Anatomia stiintei

Table of contents :
Cuvînt înainte......Page 6
Către cititorul din România......Page 14
I. Anatomia științei......Page 16
1. Introducere......Page 18
2. Natura activității științifice......Page 22
3. Profesionalizarea științei și motivația oamenilor de știință......Page 42
4. Oamenii de știință și activitățile științifice......Page 53
5. Oamenii de știință și internaționalismul științei......Page 69
6. Măsuri pentru utilizarea eficientă a oamenilor de știință......Page 83
II. Procese și tendințe în dezvoltarea științei și tehnologiei......Page 100
1. Cadrul conceptul și perspectiva istorică a științei, tehnologiei și societății......Page 102
2. Perspectiva istorică a științei și tehnologiei......Page 117
3. Tehnologia, revoluția industrială și societățile asiatice......Page 148
4. Transferul de tehnologie......Page 161
5. Transferul de concepte......Page 178
III. Știința și tehnologia în India......Page 204
1. Politica științei în India......Page 206
2. Literatura științifică și sistemul informațional......Page 220
3. Contribuția cercetării-dezvoltării la propășirea Indiei......Page 228
În loc de încheiere......Page 248
Cuprins......Page 258

Citation preview

I�DEI CONTEMPORANE J

ABDUR RAHMAN

ANATOMIA STIINTEI .

,

Cuvînt înainte: IONIŢĂ O LTEANU Selectie ş i controlul traducerii: ILEANA IONESCU-SISEŞTI

Traducere din limba engleză: IOANA DRAGOMIRESCU, MIHAELA

ANGHELESCU-IRIMIA

1 9 87

EDITURA POLITICĂ BUCUREŞTI

Rcd.ctor: NICULIŢĂ VUŢĂ

. Coperta: VALENTINA BOROS

CU"INT INAINTE

Numărul celor care s-au raliat, în aceste decenii, l a ideea că omenirea intră într-o eră de dominatie a stiintei a crescut continuu. Cuvîntul "dominaţie" nu pare cel mai potrivit. De altfel, astăzi se vorbeşte tot mai puţin de dominarea naturii de către om şi ştiinţă, fiind evocată tot mai frecvent ,,noua alianţă" dintre om, ştiinţă şi natură. Faptul că ştiinţa a devenit o �,forţă" a zile­ lor noastre nu poate fi pus la îndoială. Din momentul în care Marx a inclus-o printre forţele de producţie ea şi-a făcut simţită pre­ zenţa în cele mai diferite p�anuri - economic, tehnologic, social, cultural, educaţional, pînă la cel individual si al s tilului de viată. Fora ei transformatoare a dobîndit un rol htărîtor nu numai în procesele de producţie sau ale dezvoltării sociale, ci şi în cele ale progresu,lui şi conştiinţei umane, accelerind schimbările ce intervin -în mediul nostru exterior de viaţă, dar şi în modalităţile noastre de abordare, de gîndire şi înţelegere, de acţiune. Sau scris în ultimul sfert de veac zci şi sute de mii de pagini despre conţinutl şi ca­ racteristicile revoluţiei ştiinţifice-tehnice, în general, a şi dspre implicaţiile lor asupra stimulării dezvoltării, în special. Şi cu toate acestea, continuă să existe încă o imensă .

,

.

.

.

_5

.

"fo,unc" de asemenea studii, pentru că nu vom putea inţelege prea bine ce se petrece în jurul nostru, şi cu atît mai puţin procesele de devenire, fără a descifra mereu noi profun­ zimi şi noi ipostaze ale alianţei dintre om, ştiinţă, tehnologie şi mdiul lui de viaţă. Aeasta u atît mai mult cu cît civilizatia umană parcurge în prezent una dintre eapele ei agitate, în care asistăm 1a chimbări stuc­ turale adînci, iar dinamica extrem de rapidă a acstor mtamorfoze ne confruntă zilnic cu noi realităţi, cu noi ·configuraţii. Accelerarea acestor transformări, ca şi am­ plitudinea prceselor de devenire au creat şi noi paradoxuri. Pe de o parte, datorită vitezei şi amplorii schimbărilor, le sesizăm mai uşor prezenţa, chiar şi cu "ochiul liber", iar pe de altă parte, din acleaşi motive, ne este adesea dificil să le înţelegem .tisfcător semnifica­ ţiile de esenţă şi mai ales incidenele asupra viitorului. Deniile postbelice au adus şi o confrunare a unor noi ere în concurenţă. "Era nucleară", "era inform·aticii", "era siliciului", "era robo­ ţilor", "era genetică" şi multe altele creează · în mod vizibil un mediu nou de viaţă şi o conştiinţă nouă faă de procesele de schim­ bare. Au apărut, pe această bază, ,,noi unde de dezvoltare", ale căror dimensiuni şi impact asupra evoluţiilor în pe�sectivă nu sînt tot­ deauna usor de descifrat. Se vorbste mult că însăsi actua1a civilizatie umană s-ar afla în schi�bare, că am asista la trcerea l·a o nouă civilizaţie, care a priit deja mltiple denu­ miri : "civilizaţia postindustrială" (Bell), "ci­ vilizaţia tehnotronică" (Brzezinski), "societa­ tea tehnopolitană" (Cohn), "societatea electro­ nică" (Parkins) etc. Dacă va avea loc chiar o schimbare de civi­ lizaţie - lucru ce nu poate fi excls din capul , ştim încă prea puţin despre ea. locului Insuşi faptul că ea îşi caută încă numele arată că pînă în prezent se ştie prea puţin dspre .

.

,

-

6

natura, esenţa şi implicaţii le ei. Dori n ţa de a �ti mai mult în legătu ră cu semnificaţiile acestor schimbări va putea fi satisfăcută nu­ m ai în măsura în care vom i dentifica si . înte. lege mai bine devenirea, semnele viitorului, �are se manifestă de pe a cum în j urul nostru. Şi pentru aceasta probabil că trebuie început cu obs ervar e a mai atentă a ceea ce se întîmplă în domeniile ştii nţei �i teh no l ogiei, care se con­ stituie în " inst u me nte le " cele mai a t ive de s chimbare, şi a interacţiunii lor cu procsele dezvoltării şi pr og esului so cial-uman. In îm prej urările evocate au apărut şi a lte cîteva paradoxuri, cum ar fi cel al vitezei de schimbare sau al relatiilor dintre criză si . , schimbare. Creşterea "vitezei de schimba re" constituie în sine un f enome n pozitiv, des­ chizînd căi pentru promovarea noului şf a progresului . In acelaşi timp, depă ş irea unui a num i t prag critic al vitezei poate aduce cu sine o evaluare insuficientă a unor impacturi negative în diferite planu ri, îndosebi în cel social-u man, a şi anumi te riscuri sau pericole care nu au fost prevăzute. Astfel, utilizarea u nor tehnologii al căror grad de securitae s-a dovedit nesatisfăcător a dus si la o serie de accidente , cu con s ecinţe imprevizibile şi greu de controlat. I n general , tehnologiile " dure " - cele care po t avea consecinţe nega­ tive asupra omului şi mediului înconjurător sau pot provoca accidente catastrofale - sau chiar conţinutul cercetării, bunăoară din do­ meniul manipulărilor genetice, creează pro­ bleme noi şi complicate. Şti inţ a modenă ne-a ajuat să observăm m�ai limpede �că perimar ea nor parad igme este însoţită de na ş terea alto­ ra noi , iar aplicarea extinsă a u nora dintre rezultatele cercetă rii ştiinţifice şi teh nologice implică efectuarea u nor studi i aprofu ndate de impa ct, în planuri ma i largi, social- um a ne . Ş i din punctul de v dere al relaţiHor criză­ schimbare sîntem confruntati n oL . cu situatii . Se afirmă adesea că civilizaţia contem�porană •

7

se află în criză sau că înseşi ştiinţa şi tehno­ logia ar fi confruntate cu o criză majoră. Dacă se oate vobi de o asemenea criză, ea trebuie localizată e anumite segmente le globului şi îndeosebi în societatea capitalistă. Pentru că, aşa cum constată şi autorul în încheierea cărţii de faţă : "Un studiu al crizei în care· se află astăzi ştiinţa �i tehnologi�a ar a la iveală două caracteristici. Mai întîi, ea se datoreşte distributiei inechitabile a avutiei si marilor investiţii în domeniile neproductive şi necreatoare, adică în scopuri de distrugere. în l doilea rînd, aceasta a fost posibil datorită fap­ tului că ştiinţa şi tehnologia au fost izolate de orice considerente sociale, umane, culturale şi etice". Cu alte cuvinte, criza poate i declan­ şată şi de ambivalenţele ştiinţei şi tehnologiei. Ele pot aduce tot atîta bine cît şi rău. De­ pnde de cine le foloseşte, în ce .cop, cu ce rezulate (ce fel de ştiinţă ? pentru cine ? în favoarea cui ?). Sînt argumente suplimentare care pledează pentu procesul de valorizare, pentru crearea unei noi unităţi şi coerenţe între planurile gnoseologic, axiologic şi pra­ .riologic, ca şi pentru statutul, rolul şi etica 0mului de ştiinţă. Acoasta şi pentru că nu există nici ştiinţă pură şi nici ştiinţă neutră. Pe de altă parte, deşi omenirea este real­ mente confruntată cu multiple crize, să nu scăpăm din vedere că unele dintre acstea nu sînt propriu-zis crize, ci mai degrabă expresii exterioare ale schimbării rapide şi profunde determinate de noile deschideri create de ştiinţă şi tehnologie, de restructurările şi ten­ siunile pe care le declanşează ele. Inseşi pro­ blma crizei, în general, şi cea a procesului cunoaşterii ştiinţifice, în particular, nu se mai pun în aceiaşi termeni. Criza nu cuprinde în sine numai negarea, contestarea vechiului, a existentului perimat, ci marchează în ace­ l�aşi timp şi necesitatea şi oportunitatea schim­ bării. Ideograma chineză care exprimă ou­ vintul "ciză" conţine în ea atît senul ce .

.

8

.

desemnează "pericolul" cît şi e cel al "spe­ ranţei" sau al cotiturii spre evoluţii pozitive. De altfel, Thomas Kuhn defineşte criza în pro­ cesele e cunoastere ca un semnal care ne arată că natura a întat să r'ăspundă la întrebările noastre s: că a sosi t vremea refacerii instrumentelor noastre de cunoastere. Cititorul român, care a trăit în anii post­ belici procesele ample şi c?mplexe ale schim­ bării radi cale a condiţiei umane, a modului în care el trăieşte, gîndeşte şi participă nemij­ locit la toate transformările societăţii noastre, în care ştiinţa şi tehnologia şi-au făcut simţit t ot mai mult sprijinul , _,alianţa" lor benefică, este sensibil şi ermanen t interesat de a cest univers în continuă miscare. Omul societătii noastre a devenit tot mai conştient că destinul lui, caHtatea vieţii lui sînt înrîurite într-o măsură crescîndă de rolul esenţial al ştiinţei şi tehnologiei moderne, rol subliniat astfel de preşedintele României, tovarăşul Nicolae C ea uşescu : "Ştiinţa a devenit în mod nemij­ locit în vremurile noastre o importantă forţă de producţie ; încorporarea in practi·că a rezul­ tatelor ei a determinat o uriasă crestere a avuţiei materiale a societăţii, o sporire fără precedent a potenţialului de creaţie al popoa­ relor". In lumina a cestei largi viziuni, integratoare şi de persectivă, a fost elaborat şi "Progra­ mul directivă de cercetare stiintifică dezvoltare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic în perioada 1981-1990 şi direcţiile principale pînă în anul 2000", menit să impulsioneze si să confere o nouă calitate relatiei om-ştiinţă-tehnologie-dezvoltare. Bucurîndu-se de îndrumarea competentă şi de sprijinul sus­ ţinut al tovarăşei cademician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului N a­ ţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, amplele procese de organizare, coordonare, planificare şi integrare a cercetării ştiinţifice, dezvoltării ,

,

,

,

,

,

,

.

,

,

'

.

9

tehnologice şi progresului economico-soc1al au realizat în România un puternic salt calitativ. Am avut privileiul participării la cîteva din discuţiile purtate de profesorul indin Abdur Rahman, autorul cărţii de faţă, la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnlo­ gie din ţara noastră, şi de fiecare dată am putut constata interesul şi aprecierile sle do­ sebie faţă de concepţia şi experienţa româ­ nească în acest domeniu. Vastele sale cunoş­ tinţe, ca şi bogata sa experienţă şi activitate desfăşuată atît în investigarea nemijlocită a problemelor de istorie şi "anato1nie" a ştiinţei, cît şi în procesele de planificare, organizare şi coordonare a cercetării stiintifice si dezvoltării tehnologice dau adevărata măsură a aprecierilor sale fată de realizările României contemporane. Doctor în ştiinţe biochimice, Abdur Rhman şi-a dedicat o mare parte din aciviata sa studierii istoriei ştiinţei şi organizării planifi­ cării şi administrării cercetării ştiinţifie, pre­ cum şi creşterii rolului ştiinţei şi tehnologiei în procesele de dezvoltare. Astfel, el a deţinut numeroase funcţii de onducere în organis­ mele guvernamentale din India însărcinate cu coordonarea şi planificarea ştiinţei, precum �i în unele foruri internaţionale preocupate de aceste probleme. Autor a numeroase cărţi, studii si con1unicări stiintifice în aceste dome­ nii, lu � ga listă a luc� ăril �r sale reflectă oae cel mai bine experienţa acumulată şi aborda­ rea, adesea originală, a rolului ştiinţei şi teh­ nologiei în stimularea proeselor de dezvol­ tare. Există cîteva avantaje pe care omul de şti­ inţă indian ştie să le valorifice în opera sa, conentrată pe investigarea acestor probleme. Printre aca;tea SAt._ printre altele, o re.pl�_ Jmpgtriy. : eQnceptelor 'şi metodelor m�gievale. -�DesigJţ, fiecare g@neraţie reacţiQ" neaă contr_a celei precedene: f�ecare perioadă istorică este - o revoltă împotriva pre­ decesorilor, Însă în acest caz revolta a fost ai putenică decît de obicei. Nu ne dăm în­ eajuns seama că� 'Renaşterea nu a fst pur şi simplu o revolă impotriva olacii � ea s-a ndreptat şi împotriva influenţelor arabe (mai _

__

121

__

ales cele reprezentate de A vicenna şi A ver .. roes)" 11. Comentariul lui Sarton este semnificativ si oferă o cheie pentru înţelegerea cadrului i� ­ telectual al Renaşterii europene. Se pune în mod firesc întrebarea de ce această miscare a fost îndreptată special împotriva lui Avicenna (Ibn Sina) şi Averroes (Ibn Rushd). Mo­ tivul poate fi acela că atît Ibn Sina cît şi Ibn Rushd reprezentau cele mai înalte standarde ale stiintei si traditiei stiintifice din Asia. Ei au dominat viaţa intelectuală a Europei prin traducer�le operelor lor în limba latină, iar ulterior în alte limbi europene. Europa renas­ centistă dorea să se elibereze de influenţa tra­ diţiei ştiinţifice şi tehnologice arabe, şi a reacţionat prin negarea existenţei tradiţiei şti­ inţif�ce a Asiei, a realizărilor ei şi a ceea ce îi datora acesteia. întîmplător, această ostili­ tate faţă de gîndirea asiatică nu era deloc nouă. Şi vechii greci reacţionaseră cu ostili­ tate la tradiţia ştiinţifică asiatică şi eg�pteană, cărora cunoaşterea de care dispuneau le da­ tora foarte mult, tot aşa cum s-a întîmplat cu Renaşterea europeană şi ceea ce datora aceasta învăţăturii arabe 12. Imaginea Renaşterii ca fenomen uic al condiţiilor sociale şi intelectuale din Europa şi prezentarea minţii europeanului ca fiind pre­ cisă, sistematică şi raţională avea drept scop negarea a ceea ce nseamnă pentru cultura europeană tradiţia ştiinţifică asiatică. Pentru a sublinia deosebirile dintre cele două, s-a susţinut mai apoi că "Orientul este Orient şi Occidentul Ocident, şi cele două nu se vor întîli niciodaă". S-a sugerat că, în timp ce cltura europeană se bazează pe şti­ inţă şi tehnologie şi europeanul este capabil să stăpîneasă natur,, cultura şi civilizaliile asiatice se bzează e gîndire mistică, si­ tuală şi religioasă. Descrierea şi discutrea ideilor religioase, spirituale şi mistice, putem ,

•

"

.

,

122

J

constata , se făceau s coţîndu-le din contextul social şi din alte activităţi şi erau adesea tra­ tate izolat, dnd impresia de exagerare deli­ berată. Această politică - de a prezenta cultura şi civilizaţia europeană ca ştiinţifică şi tehnolo­ gică şi cuI tura şi civilizaţia asiatică drept mis­ tică şi religioasă - ţintea n dublu obiectiv. In primul rînd, promovarea obscurantismului printre asiatici , pentru a-i izola de conţinutul şt,i inţific şi tehnic al culturilor l or. In al doi­ lea rînd , crearea unui sentiment de inferiori­ tate în mintea asiaticilor, pentru a-i face dependenţi şi a-i determina să-şi însuşească servil obiceiurile şi practicile, concepţiile şi atitudin�le colonizatorilor. Ce succes s-a înregistrat în această privinţă putem înţelege dintr-o privire fugitivă asupra literatrii de la sfîrsitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Fotografiile evenimentelor sociale dezvălie crearea lei clase complet izolate de popor şi care se mîn­ drea cu imitarea obiceiurilor si atitudinilor stăpînilor. în India , aceste persoane erau po­ reclite de popor kala sahe b, stăpîni negri. Rezultatul acstor politici a fost acela că, inconşti ente de propriile lor tradiţii şi moşte ­ niri ştiinţifice şi tehnologice, culturile asiatice privesc şi înţeleg ştiinţa şi te hnologia în ter­ menii a ceea ce au introdus europenii 13. Ca urmare, trăsăturile sciale şi de altă natură încorporate în tradiţia ştiinţifică europeană au fost considerate parte a ştiinţei şi au ajuns a fi copiate în cultura ştiinţifică a coloniilor. Aceasta avea să aibă un efect dezastruos cînd, chiar şi după independenţă, oamenii de ştiinţă din tările asiatice au continuat să caute îndru­ mar� la oamenii d e ştiinţă europeni şi să le adopte concepţiile, atitudinile şi practicile pre­ dominante în ţărHe europene. Putem subinia acum c ă stiinta modern ă ste o parte a unei tradiţii continue a ştiinţei începînd cu Antichitatea, la care au contribui t din ,

.

1 23

,

plin India, Asia occidentală, Asia centrală şi Africa de nord în perioada nuită "Evl întu­ necat". Tocmai aceste cunostinte acumulate de ştiinţa şi tehnologia Asiei şi . Africii antice şi medievale, Însuşite prin intermediul ara­ bilor, i-au scos pe oamenii de ştiinţă europeni din întuneric şi le-au insuflat spiritul învăţă­ turii si o viată nouă. Se impune, însă, să privim trecutul într-o perspectivă nouă şi să legăm prezentul (care în acest moment apare divizat) de trecut. Pro­ .cedînd astfel, trebuie, totuşi, să reţinem de la Europa lecţia legării dezvoltării de tradiţia raţională ştiinţifică a trecutului, în loc de a-l lega de tradiţia iraţională şi obscurantistă, cm facem de obicei ca efect al celor ce ne-au fost predate, ca urmare a c eea ce am învăţat. ·

.

.

,

,

,

,

Şt iinţa şi tehnologia înainte de colonizare : o p rivire de ansamblu

După ce am văzut afirmaţiile istoricilor europeni ai ştiinţei, este locul să menţionăm pe scrt cîteva momente din evoluţia ştiinţei şi tehnologiei dinainte de perioada colonizării . Procedî1d astfel , după ce n e vom referi la eforturile recente pen tru reconstituire a dez­ voltării istorice a ştiinţei şi tehnologie i în diferite ţări din Asia, vom prezenta o scurtă schiţă a evoluţiei din India. Aceasta pentru că despre India se ştie cel ma i puţin şi există multe concepţi i eronate CU privire la trecu­ tul ei. Studiile de istoria tehnologiei au adus în . centrul atenţiei tiparele culturale şi e conomice ale societă'ţ ii, care s-au ivit din posibilităţile cuprinse în inovaţiile �i schimbările tehno ­ logice. O examinare minuţi oasă ar mai releva că cel e două domenii au evoluat împreună, interactionind într-o manieră care făcea dificlă distingerea cauzei de efect. Istoriceşte, şase arii culturale sînt importante : europeană, _

,

124

arabă, inclusiv nord-afri cană, persană, turcă şi centrasiatică indiană, chino-japoneză. Ideile ş i descoperirile ştiinţifice ale acestor arii cUlturale sînt înregistrate şi, Într-o anumită măsură, discutate, pentru a oferi o amplă perspectivă istorică şi o idee despre natura cunoaşterii în diferite perioade. latorită unor cauze menţionate mai înainte, este o altă pro­ blemă că informaţiile şi cunoştinţele disponi­ bile au fost neglijate, n-au fost folosite pentru realizarea unui tablou cu adevărat interna­ ţional. Dacă istori a inovaţiilor tehnologice dispune însă de mai puţine date, aceasta se datoreşte prejudecăţii cu care este privită munca manuală în unele culturi ; există, totuşi, o serie de artefacte şi practici care oferă o imagine relativ corectă a ceea ce s-a realizat. In cazul Europei, în pofida multor lacune, există o evidenţă acceptabilă a inova­ ţiilor tehnologice, a aplicaţiilor şi evoluţiei lor 14. Există în prezent un corpus de cunoş­ tinţe, în creştere , despre Japonia 15 şi China 1 6 , care în circa un deceniu va putea oferi o înţe­ legere mai bună, contribuind la crearea unei imagini comparative m ai adecvate a dezvol­ tării din Europa şi din aria culturală chino­ j aponeză. Situaţia nu e la fel de satisfăcătoare in ce priveşte ariile culturale arabă, persană, inclusiv Afganistanul, turcă şi centrasiatică şi -c ea indiană. Sînt încuraj ate acum studiile pri­ vind ştiinţa arabă, dar atenţia acordată tehno­ logiei nu se ridică la nivelul aşteptat 17. Asia Centrală sovietică e de asemenea studiată, şi s-au făut descoperiri foarte importante , dar din cauza dificultătilor de traducere cunostinţele disponibile n-au impact direct asupra acelora care nu cunosc limbile rusă sau cen­ trasiatice 18. Studiile iniene despre tehnologie s înt mar­ ginale, şi de aceea nu există o înţelegere adecvată a bazei tehnologice a diferitelor cul­ turi ce s-au dezvoltat în India ca u r m ar e a vari ;ttelor influenţe din afară şi a inovaţiilor •

•

125

din diverse perioade istorice 19. Un studiu al inovaţiilor tehnologice din trei arii - lumea arabă, Persia - Afganistan - Asia Centrală şi India - este extrem de important din diverse raţiuni. în primul rînd, aici au avut loc evo­ luţii tehnologice majore - de la agricultură la metalurgie şi la elaborarea de mecanisme ş i diferite procedee tehnice. în al doilea rînd, în această arie s-au primit şi diseminat conti­ nuu tehnici şi idei, în principal prin migraţi a oamenilor de ştiinţă şi a meşteşugarilor. în sfîrşit, această arie ela tot a făcut şi ea transfer de tehnici si a d iseminat cunostinte în alte arii culturale, atît în Orient cît şi în Occident. Totuşi, din cauză că istoriile europene au neglij at aceste evoluţii şi au prezentat adesea o imagine deformată, iar omenii de ştiinţă din aceste arii nu au întreprins cercetări , nU există o înţelegere adecvată a d e zvoltării din aceste ţări şi a s emnificaţiei ei pentru cultura mon­ dială. Această lacună a fost folosită în trecut, dar şi astăzi, pentru a ssţine în continuare ideea că ştiinţa şi tehnologia sînt un fenomen european. Este, de aceea, necesar un mare efort pentru a corecta această imagine. Iată de ce ar merita să oferim o imagine şi să dicu­ tăm pe scurt cîteva realizări din India medie­ vală în raport cu societatea epocii, cu obiecti­ vele si sistemul ei de valori. Societatea medievală avea , între altele , două trebuinţe distincte legate de agricltură şi d e arme. In .con.secinţă, eforturile erau orientate spre satisfacerea acestor două genuri de tre­ buinţe. Să prezentă'm o imagine globală a si­ tuaţiei. în domeniul agriculturii, obiectivul era îmbu nătăţirea activităţii pentu a se asigura venituri mai mari, precum şi crearea de noi soiuri de plante, care să corespundă gusturilor celor bogaţi. Cît priveşte primul aspect, sînt de mentiona t construirea de rezervoare si canale pentru nevoile de irigare a terenurilor. Apoi, nu pot fi omise noile varietăţi de fructe. Ananasul, de pildă, a fost adus în India de .

.

.

I

•

•

126

portughezi ; la fel şi alte fructe şi legme, precum roşiile , cartofii, şi culturi agricole pre­ cum porumbul. Acestea au fost adoptate şi în scurt timp au fost cultivate în mod extensiv. Impăratl J ehangir cultiva ananas în grădina regală Gulafshan de la Agra, şi strîngea rcolte bogate 20 . D e fapt, adoptarea rapidă şi culti­ varea extensivă a acestor plante nu ar fi fst osibilă d acă oamenii nu ar fi avut şi o dispo­ nibilitate mărită pentru a procura şi introduce noile 'plante, ca şi capacitatea de a le îngriji şi reproduce în scurt t imp. Lucrul a fost psi­ bil �i pentru că agricultura şi horticultura erau bine dezvoltate în India. în perioada medi evală s-a descoperit şi dez­ voltat tehnica altoirii, urmarea fiind cltivarea extensivă a unei n1ari varietăţi de pomi desti­ naţi să facă faţă cerinţelor de sucuri, dulce­ ţuri , fibre şi arome . Această activitate a avut amploare mai ales în domeniul fructelor to­ picale 21. Situaţia contrastează puternic cu ima­ ginea d e stagnare şi de societate închisă zuă­ vi tă de englezi. Şi în privinţa anelor s-au înregistrat o se­ rie de dezvoltări urmărind satisfacere a n ece­ sităţilor. Le vom discuta mai tîrziu. Nimic nu ilustrează însă mai clar relatia dintre trebuinţele/obiectivele sciale şi dezv�l­ tările tehnologice decî t construcţiile ci vile şi arhitectura. Obiectivul acestora era de a ridica clădiri impunătoare , aproape veşnice, care să perpetueze nmele, avuţia, puterea şi amin­ tirea constructorilor. Printre alte construcţii, mausolele sînt un bun exemplu în acest sens . La aceste construcţii putem face observaţia că, pe vrema cînd ,materialul de construcţie era piatra, monumentul nu era impunător, iar dimensiunile domului erau si ele modeste în comparaţie cu structura pătrată sau poligonală de dedesubt. Probabil că după un nmăr de încercări empiri1e (folosind matematica şi ('unoştinţele tehnice) problema a fost rezolvată destul de ingenios, folosindu-se piatra ca mate•

127

peste construcţia de cără­ d up ă cum se ve de în cazul minunatelor clădiri rămase de la regii m og ul i . A c ea st ă p ro b lemă a fost atacată şi rez ol vat ă cînd 'a f o s t resimtită ca o nevoie de cei ce controlau societatea şi puteau asigura resursele entru construcţii . In contrast u a c e a s ta , aceiaşi ingineri nu au fău t efortul de a re­ zo lva problem a co n st ucţ i e i de p oduri peste ape. Eforturile lor iniţiale s-au s o l d a t cu piloţi grei, construiţi pen t ru a ţine pi ept n ă va le i apelor şi a sprij i n i suprasTuctura, care ,a cţi ona ca un obstacol. Cu timpul, mar i c an t ită ţ i de mirI a d use de a p ele din nordul Indiei s-au d epu s pe i ngă pi lo n i, schimbînd astfel cursul rîuril o r şi făcînd pod u r il e de prisos. Problema nu a fo s t rezolvată deoarece nevoia de poduri era mi n im ă, rîurile fiind o r o te cţi e naturală în f aţa invadatorilor, iar comerţul era redus şi putea fi satisfăcut prin trecerea rî uril o r cu barca 2. In pe rio a d a mdievală s-au dezvoltat sisteme extensive de a l i me n t are _ cu apă a cent r el o r urbane, mai ales cele construite în s udui In­ diei . Sistem'ul subt e ran d e apro v iz io na re cu apă de ia Au ran g ab ad şi m ai apoi d i n alte oraşe , ca Golconda, prezintă un interes teh n o ­ logic de oseb it fiin d o reali zare semnificativă. Potrivi t lui Ranade şi Ramzan 23 : ,_ Acest sistem îşi are în ceputu ri le în t impu l lui Tugh­ laq, d in Daulatab ad, u nde apele rîului Hauza Kutleg aj ungeau în o r a şu l fortificat de la o distanţă de ci n c i kilometri . La Aur a n ga b ad sistemul a fost foarte mult dezvoltat" . Au fost construite 9 nahar (canale) princi pale şi 1 0 se ­ cund are pntru a furniza apă populaţie i cres­ cînde a o raş ul ui , în care avea loc un proces de u rb an i ar e r a pi d ă . Şase d i ntre aceste nahar exis tă încă si functionează . . . După Rana de , " Prim u l care a î nţ eles însem­ nătatea pîn zei de apă freatică din valea a fl ată la mare al ti tu d in e în jurul oraşului Khi dki a

rial de suprafaţă midă şi mortar,

.

,

128

fost Malik Amber. în timp record un sistem de apeducte subte r ane de 1 0 kilometri lungime a fost construit, fiind terminat în 1 6 1 7. Re­ ţeaua acestui sistem, numită Nahar-i-Jair sau Nahar-i-Ambari, poate fi descrisă cel mai bine ca un canal excavat în stîncă . . . " Discutînd despre societatea timpului, Ranade subliniază apoi rolul mănăstirilor sufi (mis­ tice) în procesul de urbanizare şi mai menţio­ nează că cel puţin cîţiva călugări din această perioadă erau desăvîrşiţi în multe îndeletni­ ciri şi arte 24. Unii erau chiar ingineri versaţi , ca în caul lui Mahmud Shah Musafir, sajja­ danashin-ul (intendentul) mănăstirii de la Panchakki Khankhah (literal : "mănăstirea de la moara de apă"). Nahar-e-Panchakk i a fost prima realizare de după opera concepută şi executată de Ma1ik Amber. Mahmud Shah Musafir construise şi Panchakki, adică moara de apă ce măcina grîu pentru opulaţie. Construirea unei mori de apă este o realizare cît se poate de tehnică. Construirea sistemului de canale necesită cunoasterea sistemului de , ape subterane şi îndemînare inginerească în executarea apeductelor, precum şi în domeniul hidraulicii . Construirea morii de apă cerea, de asemenea, considerabile cunoştinţe de ingi­ nerie mecanică. Această dezvolta re este în mod esential o parte a tradiţiei neîntrerupte din India în ce pri veşte aprovizionarea cu apă a oraşelor, ca şi a forturilor şi palatelor. Acestea din urmă erau prevăzute cu un sistem complicat de apă cu �en tă pentru răcire, u fîntîni şi băi regale . sofIstIcate aflate la diverse etaje. Hampi este unul dintre primele exemple de sisteme de alimentare cu apă, în timp ce Fatehpur Sikri este un bun exemplu din perioada următoare. Aceste sisteme combinau ingineria u un înalt nivel artistic, pentru a face fată necesi­ tăţilor zilnice de apă pentru diferit� scopuri şi exigenţelor unui rafinat gust estetic. •

129

După această prezentare generală ne va fi de folos să aruncăm o privire as�pra unor aspcte ale ştiin,ei şi tehnoloiei. Alchiia si chimia .

- Isto riile gen erale ale stiin tei ca si cărtile spec iliz ate de istorie a � himi ei', fac d istin�tie clară între alchi mie şi chiie. A'lchim ia este osideată o indeletni cire zada rnică de tran­ muta re a metalelor inferioare în aur si de prepr are a elixil ui vieţii , în căuarea că rora s-au aflat mere u oientalii . Apoi, in descr ierea şi discutarea alchim iei se lasă impre sia că efortul este absurd , lipsin d o idee adcv ată despre natura procselor chimice, iar obiecti ­ vele cercetă rii fiind eronate sau limitat e. î n contrast cu încercările alchimic e ale oriena­ lilor, se arată că chimia îşi are originea la euro­ peni, care căutau să cunoască adevărata natură a proceselor chimice şi să o folosească pentru propăşirea artelor şi meşteşugurilor şi pentru progresul omului şi societăţii. Se poate afirma că această imagine con­ trastează puternic 'u cunoştinţele de chimie disponibile şi folosirea ior în Asia în diferite arte şi meşteşuguri în tim,pul perioadei medie­ vale. O privire fugitivă asupra informaţiilor disponibile privind diversele arte şi meşteşu ­ gui ce au luat avînt fn diferite părţi ale Asiei, prcum şi asupra variatelor produse executate, ne re levă existena unei ample îndemînări ehnice si năiestrii în domeniul chimiei şi al dive rselor ei aplicaţii. Este foarte posibil ca multe dintre aceste procese să fi fost împrumutate de europeni, fiind apoi dez­ voltate şi folosite jn scopurile lor. Se ştie bine că ara metalugiei a înflorit în diverse zon·e ale Asiei, după cum rezultă din descierea extracţiei, ,purificării şi a alor procese puse la punct pentru utilizarea unor .

,

130

metale şi pentru executarea a n me ro as e pro­ d u s e. Erau suficient de avansate cunostintele , , I despre diverse metale. n perioada mdj evală zincul nu era nici cunoscut, nici folosit în E u ro pa . Or, în India era extras încă din Anti­ chitate, iar indienii �tiau să-I separe de alte metale. Ain- i-Ak bari (se c o lul al XVI-lea) men­ ţionează : "Jast, care după păre re a unora este Tuh-i-tutiya şi seamănă cu plumbul, nu este nicăieri menţionat în cărţi'l e f ilos o fice , dar e x is tă o mină în Hindustan, în teritoriul Jalor, care depindea de Suba din Aj mer" 25 . S�u păstrat pînă astăzi retorte de lut în m in ele Zawar ; ele n e dau o i dee d e sp r e pr a t i ci l e metalurgice, m a i als privind izolarea zin­ eului. I n lumin a cunoştinţelor şi practicii me talur­ gice de atunci, ar fi un nonsens să spunem că aceasta era alchimie şi că scopurile ei erau limitate, cum se spunea în literatura de istorie a ch im i e i . S-a d e zvoltat, totodată, arta ob ţin e rii dife­ ritelor liaj e fol os it e la fabricarea arme l o r , a obiectelor decorative sau de cult. D i m ensi u ni l e s, i f orm a o b i ectel o r con fect, i o nate indică în mod cl a r că arta turnării era foarte avansată. De xemplu, t urnarea uriaş ei "coloane de fie r aflată acum în moscheea sla­ m i că Quwatl din Delhi, care a fost fcu tă i n o x i dabn ă , este un indiciu al îndemînării teh­ nice şi al cantităţi lor ce puteau fi înite. Pe lîngă produoerea de obiece de d im en­ siuni mari, cum est e coloana de fier, şi nd­ mînarea tehnică în cazl turnătoriilor care put e au "maneo stfel d e obiecte, au eistat cunoştinţele tehnologice şi ab i li ta te a ,pentu a produce ,1uc.uri deosebite. S-au' onstruit şi m ul t e mecanisme omplexe, o scră dscriere a ae s t o ra din secolul l XVI.ea putînd fi de -oareca re ineres entu a ne face o idee de dimesiunile procesului de fa b ri ai e , cuno ş tin 131

ţe l e tenologice şi scopurile în care erau folo­ site acestea 26. Amaa ava mare nevoie de diferite tipuri de arme ; de aceea au fost nfiintate karka­ nas (factorii) regale. Fathllah Shi � azi a inven­ tat un tun portabil pentru necesităţile arma­ tei, căreia îi era di ficii să care tunu rile grele pînă su s în munţi. Tunul se dsfăcea în bucăţi , care odată ajunse sus erau asamblate. Ni se dau extrem de multe detalii privind ehnolo­ gia şi acurateţea fabricării . ,O altă ncesiate a arn1aei era s ă aibă sol­ daţi disonibili pentru luptă, în lc de a-i imobiliza la curăţirea ţevilor de puşcă după tragere . )e aceea, s-a inventat o maşinărie acţionată de un singur bou şi care putea curăţa şaisprezece ţevi de puşcă odată. A fost construită şi o pşcă ce ave a mai multe ţevi şi era acţionată cu un singur er­ cutor. Cu aceste puşti se trăgea într-o succesi­ ne rapidă, ceea ce oferea un avantaj sporit armatei . Nevoii de făină pentru pîine a arma­ tei i s-a răspuns prin inventarea unei mori-că­ ruţă, care căra grîul şi era prevăzută cu o pi a­ tră de moară acti onată de o roată dintată , atasată la o osie 27 . ' Era larg cnoscută tehnica vopselelor fabriate din vegetaIe, precum şi cea a pigm, enţilor inerali . Să luăm ca exemplu coJorarea şi imprimarea textilelor. în care erau bine u­ ioute nu numai tehnicile de fabricare a vop­ elor, ar şi h,nica - mQ-danţilor fixtori. Aceste ehnCi se -apliau şi la -fabricarea ate� allr n rică şi sticlă CQlQrat� _�util.z_ate nru erse SCQPui : articole �;or�t_ie, ,

.

-

-

hrăţări etc. - în pegătirea medicamentelor s-a dezvoltat o impresionantă ştiinţă a extractlor din ier­ buri, în aralel cu pregătirea plberilor mi­ nerale, a oxizilor de metl şi a pastelr din ierburi. O parte a fabricării preparatelor medi­ cnae D reprezetau extragerea leiurHor vo­ atile, distiarea diveselor sene şi pepa132

rarea

parfumurilor.

Tuzuk- i-Je hangiri menţio­ nează că regina Noorj ehan a inven ta t parfu­ mul de trandafiri distilînd esenţa din 'e talele d e trandafir 28. Aeasta era o artă bine d ezvol­ tată. O vizită efectuată recen,t de reprezentanţi ai Consiliului pentru Cercetare Ştiinţifică şi Industrilă a dezvăluit că l a s ate se m ai folo­ seşte aaratul de d istlat invent at de regina Noorjehan şi care e numit Noorjehan ka bhapka, aparatul de distHat al lui Noorj ehan 29. ieteti,ca era şi ea avasată, ca parte a medi­ cinei , iar arta preparării alimentelor în fncţie de starea sănătăţii, de boli, sezoane şi climate a cunoscut si ea o î n fl o rire. Era avansată si arta pregătirii murăturilor şi a f ru te l or zaharisite ca parte a regi m u lu i limentar, după cum reise din larga serie de ·p roduse. Gama prep ar,aelor era, într-adevăr, fenomenală în c e priveşte varietatea şi număul legumelor şi fructelor folosite . In plus, arta sucurilor, atît fermenate cît şi nefermentate, era dez­ voltată, ca şi ea a producerii de şerbeturi. Şerbeturile prearate nu se reduceau la sucuri de fructe, ci includeau şi esenţe de plante arolnate, extracte din plante mdicinale, flori şi seminţe, destinate diferitelor anotimpuri şi nor necesităti variate . Au fost elaborate multe procese de producere a chimiclelor, acizHor, bazelor etc. , pro­ prietăţile acstora fii_nd _ ,b i-e c_un�sc�t�._ �Ulte­ ior� acste podus � e:�l �l>ŢJ� at� -� s �� ă s,uficieat_ d� �mgr� ·si . fQlosite_ în_ indusjria vreii__ . Se of�iQă �e��i�ari_ l �g� cesară pentru Qbtipex�a_ g� � ��r�Cţ�L_��lt:u dtstil-re sau pepjru fabrieare. 'unor prodSe. Materialele folsi te erau sticla, ceramica au metlul, iar utilaj ul f ncţ i ona efectiv n sc op ul pntru care fusese reaizat. Această lisă scurtă, d ar relevantă, ara_tă fără dubiu amploarea cunoştinţe19', _chr dacă in mare parte empirice . Dar l�. ,f el . sţ prez��ţau lucrurile şi in Europa inainte de asl urnă•

•

.

.

_ _

- - �

- ... -

-

-

"

133

,

_

- -- -

-

�

- --

. ...- -- " - - - _

-

�

-- -

1 i�_1�-

tor, perfecţionarea prac tici lor Aceasta a deve­ nit necesară din c auza schiInbării survenite în sisteml de producţie , resectiv de la cel e scară mică la cel pe scară mare. Faptul că pasul umător s-a făcut în Euro pa nu trebuie speculat pentru denigrarea sau defonmarea dezvoltărilor t impu ri i din Asia. Şi apoi, acest proces de perfecţionare, î mbun ătăţire s au res­ pingere a c uno ştinţelor este chiar procesl evoluţiei ştiinţei. Dacă aşa stau lucrurile, d e ce atunci au fos t ignorate vastele cunoştinţe ale epoci i medievale, iar întregul efort a fost etiche t at alchimie ? De ce rolu l acesteia a fost iimitat la cel de transfom are a metalelor infe­ rioare în aur şi de prducere a 'lixirului vie­ ţii ? Şi de ce a fost ea condamnată ca lips ită de sens, n eştiinţifică şi fără importanţă ? Este su rprinzăto r , mai als în lumina faptului că oameni de s tiintă asiatici ca Ibn Sina au condmnat actiunile sarlatanilor si aventurierilor privind conversiunea metalelor inferi oare în aur şi a u evidenţiat erorile acest ei practic i Studierea literaturii nu oferă nici o cheie privind motivul pentru care chimia m edievală era numită alchi mie, iar scopurile erau de­ scrise ca neştiinţifice. S ingura concluzie pe care o put e m trage est e , deci, că obietivul acestor înercări este esenţialmente politic, "anume acela de a prez e nta chiia c a fenomen european. Cuvîntul alchimie, cuvînt arab, a fost efectiv folosit pentru a etiche ta încercă­ rile medievale, iar cuvîntul chimi e deşi deri­ vat din el, a fost utilizat pentru a delimita tradiţia europeană de cea asiatică �i a întări i m prs ia de l egătură cu prima . Am dat acesi etemplu deoae ce c ărţil e de ist orie a s tiin t ei si a chimiei existente îi tările asiatice propagă cest concept , care, pe nesimţite şi în mod necritic, a fost 'acceptat de oamenii de ' ş tiinţă asiatic i şi transmis din gene­ raţie în geh e raţie. Este, deci, de dori t , d� fapt necesar, ca_a.eeste istorii ale ştiinţei să fie anal i za te cri tic şi , pe .

'

I

I

I

I

I

.

'

,

,

,

,

,

·134

de o parte, să fie înlăturate prejudecăţile euro­ pene - confecţionate deliberat şi promovate activ ca parte a obiectivului politic al coloni­ zării intelectuale -, iar pe de altă parte să se pregătească o reprezentare corectă. Astronomia

scris Anale şi antichităţi din Rajasthan 0, s p une a despe Jai Singh : "Sowai Jai Sing a muit în S 1 709 (1 743 e n.), după ce a donit 44 de ani. Trei dintre soţiile lui şi mai mult e concubine au rcat pe rugul său fune r ar, pe care, odată cu el, a pierit si Stiinta" . Ce fel de ştiinţă a fost aceea care dispărea odată cu el ? Dacă aruncăm o privire la tradi ­ ţiile din vremea lui, la c ercetările şi realizările lui vom avea o imagine a adevăratei tradiii ştiinţifice. Mintea sa sistematic ă şi precisă poate fi surprinsă cu claritate dintr-o curtă privire asupra introducerii pe care a scris-o la celebra sa carte Zij-i-jadid Mohammad Lcotent-colonelul J ames Todd, care

a

.

,

"

,

Shahi.

Introducer e a pune în lumină abordarea lui metodică si sistematică . Pentru a reforma calendarul, a dorit să cunoască ultimele evoluţii din astronomie , şi şi.Ja trimis emisarii în Europa, să strîngă cele mai recente informaţii, c ărţi , cataloage le stelelor şi instru mente. Apoi a invitat la J aipur oameni de ştiinţă europeni şi din al te părţi, persoane versate în materie de astronomie. Se dă o listă a celor invitaţi la Jaipur, ca şi una a celor trimişi d e el în străinătate. Şi - a propus totodată să perfecţioneze instru­ mentele de observaţie prin cunoaşterea defec­ t elor celor existente. Acestea erau prea ici, cu notatiile sterse din cauza uzurii si nu aveau ' stabilita te. P entru a le remedia, a construit ,

1 35

nstrnlente din zidărie de mari proporţii, pentru a face observaţii mai precise. Mai mult, pentru a-i încuraj a pe oam eni să observe corpurile cereş t i, a construi t cinci observatoare. î n felul acesta, observaţiile fă­ cute într-un loc puteau fi verificate cu cele făcute în al te locuri. J ai Singh a fost un om cu minte largă, fără prejudecăţi . Era versat în tradiţiile astronomice indiene, ale Asiei cen­ trale şi de vest. S-a familiarizat pe de'plin cu astronomia europeană. Potrivit lui Sir S yed Ahmad Khan 3 1 , au fost aduse telescoape şi alte instrumente de observare a corpurilor ce­ resti. A folosit tabelele lui Walter de la Hire şi probabil şi ale lui Flamstead. Potrivit lui Ansari 32, din "partea de text a tabelelor sal e reiese clar că J ai Singh a adopt at prima lege a lui Kepler privind mişcarea planetelor, adică cea referitoare la orbitele eliptice ale pl ane­ telor�' şi, mai mult, afirmă în termen i clari că " în regatul său s-au construit telescoape " cu aj utorul cărora se puteau vedea : ,, (i) petele solare , (ii) rotaţi a diurnă a Soarelui, (iii) fa­ zele lui Venus şi Mercur, (iv) formele elip­ soidale ale lui Saturn şi (v) patru luni ale lui Jupiter". O privire fugitivă asupra lucrărilor astrono­ milor europeni din aceeaşi perioadă ar evi­ d entia că si acestia foloseau instrumente similare d e observaţie şi erau angajaţi în activităţi similare. Aryabhata propusese teoria he­ liocentrică mai înainte, dar ea n-a fost în genere acceptată. Jai Singh nu spune nimic despre acestă controversă. Pare să fie, totuşi , de partea teoriei ptolemeice, larg acceptată şi în Europa prin faptul că era teoria oficială a bisericii, care impusese acceptarea ei . Un studiu comparativ al evoluţiilor ce au caracterizat perioada ar pune cîteva între­ bări : - Cu ce ar fi datoare astronomia europeană tradiţiei asiatice găzduite de Bagdad, Maragha, Samarkand şi Jaipur ? ,

,

,

.

136

- Au fost strădaniile astronomice ale lui J ai Singh ultimele din tradiţia astronomică iniţiată de Ulugh Beg, sau o sinteză a astro­ nomiei indiene, vest şi centrasiatice şi euro­ pene ? - S-'ar fi dezvoltat altfel astronomi a în India dacă aceasta n-ar fi fost colonizată ? -- Ce legături sociale, culturale şi de altă natură au existat între astronomi a din aria culturală europeană şi ethosul care i-au dat direcţia de dezvoltare, în contrast u India din vremea l ui Jai Singh ? La aceste ' chestiuni nu s-a gindit nimeni, intrucît istoriile astronomiei l-au trecut cu vederea pe J ai Singh şi încercările lui , i ar astronomia a ajuns să fie menţionată numai în ce priveşte contribuţia europeană. Ceea ce a ars pe rugul funerar al lu i J ai Singh n-a fost ştiinţa, ci o tradiţie universală în materie de astronomie, cuprinzîn d contribuţiile indiene, vest şi centrasiatică şi europeană . De atunci contribuţia europeană a fost privită ca unica tradiţie ştiinţifică. Cu alte cuvinte, o completă colonizare a mintii . Discutia de mai sus evidentiază nevoia stu ­ dierii . oştenirii trecut'lui ş i reinter pretări i re i, lăsînd la o parte versiun ea colonială . t\cea sta ar implica şi un efort maj or de evitare a tendint ei de a identifi ca în trecut rădăcinle oricărei dezvoltă ri contemp orane şi de evitare a sovinism ului . Se impun e publ i care a text elor orig inal e, care acum nu sînt disp onibile, perm itînd cer­ cetă toril or să preg ătea scă ediţ ii criti c� si faci ­ li tînd conturar ea unei imagini mai fidele a ştiinţei în dife ritel e etape istor ice. In aces t cont ext, publ icar ea vech ilor trad uceri si co­ men ta rii engle zeşti trebu ie să treac ă pe planul al doile a, deoarece ele urm ăresc popu larizar ea vech ilor con cepţ ii colo nial e în rînd uril e tine rei gene raţii şi revi taliz area vech ilor prej udecăti . De asem eni, se pot depu ne efor tUri pent�u înlă tura rea vst igiil or intelectu ale ale colo nia,

,

,

137

lismului şi restabilirea legăturii dintre vchea

trdiţie a ştiinţei şi tehnologiei cu dezvoltările cente, făcînd din acestea o parte integrantă a clturii, aşa cum era în erioadele isoice timpurii. Aceasta ar înlătura dihotomia ce se manifestă astăzi între viaţa ersonală a oame­ nlor de ştiinţă, şi atitudinea ştiinţifică, c ultu­ rlă şi socilă şi etos. Se poate afirma, tot­ odată, că această corelare a evoluţiilor ştiinţi­ fice contemporane cu cele din trcut ar facilita recunoaşterea ştiinţei contmporane ca parte a tradiţiei ştiinţifice a Indiei, repezentînd dezvoltarea şi progresul ei. Aeasta va acce­ lera prcesl de disociere ,a ideilor în vchi te şi a cunştinţelor depăşite de atiudinea cultu­ rală şi socilă indiană , sau de "firea indiană". Interactiunea dintre tăriIe asiatice in ştiinţă şi tenologie •

•

Pînă acum, am evidenţiat imactul coloni­ zării asupra etosului general, social şi cul­ turl al unei tărie Este locul să sublinie m ltă dimensiune, şi anume destrămarea tradiţiei interacţiunii în domeniul ştiinţe i şi tehnologiei între ţările siatice. O privire .ugitivă asupra istorie i gîndirii ştiinţifice şi a dezvoltărilor tehnologice ar scoate la lumină tradiţia interacţiunii dintre India, Sri Lanka, Indonezia, Malaysia şi alte ţări din Extremul Orient, China, Asia centrală şi Asia occidentală. Această interacţiune a îm­ bogăţit dezvoltarea socială şi ctosul lor cul­ tural. Procesl a fost mijlocit de neuţători şi călători, de învăţaţi care veneau in căutare de cunoştinţe şi de îndrumare, sau de migraţia populaţiei . El îşi are inceputurile în negura Antichităţii şi a continuat de la o perioadă la alta prin intermdil religiei, mai întîi budis­ mul, aoi islamismul . Negustori i, clericii �i m istiej i indien i au ajuns pînă în Extremul Orient, unde au lăsat o .

138

puternică amprentă asupra de;voltării, lucru evident chiar şi astăzi în cultura, arta, litera­ tura si teatrul acestor tări. Călătorii chinezi si ' clugă rii budişti venea� în India pentru a s e informa si educa. Ce e a ce au l'u at cu ei a lăsat o importantă urmă asupra evoluţiei lor ulterioare, asupra culturii şi civilizaţiei lor. I n mod similar, mai tîrziu, în Asia occidentală, la Baitul Hikama, în timpul domniei califilor abasizi din Bagdad 33, s-au tradus în arabă şi au devenit baza Renasterii ,arabe texte stiintifice indiene, de astonomie, matematică şi medicină. Alături d e ştiinţă s-a aflat tehnologia ; fau­ ladi-hindi (oţelul indian) a dobîndit un loc spe­ cial în istoria arabă, şi acesta a fost şi cazul altor tehnoloii. Prin arabi, indienii au influ­ entat dezvoltarea ulterioară a stiintei si tehnicii în Asia occidentală şi centrală, î n nordul Africii şi, în cele din urmă, în Europa. Nivelul şi gradul im,pactului schimburilor ştiinţifice şi tehnologice pot fi apreciate după o afimaţie a lui Ibn Sina referitoare la un propovăduitor ismaiitean : �Curînd, au început să vorbească despre filosofie , geometrie, aritmetica indiană, iar tata m-a trimis aa un vînzător de legume indian care ştia aritmetica indiană, ca să învăt de la el" 34 . Faptul că un Înzător de legume era familiarizat cu si folosea aritmetica indiană indică impactul ştiinţei indiene şi nivelul cultural al unei societăţi în car e pînă şi vînzătorii d e legume cunoşteau aceste chestiun i de speciali­ tate . N-am jutea decît să ne dorim ca în zilele noastre nivelul educatiei să fie de asa natură încî t ştiinţa specializată să facă intim parte din cunostintele oamenilor de rînd si cultura lor. AI-Biruni (973-1 048), contemporan ş i cu­ noscut de-al lui Ibn Sina, a scris o arte sa­ vantă, Kitab-al-hind 35, care poate fi conside­ rată un compendiu al ştiinţei indiene . Nu ste n umai cel mai bun tratat de matematică si ,

,

.

,

,

.

,

,

,

,

,

.

,

.

,

,

13 9

alte ştiinţe indiene, dar probabil şi prima carte ce r putea fi numită u n studiu compa­ rativ l ştiinţei indiene, greceşti şi vest-asia­ tice ; ea a devenit Una dintre cele mai impor­ tante cărţi din epoca medievală. Cartea a fost. mult citită si ,a influentat dezvoltarea l umi i medievale într-un mare număr de ţări, în dife­ rite domenii ale stiintei. Flux. de cunoştinţe în sens inves, înspre India, a inceput in momentul in care progresl ştiinţei a ajuns la zenit în Asia occidentală, Asia centrală şi nordul Africii, cind au început să se stabilească in India oameni din aceste ţări. Ar prezena un oarecare interes să inţe­ legem e deplin amploarea schimbulu i ştiinţi­ fic şi tehnologic şi gradul in care acest schimb a afectat dezvoltarea ştiinţeI şi tehnologiei în fiecare dintre aceste ţăi. Din păcate , s-a per­ petuat deliberat o considerabilă confuzie cu privire la acest schimb, ca parte a ţelurilor politice di,n timpul regimului colonial. Există multe legende in istoria ştiinţei, în speci al în legătură cu creşterea şi dezvoltarea ştiinţei in India. Unele sugerează că India nu a adus o contribuţie prea mare la progresul ştiinţei şi tehnologiei în perioada medievală. De pildă, defunctul George S arton , mare isto­ ric al ştiinţei, spunea : "De la bun î nceput, cultura hindusă a fst sfocată, da c ă nu chiar călcată in picioare, în multe locuri de c ă t re cuceritorii musulmani . I n mod f i r e sc , protecţia curţilor musulmane s-a îndrep tat către î n,"ă­ tatii musulmani" . Este vorba fie de ig n oran ţ ă , fie de trecerea sub tă cere a bogatelor mărturii pe care autorul le-a avut la dispoziţie . Un studiu re c e n t a ofe r it o listă de 1 0 000 d e manuscrise din perioada med ievală în limbile sanscrită, arab[l şi pes ană 6. Avem l10tive să credem că n umă rul total era , de fapt, mai mare. Există, apoi, considerabil de multă literatură în di­ verse l imbi care a înflorit în In d i a în a c e a perioadă. O menţiune sp e ci al ă : Tamil şi Ma1

,

,

,

.

.

,

140

lay alam, în care s·-a scris mult despre astro­ nOlnie, oceanografie, navigaţie şi construcţii na­ vale . Abundă , totodată, literatura în limbile altor arii culturale despre meşteşuguri şi di­ verse tehnologii. Comunicarea ideilor, transferul de tehnolo­ gie , al artelor şi meşteşugurilor se făcea cu pre cădere prin tradiţie orală, învăţaţii şi meş­ teşuga rii călători nd dintr-o zonă într-alta în căutare de patronaj şi de condiţii mai propice n1uncii lor ; cu această ocazie ei Î?i transmi­ teau cunoştinţele altora. Un studiu despre această perioadă ar releva o întrepătrundere , împrnutul, adaptarea şi sinteza unor idei, cunoştinţe şi practii. Două exerople pentru ilustrare . Ustad Ahmad Al M'imar Lahori (M'imar înseamnă constructor, inginer de construcţii civile) a fost arhitectul monumentului de la Taj . El era bn cunoscător de matematică, arhitectură şi construcţii civile. Era foarte pri ­ ceput şi la sanscrită, ş i se spune că a tradus texte matematice din sanscrită în persană. Fiul său Lutfullah Muhandis (al doilea nume înseamnă " geometrul ") şi nepotul său Ima­ muddin Riadi au c ontinuat traditia traducerii de texte sanscrite în persană şi folosirii cunostintelor de matematică în arhitectură si . constructii . In1muddin Riadi a construit Bibi-Ka Maqbara (mausoleul soţiei lui Aurangzeb de la Aurangabad) 37. Strădaniile astronomice ale lui Jai Singh, după cum am mai spus, reprezintă aceaşi tra­ diţie. Singh a fost matematician, astronom, urbanist, soldat şi om de stat. în reforma calen darului si-a folosit cunostin tel e de stronomie indiană, vest şi centrasiatică, prem şi europeană. Ar putea fi numit pe bună dreptate urmaşul ştiinţific al lui Ulugh Beg. El le-a cerut astronomilor de la curte să t mducă texte arabe şi persane în sanscrită . De pildă , J agan­ nath, prin ci palul său astronom , a tradus în .

.

.

.

.

.

.

141

.

sanscrită 38 Al Majesti (marea operă a lui Pto­ lemeu). Aceste două exemple arată că , departe de a fi fost suprimată, ştii n ţa a fost încuraj ată şi a continuat să se dezvolte puternic. Şi apoi, a-i evoca pe primii musulmani ori e ultimii hinduşi ar însemna să ne opunem fa ptelor înseşi . Cunoaşterea ştiinţifică şi tehnologia nu erau divizate de religie. Oamenii erau cre­ dincioşi, dar erau totodată oameni de ştiinţă şi ehnologi. Cele două laturi coexistau în viaţa individului ca parte a culturii integrale. Ştiinţa şi tehnologia erau o moştenire comună a oame­ nilor. O situaţie similară a dqmnit şi în Europa în viaţa . oamenilor de ştiinţă, care erau fie catolici ardenţi, fie protestanţi. în India e vorba de o traditie sintetică . După cum am mai arătat, George Sarton mentionează în Introducere la istoria stiintei că împăraţii musulmani din India incuraj au numai învăţătura arabă şi persană . Dar el nu semnalează nici o contributie în aceste două limbi la ştiinţa �i tehnologia din India. După el, erudiţia arabă şi persană ajunsese la limită spre sfîrşitul secolului al XIII-lea sau al XIV-lea. Se creează asfel impresia că, din moment ce conducătorii musulmani din India înăbuşeau învăţătura sanscrită, în cele două /l imbi nu s-a înregistrat nici un aport. Este o ·controversă neîntemeiată, întucî t numărul d e manuscrise aflate în India, la vremea respec­ tivă, în cele două limbi indică o considerabilă activitate ştiinţifică şi tehnologică. O analiză detaliată a materilului-sursă poate desprinde cîteva trăsături interesante. La începutul epocii medievale se foloseau numeroase texte arabe şi persane din afara Indiei. Acestea conţineau şi texte mprumutate masiv din ştiinţa indiană sau erau onsemnate de persoane ce veneau în India şi se înapoiau ca să scrie aceste cărţi , ca de exemplu Kitab-al-Rind al lui Al Biruni . Cu trcerea timpului, pe măsură ce decădea stiinta în alte centre î n care se folseau araba •

.

.

.

•

•

12

.

şi persana , India a devenit un centru al tra ­ diţiei arab o-persane. Această interacţiu ne ştiinţifică şi tehnolo­ gică în Asia a fost întreruptă de colonizare. S-a întrerupt comunicarea dintre diferite ţări asiatice şi, odată cu idei ca acelea ale lui Sarton, moştenirea comună ştiinţifică şi teh­ nologică a început să fie socotită restrînsă şi limitată şi să fie privită ou sspiciune. în plus, efortul sustinut al colonizatorilor ,a determinat prezentarea ştiin ţei şi tehnologiei ca fenomen european şi promovarea unor concepte şi a unei filosofii care să sprij ine aces t punct de vedere. După obţinerea independenţei, acum cînd îşi construies c viitorul în contextul a s piraţiilor şi ţelurilor pe care şi le-au propus , se impune ca tările asiatice să facă efortul de a-si reconsidera trecutul şi de a stabili legături Între dezvoltările contemporane proprii şi tradiţie. Există şi un motiv în plus pentru aceasta. în prezent, şi în Occiden t are loc o reconsiderare a gîndirii ştiinţifice şi tehnologice. Sînt intro­ duşi în conceptele fundamentale factori care erau înainte socotiti exteriori domeniului stiinţei şi tehnologiei europene : sociali, culturali şi etici. E i au făcut întotdeauna parte inte­ grantă din gîndirea ştiinţifică şi tehnologică asiatică, încî t este cu atît mai necesară revita­ lizare a acestei traditii. în sfîrşit, est e de asemenea de dorit ca aceste ţări să restabilească l€găturile directe Între ele nu numai în reinterpr e tarea trecu­ tului lor, dar şi într-o cooperare pentru avîn­ tul ştiinţei şi tehnologiei şi folosirea acestora în scopul dezvoltării naţionale. ,

,

,

,

,

,

N O TE 1 . William ;ecil Dampier. A History of Science and

its Relation with PhiZosophy and Religion', Cam­ bridge Un iversity Press, 1948, p. I I I . 143

2. I bd.

3 . Op. ci! . , p . 1 1 3- 1 4 1 .

4. A. R. HalI. The Scientific Evolution, 1 5 00-1 800, London, Longman, 1 9 54, p. 81 .

5. l hid. 6. William WhewelI. History of Inductive SCiences, London , Frank Cass, 1967, p. 176-77. (Publicată pentru prima d ată în 1857 , anul răscoalei di n India) 7. Sher{ood Taylor. A Concise History of Science, Lon d o n , Scientific Book Club , 1940. 8. Charles Singer. A Short History of Scient ific ldeas t o 1 900, London , English Language Book Society, 1965. 9. Op. cit. 10. Vezi V. D. Mahajan. British Rule in India and After, Delhi , S. Chand and Co., 196 1, p. 528. 11 . George Sarton . Six Wings ; Men of Science in Re naiss a n ce , Indiana University Press, 1957 , p. 58. 12. Aceasta este pusă în evidenţă d e studiile real i­ zate asupra teatrului lui Aristofan, de exemplu. Pentru datoria grecilor către Orien t, vezi Gordon Chil de. Orien t a Z Background of European Science, Mod er n Quarterly", I (2), 1938, p. 105-120. 13. Gor don Childe, op. cit. B . V. Sub barayappa and Amita Das. Growth of Sience and Technol ogy During the British Period, in A. Rahman and P. N. Chaudh uri (Eds.), Science and Society, New Delhi, CSI R, 1978, p. 117-133. B. V. Subbarayappa. \Vestern Science in India Upto -the End of the Nineteenth C,ntury, in A - Concise History of Scîences in India, New Delhi, . LNSA, 1 97 1 , p. 484-498. 14. Gh a'r} � s inger n1 E. T. Hol mlrd. '4 History .. � )f Te-ij�- Qx�--Yivr·fty tess, 1 954� Peatri ştnt·��etDampier..Singer,- Ra.. şar5. S.J kay�.."- c:at!ritcs -O- Seelt ţfic- Deve­ �pm� n t �.;ol �· Jp a t:: � ' �Delhit: e n�e . tQ-- the Study of Scien�e; :Tecb n ology nd, Develop inent, CSI R, 1977 . "

�

-

-

;

__

_ _ o

r,

_ �_

16. Joseph Needhaln. Science and Civ ilisati on in China, Cambridge University Press. 17 . O serie de public�iţ' ale In stitutului arab de istorie a ştiinţei au scos l a lUlnină i mportante date asupra ştiinţei arabe. S. ii usain Nasr. I slamic ,8;ie-nce, Lo n d pn , Fes­ tival of Isl am, 1 976.

144

18. Un mare număr de stu dii au fost intrepri ns� de Ac a demi a de Ştiinţe a URSS şi de Academiile

de ştiinţe ale Repu blicilor Tadjikă şi Uzbeka asupra dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei In Asia centrală mediev ală, în mod special asupra unor oameni de şti inţă ca Ibn Sin a, AI-Biruni, Ulugh Beg. Există un număr de studii s p ec i fi ce, ca de exemplu asupra sistemului de i rigaţi i . 1 9. A. Ra h man. Science and Technology in India, New Delhi, Indian Council for Cultural Relations, 1973. Science and Technology in Medieva l I n di a, New Delhi, Indian Nation al Science Ac ad cmy, 1982 . 2 0 . Alvi an d A. Ra h man . Jehangir, the Naturalist, New Delhi, National Institute of Sc ien ces of I n dia, 1968. 2 1 . A. Rahman. Science and Technology in India, op. cit. 2 2 . Op . cit.

23. P. V. Ran ade and S K. Ramazan. A sufi Mo­ nastry and t he City. Aurangabad, University of Marathwada, 1 982 (Mimeograph). P. V. Ranade and S. K. Ramazan. Auranga bad Aqueducts, Fleld Survey , Aurangabad, Univer si ty of Vlarathwada , 1 982 (mimeograph). 24. Op. cit. 2 5 . Abdul Fazl Allami. Ain-i-Akbari, traduce! e a� H. Blo ch man , ediţia a II-a revăzută de D. C. Phil lot, Calcutta, Royal Asiatic Socie ty of Ben gal , 1939, p. 4 1 , 35. 26. O p. cit. p. 42. 27. A. Alvi, and A. Rah man. Fathullah Shirazi, New Delh i, National Institute of Sciences of India, 1968. 28. A. Alvi an d A. Rah man. Jehangir t he Naturalist, op. cit. 29. Acest fapt a fost descoperit de autor l a vizita recentă in districtul Aligarh, în legătură cu dezvoltarea industriei l o cale. 30. C ol. James Todd. Annals and Ant i qu iti es of Ra­ jasthan, London , George Routledge, 1967, voI. 2, p. 298. 3 1 . Sir Syed Ah me d Khan. Asare-Sanadid (Urdu), Delhi, 1847, p. 84. 32. Rezallah Ansari , comunicat person al au t o rului 33. In formaţii complete privind activităţile de la Bait-ul Hikma nu sînt prezentate, ci cel mu lt o re ferire incidentală în cărţile de istorie a şti inţei . 34. Ar t h u r Arburry. A v ic e nna on Theo l ogy, London, John Murry, p. 9 1 . ­

.

-

145

35. Alberun i . Kitab-al-Hind, traducere d e Edward C. Sacha sub titlul : Al beruni's India, Lon­ don , Trubner & Co., 1 887. Republicat de Chand & Co., Delhi, 1964. 36. A. Rahlnan. Science and Technology in Medieval India, New Delhi, Indian National Science Aca­ demy, 1982. 37. Nazir Ahma. Imamuddin Husain Riadi, "I slamic Culture", 1956, (30), p . 330 -350. Hafi z Ghul am Murtaza. The Works of I1namuddin Riadi, "Isl a­ mic Culture'\ 1 960 (35), p. 290-293. 38. G. R. Kaye. The AstronomicaZ O bservatories of Jai Singh, Calcutta, The Superintendent, Govern­ ment Printin g, 1918.

TEHNOLOGIA, REVOLUTIA INDUSTRIALĂ ŞI SOCIE TAŢILE ASIATICE

Bazată pe aplicarea inovaţiilor tehnologice, orgaizarea metodică a producţiei şi intensifi­ carea comerţului, Revoluţia industrială dn Europa a lărgit sfera de influenţă a ţărilor europene in Africa, Asia şi America. Ac e ste evolutii au afectat in mod diferit tările asiatice in ce priveşte dezvol tarea tehnoloiei indigene, utilizarea ei în producţie şi impactul subsecvent asupra societăţii . Am putea împărţi aceste ţări în trei grupe, în funcţie de statutul lor (independente sau colonii) : (i) ţările care au rămas politic indepen­ dente , precum Japonia , au suferit ifluenţa, au asimilat-o şi au dezvol­ tat-o în lumina propriilor obiective ; (ii) ţările care" precum China, Egipt sau ltele, şi-au păstrat formal indepen­ denţa sau au devenit semicolonii, dar reactia lor a fst contracarată de statuM lo. ; (iii) ţările care, precum India, au devenit colonii ale uneia dintre puterile euro­ pene , procesul de colonizare împiei­ 'cîndu-Ie dezvoltarea. Există mportante vari aţii şi diferenţe In impactul tehnologiei europene, în asimilarea şi dezvoltarea ei în fiecare dintre categoriile menţionate, iar ace ste aspecte se impun a fi I

•

I

147

stud iate in deta liu şi în prof unzime. Cîte va lucruri pot fi însă menţionat e de pe acum . Japon ia şi-a păstrat independen ţa, a impo r­ tat eperţi care să prede a ştiinţa şi tehnolo­ gia , a trimi s oame ni pentr u a se instru i în acest dome niu, a initiat studie rea stiinte i si tehnologiei în limba j apone ză şi a decis să facă o investiţie m aj oră în creare a industriei, chiar dacă aceasta era entru armament. In acest mod, ea şi-a trasat un curs indepen dent de dezvoltare 1 . Ca şi in Europa , în Japonia dez­ voltarea tehnologi ei, folosirea ei în dezvoltar ea industrial ă si în industria de armanlen t au mers mînă în rnînă. Ex:stă, t otuşi, unele dosebiri i nteresante, determinate de conditiile sociale si valorile clturale ale Japoniei şi de faptul că ştiinţa şi tehnologia nu erau o mişcare generată de jos, ca în Europa, ci impusă de sus. Situaţia este evidenţiată de Kinnosuke, într-o comparaţie între evoluţia din Japonia şi cea din Europa. După el, făcînd arte din structura feudală şi birocratică, în Japonia ştiinţa nu a deterinat dezvoltarea unor traditii de liberate. Controlată de guvern , comunitatea ştiinţifică nu a dmostrat constiintă s ocială si ni.ci nu si-a as a t rolul de lider al transformărilor 60ciale . Ca urmare, ea s-a fragmentat în c lici acadeice arcate de tendinte autoritare. O evoluţie similară a avut loc in India , unde ştiinţa şi tehnologia, aduse de englezi în opo­ ziţie cu trdiţia i ndigenă şi controlate de biro­ craţie, au fost puse în serviciul ex,ploatării, dezvoltare a lor fiind controlată pentru a răs­ punde exigenţelor politice. Spre deosebire de statutul ei din Occident, de mişcare scială, în Indi a ştiinţa a adoptat c ultura feudall ă şi biro­ cratică, etosl ţării fiind dominat şi astăzi , în mare măsură, de ele. Mai mlt, oamenii de stiintă indieni au dezvolta t două cuituri ; una ca rezultat al pregătirii lor ştiinţifice şi al practicii de laborator, alta ca parte a mediului social, a fundalului cultural şi al concepţiHor .

.

,

.

•

,

.

•

,

J

,

,

•

•

148

•

religioase 2 . în aceste împrejurări, comunitatea şti inţifică nu putea dezvolta calităţile şi roll asumat şi jucat în ţările lor de oamenii de ştiinţă europeni. I n ţările formal independente sau cu statut de semicolonie (chiar dacă ulterior au d eveni t colonii), ştiinţa şi tehnologia nu au prins rădă­ cini , nici cînd au fos t importate din Euro pa. Iată trei excelente exemple din Africa. Emirul Abdul al Kader ( 1 832-1 847) era foarte inte­ resat în tehnologia europeană şi a făcut mult pentru dezvoltarea industriei în Algeria, adu­ cî nd tehnicieni francezi. Istoria arată î nsă că efortu r ile sale nu au fost încununate de succes şi că ştiinţa şi tehnologia europe ană nu au p utut fi implantate 3. Acelaşi lucru s e poate spune despre eforturile lui Said bin Sul tan ( 1 806-1 8 5 6), care, cu sprijinul tehnieri eni10r europeni , a iniţiat o fabrică de zahăr in Zan­ z ibar, dar odată cu plecarea tehnicienilor euro­ peni întreprinderea a eşuat 4. De semenea, Mohammad Al i al Egiptului (1 805), ajutat fiind de ingineri francezi, a construit o serie de baraje şi canale de irigaţi e. El a mai folsit un mare număr de medici, ingineri şi tehnî· cieni europeni în multiple programe tehnice . întreprinderile au continuat să funcţionee atîta timp cît au avut personal european şi au eşuat imedia t dup ă plecarea acestuia 5. Merită să luăm în discuţie cauzele posibile ale eşecului acestor întreprinderi. Există unele n1ărturii că puterHe europene nu erau de fapt interesate în dezvoltarea industriei în aceste ţări, ceea ce ar fi Însemnat p r omovarea unor c oncurenţi. în conscinţă, odată cu deteriora­ rea relaţiilor politice, ace s te in dustrii au fost subminate . Trebuie menţionate şi posibile cauze interne, anume faptul că aceste evoluţii nu se integrau în dezvoltarea tehnologică a meşteşugurilor indigene cum s-a întîmplat în Europa. Nu exista forţă de muncă locală capa­ bilă să înţeleagă proceduile importate şi să le fol osească după plecarea t ehnicieni10r s t răini . 149

Situaţia se mai poate datora şi fapt u lui că acste prcee te hnol og ic e concurau u cele

indigene, iar oamenii nu erau int er esaţi să le continue. Lipseau, ap oi , - la vremea respectivă, c ondiţiile so ciale ne cesare, ca şi inţelge re a acestor procese de către oamenii locului . Acest u ltim factor a făcut ca pînă în epoca contem­ porană impactul tehnologiei occidentale şi al industriei bazate pe ea să fie aproape inexis­ tent. Situ aţia contrastează cu aceea din J apo­ ni a, care a de z volta t o indus t rie bazată pe teh­ n olog i e importată, probabH graţie unei politici clare de integrare a industriei in dezvolt rea naţionlă generală, de la învăţămînt pînă la c re a rea de industrii. Făcînd din stiintă si teh . . , n ologi e o parte a sistemului educaţio n al, japonezii au urmări t să producă mînă de lucu tehnică ; studiind în japoneză, ei au serat să creeze înţe l e g e rea tehnică în societate şi un etos tehnologic, şi ca urmare a celui din u rmă s ă sporească efici e nţ a tehnică şi p rodu ctivi ­ tatea oamenilor. Punînd bazele unor i n dustrii vitale, au creat un debuşeu en e rg i ilor crea­ toare ale oamenilor, oferind totodată lcuri de muncă. Trebuie sublinia t că aceste e volu ţ ii nu ar fi fost pos i bile dacă Japon ia nu ar fi răm a s in d ependen tă şi s u f i � ien t de put e rnică pentru a rezista presiunilor eu r op ene . Odată cu colonizarea Ind i e i, observăm Un efort bine o rgan i za t şi direcţi onat de a distruge i ndu st riile indigene şi a transforma ţara într-o sursă de m aterii prime pentru fabricile din Marea Britanie şi într-o p i a ţă de d s fa cere a pr odu s elor lor finite. In noa sa de protest adresată Comisiei Hol ­ land , Pa n dit Madan Mohan Malaviya citează scriitori europeni care vorbesc despre distru­ gerea deli berată a industriei indi ene. Dezvoltarea indust r iei bri tan ice şi, ca refle x al nevoil or acesteia, d e zvoltarea tehnologiei şi a ştiinţei au fost, in mare măsură, rezultatul coloni zării Indiei de către engle zi în be nefi c iul fabicanţilor e n gle z i . Potrivit lui Eri c Hobş150

bawn, în Anglia acest proces a luat avint graţi e �, capturării pieţelor de desfacere ale altor ţ[lri şi anihi lări i concurenţei străine pe piaţa intern ă, adică graţie mijloacelor politice sau semipolitice ale războiului şi colon ialis­ mului" 6 . Acestă colonizare a dus la inter­ zicerea textilelor indiene în Anglia 7, subconti­ nentul indian fiind "deschis dezi ndustrializări i şi im portului masiv de bumbac de Lanca­ shire" 8. Scopurile şi modul în care a fos t orga­ nizată si realizată această dezindustrializare po t fi apreciate după o remarcă a lui R . M. Grindlay (1 837) : "India nu va mai putea fi n iciod ată o mare ţară industrială, dar, culti­ vînd legături l e ei cu Anglia, va putea deveni una dintre cele mai mari ţări agrare" 9 . In al doilea rînd, pentru înlesnirea tra nspor­ tului de materii prime şi produse finite, a fost dezvol ta tă o reţea de căi fera te, �osele şi sis­ teme d e comunicaţie - poşta şi telegraful 10. Fol osirea lor pe scară mare a făcu t ca ele să se dezvolte conti nuu. I mpactul acestor inovaţii tehnologice, deşi au fost aplicate la scurt timp după elaborarea şi introducerea lor în Europa, nu ave a să aducă schimbări sociale m a j ore şi prosperitate, cum s-a întîmplat în \:area Bri­ tanie, ci intensificarea procesului de exploa­ tare şi un proces de dezvoltare. Evoluţia si ste­ mului de transporturi şi comunicaţii avea să asigure şi controlul efectiv - prin comunicaţii u�or de stabili t - şi să faciliteze deplasa rea rapidă a materiilor prime din colonie, ca şi mi şcările de trupe în caz de urgenţă. In vede­ rea obţinerii materi ilor prime şi instalării s istemului de transport, a fost in iţiată întoc­ mirea de hărţi ale ţării, relevîndu-se caracte­ risticle g e alogice şi resursele naturale . Pentru exploatarea acestor resurse, s-a d ezvoltat 11 . In sfîrşit, pentru a des­ extensiv mineritul făşura eficient aceste activităţi, s-au înfiinţat o serie de instituţii pentru pregătirea de tehni­ ci e ni care să lucreze sub supravegherea �efnor •

151

nglz i , aj utind astfel l a sporir ea exploa tării ţării. ConsecI nţele exploatării Indiei, distrug erea industri ilor, soarta tristă a me�teşu garHor, şo­ maj ul, sărăci a şi nenorocirile ce se abătea u asupra oamenilo r, precum şi distruger ea socie­ tătii în an samblu au fost descrise amănunt it de M �dan Mohan M alaviya în nota sa de p � otest trimisă Comisi ei Holland. Descrierea pe care o face el efec telor colonizării 'ca politică deli­ berată , impactului ei asupra industriei ste pe cît de documentată pe atî t d e emoţionantă . De aceea, merită să o cunoaştem în liniile ei esen­ tiale : "Supremaţi a i ndustrială a Angliei îşi are sorgin tea în m arile comori din Bengal şi Kar­ natik, de care dispunea. Înainte de bătălia vic­ torioasă d e la Plassey şi înainte ca întregul şuvoi de bogăţii s ă înceapă să curgă spre Anglia , industriile ţări i noastre s e afla u la cote foa rte j oase. Filaturile şi ţesătoriile din Lan­ cashire erau la acelasi nivel cu cele din India în ce priveşte maşinile folosi te ; dar îndemînarea care făcuse din bumba curile ind iene o minune lisea în oricare din ţărHe occidentale . In privinţa fierulu i era aceeaşi situaţie : i n­ dustria englezească era �a un nivel foarte coborît în privinia extracţiei şi pre l ucrării" 12. Mai dparte : " Declinul industriilor indiene, importurile tot m a i mari de manufactură europeană şi exporturile de mate ri i prime din India au dus inevitabil la sărăcirea pături lor producăto a r e ale populaţiei, f ăcî nd c a o proporţie crescîndă din populaţie să depindă tot mai mult de pămînt . P ri n efectul combinat al acestor două cauze, ţara a fost adusă la o situaţie economică ce o e xpun e a răului agra van t al foamet'i" 1 3 . Impactul asupra Angl iei a fost descris de Hobsbawn : "Apoi războiul, şi m ai ales organizaţia atît de comercială şi d e burgheză numită Marina Britan ică, au contribuit chiar mai direct la •

,

. .

152

înnoirea tehnologiei şi la industrializare. Nece­ sităţile ei nu erau neglijabile : tonaj ul Marinei a cr escut de la c i rca 1 00 000 în 1 6 85 la apro­ xi mativ 325 000 în 1 76 0 , iar cererea de arme a crescut substa nţ i al , deşi mai puţin i mpresio­ nant . . . Merita să se folosească îndemînarea unui om de afacer i pentru a i ntroduce metode revo­ luti de furnizare a celor necesare . . . Din . onare cînd î n cîn d mai întîlnim cîte un inventator sau antreprenor s timulat de o pe r spec ti v ă atît de lucrativă. Henry Cort, care a revoluţionat fabricarea fierului , a debutat în anii '60 ai s eco l u l ui al XVI II -lea c a a gent n av�l , nerăb­ dător să perfecţioneze calitatea produsului e n g l e z es c în legătură cu aprovi zionarea cu fier a marinei" 1 4 .

Ştiinţa, tehnologia, societatea şi sistemul de valori în Europa Care a fost impactul acestor evoluţi i şi al posibilităţilor generate de ele asupra mentali­ tăţi i oamenilor şi societăţilor din Eu r opa ? In primul rînd, s-a justi ficat exploatarea nemi­ l oasă a oamenilor si a societătilor. Folosirea . . muncii copiilor şi feln eilor cu un program pre l ungit, în condiţii neigienice şi subumane era si cu sala rii l e sub nivelul subzistentei . . j ustifi ată ca preţ necesar pentru p ro gres şi pros peritate în viitor . A f o s t inventat con­ ceptul "luptei pen tru existenţă" şi "supravie­ ţuirii celor ad a pt a ţi " , pentru ca exploatar ea să apară ca o lege naturală . Ulterior, ca exten­ siune a acestui concept, s-a dezvoltat id eea de rse superioa r e şi rase inferioare, şi s-a ela­ borat o între ag ă filozofie şi ideologie a Impe­ riului, cultura lui Kipling aj ungînd să ocupe un loc central în Europa 15. ltă dimensiune a acstor evoluţii, menită a le ju s ti fic a , a fost divorţul dintre justiţie şi etic ă , de o parte, şi ştiinţă şi tehnologie , de cealaltă . Acest divorţ odată instituit, s-a rezol153

vat şi problema suordonării propăşirii ştiinţei şi tehnicii considerentelor şi va'l orilor ma n e ; cele d intîi au putut fi judecate numai pri n ,f actori interni - de sofisticare -, iar tendinţa de exploatare şi folosire a lor în scopuri di structive a putut continua necontrolat. In a cst p roces, în loc să fie un arbitru al dezvoltării, omul a devenit un număr l forţei de muncă si o unitate a consmlui de bunuri , fiind în ambele ipostaze o sursă de profit pentru fabricanţi . Apoi, funcţia şi scopurile producţiei au suferit şi ele o schimbare radi ­ cală - de la satisfacerea nevoilor populaţiei [a realizarea de profit. în consecinţă, cercetă­ rile ştiinţifice şi tehnologice au fost tot mai masiv direcţionate spre creşterea profitI­ rilor 16. lezvoltarea unor studi i precum cele privind p rod uctivi tatea, în care ti mpul şi iş­ carea erau menite a exploat a forţa de muncă, a u făcut d in om o simplă rotiţă într-u n angrenaj . Un mare număr de stud i i a u urmărit sporirea profi tului cu orice chip, depreciind prin aceasta ideea de cercetare şti inţifică : mări rea proporţi ei de apă î n pîine, în loc de a o face mai nutritivă, sau i novaţii teh nice ' a cele ce vizau perisabilitatea rapidă a produ­ selor, pentru a determina populaţi a să cumpere mai des. S-a folosit, apoi, motivaţia psiholo­ gi că, pentru a stimula cererea, schimbarea ra­ pi dă a modei, p e ntru a menţine productivi­ tatea 1 7 şi s -a elaborat o concepţi e a risipei şi consum atorismului, pentru a sprij ini nevoile productivităţii şi profitului . în lumi na acestei atitudini, risipa a devenit un elen1ent cultural esenţial, în contrast cu valorile anteri oare. Acestă transformare reflectă, de asemenea, modul în care s-au schimbat valorile culturale şi s - au constituit noi obiceiuri menite să satis­ facă nevoile productivităţii şi profitului . La rîndul lor , odată acceptate, acestea tindeau să directioneze inovatiile tehnice către satisface rea 1ui număr mai mare de astfel de nevoi. •

•

•

15 4

Ştiinţa, tenologia şi societatea : impactul asupra Indiei In ti mp ce în Europa se înregistrau aceste evoluţii, în ţările în curs de dezvoltare şi într-o colonie precum Indi a reaţiile erau diferite ; ele variau în functie de lIodul î n care colon izarea afectase diversele pături soci ale şi de maniera în care conflictul sau pacificarea cul­ turală, naţi onală sau rasială erau manevrate de către colonizatori. Reactia fată de coloni zarea britan ică a Indiei, aşa cum apare 'l a unii autori di n nordul Ind iei ,curînd după 1 85 7 şi ulterior, ar putea fi rezumată la următoarele : (i) englezii sînt oamen i superiori şi trebuie imitaţi ; (ii) întrucît englezii au ocupat ţara şi o exploatează nei1los, trebuie să n e opu­ nem lor ca si ori cărui lucru adus de ei - inclusiv ştiinţa şi tehnol ogia. Ca urmare, o mare parte a mişcării naţio­ nale care se dezvoltase avea drept scop revitalizarea artelor �i meşte�u ,g uri1or medievale ; (iii) ştiinţa şi tehnologi a sînt un n ou şi putern ic element aiI culturii europene, şi dacă dorim să renaştem putem să le adoptăm şi să le dezvoltăm 1 8 . Cu timpl, necesităţile colonizării şi ale exploatării au condus la o serie de evoluţii, începînd C U învăţmîntul t ehnic. Au fst înfi­ inţate o serie de institute tehnice, şcoli pro­ fesiona1e, in stitute de cercetare, societăţi şti­ intifi ce si reviste de stiintă . Toate acestea au făcut să creas că forţa de muncă calificată, care a început să exerc i te presiuni asupra structurii coloniale 1 9 . Drept consecinţă, dez­ voltarea a urmat două dircţii : mai întîi, re­ vitalizarea industriilor indigene bazate pe meşteşug - fabricarea materialelor (pînzeturi) •

.

.

•

"

J

155

,

toarse şi ţesute manual ; charkha * şi ră�boiul de ţesut manual au devenit un simbol al luptei naţionale împotriva d ominaţiei străine. Evo­ luţiile în această direcţie îl aveau în avan­ gardă pe Gandhi şi au exercitat un impac t considerabil, generînd un sentimen t de opo­ ziţie faţă de tehnologia importată şi de pro­ du s ele ei şi, într-o anmită măsură, faţă de ştiinţa însăşi . Ambele erau conside r ate străine tradiţiei indiene, instrumente ale dominaţiei şi exploatări i europene. Pornindu-se de aici , exista convingerea că ele trebuie respinse ; ca u rmare, s-a dezvolta t un puternic .s entiment al trecutului , promovat ulterior prin mobili­ zarea poporului împotriva e nglezilor. Se sub­ înţelegea că, pentru viitorul Indiei , trebuie să te întorci la trecut, din care să te inspir i şi la care să găseşti spriji n cînd modelezi viitorul. Aces t apel nu avea însă în vedere tradi ţi a şti ­ inti fică si ratională a Indiei . I n a l d oi1e � rînd, concomitent au început ş i evoluţii în altă direcţie. Indieni i a u început s ] înfiinţeze i ndustrU bazate pe teh nologia euro­ peană ,pen tru a prod uce bunuri ca text ile, săpun, chimicale, al te arti cole de larg consum, ca uleiul, zahărul , care se importau din stră­ inătate ; totodată s-a început şi producerea unor materiale de bază, ca fier, oţel , diverse mecanisme, în ciuda opoziţi e i putern ice a englezilor. Aceste evoluţii a u ds Ia i mportul d e know­ how şi la chemarea d e tehnologi pentru a pune ba zel e i ndustriilor înfiinţate în dome­ niul bunurilor de consm , pentru a face faţă necesitătilor elite i care folosea bunuri d e import. In domeniul industrii lor de bază, aces tea aveau drept scop crearea unei baze industri ale şi producerea de utilaj e şi maşini, chimica1e şi alte produse necesa re satisfacerii nevoilor industriilor. •

Charkha roată de tors mai ales pentru bum­ bac. Nota trad. •

-

-

156

bar mpactul major a1 a cs t or evoluţi i a fost a p ariţ ia a d ouă sectoare rivale unul b azat p e artizanat, care folosea un mare număr de oameni şi era sprij init de o s ecţiune a mişcării naţionale, şi altul bazat pe tehnologie impor­ tată �i răspu nzînd cerinţelor bogătaşilor Ambele erau sprij i nite de mişc are a n aţională si se aflau î. concurentă între ele 20. Dihotomia mentionată avea să aibă cosecinţe serioase în societate prin producerea unei mari schisme în structura socială. A apărut o elită europenizată, mai întîi ca clasă în serviciul stăpînilor colonial i şi avind aspi­ raţii, ţeluri şi gusturi asemănătoare cu ale europenilor. Mai tîrziu , această categorie s-a consolidat în jurul tehn ologiei im por ta t e şi producţiei de mărfuri baz ate e ea, alimente, articole de uz curent, precum cosmeti cele, tex­ tilele, confecţiile, produse specifice stilului de viaţă al epocii, ca, de pildă, diverse bunuri casn ice, accesorii şi alte obiecte menite pere­ ceri i timpului liber. Cealaltă categorie, săracii de la oraş şi d e la ţară şi mai puţin ţăranii bo­ gaţi, au continuat să fie folosiţi de sistemul artizanal si cel al războaielor manuale de ţesut. Această schism ă a gen era t şi e a numeroase tensiuni sociale. Conscintele acestora în cadrul unei economii subdezvoltate erau consid erabile, mai ales în luin a rolului jucat de mass media - fimul , ziarele şi t eleviziunea , care prezentau i m agine a unei societ ăţi bogate şi genera u aspiraţii şi speranţe printre cei frus­ traţi de bene fi ciil e tehnologiei. E vorb a mai ales de cei instruiti din me diul rural sau cel urban sărac care au intrat în diverse institutii de învătămînt. A c estea le ofereau titlurile necesare, însă nici nu le împărtăşeau c un oştin ţele necsare, nici nu l e dezvoltau capacităţile pentru a putea face faţă concurenţei lansate de cei veniti din mediul avut si instuiti în instituţii de calitate superioară. Aceştia din urmă beneficiau, de as m ene a , de posibilit a te a de a merge în străinătate, unde puteau să· se -

.

,

,

,

•

•

'

•

,

•

-

•

•

ISf

•

fmliarizeze cu t eh no l ogi a cea m ai avansată şi cu po s ibil ele ei ut i l izări . Să am intim , în tre ac ăt , că i m ag i n e a creată de teh nol ogie atră­

g ea un mare număr de tineri din zonele rurale către studiul ştiinţei şi teh n ologiei , ei încer­ cînd astfel să-şi as ig u re c ondiţii de vi aţă mai bune şi să-şi s pore a scă şansele u nei cariere precum şi posibilităţile v i i toare 21 . Un i mp act i mo rt a n t a l ac e s t or ev ol u ţi i a fost crearea unei c a tegorii colonializate - cei cu pregătire în altă , în s tăriţi , împărtăşind gus­ turile, a spir aţiile şi ţelurile celor din ţările a v an s a te , o categorie de oameni în s trăinaţi de poporul lor. Nu este vorba dor de lipsa de iden t ita t e a u n ei mici minorităti din vîrful so c ietăţii cu restul opul aţi e i , ci de comp l eta neglij are a problemelor acesteia din urmă . Acasta a dus la i,mplic a re a clsei in strui te mai curînd în ideile şi pr ob l emele Occidentu­ lui, decî t în cele cu care se confrunta în pro ­ pria ţ a r ă . în a c e as tă situaţie, ideile ccidentale erau nu num ai acc e p t ate în mod necritic, ci chiar asciate în mintile oamen ilor cu idei avans ate, d op t a te şi popularizate. •

•

NOTE

1 . S. Nakayama. Characteristics of Scientific Deve­ lopement in Japan, New Delhi, CSSTD, CSI R, 1977. Nakayama et a l . Science and Society in Japan, Un iversi ty of Tokyo Press, 1974. In acest context , merită să fie menţionate lucrarea pre­ zentată de prof. Yuasa Mitsutomo şi comentariile făcute de prof. I shigai la al X I V-lea Congres Internaţi onal de Istori e a Ştiinţei , Toky o, 1 974. 2. A. Rah man, Maharishi Mahesh Yogi and Profe­ sor T. R. Seshadri. Vi jnan Karmee", 1 968, 20 ( 1 ), pp. 7-15. A. Rahman. Indian s cientists in search of Gurus H Mainstream ", 1 980. 3. Vezi A. B. Zahlan. Technology Tran s fe r and Change in the Arab World, Pergamo n Pre�s, 1978. H

4. OPt cit.

5. OPt cit.

8 . E.I. Hobsbawm. 7. Op. cit. .

Inustry an!

mfre, :. Pelian.

8. Op. cit.

9 . Vezi Dan iel Thorner. l n v e stment in Empire, P h i

­

ladelphi a , University of Philadelph ia Pres s, 1950. 1 0 . Op. cit. Rah ma n . Sc ie nce and Tech nology in India, New Delhi , Indi an Council for Cultural Rela­ tions, 1973. Report of Industries Commission 1916-1 918, p. 3J2. Op. ci t . , p. 306. E. J. lIobsb awm . Industry and Em pi re . Vezi poemele lui Rudyard Kipling. Dunham Bar­ rovs, vl a n against Myth, London , Fredreck Mul­ I ar, 1 948. Vez i şi J. D. Bernal, Science and Industry in the Nineteenth Century, London, Routledge and Kegan Paul, 1953. J. D. Bernal In lucrarea sa clasică, Social Func­ t ion of Science, London, George Routledge and Son s, 1 938, d ă un număr de exemple de degra d are a cercetării prin orientarea în d i recţia ob­ ţinerii de profit. J. G. Crowther . Social Rel atio n s of Science, Lon don, Macmillan, 1 94 2. J. A. C. Brown. The Techniques of Persuasion, Pelican , 1 963. V ance Packard. The Hidden Per­ suaders, Pen guin, 1970. A. Rahman. Science a n d Cultural Values i n In­ d ia, New Orient, 1960.

I l . A.

12. 13.

14.

15.

1 6.

­

17.

18.

1 9.

Vezi Report of Indu stries

Commission

1 9 1 6-1 9 1 8.

2 0 . Este reflectat de i d e ologia şi sprijinul partidului Con gresul Naţional I nd ian şi de repoartele Co­ m it e t u l u i Naţion al Indi an al Planificării, creat

de Con gresul Naţional Indian. 2 1 . A q u e i l Ahmad and S. P. Gupta. Opinion Survey of Scient is ts and Technologists, New Delh i , Re­ search Survey and Planning Organisation, CSIR, 1967.

TRANSFERL DE TEHNOLOGIE

Transferul de tehnologie , văzut în co ntex tul său istoric, r eprezin t ă o parte ' d in totalul re­ latiilor dintre tările a v ans ate si cele în CUrs de dezvoltare. Prima lo r fază s-a desfăsurat la î nceputuri le Revoluţiei industriale , conducînd la colonizarea ţări lor asiatice. A doua f ază, după c el de - al do ilea război mond i al, cînd tările din lumea a treia au devenit l ibere . Aceste ţări, că pă tî n du- ş i libertatea, reprezentau un sectru larg al dezvoltării din urmă­ toar ele puncte de vdere : (i) mîna de lucru ştiinţifică şi tehn ică ; (ii) infrastructura tehnologică şi ştiinţifică 'pentru educaţie, cercetare şi dezvol ­ tare ; (iii) indstriile existente . Aceşti factori trebuie consid e raţi, de ase­ menea, în contextul di,m ensiunii ţărilor, al resurselor lor naturale, l organizări i sociale şi al nivlului conştiinţei politice Ar fi dificil să exami năm politicile de tans­ fer al tehnologiei urmate de ţărHe avansate cu pri vire la fiecare dintre ţările în curs de dezvoltare. Totuşi s-ar putea arăta pe scurt nevoile care după el de-al doilea războ i mon­ dial au di c tat politica ţărilor europene faţă de noile ţări independente , denumite în prezent ţări în curs de dezvoltare . .

.

.

.

.

.

,

1 60

Curind după sfîrşitul războiului, două cen­ tre s-au constituit in furnizori de tehnologie. Un ul era format din ţăile OECD, condse de S . U . A . , care cuprindeau mai multe di ntre fos­ tele pute ri coloniale. Celăll alt centu era cel al ţări lor socialiste . Poli ticile, modul, mecanis­ mul şi zonele transferului de teh nologie ale acesor două centre au fost foarte diferite. Nu a fost efectuat nici un studiu comparativ al celor două sisteme. Din cauza legăturilor an­ teri oare şi a impresie i că t ehnologia oferită de ţările scialiste nu era destul de sofisticată, npputî nd fi comparată cu cea oferită de ţăril e yest -europene şi de S.U .A. , maj oritatea ţărilor în curs de dezvoltare s-au bizuit mai mult pe acestea din urmă î n importul de tehnologie pen tru construirea bazei lor industriale. Această relaţie între ţări le în curs de dezvol­ t are, de o parte, şi ţările vest-europene şi S.U.A. de cealaltă relevă dominaţia i ntelec­ tuală adesea impotriva propriilor i nterese, a celor din urmă asupra celor dintîi . Im ediat după război, ţările vest-europene - ca rezultat al distrugerii industriei lor, pre­ cum si datorită concuren tei S.U.A. si noilor evoluţii tehnologice - şi -au dat sea ma de necesitatea renuntării la vechile Il or fabrici . Crearea de noi industri i, bazate pe tehnologii noi, necesita u n capital considerabil. în con­ secinţă, s-a dezvoltat o pilitică de transfer de tehnologie care satisfăea ambel e scopuri : în lăturarea industriilor bazate pe vpchea teh­ nologie şi asigurarea capitalulu i pentru ridicarea a noi fabrici. în acest scop s-a re­ comandat noilor ţări independente să urmeze o cale de dezvoltare industrială treptată prin importul de tehnologie adecvată nivelului lor de creştere şi satisfăcînd unele dintre necesi­ tăţile lor. Conceptul de tehnologie intene­ diară a fost astfel folosit cu succes pentru vînzarea fabricilor depăşite în ţările in curs de dezvoltare 1 . Această vînzare, în timp ce furniza capital ţăril or europene entru pro.

.

.

161

,

pria lor dezvoltare , împovăra ţările în cu r ; de dezvoltare cu tehnologii învechite , demo­ date. A apărut şi problema îinii de lucru. Ţările europene trimiteau ca experţi omeni de ştiinţă şi tehnologi l depăşiţi , deveniţi inu­ tili în ţara lor 2, care erau îlăturaţi ·en tru a face loc tineretului şi ideilor noi. Cu alte cu ­ vinte, ţările în curs de dezvoltare pierdeau de două ori : plăteau entru fier vechi şi entru tehnologi învechiţi , îşi împovărau economia CU ehnologie demodată şi îşi angrenau teh­ nologii într-un sstem vechi, pentru care îi şi pregăteau. A treia fază a politicilor de transfer al teh­ nologiilor din ţările vest-eur opene către ţările î n curs de devoltare a început în ultimii ani ai deceniului şapte şi începutul deceniului opt. Schimbarea oliticilor s-a datorat faptu ­ lui că ţările în curs de dezvoltare au Înţeles că fuseseră t ransformate Într-o rampă de abandonare a tehnologiilor depăşi te şi a per­ sonaiului respectiv şi că, în loc să le aj ute să-şj rezolve problemele legate de sărăcie şi dependenţă, prcesul transferului de fapt le amplifica. Ulterior au mai remarcat că prin aest proces nu erau în stare să-şi dezvolte capacităţi tehnologice proprii şi să devină in­ dependente sub acest spect. Alţi factori care au contribuit la schimbarea politi cilor priveau evoluţ i ile interne din Europa şi S .U . A . Preţul ridicat al manoerei a făcut neeconomice teh­ nologiile mari consa toare de forţă de muncă. Ca urmare , aceste tehnologii au fost transferate în ţări precum Coreea de Sud , Hong-Kong, Taiwan şi Singapore . Intîmplător, toate aceste ţări aparţineau unei zone cultu­ rale in care salari ile erau reglen1entate 3 . Situ­ aţia era valabilă şi pentru produse agricole ca tomate, salată, alte legume şi fructe culti vate in ţările în cus de dezvoltare şi dirijate spre Europa, S.U.A. şi celelalte ţări avansate, pen­ tru satisfacer ea cerintel or lor 4 . •

Poluarea mediului a fost un alt aspect care a contribuit subs tanţial la schimbarea politi­ cilor de transfer al tehnologiilor. Medicamente şi alte produse toxice fabri cate şi utilizate pe larg în Europa şi S.U.A. au fos t interzise în aceste ţări, ca rezult a t al noilor date ştiinţi­ fice, al înţelegerii de către public a pericolelor şi al presiunii consumatorilor. Dar companiile producătoare, care fă cuseră m ari investiţii , au găsit o soluţie simplă, prin transferarea fabri­ cilor şi a proceselor tehnologice în ţări le in curs de dezvoltare 5, desigur in condiţii deose­ bi t de avantajose pentru companii . Altă dimensiune a transferului de tehnolo­ gie în ace astă perioadă a apărut ca rezultat al crizei de energie. întrucit costul energiei a început să crească, . s-a simţit ne voia ca el să n u fie suportat numai de ţările dezvoltate , ci măcar o parte de către ţările în curs de dez­ Voltare. în consecinţă, o serie de t ehnologii legate de extracţia mineralelor, a metalelor şi de prelucrar ea lor preliminară, procese mari consum atoare de energie, au fost transferate în ţările în curs de dezvoltare, pentru a re­ duce cheltuieile privind energia şi poluarea din tările avansate 6 . Examinarea transferului de tehnologie în domeniul agriculturii - de la o energie scă­ zută la un a superioară - scoate la iveală alte tehnologii transferate . Soiurile de mare pro­ ductivitate care au fost introduse au generat speranţe şi posibilităţi pentru ţările în curs de dezvoltare de a-si autosatisface nevoile de alimente, ceea ce au şi realizat, de pildă India. Dar î n tranzacţiile comerciale o scrie de teh­ nologii pentru irigaţie, pompe, pesti cide, în­ grăşăminte şi o gamă largă de m aşini agricole - tractoare, secerători etc. - au fost oferi te de asemenea tărilor în curs de dezvoltare la ' preţuri foarte mari 7. Tehnologia fiecărui do­ meniu a fost come�cializată şi vîndută s eparat în condiţii şi termeni limitativi . In c azul pes­ icidelor, se oate menţiona că au fost Îndute •

,

,.a

tărilor în us de dezvoltae chi ar si tehno­ i ogiile pesticidelor a c ă ror fabricare si folosire erau interzise în Eu ropa şi S.U.A. Transferul de tehnologie a ma ş inilor agri­ cole din mai mlte ţări a creat probleme pri­ vind standardizarea, piesele de schimb ş i amploarea producţiei. Deoarece standardele erau deosebi te în fiecare caz, piesele de re­ zervă şi capacitat ea producţiei totale au tre ­ buit să ,fie limitate, iar costul produs u lui final a aj uns foa r t e ri dic at 8. Mai mult, in absenţa oricăr u i sprij in pentru c erce t a r e şi dezvoltare, perfecţionarea m aşi ni lor pentru ad aptarea la condiţiile de lucr u , ia natura solulu i , la cli­ mat şi la lţi f actori nu a putut fi r e a li z a tă Un studiu compara tiv efectuat asupra trac­ toa r el o r importate in India abordează acest aspect mai ales prin pri s m a dezvoltării lor cu mij loace indigene. In paranteză fie s pus, stu­ diul evidenţiază dificultăţile intimpi nate de tehnologia in digenă in relaţ i i l e cu tehnol ogia importată, precum şi lim i t a l a care se aj unge in cele din umă din c a u z a inexistenţei spri­ j inu l ui pentru dezvoltare 9. Este lcul să arătăm că po liticile transferu­ li de tehnologie şi t r a nsfer l efectiv au fo s t cerute de nevoile tărilor avansate - economice si de altă n atur ă - si nu d e ne v oi l e tărilor î n curs de dezvoltare. O s curtă menţiune a acestei caracteristici într-un alt dOlneniu : După cel de-al doilea război m o nd i al , u n ul dintre p ri ncipalele domeni i de dezvoltare In­ dustrială au fost bu n ur i le d e uz casnic ş i In­ dustria de agre m ent la domi c i liu. Odată ce pi aţa internă din Europa �i S . U . A . a fost sa­ turată, s-au creat pieţe în ţările în curs de dezvoltare pentru produ s ele finite ş i apo i pen­ tru vinzarea tehn'logii'l or. Şi aici , cum s-a menţionat anterior, a fost t ransferată mai intîi practica vînzări i tehnologi ilor dep�ite. Tre­ buie s.pus că tehn ol ogi ile din acest d o m eniu sint tehnologii rare se schimbă rapid ; multe ·

.

.

.

.

164

.

-ţări, I ndia de exemplu , au cnpărat ehno­ logii pentru lămpi de radio la un cost consi­ derabi l, în timp ce Europa şi S .U.A. treceau la tehnologia tranzisto arelor 10. într-o serie de cazuri, din cauza lipsei de ce rcetare şi dezvoltare indigenă, precum şi da­ torită condiţi ilor limi tative ale transferului de tehnol ogi e, ca în situaţi a industriei de auto­ mobi le din Ind i a , ţara a fost împovărată c u un model ineficie nt ş i erimat 1 1 . Un alt s­ per t al transferului de tehnologie în această indu strie a fost negl ij are? sistemelor de trans­ por t în comun, ca re sint vitale pen tru opu­ laţie şi ar fi fost mai puţin poluante şi ar fi consumat energie mai puţi nă . Cu alte cu vinte, impori u l de tehnologie de transport i ndividual a condus la srhimba reJ politicilor şi a priori­ tjţ i lor ţărilor în cu rs de dezvoltare.

Mecanismele transferului de tehnologie Transferul de tehnologie, nivelul de com­ plexitate al tehnologiei, termenii şi condiţiile d e transfer depind de cunoştinţele disponibile în ţara importatoare, de capacitatea ei tehno­ logică, de instituţiile ei de cercetare şi dezvol­ tare, eea ce determină capacitatea ei de negociere şi preţul plătit. în absenţa acestor capacităţi, tehnologii d epăşite, cu suprapreţ pentru comonente separate sau pentru în­ tregul ansamblu, au fost vîndute ţărilor în curs de dezvoltare 12. Mai mult, acţioînd st­ fel, ţara frnizoare ignoră ceea ce ste dej a utilizabil sau ar putea fi considerat utilizabil în ţara cmpărătoare. în această privinţă, situaţia din ţările arabe a fost sintetizată Într-o publicaţie recentă 13 . Studiul atrage atenţia asupra amplorii trans­ ferului de tehnologie în aceste ţări. Astfel, au fost executate 1 600 de proiecte mai ma ri sau mai mici de către 83 de firme, dintre care 1 7 16

au proiectat şi excutat 678 de proiecte, 14 1 6 8, iar 52 -1 7 8 . Iar 958 de proiecte au fost

-

elaborate şi executate în întregime de fime internaţionale. în anul 1 9 70, nota de plată a 1 2 ţări arabe pentru import de tehnologie a fst de 4 004 000 de dolari S.U.A. De atunci, suma a crescut substantiat Analiza datelor şi a experienţei ţărilor arabe poate fi sintetizată stfel : (i) Ţările arabe au capacitate slabă de ne­ gociere în domeniul tehno[ogiei ; (ii) Tehnologiile au fost vîndute la un preţ uimitor de ridicat datorită suprapreţu­ lui utilajelor şi produselor interme­ diare ; (iii) Administrarea tehnologiilor a rămas în mîinile străinilor, ceea ce a dus la ur ­ mătoarele rezultate : a) partici pare re dusă a personalului ştiin ­ ţific şi tehnologic di n ţara receptoare la elabo­ rarea şi executarea proi ectelor ; b) modl de executare a proiectelor a ră­ mas acelaşi, fără nici un efort de a dezvolta infrastructura ştiinţifi că şi tehnologică. In consecinţă, nivelul producţiei indstriale a rămas scăzut, a avut loc un progres tehn o­ logic li mitat, dacă a exis tat vreunul, şi s - a u inregistrat puţine invenţii naţiona1e. Poate ar merita să se menţioneze ai ci, pe rt, termenii şi condiţiile impuse transfe­ rului de tehnologie la : materiile prime şi in­ termediare utilizate, trebuind adesea să fie importate ch iar cînd erau disponibile la faţa locului ; îmbunătăţi rea maşinilor, a prelucră­ ri i sau produsului urmînd a fi supusă apro­ bării firmelor care vînd tehnologi a ; restricţiile cu privire la diseminarea orizontală a tehno­ logiei şi la trecerea acesteia al tor ţări în urs de dezvoltare 1 4. Aceste restricţii izolează in­ dustria de sistemul indigen d e cercetare dezvoltare şi face ca sistemul de producţie să •

16

fie static, suprină tr ecerea eventualelor bene­ ficii în l te domeni i si în cele din urmă reduce capacitaea competitivă a industriei . Apoi, clauza care împied ică diseminar e a teh­ nologiei către alte ţări în curs de dezvo�tare reduce posibil itatea de colaborare a acestora, micsorînd astfel sansele ca o tară î n curs de dezvoltare să profite de exeri enţa al tei ţări în curs de dezvoltare. La vînzarea tehnologiilor către ţările în curs de dezvoltare au fost adesea rearcae două caracteristici, în speial pentru acelea care a u capacităţi de cercetar-dezvoltare . În primul rî nd, în scopul de a crea un climat pentru importul de tehnologie, în special în dome­ ni ile în care există capacităţi indigene, se cre­ ează o atmsferă pentru a submina încrederea populaţiei, cu precădere a factorilor de deci­ zie, în capacitatea indigenă. Pentru aceasta, se lansează campanii în favoarea nivelului teh­ nologic al ţărilor ineresate să exporte tehno­ logie, în favoarea experienţei lor etc. Acest lucru este urmat de ample dicuţii cu privire la lipsa de experienţă a oamenilor de ştiinţă, la standarde, la incertitudine a rezultatelor şi la tim!pul necsar pentru a duce la capăt o ac­ tivitate în ţara gazdă. Acest lucru este adesea îndeplini t cu un grad ridicat de rafinament. O examinare a îtorva dintre reclamele ce ge­ nerează adevărate pasi un i pentru produse de import ar arăta nivelul acestui rafinament. •

.

.

.

In al doi�ea rînd, se profită de orice dif­ renţe de opinie între oamenii de ştiinţă ai nei ţări , de o parte, şi indstriaşii, adinistratorii sau liderii politici ai ţării de cealaltă, pen,tru a convinge asupra dezavantaj ului de a se bi­ zui pe oameni de ştiinţă nexperimentaţi şi pe promisiunile lor care pot submina programele de dezvoltare. Prcedînd astfel, nu este ex­ clusă nici recurgerea la oferte tentante şi mij­ loace neinsti te. 167

Apar noi

probleme

I n prezent s-a ivit o nouă situaţie, ca rezl­ tat al transferului de tehnologie din ultimele trei decenii, cînd unele ţări în curs de dezvol­ tare au creat infrastructura necesară si se manifestă ca tări industriale de o anumită impotanţă . Ca reacţie l a a est lucru, rstricţiile care au functionat în trecut au devenit m i aspre, şi sîn t aplicate mai riguros. Evoluţia tendinţei arată că tehnologiile car e s-au dezvoltat după cel de-al doilea război mondialI , cu excepţia celor dcisive pentru păstrarea hegemoniei tehnologice sau legate de apărare, de cosmos sau de energia nucleară, au fost transferate către tările în .Urs de dezvoltare din cauza unor factori interni a­ nopera scumpă, energia sau poluarea. Noua tendinţă este de a impune restricţii conside­ rabile transferului de tehnologii avansate şi sofisticate care par favorabile ţărlor în cus de dezvoltare, fortifi cîndu-1e apărarea, fănd din ele virtuali concurenti ai trilor dezvolt ate sau entităţi care se bizuie pe forţe proprii. De curînd, guvernl S.U.A. a extis regula­ mentele pentru a cuprinde toate tehnologiile. Conform unui editorial din "Physis Tday" : " Noua abordare extinde controlul e xportului de la hardware-ul ilitar la informaţi a pri­ vind annite tehnologii superioare, creînd astfel o nouă categorie vastă de informaţii ne­ secrete, dar cu regim restrictiv, acesibile tuturor cetăţenilor americani, dar interzise străinilor fără autorizatie federală. Sînt interzise atît comunicările orale cît si ' cele scrise pentru alte ţări" 15. Această dimensiune, adică restricţiile şi contrlul asupra vînzării unei tehnologii com­ plexe, a d evenit clară odată cu politi cile ado­ tate de actuala admi nistratie a S.U.A. Acstea au aj uns atît de departe încît au instaurat în mod clar politica de excludee a cetăţenilor străini de la accesu l la informaţii, la arti ,

,

,

,

-

,

•

,

168

.

cipatea a cQnf�rinţe, l a dscuţii, adică

n

con­ t rol total . Deşi a suscitat protestul comunităţii acadmice, această poli tică este posibil să fie aplicată cu o vigoare considerabilă, în pofida înţelegerii faptului că ar tăia de la rădăcină ştiinţa şi posibilită\ile de dezvoltare a ştii nţei şi tehnologiei chiar î n S . U.A. Preşed inţii a cinci pres tigioase universităţi şi-au exprimat îngrijorarea în următoarele c u­ vinte : "Noua formulare a aestor regul amente pare să reflecte restricţiile guvernamentale ref­ ri toare la publi caţiile d i n domeniul cercetării �i la discuţi ile dintre savanţi , precum ;i dis­ criminarea bazată pe naţional itate în angaj a­ rea personalului facultăţ ilor �i în admiterea studenţi lor şi a oamen ilor de şti inţă-oaspeţi. Uni versităti le nu sînt n i ci structu rate si nici prevăzute cu personal care să supravegheze fluxul de vi zitatori autorizaţi pentru n an u­ m it laborator sau răs pîndirea de informaţii prin corp ul profesoral �a conferinţe interna­ tionale sau chi ar î ntr-o sală a unei cetăti universitare în care se întîmplă să fie prezenţi studenti străini" 1 6 . Aceeaşi revistă de s cialitate a enumerat agenţiile care ar controla exportul de tehno ­ logii ; aces tea ar fi Departamentul de Stat, mi nisterele Comerţului, Apărării şi Energiei. Or, principala preocupare a ţărilor în curs de dezvoltare priveşte accesul studenţilor şi sa­ vanţilor lor-oaspeţi la inforlnaţU şi la noile tehnologii. Cîteva dintre aceste probleme şi precupări reies clar din cele ce urmează : ,,0 precupare suplimentară a celor ce ad­ ministrează· exporturile guvernamentale se re­ feră la modul în care studentii străini si oaspeţii de la Universităţile din S.U.A. iau întîm'plător contac t cu tehnologiile. Toamna trecută, de exemplu, Ministerul Comerţului a pus în ga.dă Uni versi tatea Cornel,l care aş­ tepta un vizitator din Europa de es t la Facul­ tatea de Electrotehnică . Mi nis terul cerea ca •

•

•

I

.

.

169

.

Universitatea să garan teze că nu se va da vi­ zi tatorului nici o i nformaţie care să nu fi fost deja de domeniul public. Avea să fie necesar un permis pentru a se discuta cu vizitatorul orice cercetare subventi onată de industrie sau de guvern , pentru a incerca st se întărească această restricţie ; ca urmare, invitaţia a fost retrasă vizitatorului" 17. Există în prezent dovezi că în anii ' 80 ţările -a vansate au de veni t mai subtHe în dezvoltarea pentru ele însele a ind ustriei cunoştinţelor şi în vî nzarea rezultatelo r e i în tările în curs de ' dezvoltare 18. Acestea cuprind informaţii esen­ ţiale despre : resursele naturale şi tehnologia utilizări i lor ; electronică şi alte instrumente de supraveghere, cercetare şi controlul pro­ ceselor în industrie, transport şi comunicaţii ; haraware şi software pentru calculatoae, pen­ tru a stoca, regăsi şi analiza informaţia, a face modele şi a formula poli tici şi strategii de dezvoltare. Mai mult, cer,cetarea şi dezvoltarea odată devenite investiţii principale î n indus­ trie , ţările avan sate sîn t mai atente l a vînza­ rea de echi pament şi instrumente de cercetare în ţăriie în curs de dezvoltare, pe de o parte, şi de cuno�1 nţe prin mijlocirea cărţilor de ştii nţă , reviste de specialitate, patente şi know-how, pe de altă parte. Facturile pentru fiecare tară în curs de dezvoltare care plă­ teşte ac� ste lucruri pot aj unge la milioane de dolari . Recenta pledoarie pentru ni şte con cepte, de� i în cuvinte care încearcă să le facă accep­ tabile ţărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi tehnologia adecvată 19, reclamă o înţelegere adecvată . Ideea este dezvoltarea unor tehno­ logii consi derate de către ţările avansate po­ trivite pentru ţările în curs de dezvoltare . Ţă rile avansate fac în preze n t investiţii con­ siderabile in cercetarea şi dezvol tarea energiei solare, biogazului, biomasei şi utilizarea lor în vederea dezvoltării unor tehnologii şi a vînzări i arestora în tările în curs de dezvol,

,

170

tre

Pri vi re a mai îndeaproape a concetu­ lui de tehnologie a d e cvată şi a aplicării ei la ţările în curs de dezvoltare ar dezvălui că, în t imp ce au pr>priul lor model de d e zvo l t a re , ţările avansate par să dirij eze şi să controleze progresul ţărilor î n curs d e dezvol tare c u aju­ t o r ul diverselor concepte teh nologice şi l transferului lo r 2 1 . In acest context, rolul oamenilor d e ştiinţă devi ne interesant. I n strui ţi cum sînt în ţările avansate, ei îşi continuă legăturile cu aceste ţări. In al doilea rînd, si stemul de val orifi care în exterior, baza de p r o m o v a re a a cestor programe, inv itaţi ile la co nferinţe, simpozi­ oane şi s emi nar i i sînt efectiv util i za te pentru a-i atrage la susţinerea programelor p rom o vat e de ţările avansate. Oamenii de şti inţă, care nu sînt mai puţi n patrioţi decît cei din alte sec­ toare, sînt at ra ş i în circuit fie datorită ab s en ­ ţei de conştiinţă socială, fie ni velului politic sau co ncepţiei că, deoarece ştiinţa este internaţio­ nală, fieca re problemă pusă şi rezolvată de ţă rile avansate reprezintă frontierele î n aintate ale şti inţei şi tehnol ogi ei şi deci ar trebui co­ pia te şi adoptate. Probl enla care re v ine este de ce oamenii de ştiinţă indi eni susţin această politi că. Răspun­ sul poate fi găsit în cele trei motive posibile sugerate mai sus. Sau poate că ceva mai mult . P o a te că se d ato re a z ă si concurentei interne si . . . rivali tăţii dintre oamen i i de ştiinţă, legăturilor pe care le stabilesc şi eforturilor pe care le fac pentu a fi cu un pas î n a inte . Acesta este avantaj ul ţărilor a va n sa te, de a-şi vi nde ideile, conceptele şi t eh nolog i i l e şi de a-şi continua colo n izare a . Oricum, a ce astă dimensiune re­ clamă cercetări aprofundate, p ent ru a înţelege pe deplin r el aţi i le existente. Trecerea de la nevoile po pulaţiei la neVOIle unei clase de elită este una din tre trăsăturile carcterstice transferului de tehnologie din Europa occidentală şi Statele Unite către ţă­ rile în c urs de dezvoltare. Rezultatul transfe0.

171

r ului de tehn ologi e î n dome ni ile alime ntar agri colI , bunu rilor de uz cas nic , al echip am en � tului de agrem en t şi al altor bunu ri asenă ­ nă toa r e c ree az ă 'O e lit ă în tările în curs de dezv olta r e , care creşte pe � eana s ati s faceri i cerin ţ e lor ma r i i m aj o ri tăţi a popul a ţ iei 2 . După cum s-a văzut, t ransfe rul de tehnol o­ gie este proiect at ca parte a dezv oltării şi ne ­ voHor tărilor avansat e si nu atît î n vederea . . gene ră r i i un ei dezvoltă ri care să satisfacă nevoile t. ă rilo r în c urs de dez voltare . Problema şti inţei ca tehni că de i nv e s t ig a r e este usor de t r a nsfe rat si se face de obicei . . prin i nstrucţie superioară. Dar în acest transfer, od ată cu cunoştinţele acumulate şi tehni­ cile comunicate sînt tran sferate şi al t e atitud i ni care fac parte din cele s oci ale şi din id eil e p oli ti ce ale ţă ri i în c a re se pregăteşte studentul di ntr-o ţară î n curs de dez v oltare . Acest element , deşi acceptat în g e n e re , a fo st prin forţa l u c ru r ilo r adUs î n dezbaterea care a urmat hotărîrii conducerii PartidulU i Con­ servator de g u vern ă m î n t de a mări taxele studentilor străi ni si de a tăia subventiile Con­ ' siliului B ritanic 23. Aceste a t itudin i , � onc epţii s oci ale , culturale şi politice sîn t î n suşite ca p arte a p ro c es ului de i n s truire ştiinţifică şi 10acă un rol i m port a nt în ţara în curs de dez­ voltare cu prilej ul achiziţionării de instru­ mente, echi'pament şi tehnologie. s. tiintifică A do u a dimensiune în educatia . . este dezvoltarea c oncepţi e i şi atitudin ii şt i inţifice : res p ec t ul pentru fap t e , o a t it udine de s cepti c i s m şi în d oial ă , experimentarea pentru a ajunge la ad e v ă r şi dorin ţ a de a a plic a aceste cunoştinţe în viaţa de fi c c ar e zi nu pot fi transferate . A cestea se fo rmează în s ocie t at e de-a lungul a nilor Ş i aj ung s ă încheg e un e tos î ntr-o anuln i tă p e r i oadă ca parte a in­ terac tiuni i di n t re cunosti ntele stii nti fice si soe bine că î n tă în curs de cietate. Se sti . r il e , d e zvolt ar e oameni i de ştiin ţ ă au în ge ne r al d ouă culturi , una de acasă - unde ei fac parte ·

I

,

172

,

,

•

,

din traditiile sociale si culturale ale comunităţii, chi ar u prej udecăţile şi superstiţiile acesteia, şi alta, cea din labo rator 2 4 . Nu mai răm îne decît să spunen1 că d i n totalul dome­ n i ului şt ii nţe i doar tehnica este cea t rans fe­ rată iar restul n u este transferat. În rezumat, a�a cum a arătat discuţi a asupra transferului de tehn ologie, fiecare aşa-zis transfer de tehnologie d i n ţările avansate către ţă rile în curs de dezvoltare pare să fie ghidat de o politică bine definită, schiţată , planifi­ c a tă şi promovată de cele din tîi pentru a asi­ gura avantaj ele existente şi chiar unele mai mari . Apoi , aceste poli t�ci odl tă fo rmulate , conceptele elaborate şi teoriile expuse, oame­ nii de şti inţă şi factorii de decizie din ţările î n curs de dezvoltare sînt expuşi influenţei lor, dacă se recurge şi la stimulente pentru a le accepta şi promova, devenind astfel, incon­ ştient, instrumente ale implementări i unor po­ liti ci dăunătoare propriilor lor ţări . ,

,

N OT E

1.

Există o ser ie de exemple, ca fabrica d e bici clete d i n Ghana sau teh n ol ogia lămpilor de radio, tra n s ferată în I n d i a cîn d în cepea producţia de tran zi stoare în Europa.

2 . S-au auzit critici serioase ale experţ ilor în d i fe­ r i te l e ţări din l u mea a treia în ultimii an i ai de­ cen i ului şapte.

3. A . Rah man . En d

Colonial ism a n d Develop� ment of Science Po licies for the New Nnfions of