Anatomia functionala a membrelor

Citation preview

Prof. univ. dr. CEZAR TH. NICULESCU Dr. CRISTIAN NITA ~ef de lucrari, medic primar chirurg, doctor in ~tiinte medicale

Dr. NAUM CIOMU ~ef de lucrari, medic primar urolog, doctor in ~tiinte medicale

Dr. ION CRISTESCU Asistent universitar, medic primar ortoped, doctor In ~tiinte medicale

Dr. MARIN LASCU ~ef de lucrari, medic primar ortoped, doctor in ~tiinte medicale

Dr. GEORGE IANA Asistent universitar, medic specialist radiolog, doctorand

Ana tomia functionala ' a membrelor I b. J_ ~ !(. O(!) L

~ Editura Tehnoplast Company SRL Bucure~ti

2001

/

ISBN

973 - 98254 - 7 - 8

© 2001 Tehnoplast Company SRL

Toate drepturile rezervate autorilor Nici o parte din acest volum nu poate fi copiata fara permisiunea scrisa a autorilor Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate autorilor Copyright © 1999 by Tehnoplast Company SRL All rights reserved Aparut 1999 Editura Tehnoplast Company SRL, Bucure§ti

Colaboratori: Corneliu Dimitriu Gabriel Diaconu Gabriel Dimitriu Grafica §i tehnoredactare com puterizata: Corneliu Dimitriu Gabriel Diaconu Gabriel Dimitriu Coperta: Corneliu Dim itriu Gabriel Diaconu

Cuvant inainte Cartea aparuta respecta intrutotul planul initial de prelucrare a datelor sub aspect funqional. Volumul este bine structurat, avand atat notiuni de embriologie referitoare la dezvoltarea membrelor ~i a anomaliilor de la acest nivel, cat ~i date complete ~i didactic prezentatereferitoare la diferitelecapitoleale lucrarii respective. Recomand calduros acest volum necesar studentilor Facultatilor de Medicina, ' ' dar ~i medicilor ortopezi ~i a celor ce practica chirurgia plastica a membrelor. Am insistat de asemenea asupra punctelor de osificare peste care se trece de obicei In volumele referitoare la acest capitol ~i am prezentat succint ~i foarte clar notiuni de anatomie radiologica, insistand in special asupra examenului radiologic al articulatiilor. S-au trecut in revista ~i principalele regiuni topografice necesare atat studentilor cat ~i medicului practicant. Cu aceasta ocazie tin sa aduc in mod deosebit multumiri studentilor Corneliu ' ' ' Dimitriu (an IV M.G.), Gabriel Diaconu (an II M.G.) ~i Gabriel Dimitriu (an I M.G.) pentru sprijinul acordat ~i volumul mare de munca depus la tehnoredactarea ~i apari tia acestui volum. Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu ~ef Departament Anatomie, ~ef Catedra Anatomie ~i Embriologie U.M.F. Carol Davila, Bucure~ti

Referat Volumul de exceptie intitulat "Anatomia Functionala a Membrelor" vine sa completezeultimulcapitolalcartilordemarevaloareanatomicapublicatesubredactia Prof. Univ.Dr. Cezar Th. Niculescu. Volumul sin tetetizeaza in peste 300 de pagini cele mai moderne date din Ii teratura de specialitate privitoare la anatomia funqionala a membrelor. Remarc cu deosebita placere a unui cunoscator can ti ta tea enorma de infonnatie pe care o aduce volumul precum ~i bogata iconografie de foarte buna calitate care confera atat studentilor facultatilor de medicina cat ~i medicilor ortopezi ~i a celor ce practica chirurgia plastica a membrelor o lejeritate in aprofundarea ~i re{inerea datelor ultile practicii medicale. Este meritul deosebit al Prof. Univ. Dr. Cezar Th. Niculescu de a lansa in lumea medicala acest volum de o certa valoare ~tiintifica ~i o· inalta tinuta academica in confonnitate cu noile standarde inten1a{ionale de specialitate. Felicit lntreg colectivul de autori care a redactat clar ~i didactic acest volum foarte util ~i necesar generatiilor unnatoare de medici. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Dragoi M.D., PhD., ScD. Membru al Academiei de ~tiinte Medicale Profesor Emerit al UM.F. Craiova Catedra de Anatomie

Tabla de materii Dezvoltarea membrelor ..................................................................... 9 Scheletul membrului superior ....................................................... l 7 ·,/ Mu~chii membrului superior .......................................................... 3 9 Vascularizapa membrului superior ............................................... 60 Inervatia membrului superior ........................................................ 7 7 Articulatiile membrului superior .................................................. 9 5 Anatomia topografica a membrului superior ........................... 125 Anatomia pe viu a membrului superior ..................................... 136 Scheletul membrului inferior ...................................................... 139 Mu~chii membrului inferior ......................................................... 173 Vascularizatia membrului inferior .............................................. 202 ' Nervii membrului inferior ............................................................ 223 Articulatiile membrului inferior ................................................. 239 ' Anatomia topografica a membrului inferior ............................ 269 Anatomia pe viu a membrului inferior ...................................... 282 Puncte de osificare ........................................................................ 2 8 5 Anatomia radiologica a membrelor ........................................... 293 Bibliografie ..................................................................................... 304

9

Dezvoltarea membrelor

Dezvoltarea membrelor

In saptamana a IV - ape partile laterale ale embrionului apar crestele Wolff( la pe~ti din acestea se vorforma aripioarele); la om crestele membrelor dispar, ramanand numai extremWitile lor sub forma mugurj/or torack ~i pelvin. Mugurele toracic precede aparipa celui pelvin cu 24 - 48 de ore ~i apare 1n dreptul somitelor C4 - C8 ~i Tl In timp ce mugurele pelvin apare sub insertia cordonului ombilical In dreptul tuturor somitelor lombare (LI - L5) ~i sacrale (S 1, S2, S3). Mugurii membrelorsunt formati URECHEA la exterior din ectoderm iar 1n MIOTOAME profunzime din fesutul mezencMmal OCCIPITALE provenit din somatopleurii. Din acest OLOBULUI MIOTOAME tesut se vor forma oasele ~i articulatiile OCULAR CERVICAL£ membrelor, iar In ceea ce prive~te mu~chii, cei ai umarului ~i ~oldului provin din miotomul somitelor M!OTOAME res pee ti ve In timp ce mu~ch ii TORA CALE OMBILICAL extremitatii libere ale membrelor MIO TOA ME ' MIOTOAME provin din mezodennul somatopleural. Initial mugurii sunt perpendiculari pe MIOTOAME SACRA LE trunchi, insa pe masura ce se alungesc devin oblici, formand cu trunchiul un METAMERIA SOMITICA unghi de aproximativ 45°. LA EMBRIONUL UMAN La sfar~itul s.V - inceputul s.VI apar ~antul pumnului, respectiv ~antul gleznei. Distal de aceste ~anturi se evidentiaza o formatiune Hitita - paleta. in s.VII noi fenomene modifica morfologia viitorului membru: Apare ~anful cotului (respectiv al genunchiulw) Fiecare membru are trei segmente - proximal (brat, coapsa), distal (antebrat, gamba) ~i pa/eta (viitoarea laba a m'inii, repectiv a piciorului) Pe piiI{ile.}ate1:r1kale membrelor apare cfite o proeminenfiila nivelul ~antului ....-i;...-~..,..._.__

Anatomia lunc{ionalii a membrelor

10

cotului/ genunchiului ce va deveni cot/ genunchi - ambele plasate in pozitie lateralii Pe marginea libera a paletei apar ~anfurj}e radiare care vor delimita degetele, unite initial prin m~mb.ramjnterdigLtalii - (digW conjunct1) in s. VIII cotul ~i genunchiul sufera o rota tie de 90°, cotul dinspre lateral spre postehor iar genunchiul spre medial~i anterior. Tot acum dispare membrana interdigitala, degetele devenind digiti inconjuncti (primul care se individualizeaza este degetul III - mediusul). Pa fata palmara, respectiv plantara a main ii (respectiv plantei) apar in dreptul extremWitii distale a metacarpienelor/ metatarsienelor ~i in dreptu1 falangei I pernifele tactile care au in strucutura lor aglomerari de receptori tactili.

Dezvoltarea tesutului membrelor ' Din somatopleura se desprinde tesut mezenchial care se dispune In axul lung al membrelor sub forma de masa unica. In s. VI apar puncte de cond1ificare In diafiza oaselor lungi ale membrelor, iar tn luna a II - a se formeaza modelele cartilaginoase ale oaselor lungi (humerus, femw~ radius, ulna, fibula, tibia). In aceste modele cartilaginoase apar puncte de osificare ce vor genera formarea diafizelor oaseJor 1ungi. Tot in luna a II - a apare ~i punctul de osificare pentru corpul osu!ui 1Jeon, urmand a aparea ulterior puncte de osificare pentru restuJ scheletului ce va fi cvasi-format la na~tere:

c

CRASTA ECTODERMICA AP!CALA

OASE CARP/ENE RADIUS

HUMERUS

PROEM!NENTA

OASE META CARP/ENE

D

E

COTULU!

DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI SUPERIOR

A. EMBRION DE 28 DE ZILE. B. SCHEMA MEBRULUI SUPERIOR CA MUGURE. C. EMBRION DE 33 DE ZILE. D SI E. LA INCEPUTUL SI FINELE SAPTAMANII A 6-A.

Dezvoltarea membrelor

11

OSUL OCCIPITAL

B

-·-VERTEBRE

c META TARS/ENE

SCHELETUL EMBRIONULUI UMAN DIN SAPTAMANA A 8-A (A), A 9-A (B) $I A 10-A (C) Luna III - corpul metacarpienelorl metatarsjenelor, co1pul falangelor

~i

corpul

jschionului. Luna IV - c01pul pubjsului. Luna V - VI - corpul calcaneu/ Luna VII - co1pul talusu/uj Luna__l_X - In vecinatatea datei na~terii apar doua ouncte de osificare, unul pentru epifiza distaJa a femurului ~i altul pentru epj/]za proximalii a tibiei denumite p.1JJ1£l~ &_q]M_d ~i utilizate In medicina legala. Celalalte puncte de osificare apar dupa na~tere, anume pentru epif]zefe oaselor fungi, pentru extremitafile metaca1pk11elor ~i metatarsiene/01~ extremitaple fafange/01~ pentru toate oasele ca1piene ~i pentru toate tarsienele cu exceptia corpului calcaneului ~i al talusului.

Dezvol tar ea articulatiilor membrelor '

intre modelele cartilaginoase ale oaselor lungi se atla un disc intercondral format din meze1ichimuLsam11tople.ura1. In luna III el dispare ~i se formeaza cavitatea articularii. Tot din mezenchim se formeaza capsula artkulara iar pe fata ei profunda sinoviala (cu aceea~i origine).

12

Anatomia funcponalii. a membrelor

MEMBRANA -::..;..-SINOVIALA

·: - -CA VITA TE ART/CULARA !

CAPSULA ART!CULARA

-.......-:---PERICONDRU --MEZENCHIM

.·. ·. :·.. ~:

B

A

DEZVOLTAREA UNEI ARTICULATII DIARTRODIALE. ~ i A. IN PERIOADA EMBRIONARA. B. LA ADULT. in a_rticulatiilej1xQngr_uente (in care suprafetele nu sunt perfect complementare) apar

discurj (art. temporo-mandibulara) sau menjscun" (art. genunchiului) ce difera anatomic prin aceea ca discul adera strans de fata profunda a capsulei, impartind cavitatea articulara in doua etaje (supradiscal ~i infradiscal), pe cand meniscul nu adera de fata profunda a capsulei ~i deci nu lmparte cavitatea articulara In etaje diferite. in artic_:ulatiile imobile sau cu mobilitate_.r.e.dusa materialul discului intercondral se , transforma in {esut /]bros - sindesmoze, sau In {esut osos - sinostoze.

Dezvoltarea

mu~chilor

membrelor

In ceea ce prive~te evolutia mu~chilor membrelor, 1n cazul mm.

umarufuj ~i ai ~oldului materialul provine din mioto1:nu_ls.QIDitic, in timp ce pentru mm. extremHfifilor Jjbereprovine din mezodermul splanhoopleural. Initial acesta se dispune in lungul axului membrelor sub forma de material premuscular nesegmentat ce va incepe sa se fragmenteze in luna a III -a, mai intai aparand extensorij ~i apoi ~i flexorH Lajumatatea Junei a IV - a mu~chii membrelor lncep a se contracta, contractura lor fiind perceputa de viitoarea mama.

Anomalii de dezvoltare a membrelor Anomaliile de dezvoltare ale membrelor i~i au la baza o serie complexa de factori, dintre carecei mai importanti deamintitsuntradiafiile(Hiroshima,Nagasaki)factoriigene[jd, virusurile (virusurile rujeolic, rubeolic, gripal dadi aqioneaza asupra mamei 1n intervalul s. IV - s. VIII, deci in perioada embrionara cresc ~ansele unei anomalii congenitale) ~i alte boli ale mamei cum ar fi sj//Jjsul, e1itroblastoza, SIDA. De menponat ca inclusiv unele medjcamente cresc riscul de fat cu anomalii (TaHdomida, calmant administrat In trecut femeilor gravide). Amelia este o anomalie ce consta in lipsa de dezvoltare a membrelor Ectromelia consta !n oprirea dezvoltarii membrelor In stadiul primitiv, deci acesta se va prezenta sub forma unei excrescente care la exterior are ectoderm iar in profunzime mezoderm splanhnopleural.

13

Dezvoltarea membrelor

j

MM. PROFUNZI

1

MM. SCURTf PROFUNZI

f NTERVERTEBRALI

Al SPATELUI MM.

l f

····,,.-MM. SCALENI Al

---......

\ MM.

MM.

+

\'---- MM. INFRAHIOID/ENI STERNAL

MIOTOAMELE

~I

__ )

ELEMENTELE LOR

EhQ.CQIIlelia rezulta in urma neaparipei ~antului cotului (genunchiului). In acest caz nu exista antebrat/ gamba sau brat/ coapsa iar laba mainii/ piciorului se prinde direct pe trunchi. Hemimelia reprezinta cazul complementar in care nu se diferentiaza paleta. Astfel, nu va exista mana respectiv planta, dezvoltandu-se 1nsa brat, antebrat, coapsa ~i gamba. Melomelia sau schizomelia se caracterizeaza printr-un membru scindat in sens longitudinal ce da impresia de membru dublu. MicrnmeJia este o anomalie de dezvoltare in lungime a membrelor,acestea avand dimensiuni reduse. Totu~i, acestea sunt diferentiate in cele trei segmente amintite mai sus (proximal - brat, coapsa, distal - antebrat ~i mana, gamba ~i planta). Ahrn._bia se define~te ca fiind lipsa de dezvoltare a bratului Apodia reprezinta lipsa de dezvoltare a labei piciorului Acheiria este o anomalie caracterizata prin lipsa mainii Sirenornclia este o anomalie i'ntalnita Ia membrele inferioare, caz In care cele doua membre inferioare sunt unite pe linia mediana ~i se termina intr-o forma conicii. UrnmeJia se deosebe~te de precedenta prin prezenta la capatul distal al celor doua membre inferioare unite intre ele pe linia mediana a unei singure_Jabe a piciorului. Simclia face parte din aceea~i categorie, cu diferenta ca la capatul distal sunt doua labe ale piciorului. Eleuteromelia este o anomalie care in ultima instanta a , consta dintr-o malrotatie ' membrului inferior. Genunchiul, initial lateral, illJ se roteaza spre medial pentru a deveni anterior, ci cu 90° spre lateral, devenind posterior. In acela~i timp, malformatia intereseaza ~i laba picioruJui,

14

Anatomja func{ionalii a membrelor

degetele privind posterioriar calcaiul ventral. S_i_rn:tst!1Zcle se caracterizeaza prin punti interosoase care leaga intre ele diferite oase. In cazul de fa}a se discuta insa sinostozarea ;mormalii a diferitor componente ale scheletului membrelor. Ca urmare, in cadrul acestei anomalii putem intalni radiusul sudat de ulna sau fibula de tjbje. De asemenea pot lega carpienele intre ele sau tarsienele intre ele, putand interesa de asemenea metacarpienele, metatarsienele sau falangele. A_m_p_ut_a_tll_e__c_0__n$_Oitak_ak__ membrclm se deosebesc de absentele congenitale ale diferitor segmente ale membrelor prin aceea ca in acest caz lipsa lor de dezvoltare se datoreaza formarii unui ~an{ circular(cel mai des cauzat de infa~urarea cordonului ombilical in juru1 unui membru) distal de care membrul nu se mai dezvolta. Ada.cJilia e caracterizeaza prin lipsa de dezvoltare a degetelor Hipru:la.clilia consta in lipsa a unuia sau mai mul tor degete, mana avand aspect de gheara. Polidactilia define~te prezenta supranumerara a 1 sau 2 degete. Hi~rfaJangia reprezinta segmentarea anormala a paletei. Degetele sunt mai lungi, fiind formate din 4 falange Microda_c_tili.a sau br.a.d.i.da.ctilia este opusa hiperfalangiei_, in acest caz fiind vorba de degete subdimensionate, formate din 1 - 2 falange SindactiUa - degetele sunt unite intre ele. Poate avea doua cauze: fie nu se resoarbe membrana interdigitala in s. VII fie au aparut pun}i interosoase care leaga degetele intre ele Clinodactilia este o malformatie care intereseaza falangele degetelor de la mana, acestea fiind inclinate spre lateral. Dichir.u..s este o anomalie ce privire la dezvoltarea mainii. ln acest caz este vorba de o mana ''dubla", deci exista o mana supranumerara, de cele mai multe ori incomplet dezvoltata ~i nefunqionala, care reprezinta imaginea in oglinda a "perechii" ei. Ab.£.e.o_..t:iL.c.o_ngenit.aUL_a_radiusului duce la dezvoltarea anormala a ulnei, care prezinta in aceasta ipostaza o concavitate ce prive~te lateral. Aceasta anomalie este adeseori corelata cu o clinodactilie. Luxatia c~ de ~old apare mai frecvent la nou-nascutii de sex feminin ~i poate fi cauzata fie de o dezvoltare redusa a spran__c.meL_acet.ab..ular.e fie de dezoltarea redusa capului femural care iese astfel destul de u~or din acetabul. :Varus__equinus este o malformatie a labei piciorului ce se a~eaza in acest caz in extensk, adducfie ~i supinafie (talpa piciorului prive~te spre medial) Acondroplazia este o anomalie cauzata de tulburari enzimatice genetice la nivelul cartilajelor de cre~tere, lipsa lor de dezvoltare ducand la lipsa de dezvoltare a oaselor. Eozit@ !nalta _a__membrclill cu caracter anormal se datoreaza unui viciu de coborare a membrelor

Dezvoltarea arterelor membrelor Ik.zvoltarea arterelor_nmbn1lui torack incepe in s. VI

~i

suporta

patru__~tape:

1n prima eta pa, in s. VI, prin inmugurirea a. subcla vji ia na~tere a. axdarii, care prin inmugurire formeaza a. brahialii, iar din aceasta a. jnterosoasii. La nivelul antebratului distal aceasta din urma furnizeaza aa. digita/e

1n a doua etapa, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. medjana care coboara la antebrat. Ea va ingloba a. interosoasa, iar distal va furniza aa- digHaie in etapa a treia, prin inmugurirea a. brahiale ia na~tere a. ulnara care va cobori pe

Dezvoltarea membrelor

15

marginea rnediaJa a antebratului, avand lateral a. mediana care are inglobata a. interosoasa. Distal, a. ulnara se anastornozeaza cu a. mediana ~i din aceasta se desprind aa. digitale. in ultirna etapa, prin inrnugurirea a. brahiale ia na~tere a. radialii care se va anastornoza distal cu a. ulnara (care a lnglobat deja a. rnediana ~i a. interosoasa). Din aceasta anastornoza pleaca aa. digitale.

in s. VII, prin inmugurirea a. iliace inteme (hipogastrice) ia na~tere a. ischiadjcif ce va cobori pe fata posterioara a coapsei. Ea va da na~tere prin inmugurire a. poplitee care ajunge in viitoarea regiune poplitee. Distal a. poplitee, printr-un proces de lnrnugurire va da na~tere a. interos~ase care coboara pe fata posterioara a garnbei. Distal, din ultima vor pleca aa. digita/e. In eta pa urrnatoare, prin inrnugurirea a. ihl1ce externe ia na~tere a. lemuralii care coboara pe fata anterioara a coapsei. Distal a. fernurala se anastornozeaza cu extrernitatea proximaUi a a. poplitee. Astfel, in aceasta artera va fi adus sange al a. fernurale. In acela~i timp, a. ischiadica se atrofiaza ~i devine a. fesierii infen·oarii (una din rarnurile parietale ale a. iliace interne) in ultima etapa a. poplitee prin inrnugurire da na~tere la doua artere - a. JibjilhLilfl@ioM;i care coboara pe fa{a anterioara a gambei ~i distal fumizeaza aa. digitale dorsale ~i a~ __tibii111I p_asI_ei]QiUJ. Aceasta din urrna va furniza initial a. peronierii (ramura mai putemica) iar distal va da na~tere la a. plantarii media/ii ~i a. plantarii /atera/a din care se vor desprinde aa. digitale plantare.

Dezvoltarea venelor membrelor Injurul mugurilormembrelorexista un sinus venosmargin,1/care le inconjoara. Din acest sinus marginal se vor forma venele marnbrelor, unele fiind de provenienta primarii, iar altele de provenienta secundarii. Pentru membrul toracic de provenienta primara sunt vv. bazilicii, humeralii ~i axilarii, iar de provenienta secundara este v. cefalicii (ce se deschide initial in v. jugulara interna iar in final in v. axilara). La membrul pelvin de provenienta primara sunt vv. tibiaM anterioarii ~i safenii mica, iar de provenienta secundara sunt vv. {jbialii posterioarii, poplitee, femura/ii, safenii mare. ARTER A ARTER A BRAH/ALA --ARTERA

RADIAL4_...-:

ULNA RA

MEDIANA ' _ ARTERA ~- ARTERA INTEROSOASA :. MED/ANA PLEX AL MAIN/I

BRAH/ALA

RAD/ALA ((

{/

ARTER A

AR TERA

ARTERA u

ARTERA

"·~ I•.

.I.h.~~-

Al/TEI/A ULNARA

.JJ ARTERE

1"f-

DIG !TALE

!I \. rn ·:

~

/.

RAD/ALA

_;i

ARTERA

-~

INTEROSOASA ARTERE

ARTER A • ~-ULNARA

i =~

ARTERA

~~·; .i-j MED/ANA .

DIG/TALE --

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI SUPERIOR

h~ ARCADA

PALMA RA

16

Anatomja !Uncponalif a membrelor A. ILIACA

I

• 1

•••

EXTERNA

i• I

•••

ARTER A FEMURALA A. TIBIALA

-

.. I

A. /LIACA-1

1.

EXTERNA

- A. PDPLITEE

A. A. TIB/ALA

L

ANTER/DARA A. ISCHIADICA

(.~-A.

·

ANTER/DARA

FEMURALA

A. T!BIALA

n

d)

PLEX AL PLANTE/

ARTER£ DIG/TALE

DEZVOLTAREA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR

PUBIS

TIBIA

\

:...~,>~······~ . .•. •QOOf\ I... , - ..... -..... . \

...

_"

_ , ....~oO······

'~:~~~,·

A

-.

~..../

..:·

FEMUR FIBULA

: .

B

·.·· FEMUR

.~or\'

oU O~'lJ •

ti

IL/ON

· .

~a_•



PUBIS

CAllTILAJE TAI/SALE CAllTILAJE META TAI/SALE

c

DEZVOLTAREA SCHELETULUI MEMBRULUI INFERIOR A. ~I B. INCEPUTUL ~I FINELE SAPTAMANII A 6-A C. SAPTAMANA A 8-A

17

Scheletul membruJuj superjor

Scheletul membrului superior (ossa membri superioris)

Scheletul membrului superioresteformat din oaselecenturii scapulare si din scheletul membrului superior liber.

Centura scapulara (Cingulum membri superioris) Centura scapulara este alcatuita din scapula ~i din clavicula. Ea leaga membrul superior de trunchi, mu~chii care aqioneaza asupra ei conferindu-i o mare mobilitate.

Scapula (Scapula) Scapula sau omoplatul (grec. omos =spate, platos = turtH) este un Q_~J~.t, turti t anter.oposterior, ~~ forrna triunghiulara cu baza cranial, ~r c.oncav anterior, subtire in 213 mediale ~i mai gros 1_n 1/3 laterala. Este ~~zata in_ partea post~rosuperioara a toracelui~lIJ 9reptuJ coastelor II-VII, reprezentand osul principal al centurii .~capulare, articulat cu clavicula ~i humerusul. Scapula prezinta doua fete: costa/a (sau anterioara) si p9sfe1ioq.rii; trei margini: superjoarii, medjaJii si /fl~rala ~i ~rei unghiuri: superio1~ infe1ior si lateral. Fata costala sau anterioara (Fades costalis), orientata anterior ~i medial, este concava atat in sens cranio-caudal, cat ~i in sens transversal, de unde ~i numele de fosa subscapulara (fossa subscapularis). Aici se remarca 3-4 creste transversale, cu direqie u~or oblica, de jos In sus ~i dinspre medial spre lateral, pc care se insera m. subscapular. In partea laterala a fqci anterioare, mai aproape de marginea superioara a osului, se afla gaura nutritivii. In :­ . humerala, prin punerea In tensiune a capsulei articy]are. Deci ~l_!ste §i tensor al cap~ulei articulatiei umarului. '

Ana tomja lunc{ionalfi a membre/or

42

(m.

•lr I ,,_. tBtfi

M.

M. ROTUND PRONATOR M. FLEXOR RADIAL

M. SUP/NA TOR

AL CARPULU! M. PALMAR LUNG M. FLEXOR SUPERFICIAL

M. BRAH!ORADIAL

AL DEGETELOR M. FLEXOR ULNAR

ttMU§Chiul __s..uh.s.capular (m. subsacpularis) __

N. TIBIAL N. FIBULAR COMUN N. CUTANAT SURAL MEDIAL

N. CUTANAT SURAL LATERAL

M. GASTROCNEMIAN . R. COMUNICAN7:4 A N. FIBULAR

N. SURAL

TENDON CALCANEAN N. TIBIAL (RAMURA CALCANEANA MED!ALA}

NN. REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI

~I

AI REGIUNII FESIERE

Anatomia func{ionala a membrelor

234 N. FESIER SUPERIOR

INFERIOR N. FEMUROCUTANA T ~'""~~\L,lll..,__-t-;

POSTERIOR NN. CLUNI! INFERIOR!

POSTERIOR f1BULAR COMUN R. COMUNICANTA FIBULARA N. FIBULAR SUPERFICIAL N. SURAL CUTANA T LATERAL

nervului femural. in leziuni ale nervului ischiatic, anestezia se instaleaza pe un teritoriu mai redus. Nervul fibular comun (nervus fibularis communis) (L 4 -L,) este ramura terminala laterala a nervului ischiatic. Coboara oblic in jos ~i lateral, de-a Jungul marginii mediale a tendonului mu§chiului biceps femural. Ocole~te in continuare capul fibulei, a§ezanduse mai apoi intre fibula §i mu§chiul peronier lung. Raportul sau apropiat cu capul fibulei explica de ce nervul fibular comun poate fi cuprins in calusul format J'n urma unei fracturi la acest nivel. Nervul patrundc in continuare in mu§chiul peronier lung, unde se divide In cele doua ramuri ale sale: nervul

!Jbularprofund (nervus fibula1is profundus) §i nervul fibular superficial (nervus fibula1is superficia/is). Din nervul fibular comun se desprind doua ramuri colaterale: nervul sural cutanat lateral (nervus

cutaneus surae Jatera/js) ~i ramura comunicanta a nervului fibular (ramus communkans nervus fibularis).

Nervul sural cutanat lateral are originea in nervul fibular comun, cand acesta se afla In fosa poplitee. Coboara peste mu§chiul gastrocnemian lateral §i se distribuie tegumentelor de pe fata postero-laterala a N. ISCHIADIC genunchiului, cat ~i de pe fata ]aterala a gambei, pana -SCHEMAin dreptul maleolei laterale. Ramura comunicanta a nervului fibular comun se desprinde fie din nervul fibular comun, fie din nervul sural cutanat lateral. Este situat sub fascia de pe fata posterioara a gambei. In final el se une§te cu nervul sural cutanat medial, ramura nervului tibial ~i formeaza nervul sural. Nervul fibular superficial (nervus fibularis superficialis) are originea in grosimea mu~chiului peronier lung §i coboara in loja laterala a gambei, intre mu~chii peronier lung §i scurt. In continua re coboara pe mu§chiul peronier al treilea, fiind separat de mu§chiul lung extensor al degetelor prin septul intermuscular anterior. Perforeaza fascia gambei in treimea distala, devenind superficial. In traiectul sau da ramuri musculare (rami musculares) pentru mu~chii peronieri, cat ~i ramuri cutanate care inerveaza tegumentele din regiunea antero-laterala a gambei. Terminal se imparte In nervul cutanat dorsal medial (nervus cutaneus dorsa/is media/is) ~i

nervul cutanat dorsal intermediar (nervus cutaneus dorsa/is intennedius). Nervul cutanat dorsal medial trece anterior de articulatia talo-crurala §i de retinacu1ul mu§chilor extensori, fiind paralel cu tendonul mu~chiului extensor lung al halucelui. Din el se desprind doi nervi digitali pentru fa ta laterala a degetului II ~i mediala a degetului III, cat ~i pentru fata mediala a halucelui. Nervul cutanat dorsal lateral trece §i el anterior de articulatia talo-crurala ~i retinaculul mu§chiului extensori, indreptandu-se lateral. El 1ncruci~eaza superficial mu§chiul extensor scurt al degetelor ~i se a~eaza 1ntre tendoanele acestuia destinate degetelor III §i IV. Ajuns la baza degetelor (articulatia metatarso-falangiana), din nervul cutanat dorsal lateral se desprind nervii digitali dorsali pentru partea laterala a degetului III §i partea mediaUi a degetului IV. Nervul fibular profund (nervus fibulaJis profundus)se desprinde ca ~i nervul fibular superficial

Nervii membru/ui inferior in grosimea mu~chiului peronier lung. Strabate septul intermuscular anterior, ajungand in regiunea anterioara a gambei, pe membrana interosoasa, unde vine in raport cu artera ti biala anteri oara, fa ta de care ini ii al este situat lateral, apoi o incruci~eaza anterior, in final plasandu-semedial de artera. in partea proximala a gambei se afla intre mu~chiul tibial anterior, plasat medial' ~i mu~chiul extensor lung al degetelor, plasat lateral. In partea distala a gambei devine mai superficial, avand medial mu~chiul tibial anterior, iar lateral mu~chiul extensor lung al halucelui. In continuare trece pe sub retinaculul extensorilor, profund de mu~chii lung ~i scurt extensori ai halucelui ~i la partea distala a primului spatiu interosos se imparte in nervi digitali dorsali ai piciorului (nervi digitales dorsales pedis) pentru fa ta laterala a halucelui ~i pentru fa ta mediala a degetului II. Nervul digital dorsal lateral al halucelui continua traiectul nervului fibular profund, fiind a~ezat intre mu~chii lung ~i scurt extensori ai halucelui. fn ultima sa portiune, nervul este incruci~at de tendonul mu~chiului scurt extensor al halucelui. Nervul digital dorsal medial al celui de al II-lea deget trece profund de mu~chiul scurt extensor al degetelor. Din nervul fibular pro fund se mai desprind

235

/V. FIBULAR

COM UN N.

PROFUND N. FIBULAR SUPERFICIAL

LUNG AL DEGETELOR

EXTENSOR LUNG AL HALUCELU/ N. CUTANAT DORSAL INTERMEDIAR

N. CUTANAT DORSAL MEDIAL

N.CUTANAT

PROFUND

~i

ramuri musculare (rami musculares) N. FIBULAR COMUN pentru mu~chii din regiunea anterioara a -RAMURIgambei, mu~chii tibial anterior, extensor lung : al degetelor, cat ~i pentru mu~chii extensor scurt al degetelor ~i extensor scurt al halucelui (ultirpii doi mu~chi sunt situati pe fata dorsala a labei piciorului). Nervul peronier co~un ~i ~u ramurile sale terminale comanda mu~chii care redreseaza piciotul fn timpul mersului. De acest nerv tine: - extensia piciorului (flexia dorsala) asigurata prin mu~chii tibial anterior, extensor lungl al degetelor, extensor lung al halucelui ~i peronierul tertius; - extensia degetelor, asigurata de mu~chiul extensor lung al degetelor, mu~chiul exten~or scurt al degetelor, mu~chiul extensor scurt al halucelui ~i mu~chiul scurt extensor al degetel r; - adducfia ~i eversiunea (prona,tia) piciorului depinde de mu~chii peronier lung ~i sc rt; - flexia plantara a piciorului, la care contribuie mu~chiul peronier lung. Rolul senzitiv al nervului fibular comun. Din punct de vedere senzitiv, nervul fibu ar comun, prin nervul fibular superficial, inerveaza tegumentele feiei antero-laterale a gambei ~if ta dorsala a labei piciorului, exceptand marginea laterala a piciorului, pielea din dreptul degetu ui V ~ijumatatea laterala a degetului IV. Prin nervul fibular comun inerveaza tegumentele de la nivelul 1

I

236

Anatomia functfona/fi a membrelor '

fetei laterale a halucelui ~i mediala a degetului II, deci regiunea primului spatiu interosos. Dadi N. SURAL nervul fibular profund este lezat, anestezia este CUTANAT MEDIAL redusa la nivelul primului spatiu interdigital, RR. MUSCULAR£ ·t-, ,: iar daca este lezat nervul fibular superficial, ~ ·1 pierderea sensibilitatii se constata pe fata RR. MUSCULAR£,\; .. MUSCULANE postero-]ateralaajumatatii inferioareagambei, 'f'l / _,/- . la nivelul maleolei fibulare ~i in partea mijlocie a regiunii dorsale a labei piciorului. Nervul tibial (nervus tibiahs) (L 4 -S 3 ), N. INTEROSOS ramura de bifurcatie mediala a nervului AL GAMBEi ischiatic, este mai voluminos decat nervul fibular comun, continuand direqia nervului ischiatic In axul fosei poplitee. Este eel mai N. PLANTAR} lateral ~i superficial element al manunchiului vasculo-nervos popliteu, artera poplitee fiind MEDIAL R. SUPERFICIALA R. PROFUND f_.·,···· .. · si tua ta eel mai medial ~i eel mai profund. Lateral ..·. . l\ NN. DIGITALI rt );'J,"' de nervul tibial, in fosa poplitee se afla nervul NN. DIGITALl-.;..,.~: ,)A \'N"'PLANTARI COMUNI 1 fibular comun. Medial de nervul tibial se afla PLANTAR! COMUNJ "·' ;y~r~u;... NN. DIG/TALI ~i crosa venei safene mici, care se deschide In i,.~.,ll.f·' PLANTAR! PROPNll vena poplitee, situata 1ntre artera poplitee ~i nervul tibial. Profund de nerv se afla ganglionii N. TIBIAL poplitei ~i fata posterioara a articulapei -RAMURIgenunchiului, acoperita de mu~chiul popliteu. Uneori, nervul tibial este incruci~at posterior de o anastomoza venoasa 1ntre vena safena mica ~i mare. In continuare, nervul tibial trece printre mu~chii gastrocnemian medial ~i lateral ~i apoi sub arcada mu~chiului solear. in regiunea posterioara a gambei se afla intre mu~chiul triceps ~i mu~chii profunzi ai gambei, fiind plasat initial posterior de vasele tibiale, iarmai distal lateral deele~i medial de vasele peroniere. In treimea distala a gambei se afla mai superficial, fiind situat medial de tendonul mu~chiului triceps (tendonul lui Achile) ~i mai apoi patrunde in ~antul retromaleolar medial, unde nervul tibial se bifurca in ramurile sale terminale: nervii plantar medial ~i lateral. Bifurcarea nervului tibial are lac proximal de bifurcarea arterei tibiale posterioare. in ~antul retromaleolar medial, nervul tibia] este situat lntre tendoanele mu~chilor flexor lung al degetelor (anterior) ~i flexor lung al halucelui (posterior). Medial, la acest nivel, se afla retinaculul flexorilor. Pe parcursul sau, nervul tibial furnizeaza mai multe ramuri: 1) ramurj musculare (rami musculares) pentru mu~chii posteriori ai gambei; 2) nervul interosos al gambej (nervus interosseus crwis) coboara pe fata posterioara a membranei interosoase, careia Ii furnizeaza ramuri ~i, de asemenea, mai emite ramuri articulare pentru articulatia tibiofibulara ~i talocrurala; 3) nervul cutanat sural medial (nervus cutaneus sunw media/is) se desprinde din nervul tibial In fosa poplitee ~i coboara intre mu~chii gastrocnemian medial ~i lateral, fiind situat sub fascia gambei; in treimea proximala a gambei se une~te cu ramura comunicanta a nervului peronier comun ~i formeaza nervul sural (nervus surajjs), acesta perforeaza fascia gambei ~i se a~eaza lntre fascie ~i tegumente, lateral de vena safena mica ~i tendonul mu~chiului triceps sural; in continuare ocole~te posterior maleola fibulei, terminandu-se pe marginea laterala a piciorului sub numele de nervul cutanat dorsal lateral (nervus cutaneus dorsalis Jateralis), din care se desprind nervi digitali dorsali pentru fata laterala a degetului IV ~i fetele laterala ~i mediala a degetului V. Nervul plantar medial (nervus planta1is media/js) are originea in nervul tibial, la nivelul

~\

Nervjj membrului infedor

2:7

canalului calcanean medial, inapoia tendoanelor mu~chilor tibial anterior ~i flexor lung degetelor, fiind acoperit la acest nivel de retinaculul flexorilor. In continuare este acoperit e mu~chiul adductor al degetului mare, trecand apoi in interstitiul dintre mu~chiul adductor degetului mare ~i mu~chiul scurt flexor al degetelor, unde se afla lateral de artera plantara medial~. Pe parcurs da ramuri pentru: mu~chiul adductor al halucelui, mu~chiul scurt flexor al halucel i, primii doi mu~chi lombricali, mu~chiul flex or scurt al degetelor, m~chiul patrat al plantei, pent u articulatiile tarsiene, cat ~i nervul digital plantar pentru fata mediala a halucelui. Nervul plant r medial se termina prin trei nervi digita/i plan tad com uni (nervi digitales plan tares commune), care sunt situati in primele trei spatii interosoase, intre aponevroza plantara ~i mu~chiul sc rt flexor al degetelor. Nervii digitali plantari comuni se impart in nervi digitali plantari prop ii (nervi digitales plantares proprjj) pentru fe{ele care se privesc ale primelor patru degete. Nervul plantar lateral (nervus planta1is Jateralis), de la originea sa din nervul tibial, la nivel l canalului calcanean medial, se indreapta spre lateral, impreuna cu artera plantara laterala sp e al V-lea metatarsian. Nervul plantar lateral este a~ezat medial de artera omonima. Impreuna u artera plantara laterala trece initial intre mu~chii adductor ~i flexor al degetului V. in ac st interstitiu, nervul plantar lateral se desface in ramurile sale terminale: superficiala ~i profun a. Ramura superficialii (ramus supeJtlciiJiis) se imparte in nervi plantari comuni (ne1 vi digHales plan tares communes), din care se desprind a poi nervii digitali plantari proprii (ne1 vi digitales plan tares prop1ii), destinati fetei laterale a degetului IV ~i fetelor mediala ~i lateral~ a degetul ui V. Ramura profundii (ramus profundus) se afla in profunzimea lojei plantare mijlocii, int e mu~chiul scurt flexor al degetelor ~i mu~chiul patrat plantar. Ramura profunda este 1nsotita m traiectul sau de arcul plantar al arterei plantare laterale. Din ramura profunda a nervului plant r lateral se desprind ramuri destinate mu~chilor interoso~i plantari ~i dorsali, lombricali III ~i I , mu~chiului adductor al halucelui. Se mai desprind ~i ramuri pentru articulatiile vecine ~i une ri se mai poate desprinde ~i o ramura pentru mu~chiul patrat al plantei, care mai prime~te 1nsa ~i o ramura din nervul plantar medial. Rolul motor al nervului tibial Nervul tibial inerveaza mu~chii flexori ai gambei (mu~chiul triceps sural) ~i piciorului (mu~c ii flexor lung al degetelor ~i flexor lung al halucelui), mu~chii adductori ~i cei care fac inversiun a (supinatia), rididind marginea mediala a piciorului ~i coborand-o pe cea laterala (mu~chiul tib"al posterior). Inerveaza de asemenea toti mu~chii din regiunea plantara a piciorului. Deci, in caz e lezare a nervului tibial, nu se mai produc mi~carile de flexie, adduqie ~i abduqie a halucel i, abduqia ~i flexia degetului mic, flexia primelor doua falange ale degetelor II-V (mu~chiul sclrt flexor al degetelor), flexia falangei proxirnale ~i extensia ultimelor doua la degetele II-V (mu~c ii lombri~~l.i, intero~o~i do1~sal! ~i pla_ntari), de?a_:tarea deg~telor II-IV.. f~ta de a~ul picio~ului (mu~ch11 mteroso~1 dorsah) ~1 aprop1erea lor tata de acela~1 ax (mu~chu mteroso~1 plantan). Rolul senziliv al nervului tibial Teritoriul senzitiv al nervului corespunde fetei posterioare a gambei, din treimea medi a gambei pana Ia maleola fibulara, tegumentelor calcaiului, fetei dorsale a degetului V In intregi e, afetei dorsaledinjumatatea lateralaa degetului IV, marginii lateralea piciorului, cat~i tegumentel r de la nivelul fetei plantare a labei piciorului. Anestezia care se instaleaza nu este atat de inti sa pe tot teritoriul senzitiv al nervului tibial, ci este mai limitata, fiind cornpensata de nervii veci i.

Anatomia func[jonalii a membrelor

238

'

i

i

I

i

\

\

:1;.

/

. ;f

;j~· J

f

}t

.

"'tN. SURAL

l

i

;

N. CUTANAT

t

cA~~;::~~E.1.'. ·JJ9. . ~.·~-.:· ~ .~ ::::~~' ·.f rr.,_ f"' . . - . ~.

MED/ALE

\...... · .

CALCANEENE LA TERALE

N. SURAL

l N. TIBIAL

1i\~'N. 1

t

ti ,!

RR. ALE

?'I\

N. SAFEN . / !

°'·

!

I

,

'



• 1 ! •

FIBULAR COM UN

... d

,.,

~R.

\

i '. \

COMUNICANT f1BULAR

i" t '

. SURAl

'

SURAL CUTANA T

rr~

CUTAN4 T DORSAL

RR. CALCANEENE MED/ALE RR. CALCANEENE LA TERALE

NERVII CUTANATI DIN REGIUNEA POSTERIOARA A GAMBEI '

2 9

Articulatiile membrului inferior '

Articulatiile membrului inferior '

Articulatiile membrului inferior, paralel cu oasele sale prezinta la om o mare soliditat , in comparatie cu cele ale membrului superior. Solicitarile deosebite care apar datorita statiurl°i bipede, prin sustinerea verticala a greutatii corpului, impotriva gravitatiei, due la o dezvolta e mare a aparatului capsuloligamentar, a suprafetelor ~i cartilajelor articulare, adaptate statiunii ~i motilitatii. Aceasta adaptare pentru sustinerea in statica ~i locomotie se face In defavoar a amplitudinii mi~dirilor, care aici sunt mai reduse decat la membrul superior, adaptat pent u mi~cari de finete.

Articulatia

~oldului

Anatomia articulatiei

~oldului

Articulatia coxo-femurala este o en rtroza situata la radacina membrului inferior. E ' rea izeaza intre capul femural ~i acetabul, fiind o articulatie cu conducere ligamentara. "'\""

Fetele articulare sunt:

--

,,, fuinc ma ii} Datorita faptu~-cKesteorientat nu numai de jos :i'n sus, ci ~i dina l_!:!ng al c2!_~i face cu planul fl.212.tal un un hi de 15°-25° d · · rt""'~"""~ suprafata sa, cu exceptia fosetei, capul femural este acoperit de cartilaj hialin. ~@ulu@est~_o suQ.rafata hemisfcr.ka situata pe fata laterala a coxalului, la unirea cel~r trei oase compon~nte. Suprafata articulara a acetabului este un inel incomplet - fata Junata - situ~t la periferia acetabulului ~i evidentiata eel mai clar cand presiunea exercitata de greutatea corpul~i Setra~iatiei in ortostatism. Fosa acetabulara este nearticulara, lipsita de cartilaj, dar conpne tesut fibroel~stic bogat, larg acoperit de membrana sinoviaiaffejurul acetabulului se afl? un fibrocartilaj inelar cu rolul de a-i mari adancimea pana la 2/3 dintr-o sfera - labruI acetabulan. El are forma triunghiulara in secpune ~i adera strans de periferia cavitatii, traverseaza incizur' 2

240

Anatomia functionala a membrelor '

LIO. ISCHIOFEMURAL

LABRUMUL ACETABULAR

LIO. /LIOFEMURAL .:: ...,.

ZONA ORB!CULARA COLUL FEMURAL TROHANTERUL MIC

ARTICULATIA $0LDULUI DESCHISA

acetabularaca ligament transvers acetabular, completand cercul.Astfel, incizuraeste transformata intr-un orificiu pe unde tree vasele ligamentului capului femural. Marginea libera a labrului acetabular are o deschidere mai mica decat ecuatorul capului femural, participand la mentinerea lui in acetabul. Kurrat ~i Oberlander au masurat grosimea cartilajului articular la nivelul capului femural ~i al cavitatii cotiloidiene ~i au gasit o valoare maxima In patrimea antero-superioara a acetabulului ~i In patrimea antero-laterala a capului femural. Mijloace de contenFe: · capsula articulara are forma unui trunchi de con cu baza mare inserata medial pe circumferinta acetabulului, trecand cu Iigamentul transvers peste incizura acestuia. Baza mica, situata lateral se insera anterior pe linia intertrohanterica ~i posterior pe fa}a posterioara a colului femural, la 1- 1.5 cm medial de creasta intertrohanterica. Fata de aceasta linie de inserve a capsulei, trohanterul mare cu fosa trohanterica ~i trohanterul mic raman extracapsular. Capsula articulara este formata din doua randuri de fibre: circulare ~i longitudinale. Fibrele circulare(zona orbicularis) dispuse la interior formeaza un "guler" injurul capului femural. Capsula este mai groasa in partea anterosuperioara (8-10 mm) ~i mai subtire In partea anteroinferioara (2-3 mm). Extern, este acoperita de mu~chi ~i separata de psoasul mare ~i de iliac prin burse. in pozi~ia normala a articulatiei cea mai mare parte a capsulei este i'n tensiune. De aceea in procesele inflamatorii articulare coapsa ia pozitie antalgica - de semitlexie ~i u~oara rota tie ex terna, prin care se realizeaza relaxarea capsulei cu diminuarea durerii. Capsula articulatiei coxo-femurale este 1ntarita de urmatoarele ligamente: · ligamentul iliofemural este triunghiular ~i foarte puternic dispus anterior de articulatie ~i intim amestecat cu fibrele capsulei.Varful Jui se insera mai jos ~i anterior de spina iliaca anteroinferioara, baza lui se afla pe linia intertrohanteridi. Prezinta in grosimea sa doua fascicule:

2411

Articulafiile membrului inferior

SPINA SPINA ILIACA ANTEROJNFERIOAR,4, CAPUL FEMURAL

TROHANTERUL MARE -

''

TROHANTERUL MIC

ARTICULATIA COXOFEMURALA DREAPTA ' -VEDERE ANTERIOARAunul cu direqie oblica care se termina pe marginea anterioara a marelui trohanter, sub micul fesier, ~i unul aproape vertical care coboara ~i se prinde anterior de micul trohanter. Hence l-a numit ligamentul in Y, fasciculul oblic, ligament ilio-pretrohanterian, cu rol in limitarea adduqiei ~i rotatiei externe, iar fasciculul vertical iliopretrohanterian cu rol in limitarea abduqiei[ ~i extensiei · ligamentul pubofemural este a~ezat tot anterior avand de asemenea forma triunghiulara. Baza sa se insera pe eminenta iliopectinee, creasta iliopectinee, ramura superioara a pubisulµi, iar varful sau se prinde anterior de mi cul trohanter. El limiteaza abduqia ~i rotatia laterala. Fibrtle sale se amesteca distal cu capsula ~i cu fata profunda a fasciculului vertical din ligamenruI iliofemural formand un "N" - ligamentul lui Welcker. · ligamentul ischiofemural 'intare~te posterior capsula. El pornqte de pe ischicl' n, posteroinferior de acetabul ~i se dispune 'in spirala superolateral, in spatele capului femural 0 parte din fibrele sale se pierd in capsula , in zona orbiculara, altele se insera anterior de trohanterica, profund de ligamentul iliofemuraL El limiteaza rotatia interna ~i adduqia coap ei. · ligamentu1 capului femural este o banda triunghiulara cu varful inserat 'in par ea anterosuperioara a fosei capului ~i cu baza inserata pe coxal prin trei fascicule: pe ligamenitul transvers al acetabulului, pe partea anterioara ~i posterioara a incizurii acetabulare. El este rezistent, suportand la adulti greutati de 45 de kg, ~i contine vase pentru capul femural. Filnd intraarticular, este cuprins ca intr-o teaca de membrana sinoviala. Ocazional, teaca sinoviala elste singura prezenta, lipsita de miez; foarte rar, atat teaca, precum ~i ligamentul lipsesc. Rolul ace~tui I

1

frsa

-

-

-

---~---------

-----~----------

Anatomia functfonaJa a membre/or

242

'

TUBEROZJTA TEA ISCHIADIC4

/ \

.

/ LABRUL ACETABULAR

/ /

ACETABULUL~-.1!

CAPSULA ARTICULARA COL UL ANA TOMIC

LIO. ROTUND-

CAPUL FEMURAL

SECTIUNE FRONTALA PRIN ARTICULATIA COXOFEMURALA DREAPTA ' ' LA NIVELUL AXULUI COLULUI ANATOMIC ligament este de "suspensor ~i hranitor"al capului femural dar ~i de limitator a] adductiei ~i rota\iei laterale cand coapsa este flectata. · zona orbiculara (Jjgamentul inelar Webe1) este o condensare a fibrelor circulare profunde ale capsulei. Fibrele acestui ligament sunt de doua feluri: cu origine osoasa care pleaca inferior de spina iliaca anteroinferioara, lnconjoara ca o ansa polul femural interior ~i posterior ~i fibre proprii semicirculare paralele cu spranceana acetabulului. · membrana sinoviala 'incepe de la marginea suprafetei articulare a femurului, acopera partea intracapsulara a capului femural, apoi trece pe partea intema a capsulei, pentru a acoperi labrul acetabular, ligamentul capului femural ~i fosa acetabulara. Ea este subtire la nivelul suprafetei profunde a ligamentului ilio-femural unde este comprimata de capul femural, iar uneori poate fi chiar absenta la acest nivel. Articulatia poate comunica cu bursa subtendinoasa a psoasului, printro deschizatura 'intre ligamentul pubofemural ~i portiunea verticaHi a ligamentului iliofemural . Raporturi: · anterior cu mm. pectineu, iliopsoas, drept femura1 ~i mai superficial cu continutul trigonului femural ~i nervul femural · posterior cu mm. piriform, obturator intern, gerneni, patrat femural ~i manunchiul vasculonervos infrapiriform · medial cu m. obturator extern · superior ~i lateral cu mm. fesier mijlociu ~i mic. Vascularizatie

~i

inervatie:

- arterele au originea in a. iliaca interna (a. obturatorie, a. ischiadica, a. fesiera superioara) ~i In a. femurala profunda (aa. circumflexe femurale mediala ~i laterala).

Articulatiile membrului inferior

243

'

LABRUL GLENOIDAL \ \

PUNCTUL DE OSJFICARE

ZONA ORB!CULARA

AL CAPULUI FEMURAL

LIG. ROTUND NUCLEUL DE OSIFICARE AL-j_", TROHANTERULUJ MARE

- JSCHIONUL

I

I

-

-~~ PORTIUNEA

ADIPOASA A

FOS~f

ACETABULARE __ _, OSUL PUBIS

i L!G.

AL

TRANSVERS.,

'"'ahs fa~·ia. Ann. Sur~. l 7.~ ( 1Y7 t ) 1 -· ~

W · Morphologic. physiologischcr Ouers.chnitt und Kraft des M. erector spinae im

Lumbalberekh des Menschcn. Z. Anat. Entwickl.·Gesch. J .32 ( 1970) l5S- l 9fl Uard. A. R .. M. l.at.arjt't. f·. Crestan,llo · Prccisiom. anatom.iques conc..-emant la partie superieurc du muscle grand droit de !'abdomen ct de ~a gainc. C. R, Ass. Anat. 148 (1970) ~~2-542 l.udwig. K. S ..· Die Fn.ihentwtcklung des Dens cpistrophei und seiner B~tndcr bcim Mcnschcn Morphol. Jb. qJ ( 19~3) 98-112 Lmlwig. K. S.: Die Fruhcntwil·klung dc:i-. Atlas um.I dcr Occipitalwirbcl heim Menschcn. Acta an at. (Basel) 30 ( 19)7) 444-·U·tl

Lvtle. W. J.: The inguinal and la,:unar Anat. (l..ond.) l lS (1974) 241 ·· 2; I

ligament~.

J.

306

Anatomia functionala a membrelor '

:\lt1dlll.\'. C. IJ .. The normal and pathologK anatomy of the transvcrsus ahdominis mu~de in m~ui­

nal and femoral hernia. Surg. Clin. ~-Amer. 51 (1971) 1251-12hl M11mbrini. 11.. ;\.I. Argeme. J. />. /lou:e. JI. J.nnan: A propos de rorifkt• aurtique du diaphragmc. ( .. R. Ass. Anat. 148 ( ft>70)43J-..WJ .\'u1han. II .. B. Arem·hurgh: An unusual v&1riation in rhc fifth lumbar ~md ...acral vcnchrac: a rx~,i­ blc cau~c of \'ertebral ~~anal narrowing. Anat. Anz. Ll:! ( 197.:!) 1.17- 148 .\'iethard. F. U .. Die Form-Funktionsprohlematik des !umbosakralen Uhergangc... Hippokrntcs. Stuttgan 19Xl Okada. M .. /\. /\oKi ..\I. bhi1: Em.Jurann: ~apac:ir~· of the erccwrcs spinae musck!t 111 slalic work. J. Anthrop. S."tC. Nippon 7X ( 1~70) 99- J IO Pierponr. R. L. . .-1. H'. Grigo/eir. JI. K. fine.~an: The tranwcrsalis fascia. A prat.1ical analysisot'an enigma. Amc:r. Surg. 3~ C1969) 737-7.tO Platzer. W.: funklicmcllc Anatomic dcr Wirbclsault:. In: Erkrankun~cn dcr Wirhd.,,aulc. hNg. von R. Hauer. Thieme:. Stutt~art 1975 (S. 1-6) Plmzer. W.: Die 7crvikokraniale Cbcrgangsrcgicm in Kopf~chmc-r;ren. hrsg. nm H. Tilffher cl al. Sprin~cr. Bi.:rlin I 9AA Preslar, F. / ... R. Pwz: l)as Lig. lnngitudinak posterius - Morpholo~ic unu Funktion. Morphol. Med. 2 (1982) IX 1-189 I'm::. R.: Zur Manife~rarion dcr hypt.li.:ho1thtk11 Spang.en im cranio-vcnclirakn (iren7gchkt bcim Menschcn. Anal. Anz. l37 ( 1975) o5- 7~ Pu1::. R.: Charaktcristische Fortsatzc - Pn>4.:cssm. uncinati - als besondere Mcrkmale des 1. Brust· wirhels. Anat. Anz. 139 (1976) 442-454 Pm:. R.: Zur Morphologic und Rotationsmechanik ,Jt~r

Stt>"bl. R.: Innervation um.J Morphologic dcr Mm. lcvatorc~ \.'Ostarum. 7 Anat. Entwidd.-Lic~h. 128 ( l %9) ~ l 1- 221 Takehe. /\ .. M. \'ir1i. l. a. Bdics. J. A n~lt. ( Lond.) 120 ( I 975) .i9 .. -~ Tfmdury. G.: Entwicklungsgc\4.·hu.:htc und Fchltiildungen ckr Wlrbclsaulc. Hippokrart:,. Stung.art

l95X J'orklzH. n .. W. llt•hle: Die ohcre Hal-.wirb...·h~iu· le ..t Aufl. Thit:me. Stutt!?art 19~7 \ 'e/ranu. C .. U. rc'. T. .\I. llud:.mll The anatomy nt' the wrist jt•int. J. Anal. ( l.t.md. l IOo ( 1970) :':N-552 Long. C. · lntrinsic-cxtrin.,.ic musck control of the fin!Zcrs. Electromyographic stu, J. G .. k Hel'erly: Anomalies of the ~apula. Chn. Orthop. 110 ( 1975) 22-31 .\1ctlra. H. J .. W. l'. graphy of pcctineus muscle. Anat. Rec. (1974) 281-284 Tittel, K.: Funktionelle Anatomic und Biomechanik des Kniegelenks. Med. Sport (Berl.) 17 ( 1977) 65-74 l'on Volkmann, R.: Wer tragt den Taluskopf wirk· lich. und inwiefem ist der plant are Schnenas1 des M. tibiahs post. als Bandsystem aufzufa~?

um

Anat. Anz. 131 (1972)425-432 Volkmann. R.: Zur Anatomic und Mechanilt des Lig. calcaneonaviculare plantare scnsu striction. Anal. Anz. 134(1973)460-470 ZH"ano1.-'k. S.: Mcnisco-meniscal ligaments of the human knee ioint. Anal. Anz. 135 (1974) 3S-42 H>n

BIOMECANICA Rochu. M .. G. Crastes: La scllc turcique normale ctude radiographique. Lyon med. 231 (1974) 797-805 Bunrirae. J. A.: The omohyoid muscle and fascia: ~orphology and anomalies. Aust. N. Z. J. Surg. . 40 ( 1970) 86-88

Burch. J. G.: Activity of the accessory ligaments of the mandibular joint. J. prosth. Deni. 24 (1970) 621-628 Campell, E. J. M.: The role of the scalene and stemomastoid muscles in breathing in normal ~uhjects. An electromyograpbicaJ study. J. Anat. (Lund.) R9 ( 1955) 378-386 Carella. A.: Apparato stilo ioidco c malformarioni della cernicra ado occipltalc. Aaa neurol. (Napoli) 26 ( 1971) 466-472 Couly. G.. C. Brocltniofl. J. M. Voil"'1u: Les menisques tcmporomaodibalaires. Rev. Stomat. (Paris) 76 ( 1975) 303-310 f"ischer. C. G. RtUUlnllyr: ADSaU uad Funktion dcr

infrahyalen Muskulatur. Amt. Am. 168 (1989) 237-243 Fortunato, V .. St. D. lloccMnlli. G. A&Uili: Contri· buto aJlo studio delta DIOlfoloeja ossea dell"area cribrosa dclrelDOde. Clia. otorinolaring. 22 ( 1970) 3:- IS Hadziulimovic. H .. M. C.. V. Tomic: Appcaran· ce of the sipnoid l"CJOft and jugular foramen in relation to die c:onfipration of the human skull.

Acta aat. (Basel) n (1970) SOl -507 HOit«. G. L. J. N.: The Musculus pterygoideus latenlis. Thesis. Amsterdam 1970 (S. 1-152) 1.,.,,,a. B .. B. Tlti.ltuu.kr: The human sphcnoocci· pita) syncbondrosis. J . The time of closure appraised macroscopically. Acta odonl. scand. 30 (1'172) 349-356 bley. C. L .• J. V. Basmajian: Electromyography of human cheeks and lips. Anat. Rec. 176 (1973) 143-148 Lang, J.: Structure and postnatal organization of heretofore uninvc:stigatcd and infrequent os.~ifi­ cations of the sella turcica region. Acta anat. (Basel) 99 (1977) 121- LN

310

Anatomia functionalii a membrelor '

LanR. J.• S. Niederftilner: Uher Flachcnwcrte der Kicfergelenkspalte. Anat. Anz. 141 (1977) 398-400 l.ang. J .. K. Ti.sch-Rotte1ut,iner: Lage und Form der Foramina dcr Fossa cranii media. Vcrh. an at. Ges. (Jena) 70 ( 1976) 557-565 Melsen. 8.: Time and mode of closure of the ~phcno-occipital synchondrosis determined on human autopsy material. Acta anat. (Basel) 83 (1972) 112-118

Obtrg. T.. G. E. Carluon, C. M. Fajers: The temporomandibular joint. A morphologi