l o r l a c r i t i c a e c o ­ nomiei politice". Manuscrisul acestei prime părţi, conţinînd cele două capitole i n t i t u l a t e „ M a r f a " şi „Banii, s a u c i r c u l a ţ i a s i m p l ă " , a fost e x p e d i a t e d i t o r u l u i l a B e r l i n în z i u a d e 26 i a n u a r i e 1859, i a r î n f e b r u a r i e 1859 M a r x a şi î n c e p u t s ă l u c r e z e l a c a p i t o l u l a l t r e i l e a , d e b a z ă („Capitalul"), recitind în acest scop toate caietele manuscriselor

XXI

Piefaţă

d i n 1857—1858 şi î n t o c m i n d t o t o d a t ă u n n o u i n d i c e l a a c e s t e c a ­ i e t e , p e c a r e 1-a i n t i t u l a t „ R e f e r a t e l a p r o p r i i l e m e l e c a i e t e " . P e b a z a a c e s t o r „ R e f e r a t e " , M a r x a î n t o c m i t , î n f e b r u a r i e - m a r t i e 1859,, u n p l a n a m ă n u n ţ i t al c a p i t o l u l u i d e s p r e c a p i t a l , p l a n c a r e p r e v e d e aceeaşi împărţire a materialului în trei mari subdiviziuni (Procesul de producţie a capitalului, Procesul de circulaţie a capitalului, Ca­ p i t a l şi profit) p e n t r u c a r e î n c ă î n p r o c e s u l e l a b o r ă r i i m a n u s c r i ­ sului intitulat „Critica economiei politice" a constituit ulterior baza structurii „Capitalului". Acest plan prevedea, de asemenea, o secţiune intitulată „Diverse", în care u r m a să intre în special ma­ terialul referitor la istoria teoriilor economice. Planul capitolului despre capital, cu care se încheie seria ma­ n u s c r i s e l o r d i n 1857—1859, i-a s e r v i t l u i M a r x d r e p t fir c ă l ă u z i t o r a t u n c i c î n d , î n a u g u s t 1861, a î n c e p u t s ă s c r i e a c e s t c a p i t o l . î n 1861—1863 M a r x a e l a b o r a t a m p l u l m a n u s c r i s intitulat „ C o n t r i b u ­ ţii l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " . D a r î n c ă l a 28 d e c e m b r i e 1862 e l îi c o m u n i c ă l u i K u g e l m a n n c ă î n c o n t i n u a r e a p ă r ţ i i I a „ C o n ­ t r i b u ţ i i l o r l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " el i n t e n ţ i o n e a z ă s ă p u b l i c e o lucrare de sine stătătoare, care v a a v e a ca titlu „Capitalul", iar ca s u b t i t l u „ C o n t r i b u ţ i i la critica e c o n o m i e i p o l i t i c e " . *

*

,

*

V o l u m u l d e f a ţ ă c o n ţ i n e t e x t u l i n t e g r a l al m a n u s c r i s e l o r l u i M a r x d i n 1857—1859. El e s t e î n t o c m i t p e b a z a p r i n c i p i u l u i s t r i c t c r o n o l o g i c şi c u p r i n d e d o u ă p ă r ţ i . î n p a r t e a I a u i n t r a t : m a n u ­ s c r i s u l n e t e r m i n a t „ B a s t i a t şi C a r e y " , „ I n t r o d u c e r e a " şi c e v a m a i mult de jumătate din manuscrisul „Critica economiei politice". P a r t e a a Il-a c u p r i n d e a d o u a j u m ă t a t e (mai mică) a m a n u s c r i s u ­ lui „Critica e c o n o m i e i politice", „Indicele la cele ş a p t e caiete", u n f r a g m e n t d i n t e x t u l i n i ţ i a l al c a p i t o l u l u i al d o i l e a d i n p a r t e a I a „ C o n t r i b u ţ i i l o r l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " şi î n c e p u t u l c a p i t o ­ l u l u i al t r e i l e a , p r e c u m şi „ R e f e r a t e l e l a p r o p r i i l e m e l e c a i e t e " şi ciorna capitolului despre capital. T r a d u c e r e a m a n u s c r i s e l o r e c o n o m i c e d i n 1857—1859 a fost fă­ c u t ă d u p ă textul s u s - m e n ţ i o n a t e i ediţii a acestor m a n u s c r i s e în l i m b a g e r m a n ă (K. M a r x . „ G r u n d r i s s e d e r K r i t i k d e r p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e " . M o s k a u , 1 9 3 9 — 1 9 4 1 ) . î n t e x t u l e d i ţ i e i d i n 1939, î n u r m a c o n f r u n t ă r i i l u i c u f o t o c o p i i l e m a n u s c r i s e l o r , a u fost f ă c u t e d o u ă f e l u r i d e î n d r e p t ă r i : 1) î n d r e p t ă r i d a t o r a t e u n e i d e s c i f r ă r i m a i e x a c t e a m a n u s c r i s e l o r l u i M a r x şi 2) î n d r e p t ă r i m e n i t e s ă c o r e c t e z e s c ă p ă r i v ă d i t e ale lui M a r x . P e n t r u a înlesni l e c t u r a

XXII

Prefaţă

m a n u s c r i s e l o r , t e x t u l a fost î m p ă r ţ i t î n s e c ţ i u n i , c a r e p o a r t ă t i t l u r i l u a t e din „Indicele la cele şapte caiete", din „Referate", din ciorna p l a n u l u i c a p i t o l u l u i d e s p r e c a p i t a l , p r e c u m şi t i t l u r i d a t e d e r e ­ dacţie. A c e s t e a din urmă, formulate pe baza textului respectivelor p ă r ţ i d e m a n u s c r i s , f o l o s i n d u - s e l a m a x i m u m t e r m i n o l o g i a şi for­ m u l ă r i l e l u i M a r x î n s u ş i , c a şi l ă m u r i r i l e n e c e s a r e î n t r a d u c e r e a textului manuscriselor, se dau în p a r a n t e z e drepte. Tot în paran­ t e z e d r e p t e s e d a u şi c i f r e l e c a r e i n d i c ă c a i e t e l e m a n u s c r i s e l o r l u i M a r x (cifre r o m a n e ) şi p a g i n i l e r e s p e c t i v u l u i c a i e t (cifre a r a b e ) . Din acest motiv, parantezele drepte care se întîlnesc uneori în m a n u s c r i s e l e l u i M a r x a u fost î n l o c u i t e c u a c o l a d e . C î n d t e x t u l m a n u s c r i s e l o r se d ă în o r d i n e a în c a r e figurează în original, n u ­ m ă r u l c a i e t u l u i şi al p a g i n i i s e p u n e o s i n g u r ă d a t ă , l a î n c e p u t u l fiecărei pagini de manuscris. Cînd însă textul n u se tipăreşte în a c e e a ş i o r d i n e c a î n o r i g i n a l , ci s e s c h i m b ă l o c u l u n o r f r a g m e n t e , c o n f o r m i n d i c a ţ i i l o r l u i M a r x , n u m ă r u l c a i e t u l u i şi a l p a g i n i i s e d ă a t î t l a î n c e p u t u l f r a g m e n t u l u i , c î t şi l a s f î r ş i t u l l u i . M a r i dificultăţi a prezentat sarcina de a se d a o t r a d u c e r e f i d e l ă şi t o t o d a t ă c u r s i v ă a t e x t u l u i m a n u s c r i s e l o r d i n 1857—1859. în m u l t e locuri acest text n u este finisat din p u n c t de v e d e r e sti­ listic. Ideile sînt exprimate a d e s e a într-o formă prescurtată, abia s c h i ţ a t ă . S-au făcut m a r i eforturi p e n t r u a s e g ă s i e x p r i m a r e a a d e c v a t ă c a r e să r e d e a sensul a u t e n t i c al originalului. Deşi textul este scris în cea mai m a r e p a r t e în limba germană, a d e s e a însă M a r x a folosit expresii e n g l e z e ş t i s a u franţuzeşti, iar u n e o r i a s c r i s p a r a g r a f e î n t r e g i în a c e s t e limbi. La t r a d u c e r e a m a n u s c r i s e ­ lor, t o a t e a c e s t e p a s a j e a u fost u n i f i c a t e î n a ş a fel, î n c î t i d e e a e x p r i m a t ă de M a r x în limbi diferite c a p ă t ă o e x p r i m a r e u n i v o c ă şi cît se p o a t e de precisă în textul t r a d u s . în t r a d u c e r e , a l i n e a t e l e e x c e s i v d e lungi în t e x t u l original a u fost î m p ă r ţ i t e î n a l i n e a t e m a i s c u r t e , m a i c o m o d e p e n t r u cititor, î n u n e l e cazuri, cînd în t e x t u l m a n u s c r i s e l o r a p a r fraze foarte lungi, cu o b s e r v a ţ i i s e c u n d a r e i n s e r a t e d e a u t o r î n c u p r i n s u l lor, a c e s t e observaţii se d a u ca n o t e d e subsol, c e e a ce face ca raţio­ n a m e n t e l e p r i n c i p a l e s ă p o a t ă fi u r m ă r i t e c u m a i m u l t ă u ş u r i n ţ ă . F i e c a r e din cele d o u ă p ă r ţ i ale lucrării de faţă este însoţită d e u n a p a r a t ş t i i n ţ i f i c c o n s t î n d d i n a d n o t ă r i şi i n d i c e d e n u m e . î n afară d e a c e a s t a , la finele părţii a d o u a a v o l u m u l u i d e faţă se v a d a u n i n d i c e b i b l i o g r a f i c şi u n i n d i c e d e m a t e r i i l a a m b e l e p ă r ţ i ale volumului. Institutul

de

de pe Ungă

maixism-leninism CC.

al

P.C.U.S.

KARL

MARX

MANUSCRISE ECONOMICE DIN ANII 1857—1859

(Varianta iniţială a „Capitalului") Partea

I

3

Bastiat şi Carey |1II—I]

Bastiat. 2-ème

1

Harmonies Economiques. é d i t i o n , P a r i s , 1851

Consideraţii

introductive

I s t o r i a e c o n o m i e i p o l i t i c e m o d e r n e s e î n c h e i e c u R i c a r d o şi c u Sismondi — doi autori diametral opuşi, dintre care unul scrie în l i m b a engleză, iar celălalt în l i m b a franceză —, e x a c t a ş a c u m î n c e p e e a p e l a s f î r ş i t u l s e c o l u l u i al X V I I - l e a c u P e t t y şi B o i s g u i l l e b e r t . L u c r ă r i l e d e e c o n o m i e p o l i t i c ă d e d u p ă ei s e r e d u c fie l a c o m p e n d i i e c l e c t i c e , s i n c r e t i c e î n s t i l u l s c r i e r i l o r l u i J . St. M i l l , fie l a o e l a b o r a r e m a i p r o f u n d ă a u n o r d o m e n i i i z o l a t e , c u m a r fi, d e p i l d ă , , , H i s t o r y of P r i c e s " d e T o o k e şi î n g e n e r e l u c r ă r i l e e n ­ glezeşti mai recente despre circulaţie — singurul domeniu în care s-au făcut efectiv noi descoperiri, întrucît lucrările d e s p r e coloni­ z a r e , p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă (şi d i f e r i t e l e e i f o r m e ) , p o p u l a ţ i e e t c . s e d e o s e b e s c d e l u c r ă r i l e a n t e r i o a r e , la d r e p t v o r b i n d , n u m a i p r i n t r - o m a i m a r e a b u n d e n ţ ă d e m a t e r i a l — , fie l a r e l u a r e a v e c h i l o r c o n ­ t r o v e r s e e c o n o m i c e î n f a ţ a u n u i p u b l i c m a i l a r g şi p e n t r u s o l u ţ i o ­ narea practică a unor probleme de actualitate cum este aceea a l i b e r u l u i - s c h i m b şi a p r o t e c ţ i o n i s m u l u i , fie, î n sfîrşit, l a a c c e n t u a ­ r e a t e n d e n ţ i o a s ă a o r i e n t ă r i l o r c l a s i c e , ca, d e p i l d ă , C h a l m e r s f a ţ ă d e M a l t h u s , G ü l i c h f a ţ ă d e S i s m o n d i şi, î n t r - u n a n u m i t s e n s , M a c C u l l o c h şi S e n i o r (în l u c r ă r i l e l o r d i n t i n e r e ţ e ) f a ţ ă d e R i c a r d o . Este în întregime o literatură de epigoni : r e l u a r e a unor teorii cu­ noscute,, d e z v o l t a r e a m a i a c c e n t u a t ă a formei, î n s u ş i r e a mai largă a materialului, vehemenţa expunerii, popularizarea, rezumarea, e l a b o r a r e a d e t a l i i l o r , l i p s a u n o r faze p r e g n a n t e şi d e c i s i v e a l e a n a l i z e i , i n v e n t a r i e r e a v e c h i u l u i , d î o p a r t e , şi h i p e r t r o f i a a m ă ­ nuntului, de alta. 2

3

4

Bastiat şi

Carey

E x c e p ţ i e fac, p e c î t s e p a r e , n u m a i s c r i e r i l e a m e r i c a n u l u i C a r e y şi a l e f r a n c e z u l u i B a s t i a t , d i n t r e c a r e u l t i m u l r e c u n o a ş t e c ă s e s p r i j i n ă p e cel dinţii. A m î n d o i îşi d a u s e a m a că a d v e r s a r i i e c o n o ­ m i e i p o l i t i c e [ b u r g h e z e ] — s o c i a l i s m u l şi c o m u n i s m u l — îşi g ă s e s c p r e m i s a t e o r e t i c ă chiar în lucrările e c o n o m i e i politice clasice, în­ d e o s e b i în l u c r ă r i l e lui Ricardo, c a r e t r e b u i e c o n s i d e r a t e ca e x p r e ­ s i a ei u l t i m ă şi c e a m a i d e s ă v î r ş i t ă . D e a c e e a , a t î t u n u l c î t şi c e l ă ­ l a l t c o n s i d e r ă n e c e s a r s ă d e c l a r e g r e ş i t ă şi s ă a t a c e e x p r e s i a t e o ­ retică pe care societatea b u r g h e z ă a dobindit-o istoriceşte în eco­ n o m i a p o l i t i c ă m o d e r n ă şi s ă d e m o n s t r e z e a r m o n i a r e l a ţ i i l o r d e producţie acolo unde economia politică clasică a descris în mod n a i v a n t a g o n i s m u l lor. M e d i u l n a ţ i o n a l c u t o t u l d i f e r i t , b a c h i a r d i a m e t r a l o p u s , î n c a d r u l c ă r u i a s c r i u C a r e y şi B a s t i a t t r e z e ş t e t o t u ş i î n ei a s p i r a ţ i i i d e n t i c e . C a r e y este singurul economist original din A m e r i c a de Nord. El a p a r ţ i n e u n e i ţ ă r i î n c a r e s o c i e t a t e a b u r g h e z ă n u s-a d e z v o l t a t p e b a z a f e u d a l i s m u l u i , ci a î n c e p u t d e l a e a î n s ă ş i ; î n c a r e e a n u a p a r e c a r e z u l t a t al u n e i m i ş c ă r i c a r e a d u r a t s e c o l e d e - a r î n d u l şi c a r e a s u p r a v i e ţ u i t v e c h i i s o c i e t ă ţ i , ci c a p u n c t u l d e p l e c a r e al u n e i noi mişcări, iar statul, s p r e d e o s e b i r e d e t o a t e f o r m a ţ i u n i l e n a ţ i o n a l e a n t e r i o a r e , a fost d i n c a p u l l o c u l u i s u b o r d o n a t s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e , p r o d u c ţ i e i b u r g h e z e , şi n - a p u t u t f o r m u l a n i c i o d a t ă p r e ­ t e n ţ i a d e a fi u n s c o p î n s i n e ; î n c a r e î n s ă ş i s o c i e t a t e a b u r g h e z ă , î m b i n î n d în sine forţele de p r o d u c ţ i e ale Lumii vechi cu uriaşele b o g ă ţ i i n a t u r a l e a l e L u m i i n o i , s-a d e z v o l t a t î n p r o p o r ţ i i n e m a i î n t î l n i t e p î n ă a c u m şi c u o n e m a i v ă z u t ă l i b e r t a t e d e m i ş c a r e ; î n c a r e s o c i e t a t e a a d e p ă ş i t c o n s i d e r a b i l t o t c e s-a f ă c u t p î n ă a c u m p e n t r u [III—2] s t ă p â n i r e a f o r ţ e l o r n a t u r i i şi î n c a r e , î n sfîrşit, a n t a g o n i s m e l e societăţii burgheze însăşi apar doar ca m o m e n t e efemere C e p o a t e fi m a i firesc d e c î t c a r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ţ i e î n c a d r u l c ă r o r a a c e a s t ă i m e n s ă l u m e n o u ă s-a d e z v o l t a t a t î t d e v e r t i g i n o s , a t î t d e u i m i t o r şi a t î t d e r e u ş i t , s ă fie c o n s i d e r a t e d e C a r e y d r e p t r e l a ţ i i n o r m a l e şi e t e r n e a l e p r o d u c ţ i e i şi s c h i m b u l u i s o c i a l , c a r e î n E u r o p a [şi î n d e p s e b i î n A n g l i a , c a r e p e n t r u e l î n t r u c h i p e a z ă E u r o p a ) n u s î n t d e c î t s t î n j e n i t e şi p e r t u r b a t e d e î n g r ă d i r i l e m o ş t e ­ n i t e d e l a p e r i o a d a f e u d a l ă ? C e p o a t e fi m a i f i r e s c d e c î t c a î n ochii lui C a r e y aceste relaţii să a p a r ă drept relaţii p e care eco­ n o m i ş t i i e n g l e z i l e o b s e r v ă , l e r e p r o d u c şi l e g e n e r a l i z e a z ă n u m a i î n t r - o f o r m ă d e n a t u r a t ă şi f a l s i f i c a t ă , c o n f u n d î n d , d u p ă p ă r e r e a l u i Carey, denaturările accidentale ale acestor relaţii cu caracterul lor imanent ?

Bastiat şi

Carey

5-

C r i t i c a p e c a r e o f a c e el t e o r i e i e n g l e z e a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e , salariului, p o p u l a ţ i e i , c o n t r a d i c ţ i i l o r d e c l a s ă etc. s e r e d u c e la a o p u n e c o n d i ţ i i l e a m e r i c a n e c e l o r e n g l e z e . D u p ă p ă r e r e a sa, î n Anglia societatea burgheză nu are o formă pură, nu c o r e s p u n d a n o ţ i u n i i ei, n u e s t e a d e c v a t ă s i e ş i , şi d e a c e e a n o ţ i u n i l e e c o n o m i ş ­ t i l o r e n g l e z i d e s p r e s o c i e t a t e a b u r g h e z ă n u p o t fi n i c i d e c u m e x ­ presia corectă, nedenaturată a unei realităţi pe care nu o cunosc. E f e c t u l s t î n j e n i t o r p e c a r e - 1 a u a s u p r a r e l a ţ i i l o r lireşti ale so­ c i e t ă ţ i i b u r g h e z e i n f l u e n ţ e l e t r a d i ţ i o n a l e , n e i z v o r î t e d i n s î n u l ei î n s e ş i se r e d u c e la C a r e y , î n u l t i m ă analiză, la influenţa p e c a r e s t a t u l o e x e r c i t ă a s u p r a a c e s t e i s o c i e t ă ţ i , l a i m i x t i u n e a l u i şi l a d e p ă ş i r e a d e c ă t r e el a a t r i b u ţ i i l o r l u i . D e p i l d ă , e s t e î n firea l u c r u ­ rilor ca salariul să c r e a s c ă o d a t ă cu c r e ş t e r e a productivităţii m u n ­ cii. D a r d a c ă o b s e r v ă m c ă r e a l i t a t e a n u c o r e s p u n d e a c e s t e i legi,, este necesar — indiferent dacă e vorba de Hindustan sau de An­ glia — să facem abstracţie de influenţele cîrmuirii, de impozite, d e m o n o p o l u r i [de s t a t ] e t c . C o n s i d e r a t e î n s i n e , a d i c ă f ă r ă a s e ţine s e a m a d e influenţele e x e r c i t a t e de stat, relaţiile b u r g h e z e v o r c o n f i r m a efectiv î n t o t d e a u n a , zice el, legile a r m o n i o a s e a l e economiei politice burgheze. în ce m ă s u r ă înseşi aceste influenţe d e stat, d a t o r i a publică, impozitele etc. izvorăsc din relaţiile b u r ­ g h e z e , şi d e a c e e a î n A n g l i a , d e p i l d ă , e l e n u s e d a t o r e s c n i c i ­ d e c u m f e u d a l i s m u l u i , ci, d i m p o t r i v ă , d e s t r ă m ă r i i şi î n l ă t u r ă r i i l u i , în ce m ă s u r ă apoi, chiar în A m e r i c a de Nord, o d a t ă cu centrali­ z a r e a c a p i t a l u l u i , c r e ş t e si p u t e r e a g u v e r n u l u i c e n t r a l — a c e s t e a sînt lucruri p e c a r e Carey, fireşte, n u le cercetează. în timp ce Carey, combătîndu-i p e economiştii englezi, relevă astfel g r a d u l m a i înalt d e d e z v o l t a r e a societăţii b u r g h e z e în A m e r i c a de Nord, Bastiat, combătîndu-i p e socialiştii francezi, relevă gradul mai scăzut de dezvoltare a societăţii b u r g h e z e în F r a n ţ a . [ A d r e s î n d u - s e s o c i a l i ş t i l o r f r a n c e z i , el e x c l a m ă :] V o i c r e ­ deţi c ă v ă r e v o l t a ţ i î m p o t r i v a legilor societăţii b u r g h e z e , [dar o f a c e ţ i ] î n t r - o ţ a r ă î n c a r e î n f ă p t u i r e a a c e s t o r l e g i n u a fost n i c i o ­ d a t ă î n g ă d u i t ă ! V o i c u n o a ş t e ţ i a c e s t e legi n u m a i în firava lor f o r m ă f r a n c e z ă şi c o n s i d e r a ţ i d r e p t f o r m ă i m a n e n t ă a l o r c e e a c e n u este decît d e n a t u r a r e a lor naţional-franceză. Priviţi cum stau l u c r u r i l e în A n g l i a ! La noi, în Franţa, e s t e n e c e s a r ca s o c i e t a t e a b u r g h e z ă s ă fie e l i b e r a t ă d e c ă t u ş e l e p e c a r e i l e p u n e s t a t u l . V o i însă vreţi să înmulţiţi aceste cătuşe. Obţineţi mai întîi ca relaţiile b u r g h e z e s ă e x i s t e l a n o i î n t r - o f o r m ă p u r ă , şi d u p ă a c e e a v o m m a i sta de v o r b ă . (Bastiat a r e d r e p t a t e aici în m ă s u r a în c a r e în F r a n ţ a , c a u r m a r e a s t r u c t u r i i ei s o c i a l e s p e c i f i c e , s î n t c o n s i d e r a t e d r e p t socialism m u l t e lucruri c a r e în A n g l i a ţin d e sfera e c o n o -

6

Bastiat şi

Carey

m i e i p o l i t i c e ) . C a r e y î n s ă , al c ă r u i p u n c t d e p l e c a r e e s t e e m a n c i ­ p a r e a a m e r i c a n ă a societăţii b u r g h e z e de sub tutela statului, în­ cheie cerînd intervenţia statului pentru ca dezvoltarea pură a rela­ ţ i i l o r b u r g h e z e s ă n u fie t u l b u r a t ă , c u m s e î n t î m p l ă d e f a p t î n A m e r i c a , d e i n f l u e n ţ e e x t e r i o a r e . El e s t e p r o t e c t i o n i s t , î n t i m p c e B a s t i a t e s t e a d e p t al l i b e r u l u i - s c h i m b . A r m o n i a legilor e c o n o m i c e a p a r e în l u m e a î n t r e a g ă ca lipsă d e a r m o n i e şi g e r m e n i i a c e s t e i l i p s e d e a r m o n i e îl f r a p e a z ă p e C a r e y c h i a r şi î n S t a t e l e U n i t e . D e u n d e p r o v i n e a c e s t f e n o m e n s t r a n i u ? C a r e y îl e x p l i c ă p r i n a c ţ i u n e a d i s t r u c t i v ă p e c a r e o e x e r ­ c i t ă p e p i a ţ a m o n d i a l ă A n g l i a , î n t e n d i n ţ a ei d e a-şi a s i g u r a m o ­ n o p o l u l i n d u s t r i a l . Iniţial relaţiile e n g l e z e a u fost d e n a t u r a t e î n interiorul ţării datorită falselor teorii ale economiştilor englezi. A c u m A n g l i a [III—3], c a f o r ţ ă d o m i n a n t ă p e p i a ţ a m o n d i a l ă , t u l ­ b u r ă armonia relaţiilor economice externe ale tuturor ţărilor lumii. A c e a s t ă l i p s ă d e a r m o n i e e s t e r e a l ă , şi n u e s t e b a z a t ă d o a r p e î n ­ ţelegerea subiectivă a economiştilor. Pentru Carey Anglia reprezintă din punct de vedere economic ceea ce Rusia reprezintă din p u n c t de v e d e r e politic pentru Urquh a r t . A r m o n i a relaţiilor e c o n o m i c e se b a z e a z ă , d u p ă p ă r e r e a lui C a r e y , p e c o o p e r a r e a a r m o n i o a s ă d i n t r e o r a ş şi s a t , d i n t r e i n d u s ­ t r i e şi a g r i c u l t u r ă . D u p ă c e a d i s t r u s a c e a s t ă a r m o n i e f u n d a m e n ­ t a l ă î n ă u n t r u l ţ ă r i i , A n g l i a o s f a r m ă a c u m p r i n c o n c u r e n ţ a ei p r e ­ t u t i n d e n i p e p i a ţ a m o n d i a l ă şi d e v i n e a s t f e l e l e m e n t u l d i s t r u c t i v al a r m o n i e i g e n e r a l e . U n i c a p a v ă z ă î m p o t r i v a a c e s t e i c o n c u r e n ţ e o pot constitui taxele vamale protecţioniste, această măsură naţio­ n a l ă î m p o t r i v a acţiunii distructive a marii industrii e n g l e z e . Ulti­ m u l r e f u g i u al „ a r m o n i i l o r e c o n o m i c e " îl c o n s t i t u i e , a ş a d a r , s t a t u l , p e c a r e C a r e y îl s t i g m a t i z a s e i n i ţ i a l c a u n i c u l t u l b u r ă t o r al a c e s t e i armonii. P e d e o p a r t e , C a r e y a p a r e a i c i d i n n o u c a e x p o n e n t al d e z ­ v o l t ă r i i n a ţ i o n a l e a u n e i ţ ă r i d e t e r m i n a t e , şi a n u m e a S t a t e l o r U n i t e , c a e x p o n e n t al o p o z i ţ i e i l o r f a ţ ă d e A n g l i a şi al c o n c u r e n ­ ţ e i d i n t r e e l e si A n g l i a . El o f a c e î n t r - o f o r m ă n a i v ă , s u g e r î n d Statelor Unite să distrugă industrialismul propagat de Anglia, dezv o l t î n d u - 1 m a i r a p i d la e l e a c a s ă , c u a j u t o r u l t a x e l o r v a m a l e p r o ­ tecţioniste. Lăsînd la o p a r t e a c e a s t ă naivitate, v e d e m că a r m o n i a relaţiilor d e p r o d u c ţ i e b u r g h e z e sfîrşeşte la C a r e y p r i n t r - o t o t a l ă lipsă de armonie, acolo u n d e ele apar într-o a r e n ă grandioasă, p e piaţa mondială, u n d e ating u n nivel de dezvoltare grandios ca relaţii între ţări producătoare. Toate relaţiile care i se p a r armo­ n i o a s e î n ă u n t r u l u n o r h o t a r e n a ţ i o n a l e d e t e r m i n a t e , p r e c u m şi î n i o r m a abstractă d e relaţii g e n e r a l e ale societăţii b u r g h e z e — con-

Bastiat

şi

Carey

7

c e n t r a r e a capitalului, diviziunea muncii, m u n c a salariată etc. — se d o v e d e s c a fi l a el n e a r m o n i o a s e a c o l o u n d e s e m a n i f e s t ă s u b forma lor cea mai dezvoltată, sub forma lor de piaţă mondială, ca relaţii interne care generează dominaţia engleză pe piaţa mon­ d i a l ă şi c a r e , c a e f e c t e d i s t r u c t i v e , s î n t o c o n s e c i n ţ ă a a c e s t e i dominaţii. Dezvoltarea este armonioasă atunci cînd într-o ţară producţia p a t r i a r h a l ă c e d e a z ă l o c u l p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e şi c î n d p r o c e s u l d e destrămare care însoţeşte această dezvoltare este considerat numai s u b aspectul său pozitiv, dar devine n e a r m o n i o a s ă atunci cînd m a r e a industrie engleză distruge formele de dezvoltare patriar­ h a l e s a u mic b u r g h e z e s a u alte forme de d e z v o l t a r e aflate pe o treaptă inferioară — ale unei producţii naţionale străine. Con­ c e n t r a r e a c a p i t a l u l u i î n ă u n t r u l u n e i ţ ă r i şi a c ţ i u n e a d i z o l v a n t ă a a c e s t e i c o n c e n t r ă r i în c a d r u l a c e l e i a ş i ţări i se înfăţişează n u m a i sub aspectul pozitiv. Dar monopolul capitalului englez concentrat şi a c ţ i u n e a sa d i z o l v a n t ă e x e r c i t a t ă a s u p r a capitalurilor n a ţ i o n a l e de proporţii mai reduse ale altor p o p o a r e sînt nearmonioase. Ceea ce n-a înţeles C a r e y este că aceste nearmonii de pe piaţa mon­ dială n u sînt decît ultimele expresii adecvate ale acelor nearmonii c a r e , c a r e l a ţ i i a b s t r a c t e , s e f i x e a z ă î n c a t e g o r i i l e e c o n o m i c e şi care pe scara cea mai redusă posedă o existenţă locală. N u e de m i r a r e deci dacă, p e de altă parte, C a r e y uită cu des ă v î r ş i r e c o n ţ i n u t u l p o z i t i v al a c e s t o r p r o c e s e d e d e s t r ă m a r e î n condiţiile manifestării lor d e p l i n e p e piaţa mondială, adică uită s i n g u r u l a s p e c t p e c a r e - 1 o b s e r v ă el la c a t e g o r i i l e economice, c o n s i d e r a t e s u b forma lor a b s t r a c t ă , s a u la relaţiile r e a l e din ca­ d r u l u n e i ţ ă r i s a u a l t e i a , d i n c a r e a c e s t e c a t e g o r i i a u fost d e d u s e prin abstractizare. De aceea, acolo u n d e relaţiile economice apar î n f a ţ a l u i î n a d e v ă r u l lor, a d i c ă î n r e a l i t a t e a l o r u n i v e r s a l ă , el t r e c e b r u s c d e la o p t i m i s m u l s ă u p r i n c i p i a l la u n p e s i m i s m iritat şi d e n u n ţ ă t o r . A c e a s t ă contradicţie constituie originalitatea scrie­ r i l o r l u i şi l e c o n f e r ă o s e m n i f i c a ţ i e a u t e n t i c ă . EI e s t e d e o p o t r i v ă de a m e r i c a n atît în a sa afirmare a armoniei în cadrul societăţii b u r g h e z e , c î t şi î n a f i r m a r e a n e a r m o n i e i a c e l o r a ş i r e l a ţ i i î n m a n i ­ festarea lor p e piaţa mondială. La B a s t i a t n u g ă s i m n i m i c d i n t o a t e a c e s t e a . A r m o n i a relaţiilor p r o p r i i societăţii b u r g h e z e a p a r e la el ca o t r a n s c e n d e n ţ ă c a r e î n c e p e t o c m a i a c o l o u n d e s e s f î r ş e s c h o t a r e l e F r a n ţ e i şi c a r e e x i s t ă î n A n g l i a şi î n A m e r i c a . A c e a s t a n u e s t e d e c î t f o r m a i d e a l ă a r e l a ţ i i l o r n e f r a n c e z e , a n g l o - a m e r i c a n e , c r e a t ă d e i m a g i n a ţ i a lui, şi n u f o r m a r e a l ă a r e l a ţ i i l o r s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e a ş a c u m i s e î n f ă ­ ţ i ş e a z ă e l e î n p r o p r i a s a ţ a r ă . D e a c e e a , î n t i m p c e l a el a r m o n i a

8

B a s t i a t şi

Carey

n u d e c u r g e nicidecum din plenitudinea unei vii intuiri a realităţii, ci, d i m p o t r i v ă , r e p r e z i n t ă p r o d u s u l plat, e m f a t i c al u n e i s ă r ă c ă ­ c i o a s e şi î n c o r d a t e g î n d i r i c o n t r a d i c t o r i i , u n i c u l m o m e n t al r e a l i ­ t ă ţ i i e s t e l a el d e z i d e r a t u l c a s t a t u l f r a n c e z s ă r e n u n ţ e l a f r o n ­ tierele sale economice. C a r e y v e d e contradicţiile proprii relaţiilor economice de î n d a t ă c e a c e s t e a a p a r p e p i a ţ a m o n d i a l ă c a r e l a ţ i i engleze. Bastiat, l a c a r e a r m o n i a n u a p a r e d e c î t în î n c h i p u i r e , î n c e p e să v a d ă î n f ă p ­ t u i r e a ei n u m a i a c o l o u n d e s f î r ş e ş t e F r a n ţ a şi u n d e t o a t e c o m p o ­ n e n t e l e d i s p a r a t e din p u n c t d e v e d e r e n a ţ i o n a l ale societăţii b u r ­ gheze, eliberate de sub tutela statului, se concurează reciproc. Dar î n s ă ş i a c e a s t ă d i n u r m ă a r m o n i e a s a — şi t o t o d a t ă p r e m i s ă a t u t u ­ r o r a r m o n i i l o r s a l e a n t e r i o a r e , i m a g i n a t e •— ( n u e s t e d e c î t ) u n d e z i ­ d e r a t c a r e abia t r e b u i e realizat printr-o legislaţie c o n c e p u t ă în spi­ ritul liberului schimb. [III—4] D e a c e e a , d a c ă C a r e y , — f a c e m t o t a l a b s t r a c ţ i e d e v a l o a r e a ştiinţifică a cercetărilor sale — are cel puţin meritul d e a fi e x p r i m a t î n t r - o f o r m ă a b s t r a c t ă v a s t e l e r e l a ţ i i a m e r i c a n e ş i chiar în opoziţie cu cele din l u m e a v e c h e , la Bastiat singurul sub­ s t r a t l e a l a r p u t e a fi c a r a c t e r u l n e î n s e m n a t a l r e l a ţ i i l o r franceze,, care-şi t r ă d e a z ă p r e z e n ţ a p r e t u t i n d e n i în „ a r m o n i i l e " sale. U n a s e ­ m e n e a m e r i t î n s ă e d e prisos aici, d e o a r e c e relaţiile e x i s t e n t e î n ­ tr-o ţară atît de v e c h e cum e Franţa sînt destul de bine cunoscute, şi n u e s t e d e l o c n e c e s a r c a e l e s ă fie c u n o s c u t e p e o a s e m e n e a c a l e o c o l i t ă şi n e g a t i v ă . D e a c e e a (în c e e a c e p r i v e ş t e ) e c o n o m i a , politică C a r e y este bogat în cercetări conştiincioase, ca să zicem a ş a , î n p r o b l e m e ca c e a a c r e d i t u l u i , a r e n t e i e t c . , î n t i m p c e Bastiat n u are altă p r e o c u p a r e d e c î t a c e e a de a r ă s t ă l m ă c i în spi­ rit a p o l o g e t i c c e r c e t ă r i ce se l o v e s c d e c o n t r a d i c ţ i i ; ipocrizie d e apologet. G e n e r a l i t a t e a lui C a r e y e s t e u n i v e r s a l i s m y a n k e u . F r a n ţ a şî. C h i n a îi s î n t d e o p o t r i v ă d e a p r o p i a t e . El s e m a n i f e s t ă m e r e u c a u n o m c a r e s t ă c u u n p i c i o r p e c o a s t a O c e a n u l u i P a c i f i c şi c u celălalt p e coasta O c e a n u l u i Atlantic. G e n e r a l i t a t e a lui Bastiat în­ s e a m n ă ignorarea tuturor ţărilor. Ca y a n k e u autentic, C a r e y a d u n ă d e p r e t u t i n d e n i m o r m a n e de m a t e r i a l p e c a r e i le oferă l u m e a v e c h e , d a r n u p e n t r u a c u n o a ş t e s p i r i t u l i m a n e n t al a c e s t u i m a t e ­ r i a l şi a-i r e c u n o a ş t e a s t f e l d r e p t u l l a o v i a ţ ă p r o p r i e , ci p e n t r u a-1 f o l o s i c a s u r s ă d e e x e m p l e m o a r t e , c a m a t e r i a l i n d i f e r e n t , p r e lucrîndu-1 pentru propriile sale scopuri, spre a dovedi cu ajutorul l u i t e z e l e a b s t r a s e d e el d i n u n g h i u l d e v e d e r e al y a n k e u l u i . D e aici m a n i a lui d e a c u t r e i e r a t o a t e ţările, folosirea n e c r i t i c ă a u n u i v a s t m a t e r i a l s t a t i s t i c şi o e r u d i ţ i e d e c a t a l o g . B a s t i a t , d i m -

Bastiat şi

Carey

9

- potrivă, n e oferă o istorie fantezistă, n e oferă abstracţia sa cînd .sub f o r m ă d e r a ţ i o n a m e n t , c î n d s u b f o r m ă d e e v e n i m e n t e i p o t e t i c e c a r e n u s - a u p e t r e c u t n i c i c î n d şi n i c ă i e r i . El p r o c e d e a z ă c a t e o l o ­ gul care tratează păcatul cînd ca o lege a naturii umane, cînd ca istorie a păcatului originar. A m î n d o i s î n t d e a c e e a l a fel d e i s t o r i c i şi a n t i i s t o r i c i . D a r n e i s •"torismu] l u i C a r e y e s t e a c t u a l u l p r i n c i p i u i s t o r i c al A m e r i c i i d e Nord, în timp ce neistorismul lui Bastiat n u este decît o reminis­ cenţă a m e t o d e i de g e n e r a l i z a r e c a r e e r a p r o p r i e gînditorilor fran­ c e z i d i n s e c o l u l al X V I I I - l e a . D e a c e e a C a r e y s e c a r a c t e r i z e a z ă p r i n m a n i e r a d i f u z ă şi n e î n c h e g a t ă î n c a r e - ş i e x p u n e i d e i l e , i a r B a s t i a t p r i n p r e ţ i o z i t a t e şi g î n d i r e f o r m a l - l o g i c ă . L a B a s t i a t g ă s i m c e l m u l t p l a t i t u d i n i e x p r i m a t e s u b f o r m ă d e p a r a d o x u r i şi ş l e f u i t e ca faţetele u n u i cristal. C a r e y î n c e p e cu c î t e v a teze g e n e r a l e , adop­ tate ca premise teoretice. U r m e a z ă o îngrămădire de material b r u t a d u s în sprijinul acestor teze. Dar conţinutul lor r ă m î n e com­ p l e t n e p r e l u c r a t . La Bastiat însă, cu e x c e p ţ i a c î t o r v a e x e m p l e lo­ cale sau a cîtorva fenomene normale, fantezist ajustate, din viaţa .Angliei, întregul material constă n u m a i din tezele generale ale economiştilor. P r i n c i p a l u l a d v e r s a r al l u i C a r e y e s t e R i c a r d o , şi î n g e n e r e e c o ­ nomiştii englezi m o d e r n i ; a d v e r s a r i i lui Bastiat sînt socialiştii francezi.

C a p i t o l u l al X I V - l e a : D e s p r e

salariu

4

[III—5] I a t ă p r i n c i p a l e l e t e z e a l e l u i B a s t i a t : 1) T o ţ i o a m e n i i t i n d s p r e u n v e n i t fix, s p r e u n fixed

revenue.

{Bastiat aduce u n e x e m p l u p u r francez : fiecare om tinde să d e v i n ă s l u j b a ş s a u s ă f a c ă d i n fiul s ă u u n s l u j b a ş ( v e z i c a r t e a l u i B a s t i a t , p . 371). } S a l a r i u l e s t e o f o r m ă f i x ă d e r e t r i b u i r e a m u n c i i (p. 376) şi d e •aceea r e p r e z i n t ă o foarte p e r f e c ţ i o n a t ă formă d e asociere, în a •cărei f o r m ă i n i ţ i a l ă p r e d o m i n ă e l e m e n t u l „ a l e a t o r i u " , î n t r u c î t a i c i „ t o ţ i m e m b r i i a s o c i a ţ i e i b e n e f i c i a z ă d e t o a t e ş a n s e l e şi s î n t e x p u ş i t u t u r o r r i s c u r i l o r î n t r e p r i n d e r i i " [p. 3 8 0 ] .

10

Bastiat şi

Carey

{ „ D a c ă c a p i t a l u l îşi a s u m ă s i n g u r riscul, retribuţia m u n c i i s e f i x e a z ă sub d e n u m i r e a d e salariu. Dacă însă munca vrea să-şi asume toate urmările favo­ r a b i l e şi n e f a v o r a b i l e a l e v r e u n e i î n t r e p r i n d e r i , r e t r i b u ţ i a c a p i t a l u l u i s e s e p a r ă şi s e f i x e a z ă s u b d e n u m i r e a d e dobîndă" (p. 3 8 2 ; a l t e c o n s i d e r a ţ i i p e a c e a s t ă t e m ă v e z i la p. 382—383),}

Dar, c o n t i n u ă Bastiat, d a c ă iniţial în situaţia m u n c i t o r u l u i p r e ­ d o m i n a elementul aleatoriu, în sistemul muncii salariate stabilita­ t e a situaţiei lui n u este î n c ă d e s t u l d e a s i g u r a t ă . S i s t e m u l m u n c i i salariate reprezintă ,,o

treaptă

Această

intermediară

ultimă

care

treaptă

desparte

se

aleatoriul

de

stabilitate"

(p.

384).

atinge

„prin a c e e a că în zilele cînd are d e lucru muncitorul face e c o n o m i i , pentru a a v e a c u c e s ă - ş i s a t i s f a c ă t r e b u i n ţ e l e l a b ă t r î n e ţ e s a u î n c a z d e b o a l ă " (p. 3 8 8 ) .

A c e a s t ă t r e a p t ă se d e z v o l t ă c u a j u t o r u l „ s o c i e t ă ţ i l o r d e a j u t o r r e c i p r o c " (ibid.) şi, î n sfîrşit, c u a j u t o r u l „casei de pensii a munci­ torilor" (p. 393). (Aşa cum, d u p ă p ă r e r e a lui Bastiat, omul p o r n e ş t e de la n e v o i a d e a d e v e n i s l u j b a ş , t o t a s t f e l el îşi î n c h e i e v i a ţ a c u s a t i s f a c ţ i a d e a primi o pensie). Ad. 1. C h i a r d a c ă t o t c e s p u n e B a s t i a t d e s p r e c a r a c t e r u l fix al s a l a r i u l u i a r fi j u s t , î n c a d r a r e a s a l a r i u l u i î n c a t e g o r i a v e n i t u r i l o r f i x e n u n e - a r oferi n i m i c p e n t r u c u n o a ş t e r e a caracterului speciiic al s a l a r i u l u i , a m o d u l u i s ă u c a r a c t e r i s t i c d e a fi d e t e r m i n a t . A c e a ­ s t a n - a r fi d e c î t s u b l i n i e r e a u n u i a d i n a s p e c t e l e s a l a r i u l u i , c o m u n l u i şi c e l o r l a l t e s u r s e d e v e n i t u r i — şi n i m i c a l t c e v a . F i r e ş t e c ă p e n t r u avocatul care v r e a să demonstreze superioritatea sistemu­ l u i m u n c i i s a l a r i a t e , a s t a a r fi t o t u ş i c e v a . D a r p e n t r u e c o n o m i s t u l c a r e v r e a să înţeleagă specificul acestei relaţii în toată a m p l o a r e a ei, a s t a n - a r î n s e m n a n i m i c . A f i x a o d e t e r m i n a ţ i e u n i l a t e r a l ă a c u t ă r u i r a p o r t , a c u t ă r e i f o r m e e c o n o m i c e şi a-i c î n t a d i t i r a m b i î n o p o z i ţ i e c u d e t e r m i n a ţ i a o p u s ă — a c e s t p r o c e d e u a v o c ă ţ e s c şi a p o ­ l o g e t i c u z u a l este cît se p o a t e d e c a r a c t e r i s t i c p e n t r u r e z o n e r u l Bastiat. 5

A ş a d a r , ni se r e c o m a n d ă să p u n e m , în loc de „salariu", „sta­ bilitatea venitului". Nu este oare stabilitatea venitului ceva bun ? N u - i p l a c e o a r e f i e c ă r u i o m s ă c o n t e z e p e c e v a s i g u r ? Şi m a i c u s e a m ă f i e c ă r u i m e s c h i n filistin f r a n c e z , a c e s t „ h o m m e t o u j o u r s b e s o g n e u x *, c u u m i l e l e Iui a s p i r a ţ i i şi s e n t i m e n t e ? In a c e l a ş i m o d a fost a p ă r a t ă şi i o b ă g i a , şi p o a t e c u m a i m u l t d r e p t . * —• „ o m

care întotdeauna

are n e v o i e

de ceva". —

Nota

trad.

B a s t i a t şi

Carey

11

D a r şi t e z a c o n t r a r ă a r p u t e a li şi a fost î n t r - a d e v ă r s u s ţ i n u t ă . S e p o a t e p u n e s e m n u l e g a l i t ă ţ i i î n t r e s a l a r i u şi n e s t a b i l i t a t e î n sensul înaintării dincolo de un anumit punct. Cui nu-i place să î n a i n t e z e , î n l o c s ă r ă m î n ă p e l o c ? A t u n c i c e p o a t e fi r ă u î n t r - u n r a p o r t c a r e face posibile ş a n s e l e u n u i p r o g r e s infinit în s e n s u l prosperităţii b u r g h e z e ? E foarte firesc că chiar la Bastiat m u n c a salariată apare în altă parte ca nestabilite. N u m a i datorită nestabilităţii, d a t o r i t ă u n o r s c h i m b ă r i în s i t u a ţ i a sa, p o a t e m u n c i t o r u l s ă î n c e t e z e a fi m u n c i t o r s a l a r i a t şi s ă d e v i n ă c a p i t a l i s t , c u m v r e a Bastiat. A ş a d a r , m u n c a salariată este b u n ă p e n t r u că î n s e a m n ă stabili­ tate ; este b u n ă pentru că î n s e a m n ă nestabilitate ; este b u n ă pen­ t r u c ă n u e n i c i u n a , n i c i a l t a , ci şi u n a şi a l t a î n e g a l ă m ă s u r ă . Există oare v r e u n raport care, redus la o determinaţie unilaterală şi p r i v i t s u b a s p e c t u l p o z i t i v şi n u n e g a t i v al a c e s t e i d e t e r m i n a ţ i i , s ă n u s e d o v e d e a s c ă a fi c e v a b u n ? P e o a s e m e n e a a b s t r a c ţ i e s e sprijină orice p ă l ă v r ă g e a l ă reflectivă, orice apologetică, orice so­ fistică filistină. După această remarcă preliminară de ordin general, trecem la teoria propriu-zisă a lui Bastiat. (Mai r e m a r c ă m doar, în treacăt, că dijmaşul din d e p a r t a m e n t u l L a n d e s p o m e n i t d e B a s t i a t (la p . 3 7 8 — 3 7 9 ) , a c e a s t ă b i a t ă f i i n ţ ă c a r e î n t r u n e ş t e î n e a n e f e r i c i r e a m u n c i t o r u l u i s a l a r i a t şi v i c i s i t u ­ dinile soartei micului capitalist, ar p u t e a într-adevăr să se simtă f e r i c i t d a c ă i s-ar a c o r d a u n s a l a r i u fix). 6

„ I s t o r i a d e s c r i p t i v ă şi f i l o z o f i c ă " a lui P r o u d h o n cu g r e u s-ar p u t e a c o m p a r a c u „ i s t o r i a d e s c r i p t i v ă şi f i l o z o f i c ă " a l u i B a s t i a t , a d v e r s a r u l lui P r o u d h o n . Potrivit teoriei lui Bastiat, forma iniţială d e asociaţie, în c a r e toţi m e m b r i i a c e s t e i a î m p a r t î n t r e ei t o a t e ş a n s e l e şi r i s c u r i l e h a z a r d u l u i , e s t e u r m a t ă d e o a l t ă t r e a p t ă , s u p e ­ r i o a r ă şi l i b e r a c c e p t a t ă d e a m b e l e p ă r ţ i (III—VI) p e c a r e r e m u ­ n e r a r e a m u n c i t o r u l u i d e v i n e fixă. N u n e m a i o p r i m aici a s u p r a atît de genialei idei care p r e s u p u n e existenţa capitalistului, de o p a r t e , şi a m u n c i t o r u l u i , d e a l t a , p e n t r u c a a b i a d u p ă a c e e a s ă d e ­ d u c ă a p a r i ţ i a r a p o r t u l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c a s a l a r i a t ă c a u r ­ m a r e a u n e i c o n v e n ţ i i î n t r e c a p i t a l i s t şi m u n c i t o r . F o r m a d e a s o c i a ţ i e în c a r e m u n c i t o r u l e s t e e x p u s t u t u r o r in­ certitudinilor hazardului în p r o c u r a r e a celor n e c e s a r e traiului, in care toţi producătorii sînt deopotrivă expuşi acestor incer*'tudini şi c a r e — a ş a c u m t e z a p r e c e d e a n t i t e z a — p r e c e d e n e m i j l o c i t m u n c a salariată, în condiţiile căreia r e m u n e r a r e a muncii devine fix s t a b i l ă , a c e a s t ă f o r m ă r e p r e z i n t ă , d u p ă p ă r e r e a l u i B a s t i a t , a c e l s t a d i u al s o c i e t ă ţ i i î n c a r e p e s c u i t u l , v î n ă t o a r e a şi p ă s t o r i t u l

12

Bastiat şi

Carey

c o n s t i t u i e formele de p r o d u c ţ i e şi d e s c h i m b d o m i n a n t e . A ş a d a r , iniţial există pescarul, vînătorul, păstorul nomad, iar apoi munci­ t o r u l s a l a r i a t . U n d e şi c î n d a a v u t l o c a c e a s t ă t r e c e r e istorică de îa s t a r e a de semisălbăticie la starea m o d e r n ă ? în cel mai b u n c a z — în „Le Charivari" . în istoria reală m u n c a salariată ia n a ş t e r e din d e s t r ă m a r e a s c l a v i e i şi a i o b ă g i e i s a u d i n d i s t r u g e r e a p r o p r i e t ă ţ i i c o m u n e , c u m s - a î n t î m p l a t l a p o p o a r e l e o r i e n t a l e şi l a c e l e s l a v e , i a r î n f o r m a e i a d e c v a t ă , creatoare de epocă şi î n g l o b î n d î n t r e a g a e x i s t e n ţ ă socială a muncii, se naşte din dispariţia economiei corporative, a societăţii împărţite în stări sociale, a muncii în gospodăria natu­ r a l ă şi a v e n i t u l u i î n n a t u r ă , d i n i n d u s t r i a p r a c t i c a t ă c a r a m u r ă auxiliară a agriculturii, din mica agricultură feudală etc. în toate a c e s t e treceri r e a l m e n t e istorice, m u n c a s a l a r i a t ă a p a r e ca destră­ m a r e , ca distrugere a u n o r relaţii în cadrul cărora m u n c a era fixată î n t o a t e m o m e n t e l e ei : î n c e e a c e p r i v e ş t e v e n i t u l c e - i r e ­ v i n e , c o n ţ i n u t u l ei, l o c u l e f e c t u ă r i i ei, v o l u m u l ei e t c . M u n c a sala­ riată apare, aşadar, ca o negare a fixităţii muncii şi remunerării ei. T r e c e r e a d i r e c t ă d e l a f e t i ş u l a f r i c a n u l u i la „ f i i n ţ a s u p r e m ă " a l u i V o l t a i r e , s a u d e l a e c h i p a m e n t u l d e v î n ă t o a r e al u n u i s ă l b a t i c n o r d - a m e r i c a n la capitalul Băncii A n g l i e i n u e s t e a t î t d e a b s u r d ă si de antiistorică ca t r e c e r e a de la p e s c a r u l lui Bastiat la munci­ torul salariat. 7

8

(în a f a r ă d e a c e a s t a , î n t o a t e a c e s t e p r o c e s e d e d e z v o l t a r e n u g ă s i m nici u r m ă de schimbări liber consimţite, p r o v e n i t e dintr-un a c o r d c o m u n al părţilor). A c e a s t ă c o n s t r u c ţ i e i s t o r i c ă , î n c a r e B a s t i a t î ş i r e p r e z i n t ă fals s u b f o r m ă d e e v e n i m e n t r e a l p l a t a s a a b s t r a c ţ i e , îşi g ă s e ş t e o d e m n ă c o m p l e t a r e în teza finală a lui Bastiat, în c a r e societăţile d e a j u t o r r e c i p r o c şi c a s e l e d e e c o n o m i i d i n A n g l i a a p a r d r e p t u l t i ­ m u l c u v î n t al s i s t e m u l u i m u n c i i s a l a r i a t e şi c a o r e z o l v a r e a t u t u ­ ror antinomiilor sociale. în istoria reală, aşadar, trăsătura caracteristică a muncii sala­ riate o constituie nefixitatea, adică c e v a diametral opus construc­ ţ i e i l u i B a s t i a t . D a r c u m a a j u n s el î n g e n e r e l a c o n s t r u i r e a fixi­ t ă ţ i i c a d e t e r m i n a ţ i e a t o t c o m p e n s a t o a r e a m u n c i i s a l a r i a t e ? Şi c u m a a j u n s el la t e n t a t i v a d e a p r e z e n t a i s t o r i c e ş t e m u n c a s a l a ­ riată, în această determinare, ca formă superioară de r e m u n e r a r e a m u n c i i în alte tipuri d e s o c i e t a t e s a u de a s o c i a ţ i e ? Toţi economiştii, cînd vorbesc despre raportul c a p i t a l şi m u n c a s a l a r i a t ă , î n t r e p r o f i t şi s a l a r i u d e m o n s t r e z e m u n c i t o r u l u i că el n u are nici un d r e p t s ă p a r t i c i p e l a ş a n s e l e d e c î ş t i g , şi î n g e n e r a l c î n d

existent între şi c a u t ă s ă - i de a pretinde v o r să-1 l i n i ş -

Bastiat şi

Carey

t e a s c ă p e m u n c i t o r u l n e m u l ţ u m i t d e rolul s ă u s u b o r d o n a t în r a p o r t c u c e l al c a p i t a l u l u i , s e p r e v a l e a z ă î n t o t d e a u n a d e f a p t u l că, spred e o s e b i r e d e c a p i t a l i s t , l u i îi e s t e a s i g u r a t ă o a n u m i t ă f i x i t a t e a venitului, mai mult sau mai puţin independentă de marile riscuri a l e c a p i t a l u l u i . T o t a s t f e l îl c o n s o l e a z ă D o n Q u i j o t e p e S a n c h o P a n s a s p u n î n d u - i că, d e ş i m ă n î n c ă b ă t a i e d e l a t o a t ă l u m e a , î n s c h i m b n u e o b l i g a t s ă fie v i t e a z . P r i n u r m a r e , o d e t e r m i n a ţ i e p e care economiştii o atribuie muncii salariate în opoziţie cu profitul este transformată de Bastiat într-o determinaţie a muncii salariate î n o p o z i ţ i e c u f o r m e l e a n t e r i o a r e a l e m u n c i i şi c o n s i d e r a t ă d e e l ca u n p a s î n a i n t e în c o m p a r a ţ i e cu r e m u n e r a r e a m u n c i i în cadru) acestor relaţii anterioare. O platitudine strecurată într-un raport e x i s t e n t şi s e r v i n d l a c o n s o l a r e a u n e i a d i n l a t u r i l e l u i şi l a î m p ă ­ c a r e a e i c u c e a l a l t ă l a t u r ă e s t e s m u l s ă d e d-1 B a s t i a t d i n a c e s t r a p o r t şi t r a n s f o r m a t ă î n f u n d a m e n t i s t o r i c al î n s e ş i a p a r i ţ i e i acestui raport. E c o n o m i ş t i i s p u n : î n r a p o r t u l d i n t r e s a l a r i u şi profit, d i n t r e m u n c ă s a l a r i a t ă şi c a p i t a l , a v a n t a j u l f i x i t ă ţ i i r e v i n e m u n c i i s a l a ­ riate. D-1 B a s t i a t d e c l a r ă : f i x i t a t e a , a d i c ă u n a d i n l a t u r i l e r a p o r t u l u i d i n t r e s a l a r i u şi p r o f i t , c o n s t i t u i e f u n d a m e n t u l i s t o r i c al a p a r i ţ i e i m u n c i i s a l a r i a t e ( s a u c o n s t i t u i e u n a t r i b u t al s a l a r i u l u i î n o p o z i ţ i e n u c u p r o f i t u l , ci c u f o r m e l e a n t e r i o a r e d e r e m u n e r a r e a m u n c i i ) , d e c i şi f u n d a m e n t u l i s t o r i c al a p a r i ţ i e i p r o f i t u l u i , a d i c ă fun­ d a m e n t u l i s t o r i c al a p a r i ţ i e i î n t r e g u l u i r a p o r t . Astfel, o platitudine privind o l a t u r ă a raportului dintre salariu şi p r o f i t s e t r a n s f o r m ă l a e l p e n e s i m ţ i t e î n f u n d a m e n t i s t o r i c aï întregului raport. A c e a s t a se datoreşte faptului că mintea sa e m e r e u p r e o c u p a t ă d e s o c i a l i s m , c a r e a p o i îi a p a r e p r e t u t i n d e n i c a p r i m a formă de asociaţie. A v e m aici u n e x e m p l u c a r e arată ce importanţă c a p ă t ă sub p a n a lui Bastiat platitudinile apologetice care în raţionamentele economiştilor ocupă, de regulă, doar u n loc secundar. [III—7] S ă r e v e n i m l a e c o n o m i ş t i . î n c e c o n s t ă a c e a s t ă f i x i t a t e a s a l a r i u l u i ? O a r e s a l a r i u l e s t e i n v a r i a b i l fix ? A c e a s t a a r c o n ­ t r a z i c e î n m o d f l a g r a n t l e g e a c e r e r i i şi o f e r t e i , c a r e c o n s t i t u i e b a z a determinării nivelului salariului. Nici u n economist n u neagă osci­ l a ţ i i l e s a l a r i u l u i , c r e ş t e r i l e şi s c ă d e r i l e n i v e l u l u i l u i . M a i d e p a r t e , este o a r e salariul i n d e p e n d e n t de crize ? Sau de folosirea maşi­ nilor, c a r e fac ca m u n c a s a l a r i a t ă s ă d e v i n ă s u p e r f l u ă ? S a u d e diviziunea muncii, care o transferă dintr-o r a m u r ă în alta ? A a f i r m a a ş a c e v a a r fi o e r e z i e şi d e a c e e a n i c i n u s e a f i r m ă .

14

Bastiat şi

Carey

C e e a c e s e a f i r m ă î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă s e r e d u c e l a a c e e a că, î n m e d i e p e o anumită perioadă, salariul se m e n ţ i n e la u n a n u m i t nivel mediu, adică pentru întreaga clasă muncitoare se stabileşte m i n i m u l d e s a l a r i u a t î t d e o d i o s l u i B a s t i a t şi, î n l i n i i g e n e r a l e , se c o n s t a t ă o anumită continuitate m e d i e a muncii, astfel încît s a l a r i u l , d e p i l d ă , s e p o a t e m e n ţ i n e şi a t u n c i c î n d p r o f i t u l s c a d e s a u d i s p a r e c h i a r cu d e s ă v î r ş i r e p e n t r u s c u r t t i m p . D a r a c e a s t a n u î n s e a m n ă d e c î t că, a t u n c i c î n d m u n c a s a l a r i a t ă e s t e f o r m a d o ­ m i n a n t ă a muncii, baza producţiei, clasa muncitoare trăieşte din s a l a r i u şi î n m e d i e m u n c i t o r u l u i îi e s t e a s i g u r a t ă o o a r e c a r e p e r ­ m a n e n ţ ă a posibilităţii de a lucra ca muncitor salariat. Cu alte c u v i n t e , a v e m a i c i o t a u t o l o g i e . A c o l o u n d e c a p i t a l u l şi m u n c a s a l a r i a t ă c o n s t i t u i e r e l a ţ i a d e p r o d u c ţ i e d o m i n a n t ă , e x i s t ă şi o c o n t i n u i t a t e m e d i e a m u n c i i s a l a r i a t e şi, î n a c e e a ş i m ă s u r ă , o a n u ­ mită fixitate a salariului p e n t r u muncitor. Acolo u n d e m u n c a sa­ l a r i a t ă e x i s t ă , e a e x i s t ă . Şi î n a c e a s t a v e d e d-1 B a s t i a t o p r o p r i e ­ tate a-tot-compensatoare a muncii salariate ! A spune, apoi, că în stadiul de e v o l u ţ i e socială c a r e se c a r a c ­ terizează prin dezvoltarea capitalului producţia socială în a n s a m b l u e s t e m a i r e g u l a t ă , m a i c o n t i n u ă , m a i m u l t i l a t e r a l ă , şi că, î n c o n ­ secinţă, venitul elementelor ocupate în această producţie este m a i „fix" d e c î t acolo u n d e c a p i t a l u l , a d i c ă p r o d u c ţ i a , î n c ă n-a atins această treaptă de dezvoltare, înseamnă a rosti o altă tauto­ l o g i e , c a r e e s t e d a t ă o d a t ă c u c o n c e p t u l d e c a p i t a l şi c u a c e l a d e p r o d u c ţ i e bazată pe capital. Cu alte cuvinte, n e a g ă c i n e v a faptul că generalizarea muncii salariate p r e s u p u n e că forţele de pro­ ducţie au atins un grad de dezvoltare mai înalt decît acela atins p e t r e p t e l e c a r e a u p r e c e s m u n c i i s a l a r i a t e ? Şi c u m a r p u t e a s o ­ cialiştii s ă formuleze r e v e n d i c ă r i m a i î n a l t e d a c ă n-ar p o r n i d e la faptul acestei dezvoltări mai înalte a forţelor d e p r o d u c ţ i e ale societăţii, g e n e r a t ă de m u n c a salariată ? A c e a s t a este, dimpotrivă, p r e m i s a r e v e n d i c ă r i l o r lor. Notă, Prima formă în care salariul se manifestă ca feno­ m e n g e n e r a l e s t e s o l d a , c a r e a p a r e î n p e r i o a d a d e d e c l i n al a r m a t e l o r n a ţ i o n a l e şi al m i l i ţ i e i c i v i l e . La î n c e p u t , î n ş i ş i c e t ă ţ e n i i p r i m e a u s o l d ă . C u r î n d î n s ă l o c u l l o r a fost l u a t d e mercenari, care nu mai erau cetăţeni. 2) ( N e e p e s t e p u t i n ţ ă s ă u r m ă r i m î n c o n t i n u a r e a c e a s t ă î n ş i r a r e d e a b s u r d i t ă ţ i . D e a c e e a îl p ă r ă s i m p e d-1 B a s t i a t . ) [111-71 Scris în iulie 1857 Publicat pentru prima oară în revista „ D i e N e u e Z e i t " , B d . 2, N r . 27, 1 9 0 3 — 1 9 0 4

Se tipăreşte după manuscris Tradus din limba germană

15

Introducere I, P r o d u c ţ i e ,

consum,

repartiţie,

1.

schimb

(circulaţie)

Producţie

[M—1] a) O b i e c t u l c e r c e t ă r i i n o a s t r e îl c o n s t i t u i e î n p r i m u l r î n d producţia materială. Indivizi care produc în societate, deci producţia socialmente d e t e r m i n a t ă a indivizilor reprezintă, fireşte, p u n c t u l de p l e c a r e . V î n ă t o r u l şi p e s c a r u l i z o l a t c u c a r e o p e r e a z ă S m i t h şi R i c a r d o fac p a r t e d i n n ă s c o c i r i l e lipsite d e fantezie ale r o b i n s o n a d e l o r s e ­ c o l u l u i al X V I I I - l e a , c a r e s î n t d e p a r t e d e a fi, c u m îşi î n c h i p u i e istoricii civilizaţiei, doar o reacţie împotriva excesului de rafina­ m e n t şi o r e î n t o a r c e r e la o g r e ş i t î n ţ e l e a s ă v i a ţ ă î n m i j l o c u l n a ­ turii. Nici „Contract social" al lui Rousseau, c a r e stabileşte p e c a l e c o n t r a c t u a l ă l e g ă t u r i şi r e l a ţ i i î n t r e i n d i v i z i i n d e p e n d e n ţ i d e la natură, n u se sprijină cîtuşi d e p u ţ i n p e u n a s e m e n e a n a t u r a ­ l i s m , c a r e , a t î t î n r o b i n s o n a d e l e m i c i c î t şi î n c e l e m a r i , n u e s t e decît o aparenţă, o aparenţă pur estetică. Este vorba mai curînd d e o anticipare a „societăţii civile", care începuse să se dezvolte î n c ă î n s e c o l u l al X V I - l e a şi c a r e î n s e c o l u l a l X V I I I - l e a f ă c u s e p a ş i g i g a n t i c i în d i r e c ţ i a m a t u r i z ă r i i ei. î n a c e a s t ă s o c i e t a t e a l i b e ­ rei concurenţe, individul apare desprins de legăturile naturale etc. c a r e î n e p o c i l e i s t o r i c e a n t e r i o a r e îl f ă c e a u s ă fie a c c e s o r i u l u n u i c o n g l o m e r a t u m a n l i m i t a t şi b i n e d e t e r m i n a t . P r o f e ţ i l o r d i n s e c o l u l a l X V I I I - l e a , p e ai c ă r o r u m e r i m a i s t a u î n c ă p e d e - a - n t r e g u l S m i t h şi R i c a r d o , i n d i v i d u l s e c o l u l u i a l X V I I I - l e a — p r o d u s al d e s t r ă m ă r i i f o r m e l o r s o c i a l e f e u d a l e , d e o p a r t e , şi a l d e z v o l t ă r i i n o i l o r f o r ţ e d e p r o d u c ţ i e , î n c e p u t e î n s e c o l u l al X V I - l e a , d e a l t ă p a r t e — le a p a r e ca u n ideal a cărui existenţă ţine de d o m e n i u l u

1 2

16

Introducere

t r e c u t u l u i . El n u l e a p a r e c a r e z u l t a t a l i s t o r i e i , ci c a p u n c t d e p l e c a r e al ei, d e o a r e c e , c a i n d i v i d c o r e s p u n z ă t o r n a t u r i i , p o t r i v i t c o n c e p ţ i e i l o r d e s p r e n a t u r a u m a n ă , el n u l e a p a r e c a u n p r o d u s a l i s t o r i e i , ci c a c e v a d a t d e n a t u r ă . A c e a s t ă e r o a r e a fost p î n ă a c u m proprie tuturor epocilor noi. Steuart, care în unele privinţe s e a f l ă î n o p o z i ţ i e c u s e c o l u l a l X V I I I - l e a şi c a a r i s t o c r a t s e s i ­ t u e a z ă într-o m ă s u r ă mai m a r e p e terenul istoriei, a evitat a c e a s t ă eroare. C u cît p ă t r u n d e m mai adînc în istorie, cu atît mai mult indi­ v i d u l — d e c i şi i n d i v i d u l c a r e p r o d u c e — n e a p a r e d e p e n d e n t , a p a r ţ i n î n d unui a n s a m b l u m a i cuprinzător : iniţial — într-un m o d c u t o t u l n a t u r a l î n c ă — e l e s t e l e g a t d e f a m i l i e şi d e f a m i l i a c a r e , dezvoltîndu-se, d e v i n e gintă, iar m a i tîrziu el este l e g a t de o b ş t e î n d i f e r i t e l e ei f o r m e , r e z u l t a t ă d i n c i o c n i r e a şi c o n t o p i r e a g i n ţ i l o r . A b i a în secolul al XVIII-lea, în „ s o c i e t a t e a civilă", diferitele forme de legătură socială apar în raport cu individul ca simple mijloace p e n t r u a t i n g e r e a scopurilor lui p r i v a t e , ca o n e c e s i t a t e exterioară. Dar epoca care generează acest punct de vedere, punctul de ve­ d e r e al individului singularizat, e tocmai e p o c a relaţiilor sociale c e l o r m a i d e z v o l t a t e (şi, d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e , g e n e r a l e ) . O m u l e s t e , î n s e n s u l s t r i c t l i t e r a l al c u v î n t u l u i , u n Çcoov TOAITIXOV , n u n u m a i u n a n i m a l s o c i a l , ci u n a n i m a l c a r e n u m a i î n s o c i e t a t e [M—2] s e p o a t e s i n g u l a r i z a . O p r o d u c ţ i e r e a l i z a t ă d e u n individ izolat în afara societăţii — fenomen rar, posibil în cazul u n u i o m c i v i l i z a t p e c a r e î n t î m p l a r e a 1-a a r u n c a t î n t r - o r e g i u n e n e l o c u i t ă şi c a r e p o s e d ă d e j a în sine, v i r t u a l m e n t e , forţele societăţii — e s t e c e v a t o t a t î t d e a b s u r d c a şi i d e e a c ă l i m b a s-ar p u t e a d e z v o l t a f ă r ă i n d i v i z i c a r e s ă t r ă i a s c ă împreună şi s ă v o r b e a s c ă î n t r e e i . A s u p r a a c e s t u i p u n c t n u e s t e n e c e s a r s ă m a i i n s i s t ă m . A m fi p u t u t c h i a r s ă t r e c e m p e s t e el d a c ă a c e s t g e n d e p l a t i t u d i n i , c a r e e r a u e x p l i c a b i l e l a o a m e n i i d i n s e c o l u l al X V I I I - l e a , n - a r fi fost r e i n ­ trodus cu toată seriozitatea în economia politică c o n t e m p o r a n ă d e către Bastiat, C a r e y * , P r o u d h o n e t c . P r o u d h o n şi a l ţ i i s e c o m ­ plac, fireşte, în a explica într-o m a n i e r ă istorico-filozofică originea u n e i r e l a ţ i i e c o n o m i c e a c ă r e i g e n e z ă i s t o r i c ă el n - o c u n o a ş t e , rec u r g î n d în a c e s t scop la m i t o l o g i e : lui A d a m s a u lui P r o m e t e u i d e e a r e s p e c t i v ă l e - a r fi v e n i t d e - a g a t a , î n t r - o f o r m ă finită, şi d u p ă a c e e a a r fi fost a p l i c a t ă e t c . N i m i c m a i p l i c t i c o s şi m a i s e a r ­ b ă d d e c î t l o c u s c o m m u n i s ** c a r e s e l a s ă î n v o i a f a n t e z i e i . U

1 4

Cînd vorbim de producţie, aşadar, a v e m în v e d e r e î n t o t d e a u n a o p r o d u c ţ i e c a r e a r e loc p e o a n u m i t ă t r e a p t ă d e d e z v o l t a r e s o * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 8, 1 1 — 1 2 . — N o r a red. * * — locul comun, platitudinea. — Nota trad.

Introducere

17

c i a l ă , o p r o d u c ţ i e r e a l i z a t ă d e i n d i v i z i s o c i a l i . S-ar p ă r e a d e c i c ă , p e n t r u a v o r b i î n g e n e r e d e s p r e p r o d u c ţ i e , t r e b u i e fie s ă u r m ă r i m p r o c e s u l d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e î n d i f e r i t e l e l u i f a z e , fie s ă d e c l a r ă m din capul locului că a v e m de-a face cu o a n u m i t ă e p o c ă istorică, cu p r o d u c ţ i a b u r g h e z ă m o d e r n ă d e pildă, c a r e constituie în fond tema noastră propriu-zisă. Nu-i mai puţin adevărat însă că toate epocile de producţie au anumite trăsături comune, determinaţii co­ m u n e . Producţia în general este o abstracţie, dar o abstracţie r a ţ i o n a l ă î n m ă s u r a î n c a r e d e s p r i n d e şi f i x e a z ă r e a l m e n t e c e e a c e e s t e c o m u n , s c u t i n d u - n e a s t f e l d e r e p e t ă r i . D a r a c e s t element ge­ neral, s a u e l e m e n t u l c o m u n d e s p r i n s p r i n c o m p a r a ţ i e , e s t e el î n s u ş i c e v a m u l t i p l u articulat, c a r e se î n t r u c h i p e a z ă în d e t e r m i n a ţ i i dife­ rite. Unele din aceste trăsături sînt proprii tuturor epocilor ; altele doar u n o r a dintre ele. Unele determinaţii sînt c o m u n e atît epocii c e l e i m a i m o d e r n e , c î t şi e p o c i i c e l e i m a i v e c h i . F ă r ă e l e n u p o a t e fi c o n c e p u t ă n i c i o p r o d u c ţ i e . D a r a ş a c u m l i m b i l e c e l e m a i d e z ­ v o l t a t e , d e ş i a u l e g i şi d e t e r m i n a ţ i i c o m u n e c u c e l e m a i p u ţ i n d e z v o l t a t e , s-au d e z v o l t a t t o t u ş i t o c m a i p r i n c e e a ce le d e o s e b e ş t e d e a c e s t e l e m e n t g e n e r a l şi c o m u n , t o t a s t f e l d e t e r m i n ă r i l e v a l a ­ bile p e n t r u p r o d u c ţ i e în g e n e r a l t r e b u i e degajate tocmai p e n t r u a se evita ca u n i t a t e a — c a r e d e c u r g e din însuşi faptul că subiectul, o m e n i r e a , şi o b i e c t u l , n a t u r a , s î n t a c e l e a ş i — s ă n e f a c ă s ă u i t ă m deosebirile esenţiale. în a c e a s t ă omisiune constă întreaga înţelep­ ciune a economiştilor moderni, de pildă, care se străduiesc să d e m o n s t r e z e e t e r n i t a t e a şi a r m o n i a r e l a ţ i i l o r s o c i a l e e x i s t e n t e . Ei susţin, de exemplu, că nici o producţie n u e posibilă fără o u n e a l t ă de producţie, chiar d a c ă această unealtă nu e decît m î n a ; că nici o p r o d u c ţ i e n u e posibilă fără o m u n c ă trecută, acumulată, chiar d a c ă a c e a s t ă m u n c ă n - a r fi d e c î t î n d e m î n a r e a p e c a r e m î n a s ă l b a ­ t i c u l u i a d o b î n d i t - o şi a a c u m u l a t - o [M—3] p r i n e x e r c i ţ i u r e p e t a t . C a p i t a l u l e s t e , î n t r e a l t e l e , şi u n e a l t ă d e p r o d u c ţ i e , şi m u n c ă t r e ­ cută, materializată. Capitalul este, aşadar, [conchid economiştii contemporani] o relaţie naturală generală, veşnică, bineînţeles d a c ă o m i t e m t o c m a i acel specific care face ca „ u n e a l t a d e p r o ­ ducţie", „munca acumulată" să devină capital. De aceea întreaga i s t o r i e a r e l a ţ i i l o r d e p r o d u c ţ i e a p a r e , l a C a r e y d e p i l d ă , c a o fal­ sificare pusă cu rea intenţie la cale de către cîrmuiri. Dacă n u există producţie în general, n u există nici producţie g e n e r a l ă . P r o d u c ţ i a e s t e î n t o t d e a u n a cutare s a u cutare ramură de producţie, de exemplu agricultura, creşterea vitelor, industria pre­ l u c r ă t o a r e e t c . , s a u e s t e totalitatea lor. Dar e c o n o m i a politică n u este sinonimă cu tehnologia. Raportul dintre determinările gene-

18

Introducere

r a l e a l e p r o d u c ţ i e i p e o t r e a p t ă s o c i a l ă d a t ă şi f o r m e l e p a r t i c u l a r e ale producţiei v a trebui analizat în altă p a r t e (ulterior.). î n sfîişit, p r o d u c ţ i a n u e n i c i n u m a i p r o d u c ţ i e c u c a r a c t e r p a r ­ ticular, î n t o t d e a u n a există u n anumit corp social, u n subiect social care acţionează într-o totalitate mai vastă sau mai restrînsă d e r a m u r i d e p r o d u c ţ i e . R a p o r t u l d i n t r e e x p u n e r e a ş t i i n ţ i f i c ă şi m i ş ­ c a r e a r e a l ă d e a s e m e n e a nu-şi are încă locul aici. Producţia în general. Ramurile particulare ale producţiei. Producţia în totali­ t a t e a ei. A d e v e n i t o m o d ă c a e x p u n e r e a e c o n o m i e i p o l i t i c e s ă fie p r e ­ c e d a t ă d e o p a r t e g e n e r a l ă , şi a n u m e d e a c e e a c a r e f i g u r e a z ă s u b t i t l u l „ P r o d u c ţ i a " (vezi, d e e x e m p l u , J . St. M i l l ) şi î n c a r e s î n t e x a m i n a t e condiţiile generale ale oricărei producţii. A c e a s t ă p a r t e g e n e r a l ă c u p r i n d e sau, d u p ă c u m se afirmă, ar trebui să cuprindă : 1) C o n d i ţ i i l e f ă r ă d e c a r e p r o d u c ţ i a n u e p o s i b i l ă . î n r e a l i t a t e aceasta nu înseamnă, aşadar, altceva decît indicarea momentelor e s e n ţ i a l e a l e o r i c ă r e i p r o d u c ţ i i , c e e a ce se r e d u c e î n s ă în fapt, I d u p ă c u m v o m v e d e a , la c î t e v a definiţii foarte simple, e t a l a t e î n tautologii plate. 2) C o n d i ţ i i l e c a r e î n t r - o m ă s u r ă m a i m a r e s a u m a i m i c ă f a v o ­ rizează producţia, c u m e la A d a m S m i t h , d e pildă, s t a r e a pro­ g r e s i v ă s a u s t a g n a n t ă a societăţii. P e n t r u ca c e e a ce în l u c r a r e a lui Smith are valoare de aperçu * să d o b î n d e a s c ă valabilitate ş t i i n ţ i f i c ă , a r fi n e c e s a r e c e r c e t ă r i a s u p r a nivelului productivităţii în diferite perioade de dezvoltare a diferitelor p o p o a r e , cercetări c a r e d e p ă ş e s c c a d r u l p r o p r i u - z i s al t e m e i n o a s t r e ; î n m ă s u r a î n s ă î n c a r e i n t r ă î n c a d r u l ei, e l e u r m e a z ă a fi t r a t a t e î n c a p i t o l e l e r e f e r i t o a r e la c o n c u r e n ţ ă , a c u m u l a r e etc. î n f o r m u l a r e a s a g e n e ­ rală, răspunsul se rezumă la teza generală că o n a ţ i u n e industrială a t i n g e a p o g e u l p r o d u c ţ i e i s a l e în m o m e n t u l c î n d se află la a p o ­ g e u l d e z v o l t ă r i i s a l e istorice. î n t r - a d e v ă r , u n p o p o r s e află p e c e a m a i înaltă t r e a p t ă a dezvoltării sale industriale atîta timp cît p e n t r u el e s e n ţ i a l u l n u e s t e p r o f i t u l [ d e r G e w i n n ] , ci o b ţ i n e r e a d e * p r o d u s e [die G e w i n n e n ] . S u b a c e s t r a p o r t y a n k e i i s î n t s u p e r i o r i englezilor. Sau, d e pildă, a n u m i t e particularităţi — d e rasă, climă, c o n d i ţ i i n a t u r a l e , c u m a r fi i e ş i r e a l a m a r e , f e r t i l i t a t e a s o l u l u i etc. — favorizează producţia într-o m ă s u r ă mai m a r e decît altele. A c e a s t a se r e d u c e iarăşi la tautologia că avuţia se creează cu atît m a i u ş o r c u c î t e l e m e n t e l e ei s u b i e c t i v e şi o b i e c t i v e e x i s t ă î n număr mai mare. 1 5

1 6

* — scurtă

privire.

—

Nota

trad-

Coperta caietului M, care conţine

„Introducerea"

21

Introducere

[ M — 4 ] D a r n i m i c d i n t o a t e a c e s t e a n u îi p r e o c u p ă e f e c t i v p e economişti în a c e a s t ă p a r t e generală. Spre d e o s e b i r e de repartiţie etc., p r o d u c ţ i a — vezi, d e pildă, M i l l — e s t e î n f ă ţ i ş a t ă c a fiind î n c a d r a t ă în legi naturale veşnice, i n d e p e n d e n t e de istorie ; cu a c e s t p r i l e j r e l a ţ i i l e burgheze sînt strecurate p e nesimţite ca legi n a t u r a l e i m u a b i l e a l e s o c i e t ă ţ i i in abstracto. Acesta este scopul, m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n c o n ş t i e n t , al î n t r e g u l u i p r o c e d e u f o l o s i t . I n c a d r u l r e p a r t i ţ i e i însă, o a m e n i i îşi p e r m i t în r e a l i t a t e tot felul d e a c t e arbitrare. F ă r ă a m a i vorbi de faptul că aici este ruptă în c h i p b r u t a l l e g ă t u r a d i n t r e p r o d u c ţ i e şi repartiţie, u n lucru t r e b u i e . s ă fie c l a r d e l a î n c e p u t , şi a n u m e c ă , o r i c î t d e d i f e r i t ă a r fi r e p a r - 1 tiţia p e diversele trepte ale dezvoltării sociale, trebuie să existe | p o s i b i l i t a t e a d e a d e g a j a î n c a d r u l ei, c a şi î n c e l al p r o d u c ţ i e i , | a n u m i t e t r ă s ă t u r i c o m u n e , p r e c u m şi p o s i b i l i t a t e a d e a c o n f u n d a ş i d i z o l v a t o a t e d e o s e b i r i l e i s t o r i c e î n l e g i general-umane. De e x e m p l u : s c l a v u l , ş e r b u l şi m u n c i t o r u l s a l a r i a t c a p ă t ă c u t o ţ i i o a n u m i t ă cantitate d e h r a n ă , c a r e le d ă posibilitatea d e a exista ca sclav, şerb sau muncitor salariat. Cuceritorul, care trăieşte din tribut, s a u funcţionarul de stat care trăieşte din impozite, sau p r o p r i e t a r u l funciar, c a r e trăieşte din rentă, s a u c ă l u g ă r u l c a r e trăieşte din pomeni, sau diaconul, care trăieşte din zeciuială — toţi aceştia capătă din produsul social o p a r t e care e determinată d e alte legi decît p a r t e a p e c a r e o c a p ă t ă sclavul etc. Cele d o u ă p u n c t e principale p e care toţi economiştii le trec în a c e a s t ă ru­ b r i c ă s î n t : 1) p r o p r i e t a t e a , 2) o c r o t i r e a e i p r i n j u s t i ţ i e , p o l i ţ i e e t c . 1 7

La a c e a s t a s e p o a t e r ă s p u n d e f o a r t e c o n c i s : a d 1). O r i c e p r o d u c ţ i e î n s e a m n ă a p r o p r i e r e a o b i e c t e l o r n a t u r i i d e c ă t r e i n d i v i d î n c a d r u l şi p r i n m i j l o c i r e a u n e i a n u m i t e f o r m e sociale. în acest sens e o tautologie să se s p u n ă că proprietatea ( a p r o p r i e r e a ) a r fi o c o n d i ţ i e a p r o d u c ţ i e i . E s t e î n s ă r i d i c o l c î n d d e la a c e a s t a se sare de-a dreptul la o a n u m i t ă formă d e proprie­ tate, de e x e m p l u la p r o p r i e t a t e a p r i v a t ă (ceea ce implică în plus, d r e p t c o n d i ţ i e , o f o r m ă d i a m e t r a l o p u s ă : lipsa de proprietate). I s t o r i a n e a r a t ă , d i m p o t r i v ă , c ă p r o p r i e t a t e a c o m u n ă (de e x e m p l u l a i n d i e n i , l a s l a v i , l a v e c h i i c e l ţ i etc.) e s t e f o r m a m a i v e c h e , c a r e ca p r o p r i e t a t e în obşte maî j o a c ă m u l t ă v r e m e u n rol important. Aici nici n u se p u n e încă p r o b l e m a d a c ă avuţia se dezvoltă mai bine sub o formă de p r o p r i e t a t e sau alta. Dar este o tautologie să se afirme că acolo u n d e n u există nici o formă d e proprietate, n u p o a t e fi v o r b a d e n i c i u n fel d e p r o d u c ţ i e , d e c i n i c i d e s o c i e t a t e . O apropriere care nu-şi apropriază nimic este o contradictio in subjecto.

22

Introducere

a d 2). O c r o t i r e a b u n u r i l o r d o b î n d i t e e t c . D a c ă r e d u c e m a c e s t e platitudini la conţinutul lor real, ele e x p r i m ă m a i mult decît ştiu p r o p o v ă d u i t o r i i lor, şi a n u m e c ă o r i c e f o r m ă d e p r o d u c ţ i e g e n e ­ r e a z ă p r o p r i i l e ei r e l a ţ i i j u r i d i c e , f o r m e d e g u v e r n ă m î n t e t c . P r i ­ m i t i v i s m u l şi s u p e r f i c i a l i t a t e a c o n c e p ţ i i l o r c o n s t a u t o c m a i î n f a p t u l că fenomene care sînt organic legate între ele se p u n în relaţii p u r î n t î m p l ă t o a r e şi î n t r - o c o n e x i u n e p u r m e n t a l ă . E c o n o m i ş t i l o r b u r g h e z i li s e p a r e c ă s u b s c u t u l p o l i ţ i e i m o d e r n e s e p o a t e p r o ­ d u c e mai bine decît, să zicem, în condiţiile domniei dreptului celui m a i t a r e . Ei u i t ă î n s ă c ă d r e p t u l c e l u i m a i t a r e e şi el u n d r e p t , c a r e s u b a l t ă f o r m ă c o n t i n u ă s ă e x i s t e şi î n „ s t a t u l " l o r ,,de d r e p t " . Atunci cînd relaţiile sociale corespunzătoare u n u i stadiu deter­ m i n a t al p r o d u c ţ i e i s e află a b i a î n c u r s d e a p a r i ţ i e s a u s î n t d e j a p e cale d e dispariţie, se p r o d u c , fireşte, p e r t u r b ă r i în p r o d u c ţ i e , d e ş i î n t r - u n g r a d d i f e r i t şi c u e f e c t e d i f e r i t e . Pe scurt : există trăsături c o m u n e tuturor stadiilor produc­ ţ i e i , t r ă s ă t u r i p e c a r e g î n d i r e a l e r e ţ i n e c a g e n e r a l e ; d a r aşaz i s e l e condiţii generale ale oricărei producţii n u sînt a l t c e v a decît e l e m e n t e abstracte cu ajutorul cărora n u p u t e m înţelege nici u n s t a d i u i s t o r i c r e a l al p r o d u c ţ i e i .

2. Raportul

general

dintre schimb,

producţie consum

şi

repartiţie,

înainte de a continua analiza producţiei este necesar să exa­ m i n ă m diferitele rubrici p e care economiştii le p u n alături de ea. La p r i m a v e d e r e lucrurile s e p r e z i n t ă în felul u r m ă t o r : în procesul de producţie membrii societăţii adaptează (creează, transformă) produsele naturii potrivit trebuinţelor omului ; repar­ tiţia stabileşte în ce proporţie participă individul la aceste pro­ d u s e ; s c h i m b u l îi p u n e l a î n d e m î n ă p r o d u s e l e d e t e r m i n a t e p e c a r e v r e a el s ă s c h i m b e p a r t e a c a r e i-a r e v e n i t p r i n r e p a r t i ţ i e ; î n sfîrşit, î n c a d r u l c o n s u m u l u i , p r o d u s e l e d e v i n o b i e c t e d e c o n ­ sum, de apropriere individuală. Producţia creează obiectele cores­ p u n z ă t o a r e trebuinţelor ; repartiţia le repartizează potrivit unor j l e g i sociale ; schimbul redistribute, potrivit trebuinţelor indivi­ d u a l e , c e e a c e a fost d e j a r e p a r t i z a t ; î n sfîrşit, î n c a d r u l c o n ­ sumului, p r o d u s u l iese din acest circuit social, d e v i n e nemijlocit o b i e c t şi s l u j i t o r al t r e b u i n ţ e i i n d i v i d u a l e p e c a r e o s a t i s f a c e î n p r o c e s u l c o n s u m u l u i . P r o d u c ţ i a a p a r e astfel c a p u n c t d e p l e c a r e , c o n s u m u l c a p u n c t final, r e p a r t i ţ i a şi s c h i m b u l c a v e r i g ă d e m i j -

23

Introducere

l o c , c a r e , l a r î n d u l ei, s e d e d u b l e a z ă î n r e p a r t i ţ i e , d e f i n i t ă c a m o m e n t c a r e e m a n ă d e l a s o c i e t a t e , şi s c h i m b , d e f i n i t c a m o m e n t care e m a n ă de la indivizi. în p r o d u c ţ i e se obiectivează persoana, în p e r s o a n ă se subiectivează obiectul în cadrul repartiţiei, socie­ tatea preia sub forma u n o r determinări generale, dominante, mij­ l o c i r e a î n t r e p r o d u c ţ i e şi c o n s u m : î n c a d r u l s c h i m b u l u i , a c e s t e a din u r m ă sînt mijlocite prin determinările î n t î m p l ă t o a r e ale indi­ vidului. ;

Repartiţia d e t e r m i n ă proporţia (cantitatea) în care produsele îi r e v i n i n d i v i d u l u i ; s c h i m b u l d e t e r m i n ă p r o d u s e l e î n c a r e i n d i ­ v i d u l [M—6] î ş i r e c l a m ă p a r t e a c e i-a r e v e n i t p r i n r e p a r t i ţ i e . P r o d u c ţ i a , r e p a r t i ţ i a , s c h i m b u l şi c o n s u m u l f o r m e a z ă , a ş a d a r , un silogism corect. în acest silogism producţia reprezintă gene­ r a l u l , r e p a r t i ţ i a şi s c h i m b u l — p a r t i c u l a r u l , i a r c o n s u m u l — s i n ­ gularul, cu care se încheie întregul proces. A c e a s t a este, desigur o legătură, dar u n a superficială. Producţia, spun economiştii, „este determinată de legi naturale generale, repartiţia — de feno­ m e n e l e î n t î m p l ă t o a r e a l e v i e ţ i i s o c i a l e , şi d e a c e e a e a p o a t e avea asupra producţiei o influenţă mai favorabilă sau mai puţin f a v o r a b i l ă ; s c h i m b u l f i g u r e a z ă î n t r e a m î n d o u ă c a o m i ş c a r e form a l - s o c i a l ă , iar a c t u l final — c o n s u m u l , c o n s i d e r a t n u n u m a i ca p u n c t final, ci şi c a s c o p f i n a l •— s e află, la d r e p t v o r b i n d , î n a f a r a s f e r e i e c o n o m i e i p o l i t i c e , c u e x c e p ţ i a f a p t u l u i că, la r î n d u l s ă u , el e x e r c i t ă o a c ţ i u n e i n v e r s ă a s u p r a p u n c t u l u i d e p l e c a r e şi i n i ţ i a z ă d i n n o u î n t r e g u l p r o c e s . A d v e r s a r i i e c o n o m i ş t i l o r — i n d i f e r e n t d a c ă s e află î n ă u n t r u l s a u î n a f a r a s f e r e i e c o n o m i e i p o l i t i c e —, c a r e l e r e p r o ş e a z ă c ă p r o c e d e a z ă în m o d b a r b a r r u p î n d în bucăţi u n tot unic, ori se p l a s e a z ă p e acelaşi t e r e n cu ei, ori se află c h i a r s u b nivelul lor. Nimic mai banal decît reproşul că economiştii acordă prea multă atenţie producţiei, considerînd-o ca u n scop în sine. Repartiţia ar a v e a , p a s ă m i t e , o i m p o r t a n ţ ă t o t a t î t d e m a r e . La b a z a a c e s t u i r e p r o ş n u se află nimic a l t c e v a d e c î t i d e e a economiştilor înşişi că repartiţia ar exista ca o sferă independentă, d e sine stătătoare, a l ă t u i i d e p r o d u c ţ i e . S a u li s e r e p r o ş e a z ă c ă a c e s t e m o m e n t e n u a r fi c o n c e p u t e î n u n i t a t e a l o r . C a şi c u m a c e a s t ă r u p e r e î n b u c ă ţ i a î n t r e g u l u i u n i c n - a r fi p ă t r u n s d i n s f e r a r e a l i t ă ţ i i î n t e x ­ t e l e m a n u a l e l o r , ci i n v e r s , d i n t e x t e l e m a n u a l e l o r î n s f e r a r e a l i ­ t ă ţ i i , şi c a şi c u m a i c i a r fi v o r b a d e o î m p ă c a r e d i a l e c t i c ă d e c o n c e p t e , şi n u d e î n ţ e l e g e r e a u n o r r e l a ţ i i r e a l e !

24

Introducere

a)

[Consum

şi

producţie]

P r o d u c ţ i a e s t e n e m i j l o c i t şi c o n s u m . U n d u b l u c o n s u m , s u b i e c ­ t i v şi o b i e c t i v : [în p r i m u l r î n d ] i n d i v i d u l c a r e î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e îşi d e z v o l t ă c a p a c i t ă ţ i l e le c h e l t u i e ş t e t o t o d a t ă , le con­ s u m ă î n a c t u l p r o d u c ţ i e i , l a fel c u m a c t u l n a t u r a l a l r e p r o d u c e r i i e s t e o c h e l t u i r e de forţe vitale. î n al doilea rînd, p r o d u c ţ i a e s t e c o n s u m a r e a mijloacelor de producţie, c a r e se folosesc, se uzează ş i , î n p a r t e , s e r e d e s c o m p u n {ca, d e p i l d ă , î n c a z u l a r d e r i i c o m ­ b u s t i b i l u l u i ) î n e l e m e n t e l e d e b a z ă . L a fel s t a u l u c r u r i l e şi c u c o n s u m a r e a m a t e r i e i p r i m e , c a r e n u - ş i p ă s t r e a z ă f o r m a şi p r o ­ p r i e t ă ţ i l e n a t u r a l e , ci, d i m p o t r i v ă , l e p i e r d e . D e a c e e a a c t u l p r o ­ d u c ţ i e i e s t e , î n t o a t e s t a d i i l e s a l e , şi u n a c t d e consum. E c o n o m i ş t i i , d e altfel, s e d e c l a r ă d e a c o r d c u t o a t e a c e s t e a . Ei n u m e s c consum productiv producţia nemijlocit identică cu consu­ m u l care coincide nemijlocit cu producţia. A c e a s t ă identitate d i n t r e p r o d u c ţ i e şi c o n s u m s e r e d u c e l a t e z a l u i S p i n o z a „ D e t e r m i n a t i o est negatio" . l s

[M—7] D a r a c e a s t ă d e t e r m i n a r e a c o n s u m u l u i p r o d u c t i v e s t e făcută numai pentru a distinge consumul, identic cu producţia, de consumul propriu-zis, care e conceput, dimpotrivă, ca antiteză distructivă a producţiei. Să e x a m i n ă m deci consumul propriu-zis. C o n s u m u l e n e m i j l o c i t şi p r o d u c ţ i e , a ş a c u m î n n a t u r ă c o n s u ­ m a r e a e l e m e n t e l o r şi a s u b s t a n ţ e l o r c h i m i c e e s t e t o t o d a t ă p r o ­ ducţie de plante. Este cît se p o a t e d e clar că în p r o c e s u l nutriţiei, de pildă, care e una dintre formele consumului, omul p r o d u c e propriul său corp dar acelaşi lucru este valabil p e n t r u orice altă f o r m ă d e c o n s u m , c a r e î n t r - u n m o d s a u a l t u l — şi f i e c a r e î n felul ei — îl p r o d u c e p e o m . A c e a s t a e s t e p r o d u c ţ i a c o n s u m p t i v ă . Dar, s p u n e e c o n o m i a politică, a c e a s t ă p r o d u c ţ i e identică cu con­ sumul este o a doua producţie, care rezultă din distrugerea pro­ dusului celei dintîi. în cea dintîi se reificase producătorul, în c e a de-a d o u a se personifică obiectul c r e a t d e el. Prin u r m a r e , această producţie consumptivă, deşi este unitatea nemijlocită a p r o d u c ţ i e i şi c o n s u m u l u i , s e d e o s e b e ş t e î n m o d e s e n ţ i a l d e p r o ­ ducţia propriu-zisă. Unitatea nemijlocită în care producţia coincide c u c o n s u m u l şi c o n s u m u l c u p r o d u c ţ i a l a s ă s ă s u b z i s t e d u a l i t a t e a lor nemijlocită. ;

Aşadar, producţia e locit producţie. Fiecare trariu, în acelaşi timp mijlocitoare. Producţia fără d e c a r e i-ar lipsi

nemijlocit consum, iar consumul e nemij­ e in m o d nemijlocit propriul său con­ însă între ele d o u ă are loc o mişcare mijloceşte consumul, creîndu-i materialul o b i e c t u l . D a r şi c o n s u m u l m i j l o c e ş t e p r o -

Introducere

25

d u c ţ i a , c ă c i n u m a i el p r o c u r ă p r o d u s e l o r s u b i e c t u l p e n t r u c a r e e l e r e p r e z i n t ă p r o d u s e . P r o d u s u l îşi c a p ă t ă u l t i m a î m p l i n i r e a b i a în p r o c e s u l consumului. O cale ferată p e care n u se circulă, c a r e d e c i n u e f o l o s i t ă , n u e c o n s u m a t ă , , e o c a l e f e r a t ă d o a r Suvafxsi * şi n u î n r e a l i t a t e . F ă r ă p r o d u c ţ i e n u e x i s t ă c o n s u m , d a r n i c i f ă r ă c o n s u m n u e x i s t ă p r o d u c ţ i e , c ă c i î n a c e s t c a z p r o d u c ţ i a a r fi lipsită de scop. Consumul creează producţia sub un dublu aspect : t 1) P r i n a c e e a c ă n u m a i î n c a d r u l c o n s u m u l u i p r o d u s u l d e v i n e produs real. De exemplu, o h a i n ă devine realmente haină abia a t u n c i c î n d e p u r t a t ă ; o c a s ă n e l o c u i t ă n u e s t e d e fapt o c a s ă reală. Prin urmare, spre deosebire de u n simplu obiect din natură, p r o d u s u l s e m a n i f e s t ă c a a t a r e , devine p r o d u s abia în procesul c o n s u m u l u i . A n i h i l î n d p r o d u s u l , c o n s u m u l îi d ă t h e f i n i s h i n g s t r o k e **, c ă c i p r o d u s u l e s t e [ r e z u l t a t ] al p r o d u c ţ i e i n u c a a c t i ­ v i t a t e r e i f i c a t ă , ci n u m a i c a o b i e c t p e n t r u s u b i e c t u l a c t i v . 2) P r i n a c e e a c ă c o n s u m u l c r e e a z ă n e c e s i t a t e a u n e i p r o d u c ţ i i noi, d e c i m o b i l u l i d e a l , l ă u n t r i c a l p r o d u c ţ i e i , c a r e e s t e p r e m i s a ei. C o n s u m u l c r e e a z ă i m b o l d u l p e n t r u p r o d u c ţ i e ; el c r e e a z ă şi obiectul care, în calitate de scop, exercită o acţiune d e t e r m i n a n t a î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e . Şi d a c ă e c l a r c ă p r o d u c ţ i a f u r n i z e a z ă c o n s u m u l u i o b i e c t u l în f o r m a lui e x t e r i o a r ă [M—8] n u e m a i p u ţ i n c l a r c ă , l a r î n d u l s ă u , c o n s u m u l fixează în mod ideal obiectul p r o d u c ţ i e i , c a i m a g i n e i n t e r i o a r ă , c a t r e b u i n ţ ă , c a m o b i l şi c a s c o p . El c r e e a z ă o b i e c t e l e p r o d u c ţ i e i î n t r - o f o r m ă î n c ă s u b i e c t i v ă . Fără trebuinţă nu e nici producţie. Dar tocmai consumul repro­ duce trebuinţa. C e l o r d e m a i s u s le c o r e s p u n d e d i n p a r t e a p r o d u c ţ i e i fap­ tul că : 1) e a f u r n i z e a z ă c o n s u m u l u i m a t e r i a l u l , o b i e c t u l . U n c o n s u m fără obiect n u e c o n s u m ; s u b acest raport deci, producţia c r e e a z ă consumul. 2) P r o d u c ţ i a î n s ă n u n u m a i c ă c r e e a z ă o b i e c t u l c o n s u m u l u i , d a r îi şi i m p r i m ă a c e s t u i a d i n u r m ă m o d u l l u i d e t e r m i n a t d e a fi, c a r a c t e r u l lui, a s i g u r ă f i n i s a r e a l u i . A ş a c u m c o n s u m u l fini- ! s e a z ă p r o d u s u l ca p r o d u s , tot astfel p r o d u c ţ i a finisează c o n s u - ^ m u l . In primul rînd, o b i e c t u l n u e u n o b i e c t î n g e n e r e , ci u n o b i e c t d e t e r m i n a t , c a r e u r m e a z ă a fi c o n s u m a t î n t r - u n m o d d e t e r ­ m i n a t , p e c a r e l a r î n d u l s ă u t o t p r o d u c ţ i a îl i n d i c ă . F o a m e a e foame, dar f o a m e a c a r e se p o t o l e ş t e c u c a r n e fiartă, c o n s u m a t ă c u a j u t o r u l f u r c u l i ţ e i şi al c u ţ i t u l u i , e o a l t f e l d e f o a m e d e c î t * — î n p o t e n t ă . •— Nota * * — u l t i m a r e t u ş a r e . •— Nota

trad. trad.

26

Introducere

aceea sub imperiul căreia carnea se înghite crudă cu ajutorul mîinilor, al unghiilor şi al dinţilor. De a c e e a n u n u m a i obiectul c o n s u m u l u i , ci şi m o d u l d e a c o n s u m a e s t e c r e a t d e p r o d u c ţ i e n u n u m a i î n m o d o b i e c t i v , ci şi î n m o d s u b i e c t i v . P r o d u c ţ i a îl creează deci pe consumator. 3) P r o d u c ţ i a n u n u m a i c ă f u r n i z e a z ă t r e b u i n ţ e i m a t e r i a l u l , d a r f u r n i z e a z ă şi m a t e r i a l u l u i t r e b u i n ţ a . C î n d c o n s u m u l depăşeşte s t a r e a s a i n i ţ i a l ă d e p r i m i t i v i t a t e şi s p o n t a n e i t a t e n a t u r a l ă — şi o r ă m î n e r e î n d e l u n g a t ă p e a c e a s t ă t r e a p t ă a r fi, l a r î n d u l e i , rezultatul unei producţii închistate într-o stare de primitivitate n a t u r a l ă —, el însuşi, ca îndemn, e s t e mijlocit p r i n obiect. T r e ­ buinţa consumului de a a v e a un obiect sau altul se datoreşte p e r c e p e r i i a c e s t u i a . O b i e c t u l d e a r t ă — c a şi o r i c a r e a l t p r o d u s — c r e e a z ă u n p u b l i c c a r e î n ţ e l e g e a r t a şi e c a p a b i l s ă g u s t e fru­ mosul. Producţia produce, aşadar, nu numai un obiect pentru s u b i e c t , ci şi u n s u b i e c t p e n t r u o b i e c t . P r i n u r m a r e , p r o d u c ţ i a p r o d u c e c o n s u m u l : 1) f u r n i z î n d u - i m a t e ­ r i a l u l ; 2) d e t e r m i n î n d m o d u l d e c o n s u m a r e ; 3) t r e z i n d î n c o n s u ­ m a t o r t r e b u i n ţ a al c ă r e i o b i e c t îl c o n s t i t u i e p r o d u s u l c r e a t d e e a . E a p r o d u c e d e c i o b i e c t u l c o n s u m u l u i , m o d u l d e c o n s u m a r e şi i m b o l ­ d u l s p r e c o n s u m . T o t a s t f e l c o n s u m u l g e n e r e a z ă capacitatea pro­ ducătorului, trezind o trebuinţă care determină scopul. ^ I d e n t i t a t e a d i n t r e c o n s u m şi p r o d u c ţ i e s e m a n i f e s t ă , a ş a d a r , s u b ^următoarele trei aspecte : 1) Identitate nemijlocită : producţia este consum ; consumul este producţie. Producţie consumptivă. Consum productiv. Economiştii l e n u m e s c p e a m î n d o u ă [M—9] c o n s u m p r o d u c t i v , d a r m a i f a c u r m ă ­ toarea distincţie : prima figurează ca reproducţie, a d o u a ca con­ s u m productiv. Toate cercetările asupra celei dintîi au ca obiect m u n c a p r o d u c t i v ă şi m u n c a n e p r o d u c t i v ă -, c e l e r e f e r i t o a r e l a c e a d e - a d o u a s e o c u p ă d e c o n s u m u l p r o d u c t i v şi d e c o n s u m u l n e p r o ­ ductiv. 2) F i e c a r e d i n t r e e l e a p a r e c a m i j l o c p e n t r u c e a l a l t ă , u n a e s t e mijlocită de c e a l a l t ă , c e e a ce îşi g ă s e ş t e e x p r e s i a î n i n t e r d e p e n ­ d e n ţ a lor ; a c e a s t a este o mişcare în v i r t u t e a c ă r e i a ele se rapor­ t e a z ă u n a l a a l t a şi s e a f i r m ă c a i n d i s p e n s a b i l e u n a a l t e i a , d a r î n c a d r u l c ă r e i a r ă m î n î n c ă e x t e r i o a r e u n a faţă d e alta. P r o d u c ţ i a c r e e a z ă m a t e r i a l u l ca obiect e x t e r i o r p e n t r u c o n s u m ; c o n s u m u l creează trebuinţa ca obiect interior în raport cu producţia, ca scop al a c e s t e i a . F ă r ă p r o d u c ţ i e n u e x i s t ă c o n s u m , f ă r ă c o n s u m n u există producţie. Această teză figurează în economia politică sub diverse forme.

27

Introducere

3) P r o d u c ţ i a n u e s t e n u m a i n e m i j l o c i t c o n s u m , i a r c o n s u m u l n u este numai nemijlocit producţie ; producţia nu e de asemenea n u m a i mijloc pentru consum, iar consumul scop pentru producţie, a d i c ă î n s e n s u l c ă f i e c a r e d i n t r e e l e îi f u r n i z e a z ă c e l e i l a l t e o b i e c ­ tul : p r o d u c ţ i a — o b i e c t u l e x t e r i o r p e n t r u c o n s u m , c o n s u m u l — obiectul imaginat p e n t r u producţie. Fiecare dintre ele n u este numai n e m i j l o c i t c e a l a l t ă şi n u n u m a i c ă o m i j l o c e ş t e p e c e a l a l t ă , ci fiecare dintre ele, realizîndu-se, o c r e e a z ă p e cealaltă, se creează p e sine sub forma celeilalte. Consumul desăvîrşeşte actul produc­ ţiei, finisînd p r o d u s u l ca p r o d u s , absorbindu-1, distrugîndu-i forma m a t e r i a l ă d e s i n e s t ă t ă t o a r e , ridicînd, p r i n n e v o i a d e r e p e t a r e , la r a n g u l de iscusinţă c a p a c i t a t e a d e z v o l t a t ă în p r i m u l act al p r o ­ d u c ţ i e i ; el e s t e d e c i a c t u l f i n a l p r i n c a r e n u n u m a i p r o d u s u l d e v i n e p r o d u s , ci şi p r o d u c ă t o r u l d e v i n e p r o d u c ă t o r . P e d e a l t ă p a r t e , p r o d u c ţ i a g e n e r e a z ă c o n s u m u l , c r e î n d m o d u l d e t e r m i n a t al consumului, iar apoi, creînd î n d e m n u l de a consuma, însăşi capa­ c i t a t e a d e c o n s u m ca o t r e b u i n ţ ă . A c e a s t ă din u r m ă identitate, m e n ţ i o n a t ă l a p u n c t u l 3, e s t e d e r e p e t a t e o r i t r a t a t ă î n e c o n o m i a p o l i t i c ă s u b f o r m a c o r e l a ţ i e i d i n t r e c e r e r e şi o f e r t ă , d i n t r e o b i e c t e ş i t r e b u i n ţ e , d i n t r e t r e b u i n ţ e l e n a t u r a l e şi c e l e c r e a t e d e s o c i e t a t e . De aceea pentru u n hegelian nu este nimic mai simplu decît s ă c o n s i d e r e p r o d u c ţ i a şi c o n s u m u l c a fiind i d e n t i c e . A ş a p r o c e ­ d e a z ă n u n u m a i s c r i i t o r i i s o c i a l i ş t i , ci c h i a r şi e c o n o m i ş t i i p r o ­ zaici ca Say, d e pildă, c a r e afirmă că, d a c ă c o n s i d e r ă m u n p o p o r în t o t a l i t a t e a s a — s a u gOnul u m a n in a b s t r a c t o —, p r o d u c ţ i a s a . e identică cu c o n s u m u l său. Storch a r e l e v a t e r o a r e a lui Say, r e m a r c î n d că u n popor, d e pildă, nu-şi c o n s u m ă p r o d u s u l în î n t r e ­ g i m e , ci c r e e a z ă şi m i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e , c a p i t a l fix e t c . . î n afară de aceasta, a considera societatea ca un subiect unic î n s e a m n ă a o c o n s i d e r a în m o d greşit, s p e c u l a t i v . La u n s u b i e c t s i n g u l a r , p r o d u c ţ i a şi c o n s u m u l a p a r c a m o m e n t e a l e u n u i s i n g u r a c t . A i c i t r e b u i e [ M — 9 ' ] s u b l i n i a t n u m a i că, i n d i f e r e n t d a c ă p r i ­ v i m p r o d u c ţ i a şi c o n s u m u l c a a c t i v i t ă ţ i a l e u n u i s i n g u r s u b i e c t sau ca activităţi ale m a i multor indivizi, ele apar în orice caz ca momente ale unui proces în care producţia constituie punctul d e p l e c a r e r e a l , d e c i şi m o m e n t u l p r e p o n d e r e n t . C o n s u m u l c a n e c e s i t a t e , c a t r e b u i n ţ ă , e s t e e l î n s u ş i u n m o m e n t l ă u n t r i c al activităţii de producţie, dar aceasta din u r m ă este punctul de p l e c a r e al r e a l i z ă r i i , d e c i şi m o m e n t u l e i p r e p o n d e r e n t , actul p r i n care se reia de la capăt întregul proces. Individul p r o d u c e u n o b i e c t şi, p r i n c o n s u m a r e a l u i s e r e î n t o a r c e î n s i n e , d a r c a i n d i v i d c a r e p r o d u c e şi c a r e s e r e p r o d u c e p e s i n e î n s u ş i . C o n s u m u l a p a r e a s t f e l c a u n m o m e n t al p r o d u c ţ i e i . 1 9

2 0

28

Introducere

în societate însă, de îndată ce produsul e gata confecţionat, r e l a ţ i a d i n t r e p r o d u c ă t o r şi p r o d u s e s t e p u r e x t e r i o a r ă , i a r r e v e ­ n i r e a lui î n p o s e s i a s u b i e c t u l u i d e p i n d e d e r e l a ţ i i l e d i n t r e a c e s t a d i n u r m ă şi a l ţ i i n d i v i z i . S u b i e c t u l n u i n t r ă n e m i j l o c i t î n p o s e ­ s i u n e a p r o d u s u l u i . D e altfel, c î n d p r o d u c e în s o c i e t a t e , el nici n-are drept scop aproprierea nemijlocită a produsului. între pro­ d u c ă t o r i şi p r o d u s e s e i n t e r p u n e r e p a r ! i / i a , c a r e p r i n i n t e r m e d i u l u n o r legi sociale d e t e r m i n ă p a r t e a ce r e v i n e fiecăruia din m a s a produselor ; prin urmare, repartiţia se interpune între producţie şi c o n s u m . Dar este o a r e repartiţia o sferă p r o d u c ţ i e şi î n a f a r a ei ?

b) R e p a r t i ţ i e şi

de sine stătătoare

alături

de

producţie

Cînd e x a m i n ă m lucrările curente de e c o n o m i e politică, a p a r e izbitor, în primul rînd, faptul că în ele totul e înfăţişat sub u n d u b l u a s p e c t . D e p i l d ă , î n c a d r u l r e p a r t i ţ i e i f i g u r e a z ă r e n t a fun­ c i a r ă , s a l a r i u l , d o b î n d a şi p r o f i t u l , p e c î n d î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i f i g u r e a z ă c a f a c t o r i p ă m î n t u l , m u n c a şi c a p i t a l u l . î n c e p r i v e ş t e capitalul, este evident de la b u n început că e înfăţişat sub d o u ă a s p e c t e : 1) c a f a c t o r al p r o d u c ţ i e i , 2) c a s u r s ă d e v e n i t , c a f a c t o r care determină anumite forme de repartiţie. De aceea dobînda şi p r o f i t u l f i g u r e a z ă c a a t a r e şi î n p r o d u c ţ i e , î n t r u c î t e l e r e p r e ­ zintă formele în care capitalul se înmulţeşte, creşte, prin u r m a r e ele reprezintă m o m e n t e ale înseşi producţiei capitalului. Dotjînda şi p r o f i t u l c a f o r m e d e r e p a r t i ţ i e p r e s u p u n c a p i t a l u l c a f a c t o r a l p r o d u c ţ i e i . Ele s î n t m o d u r i d e r e p a r t i ţ i e c a r e a u ca p r e m i s ă c a p i ­ talul c a factor al producţiei. Ele sînt de a s e m e n e a m o d u r i d e reproducţie a capitalului. Tot astfel, salariul e s t e m u n c a s a l a r i a t ă c o n s i d e r a t ă s u b o altă r u b r i c ă : m o d u l d e a fi d e t e r m i n a t al m u n c i i c a f a c t o r al p r o ­ ducţiei aici a p a r e dincolo ca d e t e r m i n a ţ i e a repartiţiei. D a c ă m u n c a n - a r fi d e t e r m i n a t ă c a m u n c ă s a l a r i a t ă , n i c i m o d u l e i d e participare la p r o d u s e n-ar a p ă r e a ca salariu, c u m n u apare, d e p i l d ă , î n s c l a v a g i s m . î n sfîrşit, r e n t a f u n c i a r ă — d a c ă l u ă m c e a m a i d e z v o l t a t ă f o r m ă d e r e p a r t i ţ i e î n c a r e [M —10] p r o p r i e t a t e a funciară participă la p r o d u s e — p r e s u p u n e m a r e a p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă ( a d i c ă , p r o p r i u - z i s , m a r e a a g r i c u l t u r ă ) c a f a c t o r al p r o ­ d u c ţ i e i , şi n u p ă m î n t u l c a a t a r e , d u p ă c u m n i c i s a l a r i u l n u a r e d r e p t p r e m i s ă m u n c a c a a t a r e . R e l a ţ i i l e d e r e p a r t i ţ i e şi m o d u r i l e de repartiţie apar d e aceea doar ca r e v e r s e ale factorilor produc-

Introducere

29

ţiei. U n individ c a r e p a r t i c i p ă la p r o d u c ţ i e s u b forma muncii s a l a r i a t e participă la p r o d u s e , la rezultatele producţiei sub forma salariului, Structura repartiţiei e în întregime determinată de cea a producţiei. Repartiţia e s t e e a însăşi u n p r o d u s al p r o d u c ţ i e i — n u n u m a i î n c e p r i v e ş t e o b i e c t u l e i , î n s e n s u l c ă p o t fi r e p a r t i ­ z a t e n u m a i r e z u l t a t e l e p r o d u c ţ i e i , ci şi î n c e p r i v e ş t e f o r m a , î n s e n s u l c ă m o d u l a n u m i t al p a r t i c i p ă r i i l a p r o d u c ţ i e d e t e r m i n ă formele specifice ale repartiţiei, formele în care se participă la r e p a r t i ţ i e . Este p u r şi simplu o iluzie să se v o r b e a s c ă la p r o d u c ţ i e d e s p r e p ă m î n t şi l a r e p a r t i ţ i e d e s p r e r e n t a f u n c i a r ă e t c . D e a c e e a e c o n o m i ş t i c a R i c a r d o , c ă r o r a li s-a r e p r o ş a t cel m a i m u l t că a u în v e d e r e n u m a i producţia, au definit repartiţia c a u n i c u l obiect al e c o n o m i e i politice, d e o a r e c e şi-au dat s e a m a instinctiv că formele de repartiţie constituie expresia cea mai! precisă a factorilor producţiei într-o societate dată. [ î n r a p o r t c u individul r e p a r t i ţ i a a p a r e , fireşte, ca o lege socială c a r e condiţionează poziţia lui în producţie, adică cadrul în care e l p r o d u c e şi c a r e d e c i p r e c e d e p r o d u c ţ i a . V e n i n d p e l u m e , individul nu p o s e d ă nici capital, nici proprietate funciară. în v i r t u t e a repartiţiei sociale, el e d e la n a ş t e r e p r e d e s t i n a t muncii s a l a r i a t e . D a r î n s ă ş i a c e a s t ă p r e d e s t i n a r e e s t e u n r e z u l t a t al faptului că capitalul, p r o p r i e t a t e a funciară e x i s t ă ca factori de s i n e stătători ai producţiei. D a c ă c o n s i d e r ă m s o c i e t ă ţ i î n t r e g i , r e p a r t i ţ i a p a r e a p r e c e d a şi d e t e r m i n a p r o d u c ţ i a şi s u b a l t a s p e c t , c a u n f a p t o a r e c u m p r e e c o n o m i c . Un p o p o r cuceritor î m p a r t e ţ a r a între participanţii la c u c e r i r e şi i m p u n e a s t f e l o a n u m i t ă r e p a r t i z a r e a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e şi o a n u m i t ă f o r m ă d e p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă , d e t e r m i n î n d i m p l i c i t şi p r o d u c ţ i a . S a u îi t r a n s f o r m ă î n s c l a v i p e c e i î n v i n ş i şi face astfel ca m u n c a sclavilor să stea la b a z a producţiei. S a u u n p o p o r f a c e r e v o l u ţ i e şi f ă r î m i ţ e a z ă i n p a r c e l e m a r e a p r o p r i e ­ t a t e f u n c i a r ă şi, î n c o n s e c i n ţ ă , p r i n a c e a s t ă n o u ă r e p a r t i z a r e a pămîntului imprimă producţiei un caracter nou. Sau legislaţia e t e r n i z e a z ă p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă î n m î i n i l e u n o r a n u m i t e familii, s a u r e p a r t i z e a z ă m u n c a ca u n p r i v i l e g i u ereditar, fixînd-o astfel î n t r - u n s p i r i t d e c a s t ă . î n t o a t e a c e s t e c a z u r i , şi t o a t e s î n t i s t o r i c e , s e p a r e c ă n u r e p a r t i ţ i a e s t e o r g a n i z a t ă şi d e t e r m i n a t ă d e p r o ­ d u c ţ i e , ci, i n v e r s , p r o d u c ţ i a e s t e o r g a n i z a t ă şi d e t e r m i n a t ă d e l repartiţie. [M—11] î n a c c e p ţ i a c e a m a i s u p e r f i c i a l ă , r e p a r t i ţ i a a p a r e c a r e p a r t i ţ i e a p r o d u s e l o r şi d e c i c a c e v a f o a r t e î n d e p ă r t a t d e p r o ­ d u c ţ i e şi c v a s i i n d e p e n d e n t d e e a . D a r î n a i n t e c a r e p a r t i ţ i a s ă fie r e p a r t i ţ i e a p r o d u s e l o r , e a e s t e : 1) r e p a r t i z a r e a u n e l t e l o r d e p r o -

30

Introducere

d u c ţ i e şi 2) c e e a c e c o n s t i t u i e o n o u ă d e t e r m i n a r e a a c e l e i a ş i relaţii — repartizarea membrilor societăţii între diferitele ramuri de producţie (subordonarea indivizilor unor anumite relaţii de producţie). Repartiţia produselor d e c u r g e în m o d evident din această repartizare, care e inclusă în însuşi procesul de producţie şi d e t e r m i n ă o r g a n i z a r e a p r o d u c ţ i e i . A c o n s i d e r a p r o d u c ţ i a i n d e ­ p e n d e n t d e a c e a s t ă r e p a r t i z a r e inclusă în e a î n s e a m n ă , e v i d e n t , a o p e r a cu o abstracţie pură, pe cînd, dimpotrivă, r e p a r t i ţ i a prod u s e l o r e s t e d a t ă d e la s i n e o d a t ă cu a c e a s t ă r e p a r t i z a r e , c a r e c o n s t i t u i e d i n c a p u l l o c u l u i u n m o m e n t al p r o d u c ţ i e i . U r m ă r i n d să sesizeze p r o d u c ţ i a m o d e r n ă în s t r u c t u r a ei socială b i n e deter­ minată, Ricardo, care este prin excelenţă economistul producţiei, c o n s i d e r ă t o c m a i d e a c e e a c ă n u p r o d u c ţ i a , ci r e p a r t i ţ i a c o n s t i t u i e o b i e c t u l p r o p r i u - z i s al e c o n o m i e i p o l i t i c e m o d e r n e . A i c i s e v e d e o d a t ă în p l u s cît d e m ă r g i n i ţ i sînt e c o n o m i ş t i i c a r e p r e z i n t ă p r o ­ ducţia d r e p t u n a d e v ă r etern, exilînd totodată istoria în sfera repartiţiei. P r o b l e m a r a p o r t u l u i d i n t r e a c e a s t ă r e p a r t i ţ i e şi p r o d u c ţ i a d e t e r ­ minată de ea este, evident, o p r o b l e m ă care ţine de domeniul p r o d u c ţ i e i . D a c ă s e v a s p u n e că, d e o a r e c e p r o d u c ţ i a t r e b u i e s ă p o r n e a s c ă d e la o a n u m i t ă r e p a r t i z a r e a u n e l t e l o r d e p r o d u c ţ i e , c e l p u ţ i n î n a c e s t s e n s r e p a r t i ţ i a p r e c e d e p r o d u c ţ i a şi c o n s t i t u i e o p r e m i s ă a ei, r ă s p u n s u l l a a c e a s t ă o b i e c ţ i e e s t e c ă p r o d u c ţ i a î ş i a r e î n t r - a d e v ă r c o n d i ţ i i l e şi p r e m i s e l e ei, c a r e î n s ă c o n s t i t u i e m o m e n t e ale ei. A c e s t e a d i n u r m ă p o t a p ă r e a iniţial ca m o m e n t e n a t u r a l e . Prin însuşi p r o c e s u l de p r o d u c ţ i e , ele se t r a n s f o r m ă din m o m e n t e n a t u r a l e î n m o m e n t e i s t o r i c e şi, d a c ă p e n t r u o p e r i o a d ă ele a p a r ca p r e m i s e n a t u r a l e ale producţiei, p e n t r u o altă p e r i o a d ă e l e a u fost r e z u l t a t u l i s t o r i c al p r o d u c ţ i e i . î n c a d r u l p r o ­ ducţiei ele se schimbă necontenit. De exemplu, folosirea maşi­ n i l o r a m o d i f i c a t a t î t r e p a r t i ţ i a u n e l t e l o r d e p r o d u c ţ i e , c î t şi p e aceea a produselor. Marea proprietate funciară m o d e r n ă este ea î n s ă ş i r e z u l t a t u l c o m e r ţ u l u i m o d e r n şi al i n d u s t r i e i m o d e r n e , c a şi al a p l i c ă r i i a c e s t e i a d i n u r m ă î n d o m e n i u l a g r i c u l t u r i i . Toate problemele schiţate mai sus se reduc, în ultimă analiză, la influenţa p e care o au asupra producţiei condiţiile istorice g e n e r a l e şi l a r a p o r t u l d i n t r e p r o d u c ţ i e şi d e z v o l t a r e a i s t o r i c ă î n g e n e r a l . E s t e o p r o b l e m ă c a r e ţ i n e , e v i d e n t , d e e x a m i n a r e a şi analizarea producţiei propriu-zise. [M—12] D a r , î n f o r m a b a n a l ă î n c a r e a u fost p u s e m a i s u s , problemele pot căpăta u n răspuns tot atît d e concis. în toate cazurile de cucerire pot exista trei posibilităţi. Poporul cuceritor i m p u n e p o p o r u l u i c u c e r i t p r o p r i u l s ă u m o d d e p r o d u c ţ i e (de p i l d ă

31

Introducerf

e n g l e z i i î n s e c o l u l a c e s t a î n I r l a n d a şi, î n p a r t e , î n I n d i a ) ; s a u m e n ţ i n e v e c h i u l m o d d e p r o d u c ţ i e şi s e m u l ţ u m e ş t e c u u n t r i b u t (de p i l d ă t u r c i i şi r o m a n i i ) ; s a u s e p r o d u c e o i n t e r a c ţ i u n e d i n c a r e i a n a ş t e r e u n n o u m o d d e p r o d u c ţ i e , o s i n t e z ă (ca î n c a z u l cuceririlor g e r m a n i c e în u n e l e ţări). In toate cazurile, determinant pentru repartiţia n o u ă care se statorniceşte este modul de p r o ­ d u c ţ i e , fie c e l al p o p o r u l u i c u c e r i t o r , fie c e l al p o p o r u l u i c u c e r i t , fie c e l r e z u l t a t d i n î m b i n a r e a a m b e l o r m o d u r i d e p r o d u c ţ i e . D e ş i această repartiţie a p a r e ca o premisă pentru n o u a perioadă d e p r o d u c ţ i e , î n r e a l i t a t e î n s ă e s t e e a î n s ă ş i u n p r o d u s al p r o d u c ţ i e i , şi n u n u m a i al p r o d u c ţ i e i i s t o r i c e î n g e n e r a l , ci al u n e i p r o d u c ţ i i istorice bine determinate. Mongolii, de pildă, p r ă d î n d Rusia, au procedat în conformitate cu interesele producţiei lor — păstoritul, p e n t r u c a r e existenţa unor mari întinderi nelocuite constituie o condiţie principală. Barbarilor germani, pentru care agricultura bazată pe munca şer­ b i l o r e r a m o d u l d e p r o d u c ţ i e t r a d i ţ i o n a l , l a fel c a şi v i a ţ a i z o l a t ă l a {ară, l e - a fost cu a t î t m a i u ş o r s ă s u p u n ă a c e s t o r c o n d i ţ i i provinciile r o m a n e , cu cît c o n c e n t r a r e a proprietăţii funciare c a r e •avusese loc acolo r ă s t u r n a s e deja cu d e s ă v î r ş i r e vechile relaţii din agricultură. S e s p u n e a d e s e a că în a n u m i t e p e r i o a d e o a m e n i i au trăil e x c l u s i v d i n jaf. D a r p e n t r u a p u t e a j e f u i t r e b u i e s ă e x i s t e c e v a c a r e s ă p o a t ă fi j e f u i t , t r e b u i e s ă e x i s t e , a ş a d a r , o p r o d u c ţ i e . D e a l t f e l , î n s u ş i m o d u l d e a j e f u i e s t e d e t e r m i n a t d e felul p r o d u c ­ ţ i e i . D e p i l d ă , o s t o c k - j o b b i n g n a t i o n * n u p o a t e fi j e f u i t ă î n acelaşi m o d ca u n popor de păstori. In p e r s o a n a sclavului, jaful a r e drept obiect nemijlocit u n e a l t a d e producţie. în acest caz însă, p r o d u c ţ i a ţării în folosul căreia el e s t e r ă p i t t r e b u i e s ă fie a s t f e l s t r u c t u r a t ă î n c î t s ă p e r m i t ă f o l o s i r e a m u n c i i s c l a v i l o r , s a u (ca î n A m e r i c a d e S u d etc.) t r e ­ b u i e s ă fie c r e a t u n m o d d e p r o d u c ţ i e a d e c v a t s c l a v a j u l u i . Legile pot p e r p e t u a u n mijloc de producţie, de pildă pămîntul, în m î i n i l e a n u m i t o r familii. A c e s t e legi c a p ă t ă o s e m n i f i c a ţ i e economică n u m a i atunci cînd m a r e a proprietate funciară este în armonie cu producţia socială, ca în Anglia de pildă. în Franţa mica agricultură se practica în pofida existenţei marii proprie­ t ă ţ i f u n c i a r e ; d e a c e e a a c e a s t a d i n u r m ă a şi fost î n l ă t u r a t ă d e r e v o l u ţ i e . D a r p o a t e fi p e r p e t u a t ă , p e c a l e l e g i s l a t i v ă d e p i l d ă , p a r c e l a r e a ? în pofida legilor, p r o p r i e t a t e a se c o n c e n t r e a z ă din nou. Influenţa legilor menite să păstreze neschimbate relaţiile d e * — naţiune

în

cadiul

căreia

se

practică

speculaţii

de

bursă.

—

Nota

trad.

32

Introducere

r e p a r t i ţ i e şi e f e c t u l p e c a r e e l e îl a u p e p r o d u c ţ i e i u r m e a z ă s ă fie a n a l i z a t e a p a r t e .

această

cale

asupra

c) I n s f î r ş i t , s c h i m b u l ş i c i r c u l a ţ i a . S c h i m b şi p r o d u c ţ i e

[M—13] C i r c u l a ţ i a p r o p r i u - z i s ă n u e s t e d e c î t u n m o m e n t d e t e r ­ m i n a t al schimbului, s a u schimbul c o n s i d e r a t în a n s a m b l u . î n m ă s u r a î n c a r e schimbul este doar u n m o m e n t mijlocitor î n t r e p r o d u c ţ i e şi r e p a r t i ţ i a d e t e r m i n a t ă d e e a , d e o p a r t e , şi c o n s u m , d e a l t a , i a r c o n s u m u l î n s u ş i a p a r e c a u n m o m e n t al p r o d u c ţ i e i , î n a c e e a ş i m ă s u r ă şi s c h i m b u l e s t e e v i d e n t c u p r i n s î n p r o d u c ţ i e c a u n m o m e n t al ei. E s t e c l a r , î n p r i m u l r î n d , c ă s c h i m b u l d e a c t i v i t ă ţ i şi c a p a ­ c i t ă ţ i c e s e e f e c t u e a z ă î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i ţ i n e d i r e c t d e e a şi c o n s t i t u i e l a t u r a ei e s e n ţ i a l ă . î n al d o i l e a r î n d , a c e l a ş i l u c r u e s t e v a l a b i l şi p e n t r u s c h i m b u l d e p r o d u s e , î n m ă s u r a î n c a r e a c e s t a c o n s t i t u i e u n m i j l o c p e n t r u o b ţ i n e r e a p r o d u s u l u i finit, d e s t i n a t c o n s u m u l u i nemijlocit. în a c e a s t ă măsură, schimbul este u n act c a r e ţine de sfera producţiei. în al treilea rînd, p r i n o r g a n i z a r e a sa, aşa-numitul exchange * dintre dealers * * este în întregime d e t e r m i n a t d e p r o d u c ţ i e , b a c h i a r el î n s u ş i e s t e o a c t i v i t a t e p r o ­ d u c t i v ă . S c h i m b u l a p a r e i n d e p e n d e n t d e p r o d u c ţ i e şi i n d i f e r e n t faţă d e e a n u m a i în u l t i m u l stadiu, cînd p r o d u s u l e schimbai n e m i j l o c i t î n v e d e r e a c o n s u m u l u i . D a r 1) n u e x i s t ă s c h i m b f ă r ă d i v i z i u n e a m u n c i i , fie e a a p ă r u t ă p e c a l e n a t u r a l ă , fie c ă e s t e u n r e z u l t a t al d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e 2) s c h i m b u l p r i v a t p r e s u p u n e vau.st. **, c a s ă z i c e m a ş a , g a t a e l a ­ borată. Tot aşa economia politică b u r g h e z ă a ajuns să înţeleagă economia feudală, antică, orientală abia atunci cînd a început autocritica societăţii b u r g h e z e . în m ă s u r a în care economia poli­ tică b u r g h e z ă n u se identifică în întregime, într-o m a n i e r ă mito­ logică, cu e c o n o m i a trecutului, critica făcută d e e a societăţii anterioare, a n u m e celei feudale, cu care mai a v e a de luptat în m o d nemijlocit, se a s e m ă n a cu a c e e a pe care creştinismul o făcuse păgînismului, sau protestantismul catolicismului. [M—19] C a şi î n o r i c e ş t i i n ţ ă i s t o r i c ă , s o c i a l ă , l a e x a m i n a r e a mişcării p r o g r e s i v e a c a t e g o r i i l o r e c o n o m i c e t r e b u i e să a v e m î n t o t d e a u n a î n v e d e r e c ă —• a t î t î n r e a l i t a t e c î t şi î n m i n t e — s u b i e c t u l — în cazul d e faţă s o c i e t a t e a b u r g h e z ă m o d e r n ă — e s t e d a t şi că, î n v i r t u t e a a c e s t u i fapt, c a t e g o r i i l e e x p r i m ă f o r m e de existenţă, condiţii de existenţă, a d e s e a n u m a i diferite a s p e c t e a l e a c e s t e i s o c i e t ă ţ i d e t e r m i n a t e , a l e a c e s t u i s u b i e c t , şi c ă d e a c e e a nici pentru ştiinţă societatea nicidecum nu începe să existe abia în m o m e n t u l cînd p e n t r u p r i m a o a r ă se v o r b e ş t e d e s p r e e a ca atare. A c e s t c o n s i d e r e n t t r e b u i e r e ţ i n u t , p e n t r u c ă n e o f e r ă d i n capul locului o indicaţie h o t ă r î t o a r e cu privire la structura obiec­ tului. N i m i c n u p a r e m a i firesc, de pildă, decît să începi cu r e n t a funciară, cu proprietatea funciară, p e n t r u că este legată, de pămînt, * — aici t cu anumite rezerve. * * — p o t e n ţ i a l . — Nota trad.

—

Nota

trad.

40

f / J! '

i !

Introducere

a c e s t i z v o r al o r i c ă r e i p r o d u c ţ i i şi a l o r i c ă r e i e x i s t e n ţ e , p r e c u m şi d e a g r i c u l t u r ă , a c e a s t ă f o r m ă i n i ţ i a l ă a p r o d u c ţ i e i î n t o a t e s o c i e t ă ţ i l e c î t d e c î t t r a i n i c î n c h e g a t e . D a r n i m i c n - a r fi m a i greşit decît u n asemenea m o d de a proceda. în fiecare formă d e s o c i e t a t e e x i s t ă o a n u m i t ă p r o d u c ţ i e c a r e d e t e r m i n ă l o c u l şi i n f l u e n ţ a t u t u r o r c e l o r l a l t e p r o d u c ţ i i şi a l e c ă r e i r e l a ţ i i , î n c o n s e c i n ţ ă , d e a s e m e n e a d e t e r m i n ă l o c u l şi i n f l u e n ţ a t u t u r o r c e l o r ­ lalte relaţii. E ca o iluminaţie generală în care se topesc toate c e l e l a l t e c u l o r i şi c a r e l e m o d i f i c ă î n c e e a c e a u e l e p a r t i c u l a r . Este ca u n eter deosebit care determină g r e u t a t e a specifică a tot c e e x i s t ă î n el. Să luăm, de pildă, p o p o a r e l e de păstori (popoarele care se o c u p ă e x c l u s i v c u v î n a t u l şi c u p e s c u i t u l s e a f l ă d i n c o l o d e p u n c t u l d e l a c a r e î n c e p e d e z v o l t a r e a r e a l ă ) . La a c e s t e p o p o a r e se întîlneşte în mod sporadic o anumită formă de agricultură ; prin a c e a s t a este d e t e r m i n a t ă p r o p r i e t a t e a funciară. Ea este colec­ t i v ă şi-şi p ă s t r e a z ă a c e a s t ă f o r m ă î n t r - o m ă s u r ă m a i m a r e s a u mai mică, în funcţie de m ă s u r a mai m a r e sau mai mică în care a c e s t e p o p o a r e îşi m a i p ă s t r e a z ă tradiţiile ; d e pildă, p r o p r i e t a t e a î n o b ş t e l a s l a v i . L a p o p o a r e l e c u a g r i c u l t u r ă s e d e n t a r ă —• şi a c e a s t ă t r e c e r e la v i a ţ a s e d e n t a r ă r e p r e z i n t ă u n m a r e p r o g r e s —, l a c a r e a g r i c u l t u r a p r e d o m i n ă c a î n s o c i e t a t e a a n t i c ă şi î n c e a f e u d a l ă , î n s ă ş i i n d u s t r i a , o r g a n i z a r e a ei şi r e s p e c t i v e l e f o r m e d e proprietate au un caracter mai mult sau mai puţin asemănător cu cel al proprietăţii funciare ; industria sau d e p i n d e în î n t r e g i m e d e agricultură, ca la vechii romani, sau, ca în evul mediu, t r a n s p u n e l a o r a ş e şi î n r e l a ţ i i l e u r b a n e p r i n c i p i i l e d e o r g a n i z a r e e x i s t e n t e l a s a t e . P î n ă şi c a p i t a l u l , î n m ă s u r a î n c a r e n u e s t e v o r b a d e c a p i ­ talul pur bănesc, a avut în evul mediu, sub forma tradiţionalelor u n e l t e m e ş t e ş u g ă r e ş t i etc., a c e l a ş i c a r a c t e r d e p r o p r i e t a t e a s e m ă ­ n ă t o a r e cu cea funciară. în societatea burgheză lucrurile se prezintă invers. Agricultura d e v i n e t o t m a i m u l t d o a r u n a d i n t r e r a m u r i l e i n d u s t r i e i şi e s t e î n î n t r e g i m e d o m i n a t ă d e c a p i t a l . L a fel şi c u r e n t a f u n c i a r ă . î n toate formele de societate în care domneşte proprietatea funciară c o n t i n u ă s ă fie p r e p o n d e r e n t e r e l a ţ i i l e d e t e r m i n a t e d e n a t u r ă . D a r în formele de societate în care domneşte capitalul precumpăneşte elementul creat de societate, de istorie. Renta funciară n u p o a t e fi î n ţ e l e a s ă f ă r ă c a p i t a l , d a r c a p i t a l u l p o a t e fi f o a r t e b i n e î n ţ e l e s fără renta funciară. Capitalul este a t o t d o m i n a n t a p u t e r e e c o n o m i c ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e . El t r e b u i e s ă c o n s t i t u i e a t î t p u n c t u l d e p l e ­ c a r e c î t şi p u n c t u l final, şi t r e b u i e e x a m i n a t î n a i n t e d e p r o p r i e t a ­ t e a f u n c i a r ă . D u p ă c e a t î t c a p i t a l u l c î t şi p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă v o r

41

Introducere

fi a n a l i z a t e f i e c a r e î n p a r t e , v a t r e b u i c e r c e t a t ă şi c o r e l a ţ i a d i n ­ tre ele. [M—20] A r fi d e c i i r e a l i z a b i l şi g r e ş i t s ă e x p u n e m c a t e g o r i i l e e c o n o m i c e în o r d i n e a în c a r e au a v u t istoriceşte u n rol hotărîtor. Dimpotrivă, s u c c e s i u n e a lor este d e t e r m i n a t ă de raportul c a r e e x i s t ă î n t r e e l e î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă m o d e r n ă şi c a r e e s t e d i a ­ m e t r a l o p u s celui c a r e a p a r e ca r a p o r t n a t u r a l al lor s a u care co­ r e s p u n d e s u c c e s i u n i i d e z v o l t ă r i i isorice. N u e s t e v o r b a aici de l o c u l p e c a r e r e l a ţ i i l e e c o n o m i c e îl o c u p ă i s t o r i c e ş t e î n s u c c e s i u ­ n e a d i f e r i t e l o r f o r m e d e s o c i e t a t e . C u a t î t m a i p u ţ i n p o a t e fi v o r b a d e s u c c e s i u n e a l o r „ î n i d e e " (Proudhon ), în această re­ prezentare denaturată despre procesul istoric. C e e a ce ne p r e o c u p ă aici e s t e locul p e care-1 o c u p ă ele în s t r u c t u r a societăţii b u r g h e z e moderne. 22a

F o r m a p u r ă ( m o d u l a b s t r a c t d e a fi d e t e r m i n a t ) î n c a r e a p a r în l u m e a antică p o p o a r e l e de n e g u s t o r i — fenicienii, cartaginezii — se datoreşte tocmai precumpănirii popoarelor de agricultori. Capitalul sub formă de capital comercial sau de capital bănesc a p a r e tocmai în această abstracţie acolo u n d e capitalul nu este î n c ă e l e m e n t u l d o m i n a n t a l s o c i e t ă ţ i i . L o m b a r z i i şi e v r e i i a u d e ţ i ­ n u t o poziţie i d e n t i c ă faţă d e societăţile d e agricultori în e v u l mediu. Un alt e x e m p l u c a r e i l u s t r e a z ă locul diferit p e c a r e aceleaşi c a t e g o r i i îl o c u p ă p e d i f e r i t e t r e p t e a l e d e z v o l t ă r i i s o c i a l e e s t e u r m ă t o r u l : u n a din ultimele forme ale societăţii b u r g h e z e — joints t o c k c o m p a n i e s * — a p a r e şi l a î n c e p u t u r i l e e i s u b f o r m a m a r i l o r s o c i e t ă ţ i c o m e r c i a l e p r i v i l e g i a t e şi î n v e s t i t e c u d r e p t u r i d e m o ­ nopol. însăşi n o ţ i u n e a d e a v u ţ i e a naţiunii a p a r e v a g c o n t u r a t ă la eco­ n o m i ş t i i d i n s e c o l u l al X V I I - l e a , i a r î n p a r t e c o n t i n u ă s ă s u b z i s t e şi l a c e i d i n s e c o l u l a l X V I I I - l e a , î n s e n s u l c ă a v u ţ i a s e c r e e a z ă n u m a i p e n t r u s t a t şi c ă p u t e r e a l u i e s t e î n f u n c ţ i e d e a c e a s t ă a v u ­ ţie. A c e a s t a era a c e a formă î n c ă i n c o n ş t i e n t ipocrită în care a v u ­ ţ i a î n s ă ş i şi p r o d u c e r e a e i e r a u p r o c l a m a t e c a s c o p a l s t a t e l o r moderne, iar acestea din u r m ă erau considerate doar ca mijloc pentru producere de avuţie. Este e v i d e n t că e x p u n e r e a t r e b u i e s t r u c t u r a t ă în felul u r m ă t o r : 1) D e t e r m i n a ţ i i l e a b s t r a c t e g e n e r a l e , c a r e d e a c e e a s î n t m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n i n e r e n t e t u t u r o r formelor sociale, d a r în sensul s p e c i f i c a t m a i s u s . 2) C a t e g o r i i l e c a r e a l c ă t u i e s c s t r u c t u r a i n t e r n ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e şi p e c a r e s e s p r i j i n ă c l a s e l e f u n d a m e n t a l e . Capital, m u n c ă salariată, proprietate funciară. Raporturile dintre * — societăţile

pe

acţiuni.

—

Kola

trad.

42

Introducere

e l e . O r a ş u l şi s a t u l . C e l e t r e i m a r i c l a s e s o c i a l e . S c h i m b u l d i n t r e e l e . C i r c u l a ţ i a . C r e d i t u l ( p r i v a t ) . 3) S t a t u l c a e x p r e s i e c o n c e n t r a t ă a societăţii b u r g h e z e . Statul c o n s i d e r a t în r a p o r t cu el însuşi. Cla­ sele „neproductive". Impozitele. Datoria publică. Creditul public. P o p u l a ţ i a . C o l o n i i l e . E m i g r a ţ i a . 4) R e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e i n t e r n a ţ i o ­ nale. Diviziunea internaţională a muncii. Schimburile internaţio­ n a l e . E x p o r t u l ş i i m p o r t u l . C u r s u l s c h i m b u l u i . 5) P i a ţ a m o n d i a l ă şi c r i z e l e .

4. Producţie. Mijloace de producţie şi relaţii de producţie. Relaţii de producţie şi relaţii de schimb. Forme de stat şi forme de conştiinţă în legătura lor cu relaţiile de producţie şi relaţiile de schimb. Relaţii juridice. Relaţii familiale [M—21] î n s e m n ă r i c u p r i v i r e l a p u n c t e l e c a r e u r m e a z ă a fi m e n ţ i o n a t e a i c i şi c a r e n u t r e b u i e u i t a t e . 1) Războiul a g e n e r a t î n a i n t e a p ă c i i f o r m e m a i d e z v o l t a t e -, m o d u l î n c a r e a n u m i t e r e l a ţ i i e c o n o m i c e , c u m a r fi m u n c a s a l a ­ r i a t ă , f o l o s i r e a m a ş i n i l o r e t c . , s - a u d e z v o l t a t d a t o r i t ă r ă z b o i u l u i şi î n c a d r u l a r m a t e l o r e t c . î n a i n t e d e a s e fi d e z v o l t a t î n s î n u l s o c i e ­ t ă ţ i i c i v i l e . R a p o r t u l d i n t r e f o r ţ e l e d e p r o d u c ţ i e şi r e l a ţ i i l e d e s c h i m b a p a r e şi el d e o s e b i t d e c l a r î n a r m a t ă . 2) Raportul dintre istoriografia idealistă de pînă acum şi cea realistă. în special aşa-zisa istorie a culturii, care este în între­ g i m e o i s t o r i e a r e l i g i i l o r şi s t a t e l o r . (în t r e a c ă t s e p o a t e s p u n e c î t e c e v a d e s p r e d i f e r i t e l e m o d u i i î n c a r e s-a s c r i s p î n ă a c u m i s t o ­ r i a . I s t o r i o g r a f i a a ş a - z i s o b i e c t i v ă . I s t o r i o g r a f i a s u b i e c t i v ă (a m o ­ ralei etc.). Istoriografia filozofică.) 3) Relaţii de producte secundare şi terţiare, în general deri­ v a t e , t r a n s p u s e , n u o r i g i n a r e . R o l u l p e c a r e îl a u a i c i r e l a ţ i i l e internaţionale. 4) Reproşuri în ceea ce priveşte materialismul unei asemenea concepţii : raportul dintre el şi materialismul naturalist. 5) Dialectica conceptelor forţe de producţie (mijloace de pro­ ducţie) şi relaţii de producţie ; o dialectică ale cărei limite trebuie p r e c i z a t e şi c a r e n u s u p r i m ă d e o s e b i r i l e r e a l e . 6) Raportul inegal dintre dezvoltarea producţiei materiale şi a celei artistice, de pildă. î n g e n e r a l c o n c e p t u l d e p r o g r e s n u t r e ­ b u i e luat în accepţia abstractă curentă. în ceea ce priveşte arta m o d e r n ă etc., a c e a s t ă d i s p r o p o r ţ i e n u e s t e încă atît d e i m p o r t a n t ă şi n i c i a t î t d e g r e u d e s e s i z a t c a c e a d i n s f e r a r e l a ţ i i l o r s o c i a l e p r a c t i c e . D e p i l d ă , s t a r e a î n v ă ţ ă m î n t u l u i î n Statele Unite î n c o m -

43

Introducere

p a r a ţ i e c u c e a d i n E u r o p a . D a r p u n c t u l c u a d e v ă r a t dificil c a r e t r e b u i e l ă m u r i t a i c i e s t e u r m ă t o r u l : î n c e fel r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ­ ţie c a r e l a ţ i i j u r i d i c e î n c e p s ă s e d e z v o l t e i n e g a l . A ş a , d e e x e m p l u , r a p o r t u l d i n t r e d r e p t u l p r i v a t r o m a n (în d r e p t u l p e n a l şi [în g e n e ­ ral] î n d r e p t u l p u b l i c a c e a s t a s e i n t î m p l ă î n t r - o m ă s u r ă m a i m i c ă ) şi p r o d u c ţ i a m o d e r n ă . 7) Această accepţie * apare ca dezvoltare necesară. Dar este l e g i t i m ă şi î n t î m p l a r e a . î n c e s e n s . ( P r i n t r e a l t e l e e l e g i t i m ă şi libertatea.) (Influenţa mijloacelor de comunicaţie. Istoria univer­ sală n u a e x i s t a t î n t o t d e a u n a ; istoria ca istorie u n i v e r s a l ă e s t e un rezultat.) 8) Punctul de plecare îl constituie, tireşle, determinarea natu­ rală -, s u b i e c t i v şi o b i e c t i v . T r i b u r i , r a s e e t c . 2 3

î) î n c e e a c e p r i v e ş t e a r t a , s e ş t i e c ă a n u m i t e e p o c i d e înflo­ rire a a c e s t e i a n u c o n c o r d ă cîtuşi d e p u ţ i n cu d e z v o l t a r e a g e n e r a l ă a s o c i e t ă ţ i i şi d e c i n i c i c u d e z v o l t a r e a b a z e i ei m a t e r i a l e , c a r e constituie o a r e c u m s c h e l e t u l o r g a n i z ă r i i ei. D e e x e m p l u , grecii în comparaţie cu popoarele m o d e r n e , sau chiar S h a k e s p e a r e . Cu pri­ v i r e l a u n e l e f o r m e d e a r t ă , c u m a r fi e p o p e e a , d e p i l d ă , e s t e r e c u n o s c u t c h i a r că, d e î n d a t ă c e î n c e p e p r o d u c ţ i a d e a r t ă p r o p r i u - z i s ă , e l e n u m a i p o t fi c r e a t e n i c i o d a t ă î n f o r m a l o r c l a s i c ă , c a r e a f ă c u t e p o c ă î n i s t o r i a o m e n i r i i ; că, a ş a d a r , î n d o m e n i u l artei a n u m i t e forme i m p o r t a n t e ale acesteia n u sînt posibile decît pe o t r e a p t ă inferioară a dezvoltării artelor. D a c ă în sfera artei acest l u c r u se î n t î m p l ă în c e e a ce p r i v e ş t e r a p o r t u l d i n t r e diferi­ t e l e ei g e n u r i , e s t e cu a t î t m a i p u ţ i n c a z u l şi n e m i r ă m c ă a c e l a ş i f e n o m e n a r e l o c î n r a p o r t u l d i n t r e î n t r e g u l d o m e n i u al a r t e i şi d e z v o l t a r e a g e n e r a l ă a societăţii. Dificultatea c o n s t ă d o a r în fori mularea generală a acestor contradicţii. Definirea specificului lor î n s e a m n ă t o t o d a t ă şi e x p l i c a r e a l o r . [ M — 2 2 ] S ă l u ă m , d e p i l d ă , r a p o r t u l d i n t r e a r t a g r e a c ă şi c o n ­ t e m p o r a n e i t a t e , d i n t r e S h a k e s p e a r e şi p e r i o a d a a c t u a l ă . S e ş t i e c ă m i t o l o g i a g r e a c ă a c o n s t i t u i t n u n u m a i a r s e n a l u l a r t e i g r e c e ş t i , ci şi t e r e n u l p e c a r e s-a d e z v o l t a t e a . D a r î n e p o c a s e l f a c t o a r e l o r , a c ă i l o r f e r a t e , a l o c o m o t i v e l o r şi a t e l e g r a f u l u i e l e c t r i c m a i e s t e o a r e p o s i b i l ă a c e a c o n c e p ţ i e d e s p r e n a t u r ă şi d e s p r e r e l a ţ i i l e s o ­ c i a l e c a r e s t ă l a b a z a i m a g i n a ţ i e i şi d e c i a [ m i t o l o g i e i ] g r e c e ş t i ? Ce e s t e V u l c a n în c o m p a r a ţ i e cu R o b e r t s & Co. , I u p i t e r în com­ p a r a ţ i e c u p a r a t r ă s n e t u l şi H e r m e s î n c o m p a r a ţ i e c u C r é d i t m o ­ bilier ? O r i c e m i t o l o g i e b i r u i e , s u p u n e şi m o d e l e a z ă f o r ţ e l e n a ­ turii î n i m a g i n a ţ i e şi c u a j u t o r u l i m a g i n a ţ i e i ; e a d i s p a r e d e c i o d a t ă cu î n c e p e r e a d o m i n a ţ i e i r e a l e a o m u l u i a s u p r a f o r ţ e l o r na2 4

2 5

2 6

* Marx

se

referă,

probabil,

l a Istorie

în

această

accepţie

a

ei. —

Nota

red.

Introducere

44

turii. C e m a i r ă m î n e din F a m a în condiţii cînd există Printing House S q u a r e ? Arta greacă presupune mitologia greacă, adică n a t u r a şi f o r m e l e s o c i a l e d e j a p r e l u c r a t e d e f a n t e z i a p o p o r u l u i î n ­ tr-o m a n i e r ă i n c o n ş t i e n t artistică. A c e s t a e s t e m a t e r i a l u l ei. D a r n u orice mitologie, adică nu orice prelucrare inconştient artistică a n a t u r i i (prin n a t u r ă se î n ţ e l e g e aici tot ce e x i s t ă obiectiv, deci şi s o c i e t a t e a ) îi p o a t e s e r v i d r e p t p r e m i s ă . M i t o l o g i a e g i p t e a n ă n - a r fi p u t u t c o n s t i t u i n i c i o d a t ă u n t e r e n p r o p i c e p e n t r u a r t a g r e a c ă , n u a r fi p u t u t fi n i c i o d a t ă l e a g ă n u l e i . î n o r i c e c a z î n s ă t r e b u i e s ă fie o mitologie. Prin urmare, în nici u n caz o dezvoltare socială care să e x c l u d ă orice atitudine mitologică faţă de n a t u r ă , orice mitizare a ei, şi c a r e s ă c e a r ă , a ş a d a r , a r t i s t u l u i o i m a g i n a ţ i e i n d e p e n d e n t ă de mitologie. 2 7

Pe de altă parte, este oare posibil Ahile în e p o c a prafului de p u ş c ă şi a g l o n ţ u l u i ? S a u e s t e o a r e î n g e n e r e p o s i b i l ă „ I l i a d a " a l ă t u r i d e p r e s a d e t i p ă r i t şi c u a t î t m a i m u l t a l ă t u r i d e m a ş i n a t i p o g r a f i c ă ? N u d i s p a r o a r e î n m o d n e c e s a r r a p s o d u l şi m u z a , d e c i p r e m i s e l e n e c e s a r e ale p o e z i e i epice, o d a t ă cu a p a r i ţ i a ti­ parului ? D i f i c u l t a t e a î n s ă n u e s t e a c e e a d e a î n ţ e l e g e c ă a r t a şi e p o p e e a g r e a c ă sînt. l e g a t e d e a n u m i t e f o r m e d e d e z v o l t a r e s o c i a l ă , ci d e a n e e x p l i c a f a p t u l c ă e l e n e p r o c u r ă î n c ă şi a s t ă z i o d e s f ă t a r e a r t i s t i c ă şi c ă î n t r - o a n u m i t ă p r i v i n ţ ă s e r v e s c c a n o r m ă şi m o d e l inegalabil. Un b ă r b a t n u p o a t e r e d e v e n i copil fără a da în m i n t e a copiilor, D a r nu-1 b u c u r ă o a r e n a i v i t a t e a c o p i l u l u i şi n u t r e b u i e el o a r e să tindă să reproducă p e o treaptă mai înaltă a d e v ă r a t a sa esenţă ? O a r e î n n a t u r a c o p i i l o r d i n f i e c a r e e p o c ă n u r e î n v i e p r o p r i u l ei c a r a c t e r î n t o a t ă n a t u r a l e ţ e a l u i ? Şi d e c e o a r e c o p i l ă r i a i s t o r i c ă a o m e n i r i i , a c o l o u n d e a d e c u r s î n f o r m e l e c e l e m a i f r u m o a s e , să nu a i b ă p e n t r u noi u n farmec veşnic, ca o t r e a p t ă c a r e n u se v a m a i î n t o a r c e n i c i o d a t ă ? E x i s t ă c o p i i r ă u c r e s c u ţ i şi c o p i i p r e c o c i . M u l t e p o p o a r e a n t i c e fac p a r t e d i n a c e a s t ă c a t e g o r i e . Copii n o r ­ m a l i a u fost g r e c i i . F a r m e c u l p e c a r e - 1 a r e p e n t r u n o i a r t a l o r n u este în contradicţie cu t r e a p t a socială n e d e z v o l t a t ă pe care a c i e s c u t e a . D i m p o t r i v ă , el e s t e u n r e z u l t a t al a c e s t e i t r e p t e şi e s t e indisolubil legat d e faptul că condiţiile sociale n e e v o l u a t e în c a r e s-a n ă s c u t a r t a l o r şi c a r e s i n g u r e i - a u p u t u t d a n a ş t e r e n u s e mai pot repeta niciodată. Scris la sfîrşitul

lunii august

1857

Publicat pentru prima oară în revista „ D i e N e u e Z e i t " , B d . 1, nr. 2 3 — 2 5 , 1902—1903

Se tipăreşte după Tradus

din

limba

manuscris germană

CRITICA ECONOMIEI POLITICE (Ciornă scrisă [Prima

jumătate

în a

1857—-1858)

2 8

manuscrisului]

S c r i s î n s e p t e m b r i e 1 8 5 7 — m a i 1858

Se tipăreşte după

P u b l i c a t î n î n t r e g i m e d e I.M.L., M o s c o v a , în limba originalului, p e n t r u p r i m a o a r ă î n 1939, sub titlul „ G r u n d r i s s e der Kritik der p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e (Rohenlwurf) 1857—1858"

Tradus

din

limba

manuscris germană

47

II. Capitolul despre bani [A) I n c o n s i s t e n ţ a c o n c e p ţ i e i p r o u d h o n i s t e a „ b a n i l o r - m u n c ă " . Banii ca rezultat n e c e s a r al dezvoltării formei-marfă a produsului] [1) Neînţelegerea de către proudhonişti a legăturii interne dintre producţie, repartiţie şi circulaţie şi a rolului precumpănitor al relaţiilor de producţie], [a) I l u z i i l e p r o u d h o n i s t u l u i D a r i m o n : identificarea eronată a circulaţiei banilor cu creditul şi e x a g e r a r e a rolului băncilor în reglarea pieţei financiare). [I—1] , , T o t r ă u l p r o v i n e d e l a p r e d o m i n a n ţ a p e c a r e n e î n c ă p ă ţ î n ă m s-o a s i ­ g u r ă m î n c o n t i n u a r e m e t a l e l o r n o b i l e î n s f e r a c i r c u l a ţ i e i şi a s c h i m b u l u i " (Alfred Darimon. D e l a R é f o r m e d e s B a n q u e s . P a r i s , 1856, p . 1—2).

Darimon începe cu măsurile a d o p t a t e de Banca Franţei în oc­ t o m b r i e 1855 p e n t r u a p u n e c a p ă t s c ă d e r i i t o t m a i a c c e n t u a t e a d i s p o n i b i l u l u i e i (p. 2). El î ş i p r o p u n e s ă n e a r a t e î n t r - u n t a b e l statistic cum a evoluat situaţia acestei bănci în cursul celor şase luni c a r e au p r e c e d a t m ă s u r i l e din octombrie. In acest scop el c o m p a r ă r e z e r v a ei metalică în lingouri în cursul fiecăreia din aceste şase luni cu „fluctuaţiile portofoliului", adică cu m a s a ope­ r a ţ i i l o r d e s c o n t e f e c t u a t e d e b a n c ă (cu m a s a e f e c t e l o r d e c o m e r ţ , a cambiilor aflate î n portofoliul ei). Cifra c a r e e x p r i m ă v a l o a r e a hîrtiilor de valoare deţinute de bancă „reprezintă", după părerea lui Darimon, „nevoia mai mare sau mai mică pe care o avea publicul de a r e c u r g e l a s e r v i c i i l e ei, s a u , c e e a c e r e v i n e l a a c e l a ş i l u c r u , n e v o i l e c i r c u l a ţ i e i " (p. 2). C e e a ce r e v i n e la a c e l a ş i l u c r u ? N i c i d e c u m ! D a c ă m a s a c a m ­ b i i l o r p r e z e n t a t e l a s c o n t a r fi i d e n t i c ă c u „ n e v o i l e c i r c u l a ţ i e i " , a l e circulaţiei monetare p r o p r i u - z i s e , c i r c u l a ţ i a b a n c n o t e l o r a r fi d e ­ t e r m i n a t ă d e m a s a c a m b i i l o r s c o n t a t e . Se ştie î n s ă că, în m e d i e , a c e a s t ă m i ş c a r e n u n u m a i c ă n u e s t e p a r a l e l ă , ci a d e s e a s e d e s f ă ­ ş o a r ă î n d i r e c ţ i e o p u s ă . M a s a c a m b i i l o r s c o n t a t e şi f l u c t u a ­ ţiile ei e x p r i m ă n e v o i l e Creditului, în t i m p ce m a s a b a n i l o r aflaţi în circulaţie este determinată de cu totul alte influenţe. Pentru a

48

Critica economiei

politice

p u t e a t r a g e u n e l e c o n c l u z i i c u p r i v i r e l a c i r c u l a ţ i e , D a r i m o n a r fi trebuit m a i întîi de toate să introducă, alături de rubricile „rezerva m e t a l i c ă î n l i n g o u r i " şi „ c a m b i i s c o n t a t e " , şi o r u b r i c ă r e f e r i t o a r e ia s u m a b a n c n o t e l o r aflate în circulaţie. într-adevăr, pentru a putea vorbi despre nevoile circulaţiei, t r e b u i e s ă c o n s t a ţ i m a i î n t î i c a r e s î n t f l u c t u a ţ i i l e ei r e a l e . O m i t e ­ rea acestei verigi indispensabile comparaţiei trădează îndată o s u p e r f i c i a l i t a t e d e d i l e t a n t şi c o n f u n d a r e a d e l i b e r a t ă a n e v o i l o r creditului cu cele ale circulaţiei m o n e t a r e , confundare p e care se s p r i j i n ă î n f o n d î n t r e g u l s e c r e t al î n ţ e l e p c i u n i i p r o u d h o n i s t e . (E c a şi c u m s-ar î n t o c m i t a b e l e d e m o r t a l i t a t e î n c a r e a r f i g u r a d e o p a r t e m o r b i d i t a t e a , d e a l t a d e c e s e l e , d a r n a ş t e r i l e a r fi o m i s e . ) C e l e d o u ă r u b r i c i ( v e z i p . 3) d a t e d e D a r i m o n , c e a a r e z e r v e i m e t a l i c e a b ă n c i i î n p e r i o a d a a p r i l i e — s e p t e m b r i e , d e o p a r t e , si c e a a d i n a m i c i i p o r t o f o l i u l u i ei, d e a l t a , n u e x p r i m ă d e c î t f a p t u l t a u t o l o g i c , c a r e n u n e c e s i t ă n i c i o i l u s t r a r e s t a t i s t i c ă , că, p e m ă ­ sură ce băncii i se prezentau cambii în scopul de a se obţine de l a e a m e t a l , p o r t o f o l i u l ei s e u m p l e a c u c a m b i i , i a r s u b s o l u r i l e ei s e g o l e a u d e m e t a l . Şi n i c i m ă c a r a c e a s t ă t a u t o l o g i e , p e c a r e D a r i m o n v r e a s-o d e m o n s t r e z e c u t a b e l u l s ă u , n u e s t e c l a r e x p r i ­ m a t ă . T a b e l u l a r a t ă , d i m p o t r i v ă , c ă d e l a 12 a p r i l i e p î n ă l a 13 s e p t e m b r i e 1855 r e z e r v a m e t a l i c ă a b ă n c i i a s c ă z u t c u a p r o x i m a ­ t i v 144 000 000 d e f r a n c i , î n t i m p c e e f e c t e l e d e p o r t o f o l i u a u c r e s ­ c u t c u a p r o x i m a t i v 108 000 000 *. D i m i n u a r e a r e z e r v e i m e t a l i c e î n l i n g o u r i d e p ă ş e ş t e d e c i c u 36 000 000 c r e ş t e r e a e f e c t e l o r c o m e r c i a l e scontate. Identitatea celor d o u ă mişcări este contrazisă de acest rezultat de a n s a m b l u al evoluţiei p e timp de cinci luni. O confruntare nepotriviri : Rezerva 12 aprilie 10 mai :

metalică

:

mai amănunţită

a

a cifrelor

băncii

4 3 2 614 798 fr. 4 2 0 914 029 fr.

ne dezvăluie

Efecte 12 10

aprilie mai :

scontate :

de

şi

alte

bancă

3 2 2 9 0 4 3 1 4 fr. 3 1 0 7 4 4 9 2 6 fr.

C u a l t e c u v i n t e , d e l a 12 a p r i l i e p î n ă l a 10 m a i , r e z e r v a m e t a ­ l i c ă s c a d e c u 11 700 769 fr., î n t i m p c e t o t a l u l e f e c t e l o r d e p o r t o f o l i u s c a d e c u 12 159 388 fr., c e e a c e î n s e a m n ă c ă d i m i n u a r e a t o t a l u l u i efectelor de portofoliu depăşeşte cu aproximativ o j u m ă t a t e de m i l i o n (458 619 fr.) d i m i n u a r e a r e z e r v e i m e t a l i c e . A c e l a ş i f e n o m e n , * La D a r i m o n

figurează

greşit

101 0 0 0 0 0 0 î n Iod d e

108 0 0 0 0 0 0 . —

Nota

red.

^ M ^ J ^

V*.^

capitalului.

[A)] T r a n s f o r m a r e a b a n i l o r î n c a p i t a l [1) Circulaţia simplă relaţiilor de producţie Egalitate burgheză

a mărimilor al societăţii si libertate

în

1

sistemul burgheze. burgheză]

[II—8] C e e a c e f a c e d e o s e b i t d e d i f i c i l ă î n ţ e l e g e r e a b a n i l o r î n d e p l i n ă t a t e a determinaţiei lor ca b a n i — dificultate p e care eco­ n o m i a p o l i t i c ă s e s t r ă d u i e ş t e s-o o c o l e a s c ă i g n o r î n d u n a d i n d e ­ terminaţiile lor de dragul alteia, iar d a c ă i se a t r a g e atenţia asu­ p r a u n e i determinaţii, e a face apel la alta — este faptul că aici u n r a p o r t social, o relaţie d e t e r m i n a t ă î n t r e indivizi a p a r e ca m e ­ tal, c a p i a t r ă , ca u n l u c r u p u r c o r p o r a l e x t e r i o r indivizilor, l u c r u c a r e c a a t a r e s e g ă s e ş t e î n n a t u r ă şi c a r e n u c o n ţ i n e n i c i o d e t e r ­ m i n a ţ i e d e f o r m ă d i s t i n c t ă d e e x i s t e n ţ a sa. n a t u r a l ă . A u r u l şi a r ­ gintul în sine nu sînt bani. N a t u r a nu creează bani, d u p ă cum nu c r e e a z ă n i c i c u r s u l s c h i m b u l u i s a u p e b a n c h e r i . I n P e r u şi î n M e x i c , a u r u l şi a r g i n t u l n u s e r v e a u d r e p t b a n i , c u t o a t e c ă e r a u f o l o s i t e c a p o d o a b e şi c u t o a t e c ă a c o l o e x i s t a u n s i s t e m d e p r o ­ d u c ţ i e d e z v o l t a t . A u r u l şi a r g i n t u l n u a u p r o p r i e t a t e a n a t u r a l ă d e a fi b a n i şi d e a c e e a e a e s t e c o m p l e t n e c u n o s c u t ă f i z i c i a n u l u i , c h i ­ m i s t u l u i e t c . c a a t a r e . D a r b a n i i s î n t n e m i j l o c i t a u r şi a r g i n t . î n b a n i , c o n s i d e r a ţ i c a m ă s u r ă , m a i p r e v a l e a z ă î n c ă d e t e r m i n a r e a for­ m e i ; î n t r - o m ă s u r ă şi m a i m a r e p r e v a l e a z ă e a î n b a n i i c a r e figu­ r e a z ă c a m o n e d ă , î n c a r e a c e s t l u c r u s e m a n i f e s t ă şi e x t e r i o r î n forma m o n e d e i ; dar banii în cea de-a treia determinaţie, adică în d e s ă v î r ş i r e a lor, î n c a r e f i i n ţ a r e a b a n i l o r c a m ă s u r ă şi m o n e d ă a p a r e d o a r ca funcţii ale banilor, orice d e t e r m i n a ţ i e de formă d i s p a r e s a u c o i n c i d e n e m i j l o c i t c u e x i s t e n ţ a l o r c a m e t a l . î n a u r şi a r g i n t n u s e o b s e r v ă n i c i d e c u m c ă d e s t i n a ţ i a l o r d e a fi b a n i e s t e d o a j r e z u l t a t u l u n u i p r o c e s s o c i a l ; a u r u l şi a r g i n t u l sînt bani. 1 0 6

172

Critica e c o n o m i e i

politice

A c e s t lucru e cu atît m a i g r e u de sesizat, cu cît p e n t r u indi­ vidul v i u v a l o a r e a lor de î n t r e b u i n ţ a r e nemijlocită n u este cîtuşi d e p u ţ i n l e g a t ă d e a c e s t r o l al l o r şi c u c î t , î n g e n e r a l , î n b a n i c a întruchipare a valorii de schimb p u r e este ştearsă orice amintire a valorii de întrebuinţare, spre deosebire de valoarea de schimb. D e a c e e a a i c i s e m a n i f e s t ă î n t o a t ă p u r i t a t e a s a c o n t r a d i c ţ i a fun­ d a m e n t a l ă p r o p r i e v a l o r i i d e s c h i m b şi m o d u l u i s o c i a l d e p r o d u c ţ i e c a r e îi c o r e s p u n d e . î n c a p i t o l u l p r e c e d e n t * a m s u p u s d e j a u n e i analize critice încercările de a rezolva această contradicţie prin a c e e a c ă b a n i i s î n t p r i v a ţ i d e f o r m a l o r m e t a l i c ă şi d e v i n şi s u b a s p e c t e x t e r i o r c e v a statornicit d e societate, expresia unei relaţii s o c i a l e ; u l t i m a f o r m ă d e r e a l i z a r e a a c e s t o r î n c e r c ă r i a r fi a c e e a d e b a n i - m u n c ă . A c u m t r e b u i e s ă fie c î t s e p o a t e d e c l a r c ă a t î t a timp cît se p ă s t r e a z ă b a z a valorii d e schimb, t o a t e a c e s t e a n u sînt d e c î t cîrpăceli, iar iluzia c ă b a n i i d e m e t a l ar falsifica s c h i m b u l se d a t o r e ş t e u n e i totale n e c u n o a ş t e r i a n a t u r i i lor. Pe de altă p a r t e , e d e a s e m e n e a c l a r că, p e m ă s u r ă c e c r e ş t e o p o z i ţ i a f a ţ ă de relaţiile de producţie dominante, iar acestea din u r m ă încep să manifeste tot mai puternice tendinţe de descuamare, polemica se î n d r e a p t ă împotriva banilor de metal sau a banilor în general c a f e n o m e n u l c e l m a i f r a p a n t , m a i c o n t r a d i c t o r i u şi m a i n e t c o n ­ turat, în care se manifestă în m o d palpabil sistemul de producţie b u r g h e z . P r i n t o t felul d e a r t i f i c i i c u b a n i i s e u r m ă r e ş t e a t u n c i s u p r i m a r e a u n o r a n t a g o n i s m e p e c a r e b a n i i n u fac d e c î t s ă l e e x ­ p r i m e î n t r - u n m o d i z b i t o r . T o t a t î t d e c l a r e s t e că, d u p ă p ă r e r e a a c e s t o r r e f o r m a t o r i , a s u p r a b a n i l o r a r p u t e a fi î n t r e p r i n s e u n e l e operaţii revoluţionare, întrucît un atac împotriva banilor pare a l ă s a t o t u l a ş a c u m a fost, î n d r e p t î n d d o a r c î t e c e v a p e ici, p e colo. A s t a ar î n s e m n a să baţi ş a u a ca să p r i c e a p ă iapa. Dar atîta t i m p c î t i a p a n u s i m t e l o v i t u r i l e a p l i c a t e ş e i i , î n s e a m n ă c ă d e fapt e b ă t u t ă ş a u a , şi n u i a p a . I a r c î n d l e s i m t e , î n s e a m n ă c ă e b ă t u t ă i a p a . şi n u ş a u a . A t î t a t i m p c î t o p e r a ţ i i l e s î n t î n d r e p t a t e î m p o t r i v a banilor ca tare, atacul nu vizează decît efectele, lăsînd să sub­ ziste cauzele ; aceasta este, aşadar, o p e r t u r b a r e a procesului de producţie care lasă neatinsă temelia propriu-zisă, aşa încît aceasta din u r m ă c o n t i n u ă să-şi p ă s t r e z e forţa de a d o m i n a — printr-o r e a c ţ i e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n v i o l e n t ă — perturbările interve­ n i t e şi d e a l e i m p r i m a u n c a r a c t e r t r e c ă t o r . P e de altă parte, de însăşi n a t u r a relaţiei băneşti, aşa cum a fost c o n s i d e r a t ă p î n ă a i c i î n t o a t ă p u r i t a t e a ei şi a b s t r a c ţ i e f ă c î n d de relaţii de producţie mai dezvoltate, ţine faptul că în relaţiile băneşti simple toate antagonismele imanente societăţii burgheze * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 6 0 — 7 5 . —

Nota

rt>0.

Capitolul despre

capital

173

a p a r s t i n s e , şi d e a c e e a d e m o c r a ţ i a b u r g h e z ă r e c u r g e m e r e u î a a c e a s t ă r e l a ţ i e , î n t r - o m ă s u r ă şi m a i m a r e d e c î t e c o n o m i ş t i i b u r ­ ghezi (care în a s e m e n e a cazuri sînt cel p u ţ i n aît d e consecvenţi, î n c î t s e î n t o r c l a o d e t e r m i n a ţ i e şi m a i s i m p l ă a v a l o r i i d e s c h i m b şi a schimbului), p e n t r u a face a p o l o g i a relaţiilor e c o n o m i c e exis­ tente. î n t r - a d e v ă r , a t î t a timp cît m a r f a s a u m u n c a m a i e s t e d e t e r m i ­ n a t ă n u m a i ca v a l o a r e de schimb, iar raportul în virtutea căruia diferitele mărfuri sînt r a p o r t a t e u n e l e la altele este d e t e r m i n a t ca s c h i m b r e c i p r o c al a c e s t o r v a l o r i d e s c h i m b , c a e c h i v a l a r e r e c i ­ p r o c ă a lor, i n d i v i z i i , s u b i e c ţ i i a n g a j a ţ i î n a c e s t p r o c e s s î n t d e t e r ­ m i n a ţ i p u r şi s i m p l u c a p a r t i c i p a n ţ i l a s c h i m b . î n m ă s u r a î n c a r e s e ia în c o n s i d e r a ţ i e n u m a i d e t e r m i n a ţ i a d e f o r m ă — iar a c e a s t a este determinaţia economică, determinaţia în cadrul căreia indi­ vizii s e află î n t r - u n r a p o r t d e s c h i m b r e c i p r o c , i n d i c a t o r u l func­ ţ i e i l o r s o c i a l e s a u al r e l a ţ i e i l o r s o c i a l e r e c i p r o c e — , î n t r e i n ­ divizi n u există absolut nici o deosebire. Fiecare subiect este u n p a r t i c i p a n t l a s c h i m b , a d i c ă fiecare se află c u altul în r e l a ţ i a s o c i a l ă î n c a r e a c e s t a l t u l s e a f l ă c u el. D e a c e e a , r e l a ţ i a d i n t r e e i c a s u b i e c ţ i ai s c h i m b u l u i e s t e r e l a ţ i a d e egalitate. Este im­ p o s i b i l d e s e s i z a t v r e o d e o s e b i r e şi c u a t î t m a i p u ţ i n v r e o o p o ­ z i ţ i e î n t r e ei, s a u m ă c a r v r e o n e s i m i l i t u d i n e . A p o i , m ă r f u r i l e c a r e constituie obiectul schimbului lor sînt echivalente ca valori de s c h i m b s a u c e l p u ţ i n c o n s i d e r a t e c a a t a r e (în e v a l u a r e a r e c i p r o c ă a m ă r f u r i l o r p o a t e s ă i n t e r v i n ă n u m a i o e r o a r e s u b i e c t i v ă , şi d a c ă v r e u n i n d i v i d îl t r a g e p e s f o a r ă pe, u n a l t i n d i v i d , a c e a s t a n u s e î n t î m p l ă în virtutea naturii funcţiei sociale în care ei se opun unul altuia, d e o a r e c e a c e a s t ă f u n c ţ i e s o c i a l ă e s t e u n a şi aceeaşi şi î n c a d r u l e i i n d i v i z i i sînt egali ; a c e a s t a s e î n t î m p l ă n u m a i d a t o r i t ă abilităţii î n n ă s c u t e , p u t e r i i d e c o n v i n g e r e etc., p e scurt, n u m a i da­ torită superiorităţii pur individuale a unui individ faţă de altul. O a s e m e n e a d e o s e b i r e a r fi p u r n a t u r a l ă , i n d e p e n d e n t ă d e e s e n ţ a r e l a ţ i e i p r o p r i u - z i s e şi, d u p ă c u m v o m v e d e a m a i î n c o l o , d a t o r i t ă c o n c u r e n ţ e i e t c . e s t e c h i a r a t e n u a t ă şi î ş i p i e r d e i m p o r t a n ţ a i n i ­ ţială). î n t r u c î t aici n e p r e o c u p ă forma pură, l a t u r a e c o n o m i c ă a re­ l a ţ i e i — c o n ţ i n u t u l e x i s t e n t î n a f a r a a c e s t e i f o r m e s e m a i află a i c i , la d r e p t v o r b i n d , cu totul în afara e c o n o m i e i politice, s a u a p a r e c a conţinutul n a t u r a l distinct d e cel economic, d e s p r e care se p o a t e spune că e complet separat de raportul economic, deoarece mai coincide nemijlocit cu e l —, în faţa n o a s t r ă se c o n t u r e a z ă aici n u m a i trei m o m e n t e formal distincte : în primul rînd, subiecţii re­ l a ţ i e i , participanţii la schimb, c a r e a p a r î n u n a şi a c e e a ş i d e t e r m i ­ n a ţ i e ; a p o i , o b i e c t e l e s c h i m b u l u i lor, v a l o r i l e d e s c h i m b , echiva1 0 7

174

Critica e c o n o m i e i

politice

lentele, [II—9] c a r e n u n u m a i c ă s î n t e g a l e , ci şi t r e b u i e î n m o d e x p r e s s ă fie e g a l e şi s î n t c o n s i d e r a t e c a a t a r e ; î n sfîrşit, î n s u ş i actul schimbului, mijlocirea, cu ajutorul c ă r e i a subiecţii se afirmă c a p a r t i c i p a n ţ i l a s c h i m b , c a e g a l i î n t r e ei, i a r o b i e c t e l e l o r c a echivalente, ca egale între ele. Echivalentele sînt obiectivarea u n u i s u b i e c t p e n t r u alţii, c e e a c e î n s e a m n ă c ă e l e a u a c e e a ş i v a ­ l o a r e şi s e m a n i f e s t ă î n a c t u l s c h i m b u l u i c a a v î n d a c e e a ş i v a l o a r e şi t o t o d a t ă c a i n d i f e r e n t e u n u l f a ţ ă d e a l t u l . I n c a d r u l s c h i m b u l u i , subiecţii se d o v e d e s c a a v e a aceeaşi v a l o a r e unul p e n t r u altul n u m a i p r i n i n t e r m e d i u l e c h i v a l e n t e l o r şi s e m a n i f e s t ă c a a t a r e n u m a i transmiţîndu-şi reciproc obiectualitatea în care unul exista p e n t r u c e l ă l a l t . D e o a r e c e n u m a i î n f e l u l a c e s t a a u ei a c e e a ş i v a ­ l o a r e u n u l p e n t r u altul, adică n u m a i în calitate de p o s e s o r i de e c h i v a l e n t e şi d e r e a l i z a t o r i ai a c e s t e i e c h i v a l e n ţ e î n c a d r u l s c h i m b u l u i , c a o a m e n i d e a c e e a ş i v a l o a r e , ei s î n t t o t o d a t ă i n d i ­ ferenţi u n u l faţă de celălalt ; t o a t e celelalte d e o s e b i r i i n d i v i d u a l e d i n t r e ei n u - i i n t e r e s e a z ă ; ei s î n t i n d i f e r e n ţ i f a ţ ă d e t o a t e c e l e ­ lalte p a r t i c u l a r i t ă ţ i i n d i v i d u a l e ale lor. Cît priveşte conţinutul [procesului de schimb] existent în afara a c t u l u i d e s c h i m b , a c t c a r e e s t e a t î t s t a t o r n i c i r e a c î t şi c o n f i r m a r e a v a l o r i l o r d e s c h i m b , p r e c u m şi a s u b i e c ţ i l o r c a p a r t i c i p a n ţ i l a schimb, acest conţinut exterior determinaţiei de formă economică p o a t e fi n u m a i : 1) p a r t i c u l a r i t a t e a n a t u r a l ă a m ă r f i i c a r e e s t e s c h i m b a t ă ; 2) t r e b u i n ţ a n a t u r a l ă p a r t i c u l a r ă a p a r t i c i p a n ţ i l o r la s c h i m b , s a u — ca s ă le s i n t e t i z ă m p e a m î n d o u ă î n t r - o formulă u n i c ă — v a l o a r e a de î n t r e b u i n ţ a r e diferită a mărfurilor care ur­ m e a z ă a fi s c h i m b a t e . V a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , a c e s t c o n ţ i n u t al s c h i m b u l u i c a r e s e află c u t o t u l î n a f a r a d e t e r m i n a ţ i e i l u i e c o ­ n o m i c e , este, aşadar, d e p a r t e d e a periclita e g a l i t a t e a s o c i a l ă a in­ divizilor ; d i m p o t r i v ă , e a face din d i v e r s i t a t e a lor n a t u r a l ă b a z a egalităţii lor sociale. D a c ă individul A ar a v e a aceeaşi trebuinţă c a şi i n d i v i d u l B şi ş i - a r î n c o r p o r a m u n c a î n a c e l a ş i o b i e c t c a şi i n d i v i d u l B, n - a r e x i s t a î n t r e e i n i c i o l e g ă t u r ă ; p r i v i ţ i d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p r o d u c ţ i e i lor, e i n - a r fi i n d i v i z i d i f e r i ţ i . A m î n d o i t r e b u i e să respire : aerul din a t m o s f e r ă e x i s t ă atît p e n t r u u n u l cît şi p e n t r u c e l ă l a l t , d a r a c e a s t a n u s t a b i l e ş t e n i c i u n c o n t a c t s o c i a l î n t r e ei. C a i n d i v i z i c a r e r e s p i r ă , e i s e a f l ă î n r a p o r t u n u l c u a l t u l n u m a i în calitate de corpuri naturale, dar nu ca persoane. N u m a i d i v e r s i t a t e a t r e b u i n ţ e l o r şi a p r o d u c ţ i e i l o r p r i l e j u i e ş t e s c h i m b u l şi egalizarea lor socială în cadrul acestuia ; de a c e e a a c e a s t ă diversi­ tate n a t u r a l ă constituie p r e m i s a egalităţii lor sociale în actul s c h i m b u l u i şi î n g e n e r a l p r e m i s a r e l a ţ i e i î n c a r e i n t r ă ei c a i n d i ­ vizi productivi. Priviţi prin prisma acestei diversităţi naturale, A e s t e p o s e s o r u l u n e i v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u B, i a r B p o s e -

Capitolul despre

capital

175

s o r u l u n e i v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u A. S u b a c e s t a s p e c t , d i ­ v e r s i t a t e a n a t u r a l ă îi r e p u n e î n t r - u n r a p o r t r e c i p r o c d e e g a l i t a t e . D a t o r i t ă a c e s t u i f a p t î n s ă , ei n u s î n t i n d i f e r e n ţ i u n u l f a ţ ă d e a l t u l , ci s e c o m p l e t e a z ă r e c i p r o c , a u n e v o i e u n u l d e a l t u l , a s t f e l î n c î t i n d i v i d u l B, c a o b i e c t i v a t î n m a r f a sa, r e p r e z i n t ă o t r e b u i n ţ ă p e n ­ t r u i n d i v i d u l A, şi v i c e v e r s a , a s t f e l î n c î t a m î n d o i s e a f l ă n u n u m a i î n t r - u n r a p o r t d e e g a l i t a t e , ci şi î n t r - u n r a p o r t s o c i a l . D a r a s t a î n c ă n u e t o t u l . F a p t u l c ă t r e b u i n ţ a u n u i a p o a t e fi s a t i s f ă c u t ă d e p r o d u s u l c e l u i l a l t şi v i c e v e r s a , c ă u n u l e s t e î n s t a r e s ă p r o d u c ă o b i e c t u l t r e b u i n ţ e i c e l u i l a l t şi c ă f i e c a r e s e o p u n e c e l u i l a l t î n c a l i t a t e d e p o s e s o r al o b i e c t u l u i t r e b u i n ţ e i a c e s ­ t u i a — t o a t e a c e s t e a d e m o n s t r e a z ă c ă f i e c a r e i n d i v i d , c a om, d e ­ p ă ş e ş t e c a d r u l p r o p r i e i s a l e t r e b u i n ţ e p a r t i c u l a r e e t c . şi c ă o a m e n i i s e r a p o r t e a z ă unii la alţii ca o a m e n i , c ă sînt cu toţii conştienţi d e e s e n ţ a l o r c o m u n ă . D e altfel, n u s e î n t î m p l ă c a e l e f a n ţ i i s ă p r o ­ d u c ă p e n t r u tigri, ca u n e l e a n i m a l e să p r o d u c ă p e n t r u altele. Un roi d e albine, d e pildă, n u e s t e în fond d e c î t o s i n g u r ă albină, iar toate produc acelaşi lucru. A p o i , d e o a r e c e a c e a s t ă d i v e r s i t a t e n a t u r a l ă a i n d i v i z i l o r şi a mărfurilor lor * constituie m o t i v u l p e n t r u care aceşti indivizi se c o m p l e t e a z ă reciproc, motivul p e n t r u stabilirea unei relaţii sociale î n t r e ei c a p a r t i c i p a n ţ i l a s c h i m b , r e l a ţ i e î n c a r e ei s î n t presupuşi c a e g a l i şi s e manifestă c a e g a l i , d e t e r m i n a ţ i e i d e egalitate i se a d a u g ă şi c e a d e libertate. Deşi individul A are nevoie de marfa i n d i v i d u l u i B, e l n u ş i - o î n s u ş e ş t e c u f o r ţ a , d u p ă c u m n i c i B n u ia c u f o r ţ a m a r f a lui, ci a m î n d o i îşi r e c u n o s c r e c i p r o c c a l i t a t e a d e p r o p r i e t a r i , d e p e r s o a n e a c ă r o r v o i n ţ ă p ă t r u n d e mărfurile lor. De a c e e a intervin aici în primul rînd n o ţ i u n e a juridică de p e r s o a n ă şi i d e e a d e l i b e r t a t e , î n m ă s u r a î n c a r e a c e a s t a d i n u r m ă e c u ­ p r i n s ă în a c e a s t ă n o ţ i u n e . Nici u n u l d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i i la s c h i m b n u a c a p a r e a z ă cu forţa p r o p r i e t a t e a celuilalt ; fiecare o înstrăinează de bunăvoie. D a r nici a s t a n u e totul : A satisface t r e b u i n ţ a lui B c u aju­ t o r u l m ă r f i i a n u m a i î n m ă s u r a şi n u m a i p e n t r u c ă B s a t i s f a c e t r e ­ b u i n ţ a Iui A c u a j u t o r u l m ă r f i i b şi v i c e v e r s a . F i e c a r e îl s e r v e ş t e pe celălalt pentru a se servi pe sine însuşi, fiecare se serveşte * A i c i p r o d u s e l e m u n c i i ş i m u n c a e t c . s î n t î n c ă d e p a r t e d e a fi d o u ă c a t e ­ g o r i i d i s t i n c t e , e l e e x i s t ă n u m a i s u b f o r m ă d e m ă r f u r i , s a u , c u m s p u n e d-1 B a s t i a t r e p e t î n d c u v i n t e l e lui S a y , s u b f o r m ă d e servicii. Bastiat îşi î n c h i p u i e că, r e d u c î n d determinaţia e c o n o m i c ă v a l o a r e de s c h i m b la conţinutul natural al a c e s t e i a d i n u r m ă , la m a r f ă [ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ] s a u l a s e r v i c i u , a d i c ă a r ă t î n d u - s e i n c a p a b i l s ă r e ţ i n ă r a p o r t u l e c o n o m i c al v a l o r i i d e s c h i m b c a a t a r e , el a făcut un mare pas înainte în comparaţie c u economiştii clasici englezi, care a u f o s t î n s t a r e s ă f i x e z e r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ţ i e c a a t a r e , î n m o d u l l o r d e a fi d e t e r m i n a t e , î n forma lor p u r ă 1 0 8

176

Critica

economiei

politice

d e c e l ă l a l t c a d e u n m i j l o c al s ă u . Şi u n a şi a l t a s e o g l i n d e s c î n c o n ş t i i n ţ a c e l o r d o i i n d i v i z i î n a ş a fel, î n c î t 1) f i e c a r e î ş i a t i n g e scopul n u m a i în m ă s u r a în care serveşte drept mijloc p e n t r u celă­ l a l t ; 2) f i e c a r e d e v i n e m i j l o c p e n t r u c e l ă l a l t ( f i i n ţ a r e p e n t r u a l t u l ) n u m a i fiind p e n t r u el î n s u ş i u n s c o p î n s i n e ( f i i n ţ a r e p e n t r u s i n e ) ; 3) r e c i p r o c i t a t e a î n v i r t u t e a c ă r e i a f i e c a r e e s t e t o t o d a t ă m i j l o c şi s c o p şi n u - ş i a t i n g e s c o p u l d e c î t d e v e n i n d m i j l o c , şi d e v i n e m i j l o c n u m a i în m ă s u r a în care se afirmă ca scop în sine, astfel încît fiecare se afirmă ca fiinţare p e n t r u altul în m ă s u r a în care e f i i n ţ a r e p e n t r u s i n e , i a r a c e s t a l t u l e f i i n ţ a r e p e n t r u c e l d i n t î i în m ă s u r a în c a r e e fiinţare p e n t r u sine, — a c e a s t ă reciprocitate este u n fapt n e c e s a r , c a r e constituie condiţia n a t u r a l ă p r e a l a b i l ă a schimbului, d a r în sine ea e s t e indiferentă p e n t r u fiecare din cei d o i s u b i e c ţ i a i s c h i m b u l u i şi p r e z i n t ă i n t e r e s p e n t r u f i e c a r e d i n e i n u m a i în m ă s u r a în care satisface interesul lui ca interes c a r e e x c l u d e p e cel al altuia, fără a ţine s e a m a d e el. C u a l t e c u v i n t e , i n t e r e s u l c o m u n c a r e a p a r e c a m o b i l al î n ­ t r e g u l u i act, d e ş i r e c u n o s c u t î n f a p t d e c ă t r e a m b e l e p ă r ţ i , c a a t a r e î n s ă n u e s t e m o b i l , ci s e r e a l i z e a z ă , c a s ă z i c e m a ş a , î n d ă ­ r ă t u l i n t e r e s e l o r p a r t i c u l a r e r e f l e c t a t e î n s i n e î n s e ş i , al i n t e r e ­ selor individuale ale unuia în opoziţie cu cele ale altuia. în această p r i v i n ţ ă individul se mai p o a t e consola cel mult cu i d e e a că sa­ tisfacerea interesului său individual, opus intereselor celorlalţi, e s t e t o c m a i r e a l i z a r e a o p o z i ţ i e i s u p r i m a t e [II—10], s a t i s f a c e r e a i n t e r e s u l u i g e n e r a l al s o c i e t ă ţ i i . C h i a r î n v i r t u t e a a c t u l u i d e s c h i m b , individul, fiecare individ este reflectat în sine ca subiect exclusiv şi d o m i n a n t ( d e t e r m i n a n t ) al s c h i m b u l u i . D e a i c i d e c u r g e , a ş a d a r , libertatea deplină a individului : tranzacţie liber consimţită ; nici o v i o l e n ţ ă din p a r t e a n i m ă n u i ; fiecare se m a n i f e s t ă ca mijloc, s a u ca p e r s o a n ă ce serveşte doar ca mijloc, p e n t r u a se afirma c a s c o p î n s i n e , c a e l e m e n t d o m i n a n t şi d e t e r m i n a n t ; î n sfîrşit, interesul egoist care nu reprezintă nici u n interes superior. Celă­ l a l t i n d i v i d e d e a s e m e n e a r e c u n o s c u t şi c u n o s c u t c a i n d i v i d c a r e - ş i r e a l i z e a z ă şi el n u m a i i n t e r e s u l s ă u e g o i s t , a s t f e l î n c î t amîndoi ştiu că interesul social rezidă n u m a i în bilateralitate, m u l t i l a t e r a l i t a t e , î n a u t o n o m i z a r e a d i f e r i t e l o r p ă r ţ i , c ă el e s t e u n schimb de interese egoiste. Interesul general nu este altceva decît generalitatea intereselor egoiste. n o

Prin u r m a r e , d a c ă forma e c o n o m i c ă , schimbul, s t a t o r n i c e ş t e în toate privinţele egalitatea subiecţilor, atunci conţinutul, substanţa, a t î t c e a i n d i v i d u a l ă cît şi c e a o b i e c t u a l ă , c a r e î n d e a m n ă l a s c h i m b , s t a t o r n i c e ş t e libertatea. Reiese deci că schimbul bazat pe valori de s c h i m b n u n u m a i că p r e s u p u n e r e s p e c t a r e a egalităţii şi a liber­ t ă ţ i i , ci şi c o n s t i t u i e b a z a p r o d u c t i v ă , r e a l ă a o r i c ă r e i egalităţi şi

Capitolul

diispio

capital

177

a o r i c ă r e i libertăţi. C a p u r e i d e i , e g a l i t a t e a şi l i b e r t a t e a n u s î n t d e c î t expresii idealizate ale schimbului de valori de schimb ; dez­ v o l t a t e î n r a p o r t u r i j u r i d i c e , p o l i t i c e şi s o c i a l e , e l e r e p r e z i n t ă a c e e a ş i b a z ă , d a r î n t r - u n a l t g r a d . A c e s t l u c r u a fost c o n f i r m a t ş i d e i s t o r i e . E g a l i t a t e a şi l i b e r t a t e a î n a c e a s t ă a c c e p ţ i e s î n t d i a ­ m e t r a l o p u s e l i b e r t ă ţ i i şi e g a l i t ă ţ i i a n t i c e , c a r e n u n u m a i c ă n - a u a v u t d r e p t b a z ă v a l o a r e a d e s c h i m b d e z v o l t a t ă , ci, d i m p o t r i v ă , a u p i e r i t d e p e u r m a d e z v o l t ă r i i e i . E g a l i t a t e a şi l i b e r t a t e a î n a c c e p ­ ţia m o d e r n ă p r e s u p u n relaţii de producţie care n u existau încă în l u m e a antică ; ele n-au existat nici în evul mediu. M u n c a de-a d r e p t u l silită constituie temelia lumii antice ; s o c i e t a t e a se spri­ j i n ă aici p e m u n c ă silită ca s u b s t r a t e x i s t e n t . La t e m e l i a s o c i e ­ tăţii m e d i e v a l e stă m u n c a d e c l a r a t ă privilegiu, m u n c a considerată î n c ă î n p a r t i c u l a r i t a t e a ei, şi n u c a p r o d u c î n d î n g e n e r a l v a l o n d e s c h i m b . M u n c a [în s o c i e t a t e a c a p i t a l i s t ă ] n u e s t e m u n c ă d e - a d r e p t u l s i l i t ă şi n u s e e f e c t u e a z ă , c a î n c a z u l al d o i l e a , s u b i m p e ­ riul necesităţii de a ţine s e a m a de o instituţie comună, ca de ceva superior (corporaţiile). Deşi n u se p o a t e n e g a că, s u b r a p o r t u l m o b i l u r i l o r schimbului, a d i c ă al m o b i l u r i l o r lui n a t u r a l e , e x t e r i o a r e p r o c e s u l u i e c o n o m i c , r e l a ţ i a d i n t r e p a r t i c i p a n ţ i i l a s c h i m b s e b a z e a z ă şi p e o a n u m i t ă eonstrîngere, nu-i mai puţin a d e v ă r a t totuşi că această relaţie este, p e de o parte, doar indiferenţa celuilalt faţă de trebuinţa m e a ca atare, faţă d e individualitatea m e a naturală, deci egalitatea sa cu m i n e şi l i b e r t a t e a sa, c a r e este însă în a c e e a ş i m ă s u r ă p r e m i s a libertăţii m e l e , iar p e d e altă p a r t e , în m ă s u r a în c a r e m ă d e t e r ­ m i n ă şi m ă c o n s t r î n g t r e b u i n ţ e l e m e l e , î n s e a m n ă c ă n u c e v a s t r ă i n m ă c o n s t r î n g e , ci p r o p r i a m e a n a t u r ă , c a r e e s t e u n a n s a m b l u d e t r e b u i n ţ e şi d e i m p u l s u r i ( a d i c ă interesul m e u afirmat într-o formă g e n e r a l ă reflectată). Dar tocmai sub acest aspect exercit eu o con­ strîngere asupra partenerului meu, atrăgîndu-1 în sistemul schim­ bului D e a c e e a î n d r e p t u l r o m a n servus e r a just definit ca individ c a r e n u p o a t e d o b î n d i n i m i c p e n t r u s i n e p e c a l e a s c h i m b u l u i (vezi „Institutiones" ) . A ş a se explică de a s e m e n e a faptul că acest drept, d e ş i c o r e s p u n d e u n e i s o c i e t ă ţ i î n c a r e s c h i m b u l e r a d e p a r t e d e a fi u n s c h i m b d e z v o l t a t , t o t u ş i — î n m ă s u r a î n c a r e a c e s t a s e d e z v o l t a s e î n a n u m i t e c e r c u r i — a p u t u t d e f i n i trăsăturile carac­ teristice ale persoanei juridice, şi a n u m e ale individului care iace schimb, şi î n f e l u l a c e s t a (pe l i n i a p r i n c i p i i l o r f u n d a m e n t a l e ) a p u t u t a n t i c i p a d r e p t u l a d e c v a t s o c i e t ă ţ i i i n d u s t r i a l e , şi c ă — m a i c u s e a m ă î n o p o z i ţ i e c u r î n d u i e l i l e m e d i e v a l e —• e l a fost n e c e s a r ­ m e n t e ridicat la rangul de drept al societăţii b u r g h e z e în ascenl n

178

Critica e c o n o m i e i

politice

siune. Dar însăşi dezvoltarea dreptului roman coincide pe deplin cu destrămarea orînduirii sociale romane. D e o a r e c e n u m a i b a n i i r e p r e z i n t ă r e a l i z a r e a v a l o r i i d e s c h i m b şi d e o a r e c e n u m a i î n t r - u n s i s t e m d e z v o l t a t d e r e l a ţ i i m a r f ă - b a n i s-a r e a l i z a t s i s t e m u l v a l o r i l o r d e s c h i m b şi v i c e v e r s a , s i s t e m u l r e l a ţ i i ­ l o r m a r f ă - b a n i p o a t e fi î n t r - a d e v ă r n u m a i r e a l i z a r e a a c e s t u i s i s t e m d e l i b e r t a t e şi d e e g a l i t a t e . C a m ă s u r ă , b a n i i n u fac d e c î t s ă d e a e c h i v a l e n t u l u i o e x p r e s i e a d e c v a t ă , fac d i n el u n e c h i v a l e n t şi s u b r a p o r t u l formei. In c a d r u l circulaţiei, ce-i drept, s e m a i i v e ş t e o d e o s e b i r e d e f o r m ă : a m b i i p a r t i c i p a n ţ i l a s c h i m b apar î n d e t e r ­ m i n a ţ i i d i f e r i t e î n c a l i t a t e d e c u m p ă r ă t o r şi d e v î n z ă t o r ; v a l o a r e a de schimb a p a r e o dată ca generală sub forma de bani, iar apoi ca particulară sub forma n a t u r a l ă a mărfii c a r e a r e a c u m u n preţ. Dar, în primul rînd, aceste determinaţii alternează succesiv ; apoi, î n s ă ş i c i r c u l a ţ i a n u e s t e n e e c h i v a l a r e , ci e c h i v a l a r e , s u p r i m a r e a unei deosebiri doar aparente. Inegalitatea este aici pur formală, î n sfîrşit, î n b a n i , a t u n c i c î n d c i r c u l ă şi a p a r b a î n m î n a u n u i a , b a i n m î n a a l t u i a şi l e e s t e i n d i f e r e n t u n d e a p a r , a c e a s t ă e g a l i t a t e se e x p r i m ă chiar sub formă de lucru. în m ă s u r a în care e v o r b a de p r o c e s u l schimbului, fiecare a p a r e faţă de celălalt ca p o s e s o r d e b a n i , b a c h i a r c a b a n i . D e a c e e a i n d i f e r e n ţ a şi e c h i v a l e n ţ a s e m a ­ nifestă expres sub formă de lucru. Deosebirile naturale particulare c a r e a u e x i s t a t î n m a r f ă a u fost şi s î n t m e r e u ş t e r s e d e c i r c u l a ţ i e . Un muncitor care c u m p ă r ă marfă de 3 şilingi a p a r e faţă de v î n z ă ­ tor în a c e e a ş i funcţie, sub a c e e a ş i formă de e g a l i t a t e — s u b formă d e 3 ş i l i n g i — c a şi r e g e l e c a r e c u m p ă r ă m a r f ă p e n t r u a c e e a ş i s u m ă . O r i c e d e o s e b i r e d i n t r e ei e s t e ş t e a r s ă . V î n z ă t o r u l c a a t a r e a p a r e d e c i c a p o s e s o r al u n e i m ă r f i l a p r e ţ u l d e 3 ş i l i n g i , a ş a î n c î t m a r f a şi p r e ţ u l s î n t p e r f e c t e g a l e , c u d e o s e b i r e a c ă c e i 3 ş i l i n g i există cînd s u b formă de argint, cînd s u b formă de zahăr etc. S-ar p ă r e a c ă î n c e a d e - a t r e i a f o r m ă a b a n i l o r s e c r e e a z ă o d e o s e b i r e în c e e a ce p r i v e ş t e d e t e r m i n a r e a subiecţilor p r o c e s u l u i . D a r î n m ă s u r a î n c a r e b a n i i s e m a n i f e s t ă a i c i c a m a t e r i a l al c o n ­ tractelor, ca marfă g e n e r a l ă a contractelor, în a c e e a ş i m ă s u r ă s e şterg toate deosebirile dintre părţile contractante. Cînd banii devin o b i e c t d e a c u m u l a r e , s u b i e c t u l p a r e [II—11] a r e t r a g e d i n c i r c u ­ laţie bani, forma generală a avuţiei, numai pentru că nu retrage din e a mărfuri c a r e să î n s u m e z e a c e l a ş i preţ. P r i n u r m a r e , u n in­ d i v i d a c u m u l e a z ă şi a l t u l n u , d a r n i m e n i n u o f a c e î n d e t r i m e n t u l celuilalt. U n u l beneficiază d e a v u ţ i a reală, iar celălalt intră în p o ­ sesia formei g e n e r a l e a avuţiei. D a c ă u n u l sărăceşte, iar celălalt s e î m b o g ă ţ e ş t e , a c e a s t a s e d a t o r e ş t e l i b e r e i l o r v o i n ţ e , şi n u e s t e nicidecum o consecinţă n e c e s a r ă a relaţiilor economice, a legătu­ rii e c o n o m i c e d i n t r e e i . î n s u ş i d r e p t u l d e m o ş t e n i r e şi r e l a ţ i i l e j u r i -

Capitolul

despre

capital

179

dice similare, c a r e p e r p e t u e a z ă i n e g a l i t ă ţ i l e a p ă r u t e astfel, n u ştir­ b e s c c î t u ş i d e p u ţ i n a c e a s t ă l i b e r t a t e şi e g a l i t a t e n a t u r a l ă . D a c ă situaţia iniţială a lui A n u este în contradicţie cu acest sistem, e c e r t c ă a c e a s t ă c o n t r a d i c ţ i e n u p o a t e fi g e n e r a t ă d e f a p t u l c ă l o c u l l u i A e o c u p a t a c u m d e B, c a r e p e r p e t u e a z ă s i t u a ţ i a i n i ţ i a l ă . A c e a s t a este mai curînd o e x t i n d e r e a determinării sociale din­ colo de limitele naturale ale vieţii individului, o consolidare a acestei determinări împotriva acţiunii întîmplătoare a naturii, a cărei influenţă ca a t a r e ar însemna, dimpotrivă, desfiinţarea liber­ tăţii i n d i v i d u l u i . î n plus, d e o a r e c e în a c e a s t ă r e l a ţ i e individul, n u e s t e d e c î t i n d i v i d u a l i z a r e a b a n i l o r , el e s t e c a a t a r e t o t a t î t d e n e ­ m u r i t o r c a şi b a n i i , i a r r e p r e z e n t a r e a s a p r i n u r m a ş i i s ă i e s t e m a i curînd înfăptuirea acestei determinări. Cînd acest m o d de a v e d e a lucrurile n u este formulat în ac­ c e p ţ i a s a i s t o r i c ă , ci e f o l o s i t în p o l e m i c ă p e n t r u i n f i r m a r e a u n o r relaţii e c o n o m i c e m a i dezvoltate, în cadrul cărora indivizii n u apar d o a r în c a l i t a t e d e p a r t i c i p a n ţ i la schimb, în c a l i t a t e d e c u m p ă r ă ­ t o r i şi v î n z ă t o r i , ci şi î n c a l i t a t e d e o a m e n i c a r e s e a f l ă î n t r e ei î n a n u m i t e r e l a ţ i i şi n u m a i s î n t p u ş i c u t o ţ i i î n a c e l a ş i m o d d e a fi d e t e r m i n a t , e c a şi c u m c i n e v a a r s u s ţ i n e c ă n u e x i s t ă n i c i o d e ­ o s e b i r e , şi c u a t î t m a i p u ţ i n v r e o o p o z i ţ i e s a u c o n t r a d i c ţ i e î n t r e corpurile naturale, d e o a r e c e sub aspectul gravitaţiei, de pildă, t o a t e c o r p u r i l e p o s e d ă g r e u t a t e şi s î n t , a ş a d a r , e g a l e ; s a u s î n t egale p e n t r u că există toate în spaţiul tridimensional. V a l o a r e a de s c h i m b e s t e şi e a c o n s i d e r a t ă a i c i î n f o r m a ei s i m p l ă , î n o p o z i ţ i e c u f o r m e l e ei a n t a g o n i s t e m a i d e z v o l t a t e . P r i v i t e î n d e c u r s u l d e z ­ v o l t ă r i i ş t i i n ţ e i , a c e s t e d e t e r m i n a ţ i i a b s t r a c t e a p a r p r i m e l e şi s î n t c e l e m a i s ă r ă c ă c i o a s e , c e e a c e s e î n t î m p l ă u n e o r i c u e l e şi în cursul istoriei : formele m a i d e z v o l t a t e a p a r ca forme mai tîrzii. în societatea burgheză contemporană, luată în ansamblu, această e x p r i m a r e a m ă r f u r i l o r î n p r e ţ u r i şi c i r c u l a ţ i a l o r e t c . a p a r c a fe­ n o m e n e de suprafaţă, s u b c a r e însă, în adîncuri, se desfăşoară cu totul alte procese, în cadrul cărora dispare această a p a r e n t ă ega­ l i t a t e şi l i b e r t a t e a i n d i v i z i l o r . P e d e o p a r t e s e u i t ă c ă prezumţia valorii de schimb ca b a z ă obiectivă a întregului sistem de producţie implică din capul locu­ lui c o n s t r î n g e r e a p e n t r u individ că produsul său nemijlocit nu e s t e u n p r o d u s p e n t r u el, ci devine u n a s t f e l d e p r o d u s a b i a în p r o c e s u l s o c i a l şi e s t e nevoit s ă a d o p t e a c e a s t ă , f o r m ă g e n e r a l ă şi totuşi e x t e r i o a r ă ; că i n d i v i d u l e x i s t ă a c u m n u m a i ca p r o d u c ă t o r de v a l o a r e de schimb (ceea ce implică n e g a r e a totală a existenţei sale n a t u r a l e ; individul este deci în întregime determinat de so­ cietate) ; c ă a c e a s t a p r e s u p u n e a p o i d i v i z i u n e a m u n c i i etc., în ca­ drul c ă r e i a i n d i v i d u l e p u s d e j a în a l t e relaţii decît cele ale u n o r ;

180

Critica

economiei

politice

s i m p l i participanţi la schimb etc. Se uită deci că p r e z u m ţ i a valorii d e s c h i m b n u n u m a i c ă n u d e c u r g e d i n v o i n ţ a şi n i c i d i n n a t u r a n e m i j l o c i t ă a i n d i v i d u l u i , ci e s t e c h i a r o p r e m i s ă istorică şi-1 p r e ­ s u p u n e d e j a p e i n d i v i d c a i n d i v i d determinat de societate. P e d e altă p a r t e se u i t ă că formele m a i î n a l t e în c a r e e x i s t ă a s t ă z i s c h i m b u l şi r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ţ i e c e s e r e a l i z e a z ă î n el s î n t d e p a r t e d e a se opri la a c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e simplă, în care deose­ b i r e a m a x i m ă l a c a r e s e a j u n g e e s t e p u r f o r m a l ă şi d e c i i n d i ­ ferentă. î n sfîrşit, n u s e o b s e r v ă c ă c h i a r şi d e t e r m i n a ţ i a s i m p l ă a v a l o r i i d e s c h i m b şi a b a n i l o r c o n ţ i n e î n t r - o f o r m ă l a t e n t ă o p o z i ţ i a d i n t r e s a l a r i u şi c a p i t a l e t c . T o a t ă a c e a s t ă î n a l t ă î n ţ e l e p c i u n e [a a p o l o g e ţ i l o r b u r g h e z i e i ] s e r e d u c e , a ş a d a r , l a a c e e a c ă ei r ă m î n la relaţiile e c o n o m i c e cele mai simple, care, luate în sine, n u sînt decît p u r e abstracţii, dar care în realitate sînt, dimpotrivă, mijlo­ c i t e d e o p o z i ţ i i l e c e l e m a i p r o f u n d e şi r e f l e c t ă n u m a i a c e a l a t u r ă a realităţii în c a r e expresia acestor opoziţii este ştearsă. T o t o d a t ă s e v ă d e ş t e a i c i şi p l a t i t u d i n e a a c e l o r s o c i a l i ş t i ( î n d e o ­ sebi a celor din Franţa, care vor să n e convingă că socialismul e s t e r e a l i z a r e a i d e i l o r s o c i e t ă ţ i i burgheze proclamate de revoluţia franceză) care susţin că schimbul, v a l o a r e a de schimb etc. repre­ z e n t a u iniţial (în t i m p ) s a u î n v i r t u t e a conceptului l o r (în f o r m a l o r a d e c v a t ă ) u n s i s t e m d e l i b e r t a t e şi e g a l i t a t e g e n e r a l ă , d a r c ă a u fost d e n a t u r a t e d a t o r i t ă a p a r i ţ i e i b a n i l o r , a c a p i t a l u l u i etc, S a u a f i r m ă c ă i s t o r i a a r fi f ă c u t p î n ă a c u m n u m a i î n c e r c ă r i n e r e ­ u ş i t e d e a î n f ă p t u i l i b e r t a t e a şi e g a l i t a t e a î n t r - u n m o d c o r e s p u n ­ zător n a t u r i i lor a d e v ă r a t e , p e c î n d a c u m ei (vezi P r o u d h o n , d e p i l d ă ) a u d e s c o p e r i t m i j l o c u l d e a l e î n f ă p t u i , şi n u m a i r ă m î n e d e c î t c a i s t o r i a a u t e n t i c ă a a c e s t o r r e l a ţ i i s ă fie p u s ă î n l o c u l fal­ sei lor istorii. L a a c e a s t a t r e b u i e s ă li s e r ă s p u n d ă c ă v a l o a r e a d e s c h i m b s a u , privind lucrurile mai îndeaproape, sistemul relaţiilor marfă-bani c o n s t i t u i e i n f a p t u n s i s t e m a l e g a l i t ă ţ i i şi l i b e r t ă ţ i i şi c ă c e e a c e în dezvoltarea mai detaliată a acestui sistem contravine egalităţi' şi l i b e r t ă ţ i i şi l e î n c a l c ă r e p r e z i n t ă î n c ă l c ă r i i m a n e n t e s i s t e m u l u i ; a c e a s t a n u e s t e a l t c e v a d e c î t î n f ă p t u i r e a egalităţii şi a libertăţii, c a r e s e d o v e d e s c a n u fi a l t c e v a d e c î t i n e g a l i t a t e şi n o n - l i b e r t a t e . U n deziderat tot atît de pios p e cît d e a b s u r d este acela ca v a l o a r e a d e s c h i m b să n u se transforme în capital s a u ca m u n c a p r o d u c ă t o a r e d e v a l o r i de s c h i m b să n u d e v i n ă m u n c ă s a l a r i a t ă . C e e a ce-i d e o ­ s e b e ş t e p e a c e ş t i d o m n i d e a p o l o g e ţ i i b u r g h e z i e s t e f a p t u l că, p e de o parte, au sentimentul contradicţiilor, inerente acestui sistem, iar p e d e altă p a r t e se l a n s e a z ă în utopii, n u î n ţ e l e g d e o s e b i r e a n e c e s a r ă d i n t r e f o r m a r e a l ă şi f o r m ă i d e a l ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e

Capitolul despre

181

capital

şi d e a c e e a v o r s ă î n t r e p r i n d ă o o p e r ă c u t o t u l s u p e r f l u ă , c u m e s t e a c e e a de a t r a n s p u n e în practică însăşi expresia ideală, care nu e s t e în fapt a l t c e v a d e c î t i m a g i n e a r e f l e c t a t ă a a c e s t e i realităţi. [II—12] A r g u m e n t a r e a p l a t ă f o r m u l a t ă î n c o m b a t e r e a a c e s t o r s o c i a l i ş t i d e c ă t r e d e g e n e r a t a e c o n o m i e p o l i t i c ă c o n t e m p o r a n ă *, c a r e t i n d e să demonstreze că relaţiile economice exprimă pretu­ t i n d e n i aceleaşi d e t e r m i n a ţ i i s i m p l e şi d e a c e e a e x p r i m ă p r e t u ­ t i n d e n i l i b e r t a t e a şi e g a l i t a t e a p e c a r e l e i m p l i c ă d e t e r m i n a ţ i a simplă a schimbului de valori de schimb, se r e d u c e în întregime la o a b s t r a c ţ i e p u e r i l ă . D e p i l d ă , r a p o r t u l d i n t r e c a p i t a l şi d o b î n d a se r e d u c e , p o t r i v i t a c e s t e i e c o n o m i i politice, la u n s c h i m b d e v a ­ lori de schimb. Prin u r m a r e , d u p ă ce pe baza datelor experienţei c o n s t a t ă m a i î n t î i c ă v a l o a r e a d e s c h i m b e x i s t ă n u n u m a i în a c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e s i m p l ă , ci şi î n a c e e a •— e s e n ţ i a î m e n t e d i f e ­ rită — d e capital, economiştii contemporani reduc din nou capi­ t a l u l l a n o ţ i u n e a s i m p l ă d e v a l o a r e d e s c h i m b , p r o c e d î n d l a fel şi c u d o b î n d a , c a r e e x p r i m ă d e j a u n a n u m i t r a p o r t al c a p i t a l u l u i ca atare, dar pe care ei de a s e m e n e a o smulg din contextul aces­ t u i m o d d e a fi d e t e r m i n a t şi o i d e n t i f i c ă c u v a l o a r e a d e s c h i m b ; ei f a c a b s t r a c ţ i e d e î n t r e a g a r e l a ţ i e c a p i t a l i s t ă î n s p e c i f i c i t a t e a d e t e r m i n ă r i i e i şi s e r e î n t o r c l a r e l a ţ i a î n c ă n e d e z v o l t a t ă a s c h i m ­ bului de marfă pe marfă. Din m o m e n t ce se face abstracţie de c e e a c e d e o s e b e ş t e c o n c r e t u l d e a b s t r a c ţ i a sa, e d e l a s i n e î n ţ e ­ l e s c ă a c e s t a d e v i n e o a b s t r a c ţ i e şi n u s e d e o s e b e ş t e c u n i m i c d e e a . î n f e l u l a c e s t a f o a i e categoriile economice nu mai repre­ zintă decît o înşirare de denumiri mereu noi pentru una şi aceeaşi relaţie, şi această crasă incapacitate de a sesiza deosebirile reale este prezentată apoi drept expresia purului common sense ** c a atare. „Armoniile economice" ale d-lui Bastiat se reduc în iond la ideea că nu există decît o singură relaţie economică care ia denumiri diierite ; sau că diversitatea e numai o diversitate în denumiri. A c e a s t ă r e d u c e r e n u este ştiinţifică nici m ă c a r sub r a p o r t formal, în s e n s u l c ă a r r e z u m a totul la o r e l a ţ i e e c o n o m i c ă reală, lăsînd la o p a r t e deosebirile care constituie d e z v o l t a r e a ; aici, d i m p o t r i v ă , s e l a s ă la o p a r t e c î n d o l a t u r ă , c î n d alta, p e n t r u a d e d u c e identitatea cînd sub u n aspect, cînd sub altul. 112

De pildă, d u p ă p ă r e r e a d-lui Bastiat, salariul este p l a t a p e n t r u s e r v i c i u l p e c a r e u n i n d i v i d îl f a c e a l t u i a . ( A i c i f o r m a e c o n o m i c ă » D r e p t r e p r e z e n t a n t c l a s i c al a c e s t e i e c o n o m i i p o l i t i c e î n c e e a c e p r i v e ş t e p l a t i t u d i n e a , a f e c t a r e a d i a l e c t i c i i , e m f a z a n ă t î n g ă , î n c l i n a ţ i a o b t u z ă şi m u l ţ u m i t ă d e s i n e spre locuri c o m u n e şi i n c a p a c i t a t e a totală d e a î n ţ e l e g e p r o c e s e l e istorice p o a t e fi c o n s i d e r a t Frederick Bastiat, căci americanul Carey subliniază cel puţin d e o s e b i r e a e x i s t e n t ă între a n u m i t e c o n d i ţ i i a m e r i c a n e şi c e l e europene. * * —• b u n - s i m ţ . — Nota trad.

182

Critica

economiei

politice

c a a t a r e , d u p ă c u m s-a m a i a r ă t a t , e s t e p u r şi s i m p l u l ă s a t ă la o p a r t e . ) P r o f i t u l e şi el o p l a t ă p e n t r u s e r v i c i u l p e c a r e u n i n d i v i d îl f a c e a l t u i a . S a l a r i u l şi p r o f i t u l s î n t d e c i i d e n t i c e , şi e î n p r i m u l rînd o inadvertenţă de limbă să numeşti o plată salariu, iar cea­ l a l t ă — p r o f i t . T r e c î n d l a p r o f i t şi d o b î n d a , B a s t i a t s p u n e c ă î n p r o f i t p l a t a serviciului este aleatorie, p e cînd în d o b î n d a e fixată. Prin urmare, deoarece în salariu plata serviciului este, relativ vorbind, fixată, p e cînd în profit, în opoziţie cu m u n c a , p l a t a e a l e a t o r i e , r a p o r t u l d i n t r e d o b î n d a şi p r o f i t e s t e i d e n t i c c u c e l d i n t r e s a l a r i u şi p r o f i t , c e e a c e e s t e , d u p ă c u m a m v ă z u t m a i sus, u n schimb reciproc de echivalente. A d v e r s a r i i acestei pla­ t i t u d i n i ( c a r e r e z u l t ă d i n f a p t u l că, o r i d e c î t e o r i r e l a ţ i i l e e c o ­ n o m i c e e x p r i m ă o o p o z i ţ i e , a u t o r i i ei s e r e î n t o r c l a r e l a ţ i i î n c a r e o p o z i ţ i a n u e d e c î t l a t e n t ă şi e s t o m p a t ă ) s e a g a ţ ă c h i a r d e c u v i n t e l e p r o p o v ă d u i t o r i l o r ei şi a r a t ă c ă î n c a p i t a l şi d o b î n d a , d e p i l d ă , n - a v e m d e - a f a c e c u u n s i m p l u s c h i m b , d e o a r e c e aici c a p i t a l u l n u e s t e î n l o c u i t p r i n t r - u n e c h i v a l e n t , ci, d u p ă c e p o s e ­ s o r u l l u i a c o n s u m a t d e 20 d e o r i a c e s t e c h i v a l e n t s u b f o r m ă d e d o b î n d a , el c o n t i n u ă să-1 p ă s t r e z e s u b f o r m ă d e c a p i t a l şi-1 p o a t e s c h i m b a d i n n o u p e a l t e 20 d e e c h i v a l e n t e . D e a i c i p l i c t i c o a s a c o n t r o v e r s ă în care o parte pretinde că nu există nici o deose­ b i r e î n t r e v a l o a r e a d e s c h i m b d e z v o l t a t ă şi c e a n e d e z v o l t a t ă , i a r c e a l a l t ă a f i r m ă că, d i n p ă c a t e , a c e a s t ă d e o s e b i r e e x i s t ă , d a r c ă d r e p t a r fi s ă n u e x i s t e . 1 1 3

[2) Capitalul ca a societăţii

relaţie dominantă burgheze]

Banii în calitate de capital r e p r e z i n t ă u n m o d d e a fi d e t e r ­ m i n a t al l o r c a r e d e p ă ş e ş t e c a d r u l s i m p l e i l o r d e t e r m i n a ţ i i c a b a n i . î n a c e a s t ă c a l i t a t e ei p o t fi c o n s i d e r a ţ i c a o r e a l i z a r e s u p e r i o a r ă , l a fel c u m s e p o a t e s p u n e d e s p r e o m c a p r o d u s al e v o l u ţ i e i m a i ­ m u ţ e i , î n felul a c e s t a f o r m a i n f e r i o a r ă a p a r e c a p u r t ă t o a r e a c e l e i s u p e r i o a r e , p e c a r e o d o m i n ă . î n o r i c e c a z î n s ă , banii în calitate de capital s e d e o s e b e s c d e banii propriu-zişi. T r e b u i e să analizăm deci această determinaţie nouă. Pe de altă parte, capitalul sub iormă de bani p a r e a fi o r e î n t o a r c e r e a c a p i t a l u l u i la o formă inferioară. în realitate însă, a c e a s t a n u e s t e d e c î t p u n e ­ r e a l u i î n t r - u n m o d p a r t i c u l a r d e a fi, c a r e c a n o n - c a p i t a l e x i s t ă î n c ă î n a i n t e a l u i şi c o n s t i t u i e u n a d i n p r e m i s e l e l u i . B a n i i s e regăsesc în toate relaţiile ulterioare, dar atunci n u mai funcţio­ n e a z ă p u r şi s i m p l u c a b a n i . D a c ă , a ş a c a î n c a z u l d e faţă, e s t e

183 v o r b a în primul rînd de a se u r m ă r i d e z v o l t a r e a banilor p î n ă la c r e a r e a totalităţii lor ca p i a ţ ă m o n e t a r ă , î n s e a m n ă că o d a t ă cu a c e a s t a e p r e s u p u s ă d e z v o l t a r e a c e l o r l a l t e r e l a ţ i i şi d i n c î n d î n c î n d v a trebui să n e o c u p ă m d e ea. Astfel n e Vom o c u p a aici d e d e t e r m i n a r e a g e n e r a l ă a c a p i t a l u l u i , î n a i n t e d e a t r e c e la p a r ­ t i c u l a r i t a t e a lui în calitate d e b a n i . Dacă, a s e m e n e a lui S a y " , d e pildă, voi s p u n e că capitalul e s t e o sumă de valori, nu spun nimic altceva decît că capitalul este egal cu valoarea de schimb. Orice sumă de valori este o a n u m i t ă v a l o a r e d e s c h i m b şi o r i c e v a l o a r e d e s c h i m b e s t e o s u m ă d e v a l o r i . P r i n t r - o s i m p l ă a d i ţ i o n a r e n u p o t t r e c e d e la v a l o a r e a de schimb la capital. Simpla a c u m u l a r e de bani, după cum am văzut, nu conţine încă raportul de capitalizare. N u m a i în a ş a - n u m i t u l c o m e r ţ c u a m ă n u n t u l , a d i c ă în circuitul c o t i d i a n al v i e p ' i b u r g h e z e , a ş a c u m s e d e s f ă ş o a r ă el d i r e c t î n t r e p r o d u c ă t o r şi c o n s u m a t o r , î n t r - u n c u v î n t î n m i c u l c o m e r ţ , î n c a r e s c o p u l u n e i a d i n t r e p ă r ţ i e s t e s c h i m b u l m ă r f i i p e b a n i , i a r al c e l e i ­ lalte — schimbul banilor p e marfă în v e d e r e a satisfacerii trebu­ inţelor individuale, — numai în cadrul acestui proces, care se desfăşoară la suprafaţa lumii burgheze, se efectuează în toată p u r i t a t e a ei m i ş c a r e a v a l o r i l o r d e s c h i m b , c i r c u l a ţ i a l o r . U n m u n ­ c i t o r c a r e c u m p ă r ă o p î i n e şi u n m i l i o n a r c a r e c u m p ă r ă a c e e a ş i pîine a p a r în acest act n u m a i c a simpli c u m p ă r ă t o r i , aşa c u m p r ă ­ văliaşul a p a r e în r a p o r t cu ei n u m a i ca vînzător. T o a t e celelalte d e t e r m i n a ţ i i s e ş t e r g a i c i . A t î t conţinutul c u m p ă r ă t u r i l o r l o r c î t şi volumul a c e s t o r a sînt cu d e s ă v î r ş i r e indiferente p e n t r u a c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e de formă. Dacă în teorie n o ţ i u n e a de v a l o a r e o precede pe a c e e a de capital, iar p e d e altă p a r t e , la r î n d u l ei, p r e s u p u n e ca o con­ diţie a dezvoltării sale pure u n mod de producţie bazat pe capital, a c e l a ş i l u c r u s e î n t î m p l ă şi î n p r a c t i c ă . D e a c e e a , e c o n o m i ş t i i consideră n e c e s a r m e n t e capitalul uneori ca creator de valoare, ca sursă de valoare, după cum alteori p r e s u p u n valoarea pentru e x p l i c a r e a f o r m ă r i i c a p i t a l u l u i , i a r p e el î n s u ş i îl d e f i n e s c d o a r c a o s u m ă de valori într-o funcţie d e t e r m i n a t ă . Existenţa valorii în t o a t ă p u r i t a t e a şi g e n e r a l i t a t e a ei p r e s u p u n e u n m o d d e p r o d u c ­ ţ i e î n c a r e p r o d u s u l a î n c e t a t s ă fie u n p r o d u s p e n t r u p r o d u c ă t o r î n g e n e r a l , şi c u a t î t m a i p u ţ i n p e n t r u m u n c i t o r , i a r d a c ă n u e r e a l i z a t p r i n i n t e r m e d i u l c i r c u l a ţ i e i , e c a şi c u m n - a r e x i s t a . P e n ­ tru cel c e c r e e a z ă o p a r t e infinitezimală d i n t r - u n cot d e p î n z ă , faptul că acest cot de p î n z ă e valoare, v a l o a r e de schimb, e d e p a r t e d e a fi o d e t e r m i n a ţ i e p u r f o r m a l ă . D a c ă n - a r fi c r e a t v a l o a r e d e s c h i m b , b a n i , el n - a r fi c r e a t î n g e n e r e n i m i c . A c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e de v a l o a r e are, aşadar, ca premisă o treaptă istorică 4

184

Critica e c o n o m i e i

politice

d a t ă a m o d u l u i d e p r o d u c ţ i e s o c i a l şi e s t e , l a r î n d u l ei, o r e l a ţ i e dată împreună cu această treaptă, adică o relaţie istorică. P e de altă parte, unele m o m e n t e ale determinaţiei d e v a l o a r e se dezvoltă p e primele trepte ale procesului de producţie istoric a l s o c i e t ă ţ i i şi a p a r c a r e z u l t a t a l a c e s t u i a . Aşadar, în cadrul sistemului social b u r g h e z v a l o a r e a este n e m i j l o c i t u r m a t ă d e c a p i t a l . Istoriceşte acest sistem a fost pre­ cedat de alte sisteme, care au constituit baza materială a dez­ voltării mai puţin perfecte a valorii. Deoarece valoarea de schimb n - a r e aici d e c î t u n rol s e c u n d a r a l ă t u r i d e v a l o a r e a d e î n t r e b u ­ inţare, baza reală a unei asemenea societăţi o constituie nu capi­ t a l u l , ci r e l a ţ i a d e p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă . P r o p r i e t a t e a funciară m o d e r n ă , d i m p o t r i v ă , n i c i n u p o a t e fi c o n c e p u t ă — c ă c i n u p o a t e e x i s t a —• f ă r ă c a p i t a l c a p r e m i s ă a ei, şi i s t o r i c e ş t e a p a r e î n t r - a d e ­ văr ca o formă de structură istorică premergătoare proprietăţii f u n c i a r e , i n f l u e n ţ a t ă d e c a p i t a l şi a d a p t a t ă d e a c e s t a c e r i n ţ e l o r l u i . D e a c e e a t o c m a i î n e v o l u ţ i a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e p o a t e fi u r m ă r i t ă v i c t o r i a şi c o n s o l i d a r e a t r e p t a t ă a c a p i t a l u l u i ; i a t ă d e ce Ricardo, economistul timpurilor moderne, a dat dovadă de mult simţ istoric atunci cînd, p r o p u n î n d u - ş i să fixeze relaţiile dintre c a p i t a l , m u n c ă s a l a r i a t ă şi r e n t ă f u n c i a r ă î n f o r m a l o r s p e c i f i c ă , le-a e x a m i n a t în cadrul proprietăţii funciare. Relaţia dintre capi­ t a l i s t u l i n d u s t r i a l şi p r o p r i e t a r u l f u n c i a r a p a r e c a o r e l a ţ i e e x t e ­ rioară proprietăţii funciare. Dar ca relaţie între fermierul m o d e r n şi b e n e f i c i a r u l r e n t e i f u n c i a r e , e a a p a r e c a o r e l a ţ i e i m a n e n t ă p r o p r i e t ă ţ i i funciare, în timp ce a c e a s t a din u r m ă n u a p a r e d e c î t c a e x i s t e n t ă î n c a d r u l r e l a ţ i e i d i n t r e e a şi c a p i t a l . O i s t o r i e a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e c a r e a r a r ă t a t r a n s f o r m a r e a t r e p t a t ă a landlordului f e u d a l î n b e n e f i c i a r al r e n t e i f u n c i a r e , a c o l o n u l u i e r e ­ d i t a r , s e m i t r i b u t a r , a d e s e a n e l i b e r , î n f e r m i e r m o d e r n şi a ţ ă r a n i ­ l o r i o b a g i şi c l ă c a ş i l e g a ţ i d e p ă m î n t î n m u n c i t o r i a g r i c o l i a r fi î n fond o istorie a genezei capitalului m o d e r n . Ea ar c u p r i n d e relaţia d i n t r e p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă şi c a p i t a l u l o r ă ş e n e s c , c o m e r ţ u l e t c . Dar în studiul nostru a v e m de-a face cu societatea b u r g h e z ă deja formată, care se dezvoltă p e p r o p r i a ei bază. C a p i t a l u l p r o v i n e m a i î n t î i d i n c i r c u l a ţ i e , şi a n u m e d i n b a n i ca p u n c t u l ei de plecare. A m văzut * că banii care intră în circu­ l a ţ i e şi t o t o d a t ă s e r e î n t o r c d i n e a î n ei î n ş i ş i r e p r e z i n t ă u l t i m a f o r m ă î n c a r e b a n i i s e n e a g ă . Ei r e p r e z i n t ă t o t o d a t ă p r i m u l c o n ­ c e p t d e c a p i t a l şi p r i m a l u i f o r m ă d e m a n i f e s t a r e . B a n i i s - a u s u p u s n e g ă r i i ca b a n i c a r e d o a r se dizolvă în circulaţie, d a r s-au s u p u s n e g ă r i i şi c a b a n i c a r e s e o p u n a u t o n o m c i r c u l a ţ i e i . L u a t ă * Vezi

volumul

de

faţă, p. 1 6 6 — 1 6 7 . —• Nota

red.

Capitolul despre

capital

185

î n a n s a m b l u î n d e t e r m i n ă r i l e ei p o z i t i v e , a c e a s t ă n e g a r e c o n ţ i n e primele elemente ale capitalului. Banii reprezintă p r i m a formă în care capitalul se manifestă ca atare. F o r m a B — M — M — B î n s e a m n ă c ă b a n i i s e s c h i m b ă p e m a r f ă şi m a r f a s e s c h i m b ă p e b a n i . Această mişcare constînd în cumpărare în vederea vînzării şi constituind acea determinaţie de iormă a comerţului ce carac­ terizează capitalul în calitate de capital comercial, se întîlneşte p e primele trepte ale dezvoltării economice. A c e a s t a este p r i m a mişcare în cadrul căreia v a l o a r e a de schimb ca atare constituie c o n ţ i n u t u l , e n u n u m a i f o r m ă , ci şi p r o p r i u l e i c o n ţ i n u t . A c e a s t ă m i ş c a r e s e p o a t e d e s f ă ş u r a î n r î n d u l u n o r p o p o a r e şi î n t r e p o p o a r e pentru a căror producţie valoarea de schimb nu a devenit încă o p r e m i s ă . M i ş c a r e a n u a f e c t e a z ă d e c î t s u r p l u s u l p r o d u c ţ i e i lor, c a r e e d e s t i n a t ă c o n s u m u l u i i m e d i a t , şi s e d e s f ă ş o a r ă n u m a i l a p u n c ­ tele de contact dintre ele. A s e m e n e a evreilor în v e c h e a societate poloneză sau în societatea m e d i e v a l ă în general, întregi p o p o a r e d e negustori, în antichitate d e pildă, iar m a i tîrziu lombarzii, pot o c u p a a c e a s t ă p o z i ţ i e î n t r e p o p o a r e al c ă r o r m o d d e p r o d u c ţ i e n u are încă drept premisă fundamentală valoarea de schimb. Capitalul comercial n u este decît capital care circulă, iar capi­ t a l u l c a r e c i r c u l ă e s t e p r i m a f o r m ă d e c a p i t a l , î n c a r e a c e s t a n-a devenit încă cîtuşi de puţin baza producţiei. O iormă mai dez­ voltată este capitalul bănesc şi dobînda la bani, cămătăria, a c ă r e i a p a r i ţ i e d e s i n e s t ă t ă t o a r e a r e l o c şi e a p e o t r e a p t ă t i m p u ­ r i e a d e z v o l t ă r i i . î n sfîrşit, f o r m a M — B — B •— M , î n c a r e b a n i i şi c i r c u l a ţ i a î n g e n e r a l n u s î n t d e c î t m i j l o a c e p e n t r u marfa care circulă şi c a r e , l a r î n d u l ei, i e s e a c u m d i n c i r c u l a ţ i e şi s a t i s ­ face nemijlocit o a n u m i t ă trebuinţă, este ea însăşi premisa sus­ menţionatei apariţii iniţiale a capitalului comercial. Ori aceste p r e m i s e se g ă s e s c r e p a r t i z a t e î n t r e diferite p o p o a r e , ori c a p i t a l u l comercial ca atare este condiţionat în cadrul societăţii n u m a i de această circulaţie orientată exclusiv spre consum. Pe de altă parte, marfa aflată în circulaţie, marfa care se realizează numai luînd f o r m a u n e i a l t e m ă r f i c a r e i e s e d i n c i r c u l a ţ i e şi s e r v e ş t e l a s a t i s ­ f a c e r e a u n o r t r e b u i n ţ e i m e d i a t e [II—14] e s t e şi e a o p r i m ă f o r m ă de capital, care este esenţiaîmente capital-marfă. în acelaşi timp însă este tot atît de clar că m i ş c a r e a simplă a valorilor de schimb, aşa c u m are ea loc în circulaţia pură, n u p o a t e r e a l i z a n i c i o d a t ă c a p i t a l . E a p o a t e d u c e l a r e t r a g e r e şi a c u ­ m u l a r e d e bani, d a r d e î n d a t ă ce banii reintră în circulaţie, ei se dizolvă într-o serie de procese de schimb pe mărfuri care se c o n s u m ă , şi d e a c e e a s e p i e r d d e î n d a t ă c e p u t e r e a l o r d e c u m ­ p ă r a r e s e e p u i z e a z ă . L a fel s e î n t î m p l ă c u m a r f a c a r e p r i n i n t e r ­ m e d i u l b a n i l o r a fost s c h i m b a t ă p e a l t ă m a r f ă : e a i e s e d i n

186

Critica e c o n o m i e i

politice

c i r c u l a ţ i e s p r e a fi c o n s u m a t ă , a n i h i l a t ă . A t u n c i î n s ă c î n d î n b a n i devine independentă de circulaţie, ea nu mai reprezintă decît forma generală, lipsită de substanţă, a avuţiei. D e o a r e c e are loc u n schimb reciproc de echivalente, forma de avuţie fixată în bani dispare de îndată ce aceştia sînt schimbaţi pe o marfă, iar v a l o a r e a de î n t r e b u i n ţ a r e e x i s t e n t ă în marfă d i s p a r e de î n d a t ă c e e s t e s c h i m b a t ă p e b a n i . P r i n s i m p l u l a c t al s c h i m b u l u i , f i e c a r e d i n c e l e d o u ă o b i e c t e a l e s a l e — m a r f a şi b a n i i — î ş i p o a t e pierde determinaţia în favoarea celuilalt n u m a i atunci cînd se rea­ l i z e a z ă î n el. N i c i u n u l d i n t r e e l e , t r e c î n d î n c e l ă l a l t , n u - ş i p o a t e p ă s t r a determinaţia anterioară. De a c e e a sofisticăriei economişti­ lor b u r g h e z i , c a r e v o r să î n f r u m u s e ţ e z e c a p i t a l u l r e d u c î n d u - 1 la u n s c h i m b p u r , i-a fost o p u s ă , d i m p o t r i v ă , r e v e n d i c a r e a t o t a t î t d e s o f i s t i c a t ă , d a r f a ţ ă d e ei p e r f e c t l e g i t i m ă , c a c a p i t a l u l s ă fie electiv r e d u s l a u n s c h i m b p u r , a s t f e l î n c î t — fie el s u b f o r m ă de marfă sau sub formă d e bani — să dispară ca p u t e r e [socială], s ă fie a n i h i l a t *. Repetarea procesului din partea ambelor componente, atît din p a r t e a b a n i l o r c î t şi d i n p a r t e a m ă r f i i , n u s e n u m ă r ă p r i n t r e c o n ­ diţiile schimbului. Actul se p o a t e r e p e t a n u m a i atîta timp cît n u e d u s p î n ă l a c a p ă t , a d i c ă n u m a i a t î t a t i m p c î t s c h i m b u l n - a fost efectuat p î n ă la concurenţa sumei valorii de schimb existente. El n u s e p o a t e r e l u a d e l a s i n e . Circulaţia nu poartă deci în sine principiul propriei ei reînnoiri. Elementele ei o preced ; e l e n u s î n t c r e a t e d e c i r c u l a ţ i e . E s t e n e c e s a r c a m ă r f u r i l e s ă fie d i n n o u a r u n c a t e în circulaţie, din afară, aşa c u m se a r u n c ă com­ b u s t i b i l î n foc. A l t m i n t e r i c i r c u l a ţ i a s e s t i n g e î n i n d i f e r e n ţ ă . Ea s-ar s t i n g e în b a n i ca într-un r e z u l t a t indiferent, iar banii, d e o a r e c e n u s-ar m a i afla î n l e g ă t u r ă c u m ă r f u r i l e , c u p r e ţ u r i l e , c u c i r c u ­ l a ţ i a , a r î n c e t a s ă fie b a n i şi s ă e x p r i m e o r e l a ţ i e d e p r o d u c ţ i e ; ei n - a r m a i s u b z i s t a d e c î t c a m e t a l , p e c î n d e x i s t e n ţ a l o r e c o n o ­ m i c ă a r fi a n i h i l a t ă . P r i n u r m a r e , c i r c u l a ţ i a , c a r e l a s u p r a f a ţ a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e a p a r e c a c e v a n e m i j l o c i t d a t , e x i s t ă n u m a i în m ă s u r a în care e mereu mijlocită. Privită în sine, circulaţia este mijlocirea a d o u ă e x t r e m e dina­ i n t e d a t e . D a r ea însăşi n u le g e n e r e a z ă . î n s e a m n ă deci că circu­ l a ţ i a t r e b u i e t o t u ş i să fie m i j l o c i t ă n u n u m a i î n f i e c a r e d i n e l e m e n t e l e ei, ci şi î n î n t r e g u l ei, c a p r o c e s t o t a l d e m i j l o c i r e . E x i s t e n ţ a ei n e m i j l o c i t ă e s t e d e c i p u r ă a p a r e n ţ ă . Circulaţia este manifestarea exterioară a u n u i p r o c e s c e s e d e s f ă ş o a r ă îndărătul ei. * D u p ă cum în bani v a l o a r e a de s c h i m b (adică toate raporturile mărfurilor c a v a l o r i d e s c h i m b ) a p a r e s u b f o r m ă d e l u c r u , tot a s t f e l î n capital apar sub formă de lucru toate determinaţiile activităţii creatoare de v a l o a r e de schimb, adică toate determinaţiile muncii.

Capitolul

despre

capital

187

A c u m circulaţia este supusă negării în fiecare din elementele e i . : c a m a r f ă , c a b a n i şi c a r a p o r t î n t r e m a r f ă şi b a n i , c a s i m p l u s c h i m b şi s i m p l ă c i r c u l a ţ i e a a m î n d u r o r a . D a c ă i n i ţ i a l a c t u l p r o ­ ducţiei sociale a apărut ca proces de creare a valorii de schimb, iar acesta din urmă, în cursul dezvoltării sale ulterioare, a apă­ rut ca circulaţie, ca mişcare pe deplin dezvoltată a valorilor de s c h i m b u n e l e în r a p o r t c u a l t e l e , a c u m c i r c u l a ţ i a î n s ă ş i s e r e î n ­ t o a r c e la a c t i v i t a t e a c r e a t o a r e s a u p r o d u c ă t o a r e d e v a l o a r e d e s c h i m b . E a s e r e î n t o a r c e l a a c e a s t ă a c t i v i t a t e c a l a b a z a ei. P r e ­ m i s a c i r c u l a ţ i e i o c o n s t i t u i e m ă r f u r i l e (fie s u b f o r m a l o r p a r t i c u ­ l a r ă , fie s u b f o r m a g e n e r a l ă d e b a n i ) , c a r e s î n t î n t r u c h i p a r e a u n e i a n u m i t e c a n t i t ă ţ i d e t i m p d e m u n c ă şi, c a a t a r e , v a l o r i ; p r e m i s a e i o c o n s t i t u i e d e c i a t î t p r o d u c e r e a d e m ă r f u r i p r i n m u n c ă , c î t şi p r o d u c e r e a de mărfuri ca valori de schimb. A c e s t a e punctul de p l e c a r e al c i r c u l a ţ i e i , şi, g r a ţ i e p r o p r i e i ei m i ş c ă r i , e a s e r e î n t o a r c e l a p r o d u c ţ i a c r e a t o a r e d e v a l o r i d e s c h i m b c a r e z u l t a t al ei. . Astfel a m a j u n s i a r ă ş i la p u n c t u l d e p l e c a r e , la producţia c r e a t o a r e d e v a l o r i d e s c h i m b , d a r d e a s t ă d a t ă î n a ş a fel, î n c î t p r o d u c ţ i a presupune circulaţia ca moment dezvoltat şi a p a r e c a p r o c e s c o n t i n u u c a r e g e n e r e a z ă c i r c u l a ţ i a şi d i n e a s e r e î n t o a r c e m e r e u în sine, spre a o g e n e r a din nou. Aici, aşadar, m i ş c a r e a g e n e r a t o a r e de v a l o a r e de schimb a p a r e acum într-o formă mult mai complexă, căci nu mai este doar mişcarea unor valori de s c h i m b p r e s u p u s e s a u m i ş c a r e a c a r e le i m p u n e în m o d formal ca p r e ţ u r i , ci t o t o d a t ă m i ş c a r e a c a r e l e c r e e a z ă , l e p r o d u c e c a p r e ­ mise., î n s ă ş i p r o d u c ţ i a n u m a i a r e aici o e x i s t e n ţ ă a n t e r i o a r ă r e z u l t a t e l o r ei, a d i c ă n u m a i e d i n a i n t e p r e s u p u s ă , ci a p a r e c a o p r o d u c ţ i e care-şi c r e e a z ă t o t o d a t ă rezultatele, dar n u le mai cre­ e a z ă , c a î n p r i m u l s t a d i u , c a o p r o d u c ţ i e c a r e d o a r d u c e la c i r c u ­ l a ţ i e , ci c a u n a c a r e t o t o d a t ă p r e s u p u n e î n p r o p r i u l ei p r o c e s c i r c u l a ţ i a , c i r c u l a ţ i a d e z v o l t a t ă . (în fond, c i r c u l a ţ i a n u e d e c î t procesul formal în cadrul căruia v a l o a r e a de schimb apare o dată în d e t e r m i n a ţ i a d e marfă, iar a d o u a o a r ă în d e t e r m i n a ţ i a de bani.) ., A c e a s t ă m i ş c a r e a p a r e s u b d i f e r i t e f o r m e atît î n c u r s u l d e z ­ voltării istorice, ca mişcare ce d u c e la m u n c a creatoare de valoare, cît şi, p e d e a l t ă p a r t e , î n s i s t e m u l p r o d u c ţ i e i b u r g h e z e p r o p r i u z i s e , a d i c ă al p r o d u c ţ i e i c r e a t o a r e d e v a l o r i d e s c h i m b . La î n c e p u t , în rîndurile unor p o p o a r e s e m i b a r b a r e sau pe de-a-ntregul bar­ b a r e se infiltrează p o p o a r e care se îndeletnicesc cu negoţul ; sau triburi a căror producţie diferă în v i r t u t e a u n o r cauze natu­ r a l e i n t r ă î n c o n t a c t şi î ş i s c h i m b ă s u r p l u s u r i l e . D e o a r e c e p r i m u l c a z e s t e c l a s i c , n e v o m l i m i t a l a e x a m i n a r e a Iui. C î n d o a m e n i i îşi s c h i m b ă s u r p l u s u r i l e , î n t r e ei s e s t a b i l e s c c o n t a c t e g e n e r a t o a r e d e •schimb şi d e v a l o a r e d e s c h i m b . D a r a c e s t e c o n t a c t e s e l i m i t e a z ă

188

Critica

economiei

politice

l a s c h i m b u l d e s u r p l u s u r i şi s e d e s f ă ş o a r ă d o a r a l ă t u r i [11—15] de producţia propriu-zisă. Dacă însă apariţia negustorilor care solicită să facă schimb se r e p e t ă (lombarzii, n o r m a n z i i etc. au î n d e p l i n i t a c e s t r o l f a ţ ă d e a p r o a p e t o a t e p o p o a r e l e e u r o p e n e ) şi se dezvoltă u n comerţ regulat, în cadrul căruia poporul produ­ c ă t o r n u p r a c t i c ă d e c î t a ş a - z i s u l c o m e r ţ pasiv, deoarece imboldul spre activitatea creatoare de v a l o a r e de schimb v i n e din afară, şi n u d i n s t r u c t u r a i n t e r n ă a p r o d u c ţ i e i , a t u n c i s u r p l u s u l p r o ­ d u c ţ i e i n u m a i t r e b u i e s ă fie u n s u r p l u s î n t î m p l ă t o r , o c a z i o n a l , ci u n u l c a r e s e r e p e t ă r e g u l a t , şi a s t f e l p r o d u c ţ i a ţ ă r i i r e s p e c t i v e c a p ă t ă ea însăşi tendinţa de a se orienta spre circulaţie, spre creare de valori de schimb. La î n c e p u t , influenţa e x e r c i t a t ă a s u p r a p r o d u c ţ i e i a f e c t e a z ă mai curînd aspectul material. Cercul trebuinţelor se lărgeşte ; s c o p u l e s t e s a t i s f a c e r e a t r e b u i n ţ e l o r n o i , şi d e a i c i o m a i m a r e r e g u l a r i t a t e a p r o d u c ţ i e i şi s p o r i r e a e i . î n s ă ş i o r g a n i z a r e a p r o ­ d u c ţ i e i i n t e r n e e d e j a m o d i f i c a t ă d a t o r i t ă c i r c u l a ţ i e i şi v a l o r i i d e s c h i m b , d a r e l e n - a u c u p r i n s î n c ă p r o d u c ţ i a n i c i î n î n t r e a g a ei s u p r a f a ţ ă şi n i c i în î n t r e a g a ei p r o f u n z i m e . A c e a s t a e s t e c e e a c e s e n u m e ş t e eiectul civilizator al c o m e r ţ u l u i e x t e r i o r . î n c e măsură mişcarea generatoare de valoare de schimb cuprinde ansamblul producţiei depinde în p a r t e de intensitatea acestei influenţe e x t e r n e , iar în p a r t e de gradul de d e z v o l t a r e a e l e m e n ­ telor producţiei interne a ţării — diviziunea muncii etc. în Anglia, d e p i l d ă , î n s e c o l u l al X V I - l e a şi l a î n c e p u t u l s e c o l u l u i al X V I I - l e a importul de mărfuri din Ţările de J o s a făcut ca surplusul de lînă de care dispunea Anglia pentru schimb să capete o însemnătate decisivă. Pentru a putea p r o d u c e mai multă lînă, terenurile ara­ b i l e a u fost t r a n s f o r m a t e î n p ă ş u n i p e n t r u oi, s i s t e m u l a r e n d e i p a r c e l a r e a fost d e s f i i n ţ a t e t c . , a fost e f e c t u a t ă c u r ă ţ i r e a d o m e ­ niilor etc. î n felul a c e s t a a g r i c u l t u r a a î n c e t a t s ă fie o m u n c ă d e p u s ă în v e d e r e a obţinerii de valori de întrebuinţare, iar schimbul sur­ p l u s u r i l o r e i a î n c e t a t s ă fie c e v a i n d i f e r e n t f a ţ ă d e a g r i c u l t u r a c o n s i d e r a t ă î n s t r u c t u r a ei i n t e r n ă . î n u n e l e r e g i u n i , a g r i c u l t u r a a d e v e n i t î n î n t r e g i m e d e p e n d e n t ă d e c i r c u l a ţ i e şi a fost t r a n s ­ f o r m a t ă în p r o d u c ţ i e c r e a t o a r e d e v a l o a r e d e s c h i m b . Ca u r m a r e , n u n u m a i c ă s-a s c h i m b a t m o d u l d e p r o d u c ţ i e , d a r s - a u d e s t r ă m a t şi t o a t e v e c h i l e r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e şi r e l a ţ i i d e m o g r a f i c e , c a şi relaţiile economice corespunzătoare acestui mod de producţie. Aici circulaţia a avut drept premisă, aşadar, o producţie care crea valori de schimb numai ca surplus ; dar aceasta din u r m ă a cedat locul unei producţii care poate exista n u m a i în legătură cu

Capitolul despre

capital

183

c i r c u l a ţ i a şi al c ă r e i c o n ţ i n u t e x c l u s i v e s t e c r e a r e a d e v a l o r i d e schimb. în acelaşi timp însă, în producţia modernă, care are drept p r e m i s ă v a l o a r e a d e s c h i m b şi c i r c u l a ţ i a d e z v o l t a t ă , p e d e o p a r t e preţurile determină producţia, iar p e de alta producţia determină preţurile. Cînd se spune că capitalul „este m u n c ă acumulată (realizată)" ( p r o p r i u - z i s m u n c ă materializată) „care serveşte drept mijloc pen­ tru muncă (producţie) n o u ă " , s e a r e î n v e d e r e p u r şi s i m p l u s u b s t a n ţ a c a p i t a l u l u i şi s e f a c e a b s t r a c ţ i e d e a c e a d e t e r m i n a ţ i e d e f o r m ă f ă r ă d e c a r e el n u e s t e c a p i t a l . A c e a s t ă d e f i n i ţ i e n u înseamnă altceva decît că capitalul este unealtă de producţie, c ă c i î n s e n s u l c e l m a i l a r g a l c u v î n t u l u i o r i c e o b i e c t , c h i a r şi d a c ă e p e d e - a - n t r e g u l f u r n i z a t d e n a t u r ă , c u m a r fi o p i a t r ă d e pildă, trebuie mai întîi însuşit printr-o activitate o a r e c a r e înainte de a p u t e a servi ca unealtă, ca mijloc de producţie. Potrivit a c e s t e i d e f i n i ţ i i , c a p i t a l u l a r fi e x i s t a t î n t o a t e f o r m e l e d e s o c i e ­ t a t e şi a r fi c e v a p r i n e x c e l e n ţ ă n e i s t o r i c . C u a c e l a ş i d r e p t s-ar p u t e a s p u n e c ă f i e c a r e o r g a n al c o r p u l u i o m e n e s c e s t e c a p i t a l , d e o a r e c e , p e n t r u a-şi p u t e a î n d e p l i n i f u n c ţ i i l e , f i e c a r e o r g a n t r e ­ b u i e n u n u m a i d e z v o l t a t p r i n a c t i v i t a t e , p r i n m u n c ă , ci şi h r ă n i t şi r e p r o d u s . î n a c e s t c a z , b r a ţ u l , şi î n d e o s e b i m î n a , a r fi c a p i t a l . C a p i t a l u l n - a r fi a t u n c i d e c î t o n o u ă d e n u m i r e p e n t r u c e v a a t î t de vechi cum e specia umană, d e o a r e c e fiecare gen de muncă, o r i c î t d e p u ţ i n e v o l u a t a r fi, c u m e, d e p i l d ă , v î n ă t o a r e a , p e s ­ cuitul etc., p r e s u p u n e c ă p r o d u s u l m u n c i i t r e c u t e e s t e folosit c a mijloc pentru o m u n c ă nemijlocită, vie. O altă d e t e r m i n a r e p e care o implică definiţia de mai sus e s t e a c e e a că se face cu totul a b s t r a c ţ i e de s u b s t a n ţ a m a t e r i a l ă a produselor, iar m u n c a trecută e considerată ca unicul lor con­ ţ i n u t ( s u b s t a n ţ ă ) , d u p ă c u m s e f a c e a b s t r a c ţ i e şi d e s c o p u l p a r t i ­ cular, determinat, pentru a cărui realizare produsul acesta trebuie să s e r v e a s c ă acum ca mijloc, adoptîndu-se drept scop, dimpotrivă, o p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l . T o a t e a c e s t e a p ă r e a u a fi d o a r r o d u l u n e i a b s t r a c ţ i i , c a r e a r fi d e o p o t r i v ă d e a d e v ă r a t ă p e n t r u t o a t e for­ m a ţ i u n i l e s o c i a l e şi c a r e n - a r f a c e d e c î t s ă d u c ă a n a l i z a m a i d e p a r t e şi s ă d e a o f o r m u l a r e m a i a b s t r a c t ă ( m a i g e n e r a l ă ) c a de obicei. D a c ă se face astfel a b s t r a c ţ i e de forma d e t e r m i n a t ă a capi­ t a l u l u i şi s e s u b l i n i a z ă n u m a i conţinutul, în virtutea căruia capi­ talul este un element necesar al oricărei munci, nu este, desigur, nimic mai uşor decît să se demonstreze că capitalul este o condifie necesară pentru orice producţie umană. Demonstraţia se 1 1 5

190

Critica

economiei

politice

obţine aici tocmai prin a c e e a că se face abstracţie de toate deter­ m i n a ţ i i l e s p e c i f i c e c a r e fac d i n c a p i t a l m o m e n t u l u n u i s t a d i u istoric d e o s e b i t d e d e z v o l t a t al p r o d u c ţ i e i u m a n e . A d e v ă r u l î n s ă e că d a c ă orice capital este m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă c a r e s e r v e ş t e ca mijloc pentru o nouă producţie, în schimb nu orice m u n c ă m a t e ­ rializată care serveşte ca mijloc p e n t r u o n o u ă producţie este c a p i t a l . Capitalul e conceput aici ca lucru, şi nu ca relaţie. Dacă, pe de altă parte, se spune că capitalul este o s u m ă de valori folosită pentru p r o d u c e r e de valori, aceasta î n s e a m n ă că capitalul este o valoare de schimb care se a u t o r e p r o d u c e . Din p u n c t d e v e d e r e formal însă, v a l o a r e a de schimb se r e p r o d u c e şi î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă . D e ş i î n a c e a s t ă d e f i n i ţ i e e s t e r e ţ i n u t a f o r m a în virtutea căreia valoarea de schimb este punctul de plecare, în s c h i m b e s t e omisă l e g ă t u r a cu c o n ţ i n u t u l (legătură c a r e la c a p i t a l , s p r e d e o s e b i r e d e v a l o a r e a d e s c h i m b s i m p l ă , nu este indiierentă). Dacă se spune că capitalul este o valoare de schimb care pro­ d u c e p r o f i t s a u e cel p u ţ i n f o l o s i t ă c u s c o p u l d e a p r o d u c e p r o f i t , capitalul e deja presupus pentru propria sa explicare, căci pro­ fitul e s t e u n r a p o r t d e t e r m i n a t al c a p i t a l u l u i f a ţ ă d e s i n e î n s u ş i . C a p i t a l u l n u e s t e u n s i m p l u r a p o r t , ci u n proces î n a l e c ă r u i faze d i f e r i t e el r ă m î n e î n t o t d e a u n a c a p i t a l . T o c m a i d e a c e e a p r o c e s u l acesta trebuie analizat amănunţit. N o ţ i u n e a d e m u n c ă acumulată c o n ţ i n e şi e a t r a r , d e o a r e c e [II—16] p r i n d e f i n i ţ i e c a p i t a l u l n u m a i m u n c ă materializată, î n c a r e , e, f i r e ş t e , mită cantitate de muncă. Dar noţiunea de cuprinde deja o anumită cantitate de obiecta zată munca.

c e v a a d ă u g a t arbi­ t r e b u i e s ă fie a i c i acumulată o anu­ muncă acumulată în care este reali­

,,Ld î n c e p u t , f i e c a r e î ş i a s i g u r a s i n g u r c e l e n e c e s a r e t r a i u l u i , i a r s c h i m b u l , afecta numai o b i e c t e l e lipsite d e v a l o a r e pentru fiecare participant la s c h i m b , u n u i a s e m e n e a s c h i m b n u i s e a c o r d a p r e a m a r e i m p o r t a n ţ ă şi f i e c a r e e r a m u l ­ ţumit să c a p e t e un lucru util în s c h i m b u l u n u i a nefolositor. Dar c î n d d i v i z i u n e a m u n c i i a f ă c u t . . . ca f i e c a r e s ă d e v i n ă n e g u s t o r , i a r s o c i e t a t e a a d e v e n i t o s o c i e t a t e c o m e r c i a l ă , n i m e n i n-a m a i v r u t s ă - ş i c e d e z e p r o d u s e l e d e c î t î n s c h i m b u l e c h i v a ­ lentului lor ; p e n t r u determinarea acestui echivalent trebuia deci cunoscută valoarea a c e e a c e s e d ă d e a şi a c e e a c e s e p r i m e a " (Ganilh. ,,Des s y s t è m e s d e c o ­ n o m i e p o l i t i q u e " . T o m e s e c o n d . P a r i s , 1809, p. 1 1 — 1 2 ) .

A c e a s t a î n s e a m n ă , c u a l t e c u v i n t e , c ă s c h i m b u l n u s-a l i m i ­ t a t l a s t a b i l i r e a f o r m a l ă a v a l o r i l o r d e s c h i m b , ci a d u s î n m o d n e c e s a r la s u b o r d o n a r e a p r o d u c ţ i e i înseşi faţă d e c e r i n ţ e l e v a l o r i i de schimb.

Capitolul

[3) Trecerea

despre

de la circulaţia la producţia

capital

simplă a capitalistă]

191

mărfurilor

[a)] C i r c u l a ţ i a şi v a l o a r e a d e s c h i m b p r o v e n i t ă din circulaţie, ca premisă a capitalului

Pentru a analiza noţiunea de capital trebuie să pornim nu de l a m u n c ă , ci d e l a v a l o a r e , şi a n u m e d e l a v a l o a r e a d e s c h i m b deja dezvoltată în m i ş c a r e a circulaţiei. Este tot atît de imposibil s ă s e t r e a c ă d e la m u n c ă d i r e c t la capital, p e cît de imposibil este să se t r e a c ă de la diferitele rase omeneşti direct la bancher, s a u d e Ia n a t u r ă Ia m a ş i n a c u a b u r . A m v ă z u t m a i s u s c ă î n b a n i ca a t a r e , v a l o a r e a d e s c h i m b c a p ă t ă o formă a u t o n o m ă faţă d e c i r c u l a ţ i e , d a r n u m a i o f o r m ă n e g a t i v ă , e v a n e s c e n t ă — s a u ilu­ zorie, atunci cînd e fixată. Banii există n u m a i în l e g ă t u r ă cu c i r c u l a ţ i a şi c a p o s i b i l i t a t e d e a i n t r a î n e a ; d a r î n d a t ă c e s e r e a l i z e a z ă , ei î ş i p i e r d a c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e şi r e v i n l a c e l e d o u ă d e t e r m i n a ţ i i a n t e r i o a r e a l e l o r c a m ă s u r ă a v a l o r i i d e s c h i m b şi c a mijloc d e s c h i m b . De î n d a t ă ce banii se afirmă ca o v a l o a r e d e s c h i m b c a r e n u n u m a i c ă se a u t o n o m i z e a z ă faţă de circulaţie, ci s e şi p ă s t r e a z ă î n e a , e i n u m a i s î n t b a n i — c ă c i b a n i i c a a t a r e n u d e p ă ş e s c c a d r u l d e t e r m i n ă r i i n e g a t i v e — , ci capital. C ă banii sînt prima formă în care v a l o a r e a de schimb dobîn­ d e ş t e d e t e r m i n a ţ i a d e c a p i t a l şi c ă d e a c e e a prima formă de mani­ festare a capitalului este c o n f u n d a t ă cu însuşi capitalul, sau e s t e c o n s i d e r a t ă ca s i n g u r a lui formă a d e c v a t ă , a c e s t a este u n fapt istoric care, departe de a contrazice analiza noastră, dimpotrivă, o confirmă. Prin u r m a r e , p r i m a d e t e r m i n a ţ i e a capitalului constă în a c e e a c ă v a l o a r e a d e s c h i m b p r o v e n i t ă d i n c i r c u l a ţ i e , şi c a r e d e a c e e a o şi p r e s u p u n e , s e p ă s t r e a z ă î n şi p r i n c i r c u l a ţ i e ; e a n u s e p i e r d e i n t r î n d în circulaţie, care aici n u este o m i ş c a r e de dispa­ r i ţ i e a. v a l o r i i d e s c h i m b , ci, d i m p o t r i v ă , m i ş c a r e a p r o p r i e i ei m a n i ­ f e s t ă r i r e a l e c a v a l o a r e d e s c h i m b , r e a l i z a r e a ei c a v a l o a r e d e schimb. N u se p o a t e spune că în circulaţia simplă v a l o a r e a de schimb se r e a l i z e a z ă ca a t a r e ; aici ea n u se r e a l i z e a z ă decît în m o m e n ­ tul d i s p a r i ţ i e i ei. D a c ă o m a r f ă se s c h i m b ă p e a l t ă marfă p r i n i n t e r m e d i u l b a n i l o r , d e t e r m i n a ţ i a ei d e v a l o a r e d i s p a r e î n m o m e n ­ tul în c a r e marfa se r e a l i z e a z ă ; marfa iese din r a p o r t u l de v a l o a r e , d e v i n e i n d i f e r e n t ă f a ţ ă d e el şi n u m a i e d e c î t o b i e c t u l n e m i j ­ l o c i t al u n e i t r e b u i n ţ e . D a c ă b a n i i s e s c h i m b ă p e m a r f ă , e c h i a r d i n a i n t e d a t ă d i s p a r i ţ i a f o r m e i s c h i m b u l u i c a m i j l o c i r e p u r for­ mală care serveşte doar pentru a se pune stăpînire pe materia-

192

Critica economiei

politice

Iul n a t u r a l al m ă r f i i . D a c ă m a r f a s e s c h i m b ă p e b a n i , f o r m a v a l o r i i de schimb, valoarea de schimb afirmată ca valoare de schimb, b a n i i , s e p ă s t r e a z ă n u m a i a t î t a t i m p c î t s e află î n a f a r a s c h i m b u ­ l u i , c î t s e s u s t r a g s c h i m b u l u i -, p r i n u r m a r e , s u b f o r m a î n c a r e autonomia valorii de schimb are o existenţă palpabilă, banii r e p r e z i n t ă o r e a l i z a r e p u r i l u z o r i e , s î n t p u r i d e a l i . î n sfîrşit, d a c ă [ p r i n i n t e r m e d i u l mărfii] s e s c h i m b ă b a n i p e b a n i — a c e a s t a e s t e c e a d e - a p a t r a f o r m ă î n c a r e p o a t e fi a n a l i z a t ă c i r c u l a ţ i a , d a r c a r e în fond n u este decît forma a treia e x p r i m a t ă s u b formă d e schimb —, n u mai apare nici m ă c a r o deosebire formală între m o m e n t e l e care formează obiectul distincţiei : este o distinction w i t h o u t a d i f f e r e n c e * ; d i s p a r e n u n u m a i v a l o a r e a d e s c h i m b , ci şi m i ş c a r e a f o r m a l ă a d i s p a r i ţ i e i e i . î n fond, a c e s t e p a t r u d e t e r ­ m i n ă r i d e f o r m ă a l e c i r c u l a ţ i e i s i m p l e p o t fi r e d u s e l a d o u ă , c a r e , î n sine, d e altfel, c o i n c i d ; d e o s e b i r e a e n u m a i p e c a r e din cele d o u ă m o m e n t e s e p u n e a c c e n t u l , c a r e d i n c e l e d o u ă m o m e n t e —m a r f a s a u b a n i i — c o n s t i t u i e p u n c t u l d e p l e c a r e . Şi a n u m e , d a c ă se schimbă b a n i pe marfă, adică v a l o a r e a de schimb a mărfii d i s p a r e î n c o n ţ i n u t u l ei m a t e r i a l (în s u b s t a n ţ a ei), s a u s e s c h i m b ă m a r f ă p e b a n i , a d i c ă c o n ţ i n u t u l ( s u b s t a n ţ a ) ei d i s p a r e î n f o r m a ei ca v a l o a r e de schimb. în primul caz dispare forma valorii de s c h i m b , î n c e l d e - a l d o i l e a s u b s t a n ţ a ei ; î n a m b e l e c a z u r i r e a l i ­ zarea valorii de schimb este, aşadar, efemeră. N u m a i î n capital v a l o a r e a d e s c h i m b se m a n i f e s t ă ca v a l o a r e de schimb prin aceea că se păstrează în circulaţie, adică, prin urmare, p e de o parte nu devine niciodată lipsită de substanţă, ci s e r e a l i z e a z ă î n m e r e u a l t e s u b s t a n ţ e , î n t r - o t o t a l i t a t e d e s u b ­ stanţe, iar p e de altă p a r t e nu-şi pierde d e t e r m i n a ţ i a d e formă, ci r ă m î n e identică cu sine însăşi în fiecare din diferitele sub­ s t a n ţ e . E a r ă m î n e d e c i m e r e u b a n i şi m e r e u m a r f ă . E a e s t e c u ­ p r i n s ă în fiecare din cele d o u ă m o m e n t e c a r e în circulaţie dispar u n u l în celălalt, dar aceasta se datoreşte n u m a i faptului că însăşi v a l o a r e a de schimb este u n circuit d e acte de schimb care se reîn­ n o i e ş t e m e r e u . Şi s u b a c e s t r a p o r t , c i r c u l a ţ i a ei s e d e o s e b e ş t e d e cea a valorilor de schimb simple. Circulaţia simplă este în reali­ t a t e o c i r c u l a ţ i e n u m a i d i n p u n c t u l d e v e d e r e al o b s e r v a t o r u l u i s a u an sich **, d a r n u e p u s ă c a a t a r e . N u u n a şi a c e e a ş i v a l o a r e d e s c h i m b —• t o c m a i p e n t r u c ă s u b s t a n ţ a e i e s t e o m a r f ă d e t e r ­ m i n a t ă — d e v i n e m a i î n t î i b a n i , i a r a p o i r e d e v i n e m a r f ă , ci m e r e u alte valori de schimb, alte mărfuri se o p u n banilor. Circu-

* — distincţie * ¥ —• î n sine,

fără d e o s e b i r e , i n v e n t a t ă , a i c i în s e n s u l d e l a t e n t ă ,

aparentă, artificială. p o t e n ţ i a l ă . — Nota

— Nota trad.

(rad.

Capitolul

despre

capital

193

Jaţia, m i ş c a r e a in circuit, c o n s t ă d o a r î n s i m p l a r e p e t a r e s a u [II-—17] a l t e r n a r e a d e t e r m i n a ţ i e i m a r f ă şi d e t e r m i n a ţ i e i b a n i , i a r n u î n a c e e a c ă p u n c t u l d e p l e c a r e r e a l e s t e t o t o d a t ă şi p u n c t u l d e r e î n t o a r c e r e . D e a c e e a , c î n d a fost a n a l i z a t ă c i r c u l a ­ ţia simplă ca atare, în care n u m a i banii reprezintă m o m e n t u l d u r a b i l , e a a fost c a r a c t e r i z a t ă d o a r c a circulaţie monetară, doar c a rotaţie a banilor. „ V a l o r i l e - c a p i t a l s e p e r p e t u e a z ă " (J. B. S a y . „ T r ă i t e d ' É c o n o m i e p o l i t i q u e " . T r o i s i è m e é d i t i o n . T o m e s e c o n d , P a r i s , 1817, p . 185). „Capitalul este o v a l o a r e permanentă" („care se multiplică", dar acest aspect al c a p i t a l u l u i v a fi e x a m i n a t m a i î n c o l o ) , „ c a r e n u m a i d i s p a r e ; a c e a s t ă v a l o a r e s e d e t a ş e a z ă d e m a r f a c a r e a c r e a t - o ; a i d o m a u n e i c a l i t ă ţ i m e t a f i z i c e şi n e s u b ­ s t a n ţ i a l e , e a r ă m î n e î n t o t d e a u n a î n s t ă p î n i r e a a c e l u i a ş i cultivator" (aici e s t e tot u n a d a c ă s p u n e m posesor), „pentru care îmbracă forme diferite" (Sismondi. , . N o u v e a u x P r i n c i p e s d ' É c o n o m i e p o l i t i q u e " . S e c o n d e é d i t i o n . T o m e , I. P a r i s , 1827, p. 89).

D u r a b i l i t a t e a p e r m a n e n t ă s p r e c a r e tindeau banii adoptînd o p o z i ţ i e n e g a t i v ă f a ţ ă d e c i r c u l a ţ i e , r e t r ă g î n d u - s e d i n ea, e s t e atinsă de capital tocmai prin a c e e a că se p ă s t r e a z ă lăsîndu-se în voia circulaţiei. Capitalul ca v a l o a r e de schimb care constituie o p r e m i s ă a c i r c u l a ţ i e i s a u c a r e o p r e s u p u n e p e a c e a s t a şi s e p ă s t r e a z ă în c a d r u l ei este n u n u m a i idealiter * în orice m o m e n t f i e c a r e d i n c e l e d o u ă m o m e n t e c u p r i n s e î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , ci îmbracă pe rînd cînd forma unuia, cînd forma celuilalt ; dar nu ca în circulaţia simplă, adică n u mai t r e c e dintr-o formă în cea­ l a l t ă , ci î n f i e c a r e d i n a c e s t e d o u ă d e t e r m i n a ţ i i el e s t e t o t o d a t ă u n r a p o r t faţă d e d e t e r m i n a ţ i a opusă, a d i c ă o c o n ţ i n e în m o d ideal. C a p i t a l u l d e v i n e a l t e r n a t i v c î n d m a r f ă , c î n d b a n i ; d a r 1) el însuşi este alternarea acestor două determinaţii -, 2) e l d e v i n e m a r f ă , d a r n u c u t a r e s a u c u t a r e m a r f ă , ci o totalitate de mărimi. Capita­ l u l u i îi e s t e i n d i f e r e n t ă n u s u b s t a n ţ a , ci f o r m a d e t e r m i n a t ă ; s u b a c e s t a s p e c t el a p a r e c a o m e t a m o r f o z ă p e r m a n e n t ă a a c e s t e i s u b s t a n ţ e ; d e o a r e c e capitalul e dat, aşadar, ca conţinut parti­ cular al valorii de schimb, a c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e r e p r e z i n t ă e a însăşi o totalitate de particularităţi ; de aceea nu-i este indiferentă p a r t i c u l a r i t a t e a c a a t a r e , ci p a r t i c u l a r i t a t e a s i n g u l a r ă s a u s i n g u ­ larizată. Identitatea, forma de generalitate pe care o dobîndeşte c a p i t a l u l c o n s t ă î n a c e e a c ă el e s t e v a l o a r e d e s c h i m b şi, c a a t a r e , b a n i . D e a c e e a c a p i t a l u l m a i a p a r e c a bani, se s c h i m b ă în fapt — ca marfă — pe bani. Dar dacă e dat ca bani, adică sub această formă de generalitate — o p u s ă mărfii — a valorii de schimb, * —

în

mod

ideal.

—

Nota

trad.

194

Critica

economiei

politice

a c e a s t a implică, t o t o d a t ă c ă el u r m e a z ă s ă - ş i p i a r d ă n u g e n e r a l i ­ t a t e a , c a î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , ci n u m a i d e t e r m i n a ţ i a ei b a z a t ă p e opoziţie, sau adoptă numai temporar această generalitate bazată p e opoziţie, a d i c ă se s c h i m b ă din n o u p e o marfă, d a r p e o marfă c a r e c h i a r şi în p a r t i c u l a r i t a t e a ei e x p r i m ă g e n e r a l i t a t e a v a l o r i i d e s c h i m b şi d e a c e e a î ş i v a s c h i m b a m e r e u f o r m a d e t e r m i n a t ă . V o r b i n d aici d e s p r e capital, în fapt v o r b i m d o a r d e o d e n u m i r e . U n i c a d e t e r m i n a ţ i e în c a r e capitalul este p u s aici s p r e d e o s e b i r e d e v a l o a r e a d e s c h i m b n e m i j l o c i t ă şi d e b a n i e s t e a c e e a d e valoare de schimb care se conservă şi se perpetuează in şi prin circulaţie. P î n ă a c u m a m a n a l i z a t n u m a i u n a s p e c t —• a u t o c o n s e r v a r e a v a l o r i i d e s c h i m b î n şi p r i n c i r c u l a ţ i e . C e l ă l a l t a s p e c t , t o t a t î t d e i m p o r ­ t a n t , e c ă v a l o a r e a d e s c h i m b n u m a i e s t e presupusă ca simplă v a l o a r e de schimb, aşa cum ca determinaţie pur ideală există ea î n m a r f ă î n a i n t e ca a c e a s t a s ă i n t r e î n c i r c u l a ţ i e s a u , m a i b i n e zis, c a d e t e r m i n a ţ i e d o a r g î n d i t ă , c ă c i m a r f a d e v i n e valoare d e s c h i m b n u m a i a t u n c i c î n d d i s p a r e î n c i r c u l a ţ i e ; şi n i c i c a v a l o a r e d e s c h i m b a ş a c u m — î n c a l i t a t e d e b a n i —• e x i s t ă e a c a m o m e n t a l c i r c u l a ţ i e i ; v a l o a r e a d e s c h i m b e x i s t ă a i c i c a b a n i , ca v a l o a r e d e s c h i m b m a t e r i a l i z a t ă , d a r î n a ş a fel î n c î t c o n ţ i n e î n sine raportul descris mai sus. C e a de-a d o u a d e t e r m i n a ţ i e se d e o s e b e ş t e d e prima d e t e r m i ­ n a ţ i e p r i n a c e e a c ă a i c i v a l o a r e a d e s c h i m b 1) e x i s t ă s u b f o r m ă d e o b i e c t ; 2) p r o v i n e d i n c i r c u l a ţ i e , a ş a d a r o p r e s u p u n e , d a r t o t o d a t ă p o r n e ş t e de la sine însăşi ca p r e m i s ă a circulaţiei. Rezultatul circulaţiei simple poate fi e x p r i m a t s u b două aspecte : Aspectul pur negativ : mărfurile a r u n c a t e în circulaţie şi-au a t i n s s c o p u l a u fost s c h i m b a t e u n e l e p e a l t e l e ; f i e c a r e d i n e l e d e v i n e o b i e c t u l u n e i t r e b u i n ţ e şi e s t e c o n s u m a t ă . C i r c u l a ţ i a ia a s t f e l sfîrşit. N - a m a i r ă m a s n i m i c , î n a f a r ă d e b a n i c a s i m p l u r e z i d u u . D a r c a a s e m e n e a r e z i d u u , ei a u î n c e t a t s ă fie b a n i şi-şi p i e r d d e t e r m i n a ţ i a d e f o r m ă , c u f u n d î n d u - s e î n s u b s t a n ţ a lor, c a r e subzistă ca c e n u ş ă a n o r g a n i c ă a întregului proces. Aspectul pozitiv-negativ : banii sînt n e g a ţ i n u ca v a l o a r e de schimb materializată, existentă p e n t r u sine, spre deosebire de valoarea de schimb evanescentă în circulaţie ; este negată auto­ n o m i a bazată pe opoziţie, g e n e r a l i t a t e a d o a r a b s t r a c t ă î n c a r e ei s-au fixat ; d a r in al treilea rînd : c a p r e m i s ă şi t o t o d a t ă r e z u l t a t al c i r c u l a ­ ţ i e i , v a l o a r e a d e s c h i m b e p r e s u p u s ă c a fiind i e ş i t ă d i n c i r c u l a ­ ţie, d a r în a c e e a ş i m ă s u r ă ea t r e b u i e din n o u să i a s ă din ea. D a c ă ar ieşi din circulaţie într-un m o d p u r formal, e a ar r e d e v e n i p u r şi s i m p l u b a n i d a c ă a r i e ş i c a o m a r f ă r e a l ă , c a î n c i r c u l a ţ i a ;

;

Capitolul

despre

capital

195

simplă, e a ar d e v e n i un simplu obiect p e n t r u satisfacerea unei t r e b u i n ţ e şi a r ii c o n s u m a t ă c a a t a r e , p i e r z î n d u - ş i d e t e r m i n a ţ i a d e f o r m ă . P e n t r u c a i e ş i r e a d i n c i r c u l a ţ i e s ă fie e f e c t i v ă , v a l o a r e a d e s c h i m b t r e b u i e d e a s e m e n e a s ă d e v i n ă o b i e c t al u n e i t r e b u i n ţ e şi s ă fie c o n s u m a t ă c a a t a r e , d a r t r e b u i e s ă fie c o n s u m a t ă d e m u n c ă şi î n f e l u l a c e s t a s ă s e r e p r o d u c ă d i n n o u . C u alte c u v i n t e : iniţial, v a l o a r e a de s c h i m b e r a p r i n conţi­ n u t u l ei o a n u m i t ă c a n t i t a t e m a t e r i a l i z a t ă d e m u n c ă s a u t i m p d e m u n c ă ; în această calitate, prin intermediul circulaţiei, valoarea d e s c h i m b a ajuns în o b i e c t i v a r e a sa la fiinţarea sa c a bani, ca b a n i p a l p a b i l i . A c u m v a l o a r e a d e s c h i m b t r e b u i e , l a r î n d u l ei, s ă g e n e r e z e p u n c t u l d e p l e c a r e a l c i r c u l a ţ i e i c a r e s e afla î n a f a r a a c e s t e i a , c o n s t i t u i a o p r e m i s ă a ei f a ţ ă d e c a r e c i r c u l a ţ i a î n s ă ş i a p ă r e a c a o m i ş c a r e ce-1 c u p r i n d e a d i n a f a r ă şi-1 t r a n s f o r m a în s i n e a ei, şi a n u m e v a l o a r e a d e s c h i m b t r e b u i e s ă g e n e r e z e m u n c a . A c u m î n s ă v a l o a r e a n u m a i a p a r e ca s i m p l u e c h i v a l e n t s a u s i m p l ă m a t e r i a l i z a r e a m u n c i i , ci c a v a l o a r e d e s c h i m b m a t e r i a ­ l i z a t ă şi a u t o n o m i z a t ă c a r e s e p u n e l a d i s p o z i ţ i a m u n c i i şi d e v i n e m a t e r i a l u l ei n u m a i p e n t r u a s e r e î n n o i p e s i n e şi a r e î n c e p e c u sine însăşi procesul de circulaţie. Implicit a c e a s t a nu e nici simplă echivalare, păstrarea identităţii valorii de schimb, cum s e î n t î m p l ă î n c i r c u l a ţ i e , ci înmulţirea ei. V a l o a r e a d e s c h i m b s e afirmă ca atare n u m a i valorificîndu-se, adică n u m a i sporindu-şi v a l o a r e a . Banii (ca b a n i i e ş i ţ i d i n c i r c u l a ţ i e şi r e î n t o r ş i î n e i înşişi) î n c a l i t a t e d e c a p i t a l şi-au pierdut rigiditatea, şi dintr-un lucru palpabil s-au transtormat într-un proces. Pe de altă p a r t e î n s ă s-a s c h i m b a t şi r a p o r t u l d i n t r e m u n c ă şi m a t e r i a l i t a t e a ei : m u n c a s-a r e î n t o r s şi e a î n s i n e î n s ă ş i . D a r a c e a s t ă r e î n t o a r c e r e e de aşa natură, că m u n c a materializată în v a l o a r e a de schimb f a c e d i n m u n c a v i e u n m i j l o c al r e p r o d u c ţ i e i ei, î n t i m p c e la o r i g i n e v a l o a r e a d e s c h i m b a p ă r e a n u m a i c a p r o d u s al m u n c i i . [b)] V a l o a r e a d e s c h i m b c a r e p r o v i n e d i n c i r c u l a ţ i e s e c o n s t i t u i e c a p r e m i s ă a e i , s e c o n s e r v ă în e a şi s e î n m u l ţ e ş t e p r i n i n t e r m e d i u l m u n c i i

* * * [II—18] § {1. 1) N o ţ i u n e a g e n e r a l ă d e c a p i t a l . 2) M o d u r i p a r t i ­ c u l a r e d e a fi a l e c a p i t a l u l u i : c a p i t a l c i r c u l a n t , c a p i t a l fix. ( C a p i ­ t a l s u b f o r m ă d e m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , d e m a t e r i e p r i m ă şi d e u n e l t e d e m u n c ă . ) 3) C a p i t a l s u b f o r m ă d e b a n i . II. 1) Cantita­ tea de capital. Acumulare. 2) Capitalul măsurat cu sine'însuşi. Profit. Dobînda. "Valoarea capitalului sau, cu alte cuvinte, capi­ t a l u l d i s t i n c t d e s i n e î n s u ş i c a d o b î n d a şi p r o f i t . 3) Circulaţia

196

Critica

economiei

politice

capitalurilor, a) S c h i m b u l d e c a p i t a l p e c a p i t a l . S c h i m b u l d e c a p i t a l p e v e n i t . C a p i t a l şi p r e ţ u r i , ß) Concurenţa capitalurilor. ) Concentrarea capitalurilor. III. C a p i t a l u l s u b f o r m ă d e c r e d i t . I V . C a p i t a l u l s u b f o r m ă d e c a p i t a l p e a c ţ i u n i . V . Capitalul ca piaţă iinanciară. VI. Capitalul ca s u r s ă a a v u ţ i e i . Capitalistul. După capital va trebui să e x a m i n ă m proprietatea funciară, iar d u p ă a c e e a m u n c a salariată. Pornind de la a c e s t e trei e l e m e n t e c a p r e m i s e , t r e b u i e a n a l i z a t ă m i ş c a r e a preţurilor ca circulaţie d e t e r m i n a t ă a c u m î n t o t a l i t a t e a ei l ă u n t r i c ă . P e d e a l t ă p a r t e , cele trei clase c o n s i d e r a t e sub a s p e c t u l rolului lor în p r o d u c ţ i e î n c e l e t r e i f o r m e f u n d a m e n t a l e a l e e i şi p r e m i s e a l e c i r c u l a ţ i e i . A p o i statul. ( S t a t u l şi s o c i e t a t e a b u r g h e z ă . — I m p o z i t e l e s a u e x i s ­ t e n ţ a c l a s e l o r n e p r o d u c t i v e . •—• D a t o r i a p u b l i c ă . — Populaţia. —• S t a t u l î n a f a r a h o t a r e l o r ţ ă r i i : c o l o n i i l e . C o m e r ţ u l e x t e r i o r . C u r s u l s c h i m b u l u i . B a n i i c a m o n e d ă i n t e r n a ţ i o n a l ă . — î n sfîrşit, piaţa mondială. Depăşirea cadrului statului de către societa­ t e a b u r g h e z ă . C r i z e l e . D e s c o m p u n e r e a m o d u l u i d e p r o d u c ţ i e şi a formei de societate bazate pe valoare de schimb. Transformarea r e a l ă a m u n c i i i n d i v i d u a l e î n m u n c ă s o c i a l ă , şi v i c e v e r s a . ) } #

*

*

( N i m i c m a i g r e ş i t d e c î t m o d u l î n c a r e a t î t e c o n o m i ş t i i c î t şi s o c i a l i ş t i i p r i v e s c societatea din p u n c t u l de v e d e r e al condiţiilor ei economice. Proudhon, de pildă, combătîndu-1 p e Bastiat, s p u n e ( „ G r a t u i t e d u C r é d i t " . D i s c u s s i o n e n t r e M . Fr. Bastiat e t M . Prou­ dhon. P a r i s , 1850, p . 250) : „Pentru s o c i e t a t e , d e o s e b i r e a dintre capital şi p r o d u s nu e x i s t ă . d e o s e b i r e e s t e întru totul subiectivă, e a e x i s t ă n u m a i pentru indivizi".

Această

El c o n s i d e r ă , a ş a d a r , s u b i e c t i v t o c m a i s o c i a l u l , i a r s o c i e t a t e a d r e p t a b s t r a c ţ i e s u b i e c t i v ă . D e o s e b i r e a d i n t r e p r o d u s şi c a p i t a l constă în a c e e a că produsul în calitate de capital e x p r i m ă o rela­ ţie determinată, aparţinînd unei anumite forme istorice a socie­ t ă ţ i i . A ş a - n u m i t a c o n s i d e r a r e d i n p u n c t u l d e v e d e r e al s o c i e t ă ţ i i s e r e d u c e în fond la a c e e a că s e p i e r d din v e d e r e deosebirile care e x p r i m ă tocmai relaţia socială (relaţia societăţii burgheze). Societatea nu este alcătuită din indivizi ; ea e x p r i m ă s u m a legă­ t u r i l o r şi r e l a ţ i i l o r d i n t r e a c e ş t i i n d i v i z i . [A r a ţ i o n a a s e m e n e a l u i P r o u d h o n ] e c h i v a l e a z ă cu a s p u n e : din p u n c t u l de v e d e r e al socie­ t ă ţ i i n u e x i s t ă s c l a v i şi c e t ă ţ e n i ; şi u n i i şi a l ţ i i s î n t o a m e n i . î n r e a l i t a t e î n s ă ei s î n t o a m e n i î n a f a r a s o c i e t ă ţ i i . A fi s c l a v şi a fi c e t ă ţ e a n s î n t d e t e r m i n a ţ i i s o c i a l e , r e l a ţ i i î n t r e o a m e n i i A şi B. O m u l A, c a a t a r e , n u e s t e s c l a v ; el e s t e s c l a v î n şi p r i n

Capitolul despre

197

capital

s o c i e t a t e . C e e a c e d-1 P r o u d h o n s p u n e a i c i d e s p r e c a p i t a l şi p r o ­ d u s n u î n s e a m n ă la el a l t c e v a d e c î t c ă d i n p u n c t u l d e v e d e r e al s o c i e t ă ţ i i n u e x i s t ă n i c i o d e o s e b i r e î n t r e c a p i t a l i ş t i şi m u n c i ­ t o r i , p e c î n d î n r e a l i t a t e a c e a s t ă d e o s e b i r e e x i s t ă t o c m a i şi n u m a i d i n p u n c t u l d e v e d e r e al s o c i e t ă ţ i i . ) (în l u c r a r e a s a p o l e m i c ă î n d r e p t a t ă î m p o t r i v a l u i B a s t i a t — ,,La g r a t u i t é d u C r é d i t " •—, P r o u d h o n s e l i m i t e a z ă l a a r e d u c e s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă l a u n s i m p l u s c h i m b d e m ă r f u r i c a v a l o r i de schimb, adică la m o m e n t e l e circulaţiei simple, c e e a ce î n s e a m n ă c ă face a b s t r a c ţ i e t o c m a i d e d e o s e b i r e a specifică la c a r e în u l t i m ă a n a l i z ă s e r e d u c e t o t u l . El s p u n e : ,,Orice produs d e v i n e la u n m o m e n t dat capital, d e o a r e c e tot c e se c o n s u m ă l a u n m o m e n t d a t s e c o n s u m ă î n m o d p r o d u c t i v " (,,La G r a t u i t é d u C r é d i t " . P a r i s , 1850, p. 177).

E c e v a c o m p l e t greşit, d a r să t r e c e m p e s t e

asta.

,,Cum s e face că noţiunea d e produs se transformă deodată în cea de capi­ tal ? A c e a s t a s e d a t o r e ş t e i d e i i d e v a / o a r e . P e n t r u a d e v e n i c a p i t a l , p r o d u s u l t r e ­ b u i e s ă t r e a c ă mai întîi printr-o e v a l u a r e r i g u r o a s ă , t r e b u i e să fie c u m p ă r a t s a u v î n d u t , i a r p r e ţ u l s ă u s ă f i e d e z b ă t u t şi f i x a t p r i n t r - u n fel d e c o n v e n ţ i e l e g a l ă . Pieile, d e pildă, c î n d ies din m ă c e l ă r i e sînt produsul măcelarului ! Ce se întîmplă cînd aceste piei sînt cumpărate de tăbăcar ? Acesta include îndată pieile sau v a l o a r e a lor în fondul său de producţie. Prin m u n c a tăbăcarului, a c e s t capital r e d e v i n e p r o d u s " etc. (op. cit., p. 178—180).

L a e l o r i c e c a p i t a l e s t e „une valeur faite" *. B a n i i i s î n t „la valeur la plus parfaite", v a l o a r e a statornicită în cel mai înalt g r a d . A c e a s t a î n s e a m n ă d e c i c ă : 1) u n p r o d u s d e v i n e c a p i t a l p r i n aceea că devine valoare. Capitalul, aşadar, nu este decît valoare p u r şi .''simplu. î n t r e e l e n u e x i s t ă n i c i o d e o s e b i r e . D e a c e e a P r o u d h o n s p u n e alternativ cînd marfă (avînd în v e d e r e latura n a t u r a l ă a mărfii e x p r i m a t e în calitate de produs), cînd v a l o a r e , s a u m a i c u r î n d p r e ţ , d e o a r e c e e l p r e s u p u n e a c t u l c u m p ă r ă r i i şi al v î n z ă r i i ; 2) d e o a r e c e b a n i i s î n t f o r m a d e s ă v î r ş i t ă a v a l o r i i a ş a c u m e x i s t ă e a î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , P r o u d h o n c o n c h i d e c ă ei s î n t a d e v ă r a t a „valeur faite".)

* * * T r e c e r e a d e l a v a l o a r e a d e s c h i m b s i m p l ă şi d e l a c i r c u l a ţ i a ei l a c a p i t a l p o a t e fi e x p r i m a t ă şi î n felul u r m ă t o r . î n c i r c u l a ţ i e , v a l o a r e a de schimb apare sub u n dublu aspect : o d a t ă ca marfă şi o d a t ă c a b a n i . C î n d s e a f l ă î n t r - o d e t e r m i n a ţ i e , n u s e află î n cealaltă. A c e s t lucru e valabil pentru fiecare marfă particulară. * — „o

valoare

făcută",

a d i c ă s t a b i l i t ă , s t a t o r n i c i t ă . — Nota

trad.

198

Critica economiei

politice

D a r t o t a l i t a t e a circulaţiei, p r i v i t ă în sine, c o n s t ă în faptul că u n a şi a c e e a ş i v a l o a r e d e s c h i m b , v a l o a r e a d e s c h i m b c a s u b i e c t , s e m a n i f e s t ă c î n d c a m a r f ă , c î n d c a b a n i , şi e s t e m i ş c a r e a c a r e constă tocmai în aceea de a se p u n e în această dublă determi­ n a ţ i e şi d e a s e c o n s e r v a î n f i e c a r e c a o p u s u l ei, î n m a r f ă c a b a n i şi î n b a n i c a m a r f ă . D e ş i a n s i c h a c e s t f e n o m e n a r e l o c î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , el n u s e m a n i f e s t ă î n s ă î n c a d r u l ei. V a l o a r e a d e s c h i m b c a r e s e m a n i f e s t ă c a u n i t a t e a m ă r f i i şi a b a n i l o r e s t e capitalul, iar însăşi a c e a s t ă manifestare se afirmă ca circulaţia capitalului. (Această circulaţie se prezintă însă sub forma unei s p i r a l e , a u n e i c u r b e c a r e s e l ă r g e ş t e , şi n u s u b f o r m a u n e i s i m p l e circumferinţe.) Să analizăm mai întîi determinaţiile simple p e care le conţine r a p o r t u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , p e n t r u a g ă s i a s t f e l c o n e x i u n e a l ă u n t r i c ă a a c e s t o r d e t e r m i n a ţ i i , p r e c u m şi l e g ă t u r a d i n t r e for­ m e l e l o r m a i d e z v o l t a t e şi c e e a c e l e - a p r e c e d a t . [II—19] P r i m a p r e m i s ă e s t e a c e e a c ă c a p i t a l u l , d e o p a r t e , şi m u n c a , d e cealaltă, se o p u n u n a alteia ca figuri d e sine stătă­ t o a r e , d e c i şi s t r ă i n e u n a d e a l t a . M u n c a c e s e o p u n e c a p i t a l u l u i e s t e m u n c ă străină, iar capitalul ce se o p u n e m u n c i i este capital străin. E x t r e m e l e c a r e s e o p u n u n a a l t e i a s î n t specific diferite. In p r i m a formă de m a n i f e s t a r e a valorii de s c h i m b simple, m u n c a e r a d e t e r m i n a t ă î n a ş a fel î n c î t p r o d u s u l n u e r a n e m i j l o c i t v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u l u c r ă t o r , n u e r a p e n t r u el u n m i j l o c d i r e c t de subzistenţă. Aceasta era condiţia generală a creării unei v a l o r i d e s c h i m b şi a s c h i m b u l u i î n g e n e r a l . A l t f e l l u c r ă t o r u l a r fi c r e a t n u m a i u n p r o d u s , o n e m i j l o c i t ă v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u el, d a r n u o v a l o a r e d e s c h i m b . A c e a s t ă v a l o a r e d e s c h i m b e r a însă materializată într-un produs, care ca a t a r e p r e z e n t a utili­ t a t e p e n t r u a l ţ i i şi c a a t a r e e r a o b i e c t u l t r e b u i n ţ e l o r l o r . D a r v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e p e c a r e m u n c i t o r u l o p o a t e oferi capi­ talului, p e c a r e o p o a t e în g e n e r e oferi a l t o r a n u e s t e m a t e r i a ­ l i z a t ă î n t r - u n p r o d u s şi î n g e n e r a l n u e x i s t ă î n a f a r a m u n c i t o r u l u i , n u e x i s t ă r e a l m e n t e , ci n u m a i p o t e n ţ i a l , c a o a p t i t u d i n e a l u i . A c e a s t ă v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e d e v i n e r e a l ă n u m a i atunci cînd e s t e s o l i c i t a t ă d e c a p i t a l , c î n d e p u s ă î n m i ş c a r e d e el, c ă c i a c t i ­ v i t a t e a lipsită d e obiect n u e s t e nimic s a u e cel m u l t o activi­ t a t e m i n t a l ă , d e c a r e n u n e o c u p ă m aici. D e î n d a t ă c e e p u s ă în mişcare de capital, această v a l o a r e de întrebuinţare d e v i n e o anu­ mită activitate productivă a muncitorului ; ea este activitatea sa v i t a l ă î n d r e p t a t ă s p r e u n s c o p d e t e r m i n a t şi d e a c e e a s e m a n i ­ festă într-o formă determinată. î n r a p o r t u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , v a l o a r e a d e s c h i m b şi v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e s e află p u s e într-o a s e m e n e a c o r e l a ţ i e ,

Capitolul

despre

capital

199

încît o p a r t e (capitalul) se o p u n e celeilalte în primul rînd ca v a l o a r e d e schimb *, i a r c e a l a l t ă ( m u n c a ) s e o p u n e c a p i t a l u l u i ca v a l o a r e de întrebuinţare. în circulaţia simplă, fiecare maria p o a t e fi c o n s i d e r a t ă p e r î n d î n t r - o d e t e r m i n a ţ i e s a u a l t a . Şi î n t r - u n c a z şi î n c e l ă l a l t , d a c ă e l u a t ă c a m a r f ă c a a t a r e , e a i e s e d i n c i r c u l a ţ i e c a o b i e c t al u n e i t r e b u i n ţ e şi r ă m î n e c u t o t u l î n a f a r a relaţiei economice. Dacă însă marfa e considerată ca valoare de s c h i m b , ca bani, e a t i n d e s p r e o s t a r e amorfă, d a r r ă m î n e în ca­ drul relaţiei e c o n o m i c e , în orice caz, în c a d r u l relaţiei d e s c h i m b * N - a r t r e b u i o a r e s ă c o n c e p e m valoarea ca unitate a valorii de întrebuinţare şi a v a l o r i i d e s c h i m b ? î n s i n e ş i p e n t r u s i n e n u e s t e o a r e v a l o a r e a c e v a g e n e ­ ral în r a p o r t c u v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e şi c u v a l o a r e a d e s c h i m b c a f o r m e particulare ale acesteia ? A r e acest lucru v r e o .semnificaţie în e c o n o m i a politică ? V a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e c o n s t i t u i e o p r e m i s ă ş i î n s c h i m b u l s i m p l u , s a u în s c h i m b u l pur. Dar aici, u n d e s c h i m b u l se f a c e t o c m a i şi n u m a i în v e d e r e a între­ buinţării mărfii d e către a m b e l e părţi, v a l o a r e a d e întrebuinţare, adică conţinutul, p a r t i c u l a r i t a t e a n a t u r a l ă a mărfii ca atare, n u e x i s t ă ca d e t e r m i n a ţ i e d e formă s u b raport e c o n o m i c ; d i m p o t r i v ă , d e t e r m i n a ţ i a ei d e formă e s t e v a l o a r e a de s c h i m b , C o n ţ i n u t u l în afara a c e s t e i forme e s t e indiferent ; el n u e s t e conţinutul a c e s t e i relaţii ca relaţie socială. Dar acest conţinut, ca atare, n u s e d e z v o l t ă oare în cadrul unui întreg s i s t e m d e trebuinţe şi d e p r o d u c ţ i e ? V a l o a r e a d e î n t r e b u i n ­ ţare nu i n t e r v i n e o a r e ca atare în însăşi formă, c a factor ce d e t e r m i n ă însăşi forma e c o n o m i c ă , de pildă în relaţia dintre capital şi muncă, în diferitele forme de muncă ? Agricultura, industria etc. Rentă funciară ? Influenţa anotimpurilor asu­ p r a p r e ţ u r i l o r l a m a t e r i i l e p r i m e e t c . ? D a c ă î n e c o n o m i a p o l i t i c ă ar a v e a u n r o l numai v a l o a r e a d e s c h i m b , a t u n c i c u m ar p u t e a s ă i n t e r v i n ă a i c i u l t e r i o r e l e m e n t e c a r e ţin n u m a i d e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , d e p i l d ă , d e î n d a t ă c e c o n s i d e r ă m capitalul c a fond alcătuit din materie primă etc.? D e u n d e apar la Ricardo dintr-o d a t ă , (ie p a r c ă ar fi c ă z u t d i n c e r , c a l i t ă ţ i l e f i z i c e a l e t e r e n u r i l o r ? e t c . C u v î n t u l „ m a r f a " (în g e r m a n ă Girier s-ar d e o s e b i , p o a t e , d e W a r e t o t a ş a c u m î n f r a n c e z ă denrée s e d e o s e b e ş t e d e m a r c h a n d i s e ?) c o n ţ i n e a c e a s t ă r e l a ţ i e . P r e ţ u l a p a r e c a o d e t e r m i n a ţ i e pur formală a mărfii. A c e a s t a nu c o n t r a z i c e cîtuşi d e puţin faptul că valoarea de schimb este determinaţia precumpănitoare. Dar consumul, fireşte, n u î n c e t e a z ă d i n c a u z ă c ă e d e t e r m i n a t numai prin intermediul schimbului, deşi, f i r e ş t e , t o c m a i prin a c e a s t a îşi d o b î n d e ş t e el o r i e n t a r e a . In o r i c e caz, a c e a s t ă c h e s t i u n e t r e b u i e e l u c i d a t ă c u p r e c i z i e l a e x a m i n a r e a v a l o r i i , şi n u i g n o r a t ă c u d e s ă v i r s i r e , aşa c u m face Ricardo, sau tratată în m a n i e r a proprie insipidului S a y , care-şi d ă i m p o r t a n ţ ă f o l o s i n d la f i e c a r e p a s c u v î n t u l „utilitate". La e l a b o ­ rarea diieritelor secţiuni, în primul rînd, s e v a lămuri şi v a trebui să s e l ă m u ­ r e a s c ă în ce m ă s u r ă v a l o a r e a d e întrebuinţare, ca substanţă considerată drept p r e m i s ă , r ă m î n e î n a f a r a e c o n o m i e i ş i a d e t e r m i n ă r i l o r e i d e f o r m ă , şi î n c e m ă s u r ă intră e a în sfera lor. în c e e a c e p r i v e ş t e p l a t i t u d i n i l e lui P r o u d h o n , v e z i „Misere de la Philosophie" . U n lucru e sigur în orice caz, şi a n u m e că în c a d r u l s c h i m b u l u i (al c i r c u l a ţ i e i ) a v e m d e - a f a c e c u m a r f ă — v a l o a r e a d e î n t r e I j u i n ţ a r e —• c a p r e ţ e d e la s i n e î n ţ e l e s c ă , î n a f a r a p r e ţ u l u i e i , m a r f a e s t e marfă, o b i e c t al u n e i trebuinţe. între a c e s t e d o u ă d e t e r m i n a ţ i i n u e x i s t ă nici o legătură reciprocă, în afară de faptul c ă v a l o a r e a de întrebuinţare particulară a p a r e c a l i m i t ă n a t u r a l ă a m ă r f i i şi d e a c e e a d e t e r m i n ă — d a r n u m a i s u b r a p o r t u l formei — e x i s t e n ţ a banilor, adică a valorii d e s c h i m b a mărfii, c a c e v a e x i s t e n t t o t o d a t ă în afara mărfii î n s e ş i , în b a n i . Banii înşişi s î n t marfă, au drept s u b s t a n ţ ă •o v a l o a r e de întrebuinţare s a u alta. 1 1 6

;

200

Critica e c o n o m i e i

politice

fîn c i r c u l a ţ i a s i m p l ă ) m ă r f u r i l e p r e z i n t ă i n t e r e s n u m a i î n m ă s u r a în c a r e p o s e d ă v a l o a r e d e s c h i m b ; p e d e altă p a r t e , v a l o a r e a lor de schimb prezintă doar un interes trecător, deoarece ea suprimă u n i l a t e r a l i t a t e a — n u m a i l e g ă t u r a c u u n i n d i v i d d e t e r m i n a t şi d e c i u t i l i t a t e a , v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e e x i s t e n t ă nemijlocit pentru el •—, d a r n u î n s ă ş i v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e ; p e a c e a s t a d i n u r m ă e a , d i m p o t r i v ă , o a f i r m ă şi o m i j l o c e ş t e ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ­ ţ a r e p e n t r u alţii etc. Dar cînd v a l o a r e a d e s c h i m b c a a t a r e se fixează în bani, v a l o a r e a de întrebuinţare nu mai reprezintă pen­ t r u e a d e c î t u n h a o s a b s t r a c t . Şi t o c m a i d a t o r i t ă s e p a r ă r i i d e s u b ­ s t a n ţ a e i , v a l o a r e a d e s c h i m b s e î n t o a r c e î n s i n e şi t i n d e s ă p ă ­ r ă s e a s c ă sfera valorii de schimb simple, a cărei mişcare s u p r e m ă e s t e c i r c u l a ţ i a s i m p l ă şi a c ă r e i s u p r e m ă d e s ă v î r ş i r e o c o n s t i t u i e b a n i i . î n ă u n t r u l a c e s t e i s f e r e î n s ă , d e o s e b i r e a [ d i n t r e m a r f ă şi bani] există în realitate numai ca o distincţie superficială, ca o d e o s e b i r e p u r formală. Banii înşişi, în fixitatea lor s u p r e m ă , sînt şi ei o m a r f ă , şi c a a t a r e s e d e o s e b e s c d e c e l e l a l t e m ă r f u r i n u m a i p r i n f a p t u l c ă ei e x p r i m ă mai complet valoarea de schimb ; dar t o c m a i d e a c e e a s u b f o r m ă d e m o n e d ă [II—20] ei î ş i p i e r d d e t e r ­ m i n a ţ i a i m a n e n t ă d e valoare de schimb şi d e v i n numai valoare d e întrebuinţare, chiar dacă devin v a l o a r e de întrebuinţare pentru stabilirea preţurilor mărfurilor etc. Aici există de asemenea c o i n c i d e n ţ ă n e m i j l o c i t ă şi s e p a r a r e a t o t a t î t d e n e m i j l o c i t ă a a m ­ b e l o r d e t e r m i n a ţ i i . A c o l o u n d e e l e s e s e p a r ă şi d e v i n r e c i p r o c a u t o n o m e , d a c ă s e p a r a r e a a r e u n c a r a c t e r pozitiv, ca în marfa care devine obiect de consum, determinaţia respectivă încetează d e a fi u n m o m e n t a l p r o c e s u l u i e c o n o m i c ; d a c ă s e p a r a r e a e s t e însă negativă, ca în bani, respectiva determinaţie devine o nebu­ nie, o n e b u n i e c a r e e s t e , c e - i d r e p t , u n m o m e n t al e c o n o m i e i p o l i ­ t i c e şi u n f a c t o r c a r e d e t e r m i n ă v i a ţ a p r a c t i c ă a p o p o a r e l o r . A ş a c u m a m v ă z u t m a i î n a i n t e , n u s e p o a t e s p u n e că î n cir­ culaţia simplă a r e loc o realizare a valorii de schimb. Dar a c e a s t a se datoreşte faptului că v a l o a r e a de întrebuinţare se opune valorii d e s c h i m b n u ca atare, n u ca o v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e d e t e r m i ­ n a t ă c h i a r d e e a , v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e c a a t a r e n u s e află î n r a p o r t c u v a l o a r e a d e s c h i m b , ci d e v i n e v a l o a r e d e s c h i m b d e ­ t e r m i n a t ă n u m a i p e n t r u că p r o p r i e t a t e a c o m u n ă a valorilor d e în­ t r e b u i n ţ a r e — a c e e a d e a fi t i m p d e m u n c ă — li s e i m p r i m ă c a etalon exterior. Unitatea lor se scindează nemijlocit, iar d e o s e b i r e a lor coincide nemijlocit în cadrul unităţii. A c u m u r m e a z ă a se sta­ bili c ă v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e d e v i n e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e p r i n i n t e r m e d i u l v a l o r i i d e s c h i m b şi c ă v a l o a r e a d e s c h i m b s e mijloceşte pe sine însăşi prin intermediul valorii de întrebuinţare, în circulaţia banilor am avut n u m a i diferitele forme ale valorii de

Capitolul despre

capital

201

schimb (preţul mărfii — bani) s a u n u m a i diferite valori de între­ b u i n ţ a r e (marfă — marfă) p e n t r u care banii, v a l o a r e a de schimb, nu erau decît o mijlocire efemeră. Un raport real între valoarea d e s c h i m b şi v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e n u e x i s t a . T o c m a i d e a c e e a m a r f a c a a t a r e — p a r t i c u l a r i t a t e a e i —• r e p r e z i n t ă u n c o n ţ i n u t i n ­ d i f e r e n t , p u r î n t î m p l ă t o r şi r e p r e z e n t a t l a m o d u l c e l m a i g e n e r a l , un conţinut exterior raportului de formă economic ; sau raportul de formă economic nu este decît o formă superficială, o determi­ n a ţ i e f o r m a l ă , î n al c ă r e i d o m e n i u n u e c u p r i n s ă s u b s t a n ţ a r e a l ă şi c a r e n u a r e n i c i o l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă . D e a c e e a , d a c ă a c e a s t ă d e t e r m i n a ţ i e de formă ca atare e reţinută sub formă de bani, ea se transformă pe nesimţite într-un p r o d u s natural indi­ ferent, într-un m e t a l în care dispare orice legătură atît cu indi­ v i d u l , c î t şi c u r e l a ţ i i l e d i n t r e i n d i v i z i . M e t a l u l c a a t a r e n u e x ­ p r i m ă , f i r e ş t e , n i c i u n fel d e r e l a ţ i i s o c i a l e ; î n e l d i s p a r e p î n ă şi forma d e m o n e d ă , a c e s t ultim s e m n d e v i a ţ ă al funcţiei lui sociale. Valoarea de schimb care se opune valorii de întrebuinţare propriu-zise ca u n a din laturile raportului se prezintă sub formă d e bani, d a r banii c a r e se o p u n astfel valorii de î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i s î n t b a n i î n d e t e r m i n a ţ i a l o r d e b a n i , ci î n a c e e a d e capital. Valoarea de întrebuinţare sau marfa care se o p u n e capitalului, sau valorii de schimb date, n u m a i e s t e m a r f a a ş a c u m a p ă r e a e a în r a p o r t c u b a n i i , c î n d m o d u l d e a fi d e t e r m i n a t al f o r m e i e i e r a t o t a t î t d e i n d i f e r e n t c a şi c o n ţ i n u t u l ei şi c î n d e a a p ă r e a d o a r c a o s u b s t a n ţ ă în general. In p r i m u l r î n d [acum m a r f a apare] ca v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u capital, deci ca obiect p r i n al cărui schimb p e capital acesta din u r m ă nu-şi pierde determinaţia de valoare, cum o pierd, d e pildă, banii atunci cînd se s c h i m b ă p e o a n u m i t ă marfă. Sin­ g u r a utilitate pe care u n obiect în general o p o a t e a v e a pentru c a p i t a l p o a t e fi n u m a i a c e e a d e a-1 c o n s e r v a s a u d e a-1 s p o r i p e acesta. A m v ă z u t deja la analiza banilor că v a l o a r e a d e v e n i t ă d e sine stătătoare ca atare — sau forma generală a avuţiei — este inaptă de orice altă mişcare în afară de cea cantitativă ; ea p o a t e h u m a i s ă s e î n m u l ţ e a s c ă . P r i n î n s u ş i c o n c e p t u l ei, v a l o a r e a e s t e a n s a m b l u l t u t u r o r valorilor d e î n t r e b u i n ţ a r e ; dar d e o a r e c e e în­ t o t d e a u n a d o a r o a n u m i t ă c a n t i t a t e d e b a n i (în c a z u l d e f a ţ ă — d e c a p i t a l ) , l i m i t e l e ei c a n t i t a t i v e s e a f l ă î n c o n t r a d i c ţ i e c u c a l i t a t e a ei. P r i n î n s ă ş i n a t u r a sa, v a l o a r e a t i n d e m e r e u să-şi d e p ă ş e a s c ă p r o p r i i l e e i l i m i t e . (De a c e e a , c î n d s e m a n i f e s t ă c a a v u ţ i e d e s t i n a t ă delectării, ca, d e pildă, p e v r e m e a I m p e r i u l u i r o m a n , a c e a s t ă v a ­ loare a p a r e ca o risipă fără margini, care — prin îngurgitare de s a l a t ă d e p e r l e e t c . — c a u t ă s ă r i d i c e şi d e l e c t a r e a l a n i v e l u l î n ­ chipuitei nemărginiri.) Pentru valoarea temeinic autonomizată în

Critica

202

economiei

politice

c a l i t a t e d e v a l o a r e , c r e ş t e r e a şi a u t o c o n s e r v a r e a c o i n c i d t o c ­ m a i — şi e a s e c o n s e r v ă n u m a i — d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă e a t i n d e n e c o n t e n i t s ă - ş i d e p ă ş e a s c ă l i m i t a c a n t i t a t i v ă , c a r e s e află î n c o n ­ t r a d i c ţ i e c u d e t e r m i n a ţ i a ei d e f o r m ă şi c u g e n e r a l i t a t e a e i l ă u n ­ trică. î m b o g ă ţ i r e a d e v i n e astfel u n s c o p în sine. A c t i v i t a t e a a d e c v a t ă a capitalului n u p o a t e să c o n s t e a d e c î t în î m b o g ă ţ i r e , a d i c ă în c r e ş t e r e a , î n î n m u l ţ i r e a l u i î n s u ş i . O a n u m i t ă s u m ă d e b a n i (şi p e n t r u posesorul lor banii există î n t o t d e a u n a n u m a i sub forma unei cantităţi determinate, a unei anumite sume de bani ; această p r o b l e m ă trebuie tratată pe larg chiar în capitolul despre bani) p o a t e fi p e d e p l i n s u f i c i e n t ă p e n t r u u n a n u m i t c o n s u m , î n c a r e î n s ă b a n i i î n c e t e a z ă d e a m a i fi b a n i . D a r c a r e p r e z e n t a n t al a v u ţ i e i g e n e r a l e , b a n i i n u p o t fi n i c i o d a t ă î n c a n t i t a t e s u f i c i e n t ă . Ca sumă cantitativ determinată, ca s u m ă limitată, banii nu sînt d e c î t u n r e p r e z e n t a n t l i m i t a t al a v u ţ i e i g e n e r a l e , s a u r e p r e z e n ­ t a n t u l u n e i a v u ţ i i l i m i t a t e , a c ă r e i m ă r i m e e în f u n c ţ i e d i r e c t ă d e v a l o a r e a ei d e s c h i m b şi s e m ă s o a r ă c u p r e c i z i e p r i n i n t e r m e d i u l acesteia. De aceea banii sînt departe de a poseda capacitatea — pe c a r e a r t r e b u i s-o p o s e d e î n v i r t u t e a c o n c e p t u l u i l o r g e n e r a l — d e a c u m p ă r a toate delectările, toate mărfurile, întregul ansamblu d e s u b s t a n ţ e m a t e r i a l e a l e a v u ţ i e i ; d e a c e e a ei n u s î n t u n „ p r e c i s de toutes les choses" etc. Fixaţi ca avuţie, ca formă g e n e r a l ă a avuţiei, ca v a l o a r e ce se m a n i f e s t ă în calitate d e v a l o a r e , banii reprezintă, aşadar, tendinţa p e r m a n e n t ă de a depăşi limitele lor c a n t i t a t i v e : u n p r o c e s f ă r ă sfîrşit. P r o p r i a l o r v i a ţ ă c o n s t ă e x c l u ­ s i v î n a c e a s t a ; ei se conservă ca valoare de schimb suficientă sieşi, distinctă de v a l o a r e a de î n t r e b u i n ţ a r e , n u m a i p r i n a c e e a c ă se Înmulţesc mereu. 1 1 7

( D o m n i l o r e c o n o m i ş t i l e e s t e al n a i b i i d e g r e u s ă t r e a c ă în t e o r i e d e l a a u t o c o n s e r v a r e a v a l o r i i î n c a p i t a l l a c r e ş t e r e a ei, şi a n u m e la creşterea care rezidă în d e t e r m i n a ţ i a fundamentală a c a p i t a l u l u i , şi n u d o a r c a l a c e v a a c c i d e n t a l s a u l a u n s i m p l u r e z u l t a t . V e z i , d e p i l d ă , c u m i n t r o d u c e Storch această determinaţie fundamentală cu ajutorul adverbului „eigentlich" . Economiştii î n c e a r c ă , ce-i drept, s ă i n t r o d u c ă a c e s t m o m e n t ca e s e n ţ i a l în rela­ ţ i a c a p i t a l , d a r c î n d n u o fac î n t r - o f o r m ă b r u t a l ă , a d i c ă n u defi­ n e s c c a p i t a l u l s p u n î n d c ă el e s t e c e e a c e a d u c e p r o f i t , a s t f e l î n c î t c r e ş t e r e a c a p i t a l u l u i c a formă economico, specifică e deja presu­ p u s ă î n p r o f i t , a t u n c i [II—21] o f a c p e a s c u n s şi f o a r t e t i m i d , d u p ă c u m v o m arăta mai tîrziu într-o s u m a r ă t r e c e r e în revistă a tot ce au dat economiştii pentru definirea conceptului de capital. PalavrăU 8

Capitolul despre

capital

203

g e a l a p e t e m a că n i m e n i n u şi-ar i n v e s t i capitalul fără a obţine u n p r o f i t s e r e d u c e fie l a a b e r a ţ i a c ă b r a v i i c a p i t a l i ş t i a r r ă m î n e c a ­ p i t a l i ş t i c h i a r şi î n c a z u l c î n d nu ş i - a r i n v e s t i c a p i t a l u l , fie l a a c e e a că aici se s p u n e într-o formă a r h i b a n a l ă că i n v e s t i r e a rentabilă ţine d e însăşi definiţia capitalului. Foarte bine. Dar tocmai aceasta ar trebui demonstrat.) Ca s u m ă d e bani, banii se m ă s o a r ă p r i n c a n t i t a t e a lor. Dar a c e a s t ă c o m e n s u r a b i l i t a t e contrazice a c e a d e t e r m i n a ţ i e a lor c a r e este n e c e s a r m e n t e orientată spre incomensurabil. Tot ce se spune aici d e s p r e b a n i e s t e c u a t î t m a i v a l a b i l p e n t r u capital, în c a r e banii, la drept vorbind, se dezvoltă p e n t r u prima o a r ă în toată d e p l i n ă t a t e a d e t e r m i n a ţ i e i lor. C a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , adică î n c a l i t a t e d e c e v a u t i l , c a p i t a l u l u i c a a t a r e îi p o a t e s t a î n faţă n u m a i c e e a c e îl s p o r e ş t e , îl î n m u l ţ e ş t e şi d e a c e e a îl c o n s e r v ă în calitate de capital. î n al d o i l e a r î n d *. P r i n c o n c e p t u l s ă u , c a p i t a l u l e s t e b a n i , d a r b a n i c a r e n u s e m a i p r e z i n t ă s u b f o r m a s i m p l ă d e a u r şi a r g i n t ş i nici ca b a n i în opoziţie c u circulaţia, ci s u b forma t u t u r o r sub­ s t a n ţ e l o r : s u b forma d e mărfuri. î n a c e a s t ă m ă s u r ă , b a n i i în ca­ l i t a t e d e c a p i t a l n u s e află î n o p o z i ţ i e c u v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ­ ţ a r e ; dimpotrivă, aflat în afara formei bani, capitalul e x i s t ă n u m a i în valori de întrebuinţare. A c u m înseşi aceste substanţe ale sale s e d o v e d e s c a fi d e c i s u b s t a n ţ e e f e m e r e , c a r e n - a r a v e a v a l o a r e de schimb d a c ă n-ar a v e a v a l o a r e de întrebuinţare, d a r care în c a l i t a t e d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e îşi p i e r d v a l o a r e a , s e d e s c o m ­ p u n prin efectul simplului schimb de substanţe din n a t u r ă dacă n u s î n t c o n s u m a t e e f e c t i v şi c a r e d i s p a r a t u n c i c î n d s î n t c o n s u m a t e . S u b a c e s t r a p o r t , o p u s u l c a p i t a l u l u i n u p o a t e fi o m a r f ă p a r t i c u ­ lară, căci ca a t a r e e a n u se află î n opoziţie cu capitalul, d e o a r e c e însăşi substanţa capitalului este valoare de întrebuinţare ; prin c a p i t a l î n ţ e l e g e m n u c u t a r e s a u c u t a r e m a r f ă , ci o r i c e m a r f ă . S u b ­ stanţa c o m u n ă tuturor mărfurilor, deci n u substanţa lor materială, fizică, ci s u b s t a n ţ a l o r c o m u n ă c a mărfuri, d e c i c a valori de schimb, c o n s t ă î n a c e e a c ă m ă r f u r i l e s î n t muncă materializată. Dar d e s p r e a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă e c o n o m i c ă (socială) a v a l o r i l o r d e î n t r e b u i n ţ a r e , a d i c ă d e s p r e d e t e r m i n a r e a lor e c o n o m i c ă s u b r a p o r t u l c o n ţ i n u t u l u i , s p r e d e o s e b i r e d e f o r m a l o r (şi a c e a s t ă f o r m ă a l o r e s t e valoarea, căci ea este cantitatea determinată de muncă m a t e r i a l i z a t ă î n a c e s t e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e ) , p o a t e fi v o r b a n u m a i atunci cînd se c a u t ă opusul acestui conţinut. Cît priveşte * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 2 0 1 . — Nota

reci.

204

Critica economiei

politice

deosebirile lor naturale, nici u n a din ele n u e x c l u d e p e n t r u capital posibilitatea de a se instala in cutare sau cutare v a l o a r e de între­ b u i n ţ a r e , d e a face d i n e a p r o p r i u l s ă u c o r p , c ă c i n i c i u n a d i n a c e s t e d e o s e b i r i n u e x c l u d e d e t e r m i n a ţ i a d e v a l o a r e d e s c h i m b şi de marfă.} S i n g u r a c a r e s e d e o s e b e ş t e d e m u n c a materializată este munca nematerializată, adică aceea care e p e cale de a se materializa, munca î n c a l i t a t e d e s u b i e c t i v i t a t e . C u a l t e c u v i n t e , munca ma­ terializată, a d i c ă m u n c a prezentă în spaţiu, poate fi opusă muncii prezente în timp şi c a muncă trecută. Deoarece munca trebuie să s e a f i r m e a i c i c a p r e z e n t ă î n t i m p , c a m u n c ă v i e , e a p o a t e fi p r e ­ z e n t ă n u m a i c a subiect viu, î n c a r e e a e x i s t ă c a a p t i t u d i n e , c a p o s i b i l i t a t e j e a p o a t e fi p r e z e n t ă d e c i n u m a i î n c a l i t a t e d e mun­ citor. D e a c e e a , u n i c a valoare de întrebuinţare c a r e p o a t e fi u n o p u s a l c a p i t a l u l u i e s t e munca, şi anume munca creatoare de va­ loare, a d i c ă munca productivă. {Această remarcă făcută în treacăt anticipează e x p u n e r e a ; ulterior ea trebuie dezvoltată p e larg. M u n c a în calitate de simplă prestare d e servicii pentru satisfacerea unor trebuinţe nemijlocite n u a r e nici o contingenţă cu capitalul, căci n u p e e a o c a u t ă ca­ pitalul. C î n d u n capitalist p u n e p e c i n e v a să-i taie l e m n e p e n t r u a-şi p u t e a f r i g e c a r n e a d e b e r b e c , a t î t î n t r e t ă i e t o r u l d e l e m n e şi e l , c î t şi î n t r e el şi t ă i e t o r u l d e l e m n e s e s t a b i l e ş t e o r e l a ţ i e d e s c h i m b s i m p l u . T ă i e t o r u l d e l e m n e îi p r e s t e a z ă s e r v i c i u l s ă u — o valoare de întrebuinţare care n u sporeşte capitalul, dimpotrivă p r i n e a c a p i t a l u l s e c o n s u m ă — , i a r c a p i t a l i s t u l îi d ă î n s c h i m b o altă marfă sub formă de bani. A ş a stau lucrurile cu t o a t e prestările d e servicii p e c a r e m u n c i t o r i i le s c h i m b ă d i r e c t p e b a n i i a l t o r p e r ­ s o a n e şi c a r e s î n t c o n s u m a t e d e a c e s t e p e r s o a n e . A c e s t a n u e s t e u n c o n s u m d e c a p i t a l , ci u n c o n s u m d e v e n i t , a l c ă r u i s c h i m b f a c e î n t o t d e a u n a p a r t e din circulaţia simplă. D e o a r e c e unul dintre con­ tractanţi nu se opune celuilalt în calitate de capitalist, această activitate a persoanei care prestează serviciul nu intră în cate­ g o r i a m u n c i i p r o d u c t i v e . î n c e p î n d c u p r o s t i t u a t a şi t e r m i n î n d c u p a p a , e x i s t ă o m u l ţ i m e d e a s e m e n e a s p e c i m e n e . D a r şi o n e s t u l l u m p e n p r o l e t a r i a t „muncitor" face p a r t e din a c e a s t ă t a g m ă ; de pildă, o m a r e bandă de hamali etc. care-şi oferă serviciile în ora­ şele p o r t u a r e etc. Persoana care reprezintă banii are nevoie de a c e s t s e r v i c i u n u m a i p e n t r u v a l o a r e a lui d e î n t r e b u i n ţ a r e , c a r e p e n t r u e a d i s p a r e î n d a t ă ; h a m a l u l î n s ă a r e n e v o i e d e b a n i , şi d e o a r e c e p e c e l c e d ă b a n i i îl i n t e r e s e a z ă m a r f a , i a r p e c e l c e

Capitolul despre

capital

205

l i v r e a z ă m a r f a îl i n t e r e s e a z ă b a n i i , a m î n d o i n u r e p r e z i n t ă u n u l faţă d e altul decît cele d o u ă laturi ale circulaţiei simple. în orice c a z e s t e c l a r c ă h a m a l u l p e c a r e - 1 i n t e r e s e a z ă b a n i i , a d i c ă îl i n t e ­ r e s e a z ă direct forma g e n e r a l ă a avuţiei, c a u t ă să se îmbogăţească î n d e t r i m e n t u l a m i c u l u i s ă u i m p r o v i z a t , c e e a ce-1 a f e c t e a z ă c u a t î t m a i m u l t p e a c e s t a d i n u r m ă , o m c a l c u l a t şi r e c e , c u c î t s e r v i c i u l d e c a r e a r e el n e v o i e a c u m t r e b u i e a t r i b u i t p u r şi s i m p l u s l ă b i c i u ­ n i i s a l e g e n e r a l - u m a n e , şi n i c i d e c u m c a l i t ă ţ i i s a l e d e capitalist. î n t e o r i a s a c u p r i v i r e l a m u n c a productivă şi m u n c a neproduc­ tivă, A. Smith a a v u t în esenţă d r e p t a t e din p u n c t u l de v e d e r e al economiei politice b u r g h e z e . Tot ce spun ceilalţi economişti î m p o t r i v a acestei teorii este s a u v o r b ă r i e g o a l ă (Storch, de pildă, s a u şi m a i s c î r b o s S e n i o r e t c . ) şi a n u m e c ă o r i c e a c ţ i u n e a r e t o t u ş i u n a n u m i t e f e c t , c e e a c e d e n o t ă c ă ei c o n f u n d ă p r o d u s u l în s e n s u l n a t u r a l cu p r o d u s u l în s e n s u l e c o n o m i c al a c e s t u i c u v î n t ; î n a c e s t c a z s e p o a t e s p u n e c ă şi p u n g a ş u l e s t e u n l u c r ă t o r p r o ­ d u c t i v , d e o a r e c e [II—22] p r o d u c e i n d i r e c t t r a t a t e d e d r e p t p e n a l (acest r a ţ i o n a m e n t e cel p u ţ i n tot atît d e just p e cît d e just e să s e p r e t i n d ă c ă j u d e c ă t o r u l a r fi u n l u c r ă t o r p r o d u c t i v p e n t r u c ă n e a p ă r ă împotriva hoţiei). Sau economiştii moderni au devenit î n a ş a m ă s u r ă s i c o f a n ţ i a i b u r g h e z u l u i , î n c î t v o r să-1 f a c ă s ă c r e a d ă c ă a t u n c i c î n d c i n e v a îl c a u t ă d e p ă d u c h i î n c a p s a u îl g î d i l ă î n anumite locuri sensibile este tot o m u n c ă productivă, deoarece o p e r a ţ i a d i n u r m ă , d e p i l d ă , îi l i m p e z e ş t e c ă p ă ţ î n a o b t u z ă p e n t r u m u n c a d e a d o u a zi l a b i r o u . D e a c e e a e s t e î n t r u t o t u l j u s t — d a r î n a c e l a ş i t i m p e x t r e m d e c a r a c t e r i s t i c •— c ă e c o n o m i ş t i i c o n s e c ­ venţi consideră că muncitorii din atelierele p r o d u c ă t o a r e de obiecte d e l u x , d e p i l d ă , s î n t m u n c i t o r i p r o d u c t i v i , d e ş i filfizonii c a r e f o l o ­ s e s c a s e m e n e a o b i e c t e s î n t î n m o d e x p r e s c a l i f i c a ţ i d e ei d r e p t risipitori n e p r o d u c t i v i . Este a d e v ă r a t că aceşti m u n c i t o r i sînt p r o ­ d u c t i v i d i n m o m e n t c e s p o r e s c c a p i t a l u l p a t r o n u l u i lor, d a r s î n t n e p r o d u c t i v i în c e e a ce p r i v e ş t e r e z u l t a t u l m a t e r i a l al m u n c i i lor. D e fapt, p e a c e s t m u n c i t o r „ p r o d u c t i v " n i m i c u r i l e p e c a r e t r e b u i e s ă l e p r o d u c ă îl i n t e r e s e a z ă t o t a t î t c î t şi p e c a p i t a l i s t u l c a r e - 1 f o l o s e ş t e p e el, c a r e n u s e s i n c h i s e ş t e n i c i el d e t o a t e a c e s t e f l e a c u r i . D a r d a c ă p r i v i m l u c r u r i l e m a i î n d e a p r o a p e c o n s t a t ă m că a d e v ă r a t a d e f i n i ţ i e a m u n c i t o r u l u i p r o d u c t i v e s t e u r m ă t o a r e a : el e s t e u n o m c a r e n - a r e n e v o i e şi n u c e r e m a i m u l t d e c î t îi t r e b u i e p e n t r u a fi î n s t a r e s ă a d u c ă c a p i t a l i s t u l u i s ă u m a x i m u m d e folos. T o a t e a c e s t e a sînt fleacuri. Digresiune. Dar v a trebui să revenim l a a c e a s t ă t e m ă şi s ă e x a m i n ă m m a i a m ă n u n ţ i t p r o b l e m a m u n c i i p r o d u c t i v e şi a m u n c i i neproductive .} 1 1 6

1 2 0

1 2 1

Critica e c o n o m i e i

206

[4)] Cele două schimbul

procese dintre

politice

diferite capital

[a) C o n s i d e r a ţ i i

şi

care au loc muncă

în

preliminare]

Valoarea de întrebuinţare c a r e se o p u n e capitalului ca v a l o a r e de schimb stabilită e s t e munca. Capitalul se schimbă pe non­ capital, s a u î n a c e s t m o d d e a fi d e t e r m i n a t e l e x i s t ă n u m a i î n l e g ă t u r ă c u non-capitalul, cu negaţia capitalului, singura în raport c u c a r e el e s t e c a p i t a l ; n o n - c a p i t a l u l r e a l e s t e munca. D a c ă e x a m i n ă m s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , c o n s t a t ă m c ă e l s e d e s c o m p u n e î n d o u ă p r o c e s e n u n u m a i f o r m a l , ci şi c a l i t a t i v d i f e r i t e şi c h i a r d i a m e t r a l o p u s e u n u l a l t u i a : 1) M u n c i t o r u l s c h i m b ă m a r f a s a , m u n c a , v a l o a r e a d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e , c a r e î n c a l i t a t e d e m a r f ă a r e preţ asemenea tuturor celorlalte mărfuri, pe o anumită s u m ă de valori de schimb, p e o a n u m i t ă s u m ă d e b a n i p e c a r e i-o c e d e a z ă c a p i t a l u l . 2) C a p i t a l i s t u l p r i m e ş t e î n s c h i m b m u n c a î n s ă ş i , m u n c a î n calitate de activitate creatoare de valoare, în calitate de m u n c ă p r o d u c t i v ă ; c u a l t e c u v i n t e , el p r i m e ş t e î n s c h i m b f o r ţ a p r o d u c ­ t i v ă c a r e c o n s e r v ă şi î n m u l ţ e ş t e c a p i t a l u l şi c a r e î n f e l u l a c e s t a d e v i n e f o r ţ a p r o d u c t i v ă şi r e p r o d u c t i v ă a c a p i t a l u l u i , o f o r ţ ă c a r e aparţine capitalului însuşi. Ruptura dintre aceste două procese este atît de evidentă, încît e l e p o t a v e a l o c î n m o m e n t e d i f e r i t e şi n u t r e b u i e c î t u ş i d e p u ţ i n s ă c o i n c i d ă . P r i m u l p r o c e s p o a t e fi î n c h e i a t — i a r d e c e l e m a i m u l t e o r i s e şi î n c h e i e î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă — î n a i n t e c h i a r c a c e l d e - a l d o i l e a s ă fi î n c e p u t . î n c h e i e r e a a c e s t u i a d i n u r m ă p r e s u ­ pune încheierea producerii produsului. Plata salariului nu poate a ş t e p t a p î n ă atunci. Ulterior v o m c o n s t a t a că a c e s t fapt constituie c h i a r o t r ă s ă t u r ă e s e n ţ i a l ă [a r e l a ţ i e i d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t ] . în schimbul simplu, în circulaţia simplă n u are loc acest p r o ­ c e s d u b l u . D a c ă m a r f a a e s t e s c h i m b a t ă p e b a n i i b, i a r a c e ş t i a d i n u r m ă s î n t s c h i m b a ţ i a p o i p e m a r f a c, c a r e e d e s t i n a t ă c o n s u m u l u i şi c a r e a fost d i n c a p u l l o c u l u i o b i e c t a l s c h i m b u l u i p e n t r u p o ­ s e s o r u l m ă r f i i a, î n t r e b u i n ţ a r e a m ă r f i i c, c o n s u m u l ei, c a d e î n î n ­ t r e g i m e în afara circulaţiei ; c o n s u m u l mărfii n u afectează cituşi d e p u ţ i n forma relaţiei [economice] şi se află dincolo d e sfera circulaţiei propriu-zise, prezentînd u n interes pur material, care n u e x p r i m ă d e c î t u n r a p o r t î n t r e i n d i v i d u l A, î n d e t e r m i n a r e a s a n a t u r a l ă , şi c u t a r e s a u c u t a r e o b i e c t a l t r e b u i n ţ e i s a l e s i n g u l a r i ­ zate. Ce destinaţie v a da acest individ mărfii c este o chestiune c a r e se află în afara r e l a ţ i e i e c o n o m i c e . 1 2 2

Capitolul

despre

capital

207

A i c i î n s ă [în s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă } , d i m p o t r i v ă , valoarea de Întrebuinţare a măriii schimbate pe bani se mani­ festă ca un raport economic particular, iar folosirea determinată a măi iii schimbate pe bani reprezintă scopul iinal al ambelor pro­ cese. Aceasta deosebeşte, aşadar, în mod formal schimbul dintre capital şi muncă de schimbul simplu. Ele reprezintă două procese cliierite. Dacă n e întrebăm apoi prin ce se deosebeşte, sub raportul conţinutului, s c h i m b u l dintre capital şi m u n c ă de s c h i m b u l simplu (de c i r c u l a ţ i a s i m p l ă ) , a f l ă m c ă a c e a s t ă d e o s e b i r e n u r e i e s e d i n t r - o raportare sau comparare exterioară a acestor două forme de schimb, dar că în procesul de a n s a m b l u al schimbului dintre ca­ p i t a l şi m u n c ă f o r m a a d o u a s e d e o s e b e ş t e s i n g u r ă d e p r i m a f o r m ă , că această comparaţie este ea însăşi inclusă în acest proces. Deo­ s e b i r e a d i n t r e c e l d e - a l d o i l e a a c t şi p r i m u l —• i a r s u s - a r ă t a t u l p r o c e s p a r t i c u l a r al aproprierii m u n c i i d e c ă t r e capital este acest al doilea act — este t o c m a i c e e a ce d e o s e b e ş t e schimbul dintre c a p i t a l şi m u n c ă d e s c h i m b u l î n c a r e b a n i i s e r v e s c c a m i j l o c i t o r î n t r e m ă r f u r i . In schimbul dintre capital şi muncă, primul act este un schimb, se încadrează pe de-a-ntregul în circulaţia obişnuită ; cel de-al doilea este un proces care se deosebeşte calitativ de schimb şi care numai printr-un abuz de cuvinte a r p u t e a fi î n genere n u m i t schimb d e u n fel s a u a l t u l . A c e s t p r o c e s e s t e d i a ­ m e t r a l o p u s s c h i m b u l u i ; el r e p r e z i n t ă o c a t e g o r i e e s e n ţ i a î m e n t e diferită.

[b) C u p r i v i r e l a s t r u c t u r a s t u d i u l u i d e s p r e c a p i t a l . C a p i t a l şi p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă m o d e r n ă . Trecerea de la proprietatea funciară la m u n c a salariată. Pieţele]

{Capital. I. Generalitate : 1) a) T r a n s f o r m a r e a b a n i l o r î n c a p i t a l ; b) C a ­ p i t a l şi m u n c ă ( m i j l o c i r e a d e c ă t r e m u n c a străină) -, c) E l e m e n t e l e capitalului, g r u p a t e în funcţie d e r a p o r t u l lor c u m u n c a (produs, m a t e r i e p r i m ă , u n e a l t ă d e m u n c ă ) . 2) Particularizarea capitalului : a) c a p i t a l c i r c u l a n t , c a p i t a l fix, r o t a ţ i a c a p i t a l u l u i . 3) Singularita­ tea capitalului : c a p i t a l şi p r o f i t ; c a p i t a l şi d o b î n d a . C a p i t a l u l c a v a l o a r e , d i s t i n c t d e el î n s u ş i c a d o b î n d a şi p r o f i t . II. Particularitate : 1) A c u m u l a r e a c a p i t a l u r i l o r ; 2) c o n c u r e n ţ a d i n t r e c a p i t a l u r i ; 3) c o n c e n t r a r e a c a p i t a l u r i l o r ( d e o s e b i r e a c a n t i ­ t a t i v ă a c a p i t a l u l u i c a d e o s e b i r e t o t o d a t ă c a l i t a t i v ă , c a măsură a m ă r i m i i şi acţiunii sale).

Critica

208

economiei

politice

[II—23] III. Singularitate : 1) C a p i t a l u l s u b i o r m ă d e c r e d i t ; 2) c a p i t a l u l s u b f o r m ă d e c a p i t a l p e a c ţ i u n i ; 3) c a p i t a l u l c a p i a ţ ă financiară. Pe p i a ţ a financiară capitalul e s t e p u s în totalitatea sa ; aici el e s t e a c e l a c a r e determină preţurile, dă de lucru, reglează pro­ ducţia, p e s c u r t e s t e i z v o r u l p r o d u c / i e i ; d a r c a p i t a l u l n u n u m a i in calitate de capital care se p r o d u c e p e sine însuşi (care se p r o d u c e m a t e r i a l m e n t e p r i n i n t e r m e d i u l i n d u s t r i e i etc., d e t e r m i n ă p r e ţ u ­ r i l e , d e z v o l t ă f o r ţ e l e d e p r o d u c ţ i e ) , ci şi î n c a l i t a t e d e c r e a t o r d e valori trebuie necesarmente să creeze o valoare sau o formă d e a v u ţ i e s p e c i f i c d i s t i n c t ă d e c a p i t a l . A c e a s t a e s t e renta funciară. Este s i n g u r a c r e a r e de c ă t r e capital a unei v a l o r i distincte d e el î n s u ş i , d e p r o p r i a l u i p r o d u c e r e . A t î t p r i n n a t u r a s a c î t şi i s t o r i ­ c e ş t e , c a p i t a l u l e s t e creatorul p r o p r i e t ă ţ i i funciare m o d e r n e , aî r e n t e i f u n c i a r e ; d e a c e e a a c ţ i u n e a l u i s e m a n i f e s t ă şi c a d e s t r ă ­ m a r e a vechii forme de proprietate funciară. Forma n o u ă se n a ş t e datorită acţiunii p e care capitalul o exercită asupra formei vechi. Dintr-un anumit punct de v e d e r e se poate s p u n e că capitalul e s t e c r e a t o r u l proprietăţii funciare m o d e r n e în c a l i t a t e a lui d e c r e a t o r al a g r i c u l t u r i i m o d e r n e . D e a c e e a r e l a ţ i i l e e c o n o m i c e i n e r e n t e proprietăţii funciare moderne, care se manifestă ca u n proces : r e n t ă funciară — capital — m u n c ă s a l a r i a t ă (forma a c e s t u i silo­ g i s m p o a t e fi c o n s t r u i t ă şi altfel : m u n c ă s a l a r i a t ă —• c a p i t a l — rentă funciară, dar capitalul trebuie să r ă m î n ă î n t o t d e a u n a ter­ m e n u l m e d i u activ) e x p r i m ă s t r u c t u r a intimă a societăţii m o d e r n e , sau capitalul în întreaga totalitate a relaţiilor sale. Aici se p u n e î n t r e b a r e a : c u m se o b ţ i n e t r e c e r e a d e la p r o ­ p r i e t a t e a f u n c i a r ă la m u n c a s a l a r i a t ă ? ( T r e c e r e a d e l a m u n c a s a l a r i a t ă la capital se o b ţ i n e d e la sine, căci m u n c a s a l a r i a t ă e s t e r e î n t o a r c e r e a capitalului la t e m e i u l s ă u activ.) I s t o r i c e ş t e , t r e c e r e a "de l a p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă l a m u n c a s a l a r i a t ă e s t e i n c o n t e s t a b i l ă . E a r e z i d ă c h i a r şi n u m a i î n f a p t u l c ă p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă [ m o ­ d e r n ă ] e s t e u n p r o d u s al c a p i t a l u l u i . D e a c e e a c o n s t a t ă m că, p r e ­ tutindeni u n d e sub acţiunea exercitată de capital asupra formelor m a i v e c h i ale proprietăţii funciare, a c e a s t a din u r m ă se t r a n s ­ formă în rentă, în bani (acelaşi lucru se întîmplă, deşi pe altă cale, acolo u n d e se c r e e a z ă ţ ă r a n u l modern), iar datorită acestui fapt a g r i c u l t u r a p r a c t i c a t ă d e capital se t r a n s f o r m ă c o n c o m i t e n t î n a g r o n o m i e i n d u s t r i a l ă , p r e t u t i n d e n i c o t t e r i i *, ş e r b i i , c l ă c a ş i i , embaticarii, ţăranii fără p ă m î n t etc. se t r a n s f o r m ă inevitabil în z i l i e r i , î n m u n c i t o r i s a l a r i a ţ i . P r i n u r m a r e , munca salariată în tota­ l i t a t e a ei e s t e p e n t r u p r i m a o a r ă c r e a t ă c a u r m a r e a a c ţ i u n i i * — fermierii

săraci.

—

Nota

trad.

Capitolul despre

capital

209

e x e r c i t a t e d e capital a s u p r a proprietăţii funciare, iar apoi, cînd a c e a s t a din u r m ă ca formă e deja elaborată, m u n c a salariată e c r e a t ă şi d e p r o p r i e t a r u l f u n c i a r . A t u n c i î n s u ş i p r o p r i e t a r u l f u n ­ c i a r , d u p ă c u m s p u n e S t e u a r t , p r o c e d e a z ă l a curăţirea pămîntu­ lui d e g u r i l e d e p r i s o s , s m u l g e c o p i i i p ă m î n t u l u i d e l a s î n u l c a r e i-a h r ă n i t , t r a n s f o r m î n d a s t f e l î n s ă ş i a g r i c u l t u r a , c a r e e p r i n n a ­ tura ei o nemijlocită s u r s ă de existenţă, într-o mijlocită sursă d e existenţă, în întregime d e p e n d e n t ă de relaţii sociale. (Dependenţa r e c i p r o c ă t r e b u i e s ă fie e l a b o r a t ă î n f o r m a e i p u r ă î n a i n t e d e a p u t e a fi v o r b a d e o a d e v ă r a t ă c o l e c t i v i t a t e s o c i a l ă [ G e m e i n s c h a f t ­ l i c h k e i t ] . T o a t e r e l a ţ i i l e a p a r c a fiind c o n d i ţ i o n a t e d e s o c i e t a t e , ş i n u d e t e r m i n a t e d e n a t u r ă . ) N u m a i d a t o r i t ă a c e s t u i fapt d e v i n e p e n t r u p r i m a o a r ă posibilă aplicarea ştiinţei, iar forţa productivă se dezvoltă pe deplin. N u î n c a p e d e c i n i c i o î n d o i a l ă c ă munca salariată, în forma ei clasică d e m u n c ă s a l a r i a t ă c a r e s e r ă s p î n d e ş t e î n s o c i e t a t e în t o a t ă a m p l o a r e a a c e s t e i a şi c a r e d e v i n e , î n l o c u l p ă m î n t u l u i , b a z a p e c a r e s e s p r i j i n ă s o c i e t a t e a , —• î n a c e a s t ă f o r m ă c l a s i c ă m u n c a s a l a r i a t ă e p e n t r u p r i m a o a r ă c r e a t ă n u m a i d e p r o p r i e t a t e a fun­ ciară modernă, adică de proprietatea funciară ca valoare creată de •capital. A s t f e l p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă d u c e î n a p o i l a m u n c ă s a l a ­ riată. Dintr-un a n u m i t p u n c t de v e d e r e se p o a t e s p u n e că a c e a s t a n u e s t e a l t c e v a d e c î t e x t i n d e r e a m u n c i i s a l a r i a t e d e la o r a ş e la sate, adică r ă s p î n d i r e a ei p e t o a t ă suprafaţa societăţii. D a c ă e bo­ gat, v e c h i u l p r o p r i e t a r funciar n u are n e v o i e d e capitalist p e n t r u a d e v e n i u n p r o p r i e t a r f u n c i a r m o d e r n . El n u t r e b u i e d e c î t s ă - ş i t r a n s f o r m e l u c r ă t o r i i î n m u n c i t o r i s a l a r i a ţ i şi s ă î n c e a p ă s ă p r o ­ d u c ă î n v e d e r e a p r o f i t u l u i , şi n u a v e n i t u l u i . A t u n c i e l î n t r u n e ş t e î n p e r s o a n a s a p e f e r m i e r u l m o d e r n şi p e p r o p r i e t a r u l f u n c i a r m o d e r n . D a r s c h i m b a r e a f o r m e i î n c a r e p r o p r i e t a r u l f u n c i a r îşi o b ţ i n e v e n i t u l s a u î n c a r e îşi p l ă t e ş t e l u c r ă t o r i i n u g e n e r e a z ă o d e o s e b i r e p u r f o r m a l ă , ci p r e s u p u n e o transtormare completă a în­ suşi modului de producţie (în a g r i c u l t u r ă ) ; d e a c e e a c r e a r e a p r o ­ prietăţii funciare m o d e r n e are premise care se sprijină pe o anu­ m i t ă d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i , a c o m e r ţ u l u i şi a ş t i i n ţ e i , î n t r - u n •cuvînt a forţelor d e p r o d u c ţ i e . Şi î n g e n e r a l p r o d u c ţ i a b a z a t ă p e c a p i t a l şi p e m u n c ă s a l a ­ riată se deosebeşte n u n u m a i formal de celelalte moduri de pro­ d u c ţ i e , ci p r e s u p u n e şi o r e v o l u ţ i e t o t a l ă î n d e z v o l t a r e a p r o d u c ­ ţiei materiale. Deşi s u b formă de capital comercial, capitalul se p o a t e d e z v o l t a p e d e p l i n (dar n u în p r o p o r ţ i i atît d e mari) fără a c e a s t ă transformare a proprietăţii funciare, în calitate de capital i n d u s t r i a l î n s ă , e l n u p o a t e l u a o m a r e d e z v o l t a r e . C h i a r şi d e z ­ voltarea manufacturii presupune o destrămare incipientă a vechi1 2 s

210

Critica

economiei

politice

lor relaţii e c o n o m i c e de p r o p r i e t a t e funciară. Pe de altă parte, din această d e s t r ă m a r e ce se p r o d u c e pe alocuri, forma n o u ă de pro­ p r i e t a t e f u n c i a r ă s e n a ş t e î n t o a t ă p l e n i t u d i n e a şi a m p l o a r e a ei n u m a i atunci cînd industria m o d e r n ă atinge u n înalt grad de dez­ v o l t a r e , i a r a c e a s t ă d e z v o l t a r e , l a r î n d u l ei, s e d e s f ă ş o a r ă î n t r - u n ritm cu atît mai rapid, cu cît s-au dezvoltat m a i p u t e r n i c agri­ c u l t u r a m o d e r n ă , f o r m a d e p r o p r i e t a t e şi r e l a ţ i i l e e c o n o m i c e c a r e îi c o r e s p u n d . I a t ă d e c e , î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , A n g l i a e s t e o ţ a r ă model pentru toate celelalte ţări ale continentului. De asemenea, dacă prima formă a industriei, m a r e a manufac­ t u r ă , p r e s u p u n e d e s t r ă m a r e a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e , l a r î n d u l ei, această destrămare este condiţionată de dezvoltarea mai mult sau m a i p u ţ i n s u b o r d o n a t ă a c a p i t a l u l u i la o r a ş e , în f o r m e l e lui î n c ă n e e v o l u a t e ( m e d i e v a l e ) , p r e c u m şi d e i n f l u e n ţ a e x e r c i t a t ă d e m a ­ n u f a c t u r a c a r e p r o s p e r ă — o d a t ă c u c o m e r ţ u l — î n a l t e ţ ă r i (o astfel d e i n f l u e n ţ ă a fost e x e r c i t a t ă d e O l a n d a a s u p r a A n g l i e i î n s e c o l u l a l X V I - l e a şi î n p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i a l X V I I - l e a ) . In a c e s t e ţ ă r i p r o c e s u l d e d e s t r ă m a r e a v e c h i i p r o p r i e t ă ţ i f u n c i a r e era deja încheiat în acel moment, iar agricultura sacrificată creş­ terii vitelor ; cerealele n e c e s a r e se importau din ţări înapoiate, c u m e r a P o l o n i a d e p i l d ă (şi î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă O l a n d a p o a t e servi drept exemplu). N u t r e b u i e s ă u i t ă m c ă n o i l e f o r ţ e d e p r o d u c ţ i e şi r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e n u s e d e z v o l t ă d i n nimic, n i c i d i n a e r şi n i c i d i n i d e e a c a r e s e a u t o a f i r m ă ; e l e s e d e z v o l t ă î n c a d r u l şi î n o p o z i ţ i e c u d e z v o l t a r e a e x i s t e n t ă a p r o d u c ţ i e i şi c u r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ţ i e t r a d i ţ i o n a l e , m o ş t e n i t e . D a c ă î n s i s t e m u l b u r g h e z d e s ă v î r ş i t fie­ care raport economic p r e s u p u n e u n altul în forma sa economică b u r g h e z ă şi î n felul a c e s t a f i e c a r e r e z u l t a t e s t e t o t o d a t ă şi p r e ­ m i s ă , a c e l a ş i l u c r u s e î n t î m p l ă î n o r i c e [11—24] s i s t e m o r g a n i c , î n s u ş i a c e s t s i s t e m o r g a n i c , c a t o t u n i c , îşi a r e p r o p r i i l e s a l e premise, iar dezvoltarea sa p e linia care duce la totalitate constă t o c m a i î n a-şi s u b o r d o n a t o a t e e l e m e n t e l e s o c i e t ă ţ i i s a u î n a c r e a din a c e a s t a o r g a n e l e ce-i lipsesc. î n felul a c e s t a , sistemul, în cursul dezvoltării istorice, se transformă într-o totalitate. Transfor­ m a r e a s i s t e m u l u i într-o astfel d e t o t a l i t a t e c o n s t i t u i e u n m o m e n t al p r o c e s u l u i , a l d e z v o l t ă r i i s i s t e m u l u i . Pe de altă parte, dacă într-o societate relaţiile de producţie m o d e r n e — a d i c ă capitalul — s-au d e z v o l t a t p î n ă la t o t a l i t a t e a lor şi a c e a s t ă s o c i e t a t e p u n e s t ă p î n i r e p e u n n o u t e r i t o r i u , î n c o l o n i i d e p i l d ă , e a c o n s t a t ă — p r i n r e p r e z e n t a n t u l ei, c a p i t a l i s t u l — c ă f ă r ă m u n c ă s a l a r i a t ă c a p i t a l u l ei î n c e t e a z ă d e a fi c a p i t a l şi c ă u n a d i n p r e m i s e l e n e c e s a r e p e n t r u c a e l s ă fie c a p i t a l e s t e n u n u m a i p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă î n g e n e r a l , ci p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă

Capitolul despre

capital

211

m o d e r n ă ; o proprietate funciară care, ca rentă capitalizată, tre­ b u i e p l ă t i t ă s c u m p şi c a a t a r e e x c l u d e f o l o s i r e a n e m i j l o c i t ă a p ă ­ mîntului de către indivizi. De aici d e c u r g e a c e a teorie a coloni­ z ă r i i f o r m u l a t ă d e Wakefield şi a p l i c a t ă d e g u v e r n u l e n g l e z î n Australia. Aici proprietatea funciară este scumpită în m o d arti­ ficial p e n t r u a-i t r a n s f o r m a p e l u c r ă t o r i î n m u n c i t o r i s a l a r i a ţ i , p e n t r u a c r e a c a p i t a l u l u i p o s i b i l i t a t e a d e a f u n c ţ i o n a c a a t a r e şi a f a c e a s t f e l productivă n o u a colonie, p e n t r u a dezvolta în această c o l o n i e a v u ţ i a , î n l o c d e a o folosi, c a î n c a z u l A m e r i c i i , p e n t r u a trimite acolo muncitori salariaţi pentru o scurtă perioadă d e t i m p . T e o r i a l u i Wakefield este extrem de importantă pentru justa înţelegere a esenţei proprietăţii funciare moderne. în calitate de creator de r e n t ă funciară, capitalul se reîntoarce, aşadar, la p r o d u c e r e a muncii salariate ca b a z ă c r e a t o a r e g e n e r a l ă a s a . C a p i t a l u l p r o v i n e d i n c i r c u l a ţ i e şi p r e s u p u n e m u n c a c a m u n c ă s a l a r i a t ă ; î n felul a c e s t a el s e f o r m e a z ă şi, d e z v o l t a t c a o totalitate, p r e s u p u n e proprietatea funciară atît ca condiţie a sa c î t şi c a o p u s al s ă u . A i c i î n s ă i e s e l a i v e a l ă c ă p r i n a c e a s t a e l n u face decît să creeze m u n c a salariată ca p r e m i s ă g e n e r a l ă a sa, înseamnă deci că acum m u n c a salariată trebuie examinată în sine. P e d e a l t ă p a r t e , l a r î n d u l ei, p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă m o d e r n ă s e m a n i f e s t ă î n m o d u l c e l m a i p r e g n a n t î n p r o c e s u l d e c l e a r i n g of e s t a t e s * şi d e t r a n s f o r m a r e a l u c r ă t o r i l o r a g r i c o l i î n m u n c i t o r i salariaţi. î n felul a c e s t a a v e m , a ş a d a r , o d u b l ă t r e c e r e l a m u n c ă s a l a r i a t ă . A c e a s t a sub aspect pozitiv. Dar d a c ă privim lucrurile sub aspec­ tul n e g a t i v , c o n s t a t ă m c ă d u p ă c e c a p i t a l u l a s t a t o r n i c i t p r o p r i e ­ t a t e a f u n c i a r ă şi p r i n a c e a s t a ş i - a a t i n s d u b l u l s c o p : 1) d e a c r e a o a g r i c u l t u r ă i n d u s t r i a l ă şi d e a d e z v o l t a a s t f e l f o r ţ a p r o d u c t i v ă a p ă m î n t u l u i , şi 2) d e a c r e a m u n c ă s a l a r i a t ă , a d i c ă d o m i n a ţ i a g e ­ nerală a capitalului la sate, — d u p ă a c e a s t a capitalul î n c e p e să v a d ă în existenţa proprietăţii funciare m o d e r n e d o a r u n stadiu de dezvoltare trecător, care e n e c e s a r p e n t r u a face posibilă a c ţ i u n e a c a p i t a l u l u i a s u p r a v e c h i l o r r e l a ţ i i d e p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă , şi n u e d e c î t u n produs al destrămării lor, d a r c a r e , c a a t a r e , o d a t ă s c o p u l a c e s t a a t i n s , n u m a i î n s e a m n ă d e c î t l i m i t a r e a p r o f i t u l u i şi n u r e ­ prezintă o necesitate pentru producţie. De aceea capitalul tinde s ă d e s f i i n ţ e z e p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă c a p r o p r i e t a t e p r i v a t ă şi s-o treacă în mîinile statului. Acesta este aspectul negativ : tendinţa d e a t r a n s f o r m a a s t f e l î n t r e a g a s o c i e t a t e a ţ ă r i i î n c a p i t a l i ş t i şi în muncitori salariaţi. 1 2 4

* — curăţire

a

domeniilor.

—

Nota

trad.

212

Critica e c o n o m i e i

politice

D a c ă c a p i t a l u l a a j u n s a t î t d e d e p a r t e , l a r î n d u l e i şi m u n c a salariată a ajuns atît de d e p a r t e încît, pentru simplificarea rela­ ţiilor, u ş u r a r e a impozitelor etc., p e d e o p a r t e t i n d e — în a c e e a ş i f o r m ă c a şi b u r g h e z u l — să-1 î n l ă t u r e p e p r o p r i e t a r u l f u n c i a r c a pe o excrescenţă parazitară, pe de altă parte, pentru a scăpa d e m u n c a s a l a r i a t ă şi a d e v e n i p r o d u c ă t o r i n d e p e n d e n t c a r e l u c r e a z ă p e n t r u c o n s u m u l nemijlocit, muncitorul r e v e n d i c ă p a r c e l a r e a marii p r o p r i e t ă ţ i funciare. Astfel, p r o p r i e t a t e a funciară este n e g a t ă din două părţi ; n e g a r e a din partea capitalului n u u r m ă r e ş t e decît o s c h i m b a r e d e f o r m ă [a p r o p r i e t ă ţ i i p r i v a t e ] , î n v e d e r e a i n s t a u r ă r i i dominaţiei absolute a capitalului. (Instituirea rentei funciare ca r e n t ă g e n e r a l ă d e stat (impozit c ă t r e stat) ar î n s e m n a ca s o c i e ­ tatea burgheză să reproducă pe altă cale sistemul medieval, dar ca o n e g a r e totală a acestuia.) N e g a r e a proprietăţii funciare d e către munca salariată n u este decît o negare voalată a capitalului şi d e c i a î n s e ş i m u n c i i s a l a r i a t e . D e a c e e a m u n c a s a l a r i a t ă u r ­ m e a z ă a fi e x a m i n a t ă a c u m c a c e v a d e s i n e s t ă t ă t o r f a ţ ă d e capital. A i c i , a ş a d a r , a v e m o d u b l ă t r e c e r e : 1) trecerea pozitivă de la p r o p r i e t a t e a funciară m o d e r n ă sau d e la capital prin intermediul p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e m o d e r n e l a s i s t e m u l g e n e r a l al m u n c i i s a l a ­ r i a t e ; 2) trecerea negativă : n e g a r e a proprietăţii funciare de către capital, adică, prin urmare, n e g a r e a de către capital a valorii d e s i n e s t ă t ă t o a r e , d e c i t o c m a i n e g a r e a c a p i t a l u l u i d e c ă t r e el î n s u ş i . D a r n e g a ţ i a c a p i t a l u l u i e s t e munca salariată. A p o i u r m e a z ă a fi e x a m i n a t ă n e g a r e a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e şi n e g a r e a •— p r i n i n t e r ­ mediul ei — - a capitalului de către m u n c a salariată, adică de către m u n c a s a l a r i a t ă c a r e v r e a s ă s e i n s t i t u i e ca c e v a d e s i n e s t ă ­ tător. } {Piaţa, care în economia politică a p a r e mai întîi ca o deter­ m i n a ţ i e a b s t r a c t ă , c a p ă t ă f o r m e i n t e g r a l e . I n i ţ i a l , piaţa financiară. A c e a s t a c u p r i n d e p i a ţ a s c h i m b u l u i şi î n g e n e r a l p i a ţ a î m p r u m u ­ t u r i l o r , a d i c ă c o m e r ţ u l c u b a n i , p i a ţ a l i n g o u r i l o r . C a p i a ţ ă a îm­ prumuturilor de bani, p i a ţ a f i n a n c i a r ă s e m a n i f e s t ă şi î n a c t i v i t a t e a b ă n c i l o r , s u b f o r m a t a x e i d e s c o n t , d e p i l d ă , la c a r e b ă n c i l e f a c operaţii de scont : piaţa împrumuturilor, agenţii de schimb etc. P i a ţ a f i n a n c i a r ă a p a r e a p o i şi c a p i a ţ ă a t u t u r o r titlurilor purtă­ toare de dobînda : p i a ţ a r e n t e l o r d e s t a t şi p i a ţ a a c ţ i u n i l o r . L a r î n d u l l o r , a c e s t e a d i n u r m ă s e s u b î m p a r t în g r u p u r i m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n v a s t e . î n p r i m u l r î n d , acţiunile instituţiilor care fac comerţ cu bani : a c ţ i u n i l e b ă n c i l o r , a c ţ i u n i l e b ă n c i l o r c u c a p i t a l p e a c ţ i u n i ; acţiunile mijloacelor de comunicaţie (principalele din­ t r e e l e — acţiunile feroviare ; a c ţ i u n i l e canalelor -, a c ţ i u n i l e î n t r e -

Capitolul despre

capital

213

prinderilor d e navigaţie, acţiunile telegrafului, acţiunile întreprin­ d e r i l o r d e t r a n s p o r t c u o m n i b u z e l e ) ; acţiunile întreprinderilor in­ dustriale generale ( p r i n c i p a l e l e d i n t r e e l e — acţiunile întreprin­ derilor miniere). Urmează apoi aprovizionarea cu bunuri de uz g e n e r a l ( a c ţ i u n i l e întreprinderilor de gaz, d e a l i m e n t a r e c u a p ă ) . A c ţ i u n i l e celor mai diferite întreprinderi : aici g ă s i m mii d e v a ­ r i e t ă ţ i , î n t r e p r i n d e r i p e n t r u păstrarea mărlurifor (acţiunile antre­ p o z i t e l o r e t c . ) . A p a r acţiuni de tot felul, c u m s î n t , d e p i l d ă , î n t r e ­ p r i n d e r i l e i n d u s t r i a l e şi s o c i e t ă ţ i l e c o m e r c i a l e c u c a p i t a l p e a c ­ ţ i u n i , î n sfîrşit, c a a s i g u r a r e a î n t r e g u l u i a n s a m b l u , acţiunile so­ cietăţilor de asigurare d e t o a t e felurile. D u p ă c u m p i a ţ a î n a n s a m b l u s e î m p a r t e î n p i a ţ ă i n t e r n ă şi p i a ţ ă e x t e r n ă , t o t a s t f e l şi p i a ţ a i n t e r n ă , l a r î n d u l ei, s e î m p a r t e î n p i a ţ a a c ţ i u n i l o r i n t e r n e , a t i t l u r i l o r d e s t a t i n t e r n e e t c . şi în p i a ţ a t i t l u r i l o r d e s t a t e x t e r n e , a a c ţ i u n i l o r [II—25] s t r ă i n e e t c . La d r e p t v o r b i n d însă, toate a c e s t e a ţin d e piaţa mondială, care este n u numai piaţa internă în raport cu toate pieţele externe existente î n a f a r a ei, ci t o t o d a t ă şi p i a ţ a i n t e r n ă p e n t r u t o a t e p i e ţ e l e e x t e r n e c a r e , l a r î n d u l lor, e x i s t ă c a p ă r ţ i c o m p o n e n t e a l e p i e ţ e i n a ­ ţionale. Piaţa financiară se concentrează într-un punct principal dinăun­ trul unei ţări, în timp ce pieţele celelalte se repartizează mai mult î n f u n c ţ i e d e d i v i z i u n e a m u n c i i d i n ţ a r a r e s p e c t i v ă ; d e ş i şi în acest caz p o a t e a v e a loc o considerabilă c o n c e n t r a r e în capitala ţării, d a c ă e u n oraş p o r t u a r p e n t r u export. Pieţele care se deosebesc de piaţa financiară diferă între ele t o t a t î t p e c î t d i f e r ă p r o d u s e l e şi r a m u r i l e d e p r o d u c ţ i e . P r i n c i p a ­ lele p i e ţ e ale a c e s t o r p r o d u s e diferite se f o r m e a z ă în c e n t r e l e c a r e s e r v e s c c a a t a r e fie p e l i n i a e x p o r t u l u i s a u a i m p o r t u l u i , fie p e n ­ tru că ele însele sînt centrele unei anumite producţii sau servesc ca locuri de desfacere a produselor unor asemenea centre. Dar d e la simpla diversitate a acestor pieţe trebuie să t r e c e m la o s t r u c t u r a r e m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n o r g a n i c ă a lor în g r u p u r i mari, c a r e , p o t r i v i t cu e l e m e n t e l e f u n d a m e n t a l e ale capitalului, se îm­ p a r t n e c e s a r m e n t e î n p i a ţ ă d e p r o d u s e si p i a ţ ă d e m a t e r i i p r i m e . Uneltele de producţie ca atare nu alcătuiesc o piaţă aparte ; ele c a a t a r e s î n t r e p r e z e n t a t e p e p i a ţ ă , m a i a l e s şi î n p r i m u l r î n d p r i n m a t e r i i l e p r i m e c a r e se v î n d c a m i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e ; apoi în special prin metale, întrucît acestea exclud orice idee de consum n e m i j l o c i t , şi a p o i p r i n p r o d u s e c a : c ă r b u n e , p e t r o l , s u b s t a n ţ e chimice, toate destinate să dispară ca materiale auxiliare ale pro­ d u c ţ i e i . L a fel şi s u b s t a n ţ e l e c o l o r a n t e , l e m n u l , a r t i c o l e l e d e v o p selărie etc. în concordantă cu cele de mai sus a v e m :

214

Critica

economiei

politice

I. Produse. 1) Piaţa cerealelor cu diferitele ei subdiviziuni. De pildă, p i a ţ a seminţelor : orez, tapioca, cartofi etc. Este o piaţă foarte importantă din punct de v e d e r e economic, d e o a r e c e deser­ v e ş t e a t î t n e v o i l e p r o d u c ţ i e i c î t şi p e c e l e a l e c o n s u m u l u i n e m i j ­ l o c i t . 2) Piaţa produselor coloniale : cafea, ceai, c a c a o , zahăr, mi­ r o d e n i i (piper, t u t u n , ardei, s c o r ţ i ş o a r ă , c a s s i a lignea, c u i ş o a r e , g h i m b i r , n u c ş o a r ă e t c . ) . 3) Fructe ; m i g d a l e , s m o c h i n e , p r u n e , c o r ­ c o d u ş e , s t a f i d e , p o r t o c a l e , l ă m î i e t c . -, melase (pentru producţie e t c . ) . 4) Produse alimentare : unt, brînză, şuncă, slănină, untură, c a r n e d e p o r c , c a r n e d e v i t ă ( a f u m a t ă ) , p e ş t e e t c . 5) Băuturi spir­ toase : v i n , r o m , b e r e e t c . II. Produse brute. 1) Materii prime pentru industria mecani­ zată. I n , c î n e p ă , b u m b a c , m ă t a s e , l î n ă , p i e i c r u d e , p i e l e , g u t a p e r c ă e t c . 2) Materii prime pentru industria chimică : p o t a s i u , s a l p e t r u , terebentină, nitrat de sodiu etc. III. Materii prime care servesc totodată ca unelte de pro­ ducţie : metale ( a r a m ă , fier, c o s i t o r , z i n c , p l u m b , o ţ e l etc.) -, che­ restea, l e m n e d e foc, l e m n d e c o n s t r u c ţ i e , l e m n t i n c t o r i a l , l e m n pentru construcţii n a v a l e etc. I V . Mijloace de producţie şi materiale auxiliare : articole de v o p s e l ă r i e şi s u b s t a n ţ e c o l o r a n t e ( c a r m î z , i n d i g o e t c . , g u d r o n , s e u , uleiuri, c ă r b u n e etc.). Fireşte că fiecare din aceste p r o d u s e trebuie să ajungă p e p i a ţ ă ; dar pieţe cu a d e v ă r a t mari, distincte d e c o m e r ţ u l cu a m ă ­ nuntul, se formează numai pentru articolele de consum de masă (importante din punct de v e d e r e economic sînt n u m a i : piaţa ce­ r e a l e l o r , p i a ţ a c e a i u l u i , a z a h ă r u l u i , a c a f e l e i şi î n t r - o o a r e c a r e m ă s u r ă p i a ţ a v i n u l u i şi a b ă u t u r i l o r s p i r t o a s e î n g e n e r a l , s a u p e n ­ tru produsele care servesc drept materii prime în industrie : piaţa lînii, a m ă t ă s i i , a lemnului, a m e t a l e l o r etc.). M a i î n c o l o s e va lămuri u n d e a n u m e trebuie, i n t r o d u s ă categoria a b s t r a c t ă de p i a ţ ă . }

[c)] S c h i m b u l

dintre capital

şi f o r ţ a d e m u n c ă

1 2 c

î n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t a r e l o c u n s c h i m b s i m p l u ; f i e c a r e c a p ă t ă u n e c h i v a l e n t ; u n u l c a p ă t ă b a n i , c e l ă l a l t o m a r f ă al c ă r e i preţ c o r e s p u n d e e x a c t s u m e i d e b a n i c u c a r e a fost p l ă t i t ă . C e e a ce capitalistul capătă în acest schimb simplu este o v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e ; p u t e r e a d e a d i s p u n e d e m u n c a a l t u i a . î n c e e a ce-î p r i v e ş t e p e m u n c i t o r —• şi î n a c e s t s c h i m b el a p a r e c a v î n z ă t o r — e s t e e v i d e n t c ă l a el, c a şi l a v î n z ă t o r u l o r i c ă r e i a l t e m ă r f i , al oricărei alte valori de întrebuinţare, întrebuinţarea p e care cum­ p ă r ă t o r u l o v a d a m ă r f i i c e i-a f o s t v î n d u t ă n u a f e c t e a z ă d e t e r -

Capitolul despre

capital

215

minaţia de formă a relaţiei. C e e a ce vinde muncitorul este pu­ t e r e a d e a d i s p u n e d e m u n c a lui, c a r e e s t e o m u n c ă d e t e r m i n a t ă , o anumită î n d e m î n a r e etc. Este cu d e s ă v î r ş i r e indiferent ce a n u m e t a c e capitalistul cu m u n c a m u n c i t o r u l u i , deşi el p o a t e folosi a c e a s t ă m u n c ă , fireşte, n u m a i potrivit c a r a c t e r u l u i ei d e t e r m i n a t , iar însăşi p u t e r e a lui de a dispune de ea se limitează la dreptul d e a dispune n u m a i d e o m u n c ă deteiminată şi î n d e c u r s u l u n u i t i m p determinat ( a t î t a şi a t î t a t i m p d e m u n c ă ) . S i s t e m u l m u n c i i p l ă t i t e c u b u c a t a creează, ce-i drept, a p a r e n ţ a că m u n c i t o r u l ar primi o a n u m i t ă parte din produs. Dar aceasta n u este decît o altă formă de mă­ s u r a r e a t i m p u l u i (în l o c d e a s p u n e : v e i l u c r a 12 o r e , s e s p u n e v e i c ă p ă t a a t î t a şi a t î t a d e f i e c a r e b u c a t ă , a d i c ă î ţ i v o m m ă s u r a t i m p u l l u c r a t d u p ă c a n t i t a t e a d e p r o d u s e ) ; aici, la e x a m i n a r e a relaţiei generale, acest lucru n u n e interesează. D a c ă capitalistul s-ar m u l ţ u m i n u m a i cu p u t e r e a d e a d i s p u n e d e m u n c ă , f ă r ă a-1 p u n e p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e e f e c t i v , d e p i l d ă d a c ă s-ar m u l ţ u m i n u m a i c u p u t e r e a d e a d i s p u n e de m u n c a lui c a d e o r e z e r v ă e t c . , s a u p e n t r u a-1 l i p s i p e c o n c u r e n t d e o a s t f e l d e p u t e r e a s u p r a e i ( c u m fac, d e p i l d ă , u n i i d i r e c t o r i d e t e a t r e c u m p ă r î n d o c î n t ă r e a ţ ă p e n t r u u n a n u m i t s e z o n , n u c a s-o p u n ă s ă c î n t e , ci p e n t r u c a e a s ă n u c î n t e p e s c e n a u n u i t e a t r u r i v a l ) , s c h i m b u l a r fi t o t u ş i p e d e p l i n r e a l i z a t . S u b f o r m ă d e b a n i , c e - i drept, muncitorul capătă v a l o a r e a d e schimb, forma generală a a v u ţ i e i î n t r - o c a n t i t a t e d e t e r m i n a t ă , şi a c e a s t ă c a n t i t a t e m a i m a r e s a u m a i m i c ă d e v a l o a r e d e s c h i m b p e c a r e e l o p r i m e ş t e îi a s i ­ gură o participare mai mare sau mai mică la avuţia generală. Dar felul c u m a n u m e s e d e t e r m i n ă a c e a s t ă c a n t i t a t e m a i m a r e s a u m a i m i c ă , c u m a n u m e s e m ă s o a r ă c a n t i t a t e a d e b a n i p e c a r e el o p r i ­ m e ş t e a f e c t e a z ă a t î t d e p u ţ i n r e l a ţ i a g e n e r a l ă , î n c î t n u p o a t e fi d e d u s din ea ca atare. In general, v a l o a r e a de schimb a mărfii v î n d u t e d e m u n c i t o r n u p o a t e fi d e t e r m i n a t ă d e f e l u l î n c a r e o ioloseşte c u m p ă r ă t o r u l , ci n u m a i d e c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a t e r i a ­ lizată pe care o conţine această marfă, adică, în cazul nostru, de c a n t i t a t e a d e m u n c ă c a r e t r e b u i e c h e l t u i t ă p e n t r u a-1 p r o d u c e p e m u n c i t o r u l î n s u ş i . C ă c i v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e p e c a r e [II—26] o p u n e el la dispoziţie există n u m a i ca o facultate, ca o c a p a ­ citate a o r g a n i s m u l u i s ă u ; e a n u p o a t e exista în afara lui. M u n c a m a t e r i a l i z a t ă n e c e s a r ă atît p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a fizică a s u b s t a n ţ e i g e n e r a l e în care există forţa de m u n c ă a muncitorului, adică pen­ t r u a-1 î n t r e ţ i n e f i z i c e ş t e p e m u n c i t o r u l î n s u ş i , c î t şi p e n t r u a modifica această substanţă generală în v e d e r e a dezvoltării aptitu­ dinilor specifice ale muncitorului, este m u n c a materializată în a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă . P r i n a c e a s t ă m u n c ă s e şi m ă s o a r ă î n g e n e r a l

216

Critica e c o n o m i e i

politice

cantitatea de valoare, suma de bani pe care o capătă muncitorul în c a d r u l schimbului. Aici n u n e o c u p ă m î n s ă m a i a m ă n u n ţ i t d e modul în care salariul, a s e m e n e a tuturor celorlalte mărfuri, se m ă s o a r ă p r i n t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u a-1 p r o d u c e p e m u n ­ citor ca atare. î n c a d r u l c i r c u l a ţ i e i , c î n d s c h i m b o m a r f ă p e b a n i şi c u a c e ş t i bani c u m p ă r o marfă şi-mi satisfac o trebuinţă, actul e s t e încheiat. L a fel s t a u l u c r u r i l e şi c u m u n c i t o r u l , c u d e o s e b i r e a c ă el a r e p o ­ sibilitatea d e a r e l u a actul d e la început, căci v i t a l i t a t e a lui e s t e sursa datorită căreia propria-i valoare de întrebuinţare — pînă la u n anumit moment, p î n ă se u z e a z ă — se reface în p e r m a n e n ţ ă şi s e o p u n e î n p e r m a n e n ţ ă c a p i t a l u l u i , g a t a s ă r e î n c e a p ă a c e l a ş i schimb. A s e m e n e a oricărui individ care se manifestă ca subiect în cadrul circulaţiei, muncitorul este posesorul unei valori de î n t r e b u i n ţ a r e ; el o t r a n s f o r m ă î n b a n i , î n f o r m a g e n e r a l ă a a v u ­ ţiei, d a r n u m a i p e n t r u a o s c h i m b a p e a c e a s t a d i n n o u p e m ă r f u r i c u o b i e c t e ale c o n s u m u l u i s ă u nemijlocit, c a m i j l o a c e p e n t r u sa­ t i s f a c e r e a t r e b u i n ţ e l o r sale. D e o a r e c e s c h i m b ă v a l o a r e a s a d e în­ t r e b u i n ţ a r e p e forma g e n e r a l ă a avuţiei, m u n c i t o r u l d e v i n e p a i t i cipant la consumarea avuţiei generale — în limita echivalentului s ă u — l i m i t ă c a n t i t a t i v ă c a r e , d e altfel, t r e c e î n limită calitativă, ca la orice schimb. Muncitorul însă nu este legat nici de anumite o b i e c t e şi n i c i d e u n a n u m i t m o d d e s a t i s f a c e r e a t r e b u i n ţ e l o r . S f e r a c o n s u m u l u i s ă u e s t e l i m i t a t ă s u b r a p o r t c a n t i t a t i v , şi n u c a ­ l i t a t i v , P r i n a c e a s t a s e d e o s e b e ş t e el d e s c l a v , d e ş e r b e t c . Consumul exercită, bineînţeles, o acţiune inversă asupra pro­ d u c ţ i e i . D a r î n c a d r u l s c h i m b u l u i , a c e a s t ă a c ţ i u n e i n v e r s ă îl a f e c ­ t e a z ă p e m u n c i t o r t o t a t î t d e p u ţ i n c a şi p e c e i l a l ţ i v î n z ă t o r i d e mărfuri d i m p o t r i v ă , d i n p u n c t u l d e v e d e r e al c i r c u l a ţ i e i s i m p l e — şi d e o c a m d a t ă n u a v e m d e - a f a c e c u o r e l a ţ i e m a i d e z v o l ­ tată — consumul cade în afara relaţiei economice. Un lucru însă p o a t e fi r e m a r c a t î n t r e a c ă t d e p e a c u m , şi a n u m e c ă l i m i t a r e a r e l a t i v ă , p u r c a n t i t a t i v ă , şi n u c a l i t a t i v ă — c a r e n u m a i p r i n c a n ­ titate d e v i n e limitare calitativă — a sferei de c o n s u m a m u n c i ­ t o r i l o r l e c o n f e r ă a c e s t o r a şi î n c a l i t a t e d e c o n s u m a t o r i c u t o t u l a l t ă i m p o r t a n ţ ă , c a a g e n ţ i ai p r o d u c ţ i e i , d e c î t a c e e a p e c a r e a u avut-o producătorii direcţi în antichitate sau în evul mediu, sau p e c a r e o a u a z i î n A s i a (în c u r s u l a n a l i z e i u l t e r i o a r e a c a p i t a ­ lului este în g e n e r e n e c e s a r să e x a m i n ă m mai î n d e a p r o a p e ra­ p o r t u l d i n t r e c o n s u m şi p r o d u c ţ i e ) . D a r , d u p ă c u m a m m a i s p u s , d e a c e s t a s p e c t n u n e o c u p ă m î n c ă aici. Tot astfel, d a t o r i t ă faptului c ă m u n c i t o r u l c a p ă t ă e c h i v a l e n t u l sub formă de bani, sub formă de a v u ţ i e generală, el stă în cadrul a c e s t u i s c h i m b — î n aparenţă cel puţin — p e p i c i o r d e e g a l i t a t e ;

Capitolul despre

capital

217

cu capitalistul, a s e m e n e a oricărui alt p a r t i c i p a n t la schimb. în realitate, a c e a s t ă egalitate e deja încălcată prin faptul că schimbul acesta, în a p a r e n ţ ă simplu, p r e s u p u n e existenţa unei relaţii între c a p i t a l i s t şi m u n c i t o r , c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e î n t r - o f o r m ă specific diferită d e v a l o a r e a d e schimb, în opoziţie cu v a l o a r e a c o n s i d e r a t ă ca a t a r e ; p r e s u p u n e , a ş a d a r , că, în afară d e r e l a ţ i a de schimb, în care natura valorii de întrebuinţare, valoarea de î n t r e b u i n ţ a r e specifică a mărfii c a a t a r e este indiferentă, m u n c i ­ t o r u l s e m a i a f l ă şi î n t r - o a l t ă r e l a ţ i e , d e t e r m i n a t ă e c o n o m i c e ş t e în alt mod. A c e a s t ă a p a r e n ţ ă de egalitate există însă efectiv ca o iluzie a m u n c i t o r u l u i , i a r î n t r - o a n u m i t ă m ă s u r ă şi a p ă r ţ i i c e l e i l a l t e , şi d e a c e e a modifică esenţial poziţia lui, spre d e o s e b i r e d e c e a a lucră­ torilor din alte moduri de producţie sociale. Esenţial însă este faptul că p e n t r u muncitor scopul schimbului constă în satisfacerea t r e b u i n ţ e l o r s a l e . P e n t r u e l o b i e c t u l s c h i m b u l u i îl c o n s t i t u i e o b i e c ­ t u l n e m i j l o c i t a l t r e b u i n ţ e i , ş i n u v a l o a r e a d e s c h i m b c a a t a r e . El primeşte, ce-i drept, bani, dar n u m a i în d e t e r m i n a ţ i a lor d e m o ­ n e d ă , d e m i j l o c i r e c a r e s e a u t o s u p r i m ă şi c a r e d i s p a r e . C e e a c e el c a p ă t ă în schimb n u e s t e deci v a l o a r e de schimb, nici avuţie, ci m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , o b i e c t e l e n e c e s a r e p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a a c t i v i t ă ţ i i s a l e v i t a l e , p e n t r u s a t i s f a c e r e a t r e b u i n ţ e l o r s a l e fizice, sociale etc. A v e m aici u n anumit echivalent sub formă de mij­ loace de subzistenţă, de m u n c ă materializată, măsurat prin cheltu­ ielile de p r o d u c ţ i e necesitate de m u n c a muncitorului. C e e a ce c e d e a z ă muncitorul este dreptul de a se dispune de m u n c a sa. P e de altă p a r t e , n u este m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că chiar î n c a d r u l c i r c u l a ţ i e i s i m p l e , m o n e d a s e t r a n s f o r m ă î n b a n i şi c ă î n felul a c e s t a , d e o a r e c e î n c a d r u l s c h i m b u l u i m u n c i t o r u l c a p ă t ă m o ­ n e d e , el le p o a t e t r a n s f o r m a în b a n i a c u m u l î n d u - l e etc., r e t r ă g î n du-le din circulaţie, fixîndu-Ie ca formă g e n e r a l ă a avuţiei, în loc s ă l e f o l o s e a s c ă c a m i j l o c d e s c h i m b e f e m e r . î n a c e s t s e n s s-ar p u t e a s p u n e d e c i că, î n s c h i m b u l d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l , o b i e c ­ tul — d e c i şi p r o d u s u l s c h i m b u l u i — îl c o n s t i t u i e p e n t r u m u n c i t o r n u m i j l o c u l d e s u b z i s t e n ţ ă , ci a v u ţ i a , n u o a n u m i t ă v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , ci v a l o a r e a d e s c h i m b c a a t a r e . P o t r i v i t acestui p u n c t d e v e d e r e , m u n c i t o r u l p o a t e să facă din v a l o a r e a de schimb p r o p r i u l s ă u produs, n u m a i a ş a c u m î n g e n e r e a v u ţ i a p o a t e să apară c a produs al circulaţiei simple, bazată pe schimb de echi­ v a l e n t e , şi a n u m e n u m a i p r i n a c e e a c ă s a c r i f i c ă iormei avuţiei sa­ tisfacerea substanţială a trebuinţelor sale, adică atunci cînd prin renunţări, economisire, restrîngerea consumului său, scoate din c i r c u l a ţ i e m a i p u ţ i n e bunuri d e c î t îi d ă el. A c e a s t a e s t e u n i c a

218

Critica

economiei

politice

formă posibilă de îmbogăţire pe care o statorniceşte circulaţia însăşi. R e n u n ţ ă r i l e s-ar p u t e a m a n i f e s t a şi într-o formă c a r e n u rezidă în circulaţia simplă : m u n c i t o r u l îşi p o a t e sacrifica într-o m ă s u r ă m a i m a r e o d i h n a şi î n t r e a g a s a e x i s t e n ţ ă d i s t i n c t ă d e e x i s t e n ţ a sa î n c a l i t a t e d e m u n c i t o r , fiind p e c î t p o s i b i l n u m a i m u n c i t o r , a d i c ă reînnoind mai frecvent actul de schimb sau extinzîndu-1 cantita­ t i v , a d i c ă d î n d d o v a d ă d e sîrguinţă. De aceea în societatea actuală c e r i n ţ a d e a s e d a d o v a d ă d e s î r g u i n ţ ă , d e spirit de economie, de renunţări e s t e a d r e s a t ă m u n c i t o r u l u i , şi n u c a p i t a l i s t u l u i , şi a n u m e e s t e a d r e s a t ă d e c ă t r e [11—27] c a p i t a l i ş t i . S o c i e t a t e a actuală prezintă cerinţa cu adevărat paradoxală ca de renunţare să dea dovadă acela pentru care obiectul schimbului este mijlocul de sub­ z i s t e n ţ ă , şi n u a c e l a p e n t r u c a r e o b i e c t u l s c h i m b u l u i îl c o n s t i t u i e î m b o g ă ţ i r e a . La iluzia c ă capitaliştii a u d a t efectiv d o v a d ă d e „ r e n u n ţ a r e " şi c ă n u m a i a s t f e l a u d e v e n i t ei c a p i t a l i ş t i — c e r i n ţ ă şi p ă r e r e c a r e î n g e n e r a l a u a v u t s e n s n u m a i î n e p o c a p r e m e r g ă ­ t o a r e epocii m o d e r n e , c î n d c a p i t a l u l s e d e z v o l t a p o r n i n d d e la relaţii feudale etc. —, la a c e a s t ă iluzie a u r e n u n ţ a t toţi economiştii m o d e r n i cît d e cît rezonabili. D u p ă p ă r e r e a capitaliştilor, m u n c i ­ t o r u l e s t e a c e l a c a r e t r e b u i e s ă f a c ă e c o n o m i i , şi î n l e g ă t u r ă c u a c e a s t a s-a f ă c u t m a r e t ă r ă b o i p e t e m a c a s e l o r d e e c o n o m i i e t c . { î n c e e a c e p r i v e ş t e c a s e l e d e e c o n o m i i , d e altfel, î n ş i ş i e c o ­ nomiştii r e c u n o s c că a d e v ă r a t u l lor scop n u este bogăţia, ci repar­ t i z a r e a m a i r a ţ i o n a l ă a c h e l t u i e l i l o r m u n c i t o r u l u i , a s t f e l î n c î t la b ă t r î n e ţ e , în caz d e boală, p e t i m p d e criză etc., a c e s t a s ă n u c a d ă în sarcina caselor pentru săraci, a statului, a persoanelor caritabile (într-un cuvînt, toată p o v a r a trebuie să cadă pe umerii clasei mun­ c i t o a r e , şi n u a i c a p i t a l i ş t i l o r , i a r m u n c i t o r u l r ă m a s f ă r ă l u c r u n u trebuie să vegeteze p e seama acestora) ; reiese deci că sarcina caselor de economii este să economisească p e n t r u capitalişti, să le r e d u c ă cheltuielile de p r o d u c ţ i e d e s t i n a t e acestor s c o p u r i . } Dar nici u n economist n u v a tăgădui că dacă muncitorii în genera], a d i c ă î n c a l i t a t e a l o r d e muncitori (ceea ce face s a u p o a t e s ă f a c ă m u n c i t o r u l s i n g u l a r , s p r e d e o s e b i r e d e s p e c i a lui, p o a t e fi d o a r o excepţie, d a r n u o regulă, d e o a r e c e n u e cuprins în defi­ n i ţ i a r e l a ţ i e i î n s e ş i ) , a r î n d e p l i n i de regulă aceste cerinţe de eco­ n o m i s i r e , e i (fără s ă m a i v o r b i m d e p r e j u d i c i u l p e c a r e l - a r a d u c e a s t f e l c o n s u m u l u i g e n e r a l — r e d u c e r e a c o n s u m u l u i a r fi e n o r m ă — , d e c i şi p r o d u c ţ i e i , p r e c u m şi, î n c o n s e c i n ţ ă , n u m ă r u l u i şi v o l u m u l u i a c t e l o r d e s c h i m b p e c a r e l e - a r p u t e a e f e c t u a c u capitalul, deci, cu alte c u v i n t e , lor înşişi ca muncitori) ar folosi u n m i j l o c c a r e a r c o n t r a v e n i s c o p u l u i u r m ă r i t şi i - a r d e g r a d a i n e v i ­ tabil, r e d u c î n d u - i la situaţia irlandezilor, la situaţia de zileri, p e n -

Capitolul despre

capital

219

t r u c a r e u n i c u l o b i e c t şi s c o p al s c h i m b u l u i c u c a p i t a l u l s e r e d u c e l a m i n i m u l d e t r e b u i n ţ e şi d e m i j l o a c e d e t r a i n e c e s a r e p e n t r u o existenţă mizeră. D a c ă , î n l o c d e a-şi f i x a d r e p t s c o p v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , muncitorul ar a v e a ca scop n u m a i avuţia, el n u n u m a i că n u ar d o b î n d i n i c i o a v u ţ i e , d a r î n p l u s a r p i e r d e şi v a l o a r e a d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e . C ă c i , d e r e g u l ă , m a x i m u m d e s î r g u i n ţ ă , d e m u n c ă , şi minimum de consum — acesta din urmă neînsemnînd altceva d e c î t m a x i m u m de renunţări, o p e r m a n e n t ă frămîntare p e n t r u asi­ g u r a r e a zilei d e m î i n e — n u ar a v e a alt efect d e c î t a c e l a c ă p e n ­ tru m a x i m u m de m u n c ă ar primi m i n i m u m de salariu. Prin încor­ d a r e a f o r ţ e l o r s a l e , e l n - a r f a c e d e c î t s ă r e d u c ă nivelul general a l c h e l t u i e l i l o r d e p r o d u c ţ i e a l e p r o p r i e i s a l e m u n c i , d e c i şi p r e ţ u l ei o b i ş n u i t . N u m a i c u t i t l u d e e x c e p ţ i e p o a t e m u n c i t o r u l s ă r e u ­ ş e a s c ă , p r i n v o i n ţ ă , e f o r t fizic, t e n a c i t a t e , e c o n o m i i l a s î n g e e t c . , să transforme m o n e d a sa în bani, n u m a i cu titlu de excepţie de îa c l a s a s a şi d e l a c o n d i ţ i i l e g e n e r a l e a l e e x i s t e n ţ e i s a l e . D a c ă toţi muncitorii sau m a j o r i t a t e a lor d a u d o v a d ă d e p r e a m u l t ă s î r g u i n ţ ă (în m ă s u r a î n c a r e î n i n d u s t r i a m o d e r n ă s î r g u i n ţ ă e în g e n e r e l ă s a t ă la a p r e c i e r e a lor, c e e a ce n u s e î n t î m p l ă în ra­ m u r i l e m a i i m p o r t a n t e şi m a i d e z v o l t a t e a l e p r o d u c ţ i e i ) , ei n u s p o ­ r e s c v a l o a r e a m ă r f i i p r o d u s e , ci n u m a i c a n t i t a t e a e i , a d i c ă s p o ­ r e s c c e r i n ţ e l e c a r e l e - a r p u t e a fi p r e z e n t a t e î n c a l i t a t e a l o r d e v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e . D a c ă toţi muncitorii ar î n c e p e să facă economii, ar u r m a inevitabil o r e d u c e r e g e n e r a l ă a salariilor, care i-ar r e a d u c e foarte c u r î n d la n i v e l u l a d e c v a t , c ă c i faptul c ă toţi m u n c i t o r i i fac e c o n o m i i ar a r ă t a c a p i t a l i ş t i l o r c ă salariile sînt î n g e n e r a l p r e a ridicate, î n t r u c î t p e n t r u m a r f a lor, p e n t r u d r e p t u l d e a d i s p u n e d e m u n c a lor, m u n c i t o r i i p r i m e s c m a i m u l t d e c î t e c h i v a l e n t u l . S e ş t i e d o a r c ă e s e n ţ a s c h i m b u l u i s i m p l u — şi a c e a s t a e s t e r e l a ţ i a e x i s t e n t ă î n t r e e i şi c a p i t a l i s t — c o n s t ă t o c m a i î n faptul că nimeni n u p u n e în circulaţie m a i mult decît scoate din circulaţie, d u p ă cum, p e de altă parte, fiecare p o a t e să scoată din circulaţie n u m a i ceea ce a p u s în circulaţie. U n m u n c i t o r s a u a l t u l p o a t e d a d o v a d ă d e o sîrguinţă care depăşeşte nivelul mediu, adică e mai mare decît e nevoie pentru a p u t e a trăi ca muncitor, n u m a i p e n t r u că altul se află sub a c e s t nivel, e m a i leneş ; u n m u n c i t o r p o a t e să facă economii n u m a i p e n t r u c ă şi n u m a i d a c ă u n a l t u l r i s i p e ş t e . M a x i m u m c e a r p u t e a să obţină, în medie, muncitorul economisind este că ar a v e a posi­ b i l i t a t e a s ă s u p o r t e m a i u ş o r e g a l i z a r e a p r e ţ u r i l o r , u r c a r e a şi s c ă ­ d e r e a lor, oscilaţiile lor, a d i c ă să-şi r e p a r t i z e z e m a i judicios con­ s u m u l , d a r n i c i d e c u m n u a r p u t e a d o b î n d i a v u ţ i e . Şi t o c m a i a c e s t l u c r u î n f o n d îl c e r c a p i t a l i ş t i i . î n p e r i o a d e d e p r o s p e r i t a t e , s p u n

220

Critica economiei

politice

ei, m u n c i t o r i i t r e b u i e s ă f a c ă e c o n o m i i s u f i c i e n t e p e n t r u a p u t e a r e z i s t a , c î t d e cît, î n p e r i o a d e d e c o n j u n c t u r ă p r o a s t ă , p e n t r u a p u t e a s u p o r t a s ă p t ă m î n a de l u c r u i n c o m p l e t ă sau r e d u c e r e a sala­ r i i l o r e t c , ( C e e a c e a r f a c e c a s a l a r i i l e s ă s c a d ă şi m a i m u l t . ) A c e a s t a î n s e a m n ă deci a cere muncitorilor să se m e n ţ i n ă m e r e u l a l i m i t a m i n i m ă î n c o n s u m u l d e b u n u r i şi s ă a j u t e c a p i t a l i ş t i l o r să s u p o r t e mai uşor p o v a r a crizelor etc. ; a c e r e ca ei să a c c e p t e a fi p l ă t i ţ i c a s i m p l e m a ş i n i d e l u c r u şi, p e c î t p o s i b i l , s ă p l ă t e a s c ă d i n b u z u n a r p r o p r i a lor u z u r ă . N u m a i v o r b i m d e f a p t u l c ă a c e a s t a ar duce la o adevărată abrutizare a muncitorilor, ceea ce ar face c u n e p u t i n ţ ă c h i a r şi n u m a i a s p i r a ţ i a l a a v u ţ i e s u b f o r m a e i g e n e ­ rală, sub formă de bani, de bani acumulaţi. (Cît p r i v e ş t e p a r t i c i p a r e a m u n c i t o r u l u i l a u n c o n s u m d e o r d i n m a i î n a l t , p r e c u m şi l a c o n s u m u l d e b u n u r i s p i r i t u a l e — a g i t a ţ i a în f a v o a r e a propriilor sale interese, a b o n a m e n t e l e la ziare, frec­ v e n t a r e a conferinţelor, e d u c a r e a copiilor, d e z v o l t a r e a gustului s ă u e t c . , u n i c a p a r t i c i p a r e l a c i v i l i z a ţ i e p r i n c a r e el s e d e o s e b e ş t e d e s c l a v —, ea este posibilă din p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c n u m a i d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă el îşi l ă r g e ş t e s f e r a t r e b u i n ţ e l o r î n p e r i o a d e l e d e conjunctură favorabilă, adică tocmai în perioadele cînd există într-o a n u m i t ă m ă s u r ă posibilitatea d e a face economii.) Dar chiar fără a analiza a m ă n u n ţ i t toate aceste aspecte, trebuie să c o n s t a t ă m că d a c ă m u n c i t o r u l ar face e c o n o m i i într-o m a n i e r ă cu a d e v ă r a t ascetică, a c u m u l î n d astfel p r i m e p e n t r u l u m p e n p r o l e tariat, p e n t r u p u n g a ş i etc., c a r e s-ar î n m u l ţ i p r o p o r ţ i o n a l c u c e ­ r e r e a ; dacă, apoi, economiile lui ar depăşi ca a m p l o a r e c a d r u l puşculiţei caselor de economii ale statului, care plătesc munci­ torului o dobînda minimă, pentru ca de pe u r m a acestor economii capitaliştii să poată obţine mari dobînzi, sau p e n t r u ca aceste eco­ n o m i i s ă fie î n g h i ţ i t e d e s t a t , a s t f e l î n c î t m u n c i t o r u l n - a r f a c e d e ­ c î t s ă s p o r e a s c ă p u t e r e a d u ş m a n i l o r s ă i şi p r o p r i a s a d e p e n d e n ţ ă , — el ş i - a r p u t e a p ă s t r a şi f r u c t i f i c a e c o n o m i i l e n u m a i d e p u n î n d u - l e l a b a n c ă e t c . ; d a r î n a c e s t c a z el ş i - a r p i e r d e d e p u n e r i l e î n p e r i o a d e d e criză, d u p ă ce în p e r i o a d e l e d e p r o s p e r i t a t e a r e n u n ţ a t la t o a t e binefacerile vieţii, s p o r i n d astfel p u t e r e a capitalului ; r e ­ i e s e d e c i că, o r i c u m a r p r o c e d a , m u n c i t o r u l a r e c o n o m i s i n u [IL—28} p e n t r u el, ci pentru capital. în plus — d a c ă toate a c e s t e a n u sînt decît fraze ipocrite ale „ f i l a n t r o p i e i " b u r g h e z e , c a r e s e r e z u m ă î n g e n e r e l a a c e e a d e a-1 h r ă n i p e m u n c i t o r c u „ d e z i d e r a t e p i o a s e " •—, d e ş i f i e c a r e c a p i t a l i s t c e r e ca m u n c i t o r i i săi să facă economii, el cere î n s ă c a n u m a i m u n ­ c i t o r i i săi s ă e c o n o m i s e a s c ă , c ă c i n u m a i ei îi s t a u î n f a ţ ă c a m u n ­ c i t o r i ; î n n i c i u n c a z el n u c e r e a c e l a ş i l u c r u p e n t r u ceilalţi mun­ citori, şi a c e a s t a p e n t r u c ă ei îi s t a u î n f a ţ ă î n c a l i t a t e d e c o n s u -

Capitolul despre

capital

221

rnatori. De aceea, în pofida t u t u r o r frazelor ,,pioase", capitalistul c a u t ă fot f e l u l d e m i j l o a c e p e n t r u a l e s t i m u l a c o n s u m u l , s e s t r ă ­ d u i e ş t e să-şi facă mărfurile m a i a t r ă g ă t o a r e , să stimuleze, printr-o r e c l a m ă d e ş ă n ţ a t ă , noi t r e b u i n ţ e etc. T o c m a i a c e s t aspect al rela­ ţ i e i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă c o n s t i t u i e u n e l e m e n t e s e n ţ i a l al c i v i l i ­ z a ţ i e i şi t o c m a i p e el s e s p r i j i n ă l e g i t i m i t a t e a i s t o r i c ă a c a p i t a ­ l u l u i , d a r şi p u t e r e a s a a c t u a l ă . ( A c e a s t ă c o r e l a ţ i e d i n t r e p r o d u c ţ i e ş i c o n s u m u r m e a z ă a fi a n a l i z a t ă a m ă n u n ţ i t a b i a î n s e c ţ i u n e a „ C a p i t a l şi p r o f i t " e t c . s a u î n s e c ţ i u n e a „ A c u m u l a r e a şi c o n c u r e n ţ a capitalurilor".) D e altfel, t o a t e a c e s t e a n u s î n t d e c î t c o n s i d e r a ţ i i e x o t e r i c e , care-şi a u locul aici n u m a i în m ă s u r a în c a r e d o v e d e s c că cerin­ ţ e l e i p o c r i t e i f i l a n t r o p i i b u r g h e z e s e b a t c a p î n c a p şi, p r i n u r m a r e , c o n f i r m ă t o c m a i c e e a c e a r fi t r e b u i t s ă i n f i r m e , şi a n u m e c ă î n s c h i m b u l d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l m u n c i t o r u l s e află î n t r - u n r a ­ p o r t d e c i r c u l a ţ i e s i m p l ă şi, î n c o n s e c i n ţ ă , p r i m e ş t e n u a v u ţ i e , ci n u m a i mijloace de subzistenţă, valori de întrebuinţare pentru con­ sumul nemijlocit. Că cerinţa de economisire contrazice însăşi re­ l a ţ i a d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă s e v e d e d i n u r m ă t o r u l c o n s i d e r e n t simplu * : dacă economiile muncitorului nu trebuie să rămînă doar u n p r o d u s al c i r c u l a ţ i e i , a d i c ă b a n i e c o n o m i s i ţ i c a r e p o t fi r e a l i ­ zaţi n u m a i prin t r a n s f o r m a r e a lor, m a i d e v r e m e s a u m a i tîrziu, î n conţinut substanţial al avuţiei, în o b i e c t e de c o n s u m , î n s e a m n ă c ă banii a c u m u l a ţ i ar trebui să d e v i n ă ei înşişi capital, adică să c u m p e r e m u n c ă şi s-o t r a t e z e c a p e o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e . Economisirea p r e s u p u n e deci din n o u m u n c ă care n u este capital ş i p r e s u p u n e t o t o d a t ă c ă m u n c a a d e v e n i t c o n t r a r i u l e i —• n o n muncă. Pentru a putea deveni capital, economiile muncitorului p r e s u p u n m u n c a ca non-capital care se o p u n e capitalului, adică p r e s u p u n c ă o p o z i ţ i a c a r e p o t r i v i t a c e s t e i c o n c e p ţ i i u r m e a z ă a fi s u p r i m a t ă într-un p u n c t se restabileşte în alt punct. P r i n u r m a r e , d a c ă î n î n s ă ş i r e l a ţ i a i n i ţ i a l ă o b i e c t u l şi produsul s c h i m b u l u i e f e c t u a t d e m u n c i t o r -— şi c a p r o d u s a l s c h i m b u l u i s i m p l u e l n u p o a t e fi n i c i u n a l t p r o d u s — a r fi n u v a l o a r e a d e * D e revendicarea ce s e formulează în ultimul timp — c u infatuare uneori — d e a s e a c o r d a m u n c i t o r i l o r o a n u m i t ă p a r t i c i p a ţ i e la p r o f i t v a t r e b u i s ă n e o c u p ă m î n s e c ţ i u n e a r e f e r i t o a r e la salariu ; aici a v e m d e - a f a c e ori c u o prima specială, c a r e - ş i p o a t e a t i n g e s c o p u l n u m a i c a e x c e p ţ i e d e la r e g u l a g e n e r a l ă şi c a r e î n p r a c t i c a d e m n ă d e a fi m e n ţ i o n a t ă s e l i m i t e a z ă d e f a p t n u m a i l a c o r u p e ­ r e a u n o r s u p r a v e g h e t o r i , p r e p u ş i e t c . î n i n t e r e s u l p a t r o n u l u i şi împotriva inte­ reselor clasei m u n c i t o a r e , primă care, într-un cuvînt, nu se mai dă muncitorilor •de rînd şi, prin u r m a r e , n u m a i i n f l u e n ţ e a z ă relaţia g e n e r a l ă : ori a v e m d e - a f a c e c u u n p r o c e d e u s p e c i a l d e a-i t r a g e p e s f o a r ă p e m u n c i t o r i , refinindu-Ie fără temei legal o parte din salariul lor sub forma precară a unui profit care d e p i n d e d e starea întreprinderii.

222

Critica

economiei

politice

întrebuinţare, mijlocul de subzistenţă, satisfacerea trebuinţelor nemijlocite, retragerea din circulaţie a echivalentului celor p u s e î n e a , s p r e a-1 n i m i c i p r i n c o n s u m , m u n c a s - a r o p u n e c a p i t a l u l u i n u c a m u n c ă , n u c a n o n - c a p i t a l , ci î n c a l i t a t e d e c a p i t a l . D a r n i c i capitalul n u se p o a t e o p u n e capitalului d a c ă lui n u i se o p u n e munca, căci capitalul este capital n u m a i ca non-muncă, n u m a i în a c e s t r a p o r t a n t a g o n i c . î n s e a m n ă d e c i c ă î n a c e s t c a z a r fi d e s f i ­ i n ţ a t ă î n s ă ş i n o ţ i u n e a şi r e l a ţ i a d e c a p i t a l . N i m e n i , fireşte, n u n e a g ă că există situaţii cînd s c h i m b u l se face între proprietari care n u folosesc m u n c ă străină. Dar a s e m e ­ n e a situaţii n u sînt proprii societăţii în care capitalul ca atare există într-o formă dezvoltată ; tocmai de aceea ele dispar pretu­ tindeni ca urmare a dezvoltării capitalului. Capitalul se poate m a n i f e s t a în c a l i t a t e d e capital n u m a i t r a t î n d m u n c a d r e p t n o n ­ capital, drept pură valoare de întrebuinţare. (Ca s c l a v , l u c r ă t o r u l a r e valoare de schimb, valoare ; ca m u n ­ c i t o r l i b e r î n s ă , el nu are valoare ; c e e a c e a r e v a l o a r e e n u m a i d r e p t u l de a dispune de m u n c a sa, d o b î n d i t p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m ­ bului. N u muncitorul se opune capitalistului ca valoare de schimb, ci c a p i t a l i s t u l s e o p u n e m u n c i t o r u l u i . Lipsa de valoare a acestuia d i n u r m ă , privarea lui de valoare c o n s t i t u i e p r e m i s a c a p i t a l u l u i şi c o n d i ţ i a m u n c i i libere în general. Linguet consideră că aceasta este un r e g r e s ; el u i t ă î n s ă c ă p r i n a c e a s t a m u n c i t o r u l e s t e f o r m a l a f i r m a t c a p e r s o a n ă c a r e î n s e a m n ă c e v a î n s i n e , î n alara m u n c i i sale, şi c a r e îşi î n s t r ă i n e a z ă m a n i f e s t a r e a a c t i v i t ă ţ i i v i t a l e proprii n u n u m a i ca mijloc p e n t r u întreţinerea propriei sale vieţi. A t î t a t i m p c î t l u c r ă t o r u l c a a t a r e a r e valoare de schimb nu poate e x i s t a capitalul industrial ca atare, adică în general n u p o a t e exista capital într-o formă dezvoltată. Capitalului trebuie să i se o p u n ă m u n c a î n c a l i t a t e d e pură valoare de întrebuinţare, pe care î n s u ş i p o s e s o r u l ei o o f e r ă c a m a r f ă î n s c h i m b u l c a p i t a l u l u i , al valorii de schimb a acestei mărfi, în schimbul m o n e d e i , care, ce-i drept, d e v i n e r e a l ă în m î n a m u n c i t o r u l u i n u m a i în d e t e r m i n a ­ ţia de mijloc general de schimb, iar în rest dispare.) Foarte bine ! 1 2 6

M u n c i t o r u l s e află d e c i n u m a i î n r e l a ţ i a p r o p r i e circulaţiei s i m p l e , s c h i m b u l u i s i m p l u , şi p r i m e ş t e î n s c h i m b u l v a l o r i i s a l e d e î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i monedă ; el c a p ă t ă m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , dar sub o formă mijlocită. D u p ă cum a m văzut, a c e a s t ă formă d e m i j l o c i r e e s t e e s e n ţ i a l ă şi c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u r e l a ţ i a a r ă t a t ă *. F a p t u l c ă m u n c i t o r u l p o a t e s ă m e a r g ă m a i d e p a r t e şi s ă - ş i t r a n s ­ forme în b a n i m o n e d a , adică s ă e c o n o m i s e a s c ă , n u d o v e d e ş t e alt­ c e v a d e c î t c ă r e l a ţ i a s a e s t e o r e l a ţ i e a c i r c u l a ţ i e i s i m p l e ; el * V e z i v o l u m u l d e faţă, p. 2 1 4 — 2 1 7 . •— Nota

red.

Capitolul

despre

capital

223

poate să economisească o s u m ă mai m a r e sau mai mică, dar nu d e p ă ş e ş t e c a d r u l c i r c u l a ţ i e i s i m p l e ; el î ş i p o a t e r e a l i z a e c o n o m i i l e numai lărgindu-şi vremelnic sfera consumului. Important este f a p t u l — şi a c e a s t a a f e c t e a z ă e s e n ţ i a î m e n t e d e t e r m i n a r e a r e l a ţ i e i î n s e ş i — c ă , d e o a r e c e p e n t r u m u n c i t o r p r o d u s u l s c h i m b u l u i îl c o n ­ s t i t u i e b a n i i , a v u ţ i a g e n e r a l ă c a i l u z i e ce-1 s t ă p î n e ş t e e s t e a c e e a c a r e - 1 s t i m u l e a z ă şi-i i m p r i m ă u n s p i r i t î n t r e p r i n z ă t o r . T o t o d a t ă , datorită acestui fapt se d e s c h i d e n u n u m a i formal u n cîmp liber p e n t r u a r b i t r a r i u î n r e a l i z a r e a [II—29J

[

* ] 1 2 7

...[III—8] p r o c e s e l o r a c e l u i a ş i s u b i e c t ; aşa, d e pildă, se s p u n e că s u b s t a n ţ a ochiului e s t e c a p i t a l u l v e d e r i i etc. A s e m e n e a fraze literare care, cu ajutorul v r e u n e i analogii, î n c a d r e a z ă totul în tot ce v r e ţ i pot p ă r e a chiar spirituale c î n d se rostesc p e n t r u p r i m a o a r ă , — şi p a r c u a t î t m a i s p i r i t u a l e c u c î t l u c r u r i l e p e c a r e l e i d e n t i f i c ă s î n t m a i e t e r o g e n e . R e p e t a t e î n s ă , şi c h i a r c u i n f a t u a r e , c u p r e t e n ţ i i d e ş t i i n ţ i f i c i t a t e , e l e s î n t p u r şi s i m p l u s t u p i d e . E l e sînt b u n e p e n t r u flecarii beletrişti c a r e z u g r ă v e s c totul în culori t r a n d a f i r i i şi c a r e m î n j e s c t o a t e ş t i i n ţ e l e c u d u l c e g ă r i i l e l o r g r e ­ ţoase. F a p t u l c ă p e n t r u m u n c i t o r , a t î t a t i m p cît e în s t a r e să m u n ­ c e a s c ă , m u n c a c o n s t i t u i e o s u r s ă m e r e u n o u ă d e s c h i m b — şi n u d e s c h i m b î n g e n e r a l , ci d e s c h i m b c u c a p i t a l u l •—, a c e s t f a p t d e c u r g e d i n î n s ă ş i d e f i n i ţ i a p o t r i v i t c ă r e i a el v i n d e n u m a i p e n t r u o a n u m i t ă d u r a t ă de timp dreptul de a se dispune de capacitatea s a d e m u n c ă , şi c a a t a r e p o a t e r e î n n o i m e r e u s c h i m b u l d e î n d a t ă c e a c o n s u m a t c a n t i t a t e a d e s u b s t a n ţ e n e c e s a r ă p e n t r u a-şi p u t e a r e p r o d u c e a c t i v i t a t e a vitală. In loc de a se a r ă t a uimiţi de faptul c ă m u n c i t o r u l c o n t i n u ă s ă t r ă i a s c ă şi e s t e d e c i î n s t a r e s ă r e p e t e z i l n i c a n u m i t e p r o c e s e v i t a l e d u p ă c e m ă n î n c ă p e s ă t u r a t e şi d o a r m e a t î t c î t îi t r e b u i e ; î n l o c s ă f a c ă d i n a c e a s t a u n m a r e merit al capitalului faţă d e muncitor, sicofanţii e c o n o m i e i politice b u r g h e z e , c a r e z u g r ă v e s c t o t u l î n r o z , a r fi t r e b u i t s ă - ş i î n d r e p t e a t e n ţ i a m a i c u r î n d a s u p r a î m p r e j u r ă r i i că, d u p ă o m u n c ă m e r e u repetată, muncitorul este î n t o t d e a u n a nevoit să ofere în schimb numai m u n c a sa vie, nemijlocită. R e p e t a r e a [procesului] nu este * U l t i m a p a g i n ă , a 2 9 - a , d i n c a i e t u l al I I - I e a l i p s e ş t e . D e s p r e conţinutul acestei pagini n e p u t e m f a c e o i d e e după următorul fragment din „referatele" î n ­ t o c m i t e d e M a r x î n f e b r u a r i e 1859 l a c a i e t e l e d e m a n u s c r i s e d i n 1 8 5 7 — 1 8 5 8 ( v e z i v o l u m u l d e faţă, p a r t e a a Il-a) : „ C a p i t a l u l s e o p u n e m u n c i t o r u l u i n u m a i ca p u ­ t e r e a l u c r u r i l o r . El n u a r e u n c a r a c t e r p e r s o n a l . D e o s e b i r e a f a ţ ă d e p r e s t ă r i l e de servicii. — S c o p u l muncitorului în s c h i m b u l c u capitalul e s t e consumul. M u n ­ c i t o r u l t r e b u i e m e r e u s-o i a d e l a c a p ă t . Munca în calitate de capital al munci­ torului''. — Nota red.

224

Critica economiei

politice

î n f o n d a l t c e v a d e c î t a p a r e n ţ ă . Ceea ce muncitorul schimbă pe capital este întreaga sa capacitate de muncă, pe care o cheltu­ ieşte, să zicem, în decurs de 20 de ani. î n l o c s ă i-o p l ă t e a s c ă d i n t r - o d a t ă , c a p i t a l u l i-o p l ă t e ş t e t r e p t a t , î n d o z e m i c i , p e m ă s u r ă c e m u n c i t o r u l o p u n e l a d i s p o z i ţ i a lui, s ă p t ă m î n a l s ă z i c e m . A c e a ­ s t a n u s c h i m b ă d e c i c î t u ş i d e p u ţ i n f o n d u l l u c r u r i l o r şi n u j u s t i i i c ă c î t u ş i d e p u ţ i n c o n c l u z i a că, d e o a r e c e m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă d o a r m ă 10—12 o r e î n a i n t e d e a-şi p u t e a r e l u a m u n c a şi r e p e t a s c h i m b u l c u c a p i t a l u l , munca este capitalul muncitorului. C e e a ce e s t e luat aici d r e p t capital î n s e a m n ă de fapt limita, î n t r e r u p e r e a muncii muncitorului, î n s e a m n ă doar că muncitorul n u este un perp e t u u m mobile. Lupta pentru ziua de m u n c ă de zece ore etc. d o v e d e ş t e că dorinţa fierbinte a capitalistului este ca muncitorul să-şi cheltuiască dozele de lorţe vitale, pe cît posibil, iară între­ ruperi. A j u n g e m a c u m la c e l d e - a l d o i l e a p r o c e s c a r e c o n s t i t u i e r e l a ­ ţ i a d i n t r e m u n c ă şi c a p i t a l după a c e s t s c h i m b . A m v r e a s ă a d ă u ­ g ă m doar că economiştii dau o altă formulare tezei de mai sus : ei s p u n c ă s a l a r i u l e neproductiv. P e n t r u e i a fi p r o d u c t i v î n ­ seamnă, bineînţeles, a crea avuţie. Deoarece produsul schimbului d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l — şi c h i a r s i n g u r u l p r o d u s d a t în însuşi a c e s t act d e schimb — e s t e salariul, economiştii c o n s i d e r ă că în a c e s t s c h i m b m u n c i t o r u l nu p r o d u c e avuţie nici p e n t r u capitalist, căci pentru acesta din u r m ă plata în bani a unei valori de între­ b u i n ţ a r e , plată c a r e c o n s t i t u i e u n i c a f u n c ţ i e a c a p i t a l u l u i î n c a d r u l r a p o r t u l u i d a t , î n s e a m n ă c e d a r e , şi n u p r o d u c e r e d e a v u ţ i e , a ş a î n c î t el s e s t r ă d u i e ş t e s ă p l ă t e a s c ă c î t m a i p u ţ i n , şi n i c i p e n t r u muncitor, deoarece salariul nu-i procură decît mijloacele de sub­ z i s t e n ţ ă , p o s i b i l i t a t e a d e a-şi s a t i s f a c e , c î t d e cît, t r e b u i n ţ e l e i n d i ­ v i d u a l e , d a r niciodată forma generală a avuţiei, niciodată avuţie. în schimbul cu capitalistul, muncitorul nu poate să p r o d u c ă a v u ţ i e şi d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă c o n ţ i n u t u l m ă r f i i p e c a r e el o v i n d e n u o situează p e aceasta n i c i d e c u m d e a s u p r a legilor g e n e r a l e ale circulaţiei, potrivit cărora, în locul valorii pe care muncitorul o p u n e î n c i r c u l a ţ i e , el p o a t e c ă p ă t a , p r i n i n t e r m e d i u l m o n e d e i , n u ­ m a i u n echivalent sub forma unei alte valori de întrebuinţare, pe c a r e o c o n s u m ă . O a s e m e n e a o p e r a ţ i e n u duce, fireşte, niciodată l a î m b o g ă ţ i r e , i a r p e c e l c a r e o e f e c t u e a z ă t r e b u i e să-1 r e a d u c ă , l a sfîrşitul p r o c e s u l u i , e x a c t în p u n c t u l în c a r e se afla la î n c e p u t . A c e a s t a , d u p ă c u m a m v ă z u t *, n u e x c l u d e , ci, d i m p o t r i v ă , p r e s u ­ p u n e c ă s f e r a t r e b u i n ţ e l o r p e c a r e m u n c i t o r u l şi le s a t i s f a c e n e ­ mijlocit e susceptibilă de o anumită lărgire sau restrîngere. Pe 1 2 8

* V e z i v o l u m u l d e faţă, p. 2 1 4 — 2 1 7 , 2 2 0 . — Nota

red.

Capitolul despre

capital

225

d e a l t ă p a r t e , d a c ă c a p i t a l i s t u l •— c a r e î n a c e s t s c h i m b n u a p a r e î n c ă n i c i d e c u m î n c a l i t a t e d e c a p i t a l i s t , ci n u m a i î n c a l i t a t e d e bani —- a r r e p e t a m e r e u a c e s t a c t , m u n c i t o r u l i-ar m î n c a c u r î n d t o ţ i b a n i i şi [III—9] i - a r c h e l t u i p e o s e r i e d e a l t e t r e b u i n ţ e : c l i ­ p i t u l p a n t a l o n i l o r , l u s t r u i t u l cizmelor, p e scurt, i-ar c h e l t u i p e d i v e r s e p r e s t ă r i de servicii. î n orice caz, r e p e t a r e a a c e s t e i o p e r a ­ ţii a r fi s t r i c t l i m i t a t ă l a m ă r i m e a p u n g i i c a p i t a l i s t u l u i . R e p e t a r e a ei l - a r î m b o g ă ţ i t o t a t î t d e p u ţ i n c î t c h e l t u i r e a d e b a n i p e a l t e valori de întrebuinţare pentru propria sa persoană, care, după cum s e ş t i e , n u n u m a i c ă n u - i a d u c n i c i u n v e n i t , d a r îl şi c o s t ă . A r p u t e a să p a r ă s t r a n i u faptul că, deşi în relaţia d i n t r e capi­ t a l şi m u n c ă , p r e c u m şi î n a c e s t p r i m p r o c e s a l s c h i m b u l u i d i n t r e ei, m u n c i t o r u l c u m p ă r ă v a l o a r e a d e s c h i m b , iar capitalistul v a ­ loarea de întrebuinţare — cu a d ă u g i r e a că m u n c a se opune capi­ t a l u l u i n u c a una d i n t r e v a l o r i l e d e î n t r e b u i n ţ a r e , ci c a însăşi v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e î n g e n e r a l •—, c a p i t a l i s t u l u r m e a z ă s ă c a p e t e avuţie, iar m u n c i t o r u l d o a r o v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e c a r e d i s p a r e în actul de c o n s u m . { î n m ă s u r a î n c a r e îl p r i v e ş t e , p e c a p i t a l i s t , a c e s t a s p e c t u r m e a z ă a fi e x a m i n a t a b i a î n l e g ă t u r ă cu p r o c e s u l al d o i l e a a l s c h i m b u l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă . } A c e a s t a p a r e a fi o m i ş c a r e d i a l e c t i c ă c a r e s e s o l d e a z ă c u u n r e z u l t a t d i a ­ m e t r a l o p u s celui la c a r e n e - a m p u t e a a ş t e p t a . D a r d a c ă p r i v i m lucrurile mai îndeaproape, constatăm că muncitorul care-şi schimbă marfa p a r c u r g e în procesul schimbului forma M—B—B—M. Dacă î n c i r c u l a ţ i e p o r n i m d e l a maz-fă, d e l a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e c a p r i n c i p i u al s c h i m b u l u i , a j u n g e m n e c e s a r m e n t e i a r ă ş i l a m a r f ă , î n t r u c î t b a n i i a p a r d o a r c a m o n e d ă , şi î n c a l i t a t e d e m i j l o c d e s c h i m b n u sînt decît o mijlocire efemeră, în timp ce marfa, d u p ă c e ş i - a p a r c u r s c i r c u i t u l , e s t e c o n s u m a t ă c a o b i e c t n e m i j l o c i t al unei trebuinţe. De partea cealaltă, capitalul reprezintă B — M — M—B, adică momentul opus. Separarea proprietăţii de muncă apare ca o lege necesară a a c e s t u i s c h i m b d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă . î n c a l i t a t e d e nan-capital ca atare, m u n c a este : 1) M u n c ă neobiectuală [nematerializată], considerată negativ (în s i n e î n c ă c e v a o b i e c t u a l ; î n s u ş i n o n - o b i e c t u a l u l î n t r - o f o r m ă obiectivă). P r i v i t ă astfel, m u n c a n u e s t e nici m a t e r i e primă, nici i n s t r u m e n t de muncă, nici semifabricat, ea este m u n c a s e p a r a t ă d e t o a t e m i j l o a c e l e d e m u n c ă şi o b i e c t e l e m u n c i i , d e î n t r e a g a e i o b i e c t i v i t a t e . E s t e m u n c ă v i e ( p r e c u m şi n o n - v a l o a r e ) e x i s t e n t ă c a abstracţie de aceste m o m e n t e ale propriei sale realităţi ; această totală lipsă de cele n e c e s a r e traiului, această existenţă lipsită d e orice obiectivitate, pur subiectivă a muncii. M u n c a în calitate de p a u p e r t a t e a b s o l u t ă ; p a u p e r t a t e a n u c a n e î n d e s t u l a r e , ci ca e x c l u -

226

Critica e c o n o m i e i

politice

d e r e t o t a l ă a a v u ţ i e i m a t e r i a l e . S a u s e m a i p o a t e s p u n e şi a ş a : c a non-valoare realmente existentă, deci ca valoare de între­ b u i n ţ a r e p u r obiectuală, existentă fără mijlocire, a c e a s t ă obiec­ t i v i t a t e n u p o a t e fi d e c î t o o b i e c t u a l i t a t e n e d e s p ă r ţ i t ă d e p e r s o a n ă , 0 obiectivitate care coincide cu corporalitatea nemijlocită a per­ soanei. Fiind pur nemijlocită, această obiectualitate este în ace­ e a ş i m ă s u r ă nemijlocit şi n o n - o b i e c t u a l i t a t e . C u alte c u v i n t e , n u este o obiectivitate care să dăinuie în afara existenţei nemijlocite a individului însuşi, care să n u coincidă cu el. 2) în calitate de muncă neobiectivată [nematerializată], d e nonvaloare, considerată pozitiv, sau ca negativitate care se r a p o r t e a z ă la sine însăşi, m u n c a este existenţa neobiectivată, deci non-obiect u a l ă , s u b i e c t i v ă a m u n c i i î n s e ş i . M u n c a n u c a o b i e c t , ci c a a c t i ­ v i t a t e ; n u c a c e e a c e e s t e valoare, ci c a sursă vie a v a l o r i i . î n opoziţie cu capitalul, în care avuţia generală există în m o d obiec­ t i v , c a r e a l i t a t e , m u n c a e s t e a v u ţ i a g e n e r a l ă c a posibilitate gene­ rală a a v u ţ i e i , p o s i b i l i t a t e c a r e c a a t a r e s e r e a l i z e a z ă î n a c ţ i u n e . Prin u r m a r e nu sînt cîtuşi de puţin contradictorii, sau, dimpotrivă, sînt în toate privinţele reciproc contradictorii propoziţiile care a f i r m ă c ă , p e d e o p a r t e , c a obiect, m u n c a e s t e sărăcia absolută, i a r p e d e a l t ă p a r t e , c a s u b i e c t şi c a a c t i v i t a t e , e a e s t e posibili­ tatea generală a a v u ţ i e i -, a m î n d o u ă a c e s t e p r o p o z i ţ i i s e c o n d i ţ i o ­ n e a z ă r e c i p r o c şi d e c u r g d i n e s e n ţ a m u n c i i p e c a r e c a p i t a l u l o presupune c a o p u s a l s ă u , c a e x i s t e n ţ ă o p u s ă c a p i t a l u l u i , şi c a r e , p e d e a l t ă p a r t e , l a r î n d u l ei, p r e s u p u n e c a p i t a l u l . Ultimul p u n c t care m a i trebuie scos în e v i d e n ţ ă la e x a m i n a r e a muncii aşa c u m se opune ea capitalului este acela că în calitate de valoare de întrebuinţare opusă banilor care funcţionează în calitate de capital, m u n c a n u reprezintă cutare sau cutare m u n c ă d e t e r m i n a t ă , c i e s t e muncă pur şi simplu, muncă abstractă, absolut i n d i f e r e n t ă f a ţ ă d e modul ei particular de a ii determinat, d a r ca­ p a b i l ă d e a s e a d a p t a l a o r i c e m o d d e a fi d e t e r m i n a t . S u b s t a n ţ e i specifice a fiecărui capital determinat trebuie să-i corespundă, f i r e ş t e , o m u n c ă s p e c i f i c ă , d a r d e o a r e c e c a p i t a l u l ca atare e s t e i n ­ d i f e r e n t f a ţ ă d e o r i c e p a r t i c u l a r i t a t e a s u b s t a n ţ e i s a l e şi e s t e a t î t t o t a l i t a t e a a c e s t o r p a r t i c u l a r i t ă ţ i , c î t şi a b s t r a c ţ i a lor, m u n c a c e 1 s e o p u n e c o n ţ i n e î n m o d s u b i e c t i v a c e e a ş i t o t a l i t a t e [de f e l u r i p a r t i c u l a r e d e m u n c ă ] şi a c e e a ş i a b s t r a c ţ i e [de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e fiecăruia dintre ele]. în condiţiile muncii de breaslă, meşteşugă­ reşti, de pildă, u n d e însuşi capitalul a r e încă o formă limitată, este î n c ă î n î n t r e g i m e c u f u n d a t î n t r - o s u b s t a n ţ ă d e t e r m i n a t ă şi, p r i n u r m a r e , n u e s t e î n c ă capital propriu-zis, m u n c a a p a r e şi e a cu­ f u n d a t ă î n m o d u l e i p a r t i c u l a r d e a fi d e t e r m i n a t , şi n u î n t o t a l i ­ t a t e a şi î n a b s t r a c ţ i a î n c a r e a p a r e m u n c a a ş a c u m s e o p u n e c a p i -

Capitolul

despre

capital

227

t a l u l u i . A c e a s t a î n s e a m n ă că, d e ş i î n f i e c a r e c a z î n p a r t e m u n c a e s t e o m u n c ă d e t e r m i n a t ă , c a p i t a l u l p o a t e t o t u ş i s ă s e o p u n ă fie­ c ă r e i m u n c i determinate : lui i se o p u n e potenţial ansamblul tutu­ r o r f e l u r i l o r d e m u n c ă , şi e s t e p u r î n t î m p l ă t o r c ă l a u n m o m e n t d a t i s e o p u n e u n a n u m e fel d e m u n c ă . P e d e a l t ă p a r t e , m u n c i t o r u l u i îi e s t e i n d i f e r e n t m o d u l d e a fi d e t e r m i n a t al m u n c i i sale ; e a c a a t a r e n u p r e z i n t ă p e n t r u el in­ t e r e s d e c î t î n m ă s u r a î n c a r e e î n g e n e r e muncă şi c a a t a r e e v a ­ l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u c a p i t a l [III—10]. C e e a ce c o n s t i t u i e c a r a c t e r u l e c o n o m i c al m u n c i t o r u l u i e s t e faptul că el e p u r t ă t o r u l m u n c i i , a d i c ă a l m u n c i i c a valoare de întrebuinţare pentru capi­ t a l ; el e s t e muncitor în opoziţie cu capitalistul. N u acelaşi este c a r a c t e r u l e c o n o m i c al m e ş t e ş u g a r u l u i , a l b r e s l a ş u l u i e t c . ; l a e i a c e s t c a r a c t e r r e z i d ă t o c m a i î n m o d u l d e a fi d e t e r m i n a t a l m u n ­ cii l o r şi î n r e l a ţ i a c u u n a n u m i t meşter etc. A c e a s t ă relaţie e c o n o m i c ă — c a r a c t e r u l p e care-1 a u capita­ l i s t u l şi m u n c i t o r u l c a c e i d o i p o l i a i u n e i r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e — s e d e z v o l t ă d e c i î n t r - o f o r m ă c u a t î t m a i p u r ă şi m a i a d e c v a t ă c u cît m u n c a îşi p i e r d e tot m a i m u l t c a r a c t e r u l d e artă, D e p r i n d e r i l e de m u n c ă specifice devin tot mai mult c e v a abstract, indiferent, i a r m u n c a d e v i n e t o t m a i m u l t o activitate pur abstractă, pur me­ c a n i c ă şi d e a c e e a i n d i f e r e n t ă f a ţ ă d e f o r m a e i p a r t i c u l a r ă ; e a d e v i n e o a c t i v i t a t e p u r formală sau, c e e a ce este acelaşi lucru, p u r substanţială, activitate î n g e n e r a l indiferentă faţă de forma ei. A i c i i e s e i a r ă ş i l a i v e a l ă c u m m o d u l p a r t i c u l a r d e a fi d e t e r m i n a t a l r e l a ţ i e i d e p r o d u c ţ i e , al c a t e g o r i e i — î n c a z u l d e f a ţ ă al c a p i ­ t a l u l u i şi m u n c i i — d e v i n e a d e v ă r a t n u m a i o d a t ă c u d e z v o l t a r e a unui anumit mod material de producţie şi p e o a n u m i t ă t r e a p t ă d e d e z v o l t a r e a forţelor de producţie industriale. în general, acest p u n c t t r e b u i e s ă fie e x p u s a m ă n u n ţ i t u l t e r i o r î n l e g ă t u r ă c u a c e a ­ s t ă r e l a ţ i e d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , î n t r u c î t a i c i el e s t e dat î n î n s ă ş i a c e a s t ă relaţie, p e c î n d la e x a m i n a r e a d e t e r m i n a ţ i i l o r a b s t r a c t e : v a l o a r e d e s c h i m b , c i r c u l a ţ i e , b a n i , el ţ i n e î n c ă m a i m u l t d e r e f l e c ­ ţia noastră subiectivă.

[d)] P r o c e s u l m u n c i i i n c l u s în

capital

A j u n g e m acum la cea de-a doua latură a procesului schimbu­ l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă . S c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l —• s a u c a p i t a ­ l i s t — şi muncitor este a c u m încheiat, în m ă s u r a în care în g e n e r e este v o r b a de procesul schimbului. A c u m se trece la relaţia din­ t r e c a p i t a l şi m u n c ă î n c a l i t a t e a ei d e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e a a c e s t u i a . M u n c a n u e s t e n u m a i valoare de întrebuinţare care se

228

Critica

economiei

politice

o p u n e c a p i t a l u l u i , ci e s t e valoarea de întrebuinţare a capitalului însuşi, Ca non-fiinţare a valorilor în calitatea lor de valori m a t e ­ r i a l i z a t e , m u n c a e s t e f i i n ţ a r e a l o r c a v a l o r i n e m a t e r i a l i z a t e , fiin­ ţ a r e a lor i d e a l ă ; e a e s t e p o s i b i l i t a t e a valorilor, iar c a a c t i v i t a t e — c r e a r e de valori. în faţa capitalului ea este forma p u r abstractă, simpla posibilitate a unei activităţi creatoare de valori, activitate c a r e există n u m a i ca aptitudine, ca p o t e n t ă în o r g a n i s m u l m u n c i ­ torului. Dar, o d a t ă d e v e n i t a activitate r e a l ă d a t o r i t ă contactului cu c a p i t a l u l — d e la sine a c e a s t ă a p t i t u d i n e n u s e p o a t e p u n e în m i ş c a r e , d e o a r e c e e lipsită de o b i e c t —, a p t i t u d i n e a d e v i n e acti­ vitate productivă reală, creatoare de valoare. în raport cu capita­ lul, a c e a s t ă a c t i v i t a t e n u p o a t e c o n s t a î n a l t c e v a d e c î t î n r e p r o ­ d u c ţ i a c a p i t a l u l u i î n s u ş i , î n c o n s e r v a r e a şi s p o r i r e a l u i c a v a l o a r e r e a i ă şi eficientă, şi n u d o a r g î n d i t ă , c a î n c a z u l b a n i l o r . P r i n i n t e r m e d i u l schimbului cu m u n c i t o r u l , capitalul şi-a a p r o p r i a t însăşi m u n c a a c e a s t a a d e v e n i t u n u l d i n m o m e n t e l e l u i , şi c a a c t i v i t a t e v i t a l ă a c ţ i o n e a z ă a c u m a s u p r a o b i e c t u a l i t ă ţ i i l u i d o a r e x i s t e n t e , şi deci moarte. Capitalul este bani (valoare de schimb existentă în m o d de sine stătător), dar nu se mai prezintă ca bani întruchipaţi într-o s u b s t a n ţ ă aparte, alături de celelalte s u b s t a n ţ e ale valorilor d e s c h i m b şi d e c i e x c l u ş i d i n r î n d u l a c e s t o r s u b s t a n ţ e , ci c a b a n i care-şi păstrează determinaţia ideală în toate substanţele, în valo­ r i l e d e s c h i m b d e o r i c e f o r m ă şi m o d d e e x i s t e n ţ ă a m u n c i i m a t e ­ rializate. Deoarece capitalul în calitate de bani existenţi sub toate formele p a r t i c u l a r e ale m u n c i i m a t e r i a l i z a t e i n t r ă a c u m în p r o c e s n u c u m u n c a o b i e c t u a l i z a t ă , ci c u m u n c a v i e , e x i s t e n t ă c a p r o c e s şi ca act, el p r e z i n t ă m a i întîi a c e a s t ă d e o s e b i r e c a l i t a t i v ă d i n t r e s u b s t a n ţ a î n c a r e el e x i s t ă şi f o r m a s u b c a r e el e x i s t ă a c u m şi c a m u n c ă . T o c m a i î n p r o c e s u l a f i r m ă r i i şi s u p r i m ă r i i a c e s t e i d e o ­ sebiri capitalul însuşi devine proces. M u n c a e s t e f e r m e n t u l c a r e , a r u n c a t î n c a p i t a l , îl f a c e s ă d o s ­ p e a s c ă . P e d e o p a r t e , o b i e c t u a l i t a t e a l u i t r e b u i e s ă fie p r e l u c r a t ă , adică consumată de către m u n c ă ; pe de altă parte trebuie supri­ m a t ă subiectivitatea p u r ă a muncii ca simplă formă, iar m u n c a t r e b u i e s ă fie o b i e c t u a l i z a t ă [ m a t e r i a l i z a t ă ] î n î n s u ş i m a t e r i a l u l c a ­ pitalului. Relaţia dintre capital (privit s u b a s p e c t u l c o n ţ i n u t u l u i s ă u ) şi m u n c ă , a d i c ă r e l a ţ i a d i n t r e m u n c a o b i e c t u a l i z a t ă [ m a t e r i a ­ l i z a t ă ] şi m u n c a v i e — a i c i c a p i t a l u l a p a r e c a c e v a p a s i v î n r a p o r t c u m u n c a , şi a n u m e e x i s t e n ţ a l u i p a s i v ă , c a s u b s t a n ţ ă p a r t i c u l a r ă s e o p u n e m u n c i i c a a c t i v i t a t e c a r e m o d e l e a z ă — p o a t e fi î n g e n e r e n u m a i r e l a ţ i a d i n t r e m u n c ă şi o b i e c t u a l i t a t e a ei, m a t e r i a l u l ei (toate acestea trebuie clarificate chiar în primul capitol, care tre­ b u i e s ă p r e c e a d ă c a p i t o l u l r e f e r i t o r l a v a l o a r e a d e s c h i m b şi s ă ;

Capitolul

despre

capital

229

trateze d e s p r e p r o d u c ţ i e în general), iar în r a p o r t cu m u n c a pri­ v i t ă c a a c t i v i t a t e , s u b s t a n ţ ă , m u n c a m a t e r i a l i z a t ă n u p o a t e să, a p a r ă d e c î t î n . d o u ă r e l a ţ i i : î n a c e e a d e materie primă, adică de substanţă amorfă, de simplu material p e n t r u activitatea adecvată, m o d e l a t o a r e a m u n c i i , şi î n a c e e a d e unealtă de muncă, de mijloc c a r e e s t e e l î n s u ş i c e v a o b i e c t u a l şi p r i n i n t e r m e d i u l c ă r u i a a c t i ­ v i t a t e a s u b i e c t i v ă i n t e r p u n e î n t r e e a şi o b i e c t u n a l t o b i e c t î n c a l i t a t e d e t r a n s m i ţ ă t o r al a c ţ i u n i i e i . D e f i n i r e a c a produs [a m u n c i i m a t e r i a l i z a t e î n o p o z i ţ i e c u m u n c a vie], p e c a r e economiştii o i n t r o d u c aici spre a a r ă t a că e v o r b a d e c e v a distinct d e m a t e r i a p r i m ă şi d e u n e a l t a d e m u n c ă , î n c ă n u - ş i a r e l o c u l a i c i . P r o d u s u l a p a r e c a rezultat, şi n u c a pre­ misă a p r o c e s u l u i c a r e s e d e s f ă ş o a r ă î n t r e c o n ţ i n u t u l p a s i v al c a ­ p i t a l u l u i şi m u n c a p r i v i t ă c a a c t i v i t a t e . C a premisă, produsul nu r e p r e z i n t ă o r e l a ţ i e î n t r e o b i e c t şi m u n c ă c a r e s ă d i f e r e d e m a t e ­ r i a p r i m ă şi d e u n e a l t a d e m u n c ă , d e o a r e c e m a t e r i a p r i m ă ş i u n e a l t a d e m u n c ă , fiind s u b s t a n ţ a v a l o r i l o r , r e p r e z i n t ă e l e î n s e l e m u n c ă materializată, produse. In g e n e r a l s u b s t a n ţ a v a l o r i i n u e s t e o substanţă naturală aparte ; ea nu este altceva decît muncă mate­ r i a l i z a t ă , c a r e l a r î n d u l ei [III—11] a p a r e î n r a p o r t c u munca vie c a materie primă şi unealtă de muncă. Dacă luăm în considerare s i m p l u l a c t al p r o d u c ţ i e i , u n e a l t a d e m u n c ă şi m a t e r i a p r i m ă p o t să apară ca găsite de-a gata în natură, aşa încît omul n u trebuie d e c î t s ă şi l e aproprie, a d i c ă s ă f a c ă d i n e l e o b i e c t al m u n c i i şi mijloc de muncă, ceea ce în sine nu este încă proces de muncă, în r a p o r t c u e l e produsul a p a r e , a ş a d a r , c a c e v a c a l i t a t i v d i f e r i t şi e p r o d u s n u n u m a i c a r e z u l t a t al a c ţ i u n i i e x e r c i t a t e d e m u n c ă a s u p r a m a t e r i a l u l u i p r i n i n t e r m e d i u l u n e l t e l o r , ci c a primă mate­ rializare a muncii alături de acestea. Dar ca părţi constitutive a l e c a p i t a l u l u i , m a t e r i a p r i m ă şi u n e l t e l e d e m u n c ă s î n t e l e î n s e l e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă şi d e c i produs. C u a c e a s t a n u se epuizează conţinutul relaţiei [dintre capital şi m u n c ă ] . C ă c i , d e p i l d ă , p r o d u s u l m u n c i i p o a t e d e v e n i m i j l o c şi o b i e c t a l u n e i m u n c i n o i şi î n t r - o p r o d u c ţ i e î n c a r e n u e x i s t ă n i c i u n fel d e v a l o r i d e s c h i m b , d e c i n i c i u n fel d e c a p i t a l . A ş a s e î n ­ tîmplă în agricultura care produce numai valori de întrebuinţare. A r c u l v î n ă t o r u l u i şi n ă v o d u l p e s c a r u l u i , î n t r - u n c u v î n t c o n d i ţ i i l e c e l e m a i s i m p l e p r e s u p u n d e j a u n p r o d u s c a r e î n c e t e a z ă s ă fie c o n s i d e r a t p r o d u s şi d e v i n e materie primă s a u , î n s p e c i a l , unealtă de producţie, căci a c e a s t a e s t e p r o p r i u - z i s p r i m a formă specifică în c a r e p r o d u s u l se m a n i f e s t ă c a mijloc d e r e p r o d u c ţ i e . A c e s t r a p o r t n u e p u i z e a z ă , a ş a d a r , n i c i d e c u m r e l a ţ i a î n c a r e materia primă şi unealta de muncă apar ca m o m e n t e ale capitalului însuşi. E c o n o m i ş t i i , d e altfel, p r e z i n t ă produsul şi s u b c u t o t u l a l t r a 1 2 9

230

Critica e c o n o m i e i

politice

p o r t , c a a l t r e i l e a e l e m e n t a l s u b s t a n ţ e i c a p i t a l u l u i . El e s t e p r o d u s î n t r u c î t e destinat să iasă atît d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e , cît şi d i n c i r c u l a ţ i e p e n t r u a fi n e m i j l o c i t o b i e c t d e c o n s u m i n d i v i d u a l : approvisionnement, c u m î l n u m e ş t e C h e r b u l i e z ° . Şi a n u m e : e s t e vorba de produsele necesare muncitorului pentru a putea trăi ca m u n c i t o r şi a p u t e a s u b z i s t a î n t i m p u l p r o d u c ţ i e i p î n ă c e v a fi creat u n n o u produs. Că capitalistul posedă această capacitate re­ iese d i n faptul că fiecare e l e m e n t al capitalului este b a n i şi c a a t a r e p o a t e fi t r a n s f o r m a t d i n e l î n s u ş i c a f o r m ă g e n e r a l ă a a v u ­ ţiei în substanţa avuţiei, în obiect d e consum. L'approvisionnement a l e c o n o m i ş t i l o r îi p r i v e ş t e d e c i n u m a i p e m u n c i t o r i , a d i c ă r e p r e ­ zintă, exprimaţi s u b formă d e obiecte de consum, d e valori d e în­ t r e b u i n ţ a r e , b a n i i p e c a r e m u n c i t o r u l îi p r i m e ş t e d e l a c a p i t a l i s t în c a d r u l s c h i m b u l u i d i n t r e ei. D a r a c e a s t a ţine d e p r i m u l a c t [de s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l ş i m u n c ă ] . î n ce, m ă s u r ă a c e s t p r i m a c t s e află î n l e g ă t u r ă c u cel de-al doilea e s t e o c h e s t i u n e d e c a r e n u n e o c u p ă m î n c ă a i c i . S i n g u r a d i v i z i u n e [a m u n c i i m a t e r i a l i z a t e î n r a ­ port cu m u n c a vie] p e care o implică însuşi procesul de produc­ ţie e s t e diviziunea iniţială, izvorîtă d i n d e o s e b i r e a dintre m u n c a m a t e r i a l i z a t ă ş i m u n c a v i e , a d i c ă d i v i z i u n e a d i n t r e materia primă şi unealta de muncă. C ă e c o n o m i ş t i i c o n f u n d ă a c e s t e d o u ă n o ţ i u n i e c e v a cît s e p o a t e d e firesc, d e o a r e c e ei n u p o t s ă n u c o n f u n d e cele d o u ă m o m e n t e a l e relaţiei d i n t r e capital şi m u n c ă , n u p o t sesiza d e o s e b i r e a specifică dintre ele. Aşadar : materia primă se consumă prin aceea că e modificată şi m o d e l a t ă d e c ă t r e m u n c ă , i a r u n e a l t a d e m u n c ă s e c o n s u m ă p r i n a c e e a c ă e folosită, c ă s e face u z d e e a î n a c e s t p r o c e s . P e d e altă p a r t e , m u n c a s e c o n s u m ă şi e a p r i n a c e e a c ă e folosită, p u s ă î n m i ş c a r e şi î n felul a c e s t a s e c h e l t u i e ş t e o a n u m i t ă c a n t i ­ t a t e d e forţă m u s c u l a r ă etc. a muncitorului, fapt datorită căruia a c e s t a s e i s t o v e ş t e . D a r m u n c a n u n u m a i că s e c o n s u m ă , ci şi trece totodată din forma d e activitate în aceea d e obiect, de r e ­ p a u s , s e fixează într-un obiect, s e materializează ; modificînd obi­ ectul, e a îşi modifică şi propria ei înfăţişare, şi din activitate s e t r a n s f o r m ă î n f i i n ţ a r e . S f î r ş i t u l p r o c e s u l u i îl c o n s t i t u i e produsul, în care materia primă apare legată de muncă, iar unealta de m u n c ă s-a t r a n s f o r m a t şi e a d i n s i m p l ă p o s i b i l i t a t e î n t r - o r e a l i ­ tate, prin aceea c ă a devenit efectiv u n mijloc d e transmitere a acţiunii muncii ; în acelaşi timp însă, datorită raportării ei meca­ nice s a u chimice faţă d e materialul muncii, unealta d e m u n c ă este şi e a c o n s u m a t ă î n forma ei inertă. T o a t e cele t r e i m o m e n t e a l e p r o c e s u l u i : m a t e r i a l u l , u n e a l t a şi m u n c a s e c o n t o p e s c î n t r - u n r e z u l t a t n e u t r u — produsul, î n c a r e sînt totodată reproduse momentele procesului de producţie care au 1 3

Capitolul despre

capital

231

fost c o n s u m a t e î n a c e s t p r o c e s . D e a c e e a î n t r e g u l p r o c e s a p a r e c a u n c o n s u m productiv, sau, cu alte cuvinte, ca u n consum care nu s e î n c h e i e c u nimic şi n i c i c u o s i m p l ă s u b i e c t i v a r e a o b i e c t u a l u l u i , c i e s t e e l î n s u ş i , l a r î n d u l s ă u , p u s c a u n obiect. C o n s u m u l n u e s t e u n s i m p l u c o n s u m al s u b s t a n ţ i a l u l u i , ci u n c o n s u m a l c o n s u m u l u i însuşi ; în suprimarea substanţialului a v e m deci suprimarea acestei s u p r i m ă r i , şi d e c i punerea substanţialului. Activitatea care imprimă forma c o n s u m ă o b i e c t u l şi s e c o n s u m ă p e s i n e î n s ă ş i , d a r e a c o n ­ s u m ă n u m a i f o r m a d a t ă a o b i e c t u l u i p e n t r u a-i d a o n o u ă f o r m ă d e o b i e c t şi s e c o n s u m ă p e s i n e î n s ă ş i n u m a i î n f o r m a ei s u b i e c t i v ă , c a a c t i v i t a t e . E a c o n s u m ă o b i e c t u a l i t a t e a o b i e c t u l u i •— i n d i f e r e n ţ a lui f a ţ ă d e f o r m ă — şi s u b i e c t i v i t a t e a a c t i v i t ă ţ i i ; e a d ă f o r m a obiectului, iar p e sine se materializează. Dar în calitate de produs, rezultatul procesului de producţie este valoarea de întrebuinţare. [III—12] D a c ă e x a m i n ă m r e z u l t a t u l o b ţ i n u t p î n ă a c u m , r e z u l t ă : î n primul rînd, d a t o r i t ă a p r o p r i e r i i m u n c i i , î n c o r p o r ă r i i ei î n capital, banii, adică actul cumpărării dreptului d e a dispune de muncitor, apar aici doar ca mijloc p e n t r u d e c l a n ş a r e a acestui pro­ c e s , ş i n u c a m o m e n t al p r o c e s u l u i î n s u ş i — c a p i t a l u l i n t r ă î n f e r m e n t a ţ i e şi d e v i n e p r o c e s , p r o c e s d e p r o d u c ţ i e , î n c a r e , c a t o t a ­ litate, capitalul ca m u n c ă vie se r a p o r t e a z ă la sine însuşi n u nu­ m a i c a l a m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , ci, d e o a r e c e e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă [ o b i e c t u a l i z a t ă ] , s e r a p o r t e a z ă l a s i n e î n s u ş i c a s i m p l u obiect al muncii. î n al doilea rînd, î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , a t î t a t i m p c î t m a r f a şi b a n i i r ă m î n e a u m o m e n t e ale circulaţiei, s u b s t a n ţ a lor era indife­ r e n t ă p e n t r u d e t e r m i n a r e a formei. Marfa, în m ă s u r a în care era v o r b a d e s u b s t a n ţ a ei, s e afla, c a o b i e c t d e c o n s u m (al u n e i t r e ­ buinţe), în afara relaţiei e c o n o m i c e . Banii, cînd forma lor d e v e n e a d e sine stătătoare, m a i păstrau o legătură cu circulaţia, dar numai î n s e n s n e g a t i v , şi r e p r e z e n t a u n u m a i a c e s t r a p o r t n e g a t i v . F i i n d î n sine fixaţi, b a n i i s e s t i n g e a u şi ei într-o m a t e r i a l i t a t e m o a r t ă , î n c e t a u d e a m a i fi b a n i . A t î t m a r f a c î t şi b a n i i e x p r i m a u v a l o a r e a d e schimb, cu s i n g u r a d e o s e b i r e că marfa e r a v a l o a r e d e schimb particulară, pe cînd banii erau valoare de schimb generală. însăşi această deosebire era pur gîndită, întrucît în circulaţia reală am­ b e l e determinaţii a l t e r n a u succesiv, iar d a c ă le p r i v i m p e fiecare î n p a r t e , b a n i i î n ş i ş i e r a u şi ei o m a r f ă p a r t i c u l a r ă , i a r m a r f a — c a p r e ţ — e r a şi e a b a n i u n i v e r s a l i . D e o s e b i r e a e r a d e c i p u r f o r m a l ă . A t î t m a r f a c î t şi b a n i i a p ă r e a u î n u n a d i n a c e s t e d e t e r m i n a ţ i i p e n ­ t r u c ă — şi n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e — n u a p ă r e a u î n c e a l a l t ă . A c u m însă, în procesul de producţie, capitalul ca formă se deose­ b e ş t e d e e l î n s u ş i c a s u b s t a n ţ ă . El e s t e c o n c o m i t e n t a m î n d o u ă a c e s t e d e t e r m i n a ţ i i şi t o t o d a t ă r a p o r t u l d i n t r e e l e . D a r :

232

Critica e c o n o m i e i

politice

In al treilea rînd, c a a s e m e n e a r a p o r t c a p i t a l u l a p ă r e a d o a r î n sine. A c e s t r a p o r t n u e s t e î n c ă p u s s a u e s t e p u s n u m a i î n d e ­ t e r m i n a ţ i a u n u i a d i n c e l e d o u ă m o m e n t e , şi a n u m e a c e l u i mate­ rial, c a r e î n s i n e î n s u ş i s e d e o s e b e ş t e c a m a t e r i e ( m a t e r i e p r i m ă şi u n e a l t ă ) şi f o r m ă ( m u n c ă ) , i a r c a r a p o r t a l a m î n d u r o r a , c a p r o ­ c e s r e a l , r e p r e z i n t ă el î n s u ş i d o a r u n r a p o r t m a t e r i a l — r a p o r t u l dintre cele două elemente materiale care alcătuiesc conţinutul capitalului, c o n ţ i n u t care diferă de r a p o r t u l s ă u d e formă în cali­ tate de capital. D a c ă e x a m i n ă m capitalul sub aspectul în care apare iniţial s p r e d e o s e b i r e d e m u n c ă , v e d e m c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e el s e prezintă ca fiinţare doar pasivă, obiectivă, în care e în întregime s t i n s ă d e t e r m i n a ţ i a d e f o r m ă î n v i r t u t e a c ă r e i a el e s t e c a p i t a l , adică o relaţie socială existentă pentru sine . N u m a i prin conţi­ n u t u l său, adică în calitate de m u n c ă materializată în general, intră capitalul în procesul de producţie ; dar muncii a cărei rapor­ t a r e l a c a p i t a l c o n s t i t u i e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e îi e s t e c u d e s ă v î r şire indiferent că capitalul este m u n c ă materializată ; mai mult, c a p i t a l u l i n t r ă î n a c e s t p r o c e s şi e s t e p r e l u c r a t î n el n u m a i c a o b i e c t , şi n u c a mancă obiectualizată [materializată]. Bumbacul c a r e s e t r a n s f o r m ă în fire, f i r e l e c a r e s e t r a n s f o r m ă î n ţ e s ă t u r i , ţ e s ă t u r i l e c a r e s e r v e s c c a m a t e r i a l p e n t r u i m p r i m a r e şi v o p s i r e e x i s t ă p e n t r u m u n c ă n u m a i c a b u m b a c , fire şi ţ e s ă t u r i d i s p o n i b i l e , în calitatea lor de produse ale muncii, de m u n c ă materializată, ele n u intră în nici un proces : ele intră în procesul de p r o d u c ţ i e numai ca entităţi materiale cu anumite proprietăţi naturale. Pen­ t r u r a p o r t u l d i n t r e m u n c a v i e şi a c e s t e e n t i t ă ţ i e s t e c u d e s ă v î r ş i r e i n d i f e r e n t c u m l e - a u fost i m p r i m a t e p r o p r i e t ă ţ i l e r e s p e c t i v e ; p e n ­ tru m u n c a v i e ele există n u m a i în m ă s u r a în c a r e e x i s t ă distinct d e e a însăşi, a d i c ă în m ă s u r a în c a r e e x i s t ă ca m a t e r i a l d e m u n c ă . T o a t e a c e s t e a a u loc din m o m e n t u l în c a r e s e p o r n e ş t e d e la capital în forma sa m a t e r i a l ă ca p r e m i s ă a m u n c i i . Pe de altă p a r t e , î n t r u c î t p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n ­ citori m u n c a însăşi a devenit unul din elementele materiale ale c a p i t a l u l u i , d e o s e b i r e a d i n t r e e a şi e l e m e n t e l e m a t e r i a l e a l e c a p i ­ talului n u este decît o deosebire de ordin material : elementele m a t e r i a l e a l e c a p i t a l u l u i s e află î n s t a r e d e r e p a u s , î n t i m p c e m u n c a s e află î n s t a r e d e a c t i v i t a t e . A c e s t r a p o r t e s t e r a p o r t u l m a t e r i a l al u n u i a dintre e l e m e n t e l e capitalului faţă de celălalt, dar n u propriul r a p o r t a l capitalului faţă de a m b e l e . P e d e o p a r t e , a ş a d a r , c a p i t a l u l a p a r e d o a r c a obiect pasiv, în c a r e e s t e s t i n s o r i c e r a p o r t d e f o r m ă , i a r p e d e a l t ă p a r t e el a p a r e c a simplu proces de producţie, în care capitalul ca atare, ca ceva d i s t i n c t d e s u b s t a n ţ a sa, n u i n t r ă . C a p i t a l u l n u a p a r e a i c i c î t u ş i 1 S 1

Capitolul despre

233

capital

de puţin nici m ă c a r în substanţa sa care-i e specifică — ca m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , c ă c i a c e a s t a e s u b s t a n ţ a v a l o r i i d e s c h i m b —, ci n u m a i în forma n a t u r a l ă d e e x i s t e n ţ ă a a c e s t e i s u b s t a n ţ e , în c a r e este stins orice raport cu v a l o a r e a de schimb, cu m u n c a materia­ lizată, cu m u n c a însăşi ca v a l o a r e d e întrebuinţare p e n t r u capital, şi de a c e e a este stins, de asemenea, orice raport cu capitalul însuşi. S u b a c e s t a s p e c t [III—13] p r o c e s u l p r o d u c ţ i e i c a p i t a l i s t e c o i n ­ cide cu procesul de producţie simplu, în care determinaţia capita­ lului în calitate de capital a p a r e stinsă în forma de proces, d u p ă c u m determinaţia banilor în calitate de bani era stinsă în formav a l o a r e . în limitele în c a d r u l c ă r o r a a m e x a m i n a t p î n ă aici p r o ­ cesul de producţie, capitalul existent p e n t r u sine — sau, cu alte c u v i n t e , c a p i t a l i s t u l —• n i c i n u i n t r ă î n a c e s t p r o c e s . N u p e c a p i ­ t a l i s t îl c o n s u m ă m u n c a a t u n c i c î n d c o n s u m ă m a t e r i e p r i m ă şi u n e l t e d e m u n c ă . Şi n i c i c a p i t a l i s t u l n u e s t e c e l c e c o n s u m ă , ci m u n c a . P r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e al capitalului a p a r e astfel n u ca p r o ­ c e s d e p r o d u c ţ i e al c a p i t a l u l u i , ci c a p r o c e s d e p r o d u c ţ i e p u r şi s i m p l u , i a r c a p i t a l u l , s p r e deosebire de muncă, apare numai în m o d u l s ă u m a t e r i a l d e a fi d e t e r m i n a t c a materie primă şi unealtă de muncă. Or, tocmai acesta este aspectul — care, departe de a fi d o a r o a b s t r a c ţ i e a r b i t r a r ă , e s t e o a b s t r a c ţ i e c a r e a r e l o c c h i a r î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e — p e c a r e îl r e ţ i n e c o n o m i ş t i i s p r e a p u t e a p r e z e n t a c a p i t a l u l d r e p t e l e m e n t n e c e s a r al o r i c ă r u i p r o c e s d e p r o d u c ţ i e . Bineînţeles că ei pot p r o c e d a astfel n u m a i p e n t r u că uită să-i o b s e r v e c o m p o r t a r e a în calitate de capital în timpul acestui proces. Aici se c u v i n e să a t r a g e m atenţia asupra unui m o m e n t care nu n u m a i că p e n t r u prima oară trece pe primul plan din punctul d e v e d e r e a l o b s e r v a ţ i e i , ci e s t e d a t î n î n s ă ş i r e l a ţ i a e c o n o m i c ă , î n p r i m u l a c t , î n s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , m u n c a c a a t a r e , e x i s t e n t ă pentru sine, a a p ă r u t n e c e s a r m e n t e î n c h i p d e m u n c i t o r . L a fel şi a i c i , î n c e l d e - a l d o i l e a p r o c e s , c a p i t a l u l e s t e d a t c a v a l o a r e e x i s t e n t ă p e n t r u s i n e s a u , c a s ă z i c e m a ş a , suficientă sieşi (ceea ce în bani era exprimat d o a r ca tendinţă). Dar capitalul e x i s t e n t p e n t r u s i n e e s t e capitalistul. Socialiştii spun, ce-i d r e p t : a v e m n e v o i e de capital, dar n u de c a p i t a l i s t . în acest caz capi­ t a l u l a p a r e p u r şi s i m p l u c a u n l u c r u , şi n u c a o r e l a ţ i e d e producţie, care, reflectată în sine, n u este altceva decît capitalistul. Eu pot, desigur, s ă d e s p a r t c a p i t a l u l d e c u t a r e s a u c u t a r e capi­ t a l i s t şi să-1 f a c s ă t r e a c ă î n m î i n i l e a l t u i a . D a r , l i p s i t d e c a p i t a l , capitalistul îşi pierde calitatea de capitalist. Prin u r m a r e , capi­ t a l u l p o a t e fi d e s p ă r ţ i t d e c u t a r e s a u c u t a r e c a p i t a l i s t , d a r n u p o a t e fi d e s p ă r ţ i t d e capitalist ca atare, care se opune munci1 3 2

234

Critica e c o n o m i e i

politice

torului ca atare. Tot astfel c u t a r e s a u c u t a r e m u n c i t o r p o a t e î n c e t a s ă fie e x i s t e n ţ a p e n t r u s i n e a m u n c i i : e l p o a t e s ă m o ş ­ t e n e a s c ă o s u m ă de bani, p o a t e s ă fure b a n i etc. D a r î n a c e s t c a z e l î n c e t e a z ă s ă fie muncitor. C a m u n c i t o r el e s t e n u m a i m u n c a existentă p e n t r u sine. (Ulterior a c e a s t ă idee t r e b u i e dez­ voltată.)

[B)] P r o c e s u l m u n c i i şi p r o c e s u l d e v a l o r i f i c a r e II)] Transformarea muncii în capital La sfîrşitul p r o c e s u l u i n u p o a t e s ă r e z u l t e n i m i c c a r e s ă n u fi fost l a î n c e p u t u l l u i o p r e m i s ă şi o c o n d i ţ i e a l u i . P e d e a l t ă p a r t e î n s ă , t o a t e a c e s t e a t r e b u i e s ă şi r e z u l t e . D e a c e e a , d a c ă la s f î r ş i t u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e al c ă r u i î n c e p u t a a v u t d r e p t p r e m i s ă c a p i t a l u l e x i s t ă i m p r e s i a c ă el, c a r e l a ţ i e d e f o r m ă , a dispărut, acest lucru este posibil numai pentru că se pierd din v e d e r e firele invizibile cu c a r e capitalul î n v ă l u i e î n t r e g u l p r o ­ c e s . S ă e x a m i n ă m d e c i a c e s t a s p e c t al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e . Prima concluzie este, aşadar, u r m ă t o a r e a : a) P r i n î n c o r p o r a r e a m u n c i i î n c a p i t a l , a c e s t a d e v i n e p r o c e s d e p r o d u c ţ i e ; d a r î n p r i m u l r î n d —• p r o c e s d e p r o d u c ţ i e material ; p r o c e s de p r o d u c ţ i e în general, astfel încît p r o c e s u l de p r o d u c ţ i e al c a p i t a l u l u i n u s e d e o s e b e ş t e d e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e m a t e r i a l în general. Determinaţia lui d e formă e c u d e s ă v î r ş i r e stinsă. D e o a r e c e c a p i t a l u l a s c h i m b a t p e m u n c ă o p a r t e d i n fiinţa sa m a t e r i a l ă , a c e a s t a d i n u r m ă s-a d i f e r e n ţ i a t î n s i n e , î m p ă r ţ i n d u - s e î n o b i e c t şi m u n c ă ; r a p o r t u l d i n t r e a c e s t e a d o u ă c o n s t i t u i e p r o ­ c e s u l d e p r o d u c ţ i e s a u , şi m a i p r e c i s , procesul muncii. Vedem a s t f e l c ă procesul muncii care, ca punct de plecare, este dat ante­ rior valorii şi d a t o r i t ă c a r a c t e r u l u i s ă u a b s t r a c t şi p u r m a t e r i a l e s t e c o m u n t u t u r o r f o r m e l o r d e p r o d u c ţ i e , r e a p a r e în cadrul capi­ talului c a u n p r o c e s c a r e s e d e s f ă ş o a r ă î n s u b s t a n ţ a c a p i t a l u l u i şi constituie conţinutul lui. ( M a i î n c o l o s e v a v e d e a c ă şi î n c a d r u l p r o c e s u l u i d e p r o ­ d u c ţ i e a c e a s t ă stingere a determinaţiei de iormă este doar apa­ rentă.) Deoarece capitalul este valoare, dar ca proces se manifestă în primul rînd sub forma d e simplu proces de producţie, sub forma de p r o c e s de p r o d u c ţ i e în general, lipsit de orice deter­ m i n a ţ i e economică particulară, se p o a t e s p u n e — în funcţie de latura procesului de producţie simplu p e care o a v e m în v e d e r e (după cum am văzut, acesta din u r m ă ca atare n u p r e s u p u n e c î t u ş i d e p u ţ i n c a p i t a l u l , ci e s t e p r o p r i u t u t u r o r m o d u r i l o r d e

Capitolul despre

235

capital

producţie) — că capitalul se t r a n s f o r m ă în p r o d u s s a u că este unealtă de muncă sau materie primă pentru procesul de muncă. Apoi, dacă prin capital se subînţelege u n a din laturi, care ca subzistenţă sau simplu mijloc se o p u n e muncii, se adaugă pe bună d r e p t a t e că capitalul nu este p r o d u c t i v , căci în acest c a z el e s t e c o n s i d e r a t t o c m a i şi n u m a i c a o b i e c t c e s e o p u n e muncii, ca materie, ca c e v a p u r pasiv. A d e v ă r u l este însă că în r e a l i t a t e c a p i t a l u l n u s e m a n i f e s t ă ca u n a d i n l a t u r i l e p r o c e ­ s u l u i d e p r o d u c ţ i e şi n i c i c a d e o s e b i r e s p e c i f i c ă a u n e i a d i n t r e l a t u r i î n s i n e s a u c a s i m p l u r e z u l t a t ( p r o d u s ) al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , ci c a s i m p l u p r o c e s d e p r o d u c ţ i e ; c ă a c e s t a d i n u r m ă a p a r e a c u m î n c a l i t a t e d e conţinut î n a u t o m i ş c a r e al c a p i t a l u l u i . 1 3 S

* * * [III—14] { R ă s p u n s u l l a î n t r e b a r e a c e e s t e şi c e n u e s t e muncă productivă —• î n t r e b a r e c a r e , d e c î n d A d a m S m i t h a s t a b i l i t d e o ­ s e b i r e a d i n t r e a c e s t e d o u ă feluri d e m u n c ă , a stîrnit n u m e ­ r o a s e şi v a r i a t e c o n t r o v e r s e •— t r e b u i e s ă d e c u r g ă d i n a n a l i z a d i f e r i t e l o r l a t u r i a l e c a p i t a l u l u i î n s u ş i . M u n c ă p r o d u c fi v ă e s t e n u m a i a c e e a c a r e p r o d u c e capital. N u e s t e o a r e o a b e r a ţ i e (sau c a m a ş a c e v a ) , î n t r e a b ă d-1 S e n i o r d e p i l d ă , c ă u n c o n s t r u c t o r d e p i a n e t r e b u i e s ă fie c o n s i d e r a t lucrător productiv, în timp ce pianistul n u , d e ş i f ă r ă el p i a n u l n u a r a v e a n i c i u n s e n s ? Dar tocmai aşa stau lucrurile. Constructorul de piane reproduce capi­ tal, î n t i m p c e p i a n i s t u l n u f a c e d e c î t s ă s c h i m b e m u n c a s a p e v e n i t . Dar se p o a t e contesta oare că pianistul p r o d u c e muzică şi s a t i s f a c e s i m ţ u l n o s t r u m u z i c a l , i a r î n t r - u n a n u m i t s e n s îl şi p r o d u c e ? î n t r - a d e v ă r , el f a c e a s t a : m u n c a l u i p r o d u c e c e v a , d a r d e p e u r m a a c e s t u i f a p t e a n u d e v i n e î n c ă muncă productivă d i n p u n c t d e v e d e r e economic ; e tot atît d e p u ţ i n p r o d u c t i v ă cît şi m u n c a a l i e n a t u l u i m i n t a l c a r e p r o d u c e h i m e r e . Munca este pro­ ductivă numai atunci cînd produce propriul ei opus. De aceea alţi e c o n o m i ş t i afirmă că aşa-zisul lucrător n e p r o d u c t i v este indi­ rect productiv. De pildă, pianistul creează u n stimulent p e n t r u producţie, în p a r t e făcîndu-1 p e o m m a i activ, m a i optimist, sau în sensul obişnuit, trezind în el o trebuinţă nouă, p e n t r u a cărei satisfacere este n e v o i e de mai multă sîrguinţă în producţia m a t e ­ rială nemijlocită. Prin aceasta se recunoaşte implicit că n u m a i m u n c a c r e a t o a r e d e c a p i t a l e s t e p r o d u c t i v ă şi c ă d e c i o r i c e a l t ă m u n c ă , o r i c î t d e utilă a r fi — e a p o a t e fi t o t a t î t d e b i n e şi dău­ nătoare —, n u e s t e p r o d u c t i v ă s u b r a p o r t u l c a p i t a l i z ă r i i şi, î n consecinţă, este m u n c ă neproductivă. 1 3 4

1 3 5

1 3 6

A l ţ i i d e c l a r ă c ă d e o s e b i r e a d i n t r e m u n c a p r o d u c t i v ă şi c e a n e p r o d u c t i v ă t r e b u i e c ă u t a t ă n u î n sfera producţiei, ci în sfera

236

Critica e c o n o m i e i

politice

consumului. Dimpotrivă I Producătorul de tutun este productiv, deşi consumul de tutun este neproductiv. Producţia pentru con­ s u m u l n e p r o d u c t i v e s t e t o t a t î t d e p r o d u c t i v ă c a şi p r o d u c ţ i a destinată consumului productiv, cu singura condiţie ca atît u n a c î t şi c e a l a l t ă s ă p r o d u c ă s a u s ă r e p r o d u c ă c a p i t a l . D e a c e e a Malthus (X, 40) spune pe bună dreptate : 1 3 7

„Productiv

este

lucrătorul

care

sporeşte

nemijlocit

avuţia

patronului

său".

A c e s t lucru e adevărat, cel puţin într-un anumit sens. Dar ideea este exprimată prea abstract, căci în această formulare ea e s t e a p l i c a b i l ă şi s c l a v u l u i . C o n s i d e r a t ă î n r a p o r t c u m u n c i t o r u l , „ a v u ţ i a p a t r o n u l u i " său este însăşi forma avuţiei în r a p o r t u l ei cu munca, este capitalul. Muncitor productiv este acela care spo­ r e ş t e d i r e c t c a p i t a l u l . } [III-—14] *

*

+

[III—14] ß ) S ă e x a m i n ă m a c u m d e t e r m i n a ţ i a d e f o r m ă a c a p i ­ t a l u l u i a ş a c u m s e c o n s e r v ă şi s e m o d i f i c ă e a î n p r o c e s u l d e producţie. Ca valoare de întrebuinţare m u n c a e x i s t ă n u m a i pentru capi­ tal şi e s t e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a c a p i t a l u l u i î n s u ş i , a d i c ă a c t i v i t a t e a p r i n i n t e r m e d i u l c ă r e i a e l se valoriiicâ. Capitalul ca e n t i t a t e c a r e îşi r e p r o d u c e v a l o a r e a ş i o s p o r e ş t e e s t e v a l o a r e a d e s c h i m b a u t o n o m ă (banii) c a r e s e m a n i f e s t ă c a p r o c e s , c a proces de valoriiicare. De aceea pentru muncitor munca nu este v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ; d e a c e e a pentru el e a n u este o forţă producătoare de avuţie, u n mijloc de îmbogăţire sau o activitate c a r e î m b o g ă ţ e ş t e . M u n c i t o r u l îşi a d u c e m u n c a în caJitate de v a l o a r e de întrebuinţare în schimbul cu capitalul, care i se opune, a ş a d a r , n u î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , ci î n c a l i t a t e d e bani. î n r a p o r t cu muncitorul, capitalul devine capital abia prin consumarea m u n c i i , c a r e i n i ţ i a l s e a f l ă î n a f a r a a c e s t u i s c h i m b şi n u d e p i n d e d e e l . Valoare de întrebuinţare p e n t r u capital, pentru muncitor î n s ă m u n c a nu este decît valoare de schimb, valoare de schimb d e c a r e d i s p u n e el. C a v a l o a r e d e s c h i m b e s t e c o n s i d e r a t ă m u n c a în actul de schimb cu capitalul, prin v î n z a r e a ei p e bani. V a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a u n u i l u c r u nu-1 i n t e r e s e a z ă p e v î n z ă t o r u l l u i , ci n u m a i p e a c e l a c a r e - 1 c u m p ă r ă . P r e ţ u l s a l p e t r u l u i n u este d e t e r m i n a t d e p r o p r i e t a t e a a c e s t u i a d e a s e r v i la f a b r i c a r e a p r a f u l u i d e p u ş c ă , ci d e c h e l t u i e l i l e l u i d e p r o d u c ţ i e , d e c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă î n el. î n c a d r u l c i r c u l a ţ i e i , unde valorile de întrebuinţare intră sub formă de preţuri, valoarea lor n u rezultă din circulaţie, deşi se realizează n u m a i în cadrul

Capitolul

despre

capital

237

ei ; p r e ţ u l e s t e o premisă a c i r c u l a ţ i e i si n u f a c e d e c î t s ă s e r e a ­ lizeze prin schimbul d e bani. Tot astfel m u n c a p e c a r e m u n c i t o r u l o v i n d e capitalului ca valoare de întrebuinţare r e p r e z i n t ă p e n t r u m u n c i t o r v a l o a r e a de schimb c a r e - i a p a r ţ i n e şi p e c a r e e l v r e a s-o r e a l i z e z e , d a r c a r e e s t e determinată anterior actului acestui schimb, constituie o condiţie prealabilă a acestui schimb, este determinată, asemenea v a l o r i i o r i c ă r e i a l t e m ă r f i , d e j o c u l c e r e r i i şi a l o f e r t e i s a u î n a n s a m b l u •— şi n u m a i a c e s t a e s t e a s p e c t u l d e c a r e n e o c u p ă m a i c i •—• d e c h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e , d e c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a ­ terializată care e n e c e s a r ă p e n t r u a p r o d u c e capacitatea de m u n c ă a m u n c i t o r u l u i şi p e c a r e e l o p r i m e ş t e d e c i c a e c h i v a l e n t . P r i n u r m a r e , [III—15] v a l o a r e a d e s c h i m b a m u n c i i , c a r e s e realizează în procesul schimbului cu capitalistul, este dinainte dată, d i n a i n t e d e t e r m i n a t ă şi n u s u f e r ă d e c î t m o d i f i c a r e a f o r m a l ă la c a r e este supus, în m o m e n t u l realizării sale, orice alt preţ stabilit în m o d ideal. Ea n u este d e t e r m i n a t ă d e v a l o a r e a d e întrebuinţare a muncii. Pentru muncitor, munca are valoare de î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i p e n t r u c ă e s t e valoare de schimb, şi n u p e n ­ tru că produce valori de schimb. Pentru capital ea are valoare de schimb n u m a i în m ă s u r a în care este v a l o a r e de întrebuin­ ţare. M u n c a este o v a l o a r e de întrebuinţare diferită de v a l o a r e a ei d e s c h i m b n u p e n t r u m u n c i t o r , ci p e n t r u c a p i t a l . M u n c i t o r u l schimbă deci m u n c a sa ca o v a l o a r e d e schimb simplă, dina­ inte d e t e r m i n a t ă p r i n t r - u n p r o c e s d e p r o d u c ţ i e a n t e r i o r ; el s c h i m b ă m u n c a î n s ă ş i c a p e o muncă materializată ; o schimbă numai în m ă s u r a în care ea reprezintă deja o anumită cantitate de m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă şi d e c i e c h i v a l e n t u l ei e d e j a s t a b i l i t , d a t . Ca u r m a r e a schimbului, capitalul obţine a c e a s t ă m u n c ă în calitate de m u n c ă vie, de forţă p r o d u c ă t o a r e g e n e r a l ă a avuţiei, d e a c t i v i t a t e c a r e s p o r e ş t e a v u ţ i a . Este clar, a ş a d a r , că p r i n t r - u n a s t f e l d e s c h i m b m u n c i t o r u l n u s e p o a t e îmbogăţi, căci a s e m e n e a lui Esau, c a r e şi-a v î n d u t d r e p t u l de întîi n ă s c u t p e u n blid d e fiertură, m u n c i t o r u l c e d e a z ă în s c h i m b u l [valorii] c a p a c i t ă ţ i i sale d e m u n c ă , c a m ă r i m e p r e z e n t ă , forţa creatoare a acestei capaci­ tăţi. Dimpotrivă, a ş a c u m v o m v e d e a ulterior, el t r e b u i e să d e v i n ă m a i sărac, d e o a r e c e forţa creatoare a muncii sale i se opune a c u m c a o f o r ţ ă a c a p i t a l u l u i , c a o putere străină. M u n c i t o r u l îşi înstrăi­ nează m u n c a , forţa p r o d u c ă t o a r e d e a v u ţ i e ; capitalul şi-o a p r o ­ p r i a z ă c a a t a r e . D e a c e e a s e p a r a ţ i a d i n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e a a s u p r a p r o d u s u l u i m u n c i i , d i n t r e m u n c ă şi a v u ţ i e e s t e i m p l i c a t ă î n î n s u ş i a c t u l s c h i m b u l u i . C e e a c e p a r e a fi u n rezultat paradoxal s e află deja c u p r i n s în p r e m i s ă . Economiştii a u e x p r i m a t t o a t e acestea într-o manieră mai mult s a u mai puţin empirică.

Critica e c o n o m i e i

238

politice

In r a p o r t cu muncitorul, a ş a d a r , p r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i sale devine o putere străină, c a şi î n g e n e r e m u n c a s a , î n m ă s u r a în c a r e n u e capacitate, ci m i ş c a r e , m u n c ă electivă -, c a p i t a l u l , d i m p o t r i v ă , s e v a l o r i f i c ă p r i n a p r o p r i e r e d e muncă străină, (Prin a c e a s t a se creează, î n orice caz, posibilitatea u n e i asemenea valorificări ; se c r e e a z ă ca rezultat al s c h i m b u l u i dintre m u n c ă şi c a p i t a l . A c e a s t ă r e l a ţ i e s e r e a l i z e a z ă a b i a î n a c t u l d e p r o ­ ducţie, în care capitalul c o n s u m ă efectiv m u n c ă străină.) A ş a cum p e n t r u muncitor m u n c a în calitate de v a l o a r e de s c h i m b dinainte dată s e s c h i m b ă p e u n e c h i v a l e n t î n b a n i , t o t a s t f e l , l a r î n d u l lor, b a n i i a c e ş t i a s î n t s c h i m b a ţ i d e el p e u n e c h i v a l e n t s u b f o r m ă d e mariă, care este consumată. în acest proces de schimb munca nu este productivă ; ea devine produc­ tivă numai pentru capital ; din circulaţie ea nu poate să scoată mai mult decît a pus, adică o cantitate de mărfuri dinainte deter­ minată, c a r e e tot atît d e puţin propriul ei p r o d u s p e cît e p r o ­ p r i a ei v a l o a r e . M u n c i t o r i i , s p u n e Sismondi, îşi schimbă m u n c a p e cereale, p e care le c o n ­ s u m ă , î n t i m p c e m u n c a l o r ,,a d e v e n i t capital p e n t r u p a t r o n u l l o r " (J. C. L. Simonde de Sismondi. „ N o u v e a u x Principes d'Économie politique". Seconde édition. T o m e I, P a r i s , 1827, p . 9 0 ) . „ F ă c î n d s c h i m b c u m u n c a l o r , m u n c i t o r i i o translormă în capital" (op. cit., p. 105). „ V î n z î n d m u n c a sa capitalistului, muncitorul dobîndeşte u n drept numai asu­ pra, preţului muncii, d a r n u ş i a s u p r a produsului acestei munci şi n i c i a s u p r a v a ­ l o r i i p e c a r e e l i-a adăugat-o" (A. Cherbuliez. ,,Richesse o u pauvreté". Paris, 1841, p. 5 5 — 5 6 ) . „ V î n z a r e a muncii echivalează cu renunţarea Ia toate roadele ei" ( o p . c i t . , p. 6 4 ) .

De aceea, toate progresele civilizaţiei sau, cu alte cuvinte, orice s p o r i r e a forţelor productive sociale, ori, d a c ă vreţi, a torţelor productive ale muncii înseşi, a ş a c u m s e p r e z i n t ă e l e c a r o d ai ş t i i n ţ e i , i n v e n ţ i i l o r , d i v i z i u n i i şi c o m b i n ă r i i m u n c i i , î m b u n ă t ă ţ i r i i m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a ţ i e , creării pieţei m o n d i a l e , folosirii m a ş i ­ n i l o r e t c . , nu-1 î m b o g ă ţ e s c p e m u n c i t o r , ci î m b o g ă ţ e s c capitalul -, p r i n u r m a r e , s p o r e s c d o a r şi m a i m u l t f o r ţ a c a r e d o m i n ă m u n c a , sporesc doar forţa p r o d u c t i v ă a capitalului. D e o a r e c e capitalul este opusul muncitorului, î n s e a m n ă că progresele civilizaţiei nu f a c d e c î t s ă s p o r e a s c ă puterea obiectivă a capitalului asupra muncii. Transformarea muncii (ca a c t i v i t a t e v i e î n d r e p t a t ă s p r e u n s c o p ) î n capital e s t e an sich * r e z u l t a t u l s c h i m b u l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , î n t r u c î t s c h i m b u l a c e s t a c o n f e r ă c a p i t a l i s t u l u i d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e a s u p r a p r o d u s u l u i m u n c i i (şi d r e p t u l d e c o m a n d ă * — în

sine,

potential.

—

Nota

trad.

Capitolul despre

239

capital

a s u p r a a c e s t e i a ) . D a r realizarea acestei translormări are loc a b i a î n procesul de producţie. întrebarea dacă capitalul este sau nu productiv este, aşadar, o î n t r e b a r e lipsită d e sens. Acolo u n d e capitalul constituie baza producţiei, iar capitalistul e comandantul e i , m u n c a î n s ă ş i este productivă numai atunci cînd e inclusă în capital. Productivitatea muncii d e v i n e forţa p r o d u c t i v ă a capita­ lului, a ş a c u m v a l o a r e a de schimb g e n e r a l ă a mărfurilor se cris­ t a l i z e a z ă î n b a n i . M u n c a pentru sine, a ş a c u m e x i s t ă e a î n m u n ­ c i t o r î n o p o z i ţ i e c u c a p i t a l u l , m u n c a î n fiinţarea ei nemijlocită, s e p a r a t ă d e c a p i t a l , nu este productivă. Ca activitate a munci­ t o r u l u i , e a n u d e v i n e productivă nici de p e u r m a faptului că intră în circulaţia simplă, în cadrul căreia modificările au un caracter p u r formal. De a c e e a cei ce susţin că î n t r e a g a forţă p r o d u c t i v ă a t r i b u i t ă [III—16] c a p i t a l u l u i e s t e o deplasare, o transpunere a forjei productive a m u n c i i u i t ă t o c m a i că însuşi capitalul este în e s e n ţ ă a c e a s t ă deplasare, a c e a s t ă transpunere, şi c ă m u n c a s a l a ­ riată c a a t a r e p r e s u p u n e c a p i t a l u l , a ş a î n c î t — d a c ă p r i v i m l u c r u ­ r i l e p r i n a c e a s t ă p r i s m ă —• e s t e şi e a a c e a s t ă transsubstanţiere, a d i c ă p r o c e s u l n e c e s a r a l t r a n s f o r m ă r i i p r o p r i i l o r ei f o r ţ e î n f o r ţ e străine muncitorului. Iată d e ce r e v e n d i c a r e a [socialiştilor micb u r g h e z i ] d e a s e m e n ţ i n e m u n c a s a l a r i a t ă şi a s e d e s f i i n ţ a c a p i ­ t a l u l e s t e o r e v e n d i c a r e c a r e s e c o n t r a z i c e p e s i n e î n s ă ş i şi c o n ţ i n e p r o p r i a ei n e g a ţ i e . A l ţ i a u t o r i , ei î n ş i ş i e c o n o m i ş t i , c u m a r fi, d e p i l d ă , R i c a r d o , S i s m o n d i e t c . , a f i r m ă c ă numai munca e p r o d u c t i v ă , n u şi c a p i ­ t a l u l . D a r a c e a s t a d e n o t ă c ă ei n u i a u c a p i t a l u l î n determi­ naţia sa specifică d e f o r m ă , c a o relaţie de producţie reflectată î n s i n e , ci a u î n v e d e r e n u m a i s u b s t a n ţ a s a m a t e r i a l ă , m a t e r i a primă etc. A d e v ă r u l însă este că n u datorită acestor elemente m a t e r i a l e d e v i n e c a p i t a l u l c a p i t a l . P e d e a l t ă p a r t e î n s ă , ei s e g î n d e s c c ă s u b u n a n u m i t a s p e c t c a p i t a l u l e s t e valoare, deci ceva imaterial indiferent faţă de p r o p r i a sa compoziţie m a t e r i a l ă . A s t ­ fel S a y s p u n e u r m ă t o a r e l e : i a s

„Capitalul este întotdeauna de o esenţă imaterială, deoarece nu materia e a c e e a c a r e a l c ă t u i e ş t e c a p i t a l u l , ci v a l o a r e a a c e s t e i m a t e r i i , v a l o a r e c a r e n u are î n e a n i m i c c o r p o r a l " (J. B. Say. „ T r ă i t e d ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " . T r o i s i è m e é d i t i o n . T o m e s e c o n d , P a r i s , 1817, p . 4 2 9 ) .

Sau Sismondi : „ C a p i t a l u l e s t e o n o ţ i u n e c o m e r c i a l ă " (J. s u r l ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " . T o m e II, B r u x e l l e s ,

C. L. Simonde 1838, p . 273).

de

Sismondi.

,.Etudes

A p o i î n s ă ei îşi a m i n t e s c c ă c a p i t a l u l a r e t o t u ş i şi o a l t ă d e t e r m i n a ţ i e e c o n o m i c ă î n a f a r ă d e a c e e a d e valoare, căci altfel

240

Critica e c o n o m i e i

politice

n i c i n u s - a r p u t e a v o r b i d e s p r e c a p i t a l s p r e deosebire de valoare, şi d a c ă t o a t e c a p i t a l u r i l e s î n t v a l o r i , î n s c h i m b v a l o r i l e c a a t a r e î n c ă n u s î n t c a p i t a l . A t u n c i e i s e r e î n t o r c la î n f ă ţ i ş a r e a m a t e ­ rială p e care o a r e capitalul în cadrul procesului de producţie. A c e s t lucru se constată, d e pildă, la Ricardo cînd defineşte capi­ t a l u l c a muncă acumulată, folosită p e n t r u p r o d u c e r e a unei noi m u n c i , d e c i c a simplă unealtă de muncă s a u c a s i m p l u m a t e r i a l de m u n c ă . î n acest sens S a y vorbeşte chiar despre „serviciul productiv al capitalului" ° , care trebuie să constituie temeiul r e m u n e r ă r i i acestuia, ca şi c u m u n e a l t a d e m u n c ă ca a t a r e a r p u t e a să pretindă dovezi de recunoştinţă din partea muncitoru­ lui, c a şi c u m n u t o c m a i d a t o r i t ă m u n c i t o r u l u i e a d e v i n e o a d e ­ v ă r a t ă u n e a l t ă d e m u n c ă , u n i n s t r u m e n t pioductiv. Autonomia u n e l t e i d e m u n c ă , a d i c ă d e t e r m i n a r e a e i socială, d e t e r m i n a r e a e i în calitate d e capital, este p r e s u p u s ă aici p e n t r u a p u t e a justi­ f i c a p r e t e n ţ i i l e c a p i t a l u l u i . T e z a l u i Proudhon : „ c a p i t a l u l v a l o ­ rează, munca produce" n u î n s e a m n ă nimic altceva decît că capitalul e s t e v a l o a r e , şi d e o a r e c e aici n u s e m a i s p u n e d e s p r e capital nimic altceva decît că e valoare, rezultă că valoarea este v a l o a r e (în a c e a s t ă j u d e c a t ă s u b i e c t u l n u e s t e d e c î t o a l t ă d e n u ­ mire pentru predicat) ; iar afirmaţia că m u n c a produce s a u este activitate productivă înseamnă doar că m u n c a este m u n c ă , căci în afara acestei „producţii" m u n c a n u este nimic ! Este m a i mult decît evident că aceste raţionamente tautolo­ g i c e n u c o n ţ i n c i n e ş t i e c e c o m o r i d e î n ţ e l e p c i u n e -, e l e n u p o t e x p r i m a r e l a ţ i a î n c a r e s e află u n a f a ţ ă d e a l t a v a l o a r e a şi m u n c a ş i î n c a r e e l e s e r a p o r t e a z ă u n a l a a î t a şi s e d e o s e b e s c u n a d e a l t a , şi n u s e află u n a l î n g ă a l t a c a i n d i f e r e n t e u n a f a ţ ă d e a l t a . î n s u ş i f a p t u l c ă î n r a p o r t c u c a p i t a l u l munca a p a r e c a subiect, cu alte cuvinte însuşi faptul că muncitorul a p a r e n u m a i î n d e t e r m i n a ţ i a d e muncă, î n t i m p c e m u n c a n u e s t e i d e n t i c ă c u m u n c i t o r u l a r fi t r e b u i t s ă s a r ă î n o c h i . A i c i , f ă r ă a m a i v o r b i d e capital, se o b s e r v ă între m u n c i t o r şi p r o p r i a sa a c t i v i t a t e o legă­ t u r ă , o r e l a ţ i e c a r e n u e n i c i d e c u m „naturală", ci c o n ţ i n e o d e t e r ­ m i n a ţ i e economică specifică. C a p i t a l u l , î n m ă s u r a î n c a r e îl a n a l i z ă m a i c i c a r e l a ţ i e d i s ­ t i n c t ă d e v a l o a r e şi d e b a n i , e s t e capital in general, a d i c ă c h i n ­ tesenţa determinaţiilor care deosebesc valoarea în calitate de capital d e e a însăşi ca simplă v a l o a r e s a u bani. Valoarea, banii, c i r c u l a ţ i a e t c . , p r e ţ u r i l e e t c . s î n t p r e s u p u s e a fi d a t e , l a fel c a şi m u n c a e t c . D a r a i c i î n c ă n u a v e m d e - a f a c e n i c i c u v r e o iormă particu­ lară d e c a p i t a l , n i c i c u c u t a r e s a u c u t a r e capital singular, spre deosebire de alte capitaluri singulare etc. Noi asistăm la procesul 1 3 9

1 4

1 4 1

Capitolul despre

241

capital

apariţiei lui. A c e s t p r o c e s dialectic d e apariţie a capitalului n u e decît e x p r e s i a ideală a mişcării reale în cadrul c ă r e i a ia naş­ tere capitalul. Relaţiile ulterioare trebuie considerate ca rezultat al dezvoltării a c e s t u i g e r m e n e . Dar, p e n t r u a e v i t a orice con­ fuzie, t r e b u i e f i x a t ă f o r m a d e t e r m i n a t ă î n c a r e c a p i t a l u l s e m a n i ­ f e s t ă î n t r - u n p u n c t concret sau altul.

[2) Autovalorificarea a producţiei

ca

o condiţie capitaliste]

necesară

[III—17] P î n ă a i c i a m e x a m i n a t c a p i t a l u l s u b a s p e c t u l s u b ­ s t a n ţ e i s a l e c a u n proces de producţie simplu. Dar sub aspectul m o d u l u i d e a fi d e t e r m i n a t a l f o r m e i s a l e , e l e s t e u n p r o c e s d e autovaîoriticare. A u t o v a l o r i f i c a r e a î n s e a m n ă atît c o n s e r v a r e a cît şi î n m u l ţ i r e a v a l o r i i e x i s t e n t e i n i ţ i a l . V a l o a r e a se m a n i f e s t ă ca s u b i e c t . M u n c a e s t e a c t i v i t a t e fina­ n ţ a r ă , astfel încît s u b r a p o r t s u b s t a n ţ i a l se p o r n e ş t e de la pre­ m i s a c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e u n e a l t a d e m u n c ă a fost e f e c t i v f o l o s i t ă c a m i j l o c p e n t r u a t i n g e r e a u n u i s c o p şi c ă m a t e r i a p r i m ă , transformîndu-se în produs, a dobîndit o v a l o a r e de întrebuinţare s u p e r i o a r ă c e l e i p e c a r e a a v u t - o a n t e r i o r , fie d a t o r i t ă u n u i s c h i m b c h i m i c d e s u b s t a n ţ e , fie d a t o r i t ă u n o r m o d i f i c ă r i m e c a n i c e . A c e s t aspect însă, întrucît afectează n u m a i v a l o a r e a de întrebuinţare, ţine de procesul de producţie simplu. Aici n u este vorba de f a p t u l — m a i c u r î n d p r e s u p u s , s u b î n ţ e l e s — c ă a fost c r e a t ă o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s u p e r i o a r ă (ceea ce în sine e c e v a foarte r e l a t i v ; c î n d clin c e r e a l e s e f a b r i c ă r a c h i u , î n s ă ş i v a l o a r e a d e întrebuinţare superioară este stabilită în raport cu circulaţia) ; p e n t r u i n d i v i d , p e n t r u p r o d u c ă t o r n u s-a c r e a t a i c i o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s u p e r i o a r ă ( a s t a e, î n o r i c e c a z , c e v a î n t î m p l ă t o r şi n u a f e c t e a z ă r e l a ţ i a c a a t a r e ) , ci v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e s u ­ p e r i o a r ă a fost c r e a t ă pentru alţii. E s e n ţ i a l a i c i e s t e f a p t u l c ă ţ î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t ] s e c r e e a z ă o v a i o a r e de schimb mai mare. în circulaţia simplă, p e n t r u orice marfă p r o c e s u l se încheia prin aceea că v a l o a r e a ei de întrebuinţare ajungea la individul c a r e a v e a n e v o i e d e e a şi c a r e o şi c o n s u m a . î n f e l u l a c e s t a m a r f a i e ş e a d i n c i r c u l a ţ i e , î ş i p i e r d e a v a l o a r e a d e s c h i m b , îşi pierdea în genere determinaţia de formă economică. Capitalul î n s ă ş i - a c o n s u m a t m a t e r i a l u l p r i n i n t e r m e d i u l m u n c i i şi a c o n ­ s u m a t m u n c a p r i n i n t e r m e d i u l m a t e r i a l u l u i s ă u ; el s-a c o n s u m a t c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , d a r n u m a i c a valoare de întrebu­ inţare pentru el însuşi, a d i c ă s-a c o n s u m a t î n calitate de capital.

242

Critica e c o n o m i e i

politice

Prin urmare, însăşi consumarea capitalului ca v a l o a r e de între­ b u i n ţ a r e ţ i n e aici d e sfera circulaţiei, s a u m a i b i n e zis î n s u ş i c a p i t a l u l e s t e a c e l a c a r e d e c l a n ş e a z ă începutul circulaţiei sau, d a c ă v r e ţ i , m a r c h e a z ă s f î r ş i t u l ei. A i c i c o n s u m a r e a v a l o r i i d e î n t r e b u i n ţ a r e face p a r t e din p r o c e s u l economic, d e o a r e c e v a l o a r e a de întrebuinţare este determinată prin valoarea de schimb. în n i c i u n m o m e n t al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e c a p i t a l u l n u î n c e t e a z ă s ă fie c a p i t a l s a u v a l o a r e a s ă fie v a l o a r e şi, c a a t a r e , v a / o a r e de schimb. N i m i c nu-i m a i s t u p i d d e c î t să afirmi, a s e m e n e a d-lui P r o u d h o n , că datorită actului de schimb, adică datorită fap­ tului că reintră în circulaţia simplă, capitalul se transformă din p r o d u s î n v a l o a r e d e s c h i m b . P r i n a c e a s t a a m fi r e a d u ş i l a p u n c t u l de u n d e a m plecat, b a chiar la schimbul nemijlocit — trocul, î n c a d r u l c ă r u i a p o a t e fi u r m ă r i t ă n a ş t e r e a d i n p r o d u s a v a l o r i i de schimb. Faptul că după încheierea procesului de producţie, după ce a f o s t c o n s u m a t c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , c a p i t a l u l r e i n t r ă şi p o a t e să reintre în circulaţie sub formă de marfă, d e c u r g e din a c e e a c ă d i n c a p u l l o c u l u i el a fost p r e s u p u s c a v a l o a r e d e schimb care se autoconservă. Deoarece însă n u m a i ca produs c a p i t a l u l r e d e v i n e a c u m m a r f ă şi n u m a i c a m a r f ă redevine v a l o a r e d e s c h i m b , el d o b î n d e ş t e p r e ţ şi, c a a t a r e , u r m e a z ă a fi realizat în bani, el este o marfă simplă, v a l o a r e de s c h i m b în g e n e r a l ; d e a c e e a , î n c a d r u l c i r c u l a ţ i e i s e p o a t e î n t î m p l ă c a el să se realizeze în bani, dar se p o a t e întîmplă de a s e m e n e a să n u se realizeze ; aceasta î n s e a m n ă că v a l o a r e a sa de schimb p o a t e să se transforme în bani, d a r p o a t e , d e a s e m e n e a , să n u se transforme. De aceea, despre valoarea de schimb a capitalului — c a r e î n a i n t e d e a c e a s t a f u s e s e s t a b i l i t ă î n m o d i d e a l —• s e p o a t e s p u n e m a i c u r î n d c ă a d e v e n i t p r o b l e m a t i c ă d e c î t c ă s-a născut. Cît p r i v e ş t e faptul că în circulaţie c a p i t a l u l a p a r e reaJmente ca o v a l o a r e de schimb m a i m a r e , este cert că el n u p o a t e să d e c u r g ă chiar din procesul circulaţiei, în care, potrivit deter­ m i n a ţ i e i ei simple, se face n u m a i s c h i m b d e e c h i v a l e n t e . D a c ă i e s e d i n c i r c u l a ţ i e ca o v a l o a r e d e s c h i m b m a i m a r e , e l t r e b u i e s ă fi şi i n t r a t î n e a c a o a s t f e l d e v a l o a r e . 1 4 2

Sub aspectul formei, capitalul este alcătuit n u din obiecte ale m u n c i i şi d i n m u n c ă , ci d i n valori s a u , şi m a i p r e c i s , d i n preţuri. Faptul că elementele constitutive ale valorii capitalului există în cursul procesului de producţie ca substanţe diferite nu afec­ t e a z ă cîtuşi de p u ţ i n d e t e r m i n a r e a lor ca valori ; ele n u se s c h i m b ă d e p e u r m a a c e s t u i fapt. D a c ă d i n f o r m a d e m i ş c a r e a g i t a t ă , d e proces, la sfîrşitul acestuia e l e m e n t e l e c o n s t i t u t i v e ale valorii capitalului se reunesc în p r o d u s într-o formă obiectivă aflată în

Capitolul despre

capital

243

repaus, în r a p o r t cu v a l o a r e a a c e a s t a n u este d e c î t u n s c h i m b d e s u b s t a n ţ e , c a r e p e e a n-o modifică cîtuşi d e p u ţ i n . Ce-i drept, s u b s t a n ţ e l e c a a t a r e a u fost d i s t r u s e , d a r n u s - a u t r a n s f o r m a t î n n e a n t , ci î n t r - o a l t ă s u b s t a n ţ ă , a l t f e l a l c ă t u i t ă . î n a i n t e e l e a p ă ­ r e a u c a c o n d i ţ i i e l e m e n t a r e şi i n d i f e r e n t e a l e p r o d u s u l u i . A c u m s î n t p r o d u s . P r i n u r m a r e , v a l o a r e a p r o d u s u l u i p o a t e fi e g a l ă n u m a i c u s u m a v a l o r i l o r c a r e a u fost m a t e r i a l i z a t e î n e l e m e n t e l e o b i e c t u a l e d e t e r m i n a t e a l e p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , şi a n u m e î n m a t e r i a p r i m ă , î n u n e l t e l e d e m u n c ă (din c a r e fac p a r t e şi m ă r f u ­ r i l e c a r e s e r v e s c d o a r c a m a t e r i a l e a u x i l i a r e ) şi î n m u n c a î n s ă ş i . M a t e r i a p r i m ă a fost c o n s u m a t ă î n î n t r e g i m e , m u n c a a fost c o n ­ s u m a t ă î n î n t r e g i m e , iar u n e a l t a d e m u n c ă a fost c o n s u m a t ă n u m a i p a r ţ i a l , şi d e a c e e a c o n t i n u ă s ă p o s e d e o p a r t e d i n v a l o a ­ rea capitalului, în aceeaşi formă de existenţă determinată p e c a r e a a v u t - o şi î n a i n t e a p r o c e s u l u i . P r i n u r m a r e , a c e a s t ă p a r t e din v a l o a r e a c a p i t a l u l u i nici n u e s t e l u a t ă î n c o n s i d e r a ţ i e aici, d e o a r e c e n-a suferit nici o modificare. Diferitele moduri de exis­ t e n ţ ă a l e v a l o r i l o r n - a u fost d e c î t p u r ă a p a r e n ţ ă , î n t i m p c e valoarea însăşi constituie esenţa care rămîne constantă în pro­ cesul dispariţiei a c e s t o r m o d u r i diferite de e x i s t e n ţ ă a lor. Din acest punct de vedere, produsul, considerat ca valoare, nu este produs, ci m a i c u r î n d v a l o a r e r ă m a s ă i d e n t i c ă c u s i n e î n s ă ş i , n e s c h i m b a t ă , p o s e d î n d d o a r u n a l t m o d d e e x i s t e n ţ ă , c a r e îi e s t e î n s ă i n d i f e r e n t şi p o a t e fi s c h i m b a t p e b a n i . Valoarea produsului este egală cu valoarea materiei prime plus v a l o a r e a părţii s u p r i m a t e a uneltelor de m u n c ă (adică a a c e l e i p ă r ţ i a u n e l t e l o r d e m u n c ă c a r e a fost t r a n s m i s ă p r o d u ­ s u l u i , d e c i s u p r i m a t ă î n f o r m a ei i n i ţ i a l ă ) p l u s v a l o a r e a m u n c i i . Sau : preţul produsului este egal cu aceste cheltuieli de produc­ ţie, adică e s t e egal cu s u m a p r e ţ u r i l o r mărfurilor c o n s u m a t e în procesul de producţie. Cu alte cuvinte, aceasta n u înseamnă d e c î t c ă v a l o r i i îi e s t e i n d i f e r e n t c o n ţ i n u t u l m a t e r i a l [III—18] al procesului de producţie ; că de aceea ea a rămas identică cu s i n e î n s ă ş i şi n - a f ă c u t d e c î t s ă î m b r a c e u n a l t m o d m a t e r i a l d e e x i s t e n ţ ă , s ă s e m a t e r i a l i z e z e î n a l t ă s u b s t a n ţ ă şi î n a l t ă f o r m ă , ( F o r m a s u b s t a n ţ e i n u a r e n i m i c c o m u n c u f o r m a economică, cu v a l o a r e a ca atare.) Dacă la începutul procesului de p r o d u c ţ i e capitalul e r a egal c u 100 d e t a l e r i , e l c o n t i n u ă s ă r ă m î n ă e g a l c u 100 d e t a l e r i , c u t o a t e c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a c e ş t i 100 d e t a l e r i a u e x i s t a t c a : 50 d e t a l e r i b u m b a c , 40 d e t a l e r i s a l a r i u şi 10 t a l e r i m a ş i n ă d e filat, i a r acum. e x i s t ă s u b f o r m ă d e fire d e b u m b a c al c ă r o r p r e ţ e s t e d e 100 d e t a l e r i . A c e a s t ă r e p r o d u c ţ i e a c e l o r 100 d e t a l e r i n u î n s e a m n ă d e c î t c ă a c e ş t i a a u r ă m a s e g a l i c u ei î n ş i ş i ,

244

Critica e c o n o m i e i

politice

cu singura deosebire că p ă s t r a r e a acestei egalităţi este mij­ locită aici prin intermediul pr o c es u l u i material de producţie. De a c e e a p r o c e s u l a c e s t a trebuie să s e î n c h e i e cu o b ţ i n e r e a p r o d u ­ sului, c ă c i a l t m i n t e r i b u m b a c u l îşi v a p i e r d e v a l o a r e a , u n e a l t a d e m u n c ă se v a u z a în m o d inutil, iar salariul se v a plăti d e g e a b a . Singura condiţie a autoconservării valorii este aceea ca procesul d e p r o d u c ţ i e s ă fie e f e c t i v u n p r o c e s d e p l i n , a d i c ă s ă s e î n c h e i e prin obţinerea unui produs. Plenitudinea procesului de producţie, a d i c ă faptul c ă el se încheie cu o b ţ i n e r e a u n u i p r o d u s , consti­ tuie aici r e a l m e n t e o condiţie a a u t o c o n s e r v ă r i i valorii, o con­ d i ţ i e c a e a s ă r ă m î n ă i d e n t i c ă c u s i n e î n s ă ş i , d a r acest, l u c r u e s t e i m p l i c a t î n c ă î n c o n d i ţ i a i n i ţ i a l ă , şi a n u m e a c e e a c ă c a p i ­ talul devine efectiv o valoare de întrebuinţare, proces de pro­ ducţie real ; în punctul dat, aşadar, a c e a s t a constituie o premisă. Pe de altă parte, pentru capital procesul de producţie este p r o c e s d e p r o d u c ţ i e numai î n m ă s u r a î n c a r e î n c a d r u l lui, d e c i şi î n p r o d u s , c a p i t a l u l s e c o n s e r v ă c a v a l o a r e . D e a c e e a , a f i r m a ­ ţia că preţul necesar este egal cu s u m a preţurilor cheltuielilor de p r o d u c ţ i e este o afirmaţie p u r a n a l i t i c ă . Ea este premisa p r o d u c ţ i e i c a p i t a l u l u i î n s u ş i . La î n c e p u t c a p i t a l u l e s t e d a t c a 100 d e t a l e r i , c a s i m p l ă v a l o a r e ; a p o i , î n a c e s t p r o c e s d e p r o ­ d u c ţ i e el a p a r e c a s u m a p r e ţ u r i l o r e l e m e n t e l o r d e v a l o a r e d e t e r ­ m i n a t e ale capitalului însuşi, determinate de însuşi procesul de p r o d u c ţ i e . P r e ţ u l capitalului, a d i c ă v a l o a r e a sa e x p r i m a t ă în bani, este egală cu preţul produsului său. A c e a s t a î n s e a m n ă că v a l o a r e a capitalului ca rezultat al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e este identică cu a c e e a p e c a r e a avut-o el ca p r e m i s ă a acestui p r o c e s . în timpul procesului de producţie însă, v a l o a r e a capitalului nu-şi p ă s t r e a z ă nici simplitatea p e care a avut-o la începutul acestui proces, nici p e a c e e a p e c a r e o r e d o b î n d e ş t e la sfîrşitul l u i , c a r e z u l t a t al a c e s t u i a , ci s e d e s c o m p u n e î n u r m ă t o a r e l e p ă r ţ i c o m p o n e n t e c a n t i t a t i v e , la p r i m a v e d e r e cu d e s ă v î r ş i r e indife­ r e n t e : v a l o a r e a m u n c i i ( s a l a r i u l ) , v a l o a r e a u n e l t e i d e m u n c ă şi v a l o a r e a m a t e r i e i prime. Aici n u a v e m î n c ă nici o altă relaţie în a f a r ă d e a c e e a că, î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e , v a l o a r e a s i m p l ă s e descompune numericeşte într-o serie de valori, care în produs se reunesc în simplitatea lor omogenă, de astădată însă ca sumă. Dar a c e a s t ă s u m ă este egală cu întregul iniţial. D a c ă e x a m i n ă m n u m a i v a l o a r e a , v e d e m că, î n a f a r a î m p ă r ţ i r i i ei c a n t i t a t i v e , n u există î n c ă aici nici o altă d e o s e b i r e în corelaţia dintre diferitele c a n t i t ă ţ i d e v a l o a r e . 100 d e t a l e r i r e p r e z e n t a u c a p i t a l u l i n i ţ i a l ; 100 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă a c u m p r o d u s u l , d a r ei a p a r a c u m c a o s u m ă : 5 0 + 40 + 10 t a l e r i . D i n c a p u l l o c u l u i a ş fi p u t u t c o n ­ s i d e r a c ă c e i 100 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă o s u m ă a l c ă t u i t ă d i n 1 4 3

Capitolul despre

capital

245

5 0 + 40 + 10 t a l e r i , d a r t o t a t î t d e b i n e a ş fi p u t u t c o n s i d e r a c ă r e p r e z i n t ă o s u m ă a l c ă t u i t ă d i n 60 + 30 + 10 t a l e r i e t c . F a p t u l c ă a c e ş t i 100 d e t a l e r i s e p r e z i n t ă a c u m c a o s u m ă d e n u m e r e determinate de unităţi se explică prin a c e e a că fiecare din elementele materiale diferite în c a r e se d e s c o m p u s e s e capi­ talul în procesul de producţie reprezintă u n a din părţile de va­ loare ale capitalului, dar o p a r t e bine determinată. Ulterior se v a v e d e a că între aceste n u m e r e în care se des­ c o m p u n e întregul iniţial există corelaţii d e t e r m i n a t e , dar aici aspectul acesta n u ne interesează cîtuşi de puţin. în m ă s u r a în c a r e în t i m p u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e a r e loc o m i ş c a r e a valorii î n s e ş i , a c e a s t ă m i ş c a r e e s t e p u r f o r m a l ă şi s e r e d u c e l a u r m ă ­ t o r u l a c t s i m p l u . [în p r i m u l r î n d ] , v a l o a r e a e x i s t ă m a i î n t î i c a u n î n t r e g unic, sau, m a i b i n e zis, c a u n n u m ă r d e u n i t ă ţ i d e t e r ­ minat, care este privit ca o unitate, ca u n tot unic : capitalul d e 100 d e t a l e r i ; î n a l d o i l e a r î n d , î n c u r s u l p r o c e s u l u i d e p r o ­ d u c ţ i e a c e s t t o t u n i c s e d e s c o m p u n e î n 50, 4 0 şi 10 t a l e r i , î m p ă r ­ ţire care este esenţială, întrucît m a t e r i a primă, u n e a l t a de m u n c ă şi m u n c a s e f o l o s e s c î n c a n t i t ă ţ i d e t e r m i n a t e , d a r c a r e a i c i , î n r a p o r t c u c e i 100 d e t a l e r i , n u e s t e d e c î t o i n d i f e r e n t ă d e s c o m ­ p u n e r e a l o r î n d i f e r i t e n u m e r e d e u n i t ă ţ i d e a c e l a ş i fel ; î n sfîr­ ş i t , [în al t r e i l e a r î n d ] , î n p r o d u s c e i 100 d e t a l e r i r e a p a r c a o sumă, în ceea ce priveşte valoarea, singurul proces este acela că mai întîi ea a p a r e ca u n tot unic, ca unitate, apoi ca împărţire a a c e s t e i u n i t ă ţ i î n t r - u n a n u m i t n u m ă r d e p ă r ţ i şi, î n sfîrşit, c a s u m ă . C e i 100 d e t a l e r i c a r e a p a r l a s f î r ş i t c a s u m ă r e p r e z i n t ă tot atît d e bine e x a c t a c e e a ş i s u m ă c a r e a p ă r u s e la început ca u n tot unic. Determinarea sumei, a adiţionării se datora exclusiv împărţirii survenite în actul d e producţie, d a r ea n u există în p r o d u s ca a t a r e . P r i n u r m a r e , a f i r m a ţ i a c ă p r e ţ u l p r o d u s u l u i e s t e egal cu preţul cheltuielilor de producţie, sau că valoarea capita­ lului este egală cu cea a produsului nu î n s e a m n ă altceva decît c ă v a l o a r e a c a p i t a l u l u i s-a c o n s e r v a t î n a c t u l d e p r o d u c ţ i e şi apare acum ca sumă. N u m a i cu această identitate a capitalului sau reproducere a valorii sale în decursul întregului proces de producţie n-am putea face nici u n p a s î n a i n t e . C e e a ce e x i s t a la î n c e p u t ca p r e m i s ă e x i s t ă a c u m [III—19] c a r e z u l t a t , şi c h i a r î n t r - o f o r m ă n e s c h i m ­ bată, Este clar deci că economiştii au în v e d e r e altceva atunci clnd vorbesc despre determinarea preţului prin cheltuielile de p r o d u c ţ i e . A l t m i n t e r i n u s-ar p u t e a c r e a n i c i o d a t ă o v a l o a r e m a i m a r e d e c î t c e a c a r e e x i s t a la î n c e p u t ; n u s-ar p u t e a c r e a o v a l o a r e d e s c h i m b m a i m a r e , deşi s-ar p u t e a c r e a o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s u p e r i o a r ă , l u c r u c a r e n u n e i n t e r e s e a z ă aici. Aici

246

Critica e c o n o m i e i

politice

n e p r e o c u p ă valoarea de întrebuinţare a capitalului c a a t a r e , şi. nu v a l o a r e a de întrebuinţare a u n e i mărfi. Cînd se spune că cheltuielile de producţie sau preţul necesar a l u n e i m ă r f i r e p r e z i n t ă 110, s e f a c e u r m ă t o r u l c a l c u l : c a p i t a l iniţial = 100 ( p r i n u r m a r e , d e p i l d ă , m a t e r i a p r i m ă = 50, m u n c ă = 40, u n e a l t a d e m u n c ă = 10) + 5 °/o ( d o b î n z i ) + 5 °/o (profit). C h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e s î n t d e c i = 110, şi n u = 1 0 0 ; cheltuielile de producţie [Produktionskosten] sînt deci mai mari d e c î t p r e ţ u l d e c o s t al p r o d u c ţ i e i [ K o s t e n d e r P r o d u k t i o n ] . Zadarnic încearcă unii economişti să rezolve problema trecînd d e la v a l o a r e a de schimb a mărfii la v a l o a r e a ei de între­ buinţare ; a c e a s t a n u le serveşte la nimic. Indiferent d a c ă a c e a s t ă v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e este d e ordin superior s a u inferior, ea ca atare n u determină valoarea de schimb. Preţurile mărfurilor scad a d e s e a sub preţurile lor d e p r o d u c ţ i e , deşi aceste mărfuri au dobîndit incontestabil o valoare de întrebuinţare superioară c e l e i p e c a r e a u a v u t - o î n p e r i o a d a anterioară p r o d u c e r i i lor. T o t a t î t d e z a d a r n i c a r fi s ă s e c a u t e o s a l v a r e î n s f e r a c i r c u ­ l a ţ i e i . P r o d u c î n v a l o a r e d e 100, d a r v î n d î n v a l o a r e d e 110. „ P r o f i t u l n u s e c r e e a z ă p r i n s c h i m b . D a c ă n - a r fi e x i s t a t î n a ­ i n t e a t r a n z a c ţ i e i , el n - a r fi p u t u t e x i s t a n i c i d u p ă e a " (G. Ramsay. „ A n E s s a y o n t h e D i s t r i b u t i o n of W e a l t h " . E d i n b u r g h , 1836, p . 184). A c e a s t a ar echivala cu încercarea de a explica creşterea va­ lorii p o r n i n d de la circulaţia simplă, în timp ce, în cadrul a c e s ­ t e i a d i n u r m ă , v a l o a r e a , d i m p o t r i v ă , s e m a n i f e s t ă categoric numai c a e c h i v a l e n t . E d e altfel d e l a s i n e î n ţ e l e s c ă d a c ă t o ţ i a r v i n d e c u 1 0 % p e s t e c h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e , r e z u l t a t u l a r fi a c e l a ş i c a şi c u m t o ţ i a r v i n d e l a u n p r e ţ e g a l c u c h e l t u i e l i l e d e p r o ­ ducţie. P l u s v a l o a r e a a r fi a t u n c i p u r n o m i n a l ă , f i c t i v ă , c o n ­ v e n ţ i o n a l ă , o v o r b ă g o a l ă . Şi c u m b a n i i s î n t ei î n ş i ş i o m a r f ă , u n p r o d u s , s - a r v i n d e şi ei c u 10 % m a i s c u m p , a d i c ă v î n z ă t o r u l c a r e a r p r i m i 110 t a l e r i n - a r p r i m i î n r e a l i t a t e d e c î t 100. ( V e z i Ricardo d e s p r e c o m e r ţ u l e x t e r i o r , p e c a r e e l îl c o n s i ­ d e r ă c a o c i r c u l a ţ i e s i m p l ă şi d e a c e e a s p u n e : M 4

1 4 5

1 4 8

„Comerţul u n e i ţări"

exterior

nu

poate

să

sporească

niciodată

valorile

de

schimb

ale

A r g u m e n t e l e invocate de Ricardo pentru fundamentarea acestei teze sînt absolut identice cu cele care „demonstrează" că schimbul c a a t a r e , c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , şi d e c i c o m e r ţ u l î n g e n e r a l , î n m ă s u r a în c a r e e considerat ca circulaţie simplă, nu pot spori niciodată valorile de schimb, n u p o t c r e a valoare de schimb.) în caz contrar, teza care afirmă că preţul este egal cu chel-

Capitolul despre

247

capital

t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e a r fi t r e b u i t s ă s u n e a s t f e l : p r e ţ u l u n e i m ă r f i e s t e î n t o t d e a u n a m a i m a r e d e c î t c h e l t u i e l i l e ei d e p r o d u c ţ i e . I n a f a r ă d e f a p t u l c ă s u f e r ă o s i m p l ă î m p ă r ţ i r e şi a d i ţ i o n a r e n u m e r i c ă , v a l o r i i i s e a d a u g ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi u n e l e m e n t formal, constînd în a c e e a că e l e m e n t e l e ei apar a c u m c a cheltuieli de producţie, ceea ce înseamnă că elementele pro­ cesului d e p r o d u c ţ i e se c o n s e r v ă n u în m o d u l lor m a t e r i a l de a fi d e t e r m i n a t , ci c a valori, care sub forma în care există înainte de procesul de producţie sînt consumate în acest proces. P e d e a l t ă p a r t e e s t e c l a r c ă d a c ă a c t u l d e p r o d u c ţ i e s-ar r e d u c e exclusiv la r e p r o d u c e r e a valorii capitalului, ar însemna că a c e s t a d i n u r m ă s u f e r ă n u m a i s c h i m b ă r i d e s u b s t a n ţ ă , d a r n u şi s c h i m b ă r i e c o n o m i c e şi c ă o a s e m e n e a s i m p l ă c o n s e r v a r e a v a l o r i i lui este în c o n t r a d i c ţ i e cu n o ţ i u n e a d e capital. Capitalul, ce-i drept, n-ar r ă m î n e — a s e m e n e a banilor autonomi — în afara c i r c u l a ţ i e i , ci s-ar m e t a m o r f o z a î n m ă r f u r i d i f e r i t e , d a r f ă r ă n i c i u n folos ; a m a v e a aici u n p r o c e s lipsit de scop, căci la sfîrşitul lui capitalul n-ar r e p r e z e n t a decît aceeaşi s u m ă de bani, după c e s - a r fi e x p u s r i s c u l u i d e a i e ş i ş t i r b i t d i n a c t u l d e p r o d u c ţ i e , c a r e p o a t e s ă şi e ş u e z e şi î n c a r e b a n i i î ş i p i e r d f o r m a n e p e ­ risabilă. Ei b i n e , i a t ă c ă p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a l u a t sfîrşit, p r o d u s u l s-a r e a l i z a t î n b a n i şi ş i - a r e d o b î n d i t f o r m a d e 100 d e t a l e r i p e c a r e a a v u t - o i n i ţ i a l . D a r c a p i t a l i s t u l t r e b u i e şi e l s ă m ă n î n c e şi s ă b e a ; el n u p o a t e t r ă i d i n a c e a s t ă m e t a m o r f o z ă a b a n i l o r . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă o p a r t e d i n c e i 100 d e t a l e r i a r fi t r e b u i t s ă fie s c h i m b a t ă n u î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , ci î n c a l i t a t e d e m o n e d ă , p e m ă r f u r i c a v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e şi c o n s u m a t ă s u b a c e a s t ă f o r m ă . D i n c e i 100 d e t a l e r i a r fi r ă m a s d o a r 90, şi d e o a r e c e î n u l t i m ă a n a l i z ă c a p i t a l i s t u l îşi r e p r o d u c e capitalul î n t o t d e a u n a s u b f o r m ă d e b a n i , şi c h i a r î n a c e e a ş i c a n t i t a t e c u c a r e a î n c e p u t p r o d u c ţ i a , î n c e l e d i n u r m ă c e i 100 d e t a l e r i a r fi c o n s u m a ţ i , i a r c a p i t a l u l a r d i s p ă r e a c u d e s ă v î r ş i r e . D a r — s-ar p u t e a s p u n e — c a p i t a l i s t u l t r e b u i e s ă fie r e m u n e r a t p e n t r u m u n c a sa, c a r e c o n s t ă î n a a r u n c a c e i 100 d e t a l e r i î n p r o c e s u l d e p r o ­ d u c ţ i e î n l o c d e a-i c o n s u m a . D a r c u c e b a n i s ă fie el r e m u ­ n e r a t ? Şi o a r e n u e s t e m u n c a s a c u d e s ă v î r ş i r e i n u t i l ă , d i n m o m e n t c e c a p i t a l u l c o n ţ i n e şi s a l a r i u l , a s t f e l î n c î t m u n c i t o r i i ar p u t e a trăi din simpla r e p r o d u c e r e a cheltuielilor lor de pro­ d u c ţ i e , î n t i m p c e c a p i t a l i s t u l n u ? R e i e s e d e c i c ă el a r f i g u r a l a r u b r i c a taux irais de production*. Şi, o r i c a r e a r fi m e r i t e l e l u i , r e p r o d u c ţ i a a r fi p o s i b i l ă şi f ă r ă el, d e o a r e c e î n p r o c e s u l d e * —

cheltuieli

de

producţie

neproductive.

—

Nota

trad.

248

Critica

economiei

politice

p r o d u c ţ i e m u n c i t o r i i n u p u n d e c î t v a l o a r e a p e c a r e o s c o t d i n el, aşa încît n u au cîtuşi de puţin nevoie d e relaţia capitalistă pen­ tru a p u t e a relua procesul de producţie ; în plus, n-ar exista un f o n d d i n c a r e s ă - i p o a t ă fi p l ă t i t e m e r i t e l e , d e o a r e c e p r e ţ u l m ă r f u ­ r i l o r a r fi e g a l c u c h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e . I a r d a c ă m u n c a c a p i t a l i s t u l u i a r fi c o n s i d e r a t ă c a u n fel d e m u n c ă d e o s e b i t ă , a l ă t u r i d e m u n c a m u n c i t o r i l o r ş i î n a f a r a ei, c u m a r fi, d e p i l d ă , m u n c a d e s u p r a v e g h e r e e t c . , e l a r p r i m i , c a şi ei, u n s a l a r i u b i n e s t a b i l i t , a r f a c e p a r t e d i n a c e e a ş i c a t e g o r i e c u ei, i a r a t i t u d i n e a s a f a ţ ă d e m u n c ă a r fi c u t o t u l a l t a d e c î t a c e e a d e c a p i t a l i s t ; el n i c i n u s - a r m a i î m b o g ă ţ i , ci a r p r i m i d o a r o v a l o a r e d e s c h i m b p e c a r e a r t r e b u i s-o c o n s u m e p r i n i n t e r m e d i u l c i r c u l a ţ i e i . Existenţa capitalului care se o p u n e muncii reclamă ca capi­ talul e x i s t e n t p e n t r u sine, a d i c ă capitalistul, să p o a t ă fiinţa în fapt, s ă p o a t ă t r ă i c a non-muncitor. Pe de altă parte este tot atît d e c l a r — şi a c e s t l u c r u r e i e s e şi d i n [III—20] d e t e r m i n a ţ i i l e e c o ­ nomiei obişnuite — că u n capital care ar p u t e a doar să-şi con­ s e r v e valoarea nu a r r e u ş i s-o c o n s e r v e . Riscurile producţiei tre­ buie compensate. Capitalul trebuie să se conserve indiferent de oscilaţia preţurilor. Trebuie compensată deprecierea neîncetată a capitalului, datorită creşterii forţei p r o d u c t i v e etc. T o c m a i de a c e e a e c o n o m i ş t i i , e x p r i m î n d u - s e î n t r - o m a n i e r ă p l a t ă , s p u n c ă n u s-ar o b ţ i n e nici u n cîştig, nici u n profit d a c ă fiecare şi-ar m î n c a banii în loc să-i i n v e s t e a s c ă în p r o d u c ţ i e , să-i folosească d r e p t capital, î n t r - u n c u v î n t , a p r e s u p u n e a c e a s t ă non-valorificare, adică această non-creştere a valorii capitalului înseamnă a p r e s u p u n e că acesta n u e s t e o v e r i g ă r e a l ă a p r o d u c ţ i e i , n u e s t e u n raport de producţie specific ; î n s e a m n ă a p r e s u p u n e o s i t u a ţ i e î n c a r e c h e l t u i e l i l e d e producţie n u a u forma de capital, iar capitalul n u se manifestă ca o condiţie a producţiei. N u e greu de înţeles în ce mod poate m u n c a să sporească v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e -, d i f i c u l t a t e a c o n s t ă î n a î n ţ e l e g e c u m poate ea să creeze valori de schimb mai mari decît cele care au constituit premisa producţiei. Să admitem că valoarea de schimb p e care capitalul o plă­ teşte m u n c i t o r u l u i reprezintă e c h i v a l e n t u l e x a c t al valorii c r e a t e d e m u n c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e . î n a c e s t c a z n - a r fi p o s i b i l ă o creştere a valorii de schimb a produsului. C e e a ce m u n c a ar a d ă u g a în procesul de producţie la v a l o a r e a iniţială a materiei p r i m e şi a u n e l t e i d e m u n c ă i s - a r p l ă t i m u n c i t o r u l u i . V a l o a r e a produsului, în m ă s u r a în care ea reprezintă u n e x c e d e n t peste va­ l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e i d e m u n c ă , a r r e v e n i m u n c i t o ­ r u l u i , c u s i n g u r a d e o s e b i r e c ă c a p i t a l i s t u l i-o p l ă t e ş t e s u b f o r m ă

Capitolul despre

249

capital

d e salariu, în timp ce muncitorul o restituie capitalistului sub formă de produs. * *

*

{Dobînda la capitalul d e î m p r u m u t a r a t ă clar c ă p r i n cheltuieli de producţie nu se subînţelege suma valorilor care intră în pro­ d u c ţ i e , şi a c e a s t a n i c i m ă c a r l a e c o n o m i ş t i i c a r e s u s ţ i n c o n t r a r u l . La capitalistul industrial, d o b î n d a figurează direct la capitolul c h e l t u i e l i , l a c a p i t o l u l c h e l t u i e l i d e p r o d u c ţ i e reale. Dar însăşi d o b î n d a p r e s u p u n e că capitalul iese din producţie sub formă de p l u s v a l o a r e , d e o a r e c e e a — d o b î n d a — e s t e n u m a i una din for­ mele acestei plusvalori. întrucît din p u n c t u l de v e d e r e al debi­ t o r u l u i d o b î n d a i n t r ă î n cheltuielile sale de producţie directe, în­ seamnă că în cheltuielile de producţie intră capitalul ca atare, care însă nu este simpla sumă a părţilor de valoare din care e alcătuit. în d o b î n d a capitalul apare, la rîndul său, în determinaţia d e mariă, d a r c a o m a r f ă specific diferită de toate celelalte mărfuri : capitalul ca atare — nu ca simplă sumă de valori de schimb — i n t r ă î n c i r c u l a ţ i e şi d e v i n e marfă. A i c i c a r a c t e r u l m ă r f i i î n s e ş i e s t e o d e t e r m i n a ţ i e economică specifică : el n u este indiferent — ca în circulaţia simplă — şi nici n u este r a p o r t a t direct la m u n c ă în calitatea ei de o p u s al capitalului, d e v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e a acestuia, c u m se î n t î m p l ă în cazul capitalului industrial, al ca­ pitalului a ş a c u m se manifestă el în d e t e r m i n a ţ i i l e sale mai a p r o ­ p i a t e d e c u r g î n d d i n p r o d u c ţ i e şi d i n c i r c u l a ţ i e . D e a c e e a , i n t r î n d în circulaţie, m a r f a în c a l i t a t e d e capital s a u capitalul în c a l i t a t e d e marfă n u s e s c h i m b ă p e u n e c h i v a l e n t , ci î ş i p ă s t r e a z ă exis­ tenţa sa pentru sine ; el î ş i p ă s t r e a z ă , a ş a d a r , r e l a ţ i a i n i ţ i a l ă c u p r o p r i e t a r u l s ă u c h i a r şi a t u n c i c î n d t r e c e î n m î n a u n u i p o s e s o r s t r ă i n . D e a c e e a c a p i t a l u l î n c a l i t a t e d e m a r f ă e n u m a i dat c u împrumut. Pentru proprietarul său, v a l o a r e a de întrebuinţare a a c e s t u i c a p i t a l c a a t a r e o c o n s t i t u i e valorificarea sa, banii c a b a n i , şi n u c a m i j l o c d e c i r c u l a ţ i e ; valoarea lor de întrebuinţare în ca­ litate de capital. C î n d d-1 P r o u d h o n f o r m u l e a z ă r e v e n d i c a r e a : c a p i t a l u l s ă n u fie d a t c u î m p r u m u t şi s ă n u a d u c ă d o b î n d a , ci s ă fie v î n d u t c a marfă în schimbul u n u i echivalent, ca orice altă marfă, aceasta nu î n s e a m n ă decît a cere ca v a l o a r e a de schimb să nu d e v i n ă n i c i o d a t ă c a p i t a l , ci s ă r ă m î n ă s i m p l ă v a l o a r e d e s c h i m b , a c e r e c a capitalul să nu existe în calitate de capital . Această reven­ dicare, formulată concomitent cu a c e e a ca m u n c a salariată să ră­ m î n ă baza generală a producţiei, d e n o t ă o a m u z a n t ă confuzie în ceea ce priveşte cele mai e l e m e n t a r e noţiuni economice. D e aici 148

250

Critica economiei

politice

p o s t u r a r i d i c o l ă î n c a r e s e p u n e el î n p o l e m i c a c u B a s t i a t , l u c r u de care n e v o m ocupa ulterior. Pălăvrăgeala pe tema consideren­ t e l o r d e e c h i t a t e şi d e d r e p t n u a r a t ă d e c î t c ă d-1 P r o u d h o n v r e a s ă a p l i c e r e l a ţ i e i d e p r o p r i e t a t e şi d e d r e p t c o r e s p u n z ă t o a r e v a ­ lorii de schimb, p e o t r e a p t ă m a i înaltă a acestora, relaţia de p r o ­ prietate sau de drept aşa cum corespunde ea circulaţiei simple, De a c e e a Bastiat, fără să-şi d e a s e a m a d e a c e s t lucru, r e l e v ă la rîndul său acele elemente ale circulaţiei simple c a i e împing pe calea ce duce spre capital. Capitalul care se manifestă în calitate de marfă reprezintă deci banii în calitate de capital s a u capitalul în calitate de bani.}

* * * {Al treilea moment care trebuie examinat în cadrul procesului d e f o r m a r e a c o n c e p t u l u i d e c a p i t a l e s t e acumularea primitivă în o p o z i ţ i e c u m u n c a , d e c i şi m u n c a p r i v a t ă d e o b i e c t î n o p o z i ţ i e c u acumularea. Primul moment p o r n e a de la v a l o a r e c a c e v a care p r o v i n e din c i r c u l a ţ i e şi o p r e s u p u n e . A c e s t a e r a conceptul simplu de capital : banii în determinaţia lor imediat u r m ă t o a r e — d e t e r m i n a ţ i a de c a p i t a l . Momentul al doilea p o r n e a d e la capital ca p r e m i s ă a p r o d u c ţ i e i şi r e z u l t a t a l e i . Momentul al treilea postulează capi­ t a l u l c a unitate determinată a c i r c u l a ţ i e i şi p r o d u c ţ i e i . ( R e l a ţ i a d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , d i n t r e c a p i t a l i s t şi m u n c i t o r a p a r e e a însăşi ca rezultat al p r o c e s u l u i d e producţie.) T r e b u i e s ă f a c e m d i s t i n c ţ i e î n t r e a c u m u l a r e a p r i m i t i v ă şi a c u ­ m u l a r e a [III—21] c a p i t a l u r i l o r aceasta din u r m ă presupune exis­ t e n ţ a u n o r c a p i t a l u r i , p r e s u p u n e r e l a ţ i a d e c a p i t a l c a ceva exis­ tent şi, p r i n u r m a r e , şi r e l a ţ i a d i n t r e e l şi m u n c ă , d i n t r e e l şi p r e ­ ţuri (este v o r b a d e preţurile mărfurilor din c a r e sînt alcătuite c a p i t a l u l fix ş i c a p i t a l u l c i r c u l a n t ) , d o b î n d a şi p r o f i t . D a r a p a r i ţ i a c a p i t a l u l u i p r e s u p u n e o a n u m i t ă a c u m u l a r e , c a r e îşi a r e o r i g i n e a î n o p o z i ţ i a a u t o n o m ă d i n t r e m u n c a m a t e r i a l i z a t ă şi m u n c a v i e , în existenţa a u t o n o m ă a acestei opoziţii. A c e a s t ă acumulare, care e s t e n e c e s a r ă p e n t r u a p a r i ţ i a c a p i t a l u l u i şi c a r e , c a p r e m i s ă , ca m o m e n t constitutiv, e deja inclusă în conceptul de capital, nu trebuie confundată cu a c u m u l a r e a capitalului deja d e v e n i t capi­ tal, u n d e t r e b u i e s ă e x i s t e d e j a capitaluri,} ;

* * * { D u p ă c u m s-a m a i a r ă t a t * , c a p i t a l u l p r e s u p u n e : 1) p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l , a ş a c u m e s t e el p r o p r i u t u t u r o r f o r m a ţ i u ­ nilor sociale, adică procesul de p r o d u c ţ i e lipsit de orice c a r a c t e r * Vezi volumul

de

faţă, p . 1 6 5 — 1 6 6 ,

187—188,

191—195. —

Nota

ied.

Capitolul despre

capital

251

i s t o r i c , s a u , d a c ă v r e ţ i , p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e general-uman -, 2) circulaţia, c a r e î n f i e c a r e d i n m o m e n t e l e ei, d a r î n t r - o m ă s u r ă şi m a i m a r e î n t o t a l i t a t e a ei, e s t e u n p r o d u s istoric determinat ; 3) capitalul c a u n i t a t e determinată a amînduroia. în ce m ă s u r ă însuşi procesul de p r o d u c ţ i e g e n e r a l se modifică i s t o r i c e ş t e d e î n d a t ă c e n u s e m a i m a n i f e s t ă d e c î t c a e l e m e n t al capitalului, aceasta se v a v e d e a în cursul analizei acestuia din urmă, după cum în genere din simpla examinare a particularită­ ţilor specifice ale capitalului t r e b u i e să reiasă p r e m i s e l e lui istorice.)

* * * {Tot r e s t u l n u - i d e c î t v o r b ă r i e g o a l ă . N u m a i l a u r m ă şi c a r e ­ z u l t a t al î n t r e g i i c e r c e t ă r i s e v a p u t e a s t a b i l i c a r e d e t e r m i n a ţ i i u r m e a z ă a fi i n c l u s e î n s e c ţ i u n e a î n t î i , i n t i t u l a t ă „Despre produc­ ţie în general", şi c a r e î n c a p i t o l u l î n t î i a l s e c ţ i u n i i a d o u a , i n t i ­ t u l a t ă „Despre valoarea de schimb în general". A m v ă z u t * , de p i l d ă , c ă d i s t i n c ţ i a d i n t r e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e şi v a l o a r e a d e s c h i m b ţ i n e d e d o m e n i u l e c o n o m i e i p o l i t i c e şi că, s p r e d e o s e b i r e d e c e e a ce se î n t î m p l ă la Ricardo, aici v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e nu rămîne în calitate de simplă premisă. Capitolul despre pro­ d u c ţ i e se î n c h e i e obiectiv cu p r o d u s u l ca rezultat al ei ; capitolul d e s p r e c i r c u l a ţ i e î n c e p e c u maria, c a r e , l a r î n d u l ei, e s t e valoare de întrebuinţare şi valoare de schimb ( d e c i şi v a l o a r e d i s t i n c t ă d e ambele) ; circulaţia se manifestă ca u n i t a t e a valorii de î n t r e ­ b u i n ţ a r e şi a v a l o r i i d e s c h i m b , u n i t a t e c a r e î n s ă n u e d e c î t for­ m a l ă şi d e a c e e a s e d e s c o m p u n e î n m a r f ă c a s i m p l u o b i e c t d e c o n s u m (ca c e v a e x t r a e c o n o m i c ) şi î n v a l o a r e d e s c h i m b c a r e s u b formă de bani se separă ca ceva p e deplin autonom.}

[3) Supramunca — sursă Menirea istorică a

a plusvalorii. capitalului]

Plusvaloarea pe care o posedă capitalul la stîrşitul procesului de producţie — p l u s v a l o a r e care ca preţ sporit al produsului se r e a l i z e a z ă a b i a în circulaţie, d a r n u m a i a ş a c u m se r e a l i z e a z ă în e a toate preţurile, adică n u m a i datorită faptului că apar în m o d i d e a l ca premise a l e e i , d e t e r m i n a t e î n c ă înainte d e a i n t r a în e a —, plusvaloarea, exprimată într-un m o d a d e c v a t în conformitate cu conceptul general de valoare de schimb, î n s e a m n ă că timpul d e m u n c ă materializat în produs, sau cantitatea de m u n c ă (expri­ m a t ă în stare de repaus, m ă r i m e a muncii apare ca o entitate spa* V e z i v o l u m u l d e f a t ă , p . 1 9 8 — 1 9 9 . — Nota

red.

Critica e c o n o m i e i

252

politice

ţ i a l ă , d a r e x p r i m a t ă î n s t a r e d e m i ş c a r e , e a p o a t e fi m ă s u r a t ă n u m a i în u n i t ă ţ i d e timp), e s t e m a i m a r e d e c î t t i m p u l d e m u n c ă existent în părţile componente iniţiale ale capitalului. A c e s t lucru însă este posibil numai atunci cînd timpul de m u n c ă materializat în p r e ţ u l m u n c i i e s t e m a i m i c d e c î t t i m p u l d e m u n c ă vie, c u m p ă r a t în schimbul acestei munci materializate. Timpul de m u n c ă materializat în capital este, d u p ă c u m am v ă z u t , o s u m ă a l c ă t u i t ă d i n t r e i p ă r ţ i : a) t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a ­ l i z a t î n m a t e r i a p r i m ă ; b) t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t î n u n e a l t a d e m u n c ă ; c) t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t î n p r e ţ u l m u n c i i . P ă r ­ ţ i l e a şi b r ă m î n n e s c h i m b a t e c a p ă r ţ i c o m p o n e n t e a l e c a p i t a l u l u i ; c h i a r d a c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e ele îşi s c h i m b ă înfăţişarea, forma lor materială de existenţă, ca valori însă r ă m î n neschimbate. N u m a i p a r t e a c e s t e s c h i m b a t ă de capital p e c e v a calitativ diferit ; o a n u m i t ă cantitate de m u n c ă materializată se schimbă pe o can­ t i t a t e d e m u n c ă v i e . D a c ă t i m p u l d e m u n c ă v i u n - a r fi f ă c u t d e c î t s ă r e p r o d u c ă timpul de m u n c ă m a t e r i a l i z a t în p r e ţ u l muncii, nici s c h i m b u l a c e s t a n - a r fi fost d e c î t p u r f o r m a l şi, î n c e e a c e p r i v e ş t e v a l o a r e a , n - a r fi a v u t l o c d e c î t u n s c h i m b p e m u n c ă v i e c a a l t ă formă de existenţă a aceleiaşi valori, d u p ă cum în ceea ce priveşte v a l o a r e a m a t e r i a l u l u i şi a u n e l t e i d e m u n c ă a a v u t l o c d o a r o m o ­ dificare a formei lor m a t e r i a l e de existenţă. D a c ă preţul plătit d e c a p i t a l i s t m u n c i t o r u l u i e s t e e g a l c u o zi d e m u n c ă , i a r z i u a d e m u n c ă a m u n c i t o r u l u i a d a u g ă m a t e r i e i p r i m e şi u n e l t e i n u m a i o zi d e m u n c ă , a r î n s e m n a c ă a i c i c a p i t a l i s t u l a s c h i m b a t p u r şi simplu v a l o a r e a de schimb sub o formă pe aceeaşi v a l o a r e d e s c h i m b s u b a l t ă f o r m ă . A r î n s e m n a c ă el n - a p r o c e d a t c a u n c a p i ­ t a l i s t . P e d e a l t ă p a r t e , m u n c i t o r u l n - a r fi e f e c t u a t a i c i u n s i m p l u proces de schimb î n fond, el a r fi p r i m i t d r e p t p l a t ă p r o d u s u l m u n c i i s a l e , c u d e o s e b i r e a c ă c a p i t a l i s t u l i - a r fi f ă c u t f a v o a r e a d e a-i a v a n s a p r e ţ u l p r o d u s u l u i î n a i n t e c a a c e s t a s ă fi fost r e a l i z a t . C a p i t a l i s t u l i-ar fi a c o r d a t c r e d i t , şi c h i a r u n c r e d i t g r a t u i t , p o u r l e r o i d e P r u s s e *. V o i l à t o u t **. S c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă , s c h i m b a l c ă r u i r e z u l t a t îl constituie preţul muncii, deşi reprezintă pentru muncitor un simplu s c h i m b , p e n t r u c a p i t a l i s t î n s ă el t r e b u i e s ă fie u n n o n - s c h i m b . Capitalistul trebuie să obţină mai multă v a l o a r e decît a dat. Pri­ v i t d i n p u n c t u l d e v e d e r e al c a p i t a l u l u i , s c h i m b u l t r e b u i e s ă fie d o a r u n s c h i m b aparent, cu alte c u v i n t e trebuie să aibă sub ra­ port economic o altă determinaţie de formă decît aceea de schimb ; a l t m i n t e r i , c a p i t a l u l î n c a l i t a t e d e c a p i t a l şi m u n c a î n c a l i t a t e d e ;

* Textual : „pentru regele — Nota trad. * * A s t a e t o t u l . — Nota

Prusiei" : în trad.

sens

figurat : „de

florile

mărului".

Capitolul despre

capital

253

m u n c ă î n o p o z i ţ i e c u el a r fi i m p o s i b i l e . C a p i t a l u l şi m u n c a s - a r schimba reciproc numai ca valori de schimb egale, materialmente e x i s t e n t e în forme d e e x i s t e n ţ ă diferite. I a t ă d e c e e c o n o m i ş t i i , î n d o r i n ţ a d e a j u s t i f i c a c a p i t a l u l şi d e a-i f a c e a p o l o g i a , r e c u r g l a a j u t o r u l a c e s t u i p r o c e s [III—22] s i m ­ plu, explicînd astfel capitalul p r i n i n t e r m e d i u l u n u i proces c a r e face i m p o s i b i l ă e x i s t e n ţ a lui. P e n t r u a d e m o n s t r a capitalul, ei d e ­ m o n s t r e a z ă imposibilitatea e x i s t e n ţ e i lui. T u [capitalist] îmi plă­ teşti m i e [muncitor] m u n c a , o obţii în schimbul propriului ei pro­ d u s şi î m i s c a z i v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a m a t e r i a l u l u i p e c a r e m i l e - a i f u r n i z a t . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă s î n t e m asociaţi care aduc î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e e l e m e n t e d i f e r i t e şi f a c s c h i m b c u a c e s t e e l e m e n t e p o t r i v i t v a l o r i i lor. A ş a d a r , p r o d u s u l e s t e t r a n s f o r m a t în b a n i , i a r a c e ş t i a s e î m p a r t î n a ş a fel, î n c î t t u , c a p i t a l i s t u l , p r i m e ş t i p r e ţ u l m a t e r i e i p r i m e şi al u n e l t e i p e c a r e l e - a i a d u s , i a r e u , m u n ­ c i t o r u l , p r i m e s c p r e ţ u l p e c a r e m u n c a m e a 1-a a d ă u g a t l a e l e . T u t e a l e g i c u f o l o s u l c ă p o s e z i a c u m m a t e r i a p r i m ă şi u n e a l t a i n t r - o formă c o n s u m p t i b i l ă (aptă de circulaţie), iar e u m ă a l e g cu folosul c ă m u n c a m e a s-a r e a l i z a t . T u , c e - i d r e p t , a i a j u n g e c u r î n d î n s i ­ t u a ţ i a d e a-ţi fi m î n c a t c a p i t a l u l s u b f o r m ă d e b a n i , î n t i m p c e e u , î n c a l i t a t e d e m u n c i t o r , a ş i n t r a î n p o s e s i a şi a u n e i a şi a a l t e i a [a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e i d e m u n c ă ] , C e e a ce m u n c i t o r u l s c h i m b ă p e capital e s t e p r o p r i a sa m u n c ă ( î n c a d r u l s c h i m b u l u i — p o s i b i l i t a t e a d e a d i s p u n e d e ea) ; el î ş i înstrăinează m u n c a . C e e a c e el o b ţ i n e d r e p t p r e ţ e s t e valoarea acestei înstrăinări. înstrăinîndu-şi activitatea creatoare de valoare, muncitorul capătă în schimb o valoare dinainte determinată, indi­ ferent de rezultatele acestei activităţi.

*

*

*

{D-1 B a s t i a t d ă d o v a d ă d e o m a r e „ p r o f u n z i m e " d e g î n d i r e c î n d a f i r m ă c ă sistemul muncii salariate este o formă neesenţialâ, pur f o r m a l ă , o f o r m ă d e a s o c i a ţ i e c a r e , ca atare, n - a r e n i m i c c o m u n c u r e l a ţ i a e c o n o m i c ă d i n t r e m u n c ă şi c a p i t a l *. D a c ă m u n c i t o r i i , z i c e e l , a r fi a t î t d e b o g a ţ i î n c î t s ă p o a t ă a ş t e p t a p î n ă c î n d p r o d u s u l v a fi g a t a c o n f e c ţ i o n a t şi v î n d u t , s i s t e m u l m u n c i i s a l a r i a t e n u i - a r împiedica cîtuşi de p u ţ i n să încheie cu capitalistul un contract tot atît de avantajos ca orice contract intervenit între un capitalist ş i a l t u l . R ă u l n u r e z i d ă d e c i î n f o r m a d e m u n c ă s a l a r i a t ă , ci î n condiţii i n d e p e n d e n t e d e ea, D-lui Bastiat nici nu-i t r e c e prin minte, f i r e ş t e , c ă a c e s t e c o n d i ţ i i s î n t î n s e ş i condiţiile sistemului muncii salariate. D a c ă m u n c i t o r i i a r fi t o t o d a t ă şi c a p i t a l i ş t i , ei s - a r r a * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 9 — 1 3 , 1 8 1 — 1 8 2 . — Nota

red.

254

Critica economiei

politice

p o r t a într-adevăr la capitalul inactiv nu în calitate d e muncitori a c t i v i , ci î n a c e e a d e c a p i t a l i ş t i -activi, d e c i n u c a m u n c i t o r i s a ­ l a r i a ţ i . T o c m a i d e a c e e a d-1 B a s t i a t g ă s e ş t e c ă s a l a r i u l e s t e în f o n d i d e n t i c c u profitul, i a r profitul e s t e i d e n t i c c u dobînda. Şi a s t a n u m e ş t e el armonia relaţiilor economice, în sensul că numai î n aparenţă e x i s t ă r e l a ţ i i e c o n o m i c e , p e c î n d î n fapt, î n e s e n ţ ă , nu există decît o singură relaţie, aceea a schimbului simplu. Aşa s e e x p l i c ă d e c e f o r m e l e esenţiale îi p a r d - l u i B a s t i a t lipsite de Conţinut, ' adică forme nereale.}

* * * Dar c u m se d e t e r m i n ă v a l o a r e a mărfii pe c a r e o î n s t r ă i n e a z ă m u n c i t o r u l ? Se d e t e r m i n ă prin m u n c a m a t e r i a l i z a t ă p e c a r e o conţine marfa lui. A c e a s t ă marfă există în p e r s o a n a v i e a munci­ t o r u l u i . P e n t r u a-şi î n t r e ţ i n e zi d e zi a c t i v i t a t e a v i t a l ă , m u n c i t o r u l (de c l a s a m u n c i t o a r e c a a t a r e , d e c i d e a c e a c o m p e n s a r e a u z u r i i Care e n e c e s a r ă p e n t r u c o n s e r v a r e a m u n c i t o r i m i i c a c l a s ă n u n e o c u p ă m d e o c a m d a t ă , d e o a r e c e aici m u n c i t o r u l c o n t i n u ă să se o p u n ă c a p i t a l u l u i c a muncitor, a d i c ă ca s u b i e c t p e r e n , d i n a i n t e dat, şi n u c a i n d i v i d m u r i t o r al s p e c i e i m u n c i t o r i l o r ) t r e b u i e s ă c o n ­ s u m e o a n u m i t ă cantitate de mijloace de trai, să-şi refacă s î n g e l e consumat etc. Muncitorul nu obţine decît un echivalent. Mîine, deci d u p ă e f e c t u a r e a s c h i m b u l u i — o d a t ă î n c h e i a t în m o d formal, schimbul este realmente efectuat de muncitor abia în procesul de p r o d u c ţ i e —, c a p a c i t a t e a sa d e m u n c ă v a exista în acelaşi m o d ca înainte de schimb : muncitorul a obţinut un echivalent exact, d e o a r e c e p r e ţ u l p e c a r e 1-a p r i m i t îi p e r m i t e s ă r ă m î n ă p o s e s o r u l aceleiaşi valori de schimb pe care a avut-o înainte. Cantitatea de m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă p e c a r e o c o n ţ i n e a a c t i v i t a t e a s a v i t a l ă i-a fost p l ă t i t ă d e c a p i t a l . M u n c i t o r u l a c o n s u m a t a c e a s t ă c a n t i t a t e d e m u n c ă materializată şi d e o a r e c e e a n u e x i s t a s e s u b formă de l u c r u , ci c a a p t i t u d i n e a u n u i o m v i u , m u n c i t o r u l , î n v i r t u t e a n a ­ t u r i i specifice a mărfii sale — a n a t u r i i specifice a p r o c e s u l u i v i t a l •—, p o a t e p r o c e d a l a u n n o u s c h i m b . F a p t u l c ă î n a f a r ă d e timpul d e m u n c ă materializat în a c t i v i t a t e a v i t a l ă a m u n c i t o r u ­ lui — a d i c ă d e timpul de m u n c ă d e c a r e a fost n e v o i e p e n t r u p l a t a p r o d u s e l o r n e c e s a r e î n t r e ţ i n e r i i a c t i v i t ă ţ i i l u i v i t a l e — , în f i i n ţ a r e a l u i n e m i j l o c i t ă m a i e m a t e r i a l i z a t ă şi a l t ă m u n c ă , şi anume valorile consumate de muncitor pentru a dobîndi o anu­ m i t ă capacitate de muncă, o îndemînare d e o s e b i t ă , c a p a c i t a t e şi î n d e m î n a r e a căror valoare se m ă s o a r ă prin c u a n t u m u l cheltuie­ lilor de p r o d u c ţ i e n e c e s a r e p e n t r u a p u t e a crea o a s e m e n e a înde­ m î n a r e în m u n c ă , — faptul a c e s t a n u n e i n t e r e s e a z ă î n c ă aici, u n d e

Capitolul despre

capital

255

n u e s t e v o r b a d e o m u n c ă specială, c a l i f i c a t ă , ci d e m u n c ă î n g e ­ neral, de m u n c ă simplă. Dacă pentru întreţinerea existenţei muncitorului în decursul u n e i z i l e d e m u n c ă a r fi n e v o i e d e o î n t r e a g ă zi d e m u n c ă , n u a r m a i e x i s t a n i c i u n fel d e c a p i t a l , d e o a r e c e z i u a d e m u n c ă s-ai s c h i m b a p e p r o p r i u l e i p r o d u s şi, î n c o n s e c i n ţ ă , c a p i t a l u l n u s-ar p u t e a v a l o r i f i c a şi d e a c e e a n u s - a r p u t e a n i c i c o n s e r v a î n c a l i ­ tate de capital. Autoconservarea capitalului este autovalorificarea s a . D a c ă , p e n t r u a p u t e a t r ă i , c a p i t a l u l a r t r e b u i şi el s ă m u n c e a s c ă , el s - a r c o n s e r v a n u î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , ci î n c a l i t a t e d e m u n c ă . P r o p r i e t a t e a a s u p r a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e l o r d e m u n c ă a r fi a t u n c i p u r nominală ; [III—23] d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c e l e ar a p a r ţ i n e m u n c i t o r u l u i în a c e e a ş i m ă s u r ă în c a r e ar a p a r ţ i n e ca­ p i t a l i s t u l u i , d e o a r e c e i - a r p r o d u c e c a p i t a l i s t u l u i valoare n u m a i în m ă s u r a î n c a r e el î n s u ş i a r fi m u n c i t o r . D e a c e e a el s - a r c o m p o r t a f a ţ ă d e e l e n u c a f a ţ ă d e c a p i t a l , ci c a f a ţ ă d e s i m p l e m a t e r i a l e şi mijloace de muncă, a ş a c u m face m u n c i t o r u l însuşi în p r o c e s u l d e producţie. D a c ă însă, dimpotrivă, p e n t r u a întreţine viaţa muncitorului în d e c u r s d e o î n t r e a g ă zi d e m u n c ă e s t e n e c e s a r ă , d e p i l d ă , n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă , p l u s v a l o a r e a c o n ţ i n u t ă î n p r o d u s r e ­ z u l t ă d e la sine, d e o a r e c e în p r e ţ u l [muncii] capitalistul a plătit n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă , i a r î n p r o d u s el c a p ă t ă , s u b o f o r m ă m a t e r i a l i z a t ă , o î n t r e a g ă zi d e m u n c ă ; î n s e a m n ă d e c i c ă p e n t r u c e a d e - a d o u a j u m ă t a t e a z i l e i d e m u n c ă el n - a d a t n i m i c î n s c h i m b . C e e a ce-1 p o a t e f a c e c a p i t a l i s t n u e s t e s c h i m b u l , ci n u ­ m a i u n p r o c e s î n c a d r u l c ă r u i a el o b ţ i n e , f ă r ă a d a c e v a î n s c h i m b , ( i m p d e m u n c ă materializat, a d i c ă v a / o a r e . A c e a s t ă j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă nu-1 c o s t ă nimic p e c a p i t a l i s t ; e l o b ţ i n e d e c i o v a l o a r e p e n t r u c a r e n-a d a t nici u n e c h i v a l e n t . Or, c r e ş t e r e a v a l o r i l o r p o a t e a v e a l o c n u m a i d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă o v a l o a r e s a u a l t a s e o b ţ i n e şi d e c i se creează peste c e e a ce reprezintă echivalentul. Plusvaloarea este în g e n e r e v a l o a r e a care d e p ă ş e ş t e echiva­ lentul. Prin definiţie, e c h i v a l e n t u l n u este decît identitatea valorii cu ea însăşi. De aceea, plusvaloarea nu poate niciodată să pro­ v i n ă dintr-un echivalent ; î n s e a m n ă deci că nici iniţial n u p o a t e izvorî din circulaţie ; ea trebuie să d e c u r g ă din însuşi procesul d e p r o d u c ţ i e al c a p i t a l u l u i . A c e a s t ă i d e e p o a t e fi e x p r i m a t ă şi a s t f e l : d a c ă m u n c i t o r u l u i îi t r e b u i e n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă p e n t r u a p u t e a t r ă i o zi î n t r e a g ă , î n s e a m n ă c ă p e n t r u a-şi p u t e a d u c e e x i s t e n ţ a d e m u n c i t o r el t r e b u i e s ă m u n c e a s c ă n u m a i o j u m ă t a t e d e zi. C e a d e - a d o u a j u m ă t a t e a z i l e i d e m u n c ă e s t e m u n c ă silită, s u p r a m u n c ă [surplus-Arbeit]. C e e a ce d e p a r t e a ca­ pitalului a p a r e ca p l u s v a l o a r e , a p a r e de p a r t e a m u n c i t o r u l u i ca

Critica

256

economiei

politice

supramuncă, ca muncă ce depăşeşte trebuinţele sale ca muncitor, adică trebuinţele de a căror satisfacere depinde nemijlocit între­ ţinerea capacităţii sale vitale. M a r e l e r o l i s t o r i c a l c a p i t a l u l u i c o n s t ă î n crearea acestei supramunci, s u p e r f l u ă d i n p u n c t u l d e v e d e r e al s i m p l e i v a l o r i d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e , a l s i m p l e i s u b z i s t e n t e , i a r m e n i r e a s a i s t o r i c ă v a fi î n d e ­ p l i n i t ă a t u n c i c î n d , p e d e o p a r t e , t r e b u i n ţ e l e v o r fi a t î t d e d e z ­ voltate încît însăşi supramuncă, m u n c a ce depăşeşte strictul n e ­ cesar traiului, v a deveni o trebuinţă generală care decurge din înseşi trebuinţele individuale ale oamenilor, iar pe de altă p a r t e hărnicia generală statornicită prin disciplina severă a capitalului, la a cărei şcoală s-au format g e n e r a ţ i i l e ce s-au succedat, v a d e ­ v e n i b u n u l c o m u n a l n o i i g e n e r a ţ i i ; c î n d , î n sfîrşit, d a t o r i t ă d e z ­ voltării forţelor productive ale muncii, dezvoltare m e r e u accelerată d e c a p i t a l u l s t ă p î n i t d e o n e p o t o l i t ă s e t e d e î m b o g ă ţ i r e şi a c ţ i o n î n d n u m a i î n condiţii în c a r e îşi p o a t e p o t o l i a c e a s t ă sete, h ă r n i c i a g e n e r a l ă v a f a c e ca, p e d e o p a r t e , p o s e d a r e a şi c o n s e r v a r e a a v u ­ ţiei generale să reclame din partea întregii societăţi o cantitate d e timp de m u n c ă relativ mai mică, iar pe de altă parte societatea a c t i v ă s ă f o l o s e a s c ă ş t i i n ţ a î n p r o c e s u l r e p r o d u c ţ i e i ei p r o g r e s i v e , a l r e p r o d u c ţ i e i ei în c o n d i ţ i i d e b e l ş u g t o t m a i m a r e , a d i c ă a t u n c i c î n d v a î n c e t a acel g e n d e m u n c ă în care o m u l face c e e a ce ar p u t e a să p u n ă lucrurile să facă p e n t r u el. A i c i c a p i t a l u l şi m u n c a s e află, a ş a d a r , î n a c e l a ş i r a p o r t î n c a r e s e a f l ă b a n i i şi m a r f a : d a c ă c a p i t a l u l e s t e f o r m a g e n e r a l ă a avuţiei, în schimb m u n c a este o s u b s t a n ţ ă c a r e n u are alt scop decît consumul imediat. Dar, ca tendinţă neînfrînată spre forma generală a avuţiei, capitalul împinge munca dincolo de limitele t r e b u i n ţ e l o r e i n a t u r a l e şi c r e e a z ă a s t f e l e l e m e n t e l e m a t e r i a l e p e n ­ t r u d e z v o l t a r e a u n e i i n d i v i d u a l i t ă ţ i b o g a t e , c a r e e l a fel d e m u l t i ­ l a t e r a l ă î n p r o d u c ţ i e c a şi î n c o n s u m u l ei, a c ă r e i m u n c ă n u m a i a p a r e d e c i c a m u n c ă , ci c a o d e z v o l t a r e d e p l i n ă a a c t i v i t ă ţ i i î n s e ş i , şi în c a r e n e c e s i t a t e a c o n d i ţ i o n a t ă d e n a t u r ă d i s p a r e s u b forma e i n e m i j l o c i t ă , c ă c i l o c u l t r e b u i n ţ e i d e t e r m i n a t e d e n a t u r ă îl i a t r e b u i n ţ a a p ă r u t ă p e c a l e i s t o r i c ă . T o c m a i d e a c e e a capitalul este productiv, a d i c ă t o c m a i d e a c e e a el e s t e o relaţie esenţială pentru dezvoltarea forţelor de producţie sociale. Dar capitalul încetează d e a fi o a s t f e l d e r e l a ţ i e a t u n c i c î n d e l î n s u ş i d e v i n e o s t a v i l ă î n c a l e a dezvoltării acestor forţe de p r o d u c ţ i e . î n n o i e m b r i e 1857 a a p ă r u t î n z i a r u l „ T i m e s " u n a r t i c o l î n c a r e e r a admirabil r e d a t ă furia n e p u t i n c i o a s ă a u n u i p l a n t a t o r din In­ diile o c c i d e n t a l e . Cuprins d e nobilă indignare morală, acest c a m p i o n al r e i n t r o d u c e r i i s c l a v i e i n e g r i l o r a r a t ă c ă n e g r i i l i b e r i din J a m a i c a (quashees) se m u l ţ u m e s c să p r o d u c ă strictul n e c e s a r m

Capitolul despre

257

capital

p e n t r u propriul lor consum, iar ca a d e v ă r a t articol de lux — p e lingă a c e a s t ă „ v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e " — ei c o n s i d e r ă însăşi i n a c t i v i t a t e a ( v i a ţ a u ş o a r ă şi t r î n d ă v i a ) ; c ă l o r n u l e p a s ă n i c i d e t r e s t i a d e z a h ă r şi n i c i d e c a p i t a l u l fix i n v e s t i t î n p l a n t a ţ i i , ci, d i m p o t r i v ă , îşi b a t joc, cu r ă u t ă c i o a s ă b u c u r i e , d e p l a n t a t o r u l c a r e s e r u i n e a z ă ; b a p î n ă şi c r e ş t i n i s m u l , l a c a r e a u fost c o n v e r t i ţ i , e s t e f o l o s i t d e ei p e n t r u a j u s t i f i c a a c e a s t ă r ă u t ă c i o a s ă b u c u r i e ş i această indolenţă. Ei a u î n c e t a t s ă fie s c l a v i , d a r n u p e n t r u a d e v e n i m u n c i t o r i s a l a r i a ţ i , ci p e n t r u a fi ţ ă r a n i d e s i n e s t ă t ă t o r i , c a r e m u n c e s c p e n t r u p r o p r i u l l o r c o n s u m m o d e s t . î n r a p o r t c u ei, c a p i t a l u l n u există în calitate de capital, deoarece avuţia autonomizată poate î n g e n e r a l s ă e x i s t e numai d a t o r i t ă m u n c i i s i l i t e , fie c ă e nemij­ locită, c a î n c a z u l s c l a v i e i , fie c ă e mijlocită, ca în cazul muncii salariate. în faţa m u n c i i silite nemijlocite, a v u ţ i a n u a p a r e în cali­ t a t e d e c a p i t a l , ci î n c a l i t a t e d e relaţie de dominaţie -, d e a c e e a , p e b a z a m u n c i i s i l i t e n e m i j l o c i t e s e şi r e p r o d u c e n u m a i r e l a ţ i a d e dominaţie, p e n t r u c a r e a v u ţ i a însăşi a r e v a l o a r e n u m a i ca s u r s ă d e d e s f ă t ă r i , şi n u c a a v u ţ i e î n s i n e , şi c a r e [III—24] d e a c e e a n i c i n u p o a t e c r e a v r e o d a t ă o producţie industrială generală. (Asupra a c e s t e i c o r e l a ţ i i d i n t r e s c l a v i e şi m u n c ă s a l a r i a t ă v o m m a i r e v e n i . )

]4) Problema genezei plusvalorii în istoria economiei politice burgheze. Avuţia burgheză ca mijlocitor între valoarea de schimb şi valoarea de întrebuinţare] Dificultatea înţelegerii genezei [plusjvalorii se constată, în pri­ m u l rînd, la e c o n o m i ş t i i englezi c o n t e m p o r a n i , care-i r e p r o ş e a z ă lui Ricardo că n-a înţeles e x c e d e n t u l [valorii peste cheltuielile d e p r o d u c ţ i e a m ă r f i i ] , c ă n - a î n ţ e l e s plusvaloarea (vezi „On value" d e Malthus, c a r e î n c e a r c ă cel p u ţ i n să a b o r d e z e p r o ­ b l e m a într-o m a n i e r ă ştiinţifică), deşi, d i n t r e toţi economiştii, Ri­ cardo este singurul care a înţeles-o, după c u m o dovedeşte critica f o r m u l a t ă la a d r e s a lui A d a m Smith, c a r e c o n f u n d ă d e t e r m i n a r e a valorii prin salariu cu d e t e r m i n a r e a ei prin timpul d e m u n c ă m a ­ terializat în marfă . E c o n o m i ş t i i c o n t e m p o r a n i s î n t p u r şi s i m p l u n i ş t e n ă t î n g i c a r e se c o m p l a c în platitudini. Este a d e v ă r a t că u n e o r i R i c a r d o î n s u ş i d ă d o v a d ă d e confuzie, d e o a r e c e , deşi consideră că apariţia plus­ v a l o r i i c o n s t i t u i e o p r e m i s ă a c a p i t a l u l u i , a d e s e a î n s ă el n u e s t e în s t a r e să-şi r e p r e z i n t e p e a c e a s t ă b a z ă * c r e ş t e r e a valorii altfel 160

1 5 1

1 6 2

* — a d i c ă p e b a z a t e o r i e i v a l o r i i b a z a t e p e m u n c ă . — A'oîc

red.

Critica e c o n o m i e i

258

politice

decît ca u r m a r e a faptului că aceeaşi cantitate de p r o d u s conţine a c u m mai mult timp de muncă materializat, sau, cu alte cuvinte, ca u r m a r e a faptului că p r o d u c e r e a p r o d u s e l o r d e v i n e d i n ce în ce mai diiicilă . A ş a s e e x p l i c ă l a e l o p o z i ţ i a a b s o l u t ă d i n t r e va­ loare şi avuţie. D e a i c i şi c a r a c t e r u l u n i l a t e r a l a l t e o r i e i r e n t e i f u n c i a r e a ş a c u m o c o n c e p e el, f a l s a s a t e o r i e a c o m e r ţ u l u i i n t e r ­ naţional, potrivit căreia acesta din u r m ă ar a v e a ca rezultat nu­ m a i v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e (pe c a r e R i c a r d o o n u m e ş t e a v u ţ i e ) , şi n u v a l o a r e a d e schimb . Singurul mijloc d e sporire a valorilor c a a t a r e , p e l î n g ă dificultatea crescîndă a producţiei (teoria ren­ tei), r ă m î n e l a R i c a r d o înmulţirea populaţiei (înmulţirea naturală a m u n c i t o r i l o r d a t o r i t ă c r e ş t e r i i c a p i t a l u l u i ) , d e ş i el î n s u ş i n - a e x ­ p r i m a t n i c ă i e r i a c e a s t ă r e l a ţ i e î n t r - o f o r m ă s i m p l ă şi e x p l i c i t ă . E r o a r e a fundamentală a lui R i c a r d o c o n s t ă în a c e e a că el n u s e întreabă nicăieri de u n d e propriu-zis provine deosebirea dintre d e t e r m i n a r e a v a l o r i i p r i n s a l a r i u şi d e t e r m i n a r e a ei p r i n m u n c a m a t e r i a l i z a t ă . D e a c e e a î n a s a e c o n o m i e p o l i t i c ă b a n i i şi c h i a r s c h i m b u l ( c i r c u l a ţ i a ) a p a r d o a r c a u n e l e m e n t p u r f o r m a l şi, d e ş i , d u p ă p ă r e r e a s a , î n e c o n o m i a p o l i t i c ă a r fi v o r b a numai de va­ l o a r e d e s c h i m b , p r o f i t u l e t c . a p a r l a el numai ca o cotă-parte din p r o d u s , a ş a c u m s e î n t î m p l ă şi p e b a z a s c l a v i e i . R i c a r d o n - a s t u ­ diat nicăieri forma de mijlocire. I n a l d o i l e a r î n d , tiziocraţii. Aici dificultatea înţelegerii capi­ t a l u l u i , a a u t o v a l o r i f i c ă r i i , d e c i şi a p l u s v a l o r i i p e c a r e c a p i t a l u l o c r e e a z ă în actul de producţie, iese la iveală cît se p o a t e de clar şi n i c i n u p u t e a s ă n u i a s ă l a i v e a l ă l a p ă r i n ţ i i e c o n o m i e i p o l i t i c e m o d e r n e , d u p ă c u m n u p u t e a s ă n u i a s ă l a i v e a l ă î n faza c l a s i c ă finală a e c o n o m i e i politice, la Ricardo, în c e e a ce p r i v e ş t e c r e a r e a p l u s v a l o r i i , p e c a r e a c e s t a d i n u r m ă [şi-o r e p r e z e n t a ] s u b f o r m ă de rentă. A c e a s t a este în fond p r o b l e m a corelaţiei dintre noţiunile d e c a p i t a l şi m u n c ă s a l a r i a t ă , şi d e c i p r o b l e m a f u n d a m e n t a l ă c a r e s e pune chiar în pragul sistemului societăţii moderne. Teoria mone­ t a r ă î n ţ e l e g e a a u t o n o m i a valorii n u m a i s u b forma în c a r e a c e a s t a d i n u r m ă i e ş e a d i n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , a d i c ă s u b f o r m ă d e bani ; d e a c e e a e a f ă c e a d i n a c e a s t ă iormă abstractă a avuţiei scopul exclu­ s i v a l n a ţ i u n i l o r , c a r e p ă ş e a u î n p e r i o a d a î n c a r e îmbogăţirea ca atare p ă r e a a fi s c o p u l s o c i e t ă ţ i i î n s e ş i . 153

a i

A u r m a t a p o i sistemul mercantilist, aparţinînd epocii în care c a p i t a l u l i n d u s t r i a l , d e c i şi m u n c a s a l a r i a t ă î ş i fac a p a r i ţ i a în m a n u f a c t u r ă şi s e d e z v o l t ă î n o p o z i ţ i e c u a v u ţ i a n e i n d u s t r i a l ă , c u p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă f e u d a l ă şi p e s e a m a e i . î n o c h i i m e r c a n t i liştilor b a n i i a p a r d e j a în c a l i t a t e d e capital, dar, la d r e p t v o r -

Capitolul despre

capital

259

bind, iarăşi n u m a i sub formă de bani, sub forma circulaţiei capi­ talului comercial, a capitalului care se transformă în bani. Pen­ t r u ei c a p i t a l u l i n d u s t r i a l p o s e d ă v a l o a r e şi c h i a r c e a m a i m a r e v a l o a r e — c a m i j l o c , şi n u c a a v u ţ i e î n p r o c e s u l ei p r o d u c t i v — , d e o a r e c e c r e e a z ă capitalul comercial, c a r e în c a d r u l circulaţiei s e t r a n s f o r m ă î n b a n i . M u n c a m a n u f a c t u r i e r ă , a d i c ă , î n fond, m u n c a i n d u s t r i a l ă [— i a t ă c e a d u c e ţ ă r i i b a n i i , s p u n m e r c a n t i l i ş t i i ] *, M u n c a a g r i c o l ă î n s ă e r a p e n t r u ei, d i m p o t r i v ă , m u n c a c e p r o d u c e î n d e o s e b i v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e . M a t e r i a p r i m ă p r e l u c r a t ă le a p ă r e a mai valoroasă, d e o a r e c e într-o formă mercantilă clară, aptă d e a c i r c u l a şi a d a p t a t ă c o m e r ţ u l u i , a d u c e b a n i m a i m u l ţ i (aici ş i - a s p u s c u v î n t u l şi c o n c e p ţ i a d e s p r e a v u ţ i e a p o p o a r e l o r c a r e n u se îndeletnicesc cu agricultura, ca poporul olandez de pildă, c o n c e p ţ i e formată istoriceşte în opoziţie cu c e a a p o p o a r e l o r d e agricultori, a popoarelor feudale ; agricultura în general avea pe a t u n c i o f o r m ă f e u d a l ă , şi n u u n a i n d u s t r i a l ă , şi c a a t a r e e r a o s u r s ă d e a v u ţ i e f e u d a l ă , şi n u b u r g h e z ă ) . A ş a d a r , u n a d i n t r e for­ m e l e d e m u n c ă s a l a r i a t ă , m u n c a i n d u s t r i a l ă , şi u n a d i n t r e f o r m e l e d e c a p i t a l , c a p i t a l u l i n d u s t r i a l , a u fost r e c u n o s c u t e c a s u r s ă d e a v u ţ i e , d a r n u m a i în m ă s u r a în c a r e c r e a u bani. De a c e e a însăşi v a l o a r e a de schimb nu era concepută încă sub formă de capital. S ă t r e c e m a c u m l a liziocraţi. Ei d e o s e b e s c c a p i t a l u l d e b a n i şi-1 c o n c e p în forma sa g e n e r a l ă , ca v a l o a r e de s c h i m b a u t o n o m i z a t ă c a r e s e c o n s e r v ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi c r e ş t e p r i n i n t e r m e ­ d i u l l u i . T o c m a i d e a c e e a ei c o n s i d e r ă r e l a ţ i a [ d i n t r e c a p i t a l şi m u n c a salariată] în sine, adică n u aşa cum a p a r e e a ca m o m e n t al c i r c u l a ţ i e i s i m p l e , ci, d i m p o t r i v ă , î n c a l i t a t e d e p r e m i s ă a a c e s t e i circulaţii, p r e m i s ă care în această calitate se reconstituie m e r e u din însuşi procesul de circulaţie. Fiziocraţii sînt deci părinţii eco­ nomiei politice moderne . Fiziocraţii înţeleg, de asemenea, că crearea de plusvaloare de c ă t r e m u n c a s a l a r i a t ă e s t e a u t o v a l o r i f i c a r e a , a d i c ă r e a l i z a r e a ca­ pitalului. Dar în ce m o d creează capitalul — adică o s u m ă de v a l o r i e x i s t e n t e în fapt — p l u s v a l o a r e p r i n mijlocirea m u n c i i ? A i c i f i z i o c r a ţ i i o m i t c u d e s ă v î r ş i r e f o r m a şi i a u î n c o n s i d e r a ţ i e n u m a i p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e s i m p l u . D e a c e e a , d u p ă p ă r e r e a lor, p r o d u c t i v ă p o a t e fi n u m a i m u n c a c e s e e f e c t u e a z ă î n t r - o s f e r ă î n c a r e forţa n a t u r a l ă a u n e l t e i d e m u n c ă î n g ă d u i e v ă d i t m u n c i t o r u ­ l u i s ă p r o d u c ă v a l o r i m a i m u l t e d e c î t c o n s u m ă el. L a ei, a ş a d a r , p l u s v a l o a r e a n u p r o v i n e d i n m u n c a p r o p r i u - z i s ă , ci d i n f o r ţ a n a ­ t u r a l ă u t i l i z a t ă şi d i r i j a t ă d e c ă t r e m u n c ă , [III—25] a d i c ă d i n a g r i ­ c u l t u r ă . D e a c e e a p e n t r u f i z i o c r a ţ i c u l t i v a r e a p ă m î n t u l u i e s t e sin1 6 5

* In m a n u s c r i s fraza a r ă m a s

neterminată.

Nota

red.

260

Critica e c o n o m i e i

politice

gura muncă productivă, d e o a r e c e [în a n a l i z a c a p i t a l u l u i ] ei a j u n ­ s e s e r ă a t î t d e d e p a r t e , î n c î t n u m a i c o n s i d e r a u productivă decît munca creatoare de plusvaloare ; d a r la ei a c e a s t ă p l u s v a l o a r e se transformă pe nesimţite în excedentul valorii de întrebuinţare re­ zultate din p r o c e s u l d e producţie, p e s t e c u a n t u m u l ei c o n s u m a t în acest proces, ( C o n c e p ţ i a p r i m i t i v ă p o t r i v i t c ă r e i a p l u s v a l o a r e a t r e b u i e s ă fie î n t r u c h i p a t ă n e a p ă r a t î n t r - u n p r o d u s m a t e r i a l s e m a i î n t î l n e ş t e şi la A. S m i t h . Actorii sînt lucrători productivi n u p e n t r u că c r e e a z ă u n s p e c t a c o l , ci p e n t r u c ă s p o r e s c a v u ţ i a p a t r o n u l u i l o r . P e n t r u relaţia care ne interesează aici e s t e c u d e s ă v î r ş i r e i n d i f e ­ r e n t c e fel d e m u n c ă s e p r e s t e a z ă , a d i c ă s u b c e f o r m ă s e m a t e r i a ­ l i z e a z ă m u n c a , A c e s t l u c r u î n c e t e a z ă a fi i n d i f e r e n t d a c ă e p r i v i t d i n alte p u n c t e d e v e d e r e , p e c a r e le v o m e x a m i n a m a i tîrziu.) 1 5 8

N u m a i î n r a p o r t u l d i n t r e s ă m î n ţ a e x i s t e n t ă î n n a t u r ă şi p r o ­ d u s u l ei a p a r e într-o formă palpabilă a c e a s t ă înmulţire a valorilor d e î n t r e b u i n ţ a r e , adică e x c e d e n t u l p r o d u s u l u i p e s t e p a r t e a sa componentă care trebuie să servească pentru o n o u ă producţie, e x c e d e n t c a r e , î n c o n s e c i n ţ ă , p o a t e fi î n p a r t e c o n s u m a t î n m o d n e p r o d u c t i v . N u m a i o p a r t e d i n r e c o l t ă t r e b u i e s ă fie d i r e c t r e ­ dată pămîntului, sub formă de sămînţă. Cu ajutorul unor produse de asemenea existente în natură, cu ajutorul unor elemente ca a e r u l , a p a , p ă m î n t u l , l u m i n a şi al s u b s t a n ţ e l o r i n t r o d u s e p r i n g u n o i e r e s a u în alt mod, s ă m î n ţ a se r e p r o d u c e în sporite cantităţi de c e r e a l e etc. Pe scurt, p e n t r u a obţine u n e x c e d e n t d e produs, adică p e n t r u a face ca aceleaşi s u b s t a n ţ e n a t u r a l e să t r e a c ă dintr-o f o r m ă n e s u s c e p t i b i l ă d e c o n s u m î n t r - o f o r m ă s u s c e p t i b i l ă d e a fi consumată, m u n c a u m a n ă nu trebuie decît să dirijeze schimbul de s u b s t a n ţ e c h i m i c e , î n p a r t e s t i m u l î n d u - 1 şi c u m i j l o a c e m e c a n i c e (în a g r i c u l t u r ă ) , s a u s ă d i r i j e z e î n s u ş i p r o c e s u l d e r e p r o d u c e r e a vieţii (în zootehnie). De aici u r m e a z ă [după p ă r e r e a fiziocraţilor] că a d e v ă r a t a formă a a v u ţ i e i g e n e r a l e este e x c e d e n t u l p r o d u s e l o r solului (cereale, vite, m a t e r i i p r i m e ) . î n s e a m n ă d e c i că, din p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , n u m a i renta este formă de avuţie. A ş a se f a c e c ă p r i m i i p r o f e ţ i ai c a p i t a l u l u i î l c o n s i d e r ă n u m a i p e n o n - c a p i t a l i s t , p e proprietarul funciar feudal d r e p t r e p r e z e n t a n t al a v u ţ i e i burgheze. D a r c o n c l u z i a p e c a r e a u t r a s - o ei d e a i c i , r e v e n d i c a r e a ca toate impozitele să greveze n u m a i renta, este în întregime în interesul capitalului burghez. Feudalismul este în principiu elogiat î n t r - o m a n i e r ă b u r g h e z ă •— c e e a c e a i n d u s î n e r o a r e p e u n i i f e u d a l i , c a M i r a b e a u - s e n i o r d e p i l d ă — n u m a i p e n t r u a fi r u i n a t în p r a c t i c ă . T o a t e celelalte valori [adică valorile

create în sferele

neagri-

Capitolul despre

capital

261

c o l e ] c o n ţ i n [ d u p ă p ă r e r e a f i z i o c r a ţ i l o r ] n u m a i m a t e r i e p r i m ă şi m u n c ă ; m u n c a însăşi reprezintă cerealele sau alte produse ale s o l u l u i p e c a r e l e c o n s u m ă m u n c a . P r i n u r m a r e , m u n c i t o r u l in­ dustrial etc. nu a d a u g ă materiei p r i m e nimic în plus peste ceea ce c o n s u m ă el d i n a l t e m a t e r i i p r i m e . M u n c a s a , c a şi p a t r o n u l s ă u , n u a d a u g ă d e c i n i m i c a v u ţ i e i —• c a r e e s t e e x c e d e n t u l p e s t e m ă r f u ­ r i l e c o n s u m a t e î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e — , ci îi i m p r i m ă d o a r f o r m e m a i p l ă c u t e şi m a i u t i l e p e n t r u c o n s u m . Pe v r e m e a fiziocraţilor î n c ă n u se dezvoltase folosirea forţelor n a t u r i i î n i n d u s t r i e şi n i c i d i v i z i u n e a m u n c i i e t c . , c a r e s p o r e ş t e forţa n a t u r a l ă a muncii. D a r p e v r e m e a lui A. Smith ele au atins u n a n u m i t g r a d d e d e z v o l t a r e . D e a c e e a l a el m u n c a î n g e n e r a l e s t e i z v o r u l v a l o r i l o r , c a şi a l a v u ţ i e i , d a r p l u s v a l o a r e c r e e a z ă ea propriu-zis n u m a i în m ă s u r a în care, în cadrul diviziunii mun­ cii, e x c e d e n t u l p a r e a fi u n d a r n a t u r a l al s o c i e t ă ţ i i , r o d u l u n e i f o r ţ e s o c i a l e n a t u r a l e , d u p ă c u m l a f i z i o c r a ţ i el a p a r e c a u n d a r al p ă m î n t u l u i . A ş a s e e x p l i c ă i m p o r t a n ţ a p e c a r e o a c o r d ă A. Smith diviziunii muncii. P e d e a l t ă p a r t e , l a el capitalul n u c o n ţ i n e i n i ţ i a l , c a o p u s al s ă u , m o m e n t u l m u n c i i s a l a r i a t e *, ci a p a r e a ş a c u m i e s e e l d i n c i r c u l a ţ i e , s u b f o r m ă d e b a n i , şi d e a c e e a i a n a ş t e r e d i n c i r c u l a ţ i e d a t o r i t ă economisirii. I n i ţ i a l , a ş a d a r , [la S m i t h ] c a p i t a l u l n u s e autovalorifică, d e o a r e c e în însuşi conceptul său nu este inclusă î n s u ş i r e a d e m u n c ă s t r ă i n ă . A b i a mai tîrziu, d u p ă c e a fost d e j a p r e s u p u s d r e p t capital, el a p a r e — cerc vicios — d r e p t p u t e r e de c o m a n d ă a s u p r a muncii străine. De aceea, d u p ă A. Smith, m u n c a a r t r e b u i l a d r e p t v o r b i n d s ă fie r e t r i b u i t ă c u p r o p r i u l e i p r o d u s , s a l a r i u l a r t r e b u i s ă fie e g a l c u p r o d u s u l , c e e a c e î n s e a m n ă c ă m u n c a n - a r t r e b u i s ă fie m u n c ă s a l a r i a t ă , i a r c a p i t a l u l n - a r t r e b u i s ă fie c a p i t a l . î n c o n s e c i n ţ ă , p e n t r u a p u t e a i n t r o d u c e p r o f i t u l şi renta ca elemente iniţiale ale cheltuielilor de producţie, adică p e n t r u a p u t e a d e d u c e p l u s v a l o a r e a d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e al c a p i t a l u l u i , e l p r e s u p u n e —• î n t r - o f o r m ă e x t r e m d e s i m p l i s t ă — e x i s t e n ţ a p r o f i t u l u i şi a r e n t e i . C a p i t a l i s t u l , s p u n e S m i t h , n u v r e a să c e d e z e gratuit producţiei folosinţa capitalului său, iar proprie­ tarul funciar n u v r e a să-i c e d e z e gratuit folosinţa p ă m î n t u l u i său. Ei c e r c e v a î n s c h i m b . î n f e l u l a c e s t a S m i t h n u e x p l i c ă , ci-i i n t r o ­ d u c e p e ei — î m p r e u n ă cu pretenţiile lor — ca p e nişte fapte i s t o r i c e d a t e . La S m i t h r e i e s e p r o p r i u - z i s c ă s a l a r i u l e s t e singura * A c e a s t a se datoreşte faptului că, deşi Smith consideră m u n c a drept crea­ toare d e v a l o a r e , el o c o n c e p e î n s ă ca o v a l o a r e d e întrebuinţare, ca productivi­ t a t e e x i s t e n t ă p e n t r u s i n e , c a f o r ţ ă n a t u r a l ă umană î n g e n e r a l ( c e e a ce-1 d e o s e ­ b e ş t e d e f i z i o c r a ţ i ) , ş i n u c a m u n c ă s a l a r i a t ă , n u î n specifica ei d e t e r m i n a ţ i e de formă în cadrul opoziţiei faţă d e capital.

262

Critica economiei

politice

c o m p o n e n t ă economiceşte justificată a cheltuielilor de producţie, d e o a r e c e n u m a i e l e s t e e c o n o m i c e ş t e n e c e s a r . P r o f i t u l şi r e n t a n u s î n t d e c î t scăzăminte d i n s a l a r i u , a r b i t r a r i m p u s e d e c a p i t a l şi d e p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă î n c u r s u l p r o c e s u l u i i s t o r i c , şi s î n t j u s t i f i c a t e d i n p u n c t d e v e d e r e legal, d a r n u d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c . C u m însă, pe de altă parte, Smith opune muncii mijloacele de p r o d u c ţ i e şi m a t e r i a l e l e d e p r o d u c ţ i e c a e l e m e n t e d e s i n e s t ă t ă ­ t o a r e s u b f o r m a p r o p r i e t ă ţ i i f u n c i a r e şi a c a p i t a l u l u i , î n s e a m n ă că î n f o n d el c o n s i d e r ă m u n c a d r e p t m u n c ă s a l a r i a t ă . D e a i c i r e z u l t ă , d e s i g u r , c o n t r a d i c ţ i i . A s t f e l s e şi e x p l i c ă o s c i l ă r i l e l u i î n p r o b l e m a determinării valorii, t e n d i n ţ a lui d e a p u n e p e acelaşi p l a n p r o ­ fitul şi r e n t a f u n c i a r ă , c o n c e p ţ i i l e [III—26] l u i e r o n a t e c u p r i v i r e la influenţa salariului asupra preţurilor etc. S ă t r e c e m a c u m l a Ricardo ( v e z i p u n c t u l 1*). El, d e a s e m e n e a , c o n s i d e r ă c ă m u n c a s a l a r i a t ă şi c a p i t a l u l n u r e p r e z i n t ă o f o r m ă s o c i a l ă i s t o r i c e ş t e d e t e r m i n a t ă , ci o f o r m ă n a t u r a l ă d e p r o d u c e r e a avuţiei ca valoare de întrebuinţare. A c e a s t a î n s e a m n ă că forma lor ca atare, tocmai pentru că e considerată naturală, se dove­ d e ş t e a fi indiferentă şi n u e s t e l u a t ă î n l e g ă t u r a e i determinată c u f o r m a d e a v u ţ i e , d u p ă c u m şi a v u ţ i a î n s ă ş i , s u b f o r m a e i d e v a l o a r e de schimb, apare la Ricardo ca o mijlocire p u r formală a e x i s t e n ţ e i ei m a t e r i a l e . R i c a r d o n - a î n ţ e l e s c a r a c t e r u l d e t e r m i n a t a l a v u ţ i e i b u r g h e z e t o c m a i p e n t r u c ă l a el c a r a c t e r u l a c e s t a a p a r e ca forma a d e c v a t ă a avuţiei în general. A ş a se explică de ce nici p e p l a n economic, d e ş i el p o r n e ş t e d e l a valoarea de schimb, formele economice determinate ale schimbului n u joacă nici un r o l î n a s a e c o n o m i e p o l i t i c ă , ci t o t t i m p u l v o r b e ş t e n u m a i d e r e ­ p a r t i ţ i a p r o d u s u l u i t o t a l al m u n c i i şi a l p ă m î n t u l u i î n t r e c e l e t r e i c l a s e , c a şi c u m î n n o ţ i u n e a d e a v u ţ i e b a z a t ă p e valoarea de schimb a r fi v o r b a n u m a i d e valoarea de întrebuinţare, iar va­ l o a r e a d e s c h i m b n - a r fi d e c î t o f o r m ă e f e m e r ă , c a r e l a R i c a r d o dispare exact aşa cum banii ca mijloc de circulaţie dispar în ca­ drul schimbului. De aceea, p e n t r u a p u n e în e v i d e n ţ ă a d e v ă r a t e l e l e g i a l e e c o n o m i e i , R i c a r d o o b i ş n u i e ş t e s ă t r a t e z e a c e s t r a p o r t al banilor ca ceva p u r formal. D e aici slăbiciunile lui în c e e a ce pri­ veşte teoria banilor.

* * * Definirea exactă a conceptului de capital este necesară, deoa­ r e c e el constituie conceptul f u n d a m e n t a l al e c o n o m i e i politice moderne, după cum capitalul însuşi, a cărui reflectare abstractă este acest concept, constituie temelia societăţii burgheze. Din * Vezi volumul de

faţa,

p. 2 5 7 — 2 5 8 . — Nota

red.

Capitolul despre

capital

283

î n ţ e l e g e r e a c l a r ă şi r i g u r o a s ă a p r e m i s e i f u n d a m e n t a l e a r e l a ţ i e i [capitaliste] trebuie să reiasă t o a t e contradicţiile producţiei bur­ g h e z e , c a şi l i m i t a d i n c o l o d e c a r e a c e a s t ă r e l a ţ i e î m p i n g e p r o ­ d u c ţ i a b u r g h e z ă s ă - ş i d e p ă ş e a s c ă p r o p r i u l ei c a d r u .

* * * {Este i m p o r t a n t d e s u b l i n i a t că a v u ţ i a c a a t a r e , a d i c ă a v u ţ i a b u r g h e z ă , a c o l o u n d e a p a r e c a mijlocitor, ca mijlocire între cele d o u ă e x t r e m e : v a l o a r e a d e s c h i m b şi v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , este î n t o t d e a u n a în cel m a i înalt g r a d e x p r i m a t ă în v a l o a r e a d e schimb. A c e s t t e r m e n mediu se prezintă î n t o t d e a u n a ca relaţie economică desăvîrşită, deoarece, ca sinteză a celor două contrarii, î n cel a d i n u r m ă e l a p a r e î n t o t d e a u n a c a o t r e a p t ă u n i l a t e r a l s u ­ p e r i o a r ă în comparaţie cu e x t r e m e l e înseşi, d e o a r e c e mişcarea sau r e l a ţ i a c a r e iniţial a p a r e c a c e v a m i j l o c i n d î n t r e c e l e d o u ă e x t r e m e d u c e n e c e s a r m e n t e — în v i r t u t e a p r o p r i e i sale dialectici — la rezultatul că e a se manifestă ca mijlocire cu sine însăşi, ca subiect în cadrul căruia cele d o u ă e x t r e m e n u sînt decît m o m e n t e ale acestuia, a căror p r e s u p o z i ţ i o n a r e de sine s t ă t ă t o a r e el o suprimă, p e n t r u c a p r i n a c e a s t ă s u p r i m a r e s ă s e a f i r m e p e s i n e î n s u ş i ca singura entitate d e sine stătătoare. Astfel, în sfera religiei, Hristos, m i j l o c i t o r u l î n t r e d u m n e z e u şi o m , a d i c ă s i m p l u i n s t r u m e n t d e c i r c u l a ţ i e î n t r e ei, d e v i n e u n i t a t e a l o r , d u m n e z e u l - o m , şi c a a t a r e d e v i n e m a i i m p o r t a n t d e c î t d u m n e z e u , sfinţii d e v i n m a i impor­ t a n ţ i d e c î t H r i s t o s , iar p o p i i m a i i m p o r t a n ţ i d e c î t sfinţii. E x p r e s i a e c o n o m i c ă totală, ea însăşi u n i l a t e r a l ă în r a p o r t cu e x t r e m e l e p e c a r e le înglobează, este î n t o t d e a u n a v a l o a r e a de schimb acolo u n d e aceasta se manifestă ca t e r m e n mediu ; de pildă, b a n i i în circulaţia simplă, s a u capitalul, c î n d el însuşi se m a n i f e s t ă c a m i j l o c i t o r î n t r e p r o d u c ţ i e şi c i r c u l a ţ i e . î n c a d r u l c a p i t a l u l u i î n s u ş i , u n a d i n f o r m e l e l u i o c u p ă şi e a , l a r î n d u l ei, poziţia de v a l o a r e de întrebuinţare în raport cu cealaltă ca va­ loare de schimb. Aşa, de pildă, capitalul industrial a p a r e ca pro­ d u c ă t o r în r a p o r t cu comerciantul, c a r e r e p r e z i n t ă circulaţia. Pri­ mul reprezintă, aşadar, l a t u r a substanţială, iar cel de-al doilea latura formală, adică avuţia ca avuţie. în acelaşi timp, la rîndul său, capitalul comercial este el însuşi u n mijlocitor î n t r e p r o d u c ­ ţ i e ( c a p i t a l u l i n d u s t r i a l ) şi c i r c u l a ţ i e ( p u b l i c u l c o n s u m a t o r ) , s a u î n t r e v a l o a r e a d e s c h i m b şi v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , c u a d ă u ­ g i r e a c ă a m b e l e l a t u r i a p a r a l t e r n a t i v : c î n d p r o d u c ţ i a c a b a n i şi circulaţia ca v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e (publicul consumator), cînd p r o d u c ţ i a c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ( p r o d u s ) şi c i r c u l a ţ i a ca v a l o a r e d e s c h i m b (bani).

264

Critica, economiei

politice

A c e l a ş i l u c r u s e î n t î m p l ă şi î n c a d r u l c o m e r ţ u l u i : a n g r o s i s t u l ca mijlocitor între fabricant şi detailist, s a u î n t r e fabricant şi agri­ cultor, s a u î n t r e diferiţi fabricanţi r e p r e z i n t ă a c e l a ş i t e r m e n m e d i u l a u n n i v e l s u p e r i o r . L a r î n d u l lor, m i s i ţ i i d e m ă r f u r i j o a c ă a c e s t r o l f a ţ ă d e a n g r o s i s t . A p o i b a n c h e r u l f a ţ ă d e i n d u s t r i a ş i şi c o m e r ­ cianţi, s o c i e t a t e a pe acţiuni faţă de p r o d u c ţ i a simplă, iar p e t r e a p t a c e a m a i î n a l t ă — f i n a n c i a r u l c a m i j l o c i t o r î n t r e s t a t şi s o ­ cietatea burgheză. A v u ţ i a c a atare e s t e r e p r e z e n t a t ă c u a t î t m a i d i s t i n c t şi p e o s c a r ă cu atît m a i largă c u cît e m a i î n d e p ă r t a t ă d e p r o d u c ţ i a di­ r e c t ă şi c u c î t , l a r î n d u l ei, a v u ţ i a î n s ă ş i m i j l o c e ş t e l a t u r i c a r e , c o n s i d e r a t e fiecare în parte, figurează deja ca relaţii d e formă e c o n o m i c e . [Aceasta se d a t o r e ş t e faptului] * că, din mijloc, banii d e v i n s c o p şi c ă f o r m a s u p e r i o a r ă d e m i j l o c i r e î n c a l i t a t e d e c a ­ pital o p u n e pretutindeni p e cea inferioară — care la rîndul ei a p a r e c a m u n c ă •— e x c l u s i v î n p o s t u r a d e i z v o r d e p l u s v a l o a r e . A s t f e l , d e p i l d ă , a g e n t u l d e b u r s ă , b a n c h e r u l e t c . f a ţ ă d e fabri­ c a n ţ i şi d e f e r m i e r i , c a r e f a ţ ă d e e l a p a r r e l a t i v î n d e t e r m i n a ţ i a d e m u n c ă (de v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ) , î n t i m p c e e l a p a r e î n f a ţ a l o r î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , d e c r e a r e d e p l u s v a l o a r e ; în această privinţă financiarul reprezintă forma cea mai aberantă.} Capitalul este unitatea nemijlocită a p r o d u s u l u i şi a b a n i l o r , s a u , m a i b i n e zis, u n i t a t e a p r o d u c ţ i e i şi a c i r c u l a ţ i e i . î n felul a c e s t a e s t e e l î n s u ş i , l a r î n d u l s ă u , ceva nemijlocit, iar dezvol­ t a r e a l u i c o n s t ă î n a c e e a d e a s e a f i r m a şi s u p r i m a p e s i n e c a a s e m e n e a u n i t a t e , c e a p a r e c a r e l a ţ i e d e t e r m i n a t ă şi, d e c i s i m p l ă . A c e a s t ă unitate apare iniţial în capital ca c e v a simplu.

* * * [III—27] {La R i c a r d o î n l ă n ţ u i r e a d e i d e i e s t e , l a d r e p t v o r b i n d , u r m ă t o a r e a : p r o d u s e l e s e s c h i m b ă u n e l e p e a l t e l e — d e c i şi c a ­ pitalul p e capital — potrivit cantităţilor de m u n c ă materializată p e c a r e l e c o n ţ i n e l e . O zi d e m u n c ă s e s c h i m b ă î n t o t d e a u n a p e o zi d e m u n c ă . A c e a s t a e s t e p r e m i s a . î n s e a m n ă d e c i c ă s c h i m b u l ca a t a r e p o a t e fi l ă s a t l a o p a r t e . P r o d u s u l — c a p i t a l u l ca p r o ­ dus — este an sich v a l o a r e d e schimb, la c a r e schimbul n u a d a u g ă decît forma ; la Ricardo a c e a s t ă formă este p u r formală. S i n g u r a î n t r e b a r e c a r e s e p u n e a c u m e s t e a c e e a d e a şti în c e proporţii s e î m p a r t e p r o d u s u l . A c e s t e proporţii, indiferent dacă sînt considerate cote-părţi determinate din v a l o a r e a de schimb existentă ca premisă sau drept cote-părţi determinate din conţinu­ t u l ei, d i n a v u ţ i a m a t e r i a l ă , s î n t u n e l e şi a c e l e a ş i . î n t r - a d e v ă r , * In manuscris, fraza începe cu cuvîntul ,,dass". —

NcMa

red.

Capitolul despre

capital

265

d e o a r e c e s c h i m b u l ca a t a r e e s t e p u r ă circulaţie — b a n i ca cir­ c u l a ţ i e — , e m a i b i n e s ă f a c e m c u t o t u l a b s t r a c ţ i e d e el şi s ă e x a m i n ă m n u m a i cotele-părţi de avuţie materială care, în cursul p r o c e s u l u i de p r o d u c ţ i e s a u ca rezultat al acestuia, se r e p a r t i z e a z ă î n t r e d i f e r i ţ i a g e n ţ i . S u b f o r m ă d e schimb, orice v a l o a r e etc. este p u r nominală ; reală ea este n u m a i sub formă de proporţie. D a c ă n u c r e e a z ă o d i v e r s i t a t e materială mai mare, întregul schimb e nominal. D e o a r e c e o zi î n t r e a g ă d e m u n c ă s e s c h i m b ă î n t o t ­ d e a u n a p e o zi î n t r e a g ă d e m u n c ă , s u m a valorilor rămîne aceeaşi : creşterea forţelor productive influenţează n u m a i conţinutul avu­ ţiei, d a r n u şi f o r m a e i . D e a c e e a c r e ş t e r e a v a l o r i l o r p o a t e a v e a loc n u m a i datorită sporirii dificultăţilor producţiei, c e e a ce se în­ tîmplă n u m a i acolo u n d e aceloraşi cantităţi de m u n c ă u m a n ă forţa n a t u r i i n u l e m a i p r e s t e a z ă a c e l a ş i s e r v i c i u , a d i c ă a c o l o u n d e fer­ tilitatea elementelor n a t u r a l e scade — în agricultură. De aceea, d u p ă p ă r e r e a lui Ricardo, s c ă d e r e a profitului se d a t o r e ş t e r e n t e i . în p r i m u l rînd, R i c a r d o p o r n e ş t e d e la p r e m i s a g r e ş i t ă c ă în t o a t e o r î n d u i r i l e s o c i a l e s e l u c r e a z ă î n t o t d e a u n a o întreagă zi de muncă -, e t c . e t c . ( v e z i m a i s u s * ) . }

[5) Iniluenţa Scăderea

creşterii iorţei productive a muncii asupra mărimii plusvalorii. sporului de plusvaloare relativă pe măsura creşterii iorţei productive a muncii]

D u p ă c u m a m v ă z u t **, m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă l u c r e z e , d e p i l d ă , n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă p e n t r u a p u t e a t r ă i o zi î n t r e a g ă ş i a fi d e c i î n s t a r e a d o u a zi s ă r e i a a c e l a ş i p r o c e s . î n c a p a c i t a t e a d e m u n c ă a m u n c i t o r u l u i — î n m ă s u r a î n c a r e e a e x i s t ă î n el c a î n t r - o f i i n ţ ă vie, s a u c a î n t r - u n i n s t r u m e n t d e m u n c ă viu — e s t e m a t e r i a l i z a t ă n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă . O î n t r e a g ă zi v i e (zi d e v i a ţ ă ) a m u n c i t o r u l u i e s t e r e z u l t a t u l î n r e p a u s , m a t e r i a l i ­ z a r e a u n e i j u m ă t ă ţ i d e zi d e m u n c ă . î n s u ş i n d u - ş i p r i n s c h i m b u l p a m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n m u n c i t o r •— a d i c ă p e o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă — î n t r e a g a zi d e m u n c ă a a c e s t u i a şi c o n s u m î n d - o a p o i , î n procesul de producţie, în materialul din care e alcătuit capitalul său, capitalistul c r e e a z ă astfel p l u s v a l o a r e a capitalului său, c a r e în c a z u l n o s t r u e s t e e g a l ă c u o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă . Să p r e s u p u n e m a c u m că forţele p r o d u c t i v e ale muncii se du­ blează, că adică aceeaşi m u n c ă furnizează în acelaşi interval de t i m p o c a n t i t a t e d u b l ă d e valoare de întrebuinţare. (Sub r a p o r t u l * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 2 5 7 — 2 5 8 . — Nota * * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 2 5 5 — 2 5 6 . —• Nota

red. red.

266

Critica e c o n o m i e i

politice

c a r e n e i n t e r e s e a z ă aici, d r e p t v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s e d e f i n e ş t e d e o c a m d a t ă n u m a i c e e a c e c o n s u m ă m u n c i t o r u l p e n t r u a-şi î n t r e ­ ţine existenţa ca muncitor cu alte cuvinte, cantitatea de mijloace d e s u b z i s t e n ţ ă p e c a r e , p r i n i n t e r m e d i u l b a n i l o r , î ş i s c h i m b ă el m u n c a materializată în capacitatea sa vie de muncă). în cazul dublării forţelor p r o d u c t i v e ale muncii, m u n c i t o r u l ar t r e b u i să 1 lucreze numai d e zi p e n t r u a p u t e a t r ă i o zi î n t r e a g ă ; c a p i t a ­ listul ar t r e b u i în acest caz să-i d e a m u n c i t o r u l u i în s c h i m b nu1 m a i ~j d e zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , p e n t r u a-şi s p o r i p l u s v a l o a r e a 1 3 —• p r i n i n t e r m e d i u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e — d e l a "7j~ l a ~£ ; î n ;

1 felul acesta, în loc de y

d e zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă e l a r c î ş l i g a

3 a c u m - d e zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă . î n m o m e n t u l i e ş i r i i c a p i t a ­ lului din procesul de producţie, v a l o a r e a sa ar înregistra o creş3 2 t e r e d e — î n l o c d e ~^ • î n s e a m n ă d e c i că, p e n t r u a a d ă u g a l a c a p i 1 2 talul său aceeaşi plusvaloare ca mai înainte, egală c u ^ p a t i ^ de zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , c a p i t a l i s t u l a r t r e b u i să-1 p u n ă p e m u n 3 c i t o r s ă l u c r e z e n u m a i ~£ d e z i . D a r î n c a l i t a t e a s a d e r e p r e z e n t a n t al f o r m e i g e n e r a l e a a v u ţ i e i , al b a n i l o r , c a p i t a l u l e s t e t e n d i n ţ a n e î n g r ă d i t ă şi n e l i m i t a t ă d e a d e p ă ş i p r o p r i i l e s a l e l i m i t e . O r i c e l i m i t ă e s t e şi t r e b u i e s ă fie p e n t r u el o î n g r ă d i r e , a l t m i n t e r i e l a r î n c e t a s ă fie c a p i t a l , a d i c ă b a n i care se autoreproduc. D a c ă o limită d e t e r m i n a t ă s a u alta n u ar c o n s t i t u i p e n t r u c a p i t a l o b a r i e r ă , ci o l i m i t ă î n c a d r u l c ă r e i a el s-ar s i m ţ i b i n e , a c e a s t a a r î n s e m n a c ă e l s-a d e g r a d a t , t r a n s f o r mîndu-se din valoare de schimb în valoare de întrebuinţare, din formă generală a avuţiei într-o formă s a u alta de existenţă sub­ stanţială determinată a acesteia. Capitalul ca atare creează o can­ titate determinată de plusvaloare, pentru că nu poate crea dintr-o d a t ă o c a n t i t a t e i n f i n i t ă , d a r el r e p r e z i n t ă t e n d i n ţ a p e r m a n e n t ă d e a c r e a m a i m u l t ă p l u s v a l o a r e . L i m i t a c a n t i t a t i v ă a p l u s v a l o r i i îi apare numai ca o barieră naturală, ca o necesitate, p e care caută m e r e u s-o î n v i n g ă şi s-o d e p ă ş e a s c ă . {Limita îi a p a r e c a p i t a l u l u i c a c e v a î n t î m p l ă t o r , c a r e t r e b u i e s ă fie d e p ă ş i t . A c e s t l u c r u r e i e s e c h i a r şi d i n t r - o e x a m i n a r e s u p e r ­ ficială. D a c ă c a p i t a l u l c r e ş t e d e l a 100 l a 1 000, a c e a s t ă d i n u r m ă

Capitolul despre

267

capital

cifră v a fi d e a i c i î n a i n t e p u n c t u l d e l a c a r e t r e b u i e s ă î n c e a p ă s p o r i r e a . î n z e c i r e a lui, c r e ş t e r e a d e 1 0 0 0 % n u m a i c o n t e a z ă cîtuşi d e p u ţ i n : l a r î n d u l lor, p r o f i t u l şi d o b î n d a d e v i n şi e l e c a p i t a l . C e e a c e apăruse drept plusvaloare apare acum ca simplă premisă etc., ca ceva inclus în simpla existenţă a capitalului.} A ş a d a r , c a p i t a l i s t u l (aici f a c e m t o t a l a b s t r a c ţ i e d e a c e l e d e t e r ­ m i n a ţ i i c a r e s u r v i n u l t e r i o r : c o n c u r e n ţ a , p r e ţ u r i l e etc.) îl v a p u n e 3 3 p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e n u n u m a i ~£ d e zi, c ă c i a c e s t e ~T/ d e zi îi p r o c u r ă a c e e a ş i p l u s v a l o a r e c a m a i î n a i n t e o zi î n t r e a g ă , ci î n ­ t r e a g a zi ; i a r c r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e , c a r e - i p e r m i t e m u n c i ­ t o r u l u i s ă t r ă i a s c ă o zi î n t r e a g ă c u p r o d u s u l u n u i s f e r t d e zi d e m u n c ă , s e e x p r i m ă a c u m d o a r î n f a p t u l c ă d e a c i î n a i n t e el t r e 3 b u i e s ă m u n c e a s c ă [III—28] p e n t r u c a p i t a l -7/ d e zi, î n t i m p c e î n a 2 i n t e m u n c e a n u m a i - j d e zi. D e o a r e c e f o r ţ a p r o d u c t i v ă s p o r i t ă a muncii sale d u c e la s c u r t a r e a timpului n e c e s a r p e n t r u înlocuirea muncii materializate în muncitor (pentru crearea de valori de în­ trebuinţare, de mijloace de subzistenţă), ea apare totodată ca pre­ l u n g i r e a t i m p u l u i s ă u d e m u n c ă folosit p e n t r u valorificarea capi­ talului (pentru creare de valoare d e schimb). D a c ă p r i v i m l u c r u r i l e d i n p u n c t u l d e v e d e r e al m u n c i t o r u l u i , r e i e s e că, p e n t r u a p u t e a t r ă i o zi, e l e s t e n e v o i t a c u m s ă p r e s t e z e 3 s u p r a m u n c ă t i m p d e " j - d e zi, p e c î n d î n a i n t e t r e b u i a s ă p r e s t e z e o -

2 s u p r a m u n c ă d e n u m a i -7/ d e zi. D a t o r i t ă c r e ş t e r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e , 1 c a r e s-a d u b l a t , s u p r a m u n c ă a c r e s c u t c u — d e zi. A i c i t r e b u i e s ă r e m a r c ă m u n l u c r u : f o r ţ a p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t , d a r s u p r a m u n c ă 1 muncitorului nu

s-a d u b l a t , ci a c r e s c u t n u m a i

cu -

d e zi ; n i c i

p l u s v a l o a r e a o b ţ i n u t ă d e c a p i t a l n u s-a d u b l a t , ci a c r e s c u t n u m a i c u "7/ d e zi. R e z u l t ă d e c i c ă s u p r a m u n c ă (din p u n c t u l d e v e d e r e muncitorului)

şi p l u s v a l o a r e a

(din p u n c t u l d e v e d e r e a l

al

capitalis­

tului) n u c r e s c c a n t i t a t i v î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e î n c a r e c r e ş t e

forţa

productivă. Cum se explică acest lucru ? D u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e î n s e a m n ă r e d u c e r e a m u n c i i n e c e 1 1 s a r e ( p e n t r u m u n c i t o r ) c u — d e zi, d e c i şi [ s p o r i r e a ] c u ~£ d e zi a

producţiei

de

plusvaloare,

căci

raportul

iniţial

[dintre

munca

268

Critica e c o n o m i e i

politice

m a t e r i a l i z a t ă î n p r e ţ u l ei şi m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n p r o d u s u l u n e i z i l e d e m u n c ă ] e r a d e 1:2. D a c ă i n i ţ i a l m u n c i t o r u l a r fi t r e b u i t s ă 2 l u c r e z e ~ ^ d e zi p e n t r u a p u t e a t r ă i o zi, p l u s v a l o a r e a , c a şi s u p r a 1 m u n c a , a r fi f o s t e g a l e c u d e zi. î n a c e s t c a z , a ş a d a r , d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a m u n c i i a r fi p e r m i s m u n c i t o r u l u i s ă - ş i r e d u c ă 2 2 m u n c a n e c e s a r ă la jumătate, de l a ^ d e zi d e m u n c ă lag^"^' 2 1 a d i c ă l a ~^ s a u d e zi, i a r c a p i t a l i s t u l a r fi c î ş t i g a t v a l o a r e a c o ­ r e s p u n z ă t o a r e u n e i t r e i m i d e zi. î n t r e a g a s u p r a n u m e a î n s ă a r fi 2 fost e g a l ă c u d e zi. D u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a m u n c i i , c a r e în 1 p r i m u l c a z s-a s o l d a t c u " ^ d e zi p l u s v a l o a r e şi s u p r a n u m e a , s-ar 1 s o l d a a c u m c u y d e zi p l u s v a l o a r e s a u s u p r a m u n c ă . P r i n u r m a r e , î n m u l ţ i t o r u l f o r ţ e i p r o d u c t i v e — cifra c u c a r e s e î n m u l ţ e ş t e e a — n u e s t e , d e r e g u l ă , e g a l ă c u î n m u l ţ i t o r u l s u p r a m u n c i i s a u al p l u s ­ valorii ; d a c ă raportul iniţial d i n t r e m u n c a materializată în preţul e i şi m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n t r - o zi d e m u n c ă •—• c a r e a p a r e î n t o t 1 d e a u n a ca limită * — era egal cu y ' atunci d u b l a r e a forţei p r o 1 ductive î n s e a m n ă împărţirea raportului iniţial — fracţia y — cu 1 2, c e e a c e d ă

> *

a r

2 d a c ă r a p o r t u l i n i ţ i a l e r a d e ~^ , a c e a s t ă

2 2 b l a r e i m p l i c ă î m p ă r ţ i r e a f r a c ţ i e i "g", c u 2, c e e a c e d ă " ^ ,

sau

du1 g~ ,

a d i c ă d u b l a r e a p l u s v a l o r i i (a s u p r a m u n c i i ) . î n m u l ţ i t o r u l forţei p r o d u c t i v e e s t e d e c i î n t o t d e a u n a n u î n m u l ­ ţ i t o r u l r a p o r t u l u i i n i ţ i a l , ci î m p ă r ţ i t o r u l lui, e s t e î n m u l ţ i t o r u l n u ­ m i t o r u l u i , şi n u al n u m ă r ă t o r u l u i a c e s t u i r a p o r t . D a c ă a r fi fost î n m u l ţ i t o r u l n u m ă r ă t o r u l u i , î n m u l ţ i r e a p l u s v a l o r i i a r fi c o r e s p u n s înmulţirii forţei p r o d u c t i v e . D a r sporul d e p l u s v a l o a r e este întot­ d e a u n a egal cu cîtul rezultat din î m p ă r ţ i r e a r a p o r t u l u i iniţial ia î n m u l ţ i t o r u l u i f o r ţ e i p r o d u c t i v e . D a c ă r a p o r t u l i n i ţ i a l e r a d e 8/9, a d i c ă d a c ă , p e n t r u a p u t e a t r ă i , m u n c i t o r u l a v e a n e v o i e d e 8/9 din ziua d e m u n c ă , astfel încît în schimbul s ă u p e m u n c a vie * legea Ziua tîrziu

D e altfel, d o m n i i fabricanţi au p r e l u n g i t ziua d e m u n c ă p î n ă n o a p t e a tîrziu : c u p r i v i r e i a ziua de m u n c a d e z e c e o r e ; v e z i r a p o r t u l l u i L e o n a r d H o r n e r . d e m u n c ă n u s e l i m i t e a z ă l a z i u a n a t u r a l ă , e a p o a t e fi p r e l u n g i t ă p î n ă noaptea : a c e a s t a l a c a p i t o l u l d e s p r e salariu . 1 5 7

Capitolul despre

269

capital

1 capitalul

cîştigâ

numai

adică

supramuncă

era

1 cu y ,

egală

a c u m m u n c i t o r u l v a p u t e a s ă t r ă i a s c ă c u j u m ă t a t e d i n 8/9 d e zi 8 4 d e m u n c ă , adică cu - - sau cu d e zi d e m u n c ă ( i n d i f e r e n t d a c ă î m p ă r ţ i m n u m ă r ă t o r u l s a u î n m u l ţ i m numitorul), iar capitalistul, c a r e şi a c u m îl p u n e p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e z i u a î n t r e a g ă , a r r e a 5

liza

o plusvaloare

aici p l u s v a l o a r e a

totală

d e "jr d i n t r - o

zi d e

1 i n i ţ i a l ă d e ~^, r ă m î n

muncă ; scăzînd

de

4 Aici, aşadar,

dublarea

forţei p r o d u c t i v e e c h i v a l e a z ă cu o c r e ş t e r e a plusvalorii s a u a t i m p u l u i d e s u p r a m u n c ă c u 4/9 d e zi d e m u n c ă . A c e a s t a s e e x p l i c ă p u r şi s i m p l u p r i n f a p t u l c ă p l u s v a l o a r e a d e p i n d e î n t o t d e a u n a d e r a p o r t u l d i n t r e î n t r e a g a zi d e m u n c ă şi a c e a p a r t e a ei c a r e e s t e n e c e s a r ă p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a v i e ţ i i m u n ­ citorului. M ă r i m e a cu ajutorul căreia se calculează plusvaloarea e s t e î n t o t d e a u n a o fracţie, a d i c ă a c e a p a r t e a zilei d e m u n c ă c a r e r e p r e z i n t ă e x a c t p r e ţ u l muncii. D a c ă a c e a s t ă p a r t e e s t e e g a l ă cu 1 ~g-, î n s e a m n ă c ă c r e ş t e r e a d e 2 o r i a [III—29] f o r ţ e i p r o d u c t i v e 1 a t r a g e d u p ă sine r e d u c e r e a m u n c i i n e c e s a r e la y ; dacă este 1 egală cu -g, m u n c a n e c e s a r ă aşadar,

plusvaloarea

se va

totală v a

1 r e d u c e l a "TŢ. î n p r i m u l

fi e g a l ă

cu

3 / 4 , iar

în

caz,

cel

de-al

relativă,

adică

5

d o i l e a c a z , c u "g"din z i u a d e m u n c ă . P l u s v a l o a r e a

s p o r u l d e p l u s v a l o a r e î n r a p o r t c u c e a d i n a i n t e v a fi î n p r i m u l 1 1 c a z e g a l c u ~ ' i a r î n cel d e - a l d o i l e a c u d e zi d e m u n c ă . Prin urmare, v a l o a r e a capitalului n u creşte în aceeaşi propor­ ţ i e î n c a r e c r e ş t e f o r ţ a p r o d u c t i v ă , ci î n c a r e f r a c ţ i a c a r e e x p r i m ă p a r t e a c o m p o n e n t ă a zilei de m u n c ă c e a p a r ţ i n e m u n c i t o r u l u i s e î m p a r t e la c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e , la î n m u l ţ i t o r u l forţei p r o ­ d u c t i v e . M ă s u r a în c a r e forţa p r o d u c t i v ă [sporită] a m u n c i i m ă ­ reşte v a l o a r e a capitalului depinde deci de raportul iniţial în care p a r t e a d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă î n m u n c i t o r se află faţă d e m u n c a s a vie. A c e a s t ă p a r t e se e x p r i m ă î n t o t d e a u n a printr-o fracţie din 1 2 întreaga

zi

de

adică înmulţirea ţirea

m u n c ă : TT ) "3 e t c ei c u u n n u m ă r

numărătorului

sau

înmulţirea

Creşterea oarecare

forţei

productive,

e c h i v a l e a z ă cu

numitorului

acestei

împăr­

fracţii

cu

270

Critica e c o n o m i e i

politice

numărul respectiv. Măsura creşterii valorii capitalului depinde, aşadar, n u n u m a i de n u m ă r u l c a r e e x p r i m ă s p o r i r e a forţei pro­ d u c t i v e , ci şi d e r a p o r t u l d i n a i n t e d a t , c a r e r e p r e z i n t ă a c e a p a r t e din ziua de m u n c ă ce corespunde preţului muncii. Dacă acest 1 r a p o r t e s t e e g a l c u ~^ , d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a zilei d e m u n c ă 1 î n s e a m n ă r e d u c e r e a a c e s t u i r a p o r t l a ~Q ; d a c ă a c e s t

raport

este

2 e g a l cu

în urma

dublării forţei

productiv^

a zilei d e

muncă

2 se v a r e d u c e la . M u n c a materializată cuprinsă în p r e ţ u l muncii reprezintă în­ t o t d e a u n a o p a r t e c o m p o n e n t ă a î n t r e g i i z i l e d e m u n c ă şi s e e x ­ p r i m ă aritmetic printr-o fracţie ; e a e s t e î n t o t d e a u n a u n raport n u ­ meric, n i c i o d a t ă u n n u m ă r întreg. D a c ă forţa p r o d u c t i v ă se du­ b l e a z ă , s e î n m u l ţ e ş t e c u 2, m u n c i t o r u l n u m a i t r e b u i e s ă rn.ua1 c e a ş c ă decît — din timpul cît m u n c e a î n a i n t e p e n t r u a scoate p r e ­ ţ u l m u n c i i ; d a r c î t t i m p d e m u n c ă îi v a t r e b u i a c u m î n a c e s t s c o p , a c e a s t a d e p i n d e d e raportul dat iniţial, adică de timpul necesitat în acelaşi scop înainte de c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e . înmulţi­ t o r u l forţei p r o d u c t i v e este î m p ă r ţ i t o r u l acestei fracţii iniţiale. De a c e e a plusvaloarea sau s u p r a m u n c a nu creşte cantitativ în aceeaşi p r o p o r ţ i e în care creşte forţa p r o d u c t i v ă . D a c ă r a p o r t u l iniţial este 1 e g a l cu ~ ^ , i a r f o r ţ a p r o d u c t i v ă s e d u b l e a z ă , t i m p u l d e m u n c ă 1 necesar ( p e n t r u m u n c i t o r ) s e r e d u c e l a ~£ [ d e v i n e „de d o u ă o r i m a i el

mic],

în timp

ce plusvaloarea

creşte numai

1 c u "j" zi

de

muncă

[ a d i c ă c r e ş t e o d a t ă şi j u m ă t a t e ] . D a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă s e î m p ă 1 t r e ş t e , r a p o r t u l i n i ţ i a l d e v i n e e g a l c u ~^ [ a d i c ă t i m p u l d e m u n c ă necesar

devine

d e p a t r u ori m a i mic], în t i m p ce p l u s v a l o a r e a 3 c r e ş t e cu n u m a i [adică m a i p u ţ i n d e c î t de d o u ă ori]. P l u s v a l o a r e a n u p o a t e fi n i c i o d a t ă e g a l ă c u î n t r e a g a zi d e m u n c ă ; aceasta înseamnă că întotdeauna o parte determinată din z i u a d e m u n c ă t r e b u i e s ă fie s c h i m b a t ă p e m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n muncitor. Plusvaloarea este în general determinată n u m a i de ra­ p o r t u l d i n t r e m u n c a v i e şi m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n m u n c i t o r ; de aceea unul dintre termenii acestui raport [şi anume munca mate-

Capitolul despre

271

capital

lializată faptul menii forţei parte,

în muncitor] nu poate să dispară niciodată. Prin însuşi că acest r a p o r t r ă m î n e în m o d c o n s t a n t u n raport, deşi ter­ lui variază, este d a t ă o a n u m i t ă c o r e l a ţ i e între creşterea p r o d u c t i v e şi c r e ş t e r e a p l u s v a l o r i i . A s t f e l v e d e m , p e d e o că plusvaloarea relativă este exact e g a l ă cu supramuncă 1 r e l a t i v ă ; d a c ă z i u a d e m u n c ă [ n e c e s a r ă ] e s t e e g a l ă c u TT d i n z i u a d e m u n c ă şi d a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă aparţine

muncitorului

—

munca

se d u b l e a z ă ,

necesară

—

se

partea

reduce

care 1 la — din

ziua

d e m u n c ă , i a r p l u s v a l o a r e a n o u a d ă u g a t ă e s t e şi e a e x a c t 1 3 e g a l ă c u — ; d a r p l u s v a l o a r e a t o t a l ă e s t e a c u m e g a l ă c u ~ £ . In 1 t i m p . c e p l u s v a l o a r e a a c r e s c u t c u — d e zi d e m u n c ă şi d e c i s p o r u l de

plusvaloare

se

raportează 3

la

ziua

de

muncă

ca

1:4,

l o a r e a totală e s t e e g a l ă c u ™ şi se r a p o r t e a z ă la ziua de

plusvamuncă

ca

3:4. S ă a d m i t e m a c u m c ă z i u a d e m u n c ă necesară era iniţial e g a l ă 1 c u ~ d i n ziua d e m u n c ă şi c ă a r e loc o d u b l a r e a forţei p r o d u c ­ t i v e î n a c e s t c a z m u n c a n e c e s a r ă s e v a r e d u c e l a 1/8, i a r s p o r u l d e s u p r a m u n c ă s a u d e p l u s v a l o a r e v a fi e x a c t e g a l c u 1/8, a d i c ă s e v a r a p o r t a l a z i u a d e m u n c ă c a 1:8. P l u s v a l o a r e a t o t a l ă , d i m ­ p o t r i v ă , s e v a r a p o r t a l a z i u a d e m u n c ă c a 7:8. î n p r i m u l c a z , p l u s ­ v a l o a r e a t o t a l ă i n i ţ i a l ă s e r a p o r t a l a z i u a d e m u n c ă c a 1:2 ( a d i c ă 1 e r a e g a l ă c u 77 d e zi d e m u n c ă ) ş i a c r e s c u t a c u m l a r a p o r t u l d e 3:4 ; î n c e l d e - a l d o i l e a , p l u s v a l o a r e a t o t a l ă i n i ţ i a l ă e r a e g a l ă c u 3 ~ d e zi d e m u n c ă şi a c r e s c u t a c u m l a r a p o r t u l d e 7:8 ( a d i c ă ;

r e p r e z i n t ă a c u m 7/8 d i n z i u a d e m u n c ă ) . î n p r i m u l c a z e a a c r e s c u t 1 2 3 3 6 7 d e l a — s a u — l a — ; î n c e l d e - a l d o i l e a , d e la — s a u l a ~^ d e zi d e m u n c ă . în primul caz e a

1 a s p o r i t cu ~ , în cel de-al

doilea

1 c u 77 ; c u a l t e c u v i n t e , î n p r i m u l c a z s p o r u l d e p l u s v a l o a r e e d e d o u ă o r i m a i m a r e d e c î t î n c e l d e - a l d o i l e a . [III—30] D a r î n p r i m u l c a z p l u s v a l o a r e a t o t a l ă [ d u p ă c e f o r ţ a p r o d u c t i v ă a m u n c i i s-a 3 d u b l a t ] r e p r e z i n t ă n u m a i — , s a u 6/8 d e zi d e m u n c ă , p e c î n d î n

272

Critica e c o n o m i e i

politice

c e l d e - a l d o i l e a e a r e p r e z i n t ă 7/8 d e zi d e m u n c ă , d e c i c u 1/8 m a i mult. 1 S ă p r e s u p u n e m c ă munca necesară reprezintă din ziua de 16 m u n c ă j în acest caz p l u s v a l o a r e a totală este egală cu ^ din 6 ziua d e m u n c ă , p e cînd în raportul anterior e a r e p r e z e n t a ~^, sau 12 ^

din

ziua

plusvaloarea

de

muncă ; prin urmare, 3

totală este cu

de

în

noua

zi d e m u n c ă

noastră

ipoteză,

mai mare

ca

cazul precedent. Să p r e s u p u n e m a c u m că forţa p r o d u c t i v ă se blează ; munca

n e c e s a r ă v a fi d e c i 2

l

1

egală cu ^ ,

pe cînd

în du­

înainte

1

e r a e g a l ă c u ^ I JJ; I d i n z i u a d e m u n c ă . T i m p u l d e s u p r a m u n c a , d e c i şi p l u s v a l o a r e a a u c r e s c u t c u Dacă examinăm plusvaloa15 30 rea totală, care înainte era egală cu ^ , sau din ziua de 31 muncă, acum ea este egală cu ^ din ziua de muncă. în compa­ r a ţ i e c u r a p o r t u l p r e s u p u s a n t e r i o r (în c a r e m u n c a necesară era 1 8 g 2

egală

cu — sau

cu

^

din

ziua

de

muncă),

plusvaloarea

totală

31 a c u m ^ d e zi d e m u n c ă , p e c î n d î n e x e m p l u l p r e c e 28 3 dent era egală cu numai j ^ , deci mai mică cu ^ . Dar dacă con­ siderăm creşterea relativă a plusvalorii, v e d e m că în u r m a du1 4 blării producţiei ea creşte în primul caz cu y , sau cu ^ , p e 1 c î n d a c u m c r e ş t e n u m a i c u ^ , a d i c ă s p o r u l e i e s t e î n c a z u l aî

reprezintă

3 doilea cu m a i mic ca în cel dintîi. D a c ă munca necesară a r fi d e j a r e d u s ă l a 0,001 d i n z i u a d e m u n c ă , p l u s v a l o a r e a t o t a l ă a r fi e g a l ă c u 0,999. D a c ă f o r ţ a p r o ­ d u c t i v ă a r c r e ş t e a c u m d e o m i e d e o r i , munca necesară ar scădea l a 0,000 001 d i n z i u a d e m u n c ă , a s t f e l î n c î t p l u s v a l o a r e a t o t a l ă s-ar r i d i c a l a 0,999 999 d i n t r - o zi d e m u n c ă , p e c î n d î n a i n t e d e a c e a s t ă s p o r i r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e e r a d e n u m a i 0,999. E a a r

Capitolul despre

capital

273

c r e ş t e d e c i n u m a i c u 0,000 999 d e zi d e m u n c ă ; c u a l t e c u v i n t e , la o creştere înmiită a forţei p r o d u c t i v e , p l u s v a l o a r e a totală n-ar c r e ş t e n i c i m ă c a r c u 0,001 d e zi d e m u n c ă , p e c î n d î n c a z u l p r e ­ cedent, la o simplă d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e , e a a crescut cu 1 ^ d e zi d e m u n c ă . D a c ă m u n c a n e c e s a r ă s c a d e d e l a 0,001 la 0,000 0 0 1 , e a s c a d e e x a c t c u 0,000 999, d e c i c u o m ă r i m e e g a l ă c u sporul de plusvaloare. Rezumînd consideraţiile expuse mai sus, constatăm : în primul rînd. C r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a m u n c i i v i i m ă r e ş t e valoarea capitalului (sau m i c ş o r e a z ă v a l o a r e a muncitorului) n u pentru că ea sporeşte cantitatea produselor sau a valorilor de î n t r e b u i n ţ a r e c r e a t e d e u n a şi a c e e a ş i m u n c ă — f o r ţ a p r o d u c t i v ă a m u n c i i e s t e f o r ţ a ei n a t u r a l ă — , ci p e n t r u c ă r e d u c e m u n c a n e c e s a r ă şi, c a u r m a r e , î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e î n c a r e o r e d u c e p e a c e a s t a d i n u r m ă , c r e e a z ă supramuncă sau, c e e a ce-i acelaşi lucru, p l u s v a l o a r e ; căci, în general, p l u s v a l o a r e a capitalului, p e care acesta o obţine în procesul de producţie, constă din excedentul s u p r a m u n c i i p e s t e munca necesară. C r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e p o a t e să m ă r e a s c ă supramuncă, adică excedentul muncii materia­ lizate în capital, ca p r o d u s , p e s t e m u n c a m a t e r i a l i z a t ă în v a l o a r e a de s c h i m b a zilei de m u n c ă n u m a i în m ă s u r a în c a r e m i c ş o r e a z ă r a p o r t u l d i n t r e munca necesară şi supramuncă şi n u m a i î n p r o p o r ­ ţia în care-1 m i c ş o r e a z ă efectiv. P l u s v a l o a r e a este e x a c t e g a l ă cu s u p r a m u n c ă c r e ş t e r e a ei se m ă s o a r ă e x a c t prin r e d u c e r e a muncii necesare. In al doilea rînd. P l u s v a l o a r e a c a p i t a l u l u i c r e ş t e n u p r o p o r ţ i ­ onal cu î n m u l ţ i t o r u l forţei p r o d u c t i v e , adică n u p r o p o r ţ i o n a l cu n u m ă r u l cu c a r e se î n m u l ţ e ş t e forţa p r o d u c t i v ă (luată c a u n i t a t e , c a d e î n m u l ţ i t ) , ci c r e ş t e c u d i f e r e n ţ a d i n t r e p a r t e a c o m p o n e n t ă a z i l e i d e m u n c ă v i e c a r e r e p r e z i n t ă i n i ţ i a l m u n c a n e c e s a r ă şi a c e ­ e a ş i p a r t e c o m p o n e n t ă î m p ă r ţ i t ă p r i n î n m u l ţ i t o r u l forţei p r o d u c 1 ;

t i v e . P r i n u r m a r e , d a c ă munca

necesară

e s t e e g a l ă c u "7/ d i n

d e m u n c ă vie, iar forţa p r o d u c t i v ă se dublează, p l u s v a l o a r e a talului nu se dublează, ceea

ci

ce reprezintă diferenţa

[III—31]

c r e ş t e c u 77 d e zi d e 1

d i n t r e "7/, s a u

ziua capi­

muncă,

2/8 (acea p a r t e

com­

p o n e n t ă a zilei d e m u n c ă c a r e r e p r e z e n t a iniţial m u n c a n e c e s a r ă ) , 1 2 1 1 ş i ~r/ î m p ă r ţ i t ă l a 2, a d i c ă g —77. ( D a c ă o m ă r i m e s a u a l t a 4 12 s e d u b l e a z ă , s e p o a t e s p u n e c ă e a c r e ş t e d e 77 o r i s a u d e TT o r i .

274

Critica economiei

politice

1 5 8

Prin urmare, dacă în exemplul de mai sus forţa productivă ar 12 6 fi c r e s c u t d e -ţr o r i [ a d i c ă c u "jr d i n m ă r i m e a s a a n t e r i o a r ă ] , p r o 1 1 fitul a r fi c r e s c u t n u m a i c u d e zi d e m u n c ă [ a d i c ă c u -j? d i n m ă ­ r i m e a s a anterioară]. C r e ş t e r e a profitului s-ar r a p o r t a la c r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e c a 1:6. ( T h a t is i t ! *) D a c ă p a r t e a c o m p o n e n t ă iniţială a zilei d e m u n c ă c a r e r e p r e z i n t ă m u n c a n e c e s a r ă e r a e g a l ă c u 0,001, i a r f o r ţ a p r o d u c t i v ă a r fi c r e s c u t d e o m i e d e o r i , v a l o a r e a capitalului [plusvaloarea] ar creşte n u d e o m i e de ori şi nici măcar cu 0,001 d i n z i u a de muncă, ci c u 0,001— 0,000 0 0 1 , a d i c ă c u 0,000 9 9 9 d i n z i u a d e m u n c ă ) . P r i n u r m a r e , suma absolută care reprezintă creşterea valorii capitalului c a u r m a r e a u n e i a n u m i t e creşteri a forţei p r o d u c t i v e d e p i n d e d e p a r t e a componentă dată — a z i l e i d e m u n c ă •— c a r e r e p r e z i n t ă m u n c a necesară ş i e x p r i m ă d e c i r a p o r t u l i n i ţ i a l d i n t r e m u n c a n e c e s a r ă şi ziua d e m u n c ă v i e . D e a c e e a c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e într-o proporţie s a u alta poate, d e pildă, să m ă r e a s c ă î n p r o p o r ţ i i d i f e r i t e v a l o a r e a c a p i t a l u l u i î n ţări diferite. Aceeaşi c r e ş t e r e g e n e r a l ă a forţei p r o d u c t i v e p o a t e s ă d u c ă la o c r e ş t e r e diferită a valorii capitalului î n r a m u r i i n d u s t r i a l e diferite şi a c e a ­ s t a î n funcţie d e raportul diferit e x i s t e n t î n a c e s t e r a m u r i î n t r e m u n c a necesară ş i z i u a d e m u n c ă v i e . î n t r - u n s i s t e m î n c a r e d o m ­ n e ş t e l i b e r a c o n c u r e n ţ ă , a c e s t r a p o r t a r fi, f i r e ş t e , a c e l a ş i î n t o a t e r a m u r i l e d e a c t i v i t a t e d a c ă m u n c a a r fi p r e t u t i n d e n i m u n c ă s i m p l ă şi d e c i munca necesară a r fi a c e e a ş i ( d a c ă a r r e p r e z e n t a a c e e a ş i cantitate de muncă materializată). In al treilea rină. C u c î t e s t e m a i m a r e p l u s v a l o a r e a c a p i t a l u ­ l u i înainte de creşterea forţei productive, cu cît este mai m a r e can­ titatea d e supramuncă sau dë plusvaloare a capitalului care a existat încă înainte de această creştere, sau cu cît este mai mică a c e a p a r t e a zilei d e m u n c ă c a r e constituie e c h i v a l e n t u l m u n c i t o ­ rului şi e x p r i m ă m u n c a n e c e s a r ă , c u atît este m a i m i c s p o r u l d e p l u s v a l o a r e obţinut d e capital î n u r m a creşterii forţei p r o d u c t i v e . Plusvaloarea capitalului creşte, d a r într-o proporţie tot m a i m i c ă în r a p o r t c u d e z v o l t a r e a forţei p r o d u c t i v e . Prin u r m a r e , c u cît capitalul este m a i dezvoltat, cu atît el a creat m a i multă supra­ m u n c ă , cu atît m a i p u t e r n i c t r e b u i e el s ă d e z v o l t e forţa p r o d u c ­ t i v ă p e n t r u a s e p u t e a v a l o r i f i c a fie şi î n t r - o p r o p o r ţ i e m a i m i c ă , a d i c ă p e n t r u a-şi p u t e a a d ă u g a p l u s v a l o a r e , căci limita s a r ă m î n e m e r e u r a p o r t u l d i n t r e p a r t e a d e zi c a r e e x p r i m ă m u n c a necesară * — Iată

deci

c u m stau

lucrurile ! —

Nota

trad.

Capitolul despre

capital

275

şi î n t r e a g a zi d e m u n c ă , C a p i t a l u l s e p o a t e m i ş c a n u m a i î n a c e s t e limite. C u cît e s t e m a i m i c ă p a r t e a c o m p o n e n t ă c a r e r e v i n e m u n ­ c i i n e c e s a r e , c u c î t e s t e m a i m a r e supramuncă, cu atît mai puţin p o a t e orice creştere a forţei p r o d u c t i v e să r e d u c ă simţitor m u n c a n e c e s a r ă , d e o a r e c e n u m i t o r u l [fracţiei c a r e e x p r i m ă r a p o r t u l din­ t r e m u n c a n e c e s a r ă şi î n t r e a g a zi d e m u n c ă ] a c r e s c u t e n o r m . A u t o v a l o r i f i c a r e a capitalului d e v i n e tot m a i dificilă în m ă s u r a în care capitalul e deja valorificat. C r e ş t e r e a forţelor p r o d u c t i v e ar d e v e n i i n d i f e r e n t ă p e n t r u c a p i t a l , c a şi v a l o r i f i c a r e a î n s ă ş i , c ă c i p r o p o r ţ i i l e ei a r d e v e n i m i n i m e , şi e l a r î n c e t a s ă fie c a p i t a l . 1 D a c ă m u n c a n e c e s a r ă a r r e p r e z e n t a Ţ~^~Q d e zi d e m u n c ă , i a r forţa p r o d u c t i v ă s-ar tripla, m u n c a n e c e s a r ă s-ar r e d u c e d o a r la 1 2 g d e zi d e m u n c ă , i a r s u p r a m u n c ă a r c r e ş t e n u m a i c u g Q Q O

d e zi d e m u n c ă . D a r a c e a s t a s e î n t î m p l ă n u p e n t r u c ă s a l a r i u l s a u p a r t e a d i n p r o d u s c a r e r e v i n e m u n c i i a r fi c r e s c u t , ci p e n t r u c ă e a a s c ă z u t deja a t î t d e m u l t , d a c ă o c o n s i d e r ă m i n r a p o r t c u p r o ­ dusul muncii sau cu ziua de muncă vie. { M u n c a materializată î n m u n c i t o r se manifestă aici e a însăşi c a o parte componentă a propriei lui zile de muncă vie, c ă c i e s t e totuna cu raportul dintre m u n c a materializată p e care munci­ t o r u l o p r i m e ş t e d e l a c a p i t a l i s t s u b f o r m ă d e s a l a r i u şi î n t r e a g a zi d e m u n c ă . } (Toate aceste teze sînt juste în această abstracţie n u m a i pen­ t r u s t a d i u l a c t u a l al c e r c e t ă r i i n o a s t r e . U l t e r i o r a i c i v o r fi i n c l u s e alte raporturi, care le v o r modifica simţitor. Totul în ansamblu, î n m ă s u r a î n c a r e e c o n s i d e r a t s u b f o r m a c e a m a i g e n e r a l ă , lace parte in genere din teoria proiitului.) D e o c a m d a t ă n e limităm la u r m ă t o a r e a c o n s t a t a r e g e n e r a l ă : d e z v o l t a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a m u n c i i — şi î n p r i m u l r î n d p r e s t a ­ rea de supramuncă — este o condiţie necesară pentru creşterea v a l o r i i s a u p e n t r u v a l o r i f i c a r e a c a p i t a l u l u i . D e a c e e a c a p i t a l u l , ca aspiraţie nelimitată spre îmbogăţire, tinde spre o sporire nelimi­ t a t ă a f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e a l e m u n c i i şi s e s t r ă d u i e ş t e s ă r e a l i z e z e în practică acest lucru. Pe de altă parte însă, orice creştere a f o i ţ e i p r o d u c t i v e a m.uncii — f ă r ă a m a i v o r b i d e f a p t u l c ă s p o ­ r e ş t e c u a n t u m u l v a l o r i l o r d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u c a p i t a l i s t —• e s t e o c r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e a c a p i t a l u l u i şi, d i n p u n c t u l d e v e d e r e p r e d o m i n a n t acum, este forţă p r o d u c t i v ă a muncii n u m a i în m ă s u r a în care este forţă p r o d u c t i v ă a capitalului.

Critica economiei

276

politice

[C)] P l u s v a l o a r e a b s o l u t ă şi p l u s v a l o a r e

[Erori

relativă

[!)] Despre creşterea valorii capitalului. şi neclarităţi în această problemă la Ricardo[

[III—32] U n l u c r u e s t e d e p e a c u m c î t s e p o a t e d e c l a r şi p o a t e fi d e j a c o n s e m n a t , şi a n u m e c ă s p o r i r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e n u p r o v o a c ă prin ea însăşi o c r e ş t e r e a preţurilor. Să luăm, de pildă, u n bushel de grîu. Dacă într-un bushel de grîu e materia­ l i z a t ă o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă şi d a c ă a c e s t a a r fi p r e ţ u l m u n ­ citorului, î n s e a m n ă că s u p r a m u n c a poate să p r o d u c ă numai 1 bus­ hel de grîu. Prin urmare, 2 busheli de grîu reprezintă v a l o a r e a u n e i z i l e d e m u n c ă , şi d a c ă e x p r e s i a b ă n e a s c ă a a c e s t e i v a l o r i e s t e e g a l ă c u 26 d e ş i l i n g i , c o n c h i d e m c ă 2 b u s h e l i d e g r î u v a l o r e a z ă 26 d e ş i l i n g i . 1 b u s h e l d e g r î u v a l o r e a z ă d e c i 13 ş i l i n g i . Să p r e s u p u n e m a c u m că forţa p r o d u c t i v ă se d u b l e a z ă ; 1 bus1 h e i d e g r î u n u v a r e p r e z e n t a d e c î t — d e zi d e m u n c ă , a d i c ă v a 1 fi e g a l c u 6 - ş i l i n g i . D a t o r i t ă c r e ş t e r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e , p r e ţ u l a c e s t e i u n i t ă ţ i d e m a r f ă a s c ă z u t d a r p r e ţ u l t o t a l [al p r o d u s u l u i u n e i zile d e m u n c ă ] a r ă m a s n e s c h i m b a t , cu d e o s e b i r e a c ă s u o r a 3 m u n c a r e p r e z i n t ă a c u m Ţ d e zi d e m u n c ă . F i e c a r e s f e r t d e zi d e ;

m u n c ă este egal cu 1 b u s h e l de grîu, deci t o t a l e s t e , a ş a d a r , e g a l c u 26 d e ş i l i n g i produsului total a rămas acelaşi ca mai 1 l u l u i c r e ş t e a c u m n u c u 13, ci c u 19 —

c u 6 1/2 ş i l i n g i . P r o d u s u l sau cu 4 busheli. Preţul înainte. Valoarea capitaşilingi; valoarea

muncii

s c a d e d e l a 13 l a 6 — ş i l i n g i . P r o d u c ţ i a m a t e r i a l ă a c r e s c u t d e l a 2 la 4 busheli. [Aşadar, p l u s v a l o a r e a capitalului] este egală a c u m c u 19 1/2 ş i l i n g i . D a c ă şi î n p r o d u c ţ i a d e a u r a r e l o c o d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c ­ t i v e , a s t f e l î n c î t d a c ă 13 ş i l i n g i e r a u î n a i n t e p r o d u s u l u n e i j u m ă ­ t ă ţ i d e zi d e m u n c ă şi d a c ă munca necesară r e p r e z e n t a şi e a o j u ­ m ă t a t e d e zi d e m u n c ă , a c u m a c e ş t i 13 ş i l i n g i s î n t p r o d u s u l u n u i s f e r t d e zi d e m u n c ă , i a r m u n c i t o r u l p r o d u c e 52 d e ş i l i n g i , d i n c a r e c a p i t a l i s t u l u i îi r e v i n 52—-13 = 39 d e ş i l i n g i p e s t e c a p i t a l u l a v a n s a t . 1 b u s h e l d e g r î u v a l o r e a z ă a c u m 13 ş i l i n g i ; a t î t î n a i n t e c î t şi d u p ă m o d i f i c a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e , p r e ţ u l u n i t ă ţ i i d e p r o d u s e s t e a c e l a ş i ; d a r p r o d u s u l t o t a l [al u n e i z i l e d e m u n c ă ] v a l o r e a z ă 52 d e ş i l i n g i , p e c î n d î n a i n t e v a l o r a n u m a i 26 d e ş i l i n g i . P e d e

Capitolul despre

277

capital

altă p a r t e însă, cu aceşti 52 d e şilingi se c u m p ă r ă a c u m 4 busheli d e g r î u , p e c î n d î n a i n t e c u 2 6 d e ş i l i n g i s e c u m p ă r a u n u m a i 2. W e l l * . Este clar, în primul rînd, că d a c ă capitalul a sporit supramuncă în aşa măsură încît în procesul de producţie se con­ s u m ă î n t r e a g a zi d e m u n c ă v i e ( p e n t r u n o i a i c i z i u a d e m u n c ă e s t e c u a n t u m u l n a t u r a l a l t i m p u l u i d e m u n c ă p e c a r e m u n c i t o r u l îl p o a t e p u n e l a d i s p o z i ţ i a [ c a p i t a l i s t u l u i ] ; el p u n e l a d i s p o z i ţ i a a c e ­ s t u i a f o r ţ a s a d e m u n c ă î n t o t d e a u n a n u m a i p e n t r u u n timp, deter­ minat, a d i c ă p u n e l a d i s p o z i ţ i a l u i un timp de muncă determinat), atunci c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e n u p o a t e să d u c ă la c r e ş t e r e a t i m p u l u i d e m u n c ă şi, d e c i , n i c i l a c r e ş t e r e a t i m p u l u i d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t . î n p r o d u s e s t e m a t e r i a l i z a t ă o zi d e m u n c ă i n d i f e r e n t d a c ă timpul de muncă necesar este 6 sau 3 ore, indiferent dacă 1 1 r e p r e z i n t ă "g" u ~Ţ d i n z i u a d e m u n c ă . P l u s v a l o a r e a c a p i t a l u l u i s a

a

crescut, adică a crescut v a l o a r e a lui în raport cu muncitorul, 2 căci dacă înainte ea era egală n u m a i cu acum ea este egală cu

3 ~ din timpul de muncă materializat. Dar valoarea capitalului a c r e s c u t n u p e n t r u c ă a c r e s c u t cantitatea absolută de muncă, ci p e n t r u c ă a c r e s c u t cantitatea ei relativă, adică n u a crescut can­ t i t a t e a t o t a l ă d e m u n c ă . A t î t î n a i n t e c î t şi d u p ă d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e , m u n c i t o r i i p r e s t e a z ă o zi d e m u n c ă . A i c i , a ş a d a r , n u a r e l o c o c r e ş t e r e a b s o l u t ă a t i m p u l u i d e s u p r a m u n c ă , ci o scădere a cantităţii de timp de muncă necesar, c e e a ce face să c r e a s c ă supramuncă relativă. î n t r - a d e v ă r , î n a i n t e m u n c i t o r u l l u c r a o zi î n t r e a g ă , d i n c a r e 1 n u m a i 77 d e zi e r a t i m p d e s u p r a m u n c ă ; a c u m e l l u c r e a z ă , c a şi înainte,

o zi î n t r e a g ă ,

3 dar— din ziua

de muncă

reprezintă

timp

d e s u p r a m u n c ă . î n a c e a s t ă m ă s u r ă d e c i , p r e ţ u l (se p r e s u p u n e c ă v a l o a r e a a u r u l u i şi a a r g i n t u l u i r ă m î n e n e s c h i m b a t ă ) s a u v a l o a r e a d e s c h i m b a c a p i t a l u l u i n u c r e ş t e c a u r m a r e a dublării forţei p r o ­ d u c t i v e . A c e a s t ă d u b l a r e a f e c t e a z ă rata profitului, şi n u p r e ţ u l p r o ­ dusului sau valoarea capitalului care sub formă de produs a rede­ v e n i t m a r f ă . D e f a p t î n s ă , î n a c e s t c a z a r e l o c şi o c r e ş t e r e a v a ­ lorilor absolute, p e n t r u că creşte p a r t e a de avuţie destinată să funcţioneze în calitate de capital, în calitate de valoare c a r e se a u t o v a l o r i f i c ă . (Acumularea capitalurilor.) * — Foarte

bine.

—

Nota

trad.

278

Critica economiei

politice

S ă r e l u ă m e x e m p l u l n o s t r u a n t e r i o r *. S ă p r e s u p u n e m c ă capi­ talul e s t e e g a l c u 100 d e t a l e r i şi c ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e e l s e d e s c o m p u n e d u p ă c u m u r m e a z ă : 5 0 d e t a l e r i b u m b a c , 40 d e t a l e r i s a l a r i u şi 10 t a l e r i u n e l t e d e m u n c ă . P e n t r u s i m p l i f i c a r e a calculului admitem, de asemenea, că uneltele de m u n c ă se con­ s u m ă în întregime într-un singur act de producţie (ceea ce este aici î n c ă cu desăvârşire indiferent), astfel încît v a l o a r e a lor rea­ p a r e în î n t r e g i m e sub formă d e p r o d u s . Să p r e s u p u n e m c ă în a c e s t c a z m u n c a o b ţ i n u t ă î n s c h i m b u l c e l o r 40 d e t a l e r i — c a r e r e p r e ­ z i n t ă t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t î n f o r ţ a ei d e m u n c ă v i e , s ă z i c e m u n t i m p d e m u n c ă e g a l c u 4 o r e •—• f u r n i z e a z ă c a p i t a l u l u i 8 o r e . D a c ă ţ i n e m s e a m a d e u n e l t e l e d e m u n c ă şi d e m a t e r i a primă, în cazul cînd muncitorul ar lucra n u m a i 4 ore, adică în c a z u l c î n d m a t e r i a p r i m ă şi u n e l t e l e d e m u n c ă i-ar a p a r ţ i n e m u n ­ c i t o r u l u i şi el a r l u c r a n u m a i 4 o r e , p r o d u s u l t o t a l a r r e p r e z e n t a 100 d e t a l e r i . P e c e i 60 d e t a l e r i c h e l t u i ţ i p e m a t e r i e p r i m ă şi p e u n e l t e l e d e m u n c ă , m u n c i t o r u l i - a r s p o r i c u 40 d e t a l e r i , p e c a r e i - a r p u t e a c o n s u m a , d e o a r e c e , î n p r i m u l r î n d , el î n l o c u i e ş t e c e i 60 d e t a l e r i — m a t e r i a p r i m ă şi u n e l t e l e n e c e s a r e p r o d u c ţ i e i — , i a r [în al d o i l e a r î n d ] l e a d a u g ă o p l u s v a l o a r e [ M e h r w e r t ] d e 4 0 d e taleri, ca r e p r o d u c e r e a propriei sale forţe d e m u n c ă vii s a u a timpului de m u n c ă materializat în ea. M u n c i t o r u l şi-ar p u t e a relua m e r e u lucrul de la capăt, d e o a r e c e în procesul de p r o d u c ţ i e e l a r r e p r o d u c e a t î t [III—33] v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e ­ lor, c î t şi v a l o a r e a f o r ţ e i d e m u n c ă , c u p r e c i z a r e a c ă p e a c e a s t a d i n u r m ă ar r e p r o d u c e - o a d ă u g i n d n e c o n t e n i t p r i m e l o r 4 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă . A c u m î n s ă m u n c i t o r u l o b ţ i n e cei 40 d e taleri cu titlu de salariu n u m a i d a c ă lucrează 8 ore, a d ă u g i n d , aşadar, m a t e r i e i p r i m e şi u n e l t e l o r d e m u n c ă c a r e s e o p u n î n c a l i t a t e d e c a p i t a l o p l u s v a l o a r e d e 80 d e t a l e r i , î n t i m p c e p l u s v a l o a r e a a n t e r i o a r ă d e 4 0 d e t a l e r i , p e c a r e el l e - o a d ă u g a î n a i n t e , c o r e s ­ p u n d e e x a c t n u m a i v a l o r i i m u n c i i s a l e . P r i n u r m a r e [la v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e , a u n e l t e l o r d e m u n c ă şi a f o r ţ e i s a l e d e m u n c ă ] m u n c i t o r u l ar t r e b u i să a d a u g e a c u m o p l u s v a l o a r e e x a c t e g a l ă cu s u p r a n u m e a sau cu timpul de s u p r a m u n c ă . { î n s t a d i u l a c t u a l al c e r c e t ă r i i n o a s t r e î n c ă n u e s t e să l u ă m în consideraţie faptul că o d a t ă cu s u p r a m u n c ă t i m p u l d e s u p r a m u n c ă t r e b u i e s ă c r e a s c ă şi c a n t i t a t e a d e p r i m ă şi u n e l t e d e m u n c ă . V e z i l a Babbage, d e pildă, în s u p r a m u n c ă f a c e s ă fie n e c e s a r ă o c a n t i t a t e m a i m a r e d e p r i m ă la confecţionarea filigranelor de aur e t c . }

necesar sau cu materie c e fel materie

1 6 9

V a l o a r e a c a p i t a l u l u i a r c r e ş t e d e c i d e l a 100 l a 140 d e t a l e r i . * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 2 4 4 — 2 4 8 . — Nota

ied.

Capitolul despre

capital

279

{Să a d m i t e m , d e a s e m e n e a , că c a n t i t a t e a d e m a t e r i e p r i m ă c o n s u m a t ă s e d u b l e a z ă şi c ă ( p e n t r u s i m p l i f i c a r e a c a l c u l u l u i ) s e d u b l e a z ă şi c a n t i t a t e a u n e l t e l o r d e m u n c ă . I n a c e s t c a z , c h e l t u ­ i e l i l e c a p i t a l u l u i a r r e p r e z e n t a a c u m 100 d e t a l e r i p e n t r u b u m b a c şi 2 0 d e t a l e r i p e n t r u u n e l t e d e m u n c ă , î n t o t a l d e c i 120 d e t a l e r i , i a r p e n t r u m u n c ă s e c h e l t u i e s c , c a şi î n a i n t e , 40 d e t a l e r i ; t o t a l g e n e r a l — 160 d e t a l e r i . D a c ă 4 o r e d e s u p r a m u n c ă fac c a 100 d e t a l e r i s ă c r e a s c ă c u 4 0 % , e s t e e v i d e n t c ă v o r f a c e c a 160 d e t a l e r i s ă c r e a s c ă c u 64 d e t a l e r i . P r o d u s u l t o t a l v a v a l o r a d e c i 224 d e taleri. Aici se p r e s u p u n e , de asemenea, că rata profitului r ă m î n e c o n s t a n t ă î n t i m p c e c a p i t a l u l c r e ş t e , i a r m a t e r i a p r i m ă şi u n e l t e l e de m u n c ă n u sînt încă considerate ca o materializare de supra­ muncă, ca o capitalizare a timpului de supramuncă. După cum am v ă z u t *, c u c î t e m a i m a r e t i m p u l d e s u p r a m u n c ă d e j a r e a l i z a t , sau, cu alte cuvinte, cu cît e m a i m a r e v o l u m u l capitalului ca a t a r e , c u a t î t m a i m u l t s e p r e s u p u n e c ă o creştere absolută a tim­ pului de muncă e s t e i m p o s i b i l ă şi c ă a r e l o c — î n p r o g r e s i e g e o ­ m e t r i c ă — o încetinire a creşterii lui relative, ca u r m a r e a creş­ terii forţei p r o d u c t i v e . } Aşadar, capitalul, considerat ca simplă v a l o a r e de schimb, ar c r e ş t e î n m o d a b s o l u t , a r d e v e n i e g a l c u 140 d e t a l e r i î n l o c d e 100 ; î n r e a l i t a t e î n s ă s-ar c r e a p u r şi s i m p l u o v a l o a r e n o u ă , a d i c ă o anumită cantitate de valoare peste cea necesară pentru a înlo­ c u i c h e l t u i e l i l e d e 6 0 d e t a l e r i p e n t r u m a t e r i e p r i m ă şi u n e l t e l e d e m u n c ă şi 40 d e t a l e r i p e n t r u m u n c ă , s-ar c r e a o v a l o a r e n o u ă d e 4 0 d e t a l e r i . V a l o r i l e a f l a t e î n c i r c u l a ţ i e a r c r e ş t e c u 80 d e t a l e r i , i a r t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t a r fi c u 40 d e t a l e r i m a i mare ca înainte. S ă l u ă m i a r ă ş i e x e m p l u l d e m a i s u s . E x i s t ă u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i , d i n c a r e 5 0 p e n t r u b u m b a c , 40 p e n t r u m u n c ă şi 10 p e n ­ tru uneltele de producţie ; timpul de s u p r a m u n c ă rămîne acelaşi c a î n c a z u l p r e c e d e n t , şi a n u m e 4 o r e , i a r t i m p u l d e m u n c ă t o t a l reprezintă 8 ore. în consecinţă, produsul este în toate cazurile e g a l c u n u m a i 8 o r e t i m p d e m u n c ă [ n o u a d ă u g a t ] , i a r [în t o t a l ] v a fi e g a l c u 140 d e t a l e r i . S ă a d m i t e m a c u m c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă a m u n c i i s e d u b l e a z ă ; a c e a s t a î n s e a m n ă c ă 2 o r e i - a r fi d e a j u n s m u n c i t o r u l u i p e n t r u a s p o r i v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e l o r d e m u n c ă în m ă s u r a n e c e s a r ă p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a forţei sale d e m u n c ă . D a c ă 40 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă u n t i m p d e m u n c ă m a t e r i a l i ­ z a t e g a l c u 4 o r e , î n s e a m n ă c ă 20 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă u n t i m p d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t e g a l c u 2 o r e . A c e ş t i 20 d e t a l e r i e x p r i m ă a c u m aceeaşi v a l o a r e de întrebuinţare pe care o exprimau înainte * V e z i v o l u m u l d e faţă, p.274—275. —

Nota

red.

280

Critica e c o n o m i e i

politice

4 0 d e t a l e r i . V a l o a r e a d e s c h i m b a f o r ţ e i d e m u n c ă s-a r e d u s l a j u m ă t a t e , d e o a r e c e o j u m ă t a t e din timpul de m u n c ă iniţial c r e e a z ă aceeaşi v a l o a r e d e întrebuinţare, iar v a l o a r e a de schimb a unei valori de întrebuinţare se măsoară numai prin timpul de muncă materializat în ea. C a p i t a l i s t u l îl p u n e î n s ă p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e , c a şi p î n ă a c u m , 8 o r e , a s t f e l î n c î t p r o d u s u l l u i r e p r e z i n t ă , c a şi p î n ă a c u m , u n t i m p d e m u n c ă d e 8 o r e , r e p r e z i n t ă 80 d e t a l e r i t i m p d e m u n c ă , î n t i m p c e v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e l o r a r ă m a s a c e e a ş i , şi a n u m e 60 d e t a l e r i : î n t o t a l d e c i , c a şi î n a i n t e , 140 d e t a l e r i . ( M u n c i t o r u l , p e n t r u a p u t e a t r ă i , a r fi t r e b u i t s ă a d a u g e l a c e i 6 0 d e t a l e r i — m a t e r i e p r i m ă şi u n e l t e d e m u n c ă — o v a l o a r e d e n u m a i 20 d e t a l e r i , a r fi c r e a t d e c i o v a l o a r e d e n u m a i 80 d e t a l e r i . C a u r m a r e a dublării forţei p r o d u c t i v e , v a l o a r e a t o t a l ă a p r o d u ­ s u l u i s ă u s-ar fi r e d u s d e l a 100 l a 80, d e c i c u 20 d e t a l e r i , a d i c ă c u 1/5 d i n 100 = 2 0 % . ) Dar timpul de supramuncă sau plusvaloarea capitalului repre­ z i n t ă a c u m 6 o r e î n l o c d e 4, s a u 60 d e t a l e r i î n l o c d e 4 0 . S p o r u l d e p l u s v a l o a r e r e p r e z i n t ă 2 ore, s a u 20 d e taleri. C a l c u l u l ar t r e ­ b u i f ă c u t a c u m î n felul u r m ă t o r : p e n t r u m a t e r i e p r i m ă s - a u c h e l ­ t u i t 5 0 d e t a l e r i , p e n t r u m u n c ă — 20, p e n t r u u n e l t e l e d e m u n c ă — 10 j c h e l t u i e l i l e a v a n s a t e r e p r e z i n t ă 80 d e t a l e r i . P r o f i t u l e s t e e g a l c u 60 d e t a l e r i . C a p i t a l i s t u l ş i - a r v i n d e p r o d u s u l , c a şi p î n ă a c u m , c u 140 d e t a l e r i , d a r a r r e a l i z a u n p r o f i t d e 60 d e t a l e r i î n l o c d e 40 c î t r e a l i z a î n a i n t e . P e d e o p a r t e , el a r u n c ă î n c i r c u l a ţ i e , a ş a ­ d a r , a c e e a ş i v a l o a r e d e s c h i m b c a şi î n a i n t e , a d i c ă 140 d e t a l e r i . D a r p l u s v a l o a r e a c a p i t a l u l u i s ă u a c r e s c u t c u 20 d e t a l e r i . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă a c r e s c u t n u m a i p a r t e a c a r e - i r e v i n e l u i d i n c e i 140 de taleri, că a crescut n u m a i rata profitului său. în realitate, mun­ c i t o r u l a l u c r a t g r a t u i t p e n t r u c a p i t a l i s t 2 o r e î n p l u s , şi a n u m e 6 o r e î n l o c d e 4, c e e a c e e s t e p e n t r u m u n c i t o r a c e l a ş i l u c r u c a şi c u m î n c o n d i ţ i i l e p r e c e d e n t e a r fi l u c r a t 10 o r e î n l o c d e 8, c a ş i c u m a r fi c r e s c u t timpul său de muncă absolut. î n r e a l i t a t e î n s ă a a p ă r u t a i c i şi o v a l o a r e nouă, şi a n u m e c e i 2 0 d e t a l e r i s u p l i m e n t a r i s e p r e z i n t ă c a o v a l o a r e autonomă, ca m u n c ă materializată care a devenit disponibilă, degajată de nece­ s i t a t e a d e a s e r v i n u m a i p e n t r u s c h i m b u l p e f o r ţ ă d e m u n c ă [Ar­ b e i t s k r a f t ] c a r e a f u n c ţ i o n a t şi î n a i n t e . A c e s t l u c r u p o a t e a v e a l o c î n d o u ă f e l u r i . O r i c u a c e ş t i 20 d e t a l e r i e x c e d e n t a r i s e p u n e î n m i ş c a r e o c a n t i t a t e m a i m a r e d e m u n c ă , î n m ă s u r a î n c a r e ei d e v i n capital şi c r e e a z ă v a l o a r e a d e s c h i m b c a r e c r e ş t e , a d i c ă fac ca o cantitate mai mare de m u n c ă materializată să devină punctul d e p l e c a r e al n o u l u i p r o c e s d e p r o d u c ţ i e ; ori capitalistul s c h i m b ă c e i 20 d e t a l e r i , c a b a n i , p e a l t e m ă r f u r i d e c î t c e l e c a r e î n p r o -

Capitolul

despre

281

capital

d u c ţ i a s a ii s e r v e s c d r e p t c a p i t a l [III—34] i n d u s t r i a l . î n a c e s t c a z , t o a t e m ă r f u r i l e , î n a f a r ă d e m u n c ă şi d e b a n i , s e s c h i m b ă p e a c e ş t i 20 d e t a l e r i s u p l i m e n t a r i , p e 2 o r e s u p l i m e n t a r e d e t i m p de m u n c ă m a t e r i a l i z a t . Valoarea lor de schimb a crescut deci tocmai cu a c e a s t ă sumă devenită disponibilă. F i r e ş t e , 140 d e t a l e r i s î n t 140 d e t a l e r i , c u m r e m a r c ă f o a r t e „ i s ­ t e ţ u l " e d i t o r f r a n c e z al f i z i o c r a ţ i l o r , c o m b ă t î n d u - 1 p e Boisguillebert . D a r e s t e g r e ş i t s ă s e s p u n ă c ă a c e ş t i 140 d e t a l e r i r e p r e ­ z i n t ă d o a r o m a i m a r e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ; a d e v ă r u l e c ă ei r e p r e z i n t ă o p a r t e s p o r i t ă d e valoare de schimb autonomă, de bani, de capital potenţial, adică reprezintă mai multă avuţie considerată c a avuţie. A c e s t l u c r u îl r e c u n o s c î n ş i ş i e c o n o m i ş t i i a t u n c i c î n d , mai tîrziu, la analiza a c u m u l ă r i i capitalurilor, a d m i t că se a c u m u ­ l e a z ă n u n u m a i m a s a v a l o r i l o r d e î n t r e b u i n ţ a r e , ci şi c e a a valo­ rilor de schimb -, s e ş t i e d o a r c ă , p o t r i v i t p ă r e r i i l u i R i c a r d o , e l e ­ mentul acumulare de capitaluri este într-o m ă s u r ă tot atît de deplină g e n e r a t d e s u p r a m u n c ă r e l a t i v ă c a şi d e s u p r a m u n c ă a b s o l u t ă , şi n i c i n u p o a t e s ă fie a l t f e l . Pe de altă parte, chiar din tezele pe care însuşi R i c a r d o le-a d e m o n s t r a t cel m a i b i n e r e i e s e că a c e ş t i 20 d e taleri e x c e d e n ­ tari, c r e a ţ i n u m a i d a t o r i t ă c r e ş t e r i i forţei p r o d u c t i v e , p o t la r î n d u l l o r s ă d e v i n ă c a p i t a l . î n a i n t e , d i n c e i 140 d e t a l e r i o b ţ i n u ţ i d e capitalist ( d e o c a m d a t ă l ă s ă m la o p a r t e c o n s u m u l capitalistului), n u m a i 4 0 p u t e a u s ă d e v i n ă c a p i t a l n o u ; r e s t u l d e 100 d e t a l e r i n u d e v i n e , ci r ă m î n e c a p i t a l ; a c u m p o t d e v e n i c a p i t a l 60 d e t a l e r i ; prin urmare, acum există un capital a cărui valoare de schimb e cu 20 d e t a l e r i m a i m a r e . V a l o r i l e d e s c h i m b , avuţia ca atare, au c r e s c u t d e c i , d e ş i , c a şi p î n ă a c u m , s u m a t o t a l ă a a v u ţ i e i n u a crescut în m o d direct. De ce a crescut avuţia ? Pentru că a crescut acea parte a sumei totale care nu este simplu mijloc de circulaţie, ci b a n i , s a u c a r e n u e u n s i m p l u e c h i v a l e n t , ci v a i o a r e de schimb existentă pentru sine. Cei 20 d e t a l e r i d e v e n i ţ i d i s p o n i b i l i s a u s e a c u m u l e a z ă s u b formă de bani, adică se a d a u g ă sub forma (abstractă) g e n e r a l ă a valorii d e s c h i m b la v a l o r i l e d e s c h i m b e x i s t e n t e ; s a u circulă toţi, şi a t u n c i p r e ţ u r i l e m ă r f u r i l o r c u m p ă r a t e î n s c h i m b u l l o r c r e s c ; t o a t e aceste valori de schimb care circulă reprezintă în acest din u r m ă c a z o c a n t i t a t e s u p l i m e n t a r ă d e a u r , şi d e o a r e c e c h e l t u i e l i l e d e p r o d u c ţ i e a l e a u r u l u i n - a u s c ă z u t (ci, d i m p o t r i v ă , a u c r e s c u t î n raport cu cele ale mărfii p r o d u s e de capitalul d e v e n i t mai pro­ d u c t i v ) , e l e r e p r e z i n t ă t o t o d a t ă şi o c a n t i t a t e s u p l i m e n t a r ă de m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă (ceea ce face ca e x c e d e n t u l c a r e a a p ă r u t m a i întîi de partea unui singur capital productiv să apară acum de p a r t e a altor capitaluri, c a r e p r o d u c mărfurile s c u m p i t e ) . Sau cei 160

l a l

1 6 2

282

Critica economiei

politice

20 d e taleri sînt folosiţi direct în calitate d e c a p i t a l c h i a r d e c ă t r e c a p i t a l u l c a r e a c i r c u l a t i n i ţ i a l , î n a c e s t c a z s-a c r e a t u n n o u c a p i ­ t a l d e 20 d e t a l e r i — o s u m ă d e a v u ţ i e c a r e s e a u t o c o n s e r v ă şi se autovalorifică. Capitalul a sporit cu o valoare de schimb egală c u 20 d e taleri. (Circulaţia, la drept vorbind, n u n e interesează încă, d e o a r e c e aici a v e m de-a face cu capitalul în general, iar circulaţia n u p o a t e decît să s e r v e a s c ă drept mijlocire între forma capitalului în cali­ t a t e d e b a n i şi f o r m a l u i î n c a l i t a t e d e c a p i t a l ; c a p i t a l u l s u b f o r m ă d e b a n i p o a t e r e a l i z a b a n i i c a a t a r e , a d i c ă îi p o a t e s c h i m b a p e m ă r f u r i p e c a r e le c o n s u m ă într-o c a n t i t a t e m a i m a r e c a î n a ­ inte ; dar în mîinile producătorului acestor mărfuri, banii aceştia d e v i n c a p i t a l . Ei d e v i n d e c i c a p i t a l fie d i r e c t î n m î i n i l e p r i m u l u i c a p i t a l , fie p e c a l e o c o l i t ă î n m î i n i l e a l t u i c a p i t a l . C e l ă l a l t c a p i t a l e s t e î n s ă î n t o t d e a u n a c a p i t a l c a a t a r e , şi a i c i a v e m d e - a f a c e c u capitalul ca atare, s ă z i c e m c u c a p i t a l u l î n t r e g i i s o c i e t ă ţ i . D i v e r s i ­ t a t e a c a p i t a l u r i l o r e t c . n u n e i n t e r e s e a z ă î n c ă aici.) C e i 20 d e t a l e r i d e v e n i ţ i d i s p o n i b i l i s e p o t m a n i f e s t a î n g e n e r e n u m a i s u b d o u ă f o r m e . Ei s e p o t m a n i f e s t a c a b a n i , a s t f e l î n c î t capitalul însuşi există atunci iarăşi în determinaţia de bani care î n c ă n - a u d e v e n i t capital, în d e t e r m i n a ţ i a p u n c t u l u i s ă u d e ple­ care, — există iarăşi în calitate de formă abstract-autonomă a v a l o r i i d e s c h i m b , s a u d e a v u ţ i e g e n e r a l ă . S a u a c e ş t i 20 d e taleri deveniţi disponibili există iarăşi în calitate de capital, ca o n o u ă dominaţie a muncii materializate a s u p r a celei vii. Cu alte cuvinte, c e i 2 0 d e t a l e r i s e m a n i f e s t ă fie î n c a l i t a t e d e a v u ţ i e g e n e r a l ă m a t e r i a l i z a t ă s u b formă d e b a n i (sub formă d e l u c r u î n c a r e a v u ­ ţ i a e x i s t ă n u m a i î n m o d a b s t r a c t ) , fie î n c a l i t a t e d e muncă vie nouă. { î n e x e m p l u l a n a l i z a t , f o r ţ a p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t , a c r e s c u t cu 100%, iar valoarea capitalului [plusvaloarea] a crescut cu 50%,} (Orice c r e ş t e r e a m a s e i capitalului folosit p o a t e să d u c ă la creş[ t e r e a iorţei productive n u n u m a i î n p r o g r e s i e a r i t m e t i c ă , ci şi î n I progresie geometrică ; în acelaşi timp, capitalul, în calitate de j factor c a r e s p o r e ş t e forţa p r o d u c t i v ă , n u p o a t e să s p o r e a s c ă profij tul decît într-o m ă s u r ă mult mai mică. Efectul creşterii capitalului I a s u p r a creşterii forţei p r o d u c t i v e e s t e deci infinit m a i m a r e decît efectul creşterii forţei p r o d u c t i v e a s u p r a creşterii capitalului.) S ă p r e s u p u n e m c ă d i n c e i 140 d e t a l e r i , c a p i t a l i s t u l c o n s u m ă s u b f o r m ă d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e 20 d e t a l e r i p e n t r u n e v o i l e s a l e p r i n i n t e r m e d i u l banilor ca mijloc d e circulaţie. î n s e a m n ă deci că în primul din cele două cazuri presupuse, capitalistul putea să înceapă procesul de autovalorificare a capitalului cu o valoare d e s c h i m b c a r e a c r e s c u t d e l a 100 d e t a l e r i l a n u m a i 120. D u p ă

Capitolul despre

283

capital

dublarea forţelor productive, capitalistul poate să înceapă procesul d e a u t o v a l o r i f i c a r e c u o p l u s v a l o a r e [capitalizată] d e 40 d e taleri, f ă r ă a fi n e v o i t s ă - ş i r e s t r î n g ă c o n s u m u l . î n c o m p a r a ţ i e c u c a z u l precedent, o p a r t e mai m a r e din valorile de schimb se fixează acum c a v a l o a r e de schimb, în loc să dispară în v a l o a r e a de întrebuin­ ţare (indiferent dacă această fixare se p r o d u c e în m o d direct sau prin intermediul procesului de producţie). A crea un capital mai m a r e î n s e a m n ă a crea o valoare de schimb mai m a r e ; deşi valoa­ r e a d e s c h i m b î n ioima e i nemijlocită de simplă valoare de schimb n u se m ă r e ş t e în u r m a creşterii p r o d u c t i v i t ă ţ i i , e a se m ă r e ş t e t o t u ş i — î n u r m a a c e s t e i c r e ş t e r i — î n f o r m a ei p o t e n ţ i a l ă d e capital. C a p i t a l u l m a i m a r e , c a p i t a l u l d e 160 d e t a l e r i * , r e p r e z i n t ă în mod absolut o cantitate mai m a r e de m u n c ă materializată decît r e p r e z e n t a î n a i n t e [adică î n a i n t e de d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e ] c a p i t a l u l d e 100 d e t a l e r i [III—35] d e a c e e a el p u n e î n m i ş c a r e , c e l p u ţ i n î n m o d r e l a t i v , m a i m u l t ă m u n c ă v i e şi r e p r o d u c e î n f i n a l o m a i m a r e v a l o a r e d e s c h i m b s i m p l ă . C a p i t a l u l d e 100 d e t a l e r i c r e a l a [o r a t ă a p r o f i t u l u i d e ] 4 0 % u n p r o d u s s a u o v a ­ l o a r e , d e s c h i m b s i m p l ă î n s u m ă d e 40 d e t a l e r i . C a p i t a l u l d e 160 d e t a l e r i p r o d u c e o v a l o a r e d e s c h i m b s i m p l ă d e 64 d e t a l e r i . A i c i creşterea valorii de schimb sub forma de capital a p a r e încă ne­ m i j l o c i t c a o c r e ş t e r e a v a l o r i i d e s c h i m b î n f o r m a ei s i m p l ă . Stabilirea tuturor acestor lucruri este extrem de importantă. N u e s t e s u f i c i e n t s ă s e s p u n ă , a s e m e n e a l u i R i c a r d o , c ă [în u r m a creşterii forţei p r o d u c t i v e ] v a l o a r e a d e schimb n u creşte, a d i c ă n u c r e ş t e c a f o r m ă a b s t r a c t ă a a v u ţ i e i , ci c r e ş t e n u m a i î n calitate de capital. Ricardo are în v e d e r e aici n u m a i procesul de p r o d u c ţ i e i n i ţ i a l . D a r d a c ă c r e ş t e s u p r a m u n c ă r e l a t i v ă şi d e a c e e a se p r o d u c e o creştere absolută a capitalului, creşte în mod n e c e ­ s a r şi valoarea d e schimb relativă existentă în cadrul circulaţiei ca valoare de schimb, c r e ş t e c a n t i t a t e a d e b a n i c a a t a r e , şi d e c i , p r i n i n t e r m e d i u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , c r e ş t e şi valoarea de schimb absolută. C u alte cuvinte, din aceeaşi cantitate de v a l o a r e de schimb — sau bani —, iar produsul procesului de valorificare apare tocmai sub această formă simplă (plusvaloarea este produs n u m a i în r a p o r t cu capitalul, în r a p o r t cu v a l o a r e a aşa cum e x i s t a e a î n a i n t e d e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e ; p r i v i t ă în sine, ca e x i s t e n ţ ă a u t o n o m ă , e a n u e s t e d e c î t valoare de schimb cantitativ deter­ minată) —, a d e v e n i t d i s p o n i b i l ă o p a r t e c a r e n u e x i s t ă ca echi­ valent pentru valori de schimb existente sau pentru timp de m u n c ă e x i s t e n t . D a c ă v a l o a r e a d e s c h i m b d e v e n i t ă d i s p o n i b i l ă se s c h i m b ă 1 6 3

* V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 2 7 9 . — Nota

red.

284

Critica

economiei

politice

pe valori de schimb existente, ea nu constituie p e n t r u ele u n echi­ v a l e n t , ci d e p ă ş e ş t e a c e s t e c h i v a l e n t , a s t f e l î n c î t d e p a r t e a l o r devine disponibilă o parte din valoarea de schimb. în stare d e repaos, această valoare de schimb devenită disponibilă, cu c a r e s-a î m b o g ă ţ i t s o c i e t a t e a , p o a t e fi n u m a i b a n i , şi a t u n c i c r e ş t e n u m a i forma abstractă a avuţiei ; în stare de mişcare însă, ea se p o a t e realiza n u m a i în m u n c ă vie n o u ă {fie p r i n a c e e a c ă e p u s ă î n m i ş c a r e o m u n c ă p î n ă a t u n c i i n a c t i v ă , fie p r i n a c e e a c ă s e c r e e a z ă n o i muncitori (se a c c e l e r e a z ă r i t m u l d e c r e ş t e r e a l p o p u ­ laţiei), s a u p r i n a c e e a că se l ă r g e ş t e n o u a sferă a valorilor d e s c h i m b a f l a t e î n c i r c u l a ţ i e ( c e e a c e p o a t e fi r e a l i z a t d e p r o ­ d u c ţ i e d a t o r i t ă faptului că v a l o a r e a d e schimb d e v e n i t ă disponibilă c r e e a z ă o nouă ramură de producţie, deci un nou obiect de schimb, m u n c ă materializată sub forma unei noi valori de întrebuinţare), s a u , î n sfîrşit, a c e l a ş i r e z u l t a t e s t e o b ţ i n u t p r i n l ă r g i r e a c o m e r ­ ţului, c a r e i n t r o d u c e în sfera circulaţiei m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă a d u s ă dintr-o altă ţ a r ă } . Aşadar, în u r m a creşterii forţei p r o d u c t i v e t r e b u i e s ă fie c h e m a t ă l a v i a ţ ă o m u n c ă v i e n o u ă . F o r m a î n c a r e c a u t ă R i c a r d o s ă - ş i c l a r i f i c e p r o b l e m e l e (şi î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă el este foarte neclar) n u î n s e a m n ă în fond a l t c e v a decît că el i n t r o d u c e direct u n r a p o r t determinat, în loc să s p u n ă p u r şi s i m p l u c ă , d i n a c e e a ş i s u m ă d e v a l o r i d e s c h i m b s i m p l e , o parte mai mică decît înainte se prezintă sub formă de v a l o a r e d e s c h i m b s i m p l ă ( s u b f o r m ă d e e c h i v a l e n t ) şi o p a r t e m a i m a r e s u b formă d e b a n i (bani c a formă iniţială, a n t e d i l u v i a n ă , d i n c a r e s e n a ş t e m e r e u c a p i t a l u l ; b a n i î n d e t e r m i n a ţ i a l o r c a b a n i , şi n u c a m o n e d ă [ M ü n z e ] etc.) ; c ă d e a c e e a c r e ş t e p a r t e a c a r e s e p r e ­ z i n t ă î n calitate d e v a l o a r e d e s c h i m b în sine, a d i c ă se p r e z i n t ă î n c a l i t a t e d e valoare ; c ă s e m ă r e ş t e avuţia sub forma ei de avu­ ţie *. ( R i c a r d o î n s ă a j u n g e l a c o n c l u z i a g r e ş i t ă c ă a v u ţ i a c r e ş t e n u m a i s u b f o r m ă d e a v u ţ i e materială, substanţială, de a v u ţ i e ca \ v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e . ) D e a c e e a n a ş t e r e a avuţiei ca atare, în m ă s u r a î n c a r e a c e a s t a n u i z v o r ă ş t e d i n rentă, a d i c ă n u e s t e o a s t ­ fel d e b o g ă ţ i e c a r e , potrivit, t e o r i e i l u i R i c a r d o , s e d a t o r e ş t e n u creşterii f o r ţ e i p r o d u c t i v e , ci, d i m p o t r i v ă , scăderii ei, e s t e p e n t r u el c u totul de neconceput şi el s e î n c u r c ă î n c e l e m a i a b s u r d e contradicţii. Să e x a m i n ă m î n s ă a c e a s t ă p r o b l e m ă a ş a c u m o p r e z i n t ă el. U n c a p i t a l d e 1 000 p u n e î n m i ş c a r e 50 d e m u n c i t o r i , s a u 5 0 d e z i l e d e m u n c ă v i e ; d a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă s e d u b l e a z ă , el a r p u t e a să p u n ă î n m i ş c a r e 100 d e z i l e d e m u n c ă . D a r l a R i c a r d o a c e s t e a d i n u r m ă n u e x i s t ă c a p r e m i s ă şi s î n t i n t r o d u s e î n m o d a r b i t r a r , c ă c i * [III—36] (Banii c o n s i d e r a ţ i ca atare n u t r e b u i e să fie d e s e m n a ţ i nici ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e şi n i c i c a v a l o a r e d e s c h i m b , c i c a valoare.) [III—36]

Capitolul despre

capital

285

a l t f e l •— d a c ă n u a p a r e o c a n t i t a t e mai mare de zile de muncă reale — el n u p o a t e e x p l i c a c r e ş t e r e a v a l o r i i d e s c h i m b c a u r m a r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i s p o r i t e . P e d e a l t ă p a r t e , el n u a n a l i z e a z ă nicăieri creşterea populaţiei c a element al sporirii valorilor de schimb ; e l n i c i m ă c a r n u v o r b e ş t e c î t d e c î t c l a r şi p r e c i s d e s p r e a c e s t l u c r u . P o t r i v i t i p o t e z e i d a t e , a d m i t e m c ă c a p i t a l u l e s t e e g a l c u 1 000, i a r n u m ă r u l m u n c i t o r i l o r c u 5 0 . C o n c l u z i a j u s t ă , 7a c a r e ajunge şi Ricardo ( v e z i c a i e t u l ) , e s t e c ă [în u r m a d u b l ă r i i f o r ţ e i p r o d u c ­ tive] u n c a p i t a l d e 500 cu 25 d e m u n c i t o r i p o a t e să p r o d u c ă a c e e a ş i v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ca m a i î n a i n t e ; restul de capital d e 500 cu ceilalţi 25 d e m u n c i t o r i v o r c r e a o n o u ă î n t r e p r i n d e r e şi v o r p r o d u c e t o t o v a l o a r e d e s c h i m b e g a l ă c u 500. P r o f i t u l r ă ­ m î n e a c e l a ş i , d e o a r e c e el n u p r o v i n e d i n s c h i m b u l c e l o r 5 0 0 p e 5 0 0 , ci d i n p r o p o r ţ i a î n c a r e c e i 5 0 0 s - a u î m p ă r ţ i t i n i ţ i a l î n p r o f i t şi salariu. Schimbul însă, dimpotrivă, este u n schimb de echiva­ lente, care n u p o a t e spori valoarea, tot aşa c u m n-o poate spori n i c i comerţul exterior, l u c r u l a c a r e R i c a r d o s-a r e f e r i t î n m o d e x p r e s . Căci schimbul de echivalente nu înseamnă altceva d e c î t c ă v a l o a r e a c a r e s-a a f l a t î n m î i n i l e l u i A î n a i n t e a s c h i m b u ­ l u i c u B c o n t i n u ă s ă s e afle î n m î i n i l e l u i şi d u p ă a c e s t s c h i m b . V a l o a r e a totală, sau avuţia totală, a rămas aceeaşi [după du­ b l a r e a forţei productive], d a r v a l o a r e a de întrebuinţare, sau s u b ­ s t a n ţ a avuţiei, s-a d u b l a t . î n m ă s u r a î n c a r e e v o r b a d e c r e ş t e r e a iorţelor productive nu există absolut nici u n m o t i v pentru ca în g e n e r a l avuţia, ca avuţie, valoarea de schimb ca atare s ă c r e a s c ă . D a c ă forţele p r o d u c t i v e se d u b l e a z ă din n o u în a m b e l e r a m u r i [III—36] d e a c t i v i t a t e , a t î t c a p i t a l u l A c î t şi c a p i t a l u l B s e p o t d e s c o m p u n e la r î n d u l lor fiecare î n cîte d o u ă c a p i t a l u r i d e 250 1 c u 12 ~ z i l e d e m u n c ă . A c u m e x i s t ă 4 c a p i t a l u r i a v î n d î n t o t a l 1 6 4

1 6 5

a c e e a ş i v a l o a r e d e s c h i m b d e 1 0 0 0 1. st. ; e l e c o n s u m ă a c u m l a o l a l t ă , c a şi î n c a z u l p r e c e d e n t , 5 0 d e z i l e d e m u n c ă v i e {în fond, este greşit să se spună că m u n c a vie consumă capitalul ; în realitate, capitalul (munca materializată) consumă munca vie în p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e } şi p r o d u c o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e î m ­ pătrită, a cărei valoare a r ă m a s aceeaşi ca înainte de cele două dublări succesiva ale forţelor productive. R i c a r d o e s t e p r e a c l a s i c p e n t r u a s p u n e p l a t i t u d i n i , c u m fac c e i c a r e , î n d o r i n ţ a d e a-1 î m b u n ă t ă ţ i p e el, a f i r m ă că v a l o a r e a m a i mare, g e n e r a t ă de creşterea forţelor productive, se datoreşte faptului că în cadrul circulaţiei u n u l dintre participanţii la schimb vinde mai scump. O d a t ă devenit marfă sau v a l o a r e de schimb s i m p l ă , c a p i t a l u l d e 500, î n l o c s ă s e s c h i m b e p e 500, s e s c h i m b ă p e 550 (cu u n s p o r d e 1 0 % ) , d a r a t u n c i c e l ă l a l t v a p r i m i , e v i d e n t ,

286

Critica

economiei

politice

s u b f o r m ă d e v a l o a r e d e s c h i m b , n u m a i 450 î n l o c d e 500, i a r s u m a t o t a l ă r ă m î n e , c a şi î n a i n t e , e g a l ă c u 1 000. A s t a s e î n t î m p l ă f r e c v e n t î n c o m e r ţ , d a r î n f e l u l a c e s t a p o a t e fi e x p l i c a t d o a r profitul u n u i capital prin p i e r d e r e a suferită de celălalt, deci nu profitul capitalului în general ; or, î n a f a r a a c e s t e i p r e m i s e , n u există profit nici de o parte, nici d e cealaltă. A ş a d a r , p r o c e s u l [de c r e ş t e r e a m a s e i v a l o r i l o r d e î n t r e b u i n ţ a r e ] descris d e R i c a r d o p o a t e c o n t i n u a la nesfîrşit, fără altă limită d e c î t creşterea forţei productive ( c a r e e şi e a d e o r d i n m a t e r i a l şi s e a f l ă —• n e m i j l o c i t , c e l p u ţ i n — î n a f a r a relaţiei economice p r o p r i u - z i s e ) , c a r e e p o s i b i l ă p e n t r u u n c a p i t a l d e 1 000 d e t a l e r i şi 50 d e m u n c i t o r i . V e z i p a s a j u l u r m ă t o r l a R i c a r d o : „ C a p i t a l u l e s t e a c e a p a r t e d i n a v u ţ i a u n e i ţări c a r e e s t e î n t r e b u i n ţ a t ă î n v e ­ d e r e a u n e i p r o d u c ţ i i v i i t o a r e , şi el poate ti spoilt în acelaşi mod ca şi avuţia" / D . Ricardo. , , O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . 3 r d e d i t i o n . L o n d o n , 1 8 2 1 , p. 3 2 7 . ( V e z i ş i D . R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p. 215)1

(La el, avuţia înseamnă abundenţă de valori de întrebuinţare, i a r d i n p u n c t u l d e v e d e r e al s c h i m b u l u i s i m p l u , u n a şi a c e e a ş i m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă se p o a t e e x p r i m a într-o c a n t i t a t e n e l i m i t a t ă de valori de întrebuinţare, dar atîta timp cît r ă m î n e aceeaşi can­ t i t a t e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , e a r ă m î n e î n t o t d e a u n a una şi aceeaşi valoare de schimb, c ă c i echivalentul ei se m ă s o a r ă n u prin c a n ­ t i t a t e a d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e î n c a r e e x i s t ă e a , ci p r i n p r o p r i a ei c a n t i t a t e . ) , , U n capital adiţional v a fi l a f e l d e e f i c a c e i n p r o d u c ţ i a d e a v u ţ i e v i i t o a r e , indiferent d a c ă e obţinut prin p e r f e c ţ i o n a r e a m e t o d e l o r d e m u n c ă s a u a m a ş i n i ­ lor, s a u prin folosirea u n e i părţi m a i mari din v e n i t în v e d e r e a r e p r o d u c ţ i e i . Căci a v u ţ i a " ( v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e ) „ d e p i n d e î n t o t d e a u n a d e cantitatea mărfuri­ l o r p r o d u s e " (şi î n t r u c î t v a s e p o a t e s p u n e c ă d e p i n d e şi d e d i v e r s i t a t e a l o r ) , „ i n d i f e r e n t d e u ş u r i n ţ a c u c a r e a u p u t u t fi p r o d u s e i n s t r u m e n t e l e î n t r e b u i n ţ a t e î n producţie" (adică indiferent d e cantitatea d e timp de m u n c ă care a fost materia­ lizată în ele). „ O a n u m i t ă cantitate d e î m b r ă c ă m i n t e şi d e provizii v a f a c e posi­ bilă întreţinerea şi întrebuinţarea aceluiaşi n u m ă r d e oameni... ; dar a c e a s t ă îm­ b r ă c ă m i n t e ş i a c e s t e p r o v i z i i v o r a v e a o v a l o a r e " (o valoare de schimb) ,,de doua ori m a i m a r e d a c ă l a p r o d u c e r e a l o r a u l o s t f o l o s i ţ i [nu 100, ci] 2 0 0 d e o a m e n i " ( o p . cit., p . 3 2 7 — 3 2 8 ) (ibid.).

duc

D a c ă î n u r m a c r e ş t e r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e 100 d e m u n c i t o r i p r o ­ t o t a t î t e a v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e c î t p r o d u c e a u î n a i n t e 200,

, , î n c a z u l c î n d d i n 2 0 0 d e m u n c i t o r i v o r fi c o n c e d i a ţ i o j u m ă t a t e , c e i 100 d e muncitori rămaşi v o r p r o d u c e atît cît p r o d u c e a u înainte 200. A c e a s t a î n s e a m n ă că j u m ă t a t e d i n c a p i t a l p o a t e fi r e t r a s ă d i n a c e a s t ă r a m u r ă d e a c t i v i t a t e ; a i c i a d e v e n i t d i s p o n i b i l t o t a t î t a c a p i t a l c î t şi m u n c ă . Şi d e o a r e c e o j u m ă t a t e d i n c a p i ­ tal f a c e a c u m a c e l a ş i s e r v i c i u c a î n a i n t e î n t r e g u l c a p i t a l , s - a u f o r m a t a c u m d o u ă c a p i t a l u r i e t c . " « ( O p . c i t . , p . 38, 4 0 — d e s p r e c o m e r ţ u l e x t e r i o r '•», a s u p r a c ă r u i a va trebui să r e v e n i m ) . 15

Capitolul

despre

capital

287

R i c a r d o v o r b e ş t e a i c i n u d e z i u a d e m u n c ă (astfel î n c î t d a c ă î n a i n t e c a p i t a l i s t u l s c h i m b a o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă m a t e r i a ­ l i z a t ă p e o î n t r e a g ă zi d e m u n c ă v i e a m u n c i t o r u l u i , e l c î ş t i g a î n f o n d n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă v i e , d î n d m u n c i t o r u l u i s u b f o r m ă d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă c e a l a l t ă j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă şi r e p r i m i n d - o d e l a el s u b f o r m ă d e m u n c ă v i e , a d i c ă p l ă t i n d m u n c i t o r u l u i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă ) , ci d e z i l e d e m u n c ă s i m u l t a n e , a d i c ă d e zile de m u n c ă p r e s t a t e d e m u n c i t o r i diferiţi. D a r a c e a s t a n u s c h i m b ă c î t u ş i d e p u ţ i n f o n d u l p r o b l e m e i , ci n u ­ m a i f o r m u l a r e a ei. î n u r m a c r e ş t e r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e , f i e c a r e d i n a c e s t e zile d e m u n c ă v a furniza r e s p e c t i v o c a n t i t a t e m a i m a r e de timp de s u p r a m u n c ă . D a c ă înainte [cînd calculul se făcea p e z i u a d e m u n c ă ] c a p i t a l i s t u l a v e a c a l i m i t ă i zi d e m u n c ă , a c u m el a r e l a d i s p o z i ţ i a s a 50 d e z i l e d e m u n c ă e t c . D u p ă c u m s-a mai spus, s p o r i r e a capitalurilor d a t o r i t ă creşterii productivităţii, în forma în c a r e a c e a s t ă s p o r i r e este c o n s i d e r a t ă la Ricardo, n u p r e ­ s u p u n e o c r e ş t e r e a v a l o r i l o r d e s c h i m b şi d e a c e e a p o p u l a ţ i a a r p u t e a , c o n s i d e r ă R i c a r d o , s ă s c a d ă d e l a 10 000 000 la 10 000, f ă r ă ca v a l o a r e a de schimb sau cantitatea de valori de întrebuinţare să s c a d ă (vezi sfîrşitul cărţii s a l e ) . N u n e - a m gindit cîtuşi de p u ţ i n să n e g ă m faptul că capitalul c o n ţ i n e c o n t r a d i c ţ i i . D i m p o t r i v ă , s c o p u l n o s t r u e s t e să le s c o a t e m l a i v e a l ă , R i c a r d o î n s ă nu le scoate la iveală, ci l e o m i t e p u r ş i simplu, declarînd că v a l o a r e a de schimb este indiferentă sub r a ­ p o r t u l f o r m ă r i i a v u ţ i e i . C u a l t e c u v i n t e , el a f i r m ă c ă î n t r - o s o c i e ­ t a t e b a z a t ă p e v a l o a r e a d e s c h i m b şi p e a v u ţ i a r e z u l t a t ă d i n a c e a s t ă v a l o a r e , contradicţiile în care d e z v o l t a r e a forţelor p r o ­ d u c t i v e e t c . î m p i n g e a c e a s t ă f o r m ă d e a v u ţ i e n u e x i s t ă şi c ă î n t r - o astfel d e societate c r e ş t e r e a valorii n u este o condiţie n e c e s a r ă a c r e ş t e r i i a v u ţ i e i , [III—37], că, a ş a d a r , v a l o a r e a c a f o r m ă d e a v u ţ i e n u a f e c t e a z ă c î t u ş i d e p u ţ i n î n s ă ş i a c e a s t ă a v u ţ i e şi d e z ­ v o l t a r e a ei. C u alte c u v i n t e , R i c a r d o c o n s i d e r ă v a l o a r e a de s c h i m b ca ceva pur formal. A i c i î n s ă el î ş i r e a m i n t e ş t e t o t u ş i : 1) c ă p e c a p i t a l i ş t i îi i n t e ­ r e s e a z ă v a l o a r e a ; 2) c ă i s t o r i c e ş t e , o d a t ă cu c r e ş t e r e a f o r ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e (ar ii trebuit s ă - ş i a m i n t e a s c ă şi d e c o m e r ţ u l i n t e r n a ­ ţ i o n a l ) , c r e ş t e avuţia ca atare, adică s u m a valorilor. C u m se ex­ p l i c ă a c e s t f a p t ? R i c a r d o îl e x p l i c ă p r i n a c e e a c ă c a p i t a l u r i l e s e a c u m u l e a z ă mai rapid decît creşte populaţia, ceea ce atrage după s i n e o c r e ş t e r e a s a l a r i i l o r , d e c i şi a p o p u l a ţ i e i ; c r e ş t e r e a p o p u ­ laţiei d e t e r m i n ă o c r e ş t e r e a p r e ţ u r i l o r la c e r e a l e , c a r e la r î n d u l ei d u c e l a o s p o r i r e a d i f i c u l t ă ţ i l o r p r o d u c ţ i e i şi, i m p l i c i t , l a o c r e ş t e r e a valorilor de schimb. Iată p e ce cale ocolită ajunge Ri­ cardo, în cele din urmă, la valorile de schimb. 1 6 8

288

Critica e c o n o m i e i

politice

D e o c a m d a t ă omitem aici cu d e s ă v î r ş i r e a s p e c t u l l e g a t d e rentă, d e o a r e c e aici n u e s t e v o r b a de s p o r i r e a dificultăţilor producţiei, ci, dimpotrivă, de creşterea forţelor p r o d u c t i v e . P e m ă s u r a acu­ mulării capitalurilor, spune Ricardo, dacă n u are loc concomi­ tent o creştere a populaţiei, se produce o creştere a salariilor ; m u n c i t o r u l s e c ă s ă t o r e ş t e , p r o d u c ţ i a [de c o p i i ] e s t e s t i m u l a t ă , copiii săi trăiesc mai bine, n u mor înainte de v r e m e etc. într-un c u v î n t , p o p u l a ţ i a c r e ş t e şi a s t f e l s e n a ş t e î n t r e m u n c i t o r i o c o n c u ­ r e n ţ ă , c a r e îi s i l e ş t e s ă v î n d ă c a p i t a l i s t u l u i f o r ţ a l o r d e m u n c ă i a r ă ş i l a valoarea ei, i a r c î t e o d a t ă şi s u b a c e a s t ă v a l o a r e . C a p i ­ t a l u l a c u m u l a t , a c ă r u i c r e ş t e r e a fost î n c e t i n i t ă p î n ă a t u n c i , d i s ­ p u n e a c u m d e u n a n u m i t s u r p l u s -, î n a i n t e el c h e l t u i a a c e s t s u r p l u s p e salarii, deci sub formă d e m o n e d ă [Münze], p e n t r u a cumpăra v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a muncii ; a c u m însă capitalistul dis­ p u n e d e el i a r ă ş i s u b f o r m ă d e b a n i , p e n t r u a f o l o s i a c e ş t i b a n i d r e p t c a p i t a l î n s c h i m b u l p e m u n c ă v i e [ n o u ă ] , şi d e o a r e c e c a p i ­ t a l u l d i s p u n e a c u m şi d e o c a n t i t a t e m a i m a r e d e z i l e d e m u n c ă , valoarea sa de schimb creşte din nou. ( N i c i m ă c a r a c e s t a s p e c t n u e s t e j u s t e x p u s l a R i c a r d o , ci, a p a r e intercalat în teoria rentei ; căci datorită creşterii populaţiei, e x c e d e n t u l p e c a r e c a p i t a l u l îl p i e r d e a î n a i n t e s u b f o r m ă d e s a ­ l a r i i , i s e i a a c u m s u b f o r m ă d e r e n t ă . ) D a r c h i a r şi c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i e s t e g r e ş i t î n ţ e l e a s ă î n t e o r i a l u i R i c a r d o . El n - a a r ă ­ t a t n i c ă i e r i c ă e x i s t ă u n r a p o r t imanent între totalul muncii ma­ t e r i a l i z a t e î n c a p i t a l şi z i u a d e m u n c ă v i e ( i n d i f e r e n t d a c ă a c e a s t ă zi d e m u n c ă v a fi r e p r e z e n t a t ă c a o zi d e m u n c ă e g a l ă c u 50 X 12 o r e , s a u c a m u n c a d e 12 o r e p r e s t a t ă d e 50 d e m u n c i t o r i ) şi c ă a c e s t r a p o r t i m a n e n t e s t e t o c m a i raportul dintre partea componentă a zilei de muncă vie c a r e c o n s t i t u i e e c h i v a l e n t u l m u n c i i m a t e r i a l i ­ z a t e c e i s e d ă m u n c i t o r u l u i c a s a l a r i u şi z i u a d e m u n c ă v i e ; î n t r e g u l e s t e aici ziua însăşi, iar r a p o r t u l i m a n e n t e s t e raportul v a r i a b i l ( z i u a e s t e a i c i o m ă r i m e c o n s t a n t ă ) d i n t r e fracţia pe care o reprezintă orele de muncă necesară şi aceea pe care o repre­ zintă orele de supramuncă [din z i u a d e m u n c ă ] . T o c m a i p e n t r u c ă Ricardo n-a elucidat acest raport, el n-a elucidat nici faptul (care p î n ă acum n u ne-a interesat cîtuşi de puţin, d e o a r e c e era v o r b a d e capital ca atare, iar dezvoltarea forţelor de producţie e r a c o n s i d e r a t ă c a u n r a p o r t i n t r o d u s d i n a f a r ă ) că, d e ş i d e z v o l t a ­ r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e p r e s u p u n e a t î t c r e ş t e r e a c a p i t a l u l u i , c î t şi s p o r i r e a zilelor de m u n c ă s i m u l t a n e , totuşi în c a d r u l limitelor d a t e a l e c a p i t a l u l u i c a r e p u n e î n m i ş c a r e o zi d e m u n c ă ( c h i a r d a c ă e s t e o zi e g a l ă c u 50 X 12 o r e , a d i c ă c u 600 d e o r e ) , a c e s t r a p o r t

Capitolul

despre

capital

289

r e p r e z i n t ă o limită p e n t r u d e z v o l t a r e a forţei p r o d u c t i v e a capi­ talului. S a l a r i u l i n c l u d e n u n u m a i î n t r e ţ i n e r e a m u n c i t o r u l u i , ci şi r e ­ p r o d u c ţ i a lui : astfel încît d a c ă m o a r e u n muncitor, locul s ă u e l u a t d e a l t u l d a c ă m o r c e i 50 d e m u n c i t o r i , a l ţ i 50 s î n t g a t a s ă le i a l o c u l . C a f o r ţ ă d e m u n c ă v i e , a c e ş t i 50 d e m u n c i t o r i r e p r e ­ z i n t ă n u n u m a i c h e l t u i e l i l e p r o p r i e i l o r p r o d u c e r i , ci şi c h e l t u i e ­ lile c a r e a u t r e b u i t s ă fie p l ă t i t e p ă r i n ţ i l o r l o r p e s t e s a l a r i u l lor, c a i n d i v i z i , p e n t r u c a e i s ă - ş i p o a t ă p r e g ă t i u n s c h i m b d e 50 d e i n d i v i z i n o i . P o p u l a ţ i a c r e ş t e , a ş a d a r , şi f ă r ă o m a j o r a r e a s a l a ­ r i i l o r . D e c e î n s ă c r e ş t e e a i n s u f i c i e n t d e r a p i d şi d e c e p e n t r u a creşte are nevoie de un stimulent special ? N u m a i pentru că c a p i t a l u l n u s e p o a t e m u l ţ u m i cu o b ţ i n e r e a d o a r a u n e i c a n t i t ă ţ i m a i m a r i d e „ a v u ţ i e " î n s e n s u l r i c a r d i a n al c u v î n t u l u i , ci v r e a s ă d i s p u n ă d e m a i m u l t ă valoare, de mai multă muncă materializată. D u p ă p ă r e r e a lui R i c a r d o însă, d e fapt c a p i t a l u l p o a t e să a i b ă l a dispoziţie mai multă m u n c ă materializată numai atunci cînd scade salariul, sau, cu alte cuvinte, dacă pentru funcţionarea aceluiaşi capital, p e aceeaşi m u n c ă materializată se schimbă mai multe zile de m u n c ă vie, astfel încît se c r e e a z ă o v a l o a r e mai m a r e . P e n t r u a face să scadă salariile, Ricardo p r e s u p u n e o creştere a populaţiei. I a r p e n t r u a e x p l i c a c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i , el p r e s u p u n e c ă c e r e r e a de zile d e m u n c ă creşte, sau, cu alte c u v i n t e , că capitalul p o a t e să c u m p e r e m a i m u l t ă muncă m a t e r i a l i z a t ă (materializată în forţa de m u n c ă ) , c ă d e c i valoarea l u i a c r e s c u t . I n i ţ i a l î n s ă el a p o r n i t d e l a p r e m i s a d i a m e t r a l o p u s ă , şi n u m a i de aceea a t r e b u i t s-o ia p e a c e a s t ă c a l e o c o l i t ă . D a c ă 1 000 1, st. p u t e a u c u m p ă r a 500 d e z i l e d e m u n c ă , iar forţa p r o d u c t i v ă creşte, capitalul p o a t e ori să folosească î n c o n t i n u a r e a c e s t e 500 d e z i l e d e m u n c ă î n a c e e a ş i r a m u r ă d e a c ­ t i v i t a t e , o r i s ă s e s c i n d e z e şi s ă f o l o s e a s c ă 250 d e z i l e d e m u n c ă î n t r - o r a m u r ă d e a c t i v i t a t e şi 2 5 0 în a l t a , a s t f e l î n c î t şi c a p i t a l u l d e 1 000 1. st. s e v a s c i n d a î n d o u ă c a p i t a l u r i d e c î t e 500 1. st. D a r n i c i o d a t ă a c e s t c a p i t a l n u v a p u t e a s ă c o m a n d e m a i m u l t d e 50Ü de zile de m u n c ă , d e o a r e c e în caz contrar, p o t r i v i t teoriei lui R i c a r d o , a r fi t r e b u i t s ă c r e a s c ă n u n u m a i v a l o r i l e d e î n t r e b u i n ­ ţ a r e p r o d u s e d e a c e s t c a p i t a l , ci şi valoarea l o r de schimb, timpul' de muncă materializat p e care-1 c o m a n d ă el. A ş a d a r , d a c ă p o r n i m de la p r e m i s a e n u n ţ a t ă de Ricardo, n u p o a t e a v e a loc o c r e ş t e r e a c e r e r i i d e m u n c ă . Şi d a c ă t o t u ş i a r e l o c [III—38] o a s t f e l d e c r e ş t e r e , a c e a s t a î n s e a m n ă c ă valoarea de schimb a capitalului a c r e s c u t . Cf. „On value" d e Malthus, c a r e simte contradicţiile, dar se împotmoleşte cînd încearcă să raţioneze i n d e p e n d e n t . ;

1 6 9

290

Critica e c o n o m i e i

[2)] Capital

constant

politice

şi capital

[a) C o n s e r v a r e a v a l o r i i c a p i t a l u l u i în procesul de producţie]

variabil

constant

A m vorbit tot timpul n u m a i d e s p r e cele d o u ă e l e m e n t e ale c a p i t a l u l u i , d e s p r e cele d o u ă părţi ale zilei d e m u n c ă vie, d i n t r e c a r e u n a reprezintă salariul, iar cealaltă profitul, u n a — m u n c a n e c e s a r ă , cealaltă — s u p r a m u n c ă . Ce se întîmplă însă cu celelalte d o u ă părţi ale capitalului, care sînt întruchipate în materialul m u n c i i şi î n u n e l t e l e d e m u n c ă ? C î t p r i v e ş t e p r o c e s u l d e p r o ­ d u c ţ i e simplu, aici m u n c a p r e s u p u n e e x i s t e n ţ a u n o r u n e l t e c a r e u ş u r e a z ă m u n c a şi a u n u i m a t e r i a l î n c a r e m u n c a s e î n t r u c h i ­ p e a z ă , modelîndu-1. A c e a s t ă m o d e l a r e d ă m a t e r i a l u l u i v a l o a r e a sa d e î n t r e b u i n ţ a r e . In cadrul schimbului, a c e a s t ă v a l o a r e de între­ buinţare devine valoare de schimb în m ă s u r a în care conţine muncă materializată, Dar ca părţi componente ale capitalului sînt e l e o a r e v a l o r i p e c a r e m u n c a t r e b u i e să l e î n l o c u i a s c ă ? A s t f e l , î n e x e m p l u l d e m a i s u s *, c î n d u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i s e d e s c o m p u n e î n 50 d e t a l e r i i n v e s t i ţ i î n b u m b a c , 40 î n s a l a r i i şi 10 î n u n e l t e l e d e m u n c ă ; c î n d s a l a r i u l d e 4 0 d e t a l e r i e s t e e g a l c u 4 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , i a r c a p i t a l u l îl p u n e p e muncitor să lucreze 8 ore, ar p u t e a p ă r e a că în aceste condiţii m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă r e p r o d u c ă 40 d e t a l e r i s a l a r i u , 40 d e t a l e r i t i m p d e s u p r a m u n c ă (profit), 10 t a l e r i u n e l t e d e m u n c ă , 50 d e t a l e r i b u m b a c , î n t o t a l 140 d e t a l e r i , p e c î n d el reproduce î n (ofal d o a r 80 d e t a l e r i (şi n u m e r o a s e r e p r o ş u r i d e a c e s t fel i - a u fost f ă c u t e l u i R i c a r d o , î n s e n s u l c ă el a r c o n s i d e r a d r e p t p ă r ţ i c o m p o ­ n e n t e a l e c h e l t u i e l i l o r d e p r o d u c ţ i e n u m a i p r o f i t u l şi s a l a r i u l , o m i ţ î n d m a ş i n a şi m a t e r i a l u l m u n c i i ) . 40 d e t a l e r i [ s a l a r i u l ] r e p r e z i n t ă p r o d u s u l u n e i j u m ă t ă ţ i d e zile d e m u n c ă , iar 40 d e t a l e r i c e a l a l t ă j u m ă t a t e , s u p l i m e n t a r ă . C e i 60 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă î n s ă v a l o a r e a celorlalte d o u ă părţi c o m p o n e n t e ale capitalului. D e o a r e c e pro­ dusul real al muncitorului este egal c u 80 d e t a l e r i , î n s e a m n ă c ă a c e s t a p o a t e s ă r e p r o d u c ă n u m a i 80, şi n u 140. S-ar p ă r e a c h i a r c ă a r e d u s v a l o a r e a c e l o r 60 d e t a l e r i [ c h e l t u i ţ i p e m a t e r i i p r i m e şi p e u n e l t e l e d e m u n c ă ] , d e o a r e c e d i n c e i 80 d e t a l e r i r e p r o d u ş i d e el, 40 î n l o c u i e s c s a l a r i u l s ă u , i a r r e s t u l d e 40 — c a r e r e p r e ­ z i n t ă s u p r a m u n c ă — s î n t c u 2 0 m a i p u ţ i n d e c î t 60. î n l o c s ă r e a ­ l i z e z e u n p r o f i t d e 40 d e t a l e r i , c a p i t a l i s t u l p a r e a s u f e r i o p i e r ­ d e r e d e 20 d e t a l e r i l a p a r t e a i n i ţ i a l ă a c a p i t a l u l u i s ă u , a l c ă t u i t ă d i n u n e l t e l e d e m u n c ă şi d i n m a t e r i e p r i m ă . * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 2 7 7 — 2 7 9 . — Nota

red.

Capitolul despre

capital

291

C u m a r p u t e a d e c i m u n c i t o r u l s ă c r e e z e , p e l î n g ă c e i 80 d e t a l e r i , î n c ă o v a l o a r e d e 60 d e t a l e r i , c î n d o j u m ă t a t e d i n z i u a l u i de muncă, d u p ă c u m a r a t ă salariul său, p r o d u c e cu ajutorul u n e l ­ t e l o r d e m u n c ă şi a l m a t e r i e i p r i m e n u m a i 40 d e t a l e r i , i a r c e a ­ l a l t ă c r e e a z ă şi e a n u m a i 40 d e t a l e r i ? M u n c i t o r u l d i s p u n e n u m a i d e o zi d e m u n c ă şi n u p o a t e l u c r a d o u ă z i l e î n t r - o s i n g u r ă zi d e muncă. S ă p r e s u p u n e m c ă cei 50 d e taleri m a t e r i e p r i m ă c o r e s p u n d u n e i c a n t i t ă ţ i d e x p f u n z i d e fire d e b u m b a c , i a r c e i 10 t a l e r i u n e l t e d e m u n c ă c o r e s p u n d u n u i r ă z b o i d e ţ e s u t . Ei b i n e , c î t p r i ­ v e ş t e î n p r i m u l r î n d v a i o a r e a de întrebuinţare, este clar că m u n ­ c i t o r u l n - a r p u t e a s ă p r o d u c ă n i c i o ţesătură, adică nici o v a l o a r e de întrebuinţare de ordin superior dacă b u m b a c u l n-ar exista deja s u b f o r m ă d e fire, i a r l e m n u l şi f i e r u l s u b f o r m ă d e r ă z b o i d e ţ e ­ s u t . P e n t r u el î n s u ş i , p e n t r u m u n c i t o r , a c e ş t i 5 0 d e t a l e r i şi 10 t a ­ l e r i n u s î n t î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e nimic altceva decît lire şi un război de ţesut, şi nu valori de schimb. M u n c a lui le-a transfor­ m a t î n t r - o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e d e o r d i n s u p e r i o r şi l e - a a d ă u g a t o c a n t i t a t e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă d e 80 d e t a l e r i , şi a n u m e : 4 0 d e t a l e r i î n c a r e r e p r o d u c e s a l a r i u l s ă u şi 40 d e t a l e r i timp de supramuncă. Valoarea de întrebuinţare — ţesătura — con­ ţ i n e o zi d e m u n c ă î n p l u s , d i n c a r e î n s ă o j u m ă t a t e n u f a c e d e c î t s ă î n l o c u i a s c ă p a r t e a d e c a p i t a l c u c a r e a fost c u m p ă r a t d r e p t u l d e a d i s p u n e d e forţa de m u n c ă . T i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t p e c a r e - 1 c o n ţ i n f i r e l e şi r ă z ­ b o i u l d e ţ e s u t şi c a r e r e p r e z i n t ă o p a r t e d i n v a l o a r e a p r o d u s u l u i n - a f o s t c r e a t d e m u n c i t o r ; p e n t r u el, a c e s t e a a u fost şi r ă m î n u n m a t e r i a l c ă r u i a e l i-a d a t o a l t ă f o r m ă şi i-a î n c o r p o r a t m u n c ă n o u ă . S i n g u r a c o n d i ţ i e c e i s e p u n e e s t e c a el s ă n u l e i r o s e a s c ă — l u c r u p e c a r e n u 1-a f ă c u t d i n m o m e n t c e p r o d u s u l s ă u a r e o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , şi c h i a r o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s u p e ­ rioară celei p e care o a v u s e s e anterior. Produsul conţine acum două părţi de m u n c ă materializată : ziua de m u n c ă a muncito­ r u l u i n o s t r u şi m u n c a p e c a r e m a t e r i a l u l m u n c i i — f i r e l e — şi r ă z b o i u l d e ţ e s u t o c o n ţ i n e a u i n d e p e n d e n t d e el şi î n c ă î n a i n t e d e începerea muncii sale. Munca materializată anterior constituia condiţia muncii sale [ a c t u a l e ] ; n u m a i e a a f ă c u t p o s i b i l ă m u n c a s a [ a c t u a l ă ] , d a r nu-1 c o s t ă n i m i c . S ă p r e s u p u n e m c ă f i r e l e şi r ă z b o i u l d e ţ e s u t n - a u fost d i n a i n t e d a t e c a p ă r ţ i c o m p o n e n t e ale c a p i t a l u l u i , ca valori, şi c ă n u l-ar c o s t a d e c i n i m i c p e capitalist. Atunci valoarea pro­ d u s u l u i a r fi e g a l ă c u 8 0 d e t a l e r i d a c ă m u n c i t o r u l a r l u c r a o zi î n t r e a g ă şi c u 40 d e t a l e r i d a c ă a r l u c r a o j u m ă t a t e d e zi. E a a r fi e g a l ă c u o zi d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă . î n r e a l i t a t e , r ă z b o i u l d e

292

Critica economiei

politice

ţ e s u t şi f i r e l e d e b u m b a c nu-1 c o s t ă n i m i c p e m u n c i t o r î n p r o c e ­ sul de producţie ; prin aceasta însă n u se suprimă timpul de m u n c ă m a t e r i a l i z a t î n e l e , el r ă m î n e şi c a p ă t ă d o a r a l t ă f o r m ă . D a c ă , î n a f a r ă d e ţ e s ă t u r ă , m u n c i t o r u l a r fi t r e b u i t s ă c r e e z e î n a c e e a ş i zi d e m u n c ă şi f i r e l e şi r ă z b o i u l d e ţ e s u t , p r o c e s u l [de p r o d u c ţ i e ] a r fi fost d e f a p t i m p o s i b i l . A ş a d a r , f a p t u l c ă n i c i c a v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e î n f o r m a l o r i n i ţ i a l ă şi n i c i c a v a l o r i d e s c h i m b e l e n u a u n e v o i e d e m u n c a lui, ci există gata confecţio­ nate, t o c m a i a c e s t fapt f a c e c a m u n c a a d ă u g a t ă d e m u n c i t o r î n t r - o zi d e m u n c ă s ă c r e e z e u n p r o d u s c u o v a l o a r e m a i m a r e d e c î t v a l o a r e a c r e a t ă î n t r - o zi d e m u n c ă . M u n c i t o r u l î n s ă c r e e a z ă a c e s t p r o d u s n u m a i p e n t r u c ă n u t r e b u i e s ă c r e e z e el î n s u ş i e x c e d e n t u l d e v a l o a r e p e s t e z i u a d e m u n c ă , ci îi găseşte de-a gata c a p r e ­ misă, sub forma condiţiilor materiale ale muncii sale. A ş a d a r , n u m a i î n s e n s u l c ă tără m u n c ă a c e s t e v a l o r i a r p u t r e z i , a r fi i n u t i l e , s e p o a t e s p u n e c ă m u n c i t o r u l l e r e p r o d u c e ; d a r şi munca l u i a r fi i n u t i l ă iară ele. Şi d a c ă , a ş a c u m a m a r ă t a t , m u n ­ c i t o r u l r e p r o d u c e a c e s t e v a l o r i , el o f a c e n u p e n t r u c ă l e d ă o v a l o a r e d e s c h i m b mai m a r e s a u p e n t r u că intră în v r e u n p r o c e s cu v a l o a r e a l o r d e s c h i m b , ci p e n t r u c ă î n g e n e r e l e s u p u n e p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e s i m p l u , p e n t r u c ă î n g e n e r e lucrează. [III—39] D a r a c e a s t a nu-1 c o s t ă u n t i m p d e m u n c ă peste c e l n e c e s a r p e n t r u p r e ­ l u c r a r e a l o r şi p e n t r u s p o r i r e a v a l o r i i l o r . A c e s t e a s î n t c o n d i ţ i i l e î n c a r e c a p i t a l u l 1-a p u s p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e . M u n c i t o r u l r e ­ p r o d u c e v a l o a r e a m a t e r i a l u l u i şi p e c e a a u n e l t e l o r d e m u n c ă n u m a i p r i n a c e e a că l e d ă o v a l o a r e m a i m a r e , şi a c e a s t ă a c t i v i ­ t a t e c o n s t î n d î n a d a o v a l o a r e mai m a r e r e p r e z i n t ă ziua lui de m u n c ă . î n r e s t , el l a s ă a c e s t e v a l o r i a ş a c u m s î n t . V a l o a r e a v e c h e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e l o r s e c o n s e r v ă p r i n a c e e a c ă i s e a d a u g ă o v a l o a r e n o u ă , şi n u p r i n a c e e a c ă v e c h e a v a l o a r e e reprodusă, c r e a t ă . D e o a r e c e m a t e r i a p r i m ă şi u n e a l t a d e m u n c ă s î n t p r o d u s u l u n e i m u n c i a n t e r i o a r e , î n s e a m n ă c ă a c e s t p r o d u s al unei munci anterioare, această sumă de m u n c ă materializată an­ t e r i o r r ă m î n e u n e l e m e n t a l produsului m u n c i t o r u l u i n o s t r u şi c ă p e l î n g ă v a l o a r e a s a n o u ă p r o d u s u l a c e s t a c o n ţ i n e şi v a l o a r e a veche. Aşadar, în acest p r o d u s muncitorul p r o d u c e d e fapt n u m a i o v a l o a r e e g a l ă cu ziua d e m u n c ă p e c a r e a a d ă u g a t - o el, i a r c o n ­ s e r v a r e a v e c h i i v a l o r i nu-1 c o s t ă a b s o l u t n i m i c p e s t e c e e a ce-1 costă a d ă u g a r e a valorii noi. V a l o a r e a v e c h e n u este p e n t r u mun­ citor a l t c e v a decît u n material care, oricît şi-ar s c h i m b a forma, t o t m a t e r i a l r ă m î n e p e n t r u el, a d i c ă c e v a c a r e e x i s t ă independent d e m u n c a l u i . F a p t u l c ă a c e s t m a t e r i a l [şi u n e l t e l e d e m u n c ă ] , c a r e rămîn, d e o a r e c e c a p ă t ă d o a r altă formă, conţin d e j a ele însele

Capitolul despre

293

capital

t i m p d e m u n c ă , îl p r i v e ş t e p e c a p i t a l , ş i n u p e m u n c i t o r ; a c e s t timp d e m u n c ă e s t e şi el i n d e p e n d e n t d e m u n c a r e s p e c t i v u l u i m u n c i t o r şi s u b z i s t ă după e f e c t u a r e a a c e s t e i m u n c i , a ş a c u m a e x i s ­ t a t î n a i n t e d e e f e c t u a r e a e i . A c e a s t ă a ş a - z i s ă r e p r o d u c ţ i e nu-1 c o s t ă p e m u n c i t o r nici u n timp d e m u n c ă , ci e s t e condiţia timpului s ă u de muncă, căci e a n u este altceva decît folosirea substanţei exis­ t e n t e c a m a t e r i a l a l m u n c i i l u i [şi c a u n e a l t ă a ei] s e r a p o r t e a z ă l a a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă c a l a m a t e r i a l [şi u n e l t e ] . Aşadar, muncitorul înlocuieşte vechiul timp de muncă prin î n s u ş i actul m u n c i i , ş i n u p r i n a c e e a c ă a r a d ă u g a î n a c e s t s c o p u n t i m p d e m u n c ă s p e c i a l . El îl î n l o c u i e ş t e p u r şi s i m p l u a d ă u g i n d t i m p d e m u n c ă nou, ş i d a t o r i t ă a c e s t u i f a p t v e c h i u l t i m p d e m u n c ă s e p ă s t r e a z ă î n p r o d u s şi d e v i n e e l e m e n t al u n u i n o u p r o d u s . Cu ziua sa de muncă, aşadar, muncitorul n u înlocuieşte valoarea m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e l o r d e m u n c ă . Î n s e a m n ă d e c i c ă această

conservare

a vechii

valori

îi revine

capitalistului

la iei de

gratuit

ca şi supramuncă. D a r e a îi r e v i n e g r a t u i t n u p e n t r u c ă n i c i p e m u n c i t o r n u - 1 c o s t ă n i m i c , ci p e n t r u c ă m a t e r i a p r i m ă şi u n e l t e l e d e m u n c ă s e a f l ă prin ipoteză î n m î i n i l e c a p i t a l i s t u l u i ş i d e a c e e a m u n c i t o r u l n u a r e p o s i b i l i t a t e a d e a munci a l t f e l d e c î t t r a n s f o r m î n d m u n c a m a t e r i a l i z a t ă d e ţ i n u t ă d e c a p i t a l î n m a t e r i a l [şi u n e l t e ] a l p r o p r i e i lui m u n c i şi c o n s e r v î n d astfel m u n c a m a t e r i a l i z a t ă în a c e s t m a t e r i a l [şi î n a c e s t e u n e l t e d e m u n c ă ] . P r i n u r m a r e , c a p i t a l i s t u l n u p l ă t e ş t e m u n c i t o r u l u i n i m i c p e n t r u f a p t u l c ă f i r e l e şi r ă z b o i u l d e ţesut — valorile lor — reapar în v a l o a r e a ţesăturii, adică se con­ s e r v ă . A c e a s t ă c o n s e r v a r e r e z u l t ă p u r şi s i m p l u d i n a d ă u g a r e a d e m u n c ă n o u ă , c a r e d ă [firelor şi r ă z b o i u l u i d e ţ e s u t ] o v a l o a r e mai mare. Din r a p o r t u l iniţial d i n t r e capital şi m u n c ă r e i e s e deci c ă ser­ viciul p e c a r e m u n c a v i e îl a d u c e m u n c i i m a t e r i a l i z a t e r a p o r t î n d u - s e l a e a c a m u n c ă v i e nu-1 c o s t ă nimic p e capitalist, d u p ă c u m n u - 1 c o s t ă n i m i c n i c i p e m u n c i t o r , ci e x p r i m ă d o a r r a p o r t u l î n v i r t u t e a c ă r u i a m a t e r i a l u l m u n c i i şi u n e a l t a d e m u n c ă sînt p e n t r u m u n c i t o r c a p i t a l , p r e m i s e independente d e el. C o n s e r v a r e a v a l o r i i v e c h i n u e s t e u n a c t d i s t i n c t d e a d ă u g a r e a c e l e i n o i , ci s e p r o d u c e d e l a s i n e c a u n r e z u l t a t f i r e s c al a c e s t e i a d i n u r m ă . Cît p r i v e ş t e faptul c ă a c e a s t ă c o n s e r v a r e nu-1 c o s t ă nimic nici p e c a p i t a l i s t şi n i c i p e m u n c i t o r , e l e s t e d a t î n î n s u ş i r a p o r t u l d i n t r e capital şi muncă, r a p o r t c a r e e s t e d e j a î n s i n e p r o f i t p e n t r u u n u l şi salariu p e n t r u celălalt. U n c a p i t a l i s t o a r e c a r e î ş i p o a t e î n c h i p u i (şi a c e a s t a n u a f e c ­ t e a z ă c a l c u l e l e s a l e ) c ă d a c ă p o s e d ă u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i , d i n c a r e 50 d e t a l e r i s e c h e l t u i e s c p e b u m b a c , 40 d e t a l e r i p e m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , 10 t a l e r i p e u n e l t e l e d e m u n c ă , ş i d a c ă

294

Critica e c o n o m i e i

politice

a d a u g ă u n p r o f i t d e 10°/o c a l c u l a t l a c h e l t u i e l i l e s a l e d e p r o d u c ţ i e , m u n c a t r e b u i e s ă - i î n l o c u i a s c ă 5 0 d e t a l e r i p e n t r u b u m b a c , 40 d e t a l e r i p e n t r u m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , 10 t a l e r i p e n t r u u n e l t e l e d e m u n c ă , p r e c u m ş i 1 0 % c a l c u l a t e l a 50, 4 0 ş i 10 t a l e r i . C a p i t a l i s t u l n o s t r u î ş i î n c h i p u i e d e c i c ă m u n c a îi p r o d u c e 5 5 d e t a l e r i m a t e r i e p r i m ă , 44 d e t a l e r i m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă ş i 11 t a l e r i u n e l t e d e m u n c ă , î n t o t a l 110 t a l e r i . P e n t r u e c o n o m i ş t i î n s ă , a c e a s t a e s t e o r e p r e z e n t a r e s t r a n i e , d e ş i î n c o m b a t e r e a l u i R i c a r d o a fost c u m u l t ă pretenţiozitate folosită ca c e v a cu totul n o u . D a c ă z i u a d e m u n c ă a m u n c i t o r u l u i e s t e e g a l ă c u 10 o r e şi d a c ă î n 8 o r e el p o a t e să p r o d u c ă 40 de taleri, adică salariul său, s a u , c e e a c e e t o t u n a , î ş i p o a t e c o n s e r v a şi r e f a c e f o r ţ a d e m u n c ă , î n s e a m n ă c ă îi t r e b u i e 4 / 5 d e zi d e m u n c ă p e n t r u a î n l o c u i c a p i ­ t a l u l u i s a l a r i u l , i a r 1/5 d e zi d e m u n c ă — s a u 10 t a l e r i — d ă e l capitalului cu titlu d e s u p r a m u n c ă . î n s c h i m b u l celor 40 d e taleri p l ă t i ţ i c a s a l a r i u şi c a r e r e p r e z i n t ă 8 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , c a p i t a l u l o b ţ i n e , a ş a d a r , 10 o r e d e m u n c ă v i e , ş i a c e s t e x c e d e n t c o n s t i t u i e î n t r e g u l s ă u profit. î n t r e a g a m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă p e c a r e a c r e a t - o m u n c i t o r u l r e p r e z i n t ă d e c i 50 d e t a l e r i şi, o r i c a r e a r fi c h e l t u i e l i l e p e n t r u u n e a l t a d e m u n c ă şi m a t e r i a p r i m ă , e l n u le p o a t e a d ă u g a nimic î n plus, căci ziua s a d e m u n c ă n u s e p o a t e o b i e c t i v a într-o cantitate m a i m a r e d e m u n c ă materializată. Cît p r i v e ş t e f a p t u l c ă p e a c e ş t i 50 d e t a l e r i —• s a u 10 o r e d e m u n c ă (din c a r e 8 o r e n u fac d e c î t s ă î n l o c u i a s c ă s a l a r i u l ) — m u n c i t o r u l î i a d a u g ă c e l o r 60 d e t a l e r i — c h e l t u i ţ i p e m a t e r i e p r i m ă şi p e u n e l t e d e m u n c ă — p r i n î n s u ş i a c e s t f a p t e l c o n s e r v ă m a t e r i a l u l şi u n e l ­ tele de muncă, care se conservă tocmai pentru că intră din n o u î n c o n t a c t c u m u n c a v i e şi s î n t f o l o s i t e c a u n e l t e d e m u n c ă şi c a material ; p e n t r u această c o n s e r v a r e muncitorul n u d e p u n e nici o m u n c ă (şi d e a l t f e l n i c i n u d i s p u n e d e t i m p e x c e d e n t a r p e n t r u a s e ­ m e n e a m u n c ă ) şi n u este plătit d e capitalist. A c e a s t ă vivifiantă forţă n a t u r a l ă a muncii, adică î n s u ş i r e a ei d e a c o n s e r v a — s u b o f o r m ă s a u a l t a — m a t e r i a l u l şi u n e a l t a f o l o s i n d u - l e , d e a c o n s e r v a d e c i şi m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n ele, v a l o a r e a lor d e schimb, d e v i n e , ca şi orice forţă n a t u r a l ă s a u socială a m u n c i i n e p r o d u s ă d e o muncă anterioară sau neprodusă de o muncă anterioară care tre­ b u i e r e p e t a t ă (de pildă d e z v o l t a r e a i s t o r i c ă a m u n c i t o r u l u i etc.), o forţă a capitalului, şi n u a m u n c i i . T o c m a i d e a c e e a n u e s t e ea plătită de către capital, după c u m n u i se plăteşte muncitorului p e n t r u faptul că e în stare să gîndească etc. [III—40] A m v ă z u t * c ă l a î n c e p u t p r e m i s a d i n c a r e s e n a ş t e capitalul e s t e valoarea a u t o n o m i z a t ă în raport c u c i r c u l a ţ i a — a d i c ă * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 1 8 2 — 2 0 5 . — Nota

red.

Capitolul despre

capital

295

marfa pentru care determinaţia de valoare de schimb nu este o d e t e r m i n a ţ i e p u r f o r m a l ă şi e f e m e r ă , n e c e s a r ă p e n t r u a p u t e a fi s c h i m b a t ă p e a l t ă v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e şi p e n t r u a d i s p ă r e a in c e l e d i n u r m ă c a o b i e c t d e c o n s u m — , banii ca bani, b a n i i c a r e s î n t . r e t r a ş i d i n c i r c u l a ţ i e şi c a r e s e a f i r m ă negativ faţă de ea. P e d e altă parte, p r o d u s u l capitalului, în m ă s u r a în care n u este numai reproducţia c a p i t a l u l u i ( a c e a s t ă r e p r o d u c ţ i e e s t e , d e altfel, p u r formală, d e o a r e c e din cele trei părţi ale valorii capitalului n u m a i u n a e s t e e f e c t i v c o n s u m a t ă şi d e c i r e p r o d u s ă , şi a n u m e c e a c a r e î n l o c u i e ş t e s a l a r i u l ; p r o f i t u l î n s ă n u e s t e r e p r o d u c ţ i e , ci a d a o s de v a l o a r e , p l u s v a l o a r e ) , are, la r î n d u l său, d r e p t r e z u l t a t o v a l o a r e care n u m a i intră în circulaţie ca echivalent, iar p e de a l t ă - p a r t e î n c ă n u e s t e r i d i c a t ă din n o u la r a n g u l d e capital, adică ele v a l o a r e negativ a u t o m a t i z a t ă în r a p o r t cu circulaţia — bani (în c e a d e - a t r e i a f o r m ă , a d e c v a t ă , a l o r * ) . D a c ă l a î n c e p u t b a n i i s e prezintă ca premisă a capitalului, ca o cauză a acestuia, acum ei s e p r e z i n t ă c a u n e f e c t al l u i . î n p r i m a m i ş c a r e b a n i i p r o v e n e a u d i n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă , î n c e a d e - a d o u a ei p r o v i n d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e al c a p i t a l u l u i , î n p r i m a m i ş c a r e b a n i i trec î n c a p i t a l ; în c e a d e - a d o u a ei a p a r c a o p r e m i s ă a c a p i t a l u l u i d a t ă c h i a r d e c a p i t a l şi d e a c e e a ei a p a r în sine d r e p t c a p i t a l , c o n ţ i n r a p o r t u l i d e a l f a ţ ă d e c a p i t a l . Banii n u m a i t r e c p u r şi s i m p l u î n c a p i t a l , ci î n e i c a bani e x i s t ă d e j a p o s i b i l i t a t e a d e a fi t r a n s f o r m a ţ i î n capital.

[b) C o n s e r v a r e a

valorii de întrebuinţare a prin intermediul noii m u n c i

capitalului vii]

constant

A ş a d a r , c r e ş t e r e a v a l o r i l o r e s t e r e z u l t a t u l autovalorificării ca­ p i t a l u l u i , c u a d ă u g a r e a că, l a r î n d u l ei, a c e a s t ă a u t o v a l o r i f i c a r e poate fi r e z u l t a t u l unui timp de supramuncă absolut sau relativ adică rezultatul unei creşteri reale a timpului de muncă a b s o l u t s a u al u n e i c r e ş t e r i a t i m p u l u i d e s u p r a m u n c ă r e l a t i v , a d i c ă al s c ă d e r i i a c e l e i p ă r ţ i c o m p o n e n t e a z i l e i d e m u n c ă c a r e e definită ca timp d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u c o n s e r v a r e a forţei d e m u n c ă , c a muncă necesară în general. T i m p u l de m u n c ă v i u r e p r o d u c e n u m a i acea p a r t e din timpul de m u n c ă m a t e r i a l i z a t (acea p a r t e din capital) c a r e se manifestă ca e c h i v a l e n t p e n t r u dreptul de a d i s p u n e de forţa d e m u n c ă a m u n ­ c i t o r u l u i şi d e a c e e a , c a e c h i v a l e n t , t r e b u i e s ă î n l o c u i a s c ă t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t în a c e a s t ă forţă de m u n c ă , a d i c ă t r e b u i e să î n l o c u i a s c ă cheltuielile d e p r o d u c ţ i e ale forţei d e m u n c ă vii, * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p, 1 5 0 — 1 5 1 . — Nota

red.

296

Critica e c o n o m i e i

politice

sau, cu a l t e c u v i n t e , să-i m e n ţ i n ă î n v i a ţ ă p e m u n c i t o r i c a m u n c i ­ t o r i . C e e a c e m u n c a p r o d u c e î n p l u s n u e s t e r e p r o d u c ţ i e , ci c r e a ­ ţ i e n o u ă , şi a n u m e c r e a ţ i e d e v a l o a r e n o u ă , d e o a r e c e e s t e m a t e ­ rializarea unui timp de muncă nou, într-o valoare de întrebuinţare. F a p t u l c ă o d a t ă c u a c e a s t a s e c o n s e r v ă şi t i m p u l d e m u n c ă p e c a r e - 1 c o n ţ i n m a t e r i a p r i m ă şi u n e a l t a d e m u n c ă c o n s t i t u i e u n r e z u l t a t al calităţii m u n c i i , c a muncă î n g e n e r a l , şi n u a l cantităţii ei ; şi a c e a s t ă c a l i t a t e g e n e r a l ă a ei, c a r e n u e s t e l e g a t ă d e o c a l i ­ f i c a r e s p e c i a l ă a m u n c i i , n u e s t e o m u n c ă s p e c i f i c d e t e r m i n a t ă , ci r e z i d ă î n f a p t u l c ă munca ca atare este muncă -, — a c e a s t ă c a l i t a t e a muncii nu se plăteşte aparte, întrucît capitalul a cumpărat această calitate făcînd o tranzacţie cu muncitorul. D a r e c h i v a l e n t u l a c e s t e i c a l i t ă ţ i (al a c e s t e i s p e c i f i c e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e a m u n c i i ) s e m ă s o a r ă p u r şi s i m p l u p r i n cantitatea d e timp d e m u n c ă care a p r o d u s a c e a s t ă specifică v a l o a r e d e în­ t r e b u i n ţ a r e a m u n c i i . P r i n f o l o s i r e a u n e l t e i c a u n e a l t ă şi p r i n m o d e l a r e a m a t e r i e i prime, m u n c i t o r u l a d a u g ă m a i întîi la v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi a u n e l t e i o c a n t i t a t e d e m u n c ă n o u ă e g a l ă c u t i m p u l d e m u n c ă p e care-1 c o n ţ i n e p r o p r i u l s ă u s a l a r i u ; c e e a ce el a d a u g ă î n p l u s e s t e t i m p d e s u p r a m u n c ă , p l u s v a l o a r e . D a r î n virtutea relaţiei simple care constă în a c e e a că u n e a l t a de m u n c ă este folosită ca u n e a l t ă de m u n c ă , iar m a t e r i a p r i m ă d e v i n e ma­ terie primă a muncii, în virtutea procesului simplu care constă î n a c e e a c ă m a t e r i a p r i m ă şi u n e a l t a d e m u n c ă v i n î n c o n t a c t c u m u n c a , d e v i n m i j l o c şi o b i e c t a l ei, d e c i şi o b i e c t u a l i z a r e a m u n c i i vii, m o m e n t e ale m u n c i i înseşi, e l e sînt c o n s e r v a t e n u s u b r a p o r ­ t u l f o r m e i , ci s u b r a p o r t u l s u b s t a n ţ e i l o r ; or, d a c ă p r i v i m l u c r u r i l e din punct de vedere economic, substanţa este timp de m u n c ă ma­ t e r i a l i z a t . T i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t [în m a t e r i a p r i m ă ş i în unealta de muncă] încetează să existe într-o formă obiectuală uni­ l a t e r a l ă şi d e a c e e a î n c e t e a z ă s ă fie e x p u s d e s c o m p u n e r i i c a s i m p l u l u c r u , p e c a l e a u n o r p r o c e s e c h i m i c e e t c . ; î n c e t e a z ă , p e n t r u că timpul de m u n c ă materializat a p a r e a c u m ca m o d material de e x i s t e n ţ ă — c a m i j l o c şi o b i e c t — al m u n c i i v i i . D i n t i m p u l d e m u n c ă p u r şi s i m p l u m a t e r i a l i z a t , î n a c ă r u i f i i n ţ a r e m a t e r i a l ă m u n c a s e c o n s e r v ă d o a r c a c e v a d i s p ă r u t , ca formă exterioară a substanţei naturale a acestui timp de muncă m a t e r i a l i z a t , e x t e r i o a r ă î n r a p o r t c u î n s ă ş i a c e a s t ă s u b s t a n ţ ă (aşa c u m forma unei m e s e este exterioară în raport cu lemnul sau f o r m a u n u i a x e s t e e x t e r i o a r ă în r a p o r t cu fierul), ca m u n c ă existentă doar în forma exterioară a substanţei, — din acest timp d e m u n c ă materializat se dezvoltă indiferenţa substanţei faţă d e formă. T i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t îşi c o n s e r v ă a c e a s t ă formă n u în v i r t u t e a u n e i legi vii, i m a n e n t e a r e p r o d u c ţ i e i , a ş a c u m

Capitolul despre

capital

297

a r b o r e l e , d e p i l d ă , î ş i p ă s t r e a z ă f o r m a d e a r b o r e (ca a r b o r e , l e m n u l se conservă într-o formă determinată, deoarece această formă este o formă a lemnului, pe cînd forma de masă este pentru lemn ceva î n t î m p l ă t o r , n u e s t e o f o r m ă i m a n e n t ă s u b s t a n ţ e i lui) ; f o r m a e x i s t ă aici d o a r ca formă e x t e r i o a r ă substanţialului, s a u ea însăşi e x i s t ă n u m a i m a t e r i a l . D e a c e e a p r o c e s u l d e d i s t r u g e r e c ă r u i a îi e s t e e x p u s ă s u b s t a n ţ a a c e s t e i f o r m e d i s t r u g e t o t o d a t ă şi f o r m a e i . D a r c î n d m a t e r i a p r i m ă şi u n e a l t a d e m u n c ă s e p r e z i n t ă î n c a l i ­ tate de condiţii ale muncii vii, ele însele r e d e v i n însufleţite. M u n c a materializată încetează să aibă în substanţă o existenţă m o a r t ă ca formă exterioară, indiferentă, d e o a r e c e ea însăşi se p r e z i n t ă i a r ă ş i c a m o m e n t al m u n c i i v i i , c a r a p o r t a r e a m u n c i i v i i l a s i n e î n s ă ş i î n m a t e r i a l u l o b i e c t u a l c a obiectualitate a m u n c i i vii, c a m i j l o c şi o b i e c t al ei ( c o n d i ţ i i l e obiectuale [materiale] ale m u n ­ cii vii). C a u r m a r e a f a p t u l u i că, r e a l i z î n d u - s e î n m a t e r i a l , m u n c a v i e îl m o d i f i c ă p e a c e s t a d i n u r m ă , e f e c t u î n d î n e l s c h i m b ă r i c a r e p r i n s c o p u l u r m ă r i t d e t e r m i n ă m u n c a şi a c t i v i t a t e a ei- f i n a l i t a r ă (şi c a r e n u s e r e d u c , c a î n o b i e c t u l i n e r t , l a c r e a r e a f o r m e i c a c e v a exterior substanţei, ca a p a r e n ţ ă e v a n e s c e n t ă a existenţei obiec­ tului) — ca u r m a r e a a c e s t u i fapt m a t e r i a l u l se c o n s e r v ă într-o formă determinată, iar modificarea formei substanţei este subordo­ n a t ă s c o p u l u i m u n c i i . M u n c a e s t e focul v i u c a r e m o d e l e a z ă ma­ teria j e a este vremelnicia lucrurilor, elementul lor trecător, care a p a r e [III—41] c a m o d e l a r e a l o r d e c ă t r e t i m p u l v i u . I n p r o c e s u l de producţie simplu — abstracţie făcînd de procesul de valori­ f i c a r e — c a r a c t e r u l t r e c ă t o r al f o r m e i l u c r u r i l o r e s t e f o l o s i t p e n t r u a le face a p t e p e n t r u consum. C î n d b u m b a c u l s e t r a n s f o r m ă î n fire, f i r e l e î n p î n z ă , p î n z a î n p î n z ă i m p r i m a t ă s a u v o p s i t ă etc., iar a c e a s t a , să zicem, se t r a n s ­ f o r m ă î n î m b r ă c ă m i n t e , a t u n c i 1) s u b s t a n ţ a b u m b a c u l u i s e c o n ­ s e r v ă î n t o a t e a c e s t e f o r m e . (în p r o c e s u l c h i m i c , î n s c h i m b u l d e s u b s t a n ţ e reglat de muncă, s-au s c h i m b a t în toate cazurile echi­ v a l e n t e ( n a t u r a l e ) etc.) 2) î n t o a t e a c e s t e p r o c e s e s u c c e s i v e s u b ­ stanţa a căpătat o formă din ce în ce mai utilă, p e n t r u că d e v e n e a din ce în ce m a i potrivită p e n t r u c o n s u m , p î n ă c î n d în cele din u r m ă a căpătat forma în care p o a t e deveni nemijlocit obiect de c o n s u m şi î n c a r e , d e c i , c o n s u m a r e a s u b s t a n ţ e i şi s u p r i m a r e a for­ m e i ei d e v i n c o n s u m u m a n , i a r m o d i f i c a r e a s u b s t a n ţ e i o c o n s t i t u i e însăşi folosirea ei. S u b s t a n ţ a b u m b a c u l u i se c o n s e r v ă în t o a t e aceste procese ea leapădă o formă de valoare de întrebuinţare pentru a îmbrăca una superioară, pînă cînd în cele din urmă se obţine un obiect care este obiect al consumului nemijlocit. ;

298

Critica e c o n o m i e i

politice

D a r p r i n f a p t u l c ă b u m b a c u l e t r a n s f o r m a t î n fire, e l e s t e p u s î n t r - u n r a p o r t d e t e r m i n a t c u felul d e m u n c ă u r m ă t o r . D a c ă a c e s t fel d e m u n c ă n u a r e l o c a t u n c i n u n u m a i c ă d e v i n e i n u t i l ă f o r m a c a r e a fost d a t ă b u m b a c u l u i , cu a l t e c u v i n t e m u n c a a n t e r i o a r ă n u n u m a i c ă n u e c o n f i r m a t ă d e o m u n c ă n o u ă , d a r s e d o v e d e ş t e a fi a l t e r a t ă şi s u b s t a n ţ a , căci s u b forma d e fire e a a r e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i în m ă s u r a în c a r e e din n o u s u p u s ă p r e l u ­ crării : e a este v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i în funcţie d e utili­ z a r e a p e c a r e i-o d ă m u n c a u l t e r i o a r ă , a d i c ă n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e f o r m a ei d e fire e s t e s u p r i m a t ă şi î n l o c u i t ă c u a c e e a d e pînză, în timp ce b u m b a c u l în fiinţarea sa ca b u m b a c e susceptibil de nenumărate întrebuinţări. Prin u r m a r e , fără m u n c a ulterioară, v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a b u m b a c u l u i şi a firelor, m a t e r i a l u l şi f o r m a s a s-ar i r o s i ; a c e a s t ă v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s-ar d i s t r u g e î n l o c d e a fi p r o d u s ă . A t î t m a t e r i a l u l c î t şi f o r m a lui, a t î t s u b s t a n ţ a c î t şi f o r m a e i s e c o n ­ servă graţie muncii ulterioare — se conservă ca valori de între­ buinţare — pînă cînd în cele din urmă capătă înfăţişarea acelei valori d e întrebuinţare a cărei folosire î n s e a m n ă c o n s u m a r e a ei. Aşadar, în procesul de producţie simplu rezidă c o n s e r v a r e a sta­ d i u l u i d e p r o d u c ţ i e a n t e r i o r p r i n i n t e r m e d i u l s t a d i u l u i u r m ă t o r , şi prin intermediul creării unei valori de întrebuinţare de ordin su­ perior vechea valoare de întrebuinţare este conservată sau modi­ ficată n u m a i în m ă s u r a în care ea creşte ca v a l o a r e d e întrebuin­ ţare. M u n c a vie este aceea care conservă valoarea de întrebuin­ ţ a r e a p r o d u s u l u i nefinisat al muncii, făcînd din el m a t e r i a l u l u n e i m u n c i u l t e r i o a r e . D a r e a îl c o n s e r v ă •—• a d i c ă îl f e r e ş t e de n e f o l o s i r e şi d e d i s t r u g e r e — n u m a i p r e l u c r î n d u - 1 p o t r i v i t s c o p u l u i ei, f ă c î n d d i n el î n g e n e r e o b i e c t u l u n e i n o i m u n c i v i i . A c e a s t ă conservare a vechii valori de întrebuinţare nu este u n p r o c e s c a r e se d e s f ă ş o a r ă p a r a l e l cu p r e l u c r a r e a a c e s t e i a (sau c u d e s ă v î r ş i r e a ei) p r i n m u n c ă n o u ă ; e a a r e l o c p r i n i n t e r m e ­ diul acestei munci noi, care creează o v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e d e o r d i n s u p e r i o r . P r i n f a p t u l c ă m u n c a d e ţ e s ă t o r i e t r a n s f o r m ă fi­ rele în pînză, adică p r i n faptul că t r a t e a z ă firele ca m a t e r i e p r i m ă p e n t r u ţ e s u t , p e n t r u u n fel p a r t i c u l a r d e m u n c ă v i e (iar firele au v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i în m ă s u r a în c a r e sînt ţesute), munca ţesătorului conservă valoarea de întrebuinţare pe c a r e o a v u s e s e b u m b a c u l c a a t a r e şi c a r e f u s e s e c o n s e r v a t î n t r - o formă specifică în fire. M u n c a ţ e s ă t o r u l u i c o n s e r v ă p r o d u s u l m u n ­ cii [ a n t e r i o a r e ] , f ă c î n d d i n el m a t e r i e p r i m ă p e n t r u o m u n c ă n o u ă ; dar ea, în primul rînd, n u a d a u g ă în acest scop nici o m u n c ă n o u ă , iar în al doilea r î n d c o n s e r v ă totodată, p r i n altă m u n c ă , v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a m a t e r i e i p r i m e . Ea conservă utilitatea

Capitolul

despre

capital

293

bumbacului sub îormă de lire, ţesindu-le. (Toate a c e s t e a ţin d e c a p i t o l u l I, r e f e r i t o r la producţie "m general.) Munca ţesătorului conservă bumbacul prin ţesătorie. Această conservare a muncii sub formă de produs sau a valorii de întrebuinţare a produsului muncii — prin aceea că produsul devine materie primă a unei munci noi, a p ă r î n d din nou ca obiectualitate m a t e r i a l ă a unei m u n c i v i i şi u t i l e — e s t e d a t ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e s i m p l u , în r a p o r t cu v a l o a r e a de î n t r e b u i n ţ a r e , m u n c a a r e p r o p r i e t a t e a de a c o n s e r v a v a l o a r e a de î n t r e b u i n ţ a r e existentă, ridicînd-o p e o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă , şi o r i d i c ă p e o t r e a p t ă s u p e r i o a r ă p r i n a c e e a c ă f a c e d i n e a o b i e c t u l u n e i m u n c i n o i , d e t e r m i n a t ă d e s c o p u l final, a d i c ă p r i n a c e e a c ă r e a d u c e v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e d e l a forma, e x i s t e n ţ e i i n d i f e r e n t e l a f o r m a d e m a t e r i a l o b i e c t u a l , d e c o r p al muncii. (Acelaşi lucru trebuie spus şi despre unealta de muncă. U n fus se c o n s e r v ă c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e n u m a i p r i n a c e e a c ă e folosit l a filat. î n c a z c o n t r a r , d a t o r i t ă f o r m e i d e t e r m i n a t e c a r e e s t e i m p r i m a t ă a i c i f i e r u l u i şi l e m n u l u i , s-ar p i e r d e p e n t r u c o n s u m a t î t m u n c a c a r e l e - a i m p r i m a t a c e a s t ă f o r m ă , c î t şi m a t e r i a l u l c ă r u i a i-a fost i m p r i m a t ă f o r m a r e s p e c t i v ă . N u m a i d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă fusul e s t e f o l o s i t c a m i j l o c al m u n c i i v i i , c ă e c o n s i d e r a t c a m o m e n t o b i e c t i v al a c t i v i t ă ţ i i ei v i t a l e , s e c o n s e r v ă a i c i v a l o a r e a d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e a l e m n u l u i şi a f i e r u l u i , p r e c u m şi f o r m a a c e s t o r a . M e n i r e a f u s u l u i c a u n e a l t ă d e m u n c ă e s t e a c e e a d e a fi u z a t , d a r u z a t î n procesul filatului. P r o d u c t i v i t a t e a m a i înaltă p e c a r e el o imprimă muncii permite să se creeze m a i multe valori de întrebuinţare şi î n l o c u i e ş t e a s t f e l v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e c h e l t u i t ă î n p r o ­ cesul consumării uneltei de m u n c ă . A c e s t lucru a p a r e deosebit de clar în agricultură, întrucît aici m a i l e s n e — p e n t r u că m a i d e v r e m e ca o r i u n d e — [produsul] se manifestă nemijlocit ca m i j l o c d e s u b z i s t e n ţ ă şi ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , s e m a n i ­ festă ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , spre d e o s e b i r e d e v a l o a r e a dd s c h i m b . D a c ă s a p a îi p r o c u r ă a g r i c u l t o r u l u i d e d o u ă o r i m a i m u l t e c e r e a l e d e c î t ar p u t e a o b ţ i n e fără ea, a t u n c i p e n t r u p r o ­ d u c e r e a s a p e i el t r e b u i e s ă c h e l t u i a s c ă m a i p u ţ i n t i m p ; el a r e destule provizii p e n t r u a confecţiona o sapă nouă.) în procesul de valorificare a capitalului, elementele compo­ n e n t e ale valorii a c e s t u i a — dintre c a r e u n u l există sub formă de m a t e r i a l , iar celălalt sub formă d e u n e a l t ă d e m u n c ă — a p a r î n r a p o r t c u m u n c i t o r u l , a d i c ă î n r a p o r t c u m u n c a v i e (căci în acest proces muncitorul există n u m a i ca m u n c ă vie), nu ca valori, ci c a s i m p l e m o m e n t e a l e p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , c a v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e p e n t r u m u n c ă , c o n d i ţ i i o b i e c t i v e a l e e f i c a c i t ă ţ i i ei s a u m o m e n t e o b i e c t i v e a l e ei. F a p t u l că, f o l o s i n d u n e a l t a ca

.300

Critica e c o n o m i e i

politica

u n e a l t ă şi d î n d m a t e r i e i p r i m e [III—42] f o r m a d e v a l o a r e d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e d e ordin superior, m u n c a vie le c o n s e r v ă implicit — faptul acesta ţine de natura muncii înseşi. Ca elemente compo­ n e n t e ale capitalului, valorile d e î n t r e b u i n ţ a r e astfel c o n s e r v a t e d e m u n c ă s î n t v a l o r i d e s c h i m b şi c a a t a r e s î n t d e t e r m i n a t e d e p r e ţ u l lor d e p r o d u c ţ i e , d e c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă în e l e . (Sub r a p o r t u l v a l o r i i d e î n t r e b u i n ţ a r e i n t e r e s e a z ă n u m a i cali­ tatea m u n c i i d e j a m a t e r i a l i z a t e . ) C a n t i t a t e a muncii materializate s e c o n s e r v ă p r i n a c e e a c ă calitatea ei de valoare de întrebuin­ ţare pentru munca ulterioară e s t e c o n s e r v a t ă p r i n c o n t a c t u l cu m u n c a vie. V a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a b u m b a c u l u i , c a şi v a l o a r e a s a d e î n t r e b u i n ţ a r e c a fire s e c o n s e r v ă p r i n a c e e a c ă s u b f o r m ă d e fire b u m b a c u l e t r a n s f o r m a t în ţ e s ă t u r ă ; p r i n a c e e a că [sub formă •de fire] e l e x i s t ă î n o p e r a ţ i a ţ e s u t u l u i c a u n u l d i n m o m e n t e l e ei o b i e c t i v e ( a l ă t u r i d e r ă z b o i u l d e ţ e s u t ) . Prin aceasta se conservă deci şi cantitatea de timp de muncă pe care o conţineau bumbacul .şi firele. Ceea ce în procesul de producţie simplu a p a r e ca con­ servare a calităţii muncii trecute — deci şi a m a t e r i a l u l u i c a r e c o n ţ i n e a c e a s t ă m u n c ă — a p a r e în p r o c e s u l d e valorificare ca o c o n s e r v a r e a cantităţii de m u n c ă deja materializată. Pentru capi­ tal aceasta este conservarea cantităţii de m u n c ă materializată prin intermediul p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ; pentru munca vie aceasta n u este decît conservarea valorii de întrebuinţare deja existente, existente pentru muncă. M u n c a v i e adaugă o nouă cantitate de muncă ; d a r n u d a t o ­ r i t ă a c e s t e i adăugiri cantitative conservă ea cantitatea de muncă d e j a m a t e r i a l i z a t ă , ci d a t o r i t ă calităţii ei de muncă vie, s a u d a t o ­ r i t ă faptului că faţă de valorile de î n t r e b u i n ţ a r e c a r e conţin m u n c a t r e c u t ă e a s e c o m p o r t ă c a m u n c ă . D e altfel, m u n c a v i e n i c i n u se plăteşte pentru această calitate pe care o posedă ea ca m u n c ă v i e —• d a c ă n - a r fi m u n c ă v i e , n i c i n u s-ar c u m p ă r a ci p e n ­ t r u cantitatea d e m u n c ă p e c a r e o c o n ţ i n e e a î n s ă ş i . C a şi l a t o a t e c e l e l a l t e m ă r f u r i , s e p l ă t e ş t e d o a r preţul v a l o r i i ei d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e . C a l i t a t e a s p e c i f i c ă p e c a r e o p o s e d ă m u n c a v i e şi c a r e c o n s t ă î n a c e e a că, a d ă u g i n d o n o u ă c a n t i t a t e d e m u n c ă l a c a n ­ titatea de muncă deja materializată, ea conservă totodată munca m a t e r i a l i z a t ă î n c a l i t a t e a ei d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , a c e a s t ă c a l i ­ t a t e s p e c i f i c ă n u s e p l ă t e ş t e , şi p e m u n c i t o r , d e altfel, e a nu-1 c o s t ă nimic, d e o a r e c e este o însuşire n a t u r a l ă a forţei lui de m u n c ă . î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e , s e p a r a ţ i a d i n t r e m u n c ă şi m o m e n t e l e o b i e c t u a l e a l e e x i s t e n ţ e i e i — u n e a l t a d e m u n c ă şi m a t e r i a l u l m u n c i i —• e s t e suprimată. Pe această separaţie se bazează exis­ tenţa capitalului şi a muncii salariate. Capitalul nu plăteşte su-

Capitolul despre

capital

primarea acestei separaţii, care are loc electiv in procesul de producţie, căci altfel n u s-ar p u t e a lucra. ( A c e a s t ă s u p r i m a r e n i c i n u s e r e a l i z e a z ă p r i n s c h i m b u l cu m u n c i t o r u l , ci p r i n î n s ă ş i m u n c a depusă în procesul de producţie. Dar ca a s e m e n e a m u n c o prezentă, ea este deja încorporată capitalului, este unul dintre m o m e n t e l e acestuia. A c e a s t ă forţă c o n s e r v a n t e a muncii apare, a ş a d a r , c a f o r ţ ă d e autoconservare a capitalului. Muncitorul n-a făcut decît să a d a u g e m u n c ă n o u ă ; m u n c a trecută — din m o m e n t ce capitalul există — are o existenţă eternă în calitate de valoare, c u t o t u l i n d e p e n d e n t d e e x i s t e n ţ a ei m a t e r i a l ă . A s t f e l s e p r e z i n t ă l u c r u r i l e î n f a ţ a c a p i t a l u l u i şi a m u n c i t o r u l u i . ) D a c ă c a p i t a l u l a r t r e b u i s ă p l ă t e a s c ă şi a c e a s t ă s u p r i m a r e , el a r î n c e t a s ă fie c a p i ­ tal. S u p r i m a r e a se î n c a d r e a z ă p e r f e c t în rolul m a t e r i a l p e c a r e m u n c a , p r i n î n s ă ş i n a t u r a ei, îl î n d e p l i n e ş t e î n p r o c e s u l d e p r o ­ ducţie ; ea ţine de v a l o a r e a de întrebuinţare a muncii. Dar, ca v a l o a r e de întrebuinţare, m u n c a aparţine capitalistului ; ca simplă valoare de schimb, ea aparţine muncitorului. Calitatea vie a muncii, c a p a c i t a t e a ei de a c o n s e r v a — în însuşi p r o c e s u l de producţie — timpul de m u n c ă materializat, transformîndu-1 p e a c e s t a în m o d o b i e c t i v de e x i s t e n ţ ă a m u n c i i vii, nu-1 p r i v e ş t e c î t u ş i d e p u ţ i n p e m u n c i t o r . Această, apropriere — prin interme­ diul căreia chiar în procesul de producţie munca vie iace din unealta de muncă şi din materialul muncii c o r p u l sufletului ei, î n v i i n d u - l e a s t f e l d i n m o r ţ i — s e află e f e c t i v î n c o n t r a d i c ţ i e c u f a p t u l c ă m u n c a e l i p s i t ă d e o b i e c t , c ă a d i c ă ( e x i s t ă ] în m u n ­ c i t o r c a c e v a r e a l n u m a i în a c t i v i t a t e a l u i v i t a l ă n e m i j l o c i t ă , îr. t i m p c e u n e a l t a d e m u n c ă şi m a t e r i a l u l m u n c i i e x i s t ă î n c a p i t a l ' ca c e v a e x i s t e n t p e n t r u sine. (Asupra a c e s t u i p u n c t v a trebui s ă revenim.) Procesul de valorificare a capitalului se desfăşoară prin inter­ m e d i u l şi î n c a d r u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e s i m p l u , î n v i r t u t e a faptului că m u n c a vie apare într-un raport natural cu m o m e n t e l e m a t e r i a l e ale e x i s t e n ţ e i ei. D a r d e î n d a t ă ce m u n c a v i e i n t r ă în acest raport, acesta din u r m ă n u mai există p e n t r u ea însăşi, ci p e n t r u c a p i t a l ; m u n c a v i e d e v i n e e a î n s ă ş i u n m o m e n t al c a p i ­ talului. R e i e s e d e c i c ă , p r i n s c h i m b u l d i n t r e m u n c i t o r şi c a p i t a l i s t , , a c e s t a d i n u r m ă — d e o a r e c e d e f a p t îi p l ă t e ş t e m u n c i t o r u l u i e c h i ­ v a l e n t u l cheltuielilor d e p r o d u c ţ i e p e c a r e le c o n ţ i n e forţa lui d e m u n c ă , a d i c ă îi d ă a c e s t u i a m i j l o c u l c u c a r e s ă - ş i c o n s e r v e f o r ţ a de m u n c ă , în t i m p ce el îşi î n s u ş e ş t e m u n c a v i e — o b ţ i n e g r a t u i t două lucruri : în primul rînd, supramuncă, care sporeşte v a l o a r e a capitalului său, iar în al doilea rînd, calitatea p e c a r e o p o s e d ă m u n c a v i e de a conserva m u n c a trecută materializată în ele-

302

Critica e c o n o m i e i

politice

meritele c o m p o n e n t e ale capitalului, c o n s e r v î n d astfel v a l o a r e a deja existentă a capitalului. Această conservare n u se realizează însă prin a c e e a că m u n c a v i e s p o r e ş t e c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , c r e a z ă valoare, ci p u r şi s i m p l u p r i n a c e e a că, a d ă u ­ g i n d o n o u ă c a n t i t a t e d e m u n c ă v i e , e a e x i s t ă c a atare, s e află f a ţ ă d e m a t e r i a l u l m u n c i i şi f a ţ ă d e u n e a l t a d e m u n c ă î n t r - u n raport imanent, condiţionat de procesul de producţie ; prin urmare, valoarea deja existentă a capitalului e conservată de m u n c a vie • d a t o r i t ă calităţii ei d e m u n c ă v i e . D a r î n a c e a s t ă c a l i t a t e a ei, m u n c a v i e e s t e e a î n s ă ş i u n m o m e n t al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e s i m p l u , şi p e n t r u a c e a s t ă c a l i t a t e a ei c a p i t a l i s t u l n u t r e b u i e să p l ă t e a s c ă nimic, d u p ă c u m a t u n c i cînd c u m p ă r ă firele s a u războiul d e ţ e s u t n u t r e b u i e s ă p l ă t e a s c ă , î n a f a r ă d e p r e ţ u l l o r , şi p e n t r u faptul că ele sînt m o m e n t e ale procesului d e producţie. C î n d î n p e r i o a d e d e c r i z ă c o m e r c i a l ă , d e p i l d ă , f a b r i c i l e îşi î n c e t e a z ă activitatea, se c o n s t a t ă d e fapt că m a ş i n i l e ruginesc, iar f i r e l e d e b u m b a c n u n u m a i c ă d e v i n u n b a l a s t i n u t i l , d a r s e şi d e g r a d e a z ă d e î n d a t ă ce î n c e t e a z ă c o n t a c t u l lor c u m u n c a vie, D e ş i c a p i t a l i s t u l îl p u n e p e m u n c i t o r [III—43] s ă l u c r e z e e x c l u s i v pentru a crea plusvaloarea — pentru a crea o valoare încă i n e x i s t e n t ă — , d e î n d a t ă î n s ă c e î n c e t e a z ă să-1 p u n ă p e m u n c i t o r s ă l u c r e z e , s e c o n s t a t ă c ă şi c a p i t a l u l s ă u d e j a e x i s t e n t î n c e p e s ă se deprecieze ; se constată deci că m u n c a vie n u n u m a i că a d a u g ă valoarea nouă, dar prin însuşi actul adăugării de valoare nouă l a c e a v e c h e , e a o c o n s e r v ă şi o e t e r n i z e a z ă p e a c e a s t a d i n u r m ă , (în f e l u l a c e s t a d e v i n e v ă d i t ă s t u p i d i t a t e a r e p r o ş u l u i c e i s e f a c e Iui R i c a r d o p e n t r u f a p t u l c ă î n d o c t r i n a s a e c o n o m i c ă numai p r o f i t u l şi s a l a r i u l s î n t c o n s i d e r a t e e l e m e n t e c o m p o n e n t e n e c e s a r e a l e c h e l t u i e l i l o r d e p r o d u c ţ i e , i a r n u şi p a r t e a d i n c a p i t a l c a r e e a l c ă t u i t ă d i n m a t e r i e p r i m ă şi d i n u n e l t e d e m u n c ă . D e o a r e c e v a l o a r e a c u p r i n s ă î n m a t e r i a p r i m ă şi î n u n e l t e l e d e m u n c ă e s t e numai conservată, aceasta nu implică noi cheltuieli de produc­ ţie, î n c e e a ce p r i v e ş t e a c e s t e v a l o r i d e j a e x i s t e n t e , la r î n d u l lor t o a t e s e r e d u c l a m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă — l a m u n c a n e c e s a r ă şi s u p r a m u n c ă , l a s a l a r i u şi p r o f i t . S i m p l u l m a t e r i a l n a t u r a l -—• a t î t a t i m p c î t î n e l nu e s t e m a t e r i a l i z a t ă nici o m u n c ă o m e n e a s c ă , a t î t a t i m p c î t d e a c e e a e d o a r s i m p l ă m a t e r i e şi e x i s t ă i n d e p e n d e n t d e " m u n c a u m a n ă — n u a r e n i c i o valoare, căci v a l o a r e a este n u m a i m u n c a m a t e r i a l i z a t ă ; el n u a r e m a i m u l t ă v a l o a r e d e c î t a u , î n g e n e r a l , t o a t e e l e m e n t e l e e x i s t e n t e în natură.) Prin urmare, conservarea capitalului existent de către munca c a r e - 1 v a l o r i f i c ă nu-1 c o s t ă n i m i c p e c a p i t a l i s t şi d e a c e e a n u intră în cheltuielile de producţie. Deşi valorile existente se con­ s e r v ă î n p r o d u s şi, p r i n u r m a r e , î n c a d r u l s c h i m b u l u i s e c e r c o m -

Capitolul despre

capital

303

p e n s a t e c u e c h i v a l e n t e , conservarea lor î n p r o d u s î n s ă nu-1 c o s t ă n i m i c p e c a p i t a l i s t şi d e a c e e a e l n u o p o a t e i n c l u d e î n c h e l t u ­ ielile sale de producţie. A c e s t e valori n u sînt înlocuite nici de muncă, d e o a r e c e n u sînt consumate, dacă n u se consideră că ele s e c o n s u m ă î n f o r m a lor d e e x i s t e n ţ ă i n d i f e r e n t ă f a ţ ă d e m u n c ă şi e x t e r i o a r ă ei, c u a l t e c u v i n t e p r i n i n t e r m e d i u l m u n c i i s e consumă (şi s e s u p r i m ă ) t o c m a i c e e a c e e s t e perisabil în ele. în m o d real se consumă numai salariul.

[3) Corelaţia dintre şi capitalul [a) R o l u l

d i f e r i t al c a p i t a l u l u i variabil în formarea

capitalul variabil]

constant

c o n s t a n t ş i al c a p i t a l u l u i ratei profitului)

S ă r e v e n i m d i n n o u l a e x e m p l u l n o s t r u *. S ă p r e s u p u n e m u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i , d i n c a r e 5 0 d e t a l e r i s e c h e l t u i e s c p e m a t e r i e p r i m ă , 40 d e t a l e r i p e m u n c ă şi 10 t a l e r i p e u n e l t e d e producţie. Să admitem că muncitorul are nevoie de 4 ore pentru a c r e a c e i 40 d e t a l e r i c a r e îi s î n t n e c e s a r i p e n t r u t r a i , a d i c ă a c e a p a r t e din p r o d u c ţ i e c a r e e n e c e s a r ă p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a sa ; să a d m i t e m t o t o d a t ă că z i u a lui d e m u n c ă este d e 8 ore. î n a c e a s t ă ipoteză, capitalistul obţine gratuit u n excedent de 4 ore. Plus­ v a l o a r e a l u i e s t e e g a l ă c u 4 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , c u 40 d e t a l e r i . P r o d u s u l l u i e s t e , a ş a d a r , e g a l c u 50 + 10 ( v a l o r i c a r e a u fost c o n s e r v a t e , n u r e p r o d u s e ; c a v a l o r i , ele a u r ă m a s con­ stante, neschimbate) + 40 d e t a l e r i ( s a l a r i u l , c a r e a fost r e p r o d u s , d e o a r e c e s e c o n s u m ă s u b f o r m ă d e s a l a r i u ) + 40 d e t a l e r i p l u s ­ v a l o a r e . In total 140 d e t a l e r i . D i n a c e ş t i 140 d e t a l e r i , 40 r e p r e z i n t ă u n e x c e d e n t . C a p i t a l i s ­ t u l a t r e b u i t s ă t r ă i a s c ă a t î t î n t i m p u l p r o d u c ţ i e i , c î t şi î n a i n t e d e î n c e p e r e a ei ; p e n t r u a c e a s t a i - a u t r e b u i t , s ă z i c e m , 20 d e t a l e r i , El t r e b u i a s ă p o s e d e a c e ş t i 20 d e t a l e r i î n a f a r a c a p i t a l u l u i s ă u d e 100 d e t a l e r i , c e e a c e î n s e a m n ă c ă î n c i r c u l a ţ i e t r e b u i a u s ă e x i s t e e c h i v a l e n t e c o r e s p u n z ă t o a r e lor. (Cum a u a p ă r u t a c e s t e e c h i v a l e n t e n u n e i n t e r e s e a z ă aici). Capitalul p r e s u p u n e circu­ laţia ca o m ă r i m e constantă. A c e s t e echivalente se găsesc m e r e u . C a p i t a l i s t u l c o n s u m ă d e c i d i n p r o f i t u l s ă u 20 d e t a l e r i , c a r e i n t r ă î n c i r c u l a ţ i a s i m p l ă . C e i 100 d e t a l e r i i n t r ă şi ei î n c i r c u l a ţ i a s i m ­ p l ă , d a r p e n t r u a fi r e t r a n s f o r m a ţ i î n c o n d i ţ i i l e u n e i n o i p r o ­ d u c ţ i i : 50 d e t a l e r i m a t e r i e p r i m ă , 4 0 d e t a l e r i m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă p e n t r u m u n c i t o r i şi 10 t a l e r i p e n t r u u n e l t e l e d e m u n c ă . * V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 2 7 7 — 2 7 9 , 2 9 0 . — Nota

red.

304

Critica e c o n o m i e i

politice

La a c e ş t i a t r e b u i e a d ă u g a t ă p l u s v a l o a r e a ca a t a r e , v a l o a r e a n o u c r e a t ă d e 20 d e t a l e r i . A c e a s t ă p l u s v a l o a r e r e p r e z i n t ă bani, va­ l o a r e c e s e m a n i f e s t ă n e g a t i v şi a u t o n o m î n r a p o r t c u c i r c u l a ţ i a . Ea nu p o a t e intra în circulaţie ca simplu echivalent, spre a s e s c h i m b a p e o b i e c t e d e c o n s u m s i m p l u , d e o a r e c e s-a p r e s u p u s c ă circulaţia este constantă. Dar existenţa autonomă, iluzorie a bani­ l o r e s t e d e j a s u p r i m a t ă ; ei n u m a i e x i s t ă d e c î t p e n t r u a s e v a l o ­ rifica, a d i c ă p e n t r u a d e v e n i c a p i t a l . P e n t r u a d e v e n i î n s ă c a p i t a l , ei a r t r e b u i s ă fie d i n n o u s c h i m ­ baţi pe elemente ale procesului de producţie, adică pe mijloace d e s u b z i s t e n ţ ă p e n t r u m u n c i t o r i , m a t e r i e p r i m ă şi u n e l t e de m u n c ă ; t o a t e a c e s t e a s e r e d u c l a m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă , p o t fi c r e a t e n u m a i p r i n m u n c ă v i e . D e a c e e a banii, î n t r u c î t a c u m e x i s t ă d e j a , an sich *, î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , s î n t o s i m p l ă asignaţie asu­ pra muncii viitoare (noi). M a t e r i a l m e n t e ei e x i s t ă n u m a i s u b f o r m ă d e bani. P l u s v a l o a r e a , s p o r u l d e muncă materializată, în m ă s u r a î n c a r e e x i s t ă c a c e v a a u t o n o m , r e p r e z i n t ă bani -, d a r a c u m b a n i i s î n t d e j a , an sich, c a p i t a l ; î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , e i s î n t o asignaţie asupra muncii noi. A i c i c a p i t a l u l d e j a s e r a p o r ­ t e a z ă n u n u m a i l a m u n c a p r e z e n t ă , ci şi l a c e a v i i t o a r e . I n a c e l a ş i timp, aici el n u m a i a p a r e t r a n s f o r m a t î n e l e m e n t e l e s a l e s i m p l e d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e , ci î n b a n i , d a r n u î n b a n i c a s i m p l ă f o r m ă a b s t r a c t ă a a v u ţ i e i g e n e r a l e , ci î n b a n i c a a s i g n a ţ i e a s u ­ p r a posibilităţii reale de avuţie generală, a s u p r a forţei de m u n c ă , şi a n u m e a s u p r a iorţei de muncă in devenire. Ca asemenea asig­ n a ţ i e , e x i s t e n t a l o r m a t e r i a l ă c a b a n i e s t e i n d i f e r e n t ă şi p o a t e fi î n l o c u i t ă p r i n o r i c e titlu. A s e m e n e a c r e d i t o r i l o r statului, orice capitalist posedă, în v a l o a r e a n o u d o b î n d i t ă d e el,, o a s i g n a ţ i e a s u p r a m u n c i i v i i t o a r e ; î n s u ş i n d u - ş i m u n c a p r e z e n t ă , el î ş i î n s u ­ ş e ş t e t o t o d a t ă şi m u n c a v i i t o a r e . ( A c e s t a s p e c t a l c a p i t a l u l u i t r e ­ b u i e a n a l i z a t m a i încolo. Deja aici se v ă d e ş t e p r o p r i e t a t e a s a specifică de a p u t e a exista, ca v a l o a r e , s e p a r a t d e s u b s t a n ţ a sa. în a c e a s t a rezidă baza creditului.) De a c e e a a c u m u l a r e a capitalu­ lui sub formă de bani nu este cîtuşi de puţin o a c u m u l a r e m a t e ­ r i a l ă a c o n d i ţ i i l o r m a t e r i a l e a l e m u n c i i , ci o a c u m u l a r e d e t i t l u r i de proprietate asupra muncii, considerarea muncii viitoare ca m u n c ă salariată, ca valoare de întrebuinţare pentru capital. Valorii n o u c r e a t e n u - i c o r e s p u n d e n i c i u n echivalent ; p o s i b i l i t a t e a ei r e z i d ă n u m a i î n [III—44] m u n c ă n o u ă . în exemplul nostru, aşadar, prin intermediul timpului de supra­ m u n c ă a b s o l u t — d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă s-a l u c r a t 8 o r e î n l o c d e 4 — e s t e c r e a t ă o v a l o a r e n o u ă d e 40 d e t a l e r i , s î n t c r e a ţ i * — în

sine,

potenţial.

—

Nota

(rod.

Capitolul despre

capital

305

bani, şi a n u m e b a n i c a r e p r i n î n s ă ş i forma tor s î n t capital (ca posibilitate implicită d e a fi c a p i t a l , ş i n u c a î n a i n t e , c î n d a c e a s t ă posibilitate se crea numai datorită faptului că banii încetau să fie b a n i c a a t a r e ) ; a fost c r e a t ă o v a l o a r e n o u ă , c a r e s e a d a u g ă la valorile vechi, la lumea existentă a avuţiei. D a c ă a c u m forţa p r o d u c t i v ă se d u b l e a z ă , astfel încît în loc d e 4 o r e m u n c i t o r u l trebuie să lucreze n u m a i 2 o r e d e muncă nece­ sară, i a r c a p i t a l i s t u l îl p u n e s ă l u c r e z e — c a ş i p î n ă a c u m —• 8 o r e , c a l c u l u l v a fi u r m ă t o r u l : 5 0 d e t a l e r i — m a t e r i a l u l , 20 — s a l a r i u l , 10 — u n e l t e l e d e m u n c ă , 60 — p l u s v a l o a r e a (6 o r e î n i o c ele 4, c u m e r a î n a i n t e ) . S p o r u l p l u s v a l o r i i a b s o l u t e v a fi e g a l c u 2 o r e , s a u 20 d e t a l e r i . In total : 140 d e t a l e r i ( s u b f o r m ă d e proaus). T o t a l u l r e p r e z i n t ă 140 d e t a l e r i , c a şi î n a i n t e , d a r d i n a c e a s t ă s u m ă 60 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă p l u s v a l o a r e , d i n c a r e 40 r e p r e z i n t ă — c a şi î n a i n t e — c r e ş t e r e a a b s o l u t ă a t i m p u l u i d e s u p r a m u n c ă I p e s t e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r ] şi 20 c r e ş t e r e a l u i r e l a t i v ă . D a r v a l o a r e a d e s c h i m b s i m p l ă c o n ţ i n e , c a şi p î n ă a c u m , n u m a i 140 d e t a l e r i . S e p u n e î n t r e b a r e a : a c r e s c u t o a r e [ca u r m a r e a d u b l ă r i i forţei p r o d u c t i v e ] n u m a i c a n t i t a t e a v a l o r i l o r d e î n t r e b u i n ţ a r e , s a u a fost c r e a t ă o v a l o a r e n o u ă ? î n a i n t e , p e n t r u a c r e ş t e d i n n o u c u 4 0 % , c a p i t a l u l t r e b u i a s ă - ş i r e i a c i c l u l c u 100 d e t a l e r i . C e s e î n t î m p l ă c u c e i 20 d e t a l e r i p l u s v a l o a r e [ r e l a t i v ă ] ? î n a i n t e c a p i ­ t a l u l m î n c a 20 d e t a l e r i şi îi m a i r ă m î n e a o v a l o a r e d e 20 d e t a l e r i . A c u m el m ă n î n c ă t o t 20 d e t a l e r i , d a r îi m a i r ă m i n 4 0 . Pe de altă parte, înainte capitalul care intra în producţie repre­ z e n t a 100 d e t a l e r i , p e c î n d a c u m e l r e p r e z i n t ă 8 0 . C e e a c e s-a c î ş t i g a t î n t r - o p a r t e c a v a l o a r e î n t r - o d e î . e r m i n a ţ i e a ei s e p i e r d e în altă p a r t e c a v a l o a r e în c e a l a l t ă d e t e r m i n a ţ i e a ei. Primul capital r e i n t r ă în p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi c r e e a z ă din n o u 20 d e t a l e r i p l u s v a l o a r e ( d u p ă c e s e s c a d e c o n s u m u l c a p i t a ­ l i s t u l u i ) . L a s f î r ş i t u l c e l e i d e - a d o u a o p e r a ţ i i e x i s t ă 20 d e t a l e r i v a l o a r e n o u c r e a t ă care n u a r e nici u n echivalent, iar î m p r e u n ă c u p r i m i i 20 — 40 d e t a l e r i . S ă t r e c e m a c u m l a c e l d e - a l d o i l e a c a p i t a l [a c ă r u i f o r ţ ă p r o ­ d u c t i v ă e d e d o u ă o r i m a i m a r e ] , 50 d e t a l e r i m a t e r i a p r i m ă , 20 d e t a l e r i s a l a r i u l ( e g a l c u 2 o r e ) , 10 t a l e r i u n e l t e l e d e m u n c ă , D a r c u a c e s t e 2 o r e [ c h e l t u i t e p e s a l a r i u ] el p r o d u c e o v a l o a r e d e 8 o r e , şi a n u m e 80 d e t a l e r i , d i n c a r e 20 î n l o c u i e s c c h e l t u ­ i e l i l e d e p r o d u c ţ i e [ c h e l t u i e l i l e p e s a l a r i u ] . R ă m î n d e c i 60 d e t a l e r i , d e o a r e c e 20 d e t a l e r i r e p r o d u c s a l a r i u l (şi, p r i n u r m a r e , a u d i s p ă r u t î n c a l i t a t e d e s a l a r i u ) . [ D a c ă al d o i l e a c a p i t a l r e i n t r ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e , l a sfîrşitul acestei a d o u a operaţii el v a p r o d u c e , î m p r e u n ă c u p r i m i i 60 d e t a l e r i , p l u s v a l o a r e ] 60 + 60,

306

Critica

economiei

politice

a d i c ă 120 d e t a l e r i . La s f î r ş i t u l a c e s t e i a d o u a o p e r a ţ i i , 20 d e t a l e r i s e c h e l t u i e s c p e n t r u c o n s u m u l c a p i t a l i s t u l u i şi r ă m î n 4 0 d e t a l e r i p l u s v a l o a r e , c a r e î m p r e u n ă c u p r i m i i 40 f a c 80 d e t a l e r i . L a c e a d e - a t r e i a o p e r a ţ i e , p r i m u l [ c a p i t a l ] v a fi a c u m u l a t 6 0 d e t a l e r i [ p l u s v a l o a r e ] , i a r c e l d e - a l d o i l e a — 120 ; l a c e a d e - a p a t r a [ o p e r a ţ i e ] , p r i m u l [ c a p i t a l ] v a fi a c u m u l a t 80, i a r c e l d e - a l d o i l e a 160 d e t a l e r i . C î n d s e t r e c e d e l a p r i m u l c a p i t a l l a c e l de-al doilea, v a l o a r e a de schimb a capitalului p r o d u c t i v s c a d e cu aceeaşi sumă cu care capitalul creşte ca valoare. Să a d m i t e m că a m b e l e capitaluri î m p r e u n ă cu p l u s v a l o a r e a l o r p o t fi d i n n o u f o l o s i t e î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , c ă a d i c ă î ş i p o t schimba plusvaloarea pe o nouă muncă vie. V o m obţine atunci u r m ă t o r u l calcul (facem a b s t r a c ţ i e d e c o n s u m u l [capitalistului]) : primul c a p i t a l p r o d u c e [cu o r a t ă a p r o f i t u l u i d e ] 40 % , al doilea — 7 5 % ; 4 0 % d i n 140 r e p r e z i n t ă 56 , 7 5 % d i n 140 (şi a n u m e 8 0 c a p i t a l şi 60 p l u s v a l o a r e ) r e p r e z i n t ă 105 t a l e r i . î n p r i m u l c a z [ca u r m a r e a folosirii p r o d u c t i v e a p l u s v a l o r i i ] p r o d u s u l t o t a l e s t e e g a l c u 140 + 56, a d i c ă cu 196 d e t a l e r i , î n c e l d e - a l d o i l e a — 140 -ir 105 = 245 d e t a l e r i . R e i e s e d e c i c ă î n c a z u l al d o i l e a v a l o a r e a d e s c h i m b a b s o l u t ă [a p r o d u s u l u i ] e s t e m a i m a r e c u 4 9 de taleri. P r i m u l c a p i t a l d i s p u n e d e 40 d e t a l e r i p e n t r u a c u m p ă r a t i m p d e m u n c ă n o u ; v a l o a r e a c r e a t ă d e o o r ă d e m u n c ă a fost p r e ­ s u p u s ă e g a l ă c u 10 t a l e r i ; c u 40 d e t a l e r i , a ş a d a r , p r i m u l c a p i t a l c u m p ă r ă a l t e 4 o r e d e m u n c ă , c a r e - i p r o d u c 80 d e t a l e r i (din c a r e 40 d e t a l e r i î n l o c u i e s c s a l a r i u l ) , a d i c ă d a u 8 o r e d e m u n c ă . La s f î r ş i t u l [ p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ] , p r i m u l c a p i t a l v a fi e g a l c u 140 + 80 {şi a n u m e : m a i î n t î i a v e m a i c i r e p r o d u c ţ i a c a p i t a l u l u i d e 100 ; p l u s v a l o a r e a r e p r e z i n t ă 40 ; c u a l t e c u v i n t e s e r e p r o d u c e u n c a p i t a l d e 140. P r i m i i 100 d e t a l e r i [ c a p i t a l a v a n s a t ] s e r e p r o ­ d u c c a 140, i a r c e i l a l ţ i 40 d e t a l e r i ( d e o a r e c e n u s e r v e s c d e c î t l a c u m p ă r a r e de m u n c ă nouă, a d i c ă nu s e r v e s c la s i m p l a î n l o c u i r e a v r e u n e i v a l o r i — i p o t e z ă , d e altfel, i m p o s i b i l ă ) p r o d u c 80 d e taleri}. A ş a d a r , la sfîrşitul p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , p r i m u l c a p i t a l v a fi e g a l c u 140 + 80 = 220. Al doilea capital [după î n c h e i e r e a primului ciclu de p r o d u c ­ ţ i e ] e s t e e g a l c u 140 d e t a l e r i ; 80 d e t a l e r i p r o d u c 60 d e t a l e r i p l u s v a l o a r e , s a u , c u a l t e c u v i n t e , 80 d e t a l e r i s e r e p r o d u c c a 140 ; c e i 60 d e t a l e r i [ p l u s v a l o a r e a c a p i t a l i z a t ă ] c a r e s e a d a u g ă a i c i ( d e o a r e c e s e c h e l t u i e s c în întregime pentru cumpărare de muncă şi, p r i n . u r m a r e , n u s e r v e s c l a s i m p l a î n l o c u i r e a v r e u n e i v a l o r i , ci s e r e p r o d u c p e ei î n ş i ş i şi c r e e a z ă p l u s v a l o a r e ) s e r e p r o d u c c a 240 ; a ş a d a r , l a s f î r ş i t u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , c a p i t a l u l al d o i ­ l e a v a fi e g a l c u 140 + 240 = 380. (El p r o d u c e c u 160 d e talerii 1 7 0

Capitolul despre

307

capital

mai mult decît primul capital, timpul său de s u p r a m u n c ă este e g a l c u 24 d e o r e , p e c î n d t i m p u l d e s u p r a m u n c ă al p r i m u l u i c a p i t a l e s t e e g a l cu 8 ore.) C a p i t a l u l al d o i l e a a p r o d u s , a ş a d a r , o valoare de schimb mai mare, deoarece a materializat mai multă m u n c ă ; e l a o b ţ i n u t c u 16 o r e d e s u p r a m u n c ă m a i m u l t d e c î t a obţinut primul capital. [III—45] A i c i t r e b u i e s ă m e n ţ i o n ă m şi a l t c e v a : 140 d e t a l e r i c u 4 0 % a d u c 56 d e t a l e r i ; c a p i t a l u l şi p r o c e n t e l e la u n loc f a c 140 + 56 = 196 ; n o i î n s ă a m o b ţ i n u t [ p e n t r u p r i m u l c a p i t a l ] 2 2 0 d e t a l e r i ; p o t r i v i t a c e s t u i c a l c u l , p r o c e n t e l e a d u s e d e c e i 140 d e t a l e r i a r r e p r e z e n t a n u 56, ci 8 0 d e t a l e r i , c e e a c e a r î n s e m n a 57 1/7 % l a 140 (140 : 8 0 = 100 : x ; x = 8 0 0 0 / 1 4 0 = 57 1 / 7 % ) . L a fel şi î n c a z u l al d o i l e a : 140 c u 75 % a d u c 105 t a l e r i ; c a p i ­ t a l u l şi p r o c e n t e l e l a u n l o c fac 140 + 105 = 2 4 5 ; n o i î n s ă a m o b ţ i n u t [ p e n t r u c a p i t a l u l al d o i l e a ] 380 d e t a l e r i ; p o t r i v i t a c e s t u i c a l c u l , p r o c e n t e l e a d u s e d e c e i 140 d e t a l e r i a r r e p r e z e n t a n u 105, ci 240 d e t a l e r i ( c ă c i 140 + 240 = 380 d e t a l e r i ) ; a d i c ă 24 000 ( 3 1 [171 3 / 7 % ] (140 : 240 = 100 : x ; x = I = 171 ~ »/o I, 1 7 1

D e u n d e p r o v i n e a c e a s t ă d i f e r e n ţ ă ? (De c e î n p r i m u l c a z s e o b ţ i n e 57 1 / 7 % î n l o c d e 4 0 % , i a r î n c e l d e - a l d o i l e a 171 3 / 7 % In l o c d e 7 5 % ) . î n p r i m u l c a z , î n c a r e s e o b ţ i n e 57 1 / 7 % în î o c d e 4 0 % , a p a r e d e c i u n p l u s d e 17 1 / 7 % ; î n c e l d e - a l d o i l e a a v e m 171 3 / 7 % î n l o c d e 7 5 % , a d i c ă u n p l u s d e 9 6 3 / 7 % . D e u n d e p r o v i n e , a ş a d a r , î n p r i m u l r î n d , i n e g a l i t a t e a d i f e r e n ţ e i în a m b e l e cazuri, iar în al doilea r î n d diferenţa în fiecare caz ? î n p r i m u l c a z , c a p i t a l u l i n i ţ i a l d e 100 d e t a l e r i s e c o m p u n e d i n 6 0 d e t a l e r i ( m a t e r i a l u l şi u n e l t e l e d e m u n c ă ) şi 4 0 d e t a l e r i c h e l t u i ţ i p e m u n c ă ; 3/5 d i n c a p i t a l s e c h e l t u i e s c p e m a t e r i a l [şi p e u n e l t e l e d e m u n c ă ] , i a r 2/5 p e m u n c ă . P r i m e l e 3/5 n u a d u c n i c i u n fel d e p r o c e n t e ; u l t i m e l e 2/5 a d u c 100 % . D a r r a p o r t a t ă l a î n t r e g u l c a p i t a l , c r e ş t e r e a e d e n u m a i 40 % ; 2 / 5 [40 % ] d i n 100 r e p r e z i n t ă 40. D a r 1 0 0 % l a a c e ş t i 4 0 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă d o a r 40 % l a î n t r e a g a s u m ă d e 100, a d i c ă î n t r e a g a s u m ă c r e ş t e c u 2 / 5 . D a c ă c e i 4 0 d e t a l e r i c a p i t a l n o u a d ă u g a t ş i - a r fi m ă r i t şi e i c u 1 0 0 % n u m a i 2/5 d i n c u a n t u m u l lor, a m fi a v u t o c r e ş t e r e a î n t r e g u l u i c u 16 t a l e r i . î n t o t a l d e c i 40 + 16 = 5 6 d e t a l e r i , c a r e î m p r e u n ă c u 140 fac 196 d e t a l e r i , c e e a c e r e p r e z i n t ă î n ­ t r - a d e v ă r u n s p o r d e 40 % l a c e i 140 d e t a l e r i , d a c ă s o c o t i m c a p i ­ t a l u l şi p r o c e n t e l e . C e i 40 d e t a l e r i [ c a p i t a l n o u a d ă u g a t ] , d u p ă c e a u c r e s c u t c u 1 0 0 % , adică d u p ă ce s-au dublat, r e p r e z i n t ă 80 d e taleri. (Dacă

308

Critica e c o n o m i e i

politice

J n u m a i ] 2 / 5 d i n 40 a r c r e ş t e c u 1 0 0 % , a r r e z u l t a (un p r o f i t de) 16 t a l e r i ) . 4 0 d i n c e i 8 0 d e t a l e r i î n l o c u i e s c c a p i t a l u l [ c h e l t u i t p e s a l a r i u ] şi 4 0 r e p r e z i n t ă p r o f i t u l . Prin u r m a r e [pentru p r i m u l caz] c a l c u l u l se p r e z i n t ă astfel : Î 0 0 C* + 4 0 Z * * + 4 0 C + 4 0 Z = 220, a d i c ă a v e m a i c i u n c a p i t a l d e 140 d e t a l e r i , c a r e a d u c e u n p r o f i t t o t a l d e 80 d e t a l e r i ; d a r d a c ă a m fi c a l c u l a t altfel, a m fi o b ţ i n u t : 100 C + 4 0 Z + 40 C + 16 Z = 196, a d i c ă a m fi o b ţ i n u t u n c a p i t a l d e 140 d e t a l e r i , c a r e a d u c e u n p r o f i t t o t a l d e 56 d e t a l e r i . [în p r i m u l c a l c u l ] a m s o c o t i t p r e a m u l t e p r o c e n t e l a 40 d e t a l e r i c a p i t a l , p r o c e n t u l c a l c u l a t î n p l u s r e p r e z e n t a 24 d e t a l e r i ; d a r 2 4 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă 3/5 d i n 4 0 (3 x 8 = 24) ; c e e a c e î n ­ s e a m n ă c ă , a l ă t u r i d e c a p i t a l u l i n i ţ i a l [de 100 d e t a l e r i ] , n u m a i 2 / 5 d i n c a p i t a l u l [ n o u a d ă u g a t , d e 40 d e t a l e r i ] a c r e s c u t c u 1 0 0 % ; p r i n u r m a r e , î n t r e g u l capital [nou a d ă u g a t ] a crescut cu n u m a i 2/5, a d i c ă c u 16 t a l e r i . î n c a l c u l u l p r o c e n t e l o r l a c a p i t a l u l d e 40 d e t a l e r i n o i a m greşit cu 24 d e taleri în p l u s (care r e p r e z i n t ă o c r e ş t e r e d e 1 0 0 % p e n t r u 3/5 d i n c a p i t a l u l d e 40 d e t a l e r i ) . 24 d e t a l e r i r a p o r t a ţ i l a 24 r e p r e z i n t ă 1 0 0 % d i n 3 x 8 ( a d i c ă d i n 3/5 d i n 40). La î n t r e a g a s u m ă d e 40 d e t a l e r i r e v i n — î n t r - u n a s e m e n e a c a l c u l — 60 % [profit î n p l u s ] î n l o c d e 4 0 % (cît r e v i n l a c a p i t a l u l i n i ţ i a l ) ; c e e a ce î n s e a m n ă c ă la 40 d e taleri a m c a l c u l a t în p l u s 24 d e taleri (3/5), i a r 2 4 l a 4 0 r e p r e z i n t ă 6 0 % . P r i n u r m a r e , l a u n c a p i t a l d e 4 0 d e t a l e r i a m c a l c u l a t 6 0 % î n p l u s ( 6 0 % r e p r e z i n t ă 3/5 d i n Î 0 0 ) . D a r l a u n c a p i t a l d e 140 d e t a l e r i a m c a l c u l a t î n p l u s 24 d e t a l e r i (şi a c e a s t a e s t e d i f e r e n ţ a d i n t r e 220 şi 196), c e e a c e r e p r e z i n t ă î n t o t a l 17 1 / 7 % î n p l u s . A ş a d a r , l a î n t r e g u l c a p i t a l d e 140 /de t a l e r i a m c a l c u l a t î n p l u s n u 6 0 % , c a l a c a p i t a l u l d e 4 0 d e t a l e r i , ci n u m a i 17 1/7%, c e e a c e r e p r e z i n t ă o d i f e r e n ţ ă d e 42 6 / 7 % , î n c o n f o r m i t a t e c u f a p t u l c ă , d i n î n t r e g u l c a p i t a l d e 140 d e t a l e r i , l a c a p i t a l u l d e 4 0 d e t a l e r i s - a u c a l c u l a t 2 4 d e t a l e r i în p l u s . L a fel s t a u l u c r u r i l e şi î n c a z u l al d o i l e a . D i n c e i 8 0 d e t a l e r i a v a n s a ţ i î n c a z u l al d o i l e a , c u a j u t o r u l c ă r o r a s e p r o d u c 140 d e t a l e r i , 50 + 10 t a l e r i [ c h e l t u i ţ i p e m a t e ­ r i a p r i m ă şi p e u n e l t e l e d e m u n c ă ] s î n t p u r şi s i m p l u î n l o c u i ţ i ; 20 d e t a l e r i î n s ă [cheltuiţi p e salariu] r e p r o d u c o c a n t i t a t e d e 4 o r i m a i m a r e : 80 d e t a l e r i (din c a r e 20 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă r e p r o ;

1 7 2

1 7 S

* C î n s e a m n ă a i c i c a p i t a l u l a v a n s a t . — Nota red. * * Z (prima literă a c u v î n t u l u i g e r m a n Zins) înseamnă s e n s u l d e p r o f i t la c a p i t a l u l a v a n s a t . •— Nota red.

aici

procente

în

Capitolul despre

capital

309

d u c ţ i a [ v a l o r i i f o r ţ e i d e m u n c ă ] , i a r 60 d e t a l e r i —• p l u s v a l o a r e a ) . D a c ă 20 d e taleri [cheltuiţi p e salariu] p r o d u c o p l u s v a l o a r e triplă d e 60 d e t a l e r i , î n s e a m n ă c ă 6 0 d e t a l e r i [ c a p i t a l n o u c h e l t u i t ] v o r p r o d u c e o p l u s v a l o a r e d e 180 d e t a l e r i .

[b) R a t a

profitului

şi

rata

plusvalorii]

[IV—1] N u e s t e c a z u l s ă i n s i s t ă m p r e a m u l t a s u p r a a c e s t o r c a l c u l e e x t r e m d e p l i c t i s i t o a r e . E s e n ţ i a l u l s e r e z u m ă p u r şi s i m p l u l a u r m ă t o a r e l e . A t u n c i c î n d , c a î n p r i m u l n o s t r u e x e m p l u , 3/5 [din c a p i t a l u l a v a n s a t ] (60 d e t a l e r i d i n 100) r e p r e z i n t ă m a t e r i a ­ l u l şi u n e l t e l e d e m u n c ă , i a r 2/5 (40 d e t a l e r i ) s a l a r i u l , şi c î n d c a p i t a l u l a a d u s u n p r o f i t d e 40 % , l a s f î r ş i t u l [ p r o c e s u l u i d e p r o ­ d u c ţ i e ] c a p i t a l u l e s t e e g a l c u 140 d e t a l e r i ( a c e ş t i 4 0 % p r o f i t î n s e a m n ă că, p r i n i n t e r m e d i u l c e l o r 6 o r e d e m u n c ă n e c e s a r ă , c a p i t a l i s t u l 1-a p u s [pe m u n c i t o r ] s ă l u c r e z e 12 o r e , a s i g u r î n d u - ş i astfel u n cîştig d e 1 0 0 % la timpul de m u n c ă n e c e s a r ) . D a c ă cei 40 d e t a l e r i c î ş t i g a ţ i f u n c ţ i o n e a z ă d i n n o u î n c a l i t a t e d e c a p i t a l în aceleaşi condiţii, iar pe treapta pe care ne aflăm d e o c a m d a t ă a c e s t e c o n d i ţ i i n u s - a u s c h i m b a t î n c ă , a t u n c i , d i n 40 d e t a l e r i , 3/5, a d i c ă 24 d e t a l e r i , t r e b u i e f o l o s i ţ i d i n n o u p e n t r u m a t e r i a l şi u n e l t e d e m u n c ă , i a r 2/5 p e n t r u m u n c ă ; a s t f e l î n c î t a p o i [la sfîrşitul u n u i n o u p r o c e s de producţie] se v a d u b l a n u m a i sala­ r i u l d e 16 t a l e r i , c a r e s e v a t r a n s f o r m a î n 32 d e t a l e r i , d i n c a r e 16 r e p r e z i n t ă s a l a r i u l r e p r o d u s şi 16 s u p r a m u n c ă . L a s f î r ş i t u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e a v e m , a ş a d a r , 40 + 16 = 5 6 d e t a l e r i p r o f i t , c e e a c e î n s e a m n ă [o r a t ă a p r o f i t u l u i d e ] 4 0 % . C a p i t a l u l t o t a l d e 140 a r p r o d u c e d e c i , î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i , 196 d e t a l e r i . N u se p o a t e porni — aşa cum se p o r n e ş t e în majoritatea lucră­ r i l o r d e e c o n o m i e p o l i t i c ă — d e l a i p o t e z a c ă c e i 40 d e t a l e r i s e c h e l t u i e s c n u m a i p e s a l a r i i , p e c u m p ă r a r e d e m u n c ă v i e , şi c ă d e a c e e a la sfîrşitul p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e a d u c 80 d e taleri. C î n d s e s p u n e : u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i a d u c e î n t r - o p e r i o a d ă 10 % şi î n a l t ă p e r i o a d ă 5 % , n u e s t e n i m i c m a i g r e ş i t d e c î t s ă s e c o n c h i d ă d e a i c i , a ş a c u m fac C a r e y şi c o n s o r ţ i i , c ă î n p r i m u l c a z p a r t e a c a p i t a l u l u i î n p r o d u c ţ i e r e p r e z i n t ă 1/10, i a r c e a a m u n c i i e s t e d e c i d e n u m a i 9/10, i a r î n c e l d e - a l d o i l e a c a z , p a r t e a c a p i t a l u l u i e s t e d e n u m a i 1/20 şi, d e c i , c e a a m u n c i i e s t e d e 19/20 a d i c ă e g r e ş i t s ă s e c o n c h i d ă c ă d a c ă s c a d e r a t a profitului, c r e ş t e p a r t e a m u n c i i . Din p u n c t u l d e v e d e r e al capita­ lului, c a r e n u e s t e cîtuşi d e p u ţ i n conştient d e n a t u r a p r o c e s u ­ l u i d e v a l o r i f i c a r e şi c a r e n u m a i î n p e r i o a d e d e c r i z ă m a n i f e s t ă i n t e r e s p e n t r u c u n o a ş t e r e a a c e s t e i n a t u r i , un profit d e 1 0 % la 1 7 4

;

310

Critica economiei

politice

u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i s e p r e z i n t ă , f i r e ş t e , î n a ş a fel c a şi cum elementele componente ale valorii capitalului — materialul, uneltele de muncă, salariul — au înregistrat deopotrivă o creş­ t e r e d e 1 0 % , d e c i c a şi c u m c a p i t a l u l c a s u m ă d e 100 d e t a l e r i valoare, ca o cantitate dată d e unităţi de valoare bine determi­ nate, a crescut cu 1 0 % . î n r e a l i t a t e î n s ă s e p u n a i c i u r m ă t o a r e l e î n t r e b ă r i : 1) c a r e este corelaţia dintre diferitele părţi c o m p o n e n t e ale capitalului ? şi 2) c î t ă s u p r a m u n c ă s-a c u m p ă r a t c u s a l a r i u l , c u o r e l e d e m u n c ă materializate în salariu ? Cunoscînd s u m a totală a capitalului, c o r e l a ţ i a d i n t r e p ă r ţ i l e c o m p o n e n t e a l e v a l o r i i l u i (în p r a c t i c ă a r t r e b u i s ă ştiu, d e a s e m e n e a , a cîta p a r t e din u n e l t e l e d e p r o ­ ducţie se uzează în timpul procesului de producţie, adică intră e f e c t i v î n el) şi p r o f i t u l o b ţ i n u t , p o t afla c î t ă s u p r a m u n c ă a fost creată. D a c ă [ u n e l t e l e d e m u n c ă şi] m a t e r i a l u l (în p r i v i n ţ a c ă r u i a , p e n t r u simplificare, p r e s u p u n e m aici că [împreună cu uneltele] e s t e î n î n t r e g i m e c o n s u m a t î n m o d p r o d u c t i v ) r e p r e z i n t ă 3/5 d i n c a p i t a l , a d i c ă 60 d e t a l e r i , i a r s a l a r i u l e s t e e g a l c u 40 d e t a l e r i , şi d a c ă p r o f i t u l l a a c e ş t i 100 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă 10, î n s e a m n ă c ă m u n c a c u m p ă r a t ă c u c e i 40 d e t a l e r i t i m p d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t a c r e a t î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e 50 d e t a l e r i m u n c ă m a t e r i a l i ­ zată ; prin urmare, timpul de supramuncă sau plusvaloarea creată r e p r e z i n t ă 2 5 % , a d i c ă 1/4 d i n t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r . D a c ă m u n c i t o r u l a p r e s t a t d e c i o zi d e m u n c ă d e 12 o r e , d i n a c e s t e a 2 2/5 r e p r e z i n t ă t i m p u l d e s u p r a m u n c ă , i a r t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a lui în d e c u r s u l u n e i zile e s t e e g a l cu 9 3/5 o r e d e m u n c ă . Deşi valoarea nou creată în procesul de producţie reprezintă n u m a i 10 t a l e r i , t o t u ş i , d a c ă p o r n i m d e l a r a t a r e a l ă , a c e ş t i 10 t a l e r i t r e b u i e r a p o r t a ţ i l a 40, şi n u l a 100 d e t a l e r i . C e i 6 0 d e t a l e r i v a l o a r e n - a u p r o d u s n i c i o v a l o a r e n o u ă ; e a a fost c r e a t ă d e z i u a d e m u n c ă . M u n c i t o r u l a s p o r i t d e c i c u 2 5 % , şi n u c u 1 0 % , capitalul schimbat p e forţa d e muncă. Capitalul total a î n r e g i s t r a t o c r e ş t e r e d e 1 0 % . C e i 10 t a l e r i p r o f i t r e p r e z i n t ă 2 5 % d i n 4 0 şi n u m a i 1 0 % d i n 100. R e i e s e , a ş a d a r , c ă r a t a p r o f i t u l u i la capital n u e x p r i m ă nicidecum p r o p o r ţ i a în care m u n c a v i e spo­ reşte m u n c a materializată, întrucît această sporire reprezintă pur şi s i m p l u e x c e d e n t u l c u c a r e m u n c i t o r u l îşi r e p r o d u c e s a l a r i u l , adică este egală cu timpul lucrat de muncitor peste timpul necesar p e n t r u a-şi p r o d u c e s a l a r i u l . D a c ă î n e x e m p l u l d e m a i s u s m u n c i t o r u l n - a r fi u n m u n c i t o r [ s a l a r i a t ] al c a p i t a l i s t u l u i şi d a c ă v a l o r i l e d e î n t r e b u i n ţ a r e c u p r i n s e î n c e i 100 d e t a l e r i n a r fi p e n t r u el c a p i t a l , ci p u r şi simplu,'

Capitolul

despre

311

capital

c o n d i ţ i i o b i e c t i v e a l e m u n c i i s a l e , el a r p o s e d a — î n a i n t e d e a r e l u a p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e — 40 d e t a l e r i s u b f o r m ă d e m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , p e c a r e l e c o n s u m ă î n c u r s u l z i l e i d e m u n c ă , şi 60 d e t a l e r i s u b f o r m ă d e m a t e r i a l şi u n e l t e d e m u n c ă . El a r l u c r a n u m a i 4/5 d i n z i u a d e m u n c ă , a d i c ă 9 3/5 o r e , i a r l a s f î r ş i t u l zilei d e m u n c ă p r o d u s u l s ă u a r r e p r e z e n t a n u 110 t a l e r i , ci 100, p e c a r e i - a r s c h i m b a d i n n o u [pe c o n d i ţ i i o b i e c t i v e a l e m u n c i i s a l e ] i n p r o p o r ţ i i l e a r ă t a t e m a i s u s şi d e f i e c a r e d a t ă a r r e l u a î n a c e ­ l a ş i m o d a c e s t p r o c e s . D a r e l a r l u c r a 2 2/5 o r e m a i p u ţ i n , a d i c ă a r e c o n o m i s i c e i 25 °/o s u p r a m u n c ă •— c e i 25 % p l u s v a l o a r e — î n s c h i m b u l p e c a r e l-ar fi e f e c t u a t î n t r e m i j l o a c e l e d e s u b z i s t e n ţ ă î n v a l o a r e d e 40 d e t a l e r i şi t i m p u l s ă u d e m u n c ă ; i a r d a c ă a r l u c r a v r e o d a t ă 2 2/5 o r e î n p l u s , p e n t r u c ă d i s p u n e d e m a t e r i a l u l n e c e s a r şi d e u n e l t e l e n e c e s a r e , n u i-ar t r e c e p r i n m i n t e s ă s p u n ă c ă a c r e a t u n v e n i t n o u d e 10 °/o, ci a r s p u n e c ă a c r e a t u n u l d e 25 % , d e o a r e c e v e n i t u l a c e s t a s u p l i m e n t a r i-ar p e r m i t e să cum­ p e r e c u 1/4 m a i m u l t e m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă , c h e l t u i n d î n a c e s t s c o p 50 d e t a l e r i î n l o c d e 40 ; c ă c i p e n t r u el, p e c a r e nu-1 i n t e ­ r e s e a z ă decît v a l o a r e a de întrebuinţare, ar a v e a v a l o a r e n u m a i mijloacele de subzistenţă. Calculul doblnzii compuse făcut d e faimosul dr. Price, calcul c a r e 1-a d e t e r m i n a t p e e x c e l e n ţ a s a d-1 P i t t s ă c o m i t ă p r o s t i a c u al s ă u iond de amortizare [a d a t o r i e i p u b l i c e ] , s e s p r i j i n ă p e i l u z i a c ă v e n i t u l n o u [IV—2] s e c r e e a z ă n u p r i n s c h i m b u l c e l o r 9 3/5 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t e î n 40 d e t a l e r i p e 12 o r e d e m u n c ă v i e , c e e a c e d u c e l a c r e a r e a u n e i p l u s v a l o r i d e 25 °/o la a c e a s t ă p a r t e d e c a p i t a l , ci c ă î n t r e g u l c a p i t a l a c r e s c u t u n i f o r m c u 1 0 ° / o : 1 0 % d i n 60 d e t a l e r i [ c a p i t a l c o n s t a n t ] r e p r e z i n t ă 6 taleri, iar la 40 d e t a l e r i [capital v a r i a b i l ] r e p r e z i n t ă 4 taleri. Iden­ titatea v e n i t u l u i s u p l i m e n t a r [ M e h r g e w i n n ] cu timpul d e supra­ m u n c ă — a b s o l u t şi r e l a t i v — f i x e a z ă o l i m i t ă c a l i t a t i v ă p e n t r u a c u m u l a r e a c a p i t a l u l u i : z i u a de muncă, a d i c ă p a r t e a d i n 24 d e ore în timpul căreia p o a t e funcţiona forţa d e m u n c ă a muncito­ r u l u i , g r a d u l d e d e z v o l t a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e şi p o p u l a ţ i a , c a r e d e t e r m i n ă n u m ă r u l zilelor de m u n c ă simultane etc. D a c ă însă v e n i t u l s u p l i m e n t a r e c o n c e p u t n u m a i ca procent, deci ca u n r a p o r t î n v i r t u t e a c ă r u i a c a p i t a l u l c r e ş t e c a l a u n s e m n al b a g h e ­ tei m a g i c e , atunci limita [acumulării capitalului] este p u r canti­ t a t i v ă şi e s t e cu d e s ă v î r ş i r e inexplicabil de ce nu-şi a d a u g ă capitalul în fiecare d i m i n e a ţ ă p r o c e n t e l e în c a l i t a t e d e capital, de ce n u p r o d u c e d o b î n d a la d o b î n d a într-o p r o g r e s i e g e o m e t r i c ă i n f i n i t ă . D e imposibilitatea c r e ş t e r i i p r o c e n t e l o r p o t r i v i t for­ m u l e i l u i P r i c e s - a u c o n v i n s d i n p r a c t i c ă e c o n o m i ş t i i , d a r ei n-au1 7 5

1 ? 8

Critica e c o n o m i e i

312

politice

reuşit să descopere eroarea grosolană pe care o conţine această formulă. D i n c e i 110 t a l e r i r e z u l t a ţ i l a s f î r ş i t u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , 6 0 d e t a l e r i ( m a t e r i a l u l şi u n e l t e l e d e m u n c ă ) , î n m ă s u r a î n c a r e sînt valori, a u r ă m a s complet neschimbaţi. Muncitorul n u le-a luat ş i n u l e - a a d ă u g a t n i m i c . D e altfel, f a p t u l c ă el, d a t o r i t ă î m p r e ­ jurării că m u n c a sa este muncă vie, conservă gratuit capitalului m u n c a materializata, se prezintă din punctul de v e d e r e al capi­ t a l i s t u l u i î n a ş a fel, î n c î t r e i e s e c ă m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă - i m a i p l ă t e a s c ă lui, capitalistului, p e n t r u p e r m i s i u n e a d e a intra, ca r e p r e z e n t a n t al muncii, într-un r a p o r t a d e c v a t cu m o m e n t e l e m a t e r i a l i z a t e , c u c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e [ale m u n c i i ] . C î t p r i v e ş t e r e s t u l d e 50 d e t a l e r i , 40 r e p r e z i n t ă o reproducţie reală, şi n u o s i m p l ă c o n s e r v a r e , d e o a r e c e c a p i t a l u l i-a î n s t r ă i n a t s u b f o r m ă d e s a l a r i u , i a r m u n c i t o r u l i - a c o n s u m a t ; c e i 10 t a l e r i r ă m a ş i r e p r e ­ z i n t ă c e e a c e s-a p r o d u s p e s t e v a l o a r e a r e p r o d u s ă , şi a n u m e p r o 1 dusul sul

supramuncii

reprezentînd

din munca

necesară

(produ­

a 2 2/5 o r e ) . P r o d u s u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e îl c o n s t i t u i e n u m a i a c e ş t i 5 0 d e t a l e r i . D e a c e e a , d a c ă m u n c i t o r u l , d u p ă c u m a f i r m ă u n i i în m o d greşit, ar împărţi cu capitalistul p r o d u s u l [muncii n o u adău­ g a t e ] î n a ş a fel î n c î t [la o r a t ă a p r o f i t u l u i d e 10°/o] el s ă p r i ­ m e a s c ă 9/10 d i n a c e s t p r o d u s , el a r c ă p ă t a n u 40 d e t a l e r i (pe c a r e i-a p r i m i t a n t i c i p a t şi d e a c e e a i-a r e p r o d u s ; î n fapt, a ş a d a r , m u n c i t o r u l a r e s t i t u i t î n î n t r e g i m e c a p i t a l u l u i a c e ş t i 40 d e t a l e r i şi p e d e a s u p r a i-a c o n s e r v a t g r a t u i t v a l o a r e a d e j a e x i s t e n t ă ) , s u m ă c a r e r e p r e z i n t ă n u m a i 8/10 d i n p r o d u s u l [ m u n c i i n o u a d ă u ­ g a t e ] , ci 4 5 d e t a l e r i , a s t f e l î n c î t c a p i t a l u l u i i - a r r ă m î n e n u m a i 5 t a l e r i . C a p i t a l i s t u l a r a v e a d e c i î n c e l e d i n u r m ă n u m a i 65 d e t a l e r i c a p r o d u s al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , p e c a r e 1-a î n c e p u t c u 100 d e t a l e r i . î n r e a l i t a t e î n s ă , d i n c e i 40 d e t a l e r i r e p r o d u ş i , c a şi d i n c e i 10 t a l e r i p l u s v a l o a r e , m u n c i t o r u l n u c a p ă t ă n i m i c . I a r d a c ă s e c o n s i d e r ă c ă c e i 40 d e t a l e r i r e p r o d u ş i d e m u n c i t o r s î n t d e s t i n a ţ i s ă s e r v e a s c ă din n o u ca salariu, adică să s e r v e a s c ă din n o u capi­ talului p e n t r u c u m p ă r a r e de m u n c ă vie, atunci, dacă e să vorbim •de r a p o r t u l c a r e a r e l o c aici, s e p o a t e s p u n e d o a r c ă 9 3/5 o r e •de m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă (40 d e t a l e r i ) c u m p ă r ă 12 o r e d e m u n c ă v i e (50 d e t a l e r i ) şi a d u c a s t f e l o p l u s v a l o a r e c a r e r e p r e z i n t ă ' 2 0 % d i n p r o d u s u l e f e c t i v (în p a r t e r e p r o d u s c a f o n d d e s a l a r i i i a r î n p a r t e p r o d u s d i n n o u c a p l u s v a l o a r e ) al p r o c e s u l u i d e valorificare.

Capitolul

despre

313

capital

I n c a z u l d e m a i s u s , c a p i t a l u l i n i ţ i a l d e 100 d e t a l e r i e r a t u i t î n felul u r m ă t o r : [Material] 50

[Unelte de muncă]

(Muncă

10

alcă­

salariată] 40

V e n i t u l s u p l i m e n t a r p r o d u s r e p r e z e n t a 10 t a l e r i ( t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z e n t a 2 5 % d i n t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r ) . 1rs total : 110 t a l e r i . S ă a d m i t e m a c u m c ă c a p i t a l u l i n i ţ i a l d e 100 d e t a l e r i e s t e a l c ă ­ tuit d u p ă cum u r m e a z ă : [Material]

IUnelte de muncă]

60

20

[Muncă

salariatăl 20

Să p r e s u p u n e m că rezultatul [procesului de producţie] r e p r e ­ z i n t ă 110 t a l e r i . E c o n o m i s t u l p l a t şi c a p i t a l i s t u l şi m a i p l a t -vor s p u n e c ă c e i 1 0 % [profit] a u fost p r o d u ş i d e o p o t r i v ă d e t o a t e p ă r ţ i l e capitalului. î n r e a l i t a t e însă, 80 d e t a l e r i d i n c a p i t a l a i fi d o a r c o n s e r v a ţ i ; v a l o a r e a l o r n u a r s u f e r i n i c i o s c h i m b a r e . N u m a i 2 0 d e t a l e r i s-ar s c h i m b a p e 30 ; p r i n u r m a r e , s u p r a m u n c ă a r c r e ş t e l a 5 0 % [din t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r ] şi n - a r r e p r e ­ zenta, c a î n a i n t e , 25 % . S ă l u ă m u n al t r e i l e a c a z , c î n d t a l e r i e s t e a l c ă t u i t î n felul u r m ă t o r : [Material] 70

(Unelte de muncă] 20

capitalul

iniţial

[Muncă

de

100

de

salariată] 10

R e z u l t a t u l [ p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ] r e p r e z i n t ă 110 t a l e r i . V a ­ l o a r e a i n v a r i a b i l ă s e c i f r e a z ă , a ş a d a r , l a 90 d e t a l e r i . P r o d u s u l n o u e s t e e g a l c u 20 d e t a l e r i p l u s v a l o a r e a s a u t i m p u l d e s u p r a ­ m u n c ă r e p r e z i n t ă , a ş a d a r , 1 0 0 % [din t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r ] . Aici a v e m trei cazuri în care profitul la întregul capital e s t e c o n s t a n t e g a l c u 10 t a l e r i , c u d e o s e b i r e a c ă î n p r i m u l c a z [ p l u s ] v a l o a r e a n o u c r e a t ă r e p r e z e n t a 25 % d i n m u n c a materializată c h e l t u i t ă p e n t r u c u m p ă r a r e a d e m u n c ă v i e , în c e l d e - a l d o i l e a c a z — 5 0 % , î n c a z u l al t r e i l e a — 100 % . A f u r i s i t e e r o r i d e c a l c u l , n a i b a să l e i a ! D a r n - a v e m î n c o t r o , s-o l u ă m d e l a c a p ă t . în primul caz a m avut : ;

Valoare

invariabilă 60

Muncă salariată

Plusvaloare

Total

40

10

110

P r e s u p u n e m t o t t i m p u l că z i u a d e m u n c ă e s t e d e 12 o r e . ( A m p u t e a a d m i t e , d e a s e m e n e a , că z i u a d e m u n c ă c r e ş t e , p r e s u p u -

314

Critica e c o n o m i e i

politice

nînd, d e pildă, că î n a i n t e e r a de x ore, iar a c u m este d e x + b ore, în timp ce forţa p r o d u c t i v ă r ă m î n e c o n s t a n t ă ; s a u ambii factori sînt variabili.) [ I V — 3 ] D a c ă î n 12 o r e m u n c i t o r u l p r o d u c e în 1 oră el v a produce în 9 3/S ore 40 î n 12 în 2 2/5 ore 10

4 ore

50

de

4că

50 taleri, 1/6 t a l e r i ,

taleri

M u n c a n e c e s a r ă a m u n c i t o r u l u i r e p r e z i n t ă d e c i 9 3/5 o r e (40 de taleri) • a c e a s t a î n s e a m n ă că s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 2 2/5 ore ( [ c r e e a z ă ] o v a l o a r e d e 10 t a l e r i ) . 2 2 / 5 o r e r e p r e z i n t ă 1/5 d i n ­ t r - o zi d e m u n c ă . S u p r a m u n c ă m u n c i t o r u l u i s e c i f r e a z ă l a 1/5 d i n t r - o zi d e m u n c ă ; e a c r e e a z ă d e c i o v a l o a r e d e 10 t a l e r i . D a c ă e x p r i m ă m î n p r o c e n t e a c e s t e 2 2/5 o r e c î ş t i g a t e d e c a p i t a l l a c e l e 9 3/5 o r e d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă î n s c h i m b u l l u i p e m u n c ă v i e , a v e m : 2 2/5 : 9 3/5 = 12/5 : 48/5, a d i c ă 12 : 48 = 1 : 4. P r i n u r m a r e , 2 2/5 o r e r e p r e z i n t ă 1/4 d i n c a p i t a l [din c a p i t a l u l a v a n s a t p e n t r u s a l a r i i ] , a d i c ă 25 °/o d i n a c e s t c a p i t a l . T o t a s t f e l 10 t a l e r i : 40 d e t a l e r i = 1 : 4 = 2 5 °/o. Să sintetizăm întregul rezultat : N r . I) Capital iniţial

100 taleri

Valoare invaria­ bilă

Valoare reprodusă în s c h i m ­ bul sala­ riului

Plus­ valoarea produ­ sului

Suma totală

Timp de supra­ muncă şi p l u s ­ valoare

•/• l a t i m ­ pul mate­ rializat care a format obiectul schim­ bului

60 taleri

40 t a l e r i (9 3/5 o r e de muncă)

10 t a l e r i

110 t a l e r i

2 2/5 ore de muncă 10 t a l e r i

25%

(S-ar p u t e a s p u n e c ă uneltele de muncă, v a l o a r e a lor trebuie s ă fie n u n u m a i î n l o c u i t ă , ci şi r e p r o d u s ă , d e o a r e c e u n e l t e l e d e m u n c ă se u z e a z ă efectiv, se c o n s u m ă în p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e A c e a s t ă p r o b l e m ă t r e b u i e a n a l i z a t ă î n s e c ţ i u n e a r e f e r i t o a r e la capitalul fix. î n t r - a d e v ă r , v a l o a r e a u n e l t e l o r d e m u n c ă s e a d a u g ă l a cea a materialului ; în m ă s u r a în care e m u n c ă materializată, e a îşi s c h i m b ă d o a r f o r m a . D a c ă î n e x e m p l u l d e m a i s u s v a l o a r e a m a t e r i a l u l u i r e p r e z e n t a 50 d e t a l e r i , i a r c e a a u n e l t e l o r d e m u n c ă 10 t a l e r i , a c u m , c î n d u n e l t e l e s - a u u z a t î n p r o p o r ţ i e d e 50 %>, valoarea materialului [împreună cu valoarea părţii uzate a unel­ t e l o r d e m u n c ă ] r e p r e z i n t ă 55 d e t a l e r i , i a r v a l o a r e a u n e l t e l o r — 5 t a l e r i ; d a c ă u n e l t e l e de, m u n c ă d i s p a r î n î n t r e g i m e , v a l o a r e a m a t e r i a l u l u i [ î m p r e u n ă c u c e a a u n e l t e l o r u z a t e ] v a a t i n g e 60 d e

Capitolul despre

315

capital

t a l e r i . A c e a s t a c o n s t i t u i e u n e l e m e n t al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e s i m p l u . U n e l t e l e d e m u n c ă n - a u fost c o n s u m a t e , a s e m e n e a s a l a ­ r i u l u i , î n afara procesului de producţie). Să t r e c e m a c u m la cea de-a d o u a ipoteză : Valoare invaria­ bilă

Capital Iniţial

20

80

100

Plus­ valoarea produ­ sului

Valoarea reprodusă în schim­ bul sala­ riului

10

taleri

Suma totală

110

taleri

D a c ă î n 12 o r e m u n c i t o r u l p r o d u c e 30 d e t a l e r i , el v a p r o d u c e î n t r - o o r ă 2 1/2 t a l e r i , î n 8 o r e 2 0 d e t a l e r i , i a r î n 4 o r e 10 t a l e r i -, 10 t a l e r i r e p r e z i n t ă 50 % d i n 20 d e t a l e r i , d u p ă c u m 4 o r e r e p r e ­ z i n t ă 50°/o d i n 8 o r e ; p l u s v a l o a r e a e s t e d e c i e g a l ă c u 4 o r e , cu 1/3 d i n z i u a d e m u n c ă s a u c u 10 t a l e r i . Aşadar : N r . II) Capital iniţial

Valoarea invaria­ bilă

Valoarea reprodusa în schim­ bul sala­ riului

100

80

20 t a l e r i (8 o r e de muncă)

Plus­ valoarea produ­ sului 10

taleri

Suma totală

Timp de supra­ muncă şi p l u s ­ valoare

110

4 ore de muncă 10 t a l e r i

% la c a ­ pitalul [varia­ bili 50«/»

A t î t î n p r i m u l c a z , cît. şi i n c e l d e - a l d o i l e a , p r o f i t u l l a c a p i ­ t a l u l t o t a l d e 100 d e t a l e r i e s t e d e 1 0 % , d a r î n p r i m u l c a z p l u s ­ valoarea reală obţinută de capital în procesul de producţie repre­ zintă 25 % , p e c î n d în cel d e - a l d o i l e a — 50 % d i n t i m p u l d e muncă necesar. P r e m i s e l e d e l a n r . II s î n t î n s i n e t o t a t î t d e p o s i b i l e c a şi c e l e d e l a n r . I. D a r c o m p a r a t e u n e l e c u a l t e l e , c e l e d e l a n r . II p a r a b s u r d e . V a l o a r e a m a t e r i a l u l u i şi a u n e l t e l o r a c r e s c u t d e la 60 l a 80 d e t a l e r i , p r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i a s c ă z u t d e l a 4 1/6 t a l e r i [ v a l o a r e n o u c r e a t ă ] l a 2 1/2 t a l e r i p e o r ă , i a r [rata] p l u s ­ v a l o r i i a c r e s c u t c u 100 % . ( D a r d a c ă p r e s u p u n e m c ă c h e l t u i e l i l e m a i m a r i p e n t r u s a l a r i u e x p r i m ă în p r i m u l caz m a i m u l t e zile d e m u n c ă , iar în cel d e - a l d o i l e a m a i p u ţ i n e , a t u n c i i p o t e z a de ia n r . II v a fi c o r e c t ă . ) Privit în sine, faptul că salariul necesar, adică v a l o a r e a muncii e x p r i m a t ă î n t a l e r i , a s c ă z u t a r fi i n d i f e r e n t . I n d i f e r e n t d a c ă v a ­ loarea unei ore de m u n c ă este e x p r i m a t ă în 2 taleri sau în 4 t a l e r i , a t î t î n p r i m u l c a z c î t şi î n c e l d e - a l d o i l e a , p r o d u s u l a 12 o r e d e m u n c ă s e s c h i m b ă (în c a d r u l c i r c u l a ţ i e i ) p e 12 o r e d e muncă, iar în ambele cazuri s u p r a m u n c ă a p a r e ca plusvaloare.

Critica

316

economiei

politice

A b s u r d i t a t e a p r e m i s e i d e l a n r . II s e d a t o r e ş t e f a p t u l u i c ă 1) a m c o n s i d e r a t c a m a x i m u m d e t i m p d e m u n c ă 12 o r e d e m u n c ă , şi deaceea n u p u t e m introduce în calcul u n n u m ă r mai m a r e sau mai m i c d e z i l e d e m u n c ă 2) c u c î t m ă r i m c a p i t a l u l î n t r - u n c o m p a r ­ t i m e n t [în c o m p a r t i m e n t u l v a l o r i i i n v a r i a b i l e ] , c u a t î t t r e b u i e n u n u m a i s ă r e d u c e m m u n c a necesară, ci s ă şi m i c ş o r ă m valoarea ei, î n t i m p c e v a l o a r e a [ c a p i t a l u l u i a v a n s a t şi a p r o d u s u l u i t o t a l ] r ă m î n e a c e e a ş i . In c a z u l al d o i l e a , p r e ţ u l [ p r o d u s u l u i t o t a l ] a r trebui, dimpotrivă, să crească. Faptul că m u n c i t o r u l p o a t e să t r ă i a s c ă p r e s t î n d m a i p u ţ i n ă m u n c ă , a d i c ă p r o d u c e m a i m u l t în a c e l a ş i n u m ă r d e o r e , a r t r e b u i s ă s e m a n i f e s t e n u î n [IV—4] s c ă d e r e a n u m ă r u l u i d e taleri c a r e r e v i n la o o r ă d e m u n c ă n e c e ­ s a r ă , ci î n r e d u c e r e a n u m ă r u l u i o r e l o r d e m u n c ă n e c e s a r e . A s t f e l , d a c ă m u n c i t o r u l p r i m e ş t e , c a î n p r i m u l c a z , 4 1/6 X X 9 3/5 t a l e r i , d a r v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a a c e s t e i v a l o r i — c a r e , p e n t r u a e x p r i m a valoarea (şi n u p r e ţ u l ) , t r e b u i e s ă fie constantă — c r e ş t e în a ş a m ă s u r ă încît p e n t r u p r o d u c e r e a forţei s a l e d e m u n c ă v i e m u n c i t o r u l n u m a i a r e n e v o i e d e 9 3/5 o r e , c a î n p r i m u l c a z , ci n u m a i d e 8 o r e , a c e a s t a a r t r e b u i s ă - ş i g ă ­ sească expresia în creşterea valorii. Dar în exemplul nostru, potrivit condiţiilor adoptate, m ă r i m e a variabilă o constituie „va­ l o a r e a i n v a r i a b i l ă " , i a r n e s c h i m b a t e r ă m î n a c e l e 10 °/o c a r e a p a r aici ca a d a o s c o n s t a n t la m u n c a r e p r o d u s ă , deşi d e fiecare d a t ă e x p r i m ă cote p r o c e n t u a l e diferite ale acesteia. în p r i m u l caz, v a l o a r e a i n v a r i a b i l ă e s t e m a i m i c ă d e c î t în cel d e - a l d o i l e a , i a r p r o d u s u l t o t a l al m u n c i i [ n o u a d ă u g a t e ] e m a i m a r e . D e o a r e c e u n a d i n p ă r ţ i l e c o m p o n e n t e [ale c a p i t a l u l u i a v a n ­ s a t ] d e 100 d e t a l e r i t r e b u i e s ă c r e a s c ă , d a c ă c e a l a l t ă s e m i c ş o ­ rează ; deoarece, paralel cu aceasta, durata stabilită a timpului d e m u n c ă a b s o l u t e s t e a c e e a ş i ; d e o a r e c e , a p o i , p r o d u s u l t o t a l al m u n c i i [nou a d ă u g a t e ] se m i c ş o r e a z ă c o r e s p u n z ă t o r cu m ă r i r e a „ v a l o r i i i n v a r i a b i l e " şi s e m ă r e ş t e c o r e s p u n z ă t o r c u m i c ş o r a r e a ei, c h e l t u i r e a u n u i a şi a c e l u i a ş i t i m p d e m u n c ă [ n o u a d ă u g a t ] s e s o l d e a z ă a i c i cu u n p r o d u s ( a b s o l u t ) c u a t î t m a i m i c a l m u n c i i [ n o u a d ă u g a t e ] , c u c î t e m a i m a r e c a p i t a l u l [ c o n s t a n t ] folosit. A c e s t l u c r u a r fi î n t r u t o t u l j u s t , d e o a r e c e d a c ă d i n o s u m ă d a t ă , d i n 100 d e t a l e r i , d e p i l d ă , s e i n v e s t e ş t e m a i m u l t î n „ v a l o a r e i n ­ variabilă", î n s e a m n ă că în timp d e m u n c ă [nou a d ă u g a t ] se poatei n v e s t i m a i p u ţ i n , şi d e a c e e a p o a t e fi c r e a t ă relativ mai puţină v a l o a r e n o u ă în r a p o r t c u capitalul a v a n s a t . D a r în a c e s t caz, p e n t r u c a s ă fie p o s i b i l u n p r o f i t l a c a p i t a l u l folosit, e s t e n e c e s a r c a timpul de muncă s ă n u fie fixat, c a î n c a z u l n o s t r u , s a u , d a c ă e fixat, e s t e n e c e s a r ca, a t u n c i c î n d „ v a l o a r e a i n v a r i a b i l ă " c r e ş t e si concomitent cu ea se măreşte [ r a t a ] p l u s v a l o r i i , valoarea creată" ;

Capitolul despre

317

capital

în cursul unei ore de muncă s ă n u s c a d ă ca aici, întrucît acest l u c r u e c u n e p u t i n ţ ă , ci t r e b u i e s ă s e r e d u c ă numărul orelor de m u n c ă . în exemplul nostru însă e p r e s u p u s ă tocmai această scă­ dere a valorii create în cursul u n e i ore de m u n c ă . în primul caz a m p r e s u p u s c ă î n 12 o r e d e m u n c ă s e p r o d u c 50 d e t a l e r i [va­ l o a r e ] , i a r î n c e l d e - a l d o i l e a — n u m a i 30 d e t a l e r i . î n p r i m u l c a z a m a d m i s că [pentru a r e p r o d u c e e c h i v a l e n t u l salariului său] m u n ­ c i t o r u l l u c r e a z ă 9 3/5 o r e ; î n c e l d e - a l d o i l e a — n u m a i 8 o r e , c u t o a t e că, p o t r i v i t ipotezei n o a s t r e , p r o d u c e m a i p u ţ i n într-o oră. E ceva absurd. D a r n u e s t e o a r e c e v a j u s t î n a c e s t e cifre d a c ă l e p r i v i m s u b alt a s p e c t ? N u c u m v a s c a d e v a l o a r e a n o u ă a b s o l u t ă , d e ş i c e a r e ­ lativă creşte, atunci cînd părţile componente ale capitalului conţin r e l a t i v m a i m u l t m a t e r i a l şi u n e l t e d e m u n c ă î n c o m p a r a ţ i e c u m u n c a ? î n a c e s t caz s e v a folosi m a i p u ţ i n ă m u n c ă v i e în r a p o r t cu capitalul dat • prin urmare, cu toate că excedentul [produsului] a c e s t e i m u n c i v i i p e s t e c h e l t u i e l i l e ei v a fi m a i m a r e şi d e a c e e a r a p o r t u l lui p r o c e n t u a l faţă d e s a l a r i u — a d i c ă r a p o r t u l p r o c e n ­ tual faţă de capitalul [variabil] efectiv c o n s u m a t — creşte, o a r e l a a c e s t c a p i t a l v a l o a r e a n o u ă a b s o l u t ă n u v a fi n e c e s a r m e n t e r e l a t i v m a i m i c ă d e c î t la c a p i t a l u l c a r e foloseşte m a i p u ţ i n m a t e ­ r i a l şi u n e l t e d e m u n c ă ( a c e s t a e s t e t o c m a i m o m e n t u l e s e n ţ i a l în modificarea valorii invariabile, adică a valorii care rămîne inva­ r i a b i l ă î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e ) şi m a i m u l t ă m u n c ă v i e , şi a c e a s t a t o c m a i d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă a c e s t d i n u r m ă c a p i t a l folo­ seşte relativ mai multă m u n c ă vie ? î n a c e s t c a z , s p o r i r i i c a n t i t ă ţ i i d e u n e l t e d e m u n c ă îi c o r e s ­ p u n d e c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e , căci p l u s v a l o a r e a c r e a t ă de ca­ p i t a l [de c a p i t a l u l II], c a şi î n c a d r u l p r o c e d e u l u i d e p r o d u c ţ i e a n ­ t e r i o r [la c a p i t a l u l I], n u s e a f l ă î n c o n c o r d a n ţ ă d i r e c t ă c u v a l o a ­ r e a lui d e î n t r e b u i n ţ a r e , c u f o r ţ a l u i p r o d u c t i v ă , şi s i m p l a s p o r i r e a forţei p r o d u c t i v e c r e e a z ă p l u s v a l o a r e , d e ş i n i c i d e c u m în a c e e a ş i proporţie. C r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e , c a r e s e e x p r i m ă n e c e s a r m e n t e în sporirea valorii uneltelor d e muncă, a ponderii lor în cheltuielile de capital, a t r a g e d u p ă sine în m o d n e c e s a r o creştere a cantităţii •de m a t e r i a l , c ă c i p e n t r u a p u t e a c r e a m a i m u l t e p r o d u s e t r e b u i e p r e l u c r a t ă o c a n t i t a t e m a i m a r e d e m a t e r i a l . (Dar c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e e s t e l e g a t ă şi d e c a l i t a t e a p r o d u s u l u i d a c ă se dă un produs de o anumită calitate, creşterea afectează numai cantitatea, iar d a c ă se d ă o anumită cantitate, ea afectează n u m a i calitatea e a l e p o a t e a f e c t a î n s ă şi p e a m î n d o u ă î n a c e l a ş i timp.) D e ş i [în c a z u l c r e ş t e r i i p o n d e r i i m a t e r i a l u l u i şi a u n e l t e l o r d e m u n c ă în capitalul avansat] se foloseşte o cantitate mai mică de ;

Critica

318

economiei

politice

m u n c ă (necesară) in r a p o r t cu s u p r a m u n c ă s a u în g e n e r a l o can­ t i t a t e m a i m i c ă d e m u n c ă v i e î n r a p o r t c u c a p i t a l u l , o a r e n u s-ar p u t e a t o t u ş i c a p l u s v a l o a r e a o b ţ i n u t ă d e c a p i t a l s ă c r e a s c ă , cu t o a t e că e a s c a d e în r a p o r t cu î n t r e g u l capital, sau, cu a l t e cu­ vinte, cu t o a t e că a ş a - n u m i t a r a t ă a profitului s c a d e ? S ă l u ă m , d e p i l d ă , u n c a p i t a l d e 100. S ă p r e s u p u n e m c ă i n i ţ i a l m a t e r i a l u l r e p r e z i n t ă 30 şi u n e l t e l e d e m u n c ă 30 (în t o t a l d e c i v a ­ l o a r e a i n v a r i a b i l ă r e p r e z i n t ă 60). S a l a r i u l e s t e e g a l c u 40 (4 z i l e d e m u n c ă ) p r o f i t u l e s t e 10. A i c i p r o f i t u l r e p r e z i n t ă 25°/o v a l o a r e n o u ă î n r a p o r t cu m u n c a m a t e r i a l i z a t ă î n s a l a r i u s a u 1 0 % î n r a ­ port cu întregul capital. S ă p r e s u p u n e m a c u m c ă m a t e r i a l u l r e p r e z i n t ă 40, i a r u n e l t e l e d e m u n c ă t o t 40. S ă a d m i t e m , d e a s e m e n e a , c ă p r o d u c t i v i t a t e a se d u b l e a z ă , aşa încît [pentru salariu] n u m a i sînt n e c e s a r e decît d o u ă z i l e d e m u n c ă , a d i c ă 20 d e t a l e r i . S ă p r e s u p u n e m a p o i c ă profitul absolut, adică profitul r a p o r t a t la capitalul total, e sub 10 t a l e r i . E s t e o a r e p o s i b i l c a î n a c e s t c a z p r o f i t u l s ă r e p r e z i n t e în r a p o r t cu m u n c a folosită o e n t i t a t e m a i m a r e decît 2 5 % , adică, î n e x e m p l u l n o s t r u , m a i m a r e d e c î t 1/4 d i n 20 ? î n t r - a d e v ă r 1/3 d i n 20 e s t e 6 2 / 3 , d e c i m a i p u ţ i n d e c î t 10 [ I V — 5 ] , d a r e s t e t o t u ş i e g a l ă c u 33 1 / 3 % d i n m u n c a f o l o s i t ă , f a ţ ă d e n u m a i 2 5 % c î t e r a î n p r i m u l c a z . A i c i a m a v e a l a s f î r ş i t n u m a i 106 2 / 3 , î n t i m p c e î n a i n t e a m a v u t 110, şi t o t u ş i , l a a c e e a ş i s u m ă [de c a p i t a l a v a n s a t ] ( 100), î n r a p o r t c u m u n c a f o l o s i t ă , s u p r a m u n c ă , v e n i t u l s u p l i m e n ­ t a r a r fi m a i m a r e d e c î t î n p r i m u l c a z . D e o a r e c e î n s ă î n c a z u l al d o i l e a m ă r i m e a a b s o l u t ă a m u n c i i f o l o s i t e e c u 5 0 % m a i m i c ă ca i n p r i m u l c a z , î n t i m p c e p r o f i t u l s p o r i t l a m u n c a f o l o s i t ă e cu n u m a i 8 1 / 3 % [33 1 / 3 % — 2 5 % ] m a i m a r e d e c î t î n p r i m u l c a z , r e ­ z u l t a t u l a b s o l u t î n c a z u l al d o i l e a t r e b u i e s ă fie m a i m i c , d e c i şi p r o f i t u l l a î n t r e g u l c a p i t a l [ a v a n s a t ] t r e b u i e s ă fie m a i m i c ; c ă c i 2 0 X 3 3 1 / 3 % [ = 6 2/3] r e p r e z i n t ă m a i p u ţ i n d e c î t 4 0 X 2 5 % [ = 10]. A c e s t c a z e s t e î n î n t r e g i m e n e v e r o s i m i l şi n u p o a t e s e r v i ca e x e m p l u general în economia politică, d e o a r e c e aici e p r e s u p u s ă o c r e ş t e r e a c h e l t u i e l i l o r p e n t r u u n e l t e l e d e m u n c ă şi a c a n t i t ă ţ i i m a t e r i a l u l u i prelucrat, deşi, c o n c o m i t e n t cu aceasta, a scăzut n u n u m a i n u m ă r u l r e l a t i v , ci şi n u m ă r u l a b s o l u t a l m u n c i t o r i l o r (fi­ r e ş t e , d a c ă s u m a a d o i t e r m e n i e s t e e g a l ă c u u n al t r e i l e a , u n u î trebuie să scadă cînd celălalt creşte). Dar creşterea ponderii ma­ t e r i a l u l u i şi a u n e l t e l o r d e m u n c ă î n v a l o a r e a c a p i t a l u l u i c o n c o m i ­ t e n t c u s c ă d e r e a r e l a t i v ă a m u n c i i f o l o s i t e p r e s u p u n e [o c r e ş t e r e a] d i v i z i u n i i m u n c i i î n c a d r u l î n t r e g u l u i [în c a d r u l s o c i e t ă ţ i i ] , d e c i o creştere cel p u ţ i n absolută a n u m ă r u l u i muncitorilor, deşi n u pro­ p o r ţ i o n a l ă cu c r e ş t e r e a v o l u m u l u i c a p i t a l u l u i folosit. ;

Capitolul despre

capital

319

Să luăm, de pildă, m a ş i n a de litografiat, p e c a r e oricine o p o a t e folosi p e n t r u r e p r o d u c e r e a d e litografii. Să p r e s u p u n e m că valoarea maşinii proaspăt inventate era mai m a r e decît cea a uti­ lajului p e c a r e î n a i n t e , p î n ă la i n v e n t a r e a a c e s t e i m a ş i n i u ş o r d e m i n u i t , îl d e s e r v e a u p a t r u m u n c i t o r i ; m a ş i n a d e l i t o g r a f i a t n u m a i a r e d e c î t d o i m u n c i t o r i (aici, c a şi l a m u l t e m a ş i n i c a r e a u c a r a c ­ t e r u l d e u n e l t e , n u p o a t e fi v o r b a d e n i c i o a d î n c i r e a d i v i z i u n i i m u n c i i , ci, d i m p o t r i v ă , d e d i s p a r i ţ i a d i v i z i u n i i c a l i t a t i v e a m u n c i i ) . Să a d m i t e m c ă î n a i n t e v a l o a r e a u n e l t e l o r r e p r e z e n t a n u m a i 30 d e taleri, iar m u n c a n e c e s a r ă (adică m u n c a n e c e s a r ă capitalistului p e n t r u a r e a l i z a u n profit) r e p r e z e n t a 4 z i l e d e m u n c ă . (Există maşini, d e pildă instalaţiile de ţ e v i p e n t r u încălzit cu aer, a c ă r o r funcţionare, cu e x c e p ţ i a u n u i s i n g u r p u n c t , n u n e c e ­ s i t ă n i c i u n fel d e m u n c ă c a a t a r e . S e d e s c h i d e r o b i n e t u l î n t r - u n singur p u n c t ; p e n t r u a transmite căldura în toate celelalte p u n c t e n u e s t e n e v o i e d e n i c i u n m u n c i t o r . L a fel s t a u l u c r u r i l e î n g e n e ­ ral cu i n s t a l a ţ i i l e p e n t r u t r a n s m i t e r e a forţei [energiei] (vezi Babb a g e ) . Acolo u n d e înainte forţa [energia] se transporta sub formă m a t e r i a l ă dintr-un loc în altul cu ajutorul u n u i n u m ă r co­ r e s p u n z ă t o r de muncitori, d e fochişti, a c e a s t ă t r a n s m i t e r e a forţei [ e n e r g i e i ] d i n t r - o î n c ă p e r e î n a l t a , d e v e n i t ă a c u m p r o c e s fizic, a p ă r e a ca m u n c a unui anumit n u m ă r de muncitori). , 7 7

D a c ă a c e a s t ă m a ş i n ă d e litografiat este folosită de capitalist c a s u r s ă d e c î ş t i g , a d i c ă î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , şi n u c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , c a n t i t a t e a d e m a t e r i a l c r e ş t e în m o d n e c e s a r , de­ oarece în acelaşi interval de timp capitalistul p o a t e să reproducă m a i m u l t e l i t o g r a f i i , şi t o c m a i d e a i c i p r o v i n e p r o f i t u l s ă u . Să a d m i t e m d e c i c ă a c e s t litograf c h e l t u i e ş t e p e u n e l t e d e m u n c ă 40 d e t a l e r i , p e m a t e r i a l 4 0 d e t a l e r i şi f o l o s e ş t e d o u ă z i l e d e m u n c ă (20 d e t a l e r i ) , c a r e - i a d u c 3 3 1/3%, a d i c ă 6 2/3 d e t a l e r i l a 20 d e t a l e r i t i m p d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t . D a c ă c a p i t a l u l s ă u , c a şi c a p i ­ t a l u l c e l u i l a l t c a p i t a l i s t [ c a r e c h e l t u i e ş t e 30 d e t a l e r i p e u n e l t e d e m u n c ă , 30 d e t a l e r i p e m a t e r i a l şi 40 d e t a l e r i p e s a l a r i u ] , e s t e e g a l c u 100 d e t a l e r i , el îi v a a d u c e n u m a i u n p r o f i t d e 6 2 / 3 % , dar la m u n c a folosită capitalistul a c e s t a v a cîştiga 33 1 / 3 % ; c e l ă l a l t c a p i t a l i s t v a c î ş t i g a 1 0 % l a c a p i t a l u l s ă u şi n u m a i 2 5 % la m u n c a folosită. V a l o a r e a o b ţ i n u t ă l a m u n c a f o l o s i t ă p o a t e fi m a i m i c ă , d a r profitul realizat la întregul capital e mai m a r e cînd celelalte părţi c o m p o n e n t e a l e c a p i t a l u l u i s î n t r e s p e c t i v m a i m i c i . Şi t o t u ş i o a f a c e r e c a r e a d u c e 6 2 / 3 % l a î n t r e g u l c a p i t a l şi 33 1 / 3 % l a m u n c a f o l o s i t ă a r p u t e a fi m a i r e n t a b i l ă d e c î t a c e e a c a r e s e b a z a i n i ţ i a l p e u n p r o f i t d e 2 5 % l a m u n c a f o l o s i t ă şi d e 1 0 % l a î n t r e g u l c a p i t a l .

Critica e c o n o m i e i

320

politice

{ S ă p r e s u p u n e m , d e e x e m p l u , c ă g r i u l şi c e l e l a l t e p r o d u s e s - a u scumpit în aşa măsură, încît v a l o a r e a mijloacelor de subzistenţă a l e m u n c i t o r i l o r a c r e s c u t c u 2 5 % . P a t r u z i l e d e m u n c ă îl v o r c o s t a a c u m p e p r i m u l l i t o g r a f 50 d e t a l e r i î n l o c d e 40. U n e l t e l e s a l e d e m u n c ă şi m a t e r i a l u l a u r ă m a s a c e l e a ş i : 60 d e t a l e r i . El a r t r e b u i d e c i s ă a v a n s e z e u n c a p i t a l d e 110 t a l e r i . P r o f i t u l s ă u l a u n c a p i t a l d e 110 a r fi d e 12 1/2 t a l e r i , a d i c ă 2 5 % l a c e i 50 d e t a l e r i c h e l t u i ţ i p e p a t r u zile d e m u n c ă ; a ş a d a r , 12 1/2 t a l e r i l a 110 ( a d i c ă 11 4 / 1 1 % l a î n t r e g u l c a p i t a l d e 110). C e l ă l a l t l i t o g r a f c h e l t u i e ş t e 40 d e t a l e r i p e n t r u m a ş i n a d e l i t o ­ g r a f i a t , 40 d e t a l e r i p e n t r u m a t e r i a l d a r c e l e d o u ă z i l e d e m u n c ă îl v o r c o s t a n u 20 d e t a l e r i , ci c u 2 5 % m a i s c u m p , a d i c ă 2 5 d e t a l e r i . El v a t r e b u i d e c i s ă a v a n s e z e 105 t a l e r i ; p l u s v a l o a r e a r e a ­ l i z a t ă î n r a p o r t c u m u n c a r e p r e z i n t ă 33 1/3%, a d i c ă 8 1/3 t a l e r i 59 ( a d i c ă 7 gjj % ) l a u n c a p i t a l d e 105 t a l e r i . ;

m

S ă p r e s u p u n e m , a ş a d a r , c ă î n t r - u n c i c l u d e 10 a n i s î n t 5 r e ­ c o l t e b u n e şi 5 p r o a s t e , c u p r o p o r ţ i i l e m e d i i a r ă t a t e m a i s u s . în cei 5 ani d e r e c o l t ă b u n ă , p r i m u l litograf v a o b ţ i n e u n p r o c e n t [un ! profit] d e 50 de t a l e r i ; î n cei 5 ani d e r e c o l t ă p r o a s t ă — 62 1/2 t a l e r i î n t o t a l 112 1/2 t a l e r i ; p r o c e n t u l [ p r o f i t u l m e d i u ] î n c e i 10 a n i v a fi d e 11 1/4 t a l e r i . C e l ă l a l t c a p i t a l i s t a r o b ţ i n e în c e i 5 a n i d e r e c o l t ă b u n ă 33 1/3 t a l e r i , î n c e i 5 a n i d e r e c o l t ă p r o a s t ă — 41 2/3 t a l e r i , î n t o t a l 75 d e t a l e r i ; m e d i a a n u a l ă î n cei 10 a n i v a fi d e 7 1/2 t a l e r i . } D e o a r e c e c a p i t a l u l n r . II p r e l u c r e a z ă m a i m u l t m a t e r i a l l a a c e ­ l a ş i p r e ţ , el p r o d u c e [un p r o d u s ] m a i ieftin. La a c e a s t a s-ar p u t e a o b i e c t a că, î n t r u c î t l a el u z u r a u n e l t e l o r d e m u n c ă e m a i m a r e , el p r o d u c e [un p r o d u s ] m a i s c u m p ; î n s p e c i a l p e n t r u că, î n a c e ­ eaşi proporţie în care creşte v a l o a r e a maşinilor d e c a r e el are n e v o i e , c r e ş t e şi c h e l t u i r e a d e m a t e r i a l . î n p r a c t i c ă î n s ă [IV—6] nu este a d e v ă r a t că uzura maşinilor creşte în aceeaşi m ă s u r ă — a d i c ă d u r a t a f u n c ţ i o n ă r i i l o r s e r e d u c e î n a c e e a ş i m ă s u r ă — în care creşte cuantumul materialului prelucrat de ele. Dar toate a c e s t e c o n s i d e r a ţ i i nu-şi a u locul aici. în a m b e l e c a z u r i se p r e s u ­ p u n e c ă r a p o r t u l d i n t r e v a l o a r e a m a ş i n i i şi c e a a m a t e r i a l u l u i este constant. Exemplul de mai sus d e v i n e c o n c l u d e n t n u m a i atunci cînd p r e s u p u n e m de o parte u n capital mai mic c a r e foloseşte mai m u l t ă m u n c ă şi m a i p u ţ i n m a t e r i a l şi m a ş i n i , d a r o b ţ i n e l a î n t r e ­ gul capital un procent m a i ridicat, iar de cealaltă p a r t e u n capital m a i m a r e c a r e f o l o s e ş t e m a i m u l t e m a ş i n i şi m a i m u l t m a t e r i a l şi relativ mai puţine — dar absolut tot atîtea — zile d e m u n c ă , realizînd însă la întregul capital u n p r o c e n t mai redus, d e o a r e c e ;

Capitolul

despre

capital

321

la m u n c a m a i p r o d u c t i v ă d i v i z i u n e a m u n c i i e t c . e s t e aplicabilă în mai mică măsură. M e n ţ i o n ă m totodată că printre condiţiile pre­ s u p u s e d e n o i t r e b u i e i n c l u s ă ( c e e a c e n u s-a f ă c u t m a i sus) şi p r e m i s a că v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a maşinii este m u l t mai m a r e d e c î t v a l o a r e a ei, s a u , c u a l t e c u v i n t e , c ă î n t i m p u l f o l o s i r i i ei in producţie maşina nu se depreciază în aceeaşi proporţie în care ea sporeşte producţia. S ă l u ă m , a ş a d a r , c a şi m a i î n a i n t e , o p r e s ă d e t i p a r ( m a n u a l ă î n p r i m u l c a z şi a u t o m a t ă î n c e l d e - a l d o i l e a ) . S ă p r e s u p u n e m că capitalul 1, e g a l cu 100 d e t a l e r i , c h e l t u i e ş t e 30 d e t a l e r i p e m a t e ­ r i a l , 30 d e t a l e r i p e n t r u o p r e s ă m a n u a l ă , 4 0 d e t a l e r i (4 z i l e d e m u n c ă ) p e m u n c ă -, p r o f i t u l l u i e s t e d e 1 0 % , c e e a c e î n s e a m n ă 2 5 % î n r a p o r t c u m u n c a v i e ( t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 1/4 [din timpul necesar]). Capitalul 11, e g a l cu 2 0 0 d e t a l e r i , c h e l t u i e ş t e 100 d e t a l e r i p e m a t e r i a l , 6 0 d e t a l e r i p e n t r u o presă de tipar, 4 z i l e d e m u n c ă (40 d e t a l e r i ) p e m u n c ă ; s ă p r e s u p u n e m c ă p r o f i t u l o b ţ i n u t l a a c e s t e 4 z i l e d e m u n c ă e s t e e g a l c u 13 1/3 t a l e r i , d e c i c u 1 1/3 d e zi d e m u n c ă , p e c î n d î n p r i m u l c a z el r e p r e z e n t a n u m a i o zi d e m u n c ă . S u m a t o t a l ă s e c i f r e a z ă a c u m l a 2 1 3 1/3 t a l e r i , c e e a c e î n s e a m n ă c ă [ r a t a p r o f i t u l u i ] e s t e e g a l ă c u 6 2 / 3 % , faţă d e 1 0 % î n p r i m u l c a z . Şi t o t u ş i î n c a z u l al d o i l e a p l u s v a l o a r e a o b ţ i n u t ă la m u n c a f o l o s i t ă r e p r e z i n t ă 13 1/3 t a l e r i , f a ţ ă d e n u m a i 10 î n p r i m u l caz. î n primul caz, 4 zile d e m u n c ă d a u p l u s v a l o a r e a e g a l ă c u o zi d e m u n c ă ; î n c e l d e - a l d o i l e a c a z , 4 z i l e d e m u n c ă d a u o p l u s v a l o a r e e g a l ă cu î î / 3 d e z i l e d e m u n c ă . D a r î n c a z u l al d o i ­ l e a , r a t a p r o f i t u l u i o b ţ i n u t l a î n t r e g u l c a p i t a l e s t e c u 1/3, s a u c u 33 1 / 3 % m a i m i c ă d e c î t î n p r i m u l c a z , p e c î n d s u m a t o t a l ă a p r o ­ f i t u l u i e s t e c u 1/3 m a i m a r e . S ă a d m i t e m a c u m c ă c e i 30 ş i 100 d e t a l e r i c h e l t u i ţ i [ r e s p e c t i v î n p r i m u l şi î n c e l d e - a l d o i l e a c a z ] p e m a t e r i a l r e p r e z i n t ă c o l i d e t i p a r şi c ă [în a m b e l e c a z u r i ] p r e s a s e u z e a z ă î n a c e l a ş i i n t e r v a l d e t i m p , î n z e c e a n i , s a u c î t e 1/10 î n f i e c a r e a n . N r . I v a t r e b u i d e c i s ă î n l o c u i a s c ă 1/10 d i n v a l o a r e a p r e s e i [30 d e t a l e r i ] , a d i c ă 3 t a l e r i n r . II v a t r e b u i s ă î n l o c u i a s c ă 1/10 d i n 60 d e t a l e r i , a d i c ă 6 t a l e r i . A p o i , î n a m b e l e c a z u r i , v a l o a r e a p r e s e i n u i n t r ă [în î n ­ t r e g i m e ] î n p r o d u c ţ i a a n u a l ă , c u m a m a d m i s m a i s u s (cele 4 zile d e m u n c ă p o t fi s o c o t i t e c a z i l e c a r e c o n ţ i n f i e c a r e c î t e u n trimestru). ;

Capitalul 1 v i n d e c e l e 3 0 d e c o l i p r o d u s e d e el c u 30 d e t a l e r i ( m a t e r i a l u l ) + 3 ( u n e l t e l e d e m u n c ă ) + 50 r e p r e z e n t î n d t i m p u l d e m u n c ă [ t i m p u l d e p r o d u c ţ i e ] m a t e r i a l i z a t [ n o u a d ă u g a t ] = 83 d e taleri.

Critica economiei

322

politice

Capitalul II v i n d e c e l e 100 d e c o l i d e t i p a r p r o d u s e d e el c u 100 d e t a l e r i ( m a t e r i a l u l ) + 6 t a l e r i ( u n e l t e l e d e m u n c ă ) + 5 3 1/3 { t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t n o u a d ă u g a t ] = 159 1/3 t a l e r i . Capitalul I v i n d e 30 d e c o l i d e t i p a r c u 8 3 d e t a l e r i ; 1 c o a l ă d e t i p a r s e v i n d e c u 83/30 t a l e r i , a d i c ă c u 2 t a l e r i şi 2 3 d e g r o ş i d e a r g i n t *. Capitalul II v i n d e 100 d e c o l i d e t i p a r c u 159 d e t a l e r i şi 10 g r o ş i d e a r g i n t o c o a l ă s e v i n d e c u 159 d e t a l e r i şi 10 g r o ş i d e a r g i n t î m p ă r ţ i ţ i l a 100, a d i c ă c u 1 t a l e r , 17 g r o ş i d e a r g i n t şi 8 pfenigi. E s t e c l a r , a ş a d a r , c ă c a p i t a l u l I s t ă p r o s t d e tot, d e o a r e c e v i n d e la u n p r e ţ e x a g e r a t . Deşi în p r i m u l caz profitul la î n t r e g u l capital r e p r e z i n t ă 10%, iar în cel de-al d o i l e a n u m a i 6 2 / 3 % , totuşi primul capital o b ţ i n e n u m a i 2 5 % la timpul d e m u n c ă [plătit], în timp ce a l d o i l e a o b ţ i n e 33 1/3%. î n c a p i t a l u l I, r a p o r t u l d i n t r e m u n c a n e c e s a r ă şi î n t r e g u l c a p i t a l f o l o s i t e s t e m a i m a r e , şi d e a c e e a s u ­ p r a m u n c ă , d e ş i î n m o d a b s o l u t m a i m i c ă d e c î t î n c a p i t a l u l II, d ă o r a t ă a profitului m a i m a r e la u n capital total m a i mic. 4 zile d e m u n c ă r a p o r t a t e l a 60 d e t a l e r i [ c h e l t u i ţ i p e u n e l t e d e m u n c ă şi p e m a t e r i a l d e c a p i t a l u l I] r e p r e z i n t ă m a i m u l t d e c î t 4 z i l e d e m u n c ă r a p o r t a t e l a 160 d e t a l e r i [ c h e l t u i ţ i p e u n e l t e d e m u n c ă şi p e m a t e r i a l d e c a p i t a l u l I I ] . î n p r i m u l c a z , o zi d e m u n c ă r e v i n e l a 15 t a l e r i c a p i t a l [ c o n s t a n t ] î n f u n c ţ i u n e , î n c e l d e - a l d o i l e a , o zi d e m u n c ă r e v i n e la 40 d e t a l e r i . D a r l a c a p i t a l u l II m u n c a e s t e m a i p r o d u c t i v ă ( c e e a c e s e d a t o r e ş t e a t î t p a r c u l u i mai mare de m a ş i n i , d e c i şi p o n d e r i i m a i m a r i p e c a r e e l e o a u p r i n t r e v a l o ­ r i l e c a p i t a l u l u i , c î t şi c a n t i t ă ţ i i m a i m a r i d e m a t e r i a l î n c a r e îşi g ă s e ş t e e x p r e s i a z i u a d e m u n c ă , c a r e c o n ţ i n e [IV—7] m a i m u l t t i m p d e s u p r a m u n c ă şi d e a c e e a c o n s u m ă î n a c e l a ş i i n t e r v a l d e timp o cantitate mai m a r e de material). î n cazul al doilea se cre­ e a z ă m a i m u l t t i m p d e s u p r a m u n c ă (timp de s u p r a m u n c ă relativ, a d i c ă d e t e r m i n a t d e d e z v o l t a r e a forţei p r o d u c t i v e ) . î n p r i m u l caz, t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 1/4 [din t i m p u l n e c e s a r ] , î n c e i d e - a l d o i l e a — 1/3. D e a c e e a î n c a z u l al d o i l e a el c r e e a z ă î n a c e ­ l a ş i i n t e r v a l d e t i m p m a i m u l t e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e şi o m a i m a r e v a l o a r e de schimb ; pe aceasta din u r m ă însă n u în aceeaşi proporţie ca p e cele dintîi, căci, d u p ă c u m a m văzut, v a l o a r e a d e s c h i m b n u c r e ş t e în a c e e a ş i p r o p o r ţ i e n u m e r i c ă în c a r e c r e ş t e p r o d u c t i v i t a t e a muncii. De aceea preţul p e u n i t a t e a de p r o d u s este m a i mic decît preţul total al producţiei, a d i c ă p r e ţ u l p e uni;

egal

* Talerul (saxon) este e g a l cu 30 de groşi de argint, iar 1 groş d e argint c u 10 p f e n i g i . — N o t a red.

este

Capitolul despre

caprtal

323

tatea de produs înmulţit cu n u m ă r u l unităţilor produse este mai m a r e [ d e c î t î n a i n t e , d e ş i u n i t a t e a d e p r o d u s s-a i e f t i n i t ] . R e z u l t a t u l a r fi fost şi m a i f r a p a n t d a c ă a m fi p r e s u p u s c ă î n cazul al doilea s u m a t o t a l ă a zilelor de m u n c ă , deşi relativ mai m i c ă d e c î t î n p r i m u l c a z , e s t e î n s ă absolut mai mare. P r o f i t u l O D ţinut de capitalul mai mare, care lucrează cu o cantitate mai m a r e d e maşini, a p a r e m a i mic decît cel obţinut de capitalul mai mic, c a r e f o l o s e ş t e r e l a t i v s a u a b s o l u t m a i m u l t ă m u n c ă v i e ; şi a c e a s t a s e d a t o r e ş t e t o c m a i f a p t u l u i c ă prolitul mai mare obţinut la munca vie, r e p a r t i z a t l a u n c a p i t a l t o t a l c a r e f o l o s e ş t e m a i p u ţ i n ă m u n c ă vie în raport cu m ă r i m e a totală a capitalului, a p a r e mai mic decît proiitul mai mic obţinut la munca vie, a f l a t î n t r - u n r a p o r t p r o ­ c e n t u a l m a i m a r e faţă de u n capital total m a i mic. Cît p r i v e ş t e faptul că în cazul al doilea corelaţia [dintre v a l o a r e a cheltuită p e m a t e r i a l şi p e m a ş i n i , d e o p a r t e , şi m u n c a v i e , d e a l t a ] p e r m i t e p r e l u c r a r e a u n e i c a n t i t ă ţ i m a i m a r i d e m a t e r i a l şi c ă o p a r t e m a i m a r e din v a l o a r e este investită în u n e l t e de m u n c ă , acest fapt n u este decît e x p r e s i a productivităţii [sporite] a muncii. Iată, aşadar, la ce se r e d u c e faimoasa teză a bietului Bastiat, c a r e ş i - a b ă g a t î n c a p c ă — l u c r u l a c a r e d-1 P r o u d h o n n - a ş t i u t să-i r ă s p u n d ă — d e o a r e c e r a t a profitului este mai mică la u n c a p i t a l t o t a l m a i m a r e şi m a i p r o d u c t i v , î n s e a m n ă c ă p a r t e a c a r e revine muncitorului a crescut, p e cînd în realitate lucrurile stau invers ; a c r e s c u t supramuncă. 1 7 9

Se p a r e că nici Ricardo n-a înţeles fondul acestei probleme,, c ă c i a l t f e l n - a r fi e x p l i c a t s c ă d e r e a p e r i o d i c a a p r o f i t u l u i e x c l u s i v p r i n c r e ş t e r e a s a l a r i i l o r —• c a u r m a r e a u r c ă r i i p r e ţ u r i l o r l a c e ­ r e a l e ( d e c i şi a r e n t e i ) . E s t e a d e v ă r a t î n s ă c ă î n f o n d p l u s v a l o a ­ rea — în m ă s u r a în care, deşi constituie baza profitului, se deose­ b e ş t e totuşi de c e e a ce se n u m e ş t e în m o d c u r e n t profit — n-a fost î n c ă a n a l i z a t ă n i c i o d a t ă . î n c a z u l d e f a ţ ă , b i e t u l B a s t i a t a r fi s p u s că, d e o a r e c e î n p r i m u l c a z p r o f i t u l r e p r e z i n t ă 1 0 % ( a d i c ă 1/10), i a r î n c a z u l al d o i l e a n u m a i 6 2 / 3 % ( a d i c ă 1/15), î n s e a m n ă c ă î n p r i m u l c a z m u n c i t o r u l p r i m e ş t e 9/10 [ s a u 2 7 / 3 0 ] , i a r î n c e l d e - a l d o i l e a — 14/15 [ s a u 28/30], A c e s t l u c r u n u e s t e e x a c t n i c i d i n p u n c t u l d e v e d e r e al c o r e l a ţ i e i [ d i n t r e p r o f i t şi s a l a r i u ] î n f i e c a r e d i n c e l e d o u ă c a z u r i , n i c i d i n p u n c t u l d e v e d e r e al c o r e l a ţ i e i d i n t r e a c e s t e d o u ă c a z u r i . Cît priveşte însă raportul dintre v a l o a r e a n o u ă a capitalului şi c a p i t a l u l c a v a l o a r e totală indiferentă (aşa cum, în g e n e r a l v o r b i n d , n i s e î n f ă ţ i ş a e l î n a i n t e c a n o i s ă fi t r e c u t l a a n a l i z a r e a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e şi c u m t r e b u i e s ă n i s e î n f ă ţ i ş e z e i a r ă ş i Ia sfîrşitul acestui proces), a c e a s t ă c h e s t i u n e t r e b u i e analizată în

324

Critica e c o n o m i e i

politice

p a r t e l a r u b r i c a profit, u n d e v a l o a r e a n o u c r e a t ă c a p ă t ă o d e t e r ­ m i n a ţ i e n o u ă , i a r î n p a r t e l a r u b r i c a a c u m u l a r e . A i c i t r e b u i e să e l u c i d ă m î n p r i m u l r î n d n a t u r a p l u s v a l o r i i c a e c h i v a l e n t al t i m p u ­ lui d e m u n c ă relativ s a u a b s o l u t p u s în funcţiune d e capital p e s t e timpul de m u n c ă necesar. F a p t u l c ă c o n s u m a r e a p r o d u c t i v ă a p ă r ţ i i d e v a l o a r e [a c a p i ­ talului] care constă în unelte de m u n c ă n u p o a t e servi nicidecum —• a i c i , u n d e t r e b u i e e x p l i c a t ă d e o c a m d a t ă n u m a i c r e a r e a p l u s ­ valorii, autovalorificarea — ca criteriu pentru a distinge uneltele d e p r o d u c ţ i e d e m a t e r i a l u l p r e l u c r a t , d e c u r g e p u r şi s i m p l u d i n î m p r e j u r a r e a că această c o n s u m a r e face p a r t e din însuşi procesul d e p r o d u c ţ i e s i m p l u şi că, p r i n u r m a r e , c h i a r î n a c e s t p r o c e s — p e n t r u c a el s ă p o a t ă r e î n c e p e d i n s i n e î n s u ş i — v a l o a r e a u n e l ­ t e l o r c o n s u m a t e (fie e a simpla valoare de întrebuinţare, sau va­ l o a r e a d e s c h i m b d a c ă p r o d u c ţ i a a a j u n s d e j a la d i v i z i u n e a m u n ­ cii şi d a c ă a r e l o c fie şi n u m a i u n s c h i m b d e s u r p l u s u r i ) t r e b u i e s ă s e r e g ă s e a s c ă î n v a l o a r e a (de s c h i m b s a u d e î n t r e b u i n ţ a r e ) a p r o d u s u l u i . U n e l t e l e d e m u n c ă îşi p i e r d v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ­ ţ a r e în a c e e a ş i m ă s u r ă în c a r e c o n t r i b u i e la s p o r i r e a v a l o r i i d e s c h i m b a m a t e r i a l u l u i şi s e r v e s c c a m i j l o c d e m u n c ă . A c e s t p u n c t trebuie, desigur, cercetat, deoarece este esenţiaîmente important s ă se facă d e o s e b i r e între v a l o a r e a i n v a r i a b i l ă ca p a r t e a capita­ l u l u i c a r e e s t e p u r şi s i m p l u c o n s e r v a t ă , c e a l a l t ă p a r t e a l u i c a r e e s t e r e p r o d u s ă (reprodusă din p u n c t u l de v e d e r e al capitalului ; d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p r o d u c ţ i e i r e a l e e f e c t u a t e d e m u n c ă , e a e s t e produsă) şi a c e a p a r t e a c a p i t a l u l u i c a r e e s t e n o u p r o d u s ă .

[c) C r e ş t e r e a p ă r ţ i i c o n s t a n t e a c a p i t a l u l u i în raport c u partea sa variabilă, ca expresie a creşterii productivităţii muncii]

A c u m e timpul să î n c h e i e m p r o b l e m a valorii r e z u l t a t e din creş­ t e r e a f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e . A m v ă z u t c ă î n a c e s t c a z , c a şi î n c a z u l u n e i c r e ş t e r i a b s o l u t e a s u p r a m u n c i i , s e c r e e a z ă plusvaloare (şi nu numai o cantitate mai mare de valoare de întrebuinţare). Cînd e s t e d a t ă o a n u m i t ă d e l i m i t a r e [ î n t r e m u n c a n e c e s a r ă şi s u p r a ­ m u n c ă ] , d a c ă p r e s u p u n e m , d e p i l d ă , c ă m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă lu­ c r e z e n u m a i o j u m ă t a t e d e zi p e n t r u a-şi p r o d u c e m i j l o a c e l e d e s u b z i s t e n ţ ă p e n t r u o zi întreagă şi d a c ă a fost a t i n s ă l i m i t a n a t u ­ r a l ă în c a d r u l căreia, cu o c a n t i t a t e d e m u n c ă dată, muncitoruJ furnizează supramuncă, sporirea timpului de m u n c ă absolut este p o s i b i l ă n u m a i p r i n f o l o s i r e a simultană a unui număr mai mare d e m u n c i t o r i , p r i n m u l t i p l i c a r e a s i m u l t a n ă a zilei r e a l e d e m u n c ă ,

Capitolul despre

capital

E25

î n l o c d e a o p r e l u n g i p u r şi s i m p l u ( p o t r i v i t i p o t e z e i n o a s t r e , m u n c i t o r u l p o a t e l u c r a n u m a i 12 o r e ; d a c ă t r e b u i e s ă s e o b ţ i n ă t i m p d e s u p r a m u n c ă d i n c e l e 24 d e o r e d e m u n c ă , a t u n c i t r e b u i e să l u c r e z e 2 muncitori). î n acest caz, î n a i n t e d e a i n t r a în p r o ­ c e s u l d e a u t o v a l o r i f i c a r e , c a p i t a l u l t r e b u i e s ă c u m p e r e •— î n s c h i m ­ b u l d i n t r e el şi m u n c i t o r — 6 o r e d e m u n c ă î n p l u s , a d i c ă t r e b u i e s ă c e d e z e o p a r t e m a i m a r e d i n el î n s u ş i ; p e d e a l t ă p a r t e , î n m e d i e el t r e b u i e s ă c h e l t u i a s c ă m a i m u l t p e n t r u m a t e r i a l u l c a r e u r m e a z ă a fi p r e l u c r a t (ca s ă n u m a i v o r b i m d e f a p t u l c ă t r e b u i e să existe u n m u n c i t o r în p l u s , a d i c ă t r e b u i e s ă c r e a s c ă p o p u l a ţ i a muncitoare). Aşadar, posibilitatea unui nou proces de valorificare [IV—8] d e p i n d e a i c i d e o a c u m u l a r e p r e a l a b i l ă d e c a p i t a l ( c o n s i ­ derat sub aspectul său material). D a c ă î n s ă , d i m p o t r i v ă , c r e ş t e f o r ţ a p r o d u c t i v ă , d e c i şi t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e l a t i v , a t u n c i —• d e o a r e c e î n s t a d i u l a c t u a l al c e r c e t ă r i i n o a s t r e c a p i t a l u l m a i p o a t e fi c o n s i d e r a t î n c ă d r e p t c a ­ pital care produce direct mijloace de subzistenţă, materie primă e t c . — v a fi n e v o i e d e m a i p u ţ i n e c h e l t u i e l i p e n t r u s a l a r i u , i a r creşterea producţiei de material este asigurată chiar de procesul d e v a l o r i f i c a r e . D a r a c e a s t ă p r o b l e m ă s e l e a g ă m a i c u r î n d d e acu­ mularea capitalurilor. Să r e v e n i m a c u m la p u n c t u l în c a r e a m î n t r e r u p t ultima o a r ă firul e x p u n e r i i n o a s t r e *. P r o d u c t i v i t a t e a c r e s c î n d ă s p o r e ş t e plus­ valoarea, deşi nu sporeşte s u m a absolută a valorilor de schimb. E a s p o r e ş t e v a l o r i l e d e o a r e c e c r e e a z ă o valoare n o u ă ca valoare, a d i c ă c r e e a z ă o v a l o a r e c a r e n u u r m e a z ă s ă fie p u r şi s i m p l u s c h i m b a t ă c a e c h i v a l e n t , ci t r e b u i e s ă s e a f i r m e c a v a l o a r e ; î n ­ tr-un cuvînt, creşterea productivităţii creează mai mulţi bani. în­ t r e b a r e a c a r e se p u n e e s t e u r m ă t o a r e a : s p o r e ş t e oare, în ultimă a n a l i z ă , şi s u m a v a l o r i l o r d e s c h i m b ? î n f o n d , a c e s t l u c r u e d e j a r e c u n o s c u t , c ă c i şi R i c a r d o a d m i t e c ă o d a t ă c u a c u m u l a r e a c a p i ­ t a l u r i l o r c r e s c şi e c o n o m i i l e , c e e a c e î n s e a m n ă c ă c r e s c şi v a l o r i l e de schimb produse. Creşterea economiilor nu înseamnă altceva decît creşterea valorilor autonome, a banilor. Dar demonstraţia lui R i c a r d o c o n t r a z i c e p r o p r i a sa afirmaţie. S ă r e l u ă m v e c h i u l n o s t r u e x e m p l u * * : u n c a p i t a l d e 100 d e t a ­ l e r i c a r e s e î m p a r t e î n 60 d e t a l e r i v a l o a r e i n v a r i a b i l ă şi 40 d e t a l e r i s a l a r i u , c a r e p r o d u c e 80 d e t a l e r i p r o d u s u l e s t e d e c i e g a l c u 140 d e t a l e r i . {Aici se constată din n o u că p l u s v a l o a r e a la capitalul total reprezintă j u m ă t a t e din v a l o a r e a n o u produsă, deoarece cealaltă ;

* V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p,. 2 8 3 — 2 8 9 . — Nota red. *« Vezi volumul de faţă, p. 277—279, 289, 303—308.

—

Nota

red.

326

Critica e c o n o m i e i

politice

j u m ă t a t e a acesteia din u r m ă este e g a l ă cu m u n c a n e c e s a r ă . Ra­ portul dintre această plusvaloare (care este î n t o t d e a u n a egală cu t i m p u l d e s u p r a m u n c ă , a d i c ă c u p r o d u s u l t o t a l al m u n c i t o r u l u i m i n u s p a r t e a d i n p r o d u s c a r e c o n s t i t u i e s a l a r i u l lui) [şi î n t r e g u l c a p i t a l folosit] d e p i n d e 1) d e r a p o r t u l d i n t r e p a r t e a i n v a r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i şi p a r t e a s a p r o d u c t i v ă ; 2) d e r a p o r t u l d i n t r e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r şi t i m p u l d e s u p r a m u n c ă (în e x e m p l u l d e m a i s u s , r a p o r t u l d i n t r e t i m p u l d e s u p r a m u n c ă şi t i m p u l n e c e s a r r e p r e ­ z i n t ă 1 0 0 % , i a r r a p o r t u l d i n t r e t i m p u l d e s u p r a m u n c ă şi î n t r e g u l c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i — 4 0 % ) ; 3) d e p i n d e d e c i n u n u m a i d e r a p o r t u l a r ă t a t l a p u n c t u l d o i , ci şi d e m ă r i m e a a b s o l u t ă a t i m p u ­ lui de m u n c ă necesar. D a c ă l a u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i p a r t e a i n v a r i a b i l ă a r r e p r e ­ z e n t a 80 d e t a l e r i , a t u n c i p a r t e a c e s e s c h i m b ă p e m u n c a n e c e s a r ă a r fi e g a l ă c u 20 d e t a l e r i , şi d a c ă a c e a s t a d i n u r m ă a r c r e a 1 0 0 % t i m p d e s u p r a m u n c ă , p r o f i t u l l a c a p i t a l a r fi d e 2 0 % . D a r d a c ă c a p i t a l u l a r fi e g a l c u 200 d e t a l e r i şi d a c ă r a p o r t u l d i n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă a r fi a c e l a ş i c a î n v e ­ c h i u l n o s t r u e x e m p l u (şi a n u m e 3/5 f a ţ ă d e 2/5), v a l o a r e a p r o d u ­ s u l u i a r fi e g a l ă cu 280 d e t a l e r i , c e e a c e î n s e a m n ă 40 [de t a l e r i p r o f i t ] l a 100 [de t a l e r i c a p i t a l f o l o s i t ] . î n a c e s t c a z , m ă r i m e a a b ­ s o l u t ă a p r o f i t u l u i a r c r e ş t e d e l a 40 l a 80, d a r r a p o r t u l [ d i n t r e p r o f i t şi c a p i t a l u l folosit] a r r ă m î n e e g a l c u 4 0 % . D a c ă î n s ă , d i m p o t r i v ă , î n c a p i t a l u l d e 200 d e t a l e r i e l e m e n t u l c o n s t a n t r e p r e z i n t ă , c a şi î n a i n t e , 120 d e t a l e r i , cantitatea de m u n c ă n e c e s a r ă e s t e e g a l ă c u 80, d a r a c e a s t a d i n u r m ă c r e ş t e cu n u m a i 10%, adică cu 8 taleri, atunci v a l o a r e a produsului total a r fi e g a l ă c u 208 t a l e r i , i a r p r o f i t u l a r r e p r e z e n t a 4 % ; d a c ă m u n c a n e c e s a r ă ar c r e ş t e cu n u m a i 5 taleri, v a l o a r e a p r o d u s u l u i t o t a l a r fi e g a l ă cu 205 t a l e r i , i a r p r o f i t u l a r r e p r e z e n t a 2 1 / 2 % } . Să p r e s u p u n e m că î n e x e m p l u l n o s t r u cei 40 d e t a l e r i p l u s v a ­ loare reprezintă timp de muncă absolut. Să a d m i t e m a c u m că forţa p r o d u c t i v ă se d u b l e a z ă : p r i n ur­ m a r e , d a c ă 40 d e taleri [salariu] d a u 4 o r e d e m u n c ă n e c e s a r ă , muncitorul ar p u t e a p r o d u c e a c u m [după d u b l a r e a forţei p r o d u c ­ t i v e ] i n d o u ă o r e o zi î n t r e a g ă d e m u n c ă v i e . T i m p u l d e s u p r a m u n c ă a r c r e ş t e a t u n c i c u 1/2 [din p r o p r i a s a m ă r i m e , s a u c u 1/4 d i n z i u a d e m u n c ă ] î n a i n t e e r a n e v o i e d e 1/2 d e zi p e n t r u a p r o d u c e o zi î n t r e a g ă , a c u m e n e v o i e d e 1/4. D i n p r o d u s u l u n e i z i l e d e m u n c ă , 3/4 a r r e p r e z e n t a p l u s v a l o a r e a , şi d a c ă o r a d e m u n c ă n e c e s a r ă e s t e e g a l ă c u 10 t a l e r i ( 1 0 X 4 = 40), a c u m m u n c i t o r u l u i n u i-ar m a i t r e b u i d e c î t 1 0 X 2 = 20 d e t a l e r i . C a p i t a l u l a r o b ţ i n e d e c i u n v e n i t s u p l i m e n t a r d e 20 d e t a l e r i , şi a n u m e 60 d e t a l e r i î n l o c d e 40, La sfîrşit, v a l o a r e a p r o d u s u l u i r e p r e z i n t ă 140 d e t a l e r i , d i n c a r e 6 0 ;

Capitolul despre

capital

32?

d e t a l e r i v a l o a r e c o n s t a n t ă , 20 d e t a l e r i s a l a r i u şi 60 d e t a l e r i v e n i t s u p l i m e n t a r ; î n t o t a l 140 d e t a l e r i . C a p i t a l i s t u l p o a t e s ă r e î n c e a p ă a c u m p r o d u c ţ i a c u u n c a p i t a l d e 80 d e t a l e r i . S ă p r e s u p u n e m c ă c a p i t a l i s t u l A f o l o s e ş t e c a p i t a l u l d e 140 d e taleri p e n t r u o n o u ă p r o d u c ţ i e , c a r e se d e s f ă ş o a r ă la acelaşi n i v e l c u v e c h e a p r o d u c ţ i e ; potrivit corelaţiei iniţiale [dintre p a r t e a con­ s t a n t ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i ] , el a r e n e v o i e d e 3/5 p e n ­ t r u p a r t e a i n v a r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i , a d i c ă 3 X 1 4 0 / 5 = 3 X 2 8 = 84 d e t a l e r i r ă m î n d e c i 56 d e t a l e r i p e n t r u m u n c a n e c e s a r ă . î n a i n t e e l c h e l t u i a p e m u n c ă 4 0 d e t a l e r i , i a r a c u m 56, a d i c ă c u 2 / 5 m a i m u l t . La s f î r ş i t u l [ p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ] c a p i t a l u l s ă u v a r e p r e ­ z e n t a 8 4 + 5 6 + 5 6 = 196 d e t a l e r i . ;

Să p r e s u p u n e m că la u n n i v e l d e p r o d u c ţ i e m a i înalt, capitalis­ t u l B f o l o s e ş t e şi el 140 d e t a l e r i p e n t r u o n o u ă p r o d u c ţ i e . D a c ă a r r e l u a p r o d u c ţ i a c u u n c a p i t a l d e 80 d e t a l e r i , el a r c h e l t u i 60 d e t a l e r i c a v a l o a r e i n v a r i a b i l ă şi n u m a i 20 p e n t r u m u n c ă ; d e a c e e a , a c u m d i n c e i 60 d e t a l e r i s u p l i m e n t a r i el f o l o s e ş t e 4 5 c a v a l o a r e i n v a r i a b i l ă şi 15 p e n t r u m u n c ă . A ş a d a r , v a l o a r e a p r o d u s u ­ l u i l a c a p i t a l u l i n i ţ i a l al c a p i t a l i s t u l u i B a r fi e g a l ă c u 6 0 + 2 0 + 60 = = 140, i a r l a c a p i t a l u l s u p l i m e n t a r : 4 5 + 1 5 + 45 = 105. El v a o b ţ i n e d e c i u n p r o d u s t o t a l d e 245 d e t a l e r i , î n t i m p c e l a c a p i t a l i s t u l A p r o d u s u l e s t e e g a l c u 196 d e t a l e r i . C r e ş t e r e a p r o d u c t i v i t ă ţ i i m u n c i i n u î n s e a m n ă a l t c e v a d e c î t că acelaşi capital creează aceeaşi valoare cu mai puţine cheltuieli de muncă, sau că mai puţină m u n c ă creează acelaşi produs cu chel­ tuieli de capital m a i mari, O cantitate mai m i c ă de m u n c ă nece­ s a r ă p r o d u c e m a i m u l t ă s u p r a m u n c ă . [IV—9] S c ă d e r e a r a p o r t u ­ l u i d i n t r e m u n c a n e c e s a r ă şi c a p i t a l e s t e p e n t r u p r o c e s u l d e v a l o ­ rificare a a c e s t u i a d i n u r m ă e v i d e n t a c e l a ş i l u c r u c a şi c r e ş t e r e a î a p o r t u l u i d i n t r e c a p i t a l şi m u n c a n e c e s a r ă p e c a r e el o p u n e în mişcare ; căci acelaşi capital p u n e în mişcare mai multă supra­ m u n c ă şi d e c i m a i p u ţ i n ă m u n c ă n e c e s a r ă . { Dacă se presupune, ca în cazul nostru, că capitalul r ă m î n e acelaşi, că adică ambii capitalişti reîncep [procesul de producţie] c u 140 d e t a l e r i , a t u n c i l a c a p i t a l u l m a i p r o d u c t i v o p a r t e m a i m a r e t r e b u i e s ă r e v i n ă c a p i t a l u l u i (şi a n u m e p ă r ţ i i s a l e i n v a r i a b i l e ) , i a r îa cel m a i p u ţ i n p r o d u c t i v o p a r t e m a i m a r e t r e b u i e să r e v i n ă m u n c i i . D e a c e e a p r i m u l c a p i t a l d e 140 d e t a l e r i p u n e î n m i ş c a r e o m u n c ă n e c e s a r ă d e 56 d e t a l e r i , c a r e l a r î n d u l e i p r e s u p u n e p e n ­ t r u p r o c e s u l e i o p a r t e i n v a r i a b i l ă d e c a p i t a l î n v a l o a r e d e 84 d a taleri. Cel de-al doilea capital p u n e în mişcare o m u n c ă de 2 0 + 1 5 = 3 5 d e t a l e r i şi u n c a p i t a l i n v a r i a b i l d e 60 + 45 = 105 t a l e r i par din cele arătate mai sus reiese, de asemenea, că creşterea

r

328

Critica

economiei

politice

forţei p r o d u c t i v e n u s p o r e ş t e v a l o a r e a în a c e e a ş i m ă s u r ă în c a r e creşte însăşi această forţă).} {în p r i m u l caz, d u p ă c u m a m m a i a r ă t a t , v a l o a r e a n o u ă a b s o ­ l u t ă [ p l u s v a l o a r e a ] e s t e m a i m i c ă d e c î t î n c a z u l al d o i l e a , d e o a r e c e în p r i m u l caz m a s a de m u n c ă folosită e s t e mai m a r e în r a p o r t cu v a l o a r e a i n v a r i a b i l ă [iar m u n c a e m a i p u ţ i n p r o d u c t i v ă ] , p e c î n d în cel de-al doilea m a s a de m u n c ă folosită este mai m i c ă t o c m a i p e n t r u că m u n c a e mai productivă. Dar mai întîi de toate trebuie să r e m a r c ă m că deosebirea, care constă în aceea că în primul caz v a l o a r e a n o u ă [ p l u s v a l o a r e a ] r e p r e z i n t ă n u m a i 4 0 d e t a l e r i , i a r în c e l d e - a l d o i l e a 60 d e t a l e r i , e x c l u d e [în c a z d e e g a l i t a t e a c a p i t a ­ lurilor iniţiale] posibilitatea ca primul capitalist să r e î n c e a p ă pro­ d u c ţ i a c u a c e l a ş i c a p i t a l c a şi c a p i t a l i s t u l al d o i l e a ; c ă c i [în p l u s ] la ambii capitalişti o p a r t e din v a l o a r e a n o u ă t r e b u i e să i n t r e în c i r c u l a ţ i e c a e c h i v a l e n t , p e n t r u c a f i e c a r e d i n ei s ă p o a t ă t r ă i , şi a n u m e d e p e u r m a c a p i t a l u l u i s ă u . D a c ă a m î n d o i c o n s u m ă c î t e 20 d e taleri, atunci [după p r i m u l ciclu d e p r o d u c ţ i e ] fiecare din cei d o i c a p i t a l i ş t i v a r e î n c e p e c i c l u l n o u c u u n c a p i t a l d e 120 [ca u r m a r e a faptului că la î n c e p u t u l p r i m u l u i ciclu de p r o d u c ţ i e c a p i t a l u l p r i m u l u i c a p i t a l i s t e r a d e 100 d e t a l e r i , i a r al c e l u i d e - a l d o i l e a e r a d e n u m a i 80 d e t a l e r i ] e t c . V e z i î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă c e l e a r ă t a t e m a i s u s *. A s u p r a t u t u r o r a c e s t o r c h e s t i u n i v a t r e b u i să revenim ; dar problema raportului dintre valoarea nou creată d a t o r i t ă s p o r i r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e şi v a l o a r e a n o u c r e a t ă d a t o r i t ă creşterii a b s o l u t e a m u n c i i ţine d e capitolul referitor la acumu­ lare şi profit.} T o c m a i d e a c e e a s e şi s p u n e d e s p r e m a ş i n i c ă economisesc muncă [avîndu-se în v e d e r e c ă folosirea lor r e d u c e m u n c a n e c e ­ s a r ă şi m ă r e ş t e s u p r a m u n c ă ] . D a r nu numai economisirea muncii, d u p ă c u m r e m a r c ă p e b u n ă d r e p t a t e Lauderdale, este caracteris­ tică folosirii maşinilor, căci cu a j u t o r u l lor m u n c a o m e n e a s c ă con­ f e c ţ i o n e a z ă şi c r e e a z ă l u c r u r i p e c a r e f ă r ă e l e î n n i c i u n c a z n u le-ar p u t e a c r e a . A c e a s t a se referă la v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e a maşinilor. C e e a ce caracterizează folosirea maşinilor este econo­ misirea d e m u n c ă n e c e s a r ă şi c r e a r e a d e supramuncă. Productivi­ t a t e a s p o r i t ă a m u n c i i s e e x p r i m ă î n f a p t u l c ă c a p i t a l u l t r e b u i e să cumpere mai puţină muncă necesară pentru a crea aceeaşi valoare şi c a n t i t ă ţ i m a i m a r i d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e , a d i c ă î n f a p t u l că o c a n t i t a t e m a i m i c ă de m u n c ă n e c e s a r ă c r e e a z ă a c e e a ş i v a l o a r e d e s c h i m b şi, f o l o s i n d m a i m u l t m a t e r i a l , p r o d u c e o m a s ă m a i mare de valori de întrebuinţare. , 8 0

* V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 3 0 5 — 3 0 6 . — Nota

ied.

Capitolul despre

capital

329

P r i n u r m a r e , d a c ă valoarea totală a capitalului rămîne aceeaşi,, c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e p r e s u p u n e că p a r t e a c o n s t a n t ă a capi­ t a l u l u i ( c a r e c o n s t ă d i n m a t e r i a l şi m a ş i n i ) c r e ş t e î n r a p o r t c u p a r t e a lui variabilă, adică în r a p o r t cu p a r t e a c a r e se s c h i m b ă p e m u n c ă v i e şi c o n s t i t u i e f o n d u l d e s a l a r i i . I n a c e l a ş i t i m p , c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e se m a n i f e s t ă în faptul că o canti­ tate mai mică de muncă p u n e în mişcare o cantitate mai m a r e d e c a p i t a l . D a c ă valoarea totală a capitalului care intră în procesul de producţie creşte, atunci fondul muncii (partea va­ r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i ) t r e b u i e s ă s c a d ă relativ în c o m p a r a ţ i e cu r a p o r t u l [ d i n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i ] c a r e a r e l o c î n c a z u l c î n d p r o d u c t i v i t a t e a m u n c i i , d e c i şi r a p o r t u l d i n t r e m u n c a n e c e s a r ă şi s u p r a m u n c ă a r fi r ă m a s n e s c h i m b a t . S ă a d m i t e m că, î n c a z u l e x a m i n a t m a i s u s , c a p i t a l u l d e 100 d e taleri e s t e u n c a p i t a l agricol. 40 d e t a l e r i s e c h e l t u i e s c p e s ă m î n ţ ă , î n g r ă ş ă m i n t e e t c . , 20 d e t a l e r i p e u n e l t e d e m u n c ă şi 40 d e t a l e r i p e m u n c ă s a l a r i a t ă , î n c o n d i ţ i i l e v e c h i u l u i n i v e l al p r o d u c ţ i e i (să p r e s u p u n e m c ă a c e ş t i 40 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă 4 z i l e d e m u n c ă n e c e ­ s a r ă ) . A c e ş t i 100 d e t a l e r i c r e e a z ă o s u m ă d e 140 d e t a l e r i l a v e c h i u l nivel al producţiei. Să a d m i t e m că p r o d u c ţ i a la h e c t a r se d u b l e a z ă fie d a t o r i t ă p e r f e c ţ i o n ă r i i u n e l t e l o r , fie d a t o r i t ă f o l o s i r i i u n o r î n g r ă ş ă m i n t e m a i b u n e etc. In acest caz p r o d u s u l t r e b u i e să fie [ca şi î n a i n t e ] e g a l c u 140 d e t a l e r i ( p r e s u p u n î n d c ă u n e l t e l e se c o n s u m ă în î n t r e g i m e ) . D e o a r e c e p r o d u c ţ i a la h e c t a r se du­ blează, p r e ţ u l zilei d e m u n c ă n e c e s a r ă s c a d e la j u m ă t a t e : cu alte cuvinte, n u m a i este n e v o i e d e c î t de 4 j u m ă t ă ţ i de zile d e m u n c ă n e c e s a r ă (adică d o u ă zile d e m u n c ă c o m p l e t e ) p e n t r u a p r o d u c e 8 zile d e m u n c ă . F a p t u l c ă e n e v o i e n u m a i d e d o u ă zile d e m u n c ă p e n t r u a p r o d u c e 8 z i l e d e m u n c ă , î n s e a m n ă c ă d i n fie­ c a r e zi d e m u n c ă [ d e 12 o r e ] , l»/4 (3 o r e ) r e v i n e m u n c i i n e c e s a r e , î n l o c d e 40 d e t a l e r i , f e r m i e r u l t r e b u i e s ă c h e l t u i a s c ă a c u m p e n t r u m u n c ă n u m a i 20 d e t a l e r i . P r i n u r m a r e , l a s f î r ş i t u l p r o c e s u l u i [de p r o d u c ţ i e ] , p ă r ţ i l e c o m ­ p o n e n t e ale capitalului s-au modificat, a c e s t a c o n s t î n d a c u m din : 4 0 d e t a l e r i c a r e , c a şi p î n ă a c u m , s e c h e l t u i e s c p e s ă m î n ţ ă e t c . şi care reprezintă acum o cantitate dublă de valori de întrebuinţare, 20 d e t a l e r i c a r e s e c h e l t u i e s c p e u n e l t e d e m u n c ă şi 20 d e t a l e r i c a r e s e c h e l t u i e s c p e m u n c ă (două zile d e m u n c ă c o m p l e t e ) . î n a ­ i n t e , r a p o r t u l d i n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă a c a p i t a l u l u i şi c e a v a r i a b i l ă e r a 60:40, s a u 3:2, p e c î n d a c u m e l e s t e 60:20, s a u 3 : 1 . î n r a p o r t c u î n t r e g u l c a p i t a l [folosit] d e 100 d e t a l e r i m u n c a n e c e s a r ă r e p r e z e n t a î n a i n t e 2 / 5 , i a r a c u m n u m a i 1/5. D a c ă f e r m i e ­ rul ar dori să folosească în c o n t i n u a r e m u n c a în p r o p o r ţ i a ante­ rioară, c u c î t a r t r e b u i a t u n c i s ă c r e a s c ă c a p i t a l u l s ă u ? D e altfel,

330

Critica

economiei

politice

a c e a s t a a r î n s e m n a s ă a d m i t e m ipoteza viciată c ă şi d u p ă d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e f e r m i e r u l c o n t i n u ă s ă l u c r e z e c u 60 d e t a l e r i d e c a p i t a l c o n s t a n t şi 40 d e t a l e r i f o n d d e s a l a r i i ; o a s t f e l d e i p o t e z ă ar p r e z e n t a l u c r u r i l e într-o l u m i n ă d e n a t u r a t ă . { D e ş i , î n c e e a ce-1 p r i v e ş t e p e f e r m i e r d e p i l d ă , a c e a s t ă ipo­ teză e întru totul a d e v ă r a t ă în cazul cînd, datorită timpului favo­ r a b i l , r e c o l t a s e d u b l e a z ă . E a e s t e a d e v ă r a t ă şi p e n t r u c a p i t a l i s t u l industrial atunci cînd forţa p r o d u c t i v ă se d u b l e a z ă n u în ramura s a , ci î n r a m u r i l e c a r e îl d e s e r v e s c . A s t f e l , d a c ă l î n a b r u t ă , d e p i l d ă , a p o i c e r e a l e l e (deci şi s a l a r i u l ) şi, î n sfîrşit, u n e l t e l e v o r c o s t a c u 5 0 % m a i p u ţ i n , e l v a c o n t i n u a s ă c h e l t u i a s c ă , c a şi p î n ă a t u n c i , î n p r i m u l r î n d 40 d e t a l e r i p e l î n ă b r u t ă , d a r p e o c a n t i ­ t a t e d u b l ă , a p o i 20 d e t a l e r i p e m a ş i n i şi 40 d e t a l e r i p e m u n c ă . \ Î n t r - a d e v ă r , o a s t f e l d e i p o t e z ă [în c a z u l g e n e r a l ] a r î n s e m n a că, în pofida dublării forţei p r o d u c t i v e , capitalul c o n t i n u ă s ă lucreze c u a c e l e a ş i p ă r ţ i c o m p o n e n t e , c o n t i n u ă s ă f o l o s e a s c ă a c e e a ş i cantiftite d e m u n c ă n e c e s a r ă , f ă r ă a c h e l t u i t o t o d a t ă o s u m ă m a i m a r e p e m a t e r i e p r i m ă şi p e u n e l t e d e m u n c ă {ulterior trebuie ana­ lizat cazul cînd forţa p r o d u c t i v ă s e d u b l e a z ă n u m a i în p r o d u c ţ i a de bumbac, dar rămîne neschimbată în construcţia de maşini.} A ş a d a r , s ă a d m i t e m c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă s e d u b l e a z ă , a s t f e l în­ cît d a c ă înainte capitalistul trebuia să cheltuiască pentru muncă 4 0 d e t a l e r i , a c u m n u m a i t r e b u i e s ă c h e l t u i a s c ă d e c î t 20. (Se p r e s u p u n e c ă î n a i n t e , p e n t r u a s e f u r n i z a c a p i t a l i s t u l u i U H s u r p l u s c a r e să p o a t ă plăti 4 zile d e m u n c ă c o m p l e t e , e r a u nece­ s a r e 4 z i l e d e m u n c ă c o m p l e t e a c i t e 10 t a l e r i f i e c a r e , c u p r e c i ­ z a r e a c ă a c e s t s u r p l u s i s e c r e a c a p i t a l i s t u l u i [de p i l d ă ] p r i n t r a n s ­ f o r m a r e a î n fire a u n e i c a n t i t ă ţ i d e b u m b a c î n v a l o a r e d e 40 de. t a l e r i . A c u m î n s ă [IV—10] c a p i t a l i s t u l u i îi t r e b u i e n u m a i d o u ă z i l e d e m u n c ă c o m p l e t e p e n t r u a c r e a a c e e a ş i v a l o a r e , şi a n u m e v a l o a r e a ce se plăteşte p e n t r u 8 zile de m u n c ă . î n a i n t e v a l o a r e a f i r e l o r c o n ţ i n e a u n t i m p d e s u p r a m u n c ă c u c a r e p u t e a u fi p l ă ­ t i t e 4 z i l e d e m u n c ă , a c u m e a c o n ţ i n e u n t i m p d e s u p r a m u n c ă cu c a r e p o t fi p l ă t i t e 6 z i l e d e m u n c ă . C u a l t e c u v i n t e , î n a i n t e u n muncitor a v e a nevoie de 6 ore de m u n c ă n e c e s a r ă p e n t r u a crea 12 o r e , acum a r e n e v o i e d e 3 ore. î n a i n t e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r r e p r e z e n t a 1 2 X 4 = 48 d e o r e s a u 4 z i l e . î n f i e c a r e d i n c e l e 8 zile t i m p u l d e s u p r a m u n c ă e r a e g a l c u 1/2 zi (6 o r e ) . A c u m t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r r e p r e z i n t ă n u m a i 1 2 X 2 = 24 d e o r e , s a u 2 z i l e ; [în f i e c a r e d i n c e l e 8 z i l e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r r e p r e z i n t ă l 3 ore. Pentru a furniza capitalistului plusvaloarea, fiecare din cei 4 m u n c i t o r i t r e b u i a să l u c r e z e 2 x 6 o r e , a d i c ă o zi ; a c u m t r e b u i e s ă l u c r e z e î n a c e s t s c o p 2 X 3 o r e , a d i c ă 1/2 d e zi. Şi e s t e i n d i f e -

Capitolul despre

capital

331

r e n t d a c ă l u c r e a z ă 4 m u n c i t o r i 1/2 d e zi, s a u 2 m u n c i t o r i o zi î n ­ t r e a g ă . C a p i t a l i s t u l a r p u t e a s ă c o n c e d i e z e 2 m u n c i t o r i . El a r t r e b u i chiar să-i concedieze, d e o a r e c e dintr-o a n u m i t ă cantitate de b u m ­ b a c n u s e p o a t e f a c e d e c î t o a n u m i t ă c a n t i t a t e d e fire ; p r i n u r ­ m a r e , c a p i t a l i s t u l n u m a i p o a t e p u n e 4 m u n c i t o r i s ă l u c r e z e o zi î n t r e a g ă , ci n u m a i o j u m ă t a t e d e z i . Dar dacă pentru a obţine 3 ore, adică salariul său necesar, m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă l u c r e z e 12 o r e , î n s e a m n ă c ă d a c ă l u c r e a z ă 6 o r e v a p r i m i o v a l o a r e d e s c h i m b e g a l ă c u n u m a i 1 1/2 o r e . Şi d a c ă c u 3 o r e d e m u n c ă n e c e s a r ă e l p o a t e t r ă i 12 o r e , î n s e a m n ă c ă c u 1 1/2 o r e d e m u n c ă n e c e s a r ă el v a p u t e a t r ă i n u m a i 6 o r e . P r i n u r m a r e , d a c ă a r fi f o l o s i ţ i t o ţ i c e i 4 m u n c i t o r i , f i e c a r e d i n ei a r p u t e a t r ă i n u m a i o j u m ă t a t e d e zi d e m u n c ă ; c u a l t e c u v i n t e , p e s e a m a c a p i t a l u l u i d a t , n u t o ţ i 4, ci n u m a i 2 m u n c i t o r i ş i - a r p u t e a î n t r e ţ i n e v i a ţ a c a muncitori. Capitalistul ar p u t e a plăti celor 4 muncitori, p e n t r u 4 j u m ă t ă ţ i de zile de m u n c ă , o s u m ă egală cu v e c h i u l f o n d [de s a l a r i i ] ; î n a c e s t c a z î n s ă , e l a r p l ă t i d o u ă z i l e î n p l u s şi a r f a c e m u n c i t o r i l o r u n d a r p e s e a m a f o r ţ e i p r o d u c t i v e , c ă c i c a p i t a l i s t u l p o a t e folosi n u m a i 4 j u m ă t ă ţ i d e z i l e d e m u n c ă v i e . A s e m e n e a „ p o s i b i l i t ă ţ i " n u s e î n t î l n e s c î n p r a c t i c ă , şi c u a t î t m a i p u ţ i n a r fi c a z u l s ă n e o c u p ă m d e e l e a i c i , u n d e e s t e v o r b a de relaţia capitalistă ca atare.) A c u m [ d u p ă d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e ] 20 d e t a l e r i d i n c a p i ­ t a l u l d e 100 n u s e f o l o s e s c n e m i j l o c i t î n p r o d u c ţ i e . C a p i t a l i s t u l c h e l t u i e ş t e , c a şi î n a i n t e , 40 d e t a l e r i p e m a t e r i e p r i m ă , 2 0 d e t a l e r i p e u n e l t e d e m u n c ă , î n t o t a l 60 d e t a l e r i , d a r p e m u n c ă el n u c h e l t u i e ş t e d e c î t 20 d e t a l e r i ( d o u ă z i l e d e m u n c ă ) . D i n î n t r e g u l c a p i t a l d e 80 d e t a l e r i [folosit î n p r o d u c ţ i e ] , e l c h e l t u i e ş t e 3/4 (60 d e t a l e r i ) p e n t r u p a r t e a c o n s t a n t ă şi n u m a i 1/4 p e m u n c ă . D a c ă v a f o l o s i î n a c e l a ş i m o d şi r e s t u l d e 20 d e t a l e r i , a t u n c i 3/4 s e c h e l t u i e s c p e c a p i t a l c o n s t a n t şi 1/4 p e m u n c ă , a d i c ă 15 t a l e r i p e c a p i t a l c o n s t a n t şi 5 t a l e r i p e m u n c ă . I n t r u c î t s-a p r e s u p u s c ă o zi d e m u n c ă e s t e e g a l ă c u 10 t a l e r i , 5 t a l e r i a r r e p r e z e n t a n u rna. S o r e , a d i c ă 1/2 d e zi d e m u n c ă . P e n t r u a s e v a l o r i f i c a î n c a d r u l a c e l u i a ş i r a p o r t [ d i n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă ] , c u v a l o a r e a n o u ă d e 20 d e t a l e r i , o b ţ i n u t ă g r a ţ i e [creşterii] p r o d u c t i v i t ă ţ i i , c a p i t a l u l a r p u t e a c u m p ă r a î n p l u s n u m a i 1/2 d e zi d e m u n c ă . P e n t r u a-i p u t e a f o l o s i p e c e i 2 m u n c i t o r i c o n ­ c e d i a ţ i , s a u p e n t r u a p u t e a folosi p e d e p l i n c e l e d o u ă z i l e d e m u n c ă f o l o s i t e a n t e r i o r , c a p i t a l u l a r t r e b u i s ă fie d e t r e i o r i m a i m a r e [faţă d e 20 d e t a l e r i ] (şi a n u m e s ă fie d e 60 d e t a l e r i ) , c a r e î m p r e u n ă c u c e i 20 d e t a l e r i [ d e v e n i ţ i d i s p o n i b i l i ] a r r e p r e z e n t a 80 d e taleri [capital adiţicaal]. Potrivit noului raport [dintre p a r t e a c o n s t a n t ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă , s t a t o r n i c i t d a t o r i t ă d u b l ă r i i forţei

S32

Critica economiei

politice

p r o d u c t i v e ] , c a p i t a l u l c h e l t u i e ş t e 3/4 p e c a p i t a l c o n s t a n t , p e n t r u a c h e l t u i 1/4 p e f o n d u l m u n c i i . P r i n u r m a r e , d a c ă î n t r e g u l c a p i t a l e s t e e g a l c u 20 d e t a l e r i , 3 / 4 , a d i c ă 15 t a l e r i , r e p r e z i n t ă c a p i t a l u l c o n s t a n t şi 1/4 ( a d i c ă 5 t a l e r i ) r e p r e z i n t ă m u n c a , c e e a c e c o r e s p u n d e u n e i j u m ă t ă ţ i d e zi d e muncă. Iar d a c ă întregul capital este egal cu 4 X 2 0 d e taleri, atunci 4 X 1 5 = 60 d e t a l e r i c o n s t i t u i e c a p i t a l u l c o n s t a n t şi 4 X 5 [ = 2 0 d e t a l e r i ] c o n s t i t u i e s a l a r i u l , c e e a c e î n s e a m n ă 4/2 z i l e d e m u n c ă , .adică d o u ă zile d e m u n c ă . A ş a d a r , d a c ă forţa p r o d u c t i v ă a m u n c i i se dublează, astfel î n c î t , p e n t r u a s e p u t e a v a l o r i f i c a , u n c a p i t a l d e 60 d e t a l e r i c h e l ­ t u i ţ i p e l î n ă b r u t ă şi p e u n e l t e d e m u n c ă m a i a r e n e v o i e d e • m u n c ă n u m a i d e 20 d e t a l e r i ( d o u ă z i l e d e m u n c ă ) , p e c î n d î n a ­ i n t e , d i n 100 d e t a l e r i [ c a p i t a l i n v e s t i t , s e c h e l t u i a u p e m u n c ă 40 d e t a l e r i ] , î n s e a m n ă că, p e n t r u a p ă s t r a î n t r e a g a m u n c ă d e v e n i t ă . d i s p o n i b i l ă , c a p i t a l u l t o t a l a r t r e b u i s ă c r e a s c ă d e l a 100 l a 160, s a u c a p i t a l u l d e 80 d e t a l e r i c u c a r e o p e r ă m a c u m a r t r e b u i s ă .se d u b l e z e . C a u r m a r e a d u b l ă r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e s e f o r m e a z ă i n s ă u n c a p i t a l n o u d e n u m a i 20 d e t a l e r i , c a r e r e p r e z i n t ă 1/2 d i n t i m p u l d e m u n c ă folosit a n t e r i o r , şi a c e ş t i 20 d e t a l e r i a j u n g n u m a i p e n t r u a f o l o s i î n c ă 1/2 zi d e m u n c ă . P e n t r u a p u t e a f o l o s i î n c o n t i n u a r e c e l e 4 zile de m u n c ă a n t e r i o a r e , capitalul c a r e î n a i n t e d e d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e e r a e g a l c u 100 d e t a l e r i şi f o l o s e a 4 z i l e d e m u n c ă ( p r e s u p u n î n d c ă 2/5 d i n e l , a d i c ă 40 •de t a l e r i , r e p r e z i n t ă f o n d u l m u n c i i ) , a c u m , c î n d f o n d u l m u n c i i •a s c ă z u t l a 1/5 d i n 100 d e t a l e r i ( d a r l a 1/4 d i n 80 d e t a l e r i c a p i ­ t a l c a r e [după d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e ] r e i n t r ă în p r o c e s u l d e • v a l o r i f i c a r e ) , a d i c ă l a 20 d e t a l e r i r e p r e z e n t î n d d o u ă z i l e d e a n u n c ă , e l a r t r e b u i s ă c r e a s c ă l a 160, a d i c ă c u 60 °/o. D a c ă în p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e t r e b u i e s ă s e afle în c o n t i n u a r e î n t r e g u l c a p i t a l v e c h i , a t u n c i c u c e i 20 d e t a l e r i r e t r a ş i d i n f o n d u l m u n c i i c a u r m a r e a c r e ş t e r i i forţei p r o d u c t i v e , c a p i t a l u l ar p u t e a folosi d i n n o u a c u m n u m a i 1/2 d e zi d e m u n c ă . î n a i n t e , c u u n c a p i t a l • a v a n s a t d e 100 d e t a l e r i , c a p i t a l u l f o l o s e a 16/4 z i l e d e m u n c ă (4 ;zile) ; a c u m [cu a j u t o r u l a c e l o r a ş i 100 d e t a l e r i ] e l a r p u t e a f o l o s i a n i m a i 10/4 z i l e d e m u n c ă (2 1/2 z i l e ) . Prin u r m a r e , d a c ă forţa p r o d u c t i v ă se dublează, p e n t r u a p u t e a p u n e în m i ş c a r e a c e e a ş i m u n c ă n e c e s a r ă , e g a l ă cu 4 zile d e muncă, capitalul nu trebuie să se dubleze, adică nu trebuie s ă c r e a s c ă l a 200 d e t a l e r i ; t r e b u i e s ă s e d u b l e z e n u m a i s u m a i n i ţ i a l ă a c a p i t a l u l u i folosit m i n u s p a r t e a r e t r a s ă d i n f o n d u l m u n ­ c i i : (100—20) X 2 = 160. ( D i m p o t r i v ă , p e n t r u c a c a p i t a l u l i n i ţ i a l , c a r e c h e l t u i e ş t e 100 d e t a l e r i — 60 p e c a p i t a l c o n s t a n t şi 40

Capitolul despre

capital

33S

p e s a l a r i u (4 z i l e d e m u n c ă ) — , s ă p o a t ă folosi d o u ă z i l e d e m u n c ă în plus î n a i n t e de c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e , el ar t r e b u i s ă c r e a s c ă n u m a i d e l a 100 l a 150 d e t a l e r i ; şi a n u m e 3/5 [dirs c a p i t a l u l a d i ţ i o n a l ] r e p r e z i n t ă c a p i t a l c o n s t a n t (30 d e t a l e r i ) şi 2 / 5 (20 d e t a l e r i ) s e a d a u g ă l a f o n d u l m u n c i i . I n t i m p c e z i u a d& m u n c ă [ t o t a l ă ] , p o t r i v i t i p o t e z e i , s e d u b l e a z ă î n a m b e l e cazuri,, p r i m u l capital [care f u n c ţ i o n e a z ă în condiţiile forţei productives p o r i t e ] a r r e p r e z e n t a •— î n u r m a f o l o s i r i i c e l o r d o u ă z i l e d e m u n c ă a d i ţ i o n a l e — [IV—11] 160 d e t a l e r i , i a r c e l d e - a l d o i l e a n u m a i 150 d e t a l e r i ) . D i n p a r t e a d e c a p i t a l c a r e a fost r e t r a s ă d i n f o n d u l m u n c i i ca u r m a r e a creşterii forţei productive, o p a r t e trebuie să fie t r a n s f o r m a t ă d i n n o u î n m a t e r i e p r i m ă şi u n e l t e d e m u n c ă , i a r c e a l a l t ă t r e b u i e s ă fie s c h i m b a t ă p e m u n c ă v i e . A c e a s t ă o p e r a ţ i e se p o a t e efectua n u m a i potrivit proporţiilor statornicite de n o u a p r o d u c t i v i t a t e î n t r e d i f e r i t e l e p ă r ţ i [ale c a p i t a l u l u i ] . E a n u s e m a i poate efectua potrivit vechii proporţii, deoarece raportul dintre f o n d u l m u n c i i şi f o n d u l c o n s t a n t e s t e m a i m i c . D a c ă d i n c a p i t a l u l d e 100 d e t a l e r i s e f o l o s e a u 2 / 5 (40 d e t a l e r i ) p e n t r u f o n d u l m u n c i i , , iar a c u m , în u r m a dublării forţei p r o d u c t i v e , se foloseşte n u m a i 1/5 (20 d e t a l e r i ) , î n s e a m n ă c ă 1/5 d i n c a p i t a l (20 d e t a l e r i ) a d e v e n i t d i s p o n i b i l ă ; d i n p a r t e a o c u p a t ă — 80 d e t a l e r i — n u s e m a i f o l o s e ş t e p e n t r u f o n d u l m u n c i i d e c î t 1/4. P r i n u r m a r e , d i n c e i 20 d e t a l e r i a d i ţ i o n a l i s e c h e l t u i e s c p e n t r u f o n d u l m u n c i i n u m a i 5 t a l e r i ( î / 2 d e zi d e m u n c ă ) . C a p i t a l u l t o t a l d e 100 d e t a l e r i f o l o s e ş t e d e c i a c u m 2 1/2 z i l e d e m u n c ă ; s a u , p e n t r u a p u t e a f o l o s i d i n n o u 4 z i l e d e m u n c ă , el a r t r e b u i s ă c r e a s c ă l a 160 d e taleri. S ă p r e s u p u n e m a c u m u n c a p i t a l i n i ţ i a l d e 1 000 d e t a l e r i , c a r e s e î m p a r t e î n a c e l a ş i m o d : 3/5 c a p i t a l c o n s t a n t , 2 / 5 f o n d u l m u n c i i , , a s t f e l î n c î t a v e m 600 + 4 0 0 (sa p r e s u p u n e m c ă 400 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă 40 d e z i l e d e m u n c ă ; o zi d e m u n c ă e s t e e g a l ă c u 10' taleri). D a c ă forţa p r o d u c t i v ă a muncii se dublează, astfel încît pentru obţinerea aceluiaşi produs sînt necesare acum numai 2 0 de zile de m u n c ă 200 d e t a l e r i [ s a l a r i u ] ) , c a p i t a l u l n e c e s a r p e n t r u r e l u a r e a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e v a fi e g a l c u 800 d e t a l e r i , şi a n u m e : 600 + 2 0 0 ; 200 d e t a l e r i a r d e v e n i d i s p o n i b i l i . D a c ă c e i 200 d e t a l e r i d e v e n i ţ i d i s p o n i b i l i s î n t f o l o s i ţ i p o t r i v i t a c e l e i a ş i p r o p o r ţ i i [ d i n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă şi c e a v a r i a b i l ă ] , a t u n c i 3/4 d i n 2 0 0 a r ii c a p i t a l c o n s t a n t = 150 d e t a l e r i şi 1/4 v a s e r v i c a f o n d al m u n c i i = 5 0 d e t a l e r i . D e a c e e a , d a c ă a c u m [ d u p ă d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e ] c e i 1 000 d e t a l e r i v o r fi f o l o s i ţ i î n î n t r e g i m e , v o m a v e a u r m ă t o a r e a c o r e l a ţ i e : 750 ( c a p i t a l c o n s t a n t )

334

Critica e c o n o m i e i

politice

+ 250 ( f o n d u l m u n c i i ) = 1 000 d e t a l e r i . D a r c e i 2 5 0 d e t a l e r i r e p r e z e n t î n d f o n d u l m u n c i i a r fi e g a l i c u 2 5 d e z i l e d e m u n c ă (cu a l t e c u v i n t e , f o n d u l n o u p o a t e f o l o s i t i m p u l d e m u n c ă n u m a i î n n o u a p r o p o r ţ i e , a d i c ă î n p r o p o r ţ i a d e 1/4 [din c a p i t a l u l a v a n ­ s a t ] . P e n t r u a p u t e a folosi î n î n t r e g i m e t i m p u l d e m u n c ă a n t e r i o r , c a p i t a l u l [ d e 800 d e t a l e r i ] a r t r e b u i să se dubleze). C a p i t a l u l d e 200 d e t a l e r i d e v e n i ţ i d i s p o n i b i l i f o l o s e ş t e u n f o n d al m u n c i i d e 50 d e t a l e r i = 5 z i l e d e m u n c ă ( s a u 1/4 d i n timpul de m u n c ă devenit disponibil). (Partea din fondul muncii c a r e s-a d e s p ă r ţ i t d e c a p i t a l e s t e e a î n s ă ş i f o l o s i t ă î n c a l i t a t e d e c a p i t a l , şi n u m a i 1/4 d i n e a s e f o l o s e ş t e c a f o n d a l m u n c i i ; e a se împarte deci în aceeaşi proporţie în care p a r t e a din noul capital afectată fondului m u n c i i se află faţă d e s u m a totală a c a p i t a l u l u i . ) A ş a d a r , p e n t r u a p u t e a f o l o s i 20 d e z i l e d e m u n c ă ( 4 X 5 zile de m u n c ă ) , fondul m u n c i i ar t r e b u i s ă c r e a s c ă d e la 5 0 l a 4 X 5 0 = 200 d e t a l e r i ; p a r t e a d e v e n i t ă d i s p o n i b i l ă a r t r e b u i d e c i s ă c r e a s c ă d e l a 200 l a 600, a d i c ă s ă s e t r i p l e z e , a s t f e l î n c î t î n t r e g u l c a p i t a l n o u s ă r e p r e z i n t e 800 d e t a l e r i . C a p i ­ t a l u l t o t a l a r r e p r e z e n t a 1 600 d e t a l e r i , d i n c a r e 1 200 c a p i t a l c o n s t a n t şi 400 f o n d u l m u n c i i . P r i n u r m a r e , d a c ă l a c a p i t a l u l d e 1 000 d e t a l e r i f o n d u l m u n c i i r e p r e z e n t a i n i ţ i a l 400 d e t a l e r i (40 d e z i l e d e m u n c ă ) şi d a c ă , d a t o r i t ă d u b l ă r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e , p e n t r u a c u m p ă r a munca nece­ sară, a d i c ă n u m a i 1/2 d i n m u n c a a n t e r i o a r ă , a c e s t c a p i t a l n u m a i a r e n e v o i e d e c î t d e u n f o n d al m u n c i i d e 200 d e t a l e r i , î n s e a m n ă c ă p e n t r u a folosi î n t r e a g a c a n t i t a t e d e m u n c ă a n t e r i o a r ă ( p e n t r u a o b ţ i n e a c e e a ş i c a n t i t a t e d e t i m p d e s u p r a m u n c ă ) , el a r t r e b u i s ă c r e a s c ă c u 600 d e t a l e r i . El a r t r e b u i s ă fie î n s t a r e s ă f o l o ­ s e a s c ă u n f o n d al m u n c i i d e d o u ă o r i m a i m a r e , şi a n u m e 2 X X 200 = 400 d e t a l e r i ; d e o a r e c e î n s ă r a p o r t u l d i n t r e f o n d u l m u n c i i şi c a p i t a l u l t o t a l e s t e a c u m e g a l c u 1/4, p e n t r u f o l o s i r e a u n u i a s e m e n e a f o n d al m u n c i i e s t e n e v o i e d e u n c a p i t a l t o t a l e g a l c u 4 X 4 0 0 , a d i c ă 1 600 d e t a l e r i . { A ş a d a r , c a p i t a l u l t o t a l c a r e a r fi n e c e s a r p e n t r u a u t i l i z a c a n t i t a t e a a n t e r i o a r ă d e t i m p d e m u n c ă e s t e e g a l c u vechiul iond al muncii înmulţit cu numitorul iracţiei care e x p r i m ă a c u m [după d u b l a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e ] r a p o r t u l d i n t r e f o n d u l m u n c i i şi n o u l capital total. D a c ă d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e a r e d u s a c e s t r a p o r t l a 1/4, f o n d u l a n t e r i o r al m u n c i i t r e b u i e î n m u l ţ i t c u 4 ; d a c ă a c e s t r a p o r t s-a r e d u s l a 1/3, f o n d u l m u n c i i t r e b u i e î n m u l ţ i t c u 3. D a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t , m u n c a n e c e s a r ă —• d e c i şi fon­ d u l m u n c i i — s e r e d u c e la 1/2 d i n m ă r i m e a s a a n t e r i o a r ă , d a r r e p r e z i n t ă 1/4 d i n n o u l c a p i t a l t o t a l d e 800 d e t a l e r i , s a u 1/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l t o t a l d e 1 000 d e t a l e r i . C u alte cuvinte, noul

Capitolul despre

capital

335

capital total [necesar p e n t r u folosirea cantităţii anterioare de . t i m p d e m u n c ă ] este egal cu dublul diferenţei dintre vechiul capi­ tal şi partea devenită disponibilă din fondul muncii; el e s t e e g a l c u (1 000—200) X 2 = 8 0 0 X 2 = 1 600 d e t a l e r i . N o u l capital total exprimă tocmai suma totală a capitalului • c o n s t a n t şi a c a p i t a l u l u i v a r i a b i l c a r e e n e c e s a r ă p e n t r u a f o l o s i j u m ă t a t e din c a n t i t a t e a a n t e r i o a r ă d e timp d e m u n c ă (sau p e n t r u • a f o l o s i i / 3 , 1/4 ... l / x d i n a c e a s t ă c a n t i t a t e , d u p ă c u m f o r ţ a p r o ­ d u c t i v ă a c r e s c u t d e 3, 4 ... s a u x ori) ; p e n t r u a p u t e a f o l o s i întreaga cantitate anterioară de timp de muncă, noul capital t r e b u i e î n m u l ţ i t d e c i c u 2 ( s a u c u 3, 4, ... x o r i , î n f u n c ţ i e d e p r o p o r ţ i a în care a crescut forţa productivă). Aici trebuie să f i e î n t o t d e a u n a d i n a i n t e d a t ( p e p l a n tehnologic) raportul iniţial .dintre părţile capitalului [constant şi variabil] ; d e a c e a s t a d e ­ p i n d e , d e pildă, în ce fracţii îşi v a g ă s i e x p r e s i a m i c ş o r a r e a c a n ­ t i t ă ţ i i d e muncă necesară ca u r m a r e a creşterii forţei p r o ­ ductive. } Sau, ceea ce este acelaşi lucru, noul capital total necesar pen­ t r u f o l o s i r e a c a n t i t ă ţ i i a n t e r i o a r e d e t i m p d e m u n c ă [IV—12] e s t e e g a l c u dublul noului capital, care, datorită noii forţe productive, o c u p ă î n p r o d u c ţ i e l o c u l v e c h i u l u i c a p i t a l (în c a z u l d a t e l e s t e • e g a l c u 800 X 2). ( P r i n u r m a r e , d a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă a r c r e ş t e d e 4 ori, d e 5 ori etc., atunci n o u l capital total n e c e s a r p e n t r u f o l o s i r e a c a n t i t ă ţ i i a n t e r i o a r e d e t i m p d e m u n c ă a r fi e g a l c u d e •4 o r i , d e 5 o r i capitalul nou, c a r e a o c u p a t î n p r o d u c ţ i e l o c u l v e c h i u l u i c a p i t a l . D a c ă f o r ţ a p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t , munca nece­ sară s e r e d u c e l a j u m ă t a t e , l a fel c a şi f o n d u l m u n c i i . P r i n u r m a r e , dacă, r e v e n i n d la e x e m p l u l d e mai sus, la u n capital d e 1 0 0 0 d e t a l e r i m u n c a n e c e s a r ă r e p r e z e n t a 400 d e t a l e r i , a d i c ă 2 / 5 d i n c a p i t a l u l t o t a l , a c u m e a v a r e p r e z e n t a 1/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l s a u 200 d e t a l e r i . M ă r i m e a c u c a r e s-a r e d u s m u n c a n e c e ­ s a r ă reprezintă partea devenită disponibilă din fondul muncii ; e a e s t e e g a l ă c u 1/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l s a u c u 1/4 d i n n o u l c a p i t a l , a d i c ă e s t e e g a l ă c u 200 d e t a l e r i . N o u l c a p i t a l t o t a l n e c e ­ s a r p e n t r u folosirea cantităţii anterioare de timp de m u n c ă este e g a l c u v e c h i u l c a p i t a l + 3/5 d i n a c e s t a . A c e s t e „ s u b t i l i t ă ţ i " v o r îi analizate mai amănunţit). Dacă presupunem că între părţile de capital rămîn aceleaşi c o r e l a ţ i i i n i ţ i a l e şi c ă c r e ş t e r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e e s t e a c e e a ş i , atunci pentru concluziile generale este cu desăvîrşire indiferent d a c ă capitalul este mai m a r e sau mai mic. Cu totul altă problemă e s t e a c e e a d a c ă î n c a z u l sporirii capitalului corelaţiile rămîn a c e l e a ş i (aceasta ţine însă de acumulare). Dar în cadrul p r e m i ­ s e l o r a r ă t a t e v e d e m că c r e ş t e r e a forţei p r o d u c t i v e d u c e la m o d i -

336

Critica economiei

politice

ficarea corelaţiei dintre părţile componente ale capitalului, D u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e are acelaşi efect p e n t r u u n capital d e 100 d e t a l e r i , c a şi p e n t r u u n u l d e 1 000 d e t a l e r i , d a c ă î n a m b e l e c a z u r i p a r t e a c o n s t a n t ă r e p r e z e n t a i n i ţ i a l [de p i l d ă ] 3/5, i a r f o n d u l m u n c i i 2/5 d i n c a p i t a l u l t o t a l . { E x p r e s i a fondul muncii e s t e folosită aici n u m a i din m o t i v e de c o m o d i t a t e ; noi î n c ă n u n e - a m o c u p a t d e c a p i t a l î n a c e a s t ă determinaţie a sa. D e o c a m ­ d a t ă a v e m d o u ă părţi de capital : u n a se schimbă pe mărfuri ( m a t e r i a l şi u n e l t e d e m u n c ă ) , i a r c e a l a l t ă s e s c h i m b ă p e f o r ţ ă de muncă.} {Noul capital — a d i c ă p a r t e a d i n v e c h i u l c a p i t a l c a r e î ş i a s u m ă funcţia acestuia din urmă — este egal cu vechiul capital minus partea devenită disponibilă din fondul muncii ; iar această p a r t e devenită disponibilă este egală cu partea de capital care exprima m u n c a n e c e s a r ă (sau, c e e a c e e s t e a c e l a ş i l u c r u , f o n d u l m u n c i i ) î m p ă r ţ i t ă prin înmulţitorul forţei p r o d u c t i v e . Prin u r m a r e , d a c ă v e c h i u l c a p i t a l r e p r e z e n t a 1 000 d e t a l e r i şi f r a c ţ i a c a r e e x p r i m ă m u n c a n e c e s a r ă (sau fondul muncii) e s t e e g a l ă cu 2/5, iar forţa p r o d u c t i v ă s e d u b l e a z ă , a t u n c i n o u l c a p i t a l c a r e îşi a s u m ă f u n c ţ i a c e l u i v e c h i v a fi e g a l c u 800 d e t a l e r i . Şi a n u m e 2/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l r e p r e z i n t ă 400 d e t a l e r i , c a r e , î m p ă r ţ i ţ i l a 2, î n m u l ţ i t o r u l f o r ţ e i p r o d u c t i v e , d a u 2/10 s a u 1/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l , a d i c ă 2 0 0 d e taleri. P r i n u r m a r e , n o u l capital r e p r e z i n t ă 800 d e taleri, iar p a r t e a d e v e n i t ă disponibilă din fondul m u n c i i este e g a l ă cu 200 de taleri.} A m v ă z u t c ă î n a c e s t e c o n d i ţ i i , p e n t r u a p u t e a folosi a c e l a ş i t i m p d e m u n c ă (egal cu 4 s a u cu 40 d e zile d e m u n c ă ) , u n c a p i ­ t a l d e 100 d e t a l e r i t r e b u i e s ă c r e a s c ă l a 160 d e t a l e r i , i a r u n u l d e 1 000 — l a 1 600 d e t a l e r i ; a m b e l e c a p i t a l u r i t r e b u i e s ă c r e a s c ă c u 6 0 % , d e c i c u 3/5 d i n p r o p r i a l o r m ă r i m e (cu 3/5 d i n v e c h i u l c a p i t a l ) , p e n t r u a p u t e a folosi d i n n o u , c a f o n d al m u n c i i , c i n c i m e a d e v e n i t ă d i s p o n i b i l ă (în p r i m u l c a z 20 d e t a l e r i , i a r î n c e l d e - a l d o i l e a 200 d e t a l e r i ) , a d i c ă p a r t e a d e v e n i t ă d i s p o n i b i l ă din fondul muncii.

[4) Dubla tendinţă a capitalului vie folosită şi de a reduce

de a mări munca munca necesară]

{Nota bene. A m v ă z u t m a i s u s * c ă u n u l şi a c e l a ş i p r o c e n t u a l faţă de capitalul total p o a t e e x p r i m a r a p o r t u r i diferite î n c a r e capitalul îşi c r e e a z ă p l u s v a l o a r e a , a d i c ă * V e z i v o l u m u l d e faţă, p, 3 0 9 — 3 2 4 . — Nota

ied.

raport foarte supra-

Capitolul despre

337

capital

munca relativă sau absolută. Dacă raportul dintre partea inva­ r i a b i l ă şi p a r t e a v a r i a b i l ă ( c a r e s e s c h i m b ă p e m u n c ă ) a v a l o r i i c a p i t a l u l u i e d e a ş a n a t u r ă î n c î t c e a d e - a d o u a e s t e e g a l ă c u 1/2 d i n c a p i t a l u l t o t a l — a d i c ă d a c ă u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i s e î m p a r t e î n 50 d e t a l e r i ( p a r t e a c o n s t a n t ă ) şi 5 0 d e t a l e r i ( p a r t e a v a r i a b i l ă ) —, a t u n c i , p e n t r u c a p a r t e a d e capital c a r e se s c h i m b ă p e m u n c ă să d e a u n profit d e 25 % l a î n t r e g u l capital, e a t r e b u i e s ă c r e a s c ă n u m a i c u 5 0 % , şi a n u m e , 50 + 5 0 ( + 25) = 125 d e t a l e r i , î n t i m p c e î n e x e m p l u l d e m a i s u s a m a v u t [o a l t ă c o r e ­ l a ţ i e î n t r e p a r t e a c o n s t a n t ă şi c e a v a r i a b i l ă a c a p i t a l u l u i ] 75 + 25 ( + 2 5 ) = 125 d e t a l e r i . P r i n u r m a r e , p e n t r u a d a u n p r o f i t d e 25 % la întregul capital, p a r t e a d e capital care se s c h i m b ă p e m u n c a v i e t r e b u i e s ă c r e a s c ă c u 100 % . A i c i v e d e m c ă d a c ă s e p ă s t r e a z ă vechile corelaţii [dintre părţile c o m p o n e n t e ale capi­ t a l u l u i ] , a d i c ă d a c ă r a p o r t u l d i n t r e f o n d u l m u n c i i şi c a p i t a l u l t o t a l r ă m î n e a c e l a ş i (de p i l d ă , î n c a z u l d i n u r m ă el r e p r e z i n t ă 1/4), a t u n c i r ă m î n e a c e l a ş i şi r a p o r t u l p r o c e n t u a l d i n t r e p r o f i t şi c a p i t a l u l t o t a l , o r i c î t d e m a r e s a u m i c a r fi a c e s t a d i n u r m ă . Şi a n u m e : u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i d ă 125 d e t a l e r i , u n u l d e 80 d ă 100, u n u l d e 1 000 d ă 1 250, u n u l d e 800 d ă 1 000, u n u l d e 1 600 d ă 2 000 d e t a l e r i . e t c . , a d i c ă î n t o t d e a u n a u n p r o f i t d e 2 5 % la întregul capital. Iar d a c ă capitaluri ale căror părţi c o m p o n e n t e —• d e c i şi a c ă r o r f o r ţ ă p r o d u c t i v ă — s e află î n r a p o r t u r i d i f e r i t e i n t r e ele a d u c [totuşi] a c e l a ş i p r o c e n t la î n t r e g u l capital, în­ s e a m n ă c ă p l u s v a l o a r e a r e a l ă t r e b u i e s ă fie f o a r t e d i f e r i t ă î n diferitele ramuri de producţie. [IV—13] [Capital foîosit]

Partea constantă

100 100 160

60 75 120

Partea variabilă 40 25 40

Plusvaloarea

(corelaţia 25 40

[Valoarea produsu­ lui]

[Rata

profitu­ lui]

iniţială) 125 200

25°/o 25»/o

[IV—131} { P r i n u r m a r e , e x e m p l u l e s t e b u n [în c a z u l c î n d r e z u l t a t u l ] forţei p r o d u c t i v e [sporite] se c o m p a r ă cu a c e l a ş i c a p i t a l în c a d r u l aceloraşi corelaţii (între părţile lui c o m p o n e n t e ) p e c a r e le-a avut Înainte de s p o r i r e a forţei p r o d u c t i v e . S ă p r e s u p u n e m c ă u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i f o l o s e ş t e 50 d e t a l e r i c a v a l o a r e c o n s t a n t ă şi c h e l t u i e ş t e 50 d e t a l e r i p e n t r u fon­ d u l m u n c i i . S ă a d m i t e m c ă [în p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e ] f o n d u l

338

Critica e c o n o m i e i

politice

m u n c i i s e m ă r e ş t e c u 50 % s a u c u 1/2 ; a t u n c i p r o d u s u l t o t a l v a . fi e g a l c u 125 d e t a l e r i . S ă z i c e m c ă f o n d u l m u n c i i î n s u m ă d e 50 d e t a l e r i f o l o s e ş t e 10 z i l e d e m u n c ă , c e e a c e r e v i n e l a 5 t a l e r i , p e zi. D e o a r e c e v a l o a r e a n o u ă e s t e e g a l ă c u 1/2 d i n f o n d u l m u n c i i » , 1 t i m p u l d e s u p r a m u n c ă t r e b u i e s ă fie e g a l c u 3 zile d e m u n c ă ,

2:. Aceasta

înseamnă

că

muncitorul

care

trebuie

să

lucreze

8 ~.j

z i l e d e m u n c ă c a s ă p o a t ă t r ă i 10 z i l e t r e b u i e s ă l u c r e z e p e n t r u , c a p i t a l i s t 10 z i l e c a s ă p o a t ă t r ă i 10 z i l e , j a r s u p r a m u n c ă s a d e , 3 1/3 z i l e c o n s t i t u i e p l u s v a l o a r e a c a p i t a l u l u i . E x p r i m a t ă î n are,,, d a c ă z i u a d e m u n c ă e s t e e g a l ă c u 12 o r e , s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă , 4 o r e p e zi. P r i n u r m a r e , î n 10 zile, s a u î n 120 d e o r e , m u n c i t o r u l l u c r e a z ă î n p l u s 4 0 d e o r e , s a u 3 1/3 z i l e . D a r d a c ă [IV—13] p r o d u c t i v i t a t e a s e d u b l e a z ă , c o r e l a ţ i a [ d i n ­ t r e p ă r ţ i l e c o m p o n e n t e a l e ] c a p i t a l u l u i d e 100 d e t a l e r i a r fi d e 75 : 25, c e e a ce î n s e a m n ă că acelaşi capital t r e b u i e să f o l o s e a s c ă , p e viitor numai 5 muncitori pentru a crea aceeaşi v a l o a r e de125 d e t a l e r i . î n felul a c e s t a , 5 z i l e d e m u n c ă c r e e a z ă o v a l o a r e ; c u c a r e p o t fi p l ă t i t e 10 z i l e d e m u n c ă , a d i c ă o c a n t i t a t e d u b l ă , de zile d e m u n c ă . Cu alte cuvinte, se p l ă t e s c 5 zile de m u n c ă , d a r e l e p r o d u c o v a l o a r e c u c a r e u n m u n c i t o r p o a t e s ă t r ă i a s c ă îOi zile. A c u m muncitorul ar trebui să l u c r e z e n u m a i 5 zile c a s ă . p o a t ă t r ă i 10 ( î n a i n t e d e s p o r i r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e el t r e b u i a s ă : l u c r e z e 10 z i l e c a s ă p o a t ă t r ă i 15 z i l e , a ş a î n c î t , d a c ă l u c r a n u m a i ; 5 z i l e , el p u t e a s ă t r ă i a s c ă n u m a i 7 1/2 z i l e ) . D a r c a s ă p o a t ă t r ă i 10 z i l e , el t r e b u i e s ă l u c r e z e p e n t r u c a p i t a l i s t 10 z i l e . C a p i t a ­ l i s t u l r e a l i z e a z ă d e c i u n p r o f i t d e 5 z i l e , c e e a c e r e v i n e l a o zfe, d i n fiecare d o u ă zile l u c r a t e . Sau, d a c ă e x p r i m ă m t o a t e a c e s t e a în fracţii d i n ziua d e m u n c ă , . 2 c o n s t a t ă m c ă î n a i n t e m u n c i t o r u l a r fi p u t u t s ă l u c r e z e ~^ d e zii c a s ă a i b ă c u c e t r ă i o zi ( a d i c ă a r fi p u t u t s ă l u c r e z e 8 o r e c a i s ă a i b ă c u c e t r ă i 12 o r e ) ; a c u m el a r p u t e a s ă l u c r e z e n u m a i î / 2 d e zi ( a d i c ă 6 ore) c a s ă a i b ă c u c e t r ă i o zi. D a c ă m u n c i t o ­ r u l l u c r a î n a i n t e o zi î n t r e a g ă , el p u t e a s ă t r ă i a s c ă 1 1/2 zile,,, d a c ă l u c r a 12 o r e , p u t e a s ă t r ă i a s c ă 18 o r e , d a c ă l u c r a 6 ore,,,, p u t e a s ă t r ă i a s c ă 9 o r e . A c u m î n s ă el a r p u t e a s ă l u c r e z e 6 o r e c a s ă a i b ă c u c e t r ă i 12 o r e . El a r p u t e a s ă l u c r e z e n u m a i 1/2 zi.; c a s ă p o a t ă t r ă i o zi, d a r e n e v o i t s ă l u c r e z e d e 2 X 1/2 d e z i , a d i c ă o zi î n t r e a g ă , c a s ă p o a t ă t r ă i o zi. L a n i v e l u l p r e c e d e n t , al f o r ţ e i p r o d u c t i v e , m u n c i t o r u l a r fi p u t u t s ă l u c r e z e 10 z i î e ca» s ă a i b ă c u c e t r ă i 15 zile, s a u s ă l u c r e z e 12 o r e c a s ă a i b ă c u c e ;

Capitolul despre

339

capital

•trăi 18 o r e , s a u s ă l u c r e z e o o r ă c a s ă a i b ă c u c e t r ă i 1 1/2 o r e , s a u s ă l u c r e z e 8 o r e c a s ă a i b ă c u c e t r ă i 12 o r e , s a u , c u a l t e c u v i n t e , s ă l u c r e z e 2 / 3 d e zi c a s ă a i b ă c u c e t r ă i 3/3 d e zi. D a r t e l e s t e n e v o i t s ă l u c r e z e 3/3 d e zi c a s ă c o n s u m e c e e a c e s e c r e e a z ă î n 2/3 d e zi, a d i c ă e n e v o i t s ă l u c r e z e 1/3 d e zi î n p l u s . D u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e face ca r a p o r t u l dintre timpul d e s u p r a m u n c ă [şi t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r ] s ă c r e a s c ă d e l a 1 : 2 şfadieă 5 0 % ) l a 1 : 1 ( a d i c ă 1 0 0 % ) , î n c o m p a r a ţ i e c u c h e l t u i e l i l e p r e c e d e n t e de timp d e m u n c ă l u c r u r i l e se p r e z i n t ă astfel : î n a i n t e m u n c i t o r u l t r e b u i a s ă l u c r e z e 8 o r e c a s ă p o a t ă t r ă i 12 o r e , a d i c ă i i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r r e p r e z e n t a 2/3 d i n t r - o zi î n t r e a g ă d e m u n c ă ; a c u m el t r e b u i e s ă l u c r e z e n u m a i 1/2 zi d e m u n c ă , a d i c ă •6 o r e , c a s ă p o a t ă t r ă i 12. D e a c e e a c a p i t a l u l f o l o s e ş t e a c u m n u m a i 5 m u n c i t o r i î n l o c d e 10. D a c ă î n a i n t e c e l e 10 z i l e d e m u n c ă î l c o s t a u p e c a p i t a l i s t 5 0 d e t a l e r i şi p r o d u c e a u 7 5 d e t a l e r i , a c u m j 5 z i l e d e m u n c ă ] îl c o s t ă 2 5 d e t a l e r i şi p r o d u c 5 0 d e t a l e r i ; • a d i c ă c e l e d i n t î i p r o d u c n u m a i 50 % p l u s v a l o a r e , i a r c e l e l a l t e 1 0 0 % , M u n c i t o r i i c o n t i n u ă s ă l u c r e z e 12 o r e , d a r î n p r i m u l c a z • c a p i t a l i s t u l c u m p ă r a 10 z i l e d e m u n c ă , p e c î n d a c u m n u c u m p ă r ă • d e c î t 5. D e o a r e c e f o r ţ a p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t , c e l e 5 z i l e d e m u n c a • p r o d u c a c u m 5 z i l e d e s u p r a m u n c ă , p e c î n d î n a i n t e 10 z i l e d e •mancă n u d ă d e a u decît 5 zile d e s u p r a m u n c ă . A c u m , cînd forţa p r o d u c t i v ă s-a d u b l a t şi, p r i n u r m a r e , r a p o r t u l d i n t r e p l u s v a l o a r e şi c a p i t a l u l v a r i a b i l a c r e s c u t d e l a 5 0 % l a 100 % , 5 z i l e d e m u n c ă p r o d u c 5 z i l e d e s u p r a m u n c ă . î n p r i m u l c a z , 120 d e o r e d e m u n c ă ( = 10 z i l e d e m u n c ă ) p r o d u c 180 d e o r e [ t i m p t o t a l ] ; î n cel d e - a l d o i l e a , 60 d e o r e d e m u n c ă [timp n e c e s a r ] p r o d u c •80 d e o r e [ t i m p d e s u p r a m u n c ă ] ; a d i c ă î n p r i m u l c a z t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 1/3 d i n t r - o zi î n t r e a g ă ( 5 0 % d i n t i m p u l d e muncă necesar) c u a l t e c u v i n t e , d i n t r - o zi d e m u n c ă d e 12 •ore, t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 4 o r e , i a r t i m p u l n e c e s a r 8 e r e ; î n c a z u l a l d o i l e a , t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e p r e z i n t ă 1/2 d i n t r - o zi î n t r e a g ă d e m u n c ă (100 % f a ţ ă d e t i m p u l d e m u n c ă necesar) c u a l t e c u v i n t e , d i n t r - o zi d e m u n c ă d e 12 o r e , t i m p u l d e s u p r a m u n c ă reprezintă 6 ore, iar timpul n e c e s a r 6 ore. De a c e e a î n p r i m u l c a z 10 z i l e [ t i m p d e m u n c ă n e c e s a r ] d a u 5 z i l e t i m p d e s u p r a m u n c ă , iar în cel de-al doilea, 5 zile (timp d e m u n c ă n e c e s a r ) d a u 5 zile [timp d e s u p r a m u n c ă ] . Prin u r m a r e , t i m p u l d e s u p r a m u n c ă r e l a t i v s-a d u b l a t ; d a c ă î n s ă c o n s i d e r ă m timpul de supramuncă în raport cu mărimea totală a timpului d e 1 ;

;

•muncă, v e d e m c ă el a c r e s c u t d o a r d e la y s a u c u 16 4 / 6 % . } [ I V — 1 3 ] .

l a 1/2, a d i c ă c u

1/6

Critica

340

economiei

politice

[IV—13] D e o a r e c e s u p r a m u n c ă •— s a u t i m p u l d e s u p r a m u n c ă —constituie o premisă a capitalului, î n s e a m n ă că acesta din u r m ă se bazează pe premisa fundamentală că există un surplus peste t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u c o n s e r v a r e a i n d i v i d u l u i şi î n t r e ­ ţ i n e r e a u r m a ş i l o r l u i ; că, d e p i l d ă , i n d i v i d u l u i îi e s t e d e a j u n s s ă l u c r e z e n u m a i 6 o r e c a s ă p o a t ă t r ă i o zi î n t r e a g ă , s a u s ă l u c r e z e o zi c a s ă p o a t ă t r ă i d o u ă z i l e e t c . O d a t ă c u d e z v o l t a r e a f o r ţ e i p r o d u c t i v e s e r e d u c e t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r şi, i m p l i c i t , creşte timpul d e s u p r a m u n c ă . Sau, cu alte cuvinte, u n individ p o a t e să m u n c e a s c ă pentru doi etc. („Avuţia n u e s t e a l t c e v a d e c î t t i m p u l d e c a r e se poate dispune in mod liber { „ T h e S o u r c e , a n d R e m e d y of t h e N a t i o n a l D i f f i c u l t i e s , d e d u c e d f r o m P r i n c i p l e s o l P o l i t i c a l E c o n o m y , i n a L e t t e r t o L o r d J o h n R u s s e l " . L o n d o n , 1821 [p. 6 ] ) . „ D a c ă î n t r e a g a m u n c ă a u n e i ţări ar fi s u f i c i e n t ă p e n t r u p r o d u c e r e a c e l o r n e c e s a r e î n t r e ­ ţ i n e r i i p o p u l a ţ i e i , n - a r e x i s t a n i c i o supramuncă şi, p r i n u r m a r e , n - a r e x i s t a n i m i c c a r e s ă p o a t ă fi a c u m u l a t î n c a l i t a t e d e c a p i t a l " [p. 4 3 ] . „ O n a ţ i u n e e s t e c u a d e ­ vărat b o g a t ă n u m a i atunci cînd [pentru folosirea capitalului] n u se plăteşte n i c i o d o b î n d a , c î n d î n l o c d e 12 o r e s e l u c r e a z ă n u m a i 6 o r e " [p. 6 ] , „ O r i c î t i s-ar cuveni c a p i t a l i s t u l u i , e l p o a t e c ă p ă t a n u m a i supramuncă muncitorului, căci m u n c i t o r u l t r e b u i e s ă t r ă i a s c ă " [p. 2 3 ] ) . Proprietatea. îşi are originea în productivitatea muncii. „Cînd m u n c a indivi­ dului a j u n g e doar pentru propria sa întreţinere, fiecare trebuie să m u n c e a s c ă , căci în a s e m e n e a condiţii proprietatea este imposibilă. Cînd munca unui o m poată să î n t r e ţ i n ă cinci, la fiecare o m o c u p a t î n p r o d u c ţ i e v o r r e v e n i patru c a r e nu lucrează, ...Proprietatea izvorăşte din perfecţionarea mijloacelor de producţie" ( P i e r c y Ravenstone. ,,M. A . T h o u g h t s o n t h e F u n d i n g S y s t e m , and its Effects". L o n d o n , 1824 [p. 1 1 ] . „ C r e ş t e r e a p r o p r i e t ă ţ i i , p o s i b i l i t a t e a s p o r i t ă d e a î n t r e ţ i n e p e r s o a n e i n a c t i v e ş i m u n c ă n e p r o d u c t i v ă — i a t ă c e e s t e c a p i t a l u l " [p. 1 3 ] . „ M a ­ ş i n i l e a r a r e o r i p o t fi f o l o s i t e c u s u c c e s p e n t r u a r e d u c e m u n c a u n u i i n d i v i d i z o l a t : construirea unei maşini ar necesita mai mult timp decît s-ar economisi prin / o / o sirea ei. Maşinile sînt realmente utile numai atunci cînd sînt folosite pe scară largă, cînd o singură maşină poate ajuta în muncă mii de oameni. în conformitate c u a c e a s t a , m a ş i n i l e îşi g ă s e s c c e a mai largă utilizare în ţările c e l e mai p o p u l a t e , u n d e cei c e nu m u n c e s c sînt mai n u m e r o ş i ca oriunde. Utilizarea maşinilor nu se d a t o r e a z ă n u m ă r u l u i m i c al p o p u l a ţ i e i , c i u ş u r i n ţ e i c u c a r e p o t fi a t r a s e î n m u n c ă m a s e d e o a m e n i " [p. 4 5 ] . M a i p u ţ i n d e 1/4 d i n p o p u l a ţ i a A n g l i e i p r o d u c e [ I V — 1 4 ] tot c e c o n s u m ă î n t r e a g a ei p o p u l a ţ i e . S u b d o m n i a lui W i l h e l m C u c e r i t o r u l , d e pildă, n u m ă r u l celor care participau direct la p r o d u c ţ i e era — în raport [procentual) cu cei inactivi — mult mai mare decît a s t ă z i . 1 S 1

Dacă, p e de o parte, capitalul creează s u p r a m u n c ă , la rîndul ei, a c e a s t a d i n u r m ă c o n s t i t u i e o p r e m i s ă a e x i s t e n ţ e i c a p i t a l u l u i , î n t r e a g a dezvoltare a avuţiei se b a z e a z ă pe c r e a r e a de timp dis­ p o n i b i l . R a p o r t u l d i n t r e t i m p u l d e m u n c ă necesar şi c e l exceden­ tar (aşa, î n p r i m u l r î n d , a p a r e a c e s t a d i n p u n c t u l d e v e d e r e al muncii necesare) se modifică p e diferite trepte d e dezvoltare a forţelor p r o d u c t i v e . Pe treptele d e dezvoltare relativ primitive ale s c h i m b u l u i , o a m e n i i n u s c h i m b ă a l t c e v a d e c î t timpul l o r d e m u n c ă excedentar el e s t e m ă s u r a s c h i m b u l u i lor, c a r e , d e a c e e a , s e ;

Capitolul despre

capital

341

extinde numai asupra produselor excedentare. în producţia bazată p e c a p i t a l , e x i s t e n ţ a t i m p u l u i d e m u n c ă necesar este condiţionată d e c r e a r e a t i m p u l u i d e m u n c ă excedentar. Pe treptele inferioare ale producţiei, în primul rînd, există încă puţine trebuinţe u m a n e , d e c i şi p u ţ i n e t r e b u i n ţ e d e s a t i s f ă c u t . C a u r m a r e , t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r e s t e l i m i t a t n u p e n t r u c ă m u n c a e s t e p r o d u c t i v ă , ci p e n t r u c ă o a m e n i l o r l e t r e b u i e f o a r t e p u ţ i n ; i a r î n al d o i l e a r î n d , p e toate treptele producţiei există o anumită comunitate a muncii, u n a n u m i t c a r a c t e r social al a c e s t e i a din u r m ă etc. Ulterior se dezvoltă forţa p r o d u c t i v ă socială etc. (Asupra acestui p u n c t v a trebui să revenim.)

* * * Timpul de supramuncă e x i s t ă , î n p r i m u l r î n d , c a e x c e d e n t ai zilei d e m u n c ă p e s t e p a r t e a p e c a r e o n u m i m t i m p d e m u n c ă necesar ; î n al d o i l e a r î n d , c a c r e ş t e r e a numărului zilelor de muncă simultane, a d i c ă a populaţiei muncitoare. ( T i m p u l d e s u p r a m u n c ă p o a t e fi c r e a t d e a s e m e n e a —• c e e a ce t r e b u i e m e n ţ i o n a t aici d o a r în treacăt, d e o a r e c e ţine d e capi­ tolul referitor la m u n c a s a l a r i a t ă — p r i n t r - o p r e l u n g i r e silită a z i l e i d e m u n c ă p e s t e l i m i t e l e e i n a t u r a l e , p r e c u m şi p r i n i n c l u d e ­ r e a f e m e i l o r şi a c o p i i l o r î n r î n d u r i l e p o p u l a ţ i e i m u n c i t o a r e . ) S u s - m e n ţ i o n a t u l r a p o r t d i n t r e t i m p u l d e s u p r a m u n c ă şi t i m p u l n e c e s a r al z i l e i d e m u n c ă s e p o a t e m o d i f i c a şi s e m o d i f i c ă d a t o ­ r i t ă d e z v o l t ă r i i f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e , î n a ş a fel î n c î t m u n c a n e c e ­ s a r ă e s t e l i m i t a t ă la fracţii din ce în c e m a i mici. A c e l a ş i l u c r u e s t e î n m o d c o r e s p u n z ă t o r v a l a b i l şi î n c e e a c e p r i v e ş t e p o p u ­ l a ţ i a . O p o p u l a ţ i e m u n c i t o a r e , s ă z i c e m , d e 6 000 000 d e o a m e n i p o a t e fi c o n s i d e r a t ă c a o s i n g u r ă zi d e m u n c ă e g a l ă c u 6 X 12, a d i c ă 72 000 000 d e o r e ; a ş a î n c î t a i c i s î n t a p l i c a b i l e a c e l e a ş i legi. A ş a cum am văzut, legea capitalului este aceea de a crea s u p r a m u n c ă , t i m p d i s p o n i b i l . El p o a t e r e a l i z a a c e s t l u c r u n u m a i p u n î n d î n m i ş c a r e muncă necesară, adică făcînd schimb cu mun­ citorul. De aici d e c u r g e tendinţa capitalului de a c r e a o cantitate c î t m a i m a r e d e m u n c ă , c a şi t e n d i n ţ a lui d e a r e d u c e l a m i n i m u m m u n c a necesară. De aceea capitalul manifestă atît tendinţa de a s p o r i p o p u l a ţ i a m u n c i t o a r e , c î t şi t e n d i n ţ a d e a t r a n s f o r m a m e r e u o p a r t e a acesteia din u r m ă în populaţie excedentară, adică într-o p o p u l a ţ i e c a r e r ă m î n e inutilă atîta timp cît capitalul n u o p o a t e folosi. (De a i c i j u s t e ţ e a t e o r i e i p o p u l a ţ i e i e x c e d e n t a r e şi a c a p i ­ talului excedentar.) C a p i t a l u l m a n i f e s t ă atît t e n d i n ţ a d e a face (relativ) superfluă m u n c a u m a n ă , c î t şi p e a c e e a d e a o e x t i n d e n e m ă s u r a t . V a l o a r e a

342

Critica e c o n o m i e i

politice

n u este decît m u n c ă materializată, iar p l u s v a l o a r e a (valorificarea, capitalului) n u este decît excedentul peste partea de m u n c ă m a t e ­ rializată c a r e este n e c e s a r ă p e n t r u r e p r o d u c ţ i a forţei d e m u n c ă . D a r p r e m i s a o c o n s t i t u i e şi r ă m î n e m u n c a î n g e n e r a l , i a r s u p r a ­ m u n c ă există n u m a i în raport cu m u n c a necesară, adică n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e a c e a s t a d i n u r m ă e x i s t ă . D e a c e e a , p e n t r u SA crea s u p r a m u n c ă , capitalul trebuie m e r e u să p u n ă în m i ş c a r e m u n c ă n e c e s a r ă ; e l t r e b u i e s-o s p o r e a s c ă p e a c e a s t a d i n u r m ă : (şi a n u m e n u m ă r u l z i l e l o r d e m u n c ă simultane), p e n t r u a putea? spori s u p r a m u n c ă ; dar el t r e b u i e d e a s e m e n e a să s u p r i m e a c e a s t ă , m u n c ă ca m u n c ă necesară, p e n t r u a o transforma în s u p r a m u n c ă D a c ă e x a m i n ă m ziua d e m u n c ă c o n s i d e r a t ă izolat, procesule s t e , f i r e ş t e , s i m p l u : 1) c a p i t a l i s t u l t i n d e s ă p r e l u n g e a s c ă z i u a d e m u n c ă p î n ă l a l i m i t a p o s i b i l i t ă ţ i l o r n a t u r a l e ; 2) el t i n d e s ă r e d u c ă ; tot m a i m u l t p a r t e a n e c e s a r ă a zilei d e m u n c ă (tinde deci să s p o ­ r e a s c ă nelimitat forţele productive). Dar d a c ă c o n s i d e r ă m ziua de­ n u m e a s u b a s p e c t u l ei s p a ţ i a l — b a c h i a r î n s u ş i t i m p u l s u b a s ­ p e c t u l l u i s p a ţ i a l — , a c e a s t a î n s e a m n ă existenţa simultană a mai'multor zile de muncă. C u cît este mai m a r e n u m ă r u l zilelor d e m u n c ă cu c a r e capitalul p o a t e face s i m u l t a n schimbul în c a d r u P c ă r u i a el s c h i m b ă muncă materializată pe muncă vie, c u a t î t e s t e m a i m a r e v a l o r i f i c a r e a s a simultană. Pe o anumită treaptă de dezvoltare a forţelor productive (şi l u c r u r i l e n u s e s c h i m b ă c î t u ş E de puţin de p e u r m a faptului că această treaptă variază), capitalul p o a t e s ă s a r ă p e s t e l i m i t a naturală pe care o constituie ziua d e m u n c ă v i e a i n d i v i d u l u i s i n g u l a r n u m a i p u n î n d s i m u l t a n o zi d e m u n c ă Ungă alta, n u m a i a d ă u g i n d î n s p a ţ i u un număr mai mare de zile de muncă simultane. De pildă, capitalistul p o a t e prelungi s u p r a m u n c ă muncitorului A n u m a i p î n ă la 3 ore ; dar dacă a d a u g ă la aceasta zilele d e : m u n c ă a l e m u n c i t o r i l o r B, C şi D, e l o b ţ i n e 12 o r e d e s u p r a m u n c ă » . î n locul u n u i timp de s u p r a m u n c ă e g a l cu 3 ore, el a c r e a t u n u ! d e 12 o r e . D e a c e e a c a p i t a l u l s t i m u l e a z ă c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i , i a r a c e l a ş i p r o c e s c a r e r e d u c e m u n c a n e c e s a r ă c r e e a z ă şi p o s i b i l i t a ­ tea pentru capital de a p u n e în mişcare o n o u ă m u n c ă n e c e s a r » ( d e c i şi o n o u ă s u p r a m u n c ă ) . ( A c e a s t a î n s e a m n ă c ă p e m ă s u r ă c e s e r e d u c e timpul de muncă necesar, sau pe măsură ce se m i c ­ ş o r e a z ă r e l a t i v t i m p u l n e c e s a r p e n t r u producerea iorţei de muncă vii, producţia de muncitori se ieftineşte, se pot p r o d u c e în a c e l a ş i timp mai mulţi muncitori. Reducerea timpului de muncă necesar ş i i e f t i n i r e a p r o d u c ţ i e i d e m u n c i t o r i î n s e a m n ă u n u l şi a c e l a ş i lucru.) (Aceasta fără a mai vorbi d e faptul că c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i s p o r e ş t e f o r ţ a p r o d u c t i v ă a m u n c i i p r i n a c e e a c ă f a c e p o s i b i l ă o»

Capitolul despre

capital

343

m a i m a r e diviziune a muncii, o m a i m a r e c o m b i n a r e a ei etc. C r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i e s t e o / o r / d naturală [IV—15] n e p l ă t i t ă a m u n c i i . î n s t a d i u l a c t u a l a l c e r c e t ă r i i n o a s t r e n u m i m forţă natu­ rală forţa socială. Toate forţele naturale ale muncii sociale sînt la rîndul lor p r o d u s e istorice). P e d e a l t ă p a r t e , c a p i t a l u l — l a fel c a î n a i n t e , c î n d e r a v o r b a d e o zi d e m u n c ă , şi a c u m , c î n d a r e d e - a f a c e c u m u l t e z i l e d e m u n c ă n e c e s a r e s i m u l t a n e , (care, în m ă s u r a în c a r e se a r e în v e d e r e n u m a i v a l o a r e a , p o t fi c o n s i d e r a t e ca o singură zi d e muncă) — manifestă t e n d i n ţ a de a r e d u c e la m i n i m u m n u m ă r u l z i l e l o r d e m u n c ă n e c e s a r ă , a d i c ă d e a f a c e î n a ş a fel î n c î t u n n u m ă r c î t m a i m a r e d i n e l e s ă d e v i n ă non-necesare -, şi a ş a c u m î n a i n t e , c î n d e r a v o r b a d e o zi d e m u n c ă , c a p i t a l u l t i n d e a s ă r e d u c ă n u m ă r u l o r e l o r d e m u n c ă n e c e s a r ă , t o t a s t f e l a c u m el t i n d e să r e d u c ă numărul zilelor de muncă necesară în raportul lor p r o c e n t u a l faţă d e totalul timpului d e m u n c ă materializat. ( D a c ă p e n t r u a p r o d u c e 12 o r e d e m u n c ă e x c e d e n t a r ă [de s u p r a ­ m u n c ă ] e s t e n e v o i e de 6 zile de m u n c ă , capitalul se s t r ă d u i e ş t e s ă f a c ă î n a ş a fel î n c î t s ă n u m a i fie n e v o i e p e n t r u a c e a s t a d e c î t d e 4 z i l e d e m u n c ă . S a u , d e o a r e c e c e l e 6 z i l e d e m u n c ă p o t fi c o n s i d e r a t e c a o s i n g u r ă zi d e m u n c ă d e 7 2 d e o r e , d a c ă c a p i ­ t a l i s t u l r e u ş e ş t e s ă r e d u c ă t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r c u 24 d e o r e , d o u ă zile d e m u n c ă n e c e s a r ă , a d i c ă 2 muncitori, d e v i n d e prisos.) Pe de altă parte [după cum a m văzut mai sus], noul capital a d i ţ i o n a l , c a r e s-a c r e a t [ p r i n r e d u c e r e a t i m p u l u i d e m u n c ă n e ­ cesar] se poate valorifica ca atare tot n u m a i prin intermediul schimbului de m u n c ă vie. De aici rezultă atît tendinţa capita­ l u l u i d e a s p o r i populaţia muncitoare, c î t şi a c e e a d e a r e d u c e n e c o n t e n i t p a r t e a necesară a a c e s t e i p o p u l a ţ i i (de a r e t r a n s f o r m a î n r e z e r v ă o p a r t e d i n p o p u l a ţ i a m u n c i t o a r e ) . D e altfel, î n s ă ş i sporirea populaţiei constituie mijlocul principal pentru reducerea părţii ei n e c e s a r e . In fond, toate acestea nu reprezintă ăecit aplicarea raportului în care munca necesară şi supramuncă se află faţă de ziua de muncă. Aici, aşadar, găsim deja toate contradicţiile pe care teoria m o d e r n ă a populaţiei le-a formulat ca atare, cu t o a t e că n u le-a înţeles. Capitalul ca creare de s u p r a m u n c ă este în acelaşi timp şi î n a c e e a ş i m ă s u r ă c r e a r e şi n o n - c r e a r e d e m u n c ă n e c e s a r ă ; capitalul există n u m a i în m ă s u r a în care m u n c a n e c e s a r ă există şi t o t o d a t ă n u e x i s t ă . {Deşi a i c i n u e î n c ă l o c u l s ă v o r b i m d e s p r e a c e a s t a , s e p o a t e m e n ţ i o n a t o t u ş i c ă c r e ă r i i d e s u p r a m u n c ă , d e o p a r t e , îi c o r e s ­ p u n d e de cealaltă parte o creare de minus-muncă — de trîndăvie r e l a t i v ă (sau, în cei m a i b u n caz, o c r e a r e d e m u n c ă nepro-

•344

Critica e c o n o m i e i

politice

ductivă). A c e s t l u c r u e d e la sine înţeles, în p r i m u l rînd, în c e e a c e p r i v e ş t e c a p i t a l u l , i a r a p o i şi î n c e e a c e p r i v e ş t e c l a s e l e c u c a r e c a p i t a l u l î m p a r t e [ p l u s v a l o a r e a ] , a d i c ă în c e e a ce-i p r i v e ş t e p e p a u p e r i , p e lachei, p e p a r a z i ţ i etc., c a r e t r ă i e s c p e s e a m a p l u s p r o d u s u l u i , p e scurt, în c e e a ce p r i v e ş t e î n t r e a g a t a g m ă a sluji­ t o r i l o r c a p i t a l u l u i , a d i c ă a c e a p a r t e a c l a s e i slujitoare care tră­ i e ş t e [de p e u r m a s c h i m b u l u i ] p e v e n i t , şi n u p e c a p i t a l . î n t r e a c e a s t ă c l a s ă c a r e slujeşte şi c l a s a c a r e munceşte —• î n raportul lor cu întreaga societate — există o deosebire esen­ ţ i a l ă î n c e e a c e p r i v e ş t e c r e a r e a d e timp disponibil, p r e c u m şi c r e a r e a de timp pentru producţia de ştiinţă, artă etc. Cursul dez­ voltării societăţii n u constă nicidecum în a c e e a că individul, după c e şi-a satisfăcut cele m a i e l e m e n t a r e t r e b u i n ţ e , îşi c r e e a z ă u n surplus ; dimpotrivă, o persoană sau o clasă de indivizi este n e v o i t ă să lucreze mai mult decît e n e v o i e p e n t r u satisfacerea t r e b u i n ţ e l o r ei e l e m e n t a r e , d e o a r e c e î n t r - o p a r t e s e c r e e a z ă supra­ muncă, i a r î n c e a l a l t ă s e c r e e a z ă n o n - m u n c ă şi s u r p l u s d e a v u ţ i e . î n r e a l i t a t e a e x i s t e n t ă , d e z v o l t a r e a a v u ţ i e i a r e l o c n u m a i în c a d r u l a c e s t o r opoziţii ; dar, t o c m a i d e z v o l t a r e a a v u ţ i e i oferă posi­ b i l i t a t e a suprimării acestor opoziţii. C u alte cuvinte, o astfel d e p o s i b i l i t a t e e x i s t ă p e n t r u că u n i n d i v i d îşi p o a t e satisface propriile •sale t r e b u i n ţ e e l e m e n t a r e n u m a i s a t i s f ă c î n d t o t o d a t ă t r e b u i n ţ e l e ( e l e m e n t a r e a l e altui i n d i v i d şi c r e î n d u - i şi u n s u r p l u s . î n c o n d i ­ ţ i i l e s c l a v i e i , a c e a s t a s e r e a l i z e a z ă î n t r - o f o r m ă b r u t a l ă . A b i a în • c o n d i ţ i i l e m u n c i i s a l a r i a t e , a c e a s t a d u c e l a industrie, la muncă industrială. Iată de ce M a l t h u s este întru totul c o n s e c v e n t atunci c î n d c e r e c a , p e l î n g ă s u p r a m u n c ă şi c a p i t a l e x c e d e n t a r , s ă e x i s t e şi u n s u r p l u s de trîndavi, care să c o n s u m e fără a p r o d u c e , a d i c ă atunci c î n d p r o p o v ă d u i e ş t e n e c e s i t a t e a huzurului, a luxului, a risi­ p e i etc.} C î n d r a p o r t u l d i n t r e n u m ă r u l z i l e l o r d e m u n c ă n e c e s a r e şi t o t a l u l z i l e l o r d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t e e r a 9 : 12 ( a d i c ă s u p r a ­ m u n c ă r e p r e z e n t a 1/4 d i n z i u a d e m u n c ă ) , c a p i t a l u l t i n d e a s ă •reducă a c e s t r a p o r t la 6 : 9 (deci la 2/3, astfel încît s u p r a m u n c ă •să r e p r e z i n t e 1/3). ( A c e a s t ă c h e s t i u n e t r e b u i e e x a m i n a t ă m a i a m ă ­ n u n ţ i t u l t e r i o r ; d a r esenţialul t r e b u i e s p u s aici, u n d e e s t e v o r b a ţie c o n c e p t u l d e capital în general.)

34»

[ S e c ţ i u n e a

PROCESUL

DE

a

d o u a ]

C I R C U L A Ţ I E

A

C A P I T A L U L U I

[A) R e p r o d u c ţ i a şi a c u m u l a r e a c a p i t a l u l u i în procesul său de circulaţie]

[1] [Unitate procesul

Trecerea

capitalului din procesul de producţie în procesul de circulaţie. şi contradicţie între procesul de conservare a valorii capitalului iolosit, său de valorificare şi procesul de realizare a valorii produsului obţinut].

A m v ă z u t c ă d a t o r i t ă procesului de valorificare c a p i t a l u l 1} şi-a c o n s e r v a t v a l o a r e a chiar p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i (şi a n u m e , p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i p e m u n c ă v i e ) ; 2) a c r e s c u t , , a c r e a t p l u s v a l o a r e . C a r e z u l t a t al a c e s t e i u n i t ă ţ i a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e şi a p r o c e s u l u i d e v a l o r i f i c a r e a p a r e a c u m p r o d u s u l î n t r e g u l u i p r o c e s , a d i c ă c a p i t a l u l a ş a c u m i e s e , c a p r o d u s , dini p r o c e s u l a c ă r u i p r e m i s ă a fost el, c a p r o d u s c a r e e s t e v a l o a r e ; sau, cu alte cuvinte, ca p r o d u s al acestui p r o c e s a p a r e valoarea î n s ă ş i , a n u m e o v a l o a r e mai mare d e c î t c e a c a r e a s e r v i t i n i ţ i a l ca punct de plecare, deoarece conţine mai multă m u n c ă m a t e ­ r i a l i z a t ă . A c e a s t ă v a l o a r e c a a t a r e r e p r e z i n t ă bani. Dar aceştia s î n t b a n i n u m a i an sich : ei î n c ă n u a p a r c a b a n i ; c e e a c e a p a r e d e o c a m d a t ă , c e e a ce e x i s t ă e s t e o marfă cu u n a n u m i t p r e ţ (ideal), adică o marfă care doar în m o d ideal există ca o anumită sumă d e b a n i şi c a r e a b i a t r e b u i e să se realizeze, în cadrul schimbului, ca o a s e m e n e a sumă de bani, adică trebuie să reintre mai întîi în procesul circulaţiei simple, p e n t r u ca să a p a r ă din nou ca bani. A s t f e l a j u n g e m a c u m l a c e a de-a treia latură a procesului în care capitalul a p a r e ca capital. 3) P r i v i t m a i î n d e a p r o a p e , procesul de valorificare a capita­ l u l u i — şi b a n i i d e v i n c a p i t a l n u m a i p r i n i n t e r m e d i u l a c e s t u i p r o c e s — a p a r e t o t o d a t ă c a proces de micşorare a valorii capita­ l u l u i , c a d e p r e c i e r e a l u i , şi a n u m e s u b d o u ă a s p e c t e . M a i î n t î i , întrucît ca u r m a r e a creşterii forţelor productive capitalul n u m ă r e ş t e t i m p u l d e m u n c ă a b s o l u t , ci r e d u c e m ă r i m e a r e l a t i v ă a t i m p u l u i d e m u n c ă n e c e s a r , î n s e a m n ă c ă el r e d u c e p r o p r i i l e s a l e

346

Critica economiei

politice

cheltuieli de producţie, în m ă s u r a în care, ca a n u m i t ă cantitate de mărfuri, a constituit premisa procesului de producţie, adică îşi r e d u c e v a l o a r e a sa de schimb : o p a r t e din capitalul existent se d e p r e c i a z ă n e c o n t e n i t ca u r m a r e a reducerii cheltuielilor d e p r o d u c ţ i e n e c e s a r e p e n t r u reproducerea lui ; s e d e p r e c i a z ă n u p r i n d i m i n u a r e a c a n t i t ă ţ i i d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă î n e l , ci d a t o r i t ă scăderii cantităţii de muncă vie care este necesară acum pentru a se m a t e r i a l i z a în a c e s t p r o d u s d e t e r m i n a t [sub forma c ă r u i a există capitalul]. A c e a s t ă p e r m a n e n t ă [IV—16] d e p r e c i e r e a c a p i t a l u l u i existent n u a r e c o n t i n g e n ţ ă c u t e m a c a p i t o l u l u i d e faţă, d e o a r e c e p r e s u ­ p u n e c a p i t a l u l î n t r - o f o r m ă finită, A i c i e a t r e b u i e d o a r m e n ţ i o n a t ă , s p r e a a r ă t a în ce m o d cele ce u r m e a z ă sînt d e j a c u p r i n s e în conceptul general de capital. Problema devalorizării p e r m a n e n t e a c a p i t a l u l u i e x i s t e n t ţ i n e d e t e o r i a c o n c e n t r ă r i i c a p i t a l u r i l o r şi a concurenţei dintre ele. Deprecierea d e s p r e c a r e e s t e v o r b a a i c i d e r i v ă d i n f a p t u l că c a p i t a l u l a t r e c u t d i n f o r m a b a n i î n f o r m a mariă, în forma de p r o d u s c a r e a r e u n a n u m i t p r e ţ şi c a r e t r e b u i e s ă fie realizat. î n c a l i t a t e d e b a n i , c a p i t a l u l e x i s t a c a valoare. A c u m î n s ă el există c a p r o d u s , şi d o a r î n m o d i d e a l c a p r e ţ ; d a r e l n u e x i s t ă î n c a l i t a t e d e valoare ca atare. P e n t r u a se valorilica, adică pen­ t r u a-şi c o n s e r v a şi s p o r i v a l o a r e a , c a p i t a l u l a t r e b u i t s ă t r e a c ă m a i întîi din forma bani în forma valorii d e î n t r e b u i n ţ a r e (mate­ r i e p r i m ă — u n e a l t ă d e m u n c ă — s a l a r i u ) ; p r i n a c e a s t a î n s ă el a p i e r d u t î n o a r e c a r e m ă s u r ă iorma v a l o a r e şi a c u m t r e b u i e să reintre în circulaţie pentru a redobîndi această formă de avu­ ţie g e n e r a l ă . A c u m capitalistul se p r e z i n t ă în p r o c e s u l de circu­ l a ţ i e n u c a s i m p l u p a r t i c i p a n t la s c h i m b , ci c a producător care se o p u n e t u t u r o r celorlalţi p a r t i c i p a n ţ i la s c h i m b în c a l i t a t e a lor de consumatori. A c e ş t i a u r m e a z ă să d e a î n s c h i m b b a n i , s p r e a o b ţ i n e m a r f a l u i p e n t r u c o n s u m u l lor, î n t i m p c e el d ă î n s c h i m b p r o ­ d u s u l s ă u p e n t r u a c ă p ă t a banii lor. Să p r e s u p u n e m că a c e s t p r o c e s s u f e r ă u n e ş e c ; or, p o s i b i l i t a t e a u n u i a s e m e n e a e ş e c î n ­ t r - u n c a z s a u a l t u l r e z u l t ă c h i a r şi n u m a i d i n s e p a r a ţ i a [ d i n t r e p r o d u c ă t o r i şi c o n s u m a t o r i ] ; a c e a s t a î n s e a m n ă c ă b a n i i c a p i t a ­ l i s t u l u i s - a u t r a n s f o r m a t î n t r - u n p r o d u s l i p s i t d e v a l o a r e , şi n u n u m a i c ă n - a u d o b î n d i t n i c i o v a l o a r e n o u ă , d a r ş i - a u p i e r d u t şi v a l o a r e a lor iniţială. Indiferent d a c ă acest lucru se întîmplă sau nu, devalorizarea constituie în orice caz u n m o m e n t al p r o c e s u l u i d e valorificare, c e e a c e d e c u r g e p u r şi s i m p l u d i n f a p t u l c ă î n f o r m a s a n e m i j ­ l o c i t ă p r o d u s u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e n u e s t e valoare, ci t r e b u i e să reintre mai întîi în circulaţie pentru a se realiza ca valoare.

Capitolul despre

capital

347

Prin u r m a r e , d a c ă la capătul procesului d e p r o d u c ţ i e capitalul a p a r e r e p r o d u s c a v a l o a r e şi v a l o a r e n o u ă , e l e s t e t o t o d a t ă d a t c a non-valoare, c a c e v a c a r e a b i a t r e b u i e s ă s e realizeze ca valoare prin intermediul schimbului. A c e s t e trei procese [procesul conservării valorii capitalului folosit, p r o c e s u l v a l o r i f i c ă r i i l u i şi p r o c e s u l r e a l i z ă r i i v a l o r i i p r o ­ dusului obţinut], a căror unitate o constituie capitalul, sînt pro­ c e s e e x t e r i o a r e u n e l e a l t o r a , s e p a r a t e u n e l e d e a l t e l e î n t i m p şi în spaţiu. D e a c e e a p e n t r u diferiţii capitalişti t r e c e r e a d e la u n p r o c e s la altul, a d i c ă u n i t a t e a lor, e s t e î n t î m p l ă t o a r e . î n pofida unităţii l o r lăuntrice, a c e s t e p r o c e s e e x i s t ă independent, unul ală­ t u r i d e a l t u l , şi f i e c a r e d i n e l e c a p r e m i s ă a c e l u i l a l t . î n l i n i i generale, unitatea acestor trei procese trebuie să se manifeste efectiv, din m o m e n t ce ansamblul producţiei se b a z e a z ă pe capi­ t a l şi, î n c o n s e c i n ţ ă , c a p i t a l u l t r e b u i e s ă r e a l i z e z e t o a t e m o m e n ­ t e l e n e c e s a r e a u t o f o r m ă r i i s a l e şi s ă c o n ţ i n ă c o n d i ţ i i l e p e n t r u î n f ă p t u i r e a a c e s t e i a . î n s t a d i u l a t i n s î n c e r c e t a r e a d e faţă, c a p i ­ talul n u se manifestă încă în calitate de factor care condiţionează c i r c u l a ţ i a ( s c h i m b u l ) , ci n u m a i c a m o m e n t a l a c e s t e i a ; el î n c e ­ t e a z ă d e a fi c a p i t a l e x a c t î n c l i p a c î n d i n t r ă î n c i r c u l a ţ i e . C a marlă în g e n e r a l , c a p i t a l u l î m p ă r t ă ş e ş t e a c u m s o a r t a mărfii : n u ­ mai întîmplarea v a decide dacă ea se v a schimba sau nu pe bani, d a c ă preţul ei s e v a r e a l i z a s a u n u . î n î n s u ş i p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e —• u n d e c a p i t a l u l e r a m e r e u p r e s u p u s c a v a l o a r e — , valoriiicarea lui a p ă r e a ca fiind. întru t o t u l d e p e n d e n t ă d e r a p o r t u l d i n t r e el, î n c a l i t a t e d e m u n c ă m a t e ­ r i a l i z a t ă , şi m u n c a v i e , a d i c ă d e r a p o r t u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c a salariată. A c u m însă, în calitatea sa de produs, de marfă, capitalul a p a r e d e p e n d e n t d e circulaţie, c a r e se află în afara p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e . (în r e a l i t a t e , a ş a c u m a m v ă z u t , c i r c u l a ţ i a s e r e î n ­ t o a r c e l a p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e c a l a b a z a ei, d a r t o t a s t f e l d e c u r g e d i n n o u d i n el.) î n c a l i t a t e d e m a r f ă , c a p i t a l u l 1) t r e b u i e s ă fie v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e şi, c a a t a r e , o b i e c t a l u n e i t r e b u i n ţ e , o b i e c t d e c o n s u m 2) t r e b u i e s ă fie s c h i m b a t p e e c h i v a l e n t u l s ă u , p e bani. Valoarea n o u ă se poate realiza numai prin vînzare. D a c ă î n a i n t e c a p i t a l u l c o n ţ i n e a m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă al c ă r e i p r e ţ e r a d e 100 d e t a l e r i , i a r a c u m c o n ţ i n e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă a l c ă r e i p r e ţ e s t e d e 110 t a l e r i ( p r e ţ u l n u f a c e d e c î t s ă e x p r i m e în b a n i c a n t i t a t e a d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă ) , a c e a s t a trebuie să se manifeste în aceea că m u n c a p e care o conţine acum marfa p r o d u s ă s e v a s c h i m b a p e 110 t a l e r i . D e o c a m d a t ă î n s ă p r o d u s u l [sub a c ă r u i f o r m ă e x i s t ă a c u m capitalul] e s t e d e v a l o r i z a t în s e n s u l c ă î n g e n e r e t r e b u i e s ă fie s c h i m b a t p e b a n i p e n t r u a-şi redobîndi forma valoare. ;

348

Critica

economiei

politice

î n c a d r u l p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e , v a l o r i f i c a r e a a p a r e c a fiind întru totul identică cu producţia de s u p r a m u n c ă (materializarea d e t i m p d e s u p r a m u n c ă ) , şi d e a c e e a e a n u a r e a l t e m a r g i n i d e c î t cele în p a r t e presupuse, iar în p a r t e c r e a t e chiar în cadrul acestui p r o c e s , d a r c a r e î n felul a c e s t a s e p r e z i n t ă î n t o t d e a u n a c a l i m i t e c a r e t r e b u i e î n v i n s e şi d e p ă ş i t e . A c u m a p a r l i m i t e a l e p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e c a r e îi s î n t exterioare. M a i î n t î i , c h i a r şi c e a m a i s u m a r ă e x a m i n a r e n e a r a t ă că marfa este valoare de schimb n u m a i în m ă s u r a în care este t o t o d a t ă şi valoare de întrebuinţare, a d i c ă o b i e c t d e c o n s u m (aici e s t e î n c ă a b s o l u t indiferent felul c o n s u m u l u i ) . M a r f a î n c e t e a z ă să fie v a l o a r e d e s c h i m b d a c ă î n c e t e a z ă s ă fie v a l o a r e d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e (căci m a r f a [ca r e z u l t a t al p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ] n u e x i s t ă î n c ă s u b f o r m ă d e b a n i , ci a r e u n m o d d e e x i s t e n ţ ă d e t e r ­ m i n a t care coincide cu calitatea ei n a t u r a l ă ) . A ş a d a r , p r i m a l i m i t ă [ p e n t r u r e a l i z a r e a m ă r f i i ] e s t e î n s u ş i con­ sumul, nevoia de maria respectivă. (în c a d r u l p r e m i s e l o r d e l a c a r e a m p o r n i t p î n ă a c u m , n u p o a t e fi v o r b a n i c i d e c u m d e o t r e b u i n ţ ă insolvabilă, adică de o trebuinţă pentru o marfă care s ă n u fie î n s t a r e [ I V — 1 7 ] , l a r î n d u l ei, s ă d e a î n s c h i m b m a r f ă s a u b a n i ) . I a r î n al d o i l e a r î n d , p e n t r u m a r f a p r o d u s ă t r e b u i e s ă e x i s t e u n e c h i v a l e n t , şi d e o a r e c e i n i ţ i a l c i r c u l a ţ i a a fost p r e ­ s u p u s ă c a o m ă r i m e fixă, c a o m ă r i m e d e a n u m i t e p r o p o r ţ i i , î n timp ce capitalul în procesul de producţie a creat o valoare nouă, se p a r e că în realitate n u p o a t e exista nici u n echivalent pentru aceasta din urmă. A ş a d a r , c î n d c a p i t a l u l i e s e d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi r e i n t r ă î n c i r c u l a ţ i e , s e p a r e c ă el, a) c a produs confecţionat, găseşte o limită în m ă r i m e a exis­ t e n t ă a consumului s a u a capacităţii de consum. Ca valoare de întrebuinţare determinată, cantitatea [existentă sub formă de pro­ dus] a capitalului este p î n ă la u n anumit p u n c t indiferentă ; dar la u n anumit nivel — d e o a r e c e p r o d u s u l obţinut satisface doar o s i n g u r ă t r e b u i n ţ ă d e t e r m i n a t ă — e l î n c e t e a z ă d e a fi s o l i c i t a t p e n t r u c o n s u m . C a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e calitativă, determi­ nată, unilaterală, ca grîu de pildă, cantitatea produsului este indi­ f e r e n t ă n u m a i p î n ă l a u n a n u m i t g r a d ; el e s t e c e r u t n u m a i î n t r - o c a n t i t a t e d e t e r m i n a t ă , a d i c ă î n t r - o a n u m i t ă măsură. Această măsură este însă determinată în parte de calitatea produsului ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , d e u t i l i t a t e a s a speciiică, iar în parte de numă­ rul p a r t i c i p a n ţ i l o r la s c h i m b c a r e a u n e v o i e d e a c e s t c o n s u m determinat. Ea este d e t e r m i n a t ă d e n u m ă r u l c o n s u m a t o r i l o r în­ mulţit cu m ă r i m e a trebuinţei lor în c e e a ce p r i v e ş t e acest p r o d u s speciiic. în sine, valoarea de întrebuinţare nu este nemărginită,

Capitolul despre

capital

349

c u m e v a l o a r e a c a a t a r e . A n u m i t e o b i e c t e p o t fi c o n s u m a t e şi sînt obiecte d e t r e b u i n ţ ă n u m a i p î n ă la u n a n u m i t grad ; de pildă, se c o n s u m ă n u m a i o a n u m i t ă cantitate de cereale etc. De aceea, c a valoare de întrebuinţare produsul are în sine însuşi o anumită l i m i t ă — şi a n u m e l i m i t a t r e b u i n ţ e i î n c e e a c e p r i v e ş t e a c e s t obiect, — care se m ă s o a r ă însă acum nu d u p ă trebuinţa producă­ t o r u l u i , ci d u p ă t r e b u i n ţ a t o t a l ă a p a r t i c i p a n ţ i l o r l a s c h i m b . A c o l o u n d e o a n u m i t ă v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e î n c e t e a z ă s ă fie o b i e c t a l u n e i t r e b u i n ţ e , p r o d u s u l î n c e t e a z ă s ă fie v a l o a r e d e î n t r e b u ­ i n ţ a r e . Ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , p r o d u s u l este în funcţie de m ă s u r a în care este cerut. Dar de îndată ce produsul încetează s ă fie v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , el î n c e t e a z ă s ă fie o b i e c t al cir­ c u l a ţ i e i (în m ă s u r a î n c a r e el n u e s t e b a n i ) . b) C a valoare nouă î n s ă , şi c a valoare în general, produsul obţinut de capital pare să aibă drept limită mărimea echivalente­ lor existente, şi î n p r i m u l r î n d m ă r i m e a c a n t i t ă ţ i i d e b a n i , — n u a b a n i l o r î n c a l i t a t e d e m i j l o c d e c i r c u l a ţ i e , ci î n c a l i t a t e a l o r d e b a n i . P l u s v a l o a r e a (în c e p r i v e ş t e v a l o a r e a i n i ţ i a l ă a c e s t l u c r u e de la sine înţeles) n e c e s i t ă u n surplus de echivalent. A c e s t a d i n u r m ă a p a r e a c u m [în r a p o r t c u c a p i t a l u l ] c a o a d o u a l i m i t ă . c) L a î n c e p u t s e p ă r e a c ă b a n i i — a d i c ă a v u ţ i a c a a t a r e , s a u , c u a l t e c u v i n t e , a v u ţ i a c a r e e x i s t ă î n c a d r u l şi p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i p e m u n c ă s t r ă i n ă materializată — d e v i n lipsiţi de con­ s i s t e n ţ ă d e î n d a t ă c e n u s î n t s c h i m b a ţ i p e muncă străină vie, adică de îndată ce nu intră în procesul de producţie. Circulaţia n u e r a î n s t a r e s ă s e r e î n n o i a s c ă d i n p r o p r i i l e ei e l e m e n t e . P e d e a l t ă p a r t e r e i e s e a c u m c ă p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e s e află î n t r - u n impas dacă n u e în stare să treacă în procesul de circulaţie. C a p i t a l u l ca p r o d u c ţ i e b a z a t ă p e m u n c ă s a l a r i a t ă p r e s u p u n e cir­ c u l a ţ i a c a o c o n d i ţ i e n e c e s a r ă şi c a u n m o m e n t n e c e s a r al î n t r e g i i mişcări. A c e a s t ă formă determinată a producţiei presupune această f o r m ă d e t e r m i n a t ă a s c h i m b u l u i care-şi g ă s e ş t e e x p r e s i a în cir­ c u l a ţ i a b a n i l o r . P e n t r u a p u t e a fi c r e a t d i n n o u , î n t r e g u l p r o d u s t r e b u i e s ă fie t r a n s f o r m a t î n b a n i , şi n u c u m s-a î n t î m p l a t p e primele trepte ale producţiei, cînd schimbul cuprindea numai s u r p l u s u r i l e p r o d u c ţ i e i şi p r o d u s e l e e x c e d e n t a r e , d a r n u c u p r i n d e a nicidecum totalitatea producţiei. A c e s t e a sînt contradicţiile care se oferă de la sine unui m o d d e a înţelege lucrurile simplu, obiectiv, imparţial. în ce mod contradicţiile acestea, în condiţiile producţiei bazate pe capital, s î n t m e r e u s u p r i m a t e , d a r t o t o d a t ă m e r e u r e p r o d u s e , cu deosebi­ r e a c ă s î n t s u p r i m a t e n u m a i în m o d v i o l e n t (deşi p î n ă la u n a n u ­ mit p u n c t a c e a s t ă s u p r i m a r e a p a r e ca egalizare calmă), a c e a s t a este o altă problemă. Important este înainte de toate să se constate

350

Critica

economiei

politice

e x i s t e n ţ a acestor contradicţii. T o a t e contradicţiile circulaţiei [de mărfuri simplă] reînvie într-o formă n o u ă . Produsul ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e s e află î n c o n t r a d i c ţ i e c u s i n e î n s u ş i c a v a l o a r e ; cu alte cuvinte, în m ă s u r a în care produsul există într-o calitate d e t e r m i n a t ă , ca u n lucru specific, ca u n p r o d u s cu p r o p r i e t ă ţ i n a t u r a l e d e t e r m i n a t e , c a s u b s t a n ţ ă a t r e b u i n ţ e i , el s e a f l ă î n c o n ­ t r a d i c ţ i e c u p r o p r i a s a s u b s t a n ţ ă , p e c a r e el, c a v a l o a r e , o p o s e d ă e x c l u s i v î n m u n c ă materializată. D e a s t ă d a t ă î n s ă [în c o n d i ţ i i l e circulaţiei capitalului], a c e a s t ă c o n t r a d i c ţ i e n u m a i este d a t ă ca o deosebire pur formală, ca în condiţiile c i r c u l a ţ i e i [simple] ; a c u m caracteristica produsului ca v a l o a r e de întrebuinţare se fixează ca o c a r a c t e r i s t i c ă a lui p r i n i n t e r m e d i u l t r e b u i n ţ e i t o t a l e a par­ ticipanţilor la s c h i m b în c e e a ce p r i v e ş t e a c e s t p r o d u s , adică prin intermediul volumului consumului total. C o n s u m u l t o t a l a p a r e a i c i c a măsură a produsului în calitatea l u i d e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , d e c i şi c a m ă s u r ă a p r o d u s u l u i î n c a l i t a t e d e v a / o a r e d e schimb. în circulaţia simplă produsul t r e c e cu u ş u r i n ţ ă din forma v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e particulară în forma v a l o a r e de schimb. Limita produsului se manifestă doar î n a c e e a că, d a t o r i t ă proprietăţilor s a l e naturale, el e x i s t ă s u b c u t a r e s a u c u t a r e f o r m ă p a r t i c u l a r ă , şi n u s u b f o r m a v a l o a r e , în care se poate schimba direct p e oricare altă marfă. Acum însă măsura e x i s t e n ţ e i p r o d u s u l u i e s t e d a t ă î n î n s e ş i proprietăţile lui naturale. P e n t r u c a v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e s ă p o a t ă fi c o n v e r ­ tită în forma g e n e r a l ă , e a t r e b u i e să e x i s t e a c u m n u m a i într-o c a n t i t a t e d e t e r m i n a t ă ; î n t r - o cantitate a cărei măsură nu rezidă î n munca materializată în produs, ci d e c u r g e d i n natura acestui produs ca valoare de întrebuinţare, şi anume ca valoare de între­ buinţare pentru alţii. Pe de altă p a r t e , contradicţia c a r e î n a i n t e c o n s t a în a c e e a că [IV—18] b a n i i e x i s t e n ţ i p e n t r u s i n e t r e b u i a u n e c e s a r m e n t e s ă p r o ­ cedeze la u n schimb p e m u n c ă vie, a c e a s t ă contradicţie se manifestă a c u m î n t r - o m ă s u r ă şi m a i m a r e , d e o a r e c e s u r p l u s u l d e b a n i , s a u plusvaloare, pentru a exista ca atare, trebuie să se schimbe pe p l u s v a l o a r e . Prin u r m a r e , p r o d u s u l c a v a l o a r e îşi a r e limita în p r o d u c ţ i a s t r ă i n ă , d u p ă c u m c a v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e îşi a r e limita în c o n s u m u l străin. M ă s u r a p r o d u s u l u i c a v a l o a r e d e între­ b u i n ţ a r e o constituie c a n t i t a t e a t r e b u i n ţ e i d e a c e s t p r o d u s specific, în timp ce m ă s u r a produsului ca v a l o a r e o constituie cantitatea de muncă materializată aflată în circulaţie. Prin a c e a s t a sînt p u s e î n t r - o p o z i ţ i e falsă, p e d e o p a r t e , i n d i f e r e n ţ a v a l o r i i ca a t a r e faţă de v a l o a r e a de întrebuinţare, iar p e d e alta, m u n c a materializată î n g e n e r a l c a s u b s t a n ţ ă şi m ă s u r ă a v a l o r i i .

Capitolul despre

capital

351

{Aici î n c ă n u p u t e m t r e c e la a n a l i z a r a p o r t u l u i dintre cerere, o f e r t ă şi p r e ţ u r i , c a r e î n d e z v o l t a r e a l o r p r o p r i u - z i s ă p r e s u p u n , c a p i t a l u l . D a r , î n m ă s u r a î n c a r e c e r e r e a şi o f e r t a s î n t c a t e g o r i i a b s t r a c t e şi n u e x p r i m ă î n c ă r e l a ţ i i e c o n o m i c e d e t e r m i n a t e , n - a r trebui o a r e să le e x a m i n ă m chiar în cadrul analizei circulaţiei simple sau a producţiei simple ?} C e e a ce i m p o r t ă aici, u n d e e x a m i n ă m c o n c e p t u l g e n e r a l d e c a p i t a l , e c ă a c e s t a d i n u r m ă a p a r e c a unitate a producţiei şi a valorificării nu în mod nemijlocit, ci n u m a i c a u n proces care e s t e l e g a t d e a n u m i t e c o n d i ţ i i şi, d u p ă c u m a m v ă z u t , d e c o n d i ţ i i exterioare. I ' {Mai sus, cînd am analizat procesul de valorificare a capita­ l u l u i , a m v ă z u t c ă el p r e s u p u n e procesul de producţie simplu ca p r o c e s d e z v o l t a t a n t e r i o r . L a fel v o r s t a l u c r u r i l e c u cererea şi oierta, d e o a r e c e în cadrul schimbului simplu se p r e s u p u n e că a c e s t p r o d u s f o r m e a z ă o b i e c t u l u n e i t r e b u i n ţ e . Propria trebuinţă a p r o d u c ă t o r u l u i (nemijlocit) a p a r e ca t r e b u i n ţ ă în c e r e r e a p r o ­ v e n i t ă d e la alţii. în î n s ă ş i e x p u n e r e a a c e s t e i p r o b l e m e trebuies ă s e v ă d e a s c ă c e a n u m e t r e b u i e c o n s i d e r a t d r e p t p r e m i s ă a ei, şi t o a t e a c e s t e a t r e b u i e i n c l u s e a p o i î n p r i m e l e c a p i t o l e . }

[2) Tendinţa Limitele

capitalului de a dezvolta nelimitat iorţa productivă]. producţiei capitaliste. Supraproducţia

C r e a r e a d e plusvaloare absolută — crearea unei cantităţi mai mari de m u n c ă materializată — de către capital are drept con­ d i ţ i e f a p t u l c ă s f e r a c i r c u l a ţ i e i s e l ă r g e ş t e , şi s e l ă r g e ş t e c o n t i n u u . Plusvaloarea c r e a t ă î n t r - u n p u n c t i m p l i c ă n e c e s i t a t e a c a î n alt p u n c t s ă fie c r e a t ă o a l t ă p l u s v a l o a r e , p e c a r e s ă s e p o a t ă s c h i m b a c e a dintîi ; implică n e c e s i t a t e a ca la î n c e p u t să existe cel puţin p r o d u c ţ i a u n e i c a n t i t ă ţ i m a i m a r i d e a u r şi d e a r g i n t , a u n e i c a n ­ tităţi m a i m a r i d e bani, astfel încît d a c ă p l u s v a l o a r e a n u poater e d e v e n i nemijlocit capital, ea să existe cel p u ţ i n sub forma d e bani, ca posibilitate a unui nou capital. De aceea una dintre c o n d i ţ i i l e p r o d u c ţ i e i b a z a t e p e c a p i t a l e s t e crearea unei tot mai largi sfere de circulaţie, indiferent d a c ă a c e a s t ă sferă se lărgeşted i r e c t , s a u d a c ă î n t r - u n n u m ă r mai mare de puncte a l e ei s e c r e e a z ă puncte de producţie. D a c ă l a î n c e p u t c i r c u l a ţ i a a p ă r e a c a o m ă r i m e d a t ă , a c u m eaa p a r e ca o m ă r i m e aflată în mişcare, care se lărgeşte prin inter­ mediul producţiei înseşi. Corespunzător cu aceasta, circulaţia în-

352

Critica e c o n o m i e i

politice

saşi a p a r e c a u n m o m e n t a l p r o d u c ţ i e i . D e a c e e a , d a c ă p e d e o p a r t e capitalul manifestă tendinţa de a crea tot m a i m u l t ă supra­ m u n c ă , e l m a n i f e s t ă t o t o d a t ă şi t e n d i n ţ a c o m p l i m e n t a r ă d e a c r e a t o t m a i m u l t e p u n c t e d e s c h i m b ; a i c i , d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p l u s v a l o r i i absolute s a u al s u p r a m u n c i i absolute, aceasta înseamnă tendinţa de a genera tot mai multă s u p r a m u n c ă p e n t r u propria sa completare ; în lond, aceasta î n s e a m n ă tendinţa d e a e x t i n d e peste tot producţia bazată pe capital, sau modul de producţie c o r e s p u n z ă t o r c a p i t a l u l u i . T e n d i n ţ a s p r e c r e a r e a pieţei mondiale este dată nemijlocit în însuşi conceptul de capital. Fiecare gra­ n i ţ ă a p a r e c a o l i m i t ă c a r e t r e b u i e d e p ă ş i t ă . î n p r i m u l r î n d [se m a n i f e s t ă t e n d i n ţ a ] d e a s u p u n e s c h i m b u l u i f i e c a r e m o m e n t al p r o d u c ţ i e i î n s e ş i şi d e a s u p r i m a p r o d u c e r e a d e v a l o r i d e î n t r e ­ b u i n ţ a r e nemijlocite, c a r e n u intră în sfera s c h i m b u l u i ; sau, cu alte cuvinte, tendinţa de a p u n e în locul modurilor de producţie a n t e r i o a r e , p r i m i t i v e d i n p u n c t u l d e v e d e r e ai c a p i t a l u l u i , o p r o ­ d u c ţ i e b a z a t ă p e c a p i t a l . Comerţul n u m a i a p a r e aici ca o acti­ v i t a t e c a r e s e d e s f ă ş o a r ă î n t r e p r o d u c ţ i i d e s i n e s t ă t ă t o a r e şi s e r v e ş t e p e n t r u s c h i m b u l s u r p l u s u r i l o r lor, ci c a o p r e m i s ă e s e n ­ ţ i a l ă a t o t c u p r i n z ă t o a r e şi c a m o m e n t a l p r o d u c ţ i e i î n s e ş i . Fireşte, orice producţie care are drept obiect crearea de valori de întrebuinţare nemijlocite r e d u c e atît n u m ă r u l partici­ p a n ţ i l o r l a s c h i m b , c î t şi î n g e n e r e s u m a v a l o r i l o r d e s c h i m b c c s e p u n î n c i r c u l a ţ i e , p r e c u m şi, î n a i n t e d e t o a t e , p r o d u c ţ i a d e p l u s v a l o r i . D e a i c i d e c u r g e t e n d i n ţ a c a p i t a l u l u i : 1) d e a l ă r g i n e c o n t e n i t s f e r a c i r c u l a ţ i e i , 2) d e a t r a n s f o r m a p r e t u t i n d e n i p r o ­ d u c ţ i a într-o producţie care se desfăşoară prin intermediul capi­ talului,. P e d e a l t ă p a r t e , p r o d u c ţ i a d e plusvaloare relativă, adică pro­ d u c ţ i a d e p l u s v a l o a r e b a z a t ă p e c r e ş t e r e a şi d e z v o l t a r e a f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e , r e c l a m ă p r o d u c e r e a u n u i c o n s u m n o u ; e a c e r e ca s f e r a c o n s u m u l u i d i n c a d r u l c i r c u l a ţ i e i s ă s e e x t i n d ă l a fel c u m î n a i n t e [în c a d r u l p r o d u c ţ i e i d e p l u s v a l o a r e a b s o l u t ă ] s-a e x t i n s .sfera p r o d u c ţ i e i . A c e a s t a î n s e a m n ă , în primul rînd, l ă r g i r e a c a n ­ t i t a t i v ă a c o n s u m u l u i e x i s t e n t , în al doilea rînd, c r e a r e a d e n o i trebuinţe prin aceea că trebuinţele existente se p r o p a g ă într-un c e r c m a i l a r g , i a r î n a l treilea rînd, p r o d u c ţ i a d e n o i t r e b u i n ţ e , d e s c o p e r i r e a şi c r e a r e a d e n o i v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e . S a u , c u a l t e cuvinte, î n s e a m n ă că s u p r a m u n c ă obţinută nu r ă m î n e doar un s u r p l u s c a n t i t a t i v , ci c ă t o t o d a t ă s f e r a g e n u r i l o r d e m u n c ă (şi implicit de supramuncă) calitativ diferite creşte neîncetat, se d i v e r s i f i c ă şi s e d i f e r e n ţ i a z ă t o t m a i m u l t î n s i n e î n s ă ş i . De pildă, d a c ă în u r m a dublării forţei p r o d u c t i v e e d e ajuns s ă s e f o l o s e a s c ă u n c a p i t a l d e n u m a i 50 d e t a l e r i a c o l o u n d e î n a -

Capitolul

despre

capital

353

irite e r a n e v o i e d e u n c a p i t a l d e 100 d e t a l e r i , a s t f e l î n c î t d e v i n e d i s p o n i b i l u n c a p i t a l d e 50 d e t a l e r i î m p r e u n ă c u r e s p e c t i v a l u i m u n c ă n e c e s a r ă , î n s e a m n ă c ă [ I V — 1 9 ] p e n t r u c a p i t a l u l şi m u n c a devenite disponibile trebuie creată o r a m u r ă d e producţie nouă, c a l i t a t i v d i f e r i t ă , c a r e c h e a m ă l a v i a ţ ă şi s a t i s f a c e o t r e b u i n ţ ă nouă. î n s e m n ă t a t e a vechii ramuri d e producţie se păstrează [prin faptul] că se c r e e a z ă u n fond p e n t r u o n o u ă r a m u r ă industrială, î n c a r e r e l a ţ i a d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă î m b r a c ă o f o r m ă nouă. Se p r e s u p u n e , aşadar, c e r c e t a r e a întregii n a t u r i în scopul d e a descoperi noi proprietăţi utile ale lucrurilor ; u n schimb uni­ v e r s a l al p r o d u s e l o r t u t u r o r climelor şi ţărilor s t r ă i n e u n a alteia ; n o i m o d u r i d e p r e l u c r a r e (artificială) a o b i e c t e l o r d i n n a t u r ă , p r e ­ lucrare menită să le dea noi valori de întrebuinţare ( a se men­ ţ i o n a u l t e r i o r r o l u l p e c a r e l - a u a v u t obiectele de lux î n a n t i c h i ­ tate, spre deosebire de epoca m o d e r n ă } ; cercetarea multilaterală a scoarţei terestre atît în scopul d e a descoperi n o i bogăţii mine­ r a l e , c î t şi î n a c e l a d e a afla n o i p r o p r i e t ă ţ i u t i l e a l e v e c h i l o r bogăţii minerale, de pildă noi proprietăţi ale acestora în calitate de materii p r i m e etc. ; d e aici n e c e s i t a t e a dezvoltării la m a x i m u m a ş t i i n ţ e l o r n a t u r i i ; l a fel şi d e s c o p e r i r e a , c r e a r e a ş i s a t i s f a c e r e a noilor trebuinţe generate chiar de societate. Cultivarea tuturor î n s u ş i r i l o r o m u l u i s o c i a l şi p r o d u c e r e a l u i c a o m î n z e s t r a t c u î n s u ş i r i şi l e g ă t u r i — d e c i ş i c u t r e b u i n ţ e — c î t m a i b o g a t e , p r o ­ d u c e r e a o m u l u i ca p r o d u s cît m a i total şi u n i v e r s a l al societăţii (căci p e n t r u a p u t e a b e n e f i c i a d e o m u l t i t u d i n e d e l u c r u r i , o m u l t r e b u i e s ă fie î n s t a r e d e a s e f o l o s i d e e l e , a d i c ă t r e b u i e s ă fie f o a r t e c u l t i v a t ) d e a s e m e n e a c o n s t i t u i e c o n d i ţ i i a l e p r o d u c ţ i e i bazate p e capital. Această creare d e n o i ramuri de producţie, adică de timp de supramuncă calitativ nou, înseamnă nu numai d i v i z i u n e a m u n c i i , ci şi d e t a ş a r e a d e e a î n s ă ş i a u n e i a n u m i t e producţii sub formă d e m u n c ă avînd o n o u ă valoare d e între­ b u i n ţ a r e ; î n s e a m n ă d e z v o l t a r e a u n u i s i s t e m t o t m a i l a r g şi m a i cuprinzător de genuri de muncă, de genuri de producţie, cărora l e c o r e s p u n d e u n s i s t e m d e t r e b u i n ţ e c a r e s e l ă r g e ş t e m e r e u şi devine tot mai bogat. Aşadar, dacă producţia bazată p e capital creează, p e de o parte, sistemul universal de muncă — adică supramuncă, munca creatoare d e valoare —, p e de altă parte e a creează u n sistem de e x p l o a t a r e g e n e r a l ă a însuşirilor n a t u r a l e şi u m a n e , u n sistem d e u t i l i t a t e g e n e r a l ă ; p î n ă şi ş t i i n ţ a , I a fel c a şi t o a t e î n s u ş i r i l e fizice ş i s p i r i t u a l e a l e o m u l u i , a p a r e d o a r c a p u r t ă t o r al a c e s t u i s i s t e m d e u t i l i t a t e g e n e r a l ă , şi n u e x i s t ă n i m i c c a r e î n a f a r a a c e s t u i circuit al p r o d u c ţ i e i sociale şi al s c h i m b u l u i să a p a r ă ca c e v a superior în sine, c a c e v a j u s t i f i c a t î n s i n e . A s t f e l n u m a i

354

Critica e c o n o m i e i

politice

c a p i t a l u l c r e e a z ă s o c i e t a t e a b u r g h e z ă şi a p r o p r i e r e a u n i v e r s a l ă d e către m e m b r i i societăţii atît a naturii, cît şi a c o n e x i u n i i sociale î n s e ş i . D e a i c i m a r e a î n r î u r i r e c i v i l i z a t o a r e a c a p i t a l u l u i -, c r e a ­ r e a de către el a u n e i t r e p t e sociale în c o m p a r a ţ i e cu c a r e t o a t e t r e p t e l e a n t e r i o a r e a p a r n u m a i c a dezvoltări locale ale omenirii şi c a idolatrizare a naturii. Abia în capitalism natura devine doar o b i e c t p e n t r u o m , d o a r u n l u c r u u t i l ; e a î n c e t e a z ă d e a fi c o n s i ­ d e r a t ă ca o p u t e r e suficientă sieşi, iar c u n o a ş t e r e a t e o r e t i c ă a p r o ­ p r i i l o r ei l e g i a p a r e d o a r c a o s t r a t a g e m ă m e n i t ă s-o s u b o r d o n e z e t r e b u i n ţ e l o r o m u l u i fie c a o b i e c t d e c o n s u m , fie c a m i j l o c d e p r o ­ d u c ţ i e . P o t r i v i t a c e s t e i t e n d i n ţ e a sa, c a p i t a l u l d e p ă ş e ş t e a t î t l i m i t a r e a n a ţ i o n a l ă şi p r e j u d e c ă ţ i l e n a ţ i o n a l e , c î t şi z e i f i c a r e a naturii, tradiţionala satisfacere a trebuinţelor existente, satisfa­ c e r e a î n c h i s t a t ă î n l i m i t e d e t e r m i n a t e , p r e c u m şi r e p r o d u c e r e a v e c h i u l u i m o d de viaţă. Capitalul e s t e d i s t r u c t i v în r a p o r t cu t o a t e a c e s t e a şi l e r e v o l u ţ i o n e a z ă m e r e u , î n l ă t u r ă t o a t e b a r i e r e l e care frînează dezvoltarea forţelor de producţie, e x t i n d e r e a tre­ buinţelor, diversificarea producţiei, e x p l o a t a r e a forţelor n a t u r a l e şi s p i r i t u a l e şi s c h i m b u l d i n t r e e l e . Din faptul însă că capitalul consideră fiecare limită d e acest f e l d r e p t o b a r i e r ă şi c ă d e a c e e a o d e p ă ş e ş t e î n m o d ideal nu r e z u l t ă n i c i d e c u m c ă a î n l ă t u r a t - o î n m o d real, şi d e o a r e c e fie­ c a r e b a r i e r ă d e a c e s t fel v i n e î n c o n t r a d i c ţ i e c u d e s t i n a ţ i a l u i , p r o d u c ţ i a capitalistă se d e s f ă ş o a r ă în c a d r u l u n o r contradicţii c a r e s î n t m e r e u d e p ă ş i t e , d a r t o t o d a t ă şi m e r e u a f i r m a t e . M a i m u l t , u n i v e r s a l i t a t e a către care tinde irezistibil capitalul întîmpină în p r o p r i a lui n a t u r ă nişte limite care, p e o a n u m i t ă t r e a p t ă a dez­ voltării capitaliste, vor vădi că cea mai m a r e stavilă în calea a c e s t e i t e n d i n ţ e o c o n s t i t u i e c a p i t a l u l î n s u ş i şi v o r d u c e d e c i l a s u p r i m a r e a şi d e p ă ş i r e a l u i p r i n el î n s u ş i . De a c e e a economiştii care, a s e m e n e a lui Ricardo, c o n s i d e r ă că p r o d u c ţ i a e s t e nemijlocit identică cu autovalorificarea capita­ l u l u i şi c a r e , d e c i , f ă r ă a s e p r e o c u p a d e l i m i t e l e c o n s u m u l u i s a u de limitele existente ale circulaţiei înseşi, întrucît a c e a s t a trebuie s ă o f e r e e c h i v a l e n t e în t o a t e p u n c t e l e , î ş i c o n c e n t r e a z ă a t e n ţ i a e x c l u s i v a s u p r a d e z v o l t ă r i i f o r ţ e l o r d e p r o d u c ţ i e şi a s u p r a c r e ş ­ terii populaţiei industriale, considerînd totodată oferta i n d e p e n ­ dent de cerere, — economiştii aceştia înţeleg esenţa pozitivă a c a p i t a l u l u i m a i j u s t şi m a i p r o f u n d d e c î t a c e i a c a r e , a s e m e n e a lui Sismondi, p u n a c c e n t u l pe limitele c o n s u m u l u i şi ale sferei existente a echivalentelor, deşi Sismondi a înţeles mai profund c a r a c t e r u l l i m i t a t al p r o d u c ţ i e i b a z a t e p e c a p i t a l , u n i l a t e r a l i t a t e a -ei n e g a t i v ă . R i c a r d o a î n ţ e l e s m a i m u l t t e n d i n ţ a u n i v e r s a l ă a producţiei capitaliste, Sismondi — caracterul ei specific limitat.

Capitolul

despre

capital

355

î n t r e a g a c o n t r o v e r s ă î n j u r u l p o s i b i l i t ă ţ i i şi i n e v i t a b i l i t ă ţ i i supraproducţiei în condiţiile d o m i n a ţ i e i c a p i t a l u l u i se p o a r t ă în jurul problemei dacă procesul de valorificare a capitalului î n c a d r u l p r o d u c ţ i e i c o n d i ţ i o n e a z ă n e m i j l o c i t r e a l i z a r e a v a l o r i i l u i în c a d r u l c i r c u l a ţ i e i , d a c ă [IV—20] v a l o r i f i c a r e a c a p i t a l u l u i î n pro­ cesul de producţie este valorificarea sa reaiä. Ricardo bănuieşte şi el, d e s i g u r , î n t r u c î t v a c ă valoarea de schimb nu este valoare î n a f a r a s c h i m b u l u i şi c ă n u m a i p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i s e afirmă ea ca v a l o a r e ; dar el c o n s i d e r ă c ă limitele de care se l o v e ş t e p r o d u c ţ i a d a t o r i t ă a c e s t u i fapt sînt limite î n t î m p l ă t o a r e , c a r e s e d e p ă ş e s c . î n felul a c e s t a î n s ă ş i d e p ă ş i r e a u n o r astfel d e limite este inclusă de Ricardo în esenţa capitalului, deşi în expu­ n e r e a s a el f r i z e a z ă a d e s e a a b s u r d u l . Sismondi, dimpotrivă, subli­ n i a z ă n u n u m a i f a p t u l c ă p r o d u c ţ i a s e l o v e ş t e d e o l i m i t ă , ci şi î m p r e j u r a r e a că a c e a s t ă limită e c r e a t ă chiar de capital, c a r e s e î n c u r c ă astfel într-o serie de contradicţii ; Sismondi simte că a c e s t e c o n t r a d i c ţ i i t r e b u i e s ă d u c ă c a p i t a l u l la p i e i r e . De a c e e a el ar d o r i ca obiceiul, l e g e a etc. s ă i m p u n ă d i n afară p r o d u c ţ i e i a n u m i t e limite, care tocmai p e n t r u că n u sînt decît limite exte­ r i o a r e şi a r t i f i c i a l e v o r fi n e c e s a r m e n t e î n l ă t u r a t e d e c ă t r e c a p i t a l . P e d e a l t ă p a r t e , R i c a r d o şi î n t r e a g a s a ş c o a l ă n - a u î n ţ e l e s n i c i o d a t ă crizele moderne reale, în timpul cărora această contra­ dicţie a capitalului se d e s c a r c ă în p u t e r n i c e furtuni, care a m e ­ n i n ţ ă t o t m a i m u l t î n s u ş i c a p i t a l u l c a b a z ă a s o c i e t ă ţ i i şi a producţiei înseşi. î n c e r c ă r i l e î n t r e p r i n s e , d i n p u n c t u l d e v e d e r e al e c o n o m i e i p o l i t i c e o r t o d o x e , d e a n e g a i v i r e a u n e i supraproducţii generale îa u n m o m e n t dat sînt î n t r - a d e v ă r p u e r i l e . Sau — vezi, de pildă, MacCulloch — , p e n t r u a s a l v a p r o d u c ţ i a bazată pe capital, s e face abstracţie de t o a t e trăsăturile ei specifice, d e d e t e r m i ­ n a ţ i i l e ei c o n c e p t u a l e , e a fiind c o n s i d e r a t ă , d i m p o t r i v ă , c a o s i m p l ă p r o d u c ţ i e c r e a t o a r e d e valoare de întrebuinţare nemijlocită. Se face total abstracţie de relaţii esenţiale. în realitate, pentru a c u r a ţ i d e c o n t r a d i c ţ i i p r o d u c ţ i a c a p i t a l i s t ă , e x i s t e n ţ a ei e s t e p u r şi s i m p l u î n l ă t u r a t ă şi n e g a t ă . S a u s e p r o c e d e a z ă m a i i n g e n i o s , c a l a Mill d e p i l d ă (pe c a r e - 1 i m i t ă p l a t u l S a y ) : s e d e c l a r ă c ă oferta şi cererea s î n t i d e n t i c e şi s e p r e t i n d e c ă d e a c e e a e l e t r e ­ b u i e s ă c o r e s p u n d ă u n a a l t e i a ; şi a n u m e s e p r e t i n d e c ă o f e r t a este o c e r e r e m ă s u r a t ă prin p r o p r i a ei c a n t i t a t e [adică prin can­ titatea ofertei]. A i c i s e f a c e o m a r e c o n f u z i e : 1) a c e a s t ă i d e n t i t a t e d i n t r e c e r e r e şi o f e r t ă , a s t f e l î n c î t a c e a s t a d i n u r m ă e s t e o c e r e r e m ă s u r a t ă p r i n p r o p r i a ei c a n t i t a t e [prin c a n t i t a t e a ofertei], e x i s t ă î n r e a l i t a t e n u m a i î n m ă s u r a î n c a r e o f e r t a e s t e valoare de schimb, 1 8 2

183

356

Critica e c o n o m i e i

politice

e g a l ă c u o c a n t i t a t e d e t e r m i n a t ă d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t ă . în a c e s t s e n s o f e r t a e s t e m ă s u r a p r o p r i e i ei c e r e r i î n c e e a c e p r i v e ş t e valoarea. Dar c a o astfel de v a l o a r e oferta se realizează n u m a i p r i n s c h i m b p e bani, i a r c a o b i e c t c a r e s e s c h i m b ă p e b a n i , e a d e p i n d e 2) d e p r o p r i a e i valoare de întrebuinţare ; or, î n c a l i ­ tate de valoare de întrebuinţare oferta depinde de m a s a trebu­ inţelor existente în c e e a ce o priveşte p e ea, de n e v o i a de a c e a s t ă ofertă. Dar ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e oferta n u se mă­ s o a r ă n i c i d e c u m p r i n t i m p u l d e m u n c ă m a t e r i a l i z a t î n e a , ci i s e a p l i c ă u n c r i t e r i u c a r e s e află î n a f a r a n a t u r i i ei c a v a l o a r e de schimb. S a u s e m a i a f i r m ă c ă însăşi oierta este o cerere pentru un anumit produs de o anumită valoare (care se e x p r i m ă în canti­ t a t e a d e p r o d u s cerută). Prin u r m a r e , d a c ă p r o d u s u l oferit n u p o a t e fi v î n d u t , î n s e a m n ă c ă s-a p r o d u s p r e a m u l t ă m a r f ă d e felul c e l e i o f e r i t e şi p r e a p u ţ i n ă d e felul c e l e i c e r a t e d e o f e r t a n t . D e a i c i s e c o n c h i d e c ă n u e x i s t ă o s u p r a p r o d u c ţ i e g e n e r a l ă , ci o s u p r a p r o d u c ţ i e l a u n u l s a u l a c î t e v a a r t i c o l e şi o p r o d u c ţ i e d e f i ­ citară la altele. Totodată se omite însă din n o u că c e e a ce cere capitalul productiv nu este o anumită valoare de întrebuinţare, c i valoarea suficientă sieşi, adică b a n i ; banii n u în d e t e r m i n a ţ i a l o r d e m i j l o c d e c i r c u l a ţ i e , ci c a f o r m ă g e n e r a l ă a a v u ţ i e i , s a u , p e de o parte, ca formă de realizare a capitalului, iar p e de altă p a r t e c a formă d e r e î n t o a r c e r e a capitalului în s t a r e a sa iniţială, latentă. C î t p r i v e ş t e a f i r m a ţ i a c ă s e p r o d u c prea puţini bani, e a n u î n s e a m n ă în fond altceva decît că p r o d u c ţ i a n u m a i coincide cu v a l o r i f i c a r e a , şi, p r i n u r m a r e , e s t e supraproducţie sau, ceea ce e a c e l a ş i l u c r u , e s t e o p r o d u c ţ i e al c ă r e i p r o d u s n u p o a t e fi t r a n s f o r m a t n i c i o d a t ă î n b a n i , n u p o a t e fi t r a n s f o r m a t î n valoare -, e s t e o producţie care nu-şi găseşte justificarea în circulaţie. De a i c i d e r i v ă i l u z i a s c a m a t o r i l o r m o n e t a r i ( p r e c u m şi a l u i P r o u d h o n e t c . ) c ă d i n c a u z a c o s t u l u i r i d i c a t al b a n i l o r a r e l o c o i n s u f i c i e n ţ ă d e mijloace de circulaţie şi d e a c e e a t r e b u i e c r e a ţ i î n m o d a r t i ­ f i c i a l m a i m u l ţ i b a n i . ( V e z i şi a d e p ţ i i ş c o l i i d i n B i r m i n g h a m , „Gemini" de pildă). S a u s e p r e t i n d e că, privite din punct de vedere social, pro­ ducţia şi consumul s î n t t o t u n a şi c ă , p r i n u r m a r e , n u p o a t e a v e a l o c n i c i o d a t ă u n e x c e d e n t al u n e i a a s u p r a c e l u i l a l t s a u o n e c o n c o r d a n ţ ă î n t r e ele. Prin „ p u n c t de v e d e r e social" se î n ţ e l e g e aici o a b s t r a c ţ i e c a r e nu ţine seama tocmai de caracterul determinat al s t r u c t u r i i s o c i a l e şi al r e l a ţ i i l o r s o c i a l e , d e c i n i c i d e c o n t r a ­ dicţiile care d e c u r g din ele. Astfel, combătîndu-1 p e Say, încă Storch a r e m a r c a t foarte just că o m a r e parte din c o n s u m n u 1 8 4

Capitolul

despre

capital

357

c o n s t ă î n f o l o s i r e n e m i j l o c i t ă [a o b i e c t e l o r d e c o n s u m i n d i v i ­ d u a l ] , ci e s t e u n c o n s u m c a r e a r e l o c î n c a d r u l p r o c e s u l u i d e producţie, d e pildă u n c o n s u m de maşini, c ă r b u n e , ulei, clădiri e t c , . A c e s t c o n s u m [IV—21] n u e n i c i d e c u m i d e n t i c c u c o n ­ s u m u l d e s p r e c a r e s e v o r b e ş t e a i c i , T o t a s t f e l Mal thus şi Sismondi au relevat p e b u n ă dreptate că consumul muncitorilor, de pildă, n u e s t e n i c i d e c u m , î n s i n e , u n c o n s u m satislăcătoi pentru capi­ t a l i s t . A i c i , l a i d e n t i f i c a r e a p r o d u c ţ i e i şi a c o n s u m u l u i , s e f a c e c u t o t u l a b s t r a c ţ i e d e m o m e n t u l v a l o r i f i c ă r i i , i a r p r o d u c ţ i a şi c o n s u m u l s î n t p u r şi s i m p l u p u s e f a ţ ă î n f a ţ ă , a d i c ă s e p r e s u p u n e o p r o d u c ţ i e b a z a t ă n e m i j l o c i t p e valoarea de întrebuinţare, şi n u pe capital, S a u a c e e a ş i i d e e f o r m u l a t ă î n t e r m e n i socialişti : din m o m e n t c e m u n c a şi s c h i m b u l [ p r o d u s e l o r ] m u n c i i , a d i c ă p r o d u c ţ i a ş i schimbul p r o d u s e l o r rezultate (circulaţia) constituie întregul pro­ c e s , c u m s - a r p u t e a ivi a i c i o n e c o n c o r d a n ţ ă a l t f e l d e c î t p r i n t r - o omisiune sau dintr-o eroare de calcul ? Aici m u n c a nu este consi­ d e r a t ă m u n c ă s a l a r i a t ă şi n i c i c a p i t a l u l n u e s t e c o n s i d e r a t c a p i t a L Pe de o parte, se acceptă rezultatele producţiei bazate pe capital, i a r p e d e a l t a , s e n e a g ă p r e m i s a şi c o n d i ţ i a a c e s t o r r e z u l t a t e : m u n c a n e c e s a r ă c a m u n c ă d e t e r m i n a t ă d e s u p r a m u n c ă şi c a r e s e efectuează pentru aceasta din urmă. S a u u n i i •—• R i c a r d o , d e p i l d ă •—• a f i r m ă că, î n t r u c î t î n s ă ş i producţia este reglată de cheltuielile de producţie, înseamnă că e a s e a u t o r e g l e a z ă , şi d a c ă î n t r - o r a m u r ă d e p r o d u c ţ i e c a p i t a l u l n u s e v a l o r i f i c ă , o p a r t e d i n el e s t e r e t r a s d i n a c e a s t ă r a m u r ă şi p l a s a t î n a l t ă r a m u r ă , u n d e e n e v o i e d e e l . D a r — f ă r ă a m a i vorbi de faptul că însăşi n e c e s i t a t e a u n e i a s e m e n e a egalizări presupune i n e g a l i t a t e a , d e z a r m o n i a , d e c i şi c o n t r a d i c ţ i a — î n c r i z a g e n e r a l ă de s u p r a p r o d u c ţ i e contradicţia se manifestă n u între d i f e r i t e l e f e l u r i d e c a p i t a l p r o d u c t i v , ci î n t r e c a p i t a l u l i n d u s t r i a l şi c a p i t a l u l d e î m p r u m u t , î n t r e c a p i t a l u l d i r e c t i n c l u s î n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi c a p i t a l u l c a r e î n c a l i t a t e d e b a n i a p a r e ( r e l a t i v ) i n d e p e n d e n t în afara procesului de producţie. î n sfîrşit, s e p r e s u p u n e p u r şi s i m p l u o producţie proporţio­ nală ( i d e e c a r e r e z u l t ă d e j a şi d i n l u c r ă r i l e l u i R i c a r d o s.a.), [irecîndu-se p e s t e faptul că], d a c ă p e d e o p a r t e capitalul m a n i ­ festă t e n d i n ţ a d e a se r e p a r t i z a în p r o p o r ţ i i j u s t e , p e d e altă p a r t e este tot atît de n e c e s a r ă t e n d i n ţ a lui de a depăşi limitele p r o p o r ţ i o n a l i t ă ţ i i , căci c a p i t a l u l s e află î n t r - o g o a n ă n e î n c e t a t ă d u p ă supramuncă, productivitate sporită, consum sporit etc. (în c a d r u l concurenţei această tendinţă lăuntrică a capitalului se manifestă ca o c o n s t r î n g e r e p e c a r e o e x e r c i t ă a s u p r a lui u n c a p i t a l străin şi c a r e - 1 î m p i n g e î n a i n t e , d i n c o l o d e l i m i t e l e p r o 1 8 5

1 8 6

I 8 T

358

Critica e c o n o m i e i

politice

p o r ţ i e i j u s t e , p o r u n c i n d u - i n e î n c e t a t : marş, marş ! L i b e r a c o n ­ c u r e n ţ ă , d u p ă c u m r e m a r c ă j u d i c i o s d-î Wakelield în comentariul s ă u l a l u c r a r e a l u i S m i t h , o r i c î t s - a r v o r b i d e s p r e e a , n - a fost încă niciodată analizată de economişti, cu toate că ea constituie temelia î n t r e g i i p r o d u c ţ i i b u r g h e z e , b a z a t e p e c a p i t a l . Ea a fost î n ţ e l e a s ă n u m a i î n s e n s n e g a t i v , a d i c ă a fost î n ţ e l e a s ă c a n e g a ­ ţie a monopolurilor, a corporaţiilor, a reglementărilor impuse p r i n l e g e etc., ca n e g a j i e a p r o d u c ţ i e i f e u d a l e . D a r e a t r e b u i e să fie totuşi şi c e v a e x i s t e n t pentru sine, deoarece zero este o n e g a ţ i e goală, a b s t r a g e r e a d e la o limită c a r e , s u b formă d e m o ­ nopol, de pildă, sub formă de m o n o p o l u r i n a t u r a l e etc., r e î n v i e imediat. în concept, concurenţa nu este altceva decît natura lăuntrică a capitalului, determinaţia sa esenţială, care se mani­ f e s t ă şi s e r e a l i z e a z ă î n i n t e r a c ţ i u n e a a n u m e r o a s e c a p i t a l u r i , e s t e tendinţa lăuntrică care se manifestă sub forma unei necesităţi e x t e r i o a r e . C a p i t a l u l e x i s t ă şi p o a t e e x i s t a n u m a i s u b f o r m a u n e i m u l t i t u d i n i d e c a p i t a l u r i şi d e a c e e a a u t o d e t e r m i n a r e a l u i s e m a ­ nifestă ca interacţiune a acestor capitaluri.) 1 8 8

C a p i t a l u l e s t e d e o p o t r i v ă p u n e r e a şi s u p r i m a r e a n e î n c e t a t ă a producţiei proporţionale. Proporţia existentă este întotdeauna ne­ c e s a r m e n t e s u p r i m a t ă p r i n c r e a r e a d e p i u s v a l o r i şi p r i n c r e ş t e r e a forţelor de producţie. Dar cerinţa ca producţia să se lărgească simultan şi peste tot în aceeaşi proporţie impune capitalului con­ d i ţ i i e x t e r i o a r e , c a r e n u d e r i v ă n i c i d e c u m d i n el î n s u ş i ; î n a c e l a ş i timp, depăşirea proporţiei existente într-o r a m u r ă de producţie a t r a g e d u p ă sine depăşirea acestei proporţii în toate ramurile, dar în m ă s u r ă inegală. întrucît p î n ă a c u m n-am ajuns încă la d e f i n i r e a n o ţ i u n i i d e capital circulant şi m a i a v e m î n c ă d e o p a r t e circulaţia, iar de alta capitalul, adică a v e m producţia ca premisă a circulaţiei s a u c a b a z ă din c a r e d e r i v ă ea, î n s e a m n ă că chiar d i n p u n c t u l d e v e d e r e al p r o d u c ţ i e i c i r c u l a ţ i a a r e o l e g ă t u r ă c u c o n s u m u l şi c u p r o d u c ţ i a , c u a l t e c u v i n t e s u p r a m u n c ă a p a r e c a echivalent, iar specializarea muncii se desfăşoară într-o formă tot mai bogată. N o ţ i u n e a s i m p l ă d e c a p i t a l t r e b u i e s ă c o n ţ i n ă an sich ten­ d i n ţ e l e lui c i v i l i z a t o a r e etc., c a r e t r e b u i e s ă a p a r ă n u c a s i m p l e consecinţe exterioare, ca în lucrările de economie politică de p î n ă acum. Tot astfel t r e b u i e a r ă t a t că n o ţ i u n e a simplă d e capi­ tal conţine într-o formă latentă contradicţiile care ies la iveală ulterior. Pînă acum a m constatat în procesul de valorificare a capi­ talului d o a r indiferenţa diferitelor lui m o m e n t e u n u l faţă de altul ; a m constatat că p e plan intern ele se condiţionează reciproc, iar pe plan extern se caută reciproc ; dar nu e mai puţin adevărat

Capitolul despre

capital

359

că ele pot să se g ă s e a s c ă s a u să n u se găsească, pot să coincidă s a u să n u coincidă, pot să c o r e s p u n d ă sau să n u corespundă unul a l t u i a . î n s ă ş i n e c e s i t a t e a l ă u n t r i c ă a u n u i t o t u n i c şi e x i s t e n ţ a l u i s u b formă de m o m e n t e de sine s t ă t ă t o a r e , indiferente u n e l e faţă d e a l t e l e , o f e r ă d e j a [IV-—22] o b a z ă p e n t r u c o n t r a d i c ţ i i . A c e a s t a însă nu-i nici p e d e p a r t e totul. Contradicţia dintre p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e şi p r o c e s u l d e v a l o r i f i c a r e , a c ă r o r u n i t a t e o constituie prin definiţie capitalul, trebuie formulată într-un mod şi m a i i m a n e n t decît doar ca m a n i f e s t a r e indiferentă, a p a r e n t de sine s t ă t ă t o a r e a diferitelor m o m e n t e ale p r o c e s u l u i — sau, mai b i n e zis, a l e t o t a l i t ă ţ i i p r o c e s e l o r — u n e l e f a ţ ă d e a l t e l e . Dacă privim lucrurile îndeaproape, v e d e m că înainte de toate e x i s t ă o l i m i t ă c a r e nu este inerentă producţiei în general, ci producţiei bazate pe capital. A c e a s t a e s t e o d u b l ă limită, sau, m a i b i n e zis, e u n a şi a c e e a ş i l i m i t ă , d a r p r i v i t ă d i n d o u ă d i r e c ţ i i . E de ajuns să d e m o n s t r ă m aici că capitalul c o n ţ i n e în sine o limi­ t a r e speciiică a p r o d u c ţ i e i — limitare aflată în contradicţie cu tendinţa lui g e n e r a l ă de a d e p ă ş i orice limită a p r o d u c ţ i e i —, ca s ă d e s c o p e r i m b a z a supraproducţiei, contradicţia fundamentală a c a p i t a l u l u i d e z v o l t a t ; c a să d e s c o p e r i m în g e n e r e c ă capitalul n u r e p r e z i n t ă , c u m c r e d e c o n o m i ş t i i , f o r m a absolută de dezvoltare a forţelor d e producţie, că el n u este forma a b s o l u t ă de d e z v o l t a r e a forţelor de producţie, d u p ă c u m n u e nici o formă de avuţie c a r e să coincidă în m o d absolut cu dezvoltarea forţelor de pro­ ducţie. Treptele de dezvoltare a producţiei care preced capitalul apar, din p u n c t u l d e v e d e r e al acestuia, ca tot a t î t e a c ă t u ş e care îm­ piedică dezvoltarea forţelor de producţie. Cît priveşte însă capi­ talul însuşi, j u s t înţeles el a p a r e ca o condiţie a dezvoltării forţelor de producţie atîta timp cît acestea din u r m ă au nevoie d e o i m p u l s i o n a r e din afară, c a r e e s t e t o t o d a t ă o frînare a lor : disciplinarea forţelor de producţie, care pe o anumită treaptă de d e z v o l t a r e a a c e s t o r a d e v i n e t o t a t î t d e s u p e r f l u ă şi d e î m p o v ă ­ r ă t o a r e , c u m a u f o s t [pe v r e m e a l o r m e d i e v a l e l e ] c o r p o r a ţ i i e t c . A c e s t e h o t a r e i m a n e n t e trebuie să coincidă cu însăşi n a t u r a capi­ talului, cu determinaţiile sale c o n c e p t u a l e esenţiale. A c e s t e h o t a r e necesare sînt : 1) munca necesară c a h o t a r al v a l o r i i d e s c h i m b a f o r ţ e i d e m u n c ă vii, s a u c a limită a s a l a r i u l u i p o p u l a ţ i e i i n d u s t r i a l e ; 2) plusvaloarea c a h o t a r al t i m p u l u i d e s u p r a m u n c ă , şi, î n c e e a ce priveşte timpul de s u p r a m u n c ă relativ, ca limită a dez­ voltării forţelor productive ; 3) c e e a c e e s t e a c e l a ş i l u c r u : transformarea în bani, valoarea d e s c h i m b în g e n e r a l ca h o t a r al p r o d u c ţ i e i ; cu alte cuvinte,

360

Critica e c o n o m i e i

politice

schimbul bazat pe valoare — sau valoarea bazată pe schimb — c a h o t a r al p r o d u c ţ i e i . A c e a s t a n u e s t e a l t c e v a d e c î t : 4) u n u l şi a c e l a ş i l u c r u c u limitarea de către valoarea de s c h i m b a producţiei de valori de întrebuinţare ; cu alte cuvinte, p e n t r u a d e v e n i î n g e n e r a l o b i e c t al p r o d u c ţ i e i , a v u ţ i a r e a l ă t r e b u i e s ă i a o f o r m ă determinată, diferită de ea însăşi, adică nu o formă absolut identică cu ea. P e d e a l t ă p a r t e , din tendinţa generală a capitalului decurge (în c o n d i ţ i i l e c i r c u l a ţ i e i s i m p l e , a c e l a ş i l u c r u s e m a n i f e s t a în a c e e a că banii ca mijloc de circulaţie a p ă r e a u ca c e v a doar e v a n e s c e n t , l i p s i t d e n e c e s i t a t e d e s i n e s t ă t ă t o a r e , şi d e a c e e a n u a p ă r e a u c a h o t a r şi l i m i t ă [a p r o c e s u l u i d e p r o d u c ţ i e ] ) f a p t u l c ă c a p i t a l u l u i t ă şi f a c e a b s t r a c ţ i e d e : 1) m u n c a n e c e s a r ă c a l i m i t ă a v a l o r i i d e s c h i m b a f o r ţ e i d e m u n c ă v i i ; 2) d e p l u s v a l o a r e c a l i m i t ă a s u p r a m u n c i i şi a d e z ­ v o l t ă r i i f o r ţ e l o r p r o d u c t i v e ; 3) d e b a n i c a l i m i t ă a p r o d u c ţ i e i ; 4) d e l i m i t a r e a d e c ă t r e v a l o a r e a d e s c h i m b a p r o d u c ţ i e i d e v a l o r i de întrebuinţare. H i n c * s u p r a p r o d u c ţ i a , a d i c ă reamintirea bruscă a tuturor aces­ tor m o m e n t e n e c e s a r e ale p r o d u c ţ i e i b a z a t e p e capital ; de aici deprecierea generală ca u r m a r e a uitării acestor m o m e n t e n e c e ­ s a r e . O d a t ă c u a c e a s t a î n f a ţ a c a p i t a l u l u i s e p u n e s a r c i n a ca, p o r n i n d de la u n nivel m a i înalt d e d e z v o l t a r e a forţelor d e p r o ­ d u c ţ i e e t c . , s ă r e i a m e r e u î n c e r c a r e a [de a r e a l i z a a c e a s t ă d e p ă ­ ş i r e a p r o p r i i l o r s a l e l i m i t e ] şi d e f i e c a r e d a t ă c u o t o t m a i a d î n c ă p r ă b u ş i r e a s a î n calitate de capital. De aceea este clar că, cu cît m a i înalt este g r a d u l d e d e z v o l t a r e a capitalului, cu a t î t el a p a r e î n t r - o m ă s u r ă m a i m a r e c a l i m i t ă a p r o d u c ţ i e i , d e c i şi a c o n s u m u l u i , f ă r ă s ă m a i v o r b i m d e c e l e l a l t e c o n t r a d i c ţ i i , c a r e fac d i n c a p i t a l o l i m i t ă î m p o v ă r ă t o a r e a p r o d u c ţ i e i şi a s c h i m b u l u i . { î n t r e g u l sistem de credit, p r e c u m şi u m f l a r e a e x c e s i v ă a c o m e r ţ u l u i şi a s p e c u l e i e t c . g e n e r a t e d e el s e b a z e a z ă p e n e c e ­ s i t a t e a d e a l ă r g i l i m i t e l e c i r c u l a ţ i e i şi a l e s f e r e i s c h i m b u l u i şi d e a le d e p ă ş i . î n relaţiile d i n t r e p o p o a r e a c e a s t a s e m a n i f e s t ă în proporţii mai grandioase, mai clasice decît în relaţiile dintre i n d i v i z i . A ş a , d e p i l d ă , e n g l e z i i s î n t n e v o i ţ i să acorde împrumuturi u n o r n a ţ i u n i s t r ă i n e , p e n t r u c a a c e s t e a s ă l e fie c u m p ă r ă t o r i . î n f o n d , c a p i t a l i s t u l e n g l e z f a c e c u c a p i t a l u l productiv englez un d u b l u s c h i m b : 1) î n c a l i t a t e d e c a p i t a l i s t e n g l e z , 2) î n c a l i t a t e d e y a n k e u e t c . s a u s u b o r i c e a l t ă f o r m ă ş i - a p l a s a t el b a n i i . } { O a l u z i e l a c a p i t a l c a limită Hodgskin : * — D e a i c i . — Nota

trad.

a producţiei

găsim, de pildă,

la

Capitolul despre

381

capital

„ î n s t a d i u l a c t u a l [al s o c i e t ă ţ i i , î n c a r e m u n c i t o r i i n u s î n t n i c i o d a t ă p o s e s o r i de capital], orice acumulare de capital măreşte suma profitului care se cere de la e i ş i f a c e i m p o s i b i l ă o r i c e m u n c ă c a r e ar a s i g u r a n u m a i c e l e n e c e s a r e p e n t r u o e x i s t e n ţ ă a c c e p t a b i l ă a m u n c i t o r u l u i " [Thomas Hodgsk'm, „Popular Political E c o n o m y " , L o n d o n , 1827, p . 2 4 6 ] , „Profitul este limitarea producţiei" . 1 S 9

D a t o r i t ă c o m e r ţ u l u i e x t e r i o r s e e x t i n d e s f e r a s c h i m b u l u i şi s e creează p e n t r u capitalişti posibilitatea de a consuma o cantitate mai mare de supramuncă : „ î n t r - o p e r i o a d ă d e m a i m u l ţ i a n i , l u m e a n u p o a t e c u m p ă r a d e la n o i m a i mult d e c î t p u t e m n o i c u m p ă r a d e la ea... P î n ă şi profiturile o b ţ i n u t e d e n e g u s ­ torii n o ş t r i d e p e u r m a c o m e r ţ u l u i l o r c u s t r ă i n ă t a t e a s î n t p l ă t i t e d e c e i c a r e c o n s u m ă aici mărfurile importate în schimbul celor exportate... Comerţul exte­ rior n u e s t e d e c î t u n s c h i m b d e m ă r f u r i p e n t r u c o n f o r t u l ş i p l ă c e r e a c a p i t a l i s ­ tului, [IV—23] Dar el p o a t e c o n s u m a mărfuri n u m a i p î n ă la o anumită limită. El s c h i m b ă p r o d u s e l e d i n b u m b a c e t c . p e v i n u r i şi m ă t ă s u r i d i n a l t e ţări. D a r a c e s t e v i n u r i ş i m ă t ă s u r i reprezintă şi e l e supramuncă propriei noastre popu­ laţii, l a f e l c a p o s t a v u r i l e ş i p r o d u s e l e d i n b u m b a c ; a s t f e l forţa distructivă a capitalistului sporeşte nelimitat. î n felul acesta e păcălită natura" („The Source a n d R e m e d y of t h e N a t i o n a l D i f f i c u l t i e s , d e d u c e d f r o m P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , i n a L e t t e r t o L o r d J o h n R u s s e l " . L o n d o n , 1821, p . 1 7 — 1 8 ) .

D e s p r e m ă s u r a î n c a r e suprasaturarea limita e x i s t e n t ă a m u n c i i n e c e s a r e :

pieţei

este

legată

de

„ A d e v ă r a t u l s e n s al u n e i c e r e r i s p o r i t e [de l o c u r i d e m u n c ă ] d i n p a r t e a muncitorilor e s t e a c e l a că ei a c c e p t ă să p r i m e a s c ă o parte mai m i c ă din produs şi să l a s e o parte m a i m a r e patronilor lor ; şi d a c ă s e s p u n e că în felul acesta se reduce consumul şi implicit devine mai accentuată suprasaturarea pielei, eu p o t d o a r s ă a f i r m c ă î n acest caz suprasaturarea pielei este sinonimă cu profituri î n a l t e " ( „ A n I n q u i r y i n t o t h o s e P r i n c i p l e s , r e s p e c t i n g t h e N a t u r e of D e m a n d a n d t h e N e c e s s i t y of C o n s u m p t i o n , l a t e l y a d v o c a t e d b y M r . M a l t h u s " , L o n d o n , 1 8 2 1 , p. 5 9 ) .

în aceste cuvinte găsim pe deplin exprimată u n a din laturile contradicţiei [inerente producţiei capitaliste]. „ P r a c t i c a [ c a p i t a l u l u i ] d e a f o l o s i m u n c a n u m a i a c o l o şi n u m a i a t u n c i , u n d e şi cînd e a poate să producă — p e s t e cheltuielile de întreţinere ale muncito­ rului — u n profit p e n t r u c a p i t a l i s t e s t e în c o n t r a d i c ţ i e cu l e g e a naturală care r e g l e a z ă p r o d u c ţ i a " (Hodgskin, o p . cit., p. 238). „ C u c î t m a i m u l t a c u m u l e a z ă c a p i t a l u l , c u a t î t c r e ş t e suma fitului pretins ele capitalist ; p r i n a c e a s t a s e c r e e a z ă u n obstacol c a l e a creşterii p r o d u c ţ i e i şi a populaţiei" (op. cit., p. 246).

totală a artificial

pro­ în

Malthus f o r m u l e a z ă astfel c o n t r a d i c ţ i i l e d i n t r e c a p i t a l u l c a in­ s t r u m e n t d e p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l şi c a p i t a l u l c a i n s t r u m e n t d e s t i ­ nat producţiei de valoare : „ P r o f i t u l s e m ă s o a r ă î n t o t d e a u n a p r i n valoarea şi n i c i o d a t ă prin [ p r o d u s u l u i ] . . . Avuţia u n e i ţări d e p i n d e î n p a r t e d e cantitatea produselor

cantitatea obţi-

362

Critica

economiei

politice

n u t e p r i n m u n c a e i , iar î n p a r t e d e o a s t f e l d e adaptare a acestei cantităţi la trebuinţele şi la puterea de cumpărare a populafiei existente care, după cum se poate aprecia p e bază de calcule, trebuie să d e a acestei cantităţi de produse o v a l o a r e . N i m i c n u p o a t e fi m a i c e r t d e c î t a f i r m a ţ i a c ă a v u ţ i a n u e s t e d e t e r ­ m i n a t ă numai d e unul din aceşti factori. Dar c e e a c e l e a g ă mai strîns c a orice, p o a t e , a v u ţ i a ş i v a l o a r e a e s t e f a p t u l c ă valoarea este necesară pentru producerea de avuţie... î n actuala stare de lucruri, v a l o a r e a c e s e atribuie mărfurilor, adică m u n c a p e care o a m e n i i sînt dispuşi s-o sacrifice p e n t r u o b ţ i n e r e a a c e s t o r mărfuri, p o a t e fi s o c o t i t ă c a aproape singura cauză a existenţei avuţiei... Cererea de produse de c o n s u m din partea muncitorilor folosiţi în m u n c a p r o d u c t i v ă nu p o a t e c o n s t i t u i n i c i o d a t ă e a singură u n m o t i v pentru a c u m u l a r e şi i n v e s t i r e d e capital... Singure tortele de producţie nu asigură crearea unui grad corespunzător de avu­ ţie, d u p ă c u m n - o a s i g u r ă n i c i creşterea populaţiei... Pentru aceasta este necesară o a s e m e n e a repartiţie a produselor şi o a s e m e n e a a d a p t a r e a a c e s t o r p r o d u s e l a t r e b u i n ţ e l e c o n s u m a t o r i l o r lor, încît din a c e a s t a s ă r e z u l t e o c r e ş t e r e c o n s t a n t ă a valorii de schimb a întregii mase de produse ; ... c u a l t e c u v i n t e , f o r ţ e l e d e producţie sînt pe deplin puse în mişcare numai cînd e x i s t ă o nestingherită cerere p e n t r u t o t c e s e p r o d u c e " ( , . P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y " , 2 n d e d i t i o n . L o n ­ d o n , 1836, p. 2 6 6 , 3 0 1 , 302, 3 1 5 , 3 6 1 , 3 1 1 , 3 6 1 ) .

Ce-i drept, p e de o p a r t e , o astfel de c e r e r e este p r o v o c a t ă d e c r e a r e a n e î n c e t a t ă d e n o i r a m u r i d e p r o d u c ţ i e (şi d e l ă r g i r e a reciproc condiţionată a celor vechi), fapt d a t o r i t ă c ă r u i a r a m u ­ r i l e v e c h i c a p ă t ă n o i pieţe etc. ; producţia creează, într-adevăr, cerere prin aceea că foloseşte mai mulţi muncitori în ramurile e x i s t e n t e şi c r e e a z ă n o i r a m u r i d e a c t i v i t a t e , î n c a r e n o i c a p i ­ t a l i ş t i f o l o s e s c n o i m u n c i t o r i şi c a r e , l a r î n d u l l o r , d e v i n t o t o d a t ă o p i a ţ ă p e n t r u vechile ramuri. Dar, p e d e altă parte, „ c e r e r e a c r e a t ă d e î n s u ş i m u n c i t o r u l p r o d u c t i v n u p o a t e fi n i c i o d a t ă o. c e r e r e s a f i c i e n i ă , d e o a r e c e ea n u s e e x t i n d e asupra întregii cantităţi d e p r o d u s e create d e e l . D a c ă e a s-ar e x t i n d e , n - a r m a i e x i s t a p r o f i t , ş i d e c i n i c i m o t i v e p e n t r u folosirea muncii muncitorului, însăşi existenţa profitului adus de o marfă s a u a l t a p r e s u p u n e o cerere care depăşeşte cadrul cererii emanate de la muncitorul care a produs această mariă" (op. cit., p. 405, n o t a editorului). „ A t î t m u n c i t o r i i c î t şi c a p i t a l u l p o t fi e x c e d e n t a r i î n r a p o r t c u p o s i b i l i t a t e a d e a fi f o l o s i ţ i în m o d a v a n t a j o s " (op. cit., p. 4 1 4 , n o t a ) . }

{ î n l e g ă t u r ă cu p u n c t u l 3 *, l a c a r e v o m t r e c e î n c u r î n d , t r e ­ buie remarcat că acumularea prealabilă sub a cărei formă capi­ t a l u l a p a r e î n r a p o r t c u m u n c a şi d a t o r i t ă c ă r e i a e l a r e p u t e r e a de a o c o m a n d a p e aceasta din u r m ă n u este la î n c e p u t altceva d e c î t [pe d e o p a r t e ] î n s ă ş i supramuncă sub formă de plusprodus, i a r p e d e a l t ă p a r t e , o asignate asupra m u n c i i străine coexis­ tente .> Aici, bineînţeles, încă nu se p u n e p r o b l e m a de a examina s u p r a p r o d u c ţ i a î n m o d u l e i d e a fi d e t e r m i n a t , ci n u m a i p r o ­ b l e m a d e a a n a l i z a g e r m e n i i ei s u b f o r m a î n c a r e îi c o n ţ i n e i n i 1 9 0

» V e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p . 2 5 0 . — Nota

red.

Capitolul

despre

capital

383

ţia] î n s ă ş i r e l a ţ i a c a p i t a l i s t ă . D e a c e e a a i c i n i c i n u t r e b u i e s ă 3uăm î n c o n s i d e r a r e c e l e l a l t e c l a s e p o s e d a n t e şi c o n s u m a t o a r e etc., c a r e n u p r o d u c , ci t r ă i e s c d i n v e n i t u l lor, d e c i f a c s c h i m b cu c a p i t a l u l şi c o n s t i t u i e p e n t r u el r e n t r e d e s c h i m b . N u m a i î n p a r t e p u t e m l u a î n c o n s i d e r a r e a c e s t e clase (dar e d e p r e f e r a t s-o f a c e m l a e x a m i n a r e a acumulării), şi a n u m e î n m ă s u r a î n c a r e au a v u t o m a r e i m p o r t a n ţ ă î n f o r m a r e a i s t o r i c ă a c a p i t a l u l u i . î n p r o d u c ţ i a b a z a t ă p e s c l a v i e , c a şi î n p r o d u c ţ i a p a t r i a r h a l ă , î n c a d r u l c ă r e i a a g r i c u l t u r a c u p r i n d e şi i n d u s t r i a c a s n i c ă , i a r c e a mai m a r e p a r t e a populaţiei satisface nemijlocit prin m u n c a sa c e a m a i m a r e p a r t e a t r e b u i n ţ e l o r ei, s f e r a c i r c u l a ţ i e i şi a s c h i m ­ bului este e x t r e m de îngustă ; printre altele, în condiţiile sclaviei, s c l a v u l n u f i g u r e a z ă d e l o c c a participant la schimb. Dar în pro­ ducţia b a z a t ă p e capital, consumul este în toate punctele mijlocit de schimb, iar m u n c a n u a r e n i c i o d a t ă v a l o a r e de î n t r e b u i n ţ a r e nemijlocită p e n t r u , cel ce m u n c e ş t e . î n t r e a g a [IV—24] b a z ă a producţiei capitaliste o constituie m u n c a în calitatea ei de v a l o a r e d e s c h i m b şi î n c a l i t a t e a ei d e c r e a t o a r e d e v a l o a r e d e s c h i m b . A ş a încît, în primul rînd : s p r e deosebire de sclav, m u n c i t o ­ rul s a l a r i a t e s t e el î n s u ş i u n c e n t r u d e s i n e s t ă t ă t o r al circulaţiei, un participant la schimb, u n om care creează v a l o a r e de schimb ai o d o b î n d e ş t e p r i n i n t e r m e d i u l s c h i m b u l u i . In primul rînd : d a t o ­ rită schimbului dintre p a r t e a de capital d e t e r m i n a t ă ca salariu şi f o r ţ a d e m u n c ă v i e , valoarea de schimb a a c e s t e i p ă r ţ i

u

d

t

c

1 1

P r

C

6

u

m

1 1

C

t

r

a

anterioare,

a

P r i U a lui implică e x i s t e n t ă s u b formă

i

a v

* D a c ă c o n s i d e r ă m c a p i t a l u l şi m u n c a s a l a ' drept baza care este premisa producţiei, s e n drept propriile lor premise, d e materii prime şi de mijloace d e m u n c ă n e c e s ă , î n afară d e fondul p r o d u c ă p e s i n e î n s u ş i , s ă c r e e z e m i j l o a c e l e A* P t r u c a m u n c i t o r u l s ă s e r e r e a l i z e z e munca necesară, c a p i t a l i s t u l p o s e d ă s' t ă n e c e s a r e , adică să m i j l o a c e d e m u n c ă c u a j u t o r u l c ă r o r a m u n c i t " "i" P e şi d e c r e e a z ă r e a l m e n t e p r o f i t u l c a p i t a l i s t u l u i , o an v - * supramuncă, adică citorul creează î n m o d constant un dublu f o n r i ' P arată că munfond s u b formă d e capital ; o parte d i n acest f f capitalist, s a u u n dublu diţiile propriei sale existenţe, iar c e a l a l t ă parte ? e în permanenţă contalului. D u p ă c u m a m văzut, în surplusul d e c a ? ^' e x i s t e n ţ ă a l e capidacă îl comparăm cu raportul antediluvian d i m — P P ' capital real existent in momentul de taţă, fiec m u n c ă — întregul î n e g a l ă m ă s u r ă muncă străină materializată j e l e m e n t e l e lui reprezintă sită d e e l fără a da c e v a î n s c h i m b , fără a r , f P . care este însut vreun echivalent. c

r

e

d

e

c

e n

6

s

u

b

1

z

f

i

Z a

V &

3

?

r

e

e

m

u

î

n

l

o

n

d

i

n

d

t

u

e

e

i

r

o

e

d

c

a

t

t

n

e

p

s

o

m

a

z

a

r

o

f

a

u

t

e

d

a

n

0 I e r

u

r i m

u

c

C

a

p

d

i

n

u

i

i

t

e

t

l

e

C

a

a

d

r

e

e

e

s

l

i

l I l

r

S U ? i t a

d

e

c a

i t a l

u

r

l

u

s

d

e

c a

i t a

456

Critica economiei

politice

d e b a n i . P r i n a c e a s t a s e e x p l i c ă d e c e el, p r o v e n i n d d i n c i r c u l a ţ i e , a p a r e c a u n produs al circulaţiei. F o r m a r e a capitalului n u por­ n e ş t e , a ş a d a r , d e l a p r o p r i e t a t e a f u n c i a r ă (în a c e s t c a z e a p o r ­ n e ş t e cel mult de la arendaş, în m ă s u r a în care acesta face negoţ c u p r o d u s e l e s a l e a g r i c o l e ) şi n i c i d e l a b r e a s l ă ( d e ş i a c e a s t a d i n u r m ă o f e r ă o a s e m e n e a p o s i b i l i t a t e ) , ci d e l a a v u ţ i a c o m e r c i a n t u ­ l u i şi a c ă m ă t a r u l u i . D a r a v u ţ i a l o r g ă s e ş t e c o n d i ţ i i l e n e c e s a r e p e n t r u c u m p ă r a r e a muncii libere abia atunci cînd, în u r m a unui proces istoric, această m u n c ă este s e p a r a t ă de condiţiile ei o b i e c t i v e d e e x i s t e n ţ ă . Şi a b i a a t u n c i a c e a s t ă a v u ţ i e a r e p o s i b i ­ l i t a t e a d e a c u m p ă r a î n s e ş i a c e s t e condiţii. în condiţiile sistemu­ l u i d e b r e a s l ă , b u n ă o a r ă , c u b a n i i p u r şi s i m p l u , d a c ă ei n u aparţin breslei, d a c ă n u sînt ai m e ş t e r u l u i breslaş, n u se pot c u m p ă r a r ă z b o a i e d e ţesut cu s c o p u l d e a p u n e p e alţii să l u c r e z e la ele ; regulamentul p r e v e d e cîte războaie are dreptul u n meşter să p u n ă în funcţiune etc. într-un cuvînt, unealta însăşi este încă atît de contopită cu m u n c a vie, reprezintă în a s e m e n e a măsură u n d o m e n i u a l ei, î n c î t n u c i r c u l ă c u a d e v ă r a t . T r a n s f o r m a r e a banilor în capital d e v i n e posibilă d a t o r i t ă fap­ t u l u i c ă e i g ă s e s c , î n p r i m u l r î n d , m u n c i t o r i l i b e r i şi, î n a l d o i l e a r î n d , m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă şi m a t e r i a l e e t c . , c a r e d e a s e m e n e a a u d e v e n i t iibere şi s î n t d e v î n z a r e , şi c a r e a l t ă d a t ă e r a u , î n t r - u n fel s a u a l t u l , proprietatea oamenilor c a r e a c u m sînt lipsiţi d e con­ diţiile o b i e c t i v e ale existenţei lor. C î t p r i v e ş t e c e a l a l t ă c o n d i ţ i e a m u n c i i •— o a n u m i t ă î n d e m î ­ n a r e , u n e a l t a ca mijloc d e m u n c ă etc. —, în a c e a s t ă fază p r e g ă ­ t i t o a r e s a u p r e l i m i n a r ă a c a p i t a l u l u i , e a este găsită de-a gata d e c ă t r e bani, în p a r t e ca rezultat al sistemului breslelor d e la oraşe, î n p a r t e c a r e z u l t a t al i n d u s t r i e i c a s n i c e s a u a l i n d u s t r i e i l e g a t e d e a g r i c u l t u r ă ca u n a c c e s o r i u al ei. A c e s t p r o c e s istoric n u e s t e u n r e z u l t a t a l c a p i t a l u l u i ci o p r e m i s ă a l u i . D a t o r i t ă a c e s t u i p r o c e s s e i n t e r c a l e a z ă a p o i şi c a p i t a l i s t u l c a i n t e r m e d i a r (din p u n c t d e v e d e r e istoric) între p r o p r i e t a t e a funciară, s a u p r o p r i e t a t e a în g e n e r a l , şi m u n c ă . I s t o r i a n u c u n o a ş t e n i m i c c a r e s ă s e m e n e c u p o v e ş t i l e idilice în care capitalistul şi m u n c i t o r u l sînt înfăţişaţi ca f o r m î n d î m p r e u n ă o a s o c i a ţ i e e t c , [V—12] şi n i c i î n g e n e z a n o ţ i u ­ nii de capital n u se găseşte v r e o u r m ă de aşa ceva. în u n e l e l o c u r i manufactura poate să cunoască o dezvoltare sporadică, în­ tr-un cadru care mai aparţine încă, în întregime, unei alte peri­ o a d e , a ş a c u m s-a d e z v o l t a t , b u n ă o a r ă , î n o r a ş e l e i t a l i e n e alături d e bresle. Dar condiţiile care permit capitalului să devină forma dominantă a unei epoci trebuie să se dezvolte n u numai pe p l a n l o c a l , ci p e s c a r ă f o a r t e l a r g ă . ( N i m i c n u î m p i e d i c ă ca, o

Capitolul despre

capital

457

d a t ă cu d e s c o m p u n e r e a breslelor, unii m e ş t e r i b r e s l a ş i să se tran­ sforme în capitalişti industriali ; d a r a s e m e n e a cazuri, prin însăşi n a t u r a lucrurilor, sînt rare. în genere, acolo u n d e apar capitalistul şi m u n c i t o r u l , d i s p a r e s i s t e m u l b r e s l e l o r , d i s p a r m e ş t e r u l şi calfa.) S e î n ţ e l e g e d e l a s i n e — şi l a o c e r c e t a r e m a i a m ă n u n ţ i t ă a e p o c i i i s t o r i c e d e c a r e n e o c u p ă m d e v i n e ş i m a i e v i d e n t — că perioada de descompunere a m o d u r i l o r d e p r o d u c ţ i e a n t e r i o a r e şi a r a p o r t u r i l o r a n t e r i o a r e d i n t r e m u n c i t o r şi c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n c i i e s t e , f ă r ă î n d o i a l ă , şi perioada î n c a r e avuţia bănească, pe d e o p a r t e , a a n ' n s deja o m a r e d e z v o l t a r e , i a r p e d e a l t ă p a r t e c o n t i n u ă s ă c r e a s c ă şi s ă s e e x t i n d ă c u r e p e z i c i u n e , î n v i r t u t e a aceloraşi î m p r e j u r ă r i c a r e a c c e l e r e a z ă a c e a s t ă d e s c o m p u n e r e . în­ s ă ş i a v u ţ i a b ă n e a s c ă e s t e , d e altfel, u n u l d i n a g e n ţ i i a c e s t e i d e s ­ compuneri, după cum această d e s c o m p u n e r e constituie condiţia t r a n s f o r m ă r i i a v u ţ i e i b ă n e ş t i î n c a p i t a l . D a r simpla exi. 'enţă a avuţiei băneşti şi c h i a r f a p t u l c ă e a a p u t u t s ă d o b î n d e a s c ă o a n u ­ m i t ă s u p r e m a ţ i e n u s î n t c î t u ş i d e p u ţ i n s u f i c i e n t e p e n t r u c a să a i b ă l o c a c e a s t ă transformare în capital. Altminteri, Roma antică, B i z a n ţ u l e t c . , o d a t ă c u a p a r i ţ i a m u n c i i l i b e r e şi a c a p i t a l u l u i , şi-ar fi î n c h e i a t i s t o r i a s a u , m a i b i n e zis, ş i - a r fi î n c e p u t o n o u ă i s t o r i e . A c o l o d e s c o m p u n e r e a v e c h i l o r relaţii d e p r o p r i e t a t e a fost l e g a t ă tot de dezvoltarea avuţiei băneşti, a comerţului etc. Dar această d e s c o m p u n e r e , în loc să deschidă calea spre dezvoltarea industriei, a d u s d e fapt la d o m i n a ţ i a s a t u l u i a s u p r a o r a ş u l u i . Formarea iniţială a capitalului n u este de loc, aşa c u m se c r e d e d e o b i c e i , u n p r o c e s î n c a r e , c a p i t a l u l acumulează mijloace de sub­ z i s t e n ţ ă , u n e l t e d e m u n c ă şi m a t e r i i p r i m e , î n t r - u n c u v î n t c o n d i ­ ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n c i i , c a r e s - a u d e s p r i n s d e p ă m î n t şi în c a r e e s t e d e j a î n c o r p o r a t ă m u n c ă o m e n e a s c ă *. C a p i t a l u l î n n i c i u n c a z nu creează condiţiile obiective ale muncii.

* D e l a p r i m a v e d e r e e s t e c l a r c ă s - a r fi c r e a t u n c e r c v i c i o s d a c ă , p e d e o p a r t e , muncitorii p e c a r e c a p i t a l u l t r e b u i e s ă - i p u n ă l a l u c r u — p e n t r u ca e l s ă s e a f i r m e c a a t a r e — ar t r e b u i s ă f i e m a i i n t î i creaţi, să fie c h e m a u la viaţă p r i n t r - o a c u m u l a r e e f e c t u a t ă d e c a p i t a l , s ă a ş t e p t e m a g i c u l : s ă iie, î n t i m p c e , p e d e a l t ă p a r t e , c a p i t a l u l î n s u ş i n - a r fi î n s t a r e să acumuleze fără m u n c ă străină s a u , î n c e l m a i b u n c a z , ar p u t e a s ă a c u m u l e z e doar propria sa muncă, a d i c ă ar p u t e a s ă e x i s t e e l î n s u ş i s u b f o r m ă d e non-capital ş i non-bani, deoarece înainte d e e x i s t e n ţ a c a p i t a l u l u i m u n c a n u s e p o a t e v a l o r i f i c a d e c î t î n a s t f e l d e f o r m e ca m u n c a meseriaşului, a micului agricultor etc., într-un cuvînt numai în forme care s a u n u permit de loc acumularea, sau o permit n u m a i într-o m ă s u r ă cu totul redusă, întrucît ele nu permit decît un mic plusprodus, care, în cea mai mare p a r t e , e s t e d e s t i n a t consumului. în g e n e r e v a trebui să analizăm în m o d amă­ nunţit această c o n c e p ţ i e despre acumulare.

458

Critica economiei

politice

î n r e a l i t a t e , iormaiea iniţială a capitalului a r e l o c p u r şi simplu datorită faptului că prin procesul istoric de d e s c o m p u n e r e a vechilor moduri de producţie, valoarea existentă sub formă de avuţie bănească d o b î n d e ş t e c a p a c i t a t e a d e a cumpăra condiţiile o b i e c t i v e a l e m u n c i i , p e d e o p a r t e , şi d e a o b ţ i n e p r i n s c h i m b , p e bani, d e la muncitorii deveniţi liberi, însăşi m u n c a vie, p e d e altă parte. Toate aceste momente există deja, însăşi separarea lor este un p r o c e s i s t o r i c , u n p r o c e s d e d e s c o m p u n e r e , şi t o c m a i d a t o r i t ă aces­ tui proces de descompunere banii se pot transforma în capital. în tot acest proces, banii au u n rol activ n u m a i în m ă s u r a în care i n t e r v i n ei î n ş i ş i c a u n m i j l o c d e s e p a r a r e c î t s e p o a t e d e e n e r g i c şi î n m ă s u r a î n c a r e c o n t r i b u i e l a c r e a r e a d e muncitori liberi, jecmăniţi, l i p s i ţ i d e c o n d i ţ i i o b i e c t i v e d e e x i s t e n ţ ă . D a r ei, b i n e ­ î n ţ e l e s , a u u n r o l a c t i v n u p r i n a c e e a c ă creează muncitorilor con­ d i ţ i i l e o b i e c t i v e d e e x i s t e n ţ ă , ci p r i n a c e e a c ă a c c e l e r e a z ă s e p a r a ­ r e a lor d e a c e s t e condiţii, a d i c ă fac ca a c e ş t i a s ă d e v i n ă cît m a i r e p e d e lipsiţi de orice proprietate. Dacă, de pildă, marii proprietari funciari englezi a u r e n u n ţ a t l a s u i t a lor, c a r e c o n s u m a î m p r e u n ă c u ei p l u s p r o d u s u l s a t u l u i ; d a c ă apoi a r e n d a ş i i lor i-au a l u n g a t p e ţ ă r a n i i fără p ă m î n t etc., r e z u l t a t u l a fost c ă o m a s ă d e f o r ţ e d e m u n c ă v i e [ A r b e i t s k r ä f t e ] a a j u n s p e piaţa muncii -, a c e a s t ă m a s ă d e v e n i s e l i b e r ă î n d u b l u sens : liberă de vechile raporturi de clientelă sau raporturi de d e p e n d e n ţ ă şi d e s e r v i t u t e f e u d a l ă , şi, î n al d o i l e a r î n d , l i b e r ă d e o r i c e a v u ţ i e şi d e o r i c e f o r m ă d e e x i s t e n ţ ă o b i e c t i v ă , m a t e r i a l ă , a d i c ă liberă de orice proprietate -, e a e r a n e v o i t ă s ă r e c u r g ă l a v î n z a r e a f o r ţ e i ei d e m u n c ă s a u l a c e r ş e t o r i e , v a g a b o n d a j şi t î l h ă r i e ca u n i c ă s u r s ă d e e x i s t e n ţ ă . Este u n fapt c o n s t a t a t d e istorie că ea a încercat mai întîi să practice această din u r m ă îndeletni­ c i r e , d a r a m e n i n ţ a r e a s p î n z u r ă t o r i i , a s t u p u l u i i n f a m i e i şi a b i c i u ­ lui a împins-o p e î n g u s t a p o t e c ă ce d u c e la p i a ţ a muncii. Iată d e c e domniile u n o r r e g i c a H e n r i c al V I I - l e a , H e n r i c a l V I I I - l e a etc. reprezintă u n a din condiţiile procesului istoric de descom­ p u n e r e , i a r ei p o t fi c o n s i d e r a ţ i c a f ă u r i t o r i ai c o n d i ţ i i l o r d e e x i ­ stenţă a capitalului. 2 1 6

P e d e altă parte, mijloacele d e s u b z i s t e n ţ ă etc., p e care îna­ inte proprietarii funciari le c o n s u m a u î m p r e u n ă cu cei din suita lor, s e aflau a c u m la dispoziţia b a n i l o r c a r e d o r e a u s ă le c u m p e r e , p e n t r u c a , p r i n i n t e r m e d i u l lor, s ă c u m p e r e m u n c ă . A c e s t e m i j ­ l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă n - a u f o s t c r e a t e d e b a n i şi n i c i n - a u fost acumulate d e e i ; e l e e x i s t a u d e j a şi e r a u c o n s u m a t e şi r e p r o d u s e î n a i n t e d e a fi c o n s u m a t e şi r e p r o d u s e p r i n i n t e r m e d i u l b a n i l o r .

Capitolul despre

capital

459

C e e a ce se schimbase e r a doar faptul că a c u m aceste mijloace d e s u b z i s t e n ţ ă e r a u a r u n c a t e p e piaţa schimbului, c ă e l e îşi p i e r ­ d u s e r ă l e g ă t u r a l o r d i r e c t ă c u g u r i l e c e l o r d i n s u i t ă ş.a.m.d. şi d i n valori d e î n t r e b u i n ţ a r e d e v e n i s e r ă valori d e schimb, căzînd astfel s u b p u t e r e a [V—13] şi d o m i n a ţ i a a v u ţ i e i b ă n e ş t i . A c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t şi c u u n e l t e l e d e m u n c ă . A v u ţ i a b ă n e a s c ă n - a i n v e n t a t şi n - a f a b r i c a t n i c i r o a t a d e t o r s şi n i c i r ă z ­ b o i u l d e ţ e s u t . D a r , o d a t ă s m u l ş i d e p e p ă m î n t u l l o r , t o r c ă t o r i i şi ţesătorii, î m p r e u n ă c u r ă z b o a i e l e şi v î r t e l n i ţ e l e lor, a u ajuns s u b s t ă p î n i r e a a v u ţ i e i b ă n e ş t i e t c . Capitalul nu iace decît să unească laolaltă masa de braţe şi masa de unelte pe care le găseşte gata pregătite. El doar le adună sub stăpînirea sa. A c e a s t a e s t e adevă­ rata acumulare o p e r a t ă de el. E a c o n s t ă în c o n c e n t r a r e a în diferite p u n c t e a m u n c i t o r i l o r şi u n e l t e l o r l o r . D e s p r e a c e s t l u c r u v o i v o r b i mai pe larg în capitolul despre aşa-numita acumulare a capitalului. A v u ţ i a bănească — sub forma avuţiei comerciale — a contri­ buit, fireşte, la d e s c o m p u n e r e a m a i r a p i d ă a vechilor relaţii de p r o d u c ţ i e şi — c u m f o a r t e b i n e a a r ă t a t A . S m i t h — a dat, de pildă, p r o p r i e t a r u l u i funciar posibilitatea să-şi s c h i m b e cerealele, vitele etc. p e valori de î n t r e b u i n ţ a r e a d u s e din străinătate, în loc s ă t o a c e î m p r e u n ă cu chefliii din s u i t a sa v a l o r i l e d e î n t r e b u i n ţ a r e p r o d u s e d e el î n s u ş i şi s ă c o n s i d e r e c ă î n b u n ă p a r t e a v u ţ i a s a s e măsoară prin n u m ă r u l de trîntori care-i alcătuiau suita. A v u ţ i a b ă n e a s c ă a f ă c u t c a p e n t r u el valoarea de schimb a veniturilor sale să capete o importanţă din ce în ce mai m a r e . Acelaşi lucru s-a î n t î m p l a t şi c u a r e n d a ş i i l u i , c a r e d e v e n i s e r ă p e j u m ă t a t e c a p i ­ talişti, deşi într-o formă deghizată. D e z v o l t a r e a v a l o r i i d e s c h i m b ( f a v o r i z a t ă d e banii strînşi de tagma negustorilor) descompune producţia, care e orientată mai a l e s s p r e c r e a r e a d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e i m e d i a t ă , şi f o r m e l e de proprietate corespunzătoare acestei producţii (raporturile din­ t r e m u n c ă şi c o n d i ţ i i l e e i o b i e c t i v e ) şi d u c e a s t f e l l a f o r m a r e a u n e i pieţe a muncii (care în nici u n caz n u t r e b u i e c o n f u n d a t ă cu p i a ţ a d e s c l a v i ) . D a r şi a c e a s t ă a c ţ i u n e a b a n i l o r e s t e p o s i b i l ă n u ­ m a i d a c ă e a a r e c a p r e m i s ă a c t i v i t a t e a meşteşugului orăşenesc, c a r e nu s e b a z e a z ă p e c a p i t a l şi p e m u n c ă s a l a r i a t ă , ci p e o r g a n i ­ zarea de breaslă a muncii etc. M u n c a orăşenească a creat ea însăşi m i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e p e n t r u c a r e b r e s l e l e e r a u tot atît d e stînjenitoare p e cît de stînjenitoare e r a u v e c h i l e relaţii de p r o ­ prietate funciară p e n t r u o agricultură perfecţionată, c a r e în p a r t e e r a , l a r î n d u l ei, o c o n s e c i n ţ ă a c r e ş t e r i i d e s f a c e r i i p r o d u s e l o r a g r i ­ cole la oraşe etc. Celelalte î m p r e j u r ă r i care, d e pildă, în secolul al X V I - l e a , a u f ă c u t s ă c r e a s c ă a t î t m a s a m ă r f u r i l o r a f l a t e î n c i r 2 1 7

460

Critica e c o n o m i e i

politice

c u l a ţ i e , c î t şi m a s a b a n i l o r a u c r e a t n o i n e c e s i t ă ţ i şi a u s p o r i t a s t ­ fel v a l o a r e a d e s c h i m b a p r o d u s e l o r i n d i g e n e e t c . , a u d u s l a o creştere a preţurilor etc. ; toate acestea au favorizat, p e d e o parte, d e s c o m p u n e r e a vechilor relaţii de producţie, au accelerat procesul de s e p a r a r e a muncitorului sau a trîndavului apt de m u n c ă de con­ d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e r e p r o d u c ţ i e i s a l e şi a u f a v o r i z a t a s t f e l t r a n s ­ formarea banilor în capital. D e a c e e a a r fi c î t s e p o a t e d e a b s u r d s ă s e c r e a d ă c ă initial c a p i t a l u l a a c u m u l a t şi a c r e a t condiţiile obiective ale producţiei — m i j l o a c e l e d e s u b z i s t e n ţ ă , m a t e r i i l e p r i m e , u n e l t e l e — şi l e - a oferit m u n c i t o r i l o r c a r e e r a u lipsiţi d e ele. D i m p o t r i v ă , a v u ţ i a b ă n e a s c ă a fost a c e a c a r e , î n p a r t e , a f ă c u t c a f o r ţ e l e d e m u n c ă [die A r b e i t s k r ä f t e ] a l e i n d i v i z i l o r a p ţ i d e m u n c ă s ă fie lipsite de a c e s t e c o n d i ţ i i ; î n p a r t e a c e s t p r o c e s d e s e p a r a r e s-a d e s f ă ş u r a t fără participarea avuţiei băneşti. C î n d formarea iniţială a capita­ lului a atins u n anumit nivel de dezvoltare, a v u ţ i a b ă n e a s c ă a că­ pătat posibilitatea de a acţiona ca mijlocitor între condiţiile obiec­ t i v e d e e x i s t e n ţ ă a s t f e l e l i b e r a t e şi f o r ţ e l e d e m u n c ă [ A r b e i t s k r ä f t e ] vii, e l i b e r a t e şi e l e , d a r t o t o d a t ă despuiate de orice proprietate, şi a putut să cumpere cu cele dintîi pe acestea din urmă. Formarea avuţiei băneşti î n a i n t e d e t r a n s f o r m a r e a ei î n c a p i t a l ţ i n e d e p r e ­ i s t o r i a e c o n o m i e i b u r g h e z e . C a m ă t ă , n e g o ţ u l , o r a ş e l e şi fiscul, c a r e a a p ă r u t o d a t ă c u e l e , j o a c ă a i c i r o l u l p r i n c i p a l ,• acumularea de bani, p r a c t i c a t ă d e a r e n d a ş i , ţ ă r a n i e t c . , p r e z i n t ă ş i e a i m p o r t a n ţ ă , dar o importanţă secundară. A i c i s e v ă d e ş t e t o t o d a t ă c ă d e z v o l t a r e a s c h i m b u l u i şi a v a l o r i i de schimb, care este mijlocită pretutindeni de negoţ sau a cărei m i j l o c i r e p o a t e fi n u m i t ă n e g o ţ ( î n t r u c î t b a n i i c a p ă t ă î n t a g m a negustorească o existenţă de sine stătătoare, aşa cum circulaţia c a p ă t ă o a s e m e n e a existenţă în comerţ), d u c e la d e s c o m p u n e r e a raporturilor de proprietate ale muncii c u c o n d i ţ i i l e ei d e e x i s t e n ţ ă şi, î n a c e l a ş i t i m p , f a c e c a munca însăşi să devină una din condi­ ţiile obiective ale producţiei ; toate aceste raporturi sînt în egală m ă s u r ă e x p r e s i a p r e d o m i n ă r i i v a l o r i i d e î n t r e b u i n ţ a r e şi a p r o d u c ­ ţ i e i o r i e n t a t e s p r e c o n s u m u l n e m i j l o c i t , c a şi a i m p o r t a n ţ e i p r e ­ cumpănitoare a unei colectivităţi reale, care există ea însăşi ne­ mijlocit ca o premisă a producţiei. P r o d u c ţ i a b a z a t ă p e v a l o a r e a d e s c h i m b şi o r î n d u i r e a s o c i a l ă bazată p e schimbul acestor valori de schimb (chiar dacă, aşa cum am văzut în capitolul p r e c e d e n t care tratează despre bani, apa­ r e n t c o n s i d e r ă p r o p r i e t a t e a e x c l u s i v c a r e z u l t a t al muncii, proprie­ t a t e a p r i v a t ă a s u p r a p r o d u s u l u i m u n c i i p r o p r i i c a c o n d i ţ i e [a m u n ­ cii], i a r m u n c a c a o c o n d i ţ i e g e n e r a l ă a a v u ţ i e i ) p r e s u p u n şi g e n e -

Capitolul despre

capita!

461

r e a z ă s e p a r a r e a m u n c i i d e condiţiile ei obiective. A c e s t schimb d e e c h i v a l e n t e există, dar el n u r e p r e z i n t ă decît aspectul superfi­ cial al u n e i p r o d u c ţ i i c a r e se b a z e a z ă p e a p r o p r i e r e a m u n c i i stră­ i n e , a p r o p r i e r e e f e c t u a t ă f ă r ă schimb, d a r s u b aparenţa schimbu­ lui. A c e s t s i s t e m d e s c h i m b a r e l a b a z ă capitalul, iar d a c ă e pri­ vit s e p a r a t d e capital, adică aşa c u m a p a r e la suprafaţă, ca sistem d e sine stătător, e l n u e s t e d e c î t o s i m p l ă aparenţă, dar o aparenţă inevitabilă. D e a c e e a n u t r e b u i e s ă n e m i r ă m c ă a c e s t s i s t e m al v a l o r i l o r d e s c h i m b (în c a r e s c h i m b u l s e e f e c t u e a z ă î n t r e e c h i v a l e n t e m ă ­ s u r a t e p r i n m u n c ă ) s e t r a n s f o r m ă î n apropriere de muncă străină fără schimb s a u , m a i b i n e zis, n e d e z v ă l u i e c ă f o n d u l s ă u a s c u n s îl c o n s t i t u i e o a s t f e l d e a p r o p r i e r e c a r e î n s e a m n ă o c o m p l e t ă s e ­ p a r a r e î n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e . C ă c i d o m i n a ţ i a v a l o r i i d e s c h i m b î n s ă ş i şi a p r o d u c ţ i e i p r o d u c ă t o a r e d e v a l o r i d e s c h i m b presupune [V—14] c ă î n s ă ş i f o r ţ a d e m u n c ă s t r ă i n ă e s t e o v a l o a r e d e s c h i m b , adică p r e s u p u n e că forţa de m u n c ă vie este s e p a r a t ă d e condiţiile e i o b i e c t i v e ; r a p o r t u l d i n t r e e a şi a c e s t e a — s a u r a p o r t u l d i n ­ t r e e a şi p r o p r i a e i o b i e c t i v i t a t e — c a f a ţ ă d e o p r o p r i e t a t e s t r ă ­ ină ; într-un cuvînt, raportul faţă de a c e s t e a ca faţă d e capital. Epoca de aur a muncii care se e m a n c i p e a z ă se situează în pe­ rioada de declin a societăţii feudale, cînd luptele intestine sînt î n c ă a p r i g e , ca, d e e x e m p l u , î n A n g l i a î n s e c o l u l al X I V - l e a şi î n p r i m a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i al X V - l e a . P e n t r u c a m u n c a s ă s e r a ­ p o r t e z e i a r ă ş i l a c o n d i ţ i i l e e i o b i e c t i v e c a l a p r o p r i e t a t e a ei, e s t e n e c e s a r c a u n a l t s i s t e m să-1 î n l o c u i a s c ă p e a c e l a a l s c h i m b u l u i privat, care, cum am văzut, presupune schimb de muncă mate­ r i a l i z a t ă p e f o r ţ a d e m u n c ă şi, c a a t a r e , d u c e l a a p r o p r i e r e d e m u n c ă vie fără echivalent. Modul de transformare a banilor în capital se manifestă ade­ seori absolut concret din p u n c t de v e d e r e istoric ; b u n ă o a r ă , u n n e g u s t o r p u n e s ă l u c r e z e p e n t r u el m a i m u l ţ i t o r c ă t o r i şi ţ e s ă t o r i c a r e p î n ă a t u n c i p r a c t i c a u t o r s u l şi ţ e s u t u l c a o î n d e l e t n i c i r e a c ­ c e s o r i e r u r a l ă , şi t r a n s f o r m ă a c e a s t ă î n d e l e t n i c i r e a c c e s o r i e î n t r - o î n d e l e t n i c i r e d e b a z ă . D i n a c e s t m o m e n t , c o m e r c i a n t u l îi l e a g ă d e el, îi s u b o r d o n e a z ă a u t o r i t ă ţ i i l u i c a m u n c i t o r i s a l a r i a ţ i . P a s u l u r m ă t o r îl f a c e s m u l g î n d u - i d i n l o c u r i l e l o r d e b a ş t i n ă şi p u n î n du-i să lucreze laolaltă. în acest p r o c e s simplu se v e d e limpede c ă n e g u s t o r u l n - a p r e g ă t i t n i c i m a t e r i e p r i m ă , n i c i u n e l t e şi n i c i m i j l o a c e d e s u b z i s t e n ţ ă p e n t r u ţ e s ă t o r şi t o r c ă t o r . El n - a f ă c u t a l t c e v a decît să-i limiteze t r e p t a t la u n singur tip d e m u n c ă , c a r e îi f a c e d e p e n d e n ţ i d e v î n z a r e , d e c u m p ă r ă t o r , d e n e g u s t o r , p r o d u c î n d î n c e l e d i n u r m ă n u m a i pentru n e g u s t o r şi prin interme-

462

Critica e c o n o m i e i

politice

diul n e g u s t o r u l u i ! La î n c e p u t n e g u s t o r u l n - a f ă c u t d e c î t s ă c u m ­ p e r e m u n c a lor prin c u m p ă r a r e a p r o d u s u l u i muncii lor ; dar în­ d a t ă c e ei s e l i m i t e a z ă l a p r o d u c ţ i a a c e s t e i v a l o r i d e s c h i m b şi, p r i n u r m a r e , s î n t n e v o i ţ i s ă p r o d u c ă î n m o d n e m i j l o c i t valori de schimb, să schimbe p e bani î n t r e a g a lor m u n c ă p e n t r u a a v e a p o s i b i l i t a t e a s ă - ş i c o n t i n u e e x i s t e n ţ a , ei a j u n g s u b s t ă p î n i r e a n e ­ g u s t o r u l u i , şi p î n ă l a u r m ă d i s p a r e c h i a r şi a p a r e n ţ a c ă ei i - a r v i n d e p r o d u s e . N e g u s t o r u l l e c u m p ă r ă m u n c a şi l e r ă p e ş t e m a i î n t î i p r o p r i e t a t e a a s u p r a p r o d u s u l u i , i a r c u r î n d d u p ă a c e e a şi p r o ­ prietatea asupra uneltei, sau le lasă această proprietate ca o proprietate aparentă, pentru a reduce propriile sale cheltuieli de producţie. F o r m e l e istorice iniţiale, în c a r e capitalul a p a r e la î n c e p u t în m o d s p o r a d i c sau, pe alocuri, alături de vechile moduri de pro­ ducţie, însă subminîndu-le treptat pretutindeni, este, în primul rînd, manufactura propriu-zisă (care n u este î n c ă fabrică). M a n u f a c t u r a apare acolo u n d e există o producţie de m a s ă pentru export, pentru p i a ţ a e x t e r n ă — a ş a d a r , p e baza marelui comerţ pe uscat şi pe mare, î n m a r i c e n t r e c o m e r c i a l e , ca, d e p i l d ă , o r a ş e l e i t a l i e n e , C o n s t a n t i n o p o l u l , o r a ş e l e d i n F l a n d r a şi O l a n d a , u n e l e o r a ş e s p a ­ n i o l e , ca, d e p i l d ă , B a r c e l o n a e t c . M a n u f a c t u r a n u c u p r i n d e la î n c e p u t a ş a - z i s e l e meserii orăşeneşti, ci îndeletnicirile accesorii rurale, t o r s u l şi ţ e s u t u l , a d i c ă a c e l e c a t e g o r i i d e m u n c ă c a r e c e r m a i p u ţ i n d e c î t o r i c a r e a l t e l e î n d e m î n a r e şi p r e g ă t i r e p r o f e s i o n a l ă . Dacă facem abstracţie de aceste mari centre comerciale, u n d e ea g ă s e ş t e o b a z ă p e n t r u p i a ţ a externă şi u n d e , p r i n u r m a r e , p r o ­ d u c ţ i a e s t e , c a s ă z i c e m a ş a , o r i e n t a t ă în mod spontan spre va­ loarea de schimb — căci manufacturile sînt direct legate de n a v i g a ţ i e şi c h i a r d e c o n s t r u c ţ i i l e n a v a l e e t c . •—, c o n s t a t ă m c ă m a n u f a c t u r a n u s e i n s t a l e a z ă î n t î i l a o r a ş e , ci î n m e d i u l r u r a l , la sate, u n d e n u există bresle etc. îndeletnicirile accesorii rurale formează o b a z ă largă p e n t r u manufactură, în timp ce la oraş meseriile au nevoie de u n înalt grad de dezvoltare a producţiei p e n t r u c a a c e a s t a s ă p o a t ă fi o r g a n i z a t ă c a p r o d u c ţ i e d e f a b r i c ă . O b a z ă l a r g ă f o r m e a z ă şi u n e l e r a m u r i a l e i n d u s t r i e i , c a f a b r i c i l e d e sticlă, u z i n e l e m e t a l u r g i c e , ferăstraiele etc., c a r e cer din capul locului o mai m a r e c o n c e n t r a r e de forţe d e m u n c ă [Arbeitskräfte], e x p l o a t e a z ă î n m a i m a r e m ă s u r ă r e s u r s e n a t u r a l e şi f a c s ă fie n e c e s a r ă o p r o d u c ţ i e d e m a s ă , p r e c u m şi o c o n c e n t r a r e a m i j l o a ­ c e l o r d e m u n c ă e t c . L a fel s e p r e z i n t ă l u c r u r i l e şi c u f a b r i c i l e d e hîrtie etc. P e d e a l t ă p a r t e , e s t e v o r b a d e a p a r i ţ i a a r e n d a ş u l u i şi d e t r a n s ­ formarea populaţiei agricole în zileri liberi. A s e m e n e a transfor-

Capitolul despre

bani

463

m a r e î n c e p e să se p r o d u c ă m a i întîi la sate, cu toate că acolo ea a j u n g e c e l m a i t î r z i u l a u l t i m e l e e i c o n s e c i n ţ e şi c a p ă t ă c e l m a i tîrziu formele ei cele m a i p u r e . Din a c e a s t ă cauză, anticii, c a r e n - a u depăşit niciodată artiza­ n a t u l o r ă ş e n e s c propriu-zis, n-au p u t u t ajunge la o m a r e industrie. Prima condiţie pentru crearea acestei industrii este ca întreaga ţ a r ă s ă fie a t r a s ă î n p r o d u c ţ i a d e v a l o r i d e s c h i m b , i a r n u d e v a l o r i d e î n t r e b u i n ţ a r e . Fabricile d e sticlă şi cele d e hîrtie, uzinele side­ r u r g i c e e t c . n u p o t fi e x p l o a t a t e p r i n s i s t e m u l d e b r e a s l ă . E l e r e ­ c l a m ă o p r o d u c ţ i e d e m a s ă , o d e s f a c e r e p e o p i a ţ ă l a r g ă şi avuţie bănească în mîinile întreprinzătorului, care nu creează condiţiile s u b i e c t i v e şi o b i e c t i v e , c ă c i , î n c a d r u l v e c h i l o r r e l a ţ i i d e p r o p r i e ­ t a t e şi d e p r o d u c ţ i e , e l e n u p o t fi u n i t e . D e s c o m p u n e r e a r e l a ţ i i l o r f e u d a l e , c a şi a p a r i ţ i a m a n u f a c t u r i i transformă treptat toate ramurile de activitate în ramuri exploa­ t a t e d e capital. Ce-i drept, la oraşe se găseşte u n element consti­ tutiv p e n t r u formarea muncii salariate propriu-zise : muncitori cu ziua, c a r e n u fac p a r t e d i n b r e s l e , s a l a h o r i etc. fV—15] D a c ă , a ş a c u m a m v ă z u t , t r a n s f o r m a r e a b a n i l o r î n c a ­ pital presupune, ca o condiţie, un proces istoric care a separat c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n c i i şi l e - a f ă c u t s ă d e v i n ă i n d e p e n ­ d e n t e în raport cu muncitorul, p e de altă parte, capitalul, o d a t ă c e ş i - a f ă c u t a p a r i ţ i a şi s-a d e z v o l t a t , î ş i s u b o r d o n e a z ă î n t r e a g a p r o d u c ţ i e , d e z v o l t î n d şi d e s ă v î r ş i n d p r e t u t i n d e n i s e p a r a r e a d i n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e , d i n t r e m u n c ă şi c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n ­ cii, î n c o n t i n u a r e s e v a v e d e a c u m d e s f i i n ţ e a z ă c a p i t a l u l m u n c a meşteşugărească, mica proprietate ţărănească bazată pe muncă e t c . , şi c h i a r p e s i n e î n s u ş i , î n a c e l e f o r m e î n c a r e e l nu a p a r e î n o p o z i ţ i e c u m u n c a : î n micul capital şi î n f o r m e l e i n t e r m e d i a r e , h i b r i d e , c a r e se s i t u e a z ă î n t r e v e c h i l e m o d u r i d e p r o d u c ţ i e (sau a ş a c u m s-au reînnoit ele p e b a z a capitalului) şi m o d u l de pro­ d u c ţ i e c l a s i c , a d e c v a t , al c a p i t a l u l u i î n s u ş i . Singura acumulare care precedă, ca o premisă, apariţia capita­ l u l u i e s t e a c u m u l a r e a avuţiei băneşti, care, p r i v i t ă în sine, e s t e cu totul n e p r o d u c t i v ă în forma în care e a d e c u r g e n u m a i din circu­ l a ţ i e şi a p a r ţ i n e n u m a i a c e s t e i a . C a p i t a l u l î ş i c r e e a z ă r e p e d e o p i a ţ ă i n t e r n ă , d e s f i i n ţ î n d t o a t e î n d e l e t n i c i r i l e a c c e s o r i i r u r a l e şi, p r i n u r m a r e , t o r c î n d şi ţ e s î n d p e n t r u t o ţ i , î m b r ă c î n d u - i p e t o ţ i e t c . , într-un cuvînt imprimînd forma de valori de schimb unor mărfuri c a r e înainte erau produse ca valori de întrebuinţare nemijlocite. A c e s t proces rezultă d e la sine din s e p a r a r e a lucrătorului de pă­ m î n t şi d e p r o p r i e t a t e a (fie şi f e u d a l ă ) a s u p r a c o n d i ţ i i l o r d e p r o ­ ducţie.

464

Critica e c o n o m i e i

politice

î n cazul meşteşugului orăşenesc, deşi în esenţă el se bazează p e schimb şi p e c r e a r e a d e valori d e schimb, a c e a s t ă p r o d u c ţ i e a r e c a s c o p p r i n c i p a l şi i m e d i a t asigurarea existenţei meseriaşului, a meşterului, a ş a d a r v a l o a r e a d e î n t r e b u i n ţ a r e , şi n u îmbogăţirea, n u valoarea de schimb ca atare, î n c o n s e c i n ţ ă , p r o d u c ţ i a e s t e p r e ­ tutindeni s u b o r d o n a t ă u n u i c o n s u m care constituie p r e m i s a ei p r e a ­ labilă, i a r oferta este s u b o r d o n a t ă cererii şi s e e x t i n d e doar treptat.

* * * Procesul de valorificare a capitalului are, aşadar, drept rezul­ tat principal producţia de capitalişti şi de muncitori salariaţi. E c o n o m i a p o l i t i c ă , î n g e n e r a l , u i t ă c u d e s ă v î r ş i r e a c e s t fapt, î n t r u ­ cît e a se o c u p ă n u m a i d e lucrurile p r o d u s e . întrucît în acest p r o ­ ces m u n c a materializată în obiecte se manifestă în acelaşi timp ca neobiectivare a muncitorului, c a întruchipare obiectivată a unei s u b i e c t i v i t ă ţ i o p u s e m u n c i t o r u l u i , c a proprietate a unei voinţe s t r ă i n e d e el, î n v i r t u t e a a c e s t u i fapt c a p i t a l u l e s t e î n m o d i n e ­ v i t a b i l t o t o d a t ă capitalist ; ca atare, p ă r e r e a unor socialişti că a m a v e a n e v o i e d e capital, şi n u d e capitalişti , este complet greşită. N o ţ i u n e a d e c a p i t a l i m p l i c ă şi f a p t u l c ă c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n c i i ( d e ş i s î n t u n p r o d u s a l m u n c i i ) s e personifică faţă d e m u n c ă sau, ceea ce este acelaşi lucru, se afirmă c a proprietate a unei persoane străine de muncitor. în noţiunea de capital e cu­ prins şi capitalistul. 2 1 S

Totuşi această eroare nu este mai mare decît aceea pe care o c o m i t , b u n ă o a r ă , filologii, c a r e v o r b e s c d e s p r e e x i s t e n ţ a u n u i capital î n antichitate, d e s p r e capitaliştii greci şi r o m a n i . A c e a s t a e t o t u n a c u a s p u n e c ă la R o m a şi în Grecia m u n c a e r a liberă, ceea ce este puţin probabil c ă aceşti domni s-ar încumeta să afirme. Şi d a c ă î n p r e z e n t p r o p r i e t a r i i d e p l a n t a ţ i i d i n A m e r i c a , d e s p r e c a r e a c u m s p u n e m c ă s î n t n i ş t e c a p i t a l i ş t i , sînt î n t r - a d e v ă r capitalişti, aceasta se explică prin faptul c ă ei reprezintă o ano­ malie în condiţiile pieţei mondiale bazate p e m u n c a liberă. D a c ă t e r m e n u l „ c a p i t a l " ( p e c a r e n u - 1 î n t î l n i m l a a u t o r i i antici*) a r fi a p l i c a b i l şi c î n d e v o r b a d e a n t i c h i t a t e , a r î n s e m n a c ă h o a r ­ dele n o m a d e , care şi azi p e r e g r i n e a z ă c u t u r m e l e l o r p r i n s t e p e l e Asiei, sînt c e i m a i mari capitalişti, întrucît sensul iniţial al c u v î n tului capital e r a acela d e „vite". A ş a se explică d e ce contractul de arendă în n a t u r ă care e încă frecvent în sudul Franţei din cauza * D e ş i l a g r e c i c u v î n t u l a p p e l a [ s a u a p p â t a — capitalul initial, f ă r ă d o b î n z i l e ce i s e a d a u g ă ] c o r e s p u n d e e x p r e s i e i l a t i n e ş t i p r i n c i p a l i s summa iei c r é d i t é e [partea principală a sumei care s e d ă c u împrumut]

Capitolul despre

capital

465

l i p s e i d e c a p i t a l p o a r t ă u n e o r i d e n u m i r e a d e bail de bestes à chaptel ». D a r d a c ă n e - a m î n g ă d u i s ă n e e x p r i m ă m î n t r - o p r o a s t ă l i m b ă l a t i n e a s c ă , a t u n c i c a p i t a l i ş t i i n o ş t r i , s a u capitales homines **, a r fi a c e i a „ q u i d e b e n t censum de capite" ***. La d e f i n i r e a n o ţ i u n i i d e c a p i t a l n e l o v i m d e d i f i c u l t ă ţ i c a r e n u există atunci cînd e v o r b a de bani. Capital înseamnă, în esenţă, capitalist -, d a r î n a c e l a ş i t i m p c a p i t a l u l e s t e şi u n e l e m e n t al e x i s ­ t e n ţ e i c a p i t a l i s t u l u i c a r e e d i s t i n c t d e el şi c a r e s e p r e z i n t ă c a p r o d u c ţ i e î n g e n e r a l — e s t e capital. M a i d e p a r t e v o m v e d e a că n o ţ i u n e a d e capital cuprinde numeroase elemente care nu par să intre în definiţia lui. Se s p u n e , d e pildă : capitalul se dă cu îm­ p r u m u t , s e a c u m u l e a z ă e t c , î n t o a t e a c e s t e c a z u r i , el p a r e s ă fie u n s i m p l u o b i e c t şi s ă c o i n c i d ă î n t r u t o t u l c u m a t e r i a d i n c a r e este alcătuit. Dar toate acestea se vor lămuri în cursul expunerii. (în t r e a c ă t a ş a v e a d e f ă c u t u r m ă t o a r e a r e m a r c ă a m u z a n t ă : b r a v u l A d a m Müller, care înţelege în chip de-a dreptul mistic toate f i g u r i l e r e t o r i c e , a a u z i t şi e l p e u n i i ş i p e a l ţ i i v o r b i n d d e capital viu, î n o p o z i ţ i e c u c a p i t a l mort, şi l e t ă l m ă c e ş t e a c u m î n s p i r i t t e o z o f i c . R e g e l e E t h e l s t a n a r fi p u t u t să-1 l ă m u r e a s c ă î n f e l u l u r m ă t o r : ,,Reddam d e m e o p r o p r i o d é c i m a s D e o t a e m in Vivente Capitali [ v i t e v i i ] , q u a m i n mortuis fructibus terrae [roade neîn­ sufleţite ale p ă m î n t u l u i ] " * * * * ) . Banii p ă s t r e a z ă m e r e u a c e e a ş i formă s u b u n acelaşi substrat, şi p r i n a c e a s t a s e e x p l i c ă d e c e p o t fi l e s n e l u a ţ i p u r şi s i m p l u d r e p t u n lucru. Dar aceleaşi lucruri, mărfuri, bani etc. pot să reprezinte c a p i t a l s a u v e n i t e t c . î n f e l u l a c e s t a d e v i n e l i m p e d e , c h i a r şi p e n ­ tru economiştii [burghezi], că sub această formă banii n u sînt ceva p a l p a b i l , şi c ă u n u l şi a c e l a ş i l u c r u p o a t e s ă fie s u b s u m a t c î n d n o ţ i u n i i d e c a p i t a l , c î n d u n e i n o ţ i u n i d i f e r i t e , o p u s e c h i a r , şi, c o ­ r e s p u n z ă t o r c u a c e a s t a , el este s a u nu este c a p i t a l . R e i e s e î n m o d e v i d e n t c ă , î n a c e s t s e n s , c a p i t a l u l este o relaţie şi că el nu poate ii decît o relaţie de producţie [V—15]. m

* * * [V—16] { La c e l e s p u s e m a i s u s t r e b u i e s ă a d ă u g ă m u r m ă t o a ­ rele : Schimbul de echivalente, care pare să presupună dreptul de p r o p r i e t a t e a s u p r a p r o d u s u l u i p r o p r i e i m u n c i şi, d e a c e e a , p a r e s ă * — împrumut de vite in calitate de capital. — Nota trad. •** — o a m e n i i de trunte. — tVofa trad. * * * — „ c a r e p l ă t e s c capitaţia". —• fVofa trad. * * * * — „ V o i d a z e c i u i a l ă d i n a v u t u l m e u Iui d u m n e z e u , a t î t î n animale c î t şi î n roade neînsufleţite ale pămîntului" (Marx c i t e a z ă a c e a s t ă frază d u p ă ţ i o n a r u l D u c a n g e ) . — Nota trad.

vi!., dic­

466

Critica economiei

politice

i n d e n t i f i c e aproprierea prin intermediul muncii — adică adevăra­ t u l p r o c e s e c o n o m i c d e a p r o p r i e r e — c u dreptul de proprietate asupra m u n c i i o b i e c t i v e ( c e e a c e a p ă r e a î n a i n t e c a u n p r o c e s r e a l a p a r e aici ca o relaţie juridică, adică e s t e r e c u n o s c u t d r e p t o c o n d i ţ i e g e n e r a l ă a p r o d u c ţ i e i , şi, d e a c e e a , e s t e r e c u n o s c u t d r e p t lege, este considerat ca expresie a voinţei generale), trece în con­ t r a r i u l s ă u şi, î n v i r t u t e a u n e i d i a l e c t i c i n e c e s a r e , s e m a n i f e s t ă c a o s e p a r a r e a b s o l u t ă î n t r e m u n c ă şi p r o p r i e t a t e şi c a o î n s u ş i r e d e m u n c ă s t r ă i n ă fără schimb, fără e c h i v a l e n t . Producţia, c a r e e b a z a t ă p e v a l o a r e a d e s c h i m b şi l a s u p r a f a ţ a c ă r e i a s e d e s f ă ş o a r ă a c e s t s c h i m b l i b e r şi e g a l d e e c h i v a l e n t e , e s t e î n f o n d u n s c h i m b d e muncă materializată, ca valoare de schimb, p e m u n c ă vie, ca v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e ; sau, altfel s p u s , m u n c a se c o m p o r t ă faţă d e c o n d i ţ i i l e ei o b i e c t i v e — şi, d e a c e e a , f a ţ ă d e o b i e c t i v i t a t e a c r e a t ă d e e a însăşi — ca faţă d e o p r o p r i e t a t e s t r ă i n ă : a r e loc o înstrăinare [Entăusserung] a muncii. Pe de altă parte, o condi­ ţ i e p e n t r u e x i s t e n ţ a v a l o r i i d e s c h i m b e s t e c a e a s ă fie m ă s u r a t ă p r i n t i m p u l d e m u n c ă ; d e a c e e a , m u n c a v i e — şi n u v a l o a r e a e i — s e r v e ş t e d r e p t m ă s u r ă a valorii. Este o e r o a r e să se c r e a d ă c ă în t o a t e s t a d i i l e ei, p r o d u c ţ i a — şi, d e a c e e a , şi s o c i e t a t e a —• s e b a ­ z e a z ă p e schimbul de simplă muncă [blosse Arbeit] contra muncă. î n diferitele forme de p r o d u c ţ i e în c a r e m u n c a se c o m p o r t ă faţă d e c o n d i ţ i i l e ei d e p r o d u c ţ i e c a f a ţ ă d e p r o p r i e t a t e a ei, r e p r o ­ d u c ţ i a m u n c i t o r u l u i n u e s t e c î t u ş i d e p u ţ i n d e t e r m i n a t ă numai de muncă, î n t r u c î t r a p o r t u l lui faţă d e condiţiile d e p r o d u c ţ i e ca faţă d e p r o p r i e t a t e a s a n u e s t e u n r e z u l t a t al m u n c i i s a l e , ci p r e m i s a ei. A c e s t lucru apare limpede în proprietatea funciară. în sistemul de b r e a s l ă se constată, de asemenea, că tipul special de proprietate c a r e constituie aici m u n c a n u se sprijină n u m a i p e m u n c ă s a u p e s c h i m b u l d e m u n c ă , ci p e l e g ă t u r a o b i e c t i v ă a m u n c i t o r u l u i c u o a n u m i t ă c o l e c t i v i t a t e s o c i a l ă şi c u a n u m i t e c o n d i ţ i i p e c a r e el l e g ă s e ş t e d e - a g a t a şi d e l a c a r e p o r n e ş t e c a d e l a p r o p r i a s a b a z ă . A c e s t e c o n d i ţ i i s î n t , d e s i g u r , şi e l e p r o d u s u l m u n c i i , s î n t p r o d u s u l m u n c i i e f e c t u a t e d e o m e n i r e d e - a l u n g u l i s t o r i e i , al m u n c i i c o l e c ­ t i v i t ă ţ i i s o c i a l e , a l d e z v o l t ă r i i ei i s t o r i c e , c a r e n u p o r n e ş t e d e l a m u n c a d i f e r i ţ i l o r i n d i v i z i şi n i c i d e l a s c h i m b u l m u n c i i l o r . D e a c e e a premisa realizării [produsului] nu este n u m a i munca. O s i t u a ţ i e î n c a r e n u s e s c h i m b ă d e c î t m u n c ă p e m u n c ă , fie s u b f o r m ă d e m u n c ă n e m i j l o c i t ă , v i e , fie s u b f o r m ă d e p r o d u s , p r e s u ­ p u n e s e p a r a r e a muncii de legăturile care o u n e a u iniţial d e con­ d i ţ i i l e ei o b i e c t i v e ; d i n a c e a s t ă c a u z ă e a a p a r e , p e d e o p a r t e , n u m a i c a m u n c ă , i a r p e d e a l t ă p a r t e , p r o d u s u l ei, c a m u n c ă m a t e ­ r i a l i z a t ă , c a p ă t ă , î n o p o z i ţ i e c u m u n c a [vie], o e x i s t e n ţ ă p e d e p l i n

Capitolul

despre

capital

467

i n d e p e n d e n t ă , a d i c ă d e v i n e v a l o a r e . Schimbul de muncă contra muncă (care este în aparenţă condiţia proprietăţii muncitorului) are la bază lipsa de proprietate a muncitorului.} ( A c e a s t ă iormă extremă a înstrăinării [Entfremdung], în care — î n c a d r u l r a p o r t u l u i d i r d r e c a p i t a l şi m u n c a s a l a r i a t ă — m u n c a , a c t i v i t a t e a p r o d u c t i v ă , s e o p u n e p r o p r i i l o r e i c o n d i ţ i i şi p r o p r i u l u i s ă u p r o d u s e s t e u n s t a d i u t r a n z i t o r i u n e c e s a r şi d e a c e e a c o n ţ i n e d e j a an sich, n u m a i c ă î n t r - o f o r m ă i n v e r s a t ă , p u s ă c u c a p u l în j o s , d e s c o m p u n e r e a t u t u r o r premiselor limitate ale producţiei şi, m a i m u l t c h i a r , c r e e a z ă şi s t a b i l e ş t e p r e m i s e l e i n d i s p e n s a b i l e a l e p r o d u c ţ i e i şi, p r i n u r m a r e , d e p l i n e c o n d i ţ i i m a t e r i a l e p e n t r u d e z ­ voltarea completă, universală a forţelor productive ale individului. A c e s t l u c r u v a fi a n a l i z a t u l t e r i o r . ) [ V — 1 6 ] .

469

ADNOTĂRI 1 S c h i ţ a — n e t e r m i n a t ä — d e s p r e e c o n o m i ş t i i v u l g a r i B a s t i a t şi C a r e y a f o s t s c r i s ă d e M a r x î n c u r s u l l u n i i i u l i e 1857, d u p ă c u m r e i e s e d i n d a t a i n d i c a t ă d e ei p e c o p e r t a c a i e t u l u i î n c a r e , î n p r i m e l e ş a p t e p a g i n i , e s t e e x p u s ă a c e a s t ă schiţă. D e la pagina 8 a aceluiaşi caiet urmează u n text care este continuarea c a i e t u l u i II a l m a n u s c r i s u l u i p r i n c i p a l d i n 1857—.1858, i n t i t u l a t „ C r i t i c a e c o ­ n o m i e i p o l i t i c e " ( v e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 2 2 3 ) . A c e a s t ă c o n t i n u a r e a c a i e t u l u i II a l o s t d e n u m i t ă d e M a r x „ c a i e t u l III" ş i p o a r t ă d a t a : „ 2 9 , 30 n o i e m b r i e şi d e c e m b r i e 1857 ". D e o a r e c e î n m a n u s c r i s u l l u i M a r x s c h i ţ a n e t e r m i n a t ă „ B a s t i a t şi C a r e y " p o a r t ă î n s u ş i t i t l u l c ă r ţ i i (lui B a s t i a t ) a n a l i z a t e î n c u p r i n s u l e i , e d e p r e s u p u s că M a r x i n t e n ţ i o n a s e s ă scrie o amplă r e c e n z i e la r e s p e c t i v a carte, dar apoi, ajungînd la c o n c l u z i a c ă a c e a s t a n u merită o e x a m i n a r e m a i amănunţită, a renunţat la intenţia sa iniţială şi a lăsat n e t e r m i n a t ă schiţa. Dar

schiţa

recenzii,

In

linii

mari

Aici

Marx

sice,

care

care

ne-a

rămas

„Observaţiile stadiul

atins

trasează a fost

de

la

Marx

introductive", de

pentru

economia prima

inaugurată

la

depăşeşte

care

politică

oară

finele

cu

riguros

începe

bitrgheză cadrul

secolului

cadrul ea,

unei

Marx

şi

Sismondi

sicilor, sau Bastiat

în prima

care

critici

şi

treime

i-au urmat,

cele

ei

reacţionari

ale

a

secolului

sînt,

după

economiei

al XVII-Iea

al X I X - l e a . cum

ai d o c t r i n e i

economistului

Cît

arată M a r x ,

prin

priveşte sau

Carey

reprezintă

cla­

lucrările

lui

Ricardo

economiştii

epigoni un

lui.

politice

ai

lor. Lucrările e c o n o m i s t u l u i

american

în

contemporană

P e t t y şi B o i s g u i l l e b e r t , ş i al c ă r e i s f î r ş i t a f o s t m a r c a t d e l u c r ă r i l e lui burghezi

simple

descrie

cla­

francez

exemplu

de

a s e m e n e a c r i t i c ă r e a c ţ i o n a r ă a c l a s i c i l o r , şi î n p r i m u l r î n d a l u i R i c a r d o . Titlul

„Bastiat

şi

Carey"

a

fost

dat

de

Marx

în

„Referate

la

propriile

m e l e c a i e t e " . — 3. 2 J. St. M i l l . , , P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y w i t h s o m e of t h e i r A p p l i c a t i o n s S o c i a l P h i l o s o p h y " . I n t w o v o l u m e s . L o n d o n , 1848. — 3 . 3 Th, T o o k e . mes

1—VI.

,,A

H i s t o r y of P r i c e s ,

London,

1838—1857.

a n d o f t h e S t a t e of t h e C i r c u l a t i o n " . —-

3.

to

Volu­

Adnotări

470

4 E s t e v o r b a d e c a p i t o l u l al X l V - l e a d i n e d i ţ i a a d o u a a c ă r ţ i i l u i B a s t i a t , . H a r m o n i e s é c o n o m i q u e s " (în a c e a s t ă e d i ţ i e , c a r t e a a r e î n t o t a l 2 5 d e c a ­ pitole). A c e a s t ă s e c ţ i u n e a schiţei n e t e r m i n a t e „Bastiat şi C a r e y " î n c e p e în m a ­ n u s c r i s u l l u i M a r x la p a g . 5. P a g i n a p e c e d e n t ă , a 4 - a , a f o s t l ă s a t ă d e M a r x p e j u m ă t a t e albă. E d e p r e s u p u s c ă d u p ă „ O b s e r v a ţ i i introductive", care o c u p ă p r i m e l e t r e i p a g i n i şi j u m ă t a t e d i n p a g i n a a 4-a ş i c o n ţ i n o c a r a c t e r i ­ zare g e n e r a l ă a poziţiilor lui C a r e y şi Bastiat, M a r x i n t e n ţ i o n a să facă o a n a l i z ă m a i amănunţită a cărţii lui Bastiat şi să v o r b e a s c ă în s p e c i a l d e p r i m e l e e i 13 c a p i t o l e , p e n t r u c a a b i a d u p ă a c e e a s ă t r e a c ă l a e x a m i n a r e a c a p i t o l u l u i al X l V - l e a . D a r a c e a s t ă i n t e n ţ i e a r ă m a s n e r e a l i z a t ă , M a r x l i m i tîndu-se să formuleze u n e l e observaţii critice pe m a r g i n e a tezelor fundamen­ t a l e d i n a c e s t c a p i t o l . — 9. 5 D u p ă părerea lui Bastiat, „ c a s e l e d e create p e baza cotizaţiilor plătite chiar c o n d i ţ i i e l e p u t e a u fi î n m ă s u r ă s ă (Fr. B a s t i a t . , . H a r m o n i e s é c o n o m i q u e s " .

pensii ale muncitorilor" u r m a u să fie de muncitori, deoarece numai în aceste asigure gradul necesar de „stabilitate" 2 - m e é d i t i o n , P a r i s , 1 8 5 1 , p . 3 9 5 ) . — 10.

6 E s t e v o r b a d e a b s u r d e l e c o n s t r u c ţ i i i s t o r i c e - f i l o z o f i c e d i n c a r t e a Iui P r c u d h o n „Systeme des contradictions économiques, ou Philosophie de la misère" ( P a r i s , 1846), p e c a r e î n 1847 M a r x l e - a a n a l i z a t ş i r i d i c u l i z a t î n „ M i z e r i a f i l o ­ z o f i e i " ( v e z i K. M a r x şi F, E n g e l s . O p e r e , v o i . 4, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1963, p . 6 5 — 1 7 9 şi î n d e o s e b i p. 7 1 — 7 4 şi 125—129). — 11. 7 „ L e C h a r i v a r i " — ziar s a t i r i c f r a n c e z , d e o r i e n t a r e b u r g h e z o - r e p u b l i c a h ă ; a a p ă r u t l a P a r i s î n c e p î n d d i n 1832 -, î n p e r i o a d a m o n a r h i e i d i n i u l i e s - a d e d a t l a a t a c u r i c a u s t i c e î m p o t r i v a c î r m u i r i i ; î n 1348 a t r e c u t î n t a b ă r a c o n t r a ­ r e v o l u ţ i e i . — 12. 8 „Fiinţa

supremă"

p e care,

(,,1'Être s u p r e m e " ) —

spre deosebire

de felul c u m

astfel îl n u m e a îl

înfăţişează

Voltaire pe

aşa-numitele

dumnezeu

religii

„pozi­

t i v e " , e l î l p r e z e n t a c a p r i n c i p i u r a ţ i o n a l i m p e r s o n a l c a r e ar fi c r e a t l u m e a ,

sta-

b i l i n d u - i l e g i l e şi i m p r i m î n d u - i i m p u l s u l i n i ţ i a l , p e n t r u c a d u p ă a c e e a s ă n u m a i i n t e r v i n ă în d e s f ă ş u r a r e a f i r e a s c ă a f e n o m e n e l o r . — 12. 9 „Introducerea"

a fost scrisă d e M a r x

la sfîrşitul

n o t a t c u l i t e r a ,,M" şi d a t a t „ 2 3 a u g u s t

lunii

august

1857". A c e a s t a p a r e

1857, î n

caietul

a fi d a t a l a

a î n c e p u t el s ă l u c r e z e la „ I n t r o d u c e r e " , fără a o t e r m i n a î n s ă ; e l şi-a

care între­

rupt lucrul, d u p ă t o a t e probabilităţile, p e la sfîrşitul lunii august. î n prefaţa prima

ediţie

a

datată

ianuarie

lucrării 1859,

ducerea

generală

matură

chibzuinţă,

tate care

pe

dori în g e n e r e

se

ridica

scria o

de

la

la

critica

referitor

schiţasem

la

o

las

am ajuns la c o n v i n g e r e a să urmărească

particular

la

această la

politice",

„Introducere" :

parte,

deoarece,

anticipare

(vezi

K.

mele

trebuie

Marx

şi

F.

la

prefaţă „Intro­ după

a unor

care

să se decidă Engels.

o

rezul­

d e c î t s ă s t r i c e , iar cititorul

expunerii

general"

o

că orice

ar p u t e a firul

economiei

a

Opere,

13, B u c u r e ş t i E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p . 7 ) . Deşi neterminată,

deosebită, sale serie a

Marx care

abia trebuie d o v e d i t e nu

va voi.

„Contribuţii

deoarece

cu privire de

la o b i e c t u l

însemnate

societăţii

şi

rămasă doar în ciornă, aici

Marx

expune,

şi m e t o d a

consideraţii

suprastructura

în

„Introducerea"

mai

amănunţit

economiei

problema

ideologică.

politice,

corelaţiei

are o

ca

enunţînd

dintre

importanţă

oriunde, baza

ideile

totodată

o

materială

Adnotări

471

„ I n t r o d u c e r e a " a f o s t p l a s a t ă d e M a r x î n a i n t e a p r i m u l u i c o n c e p t al v i i ­ t o r u l u i t e x t al „ C a p i t a l u l u i " , c u p r i n s î n c a i e t e l e I — V I I , c a r e a u f o s t s c r i s e în perioada octombrie 1857—mai 1858. P e c o p e r t a c a i e t u l u i ,,M", c a r e c o n f i n e „Introducerea", p e l î n g ă î n s e m ­ n a r e a , . L o n d r a , 2 3 a u g u s t 1857", M a r x a n o t a t ş i c u p r i n s u l a c e s t e i l u c r ă r i . Titlurile de secţiuni indicate în acest cuprins se d e o s e b e s c întrucîtva de res­ p e c t i v e l e t i t l u r i d i n t e x t u l p r o p r i u - z i s al „ I n t r o d u c e r i i " . I a t ă a c e s t cuprins aşa c u m a fost notat d e M a r x p e coperta caietului „M" : „CUPRINS A.

Introducere.

1) P r o d u c ţ i a î n

general.

2) R a p o r t u l g e n e r a l d i n t r e p r o d u c ţ i e , r e p a r t i ţ i e , s c h i m b ş i 3) M e t o d a

economiei

4) M i j l o a c e

(forţe)

consum.

politice.

de

producţie

şi

relaţii

de

p r o d u c ţ i e ; relaţii

de

pro­

d u c ţ i e şi relaţii d e s c h i m b etc." D e o a r e c e în acest cuprins structura logică g e n e r a l ă a „Introducerii" se reflectă mai p r e c i s d e c î t în u n e l e titluri d e s e c ţ i u n i c e figurează î n î n s u ş i t e x t u l e i , e d e p r e s u p u s c ă M a r x 1-a s c r i s d u p ă c e t e x t u l „ I n t r o d u c e r i i " f u s e s e deja schiţat în ciornă. î n a c e s t v o l u m , textul „Introducerii" s e tipăreşte d u p ă cel apărut în v o ­ l u m u l al 1 3 - l e a al O p e r e l o r l u i K. M a r x ş i F. E n g e l s , c u u n e l e m o d i f i c ă r i d e t r a d u c e r e ş i c u o m a i d e t a l i a t ă î m p ă r ţ i r e î n a l i n e a t e . — 15. 10 T i t l u l „I. Producţie, consum, repartiţie, schimb (circulaţie)", care lipseşte în cuprinsul n o t a t d e M a r x p e c o p e r t a caietului „M", s e referă, d e fapt, numai la p r i m e l e d o u ă s e c ţ i u n i a l e „Introducerii": la s e c ţ i u n e a „Producţie" (pe c o p e r t a caietului „M" a c e a s t ă s e c ţ i u n e are u n titlu m a i e x a c t : „Producţie în g e n e ­ ral") ş i l a c e a i n t i t u l a t ă „ R a p o r t u l g e n e r a l d i n t r e p r o d u c ţ i e ş i r e p a r t i ţ i e , s c h i m b , c o n s u m " . D u p ă c i f r a r o m a n ă „I", c u c a r e M a r x a n u m e r o t a t s e c ţ i u n e a „Producţie, c o n s u m , repartiţie, s c h i m b (circulaţie)", nu mai urmează in tex­ t u l „ I n t r o d u c e r i i " n i c i o a l t ă c i f r ă r o m a n ă . — 15. 11 V e z i I n t r o d u c e r e a l a „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h o f N a t i o n s " d e A . S m i t h ( L o n d o n , 1776) ş i s e c ţ i u n e a a III-a a p r i m u l u i c a p i ­ tol din „ O n the Principles of Political E c o n o m y , and T a x a t i o n " de D . R i c a r d o ( T h i r d e d i t i o n , L o n d o n , 1821). — 15. 12 Le Contrat social ( C o n t r a c t u l s o c i a l ) — p o t r i v i t d o c t r i n e i l u i R o u s s e a u —« acordul liber consimţit, i n t e r v e n i t între o a m e n i i primitivi, s a u aflaţi, cum s p u n e el, „în stare naturală", care a dus la formarea statului. A c e a s t ă teorie e s t e a m ă n u n ţ i t e x p u s ă î n cartea lui R o u s s e a u „ D u Contrat social ; ou, Prin­ c i p e s d u d r o i t p o l i t i q u e " , A m s t e r d a m , 1762. — 15. 13 Z o o n politikon social" —

—

astfel

textual : animal politic, defineşte

Aristotel

omul

iar într-un sens mai larg : „animal la

începutul

„ P o l i t i c a " . I n „ C a p i t a l u l " , v o l . I, c a p . 11, n o t a în

felul

următor

sensul

lui : ,,De fapt, potrivit ţean"

( v e z i K. M a r x

mai

restrîns

definiţiei

al

acestei

lui A r i s t o t e l ,

ş i F. E n g e l s .

Opere,

13 d e

voi.

cărţii I a lucrării subsol,

definiţii

omul

Marx

sale

precizează

aristotelice

a

omu­

este prin natura

sa

cetă­

23, Bucureşti,

Editura

politică,

1966, p . 3 3 7 ) . — 16. 14 Ve2i a d n o t a r e a 6. D e s p r e P r o m e t e u l p r o u d h o n i a n m e n ţ i o n a t î n f r a z a u r m ă t o a r e , M a r x v o r b e ş t e l a sfîrşitul primului capitol al lucrării sale „Mizeria filozofiei"

Adnotări

472 ( v e z i K. M a r x ş i F. p . 1 2 1 — 1 2 4 ) . — 16.

Engels.

Opere,

voi.

4,

Bucureşti,

Editura

politică,

1963,

15 J . S t . M i l l . , . P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y w i t h s o m e of t h e i r A p p l i c a t i o n s t o S o c i a l P h i l o s o p h y " . I n t w o v o l u m e s . V o l . I, L o n d o n , 1848, B o o k I : P r o ­ d u c t i o n , C h a p t e r I : O f t h e R e q u i s i t e s o f P r o d u c t i o n . — 18. 16 D e s p r e starea progresivă şi starea stagnantă a societăţii, A. Smith vorbeşte î n c a p i t o l u l al V I H - l e a şi î n î n c h e i e r e a la capitolul al X I - l e a d i n c a r t e a I a l u c r ă r i i s a l e , , A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a ­ t i o n s " ( L o n d o n , 1776). — 18. 17 J . S t . M i l l . . . P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y w i t h s o m e o f t h e i r A p p l i c a t i o n s t o S o c i a l P h i l o s o p h y " . In t w o v o l u m e s . V o l . I, L o n d o n , 1848, p. 2 5 — 2 6 . — 2 1 . 18 Determinatio est negatio —• o r i c e d e t e r m i n a r e e s t e o n e g a r e . M a r x c i t e a z ă a i c i a c e s t p r i n c i p i u al lui S p i n o z a i n i n t e r p r e t a r e a h e g e l i a n ă d e v e n i t ă c e l e b r ă . La S p i n o z a a c e a s t ă e x p r e s i e are s e n s u l c ă „ o r i c e l i m i t a r e e s t e o n e g a r e " ( v e z i B. S p i n o z a . „ C o r e s p o n d e n ţ ă " , s c r i s o a r e a 5 0 ) . La H e g e l ( v e z i „Ştiinţa l o g i c i i " , p a r t e a I, c a r t e a I, s e c ţ i u n e a I, c a p . II, n o t a „ R e a l i t a t e ş i n e g a ţ i e " , p r e c u m şi „ E n c i c l o p e d i a ş t i i n ţ e l o r f i l o z o f i c e " , p a r t e a I : „ L o g i c a " , § 9 1 , A d a o s ) aici s e s u b l i n i a z ă m o m e n t u l n e g a ţ i e i , inerent oricărei fiinţări d e t e r m i n a t e , ori­ cărui „ c e v a " . — 24. 19 P r i n „scriitorii socialişti", M a r x îi s u b î n ţ e l e g e aici p e s o c i a l i ş t i i v u l g a r i , ca, d e p i l d ă , „ a d e v ă r a ţ i i socialişti" g e r m a n i , în special Karl Grün, şi socialistul m i c - b u r g h e z f r a n c e z P r o u d h o n . V e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s , O p e r e , v o i . 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 37, 5 4 4 — 5 4 8 , şi K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 4, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1963, p. 121. — 2 7 . 2 0 I n c e e a c e p r i v e ş t e p ă r e r i l e Iui S a y ş i Storch despre corelaţia dintre producţie ş i c o n s u m v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 5 7 — 5 8 . — 27. 21 V o r b i n d d e s p r e „ a ş a - m i m i t u i schimb dintre întreprinzători" („zwischen dea­ lers u n d dealers"), M a r x se referă la distincţia p e care o f a c e A, S m i t h între circulaţia c e s e d e s f ă ş o a r ă n u m a i între întreprinzători şi a c e e a care se efec­ t u e a z ă între întreprinzători şi c o n s u m a t o r i i individuali, astfel încît, potrivit acestei distincţii, întreaga sferă a circulaţiei se împarte în d o u ă domenii dife­ r i t e . V e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 7 5 . — 3 2 . 22 D a t e l e referitoare la situaţia din Peru în p e r i o a d a dinainte d e cucerirea spa­ n i o l ă au fost luate d e Marx din cartea istoricului a m e r i c a n Prescott ,.History of t h e C o n q u e s t of P e r u , w i t h a P r e l i m i n a r y V i e w of t h e C i v i l i s a t i o n o f t h e I n c a s " . F o u r t h e d i t i o n . In t h r e e v o l u m e s . L o n d o n , 1850. E x t r a s e l e d i n p r i m u l v o l u m al a c e s t e i c ă r ţ i s e g ă s e s c î n c e l d e - a l X l V - l e a c a i e t d e î n s e m n ă r i al lui M a r x , î n c e p u t î n 1851 l a L o n d r a . D e s p r e f a p t u l c ă i n c a ş i i n u c u n o ş t e a u b a n i i s e v o r b e ş t e l a p. 147 d i n p r i m u l v o l u m . — 36. 22a M a r x s e referă la lucrarea lui Proudhon „ S y s t e m e d e s c o n t r a d i c t i o n s é c o ­ n o m i q u e s , o u P h i l o s o p h i e d e la M i s è r e " , T o m e s I—II. P a r i s , 1846, î n s p e c i a l la p a g . 145—146 d i n primul v o l u m , p e c a r e el le c i t e a z ă şi le s u p u n e u n e i ana­ l i z e c r i t i c e î n c a p i t o l u l al I I - l e a a l l u c r ă r i i s a l e „ M i z e r i a f i l o z o f i e i " (vezi K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 4, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1963, p , 1 2 5 — 1 2 9 ) . Cf., d e a s e m e n e a , K. M a r x , „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r ­ t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 2 6 . — 4 1 .

Adnotări

473

23 A c e s t prim p u n c t a r ă m a s d e altfel singurul şi n u a m a i fost terminat, d e o a ­ r e c e i n t e n ţ i a lui M a r x , e x p r i m a t ă c î t e v a rînduri m a i j o s , d e a v o r b i şi d e s p r e r a p o r t u l d i n t r e S h a k e s p e a r e şi c o n t e m p o r a n e i t a t e n u s - a c o n c r e t i z a t . D u p ă c e şi-a schiţat o b s e r v a ţ i i l e referitoare la arta g r e a c ă , M a r x a î n c e t a t lucrul la „Introducere". — 43. 2 4 î n c e p î n d d i n 1843, i n v e n t a t o r u l e n g l e z R i c h a r d R o b e r t s a t r e c u t i n f r u n t e a f i r m e i „Roberts & Co." din Manchester, care fabrica diverse instrumente, ma­ ş i n i ş i l o c o m o t i v e , R o b e r t s a f o s t u n u l d i n t r e c e i m a i m a r i i n v e n t a t o r i ai s e ­ c o l u l u i al X I X - l e a î n d o m e n i u l m e c a n i c i i ; l u i îi a p a r ţ i n e , p r i n t r e a l t e l e , p a ­ tentul selfactorului. î n R o m a a n t i c ă , z e u l Vulcan (iar î n G r e c i a a n t i c ă z e u l H e f a i s t o s ) e r a c o n ­ s i d e r a t a fi z e u l f o c u l u i şi al m e ş t e ş u g u r i l o r , p a t r o n u l f i e r a r i l o r , f o a r t e i s c u ­ sit î n făurirea a tot felul d e p r o d u s e d i n m et a l. — 43. 2 5 Jupiter — î n m i t o l o g i a r o m a n ă ( Z e u s î n m o t o l o g i a g r e a c ă ) z e u l c e r u l u i , al l u m i n i i , al f u l g e r e l o r ş i t u n e t e l o r e t c . , s u p r a n u m i t „ a r u n c ă t o r u l d e f u l g e r e " , î n t r u c î t e x i s t a c r e d i n ţ a c ă e l e s t e s t ă p î n u l t u t u r o r f e n o m e n e l o r c e r e ş t i şi î n p r i m u l r î n d al t u n e t e l o r ş i f u l g e r e l o r . — 4 3 . 2 6 Credit Mobilier (denumirea completă : Société générale du Crédit Mobilier) — m a r e b a n c ă p e a c ţ i u n i f r a n c e z ă , f o n d a t ă î n 1 8 5 2 -, a d e v e n i t c u n o s c u t ă p r i n o p e r a ţ i i l e ei f i n a n c i a r e s p e c u l a t i v e , iar î n c e l e din u r m ă a dat f a l i m e n t ( î n 1867). î n 1 8 5 6 — 1 8 5 7 M a r x a s c r i s r e f e r i t o r l a a c t i v i t a t e a a c e s t e i b ă n c i ş a s e articole, care au apărut în ziarul cartist l o n d o n e z „The People's Paper" ş i î n z i a r u l a m e r i c a n „ N e w Y o r k D a i l y T r i b u n e " . V e z i K. M a r x ş i F. E n ­ g e l s . O p e r e , v o i . 12, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 2 1 — 3 7 , 2 0 5 — 2 1 2 ş i 2 9 2 — 2 9 5 , p r e c u m şi v o i . 13, 1963, p. 8 4 ş i 189. Hermes — î n m i t o l o g i a g r e a c ă , p r o t e c t o r u l c o m e r ţ u l u i şi î n t r u c h i p a r e a i s c u s i n ţ e i şi a ş i r e t e n i e i , patronul hoţilor. — 43.

al

dramurilor,

27 Printing House Square — p i a ţ e t ă d i n L o n d r a î n c a r e s e află s e d i u l r e d a c ţ i e i şi tipografia ziarului „ T h e Times", cel mai m a r e cotidian e n g l e z , iar în s e n s f i g u r a t — î n s ă ş i a c e a s t ă r e d a c ţ i e ş i t i p o g r a f i e , c a r e p e la m i j l o c u l s e c o l u l u i al X I X - l e a e r a u r e n u m i t e p r i n e x c e l e n t a l o r o r g a n i z a r e . Fama

—• î n m i t o l o g i a g r e a c ă O s s a , z e i ţ a z v o n u r i l o r •— 44,

28 A c e s t m a n u s c r i s pitalului" rotat

şi

cu

cifrele

figurează,

scris

setzung)",

adică

nuare"

arată

precedente, titlu

al

toreşte tatea

acest

iar

întregului

în

care,

îl n u m e ş t e

vorbind

evident,

1858, M a r x sînt

multe

caracterul arăta lucruri

unei că

în

care

în să

apară

VH-lea of

—

(Fort­ „conti­

şase

caiete

considerate „sfîrşit",

întrerupîndu-se de

ca

se

la

faţă

29 n o i e m b r i e

da-

jumă­

la

titlul

1858

către

economic

din

1857—1858,

Manuscrisul

are

într-adevăr,

scrisoarea

manuscris

nu

fi

„Ca­ nume­

Cuvîntul

pot şi

al

celor

volumul

din

său

„ciornă".

ciorne. urmează

în

lui M a r x

manuscrisul

acest

textului

neterminat,

adăugat

adică

—

le-a

Criticism

(continuare)", politice"

text al

Marx

caiet

„continuare",

a rămas

despre

care

Economy

continuarea

scrisoarea

„Rohentwurf",

în m o d

politice

Menţiunea

a viitorului

pe

ultimului

,.Political

economiei

„concept",

din

caiete,

coperta

conţine

„Critica

Cuvîntul luat

Pe

Marx :

că manuscrisul este

a 7 mari

economiei

manuscris.

31 m a i valma,

lui

caiet

cuvintele

faptului

Engels,

I—VII.

mîna

„Critica

că

Marx,

conţinutul

romane de

cuvîntului.

dat de Marx

al l u i M a r x r e p r e z i n t ă p r i m a c i o r n ă

constituie

adresată

„totul în

este

părţile

lui

Engels

îngrămădit ulterioare"

K. M a r x ş i F, E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 9 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă ,

la

de-a (vezi

1968, p . 2 9 5 ) .

Adnotări

474

Manuscrisul începe direct cu capitolul al doilea — „Capitolul despre b a n i " , d u p ă c a r e u r m e a z ă a m p l u l c a p i t o l al t r e i l e a — „ C a p i t o l u l d e s p r e c a ­ pital". Pe ultima pagină a manuscrisului, Marx a schiţat începutul capito­ lului întîi, care lipseşte şi care urma să trateze despre marfă, dar care p e v r e m e a a c e e a m a i figura la M a r x s u b titlul „Valoare". I n v o l u m u l d e f a ţ ă , m a n u s c r i s u l e c o n o m i c d i n 1 8 5 7 — 1 8 5 8 s e t i p ă r e ş t e în o r d i n e a amplasării d e către M a r x a diferitelor lui părţi, dar d i v i z a t în secţiuni şi s u b s e c ţ i u n i ; d e a s e m e n e a , a l i n e a t e l e e x c e s i v d e l u n g i a u fost şi e l e îm­ părţite în alineate mai scurte. In c î t e v a locuri, ordinea p a s a j e l o r a fost schim­ bată, dar n u m a i în cazuri foarte rare, şi a n u m e a c o l o u n d e era absolut e v i ­ dent că e v o r b a d e adaosuri la u n text anterior. Referirile, în paranteza d r e p t e , l a n u m ă r u l c a i e t u l u i ş i p a g i n i i d e m a n u s c r i s i n d i c ă t o a t e a c e s t e ca­ zuri e x t r e m d e rare, î n care ordinea p a s a j e l o r a fost s c h i m b a t ă . — 45. 29 A l u z i e ironică la c u v i n t e l e lui E g m o n t din d e G o e t h e (actul cinci, închisoare, dialogul t r u , B u c u r e ş t i , E.L.U., 1964, p . 4 1 2 . — 5 3 . 30 Este v o r b a d e e x p o z i ţ i a industrială m a i - n o i e m b r i e 1855. — 54. 31 î n

ceea

ce

priveşte

„Credit

tragedia cu acelaşi nume, scrisă cu Ferdinand) vezi Goethe. Tea­

universală

Mobilier"

vezi

deschisă

adnotarea

la

26.

Paris

—

în

perioada

54.

32 Este v o r b a d e războiul C r i m e a d i n 1853—1856. — 55. 3 3 T e z a ,,propiietaiea este un lurt" stă la b a z a cărţii lui P r o u d h o n ,,Qu'est-ce q u e l a p r o p r i é t é ?" ( P a r i s , 1840). T e o r i a „creditului gratuit" a fost e x p u s ă d e P r o u d h o n î n l u c r a r e a „ G r a t u i t e d u c r é d i t . D i s c u s s i o n e n t r e M . Fr. B a s t i a t e t M . P r o u d h o n " (Paris 1850). î n l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă d i n u r m ă t e o r i e v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a a I l - a , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i ­ t i c ă , 1 9 6 0 , p . 5 8 0 — 5 8 1 , p r e c u m ş i K. M a r x — F. E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 5 1 2 — 5 1 6 . — 5 7 . 34 Este v o r b a de l e g e a c u privire la reforma Băncii A n g l i e i , Referitor la con­ ţ i n u t u l ş i i m p o r t a n ţ a r e f o r m e i b a n c a r e d i n 1844 v e z i K. M a r x . „ C a p i t a l u l " , v o ) . III, p a r t e a a I l - a , B u c u r e ş t i , E . S . P . L . P . , 1955, p . 5 3 2 — 5 3 4 , — 5 8 . 35 C o l l è g e de France — instituţie de Ia P a r i s î n 1530. — 5 9 .

învăţămînt

superior din Franţa,

întemeiată

3 6 E s t e v o r b a d e l u c r a r e a lui R i c a r d o „ T h e H i g h P r i c e o f B u l l i o n a P r o o f of t h e D e p r e c i a t i o n of B a n k - N o t e s " . T h e fourth e d i t i o n , c o r r e c t e d . L o n d o n , 1811. P r i m a e d i ţ i e a a c e s t e i l u c r ă r i a a p ă r u t l a L o n d r a î n 1810. — 6 0 . , 3 7 A i c i , c a ş i î n t r - o s e r i e d e a l t e l o c u r i , t e r m e n u l „cheltuieli de producţie" este f o l o s i t d e M a r x î n s e n s u l d e „cheltuieli de producţie imanente a l e mărfii, e g a l e c u v a l o a r e a e i " ( v e z i K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , Berlin, 1968, S. 76), î n s e n s u l d e „ c h e l t u i e l i d e p r o d u c ţ i e r e a l e p e n t r u marfa însăşi" (op. cit., p. 503), iar n u p e n t r u capitalist, c a r e p l ă t e ş t e n u m a i o p a r t e din timpul d e m u n c ă p e care-1 c o n ţ i n e marfa. — 63. 38 Este v o r b a d e p e r i o a d a a

introdus

cursul

în c a r e a f o s t î n v i g o a r e Bank

forţat

al

bancnotelor

şi

a

suspendat

Restriction

Act,

î n a u r . I n 1819 a f o s t a d o p t a t ă o l e g e c a r e a r e s t a b i l i t c o n v e r t i b i l i t a t e a notelor.

De

30 Vezi

adnotarea

fapt,

aceasta din urmă 34. —

67.

a fost

restabilită

care

convertibilitatea

complet

în

lor

banc­

1821. —

65.

Adnotări

40 I n c e e a c e p r i v e ş t e

475

,.curăţirea" domeniilor

v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s .

Opere,

v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 7 3 3 — 7 3 5 . — 6 7 . 41 T e o r i a banilor-muncă a lui W . W e i t l i n g este e x p u s ă în cartea : W . W e i t l i n g . „ G a r a n t i e n d e r H a r m o n i e u n d F r e i h e i t " , V i v i s , 1842. î n l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă t e o r i e a l u i W e i t l i n g v e z i , d e a s e m e n e a , K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 0 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1964, p . 2 9 8 . — 7 0 . 42 E s t e v o r b a d e lucrarea lui M a r x „ M i z e r i a filozofiei. R ă s p u n s la «Filozofia miz e r i e i » a d - l u i P r o u d h o n " . V e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 4, B u c u ­ r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p . 9 3 — 1 0 0 . — 7 2 . 4 3 P u s u l (das G e s e t z t e ) — t e r m e n d i n filozofia h e g e l i a n ă , c a r e î n s e a m n ă c e v a condiţionat, spre deosebire de c e e a c e este necondiţionat, existent dintotd e a u n a , primar, c e v a c a r e î ş i are t e m e i u l n u î n s i n e î n s u ş i , ci în a l t c e v a . Cf. K, M a r x — F. E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 126 : „ î n c a l i t a t e d e v a l o a r e d e î n t r e b u i n ţ a r e , m a r f a a p a r e c a c e v a d e s i n e stătător, î n calitate de valoare, ea apare, dimpotrivă, ca c e v a doar pus, de­ t e r m i n a t doar d e raportul dintre e a şi timpul d e m u n c ă s o c i a l m e n t e n e c e s a r , u n i f o r m , s i m p l u " . — 77. 44 A i c i , la

ca

şi î n m u l t e

paginile

cărţii

alte locuri

citate

paginile

caietelor

sale

paginile

caietelor

de

de

el

de

din manuscrisul (în cazul

extrase,

extrase

ale

de

în

lui

său, Marx

faţă,

la

volumul Marx

de

au

face

cartea faţă,

fost

lui

trimitere

Ganilh),

toate

înlocuite

nu

ci

la

trimiterile

la

cu

trimiteri

la

sensul

lui

p a g i n i l e c ă r ţ i l o r şi p u b l i c a ţ i i l o r c i t a t e d e e l . — 7 8 . 45 Aici,

ca

şi

în

prekantian,

alte

de

locuri,

purtător

Maix

al

foloseşte

predicatelor,

termenul

însuşirilor,

„subiect"

în

determinaţlilor,

trăsături­

lor, relaţiilor. — 78. 4 6 „The

Economist"

litică,

apare

—

la

săptămînal

Londra

din

englez

1843 ;

pentru

organ

de

probleme presă

al

de

economie

şi

marii

burghezii

indus­

po­

triale. — 87. 4 7 „The

Morning

schimb

Star"

Cobden

şi

—

cotidian

Bright

din

englez,

organ

de presă

Manchester ; a

apărut

al a d e p ţ i l o r

la

Londra

liberului

în

perioada

1 8 5 6 — 1 8 6 9 . — 87. 48 A i c i în

Marx

cartea

culizată

face sa

de

aluzie

la

„Filozofia

Marx

în

argumentarea

mizeriei",

„Mizeria

cvasihegeliană

argumentare

filozofiei"

care

(vezi

a

folosită fost

K. M a r x

şi

de

Proudhon

analizată

şi

F. E n g e l s .

ridi­

Opere,

v o i . 4, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p . 1 2 5 — 1 2 9 ) . — 88. 4 9 Aici M a r x redă p e scurt raţionamentul Considerations

concerning

Raising

the

l u i J. L o c k e Value

of

(din tratatul s ă u , Further

Money",

scris

in

1695)

p r i v i r e l a d e o s e b i r e a p r i n c i p i a l ă d i n t r e a r g i n t c a m ă s u r ă a v a l o r i l o r şi unităţi

de

măsură

capacitate) : dacă cumpărătorului,

fie

ca

iardul

iardul în

sau

cele

că serveşte

ca măsură

de

cumpărător

la v î n z ă t o r

la

seventh

edition.

cuarterul

ale

numai The

(măsură

Volume

de

lungime)

pot

rămîne

vînzătorului,

a valorii (The II.

în

lucrului

Works

London,

sau

cuarterul

tot

timpul

schimb

moneda

cumpărat,

of

John

1768,

p.

Locke,

dar in

92). A c e s t

terior citat d e M a r x în î n t r e g i m e (caietul VII, p. 34). — 89.

(măsură

fie

în

de

cu

diverse de

mîinile

argint

nu

trece

neapărat

four

volumes.

pasaj

este

ul­

Adnotări

476

5 0 M a r x s e r e f e r ă l a r a ţ i o n a m e n t u l lui A . S m i t h ( d e la î n c e p u t u l c a p i t o l u l u i al 6-lea din c a r t e a I a „ A v u ţ i e i naţiunilor") potrivit căruia „ î n a c e l s t a d i u pri­ m i t i v al s o c i e t ă ţ i i c a r e p r e c e d e a c u m u l a r e a d e c a p i t a l ş i a p a r i ţ i a p r o p r i e ­ tăţii a s u p r a p ă m î n t u l u i , v a l o a r e a d e s c h i m b a mărfurilor e s t e determinată p r i n t i m p u l d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u p r o d u c e r e a l o r ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p . 3 7 ) . Termenul „cheltuieli „cheltuieli de producţie c u c u a n t u m u l t o t a l al (K. M a r x - - F. E n g e l s . S. 7 6 , 5 0 3 ) . — 9 2 .

d e producţie" e s t e folosit aici d e M a r x î n s e n s u l d e imanente a l e mărfii, e g a l e cu v a l o a r e a e i , a d i c ă e g a l e timpului d e muncă necesar pentru producerea ei" W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968,

51 Bellum omnium contra omnes (războiul tuturor î m p o t r i v a tuturor) — e x p r e s i e f o l o s i t ă d e f i l o z o f u l e n g l e z T h o m a s H o b b e s î n t r a t a t u l s ă u „ D e c i v e " (1642 ; î n v o l u m u l I al -ediţiei d i n 1668, d e l a A m s t e r d a m , a O p e r e l o r lui H o b b e s , p . 7) ş i î n t r a d u c e r e a î n l i m b a l a t i n ă a c ă r ţ i i s a l e , , L e v i a t h a n , o r t h e M a t t e r , F o r m a n d P o w e r of a C o m m o n w e a l t h , e c c l e s i a s t i c a l a n d c i v i l " , s c r i s ă î n l i m b a e n g l e z ă ş i a p ă r u t ă l a L o n d r a î n 1651 ( T h o m a e H o b b e s o p e r a p h i l o s o p h i c a . T o m u s I. A m s t e l o d a m i , 1668, p . 83). — 9 2 . 5 2 A c e s t c a i e t al l u i M a r x n u s - a p ă s t r a t . — 9 3 . 5 3 A c e s t m a n u s c r i s al Iui M a r x n u s - a p ă s t r a t . — 9 3 . 54 N u m i n d b a n i i „ g a ; " (sau „ g a j s o c i a l m e n t e r e c u n o s c u t " ) , M a r x a a v u t în v e ­ dere, p e de o parte, un pasaj din „Etica N i c o m a h i c ă " a lui Aristotel (car­ t e a I, c a p i t o l u l 8, § 14), i a r p e d e a l t ă p a r t e d e f i n i ţ i a p e c a r e a d a t - o b a n i l o r e c o n o m i s t u l e n g l e z Béliers în lucrarea sa „ E s s a y s about the Poor, M a n u f a c ­ t u r e s , T r a d e , P l a n t a t i o n s , a n d I m m o r a l i t y " , L o n d o n , 1699, p . 13. M a r x s e r e ­ f e r ă la A r i s t o t e l î n al s ă u „ I n d i c e la c a i e t e l e I—-VII", c a r e s e p u b l i c ă î n p a r t e a a I l - a a v o l u m u l u i d e f a ţ ă , i a r l a B e l l e r s — î n v o l u m u l I al „ C a p i t a , l u l u i " ( v e z i K. M a r x 1966, p . 144). — 9 6 .

şi F. E n g e l s .

Opere,

voi. 23, Bucureşti,

Editura

politică,

55 P o t r i v i t l e g e n d e i , p a t r i c i a n u l r o m a n M e n e n i u s A g r i p p a i-a c o n v i n s p e p l e b e i i , care î n anul 494 î.e.n. se r ă s c u l a s e r ă şi în s e m n d e p r o t e s t î m p o t r i v a asu­ pririi p a t r i c i e n e s e r e t r ă s e s e r ă p e M u n t e l e Sfînt, s ă s e s u p u n ă , i s t o r i s i n d u - l e fabula cu părţile corpului o m e n e s c care s-au răzvrătit împotriva stomacului. M e n e n i u s Agrippa compara societatea din v r e m e a sa cu organismul v i u ale cărui mîini e r a u plebeii, c a r e h r ă n e a u s t o m a c u l acestui o r g a n i s m , p e patri­ c i e n i . A ş a c u m s e p a r a r e a m î i n i l o r d e s t o m a c d u c e i n e v i t a b i l l a m o a r t e a or­ g a n i s m u l u i , t o t a ş a r e f u z u l p l e b e i l o r d e a-şi î n d e p l i n i o b l i g a ţ i i l e ar fi d u s la pieirea statului Romei antice. — 98. 5 6 S h a k e s p e a r e . , , T i m o n d i n A t e n a " , a c t u l I V , s c e n a 3 . Cf. K. M a r x ş i F. E n ­ g e l s . „ S c r i e r i d i n t i n e r e ţ e " , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 8 , p . 6 0 2 — 6 0 6 , şi K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 3, B u c u r e ş t i , Editura politică, 1958, p. 227—228. — 98. 57 A .

Smith.

tions",

„An

Book

I,

Inquiry Chapter

into

the

Nature

V : „Labour

and

was

the

Causes price,

of

the

the

Wealth

original

m o n e y t h a t w a s p a i d for a l l t h i n g s " ( v e z i ş i A d a m S m i t h . „ A v u ţ i a

of

Na­

purchasenaţiunilor",

v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1962, p . 2 5 ) . — 102. 5 8 I n c e e a c e p r i v e ş t e f a p t u l c ă la A . S m i t h v a l o a r e a d e s c h i m b a p a r e d e t e r ­ m i n a t ă î n d o u ă f e l u r i : p r i n c a n t i t a t e a p r o d u s u l u i p a r t i c u l a r al m u n c i i ş i p r i n

Adnotări

477

cantitatea de marfă generală, vezi A. Smith. ,,An Inquiry into the Nature and C a u s e s of t h e w e a l t h of N a t i o n s " , B o o k I, C h a p t e r I V , c h i a r l a î n c e p u t u l c a ­ p i t o l u l u i ( v e z i şi o p . c i t . , p . 19). — 104. 5 9 I n l u c r a r e a s a , , A n I n q u i r y i n t o t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l O e c o n o m y " ( v o l . Î, D u b l i n , 1770, p . 8 8 ) , J a m e s S t e u a r t f a c e d i s t i n c ţ i e î n t r e , , a g r i c u l t u r e e x e r c i s e d as a liade" ş i , . a g r i c u l t u r e e x e r c i s e d as a direct means oi subsisting" („agri­ c u l t u r a p r a c t i c a t ă ca producţie de maria" şi „agricultura practicată c a pro­ ducţie de mijloace de subzistenţă pentru uzul direct" al r e s p e c t i v u l u i m i c a g r i c u l t o r şi al f a m i l i e i s a l e ) . — 104. 60 Este v o r b a d e descoperirea unor b o g a t e 1848, şi î n A u s t r a l i a , î n 1 8 5 1 . — 104.

zăcăminte

de

aur

în

California,

in

61 X e n o p h o n . „ D e r e d i t i b u s , s i v e v e c t i g a l i b u s c i v i t a t i s A t h e n i e n s i s augendis", c a p u t 1, § 4 e t 5. I n e d i ţ i a : X e n o p h o n t i s q u a e e x t a n t . R e c e n s u i t J o . G o t t l o b S c h n e i d e r . T o m u s V I . L i p s i a e , 1815, p. 143. — 105. 6 2 V e z i a d n o t a r e a 5 8 . — 106. 6 3 S t r a b o n i s r e r u m g e o g r a p h i c a r u m l i b r i X V I I . E d i t i o s t e r e o t y p a . T o m u s II. Lip­ s i a e , 1829. L i b e r X I , c a p u t I V , p . 4 1 5 — 4 1 6 . Albanii — l o c u i t o r i ai A l b a n i e i a n t i c e , ţ a r ă s i t u a t ă p e ţ ă r m u l d e s u d - v e s t al M ă r i i C a s p i c e , p e r î u r i l e K u r a şi A r a x . •— 108. 6 4 S u r s a a c e s t u i c i t a t î n l i m b a e n g l e z ă n u a p u t u t fi d u c e ş i î n t e x t u l i n i ţ i a l al c ă r ţ i i I d i n „ C o n t r i b u ţ i i l i t i c e " . — 109.

s t a b i l i t ă . M a r x îi r e p r o ­ la critica e c o n o m i e i po­

6 5 S u r s a a c e s t u i c i t a t î n l i m b a g e r m a n ă n u a p u t u t fi s t a b i l i t ă . î n c o n t i n u a r e , t e x t u l m a n u s c r i s u l u i lui M a r x , d e ş i n u e p u s î n g h i l i m e l e , p a r e a r e p r e z e n t a şi e l e x t r a s e f ă c u t e dintr-o sursă g e r m a n ă şi î n p a r t e p r e s c u r t a t e de M a r x . — 109. 6 6 J . G r i m m . „ G e s c h i c h t e d e r d e u t s c h e n S p r a c h e " . E r s t e r B a n d . L e i p z i g , 184S, S. 1 2 — 1 4 ( v e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i ­ t i c ă , 1962, p . 143). — 114. 6 7 M a r x s e r e f e r ă la u r m ă t o a r e l e tronne,

Considerations

c ă r ţ i c i t a t e d e D u r e a u d e La M a l l e : J . A .

générales

sur

l'évaluation

des

Monnaies

Le-

grecques

et

r o m a i n e s , e t sur la v a l e u r d e l'or et d e l'argent a v a n t la d é c o u v e r t e de

l'Amé­

rique",

Berlin,

Paris,

1817 ; A .

18J7 ; W . J a c o b .

Böckh.

„Die

of t h e P r e c i o u s M e t a l s " , L o n d o n , 6 8 „Legile cripţii

lui

Manu"

hinduse,

reprezintă

tic

al

religiei

omului

adunate definitivă

de-a

—

brahmane. Manu

lungul de

(în la

şi a

„om").

au primit

începutul

dezvoltare

primele

culegerii —

erei

Consumption

—• c u l e g e r e d e v e c h i

cu cerinţele statului

sanscrită

Athener", and

114.

dintre

întocmirea

secolelor

aproximativ

particularităţile

1831. —

una

der

into the Production

(„Manavadharmaşastra")

care

dreptului uzual în concordanţă dogmele

Staatshaus-haltung

„An historical Inquiry

o

legi şi

de

pres­

codificare

s c l a v a g i s t din India şi atribuită

Materialele

formă

noastre.

societăţii

era

încercări

mai

mult

„Legile

sclavagiste

strămoşului culegerii

lui

în

India,

păstrau n u m e r o a s e rămăşiţe ale orînduirii comunei primitive. — 6 9 E s t e v o r b a d e p o e m u l l u i H e s i o d „ M u n c i şi z i l e " , v e r s u l

sau

151. —

în

115. 116.

mi­

au

mai

Manu"

a cu

fost puţin

reflectau care

se

Adnotări

478

7 0 L u c r e ţ i u . „ P o e m u l n a t u r i i " , c a r t e a a V - a , v e r s u l 1 2 8 7 . — 116. 71 D a t e l e c u p r i v i r e l a b a n i i c h i n e z e ş t i s î n t l u a t e d i n c a r t e a : G ü l i c h . „ G e s c h i c h t ­ liche Darstellung des Handels, der G e w e r b e und des A c k e r b a u s der bedeu­ tendsten handeltreibenden Staaten unsrer Zeit". Band V. Jena, 1845, S. 131. — 118. 7 2 Războaiele punice (264—241, 218—201 şi 149—146 î.e.n.) — a u a v u t l o c între d o u ă d i n c e l e m a i m a r i s t a t e s c l a v a g i s t e d i n a n t i c h i t a t e — R o m a şi. C a r t a g i n a — pentru h e g e m o n i e asupra bazinului o c c i d e n t a l al Mării M e d i t e r a n e , p e n t r u d o b î n d i r e a d e n o i t e r i t o r i i şi s c l a v i . R ă z b o a i e l e s - a u î n c h e i a t c u î n f r î n g e r e a C a r t a g i n e i . — 118. 73 i a M a r x s-a strecurat aici o g r e ş e a l ă , d e o a r e c e , d u p ă p r o p r i i l e lui c u v i n t e , „ d e s c o p e r i r e a minelor d e aur din Australia, California şi C o l u m b i a face să f i e p r o b a b i l ă o n o u ă s c ă d e r e a v a l o r i i a u r u l u i " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 145). I n a l i n e a t u l u r m ă t o r , M a r x v o r b e ş t e despre ieftinirea relativă a argintului, arătînd că ea a fost d e ­ t e r m i n a t ă d e p e r f e c ţ i o n a r e a m e t o d e l o r d e e x t r a c ţ i e şi c ă v a c o n t i n u a „ p î n ă cînd California şi Australia vor modifica situaţia în direcţia contrară", adică î n d i r e c ţ i a u n e i r e l a t i v e i e f t i n i r i a a u r u l u i . — 119. 7 4 Garnier. ,.Histoire de la M o n n a i e , d e p u i s les t e m p s de la plus haute q u i t é j u s q u ' a u r è g n e d e C h a r l e m a g n e " . T o m e I, P a r i s , 1819, p . 2 5 3 . —• 120.

anti­

7 5 „Roata circulaţiei" ( „ t h e g r e a t w h e e l of c i r c u l a t i o n " ) — a ş a n u m e ş t e A d a m S m i t h b a n i i . V e z i A . S m i t h . „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a t i o n s " , B o o k II, c h a p t e r II ( v e z i ş i A d a m S m i t h . „ A v u ţ i a n a ţ i u ­ n i l o r " , v o l . II, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1962, p . 193 ş i 195). — 120. 7 6 V e z i a d n o t a r e a 4 5 . — 123. 77 M a r x s e r e f e r ă la t e o r i a c a n t i t a t i v ă a b a n i l o r , e x p u s ă d e J a m e s M i l l î n s e c ­ ţ i u n i l e a V H - a şi a V I I I - a d i n c a p i t o l u l al t r e i l e a al c ă r ţ i i s a l e „ E l e m e n t s of P o l i t i c a l E c o n o m y " ( L o n d o n , 1821). P a s a j e a m p l e d i n a c e s t e s e c ţ i u n i a l e c ă r ţ i i lui M i l l au fost r e p r o d u s e d e M a r x î n c a r t e a I a „Contribuţiilor la critica e c o n o m i e i p o l i t i c e " , î n s o ţ i t e d e o c r i t i c ă a c o n c e p ţ i i l o r l u i M i l l ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p. 1 6 7 — 1 7 0 ) . F o r m u l a r e a erorii lui J a m e s Mill, a ş a c u m e d a t ă în text, a fost luată d e M a r x din cartea : Thomas Tooke. „ A n Inquiry into the Currency Principle". Second e d i t i o n . L o n d o n , 1844, p . 136. — 126. 7 8 J. S t e u a r t . „ A n I n q u i r y i n t o t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l O e c o n o m y " . V o l . II. D u b l i n , 1770, p . 3 8 9 . S t e u a r t n u m e ş t e „ c i r c u l a ţ i e i m p u s ă " p l ă ţ i l e o b l i g a t o r i i , ca, d e pildă, plata unei datorii băneşti la termenul fixat pentru debitor. Spre d e o s e b i r e d e această „circulaţie impusă", el n u m e ş t e „circulaţie voluntară" o r i c e c h e l t u i r e d e b a n i p e n t r u c u m p ă r ă r i d e o b i e c t e d e u n f e l s a u a l t u l . — 130. 7 9 Infinitatea rea — t e r m e n f o l o s i t î n f i l o z o f i a h e g e l i a n ă ş i c a r e î n s e a m n ă r e p e ­ tarea infinită a u n e i a şi a c e l e i a ş i formule : „ c e v a " d e v i n e „ a l t c e v a " , acest „ a l t c e v a " e s t e el însuşi „ c e v a " , c a r e la rîndul s ă u d e v i n e „ a l t c e v a " şi aşa m a i d e p a r t e l a i n f i n i t . — 131. 80 M a r x

se

referă

richesses, 1697

şi

siècle.

de

1707

la lucrarea

l'argent şi

Précédés

et

retipărită de

lui Boisguillebert

des în

notices

tributs",

„Dissertation

apărută

pentru

culegerea : ,.Economistes historiques

sur

chaque

s u r Ia n a t u r e

prima

oară

financiers

auteur,

et

între du

des anii

XVIII-e

accompagnés

Adnotări

479

d e c o m m e n t a i r e s e t d e n o t e s e x p l i c a t i v e s , p a r E. D a i r e " , P a r i s , 1 8 4 3 . E x p r e s i a lui Boisguillebert „banii sînt călăul tuturor lucrurilor" s e află la p. 413 a a c e s t e i culegeri. D e s p r e b a n i ca „tiran" şi „idol" s e v o r b e ş t e la p a g . 395 ş i 4 1 7 . V e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 114. — 1 3 3 . 81 P r i n „preţ de producţie" M a r x î n ţ e l e g e aici a c e l a ş i lucru ca şi prin „ v a l o a r e d e s c h i m b s a u cheltuieli d e p r o d u c ţ i e " î n fraza p r e c e d e n t ă . T e r m e n u l „ c h e l ­ tuieli d e producţie" este luat aici în sensul d e „eheJfuieli d e producjie ima­ n e n t e a l e mărfii, e g a l e c u v a l o a r e a ei, a d i c ă e g a l e c u c u a n t u m u l total al t i m p u l u i d e m u n c ă n e c e s a r p e n t r u p r o d u c e r e a e i " ( v e z i K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 7 6 , 5 0 3 ) . C u v î n t u l „ P r o d u k t i o n s p r e i s " s e î n t î l n e ş t e l a M a r x încă. î n c a i e t e l e s a l e d e î n s e m n ă r i d i n a n i i '40. A s t f e l , î n t r - u n u i d i n c a i e t e l e d e l a B r u x e l l e s d i n 1845, f ă c î n d e x t r a s e din cartea lui Louis S a y „Principales c a u s e s d e la richesse o u d e la m i s è r e d e s p e u p l e s e t d e s p a r t i c u l i e r s " ( P a r i s , 1818), M a r x t r a d u c e p r i n c u ­ v î n t u l g e r m a n „Produktionspreis" e x p r e s i a ,,coût d e production" folosită d e S a y , c a r e îi d ă u r m ă t o a r e a e x p l i c a ţ i e : „ c o u t d e p r o d u c t i o n , c ' e s t - à - d i r e , l e t e m p s e t la p e i n e c o n s a c r é s à l e s [se. l'or e t l ' a r g e n t ] e x t r a i r e e t à l e s affi­ n e r " (p. 3 2 d i n c a r t e a l u i S a y ) : „ c h e l t u i e l i d e p r o d u c ţ i e , a d i c ă t i m p u l ş i m u n c a c h e l t u i t e p e n t r u a l e e x t r a g e (pentru a e x t r a g e aurul şi argintul) din a d î n c u r i l e p ă m î n t u l u i ş i a l e a f i n a . — 134. 82 C a p i t o l u l d e s p r e v a l o a r e a d e s c h i m b î n c ă n u e r a scris î n a c e l m o m e n t , d e o a ­ r e c e M a r x îşi î n c e p u s e lucrarea c u capitolul al d o i l e a , care tratează d e s p r e bani. î n c e p u t u l capitolului d e s p r e v a l o a r e a fost schiţat d e M a r x la sfîrşitul m a n u s c r i s u l u i d i n 1857—-1858. C u r î n d d u p ă a c e a s t a e l a a j u n s l a c o n c l u z i a c ă p r i m u l capitol al lucrării s a l e trebuie să s e n u m e a s c ă „Capitol d e s p r e m a r f ă " , ş i n u „ C a p i t o l d e s p r e v a l o a r e " . — 138. 8 3 „ W e e W y Dispatch" — s ă p t ă m î n a l e n g l e z ; s u b a c e a s t ă d e n u m i r e a a p ă r u t Ia L o n d r a î n p e r i o a d a 1 8 0 1 — 1 9 2 8 ; î n d e c e n i u l al ş a s e l e a al s e c o l u l u i t r e c u t a a v u t o o r i e n t a r e r a d i c a l ă . — 147. 84 M a r x s e referă la p a g i n a a 2-a din c a i e t u l s ă u d e î n s e m n ă r i c o m p l e t a t la Bruxelles prin martie—aprilie 1845. A c e a s t ă pagină conţine extrase din p . 3 1 — 7 3 a l e c ă r ţ i i lui F e r r i e r „ D u g o u v e r n e m e n t c o n s i d é r é d a n s s e s r a p ­ p o r t s a v e c l e c o m m e r c e " , Paris, 1805. Ferrier s p u n e aici d e s p r e a r g i n t c ă , acolo u n d e este extras, el e s t e o marfă, d e o a r e c e constituie obiectul cererii directe a a c e l o r a care-I c u m p ă r ă . Dar, c o n t i n u ă Ferrier, „argintul î n c e t e a z ă să fie marfă de îndată c e d e v i n e bani, căci în a c e s t caz el d e v i n e mijlocito­ rul n e c e s a r dintre p r o d u c ţ i e şi c o n s u m şi n u m a i p o a t e s a t i s f a c e n e m i j l o c i t n i c i o t r e b u i n ţ ă " ( F e r r i e r , p . 3 3 ş i 3 5 ) . — 148. 85 J .

B.

Paris,

Say.

circulaţie, tităţii

„Trăite este

acestei

întotdeauna mării,

rirea sau scăderea unei

d'économie

politique".

Troisième

1817, p . 4 3 2 — 4 3 3 , 461 : „ B a n i i s î n t o maria

mării

poate

ca

şi

afectată a oricărei

capitalului

schimbului... altei

édition.

c a r e s e află Sporirea

mărfi,

nu

prin sporirea

cantităţii

II, c h a p t e r

ţiunilor",

vol.

p 293). — 148.

I,

II ; b o o k Bucureşti,

IV,

chapter

Editura

I

(vezi

Academiei

şi

în

scăderea

can­

înseamnă

neapărat

spo­

scăderea

alteia". —

Adam R.P.R.,

Smith. 1962,

cantităţii

148.

8 6 A . S m i t h . „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of Book

second.

sau

t o t a l al u n e i ţ ă r i . . . , d e o a r e c e

fi c o m p e n s a t ă

Tome

întotdeauna

Nations".

„Avuţia p.

na­

191—195 ;

Adnotări

480

87 C u v i n t e l e „ b a n i i . . . n u s î n t d e c î t o v a r i e t a t e d e t r o c m a i c o m p l e x ă " î i a p a r ţ i n Iui E. S o l l y , c a r e î n c a r t e a s a „ T h e P r e s e n t D i s t r e s s , i n r e l a t i o n t o t h e T h e o r y of M o n e y " ( L o n d o n , 1830, p . 3) f o r m u l e a z ă î n f e l u l a c e s t a p u n c t u l d e v e d e r e e x p r i m a t d e A d a m S m i t h î n c a p i t o l u l al 4 - l e a d i n c a r t e a I a l u ­ c r ă r i i s a l e „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a ­ t i o n s " . —• 149. 8 8 J . T a y l o r . , , A V i e w of t h e M o n e y S y s t e m of E n g l a n d , f r o m t h e C o n q u e s t ; w i t h p r o p o s a l s for e s t a b l i s h i n g a s e c u r e a n d e q u a b l e C r e d i t C u r r e n c y " . L o n ­ d o n , 1828. — ISO. 8 9 P. B o i s g u i l l e b e r t . „ D i s s e r t a t i o n s u r l a N a t u r e d e s R i c h e s s e s , d e l ' A r g e n t e t d e s T r i b u t s " . î n c u l e g e r e a : , . E c o n o m i s t e s f i n a n c i e r s d u X V I I I - e s i è c l e " . Ed. E. D a i r e . P a r i s , 1843, p . 399. V e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 113, ş i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p . 154. B o i s g u i l l e b e r t s p u n e : „ p r e c i s d e t o u t e s l e s d e n r é e s " ( „ c h i n t e s e n ţ a t u t u r o r m ă r f u r i l o r " ) . — 152, 9 0 „Nexus leium" — „legătura dintre lucruri, principiul c a r e leagă". într-unui d i n c a i e t e l e lui d e î n s e m n ă r i d i n 1 8 5 1 , i n t i t u l a t „ S i s t e m u l d e s ă v î r ş i t al r e l a ­ ţ i i l o r b ă n e ş t i " , M a r x (la p. 41) : c a r a c t e r i z e a z ă b a n i i c a „ n e x u s r e r u m e t h o m i n u m " ( „ l e g ă t u r a d i n t r e l u c r u r i şi d i n t r e o a m e n i " ) . T o t o d a t ă e l f a c e tri­ m i t e r e l a p . 3 4 . N u s-a p u t u t s t a b i l i l a c e a n u m e s-a r e f e r i t e l , d e o a r e c e paginile p r e c e d e n t e din caietul d e însemnări n u s-au păstrat. Caracterizînd banii c a „ l e g ă t u r a dintre lucruri şi dintre o a m e n i " , M a r x are în v e d e r e a c e a stare a relaţiilor sociale dintre o a m e n i care a rezultat din destrămarea tutu­ ror l e g ă t u r i l o r patriarhale, f e u d a l e , f a m i l i a l e , r e l i g i o a s e c a r e d o m n i s e r ă p î n ă a t u n c i ş i c a r e f u s e s e r ă n e v o i t e s ă c e d e z e l o c u l d o m n i e i „ b a n u l u i " . — 155. 91 M a r x s e r e f r ă l a d e s c o p e r i r e a z ă c ă m i n t e l o r d e a u r d i n C a l i f o r n i a (1848) ş i d i n A u s t r a l i a (1851), c a r e a c o n t r i b u i t l a „ t r e c e r e a E u r o p e i d e l a z g u d u i r i r e v o l u ţ i o n a r e la f e b r ă i n d u s t r i a l ă " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 5 3 1 ) . î n c ă î n i a n u a r i e 1850, d u p ă 18 l u n i d e la d e s c o p e r i r e a z ă c ă m i n t e l o r d e aur din California, M a r x şi E n g e l s au relevat marea însemnătate a acestui eveniment pentru dezvoltarea comer­ c i a l ă şi industrială a întregii societăţi b u r g h e z e atît î n Europa, cît şi în A m e r i c a şi A s i a , p r e c u m ş i i n s p e c i a l p e n t r u c o l o n i z a r e a d e n o i ţări ( v e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 7, B u c u r e ş t i , Editura politică, 1960, p . 2 3 8 — 2 3 9 , p r e c u m ş i 4 7 2 — 4 7 6 ) . — 157. 9 2 „ C a p i t o l u l d e s p r e b a n i " a f o s t s c r i s d e M a r x î n o c t o m b r i e — n o i e m b r i e 1857, într-un m o m e n t cînd î n c e p e a să se facă puternic simţită prima criză e c o n o ­ m i c ă m o n d i a l ă din istoria capitalismului, cea din 1857—1858, care, după ce a i z b u c n i t în S . U . A . , a c u p r i n s t o a t e mafcile ţări e u r o p e n e . — 159. 9 3 M a r x s e r e f e r ă Ia s t r u c t u r a r e a o b i e c t u l u i c e r c e t ă r i i s a l e , p e c a r e e l a s c h i ­ ţ a t - o p e n t r u p r i m a o a r ă l a s f î r ş i t u l p a r a g r a f u l u i al t r e i l e a d i n „ I n t r o d u c e r e a " s a ( v e z i v o l u m u l d e f a ţ ă , p. 41), u n d e c o n ţ i n u t u l p r i m e i s e c ţ i u n i a l u c r ă r i i s a l e e c o n o m i c e e s t e formulat în c u v i n t e l e : „Determinaţiile abstracte g e n e ­ rale, care de a c e e a sînt mai mult sau mai puţin inerente tuturor formelor d e s o c i e t a t e , d a r i n s e n s u l s p e c i f i c a t m a i s u s " . — 160. 94 Marx tul

se

referă

reprodus

la p .

acolo

43 din

este

luat

Economy",

second

edition,

vinte

aparţin

lui

nu-i

cel

de-al

din

cartea

London,

Malthus,

ci

X-lea

caiet

lui

Malthus

,,Principles

p.

391, dar

în

1836,

redactorului

de

extrase

ediţiei

a

al

său. of

Cita­

Political

realitate

aceste

doua

(postume)

cu­ a

Adnotări

cărţii lui, c a r e r u l u i . •— 160.

le-a

introdus

cu

481

scopul

de

a

preciza

raţionamentul

auto­

9 5 JE. M i s s e l d e n . ] , , F r e e T r a d e , or, T h e M e a n e s t o M a k e T r a d e F l o r i s h " . L o n d o n , 1 6 2 2 , p . 1 9 — 2 4 , V e z i K, M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 119. M i s s e l d e n v o r b e ş t e d e s p r e c o m e r ţ u l d i n t r e E u r o p a c r e ş ­ t i n ă şi ţări a s i a t i c e n e c r e ş t i n e c a T u r c i a , P e r s i a , I n d i a . — 1 6 1 . 9 6 W . J a c o b . , , A n H i s t o r i c a l I n q u i r y i n t o t h e P r o d u c t i o n a n d C o n s u m p t i o n of t h e P r e c i o u s M e t a l s " . V o l . II. L o n d o n , 1 8 3 1 , p. 2 7 0 — 3 2 3 . V e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 1 2 3 — 1 2 4 . — 163. 97 B i b l i a . E v a n g h e l i a

de la Matei,

c a p . 6, v e r s e t u l

19. —

164.

98 E s t e v o r b a d e l e g e n d a b i b l i c ă p o t r i v i t c ă r e i a I a c o b , s t r ă m o ş u l m i t i c a l e v r e i ­ lor, a j u n g î n d la a d i n e i b ă t r î n e ţ e şi p r e s i m ţ i n d a p r o p i e r e a morţii, a c h e m a t l a e l p e c e i d o i fii ai f i u l u i s ă u I o s i f c a s ă - i b i n e c u v î n t e z e . C o n t r a r o b i c e i u l u i care a existat la v e c h i i evrei, b i n e c u v î n t î n d u - ş i nepoţii, Iacob a acordat pre­ ferinţă c e l u i m a i m i c (punîndu-şi d r e a p t a p e c a p u l lui), şi n u celui m a i m a r e d i n t r e e i , m o t i v î n d u - ş i g e s t u l p r i n a c e e a c ă f e c i o r u l u i m a i m i c îi e s t e h ă r ă z i t u n v i i t o r m a i g l o r i o s ( B i b l i a . F a c e r e a , c a p . 4 8 , v e r s e t e l e 1 3 — 2 1 ) . — 165. 99 M a r x s e r e f e r ă la c a i e t u l s ă u d e î n s e m n ă r i c o m p l e t a t î n v a r a anului 1845, î n t i m p c e s e afla l a B r u x e l l e s . N u m e r o a s e e x t r a s e d i n l u c r ă r i l e Iui B o i s g u i l l e b e r t a u f o s t f ă c u t e a i c i d e M a r x d u p ă c u l e g e r e a lui E. D a i r e , , E c o n o m i s t e s f i n a n c i e r s d u X V I I I - e s i è c l e " ( P a r i s , 1843). U n e l e d i n t r e a c e s t e e x t r a s e s î n t î n s o ţ i t e d e c o m e n t a r i i a l e lui M a r x . T o a t e a c e s t e e x t r a s e sînt p u b l i c a t e în limba originalului în cartea „ M a r x — E n g e l s G e s a m t a u s g a b e " , Erste Abteilung, B a n d 3, B e r l i n , 1 9 3 2 , S. 5 6 3 — 5 8 3 , O m i c ă p a r t e d i n a c e s t e e x t r a s e a u f o s t r e p r o d u s e d e M a r x în cartea I a „Contribuţiilor la critica e c o n o m i e i politice" ş i î n p r i m u l v o l u m al „ C a p i t a l u l u i " ( v e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 1 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p . 1 1 3 — 1 1 5 , ş i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 154). — 165. 100 E s t e v o r b a d e m i t u l a n t i c a l r e g e l u i M i d a s al F r i g i e i , c u n o s c u t p r i n u r i a ş e l e l u i b o g ă ţ i i . P o t r i v i t a c e s t u i m i t , M i d a s a c e r u t lui D i o n i s o s să-1 î n z e s t r e z e c u darul m i r a c u l o s d e a transforma î n aur tot c e a t i n g e a c u mîna. Curînd M i d a s s-a c o n v i n s c ă r i s c ă s ă m o a r ă d e f o a m e , d e o a r e c e î n m î i n i l e Iui h r a n a s e transforma î n aur. Chinuit d e f o a m e şi d e s e t e în m i j l o c u l g r ă m e z i l o r d e aur, e l i - a c e r u t l u i D i o n i s o s să-1 s c a p e d e a c e s t d a r p r i m e j d i o s . •— 166. 101 [S. B a i l e y . ] K.

Marx

,,Money şi

F.

and its V i c i s s i t u d e s

Engels.

Opere,

vol.

in V a l u e " .

13,

London,

Bucureşti,

1837, p. 3 .

Vezi

politică,

1962,

Editura

p . 132. — 169. 102 H . S t o r c h . K.

Marx

,,Cours şi

F.

d'Economie Engels.

Politique".

Opere,

vol.

Tome

13,

II.

Paris,

Bucureşti,

1823,

Editura

p.

135.

Vezi

politică,

1962,

p . 122. — 169. 103 M a r x e x p u n e a i c i î n t r - o f o r m ă r e z u m a t ă u n e l e c o n s i d e r a ţ i i în

cartea

Vezi

K.

,.Money Marx

and

its

ş i F. E n g e l s .

Vicissitudes Opere,

in

vol.

Value"

f ă c u t e d e S.

(London,

13, B u c u r e ş t i ,

1837,

Editura

p.

Bailey 9—10).

politică,

1962.

p . 6 0 . — 169. 104 B i b l i a . A p o c a l i p s u l s e t u l 17.

Sf.

loan

Teologul,

cap.

17, v e r s e t u l

13,

şi

cap.

13,

ver­

Adnotări

482

Apocalipsul — u n a dintre scrierile apărute în e p o c a creştinismului primitiv ; f a c e p a r t e d i n N o u l t e s t a m e n t . A f o s t s c r i s î n s e c o l u l I. A u t o r u l A p o c a l i p ­ sului e x p r i m ă ura g e n e r a l ă î m p o t r i v a Imperiului r o m a n , p e care-1 n u m e ş t e „fiară" şi î n c a r e v e d e o î n t r u c h i p a r e a d i a v o l u l u i . Citatele din A p o c a l i p s sînt date d e M a r x după textul apărut în aşan u m i t a „Vulgata" — versiunea latinească a Bibliei, larg folosită d e cato­ l i c i . — 170. 1 0 5 „Capitolul despre capital" constituie conţinutul principal al c a i e t e l o r II—VII a l e m a n u s c r i s u l u i d i n 1 8 5 7 — 1 8 5 8 . La î n c e p u t — î n c a i e t u l II — a c e s t c a p i t o l era „Capitolul despre bani în calitatea lor d e capital" („Das Kapitel v o m G e l d als Kapital"), dar î n c a i e t e l e u r m ă t o a r e el f i g u r e a z ă s u b d e n u m i r e a de „ C a p i t o l d e s p r e c a p i t a l " . — 171. 106 V e z i p a s a j u l a n a l o g din cartea I a t i c e " (K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , p . 143). — 171.

„Contribuţiilor la critica e c o n o m i e i v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă ,

ooli1962,

107 T e z a p o t r i v i t c ă r e i a c o n ţ i n u t u l n a t u r a l al p r o c e s u l u i s c h i m b u l u i e s t e iniţial „încă în întregime separat de relaţia economică, deoarece coincide încă n e m i j l o c i t c u ea", a fost ulterior d e z v o l t a t ă d e M a r x î n „Contribuţii l a cri­ tica e c o n o m i e i politice". Marx spune acolo că în condiţiile trocului, care este forma iniţială a procesului de schimb, „valoarea de schimb n u capătă încă nici o formă de sine stătătoare ; ea este încă nemijlocit legată de va­ loarea de întrebuinţare". In acest stadiu d e dezvoltare a schimbului, valorile d e întrebuinţare constituie conţinutul avuţiei, care e s t e „indiferent" faţă de forma sa socială. „ V a l o a r e a de întrebuinţare în a c e a s t ă indiferenţă a ei faţă d e d e t e r m i n a r e a e c o n o m i c ă a formei... s e află d i n c o l o d e sfera p r e o c u p ă r i l o r e c o n o m i e i p o l i t i c e " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 3 8 , 16). — 173. 108 î n

economia

de

mărfuri

simplă,

despre

care

se

vorbeşte

aici,

s c h i m b a m u n c i i (în a c e s t s t a d i u a l c e r c e t ă r i i M a r x v o r b e ş t e muncii)

şi valoarea

nomiei

politice",

blema :

cum

determinate de

se

a muncii

K. M a r x

arată

explică

exclusiv

schimb

(vezi

produselor

Marx

muncii că

faptul

prin

că

timpul

e mai mică

şi F. E n g e l s .

coincid.

studiul

în

„producţia

de

muncă

decît

Opere,

trebuie

pe

baza

duce

valoarea

voi.

„Contribuţii

capitalului la

de

la să

schimb

critica

eco­ pro­

de că

schimb valoarea

a produsului

Editura

de

valoarea

rezolve

valorii

rezultatul

13, B u c u r e ş t i ,

valoarea

încă de

politică,

ei

2

"

1962,

p . 5 1 ) . — 175. 109 D e s p r e

rolul

economişti

categoriei

vulgari

Editura politică, Editura

F.

I,

d e mărfuri,

Bucureşti,

bani, la u n schimb

p.

205—206 ;

Editura atît

în

politică,

cadrul

reciproc de

brutarul,

cizmarul,

avocatul

etc.

Engels.

Say,

Bastiat

Opere,

voi.

şi

ale

altor

Bucureşti,

1966,

Marx

Iui

1 9 6 2 , p. 2 5 ; K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 ,

schimb

medicul,

teoriile

şi

Bucureşti,

partea

torul,

în

K.

13,

politică,

agricultorul,

„servicii"

vezi

K.

Marx.

1959,

trocului

F.

310. şi

în

asupra

Bastiat cadrul

plusvalorii",

reduce circulaţiei

p e c a r e şi Ie p r e s t e a z ă u n i i

ţesătorul, Vezi

p. cît

„servicii",

„Teorii

constructorul

Bastiat.

de

maşini,

,.Harmonies

întregul marfăaltora învăţă­

économiques".

2 - m e é d i t i o n . P a r i s , 1 8 5 1 , p . 8 7 — 1 6 9 . — 175. 110 „Reilecjie

în

sine"

—• t e r m e n

din

filozofia

hegeliană

care

t a r e a î n s i n e î n s ă ş i a u n e i d e t e r m i n ă r i c o n c e p t u a l e . — 176.

înseamnă

reflec­

Adnotări

483

111 E s t e v o r b a d e c a r t e a : „ D . J u s t i n i a n i , s a c r a t i s s i m i p r i n c i p i s , Institutiones. A c c e s s e r u n t e x D i g e s t i s t i t u l i d e v e r b o r u m s i g n i f i c a t i o n e et r e g u l i s j u r i s " . E d i t i o n s t e r e o t y p a H e r h a n . P a r i s i i s , 1815, p. 3 4 2 . — 177. 112 F. B a s t i a t ,

, . H a r m o n i e s é c o n o m i q u e s " . 2 - m e é d i t i o n . Paris, 1851. —

181.

1 1 3 M a r x s e r e f e r ă l a u n i i a d v e r s a r i ai l u i B a s t i a t c a P r o u d h o n şi a d e p t u l s ă u C h e v é , care în 1849—1850 au polemizat c u el în ş a p t e scrisori d e s c h i s e , p u b l i c a t e î n . 1850 î m p r e u n ă c u c e l e ş a p t e s c r i s o r i d e r ă s p u n s a l e l u i B a s t i a t , î n t r - u n v o l u m a ş i n t i t u l a t : „ G r a t u i t e d u c r é d i t . D i s c u s s i o n e n t r e M . Fr. B a s ­ t i a t e t M . P r o u d h o n " , P a r i s , 1850. — 182. 114 J . B. S a y . „ T r ă i t e d ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " . P a r i s , 1817, p . 4 2 8 — 4 3 0 , 4 7 8 — 4 8 0 . — 183.

Troisième

édition.

Tome

second,

115 V e z i D . R i c a r d o . „ O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . T h i r d e d i t i o n . L o n d o n , 1 8 2 1 , p . 3 2 7 , 4 9 9 ( v e z i şi D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . I, E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1 9 5 9 , p . 2 1 5 — 2 9 5 ) . — 189. 116 V e z i

K.

Marx

şi

F.

Engels.

Opere,

vol.

4,

Bucureşti,

Editura

politică,

1960,

p. 7 1 — 8 0 . — 199. 117 V e z i a d n o t a r e a 89. — 2 0 2 . 118 î n t r - u n u i d i n c a i e t e l e s a l e d e î n s e m n ă r i , î n t o c m i t la B r u x e l l e s aproximativ î n m a r t i e - a p r i l i e 1845 şi c o n ţ i n î n d e x t r a s e d i n l u c r a r e a l u i S t o r c h , , C o u r s d ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " , t o m e I, P a r i s , 1 8 2 3 , M a r x r e z u m ă a s t f e l t e z a l u i S t o r c h f o r m u l a t ă l a p. 154 a l u c r ă r i i a c e s t u i a : „ D i e m e n s c h l i c h e I n d u s t r i e n u r p r o d u k ­ tiv w e n n sie e i n e n hinreichenden W e r t produziert um die Produktionskosten z u ersetzen... e i g e n t l i c h ist d i e s e R e p r o d u k t i o n n i c h t a u s r e i c h e n d : s i e m ü s s t e produzieren u n e valeur e n sus" („Munca o m e n e a s c ă e productivă numai atunci cînd produce o valoare suficientă pentru a înlocui cheltuielile de p r o d u c ţ i e . . . La d r e p t v o r b i n d , a c e a s t ă r e p r o d u c e r e a c h e l t u i e l i l o r d e p r o d u c ­ ţ i e n u e s t e d e a j u n s : m u n c a ar t r e b u i s ă p r o d u c ă o o a r e c a r e v a l o a r e î n plus"). — 202. 119 O a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t ă a c o n c e p ţ i i l o r l u i A . S m i t h d e s p r e m u n c a p r o d u c t i v ă şi m u n c a n e p r o d u c t i v ă a fost făcută d e M a r x în „Teorii asupra plusvalorii" ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i ­ tică, 1962, p. 109—115). — 205. 120 î n l e g ă t u r ă c u c o n c e p ţ i i l e v u l g a r e s u s ţ i n u t e d e S t o r c h , S e n i o r şi alţii în p r o b l e m a m u n c i i p r o d u c t i v e ş i a m u n c i i n e p r o d u c t i v e v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 1 1 5 — 1 4 7 . — 205. 121 P r o b l e m a m u n c i i p r o d u c t i v e ş i a m u n c i i n e p r o d u c t i v e a f o s t u l t e r i o r e x a m i ­ n a t ă i n m o d a m ă n u n ţ i t d e M a r x î n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K, M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 6 2 , p . 9 7 — 2 2 3 şi 3 0 1 — 3 1 6 ) . — 2 0 5 . 122 V e z i a d n o t a r e a 4 3 . — 2 0 7 . 123 J. Steuart. „ A n I n q u i r y i n t o t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l O e c o n o m y " . V o l . D u b l i n , 1770, F i r s t b o o k , C h . X V I . V e z i i n s p e c i a l p . 1 0 3 , 105. — 2 0 9 .

I,

1 2 4 Teoria colonizării a lui Wakeiield este analizată X X V - l e a d i n v o l u m u l I al „ C a p i t a l u l u i " . — 2 1 1 .

al

de

Marx

în

capitolul

Adnotări

484

125 î n o r i g i n ă ! : „ A r b e i t s v e r m ö g e n " . I n m a n u s c r i s e l e d i n 1857—'1859, î n l o c u l termenului „Arbeitskraft", care se întîlneşte o singură dată încă în „ M u n c ă s a l a r i a t ă şi c a p i t a l " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 6, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1 9 5 9 , p , 457) ş i d e c î t e v a o r i î n m a n u s c r i s e l e d i n 1 8 6 1 — 1 8 6 3 , M a r x f o l o s e ş t e , d e r e g u l ă , t e r m e n u l „ A r b e i t s v e r m ö g e n " . î n v o l u m u l I al „Capitalului", Marx foloseşte amîndoi aceşti termeni ca echivalenţi : „Unter Arbeitskraft oder A r b e i t s v e r m ö g e n v e r s t e h e n wir den Inbegriff der p h y s i s c h e n und g e i s t i g e n Fähigkeiten, die in der Leiblichkeit, der l e b e n d i g e n Persön­ l i c h k e i t e i n e s M e n s c h e n e x i s t i e r e n u n d d i e e r i n B e w e g u n g s e t z t , s o oft e r G e b r a u c h s w e r t e i r g e n d e i n e r A r t p r o d u z i e r t " ( e d . a 4 - a g e r m a n ă , p . 130). Iată traducerea r o m â n e a s c ă a acestui pasaj : „Prin forţă d e m u n c ă sau c a p a c i t a t e d e m u n c ă s e î n ţ e l e g e totalitatea aptitudinilor fizice şi i n t e l e c ­ t u a l e p e care l e p o s e d ă o r g a n i s m u l , p e r s o n a l i t a t e a v i e a omului, şi p e c a r e omul le p u n e în funcţiune atunci cînd produce valori de întrebuinţare d e u n f e l o a r e c a r e " ( v e z i K. M a r x şi F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i ­ t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 180). Expresia „capacitate de muncă" nu redă cu suficienta exactitate terme­ nul german „Arbeitsvermögen". C u v î n t u l „ V e r m ö g e n " s e t r a d u c e şi prin „ p u t e r e , forţă", î n c o m p a r a ţ i e c u „ c a p a c i t a t e a d e m u n c ă " , e x p r e s i a „forţă de muncă" redă în general mai precis sensul termenului „Arbeitsvermögen", D e a c e e a în v o l u m u l de faţă „ A r b e i t s v e r m ö g e n " s e traduce, de regulă, prin „forţă d e muncă", iar a c o l o u n d e M a r x f o l o s e ş t e t e r m e n u l „Arbeitskraft", a c e s t a este dat în paranteze drepte îndată d u p ă e x p r e s i a „forţă de muncă", — 214. 126 C o n c e p ţ i i l e lui Linguef s î n t a n a l i z a t e d e M a i x î n capitolul al ş a p t e l e a din „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 2 5 8 — 2 6 2 ) . — 2 2 2 . 127 I n c e p î n d c u p a g i n a a 8-a d i n c a i e t u l III a l m a n u s c r i s u l u i u r m e a z ă u n t e x t c a r e e s t e o c o n t i n u a r e a c e l u i d i n c a i e t u l II. P r i m a p a r t e a f r a z e i c u c a r e î n c e p e a c e a s t ă p a g i n ă se află p e p a g i n a a 29-a, c a r e s-a pierdut, a caietului II. P r i m e l e ? p a g i n i d i n c a i e t u l III c o n ţ i n s c h i ţ a n e t e r m i n a t ă „ B a s t i a t şi Carey", scrisă c u c î t e v a luni mai înainte (vezi v o l u m u l d e faţă, p. 3—14). — 223. 128 L u p t a c l a s e i m u n c i t o a r e p e n t r u l i m i t a r e a p r i n l e g e a z i l e i d e m u n c ă l a 10 o r e s-a d e s f ă ş u r a t în A n g l i a î n c e p î n d d e la sfîrşitul s e c o l u l u i al X V I I I - l e a , i a r l a î n c e p u t u l d e c e n i u l u i al 4 - l e a al s e c o l u l u i t r e c u t a c u p r i n s masele l a r g i a l e p r o l e t a r i a t u l u i . L e g e a c u p r i v i r e l a z i u a d e m u n c ă d e 10 o r e , c a r e s e referea numai la femei şi a d o l e s c e n ţ i , a fost a d o p t a t ă d e parlamentul e n g l e z l a 8 i u n i e 1847. L u p t a c l a s e i m u n c i t o a r e d i n A n g l i a p e n t r u z i u a n o r ­ m a l ă d e m u n c ă a f o s t a m ă n u n ţ i t e x a m i n a t ă d e M a r x î n c a p i t o l u l al V l I I - l e a d i n v o l u m u l I al „ C a p i t a l u l u i " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 2 8 7 — 3 0 8 ) . — 2 2 4 . Î 2 9 V e z i p a s a j u l a n a l o g d i n c a p i t o l u l a l V - l e a al v o l u m u l u i I a l „ C a p i t a l u l u i " : „Mijlocul d e m u n c ă este u n lucru s a u un c o m p l e x d e lucruri p e care m u n ­ c i t o r u l l e i n t e r c a l e a z ă î n t r e e l ş i o b i e c t u l m u n c i i şi c u a j u t o r u l c ă r u i a e l t r a n s m i t e a s u p r a a c e s t u i o b i e c t a c t i v i t a t e a e x e r c i t a t ă " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n ­ g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 191). — 2 2 9 . 130 La p. 16 d i n l u c r a r e a ,.Richesse o u pauvreté", Paris, 1841, Cherbuliez s p u n e : „ C a p i t a l u l r e p r e z i n t ă m a t e r i e p r i m ă , u n e l t e , f o n d d e m i j l o a c e d e trai [ a p p r o v i s i o n n e m e n t ] " . V e z i ş i K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 3 7 4 — 3 8 9 . — 2 3 0 .

Adnotări

485

131 Fiinţare pentru sine, ceea ce fiin/ează penfru sine (Fürsichsein, Fürsichseien­ des) — termeni folosiţi în filozofia h e g e l i a n ă pentru a d e s e m n a orice calitate în f i x i t a t e a ei, în î n c h i s t a r e a ei r e l a t i v ă . — 232. 132 I n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , î n s e c ţ i u n e a r e f e r i t o a r e l a s o c i a l i s t u l e n g l e z Thomas Hodgskin, Marx face o caracterizare generală a acestui punct d e v e d e r e al s o c i a l i ş t i l o r e n g l e z i ( v e z i K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 2 9 0 — 2 9 1 ) . I n s e c ţ i u n e a n e t e r m i n a t ă r e f e ­ ritoare la s o c i a l i s t u l e n g l e z J o h n B r a y (op. cit., p. 315—316), M a r x citează, printre altele, u r m ă t o a r e l e c u v i n t e din lucrarea lui Bray ..Labour's W r o n g s and L a b o u r ' s R e m e d y " , L e e d s , 1 8 3 9 , p. 5 9 : „ N u c a p i t a l i s t u l , c i c a p i t a l u l a r e o î n s e m n ă t a t e e s e n ţ i a l ă pentru o p e r a ţ i i l e producătorilor. între capital şi capi­ t a l i s t e x i s t ă o d e o s e b i r e t o t a t î t d e m a r e c a î n t r e î n c ă r c ă t u r a v a s u l u i si c o n o s a m e n t u l care o însoţeşte". — 233. 133 M a r x s e referă în s p e c i a l la b r o ş u r a n e s e m n a t ă a lui T h o m a s Hodgskin ,.Labour D e f e n d e d a g a i n s t t h e C l a i m s of C a p i t a l ; or, t h e U n p r o d u k t i v e n e s s o l C a p i t a l P r o v e d " ( L o n d o n , 1825), î n c a r e s e d e m o n s t r e a z ă c ă „ c a p i t a l u l e s t e neproductiv". O analiză amănunţită a acestei broşuri a fost făcută d e Marx î n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K. M a r x — F . E n g e l s , W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 2 5 9 - - 3 0 8 ) , — 2 3 5 . 134 V e z i c a p i t o l u l a l I l l - l e a d i n c a r t e a a d o u a a l u c r ă r i i lui A , S m i t h „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a t i o n s " ( v e z i ş i A d a m S m i t h . „ A v u ţ i a n a ţ i u n i l o r " , v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1 9 6 2 , p . 223—235). — 235. 135 M a r x s e r e f e r ă l a l u c r a r e a lui S e n i o r . . P r i n c i p e s f o n d a m e n t a u x d e l ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " , P a r i s , 1836, p . 1 9 7 — 2 0 6 . C r i t i c a c o n c e p ţ i e i v u l g a r e a l u i S e n i o r î n p r o b l e m a m u n c i i p r o d u c t i v e şi a c e l e i n e p r o d u c t i v e a f o s t f ă c u t ă d e M a r x î n t r - o s e c ţ i u n e s p e c i a l ă a „ T e o r i i l o r a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 2 0 3 — 2 1 3 ) . — 235. 136 M a i t î r z i u , î n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , M a r x a e x a m i n a t m a i a m ă n u n ţ i t acest caz, arătînd că „muncitorul unui fabricant de p i a n e este un lucrător productiv... S ă p r e s u p u n e m , dimpotrivă, că aş cumpăra tot materialul n e c e ­ sar pentru c o n f e c ţ i o n a r e a unui pian (sau să z i c e m chiar că însuşi muncitorul p o s e d ă a c e s t m a t e r i a l ) ş i , î n l o c s ă c u m p ă r p i a n u l d i n m a g a z i n , p u n s ă mi-1 facă acasă. In acest caz meşterul d e p i a n e e s t e un lucrător neproductiv, d e o a r e c e m u n c a l u i s e s c h i m b ă d i r e c t p e v e n i t u l m e u " ( v e z i şi K Marx. „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 103—104). In a c e l a ş i t i m p , M a r x arată c ă „ o c î n t ă r e a ţ ă c a r e , v î n z î n d u - ş i c î n t u l , o f a c e p e c o n t p r o p r i u , e s t e u n lucrător neproductiv. Dar aceeaşi cîntăreaţă, dacă este angajată de un impresar care, pentru a cîştiga bani, o pune pe ea s ă c î n t e , e s t e u n lucrător productiv, pentru că p r o d u c e capital" (op. cit., p. 3 0 8 ) . ,,Unul şi acelaşi g e n d e m u n c ă — r e z u m ă M a r x — p o a t e fi şi productiv, ş i neproductiv" (ibid.). — 235. 137 M a r x s e r e f e r ă l a p . 4 0 d i n c e l d e - a l X - l e a c a i e t d e e x t r a s e al s ă u , c a r e c o n ţ i n e c i t a t u l r e p r o d u s î n t e x t d i n c a r t e a l u i M a l t h u s , , P r i n c i p l e s of P o l i ­ t i c e i E c o n o m y " , s e c o n d e d i t i o n , L o n d o n , 1836, p. 47. î n r e a l i t a t e î n s ă , a c e s t e c u v i n t e nu-i aparţin lui M a l t h u s , ci r e d a c t o r u l u i e d i ţ i e i a d o u a , p o s t u m e , a c ă r ţ i i l u i , c p r e l e - a i n t r o d u s c u s c o p u l d e a p r e c i z a r a ţ i o n a m e n t u l lui M a l t h u s . — 236,

Adnotări

486

138 V e z i D . R i c a r d o . „ O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . Third e d i t i o n . L o n d o n , 1821, p. 334—337 (vezi şi D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . 1, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p . 2 1 8 — 2 1 9 ) . I n c e e a c e p r i v e ş t e c o n c e p ţ i i l e lui D. Ricardo d e s p r e caracterul n e p r o d u c t i v al capita­ l u l u i v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a a I l - a , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p. 3 9 5 , p r e c u m şi K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3. T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1 9 6 8 , S. 2 5 9 — 2 6 0 . V e z i , d e a s e m e n e a , J . C . L . S i m o n d e d e S i s m o n d i . , , E t u d e s s u r l ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " . T o m e I, B r u x e l l e s , 1837, p . 2 2 . — 2 3 9 . 139 V e z i a d n o t a r e a 115. — 2 4 0 . 140 V e z i J, B. S a y . „ T r ă i t e d ' é c o n o m i e c o n d , P a r i s , 1817, p . 4 2 5 , 4 2 9 . — 2 4 0 .

politique".

Troisième

édition.

Tome

se­

141 C u v i n t e l e l u i P r o u d h o n , , l e t r a v a i l p r o d u i t , l e c a p i t a l v a u t " ( „ m u n c a p r o ­ d u c e , c a p i t a l u l v a l o r e a z ă " ) d i n v o l u m u l I al l u c r ă r i i s a l e „ S y s t e m e d e s c o n t r a ­ d i c t i o n s é c o n o m i q u e s , o u P h i l o s o p h i e d e l a m i s è r e " . P a r i s , 1846, p . 188, s î n t c i t a t e d e M a r x î n „ M i z e r i a f i l o z o f i e i " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 4, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p . 9 0 ) . — 2 4 0 . 142 V e z i „ G r a t u i t e d u c r é d i t . D i s c u s s i o n e n t r e M . Fr. B a s t i a t e t Paris, 1850, p. 177—181. C o m p . v o l u m u l d e faţă, p . 196—197. —

M. Proudhon". 242.

143 î n t e r m i n o l o g i a lui Kant, j u d e c a t ă analitică s e n u m e ş t e j u d e c a t a în c a r e p r e ­ dicatul nu face decît să lămurească conţinutul care rezidă în subiectul judecăţii, spre deosebire de judecata sintetică, în care predicatul adaugă subiectului o notă pe care n u o conţine subiectul judecăţii. — 244. 144 A i c i ş i î n f r a z a p r e c e d e n t ă , t e r m e n u l „cheltuieli de producţie" este folosit d e M a r x î n s e n s u l d e „cheltuieli d e p r o d u c ţ i e i m a n e n t e a l e mărfii, e g a l e c u v a l o a r e a ei, adică e g a l e c u c u a n t u m u l total al timpului d e m u n c ă n e c e s a r p e n ­ t r u p r o d u c e r e a e i " ( v e z i K. M a r x - F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 7 6 ) . î n m a n u s c r i s e l e d i n 1 8 5 7 — 1 8 5 9 , M a r x î n c ă n u f a c e o d i s t i n c ţ i e n e t ă î n t r e v a l o a r e (c + v + m) ş i p r e ţ d e p r o d u c ţ i e (c + v + profitul mijlociu). D e s p r e triplul s e n s în c a r e e s t e folosit t e r m e n u l „ c h e l t u i e l i d e p r o d u c ţ i e " v e z i o p . cit., p. 7 4 — 7 8 ş i 5 0 2 — 5 0 3 . — 2 4 6 . 145 Prin „preţuri d e producţie" (Produktionspreise) î n ţ e l e g e a mai sus prin „cheltuieli d e producţie, ( v e z i a d n o t ă r i l e 81 ş i 144). — 2 4 6 .

M a r x î n ţ e l e g e aici c e e a ce s a u p r e ţ u l n e c e s a r al m ă r f i i "

146 A i c i M a r x f o l o s e ş t e p e n t r u p r i m a o a r ă t e r m e n u l „plusvaloare" pentru a d e s e m n a e x c e d e n t u l p e s t e v a l o a r e a iniţial a v a n s a t ă însuşeşte gratuit capitalistul.

pe

(Mehrwert) c a r e şi-1

T e r m e n u l „surplus v a l u e " (plusvaloare) e s t e folosit şi î n c a r t e a lui W i l ­ l i a m T h o m p s o n , s o c i a l i s t ş i a d e p t e n g l e z al l u i R i c a r d o , i n t i t u l a t ă „ A n I n q u i r y i n t o t h e P r i n c i p l e s of the D i s t r i b u t i o n of W e a l t h M o s t C o n d u c i v e t o H u m a n H a p p i n e s s " . L o n d o n , 1824, p . 167, 169. D a r , d u p ă c u m a a r ă t a t E n g e l s , p r i n acest termen T h o m p s o n s u b î n ţ e l e g e a supraprofitul obţinut d e capitalistul care foloseşte maşini în comparaţie cu meseriaşul care lucrează manual. Paralel cu t e r m e n u l „surplus v a l u e " , T h o m p s o n f o l o s e ş t e şi t e r m e n u l ,,additional value" (valoare sup'imentară) pentru desemnarea întregii valori n o u create (v + m). I n a f a r ă d e a c e a s t a , d u p ă c u m a a r ă t a t E n g e l s , „ î n F r a n ţ a . . . , î n lumea cotidiană a afacerilor este folosită, din vremuri imemoriale, expresia p l u s - v a l u e p e n t r u a d e s e m n a o r i c e c r e ş t e r e d e v a l o a r e c a r e nu-1 c o s t ă n i m i c

Adnotări

487

p e p r o p r i e t a r u l m ă r f i i " ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 1 , B u c u ­ r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1965, p . 4 8 7 — 4 9 1 ) . î n t r - u n u i d i n a r t i c o l e l e s a l e d i n t i n e r e ţ e , s c r i s î n o c t o m b r i e 1842, M a r x f o l o s e ş t e şi e l d e c î t e v a o r i t e r m e n u l , . M e h r w e r t " p e n t r u a d e s e m n a v a l o a r e a s u p l i m e n t a r ă , a m e n d a , o b ţ i n u t ă d e p r o p r i e t a r u l funciar p e n t r u furtul de l e m n e d i n p ă d u r e a s a ( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 1, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p . 1 5 1 , 155). — 2 4 6 . 147 M a r x s e r e f e r ă l a c a p i t o l u l al V I I - l e a ( „ D e s p r e c o m e r ţ u l e x t e r i o r " ) din c a r t e a l u i R i c a r d o „ O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . T h i r d e d i t i o n , L o n d o n , 1 8 2 1 , u n d e ( l a p . 131) s e s p u n e : „ O r i c î t ă e x t i n d e r e ar l u a c o m e r ţ u l e x t e r i o r , e l n u v a p u t e a f a c e î n m o d n e m i j l o c i t s ă c r e a s c ă a v u t u l u n e i n a ţ i u n i " ( v e z i ş i D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . 1, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p . 123). — 2 4 6 . 148 C o n c e p ţ i i l e l u i P r o u d h o n d e s p r e d o b î n d ă , c a r e ş i - a u g ă s i t e x p r e s i a i n l u c r a ­ r e a „ G r a t u i t e d u c r e d i t . D i s c u s s i o n e n t r e M . Fr. B a s t i a t e t M . P r o u d h o n " , P a r i s , 1850, a u fost e x a m i n a t e d e M a r x î n „Teorii a s u p r a p l u s v a l o r i i " (vezi K, M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 5 1 2 — 5 1 6 ) . — 2 4 9 . 149 M a r x s e r e f e r ă şi c o m e r ţ u l d e sub forma unei („Expertus"). ,,The Times" d a t la L o n d r a î n

la articolul anonim ,.Negroes and the S l a v e Trade" („Negrii s c l a v i " ) , a p ă r u t î n z i a r u l „ T h e T i m e s " d i n 21 n o i e m b r i e 1857 scrisori adresate redacţiei d e către u n „ c u n o s c ă t o r în materie" —• m a r e c o t i d i a n 1785. — 2 5 6 .

150 în c o n s p e c t u l

cărţii lui Ricardo

Taxation"

conspect,

VIII-lea

(acest

caiet

următoarele englezi :

extrase

legătură

„Majoritatea

afirmă

că

tuieşte

30

în

de

în el

total,

nu

1. st.

din

criticilor

lui

explica

materie

în

primă,

care

Ricardo 20

marfa

1851,

conservatoare ;

se

economiştilor

pe

excedentul.

100 1. st. EI î ş i v i n d e

orientare

aprilie

lucrările

critica

de

fon­

the P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y ,

întocmit

cu

poate pe

„On

englez

fac

—

ca

Aşa,

1. s t . cu

i-o

pe

află

în

burghezi), lui

de-al

Marx

spune

Ricardo

Wakefield,

de

pildă,

maşini,

economiştii de

pildă

fabricantul

50 1. st.

110 1. s t . D e

and

cel

unde

pe

salariu,

provin

cele

1. st. ?" (K. M a r x . „ G r u n d r i s s e d e r K r i t i k d e r p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e " . a

provenienţei

valorii"

(vezi

K.

plusvalorii,

Marx.

Marx

„Teorii

vorbeşte

asupra

şi

plusvalorii",

în

„Teorii

partea

ana­

asupra

a

Il-a,

10

Anhang.

M o s k a u , 1941, S. 828). D e s p r e faptul că în lucrările lui R i c a r d o l i p s e ş t e o liză

—

chel­

plus­

Bucureşti,

E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p, 3 4 4 — 3 5 5 ) . — 2 5 7 . 151 M a r a

se

referă

Illustrated", Malthus făcută

şi de

Werke, 152 V e z i

D.

la

cartea

London, în

special

Marx

Band

26,

Ricardo.

lui

Malthus

O

analiză

1823.

în

a

criticii

„Teorii 3.

Teil,

„On

the

„The

malthusiene

asupra Dietz

a

of

a

of

(vezi

Berlin,

Political

S.

Value

teoriei

doctrinei

plusvalorii" Verlag,

Principles

T h i r d e d i t i o n , L o n d o n , 1 8 2 1 , p . 1—12

Measure

amănunţită

lui

K.

Stated

valorii Ricardo

Marx—F.

7—33).

Economy,

—

and

a a

153 V e z i op. cit., p. 60—61 (op. cit., p. 81—82). — 258. 1 5 4 V e z i o p . c i t . , p . 1 3 1 — 1 3 2 ( o p . c i t . , p. 123). — 2 5 8 .

lui fost

Engels. 257.

Taxation".

(vezi şi D a v i d Ricardo. O p e r e a l e s e ,

I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p . 6 1 — 6 6 ) . — 2 5 7 .

and

vol.

488

Adnotări

155 D e s p r e f i z i o c r a ţ i c a , , p ă r i n ţ i ai e c o n o m i e i p o l i t i c e m o d e r n e " , M a r x v o r b e ş t e î n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K, M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 10). —• 2 5 9 . 156 M a r x s e r e f e r ă l a c a p i t o l u l a l I I I - l e a d i n c a r t e a a d o u a a l u c r ă r i i l u i A . S m i t h „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h o f N a t i o n s " , î n c a r e S m i t h e x a m i n e a z ă p r o b l e m a m u n c i i p r o d u c t i v e şi a c e l e i n e p r o d u c t i v e . D e s ­ pre felul în care Smith tratează m u n c a productivă ca m u n c ă ce se mate­ rializează într-o marfă, M a r x v o r b e ş t e amănunţit în „Teorii asupra plusvalorii" ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i ­ t i c ă , 1962, p . 1 0 4 — 1 1 7 ) . — 2 6 0 . 157 î n v o l u m u l I al „ C a p i t a l u l u i " M a r x a n a l i z e a z ă a m ă n u n ţ i t t e n d i n ţ a c a p i t a l i ş t i ­ lor d e a prelungi nelimitat ziua d e m u n c ă . T o t a c o l o el s e o c u p ă d e istoria legislaţiei industriale din A n g l i a , şi în special de lupta d u s ă în jurul legii c u p r i v i r e l a z i u a d e m u n c ă d e 10 o r e . î n c a r a c t e r i z a r e a s i t u a ţ i e i c l a s e i m u n ­ citoare din A n g l i a , M a r x a folosit amplu rapoartele inspectorului d e fabrici L e o n h a r d H o r n e r , c a r e a p ă r a i n t e r e s e l e m u n c i t o r i l o r ( v e z i K. M a r x ş i F. E n ­ g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, c a p . V I I , V I I I şi X I I I ) . — 268. 158 A c e s t e x e m p l u p o a t e fi e x p r i m a t a s t f e l : î n a i n t e d e d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e a m u n c i i , 1 zi d e m u n c ă , s ă z i c e m d e 8 o r e , s e î m p ă r ţ e a î n 2 o r e m u n c ă n e c e s a r ă ş i 6 o r e s u p r a m u n c ă (2v + 6tn). D u p ă d u b l a r e a forţei p r o d u c t i v e a m u n c i i , a c e e a ş i zi se î m p a r t e î n 1 o r ă m u n c ă n e c e s a r ă ş i 7 o r e s u p r a m u n c ă ( l v + 7mJ. — 2 7 4 . 159 î n l u c r a r e a s a „ O n t h e E c o n o m y o f M a c h i n e r y a n d M a n u f a c t u r e s " , L o n d o n , 1832, p . 160—162, B a b b a g e a n a l i z e a z ă c o r e l a ţ i a dintre v a l o a r e a m a t e r i e i p r i m e şi c e a a m u n c i i în c o n f e c ţ i o n a r e a filigranelor d e aur la V e n e ţ i a . — 278. 160 M a r x s e r e f e r ă l a o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e d e E u g è n e D a i r e p e m a r g i n e a l u c r ă r i i lui B o i s g u i l l e b e r t „ D i s s e r t a t i o n s u r l a N a t u r e d e s R i c h e s s e s , d e l ' A r g e n t e t d e s Tributs" (vezi ,.Economistes Financiers d u X V I I l e siècle". P r é c é d é s d e Noti­ c e s h i s t o r i q u e s sur c h a q u e auteur, et a c c o m p a g n é s d e C o m m e n t a i r e s et d e N o t e s E x p l i c a t i v e s , p a r M . E u g è n e D a i r e . P a r i s , 1843, p . 4 1 9 — 4 2 0 , N o t e s 1 e t 2). — 281. 161 V e z i D . R i c a r d o , „ O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . T h i r d e d i t i o n . L o n d o n , 1821, p. 8 9 — 9 0 ( v e z i ş i D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p. 102). — 2 8 1 . 162 O a n a l i z ă a m ă n u n ţ i t ă a c o n c e p ţ i i l o r l u i R i c a r d o d e s p r e a c u m u l a r e a c a p i t a l u l u i a f o s t f ă c u t ă d e M a r x î n c a p i t o l u l al X V I I - l e a d i n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a a I l - a , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1960, p . 4 5 4 — 4 6 3 ) . — 2 8 1 . 163 V e z i D . R i c a r d o . „ O n the P r i n c i p l e s of Political E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . Third e d i t i o n . L o n d o n , 1 8 2 1 , p. 3 2 5 — 3 2 8 ( v e z i ş i D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . I, E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p. 2 1 4 — 2 1 6 ) . — 2 8 3 . 164 M a r x s e r e f e r ă l a c e l d e - a l V I H - î e a c a i e t d e e x t r a s e p e t e m e d e e c o n o m i e p o l i t i c ă , î n t o c m i t d e e l în 1 8 5 1 . î n a c e s t c a i e t , p e l i n g ă a l t e e x t r a s e , s e g ă s e ş t e u n c o n s p e c t a m ă n u n ţ i t a l e d i ţ i e i a t r e i a a c ă r ţ i i lui R i c a r d o „ O n t h e P r i n ­ c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " , î n s o ţ i t d e c o m e n t a r i i l e lui M a r x ( v e z i K, M a r x . „ G r u n d r i s s e d e r K r i t i k d e r p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e . A n h a n g " . M o s k a u , 1941, S. 7 8 7 — 8 3 9 ) . La p . 3 5 — 3 7 d i n c e l d e - a l V l I I - l e a c a i e t al l u i

Adnotări

489

M a r x s e a f l ă c o n s p e c t u l c a p i t o l u l u i al X X - l e a al c ă r ţ i i l u i R i c a r d o ( „ V a l o a r e a şi a v u ţ i a , p r o p r i e t ă ţ i l e l o r d i s t i n c t i v e " ) ; t o c m a i la a c e s t c a p i t o l s e r e f e r ă M a r x în p a s a j u l d e faţă. — 285. 1 6 5 M a r x s e r e f e r ă la c a p i t o l u l al V I I - l e a d i n c a r t e a c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . — 2 8 5 . 166 M a r x

redă

aici,

în

pildă, la î n c e p u t u l

expunere capitolului

lui

proprie,

unele

idei

al X X - l e a

din

cartea

Ricardo

formulate sa

„On

de

„On

the

the

Prin­

Ricardo,

de

Principles

of

Political E c o n o m y , a n d Taxation". — 286. 167 M a r x de

se

refera

economie

aici

la

politică,

p.

39,

făcute

de

t u l u i c a p i t o l u l u i al V I I - l e a —

40

din

el.

Aceste

cel

de-al

VlII-lea

pagini

conţin

de

extrase

conspectul

caiet

începu­

„ D e s p r e c o m e r ţ u l e x t e r i o r " •— d i n c a r t e a l u i R i ­

cardo. — 286. 168 V e z i D . R i c a r d o . „ O n t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y , a n d T a x a t i o n " . T h i r d e d i t i o n . L o n d o n , 1 8 2 1 , p. 4 1 6 — 4 1 7 ( v e z i şi D a v i d R i c a r d o . O p e r e a l e s e , v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1959, p. 2 5 5 — 2 5 6 ) . — 287. 169 M a r x

se

referă

Illustrated", Malthus pra

la

cartea

London,

lui

1823.

Malthus

O

analiză

despre v a l o a r e şi plusvaloare

plusvalorii"

(vezi

K.

Marx—F.

„The

Measure

critică

a fost făcută

Engels.

of

Value

amănunţită

Werke,

a

de Marx Band

Stated

and

concepţiilor în „Teorii

26,

3.

lui asu­

Teil,

Dietz

V e r l a g , B e r l i n , 1968, 19. K a p i t e l ) . — 2 8 9 . 170 î n

acest

exemplu

Marx

porneşte

de

Ia

ipoteza

că

plusvaloarea

capitalizată

s e c h e l t u i e ş t e i n t e g r a l p e n t r u c u m p ă r a r e d e f o r ţ ă d e m u n c ă n o u ă —• „ i p o t e z ă , d e a l t f e l , i m p o s i b i l ă " , d u p ă c u m s p u n e e l î n s u ş i c î t e v a r î n d u r i m a i j o s . —• 306. 171 P r i n p r o c e n t e

(Zins) M a r x

subînţelege

aici

întregul profit

obţinut la

capitalul

a v a n s a t , — 307. 172 Iată

textul

integral

140 a b e r

24 z u v i e l

sind erst

1/5 v o m

2 0 % ; 11/12 (vezi

K.

vom

Marx.

al

acestei

gerechnet 100 u n d 100 8

fraze,

11/12 v o m

4/12%

„Grundrisse

aşa

(und d i e s oder

der

8

Kritik

cum

figurează

ist der

100 z u v i e l

sensul

ei

nu

este

clar,

iar

în

rest

„Auf 196),

zusammen

politischen

1 9 3 9 , S. 2 7 5 — 2 7 6 ) . î n t r a d u c e r e , j u m ă t a t e d i n t e x t u l deoarece

manuscris : von

220 zu

g e r e c h n e t ; 1/5 v o m

1/3% ; also der

în

Unterschied

au

1/3

Oekonomie".

acestei fost

28

100 — zuviel" Moskau,

fraze a fost

îndreptate

omis,

erorile

de

calcul. — 308. 173 A i c i

urmează

datelor cedent

citate al

în

manuscris

un

în

cel

doilea

de-al

manuscrisului,

acest

spaţiu caz.

calcul

alb,

lăsat

Dacă poate

ne fi

probabil

pentru

orientăm

după

prezentat

în

calcularea textul

felul

pre­

următor,

I n c a z u l a l d o i l e a , c a p i t a l u l i n i ţ i a l d e 8 0 d e t a l e r i s e c o m p u n e d i n 60 de taleri cheltuiţi p e m a t e r i e p r i m ă şi u n e a l t ă d e m u n c ă şi 20 d e taleri chel­ t u i ţ i p e s a l a r i u ; 3 / 4 d i n c a p i t a l s - a u c h e l t u i t p e m a t e r i e p r i m ă şi u n e a l t ă d e m u n c ă ş i 1/4 p e s a l a r i u . P r i m e l e 3 / 4 d i n c a p i t a l n u a d u c n i c i u n f e l d e procente (adică nu aduc nici o plusvaloare) ; ultima pătrime aduce 300% p l u s v a l o a r e . C a l c u l î n d î n s ă la î n t r e g u l c a p i t a l , r e i e s e c ă c r e ş t e r e a lui e d e numai 75%. D a c ă capitalul n o u a d ă u g a t d e 60 d e taleri şi-ar spori şi el c u 300% n u m a i u n sfert d i n m ă r i m e a sa, a m a v e a o c r e ş t e r e totală d e 45 d e taleri.

Adnotări

490

60 + de

45

=

taleri,

105 t a l e r i .

ceea

ce

Cei 60 de

împreună

înseamnă

taleri

capital n o u

reprezintă 240 d e taleri. un

profit

de

45 d e

cu cei

140 d e

într-adevăr

taleri

un

spor

au

crescut

adăugat

am

de

cu

60 de

taleri

p e s a l a r i u , i a r 180 d e t a l e r i r e p r e z i n t ă

din

240

la

în

total

140

300%,

( D a c ă ar c r e ş t e c u 3 0 0 % n u m a i

taleri.)

avea

75%

de

s-au

245

taleri.

împătrit,

1/4 d i n 6 0 , a m

înlocuiesc

capitalul

avea

cheltuit

profitul.

Prin urmare, în cazul al d o i l e a calculul s e prezintă astfel : 80 C +

60 Z +

adică

avem

sumă

de

60 C +

aici u n

240

80 C +

de

taleri.

60 Z +

am o b ţ i n e un

sumă

de

de

In

cadrul de

de

cu

am

taleri

adică

de

numai

cu

taleri

de

calcul

socotit

reprezintă

300% ; prin

3/4,

dacă

am

45 Z =

capital

primului

taleri

taleri

80 d e

380 ;

140 d e t a l e r i

care

lua

aduce

celălalt

în total procente

calcul,

am

1/4

de

greşit

am

în

3/4 din

urmare,

45

am

în

cadrul

iniţiali ; adică 60

reprezintă

în

plus

taleri

taleri

cu

socotit

plus

care

din

180 d e

întregul La

prea

procente

capitalul

taleri.

aduce

în

total

procente

de

în

p r o c e n t e : la de

135 d e

taleri ; adică

pe

lîngă

60 d e

capital

taleri

multe sumă taleri

nou

calcularea

135 d e

acestui

l a 60 d e 225%.

225%.

(ceea

ci

calcul, taleri

Prin

Iar l a

ce

taleri

numai

toare

în

nou

adăugat

procentelor

în

plus,

care

a

capitalul

taleri.

adăugat

a

crescut

cu

pentru

o

am

la

de

tocmai

profit

calculat

urmare,

capitalul

reprezintă

225%

în

în

plus

capitalul

140 d e

plus,

135 d e

de

taleri

diferenţa

60

am

dintre

în de

numai de

60

creştere

de

am

calculat

în plus n u

96 3/7% ; a c e a s t a

faptului

că

din

225%,

reprezintă

întregul

capital

o

ca

celor

taleri,

iar

calculat

în

380 şi 245 d e la

diferenţă

de

140 d e

capitalul de

128

taleri

taleri

locul taleri

75% 135

la

am

calculat

plus

135

de

taleri) ; prin

de

capital

60 d e

4/7%,

s-au

de

crescut

capitalul

reprezintă

Dar

capitalul

urmare, în total s-au calculat în plus 96 3/7%. A ş a d a r , la întregul 140 d e

la :

245 ;

140 d e

3 0 0 % l a 3 / 4 d i n c a p i t a l u l d e 6 0 d e t a l e r i . Iar l a î n t r e a g a s u m ă d e 6 0 d e revin,

în

ajunge

taleri.

60

135

Dar

60 C +

adică

105

180 Z =

capital d e

de

taleri,

corespunză­

calculat

în

plus

vulgari

rata

135 d e t a l e r i la c a p i t a l u l d e 60 d e t a l e r i . — 3 0 8 . 174. I n

ceea

ce

plusvalorii Opere,

priveşte este

voi.

faptul

confundată

23, Bucureşti,

că

la

cu

rata

Editura

Carey

şi

la

profitului

politică,

alţi

economişti

vezi

1966,

p.

K.

Marx

2 3 0 ; K.

g e l s . O p e r e , v o i . 25, p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 175 V e z i

K. M a r x

şi F. E n g e l s .

Opere,

voi.

12, B u c u r e ş t i ,

şi

F.

Marx

Engels. F.

En­

1969, p . 154. —

309.

Editura

şi

politică,

p . 4 5 0 — 4 5 1 ; K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 5 , p a r t e a I, B u c u r e ş t i ,

1962,

Editura

p o l i t i c ă , 1969, p . 4 0 1 — 4 0 5 . — 3 1 1 . 176 R e f e r i t o r

la

limita

calitativă

a

acumulării

capitalului

vezi

K.

Marx—F.

g e l s . W e r k e , B a n d 26, 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 2 3 7 . — 177 V e z i

Ch.

Babbage.

,,On

the

Economy

of

Machinery

and

En­

311.

Manufactures".

L o n d o n , 1832, p. 16. — 3 1 9 . 178 A i c i

Marx

presupune

rămîne

aceeaşi

pentru

capitalul

ca

că

înainte

II). A c e s t

după de

scumpirea scumpire

forţei

(25%

lucru e posibil

de

pentru

numai

prelungire c o r e s p u n z ă t o a r e a zilei de m u n c ă . — 320.

în

muncă,

rata

capitalul cazul

cînd

I şi

plusvalorii 33

1/3%

a avut loc

o

Adnotări

179 V e z i

„Gratuite

du

crédit.

Discussion

491

entre

M.

Fr.

Bastiat

et

M.

Proudhon".

P a r i s , 1850, p . 1 2 7 — 1 3 2 , 1 3 5 — 1 5 7 , 2 8 8 . V e z i şi a d n o t a r e a 113. — 3 2 3 . 180 E s t e v o r b a d e t r a d u c e r e a f r a n c e z ă a c ă r ţ i i l u i L a u d e r d a l e „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d O r i g i n o f P u b l i c W e a l t h " . E d i n b u r g h a n d L o n d o n , 1804 : L a u d e r ­ d a l e , J. . . R e c h e r c h e s s u r la n a t u r e et l ' o r i g i n e d e l a richesse p u b l i q u e " . P a r i s , 1808, p . 1 1 9 — 1 2 0 . Cf. K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 190. — 3 2 8 . 181 M a r x e x p u n e a i c i î n r e z u m a t u r m ă t o a r e a t e z ă d i n c a r t e a l u i Ravenstone , . T h o u g h t s o n t h e F u n d i n g S y s t e m , a n d i t s E f f e c t s " . L o n d o n , 1824, p. 4 6 : „ A c o l o u n d e p e n t r u a î n t r e ţ i n e 10 o a m e n i t r e b u i e s ă m u n c e a s c ă 9, n u m a i 1/10 d i n produsul global p o a t e să revină rentei. A c o l o u n d e m u n c a unui singur o m e suficientă pentru a întreţine cinci, rentei sau altor cerinţe ale statului care p o t fi s a t i s f ă c u t e n u m a i d i n p l u s p r o d u s u l m u n c i i l e r e v i n 4/5 d i n p r o d u s . Pri­ m u l c a z p a r e s ă fi a v u t l o c î n A n g l i a î n p e r i o a d a c u c e r i r i i , i a r c e l d e - a l d o i l e a a r e l o c î n p r e z e n t , c î n d n u m a i 1/5 d i n p o p u l a ţ i e e o c u p a t ă î n a g r i ­ cultură". — 340. 182 M a r x s e r e f e r ă l a c a r t e a l u i M a c C u U o c h „ T h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l E c o n o m y " , E d i n b u r g h , 1825, p. 1 6 5 — 1 9 2 . D e s p r e t e n d i n ţ a e c o n o m i ş t i l o r v u l g a r i , p r i n t r e c a r e şi M a c C u U o c h , d e a e s t o m p a contradicţiile p r o d u c ţ i e i capitaliste, M a r x v o r b e ş t e p e l a r g î n „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " ( v e z i K. M a r x . „ T e o r i i asu« p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a a H-a, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o i i t i c ă , 1960, p . 422, 4 4 2 , 4 4 9 — 4 5 0 , p r e c u m ş i K. M a r x — F . E n g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r ­ l a g , B e r l i n , 1988, S. 115, 1 1 7 — 1 1 8 , 168, 4 9 3 , 5 0 9 — 5 1 1 ) . — 3 5 5 . 183 M a r x şi

se

referă

necesare

la

dintre

consideraţiile producţie

şi

lui

James

consum,

Mill

dintre

cumpărărilor şi c e a a vînzărilor, consideraţii ments

of

Political

lui J a m e s M i l l

Economy",

London,

ded", London,

tema

suma

în c a r t e a a c e s t u i a

„Ele­

186—195.

este mai

cerere,

constante

dintre

oară în broşura

1808), l a c a r e a a d e r a t şi S a y ,

egalităţii

şi

cuprinse

1821, p.

(enunţată pentru prima

pe

ofertă

Această sa

concepţie

„Commerce

amănunţit analizată

de

M a r x î n „ C o n t r i b u ţ i i l a c r i t i c a e c o n o m i e i p o l i t i c e " , p a r t e a I, şi î n „ T e o r i i pra plusvalorii" politică,

1962,

( v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . p.

86 ; K.

Marx.

Bucureşti, Editura politică,

„Teorii

asupra

13, B u c u r e ş t i ,

plusvalorii",

1960, p. 4 2 0 — 4 2 2 , 425—429,

partea

a

Defen­ asu­

Editura a

Il-a,

4 5 2 ; K. M a r x — F .

En­

g e l s . W e r k e , B a n d 2 6 , 3 . T e i l , D i e t z V e r l a g , B e r l i n , 1968, S. 84, 8 7 — 8 9 , 9 6 — 9 7 , 115—116). — 355. 184 M a r x s e r e f e r ă mic"

(,,little

Birmingham, Question. Thomas

la aşa-numita

shilling

men"),

Concepţiile

The

Gemini

Wright

şi

ş c o a l ă d e la Birmingham

a „adepţilor

întemeiată

Thomas

acestei

şcoli

Letters",

John

p.

244

Marx ;

K.

şi

F. E n g e l s .

Marx.

bancherul expuse

1844,

(pseudonimul

ai lor

în

cartea

cărei era

vol.

voi.

23,

III,

Bucureşti,

partea

a

II-a,

„The

autori

din

Currency

anonimi

„Gemini").

Editura

şilingului

Attwood

13, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă ,

Opere,

„Capitalul",

sînt

London,

Harlow

K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o l . 7 2 ; K.

de

sînt

Vezi

şi

1 9 6 2 , p. 7 1 — politică,

Bucureşti,

1966,

E.S.P.L.P.

1955, p . 5 1 7 — 5 1 8 , 5 3 7 — 5 3 8 . — 3 5 6 . 185 V e z i a d n o t a r e a 2 0 . — 3 5 7 . 186 M a r x s e r e f e r ă l a l u c r ă r i l e Iui M a l t h u s sidered

with

a

View

to

their

. . P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l

Practical

Application",

2nd

Economy

edition,

Con­

London,

Adnotări

492 1836,

p.

405

(nota

editorului) i

,.Definitions

in

Political

Economy",

1827, p . 258—-259, p r e c u m ş i l a v o l u m u l I al l u c r ă r i i l u i S i s m o n d i

London,

,.Etudes

sur

l ' é c o n o m i e p o l i t i q u e " , B r u x e l l e s , 1837, p . 6 1 . — 3 5 7 . 187 D .

Ricardo.

edition,

„On

the

London,

Principles

Bucureşti, Editura A c a d e m i e i nunţită făcută

a

concepţiilor

de

Marx

plusvalorii", 423,

lui

Political

(vezi

R.P.R.,

despre

—

and

Ricardo.

( v e z i K.

Editura politică,

Taxation".

Opere

Third

alese,

analiză

supraproducţia

asupra plusvalorii"

a Il-a, Bucureşti,

449—450).

Economy,

şi D a v i d

1959, p. 9 8 — 1 0 0 ) . O

Ricardo

în „Teorii

partea

425—432,

of

1821, p . 8 0 — 8 5

vol.

critică

I,

amă­

de

capital

a

Marx.

„Teorii

asupra

1960, p . 399,

fost

420—421,

357.

188 A . S m i t h . „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a t i o n s " . With

a Commentary,

b y t h A u t h o r of

„England

and America"

[E. G.

Wake­

f i e l d ) . V o l u m e I, L o n d o n , 1835, p . 2 4 4 — 2 4 6 . — 3 5 8 . 189 î n

această

frază

p. 245—246

ale

Marx

rezumă

lucrării

sale

listul, proprietaiul

întregului

unelte,

folosească

nici

să

întreţinerea mult

mai

le

muncitorilor,

înguste

acumulează

decît

teză

Political

formulată

de

dacă

cele

el

nu

obţine

profit

prescrise

de

natură.

Pe

creşte

nici

peste

clar că muncii productive

terţe persoane,

Hodgskin

Economy" : „Deoarece

produs, nu permite muncitorilor

este

în mîinile unor

următoarea

„Popular

să

măsură

întreaga

producă

ceea

i se pun ce

ce

costă

aici

limite

capitalul

sumă

la

capita­

a

se

profitului

pretins d e capitalist şi în felul a c e s t a s e c r e e a z ă u n o b s t a c o l artificial în

calea

c r e ş t e r i i p r o d u c ţ i e i şi a p o p u l a ţ i e i " . — 3 6 ) . 190 î n

ceea

ce

priveşte

Hodgskin, vezi

concepţia

K. M a r x —

despre

„munca

coexistentă",

F. E n g e l s . W e r k e , B a n d

formulată

26, 3. Teil, D i e t z

de

Verlag,

B e r l i n , 1968, S. 2 6 2 — 2 7 6 . — 3 6 2 . 191 J.

B.

Say.

„Trăite

d'économie

politique".

Troisième

édition.

Tome

II,

Paris,

1817, p. 4 4 1 . — 3 7 0 . 192 V e z i

P. J.

§ 5, ş i

Proudhon.

„Qu'es-ce

que

la

„Gratuite du crédit. D i s c u s s i o n

p r o p r i é t é ?" P a r i s ,

1840,

chapitre

e n t r e M . Fr. B a s t i a t e t M .

IV,

Proudhon".

P a r i s , 1850, p. 2 0 7 — 2 0 8 . — 3 7 0 . 193 V e z i a d n o t a r e a 179. — 3 7 9 . 194 I n vie

realitate,

în

(10 t a l e r i )

cadrul

premiselor

arătate,

valoarea

ar r e p r e z e n t a n u 1/10 d i n v a l o a r e a

nou

totală

adăugată

de

munca

a produsului,

ci

1/9,

c ă c i v a l o a r e a p f u n d u l u i d e fire ar s c ă d e a d e l a 5 t a l e r i l a 4 1/2 t a l e r i şi, d e c i , valoarea

totală

a celor

20 d e p f u n z i d e

fire

s-ar r e d u c e

de

la

100 l a 9 0

de

taleri. — 379. 195 î n a i n t e listului

de

dublarea

reprezenta

revenind

cîte

de

se

taleri

1'2

productivităţii 20 d e

de

taleri,

taler

repartizează

de

la

80

muncii

care

fiecare

se

filatorului, repartizau

pfund.

de pfunzi

de

Acum fire,

profitul la

40

însă

de

total

profitul

revenind,

al

pfunzi

capita­ de

total

aşadar,

fire, de

cîte

30 3/8

d e t a l e r d e f i e c a r e p f u n d . — 379. 196 R a ţ i o n a m e n t e l e lui M a r x d e l a p. 3 7 5 — 3 8 0 d i n v o l u m u l d e faţă p o t fi cu

ajutotul

următoarelor

două

tabela ;

ilustrate

Adnotări

T A B E L U L Sporirea

cantităţii

Cheltu lelile capitali stului Capital constant 80 taleri 120 „ 160 „ 320 „

Capital variabil 20 taleri 20 „ 20 „ 20 „

produsului

cantităţii

Capital variabil

160 t a l e r i 320 „

20 taleri 10 „

bumbac)

datorită

prelungirii

Plus­ valoa­ rea

Valoarea totală a firelor

Cantita­ tea pro­ dusului obţinut

Valoarea unul pfund de fire

Rata plus­ valo­ rii

10 t a l e r i 20 „ 60 „

100 t a l e r i 150 „ 200 „ 400 „

20 pfunzi 30 „ 40 „ 80 „

5 taleri 5 „ 5 „ 5 „

0 50% 100% 300%

Plus­ valoa­ rea

20 taleri 30 „

Valoarea totală a firelor

200 taleri 360 „

Rata profi­ tului

0 ? !/ 7% 11 1/ 9 % 17 1 1 / 1 7 %

II

produsului obţinut datorită creşterii mărimea zilei de muncă răminînd

Cheltu elile capitali itului Capital constant

I

obţinut (lire de zilei de muncă

T A B E L U L Sporirea

493

Cantita­ tea pro­ dusului obţinut

40 pfunzi 80 „

productivităţii constantă

Valoarea unul pfund de fire

5 4

taleri

Vă „

muncii,

Rata plus­ valo­ rii

Rata profi­ tului

100% 300%

11 1/ 9 % 9 1/11%

Primul tabel ilustrează concluzia trasă d e M a r x din analiza corelaţiilor e x p r i m a t e în r e s p e c t i v e l e cifre : ,,Cu cît e s t e mai mică partea de cheltuieli c a r e r e v i n e m u n c i i n e c e s a r e , c u a t î t e s t e m a i m a r e p r o f i t u l , d e ş i el n u s e află în nici u n raport vizibil cu p l u s v a l o a r e a reală, adică cu supramuncă". T a b e l u l al d o i l e a c o n f i r m ă u r m ă t o a r e a i d e e a l u i M a r x : „ . . . S c ă d e r e a p r e ­ ţ u l u i u n i t ă ţ i i d e p r o d u s ş i c r e ş t e r e a n u m ă r u l u i d e u n i t ă ţ i •—• c a u r m a r e a c r e ş ­ terii forţelor p r o d u c t i v e — denotă că profitul în raport cu m u n c a [necesară] c r e ş t e , s a u c ă m u n c a n e c e s a r ă î n r a p o r t c u s u p r a m u n c ă s c a d e " , Şi m a i d e p a r t e : „Profitul capitalistului la v a l o a r e a unităţii d e măsură a valorii d e întrebuin­ ţare — pfund, cot, cuarter etc. — s c a d e proporţional cu s c ă d e r e a raportului d i n t r e m u n c a v i e [ m u n c a n o u a d ă u g a t ă ] şi m a t e r i a p r i m ă e t c . . P e d e a l t ă parte însă, deoarece această scădere a timpului de muncă necesar pentru producerea unităţii de produs e s t e identică cu o mai mare productivitate a m u n c i i , s a u c u c r e ş t e r e a timpului d e s u p r a m u n c ă , c r e ş t e şi numărul a c e s t o r unităţi care conţin timpul de supramuncă", adică creşte m a s a totală a pro­ fitului. — 380. 197 V e z i a d n o t a r e a 128. — 3 8 0 . 198 C a l c u l u l e x a c t ar fi u r m ă t o r u l : m u n c i t o r u l ar c ă p ă t a f i e c a r e p f u n d d e fire c u u n r a b a t d e 1'20 d e t a l e r i f a ţ ă d e v a l o a r e a l u i ; d e o a r e c e î n t o t a l ar p r i m i a c u m 4 4 / 9 9 d e p f u n z i d e f i r e , s a u 4 0 0 / 9 9 d e p f u n z i d e f i r e , c î ş t i g u l i u i ar reprezenta acum

X

4

°° taleri, a d i c ă 20/99 d e taler, şi n u 20/100 de 20 X 99 c u m a d m i t e , p e n t r u s i m p l i f i c a r e , M a r x . ~— 3 8 5 .

taler,

Adnotări

494

199 C a l c u l u l e x a c t ar fi 4 0 d e p f u n z i d e fire p a r t e î n 160 c + 2 2 d e 11 1/9%, a c u m e a

următorul : înainte de creşterea salariului, v a l o a r e a celor s e î m p ă r ţ e a î n 160 c + 2 0 v + 2 0 m. A c u m e a s e î m ­ v + 18 m. D a c ă î n a i n t e r a t a p r o f i t u l u i e r a d e 2 0 / 1 8 0 , a d i c ă reprezintă 18/182, a d i c ă 9 8 1 / 9 1 % . — 388.

200 In c o n t i n u a r e u r m e a z ă dar c a r e din e r o a r e au K. M a r x . „ G r u n d r i s s e p. 3 4 6 , r î n d u r i l e 7 — 1 4 ) .

î n m a n u s c r i s trei rînduri care au fost tăiate d e M a r x , f o s t r e p r o d u s e î n t e x t u l e d i ţ i e i g e r m a n e d i n 1939 ( v e z i der Kritik der p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e " . M o s k a u , 1939, — 392.

201 D . R i c a r d o . , , O n t h e P r i n c i p l e s of e d i t i o n . L o n d o n , 1821, p. 139. — 4 0 1 .

Political

Economy,

and

Taxation".

Third

202 In m a n u s c r i s u l d i n 1861—1863, î n c a r e M a r x a transcris c u u n e l e m o d i f i c ă r i o s e r i e d e p a s a j e din m a n u s c r i s u l din 1857—4858, a c e a s t ă frază e s t e formulată î n f e l u l u r m ă t o r ( c a i e t u l X X I I , p . 1 396) : „ I n l o c d e a s e r e p r o d u c e î n p r o ­ cesul d e producţie în calitate de condiţii ale exercitării forţei d e m u n c ă , ele, d i m p o t r i v ă , i e s d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e c a s i m p l e c o n d i ţ i i a l e s p o r i r i i şi c o n s e r v ă r i i propriei lor v a l o r i , c a v a l o a r e e x i s t e n t ă p e n t r u s i n e , o p u s ă f o r ţ e i d e muncă". — 413. 203 F o r m u l e d e relaţii c o n t r a c t u a l e î n dreptul r o m a n : „ d a u c a să faci", „fac ca s ă d a i " , „ d a u c a s ă d a i " . V e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u ­ r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p. 547 ; K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p. 3 1 0 . — 4 1 7 . 2 0 4 J. S t e u a r t . „ A n I n q u i r y i n t o t h e P r i n c i p l e s of P o l i t i c a l O e c o n o m y " . Vol. 1, D u b l i n , 1770, p . 4 0 , 3 9 6 . P a s a j u l r e s p e c t i v d e l a p . 396 d i n c a r t e a l u i S t e u a r t a f o s t r e p r o d u s d e M a r x î n m a n u s c r i s u l d i n 1 8 5 7 — 1 8 5 8 ( v e z i K. M a r x . „ G r u n d ­ r i s s e d e r K r i t i k d e r p o l i t i s c h e n O e k o n o m i e " . M o s k a u , 1939, S. 6 6 6 ) . Cf. şi K. M a r x . „ C a p i t a l u l " , v o l . III, p a r t e a a II-a, B u c u r e ş t i , E . S . P . L . P . , 1 9 5 5 , p. 7 4 0 , p r e c u m şi K. M a r x . „ T e o r i i a s u p r a p l u s v a l o r i i " , p a r t e a I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1962, p . 13 ; p a r t e a a II-a, p . 4 7 0 . — 4 1 9 . 2 0 5 A . S m i t h . „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of N a t i o n s " , B o o k I, C h a p t e r V ( v e z i şi A d a m S m i t h . „ A v u ţ i a n a ţ i u n i l o r " , v o l . I, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i R.P.R., 1962, p. 2 6 ) . — 422. 206 A c e a s t ă parte a manuscrisului din 1857—1858, pe care în „Referate la pro­ priile m e l e caiete" Marx a intitulat-o „Forme premergătoare producţiei capita­ l i s t e " , s e a f l ă c u p r i n s ă î n c a i e t u l I V , p . 5 0 — 5 3 , ş i î n c a i e t u l V , p. 1—15. P a g . 1—15 d i n c a i e t u l V p o a r t ă î n „ R e f e r a t e " u r m ă t o r u l t i t l u : „ C o n t i n u a r e la analiza procesului care p r e c e d e crearea relaţiilor capitaliste s a u acumula­ r e a p r i m i t i v ă " . •— 4 2 3 . 207 T e r m e n u l

„Stamm", care în această parte a manuscrisului

din

1857—1858

este

t r a d u s p r i n c u v î n t u l „ t r i b " , a v e a p e l a m i j l o c u l s e c o l u l u i al X I X - l e a î n ş t i i n ţ e l e istorice un s e n s mult mai larg decît

în prezent.

El d e s e m n a t o t a l i t a t e a

n i l o r c a r e s e t r a g d i n a c e l a ş i s t r ă m o ş şi i n c l u d e a n o ţ i u n i l e m o d e r n e d e (Gens)

şi

„trib"

(Stamm). O

definiţie

exactă

a acestor

noţiuni

şi

o

oame­ „gintă"

distincţie

p r e c i s ă a s e n s u l u i l o r a f o s t d a t ă p e n t r u p r i m a o a r ă d e L. H . M o r g a n î n c a r ­ tea

sa

etnograf tei

ca

„Societatea

antică"

şi i s t o r i c a m e r i c a n celulă

de

bază

a

(1877).

In

această

operă

capitală

a

orînduirii

primitive

şi,

totodată,

s-a

făcut

m e n t a r e ştiinţifică a întregii istorii a societăţii primitive. Sintetizînd cercetărilor

lui

Morgan,

renumitului

a fost stabilită pentru prima oară importanţa

Engels

a

examinat

multilateral

conţinutul

o

gin-

funda­

rezultatele noţiunilor

Adnotări

„ g i n t ă " şi „trib" în l u c r a r e a s t a t u l u i " (1884). — 4 2 4 . 2 0 8 Quiriţi — denumire oficială î n R o m a antică. — 429.

sa

495

„Originea

familiei,

a proprietăţii private

a cetăţenilor care se bucurau de drepturi

şi

a

depline

209 A c e a s t ă frază a fost luată d e N i e b u h r din car te a a IX-a a „Antichităţii r o m a n e " a lui D i o n i s i o s d i n H a l i c a r n a s ( i s t o r i c d i n G r e c i a a n t i c ă , c a r e a s c r i s a c e a s t ă lucrare f u n d a m e n t a l ă a sa prin anii 3 0 — 7 î.e.n.). — 430. 2 1 0 Demot — c e t ă ţ e a n al s t a t u l u i a t e n i a n a n t i c , c a r e a p a r ţ i n e a u n e i a n u m i t e d i v i ­ z i u n i t e r i t o r i a l e d i n A t t i c a , n u m i t ă demă. Mai multe d e m e formau o phylă. D u p ă r e f o r m a î n f ă p t u i t ă d e C l i s t e n e ( s e c o l u l al V I - l e a î . e . n . ) , î n A t t i c a a u l u a t f i i n ţ ă 10 p h y l a i t e r i t o r i a l e . — 4 3 1 . 211 Dithmarschen

— regiune din nordul Germaniei. — 431.

2 1 2 Gaelii —. p o p u l a ţ i e d i n r e g i u n i l e moşii celţilor. — 431. 2 1 3 V e z i K. M a r x p . 162. — 4 3 8 .

şi F. E n g e l s .

muntoase

Opere,

voi.

din nordul

14, B u c u r e ş t i ,

şi

vestul

Editura

Scoţiei,

politică,

stră­

1963,

2 1 4 V e z i a d n o t a r e a 13. — 4 4 6 . 2 1 5 ,,Panem et circenses" („pîine şi circ"). M a r x s e referă la p e r i o a d a d e înflo­ rire a statului s c l a v a g i s t roman, cînd păturile d e j o s ale populaţiei o r ă ş e n e ş t i ( p l e b e a o r a ş e l o r ) a u f o s t e x c l u s e d i n s f e r a p r o d u c ţ i e i şi t r ă i a u m a i a l e s p e s e a m a s t a t u l u i şi a p r o p r i e t a r i l o r d e s c l a v i b o g a ţ i , c a r e l e o f e r e a u „ p î i n e şi circ". — 451. 216 în

legătură

cu

rolul

legislaţiilor

lui

Henric

al

VII-lea,

Henric

al

VHI-Iea

şi

a l e a l t o r r e g i ai A n g l i e i , v e z i K. M a r x ş i F. E n g e l s . O p e r e , v o i . 2 3 , B u c u r e ş t i , E d i t u r a p o l i t i c ă , 1966, p . 7 3 7 — 7 4 6 . — 4 5 8 . 2 1 7 A . S m i t h . „ A n I n q u i r y i n t o t h e N a t u r e a n d C a u s e s of t h e W e a l t h of B o o k III, C h a p t e r I V . — 4 5 9 .

Nations".

2 1 8 V e z i a d n o t a r e a 132. — 4 6 4 . 219 A c e s t e o b s e r v a ţ i i , p r e c u m şi c e l e u r m ă t o a r e , referitoare la semnificaţiile ini­ ţ i a l e a l e c u v î n t u l u i „ c a p i t a l " , c a şi t e x t e l e c a r e l e i l u s t r e a z ă a u f o s t l u a t e d e M a r x d i n v o l u m u l a l I I - l e a al d i c ţ i o n a r u l u i Iui D u c a n g e : „ G l o s s a r i u m m e d i a e e t i n f i m a e l a t i n i t a t i s " , T o m u s II P a r i s i i s , 1842, p. 1 3 9 — 1 4 1 . — 4 6 4 . 220 A d a m

H.

Müller.

S. 2 2 6 — 2 4 1 . — 4 6 5 .

„Die

Elemente

der

Staatskunst".

Erster

Theil.

Berlin,

1809,

497

INDICE DE NUME A August (63 î . e . n . — 14 e.n.) — r o m a n (27 î . e . n . — 14 e . n . ) .

împărat — 452.

A l e x a n d r u Macedon (356—323 î.e.n.) v e s t i t c o m a n d a n t d e oşti şi o m s t a t al l u m i i a n t i c e . — 117, 119. Arcadiu (377—408) periului roman 4 0 8 ) . — 118, 119.

— de

împărat răsărit

— de

al Im­ (395—

Arhimede (aprox. 28?—212 î.e.n.) — m a r e m a t e m a t i c i a n şi fizician grec, — 117. Aristotel (384—322 î.e.n.) — m a r e g î n ditor al antichităţii, în filozofie a o s ­ cilat între m a t e r i a l i s m şi i d e a l i s m ; ideolog al c l a s e i proprietarilor de sclavi ; prin concepţiile sale e c o n o ­ m i c e a apărat e c o n o m i a sclavagistă naturală ; a fost primul care a ana­ lizat forma v a l o a r e . — 69, 95—96. B Babbage, C h a r l e s ( 1 7 9 2 — 1 8 7 1 ) —- m a t e ­ m a t i c i a n şi fizician e n g l e z , e c o n o m i s t b u r g h e z . — 278, 319. B a i l e y , S a m u e l (1791—1870) — e c o n o ­ mist şi filozof burghez e n g l e z -, a combătut d e pe poziţiile economişti­

lor v u l g a r i teoria ricardiană a v a l o ­ rii b a z a t e p e m u n c ă ; t o t o d a t ă î n s ă a sesizat just u n e l e contradicţii din concepţiile economice ale lui Ri­ cardo. — 169. Bastiat, Frédéric (1801—1850) — e c o n o ­ mist vulgar francez, a propovăduit armonia între c l a s e în societatea bur­ g h e z ă . — 3 — 6 , 7 — 1 4 , 1 7 5 , 1 8 1 , 182, 196, 197, 2 5 0 , 2 5 3 , 2 5 4 , 3 2 3 , 3 7 9 . Belters, J o h n (1654—1725) — e c o n o m i s t englez, a subliniat rolul m u n c i i în crearea avuţiei ; autorul unor pro­ iecte utopice de reforme sociale. — 95. Böckh, A u g u s t (1785—1867) şi f i l o l o g g e r m a n . — 114.

—

istoric

Boisguillebert, P i e r r e ( 1 6 4 6 — 1 7 1 4 ) — ec o n o m i s t f r a n c e z , p r e c u r s o r al f i z i o ­ craţilor, unul dintre fondatorii eco­ nomiei politice clasice burgheze în F r a n ţ a . — 3 , 1 3 3 , 165, 2 8 1 . Bray, J o h n F r a n c i s (1809—1897) — economist englez, socialist-utopist, ad e p t al l u i R. O w e n ; a u t o r al t e o ­ r i e i „ b a n i l o r — m u n c ă " . •— 7 1 . Brutus Marcus Iunius (85—42 î.e.n.) — o m politic roman, conducătorul con­ s p i r a ţ i e i î m p o t r i v a l u i C e z a r ; î n ti­ n e r e ţ e s-a o c u p a t c u c ă m ă t ă r i a . —• 4 3 7 .

înd'ice d e

498 C

Campbeiiii ( C a m p b e l l s ) — f a m i l i e ari­ stocratică din Scoţia de vest, cuno­ s c u t ă d i n s e c o l u l al X I H - l e a . — 4 3 1 .

nume

Darimon, Louis-Alfred (1819—1902) — o m p o l i t i c , p u b l i c i s t şi i s t o r i c f r a n ­ c e z ; p r o p a g a t o r al c o n c e p ţ i i l o r lui P r o u d h o n . — 47, 48, 5 2 — 5 4 , 5 7 — 6 0 , 67, 68.

Carey, K e n r y C h a r l e s (1793—1879) — e c o n o m i s t burghez american, autorul u n e i t e o r i i r e a c ţ i o n a r e c u p r i v i r e la armonia intereselor de clasă in so­ c i e t a t e a c a p i t a l i s t ă . — 3 — 9 , 16, 17, 181, 3 0 9 .

Darias rege

Calo (Marcus Porcius Cato cel Bătrîn) (234—149 î.e.n.) — o m d e stat şi scri­ itor r o m a n , autorul unui tratat d e s p r e a g r i c u l t u r ă . — 437.

Dureau de La Malle, Adolphe-JulesC é s a r - A u g u s t e (1777—1857) — p o e t şi istoric francez. — 115—118.

Cezar

(Caius

100—44 de

oşti,

lulius

î.e.n.) om

— de

Caesar) vestit

stat,

si

(aprox.

comandant scriitor

ro­

m a n . — 118, 119. Chalmers, log

Thomas

protestant

(1780—1847) şi

economist

—

teo­

burghez

e n g l e z , a d e p t al lui M a l t h u s . —

3.

Cherhuliez, Antoine-Elisée (1797—1869) — e c o n o m i s t e l v e ţ i a n , a d e p t al l u i Sismondi, îmbina teoria acestuia din u r m ă c u e l e m e n t e d i n t e o r i a l u i Ri­ c a r d o . — 230, 238. Chevalier, M i c h e l (1806—1879) — i n g i ­ n e r , e c o n o m i s t şi p u b l i c i s t francez, î n d e c e n i u l al p a t r u l e a al s e c o l u l u i trecut a fost saint-simonist, ulterior a d e v e n i t a d e p t al l i b e r u l u i s c h i m b . — 59. Cicero (Marcus Tullius Cicero) (106— 4 3 î . e . n . ) — c e l e b r u o r a t o r şi o m d e scat r o m a n , f i l o z o f e c l e c t i c . — 4 3 1 . Clistene — om politic atenian ; în pe­ rioada 510—507 î.e.n. a înfăptuit o serie de reforme m e n i t e să lichideze r ă m ă ş i ţ e l e o r î n d u i r i i g e n t i l i c e şi s ă instaureze în Atena o democraţie sclavagistă. — 431.

D Daire, E u g è n e (1798—1847) — e c o n o m i s t b u r g h e z francez, editorul u n o r lucrări de e c o n o m i e politică. — 281.

Ducange, 1688)

l Hyslaspes (558—486 î.e.n.) — p e r s a n ( 5 2 2 — 4 8 6 î . e . n . ) . — 115. du Fresne, •—• i s t o r i c ş i

Charles filolog

(1610— francez.

— 465.

E Euclid ( s f î r ş i t u l s e c o l u l u i al I V - l e a — î n c e p u t u l s e c o l u l u i al I I I - l e a î . e . n . ) —• c e l e b r u m a t e m a t i c i a n grec din anti­ c h i t a t e . — 117, Elhelstan (894—940) — x o n (924—940). — 465.

rege

anglo-sa­

F Ferrier, François-Louis-Auguste (1777— 1861) —. e c o n o m i s t b u r g h e z f r a n c e z , e p i g o n al m e r c a n t i l i s m u l u i . — 148. G Ganilh, C h a r l e s (1758—1836) — o m p o ­ litic, e c o n o m i s t v u l g a r francez, e p i g o n al m e r c a n t i l i s m u l u i . — 7 8 , 190. Gamier, G e r m a i n , c o n t e d e (1754—1821) — e c o n o m i s t şi o m politic francez, monarhist ; epigon al fiziocraţilor ; t r a d u c ă t o r şi c o m e n t a t o r al l u i A. S m i t h . — 117, 120, 125. Girardin, Emile d e (1806—1881) — p u ­ blicist şi o m politic b u r g h e z francez ; d i n 1836 p î n ă î n 1857 a f o s t , c u u n e l e întreruperi, redactor la ziarul „La Presse" ; în politică a vădit nu o dată lipsă de principii. — 68. Goethe, Johann Wolfgang (1749—1832) — m a r e p o e t ş i g î n d i t o r g e r m a n , —• 5 3 . Gray, J o h n (1798—1850) — topist englez, economist,

socialist discipol

ual

Indice de

l u i R. O w e n ; a d e p t n i l o r - m u n c ă " . •— 7 1 .

al

teoriei

,,ba-

Grimm, J a c o b ( 1 7 8 5 — 1 8 6 3 ) — e m i n e n t fi­ lolog german, profesor la Universi­ tatea din Berlin ; creatorul gramati­ cii istorice, autorul p r i m e i gramatici c o m p a r a t e a l i m b i l o r g e r m a n i c e . •— 114. Gülich, G u s t a v (1791—1847) — e c o n o ­ m i s t şi i s t o r i c b u r g h e z g e r m a n , a u ­ torul mai multor lucrări d e istorie a e c o n o m i e i . — 3. H Harlow, J o h n (pe la m i j l o c u l s e c o l u l u i al X I X - l e a ) •— e c o n o m i s t e n g l e z , r e ­ p r e z e n t a n t al ş c o l i i d e l a B i r m i n g h a m cunoscută sub denumirea de şcoală a „adepţilor şilingului mic" ; împre­ ună cu tovarăşul său de idei Wright a publicat lucrări sub pseudonimul ,,Gemini". — 357. Hegel, G e o r g W i l h e l m Friedrich (1770— 1831) — c e l m a i d e s e a m ă r e p r e z e n ­ tant al filozofiei clasice germane, idealist obiectiv, a dezvoltat multila­ teral dialectica idealistă ; i d e o l o g al b u r g h e z i e i g e r m a n e . — 3 4 , 3 5 , 7 2 , 109. Henric al VII-lea (1457—1509) — al A n g l i e i ( 1 4 8 5 — 1 5 0 9 ) . — 4 5 8 .

rege

Henric al VUÎ-lea (1491—1547) — al A n g l i e i ( 1 5 0 9 — 1 5 4 7 ) . — 4 5 8 .

rege

Herodol (aprox. 484—425 t o r i c g r e c . — 115, 116.

î.e.n.)

—

nume

499

Homer — p o e t semilegendar din Grecia antică ; i se atribuie poemele epice „ I l i a d a " ş i „ O d i s e e a " . — 108, 116, 126. Honoriu ( 3 8 4 — 4 2 3 ) — î m p ă r a t al I m ­ periului r o m a n de apus (395—423). — 118, 119. Horner, L e o n a r d (1785—1864) — g e o l o g şi militant p e tărîm social englez, inspector de fabrici (1833—1856), a apărat interesele muncitorilor. — 268. Hubbard, John Hellibrand (1805—1889) —• o m p o l i t i c englez, conservator, m e m b r u al p a r l a m e n t u l u i (1859—1868 şi 1874—1887) ; u n u l dintre directorii B ă n c i i A n g l i e i î n 1838. — 127. Humboldt, Alexander — savant german, p l o r a t o r . — 115.

von (1769—1859) naturalist şi e x ­

J Jacob, W i l l i a m (aprox. 1762—1851) — comerciant englez, autorul unor lu­ c r ă r i d e e c o n o m i e . — 114, 116, 117, 126, 127, 1 6 3 .

L Lauderdale, J a m e s Earl of ( 1 7 5 9 — 1 8 3 9 ) — o m p o l i t i c şi e c o n o m i s t b u r g h e z e n g l e z ; a c r i t i c a t t e o r i a lui Smith de p e poziţiile economiei politice vul­ g a r e . — 150, 3 2 8 .

is­

Hesiod (probabil sec. VIII î.e.n.) '— p o e t g i e c , r e p r e z e n t a n t al l i t e r a t u r i i d i d a c t i c e . — 116, 126. Hobbes, Thomas (1588—1679) — filo­ zof e n g l e z , reprezentant al materia­ lismului mecanicist ; concepţiile sale social-politice se disting prin tendinţe a n t i d e m o c r a t i c e . — 98. Hodgskin, T h o m a s (1787—1869) — e c o ­ nomist şi publicist englez ; a apărat i n t e r e s e l e proletariatului şi a criticat capitalismul d e p e poziţiile socialismului utopic, folosind în acest s c o p teoria lui Ricardo. — 361.

Letronne, Jean-Antoine (1787—1848) — a r h e o l o g ş i f i l o l o g f r a n c e z . — 114. Linguef, S i m o n N i c o l a s H e n r i (1736— 1794) —• a v o c a t , p u b l i c i s t , i s t o r i c ş i e c o n o m i s t f r a n c e z ; i-a c o m b ă t u t p e fiziocraţi şi a criticat libertăţile bur­ gheze de pe poziţii feudalo-absolutiste, formulînd însă, totodată, o serie d e profunde observaţii critice la adresa proprietăţii şi a libertăţilor bur­ g h e z e . — 222. Locke, John (1632—1704) — renumit filozof dualist e n g l e z , senzualist ; economist burghez, a oscilat între teo­ ria n o m i n a l i s t ă ş i c e a m e t a l i s t ă a b a ­ nilor. — 89.

Indice de

500

Loyd, Samuel Jonnes, baron Overstone (1796—1883) — b a n c h e r englez, e c o ­ n o m i s t b u r g h e z , a d e p t al ş c o l i i c u ­ n o s c u t e sub denumirea de „principiul circulaţiei banilor". — 398. Lucretiu (Titus Lucretius C a m s ) (aprox. 99 — a p r o x . 55 î . e . n . ) — f i l o z o f şi p o e t latin de seamă, materialist, ateist. — 116. M MacCulloch, J o h n R a m s a y (1789—1864) — economist burghez englez, vulga­ r i z a t o r al d o c t r i n e i e c o n o m i c e a lui R i c a r d o , f e r v e n t a p o l o g e t al c a p i t a ­ l i s m u l u i . — 3, 355. Malthus, T h o m a s R o b e r t (1766—1834) — p r e o t e n g l e z ; e c o n o m i s t , i d e o l o g al a r i s t o c r a ţ i e i f u n c i a r e î m b u r g h e z i t e , ap o l o g e t al c a p i t a l i s m u l u i . S-a făcut c u n o s c u t î n d e o s e b i printr-o teorie ne­ ştiinţifică c u privire la populaţie. — 3, 160, 2 3 6 , 257, 2 8 9 , 3 4 4 , 357, 3 6 1 , 3 6 4 . Menenius Agrippa (m. 4 9 3 patrician r o m a n . — 98.

î.e.n.)

—

Mill, James (1773^1836) — economist şi filozof b u r g h e z e n g l e z , vulgariza­ tor a l t e o r i e i lui R i c a r d o , d i n c a r e î n s ă a tras u n e l e concluzii radicale. — 126, 3 5 5 , 3 7 0 . Mill, J o h n Stuart nomist burghez e n g l e z , e p i g o n al c l a s i c e , fiul lui 18, 2 1 .

(1806—1873) — e c o ­ şi filozof pozitivist economiei burgheze J a m e s Mill. — 3,

Mirabeau,

Riqueti,

nume

în economia politică, care exprima interesele aristocraţiei feudale ; adver­ s a r al d o c t r i n e i e c o n o m i c e a l u i A . S m i t h . — 465.

N Niebuhr, Barthold G e o r g (1776—1831). — i s t o r i c g e r m a n , c e r c e t ă t o r al a n t i c h i ­ tăţii. — 429, 4 3 0 , 452. Numa P o m p i l i u s ( s f î r ş i t u l s e c o l u l u i al VIH-lea — începutul secolului al V I I - l e a î . e . n . ) — al d o i l e a r e g e s e m i l e g e n d a r al R o m e i a n t i c e . —• 4 2 9 , 4 5 2 .

O Overstone baron

(1715—1789)

—

ziocrat ; tatăl rabeau,

economist lui

militant

marchiz francez,

Honoré-Gabriel de

seamă

al

Petty, W i l l i a m (1623—1687) — econo­ m i s t şi s t a t i s t i c i a n e n g l e z , f o n d a t o r u l e c o n o m i e i politice b u r g h e z e c l a s i c e în A n g l i a . — 3 , 105, 164. Pitt, W i l l i a m j u n i o r ( 1 7 5 9 — 1 8 0 6 ) — o m politic englez, tory ; prim-ministru ( 1 7 8 3 — 1 8 0 1 şi 1 8 0 4 — 1 8 0 6 ) . — 3 1 1 . (Caius

Plinius

Secundus)

(23—

de

79)

autorul

„Is­

fi-

t o r i e i n a t u r a l e " î n 37 d e c ă r ţ i . —

116.

—

naturalist•> r o m a n ,

Mi­ revo­

Price,

Richard

(1723—1791)

burgheze

d i n F r a n ţ a d e la

sfîr­

radical

şitul

secolului

al

260.

moralist. — 311.

—

Jones,

Péreire, Isaac (1806—1880) — b a n c h e r francez, bonapartist, deputat în Corpul l e g i s l a t i v ; î n 1852, î m p r e u n ă c u fra­ tele său Emile Péreire, a întemeiat s o c i e t a t e a p e acţiuni „Credit M o b i ­ lier". — 54.

luţiei

XVIII-lea.

Samuel

P

Pliniu Victor

— v e z i Loyd, Oversione.

Misselden, E d w a r d (m. 1654) — c o m e r ­ c i a n t şi e c o n o m i s t e n g l e z , m e r c a n t i ­ l i s t . — 161, 165.

Proudhon, cez,

economist

Pierre-Joseph

publicist,

economist

ideolog

dintre M ü / I e r , A d a m H e i n r i c h (1779—1829) — p u b l i c i s t şi e c o n o m i s t g e r m a n , r e p r e ­ z e n t a n t al a ş a - n u m i t e i ş c o l i r o m a n t i c e

englez,

al

şi

micii

teoreticienii

—

publicist şi

filozof-

( 1 8 0 9 — 1 8 6 5 ) •— sociolog

fran­

burghezii,

unul

anarhismului.

11, 16, 4 1 , 48, 5 7 , 6 4 , 69, 7 0 — 7 2 , 180,

196—197,

—• 109,

199, 2 4 0 , 2 4 2 , 2 4 9 , 3 2 3 ,

356, 3 6 9 , 3 7 0 , 3 7 2 . 3 8 1 , 3 8 8 , 4 3 8 .

Indice de

R Ramsay, G e o r g e (1800—1871) — e c o n o ­ mist englez, unul dintre ultimii re­ p r e z e n t a n ţ i ai e c o n o m i e i p o l i t i c e c l a ­ s i c e b u r g h e z e . — 246. Ravenstone, P i e r c y (m. 1830) — e c o n o ­ m i s t e n g l e z , a d e p t al l u i R i c a r d o ; a exprimat interesele proletariatului, adversar al malthusianismuiui. — 170, 3 4 0 . Reifemeier, Johann Friedrich (1755— 1839) — j u r i s t , i s t o r i c şi publicist g e r m a n . — 117. Ricardo, D a v i d (1772—1823) — e c o n o ­ mist englez, unul dintre cei mai de s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i ai e c o n o m i e i p o ­ l i t i c e c l a s i c e b u r g h e z e . — 3 , 4, 9, 15, 2 9 , 3 0 , 6 0 , 184, 199, 2 4 0 , 2 4 6 , 2 5 1 , 257, 258, 262, 264, 265, 276, 281, 2 8 2 — 2 8 9 , 294, 302, 323, 325, 354, 355, 357, 380, 401. Roberts, Richard (1789—1864) bru inventator e n g l e z în m e c a n i c i i . •— 4 3 .

— cele­ domeniul

Rousseau, J e a n - J a c q u e s (1712—1778) — m a r e filozof iluminist francez, d e m o ­ c r a t , i d e o l o g al m i c i i b u r g h e z i i . — 15. John

tic

englez,

ministru

(1792—1878) lider

al

—

om

poli­

whigilor,

( 1 8 4 6 — 1 8 5 2 şi

prim-

1865—1866).—

501

Servius Tullius (578—534 î.e.n.) ş a s e l e a r e g e s e m i l e g e n d a r al antice. — 117—118.

Smith, A d a m (1723—1790) — e c o n o m i s t englez, unul dintre reprezentanţii m a r c a n ţ i ai e c o n o m i e i p o l i t i c e cla­ s i c e b u r g h e z e . — 15, 18, 3 7 , 9 1 , 102, 104, 106. 148, 149, 2 0 5 , 235, 257, 260—262, 358, 422, 459. Solly, E d w a r d (prima j u m ă t a t e a s e c o ­ l u l u i al X I X - l e a ) —• e c o n o m i s t b u r ­ g h e z e n g l e z . — 149. Spinoza,

Baruch

1677)

—•

Sleuarl,

James

mist

burghez

timii

de

(1632—•

materialist

olandez.

(1712—1780)

—

englez,

dintre

unul

reprezentanţi

mului, a

Benedictas

filozof

24

adversar

banilor.

—

al

ai

104,

ul­

mercantilis­

teoriei

16,

econo­

cantitative

127,

130,

138,

158, 159, 2 0 9 , 419. Storch, lovici

Andrei

tistician epigon

(Henri,

(1766—1835) şi al

burgheze.

S

— al

Sismondi, Jean Charles Léonard Simonde de ( 1 7 7 3 — 1 8 4 2 ) — e c o n o m i s t e l ­ v e ţ i a n , a criticat capitalismul de p e poziţii mic-burgheze ; reprezentant d e s e a m ă al romantismului econo­ m i c . — 3 , 126, 152, 1 9 3 , 2 3 8 , 355, 3 5 6 .

Academiei

340, 361.

— al Romei

Shakespeare, W i l l i a m (1564—1616) c e l m a i m a r e d r a m a t u r g şi p o e t R e n a ş t e r i i e n g l e z e . — 43, 98.

—

Rothschild, Lionel N a t h a n (1808—1879) —• g u v e r n a t o r u l b ă n c i i R o t h s c h i l d d i n L o n d r a . — 163.

Russel,

nume

Heinrich)

—

istoric

Kar-

economist,

rus,

sta­

membru

al

d e Ştiinţe din Petersburg ; economiei —

27,

politice

126,

161,

clasice

169,

202,

205, 356. Say,

Jean-Baptiste

nomist al

burghez

economiei

148,

175,

(1767—1832) francez,

politice

—

eco­

reprezentant

vulgare.

—

27,

183, 193, 199, 2 3 9 , 2 4 0 , 3 5 5 ,

Sttabo (aprox. 63 e.n.) — g e o g r a f 108, 115.

î.e.n. — aprox. şi istoric grec.

20 —

356, 370. T Senior, N a s s a u W i l l i a m (1790—1864) — e c o n o m i s t b u r g h e z v u l g a r e n g l e z ; a*" p o l o g e t al c a p i t a l i s m u l u i , a m i l i t a t l împotriva reducerii zilei de m u n c ă . — 3 , 124, 169, 2 0 5 , 2 3 5 .

Taylor, englez,

James

(1788—1863)

partizan

al

—

bancher

bimetalismului,

a

scris o serie de lucrări despre bani. — 150.

502

Indice de n u m e

Teodosiu al II-Iea (cel Tînăr) (aprox. 401—450) — împărat al I m p e r i u l u i r o m a n d e r ă s ă r i t ( 4 0 8 — 4 5 0 ) . — 118. Tooke, T h o m a s (1774—1858) — e c o n o ­ mist b u r g h e z e n g l e z , a aderat la şcoala clasică a economiei politice ; a criticat teoria banilor a lui Ricardo; a scris o amplă lucrare în mai multe volume, intitulată „Istoria preţuri­ lor". — 3 .

gham, cunoscută sub denumirea d e ş c o a l ă a „ a d e p ţ i l o r ş i l i n g u l u i m i c " -, împreună cu tovarăşul s ă u d e idei H a r l o w a publicat lucrări s u b p s e u ­ d o n i m u l „Gemini". — 357.

Xenofon (aprox. 430—354 î.e.n.) — i s t o ­ r i c ş i f i l o z o f g r e c , i d e o l o g a l clasfci, proprietarilor d e sclavi, apologet a l e c o n o m i e i n a t u r a l e . — 105, 1 1 7 — 1 1 9 .

U Urquhart, D a v i d (1805—1877) — d i p l o ­ m a t e n g l e z , p u b l i c i s t şi o m p o l i t i c reacţionar, turcofil ; î n d e c e n i u l al 4-lea a îndeplinit misiuni diplomatice în Turcia ; în 1847—1852 a fost m e m ­ b r u a l p a r l a m e n t u l u i ; t o r y . — 6.

V Virgiliu (Publius Vergilius Maro) (70— 19 î . e . n . ) —• c e l m a i m a r e p o e t l a t i n . — 98, 154. Voltaire, François-Marie (numele ade­ v ă r a t : A r o u e t ) (1694—1778) — f i l o ­ zof deist, scriitor satiric şi istoric francez ; eminent reprezentant al ilu­ minismului b u r g h e z din s e c o l u l al XVIII-lea ; a luptat împotriva abso­ l u t i s m u l u i ş i a c a t o l i c i s m u l u i . — 12.

W Waketield,

Edward Gibbon

(1796—1862)

— o m politic englez, economist, a elaborat teoria burgheză a coloni­ zării. — 2 1 1 , 358.

P E R S O N A J E D I N L I T E R A T U R Ă ŞI D I N MITOLOGIE Adam — potrivit Bibliei, primul o m , c r e a t d e d u m n e z u din lut şi c a r e t poi a c ă z u t în p ă c a t . — 16. Ahile — potrivit legendei, c e ! mai c u ­ r a j o s d i n t r e e r o i i g r e c i c a r e au l u a t p a r t e l a r ă z b o i u l t r o i a n ; unul d i n t r e personajele principale din „ I l i s d a " lui H o m e r . — 4 4 . Don Quijote — e r o u l p r i n c i p a l al r o ­ m a n u l u i s a t i r i c cu a c e l a ş i nume deC e r v a n t e s . —• 1 3 . Esau — potrivit legendei biblice, c e î mai m a r e d i n t r e c e i d o i fii g e m e n i ai. patriarhului Isaac. — 237. Fama — n u m e l e r o m a n a! z e i ţ e i g r e - . Geşti O s s a , î n t r u c h i p a r e a z v o n u r i l o r c e se r ă s p î n d e s c r a p i d . — 4 3 . Hermes — în m i t o l o g i a c o m e r ţ u l u i . •— 4 3 .

g r e a c ă — zeul;

Hristos — întemeietorul mitic al creşti­ nismului. — 263.

Weitling, W i l h e l m (1808—1871) — m i ­ litant d e seamă al mişcării muncito­ reşti d i n G e r m a n i a î n p e r i o a d a apa­ riţiei ei, unul dintre teoreticienii c o ­ munismului egalitar utopic ; de pro­ fesie croitor. — 70.

Iacob — p o t r i v i t B i b l i e i , fiul l u i I s a a c js t r ă m o ş al p o p o r u l u i israelit. — 1 6 5 ,

William rege

Manu —• l e g i u i t o r l e g e n d a r a l I n d i e i an-t i c e i „ l e g i l e l u i M a n u " , c e l m a i im­ portant c o d de l e g i al Indiei a n t i c e , s-au păstrat într-o v e r s i u n e datînô d i n s e c o l u l a l II-lea î . e . n . —• s e c o l u l al I I - l e a e . n . — 115, 1 1 8 .

I Cuceritorul fi 0 2 7 — 1 0 8 7 ) — al A n g l i e i (1066—1087). — 340.

Wright, T h o m a s (pe la mijlocul s e c o l u ­ lui al X I X - l e a ) — e c o n o m i s t e n g l e z , r e p r e z e n t a n t al ş c o l i i d e l a Birmin­

Jupiter — î n m i t o l o g i a r o m a n ă , z e u l zei-lor, c o r e s p u n z ă t o r z e u l u i g r e c Z e u s . . — 43.

Indice de

Midas — rege t i c e . — 166,

legendar

al

Frigiei

an­

tAoise •— p o t r i v i t V e c h i u l u i t e s t a m e n t , p r o f e t u l c a r e i-a e l i b e r a t p e e v r e i din robia e g i p t e a n ă . — 429.

nume

503

Daniel Defoe ; robinsonadă se nu­ m e ş t e p r o c e d e u l literar împrumutat d e l a D e f o e şi c a r e a f o s t f o l o s i t d e u n ş i r d e i l u m i n i ş t i şi d e e c o n o m i ş t i b u r g h e z i . •— 15. Romulus

Moloh — z e u l s o a r e l u i , a l f o c u l u i ş i al războiului la asirieni şi fenicieni, căruia i s e aduceau jertfe omeneşti ; ulterior a devenit simbolul unor forţe oarbe, n e s ă ţ i o a s e , care cer m e r e u noi şi n o i jertfe. — 133.

torul —

—• p o t r i v i t şi p r i m u l

legendei,

antice.

429.

Sancho

Pânza

„Don

—

Quijote"

persona] de

Prometeu —• e r o u d i n m i t o l o g i a g r e a c ă , titanul c a r e a furat focul d e la Z e u s p e n t r u a-1 d a o a m e n i l o r ; d r e p t p e ­ d e a p s ă , a fost înlănţuit d e o stîncă. — 16.

Terminus

Robinson Crusoe — personajul princi­ p a l al r o m a n u l u i c u a c e l a ş i n u m e d e

focului

—• î n m i t o l o g i a

haturilor

am

romanul

Cervantes ;

erul lui D o n Q u i j o t e . —

—

întemeie­

r e g e al R o m e i

şi

al

în

mitologia

scuti­

13. romană,

semnelor

de

zeul hotar.

429.

Vulcan

— şi

romană,

al m e ş t e ş u g u r i l o r ,

f i e r a r i l o r . —• 4 3 .

zeul

patronul

Cuprins

B07

Prefaţa

V—XXII

K. M A R X MANUSCRISE ECONOMICE DIN ANII B A S T I A T CONSIDERAŢII CAPITOLUL

AL

ŞI

1857—1859

C A R E Y

3 — 14

INTRODUCTIVE XIV-LEA : DESPRE

3— SALARIU

.

.

.

.

I N T R O D U C E R E I. P R O D U C Ţ I E ,

9

9 — 14 1 5 — 44

CONSUM,

REPARTIŢIE,

SCHIMB

(CIRCULAŢIE)

1. P r o d u c ţ i e 2. R a p o r t u l g e n e r a l d i n t r e p r o d u c ţ i e şi r e p a r t i ţ i e , s c h i m b , consum a) C o n s u m şi p r o d u c ţ i e b) R e p a r t i ţ i e şi p r o d u c ţ i e c) î n sfîrşit, s c h i m b u l şi c i r c u l a ţ i a . S c h i m b şi p r o d u c ţ i e 3. M e t o d a e c o n o m i e i p o l i t i c e 4. P r o d u c ţ i e . M i j l o a c e d e p r o d u c ţ i e şi r e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e . R e l a ţ i i d e p r o d u c ţ i e şi r e l a ţ i i d e s c h i m b . F o r m e d e s t a t şi forme d e conştiinţă în l e g ă t u r a lor cu relaţiile d e p r o d u c ­ ţ i e şi r e l a ţ i i l e d e s c h i m b . R e l a ţ i i j u r i d i c e . R e l a ţ i i f a m i l i a l e

1 5 — 44 1 5 — 22 22—• 24— 28— 32— 33—

33 28 32 33 42

4 2 — 44

CRITICA ECONOMIEI POLITICE ( C i o r n ă s c r i s ă î n 1857—1858) [Prima

jumătate

a

manuscrisului]

II. C A P I T O L U L D E S P R E B A N I

47

\fQ

[A) I n c o n s i s t e n ţ a c o n c e p ţ i e i p r o u d h o n i s t e a „ b a n i l o r m u n c ă " . B a n i i c a r e z u l t a t n e c e s a r al d e z v o l t ă r i i f o r m e i mârfă a produsului] . . . . . . . .

47—120

508

Cuprins

ţl) N e î n ţ e l e g e r e a de către p r o u d h o n i ş t i a l e g ă t u r i i i n t e r n e d i n t r e p r o d u c ţ i e , r e p a r t i ţ i e şi c i r c u l a ţ i e şi a r o l u l u i p r e c u m p ă n i t o r al r e J a ţ i i l o r d e p r o d u c ţ i e ] . .

4 7 — 69

[a) I l u z i i l e p r o u d h o n i s t u l u i D a r i m o n : i d e n t i f i c a r e a e r o n a t ă a c i r c u l a ţ i e i b a n i l o r c u c r e d i t u l şi e x a g e r a r e a r o l u l u i b ă n c i l o r în reglarea pieţei financiare] . . . . . .

47—• 6 0

[b] E x p l i c a r e a g r e ş i t ă a c r i z e l o r p r i n s i t u a ţ i a p r i v i l e g i a t ă a a u r u l u i şi a r g i n t u l u i . P r o b l e m a c o n v e r t i b i l i t ă ţ i i b a n c n o t e l o r î n a u r şi a r g i n t . I m p o s i b i l i t a t e a d e a r e v o l u ţ i o n a r e l a ţ i i l e d e p r o d u c ţ i e b u r g h e z e p r i n r e f o r m e b a n c a r e şi m o n e t a r e ] . .

60—

69

[2) L e g ă t u r a d i n t r e t e o r i a c i r c u l a ţ i e i a l u i P r o u d h o n şi e r o n a t a s a t e o r i e a v a l o r i i . A p a r i ţ i a b a n i l o r c a r e ­ z u l t a t n e c e s a r al d e z v o l t ă r i i s c h i m b u l u i ] . . .

6 9 — 91

[a) I l u z i a p r o u d h o n i ş t i l o r c u p r i v i r e l a p o s i b i l i t a t e a d e a î n l ă ­ tura r a c i l e l e societăţii b u r g h e z e prin i n t r o d u c e r e a „banilormuncă"] . . . . . . . . .

75

[ a ] Incompatibilitatea „banilor-muncă" ductivităţii

muncii]

.

[ß] I n c o m p a t i b i l i t a t e a

.

.

cu .

.

„banilor-muncă"

dintre v a l o a r e a mărfurilor ]b) T r a n s f o r m a r e a p r o d u s u l u i bani, în procesul schimbului]

creşterea .

.

şi

.

. a valorii

.

.

69—• 71

.

cu deosebirea

şi p r e ţ u l lor] în marfă

pro­

reală .

.

mărfii

în

.

.

„banilor-muncă"

cu

forma-marfă

a

75

75—• 81

]c) D e z v o l t a r e a î n b a n i a c o n t r a d i c ţ i i l o r i n e r e n t e f o r m e i m a r f ă a p r o d u s u l u i şi modului d e p r o d u c ţ i e capitalist, bazat p e această formă. Posibilitatea crizelor] . . . . [d] I n c o m p a t i b i l i t a t e a dusului]

71—

81—

88

88—

91

pro­

[3) C a r a c t e r i z a r e a g e n e r a l ă a s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e , s p r e d e o s e b i r e d e f o r m a ţ i u n i l e s o c i a l e p r e c a p i t a l i s t e şi d e societatea comunistă viitoare]

9 1 — 95

[4) O b i e c t i v a r e a r e l a ţ i i l o r s o c i a l e î n c o n d i ţ i i l e tăţii burgheze]

95—100

socie­

[5) D e z v o l t a r e a f o r m e i - b a n i a v a l o r i i c a u r m a r e a d e z ­ v o l t ă r i i s c h i m b u l u i . C a r a c t e r u l s o c i a l al p r o d u c ţ i e i î n societatea burgheză, spre deosebire de caracterul so­ c i a l al p r o d u c ţ i e i î n c o m u n i s m ]

100—108

[6) M e t a l e l e n o b i l e c a p u r t ă t o r i a i r e l a ţ i e i b ă n e ş t i ]

.

108—109

. .

109—114 114—120

a) A u r u l şi

b)

argintul în c o m p a r a ţ i e c u c e l e l a l t e m e t a l e

Oscilaţiile

corelaţiei valorilor diferitelor m e t a l e

.

fiO'

Cuprins

[B) C i r c u l a ţ i a b a n i l o r şi c i r c u l a ţ i a m ă r f u r i l o r ]

120—170

[1) C a r a c t e r u l i n t e r c o n d i ţ i o n a t al c i r c u l a ţ i e i m ă r f u r i l o r şi c i r c u l a ţ i e i b a n i l o r ] . . . . . . .

120- -122

[2) C e l e t r e i f u n c ţ i i p r i n c i p a l e a l e b a n i l o r î n c i r c u l a ţ i a m ă r f u r i l o r şi a b a n i l o r şi c o n t r a d i c ţ i i l e d i n t r e a c e s t e funcţii]

122—170

a) [Banii c a m ă s u r ă

a valorii]

b)

de

[Banii

c) B a n i i

ca

mijloc

ca

.

.

circulaţie]

reprezentant

. .

material

. .

. .

.

al a v u ţ i e i

122—127 128—137

. .

(acumularea

banilor)

137—170

[ a ) C u p r i v i r e la c o r e l a ţ i a d i n t r e v a l o a r e a preţ. Contradicţia dintre funcţia banilor ca l o r i i şi f u n c ţ i a l o r c a m i j l o c d e c i r c u l a ţ i e ]

d e s c h i m b şi măsură a va­ . . .

137—149

Iß) I e ş i r e a b a n i l o r d i n s f e r a c i r c u l a ţ i e i s i m p l e î n f u n c ţ i a l o r d e r e p r e z e n t a n t m a t e r i a l al a v u ţ i e i . B a n i i c a s c o p î n sine. Banii ca mijloc d e plată. T r e c e r e a la bani c a capital]

149—170

[III] C A P I T O L U L

DESPRE

CAPITAL

171—467

/Secfiunea întîi] Procesul d e p r o d u c ţ i e a capitalului . [A)] T r a n s f o r m a r e a b a n i l o r î n c a p i t a l

.

.

.

.

.

171—344 171—234

[1) C i r c u l a ţ i a s i m p l ă a m ă r f u r i l o r î n s i s t e m u l r e l a ţ i i l o r d e p r o d u c ţ i e al s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e . E g a l i t a t e b u r g h e z ă şi l i b e r t a t e b u r g h e z ă ]

171—182

[2) C a p i t a l u l c a r e l a ţ i e d o m i n a n t ă a s o c i e t ă ţ i i gheze]

182—190

bur­

[3) T r e c e r e a d e l a c i r c u l a ţ i a s i m p l ă a m ă r f u r i l o r producţia capitalistă] [a)] C i r c u l a ţ i a

şi v a l o a r e a

ca

capitalului

premisă

a

de schimb provenită .

.

.

din .

la 191—205

circulaţie, .

.

[b)] V a l o a r e a d e s c h i m b c a r e p r o v i n e d i n c i r c u l a ţ i e s e c o n ­ stituie ca p r e m i s ă a ei, s e c o n s e r v ă î n e a şi s e î n m u l ţ e ş t e prin intermediul muncii . . . . . . .

[4)] C e l e d o u ă p r o c e s e d i f e r i t e c a r e a u l o c î n s c h i m b u l d i n t r e c a p i t a l şi m u n c ă [a) C o n s i d e r a ţ i i p r e l i m i n a r e ] . . . . . . [b) C u p r i v i r e l a s t r u c t u r a s t u d i u l u i d e s p r e c a p i t a l . C a p i t a l ş i p r o p r i e t a t e f u n c i a r ă m o d e r n ă . T r e c e r e a d e Ia p r o p r i e t a t e a f u n ­ c i a r ă la m u n c a s a l a r i a t ă . P i e ţ e l e ] . . . . .

igj

]Q5

\Qß

205

206—234 206- 207

207

214

610

Cuprins

[c)] S c h i m b u l

d i n t r e c a p i t a l ş i forţa

.

de muncă

.

[d]] P r o c e s u l m u n c i i i n c l u s i n c a p i t a l

.

.

.

[2) A u t o v a l o r i f i c a r e a ducţiei capitaliste]

214—227 227-—234

.

.

234—275

.

.

234—241

.

|B)] P r o c e s u l m u n c i i şi p r o c e s u l d e v a l o r i f i c a r e . [1)] T r a n s f o r m a r e a m u n c i i î n c a p i t a l

.

.

.

.

ca o condiţie necesară

a pro­ 241—251

[3) S u p r a m u n c ă — s u r s ă a p l u s v a l o r i i . M e n i r e a rică a capitalului]

isto­ 251—257

14) P r o b l e m a g e n e z e i p l u s v a l o r i i î n i s t o r i a e c o n o m i e i politice burgheze. Avuţia burgheză ca mijlocitor între valoarea d e schimb şi valoarea d e întrebuinţare] .

257—265

[5) I n f l u e n ţ a c r e ş t e r i i f o r ţ e i p r o d u c t i v e a m u n c i i a s u ­ pra mărimii plusvalorii. Scăderea sporului de plus­ v a l o a r e r e l a t i v ă p e m ă s u r a creşterii forţei p r o d u c t i v e a muncii]

265—275

fC)] P l u s v a l o a r e a b s o l u t ă ş i p l u s v a l o a r e r e l a t i v ă

.

.

276—344

[1)] D e s p r e c r e ş t e r e a v a l o r i i c a p i t a l u l u i . [Erori ş i n e c l a ­ rităţi î n această problemă la Ricardo] .

276—289

[2)] C a p i t a l c o n s t a n t ş i c a p i t a l v a r i a b i l

290—303

[a) C o n s e r v a r e a

valorii

capitalului

.

constant

.

.

î n procesul

de

producţie]

290—295

[b) C o n s e r v a r e a v a l o r i i d e î n t r e b u i n ţ a r e a c a p i t a l u l u i prin intermediul noii munci vii]

[3) C o r e l a ţ i a variabil]

dintre

.

capitalul

.

.

constant

.

şi

constant .

.

295—303

capitalul .

303—336

[a) R o l u l d i f e r i t a l c a p i t a l u l u i c o n s t a n t ş i a l c a p i t a l u l u i v a r i a b i l î n formarea ratei profitului]

.

[b) R a t a p r o f i t u l u i şi r a t a p l u s v a l o r i i ]

. .

. .

. .

. .

.

303—309

309—324

.

]c) C r e ş t e r e a p ă r ţ i i c o n s t a n t e a c a p i t a l u l u i î n r a p o r t c u p a r t e a sa variabilă,

ca expresie

a creşterii productivităţii

muncii]

.

[4) D u b l a t e n d i n ţ ă a c a p i t a l u l u i d e a m ă r i m u n c a v i e folosită şi d e a reduce m u n c a necesară] . . . [Secţiunea

a doua]

Procesul d e circulaţie a capitalului

324

336

336—344

.

345—467

[A) R e p r o d u c ţ i a ş i a c u m u l a r e a c a p i t a l u l u i î n p r o c e s u l s ă u •de c i r c u l a ţ i e ] ' . . . . .

345—423

511

Cupring

[1] T r e c e r e a c a p i t a l u l u i d i n p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e î n p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e . [ U n i t a t e şi c o n t r a d i c ţ i e î n t r e p r o c e s u l d e c o n s e r v a r e a v a l o r i i c a p i t a l u l u i folosit, p r o c e s u l s ă u d e v a l o r i f i c a r e şi p r o c e s u l d e r e a l i z a r e a valorii produsului obţinut]

345—351

[2) T e n d i n ţ a c a p i t a l u l u i de, a d e z v o l t a n e l i m i t a t f o r ţ a productivă.] Limitele producţiei capitaliste. Supra­ producţia

351—369

[3) N e g a r e a s u p r a p r o d u c ţ i e i d e c ă t r e e c o n o m i ş t i i b u r ­ ghezi, î n c e r c a r e n e r e u ş i t ă d e a o explica la Prudhon.] C u m e s t e p o s i b i l ca, î n p r e ţ u l m ă r f i i p e c a r e o c u m ­ p ă r ă , m u n c i t o r u l s ă p l ă t e a s c ă p r o f i t u l e t c . şi s ă c a p e t e totuşi salariul necesar

3 6 9 - -380

[4) P r o c e s u l

acumulării capitaliste]

.

3 8 0 - -410

particularitate . . . .

380—382

jb) F o r m a r e a r a t e i g e n e r a l e a p r o f i t u l u i şi i n f l u e n ţ a e i a s u ­ pra salariului m u n c i t o r u l u i . R e a l i z a r e a p l u s v a l o r i i î n s c h i m b u l dintre capitalişti] . . . . . . . .

382- - 3 9 3

fc) P r o p o r ţ i i l e a c u m u l ă r i i în p e r i o a d e de criză]

393- -393

[a) T r a n s f o r m a r e a s u p r a m u n c i i î n specifică a acumulării capitaliste]

.

capital, .

capitaliste. . .

ca

(e)

în general"

Formarea

producţiei

ca

o categorie

capitalului

capitaliste

în

adiţional. rezultate

.

Deprecierea capitalului . . . . .

]d) C a p i t a l u l î n c a l i t a t e d e b a n i î n d i f e r i t e l e pitalul

.

lor funcţii.

„Ca­

3 9 8 - -401

economică] Transformarea ale

muncii

condiţiilor

salariate

înseşi.

R e p r o d u c e r e a r e l a ţ i e i d i n t r e m u n c ă şi c a p i t a l ]

401—410 410—423

[5)] A c u m u l a r e a p r i m i t i v ă a c a p i t a l u l u i (a) P r e m i s e l e i s t o r i c e a l e c a p i t a l u l u i şi r a p o r t u l d i n t r e şi p r o d u c ţ i a c a p i t a l i s t ă d e j a e x i s t e n t ă ] . .

acestea . .

410—416

productive]

416—423

.

.

423—467

[1) P r e m i s e n a t u r a l e şi e c o n o m i c e p e n t r u c a u n i n d i v i d să-şi p o a t ă însuşi condiţiile o b i e c t i v e ale muncii. Dife­ rite forme de obşte] . . . . . . .

423—447

]b) S e r v i c i i l e p e r s o n a l e ca o p u s al m u n c i i s a l a r i a t e

[B)] F o r m e p r e m e r g ă t o a r e p r o d u c ţ i e i c a p i t a l i s t e .

[a] P r o p r i e t a t e a

:

iniţială

a

indivizilor

care

lucrează

asupra

condiţiilor naturale

a l e m u n c i i lor]

.

.

.

.

.

423

fb) F o r m a

asiatică

de

.

.

.

.

.

424—426

[c] F o r m a

antică

.

.

.

.

426

]d) F o r m a între

ea

de

germanică şi

formele

proprietate] proprietate] de

.

proprietate ;

asiatică

şi

antică)

deosebirile .

.

424

429

existente .

.

429—434

Cuprins

C12

[e) C a r a c t e r u l l i m i t a t al r e l a ţ i i l o r d e p r o d u c ţ i e a l e o r î n d u i r i i d e o b ş t e . A v u ţ i a în l u m e a antică, în s o c i e t a t e a b u r g h e z ă şi

în

comunism]

]f) C o n f u z i a Adevăratele

.

.

.

.

.

.

.

.

şi i o b ă g i a ] [g] C a u z e l e

Indice

obştii

şi

ale

proprietăţii

bazate

[a] D e s t r ă m a r e a f o r m e l o r p r e c a p i t a l i s t e a l e r a p o r t u l u i l u c r ă t o r şi c o n d i ţ i i l e o b i e c t i v e a l e m u n c i i ] . . .

dintre .

]b) S e p a r a r e a c o n d i ţ i i l o r o b i e c t i v e a l e m u n c i i d e m u n c a Formarea iniţială a capitalului] . . . . .

însăşi.

de

438

438—443 descompunerii

Pe e a ] [2) P r o c e s u l i s t o r i c al a p a r i ţ i e i r e l a ţ i i l o r d e p r o d u c ţ i e capitaliste]

Adnotări

434

lui P r o u d h o n în p r o b l e m a originii proprietăţii. premise ale apariţiei proprietăţii. Sclavagismul

.

443_447 447—467 447

452

452

467

.

469—495

nume

497—503 Ilustraţii

C o p e r t a caietului M, care conţine „Introducerea" . . C o p e r t a c a i e t u l u i al V I I - l e a al m a n u s c r i s u l u i „ C r i t i c a e c o ­ nomiei politice" P a g i n a a 2 4 - a d i n c a i e t u l al I V - l e a al m a n u s c r i s u l u i „ C r i ­ tica economiei politice"

19 49 365

Apărut — ianuarie 1972 Format 16/600X900. Coli de editură 37,87. Coli de tipar 33,50. Tiparul executat sub comanda nr. 7205/971 la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii", Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti — Republica Socialistă România